DATE 1'\01 PRIVIND GETICE

DIN DOBROGEA IN A DOUA EPocA A FIERULUI

M. IRIMIA
sistematice descoperirile din ultimele
decenii au dus ' la dovezilor arheologice privind
'a Dobrogei n a doua a fieruIui.
Dar. pentru perioada !TI'ai intens cercetate au fost necro-
paIele sau mormintele tumulare, acumtilndu-se importante
privind ritul ritualul funerar, . tipurile de cimitire morminte getice.
In schimb, pentru intervalul 'celei de-a doua
a secolului V - secolul IV .e.n. au fost identificart:e re}ativ putine
a cu
mai mare de necropole morminte descoperite mult ana-
liza a locale. n perioada -
,ecolul III - ncepUJtul secolului I . e,n. - 'descoperirile care
Ujl10r par se ntr-o oarecare
cur.TI VOln vedea mai jos, a deveni, nici ele prea nu-
meroaS2.
In afara descoperirilor de ,acum, unele intrate n literatura
de specialitate, s-au semnalat n ultimii ani alte diferite materiale,
inedite. Vom in 'Cele ce 'Citeva
privind dovezile de locuire pentru ntreaga corespun-
secolelor V-I .e.n., preciznd, atunci cnd va fi posibil
limitele 'cronologice n care acest e d escoperiri ,se 'nscriu.
a n cele mai multe dintre l1lai 13.1es n zona
in interioruiJ. Dobrogei, va [imita mult noastre, determi-
nnd o tratare a noi ce vor fi Vom
prezenta apoi un repertoriu al tuturor noilor descoperiri
toare acestei perioade.
* '" .;:
arheologice efectuate pma m prezent posibili-
tatea il. 66 de n multe dintre ele semnalizndu -se
sau mai multe puncte locuire
GETI CE DIN DOBROGEA
67
o este in Dobrogea cel rn..ai mare de
descoperiri - anume .34 - ste situat n apropierea litoralu1ui sau a
jacurilor litorale 1. Din cartarea acestora, reiese -cele lnai muLte par
fi fost concentrate in zOna de a coloniilor vest- pontice. Chiar
autohtone din preajma coloniilor
snt corelate, cel in parte, cu ,<11 aluintite, sau cu unele
etape de nilorire ale acestora. ne referim la Histria
n afara celor mai . timpurii dovEzi de locuire din cetate de
pe platoul de vest 2, n unele din apropiere, aflate n zona ei
de - Histria-sat ", Tariverde'. Cogealac ", Ccrbu, Piatm, Sinoe-
Zmeica", Vadu 7 etc. ntlnim att materiale ar)1eologice aUJtohtone
timpurii, ct din a doua a mileniului 1 Le.n.
In cu ponderea autohtonilor n cadrul
din cele trei colonii este dificil de dat un precis. Este posibil ca
de la inceputul unii locuitori din impreju,rimi
fi fost n diferite s ctoare de activitate, intereselor
avantajelor reciproce. S-a aprecia1i ar fi posibil ca unii localnici, iden-
ndeosebi prin lor proprie de fi fost folo-
ca de pentru atelierele ceramice desco-
perite la Histria 8, ori pentru alte ndeletniciri In afara
unor dovezi de locuire, o timpurie a se
chiar n necropola a 9. Grupul de mOI'ffiinte de caracter
indigen uneori att cit alte elemente ale
ansamblului funerar de caracter negrecesc. complexelor fune-
rare pe o n secolele II- I .e.n.,
1) Agigea ; 2) 3) Arsa; 4) 23 August; 5) Babadag ; 6) Basarabi'
7) Beidaud; 8) Capul Dolojman; 9} Cogealac; 10) Constanta' 11) Cotu
12) Corbu; 13) 14) 15) 16) Efo;ie Sud; 17) Eni2
sala; 18) General 19) ' Hagieni; 20) Histria; 21) Lazu; 22) 2 Mai;
23) Mangalia; 24) ; 25) Pecineaga; 26) Piatra; 27) Sarichioi; 28) Sinoe;
29) Straja ; 30) Tariverde ; 31) Techirghiol ; 32) Tuzla ; 33) Vadu ; 34) Vama Veche.
2 Suzana Dumitru, Histria II, 1966, p. 40-41 ; 54-55 ; Maria Coja,
Pontica, 3, 1970, p.,99 urm.
J Locuirea din partea de sud a necropolei, sec. VI-IV
. .e.n. In nord-estul necropolei s-a constatat unui nivel de locui re din sec.
III - II Le.n. Cf. VI. Zirra, Materiale, 9, 1970, p. 213.
, SelV, 3, 1952, p. 269-272; 4. 1953, p. 129-136; 5. 1954, 1-2, p. 100-117;
6, 1955, 2-3, p. 543; Materiale, 4, 1957, p. 77-84; 5, 1959, p. 318-327; 7, 1961,
p. 273-281; D. Berciu, DID, 1, 1965, p. 90-91, 110, 121; C. Preda, Pontica, 5,
p. 77-78. '
5 BCMI, III (1910), p. 141-143; V. ' Prvan, Ulmetum, 1, p. 532 nota 3;
p. 582 nota 2 ; vezi Repertoriul.
e Se ceramica intre care 56 de de amfore
pilate, datarea acestei in secolele V-II .e.n. intrerupere
(SCIV, 4,' 1953, 1-2, p. 138-145; V. Canarache, Importul amforelor
la Istria, 1957, passim). .
7 Sondaj de amploare, care a permis descoperirea in strat.unle
rioare celui de l a secolului VI .e.n. a unor
elenistice". Cu toate autorii nu descoperIrea vreunei
ceramice precizarea lor ar reprezenta "un sat
face unor asemenea materiale. (SCIV, 4, 1953, 1-2, p. 14;:,-146).
8 M. Coja, Pontica, 3, 1970, p. 116, 118.
n P. Alexandrescu, Hist ria, II, 1966, p. 273-277.
68
M.IRIMIA
cum o dovedesc citeva morminte plane de 10,
unor trainice d e cu
despre indigenilor n interiorul gr-
n afara dovezilor arheologice, snt extrem ,de Unele antro-
ponime apar la Histria din serolele V-IV Le.n, Il La
Histria Tomis unele' nUffi traco-getiCe n
epoca 12, Din operele lui Ovtdiu reiese cu claritate
n interiorw Tomisului, el ci nd
i pe gl'eci, schimbnd chlar limba greaci a Jtomitanilor 13.
Probabil acestei reale el ajunge limba
afirmind ar fi scris chiar un poem n It,.
n mijlocul de origine desigur
n procesul de masa poate mai dect
o putem constata prin materialele arheologice care ne stau la
a suferit, desigur, anumite nriuriri n modul ei de de pro-
Astfel , pe car a avult-o asupra popu-
autohtone poate fi printre altele de unele caracte-
ristici ale ceramicii geti ce 15.
intreprinse la Tariverde sint de o
pentr u unor aspecte ale materiale a autoh-
tone din preajma colonUlor in cea d.e-a doua a fierului.
Chiar cum s-a pr.eciza,t 16, reprezenta un centru. co-
mercial histrian, realizat de la nceput n teritoriul rural
n structura existau ai milesiene,
o parte a ,era din elemente autohtone, Popu-
de la Tariverde, adoptase, probabil, unele sisteme gre-
de un mod de locui re superior celUii
In acest fel se poate considera autohtonii de la Tariverde
erau ntr-o de mai amploare
ntreprinse la Sinoe Va du au dovedit unor descoperiri,
desigur a unor celor de la Tariverde,
In afara acestor investigat e prin de O mai mare
amploare sau numai sondate, c .. de ati' permis identi-
ficarea a altor n zona de a Histriei.
n s-ar f i putut rafla si tuate la o
nu prea mare de colonia cum ar fi cele de 18 Histria-sat, Cogea-
lac, Corbu de Sus, Capul Midia, Piatre 17 .etc. Cu rtoate nu se poate
preciza pentru fiecare locuire ori complex funerar n care el
este grecesc, geticsau de se poate considera
att cit necropolele n mprejurimile
10 idem, SCIV, 13, 1963, 2, p, 325- 334.
11 Al. Suceveanu, St. el., 7, 1965, p. 280, nr. 10 11.
12 R. Vulpe, HAD, p, 190-191 ; 1. 1. Russu, SCIV, 9, 1958, 1, p, 50-54,
13 Tristia, V, 2, 67-68 ; Ex Ponto, IV, 13, 18-20.
Ft Ex Ponto. IV, 13, 17-29.
15 Pentru influenta asupra tehnicii de mai ales n le-
cu adoptarea prelucrarea unor tipuri de vase in cadrul ceramicii
autohtone de la Hfstria, cI. M. Coja, Pontica, 3, 1970, p. 121- 122.
:10 C. Preda, Pontica, 5, 1972, p. 83. _
17 Vezi Repertoriul.
GETICE DIN DOBROGEA 69
Histriei, ca ale celorlalte ora'ie a unei eterogene, de
",lnixhellenes" .
O n parte, celei de la Ristria, ntlnim
la Capul Dolojman (Argamum?) 18 Chiar ntreprinse
aici nu au dovedit un()r complexe de lacuire autohtone, cera-
mka "n toate straturile" 19 oonstitulie o impor-
a n
Sub o sau a Argamum, cel
din punct de Vdere al inventarului cerrunic, s-ar fi putut afla
'i' unele mai de la Babadag 20, Beidaud 31, Sarichioi 22
sau Enisala 23, ca unele descoperiri funerare din 2(. eri
un bogat inventar grece&: elenistic. Dar n cazul acestor
caracterul lor autohton este mult mai evident, i'!r se
,mai ales din cantitatea - mare a ceramicii importate,
uneori chiar n atelierele hiS'triene 25, ca :din unele ale
ceramicii autohtone rontaminate de modelele Dar atit
de la Sarichioi, cu de podine de lut,
vetre gropi specifice aultohtone din stnga ei!
cea de la Beidaud, cu valuri de de
rare, lumii geHce.
O a aflate sub Ristriei,
ndeosebi a acelora din imediata sa ,o constituie nceputul lor
timpuriu, din secol ul V Le.n. sau chiar luai devreme, n
raport cu alte descoperiri similare din apropierea celorlalte colonii, care
18 a este pentru Hallstatt-ul mijlociu
tirziu, n secolele In stratul de din secolele V - III
Le.n. s-au surprins nivele de locuire. In ceea ce stratul elenistic,
s-a precizat zona n anul 1972 nu prezenta o stratigrafie
fragmentele ceramice secolele III-I i.e.il.; ef. lVI. Coja, BMI, 41,
1972, p. 33 urm.
19 Ibidem, p. 36.
20 Pe unde este
au fost descoperite urmele tlnei locuiri din sec. IV i.e.n., constind din
cu S. Morintz, Dacia, N.S. 8, 1964, p. 102.
21 al prim sistem de atribuit epocii hall-
stattiene ar fi fost dublat n a doua a fierului de un nou val de
cu adiacent. Autorii la Beidaud ar fi evoluat
continuu, materialul autohton completindu-se n secolele VI-IV Le.n. cu un bogat
inventar ceramic grecesc. G. Slmion, El.
22 In anul 1976 a nceput cercetarea unei nefortificate ntinse. Ce-
ramica este de exemplare autohtone lucrate cu
de import. Pe baza materialului arheologic descoperit a fost
intr-un interval secolului V-sau nceputului secolului IV-se-
colul II Le.n. (Irjna de la Sarichioi, n
lumina descoperirilor arheologice, comunicare la sesiunea a
muzeului din 23- 25 octombrie 1978) . _
23 In zona cunoscutei ' necropole daco-l'Omane din secolele I-II e.n. a fost
o locuire geti mai veche (sec. 1 .e.n.) ; ef. M. serv, 22, 1971,
1, p. 21, 23 nota Il.
2'. Jurilovca (V. Canarache, op. cit., p. 380-381) ; Ceamurlia de Jos (D. Ber-
ciu, CultU'ra jIamangitz, r, 1966, p. 166-168); Enisala (G. Simion,
Peuce, 2, 1971, p. 63- 129); idem, Thraco-dacica, 1976, p. 147-163; idem, Peuce,
6, 1977. p. 49- 57) ; Zebil (material inedit n muzeul din Constanta).
25 P. Alexandrescu, Dacia, NS, 16, 1972, p. 113-131; idem, Histria, IV, 1978,
p. 97, nr. 639 pelike de la Satu Nou) ; M. Coja, P. Dupont, Histria, V, 1979.
70
M.1RIMIA
par mai trzii. poate fi pentru lJjrlele des-
coperiri funerare din zona Histriei 26, mai timpurii decit cele din preajma
Tomisului a Callatisului .
Un al doilea grecesc care n jurul lil mare
de este Cal lirtisul. Pot fi considerate ca aflindu-se sub
sa' de ia 27, Arsa 28, 23 August 29, Cot u
::tn, Hagieni :H, 2 Mai 32, Vama Veche ;33, poote chiar 3'i,
General Pecineaga :)6.
cea mai se poate oonstata la
unde att zidul de ct unele au fost construite
tehnica De asemenea de de mari dimeMiuni,
pavajul cu canal .acoperit _de lespezi a inventarultii
grecesc, puternic;.a n acestei
probabil din call1ltienilor in propriul lor teritoriu
rural, avea o poate
chiar una
Unele elemente n - cum ar fi
temeliile rectangulare de - s-a u putut observ,a n
alte aflate probabil tot sub Callatisul1.li, mai ales la
Pecineaga Gener,al
2G Cum sint cel e de la Hist ria-sat (VI. Zirra, loc, cit.), Corbu de Jos (ul-
timul sfert al secolului VI-secolul V Le.n. ; ef. M. M. Irimia, Pontica, 4,
1971, }J. 41-56 ; M. Irimia, Ponti ca, 8, 1975, p. 05-102).
2. la aproximativ 2 Iim sud-vest de centrul comunei, pe un
bot de deal pe trei laturi, a fost in 1971 incepnd
cu anul 1974. un zid de mai vechi altul mai nou, precum
cel nivele de locui re. A fost in prima a seco-
lului IV Le.n. iar incetarea sale este pe baza descoperirilor de
n prezent, n secolul I Le.n. - aceasta corelndu-se cu unul din eveni men-
tele istorice ale epoci i. (A. N. M .
bulescu, Materiale arheologice; a XIII-a ses iune de rapoarte,
Oradea. 1979, p. 167-174). Tot din locali tatea dar dinh"-un alt punct (;,La
v.i e") provin materiale cel'amice lucrate cu mna elenistice. (M. Irimi a, Pon-
tlca, 6, 1973, p. 48-50) . O la M. Gramatopol , Gh. Poenaru-
Bordea. Dacia, N.S., 13, 1969, nI'. 1178).
Din lecalitate provin fragmente de vase Iuc-rate cu mina, precum
de amfore Secolele IV-II .e.n. (M. Gramatopol , Gh. Poenaru-
Bordea, op. cit., p. 267, nr. 1178; M. Irimia, Pont ica, 6, p. 52-53, nr. 1-6).
29 Pe malul de nord al l acului, pe o a fost o '
locui re de (V. Pontica, 10, 1977-, p. 324). Din zona
provi ne de asemenea o din secolul III Le.n. (cabi-
netul numismat ic; al muzeului din identificare R.
M. lrimia, Ponti ca,6, p. 52. Noile descoperiri n repertoriu.
31 Din zona cu exactitate locul, provin frag-
mente de vase lucrate cu mna elenistice. Sec. IY-II .e.n. (M. Irimi a, Pontica,
6, p. 50-52) .
:IZ In nord-vestul comunei , n C.A.P.-ului a fost o
(V. op. cit., p. 324, nr. 25).
:n 1n puncte diferite (V. op. cit., p. 324, nr. 27, 28).
:1', Din zona a locul. prOVin mai multe fragmente
ceramice eleni sti ce. Sec. IV-III .e.n. (M. Irimia, Pontica. 6, p . 53, 56).
:;.; De aici provin mai multe de amfore 'elenistice din sec. III-II
Le.n. , un dena\' roman republican, precum mai multe de vase lu-
crate cu mna. (M. Gramatopol, Gh. Poenaru-Bordea, op. cit., p . 15 nota 136,
p. 267, nr. 1175-1177 ; M. Irimia, Pontica, 6, p. 58- 60).
3(l Repertoriul.
GETICE DIN D OBROGEA
71
In jurul Tomisului par se fi grupat, de asemenea, unele
ntre care pot fi amintite cele de la 37, Lazu 38, Agigea 39,
Eforie Sud 1)0, Techirghio1
41
, 1,2, Straja 43, poate Basarabi /. 't .
In nici una dintre ele nu s-au ntreprins sisteInatioe, astfel nct
nu nici tip de le nici caracteristicile
!nceea ce ex;tJenta Unor n
a doua a fierulu i n jurul lacurilor T'echirghiol Agigea - n
' antichitate probabil golfuri l agunare - materialele descoperite ne n-
presupunem aceste zone au fost cu locuite
n secolele III-I .e.n., poate chiar mai devreme. S-au descoperit att
materiale elenistice ct autohtone. la terem1lui a
un-or unne de ar putea reprezenta indici ai
de de tipul eelor de la Tariverde, Sinoe-Zmeka
sau ceea ce nu exclude, u nor
ntre litorale n 'Care intilnim att n1aterial arheol ogic
greco-elenistic, ct autohton, un loc aparate l se pare, cele de
:J7 Idem .
. ':il In nOl'd- vestul la circa 500 m de cimitirul au fost des-
coperite fragmente de amfore de Reraclea Thasos. de supra-
M. lrimia, S. Baraschi, in anul 1973, pe traseul canalului; cL M. l rimia, Pr q-
bleme de cercetare, conservare valorificare a monumentelor arheologice de pe
traseul canalului Repertoriu, nI' . 88, manuscris)'.
39 Din partea de nord-est a lacului Agigea la sud-vest de lac se in-
tinde o mare n secolele II Le.n.-III e.n. (R. Slobo-
zianu, Materiale, 5, 1959, p. 736, 741, 743-745; V. op. cit., p. 320, nr. 10).
La aproximativ 500 m vest de moara de scoici se o cu
de M. Irimia S. Ba-
J"0schi , n anul 1973, pe traseul canalului ef. M. Irimia, Pro-
bteme de cercetare ... , Repertoriu, nr. 81, manuscris. cu acest prilej
tipul amfor ei descoperite ntr-un mormnt de la Agigea, aceasta fiind de Chios
nu de Thasos (cI. M. I rimia, Pontica, 6, 1973, p. 62 pl. XXI/2). Exemplarul
