Sei sulla pagina 1di 145

PAni la sfArgitul lumii, fiule, nu vor lipsi drepfii Domnului Dumnezeu, dupi cum nici lucritorii sataneinu vor

lipsi. in zilele cele mai de pe urmi, insi, adevirafii sluiitori ai lui Hristos se vor ascunde de oameni. $i chiar daci nu vor face semne 9i minuni ca astizi, vor cilitori necontenit pe calea cea strAmti, cu toati smerenia. Acegtia vor fi in impirifia lui Dumnezeu mai mari decit pirinfii ficitori de minuni. in vremea lor nu va mai fi cineva care si faci semne minunate, deoarece,chiar vizAndu-l/ nu vor vrea si se infelepfeasci in luptele duhovnicegti. in primul rAnd, cei ce vor gedea pe scaunele bisericegti din toati lumea, vor fi cu totul striini gi nici idee nu vor avea despre virtute. Dar gi intAistititorii monahilor vor fi la fel. Vor fi robii pAntecelui gi ai slavei degarte,incAt vor fi mai degrabi sminteali pentru oameni decAt pildi de virtute, deoarecevirtutea va lincezi. Va domni peste tot iubirea de argint, dar vai de monahii care se vor desfita cu banii. Ci acegtiavor fi urAciune inaintea lui Domnului. Monahii gi mireDumnezeu si nu vor vedeA'Tafa nii vor da bani cu camiti 9i nu vor vrea si'i inmulfeasci in Dumnezeu, prin milostenie la siraci. De aceea,daci nu se lasl de aceasti licomie, vor fi aruncafi in tartar 9i in muncile iadului. Deci atunci, cum am zis mai inainte, cei mai mulli se vor rltici din negtiinfi"pe calea cea largi a pierzirii. SFANTUL NIFON AL CONSTANTINOPOLULUI

APOST^ZIA $r ANTIHRISTUI,

A tv rlArl ttwlt

RUGACIUNE inainte tle citirea din Sfintele Crir[i, alcituita de SFANTUL IOAN GURA DE AUR Doamne, Iisuse Hristoase, deschide-mi mie ochii inimii, ca sd ascult cuvAntul Tiu gi sa-l inleleg pe el pi sa fac voia lh, cd strdin sunt eu pe pdmAnt. Sd nu ascunzi de mine poruncile Thle, ci sd-mi descoperi ochii, ca si vdd minunile din LegeaTa Aratd-mi mie celeneardtategi cele ascunse ale inlelepciunii Tale. Spre Tine ndddjduiesc, Doamne, Dumnezeul meu, ca sd imi luminezi mintea gi gAndul cu lumina infelegerii Tale, ca nu numai sd citesc cele scrise,ci si le gi implinesc. Ca nu spre os6ndi sdcitesc viefile pi cuvintele Sfinfiloq, ci spre innoire gi luminare, spre sfinfire, spre mAntuirea sufletului gi spre mogtenirea Vielii Vegnice. Ce lir egti luminarea celor ce zac intru intuneric Ai de la Tine este toatd darea cea bund gi tot darul cel desivArgit. Slavd Thtdlui 9i Fiului gi SfAntului Duh. Amin.
rl

VREMEA OPTIUNILOR FUNDAMENTALE La ora actuald ne afldm intr-o situafie oarecum apocalipticd. Vin incercdri care trebuie sd se indeplineascd. Incd de cAnd aveam vreo 70-72 ani, lucrurile acesteaincepuserd si se manifeste; bdtrAnii de atunci le prevedeau, gi acum eu parcd le infeleg mai bine. Ele

Dacd s-ar lucra pentru binel. oytfiunilor fundanrcntale! cregtinismului, atunci ,_P, prin introducerea numdrului 666 intAi in car o_ge]$g, duri, pe buletine, apoi in microcipuri, cum se intAmplir acum in lume. Daci ficeau ceva bun, apoi lu s_ fi

A fr\ A fl l<A fA i.r A r^ \./ A fr w w w u w u ty tt \t r^ ty \{t \.y b, It tt tt vy A r^ ra ll al al A ra A vy kt ty vt vt tt vt tt r.y Pe copertS: infi;igat ca gi cilire| al Apocalipsei, SfAntr-rlArhanghel Mihail il biruiegte pe vriimagul lui Dumnezeu (reproclucere dupd un manuscris din anul 1610,ce provine de la SfAnta Mindstire Dragomirna gi a fost impodobit cu miniaturi de Arhiepiscopul Anastasie Crimca; de la inceputul veacului al XVIIIlea, acest manuscris se aflA la Hofbibliothek. in Viena) L

o6o A rl A rA ar ll

.scopurile pi conlinutul multor mdsuri pe care le iau. Dar cu buletinele gi pagapoarteleelectroniceo iau pe ocolite:ba prin Singapore,ba prin America, prin Rusia, prin Basarabia, prin ltalia,iar actrmle introduc gi la noi. la_dtslan}a ea_umbl a-cu Iu crr rri n ecinsii te. $e 1:q{ e.d_e Acest'666din codul de bare se muti ba in permisele de conducere, ba pe pagapoarte, acum se transferd pe buletinele electronice sau pc alte documente de care are omul nevoie in viafa lui sociald, Pentru ca sA-l prindd in clegtele diavolului gi sd-l poati pierde. Acum nu mai au nevoie de confruntdri ca se creeze martiri ca altddatd, ci folosesc metoda inggld4i pentru a putca prinde sufletul cregtinului. Dar este vremea cAnd toate acesteatrebuie sd se indeplineascd.
-1

Prin 1950lucramla mind, ca detinut politic,la Baia Sprie.Printre noi se aflau inginerii gi meseriasiimineri. Ca sd nu se afle numele, si nu se stie cine suntem, f,le-au dat nipte num-ere, cusute pe mAneca. Nlf mai av_e_am pe care il strigau ltmg, ci rdspundgqm la paznicii. Vremurile de ac Argescceea ce s-a fdcut in comunism, pentru cd, de fapt, 19_ urmeazd fdrd intrerupere acelagiplan. Vor s-d aducd pe toli in starea ne de definufi, cum eram noi atunci, sd ne dea un numdr la caresa rdspun{em; dar mai alesprin caresd ne poatd c,entr,ola timpul. Cu cardurile gi documentele electo,t tronice incep marile ingrddiri. Odatd ce te-au prins in laf, nu mai ai cum si scapi. Vd spun deschis:mul;i vor primi aceste documente - carduri, buletine, papapoarte- cu bucurie, nu se vor gAndi deloc la pierderea mAntuirii. Suntem slabi in credinfi,lipsili de organizare,parcd lipsifi de apdrare. Acceptareasau refuzul acestordocumente este o problemd de congtiinfd personald.Totugi,Guvernul ar trebui sd ne lase dreptr-rlde optiune, ata cum scrie in Constitulie. Sa fim tari in credinfd, si ne ludm Crucea gi sa o ducem mai departe, pAni la m6ntuire. Oripicum, opfiunea pe care o facem fiecare dintre noi esteesenliald pentru viala noastrd viitoare. De aceea,socotim cd aceastdcarte este folositoare pi va fi de ajutor intru ostenealalduntrica a tuturor acelora ,,carenu au luat in desert sufletul lor" (Psahn23,4). Domnul sd vd binecuvAntezesi sd vd aibd in pazaSal P drint eleIUS TIN' pAnVU StaretulMdndstirii Sfinlilor ArhangheliMihail gi Gaariil Petru Vodd- Neant

CUVANT

INAINTE

in osteneala vremurilor pe care le trdim, cAnd este atAt de greu sd auzi vreun cuvAnt care sd fie intru totul acoperit de lucrare, cei care igi cautd cu adevirat izbdvirea din aceastdvaie a plAngerii, gtiu cd trdim vre-muri de cumplitd secetdg!f_qapgle fdgnt{ge A9adar unde altundeva sd alergdm dupd ajutor gi hrand lduntricd dacd nu la Sfinlii lui Dumnezeu? De vom cerceta scrierile lor, vom infelege mai bine vremurile in care ne afldm pi vom pricepe cd Domnul este in neincetatd lucrare,chiar dacd lumea de azi e covArgitdde noianul rdutdfilor pi nelegiuirilor.

i Vazald_ aqellgi-:l!_i gnil, fd!ernieie I i-,?" e_te _n -

rialniciei asupra propoviduirii lui Hristos, am incercat sd adundm in aceastdcarte cAteva cuvinte care sd ne fie folositoareatAt noud ingine, cAt gi celor care vor socotici le pot fi spre potolirea foamei gi a setei lduntrice. Poate ceamai succintddescrierea lumii contempttraneo gdsint in cuvAntul SfAntului Antonie cel Mare: ,,Vaveni vremea ca oamenii sd innebuneascdgi, cAnd vor vecle.tpe cineva cdnu innebunepte,se vor scula asupra ltti, ziciindu-i ci el este nebun, pentru cd nu este asemeneal(tr"r. Ca incu,sale gi .r tuturor fdnunare a nebuniei necredi_n-fei va dobAndi r-rncArmuitor rddelegilor sdvArgite, lumea apa dtrla cum gi-l doregte, despre care Sffnfirt"Apostot Pavel ne spune ci este ,,omul nelegiuirii, fiul pierzdrii, potrivnicul, carese inalfi mai presus de tot ce se numegte Dumnezeu, sau se cinstegtecu inchinare, againcit si se aseze el in templul lui Dumnezeu, dAndu-se pe sine drept dumnezeu" (2 Tesaloniceni 3-q. qi pentru cd nu 2, jurul lor pi se intreabd cAnd putini sunt cei careprivesc in
I Cf . Pilericul egipteat,ed. EOR, Alba-Iulia, 1990,p.72.

va veni in lume acestcumplit stapAnitor,Arhiepiscopr-rl Teofan al Poltavei (I873-t1940) rispunde cleopotrivai

pi ;rpropiat ,il"t" tirtuior:,,Mi i"t."uifi a"rp." i'iito.,-it


l;r din urma. Nu voi vorbi c1e mine, ci vd voi spune din descoperirileStare;ilor.Ei mi-au impdrtdgit unndtoarele: Venireir lui Antihrist se apropie, este ioartc aProapc. clipa se nttmdrii ctt de Timpulcare ne maiclesp;rrtc ace;r clecenii"r. .rnii, fiind clecel rnult cAterra i lu tt Pi ri ntele c1 hovnicescaI fgricitt-r i TeofanirI Poltavc' ZivorAtlrl, cel care spre sfArgitul .gfost Slang] Tegfaqmartr-rnctlespre r''reclidetr clCe&Stai veactrlui irl XIX-Ict-r rrlonarhicii murile pe care Ie traim azi: ,,Cind .rutoritatea igi va instala prefutincleniauttlgttva cac-lca p-rt-rporr-rl ;i .rcoloAntihristul i9i va vemarea (reptrblici,clemtrcrartii), sa. pnelnic pentrtr trctivitatca PentrttSatan.l gasi urcclir,rl vtxi itr ftrvclareir s.i lllr \'.-l constittrio ciiiicr-rlt;rte prcgate.tsCi (.taratat-e'ipcrien!a Rerentrn!arii l.r Hristos, cittp;icLtltt s:i \'.1 .\ttttrci r-ILl ii rrinreniC.'lro tlptttrii voltrfiei frarucezc. .t.tIc'ltlc regitrlltri,gat.rs.i ,\g.lcl.tr, catrcl un vcto aurtorit.rr peste antiinsticc,r-tlrfi inst;riate seconformeze.rspir.rliilor se tot, .tttrrrci va ivi Antihristr-rl"t)esprecelc cc st: pctrec in zrl,'lgIto.tstl'e, $9" irr.trrii -'t).li t'c.tcltlltitrt'ct-tt: inc.i 11 Ser.rfimRtrsescr-i.t
ttr'tt tttlt lt F)t)'tttlclcc'it cclc fin-rp-,urilcc''lrLlvt)I Ltl'I)1'1, ,lin.riutc rlin istori.tBisericii,:tttrt tt'[c Pe c.lre Sfairrttrl t.]rgqrric I.:,.llqgUl le-a trrtt'nit ,tt.tt .le bine "()r'ftrrilrrlrt r fraim ctt .rcie ar.rt titnprttri .lpoc.rlipticc: Li.1Litttitotrc,,. .-r m lr I cup rinrl e htre:rgar I ume, crecli nle le m incintl.rse teis se rdspiinclesc c.t rricitldrrti in;rintc, prrirrzincl in mreicle
I C f ,'\rhiepri5gl,ptrl t'tl .t, tle Teof.irr PoLtar l-|t5f1r1i', ['-gr-rmer.rita, pp. 3c9-3t). 2(X)7, 'Cf . r\rhiepiscoptrl r\r'erchiecle Nltrt Jorcl.rnVille, ctrA|tttstLt:ic, l9c)6,p 50. \lauastireir Slatio.ir.r,

lor pe cei treziti din somnul necredingei, se apropie tot mai mult de telul sdu,acelaal unei mincinoase biserici mondiale (,,desfrAnata"din Apocnlipsd 77, 15), i;rr duhul lui Antihrist care va sd vind a inceput a-pi ldsa peste tot pecetea Cei care-l vom rdmAne credinciopi lui Hristos in aceste vremuri de pe urmd va trebui sdne gdtim sprechinuri pi lupte carevor arita cu ader,'drat cre'clinciogia inimilor noastre.Insi mai presus de acestechinuri gi de stipAnitorul acestei lumi carele aduceasupranoastrd,este Cel Care ne-a fdg.iduit c.I 'u'afi cu noi "in toate zilele, pini la sfArsitul veacurilor" (Mtttei28, 20)". Pentnr a infelege in chip ldmurit ce anume ne invafd Bisericadesprer,'remurrile apostaziei;i venirea luiAntihrist, ilr ptrl!_e3_i!_t_.1! cle fa!a am cuprinS {) lucrare, * a g::rffi rnoclestdca volum, insd foerrteproftrncld prin ceea ce gi cr-rprinde cleosebit clar.i prin desfagLrrarec.l cle expunerii. Titltrl crcestei.t Aprp-sfatzitt este ;i Atttiltristulsi;r fost public.rti in Aurt'rica,in lirnb.r rusii,incti clin vrcmea pastctririi l.r Jorcl.trrr (New York) .r ArhiepiscopuluiAverchie ille ( Thr-rger'190t2-t1976). Ar-rtitrul.rcestei scrieri cu valoare ciccirtehi:rrr, estelrrr nronah iormat in preajm.ivlac{icai ('.lr'r'iusii treclrt '\r'ercirie, gi-.r nurnele sub tdccrc. Cititoml cdrCva pclI'r'urgc ranrilrr-ile s.rle,\.c-l ctve.t prilcjtrl s.i r'.rcl;i cr,rr-t't LLr\ into simprle zlrgriivcgtc isc inarir-rte.r trchilor Frrin irrtregr-rl 1.1H1rLl rllrhrtr.rricesc celrtrci]re se vor pretrece .rl la sf.irsitrrlr rt'rntrrilt)r, care .ru inceput sa se frlirrcasca
incii cie (-rcLll'r1.

Ce;rc1e dou;r parte .r cirfii cuprincie'oprczentarea _ a pcrsonalititii ;\rhiepiscopultri Averchie ilustratd trrcmai prin nume ro.rscle s:rlescrierilegatec1e contexturl irpostaziei generaliz.-tte.,.\cest portret clnhovnicescalcatuit prin cr,r'u.tintiost publicat cle Frafia SfAntului Gherman clin a Alaska in perioclicul Thc Ortlntlox Wortl. Reu;ita acestei

mtAi de toate fapt.rlui c.r intre creiondn 5c r.r.r.vrucrz.r

eg|{-e_lgj-l$plgle vlddicdi Averchie nu a fost dezbrnare, ci, ceeace a grdit mai intAi a implinit el trsugi in faptd. $i, dupd cum bine ptim, aceastaa fost dintotdeauna calea Sfinfilor gi felul prin care ei s-au statomicit in implinirea poruncilor intru Domnul. Datoritd duhului sdu pdtrunzdtor gi a marii puteri de discernere, Fericitul Pirinte Averchie a fost pe bund dreptate numit un prooroc,Ltt'L al apostnziei, lrydddriidecredinld. al tnainteaestitor aremurilor Prin cuvintele sale ne impdrtdpepteo eclesiologie(o invdldturd despre ce anume e Biserica) cu adevdrat soborniceascd, care prin mdrturisirea ei std impotriva minciunii lduntrice, a formalismului exteriol, a suficienlei de sine pi a fandoselilqr aga{e14ppelo-1 teologice. CuvAntul sdu esteunul viu, izvorAt din \4afd 9i inchinat \tefii, ardtAndu-neci Bisericadacd intru adevir Il are ca gi Cap al siu pe Hristos, nu il poate avea nicidecum ca stdpAnitor pe Antihrist. Insd ca acest lucru sd-;i dobAndeascdplinire4 depinde gi de fiecaredintre noi in parte, ca unii ce prin SfAntul Botez suntem scrcotifimddulare ale acesttriTrup tainic. Calea estecea a pocdinfei nefifarpccetluiegteduhul omului ctt lucrare neincenice, carrL' devine Lrna,,largi 9i qry--ce q-ale tatd.Tixnr.ri cle aceea, altA (lthtt'i 7,73). latd" lAst.izi se poate vedea foarte lesne cd societatea in p111a!-eas!'a ansamblul ei a devenit una consumatorista gi pi-.r inchegat direclia 9i orientarea dupa ,,multrAvnitul" model occidental,,al tuturor posibilitililor". Astfel, i:rtr-un ritm susfinut, ajungem grabnic din urm.l Apusul in inchinarea sa inaintea mateliei9ialelfg[ului t pgll3ryggc. S, chiar lficdnu-neTme sd credem, aceastd inchinare ajunge in cele din urmd la insdpi Persoana lumi. Din Antihristului gi-l cheamdca stdpAnitoral acestei

aceastA pricind, in partea a III-a a cdrlii am cuprins mai multe mirturii din spafiul ortodox american, tocmai pentru cd frafii noptri de acolo se confruntd de mai mqlte decenii cu tot ceea ce inseamnd societate de consu*m. Dintru ostenealalor lduntrici putem dobAndi mult folos in inlelegereaa ceeace se petrece- in condiliile actuale.atAt in noi inpine cAt gi in jurul nostru. Despre !s.l ce va sd vind in lume, + spunea:,,A,ntihrist carenu se mul;umepte numai - nu va avea cu necredinfa s4 astAmpdr decAt in ziua cAnd ar izbuti sd ucidd pe Dumnezeu gi sa-L azvArledin inima gi mintea celui din urmd credincios rdmas pe pamAnt;-gi nu 1.avne;!e, nebunul | decAtaceeade a termina , o clatd cu Dumne zeu, i s i, ga pe o 93bie a iadylul gbrp,gJ qlqde fiard. Chinurile cele de pe uime, ceie de ii A"finiirt, in careva lucra toatdput91e3Satanei, cAtes-au grtejit_asupraere9tinjler,de_ i4cepg! la r. rrani rir zilele- a ;^ = ^ i , r lnlelegAndin duh lucrdrile pi uneltirile carese rcvarsi in.lume din ,,taina firldelegii care se gi lucreaz6" (2 TL'snltttticcui 2,7), i indemna pe tinerii ortodcrcpi americanisd fie cu multd luare aminte la suferintele din inchisorile regimurilor totalitare. DAnsul dadea acestsfat deoarece rile din temnitele comuniste sunt inaintemergitoare gi " inaintevestitoareale cumplitei Si ,,m fMntci Z+ n; ,Atncnlipsa -14)din vremu-rilsdomniei 7, . Astfel, in partea a IV-a a cdrfii am adr.rnat * cAtevamdrturii din inchisorile comuniste din RomAnia
t Cf. Pdrirttcle ArsuticBoca nnrcirrdnurfitor sufletc secolul de din XX, ed. Teognost, Cluj-Napoc42002, p.782.
a

Partea I
Prin cuvintele celor intemnilali ne vom impirtdpi de ceea ce le a fost. -dat s-d,. tfdiaged sub stdpAnirea torlionarilor inrobifi cu totul vrdjmapului firii omenepti.Numatg T*19 AminfiJe pAnd la dpplina indrdcire putea sd scomeascd use-enea cazne. insd dacd prin cumplitele suferinfe, acestoroameni le-a fost dat sd vadd rAnietul infrico;ator al iadului, tot ei au fost cei cares-au imparta;it pi de tainicul surAs al invierii din morfi. Socotim cd din mdrturiile pe care le aducem inainte, cititorul va putea sd infeleaga felul in care pronia gi dragosteadumnezeiascdeste neincetat lucrdtoire. insi daci prigoanele indurate in temnifele comuniste au intre-cut o,nce inChipuir-e, a rreni .,strAmtor Partea a V-a a carfii este alcdtuitd din q1.llL"Xttgi ale Slinlilor Pirinfi despre-vremuriledin ulmi, r'enirea lui Antihrist gi sfAr;itul lumii. Cuvintele lor sunt o comoard nepreluitd pe care Duhul SfAnt a dbruit-o Bisericii celei Una, SfAnti, Soborniceasc.i Aposto;i leascd.Sunt cuprinse aici invaldturi ;i proorocir-iale Sfinlilor Moise Arapul,lshirion, Pamvo,Nifon al CorlEfrernSirul,loan Damaschin,Nifon alCorrstanlianei, stantinopolului ;i Anatolie al Optinei. care in continuareacdrlii am apezatSittLtxnntl secitc;tc in Bisericanoastrdla pomenirea liturgicd a Infricogatoarei se in Judecafi. acestSinnxnr afld sintetizati despre cele ce se vor petrecela sfArpitullumii' Dar pentru cd toate cele care au fost adunate aici adevdrat numai prin rugdciune gi duh pot,fipfiqep.gle-cu rugiciuni, am a;ezat 1efi1g11g, in incheiere, intre alte llcitioiiul alcituit de SfAntulTeodor Studitul pentru rAnd"iaia liturgici din Duminica infricopdtoarei Judecdli' Fie ca toate acesteasd ne fie spre priveghere lduntricd. Coprie ntonnhul

APOSTAZIA

9I

ANTIHRISTUL

PROLOG AL TRA DUCATONULUI AMERICAN mai nainte stiind, ci vor veni in zilele cele ,,Aceasta de apoi batjocoritori... zicAnd:Unde estefigiduinfa Venirii Lui? Ci... toate asa rdmAn precum au fost dintru inceputul zidirii" (2 Petnr 3,3-4). Astdzi,asemenea,,batj ocoritori" - implinitori ai acestei proorocii a SfAntului Apostol Petru - sunt mulfi printre noi. Existd mul;i ce chiar poartd numele de cregtin,si care, cu toate aceste4au incetat sd ndddjduiascd in Venireadin nou a lui Hristos. Acum ei pun la cale lucruri de-ale loq, mai ,,bune". Dupd ce au hotdrAt cd nu va fi nici un ,,cer nou si pim6nt no u" (Ap ocal sa21, 1) de Dumnezeu zidite, ip acepti batjocoritori au hotdrAt.sd f_agreascd mineinoasd o lumenoui, pldsmuitd de om,in acelagi chip incareprotestantismul a hotdrdt sd zideascd o bisericd pldsmuitd cu puteri.omenepti, potrirmicd Bisericii lui Hristos. Impotriva acestorlucmri, SfAntul Pavel ne previn: ,,S gu vA ?migeasci cine nici intr-un c[ip! Cici ziua Domnului nu va veni, de-nu va veni mai intAi lepidarea de credinfi si de-nu se_"ga"-rinp"ri @ p,ierzirir,"p-r-o,tivniculgi carese va inilfa mai presus de tot ce se numegte Dumnezeu sau este spre inchinare, incAt si gadi el in templul lui Dumnezeu, aritAndu-se pe sine ci este dumnezeu... Drept acee4 frafiloa stafi neclintif gi finefi predaniile care af fost invifaF, ori prin cuvint, ori prin epistola noastri" (2Tbsalaniceni 3-4,75) 2, Stau zilele de apoi sd vind asuprd-ne?,,Fiulpierzdii" , Antihrist, e pe cale sd se iveascd?Un numdr crescAndde

d t [l, n c r e l t i l t i ( ) r t ( ) d ( ) c s i. t r tr t t -r i s ; - r 1 1 r 1 \ n1 . t t i v l . t . t c c . t s t . l rr i n t rcb.t re. R.rI i r-r i lc peu t rtt .tcest : i ur ta ttr ;t n t .t prtrq.lI i ;r cle r\cettstilr izit-tuc tic sunt tnr-tltc;i c-lestr-rl serirr..tse. c:itegoricde .rytcptarilcserrtimerrt;rliste in clifcrai rnclci tile celei cle a dott;r Veniri tr lr-riHristos care s-.rltiscat Sc'.lITl.1 cu diierite prilcluri in veacurilc trcctttc,m.ri cr-t Ctlnstanctt cacleriiRomei pi rrc-latti cucerireer in r,'remea Viziunile apocalipticeclin acelc t'remuri tinopolului. fizice 9i pe se intemeiau mai ciegrabaPe sr-rferinfele in groaza r,,enitd chip napraznic, decit pe o ;rnaliza temeinicd a proorociilor Sfintei Scripturi, implinite intr-un chip limpede. implinisqrd foarte pufine din lina in acestveac,.ge proorociile precise ale MAntuitorului, ale Sfinfilor gi _Apostoli ale Pdrinlilor Bisericiiin legdturdcu plinirea vremurilor gi ceade-a Doua Venire a Domnului Hristcls. Totugi proorociile Sfintei Scripturi le-au fost intotdeauna ldmurite credincio;ilor prin intermediul prototipurilor iconice,inainte ca ele sd se fi implinit in fapt. Acum se pare ca p.andgi cgle-mai de pe urm.l pi mai ldmurite greu de infeles dintre acesteproorocii 4u fo-gt . Cele ce *-evcrrine+tetq! - in CartenApocttlipsei pdreau a fi taine de nepdtruns nu mai sunt chiar nipte taine, cdci pAnd pi cele mai ulug! i-loare inqredibll-edintre acestelucruri gi-au gdsit plinirea in vremea noastrd. De pildd, atAt cregtinii cAt pi materialigtii au cd'zut de acord vreme indelungatd cd q4linea gi-civiliza-tia vor pieri ca urmare a unui holoeaust [unei -tot] de prapo4ii, -un holocaust [o ardere-detot] descrisin SfAntaScripturd in termeni nemaiintAlnifi, infricogdto;l,,universalt gi atotcuprinzdtori i4cAt,inainte de Dresda, Hiroshima, Bikini gi de alte mdrturii ale
11

eprlrqii nucle.are ;r natp.rlmului, si rlescrierile depasit au prurgi simpltr gAndireapi inchiptriretr omenirii. l]iserica Cre;tin-Ortodoxda invdfat clintotdeauna cd pentru o astfel de catastrofi va fi decdclerea reli-

\3-ivi, :;i cAnd rdul va clomni atAt de putemic in sAnul omenirii, incAt via;a pe pdmAnt va deveni practic cu ne-

putinfa.A.tuncilumeaigi va pierdedreptul gi rafiunea de a exista. Nimicirea se va intAmplapotrivit judecdliilui Dumnezeu,i.rd pjd^u oru.t{" i y-a- Ul4lg-4 Ln q g+gii. fi*la Materialigtii indicdfolosirea armamentuluj nuclear
ert, lnsa numal ar putea face uz gi potrivit ideilor
L.r ci"ttt-^'iS-ir va fi (o.-onir( t r rs vA rr | (|rrre

materialiptilor invdfa!i, p frSga,dtpt*reerii ordjrul;r


i
2nfl''rtln nlr.itjrr

Eutote. [autate.

$tiinfa materialistd contemporand a ajuns la o confirmare a viziunii cregtin-ortodoxepi, de fapt, depi fdrd sd vrea, a dat mdrturie pentru adevdrul Sfiniei

In SfAntaScripturd citim cd ,,incepitura durerilor,, (Matei 24, 8; Marcu 13, B) - adici inceputul plinirii vremurilor - vor fr rdzbo?iele infric , -s@uvintele acestei proorocii sunt implinite dinaintea ochilor,nogtri. Faptul ci vremuri de

irraintede i.rzboigi siric;i' rudimentard s-au irrit ;rdeseir ntl.lstri' acest veac, nu are nici o relevanfi in .rn.rliz.'t S a r a c i a g i r d z b o a i e l e c o n t e m p o r a n e d i f e r a t l L ' tt 1 e conflicte'lepi grozdviile vremurilor dinainte, .rtat prin faptul cd au un caracteraproape generalizatcit ;i prin caredintr-odatd Pune inaintea puterea lor infricogdtoare, minfii putinfa unei catastrofe universale. Rdzboiul generalizat sau ,,mondial" este in mod strict un fenomen ce aparline doar veacului al XX-lea. Numai prin cumpdnirea incredibilei amplori gi a uluitoarelor forfe de distrugere slobozite prin acesterdzboaie mondiale, ( ) d eyin d-e rab ile p roo roci il e d in Ap qc-alipsa-' g, 15-2 1-. sc,if de odinioard a Dresdei cu groaznicele Chiar gi nimicirea ,,furtuni de foc" a cutremurat irrchipuirea omeneascd iar aceste,,furtuni de foc" erau pricinuite de ceva la care acum umanitatea se refere cu nonFalanfd ca la ,,arme convenfionale". Privitor la implinirea unor asemenea proorocii, atenfia noastri trebuie se se intoarcd 9i spre Cartea
,,Si au fost dezlegati cei patru ingeri, care erau gitili spre ceasul gi ziua 9i luna 9i anul acel4 cgi-qr4oale-e-treia Parte din gameni. Si numirul ogtilor era de douizeci de mii de ori cAtezece mii de cilirefi, cici am auzit numirul lor. $i aga am vizut, in vedenie, caii 9i pe cei ce gedeaupe ei, avAnd platoge ca de foc 9i de iachint gi de pucioasi; iar capetele cailor seminau cu capetele leilor 9i din gurile lor iegea foc gi fum 9i pucioasi. De aceste trei pligi: de focul 9i de fumul 9i de pucioas4 care iegea din gurile lor, a fost ucisi a treia parte din oameni. Pentru ci puterea cailor este in gura lor $i in cozile lor; cici cozile lor sunt asemenea gerpilor, avind capete, 9i cu acestea vatimi. Dar ceilalfi oameni care nu au murit de pligile aceste4 nu s-au pocXit de faptele mAinilor lor, cgi-gu se mai inchit idolilo@i 9i de piltri gi " s-au pociit-dcsqid*exile-!-o*q-niei-{eleggsiJe-11ilq -19r,4-i-qi d.esfla C9 narea lorr,nili de fq4lg3gsnle Jor-(Apocalipsa 9, 75-21).
74

Apocalipsei 8,7-722gi spre capitolul9,in care Vdzdtorul - SfAntul Ioan Erranghelistul - accentueazd Thinelor necontenit cd felurite catastrofe gi suferinfe se vor pogori asupra unei treimi din omenire gi asupra unei treimi din suprafala pdmAntuiui ,,Dacd socotegte cineva - spune - acelenaliuni gi popoare care au ajuns jertfd rdzboaielor gi revolutiilor din veacul al XX-lea atunci se suprafafa gi populafia pdmAntului". Intr-adevdr, numai in ultimul decentu3 am putut 8, bdga de seamdplinirea celor infdligate in Apocalipsa 7-12, cdci oamenii de gtiinfi ne-au ardtat ci omenire4 gi ca , a pavat,a despuia_t afapdmAntului a_gtrdvitap,raape-atlela.p31!e-_{_insupraf Al4bil, a pricinuit prin poluare o micporare insemnati a cantitdlii de energie solard care ajunge pe pdmAnt
,,9i a trAmbilat int6iul Inger, gi s-a pornit grindini 9i foc amestecatcu sAngegi au cizut pe pimAnt;9i a ars din pimAnt a treia parte, gi a ars din copaci a treia parte, iar iarba verde a ars de tot. A trAmbilat, apoi, al doilea Inger, gi ca un munte mare arzind in fliciri s-a pribugit in mare si a treia parte din mare s-apreficut in sAnge;gi a pierit a treia parte din fipturile cu viafi in ele, care sunt in mare, si a treia parte din coribii s-a sf5r6mat. $i a tr6mbifat af treilea it g"r, gi a cizut din cer o stea uriagi , arzind ca o ficlie, si a cizut peste izvoarele apelor. Si numele stelei se cheami Absintos. $i a treia parte din ape s-a ficut ca pelinul 9i mulfi dintre oameni au murit din pricina apelor, pentru ci se ficuseri amare. $i a trAmbilat al patrulea Inger;9i a fost loviti a treia parte din soare, si a treia parte din luni, si a treia parte din stele, ca si fie intunecati a treia parte a lor si ziua si-9i piardi din lumini a treia parte, gi noaptea tot aga" (Apocalipsa 8,7-12). 3Aceastd introducere in anut tgZE insi, dupi cum Afostscnsa bine ne putem da seam4 de atunci m6ndria gi ldcomia omenirii ,,au progresat" gi mai mult r< '

( a d i c a a m i c g o r a t c a n t i t a t e ad e l u m i n d s o l a r d ) 9 i e aproape de a fi otrdvit in intregime a treia parte din in mdri, omorAnd vieluitoarele care sdlagluiesc ele. Meriti toatd atenfia noastrd faptul cd dezastrele rleacului al XX-lea au afectat in pr-irnul rAnd,p--opoarele Ca -cre;tine. urmare a imprejurdrilor prin care au trecut acestepopoare in timpul primei jumdtdfi a acestuiveac, milioane de cregtini au ajuns sceptici, pi-au pierdut credinfa gi s-au rdcit fafd de Dumnezeu gi unii fafd de altii (Matei 24, 12). Catastrofele ,,de duratd" ce ali cuprins aderrdratemartiraje gi purtarea fd;$a a unui rdzboi impotriva Bisericii, li s-au intAmplat cu prisosinld nafiunilor cregtin-ortodoxe- aproape in intregime - in prima jumatate a veacului al XX-lea, 9i aceastaa fost indeobgte una dintre urmdrile primului rdzboi mondial. Comunismul a acaparatintreaga Europd de Est ;i Caucazul inainte de anul 1950.Nici Grecianu a fost crufatd,cdcivenezeligtiigi unii ocArmuitori corupfi ai Bisericii gi-atr lansat atacurile asuPra '20, impotrivinSfintei Ortodoxii din Grecia in anii du-se invdliturii sfinte precum gi pildei de sfinfenie a odatd SfAntului Nectarie de Pent4pq-lisDe asemenea, ." i"Ta"-ul doilea rd,zboimondial,Alexandri4 Antiohia gi Bisericadin China au cizttt sub guverne controlate de comunigti. Nu poli sa nu cumpdnegtigi sd nu pricepi cd ptlterile rdufui din-lrem-e luat in primire sarcina -au

cu P-t!ryort-@xc, scoPulde a
indepdrta cea mai insemnati piedica in calea indeplinirii viitoarelor lor urzeli. Pe lAngd gocul evenimentelor mondiale gi al neomeniei omului fafd de semenul sdu, aut-oriidg_tgqrii anticregtine pi-sisteme filosofice, politice gi re-1-ig-ioase g in chip deosebit de puternic in
76

vremurile recente.Pentru cei mai mulpi dintre oameni, acegtifilosofi au propovdduit gi incd mai propovdduiesc cd in istoria omenirii domnepte o .lege a plogresu\{]. Prin urmare, omenirea - in toate aspecteleexistenlei ei - a evoluat de-a lungul istoriei. Acegti filosofi inva!5 ci formele politice, sociale gi ideologice ale vielii rasei umane se imbundtdlesc necontenit gi cd in cele din urmd omul va gisi 9i va determin4 prin propria-i putere gi dezvoltare umand, ordinea de viafd politicd gi sociald desdvArpitdgi ideald - o ordine in care rafiunea, ptiinla pace4 siguranf4 dreptatea pi bundstareamateriald vor fi absolute. De fapt, un mare numdr de ocArmuitori corupfi, aga-ziscregtin-ortodocai, au inge_put.q{ plezinte o-4-stfeldeteorie. Cei mai de seamd dintre acegtiasunt igfa-&ii actualeiSatuarhli E_qulcn-iEe care au inceput sd invefe aceste lucruri,,ca si insele, de estecu putinfi, 9i pe cei alesi" (Mnrcu 73,22). Domnul Hristos insd a invdfat ceva intru totul osebit.El ne-a vestit mai dinainte ci vor fi ,,rdzboaiesi zvonuri de rizboaie" (Mnrcu 73,7; MLttei 24,6), cd nu va fi ,,pace,ci sabie" (Mtttei 70, 31) gi cd ,,din pricina inmullirii firidelegii, dragostea multora se va rici" (Mntei24,72).Sd ne uitdm la istori.rveacului al XX-lea gi sd ne intrebdm: Cine s-adovedit ca are dreptate?Oare Hristos sau filosofii nostalgici?Nici o domnie a rafiunii nu a venit, ci mai curAnd o fumnr_e4_cqlui mai groEolan materialism si a celor mai In loc de pace gi siguranfd, sunt rdzboaie cumplite gi zvonuri aproape zilnice de noi rdzboaie; in loc de dreptate, am fost martori la tot felul ciesilnicii, revolufii, CHEKA, Gestapo GPU, execulii in masd, lagire de concentrare,lagire de deportare siberiene de o cruzime nemaiauzitd gi de nedescris, anihilare chimicd a

creierelor mdrturisitorilor credinfei gi ale altor opozanli din URSS; in loc de bunds--tare.m.ater_ia-ld, rapo4rte sunt cqlglaLte- desp1g_ fqame_leifr nag4_-despre lipsuri a milioane de oameni - gi asta in ciuda faptului cd o mare parte din omenire are hrand de aruncat, doud locuinfe, doud sau trei automobile etc. i1 loc de armonie in numg*19-q9-l!g[gla-v-emapari;iaaproap"Zii"i"aui".t"io. cg S_e"lgnafinirineq_ateinvd ldtr ui =;414-franc,masone ri4 teosof i4 Bahai, inchjnarea_vdditalnaintea Satanei gi secle vrdiitoregti, ca sd numim doar cAtevadintre ele. Dar lucrul care este de mai mare insemndtate, e faptul cd tuturor acestor miscdri '.--*._+' a_lnggput si pdrdseasci omenirea. Acum, societatea omeneascd poate sd accepte gi sd intAmpine sectele u minimi uimire sau chiar fdrd sd se sinchis-eascd pentru scurtd vreme, oamenii se ingrozesc sau se inspdimAntdin chip trecdtor de actelecanibalicecare s-au petrecut in Statele Unite drept urnlare a acestor culte ori de crimele clemenliale care s-.ru petrecut in

,,nu foamete de pAine, nici sete de api,, gpgpgggul (Arttos8, 11J'-stL4eia+Q-qpla e oare faptul c.i clomnia ltri A4tihrist e aproapepi sta sa vina asuprd-ne? in trecut, proorociile Sfintei Scripturi cu privire la impdrdfia lui Antihrist au fost dincolo de puterea de inlelegere a omului. SfAntaScripturd ne oferd imagini ale unor lucruri cumplite care se vor petrecein impdrdlia lui Antihrist, iar Pirinfii Bisericii ne dau ingtiinfdri gi descrieri despre inrobiri gi prigoniri ce nu sunt ugor de cuprins nici in inchipuire. Dar oare toate aceste imagini pi descrieri sunt de necrezut? Aceastd intrebare ne aduce la felul acestei cdrli anume acela de a ardta cd qF.eslc&o*afocii nu mai sultt,

a,
te ce, Llrcd,iar societateain segtede .tccstelucruri. Cd societateaincieobgtees ee1 .prin aceea cd , estc,-limpede,_{gv.qciii
: fill ftU[l0r

nirea lor se poa.tg 'o.hggfyA1nlapttocmaiin lrrmea-de azi. Aiciautorul prezinti in termeni limpezi gi lesnede infeles originea rdulqi-Ellggla Lui imPotriva binelui, ' ---din vremea domniei lui p.".r-@ in primul rAnd inibresali s5'.-i Antihrist. ffi-t"i4ine4te4g vor-v- -iin-:ri4la=Qmeni{ii, precum 9i cu privire la,tytrcalufAnlihrisJ. Pentru a izbutiacestlucru,
r.lr.l.ni|trri'lr-.r._-4

qi*ag-u-U-p" rnleLese. iar,imPIi o^t de fap t, de.leq1gz_uL ti

". Mai mult decAt atAt, devine sd fii ,,c1_e_mo-dat" anticomunist, iar cci care pistreazi creclinciopia climpreund cu Sfinfii noi lVlucenici din Iumea comunistd, sunt bq,tjocollfi;i ridiculizafi. Sd se datoreze aceastafaptului cd ,,drag.os_tea multora,, deja ,,s-a rdcil" (Matei 24, 12)?Oare vreme4 marii fo-amete
Iti

este de trebuinfd ca mai intAi sd-i aducem pe oameni la o.infelegere a persoanei Satanei pi sd.i,ifrt-r.qducemin d; cdci fird un concept al demonologiei, nu este cu putinfd sd se inleleagd hristologia ecclesiologia ori eshatologia Sfintei Biserici, care sunt cu totul de nedespdrlit de vestirea mAntuirii. Pentru a indeplini aceastdsarcind, monahul care a pregdtit aceastdlucrare, a compilat materiale care sunt lesne de ihleles gi care nu sunt invdluite intr-o terminologie academicd. Nu le-a adunat laolaltd pentru
19

ca ele sii

slrrii

spre meclitafieintelectu.rliktr, ci

L,tgttllll:l

Nimeni nu va putea citi ace.rsti c;rrte fuirrica ea sri-l ttrlbure. Pe cregtinii .rtod.cgi care cur'pdnesc gi sunt preocupafi de vremurile pe care le trriirn, ii indemnam ryq1i intgSrca inimile cdtre cdrtile de slujbi ale Sfintei Biserici,caci in ele Tradipiagi congtiinfa Bisericii r,orbesc despretoateaceste lucruri, propovaduind, inainte'estind giinfi ;igand inva fi turi temeinicepentru ap.lrareatu tu ror aclevdralilor credinciogi. Mai presus de toate, cititorul

UNIVERSUL VAZUT CA REVELATIE A ZIDITORULUI Dumnezeul Cel Nendscut gi Nezidit, r,ietuind in SfAnta Treime, fiind Atotputernic pi intru totul desd_ ipi este_ deplin indestulaior Siegi gi nu avea pe "ltei,, nicidecum treb,uinfdde fiinfe create. insd dragostea Sa netdrmuritd rAvnea sa aibd p*qf!a$t ai furicirii Sale vet-"+iqe. Pentru aceast4 Dumnezeu a gdtit impdrdfia Sa pi a creat fdpturile ceregti.

dragosteacelsecuvenea liberd, inddrdtniciL lui Dumnezeu.?in pricina igbifii de sine.s-a 4l4tru indirdtnicie s-aftrvArtogat uzu.1p3nd a o_ , pptnv'nicdce-lei *Ziditorulq-i, aceste"i--raz-v-rdtiri locul giputerealui Dumnezeu. (apostazii) sunt b inecuno-seule-fu r. Lucif er 9i cei care turo i-auurmat,ag-Jq,-S-ta-zvadrg-dur-e"e-rpipAndaziaur44q4rs r ai drept v--rajmagi lui Dumnezeu-;i lui Sale.Ispita gi nesupunerea Lucifer a fost primitd de astfelincAtnoua impdriiie multe dintre fdpturile ceregti, a rdului s-aumplut de pdrtapiai prinfului furtunericului' th vremeapustiitoarelor ispitiri, au fost intirifi de ajutorul lui Dumnezeu 9i au devenitfii vegniciai Adevdrului. Ziditorului, impdrdfiaCereascd Potrivit dragostei aceastd nu a putut rimAne gtirbitagi pentru a sdvArgi fdpturd - omu_I. implinire, Dunurez:eua zidlt o^noui din f-o=s_t_ficufi nimic lI1-sn Unlyg;s Adar4_p_i EILq,_qg pentru ei, iar ei au fost pecetluifidrept fdurit a,nume in pietreprelioase cununa ltrcrdrilorlui Durnnezeu. chiargiin atomii MdrefiaZiditorului a fostrevelatd formd,nevdzuli gi in neorAncare,de;i fira p.flmgldl,aii intregii firi duiald, au.slujit ca materit' pentru cre4fea. pi.q vd7_g-tq omului insugi. FACEREA a Universului,sau Nu cunoagtem cdci in c3tdvremeau ddinuit elementele condilii haotice, SfAntaScripturd igi incepe relatareaeqJlemm in care pe SS de-viafd-DitdtorulDuh SfAnt purta-aeia aees-uP1a Totugi, Eloria tulqlt edancutui, orAnduind Univers-ul. incepede fapt cu formareaparticulelorsimple. v-iZDiLe
11

poatd intoarce Ziditorului lor o dragoste adevdratd 9i nu o supunere lipsiti de minte gi fdrd de noimd. Unul dinfre cei mai strdlucifi gi mai putemici dintre acegti ineeri , Luciler (Satana) - exercitAndu_gi voinfa
20

R_e;qap-aJea luminli vdzute a inceput in zir-ra patra a Marile corpuri din Univers, invegmAntateirr raze aurii, ugqlui..oc-eenl'_,ltgl,rlig,_g_uurparlrrnrebnr"_eatt"ri sunt menite sd le ocdrmuiascape cele m.rr mici;i sa le airygnpsLFLesreJ-68),iariceste4lirAndul lor, zat in mulfimeade planctepi de corpuri similareacestora. coperecu lumind in aceaparte ce e indreptat.i insprerazele lor, lasAndin inttrneric partea ce e intc'rarsa In ceade-a treia zi, printr-o ,,vaporizar{J,, ,,ames_ rlinspre ele. gi teca_re" apelor din mdrile care ucopereau insd nici un loc nu e lipsit de prilejul cle a primi a pdmAntul, au fost plismuite aerul pi apa rdcoroasd. binefacerile gi lumina izvorAte de citre soare, cici prin puterea lui Dumnezeu,mari ridicdriile pdmantului au idcut ca corpurilor mai mici (planetelor) li s-a dat migcareade sdseiveascd strdfundulmdrilor rotalie in jurul propriei axe inclinate, precum gi o din (Facere 7,9-13). migcare periodicd (anuald pentru PdmAnt) imprejurul Zlgl4tfgta are o fuasemndtate apartein crearea Universului, cdci in aceastdzi a apdrut veget_afia corpului ceresc din care au luat nagtere. Prin aceste pe migcdri duble, planetele sunt ddruite cu schimbdri de '')

particule neinsemnate, concrete,au fost daruite de Zidttor cu o_pglglg_lgcl4tqare_de ngintele_g |9f4 Drept urmare - prin porunca dumnezeiascd e-le._eu _ formit, ceplbinaJiilefuz-inndrilepi separdrilelor, o f"f"ri-* lin fdri de numdr de forme gi corpuri in naturd. C_tgafga luminil g_r4.-energiile_ emani dintru ea care s-apetrecutin ziua intai a Facerii,ca rdspunsla cuvantul lui Dumnezeu: fie lumini" (Facere in ceade a ,,Sd 7,3). patra zi a Facerii, s-a adunat in_corpuri,imense (Facere 74-79) 7, careau fost menitesi ocarmuiascd alte corpuri mai mici ce s-auluat dintr_insele, anumesd le carmuiascd prin atracfie, le incdlzeasci sd le lumisd pi neze.P_e te,corprl-u. aces _z i-mense le 1 um i1n(apa ise) noi stglefixe - dintre care in a doua zi a lrarcerii, supunAndu-se porurncii lui Dumnezeugi lucrarii l)reasfAntului Sau DLh, ,,apele,,

fq!_ds q_umeG&_LeqenJei. :nateue-adrea_au Aceite

Cd intru inceput e_lementele care ne inconjoard astdzi, i-ryrjcmai mult decAt pariicule lip,sitedeJormS, se vddegte din mdrturia cuvAntului lui Dumne zeu (Pildc8, 24-27 ).eercetirile ptiinfifice din domeniul fizrcii au intdrit u."urii -drtu;ie. anume ci e-lementeleUni vers u l ui su nt compus-edi tr rr _unsinu r

pdmAnt - pdmAntul a dat primul gi cel mai bogat rod pentru folosul locuitorilor impdrdliei naturii. Din acea zi, pdmAntul, ca o mamd bund, ainceputsd-gicheltuiascd energia - dintru inceput putemicd gi foarte mare - pentru binele omenirii pi al celorlaltevietdfi. Aceastd rodire va continua chiar pAnd in vremea in'

t.p_d_manhrlvaf-ividgurt-delsgglqla_o_mului care,lfa_fFf i. Atunciva sirdcigi F exPl Pg-4!.fu-eultivarea


va sldbi gi-i va fi foarte greu sd hrdneascdomenire4 dar cu toate acesteanu va inceta sd-gi dea roadele pAnd la sfdrgitul timpului, dupi cum zice Scriptura: ,,CAtva trii pimintul, seminatul si seceratul...nu vor mai inceta" (Faceren 22). va veni asupra pd8, mAntului gi-l va gisi daagl_ogle_airi! , fie ea 9i sdrdcdcioasd. SfArgitulacesteilumi nu va fi o nimicire, ci o refacere 27,1). Puterile ei refdcutevor ;i o reinnote (Apocnlipsn sluji vegnic reinnoirii fipturilor viefii celei noi. MIRACOLUL LUMINII

anotimp gi ale zilelor gi nopfilor. Toate acesteasunt de trebuinfd pentru existenla lor vremelnicd; pentru PdmAnt,acesteasunt necesare pentru innoirea puterilor fizice ale fdpturilor gi pentru a-i da naturii putinfa de a-gi indeplini vremelnica-i indatorire. Prin acestemigcdri, origice loc de pefalaFdmAntului cade sub inrAurirea razelor soarelui. Existd o diversitate in energia razeloL cdci atingerea lor e fie directd, fie indirecte (in unghi), againcAt diferite zone de pe fafa PdmAntuluiprimescmaimultd sau mai pufind lumind gicildurd. Acest fenomen al naturii dezvdluie faptul ci, in miracolele luminii fizice,Zidltorulne aratd o asemdnare (o icoani, un chip) a minunilor Luminii Dumnezeirii. Fdpturile simtitoare, ilrzestrate cu putere inlelegdtoare, sunt prin ele insele firtuneric (adicd nu doar in intuneric, ci neizvorAnd lumind proprie). Numai primind lumind gi cildurd lduntricd de la Duhul, ele irceteazddea mai fi in intuneric ai se apropie de aceafrumusele lucrdtoarecare le-a fost menite, potrivit felului icorromieiZiditorului. * ne aminImpdrtirea teptede cele palr-tg daru.qia_le Duh11h.ri SfAnt (Isnitt11,23), prin SfirrtclcTaineale Bisericii, apa incAt el (su-fl"etul) poati sp-rori fapta bund cea sa in Iq sr dt oare pe. Lu_sJava_Lllr.. nt D_:rr:rnczeu. Fi ecare iuc ru vdzut se infi;igeazd intr-o anunrit.i culoare, potrivit insupirii acelui obiect de a reflecta o razd sau alta a spectrului alcituit din cele gapte culori.
{ Este indeobgte cunoscut cd \rgr,ina alba e alcatuitd din cele aceastddescompunere cromaEici este denumitd generic ZS_ql-gfi; ROGVAIVI R = rolu, O = oranj, Q = galben, V = verde, A = albastru, I = indigo, V = violet. Cgl_e 7*qulo{ alc4tujesg 9i q{$eubeul iar dupd mdrturia Sfintei Scripturi acesta eJglgmn dumngzeiesc, cici Insugi Domnul a grait lui Noe: ,,Pun curcubeul Meu in nori, ca si fie semn al legimAntului nt" Gqcere9,13). ),).

