Sei sulla pagina 1di 88

S{atrtJ Ignatie Briancianinov

__a\,

.. r\ I uespre veoenll/ 11 ounurl Fr rnlnunl

SFANTLIIIGNA'fI E BITIANCIAN NOV I

Despre veJenii,
Ounurl sl mlnunl
I

1a 11....

nJ;t;o o Jouo

'l'ruJ,.r""r" Jin li'rto rusi Je AJriar. 9i Xenia'l'iuesescu-Vlas

'l'ipiriti

n crrLincctrv6 tarca

1 P r e a s { i " f i t r rl r ri l ) i , . i r rt e ( ' 1 . .a c t i . r , r , 1 1 1 , i s " , , 1 , ul 1* a , r J r i c i q i ' l ' " l " , , r , r r o , r . , li. A .

I{edactor: Elena Marinescu Coperta: Mihaela Voicu

DESPRh, SEMNE 9I MINUNI

Traducereaa fost efectuatddupi originalul in limba rusd: Episkopt Ignatii Briancianinou, Taorenia, uol.IV-V, Sankt-I'eterburg, Tipo-l i tog rafi a M.P. Frolov oi, 1904.

qi in luneacelei de-ndoudzeci noua tdmfrni d Cincizecime dup sdp

Qmitie

vanghelie ne-a istorisit astizi ci

Domnul, cereau de la Ddnsul pe care le qdy?Ig_e_a din cer (Marcu 8, 11). o minune deosebitd: Cererea unei asemenea minuni, venitd dintr-o

\-)

ne$in{ q-?E:{4sgti- mllunile $_9

qgn_c"_epgg q{+deti cu privire la-sernnegi minuni, a fost repetatdnu doar o datd, precum si Dom. nul a mdrfurisit: Neamulacestn sentn(Marcu cer-.e8,12). La cerereafariseilor s-au aliturat gi s-a_dg-cheii, care se deosebeauatAt de mult prin crezullor de farisei (Matei 16,1).Dg-finla-grluJp.eJnn gi din cer a fost ardtati cAteodatd de popor. Astfel, dupi minunata inmultire a celor cinci pAini si sihrrarea cu ele a unei numeroaseadundri, ce cuprindea cinci mii de birbali, afard de fernei gi de copii, ingigi-vdzdtorii [martorii ocularil ai aceleiminuni, pirtagii aceleitrapeze,ii spttne'au Domnului; Cesenmfaci Tu, ca sd aedent sd crc;i

S F NN T U L I G N N T I E I } I { I A N C I A N I N O V

DESPITE VI]DENII,DUHUIU SI MINUNI

tlctttitt Tirtc?Cc lucrezi?Pdrin{ii ttogtrintandau din estescris: mrtncttin pustic,precuftt ,,Pftine cer le-ndnt lor de nu mfrncat"([oan 6, 30-31).Be-ntru minunata inmultire .ci a pirut neindestuldtoarc

ta avea nevoie de
r. | ^ 1 . tv

pentru a-si petrece

in apai^'or main'e., :ii#':T:l-*"nlilii

erau pdtrunse toate lucririle Dumnezeului-Om - in vremc ce c.f_qvg_trl1.gp , le


trebuiau lucruri de efect. Aveau nevoie ca cerul

sd fie acoperit de nori grosi, sd rdsunetunetul si fulgerul, si cadi pAini din aer.{qe-lagi si scapere l-a c-slqacter avu! cererea arhiereilor qf*flg$g,rilor iudei citre MAntuitorul de a sdvArgiminune, atunci cAnd Dumnezeul-Om a binevoit a Se istoriseste sui pe cruce.Arhftrei1,batjocorinda-L, Evangheli impreundcu cdrturarii gi cu fadseiL a, sd Pe ziceau: alfii i-a mkntuit,iar pe Sinenu ponte Semfrntuiascd? este De impdratal lui lsrael,pogoard-Se acumdepeuuce,Eiuomuedein El (Matei 27, 47-42). recunoscminunile sivArqite de cdtre Ei Domnul drept minuni, *Llotpdati-le.bafj,ocorese; batjocorindu le, lq lcapidd;-JepidAnd .rninunile de ddrui-t"q milostivirea'lui Durnnezeu, LrunqlJlrrfi socotinfalg,r,minune care, sdvArsit, fi nimicit lgp".._U.l ar venirii pe pdm^dnt a D.umnezeului-Om, acesteianu i-ar mai fi urqi mat riscumpirarea oamcnilor. intre cei ce doreau si vadi de la Domnul minune, intre cei ale ciror usurdtate,curiozitate,nechibzuinfi se voiau satisficute se'aratd pi Ir.o^d (Luca 23,8). Aces-

timpul in chip pldcut; neprirnind ceeace poftise,gfl-la acoperitpe Domnul cuba-tjocuri, lucru prin care a gi dobAndit un minut de distracfie. Dar ce inseamndobsteasca cererede minuni de la Dumnezeul-Om,cerereexprimati de oamcni cu orientare atAt de diferiti, cerereimbinati cu disprefuireaminunilor izbitoare fdcute de Dumnezeul-Om ? Aceastd cerere vddegte c_g-!ge1l-[|!g qg#"tarllllltpeSti despre minuni. Este un fel de a Ce este cugetareatrupeascd? la Dumnezeu gi la tot ce estedugAndicu privire hovnicescluat de om d lafeefqlde-cdderc, iar . Insugireavrij_ 4F fafi m.d,s-iei de Dumnezeu gi a impotrivirii fafi de Dumnezeli, insuqire de care este molipsitd gi plggplini c-ugetarea tqgp_eggci, videgte cu se deosebitdlimpezime din cerereacitre Dumnezeul-Om e-

Duma minunilqr pe.ea.re le-a sd-v-drgit nezgul-Ompotrivit bundtifii Salecelei negrdite. pi El le-a sdvArsithind Puteren Dumnezeu inlelui (I lepciunea Dumnezez Corinteni 1, 24). lui

gt DESI'IiE VEDENII,DUHUT{t MtNUNt

(partea intdi

I
A f,ostqa-oicatru cerereacdtre Dumde a face minuni, cererefi{nereul-Om cutd oeiemeiul gi pornind de [a p-rincipiile--cuaceastd tgrjiiuPesfi. Dumnezeul-Om, auzind Se cu cererecutezitoare,hulitoare, suspinhnd Dtrhttl Ade' semn? cere Sdu,a zis: Pentruceneamulacesta neam' acestui $i cd aoud, nu seandasemn adrgrdiesc 8, 12-73)' (Marcu hsilndu-i,a Plecat Bucurie se face in cer peutru un picdtos care se pociieste: dimpotrivd, locuitorii cerului se intristeazd de ciderea omului in picat 9i de lepidarea [respingerea]pociinfei de citre piciios (Luca 1.5,10)1.A-flat in contemplarea-hari,qi^a bundtisi lui Dumnezeu fafd de omenire' in coutemplareabunivoinfei lui Dumnezeu ca toti oarnenii sd se mAntuiascd, pe gisit de cuviinfd s{ spund-cd insupiAtqttul, Ncpitimitorul Dumnezeu i! cuprinde
I V e z i q i I ' r e a c u v i o s u lM a c a r i e c e l M a r e , O m i l i a X X X ' cap.7.
tl

i,

1t I

ir

ti
E

rulti.de ns-qgy:i4ta*s-r*laryi-a-csrerii! se

plinsul .- pentru pierzania oamenikrrr.Nu e strdin de Duhul Cel Dumnezeiesc plansnegrdit u-n , qtDuhulSf6nt dupd ce S-a sildsluit in om, cu suspinuri (Romani 8,26). Un a_stfeldesuspina fost negrdite stArnitin Fiul lui Dumnezeu de cererea trufasdsi nebuneascd sdvdrsirea unei minuni. El, srrsde pinfrnd Duhul Sdu,a zis:Pentruceneamul cu acesta cere ? Aceastdintrebare a fost un rdspunsal lui Dumnezeu la cererea, potrivnici lui Dumnezeu, de sdvdrgirea unui semn. Ce plAns adAnc, pl6ns Dumnezeiesc auzitin acestrispuns! In s-a el s-a ficut auzitd,o _anumitd"t-edum_eru?-pricl-

t
1 { )
I

vedepi-e-5_{e1e_a-fijdeidiipentrumAntuireaoamepotrivnici Duhului, nilor,care D5ldtorutql mAntuirii. Pe cei pecetluifi d ea StJre-bolescfddpu-til*a {-e tdme-d-uire, Dom-

t
I

ii pe c-apulloa lasd mal"t:-e4gleg!e ii,leqa-de pe,"Sare a.q.pri.miha. si de ina,pigrzdtii


a .voialor. $,ildsfrndu-i, e-ti*n-de
. Intocmai: Cugetareatrupeascdmoarte esfe (Romani

8, 6). p_{9p,_4u_qA|gtmorgi *tsriqisimtd_sta; trup,egtisd tg4de omorAre:estepropriu cggg!-i-1ii nu priceapdgi sdnu simtd pierza"nia om-ului.Din pricina neconstientizdriipierzaniei sale, ea nu simte nevoia de inviere gi, pe temeiul congtiinfei
t O m i l i a X X X ,c a p . 7 .

10

11

SFANTULIGN ATIE BI{T,qNCIANINOV

DESPRE VEDENII, DUHUITISI MINUNI

mincinoase a faptului ci triiegte, a lepddat gi leapddi adevirata viafd - pe Dumnezeu. Oare poate sd fie un semn din cer vrednic de crezarein mod special? Cei care au cerut un astfel de semn l-au cerut pundnd pe seama lui acest lucru. 9are se poate trage incheierea c4 unsemn un r es-tg--1r-ggregit smn de la Dumnezeu? Din Dumnezeiasca Scripturi se vede cu totul alts--emn cer e foarte vagi: din ceva. i-4sdgiexp-rgs-i3 - pleflrm fac Ei in ziua de astdzt cei mai pe atunci mulfi dintre oamenii nefamiliarizaf cu gtiinlele - sgjUnea-pe-S-e*am,a-c-"erului tot ce avea loc in vizduh sau pe intinderea de sub vizduh. Astfel, soarele,luna, stqfele sunt socotite ca afldtoare pe
'

nare, dupd ce s-a declarat dumnezeu qi a vestit hotdrArea sa de a se indlta la cer, a inceput fdri de veste si se inalfe in vizduh; despre aceasta istoriseqte t, imprumutAndu-si povestirea de la scriitori crestini foar-' vechil e.gteJipsa . ; ',te de ,din om A a{e_y-_4_tqtei-stfnqqp!9li Dumnezeu

p-r-ime -lu qI"e erqrilg { ft yolulu ! dr-ep-[ cruli ?Ie lu reF" lui.Pqn"p*gzsu. inainteaceleide-aDouaVeniria lui Hristos,cAndc ducum nu se poate mai mult intre oameni, sertor

in q,q,1, vreme ce ele plutesc pe intinderea de sub fulgerul sunt numite fenot*un-.elul, cer; pl_oaj4, in meneceresti, vreme ce ele au loc in vizduh, in apartin - hotdrAtlucru pdmAnteascd, atmosfera pimdntului. $l0nta Scripturi istorisestecd, P-rin din i, foc a cdztrt cergi a mistuit

::-n-^.!*'_*-j'-

'1.,16)1. limEste oileqi pdstorii dreptuluiIov (Iov pedecd apggt*f"oc.s:a-fs[rnat,.i-n. aIa cum vazdufu

I ulufulgerul. seformeazi in acesta g ia prin minuni p.ap.."alu^["orh duhovnieeste, drept lucrdtoare in Simory P-9,tel9?-*$--tqei, 991=9$ mareaputere a lui Dumnezeu (Fapte8, 10).Simon i-a uluit pe inchindtorii la idoli din Roma indeoscbi atunci cAnd in numeroasalor adu' Yezi TfrlcuircaSfintului l'eofilact al Ohridei la Evang h e l i ad u p i M a t e i 1 6 , 1 .

scula hristogi gi mincinogi proroci mincinogi aorda gi senme mari gi minuni, ca sd amdgeascd, aafi cu de putin[d,gipeceialegi (Mateiz4,24). Mai alesAntihrist insusi va izvori minuni cu imbelgugare,uimind gi satisficAnd prin ele a: el le va da semnul cerpe care din acestea agteaptd de careinseteazd. il si Veniren lui, ' grdiegte SfAntulApostol Pavel,se va sdvdrqi prin lucrarea satanei, insolitdde tot felul de puteriqi de semne deminunialeminciuniigiintru tostdsmdsi gireanedreptdliiintru pieritori:pentrucddragoscei teaadeadrului n-au primit, cs sd se mfrntuiascd (Il Tesaloniceni2, 9-70). d,,vdzdnd aceleminuni, nu vor sta cAfuside
1Via{a SfAntului Apostol Petru, Vie[ileSfintilor,2g iunie. Pinetti, care a triit la sfArsitul veacului al XVIIl-lea si inceputul veacului al XIX-lea, a sdvArgit,,minuni" de acestfel. Le-au sdv6rqitsi le sdvArgesc altii. si

72

13

U SI.'AN'f I, IGNA]1E,t}I{IANCIANINOV

DESPI{E VEDENII, DUHURI SI MINUNI

rd r p ri-m-i-f-d intAr ziere, gLeu-dshul aceP-"r.aP lor minuni, potrivit orbirii lor, vor socoti si mdrSrisi lucrarea satanei d-reptlugafe cAt se poade Je. mar a puterii lui Dumnezeu.Antihrist va '. Oamell,primit nii ng;g.1p"$cege cd minunile lui nu au nici un hotdminici s-cs'g-b,un, ra"tton-al. un intgle-q-b-ine qif cd ele sunt strdine-de .q$gv.{r,slgtlA1ggplioasi, ci n-e. m-i.nc.iund, sunt de atotriuticioasd, fdrd noimi, care se striduiegte si-i aducd pe oameniintr-o starede si de E4q"]gtire _si*uitare sine, sd,!.4.qdgeasc5, i! ingele,siii,a-tragd fermecAndu-iprin -eJecle"fas Nu e ciudat faptul cd minunile lui Antihrist yol fi p-rimite f{e ippo-J;iyjtg*Si.qu e11tuziasm apostaziafi de la cregtinism, de cd4g gal-rs---cei tre,vrifmagii adevdrului, vrijmagii lui Dumnepentru Primirea zeu a trimisului gi uneltei satanei' ,ggJatir-9y-lggg! t,ri, a tuturor lucririloi lui, dupi u"i""itit"rii in impirtdgire d-uPdduh . tu satana.Este vrednic de adAncdluare-aminte gi tAnguire faptul cd rylngnlle gi lucrdrile lui i Antihrist v-q p-gpe__i11i+ggfS

rjsg_qil-liceamai cumpli td.rdu te,in -neinf ata rAn


a duhurilor cdzute:

in fine, in puhin$a*dea-faeern.irurni, {_e_g_i -mrpciinchipuirea omqngaqcg c.ls1 zugrdvi un ld,gfdgdtor c_uml \aa-fi-Antihrist;nu 9!tg plo-p_Tiu i omenegti,

sq-c"1e_glgriul lpery__e"rtitdl, {e ee.g!q_!ri-ca!s


poatg aqngg

pe care o va atinge in

sine desp"r_e. psecumau Antihrist. pt-varrAmbig,a !r34-bilat

. $-9ass.-d-eg-arte*P-Laslsfi

it: iegindintru intAmpinarealui, vor striga osanale;vdzin-

du*1q-[_v-_4.-put-eree/__9-?p*4silaEte-gs*tale*koltergg s_e cAj poaledggttp_fin-zqt_o.,ar"e e


, il vor proclama dumnezeu, se vor face ajuto-areale luit. Antihri 0a,t ' ' i t , l, ' , i ' tiv, plin de_{pgg2pte, ur. h;ir,._ il vor socoti astfel si i se vor inchina pe temeiul

p"feainel.krcel"exjrn4i omului

ce socotcd dleptate-a i nu s a-q le".padat

de aceasta pgntru Evanghelie2.Antihrist cu realizarea celei mai inal.te bund' Preacuviosul Efrem Sirul, CuaLnhtl despreAntihrist. 1lbideru. 2 Preacuviosul Macarie cel Mare, Omilia XXXI, cap.4.

74

15

lNov tGNArlE lll{lANCIAN slANt'u L, -i* r{. , * ..

DESI'I{E VEDENII,DUIIUI{I SI MINUNI

gin, va-.i-mb-iq.-c-11 $efft-pl.rwsll stirc, bo-gifie, mdreqie,inlesniri [comodititi] si

Antihrist v3 infdliga omenirii, asell_9193 T-:_!tc9 Plvellqle de -9-1+

premeargi sfArgituluilumii, spune ci Antihrist lffc.:g11_t1rr|ca si foc sdfncd ie sepo.s_qv_Qrgi goare cerpepdmfint din (Apocainnintea otnrcnilor lipsa 13,13). estearitat de Scripturd ca lu! Antih-r-i-st, si. dintre _E_em4e]9"1 l.o."l acesfuisemn y : el va alcdrui qt9, o_prrv.sJi 4in11pati gi inf ri cogi tqare. S*e 4ngle vicleanmestegugite: vor atragespre urmarea ele lui p-e--cei. "m.ultidintre oameni. Potrivnicii m.a-i lui Antihrist vor fi socotiti ficitori de tulburare, vlgilgglgi bin"9"lgigb*escsi ai rAnduielii sociale, vg_T supugi prigoanei fi , vor {:Xggf f lLSgA*qip^e_{-epseD.u-hurileviclene, prin lume. vor stArni{in rdspdndite oamenilopd-

lui rea amigitorului (Apocalipsa 13,8). Sem-5re1e duh2: vo-r. al4ta {Antihrist s-e

I T6lcuir ea Q!.ride i la Evan ghel i a ll?$y lff"f Tqo fi t3-cJ,.d. dupd loan 5,43. 2 Preacuviosul Efrem Siru| CuaAntuldespre Antihrist. :1 ,,A ciuta spre cer [nevoitorul rugdciunii] foarte rar se cuvine, de frica dqhurilor viclene, carc.s.unlin-vizduh, drept care se gi numesc duhuri ale vizduhului, care priqinuiesc ntlltg-plfC[gre inpellri irr vizduh" (Simeon Noul tom. 1, Despre cel de-al treilea fel al Teolog. Dobrotoliubic, luirii-aminte).

ryit tura greutatea asupra -din.Ufnna1'rgq3te, -c"f"e$tinismuluiSi"increncerurreaprrgoaltoqul:ui. Drept tfaEAf_UrA tdrdtoare si.definitorie slujeghs te numele careestedat de citre Scripfuri acesfui (Apocalipsa 13, om cumplit: 1), agacum ilgglUlS_?-ag-tgp-tg-,qumit (Faceparpe rea 3, 1; Apocalipsa72,3). AmAndoui numirile zugrdvescfird greg I ambilor vrijmagi ai lui Dumnezeu. I lu_,c",reaza qgin chr.pm_?! gFns cS!4ell-na-i ps-fa[A;qi fiara aceastaare asemdnare cu toatefiarele (Apocalipsa13,2 - qifiaI Preacuviosul Efrem Sirul, Cuufrntul despre Antihrist.

buEi" .igrp; A"ti Lere-de carseppTrti"# q.41, trir t, n-e.rrr.l figrle ga traeff de nebt u,r*' i " elt. In multe trisihrri a zugrdvit Scripcitre

76

77

-*'trd

NINOV SFANTUIIC]Nnf I TII]ItIANCIN

DESPI{E VEDENII,DUHUI{I SI MINUNI

nm ra p( core udzut-o asemencapfirdosLiltti, ero ;i 1sipi nleursului,gi gurnci cagurn leului)' ci cionrclc cn Pentru sfintii lui Dumnezeu va veni o".irrcete?re
c u m p l i t i : v i c l e n i a ,f d g i r h i c i a ,m i f i u n i l c 'p r i g o n i torului s.91 -sili" ; _ti115
'' 'u'-2 '!

calculate p _ rl g q g l g lg ,i -s" !.l a n l g ry r ile g1 9i 13,, o tc c_11 vicleani tn_"S+!iyiQte,p;9t-e19a ngli-rnitati a prigonitorului ii vor Pune intr-o r va .it.se"p-oatede-grca; sibua$e pdreanimicnicin fqfg intregii omenili gip r se va pune o deosebiti neputinfi;

semrl: alesemn i seaada,afnrd semnul nu de proro;i culuilonn(Matei 76,7,4;72,38-42).,,Ncam" stmt nu mi [i lg[t^-q_e_r__c remn, p otri vi t in r u d i ri i a-{C=esr_ lor dupd duh; sunt numifi ,,neam preacurvar" p entru cd ag*in tra t idnnp ertesg e c_u_safana+ rin , stricAndimpirtdsirea cu Dumnezeu; -, sunt numiti ,,neamviclean" pentru cd, dAndu-qi seamade minunile Dumnezeului-Om, s;eu p{e_: minunile lui DumnezerL ql_qucerut,mipotrivitd ea_qe4_une f_ r. Cerereaunui senmdin cera fost nu atdt cererea unei minuni, g3lq{gcolgg qi fgqtetq-a 3g1ryl:l..o'lPg-ltlt-e,zeului..""Om e despre minuli-,',,Semnullui Iona prorocul" sunt, precum dd limurire Insusi MAntuitorul (Matei 12, 40), care au insofit moartea si invierea Lui. f a fost dZ|spmg il din_ aLJgi Dumnezeu! eet . Afg-nei-.soarele, vdzAnd pe Domnul rdstignit, {a iqt!+[g-c-a"t-inp-Lind-zi;a Ii sat p re tu ti n d eni in tu sneric adAnc,ce a finut trei ceasuri;catapetea-slJ.la templului din Ieru_Ea-ltm desplcqt singurd in s--a doui, de la margineade suspAndla ceade jos; a avut]qe cubemur; s-aucrdpatpietre,s-audeschis morminte; nqr*nerogi sfinfi.au inviat si s-au ar5tat multora in sfAntacetate(Luca 23, 45;Matei27, 45, 51-53). a Domnului a urmat iarisi
I TfrIcuirca SfAntului Teofilact al Ohridei la Evanghelia dupi Matei.

ruf giliuzirea lui, alesii lui Dumnezeu se ,y,o"*r putea impotrivi vrdjmagului lui yo3putea.mdrtrrrisi inaintea lui si a Dumnezeu, tufuror oamenilorpe Domnul Iisu Urmarea nemijlocitd a celor spuse sti in acecerAndde la Domnul ea cd fu1isei!g! ggdqlcheii, de ,,qg"gg1gt-.-o* _ryimrne felul minuniPrin faptul ci au cerut tocmai o minune se limuregte purtarea Domasemenea nului fafd de cererealor. O dati, la o asemenea m cerere, Du.mnezeu!O- Qi a. a:"aje.t. amitAgigr-r*el4--q{-A1rsd, a cerereamai mult decAthoi cu cei ce igi tdrit, i-ngiduiserd s-i faci o asemeneacerere,Q:aqi cere puns amenintdtor:Neamaiclean pyeaCUf*a-nr
18

T9

SFANTUL IGN AI'I tJ TJI{tANCIN NINOV

DESI'RE VEDENII, DUFIUI{ISI MINUNI

; un inger pur[itor de lumrnd s-aPor gorAtdin cer la mormAntul Domnului c*q strijerii pugi la moral invierii, q..!pyitc.s.groazd mAnt de cdtre eaglA,"t".eJii" dssenffi,diwer (Matei28, 2-4).strdieriiau vestit despreinvierea Domnului din ginedriului iudeu. Aqepta, primind semn cer,a carele aritase pe fafi de el a.fatat de toate minunile de maiinainte ale D-,umnefeta zg.u]gi--Om, mituil strdjerii, s=aingrijit impreua. ni cu ei s,{;ugpe{g cu intunericul.min,eiunii minll4ea lui Du-mnezeu.(Matei 1-15). 1 la cercetarea Si ne intoarcem acum minunilor de citre Domnul nostru Iisus Hristos. sivArgite gq[t-*dar al .lui Dumnezeu pentru omer-rire. _E-!.q Qarul nu a fost da! dupd datorie: a fpp-!d.q!" Qamenii diu -b-r:navoi@e. gi fali de Disunt datori si se poarte fali de dar

oarecumsilite. . S-arputea spunecu privire la toate ceea a spusDomnul ApostoluluiToma: ce Adtt degetttl incoace uezimrtinile tdu. gi Mele,si adu mfrna ta gi o punein coasta Mea,gi nu fi necredincios, (Ioan 20,27).Minunile lui Hristos au ci credincios ele au fost invederate si pentru "[g,f.!".g cei mai simpli oameni; nfmic in ele nU e-fA --e&rgmatic; o1i,cj1-r-e_ sXle cerceteze putea lesne;pentru ,,Minune a fost astasau indgiAl-a."s_tSed:rmefirea:

qe,gmenegti-

, leB-rs"+ii.f"-eu:djCeu,

pjtd pentru cei ce aveau trebuintd de ea; gi 4g*p-gfu-n,ed, erau iZba'yi$ de moarte cei pe care furtuna ii ameninta cu moartea; mreiile * E[]grr care se osteniserd in zadar vreme in

tXtorulluicuS3q*Hltr1g"gylly-i-"_tJ_9h1b*qg_$!d:
fiindci Ditdtorul darului a vestit despreSine ci pe.na este Dumnezeu, C_are primit qm-elp,ta"tga iar t4l -a"i mdnhri..p"e-"8aneni, despre darul Sdu are o valoarede cd mirfurisegte pentru El. insd dat fiind cn pfiqUfp4,mAntuiriia _netdggdui! fost ldsatdla libera alegerea voii oamenilor,li s-a dat acestoralibertateade a cercetaminunile lui F-Irisfos, g Lu4qct lulenticitatea gi calitatealor, dg

gati cu prinsul pegtilor le Du mnezeu lui -Om tre care ceamai , fie nu it bdgau in seamd,fie cdutau de la El doar ajutor trupesc. . Nici cei mai inriiti vldjmagi ar Domnului 4q.-le ti"gd-duiau,ci -d_oar 1e-.4-Dor.

ti, d"_*pgg cag*asqslks*_ds.las 1 oqn"u-lu.i Minuni l

4-"-a-gees*dla-qls*sq*qmiffi

lor, asaincAt recunoagterea primirea Rdscumsi pdrdtorului sq-fl_e eqrmare a , nu a unei atrac,tiipripite, uguratice, 20

27

SFANTU L IGNATIE BI{IANCIANINOV

DESPIIE VEDENII,DUT{URI MINUNI SI

de viclenia si riutatea lor (Matei 12, c 24;Ioang,24).inminunile Domnului nu er te; nici o minune nrr'a-*f-o-s.t fdcu.ld.de.o-c-frii [gpii; I tgqte m,iqgl!!"-9fau ?Ceperitecu_

- dorintd pe {are, ca pe toate neputintele omenesti, NeaflAnd rcld, Domnul a lepddat si frunzele, a gi

"'"':"1 :feTiH : "::":::::'.:i: :il"'il'#


au ardtat gi au dovedit asup. vrcdnicia lui. Dumnezeu, C4-q-e,Lug,t_g-_s_gp$Sa a om-9r*rjJg_t94" o--qgg"pi. ln!ry Una dintre minunile Domnului, avdnd un iltgles de-taind, nu a fost insofitd de nici o binefacerefald de vreun om, fiind- semn al birr-e-fa"cecare urma sd se reverseasupra intrqgi_i omeniri. Estevorba de omorAreasmochinului nero'l'3, r, bcgat-numai in frunze- (Marcu "l'7, 14, 20). A-cg"s-t este amintit de Scripturd (Facepom rea 3, 7), in istorisirea despre cddereaprotopirintilor, ca-fi,ftd__qnUl.d-inp-qqii Raiu-lui.EI a slujit cu frunzele salela_ acoperireagoliciunii pe care protopdrinfli. A inainte de cddere.Poate cd tq.dql smochinului din Rai era rqdul oprit. Domnul n-a dobAndit de la smochin rod: El a cdutat acestrod la vreme nepotrivitd, El a ingdduit trupului Sdu sd doreasci mAncare la vreme nepotrivitdl, fapt care aratd ci a
I TfflcuireaSfAntului Teofilact al Ohridei la Marcu 11. 73-74.

Pomul care a fost unealti a pierzdrii oamenilor este omorAt prin porunca Domnului. Minunea cea de taind s-a sdvArsit in fata doar a ucenicilor iubifi ai invdfdturii celei de taind, a Sfintilor Apostoli. Ea a fost sivArgiti chiar inainte de purcederea Dumnezeului-Om la nevointa pdtimirilor riscumpdritoare pentru omenire, inalntea suirii pe cruce. Minunile Domnului aveau o noimd de taind, . Chiar dacd erau in sine mari binefaceri, din puncful de vedere al iconomiei Dumnezeiesti elq qluieau dre,pt mi.rturie gi doveb,ilgfgcerj nea-se1n-git mai mari. Domd_ir9"4.94e-i

fii#a{"i,pp.{nului: alt pom, , era pregdti!deja cg unealtq_a mAntuirii oamenilor.

in dglg*'lUgSg_c.14{A ds+"reJ: ce priveste


viafa, Domnul era fdrd pdca! atotsfdnt (Ioan 8, a6); era preaplin de putere (Marcu7,42). Oamenii insi cizuseri adAncin neggra A fost nevo-]ede un osebit pogordmAnt fafd de ii; a fost nevoie si se dea mdrfurie cAt se poate de limpede pentru simturile trupegti; a fost nevoie a se impdrtdsi, prin mijlocirea simturilor trupegti,

22

23

SFANl'U I- IGNATIE I]I{IANCIANINOV

DESPI{E VEDENII,DUI IURI SI MINUNI

cunostintelevitale_mi$ii qi inlg$i, care muriseri de moarteacare le este proprie, de moartea au vesnici. in ajutorul cuvAntului Durnnezeiesc fost clateqinUnilS Dumnezeiesti.Pentru ca oamenii sd priceapdgi si primeascd D , v i7.ut nu m 4i cLt9shil"pll.{L9"!glti, omnu I a adiugat la darul duhovnicesc, vesnic, dar aseun minitor lui, dar vremelnic, trupeg-c: tdmdduirea bolilor trupegti ale oamenilor.Picahrl estepricicAt na tuhrrot lolilorin.owr, atit a celor s-ufletesti qi a celor trupeqti,estepricini a rnorfii vremelniDomnul, ardtAndstipAnirea ce si a celeivegnice. in Sa asupra urmdrilor p-Aca-$JUi trupurile ome.negti,a ardtat prin acestlucru *ipgnUg4 $Aasunu pra duhurilorindeobgte. nlci.lolil9_Suftetegti, moartea vegnicdvede* nici dar bolile trupeqti qi moartea trupului le vede, le recunoagte; lucreazdcu putere asupra acestea ei, o umplq 4g Sf.ije.Domnul, rlindecAnd,lumai numai cu porunca Sa, pe tofi bolnavii, inv:-ttn-d morfii, poruncind duhurilor necurate, a "a-rdtat-stdpdnirea a 4ritat stipAnirea Sa, lU! Dum-4gzgU oamenilor,asuprapdcatuagupra lui, asupra duhurilor cdzute,a ardtat toate acestqa!1_c!ip vddit si-msuilqr trupeptr,in chip vddit i1sg.qi sugetarii trupegti. Care, ta,Pg!93-'9-i't-r-eb*u-ia"p'otriv-it-lo-

tului cu sufleful; sd recunoascd stdpAni4ea Dom_ nului asuprasuflebului, atAtmai mult, cu cit cu il.ll_*gl" minuni ale Domnului, ca de pildd in ?n_ viereamortilor,sg-g1q$_rlgm[f glnijg,L,,ui.p-fgp.gr.i_ atAt asupra trupului, cat qi asti_ I"gPumn-e;*e1.35cd pra suflehrlui.Trupul cdpdtaviafd; era chematin el sufletul deja plecat din aceastd lume in lumea duhurilor si se unea cu trupul pe careil pirdsi_ se pentru totdeauna.Omului i-au fost date mi_ pg4i in el insusi, nu alfundeva aiurea;i s-au dat dovezi ale mAntuirii in el i!pq.Qr, departe de nu el. Mdrturia vesniceimAntuiri a sufletului gi tru_ pului a fost datd prin mAnfuireaceavremelnicd a trupului de bolile trupegti qi de moartea tru_ peascd. Dacdprivim cum se cuvine $.i.,cu eylayie minunile Domnului, ele se aratd pr.eaplirudgEa_ !.iune Dumnezeiascd:cererea unui semndin cer se aratd,cum si era, lipsitd de noimi. Rare sunt cazurile cdnd stdpAnirea Domnului s-a aritat in gmului, 4*supra afqla' lucrurilor naturii materiale - insd acestecazuri au existat.Ele alcdfuiesc o mdrturie a faptului cd stdpanirea Domnului asu_ p,r3int{egii firi [naturi] e stdpdnire.nemdrginitd, stdpAnirede Dumnezeu. Minunile acestea sunt o completarela aceleminuni care au fost bine_ faceri pentru omenire in insdsi alcdfuireaomenirii, pentru ca insemnitatea pe care erau datori 8it1i:-:4-rp"sg*p-q-qe-d-staB-inir"e-aP-,s*mn"u-l-u-iasupra oamenii si o dea Riscumpdrdtorului oamenilor p_ica-tu-lui nurnai in ce priveste raportul pdcanu sd fie definitd cAt mai exact.Dat fiind cd scoBUl hrlui cu trupul, ci gi in ce privegteraportul picavenirii Domnului pe pim6nt a fost."_rn6nb.rirea 24 25

IGNNf I E I]t<IANCIANINOV SFANTUt,

DESI'I{E VEDENII,DU}IUItI SI N,{INUNI

o_amenilor,grijile Domnttlui sunt conccntrate asupra omului, asupra celei mai alese zidrri a Dornnului, asupra chipului Sdu, asupra bisericii Sale celei cuvAntdtoare.TirAmul surghiunului si

zidirea materiali, in ciuda imensiti$i ei, a fost ci ldsati de citre El nebigati in seam5. au fost sdvirgite cAteva minuni si in mater-ie-',..ele

tru it 4u fdj- seva i te-pen i mpIini rqa trebuinle-lqr qr.nene-$-h.