unui tip n bazinul mediteraneean al Negre n seco-
lele IV-III .e.n.
"0 De aici provine o de (R. Slobozianu, Materiale,
5, p. 738-739 fig. 6/2) .
"1 Pe malul de vest al Urluchioi, pe o ntindere de cteva hectare
a f ost o cu materiale romane. de
V. Prvan, Cetatea Tropaeum, p. 55, nota 111; H. Slobozianu, Materiale, 5, 1959,
p. 740 ; V. op. cit., p. 321, nr. 31) .
"2 La aproximativ 1,5 km in sud-estul apar fragmente ceramice
elenistice care par indice urmele unei locuiri de intensitate. (Cer-
de M. Irimia S. Baraschi, n anul 1973, pe traseul canal ului;
cL.M. Irimia, Probleme de cercetare ... , Repertoriu, nr. 79, manuscris).
43 Pe versantul sudic al aflate ntre Valea Straja,
pe un bot de deal situat la aproximativ 300 m de digul lacului Straja s-au des-
coperit urme de locui re elenistice romane. de P . Diaconu
Gh. Papuc, n anul 1973, pe traseul canalului; ef. M. Irimia, Probleme de cer-
cetare"., Repertoriu, nr. 73).
44 Pe malul lacului, nord, intre calea iar mai departe
spre Schitu, s-au identificat u r mele unei locuiri greco-romane, din care pare
un tezaur de denari romani republicani (B. Mitr ea, Pontica, 3, 1970,
p. 131-137; V. op. cit., p. 323, nr. 22). In 1934- 1935 au fost semnal ate
mai multe descoperiri n zona Schitu (R. Vulpe, An. Dob., 15, 1934,
p. -209; 16, 1935, p. 181- 189). In anul 1956, V. Canarache a ntreprins un sondaj
n descoperind precum 53 de
(V. Canarache, Importul amfoTelor la Istr ia, passim ; H. Slo-
bozianu, 1. SCl V, 17, 1966, p. 679-702. Vezi repertori ul).
72
M. IRIMIA
la 45 Tuzla 46 identificate ipotetic cu Pwthenopolis 47 res-
pectiv Stratonis 1,8. Nu poate fi nici posibilitatea ca aoeste
fi fost de Callatis respectiv de Tomis. '
O pe care o descoperirile dintre Con-
Mangalia, ca cele din zona de a Callatisului, este
identificarea localizarea celor considerate de Plinius cel
109 ca regiunii ocupate de Scythae Aroteres, Chiar
nici localizarea Parthenopolis-ului, dtat printre cele nici
a altora, nu este deplin de vreo descoperir,e edifioa-
toare 50, Se poate aprecia, pe baza da:telor existente, de la
a cunoscut o dezvoltare' n epoca
1n_ cazul n care aceasta, ori alte dintre Tomis Callatis, ori
din sudul Dobrogei, au zonei de a agricultori,
este posibil ca o a acestora fie
Din acest punct de vedere n zona a Dobrogei
ritului inhuma iei n secolele V-IV Le.n.
51
sau chiar mal
trziu 52, ntr o epoca In care, n restul regiunii, ca e a e In nitreaga
[ume geto::aaclca, se generalizase incmerii1Ul.1n unele morminte rumuiare
de la Histria ntilnim prac lea de punerii animalelor sacri.:
ficate,,- dar pe care nu o pUifem lega numaI de anumIt element etnic, J.
deoarece o atit in baZInul egeean on la trati 53,
5'. Pe de parte, descoperirile ceramice ori de alte mate-
r iale de aspect nord-pontic snt mai ales n nordul in
estul Dobrogei, zona neoferindu-ne acum
asemenea obiecte. Coloratura a Unor materiale ceramice
f,(l In zona farului sint urmele unei bogate, cu materiale
elenistice romane; o - poate prelungirea celei dinti, se la
circa 2 km spre sud de far. In vestul in apropierea lacului Techirghiol
se o in zona s-au observat recent temeli i de
Alte materiale s-au descoperit la (H. Slobozianu, Materi ale, 5, 1959.
p. 737-740; V. op. cit., p. 322, nr. 17). Vezi repertoriul.
1,7 R. Vul pe, Balcania, 6, 1943, p. 14; idem HAD, p. 63, 69.
1.8 Tabula Peutingerianna, segm. VIn; Scutum Durae Europi; Geogr. Rav. ,
IV, 5. V. Prvan, Rendicondi delIa Pontificia -Academia Romana di Archeologia, 2, 1
1924, p, 17-135.
" Nal. Hist., IV, 11 (18), 4l.
5() Regretatul Nicolae Gostar considera, ntr-o comunicare,
de Plinius, drept colonii macedonene, localiznd Parthenopolis-ul la
(ef. Coloniile macedonene din Dobrogea, comunicare la sesiunea
din 21- 23 octombrie 1977) .
t.l La Corbu de Jos (M. M. lrimia, Pontica, 4, 1971, p. 41-56;
M. Irimia, Pontica, 8, 1975, p. 95-102) ; Histria-sat (VI. Zi n'a, Materiale, 9, 1970,
p. 213-220) ; (A. scrv, 12, 1961, 2, p. 387-393); Ceamurlia
de Jos (D. Berciu, Cultura Hamangia, 1, 1966, p. 166- 168),
Sud-Fabri ca de oxigen, (material inedit n muzeul din In
nord-estul Dobrogei snt cunoscute morminte de la Murighiol (Exp.
Bujor, Materiale, 3, 1957, p. 247 ; 5, 1959, p. 326), iar circa 60/ 0 din totalul mormin-
telor necl'opolei de la Enisala sint tot de (G. Simion, Peuce, 6, 1977,
p. 49-57).
52 In secolul II .e.n. , la Comana (A. Arieescu, St. 3, 1962, p. 81 ; pentru
datarea bolului, R. Pontice, 2, 1969, p. 224).
53 Stuart Piggott, Antiquity, 36, 1962, p, 110 urm.; M. Cicikova, Izvestiia-.
Sofia, 31, 1969, p. 69- 90.
A. Ilinskaia, Skifi dneprovskogo lesostepnogo Levoberejiia, Kiev, 1969,
p. 25, 28-29, 38 flg, 13, 16, 17.
GETICE DIN DOBROGEA: 73
descoperite n litorale (la Histria, Tariverde, Sinoe,
sau n morminte (la Neptun 55 Topraisar 56), ar putea fi de
permanente le existente ntre de pe litoralul
nordic vestic al Negre, implicit ntre umane locale
din preajma lor. Unii ncepnd de pe la mij -
locul secolU;lui IV Le.n. sau chiar mai devreme
57
, se poate vorbi de
unor scitice n Dobrogea. Dintr-un' pasaj din Thucy-
dides 58 reiese n sec. V .e.n., regiunea era de
cu o cu n fel cu
din nU poate fi cu precizie, putnd
fi vorba fie de care loculiau n imediata apropiere a
care unele obiceiuri ale nord- pontici, fie de
unele de caracter scitic care au trecut in epoca ante-
59 au fost asimHate n masa transmls tot-
unele elemente de 60. Spre secolului
al III-lea n cel vom l1ltilni n regiunea dintre Callatis
Odessos grupuri de fapt relevat att de n a cunos-
eutelor monede cu efigia "regilor" lor 61, 'Ct de unele izvoare epigra-
fice 6'. Cam in vreme (sec. III- II .e.n.) Dobrogea este denu-
prirma Scitia 63, nume pe care-l va vreme. Dar,
acest fapt nu getice din zona a
Dobrogei, care este ntre altele printr-un inven-
tar arheologic caracteristic 64, cu atit mai cu cit n cele din
enclava va prin a fi complet de masa
a regiunii.
Cu nu s-au ntreprins sis1t'matice de amploare,
urme de locuire relaJtiv numeroase din a doua a fierului
au fost se1pnalate pe malul dobrogean al De-a lungul flu-
viului se afla o deosebit de care oferea prielnice
de principala
de uscat care -iraversau Dobrogea asigurau un contact perma-
nent n1re vest-pontice, implicit o pene-
5::i C. Iconomu, Pontice, 1, 1968, p. 259 fig. 1.
56 M. Irimia, Pontica, 9, 1976, p. 37- 56.
57 V. Iliescu, istorice, 3, 1972, 'p. 59-64.
5S II, 96, l.
59 n cu primele incursiuni scitiQe la sud de
ntlnim la Herodot, IV, 40. Asupra evenimentului, fixat de istorici be la 495 Le.n.
considerat mai un raid de jaf dect o vezi P. Ale-
xandrescu, SCIV, 7; 1956, 3-4, p. 335.
60 P. Alexandrescu, n Le rayonnement 'des civilisations grecque et romaine
sur les cultures peripheriques, Paris, 1965, p, 406 urm.
61 V. Canarache, SCIV, 1, 1950, 1, p. 215-258; R. Pontica, 5,
1972, p. 485-486 ; O. comunicare la sesiunea muzeului din
octombrie 1974. Tn cu datarea acestor emisiuni monetare n
sec. II te.n., a exclude secolului precedent nceputul celui U1'-
Gh. Poenaru-Bord,ea, BSNR, 67-69 (1973-1975), 1975, p. 25; C. Preda,
BSNR, 67-69 (1973-1975) , 1975, p. 66.
62 G. Mihailov, IGB, 1
2
, Sofia, 1970, 41.
G3 D. M, Pippidi, la istoria veche a Romniei 2, 1967.
p. 186-221. -
61. ntre acestea se vasele n de sac de clopot, ornamentate
cu brie alveolate sau plate, mai ales
rute n relativ mare la
74
M. mIMIA
masiva a in arie. n piezen( au
fost <lemnalate urmele unor din a doua a fierului in 21
de de pe malul situate ntre Ostrov gurile fluviului.
Dintre acestea 17 sint s ituate in imediata sa 00, iar patru snt
la o ceva mai mare de fluvi u 66.
Un important grup de descoperiri , care cuprinde de la
Ostrov G7, Gura Canliei ';8 Izvoarele 69, este sitU!at in de sud-
vest .al Dobrogei. Acestora li se poate un relativ mare
de necropole identificate n 70. Descoperirea la Izvoarele, j" .plit,
mediu getic a unor vrfuri de semne premoneiare, produse
probabil I-f'"Histria, ca sfera comerciale a colonieC-
mITesiene se lnti nsese aici nca din sec{)lele vI V l.e.Il. Dupacums- a
acestor o realitate de
fapt pentru care constata nea ele n a dot1l3.
tate a secolului V .e.l1. cu monedele histriene de bronz cu "roata'" des-
coperi te la Izvoarele, Adamclisi, ori mai n aval. la Capidava 12. La
acestui secol n cele gama importurilor
n acest va fi deosebit de mai ales ceramicii
de lux amiorelor. Moneda de bronz de la Ostrov. 7:J dove-
,C'ontinuitatea acestor legatUrI ntr-o ,mal hrzie, cnd
acestei zone va fi de Callatis, ale monede nlocuiesc
'ii n acest pe cele histriene. Monedele calIatlene autonome snt
semnalate la Ostrov, Can li a. Nou, ca mai d:parte, la Tulcea,
w 1) Ostrov; 2) Gura Canliei ; 3) I zvoarele; 4) Oltina ; 5) 6) Rasova-
7) Ivrinezu. Mic; 8) , 9) cel Mare; IO} Seimeni ;
11) 12) Capidava ; 13) 14) Troesmis ; 15) Dinogetia ; 16) Tulcea;
17) Mahmudia.
G6 1) Topolog; 2) Malcoci; 3) (:;: Isl am Geaferca) ; 4)
(;7 In zona ntre Ostrov punctul "Regie". la citea 2 km n aval de
anticul Durostorum. au fost descopedte o de bronz de tipul cu noduli pe
arc (V. serv, 21, 1970, 4, p. 619-622, nr. 3). de amfore
pilate din secolele III-II Le.n. (N. Conovici, C. SCIVA. 2G, 1975
p. 546, nr, 23-24), o de argint precum o de bronz
de din secolele II-I i.e.n. (N. Conovi ci, SCIVA, 30, 1979, 1,
p. 89. nr. 10, 11). Din perimetrul Durostoi:um se cunosc mai multe monede
histriene de argint. ntre care patru tezaure (E. Mitrea, St. el., 7, 1965, p. 165).
r.s RepertoriuL
ro ln zona cunoscutei antice Sucidava, n punctul Kala Gherghi; a u
fost descoperite materiale diferite: trei virfuri de cu valoare din
a doua a secolului VI-prima a secolului V Le.n. ; monede
histriene de bronz cu roata (N. Conovici, op. cit., p. 87-88) ; o fi de bronz cu
(V. op. cit., nr. 2) ;
la locale balurile meganene, datate In
secolele III-II Le.n. (V. O Sagadava-, mss.
fig. 1/1, 2 ; 2 ; 3 ; 4) ; mai multe de af!1fore din Thasos, Rhodos,
fonion Sinope (N. Conovici C. op. Ctt. , p. 547, nr. 23; N. ConovlCt,
op. cii., p. 547, nr. 27 ; V. O aici snt
o daci de tip o. de .tlP Ale:xand.ru-Flhp
III-lea Arideul, cteva mone9-.e autonome dm l-I1stna, CaUatls, T?mlS,
Herson, precum denari romani republicani din sec. II-I l.e.n. (V.
O
70 La Ostrov, Bugeac necropole), Canlia, Satu Nou, Viile, etc.
"il N. Conovici, SCIVA, 30, 1979, 1, p. 90.
" R. BNSR, 67-69 (1973-1975), 1975, p. 45-48.
73 N. Conovici, op. cit., p. 89, nr. 11.
GIITICE DIN DOBROGEA
75
I"Turighiol la Histria, ntr-o vveme n care cetatea era
n declin 71 .
Tot n acest la Izvoarele, apar monede get o-dacice de tip
70, a leg!iiurilor &le-
din stmga monede din unor
'Comerciale <cu TomiS76 Dionysopolis 1" .
locale boluri megarierre, descoperite la Izvoarele,
"ele cteva de amfore e1enist0e tirzii, moneoo de
bronz din sec. Il I .e.n. de Ia Os.trov romani repubHcani de
la eanlia 72.-8i Izvoarele 80 dovedesc, pnntre arfeLe, 'co'rrtinuitatea 10-
cuiri} autohtone n perioada tirzie a de tip Laiene din Dobro-
gea, cn9 alte lipsesc.
Un grup de descoperiri ,cuprinde de la Rasova 81,
Ivrinezu l\1ic 82. Stefan cel M.are 8;1 8'> Seilnenii lVlari 85
rea 8G, li" pot n'ecrol;olele eri ' identifioate
M. lrimia, Pontica, 6,.1973, p. 65, nota 103.
J:, supra, nota 69.
71i Monede tomitane s-au la Satu Nou (B. Mitrea, SeIV, 16, 1965, 3,
p. 608,_!u. 4) Izvoarele nota 69).
/1 O asemenea s-a descoperit la Izvoarele (supra nota 69).
i 8 supra, nota 67.
,9 D. Vlceanu, SCIV, 13, 1962, 1, p . 142.
80 supra, nota 69. .
SI tn din punctul Malul au fost descoperite de
aserr:e!lea resturile unor de mai multe gropi menajer e ce-
ramlca ori din a doua a fierului. (M. Irimia, Pontica,
7, 1974, p, 87-88, 126-129),
Repertoriul.
8.'.\ La nOi'd-vest de in partea de est a carierei
de a fabricii de ciment pe de nord-est sud ai dea-
lului Bogdaproste au mai multe fragmente de amfore de Thaso5 Rhodos,
printre care o rhodian. de M. I r imia, Em. lVIus-
calu, AL Bai!nea, pe traseul canalului, n anul 1974; ef. M. Irimia, Probleme de
ceTcetare ... , Repertoriu, nr. 12, manuscris). Din alt punct, aflat pe muchia de sud
a Carasu pe botul dealului Aleea, in baraj ului canalului de
au fost strnse fragme.nte ceramice elenistice autoh tone. de
P. Al exandrescu, P. Diaconu, S. Barasc.hi, pe traseul canalului; ef. lVI . Irimia,
P?'obreme d.e cercetr.,'e ... , Repertoriu, nr. 15, manuscris).
Pe platoul de din dreptul insulei Hinog, unde este
localizaUi cetatea Axiopolis, au fost descoperite de-a lungul anilor diferite frag-
mente de amfore eleni stice, printre care de amfore rhocliene d in seco-
lele III-lI .e.n. {In cu Axiopolis, Gr. Tocilescu, n Festschrift zu Otto
Hirschfelds 60. Geburtstage, .Berlin, 1903, p. 354-a59 ; R. Netzhammer, Die c; hrist-
lichen Altertii.mmer der DobruQ,scha, 1918, p. 113-128 ; C. Schuchradt,
PZ, 15, 1924, p. 9-27; 1. Barnea, SCIV, 11, 1960, 1, p. 69-78 ; R. Vulpe, . Pontice,
2, igo9, l). 155, 157) . cu acest prilej lectura a am-
for ei herac1eene cu nI'. inv. 20474 la (ef. M. I rimia,
Ponti ca, G. 1973, p. 17, 19, pl. XVIII/3, 1/2 XXII/2 este 'zn:t ; Pridik,
1917, p. 119, nI'. 1; p. 26, nr. 153. Conform acestei lecturi, amfora - i
numele - ar putea grupei I - a cronol ogi ce (ef.
I. B. Brashinsky, NE, 5, 1965, p. 24- 27 ; E1RENE, 11, Praga, 1973, p. 131-132) .
S3 Repertoriul.
I'n In locul denumit "Vii" la cteva sute de metri de cimitirul tumular de
la Zavalului a f os t o datind din Latene-ul mij lo-
ciu. (D_ Protase, Ritur ile funerare la daci 1971, p. 25).
76
M.IRIMIA
n numeroase puncte din 87. descoperirile de
teriale autohtone din acest nu snt Ia fel de timpura
cu cele din sud-vestul Dobrogei, ele datndu-se mai ales n secolele IV-II
i.e.n. cnd viitoare vor confiI'iJI1la sau infinna ob-
se pare dezvoltarea unora dintre de aici poate fi
ntr-o oarecare de ntemeierea dezvoltarea Axiopolis-
ului de negustorilor n probabil de la
secolului IV Le.n. sau din cel vor traversa tot mai
mult Dobrogea, pe o dintre Tomis reducnd un
mare ocol astfel o economie de .t>mp 88.
datele arheologice ,concludente lipsesc, putem presupune
la Axiopolis, adnc n mediul getic 89, autoh-
era mult mai dect n coloniile ves,t-pontice, poate
chiar Din punct de vedere politic este posibil ca n unele
etape ale istoriei sale, se fi aflat sub diferi tor
"basilei" din Dobrogea ori de peste Axiopolis-ul
rile din apropi ere, de la eel Mare, Seimeni, Rasova etc.
beneficiau n primul rnd de avantajul drumului direct spre Tomis.
Ajunse n acest se apoi cu
pe alte rute paralele fl uviului, n aval amont e.
Un alt grup de <jescoperiri cuprinde din perimetrul Capi-
dava 90,