Tot astfel e pi cu duhul omului. In sine, e intunecos gi ar rdmAne ceva intunecat de nu ar fi darul harului lui Dumnezeu care-i ingdduie sufletului omului sd primeascd aceastdminunatd Lumind pi cdldurd de la Zidrtorul sdu. Lumina sufletului omului, asemenea luminii lunii, este reflectatd dintru Soarele Duhov-' nicesc, Soarele Adevdrului, Soarele Dreptdfiis. Fdrd acest dar, sufletul ar rdmAne in beznl,, in mAhnire, in deznddejde gi pdcat. Apa cum nici un loc de pe pimdnt nu e lipsit de putinfa de a primi razele soarelui cele ddtdtoare de viaf6,,tot astfel origice fdpturd infelegdtoare are putinfa
'-In PsalmiiProorocului David, putem citi: ,,Cerurile spun slava lui Dumnezeu 9i facerea miinilor Lui o vestegte tiria Ziua zilei spune cuvAnt, 9i noaptea noplii vestegtegtiinfi. Nu sunt graiuri, nici cuvinte, ale ciror glasuri si nu se audi. In tot pimAntul a iegit vestirea lor, 9i la marginile lumii cuvintele lor. in soare 9i-a pus locagul siu;;i el esteca un mire ce iese din cimara sa Bucura-se-va ca un uriag, care aleargi drumul lui. De la marginea cerului iegirea lui, 9i oprirea lui pini la marginea cerului;9i nu este cine si se ascundi de cildura lui" (Psoln 18,1 7). Proortxul Avacum spLule: ,,Izbucnire de lumini ca la risirit de soare,raze vii din mina Lui pornesc!... Acolo sti tainic ascunsi puterea Lwi!" (Atncunt 3, 1) Proorcxul NIale.rJri graiepteastfelcuvArrtullui Dumnezeu: ,,Va risiri pentru voi, cei care vi temeli de numele Meu, soarele dreptifiii, cu timiduire venind in razelelui 9i vefi iegi gi veli zburda ca vileii de -1, EOleza ingrisat" (lvlt l t al ri 20). SfAntr rl Tah ar:i Jatal_l_ur_Lcrant_e&rl, 4. igi incheie astfel prrxrrrxia (Luca1,68-79)pe carea ficut-cr Ia punerea intru numelui fiului sau: ,,Si dai poporului Siu cu.rpatinta +il!gl4i ig4g_.Sg p.4S-at.Iotlo., prin milostivirea milei Dumnezeului nostru, cu care ne-a cercetat pe noi Ris[ritul cel de Srts, ca si lumineze pe cei care 9ed in intuneric 9i in umbr4 mo4ii gi si indrepte picioarele noastre pe calea picii" (Lrrca 1, 77-79). tar SJgSSllgg !eo_l-ogul, mirturisegte despre Ierusalimul cel ceresc: ,,$i cetatea nu are trebuinfi de soarg nici de luni, ca si o lumineze, sl'ava lsi
t(

dacd dorepte,de a-L primi pe SoareleDuhovnicesc Cel de viafd ddtdtor, pe Ziditorul gi MAntuitorul omenirii. IntAiul om s-a intors dinspre SoareleDreptdfii gi s-a prdvdlit intr-un tdrAm al beznei ld,untrice.Din vremea aceeagi pAni la Venirea lui Hristos - Soarelecel Neapus - foarte pufini oameni s-au intors cdtre aceastdLumind. Qryl s-a obipnuit cu gtareasa de intunecime sufleteas. cd - care-i era sprijinitoare gi ajutdtoare intru a sdvArgi rdul - pAnd intr-atAta, incAt a aitfns*ea;tljubeascd tanturile Si cdtqFele,, care au ales lumina in locul Cei intunericului, s-au intristat adAnc la vederea chipului zidrt al lui Dumnezeu inrobit de bezna sufleteascd. Acepti Sfinli tAnjeaudupd vremea care i-a fost fdgdduitd omului, cAnd Lumina cea BinecuvAntatdSe va ardta pi Se r a ddrui tuturor celor care nu-gi vor fi pierdut intru totul putinfa de a primi Lumina cea duhovniceascd a Adevdrului. CAt de fcricitd a fost epoca noastrd in comparatie cu veacurile dinainte de venirea Luminii celei fdgdduite Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu! ia farile ciegtin-orlocloxeccrre.rLlfost cu multd vre.meinainte convertite i, oamenii au avut prilejul sa prirnirrd Lumina. Aici, in !5rile heterodoxe ale Creflscci Apusuh,ri, nu este astfel, cdci no-i*gqfrj,em in-conjurafi
l '

PJ_{g! ii::tqtdeaula. Insd unde este cAmpul acestei betelii? Unde trebuie sd mergem la luptd? Qampuf {e bdtilie este i.4li*IIU]-leglru. II recunoagtem Einqlg. intunericul se vddepte in e care reflectd starea noastrd actuald o stare strdind nuanlei (culorii) reale pe care Hristos, Soarele Dreptdfii, o intipiregte in gAndurile, cuvintelb gi faptele noastre. A pldcut Atotputernicului Ziditor al Universului sd creioneze in lucrurile vdzute tainele lumii nevizute, " aucdzytt ardtAnd cum mai inainte, drn Cer, tot astfel cum acum o_gl\Lltin-e-{e gllllgle cad de Ia SfAnta Bisericd Ortodoxd. insd in ciuda tuturor celor care cad, avem incredinfare de la Ziditorulinsupi cd nici o putere vrijmagi nu va putea sd nimiceascd Biserica,nici pAnd in ziua cea de apoi (Matei 76, 18). UN NOU BABILON insd, pe misurd ce se apropie ziua proslivirii Sfintei f]iserici, cd_tuire - aceastae r-rotrivnicdadevdrului Zidirri . Faptelecelor din vechime care. r'isalr s.i se invepniceascdpe pdmAnt, sd-gi facd un 1111ngt', SLr repetd. ,,F{aldeii" de astdzi,asemeneacelor din vremurile
" ,,In vremea aceeaera in tot pimAntul o singuri limbi 9i un qi4gg;grai l4 tpfi. PurcezAnd de la risirit, oamenii au gisit in fara Senaar un ses si au descilecat acolo. Apoi au zis unul citre altul: ,,Haidem si facem cirimizi gi si le ardem cu foc!" $i au folosit cirimida in loc de piatri, iar smoala in loc de var. $i au zis iarigi: ,,Haidem si ne facem un oras 9i un turn al cirui vArf si aiungi la cer inainte de a ne imprigtia pe fafa a tot pimAntul!" Atunci S-a pogorit Domnul si vadi cetateasi tumul pe care-l zideau fiii oamenilor. i.i a zis Domnul: ,,Iati, tofi sunt de
'z/

H r i s t o s s i c . r r e ,m a i m u l t , c S_qn!_e{q de p.e ,c-41e_*s_unf !4-q-o-njura!i de-a-ntre Sfintei Biserici Ortodoxe gi din oieiJia p.icind, trebuie sd ne intoarcem asupra tradiliilor ldrikrr cre;tin-ortodoxe pentru a primi intru adevdr aceastaL_umind Adevdrulyi. a Desigur, niciodatd nu a dobAndit cineva fara-de l_laplg_bogifialui Hristos. a trebuit ^

de odinioard, nu viseazd sd-pi aiba numele scrise in Ceruri, c-i mai curAnd sd lase un num-e gi _oamintire a pe -lo-r, pdmAnt. Iatd un nou Babilon in toatd plinitatea cuvAntului: amestecareaadevdrului cu neadevdrul. in locul luminii lim@tei intemeiatepe Evanghelii, Prooroci, Apostoli, Pdrinfi ai Bisericii pi Sinoade, acegtinoi babilonieni inseteazddupd r4vaja!+ri _giilllel_esut cu neaclsvir. . E lesne de firleles ce va cregtedin aceastain cele din urmd, avAnd in vedere acelesocietdli fdurite de umanitate careau dus la impleticirea oamenilor pi a infelegerii lor, apacum s-a petrecut cu Babilonul cel vechi. Insd gi pe acest nou Babilon il apteapti tot aceeagi soarti care a venit pi asupra celui vechi, cu toate cd amQqdoud p_rgli4dg_ag plgtind q,g pi 1tlage cs1ul. Acest turn al invdfdturii mincinoase nu numai ci sporegte zllnic, ci cregtein fiecare ceas. Mare cu ader,drateste primejdia de a-gi pierde cinerracdrareape caleamAntuirii din pricina prafului imprdgtiatde aceastd inal[are babilonici a unuimonument dedicatamdgililor picelor care cauti sa-pidiinuiasci propriul nume pe pamAnt. Unde ar putea cineva sd se izbdrreasci de praful acesta orbegteochii intru a nu vedea adevirul gi r_rmple ce plimAnii de minciuni inibugitoare? Unde altundeva
un neam si o limbi au 9i iati ceS{_4pwatsi faci si nu se vor opri de Ia ceea ce 9i-aqp_ ilg4ndifaci. gs Haidg4q-dar_Ce-Ne,pogg,Bm sisi arnestecim limbile lor, ca si nu se mai infeleagi unul cu altul,,. fi i-a imprigtiat Domnul de acolo in tot pimAntul 9i au incetat de a mai zidi cetateasi turnul. De aceeas-a numit cetatgaqce.ga p-a-!.ilqn, penku ci acolo a amestecatDonnul limbiJe a tot pim6nhrl 9i de acolo i-a impragtiat Domnul pe toati fala pimAntului" (Facercs , 1-g). 11 28

rl.rc;inu intru adapostul p.t;nic cirree cleschis r,esnic, gi intru Ziclire;r riclic.-rtri c1emiini orne,negti, de rru ci Ficatorr-rllr,rmiii.sr-rpi- uncle .rltunde'ercl.rcd intrtr rtu .rclevirat;rBisericaC)rtodoxi .t lui Hristcls?Este nemdsurat mai bine sa fii un slujitor negtiut in Casa lui Durnnezeu, de,cAtsri fii un arllqeqt c{e seamd gi foqrte vestit in acestnou Babilo.,,ulffirpit esteclesavArsita niruire gi osAndavegnici.

ilpAnarrA cERURTLoR
Aga cum privim stelele cle pe cer care lumineazd noaptea gi-i cdlduzescpe marinari cdtre porturi sigure, tot astfel sd ne ldsdm mintea purtata spre acea e aparte de g_Lejg-d_uhg. ti, cunoscutd sub numele de pr.ezenf-fraiutd fie cdlduzit cdtre portul gdu de destinafie Cerurilqr. Parintii ne_ invafd artade+gdsi calea de mantuire prin prafrlrrsmere'-se ingroagd, ficut de roboteala la construclia babilonicd. Impdrdfia Cerurilor - care rt p" t.t "rt""pta sslqg.desc(Matei 17,12)- estedincolo de.ricEEpGgere omeheascd, insd cdile lui Dumnezeu nu ne sunt cu totul ascunse. Putem gi trebuie sd credem ir vegnica fericire viitoare, ca pi cum am fi vdzut-g ca pi cum am fi auzit-o pi ca gi cum am fi infeles-o cu mintea noastrd, cEeiloate_din natucaxeirata-calea pi dagsarbrne pentru adevdrul impdrdliei Cerurilor. lgomot^ul neincetat al mdrii viefii p de la Impdrdfia lui Dumnezeu pi sdne fintuiascd mintea i:rtru celepim6ntegti, irh-atAtircAt sd incetdm sd ne mai gAndim la viitor. egdinfa noastrd se indepdrteazd de d care este o prbgustare a bucuriei viefii viitoare, astfel incAt simfi- ud"r"u o fricd
29

.!e neinlelesla gaincir-rI r'egniciei, trebtrinlade a trece la irr cetrl.rltrillrme. z\ceast.r ll!!-:se daqq -itrjga in_tampla :g ob!)!ul_e.f!e_4L!_Ne!eg Dlgtszeu, in_loctle a ii r-rici in Iurme. e Qitare pdci-toiirri impietlicd mult libertatea cerre fireasci in relafia dintre copiii nevinova!i pi parinfii loa .rtunci cAnclnu existdnici o altd vind caresd-i indepdrteze pe copii de dragosteapdrinteascd. Pentru a ne desfita intru nidejciea fericirii viitc-rtrre,d trebuinfd.saajurgem e prggq_nprunciijrtevinoE ji,dqp_4ge_dggASA!$-de_of ice

fl cu , p-Lma,i sea.rna*de-Jnr_fiauielii"

Iottn2,16). Atunci cAnd p_4catul socotelilelumepti ry gi t de Thtal,ceeace e cu neputinfd devine cu putinfa, gi ceeace ,,ochiul nu a vizut, nici urechea nu a auzit" (lsaitt64, 3; 7 Corinteni 2, 9) gi ceea ce nu a putut fi cuprins de minte, se faceprimit de omul lduntric, contemplativ, curdfindu-se prin lacrimi de pocdinfd. Atunci credinta ajunge aproape de acea stare ce este o vedere a celor care se dobAndescdupd moarte. imbrafigarea,p. ,abucuriei vielii viitoare ddruiegte o mare fericire, iar felul viefuirii pdmAnteptidevine mai limpede. Toatdaceastd existenfd plind de ostenealdderli-ne mai up-orde indurat intru nddejdea cd e apro4pe sfArgitul, , cAnd rdspldtirile rdbddrii ne vor facenu numai sd uitdm acestenecazuri, ci chiar sd ne pard rdu cd nu am suferit mai m-ult. in mijlocul tuturoinefericirilor gi nestatorniciilor viefii, nu e lesne sd filosofezi asupra lucrurilor ceregti, insd in acele rdgazuri care sunt date de incercdrile cdii vielii, er_tede-trebuin,tds1vorbirrr despre ce-lgcgregtt pi.sd.gerem stdru 4oS6nfirea lericirii inlm ImBafalia_ lui Dumnezeu. Pentru a purta Jgplq d$gigascd in noi.i@e, trebuie sd strigdm cdtre
30

F { r i s t o sD l r m n e z e u l s i M A n t u i t o r u l n o s t r u s d n e FSI rniltriasca. cr.rmcni c.rre;i:rrustatc2rni_cit t1b_i t, lcriciti surrt.rceiit pcntru care rugiciunea a .rjuns o .r clourel naturi, .rstfel incAt chiar gi rdsufldrile lor Il preasldvesc pe Dumnezeu-. Preadulcelenume al lui Iisus Hristos trebuie si fie pe buzele noastre,in rdsuil;rreanoastrd,chiar;i in somnuI nostru, totdeauna gi pretutindeni. Astizi, mareacartea nrrturii secleschidetot mai mult ca o revelafiedespreZiditorul a toate.Oare nu vorbepte ea in chipul cel mai limpede despre armonia Ziditorului, despre minunata frumusefe a StdpAnuluisi Domnului, DesdvArgitorul gi Ddtatorul a toate? Atunci, unde este care familie (camin) se afld o agafle bund chivernisire ca acolo unde necuprinsul Tatd orAnduiepte insugi toate materiile. Este vidit cd crr ,e_qlq putinfd Indeobste, Ire reve-leaza-Jainade-neinfelesa Lin4elU_qgi41lce Zirlitorului. Peceteaacestei taine std a .rdAnc inscrisd in firetr tuturor lucrurilor zidite, ca o congtiinfa fund.rmentalace prosla",e;teSfAntaTreime. ll,_rlUry1g_ n presdratd cu nenumdrate corpuri cosmice, linute, in luare-aminte in jurul nostru gi sd ne intrebdm: a Cui este mAna care nu ostenegtesd lind intregul Univers, in care toate corpurile sunt sferice gi se dezvoltd dinspre centru spre exterior ca intr-un imens glob? Toate acestesisteme git - ref-l9gt?_Atqtptgz_eJrfa, fdrd-de-incepu tu I gi necuprinderea Zidito

O .tserncnetr mcnire esteclr purtirrhi rtum.ri ptcntru rurrDrrlr eu totr-rl_clglsa\+t_:jt, iir Zi.littrrtrl .l_tt).tlc. l.rpt, 2 i . r i i , r i . i f - T r r s i , 9 i. i p e c e t l r - r i tc h i p J i p r u p r i e i S a l e Durmnezeiri- iara de incepurtpi necuprinsc. intr-o [aptr-rri;i de lucrr.rri,clintre care une [e specii nnrtilrme-rle sunt;rtrit de mici, ilctrt_mr-rl,te ntilioaneclin ele pot exista intr-nn parherr apd. Pentru a menfine toate acestea, cu Dumnezeurtrebuie sa iie atotputernic ;i omniprezent prretutindeniin r-rnulgi ;rcelaigi momerrt. LUMEA CEA NEV AZUTA Potrivit invdtaturii Sfintei Biserici,lumea duhovniceascdcuprinde doua feluri de duhuri: ingerii lui Dumnezeu - care in v_remea r.lzvrdtirii_lui Lucifer au ales sd ramand ascultdtori ceasti stare pe vecie 4idr acei ingeri care au fost zidi;i buni, in@ pi duhurile rel sd p in chip irevocabil, qga_ndqlpS _L__tl,-c_r,fef. in rdzvrdtirea sa impotriva lui Dumnezeu. AtAt ingerii lui Dumnezeu, cAt gi duhurile rele sunt numite ingeri,pentru ci acestnume nu are inleles de fire sau conditie ontologicd,ci exprimd cu prisosinfa un rang, trn cin. Numele deinger arein;elesulde tinis sawoestitorT. in acestsens,SfAnta-ftriptura mai folosegteacestnume pentru a se referi la Prooroci, Apostoli, ori alte persoane care au fost trimise sd vesteascd voia lui Dumnezeu. SfAntaBisericdinvafi cd singurul temei pentru zidirea lumii a fost dorirea lui Dumnezeu de a avea pdrtagi ai iubiri gi milostiviri. lelul lumii este l9-ggt*t"is"te
7Grecescul angelosinseamnd t imis, aestitor. yezi: p sal 1 51,4; m [erenia7, 25; 11,14;25,4;28,9; Azttlie 7,1; 3 Ezdra7, 2l; Ioan7, 6 etc.

prosldvirea Zidrtorului. Fiind o Fiinld pe deplin desdvArgitd gi intru totul fericitd, Dumnezeu nu poate avea trebuinfi de nimic. Dintru tofi vecii, El a fiinfaf singur, fdrd de lume, pi ar fi putut via astfel pentru intreaga vegnicie,dacd El insugi nu ar fi binevoit sd zideascdfiinfe. Dumnezeu a dorit ca oamenii sd fie plSsmuifi drept 7 icoaneale Lui insugi (Facere , 26) spre a gusta bucuria , fiinfdrii gi a deveni pdrtagi ai fericirii Sale. Astfel a apirut omul, fdpturi infelegitoare, moptenitoare a impdrdliei gi slavei lui Dumnezeu prin harul infierii (Ronmni8, 23; Galateni4, 5; Efeseni7, 5). in aceastd impdrdfie, izvorul fericirii este impreund-vieluirea in veci cu Fiinfa ceadesdvArgitfericitd, Dumnezeu Insugi, ;i partdgia neincetati la Slava Dumnezeiascd,in misura in care ii e cu putinfa unei fdpturi zidite. Dumnezeu, i Care cunoagte va da p,e_r_s,o-,ane, impiinire fiecdrui cuget gi suflet care inseteazddupd adevdr pi bine. I$nsurardupa care poate fi cunoscuta t-reaptade iti d esd-yA r;ire do.bAnd d e fapturi le inlel egatoare [cugetitoare], este aceasta:cu cAt e mai mare desdvArgirea atinsd decineva, ctr atAt mai mare gi mai atotcuprinzitoare devine dragostcalui fala de Ziditor pi cu cAtse drept chip gi asemdlupti cineva mai mult sa r,iefuiasca nare a Lui, cu atAt devine mai desdvArgitin ascultarea fafd dc sfAntaSa voic. Pe de altd partc, feplgflle ,infg_legdtoare intors de la felul pentru care au fost aduse la fiinfd prosldvirea Ziditorului lor, dobAndesc Aceasti stare este vegnicd, iar moartea duhovniceascd este un chin cumplit de crunt care decurge din i4-depdrtareade Dumnezeu,lzvorul vietii gi al-fericirii.Existd un fenomen al Universuluirnaterial care ne mijlocegteo
J_)

aserndnarea aeestei'mo4ivegn . Esteeclipsa totald de Aceasta se petrece arareori gi dureazi pufini se vreme, I

tu atunci.fiece vietate ar fi s unei vldguiri gi unei re. 9lg&g-ylejuitoare ar porni pe def-r d41mul de intoarce_re din eare_aloslfacu-ta. O moarte atAt de i$gg!4dgql_4$a, leZtnle_gra1t_d ar fuhpdt@ ca.i-toute di^p-re"ra u. incepe sd se descompundde la inceputul eclipsei,
agteptAndu-gipierzania.

yq agup-gr tegAndacestechinuri ca f-ilnd ee-le_qe 1'9n_! e ft) dupd fudecata de Apoi, cea de obgte. Aceasti credinld a fost exprimatdin chip sobornicesc la cel de al SATANA 9I INGERII LUI Din invdfdtura despre Dumnezeu ca Fiinfd intru

f;tnJd Dacd p5;ntru fdpturile infelegdtoare care nu duc numai o viafi materiali, c

ingugi,Cgre a-eLe,ma t tailC.!-qgru -drntru iia{q Ia nef {i!e

sd zideasci rdul. Atunci @ un{_e_._s__4--iyit radl? r-nAndri? seama-duhu$,sare.a u@e a p.Usmuito aeaae l ,^i4_ga!c-ugrtat sddevind deopotrivdcu Ziditorul sdu.Intru strddania rAvnitdegalitate, o de a infdptui aceastd p-atrivav*oi lui Dumnezeu. i. gi astfel -a5;lrguit_s-a:gi ajungAndp iryqu"lJcasca.ad.epispiti nd u-i i rrt n t trcascultare f i i, i. [n acestfel el ;i-a sporit propria stapAnire. vechime, Din ca

dqz',1nlggraleq pierzania al dgygni dg gi olit."potrivit caracteristicilor[insupirilor] firii duhovnicegti, o astfel de suferinfd nu poate fi vremelnici, cdci sufletul e fdrd de moarte gi vegnic.Aceasti s

).

Judecatad: Apoi vS {esch,ideuora dintre fdpturile i4tglgs?tqareImpirdfia fericirii vegniceintru lumina f efei lu i Dumnezeu, ia[ahera le -vaardtao_eclip totaH sd qgf.atiperii felei lui Dumnezeudintru Care se revarsd toati viafa gi fericirea. SfAntaBisericdCregtin-Ortodoxd crezut dintota deaunadesprecazneleiadului cd vor fi vegnice, infeu

MAntuirea vegnici a omenirii este strAns legatd de surparea lui Satanagi de ruinarea rdului din lume. Ndscocitorul riului, acest vrijmag al ltri Dumnezeu pi al

35

minciun4 griiegte dintru ale sale, cici este mincinos gi tatil minciunii" (Ioan8,44).

Pt$o"!9!9gg$_aglo_t

a-

4gt9g9_e.tslen!-personald a diavolului gi a du\qrilor asd . pentru omenire, deoarece ii inoculeazd o stare de nepdsaremorald care in cele din urmd duce la propriai nimicire. In fapt, Satana insugi este cel care-l inspird pe om sd nu creadd in existenfa lui. Duhurile rele au pierdut pentru totdeauna toatd cdtre Dumnezeu pi cu aceastaaggrg1-{19. pi i$lSf.t""g" care vine de Sus, ce e alcdtuitd din De ce nu pot duhurile rele sd seintoarcd la pocdinfd? Fiindcd sunt anumite dincolo cle care nu mai este intoarcere cdtre bine (cf. Earei 6,4-5f . la careestestrpr-rs omul acLlm, We filosofie ce afirma ci cste fir"I de asemdnare mai vrednicd de dorit dee-al_sup_r,t1:teteg gi ( g_e3-r"e. o qlfib g1l_Lallqr_i p rlzt s: !.rn t i sm ul u i ) . q_q 5 teo Ei s-au impietrit atAt de mult in acestctrgct gre;elnic, incAtau preferat patimile lor nesup_t15_rl irr locul fericir!-i lngerilor care au stat inaintea tronului Ir-iil)urnnezeu in smerenie,sfielniciegi dragoste. Aceastdamarnicd pi gregitdsocotirrf.iar.rti cd pAnd fapturilecluhovnicesticele inalte,c(lreau pierdut mai si
',,Cici este cu neputinfi pentru cei ce s-au luminat odati gi au gustat darul cel ceresc9i plrtagi s-au ficut Duhului Sfint si au gustat cuvAntul cel bun al lui Dumnezeu gi puterile veacului viitor, cu neputinti este pentru ei, daci au cizut, si se innoiasci iarigi spre pociinfi, fiindci ei ristignesc lorugi, a doua oari, pe Fiul lui Dumnezeu gi-L fac de batjocurd" (Eurei5,1-6).

foartemarginitein in[eluminar dumnezeiascd,.rjung inalte decAtcluhul C;i ade'u'drului. fipturi ma'ri legerear i au omlrlui, e-le fost inzestr _c r fle-ejliug,Ll$ile intrlt adevar,au fost daluitg1g inlelegere rnaiinalt4;rbunitdfii;i 4 gupq,ncri"if;rfa-de o dezasvoia lui Dumnezeu.In ciuda tutttror acestora, a truoasagregitdsocotinfd precumpdnit9i, tocmaidin a fost clipd, intgareereacdtre acea ad-e-vd-r dejacu nePutinfe.t""a.tos^.e" tol lnrdutatea trecutdincolode pufapturirluhovnipentruc,i aeeste tin!a cleindreptare, impotriva lui Dumnezeuinsugi. Prevenind omenirea impotriva unei asemenea impietriri gi rdutdfi de neindreptat, Hristos le-a grdit fariseilor:,,Oricepicat si orice huli se va ierta oamenilot, dar hula impotriva Duhului SfAntnu seva ierta" (Mntei12,31). insdsi firea fip-turilor infelegatoare po4rld insine i*dscrt dumnezei d, ry! .@ despre mdref,ialui Dumnezeu pi g!S!i4lg qa-viaja e Pentru a lepdda aceste intuilii 4gf ilrrmn-ezeiesc. inndscute,trebuie sd silnicim firea personald- aceste intr"iifii disparpur gi simplu,ci sunt smulsegi stArpite nu faceca pdcatulsd fie din firea noastrdgi tocmaiaceasta de neiertat. D_aqd rdzvrdtim inpolft ne sufletelenoastre,ajungemvrdj@din maSiai T,iditorului nostru. .Vrdjmdgia fajd de Dumnezeu es-te--de-.ne-ie-r-ta-t nu pentru cd rnjla-Domnu.lui sau in ci numai pentru cd omul, intorcAndu-se chip @, silnic de Ia Dumnezeu, pea,te-?,tinsg_lumtacxJrernd a ild,afAldqlqi de la care nu mai este nici o intoarcere. Dacdomul std impotriva Duhului SfAnt,Duhul SfAnt
J/

'3ge111gglg4lt_9, iil _.!"tg11" cma

sd

faptqqi inlelegdtoare potrte si se inmoaie nurnai prin harul dumnezeiescal Sfintului Duh, insti iiireiacesthar, e_l di pe sine insugi se i. nirealuiSartan4 ^ @intres mai ales la 12, 1-8 gi 73, 74. Potrivit Sfinfilor Parinfi, acestecuvinte ne dezvdluie cd, i S.atanei se va ilga zboi impotriva sfinfilor ica, (fgrngla invegmAntati in !g-i Dumpezerr, soare) e,,Acestea vor fi vremurile cele mai de pe urmd, iq1 _Satag ri [pe cei cu a eu]. Bisericacea Sfdntd se va fi intors in catacombe,devenind impufinatd intru numdrul mddularelor ei gi fiind amarnic prigonitd. Aceastdcumplitd prigoand, mai rea decAtcea a Romei,
,,$i s-aaritat din cerun semnmare:o_fgqeieinves tal; cu soarele qi tg:g gu.p-PlclgTel_g -e:.s1.p,9_ Slp"p_g*+qglg$ a@. $i era insircinati si striga chinuindu-se gi muncinilu-se ca si nasci. $i alt semn s-aaritat in cer:ia&i-urr capetelelui, g te9ti. Iar coadalui tAraa treia parte din stelele cerului 9i le-a aruncatpe pimAnt. I '

dtate gi se va sfArgi cu sldvita cea va dura tr, 20,7-L2)10. de a doua Venirea lui Hristos (Apocalipsa Bisericalui Hristos a fost prigoniti 9i asupritd in t-re toate veacurile d e*c-d stdpAni torulacertei lu mi, insd

nua-uj;ffiffi5"ut asupriri aceste

sub prigoani

cu s-ausfArgit biruinla Bisericii. fetigd, acestea dar fizicd, au -U"rm;toaret" "etpr,aveacuri dat la ivealdo asuprire - insd infinit mai primejdioasd- a Bisericii, mai subtild anume r4arile-er.ezii invdldturirninciaoase. Satanaa Fi iar lovit mai intAi in viefile mddularelorSfinteiBiserici, apoi a lovit 4lgrsle credintei,ciutAnd de pi sd nimiceasci-invalaturil,e-.eele trebuinfd pentru mAntuire.Desigur,in ambele epoci, multe suflete au pirasit Bisericacea SfAntdgi au trecut in rAndurile a Satanei,insi aceastd doua perioadd s-a sfArgitprin biruinla Ortodoxiei. , cu o prigoniremai mult saumai Satanei, a inceputcu ivirea-rd-z-p-9inlgutgi pulin lamurit5, a Vohqp-ed,pi Biserica fost iardgisupusdprigoanei fizice din locuitoriicregtin-ortodocAi fa!;e. ln aceastd perioadd,
. ' .,9i citre sfArgitul miilor de ani, Satana va fi dezlegat din inchisoarea lui 9i va iegi si amigeasci neamurile, care sunt in cele patru unghiuri ale pimAntului, pe Gog gi pe Magog gi si le adune la rizboi; iar numirul lor este ca nisipul rnirii. $i s-au suit pe fala pimAntului, 9i au inconiurat tabira sfinfilor 9i cetatea cea iubitS. Dar s-a pogorAt foc din cer 9i i-a mistuit. $i diavolul, care-i amigise, a fost aruncat in iezerul de foc 9i de pucioasi, unde este gi fiara 9i proorocul mincinos, gi vor fi chinuifi acolo, zi 9i noapte, in vecii vecilor. $i am vizut, iar, un tron mare alb 9i pe Cel Ce gedea pe el, iar dinaintea fefei Lui pimAntul gi cerul au fugit 9i loc nu s-a mai gisit pentru ele. $i am vizut pe mor,ti, pe cei mari 9i pe cei mici, stAnd inaintea tronului 9i cir,tile au fost deschise; 9i o alti carte a fost deschisi, care este cartea viefii; 9i morfii au fost judecafi din 20,7-72). cele scrise in cirfi, potrivit cu faptele lor" (Apocalipsa 39

fir. 9i copilul ei fu

i iar femeia

qajzer,i de zi+e. $!u qu 4_g _p-grnitgiz b'oi_ se rizboia si balaurul gi ingerii lui. Si n-q i7-bu!l!ef bl4gryl. $i i-@!gggt" (APocaliPsa 1-8),,$i 72, dat si faci inaintea fiarei, zicind .qlqt Sglocuiesc pe pimAnt s;[ faci un chip fiarei care a fost riniti cu sabia si a rimas in Ts,t+1. " 38

regiuni intregi ale Rdsdritului au fost miceldrifi pentru refuzul lor de a se lepdda de Hristos. Este de remarcat cd cotrop-rrea,musulm.e44 lqmii creptin-ortodoxe a avut a cAnd noiles_ic_e-le_mai mari loc -in Europa Apuseand, incepAnd cu elezjj-se- iv-eau _p4pis-mul,continuAnd cu sgctele protes"tantepaganegti gi ajungAnd in cele din urmi la se-c-!9lg_g!4!_de_lajip pr.e-c-um francmaEBner-ia.In aceastd perioadi, Satana a inceput sd intrebuinteze, deodati, amAndoud tipurile de prigonire - pomenite mai inainte - impotriva Sfintei Biserici. qF d de asupriri amamice impotriva Bisericii celei Sfinte a urmat indeaproape celei de a treia perioade. P_e_langd nqile ercu| Satana a inceput s5-i ademeneascd pe oameni i. qfpl44|e dgleyoJu_tie de ale4_istlgi,sociali, lovind in toate-p_rgtinils p1:. i mA4 t, sf o r !An d u- se sdarunc e Iu m ea intr-.o,stared e p gi netezind caleapentru Antihrist gi pentru i4gg1qrya pihiq-a Felurimea de ispite car rte mare si nu toate pot fi cuprinse de infelegerea onlcneascd. Segtiedin SfAntaScripturd cd diavolul ,,aorbit minlile necredinciogilor, ca si nu le lumineze lumina Evangheliei slavei lui Hristos, Care este chipul lui Dumnezeu" (2 Corinteni 4,4), in rrremece la altii, asupra cdrora Lumina deja a strdlucit, ,,vine diavolul si ia cuvAntul din jni*ra lor, ca nu cumv4 crezAnd, si se mintuiascd" (Luca8,72), gi iardpi,precum pe Dreptul IoV U necazuri, Ianturi gi temnili (cf.Apocalipsa 2,10). impotriva acestorasupriri, trebuie sd ne @|.*" pdstrimqd,iqpgzilte_ne-1n_se_t-a*ta*depgginld,f ugdciune, i p-ost pi v egh e d uh o v n lc_e {.,3""s..gp.en i m ii . H r i st o s aLp*q
40

MAntuitorul le-a poruncit ucenicilorSdi: ,,privegheafi ' (Matei26! 47). q oameni eu_Ugglet
e de a dobAndi impdrdlia intors cdtre paradiasiacd.Mijloacele fdurite de Satanacuprind anarhia e care ;i revolulia sociali. Satanale-a adus in intrebuinlare pentru a ademeni oamenii in acestemipcdri, cUprind; ,,.hbertate", ,,frq.!9ryi!3te", CAt de mul;i urmeazd ,,e841@nirij". deja acestor sloganuri fdrd noimd, !-eI4gg ale acestor ls-a c{eat sau c4re sunt manifestdr e. CAt de tare sunt amdgifi ei de lumi, de momeli artificiale ;i cAt de stdpAnitorul acestei repede sunt cdlduzl,ti citre anarhia care-l va aduce pe r-rltimul chinuitor al omenirii, Antihrist!

AcESTEI LUMI ixcspurut- SFARSITULUI PAMANTEASCA SIPETRECEREA LUI A BISERICII HRISTOS


. Potrivit invafaturii Sfintei Scripturi gi a Sfinfilor Pairinti.riBisericii, sfirgitul lumii gi ceade-a clouaVenire a Domnului nostru lisus Hristos vor fi inainte-vestite cle: o puternici ;i v;iditi rdspAndire a anarhiei ;i faradelegii in rAndul tuturor popoarelor; plinirea propovaduirii Evangheliei in toatd lumea gi la toate neamurile (inclusiv evreilor adunafi intr-un stat Israel refdcut); calamitifi naturale niprasnice gi venirea lui Antihrist;i lupta lui cu Bisericacea SfAntd a lui Hristos. Apostolii L-au intrebatodatd pe Dumnezeiescullor inrrdtdtor:,,Spune noui, cAnd vor fi acestea care estesemgi nul Venirii Thle gi al sfArgitului veacului?" (Mntei24,3).
+1

pe al 9i vor
1.

<{.

lgryenilsrlor. Pe lAngd aceasta,

ep-se

mergi.torii lui Antivor deveni atAt de h, e9q{n4 am*mari, incAt oamenll nici nu vor qlg.e__qe_ marl/ rncat oamenii nlcl nu_v_o!bdga deJgg-gf4ame9i pi atunci vinde, 9i i de toate neamurile pentru numele Meu' i, 9i unul pe altul se vor altul. 9i tgulfr, Brooroci se vor scula si vor ingela pe mulfi. $i ninldtoar ii, pe care

Dumnezeu va incepe sd le sloboadds.ubc-hipuldifeprin ivirea naturale,iar rlteloqca_!44itafi lui Antihrist.


e,agavafigiVenirea ,,CA precum era in zilele cele mai nainte de Fiului Omului. $i potop, ci mincau si beau, se insurau 9i se miritau, pAni in ziua cAnd a intrat Noe in corabie, 9i nu au cunoscut pAni cAnd a venit potopul gi i-a luat pe tofi, a9ava fi gi Venirea Fiului Omului". (Mntei24,37-39). in acestecuvinte, MAntuitorul tdlmacegtelimpede i de la sfArgitul timpului. $tim cd, chiar inain te d e po to p, f a-rarlelefe.a:f+&diq*@ Qme n i ri i i; oamenii t" a"ttntn" in pofte dobitocegti 9i erau orbi gi nesimfitori Ia tot ce era duhovnicesc. ii. Senzr-rn_e elilA]g3_ rff$anate, d estrabAIarea,l5comialibefi4,vj4 , paralizAnclmintea omtrlui, aga incAt nici pi, in cele din urmd, mareie chin adus prin Antihrist), rn oamenii imbdtati de propria lor stricdcir-rne. Apogtoli invald cd fir vremurile cele mai de pe S_[int!i

it,
v4 v). ceastaa imPirifiei

t.gf:
intoati

Sfinfii Pdrinfi ai Bisericii tdlmdcesccd acestecuvinte infdligeazi nimicirea Ierusalimului, din anul 70 d. Hr., ca prototip al marilor necazuri din vremurile de pe urma, cAnd intreaga urgie inainte-vestitd in aceastdproortlcie va fi implinitd. Cdderea lerusalimului a simbolizat siargitul lumii, insd de9i aceastas-a aritat a fi cumplita, ;i iost numai o umbrd palidd a celor ce vor veni la sfair;itul vremurilor asuPra omenirii' Trebuie sd urmdrim tAlcuirile Sfinfilor Pdrin[i ai Bisericii, cercetAndcu luare aminte semnele sfArgitului lumii dintru acestecuvinte ale MAntuitorului. Din ele

iil

e,
{3

SC VOT VA

in fi cu atAt

.po-

la infricogdtoarea judecatd.

enii vol c,rede brrna llo-ie d_e_ cu Putinfd vor fi Primite O@d cu mdrinimie de cdtrelume. l, in Epistola sa cdtre Tesaloniceni, i. ,,Vor fi to teri

Elga,ngheli zarea intregii lumi , intr-un stat Israel


Dacd citim cuvintele Domnului nostru insemMatei 24, 14, vedem cd s i de ceade a Dou4 sldvitd Venire a lui Hristos.

alenedreptifii, p

, pentruci nu au .9i

i va=r@la pro^p_o*y[4f!{_e_a Eyalgheliei pi nu va ascultaAdevdrul, ci Il va lepida, supunAndu-se schimb glasului in propriilor salepatimi.
IVIREA LUI ANTIHRIST D_Ifpq tqatg aces-te-4 i - cel mai de pe urmd gi cel mai neobignuit potrivnic al lui Hristos gi al Sfintei Sale Biserici - sd vind in lume. De-a lungul istoriei Bisericii lui Hristos,' care s-au sArguit sd nimiceasci credinfa in Hristos: Ne_rg,_Y.4lglian alji pi p 5,t Pf !gqn{ ort- M a}-sm-e--d, re cu m gi to !i in 11 i-!p ri i mi1ci199i pi er-qticiide I a Sim on Magd penaastaz i. Insd se va ardta un vrijmag aparte al lui Hristos - nemisurat mai puternic decAt cei dinaintea lui - in persoana lui Antihrist. Aceasta va fi
a

de aceeaDumnezeu I i, ca si fie f udepentru ca care n-au crezut adevirului, ci au binevoit cafi to!i cei 2, intru nedreptate" (2 Tesnlttniceni 9-12). tei, Apostolul povdfuiePte: In oi vor veni ,,Ci aceastasi 9tii, c ine, vremuri cumplite. Ci o lde

cAtiubitori
de Dumnezeu, avind chipul bunei-cinstiri, dartigiduind puterea ei:9i de acegtiate fereqte"(2 Desigur, toate aceste patimi au fost intotdeauna lor prezente in lume, , astfel incAt pindLr-pi nesimfitori, oamenii vor ajunge incd 9i mai gidAnd

Zugrdvindvremurile de pe urmi, de dinaintea Eis__e4gi1 sfArgituluilumii, MAntuitorul a spus:,,Atunci

curs doar pornir!!-o*1 P4-!L!13t9'

a
45

inainte v-am spus voui" (Matei 24,23-25). Prin acestecuvinte - potrivit tAlcuirii SfAntului Ioan Gurd de Aur gi a altora dintre Pdrinfii Bisericii - Hristos vorbegte despre Antihrist care va sd vini inaintea sfArgitului lumii gi despre proorocii mincinogi. De asemeni, gdsim anumite fragmente din Epistolele Apostolilor, care I aratd invajd despre Antihrist. limpede cd Antihrist trebuie sd vini ir vremea de pe Imn 2, 18) . De asemeni, inaintea sfArgitului lumii (1. urmd11, ne invafd despre Antihrist in oniceni: ,,in privinfa Venirii nostru Iisus Hristos gi a adunirii noastre Domnului a impreuni cu El, vi rugim pe voi, frafilor ca n

El se va sArgui 5i trigacluitrsc.iDumnezeire.r Domnultri lisr-rs Hristos gi varincerca sd nimiceascd Biserica gi Tarinele Sale, inlocgi.a_d_u_lq_c-U insugi, s-ine e dumnezeu gi cerAndcapame-

nii

Irli-p-u11,"ZfiDorrrnil;"fd p-re-.ra,tihrist
,,Antihrist - tAlcuiegte

despreaceasta chip limpede cAndspune in

"t3. ,,ve,.y_eniin""nums.le

Domnului. Cici ziua Domnului nu va veni,

niciintr-unchiP!

lel cge"31 nu.-i_-ap*a .c.e a aceasta referitHristoscAnda spus S-a cd Antihrist <vaveni in numele Meu,,". Dupd invdldturile Sfinfilor Pdrinfi, din viafa lui Antihrist v . Aceastd stdpAnire . Dupd cuvintele l, unealta diavolului ,,seva nagtecu adevdrat dintr, iar hrist se va nagte hide:,,Anti"tt
si ei vor fi dafi in mina lui

i 9i alli dascdliai (7,23-25)t2 legaturi in un proorociade la Daniil Bise 'u ii si cu Antihrist, care va sd

SfAntulChiril al l e r u s

sirbitorile;itgea Q3-qelrimbe

precum ali auzit ci vine " ,,Copii, este ceasul de pe urmi, gi noi ci este ceasul de Pe '' Q lotur2,18)'

13 ,,Cici mulli vor veni in numele Meu, zicAnd: Eu sunt Hristos,gi pe mulfi ii vor amigi" (Matei 24,5;Marcu 13,6). ,,Yedeli si nu fifi amigifi, cici mulfi vor veni in numele Meu, zicind: Eu sunt,gi vremeas-aapropiat. 8).,,Frt an*uenit ful.nurnetre.Tatihll,A4eu,qi"voi nu.JlGi.primifi;daci va veni altul in numelesiu, pe acelail vefi primi. Cum puteli-voi si cr; slava carevine de la unicul Dumnezeu nu o ciutati?" (Ioan 5,43-44). r+Vezi cuvAntulSfAntuluiIoan Damaschinpublicat ir acest volum lapp.224-226.
47

46

.le inger spremAntuire,


ri.

.rmintescci naxarul tlin Dr-rrninicaltisatului sec de carne ( n u m i t d S \ A i n f r i c o ; t i t o t t r e il u t l e c d l i ) p u t e m c i t i : te, dupd cum sPune SfAntul IPolit ,,A al Romei, dintr-o femeie desfrAnati, fecioari cunumele, v". Aceste d din Triodul Postului sunt intemeiate pe cuvinte cuvAntul lui Dumnezeu: f. in PrivitPare la - care au devenit temelii ale seminfieeare dintrejiii sdi esteinfdfigatd liilor lui Israel-, s iui

SfingilgqParil!1-ailanr caQin inr,,a[4tu1ilc.

tl,

catehezd (Ctitre cei cttrq ttu sd se lwrineze) a i it7;in CuvAntul SfAntului Efrem C-h Sirul despre sfArgitullumii pi venirea lui Antihristrs; in i capitolul 23 a\ cdrlii Scurtd infilignre a dunurczeieptii dognte; in Tratatdespre 9i

Hristos Antihrisfal SfAntuluiIpolit al Romeile. si Desigur, iAntihrist cu Hristos


rd,zvrd,ti

c)'

i se cutremuri tot pimAntul; iati vin 9i gi pe locuitorii ei" cetatea (Ieremia L6). 8, I caresunt pecetluili
15 Vezigi C. E.HLll,Antilrist from tlrcTibeof Datr,inreu'lournal vol' 46,aptllie,1995, Sttdies,Oxford University Press, of Ttrcological

t. De vreme ce Hristos _ S-a niscut din PreacurataFecioard,Satanava pricinui ca nagterealui Antihrist sd se faci

cgryJla.parqafilegqArd. Ea va fi locaga toati destr5bilarea pi spurcdciunea drdceascd.


din seminfia lui Levi, douisprezece mii; din seminfia lui Isahar, douisprezece mii; din seminlia lui Zabulon, douisprezece mii; din seminfia lui losif, douisprezece mii; din seminfia Veniamin, douisprezece mii de pecetluif i" (Apocalipsa 4-8). 7, 17 Acest cuvdnt este publicat gi in limba romAnd in: SfAntul Chiril al Ierusalimului, Catelrcze, traducere din limba greacd gi note de pr. Dumitru Fecioru, ed. IBMBOII Bucuregti, 2003,pp.246-270. 18 Acest cuvAnt e publicat gi in volumul de fafd Iapp.227-240. p Publicat pentru prima datd in limba romAnd sub titlulCuadnt al SfhntuluiSfntitului Muceniclpolit, papaRomei, pentru sfkrpitulluntii, Caransebeg, 1904. O noud traducere a cuvAntului SfAntului Ipolit vezi la Cristi anBed:ll+a, Manual deanticistologie - studii, dosarbiblic, traduceri pi conrcntarii,ed. Polirom. Bucuregti, 2002, pp.724-758.

48

1.1 ntihrist l.t tr trelrlrie sa prcsup-runern \.a r{mclrl919_c141g_giqr.i c.i r-t rn r'.i rs tai asnl1natrrare. I' rcc ur IJ ris tos Si-.r i nccpr t l.ucrare;r m.intttire pri cle sfintei S.tle irrvalaturi gi prin rninuni, tg! {:!!gljFi va incepe ;i re, men A$ rhli-s! Iuc rarea sil _4imicitoa irlpelAnd o-_a i i ctt itl\ cu trritdri rnari ;i sminti;i jlge_ldtoare. t()4ll;g Precum tr bineplactrt Domnului sa Se qtq!"_.tlainte.r n U l t l r n l r _ c l r e p t M - q 9 i a ,p r i n s l S v i t a S a i n t r a r e i n lerusalim gi in templu, se.va ardta Antihrist r, impdratul artotrtti lumea in triumfala lui paraclade intrare in lerusalim gi de suire pe scaun in templul din Ierusalim, caTein aceaylg1ne va fi refdcut. In cartea sa Ultinrclezilc nle t,ieluitii pdnfinte;ti n lui I isus Hristtrs, Arhiepiscoprd_ISlantu-LUnrxhentie-alHerlui afirma ci inEer-rea Hristos in Ierusalim a fost pentru toti evreii ca lisus Hristos ..o marturie obsteascd esteadevdratul Mesia.Propriile Salecuvinte pe care le-a rostit inaintea poltilor Ierusalimului slujescdrept martu rie rJenetdgaduit a acestuifapt: "De ai fi cunoscut", grdi El intorcAndu-secdtreoameni, "gi tu, micar in ziua aceasta a t4 cele ce sunt spre pacea ta!, (Lttca 79, 12). in ziua acee4 odatd cu lepidarea lui Mesia" soarta noPorului israe^lita fost hglatatl p,c.$ruletdeauna ". a venirii in Ierusalim a falsului . . Itrtf-gqg4*,2.1.y-r.i*toa,re ne-cu el va Mesia,Anlihrist, s r-pinic.Egfic-4i fi de asemenihotdrAtdinchip irevqcahjl Fi sunt cei care, in acea ultimd. zi ddruitd de Dumnezeu pentru cea mai de pe urmd manife-starede liberd alegere Aprli,

Sataneigisd vadd pierzania de neinldturat ce il agteaptd pe el gi pe toati omenirea care ii urmeazi. in sfArgit,precum Domnul S-a ardtat lumil gi $i-a implinit lucrarea ca tiqyul4lgf), impdrat gi i Mare Preot, tot astfel p propriile sale mAini si ipi va implini dtoare ca inrrdtdtor al intregii omeniri, t ca imparyt al unei stdpAniriunirlersale;i c intea lui ca inaintea unui dumnezeu. EPOCA LUI ANTIHRIST intreaga viafd Fi lucrare a lui Antihrist pot fi rezumate in trei perioade: PJRIOADA INTAI a lui Antihrist - cuprinsa intre ziua nagterii sale gi i - r,a trece negtiutd.SfAntulIoan Damaschinspune ci ,,Antihrist estecrescut in ascunsgi py ne3plepletese riscoald"r". A DOUA PERIOADA a viefii lui Antihrist se r.a deschidecu i4tlarga sa-invederati in rolul de invatator al.lumii sau ,,prooroc":'.Se prea proatesa-;i inccapa
r" Vezi CuvArrtr,rl SfArrtuluiIoan Damaschin publicat irr acest vcrlunrla pp.221-226. rr De la Q L.9e"UrgqVvl,ri Li_8!P:1195O)ne-au ramas aceste cuvinte: ..Antihrist va cturoaste toateviclerriilediavolesti

drept a omului, vor gti td Ug__.qry3f[a-p"Aa!i-hr_ot sluga

btururile pdm6ntegti, inchindciune ;i va merge cr-r inaintea lui ;i impreuni cu el va pieri gi va arde ir-rfcxul cel vegnic". Arhiepiscopul Simeon, arhiepiscopul Teodosie, episcopul Iacob gi arhimarrdritul Teofan (contemporani ai Cuviosului) l-au intrebat pe 51

lucrarea uf lrr'pleilgAnl9_unei. con fl agf afrmonrtj+le cAnd umanitatea dupd ce a suferit toate urAciunile rdzboiului, nu va mai vedea nici o cale de iegiredin dezastruoasasa funddturd, fiindci toate milloacele de rezolvare se vor
SfAntul Lavrentie: ,,Cum vor fi toate acestea?" Stareful le-a rispuns cu lacrimi: ,,tff-lqggag-:Stq sJinte va fi necurafia pustiirii gi se vor ardta qarFavjia-demenitori.ailumii, care vor ingela oamer-riicare s-au lepddat de Dumnezeu ;i care vor sdvArgifalse minuni.

Antilglst.

e care va coopera-cu pentru rezolvarea reugiJi a

cri_z.qt nloldjAle, intemeiat pe infelepciunepbliticd Fi sociald- anume statornicirea unei structuri politice Fi sociale uniforme in intreagalume. d e_ ro zdVi i Ie_r.lzboi gl_ql-_;1 g ca fiind o cursi vic_lg4nii astfelva fi ademenitdin cea gi mai nemito;;A ti *ai necurmatdrobie. Dimpotrivd, o?menii vo1 inlAmpina cu os3nalemanifestdrilede inalti erudifie, injelepciune;i &enr_u_ale Antihrist. lui a lui Arrtrhrrst drept gAnN,qto-qgletea-mond-iala ditor de geniu,nou carmuitorpi salvatoral tuturor popoarelor va 112b1t91q fu]_g9ryf p3i1!_re !oa!e ne_qmgqle, i"lg!_f4_g_c,U.{t {d_s-timptt. ,, u : pare_re unanlj4a, foeft" lttll{Safqta cu pfiy_ lgqtllrist, lre o incAntare ob;teascd;i o 4{qgelniqgde ng_induplecat" spLrne SfrintulEfremSirul. In aceastd perioada lucrarii sale,Antihrist nu va a in_tg!g_i4!e rrr_c_nmelclde_g a (ti ra1icii), ci se va si rgu i !n!g 1 sai cigtigeincrec-lereaiubireao.rmcnilor e 9i
si printr-cr
iclre il 'u'irtutii. El -

rispuns: ,,Nu ll. in colgul unde stau acum sfilrteleicoane\_ re,.o." ior hgela oamenii. Mulli vor spune: trebuie sd vedem gi sd.auzim noutdfile. se va ardta Antihrist" (Sfkrtul Lnurentia Ccnistnailui -z,inln, al irtidldtuila, nrinunilcsi acatistul,ed. Bturavestire, Galafi, 2003,pp.I57158).Intre cele peste un miliard de pagini care pot fi accesate pe azi irrtertret, se afl5 gi cele ale urmitt-rarelor portaluri: itttLtitt.rtnitrt'tlttcdtr.ctttrt , ilripTlt.ptartagairtcnuttiornl.cotrt ;i tttitit,.slmrehttt,nntittrnl.cturt Mesajul prilrcipal al acestorsite-uri este a l\fi\4_aitfe),a In acestepagini r.r'eb,exponentul gi irrcunrnarea g6ndirii Nen'Age., ne ,Lt1-rl M.g.!Ie_\ra", este dezvaluit ir toatd ,,splendoarea" inturecatd a l-rrrterilor-Sdle, puteri si lucrari ce urneazi s6 ni se ,,reveleze"in riiton rl;rpxlpiat, cAnd el r'.r verf pe pdmant. Perrtruorice om de bur.r sinrt, lLrcnuileafirnrtrtt'in site-r-rrile nrerrfiorrate mai susric{icaserio.rsc scnlnc cle intrtbare. Ni sc spune, la un monrerrt dat, ca in_,,Ziua per se vor urte.rconecta vor l'rrivi la televizor @eprin altrey4 saLlmal o[1e zls clne se Va arita el a fi in exteriol',se \ra vedea atunci cAnd se va ardta intrecii huni;i i9i va s1'rune ,,WorldTeacher"-,,Lrvalitorul Lumii" (denun'rire se va pricepe de cf. site-urilc'rrmenfionate) 94il;l-f|cLlttrqX4r, citre cei care \/or sd priceap$ gi si ia aminte. Cei care vor sd priceapd vor cere; cirre va cere va primi; cine va primi va infelege intru darul lui Dumnezeu, Adevdraful Dumnezeu - Cel Care ne-a griit: ,,Unul este invititorul vostru: Hristos, iarvoi tofi sunteli frali" (Matci 23, 8) gi ,,Cerul 9i pimAntul vor trece,dar cuvintele Mele nu vor trece" (Mntci24, 35;Moru 13, 31;Lucn21, 33).
)l

spune V]q{lllir Sqlqviqla ,,v;1 aruncavdlul stralucitor a4-agggp-c"a,pelo{i E_par*-sme{!t, bland, un urAtor cum va spuneclespre sine- al fdrddelegii, dispreluind idolii, dAndintAietate c!!9-giqier,bu_n,ubitor.d,e__sdraci, i p-este mdsurd de frumos, statornic.indatoritor-fat*de
r: Cu mijloacele actuale de comunicare, acest lucru se poate realiza aproape instantaneu.
:)-t

caerlg_ii ii_vor aglgpta veti-rea. Va intrebuinfa mijloace vjclene ca sd placd tuturor, astfel incAt oamenii sd ajun$ iute sd-l iubeascd.N.u va primi mitd, nu va vorbi cu mAnie, nu va avea o infdligare posornorAtd,c!_plintr-o u in f i ; i gare cu v i incio a$ vg !,1-q-epgi4p*elare Iu m i i, p Anf, t. Din bogata experienfd asceticda marilor nevoitori cAnd duhul intuai Ortodoxiei cunoaptem cd, a,!gn-ci qeca! 4q,l poateinfr6nge pe cel care se nevoiegte duhovnicepte,lovindu-se de impotrivirea lui statornicd, puJemic sub chipul unui ,,inger de v-ittg-undrav-a,Lmai lumini" (2 Corinteni77,74).Acest ,,inger de lumini" nevoitorului duhovnicesc aplecare silegte S-e fa!4 d9 pi increderg , ademenindu-l astfel cdtre pierzanie. Din aceastdpricind, putem sd ne inchipuim c4t dg tUgr g! de grabnic va putea a iql-4g!ryea s-e-lipitoare lui Antihrist si stArneasci-;i sa atragd simpatia generald. Urmarea acestei--ingeldriva fi cd in societatea ,omeneascd ,,seva ivi cererea,dorirea lui Antihrist, va glclsulchemdtor care v4 ardta stin-ritor cd este rdsunar de.Z{oltrcbr-rinfdde ttn genig al geniiloa care s.i c.ltrcd tagea ;i prcrpa;irea mg!_e{e!4-]a Eel mai inalt nir,'el ;i care s;i aducd o asemeneabundstare paminteascd, incAt Ignatie cele ceregtisd fie de prisos pentrr r crm']- Sf-aJrtul acestei perioade, fgF--{ligtaJui An-tihrist numaicd va dovedi va merge atAt de departe, incQ!.ryg toleranli fafd de cregtinism,ci chiar se va ardta preocupat imite pe i,-9-e-,r4.5l!-sr1-! r'l-e ocroti. Intru cele a-l
:' Vezi 5i eclilia romAneasci a scrierilor SfAntului Ignatie pctlenii, traducere de Aclrian tluhttri ;i trtirrtrrti, Briancianing r''.Dcsyrre pi Xenia Tinisescu-Vlas, ed. Soprhi+ Bucure9ti, 2002' p. 37.

I ri sb s. N ef i i nd caI5 uz i !i d e i n Le,l ggel_e_a o v n ige4sca _du-h f .r Bisericii, ci mai curAnd de cd, rlarqa npioritateacre;tinilor nu vor rez .13la Jggat

.1c,'ste.iinpe_largiJvorsoc_atjpe_A$lhr|s!_ca_f_iind_Lfu ulos lU lqUtql.l_vr4rle.


IVfonahii Mdnistirii Solov.af transmisun rdspuns au pe c dat fiului sdu duhovnicesc carel-a intrebatcum sd-lre t cAnd va veni. SfAntulcdlugdr i-a dat acestrdspunsprecis: i qaHuctos t, ,,CAnd ".Iar acestrdspuns qtq_4q_qq$ff_qq_a este pi mai exact:,,Omen-irea nu-l va recunoagte pe Antihrist; r!_vaspcoti ca fii_@a trebuinfd,nici__cu *fept- Utittos... tryg nqJa lr_rycide_ putinfd ca, eame*nii se$l dea _d_e1q9te!nii altora despre Venirea,(cea de-a D-oua)a EtuLLluf Dumnezeu. vgj-[!Ig.g!S44.fJe., Va veni intru atotputernicia Sa la veni-[d!i tofi oamenii gi in intreaga lume in acelapi tirnp" SfAr*ul Ignatie Brianeianinov.