Aceasta e insemndtatea qi menirea minunilor ficute de citre Domnul gi Apostolii Lui' Domnul a vestit-o; au vestit-o gi Apostolii. Odati, in casa unde Se afla Domnul s-a adunat mulfime de popor. Casa era plini 9i la ugi se inghesuia gloata; era deja cu neputinfd sd mai pdtrundi cineva iniuntru. Intre timp a fost adus un slibdnog [paralizat] care nu. se putea scula dinpat. Cei ce il aduseser6.,vdzdnd multimea de oameni gi inghesuiala, au urcat bolnavul pe acoperig; ficAnd o gauri in el, au coborAt paful inaintea Domnului , Domnul Cel Milostiv tale. inrtd-se{iePdcatele ag Acolo sedeau cAfiva dintre cirturari. Acestora, fiqi molipsifi ind ei cunoscitori ai Legii de zavistie qi uri cdtre Dumnezeul-Om, indatd ci le-a--v-e.:u-lgAnd-rrl a fost rostiti o hull" Cine ponte,cugetau ei, a ierta pdcatele, fdrd numai Dum-

irdmilor, vizAnd u neze? Domnul--eunopcdtqru.l ini acesteain lor, gAndurile le-agrdit:Cecugetali


26

mileaoastre? este lesne, estemai qsor duCe mni ce pd socotintavoastri: a zicesldbdnogului ,,lqrtd-se pdcatele" a zice:,,Scoald-te, patul tdtt si salt ia-ti lie unrbld"? spunefdrd nici o dovadd:,,Iarti-setie A pdcatele"poate si un fdtarnic,un amdgitor.Ci cti sd gti[i cdFiul Omului areputerepe pdmhnta iertn (a pdcateie zissldbdnoguhti): zic:Scoalii giili ridilie cdpatul tdu EimergiIn casa Sldbinogul s-avinfa. decatgi s-.a.intdrit tntr-o-clipitd:si-a luat parul gi a iesit in ochii tuturor (Marcu 2,2-12). Minunea a fost plini Dumnezeiascd. primul r6nd, Domnul ii dd celui suIn f,qrind l, nevdzut cu ochiic .Oaruiieifui a stArnit in invifatii iudei mdrtu_risirga fdri voie cd acestdar poate fi dat numai de Dumnezeu. Domnul, prin rispunsul la g6nd.urileinimii lor, le dd o noui dovadd despre Sine cd e-s-tg p.gIn.*r*r. tn fi.,o, gi dovada du. hovniceasci sunt pecetluite pjl1tr_Uno dsva-df,materiald:tdmdduirea intr-o clipitd gi deplind a bolnavului. Sfintul Evanghelist Marcu, sfArsindu-siEvanghelia,spune ci dupd indltarea Domnului Apostolii propoadduiau pretutindeni mryulim.p.reund-lucrfrnd si adeaerind ce semnele urrnaucuvAntului (Marcu'1-.6,20). Acelagig6nd l-au vddit toti Apostolii in rugdciunea p{n care au alergat la Dumnezeu dupi ameninfareaSinedriului, care ii oprise a invdta qi a lucra in numele lui Iisus: 27

N S I T N l ' U L I G N A ' I ' II I t ] I T I A N C I A N I N O V

DESI'I<E VEDENII,DUHUI{I SI MINUNI

Tdi,au spusci1a grdi cu toatd?ttdrdznctrDd robilor spreldnrdaeiilrtinde mLnnTn cfind ln c-t4lt-4.tU!,Td1.t Sffrrr nwnele dttiri,;i senme mhumisfisefacdprfur ,si de tuhi Tdu Fiu Iisus(Fapte4, 29-30).
la Dumnczeu au fost da
gO

fusese insusi-vizi{loan 6,68-69). tor al multor minuni ale Domnului; inmultirea celor cinci pdini si sdfurareacu ele a unei numeroase adundri numai ce se sivArsiseri: dar in

cu cuvinful lui Dtl


seau ciespre

e rnirturi:uvAntului

qgr,g4-e
d" ,qn_gvoie semne
fiindci acolo Semnele sunt un o_r,n=gneasqd-

Nu
, eUrcagte*pe-drmuf-sFue Fmaus, si L-au recunoscut {gp; ce au ajunsin acelsat,cAnderau de acum in casd,I i. indati ce L-au recunoscuf Domnul S-a fdcut nevizut. [i nu au gpusnimic cu privire la minun-ea ceauimitoare, ci gi-au i.tors\t@a trcririi cuv6rrfului. Au nu era noastrd arzfrnd intru noi, spuneau ei unul citre alful, cdndDomnul g pecalegi cdndne tdkula Scripturile? (Luca24,32). Dumnezeul-Om pe-cei*ee..nu_arl-viz!4 20,29).El si-a ardtat .(Ioan
-l

unde-eprimit mAnt fati


I

, 1,,*^^-X

-cirhr.

mintii

ci

md din pricina imbelqtigalgi lucrdri a cuvAntului. Acest lucru se vede limpede din istorisiriie Evangheliei. A.sup{ilU!-l{tcodim au luc-rat , si el a recunoscutin Domnul doar,.un (Ioan 3, 2). AsuiWg-tgtartrimis de la Dumnezeu u a lucrat qgvagfl1l,qi ale Dumnezeu.Cuainte vie[iiaeqn i-a griit el

uedea semne minuni,n14 gi u,g!U1glgfloan 4,48), i-a spus el fruntasului din Capemaum. intocmai! l, c-iutdndincredinfare de lardnuni.Aceasti cdut p-{gcu{npdnire solan$,o

cdT!_gt!1--HrE!9-sul,-Eiuf41--D-ymnezeuCeluiViu

28

29

SFANl'UL ICN ATIE I]ITIANCIANINOV

DESIIITE EDENII, DUFIUI{I SI MINUNI V

$i su

lipsa din eq-Sfdn-

'>_. c c ' |, * i ' ,

vingerii qi aduee.riila credinfi a prinqi de grijile lumii. C_eietlfgn_d_e! in I de piggjile lumegti, linhrifi pururea cu mant gi de lucrurile acestuia,
ceq Milostiv ii atrdgea la r_rrall_t-u"i{_9qdqryitd prin cdtuind I de convingere, lucrdtor

gheaucudr:-.amdnuntul dupd literi Lcgea lui Durnnezeu. Ei nu doar cd erau striini de Dumllezeu, vrijmasii lui Dumnezeu din pricina bglj pAc""eldlficelei de obgte [cornune] intregii orne-. niri, ci s-au fdcut astfel, cetluit intru a din pri-

d_e,a spori in viaf lie. E-in-au putut zeu, Care le vorbea;


t'

zisi] de Evanghee Fiul lui Dumnc-

q.ircJ \x "+.\ (<


L\-i

:+ -i{'

r. intre cei care au Yantut4tgEg$erule, MAn crezutin Hristos,acgiacareau fiqto dilrpricina josJ qe$ebry alcituiau@qfu -cea mai d-e- Atunci pre4cdndli s-aimbiat mul inalta,-atp_tpjAnti, [i dintre ei

Asa se poartd de obicei fati de cuvintele cel-uiurAt. De ceryuta[1lggfi uorbirea mea? le spunea Mdltuitorul vrijnEgilor cg:incdpifAnare gi inver$unar re erau.imbi 'Mea? De ce lui Meu (Ioan 8, 43): g_.11e__sl{9n_t pentru

ficialitatea credinlei loq,gpe-rfieralila_tea_ i qi mulli dintre ucenicii Lui, r, L care vdzuserdmulte s-a4_inlglg irygpgl,-qi (Ioan6,66). u cu Dfrnsul nu au reusit sd lugrele__b"tnefecdtqr asupra arhie.rcilqr,cdrturarilor, fariseilor qi sad

voi. i4

cAtsuntetlfiiai-ninciuniisi

lucrati du-

P3, peMine nu Md credeLi, spun_ajea.fiy-ul (loan g, 4S). fiindcd ascultd cuaintele Jui deIq l)rtmnreu.\loan8, 47).Dacdnufac lucrdrileTatdlui Meu, sdnu crede{iinMine: iqydncd lgJnc,chiardacdnu credeliin Mine, crede[iin aceste 37

30

SFANTULICNATIE BIUANCIANINOV

DESPRE VEDtiNII,DUTIUI{ISI N{INUNI

icd ca fucrdri, sd gtiligi sdcunoasteti 10, 37-38)."Zadarniceau fost oan erau incare,ca adevdr Dumnezeiesc, cuvintele e au fost destul5adeverire(Ioan 8,14); care !0J-Ir.un"ile erau 4t6t de palpab-ilegi de eviD dente, in"e-at-yf,a-[naqii um nezeulu i -Om, cu toatd dorinla gi silinfa lor de a le lepida, tg_puteau (Ioal ?,2+). Uiih'cgl careluqa-nqls recunoasc{. ce cra asupraoamenil.or nu gtiauLegealui Dumnezeu ori o gtiau foarte pufiin gi iqi petreceau viafa in indeletniciri gi degerticiuni pim6ntegti, insi nu lepddau de voie [intenfionat] Legea lui Dumnezeu, ei bine, aqe-st "miilac"nu-a"-lugraLdecu de-amdnuntul dufel asupra celor e n pi literd Legea lui Dumnezert, . Tot
ce se putea face pentru mAntuirea oamenilor, ne-

..t

lipsei

ii de cdtrc oarmeni

ccurn i
atn ue.ll

ntnnelc Talalui Meu, a dat mdrturic Domnul cdtrc | , pe wcb il aetifr,fuqL.(Is6,;n-.5 Ei sunt 43).
desi Antihrist este pome-

numi ti totodati lel4d qtglt_A_lplL{qiqtE_lt_gri-

mit totodatd, potrivit

ndu.L, pof-]ll-a!,!pri-

grdita milostivire a lui Dumnezeu a ficut. Dglt dar aEfi o-eutlsilyJg.gt-rt-aJrbj!, luttuti+e care nimenialtul nu le-a aqJi fdcut qi U..ti.-a-qZat, fdcut, pdcatnu ar aaea;

: ei au intrat in.-rAnd-urile primitorilqr .Antihdst, chiar dacd gi-au sfArsit alergarea pribegiei pimAnteqti curnulte v-eacuri inainte de venirealui. Ei.g,g:_q_"."qtgi! dintr"e"lucrfu ileJui;-ucid"erc,edg*Dgmnszeu.pentru v:emea..veririi.Jui*Antihris t, pen tru el insu si nu a rdrnas de sdvArsitnld e pe ma-s-uteia. Precum e in fa!e-dg_"-tlfis-tos, acecasimisurd se
cu toate

M-auurilt fuLMeu.(Ioan!5,22:24). limpezil a fost predanisit cu.atAta" Cji.-$i


me,incAtnq._-e-"sjg".d_e_zJ:no,y-tttre-p-entru'Jelcenu ficuti deJgmfe. Precum lumineazi soare-

ci erau despdrfifi de acesta printr-o uriasi intindere de vreme, care acum ajunge,iatd, la doui

ryuJI*lpan4"j).
t ll_.lgpidd pe H{.sJos,l-au primit pe Antiaqfptrat i

ft r
32

33

S I . ' A N l ' UL I C ] NA 1 I E I ] I { I A N C ] IA N I N O V

D E S I ' I { EV I I D E N I I , D U } I U I { I S I M I N U N I

carrdu-ldrept nazcu tritrrite le

Dttttr' . Dreptsceea,

(II intru nedreptate Tesaloniudrul,ci au bineuoit ceni 2, 11-72).irrtru ingiduinfa Sa, Dumnezeu esteDrept Judecitor. lngiduinfa va fi satisfacere, dar totodati d i p-entru

u-nciboli de nevindeca! care rdpea viati du_ pi viaf5, care ficea viata asernenea mai clcgra_ bd cu o rnoarteprelungiti decAtcu o viafi? $i totusi, in pofida c4_racterului bincfdcdtor,sfinfe_ nie.i,inE_e.4q1n_atdtii duhovnicegtipe care le avcau minunile lui Hristos, aces-tc:minu-ni fost doar au rlrgledaruri Vrempl+iee. se.rsulexactal cuvArrin

E-e_.va prl$i , agacum in-

va lui

zeul-Om au,murit iarisi, lanrrernealon li s-a ddruit numai prelungirea vietii pdmAntesti, li nu s-ainapoiat aceastd viafi pentru totdeauna. Cei_ vindeea.fi--de' Dumnezeul=Oq s_au imbolnivi t din nou si, de asemenea, murit: sindtatea_-le;a au {rltu-o-vrerne, nu. pen t4r
||
ll

re. LVardsunaglasul chemdomeneasci,care va arita stiru.tor in societatea si ridice dezvoltareaglplopdsirea materiald pe ce4 mai irnlti. treapti, care sd incetSfeneascipe

I
ac_egtrll qi sd le

PllMqqq

e oa-

meni din simii aduceau credinfa le impirfgriloa tdsca bunitdfilor celor vegnicegi fu frelo-rminunate, Apostolii au rispindit grabnic cregtinismu-l lume: in erau dovadd limpede si putemicd pentru crestinism, atAtpentru cAt gi pentru pgpeIgh-clJpi*barbari-c; atunci cAnd iar 35

cele mai mari binefaceri-_{4ateriale care si le pe poatc inchipui omenirea. Ce binefacere mai mare poatc fi decAt morlriiafa? Ce mai dc pret poate fi dccAt vindecarea binefacere

34

SIIAN'IUt, I(]NA fIIi IJI{IANCIANINOV

DESI'IIE VEDENII,DUI IUITI$I IVTINUNI

[a a fostsiditi prehrtindenl afgqfsidit culucrez.e isi tcrminascri slujirca. Ele au iL.etat 9dr araJa scari largi qi pretutindcni: le sdvArseau/

mp sea i harul d_tr"heg{}icesc- toful se prirnestc ci a piin singuri grcdinl4: din aceastd pricini erau

r, chiar daci se mai aflau lucra pe alocuri, mai cu"seami int$l.monahL "bdrbafi la (Tfilcuirea II Corinteni 3, ca$)!4v4rgeau birbafii sivar18). O@putri,

sunt impreunate qU o^are-Care sprc $gmn.SUIU$t, in cei necredinciosi. pildi: De Lre t: noi nu vedem cu ochii nostri cei trupeqti pentru clchii trute curaSt - insi e-l_este-nevizut iertareade picate e d,ar"dulpyqpului. Aqadaq, gesgcarenu poatefi dcscoperitochilor trupului; iar de a volpi in limbi, chiar dacd qine de lucrdrile duhovnicestiale Duhului, sluieste totodati t, ce poate fi usor ydzut de necredinciosi: rarea nevaz vArsiti
i i se face viditi si se arati prin

punsul meu: fiindcd intrebarea pusd mie aculn o aud de la multi, descori, chiar mereu. De ce nci tofi cei care primeau bo@ v<;rbeascdin limbi, iar acum nu se-lrr4i ittArn' acum de la oameni hapli asta?...D.ry-re-s--a.luat rul minunilor? D-um1gzgu facg_4qqJl[pentru a a L1g--fse-ne-qinste, ci-clria r m-ai-mr:]ti-cins te d indu-ne. Cum asta?Am sd vi ldmuresc. di,n acele vrcrnuri erau , cd unii rupfi nu de rnult de slujirea idolilor;

accasti pricind spune Pavel: Fiecdruini sc dd nrdCorinteni 1.2,7). ata-i Cq Le_ygig De cc? Fiindcii T:9m i1]vi[at a crede harului Dumnezeiesc gi fdra nici de dovadd, nici de semne; chiar daci nu vorbescin limbi, at. Cci dc pe vremuri u pdnd nu primcau semli se dideau ca dovedire a creclinfei .ne. pe care o primeau. Drept aceea,

cc nicig;,g"Siau inI A l 4 - l c ' ar i s p u n s a l S j 6 l t u l L r i N i f o n a l ' l b r i g r a d u l u i .

36

an J/

SIIAN I'UL I(;Nnl'IE t]I{IANCIANINOV

DESI'I{E VtlDIrNlt,DUF{Ul{lSI MINUNI

lpr pi pdtrunde p

t decfrt gi orice sabie doudtdisuri, cu

ttlttj:i dyltului, i ry ry1e-;tui ntd "d,j dcsfoi ni c cstc sd j udcg dup ; fli11ft ;"c_l "r" i 9

nirc lucrau minunile. El s-a rdspAndit,a impdrifit, a cuprins lumea intreagi. El a fost-tAleuit [explicat] in chip cu totul indestuldtor de cdtre :'a devenit foarte usoari*aiunge; el e neapdrattrebuincios;el sdvArgeste mAntuirea oamenilor; el dd bunititile cele ves. ,rl.rce; , dd ? I sunt ase-unae C! lppiralia Cerurilor; I J
I

t"elt pgmn. ":!fSgl_11e' c, care, fiind,diruilomului,


te trebuinfele mAntuirii lui,

iindesfuleazi toa-

aeoc: accsta gi Petr u1,25) . (Ioan1,4).El e pe oamenii cei morfi intru viafa vesnic5, q[otsf6ntd: devin ndsc sdnfintd st ricdcioasd, cj_djn_nesttjeietp_asd,

i, srra,$minteleinimii lui, insusi , l.ui LUrptrl:Cdcicy*a_drytu!Dunmezeu


i Prima omilie a Sf.Ioan Guri de Aur la Cincizecime.

38

DESI{TE VIIDENII,DUI IUI{I SI MINUNI

clagd dacd

(Parteq a doua
/-t Y -

stare sd Iucreze dj n p_"{$r11q_f, reEtillorne pu tin [.e, pentrua-i a[uta, potrivit m,Sririi stdpAnirii Salc,precumsecaqtic. El iijnlqlggtgpg_! qeBeat" p11nat.rd ei[u te;-ggldrgel!rr9l in

Sauinfa, intAlnitd in socictatea crestini astizi, de a vedea minuni si chiar \lc dc a face minuni nu trebuie ldsati nebdgati in seami. Aceastd ndzuinti trebuie cercetati aminuntit.. spre,sdvArgirea minuni de ( \l r

je la slivirea Lui, care e de folos in toateimprejurdrile. Iar atunci cdndipnprejuririle Esrciutaryfulit, E-lfgqg, *tpf,re,.vcie* 'j aeeastru in care ajutd El sunt i n-!e!gp-te. u ti in sdrdcie*in-rrevqiq ma i El.aj pe Pglllgzgu .pentry_s3yglgilg vreunui _lueru neobignuit , cel ce doreste nuni si careisi pJ.^*; qgarati slapAnit$s ji nepuqiacioscUJrngti a, Secuvine a cereajutorul lui Dumnezeu h+ecaz;.4;L ispiti p-e-DulqCu adevdrat nedrept e cel caredoreste lucrul acesta. SWIw pilde ale faphrlui cd Domnul a implinit asemenea dorinCel ce voieste fe, @-anatindu*$i qi doreqtelucrul acesta samavolnic,firl

mitor al rnonahilor, l, cugeti in accastdprivinfi precum urmeazi: ,,Dqmnul este e sfintii Sdi;

Ir.Lnxrcun lueru si semn,sim$t, ca-ocrotirealui sd nu se facd pentru noi un lucru obignuit,ca sdnu.ne pierdem I 9i sd,lr+ s*lujca,sei q Aga face [], purtdnd dc griii pcntr a in oriceimprcjulrarc truclnicd d dupi putcrca-lor ir scl-cu-lencasc4lAllgdeiune; totodatd, le araI

40

47

S F NN T U I , I C N A T I ! ] I ] I t I A N C I A N I N O V

DESI'I{E VEDENtI,DUFIUI{lSI tv{tNUNI

r6vna pentru lucrarea lui DumnezeLr.In aeeeasi ci ccl care cerc asa ceva este ascultat, . --fiindcd un asefiLeneaom.umbld ...,]'-i' \'.( .u
",-.,:i
,-\u.

fli pe
Dumnezgu egte un lucru care fati

inaintea lui Dumnezeu _g:u.obrdz4imai mari cdderi.,A.devdrat! c sdfie ficdtoride miind li se d_d dqrut facgrii de Ei nu dorescaceasta nu Sl. ci nici in sine,in taina inimilor lor. Oarecaredintre Sfinfii Pdrinfi, din pricina curdtiei sale,a primit de la h.arul lui Dumnezeu -de-ain&teved_ca+e-cei care veneau la dAnsul; Dumnezeu - gi a cerut prietenilor sii sd seroagepentr-uage-laqi lu- c4*ffestdar cru . Dacd unii dintre sfinti au primit ddruiri--[harisme], le-au r; alfii le-au primit pg4Ers[.a$aasoeotit , Care sdldpluia

re ajutorul lui Dumnezeu atunci cdnd .$gpdi de a ieqi din s.-a; mijloac_elqr ajutorare trebuie sd o li_d9 sim insit incredintAndu-rr"'i.D.omnul trt"r;;";;;il;; qne re care estefcllqs-t-tor pcntru t: el ne dd gi ajutorul de care avem nevoie, si in acestajutor d_d i. * Ajutorul4U-" imp*Je_unat cu

a_Fa al-pgft_i cum_

pcntru ca

$devdra$i-dr"epfi

4:g$_re-

. $i in lucrul lui Dumnezeu, in iqqapiqluiire-a--Bisericii, t !blrqs-q*v-a.nhrsa"JuiP+qnezeu-gi"aiutorul t1gfuuie,sd credemcd Lui -DumneZeu, ti, pot fi folo-

tarea--d.e4riid Du mnez9tlPsa r."r Din cugetarea aceasta sfAnti reiesecd cgice doresca sdvArsi dorescaceasta r -semne i$. fiind i r. daci f chi_ar de , poate, ci sunt cal-iu-zifi tI Sfintul Isaac Sirul, Cuvintul 36, in traducereaPreacuviosuI u i PaisieVelicikovski.

[u $f-mai pentru cei fritiJl'asi sau pentru cei care

selupti cu_-p-atisrile,_ci si pen!ru cei c_ate_au_birui$atimile.arpentru-3fUg.Chiardaci li s-acldruit biruinta asuprap5catului,


t S f d n t u l l s a a cS i r u l , C u v 6 n t u l 1 .

42

43

SFANTULIGNATIEBI{TANCIANINOV

DES|'l{E VEDENil,DUHUI{t gt tvflNUNt

tldc_alsjltqql-l intors undes-au

,,Mulfi, spuneSfalt.ullsaacSirul, au sivdrgit scmne,au inviat morfi, s-auostenitpcntru intoarccrea celorrdtdciti,au ficut rninuni mari, au aduspe al$i la cunostin(ade Dumnezeu,

l*.*(* " '.i'b\ "*'.*t*

rimAne, precum bagd de seamdtseagrvjos-ulMacarie,celMare,cLuargi in-g" e c:llemai slujeqtedrept -calea,dreapti. Din pricina ei, darul timdduirii gi celelaltedaruri vdzute sunt fpartep-umejdioase penLrucei cirora le-au fost date fiindcdse 4e o mare preluirg din pa$ea F_ r, sunt prosldvite de citre ei. D_aru4le nerrir:l;

istoriseste ci un oare-

carenevoitor carev!-efuia impreuni cu el primise darul vinclecirilor cu o asemenea imbelsugare,incAt timiduia bolnavii prin singurd punereamAiq_c,i,7u ad6ncul picatului2. t in InVia[aPreacuaiosului Antoniesefacepomenire de un tdnir monah careporunceamdgarilor sdlbatici in pustie. Cdnd cel Mare a auzit de aceasti a ficdtorului de minuni; nu a intArziatsi vi13 vsgtedespreamara a monahului3. -viefuia in Egipt un bitrAn 'sfAnf care aveaun deosebit igi din pricina lui sebucura de o uriagi ;1uni, gf, intre oameni. D,eg;rab_d e*&3gg!3e;igalnd cA r-'*"7:-' i re pe el gi nus,rajn-stare s-o @&,p-ugeas ti pAn cu rugiciurripre.afierbinfi ca si ii Dumnezeua implinit cererea ceainsuflati de lui
I Cuvintul 56. 2O m i l i a a X X V I I - a ,c a p . 1 6 . 3 Pqtericulegiptean.

nu ii proslivegte pe slujitorii lui Dumnezeu care tsrrt" -{kf;tt


te i de folgs, chiar dacd

lc di ceea esteoricu_m pufin folo+ iar adesea ce de poatefi foartc vdtdmitor, desi a-oat de ef-Er-il=g1uli.
I O m i l i a a V I I - a ,c a p . 4 . 2 Sf6ntul 'Iihon de Zadorrsk, Scrisoarea 103,punctul 4.

44

45

S[rn Ul- ICNATlU Itl{tANCI;\NINOV N'l

DESPI{E VEDENII,DUI.IUI{ SI MINUNI

s=T*enil_gy-Aq si a ingiduit sataneisd intre in c fu[u4or acgcscler.]rnui indrdcit; au fost siliti sd-l ferece?n lanfuri; poporul care mai irraintevremc se aciunala el gloatd,proslivindu-l ca pe un mare sfAnt,l-a pdrisit spunandpestetot cd gi-a pierdut judccata- iar b-itr6nul, -de carese zdmislise d Al4"BAmeneasce.gi in el pe temeiul acesteislave, a mulfurnitlui Dumit.dela+iezanie.MAntui-4-e-zeu,Cgrel--a-mAnfu rea a fost sdvArgitd prin mijlocirea unqi.s]rig freinsemnat gi a qle-t.-{re-einstiri neinsemnatc ip-fea cd din p ulqi, un necaz,iar prin mijlocireaindrdcirii vidite bXtrAnll. fusese_irltorsla calea neprimejduitd de minunatamilostivire a lui Dumnezeur. limpede pentry-gare ma{._cum_de_yine 1e pentru cel-careo primeste.

ingiduite de Dumt+Qf,ltii Apestolinecazurilp


nezeuasupralor), ori
h

lrga, ce

dar Pime&sr?lgi^avind imbelrii lerilJi siqqq,


gfn g! g,e-in_grdd-9-ul, sg-iprin s_r109le[pe giel-P:o,-nialUi Dumne.zeua ingidui SfintilorApostoli,cdrorali se didtrse n ajutorul propoviduirii, si vind to--!qda-td -@, anume pentru a-i fe_ri.de ingArnfare.GrdiegteSfAntul Isaac
' P.L., vol. LXXIII,De aitisPntrwn,liberIV, cap.XIII. 2Patcricul egipttenn.

lile ce .f,i , iar vindecarea de ele indeosebi cea minunatd - ca fiind cea mai mare fericire, p te insoliti dg. etea_scd. t"t"t"g"r"" d"hrr ve-deatdlln . e tlimise de Pro-ni1lu_iDumnezert, cAt si in

td.(i\i

sdnitatea gi puterife redohAndite in sluiba lui


t Cuvintul 34. r*t<^r< g^\*: t' trv'('*iu) - & '* ''" ( \t ; -i ' -. r p.\*_ ,*ri.\S..

46

.-r ,".!1., hf.*" (.*arii(l-si*^iV\

SFANTUL ICNAI'IE BI{IANCIANINOV

DESPI{E VEDENII,DUI-IURI N,{INUNI SI

Du.mnezeu,nicidecum in slujba degertdciunii gi picatului. Altminteri, rninunatir vasluji-d"sar s-Pre l[gl-!pd{g=e$ar}di, va atrage vr-emelnicd vcsnicd.Dessi pre lucrul acesta l. Dtr. ' pi cc l-a t5mdduit pe slibinog, ltrtd, te-ai De ca fdcut sdndtos. qcumnu nmi pdcittui, sd
'Qcl

si.,o .;j]-i* i e!-J<^-A

care

aveau

",,i"s.^* _boga[i .bogafi :'i:**


.-*:,.j.v< SUpUS

oamenilor sunt trimise dintr-o deosebiti milostivire Dunrlrczeiascd: prcflrm lnavilot gi ele dau mAntuirii noastre, vesnicei noastre fericiri, un ajutor cu mult mai de nddejde ca vindecirile minunate. Adeseopi" foarte acleseori, eq[-e_o--binefacerg mare dccAt timimai duirea, daci aceastaar vcni; boala este o binefacere atAt de vital5, incit indepdrtarea ei prin vindecare ar insemna ild-gp_af-!"a{9:a u.nUi cAt se poate de mare, care nu suferi asemuire cu dus de vindecarea

ta iuseamnd At mai

cel pomeFqlii t upeqti.$ara"su_L.b."slnavul"[,az-dt,


nit in Evanghelie, nu a fost vindecat de boala sa cea grea, nu a fost izbdvit de sdricie, s-a sivArsit in acea stare in care s-a chinuit vreme indelunga-

e< w.,.-i

y' cu .**t !^*


ri I

les .Dumnezeq.Si multi l-au intrebuintatin chip rdu! pupd ce boald, vindecare de facerea Dum-

ta,iru_d in 18 ryLlL!-ql3yraam ("Luca 24 . SfAntaScripturd


mdrturisegtein toatd cuprinderea sa q[.*D_*ugme , aceloroameni pe carc ii iubegte(Evrei 12,6 qi in continuare). SfAntaScripturdspune cu tede cL,tofi sfi4liiJslDnmne ,14n p-"a-n-d q1ul, Qi:4usav6rgitrdldtoria-pdmAnteascd
). Intemeindu-se pe o astfel de conceptie despre necazuri, s-au.purtat.irl "eeprives,te necazu-

gi I 49-4eia,s-eA a indatori rqlkry e,+*-trtr binef-acere, inceput si ducd via!5 au de Dumnezeu, au cdri minunate ale bolilor trupesti qH&Slqtg_gri, dSpi lc'cinstegte foartemult qi le doregtefoarte rnult. Cere[i nu primi[i, spttqi ii' ne Apostolul, fiJESiJd cn intru

nlina**"n*eeaqs,.fl I d9 llpsu

pJLqWlbi[.ac-_or,4,.-3).