Topolog 92 Troesmis
93
li se pot
unele complexe funerare 94. ,cum mai svis, de la Oapidava
provine, printre altele o 'Cu roata, care
timpurie a unor com.erciale cu coloniile vest- pont ice.
87 La Rasova, Cochirleni , Mircea et c.
(M. Irimia, Pontica, 6, 1973, p. 7 urm. ; alte materiale lO inedite din unele puncte
se in muzeul din
ss R. Vulpe, op. cit., p. 155.
!-'!J Unii istorici ipoteza care Axiopolis ar fi fost n-
t<:'meiat sub Lysimach (J. Weiss, Die Dobrudscha in Altertum, Sarajevo, 1911, p. 29'
45; V. Prvan, Getica : O protoistorie a Daciei, 1926. p. 64 ; R. Vulpe
Histoire ancienne de la DObroudja, 1938, p. 81; 1. Stoian,
1962, p. 20, nota 5) .
!)!) La aproximativ 1,5 km nord- nard-vest de castrul roman, n zona
au fost recoltate materiale ceramice di n a doua a fierului (P. Dia-
canu, R. Florescu, Capidava, 1, 1958, p . 245). In anul 1976 au fost cercetate par-
in trei bordeie drept unghiul are, cu vetre
de aici provine un denar roman republican N.
!H Inceputurile getice de pe dealul au fos t fixate in
sec. V .e.n., considerndu-se de pe atunci localnicii se aflau in comer-
ciale cu grecii , care se vor intensifica n secolele (A. Aricescu,
Pontica, 4, 1971, p. 352). S-au descoperit de-a lungul anilor mai multe fragmente
de amfore elenistice datate in secolele I V-II .e.n. , . printre care citeva
(Gr. Tocilescu, AEM, 11, 1887, p. 64, nr. 130-133; V. Prvan, AARMSI, II, 17,
1913, p. 351-352). In anul 1963 s-au descoperit alte fragmente elenis-
ti ce un databil cel mai t irziu in secolul I .e.n. (A. Aricescu, op. cit.?
p. 351-352).
92 V. H. Baumann, Peuce, 4, .1973-1975, p. 40, nI'. 28.
!Il Pe un promontoriu aflat la aproximativ 500 m de castrui roman de vest
s- au descoperit cinci de amfore dintre care tr(!i pot fi datate in
secolele lII-II Le.n. (N. C. Ionescu, Pontica, 3, 1970, p. 361-3(3). !n nordul cas-
trului de vest a fost a de Tomis n secolul r Le. n.
(C. Chiriac, Oct. Bounegru, Peuce, 4, p . 101).
!li Cum sint cele de la Topalu, etc. (material inedi t n
muzeul din
GETICE Dil"'l DOBROGEA 77
Descoperirea ctorva de amiore elenistice a unei
tomitane din sec. 1 .e.n. la Troesmis, lui Ovidiu 95
despre acestei poate cu cteva secole mai
devreme avnd o oarecum cu a Axiopolis-uluJi.
grup l-ar putea constitui descoperirile nord-dobrogene
situate de-a lungul anUJme cele de lia Dinogetia 00,
Islam Geaferca) 97, Tulcea 98, Malcoc 99, 100 Marunudia 101,
li se pot de asemenea necropolele ori mormintele izo-
late din 102. La Dinogetioa vasele lucrate cu mna snt reliativ nume-
roase se repertoriului al ceramicii geto-dacice.
Unele forme sau ornamente ,ceramice au analogii 'n nord-
pontic. S-au relevat, de asemenea, apropierea de formele sud-
tracice pe de o parte, ct comunitatea cu descoperirile de
pe malul sting al pe de alta 103. Descoperirile de la Dinogetia
se ansamblului necropolelor din nordUl Dobrogei,
ale comune snt pe de o parte mbinarea aspectelor cul-
turale locale cu oele nord-pontice, iar pe de alta, economice
cu lumea Descoperirile de la Tulcea, relativ situate
n mai multe puncte, dovedesc acestei de-a lungul
ntregii epoci Latime 101,.
95 Ex Ponto, IV, 9, 78-79.
. 9G In apropierea girlei s-au descoperit in mai multe rinduri frag-
mente ceramice lucrate cu mina altele elenistice, precum de
cu stuf provenite de la unele distruse; secolele IV- III i.e.n. (E.
SCIV, 4, 1953, 3-4, p. 749-756; 1. Barnea, Dinogetia, 1969, p. 9; Al.
Barnea, SCIVA, 25, 1974, 1, p. 100- 109).
. 97 In 1955 s -a descoperit la punctul "Coada Rpii " un depozit format din
26 de amfore de tipul Heraclea care se potrivit ultimelor cer-
la mijlocul sau la secolului III .e.n. (Exp. Bujor, SCIV, 12, 1961,
p. 85-92; idem, Dacia, N.S., 6, 1962, p. 475-488. Pentru datarea acestui tip.
1. B. Brashinsky, NE, 5, 1965, p. 26-27 B. A. Vasi1enko, NE, 11, 1974, p. 7).
98 Pe dealul s-au descoperit bordeie gropi cu oase
de animale din a doua a fierului. Au fragmente ceramice lucrate
cu mina, de amfore thasiene rhodiene din sec. IV-III .e.n., precum o am-
de Knidos din sec. I .e.n. (V. H. Baumann, Peuce, 4, 1973-1975, p. 214, 219 ;
i dem, p. 39 (nr. 24). Pe dealul "Monumentului" s-a descoperit un strat de
din secolele IV-III Le.n. Tot de aici provine un depozit de 110 amfore, datate
intre secolul 1 Le.Il.-secolul 1 e.n. (A. Pontica, 10, 1977, p. 307) . Din punctul
"Via provin de amfore rhodiene, datate in prima ju-
a secolului Il Le.fi. (V. H. Baumann, op. cit., p. 400, nr. 27-28).
ro De aici provin mai multe fragmente de amfore elenistice, dintre care
unele datate in secolele IV- II Le.n. (V. Canarache, Importul am-
forelor la Istria, p. 377; V. H. Baumann, Peuce, 4, 1973-1975, p. 34,
nr. 8).
tOl In anul 1977 a nceput cercetarea unei fortificate ale prime
nivele de locuire sint etapelor finale ale culturii Babadag se-
colului V Le.n., dar care n secolele IV-II i.e.n. G. Simion
El.
101 Pe grindul "Moroianu" s-au descoperit in anul 1949 chirpici fragmente
ceramice, ntre care unele de amfore (Exp. Bujor, Materiale. 3,
1957, p. 250, 253 ; V. Canarache, Importul amforelor la Istria, p. 377).
iO! Murighiol necropole), Caraorman (tumuli), Tulcea, Mahmu-
dia Malcoci.
103 Al. Barnea, loc. cit.,
HV. V. H. Baumann, Peuce, 4, 1973-1975, p. 213-221.
78
M.IRIMIA
Din analiza urmelor de locwre aflate n zona
li se pot descoperirile funer.are, se fluviUl,
principala ca de uscat care traversau Dobro-
gea, asigurau un permanent contact ntre coloniiJe
O densitate de getice o mare
dire a se de altfel pe malul stng al
ca n zona de sud. sud-est a Cmpiei Munteniei 1O:l .
IV.ai au fost semnalate In prezent n zona cen-
'" Dobrogei. Au fost descope.riie materiale arheologice oare pot
dovedi unor tiTme specifice de locuire n 11 lOG In
nki una dintre ele nu s-au intreprins sisierrtatice, dar chiar
numai simpla lor iderutificare penmite stabilirea -dnor puncte de
ntre zona cea a precun1 delimitarea mai
a unor posibile comerciale de uscat care traversau regiunea.
l'.stfel, pentru zona a Dobrogei pot fi amintite descope-
ririle de la CetJatea 10', Dobromiru din Vale 108, Zorile Adam-
clisi 11.0. Acestea un prim drum, oei sud-dobrogean, care urma
firul naturale al fa"ol'abile de acces. El lega probabil
Callatis de prin de la Limanu, Hagieni,
Cotu sau poate prin cele de la Apsa, Peci neaga, Comana 11:1, Gene-
ral de marcate prin descoperirile de la Fntna
M,are 112, Cetatea, 11:3, Dobromiru, 114. O a
acestui drum, pornind de la Fntina Mare, put;,a urma val;,a Urluiei
spre Zorile Adannclisi, iar de aici spre prin Ion Corvin it') _
Viile 116, ori prin Din zona drumul continua cu


spre din zona marcate de desco-
peririi;, de la Ostrov, Bugeac, Canlia, Izvoarele, Saru Nou etc.
acestei comerciale este de descoperirea .
in sudul Dobrogei, la aproximativ dinte Callatis
- anume la Fn:tina Mare f\7 -- a unei amfore heracleene avnd
105 Mioara Turcu, Geto-dacii din Cmpia Munteniei, 1979, p. 72-75
harta de la fig. 2.
100 1) Cetatea; 2) Dobromiru din Vale; 3) Zorile; 4) Adamc1isi; 5) Satu
Nou; 6) Medgidia; 7) Remus Opreanu ; 8) Poarta 9) ; 10) Cheia;
11) Gura Dobrogei.
107 Repertoriul.
108 In zona de porci a C.A.P. -ului s-au descoperit fragmente ce-
ramice lucrate cu mna la precum fragmente de amfore elenistice din
secolele IV-III Le.n. (M. Irimia, Pontica, 6, 1973, p. 25-27).
J09 Repertoriul.
'110 efectuatemail ales la poarta de est a cunoscutei romane
au scos la materiale ceramice de tip Latime elenistice tirzii, care dove-
desc in a unei locuiri sporadice din vreme. (Ioana Bogdan-
A1. Barnea, Tropaeum Traiani, 1, 1979, catalog, p. 179-180).
Il! A. Aricescu, St. Cl., 3, 1962, p. 81.
112 M. Irimia, Pontica, 6, 1973, p. 21- 25. cu acest prilej amJora
de tipul Sinope (p. 23, inv. 20465) grupei a V-a cronologice (150-120 i.e.n.,
Grakov, sau 183- 1BO te.n. Brashinsky, Sinope).
113 Ibidem, p. 25.
1\1, A. Aricescu, Sesiunea de a muzeelor de istorie,
1964, 1. 1971), p. 224.
115 Material inedi t. provenit din morminte, n muzeul din
116 A. Aricescu, St. el., 3, 1961, p. 67- 82.
117 M. Irimia. Pontica, 6, 1973, p. 21- 23, 6B.

GETICE DIN DOBROGEA 79
ca pe la Fintna Mare, iar in. sting,a
la lIS, a unor amfore <ou
procurate de pe Callatisulll'i ilD, cu precizie drumul
comercial amintit mai sus. .
Deosebit de clar ne apare, pe baza ult,melot descoperiri, traseul
drumului comercial dintre Tomis Axiopolis, care valea Carasu.
Pe pot fi descoperirile de la
Basarabi, 120, PoaI'ta 12l, Castelu 122, Medgidia 123, Remus
Opreanu 12" Satu Nou 1"". Mircea rw, cel Mare n
de unde se apdi -cu pe alte
drumuri paralele fluviulUi, spre Cochirleni-Rasova, ori Seimeni,
Capidava. acestei rute, este de
atit In unele de pe traseu, cit n stinga in
a unor amfore elenistice n atelierele
127. De asemenea, rUltei amintite a fost
n unele studii ntreprinse asupra denarilO!'
repl/bli-cani 1:ll.
ilS C. N. Conovici, A. Anastasiu, Dacia, N.S., 22, 1978, p. 174, nr. 5 .
Gh. Poenaru-Bordea, SCIV, 22, 1971, 3, p. 501-502.
:120 Pe promontoriul panta dealului Castelu, n dreptul km. 31 de pe tra-
.seul vechiului canal s-au descoperit urmele unei locuiri sporadice de LatEmc:,
cu material elenistic (E. D. Popescu, SCIV, 2, 1951, 1, p. 172). Alte urme
sporadice de locuire au fost descoperite in apropierea
de M. Irimi a, R. in anul 1974, pe traseul canalului
Marea ef. M. lrimia. Probleme de cercetare ... Repertoriu. nr. 53, ma-
nuscris) .
121 Pe panta a in dreptul km. 37, 625 de pe vechiul co.nal
au fost observate n anul 1951 mai multe de
pietre. A fost o de S-au descoperit
fragmente ceramice lucrate cu mna elenistice. (E. Unele date cu pri.-
vire la de la Poarta n Pontica, 12, 1979, sub tipar). Pre-
numele corect al astinomului nr. 5 de la Poarta nr. 11472:
(cf. M. Irimia, Pontica, 6, 1973. p. 21 pl. IXI12 ; XXII /8 este I'rk]E(Ho<; ; Pridik.
1917. p. 71, nr. 201 ; Gramatopol-Poenaru, Callatis. nr. 557.
122 M. Irimja, Pontica, 6, 1973, p. 33, 35.
1.!J23 Din zona carierei fabricii de s-au recuperat fragmente de vase'
autohtone lucrate cu mina la precum fragmente ceramice elenistice,
din secolele IV-II Le.n., (M. Irimia, Pontica. 6, 1973, p. 35-42). Din punct
provin 15 de amfore (A. Popeea, SCIV, 18, 1967, 3. p. 509-512).
Din zona Medgidia provine o de argint
Th. Papasima). Urme sporadi ce de locui re din a doua a fierului s-au iden-
tificat in dreptul krn 30 de pe canal, in apropierea fabricii de ciment, la nord
de canal de calea de M. Irimia, Em. Muscalu AI.
Barnea, n anul 1974, pe traseul canalului; ef. M. Irimia, Probleme de cercetare ... ,
Repertoriu nr. 44, manuscris) .
. 124 Repertoriul.
123 Pe versantul estic al dealului Budulenilor, n dreptul km 18 de pe canal,
au fost observate n mal gropi de bordeie unei de La-
tene. Au fost recoltate fragmente' de amfore de Thasos. de pe
traseul canalului, in anul 1974, P. Alexandrescu, V. Eskenasy, R. cL
M. Irimia, Probleme de cercetare ... Repertoriu, nr. 35).
126 D. Protase, op. cit., p. 27, nr. 28.
127 C. N. Conovici, A. Anastasiu, Dacia, N. S., 22, 1978, p. 194.
128 B. Mit rea, Pontica, 3, 1970, 131-132; R. Pontica, 5, 1972,.
p. 497-502.
80
M.lRIMlA
Alte comerciale au fost sesizate pentru nordul Dobrogei 129.
I\cestea urmau indeosebi cursul apelor mai mici care regIUnea,
legnd de zon" iar de acolo mergeau mai
departe spre vadurile Materialul amforistic de asemenea
o care pornind din zona Argamum se indrepta spre
cuprins intre ri urile nord-vestic al
Dobrogei .. O oale lega probabil Histria de valea Hamangiei a
Casimcei, prin descoperirile de la Histria-sat, Sinee, Mihai Viteazul.
. Beidaud, iar de aici se putea in depresiun<!a platoului stincos
in zonele Topologului. O alta putea lega Histria, prin
Tariverde. Cogealac, iar mai departe pe valea CasimC<!i, prin
descoperirile de la Gura Dobrogei 130 Cheia 131, de zona Existau
probabil alte comercialf mai importante, care legau intr,e
ele antice:
O ncercare de precizare a tipologiei getice din Dobrogea
este dat fiind extrem de mic de siste-
matice intreprinse. Se poate observa, a tipuri de
fortificate nefortificate. Din rinau! C<!lor dmin
pe cele de Ia Beidaud .!grtificate 'cu valuri de sin-' .
gui-ele de acest tip descopente pma in prezent iri Dobrogea prezentnd
anumite .similituainI cu geto-ch:tclce dIn Moldova 132 Mun:":'"
tenia 133. . - . '-
'- '--Tot din categoria fortificate poate fi ca
parte de la Dar zidul de principalele carae-
teristici ale de ori ale inventarului arheologic
dovedesc faptUl att intemeierea, ct dezvoltarea sa s-au
aflat sub Callatisului, cu toate avea o
poate chiar una
fortificate putea fi mai mare, dintre ele parte foarte
probabil Axiopolis-ul Troesmis-ul, in prezent
arheologice lipsesc.
Potrivit datelor .arhologice existente, celelalte urme de locuire
par unor nefortificate. de la Ostrov, Gura
Canliei, Dinogetia erau situate pe terase, iar cele de La Izvoarele, Hir-
Satu Nou, Rasova se aflali pe boturi de dealuri. Alte
cum snt cele de la General Pedneaga, Agigea, Cogeaiac
se pe platouri largi, deschise. S-au descoperit de asemenea urmele
unor l ocuiri, probabil sezoniere, in de la Cheia Gura
Dobrogei.
Referitor la caracterul descoperirilor izolate de materiale gre-
elenistice din interiorul Dobrogei se poate aprecia numai apa-
-129 V. H. Baumann, Peuce, 4, 1973-1975, p. 42-44.
130 efectuate n au dovedit stratul postpaleolitic cel
mai bine reprezentat este cel getic, cu trei de locuire. Secolele IV-II Le.n.
(N. Pontica, 9, 1976, p. 14-16) .
131 In "La izvor" s-a constatat unei locuiri relativ intense,
Latime-ului getic. Stratul de a fost datat n secolul III Le.n.,
dar pare fie ceva mai vechi (N. op, cit., p. 16-17).
132 De la Cotnari, Arsa, altele.
133 Piscul Tinosul, etc.
GETICE DIN DOBROGEA
81
lor chiar de fragmente ceramice autohtone, nu
atrage sine, n mod direct unei sau necropole
indigene n acel punct. Dar aceste descoperiri oeI
unor asemenea n rutele pe care
n mijlocul locale.
Valorificarea n viitor a -tUturor descoperirilor du-
de verifi=rea prin sistematice a punctelor semnalate, vor
oferi date mai numeroase pentru celei de a doua epoci a
fierului n Dobrogea.