MAntuitorul Insugi ne-a avertizat: ,,Atunci de vi va zice cineva: Iati, Mesia este aici sau dincolo, g[ *F-l credeli...Deci de vi vor zicevoui: Iati in pustie este, Iati in cimiri, @!i. Ci precusn iese fulgerul de la risirit gi se arati pAni la apus,aEa va {i gi Venirea Fiului Omului" (Matei24,23-27). Pentru a-i amdgipe oameni,Antihngtya alata_multe e. SfAntul Apostolul Pavel spune: lui estepgnlucrareaSatanei, insofiti de tot ,,Venirea felu! de puteri 9i de semnegi de minuni ale minciunii" (2 Tesaloniceni 9).lar SfAntulChiril al Ierusalimului 2, (loan8,44), v.aint+ adaugd:,,Fiit:td "tatil minciunii" inchipuirea prin lucrdri amdgitoare, incAtmuljimilE aga d inyiat un 4qortcarenu e inviat gi gchiopi
JJ

vreme lltt s-a saivargit c.rtai selll Llmblanr-l orbi vaz.itrcl, nici tl tamacluire"}. st.rtttrii.l lr-riAntihrist - irrvaliitttr.r9i Toata .tceastd lui fainr.rluriclegeniu, minr-rnile rnincinoase itrtre.rgir ;i s.rviafi frifamica ;i plin.i c{eto;rtdingelaciune.l \'()r c.tvctl i, r r ns i n g t r r[ e l : ii in ra 4sLrp tlr turor neamdor. DQbAndrrg4-zuPglari ta f fi cea dintAi etapa Pe acest drtifti. rgldllevreilq{'u'a ca tot Antihrist va,f'ace ce-i va ii cu putinla Frcntrtt evreii sd-l recunoascddrept Mesia al lor-celfigacluit. Va reu9i sa ducd la bun sfArgitorganizareaguvernultti evreiesc veacuri ;i se va apuca sd infiptuiascd visr-rlcel vechi c1e - refaeerea-Lqmplulrrl L-ti Solom-onr5. Dupd aI ev rei lo r
It Vezi SfAntul Chiril al lerusalimului, Catalu'zc, tradtrcere tlil't limba greacd;i rrotede pr. Durnitru Fecioru,ed' IBMBOR, Bucuregti, 2003,p.256. 5 Trebuie sd gtim cA, atat cortul pe care Moise [-a f.lcut ciin (Icgira cap.25-27),Precum 9i templurldin iconomie dumnezeiascdt (3 lerusalim, construit din porurrca lui Dumnezer-r Rcgi5,5;8,20b1), constituiau Q-iqragine simbolicd a lumii duhovnice;ti; erau Domnr-rlui 9i, totodatd, preinchipuiau p linata tea locag.rl sdldph-ririi Bisericii lui Hristos-Dumnezeu. In Ierustrlim, primul templu a fost construit de cdtre Solomon (pe la antrl 960 i' Hr.), iar dupd ce acesta cel a fost ddrAmat (586 i. Hr.), a fost recc'rnstruit cte al doilea (538515 i. Hr.), dupd intoarcerea din robia babilonicd. Dar 9i cel de-al doilea templu a fost ddrdmat de cdtre romani, o datd cu distrugerea lerusalimuh-ri in anul 70 (d. Hr.). Dupd invdfatura de credin;i a Bisericii Ortodoxe, unul dilr lui Antihrist (2 semnele apropieui*sfn$IulYi ltrm-ii este ,,venirea sai .lljpoqtolii 2, Tt'soloniceni 3-11; 1 loin'2, i8,, .ulg-ye-lggg' amdgeascdpe oamerii; ca sd mincil_@e, lui Hristos, el va prigoni cu furie pe alegii Domnului iffilii"inau-se tlognnticd (Mntei 24, 5,11)" - cf. Pdrintele Dumitru Stdrriloae,Teologia 7997, p' 254' Agadar, ortodoxd,vol. 3, ed. IBMBOR, Bucuregti, reconstruirea templului din Ierusalim (celde-al treilea templu) va sluji lui Antihrist, cdci dintru ace_st 9dl4g va impardli peste intreaga

aceea ,,va fi silit de oameni gi va fi proclamatimpirat, Ierusalimul iar mullimile evreiloril vor iubi; el va reface
lume. , Iider al sionismului mu:rcitoresc, principal intemeietor al noului stat Israel gi intAiul sdu primministru intre anii 1948-1953- cAnd in anul sit prgy:Zign!9_Sal9_prultgr la viitoru!_lgdi, spunea aceste cuv inte: ,,Imaginea lumii in 7987, agacum se contureazi in imaginalia mea: Presiunile inteme ale Sebgt"l-rese:a tir:e 4e lotlqrulgggltului. intelighenfiei in continud creptere din Rusia pentru mai multi libertate, gi presiunea maselor pentru ridicarea standardelor lor de viafi, pot conduce la o demcrcratizare treptati a Unitrnii Sovietice. Pe de altd parte, influenfa crescAndd a fdranilor gi agricultorilor gi crestereaimportanfei politice a oamenilor de gtiin|5 pot transforma Statele Unite intr-un stat al bunastarii generale cu o economie

pl al ifjcati. trtgB_qgq4glale t!,ce q *Est deven!olgd era[ie ai rl,or


de state autonome avAnd rrn regim socialist 9i democratic. Cu

e-x f i a URSSca*i fii euroiiiitii- Conf eii t, i efs-"t U.ft" cep "a contirrente se vor uni intr-o alianta mondialS, c6,reiaii va sta la
dispozifie o for]5 de polifie internationala. Tbate armatele vor fi abolite gi nu vor mai exista rizboaie. La lerusalim, Nafiunile Unite (tr Organizafie a Nafiunilor cu adeviratUnite) r'or construi un Altar care si sltrieasci uniunea conTedeiaia a iffior continerrtelor - acestava fi secliul Curfii Supreme a C)merririi,carc va apl61'13 toate nefurfelegerile dilrtie continentelecclnfederate, dupa cLurld lrr(x)rrrcitIsaia [lsnh 1t,,5;i,.Milu'in 1,3-11.Studiile su1'rs1i1;n1" vtrr flilrepttilirricirei pers()anedirr h-rme O pilula care si previna sarcin.r,r'a incetini cretterea [de,mografici] naturali dirr China ;i lrrr--li.r prin 1987,durata medie de viafi a omului va atinge 100 l.rr de arri" (cf. rev Lottk Mngnzinc, dir-r16 ianuarie 1962).Esteevident ca a.cegr.{!qq al Profefilor" este templul din care igi va ,,exercita furrcfiile" de ,,impirat, preot pi judecirtor" al intregii lumi, cel despre care MArrtuitorul Hristos spLulea:,,Eu am venit in numele Thtilui Meu 9i voi nu Mi primifi; egrya venl_attglt! numele siu--pe acela il v eti pr,ifr-rjl'lJpUt 5, l|lf,-' Evreii consideri ca ,,Zidul plangerii" din Ierusalim ar faceparte din structura vechiuluiiemplu gi de acebae de agteptat ca cel de-al treilea-templ_U qlSC ldiSat-tocmaiaici. O vizualizare in direct a ,,Zidului plAngerii" - live-view, cu reinnoire a imaginii in fiecare (la minut - poate fi accesatd site-ul: aritri pe u.aislt.corrt link-ul arallcant).

gi le va ridica templul" (Sinaxarul din Duminica ldsatului sec de came - numitd gi a infricogdtoarei Judecifi26).

DOI PROOROCI sforfdrile lui Antihrist de a fi Cu toate acestea, de o imposocotitdrept a{eviratul Mesia in persoanele trivire neap!-ep!_aJr@ ai Vechiului LegdmAnt.Chiar acei doi a3-gi Prooroci moarProorocicareprin voia lui DumnezeunegustAnd vor veni pe tea,au fost luali la Cer pAndla o vreme?7,

va dura ceade-a doua perioadd a lui (Antihrist), in care pe se va pregati s5p-una,mAna puterea mondiali '

in zadar se silesc unii sd tAlcuiascdin chip alegoric venire minunati a Sfinfilor Prooroci Enoh gi Ilie. aceastd e SfAntaScripturd gi Tradilia Bisericii lor reald pe pdmAnt, atAt despre venirea de sfArgitul lumli, cAt gi despre invierea gi luarea lor la Ceruri.
2nYezi varianta romAneasci a Sinaxanilui, publicatd in acest volum lapp.263-267. 27 5,22-23. 2, Yezi 4 Regi,2,1-12;7Macabei 58;Facere 58

In carteaApocalipsei estescris:,,$i voi da putere celor doi martori ai Mei si vo e le, imbricafi in sac.Acestiasunt cei doi mislini gi cele doui sfesnicecare stau inaintea Dumnezeului pimAntului. $i de va vrea cineva si-i vatime, foc iesedin gura lor 9i-i mistuie pe vrijmasii lor; gi de va vrea cinevasi-i vatime, acelatrebuie tot asasi fie omorAt. Acegtiaau stipAnire si inchidi cerul, ca si nu ploui ploaie in zilele proorociei lor,9i stipAnireau pesteape si le schimbein sAnge9i si bati pimAntul cu oricefel de urgie, ori de cAteori vor voi. $i daci vor sfirsi mirturia lor, fiara carese ridici din adAncva face rdzboi cu ei gi-i va birui si-i va omori" (Apocalipsn 11,3-7). In carteaPpg{qgt,l_.tl$g l_bi, unul dintre martori estenumit in chip limpede: ,,Iati ci Eu vi trimit pe Ilie Proorocul,inainte de a veni ziua Domnului cea maresi infricositoare"(3,23)78. (in cuvAntulsdu despre sfArgitul lumii gi venirealui Antihrist)gi (in cuvAntul clespre Antihrist}r) invarldldmurit cd acei martori" (Aptocttlipsn care 77,3) ,,doi e sunt Sfinfii Prooroci llie;i Enoh. TradigiaSfintei Biserici Ortodoxe, exprimatd in cdrfilenoastre slujba,r,orbe;te asemeni infede de de legerea literalaa proorociei SfinteiScripturicu privire la ardtarealui Ilie gr Enoh inainte de sfArgitullumii, nedAndnici un temei,de nici un fel, pentru o infelegere
,,Iati ci Eu vi trimit pe llie Proorocul, inainte de a veni z iua Do m n ul ui cea mare 9i inf ricositoare; el_va -i-:n-toar,cg_i nima pirinf ilor citre fii gi inipa fiilor citre pirinlii lor, ca si nu vin si si lovesc lara cu blestem!" (Maletthi 3,23-2D. r"{uvintele acestor Sfinfi sunt publicate in acest volum. rs

alegoricd. in Sinaxarul citit in Duminica ldsatului sec de inainte (de sfArgitul lumii), carne se spune: ,,Cg!ean-i dupd cum a proorcitit-D-aniil, vor veni Enoh gi Ilie propovd.du indu-le s-d nu{ primeas-ca (pe Antihrist)' Antihrist ii va chinui gi le va tdia capetele" (cf. Triodul). Iardgi, in slujba SfAntului Piooroc [lie, in stihira de la ,,Doamne, strigat-am", cAntdm:,,Ilie Tezvitene,nestricat fdcAndu-te pe tine ca sd nu vezi moarte4 pAnd ce vei llie propovddui tuturor sfArgitul", iar in Lr9P3r,P_roorocul tqt". aoit,eaindn ",nrr-it,,d dupd polieleu cAntdm: in sedeal-na ,,Proorocul pi Inaintemergdtorul Venirii lui Hristos, Ilie prealdudate" (cf. Mineiul pe iulie, ziua a doudzecea). Tot in Minei citim: ,,SfAntul Ilie, Proorocul lui Dumnezeu, a-tgg-t_1ep_rl_cu ltUpul intr-un car de foc ai este viu pAnd acum, pd,zit de Dumnezeu in locapurile vremea raiului.{fqjly4Z Schimbdrii la Fafi a Domnului pe Muntele Thbor gi iardgi celei de-a Doua pe pamAnt a Domnului. In aceavreme, i cel care odinioard a scdpatde sabia Izabelei,

doar ci nu vor reugi sd priceapd deplina purtarea exterioard a lui Antihrist, ci il vor cu lauda gi preamdrirea lor. SJl"Jy! gf.er" ne cd atunci cAn{pop*oarelc gi-se,minf iile pdmAntului virtu.ti gi puteri atAt de mari in Antihrist, toqle dimptegld gg vor uni intr-un cuget ca sd-lproclame ocArmuilor, zicAndu-giunii altora: ,,Oare se va mai gdsi vreun alt om atAt de bun gi drept?"

pgrtare-a lui e chibzuitd - ardtAndu-se sine pe pretutindeni drept trimisul dumnezeiesc, Mesia cel

CEA DE-A TREIA PERIOADA Cea de alreia perioadd ;;i faptele de pe urmd ale lui Antihrist vor incepe prin luareain propriile sale

inaitrte zile se spune: ,, cle a Doua Venire a lui Hristos, pentrtt a osAndi nelegiuirea cea fdrd cle margini a lui Antihrist 9i a insufleli evlavia credinciogilor"I. Tofugi,in ciuda tuturor acestoravertismente, or, din pricina_4lliji a _c!1geltlrii
'" Vezi gi ur-ra din eciifiile romAnegti ale Mirrciului lte iulia. '' Vezi ed. Mitropoliei si editia romAneascda Prolottgalor, Olteniei, Craiov4 I991, p. ntt. oo

il rfr_ondOl, va ajuta in malremisura la ln4fg _!Az_b_ai implinirea acestui lucru. C..:f+gfgllfi vec{ea -r,'or gul'e_!ll!!{_ea sub Antihr mqndiala lgqg_q4le ctpgtinJ e si pentrtr.t acluce omenirii o epocapagnici gi infloritoare. CuvAntul lui Dumnezeu.zugrdve:pte chipul in urmdtor venirea luiAntihrist la puterea!_qmft..pelafa - , :---;-pa1n an_!U.l-gL*z_druncinatfu r_puStite.lg_Ez-lof .;S_yqr (Dnniil7, 24). ri4ica zeceregi" clintreei vor fi de $apte un cugetcu Antihrist gi ii vor supunelui toatdputerea rpi autoritatea. Ceilalfi trei cArmuitorivor incercasd-;i
frl

pestrezeindependenfa insi Antihrist ii va infrAnge prin puterea armelor (Daniil 7, 8, 20, 24). Dupd biruinla lui Antihrist asupra celor trei regi, inldturAnd singura piedicd din calea cdtre stdpAnirea deplind, carteaApocalipsei il zugrdvegtesub chipul unei fiare rogii avAnd ,,zececoarne" (adicd cele zece regate supuselui) ,,gigaptecapete" (adicd,cei paptecArmuitori care s-au supus lui de bund voie 9i acfioneazdin calitate de reprezentanli plenipotenfiari ai lui in stdpAnirile in 73,1 9i tAlcuirile la aceststih care se afld) - cf . Apocnlipsa ale Sfinlilor lrineu al Lyonului 9i Chiril al Ierusalimului. in ce privepteputerea mondiald a lui Antihrist, cartea Apcxalipsei spune ci ,,s-a dat ei [fiarei-Antihrist] stipAnire peste toati seminfia 9i poporul gi limba si neamul" (73, 7). Desi urdeletnicirfu ;i" miiloacele ornenepti obignuite vor avea insemndtate,ele nu vor stdvili izvoml de cdpdtAial tzbdnzli lui Antihrist. ,,$i stipAnirea lui va cregtein putere - dar nu prin puterealui insugi" (Dmtiil puterea de Ia Antihrist i;! yg prlmi sldpA5riry19i 8,24)3?. Satana: ,,i-a dat ei balaurul puterea sa 9i scaunul siu 9i 13, iiifiini.e mare" (Aptocnlipsa 2). Numai Prin arq:ta sevor PuteaexPltca n a acaParaatAt de iute stapanirea atsupraintrcgii lumi, pi puterea lui omeleerscdnu va fi t1,-sft21!q1e nemaiintAlniti, cdreia-n!c!-

d9 ggmqnlga191gpidg metodede coordonare, fi cu va Fi putinfd sd infdptuiascdo revolufie in toati lumea in acelagi timp"33. Arrtihrist drePt conducdtor al lumii intregi se va petrecein aceeagi vreme cu recunoagterea generalda.lui drept singulgUid.er spi{tual-ahuturor-religiilor. VladinrfgglgytoV in ultima sa lucrare intitulatd Poaestire despre Antihrist - trei dialogurir, a exprimat pi"rereacd Antihrist, dupd_ceva lua stdpAnirea depl!1q, v_qqd_u4q_u_n de_ s-oi sin<rd ec_urnenjc {epr.ezentanfi din toate-religiile. La acest _c!l s-lnod(din Ierrrsalim),Antihrist se va oferi sd-i uneascd pe tofi intr-o singuri obpte, sub cdliuzirea unui singur indrumdtor spiritual.E[girla indrepta a t i
S,fa"t"t Efrem Sirql scrie: ,,El se va trAmbila pe sine aga cum au fdcut si inaintemergdtorii lui, care mai inainte vreme ilinchipuiau; se va numi pe sine propoviduitorul pi cel care a statornicit iardgi invdldtura pi cuno;tinla cea adevirati a lui Dumnezeu.

{i

t,

1(

_9_e_.4

iar fiii

. VizAnd capacitdlile lui coplegitoare, slava,


3' Cf. Ctnrcening Atheistn antl Attticltrist (Prioitor Ia ateism ;i Arrtilrist), vol. 1, p.765. il Aceasti scriere a lui Vladimir Soloviov (1853-+1900) cunosa cut in limba romAnd mai multe edil:ri:Pouestircdespre Antihrist. Ti.ei conuorbii,Institutul European, Iagi, 7992;Ti'ei dialogrd despre Antiluist , ed. Humanitas, Bucureph, 1992; de asemenea a fost cuprinsd gi in volumul Antihistul, ed. Polirom,,Bucuregti, 2000, pp. 55-83.

'r Versetul complet este acesta:.,$i stipAnirea lui va creste in putere - dar nu prin puterea lui insugi - 9i va face pustiiri uriase 9i in orice lucru va izbuti si va pribugi pe cei tari 9i pe poporul sfinfilor". 62

ri ri

,l gg$ale pi d"ezvoltareacAt se poate de pUlere4-ilr_pugi$le cuprinzdtoare dupd stihiile lumii, ei il vor proclama dumnezeu gi se vor face pdrtagi pi ajutoare ale lui"35. intre altele, este de foarte mare insemndtate sd pomenim cd tojlS,finlU*Pannlr-socotesc ci pricina de cdpitAi a grabnicei inrobiri a omenirii de citre Antihrist precum gi este lipsa de infe qi gi obpteasca depli eletrll-c,i lumegti. De vreme ce infelegerea duhovniceascd se poate dobAndi gi poate spori ng-me[n_gg!-4-{]f!e adgvdratei trdite de cre;tinii cu adevdrat vlgli duhoy-1_1gg;ti, (agadarfdrd a-i cuprinde aici pe cei care sunt ortodocpi ortodocpi doar cu numele), numai aceipuli-4dintre ei, ducAnd o viald duhovniceascd in acord cu s,fQrpit, proporraduirea Sfintei Biserici, vor a\/ea in rrremea aceeaplindtatea mijloacelor de apdraregi vor putea sd toate cursele pi rliclenille lui Antihrist. deslugeascd 9-q11g-in!h!pg"ij4dj|;icie, acest in;elattlr 'a inlocui inchinarea cdtre DunlnczeLr-omul lisus Hris,tos prin inihinarea'edtre sine, onrul-dumnezeu Antihrist. in SfAntaScripturi el esteinfili;at diept cel care ,,seinalfi mai presus de tot ce se numegte Dumnezeu, sau se 2, ca cinstegte cu inchinare" (c.i.2 Tcsglonicetti 3-4)3n, g r a i n d , , s e m e f i s i h u l e " , p r e c u mg i c au n u l c a r ei l b l a s i
roAici citatul a fost iuat de autor dupd, trimiterea SfAntului Ignatie Briancianinor'. Vezi gi edifia romAneasci'. Dcsprc utlurii, traducerede Adrian gi Xenia Tinisescu-Vlas, ed. d uhtil si utiuLrui, Sophia Bucure;ti, 2002,p.15. r'' ,,Si nu vi amigeasci nimeni, cu nici un chip; cici ziua Domnului nu va sosi pAni ce mai intAi nu va veni lepidarea de credinfi 9i nu se va da pe fa!5 omul nelegiuirii, fiul pierzini, potrivnicul, c;ue se inalfi mai presus de tot ce se nurnegte Dumnezeu, sau se cinstegte cu inchinare, a9a incAt si se ageze el in templul lui
64

,]

t"mi.rzi pe D,mrrezer_r;i ,,cortulLui, si pe cei ce silis_ l,riescin Cer" (Apot'tlipt5a S-b). l.j, Potrivit proorocieiSfarrttrltri .\postol p.tr.el,Antihrist r'.r ;ec{e.a templul lui Dumnezeu, dindu-se ,,in pe sine drept dumnezeu" (2 Tt,s,tltuticani1). 2, F;ira incloialdc;r ,,Antihrist nu valpute.r si ;acla in templu neincetat.El o va facenurnai cu osebitep_r_ilejrJrri, sdr b a t o r egt i gi i n semn.r te; d e p i Icla, lf1.pf rrr; u Sf.*l-a r gg _l i ca (lcal_muitoralh++nii si rltrmnezeu al tirirLrcrr. Totugi,

cqle_y,o-L{e+4,"e_-cy?4_-_e_yaryirqfii=o-d-qqe+Andin
ca dumnezel)"t7.

Slfutul_t$g!_e_ B_1q1g_r1y1 pune:,,A cest semn este inov s


ardtat rJeScripturd ca flind cea!!4_ilnare dintre minunile lui Antihrist - iar locul acestuir"."" uo fi in vazJuh. Vg fi o privelipte uimitoare pi infricogdto cu precdd , vrdjindu-l pi aruncAndu-l in ingelare"38. Minunile lui Antihrist.
Dumnezeu, dAnduee sinedreptdumnezew', (2Ti:salttniccrri pe 2,3-L. 17 Beliaev, Cf. (prirtitttr Concernins Atlrcisnt trnd Arrtichrist lo nteisnt siAntilfist),vol. 1, p.384.

I spune cd Antihrist va face semne mari ,,incit gi foc si faci si se pogoare din cer pe pimAnt inaintea oamenilor" (Apocnlipsn 13). 13,

Teolog, Dohrotolilrbie, 1,Despre de-nl tom cel treilen nrludrii-anrinte. fer


65

anei, lucrate prin puterea Satanei 'u'orprctcl-rceo inrA-ttrtre r. ,,Oameniintrvor pricePc i ltri iaptulca minunile fdrd dg nQtmd,- resu4[ p!-ined,e,uluirerr"Lincino+sd, viclenia,-Pgrn-q-it9;rre e pline de toartd spre Llg.l.o-nglg11Lare a aduce mintea in 1e-dumerire 9i

Puterea Satanei este e, . Domnul Iisus Hristos a'r rrjunss.l-Si aclevereascd puterea printr-o sdvArgireliber consimfita pi prin supunere fiascdfafd de Dumnezeu-Tatal.Cgeace - l n v r e m e a i s p i t i r i i d i n o u s t i e t r- . Hristos
-.--l_

q!]t-n",.u-i5ullig!-"lm9eie,s-1s,ef !t-tle"f

armece

pricinuitd d,enigteinfdligdri columea pirin incAntarea insd Io_s*qle, cu tolul departe" -.Sfdnlullgnatig3den ci4_ni-novr'.

-p p{9 in a =orpi l g--t lti" -9-g-bqvnises-t i a bi ru i n}ei cuget d aceste fdrd .ii .lo-,f ffUBgitu-vorrecunoagte intArziere
demonstrafii de putere satanicd drept cele mai mari pi vddite manifestdri ale puterii lui Dumnezeusi,cuprinpi de extaz,il vor primi pe Antihrist ca pe un dumnezeu.

Dupd ce vor fi vdzut aceste,,minuni", oamenii, din

dgpllna-Acest viclean ipi va cdpdta toatd puterea de la Satana, in schimbul supunerii desdvArgite fafd de el. i pe alfii cu aceeaFiputere diavoleascd, potrivit mdsurii supunerii lor gi a slujirii voirii Satanei. Intr-una din cuvAntdrile lui, de Dumnezeu insuflate, S@ne-a ldsat invifdtura ce urmeazd: ,,Cu durere imi voi incepecuvAntul pi cu suspinevoi Erei de.Qpre-qlarsihlllumii acesteiapi pentru parpele cel fdrd de rugine gipreacumplit, care T

El va lucranr-buni;semrc+i+rigelLtti
t2 ,,Atunci lisus a fost dus de Duhul in pustiu, ca si fie ispitit de citre diavolul. $i dupi ce a postit patruzeci de zile si patruzeci de nopfi, la urmi a flimAnzit. $i apropiindu-se, ispititorul a zis citre El: De egti Tu Fiul lui Dumnezeu, zi ca pietrele acesteasi se faci pAini. Iar El, r pailg-^v. a ltii omul, >. Atunci diavolul L-a dus in sfAnta cetate, L-a pus pe aripa templului, si I-a zis: Daci Tir eqti Fiul lui Dumnezeu, 1os,ci scris este: ..ingerilor Sii va porunci pentru Tine "*.,"i-f" 9i Te vor ridica pe mAini, ca nu cumva si izbesti de piatri piciorul isi este scris: <g!i 1g'lepileqllpe n nou diavolul L-a dgs pe qlg4-unte i-mp3lifiile lu_mii9i slava lor. gi I-a

cdlduzifi de lumina.fjjjilor-cizute 9i astfel instrdinali de cdlduzirea luminii lglDumnezeu, vor fi ademenifi spre 'l'3,

supunere -d-9 am-igitorul (cf' ,4pocalipsa 8)" -cdtreSf$ntuI I gnatie Bri *Sian_i$qvt'. =tD"riib Satanaasupra impdrdfiilor lupr'ffiT,t

mii, di mdrturie in mai multe rAnduri cuvAntul lui Dumnezeu. Domnul insugi il numepte pe diavol ,,stipAnitorul acestei lumi"al. SfAntul Ioan Teologul scrie in carteaApocalipsei cd Satanaii dd slugii sale ,,puterea 13,2). sa gi scaunul siu 9i stipAnire mare" (Apocalipsa
3e Yezi gi op. cit., p. 15 ao Vezi gi op. cit., p. 17. a1 Yezi: Ioan 12, 3L;14, 30; 1'6,1'1. 66

67

pc ij]iricrt;atttorc,c.it sit insele,,-lcra ii cr-r Frr-rtinta,.i rei . r l c s i r N I L I t Lli+ , ) + ) , . t t n a g i t r r ' l r . r - i r ( lt ( ) t i L ) r p

pdmAntului ca sd-l vadi pe tiran, mulli inchinAndu-i-se, strigAndcutremura!i: "1u egtisalvatorul nostru!"? se va rdzrrrdti, se \ra usca,cerurile nu vor da

r'.r lttmeit, iiintlcii i.ir,icle'legca fi urtr;r1111 cle Lrutcrc.t a irrgelir p.i,n.i1ii"t gi prrcttrtinc{crrise r or s.ir'.rr;i tot feltrl e{c )r, r-rrircitrni.De .rceeat, Prcacurat t'i-tingaclui c.r ltttne.t sa iie ispritita Stiip-rtirrr-rl Cel urirrciLrnii,rle t'reme ce tt.tmenii .rtt clttrit s.i se cle rlr-rhr,rl tlesparta cle Dtrmnezer,rgi sa-l itrbeascii precel viclean. rnc.ri O, frafilor,

ploaie, pJelteJe tejipitofi t.._F-o."5rt paAfl[flilui dln p-drlile Rdsirit vor fugi in Apus, din pricina de
spaimei celei mari, vor fugi in Rdsdrit luAnd atunci stdpA ginile pdmAntului sd propovdduiascd:"Marele impdrat s-a ardtat cu slavd.Venifi de il vedefi pe el". Si cine \/a avea un suflet atAt de neclintit, incAt si sufere toate acesteispite? Cine, oare, va fi acest om, precum am mai zis, ca toli Ingerii si-l fericeascdpe el?"u ipi ce fafa de oameni pi a bundr;oinfei mincinoasc fafa ;i grijulii de vrdjmagii lui, seva intoa:ce spre prigonirea crAnceni a
I

alespe-1!rg._c-ei9r-e{i4cirlpi,!-ap!,l-5e-nrne-*nliryrnisei'trr marede cat1e..91gpelg cauclse va lqlqa 9_u insug!1 !!1!e1!rl


inspaimaintitclarect't iiincl al,rttr pe-_sing. - ygZb"r,lprin r'.iz_clgh lui crserrleflt:cl Dr-rmnezeLl -7.;!9li
i ..

tiranultri.Cici r';r r,or .lIL9LSgf lgglii,-s_e_ inalfa in falar

GF.LTB-,

s"cg[fundu-s:-inillissrea eispe,{?i.lu1

pe tofi oame.niipeste misur.1. Frafilor, cine se va dovecli neclintit, aivAnd sufletul vir-r in atunci a fi cu luarre-aminte, semnul celui credincios- Venireace;rsfAntda Fitrlui Celui Unul-Nascut, Dumnezeul nostm -, cand va privi dr-rrerile negraite care voru'eni de pretutincleni asupra fiecdrui suf-leigi din care nll va ii nici un strop de u;urare, nici o alinarede nici un fel, nici pe uscat,nici pe mare?Cine va rimAne statornic cAnd va vedea lumea intreaga in tulburdri, pe toli fugind sd se ascunda in munfi, iar pe unii murind de foame,pe allii topinclu-sede seteca ceara gi pe nimeni avAnd mild; cAnd va t'ecleatoate fefele inlicrimate ;i intrebAnd cu arzdtoare dorinfi: "Oare se mai gdsegte undeva pe pdmAnt cuvAntul lui Dumnezeu?,, gi auzind rdspunsul: "Nicdieril" Cine va suferi durerea de neindurat cAntl va vedea adunarea neamurilor care vor veni de la marginile

ca unui dumnezeu.El va ,,asupripe sfinfii Celui Preainalt si isi va pune_indrul si schimbe sirbitorile si legea" (Dnttiil 7, 25; Aptocnlipsn 13-77;13, 6-7). Slujba crcs72,

nim ici carf i Ie Sfinte'iScrip turi !, ii :tlgrya n;1_,f1qfslfl11ti pg pfgpo)-3duitorii CuvAntului lui Dumnezeu gi pe glli ce iau parte la slqjp_etg biserice;ti cre;tine. si nu se_ mai sdv-Ars-eascd nicdieri. Cu toate aceste4pro;rovdduirea CuvAntului lui Dumnezeu nu va fi redusdla ticere, iar dumnezeiegtile sluibenu vor conteni
tt Vezi si traducerearonrAneascia acestei cuvAntiri a SfAutului Efrenr,cuprinsi in acestvolum Ia pp.227-240. rr Acest lucru il pomenegtegi SfAntul Andrei cel Nebun perltru Hristos, atunci cAnd vorbegte despre cele de la sfAr:;itul rrremurilor.

ti!:35 s

ri . Antihristpi adepfiisai,scric_p-e1!ae11; ,,r_r_rr

ing_fru"Uai !4 !qg.qri,4_scLqg;e, gi Euharistia seva sdvArgi"as, precum i,nprimele veacuri ale cregtinismului gi i4Biserica 4u, gAtacollbg din Rusia de azia6. ru Antihrist va avea

precum gi pentrqgilirea-p1de a i
se inchina lui ca unui dumnezeu. D*in-p,11ctn4-qru-z-imii-9i 4-neindurdrii lui, ajutdtorul lui Antihrist este numit in ". SfAntul loan Teologul scrie: SfAntaScripturd ,,$i am vizut o_ellil1ari ridicAndu'se din pimAnt... $i toati stipAnirea fiarei celei dintAi inaintea ei,9i face pimAntul gi pe cei ce locuiesc pe el

si seinchinelialeiee-lefulinrai... Si ii ingeali pe cei ce dat ce i s;411 sI faci locuiescpe pimAnt locuiescpe pimAnt poru fiar_e_i, iaa-i1,tea si face-uuhlpliarei... 9i i s-a dat ei sL$q4q-d+h *tlgla-;[1grci, incAt sn qr*griiascachiBul fiarei, gi si f aci a9a in-s4=qlig4ilg- -E eJ-oainchinaehipului f iarei 14-15). 73, si fie omorAti'i(Apocalipsa 1.1.-72, lui Dumnezeu ,,PentruSfinfii rqqtateS, fd;6!,agi minunile prigonitorului vor sp-rogi rigg s5-iinpeJe_sa-iamlggascaP+rgqalqlegillPlediqjl_jnvgltute-cu cgrile precum gi putereanemdsulelda \'lqlg3nj ingeniozitate, vor pune in situafiaceamai gre4 iar chingilorului,-ii inic vapd re3-qil,totulneinsemnarin'f a1a generali, clevetr9gl1gmeniri... disp.refultutUfpr,, ura rta. f i iija, asup ri rea, qge r-t_gq qln{n 5l:_f!_q_qe lo r . . . Vldimagii lui Antihrist vor fi s tifj drept #zvtdtili, drept dugrnani ai binelui gi,ordinii soeia.le'[,,terorigti" ],
r5 Cf. Beliaev, Cturcernittg Atlrcisntard Arrticlrrist(Prirtitor In ateisnr Arttihrist),vol. 1, p.356. si 16Autorul face referire la perioada contemporand acestei scrieri, in care Rusia era sub stapAnire comunistd. 70

vor suferi atAt prigoane ascunse,cAtgi fd;ige,vor fi supupi caznelor gi uciderilor. . . " - Sfentul Ignatie Briancia C ele d intAi ucid eri Ie _v s_Lv__drpi_Antihristup ra _a as a . ,,Si daci vor sfArsi mirturia lor, fiara care se ridici din adAncva face rdzboi cu ei si-i va birui si-i va omori. Si stArvurile lorvorzicea in ulita cetifii celei mari, careduhovnicegte se cheami Sodoma si Egipt, unde a fost ristignit si Domnul lor [Ierusalim]. $i din popoare, din seminfii, din limbi gi din neamuri, vor privi la stArvurile lor zile trei 9i jumltate, si nu vor ingidui ca ele si fie puse in mormAnt. pi cei ce locuiesc pe pimAnt se vor bucura de ei si se vorveseli, si vor trimite daruri unul alfui4 pentru ci acegti doi Prooroci i-au chinuit pe cei ce locuiesc pe pimAnt. $i dupi cele trei zile gi jumitate, duh de viati de la Dumnezeu a intrat intru ei si au stat pe picioarele lor gi frici mare a cizut peste cei ce-i vedeau pe ei. $i au auzitglas mare din CerzicAndu-le:Suiti-vi aici!Si s-au suit la Cer pe un no4 gi au privit la ei vriimagii lor. $i intru acel ceass-a ficut cutremur mare si a zeceaparte din cetate a cdzut 9i au pierit in cutremur sapte mii de oameni, iar ceilalti s-au infricosat si au dat slavi Dumnezeului Cerului" (Apocnliltstt'17, 7-13). CONVERTIREA EVREILOR Ca urmare a propovdduirii acestor doi Sfinfi Prooroci, a minunatei lor invieri pi a suirii la Cer, se va petreceun eveniment de seamd.Un numAr insemnat de rie in legdturdcu aceasta aga:,,Ilieva veni ca
+7 Yezi pi edifia p p . 1 9p i 1 8 .

un Inaintemergdtor al celei de-a Dog4 yenl4 gi-i va aduce Ia cred i n !a in H ris to s p_La1l_9gre._u,c3 t9_tc_va r- d ov ed i i, cil6uzindu-i, cum ar veni, c[tqe moptenirea lqq B"fllinteascipe cei care cdzuseri-de la El1to.Aceastd afirmalie este intemeiatd pe urmdtoarele proorocii: I. ,,Iati ci Eu vi trimit pe Ilie Proorocul, inainte de a veni ziua Domnului cea mare gi infricogitoare; el va intoarce inima pirinfilor citre fii si inima fiilor citre pirinfii lor, ca si nu vin 9i si lovesc fara cu blestem!" (Malenhi 3,23). II. ,,in vremea aceea tqjiuda 9i cei s,cdpafi d:l -c_as_e_!ui nu se vor mai sprijini pe cel ce i-a lo!3co_v cuedinfi, pe Dumnez nvit, ci s.eJg*r-sptiiinfueu din Iacov se va intoarce la lul tur.Israel puternic" (lsttia70,20-21). Dumnezeul cel IIL ,,Iar Isaia strigi pentru Israel: De va fi numirul fiilor lui Israel ca nisipul mirii, se va mAntui" (Rttnwi 9,27; cf. tsnitt 70,22). IV. ,,Atunci voi virsa peste casalui David gi peste locuitorii lerusalimului duh {s Eilostivire qi 4e gugiciu4g, 9i igi vor afinti privirile inspre Mine, pe Care ei L-au stripuns ti v_Or_ plingerg asupra Lui, cum faee se face pentru un fiu unul niscut si-L vor jeli ca pe cel intAi niscut. In ziqa acee4 v*a_fipla.n-gere*ma-rein lerusalim, ca plAngereade la Hadad-Rimon, in cAmpia Meghidonului" (Ztlmrin 12,10-11 ). V. ,,Cici daci tu [neam convertit] ai fost tiiat din mislinul cel din fire silbatic gi impotriva firii ai fost altoit in mislin bun, cu atAt mai vArtos acegtia [evreii care se vor convertil, care sunt dupi fire, vor fi altoiti in insusi mislinul lor. Pentru ci nu voiesc, fratilor, ca voi
*'Vezi SfAntul Teofilact al Br-rlgariei, Thlcuirett Sfitiei Erartglrclii tlcln Mttci, ed. Sophi;r,Bucuregti,2007,pp.289-290.

si nu gtifi tainaaceast4 si nu vi socotifipe voi ingivi ca intelepfi;cig+pigtrirea s-aficut lui Israelin parte, pini qey3 in[1atot numirul neamurilor" (Rorttttrti 77,21-25). Convertirea reilor la Hristosi-i,va tAmi lui Antihrist ev s Atu-nci fifdcupisa r,oi indure ,,necaz mare,carenu a fost din inceputul lumii pAni acum,nici va fi" (Matei24,75-27), cdci ,,s-adat ei [fiarei] si faci rdzboi cu sfinfii 9i si-i biruiasci pe ei" (Apocalipsa 13,7). Scdparea a credinciogilorva depindenumai de scurtimeadomniei lui Antihrist. ,,Si de nu s-ar fi scurtatzilele acelea, n-ar mai scipa nici un trup, dar pentru cei alegisevor scurtazilele acelea" (Matei 24,22). va du_ra q!+ lfei gi jumdtate.,,Si din vremea a 4g-g_pgru+si va incepe urAciuneapustiirii, vor fi o mie doui sutenouizeci de zile" (Daniil12,17; cf.12,7). E acelagi rdstimp dat gi inApocalipsd pentru ocArmuirea Iui Antihrist: ,,si s-a dat ei stipAnire si lucieze vreme de patruzecigi doui de luni" (1,3,5). Absolut seqidic,gi{np venind a doua oard intru toatd slava Sa il va infrAnge. Atunci va veni infricogitoarea a Judecatd lui HristoJgi sfArgitullumii (Matei24, 30-3L; 31-46; 25, Apocalipsa L,7; 20, 11-15; 21, 7-8). ,,qi jt,Jo_st ripuo_i, si cu _ea s, cel ceficea inaintea ei seg-rnele cu cete, amf,git pe cei ce i-a 9i pe cei ce . Vii au fost aruncafi amAndoi in iezerul cel de foc care arde pucioasi. Iar ceilalfi au fost ucigi cu sabia careiegeadin gura Celui
ae Adicd tofi cei care poartd numele lui Hristos. 73

+^ Inger strigAnd cu glas mare

pe Ce gedea cal... " (Apocalipsa 19,20-21-)..9i @!sl cel ce-iingelape ei a fost aruncatin iezerul cel de foc 9i de pucioasi, unde estefiara gi p*Ig-_oJgg!_gel_El4cirys, si se vor munci ziua si noaptea in vecii vecilor" (Apocalipsa 20,10). Apocalipsa SfAntului Ioan Teologul, precum gi proorociile Daniil pi aleApostolului Pavel,dezvdluie lui lumii ci nu va fi numai r*nliderfg!$,-ci i avAndu-sepe sine ca dumnezeual ei gi Dumnezeulintrupat c-a i t-evreilor p rin Proorocii d in l9_J9:a-lost-fdg;tdri vechime. g. iruintaiu.daismuhri va fi mdreali, cdci va fi i4lplLod-po-ru.nca pi dga.urm_a .N9qr'1q-r4-._4l-e_lgSq9Je, fdri pdstor, ca oile gL adulainpruL tuiAntihrist ca imp rejurul prosg-1' priului lor pdstor,i al lui Solomgn d-inIerusalim.Aici, autointitulatul ,,Hristos" v_q prim-i dumnezei ascd., agezat treinullui_David. pe !c=ht-na.e Totodatd, va fi inchisq gi - o statuievie, il eava fi vo_rbitoare. Aceastaa fost numitd de cdtre Prooregul D:."lil ,,u_rAciunea jertfa pustii-rji". cea,fdri de sAngea Euharistiei.va iirceta pe pimAnt (Daniil 9, 27; 11,31). Citind CarteaApocalipsei(L0, 1-7)50, vedem un
, cdtre

c_gic_?Llng*qpostaziat de la Biserica lui H_1ig!qs cea adevdratd. Ingerul tuturora de Zidire gi de Cel Care a zid e S-a Intrupat gi S-a sdl5gluit intre [intru] noi, a Cdrui slavd a fost vdzutd, slavd a Fiului Celui Unul-Niscut din Tatel - Fiul Care S-a pogorAt pe pdmAnt, ca dintru a Sa plindtate toate sd seimpdrtigeascd de har (Iosrt1, 14-16).Insdin vremea

acee4

q9_-y9.Ill_intumaldela!_aril_v_q"fltc_eZgt

Celqrminsrnqi. de _iaEr_s_griqqpe_pd1nAnt, cAnd toate aceste lucruri vor ajunge sd se plineascd,cea_dqA_Dp_uaJnlreaDgm,n"ulu-iv_aurmaf drd Domnul insugi, in SfAnta Sa Evanghelie, ne preget. indeamnd sd fim cu luare-aminte: ,,Iar aceasta cunoagteti:ci de ar 9ti stipAnul caseiin care ceasfurul va veni, ar priveghea 9i nu ar lisa si-i spargi casalui.

Deci 9i voi fifi gat4 ci il."ur"t Om ului rrr*fgnlgq 3!9ea.

."t"t"

""

uo ,,$i am vizut alt inger puternic, pogorAndu-se din Cer, inviluit intr-un nor gi pe capul lui era curcubeul, iar fafa lui strilucea ca soarele gi picioarele lui erau ca niste stAlpi de foc, gi in mAni avea o carte mici, deschisi. $i a pus piciorul lui cel drept pe mare, iar pe cel stAng pe pimAnt, 9i a strigat cu glas puternic, precum rlcnegte leul. Iar cAnd a strigat, cele gapte tunete au slobozit glasurile lor. $i cAnd au vorbit cele gapte tunete, voiam si scriu, dar am auzit o voce care zicea din Cer: Pecetluieste cele

Or-rrului agadaromenireava fi luatd cu totul pe neagtepta \enorocirile pricinuite de cei_dor_trrryupi te. a_i_lui Dumnezeu vor fi irrcetat,iar acegtiProorocicjl,re tdtsga-p&Jele-o , vor fi luafi de pe pdmAnt la
ce au spus cele sapte tunete si nu le scrie. Iar ingerul pe care l-am vizut stAnd pe mare 9i pe pimAnt, si-a ridicat mAna dreapti citre Cer, 9i s-a jurat pe Cel Ce este viu in vecii vecilor, Care a ficut Cerul 9i cele ce sunt in cer si pimAntul gi cele ce sunt pe pimint si marea gi cele ce sunt in mare, cgJ&p-ryeil!, ci, in zilele cQnd va gfei a-l-q4ptele-4 [4-ger cAnd va fi si trAmbileze.= atunci u/ precum bine a vestit robilor Sii, Proorocilor" (Apocalipsa 1-7). 10,
/J

Cer (Apocalipsa 1.L,12) qgg$iasunt IlieILE=4gh, socotili t de lume capricinuitori de mAhnire, pe inchindtorii lui Antihrist, fiului p_e car-e^gq cei v_eseleau soarta_l*q1sub de stdpAnirea pleyzdii.Atu{rsiptoIe_s1{iil_\La.el4eqpogesl,iarlupta impotriva feluritelorboli gi maladii va ajungelq ulfnrvel alAt de avansat,incAt cd insdgi moartga va fi biruitd in curAnd. Afunci, farldeveste,,,cupeleurgiei" (Apocalipsa 1) vor fi vdrs,ate 16, aquprainchindtqrilor lui Antihrist't: ii vor facbsdSule_re ce_! p_e care iar poalta semnul -li-arei, apeie pft"a"t"t"i * lror pr"(Apocalipsa 3-7).Unde vor fi atunci schimba sAnge in 16, rga*rir-medlgigi oa_m_esi gtiinfd? Unde vor fi prode povdduitorii materialismului? nici in cdgi 9! niqi in medicind. CAnd "tg _l_pf"g1e_q, indepdrtareaomului de la Dumnezeu igi va atinge hotarul cel mai de pe urmd, ir vremea ocArmuirii fiului pierzdii, e vor cddeaasupra adeptilor i52,lafel de nipraznic cum a cdzutpierzaniaasuprasodomililor celor dintai. Evanghelia inainte-vestegte: ne a ,,Precum fost in zilele lui Loh [sodomifii]mAncau, beau,cumpirau, vindeau, sideau, zideau; iar in ziua in care a iegit Lot din Sodom4 a plouat foc gi pucioasi din cer gi i-a nimicit fi pe tofi. Intru acest chip r4a in ziua in careeldomului va s_q ar{!4! Guca17,28-30). SfArgitullui Antihrist gi al inchindtorilor sdi va fi cumplit.Citim in Cartea Apocalipsei c5,
srVezi intreg capitolul 76 al Apocalipsei. s2 Aici cuvAntulsodomili ii desemneazd numai pe cei care nu in sdvdrgesc chip propriu acestpdcat, carein ind_e_pirtarea sa de Dumnezgu,ve e!Sg_e-bg!1rul mai de pe uryn5. cel De altfel lerusalimul, ca sediu al luiAntihrist, ,,secheami, duhovnicegte,Sodoma9i Egipt" lApoulipsall,,*0.

, vprtrir-nite draci sd-i chemepe tofi impdrafii lumii (A q l_AplatApen_tlu n4_re bdtdlie_ pocalip 16, 12-1 1. ). sa 4, 6 aceastd mare optirevg fi_adgtel{=b CAnd , seva vdrsapeste pdmAnt:o uriagi ndpustirede fulgere,tunete gi vuiete gi un_c-uftemur proporfii de neinSh-ip-urto agade mare de zguduire, i5rcAt insulelevor piery iar munlii vor fi fdculi una cu pimAntul (Apocalipsa 17-21). 76, , lui centre industriale,culturale, artisticegi de invdfdmAnt, toate lucrurile cdroraomul li s-ainchinat in locul lui Dumnezeu. IUDECATA DE APOI Dupd aceast4va incepe Judecatacea infricogatd. a Maniurtorul-a-lnvalat adeseaie - atAtin pilde, cAtgi in cuvAntdricareerau cAtse poatede limurite in infeles. El a grdit aga:,,Cici va si vie Fiul Omului intru slava Tatilui Siu, cu Ingerii Sii, 9i atunci va r.isplid fiei" (Matei16,27). Domnul a spus ciruia lucruri aseminitoare despreJudecata Apoi in multe de altelocuri(Matei 37-46,Ioan 25, 5,22,27etc.). in acordcu invifdturile Domnului lor, Apostolii au vestit cd Fiul Omului v.a faceiudecatd asuprajntfegli -SfAntulPavelspune:,,Pentruci noi tofi trebuie si ne infifigim inaintea scaunului de judecati a lui Hristos, ca si ia fiecare dFpi cele cS.ajicllt pg+lg, o-gh-rne, lg;iu" (2 Cointeni 5,1.0).Inalt loc,Apostolul le scrie tot corintenilor: ,,Drept aceea4lgt_inarnte-de vreme nimic nu iudecafi,O::t ceva veni Domnul, Care
//

va gi lglg.inacele ascunse ale intunericului gi_v,qa:Ate or; gi atunci lauda va fi fieciruia de la Dumneze u" ('LCorinteni4,5). ln Epistola pe carea scris-o cdtre Romani, SfAntul Pavel invafi cd, la Judecata de Apoi, Dumnezeu ,,va rispliti fieciruia dgl?i ltrcrurile l*ui celor ce, prin ribdarea lucrului bun, cauti slavi 9i cinste 9i nestriciciune, viafa vecinici, iari celor certire f i, care se p u nlUgp e.Lfiyaadevdnrfu r gi-sssupu n 4lqdgplatil mdnieqi-urgie... Ci nu este pirtinire la 6-8, 77)53. Dumnezeu" (Ronmni,2, Dintru acestedovezi ldmuritoare din SfAntaScripturd, acestor4putem precum gi din multe alte locuri asemenea cea din urmd a sd afldm cele despre Judecataobpteascd omenirii gi, intr-o anumitd mdsurd, sd spunem cum se va li, petrece.La aceastd Judecatd i firi nici o excepfie, i, fie rdi ori buni, crqtil!ori_necregtini. A_ceastd Judecatd "tpenff-u-s-qafta Dumnezeu ,,i-a finut la pistrare... spre judecata zilei celeimari" (Iudn7,6). El - Cel Care a adus Vesteacea Bund'r a Legii lui Dumnezeu gi a implinit-o clesdvirgit, Care S-a clartpe gi Sa Sine,luAnd chip de rob in dumnezeiasca depertare prin suferinfele;i moara riscumpdrat neamul omenesc -Se va ardtain toatdslavamareliei teaSa(Filipeni2,6-71) Saledumnezeiegtigi-i va judeca pe tofi oamenii. Domnul, r oamenilor, va judeca Care cqryo:pt-epe care le-am sdvArpitin vremea viefii ry-dg4f
o'Compari cu Fnptele 24, 1,7-10; Apostoliltn' 25; 2 Tesnlorticerti 7 P e t r u1 , 5 ; 2 P e t r u2 , 1 . 'r CtrvAntul Et anglrclia inlelesul de l'esteButtd,Btnfi-t estire . are
/6

J-v

.Toate c_ugetele no_?_qlle*S_qlgggtlgUlce t se v9r d_aatunci La ivealf,$,i_sevo"rdes-eop*eu.'Judecata va fi dreaptd gi nemitarnicd: Domnul il va rdspliti pe fiecare dupd faptele lui. Unora le va spune: ,,Veniti, binecuvintafii Pirintelui Meu, mogtenifi Impirifia pea gntiti voui de la intemeierea lumii" (Matei 25,34). AItli vor auzi aceastdcumplitd osAndd: ,,Ducefi-vi de la Mine, blestemafilor, in focul cel vegnic, care este gitit diavolului 9i ingerilor lui" (Matei25,4L). SJAntul Efrem Sirul ne spune cd atunci ,,toatd omenirea se va gdsi intre Impdrdlie gi osAndire, intre viafd si moarte, intre bucurie pi strAmtorare, gllgti r jq jos_gi staitaintg_?-diyan-u.f lri-deiud-e*eata,_c_[!rLand neindriznind sd-si ridice ochii. Toti vor fi intrebati si aspru judqgali - m4i c11 s-q4_mingi,_ t si _ineep--e_ ace_stca*\Lor Ef_yezfu_t_o_ qq&qt_9_q.Eupl4lg"Lqgf _lqptglo_r-lor.Fiecarepersoandva vedea tot ce a ficut, rdu ori bine. Toti cei ale cdror sdvArpirisunt bune, se vor apropia cu veseliede divan, intru nddejdea dobAndirii cununii. . Cel care va avea pe conptiinla picate grave gi va fi pardsit viata trceasta fdrd sa se pocdiascd,se va amdri nespus cAnd va vedea pdcate.le sale stAndu-i inainte, prihdnindu-l ;i osAndindu-I. Unul ca acestaigi va spune: ,,De ce, mipelul de mine, nLl m-am luptat cu ele, ci mi-am pierdut vremea jucAndu-md gi astfel am ajuns o jucdrie?ss. D*gselu-m-ae it inaintea Celui Care a ridicat pdcatul lumii, ci mi-am petrecut anii in minciund?... Ce sd md fac acum? Vremea de pocdinfd a trecut>.
5;Adicd mea cu ,,mi-ampierdut vremeajucAndu-md vegnicia astfel am ajuns (1.;1lc3,tre_ 4-dfeSilor". ;i
79

se Pe gAld y-o-{.lugtala.acesteaintrusine, va auzi glasul cutremurdtor al Judecdtorului,Care va gldsui: pi In vremea "Ardtafi-vd faptele primifi-r'd rdsplata>. inainte, sPre a acee4 toate cinu,rileomenirii vor i.,egi aduceinchinare Domnului. Atunci ocArmuitorii,infelepfii gi bogafii vor tremura de fricd, pentru cd a venit qunoscute ceasul in care faptele fiecdruia se vo( fac-e alAt ingerilor, cAt gi qanetilolgiliecare va culege ce a semdnat... Dupd ce toate stdpAnirilegi domniile au fost desfiinfate,fiecarea fost judecatinainteaoamenilor 9i toli vrdjmagiilui Dumnezeuau fost pugi sub picioarele dupd cum 1 Lui (1 Corinteni 5, 24-28 mai apoi,la sfArgit, ), Domnul a spus:"ii va despir,ti pe dAngiiunul de altul, precum despartepistorul oile de capre;gi va Pune oile de-a dreaptaSa,iar caprelede-a stAnga (Matei 25, 32- 3) . Atunci prarin+jiyadidespdrtifi de copii, talii 3 de dg li!, mamele de fiice, prietenii pi,ru.dele-Unii alfii. carenu gi-au pdzit patul Atunci solii fdrd credinciogie, neintinat, vo r f i despdrf if i. insd a3g!!g!qILo-l 39apen-cu 4 cici teamamd opregtesd vi !e grdiescpe aces-te_a"56. FERICIREA CEA VE9NICA CHINUL CEL VE9NIC 9I Dupd ce la Judecata de obgtese va da sentinla cea va ultimd gi hotdrAtoare, incepe fericirea vegnicda drepfilor in Impirdlia Cerurilor, precum gi chinurile celevegniceale pdcdtogilorin iad (Luca16,23)- un loc a toatd mAhnire4 suferinfa gi osAnd4unde nu e decAt
s6Fragment dtn Cuakntare Ia cinstita si de aiafd-fdcdtoarea Cruce gi Ia a Doua Venirea Donrntrhd aSf6ntului Efrem SiruI (in limba rusd). 80

neorAnduiald,groazdgitulburare, unde nu sepoategdsi nici o bucurie, de nici un fel gi nici ceamai mici nddejde de ugurare(Marcu9, 44,46, 48).Despdrlireavegnicdde Dumnezeugi lipsireade toatedarurile Sale,mustririle ingrozitoarealecongtiinfei,necinstea vegnica gi rugine, prihdnirile, batjocuragi blestemuldin parteacelorcare au,fost atragiin pdcat de cei osAndili,ndpustirile dracilor care sdldgluiesc di'mpreuni cu toli cei osAndi;itoateacestea pricinui ,,scr6snirea vor dintilor" despre careInsugi MAntuitorul grdiegte(Matei22,1_3). Pentru cei drepli, dimpotrivd, se gdtegteo mare rdspldtire.Ei vor fi dugi in locul cel mai desdvArgit gi mai frumos, caree numit in SfAnta Scripfurd ,,Rai" (Luca 23,43),,,Ceruri" (Matei6,9) gi,,impirifia Cerurilor" (Matei 5, 3). Aici drepfii se vor bucura de vederea nemijlocitd a lui Dumnezeu, vdzAndu-L ,,fafd citre fafi" (l Corinteni73,12).Aceastainseamni c

qElefia Domnului vor-dsv

in Dumnezeu vor vedea tot ce e mai mdreJ, inalt, sfAnt gi desdvArgit, gi i inti+i inrAurirea mdreliei lui Dumnezeu gi a Fiului lui

dfepti;