11l-e_.c"ege.-q"e_qb_-{teau4,s,gp_{-a. necazul, oricare fi fost el, ca. ar


49

ne invati ci bolile

giselelaltenecazuripe careDumnezeu le trimite


48

_de-care

SITA NTUL IGNA'I'IE BITIANCIAN INOV

DESPI{E VEDENII,DUI IUITI MINUNI SI

din , cr-ezend tot su.flehrlci necazul fi venit Dreptul Judenu ar r cXtoigiatotb-unulDumnezeu i, primul lusunt vrednici de el. Ej Saqtltu c=ry._qr4 vedeaucd reeazul ii impiedicd si plaaceea, dac.d lui Dumnezeu, citre Dumnezeu 1a -ilgplr::g9g__s4u__rrstsp!,i4_iq9_4*c_e1ggg

cegti.Sfinf,i monahi, atunci cAnd erau supuqi bo- -sliloq, le primeau ca.pe.oJoarte mare binefacerede la D"-umnezeu, cdutau tdmiduire, chiar dacd nu vindecdrile minunate se sdvdrseau mai mult in rAndurile lor. Ei doreau sj-i_n_dure gi cgL4,bAA{! cu -qpg{6nie.lu crul inged"il il D,r*nl'"rr, crezAnd gi mdrturisind ci eJestemai de folos pentru suflet decAtorice nevoinld pe care si-ar fi luat-o asuprd-le de voia lor.

Lesa,se-Und.nieid"ssu!0:4leptrs{ectd
-el S-9 gi sf6nt - nu cuprinde gi nu vede toatepgci! t l

:atoatevizdtorul ochi al |

ingd, C.are

duie sd vini necazuri asupra robilor Sdi, asupra celor iiibiF ai Sii. ffan"tutApostolPavel de trei ori s-a intors cdtre Dumnezeu

, ca_qg-_!la ""pe -i1141ie_4i-q Apostol in rdspAn{irea cregtinismului, si fie,lnldturat. Pavel-nu alpsl ascultat:judecata lui Dumnezeu in aceastd privinli decdt cea a de Dumnezeu insuflatului Apostol (II Corinteni 12, 7-10). incredinfarea in voia lui Dumnezeu, dorinta nefdfarnicdsi evlavioasd aceasta sesdvArseascd ca sd asupra noastrd, este o urrnare de neinldhrrat, hreascd,a dreptei socotinfe adevdrate,duhovniI I'reacuviosul Marcu Ascetul, 226 de capete despre ce cei socota se indreptdli dfu fapte, cap. 6.

-cu f ac.e -aseultare .g6nd.zur aL"1in Schitul Egip tului, acolo unde petreceau sfingi monahi de cele mai mari misuri, trdia P_reaelryiQ,:lllJ1e4tamjn. Pentru via,talui imbundtdfitd, Dumnezeu i-a ddruit din b,elqug Ltirniduirii-bolilor. AvAnd quB_ug-{Ler_b_ali,lhi_ darul acesta, _aj_o-q!" e=in chip ,9-fgplzl$ gr-elegi lungi, 9i neobignuit.Pdrinfii au fost siliti sd-l mute din chilia lui in alta, mai incipdtoare. Pentru aceastaa trebuit sd fie scoaseugile de la chilie. i.r tloua locuinti i-au fdcut !-gparte[special], qa_in_Bat-rru*pute z_ace. Andu-se intr-o Afl a sd 414d asemenea stare,Preacuviosul cg+tinrra sd ii vinde-ce ceilalfi, iar pe cei care, vdzAndpdtimirile pe lui, il compdtimeau,iijnderuta sdser-oage pentru sg-fletuIlui,fird a seingriji de trup. ,,Atunci c6nd
I Patericul egiptean.

50

51

N SI;ANTUI,I(;NN I IE BI{IANC'IN IN()V

I]ESI'I<[VI]DENII,DUI IUITISI MINUNI

cl, !rypul meu estesinitos, spLlnea nu anr citre stic cc folosclela cl; iar.lcum,supusfiind bolii, el - nu-mi aducenici o vitirnare."r Avva Petru spuIsaia trea ci ccrcetAnd cdndva pe Preacu-viosul Pushricul si afl6ndu-l suferind de o boald grea, a gi-aaritat compitimirea- la carePrcacuviosul rdspuns:,,AlAlng.t"unal,fiilrdde boald,gi de-abia n9-PgSgfSA" yr-gmii celei infricogate (a morfii si judecitii lui pumnezeu); daci trupul vremeu ar fi sinitos, aducerea amintede aceastd me mi-ar fi strdini cu dcsivAr$ire. Atrr-nE-i-cand sp.re-stArnirea Ltupul -es.te.sdn;tos, un-qr fapte vrdjmage lui Dumnezeu. ne slujescdrept ajutor sprepdzireaporyncilor lui atunci cAnd ii atinDumnezeu.2" *''$.';:
w rf tqtr

te din pricina drcptci ju-deqA,ti lui Dumrctzeu, din pricina chiar a bu- ' a nitifii lui Dumnezeu. Pe lAngi propria_ostenea$ dupd pu,ftnti de a dobAndi rdhrlare,

t\1u-

Se Stfd-

de ei: ei
foloseau .;; ;

r4il4-pris"el-e-

sd-ralde-lei-iEi aduceau

"ute cel di{iainte slujeqtedrept cheziqie nemincinoasi a mAntuirii gi fericirii vesnice. l&1g_P"l!g sgy-ars-it--o-li--de nlJ*.ta-m[duiau - ceea ce le-ar fi fost atAtde lesne- pe ucenicii lor supugi, din ingdduinfa sau purtarea de grijd a lui Dumnezeu,unorboli grele,pg!tru a nu ilipsi ce negresit este adusi de boala indurati, potrivit predaniei morale a Bise-

hovnicesc {@fg

h"iiift

impreuni cu

de aminte de moarte, de ju{ecala !-Ul-Dr:mnezeu, muncile celevesnice,de-acdror amintire {gb_g.g!e insemnitatea.g-isi4gireal]:e.qA-2.-ultlolpdmAntegti _' t-(Matei "1.0, 28-31);gtjqr$JJeg gandql.Ja Pronia lgl-Dumneze*r igi amialeau fagdduinta Fiului lui Dumnezeu de arim^6nelotdeiurna impreun5 ta igi cu urmdtorii Sii 9i de a-i pdzi, (Matei 28, chemau
I Patericulegiptean. 2 Preacuviosul Isaia Pustnicul, Cuv6ntul 27. 3 PreacuviosulAvvi Dorotei, invitdtura a 7-a.

teain aceeasi chinovie,a fost bolnav vreme indelungati. Unii dintre mai-marii obgtii l au rugat p-ee! e sdil vindecepe igumen.SSnALVargBUfie a rdspuns:,,Pentrusdndtatea fiului meu

nici .bolnav micar f "'",1;.ffi Tl,:'r:::ff ;i:T]


53

qfl"{toriaici - fapt pe carel-am vestit - ca sdnu fie

52

SF'ANTUL ICNAI I Ii IiI{IANCIANINOV

Jei fafd de Dumnetgy:" Ldmurind de ce necazurile sunt neapirat trebuincioase penhu nevoitoeste de folos ficcdrui orn. Dacd ea a fost de folos ""

hi-fawr,unr,.i

rarrorir/e',;iiin:to,uatdsd
/'T-\ | tlrqrteq q tretg

(R.omani- 19).\evo3, lurnea Dumnezez fie tontd lui I Ttoiii s.un-t.sgpugl:Spilqi pentry a lt!ruIfl [ogdlia - p*eltfq a*fi_ _lgr; cgi._slabi !i de ceea ce este vitimdtor pentruei; cgr_.-c.gd-a.tppentru a setrezi; ceisarestau departe- ca sdseapropie de Dum- ca si devini gi mai casnici. El"t"i on<r+nisr4p-qg.ppre -[plos. Din -9.;oicaceasti pricind, Du_mneeeu-mai-intdi" gi e pe om/ iar dqp?,4ceeq d-d.g_i ddruirea [haS;lava Care prin doctorii ama$-tdpAnuluL _{s-mal. re qe*aduce 4esffibrca*sanffd$i cestrl. in vremea cAt SSg.lg_glrn*gale.*s Nu esteom ciruia s4Jg-i-qgp.a"r.d-anaard vreme,a carein esteadic:a din oln

_s"au, 99dd pes$e_} ee_?gejq_te_fgi

a celei de-a.{gga_venlSj a lui Hristos aorfi in soarepi in lund si in stele,

se dap_gfrSgqi va tulbura (Luca 27,25). I Cum vor putea fi deosebite, fii_1.-vd4duh?tC-ele"dir*6i.sernne fi adevirate, vor lucru prin care se-y-orrleosehicu-toful semnede le lui $S"tihrist, c3I9 vqt fi alg4_tu-ite f i amieitoarealesimfurilor.SdvArsit lui Antihrist i; semyesti venirealui nele in soare,luni si stelece_v.or Hristos s-e.yorarita o. Lusri++dterii-ceregti vor implini menirea isi lor, pentru careele,la porunca Ziditorului, au inceput a strdlucipe cer (Facerea 4). Ele gi:4u_im1, plinitde j4qc,eagt-dm9."r_ri1e_l,e-f,-+stqpgl.gf Jllltoq p rin-stea-u-a ate -minunat.d*(-N{ i 2, 2); au i mp lini t-o
1 Yezi TfrIcuirea SfAntului Teofilact al Ohridei la Marcu 8,11-12.

iilx

1i,-.e;fi-ild;

apei,dacdnu .vafi intdrit

m4i !nai4_te @c? Dacdintru 4e o -cucemicie, yom-qg{g.p-,e-F-eeasta"-lu-i-Dsmn9:ze!+toatelevom primi intru Hristos Iisus,Domnul nostru."2
'Rispunsul 130. 2Cuv6ntul37.

54

55

S I I NN ' I ' U L I C N A I I I ] B I { I N N C - - I A N I N O V

DESI'I{E VEDI]NTI, DUFIUI{I N{INUNI SI

lt Dumtreze ltt i -Om, atunci cind tisn! il."|q -t-ijs r-e-a in s-aascuns plir-rizi sub acoperim6ntul al irrturrecat beznei (Matei 27,45). SfAr-'tttlEvatrtrccereanecazurilor spune ci ghclist M-.alci de pricin-trite stdpatrigga- $ntihrist va avcaloc lui firi intirziere stos,$i ea va incedin uor cddea cer (Matei ya da lwninn sa, lUnlina-tprivor rdmAne la locuri24, 29).A.q-eq.ti' le lor, bagd de seami Ferr-cinrl*le-o-filac*ta! Bula1-fipierit de pe-tiria i.de lumind cercasQqrului,dj lumea pregititd pentru primirea ci ce va lumina Domnului indriznim a numi invifitura desprq minuni si semneinfifiqati de cdtrenoi invdgiturd a Sfintei Biserici Ortodoxe, invifiturd a Sfinfilor ei i expuneri exacte Pirinfi. a acesteiinvifigi, pe c *f turi estelimpede. au fost ajujra u ti toare spre ade_v. ta cunoagjele-de D-Umneze .gi-;iple rrrArlbrireacea ddruitd prin aceasta; mncle si$einoase au fost ajutoare a.le{aGcirii qi Lucrarea. ce { 3!gp"r*e,ra{rii vine din aceasta. gqJlc_g oge ri lor pe care le va sdvArgi.-Antitr:ist ')bire clrplll4?pargsi+lrterlrici, va atrage neferir]c-! o.."rnenire re_culgagt*erea trimisului satanei ta la - ept -d-ut4nezsu.Ziditoare, mAngAietoare,de isuflet mAntuitoare, evlavioasd este contemplavirilor omenesti

rca minunilor sivArsitede'Domnul nostru Iisus Hristos.Ce-Sfa,nti ein ter elc!Cit de lesnicioasi pentru toti oamenii devine prin rnijlocirea lor cunoasterea Dumnezeu! lui ne inalgi , Carc nin"Un_i.l"er_lu-i."Hgi.-s*tos la DumnezeLr, eDumneze-u. pentru a-_ref impdrtdgireacu omenirea cea cdzutdde la El, !i4e g a-gpte, umble intre oameni,5-6-iogt* sd , s.a.9g. in led,zuri se poate de strAnsecu ei gi, dupd cAt : c9 gi i-a impropriat, sfilinal{eJa-eerDumaqz-eugi t""f"are ce Cu"a"t, potrii lui "" Dq"grJrg--zgi,e-g[. El gade de-a [vit- vredniciei Sa-le.'dreapta Tatdlui c,uomenitatealuatA iar ca Dumnezeu egte pretutindeni. El este scris e, - insi, fi Et se i4qpqaca-.iUsurete (teAn9.gq),Il intri in sus$.E-ii-rtjpi, e . De la c9n-trmp.larea minunilor lui Hristss ne indlfdm I a marii insemnitdfi cuprinse in pentru ryezeu, /rygr,rul df .t:g!"lU!*! (I-iucA*\Q-AA 4 noastfi-t4ql-tuire,in CuvAntul care slujestein chip cu totul indestulitor mAntuirii noastre pi sivArgegte chip cu totul indestuldtor mAnhriin rea noastri. C_qogsferea i Dumnezei-es_c SfAnta Scriphud, carea fost rostitd de cddin, tre SfAntulDuh si tdlcuitd de cdtre SfAntul Duh, , impreunatd cu aceeape care 57

56

S I I AN ' f U I - I G N A I ' t E I ] I { I A N C I A N I N O V

DESI'I{E VEDENII,DUHUI{I SI MINUNI

irea dupd indreptarul emul o capitd CuvAntului Dumuezeiesc si adumbriti, in fine, de cuno nta clati de cdtre harul lui Dumnezeu, aduce.crestinului curdtia mintii si a inimii. Intru '-'aceestd curS[i ci, precum soarcle pe un cer curat, liber de nori. Odati cu venirea zilei dupi intunecimea noptii, sir-ntiJese schimbd: unele dintre dipullucrurilor cle, care pdnd atunci rdmAncau nevdzute, devin vdzute; altele, care se vedeau neldmurit, amestede catc cu alte lucruri, ap-ar-deos_ebj-t_eacesteagi se vid intocmai aga cum sunt. Aceasta se intAm-

om/ careil suie in locaqurileRaiuluir. De_ g iqlelegediduhovnicesti tre'buiesd fielu $eg11.,elqrsi mi pentru a scdpa

odatd cu inlocuirea beznei nopfii de cdtre lumi-

na zilei. intocmai acelasilucru se sdvArqegte in privinfa cu *a-m_eng$ti lucrurile c4!r9 v-4$--elq" aLeSJAntului Duh. _O_datd alese cu tlge.e--rea vremii, cll d4birea-treptatd a crestinismului gi cu gtirbireavietii duhovnicegti,birbafii siyArgitori de semne s-au impufinat2. in final, ei g-glipsit cu desdvA,rgire. lnfre- timp, oalnenii, -gi evlavia-sicinstirea fafd de tot ce e sfintif P-rgrz-andu-gi, Emerenia, care se socoate d nu numai de sdvArgirea minunilor, ci Qiar.qi,-d-e-y-ederealor;ins_eleazfldeminunimai mult decdt oric rea de sine.cu
t Sfintu| Isaac Sirul, Cuvintele 25, 26,27 si 28. 2 Scara, CuvAntul 26, cap.52.

se dUho-_Vnieegti poate sivdrsi fdri greg nevdzuta a min$i.gi*aini{n-ii.-cdtre Dumnezeu! Doar in lumina infelegerii duhovnice$tipuqa"p tem :q a.de,rdtici ri, de -hi Squrile-grp^rap st-iile d unde nu se afld aceastd lumiP!"e{zdtoare. nd nu este nici vederea adevirului; acolo unde nu se afli accastd lumind nu este nici virtutea binepldcutd lui Dumnezeu, mAntuitoarepentru

r-=--'-'

5u

59

I S I T A N ' T L I LG N A T I E B I { I A N C I A N I N O V

DISI'ITE VEDENII,DUHUI{I SI MINUNI

de ele, qg voln intoarce de la ele privirile ca dc inv-erqulafi ai lui Dumnezeu, ca de Vf-4inna;i,l.pr l_a^n_r-qte ba.tjo-ggrjri lui Durnnezeu,ca de la o ale . \e-,Ap1gpiemtrePtat in care trebuie sd se-deschidd
de numeroase $i izbitoare minuni mincinoase, I ar-cxatrdgAnd in pjeraare

te scoasi din

or

i care vor fi amdgifi gi inqelafi de g minuni. aceste invierea sufletului de citre Duhul lui Dumnezeu nagtecredinfd vie in Hristos. -vrei ll, 27). Pentru privirile -sale,gregtinisry1ulrimArimdnAnd neajuns,el nAnd taini, se descoperd; infeles,nemaifiind acodevine limpede, lesnede de peri_t- gr,ozul,nepd-t-ru.nsu-l"yal care e acopecu t. Ea"nici" nu-:rrai are nevoie de , fiind in chip .atotdesAvArpilindestulatd desstlncleluiltristos gi mai ales de cel mai mare dintre ele, c Dorinta de a vede i. este semn al necredin-

{gphiltgri: rea cd pini gi !i_p_"-dd

ag insusi; dintr-o asemenealra-

va!4l1-aQarc.*qA f,e. re estenedespdrfitd intele-esre neqesparura de ntgle_ i! cte


IT

I ggrea"duhevniceasci. GrdiesteJfAntul Isaac Sirul: ,,I\grn_ai--q.el*cg e poate fi soco_ ,a_re tit {f.e-p-t inf.elegdtor;cel ce nu are smerenie nu

ca s-o Ier, gi sem-nele-aufqs!-dat-e-neersdin$et,inla credinfd. Sd-ngalipim de toarci ^hri

v-o1 atrage r-*"":J:[::f


60

lui Antihrist nu ne nepisaregi uri fafi

nezerr.Cel care L-a vdzut in acestchip pe Dum_ nezeu, care L-a simfit in acest chip pe Dumne_ zeu, vsdcltimicnicliLsa, se qnple de negriitd e.EhyiCc.gge...pu,q.n-ezeu,cLtf e*_Lo_ate_lucrurile Lui,cd_tre:!_o*?_t_e_pqruneilefu i,cdtretoatdinviti_ tura Lui, do-:bindege@ SmerituI cugetdtornu vg.qu!.qzaricimdcar fig curios cu si privire la ceeace se sdvArgeqte in..afafg voiei lui
'Cuvdntul89.

t SfAntullsaacSirul,Cuvdntul28.

61

ll spArvrul IC;NArl BI{IANCIANINov

DESI'I{E VEDENII,DUTTUI{t MINUNI SI

fost osAndit{e CuYqgtuf iui Antihristvor rdmAne acestanu -s.lriingde srneritul cugctdtor,fiindcd are nimic de-afacecu ele. i
,

ninfdrile lui, va face_d

te in fata lor mirru_

Lui bundtdti prin rugdci unui astfel de Dggqezeu. !oa!4-na-dSid-ea .sp*{g


suflet este adunati in si ca atare el

gdciune; eJse puterile--glnfzuind {oag nfa sa; el aleargd la spl_eI rugdciunecdt poate de des,el seroagi neincetat. An din yr_eqr-gql_qi tiql +rgig!_ttnedeosebit de arzd.hrist, WLgt11&a toare cdtreDumnezeu 9i 1.Ei vor striga dupi ajutor, dupd - .ocrgsre, dupd,trimite-re-9,-baruhlDumnezeb---."-.--.jL
iesc spre intirirea si indruinarea lor. lropriile puteri ale oamenilor, chiar dacd este vorba de credinciosi ai lui Dumnezeu,

nilor, s@ pe mesia ce]_1p-inc_inos, yg_nf! pentru a-i duce pe oameni la plerza{e; ql i_1va pe egafodurica pe niste tronuri impirizui spd! de nuntd. estemai dulce Pqgcum_qhinurile Ain"i"t"i mortii si care insofescmoarteasunt pentru pdcdtosinceput al chi_ nurilor vesnice2, qi aga u s_unt i.gpp-q!*e_l-Jelntg_e-Lo'rbucuriialeRaiului.Vedem limpede acestlucru din
nezeiesc fafi de mucenicii primelor veacuri ale -t ,ie{\a.:f$IHqglgi' tg-tnqeF-t erau ldsafi sd iqi arate ,*,5$I buna voire; d-upd ce sufereau p.rimele-chi.firi-se

'

fi, carevor lucra cu inverl_":Sf jde,preslmFndu-.gip-i-cr-ta"iu gg-dgz-ndde t*q+ef eap-1_o-p-iata @pocalipsa-f!-fZ). lui g-iesc, adumbrindu-i p_g_31egii Dumnezeu/va. fg-c-c.n-elucritoare'p-_suprq_ldamdgirileamdgitopentru ei amerului, va_face n_ejryp.g.genffJsare
I Preacuviosul Efrem Sirul, CuvAntul 106.

pql!ru q ry-,il1pgqiy-r_

i-

pog_ora.aQqpqa_lo_-1 le fdceapldcute gi chinurile gi mqarteq pe1tru Hris[gs. Domnecazurile ce trebuie :1 11r_earge e-a _D,o11-g.Veniri, a poruncit uce- 1 \ nicilor Sdi e: pdzili-ud, l

JIeZeU Sr nezeu sr

I lgi -Dumnez-e_q;_e,? il e dg5-gdejduirea sine,dg_.ap3gi1ea in prin

' SfAntulIsaacSirul, CuvAntul 38. 2.ficest gAndesteal SfAntuluiMucenicIacovpersanul.

62

63

SIt\NTUL ICNA I It, Bl{IANCIANINOV


, ' 't\"'*

"

i.ia I

din a odrisresc o,^',!Xlllii.Tf.,1li::Tr


, zute. Inavreme de necazuri qi de primejdii, atAt vizute, cdt qi nevizute, : aceasta,fiind vddire a lepdniddjduirea in sine, vidire a nddejdii in _{5rii de ajutorul D,u_m_ryezePurnnezeu, iesc. Atotputemicul Dumnezeu Se face lucritor al celui ce s_el -{eagdin imprejuririle sale grele, si il scoate din ele pe robul Siu prin minunata Sa purtare de grijd. I sunt insusirile deose; ele sunt i. Dimpotrivi, n.egqnoag:

trufie {Ayg _4*""ggt!i..pi - atat de celeproprii, cc

CUVANT DESPRE VEDEREATRUPEASCAST CEA DUHOVNICEASCA A DUHURILOR

--+-

;ferea de Dumnezetr, Lq-dinfa orbirqld-uhulgt, _trufia,nidaiduirea insinegi pdre-rea sine de i ale ti. ': sunt insugiri deosebitoare ' Aceasta, necunoscAnd Du pe [neaccept6nd]qi .reinlelggql ni le propuneDumnezetJ ca

direa cunoagterii Dumnezu,potrivit agezdrii de salesufleteqtig ea_g-gre din cer.Amin.

Antroducere

urcezAnd la a explica, clupd mdsura CD foarte sdraceimelc infclcgeri, indoita 7 vedere,proprie omului, a duhurilor zidite,socot de neapdratdtrebuinfd sd infdfigez gi invi,tilgra d-qsprg care ,a'p111uLui, i s-a impropriat in urma cdderii.Ce! mai mulfi dintre oameni despre aceastd orbire; ei nici mdcar 1 ! Cei mai

ggnoaptelg teoleli-c-i,foarte superficial5, aproao_

pe deopotriva-cq_dg qle. sd-vAtgrle-:reElU

Ig-sae-ielalea mod-emi,mai alesin 9nn-e,neasci plg;cde existenfa cea educat5, rnqlH duhurilor, mul!! o tigi-dliesc. Sindoiescde eagi o tice recunoscexistenfasuflcB.A"dUiegc tului lorr, ii recunosc nemurireasau existenta dc
I Mi s-a intdmplat si aud tigdduiti gi existenfasufletrrluilAstfel, sunt gdnditori care aftrmi ci in noi se afl5 o forfi vitali tainici, la fel ca pi in celelalteanimale, a cirei enignrd inci nu a fost dezlegatdde gtiinfi si care lucreazi nr,rrnai in

67

SFANTUt, BI{lANCIANINOV TGNATIE

DESPITE VEDENII, DUHUITT MINUNI SI

dupd moarte,il socotesc duh. Ciudati imbinare de concepfii carese bat cap in cap! Dacd sufleter inseamnd cd.existi duhUft, inseamni deja cd existdqi d:lhu-ri bune, gi duhuri rele. Ele

gi. Pentruaceasta totodati. negfegitz cSegtinismul. S-aardtatFiul lui Dumnezeu, spune SfAntaScripturd, lucrurile diaaoluhri, prin moarca te sd surpepe cel ce are stdpfrnirea morlii, adicdpe t diaaolul(I Ioan 3, 8; Evrei 2, 1,4\. Qacd nu existd lui 4ghuu eezgle,inom.g-nirea Dumnezeu nu are l I nici pricini, nici scap. Existentaduhurilor rimAne p-e_ntru care cei l:au-sfirdiatsuperficiaf dupg litg-ri. in vreme ce Domnul a porun_cit a rAnduit gi gi prin p.azirea-psruncilor evanghelice (Matei 28, 79-20).Domnul a poruncit si fie invdfat cregtinismul atAt tSgf"e-tiq, gi.practic, cAt a acestedou! fel_rr"ri. inv"dgare o legdcu de
timpul viefii trupului gi moare odatd cu el - ci nu suntem cu nimic mai presus decdt celelalteanimale; ci ne socotim mai presus decdt ele doar din trufia noastri. Aceasti pXrere igi -reparfinecelor care, potrivit zicdtorii, 4_u aud.gufletul din ei - fireste, d i-n p r ici na pq.e,cu_mp ir i i- s. i- tfLrpsgti-,cAnd in !{qi omul se face trup cu totul (.veziFacerea 6,3).

furi de nerupt, a poruncit ca sd urmeze neapd_, rat cgno4,gfg gi cg_nogg.!epe-4.p.q-a,ct!ci. Eirn, a, p1illg-nu are nici un pibl in ochii lui Dumnezeu!Fdri ceade-a doua, prima nu ne poate aducenici un folos! (Matei 7,27-23). Cea de-a doua slujeqte {rept dovadi a nefdtdrqi ni ciei ce_ dintfllSf elcu nq qet[ _d .adumbriea ! e blrt4-l-rri"PJgtaezcicscLlqan!-4.21-24).CeadintAi poate fi asemuitd i, iar cea de-a doua p-etemelia aceasta. Clddirea nu poate fi in5lgatddaci nu se clddestemai intAi terelia, gi zidirea temeliei rdmAneosteneald lipsitd de folos das:dpe=tefileJie esteindlfati qlanu Rezuttate,lq gtiinlelor $i metodele de arindirea. gere a rezultatelor acestorarimende:repnturns pe_4!ru-9-A&ejlrj nu E*auindelehricitcu etiin{ece le: rezultatele gi metodele atingerii rezultatelor or, din stiinfa care s-a pogorAt d

cu atAtmai mult fqnetl 4g nepitruns pentru cei qare cu studiereaei.legiuitd, Deci, lip97ult_a19le r-tudt"_tg_ggstinismului, inaltele gi addncile lui taine si fie pentru ei pe deplin limpezi fdri nici o studiere prqAlabilda creshni.smului! Vreti sd cunoastetitainelecrestinismului? Studiati-1.
69

68

SFANTULIcNAIIE BI{IANCIANINOV

DESPITE VEDENII, DUHUITISI MINUNI

Invigitura de gcoald, dupd literd, estenu numai foarte'folositoare, gi neapirat trebuincioaci amdnunsd,ca una ce aducecung-$tinqe exqq_!_e_pi fiiaedcspre cregtinism, dupd Predania Bisericii Ortodoxe. .LulgUla-o_ptsprezece-yeaqu{i,a"u nivllit - gi mai ales nivilesc - asupracrqgtinismului, cg ssgpgldeJ:ld , nenumdr.gte acum, mai mult decit orii+-v-4t-iltlri--mincinoase: :cind, estefoarte mare nevoie de a sqpqgp^qyd-d-ui \si sfudia terneiniccrestinismul.Cunoasterea teocere,ins5,sdfie insofiti si urmatd neapirat gi de i e. ,,Legeaslobozeniei se infelege prin lucrarea poruncilor."l Cdrturarul crestin estedator sd invefe ce-i cu impdrdqia Cerurilor nu doar dinaqZif_e-a propovdduirii privitoare la ea,ci-gi_ ] (Matei 13, 52). Fdrd aceasta, inviqiura dupd literd se face invititurd exclusiv omgneascd, slujegte d_oar spre . O amard dorlgdd a acestuifapt o vedem i . i1,111ifn_tura literi, fiind dupi

necdrturaririmAn foarte adesascunse bdrbatilor

dintre qtiinfele omenestir.$i tocmai a_ce._st.caracter.-afost dat Teologieiin tot Apusul eterodox, a[At papist cab$+rotesS{,_ Dinpricina neinnoastri foarte anevoieajungi sd auzi invdfdfuri corecti gi temeinicd dqspre @ i n vdfdtu rd atAt,_d trebu in c!o3si fi-g_c-{i_mg;1ah e ry care doregte a se indeletnici cu - al duhurilor, din teas-cicare facem parte sl cu care va trebui sd impirfim vegnicafericire sau muncile celevesnice(Matei 22,30;25, 47). e_s-te ind_oj"td. Existdo vedea -dghu.rilqr,fltunci cAnd le teA"; cu qchii cei trupegti, gi exist5 i atunci cdnd le vedem cu ] -a dUhg$_lq,r,

desruliioa."i @

in vr,eila

lor pe om de Dumnezeu. Infifigdndu-se I drept cunoasterea lui Dumnezeu, ea poa-

sdu,leglg f411b$tZt_"Ig p_qrere e' ,sriEt:gl4gSzd mijlocirea Prin

"if el
da,ei"nU_Et-iualfabetul, se fac preainfeJepti,fiind lumina[i cu lumi$Lbri_DUgrI ,,Ceices-aulepddatde lume, chiar

uind C-redilfq, lg pgt_em afunfla intru 1 Propov-id Utp.t" ce se descoperi crestinilor tl$t-di"t"!
I Preacuviosul Marcu Ascetul,Desprelegeaduhovniceascd, cap.32, Dobrotoliubic, 1. tom

cautd t\Lran gi pen

db.atfiE nsreurnuivartos-

toati, .g:S.c-r-ipmi, -dar

" f,nn

sil Q

si ludrn aminte

sldvire, ea nu numai ci nu ne va fi spre folos, ci ne va fi

70

77

SFANTUL IGNA f tE IJI{IANCIANINoV

DESI'IIE VEDENII,DUFIUI{ISI MINUNI

itr care petrcce intreaga omenire, noi {tlhurile nici trupeste, nici duhovniceste; . Pentru cei orbi,

fcluritelc culori si obiecte ale lumii ce cade sub

Vai! Vai! Curm cuvAntul prin tAnguire. pdrufrntulltri lsrael,stricat de sabie,s-a pustiit din toate pdrfile!Neamulceladunatdin neamuri multe s-a imputinat gi a sldbdnogitde tot (Iezechiil3g, 8 gi 12). ,,Cum sd nu plAngem,grdia p;eaeg_viosd-baac"ce[Mare, pushric din Egipt, cum sd nu plAngem: unde vom merge noi acum? pirinfii nostri au adormit. Mai inainte nu ne ajungea !Ucodelia pentru chiria luntrelor cu care ,r,"ig"u* (pe Nil) la BdtrAni; iar acum am rimas orfani, si de aceeapling."l Mfrntuiepte-md, Doamne, cd

mult-ostenicioasa nevoinfd? lui 9i aorsporisprernairdu,care . insnld singn'i ;i (II seingald bind de.qpr Aceastd prevestireseimplinegtegg! g_chji1ogtri. Nu rareori am spus eu frdfimii de acelaqi sufletin impreund-vorbirile de chilie, ceeace acum mi socotindatoratsd scriu si cu condeiulpe hArtie. Nu mie, celui ce petrec in robia picafului, mi s-ar cuveni sd md indeletnicesccu indrumarea frafilor! Ar_ggbulsa__miplAngjalnica_mea-stare sg.flq!-g3scd addncd.ticere,si-.i:rsingu+are: in spre zidire pentru a nu-i ld-q4p-"e de_ g-ei qp*foape mei,.pe ceice ai md iubes_c Domnul, fifd_-nrei in a_zi^dire. ,,Mai bine este,a zis e, a intrebuinla pdine cu necurdtii si a avea_m,ancare decAta rdmAnede Acesteafiind v-_ederile mele destot f5r.dp,Aine."l pre mine insumi 9i despre _circumstanlele_-rzredespre vederea m-ii de acum, scriu aq,est duhurilor, socqti pent4r 4g-vpit-sri,cirora le std inainte lupta nu impotriaa trupului gi a sdngelui, cj-im-potriua

"i "i"ca .q_it_1logsl-res5 afle sfatul atAt de trebuincios in


Isaaccel Mare, preotul Chiliilor. ,,Chi_ lii" se chema o pustie osebiti, vecind cu muntele Nitriei. I Patcric,Despre

mg.-lrab ud rutEL,6Gma^ui." gl 9q "r,e

din vremea lui, {gP]ruga ia1l2uliaarca Bdtrdnilor indrumdtori, G cata trudi va avea nevoie

\lutneaculuiacestJLia,impotriaad&Wilp:.:gJt_!g[i-icere .este neapdrat trebuincioasi. DjthtJ_q-i]e .rdutifii ----'I Patericulegtptean, Despre Avva Pimen cel Mare.
na

,frgtl"S;hg{impqtriva

o4glui cg_ ?Ie1enea .9

72

/c

SFANTULIGNnTIE Bt{IANCIANINoV

[]espr e tedereq trupeqscq

a duhurilor
A

z' - _!9*vn1c_eascd a duhurilor, cu necesitatea folo_ gi sul ei.