REPERTORIUL NOILOR DESCOPERIRI
1. BASARABI (jud.
Pe terenul LA.S.-ului Murfatlar au fost descoperite in anul 1976 urmele
unei lccuiri .cu S-a recuperat o de
de tipul Sinope. de teren Gh. Papuc).
de de tipul Sinope cu (5,8X2,8 cm).
Legenda pe trei rinduri (fig. 3/5). Inv. 21515.
EYXAPIl:TIOY!
AHYNOMIOYNlTOl:
EL
EO)(ap["T[OU]
""TuvofL[ouv],<o,;
""
Pridik 134, ast. p. 69, nI'. 157- 158 ; p. 83, nr. 432 ; ast. sau. prod., p. 89, nr. 562-564 ;
p. 102, nr. 838; Th. Dacia, 5- 6, 1935-1936, p. 296- 297, nr. 24,
26 - cu idem, Dacia, 7-8, 1937-1938, ' p. 256- 257, nr. 15;
Canarache, ast. nr. 261-264; ' Gramatopol-Poenaru, Tomis, ast. nr. 15; Grama-
topol-Poenaru, Callatis, ast., nI'. 305-320; 1118, cu
fie grupei a II-a (270-220 Le.n. Grakov, sau 320-270 Le.n. Brashinsky,
Sinope), fie, mai probabil, grupei a V-a (150-120 ie.n. G1'akov, sau
183-150 Len. Brashinsky, Sinope).
2. CANLIA (corn. jud.
In punctul Gura Canliei, situat la aproximativ 2,5 krn in aval de cunoscuta
cetate de la lui Soare, la prului Canlia cu fluviul,
vizavi de insula Manca, au fost ntreprinse de salvare ntr-o cu
mai multe nivele succesive de locui re, din Hallstatt-ul mijlociu n
feudalismul timpuriu.
Ceramica de tip Latene din secolele IV-I ie.n. este
mai multe fragmente de oale-borcan ornamentate cu un bru alveolat
tori ori cu un de alveole aplicate di rect pe gtul vasului. Au fost descoperite
de asemenea mai multe fragmente de amorfe heracleene thasiene, printre care
o cu Acestei epoci ii
in prezent, mai multe gropi menaj ere un bordei cercetat cu un
mic cuptor. In interiorul bordeiului au f,ost descoperite fragmente ceramice autoh-
tone grosi ere, fragmente de amfore o la
precum un kantharos elenistic.
t.:H Vezi lista folosite in catalog.
82

11

M.IRIMIA

2



i
Fig. 1 : 1- 4, '2, Il - Corbu (Capul Midia) ; 5 - Corbu de Sus ; 6. 8-9. 12 - Ge-
neral j 10 - Cogealac.
Cana are corpul piriform, partea gura fundul
inelar vasului este proeminent. in l a exteri or
un sli p fin, inchis. Tom'ta, cu punctele de situate sub
deasupra este din vechime. Pe partea a
apar citeva urme de dungi verticale realizate prin lustrui re. Dimensiuni:
12,3 em ; diametrul maxim '17 COl; diametrul gurii 6,4 em. Inv. 25054 (fig.
2/10 ; 6/1).
GET1CE DIN DOBROGEA
C
1 0 ___ ___ ___ _




'.
o
83
o
:.
o 4 12 , _
Fig. 2: 1- 3, 5-7 - COrbu de Sus; 4, 8 - General 9- 10 - Canlia
(Gura Canliei) ; 11 -
84
M.IRtMIA
Exemplare oarecum atribuite fazei a III-a clasice, a cera-
micii geto- dacice, s-au descoperit la P oiana 315, Tinosul1.3G, 1l7, Poian, Fo-
138 etc. Pe baza tezaurelor monetare cu care unele exemplare au
rut, s-a considerat evolutia acestui tip de ncepe spre secolului II
Le.n. pe tot parcursul secolului 1 i.e.n. poate chiar in secolul 1 c,n.
1
:r.l,
Kantharos-ul are corpul scund, tronconic, mai la rg spre gura
piciorul mic, inelar. Toartele sint rupte din vechime. Sub pre-
zgirieturi mici verticale, pentr'.J. a vopseaua ntr-o
de linii mici, precum resturil e unei benzi de vopsea in de ghir-
cu maronie, spre fund. Dimensiuni;
7,5 cm; diametrul gurii 9,5 cm. Inv. 24011 (f ig. 2/ 9; 6/2),
Exemplare ntlnite la Tomis i."0, au fost datate prin context
n secolul I Le.n., dar pot evolua la nceputuL secolului
Bordeiul amintit probabil secolului 1 Le.n. Tot din
provin de amfore r hodiene, din- secolul III (?) Le.o. fU, un
denar roman republican HZ, precum o de n
gen'erale din Can1a, pe care o n continuare.
- de de tipul Sinope cu (5,2X2 cm).
Legenda pe patru rinduri. cu mult nisip negru in

MANTI[0]tOT
TOT ITPQTAI'OPOT

&.O''t'UVOf.LOU
MV't'L6EOU
TOU IT PWTOt yapou

Leu ridicat pe piciorul din (statuie 1), in dreapta
Pridik, ast., p. 73, nr. 241; p. 74, nr. 242- 251, cu prod.; prod., p. 64,
nr. 52, 55, 56, nr. 101 ; p. 68, nr. 139- 141 ; p. 69, nr. 163 ; p. 72, nr. 203, 219-220 ;
p. 77, nr. 318; p. 80, nr. 382-384; Canarache, ast. nr. 301-307, cu prod.;
prod., nr. 259, 264, 297, 343, 373; Grakov, ast. p. 149, nr. 29; tabel grupa a IV-a,
nr. 29; prod., nr. 36; Gramatopol-Poenaru, CaHatis, ast. nr. 592-
594, cu pl"od. ; prod., nr. 523, 573; M. lrimia, Pontica, 6, 1973, p. 30 (Poarta
nr. 3). grupei a VI-a cronologice (120-70 Le.n. Grakov, sau
150- 100 Brashinsky, Sinope).
CERNAVODA (jud.
Din generale nr. 3 provine o de tipul
Sinope, cu (5,4Xl,5 cm) i-e curbura
cu nisip negru, Legenda pe trei rinduri (fig. 3/9; 9/6).
Inv. 5750.
EnIEAnOY
AHYNO'(MOY)
TEY0PA
'E7tLEf..1taU
, cx.O''t'uvo(f.Lau)
TEuep'"
J:l5 Radu Ecaterina Vulpe, Dacia, 3-4, 1927-1933, p. 298, fig. 60/1-4 j
1. H. Ceramica daca-geti 1969, p. 176-178, fig. 91/2, 92/5.
J:){I Radu Ecaterina Vulpe, Dacia, 1, 1924, p. 207, fig. 36/2, 5, 7.
J37 Radu Vulpe colab., SCIV, 6, 1955, 1-2, p. 249 fig. 11/2.
138 1. H. op. cit" pl. 70/ 14 ; 138/4.
t39 Ibidem, p. 177. .
j'.o M. Necropole elenistice la Tomis, p. 108, nr. XXXIX;
p. 120, fig. 76.
1'11 N. Conovici, C. SCIV, 26, 1975, 4, p. 548- 547.
112 D. Vilceanu, loc. cit.
GETICE DIN DOBROGEA
9
- - --- --r-------,
5
7
10
YNoMoY
A

11.
______
Ap, ,.IV" t
1(1\ [A. \l'If
TO



12
13
o
2 4cm.
85
Fig. 3: 1 - Corbu; 2-4 General 5 - Basarabi (inv. 21515);
6-7 - Colu (inv. 20695; 20694) ; 8 - (inv. 13822) ; 9 - Cer-
(inv. 5750) ; 10 - Cogealac (inv. 13825) ; 11, 13-14 - Corbu (inv. 25677;
20479 j 20473) ; 12 - (inv. 21513) ; 15 - pecineaga. (inv. 2132'7).
Ciorchine sub el un spic (?), in dreapta
Pridik, p. 89, nr. 5'59, intocmai; ast., p. 88, nr. 550-556 ; p. 89, nr. 557-558 ;
p. 102, nr. 883, cu prod., Gramatopol-Poenaru. Callatis, ast., nr. 477- 480,
{u prod. ; prod., nr. 423-424. grupei a II-a cronologice (270-220 .e.n.
Grakov, sau 320-270 Le.n. Brashinsky. Sinope) . tn spri jinul acestei
cronologice este emblemei duble care, conform schema ti
';l'opuse de SA, 1, 1958, p. 68, a treia n evo-
sinopeene. Acestei perioade i sint raportate o mare parte n
grupa a II-a cteva llume de astinomi in grupa a .III-a.
86
M. IRIMIA
4. CETATE (corn. Dobromir, jud.
de de tipul Sinope 113, cu pasta nisip mult,
negru. (6 X2,7 em.) apr oape complet din care
se pe primul rnd doar litera N. Inv. 20614 (fig. 4/4).
5. COGEALAC (j ud.
Pe terenul situat ntre Cogealac Tariverde, de o parte de
alta a se o \1;:'0, La terenului apar
numeroase fragmente de Au fost recuperate mai multe fragmente ceramice
elenistice (inv. 13825) :
- a unui kantharos de mari dimensiuni cu firnis negru
(fig. 1/10; 6/8).
- Fragment din partea a unui alt kantharos de mari dimensiuni
cu caneluri nguste, radiale, la partea firnis negru-maroniu. (Analogii:
P. Alexandrescu, Hi stYia, IV, 1973, cat. 579, g. 14). Mijlocul secolului III Le.n.
- Fragment de farfurie cu firnis maroniu, ro:;;cat spre margine.
- Piciorul unei amfore de Thasos, cu pasta
- de dintr-un centTu nedeterminat.
cu uni calcal'oase. cu
TIao. . ... ?) Inv. 13825 (fig. 3/ 10) .
6. - PALAS.
apropierea punctului de control de pe Filimon Sirbu, la est de
valul mare de au fost descoperite n anul 1977 intr-.un pentru in-
stalarea unei conducte, mai multe fragmente ceramice autohtone elenistice. Alte
fragmente de amfore de Thasos Sinope au fost descoperite n apropiere, n sec-
n an n valul mare de anume, in mantaua sa.
Fragmentele de amfore au fost antrenate de construdorii valului n fo-
l osit la realizarea acestuia, n secolul X e.n .. cind a fost ntr-o
mai mare locuirea de Latene 1f,5.
cu mna; inv. 13822.
- Fragmente de cu buza
urme brune datorate arderii secundare. (Analogii l a M. Coja, Pontic a, 3,
1970, p. laS fig. 3/25; Al. Barnea, SCIVA, 25, 1954, 1, p. 105 fig. 2/2). Seco-
lele IV- III .en. (fig. 6/6, 12).
- Fragment de cu un bru n relief, nealveolat, la baza gitului; buza
vasului are marginea Sec. I V-III Le.n. (fig. 617).
Ceramica :
- Fund de sau la de ca-
litate (fig. 5/9) .
- de de tipul Sinope, cu pasta nisip mult,
aspru in (2,5X1,5 cm) cu legenda pe trei
rinduri (fig. 38). Inv. 13822.
!AHYNOMOY]
!KPAT]lHAPX!OY]
APABO>:
1f,J de colegul Gh. Papuc.
['''''Tuv6iJ.ou]
[Kp"']'''TOCp;([ ou]
"
w. ne-a fost in anul 1977. de ing. Mircea Pavel din Con-
La Cogealac apare o n BeMI, III (1910), p. 141-
143 V. Prvan, Ulmetum, 1, p. 532, nota 3.
w; A. Panaitescu ; n Pontica 11. 1978, p. 241- 245 autorul nu amin-
aceste materia1e. La aminti te au mai participat P . Diaconu
o autorul acestui a rticol.
GETICE DTN DOBROGEA

"40 Z

.. -
PATIHJUI
5
E"/l IrOPr fl
8 N oz
, A"",POMIOY
9
, Iv .

1<:AI /\1.<$[ I'l
13
19
I P I

_ :f I Y f'!MoY
2
3
Notv\oY
[SPOMIOr:.q)
opYor Toy \k
(IEY':: ,o;!: \)'
Ar '"
6
7

C
N/;Nolv,i < "
0
,
10
1,1
15
17

@
20
21 22
O,,--=,,; 2-..=;; 4cm.
87
(N"
{.