Dumnezeu. vor gdsi implinire gi mullumire deplini pentru , gi u-nnesecatizvor de _desfdtare4ilerreire, nepierito4re; veselianemdrginiti gi bucuria vegnicdle vor fi mogtenirea. , cei drepli vor v:e_q,le4 , vor pitrunde gi se vor bucura de

pl44!ajea-pt-dspev

cunoflt-intei*dumn"e7--e1e-pti,

dupd cum spune Apostolul: ,,Ac-umve__dem prin ca ogl_i4di, in ghiei_turi, iar atunci fafi citre fafi; acugr cg!9$gl!r-Pa$e,iar atunci voi cunoagtedeplirl precum am fost cunoscutsi eu" (1 Corinteni L2).Iubigi 13, fiind
81

de Dumnezert, . DrePfii din Ceruri n ingerii" lui Dumnezeu(Marur12,25). vor fi ,,ca AtUgsi -ii vor primi in mrilo-culJcrpeoa@i lor qenlqa*pe frali gi vor impdrtdgicu ei sim-fdmintele (Earei Dumnezeu de dragostegi recunogtinld.fafd.de chip, ft".u." atept flt acelagi 12,22-23).Intru "A $t*Stiolii intr-o strAnsdgi de nedesfdcutlegdturd a dragostei (Matei 8, 17).Toli dimpreund vor intregi una ,,turma" lui Hristos (Ioan10,16),obqteacea [a celor unitd prin dragostecuratd ce au dobAndit infierea5T], (loan77,27). Schingiuitorii cei cumplili ai neamului omenesc, dtlhgrlle-fiAuiA$icare au dus oamenii la moarte gi iad, fiindcd au ucisss rdspldtirea igi vor primi la Judecatd in in chipul cel mai chinuitor - fiecarepersoand parte. atAt q.c-igdtoale pruncului cq-otl-?--v_4 EleAu imbiat cupa celuinevinovat,cAtgi bdtrAnuluiincununatcu virtufi, sd poatd cA2tiga astfel incAt, d_rlpd -m,o44!e_q.4q-e-9tor4 lor slepAzure-peste-sufletele 9i sd le aibd d-repttrofee de luptd in rdzboiul lor cu Dumnezeu.Insi izbAnda a dracilornu estevegnicd. ,,IMoartea fost inghifiti de
,,BinecuvAntat fie Dumnezeu si Tatil Domnului nostru Iisus Hristos, Cel Ce, intru Hristos, ne-a binecuvAntat pe noi, in Ceruri, cu toati binecuv6.ntarea duhovniceasci; precum intru El ne-a gi ales, inainte de intemeierea lumii, ca si fim sfinfi 9i firi de prihani inaintea Lui, mai inainte rinduindu-ne, in a Sa iubire, spre infierea intru El, prin Iisus Hristos, dupi buna socotinfi a voii Sale, spre lauda slavei harului Siu, cu care ne-a 1, diruit pe noi prin Fiul Siu Cel iubit" (Efeserti 3-6). 58 Diavolul ,,dintru inceput, a fost ucigitor de oameni gi nu a stat intru adevir, pentru ci nu este adevir intru el. CAnd griiegte minciun4 griiegte dintru ale sale, cici este mincinos 9i tatil minciunii" (loan 8,44). 82 o;

biruinfn.] Unde iti este,moarte,biruinfa ta? Unde ifi este, moarte, boldul tdu?" (1 Corinteni L5, 54-55). ne spune cd ,,moartea iadul i-au dat pe 9i morfii dintr-insele". Ce se va intAmpld apoi? ,,$i moartea9i iadul au fost aruncatein iezerul cel de foc" (Apocahpsa 13-L4)se 20, . Vdzdtorul Tainelorgrdiegtecd a auzlt.glas maie din Cer zicAnd:Iati, cortul lui Dumnezeu estecu oamenii 9i El va siliglui cu ei gi ei vor fi poporul Lui 9i Insugi Dumnezeu va fi cu ei" (Apocalipsa 27,3). Cel Ce locuiegteintru lumina cea neapropiatd,va temelui un silag intru cele inalte, unde va sdliglui dimpreund cu oamenii. Odinioard, Se descoperisepe Sine,,caprin oglindi, in ghicituri" (1 Cointeni L3,12)adicdnedeslugit,greu de descifratgi foarte stins.Numai .$arguqseauneori ce EGri cu agtepta-de-la mereu a-lteFi alte lupte ale credinlei, noi. muntele cel sfAnt,in cortul cel ceresc, cdrui infdligare a va fi ir staresd gteargd toate lacrimile gi si umple inima cu'o bucurie pAnd atunci negtiutS, prin contemplarea frumuselii nepimAntegti a firii desdvArgite Raiului a ceresc acolo cei fericili nu-L vor vedea pe Dumnezeu in chipuri nedesl gite,ci f a,td u citre f ald.O_514g4ave4gre a*flgtdq,"fcelq;ti - dupd cum, po,trivit Tradiliei, s-a peEequt Ia inmormantarea-Ldaie,rl-Lui Du m n ezerr -,
se ,,$i marea a dat pe morfii cei din ea si moartea 9i iadul au dat pe morfii lor, gi judecafi au fost, fiecare dupi faptele sale. $i moartea 9i iadul au fost aruncate in rAul de foc. Aceasta e moartea cea de a doua: iezerul cel de ioc" (Apocalipsa 20,13-14). 83

s-untatAtde minunate 9i de veselitoare, iq,lg&f Seregtl e incAtestecu neputinfd-sd,as.emsni e-astfel e chiar dacd aceasta cu -s-unetele muzicii pdmAntegti, ir cAntatd cel mai minunat chip cu putinfd. Q_fALtlt-!!a-Vel, care oarecAnda fost rdpit la Cer, dd mdrturie pentru (2 L2,2-4)60.Oaretrebuiesdcuprindd ce aceasta Corinteni candil vedepe M6ntuitorul inimd mulpmitoare atr.rnci o insugi gi nu va fi niciodatd despdrfiti de cei fericifi care inseteazd si-L contemplefafd cdtrefa;d?Atunci se vor implini cele ce s-au spus mai inainte: ,,$i va gterge Dumnezeu orice lacrimi din ochii lor gi moarte nu va mai fi, nici plAngere,nici strigare,nici durere nu va mai fi, cici celedintAi au trecut" (Apocalipsa 4). 21,

P a r t e aa I I - a MARTURIA FERICITULUI AVERCHIE uN oM irurela APOSTAZTET


ARHIEPISCOPUL AVERCHIETAU9EV ,,Doamne,Doamne,au nu in numele Tiu am proorocit?$i nu cu numele Tiu draci am scos,9inu cu numele Tiu multe puteri am ficut?" (Mntei7,22) Cei ,,acceptafi"2 ceicarevor rbsti aceste sunt cuvinteceicareigi vor fi ,,achitat datoriile" gi lpi vor fi clddit rcputafia de slujitori ai lui Hristos sdvArgind pentru El, dupd cum pretind, lucruri impresionante.insa Domnul le va rdspunde:,,Niciodati nu v-.un cunoscutpe voi; depirta$-vi de la Mine cei celucraf firidelegea" (Mntei7,23). Cu ce vor fi gregit, ca sd indreptdfeascdaceastd mustrare asprd din partea Domnului? in numele lui Hristos i9i vor fi fdcut lucrdrile, dar i
ql ,Y)

uod

p_ggcile*Lrd. fiind fdcute pentru lumea acgasta3, pieri in lumea aceasta. vor pS dinald cu toate preceptele credinfei, dindunt{u 4q+r/ol fl,tn_ftep_tat viefile citre C sSvor afla inaintea Judecitorului. epgstazieilumit - sau al ,,cdderiidin credinld" - de Ia
d ,,Cunosc om in Hristos,careacumpaisprezece - fie ani un in trup, nu stiu; fie in afari de trup, nu gtiu, Dumnezeu gtie - a pini la al treilea Cer.$i-l gtiu pe un astfel fost ripit unul ca acesta de om - fie in trup, fie in afari de trup, nu gtiu, Dumnezeu gtie de ci a fost ripit in rai gi a-gu-zjt-c.rrvi4tq nespus, Pe care nu se cuyinepn-ului,si [egri,ias-e Q Cointeni 12,2-4). i'l ' Titlul original al acestuiarticol este One Man In the Face of Apostasy, ap5rutin TheOrthodox a Wordgi a fostrepublicatla adresa:
http://users.sisqtel.neuwilliams/archbishopaverky/letusnotberobbed.html

2 ,,Acceptafi"- poate fi infeles gi in sensulci ,,mulfi sunt chemafi,dar pufini alegi"(Matei20,16;22,1-4). 3Eviden;ierilecu caractere itali<edin textapa$in edifieiamericane.

pe de Hristos, la Judecata Apoi. Acest fapt ilustreazd' deptin mesajulunui SfAntPdrinteal acestorvremuri de din ie Thusev Jordanville. De urTna, a avut legdturd opul Te Prin A: al-P-pllaye-i, directi cu linia neintreruptdde teqlogiqftqdocgicareau incredinlat duhul tradifiei lor ca de la pdrinte la fiu. Un este sS.mncd un transmildtorautentical tradi;ieipatristice gandit sese esteadeverit gi prin faptul cdniclo*d4Jd s-:a 4u ", i! -patr:istie fi ind 9i numeasci p e sine,,teologl'saq-,,-g-rud mai pugin recunQscutdrept ceeace era cu adevdtat: un . aI prooroc apostazief Pentru Adevdrul de viald ddtdtor al Ortodoxiei 9i pentru turma incredinlatdlui de Hristos. A socotitgdeq^dalqr,raluisi l su privire I cares-ardspAndittot mai repede,pe mdsurd apostaziei, celumea noastrdseapropie de sfdrpitulei.,A{r-osta2iao manl-fu-sjA bine - era mai mult d-e-a!qe"-vaL-satcle - in"lurrnea orbitd p-r-o--f34i ,,intr-q4lee anume" de sine-gifiri de f-h'mnezeuori ir ryddul4relgqregtine -4pos-tatescareigiaxeazdaplo3.pgd-ep-luullafa p6nd in
I '

cu putinfi, chiar gi pe cei alesi" (Matei 24,24). era o povgld imensd e-eo purta asuplA qa. El primise, chiar de la Pdrinfi Ortodocgi autentici, esenla Ortodoxiei. Pentru a transmite in chip izbutit aceastd esenf d g enera !i ei u rmd toa re, geb_uta_9-4 4 eAfg!_gq a ss "q de"p,u:o;a!ele care cregteau acum din ce in ce mai subtil. CuvAntul rostit gi scris pirea nepotrivit pentru aceastd sarcind. Adesea gi-a gdsit alinarea in fuaza plini de amdrdciune a :_",-C1ep,!iqlsms_l qrtodo-x lpi p--ierdp_ 9a{9A'1 .Qf. Matei 5, 13), Dar oare e cu putinld ca singurii care sd poatd deslugi aceastd pierdere, sd fie cei care se impdrtdgiserd deja din ,,seva" autenticd a Ortodoxiei? Cineva care nu a gustat sarea, nu gtie sd facd diferenla dacd i s-ar da ceva ce are un alt gust gi i s-ar spune cd este sare. Arhiepiscopul Averchie a citat adesea gi cuvintele cAnd mAna voastri slabd sd curma;i tglentul stihinic al apostaziei. gi aceastavd este de aj uns. Car{a ti qq__cU!o49-tet! sd-i pgtefi evita._influenta oricAnd estecu putinfi"6. f,._lca . Desigur, studenlii gi monahii - de la Seminarul gi Mdndstirea ,,SfAntaTieime" din Jordanville - Arhiepiscopului Averchie au preluit oportunitatea avertismentelor lui. Insi multora I {aFunea pentru care.pomeneapi insista cu atAtastdruinld asupra _uneiteme atAt de negative. Odatd, cAnd arhiepiscopul r,.orbea de obicei despre ca un student a pus o intrebare: ,,Neindoielnic , cd apostazia este groaznicd gi trebuie sd auzim despre
b Arhiepiscopul Averchie, Stand Fast in tlrc Trutlr,culegere compilati de Parintele Demetrios Serfes, Casa ParohialdStfrlpii Ortodoxiei, Mt. Holly Springs, PA, p. 5. 87

lelor sluiitorilor mincinogi pe careHristos i-a mustrat in fragmentul de mai sus (Matei 7, 22-23), ar al Bie-e-Ilca .-c-h-i aI Ortodoxi ei,, adev i r ate", ;;i p1te ft! ppjat qU-a!414 r4lgltrg-ti atat -de ,,t radili on ale" p fi in staresi-i ,,in9ele,de va fi intocmai,incAtsd poatd
aAdici, un inaintevestitor al lepddirii de credinfd. s ,,9i dace un midular suferi, toate midularele suferi impreuni; gi daci un midular este cinstit, toate midularele se bucurX impreuni. Iar voi suntefi trupul lui Hristos 9i midulare ' (fiecare) in parte" (1 Corinteni 12, 26-27) 86

ea,dar de ce atAtde mult? La urma urmei, suntem la addpost de influenlele ei prin faptul cd suntem ortodocai,prin alipirea de tradifii. Suntem in cadrul Bisericii Ortodoxe Rusedin Exil - nu suntem ecumenigti, nu avem nimic de a facecu trddareaOrtodoxiei in care se sdvArgegte alte eparhii. Suntem in Biserica - BisericaOrtodoxd. Nu suntem in sicea adeviratd guranfd?Hristos a spuscd portile iadului nu vor birui Lui". Biserica P-fryrndu-lp4lfgDzator pe cel care i-a adresat in,F---+

anumehotdrigte dacdsunt saunu mddulare aleBisericii celeiadevdrate, accentua nevoia ca ei sd dezvoltein ei ingipi,in mod personal,un simfdmAntal autenticitdlii p[_-i c_4re f4cd_ Lequ4o_4s_c{ qtft Sa

CE ESTEBISERICA? Arhiepiscopul Averchiea observatcd O*ftedoxleier4 mai mult decAt oricare din celelalte dimensiuni ale ei, in primejdie de a fi deformatd in yrg*g-rl:rle3etuale.Agacum.reptinaetcajllPii@" maird.mdsesedinsavoar_qae,re_d_infe*isa_le_a-d_e_vepte,tot astfel pi elestinti-artodoS i - infl uenlaf i f dri _g-e-19_1lor ds {tthul vrem rrrllel - @fispia-qeea c_e.' in fapt Bisefica. eslq Perspectiva er4 ca gi aceea lor a societdliiir caretrdiau, a.EtfeluVeau .ti Bj*,ryAtqtrnai_qq\rbl31_p_e_p-ins_trluJie.Simf indnevoia presantide a rdspundeacestei tendinfe,Arhiepiscopul Averchiea scris: ,,Ortodoxianu estedoar vreun fel de organizalie pur pdmAnteascd, e ocArmuitdde patriarhi, episcopi ce gipteofi caredefin conducerea Biserica senumegte in ce oficial"O i

Averchiel-a intrebatla rAndul trebare4,{q-hieplqcopul tu-.e*gti.sau in e-dacd rru sdu:,,

Bfs-gricd?"Afolosit forma la singular a cuvAntului 4g_ea - ,,t!" - pentru cd a vrut sd li se adresezeascultdtorilor lui ca gi unor persoane. Toli studenlii prezenli erau botezali ortodocai. Bdrbatul care adresase aceastd intrebare neagteptatd era propria lor verigd'de legdturd cu propriul lor i_erarh, Apostolii. NtT doar cd erau cu el in aceeagiBiserici, ci gi in aceeagi,,eparhie". Atunci cum de putea sd pund la indoiald calitatea lor de midulare in Biserica cea adevirati fdrd si gi-o conteste pe a sa? intrebarea Arfiiepiscopului Averchie era plind de a{esqa studen}ilor lui cd tAlc. Le_sp,gs-ese -y?. qtapg,nlre recunoagte", v a,Je gitima " gi astfel va pu-ne. ,, -'--:' oe aparenta exterioard a Bisericii Ortodoxe - cu tra-

calitateaexterioardde membru al Bisericii gi alipirea sunt pagi necesaripentru cei @cegtia care cunosc Adevdrul Ortodoxiei gi doresc sd se imduFd cum a de pdrtdgeascd harul ei deplin - n-u-ofer,A, IntrebAndu-i pe studenji ce p-pyl_rgg_gqfqllg'.
88

dea 44iile,. artele, dogmele "Legalitale-a s :dil_ -c no-nic, un.eg i cul iq l ilu rg1gpr_f f .-sqc-999*i -e aposto[c.F De acee4

7,22-23 1, 8, ; Coloseni7' 24),i@c-uprinde doa.r-pepreofi, f pQl-gtegn9r,lntUnotez=au-ultr{b-qblLlggiuit in Bisierica care ll-a-jntsm9ia!:q -, atAt cei care pe vieluiesc acumpe pimAnt cAtpi cei cares-ausdvArgit
intru credinfd gi evlavie"T.
7Arhiepiscopul Averchie,Whatis Ortho xy ?,in Orthodo Life, do x MdnistireaSfAnta Treime, N. Jordanville, Y.,mai-iunie,7976,p.2.
89

Hdslas),

ci duhul eclesioArhiepiscopulAverchie logieiortodoxeVa.fr,glqcgftp:!4!_o_qgnc3PjtePgPisgiar geascd asupraBisericii, conducdtoriiortodoc;i vor gilo f i v irzuli in congtiin!e-l-e eredt4-qio r drep t mini p 4pi, -Sag-CaP al identificatd cu -o-aduinrptralie-vtelqelnisd- gi-a dat e arhiepiscopulseama c@ 9i cs puf!1,9"fgf!ji va preschimba.inslugr-qUp_qeq-alqjale.I nle IegAnd u -se gre9i t Bi se-,,pentru binele Bisericii" - lucruri ric4 se vor sdvArgi vd.djt4otrivnice poruncilor gi voii lui Hristos. intorcAndu-ne din nou atenfia dinspre pdmAntesc in spreduhormicesc, definifia datd de el Bisericii,a afirmat: nu ,,B-iqqnlaQrtodexd estenici un fel de "monoPol, sau "afacere,a clerului, cum cred cei ignoranli sau cei unui sau striini cleduhul Bisericii.Nu estemostenirea altui ierarhoripreot. / carese cu E.fin|lentecu strdduiesc singtrrul lel cle a mogteniaceafericire vepnicdPe care Hristos MAntuitorul ne-a gitit-o noud - gi care,@{
lesc

tainicd. Dar trebuie sd linefi seamade aspectulpimAntesc Bisericii, al oricAtde obignuit,de banalar fi el". Cu toate cd rdspunsul Arhiepiscopului Averchie la acestea fdcut intr-adevdrloc unor astfelde consideraa el le-a gi inldturat deplin ca indreptdgiri ale degertd!ii, ciunii lumegtiir Bisericd: ,,Biserica e adevdrat- nu poate fi intru totul in-' depirtatd din lume,cdciin eaintrd oameniicAtdvreme inci trdiesc pe pdmAnt, gi prin urmare elementul <pimAntesc"din alcdtuirea gi organizareaexterioard ei sunt de neocolit;totugi, cu chtexistdmaipulin din acest element cu ^"pdmkntescr>,atkt mai bineaafi pentrutelul ei aegnic.Inorice caz, ll_ng_ar trebuie si intunece sau sd curme elementul strict viala vegnicd- pentru careBiserica gi fost intemeiatd a gi fiinfeazd"e. Dupd cum a inleles Arhiepiscopul Averchie, in vtela bisericeascd dus la pierderea a de trebuinydtuturor

aatiir.ild dintreeeea eetf) s_-e f":*atL:+SZle!e--{1eptilqqlet$_u:fi,?_t_elflcdtre


tg-"u ai" ufu.a, omul cautd mai degrabe ,,atitudinea ac_cep-@!d1'_-_ceeareesie"corect+Lbuninoshli_attpf adecAt sd fie l5untric cinst e . Aidealiza gi a teconfonnacuceva peritru cd este,,cormt" gi,,recunoscut"e-ggfuna Cg4:tgfe slfii aruWf, cdeiSatana-poate lesne- mai alesin vremuc.g-,mineiunal5untxicd. aceastipricind Arhiepiscopul Din
Averchie a accentuat:
etbid.p.3.
9.1

sditduqA_,,qa4qvlqdnf-qe-dep-oeir11t{|!-t-u-ea3,8-)"8. i-ntarirea pule;ii Qgte Qsi o cdror grijd de cdpetenie vJglrylniSe a Bi_sericii, fi de definiliadatidefu h_ieplqg_op1{Av,glchieBisericii(care, cu ar trebui observat, esteaceeagi definifia{ericitului ceeace adeveregte cd .![!episc-o.p Ioan,M-axi.moviei, acegtidoi ierarhi erau intr-un cuget gi vorbeau dintru este aceeagi tradilie).Uneori sepoateauzi:,,Da,Biserica
3 tbid.

,,Tiebuie sd inlelegem gi sd ne aducem aminte cd Ortodoxia nu reprezintd numai 9i nici intotdeauna ceea in-yqg4ggle ce in mod formal estenumit <<ortodox',, c.qgi

qo_agtrgBt-el-el9eryti"Iql_e,apggF4_gretutindeni
Qrtodoxieicg-q9-F1_a4l4.c?pu!ti__seq,talqslqgtt9$lu4e, s, irsd, in mod regretabil, esteun fapt nespusd se Aceastd unul de necontestat. i cu_i4vqftllnalestrdduielt_e Qrtsdaxii, agacum intreneas-a4nLth-nst se va sdrgui tos sd-! inlocuiascn*pg*!-Igs. cu sine firsugi " 10 CE SEINIETECE PRIN ,,ANTIHRIST-? Ar trebui sd se spund aici cAtevacuvinte despre ceeace inlelegeaArhiepiscopulAverchiecAndvorbea despre,,Antihrist", cdci de chip duhovnicesc,fdrdnici un senzalionalism tipul de Apoi". Ca si-l recunoagtempe ,,ziua Judecdlii Antihrist pi ceeace chiar gi acum ii gdtegtevenire4

nu se va ivi ca un ateu absolutsau ca un adept al ceea ce estelegat de ateism- al bolgevismului,de vreme ce acesta urmi i-a aritat lumii toateororile caredecurg din din ateism"l3.Mai curAnd, aga cum afirmd SfAntul

FfremSirul,-z1le-ygrrica*u-ry-t-4,lha-r.aga-irca-t'rd--Egg3-q*qqlDgjqti; fi ca unul-smerit* l.lAnd, un urAtor va (cum va spune despresine) al fdrddelegii, disp-refuind i-dolii, dAnd intiietate cucemiciei, bun" iubitor de siraci, sta-tor-nie*-lngd-duitor -to i. cu f c, de vreme ce evreii ii vpr agtepta venirea. Dar pe lAngd toate aceste4v-alucra smnedl rnlnuni, Fi privelisti insp4irnare; 9i.va !1q$febui$amiiloace P-utere c*lqdple_cg_llt-t9Ior, ag4_incAt o-ameni|s-d indrd_l ggascd n , {ep_-e-de.Nuya+drniroitd, n u v a avea un_chip*.pqggmorAt, -c_r_ p rintr_- in fd"figa re o cuviincioasd e, pAnd c_e_va d gyeai:*ignp_i 7 . r at" 4 Cu inlelegereasa filosoficd,patristicd a realiti;ii lui Antihrist, Arhiepiscopul Averchiea priceput cd tr-ebuintdca_,qggJA_q{_lJ1iasgd in timpul viitoarei sale stdp-Aniripentru-a:if i-infr-unsens-f igura$llotuji-f-ste Cr"rrevzr t94l-ucenic. ret9.-0.+ggs spreceeacereprezintd - imitarea cregtinismului- prin ceeace are ir Antihrist comun cu el: a lui Hristos.
ddrui

din spatelelui Antihtist, careeste tp!-c-994-qg"gp!-*l-Lut-Hnstos.Devremeceinsuginumele lui inseamndcel careeste,,in locul lui Hristos" sauaratd caFlristosl2, e, a sforfirii de veacuria Satanei a de l, ca gdptdsm.ui4sci formi noud o ,, a lui, una lumeascd. scrie: ,,Antihrist
10 lbid. p.2. 11 ,,Nu judecafi dupi infiligare, ci judecafi judecati dreapti" (loan 7, 24). 12 Yezi Pdrintele Serafim Rose, Ralslng the Mind, Warming the Heart,inThe OrthodoxWord, nr. 126,p.30.

in vreme ce rafiunea lui Antihrist es_te, pe 9-{,-_i,l*egq pann_eni, orice chip cu putin!5, de acestpdmAnt. in
t3I. M. Konfevici, Antichist and thePresent Times,inOrthodox Life, iarvaie-februarie, 197 pp. 8-9. 6, u Sfantul Efrem Siul, Concerningthe Coming of the Lord, in Orthodox Life, mar-iwrie, 197 pp. 23-24. 0, 93

Aceasti deosebire,degi simpli pi rdspicatd,pgate sd , de vreme ce Antihrist - ca mulli din inaintagii lui - va fi de fapt foarte insugi pdmAnt pe oameni cu ,,duhovnicesc",t$sduidg din a chiar infdflgarea afar-d lucrurilor caresunt menite sd-i ducd spre Cer. Iqflarea cregtinismului va fi " deslugitd g g_gr !g-e_L.c !ej4, qinC pdmAntesc. i striceciosde ceeac ,,Apostazia" desprecarevorbea Arhiepiscopul Averchie estetocmai plgrderea acestei tnlelegeri dorinle.Iardgi, pi scriecd,atunci cAndAntihrist va veni intr-adevdr, de cdtrecel care-gi are mintea la treburile acestei viefi gi iubegtepdmAntescul... cdciacelacareestepururi inldnluit de legdturileacestei viefi, ch_iar dacd--va auzi, nu lucru pe cel carespuneaceste pel!ru ci 9i aqdlgprgtqit ,vietii acesteiars. fird ,,gt)st"esteumplutcudesertdciune Un cregtinism Iumeascd seddpesinedreptduhoanicie.IEl fdumi" ce e cJglllismqt irseamni a-l facevulnerabil fafdde ispitirile lui Antihrist. TREI NIVELURI ALE APOSTAZIEI CercetAnd scrierileArhiepiscopului Averchiedespre apostazie, pot deslugitrei niveluri desprecarea se vorbit, iar acestea incep de la nivelul cel mai invederat gi ajung pAni la cel mai greu de deslugit. Cel ilintdi nioel al apostaziei La primul nivel se afld pierder-ea,,say_eni1l cr.et.tide OlsUqului cdtre cregtindtateindeobgte.Riddcinile
lsIbid.pp.2G27.

acesteia gdsesc se dintre Risdrit gi Apus gi in formarea treptati, in Apusul medieval, a unl.ri ,,nou cregtinism", in care latiunea ci-uti _a_a{r-l*lqi mai degrabddecAtTiadilia revelatdin mod dumnezeiesc a devenit criteriu! adev-irrrlui. in esenfd, aceastdschimbare de perspectivddinspre duhovnicesc spre naturdl gi [trupesc]a condus,prin Renagtere ,,iluminism",cdtre materialismul-anogantal vremurilor noastre - un materialism care,La-orhit duhoynicetb pe omul mo,,Sepoatedeslugi- scriaArhiepiscopul Averchie 1"*tu. careacf,oneazdrafi,onal,lucrAnd spre 4:] leSa pe eameni eAt qu1t1_t6*r_eu+utinJa i, silindu-i viala viitoare, viala cea vegnicd,ce ne agt-e3ptd negregitpe tofi"l7. I, dupi-cum a inlele,sArhiepiscopul Averchie, p!i_g micar. Chiar gi d ,rimpotriva degerticiunii lumegti" sau vorbirea lor despreRai pot fi pline de concepfii lumegti dacd a " cdreiacregtinismulautentic ii estepotrivnicls.De altfel, g-rtodoxar fi socotitimoreLl, ftrtr-un cregtinismcontaminat de degerticiune lumeasci devine ingdduit. ,,Desprece fel de unire adevdratda tuturor cregtinilor in duhul dragostei cregtinemai poate vorbi
16 VeziArhiepiscopul Ave rclie, TrueOrthodoxy theConternand poraryWorld,(in limba rusd), MdndstireaSfAntaTreime,Jordanville, N. Y.,1971, 18-21. pp. 17 StandFast theTruth,p.8. in '' E_pirg9e"l_lqStie B_riancianinov explicd faptul ci .l-g43q" . desprecarevorbegteHristos estealcdtuitd din majoritateaoamenilor

ilo,arri,=u rreime, sfanh ,".0"1.1,il"K1;fiffi:,il lu


95

arena'

cineva acum, eStetagaduildeapreape p,!gtutoli, _s_-a instdpanit ap-ro."?pe tindeni, printre oameniicare-gispun cregtinia secituit gi.afost i.nlocgg ce a fost crr o viala trupeascd,o viala.d-o_b-"i-to_eeasc5, totugi agezatd, pe.un pied.estalpi mascatd de ideea pretinseimilostiviri, tind.rep.Jalepte orice fel de excesspiritual, orice fel de anarhie morald? intr-adevi;, pleaci toate acestene-nur, diverselef eluri de ..jocuri r, . dansurio mingi 4qira_te:, gi distraclii fafi de care,in ciuda caracteruluilor imoral, anti-cregtin, pAni gi preolii mai moderni au o atitudine toleranti, uneori organizAndu-le chiar ei ingipigi luAnd parte la ele"le. -, qgtlieste,intr-un cuvAnt, pe ndlateaii lipsegte credincioti dClegdturavie_ctr harul Duhului SfAnt.De aceea" cregtinii trebuie si gdseascd in locuito ri ai aces har, p q1g g4d.p_Un gulq!_trg,es tui !-n t-rgnare,,,elp.erienle spirituale' - i";*t"ti ti"'tpAagg1{ aceas_ta-u4_inloc_g-itorpentrucealaltdlumecare nu le mai estela indemAnd. Arhiepiscopul Averchiea scris despre acegtineo-cr_egtini: ygl in impovdratd "E_-i fericire ar*ql c-u muflimea ei d_e_p_dc_ate g_i fdridelegi; gi agteaptd aceastdfericire cu neribdare. Ei socotesccd unul din cele mai sigure feluri de a o dobAndi -eqt5:_5ggpgglga. icarea t_u f or p op oarelo r tu _ur,ri - Uqrlf 99u mgnlcd>>, rea,p_i intr-o "biqeaea,r-norrdcare va cuprinde nu doar romano-catolicigi protestanfi,ci gi iudei, musulmani gi
1e StandFastin theTruth,pp. &9. mArhiepiscopulAverdrie, to ARerninder UsThatTrue Christianity Is a Struggle, OrthodoxLtfe,martie-apihe, 7981,, 24. in p.
96

pdgAni,fiecarepdstrAndu-gipropriile convingeri si grepeli. in numele fericirii viitoare a oamenilorpe pimAnt nu poate decAtsaealce_A_dg_v_.irg!_in4[_c]9are"20. ArhiepiscopulAverchiea numit,,neohiliasmll credinfa in fericireaviitoare pe pdmAntI_fiind v,e.qlpaefedintd ereticdin stdpAnireafl e.e-!qtg$9_an! a

Elgpreyezg$e_,,r.i-

candf&g$:e4-gvapsle-lqs-o--gge_letiy.siqec-ptqtdqre
pq@yt!_ga_f iecarsp_qlsoanasaat_bd,1p-qgpriu!gi-ad-ey_f,t, capdti un infeles deosebit de insemnat. Iar cine nu sprijind aceastdlupti, cine vede

td de ,,neohiliagti" nu va fi nimic altceva decAto_U4ltate_falmal4.lpJU4_rle pi incuviintatd de,-dnti.h+ist21. copul Av a altceva: abqglglle1g r_qspfu$ti. Dintru aceasta vine atAtlipsade voinfd in a oFunere-istenti fali de origicelucru cenecesite impotrivire,cAtti o acceptare slahd-voinfa din [nevolrricie] sau chiar o indreptdfire a rdului, toate in numele celor mai superficialeidei de ,,iubire cregtind" gi de ,,pace,,. Arhiepiscopul Averchie a exprimat acestlucru astfel: ,,In vremurile noastre,cAnd existd-._lndgteli de atAt puternicechiar gi in legdturi cu existenfaAdevdrului,

ar fi, oricum gi-arspune sau s-ar socotipe sine',22.


zl TheLifeandWorks Archbishop of Aaerlcy,Casaparohiald Stillpii _ Ortodoxiei, HoUySprings, Mt. PA,p.32. 2 StandFast theTruth,p.11. in

Cel de al doilea niael aI apostaziei ine -orhli la decddereacrescindd lucritoare intru toate i formele viefii publice. rtelor Satanei f-o ieh Fove ice ajutd doar la dqa!-anlUire-ain vremurile de pe u1qLa.
Aga cum a ardtat Arhiepiscopul Averchie: ,,"p1s6-lii Sa-tanei>sau, ceea ce e acelagi lucru, sluiitorii lui Antihrist cel care va veni, -seservesc de aceastd orbire a

La cel de-al doilea nivel al apostazieiinfiligat de ArhiepiscopulAverchie,B_ise-riqile_ort*o{Lqx_e*.,,!in_4,nd p*asulcu lumea" in urma.l-o_-q cAleya din gi eclesi,obrmelp_tladitfql4le de-,B_lq_ericii carepdstreazd.,,sav oarea"adevdrafu lui cregtinism. Acesta este din felurile in care Ortodoxia . Esenfa Ortodoxiei nu poate fi transmisi cAndinsugi contextul primirii ei esteca gi dispdrut. Arhiepiscopul Averchie a tAlcuit de ce Biserica Ortodoxd - agacum odinioard a spus Sf6ntulAtanasie gi ccl Ma re -,,rLg,!1e,buig_ sluiea-scd vreryrurilgl" 2s.^ Intru ade sucenicilor Sdila Cina ceade TaindcI ei.,,nusunt din lulnga ase-asha':tloan , 6, 7416). 1-7 c {este cuvinle dacd vrem sd rdmAnem credinciogi adeviratului creptinism Biserica adevdrati a lui cea Hristos a fost intotdeauna,estegi va fi . Despdrlit52n e4 e in staresdtransmitd de nestricatepredaniile dumnezeiegtiale Domnului, pentru cd tocmai aceastd despdrfire[osebirede lume] a pdstrat-o neschimbatd,adicd asemenea insusi cu Dumnezeu neschintbat2T cel .
2sCitatul i:rtreg este: ,,Sdcunoagtelicd trebuie sd slujim nu vremuriloq,ci lui Dumnezeu" - din scrisoarea SfAntului Atanasie cdtreDraconliu. 26 Adicd, neunitd in duh cu lumea ci impdrtdgindu-sedin Duhul lui Hristos. 27 Arhiepiscopul Averchie, TrueOrthodoxy,inOrthodox Chistinn Witness, Seattle,WA, ianuarie 70/ 23,7983,pp. 2-3.
99

li igi Elvir+esejn mod cu !ndA{i! 9i slefqtto_r_lqcrarea, pg!e19y4d-!t 94tan1cd. cu gi prin toatemijloacele putinfd, sforldri Cu deosebite cu ajutorul tuturor posibilitdlilor aflate in stdP-Anirea lor, ii-leaga desi -in-chip-silnic pe adeplii caretonlua circur4g-!?$9lelg yoie, foarte aProPiata velire a conditiilor prielnice Pentru lui Antihrist ca ocArmuitor al lumii intregi 9i stdpAn al intregii omeniri"23. intr-un alt loc, Arhiepiscopul Averchie a scris mai multe despre acelagi lucru: ,,Datoria fundamentald a sluiitorilor venirii lui Antihrist

, polrivitd spre pentru a construi in locul ei a-l.-{_ -_ - pri41p-9 viitorul- t$gu-stdPAn,lqare va lua intru

oameni locul lui Hristos gi le va da pe pdmAnt tot ceea ce Hristos nu le-a dat... lebgQq4-lir-ttt!4rlp-tgl-@

c-p9lini_smul in , p9_ 4de_+_9p]i1_9!ed_e !" a-tg sAlq-!$elegi to- acestea2a v-af L-Sa a
a ArhiepiscopulAverchie,Thelust ShineIike the Sfars.West pCoastOrthodox Supply,etna CA, 1983, 76. 2^ StandFsstitrtlrcTnth, p.70.
98

auzit pe Arhiepiscopul Averchie plimbAndu-seindelung, cu pasmdrunt, pe coridorul mdndstirii. in celedin urmd s-adus la ierarh gi l-a intrebat ce seintAmplase.,,Fratea rdspuns cinstitul ierarh, alintindu-gi privirea -, ipsitde spatele e a Ortodoxiei. De acee4 e'de trebuinfd sd alc5tuim o noud expresiepentru ceeace numim Ortodoxie, ata cum odinioard a fost de trebuin|5 sd seintocnu meascd cuvAntul,rortodoxo. aceasta e chiar atAtde $i simplu". dat cA, {rhiepiscopul Averchie gi_-a seA_{n-a pentru Bisericile ortodoxegi cdrmuitorii vreun motiv oarecare, al tradi;iei acestora neintrerupt de la pirinte ortodoxe ca fiind transmisd a la fiu, de-a lungul veacurilor.Despreaceasta scris: duhovniceascd ,,$colo unde smogtenitda harului care vine de la Sfintii Apostoli gi succesorii[urmagii] lor, Bdrba]ii Apostolici gi Sfinfii Pdrinfi, acolo unde gi in credinfd gi in morald, cu scopul de .1afine pasul cu vrem_uriler) 13progresa>, a nu sedemodagi de a de 4g seadaptacerinlelor gi uzanlelor a
- acolo nicidecum nu se poate vorbi de Bisericd adeviratd"28. Aceste ,,innoiri"2e sunt uneori introduse pentru a face viala ortodoxi mai pulin ircordatd sau a o face si
28 StandFast in the Truth, p.2. 2e exemplu: rgformeleJ.iturgice gi ale calendarului, schimDe bdrile in principiile ce privesc postul, Spovedania rari, slranele gi orgile irnbisericS, preolii fdri barbi, tunderea gi cArmuirea monahilor de cdtre preoli cdsdtorili, etc. Cu privire la asemenea innoiri, 100

pard mai pulin ,,stranie" in ochii lumii. Arhiepisco_ pul Averchie scria cd acestui lucru este

cre-$:rilorqn-m$locdeauto-curilire,-pqlergfy_ziinsugi prilejul pocdinfeide-suflet-mAntuitoare atuncicAndle


lipsegteaceststandard - dacd nu in literi, in duh.
r care, aFa cum a afirmat Arhiepiscopul Averchie, ,,esteo credin.td

asceticd, cheamd la trudd asceticd in numele ce deZfad&fnaru patirnilor pdcitoase gi a inriddcinirii virtufilor cregtine"3o.
ca si hrineascd

rupli de transmitereanemijl.itd, vie a tra sAr_ guiescsdgdseasci,,noi direcfii aleteologieiortodoxe,,ca sd igi ,,insugeascd istoria" in mod intelectual gi sd ,,recondifiorreze"trdirea ortodoxd intr-un soi de purism

t)

101

artificial. Arhiepiscopul Averchie scria:,,Ei-discutagaa deimPortan! ligios despre cAte^s_tc care despre Ortcxloxdr,,

ertb[la hdirec]iilesalez -F-i-rtqurichipunl.ea afunssin-fl > nu sunt,intrAcestsoi nou de "or bundd"31...

ad,evdq, nimic mai prejos decAt "savan-!!i,,119d-e1ni"32. cu a Ei ,,teologhisesc" fd,rd, avea ,,simful" adevdrat al ambianlei bisericii tradilionale in care s-au ivit Sfinfii. ii vefi cunoagte" (Mntei 7, 2 cu toate aga-ziseleei ,,add turale" gi ,,intindcilpi'{; a CrsclrtSfin}i-chiar;i-iin vremuqile sau,,redescoPeritd", no curatd gi mai bine cu in cel mai bun caz oameni inteligenli' informatd, a creat Sldbiciunea duhovniceascd a acesteia este arvuna ,,teologilor " ei,,maicunoscdtori" decAtpurtdtorii actuali, in viafd, ai sfingeniei ortodoxe. e", bisericile Pot chiar sd ,,T.i\ piardd ,,savoarea"Ortodoxiei, fiind prinse este
,Al-

pentru cei sd <dea mdrturie neamurilor de .rlte confesiuni despre adevdrul Sfintei Ortodoxii,, insd.neeste greu sd credem cd aceastdafirmafie inseamnd ceva mai mult decAt <o aruncare de praf in ochii nogtri". Desele lor decial,alii teologice din presa internationald nu ne pot conduce decAt la concluzia cd sfAntului Adevdr"3a. Cel de al treilea niael al apostaziei in sfArgit,cel de al treilea nivel de apostazie cu privire la care Arhiepiscopul Averchie ne-a averlizat, e-ste atins atunci cAnd b-isericileortodoxe, chiar gi cAnd pdstreazd toate tradiliile a ceea ce ele numesc ,,Ortodoxie adev dratd", plg{d totupi,rs. j' avga_rea p-ref io4gd a credin}ei lor

auzit ci gi_[p fi i ort94ocp _Ap-e_til reo rJ ege,!.!S i pc ri !m d

t adevdrate, de caretoatetradifdrd 4ragos.Lgi=e-reptin.esti


fiile ajung mai degrabi osAnditoare decAt purtdtoare de har, gi (2) a formelor pi suporturilor de credinfd (care sunt menite sd trezeascd amintirea lumii de dincolo). Dintru acegti factp de data itd in toate formele corecte.CAteva din simptomele sale,care pot fi gdsite gi in ,, de nivelul al doilea vor fi infdfigate mai jos. t ^ Politica degrup Arhiepiscopul Averchie a vd.zut cd, odatd ee _savQ4lga" Ortodoxiei s-a pierdut, iar Biserica

apitruns dejachiar ,, md si in Bisericanoastri Ortodoxd, carevestegqfaflFaplopi_e1g4 " 9i propun cu nenlpinare sd se termine cu tot trecutul, A intrucAt ei sestlAng ca sdintemeieze strAnsi dinla 9i indelungatd am O Bisericacea adevdratd3s. perioadd
31 The Life and Works of ArchbishopAaerl<y p. 25. , 32 True Orthodory, p. 5. 33 StandFnst in the Truth, p.7. 102

u TrueOrthodoxy,p.3.

calitateade mddular alTrupului tainical lui Hristos-gste admicu calitateade membru firtr-ogrupare sau nistrativ-bisericeascd alta Atunci, viefile oamenilor pot fi ndruite sub pretextul ,,curdfirii Bisericii", dacd, iorganizafiei. Preofi,mireni acegtioameni unii gi monahi s -sdnu se-ir:tcle4ltd ir ale respectocmai ca_sj apere al1ii, grupare bisericeascd tivelor lor grupiri. O_ .s{ se gi sdcautesi igi legitimezepoziJia d cu nenumirate formule legale gi canonice. Dile_rite grupdri , formAnd ,,supragrupdi" ca pot ajungd sg qS.qi!$e_-$el_l9g{rnle; se vorbeascdde sd aceasta reprezenta ar unitatea lorexterioard, a Bisericii, i4sd adeviratd unrt-atc.a-duhovniceascd unitate e pe ie-g-nlrygql adeveresc aceastd cd

doar apanajul epocii moderne - ea 99Je_ lendrnfd o gener4 , trupegti l gmeniril Chiar 9i Sfanld Payel a avut de-afacecu eacAndii scriaBisericii din Corinl ,,Ci fiecaredin voi zice:Eu sunt al lui Pavel, iar eu al lui Apollo, iar eu al lui Chif+ iar eu al lui Hristos! Au_{qari S:a imp-i44_H_dctos? Pavel s-a Au ristignit pentru voi? Sau intru numele lui Pavel v-afi botezat? [...] CncicAndzicecineva:Eu sunt al lui Pavel, gi altul: Eu, al lui Apollo, i " (1 Cointeni 1, 12-L3; 4). 3, Sd faci din Biseric spuneaArhiepiscopul pe cele ve_,g_nice ce&f:f^'ene.[ige, pe cele ceregti celor pdmg4tegti, celesfintecelorpdcdtoase"s. articolul pe in sduRhanaceasfffntd,a afirmat in continuare: existd ,,$iin acelag-i,qlrip gi lAvna sfAS!_d], _[ca tiinuitdI o4gng.glide rAnd - cel mai adesea pi-de cinstire gi irttgfgqU asemenea celei carejoacd rolul principalin luptelepoliticegipentru carenupoqte fi nici un loc in in viafa bisericeasce publici, insd care,din picate, estedes intAlnitd in vremea noastri gi a oric drei gAfc9vi gi tu_lb-uriridinniseric,S. adesea insd iJr e plac lui Dumnezeu,ci si

e, rid_ic6nd4 s_lqve pierde insdpi !4gge_de_{i pgrsana-ltdfrlebiscricegti fie pentru cd sunt ,,recunoscute" de propria lor grupare,fie pentru cdsuntpurtdtorii ei de cuvAnt cei mai de vazd. ,, d in polemica dintre grupdri, ajgnge sd fie mAnuitd d ar gi confundatd in mod grupdri. cel care Arhiepiscopul Averchie e_ra scArblt de acest domeniu, al ceeace el numea ,,politlla de grup", vdzAnd cd .Cu toate cd pglitica de grup a atins intr-adevir gculme in vremurileacestea pe urmd, cAnd,,dragostea multora de (Matei24,12),,,mentalitatea grup" nu este seva rici" de
704

i9i qatlsfaqe-preprla de_qrr.e_tdllndravmtorl grtin nu


pentru slav-alut-Dufirnezeu, ci pentru proprialor slaad gi slaaacolegilorsi partizanilordin gruparealor. Toate
3s Stand Fastin theTruth,p.7. 105

aceste4 nu mai trebui sd o spunem, s , sunt potrivnice 9i, p-icitoa-se-ti vin te, cdci ele primejduiesc mai mult SfAnta noastrd credinld gi Bisericd!"36 ,,Biserica- accentua Arhiepiscopul Averchie in alt loc - ne-a fost diruitd r ! Nu o putem face unealtisaq terexisiocal r-noastre ori pentru reglarea pgopriilor noastre conturi"37. In ceea ce-l privea pe Arhiepiscopul Averchie,

convertifi gi fdcAndu-i pe credinciogi sd se plece mai i decAt cuvintelor Viefii. legiuire de vreme ce,dita aceastd problemd nu ar fi fost abordatdfitip, qun_altfel a Ortodoxiei, careprin _ftre sstemaLpresuLdepolitiea de glup? Cum ar fi trdit acegtia i celei adevdrate care,agacum spuneaArhiepiscopulAverchie, este,,unitateaduhorrniceascd strAnsi a tuturor celorcare cred cu adevdratin Hristos"? U ,,NIIMAI RAI4VASFANTAPENTR DUMNEZEI.I, PENTRU HRISTOS, scria Arhiepiscopul, fdtd.nict*q a!!.9-ptecqteareunuifel de prefdcdtorie a ureunei Q sau POLITICI tndoielnice perfide, pi trebuie necdlduzeascd.tn sd toate gi faptele lucrdile noastre"3g. loatrile derol Arhiepiscopul Averchie a descoperitun cd Bisericileortodoxe, chiar gi atunci cAnd aderau |a toate for,m e, pierdeau ,,sauoarea" Ortodoxiei. Acesta se referea la faptul cd ocArmuitorii gi reprezentanfiiortodocai de l.o_cql rol se iyeElea_tu , sepune mana pe func care joacd roluri, q,io _aUtqdterte duhovnicga,s_ci adevdrati. _q1e!uie dobAndeasci sd aceastd auloritatg , recurgAndla ceeaceArhiepiscopulAverchienumea {{afacepe plac oamenilor". Despre aceasta vorbit SfAntul Pavel, care in primii a ani ai cregtinismuluia trebuit sa arate dintre
'* Holy Zeal, p.137.
107

din c_alitatea membtu permanent din Bropriul conde siliu episcopal, nie

de d99At 49 pe$d "._mai grabd, .VizAnd ci politica_degrup a_ grupdri, a,i-a spusodati unuia din fojtii lui seminarigti:,,Nu rezultd din aceasta harul SfAn-cd tul_!t! struJ" P_qh_pafeqe_Fl Totugi,se poate pune ir:rtrebarea ce Arhiepiscode pul Averchie a vorbit aga de fd;ig despre fenomenul I politicii de grup. Nu ar fi fost mai bine dbar cd toate ceielaltegrupiri-oitodo*e nu existd gi sd ne mdrginim atenfia la propriul nostru cerc?Nu, pentru Arhiepiscopul Averchie i

36 Arhiepiscopul Averchie Holy Zeal,inTheOrthodox Word,nr. , 62,pp.13G131.'37 Thelust Shine theStars, 51-52. like pp.
105

reprezentanli lui Hristospi ,,ceicesunt pe ai adevdrafii placuloamenilor":,,C5.ci asplicea inci oamenilor, de lui Hristos rob nu as fi" ( I7leni 1,t-9.,,Ci precum ne-am socotit de Dumnezeu ingsr^eer$i a ni se spre incredinfa Evanghelia,a9a griim; r-n r, qi lgi Dumnezeu,Celui ce cearci i n i m i I e n oastre. Ci n_i i od atn in!-al .Sq_y3n!-d9Lagg g c ir E am fost, precum gtifi, njc:icqascunse pqnuidcJicomie. Dumnezeu imi este martor; nici ciqtAnd de_-la oam_e_ni a..." (7 Tesaloniceni4-6). 2, e ,,Afacepe plac oamenilor" inseamnd, gi, dimpotrivd, ?*t_Ir_gJtci_ pe posibilii adversariin momenlelelor d9j{99&rcg; " pe oamenii influenfi, indiferent acdsau_nu cu_-conttiil-ta In cele ta. din urmd, t i gi sd_faci c a, unindu-te astfel cu alialii mai degrabd pfin ,,recungqgle; cd, decAt prin dragostesincerd.,,CAtde mulli - scriaArhiepiscopul Averchie - ili 4S4gg i_mp_rdgtierii vAnalea prin e, alr_tlurilor,a rangurilor socialegi a premiilor, fiind gata sd le agoniseascd prin orice mijloace, chiar gi e"3e.. Arhiepiscopul Averchie a ardtat cd j poatepricinui at ir Bisericd: ca sd irceapd vrdjmdgiacumplitd gi dezbi,,Pe_ntru nare4 care taie din rdddcini cursul pagnic al viefii parohialegi zdrobepte nimicegte gi parohiile, s_e parohie _de ecelt_{el ry_lygagq5=ln -giJrevacareigi trchipuie cd este "buricul pimAntului", cdtofi ar trebui sdfinn seamanumaide el gi sdi sesupund intru toate,cd toatejudecdtile gi aprecierilelui sunt fdrd
3e Thelust Shine theStars,p.35. like
108

greg.Pentru oamenii de.felul acestae qa_gi -cumnu ar i, iar einu-p_ot g{_1e,gu1oqs_cd aglgritateal-egii-lui.Durnnezeu. fel de scAlcierevoiti a Adevirului, de orice fel de Fi defairn-arerduticioasd i-mpotriva acelor sj$alr_dero-lul {e a jgc4_-in!94!.q ti acei oameni sunt legitim principal. Aceasta numili gi sunt pdstori cu adevirat buni gi oameni de rugiciune, dintre care existd !ot_!+,alpulili i4 z_rlele gicare noastre prin minciuni gi defiimdri, din raliuni Bur per onale,gi ic vanitoase,lucru care in ochii lui Dumnezeu. Numai astfel de oameni, stdpAnili de e, sunt fjr]sgifi de puterile intune-seapropie,ca sd rrlqlui, de pl-Wile lui Ant;hrist c dezbine gi gf,nimiceascd BisericaincepAndcu fiecare din parohiile ei luate in parte... Acegtia cu adevirat
t ,."n0

rolul, cinevasecomporti in modul in care JgSAnd:t:pi sd se comporte i:t ,,onoranta" lui situalie. Acedstaeste contrariul a ceeace caracteizeazd, legiturile modemeautenticecu tradilia ortodoxdal, adicd un firescdeplin,lipsa prefdcdtorieigi libertateaduhului, fdrd nici o sforfare de a se incadra intr-o categoriemai irainte stabiliti. Desple__unocArmuitorbiserjcesccareigi-juearolul, Arhiepiscopul Averchie a scris c ". El
N lbid. pp.50-51. a1 ,,Legdturile modeme autentice cu tradilia ortodoxi" - adicd pirtdgia vie la Ortodoxia cea adevdratd. 109

scria:,,Existdastfelde{dfarnici, cdrorale placegdpqri sfinli gi cucernici, pe cAnd ei nu sunt de fapt deloc agi, insdvor trebui sd-l-dga lui faQpuns Dumnezeu,fiindci fac aceasta pentru cAptigpersonal gi ndz,Utelc set_amggg4SS; cei carecred"a2. pe sd-giasumefqlql fi in viafa duhovniceascd sauchiar al unui ,,SfAnt Staref",aplic valorile inalte vremurilor actuale duhovniceascda3. intrebuinfAnd expresia SfAntului
a lbid.p.54.