,,:^r"^ ^'"-tiei firegtil. ,'1.,,\,,lucrare


rr

-i^*.).pe deplin liberd. iqbfisutA-ialennenea..Jrup, cg -ase1 sllgqlg" qigr[g!!oa omqI era in g_lg_1 -4le

,1.

.Si trupe,$ticarc'a.qugl-.-ii-qunt erau neasemuitmai subtiri, rsemuit mai cupiinzdtoare,


+

aceastd privin[i, peom de-lurrea dghurilor. Omul, imbrdcat in trup, erg in. sbare sf,yietuiascd Rai,in carea in sun! _i4 s!a,19 sd pe!1gcd numai sfinfii, cu suflehrl, gi in care vor
' Preacuviosul Macarie cel Mare, Cuv6ntul 7, cap.3l. t CuvAntul IV al aceluiasi.

74

75

SFANTUL IGNA IIfl I]t{IANCIANINOV

DESI'I{E VEDENII,DUHUI{I SI MINUNI

intra si tgqp,urilesfintilor dgp; inviere. trupu rilc acestca v.orl+e"llgg1minte qarcli sc impropriase@gp-5 atu g4d-ere; - chiar duhuri, dupd ex, vor ardta duhovniqegti E-'

mea stdrii duhovnicegtiin stareatrupeasci. Este nevoie s g-tilUg-gq ngr.j4sine prin pocdinfd cu osArdie, trebuiesi sim.tim mdcar intr-o oarecare mdsurd libertatea si indltimea stdrii duhovnice$ti,lpentru a e starea ialnici a ' \5*

trupului noqlru,

J
I
Prin cddere s-au schimbat atdt lrupuf cAt gi I omului. in sensul propriu, ci_dereaa
r' i /f\r

pg449z-eu. In aceas td ildepdqtareade" +uiF d-estarede omorAre, p__fi_S dln oqimfgrlt-etrupegti nu sunt in I liniei atfu-rle.mari, glLduhggle,nu le vdd, nu - *-'- -\I' stare-de- impdrtdsire r.'

si moarte. Ceea ce vedem noi si numim ,,moarte" este, in fapt, {gpd{i^rga


.1.,.. _-__...

, din-tre^. (

p, care fuseseri dinainte omo-

rarc\g{lgtra!1lg de la ele a_Viegli CeleiAde1v!rate,a lui Dumnezeu.


lde moarteavesnicd!Nu cd suntem ucipi,

lui nostru, sltpltne&aJui la neplicuta inr aJehritelor-matprii din lumea material5, igr-ealui sunt Ul4j,ri-alg. i, trupul nostru a intrat in r6nd cu trupuril_g dobitoacelor; el trdiegtecu ylg$3efi-to.ceascd, .cu pl slujegtepentru gr+ant..Taii bunt Cuvintret tele intrebuintate de noi! Ele insd
I C u v 6 n t u lV I , c a p . 13. \ ,ur

su-fl-elul ci gilmcnilgrcepetrec i1 ReS ee-nieqi,c.ad-e_r elt g_s t gl nicidccuasfin$ingeri.,,Sufletul inti,-9i ; 'nat,a grditSfAntul Isaac Sirul,nu intrdin impd77

le aud, ryLle sirnt, aqacum sqcureatociti nu mai e in stare sd igi implinqasci menirea. Duhuril-e sfinte s-au abdtut de la impirtdgirea cu oamenii, acegtiafiind nevr*ici impdrtigide asemenea re; duhurilexdzute, care irySa.dgqa si, pentru a ne line mai sine si .Ialde i se pe*qi" dggggp.rd, descoperd pentru noastri. Noi tofi, cei care ne as--u-p-raaflim in robia picatului, tqebU,ie.p,A_g-!iprt c4 -ctl-sfi$FLin&ed nu ne e proprie din pricina Lnstrdindriinoastre rle.i si cd din pricind, i ng*egteproprie, aceeagi cu eu,dnhudleJepidate,

76

SFAN'f U L IGNATI Il lil{ln NCIAN INOV

DESI'I{E VEDENII,DUHUI{I SI MINUNI

rifia ceacuratdsi nu se adune cu duhurile sfint""'. 9fj{,Jlt_ilgefise aratd doar oamenilor sfinti, care au refgsut impirtdgirea cu Dumnezeu qi cu ei p-rfnviafi sfAntd.Chiar dacd , ardtAndu-se oamenilol, iAg'Cg!,.rpaf chip de ingeri despentru i mai lesne;chiar dacd lg,mtlEj s-r-strdduiesc cAteodatd ne incredinfeze cd sunt sd s.gflete omenegti,nu demoni2;chiar daci uqeori gi Brezic viitorul; chiar dacd descoperi taine, nu trebuie sd ne incredem in ei. k draci a_4evd-rul -nllj11a, fiind tntrebuinfat "*c.11 ami{$_cald in cAnddoar spre mai lesnicioasd gislujitorii gire.Satana prefaceininger lumind, se de '1,1,,14-15), lui in shtjitoriai dreptdtii(II Corinteni a griit SfAntulApostol Pavel. Sfdntul Io.an"GurLde Aur, in cea de-a Doua omilie la sdraculLazdr si bogaful neryilostiv,povestegte c-eea se intd_mpla ce ; ,,Dracii grdiesc: "Sunt s.uflehrlcutdrui monah., Nu cred, t-ocmai fiindcd dg-qci sunt cei care vorbesc. e cei ce ii ascultd.prept aceea qi P3v-e-[ tegj-+g[i*G." tout" cd spuneau adevirul, ca,nu cumva, lq_4!-d p4qr-F [pregi textl, g"i Brintre adevdr-u*ri 4ing_iUni q.eli se dea crezare. Zic6rnddracul: Oamenii Li aceqtia sunt robiiDumnezeului CeluiPreainalt, care
'Cuvdntul74. 2 Acest Sgirese afl5 i4 vrmeade acum la nne{gIn-Sd dispil4i-ii.o;, potrivit deos_ebitei meni lor contemporanLde-lcrede-lui.

aestesc aoudcalea mhntuirii (Fapte76, 77),Apostolul, supdrdndu-se, t duhul pitonicesc gi i.a poruncit sd iasi. $i doar ce lucru rdu grdiseduhul?Oamenii acegtia robiiDumnezeului sunt Celui Preainalt. Dar intrucAt foarte multi dintre cd"g-e-"lg*spuse dg-d14ci, Apostolul i-a lipsit cu totul de crezdmAnt. "EE!i_9:tt-tS -c_gf i, zice, n-ai indrdznire, tgSt,am_UteFte: ti-e ingdsLuit nu sa p-fopo-v-d-duie$acesta este d rept apostolesc; ti, qerdpegti ceeace nu-ial.ti.u? Taci, lepddatu{q le." Asijderea ficut giHri.stoq pe dracii careii a ziceau: gtimcineeqti(Marcu 1,24;Luca 5,34) Te q.U. r--A-c.g$et- multi-asprime, in vi tAnd u -ne ca intru nimic sd nu-credem_ dlac, chiar de ne-ar sp-q-n-e "!l-4 eru sdndtos . $ tiin d aceasta, sd nu -y. le. lu avem deloc increderein drac, chiar daci spune v reu n ad evdr, eiStui"intaa{*cgm;p-afr ele,4i si f lr gin hgl, fiindcLin-vAgaturilecelg-sdnitoase g-i.u-rAntuitoare de la draci, cldin"D.-u-mrrezenu i as,c_af_Sf r d pot fi.afl ate intru toatd dep Iind taip-tu In continuareaacesteiOmilii, SfAnful Ioan ,tea." Gurd de Aur spune cd , atAt ale drepfilor, cAt gi ale picitogilor, qunt duse din aceas__ ti lume, dupi moarte, in lum.ea cealalpe-4tru primirea cununilor, c__e_l-glgl!.e td in focul iadului. Sufletul siracului Lazdr a fost indlfat de ingeri indatd dupd moarte in sdnul lui Avraam,iar sufletulbogafului a fost aruncat ios, in focul iadului. in Omilia a28-a la Matei, 79

78

INOV SFANTULIGNAf IE BITIANCIAN

DESI)[{E VEDENII,DUHUI{I SI MINUNI

SfArttulIoan Gurd de Aur spune cd i sa ndfags spuneau:Sunt sufletullui cutare. ,,Cu adevdrat,aceasta minciund gi amdgire e diavoleascd,adaugd marele ierarh. Nu sufleful l, care se preface mortului strigd asta, " 3:i ano'agi ascultAhori. P.e , care-i qtiutnurnai Qgmo.niinu cunosc de*D.umrnzeu si de-acefeIapturir-ingelegitoare alc-IuicdnoraJlumnezeu hinevoie$te-sd.li -l des; _ -gepere d ar, precu m oamenii dstepti si incer.ca fi, pornind de la intAmpldrile care au avut ori au loc, previd gi prev.estesc ce se vor intAmpla cele fek'-.dr,&u-ri in vii tgr, qgagi.yiclenele, m rIItin cerca babilitate gi si prezicd viitorull. A-deEeofi ele-se gi ii aruncS4e-oameni in inqald; prin prevestiri lipsite de I e. pr-syesleascio -'intdmplare CAteodatd,ele pot s-d c in lumea duhurilor, di n-a fost dusdinci laimplinire: astfel, dinainte,cape-rlreptul Iov sd-l atingi ispitele, a acestorispi-t-e-fq_q9se hotdr-itd

p-rqzisegg Sfdntului loan, arhiepiscopul Novgorodului, r,s"Bi_ta avea sd cadi mai tArziu asucare pra luit. Au fost cazgri cAnd gi unor picdtogi li s..auardtat sfigrgi ingeri, dar asta s-a intAmplat potrivit u.neiqsebiteicono^miialuiD-umnezeu qi foarte-rar: de exemplu, unui proroc mincinos si mag, adicd unui om care era in impdrtdgire deosebit de*ap.ropiati,"cu. demonii, i s-a ardtat un sfdnt inger (Numeri 20). Cazurile excepfionale, care tin de o--jc-,o_ngmfe. a .ap-arte lui Dumnezeu, nu trebuie sd aibi nici o inrAurire asupra.regulli

careestede obgtepentru pentru toti oameniistd in

cu fel"V9t :?!"qdet? s4.p-r-e:upund marepro-

i5rgfatuf Dgmn-eaes fu^qese_yes_Htd_duhurigi tt+i


lor cdzute (Ios 1); la fel, fssesehotir6fi.laiudecunoscuti de sfintele puteri lui. ea-ta Dum,4q_zeu, qi de ingerii cei lepidafi, si datl spre imcere-qti plinire rtrhului yicleanpieireainbitdlie a regelui israeliteanAhav incd.dinainteca regelesi meargd la luptd (III Regi 19-23);tot astfel,{iavolul ii
I Vita Sancti Pahomii,cap. XLIX, PG., tom LXXllI.

fi*m-ilurE i*zbqytFds-ispfte. Dorink de a vedea si duhuri, curigz_itatea a afla cevadespreele gi de de la ele al unei*sAt-se_B_o-a_t-e*.d-g*$an neJ$_bzulnlegialuneid_esfo6rEiterrecruroa+teri -9i a P,-te-daniilcrmorale Jdpu.ri.toare Bisericii ale -O3todoxe. duhurilor sedobAndegte Q intr-un cu totul alt chip decAt presupune iscodig torul neincercagi nesocotit. ImpaftgEUgp_e_f-ati t este o e.u*dlrhu+ile pentru cel_neincercat cAt se
I Vie Slin [ile [ilor, 7 septembrie. 2SfAntulIsaacSirul, Cuvintul 1.

80

81

SFANTUt, ICNA fIE I]I{IANCIANINOV

DESPI{E VEDENII,DUI IURI SI MINUNI

poAtedq-,sare-nenorocire sau slujcqtedrept.izvor al celormai mari nenorociri. De Dumnezeu insuflatul scriitor al cdrtii Fael."*
cerii spune cd Dumrlezeu, fdcttt osAnda cea asupra log !e-a ;i i-n imbrdcntpe ei (\a-

spre bine. D4ci n":a-m*afla in epestiai-ar stric cU-demonii,

9.919q- 1) incd dinainte de izgonirea lor din Rai. Lnbrdcamintea-de. pjele este, potrivit tAlcus-qbcare dgpi.qadere s-a schimbat:qi-a pr^erdut a de acum.Degipricina ceaincepdtoare schimbiqqb a s g_g.ayAryit inrii a fost gj*de-rea, rlurirea"$to--!p-uternicdu-i..Ed-c-dlor,dupdnegrdicAt ta Lui mili fafd de noi, spre,bine.le-Llostru se poate de mare. Intre e folositoarepentru noi care vin in cqre.pe*gdsegte acum suntem datori sd aritim aici pe frupul .no$tru, aceeaci p:iningiduirea de cdtre Dumnezeu ea
si , tgupul n-gg_t"Lu aibi aceastd grosime

gi neincetat,qplr.pqi"4dlf-i pildele lucrdrii lor cu pururea nelegiuite gi potrivnice lui Dumnezeu. Ei ar fi putut sivArgiacestlucru cu atAtmai lcsne cu cAt t esteatrasin chip firescspre r.du,se afli in supunere.fafi d_e*draci, supunAndu-se lor de bunivoie. in .ggglf.,gi. sEurg,_vrcme oamenii,prin sporireain rdu, s;ad.Jd i;

intre oameni, cei rDu_mnezeu qlq4_cg.ti,p9. Aat din-Bai, si duhurii" i r"".ipd1n te pe pdmAnt din cer: a este Aga fac gi sgapdzurile" p:dmAntqti atunci cAnd de-spart prin 7ldqrilq.[gmaife|or pe rduficdtori de societateaomeneascd, pentru ca acestiasd nu vate-

glneinstgede_v*edgge_tf Lrp_eas_eA-a-duhuilor-in tafgruJ.cirora.amsizrft . Sdlimurim aces spute . se.Arndsbendit, p"alei, spre


giu. Aceastd inclinare este fireasld pen@.,;f,ga
; aceastdinclinare este asemeneainclindrii dracilor citre rdu: Cu osArdiecugetdomul celerele

P939-q4-d-shwilsr-aiqs

m*q qo..ci-e_!3!qa b--rpullo".rplae--gisa -it_s_Llr{gpi nu ce.-_lp-erve-_Jlgup-cel eamenil. Duhurile pe pgllalfl te lu creazi asup*q.1_o lor, a_{q amen! q:le gg11d qi ed"duii pecetoase; y-e_{greg s, Fmi.,te tq lru !r

i.

Odatd cu inmultirea omenlrrr in starea ei de

lg'q:!9.,am9p_!-e"--c-g_!: ba suntem atrasi spre rdu, ba, pirdsind aceastd ne aplecare, indreptdm
I SfAntul Ioan Damaschin, Dogmatica, cartea III, cap. 1.

fletuluio_g_f !rjiry--fo45[egsgmenge_c11glgji1.e-e*Ae careo aducs trupului nou-ndscut. TruI Preacuviosul Cassian,Convorbirea a VIII-a, cap.12.

82

83

S I i A N ' I ' U I , ( ; N A I . IE B I { l A N C I I \ N I N O V I

DESPI{E VEDENII,DUFIUIiISI MINUNI

dcvinedrept; pttl pruncului,infiguratin scutcce, lui, c rndelularcle fiiud rnoi, s-ar puqi arsa Lg.nr*q-t-fq-ml2at: flesrl, imbricat in trup, ascunsgi despairfit prirr cl de lumca duhurilor,-cstc t prin inr4tifqq-e.a lui Dumnezeu legii - sau, totuna, prin invila-r.ea crestinismului- 9i deg"s*elr*Iii.bin"gJrg-derau dobindcst duse diruies-tey-edere,a (Evrci.,!.-1 llqvnfceaqqia d.uhurilot' daci acestlucru seva 9i, lui arita potrivit cu -scopupile Dumng-Zeu, Q41g - intru.eAt de , ygdergalc4-grupeasci sunt mult mai PuPn acum @ a pentru el,iar primejdioase sunt folositoare. deqpirfirea sufletului de trup La t5" a.C-e. p rin rqqgg_tg a-""viztr 1or. dJrhurilor Siin obQtea De aici se vede .d pgtt[ru a intra in--chi"&cigit lumea duhurilor avem [n inainte nevoie neapdratd pentruaceasci pfin-!egea=-1ujD.:lsnez*u, qst_la_sata_qgrccale neaEL_f e, rAnduiti_f,-ecarUl-pn Selfg_ 4g Pgmnezeu P9!q+p-rrb-egia.csa-Bd,rg4t-e-aqci-Aceastdpribegig se cheamd,,via[i pdg-rAnteasci". duhurile !n Oamenii devjn, in,.spr.ti-vadd a unei anumitb pl-e-f?Sr,i simfurilor,
I ldeea, pare-se,este depdgitd din punct de vedere strict medical, lumesc ([a ora acfuald se recomandi ca membrele sugarului sd fie lisate cAt mai libere), flrd ca paralela ei duhovniceascdsi-$i piardd valabilitatea (n. tr.).

el, dean_ici

j ceeacemaijna]]1le.J!Lr..?_q-z--gai

Pentru cei ce Au cunoscuto astfel de prefacere a simfurilor, ep estefoarte simpli si fireasci, cu toate cd de,. pentru -sine gi pentru ceilalfi; pentru cei care nu au cunoscut-o,ea e,ci-rtdati gi neingeleas5. Astfel, tofi gtiu cd oamenii in stare sd se cufunde in somn; sunt I a, din starea de trezie in stafa sj-ne*dAm rca de adormire si uitare de sine - asta rdmAne pentru noi . P_refacerea"sl,mlg-glor are , ce loc i cAndomul intrg !1impd1ldgfrq,simfig ; cu fija!-eJe*. se numegte in Sfdnta i pi nezeu, spune Scriptura, qchii lui Valaam, adzut peingerul Domnului stfrndtmpotriudin qi sabia cale, scoasdin mdnalai (Numeri 22,31).inconjuratde vrdjmasi,prorocul Elisei, pentru a linigti pe sluga sacaresespiimdnta se,s-;g.lllffit.gizis:Doama ne, dgp-1 d. $i a deschis qi Domnulochiilui, qi n adztrt, iatdmuntele plin ern de cai gi de caredefoc imprejurullui Elisei.$i s-au qi pogorfrt el; iar Eliseis-a rugat cdtreDo.mnul a Ia pa_te qi zis: n-eatflul acesta orbir"!, i-abdtutpeei ur cu qi orbire dupdcuafrntul Elisei... i-aduspeeiin Salui mnria.$i afost cddupdceau intrat in Samaria, zis a Elisei:Dp.sShll-e-,_*D" ggnly.er-qpftii si aadd.$i a deslo_r. 85

84

S F ' A N ' I ' U t ,I G N A l ' I I J I ] I { I A N C I A N I N O V

DESPI{E VEDENII,DUHUI{I SI MINUNI

(IV Dorunul clris ochiilor,gi au udzr.rt Regi6,77-20). Atunci cAnd cu crlig]mergeau Domnul pcdrurnul ocJlillptewu -rug,alirn.$_EJIr-ags, ca ne Evanghclistul, sdnu-L cttilttttt.i, povestcstc ttonscdTtc pe Domnul; iar atunci c{4{-q,Ll-_i-ptrat El, lor 9i i4nopteze,la frdngereapAinii s-audeschis (Luca 24, 16-31). ochiiqi L-nu cuttoscut Qin acesltrcuri ale Sfi"n-tei reieselimpede cd te Scripturi i slujesc drept.-uli gr-p-o-r!i spre r l, cd acesliu.ntrjci, uJlde petrgc : gamaraite porqi d dupd cump*g{gnDumlezgg. s: 9gg[e u, acesteporfi rimAn mereu i irrchiseingamcnr_icdzull, ca nu cumva-_vr-djmagii nq_gtri juraS, duhurile cdzute,sd pitrundd in cei noi qi sd ne piardi. i4goqiqlg$ {_cele, [_c, fi' ,dea pitrunde_.innoi, se ori atrieind sufletul prea lesneincrezdtor lq__i_qpgtAgl1"e_,gg gle. i si dea deoparte iconoNu-ggte*irgad mia lui Dumnezeu gi prin propriile mijloace- cu ingiduinfa lui Dumnezetr,dar nu dupd voia lui Dumnezeu- sddeschiddsimfurile salegi si intre in impdrtisire aieveacu duhurile. iryli_fe*a qfi"S.filor ingeri sd ia parte la o lucrare nepotrivitd cu voia lui Durnnezeu, la-o^ lucrare.neplScutd lui Dumnezeu. i si intre
86

rn rmpar

fafi cu duhurile?Cei usurcila

t in astfcl de imare cAt sep_o-ate d,e-_tn_ale; oamenii care s-a-udedat piqdtgq-e-n-lei gi s:.au*"le.p-.adat Dumnezeu intrd in aceasti imde pirtdqire e cele mai pdcitoase gi pentru s le cele mai pdcitoase. potrivit iconomiei lui Dumnezeu s_q4!*-t_o-td.ea_U_n_a- mai ds ss4 mg{e illelep-gillng qi bun{-qgte, se sdvArsescpotrivit necesitdli+itale spre folosul nostru vital, nicidecum spre satisfacereacuriozitdtii noastre sau din vreun alt imbold al nostru mirunL nevrednic de Dumnezeire. Din aceasti pricini, ri n d uial a obi gnui.td-si-me+sul .obis, nuit-al- luc4g-{_otAgnt"i:rS"al"c-ale_foarte^_rar; f este

Ii .p-lac*e_slxjitoful. Lui -sdpetr"e_aed ca - i, IrcEuj{LLr l$-gupUnere" necsruditionata-fu*[ El, h de ggrent -ngcondifionat de voial-ui.cea_preafa!5 Oriceincdlcare acestor sf-dntd. a legdturidintre om gi Dumnezeue_fr_epl-q-qut?- pune asu!_ui si
pra noastrd peceteamdniei Dumnezeiestit.Cei ce incearcd e si_calceran^dlriala-eea de I P.!rS,i cdtre Durnnezeu qi in ceea ce Dqml-e-zeu4_aEqlns_de noi sunt
tSfAntulIsaac Sirul,CuvAntul36.

87

Bt{IANCIANINOV IGNATTE SFANTUL

DESPITE VEDENII,DUIIURI SI MINUNI

de -{!n "q]qi _ca[i la falaLqi i4"iryt-u-np""riS11l-"eeJafard, in care Lumina lui Dumnezeu nu lumineazd'. ce ne vor ldmuri cu ce Vom aduce prevedere mAnfuitoare pentru noi, in scopul de a ne aduce folos sufletesc cAt se poate de mare, ne ingiduie Dumnezeu vederea trupeascd a duhu.r i ^ rilor. IIAfric.al er,aun vameg Pe nume Petru, om cAt se poate de impietri! care ddduse milostenie

r. r\4\ \ " ,*

r.i{i-

,dul mAniei. Atunci cAnd Petru ducea undeva o mulfime mare de pAini, un sirac a inceput si std,; ruie cergind milostenie de la dAnsul: Petru, mdniindu-se qi neayind_glr ce sd il loveascd, q3t in el cu o-pAine. Dupd ce au trecut doud zile, Petru s-a imbolniviU boala a devenit din ce in ce mai grea; bolnavul ajunsese slibdnogit foarte gi

pdreacd se apropie de in starea stdteau demoni aintea sa,qAgfn[;1s de o p4-rJe i41 de c.edaltd ingeri luminafi. Draintunecafi, e fdcute de Petru in cii, adunAnd viafa sa, le-au pus in talger. Purtitorii de lumind, ryflAtd_nid -bleqepe care s-o pund in cumpdnd impotriva faptelor rele ale lui Petru, gi grdiau intre ei in nedumestdteau de"s,c-uraj"qti
.F-.*.---_.,@

| ,,Atrica" senumea in Imperiul Romanprovincia Cartaginei. Yezi Vie e Sfinlilor, Via!a SfAntului Mu cenic Artefil mie,20octombrie.

rire: ,,N-avem nimic aici." Afunci unul dintre dAngiia zis:,,intocmai,nu avem nimic aici, qfa.*4_g pe "g-Ra!.,e carePetru a dat-o lui Hristos cu doui zjle in uund,si iceea fi.i siJga." ingbrii au pus pAineape celdlalt talger al cAntarului,si #Ja a.ineeputindatd sd tragi in jos, precumpinind pe celilalt. Atunci, bdrbafii purtdtorf de lu-mindi-au zis lui Petru: ,,Mergi, sdracepetre, {e Ugi"edengillaascasfasAitr, ca nu cumva arapii cu chip intunecat sd te rdpeascd sd te aruncein gi chinurile vesnice." Petru s.,-a insindtoqit, ni-t*qp,pbjg"nuit-demilostiv de frafii cei sdraci, fald a cheltuit cu ei toati avereasa foarte insemnati, a dat slobozenie robilor sii gi, strdmut6ndu-se in Ierusalim, s;a_ydndut.rob unuia dintre cucernicii locuitori ai Sfintei Cetifi, c-4 pgrn d-ellinaeasare" mai -apr,opiat al lui gi C4:gle li devenise dej1casnic Petru s-a invrednicit de mari ddruiri [harisme] duhovnicegtil. In*Lavra P_egterilor dinKiev eraun monah nu_mit Areta; el avea o bogifie insemnatdgi igi pic$u* zea comoarain chiliq fiin4.[g.egggga{git nu nuj 1'; mai f.aJ-d siraci, ci gi {ati _d.e tns.ugi.Hofii de sine l-au prddat noaptea.Areta a cizut in dispefa_Le, _ mai sd ig! faci singur seama;a inceput sd caute avereafuratd gi sd supuni la nepliceri pe mulfi nevinovati. Fratii il rugau sd incetezecu cdutirile gi sd iqi arunce intristarea la.Domnul (ps. 54,
I ViefileSfinfilor,22 septembrie.

88

89

BI{IANCIANINOV SFANTULIGNATTE

DESI'I{E VEDENII,DUHUIil SI MINUNI

25); el insi nici nu a vrut sd audi acestesfaturi, rispunzAnd la ele cu grosolinie 9i cu asprime. cizut intr-o boali grea Dupi cAtevazile, Areta--a s-a gi se apropia de moarte.Frdqimea adunat la el; Areta zdceaca mort, nemaigrdind nimic - qi dinLr;odati airrceput, in auzul tufuror, sd strige .cu glas mare: ,,Doamne,miluieqte!Doamne,iar-

td! Doamne, ;un picituid Avutul e al Tdu; ryl.mi geri S:a!t t si, socotindu-mi banii fura{i in-

ta!

S-a'fdcutsdndtosde indati, 9i a cu privire la pricina strigitelor sale cele ce urmeazd: ,,Am vdzut ci au venit la ceput

-pacdtuittAvutqleatlds!-Nu-mi

ming cu privire lA-,avu-

cit! Dacd atunci cAnd !i s-a rdpit averea a1-f,*{-1t u, ripirea averii [i s-ar ! I t

\
t i-..tp
,t'

cA4d ca lui,"Ipv.4tunq!

-[ D-ugne zeu, ft 1dg,iq-e.

di, gi cu obiceiul,a dus viafd foarteimbundtdtitd, nevoitoare, imbogdfindu-se in Dumnezeu: el s-a invrednicit de sfArgit fericit, iar-fericireasa a mirf_u-1isifieprin__n-eslu_cic_i.unee*mgept"el.grsa!e: acestea o__dihpegq dimpreund cu moasin.p*eg-tsri tele celorlalti PreacuviosiPirint-i,in ceatacirora Areta cu dreptate a fost rAnduit de citre Sf6nta Bisericit. - +l1-?c-e--g4gi-Lavr5-Kievo-Pecerska bdtrAn era un ) pe nume-Teofil,care se cufunda neincetat in orb, pocdinfi si, din pricina 4_egurmatei fg4gqi-{e , t4lge mere_u.*lacr-imi imbel gugate, c9g?-_qe qes,o-c_o--a_ ic de crezareal unui s-lfgqt sfdnt, care s-a strdmutat in vesnicie cu gAn-dgri-le incd din vremea petrecerii salepe pdmdnt2. Teofil plAngeadeasupraunui vas giadunase in el o mare mullime de lacrimi. Aceastaera urmarea pe careel n-o pricep vdtdmitoare pent1u 4gyoitor/ c4refr.ql$b11les_4pjrle

v_oind , Bu4e la calg;dp_Lr-e,aayerii"Lui;insdomulcare*dd*aulqumitltui face la fel ca Dlgpr-nezeu cel ce imparte cu mil-ostivire.oAtunci cAndingerii mi-au spus aceasta, strigat: .,Doamne,iaram. 90

trei zile inainte de sfdrgitul sdu, Teofil qi-a recdI VielileSfinlilor,24octombrie. 2Sf6ntulIsaac Sirul,Cuvintul 65.

91

IGNAT'IEBI{IANCIANINOV SF'ANTUL

DESPI{E VEDENII, DUIJUI{I St IV{INUNI

tre monahi, c4qe.s-auinvrednicit a strdvedeacu le-a 1a-srimilep-e-c-"are"i{.ear"-+dunaj-}rya$.I,4"ti-FrLJas ocht_pUjleteqti, fost descoperitdlumea duhurilor; i4.q 4se4_e"tlea-.-er.e$ tini lacrimi{_c-q a,raArdie,rinsi nA" [+i sh_i +ii:r"vremuril""sslppotrivi t mdrturiei Preacuvi osumAna ori:cu ndfracu {IA-n"ahisrnu^lui, , Qucele, pe pimAnt qi pe hairna, sau le=ailisar-si-cadi acestor t duPi PoruncaStdPA,bagd. :nele tale. ae ieame Sfaff-tlt-1*laan-s.cdrarufsti in aceea cd ,nului gi Ficdtorului meu, iar acum sunt trimis sd ele aduc suflefului vestescfie bucuria strdmutdrii la Cel Care a zis: (Matei se Fericificeiceplkng,cd aceia aor mfingfria 5, 4)."t Din intdmplirile aritate mai sus se vede ved"eniilein care ne vArAm dgcAprll nottru, im- w+ v\i limp ed e c. asteruLde*qbgteal ardtirii d uhu ri lo r, Ef potr_i^v_4 lui Dumnezeu, flg duc i voii inePp-41s.-[g-i-Dumegeqqmeqtpsl"ran-d-tU-t-d,e--c-i-fi aduc o bucurie care nu-i altceva Pdtgfe--de.sine, decAt E?_tiqfu seJCaaeinteleasilde-pdtre-toi a f "Jr,^i oamenilor;searagi a p,Xrerilg-qgstrede sine2. indeobste in"chrp d" ir,eri, td in agafel ci. -nqpaaJea-ueatiii rr., pi ;gta au f ost P*etru. A. f ql_{" .qr$eri prinJaude, sd fase -s_L-r_d.duiesc "yqlg4[glpare. cdpf{es:recurr picatului PdnjftSa de cearta scogidin pripa-g-tia i{ii+islarrcilui"de$arte-dupd care ilaqJxnd lesne"irrarr.ldgirea-de-sine ii pridintre ingeri si draci pe care o vdzuserd,igf Teo"= gi
I Viefile decembrie. St'infilor,29
I Omilia VIII, cap.6. 2 Scara,CuvAntul 3, despre vise.