8
MOflvTcf
loy
12

Fig. 4: 1- 3. 5 - Corbu de Sus (inv. 25676; 25674; 25673; 25672); 4 - Cetate
(inv. 20614.) ; 6-7, 9. 11- 14 - General (inv. 21730; 21736; 21732;
21734; 21731; 21735; 21733); 8 - Corbu-Capul Midia inv. 19751); 10, 16- 18,
20- 21 - Seimenii Mari (inv. 13815 ; 13818' ; 13817 ; 13819 ; 13816 ; 13820) ; 15 - Ivri-
nezu Mic; 19 - Remus Opreanu; 22-23 - Zorile (inv. 21297/2,1).
aH
IRLMIA
Fig. 5: 1- 7. 10. 12 - Corbu de Sus; 8. 11 - Corbu (Capul rt'lidia) ; 9 - Con-

Gr..TICE DIN f'OBROGEA
89
Pridik, ast., p. 83, nr. 438; p. 93, nr. 644-645; prod., p. 85, nr. 482-483 ;
O. Tafrali, AA, 9-10, 1933- 1934, p. 7, nr. 7, ntocmai; Canarache, ast., nr. 377,
388 (cu prod. Gramatopol-Poenaru, Callatis, prod., nr. 344- 345; 375-
376, 425 ; 602; 644; ast., nr. 496-499. grupei a IV-a (183-150 Le.n.
Grakov, sau 220-183 .e.n. Brashinsky, Sincpe).
7. COTU VAII (corn. jud.
Pe terenul numit . "via lui Avram" a fost Jr..6 o
de pe cuprinsul au fost recuperate de amfore.
1) de de tipul Sinope cu (5,l X2 cm).
Legenda pe trei cu simbolul in dreapta. cu mult.
nisip negru. Inv. 20694.
IAHYNOMOLJ
APIILTjlflN
KIIEAINETO ILJ
[&a.uv6;.to<;]
, Ap,[a.j[Olv
KAtedvE'O[ <;]
Personaj n picioare, un obiect n stnga avind dreapta ..
din cot (Satyr ?).
Pridik, p. 64, nr. 52, i ast., p. 44, nr. 47-51, 53;
proeI., p. 64, nr. 52, 55 ; p. 66, nr: 101 ; p. 68, nr. 139-141; p. 69, nr. 163; p. 72,
nr. 203, 219- 220; p. 77, nr. 318; p. 80, nr. 382-384; p. 83, nr. 444. Th. Sauciuc-
Dacia, 5- 6, 1935-1936, p. 297, nr. 28; Gramatopol -Poenaru, Callatis,
ast., nr. 396-402; prod., nr. 523, 573. a IV-a cronologice.
2) de de Rhodos cu pe rn-
duri (4X1,3 cm) . cu Inv. 20695
(fig. 3/6).
illlllAlNIOY
YAKIN8 liJOY
Legenda printr-o linie
- simbol, n dreapta.
(J>LAIX('.JLOU
'Y<x",v8[ljou
Canarache, nr. 651 simbol) ; E. 1. Levi, in Olbia, Moscova-Leningrad,.
1964, p. 272, nr. 320-331 simbol) ; M. Lazarov, Izvestia-Varna, 10" (25),
1974, p. 50, nr. 90; G. Tonceva, Izvestia-Varna, 10 (25), 1974, p. 294, nr. 32-34;
l 'a.nai.s, p. 121, nr. 468, datat ntre 220-180 i.e.n. ; emblema apare
ca simbol la de la secolului III-inceputul secolului II Le.l1.
8. CORBU (jud.
Corbu de Sus.
tn marginea de nord-vest a pe valea Vetrei . se (\ n-
din zona au fost str nse in mai multe rinduri materiale 147 arheologice"
autohtone, elen.istice. In perimetrul se urmele unor
de a nu s-a putut stabili.
Ceramica pare fie destul de la Corbu de Sus (fig.
2/1, 6 ; 5/2, 6, 7).
- Fragmente de castron lucrat cu mna, cu buza n interior mar-
ginea (fig. 5/6. 7). Inv. 20004.
- Castron lucrat cu' mina (fig. 2/6; 8/ 2), cu corpul tronconic, fundul mic,
plat. profilat . Buza n interior, cu marginea
pe alocuri Dimensiuni: 10 cm; diametrul gurii
2:1 cm; fundului 8,3 cm. Inv. 20470.
tl,!1 ne-a fost n anul 1974 de Ioan
tr.7 De prof. Gh. care l e-a predat muzeului din
90
M.IRIMIA
l"ig. 6: 1-2 - Canlia; 3-5 - Zorile; 6- 7, 12 - 8 - Co-
;gealac ; 9-11 - General
GETICE DIN DOBROGEA
91
Fig. 7 : 1- 6 ""'- 7, 11 - General 8-10, 12-13 - Pecineaga.
92
M.IRIMIA
Se unor exemplare descoperite la Histria, datate in secol ul II Le.n. lt,8.
- Vas ceramic miniatural, lucrat cu mna; lnv. 20004.
- Fragmente de cu corpul bombat, buza marginea
bine Inv. 20477.
Ceramica (fig. 115 ; 2/2 ; 5/4, 5, 10, 12 ; 8/7) .
- Fragmente de farfurie (fig. 5/5) cu firni s negru-oliv decor de palmc te
pe fund. Inv. 20004. Secolul IV i.e.n.1t,!1.
- Partea a unui kantharos cu firni s pe piciol'
negru cu luciu metalic pe partea lnv. 20615 (fig. 5/10). Secolul
III Le.n. J50,
- Farfurie "de (fig. 2/ 2; 817) cu mijlocul adincit semisferic, buza
mult n jos f undul inelar. n mijlocul adncit urii cen-
trale. Firnis negru, corodat, aproape mat n exterior. Dimensiuni: 3 cm:
diametrul 21 ,5 cm. Inv. 20481. Mijlocul secolului III i.e.n. J51.
- Fragmente de farfurii de kantharoi, acoperi te cu firnis negru. Inv. 20004.
- Partea a unui arybalZos cu gitul foarte scund, cilindric, buza
pe
pe corp. Diametrul gurii: 4,7 cm. Inv. 20615 (fig. 1/5).
- Fragment de cu bazin deschis tub central; firnis negru, corodat.
Inv. 20615. Sec. IV-III Le.n. 152.
- fragmentar "delfiniform" cu ciocul alungit apendi ce latetal.
Ciocul urme intense de ardere. Firnis negru, corodat. Inv. 20480. Sec.
1lI-1I .e.n.
15
:J (fig. 5/4).
C"eramica la este de fragmente de oale
(fig. 3/1) . castroane (fig. 211 ; 8/9), cni (fig. 2/7 ; 5/1, ;') . frag-
mentele unei (fig. 2/3, 5) cu fundul inelar gura Sub pe gt,
inczii circulare' ; la exterior J5Ii. Inv. 20615.
de amorfe
1) de de Thasos, cu pasta urme de
(3,5 X2,5 cm) cu legenda pe rnduri, incadrnd sim-
bolul sigma l unar.
Inv. 25677 (fig. 3/11 ; 9/4).
8ACIJlIN]
Trident -
nY81ilN
IT UO(OlV
,
CanfLTache, nr. 68, ntocmai; 67-75, cu alte simboluri; Bon, nr. 1486-, n-
tocmai; nr. 1441-1500, cu alte simboluri sau cu monograme; Gramatopol-Poe-
naru, Callatis, nr. 148- 178, cu alte simboluri; M. Lazarov, Izvestiia-Varna, 10 (25).
p. 47, nr. 11, cu alt simbol ; C. N. Conovici, A. Anastasiu, Daci a,
N.S., 22, 1978, p. 178, nr. 22, cu alt simbol.
Amforele thasiene cu un nume, ethnikon un simbol, ncadrate grupei a
5-a, au fost datate de V. Grace (Hesp. Suppl., 10, 1956, p. 123 136) la
secolului IV n secolul III Le.n. Iu. G. Vinogradov (NE, 10, 1972, p. 35-42
tabelul Il) , ele subgrupei 5 b timpurii, la hotarul secolelor
g3 M. Coja, Pontica, 3, 1970, p. 112 fig. 4(52.
It,9 Exemplare la P. Alexandrescu, Histria, IV, 1978, cat. 590-
596, dar a le putea atribui numai unei singure categorii.
150 Un exemplar la M. Necropole elenistice la Tomis,
p. 26, mormntul CCLIX.
15l Analogii la P. Alexandrescu, Histria, 4, 1978, p. 92, cat. 609, fi g. 15.
i :>:! la C. I conomu, greco-romane, Constanta, tip. 1, p. 5-6
autorul asemenea exemplare s-au ntilni t in complexe mai tirzii,.
din sec. III-II Le.n.
153 C. Iconomu, op. cit., tip. IV, p. 8.
1::" . La P. Alexa ndrescu, Histria, II , p. 231, pl. 83 Hislria, I V, p. 102, cat.
661, fig. 22, exemplare diferite sint datate in al treilea sfert al secolu-
lui IV .e.n.
GETICE DIN DOBROGEA
93
IV-III 320 .e.n.), n timp ce subgrupa 5 b tirzie s-ar data spre sfr-
secolului III .e.n.
2) de de Thasos cu pasta n
(2,5X2 em); cadrul din stinga rupt. Legenda pe
rinduri, incadrnd simbolul. Inv. 25672 (fig. 4/5 ; 9/12).
[8]AEIDN
Vas!alabastronJ _
[K]PATIHJ1N[A=:]
Bon, nr. 1014 (?), 1018 (?), 1019- 1029, cu alte simboluri; Gramaropol-Poe-
.t1aru, CaUatis. nr. 102-103, ntocmai; Ivon Garlan, Thasiaca, BCH, Suppl. V.
19"79, p. 265. Datal'ea care subgrupei 5 b. Iu. G. Vino-
gradov, loc. cit., ca la exemplarul anterior.
3) de de Thasos cu (2,8X2.5 cm),
complet Inv. 25675.
4) de ele t ipul Sinope, cu pasta portocalie nisip n com-
la exterior (4,5X2 cITi) ..
cu legenda pe trei rnduri (fig. 3/14; 9/1). Inv. 20478.
[MI8PMATHE)?
[AH]YNOMOY
rI<IAAJ\ILGENOYL
Arc in sub

[
[K1IXAA,,,efvou<;
Pridik, ast. simbol, p. 83, nr. 437; ast. sau prod., p. 86, nr. 486-488,
504-505 ; p. 87, nr. 528 ; p. 88, nr. 555 ; p. 89, nr. 563 ; p. 90, ni'. 585, 594; p. 91,
nr. 602-603, 606; p. 92, nI'. 621, 636; p. 93, nr. 665; p . 94, nr. 677; p. 95,
n1". 691; Th. Dacia, 5-6, 1935-1936, p. 298, nr. 32; Canarache,
simbol, nr. 374; ast., nr. 375-376; Gramatopol-Poenaru, Callatis, ast.
simbol, nr. 492 ast. nr. 488-491 ; 493-494; 559-565 (cu alte simboluri).
Astinomul Kallistenes simbolul arc n apar numai n cu
Mithradates. Ambele nume grupelor a IV-a a V-a datate
de Grakov ntre 183-120 Le.n., respectivele Brashinsky, Sinope, inh'e 220-
150 .e.n. Amfora mai probab.il, grupei a IV-a.
5) Fragment de de de tipul Sinope.
(5Xl,7 cm), cu legenda pe rnduri,
numai numele n silabe. Inv. 25676 (fig. 4/1 ; 9/13).
J\AKD
NOr
Vultur pescar, spre stinga.
A&:x{t)
Pridik, prod., p. 83, nr. 426- 428; ast. sau prod., p. 98, nI'. 755-757; p. 99,
nr. 769- 770; p. 102, nr. 830; p. 126, nr. 168 (?). fie grupei I-a (350-
270 .e.n., Grakov sau 360-320 Le.n., Brashinsky, Sinope) , fie grupei
a II-a 270-220 te.n., Grakov, sau 320-270 Le.TI. Brashinsky, Sinope).
6) de de tipul Sinope, cu pasta
(5,2X2 cm) cu legenda pe trei rinduri, in cea mai mare parte co-
(fig. 3/13). Inv. 20479.
[ALTVNOMO]Y
rAlt]XINOY
[KjTHLJ1N
.
Ciorchine, n dreapta.

[Atalx
lvou
[Kl-m"'"v
Pridik, ast., p. 62, nr. 4, 6, 8-20; prod. p. 66, nr. 88; p. 71, nr. 201 ; p. 72,
n r. 214, 222; p. 74, nr. 247; p. 78, nr. 329; p. 130, nr. 9; Canarache, prod. cu
94
Fig. 8: 1. 5-6. 8. 11- 12 - 2. 7. 9
Midia) ; 4. 10 - Pecineaga ; 13 -
M.IRIMIA
Corbu de Sus; 3 - Corbu (Capul
GETICE DIN DOBROGEA
95
ast., nr. 225, 245, 327, 342; Gramatopol-Poenaru, Callatis, nr. 359, ntoc-
mai; pr.od. cu nr. 312, 341, 401, 432, 518, 574; Q . Tafrali, AA,
1933-1934, p. 6, nI'. 1, ntocmai; Th. Daci a, 5-6, 1935-1936, _
p. 254, nr. 15, ntocmai; M. lrimia, Pontica, 6, 1973, p. 52, nr. 1 (Arsa), ntocmai,_
cu simbolul rupt. .
grupei a IV-a cronologice (183-150 .e.n. Grakov, sau 220-
183 Le.n'., Brashinsky, Sinope) .
'7) de de tipul Chersones. cu nisip negru
n cadru (4 X 1 cm), oblic; le--
genda pe rnduri. Inv. 25673 (fig. 4/3 ; 9/2).
[ HPA)Ki\EIOY
[AHY)NO[MOY)
[' Hp&]XAELOU
[""n ]vo' fi-'0u]
Pridik. p. 140, nr. 4, nt regit 'HPD:Y.AE:V'[' OU; G. Cantacuzino, RHSEE, 1935, .
p. 310, nr. XVII, fig. 17 ; R. B. Akhmerov,. VDI, 1949, ' 4, p. 106, pI. 1, nr. 4 ; p. 108,
pl. III , nr. 9; p. 11 0, pl. I V, nr. Il ; p. 115-116) (tabel), nr. 38 39; V. V. Bo-
'r isova, NE, 11, 1974, p. 114, nr. 41, 42, pI. V/4-8 V/9-10. Akhmerov'
(op. cit., p. 111/5), se in grupele a II-a a III-a crono-
logice, datate ntre mijlocul secolului III (250- 200 .e.n.) respectiv-
ntre secolului III-nceputul secolului II (200-180 Le.n.) . Dar n tabelul
numelor de astinomi (op. cit. , p. 115-116, nr. 38-39), el este atribuit grupelor'
I, I V (datate de autor ntre 320-250 Le.n. respectiv 180-100 .e.n.). Ace-
astinom a fost datat de Borisova (op, cit., p. 114-115, np. 41-42. pI. 5/4-8 ;.
9, 10 la secolul ui IV-nceputul secolului III, respectiv secolului
III - nceputul secolului II Le.n.).
8) de de tipul Chersones. cu' angob:l
nisip negru, (5,3 X 1,5 cm) cu.
legenda pe rnduri. Inv. 25674 (fig. 4/2 ; 9/3) .
[M)ATPIO[l: )
AHYNOMOY
[M]&Tpeo[, ]
, GtO"l'U\l
0
!-L
0U
R. B. Akhmerov, VDI, 1949, 4, p. 106, pl. 1, nr. 11 ; p. 118, nr. 68; M. Mir-
cev, Amphornite pecati ot muzeja Varna, Sofia, 1958, p. 50, n r . 224 (pI..
XXVII l!8) ; V. V. Borisova, NE, 11, 1974, p. 118- 119, nr. 76, 77 pI. IX/4- 6.
Akhmerov, op. cit., p. 118, nr. 68, grupelor l-II se-
colului I V-nceputul secolului III te.n., respectiv 320- 200 Le. n,) . La BorisQva (Op.
cit., p. 118-119, nr, 76, pI. IX, 4, 6), astinom este datat la sfrsitul se-
colului IV-nceputul secolului III Le. n. sau (p, 105, 118-119, nr. 77, pI. IX/5) la:.
secolului II I -secolul II Le.n. (tipul I v ).
Capul Midia.
tn acest punct se o cu
A fost unor de n lipsa:.
nu li s-a putut preciza epoca 1:>5.
Ceramica cu mna; inv. 19752.
- de cu marginea cu
cioburi pisate n Secolele IV- III .e.n. FiS (fig. 1/4) .
- de castron cu marginea spre interior lin;
grosi n la exterior. su-
mar (fig. 5/8).
-155 de M. Trimia. Colegul C. Iconomu ne
din provine un ceramic disc, d in secolul VI .e. n.
156 .Exemplare la M. Caja, Pontica, 3, 1970, p. 103-105, fig ..
2/12- 15; AI. Barnea, SCIVA, 25, 1974, 1, p. 105- 108 fig. 2/2. 5, 14; 3/1-2.
96
M.lRIMlA
- Fragmente de culoare mai rar sau
buie din altor vase (fig. 112); Uneori de vase sint

inv. 19753 (fig. In; 5/11 ; 8/3).
- de (?) cu firnis Ji:"egru luciu metalic; secolul IV .e.n.
{fig. 1/7). .
- Fragmente de acoperite cu secolele II I- II Le.n.
- Fragmente de farfurie "de cu firnis negru, mat.
Ceramica la (fig. 1/1, 3, 11), este de partea
a unui e8stron cu piciorul inelar, profilat, fundul inelar al unui alt
castron, precum din fragmente nedeterminate ale altor vase, cu
.inv. 19794.
Tot de aici prOVine un fragment de de Thasos, cu drept-
(3,3X2 cm), pe Legenda pe patru laturi, (fig. 4/8; 9/5),
.ncadrind simbolul; al doilea nume
Inv. 1-9751.
8[A]l:lilN . .
0 [",jO"(",V .. 'APLO"T[Of.lEV"ljSj
He.racles
Pridik, p. 39, nI'. 64-82; Canarache, nI'. 131 ; Bon, nI'. 349-362 ; Iu. G. Vi-
nogradov, NE, 10, 1972, p. 45, nr. 5- 6; p. 46, nI'. 7; p. 48, nr. 7; p. 49, nI'. S.
Vinogradov (lOC. cit., precum p. 25-27, 61, anexa 4), aceste amfore apar-
grupei a 3-a, vechi. "Grupa Aristomenes" a fost de V. Grace
(AJA, 50, 1946, p. 37), pe baza contextelor arheologice n care unele amfore au
ntre 410-400 Le.n. Grakov (apud Vinogradov, op. cit., p. 26), compara
emblemele acestui grup de cu monedele care se n jurul
anului 400 i.e.n., pentru ' ca mai apoi el coboare datarea lor la 390-380 sau
390-370 .e.n. Pe baza elementelor stilistice din Vinogradov (loc. cit).
grupul de amfore amintit cu monedele care au circulat intre 380-350 .e.n.,
considernd lui Aristomenes mai ales n jurul anului
370 i.e.n., ele au mai devreme.
9. (corn. Tuzla, jud.
Pe mal ul de sud al lacului ntr-o mult de amen3-
edili tare, s-au descoperit n anul 1976 mai multe fragmente ceramice, pre-
cum o de Thasos 157 (fig. 2/11 ; 8/13). .
Arnfora are corpul conie, gtul tronconic, larg, cu profil concav.
arcuite se apropie la partea de gitul vasului. Gura partea in-
li psesc din vechime. n cu in com-
Dimensiuni: 48 cm; diametrul ma-
xim 25,5 cm. ' Inv. 21513. cm) pe
-cu legenda pe rinduri, incadrind sfmbolul (fig. 3/12; 9/9).