Pavel,Arhiepiscopul Averchiea recunoscutaceasta ca fiind ,,"rivni _fi1n infelegere,,(RomaniL0,2)- . rAvnd careigi pierde valoareadin pricind cd ii lipsegteo*fo*4. gi de acee4 i de rol poate f Amvorbitdeja e. Astfel de p_rop.oyAd-uitqrimincinogipotgdsifi,de altfel, nu doar fi in cercurile mai ,,liberale", ci gi printre ,,experlii patristici" gi,,erudifii",,conservatorilor"gi,,tradifionalig-

mai adeseaii lasd gufletgl nemigcat gi neschimbat.in legiturd cu ei, Arhiepiscopul Averchienota: i sunt oamenii din vremurile ,,Yai! noastre, pAnd gi printre cei instruifi gi uneori chiar gi printre "teoloFi" contemporanigi cei din cinul preofesc, ce_erte_Qfqdo_xr_aiiilc_econsti . Ei abordeazdaceastd chestiuneintr-o manierd pg__d_e_a:atteggl gi o rezolvd intr.lq4_qhippte.i1 pdtrunzAnd cu -glg_qqlan, privirea strdfundurile ei, insi nevdzAnddelocplindt4tea conlinufu lui ei duhovnicescas. Odatd, cAnd cAtevaf919b_iq,eUgepli {_eftlmgujo", Arhiepiscopul Averchie i-a numit _,,teologilAnei". .Ei e_r,qu urmdtori (ca sd imprumutdm un termen consacratde citre !,aft_rtele_Serafim_ Rose) in ". Aga-zigii propovdduitod ortodocai,,liberali" gi
4 HolyZeaI,p.730. 4s WhatIs Orthodoxy? p.7.
111

h SfAntpAnd cAnd egti in

Alba Iulia 1996,pp. 53-54).

fals-,,tradifionaligti" erau, in viziunea Arhiepisnu copului Averchie,dgcAtdouf, fele ale aceleia monede. gi criticarnodemd, aveau $i unii gi alfii erau in_flus-nlafi_de primind Ortodoxia mai curAnd pe temeiul cercetdriigi al formuldrii de concluzii ,,chibzuite", decAtpplgllgly!

unei p,9_e_g_49-9f!gdo_l,ii, c_{ea!ge de vreme ce ar trebui ca tocmai ocArmuitorii Bisericii sd dea ,,torr:ul"viefii bisericegti OcArmuitorii cdrora 19lipsegtetdvna apostoli-cd

i."etdrii d" la ."i i.

sls O-{t-o"-dG6i
mai mult decAtuna dintre organizaliile omenegti de rAnd, in care ipi doresc si joace- fel de _rolp,riqciun pal..."n'In alt loc,el a afirmat: ,,Nu zadarnic au luat ei stipAnirea Bisericii in propriile mAini, d ocArmuitorii deplini pi nestAnjeniliai vielii religioasegi bisericegtia oamenilor gi chiar aplicAnd{isc,iplinabisericeascd ce-

r cu un purtdtor autenticde tradifie nu esteindeajuns;trebuie si existeo inrudire iubitoare 9i o ,,unitatefir duh" cu acelpurtdtor6. E adevdrat,p.te?g4Ja orlr_ljpsjie-es ri poate fi greu de deglugit.{itt afard,mai ales afunci cAnd t de ei irncare s-a ndscut q4 ade_virat purtd-tor lUmpa de tradilie. De pildd, l"qqpfua_v-e-dere cineva ar putea crede cd Arhiepiscopul Averchie, din tonul curajos gi rdspicat al scrierilor sale, avea atitudinea de ,,atotcu-_ ge4rerafte Teofan al Poltavei gi Te-ofanZdvorAfril -, atunci lor, gi adevdrali ai Bisericii, Arhiepiscopul Averchie a propovdduit celorlalfi nu pentru cd aveao imagine umflatd a propriilor salecunogtinle sau a propriei insemndtdli, ci pentru cd, in ceeace il privea r pen{ugg_4qg_4_14n9p_r_ejllita_eile__liluscge_transmiside

lor care

a,;dt"ffi

tra sub sldpAnirg4lor pe toti, fdri_ir_npgtri_v-ire_ grj_r6,2vr5.tire"a8. AvAnd desp_tg:_utq4!e!q_ei cred ci cqq dint6! ldspun{ery_g_lqr eiie mai curAnd

mersul Pe ca roate a

Devrem"iS':::1":lii1

[qararea] dragostei,alpistoririi pdrintegti r ei drept o implinire lipsitd de fade_ei insuflefire 4 unui c9{ _-s_t4ndg1d bund-cuviinfd, de

necesarp"ili"iii^iil;";;;i';;i;ii;i;Ui_qi.-intrucats'nt
iectiv ddruifi cg !!!1 adeviratei credinfe, " (2Timotei3,5), elpql cita mute_c_an_qe4e care plin si adevereascd stdpAnirealor nelimitatd. Aceste ca-

sfirtllrsarp-rop-o-v-adurlq-Lpilnar4!4pi.
de \ Fdrddelege sus Ultima formd a jocurilor de rol desprecarevorbegte Arhiepiscopul Averchie, este rcalizatdde-Sgid_in cinul p-reofesc. Aceasti formd estepoate d in
reYezi Paisie Velicikotsski, p.28f.. 1,r2

a7 Thelust Shine LiketheStars, 50-51. pp. a8 lbid. pp.1.G17. 113

Bisedcii4e. ogisimpli, co-npt.iinfa Leqqqd-clr Vtrrtfu fi:rtr-ocqnjunchud_ ireascd, nef


imt obligafi sdli seconformeze cu oricepref. Dupi cuvintele Arhiepiscopului Averchie,
Fl' t'IJ]'-

lo_1.gajvd, sprijind in acfiunile lor ii 4qso-cg!_i_4j4 orgolioase,ca nigte <pdstrdtori ai legii gi ordinii>!"so Astfel, in mdsura in care ocArmuitorul de bisericdse strdduiegte joaceunrgl, sd ca turma lui sd meargddupi desp_te_au-lo{latesd gi jo3.q rolq! . StdpAnirea dd exemplul gregit, iar oamenii, cdrora e cu putinld, ca niciodatdsdnu li sefi oferit ,,realitatea", au nimic cu nu care si-l compare. i:rtre pdstorirea ortodoxd mAntuitoare de suflet autentici gi cea formald; gi de aceeac_aqQ_pdslqri din raliuni dunu hovnicegti,ci cain primul rAnd sd ilt",i" recunoscute.(Ar mai trebui spus Ai gryperii_bi.s-94gepti cd, dacd dintr-o pricind oarecareaceasti cdutare nu izbAndegte, vede o alti urmare negativi a faptului cd se s-apus prea mult pref pe formalism: amdriciunea de a nu fi socotit,,legitim"). SubocArmuitori lumegti [ai Bisericii],qeefi printre credinciogi . Ufr s_tmptomal acesteia vede atunci cAnd se sd
ae Noul Mucenic rus, Mitropolitul Chiril al Kazanului, scriain 9: ,,Disciplina Bisericii este in stare sd igi pistreze eficacitatea . n acon$geiiel4." a u va putea niciodati

c iecf,ruia ia vres inifralivi po.lrivit cu ceia itr parte ii inde44nnd, {ir_+_{adqlfinstalea statusquo-ulnu mai are niqi undrept d^e a exiqla ! 9e f4c_e rup1n1e_ sd arate pdn ceace fac ci I igbescpe Dumnezeudin toatd r saucd-iiubesc pe acei Sfinfi ai lui Dumnezeu care poate nu sunt incd Sfinfi ,,in mod formal" [canonizafi]. scopuri lumesti este iarmlr@celor care trdiesc in lume i de-cele ale lumii atesteia.Slujirea lor este mai degrabd sd insufle, sd ochrmuinscdgi incurajeze tqglqinc3rc44lgvlayieAge sd ale aducdpe acest credinciogiloq, sd ca pdm6nt cizutpufirld bundtate,decAt pe aceste incerciri, -s! din e-le orice ,,primejdlell,pane cAnd Una dintre expresiileArhiepiscopului Averchieera de r,,{drddg*!ege sus", f{fadglgeg* de aceeanu este cercetatd.Atrdmui!-qridegtlimi" 9i gAndatenfiaasupraacestuifel de vinovilie, nu-i sfituia pe.oameni sd ridice rdzboi asupra autoritdfilor sau sd fie numaidecAt binuitori cu privire la cinev4 doar pentru cd se gisegte intr-un loc de cinste. Mai degrabd ii indemrra pe oameni

,,Ortodoxia cea adevdratdeste striind de orice convenfionalismmort. tn eanu estenici o linere a <literei legii", cdci ea este<duh gi viafi> (Ioan6,63). deplin corect gi legal, nu inseamnd cd aga gi este in
115

din Alask+ 1982,pp. 246-247. n The LiketheStars, p.51.. lust Shine tr4

realitate... Ortodoxiaeste singurulAdevdr,Adevdrulcel curat, fdrd nici un amestec ceamai micd umbrd de ori minciund,rdu sauinpelitorie"5l. neadevdr, sti in c4i9444sydru1uilui Hristos, Prin urmare, dacd urmeazd hotdrArile unui atunci cAnd ele ocArmuitor bisericesc e,ligifacedin,,formalisrn" un.idol. Aceastdidqlatde duce la credinla cd ,dacdocArmuitorii nu greFesc, mai e nici.o,nadejde!" Totugi, ata cum limpede a ardtat Arhlepiscopul Averchie,nimeni nu va fi niciodati lipsit de nddejdeca pi cregtin-ortodox,cAtd vreme pd ci asupra Bisericii.,,<Portileiadului" (MateiL6,L8)- scriael - nu vor birui Bisericainsi au biruit gi desigur cd pot si biruiascdimp*o_lfi t{l_plar iiredupd cum esteardtat de insdgiistoria Bisericii"s2. $cii, Nu poate existanici o indoiald cu privire Iapozr!1a ArhiepiscopuluiAverchie. e legat de aceastanumai fiind-cd se ilfep! te_nfd ld, fiindci este,,fdridelegede sus": pi nu gi ,,Bl6ndetea smerenin tnsmmnd U, felA leUlgleyrde4t. Un cregtin adevirat. . . ar trebui sdnu admitdniciodatdcompromisul fald de rdu,luptAnd impotriva lui prin toatemetodelegi ciile care ii sunt la indemAni, ca sd currne cu tottrl rlspAndirea gi itrtdrirea printre oameni a rdului"s. De asemene4Arhiepiscopul Averchie a subliniat primejdiilg CAU-tagi depersonalizante incuviinfdrii sau a
s1Whntls Orthodoxy?, 34. pp. s2 StandFast theTruth,p.2. in s3 Holy Zeal,p.98. tt6

recunoagteriide cdtre ogce fel de stdpAnire,doar din pricina statutului siu ..leeitim": ta ,,Oricestridanie din partea noastri pri-e*lgnif e.sd4inautoritatg6'>,invremea ale_deqei_Caf aceastairyq_afq _sanjihri$tiirei-mulfi>, care luptd fdlig sau ascunsimpotriva lui Hristos gi a BisericiiSale,3_u putere4 ia_c_[ip_4!At vidit, agge-slrlfolaeressnrjli de de a le fi pe plac, de a-i miguli gi de a faceceeace ei vor, chiar de a cdutaintr-o mdsurd <legitimitatea"din partea lor, o tridare rdi
I - - _ _ +

l"st

In aceastirelatare,Arhiepiscopul Averchiedd o bund explicalieaB .Acestprincipiu,. r prin care I i

funcJionatqainstitufiei Bisericiis, nu e doar ceva car se gisegte altundeaa, anume in Rusia Sovieticd. sc carePur tr sunplu s-a irtAmplat sd ia o formd dramaticd in persoana Mitropolitului Serghie:este sdafrrpirea ceoa a gregitsau incuaiinlarea minciuni, unei dea daneni chiar daci ,,pentru binele Bisericii". ,,ofrcinl", - scria ,,Astfel , in duhul -, r4rii oamenisepot afla intr-o Arhiepiscopului Averdrie situaf iecarepoatef i"sq1ec1;drn_punelde_vede.re_lcgal", insi esteinacelagi timp d-cagicum sd se o-upugdoricdrei -c-orl@e-ob-ligati p-oqq4ci ocamuitorilorblsericelti, atAtaweme cAtacegti a
sa Thelust Shine LiketheStars, p.18. ssln declarafiasa scandaloasddrn 1927,in care a afirmat cd ,,bucuriile 9i reugitele Uniunii SovietiEeb-untbucuriile 9i reugitele noastre"- cf. Russia's Catacomb Saints, p.45.
117

u-zis,.canonici>. Aceastd dragul ei insigi este un e ale reugitei serghianismuluiin P veacul nostru [al XX-lea]- atAtinduntrul, cAt gi in afara PatriarhieiMoscovei"%. .--> Ultima concretizare principiului serghianist {i a v4 s i, chiar gia sreptintlor

In lumina acestei invdldturi patristice,Arhiepiscopul Averchie a putut cu ugurinld s cum toate ecleziastice ecumenicegi antiecumenice, organizafiile_ innoitoare gitradifionaliste -

|otl., qpot indreptiti niciodald.Yor cdqtasd sprijine institufiile lor bisericegti


care vor

pe care i-o vor acorA organislujbele biserice_gti Butinfa_dqa p_rimi pi 4alia Bis_e_11gii, fald Sfintelg Talne. r nu va consta in Be nedezlipirea lor de formele canonice,c1m4i degrabd in agezarea i fe}{_4e s, credinciogiecare esterdspunderea cea dintAi a Bisericii.
.Sfinfii Pdrinli au despre aceastao invdldturd foarte precisd, intemeiatd pe Apocalipsa SfAntului Ioan

cAnd oagte acest Iucru, ,,numai sd rdmAi cregtin in suflet...AluIrgqfeq

sprijini Ttrprl cel nebiruit al lui Hri Astfel va ajunge implineasci sd se ie Brranoaninog citatdde Arhiepiscopul Averchie: ,,Sepoate presupune cd institulia Bisericii, care de multd vreme seclatind re. intr-adevi{,nimeninu se impotriveascdacestuilucru. M_rjlq4e_lg_adoptate pentru a sprijini BisericainstitufionaH qunlj!!pr1Mg!g!g__49_lu i, hlcruri care i sq4!postihir]g_[_e-!erl1gnqgb]_ tianice Bisericii,ia5 gqle$a va fi cd r g ecAts o impiedice. Fie ca Domnul Cel Milostiv icarecredi:rEl.irsdaceasti rdmdgila ds pi semicporeazd mai mult"se. tot

SFARgIruL
Agadar, ca sd putem sd-I rimAnem credinciogi lui Hristos, Arhiepiscopul Averchie ry-a av ertizat
,Nu te teme, turmi mici, pentru cXTatil vostru a binevoit si vi dea voui impirdfia" (Luca 12, 32). seTnte Orthodoxy,p. 4; StandFast in tlrc Truth, p.5. 119 tt

p hurU_lyt_9_f l_Ui=p_uh rin semnu_lf iarei ump Ie cu 4fftg - spaima - 4lg1g tuturor celor ce au semnul cel dintAi primit pecete4 spaimd care-i va impinge cdtre o lesnicioasdpierzanie"sT.
s6Russia's Catacomb Saints, p.257, s7lbid.,p.222.
118

cesepotrivette cu,,IlArerilg" mingle1noa5tlcdzute. in gi schimbinsd,trebuiesdne urmim coJrFliintg poruncile e nostru gi, drept urmare, Domnului - fie in mediul laic, fie in cel biseaceiacare - sunt cdlduzifi El scria: ricesc at in mod vremea noas ,,in oficialgicusolemnitate-{ep!!Lr4glune,iq1_qg1-'c,i_t1na drept adevdr. Si fiecarepersoand,fie ci i9i doregte,fie ci nu, trebuie sd creadd aceast4 impotriva oricirui ! Cel c4re temei gi analize rafionale. gi urmgaz6glqq-qJ prgPdei sale.congtiinfe alpredaniilor Domnului esteadevdrat in toate aspectelevielii moderne, uneori chiar gi in domeniile religios pi bisericesc... Frafilor! Sd nu ne afunddm, nici in cea mai micd gtim atAt de bine, de la mdsurd, in duh-ut4ges,tei.!gmi; CuvAntul lui Dumnezelr, cd lumea aceasta este stdpAmld de priaJulintunericului60, care stiruie fir cruzime - vrdjmagul nostru cel invergunat, ficitor de rdu, mincinosgi <dintru inceput ucigitor de oamenir,(loan 8,44) - diavolul. Selu_ne temem,rte betjeeurr4 bpeasuprire gi prigoand din partea slugilor lui dare, d_e credincioase..."sr , Arhiepiscopul Averc.he a putut vedea b+reaipqa s a de cdtre Satana chiar gi a celei mai neinsemnate rAvne cucemic_e din partea cregtinilor ortodocp. Cei ale cdror inimi tAnjesc dupd dragoste nu o dobAndescde la cregtini, care ar trebui sd fie cunoscufi pentru dragostea\or (cf.Ioan 13, 35)-giastfel, inimile acestora seacd, ei ajung la fel de iar aspricagi ceidin jurul lor. CAndaceastidr4gostegegli4d
6 Yeziloan 12,31 gi 14, 30. 51 LiketheStars, 54-55. The pp. lust Shine
720

- formalism sd uneasc{_Biserica 4uEL birocratic, manierecomportamentaleimpuse,jocuri {e rol, cdutarea de a face pe plac oamenilor, infelegeri politice - surogatecarenu pot uni decAto falsdBiserici, FicAnd aceast4-epareceeace Arhiepiscopul Averchie' numea re a celor tnlelepfigi (Luca10,21)de cei carenu dau picepuli ai lumii ac_ertgia g atenfle,,pdrerilor"lumii si carevor pur si simplu
a

celoringeldtorigi a celoradevdrafi,afirma Arhiepiscopul Averchie, pentrupdstoriiiuhitori de Hristos, de vreme ce 4i t esto tanei:

t peste mdqg-Jn. pislor devine de multe ori mai grea gi mai plini de rdspundere...Chiar inaintea ochilor noltri, e p,rqgrq9__egli_ I lineascd: va auzi pretutindeni gi p,este se_VA1-ygdga tot biserici gi slujbe
religioase, toate acestea dratd.a , in

personateaunovnice e,pentru pdstorul modern decurgede aici sarcinadeosebitde insemnatd


62Acesta a fost cuvAntul intrebuinfat de marele ascet gi mdrturisitor al veacului al XX-lea Arhimandritul Gherasim din

cregtrnA ;t;p;td" J" Qp*S" b!,e$, carea spus:,,Dragostea fafapdmAntului".


721

p"

pe pred.inciogi sd mijlocul mullimil , p_linede putere rsAnul jf _dq_hf duho_vrri,eea_ssa el_epciule,dea-ipdstrafi ce-sunt rdticire"a. in ei, @pecei rdsacestei Arhiepiscopul Averchie punderi poate mai mult decAtoricaredintre marii pdstori ortodocaiai vremurilor noastre.AsemeneaSfdni:]ui-snu dinaintealui, a gisit irb4. t, din generafia cd lucrul cel mai greu d_g lapqcat cu sarcinilelui pdstoregti gi de plinX de rdspundere de
ofA e

,,Ortodoxia suferinfei" - o expresiede-a SfAnfu_luri I - a fost adesea buzeleArhiepiscopupe luiAverchie.Aceasta referi la doui lucruri: drinr:rile pe se le carecregtiniiortodocai indurd in aceastd ,,valeapl6ngerii" ir drumul lor cdtrepatria lor ceacereascigi,de asemene4 pe care Adev5rul cel -v_e$nrcirdurd lrrlumea o Arhiepiscopul Averchie tlie dinexpcdenld ce este de a ,,Ortodoxiasuferinfei".frlg gu:m_uLt_fnainte rdpos4 impreund cu Biserica 1i.-inrlurAnrl Luptdtoare,a fost intrebat de cdtre unul din prietenii sii despre qta.rea de sinitate. A rdspuns:,,Cum sd lui pg{nogi,iu. q$ti.rU_q4a_docgi sunt_cunimicmai-buni nu - poatemai rdi, pentru cd tn uremurile acestea cumplitede pe urmd - gq luq poftea sdrmanei ORTODOXIIA SUFERINTEI?" i., ultima sa carte, Arhiepiscopul Averchie a pomenit desprefelul in caregrija lui pdstoreascd privitoare
63 Thelust Sline Like tlrc Stars,p.25. 122

la ,,pustiireaduho_vniceasc5." a vremurilor salea contribuit la boala sa prelungitd gi ultimd: itlregii tensiuni enoegar..als care -Ca u-rrrnare-a pe amindurat-ointotc,@ tre, (cel pulin ata spun medicii) desaleya qlq boli gtave care aproape m-au rdpit din viafa aceasta Anteascd, p din cu tQt seeae-e s gi sd abordezaceste_lucruri nepisale"e. cU nga Eliberatin sfArgitde cumplita sapovari pdstoreascd, $rlUepiscopql_A""tchie 4 trequt la cgle vepnicein-44u1 . Dintr-un p_unct vqd-e-re pdmAnte_sc, de a_mg4tinfrAnt. B5-hoiul Saraneicu toate formele de dreptate nu a incetatgifu cgl_elingryi.r?y_C cU_glorrudg3Eglgi. _Jfopr qs_t_Unbinritor. ,Arhiep_iscopulAverchie_a*f Duseseo viali dumnezeiascd, pregdtindu-sesi fie

,, 9d fie singu_releJdelii_pe__earc_ce le fin.ern-hs.ainileroaslre - aga cum atunci, intr-un chip mult mai tainic, a fdcut bdtrAnul Simeon -, in strifundul sufletelor gi inimilor noastre.A.bu4civom putea spune din inimile noastre,la plecareadin viafa aceasta:,,Acum slobozeste pe robul Tiu, StipAne, dupi cuvAntul Tiu, in pace; ci vizuri ochil i mAntuireaTalrr..."6s a - credinla in lipsa Adevdrului gi a Dragostei sca irLioiua Arhiepiscopului Averchie cAnd a rdposat.E_Llr[ise acestui
s Ieromonahul Ignatie, 7heLifeofArchbishop,\aerlE,inOrthodox Life, mai-tunie, 797 p. 30. 6, 6sThe lust ShineLike the Stars,p. 55. Trimiterea scripturisticd este la Luca de 2,29-30. r23

Antihrist, dupd ce el va fi domnit i{1-o_z1p__e L2, 17, pentru pulind vreme (Apocalipsa 1.2; 1.0). d, 4postolii lui Hristos eei tAmplat in primii ani ai cregtinismului - asflnltul ae aseamdni cu rdsdritul..$i totugi, cuvintele infldcdrate aleArhiepiscopului Averchie,unul dintre ultimii apostoli adevdrali,neatpoti4cd apdra

, aldtAndu-letuluror . Sfatul sdu era sd facemastfel c_elgl incAt cea vegnicdpunAndu-ne aceasti nddejde in-lucruri e-terioare ce pot fi falsificate. qqglqijttaae, el gi-a implinit datoria -lg _s_lrtji-nd numai inaintea_ggb!|qLca cevor strplacioamenilo4, cei cf-idr , temAndu-sede Dumnezeu" (Coloseni 22).Astfel,inq_i1tgg[Blee_e1aDomnul, 3, a scris aceste cuvinte hotdrAte:-Yg_[MecaLcum vonfiaoi insd pot spuneun ; fi, de.f\'mne-euCel nepFrtinitor. lucru: UfaeUt_tp:ul cinstit,potrivit cu c a ti neciutAnd laEupl'65. CEREASCABIRUINTA Pe 1. /']..4 t976 Pirintele SerafimRosea scris
moartea

La cAteva luni dupd aceast4 p octombrie/ 4 pe noiembrie,PdrinteleSerafima venit la bisericdpentru slujba de dimineafi gi i-a povestit unuia dintr-efra;ii sdidesprerln.vis_nlnunqt careil avusese noaptea pe in aceea. vdzuse pe iubitul sdu Arhiepiscop Averchie Il stAndpe nigte trepte verzi precum iarb4 care duceau in sus. Erau acolo mul;imi uriagede oameni, ca la o adunare in aer liber, iar Pirintele Serafim era cu ei. Arhiepiscopul Averchie ardta strdlucitor. Era invegmAntattot intr-un alb orbitor, precum erau gi intreaga mulgimepi diaconul din preajmaarhiereului gi pdrinteleSerafiminsugi,carestdteapufin mai jos, insi chiar in fala Arhiepiscopului Averchie. Avea loc un fel de sdrbitoare solemnd. Diaconul trebuia si rosteasci prochimenul, dar dintr-odatd parcd nu mai putea sd griiasci cuvintele gi govdi4 cdutAndsd gi le aduci aminte.insd PdrinteleSerafimle cunogtea a privit in gi sus cdtre Arhiepiscopul Averchie- vrAnd sd ii spund cd el gtie cuvintele care erau de trebuin;d. Atunci Arhiepiscopul i-a dat de inleles ci ar trebui si spund el prochimenul cu vocetare, in locul diaconului. Dumnezeu a psalmodiat cu glas inalt . ,,Sdinaieze - pl sd;e risipeascd Pdrintele Serafim ordjmapiilrui! Sd lnaieze Rusia!Aliluia!"67 indatd ie a spui aceast4a fost acoperifde un uriag murmur din toatepirlile; cAntarea a rdsunatprecum un funet, revirsAndu-seca nigtemari valuri, pAnd in depdrtdri. in aceastdclipi, Arhiepiscopul Averchie a zAmblt cu multumire adAnci. A inceput si urce i-ncet,in vreme ce legdn4 tdmAind, o
67 Aceste cuvinte fac parte din slujba invierii Domnului. ,,Si irvieze Rusia!" a fost addugat pentru prdznuirea cereasci a lnvierii Rusiei [Cuvinte profetice, daci ne gAndim la renagterea duhovniceascdce se petrece in Rusia de dupd perestroika]. 125

cdlduzeinoastreduhovnicegtigi teologice, Arhiepiscopul carene-aldsatcu adevirat orfani..." {ver-c!rie,


6 TheLifeofArchbishop Aaerlcy, p.25. r24

IcoanaMaicii Domnului din Kazan- carea izbivit Rusia in trecut. Visul Sfinliei voastrenu esteunul oarecare; trebuie sd aibd o insemndtate". Astfel s-a invrednicit Pdrintele Serafim sd se impirtdgeascddin biruinfa cereascd care Arhiepispe copul Averchie o trdia deja in Ceruri. CONCLUZIE Istoria luptei grele purtate de Arhiepiscopul Averchie impotriva minciunii de toate felurile gi biruinla lui de pe urmd ne spun un lucru de cdpitAi: a nu doar undeva in afara propriului nostru domeniu de activitate - in lumea profani, in rdspAndireareligiilor pdgAne,in celelalte confesiunicregtine,in celelalte,,jurisdicfii" ortodoxe, in ,,convertij7", in ,,pdgAni" etc. D_gtrul_Apsqlaziei - !e duhul maimgldrelii a ceeace este al lui Hristos afld-pretlrtjndeni, lovind in toate bisericile gi astfel, in toli cei care l-ar rdmAnecredinciogi lui Hristos. Suntemjudecafigichemali p;!1!nt1eb_41ea d e neuita t a-Arhiep-tseopuluiAv erchie, adresatd unuia care in aparenld fdcuse totul cu putinfd ca sd fie in Bisericalui Hristos ceaadevdratd,i:r BisericaOrtodoxd: " hotdrdgte tn acea ,,Darceanume Biseried? Ce altceva, daci nu simful pe_nl{g3lfte_ntlltate ti im i, ne vor invrednici sd fim in acea ,,unitate duhovniceasci strAnsd tuturorcelorcarecredcu adevdrat Hristos", a ir in acea Bisericd care,,porfile iadului nu o vorbirui" pe (Matei16,18)gi in careArhiepiscopulAverchieslujegte gi acum Dumnezeiasca Liturghie, inainteaJertfelnicului celui Ceresc?

6) Arhiepiscopul Averchie Tauqev(1906-+197

cidelnifd. $i in timp ce minunatele coruri de mii de aceqf glasuri continuau, Pdrintele Serafim a inleles c^e Invierii prilej mdref, solemn,nemaiauzit e1q.p-liznuirea Rusiei.Apoi s-a tre4t. Glasul plin de linigte al Pirintelui Serafim, irtru o carea povestit visul, l-a incredinlat pe frate ci fusese cercetare adevdiati din partea Arhiepiscopului Averchie.SfArgindu-gipovestirea Pdrintele Serafim l-a intrebat: ,,Oarece si fi insemnat?" ,i-a ,,Nu gtili cezi este astdzi?" rdspunsfratele.,,Este cel SfAntuluiA.yerchie, intocmai cu Apostolii prdznuire,a I dintAi prd2nuire a numelui Arhiepiscopului "eu se Averchie in Ceruri! De asemenea, prdznuiesc in Tineri AdormiJi din Efes- ale zi aceastd atdtcei $apte -, cdror viefi preinchipuie Invierea obgteascd cAt 9i
t26

DIN SCRIERILEFERICITULUI ARHIEPISCOP AVERCHIE TAU9EV1 DESPREPOST,RUGACIUNE 9I PURTAREACRUCII i, ca strAmtorare O viafd de postire, dEPI de sine trtru toate 9i infrAnare,la a cdrei infdptuire Bisericane cheamdintotdeauna an de an, odatd cu Postul Mare, estecu adevirat aceapgrtare a Crucii 9i rdstignire de sine care se cer de la noi prin faptul cd ne numim acestui cregtini.$i oricine seimpotrivegte cu irncipdfAnare lucru, voind o viafi lipsitd de griji, fericiti gi liberi, este preocupat de pliceri senzualepi ocolegtenecazul 9i suferinlaaeela-nu--este-uncreltin.P-ur-ta-reaC-rugjieste caleafireascdpentru fiecarecregtinadevdrat, fdrd'de care nu existdcregtinism .r w il unegtePe om cu Dumnezeu' Bugdeiune-a;ince:d gi Dar niciieri nu poate fi rugdciuneamai arzdtoare mai
1Selecfiagi traducereatextelor Arhiepiscopului Averchie s-a in fdcut dupd: A Reminder Us That kue Chistianity ls a Struggle, to Word, Orthodox HoIy Zeal,inTheOrthodox Ltfe,martie-aprilie,1981; " ru. 62,pp. 130-L31,; the Should ChurchBe,,ln StepWith theTimes?in The OrthodoxWord, f'Lr. 16-77;Stand Fastin the Truth, culegere compilatd de Pdrintele Demetrios Serfes,Casa Parohiald Sthlpii like Ortodoxiei, Holly Springs,PA;Thelust Shine theStars,West Mt. Coast Orthodox Supply, Etn4 CA, 1983;The Life and Worksof Archbishop Mt. Holly Aaerky,Casa Parohiald Stklpii Ortodoxiei, Springs,PA; Ieromonahul Ignatie, TheLifeof Archbishop Auerlcy,in Orthodox Orthodoxy theContemporary and Life,m.ai-iurie,7976;True World(in limba rusi), MdndstireaSfAntaTreime,Jordanville,N. Y., Seattle,WA, 1971;Ti'ueOrthodoxy, OrthodoxChistian Witness, in ianuarie10/23,I983;Whnt is Orthodoxy? Mindstirea ,inOrthodoxLife. SfAntaTreime,Jordanville,N. Y.,rnai-iun ie, 197 6.

eficace in templul lui Dumnezeu,cdciacoloJertfacea ca nesangeroasi fdrdde seamdn aduceneincetatpentru gi se tofi gi pentru toate,acolo rugdciuneaneincetatdle face

/al w

Aceastaestesursafu furor certurilor,neinfelegerilor dezbindrilor dliIG cregtini. 9i Aceasta este i de cdtreoamenia acelui singur lucru caretrebuie,carene esteoferit de adevirata credingdcregtindgi care constd in @e cainfa si milostenie sincsre,neprefecifl fale d" rilur,ii nogtri. SfAntaBiserici pururi ne cheami la aceast4dar mai ales acurn,in vremea posfului Mare! Ceeace ni se cerenoud, cregtinilor,nu e cine gfiece ,,militantism exal_ tat", nu sunt frazesforiitoare gi filosofii confuze,ci rugd_ ciuneacea_maisnten*64 v4mqgu :,,Dumn ezeul e,mi_ lui losfiVfii mie, picitosulu i!" (Luca18,1.3) ,fapte de cdinli 9i faceri de bine semenilor nogtri, care pornesc dintr-o inimi curati. $i tocmai pentru a exersa toate aceste4 Biserica a statomicit Postul Mare! CAt de putemic, de viu, de ex_ presiv gi de convingdtoq, cAtdinfldcdratdinspirafie sunt cu acestea spusein dumnezeiegtile slulbealepostului Mare!

nu le cunoscdeloc.
129

o
oric-izuiom caredore9tesi fie Cu ad.evdrat, Qruc-ea un adevdratcregtin,nu a fost niciodatd mai grea decAt vreme in caretrdim, de biruinld a ingeliciunii' in aceastd pdmAntun numdr NicicAndnu a mai fost pe acest atAtd.eimens de oameni care,nestingherili 9i degaiali, fdri nici o rugine,fdri nici o mustrare de conptiinld',,zic riului bine 9i binelui riul care numesc lumina intuamarul dulce neric 9i intunericul lumini; caresocotesc 5,20). 9i dulcele amar!" (lsgia APOSTAZIE DESPRE

Astfel, in mod limpede, am trdit ca si vedem aceastd ,,prdbugirecumplitd pi cu grdbire a instituliei Bisericii". \kaipapg_1*oqr_e_qi1ii toatd silinla gi igi dd intrebuinleazd toate mijloacele ca sa o-,dpbmre_ii in aceasta esteputernic sprijinit-de apostafii,declanfi li ascunpi,de la credinfa pi Bisericacea adevdrati, incluzandu-i chiar gi pe cei care au tridat inaltele ror

EpiscopIgnatie [Briancianinov]. cu Iar cuvintele lui, s-crise mai bine de 1QO,de-anijn .gtmi gi referindu-se atAt de evident la timpul nostru, nu lasd oare sd seintrevadi o.inspirafie profeticd veritabili gi o neindoielricn-iluminare de Sus: ,,judecAnd dupd duhul acestuiveacgi dupd fermentul intelectual, cd s-arputea presuPune institufia Bisericii,carede multd vreme se clatin5, se va prdbugi cumplit 9i cu gribire. intr-adevdr,nimeni nu esteir staresdstdvileasci sausi se impotriveascd acestui lucru. Mijloacele adoptate pentru a sprijini Bisericainstitutionald suntimprumutate lumi,lucruri care-isunt acestei de la stihiile [elementele] potrivnice Bisericii, iar urmarea va fi cd mai curAnd ii
130

doar aceea carenu ac*cgpte ti$l@i.i in ilydteturi, niii i" oUiiei"iile bilricegti, nicj unjel
mici" pentru ci Thtil vostru a binevoit si vi dea voui lmplrilia,, (Lucil2,32). 2,,Nu te terne,turmi

nu binecuvinteaai gi nu incurajeazd. 14pdagelqeld - qloral-ilalea care, lumii modeme,s-tricate, g!-abteerurile mai mult chiar decAtin vremurile apostolice,,,zaceirr g l:a,parAqlt Pe rilu" (L loan 5, 19), cdci e Dumnezeu;cd Ortodoxia adeviratd are ca tel doar sd fe, gl nu se ii pl p4rlanteascd, de ingrij egte de f ericirsg_ttgg3-!9e{gz carierdgi de bqnqri gi avantajelumegti; cd Ortodoxia adevdratdeste duhovniceascd, Fi a - simfimintelor 9i trdt i, nq 4_lip_{4pftrlQnlUlui irilor pdmAntegti. LUMEA MODERNA DESPRE Trdim in vremuri ciudate, cAnd toate conceptele cregtinegti adevdrate gi sdndtoase sJ$_l4ggg{g :q concepte grg,gltes!-hsebtoare, adeseaizvodite cu rea -+--Jew intenfie,bineirleles cu dorinla de netdgdduitde a-i trage pe oameni{apoi de la caleabund a unei vieti cu adevdrat In cregtinegti. toate acestease poate deslugi un Jgt_de l,lucr6nd casd-ilege pe oameni cAt de strAns posibil negregitpe tofi. toare,viafa cea_vegnici, ne agteaptd ce Trebuie sd fim congtienli in chip cAt se poate de ldmurit cu privire la vremurile in care trdim. Intr-adesaucaregi-avAndut vir, deja sufletul vrdjmagilor Sfintei noastre Credingegi in tot ceeaseintAmpli acum Biserici,p ir lume duhul Antihristului care se apropie.
732

Despre ce fel de unire adevdratda tuturor creptinilor in duh*l iubirii cregtine mai poatevorbi cineva ac de aproape tofi,

il

care-gispun cregtinia secituit gi a fost inlocuitd cu o

Hn"JT:f:ll

Intr-adevir, din aceasta pleaci toate aceste nenu_ mdrate,,mingi",diverselefeluri de ,,jocuri', ,danslJri', , gi distraclii fald de care,in ciuda caracteruluilor imoral, anti-cregtin, pAnd tinr-eo_lii.mai=aooderni o ati_ au tudine tolerantd,uneori organizAndu-lechiar ei ingigi 9i luAnd parte la ele. i{,c

cu tot ce poar.ld tpr4le d vremurtlor noastre. Aceasti lipsi de conlinut dogmatic, aceasti lipsi . {9 scrupule, insofiti de indepirtarea de Dreapta iredinfd gi de Biserici gi de nepdsareafafd de ele, sunt p_qcetu!_deeapgle4ie, f undamental, d e carenoi cregtinii ortodocairugi trebuie sd ne cdim.
133

reinnoi duhul.
A w

cioare de oameni" (Matei 5,'l'3)3' CAtdecumpliteacestlucnr!$ineaflimtrdindinastfel este de vremuri ilr care in lume

acepe-t9,gete,#nraE-er.ngl!e3rr@carp indreptatdsprea-if

comun nou, acceptabil pentru toli gi,desigur,impreund a,unei cu'acest4 i. Iar pJi!_e_r_e_q,_f,oarte in zilele noastre, cd.,,e aggald totuna la care bisericd te duci, cici la urma urmei Dumnezeuedoar unul" esteinacordcuaceastitendinte. 1,dar gtili, El ne-adatgio El a intemeiato.singuri Bisericd pentru ' ; nol/ . Acest lucru estehtirit de SfAntulApos-tolP4vel cAnd spune: Domn, o Credinfi, un Botez,un Dumnezeu gi Thtil ,,LJn tuturor" gi deci noi cregtinii ar trebui sd alcdtuim ,,un trup 9i un Duh", precum gi suntem chemafi, ,,intru o singuri nidejde a chemlrii noastre"(Efeseni +6). 4, D3Lcd_existd nlgr_gi"gSledl$e*dl%ptd gi numai o Bisericd adevdratd,atunci toate celelalte credinfe gi nu Atunci cum ,,biserici"sunt mincinoase, adevdrate. mai poate spune cineva c{ toa'tec19d!4!elegi -b!s_ericile" a-u-aceeagi valoare gi cd ,,e totuna la care bisericd te duci"? De acee4sepoategi trebuie sd sevorbeasci nu de unificarea_gcqmenicd tuturor pentru intemeierea a vreunei biserici noi, ci doar de_re_staqtatea i dintre tofi cei care au cdzutgi singura Biserici adevdratda lui Hristos, cdreia MAntuito nsusi i-a ficut le iadului
). O

O, cAt este de mare acum intunecqlgl qongtiiryl_ei, chiar gi a acelor oameni .ur" r";aEGAdA;;i in lor esteatAtde mare, incAt ,,uitAndu-se/nu vid gi auzind, nu aud, nici nu infeleg c ", dupd,cum a spus SfAntul Prooroc (lsaia9, 1-0).
135

Aceasta este ,,invArtogarea inimilor"a de care vorbea [Proorocul]. bar in zilele noastre existd un fenomen 9i mai

lupta pentru Adevdr capdtd un inleles deosebit de insemnat.Iar cine nu sprijind aceastd luptd, cine vede in ea doar o manifestarea ,,fariseismului"gi propune ,,umilirea" [aplecarea]inaintea Minciunii prin lepddarea Adevdrului, 4r ttebui sd fie recu_noscut mod in drep! E4datqdlepdddt-orl al Adevdrul,ui, oricine fr-resc ar fi, oricum gi-arspune sau s-ar socotipe sine. Pentru noi, cregtinii m#emi, pentru cei rnai mul1i, a este separatdde viatn - nu triim in deplin acord cu invdfiturile gi cerinfele credinlei noastre. Credinfa noastrdne invafd atAtde limpede gi de hotdrAt ne co-ncentrdmcu toate a-supra vielii vegnice, nestricdcioase care ne agteaptd. Teoretic,poate ci acceptdmaceasta(degi recent, a apdrut o migcareaparte,a sneo-cregtinismulul",cate nu vrea nicidecum sdaccepte acest lucru in mod teoretic gi cu totul noui gi tp.,y_iziu.nepg_eUdo.=:gej!i44,

foarte greu a te ridica

.r u slujitorilor venirii lui

Datoria fundamentut

Antihrist e sa -dulrug

he, cu toate

coneePlcle'tl iudecalildgi d!o$i, pentru a construt in locul ei o-lume nou.d,potriviti pentru a-l primi pe locul lui viitorul ,,nou stdpAn" care -ve-l@aBcrli Hristos gi t" nu du p" pdmAnt ceeace Hristos nu le-a dat... Tiebuie sd fii intru totul orb duhovnicegte9i pe deplin striin de cregtinismuladevdrat,ca sdnu infelegi toateacestea! A RAvnapentru Dumnezeu,rAtmapentru Adevdrnrt la este ,,farise1sm", fel cum ,,smerenia"inaintea vrdjlui Dumnezeu, a vrdjmagilor Bisericii,inaintea magilor reuiui dreeescnu este smerenia adevdratd 9i mAntunimicitoare, itoare a vametului, ci doar auto-inpelare iadului. ducAndspre adAncurile noastre, cAnd existi indoieli atAt de in ,rrett.ttile Adevdrului, puternice chiar gi in legdturd cu exr,stenla relativ 9i seconsiderd' g,s--qg ia.ra fio*. ,.adel4t11 socotit ca fiecarepersoind sdaibd,,propriul ei adevdr", potrivit
a,,S-ainvArtogatinima poporului acestuia9i cu urechile sale greu a auzit gi ochii sii i-a inchis, canu cumvasi vadi cu ochii 9i Iu urechile si audi gi cu inima si inleleagi 9i sI se intoarci la Mine 9i si-l vindec" ,rtoroU'tOrr;o,

sfArgitullumii, in a doua Venirea lui Hristos, irJudecata

ne rimAne decAtsi ne t, prqcfrand-u-nelbrsoiul de bunitd]i 9i de inlesniri. agteaptd inevitabil pe tofi gi cum s-ar cuveni pentru viafa vegnicdce ne std inainte
w

Pace!... Pace!..." seaudeacumdin toate ,,Pace!... pdrlile - ,,Dezarmare reciprocd!...Coexistenfdpagnil.J /

cd!.. . Vom lupta pentru pace!... Toati lumea in apdtatea ar pdciil..." Cehinunat ai fi, ce viitor luminos 9i vesel ?;gaani acesteaomenirii dacd acestechemdri s-ar referi ceTpulin la acea pace despre care cAntau ingerii-in ,roupt"u Nagterii lui Hristos: ,,Slavi intru cei de Sus lui Dumnezeu gi pe pimAnt Pace, intre oameni bunivoire!" (Luca 2, 14); numai de-ar fi acea Pace Pe care MAntuitorul Hristos a fagiduit-o ucenicilor Sii la Cina cea de Tain5, cAnd a sPus: ,,PaceaMea las voui, Pacea a Mea dau v ouil" (loan ft , 27) ;numai de-ar fi acea "p ace a" (Filipeni lui Dumn ezerr,gale-coviryegle: 4, 7), pe care, duf{ pb.rt ca Domnului, Apostolii le-au dat-o primilor creptini, pe care au fost invdlafi sd o caute (l Petiu 3,11) Sipe care au fost indemnali sd o aibd cdtre ' Dumnezeu gi cdtre tofi oamenli (Romani5, 1; 12, 1'8) Cdt chemdri ar de imbucuritor ar fi sd le anzvn,daci aceste veni de la oameni in privinla onestitdfii cdrora nu am putea avea nici ceamai mici indoiald, in ale cdror cuvinte ne-amputea increde intru totul - de la oameni care sunt cu adevdrat convingi cd in viafi bunul cel mai de seamd 3!1r-este tocmai aceaPace-Pacea cdtre Dumnezeu, Dumnezeu! Dar, vai! adeseanefiresti 9i mdrele lgg!1.To-ate acestedi-s.c.g;9uri, gi uneori asemeneaunor strig4!gi$9l199 pentru pacea a toatd lume4 vin acum in cea mai mare parte de la -oamenii care fie -su,n!dep-arte de cregt-in-rcm,fr-e $-urt-t

principiu credinla in Dumnezeu gi dragostea pentru semeniilor gi nu recunosc glasul conptiinfei? Putem oare sd credem cd oamenii lucreazd cu adevdratpentru pacecAnd,llULlndfdlip+icuoUra Zp+cie, I-au declarat-rdzb LuiDumnezeu insugi gi Sfintei gale oi Biserici? CAnd,destul de recent, I rela96,,@Fc_mondiald"? CAnd pr_opqyid_uie-qc_ in mod deschi_s ,,ura de gi nu le estecAtugi or de pulin rugllg qd ygrse e gi sd extermine-milioane de oameni pentru simpla binuiald cd nu sunt de acord cu ideologialor? Mai mult, putem sd credem in dragosteasincerd de pacea celorcareigyo-rb_cle]prpropovdduiesc mieros gi pAnd Ia refuz ,,dragostea cregtini" gi ,,iertareadeplind",i4vreme ri

i
impotriva sg4_er[lel lor? Poate oare cinev4 indeobgte, sd creadi cd s-ar putea instala pe pdmAnt vreun fel de pace reald gi temeinicd, prin la.tjocgrirea grosoland a Adevdrului lui Dumnezeu, prin

care sunt in m.odatat fu_evidenllr4sd_tur_i_ale


viefii omenirii moderne? Acol--o. nu poate fi p_aceadevdratd.
A w

te, acolo

impotlivit_o4 pg tet._B-uericii- de la oameni care nu triiesCin pt-" l.r D.r^.,"zeu gicu propriile lor congtiinfe, clS.gnlpaid |S-piZgl^in relaiiile cu semenii lor' Putemou'"'ecredeminonestitateadiscursurilor despre Pace,cAnd ele sunt rostite dg-e44gnte'are in
138

noastre suflete, sd nu ne temem, gi sd dezvdluim gi sd demascdm rdul, oriunde s-ar gdsi ir viala contemporand - ny dqlg3l4q9 pilutire ds sine, ci doar din dragoste pentru adevdr. Sarcina noastrd de cdpetenie in aceastd
r39

lume4 este vreme a rdutdfii, a lipsei de ruginetr carezace gi intru totul credinciogi devotafi adevirului sdrimAnem neindoielnic al Evangheliei gi Plinitorului mAntuirii noastre,lui Hristos, Ddtitoml de viafd, CareS-aridicat a treiazidin mormAnt,Bimitorul iadului gi al mortii. Trebuie sd gtim Uine giia ne amintim cafova{nnua i, a,,ne-impotrivirii fafd de rdu" adeviratululere$nism-(fiindcd a este feriqitanoastrd co.4gepfie venit vorb4 aceastd gi a afundat-oinororilecumplite,s6ngeroase alebolgevismului)gi nu qep-oate gu _impdca riflul,oriunde gi in oricinel-ar putea ilrtA]ni. Toli cregtinii adevdrali,de-a lungul intregii istorii a Bisericii,au urmat pilda Domnului Iisus Hristos Insugi I gi gi a Sfinlilor SiiApostoli, le-ar fi pricii, chiar dacdaceasta viafas. rave, costAndu-iiresdgi DESPRE BISERICA itorul nostru a spus limpede: ,,/oi zidi 9i porfile iadului nu o vor bi/ui" (Matei16,18).Agadara intemeiat , nu ar cazul aegsta fi vormai multe biserici dife-rite, cdci-in De acee4e ciudat si auzim dislit"bpluqal--*b-iserici". cursurilece sepretind a fi cu autoritate- ale unor lideri moderni ai migcdrii [ecumenice] careigizic,,creptini"s Aici ArhiepiscopulAverchie vorbegte de acel rdu duhovnicesc --p;.# d^t care pricinuiegte pierderea Vefii Vegnice gi " propria noastrd r5gJ3!_efii, tgcmai-p_e1tru a ne princare sepot vedea odihnimustrdrile de cor:rEtiinf5. i:rtr-adev)'r rduf minciuna gi ingelare4 se dob6ndegte cd lalUrtrica Fi sta!_omi. pentru implinirea poruncilor evanghelice. 140

rostite in sensul cd existenla in cadrul cregtinismului a diferite,,biserici" (Romano-Catolicd, Protestantdetc.) esteun fenomen pozitiv, de vreme ce fiecarep'ersoand igi poate alege propria ,,bisericd"dupi preferinla s4 alegAnd-ope aceea care t, pe aceea care bine. A fost incd gi mai ciudat cAnd am auzit cuvintele ,n'tr'tiu.,rr*it profesor liberal, progresist/ care a dezvoltat in mod elocvent rd_eea__ci Ortodoxi4 Romano.Catolicismul gi Protestantismulsunt deopotrivd ciegtinism, d,oarcd din ,,diferite puncte de vedere". ,,Esteca gi cum", a continuat el aceastdasemdnare, ,,un avion ar zbura deasupra unui orag - in timpul zborului, el vede oragulin diferitele salepirfi gi, prin urmare, oragulii pare diferit, in funclie de locul din carecinevaseuitd la el". Bineinleles, astfelde idee estepotrivnicd fundao mental CuvAntului lui Dumnezeu,Careinvald limpede: , ); ,,unDomry o Credinfi" (Efeseni 5);,,aceeasisi cugetafi intre voi" (Romani 4, sefiti" (l Petru3,8); ,,aceeasi ,, unul altuia cugetAnd, celeinalte cugetAnd... vi facefi nu Nu de sine intelepfi" (Romani 1.2,16).
w

Ac ol o und e s. -ryp_t_legdfu d uhovnic easci mo g1a + tenitd a harului care vine de la Sfinlii Apostoli gi succesorii lor, Bdrbafii Apostolici gi Sfinlii Pdrinli, acolo unde s;-aujgtrcdus.diferite innoiri-jn credinfd gi in qu morald, cy_1cpp_u1 g,"!_inepasrul vreln-urile", de a de de ,,pr-ogrgsa", a nu se demodagi de a se adaptacerinpi uzanlelor acesteilumi carezacein rdu - acolo felor niqldecum nu se poate vorbi de Bisericdadevdratd.
;

Acolo unde gdsegtiZ.dgJrrS_uxate dogmele gi surpate ale invdldturifq _rt-o-Lale Evangheliei, dimpreuni cu stnreturtleanonlcia Bisericiiintemeiati pe ele,acoloeste cel carese in mod limpede I al2ropte,oricum s-ar numi pe ei ingigi gi in orice ar fi imbrdcafi.,,Porfileiadului" sevor dezlSnfuicasdbiruiascd Biseric4insd au biruit gi desigur pgt-s.qblruiasciimpotriva multora care e stAlpiaiBisericii,dupi cum esteardtat de insdgi istoria Bisericii; I tAqpla sald_aeeltiq duhulcel unul ale Bisericii ce!g!Un4 SfAngd, c.el unul Fi gi Sobomiceasci Apostoleasc"gi Sfinlilor Apostoli gi Pdrinfilor Bisericii. DESPREBISERICARUSA DIN EXIL Pentru noi, ortodocaii rugi, calitateade mddular al Bisericii Rusedin Exil esteun simbol viu al i:rtoarcerii noastreintru pociinfd cdtre Dumnezeu gi cdtre AcoperdmAntulMaicii lui Dumnezeu,cici numai aceastiBisericd ne mai poateinzestra acum cu harul caresdne deaputere pentru o astfel de apropiere intru pocninld gi pentru statomicireaacestei pocdinfe.Din aceastd pricini trebuie sd avem atAta grijd pentru a pdstra BisericaRusd din Exil gi sdnu o lisdm sd fie slibitd sausdseabatdpe ,,alte cdi". Din nefericire nu toli inleleg destul de limpede aceasta nu tofi prefuiesccum secuvine gi in mod deplin pi infelesinalt al existenleiBisericiinoastreRusedin acest Exil, nici chiar dintre cei careii aparfin. De ce existi BisericanoastrdRusddin Exil, atAtde unicdduhovnicegte lumea moderni? Careesteinvdin care o face atAt de unicd? fitura
142

constdin refuzul ei categoric- gi care pu admite lamp_rcmisde pi larg rdspdnditp e fala intreguluipdmAnt gi care a supus sub stdpAnireas4 intr-o mdsurd mai mare sau mai micd, toate aspectele viefii umane,inclusivviala religioasd ceabisericeascd. gi . M b,o-lpevismul-lupta cu acesta fiind datoriade cdpetenie tuturor patriolilor a rugi cu vederi nafionaliste- estedoar dintre vldstarele,unul dintre rezultatelenefasteale acesfui,,rdu universal".Si lupli doar impotriva lui [a marxism-cornunismului]inseamnd e, fdrd a |ine seama d le carele-audat nagtere gi le-auhrdnit. Din nefericire,r4u_ti{_irLtlq e un lucru de cogmar:aceastd i l" pareunora intru totul nevdtdmdtoare, chiar prielnicd noui gi Bisericii noastre,gi mulgi dintre noi sunt gata sd alerge la ea dupi ajutor pentru noi ingine pi pentru a dobAndi sprijin in lupta impotriva comunismului. Ceinduiopdtoarenaivitate, n intenfionatd! pentru a_inlql_ege gi aJi da seamade toate aceste_a! Aceastdvedere trebuincioasdgi inlelegere limpede sunt din aceasta pricind saudin altele,a De aceea trebuie ca BisericanoastrdRusddin Exil si prefuiascd mai presus de toate acealibertate care le-a fost datd credinciogilor de IntemeietorulBisericii- Hristos.
U

e 9i deprerd-erce,

143

Mai presus de orice pe lume, preluim libertatea noastre. Aceasta e delocdin pricindc{nu avem Bisericii nu dupd cum suntemin mod atAtde superficial ,,dragoste", de alqze!-49,,e-c[@Lt[", care sunt e-ij4Elg1p1g4plini Adevdlului curat gi nea,, mestecat lui Hristqs pi,uneori,chiargipentru vrdjmagii al (numai pentru noi fralii cre-dinle lgtipi ai sfintei n-o-astre lor de sAngepi de credinfd,nu au dragostedeloc!). Aceasta pentru cdnoi avemdragoste deAdevdr,pentru cd e (neavAndrrici-lnadinindoielile carele au cu siSuranlae-eUmS:UEtii)SfAntanoastrd cd Pe Bisericd Ortodoxd este,dupd cum irvafd CuvAntul lui Dumnezeu,,, ie a adevirului" (l-Timotei 3, t5);Sipentrucdnoi dorim, dupd cumpomncegte SfAntul Apostol, sd ,,umblim intru acel adevi{' (2 loan 4) gi, cdlduzindu-nedupd ingtiinfareadati de 1n41e_le Pdriate al Bisericii, S@1, n nu:zoim, gi Adevdrului", {acemlrSddtori ai invdfiturii credinfei ,,impdrtigindu-ne din drojdia Celui Rdu gi aldturAndu-ne nenorocifilor apostali de la Adevir"5.
9

gi ceascd Apostoleasc5, careEl a intemeiat-ope pepe mAnt pentru mAntuireaoameniloi.

o
Biserica Rusd din Exil ne este mai prelioasd decAt orice,irrsddoar ir mdsurair care rdmAnemogtenitoare de drept a Bisericii Ortodoxe Ruse care a precedat-opdstrdtoareaneabdtutd gi credincioasda invdldturii' apostolicedate de Dumnezeu cu privire la credinld gi evlavie, o continuatoareplind de rAvni a tradifiilor Pdrinfilor, a Sfintelor Canoanegi a tuturor rAnduielilor gi tradifiilor cucemice ale sfintei Rusii. Deviza sfAntd a Bisericii noastreesteaceea marelui mdrfurisitor al Ora todoxiei, I,fQ$UlAtamrre, Arh iepiscopu I Alexandriei: ,,Nu trebuie si slujim vremurilot, ci lui Dumnezeu". In mijlocul migciriigenerale, de masi, deja auto-invegnicitoare: ,,Inainte!Inainte! SpreAntihrist!" - degi se prea poate si nu fie exprimati aga de limpede -, pentru noi, mddularele Bisericii Ruse din Exil, deviza de veacuri a Bisericii adevdratea lui Hristos rdmAne intru totul acfuali: ,,staitare... rimAi neclintit!"7 De ce este aga?,,1nyit4""tg4tq ti - scrieacest EpiscopTeofan- trn{_tnlqt_dSgqla cdtre cg estenou, in in au cregtere, dezvoltare;gi aceasta estefiresc,clc-t-ele d 1,ci doar il cautd.fi nu au decAtsd-lcaute atAtatimp cat nu gdsescceva trainic. Pentru noi, atAt adevirul, cAt gi drumul cdtre adevdr au fost limurite odatd pentru totdeauna.Noi avem adev5rul gi toatd ttuda noastrdesteindreptatd cdtreabsorbirea[impirtdgirea],nu cdtredescoperirea 1ui"8.
7 Cf. cuvintelor Episcopului [SfAntului] Teofan din Despre gregelilor Ortodoxie cu atenliondi asupra impotiaa ei, p. [sdahrgite] 7, [ir limba rusd]. 8Ibid.
745

La temeliainvdldturii BisericiiRusedin Exil seafli o dorinfd arzdtoaregi sincerd - orice s-ar intAmpl4 indiferent de influenlele gi tendinlele actuale negative - de a rdmAnecredincioasd Adevirului lui Dumnezeu, de a rdmAneintru totul ddruiti intemeietorului Bisericii, MAntuitorul Iisus Hristos, gi invdfdturii Evangheliei desprecredinld gi evlavie, pe care El a adus-o pe pdmAnt fdrd vreo stricdciune sau scAlciereomegi neascd, de a pistra toati libertateaduhovniceascd da-td de Hristos Bisericii celei Una, SfAnti, Soborni6Cf . Scieile Sffrntului Gigoie, parteal, p.792 [in limba rusd].
744

De aceea nu mergemin aceeagi noi direcfie cu nici unii dintre ,,modernigti" gi ,,ecumenigti".Privirea noastrdnu ar trebui indreptati ,,inainte",ci,,inapoi" qdtreviafa pimAnteascda Domnqlui gi MAntuitorului Iisus Hristos, cdtre invalanrra dumnezeiasci pe carea propoviduit-o El pe pimAnt cu noudsprezece secole in urmd, citre lucrareaJsri de rnseumpimre, citre slivita Sa ogtire de Mucenici, citre Sfinlii Pdrinli gi InvdlXtori ai Bisericii, citre temeluitorii credinfei adevdrate, cdtreadevirafii ascefi,,acei ,,ingeriin trup", ti; pentru noi rugii, citre idealurile sfintei Rusii... Psntru fl oi,,"llxainte1 inseamnd do-el-,Apostazia", c-a inattte,y-estitd CuvAntul de lui Dumnezeu gi de Sfinfii Pnrinf ai Bisericii,g , desprea cirui apropiqli venire aga vorbesc_deja de fAfig,atat de mul1i;dar dupi aceea va veni biruinfa strilucitd a credin;ei noastre-Judecata de Apoi, chinul vegnical pdcdtogilorgi binecuvAntarea vegnicda dreplilor. Aceastaeste invifdtura noastri; aceastaeste viziuneaortodoxd adeviratd (lipsitd de riutate ori ingelare) asupralumii, cireia intreagaBisericdRusddin Exil ar trebui sd-i rimAnd credincioasd, si-gi indreptdfeasci ca existenla pe pdmAnt, nu sd devind ,,sareacare gi-a pierdut gustul". Prin urmare, oricine crede altfel, inclind si deja la un,fg[de com,,Fl-{paqqkqvremu_rile",4 aju4-s p ro mi s cu,, r du-l aces!,e-r-',lU _c re c_,o_n_d cdtre uc e lql'_ a Antihrist, gi nu este cu adevirat mddular al Bisericii noastre Ruse din Exil, chiar daci, in mod formal, continud sd-i aparfini.