I pitat v67,ul,precu sdu duhovnicesc, gAnd cd ii sosise vremea trecerii in veqnicie, Teofil a inceput sd-pldngd mai.mult si, avAnd inain vas, ruintca ochilor ga pe Dumnezeu ca lacrimile lui sd fie primite' i-a stltut inainte un inger cu un ! E b-ine vas bineinmiresmat gi i-a griit: , c.i te-ai rugat gi ai_iilAns;4ar in aery{te lauzi cu

qi totodati vestitcu privire la fericireagdI titd lui. El-.nu-se..putea in urma ardtdrii ingerului si a figiduintei fericirii, intrucAt

Nu_ma:ere*tinjlqr,

u. , mai alesdin-

92

93

UL SFAN'f IGN/ITIEI]I{IANCIANINOV

DESI'I{E VEDENII,DUHUIU SI MINUNI

foarte mare, mai tdmareinuiesco-.vd c. Eufleteasci mult sau mai pufin vdditd. cd-vederea frupe.asci. duhurilor e a Vederea vleun lucru mare eqLe""-qn-.gAnd*gregit. nu aduce trupeascdljpfl.B de ci nuomului cp{Lc-_eplr_a*qlry-qJlllA _dgsjlfe-, superfiqialddespre ele; ea poamai o c.oncepfie '-.te si -tocmai lesne si-i insufle Sg_{t_qgpli_r_glgglte,
\:J

tuirea [constitufia]lor fireascd; unui numir foarte mic de oameni du-hurilecu piilejul uneiimpreiurd-ri de_osebitejin viata_-l_9_r. In acestedin urmd doud cazuri, omul nu e de osAndit,dar trebuie sd qi dea toatd gil[aJa ca sd iasd_diU-ac_e_aS_ta_pituafie, este foarintrucAt

greqtini.t_adgy_arcfi, la cea tnrpeascdsunt iar in starecel mai mult oamenii cu viafd cQlsepoase afld in r-,t te de stricati. Qine vede { r-l care s-au igrpirtdgire qimFla crr ele? D-umne,ZeU au recunoscut drept gi leBad"atdg r; oamenii care _s_-.a-u_--{_ed4t dg!$rgAeJf p 4,timi lor gi care, pen h:'q" sa a_+i_l*e tisface, au-a!.e Jgi au intrat prin_43ljlgqlge lo ee!.La.,.vfFj$sri cu "duhurile cdzute,lucru care sesdv-drgegte cu csnd-r.Ii_a*l_ep_4dirii de_H-n_s_tqs:;oameniicupglglilgistq_v1fe*@ktii gi*desfrAu; nevoitorii c-{zufi e qi e; fp. pufinr sunt in s,tare-de,eaprinalci,ar!,g
1 Sfdntul Apostol Pavel a definit astfel cuvAntul ,,vrijitor": Plinule de toatdgig!_g!lt! de toatdrsuts_tp, 9i fiul diaaolului, ardimas toatddreptatea a (Fapte13, 10). Citind Vielile Sfintilorne putem faceindestul idee desprevrijitori. 2 ViclileSfiufilor,vezi ViafaSfAntuluiVasilecel Mare, 1 ianuarie,si istorisireadespreTeofan,cel carea cizut qi s-a pociit, 23 iunie.

In ea nu estelepddarevdditd de Dumnezeu, dar este, fdri indoiald, olep"ddre_Exunsi, intrucAt i e diavolul ascundecu mare -.qg.mai r:tg"b mult si
a

e :.tfee-!$eeqe-$smului

i.i-*

eqle dg.elSp_egcg

Net{Lyfedntcind de nrc|o luare-aminb g-t"uqet". ilui !e age-zdmAntukleJeg.e,al Dumnezeu, daci esrepla"cutah{p__tt*lSzeu, dacd._ treprinde incredin{eaziluc+5r-ii"magnetismului, intri lipsit de oricep#yedg+ein com+rnicare duhurile, le_ cu gredegi li s*e-irtqredintpazi, lucreazd sub cdlduzirea lor qi dupi indrumdrile lor. Ce esteasta,dacd nu lepddarede Dumnezeu? 95

94

SFANTULICNA|IE BITIANCIANINOV

DESI'I{E VEDENII,DUFIUI{ISI MINUNI

l/

intAmplat ca, potrivit unei osebiteiconoS---a mii a lui Dumnezert, s$nlefe duh14i sd se arate unor oameni cu viald picdtoas-i9i chiar inchinitorilor la idoli. Acestor oameni nu le-a adus nici un folos faptul cd li s-au ardtat sfinlii ingeri; nici nu a fost rAnduide altfel, aritarea acestora td pentru ei personal,si ca atarenu a slujit drept povestegsemnal vredniciei lor. S-f.dnt-a.$cripture te cd in vremeacdnd Patriarhul Iacov a plecatpe , ascuns din Mesopotamia de la socrul sdu Lavan, care era inchinitor la idoli, gi Lavan a ple(a cat in urmdrirea ginerelui, a aenit Dumnezeu trimisul e nuse infelege ingerul lui Dumnezeu: Ia mit cu numele Celui ce l-a trimis) noaptea Laca uan Sirul gi i-a zis lui: Pdzegte-te nu cumaasd (Facerea31, 24). inchindtoruzici cdtrelacoarele lui la idoli Lavan i s-a aritat.Dumnezeu^rlgf Inchindtgll-avan, 'torul la idoli a rdmas inchinitor la idoli, in ciu.vdzut pe Du*rne-zeu-f ali cdtre d-alaBtului, ci".-a fatd gi a=volbit*cr.r-Ll iin q5!gs:iCiUn_,f-o-!o*s,f i ce a vdzut pe adevdratul Dumorul la idoli nu inceteazi sd ii socoati dumnezei pe idolii sdi; el spune:Pentruce mei? (Facerea31,30).bchi4a: ai furat dumnezeii (lru LI a id-qli*prorccul!0tneinosgi vlij!!919 I vasi Laama vdzut deslugit in cale un--s-f6-nt"-ingera acelui inger, a rostit vorbit cu el; din-ineg.fl,area prorocie de Dumnezeu ino prorocie adevdratd, 96

suflati desprepoporul lui Israel,insd a adJli4ici-ulolos: el a,rimas intru p a qE a-indreznitsdlucrezeimpotriva rAnduielii lui Dumnezeuqi a fost supuspedepsei impreuni cu vrdjmagiilui Dumnezeu(Numeri 22,29,24,91). ''.- Sau].r-egelelrlls*raef care nu selepddasein chip vidit de Dumnezeu,insd qiba"ade-s porunca lui Dumnezeu, ceeaq._q i.s_-_4-g_o*c.-gtit lepidare lui intru (I Regi 75, 22-29), a4us_,capasfdrddelegr_lor-sale p-acat gIe-U, fiindcd a dat mortii pe toli vrijitoL!"n rii,din pimAntul lui Israel:insd, tdr.A_t {tgpde tafsain_Eegij-sgl.e.purt.6ri, hotdr6t la o {apt[ in s-a ship-vidit potrivnici lui Dumnezeu. d care avea sd fie deznoddmdntul bdtiliei pe ca-Jg se hp-t-a{6se dea cu filistenii, Saul a ceel s-o p!_v;,{ji!oaqei rdposatului Pr.orocSamuil, pentru a se sfdtui cu el. Vrijitoarea i-a implinit cererea. ArdtAndu-sedin inchisorilepdmAntului la chemarea pr.oroculi-a ei, prevestit regelui infrAngerea si moartea in beH-

pocdin!,a...-e, , lie. Saul,in,log,sf,se-cufuredein -qe?gt ardtarea proroculuisi cunoaste44gi{";


rea viitorului i ovdtdmaq9 cAt se poate de,.mare (I Regi 28)1.Ostirea pdt Cu privire la aceastd intAmplare, vezi felurite pireri in VielilcSfintilor,I 1 martie, Vin[asfintului sfin fit m ucenic Pionie, presbiterul Smirna, in notelela aceastiViati. din si I=triSaula putut s5 i se arateu in chipuJprorocului s-isd-irosteasci, presupunerile din sale,o prorociein-

97

SFANTUI, IGNN fIE BI{IANCIANINOV

D E S P I { EV E D I I N I I , D U F I U I { I S I M I N U N I

gAnilor sirieni ce ndvdlise in pimAntul lui Isracl a.vizut fdri dc veste o ceatd de sfin[i ingeri si a luat-o la fugd (IV Regi 7, 5). e;i gi ura prin asemei nu rareori ry.._qp-+t

de

i ale Sf6ntuluiDuh: in aces_ Pdrinfi carepen_ fost invredniciti duhurilor. prea_

nea3rilirj pe barbari si pe tilhari de la nivdlirile asupra sdlasurilor binepliculilor lui Dum'. nezeu 9PIe ce-i9.3-5,9--qg-v-daultrup-e$te*duh-uri,chiarsi i ingeri: aceasti vedere +Jgi{gtdseg[e, in sine, celor.c,g vdzut-o;dg.qasunt in au stare nu ngglai pdcdtogiqci chiar gi dobitoacele necuvdntdtoaf (NUmeri 22,. 2_3). e Sfintii Pdrinti dddeau oricdrei vederi duhovnicegti asupra vederii tfUp"egti. Marele povifuitor al monahilor,SfAntuIIpaqc__S_!rul, azis;

carteaFacerii (14, 1B),esteFiul lui Dumnezeu.,, Acest lucru a fost adus la cunostintapreaferici_ tului Chiril, arhiepiscopulAlexandriei. Chiril l_a chematla sine pe bdtr6n, c*q1e sdvA-rge4 i ciruia Dumnezeuii descoperea ceea,.ce I

lgmeiqtd pe prorociile adevSratedinainte pi pe mersul lucrurilor; a putut s5 i se arate,cu ingdduin[a lui Dumnezeu, si i rrsu qi Samu i l, fi i n dci d-re.pJiijie-shiutri.Iestamen r e ra u si se aflau IU1gI sub stbpAnireadiavolului, chiar daci nu_inagggrsi"misuri ca picitoqii qi necredinciogii. I Yezi ViefileSfinfilor, VialnPreacuviosului Macarie de la A p e l e C a l b e n e ,l 5 i u n i e . 2 C u v i n t u l 4 1.

i:Aatalet egjg,H_p*? i, a i o Aao." I'pa"ei o Lri4-rlri "9


99

nezeu.> Mi clatin gi nu qtiu in caregAnd si crecl. Din aceasti pricind te-am si chemat. Roagd_te lui Dumnezeu gl _s'a:li-ve$leafca lucrrii-ffiii gie prin descoperire".Bdtrdnul, ndddjduind in vie_ luirea sa, a rispuns cu hotirAre: ,,Dd-mi un so_ roc de trei zile: vo! ryg4p-q D.*ym3ereu pentru as_ ta gi voi vesti fie cl*ge fop!-Melchisedec.,, Dupd trecerea trei zlle, bdtrinul a venit la arhiepis_ _a cop gi i-q_&f t_...*Melehisedec-alosip-m A rhie_ af .,, piscopul a rdspuns:,,Cum ai cunoscut,pdrinte, lucrul acesta?" carebitrAnul: ,,Dumnezeu La mi

98

T, SFANTU ICNATIE Bt{IANCIANINOV

DESPI{E VEDENII,DUI{URI SI MINUNI

Melchisedec 9j gn inger mi-a zis: lati-l pe Melfii ci aqaeste'"Dupd ce incredinf chisedec. spuneatujui-a intors la chilie, l-q!.s.1n6gr Melchisedec,iar nu Fiul lui Dumror cd om-eg,[esemcd sdvArqea fratelui, care,i de 49 qi pqimeadescoperiri. la Dumnezeu,cd era in impirtisire cu sfinlii ingeri 9i cu sufletelesfin-

." Iglpirti-gir_ea statornicd cu ingerul nu l-a impiedicat pe sfAntul presbitersiJ cu ochii ci tryp-eg!!--a-{qce
o vitimare ca oa mai,mare sall[LaiJni-

a11gst9^c,4_te-c11_

chfp"wll.e=adeYirului sutrt i ir, fiindci pd- 1

cele dintAi veacuri ale creqtinismului. el s-e-invr-ednicea clna curi[ie-t-,t@, mereu sd vadd cAnd sluie-aDgunezeiase-al-,Sjin ghie ggilgel ce q.[d!e,.q preaima l,ui. Pe presbiter l-a cercetatun diacon pelerin. Presviterul l-a impreund jertfa imbiat pe diacon si sdvArqeasci Atunci cAnd au inceput si slujeasnesAngeroasd. cd, d'iaconul i-a atras pre-gbiterului luare-aminte
' ' qJgred--:

. I! acesttirAm s-a pogorAt Qg.$gez-eul.O-m pentru ment"i1gu oamenilor; in acesttirAm, d9 inomg4!1g*a * l,i lui Dumnezgu-, CUvafr Altinti! ingeri se p ogorau la tul, oameni cainsd care p"rimi-

Pe cuprind qhglA-eletigg"4$t5. presbiter l-a uimit mustrareadiaconului. El s-aintors cdtreingerul care era de fa!5 gi l-a intrebat: ,,Drepte sunt cuvintele rliaconului?" lngerul i-a rdspunsl',Drep\eJ' .Qi de ce, i-a intors presbiterul vorba, aflAndu-te lAngi mine de atAtavreme, nu rni-ai spus pl,ieut inaintea lui Dumneacestlucru?" ,, zert,a rispuns ingePul,-c
I Pr<tlongc, februarie. 23

geri sepogoard pe oamenii ce igi lucfe?z_f,qdn[rirSa:dar in aceastdlari triiesc intotdeauna gi o4gr*gg1_gaf9_ igrAn sdzuf| c.arm iq yqgjmd;iq!_or pg*r4nezeu.O_amenii care qi-i1gig*ggjlg gdtre d erea, p dcdtojg4lgAlrqb.gin_t gg?5 !o-.q m rjl.o te a #

c-ele spre aj atrage. cqlcalor: pggogi,_,o,"A-q.9ry_i_pe

se ingrijesc de asta duhurile cdzute.

t Sf6ntul IsaacSirul, Cuvintul 2.

100

101

S F A N l ' U L I G N A T I t 1B I { I A N C I N N I N O V

[r*m,g{I$if!i. u mul$, cu foarte mulfi s-aintAmplat acest lucru. S-aintAmplatacest lucru nu nuau indeobste s-aintAmplat
i, care au intrat cu

nii sunt datori, vrAnd-nevrAnd,q Eqmglfumi cu aqgeelpgtt"_1ll.l_Tglgi pe care o dobAndescin vremeascurteiviefi pdrninteqti; se stricd de la sine in-clipa cAnd g*Baqg.9.gsc, ie. ceate I in -sivA-rqlrea lesne si igi inchipuie i au d-obAnditei in-atAta amar d-ey-reme

pJtkj tn impgtqpire cu duhurile: s-a in-

hu
dobAnde_lt_e_lni9 -s-9 trarea*ne,_rdtdgr!d, legiuitd, in lumea duhurilor. Toatecelelaltemijloace sunt nelegiuite gi trebuie si fie lepidate ca netrebnicegi pierzitoare. Pe. a.de_vd^ra-t-ul_ {Ieygltqr _af_lui Hri-sjos il aduce intru vedereaduhurilor Dumnezeu Insusi.Afunci qalu.cilepirut adecAndDumnezeu cdlduze$te, vdratein_,c-4q_e-s"9 , sunt despdrti!-g1plaq

iPe i

care sau bine

inli vor rnai

a vniceas-ci duhurilor,
per5 inaintea lui in -c_hip amdnun!i!-."qi dq-h_\gi. Dupd aceea, unog9gg!g-1 pg_as_radintre nevoitori Lq_qdi 9i \a a..duhurilor, _",1gnd_q_r3..de-El_crealqrduhovni.cg4q.ci. P::hqdle*rele sunt legatein lucrdrile lor fafd dc nevoitorul lui Hristos dS cdtre stipAnirea gi incare 103

t s,pteyqlqmarga gi piergl, sa; _7area ia.rda-q-q yizlnd duhuri, v-a3.{q!9-1nl" p git, negreqitva fi ritdcit, negrepitva fi -pecetluit

rcz

SFANTUT-IGNA'I'IE BI{IANCIANINOV

DESPI{E VEDENII,DUTIURISI MINUNI

telepciunealui Dumnezeu,

'

1d,trfpe care l-ar deri. Necazurlle aduse de cdtre

-"i

lui'. eleajutd!a,sp-c21l1e1

O invifiturd amdnunfitd, de o necesitatevital5, despre duhurile riutdSi infifigeaza cuviosul Antonie cel Mare in inv5f5tura pe caAceasti invifituri a e dln prgp&sgle fost irnprumutatd imbelgugat haricd; ea geffA1ijqrrLte, sta{-qa^s-a d"i-n estemdrturisitd de cdtre S{AntaScripturi. Anton i e avea alat vedg+*IrJ*peg"gg-g*d-rfh"urilor, cAt qj@S.AmAndouiatinseseri in.el o-tteaptd inaltd de dezvoltare.TfgPd ....{
[ase SfAntul Duh, Care sdldgluia in el, Antonie,

cii SfAntuluiAntonie. S a duhurilor sci; cu monahii dgchimonanlt clecnr u dracii ,t ndu-le cilgasS, r aritdndu-sein chjp s!A!it. Antonie cel Mare, dupd ce l-a invdfat indestul pe

acilugdreasf .reesgylegd-&ycl"ssl$im{iluviaf
c6, i-a intocmit o chilie sihistreasci la o depirtare insemnatd de sdlasul sdu gi l-a bdgat acolo pe ucenic,zicAndu-i:,,latd, cu harul lui Hristos, Care a ddruit ajutor, ai deprins viehrirea cdlugdreascd: acum sd petreci de unul singur, ca g^4 de dobdndegti n-lUp-ta eu.{eponii"l. porunceste, spuneaAntoniecelMa,,Scripfura rez, sdpdzim toatdpd.Tirea- noastrd cu (filde 4, 23).Avem vrdjmagi ilf.ricaqAtqfi.gf i3,adicd pe dJa-ci!cei rii; cu ei avem a ne lupta, precum spuneApostolul:Nu ne este noudluptaimpotriaa trupuluigi a singelui, ciimpotriaatnc.ggdtgy-ijllr gi a domntilor, astap-fruityilor qi ueacului acestuia, ?mpotriua duhur*ibttg4+titiitars,_s:.tryt. (Efeseni 6,72).Mare multime a lor se-afld ; ei nu se afld departede noi; intre ei domneste qgre*nelltglg-^elen. Despre firea
1 Historia Lausaica, cap. XXVIII. P.G.,tom XXXIV. 2 P G., tom XXY l, Vita SanctiAntonii, pp. 873, 87 4-907,908. 3 Potrivit altei variante: ,,iscusitiin anrigire", PG., tom LXXIII, p.1.37. a Potrivit altei variante: ,,Neobisnuitdmul{ime a lor plu, teqte in acest vizduh; nu departe de noi umbli taberele vrijmaqilor" , p.137.

adAncd, oJl]-o.{arga gi.", dupi viafa in-J"[nr9flre 49 in dupi aia{a ceruri(Filipeni3, 20),undeil indl-

pe AJl6ndq

,P@A 4sFisea.{e-q"u-

a monii3. P-,oviguirea fost rostitd cdtre nigte sihagtri - monahi foarte sporifi, aqa cum erau uceni1 Preacuviosul Macarie cel Mare, CuvAntul 4, cap.VI-Vil. 2 Sinaxarul maronit. Sancti Antonii Magni open, P.G., tom XL, p.960. 3 Vie[ilc Sfinlilor, Via[a Preacuviosului Antonie cel Mare, pqY9-qlilea-d9s"pre' Zetefer: ,,Marele intre Pirintii cei preadesivirqifi, Preacuviosul Antonie, strXvdzitor fiitrd, nu mai socotea vitqgcflpd de i-Spi"!e!-e.,{1eSilo i cei trupeqti gi inclenia lor: gi de multe ori geri si draci." , , -l+.t .,i !**u,

704
\rp

i*^ir*\' -'"1^ll
\*A, ,prr j*\
<ht+t (r\t

105

S I I A N ' T U TI-C N A T I E I J I { I A N C I A N I N O V

DESPRE VEDENII,DUI IURI SI MTNUNI

.>*- hr primullAnd, trebuie sd fim incredinfafi ci dracii sunt draci nu pentru ci ar fi fost zidifi in starealor de acum. care.si fie rdujnsine. Dracii au fost zidifi,buni. dia intel"ep.qiunea-Eereascd, Mai apoi, aruncafi din cer, i;au-.amigft pe pigAni cu nilu-

pot gi felu1ime"a-.Lor spune multe alfii, care ne intrec in spct sqbitd nev d*e re i i Z r

tul Apostol dimpreuni cu urmdtorii sii stia_ asta cu de-aminuntul. Cdnu suntem intru necutlo;ti,nfd de amdgirile (ale satanei)- II Corinteni 2, 11. lui Suntem datori .sdne Andu-necunostintele la care am fost gup_g.Fi. de-draci; drept care gi eu, ca unul ce am dobdndit oarece cunoagtere cercare privire din cu la duhuri, v-o impdrtdgesc voud, fiilor mei. dintre monahi, ipc_epe se ng_voi a sporr, a qi \ r ssipropiede-ctgiif rda_tg__i_lcSp_ lcl ln
sJ..Nu trebuie si cddem i ,siin ndu-

ebuie m4-arati sd ii

acestea sunt nimicite fdrd intArziere

noati .:r-e--csfio.g?tg, -.-:': ' pliqind u^\ :" : . :. .

4;Sp!Sl tpgq,[nte:Unele dintre ele sunt mai pline de riutate, altelemai pufin pline de riutate fel gi fel de feluritd e qi celede p Mult ijloart. Firi indoiald, ferici-

dupd ce sunt pugi pe fugd, qU_iffiAJlptg: L"


Neizbutind qi amdgeascd cea intr-ascuns mijlocitd prin lucrarea ei se apropie

I Potrivit altei variante: ,,Dumnezeu nu a ficut nimic care sd fie riu in sine. Nu potrivit r6nduielii Lui au ina stricirii [pervertiliil lor ceput dracii si fie draci: . Dumnezeu i-a zidit buni; ei ins5, a fost nu firea, duh, au cizut din cer pe pdmAnt, prin.voirea pro unde, ti16ndu-se in tini puturoasS, au intocmit credinfele pagdneqti.Acum, sfAgia[ide uri fafi de noi, ei ne puu la trocale neiucetat necazuri de tot felul, .L1F m-o"qtenint rlurile,. nte. De multe feluri gi in ii dintre ei au cizut pind multe

pe altd cale gi iniearci -prin nilq ciri desarte,lu4nd_ i - ba de femei, ba de fiare, ba de lighioane, ba de uriasi, ba de

106

707

L SFANTU IGNA'I]E BI{IANCIANINOV

DESI'I{E VEDENII, DUI{URI SI MINUNI

ndluciri pe Dar nici de aceste $U-ltrmeae'ostagi. tare le arati ei nu trebuie sdne speriem:neavAnd daci nici o insemnitate, -p-i-g11"gt1;9*-ghpi va I sArguiomul a sei.ngrddi jgarte: birui$ fiind cAnd lupti printr-un mijloc prorociei, in stare si ptezici viitorul; 1g,1, e - crigla se turi - gljot"adatf, la Asa de q!ittg-"- g-cope-ugunle*easelgr. lucreazd'ei,

gIgS* Totusiqgsfi 9g5tind11211s,ti El-f,-9.*-tlL*i

l-a-o-a.semeneajg[ltimede'sta-

g t.oryLQga3111g!'p,-riru$llllu-ni-'r pecaFe-cei
u putu! am.dgrp,un.gAnduri' Iar dacd 9i intirit prin credinld 9i nddejatunci afld de, ad-uccu sine pe--r.q-al-rp-a-r-elsJoir.
' Potrivit altei variante:,,QAUnld e..ufadu-hurilorcdzufafd 9e monahi 9i de te-.f.a$ tofi-creqtinii,dar de tos. In caleaacestora feciori cei ce si-au afi,erosit duhurile intind curse,se striduiesc s{ strice [perverteasAceasta cil mintile lor prin ggn{gf n-elggiuite spqfcate. 9i vicleguguriledr5ceqti tr"Uuie sd ffifXit"ante: iroX "" ile credincioqilor sunt sfirArnate de indati p (cre;tinilor) 9qJle Dumne?qu 9i Pt|l" _P-"JSfLtlgJgt. lupta pentru o scurtdvreme, totugidraciii4gqtgazd biruin[e asupra ar ci acesta fi semnul desXvArqltei. se -rdniti, cu a lo r. Ei_ u obiceiu I s,{- ridice, atUn*ci--C-a$"d..F-!r-n-t qi m-arsincrdncenate, si igi innoiascb nivdlirile, nimic tggqld .erbolgl"i. Qacd n"t1-l4pAndesc band_fe!{ si n-e"voitori.pgi,n pjir,gdt,4rrri, se strdduiesc, -c-l.q$1g.pe infricosiri - iau chip ba de femei,ba de fiare, ba de qerpi, ba 6ade uriSpide o mdrimeneobignuitd, se aratdca nigte
cete de ostasi. Toate acesfe-nihciri pier al

4$qnlg spunea cd l-a viz_ut"d-eseoripe*dr_aa$a -cum f-a .d-99.co,perit Dumnezeu in urmdtoarelecuvinte: lui chip de luceafdr. pin gurn,"laties ca niptefdclii aprinsepi scapdrd" ca nigtescinteide iese foc. DirundriJzlai canigte fum de, cuptorarzAnd foc de cdrbuni. cu aLlai precum cdrbuniiqi capara focului din gura lui iese(Iov 47, 8-11). AritAndu-se astfel, edpe,le[i-adraeilor,cel ldudiros gi invechit in riu, sg_s*t;grdgJg"gle, precum am spus/ peste nevoitor gi*D^_o--m$glil vileag, spunAndiarigi lui lov: da in Socote;te gi fierul ca paiele aramaca lemnulputred. Rdscolegte marea peun aasdeunsoflre, peportaca gi rul adilncului pe un robl-a socotit, ca n-l'8, c-I 9.!llt."lp"c pfirthLute (Iov 4-1., 27, 22); si de -P prin prorocul: Gonind,aoi prinde (Iegirea15); si printr-un alt proroc: SllggrlQ o aoi Umg4. gi capenigte Iua oudpdrdsiteaoiridio , ca (Isaial0,l4).AgJfel dracii qi fdgdduie-gc facdba una, ba alta, si pe nevoiNoi, credincioqii,nu trebuie i-, "3T-, .r- t--.ndlucirile foi ryJ$ pe care le trAmbifeazdei. EJ, niciodatd nu spun vreun lucru drept. Chiar dacddiavolul a spusdespresine
citre nevoitori gi rdmAn zadarnice, draci,i,il"c-ep-,gi p-roroceasci, se apucd sd prezici intAmp[5rile zilelor urmdtoare. Iar atunci cAnd d_in-aceastdlupti

ej.eb.eeg*h_afuIgr pentru a lupta irySpgfBlgl cetei celeipdgdnegt lor a tot rdul"(p.138).

108

109

SFANTU L IC]NAI'IE I]ITIANCIANINOV

DESI'RE VEDENII,DUIJURISI MTNUNI

cu indrizneali atdtea lucruril, Domnul l-a scos ca pc un sarpe in undi$d, a pus pe dAnsul frAu ca pe o vitd de povari, l-a ferecat in obezi de fier ca pe un rob fugar, i-a stripuns ndrile si buzele cu

este urmitoarea: noi ne lun.tim cu dracii - si cel care s-a liuinsusi felul vietuirii n

ima_ginivii gi smintitoare qinume-

dat ci va uscamarea qi va inhdta lumea sg md gprea-sg{ mine, cel ce grdiescimpotripe e Ql4del gurea minte! ndlucirile lui, carenu au nici un fel de insemndi nq e*ade

vdrati: e-+este degrabd rnai

ic,4gi"ffitttlpJ: ei se strdduiesc searateoamenilor si unde


y--p;grde.Intocmai:ei-s.e-qr4!-{,-dar-pierindatd, fdrd si fi vitdmat pe nimeni dintre credinciosi,
a

gilglor imp_q,t1!vA noastri2.


l o c u r i l ed e m a i s u s a l e S f i i r t e iS c r i p t u r i . 2 _lylarelesihastru egiptean descrie lSudirogen!?, .neobisnuitele fpgddu-inte trdmbilate de citre demoni cUSg

spre mdsurile de a se pizi cu_care_

demonii si si ca-

110

rtl

1NOV L SIJANTU IGNATIE BITIANCIAN

DESPI<E VEDENII,DUHUI{I SI MINUNI

*- Demonii sunt vicleni: ei sunt in stare t-.g-ig-

Prorocul, trimis de Dumnezeri, aratd

pd pe aproapele (Avacum sdu 2, 15). Aceste-i_nelem_4grig6nduri pun in priqi mejdie calea care duce la mAntuire. CAnd dracii spuneauadevirul - si spuneauadevdrulcAnd sp-rnn.IJneori, I "de m-qrahi' 14'atiltate cAt se poate de'cucernici,ig$ri,in vorbd
nn

'I

ziceau: eqtiSfQntul Dumnezeu Tu (Luca4, 47) lui -, D-ry!le-a in'chisgura qi Le-aboruncit tasi cd pentru ca er-ria-lor.,gica"sd.ne"invete crede4 pe dlecr, sdnuii chiar de.ar spune adevdrul. Nq_.q*enqui, -c_gv!ne care avem SfdntaScripturd si slobozeniaceaddruiti de MAntuitorul, si luim invdfdturi de la
nidejde. Tfebrie. dispregriti darea in vileag a pdcatelor noastrede citre draci, tle9uie disprelUitesfaturile lor viclene,atunci cAndimbo!!-eqcla pq-st!Le indeamnd la sau pliy-eghg15e toatd noaptea.Ei raC_un_ehip de .S."-".ur',o*cut gi apropiat anume cy-gcopg.l a ng vitdma mai l5:sne de aqgg1$_s.11grdzaru l yi { tuJir, pe.n!1g_ i _tn a,ma"i"!,_qn gb e a.,t rn ra se arati, cd nevointa cilugireasci e de neindurat gi cu neputinfi; infdfigdndvietuirea monahaldince,.putdca pe o povard grea,duc pe nevoitori la deznidejde, 4' ii duc il -Fi n-dey g,-p-rir,-tran dd P@, i ivie ii duc in desiuArgifislibdregire" (p.139). Aceastaeste viclenia si acesta estqgggpgrl demonilor atunci cdnd lucreazdprin gdnduri sau prin oameniidedafiimpitimirii simfurilor s; -lragostei de aceastdllume. D_em_onfi SleyglgEdviala monahali, spundnd cd este ,,impotriva firii" qi acestoridei mincinoase, ei ,,cu neputintd"; p@j."rflu*a
-8, ^

d I

sd nu mAncim nimic, gdgtune, fie gi ne dau in vileag Pdcatefig.ci le pe care ei gtiu cd le-am fdcut. Ellae-asta

i viala nevoitoareca Pe o viafi d !os, i4gg!g--{ezgu,slf a!d d e p etr ecerea monahal ar ca qi cum aceasta fi de o greutatenesuferiti; ei p-ied-ieilecu I de a F,ut-r-e-toate lg_c..Le-47,i pg-tinfd acesteivie-fuiriz.
I Potrivit altei variante: ,,Demonii au obiceiul ca uneori ps-glmi in armonie, vreme in care - o, pdgAnitas-a".g-ilnter cutei'l ro*stesc 8y-ti.-ncesmte sfintele spuse ale Scripturii"

(p.13e).