Cantharos

Bon, tipul 1 b, p. 17, fig. 3/3, :5; 6/4; nr. 1075- 1076, cu alte simboluri;
Gramatopol-Poenaru, CaZlatis, nr. 109- 118, cu alte simboluri. O
la Coslogeni - km. SO (1. Barnea, Rev. Muz., 3, 1966, 2, p. 156 fig. 4),
iar o alta la Pietroiu, jud. (C. N. Conovici, A. Anastasiu,
op. cit., p. 178, nr. 22, fig. 2/ 10). Un alt exemplar la Medgidia (M. Idmia. Pon-
157 Amfora a fost muzeului de prof. Ispas
GETICE DIN DOBROGEA
97
tica, 6, p. 38). Amforele thasiene purtind un nume, ethnikon-ul un simbol snt
datate de' V. Grace,' Hesp. t)upp1. 10, 1956, p. 123 136, anul 340 Le.n., res-
pectiv la secolului IV n secolul III .e.n. Iu. G. Vinogradov,
op. cit., anexa 6, p. 63, acest ceramist subgrupei 5 b, la
secolului IV-secolul III Le.n.
10. GENERAL (jud.
La circa 3 km nord-est de localitate, ntr-o de localnici "mo-
vila de se o in cea mai mare parte, ntre
anii lfJ75-19'i6, de de funciare. de circa
0,5 ha, era mai cu circa 1-1,20 m dect terenul dar
prin amintite, ea a fost aproape complet. La terenului
apar multe pietre provenite de la distruse. Au fost recuperate frag-
mente ceramice diferite, din secolele IV- II Le.n. a fost n epoca
ultimele materiale descoperite datndu-se in secolul IV e.n. Lipsind cer-o
sistematice nu putem preciza de epocii
romane, sau, poate, perioadei anterioare 158.
cu mina; inv. 21737.
- Fragmente de vase n de sac, ornamentate cu bruri alveolate
(fig. 1/8, 12; 3/4 ; 6/9, 10; 7/11) ; sau cu urme da-
torate arderii secundare. Se unor exemplare mult atit n Do-
brogea ct n alte sau necropole din stnga n secolele IV-
III .e.n.
- Fragmente de . oale-borcan cu sau ce-
(fig. 1/6 ; 3/3).
- Frugmente de cu buza (fig. 2/8; 6/11). Pust;i ce-
grosi sumar; pete brune datorate arderii secundare.
Exemplare ca se ntlnesc la Poiana, Piscul Valea
lui Mihai, Arad-Gai, etc. :159.
- Fragment de cu corpul larg, buza marginea
(fig. 1/9; 7/7). Exemplare la Lunca Ciurei 160,
Poiana Dezmir, Apahida, 161 etc. Sec. III-II .e.n.
- Trei gturi fragmentare, cu profil concav (fig. 2/4) , ale unor oale-borcan
cu marginea pasta Vase .c-u profilul su-
pt:,rioare se cunosc la Zimnicea, Poiana, Dezmir 161 etl.:. Sec.
!II-II e.n.
inv. 21738.
- Fragmente mici de vase cu sec.
III-II .e.n.
- Fragmente provenind de la cel amfore de tipul Heraclea
gturi fragmentare de amfore de Cos (?), cu bifide, pasta al-
nisip negru n
- Fragment de bol cu
- de la o farfurie cu
- Fragment de cu firnis n exterior; pe git
o linie n zig-zag (fig. 3/2). Fragmentele ceramice
n totalitate unor exemplare elenistice, procurate probabil dintr-una
din coloniile vest-pontice.
de amfore
158 Cercetare de M. IrimIa.
159 L H. op. cit., p. 116 fig. 42/4, 11 ; pI. XXXIV/4, 9 ; XXXVIIB-22.
1(;0 M. col., SC1V, 5, 1954, p. 184, fig. 13/8.
11:\1 1. H. op. cit., p. 114, tipul 1 fig. 1, 3 j pI. XXXIV/1 - 2;
XXXV/I , 9.
162 .Ibidem, p. 111-113, fig. 40/1, 4- 6; 41 ; pl. XXXII!2, 5, 6.
98
M .
3
4
6
7
Fig. {}: 1- 4, 12- 13 - Corbu de Sus (inv. 20478; 25673; 25674; 25677; 25672;
25676) ; 5 - Corbu (Capul Midia: inv. 19751); 6 - (inv. 5750) ; 7 -
Ivrinezu Mic; 8 - Remus Opreanu ; 9 - (inv. 21513) ; 10-11. 15 - Ge-
(inv. 21731; 21732; 21730) ; 14. 16 - Seimenii Mari (inv. 13817 ;
13820).
GETICE Dm DOBROGEA
99
1} l'le: de upui ' Sinope cu pasta gi:lbuie- ?.l bu:' ic>,
mult ni sip negru, (4 X 1,6 cm") pe patru (? apli-
defectuos (fig. 4/13). Inv. 21735.
,ALTY)NO[MOY)
NAYnDNOI[TOY)
KM\I\iH)EN[OY)
?1
[&a;u lvi[fLou]
170=)]
j( " \ ),LaBi"[ ou]
!
Pr i dik, <J.st., D. 76 mi" . 293- 296; Tanais, ast., nr. 570. Pe asemenea
apar n mod ca Apatur ios sau Mitropastes. Apar -
grupei a 'V-a crohologice (150- 120 .e.n. Grakov, sau 183-150 Le.n.
Brashinsky, Sinope) .
2) de de tipul Sinope cu pasta grosi
mult nisip negru. (4,8X2,3 em), pe patru rnduri, co-
(fig. 417). Inv. 21736.
[AHV)NOMOY
[BJOPYOl: TOY
JEYEIDI
An[ATOYPIOl:)
[' "aTU ]"OfLO"
[B]o?'JO<; TOU

, A
Fortuna n picioare, cu (?) n dreapta stnga lateral, simbol
n dreapta
Pridik, ast., p. 65, nr. 70-75. Canarache, prod., nr. 237- 238.
grupei a VI -a cronologice (120- 70 i.e.n., Grakov, sau 150-100 .e.n.
Brashinsky, Sinope).
3) de de tipul Sinope, cu pasta mult nisip
negru n (3,7x2,5 cm), cu legenda pe patru
rinduri, greu Inv. 21731 (fig. 4/12 ; 9/10). .


!Oy
!e: :'H:(t\PHj [')
de corabie, in dreapta.
[' o:.cr'!U\lO][lOUVTOC;
[' Ixtmou]
[TOU Be<>' ]X'O"

Pridik, ast. p. 71, nr. 201, prod. Kt eson; Canarache, nr. 273, 283- 285;
M . Mircev, op. cit., nr. 193- 196, prod.; Gramatopol-Poenaru, CaHat-Ls,
nr. 557. Ast. grupei a V-a cronologice (150-120 .e.n. Grakov, sau
183-15"0 Le.n. Brashinsky, Sinope).
4) de de Rhodos, cu past a
(4Xl,6 cm), cu legenda pe un rnd (fig. 4/6; 9/15).
Inv. 21730.
BPOMIOY BpOfl(OU
cu capetele petrecute, n dreapta
Pridik, p. 24, nr. 548-551, p. 25, nr. 552-554, ntocmai; V . Grace, Agora.
p. 230, nr. 60; idem, Tarsus, p. 143, nr. 51- 53; Nillson, nr. 146; Canarachc,
nr. 765, ntocmai; Tanais, nr. 302-304; Sztetyllo, Nea Paphos, 1, nr. 151-
152 ; Lazarov, Rhodos, p. 35. nr. 25. Prod. datat de V. Grace, loc. cit.,
loc. cit., in grupa a IV-a, ntre 180-150 .e.n.
100
M. IRIMYA
5) de de Rhodos, cu pasta caramizie,
(4,2Xl,6 em), cu legenda pe trei rn-
duri. Inv. 21732 (fig. 4/9 ; 9/11).
Enl mprn
NOr
BAIIPOMIOY
, Elt! rOpYOl
VO<;

PTidik, eponim. p. 7, nr. 126; 127- 131; p, 8, nr. '132; p. 132, nr. 20;
p. 133, nr. 21 - cu alte luni ; V. Grace, BCH, 76, 529, eponimul n
grupa a IV-a (180-150 i.e.n.) ; CanaracM, eponim, nr. 513, "514, 559, cu alte luni;
Gramatopol-poenaru, Tomis, eponim. nr. 46, cu Tanais, eponim,
'nr. 95, cu Lazarov, Rhodos, p. 26, nr. 40. loc. cit.,
cu acest eponim celei de a doua a secolului II .e.n.
(150-108 .e.n.).
6) de de Rhodos, cu

duri. Inv. 21733 (fig. 4/14).
[EnIJW
UPATOY
rMI[N01jOY
pasta
(4,4 X1,8 . cm), cu legenda pe trei rin-

O''t"pct:tOU

Pridik, eponim, p. 18, nr. 361-362, cu capul lui Helios ca
simbol; p. 135, nr. 74 ; Canarache, eponim, nr. 593 597; ultima cu
capul lui Heli os; V. Grace, AmphMas, nr. 25; V. Grace, V. Savvatianou, Delos,
p. 303 ; V. Grace, Pnyx, Hesperia, SupI. 10, 1956, p. 143-144; nr. 102- 103;
Tanaj.s, eponim, nr. 194-195, cu capul lui Helios ; nr. 196, cu
Sztetyllo, Nea Paphos, 1, eponim, nr. 20, cu capul lui Helios; Lazarov,
Rhodos, p. 30, nr. 96. Pe de amfore rhodiene din secolul III .e.n. s-au
descoperit doi eporiimi Sostratos. Cel mai vechi este plasat in prima a
secolului III, al doilea pe la 220 .e.n. (cf. loc. cit., Sztetyllo, loc. cit.).
7) de de Rhodos, cu
(4Xl,8 cm), cu legenda pe, trei l'induri ,
foarte aproape (fig. 4/11). Inv. 21734. .
[Enl AnJO[MJlj
NIO[Yj
[YAKljNEHOY
['e"l ' Alt Jo[n"'J
vle[ u J
['TC<XL]VOlou
Pridik, eponim, p. 4, nr. 57, cu 1. Glodariu, Relatiile comerciale
ale Daciei cu lu.mea Cluj-Napoca, 1974, Catalog, p. 196, nr. 64,
de la Presupunem este vorba de eponimul Apollonios nu de
omonim, ntrucit acesta din apare pe rectangulare cu
numele scris intreg sau in sil abe, dar lunii (vezi Pridik, p. 23,
nr. 504-506; Gramatopol-Poenaru, CaUatis, nr. 746; Tanais, nr. 277- 288).
tn sprijinul propunerii noastre este liber, suprapunerea lui om icron
in rndurile 1 2, rezervnd pentru rindul 1 un de cinci li tere in care se
perfect ntregirea En! An . Eponmul este datat de V. Grace-V. Savva
tiatlOU, DeHos, p. 291, n perioada 108-76/75 te.n.
ll. (corn. Adaplclisi, jud. Constanta).
Pe teritoriul efectuate in anul 1976 in apropierea la-
'cului Baciu, in vederea construirii unui mare canal de au afectat o
zare celei de-a doua epoci a fierului. Materialele arheologice recupe-
GETICE DIN DOBROGEA
101
rate snt reprezentate de numeroase' fragmente ceramice autohtone - lucrate cu
mna, - luqate la elenistice, precum prin mai multe frag-
mente de vetre.
Ceramica cu mina; inv. 13.899.
- Fragmente de oale cu pasta grosi sau orna-
mentate sub printr- un orizontal de alveole, intrerupt uneori de
tori mici sau plate (fig. 7/3,5). Se cu unele exemplare desco-
perite la' Histria (M. Coja, Pontica, 3, 1970, p. 1,03-105, fig. 2/9-15) Dinogetia
(Al. Bamea, SCIVA, 25,1974,1, p. 105-109, fig. 2/2, 14; 3/2).
- Fragment de_ cu marginea buzei ornamentat sub cu
un bru alveolat dispus oblic o
(fig. 712).
- de n de sac, cu un bru alveolat o
Sub ea oblic, pe corpul vasulUI, un alt bru
alveolat (fig. 7/1). Vasul unUl tiP ceramlC ntilmt frecvent n secolele
IV-I II Le.n. la Ziml1lcea, Poiana (1. H. Ceramica
1969, p. 72- 75, fig. 24/1, 3-4), Dinogetia (Al. Barnea, op. cit., p. 105, fig. 2/8, 9) etc.
In cadrul categorii ceramice mai fragmente de casiroane
cu profil unghiular, funduri de oale-borcan, o precum frag-
mente diverse de sau cu toarta Pasta sau
cu ingrediente; inv. 13900.
Amintim de asemenea fragmentele numeroase de oale-borcan cu pasta
ori (inv. 1 1466), precum o toarti}. cu sec-
aproape (inv. 13898); (fig. 7/4). Aceasta din provine de la
o de mari dimensiuni, de tipul celeia de la (A. Aricescu, Pontica,
4, 1971, p. 352-353 fig: 1).
Ceramica la inv. 13897. Dintre fragmentele
nind acestei categorii partea a unui vas-castron sau
cu corpul tronconic fundul inelar profilat (fig. 8/1), alte fragmente de
castroane, o provenind de la o etc.
Ceramica inv. 11467-11474 (fig. 8/4-6, 11-12).
categorie, destul de este n primul rind de
gturi, picioare, alte fragmente provenind cel 20 de amfore
de tipuri diferite anume: cel patru exemplare de Thasos, circa opt am-
fore sinopeene, trei hel'acleene, de Rhodos, upul de tipul "cu piciorul in
de sau Mend - fig. 8/12 - 1. B. Brashinsky, n Hudojest-
vennaia Kultura i arheologiia anticinogo mira, Moscova, 1976, p. 67-74} alte
tipuri nedeterminate. Au mai fost recuperate fragmente de ori a lte vase
elenistice nedeterminate, cu ' pasta sau
Inventarul arheologic de la secolelor IV-II Le.n.
12. IVRINEZU MIC (corn. jud.
n marginea de 'vest a se o cu materiale ca-
racteristice mai multor epoci istorice. Din perimetrul ei provine o de am-
16.) ele tipul Sinope cu pasta nisip negru n
(5,5X2,3 cm), cu partea le-
gE-nda pe trei r ndur,i (fig:4/15 ; 9/ 7). Inv. 24021.
MNHl:IKIIEOIYI]
AnYNOMOYIN]
ITlOL
lIk,,"'XAEO[ u<; ]
I C((J'rUVO!-LOu[ v ]
[T]O:;
Simbol neclar (ciorchine ?), pe ultimul rnd, in dreapta.
Pridik, p. 94,. nr. . 670, ntocmai; ast. p. 74, nr. 258-259 ; p. 75, nr. 260-287 ;
ast. sau prod. p. 93, nr. 665; p. 94, nr. 666-671 ; Canarache, nr. 315, 385,
prod. maniere diferite de dispunere; Gramatopol-Poenaru, Tomis, p. 53, nr. 17
(prod. Aristion simbol rupt) ; Callatis, ast. nI'. 333. Apar-
grupei a III-a cronologice (220-183 .e.D. Grakov sau 270-220 Le.n.
Brashinsky, Sinope).
HiJ n anul 1979 de muncitorul Eugen Mihail din Medgidia, . str.
1. L. Caragiale, nr. 4.
102
M.IRIMIA
13. PEC1NEAGA (jud. Constan\a):
1. In zona de localnici "movila lui Oprea Ionescu". la apro-
ximativ 5 km nord-vest de sat, de funciare efectuate n anul
1975 au di strus o Din au fost recuperate mai
multe fragmente ceramice autohtone elenistice li.nei locuiri anterioare.
Ceramica cu mna! este de fragmente de vase-borcan, cu
pet'eii tron con ici, sau maronie, un fragment de
cu buza orizontal pasta precum de un fragment
de cu pasta miezul negru iar
buie-maronie ; inv. 21326 (fig. 7/8-10, 13).
Din provin mai multe f r agmente de amfore elenistice printre
care partea a unei amfore de tipul Heraclea, un .fragment de
de Rhodos, o de de Cos (inv. 21328), precum o
de tipul Sinope: Aceasta din o
(6 XI,7 cm), pe trei rinduri (fig. 3/ 15). Inv. 21327.
IXPPi ::::E ]Ni Il\QYJ?
:ArT]YNO[MOY]
nOLEi[M1NIO]l:
n dreapta
lvE[ 30u]?
[ ' ",cr ]Tuv6[ILOU ]
IIocrEo[3c1voo J<;
Pridik, p. 99, nr. 777- 779, cu alt simbol; prod., p. 85, nr. 468;
p. 86, nr. 496-498 ; p. 89, nr. 564, 570; p. 90,1 nr. 578, 581- 583, 586 ; p. 91, nI'. 597,
604, 607 ; p. 92, nr. 629; p . 93, nr. 656; p. 94, nr. 668,\- 672, 673, 680 p. 95, nr.
685 ; p. 96, nr. 705-714 ; 716-723 ; p. 97, nr. 724, 725J 734; p. 98, nr. 759; p. I OD,
nI' . 803, 806, dar cu ast. al te simboluri; Canarache, prod. nr. 353, 367,
cu alt simbol ast., nr. 389 (simbol neclar). grupei a II-a cronologice
(270-220 .e.n. Grakov, sau -320- 270. .e.n. Brashinsky, Sinope).
2. Intr-un alt punct, situat la 1 km sud-est de
la circa 200 m sud de movila Karachioi, au distrus o
zare, cu de aproximativ 0,5 ha. Din acest punct au fost strnse n ex-
clus ivitate materiale elenistice locale, din a doua a fierului. Au putut fi
observate n teren resturile a 4-5 cu temelii din blocuri foarte mari
de Locuintele par fi fost construite la o una de alta.
Ma terialul arheologic recuperat se larg intr-un interval
secolelor IV-II .e.n. lM.
Ceramica (inv. 21329) este prin exem-
plare : fragmente de farfurie "de cu pasta
un fragment dintr-o farfurie, cu (fig. 7/12; 8/10);
fragmente dintr-un ' bol ceramic cu firnis negru, corodat fragmente de
amiore de Thasos, Sinope Cos.
14. PIATRA (corn. Mihail jud.
In punctul este o cu un bogat material elenistic
autohton. Din perimetrul acesteia provine o de de tipul Sinope,
cu pe patru rnduri lw.
AL L 1