CWANT ROSTIT PUN'TTNICA iN ORTODOXIEI

(re71)

Iubili frali gi surori intru Domnul, vefi auzi aceste cuvinte solemnegi pline de insemnitate din rAnduiala din Duminica Ortodoxiei, pe careSfAnta Biserici a sta: tornicit-o sd fie sivArgitd in aceastdzi. Cea dintAi a sdptdmAnd SfAntului gi Marelui Post s-aincheiat ca o sdptdmAndde rugdciune stdruitoare gi pocdinfd lduntrici. SfAnta Bisericd, dorind sd ne incurajeze gi sd ne mAngAie,a statornicit pentru noi in aceasti primd sdptdmAnd Marelui Post,in ceadintAi duminicd, un a praznic duhovnicesc,unul nespusde scump gi de apropiat inimilor noaste:Biruinfa Ortodoxiei. Aceastdsdrbdtoares-a linut pentru prima datd in 42la Constantinopol, in prezenla Fericitei 44 impdrdtese Teodor4 de c-dtrePreafericitul Patriarh Metodie, intru pomenirea biruinlei asupra ultinnei care a zguduit Biserica lui Hristos 9{-ezrr-eumplite ereziaiconoclasmului. Insd prin acestpraznic, SfAnta Bisericdaratdbiruinfa sfintei Credinle ortodoxeindeobgte,izbAndirea ei impotriva tuturor nelegiuitelor erezli, invdldturi mincinoase gi schisme. Domnul nostru, MAntuitorul Iisus Hristos, $i-a intemeiat Bisericape pdmAnt againcAt toli cei careii aparlin, si se poatdizbivi, s!,sepoatiJeri de curselediavolului gi sd intre intru Impdrifia Cereascd gdtitd lor. Diavo,lulgl-a intrebuinlat toatd.puterea iceascd Bisericalui Hristos tr, prin aceasta, se_ipplg4tg" mAntuircLsloenilor. La inceput 4 cump"lite imp otriv a Bis eri cii d in pa.rtea_evJdor+ i pdgAnilor. Vreme de aproape trei veacuri, sAngele Mucenicilor cregtinia curs fdrd incetare.insi diavolul
747

146

nu a izbAndit in lucrarea lui. SAngele Mucenicilor dupd potrivita expresie a apologetului cregtin Tertulian - a _devenit.,,si:nAnp-cregtinilor". Cregtindtateaa triumfat asupraprigonitorilor ei. ,,Mieii blajini ai turmei lui Hristos au preschimbatfuria de fiari a prigonitorilor lor in blAndelede miel". insd diavolul nu a rdbdat a vedea infrAngerea suferitd din mAinile Mucenicilor. CAnd Biserica lui Hristos a biruit tr lume, el a stAmit impotrivd-i o noud gi chi,armaiprimejdioasd prigoani, anume c - ata cum inarntevestise SfAntulApostol Pavel ridicat oameni inconvorbirea sacu preolu efeserlie-s-au (Fapte20, 30).Pavel i-a ,,griind lucruri stricicioase" 20,29). numit pe astfelde oameni,,lupi rlpitori" (Fapte Acegtia erau aga-1qgf tii--eretici" care AlL_ciglelge adevdratai:rvalatrri a lui Hristos despre qredinfd gi evlavie, ca d pentru oameni aceastd invdliturd. CAnd aceasta intAmplat, SfAnta s-a Bisericd, prin cei mai buni slujitori ai sii, a ridicat arrnele impotriva acestoreretici pentru a apdrainvilitura ei cea adevdratd,nedeformati. Atunci au irnceputsi fie convocatemai intAi sinoade,,|@ale"gi apoi ,,ecumenice". Din toate colprile pimAntului s-au adunat episcopi gi, prin Duhul SfAnt,au dat glas Adevdrului celui curat 9i ic nestrAmbat, urmAnd pild@stol irfit A.29LDe asemenea, a despd gi pe eretici {-e_plsericd i-a anatemizat.Aceastaera in acordcu p.g-S+IqA limpede datd de Insupi Domnul nostru Iisus Hristos,Carea spus:,,Iar de nu va ascultanici de Biserici, si-fi fie lie caun pigAn gi caun vameg"(Matei 18,17);9iin acordcu pomnca SfAntuluiApostol Pavel,
eVezi gi Efeseni 3-8. 5,
148

acest mare,,Apostolal neamurilor"carea spus:,,Cichiar daci noi sauinger din Cervi va lineygQt afar,i d" qgeaeel !" (Galatenil, B).Iar in alt loc, tot el grdiegte: ,,Celce nu-L iubegtepe Domnul nostru Iisus Hristos, si fie anatema Maran atha!(Domnul vine)" (L Corinteni1,6,22). in acestfel, ritualul nostru ortodox emofionant, mdref gi solemnigi are incepdturade la insugi Domnul nostru IisusHristospi de la mareleSduApostol,chemat de El si fie ,,Apostolul neamurilot"TD, alte cuvinte cu al intregii lumi pdgAne.i+eepAnddiLveacul al lX-lea SfAntaBisericd a hotirAt cd acestritual trebuie oficiat in p:ima.Duminicd a SfAntului pi Marelui Post gi ci aceastd se va numi ,,DuminicaOrtodoxiei". zi Acest ritual, frali gi surori, estedeosebitde important gi plin de insemndtate in cumplitele vremuri pe care le triim, vremuri in care credinla ortodoxd este goviielnici 9i nestatornicd. Aceasti goviielrriciegi nestatomicie a credinlei ortodoxe sedatoreazd r in sqfletelecredinciogilor.Cei carear trebui sd fie stAlpi in ai.Sf tei Ortodox_ii_-nn4iierad:ri, incluzAnd gi ocArmuitorii anumitor Biserici locale dg_!u A_devdrul Sfintei Ortodoxii. Estecumplit sd trebuiascd si spui cd I Bisericii constantinopolitane, care e cunoscutddrept Biserici,,Ecumenicd", omul socotit a fi ierarhul cel dintai al oricdrei Biserici e!Neindoielrric, Ortodoxe,a pdrSsltaceas pestetoate acestea , despre care a irgrintevestitSfAntulApostol Pavel (2Tesaloniceni 2-3) lepddareade Flristosa cregtinilor.
r0VeziRomnni L3 gi 2 Timotei 11, 1,11.
t49

Suntem acum fafi in fald cu aceastd apostan'e.

intare ce std asupra credinlei cregtine, e asupra credinlei ortodoxe, e drept ", ayAndin frunte ceeace secunoapte i Bisericia 4o -iedinfele lui " deformate existente in prezent care, din punctul nostru de vedere, fdrd,nici o falsdbisericd indoiald , acea pe careo va ocArmuiAntihrist, a cdrui venlfe-qgpregdtegtecu grdbirein lume acum. Din invdfdtura CuvAntului lui Dumnezeu gi a Sfinlilor Pdrinli ai Bisericii

rostegte teribila anatemd impotriva tuturor invdlitorilqr'4qlncinogi, ereticilor gi schismaticilorcare au stdruit htryf tautatea Lor gi care nu doresc sd se uneascd nou cu Biserica adevdratd lui Hristos, din cea a i. Apoi vom cAnta,,Vegnica pomenire" pentru tofi apdrdtorii rdposafi ai Sfintei. Ortodoxii gi ,,La mulyi ani" pentru acei apirdtori ai sfintei credinfe gi Biserici Ortodoxe care sunt incd printre cei vii. Amin. ADEVARATA ORTODOXIE P*f,.i oameni gtiu aEfdzici EisericaOrtodoxi nu e nimic altcevadecAt .: os/ rnseFr invdldturile date fiecdreigeneralii de credinciogicare a urmat. Acesteinvdfdfuri au coborAt de.a lungul veacurilor de la Sfinfii Apostoli, ldmurite gi tAlcuitecu luare-aminte de urmagii lor legiuifi (ucenicii lor gi Sfinfii Plrinfi), predategipdstrate intocmaide Biserica noastrdde Rdsdrit careestesingura in staresi igi dovedeasci dreptul de a fi nurniti,,BisericaOrtodoxd".Dumnezeiescul intemeietor al Bisericii,Domnul nostru IisusHristos,a spuslimpede: ,,Yoizidi 9i porfile iadului nu o vorbirui" (Matei16, L8).El a trimis BisericiiDuhul SfAnt.Duhul 9a pogorAtpesteApostoli, Duhul Adevdrului (Ioan15,26), Careii ,,vestegteoate"9i o povdpiegte(loan16,L3),ferint d-o de riticire. tntr-adevdi uneasd vesteascd oamenilor acest Adevdr, cd Domnul pentru aceasta venit fir lume, a potrivit propriilor Salecuvinterr(IoanL8,37),iar Sf6nhrl Paveladeveregte acestlucru itr epistolasa cdtreucenicul
tt ,,Decii-azis Pilah AgadaregtiTir impirat? Rispuns-a lisus: Tu zici ci Eu sunt impirat. Eu spre aceasta M-am niscut gi pentru
151

alintregiit-"li; vastain fmnteaeL


unui ngq*Slvgl4-uQ4dial ti va asemenea qubp!4tglg4_sa absoluti. ciuta sd supund este ,,credinlaAposCredinla ortodoxi - aceasta tolilor", ,,credinfa Sfinfilor Pirinfi" - esteaceacredinld pe care Pdrinlii Apostolici, ucenicii nemijlocili ai Sfinjilor Apostoli, dimpreund cu Sfinlii Pdrinfi gi Invdldtori ai Bisericii gi cu urmagii lor legiuifi, agezalide Duhul SfAnt,au tAlcuit-o pentru noi in scrierile lor minunate gi de Dumnezeu insuflate. Fralilor gi surorilor, trebuie sd ne pdstrim statornici ir aceastdcredinli, daci ne dorim izbdvireaceavegnicd! Acum vom sluji dimpreund cu dumneavoastri acestritual ce are mare putere invilitoreascd, e emofionant gi deosebitde solemn gi caree alcdtuit din doud pirfi: prima parte estefugdciuneaSfintei Bisericipende la adeviratm-tofi-cei care auriticitsau-arrcizut SfAntaBiserici ta credinli ortodoxi; in pagea a d_o_qa
150

Dumnezeului cd sdu,EpiscopulTimotei,zicAnd ,,Biserica celui viu estestAlpulgi temeliaAdevirului" (lTmotei3, 15).Pentru cd ea este ,,stAlpul 9i temelia Adevirtthti", iadului nu o vor birui". Rezultdatunci cd ade,,por,tile de vdrata BisericdCreptini - unicd irntr-adevdr, vreme ce Hristos a intemeiat o singurd Bisericd'- a existat intotdeauna pe pdmAnt gi va ddinui pAnd la sfArgitul vremurilor. Eaa primit figiduinfa lui Hristos:,,Eucu voi sunt in toate zilele, pAni la sfArgitul veacurilor" (Matei 28,20).Mai poateexist4vreo cAtde mici indoialdcd Ia Bisericdse referi Domnul aici? lucrarea unei QnceiudeatdsandtoasS"gicinstitA.orice qricine cunoapteistoria Bisericii curate Fi cong-tiinfe Cregtine,invdldturile morale gi teologice curate 9i nedetrebuie sdmirturiseascdfaptul formatealereligiei cregtine, evdratd, ci intemeiatd-d.qDqm!-u.l nostrq Iisns Hristos, 9i cd ea a pistrat Adevirul Lui sfdnt gi neschbb:at. De altfel, istoria aratdo legdturd a harului care poate fi trasatdincepAnd de la Sfinfii Apostoli pAnd la succesorii lor 9i la Sfingii Pdrinli. in contrast cu ceeace au fdcut al;ii, Biserica Ortodoxi nu a introdus niciodatd in invildturile ei innoiri pasul cu vremurile" , sdfie ,,progresbd" , prin caresd,,1ind ,,si nu fie lepddati la margineadrumului" sausi adopte cerinle gi mode actualecaresunt intotdeauna inlesatede pdcat. Bisericanu se conformeazdniciodatd lumii. Cu adevdratnu, cici Domnul le-a spus ucenicilor Seihcina . cea Taind:,,nu sd sunteFdinlume" (lmtt 15,19)l2.Trebuie de
am aceasta venitin lume, casi dau mirturie pentru adevir; oricine este din adevlr asculti glasul Meu" (Ioan18,37). 12 vi ,,Aceasta poruncesc si vi iubifi unul pe altul. Daci vi urigte pe voi lumea,si gtifi ci pe Mine mai inainte decAtpe voi M-a urAt. Daci ali fi din lume, lumea ar iubi ce este al slu; dar r52

rimAnem credinciogiacestorcuvinte, dacd voim sd fim credinciogi adevdratului cregtinism- Bisericac-ea adeviratd a lui Hristosa fostintotdeaun4 estegi va fi mereu strdindlumii acesteia Despdrfitdde ea [in duh], e in stare sd transmitd nesdrimbate invdfdturile dumnezeiegti ale Domnului, pentru cd aceastddespdrlire a ficut-o sd' ddinuiascd neschimbatd,adicd asemeneacu insugi Dumnezeu cel neschimbatl3. Ceeaceinvitalii numesc,,conservatorism"esteun indiciu esenlial gi poate cel mai caracteristical adeviratei Biserici. I)e-vremeee ADEV-ARUL ne este dat -eentm +otdeaun4da.tsri+ noastrleste-:rrai deimildm, decAt sd-l descoperim.Avem poruncd sd ne intdrim pe noi ingine gi pe alyii intru Adevdr giintru acestdripsd-iaducempetofi la credinfa ceaadevdratd- Ortodoxia. Dinxefedcire, au apdrut ir chiar sAnul Bisericii, pAnd gi printr-e _ierarhr, pireri explima-tede persoanebinecunoscute,p4reri"careii suuly:dt4+itoare. 'ii facesd se teamd ci nu vor fi recunoscufi ca fiind ,,cultiva;i", ,,liberali" gi ,,progresigti".Acesto,r ap_qgtag_mod d e_a _Qrt_q{exie enri I regq_noqscdf aptulcd_Biseriea_noastrd__Or_t_od.oxd_este inlqglai Biserica p_e, eareAintemei at- o Domnu I n Iisu_s Hristos, cea cdreia i-a fost fdcutd figdduinfa cea mare cd ,,por,tileiadului nu o vor birui" gi cdreiaEl i-a incredinfat plinltatea Adevdrului dumnezeiesc. Prin
pentru cI nu suntefi din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceealumea vi urigte. Aducefi-vi aminte de cuvAntul pe c.ue vi l-am spus: Nu este sluga mai mare decAtstipAnul siu. Daci M-au prigonit pe Mine, gi pe voi vi vor prigoni; daci au pizit cuvAntul Merl gi pe al vostru ilvor p5rzi"(loan 15,17-20). 13 Yezilacoa 1,17. 153

prin inpelatoua$ lAlsalor sm-e-r-q1-ie, hula lor impotriva acegtipdstori mincinogi 9i cei dimpreund Domnului, cu ei s-au instrdinat de Biserica cea adevdratd. Ei au exprimat in-mod-tacit ideea ci ,Borfile iadului" au ,,biruit" BisericaAltfel sPus,ace9tiapostafi ziccd'sfAnta noastrdBiserici Ortodoxi estedeopotrivi ,,vinovatd"

cavizibild. re a devenit atAt de la modd in vremurile noastre

sfintei Ortodoxii', insene estegreu sdcredemcdaceastd

Cum putem explica izolarea sa de resful ,,Ortodoxiei globaIe"? Tiebuie sdinlelegem situalia in termenii cuvintelor g),adicd,,marea trebuie si fie" (Luca21, ,,acestea apostazie"7a, in chip limpede prezisd de Domnul (2 cea Tesaloniceni3-1-2),,,este 2, ingdduitdde Dumnezeu,',dupl. cum v a dat mdrfurie in urmd cu aproape un veac. (Un alt Pdrinte duhovnicesc, S l, cu adAncdmAhnire LyeEtiLcd ). Sfsntullgatie scria:,,Nu ndzuiti ca ridicAnd mAna voastrd slabi sd curmafi torentul stihinic al apostaziei. gi aceasta estede ajuns. vd cg_sn-iputefi evita i la ori-cin-d-este-cuputinfd. poatepresupunecI institufia Se Bisericii, care de multd vreme se clatini, se va pribugi cumplitgicu gribire. intr-adevdr,nimeni nu estetrstare

vedere istoric, ,,migcareaecumenicd" - alcf,rei organ B-iserigilor- este o suPrem este Consi organizalie de originq Pq-rprotestantd.Aproape toate BiJericite Ortodoxe i s-au aldturat, Biserica Ortodoxd Rusd din Exil fiind ceamai inqeqrnati excepfie.Chiar gi bisericile aflate inddritul ,,cortinei de fier" i s-au aldturat. Pentru--o-vremg,Eatuanhia Rusi-a re zistat, pldcAndu-isd creaddftr puritatea Ortodoxiei ei 9i priiittd. ucest curent, in mod destul de firesc, ca fiind Ortodoxiei. intre timp insd a devenit membru. po@1a4ic Sinodul Bisericii Ortodoxe Rusedin Exil esteaproape ecumenicd". lingur in impotrivirea saf a|d de,,migcarea
Lil

Nu vI aduceli aminte ci, pe cAnd eram inci la voi, vi spuneam acestelucruri? $i acum gtiti ce,lopregte, casi nu se arate de.gQ!!a lui. Pentru ci taina firidelegii se ti lucreezS" pAni cAnd YfemSA ojlqpigdici aclrm va;fu!4!-!a o g$g. gialcrlCi se_vaarila ce'l._carq 1el firi de lege,pe careDomnul Iisus il va ucide cu suflarea gurii Sale 9i-l va nimici cu strilucirea venirii Sale.Iar venirea ac.luia

155

sd stdvileascdsau sd se impotriveascdacestui lucru. pentru Miiloacele ad-O_p__tate a sprijini Bisericainstitulionald sgnt imprumutate de lastihiile{elementele] acestei lucruri care-isuntpotrivnice Bisericii,iar urrnarea lug_ri, va fi cd a, decAt s-o impiedice. Fie ca Domnul Cel Milostiv sdii aperepe cei rdrndgilLeste miculils rdmagicarecredin El. insd aceastd gi se micporcazd. mai mult". \kajr-rlepul tot omenirii ipi dd toati silinfa gi intrebuinleazd,toate mijloacelecajii ze44_rniqe6ca lLqeastd-Jim5gi;d". Ajutorul ii vine din pi cooperareadeplini a tuturor h@i i gi in special a acelor pIgqll$Lptseop_icare gi fdgdduinfe- credin;a cea t@e' adevdratdgi Bisericaceaadevdratd. gi Respingerea ferireade apostaziacareasporit atAt de mult c (carepoartdir sineseminlelepropriei salecdderi).DacI ndzuim sd ne impotrivim lumii, estede trebuinld mai intAi sdo inlelegem gi sdavem limpede inminte faptul c-a-lrgeaEta-ePoed, mai tot ceea ce poartd numele preasfAntgi scump de ,,Ortodoxie", nu este in fapt ortodox. Mai curAnd este adese-o,qi Ortodoxie ,,o gi uzurpatd", de care trebuie si ne temem mincinoasd gi si ne ferim ca de foc. Spre deosebirede aceastd credinld contrafdcutd, adevdrataOrtodoxie a fost datd gi trebuie primitd fdrd innoiri, gi nimic care sd fie potrivnic Sfintelor Scripturi gi dogmelor Bisericii Sobornicegti trebuie acceptatca invildturd ori ca nu reguli in Bisericd. se gAndepte doar sd-L s!uje-4gc-4_pq gi _D-gmnezgu sd mAntuiascd sufletele,gi lumeascdgi de b-undstarea
,,Nu te teme, turmi mic5" pentru ci Thtil vostru a binevoit si vi dea voui impirl+ia" (Luc;12,32). tu

vJe-n1eh!-lea-a -qa-mq4llor.Ortodoxia adevdratd este o-ripsihologicd ori , gi nu ,matef_tel!i_c_4pdm_Anteascd. Pentru a ne apira de,,duhul acestuiveac" gi a ne pdstra credinciogia fald de Ortodoxia cea adevdratd, se cuvine ca mai intAi gi cg*-tgqt-5 put-e1ea noastrds : oincre_d-infare lgi Hr1g_!os deplind gi riguro_asd*_ftui abatere de ld poruncile- h'i Dumnezeu 'aU dg la l_egile Sfintei Sale Biserici.In acelagitimp, nici o r sau legdtult splritual.d_cu,apostazia actuald sau cu i4tineazd credinla noqqtrd cca cu {Antd, nr*cr*ebiAr aceielizidenfi care igi spun ,,ortodocgi".Ei vor mergeir calea1or, noi firtr-a noastrd. iar Trebuiesd fim cinstifi 9i statomici, urmAnd caleacea dreaptd, neabdtAndu-neniciodati spre a pldcea oamenilorsaude teamdci amputeapierde vreun folos personal.
care este numitd eufemistic

in contrast cu aceast6, - z_illne_!rber3_l_4ll4rg,itd,f". ,,viziune liberali |drgStdf",agezdm,,strictefea ideilor" care, in contemp oraneitate, eslq_la_ma dA_sajfe-_e_tlche tati

so99*t**e**gs,fin*iiMucenici cdror. ;.al


,,liar'1
toi

probabil ci ii mgdi rt0,u5.",

oste

diferenld micd intre ,,caIea cea largd" - asupra cireia ne-a avertizat Domnulr6 (Matei 7, 13) - gi actuala ,,vizinne ldr gStd". El a osAndit,,calea cealargd" vddind-o a fi drumul spre,,gheend". Desigur, ideea de,,gheend" nn
16 ,,Intrafi prin poarta cea strAmtn, ci largi este poarta 9i lati este calea care duce la pieire gi mulf sunt cei care o afli" (Matei 7,13).

prezintenici o nelinigtepentru aceiteologi ,,liberali"gi avangardigti. E_i gol sa-lesloghi5e4qq{_plini de sine d-espre insd discutAndnesibuit gi gdHgios despre e4 ,,noile direcfii ale teologiei ortodoxe" gi dobAndind o seamdde ucenici dau dovadd cd nrrmai-cred in exis" tenfaf2dlllr.ri.lntr-adevdr, acest nu sunt cu nimic malprejos d_e-c6moderni. ti" nu estecalei Cu ilte cuvinte, caleaac noastrd.Qalea ci acest lucru nu este evident,pentru toatd lumea ,,Viziunea ne ilstrdrneazd d-e.Domnul gi I de BisericaLui ceaadevdratd.Estecaleacare se abate de la Ortodoxie.{geagtd ,,viz-iune"estecriminald gi e 1,casine lipseqscd de mAntuire. Cici noi, origicum, nu acceptdmnici o innoire, , calea_pe au ales s[-L ahrjgeg-caP-DumnezetlNoialegemcaleacredinciogiei fafd de credinla ceaadevdratd, nu,,calea modemd". gi Noi alegemcredinciogia fafd de i, cu t_oelg le ei care au fost primite gi intdrite de Sinoadele localegi Sobomicegti[Ecumenice]. Noi alegemrAnduielilegi tradi;iile celesfinte,bogdliile duhovnicegti ale aceleicredinle care ni s-a transmis deplind gi negtirbitdde la Sfinfii Apostoli, de la Sfin;ii Pdrinli ai Bisericii gi mogtenireacregtini a cuviogilor nogtri inaintagi.Singurdaceasta estecredinfa adevdratului ortodox, deosebitd de -o:-t9dq:qia_'1 contrafdcutd ndscocitd de vrdjmagul neamului omenesc.Noi nu primim decAtcredinfa apostolicd,credinla Pirinfilor, credinla ortodoxd.
158

DESPRE NOUL HILIASMI? PostulMare estep perioaddde pocdinfd;iar pocdinla esteaccalupti impotriva e, luptd atAt de grea pentru om, incAt lnsugi Domnul, Judecdtorulluptei duhovnicetti,@i' Despreaceasta seamintegtecu i-nsuflefire ni chiar eg4-ci. la mijlocul Marelui Post,in Duminica Sfintei Cruci. Aga cum Domnul a purtatCrucea pentru mAnfuireanoastrd, agatrebuie ca fiecare dintre noi sd ,,i9i poarte Crucea sa" (Mntei1.0, gi 16,24;Marcu 8, 34;Luca9, 23),ca sd 38 dobAndeascd mAntuireagdtiti noud de Domnul. este cu_neputilfe m_antqifeA_l Aceasta este ceea ce invald adeviratul cregtinism.invdldtura despre lupti, despre purtarea Crucii, rdzbatecaun fir rogu de-a lungul intregii Sfinte Scripturi gi al intregii istorii a Bisericii; iar vielile Sfinfilor care au binepldcut lui Dumnezeu,atlefii duhovnicegtiai credinlei cregtine, chip ldmurit dau mdrturie in despreaceasta. de ![4re"]pPosteste ii in viala aceast4 repetat an de an, o d, de nedespirlit de &prindele tn intreaga viali a adeviratului cregtin.
17 Cele ce urmeazd au fost cuprinse aici, intrucAt se referi la atitudinea cu adevdrat cregtind pe care se cuvine sd o avem fald de viala duhovniceasci gi viitorul lumii, in opozilie cu ideile gi agteptirile smintite care se regisesc ir societatea azi. In plus, de dau mirturie despre rAvna pastorald gi perspectiva patristicd a Arhiepiscopului Averchie. Traducerea s-a ficut dupd The Apocalypse the Teachings in of Ancient Chistianity - an Orthodox Commentary by Archbishop Averky Taushev, Fr5fiaSf6ntuluiGhermandinAlask4 Platin4 edifia all-41995,pp.285-289. lse

insd acum, in al XX-lea veacal epocii cregtine,s-au ivit,,bdrbafi infelepfi" -,,neocregtini;', dupd cum igi zic - care unii dintre ei cele _despre pomenite mai sus. Ei propoviduiesc de ag,sentimental, trandafiriu.Lp;1t de , o imaginari dragestepseudo-c{ettind, atotcuprinzdtoaregi ligti din to-e|e-plAecrile acestei trecdtoare viefi pdmAntegti. Ei ignord cu desivArgire nenumdratele ptrde {n SfAnta Scripturd care vorbesc'cu tdrie gi limurit despre loplA duhovtllc@sgd, d espre umrara MAntu itorulu i Hristos int4r rdstignireaJafd.de,Jume,despre multele necazuri careil agteapti pe cregtinin viafa aceast4incepAndcu cuvintelepe careinsngi MAntuitorul Hristos le-aadresat ucenicilor Sii la Cina ceade Thind:,,in lume necazvefi avea"(loan16,33).laraceasta intAmpldagapentru ci, se ata cum insugi Domnul ne-a griit, de vreme ce,,lumea .ta9@), toati intru cel viclean zace" (L loan 15, L9). De aceea din,lume" (1 Ioan2, 15);-prietesugul iumii vraibi lui Dumnezeueste"9i ,,oricineva vreasi fie prietenlumii, vrijmag lui Dumnezeu se face" (lacoa 4,4). Intr-un anume fel, acegti ,,inlelepfi" moderni nu reutescsd vadd ci niciieri CuvAntul lui Dumnezeunu fdgdduiegte cregtinilor in chip hotdrAt mullumire duhovniceascd deplind gi fericire cereascdin aceastd viafd pdmAnteascd, dimpotrivd, intiregte faptul cd: ci viappep_fmQntsevaindepdrtatolniu_multd_eLegea lulQqmnezeu;'u fur", 2 Timotei3, L-s);cd,,to-ticare voiesccu buni-cinstire a viefui intru Hristos Iisus v_or
160

vor {i prigoni,ti. Iar oamenii cei viclenigi ferme,qi_Lori -se" (2 procopsi spre mai riu, inselAnd9i ingelAndu Timotei 12-73); cd in cele din urmi ,,pimintul gi 3, gi lucrurile celedin el vor arde de istov" (2 Petru3,10). insdatuncisevor ardta,,cerurinoi 9i pimAnt nou, intru carelocuiestedreptatea"(2 Petru3,1.3) un minunat de ,,Ierusalimnou, pogorAndu-se la Dumnezeu din Cer" (Apocalipsa 2), care i-a fost aritat lui Ioan, 21, Vdzitorul Thinelor, vremeadescopeririicarei s-ada-t. in r E_i-dpp_sc.-p-Linatatea -fericirii in lUmea_ace_?sl4 impovdratd de mullimea ei de pdcategi fdrddelegi;gi agteaptdcu nerdbdareaceastd fericire. cd una dintre cele mai sigure cdi de a o dobAndi este d",unirea tuhrrorpopgare,lorirtryo ,, s d, care va cuprinde nu doar romano-catolici protestanli,ci gi evrei,musulmani gi gi pdgAni, fi_qc_q1e_pdstrAndu-gi i Ie convingeri gi propri gregeli.Aceasti imaginari dragoste ,,cregtind",propovdduitd in numele fericirii viitoare a oamenilor pe pdmAnt,nu poatedecAtsd calcein picioareAd.evdrul. t cu tot ce se afld pe el, degi limurit a fost inainte-vestiti de CuvAntul lui Dumnezeu, ca fiind ceva atAt _de groaznic inc6t nu peate_fii_nfdligat, gi cum ar fi ceva ca ce nu ginede atotputemicia lui Dumnezeu pi aparent este ceva de nedorit. Ej recun_osc cu$ovi.ielnicie ci pdmAntul va fi nimicit (cdci cum poate cineva sd nu accepteceva proorocit in SfdntaStipturd?), insi cu condilia ca acestluc+r_sq_Qe!+! , ep-drtat,invdluit in cefuri; nu veacuri, ci milioane de ani de acum inainte.
1,61

credintea lor? S-arputea Careestepricina acestei d, sa:rle-ltpsgte spune:pentru cd sunt r ;lin uinta:aescului ce aa sdfie. Pentru ei, totul se li , iar cAndaceasta se sfArgegte, termind. in cAtevapuncte ale sale - mai ales privitor la lume - un astfel unei viefi fericitein aceastd agteptarea de cadru de gAndire se aseamdndmult cu elczta-l4lg numitd ale a rdspAnditd primelor secole cregtinismului, dorr,nii de o rnie Aceastaestea$eptareA-rrnel hiliasm. din aceastdpricind, de ani-a-hrliJristos pe pdmAnt; a man-ifestarea,modernd acesteierezii poate fi numitd neohiliasm. Trebuiesd fim congtienfi gi sd luim aminte cd I a foslosAndit d-eSinodul alll lea Eeumenic-din credein el acum, ilr veacul al XX-lea ; agadar,a tat. in plus, acest chiar pi in parte, este-cut neohiliasmcontemporanelte mu-ltmairdu decAtvechea cd ereziehiliastd,prin aceea la temeliasastdfdrdindoiald a in uia[a aeaculuice ua sd rtind...pi iofilla olosind deadobAnd,i-fcrrcireaiei4epim6nt,f gi izbAnzlle progresului material al toate inlesnirile vremurilor noastre. Aceasti invdfdturd mincinoasd pricinuiepte un rdu cumplit, adormind trezvja sufleteascia credinciopilorpi sf6rgitul lumii este gi departe(de va fi cumva vreun sfArgit), f_oarte sd priaegheze sd se roa&e--lucru la Fi care MAntuitorul Hristos i-a chemat mereu pe cei care Matei 26,41)-, de vreme ce totul in lume !-au u14qat(cf. merge din ce in ce mai bine, progresul spiritual finAnd pasul cu progresul material. Iar fenomenelegroaznice
r62

pecareleobservdmirprezent ;toate s-au mai intAmplat gi inainte, iar ilr cele din urmd vor trece gi vor fi inlocuite de o inflorire nemaipomenitE a cregtinismului, in care, desigur, e-qqg!-e_4lg!i ocupa vqt lg:urrle de frunte gi cele mai de cinste. Astfel, totul esteperfect! Nu mai e de trebuinli si . ifi dai osteneald tine insuli gi cu n T.glrlserainnbudtAf delqsjrg, pAni cAnd,ir celedin urmd, Impdrifia lui Dumnezeu va fi instauratd pe pdmAnt intru mullumirea gi fericirea plmAnteascd universald. Frafilor! Nu este oare limpede unde se gdsegte d a acestei invildturi mincinoase gi ispititoare? le sugerea_zd cregtinilorde astizi aceste cu scopul de a prdpdstui intreagacregtindtate? Ca de o boald molipsitoare, ca de foc trebuie si ne temem deacestneohilinsmcareestepto_firndpotrivnicinvdtdturii CuvAntului lui DumnezeLr, invdfdturii Sfin;ilor Perinti gi tuturor invdfdturilor vechi de veacuri ale Sfintei noastre Biserici,prin caremul;ime nenumdrati de drepfi au fost mAntuili. nu eqte_glnut_ poate fi c_199!!4i9m adevf,rat! De aceea, nu se intAlnegtecu nici una dintre migcdrilem-odeme, nici cu ecumenismul,nici cu neohiliasmul. este credinfa sfinfil_ot _asc_eti, credinI a apostolicd, u edinI a Pdrin! ilor, Credinl a Or todo d x carea fdcut statornicd tntreaga lume.Acestei gi numai acesteicredinle ii vomli urmdtgri ir_aeegtezde rqvele, in care trdim astd,zi. Amin. F

Partea a III-a

MARTURII CONTEMPoRANE DESPRE VREMURILE DIN URMA


SUNT ACESTEAVREMURILE DE PE URMA?I dePr. GordonWalker ,,SfArgitullumii std asuprd-ne!" - ata incepea o cuvAntare la Simpozionul Preofilor Arhidiocezei Antiohiei din iulie 1994. Aceastanu s-avrut cu nici un chip sd fie ceva senzafional. Mai curAnd a fost o trcercare de analizi calmd a stdrii lumii in care trdim. Chiar dacdcinevaar disprefui implicafiile apocaliptice ale anului 2000carese apropie cu iufime, nu e nevoie sd fii prooroc ca si vezi cd,ne confruntdm cu situafii nafionalegi intemalionale din ceince mai primejdioase gi mai explozive.Multe glasuri - atAtdin sferareligioasd cAt gi din cea profand - avertizeazdcu privire la evenimente catastrofalecare vor avea loc. Vreme de 45 de ani de preofie, am invdlat gi risinvdlat din fiecarecarte a Noului LegdmAnt,afard ile Apocalipsei Cartea aSfintului Ioan.Din cinegtiecepricind negtiutd de mine, am simlit o relinere subcongtientd privitor la faptul de a invdfa din carteaaceasta tainicd, de incheiere a Noului LegdmAnt- ti asta pAnd de curAnd. Fdrd irdoiald ci a fost mila lui Dumnezeu ca si imi ingdduie rdgazul gi prilejul de a cercetascriitorii ortodocai gi Pirinlii bisericegticu privire la aceastd insemnati carte profetici.
1Articol publicat in periodicul ortodox Again, USA, vol. 18,

De-a lungul a aproape 2000 de ani de istorie a Bisericii Ortodoxe, s-au scris foarte multe cdrli pe marginea ei de cdtre Pdrinli bisericegtivestifi. Ca gi cregtini ortodocgi,noi nu credemin stabilirea unor termene ale celei de a Doua Veniri a lui Hristos, degi a Doua SaVenire reprezintd un articol din Crezul . nostru, rostit in fiecare Duminicd in vremea DumnezeiegtiiLiturghii. Noi credemcdproorociileApocalipsei au slujit pregdtirii poporului lui Dumnezeu pentru incercdrile, necazurile gi suferinfele pe care le-au indurat mul1i in decursul fiecdrei epoci a istoriei Bisericii.Insd I deosebital acestorproorocii este pus pe , pe vremurile de pe urmd vremuri in care i, agacum o gtim, va ajunge lg un sfdrftlelfu_cen. Tidim acurn vremurile de pe urmd, agacum mulfi cred? ProorociitnspdimAnt oare dt alelucrurilorceaor ueni

necuno a veacu r,o scutd tri rirL,H:H

ttT,:11?r1:

sa la cartea intitulatd Apocalipsa Sfkntului loan2:,,in Apocalipsi... lgount date icrcditglggqe s.gm4e. proorocegti tainice despre soarta viitoare a Bisericiigi a intregii lumi" (p.29). Din pricina intAmpldrilor infricogdtoaregi inspdimAntdtoareprezise a se petrecela sfArgitul acesteiepoci, rdspunsul la intrebarea adresatdin acestarticol devine foarte insemnat. pe parcursul intregii Cdrli a Apocalipsei sunt oferite
2Aceasti carte a fost publicatd de Frdfia Sf6ntului Gherman din Alaska . La noi a cunoscut doud edilii - prima in anul 2000la editura Icos, iar cea de in 2005 la editura Sophia. iut.""

nr. 3,.septembrie"-79.95pp. 26-28. n

numeroase proorocii ale evenimentelor care se vor petrececu lqt ulal nali, pe mdsurd ce ne apropiem de Venirealui Hristos pi de ]udecatade Apoi a intregii omeniri. O seami de evenimenteproorociteprivesc venirea lui Antihrist. $tim cd t a existat djn vtemulileNo-ulur-L-egdmdnt-Q-Joan2,L8).insdscripturileinvafi cd unAntihristmare gi putemic s . $i mulfi dintre Pdrinfii Bisericii credeaucd acestom-infricoptor, impreuni cu pdrtagul sdu, s(Apocalipsal3),vor ocArmui in celedin urmd in Ierusalim. Ce dureroasi gi smintitd intrebuinfare a aceleicetdli in care s-aupetrecut atAtea sfinte intAmpliri! st" poarJi doud inlelesuri: t.gqullui-Ifuistos" gi , lui Hristos". intr-o am vdzut mdrturia coplegitoarea ihrist. Orice r_eUgle se poate inchipui, este in cregtere, ce inclusiv f-eluriteleretigii+igene. intr-o fard mi s-a spus cd la birourile Ministerului Cultelor seformeazdadesea rAnduri lungi de oameni carevor si treacd-oficialdela cregtinism la religia dominanti a aceleildri. in fiecare fard pe care am vizitat-o, qll vdzul Lemplegi_mosclpi noi gi frumoase - insd relativ puline bisericinoi. Cu toatecd duhul apdsdtoral lu t serispAndegte prin multe fdri, dali-mi voie si md grdbescsd adaug ci s. $i am gisit un ulU_itor intelqqfentfU ered!$apltadaxd,jx_l octrri in eare-nu Il.:a$-fi 3tteltat niciodatd si gdsesc. insd suflarea fierbinte, respingitoare, indbugitoarea balaurului Apocalipsei (capitolul se vddette pretutindeni. 12)
r66

Pdzifi-ad proorocii de mincinopi! Ca nu cumva sd sune peste mdsurd de dramatic, dafi-mi voie sd vd aduc 4minte cd - de la Nero gi Caligula pAnd la hunul Attila pAnd la Napoleon, Hitler, Stalin gi nenumdrali asemene4fteeerq-epo<d avut gi-a mulli dintre ei au 4[a1qbg;a $i qd$lor pe carele-au scris,fdurind pldsmuiri inchipuite dupd CarteaApocalipsei. Noi am avut in regiuneaNashville pe cineva care a publicat o brogurd intitulatd 88 demotiae pentrucare Hristosaa aeniin'88. Broguriles-au vAndut ca pAinea caldi. in ziua din septembriecarefusese aleasd t* pet Revenirealui Hristos, un repa4-_rloeal-degtid_l:a cdutat

pe autor.in cqlq -d-r3-rffi"Sa' rit=+*r.on-dpe un

I-a-c. Te-aifi agteptatc4 daci ar ficrezutintr-adevdr ceea ce scrisese, fi fost intr-o bisericd,in pocdinld gi rugisi ciune adAnci. Am avut personal cunogtinfd gi ec:glb!" in prqgrociri care preziseserdvremea celei de a Doua'Veniri lui Hristos. Unii au fdcut, fdri exagerare, milioane de dolari de pe cdrfile lor. Pe mdsurd ce ne apncpiem anul 2000, de sunt sigur cdvom vedeaun numir crescAnd cdrfi publicate de astfel de ,,specialigti". de Tixmai de cur6nd a iegit un volum nou care esteplin de concluzii gi preziceri caraghioase9i lipsite de substanld, scris de cineva care pretinde a fi ortodox" Thebuiesd ne ferim canu curnv4 pentru cAgtigulnostru personal,sdne facem pdrtagi la origice silinld suprafireascd, prin care putem ingela temerile gi curiozitdfile oamenilor. Asemenea sforliri vor pricinui multor4 in celedin urmd, dezamigire gi pierdereacredinlei.
t67

legitinm proorociilor a Studierea Proorocirea a avut intotdeauna un rol insemnat i:r vechiul Israel,ca gi ir viala Bisericii.Nu mai tArziu de anii a prevestitcdduPi moartea irtr-o perioadi de robie 9i suferin!5. A. murit doar cu un an inaintea Revolufiei duPdacee4 bolgevicedinlglT-gil perntroiknlui Gorbaciov a irrceput eliberareaBisericii din suferinli. lrr.go ei ani de asuprirepi coplegitoare trebuie fdcutd cu Studiereaproorociilor Apocalipsel nemdrginitd atenlie. Noi, in BisericaOrtodoxd, urmdm inyaJaturall6nfirlul letru de a respingetAlcuirea personalda :9Cripturii(2 Petru 1, 20).De acee4nu indriznim sd cdutim tdlmiciri de modi noud gi ,,basmemegtegugite"(2Petru1,16)qtPivrela"Apxnlipsd'EvrstAPerinti vrednici de crezare,laa cdrorinvdldfurd putem bisericegti merge pentru a ne cercainfelegereagi concepfiile. Acesteafiind spuse,trebuie si fim veghetori,sdnu ingdduim ca teamade a fi pugi aldturi de proorocii fanatici sd ne pigubeascd de cAgtigulcercetirii proorociilor dintr-o perspectivi ortodoxd.Studiereaproorociilor este unul dintre celemai folositoaremoduri de a ne pregiti pentru Venirealui Hristos. 9i El insugi a sPus:,,Pentru aceasta voi fifigata, ci in ceasulcarenu gAndifi, Fiul 9i Omului va veni" (Matei24, 44). aechisi actuale Greseli
tt

Sunt irnsdmulte gregeli care au legdturd cu Proorociile, de caretrebuie sdne ferim. PelAngdrespingerea tdlmdcirilor personaleale Scripturii gi, in felul acest4a hotdrArilor subiective ale cuiva cu privire la proorocii,
158

BisericaOrtodoxd respiagepi invdldtura gregitda cei [iliasmului. Aceastdinvdfdturd tAlcuiegte o mie de ani pomenili in capitolul 20 aI Apocalipsei fiind c-a intocmai ,,un fe-lde-ep,ocd-.JJcer,eas,ci> gi aplicd Ierusalimului pimAntesc al Vechiului LegdmAntpJoorociile in. carenu se pot referi decAtla a veacul ce va sd vind"3. Hil,r_asmul fost respins drept de la erezie cdtreBisericd al doileaSinodEcumenicdin itl1l 3Jf . invdldtura ortodoxi -recunoscutdcu privire cd de i es-te ea refrezinti la ag-east-d.perioadd . E adevdratcd anumili propoviduitori vechi, ca Iustin,Irineu pi Metodie au pdstrat concepfiahiliastd ca pe o pirere personald.insd odati ce Bisericaa vorbit cu autoritate la al dsllga=$nqdlq4eaic, tofi cregtinii credinciogi gi informali ar trebui sdprimeasci hotdrArea in aceastd ei privinli. Claltd gregeali legafi rle hiliasm gi prepiti intr-o i mare mdsurd in vremea noastrd este ". Aceastd invdldfurd susline ci tofi ,,cregtinii ripili sat' ridicafiJa Cer,inaintea veniad_gy_drafl'ye1fi i rii necazului celui mare (Marcu 13,27). " invafd privitor la cei credinciogicd vor scipa , de vremea necazului celui mare prevestit de Domnul nostru irr Evangheliile sinoptice gizugrdvitcu aminunte infrico gdtoarein Apocalipsd. Ar fi minunat pentru unii care fac parte din vreo elitd, ca aceasti invdtdturd sd fie adeviratd. Daci ar fi s5-i vorbili despre ,,necaz"unui cregtin ortodox caree bine informat cu privire la istoria Bisericii Ortodoxe, e
3ArhiepiscopulAverchie,op.cit, p.24.
169

probabil si vd rdspund{: ,,Caredin ele?" Biserica este Ortp-d.oxd numitd BisericaMucenicilor.in vremea
g Stalina prezidatmoartea

a cincizeci;i cinci de milioane de oameni, dintre care Bisericaa tndurat gaptezeci-ti cinci la sutd eraucregtinia. l chin dupd chin de-a lungul istoriei sale. noi Cu toate acestea, credem cd existi t)rt ,,necaz - cum l-a numit Domnul Iisus [strAmtorare] mare" Hristos (Matei 24, 21) - care va veni. Dupi cum am observat mai sus, acest ,,necaz"este zugrdvit mai amdnunlitin Apocalipsd.insdnuexistdnici un verset limpede,in intreagaScripturi, caresdaratecd cregtinii vor scipa de acel ,,necaz".Mai degrabd suntem neincetat poviluili e gi sd stdm tari intru gi noastrdfaJddeHristos. in mod dragostea credinciogia e in vddit, vremea acee4 gi-o-va.peeetluicucununa muc iciei. Semnele aremurilor Mul;i propovdduitori ortodocai cred cd existd senrnelimpezi caren pot ajuta si fim pregitifi pentru cea de-a Doua Venire a lui Hristos. Fiecare generalie de cregtini a socotit cd vede acestesernnecare se vor petrece - gi nu greteau neapirat. Domnul nostru a vorbit despreaceste semneca fiind asemenea ,,incepu(Marcu13,8).Chinurile nagterii tului durerilor" nagterii se repeti gi crescin intensitate gi frecvenld pAni cAnd
aCf. datelor puse la dispozifie de David Barrettin Encyclopedin of WorldReligions. t70

se nagtecopilul. De acee4multe din semneleacestea seintAmplau gi reveneau parcursul irtregii istorii a pe Bisericii. CAt despre vremurile noastre,calamitdfile gi alte dezastrenafurale par sd creascdin intensitate. Sunt predicfii cd SIDA va curma mai multe viefi omenegti. decAt a fdcut-o orice altd plagd de-a lungul istoriei. Virusul Ebol4 gi altele chiar mai inspdimAntdtoarese aratd la orizont. Mai mult, in termeni de distrugere gi pierdere a proprietdlii, uraganul Andrew a fost cel mai grav dezastru natural din istoria americand.Treisprezececompanii de asigurdri au dat faliment din cauza lui. Totugi,ce estemai riu std sd vffi. in ce privegte cutremurele, le cUgerLurel-trindei4 cu pierderi covArgitoare bunuri de gi vieli (Matei,24,7; Marcu 13,8;Luca21,11). Poate cd I cel mai inspdimAntitor al apropiatei Veniri a lui Hristos este infnligat in CarteaApocalipsei capitolulalL7-leagiurmdtoarele. la Acestsemn are,nume tainic: , mama curvelor a urAciunilor plmAntului" (Apocalipsa S). 17, 9i ,,Babilonul a insemnat intotdeauna impotriva lui Dumnezeu... indllare de sine gi idolatrie"s. Aceastdintrebuinfaresimbolicda Babilonului pare sd arate o ali rilor eloba careva duce lumea cdtreJudecata P.-,oltlise+religioase ei de pe urmd. E cu putinli ca aceastasd fie, cumv4 o alianld nestatornicd formati din pdrli ori din toate firmele
s CI. TheOrthodoxStudyBible,p. 622.
771

internafionale,grupdrile etnice, religiile 9i bisericile, cArmuite poate de insugi Antihrist. Vq-pafea serfie cu igivafi,,,mamaurAciunilor" (Apon3p calipsa17, 5). Cregtinii ortodocai adevdrali i cAndvorincercasd aPeredreptatea ,,Ci din vilul-aprinderil=eurvie=i aale au biut toate neamurile, gi impirafii pimAntului cu ea au curvit, gi negufitorii pimAntului din mulfimea desfitirilor ei s-au imbogifit. Si am auzit alt glas din Cer zicAnd: Iegifi dintr-ins4 popopul meu, ca si nu vn impnrtngifi cu picatele ei 9i ca si nu luafi din pedepselesortite 18, ei" (Apocalipsa 3-4). insi vesteaceabund estecd Hristos Seva intoarce gi va curma rdul cu cuvAntul gurii Sale.Atunci to;i cei care s-au pregdtit pentru acel eveniment mdre!, se vor alitura mullimii celei mari [a Sfinfilor], strigAnd: ,,Aliluia! Pentru ci Domnul Dumnezeul nostru, Atotfi1,9, itorul, impirifegte" (Apocalipsa 6). Sunt acesteavremurile de pe urmd? Cred cd da SfArgitullumii std asupri-ne! CAt de curAnd?Nu gtiu. insi Domnul nostru Iisus Hristos a sPus:,,Drept aceea privegheali, ci nu gtifi ziua nici ceasul in care Fiul Omului va veni" (Matei25,13). ,,AgL vino, Doamne 22, Iisuse!" (Apocalipsa 20)
A w al at at UUV al v I