2 Potrivit altei variante: ,,CAnd dormim, ei ne imboldesc la rugiciune, pentru a ne ripi somnul intregii nopfi' qlilp de monahi cinstifi, pleacXfrdfiMulfi dintie ei, l.LlQ-nd cu mea spre cercetarea de-amlnuntul a pdcatelor sdvArsite mai inainte, care sunt cunoscute dracilor, pentru a innoi simfirea desfitdrii acelor pdcate ori pentru a duce la dez-

in via[a trupeascdqi in , si,!L _i-4_e.ce mulfumirea patimilor.

t't2

113

U SITAN'f L IGNAl'IE BI{ANCIANINOV

DES|'IIE VEDENII,DUHUI{ $I MTNUNI

ci sd vorbeascd, !-? ii opregtc [interzice] prin urmdtoarele cuvinte: Iar pdcdtoage-st *lg-c--tu tu strluii-n zisDumnezeu: Pentrusepoucstepti

neputinciogi, fa-qe n!m!c m4i q-gltr

gi nu pot

(Pp.*42.!).

Peggl1?lsimPli,

_fhib?qjt.4 qiJ,jev;zatoare care ni se pre.' ^P!rta+T_, i" g{etaril9.1@ii6?racitor trebuie pd::.1. l'.iYiltu zr^ta strictete Ei-.a!=r-nei dracii lucreald pumai pij4 c6nd :u g6nd_uriCAnd lucreazd prin ginduri, ei"sestri.dujer., "u p simtit, sltlJor, ca si clatinegi si doboarein (ii pe carese zidegteviefqjrea ql qS_9y-A-{al4nq_c_tnqt!!oare. Draci sd
r6,yna_dqp-risosfafd de ostenelile iru_ ori sdJ fac5, prin--cheltuirea de nevoinfa binecinstitoare.

. Dacd nu

[i in sea-

tAnsuic _ , - - . ---. Domnul, Dumnezeu fiind, lqg--lnghis-gfg i de {f-egi!g.; iar nqud, care asemendmlaf-eg-b.4ltAg& Acegtia, vizAnd lucruri de acestfel, strigau; Cfrnda stdttrtpdcdtosul qi qi mea, amulit-am m-amsmerit, am tdinryotriaa cut de bundtdli(Ps.38, 2-3).$i iardgi:lar ey AA W
-' +.-:

ia qpugt[-giF-o&l;[spdsuri, a_ qiti rd sd .impovd toare, ri ciede pri++$s+aQu-qd.. sos rn imbrdcdminte,


. pegti' ca si.i-[{gcd p-uterilor gi sdndtilii,

ap si

ra sfi;qi m-am fdcttt ca un om ce nu aude(Ps.37, sdtig_i-ngl-UJ3-14).Drept aceea/ dm aminte !a dpci, cdci sunt strdini de noi, si nu le ddm in nici o privinfi ascultare,chiar dacd chiar dacd ne-ar inne indeamna la.{u,gdciune, vifa la postire. Dimpotrivd, sd ne tinem cu tirie de rAnduielileviepirii noastre,p,qntrua nu fi

lea iertirii. Lu6nd iubirea de [4-inf5[iEare, eiinva{d+e-monahi entru a_i cerceta [vizita] pe frafi, ofteascd oaspefi mereu in chi_ ild*elelni:e nu sunt cu putinfi altmin_ gi linigtii; prin aceasta lfegJa @ se in tu n ec5, Eiqo,n_vi1,g1ene-foarte lesnicioasi. i., mir_ e, in aceastdtemelie a mAntuirii - sl pnn intei. Ce a in cunoaqterea

tt4

115

S I I A N ' fU L I G N A I I I ] B I { I A N C I A N I N O V

D E S I ' I { I ]V E D E N I I , I J U H U I { I S I N { I N U N I

Dupi ce arn vorbit pdnd acum pc scurt desprc acest lucru, ntt vcli intra in amdnunte: o astfcl dc purtare ne va inilfa cea mai r-rcabitutdcu putinfd. Odatd cu ve-nirea Domr-rului pe pimAat, vrdjmaqul a cdzut, puterile lui s-au sfirAmat. Ca un tiran doborAt, care nu poate face nimic, e-l4u poate rdmAne linigti! nicidecum gi a-r$,e{!tgFprin vorbe, in lipsd de altvq ; fiecaceva.4ieca-re-dql. re din voi, pe temeiul acestei cunoqtinfe, poat dlsprefui pe draci. Dacd ei ar fi legagi cu trupuri precum noi, fird indoiald ar putea spune: ,,Nu ii aflim pe oameni, fiindcd se ascund; dacd i-am afla, fdrd.indoiali i-am vdtdma; gi noi am putea, inchizAnd ugile, sd ne ascundem de ei aqa cum se ascund ei de noi." Dgqlaf.g*a-lpr nu e nicicum pot - atAt ei, asa: diavolul - si lucreze slobod ga$i incep"6t-o,-rullor,

nusurrt.d_qlgq"-drcpJi gi.b-i1e1voirori de noi,ca fafi


si se ingrijeascdde indreptarca noastri. Dimpotriv5, ei sunt , si pentru qlrnic nuse striduiegte atAt de mult ca pentnr a ad.qqg ]/Ltdmare [e. Ei nu fac nirnic numai si numai din pricind ci nu pot face nimic, pot numai qq,_an-ffU!"; ei nu se pot infrAna de la rdu, inseteazd sd ne aduci toati vdtdmarea, avAnd cu toful indreptati spre aceasta.Iatd, ne-am adunat gi vorbim impotri"a

nu e o piedici pentru mestesugirile lor; ci nu au d"rAS-g:JS_-S*_rS11gi, ne crufe din dragosic; ei ca si

- sun-tgata si-aduee rdu gl-Vatdmare;diavolul, asa cum a zis DomAul, n Cu dintrutnceput(-I-oan-&.at0. fost uciladeoameni toate astea,iatd cd triim, ba chiar ne-am rAnduit viefuirea impotriva lui: de aici se vede limpede cd dracii au rdmas lipsifi- de orice p-u,tele.
ggp_ejitX [revelath I d e p u m 1929q. d_,e-s ate-e[g-!asu$:tarea trupsasci, care es ]

descoperitda fost predanisitd de Insugi Dumnezeu; ea nu suferb nici un amestec; ea e cu totul lepddati

lor; qi.-stiu 9e 3jung nep_g.[i1cig,si e Fdrdindoiald cd ei.nu ar ldsanici:rn cregtin sd viefuiasci de ar avea putere in aceastd privinfi: viafa binecinstitoare, dupd Dumnezeu, esteurAti pdcdtosului. d nici o putere,ei vizAnd ci nu pot sd isi implineascdnici un.4dintre uneltiri. Sd ne,"intdrir,nintrugAnduI cd ng_t-qe_b-"9.l_-e.nicid_equm sa ne infricosf,m de ei. Dacd ei ar avea vreo stip6nire, 1rgp_:?,I-,apropia_c-U i, nq ar pune la calemdiestrli lgle, ; ar fi indeajuns I dintre ei pen14-1 implini ceea a ce dgr-esc le std in putinfd. gi dc-a*ueides9 aprqpfe_ nilucire deqartd, prin zarvd si tulburare, Au-inspd-im6ntd Dimpotrivi, tere_joadla !_tl,*tlearagd*_nici*o_pt u,,prqsclrimbA4dg infdfisarea gi 1,17

Un i atA priril5fiXaniiil' tGm-U6.ffi]f,t E prin amestecare. t


astfel de ar-rlgs,lec credin[i este o lepddare de ea ascunsd. in

tt6

SF'ANI'UL IGNAI'IE BI{IANCIANINOV

DESI'T{E VEDENII,DUIIUIU SI MINUNI

pruncii.lprin zatvd, 9i prin obrdzaree: chiar din aceastd Pricini

8,..: nici de zarvd, nici de ardlgr, tiri uimitoare, nici de ciocdnituri, nici de bdtii din palme: lgcr6nd liniqtit a omorAtin vreme cAtse poate de scurti o a8$a* sutd optzeci gi cinci de mii de ostaqi(IV Regi 19, 35). Iar cei ce n-au nici o putere - precum sunt dracii - se striduiesc numai sjl-spelieprin ndluciri deqarte. Poate cd cineva, pe temeiul istorisirii despre Iov, va intreba, impotrivindu-se spuselor noasasupra intrarmkndu-se tre: $i atunci,decediaaolul, qi bdrbat drept,a pututfacetoate: sd-irdpeasacestui sd-Ibagi iar copiii, peelinsuqi cdauulia, sdii omoare (Iov 1, 15-22;2,7-17)Si gtie td at leprdputuroasd? s-a cel care intreabd ci aceasta sivArsit nu-prin puterea.diaVqlg,lul, Iov , Care l-a dat-p--e in mAnadiavolului spre si.ispitire. ul, tgl14ar pentlg sg*4gJl_!l.t-eg i-a-fasuJ-hrllov.Aceasti intAmplare slujegte -se, drept temei al unui rnaredispre! fafi de vrijmas,
a lucra nici

fut si ii facdnimic lui lov, de vreme ce n_aputtrt vdtdmanici turmelelui fdrdingdduintalui Dum_ nezeu.Nici mdcarasupraporcilor nu a avut nici o stdpAnire:fi indcd .dracii =I_-Ag.*lggg-! pc nul, precum e scrisin Evanghelie, iicAnd: uoie neducerntn sd turmacea porci(Mateiti, 31). de d ei nu au stdpAnireasupra porcilor, cu atAt mai pufin asupraoamenilor,ca-re suntfaeqti fu_ pd aseminarealui Dumnezeu. Secade -sg1_19_telqeJt, gDgmnc_z_gu: pe draci hebuie sd ii,disp*fef.uim sq qi 4g*_gg.rgn-e{n nicicum de ei. Cu cAt lucreazd ei mai stdruitor impotriva noastri, cu atAt mai multd rdvni tre_
buie si ardtim cdtre nevoinfi. Marea arnli tm_

p{vegberi-49lg&4-c-iunr,-a-"*Umn-+@d":irr4ti
Le_d4l4qii,d.g-9lp.pf"fui-rea banil,or-si-aslaveide_ ggrte,de smgre_nie" d ragostea-cd de tre..siracl-de milostenie, -gi-in-"p,rimul rAnd _dc,.bf . frra r, atunci cAndvdd aceste yirtutr in nevoitori. Din aceastd sforfdrile pgntru a nu fi ci pg-careMAntuitorul l-a dat potriva lor.Iatd, dau aoudstdpfrnire cdlcalipeste sd gerpi, peste gi scorpii,gi pestetoatdputeria ardjma_ gului (Luca 10,t9).
I Prin ,,buna-credinti cea intru Hristos,, se in{elege or_ todoxia strict5, impreunati cu viefuirea stricti dupd po_ runcile Evangheliei.

nZ-gu. Fdrd indoiald cd ei se tem de p_ostiri, de

drypt: dacdar fi pdc4liglpofiiya qnglgg1g t-o avu t-o, n- ar fi cerut-o. E-Llpaa<erut-o- a"eetu qtdbiciu: aEt-a_vdd_e;tenu o datd, ci de i lui. nea9i 4ep-utinta Nu estede rnirare cd n-a pu118

119

SFANTULIGNATIE I]RIANCIANINOV

DESPI{E VEDENII, DUI{URI SI MINUNI

Asadat dacddracii vor preziceviitorul, cu ei prevestesc cAsdnu ia amintela ei. tevazilc inainte venireafrafilor - 9i fratii, intr-adevd1,vin. Aceastao fac dracii nu pentru altcevadecancredereiggil.gelor pe-n cdtrygsr-ai i. Din aceastipricind, nu trebuie sd ludm aminte la ei, fiindcd nu avem deloc neatunci cAndei varb-esc, , avAnd voie de ele.Ceestede-mirareinfaptul t -trupqLn al-usoared ecA trupuri le omenegtil, 9ivd.

tr-un alt tinut, dfg-ciinu gtiu dacd are sd plqce ori nu; iar cAndydd q[?._p*19._qlt, aleargdinainte gi pre- gi, bineinfeles,el vine, dupd vestescvenirea lui ce trec c6tevazile. Se intAmpli insd gi ca cei care au pomit sdfaci drumintors: atunci dracii searatd mincinosir.
t Potrivit altei variante: ,,Dacd ei (dracii), ddndu-se drept inainte-gtiutori, vestesc despre venirea fra(ilor, gi se intAmpli sd vind cei despre care ei au prevestit, nici atunci

la cd pg-gige.ya pomegte drum, gunLhgl.lTAnd chip,cei In despre.el? acelagi teqbi gi dau de-gHre
care merg pe cai o pot lua inaintea celor ce merg privin,ti, ei nu sunt deloc vredpe jos: in aceastd nlr nici de minunare. Qeea.ce inci: sgrulDumnezeu gqngagfg foas-4.givqr.qit

tgintampldrils-in-ar$p.dgp-i-varEircajor'Iarei'
alggand cu-glg: zjndreva, vestescdespre aceea, _b!re.Astfel, mgltora, ei le vestescceeace se fuce intre noi, adici faptul cd ne-am adunat, ci facem lnfelegereimpotriva lor, mai inainte ca cinevadin noi, iegind de aici, sd poati povesti despre asta. Firegte,orice biiat sprinten ar putea face asta,ludnd-o inaintea celui care merge irrcet. Cele spuse de mine trebuie infelese in chipul urmdtor: dacd cinevasepregitegte sd plece din Tebaidasau dinI P.G., tom XXVI, Sancti Athanasii, tom 11', Vita Snncti Antonii, pp. 889-890. Aentotiqroq lgciprevot ot.lFraot paz\Aov ttov avOg<irnarv gcl.

lSresc pe cai gonaci vestesc dinainte despre mergitorii pe jos ce urmeazd sd vini. Ei vestesc nu ceea ce incd nu a inceput a se sivArsi - singur Dumnezeu stie viitorul -, insd,

alt $nut pleacd la drum, dracii, vizAndu-l in cdldtorie, pot, d-if p ri cina sus-4omenite,i. lor t-epeaisj un i, si p re vesteiscd venirea lui. In acelagi chip pre"ve_qlgsc e.i,reyirsarea Niklui atunci cdnd vjl4 ci in Etiopia au fost ploi mqri, in urma cirora r6ul, umpl6ndu-se, de obicei iese dintre fdrmuri - si ahrnci deu..fHga-h Eg.tp! gi vestesc despre revirsarea care urmeazS. Acest lucru l-ar putea vesti lesne si oamenii dacd ar fi ddrui[i din fire cu o asemenea repeziciune,, (p. 141).

r20

121,

SFANTULIGNAl IE I]I{IANCIANINOV

DESI'IiE VEDENII,DUHUI{I SI MINUNI

apain rAu:vizAnd cd au venit ploi mari in Etiopia gi trdgAndde aici incheiereacXrAul seva revdrsa, ci, mai inainte dc a ajungeapain Egipt, aleargd9i vcstescdespre revirsarea care va avea loc' Asta ar putea sI o faci gi oamenii, daci ar avearepeziciuneain miscarepe careo au dracii. In ce chip (II pdzitorul trupului [garda de corp] lu-i--David a Regi 18, 24), suindu.se intr-.un lo"cina-lb- vdzut care mauep"C"de-omul veneadecAtcel carestdtea care in fos; de asemenea, ce chip v-e-qtitorul a luat-oinainteacelorlaltia vestitinaintealor nu despre ceeacenu s-asivArsitincd,ci despreceeacea pj inceput a se sivArsi: illag-e-14s-i-e-hjp- i o iau e ina_intea a.anLag , apa-m'r,9-e*I9-\LarbrlDutnnezeu sd ori caldtorii nu viry dregrise-aratf,ur,rnc-tno,9i, cregutin ei .amdg$t. cS.?u iar ce-! a; aqaau fost ilnnigifi pdgAnii din vremuri strdvechide draci: insi amigirii i s-a pus capdt. canigteho{i Ei, ca atare,nu cunoscnimig
t Potrivit altei variante: ,,Dracii, privind [observAnd] toate cu cea mai mare osArdie, dau vestea de la unul la altu1, alergdnd-1epede.Daci se int6mpld ca, din porunca lui Dumnezeu, ceea ce s-a inceput si nu ajungi la bun sfArqit, altfel spus dacd cei pornifi la drum se intorc la jumitatea cdii sau norii de ploaie sunt imprSgtiafi de vdnt, atunci se degcqper{-q4igirea, atdt a amigitorilor, cit qi a celor care dat crezare" (pp.M1-14\. le-.au

qeage vdd la alfii - mai bine zis,ei nu atfit pre_ z_ic c. Drept aceea, chiar dacd spun vreodatd adevdrul, n_tel-afuOci sunt vrednici nu de minunare. Dg_c-tg_fttsi_ .incer.caF- i scrrsifi, dupd ce s-aq.limurit cum estecu o anumitd boald cercetAnd mulfi bolnavi, foarte adeseaii prezic urmdrile; de asemenea, cArmaciigi plugarii, care iau mereu seamala stareavizduhului, prezic vremea senindsi cearea: dar pun aceste prevestiri nu pe seama descoperirii Dumnezeieqti,_ci. pe seama S.efg3$*giI i neze dacd d-raCii, temeiul.u-ne.i-.astfel pe de.socoteli, poate cd vor gi spune vreul gd-gv--4r; i q-.!1r16uririi luAnd aminte la ei. lor fi pentru ascultdtoridaci afld cu cAtevazile inainte ce are sd se intAmple?Sau ce nevoie estea sti acestea, chiar dacd ar reusi si le

cunoscutviitorul; nimeni dintre cei care au primit aceastd cunoastere va fi socotit ferici! fi- . nu qggl_e.ya-da-LAsplr_+e-!_Aigd_eg-atdg-acdapizir+euf ry credinta, {ac-i 4 !-11.rp-Unitjnlqsl5ar-pggfns{e.I Noi ludm asuprd-neostenelimulte, ne petrecem viata in nevointe, nu pentru a qti dinainte celeviitoare,c_i_p_e-ntlu_4Bldc_*ea-LuiD.unonczc.u_c\r . Secadesdne rugdm cu osArdienu pentru a primi pregtiinta viitorului; nu aici sti rds123

1,22

N S I T A N l ' U I ,I G N A I ' I T i I J I T I N C I A N I N O V

D I ] S I ' I T EV [ ' D E N I I , D U F I I . J I TS I M I N U N I I

trebuie--sqrygdm pe Domnul platanevoinfelor: if biruintei asupra nc aiutc la dclbAndirca ca El sd

-mffiiua

Iar dacddorim neapiratsd dobAn-

viitorului, sd dobAndim dim prc.gtiinta scopcuxifia-mJn$i'Am incrcdintareacd

,+
I

care iel a fost mintg4 lut- -E-liEei, a vizut faptele lui Ghiezi (IV Regi 5, 26), care au fost sivArgite avdzut oastei la depdrtarede el, qi de asemenea lui trimisd in apS.rarea (IV Regi 6, 17)' cereascd 9i Asadar, daci dracii vot v-eni!a v9! n-o--qplga vor incepe a vorbi despre viitor, zicdnd despre i' Ei sine:,,Noi suntemingeri", s-e.1q .q1--e-{ef mint' ii vd vor nuDacd vor lduda viefuirea voastri 9i .mi ,,fericitr", sd nt,r-ti-ascultafi,sd nu"=ibdgafi in seami, +i ci p.d, -nu*vA$lta$-ta- ei,

ca si cum ar fi buni. Foartedegrabpoate fi deosebi td, cg.h-agl_]ql_?*rf gllgze u, veni rea d uhu r i lor bune de a celorrele.Ardbarea duhurilor bunc nu pricinuiegtetu"lb re in gu_fl_et. rur ua striCd, ga sfAntulinger, nici nu ua ldsn, nici seuanuzinfard glasullui (Isaia 47., el e at6Jd-e, 2): plieut, atdt de bury sd-yedereaLri-:ra-naqte, , | - astafiindci irnpreuni cu sfintii ingeri este Domnul, Care e bucuria noastrd si puterea lui Dumnezeu-Tatdl e cuprins d bun-dtdfilor Dumnezeieqti viitoare; el ar dori si rdrnanLpcntrulotde,auna i-ryclegi sd plecede aici impreuni cu sfinSi ingeri - iar daci cineva, ca*-em este, -s_e- -i.nJri-coqa va ce de aritarea ingerilor buni, aceq.fla vor indepirii ta neintdrziat frica prinJrunf,tafea lor. Astfel s-a purtat G il fafd de Zaharia (Luca l, 73),astfel s-apurtatingerul cares-aardtatfemeilor la mormAntul Domnului (Matei 28,5),precum si cel care a zis pdstorilor pomenifi in Evanghelie: ud Nu temeli(Luca 2,l0). naste aici nu din tulse burarea suflefului, ci din covAggitoarea vrednicie Astfel sunt semnelevederii a celor carese,aratd. sfinfilor ingeri.
1 Potrivit altei variante:,,Ved_erca-sfintilor-ingerieste d: ei 4q*-qe unii *c_-eafii cu ceilalfi, nu tii ci nu se aude glasul 1or.ArStAnLN'., du-secu b.llnagJg"gli_nlgte, varqdi t bucuriq plSce-

i-a fiindci MAntuitqrul^i--aliBoit de-p-utcre-?i ' cii: Dacd vor lucra cu fdcut de ba,tj-o---cg1[ i - stiruinld gi nerusinare,
vi speriati, nu

S.pgf &p-c."d.rh"oa-s.elo.rJo,r..ob^rdz-ate[mdqti],

I ,,Stare fireasci" se numegte la Sfin[ii Pirin{i,starea in care au fost fbcu[i oamenii; ei,numesc ,,mai prejos de fire".

r.e, i"ns:eCintarsJsi " grranfi 1 . "

724

'125

SFANTUL IGNATIE BI{IANCIANINOV

DESPITE VEDENII, DUI{URI SI MINUNI

'-i

Dimpotrivd,veJgeaqiJtilgeffea.d{hU"rifolrepricie, qqgmgnga neorinduielii pe care^o nuiesc tinerii prost crescuflgi tAlharii.In urma ,lrlb-uraresi.nedumsjre,t6niealasi-l-i-f-a[a-d-e'neyoin[?,.-te"ns"-,-trAnd.tvie, -amintire*de- ruds.--iease,4dcirsa pe lgg_de.-!*garte, urmd e' virtufi, n l.fA-v-nei-Bsntru e s.i*v-aSUp:rgde Agadar,dgcdvedefi
fgl"speriafi: ,,Asternefi-vi la pdmAnt qi inchinali.-vd."In acestfel iar_anagit eine+ageni, aiun_ q.e" sdfim amdg{gi draci. Cand diavode lul s-a apropiat de Domnul cu asemenea ndluciri, A.Cerfattu urmdtoarele cuvinte: Mergi.mupnfu,JUI&g, sntan6, scriseste: cd Domnului slujegti(Mglei 4,_1Q; tA^4). Drept P_grrero._nom. aceea, suntem datori a-f di i tot ult pe acest viglean Ceea ce a spus Domnul dihvolului pentru noi s.a spu lga, re i--Q ele. 99r-t"a-t"p-rin I . Nu.trehuiesine mirinh in deqertcu putereaharicd a izgonirii dracilor; tu treb-_uie ne semefim si de darul haric al vindecirii bolilor. Nu e vrednic de minunare cel ce alungd draci, nici de dispref cel carenu-i alungd.Cel cedoregte judecadrept a cu privire la un monah {gggreete-ae*&lgl.in'-care -crglMintuitorului, nu dl nostru - drept aceea, El a zis ucenicilor Sdi: Na ad bucuraficd duhurile sepleacd aoud,ci bucurr$i-ad ailrtosc mai sunt scrise certryi(Luca 10, 20).Faptul in. 127

:evg(u*"\
Ai \-/

d teama aceasta e-neiht6rziatlndepdr-

vese-lie".in-crgd-i-ntare, bu-crrrie, nes.p,usi , innoire a sufletului, p_a$a gAndurilor si toate ce' le zise mai sus, tdrie a.sufletqlui gi..dragostede

r'.-- i atare stare sufleteascd sqlt.sgmlqlyg1g:4-4g[u e. Astfel, Avraam, vilzAnd pe Domnul, Ii a s-a bucurat (Ioan 8, 56\; Iq,an- sdltat de bucurie (Luca 1,41) algnci cAn_d" i a rostit
{-t

sc, cuJrlgd-de-moarte gi celelalte-ae-grne aldtate mai sus, Si urmdtorul lucru sd"yq.glujeas_q{

/ precum gu.in-liturat-o T-lqqflrycid,ep"qu It4_arele-" Arhangh_e"l avriil cAnd s-a ardtat Ma ri "-G gi lui Zaharia, gi ingerul cAnd s-a ardtat femeei 126

I]I{IANCIANINOV L SFANT'U IC]NA1'IE

D E S I ' I { EV I I D E N I l , I ) U H U t { l S l N { I N L J N I

cd numele noastre sunt scrise in ceruri este mdrhrria -virtuf,i 4949t-regi a faptului cd viafa noastri estebinepldcutd lui pumnezeu; iar

celor ce se miresc cu facereade minuni, aceea, Au Doamne! nu in nu cu virtutea, qi zic. Doamne, Tdu draciam Tdu am prorocit, cu numele numele ;i Tdu nrulteruinuniamficut? le-a scos, cu numele Ei pe rispuns: Amin zic aoud:nu ad cunosc aoi (Ma-

r\';\'\(^ r t-gp ,rorbit diq-culga5@g dobAnditddin v i.e$ti, mi fac ca un lipsit de minte (II Corinteni 12,77), qgntinuAnd cuvdntul. Domnul, Care aucd de ce spun eu, q+-r.r-p-agtqfac aceastad-injnirna d, ci nu pentru mi4eins-umi, ci pentru dragosteav-oastreEi-ziai*en'yoptri incep istorisirea - d esp re 6icteEuggril,e-arice+ti'ee*!uri sq!-t -cunos,cJ!.tgjtrgcersate.De cAteori nu m-au numit draci ,,felicit", iar eu i gql.blestemqti1tru nurqele Domnului! De cAteori nu mi-au prevestit c,{-apa rAului se va umfla, iar eu le-am dat rdspuns:o$i Odatlau venit la mine in chip *JilgggJggg?" intru aserndnarede ostaqiinarmafi amenint,dtor, 728

cu tot felul dc g*",hotArad Altddati, lq4-+dch"iB de-q-a_1, umplut casa. Afunci am rostit spusapsalmului: Ace;tiain cnre ace;tia cni,iay.,1toj..1t^ tnqi 1te (Ps. 19, 8). ttttlui.Duntnezeului nostruaoruchentn in vreme ce md gam astfel,Domnul i-a alungat.Odati, i, au venit la rninefdcind e de lumini qi zicind: ,,Antonie! Am venit la tine si am adus lumind!" Eu, inchizAnd ochii, am prins a*nnd-ruga, gi neintArziat s--a*atins. Dupi cAtelumina gecrgdinciogilor. va luni, UJfJfit cAnTdrrcl-pEafmirostincl spuse qi din SfAntaScripturi: iar eu ca u uzeam (Ps.37,13).S-aintdmplat c.aei l*o*eu_infa mea; eu, filf,ti-rrd.!,dbUr, petreceamintr.u r, cic6nj;rd, ru g5ciun e. D up d aceasta ?-u--v.enit_ia qlrisAnd s*i""ddn[find; insd vdzAnd cd eu md rog gi,.stAnd irrtins, sdvArgege cAntarede psalmi g[ , indatd au inceput a plAngesi a se tAngui, ca nigte lipsifi de pu,teri-cesunt, i i, Care a-infrinat gi a stricat gi cu-Le.zareasdlbdticia lor. ? Odat5, dracul mi s-a aritat ca o deJ,ingqa"ipomenitigi a cu,fgzat spund:,,Eu si sunt puterealui Dumnezeu,eu sunt purtareade grijd a lui Dumnezeu:pot s5-1i diruicsc bine; cc vreT?" insd eu, clgaind am asupralui gi am incercatsd il bat; in fapt, .
729

I]I{IANCIANINOV IGNA I IE, SFANTUL

D E S P I T E D E N I I D U I I U I { IS I M I N U N I VE ,

mi s-a pirut ci l-arn Ei bitutlr Vria;ul a pierit .cu-tofi.d.raciitui. Odati, in indati, di di,avolul a venit la mine, fuvreme ce ci tine in mAini and jn.f,,afigare" dg=sanah; pAini, gi !L,a imbiat dup5 cum urmeaz6':,,i!cecu teazd, marea ta postire gi gusti hrand, fiindde cd orn eqti gi eqti su.pqs.p-rimgidiei a cidea b olnav." PJiceped tr/icleniaJu L)m- am sculat Ia a rugdciune: nesuferind aceastul_Sl pierit, cAteori

V-am povestitaceasta, un lipsit de minte ca ascultatiacum si cele ce urmeazi, ca sd vicfuiti

nu-rsi*"l5hrsit
de a mi face fie la el! lnsi am folosi nilucireaapierit.D i t

intrebat: ,,Cine eqti fu?" ,,$tr sunt_Satapa", mi-a rispuns el. Iarisi l-am intrebat: ,,Pentruce ai venit aici?" El a intors cuvAnt:,,in deqertmi invinuiescmonahii gi tofi creqtinii!in desertnu inceteazd. nici o clipi si mi blesteme!" Es i am zis: fiindcd ii prigonegti gi nu le dai ,,Ei Iac aceasta

Hristasl(Romi.gnu md aa despnrtide^dragostea"lai pani 8, 35). se-arunc;ru unii asupra celorlalfi intre ei. Nu eu ii ostoiam gi ii 1,Care a zis:. goneam: r din cer cdzdnd(LuVdzut-antpe satana qa 10, 18). Fiii'mei! Amintindu-vi spusa Apos-

es "4-er -qtqig_4s];Jvt-

i gi ingerilor lui.
I Atunci cind vede duhuri, omul nu poate - intruc6t se se ce Vad--eJ sivArqegtein fapt sau esfdri a gregi d.1c te cloar vedenie. Vezi si Fapte12,9.