TOl' 0Eyrl'JHTOiYj
L!
'OC<l-rUV0(J.oLlV-ro[ C;]
.:\ Y)!i y)'t'f/[ou
.ou 0e:uyvn't'ou

1&', de n ambele puncte, M. Irimia.
1(;5 Toarta de se in pos"esia ing.- Mircea Pavel din
care ne-a semnalat .
G ETlCE DIN
103
Kanthar os, n dreapta.
Pridik, ast. p. 66, nr. 102; p. 67, nr. 103-104 ; prod. simbol
'103 - crater; p. 67, nr. 105-106, cu prod.; Canarache ,ast. nr. 249, cu
prod.; Gramatopol-Poenaru, CaHatis, ast., nr. 439-443; 445; simbol la
nr. 439, 443. grupei a IV-a (183-150 e.n., Grakov, sau 220-183 .e.n.
Brashinsky, Sinope).
15. REMUS OPREANU (jud. '
La sud ae canalul ntr-o la circa 1 km
_ spre vest de halta C.F.R., se o Din zona acesteia a fost
JOO o de de tipul Sinope, cu pasta cu
nisip negru n (3,4Xl,2 cm) cu legenda pe
rnduri, n partea unde se afla simbolul (fig. 4/ 19 ; 9.'8).
lnv. 24022.
AHYNOMIOYI
EKATAI!OYI
'rxcr-r U'iOP.[ ou ]
, E "",",,[[ ou ]
Th. Analele Dobrogei, .18, 1937, p. 109-110, fig. 46, p. 108;
idem, Dacia, 7- 8, p. 261, nr. 39; nr. 256 ; Gramatopol-Poenaru, TO.rnis.
nr. 22; Gramatopol-Poenaru, Callatis, nr. 463- 473 ; Tanais, nr. 558, cu dis-
culia; C. N. Conovici, A. Anastasiu, op. cit., p. 183, nr. 40 (Pietroiu
jud. Astincmi sjnonimi in grupele a IV-a a V-a cronologice
150 Le.n. Grakov, sau 220-183 Le.n. Brashinsky, Sinope, respectiv
150-120 .e.n. Grakov, sau 183-150 . e.n. Brashinsky, Si nope). M. La-
zarov, Izvesti ia-Varna, 14 (29), 1978, p. 39, 44, din grupa a IV-a fac
parte a l egende mai cuprind un nume de prod. simboluri di-
ferite, iar din grupa a V-a a legende doar numele asti -
nomului de obicei ca simbol thyrs-ul.
16. SEII\'IENII MARI (corn. Seimeni. jud.
Pe dealul aflat intre n sudul l ocali-
ntr-o unei continue eroziuni, se o cu ma-
teriale al-heologice care mai multOl' epoci. ln au fost des-
coperite JG7 n anul 1977 de amfore elenisti ce.
1) de de Thasos cu pasta nisip fin particule de
(2,4X2,l cm), pe laturi, ncadrind
Simbolul (fig. 4/10). Inv. 13815.
GAl:IfilNI
Pasare, spre dreapta
IAIPiI
0"""",[v]
Pri di k. p. 38, n r. 50, ntocmai; p. 38, nr. 50-52, cu alte simboluri; Cana..:
r ache. nr. 3, alt simbol; Bon, nr. 287, intocmai ; nI'. 285- 286, 288- 289, cu alte
s imboluri; Gramatopol-Poenaru, Callatis, nr. 8, simbol orientat
spre stnga. Datarea care grupei 5 b, Iu. G. Vinogradov,
op. cit., ca la Corbu de Sus, nr. 1. '
2) de cu pasta nisi p negru particule de
(di ametrul 1,5 cm) , cu (fig. 4/21; 9/16).
Inv. 13820.
Pridik, tab. XVI, fig. 51 ?
3) Fragment de de tipul Heraclea cu pasta
mult nisip n (2 Xl ,4 cm)
longitudinal pe git, obli c. Inv. 13816 (fig. 4/ 20) .
... !I PA
100 n anul 1979, tot de Eugen Mihail din Medgidia.
1(ii de I on Oprea din Piet roiu, jud.
104
M.IRIMIA
4) de de tipul Sinope, cu pasta nisip
negru in (4,2X2,1 em) pe trei rinduri (fig. 4/17 ;
9/14). Inv. 13817.
(oAr.
AHYNOMO'{

, ,
o:crTU'J0/-l0u
A'LcrX(vou
Ciorchine un alt simbol neclar, n dreapta primului rind.
Pridik, ast., p. 62, nr. 4-6, 8- 20 ; p. 84, nr. 456-465 ; p. 85, nr. 466-470;
prod., 64, nr. 49, p. 69, nr. 152; p. 75, nr. 265-267 ; p. 78, nr. 347; Canarache,
ast., nr. 212---=216, 345, cu prod. ; Gramatopol-Poenaru, Callatis, ast. nr. 342-371,
1l17, cu prod. ; Th. Dacia, 5-6, 1935- 1936, ast., p. 295- 296,
nr. 17, 20- 21; idem, Dacia, 7-8, 1937-1940, ast., p. 257, nr. 17, p. 259, nr. 26- 27 ;
prod. p. 26, nr. 36. gru pei a IV-a cl'onologice (183- 150 e.n. Grakov,
sau 220-183 .e.n. Brashinsky, Sinope). .
5) de de tipul Sinope, cu pasta nisip negru
n (5.x1,7 cm) pe trei rnduri (fig. 4/18). Inv. 13819 .
. ALTVNOMOV
EYXAPILTOV
lr.lTEi!lANOl:
Floare cu n dreapta.
Pridik, ast., p. 69, nr. 157-158 ; p. 83, nr. 432 ; prod. p. 80, nr. 381 ; ast. sau
prod., p. 89, nI'. 562- 564; p. 102, nI'. 838. Canarache, ast. nr. 260-263, cu
prod., nr. 214, 291, 299, 310, 313, 319, 321, 388; Gramatopol-Poenaru, CaUatis, ast.
nr. 305-320, 1118, cu prod. grupei a II-a cronologice (270-220 .e.n.
Grakov, sau 320- 270 .e.n. Brashinsky, Sinope).
6) de de tipul Sinope, cu pasta ni sip negru in
(6,7Xl,5 cm) pe trei rinduri,
ultimul complet corodat. Inv. 13818 (fig. 4/ 16).
[AP1ABOl:
[AH1YNOMOY
Kantharos, in dreapta rindului trei.
["Ap
[' O:O''t' Ju')OfJ.OU
Pridik, prod. , p. 85, nr. 482- 483 ; Canarache, nr. 396, prod., cu ast.
probabil L:q.uct.<; simbolul la fel plasat. Acest prod. a pare numai cu si m-
bolul kantharos. Gramatopol-Poenaru, Callatis, prod., nr. 344-345, 375-376, 425,
622, 644, cu ast. cu alte simboluri. grupei a IV-a cronologice
(183-150 Le.n. Grakov, sau 220- 283 Le.n. Brashinsky, Sinape).
7) de de tipul pseudo-Cos, cu umerii rotunji
Inv. 13821.
17. TUZLA (jud.
Punctul Tuzla
De aici au fost culese 168 fragmente ceramice lucrate cu mina altele ele-
nistice. Cele dinti sint reprezentate de fragmentele superioare ale unui
vas-sac cu buza bru alveolat cu un mic buton tras in
sus; cu . cioburi pisate in S-au recuperat frag-
mente nereprezentative ale al tor vase l ucrate cu mna, cu pasta
.. ...
t68 de Ion
. GETICE DIN DOBROGEA
105
sau Inv. 18247. Ceramica este de
fragmente de amfore de diferite tipuri, ntre care o' a unui
exemplar de Cos, ' precum de fragmentele unor vase lucrate .la
Inv. 18248. arheologic amintit de la Tuzla secolelor
III- II i.e.n.
18. ZORILE (corn. Adamc1isi, jud.
Din puctul numit de localnici "Groapa de situat la aproximativ
2 km sud de sat, au fost recuperate n anul 1974 mai multe fragmente ceramice
de tip Latene lucrate cu mina, altele lucrate la precum citeva
fragmente de a'miore elenistice 169.
. Ceramica cu mina este de buze de oale-bo;.'can orna-
mentate cu brie alveolate (fig. 6/3-5), plate ale unor vase de tip, "clo-
pot" fragmente din altor vase; inv. 21296, Din categoria ceramicii ele-
nistice (inv. 21297)
. 1) O de de Thasos, cu pasta in
compozitie. (2,4' X 1,6 cm), cu rotunjite,
Legenda de jur- mprejurul simbolului retrograd (fig. 4/23).
MEr[AKIIErp
Pasare
[8Al:IDNJ [0",,,[,,,vJ
Pl'idik, p. 56, nr. 443; Bon, index p. 526, nente-
propune Me::IXX), EtOc:C;. Gramatopol -Poenaru, Callatis, nr. 129, pro-
pun un Me:fyaoJ'f)[C;] lectura lui Bon, optind mai de-
pentru MqCt:x),nc;. Datarea care probabil subgrupel 4 b,
Iu. G .. Vinogradov, op. cit., p. 61 tabel II, n al treilea sfert al secolu-
lui IV Le.n.
2) Fragment de gt de de tipul Heraclea cu pasta
nisip negru in Pe git are monograma N (fig. 4/22).
1. B. Brashinsky (NE, 5, 1965, p. 26-27), grupei a V-a cronologice, al
nceput a fost stabilit la mijlocul secolului III ' Le.n. Ulterior autor
(EIRENE, 11, Praha, 1973, p . 131-132) fixa inceputul acestei grupe in prima ju-
sau chiar n primul sfert al secolului III .e.n., a se putea stabili o
suficient de pentru ei.
ADDENDA
util cteva desG,.operirl foarte recente, care ne-au
fost semnalate redactarea articolului. Acestea nu ci doar comple-
teaza noastre anterioare. Cea dintii, de la Sibioara, este oarecum in
zona litoralului, aproximativ la dintre Histria Tomis (ceva
mai aproape de ultima colonie). Descoperirile de la cel Mare sint
situate n ntr-o relativ de Axiopolis.
19. SIBIOARA (corn. M. jud.
In apropierea fermei de animale a I.A.S. Sibioara, la vest de
nord-vestic al lacului au fost descoperite n toamna anului 1980, urmele
unei antice, cu mai multor epoci. S-a recuperat o
de de Gh. Papuc) - de de Tha-
sos, cu pasta foarte n
(4X2 cm), probabil pe patru laturi , ncadrind
simbolul. Inv. 24023.
[NJIKI[AL 0JAL[ION?] ...
169 Cercetare de M. Irimia.
106
M. IRIMIA
mare (de lfin 1)
Pridik, p. 51, nr. 337-339, cu alte simboluri; Bon, nr. 1236- 1237, simbol ase-
1234- 1235, 1238- 1241, cu alte simboluri. probabil sub-
grupei 4 b, Iu. G. Vinogradov, op. cit. , p. 34-35, 52 ;
- in context datat n al treilea sfert al secolului IV Le.n.
20. CEL MARE (corn. Mircea jud.
,
de de Rhodos pe versantul de sud al dealului
Bogdapostre (supra, nota 33). cu
(3,5XO,9 em), cu legenda pe rnduri. Inv:. 3'1223.
[ EnI )AINHTOPOL:
YAI<JN0[ I ]OT
[ ' E1tt
'y",k,vO[ l)ou
Pridik, p. 3, nI'. 36-37, intocmai; nr. 31-35, cu alte luni; E. 1. Levi, n
Olbia, Moscova-Leningrad, 1964, p. 262, nr. 48 j Sztetyllo, Nea Paphos, 1, p. 33,
nr. 32; N. Conovici, C. SCIVA, 26, 1975, 4, nr. 2 (Piscut' ; Livia
.Buzoianu, rhodiene d e la Edificiul roman cu mozaic, Pontica, 12, 1979, sub
tIpar; M. Lazarov, Timbres amphoriques de Nessebre, Nessebre, II , or. 28, (sub
tipar), apud Izvestii a-Varna, 13 (28), 1977, p. 28, or. 10). Eponimul este datat de
V. Crace, BCH, 76, 1952, p. 528, in perioada 220-180 Le.n.
21. (jud. Constanta).
De pe teritoriul acestei se indica precis zona, provin
o de de Thasos, un picior de de tipul Sinope (donate
'muzeului n 1980 de Petre Prisecaru).
de de Thasos, cu pasta n
(3,3 X2 cm), incadrnd simboluL Iov. 31024.
0AL:ION
IHAA(0. HL: )
n mijloc; stea, n rndul de jos.
Pridik, p. 53, nI'. 384- 386, p1. VI:23-24, intocmai; pe p1. VI /23, se vede o
'i n Bon, nr. 1505, ntocmai este a
ti pului 3) ; nI'. 1502-1504, cu alte simboluri. care
.se pare, subgrupei 5 a, Iu. C. Vinogradov, ' op. cit., p. 36 pL II (avind steaua
C3 simbol omicmn n cuprinsul ethnicon-ului), se n al treilea sfert al
secolului IV Le.o. asupra numelui la Yvon Garlan, BCH, supp. V, Tha-
:5laCa, p. 253, 258.
..

Locali tate::! Grupa
Dimcnsiull i I
--
I n lSClrab i Grakov 5.8 X2,8
gr. II
Brashinsky
2 Canlia Grakov 5,3X2
Gr. VI
Brashinsky
3 Gra l<ov 5,4 X 1, 5
gr. 11
Brashinsky
,
4 Ccla te
6X2,7
5 Grakov 2,5X I, 5
gr. IV
Brashinsky
G Cotu Grakov 5.I X2
gr. tV
Brashinsky
7 Corbu-Corbu de Grakov 4,5X2
Sus gr. IV
Brashinsl<y
8 Corbu-Corbu de Grakov 5x 1,7
Sus
gr. 11
Brashinsky
9
" "
Grakov 5.2 X2
gr. IV
Brashinsky
TABEL III - SlNOPE

Legenda
I
Simbol
I
'EuX:t.p[<J [,ou!
CiO'tU\lO!J. [ oa v
.00
o'tu'J0tJ. 0u leu
t
MV'tWEOU
ITpo.yo"ou
KAE:x.l VE':O<;
E 7ttEJ..rrou ciorchine!
oc<1'tuv6((.l ou) spic +-
TE UOpOC
N



Satyr?

K),c:oc[vc:, o[r:;1
arc n
!'CiO,]UVO!lou
-
[K
A&'KW vultur
'.10:; pescar
-

ciorchine!