DESPRESEMNELE SFARSITULUI LUMII 9I ALE VENIRII LUI ANTIHRIST1 Printre grupdrile protestante de azi, se regisegte un vddit interespentru vremurile de pe urmd. Librdriile ,,cregtine" au secliuni intregi dedicate proorociilor biblice,expunAndcdrfi precumLateGreat PlanetEarth, care,fdrd exagerare, vAndut in ultimii ani in zeci de s-a mii +" exemplare. In acelagi timp, simt gi ei apropiereaimpliniriiproorociilorstrf,vechi;inCe_tatea veche a Ierusalimului, un seminar teologic aparte itrcearcdsd reirrvie i, pregitindu=se+entru zi . Strddaniile lor sunt sprijinite de o seamdde cregtini evanghelici carevid in refacerea Templului apropiereacelei de-a doua Veniri a lui Hristos. Darcare estevEiuneaBisericii Ortodoxe cu privire la vremurile de pe urmd? Diferite perioade ale istoriei au fost martore la dezlinpiri ale zelului apocaliptic ai agteptirilor mesianice.In Rusia de pildi, mulf oameni au crezut cd Napoleon era Antihrist. In Americ4 in anii L840,un preot baptist pe nume \{illiam Miller a socotit pebaza proorociilor din cartealui Daniil cd Hristos trebuia si revind cAndvaintre 2L martie 1843gi 2L martie \844. (in ciuda a ceeace a ajuns sd fie cunoscut drept Marea
l Acest cuvant a fost alcdtuit prin intrebuinlareaurmitoarelor surse:Apostasyand Antichrist, Jordanville, 1978;Antichrist de ProtoiereulBorisMolceanov,in Orthodox Life,vol. 30,nn 3-4;Cuailnt despre aremuile din urmd, finut in 25 decembrie 1982 de cdtre ieromonahul Alexis Rosentoolla CongresulTineretului Ortodox American, desfdguratlh New Shamordino.
ll J

l I

lr

de Dezamdgire Ia 1844,adeplii lui Miller au rdmas unili gi au format MigcareaAdventistd de ziua a gaptea). Cu siguranli nu suntem cei dintAi care trdiesc ,,rdzboaie9i zvonuri de rizboaie... foamete 9i ciume 9i cutremure", desprecareDomnul nostru a spuscdvor prevesti sfArgitullumii (Matei24,6-7).Totugi,fird a ne deda speculaliilor senzafionale- prea adeseatipice proorociilor despresfArgitultimpului -, riJor aratd limped,e-cd apostaziamondiald capit5 av6at lui furagteptarea fritnirii lui AntihriSj gi cd stdpAnirea va fi vestitd de zelogiprooroci mincinogi care ,,pe mulfi ii vor amlgi" - de va fi cu putin|5, chiar Fi ,,pe cei alegi" (Matei24,5,1l;Marcu13,6). iseintinde deja peste fala pdmAntului. Daci ndddjduim sd-I rdm6nem credinciogi lui Hristos, trebuie sd cdutim sd deslugimaceste semneale vremurilor pi sd ne pregdtim ,,luAnd toate armele lui Dumnezerr,ca si putem sta impotrivi in ziua cearea,9i, toatebinrindu-le, si rimAnem in picioare" (Efeseni 6,13). ,Copi| ceasulcel de apoi este"(1loan2,1-8). Nu putem inlelege ce se va intAmpla la sfArgitul lumii fird sd pricepem facerealumii gi rostul omului pe acestpdmAnt. Prin Adam, omul a fost ficut dupd chipul lui Dumnezeu. Dintre toate fdpturile lui Dumnezeu,doar omul a fost pdtrunscu suflarede viald, dar al harului care a ficut cu putinli ca el sd ajungd asemdndtbrcu Dumnezeu. Astfel, omului i s-a dat putinla de a iubi, de a aveamild, incredere,doriri sfinte; i-a fost datd putinla ca intru slobozenie si intre in pdrtdgie cu Dumnezeu. Ca gi cununi a zidirii lui Dumnezeu, omul a fost fdcut din dragostegi pentrir dragoste.Dragoste4 totugi, nu este mecanicd;ea se nagtedintr-o voinld liberi gi e de trebuinld o neincetati
t74

alegerelucrdtoare: ,, i, pdzili poruncile Mele" (Ioan14, 15).Lui Adam i s-a dat porunca sd nu mdn6ncedin pomul cunogtinlei. CdlcAnd voit'aceastd porunci, eta rupt legdfura._osebitd care o avea cu pe Dumnezeu - ceaintdrite de dragosteadesivArgitd. De atunci, Dumnezeu il cheamdpe om inapoi la Sine gi El. va faceorice ca si mAnfuiasci un suflet - cu condifia ca acelsuflet sd-gidoreascd fie intr-adevir cu El. Aceasta sd estealegereacu care se confruntd oricine vine ir lume: daci vrea sau nu sd-I aparfini lui Dumnezeu. Aceastd alegere estetemeiul rostului nostru aici pe pim6nt. Casa noastri ceaadevdratdsuntCerurile; loculnostru nu este aici; . Viala esteo bdtdlie pentru sufletul omului intre Dumnezeu gi diavol, iar la mijloc esteomul caretrebuie si-gi exerseze voin;a sa liberd de a-gi alege soarta vegnicd.Totugi,in curgereavremii, r aganfltq n!4gq4jncat aproapece va inHtura od . Atunci pimAntul igi va fi pierdut rostul, iar sfArgitulva veni. estepricinuitd de apostazie, de lepddareaAdevdrului, care va face cu putinld stdpAnireanelegiuitd a lui Antihrist. Aga cum a spus SfAniulPavel,,,zirtaDomnului nu va sosi pAni cemai intAi nu va veni I9i nu seva da pe fafi_g_aqul nelegiuirii, fiul pierzilrti" (2 Tbsaloniceni 2, 3).Degi apostaziaaexistatde fapt din perioadatimpurie a Bisericii,in veaculacesta XX-lea]s-e_ardtato qggtere [al p.uAtittaa{e influenJe_i a rdului, incAt chiar acum estecu anevoiecaoameniisi vadd lumina Iar lucrurile sepetrec enumai P$g$abxic$l+Eurcblpplgqorganizatcasdfi intAmplitoare. In.domeniul religios, gdsegtiun hdfig ft: proorocimincinogi,.tofigcolindu-giadeplii si primeasci inpelarea; nesiguranla din plan politic ai economica
775

inEptfat_rntpggfgq New Age, cu avAntul ei pentru un guy-grn_!0qndialdin punct de vedere cultural, Irl4ss: a ajutd la promovareaapetitului pentru tot ceeace c, exemplificat prin ,,eroii" e adolescenlilor de azi; nelegiuirea e nestipAniti: riviol. crimd;televiziuneaprin cabluvAr{ in gasi porp-ire, incurajati negl4fla; are loc ca de un stil de viafi care respinge c_regtinismul_ Prin toate aceste4omenirea esteadusdin,,incomod". careva ingddui venirealui tr-o Antihrist. gi toate, ,,Asemenea voi, cAnd vefi vedea acestea (Matei24,3il. si gtifi ci aproapeeste,lAngi uqi" Odatd ce lumea a fost pregititi indeajuns,cum i9i va faceaparifia Antihrist? Dg unde va veni? Cine sau fiard a Apocalipsei? ce va fi el, aceastd Ca si rdspundem la acesteintrebdri, trebuie si incepem prin a infelege cuvAntul ,,Antihrist". ,,Ant7" insemnd ,,impotriva" sau ,,inloc". a s de dragul implinirii proorociilor VechiuluiTestament despreMesia Asemenea unui lup in piele de oaie,seva prefacebun, pretinzAndcd aduce ,,pdcepe pimint, intre oameni bunivoire" (Luca2, L4).MaLtdrziu-rgiva da-araaoape_ fald; il va huli pe Dumnezeu gi va cere ca lui insugi sd i se aducd inchinare.AvAnd in vedere ci Hristos esteOmuldesdvirgit, b unitatea desivdrgitd, Antibrist__ya-ardta in chip-omenesc; supunAndu-gi intreagavoinfd i, va fi pe deplin stipAnit de el. Esteimpggap_t o.ls_qry{m cd Antihrist nULgEte aici 9i cdci Dumnezeunu aringddui o stdpAnireatAt de suprafireascda rdului. Dacd ar fi ca Satanasi irtr-adevir pesteom, omului nu i-ar mai stdpAneascd
t76

rimAne nimic de ales,n-ar mai putea sd-gimanifeste voia liberd - iar aceasta fi o batjocurdadusddragostei ar lui Dumnezeu pentru om. Ceeace e dezastruos, este - dumnezeiegte cd oamenii tocmai aceastd voie liberi - o intrebuinleazd,ca aleagd sdditd sd rdul. in lumea de azi, vedem cdprinpropria noastrdvoie liberd ne aritim. a fi dricegti unii citre al;ii. Nu putem spune cd apostazia estenumai lucrareadiavolului gi c5:,,Nu poatefi g 4lggerii bmutui opritd". Nu. F?-e te - iar hotdrAreaaceasta nu poate duce decAtla Antihrist. Dacd Hristos 9a ndscut dintr-o Fecioardcurati cununi a firii omenegti-, pa@vnicql S4q-Antihrist, se vanagtedintr-odesfrAnati. spune insupi diavolul se faceom ata cum 9a inomenit ci ,,nu Domnul - sdnu fie! - ci ge_nastepli_r curvie Fiprimegte din toata energia Satanei.CAci Dumnezeu, cunoscAndmai dinainte toatdperversitatea voinlei lui, pe careo va ave4 rlg4dglg ca si locuiascd diavolul in e1"2. AvAnd ca temei SfAnta Scripturd, cei mai mulfi SfiraE_p;rinli socotesccd Antihrist v.a_fi-dgobAqgie evgssA. dirLlemiAia_Iui_Dan. Potriv i t p roo roci ei Patriarhului lacov: ,,Dan va fi garpela drum, viperi la poteci, inveninAnd piciorul calului, ca si cadl cilireful" (Facere 17; uezi pi leremia8, 16); intre 49, rdmdgilele seminfiilor lui Israel care sunt pecetluite intru mAntuire (Apocalipsa 4-8), tribul lui Dan este 7, Esteinteresantsdremarcdm singurul ldsatpe dinafard3.
2 Yezi CuvAntul SfAntul Ioan Damaschin, cuprins in acest voi.tm Iapp.224-226. 3Vezigi C. E.Hrll,, Antihistfrom theTribe Dan,inrev.lournal of of Theological University Press, Studies,Oxford vol.46, apnlie,7995, pp.99-777.
177

aici cd i, dintre care cAtevamii au fost qael transportaf i ae=ri i4 I_9 p ri_n,, rqti unea M os,e Opq s", 4n suntdeclarafia fi ,,f.drdindoialidin semintialui Dan"4. Sepresupune de asemenea viafa lui Antihrist se cd va modela dupd viala lui Hristos, in sensul cd va fi i4pdrfifi i11.trciped@de. inprimaperioadd a viefii lui, va dura cam 30de ani, care t. ,,Antihrist va fi crescutin taini" (Sfantul Ioan Damaschin)gi va fi instruit cu iscusinfi. Multipapqenr qu vlald duhovniceascicred cd Antihrist s-a niscut deias. in ceadeadoua perioadd a viefii sale,eJva acapara-atentia-lumii ca unul care poate sd rezolve toate problemele omenirii. Este mai mult decAtprobabil cd ocArmuirealui lumeascdva incepeintr-o:rrenejn eare il oam_erri p_ragul deznddejdii.SlinfuLEfremSinrl spune: ,,In vremea in care va veni garpele,nura_fideloc lini+te4-e4imAnf va fi mare-n"dpastd,-uluire, neor6ndldal4,.moarte-+iloamete pAnd la toate marginile pdmAntului". Omenire4 va strig-a dupd o rez-oliarea cnz i cu retinogtinfd planul lui Antihrist de a statornici - un plan care estedeja in pregdtire. ,,IJn glas al chemdrii va fi slobozit din intreaga societateomeneasci,rostind deun <geniual geniilor", c4re_ ridice dezvoltarea materiald pi progresul la cel sr[ mai inalt nivel 9i sdaduci belgugulpe pdmAnt" (SfAntul Ignatie Briancianinov).
aAfirmafie fdcutd de rabinul Ovadia Yosefin ziarulTime din la[ i4aqarie 1985. s Acest articol a fost scris la sfArsitul anilor '80 ai veacului trecut gi are probabil in vedere cuvintele proorocegtiale SfAntului Ioan Maximovici gi ale EpiscopuluiTeofanal Poltavei.
778

Antihrist va apdreamai intAi ca un lup in piele de oaie, ca sd-i amdgeascd oameni pi sd le cAgtige pe increderea ,,Va veni ca tinul smerit, blAnd, un urAtor (cum va spune despresine) al fdr;dqlsSii, disprefuind idolii, dAnd irtAietate cucemiciei,bun,iubitor de sdraci, pestemisurd de frumos,statomic,ingdduitor cu tofi.., Nu va primi mitd, nu va vorbi cu mAnie, nu va avea chipul posomorAt,ci printr-o infdligare cuviincioasdva ' dgce_ lqmea ia_insel = (Sjaq$ilEfremsirul). iindtatdlminc incinoase,ca iat, gchiopii u vdzdnd, in vreme ce nu s-a lucrat nici o tdngcl_uire" (S_fintul Chiril al Ierusalimului). Una din primele finte Ale lui Antihrist va fi sd pppularitateprintre ev.rei. reugisi ducd dobAndeascd Va lqbun sfArpito c ti va far:e sLinceapd infiptuirea visului vechi de veacurial evreilor

irezistibild: ,,Afunci cAndoamenii vor vedea asemenea v_iflqErprltere,dintr-odatdtof ivqlguggtaintr-lngAnd gi cu bucurie mareil vor proclama impdrat, grdind intre ei: <Ecu putinld sdsegiseascdun alt bdrbat agade bun gi de drept?o" (SfAntulEfrem Sirul). I4_aceasti doua perioadd,cAndAntihrist va lucra a pentru a-gi irtdri popularitate4 e

ceasulacesta foarteintunecat ,,El nu va ldsaomenirea


179

54 fdrd propovdduirea sd fie fard de rispu4s la (SfAntulEfrem Sirul). Cei doi Proorocise Judecatd" infelegecd sunt Ilie 9i E4oh,carenu au gustatmoarte4 ci au fost primili sus in Cer. Iar acegtiprooroci vor inima pirinfilor citre fii gi inima fiilor citre ,,intoarce tAlcuiegte 3, pirinfii lor" (Maleahi 24). FericitulTgo{il4ct intoarcela credinla in aceasta insemnAndcd ei ,,v-o1 ca i caresunt gdsili supugi,rimAnAnd Hristos credinciogi,cum ar veni, mogtenirii pdrintegti a celor din carecdzuserd ea". doi e,acegti Proorocivor lucra ca sd-giimplineascdmenire4 fdraimpiedicaredin Totugi,p_utetga 11-,3-6). partealui Antihrist (Apocalipsa I atalde mare incAt mulli dintre evrei vor proo gi care diSprefuiprevestirea il vor proclama pe Antihrist drep-tcArmuit-orul lor, ,,adevi4a lgl "-lv!esia. , Antihrist seva ardta (in chip mincinos) drept Mesia prin propria sa intrare biruitoare in Ierusalim, v-alua locul in templu. Aceastava vesti ceade a cAnd-lpi a viefii lui, cAnd va ajunge sd implineascd e - ca ,,Prooroc'!, ,Jnpdrat" g!-MarePreot'. Primind stdpAniregi putere de la Satana(Apocalipsa 13,2)inschimbul supunerii saledepline fap de el (fiind biruit in insa+ij+ituea-cdreia Hristos i-a finut piep! in Antihrist igi va intdri statutul de _pustie Matei 4,1--11), stipAnitor al lumii. Acest fapt esteinfelitat in proorocia gd,,qgyor ridica zeceregi" (Daniil lui DaniLLqare,gr4td 7,24).Dintre acegti49 i sevor supunecu grdbire lui Antihrist, in vreme ce va fi nevoiesi-i doboare puterea armelor. Aceasta explicd infigigarea lui prin Antihrist in carteaApocalipseica ,,fiari careaveagapte
180

capete"- cArmuitorii carei s-ausupus de voie - ,,Eizece coarne"- celezeceregate(Apocalipsa 1-3,'1.). in acelagi timp, din pricina ingiduinlei gi sfinleniei lui ingeldtoare,Antihrist v-aJi _declarat conducdtgrul spiritual al tuturor religiilor. Va ardtapfuliage faJa_de cgegtini,,,fdgiduindu-le ocrotiri de tot felul, re_qqlloagterii oc6rmuirii lui" ,,Cei care nu inleleg cregtinismul,vor vedeain el [Antihrist] un reprezentant gi un apirdtor al credinlei adevirate gi se vor uni cu el" (Sj4nxrlEfremSirul). O-dat5. declarat cArmuitor al lumii, Altihrist va incepe p.entru el, omul dumnezeu, inlqc+rl-v=enereriiDumnezqu-O lisusllristos.Cei care Ii_r4nqin credincioti lui H s, vor-starrrif"rria $ntt-hristutui ,,gi apoi, garpele acestapere_!1andri in i^imalui 9i-9! v,avir-sa otrava'l (SfAntul Efrem Sirul). e vor fi cei doi Prooreci care, din pricina convertirii la Hristos a multor evrei, vor stAmi cea mai puternici pizrr.6, din partea lui Antihrist. ,,Iar cAnd vor isprivi cu mirturia lor, fiara care se ridici din adAncva facerdzboi cu ei,9i-i va birui 9i-i va omofi" (Apocalipsa1L,7). rvamarcadezlSnpirea as-uPncreg!rular. Vgr fi oprili sd sluieascdDumnezeiasca Liturghie, iar Biserigase va ascundein-catacombe. ,,lertfa 9i prinosul vorinceta 9i in templu va fi urAciunea pustiirii" (Daniil9,27).intru acestfel va fi necazul aceleivremi, ircAt ,,tqJio-amenii ii v-or fe"ricipe cei care au murit gi sunt deja ingropafi irainte de a veni pe pimAnt acest necazmare" (

de Antihrist va deveni cu neputinfd. Nu nizuifi snil oprifi cu mAna voastrd slabi. Retragefi-vd,pdzl1t-vi de el; 9i
181

aceasta va fi de ajuns" (SfantulIgnatie Briancianinov). vd Atunci, i dintre cregtini ,,vor fugi in

- rugandu:sezt+noaBte

. . . easdfie izbdvili de garpe... gi aceasta se Efrem Sirul). _li v-q@'--1Sfdalql_ ,,CArmuirealumii de citre Anft dst vgfurratrei-ani gi jumdtate (Apocalipsa 1-3,5).Orbitd de propria ei nelegiuire gi de amdgirile lui Antihrist, Vrdjmagii lui Antihrist vor fi socoti , " (SfAntul dreplv_f.{imaSiai bin'elui Fi or Ignatig priancianinov). Aceasti mare parte a omenirii rlestindere,,,mAncAnd seva bucura de o pe-rioad5-de 9i bAnd, insurAndu-se gi miritAndu-se" (Matei 24, 38). Apoi, dintr-odatd,cgpelemAnieisevor slobozipestecei ce urrneazi lui Antihrisf ndpastegi cazneii vor chinui pe cei care i (Apocalipsa cap.16),iar apele pimAntului vor fi preschimbate i:r sAnge(Apocalipsa +7). Toateacestea vor petrececAndrro1-1[i 16, se tLe!-Putin-A$lgPtategi cAnd indepirtarea omuh;de Tlumnezeuva fi atinshotarul cel mai d e Fe urmd. Atunci Antihrist lui n,irsi Dumnezeu v4 trimite care va gterge !1untiidg , fata pemantutul le"-m6ndriel n_e (Apocalipsa 5, 16-21). omululiar-ogtidlerorliximicit e L atunci 1,ga un fulger care_ lumineazd $i din cer-dqpi cum a fngdduit-__+t va_tti ap_a sfArgitul. precum a fost in zilele lui Noe, a9ava fi gi ,,Ci venirea Fiului Omului" (Matei24,37). Agadarestelimpede cigierzania lumii seva datora in cele din urmi 1xt_al41elol$deare, ci unei omeniri .carea ajUng stdpAnitd diavol..,,Cdci de prin ingdduinla
1,82

Dumnezeului celui SfAnt, Antihrist v. a_p4ld_zulgrea lumea" firndci 4e_a_rnggla . va fi _umplut per!4ttUl gi pretutindeni ssvor-sivArgi tolfelul de urAqqUjl (SfAntulEfrem Sin' l). Sd nu socotimcd fiind mddulare ale Bisericiicelei adevdrate, su4lenq__gcgU}L ,,Yd fi de tre{e_amdg11g. buinli calg yqpute4 s_4-1i1as'[eze , viala in r acestoraCdci dacd un om se dovedegtea fi chi4r 9! r, y4_fi t semnelor rdutifii gi fiarei (SfAntulEfrem Sirul). celei viclene" Ti&gfe_s_A_mqgpg4q ne punem de pe__acum ra in I acesteiaintr-olupticor-rgtientf,impotrivaduhului vremurilor - duhUl ApAqllztei. Orice ocolire a unei asemenealupte acum, origice invoiald cu rdul fdcutd astdzi,fiechiargi ceamai neinsemnatd, va facedecAt nu sd sporeascd greutatealuptei de mdine. Trebuie sd ne adipdm din izvoarele Sfintei Ortodoxii care singurd va pdstra pAnd in sfArgitplindtatea Adevdrului. Prin a Scripturii gi a altor cdrfi duhovnicegti, tt pa$i-qlpere treaz-i,la slujbele bisericegti, p gi cu noastre - ne vom hotdrAti deTyolta sjtcllll pentru ceea ce este adevdrat gi, in vremurilor de pe urmd, glAryl Mare]ui Pistor, Care va striga pretutindeni dupd oile Sale. Atunci nu vom mai avea nici o pricind sd ne ternemde ceeaceva veni; mai cur6nd, indrdznefi fiind ficuli prin credinfd neclintitd, vom striga din inimi: ,,Vino, Doamne Iisuse!" (Apocalipsa 20) 22,
183

DINAINTEA FETEI LUI ANTIHRISTI deArhimanditul Constantin Zailea Devine din ce in ce mai limpede, din perspectiva adevdralilorcregtini,ci lumea seleapdddde Hristos gi cd estesolidard in aceastd migcareceantreneazi cu sine gi acele lucruri aflate in diferite manifestdri ale chiar cregtinismrrlui (inclusiv in Ortodoxie, intru care a ddinuit Biserica primard a lui Hristos). Aceasta-dd nagtredeja la anumite acfiuni de auto'apdrarealecelor care vor sd rimAni cu Hristos. insd congtiinfaacelei unitdfi, aceleisolidaritdli2carenu line seamade nici o diferenfi - diferenfe care pAnd la actuala perioadd ,,ecumenicd"a istoriei Bisericii au fost socotiteca fiind absolut de netrecut (mai ales cu privire la credinciogia fali de Hristos, oricAtde subiectiv ar putea si fi fost ea inleleasd)-, inci nu s-a definit in nici un chip. Hristos a vorbit odinioard in chip cu totul ldmurit despre caracterulunei asemenea unitifi. Stauinaintea
1Traducereas-a ficut dupd TheApocalypse the Teachings in of Ancient Chistianity - an Orthodox Commentary by Archbishop Averky Thushev, Frifia Sf6nhrluiGherman dinAlask4 Platin4 edilia a n-a, 1995,pp. 291-295. Autorul acestui articol a fost un frate gi impreund-nevoitor intru monahism al Arhiepiscopului Averchie. Autorul, fostul Arhimandrit Constantin de jordanville, a fost trn gAnditor strdlucit care,fiind pe de-a-ntregul in tradifia Bisericii, a fost in stare sd vadd dincolo de lucrurile exterioare, in inima credinfei ortodoxe; unde sti esenlasatainici, nevdzutd gi puterea savie, apostolicd.Viziunea sa esteexprimatdir aceste reflecfii asupravremurilor de pe urmd, gi asupraciilor in careadevdratulcregtinismseva ardtape sine ilr mijlocul apostazieice sporegte mai mult. tot 2Evorba de trnitatea unireade caregrdiegteDomnulinEvangi (lun 1,0, 9-15) dupi cum seva vede4fir continuarea ghehe articolului. 1&t

noastrd doud afirmafii care au nuanfe de inleles in intregime diferite. ,,Celce nu estecu Mine, impotriva gi Mea este, cel cenu aduni cu Mine, risipegte"(Mntei AceastaesteceadintAi:cel carenu igi aratd,pdr12,30). tdgiavie cu Hristos,nu doar cd nu esteal lui Hristos,ci prin aceasta gi devenit o putere potrivnicd Lui! insi a Domnul grdia despreuceniciicareil urmeaz5., deoarece El a dat o explicafiecu totul diferiti cAndei I-au spus (nefiind din ceata cd apostoleascd), sd scoatd demoni in numele lui ca Hristos: ,,Nu-l oprifi; ci nu este nimeni care si faci putere in numele Meu gi si poati degrabi a Mi vorbi de riu; S.;cicet ce nu este astri, pentru noi este"(Marcu9,39-40).Acest lucru serepetein Evanghelia SfAntuluiLuca-(9,49-50).Aceastaeste a doua afirmalie, potrivit cdreia slujirea lui Hristos nu este deloc limitati in mod formal; ea poate fi primitd de Hristos in orice formi - prin harul infierii invegmAntat de El intru puterea Sa- intr-o mdsurd sau alta AmAndoui aceste rostiri ale Domnului nu pot decAtsI aibdo semnificalie permanente 9i poate cd acum trebuie descoperitela mdsura lor deplind - intr-o vreme cAnd, degi intr-o direcfie opusd, se contureazd o atmosferd inruditd cu crettinismul timpuriu. gq_H.nqtos adeCeirar@ Cgl virat- aceia, va Ll.i. Acest fapt se vddette astizi cu o limpezime qlultoare, ele igi pierd tot mai mult din trdsdtura lor de succesivitate formali [carac[erulde continuitate]. Cu o putere cu totul noud gi mereu crescAndd, comuniunea
185

cu Hristos estein staresdrenascd, orice tdrAm!(Matei pe 13,3-2il $i astfel se formeazd. fenomen de masd, un Argituluilumii,f e_ngmen_care_va:11tqmprya caracteristicsf e dinpagea luiAntihnet- o potrivnicie atAt de crAncendincAt, ata cum Domnul insugi ne-aspus,Seva gdti si-$i grdbeasciVenireacasd aceastd nimicire (Matei24,22). opreascd Acestfenomen,carese va defini in mod hotdrAtor numai ir vremea lui Antihrist, poate totugi fi observit in vremeanoastrd ci, reciproci a celor carevor sd rimAnd cu Hristos.Astfel, apareo anumiti anatogie,"ontrastantdcu ecumeniSmullui Antihrist in inrudirea spirituald a tuturor pirutelor credinciogii fald de Hristos, oriunde s-ar gdsi, chiar gi in manifestareaunei heterodoxii indepdrtate de plinitatea Adevdrului. Fie ci e vorba de colosul catolicismului ori de vreo firAmi a unui trup eclezialde la cea mai indepdrtatdperiferie a heterodoxiei,dacdseivegtevreo reacfie impotriva ecumenismului lui Antihrist, sub forma apirdrii unei pdrfi infime din Hristos Cel autentic,rimase in aceltrup eclezial,atunci aceasta nu poate stArni decAt simpatie din partea tuturor ,,credinciogilor", indiferent de mdsura in care sunt ,,ortodocgl". 9i aici, desigur, nu este exclusd nici o formulare a unei astfel de solidariteti in credinciogia fafd de Hristos. Mai mult, daci aceastdunitate ii cuprinde pe toli ,,credinciogii",indiferent de plindtatea credinciopieilof, atunci oarenu senagtedestul de firesc o luptd pentru dobAndireagenerald plinitdfii Adea vdrului? $i aici ne atrage atenlia in chip deosebit un cuvAnt al lui Hristos, o rostire care pAni in vremea de acum a
t86

rdmas tdinuiti in continutul ei concret. Auzim in bisericd,atAt de adesea, acestecuvinte ale MAntuitorului: ,,Eusunt usa;prin Mine de va intra cineva,se va mAntui,gi va intra gi va ie9i,9i pigune va afla... Eu sunt Pistorul cel bun, 9i cunosc pre ale Mele, gi Mi cunoscde ale Mele... $i alte oi am, carenu sunt din staulul acesta; pe acelea si trebuie Eu si le aduc, 9i glasul Meu vor auzi, gi va fi o turmi gi un pistor" ( Ioan L0,9,1L,16) . Oare se dezviluie inlelesul a ceeace se aratdprin acestecuvinte, in ceeace trebuie sd se nascdin chip firesc in vremea actuald, in condifiile degeneririi epidemicein direcfia lui Antihrist a tuturor denominafiunilor, chiar gi a Ortodoxiei? Toli acei credinciogi, fiecare in propria denominafiune, care rdmAn in chip curajos cu Hristos, se separd astfel pe ei ingigi de denominaliunile din care fac parte gi care,ca gi intreg se aldturd lui Antihrist. $i oare separarealor reciproci nu seproduce in cadrul unei pregitiri generalepentru dobAndireaplindtdfiiOrtodoxiei? Iarin aceast4 pare nu oare.si seimplineascd tocmai ceeace Hristos a griit ca despre o singurd ,,trttmd" care se va ivi, unindu-se in jurul unui singur Pdstor? Astfel, ap4l_d9.14[+IAgepeppgse care nu pot decAt sdsedezvolte tot mai limurit, in decursuldesfdgurdrii apostaziei.Pe de o parte, aparifia in cadrul tuturor denominafiunilor cregtinea unui anumit nucleu de ,,credinciogi" care sunt pregltifi sd sufere orice, in credinciogialor fald de denominafiunea lorin forma ei originali, nealteratd de influenfa lui Antihrist. Pe de alti parte, aparilia intru totul fireascd- odati cu separareain numele credinciogiei fali de Hristos - a

unui interes plin de inlelegere cu privire la credinfa tuturor denominaliunilor care s-au separatimpreund in acestfel, un interescareva tinde cAtsepoatede firesc instrdindrii tuturor denominainspre conptientizarea fiunilor de plindtateacreptinismului,care esteoferitd numai in Ortodoxie. Astfel apar doud fenomenenoi in atmosferaaPostaziei in cregtere.Mai intAi interesul reciproc, plin de inlelegere,gi o tinderespreapropiereatuturor pdrfiloa cu in toatedenominaliunile cregtine, privire la credinadevdrat.In al doilea rAnd,ca ciopiafald de Hristos Cel un rezultat al increderii reciprocein atmosferacredinciogieifafd de Hristos Cel adevdratdin partea tuturor denominafiunilor careau uitat plindtateadintru inceput a cregtinismului,seobservdo tendinld reciprocdde plinitate. a dobAndi aceastd Pentru a defini mai precispunctul de vedereortodox se furacestprocesal apostazieii:r cregtere, poate sPune cd tofi, in ochii Ortodoxiei, sunt ai sdi, numai si arate credinciogiechiar gi faln de acelmic strop de cregtinism autentic pe careil primescin denominaliunea lor. Lrsi, din partea Ortodoxiei, mai mult ca niciodatd, trebuie indreptat un efort misionar citre acegtiheterodocaiin numele formdrii, dinaintea fefei lui Antihrist, a unei singure furme caresi urrnezeun singur Pdstor.
a\ U aA al al UUV

BISERICA iN VNEN4URILE PE URMA1 DE deAlexander -. Kalomiros Lumea gi diavolul imping Bisericaspre incerciri atAt de infricogdtoare,incAt s-ar putea sd vind ziua in ca cu . Ce vor faceafunci credinciogii?Ce vor faceacei pulini la numdr care a d-ea nu u{gtqr mullimilor [maselor],de a nu-gi urma rudele, semenii gi concetdfenii? Atunci toli credinciogii vor trebui sd infeleagd faptul cd Blqqlca_nq9stegcg_lg_ gqde . *Liturghiile vor continua sdfie slujite, iar bisericilevor fi pline de oameni, inse Bfqedcanu va avea nici u g_-qi aceipreoli sau credincioti. i cq l. Credinciogiisunt aceia care continui tradifia neintreruptd a Ortodoxiei, acea lucrare a Duhului SfAnt. Preqlii ade-v{p1i sunt aceia caregAndesc, triiesc ai propoviduiesc agacum au fdcuto Pirinfii ti Sfintii Bisericiisaucelpulinnu:itigiduiesc ininvdldtura 1or. Acolo unde aceastiunitate de gAndire gi de viald nu existd,esteo amdgiresd vorbim despre Bisericd, chiar daci toate EeIqncI ar mdrturisi aceasta. Seva gdsi intotdeauna un preot canonic, hirotonit de un episcop canonic,care va urma Tradilia. in jurul unor astfel de preofi se vor strAngemicile grupuri de credinciogicare vor diinui pAndin zilele de pe urmi. Fiecaredintre aceste mici grupuri va fi o Biserici locali soborniceascd lui Dumnezeu.Cei credinciogi gdsi a vor
' taducere dupi Alexander Kalomir Union. os AgainstFalse
789

r|
v

in eleintreagaplindtatea harului lui Dumnezes.Ei nu vor aveanici o trebuinld de legdturi administrative sau de alt fel, cdci pdrtdgiacareva fi intre ei va fi ceamai deplind din cAtepot exista.Va fi pdrtalra iq!4q llupul 9i SangelLlui H-ristos,pdrtd'ie intru Duhul SfAnt' vor Verigilede aur aleTradiliei ortodoxenestrdmutate lega acele Biserici irtre ele, precum o vor face 9i cu Bisericile din trecut gi cu Bisericabiruitoare din Cer. intru acestegrupuri mici, Biserica cea Un4 SfAntd, Soborniceascigi Apostoleasci se va pistra neintinatd. Bineinfeles, estefoartebine cain lucrareaexterioarl a diferitelor Biserici ortodoxe sd existe orAnduiald gi sd-gi armonie gi ca Bisericilecelemai pulin insemnate2 primeascdindrumarea 9i cdlduzireade la Bisericilemai de seami - ata cum se intAmpli acum intre eparhii, mitropolii, arhidioceze gi patriarhii -, fi P .Alg4eleandgJ4 apqo_pia t, chiar gi Conbia iiseriajiya liteu incAl--c-te-dinciosulnu-v-a-putea-fi-sigurdacdoBiserici i este ortodoxi gau _de_alt _le-I, din pric!1a care vor umple lumea gi vor propovddui: ,,Hristosesteaici" gi ,,Hristosesteacolo" (cf.Matei24,23-24; Luca1-7,21-23). Orice alcdtuire [institufie] care va fi recunoscutd oficial drept Biseric5,tridAnd putin cAtepulin comorile credinlei, va fi asimilatd de bd,lmdjealade nedescris, o unificatoare,care-cu iscusinli diabolici va pdstracele maimulte dintre=Serr-reele ale Bisericii. Doar
2 E vorba de Bisericile locale, etnice. 190

ici colo,micigrupuri de credinciopidimpreund cu vreun preot .insdecu putinld ca neinlelegeri sd fie chiar gi intre Biseiicile cu adevdratortodoxe,dnpfi_cina ante_stecdrii limbilor care se regdsegte Babilonul contemporan. insd nici una in dintre acesteanu va sfdgia unitatea fundamentald a. Bisericii. Dar va-fi qareh_qle-fe_q-d Bisericalui {-e_qUlgaqqd Hristos in acelemici grupuri de credinciogidisprefuitb, caresunt lipsite de orice strdlucire lumeascd? Cu toateaceste4la sfArgitulvremuriloq,Bisericacea Una SfAntd,Soborniceascd Apostoleascd gi v.qj!qe!!_na gi aparent dezbinateirtru celq4ryqfgri, carepotchiar sdnu aibdcunoptinfdunele dealtele.insd acesteavorfi t eintreeleprinlegiturile tainice ale t rdm.Arre nepAngdrite.

4sdcslryit.

w alalA UUW A w

cANrenEA vEgNrcEr BTRUTNTET


Pagtile- Tiecerealui Hristos2- intotdeauna ne-au gi din mAngAi.at ne vor da mAngAiere revdrsirile harului lui Dumnezeu ce se pogoari ptit porfile larg deschise ale impdrdliei Ceregti.Toli o vor simli, va veni la fiecare dintre noi gi ne va lumina chipul cu bucurie curatd, lumineazdicoanaNimeninuva fi trecut precurncandela cu vedere4 nimeni nu va fi nebigat irnseamd- postitorul ori cel ce nu postegte,cel care se roagdgi chiar gi cel ce nu seroagd.Pe tofi ii v.aatinge.Sufletul unora va fi atAt incAtnu vorgti dacdsegdsescin deplin de imbelgugare, Cer saupe pimAnt numai Dumnezeuva gti - ca si facem o irrdrizneald,parafuazi la cuvintele SfAntului Apostol Pavel(2 Cointeni L2,2)-, t:r vremecepe allii ii va atinge delicat, ca pi cum i-ar mAngAiaun fuig, aproape pe nesimlite. Insi fiind atingi in acestchip, dumnezeiescul har pascalii va stribate gi ii va umple din crettet pani in picioare cu un freamdt de bucurie; ei se vor trezi, iar ochii sufletului li se vor deschidela lumina unei viefi noi gi niciodati nu o vor uita in tot restul viefii lor. Agadar nu vom continua si vd repetim anualele uriri de bine ale perioadei de Pagti.Este mai bine ca dimpreunf,sd pistrim tdcerea SeintAmp_liadesea-ca de intr-o as-tfel linitte Put.uld t[f!e mai nqUltapglere_gi inle_l_eq 4eqet in r_r4elqlejii,_cuv-in_tel_e neasitreslabe. Sd ne aducem aminte de cuvintele din imnul Acatist al Maicii lui Dumnezeu:,,Bucurd-te, incredinfareacelor au trebuinli de tdcere". ce Cu adevdrata inviat Hristos!
1 Epistola pascald din anul 1997 a Mitropolitului Bisericii Ortodoxe Ruse din Exil. 2Yezi legirecap. 12. r92 Vitalie al

Acestae rdspunsulvostru cel sfAnt.O urecheobignuitd nu il va putea auzi, insd intreaga fdpturd insuflefitd gi neinsufleliti freamdtdla auzulei, soareledinfuiegtela auzul ei, iar eae purtatd pestegesuri,pdduri, tundri, jungle, degerturigi mdri, againcAtsdirvdluiasci intregul pdmAnt. intru acestchip esteuimitorul gi minunatul nostru Pagti! $i cu toate ci abia ne-am imbrdligat ir sdrutarea pascali a bucuriei, congtiinla gi daforia mea arhipdstoreascdmi silegteiardgi la cuvinte de povdluire, propovdduire gi iraintevestire. Dintr-o datd inaintea ochilor nogtri, cu totul pe neagteptate, vedem descoperireatainici a SfAntului Apostol gi Evanghelist IoanTeologul-Apocalipsa Multd vremene-amgAnditla eaca la o proorociedintr-untimp foarte indepdrtat, carese va implini negregitcAndvai:r viitor. &rracum, dintr-o datd,nU doar ce s-aivit la po$le vlS*ii froast@i pi resufiarea pAmn-a zd@are-.taioasd lui Antihrist a incep a cq4ez-itul intregului pemant. Ce anume este Apocalipsa? Potrivit cu Sfinfii Pirinfi care au tAlcuit aceastd carte sfAnti, Apocalipsa

este

BlAg4LstlluiHnstos. aratdlegdturilenedespdrfit Ea de strAnsedintresqa4ep.-ig-:-e.r_iqlid_sqataintregiilumi,a iftrggiiomeniriti-_afi ;g-lui-Uoiuor.Aieastainseamndcd i pentru carelumea gi tot ceea ceestein eaincd existd,estefaptul ci adevdrataBisericd a lui Hristos continud si sdligluiasci in lume. C_efgSglg loafla Bisericii in zile-lenoastre? Esteuna grea. Biserica repugnd celor mai mulgi dintre semenii nogtri; abia dacd estetoleratd,oamenii rAd de ea gi o ocdrdsc. au reugitsdo biruiascdgi nu vor fi in stare Nu
t93

a _p4q4rytSeSg

iltuneriAga incAt acunuto_4tg_putqrle sd faci aceasta. c gi e_4 sd o cului cu anevoie r e,lisAndinurmd numai un invelig gol. Ne rAderiul in fald! Iar noi - cAtdvreme nimeni nu ne deranjeazi ori nu ne tulburd ritmul viefii noastre tihnite - gonim fdri socotinld dupd umbra bundtdfilor pimAntegti gi dupd inchipuita noastri faimd bun5. InsA Ue1g_igpillfevaJ_e_!i asupra noastri - gi ta negregit va ve_ni. a: nu va puJea sd s-eascqnd{41cdieri, nici micar ftr cripituravreunei stAncl Tofvor fig:egi]i g! li se vainfaliga-o-intrebare dele_inlnturat: ,,noi>sau cu Hristos?" Poatecd intrebareanu ,,Egticu va fi adresatdtocmai ag4 de teami sd nu il infricogeze prea tare pe nefericitul cregtin,instr el va fi trtrebat pur 9i simplu: ,,Egticu ..Roi"?" Ce vom face,agadar? Mai intAi, trebuie sd infelegem in_ce vremu_t_i cumPl@-pruaeidioase.triim. Apoi, trebuie si ne silim sd urmdm o viajd cu rdnd_uiali de rugiciune: si ne rugim 4tglree3ja+i-,se_ara sd ne rugim cu rugiciunea gi a luilisus oriunde gi oricAnd putem. {nai deg in Biserica cea Una, SfAntd, Soborniceascd Apostoleabcd. pi e sau pr!4_c_qno_4pterea tipicului slujbelor -t bisericegtisau prin qrAnduielile episcopului sau preotului sau ale oricdrei alte tagme.Nqlqaf e dfagBste pgrsonald, izvorAtd dtu1 addneql i pentru MAntuinostru, Domnul Iisus Hristos, ti credhciopia+ane torul voravea puteresdizbdveascisufletul omenesc.
194

MihopolituI Vrtalieal BisericiiRusedin Exil

Nu a spus insugi Domnul in chip profetic: ,,insi cind va veni Fiul Omului, oare afla-va credinfn pe pimAnt?" (Luca 18, 8), ir vreme ce, in acelagitimp, MAntuitorul a fdgdduitcdBiserica va diinuinebiruitd Sa (Mata L6,18)?Aceasta pAnd la sfArgitullumii acesteia inseamni ce ri, Bis_gfca I r. Vor rdmAneAumai d biserici in care Adeviratul Trup al lui HriqtoqgiAdev^gtatulSAng,e_4tluiHri-qlqqgevqlirnp4$i cre-{inciogi_1or.restul bisericilor,nu va fi decAto coajd In gdunoasd,cu impodobire mdreald pe dinafard, insd goald.,,Deci luafi seamacu strignicie, cum umblafi, [nu ca nigte neinfelepfi, ci ca cei infelepfi, riscumpirind vreme4] cici zilele cumplite sunt" (Efeseni 5,1.576).,Agq vino Doamne Iisuse" (Apocalipsa22,20). Insd tohrgi, impotriva a tot intunericul cel mai din afardgi agroazeiluiAntihrist pAni la celmai de pe urmi Pagti al lui Hristos, intreg pdmAntul locuit va risuna de salutul:Hristosa inviat!Adevirat a inviat!Amin.
195

Parteaa IV-a MARTURII RoMANEsU DESPRE

iNarNrEMERGAronlrLUr ANTrHRrsr
inainte de a citi mirturiilece urmeazd,il indemndm pe fratele cititor sd-giplece inima spre rugdciune, fie mdcar gi foarte pulin. Pentru dreapta infelegere a faptelor ce urmeazd a fi descrise, socotitci estede am trebuinfi sd ne impdrtdgim din puterea unui cuvAnt rostit de Pdrintele Rhfail Noical. Iatd ce spunea dAnsul: ,,Si Pirintele Sofronie [Saharov]a avut lupte cu Dumnezeu.GAndindu-sela toatd suferinla lumii dsteia - in al doilea rdzboi mondial - cum sunt supugi, nevinovat, atAyia oameni, numai [pentru] ci sunt mai slabi, de citre silnicia acelorbrutali ai lumii dsteia,care cu o nemili de neinchipuit, drdceasc6,, origice cu fac omul. $tift pic desprechinurile ce-ausuferit ai nogtri "n in inchisori- Jilav4 Pitegtig.a... $i Pnrintele Sofronie la un moment dat se gAndeaingrozit de ce seintAmpld gi cum de Dumnezeu lasd ast4 izbucnegte- o descriein cartealuiDesprerugdciune, tradusi de Pirintele Teoctist - izbucnegtegi zice: <Da' Tu unde egti?";adici Caia ,,Cum pofi si privegti asupra acesteipriveligti? Tu Atoputernic fiind, gi nu faci nimic?>$i vine un rdspuns blAnd in inimd: ,,Oaretu te-ai ristignit pentru ei?> in contextul vielii Pdrintelui Sofronie- el a inleles mult mai mult decAt inleleg eu gi, bdnuiesc,[decAt] majoritatea dintre voi -, a infeles cd rdstignirea estepe de o parte gi ispdgireatuturor pdcatelol,li [pe de altd
l Acest fragment face parte din cuvAntul rostit la Alba-Iuli4 in L5 decembrie20059i intitulat Din cemoarte ne-aizbdait Histos. am in transcriere pistrat forma sa orald.
196

partel, mAntuireatuturor celor pe nedrept ndpdstuifi. Si intr-adevdr,in cartea (partea intAia) a SfAntului Siluan,Vialapi inadfdturile, povestegte un mcinahtot de ata, nevoitor, rugdtor pentru intreaga lume, care suferea. intr-un... - nu gtiu dacd aieveasau intr-un $i vis -, dar avdzuta94un nor de sAnge deasupra capului lui gi a gtiut cd Ssta-itot sAngelenevinovat care s-a vdrsat de-a lungul istoriei. $i-i vine un rdspuns.Zice: "Nici un strop din acestsAngenu va pierir".

uAnrunrsrRr MLA9TTNA DrN oBpnnAnr


Degrailarea [Pitegti]Crdciunul lui 1950. [...] DacI pAni atunci torturile administrateprin bdtii gi insetare3 atinseserd nu incd degradarea absolutd,
2Texte nepn:duse dupd Dumitru Frlrdaanu,Mdrtu*in ain mln;tiru -201,, disperdii, ed.Scar4BuculeStt,2ffi1,,pp. 797 ?52-?5. intampUrite cutremurdtoare urmeazi, s-aupetrecut in inchisoareade la Pit"pti ce sub ocArmuirea torlionarului lurcanu, cale giel eratot definut politic. Comunittii s-au folosit de eI ca gi de o unealtd oarbi in aga-zisele ale ,,demascdri" delinufilor, iar apoi l-au executatpentru catot ceeace s-a petrecut la Pitegti sd rim6nd secret.In spatelelui Turcanu erau tocrnaiaceicomunitti (Nicolski, Zeller etc.)careaveauaceeagi dilecfie de gAndirecu oculta intemafionali: lepidarea tuturor de Flristos (gi, prin aceast4prcgitirea pentru a aduce indrinare noului impdrat al lumii-Antihds$. Acestlucruestemaimultdecat evidentdin descrierea celor petr,ecute indrisoareade la Pitegticu prilejul Crdciunului din in anul 1950gi al SfintelorPagtidin 1951. Adevdratamdsurd a suferinlei din temnigele comuniste gi tot sAngelece s-a vdrsat acolg au rimas inviluite subacoperimAnhrlsmereniei.irtsdnu estecinevamai smerit decAt Dumnezeulrsugi, Cel Carea fos! estegi va fi de fagi in tot locul De aceeanimeninuvaaveamaimulti slavdla ceade a Doua Venirc, cagi aceiacareI-au urmat Domnului irtru smerenie. 3Bitiile erauatAtde cumplite, incAtpe corpul celorschingiuilinu mai rim6nea niciun locnetumefiat ori fdri de rand.Adeseori,cei care

Dumitru Bordeianu

ceeace voi mdrturisi in continuare avea sd intre in si domeniul patologiei,iar satanizarea atingd paroxismul. Nu mi-am pututinchipui vreodatdcd omul, fiinfd injoseascd semenulin agagrad. ralionali, ar putea sd-gi Ce minte de demon a putut sd ndscoceasciatAta cruzime?Chiar inziuade Crdciun,cAndfiecaredintre noi, in intimitatea s4 igi mai amintea cum sdrbitorea Criciunul impreund cu cei dragi, am fost pugi in fafa unor fapte carene-auuluit. In aceadimineafd,indatd cea sunatdegteptare4la in Zahariaa,care ultima sdptdmAndlipsise din ora Fase, cameri, a dat ordin ca de acum incolo,in fiecaredimineald sd ludm pozilia fixd pe pricis,iar cei care aveau
erau bdtufi, rim6neau pe jos in stare de incongtienfdp6ni la cAteva zile. Cu toateacestea degipare cu tohrl incredibil - nici o rani nu se se infecta in ce privegteinsetirile acestea fdceaucu apd sirati gi au pe nigtesuplicii ingnrzitoar,e ii aduceau definufl intr-o stare ce pricinuit ca de deznddejdeatAtde cumplit5, incAtajunseserd noapteasdviseze numai izvoare,rAuri gi cascade careveneauspra le potoli setea aZahaia - celcaree pomenit in aceste mirturisiri - era definut politic preschimbatin torfionar gi - dupd cum ne spune Dumitru Bordeianu - avea psihologie de cdl5u. Avea o condamnare de 7 ani, gi de indatd ce a fost adus Ia Pitegti,i s-a aldturat lui lurcanu, de bundvoie, fdrd.a primi nici mdcar o palmd (dupd cum insugi tartorul sdu a adeverit inaintea definufilor). Zahana,la fel ca toli acoligiilui furcanu, a fost asasinatin celedin urmd de comunigti. sPozilia fixi selua asffel delinuhrlsepuneacu gezuhrlpepricl, cu picioareleintinse; prptul tr,ebuia|inut drep pi pufrn aplecatasffel ca palmelesi fie lipite de^genundri; privfuea tnebuia fie fixd giindreptat2i si sprevArfulpicioarelor. aceasti [r pozi]iesestitea L7ore,de la 5 dimineap pani h l0seara Chinurilepricinuitedeaceastii pozife i-aduspemu$i la o starede paroxism gi nebunie.Mai mult, noapteasedormea tot into pozilie fi*4 p" spate,cu mainile incrucigate prept gi cu pdhla pe pAni in &ephrl inimii. Cel caresemitca - atetin timpul zilei cAt ageza6 gi in timpul nopF, ir vremeasomnului - era bdtut p6ne Ia pierderea cunogtinfeide cdbetorlionarii *i;lP-*gheau celula

nevoie sd iasd la urind gi scaun,nu o vor mai face la ci Am tinetd6, in propria lor gameli pentru mAncare. rdmas ingrozifi de ceeace auzeam.Ata ceva nu mai auzisemgi nici nu mai vdzusemvreodatd. in dimineala aceea,mul;i dintre noi n-au avut nevoiede scaundeoarece, cauzahranei insuficiente, din se iegeaafari numai la doui-trei zile. De acee4numai cam a treia parte dintre noi gi-au ficut nevoile in gameld. In camerd era un miros dezgustdtor,dar il suportam,cici ne obignuisem el de atAtatimp. Dupd cu ce unii gi-au ficut necesitdlile in gamelele1or,Zaharia le-a ordonat sd se aleze pe marginea priciului, sd-giia fecalele. lingura 9i si-gi mdnAnce Doamne!Ce scabrozitate, injosire, ce degradare! ce Mulli au refuzatsd-gi fecalele, allii au avut iar mdnAnce reflexede vomi de aveaiimpresiaci-gi vdrsau malele din ei. Era un spectacolpe care nici o imaginafie, chiar bolnav5,nu gi l-ar fi putut inchipui. In fala acesteistiri de nedescrismulli igi doreau moartea.$i totugi, au fost unii dintre noi care gi-au mAncatfecalele: pudoareinsd nu le voi da numele. din Din cauza refuzului altor4 a inceput o bdtaie cum nuniai in camera2 parter trdisem;se lovea pestecap, pestefaJd,peunde seapuc4 cu toateinstrumentelede torturd. Mulli dintre noi am scipat gamelelepe jos, murdirind in acelagitimp gi priciul cu fecalelecare degajauun miros grefos.Cei carevdrsaserd fecalele pe ei, au fost dugi la W.C. sd-gispele hainele pdtate, iar fecalele cdzute pe jos au fost strAnsecu pumnii gi aruncatein tinetd.
6 Tineta era un vas mare de lemn cu capac, alcituit precum un ciubdr. in celuli erau doud tinete, una cu api gi una pentru necesitili. 199

dupd fecaJele, Cei careau fost sortiti sd-gimdnAnce bdtdile pe care le-au indurat, erau atAt de schilodifi, cd stdteau nigtestatuinemigcate priciuri. Au fost crunt ca pe bdtuli gi cei careau avut curajul si-l infruntepeZaharia gi sd-i spund cd nici cei mai odiogi mongtri n-ar fi fost in staresd-gi degradeze semenulintr-un chip atAtde bestial. PentruPintilie a fostinceputul asasindriiin timp cepentru nelegiona4fire senNedelcu,al nebuniei.Vlad Drdgoescu, sibili, avea in continuare un reflex de vomi, de-fi lisa impresiaci-gi dddeasuflehrl.Md g6ndeamcu groazdcum voi reacfionaeu cAndimi va veni gi mie r6ndul. Aga cd, dragi camarazigi cititori, vedeli cum am petrecutnoi prima zi de Crdciun a anului 1950.Iertafi-i insd gi voi, cum i-am iertat gi noi, pe tofi cei carene-au supus la astfelde degradiri. in noastre Peste resturilede fecalerdmase gamelele s-a turnat apoi zeamade toate zilele, obligAndu-ne sd mAncim aceasti scArbogenie. toate cd Pintilie gi Cu Nedelcu au refuzatsi mdnAnce, le-aupus cdlugla gurd gi li s-a introdus acestamestec gAtcu lingurila. pe Dupd masd, in aceeagizi de Criciun, Zahana s-a dus la camera4 spital de unde s-aintors cu nigtehArtii pe care le-a aruncat pe priciul lui Migirescu gi PivdloaiaT, le citeascd, el a inceput sd se plimbe prin si iar camerdcu mAinilela spate,fredonAndrepertoriul sdu. Dupd vreo jumdtate de ord de muzicd s-a oprit 9i i-a cerut lui Mdgirescusd-i spund pe cei ce gtiau sd cAnte colinde de Crdciun gi care se pregdtiseri in acestsens inainte de inceperea demascdrilor.
7Mdgirescu pi Pivdloaia erau, de asemene4 torfionari. Acegtia erau definuli politici, insd fuseseri ,,reeducafi". ln afard de furcanu, Zahari4 Mdgirescu gi Pdvdloaia toli cei pomenifi aici erau dgfinuli politici ce sufereau martirajul ,,reeducdrii". 200

Cum acestaii cunogteape toli cei ce pregdtiseri colindeleca sd sdrbdtoreascd Crdciunul in irnchisoare, i-a adunat pe priciul lung intr-un col; gi le-a distribuit la fiecarehArtiileaduse. ele erauscrise, melodiile Pe pe colindelor,celemai scabroase cuvinte la adresaFiului lui Dumnezeugi la adresaSfintei Fecioare Maria Pentru ci sunt cregtingi toatd fiin;a mea secutremura cAndpronunfam numele lui Dumnezeu,nu puteam gti dacdvoi putea sdspun acelecuvinte de huli, de insulti, aduseMajestdfii gi Sfin;eniei lui Dumnezeu gi a Maicii Domnului de cdtreslugile Satanei, aceazisfAntd anuin a lui 1950,in camera3 subsol.Acelagi lucru necurat s-a petrecutin toatecamerele la subsolgi parter.Nici cele de mai depravatefemei din lume, nici un om, oricAtde depravat ar fi fost ef nu gi-arfi ingdduit si rosteascd asemeneacuvinte de huli la adresaSfinyeniei Dumnezeu. lui NeavAnd urechemuzicali, eu n-am fost obligat sd fac parte din corul satanic.Au mai refuzat sd cAnte acestemonstruo zitdli: Pintilie, Nedelcu, Zelicd Berza, Reus Gheorghe,Dinescu gi Gelu Gheorghiu. Pentru ast4 au fost supugi la groaznicebdtii, iar cAntecele au fost intonatein toateceletrei zile ale Crdciunului. A doua zi,ne-au obligat iar sdne facemnevoile in gamelelein caremAncamgi, din aceaziblestematd,gi pAnddupd Pagtilelui 1951, nimeni dintre noi n-a mai avut voie sd-gi spelegamelele lingurile.De asemene4 gi nu mai aveamvoie sdbem apd din ceagca pe capacul de tinetei, ci trebuia si turndm apa din ceagcd gamela in noastrd,inainte de a o bea.Mulfi dintre noi, ca sd mai lungeascd timpul pAndcAndaveausi fie obligafi sd-gi mdnAnce fecalelerdmaseir gameld,seablineau si aibd scaun,fapt cea dus repedela constipafie, carea antrenat alte complicafii gi mai grave.
207