Itti i--eu.ljwb,JfutrBt gi sdbiile cetd{ile le-aisfdrkmat i i (Ps.9, 6)?in stdpAnirea mea nu a mai rdmasnic!. -,' g*l9S:__li9::*[31a,_ryL-o*c-ela[e.Pretutindenia fost primiti cregtindtatea, acum si pustiurile iar s-auumplut de monahi. Sdf4ca" b"1119_ , gi_qing md invinuiascd in degertpe mine." Afunci, harulD-omnului, i-am spus dracului: , e.lggegg1r=q.*rdmai min_ciunX niciodati nrr Sriiegti=dfegf Acum $i insd f_drd vrei sd plt"na.de_v-^{5ul: fiindcd Hristos,.prinve$Ieg S 1t,te-iaoUoiat gi te-4deqp-uiat." Dracul, a Mintu"u*"ie itorului gi ne_f"abdAnd,focul ie-se ce din 4g9;-t nume, a pierit. 737

130

SIJANTUL IGNATIE BIUANCIANINOV

DESI'I{E VEDtsNlI. DUHUI{I SI MINUNI

, negregitci estevrednic de dispretul uostru el, gi vrednici de disprefulnostru sunt gi dracii lui. Vrijmagql, dimpreund cu cAiniilui,

porj,algi trengrdsn, ei ne infdgiqeaz?t

va dracul, ndvilind asupra mea, sd md doboare! Nu cumva si mi ridice gi apoi si dea de pdmdnt cu mine! Nu cumva si mi scoatddin minqi de sdnu frici nivdlind pe neasteptate!" eg-Anduri; nc ingiduim asem"enq4 piari. ca unii ce urmeazd--sd 4gi* din ce in ce mai mult Dimpotrivd, d.9 u-mp-len-dg-$,e bug-grie,ca unii gtn-Sf-e,.dl.nJa, ce au a mogteni mAntuirea, pqs$gfdjl-ginfe gun-o,i-DA.mnul, ce a pus pe fuCel faplgl gd dracii gi i-a zdrobit. SAne gAndim, de asemenea,si neincetatsi ne amintim cd i vrijmagii nu pot si ne prisinuD"-pm$llS

-dutcd toful se afld in dreapta lui Dumnezeu, ci dracii sunt cu totul neputinciogifafd de cregtini, cd ei nu au in nici o_p^Iiyinfinici cea mai mici stipAnire; dacd, zic;Iqgla!;y-qgg9Jill-ingrddiLcu se.vgr, depirta de la el. cu.rusine. ageastilarm-d, Vrdjmagul l-a_aflatastfel inarmat pgle-v gi s-a depdrtat de la el; lar_peIuda l-a aflat td a[r4s..in robia sa. Dacd vrem s5-l disqmi gi _fa, preluim pe vrdjma+ tt+t4,orunrile-Ournnezeisgti, ca s5 ri m And sufl etul mereu intru brrSlffia pricinuitd d iin D*.umnezeu. Atunci vom socoti priveligtile dr Iseec-Lacobfel acilar. rl rep t Jtr m; w'q] y gq-ggcd decAtne urmdresc:fiindcd, precum am zis mai inainte, q|-s^gnt peste mdico gi ; neinc etat ii cutremurd-foeutlre.F.llla*de"ft etg_cel_a tcp.tatde eL ce_lga lor. g ti"t 9i urmdtotul lucru trebuie si il qtifi, ca sd fifi : ferifi de primejdie: cdnd fi se-infdfiEe-azd vrssyc-

Oeoiu ffiffiff

oricare ar fDqdjespdranatezi,
r-

fi vedenia aceasta,

" D--aci sunt..sftrqi


cei ce s-au ardtag vor prefacs spri.h4iEi!|g_i ma ta i4t1u, lucurie; iar dacd ardJaf.e_a drieste

133

SFANTUL IGNATIE BI{IANCIANINOV

DESI'RE VEDENII, DUFIUI{ISI MINUNI

fi
{
I

prd-gi,

, foarte ostenicioase

I
Pundnd o asemeneaintrebare, Iosua Navi a fost incredintat de adevir (Iosua Navi 5, 1'3),iar de Daniil nu s-a ascuns vrijmagul (Daniil 70,20)" . Acei nevoitori care nu au dobAndit darul deo-

nevoinfe trupeqh, .de a d.ebdn. Diavolul l=aingelat:l-a scosdin chilie, d l-a pus pe vArful muntelui numit Storiu qi, de car si cai, dupd carei-a zis: <Dumnezeu m-a trimis ca*sil-te iarr in RaL ca,peJlie." Asijg"A.ti sale dutrcyniceSti 91s;a suit in__car: a,tun_c! it,el a c,.6,z..t l-a_mare-lnalgid_e I49.,.?gqz-qlpe-pe-t-n-a$t-*i-a-ms-ri-t-qu--m-oa.rtevred"I 4lq-A{e-plans -+t,fotodafd--de*rAs. E limpede : Asinas a pierit fiind
tere duhovniceascd desp-re. taina rdscumpdr.drii o_1ne, de cdtre DumnLi{i

care "sshirr.rd"uhurilor,

"ea-

a, ryau iflleleiscd Hri'stss este.'pentrucreqtin

gi chlg sufletul propriu; care din aceasti pricind s;4ntintr-o misurd mai mare sau mai mici in / s-au supus unor -pj?re 1d-obg{! nt"a"tine-nerocirlli-chiar"pierzf,rr-t-i-n-ur-m-4'led"e, care a venit pe temeiul qlffqpeg"tk.d-U-hl+-rrlor, istovirii trupufqi prin nevoinle trupegti gi

qezeul-Om.
ine,pe careseintea. Din aceeasipricini, "tS13Z{_ unei infricegdtoate nenorociri s-au supus doi zd,votali- -4!n. Lavra Ki erro-Pe cetska, sfinf, i Isaachie gi Nichita: celui dintAi i s-a ardtat dqqci1Slinul lui.Hristos, celuilalt. in chip de inger2.Indreptdfite pe deplin sunt cuvintele SfAntuluiApostol Petru:Vrdjrunqul uostru, dinaolul, umbld, un leu ca
nu-si afli locin e
cdnd a alcituit ViataPreacuviosuluiAntonie cel Mare. Evagrie recunoaste ci traducerea sa nu este prea exact5 - insi traducerea aceasta,fiind fdcutl de un monah care cunostea din cercarevia{a de anahoret, nu e lipsiti de valoare. 1 CuvAntul 55. 2 Vie[ila Sfinfilor, Viafa Preacuviosului Isaachie, 14 februarie; Via[a Pr eactrviosului N i chi ta, 31 ian uarie.

ratadevircrede.Preac.[v"isflgl,lsaa-c*Sirulistoriseqte: ,,IJn oarecareAsinas, de bastini din cetatea Edesei,alcituitor al multor stihuri din cAte
trei cuvinte, care se cAntd pAnd in ziua de astdzi,

duceav-i-e-tgife*in"altd,.(

)2.El si-a luat asu-

I Patericul egiptean, Apoftegmele Preacuviosului Pimen cel Mare. 2 Variantele date intre paranteze sunt conforme cu traducerea latind a textului grec de citre Evagrie. De aceste variante s-a folosit SfAntul Dimitrie al Rostovului atunci

134

135

SFANl UL IGNAl'IE BI{IANCIANINOV

DESI'I{E VEDENII,DUI.IUI{I MINUNI SI

ptc cduffind cines{nglifi (l Petru?, 8) El rdcnirtd, qegi gi ii in ghi te p-e5e,r-*-e.p.1r1ti-frAo p;u 11g1.-cifn ae-

in are de-a facecu amdgito,rul. caracterul-sfAnhllui stitea o deos_ebitdglftrp[tate 4pleearespre gi ascultarefiri cAfrire,precum lesnese poate vedeadin citireaVietii sale. n a rdspuns, gr5tosqf,.v_rei_EamiiejJaser?" Zicind acestea, ria dicat piciorul ca si intre in car, si-a fdcut i, in .grqra-,c-druia diaveilul, dimpreund cu carul si caii, ap_ief-i_t-intr__o*._q!pd1. Seiafelege $ig]9-9.-"9-:"a ednd nebdgatdde seamdintr-o misuri atAt de eJg i s-au 14tcd, aproage sd il piardi. a!q! de a fi amdglfi de Edtre-,-duhurile-viclene, pentru noi aceastdprimejdie eete.gi-m"ai ingrozitoare. Dacd sfinfii lgiau qg-qgnoggg_t-into-tde-auna ce li s-auardtat pe dracii in chipul sfinlilor gi al lui Hristos lnsusi, cum putem si credem despre noi insine cd ii recunoasri r, socotindu-necu toful neinstare_de o_,_y-gdere ca aceAsta.

ii
doboarc i sau de

e. $ijlocul pe neinde.stuldtoare carediavolul l-a intrebuintat cu atAtareusiti imp-otrivalui Asinas a vrut sil intrebuinfeze pentru zdrobirea P;941;g1vilosu,l,uj,5jm pe De la Asinas a luat mai inainte in-cuviin{are; g-t_Alp-nic a vrut si il vAnezena-v-"glil9_p-g i:"?tsp

a!g'1"-

hnJa

carei-o pregitise.

cu de-inger luminat, Bjnfdg$at et.aJuatrliar u4,ear qi cai de foc lui Simeon, care stitea pe un stAlp inalt. ,,Ascultd, Simeoane!, a grdit el. Dumnezeul cerului si al pdmAntului m-a trimis la tine, precum vezi, cu car si cai, ca sd te iau la cer ca pe Ilie: egti vrednic de asemenea cinstire pentru sfintenia viefii tale. A venit de acum ceasul in care ai de cules roadele ostenelilor tale gi de primit cununa slavei din mAna Domnului. Mergi fdri intArziere, robule al lui Dumnezeu, si-L vezi pe Ficdtorul tdu, sd te inchini Fdcitorului tdu, Celui ce te-a zidit dupd chipul Siu. Si te vadi ingerii gi arhanghelii, prorocii, apostolii, mucenicii, care doresc a te vedea." Cand ispititorul a zis acestea si altelc ca acestea- dracii sunt mult grditgri gi miiestru grditori - Preacuviosul n-:a priceput cd

S_finfii creqtin, indrumdtoriai ascetismului pitrunzAnd ffie.,Duhul,SfAnt,


binefdcdtoaresi Dumnezeiegteinleleapti din care ry$gJele omeneEti suntin vrernea pftrecerii lor pimdntegti ca si cu 1Vielile 1 Sfitr[ilor, septembrie.

136

L37

I, SFANTU IGNAf IE BITIANCIANINOV

DESI'IIE VEDENII,I)UT{URI MINUNI SI

perd-e-le vdluri, poruncescnevoitorilor bi.n]Ste Ei adinici-unui.chip gi necredin fdliqeazd aq1-&ve.4te nici unei

citim urmitoarea povati:,,{Jnui oarecaremonah i s-a aritat diavolul, schimbat la chip in inger luminat, si i-a griit: <Eu sunt Gavriil; am fost trimis de Dumnezeu la tine." $onahul i-a rdspuns: i-f

ai
stientizAndu-ne c*ho.tir6re

xte, dlutruui-lre.sffu si -il ru 95m p e d e a.v.ede-aqi Dumnezeu re-de-toalecursele legug rdu arrigirife-.pe-eareJe+isp6ndese i, care sunt in calea oamenilor duhgflg-, tie netdmddu!!e-f a[d de bg.hg_yg gf i qi .f gy1s .g_g-" urdscat6t de mult neaoameni. incdt daci li s-ar ingddui de citre rrul omenesc, dreapta nevizutd care le fine in chip nevdzut, ne-ar nimici intr-o clipdl. invdldtura despresuspomenita prevederegi despre mAnfuitoareaneincrederefafd de aritirile duhurilor esteprimiti din predaniile ei de intreagaBiserici: e? este r4orale, pe care fiii ei sunt r-

al pierit fdrd intArziere." Din aceastdpricini si spun bdtrAnii: ,,Chiar dacd intr-adevir s-ar qi ardta cuiva inge1, nujlprimi, zicAnd: Eu, i vietuind, sunt nevrednic a vedea inger." IJn oarecare bdtrAn spunea despre sine cd petrecAnd si nevoindu-se in chilia sa, a_vdzut dra-qiaievejr, insd nu i-a bd,gat nicidecum in seamd. Diavolul, vdzdndu-se biruit, a venit odatd la

de-chrB lumini mare), zicind:,,Eu , beEan"Gn sunt Hristos."BitrAnul,la vederea a*inchis lui,
ochii si a zis: A_pe

Care-.-Ins.ugi-azis:Mulli aoraeniintrunu' mele Meu,zichnd: suntHristos, pe mul[iuor:, Eu gi


in;ela (Matei 24, 5)." Auzind aceasta, diavolul a pi-eri! iar bdtrdnul a dat slavdlui Dumnezeu.Au chip pe,Fkistos sau vreun inger, ca sdnu-ti iegi de tot dinrniqle, luAnd lupul in chip de pdstor gi dAnd-inchinare vrijmaqilor tii, dracii."r c degartilnevoifste'Slava
1Astfel de inchinare a dat diavolului, care se aritase in chipul lui Flristos,Preacuviosul lsaachiedin Lavra Pecerska si a pdtimit cumplit.

sd nu pri*"gti, u vreunui inger, sau vreunui SfAnt, sau vreo inchipuire de lumind; fafd de aceste vedenii si intru dispref fafd de ele."z Proloage in
I Preacuviosul Macarie cel Mare, Ornilia XXVI, cap.3. 2 Dobrotoliubic, cap.73, tom2.

138

1.39

NINOV SFANTULIGNAI'IEBI{IANCIN

DESI'I{E VEDENII,DUI IURI SI MINUNI

si torul mAnat de ea s-e*strdduieqte iqi infifiqeze Dumnezeirea prin chipuri gi asemdn-dri. tre$i i seimpartu.nebuie sdqtii urmdtorul lucru:

acum...Dacdvezi cevain ch-ip_,_s-1gt_!jt minsau cu t , nicicum si piime.sti, ori cd va fi chipul lui Hristos sau al unui inger sau al vreunui sfdnf ori cdv4 fi i4f;gS4gq i4p_qsi este proprie pdn firea.ei ii a, $i ea alcituiegte ct1 uquqln[d chipurile pe care le , lucru prin careei i9i aduc vitdmare sieqi... Adeseori, ceeaceDumnezeu a ingdduit pentru ca nevoitorul sd igi cAqtige cununi a vitdmatpe mulfi: fii_ndcd tui_Pgre si=-sc.vad5inclind.

l, in povefele sale citre un isihast sPune: sd ilq",,Vr_gau cunogti cu de-amdnuntul deqp-1e btrg--negdin{d (spre minciuna acoperitd cu masca binelui), sd*cape$vitdmare cAt se poate de stdpAnimare gi siifipierzi-su0ehrl. lgare a omului se pleaci lesnespre impdrtigirea s cu cei potrivnici (cu duhurile cdzute),
itoare a ci, fiindci aceqtia

se afli mereu sub inrAurirealor (a duhurilor). ri gi de cei cu sunt aproape P_fegii .pier gropi de cideri g-i. vis-drt-sB-te zaetatea lor (mintea gi inima incepdtorilor gi {celor cu rAnduiald de sine) sg,afli sub sti.pAnirea barbarilor. Si nu e de mirare daEd cia s;a amigit gri Ei;3 ieqit din.minte, daci a prfunit ori primeste ingelare, sau vede ceea ce este impotriva adevdrului, sau vorbegte, 4in.Jip-sd re, ceea ce nu se cade. Nu este de mirare dacd un incepdto_reste amdgit chiar gi dupd osteneli multe: fiindcd asta s-a intAmplat cu mulgi nevoitori din vechime si de

q-hi,p cei gtiu-tori, cgg. cu*mhtea ori i-11, glptit, spre e/ ca un prealesne {qcsdtor...Nu pufini ostenealdeste de trebuinfd c4 sd ajUngd g1q[je curdteascd tot ceesde fdrd gregla a-d,evir

vdrului, . Drept aceea,cel care vrea si ajungd in linistire estedator sd umble t cutremur +i.tdnggige, plAnsd gi to-tdeauna pentru pdcatele sale,intristAndu-se si temAndu-se nu cadi de la Dumnezeu,sdnu sd fie supus despirfirii de El in veacul acesta in sau cel viitor. Diavolul, q_tunci cAnd vede p-ecineva
141

r40

SFAN'IUL IGNAI']I] I]ITIANCIAN INOV

D E S P I T E E D E N I I , D U I I T J I TS I M I N U N I V I

, tQPlAngerea -@+ie,f,uiegte(cu pe care o aduce plAnsul. de mAndu.-se --. Iar dacd cineva,avAnd drept cdlduzd 6.\1J.r\ sd , r4lseazd aiungdla cevainalt +i-a"5t-oba-{dit fl,];), ttT* '*/g"*

dacde de la Dumnezeuori de la satana."r indetdriledricestisimtitesecunoscdupd-I----------------qAdgle_loJ, dupd r asuprasufletuluj)precum a zis gi MAntuitorul: Dtrpd.1oadqle ti aefi cunon;te Jor (Matei 7, 76, Z0). trl sem nev r edni c ed ft.Insi ?i fupd aqes-

Ir,^,i";'; -

pe sale,-ca o slugd a'sa.Din aceastipricind, 6rrl8)"ste ajmbinaeu rugeciune? gi planil

duqi cg..pbldznlps secdlduzesc cer-q-e-,v^refuiesc are suntvitdma$...-Omul pd a lor socotinfilesne


+--,"g'--

sa sc-d)*ca in teIe:re-re:lghq-ynicea sJ-qg quAbnt--c -g Nu leingrqd-egf


la
cdr

5,'1,4). a fost cercetat[vizitat] odati de cdtre SfAntul Apostol invd!5turi de favel, carei-a impirtdgit oarecare taini. ln ziua urmdtoare,preacuviosuluii s-ainfdfigat a-ye.derue intocmai la fel. -Agr scuip-4!:o iLfAtd, scrie Eleazarin insemndrile sale,si i-am
, cu.amdg-i1ile ta."2latd,,pll-

qi aliag$qci sd de crezare).SAq

ednic t hmP'

i oezi. Diavolul nu le noateda, chiar daci se pre-

pe diavol, care i se in chipul lui Hristos3. Pentrq gei a scipa de amigire, de vitimare gi pierzare sti

in le rdutifii.

lepddare deo:ig+ee.vedenie, potri-

l Ultimul dintre Capetele foarte folositoare ale Preacuviosufui Crigorie Sinaitul, Dobrotoliubie, tom 1. 2 Manuscris. 7 VielileSfiutilor,l5 mai.

r42

t43

SFAN'fU L IGNAI'IE BI{IA NCIANINOV

DESI'RE VEDENII,DUI IUI{I SI MINUNI


ln

cu neputtnfe vit dsgivi_19-i!ei privire la ele. arei f i fdrnicii insp iirn Antdto eare-este p.fi-cinA atAt a duhuriloa fdldrnicii inspdimAntdtoare prin sale?Pricina e vddiiul, cAtgi pln urmir..de

ei munfi de aur si de argint, precum si alte lucruri de,lux gi pdmAnteascimdrefie, eU,,S"eapul a afla r.is-. de qi iub-irii de"agoniseali, dacd aceasta e in suflet;altor nevoitori, in acelasiscop, d mese-.cu mAncdmri gi bduturi imbelgugate; - altora le infifiqeazd qali larrgi,unde rdsund.'rnu- * zica, pline de mulfimile celor care se veselesc si ddnfuiesc;altora ti"p,@i care atAtprin frumusefeaproprie, cAtqi
VOf r

neasc{, ce insofegte

qi ieraaetegea de a ,4114 .F--e-sine. au fesut,'\!e11 gi Eva


'3): Asa4 (Facerea por.uncii-lui Dumne-z-eu dupd ucicu atAt

derea fratelui siu, Abel (Facerea4).

afunci se arati in i, i&chip je p444L" de-. tem-niti sau cetate,in sclipitoare, cu

.r( r."\ c

v-{-'l

mai puternicgi mai subtire e ace4sti in el . Rd-ufdcdtorii dicei 4aau-l_+.ta


nadins gi dezndddjduifi sunt totodati, indeobste, qiJataadcii-cet mai lipsigi de conEtiinfd. Ascunsi sub ma"sca. fdfdrniciei, ascungi sub r-r-l"ate-a v-"u"tu$ii g_is-finfeniei, ei pregdtesc gi sdvArgesccele mai mari firidelegi. i-

p.gl csl_o,rg
. !e alfii s-au strdduit s$_amdgeqscdprln c6nta[g Peqa.miteirugerea$Aprin muzicd armonioasd, p3sdmitegerea-scd. alfii s-au strdduit sd ii duPe c{ in qdf}.ciJe pasdmite dumnezeiegti.,{ltora li s.-.au.ar-etat iq#hizul I}rardtat

aAi.tq

{_

tJ.\f!a

!,cu'3!gllgllfgfle,mai gi

lqsaqf-i-1d-{glege"a.

departe;altora li s_au *lg. qi cu4g$ggJorafl_4fl

indreptat - fac rdul, ludnd indeobste chip de

statornici, nede ::i-t#i9d!ori deznd-ddjduiti,

lui Hrlstop insugi.F.rse st$-dg-iesc

sfinfiinseri,plo.-rseL.m,llgenieu-apqiprilffi b"r
r44

ilor. -indem. pe _cei care ii vedeau sd_nu_se-indoiaslAndu-i cd de ei, sd lu sogg*gjlq_4.,-s-un!.d-gh_q-ri lepddatg striduindu-se sd dea incredintare cd sunt suflete omenestia ciror soartdnu a fost incd hotdrA145

snANrul IGNATIEBI{IANCInNINov

DESPI{E VEDENII,DUFIUI{ISI MINUNT

+'

t{ si carc din aceastiprieini riticesc pe pdmint neafl dndu-giliman: totodati,


p-oJc-_slpa_!:a 1m{elesaq!3/ [cAtc_
/ ' , -----.ii\

i ri.azitatca f a,t-d. mrn-c*i-u-nd, dc

atragg lain-e-redere

pt c-ea mai curatd si sfAntddreptate. Acest din urnmi pijloc de amdgire eg-tg,cq-9-sebire-

haricd de a se smulge din rAndul duhurilor ci.zute, de a lepdda jugul lor; aJost ldsatd insd b,pdgJgi=Ah.gJe rdmAnerea in starea dinainte, gi de . emul ng . Nevointa binecinstitoare n1r este gcAt g$ir.@ii, aslobod"el noastre alegeri, aritate si dovedite prin insesi

cei prinde toate firddglegt]e. i atu4g!,cAnd rf,utatea.lqr.nicinu imp o tri va cirora 9 ind reptatS, i qlg-qSg !i. ,,Cursele' amdgirile.qi.viclene!9 megtegugiriale vrdjmagului trebuie bdgatein ate pdrfife/ spune Du, cdcipre,cum hul SfAnt prin Pavel tuturor toates-afdcttt, ca pe (I Corinteni 9,22), agagi-d-uto{i sdti dobfrndeascd tuturor toate,ca p e.tatis4 ii tragd la pierz4re."r .', impdrtdgirea cu q_lSpgdAj"'-d"e}.ugA,ygie ie a inD_ umnezeu gi cu sfintii ingeri, d trat in impirtiqire cu duhurile rele,intr-un rind cu ele, ia-rAndul-fiinqelor lepddate de Dumnezeu, vrdjmagelui Dumnezeu, s-a suPus duhurii-a fqEtdatd de citre D,umnelor rele. :cetnb a fost ldsatdinsd la slobqda lui alegereprimirea sau lepddareaacestei
tCuvintul 7, cap.7,

impdrtdgirea, sd ne slobozim din robie; iar noi avem neapdra ti nevoie s!_4^e* dorinta .{_o_v__gdim

in luqrare:q futuror mifloacelor ce lin de noi, Inq16nd.. in lumea duhurilor pentiu a ne dobAndi libertatea,ne_in!414^ in primul

ne_tStarnicd a lepida iue"l f;;lBri"p;ffi" de

rdnd cu dgh$rile.sierrt". Miiui ii i^t.S;ffi


ne cilduzegte,ne ajutd gi lupti pentru noi hafglDumnezebc, dat noud laSfAntul Botez, fH de carelupta cu duhurile qi slobozireadin robia lor sunt cu neputinfd, totugi inconiurati de ele si, aflAndu i in impdrtigire cq -ele, suntem datori sd ne smulgem din aceasti impdrtdgire in chip silnic de ele. 6nduri simtiminte rele gi mincinoase.Din pricina ames-l

146

747

SIIAN'IUL IGNA f IE BI{IANCIANINOV

DESPITE VEDENII,DUFIUI{I MINUNI SI

tecirii cu cele din urmd, s-gnt netrebnice gi cele c, in care n-avcm cum sd nnu ne afldm in robia 1or, 9i*caatare e cu care i$p.fg^q4a-sjJnte gte'flrga noastri cdzutd, sau gi de care s in,carc qEulJnpddat [respins] chiar gi de firea cdtt . si al"adevirulii. LucrAnd in acest chip Prin gAni durl si visdri, duhurile lucreazi intocmai la fel 9i ', F -

nevoitori lepddaserdcu lucrul impirtisir-ea dintAi si se aritaseri cu lucrul in stare de cea de-a d ou a im p i r tdsi re. {g*e39!a_rdn"d-U-ial_a a ardtat-o I MAntui-

cAndincep sd-Sg BagdUlalg Af.atsin chip--sim.ttt.

t-o_r-,r.r"t C31ea luat 1g_.stru, la dg,pdcat: inceput I s-ainfifigat in pustie ispititorul diavol, iar dupi aceea,cdn-d deja diayolut fgqgg_e in-frdnr.de Domtul, sfin[ii inger"is-?u flpropiat .de.Dornnul gi,sluj au e ne lui (Matei4, -11), sp,uneEv-angh"e-l-ia. n-au L"_qa5--e_ dobAndit indestuldi.SgnqegJefg-a din_lgpJg-r-r-e.-v*q7gtd -p_c-q -e,!e , indrumdtorii

inq.grcafi monahismului ai e qe-ncvcraflga"B-reaapdgcuposuJga,.pJyegherea,


I nie, Macarie,Pahomiecel Mare, Marcu Tracicul, Andrei nebunul pentru Hris,,Maria Egipteanca, : tos,Ioan Multpdtimitorul gi ale tuturor celorlalqi sfinti nevoitori. t--ajncWgt, ei au'avut de luptat cugdnduri,visdrisisim"timintefuAdlt-PilA!.t"etb p{9,4toaq9: dupd trecerea unui qf_[+"If*p-ggp_spi Bot lesne sd am"dgeased"-nevoitorul, spre vdtdmarea si pierzania sat. eschisi cu dracii sunt in stqgg.fo4,rtepuFni nevoitori, chiar gi dintre,monahi suntin stare aceia care ag dp-.b0+_fitQg*gaqz--{vordrea,Ae-.v"9_.14_|g in urma cdrora cep deglabd e in-

qi stqlg{'l'u,ce silrlte, timp indelungat,d,upd.mu,l-tecg"fg

dgrgp-9g,bg:iJ" l. ta cg,.-9.1e, qp
si deosebeas-

r ; Atunci cAnd au ajuns la,y9-dgfea-t-rgp.gJrscd a t i-au intAmpinat tabereleind.uhurilor, A, gggilor lepidafi, iar apoi, -au apropi at de ei .gi -aujntra.t"in*t-ruipp i-rti sire s iregeri, fiindci de-acum acegti sfinfi cUci".""sfintii

c.qH+ele-ds_Jasprinmijlocirea."-Eim!-irjrdrrhgyn1g-eqti, a cdror nevointd este adumbritd de cei


1 Scara,Cuvdntul 27;Preacuviosul Nil Sorski, CuvAntul 17. Proloage,9 ianuarie, despre monahul amigit de draci; ViataSfAntului Nichita din Lavra Pecerska,3l ianuarie.

r48

149

SFANTUL IGNATIE BI{IANCIANINOV

Singura intrare corecti in harul Dumnezeiesc'. Sin creg$in5. gura lume a d uhu rilor este r-rev.*oin$g intrare corectdintru yq{erea trupea a duhurii. l o r o co n sti tu i e s Pc cei care sunt vrednici sd intre intru aceastd uqi' cel vedere care se arunci in vedereatrupeascda duhurilor t, ul"cap siu se p oart d in ehip-greqrl-n-el-egiui nF potrivnic voii lui Dumnezeu: precum 9i si U$*ia-,ca-acesta ggape

()espr e tederea duhovniceqscq q duhuri[or

mei

agifge-de-p-t1re.

(\f, ult mai pufin stAnjenitoare este pen\ /Yl y' '\tru om mdrginirea vederii sale truri gti, orbjrea_verlp i d i ntAi,.-priein_uita-9 .cid epe { re, d.e_c! , ptiCinulti de aceeagi cideret. ,,Careorbire a duhului? Ce orbire a duhului?" -intreabd mai alesinfeleplii acestei lumi si, neagteptAnd rispuns, nllrrfescfdr.dintArziere gald,l' ves . fl g--c_a"f -q!,.prgs_tie-" tirea despre orbirea omenesc,despre d-uh.ului Asa este aceastd orbire! Ea poate fi numitd, fdri a gresi, c.hiar.msarte. cumaa tpi suntent Nz pj orbi? (Ioan9,40) - 1! intreUau orbii si increzufii fafisei pe Dom4ul. , dsta r.rtr-insea-rud cdzufi,care nu u I dobindescvedereintru Domnul Iisus Hristos (Ioan 9,

I Preacuviosul Nil Sorski, Cuvdntul 11;agijdereacuget5 si ceilalgipovXfuitori ai ascetismului cregtin.

t Cu privire la i vorbeste mult SfAntul Tihon de Zadonsk in Scrisorilcsale de chilie.

151

S I ] A N ' f U L I G N N ' I ' II i I J I { I A N C I N N I N O V

D E S I ' | i EV E D E N I I , D U l l U l t l S l l v { I N U N I

39, 41).Si nc striduim a cerceta in lumina Sfin-

in!d; gpapare u
I

plas dUp-a_b_unul aJomului, cijn de duhul

prrn urmare d

. InvdfdturadesprevederileduhovSf nise.gti ale*-mfrgi esteinfdtisatddeosebitcu o sau mare limpezime si amdnuntimede citre Sfiryf$l , mitropotitul Damasculuir.

Erdngsrga

i esteprimul-"9"ry+Jg_+ell dr-

'ogu

c"* qi Domnul i-a numit pe cirturari (invd[a[i) oarbe, orbi (Matei Z3)' cqldryze qi farisei n.ebuni^gi care nu intri in impirdlia cerurilor qi,"ngl-,ejngeduie oamenilor sd intre-in ea. Atunci cAnd omul s.9-neYo-iegte

hovnicesc adus acesteia de cdtre harul lui Du-mnezeu ahrnci cAnd o adumbreqte. E-4std in gustarea i qelei plag1ltg lui Dumnezgu, ames-

haric:; qi desehide tecati cuiiflhngAiere


ngis$i o priveligte nemaivdzutd pAnd atunci de ea. in urmfsirirtimAntutui duhovniceiE)apare , dupd cum spune SfAnta (Ps. Scripturi: Gusta[i Eiaede[i 33,8). in urma vederii, qlmplnAn_tul . .Din fdp-tg_i-fe--a d senagteo cdlduri nemdsurati, ce se Ap i de la gAndurile fierbinfi.-ca_re

cel ** trebuie, banrl-^1uiD-unonszeu sidit in i ne vindecg p-glin noi la SfAntu!Bgle"z

v.i4in minte.4gee$iluerare_g;B5tztd

i$ i't

"l."

Contemplafia intelectuali este proprie tuturor cu oamenilor;fiecareom se indeletnicegte meditafla abuncicAnd vrea.@ prin celor ce.se curS-fesc pocdesteproprie 152

Tig$r prin cdldura lor si ii dau putinfa de a v,edea. De aici se nasc,precum am spus, gQ{gri in fie*rbintr addncul sufletului, ceeace settumegie gg.Aceastd vederenapte,la rAndul ei, cdlducdldurd, carecregtedin haru-l^Y_e1d.Din aceastd derii, se nastecurgerede lacrimi imbelgugate."t il Cata-vr , lucreazd .gif vederea.Odatd cu incetareasimtimAntului, in- s
I Dobrotoliuhic,tom 3. )t*w rnir*" 2 SfAntul IsaacSirul, inceputul Cuv6ntului 59.