K1"t"how'J
Datare Inv.
,
270- 220 .e.ll. 21515
320- 270 Le.lI.
120-70 .e.n. Se. gen.
150-100 l.e.ll. Canl ia
270-220 I.c.n. 5750
320-270 l.e.n.
20614
183-!50 Le.n. 13822
220-183 .e.n.
183-150 ;. C. Il. 20694
220-183 ;.C.Il.
183-150 1 .. 11. 20478
220- 183 t .. n.
350-220 I.e.n. 25676
360-270 Le.n.
183- 150 Le.ll, 20479
t .. I1 .
I I
,
Observati i
150 120 en
gr. V?
183-150
complet

1
....
o
00
T ABEL II I (conlinuarc)

Nr.
Localitatea
Grupa
Dimensiuni I
I
Datare
Inv.
Legenda Simbol
-
10
Genera l Grakov
4X I,6
rupt
150-120 l.e.l1. 21735
gr. V
'!ou
183-150 Le.n.
Brashinsky
K1-)M8/,[oul
i 'A I
II
" "
Grakov 4,SX2,8 \' O:O"TI) J v6f.1.ou
Fortunai
120- 70 Le.n.
21736
gr. VI
[B 16puo, .on
,
150-100 .c.I1.
Bras hi nsl{y
'A;tl O:'!OUPLO<; 1
12
"
"
Grakov 3,7 X 2,5 ['o:o'!\)\lO lf.l.0iJ
de
150-120 Le.n.
21731
gr. V
('hdO"LOu j
.corab ie
183-150 Le.ll .
Hrashinsky
(ou
---..
[' E TI' 1, >
13 lvri nezu Mic
Grakov 5,5 X 2,3
M [O; 1
neclar
220-183 l.e.n.
24021
gr. JJ 1
'o:a't'uv0f.l.0{) v
(ciorchine?)
270-220 l.e.l1.
Brashinsky [. ]w,
14 Peci neaga
Grakov 6X 1,7
[Xp,1;, 1 ,[[80u]?
270-220 !.e.l1.
21327
gr. II

320-270 Le.n.
Brashinsky IIoaEL!ow,vLo
15 Piatra
Grakov
o:o.u'Jof.l.0G Y't'O (c;]
kan tharos--+
183-150 !.e.n.
propr.
gr. IV D.YJf.l.)j't'pl.ou
220-183 Le.l1.
parti-
Brashinsk
"tov 0Eu"(v)j't'ou

K"1-[ 1.,00,
16 Remus
Grnkov
3,4 X 1,2 [ou 1
183-120 .e.l1 . 24022
Opreanu
gr. IV V
'EKo:"to:L{ ou J
220-150 Le. l1.
Bras hi llsky
TABEL III (continuare)

N, . Locn1 itatca Grupa
Dimens iuni I Legenda
I
Jln. Observatii
SimLol

17 Seimenii M<lri Grakov 4,2X2,1
,,"-
neclar 183-150 Le.n. 13817
gr. IV a.G-eU\lO(.1.0U . ciorchineH 220-183 .e.n .
Brashinsky AlaX(\lou
18
" "
Grako'V 5x 1,7 'ct.cr-;uvOILOU fl o,lrc cu 270-220 .c.n. 13819
gr. 11 EvXa.p{O''tou 320-270 .c.n.
Brashinky
.

19
" "
Grakov 6, 7X I,5 k<!.nt harosl 183-150 Le.ll. 13818
gr. IV ['0:0"= J 1)\lo(.1.ou 220-183 Le.ll.
Brashinsl<y
---
TABEL I V - RHODOS

r
NI'. Localit atea Grupa
Dimensiuni I
I
Datare
In', .
Legenda Simbol
1 Cot u V. Grace,V 4X 1,3 220-,-180 .e.n. 20695
Savvatianou
)
'yctlCL .... Ol(Jou
gr. III

220-180 . e .n.
2 General V. Gracc,
4X 1,6 BFf,L(OU
coroant:i-+ 180-150 .C.I1. 21730 .simbol corcdat
gr. IV
part ial
3
"
V. Grace 4,2 X I,6 <:J'tL f opyw
- 180-)50 Le.n. 21732
gr. IV \10;

Bo:Spof.l1ou
150-108 .c.n.
4
"
V. Gr<lcc, V 4,4 X 1,8 ['ETi:l j 1:,u - 275-220 .c,n.
121733

SJvvalianou
a"t:p&:rou j
gr. II Lf-lLj"OijOU
,
5
"
V. Gracc, V 4X 1,8 j' ,cot
I08-6175 I,c, n. 21734 corod.:tl ii
Savvati e!1ou vloluJ
gr. VI
l'Ya.:ln]\lO(ou
-
,


TABEL V - CHERSONES

Nr.
Loca lit atea
Grup"
Dimensi uni I
I
Datare In\' .
crt.
Legenda Simbol
1 Corbu- Akhmerov 4X I
-
320 - 100 i. e.n. 25673 cadru,
-Coruu de gr. I-IV [' M<U[ ,,6[flou[ sf. sec. IV-ncep. sec .
Sus Bori sova III ; !i l. sec. 11 1- obli :
- l1c-ep. sec. II Le . . n.
2
.. ..
Akhmerov 5,3X 1, 5 [M - 320-200 i.e. n.
gr. 1-11
' ,
sf. sec. IV-ncep. sec. 25674 a;crruvo;.t0u
Borisova 111; sI. "c. I II -sec. II
,
Le.o.
TABEL VI - NEDETERMINATE

Nr.
Loca litatea Grupa
I
I Simbol
Datare Inventar
Observ ,1 ' i i
crL
Dimens iuni Legenda.
1 Cogealac IIoB ... I (1'> '0 .. 1) 13825
2 Semenii Mari di amet rul cu
1,5 cm Fi g. 4/21; 9/16 13820 monogrami:
uETICE DIN DOBROGEA
113
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
Nr.
crt.
2
3
4
5
6
7
8
9
10
II
I
Anexa I : indexul numelor:. de al emblemelor
de pe amforele thasiene

I
Simbol
I
Nr. de ordine
I
Localitatea
din tabelul 1
6 Seimeni Mari, nroo 1
Heracles 4 Corbu- Capul Midia
Kp:l:r!.mw alabastron 2
Corbu-Corbu de Sus,
nr oo 2
KUXinC; kantharos 5

Msya,K)oo r,<;?
7
Zor ile, m . 1
IIu6tw\I
.
trident +- 1
Corbu-;-Corbu de Sus,
nr . 1
corodat coroda t 3
Corbu-Corbu de Sus,
nr. 3
Anexa II: indexul numelor de
de pe amforele sinopeene
As"tinom
'A p!.o"dw v K),ECt;!. VE_O<;
Bopu:; o
6 Ka..H!.oOs\I"f)::;
0EUYVf]-:ou
'h;:eo!.o:; 6
Ba..Kxlou

...... 00 .......
Simbol
neclar
ciorchineH
ciorchine!
Satyr?
Fortuna t
kantharos-+
ciorchine!
sp ic-+-
floare cut

de
corabie --+
arc n
--+
Nr. de
ordine din
tabelul III
17
9
6
li
15
16
3
18
1
12
7
Localitatea
Seimenii Mari,
nr . 4
Corbu-Ccrbu de
Sus, nr.. 6
Catu nr .. 1
General
nr.I
Piatra
Remus Oprea nu ..

Seimenii Mari,
moo 5 ..
Basarabi
General
reanu, nr .. 3
--
Corbu-Corbu de
Sus, nr .. 4.
--+
114
M.IRIMIA
Anexa II (continuare)
' NI.
Nr. de
crt.
Astillom Simbol ordine (lin Localitatea
tabelul III
12
"Apet.:f
5
13 Ach;:w" vultur 8 Corbu-Corbu de
pescar <l- Sus, nr. 5
14 6 K),ecd 'IZ ,o:;
Dpo,:xyopou
leul 2 Canlia
15 M - neclar 13 Ivrinezu }''\ic
(ciorchine)?
16 Na;U17NV rupt 10

General
KOCAALoet VOI) reanu, nf. 1
17 X 14 Pecineaga
18 kantharost 19 Sei mmii Mari, m .
I II. 6
19 N 4 Cetate
/
Anexa III : indexul numelor de eponimi de pe amforele rhodiene
Nr. Produ-
NI. de
I
Eponim Simbol ordine din Localitatea
crt.
tabelul IV
1
A n:07.).w \ILO:;
-
5 General
nr. 7
2 - Bpol-uo;
2
General
mA
3 ropyo'V
-
- 3 General
nr. 5
4 LoaTpct.'to;:
-
-
14
General
nr. .G
5
Vto.; - 1 Catu nr. 2
GETICE DIN DOBROGEA
r---- -
I
R S
ASEZARI ANTiCE IN DOBROGEA IsecV - 1 le.nl
ti) CERCETA7E SISTEMAT!C .
.t SEMNALI,R! DE URt-1E SPORADICE DE lOCUIRE.
115
1. Adamclisi ; ' 2. Agigea; 3. 4. Arsa; 5. 23 August; 6. Babadag; 7. Ba-
sarabi; 8. Beidaud; 9. 10. Canlia; 11. Capidava; 12. Capul Dolojman
(Argamum) ; 13. 14. Cetatea; 15. Cheia; 16. Cogealac; 17.
18. Cotu 19. Corbu; 20. 21. 22. Dinogetia; 23. Do-
bromiru din Vale; 24. 25. 26. 27. Efor ie Sud;
28. Enisala; 29. (Islam Geaferca); 30. General 31. Gura
Dobrogei; 32. Hagieni ; 33. ; 34. Hist ria ; 35. ; 36. I zvoarele; 37. Lazu;
38. 2 M'ai; 39. Mahmudia; 40. Malcoci; 41. Mangalia; 42. Medgidia ; 43.
neni ; 44. Oltina; 45. Ostrov; 46. Pecineaga; 47. Piatra; 48. Poarta 49. Ra-
sova; 50. Satu Nou; 51. Sarichioi; 52. Seimenii Mar i; 53. Sinoe ; 54. Straja
55. cel Nare; 56. Tariverde; 57. Techirghiol; 58. Topologu; 59. Tl'oesmis
60. Tulcea; 61. Tuzla; 62. Vadu ; 63. Vama Veche; 64. Zor ile; 65. Ivrinezu Mic
66. Remus Opl;eanu.
116
M. IRL.'VIIA
LISTA PRESCURTARILOR FOLOSITE IN ARTICOL
Bon
Brashinsky
Brashinsky,
Sinope
Canarache
V-. Grace, Tarsus
V. Grace,
Ampltor as
V. Grace,
V. Savvatianou,
Delos
Grakov
Gramatopol-
Poenaru, !romis
Gramatopol-
Poenaru, Callatis
Lazarov, Rhodos
= A. M. Bon, Les timbres amphoriques de Thasos, n Etu-
des thasiennes, IV, Paris, 1957.
= 1. B. Brashinsky. Keramiceskie klejma Geraklei Pon-
NE, 5, 1965, p. 10- 27.
= 1. B. Brashinsky. Ekonomiceskie sv;azy Sinopy v IV-II
vv. do.n.e., Anticni gorod. Moskva, 1963, p. 132- 145.
V. Canarache, Importul amforel.or la Istria,
1957.
= V. Grace, The Stamped Amphora Handles. Excavation at
G6zZu Kule. Tarsus, 1. Priceton, 1950.
-. V. Grace, Amphoras and the ancient Wine Trade. Ex-
cavation of the Athenian . Princeton, 1961.
V. Grace, V. Savvatianou-Petrapoulakou, Le s timbTes
amphoriques grecs. Exploration archeo!ogique de Delos,
17, Paris, 1970, E,S.
::;:: B. N. Grakov, Drevne - greceskie . keramiceskie klejma
s imenemi astinomov, Moskva. 1928.
M. Gramatopol , Gh. Poenaru-Bordea, AmfoTe
din Tomis, SCIV, 19, 1968, 1, p.
M. Gramatopol, Gh. Poenaru-Bordea. Amphora Stamps
from Callatis and So-uth-Dobr.oud;a, Dacia, N.S., 13, 1969,
p. 127-282. .
M. Lazarov, 114 Rhodos rapodno-
pontiiskite gradove prez elenisticeskata epoha, Izvestiia-
Varna, 13 (28), 1977.
NHsson. = M. P. Nilsson, Timbres amphoTiques de Lindos, Explo-
ration de Rhodos, Cope!lhaga, 1909.
Pridik = E. M. Pridik. lnventarnii katalog ldejm n-a amfornh TU-
cikah i na Ermitajnogo sobraniia,
Petrograd, 1917.
Sztetyllo, Nea Paphos, 1 Zofia Sztetyllo, Les timbTes ceramiques (1965-1973), Nea
Paphos, 1.
i-elov, Tanais D. B. Keramiceskie klejrnq. iz Tanaisa lil-l vekov
do n.e.n., Moskva, 1975.
A$EZARILE GETICE DIN DOBROGEA
NOUVELLES DONNEES CONCERNANT LES HABITATS GETIQUES
EN DOBROUDJA PENDANT SECONDE EPOQUE DU FER
(Resume)
117
Au de son analyse, Tauteur constate que jusqu'au present on a iden-
tj[ie un nom\jre restreint d' habitats par r apport au nombre, plus
grand, de n,ecrol?oles et tom beau x tumulaires connus.
Le plus grancl fl'ombre de decouvertes (34) se sit..,:ent a pl'oximite du littoral
ou des lacs litt-oraux. La plupart en ont ete conczntrees dans la zone d' influence
(Ies color.ies du Pont-Gauche. On que le commencement et l'evoh,ltion
des habitats situes pres ces colonies grecques sont, au moins partiellement, en
l'apport direct avec les etapes de progreS des vi lles grecques. On presente, par
.groupes, les trouvees sous l'influence d' Histria, TOIni et Callatis. On
constate que les localites ' trouyees au voisi nage .immediat d'Histria sont plus
vieilles que les decouvertes signalees pres des autres colon ies grecques.
L'auteur analyse, egalement, certains l'enseignements litteraires, numisma-
tiques et epigraphiques l esquels indiquent des penetrations de populations nord-
pontiques en Dobroudja. 'Du point de vue archeologique on aonstate que, surtout
dans la zone littorale, le rite de l'inhuma tion persiste, il une epoque ou dans le
reste de la region que, d'ailleurs, dans fout le monde geto-dacique, est ge-
neralisee l'i ncineration. D'autre part, les decouvertes ceramiques d'aspect nord-
pontique sont repandues surtout au nord et il l'est de la Dobroudja. L'hypothese
de l' existence, dans cet espace, de certaines communautes nord-pontiques, scythi-
ques, ayant passe le Danube en plusieurs etapes et lesquelles ont ete graduelle-
ment assimilees dans la puissante masse des Geles parait, par conse'quent,
vraisemblable.
La deuxi eme zone riche en decouvertes, identifiees dans 21 localites, se
t l' ouve tout pres du Danube, entre Ostrov et les bouches du fleuve. Un important
groupe de decouvertes comprend les habitats situes il l'angle du sud-ouest de
la Dobroudja, auxquelles on pourrait aiouter les necl'opol es relativement nom-
breuses identifi ees dans . la zone. Les pointes de fl eche a valeur monetaire et
les monnaies histl'iennes de bronze comme la roue, de cet espace, attestent l'eta-
blissement de liaisons commerciales une epoque assez reculee, des les VI e- Ve
siecle av.n.e., avec la ville d'Histria.
Celles-lil vont continuer jusqu'a une epoque tardive, 10rsque le mar che de
l adite zone sera dominee par Callatis, dant les monnaies remplacent les monnaies
histriennes.
Un autre groupe de localites, situe pres de la conf1uence du Dahube .avec
la vallee de Carasu, pourrait elre rapporte en une certai ne mesure, il la fon-
dat ion et au developpement de l a cite d' Axiopolis et il la circulation des mar-
chands dans la zone.
Un aut re groupe comprend les localites de l'ouest-nord-ouest de la Do-
broudja ou I'on a decouvert non seulement des' preuves de l' etabli ssement des
liai sons t res anciennes avec les villes du Pont-Gauche mais aussi des preuves
de I'existence de certaines d'entre elles jusqu' au l e. siecle de n,e. Le dernier
groupe pour rait etre constitue par l es decouvertes du nord de la Dobroudja si -
tuees l e long du fleuve, auxquelles on peut ajouter les necropoles ou les tombes
tumulaires de ce perimetre. Celles-ci rejoignent d'une part l es aspects culturels
l ocaux, getiques, il d'aut res aspects, nord-pontiques et, par ailleurs, elles illus.-
trent egalement les intenses relati ons economiques etablies avec l e monde grec.
Grce il l'analyse des traces de vie autochtone trouvees dans la zone du Da-
nube on constate que Je fleuve, principale artere commerciale, ainsi que les
chemios terrestres qui traversaient la Dobroudja assuraient un contact perma-
nent entre la population locale et les colon ies grecques.
Dans la zone. centrale de la Dobroudja 00 a signale jusqu'a pl'esent des
aecouvertes dans 11 localites.

Celles-Ia permettent l 'etablissement de points de rela tion entre la zone
li ttorale et la region du Danube ainsi que la delimitation plus nette des voies
probables d'acces terrestre qui traversaient la region. Sont presentes, il base des
ctecouvertes existances. les traces des routes commerciales entre Callatis et l'angle
118
M.IRIMIA
du sud-ouest, pres du Danube. de la Dobroudja, entre Torni et Axiopolis, ainsi
que les traces etablis pour le nord de la
Malgre le caractere restreint des recherches entreprises jusqu'a present, on
peut constater l'existence de deux types de localites fortifiees et non-fortifiees.
C'est au premier type qu' appartiennent les habitats de Beidaud et forti-
fies par des valZum de terre et presentant des similitudes avec d'autres cites
geto-daciques. L'habitat peut etre considere comme faisant egalement
partie de la categorie des localites fortifiees mais sa fondation ainsi que sen
developpement ulterieur ont probablement ete mis 50US le signe de l'ihitiative de
Callatis. Conformement aux donnees archeologiques existantes, les autres traces de
vie pal'aissent appartenir a des habitats non-fortifies,
Du point de vue de leur, positi on topographique, on a constate que certaines
etaient situees sur des terrasses, d'autres-sur la partie avancee des col-
lines d'autres enfin sur des plateaux largement ouverts. On a aussi decouvert des
traces d'habitation, probablement saisonniere, . dans de.s grottes. Dans la derniere
partie de l'article, l'auteur presente un repertoire des nouvelles decouvertes de la
Dobroudja, correspondant la periode historique analysee.