153

NOV SFANTULIL;NNTIEBI{IANCIANI

DESPRE VEDENII, DUIIURI SI MINUNI

- ceteazd vederea. $i

primegteneintd despre de mai-inainte a"duhului siu, orbire cq fdcga ca c sd.i pagi aceasta,ili

ru$al qi

fiinta delo.c:
se ascunde

!n-gq-tite-de---v.S-d3legnegJ-r*mat5. esteciti-

'4.1).^r.r-'

pfului (Matei5" 39), ap-are dreapta judecatd, care ochi pentru ochi, dinte se strdduiegte s-[-s-mulgd

I
;

cezqle;
cu ele,:i pra viefii pdmdntegti,qare mai inainte si,va*fdri sf6rqit:el_i:rcepe d.{ hotarul ei ; e!,incepesdfie;apjtcu , altfel spus strirnuta! cu duhul, la insugi nepirtinitoarei judec_dfa ceqsgl.-mg4illa.ceast+l i lui pgp4_e-peu. ciderea sa,el*v*ed.e._gd Din aren-eapira."t{,gqVo-i*e-de*Riscumpirdtorulgi,punAnd poruncile Domnului pe rinile sale sufletesti si vdzAnd lucrarea tdmdduitoare si de viafd fdcdtoare a acestorporunci asupra acestorrdni gi a sufl etului suferind, dp.bAndegtein credin$a-:r_ie EvangheIi e_ -in_cSpa "ma_r li si E gt hr l-ia p r i n ghg e viafa sa. In Evanghelie,el vede "el mai limpegi 155

1 Patericul egiptean,Apoftegmi Colov. -'' P s t e r i c ue g i p t e a n . l

a Prea.cuviQsului loan

154

SF-,,\ILJl.I(;NAt lll lll{lANCIn NIN()V N

I)llSI'llE VEDENfl. I]UI ILII{tSt N,ilNUNI

clc, ca intr-o oglincli, s

.zuti, si cdde-

poarti cu rrevoitorii rizboi incrinccnat. in acest razboici igi iruhCi-inlrcag, intreaga visunt proprii duhurilor cizutc nu pentru cd le-ar fi fost date la zidirea lor - nu! duhurile cdzute au fost zidite bune, striine de rdu, asa cum stim din invdfdtura lui Antonie cel Mare -, s-au fdcut striine de bine. Repetdm cele spuse mai sus: cddereadracilor sti i in deplina insugire de cdtre Cdtre toateporuncile Tnlem-amindrepei-a -r-dului1.

numai la insirarca accstor vederi fiirldci accstca sunt celc dc o nccesitatevitali 9i la cle poate ajunge grabnic tnonahul rAvnitor; si vom incheia prin cuvintc.le l'rq i-MaX-Un -Mdftul: ,,Nu estecu putinffumi4fii (adici duhur lui) si ajungd la ncpdtimire numai prin fdptuire (adici numai prin nevoinfele trupesti), dacd nu o vgr primi vederi numeroase gi felurite."r CuvAntul ,,primesc" aratd ci acestevcderi nu sunt, la caprecum contemplafiile intelecLuale, gi le face mintea ri pe care re ajunge sau de voia ei: cuvAntul ,,primesc" poate fi inlocuit fr e,fl4i c-izute;sunt inlocuite de

tat, totti cnlea,nndrcBfrtii urLt (Ps.118,128), am g1qieg!-e,.p-fantul desprecdliuzireade citre Dgh q$-s,19 lyj Legdmant, sfsire-bine- insd p-1iggt-?."-ltrl-D--qnnez*eu tocmaiin aceasti
lu crare igrpo triv. .poruncilor evanghelice,in _iqr-4 p-rggna;lq$area cu toate aplecdrile picitoase, studiazd nevoitorul duhurile cdzute,lg Observ_d, le cunoaste: d, dacdi seingdduie, nu facedecAt14 cunoagterea aceasta. exactacelagi In fel esteprimitd cg3g-agtggg4-deSpre cunoagom: tereaesenfialda omului se dobAndegte prin studi_greq felului -s_i.q.d $_ndi"qi.de-a-simf,, a fe1 Scara,Cuvdntul 4, cap. XXXV. De aceeagipdrere sunt tofi Sfinfii PIrin[i.

i, care urmeazi flAngerea jnimii du ^ntretregerealiriiri-zuteessi care o insofesc, iar


i, ce se te inlocuitd de formeazi din nofiunile dobAndite prin vederile duhovniceqti. Pentru a ne despirti de viefuirea dupi indreptarul poruncilor evanghelice, urmdtoare lui Hristos, de frdngede-,pr4r.erenia i, de vederea duhovniceasci, de sloborga pia Fati.milor - altfel spus zirea din ro, , in.rBhia lor*-d-uhurile cizule
t Calist si lgnatie Xantopulos, Despre linistire Ei rugitom2. ciune, cap. 68, Dobrotoliubie,

756

157

SFANTUL IGNATIE BI{IANCIANINOV

D I I S I ' I { EV E D I ] N I I , I f U I { U I { I S I M I N U N I

lului sdu de a luc-ra;c , cu;tAt

ta devlle egLa-a.tsrea

fagfl- du-unostinfa c"uJa[deatre dar este cunoaqtere completatd,; aceastd huril-e,


aceasticunogtinfdnu are,de una singurd,aProape nici o insemndtate in privinfa cunoaqterii a esenfiale omului.
i, ',st*ii\

tegte SfAnta Scripturi. SfAntaEvanghelie il in-

I c; Pentru aceasti invoire, Dumnezeu Se depirteazi dq-la orn, si omul pip_ry.Asa intAmplat cu,.Ananig s-a si Safira, or, care, dupd i, s-au invoit d inaintea Duhului Sfant- si neintlrziat au fost lovifi de moarte.dupi nelegiuire. Ananin,a grdit SfAntulApostol Petru,decen umplut satana cnsdnin{i tu Dtrltului Sfdnt si sddosegti pretul{nrinii?(Fapte5, 3). Ci diavodin lul il ispitegte om pe astase vede din ispitirea Dumnezeului-Omde citre diavol: diavolul a ardtatDomnului ta4teimpirdfiile-pd-

Dumnezeul-Om (Ioan 73, 2), iar dupi aceea pui; prin mijlocirea celei dintAi, ea igi insugegte idei de-qpre lucnrri, prin mijlocireacelei de-a doua igi insugeqteimaginile lucrqrilor. Diavolul, intemeindu-sepe cea dintAi .qapacitafe, strdse duiegte si ne impdrtdgeascd gAnduri p.d-c_it_o-ase, iar inte a capacitate se s-tridui irrragini"smintitoare. ,,Precumcopilul mic gi lipsit de rdutate, spune SfAntulIsihie, vdzAndun scamator,se veselestegi urmeazd scamatorului din nerdutate: aga gi e.!ulnostru, simplu gi bun, fiind zidit astfel de StipAnul Cel Atotbun, se veselegte de momelile celeprin inchipuire ale diavolului; ingelatfiind, se alipegtede rdu ca si cum ar fi bine 159

) gi,in pofida poruncilor Domacestei nului, incepuse a-gi g,ati-g--fa-c-e- bundJa p.4timi,ascunzAndu-se spatelqgrijii ln i - de sdraci.P-g ali[Jare,insd de fapt tq-

implinire, diavolul a-.B"us stipAnire pe=elcu to-ful. ,,Ia seama,spune Fericiful Teofilact,ia seama:a lui, i-a intrat in 9l satala, adicd a intrat i4 inainte, il__b*Ag!a Mai pus stipAnire p-.ede prin patime_.!.qfudi argint: acum a ajgufuti pe pus stdpAnire el cu desdvArsire."
ca . r

58

. q'Pc !

(,\\e\

?,\,

11\ .,tr

'^t ,,-;i,^t.

SFANTUL IC]NATII'] BI{IANCIANINOV

D T J S I ' I { IV E D I i N I I , D U I I U I { I S I I \ I I N U N I ]

lu to

gdndur!-le sale cu inehigui$."' Inchipuirea diavoleascd chiP foarte vitimdi-imPreuni-simfire

si nu vede numai atunci cind strfcri de o boali care irnpiedicd sau curmd lucrareat fireasci. lui
i. ',n

siti cu

. Duhurilc viclcne sunt :

J7\

l\&

pentru acestlucru: ea nu poate deoscbi doar prin p u teri le sale p ro p ri i chjp g.iJs_ad_e u I u.i d e-chi rza_r

despre.femeia pe care o legase satana cu o boa-

supra cdrora nu au efect obignuitelemijl''gaceomenegti de tratament. Toate aceste feluri

ale bflnhfirilprd-i-atlolgti le putem studia citind uklAcS'finlilor-gie-S$Sfi-lg-lerb.Illoralcituitemai ales in scopul zidirii monahilor. Studiul lor in acestescrieri e insd foarte neindestuldtor:penllgmitoare trebutru a dobAndi Atunci cAnd, prin a duhuride tr-ep--tq! I -guri[i, eltfg:-qgAceastdveder duhovniceasci. lgf !+ ti de Duhul Sfant. c3 Pentru ry4t99

intemeiazi pe"sJa1tirea d, precum d"uho a zis si .Sjan.trrl.ls"aa I :,, in teIegerea d uhovni cSiru ceascd estesimtireaviefii vesnice"l, sau,precum mdrfuriseau cei doi ucenici despre simtirea lor qi de.splgt din Utes-tei-.sirntiri vrepe i--gl.De.m-pul, Care nu I I recunoscuseri_ni q_i-cu ni "p*c^hii-trupe+ti ci prin r4$o-namentul min$i: Onrenu nc arden in noi cfrnd grdia(Domnul) in cnle cfrrtd ffrlcune qi ne (Luca 24, 32). Tocmai aceasti ia Scripturile? , carea dat mdrburieadevirat.l despreDom(I dncd sunt de ls Dunulczeu Ioan 4, 1) sau {!l impdrdSaintunericului si urii. Si dea astfel de mdrturie estein stare car{AF._tA poprin gdinfi, i,lgo![d de SfArltuJ,Duh; dar.inima aflati in robia patimilor si dracilor estein starcsd dea numai indicatii nqglffg. Din acerastd pricini, Pleaeu_vj_es_Ul-V.arsan e a spus unui monah careil intreba 5
'Cuvintul38.

estefirgasci pentru ochiul trupesc,carenu vede fiindci a invdlat si vadi, ci ca o insusire fireascd,
I CuvAntul despre trezvie,cap.43,Dobrotoliubie, tom2.

160

t67

SIIAN'fUL IGNAl'It] I]t{IANCIN NINOV

D E S I ' I I EV E D E N I I , I ) I . I II T J I { S I M I N U N I I

t.'

venite dc la Dumnezeu, celc venite {eq ele de la-draci: ,,Lucrul de carc md inal oamenilor 4iunsi la mdsurd m11e (a vArstci duhovnicegti). Dac-i nchiullduntric uu va fi curifit prin doftoriciri multe, nu va putea sd scapede spini gi mirdcini 9i sd culeagi strugurele ce intdreste qi veselesteinima' Dacd omul nu ajunge la mdsura aceasta,nu poate.deosebi(acesgi 1a cdd_gt te gAnduri), ci mai ales fald fu.Egj ca in continuare, Marele care vin de la draci sunt, mai intAi dc toate, plrn-eiglg.lburare si-in-t-ris-tAre, 9i i alfeg ifr chip ascuns Qisub$re: i s.eimbracd in lraine de-.oi,adic

dacd dracii palimbrdcati in haine de oaic, ci, fiind pe diniuntru lupi ripitori,.se dau in-vilcag pe care o aduc: fiindci s-a zis c.l .p-fln,.ful,.b-gr-+-Lqa dupd y ti ue{i cunon;le(Matei 7, 15-16). Sd ne infelepfeascdDomnul pe noi tofi ca sd nq ne la.p_Ag].a[ra"g!dreptatca lor (cea pdruti)."r Vom de_ incheia CuvAnful nostru prin povata cu duhovniceasciinfelepciune a f, e : ,,Iubitorul virfutii estedator si se ingrijeascd foarte pentru dreptei socotin-

ca s-l b,ltdep Iin brnel_e_.-d.-e_f"?u,


te feluritele curse ale dracie oamenii pdrut buD" folos estp$,-ffur1inLtii.

ne pe care le aduce

urmdri nsufldrilgr de 11 dghgrr, de-ar fi acesteachiar si ingeri

celorlipsi{i de rdutate(Romani 16, 18) prin ceeace ar e in fapt vitdmdtor. Lumina care raci se preface mai Pe urmi in infu. , ;{y'r.trri ai auy'1, ai g6ndi, ori ai vedea, dg

nu ii cstc inainte-mcrgdtoare F.!..$ Qme{g, ci este in chiP vinici r c]!tdirl partea stingi. Qomnul4ostru vinc liu, iar tot cc cste vrijmdgesc are-lgc.eutulburarc. Chiar
I R i r s p u r r s ulla i n t r e b a r e ' a 9 . 5

cAnd vezi ceva cu adevdrat bun si prirncsti, iar ceea cc se va ardta riu si lepezi. Nu-s nevidite lucrdrile harului Dumnezeiesc, pe. carc picahrl, chiar de ar lua infiqisarea binelui, nu poate nicidecum si le ddruiasci. Chiar dac5, potrivit Apostolului, .sg_tg11g_se gi prcschimbi lurninat (II Corintcni 11, 14) pentru a-l i1!n-ger amigi pe om, cu toate ci infitigeazi vedenilde llrmind, luqtg;ga C,qa.buninu poate, preculn s-a
I R i s p r - r r r s u a i n t r c b a r e a2 l . ll

162

163

S I J ^N ' f U t - I ( l N A I I I I t l { I A N C I A N I N O V

t)l1SI,t{E EDENII, I)tiiltJt{t SI MTNUNI V

ale inimii omenesti s_11nt omorAtc prin amcsbccai este numiti pe buni dreptate ,,intelegitoare", fiindci da-titorul ci este_.,.SfAntul DtrI,

eresti,nicin i, lucnrri care alcetuicsc dragosten, este fiindcd s-a zis: -duhoaniceascii

qtscmctr"

lucru. Asadar, cind qdsarc lumina cea gAnditd in .{^t,i.,.^, pofi cunoagte da- l"r5'Jri sufletultiu. ci e de la Dumne'zeu sau de la satana. Totugi, gi sqfletu! insusi, djt_ciare qoqo"linfdsinitoasd gi poate alege binele de riu ere daci. este bund sau rea dsunt la fel dupd infifiqarea lor cea din afard, cunoasteindatd dupi gust deosebirea dintre ele, aritAnd care estgy.g[et care este vin: si aga si l, prin puterea sa, prin sJ.q,Ui;-e"g.ga duhovnicea_scipoate intr-adevdr sd dcosebeasci uile Duhului Cclui Bun dc nilucirile vic-lcanului."r adumbritd de harul lui Dumr-lezcu, i intru viata duhovniceasci, dobAn-

i, fiincl foarte in stare de acestl:'ir

dcgtcs.ru-ttrtt:edu\e-vrrllTlLli:t:1";X$,::l:
I Cuvirrtul IV, cap.13.

Lumina-qt"Vjala, i gi -$t."Izyoru Viu in teJe tor, Duinfelegcrii, Carc estc [rt{ iag.Clepciu{r,D-u.lr-ulDumnezeu gi ]ldymng79it,c5." (A treia stihird samoglasnicd Vecernia Cincizecim11). la Qas-11L[j gi aede{i (Ps.33, 8), repetim spusaSfintci Scrip-rturi pe caredeja am mai infdtisat-o.Vedereac'luhovniceasci,din care estedreaptaso. i dqhov-4.1g9.-a-sc-d,din simtirea duho,.v_ni scir. apare Hrana ceauirfuasd, spune. Apostolul, egte cclor n desduQygfi, prin multn oltiqnuhfid care qu".gi lc inad{ate sltrealegerea bineluisi rdului (Evre.iS, L4). Aqadar, 5 cstg p_arlea cregti_nifor desdvArsiti; sunt pirtasi la aceastd bundtate ce a-uclclh,jnditsporire insemnatd binecinstitoarc; c striic'a hd de Ati, chiar clc ar fi acegtia bdtranidupi vArstatrupeasci. Si atunci, cS ge fqci ince'p_a-.!o4ii? Intrind in ei mgnahis.-m, intrd totodatd f+ lgplg cu duhurile; dupd ce reguli sunt ei datori sd se ciliuzeascd per-rtru4 r-rucide.-apracli &e.$fijn[c r, pradi qi y*iSlq:tie-i duhurilor? ai t4qt_5$i Orto-doxerdspund la aceasti intrcbare Q!-s-encii"
I Despresimfireaduhovnicc'asci, Omilia Vlll a vezi Ma.re llrea-cu-vjpslrlui"Macarie-cel si Cuvintul 1 al Sfirrtului SimeonNoul T'eolog.

164

765

S F A N T U I , I ( I N A ' I ' I I iB I { I A N C I A N I N O V

D I ] S P I I I V E D I J N I I ,I ) L J I I T i I { I I N { I N U N t ] S

prccum urmeazi:,,Adevdrata drcapti socotinfd o dobAnclim nu altrninteri decAt p,rin mijlocfca lgr*a-dcvarate,car.estd in a d"eseo-p:eri - qa la{ntll-or nu doar ce facem, ci 9i ce gAndi-m sa redm in nici o privinfi gindului nostru, ci intru toate sd urmim cuvintelor bXtrAnilor qi sd socotim drept bine ceea ce incuviinleazd ei. Aceasti lucrare nu nutnai cd il fine pe monah intru adevdrata dreapti socotinfi 9i pe calea cea dreapti, ci il;i pizegte dinainte de toate cursele diavolegti. Cu neputinfi este celui ce indrepteazd,via\a sa dupd judecata gi sfatul celor sporifi sd cadd in amigirea diavoleasci: intrucAt chiar mai inainte de a se invrednici nevoitorul de darul dreptei socobinfe,inqupi fgpttl cd arati si descoperi pdrinfilor gin^durile sale stricd lafurile driceEti gi le rdpegte puterea. Precum garpele scos din gaura sa intunecati se strdduieqte sd se ascundd gi sd fugd, asa gi SAld-gfile viclene, fiind scoasela iveali prin mdrturisirea nefifarnicd Ei Desardtarea lor, se striduiesc si fugi de o1rt."1 coperilt"'4.."gindurilor gi ciliuzirea dupd sfatul pdrinfilor gi fra,tilclr sporifi constituie lucrare de obste pcntru monahismul vechi. Este predanie apostolicd:Mdrturisi{i-ad unii allora pitcatelespu, ne Apostolul Iacov, qi rugofi-ud unii pentru allii cn sd ad uindcca[i(Iacov 5, 76); iar Apostolul Pavcl spunea dcspre sinc ci se indcletnicea in cel
I ['reacuviosul Cassian llomanul, Cuv6ntul despre rc-a c'l p ta socoti n tti, L)oltrot oI i u b te, lc>m4.

n'rai osArdtritor chip cu zidirea fiecimi cre.stin, cd se strdduia si il irraltc pc ficcarc la dcsdvirsirea crestini, ci aga lucra in el harul Sfintului Duh (Coloseni 1, 28-29).in chip aseminitor se purtau qi sfintii povdtuitori ai monahismului din vechime; vase fiind ale SfAntului Duh, ei inilfau degrabi pe ucenicii lor la desdvArsire,fdcindu-i biserici.ale luiDurnnezeu. De acest lucru ne putem incredinfa indestul din scrierile lor care ni s-au pdstrat. N-u cdfuntefea, nu mglfimea a_nilor, ng infel.ep,cig4ea pimAnteasci, ii ridica Ia trgapta cle povifuit-or, gi pe ascultdtorii cuvAntului ii atrigea la vorbitor CuvAntul lui Dumnezerr, iar.,nu cuvAnfulpropriu, omenesc. ,,Bine este, spunea Preacuviosul Cassian in CuvAnful amintit mai sus, a nu ascunde gAndurile noastre de Pdrinti, prccum am zis; totugi ele trebuie descoperite nu c"rrise nimerggte, cl.b'a.Ea care .au darul dreptci socotintc, nu luAndu-ne dupi anii gi dupd ciruntetea lor. Multi, increzAndu-s_q bdtrAnefii si mirturisir-rdu-si gAndurile, nu au

p-+ntUamedqte,c-i-.auciz-ufindeznddeid;ain p_ri9i3a r cc le 4u primit mirturisirea." Preacuviopgl Avvd Moisi- al schitului a cerut sfat dc la tAnirul monah Zaltaria, carc trdia in schit. Z.aharja a cizut la picioarclc bitrinului si i-a zis: ,,Pdrinte! Pc mi:re mi intrebi tLr?" BitrAnr-rli-a rispuns: ,,Credc-mi, fiulc Zaltaria, ci am vizut Duhul SfAntpogordndu-Scpcstc tinc, 167

t66

S I i , \ N ' I ' LI - I C N N T I E B I ] ' I A N C IA N I N ( ) V J

D F ] S I ' I { E E D E N I I , D U I I U I T IS I N { I N U N I V

stlcot ci c nevoie si tc iutreb'"r Desqi dc acceat c*q.p-Llll"{-q-&al-rd-uf ilgrgivief uirea-subiucirumarca Pirin(ilor purtitori dc Duh crau socotitcdt'citre monahii din vcchime un-lucru atat de ncapirat trebuincios, incit rnonahii care lepidau aceastd lucrare crau socotibiir-rtrecei aflafi in afara cdii mAntuitoare2.Odatd cu sldbirea trcptatd a crestinismului a inccput si slibeasci treptat si movaselevii nahismul; au inceput s6.se"impufinezr= in scoPul cAgale SfAntului Duh; tig au sa".

ii sd cuiscusinfd, vatemesi-i ei ffilti.,?:11 _tuita


,,Cerceteazi SfAnta Scripburi si scrierile Sfinfilor Pdrinti, mai alespe cele fiptuitoare, ca punAnd fafi in fafd cu invitdtura lor inv5litura qi purtarea dascdlului 9i bitrAnului tiu, si le po[i vedea (accasti inv5fdturd qi purtare) ca intr-o oglindd ;i si le pofi pricepe; ceeacc este?n impreuni-glisuire cu Scriptura si-ti insugeqti9i si pistrezi in gind, iar ceea ce este minciuos si rdu si recunosti 9i si lepezi, gtii ci in zilele noastre pcntru a nu fi amdgit. S-d "3 E-ulfi-amigitori ;'i dascdli mineirlcrsi s-au ari tat'
despre acceacir nu trcbttie a s e i n c r e d e o m u l i n s o c o t i n [ as a . l D o b r o t o l i u b i c ,a p . 3 3 , t o m 3 . c I Ptttcrit:ulcgiltlcttr. 2 Avva Dorott'i, irtvitituri

Odatd cu trecereavremii, .lgggafi purtitori d-c t din cc in ce mai rnuit, precum ne instiintcazi cu durereSfinfii Pirinfi mai tArzli.,,Acum,povifuitorii dc acestfel s-au rdrit foarte", spune !_reacu14!qg"u-!-N-il trdi-S.erski, tor-in ve'aculal XV-:leal. Imputindndu-sepovdtuitorii duhovnicegti,Sfinfii Pdrin[i, din insuflarea SfAntului Duh, care la buni vreme gi ca qn inainte-$tiutor a purtat grijd de trebuinfa duhovniceascda monahilgr ytef1lg-ryllor urmd, au din alcituit r4ulte scrieri ziditoare, careluate impreund definesc multumitor nevointa cdlugireasAgestecd2. sfintescxieri impline sc in tru cA tva . Pdrinfii mai tArzii propun spre cdlduziremai mult.Sfinta Scripturd gi,q_pdsrile Pdrin_floaasa cum a ficut Noul Teolog, nedAnd deopartenici sfatul, primit cu foarte multd prevedere,al Pirinfilor qi frafilor triitori in aceleasivremuri, in, condiliile feririi cAt qlai depline cu putinfd de imprdqtieresi de orice relagiidinduntrul si dinafara mdndstirii, aie pdstririi cu osArdiea duhuluiintru gAnduri si simtdmint^e.--d..gg-merenieq!po_c-giltd.Foarteostenicioasd qi foarte indelungatd este sporirea monahali adusi de aceastilucrare:insd aceasti lucrare esl Predoslovia la Tipic. 2 Acest gAnd poate fi aflat in Viata PrcacuaiosuluiPaisie preaiscusit povifuitor al monahilor, care s-a Velicikoaski, sdvdrqitla sfArgitulveacului al XVIIl-lea. Viata gi scrierilelui au fost editate de cdtre MbndstireaOptina in anul 1847.

168

169

SFANTULIGNATIEBI{IANCIANINOV

timPului nostru, si te de suntem indatorafi sd ne folosim cu .c--vlavi5: celdatnouX spre mAntuire' dqftl lu-i Dumne .zeu, Vremea indelungati pe care o ia sporirea, multimea, poticnirilor smereqte gi firi si vrem duhul nostru, atAt de inclinatspJe slav5' deEartd 9i ne g,erl+9'Ji.e, aduce cunoaqterea cea de mult pre! a neputinfelor noastre, duce la nddijduirea nunu mai in mila lul Dumnezeu. Asemenea nddeide rt1ineazd(Romani 5, 5). De ce nu ni s-au da,talipiale le,-de.-foc monahismului de demult, cu care el trecea in zbor, cu uqurinfd qi putere, marea patimilor, precum i s-a descoperit unuia dintre marii Pdrinfi din vechime?t Aesstea sunt judecd$le lui D,u-mnezeu,c-als*i"r-I-tr.qd+Jg]ggg{e-a-lpistrd;cercetarea lor ne esteopritd: ea ar fi o ostenealddeqartd, intreprindere trufagd gi nelegiuiti2, cd necercate cdileLuL Cd cinea cuLui suntjudecdfile Ei neurmate gfrndulDomnului? Saucines-aficut Lui sfetnoscut nic? Aceluin slauain ueci(Romani 71, 33-36)

clncheiere

hemali fiind de milostivirea lui Dumnezeu la viefuirea monahald, sd intrebuinfdm toatd osArdia in vederea rovnicesti d"e*

I Patericul egiptean,Preacuviosul Ioan Colov' 2 Putericul egiptean, Preacuviosul Antonie cel Mare.

tate--vital^d.pentru mAn.tuireanoastri. Si nu ne satisfacem da-Unla.d-e_*cun g-agt_eg.s" ar ti -+.sf ol,osi - rleI toare. 9gf"p l! t 19 -cry este a_i$*rlg1dtrrUpqlgkte in nevoinfa sfdntd: acepleiugurdtdli pot fi ydtdm.drigrele, de 4nevoie, vindecat,nu rareori insdgipierzagea. . Sdne strdduim a gigta , pl6nsul, bli.ldgluE. flamAnzirea de dreptatea. cereascd. pd a E-_l ne descopere p-icatefenoastre qi sd ne invrednic.e_ascd adua ce pentru ele adevdrati pocdinti! SAil rugim pe Dumnezeu e cdderea omenirii, riplumpirarea ei de cdtre Dumn*""oi=d*, gcgryl pribegiei noastre pimAnteqti gi ve-gnieia qA,re. agteapti fie in",nestAr$ite,desfitdri, in ne fie chinu"ri; cXqi si ne faci *4gsfdrqife in starede fericireavesnicd,si inldture de pe noi
771

170

SFAN'f UL IGNAl]E T]ItIANCIANINOV

DESI'I{E VEDENII,DUTIUIIISI NIINUNI

Tapiselepotrivit cirora p-ecq[ilc'gisi nimicc-aqcd trebuie.sdfim aruncafi in inchisorile iadului! Si"

i binclc de rdu! de obrdzarul [r4asc-a] pe lucririle patimigl!:.rulge lor noastre, care adeseori ae infdfiqeazd c:elor^neca-lucrare a celui mai inalt @i bine gi chiar ca lucrare a harului Dumnezeiesc; smulge obrdzarul de Pe duhurile cdzute, obrdzar prin care ele se striduiesc"sd

cizute. Nu de vederea trupeascd a duhurilor pentru sivArsirea mult-ostenici6asci cdlitorii pimAntegti. Pentru aceasta este nevoie de alt luminitor, si acesta ni s-a dat FdcliepicioarelormeleesteLegeaTa, si lunind cdrdrilor meIe (Ps. 118, 105). Cei ce cdldtoresc sub strdluciCS

de

gi lor.-Si tq-$-c'gg4-a-peslte sd ascunddcu,rse-le cd *" i! ry gim, p. sd e-p*ut:rnczeu ne dXruias vederea

r, prin mijlocirea isi cdreia adusede citre ele,si rupem impdrtdqireacu ele in duhul nostru, sd aruncim de pe noi jugul cu lor, sd ne izbivim din robie! ln impdrtdqir-ea noastri de cdtre duhurile cdzute si in"-inrsb-ire-a inIrdndrn de la Si--ne. ele std pi*ef-zgni"a'np.a$Sd. d orinta gi nizuin$a neEfiuto ate, piet zdtoare,dea de afard' rAnduialapusd de v-gdea vederi -trupeqti, si urmdminDumnezeu! vitdturii Sfinfilor Pdrinfi, predaniei Bisericii Or[odoxe!eilevlavie si ne supunem rAnduielii lui nostru cu pera Dumnezeu, q.?f,e.Cop*g"-gggelgJ f ?. n-Q"asglaa.$e vremea pribe gie,-i pe d gle"qrscute.ce. ne-a despirlit de duhurile C-a-re tre,pdmAntegbi, zidtte,Care nc-a ingridit gi ne apdrdde duhurile 172

lor,4i-ci.deduhuxile cdzute, precum di mirturie Scripfura: este celorceiubesc LegeaTa, gi nu este sminteala lor (P,s.11,8,765). Acestlumindtor des*cppsl[ toate primejdiile vddite qi ascunse din cale4noastri; dg-q q--q-pg-:ddoar cdderea nu noastrd,nu numai duhurile cdzute,c! chiar qi minunile fu_iDumnezeu: Mai mult decdt urdjmasii pe
mei t cu porunca TA,spune Prorocul. Depdrta[i-udde la mine, cei ce aiclenili, voi nu avefi loc: fiindci eu.md indeletnicesc neincetat cu cerce-$1eg f.egiiDumnezeului meu. Legea Lui cugetarea mea este de-a lungul intregii zile qiintregii nopfi, de-a lungul intregii mele vieti, pe care cu dreptate pot si o numesc ,,27", hindcd e luminatd de citre legea lui Dumnezeu, si cu dreptate pot sd o numesc ,,noapte", fiindcd beznele ce vin de la stdpAnitorul intunericului precumpdnesc in societateaomeneascd(Ps. 778,98,175,97).Porunca Domnului estestrdlucitd:ea lumineazdochii cei gdndifi (Ps. 18, 9): nu poate sd se ascundd de ei picaful ce se preface ci-i virfute, nici demonul intunecat care isi pune mascd de inger luminat.

773

S F NN T U L I ( ; N A T I I ; B I { I A N C I A N I N O V

, hptdrdti numai de Dump e u gi cu n c1-9 -ta.."n ai .d.9- u m n c-z u / n eg re C.u u-u:l qit vom piqi in lumca duhurilor. Vremea accasta nu e departe de nici unul din noi! Prcabunul Dumnezett si tre diruiasci a petrece viafa pdmAnteasci in aga chip, incAt inci din vremea ei impirtdgirea cu duhurile cizute, sd s i-c-A.m intrdrn in impdrtS.gire cu duhurile sfinte; in aga chip, incAt pe acest temei si fim, d,upi ce ne vom i, numdrafl cu duhurile fi dezbrdcat sfintc, iar nu cu duhurile lepddate.Atunci, intru nep-ov,estiti.bucurie, vom vedea atAt cetele sfinfilor ingeri, cAt gi cetele sfinfilor oameni intru minunatele lor silaquri nefdcute de mAnd, la veqil vom nica lor priznuire duhovniceascd. cel cdzut dimcunoagte gi vedea preund cu taberele lui cele intunecate: afunci vedcrea diruiti.de Dumnezeu a dracilor - acestor fipturi preanefericite - va indestula pe deplin curiozitatea noastri cea in Domnul, fdrd nici o primejdie pentru noi, fiindci vom fi atunci pe-

Quprins
Despresemnesi minuni Omilie in lunea celeide-adoudzecisi noua
sdptdmAni dupd Cincizecime . Partea intdi Partea a doua Partea a treia CuvAnt despre vederea trupeasci si cea duhovniceasci a duhurilor Introducere... ......67 Despre vederea trupeascda duhurilor . . . . . . 75 Despre vederea duhovniceascd a duhurilor . . 151

.7 10 40 55

cetlui [i de d,_ege lui-D-u-m-nez-eu il,I

bare si neputintd de 4 mai fi amigifi gi vitimafi de citre rdu. Amin-.

incheiere

Potrebbero piacerti anche