Tot a doua zi de Criciun, mi-a venit 9i mie rAndul la aceastddegradanti incercare, neintAlnitd nici mdcar pentru animale. Mi-e greu sd descriu acestenelegiuiri gi nu numai pentru noi, cei ce le-am suportat, ci 9i reacfie de repulsie, pentru cititori, care vor avea aceeagi scArbd gi greafi. Ca gi in prima zi, unii dintre noi am avut o puternicd reaclie de vomd numai vdzAnd gamelele din care trebuia sd mAncim acestedejecfii. Unii au incercat si inchidd ochii, finAndu-se cu mAna de nas, iar allii n-au putut lua nici mdcar o lingur5. Cei care s-au opus categoric, au fost: Petricd Tudose, Eneea" Virgil Mitan,Ion Grigorag, Hululeac Ion ti a$ii. Printre cei vizali deZahana,care asista la acestsPectacol grotesc, eram gi eu. OricAt am fost silit 9i bdtut 9i oricAt ag fi incercat, reflexul de vomd a fost mai puternic pi m-a impiedicat sd inghit propriile mele fecale. In aceastd atmosferd de miros de vomd, eram convins cd fiecare in sinea lui trdia o revoltd vecind cu nebunia Si atunci, bitdile continuAnd cu mai multd bestialitate, pAnd a treia zi de Criciun, n-a scipat unul fird sd treacd prin aceastdsiluire. Toatd operafia s-a fdcut fdrd ca gardianul sd fie la curent, pentru cd nu el ne distribuia masa ca sd ne vadd gamelele infecte, ci unul din comitets. in zilele urmdtoare, s-a procedat in acelagifel gi cu urina, cu rezultate mai eficace. Culmea degraddrii a fost atunci cAnd o parte din noi au fost forlali sd minAnce fecalele altuia (eu, nu gtiu de ce, nu am fost obligat sd o fac). S-a ajuns atAt de nemaipomenitd degradare,incAt unii departe in aceastd dintre noi au preferat sd mdnAncepropriile fecale,pentru
,,Comitetul" era alcdtuit numai din torlionari ce fuseserd ,,reeduca!i". zo2 8

a nu fi obligafi sd le mdnAncepe ale altuia Aceastdsiluire paranoicd a durat vreo trei sdptdmAni, iar pentru aigii cAteva luni, timp in care am fost atAt de crunt bdtuli pentru cd refuzam sd ne supunem, ircAt acestesdptdmAni au fost pentru noi trceputul unui delir colectiv. Anul Nou 1951, dupd mdrturisirile de mai sus, ref.uzsd mi-l mai amintesc. in acestesdptdmAni de oroare, Pintilie pi Nedelcu au fost atAt de sdlbatic torturati, ci primul a murit, iar celdlalt a innebunit. [Pitegti] Pagtile din L951. Hula adusd Fiului lui Dumnezeu [...] Noua pozilie fixdeera atAt de greu de suportat, incAt doream, mai mult ca oricAnd, sd vind moartea sau un cutremur sd ddrAme fortdreafa Pitegti, iar molozul ei sd ne ingroape pentru totdeauna. CAt de agteptatd a fost gi cAt de sublimd ni se pdrea acum moartea de martir! Numai Dumnezeu insd gtia cAnd avea sd ia sfArgit aceastdtorturd gi in ce fel. Se apropiau Pagtile gi eram ingrozili la gAndul cd ceeace se petrecuse la Crdciun, se va repeta aidoma gi de Pagti, cu aspecte insi mult mai satanice, pe care imaginafia omului sdndtos la minte nu le poate crea Era Duminica Floriilor, inainte de SdptimAna Patimilor. in acea dupd-ami azd., Zaharia s-i intors de la camera 1 spital gi a ficut o noud redistribuire pe prici. Deodatd, mi-a trecutprin mintecd sepregdtea ceva
e Definutul era dezbrdcat complet, iar hainele erau adunate intr-o boccea care ii era agezati deasupra capului. Apoi era urcat pe tinetd unde trebuia sd stea intr-un picior un timp nedefinit, cu mAinile ridicate pe lAngd cap. 203

in straniu, ceva de nedescris, legdturi cu SiptdmAna gi cu Pagtile. Patimilor dupd noua ordine, Primul pe prici, a fost agezat, Maglavit, urmat de Nedelcu, de BordeianuDumitru, autorul acestorjalnice amintiri, PopescuPaul, Zelicd GheorBerz4Grigorap,Hufuleac, Reus,SAntimbreanu, ghiu pi Andrigan. parte din grupul lui lr{aglavit. fdcuserd Tofi acegtia noud ordine gi mai alesfaptul CAndam vdzut aceastd ci toli eram din grupul mistic, firi sdne ddm seam4o cuprins, presimlind ceeace ne aptepta groaz6,ne-a Patimilor,imediat dupd ptAnz, Luni, in SdptdmAna Zaharia s-a intors cu un teanc de hArtii in mAnd, mai nigte cutii multe mdturi tocite,un ghem de ald groasd, de conservegoale,mangal gi o sticlufd. Le-a agezatpe priciul nostru, gi, din cozile de mdturd,ne-a pus sd facemcruci. Una din cruci, mai mare,era pentru Ungureanu. Nu ghiceam ce avea de gAnd sd facd Zaharia Dtn a cutiade conserye, ficut cidelnild, iar hArtiileadusele-a de impdrfitcelor ce selepddaserd MigcareaLegionardgi la vreo 5-6 carefdcuserdde planton de la 15 ianuarie. au Dupd ce toate acestea fost pregdtite, Zahaiani s-a adresatin felul urmdtor: ,,Misticilor ti - celorlalli din camerd-bandi;ilor, pentru cdcredefiin Dumnezeu 9i in Patimile Lui, iar dupi cum gtifi eu nu cred in astfel de baliverne,gi pentru cd esteSiptdmAnaPatimilor,sd mistici!" vedefi gi voi ce patimi vor indura acegti Oricine mi-ar fi spus gi orice ag fi citit in cea mai pornograficd literaturd, nu mi-ag fi putut inchipui niciodati ci nigte minli satanizategi bolnave puteau ndscoci asemeneamiscdri, pentru a huli gi ofensa lui Majestatea Dumnezeu,Sfinleniagi NeprihdnireaLui.
204

Agacum am mai relatatcu ocaziaCrdciunuluidin nu-mi voi ingddui - pentru bruma de culturd gi 1950, carte pe care mi-am insugit-o in decursul anilor de invdldturd, pentru bunul sim! gi pudoarea unui umil cregtin- sd prezint inainteacititorilor astfelde abjecfii lui adresate Dumnezeu.Dacdle-agpronunfa sau ie-ag. scrie, m-ag face purtdtorul de cuvAnt al sataneigi al slug\or lui. C\sens ar aveasd descriu pomografiile, insultele pi hula \adusi lui Dumnezeu?Cei credinciogine vor credepe cuvAnt,avAndu-imartori pe Dumnezeugi pe aceice,in Numele Lui, au indurat astfelde torturi. Nu ne vor credeateii,caregi agahulescpe Dumnezeu,fdrd a fi torturali. Din dupi-masa de luni gi pAni in Vinerea Mare, cAndsecAntaProhodul in bisericilenoastre,precum gi in celetrei zile de Pagti,s-acAntattot timpul pe melodia Prohodului, de cdtre cei zece care se lepidaserd de Migcare,plus plantoanele, acestrepertoriu de portot nografii, miscdri gi scabrozitdli,care depdgeauorice imaginalie. Noi, ,,misticii", am fost purtali timp de opt zile, in genunchiprin cameri, de la un capdtla altul, in frunte cu Ungureanu, inchipuind Patimile Domnului. Lui Ungureanu i-au fdcut coroandde spini, iar in cutiile de conserve s-a pus mangal stropit cu gaz lampant gi i s-adat foc,ca sdtdmAiemcu ele,in timp ce mergeam in genunchi, ficAnd metanii. L-am vdzut pe Ungureanu plAngAndca niciodati, ingrozit de ceeace ne-au forlat sd facem. Ce mi-a cutremurat sufletulin timpul acestei torturi a duhului, a fost imaginea mamei, pe care am vizut-o in fala ochilor,irdoliatd, agacum inlelegeaeasdtrdiascd
205

SdptdmAnaPatimilor MAntuitorului. O vedeam piAngAnd; ii era poate gAndul la suferintele mele, depitiata de ea nu gtia in ce iad md aflam. La fel,le vedeam plAngAnd pe toate mamele celor torturati pi ingrozifi de a fi pupi sd-L huleascd pe Dumnezeu. Dacd ar fivdzut acestemame Jace au fost supugi fiii lor, multe dintre ele gi-ar fi iepit din minfi. Dupd opt zile de mers in genunchi, ni s-au rupt pantalonii, iar genunchii erau numai o rand. Singurul dintre noi care a refuzat sd participe la acest ritual satanic, a iost Nedelcu Aristide. Aga inne.bunit cum er4 s-a desprins din cortegiu. A fost tolerat, pentru cd, spuneau ei, igi iegise din minfi. La sfArpitul celor opt zile de chin gi umilinld, de dimineafa pAnd sear4 distrupi sufletegte,scArbili de noi inpine, de neputinla gi sldbiciunea noastrd, imploram Cerul sd ne ia zilele. Din cauza mersului pe ciment, genunchii nogtri erau o rand sAngerAndd, pi, cAnd atingeam cimentul, cdlcam parcd pe ace. Dar, in afard,de rdnile fizice, aceastddegradare spirituald a lisat rdni gi mai adAnci in sufletele gi congtiinta noastrd. Mi gAndeam cu groazd in acele momente dacd al/elm sd petrecem la fel pi alte sdrbdtori ale Nagterii pi ale Invierii lui Hristob, in timp ce pdrinlii , frafir,surorile gi prietenii nogtri vor trdi bucuria adevdratelor sdrbdtori. Nu numai in camera 3 subsol s-au petrecut asemenea orgii, ci in toate celelalte camere, dupi cum aveau sd mdrturiseascd, dupd demascdri, cei ce le_au triit ca gi noi. Iatd gcopul final al reeducirii comuniste: scoaterea Iu i Dumnez eu iliilinim i I e_o_4me41lo f ;1plgbgp,irea Io r inneanf

O IUBIRE PANA DE MOARTE1O CAnd md aflam in inchisoare, md imbolndvisem foarte tare. Aveam tuberculozd,la amAndoi pldmAnii, de asemeneapatru vertebre erau atinse de tuberculozd. Aveam de asemenea tuberculozd intestinali, diabet, insuficienld cardiaci, hepatitd gi alte boli pe care nici nu l\mai amintesc. Eram aproape de moarte. La dreapt! mea se afla un preot pe numele sdu Gherasim Iscu. Erh egumenul unei mdnistiri [Tismana]. Acest om in etate cam de 40 de ani fusese aga de mult chinuit, incAt era aproape de moarte. Totugi avea fafa linigtitd. Vorbea despre nddejdea lui de mAntuire, de iubirea lui pentru Hristos, despre credinla lui. Era plin de bucurie. La stAnga mea se afla comunistul schingiuitor, care il schingiuise pe preot pAni aproape de moarte. Acest comunist fusese arestat chiar de tovardgii sdi. Sd nu credeli ce spun ziarele cd comunigtii ii urdsc pe preofi, sau cd ii urdsc pe evrei. Nu-i adevdrat. Ei urisc pur gi simplu. Urisc pe oricine. Urisc pe evrei, urdsc pe cregtini, urdsc pe antisemiti, urisc pe antihrigti, urdsc pe toatd lumea lJn comunist urdgte pe alt comunist. Se dugindnesc intre ei. $i cAnd un comunist dugminegte pe altul, unul pe altul se bagd la inchisoare gi il bate gi il chinuiegte ca pi pe cregtin. Aga se intAmplase cd comunistul schingiuitor [tor]ionar], care chinuise pe acest preot pAni aproape
10Cf. Inffimpldi minunate din aremea noastrd,culesede Pdrintele Petroniu Tinase, ed. Anastasis, Sibiu, 2004, pp.76-77. Aceste mirturisiri din inchisoare au fost traduse din limba greacd de Pirintele Petroniu, insd nu esteprecizat care estenumele celui care a dat aceste mdrfurii. Tot ceeace gtirn despre acestom, e ci a fostirrchis vreme de 14 ani in temnifele comuniste din Rom6nia 207

-c moarte - fusesegi el barL^i pAnd aproape de moarte de cdtre tovardgii sdi, gi-gi dddea sufletul. Sufletul lui se chinuia in ghearelemorlii. In timpul noplii md depteptdzicAnd: - Domnule, fii bun, roagd-te pentru mine! Nu pot muri, am fdcut o crimd infricogdtoare! Atunci am vdzut o minune. Am vdzut pe preotul in pragul morlii chemAnd pe al;i doi delinuli. Sprijinindu-se pe spatele 1or,a trecut incet pe lAngd patul meu, s-a agezatpe marginea patului ucigagului sdu gi-l mAngAiape cap. Nu voi uita niciodatd aceastdmigcare! Un om schingiuit continua sd mAngAiepe asasinul sdu.Aceasta este Iubirea. Putea gisi o mAngAierepentru acela. Apoi preotul zise cdtre acel om: Epti tAndr, nu gtiai ce fdceai. Te iubesc din toatd inima mea. Dar nu a rostit aga simplu acestecuvinte. Poli zice ,,iubesc" gi sd fie un simplu cuvAnt de gaselitere. Acesta insd zicea cu adevdrat: ,,Teiubesc din toatd inima mea" . Apoi a continuat: - Da_Sa c_a{,e qu, sunt pdcdtos, Fet sd te iubesc aga de mult, inchipuiegte-fi pe Hristos, Care este Iubirea intrupatd, cAt de mult te iubegte! $i toli cregtinii pe care i-ai chinuit, si gtii, te iartd, te iubesc gi Hristos te iubegte. Ili doregte mAntuirea ta cu mult mai mult decAt |i-o doregti tu insufi. Te irdoiepti dacd este cu putinld sd fi se ierte pdcatele... El doregte sd-!i ierte pdcatelemai mult decAt tu insufi doregti sd fii iertat. Doregte si fii cu El in Rai, mai mult decAt vrei tu sd fii in Rai cu El. El este numai iubire. Dar trebuie sd te intorci spre El gi sd te pocdiegti. in aceastdceluld a inchisorii, r.rndenu mai era posibil sd fie secrete,am auzit mdrturisiree qc_rgqtuluiinaintea
20it

propriei sale victime^.Poate cd viala este mai impresionantd in romane. Insd nici un romancier nu a scris vreodatd ata ceva. Victim4 in pragul morfii, -primea spovedania ucigagului sdu gi cel chinuit a dat dezlegare ucigagului sdu. S-au rugat impreund, s-au imbrdtigat unul cu altul. P.reotul s-a intors apoi la patul sdu pi amAndoi au murit in aceeaginoapte. Era noaptea Crdq-iinului. Dar nu o noapte de Crdiiun in care ne-am adus pur gi simplu aminte cd inainte cu doud mii de ani Hristos Sendscusein leem. Era noaptea in care Hristos Sendscuse,in inima unui torlionar comunist. Acestea sunt lucruri pe care le-am vdzut cu ingigi ochii mei. ZAMBETUL CERESC11 Sd vd spun despre un alt cregtin ortodox [din temnip]. Nu era preot, ci simplu fdran. (In RomAni4 aproape intotdeauna fdranii sunt analfabefi sau aproape analfabeli). Citise mult Sf6nta Scripturd, insd in afard de aceasta nu mai citise nici o altd carte.Acumse afla itr aceeagi celuld cu profesori, academicieni gi al;i oameni cu inaltd culturd, care fuseserd inchipi de comunigti. $i acest biet liran se strdduia sd aducd la Hristos pe un membru alAcademiei de $tiin!e. insd in schimb primea numai ironii. - Domnule, nu-!i pot explica mult, dar eu merg impreund cu Hristos, vorbesc cu El, it vad... - Ia nu-mi mai spune mie povegti, cd vezi pe Hristos! Cum il vezi pe Hristos? ^ - Nu pot sd-!i spun cum Il vdd. Simplu: Il vdd! In multe chipuri poate vedea cineva. in vis, sd.zicem,vezi
11 . intknryldi ninttnate din arenrcn Cf noastrd, culesede Pdrintele Petroniu Tinase, ed. Anastasis, Sibiu, 2004,pp.72-73.
2tlq

multe lucruri. Mie imi e de ajuns sd trchid ochii. Uite, acum il vdd pe fiul meu, acum o vid pe cufiInata mea, pe nepotul meu. Fiecarepoate vedea. Existd 9i un altfel de vedere.Ydd pe Hristos! - Chiar Il vezi pe Hristos? -Da, il vadt - Nu mai spune, cum Il vezl? Linigtit, supdrat, plictisit, indispus, vesel? Cum te privepte? ZAmbegte vreodatd? - Ai gisit, a rispuns fdranul, imi zAmbegte! - Domnilor, venili si auzili ce imi sPune acest om! Md ia in batjocurd.. Zice ci Hristos ii zAmbegte.Arati-mi gi mie cum i1i zAmbegte? Acesta a fost unul din cele mai mari momente din viala mea Jiranul a luat o irfdfigare foarte serioasd.Fafa lui a inceput sd lumineze. (in Bisericd existd astdzi clerici gi teologi care nu pot crede intreaga Sfante ftripturd. O cred pe jumdtate, sau un sfert din ea Pentru anumite pricini, nu cred nici in minuni. Eu o cred in intregime, pentru ci am vizut mimrni. {n1-y4aql schimbareala fafd.,desigur nu aceeaa lui Hristos, ci ceva asemdndtor. Eu am vdzut fefe luminAnd. ..) Un zAmbeJa apirut pe fala acelui jdran. Ag fi voit si fiu pictor ca sd zugrdvesc acel zAmbet. Era intr-insul o dozd de intristare pentru sufletul pierdut al omului de gtiinld. Dar era gi o mare nddejde in acel zAmbet! Avea atAta dragoste gi compdtimire gi o bucurie de a mAntui acel suflet! Toatd frumusejea Raiului se vedea in zAmbetul acelei fefe. Era murdard gi nespdlatd, dar avea zAmbetul cerescal Raiului. Profesorul gi-a plecat capul gi a zis: -Ai dreptate, domnule. L-ai vdzutpe Hristos. Ji-a zdmblt.
210

O CONVORBIRE DE TAINA12 RAndurile ce urmeazd, consemneazd o convorbire care avut loc in temnifa de la TArgu Ocn4 in noaptea de Crdciun a anului 1?51.Y.aleriuGafencu - cel care a fost supranumit ,,SfAntul Inchisorilo{' - i-a destdinuit. prietenului sdu, Ioan Ianolide, cele petrecute in acea noapte de praznic. Iatd aceastdmdrturie, dupd cum a fost agezati in scris de Ioan Ianolide: ,,- Ioane, tu imi egti cel mai bun prieten, mi-a zis. Dar nu ca prieten vin la tine, ci ca si-fi cer sfat, sd md supun fie. Vrei sd md asculli? - Te ascult, am rdspuns eu, dar nu gtiu dacd voi fi vrednic de increderea ce-mi ardl| Valeriu a plecat ochii gi mi-a spus linigtit: - In noaptea asta am privegheat. Agteptam sd vind cAntecul frumos. il cantam in minte. il deslugeam din cerurile inalte din care cobora. Cam greu pentru mine, cdci nu cunosc notele muzicale gi trebuie s-o fac dupd ureche. Eram deci treaz, lucid gi senin, cAnd deodatd am vizut cd am in mAnd fotografia Setei (fata pe care o iubise). Uimit de intAmplare, am ridicat privirea gi la capul patului meu am vdzut-o pe Maica Domnului, imbrdcatd in alb, in picioare, vie, reald.Erafdr6,Prunc. Prezenla ei mi se pdrea materiali. Maica Domnului era aievea lAngi mine. Eram fericit. Uitasem totul. Timpul pdrea nesfArgit. Ea mi-a spus: <Eu sunt dragostea ta! Sd nu te temi. Sdnu te indoiegti. B{_qi4!ava fi a Fiului meu. !1a sfinJit locul acesta acum, pel!1u-sele,vii-toa+e. P-uterile intu12Cf. Ioan Ianolide, Intoarcerea Hristos, ed. Christian4 Ia Bucurepti; 2006, 180-181. pp.
277

pi inci vor mai inspiimAnta lume4 dar vor fi spulberate. Flul meu agteaptdpe oameni sd se intoarcd la credin;d. Azi sunt mai cutezdtori fiii intunericului decAt fiii luminii. Chiar de vi se va pdrea cd nu mai este credinfd pe pdmAnt, sd gtili cd totupi tzbdvirea va veni, dar sa prin foc ai prin pArjol. T-umea insd este multd credinfd gi am ryai are de suferit. venit sd vd imbdrbdte z. Indrdzniti, lumea e a lui Hristos!>Apoi Maica Domnului a dispdrut gi am rdmr" coplepit de fericire. M-am uitat in mAnd, dar nu r'-ar aveam nici o fotografie. Valeriu (Gafencu) vorbea simplu, deschis, fdrd urmd de pdrere de sine. Sufletul lui pdrea un potir din cel mai pur cristal, care se invrednici a-L primi pe Hristos. Cugetul Lui smerit gi paceacu care mi-a vorbit, mi-au dat certitudinea cd nu fusese o ingelare. Md simteam cumva gi eu sfinlit, innoit, participAnd la minune. Cu intensitatea cu care fAgnescintr-o astfel de intAmplare luminile lduntrice, cu sfiald, dar 9i cu convingere, i-am spus simplu: - Dumnezeu ne cerceteazi. Dacd noi putem cddea El va birui. Ne trebuie credinfd, gi acum putem avea mai multd. Si ne rugim! Am fdcut impreund o scurtd rugdciune. Si, in tdcerea camerei 4 pentru muribunzi, sufletele noastre s-au fdcut o clipd scard cdtre cer".

Parteaa V-a SFINTII PARINTI DESPRE VENIREA [,UI ANTIHRIST SI SFARSITUL LUMII
PROFETIASFANTULUI NIFON, PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULUI DESPRE SFAR9iTULVEACURILOR1 PAndla sfArgitullumii, fiule, nu vor lipsi drepfii dupd cum nici lucrdtorii Satanei Domnului Dumnezeu,
nu vor lipsi. Ip*zile_le c_qle_pgj deps-utmd, insd, adevdralii slujitori ai lui Hristos se vor ascunde de oameni. $i chiar dacd nu vor face semne gi minuni ci astdli, vor cdldtori necontenit pe calea cea strAmtd, cu toatd smerqryA.Acegtia vor fi in Impdrdlia lui Dumnezeu mai mari decAt pdrinlii fdcdtori de minuni. in vremea lor nu va mai fi cineva care sd facd semne minunate, deoarece, chiar vdzAndu-I, nu vor vrea si se infelepleascdin luptele duhovnicegti2.
1 Cf. AnuI 2000 gi senmele sfargitultti luntii, volurn redactat de Lln grup de preoli misionari, Chiginiu, (fdrd an), pp.46-47. 'zSlarrtull grratie_ Bnancianinov a intrebu inla t acest cuvAn t al SfAntului Nifon in incheiereasa laPateicul egiptean, care dAnsul pe f-i tradus in limba rusd. intr-o traducere a lii el"*u.rdru MonciuSudinschi, gdsim urmdtoarea versiune a acestui fragment din cuvAntul SfAntului Nifon: ,,in ultimele timpuri, cei care vor lucra cu adevdrat luiDumnezeu s9 -v_g_Lqglg{lde in}elepciune de oameni cu pi nu vor face printre ei semne gi minuni ca in vremea de fa!5. fi vor pagi pe calea unei nevoinle topite tn srEerenie gi, in Imp5rifia Cerurilor, se vor dovedi mai mari decAt Parinlii care s-au prosldvit prin semne" (cf. SfAnhrl Ignatie Briancianinov, Cuahnt despre moarte, ed. Ileana Bucuregti,2000, p.5). 2t3
ii + .r

in primul rAnd,gerce y9_r ry49_upg*-sqAulele-bisericegtidin toatd lumea vor fi cu totul strdini Fi nici--idee . Dar gi inttstf,tdtorii-mqna-

PROOROCIA CUVIOSULUI PAMVO DIN EGIPT DESPRECELE CE VOR FI iN vRslrtuRILE DIN URMA4 Awa Pamvo l-a trimis odatd pe ucenicul sdu ca sd vAndX rucodelia sa.Si fdcAnd gaisprezece zile{drrpd cum ne spunea noud) [in cetate], noaptea dormea in tinda bisericii SfAntului Apostol Marcu; Si, vdzdnd slujba Bisericiipiinvd!6nd gicAtevatropare, s-aintors labdtr6nul. Deci i-a zis lui bdtr6nul: ,,Tevdd, fiule, tulburat. Nu cumva vreo ispit; fi s-a intAmplat in cetate?"Rdspuns-a fratele: ,,Cu adevdrat, awo,irtru lenevire cheltuimzilele noastre in pustia aceastagi nici canoane, nici tropare nu cAntdm. MergAnd firAlexandri4 am vdzutpe cei dinbisericd cum cAntd pi m-am intristat cd nu cAntdm pi noi canoanele pi troparele". I-a zis lui bdtrAnul: ,,Amar noud, fiule, cd au ajuns zilele in care vor ldsa cdlugdrii hrana cea tare, cea zisd prin SfAntul Duh, gi vor urma cAntdrilor gi glasuriloq, cdci,ce umilinfi gi ce lacrimi se nasc din tropare, cAnd std cineva in chilie sau in biserici gi ipi inal1d glasul sdu ca neputinciogii? Cd, dacd inaintea lui Dumnezeu stim, suntem datori sd stdm cu multd umilinfd gi nu cu risp'Andire; ci n-au iepit cdlugdrii in pustia aceastaca sd stea inaintea lui Dumnezeu gi sd se rispAndeascd gi sd ,rte cAntdri cu viers gi sd pund glasurile la rAnduiald cu
Dumnezeu. Cdci iubirea de arginli e urAciune irraintea lui Dumnezeu. Monahii gi mirenii vor da bani cu dobAndi. Nu vor voi s5-i dea la sdraci ca sd le rdspliteascd Dumnezeu cu mult mai mult intru impdrilia Cerurilor. Dicd nu se vor pdrdsi de aceastdldcomie au sd se cufunde in tartarul cel intunecos aI iadului. se v9$$_9]3 c_ei mai mulgi pe calea cea largi gi nete aViir-iiis';1if. Dinlerihon idtre Sion,Ierusalim, 1999, pp. 653-654). a Cf. Pqtericulegiptean, EOR, Alba-Iuli+ 1990,pp.192-193. ed. 275

filelel. Vorfi roblrpery$glulpryqlb-vei hilpr-v-or 5fepart9,


incAt vor fi mai degrabd s=ml4ealePentru oameni decAt pildd de virtute, deoarece virtutea va ldncezi. Vadomni peste tot iubirea*d-g-a.;ittt,dar vai de monahii care se e inaintea vor desfdta cu banii. Cd acegtiav ll{ Dumnezeu gi nu vor vedea fafa Domnului. Monahii gi gi mirenii yo111a_b-gm,g-u =c-4mdtd nu vor vrea sd-i n! inmu llea sci in Dumn ezeu, p_ rnlgglellg-l-a-sdrac i. De acee4 dacd nu se lasd de aceastdldcomie, vor fi aruncali in tartar gi in muncile iadului. Deci atunci, cum am zis mai inainte, tlin;e pe calea cea largd a pierzdrii3.

3in cartea ce cuprinde versurile gi invifdturile-S- fA4tului Ioan Iacob Hozevitul, aceastdprofelie este tradusd astfel: ,,Pand h sfArgitul lumii nu vor lipsi profelii lui Dumnezeu, dupi cum nici slujitorii diavolului nu vor lipsi niciodatd. Lrsd in zilele din urmd, cAfi vor sluji cu adevdrat, cu credinla lui Dumnezeu, cu multd in;elepciune se vor ascunde de oameni. fli cu toate cd nu vor face semne gi minuni ca Sfingii cei de demult, vor merge insd pe calea anevoioasd cu multi smerenie. Acegtia se vor afla in impXrijia Cerurilor mai mari decAt pdrinfii care au fdcut minuni, pentru cd in vremea lor (adicd irnacele zile in care triim noi astdzi, ale lui Antihrist) nu se afl5 nimeni ca si facd semne gi mimrni, ca sd se infierbAnte rAvna lor spre nevoinfele cele duhovnicegti. Pentru cd in toatd lume4 cAfi vor ocupa tronurile arhieregti vor fi cu totul nevrednici (acatalili) gi nu vor avea nici o idee de fapte bune (areti). Dar gi starefii, conducdtorii monahilol, vor fi la fel. Vor fi biruili de ldcomia pAntecelui gi slava degartd gi vor fi pricind de sminteli oamenilol, mai mult decat pildd de fapte bune. fi de aceeanici nu se vor mai gAndi la lucrarea faptelor bune. Va stdpAni peste tot iubirea de arginfi. Dar vai de monahii care se strdduiesc si adune bani, cd unii ca acegtianu vor vedea fafa lui 274

megtegug, sd-gi clatinemAinile,sd-gi picioarele, tArAiascd datori, cu frica lui Dumnezca,gicu eu-tremu1, ci suntem_ cu lacrimi gi suspine,cu 91,?q umilit, mdsuratgi evlav_ios, zic smerit,sd aducemlui Dumnezeurugdciu4e.Cd.iatd, ii vor .cand strica[rA !ie,fiule, c ale

ISPITACRE9TINILORCU ADEVARAT ORTODOC9I DIN VEACUL DE ACUM5 in Pateric scrie cd Sfinfii Pdrinli ai Schitul"i \" d:,,Aintrebatunul: profefit Ce lucrdm noi? $i rdspunzAnd unul dintre dAngii, mareleAvvd Ishirion azis: Noi am lucrat poruncile lui Dumnezeu. $i iardgi intrebAnd a zis: klgsj_upd__noi cgJe{gg_e o=are? a zis: Vor facenumai pe-ig1a4late $i din cAt am lucrat noi. Dar cei de dupd dAngii ce vor face?$i a zis N"q4rqulacelanu vap-ute-_a_ nimic;ci faee pi cgllglq sgvor aflafocereafinvremea le
va fi oare, [incAt] sd se arate ldmurili cu toate cd nu vor avea nici o lucrare gi vor fi mai mari decAt pustnicii cei mai minunafi? a gi sosit, mai grozav acum, cL?p1-o.ple,Lea venirii lui Antihrist, incAt ameninli sd-i piardi pe cei alegi. iela c?-t9_ygrg 9i nr-i_elQ! dg_p_e{iculoasd vrdjmag!! lui Dumnezelr, delaatei, de la cei cu griia
.sTiaducerea din limba greaci a acestui text aparfine SfAntului Ioan Iacob Hozevitul gi a fost publicatd in volumulDin leihon cdtre Sioru, Ierusalim , 1999, pp. 596-597. 'in Pateicul egiptean (ed. EOR, Alba-Iulia, 1,990,p.119) se gdsegte aceastd traducere: ,,FraJri pdrinli ai Schitului au proorocit pentru 4eamut,eeldep-ru1md. Ce am lucratnoi?, ziceau ei. $i rdspunzAnd unul dintre ei, mare cu viafa gi cu numele, avva Ishirion, a zis: Noi poruncile lui Dumnezeu le-am fdcut. fi rispunzAnd frafii, au zis: Dar cei dupd noi, oare ce vor face? Qi a zis: Vor sd vini la jumdtatea lucrului nostru. fli au zis frafii: Dar cei de dupd dAngii? A zis awa Ishirion: Nu au nicidecum lucru cei ai neamului gi rAndului acelui4 ci va sd le vini lor ispitS. $i cei ce se vor afla Idmurifi in vremea acee4 mai mari gi decAt noi gi decAt pdrinlii nogtri se vor afla". 277

perinfii nogtri au zis: ..,Cei sunt in pustia aceast4sdnu ce scrie vielile gi cuvintele pirinfilor pe pergament, ci pe hArtie,ci va sd

p-?1"!19{-sr-saseri+**ptrvoialoq-lilldcirlglg_99-te
necazulce va sd vindr". Si i-a zis lui fratele:,,Agadaq, se voiichimbi oUiceilrile gi agezdmintele cregtiniiorgi nu v^orfi preofi in bisericdsd facdacestea? a zis bdtrAnul: Si multora gi va fi ,,In astfelde vremuri seva rdci d-ragostea necazmult.SJipddiritepdgAnilorgi pomirile popoarelo4, qgastAmpdrut impdr4filoa desfdtarea preofilo_r, lenevirea galugddlox Vqrfi.egUmeni,nebdgdnd seamdde m6ntuiiea lor gi a turmei, osArdnicitoli gisilitori la mesegi gAlcevitori, lenepila rugdciuni gi la clevetiri osArdnici,gataa osAndi viefile betranilor gi cuvintele loq,nici urmAndu-le, nici auzindu-le,ci mai vArtosocdrAndu-le zicdnd:.,De fi gi am fostgi noi in zileleldq,ne-amfi nevoit ginoi>.I i in zilele acelea vo1s.$L se judecAad {qfgtgle.qelo_rp.Jrt ici, ju_aecaf aaru.i, nepirtiiila b" ."t re.e. h judecatd, cn 4eqdjindpe vdduve gi pe sirmani chinuindu-i. incd gl in nfd, curvie, urdciune, vrajbd, furtigagurigibefie".$i azisfratele:,,Ce inJdrAtda. ?.qyisti. va facecineva in vremile gi anii aceia?" a zis bitrAnul: Si ,,Fiule,inacele , mare seva chemain
216

numai la cele pimAntegti sau de la cei destrdbdlafi care nu pot ugor sd vatdme pe cregtini. vine de la

re gun_t 4scu4p!Cuitat _{ggq.r?n-i red qdgi s114! curafi.Predicd frali gi ei Ortodoxi4 dar oatqqu-m_Simbatdti+refaqutd dupd placul lupii 1cgs_teia al stipAnitorului acesteilumi. gi lor !_redica e ca o hrand prielnicd,carea inceput si se strice gi in loc sd hrdneasci,otrdvegtepe cei care o mdnAncd. in rAndurile cregtinilor. A*c_ep,!iq ge\1i de pe Despreei a profelit Domnul cd vor fi in veacul -q1md. cel de apoi: ,,Mulfi vor veni intru numele Meu= pe gi mulfi vor ingela" (Matei24, 5).
Vorbesc gi fralii mincinogi de sfAnta pi preadulcea Ortodoxie, de dragoste, de curd;ie, pentru fapta bund, de smerenie gi de virtute, gi ajutd obgtile cregtinegti.QAf e de g1g_qpentru ortodoc$ii c fi gi gimpli sd infele?81pS qrye-auinainlea-lor. CAt e de upor si fie atragi de ideile lor cele "fi-losqliqglg_i sd ii creadd. Dacd rdscolegtecinev,a t4lggelgle_dcestor-66ps41i,vagdsi nu dragostea cea fierbinte pentru Dumnezeu, -c,ijnehinarea care se numeste ,pm".

nici un folos gi lenegi,neingrijindu-se nicidecum de fapta bund, robili de patimile pdcatului, pentru ci de acolq de u!r-d9l=auars Pe Satana nevoitorii cei dintAi, tota9a 9\ pA{olcascd. $i de unde s-a\ [de acolo] are s-daldd g_!_qq ri. biruit, va birui pi el pe monahii cef Unde a sporit dreptate4 acolo vor prisosi mai mult

a lavre unde nu este [via]d] de ob9te, gi pentru cd s-au defS.imat sfintele qsegg_q-:e,fuilalt; ca,noanegi nevoinla cea duhovniceascd, se vor Pune

inf ird faptlbyrag.grij 'P-@tinale_lrclujbe. pi cu $a$nd cu silaegumeniile, daruri, negliin{si turma gi frdlime4negtiindci ulvetegi sdpovdluiascd ei suntchip gi pildd de folospentrucei careurmeazd Jq faptabund li n.{$eleg!-ld Se_e1-eg i91-sea$4lui Duol."re.t_fa_giua iudecd!!!p-gnlru!urm4fqr. $i din
piicina 4epdqdriiQgumgljlsr care nu poartd grijd de tui 9i Dupd acee4robul lui DumnezelJ,Moise, a vdzut G nor gi--v6rtej,
miazdnoapte. cici ii alers Tlgg!g4p!'., cdci alerg- r monahicesc se imprdgtia de blestematele eresuri 9i
219

PROFETIASFANTULUI MOISE ARAPUL DESPRE CATUCARII DIN.NEAMUL CEL DE PE URMA? SfAntul Moise Arapul a profefit, zicAnd cd in zilele celede pe urmd aleveacului al gaptelea jumdtate,viala gi
monahiceascd se va defdima cu totul prin mijlocul tulburdrilor gi al gAlcevilol, intunecafi, fdrd
?Cf. SfantulIoan IacobHozevitul, Din leihon cdtre Sion,Ierusahrn,1999, pp.274-276.
278

1a el

p_g s!le1_u mulli sd lepe-de!1a1nele monahicegtr;isi se insoare. Atunci, pulini nevoitori care vor fi incercaji ca aurul gi argintul in cuptor in necazuri multe, in prigoand pi strAmtorare, se vor ldmuri. $! caf! se vor q}i al]g_1aqg{q_gi vor birui atAteaispite infricogate/ se vor preamdri gi se vor preasldvi gi se vor cinsti de Dumnezeu mai mult decAtacei care au rdbdat cdldura gi zdduful zilei pi gerul noptii. Dupd aceea avd.zut robul lui Dumnezen, Moise, cd a trecut iarna aceea a necazurilor gi ispitirilor gi prigoana acelor infricogate eresuri pi s-a fdcut linigte. $i, dupd ce vor trece cAfiva ani, iardgi se va disprelui ceata ceainsereascd or ti va,{_yg le a r, mai multe pi mai silnice. Avdzutcd monahii vor petrece impreund cu cdlugdrifele gi impreund cu pofta cea rea va veni gi tirani4 cdci gi cei ce nu vor voi, s.evor batjocori cu sila. r se vor spurca prin pdcatul desfrAului gi &rgolli pleoje_s{e lorvorpreacurvi, asemeneagi ei vorpreacurvi cu altele.Atunci vave4! urnnezeu gi va distruge tot neamul cel viclean gi-l va trimite in focul cel vegnic. Deci, fericili vor fi cAli nu se voJ pleca la cea mai mare fdridelege a necurdfiei, care estemai silnicd gi mai grea decAt ucidere4 ci se vor impotrivi gi vor mustra fdrddelegea ca SfAntul Ioan Botezdtorul, gi vor stdrui mustrAnd amestecareade sAnge. $i vor fi ucigi de cei prea fdrddelege, spurcafi gi prea necurali oameni din vremea aceeagi apoi se vor odihni in sAnul lui Avraam, Isaac pi Iacov, al preasldvililor Patriarhi, gi vor locui in Impdrd;ia Cerurilor cu toli Sfinfii, bucurAndu-se gi veselindu-se, de care [bucurie] sd ne invredniceasci Dumnezeu pi pe noi, cu darul Lui cel SfAnt.Amin.
220

POVATUIRE 9I INATNTTVESTIREI ale SfhntuluiAnstolieaI Optinei (1855-+1e22) d vor veni Fiul meu, si gtii cd vremuri grele, dupd cum spuneApostolul, vei vedea ci dinpricinaimpulindriicred.inlei,latdcili!9.5-idez]-ir,arite vor apdreain biserici gi, cum mai dinainte au spus Sfinfii Pdrinfi, pe-gcaunele-ieradrilor gi in mindstiri nu va mai t in viala duhovniceascd. fi atunci n se vor rdspAndi pretutindeni Din care pricind, neamului omenesc va pi pe mulli vor ingela lucra cu pricepgre, ducAnd in rdtdcire, de e cu putinfd, pi pe cei alegi. Nu va incepe prin lepddarea dogmelor despre SfAntaTieime, Dumnezeirea lui Iisus Hristos sau e va incepe a Ndscdtoareade Dumnezeu, c invdldturile Sfinlilor Pdrinliprimite de la Duhul - insigi invdldtura Bisericii. Viclenia vrdjmapului SfAnt gi uneltirile lui vor fi indreptate impotriva unui numdr
1invSldturi ale SfantuluiAnatolie al Optinei publicate in colecfia clescrieri Vremuile de pe urmd si celede acum (edlyie americand)' 221

al celor incercali in viafa duhovniceascd. fte__Ur-i,c, vo! igi Efellq_iit pulg mA4qp9-B=isedcd, vor numi peste tot slugile,iar viala religioasi va fi lepddatd. insd Domnul nu va ldsape robii Sdifdrdapdrare*gi-intru El negtiinfd. a spus:.Dupi rq-a4ele-lsr vefi cunoaste"(Matei7,76ii 20).$i sArguiegte,te osebg;ti depdstorii adevdrafi; s5-i aceifuri de celeale Duhului, caresfAgie turma duhovniceascd, intri pe u9i in staul,ci sarpe ailrrea" ,,nu ,dupi cumaspus-oDomnul,a t,nimicind cu de-a sila dumnezeiascaorAnduiale - pg acegtia MAntuitorul ii numegte,,talhari- (loan 10,1). Dup d-lucrare, adevdrata lo r sluj i re eI teplig;o_[irea a i, intemnilarea lor, cdci fdri aceastd slujire,furma duhovn_iggascd arputea sd nu fie prinsi. Drept acee4fiul meu, dbatjocorindu-se lucrareadumnezeiasci,invdldturile Pirinfilor gi orAnduirea ldsatdde Dumnezeu, slqtii_ed ereticii au gi apdrut, chiar daci pentru o vreme s-ar putea sd-gi tdinuiascdrelelevoiri sauvglgtla1nba pe nesim]ite credinla dumnezeiascd pentru aizbutimai bine, ingelAndu-i pe cei neiscusifi. Ij -r_o.pftgqai nu doar pe pdstori, ci gi pe slujitorii lui Dumnezeu,cici diavolul, careoeArutuiepte rdticirea viefuirea dupi r6nduiala lui Dumnezeu. nq Asemenea lupilor in pigi de o_aie, fi cunoscufi vor de - aceiavor fi triddtori care vor pricinui urd gi rdutate pretutindeni; gi de aceiaa spus Domnul cd se vor cunoagte,,dupi roade" (Luca6,43-45). Adevdralii
2 Aici cuvAn tul eretic poate fi in;eles prin extensie gi in sensul de apostat, iar cele petrecute cu Biserica in vremea stdpAnirii atee comuniste adeveresc irrcd o dati puterea prooroceascd i cuvintelor SfAntului Anatolie. 222

slujitori ai lui Dumnezeu sunt supugi,iubitori de frafi pi ascultdtori Bisericd. de In vremeaaceea,

Acegti urAtori ai viefii monahale, care a-unurnai i af fuf!;igare a crqdintei, se v or nevo-l--sd- ragdpemonahi departealor, fdgdduindu-le i, I pe cei care__nq_.s_e___supun. Dinpricinaacestorameninldri,c I vor fi foefleqqlifi, shinr ifi_depropria neputinfi. De vei trdi sd vezi acelveac,bucuri-te, cdciin vrem i care nu 4q qllg vi{u}i, vor primicununinumaip_qLlrf, L$ggf4jAi,+_cfedi4!d,dupd cuvAnful Domnului: ,, Mi va mirtqrisi ina!4_tea oamenilor,mirturisi-l-voi gi Eu inaintea Tatilui Meu Celui Ceresc"(Matei1-0,32). u! Nu pierde cununa primitd, ca sd nu fii lepidat de Hristos in intunericul cel cumplit gi in chinul cel vegnic. b ri, cici atunci Domnul iii va ajuta fie; iar Sfinlii Mucenici gi Mdrturisitori vor privi cu bucurie la lupta ta. Insd, , vai monahilor legati de averi gi b"gelii gi carede dragul celor mat ca ingigi si se robeasci ereticilor. spunAnd:,,Vom crufa mdndstirea,iar Domnul ne va ierta". Ng!_o_f_oS!Il. lli, ei nici nu gAndesccd p ri11fileq_iri (e-rezii)pi rd.tdcif 4ia-rr- y.4-1L4!1a-1n i, glql milastire,gi ci apoi nu va mai ti osfAnti mdndstire,ci ziduri goaled-incare va plecape veci.
223

Dar Dumnezeuestemai putemic decAtdiavolul g1.. nu-i va pdrdsi niciodatd pe robii Sei.Lo,fSXrsta tger{u cregtini;r{ga{ rali, p dndla sfArg veacurilor, dar ei vor itul a[ege_l i. Nu te temede necazuri, ci tem-e-te p4.qejdioasardtdlire, cdci ea izgonepte dg harul gi desparte Hristos;din carepricind,Domnul a de poruncit ca in apafel sd-lsocotepti eretic,incAt,,si-1i pe fie tie ca un pigAn si vames" (Matei18,1-7). fiul 9i uta ir:rtdregte-te, meu, ir harul lui IisusHristos. Cu bucurie grdbegte-te mdrturisire gi la indurarea sula ferinfei, ca bun ostagal lui Iisus Hristos, Care a spus: ,,Fii credinciospAni la moarte 9i ifi voi da cununa viefii!" (Apocalipsa 2,1,0) Acestui4 impreundcu Thtdlgi cu Duhul SfAnt, cinste9i slavdin vecii vecilor.Amin. CUVANT DESPREANTIHRIST1 al Sfintului IoanDamaschin Se cuvine sd se gtie cd trebuie sd vini Antihrist. tot cel care m-r_merturj-reFte Fiu_llui cd Dq-qneze-u-avenirir.ti.tpQ l;;;i, 3;z loan 7),gdeste Dumnezeu desivArgit gi cd S_af1c_g!_orn desdvArgit, fiind in acelapitimpgi Dumnezeu.Dar in senspropriu pi special,Antihrist se numegteacelacarevine la sfArgitul veacului (Matei 13, 40; 24, 5). Tiebuie, insd, mai intAi sd se propovdduiascd Evanghelia la toate neamurile, dupd cum a spus DomnuI (Matei 24, 14).gi atunci vg_ po_frivnici lui
i SfAntul Ioan Damaschin, Dogmatica, traducere din limba greaci de Pr. Dumitru Fecioru, ed. Script4 Bucuregti, 7993, pp.

Dumnezeu. Domnul le-a spus lor: ,,Eu am venit in numele Tatilui Meu 9i nu Mi primi
ntlmele lui Ei pe acela il vefi primi" L +, Apostolul: ,,Pentru aceea, pentru ci n-au primit
lt

2,10-12). Agadar, iudeii n-au4rimit pe fromnul lisus HriqloJjl lg$nezer4 Care este Fiul lui Dumnezeu, dar vor primi pe ingeldtor, pe cel care se numegte pe sine Dumnezeu. Cd se va numi pe sine insugi Dumnezeu, il invali ingerul pe Daniil, spunAnd aga: ,,Nu va fine seami de Dumnezeul pirinf ilor lui" (D aniil 11., ). Iar 37 Apostolul spune: ,,Si nu vi amigeasci pe voi nici in-

tr-un chip, ci va_very Fpea"."" a".t"ai"g iul-p!9ry*igirpohivnicgf 9i_sqya4$[a_o-mulpicatului,f


care se ilalfn mai pregus de tot ce este Dumnezeu sau esteinchinat, againcAt si gadi el, aritindu-se pe sinegi cum ci ar fi Dumnezerr" (2 Tesaloniceni 3-4). Cdnd 2, spune Apostolul ,,in Biserica lui Dumnezeu", nu vore. beite de Bisericanoastrd, ci de ceaveche, ei. Nu ya veni Cdci pentru Hristos, s; pentru acest motiv se gi numegte Antihrist. Tiebuie mai intAi sd se predice Evanghelia la toate neamurile (Matei 24, 14).,,$i atunci se va arita cel firi i, cu toati de lege, a qinr_i-vgnire.va fi cu I e gi cu-min-uni mincinoase, cu toati amigirea nedreptifii la cei care pie1, pe care Domnul il va omori cu graiul gurii Sale 9i-l va pierde cu venirea aritirii Sale" (2 Tesaloniceni 2,8-9). Deci nu insupi
225

200-202.

sd locuiasci diavolul in el. Se nagte, deci, din curvie, dupd cum am spus, este crescut ir ascuns gi pe neagteptate se riscoald, se impotrivegte pi ilnpardtegte. La urceputulimpdrdliei lui, dar mai degrabd a tiraniei lui, ia chipu_l gfinjeniei, dar cAndajqnge stdpAnitor, persecutd Bisericalui Dumnezeu (Matei24,6-10) gi-gifacecunoscutd toatd rdutatea lui. Va veni cu -slqnqgi_nqinuni mincinoase" (2 Tesaloniceni 2,9),ingeldtoare gi nu adevdrate,gi i , ii va ingelagi.iva desparflde t ,,si, se sminteasci de va fi cu putinfi 9i cei ale9i" (Matei24,24). Vor fi trimigi Enoh gi Ilie Tezviteanul (Maleahi 4, 5; Matei 17, 10-12;Marcu 9,11-12), gi ,,vor intoarce inima pirinfilor citre copii" (Mnleahi4,6), adicd,sinagogacitre Domnul nostru Iisus Hristos gi cdtre predica Apostolilor, dar ei vor fi omorAfi de Antihrist. $i va veni Domnul din Cer, in chipul in care Sfinfii Apostoli L-au vdzut mergAnd la Cer (Faptele Apostolilor 1,11), Dumnezeu desdvArgit gi om desdvArgit, slavi gi putere (Luca21,27) giva omori cu pe omul fdrddelegii gi pe fiul pierzdrii cu Duhul gurii Lui sd nu_49!ep!e_pe d cum hrsugi ne-a dat incredinlare(Matei16,27;25, 31;Luca21,27).
trAAA

CUVANT PENTRUA DOUA VENIRE A DOMNULUI, SFAR9ITUL LUMII 9I VENIREA LUI ANTIHRIST1 al Sffrntului Efrem Sirul \ \ Cum voi putea eu, Efrem cel prea mic, pi pdcdtos,\i plin de grepeli,sdspun celemai presusde putereamea? Daf, de vreme ce MAntuitorul, prin a Sa milostivire, pe ceinecdrturarii-a irvdlat inlelepciuneagi pe credinciogii ceide pretutindeni i-a luminat pi pe a noastri limbi o va lumina cu indestularespre folosul gi zidire4 gi a me4 a celui ce zic, gi a tuturor ascultdtorilor.$i voi grii intru dureri gi voi spune intru suspinepentru sfArgitullumii acesteia acumgipentru de iaqade_{fgine qrmplit gi balaur,cel ce pe toatecelede sub cer gi -sd gi , incAt de ar pute4 sd amigeascdgi pe cei a-!gpi, pe t e 9i cu ndluc_iri de ardtdri,galq"Ae-yql_f qU_l_(Matei24,25). aEqd_e--qetredfu DDumnezeului Celui SfAnt,va lua upa-hgeduinla stdpAnireca si irgele lume4 firnded_q:a inmql[t pdsapi pretutindeni, tot felul-de lucrdn-relgse ldlaJeaJ-usrii, lucleaze.$i pentru aceast4P_reacuratul Stdp^an slo!_qzi -v_a i, ca_sd lumea-pentr-u pigAigpitea.sci ndtateaei, de vreme ce oamenii au voit a se depdrta de Dumnezeugi a-l iubi pe vicleanul (2 Tbsaloniceni 2,1L). Frafiloq, v-a-fi-irr vremurile acelea gi -, cAndsevor sdrrA-rFi-s-emne fi minuni cu multd stdpAnirede insugi balaurul, c.Ar1d se va ardtape sineca un dumnezeu,c_ll!-4luetlijnfrig-egale,
'Text reprodus dupi anexele editoriale din vol. Sfantul'feofilact al Bulgariei, Thlcuirea Sfintei Euanghelii de Ia Matei, ed. Sophi4 Bucuregti, 2007, pp. 437-443. 227

-.

zbllratdr4.vl^fi\]h,I

cqingedi-ivvfuafil

Tesaloniceni 4). CF) indllAndu-seinaintea 4 yor striga cu tirie, le, infficogAnd fdrd de mdsurdpe tofi oamenii.Atunci, frafiloq,oaree-ine neclintit, avAndu rr sufletul seva afla irrgrddit gi pe-tregand Fiul Dumnezeului Celui Unuia-Ndscut, siu ser-nrr:ll nostru, adicd SfdntaSa Cruce?CAnd va vedea necazul acelanemAngAiat, fdcut-pretutindeni,peste tot sufletul iarigi nici sldbire, carenu va aveade nicdieri m6ngAiere, pg pameft+i pe mare; cAnd va vedea toatd lumea tulbuatd gi va fugi fiecaresese-ascundi.in munfi, unii adicd murind deloame, iar al|ii ca cearatopindu-,sede setecumplite gi nu va fi cine si-i miluiascd pe ei; c6nd va vedea toate fefele ldcrimAnd gi cu dorire intrebAnd dacdse mai afld oarevreun cuvAnt al lui Dumnezeu pe pdmAnt.$i niciieri nu-l va auzi. Cine, oare, va suferi zilele acelea? cine va rdbda $i necazul cel nesuferit, cAnd va ven_r_alllesteealCapoBoarelqr ce vor purcede de la marginile pdm6ntului pentru vederea tiranului pimulti inchinandu-se inainteatiranului, strigAndcu cutremur: ,,Tu epti mAnfuitorul nostru!"? Marea se va tulbura gi pdmentlrl se va usc4 cerurile nu vor plou4 tulpinile se vor vegtejigi tofi cei ce vor fi pe pdm6ntulRisiritului, cdtreApusvor fugi de multd fricd. $i iardgi cei ce'vor fi la Apusul soarelui vor fugi cdtre Rdsdri! fugi-vor cu cutremur. Atunci, lqAnd obra-znicul stdpdrute, trimite draciin toatemarginile pdmdntului, va casdpropovdduiascd plini de irdrdznire: ,,Impirat mare s-aardtatcu slavi. Venili de il vedefi pe el". Cine, oare,va avea-s-u,fle1ds diamant, incAtsdsufere vllejgt_tel9q!_e_qlq4lglilg3sglgL?Cine, oare/ va fi acest om - precum am mai zis -, ca toji Ingerii sd-l fericeasci pe el? Cd eu, frafilor iubitori de Hristos gi desdvArgifi,
228

rr-am infricogat numai din pomenirea numelui balaurului, cugetAnd in mine necazul ce va fi oamenilor in vremurile acelea gi in ce fel se va ardta acest ba(aur pAngdrit gi aspru [amamic] neamului omenesc. Iar m\t r, celor ce ver putea birui rlal amar se va ardta vor fi mulfi cei ce se vor afla nilucirile lui. Cd atunci vor putea manlui binepldculi lui Dumnezeu ti s_e

i, cu multe rugdciuni m gi plAngeri nesuferite. Ci Dumnezeu Cel SfAnt, vdzAndu-i pe dAngii intru plAngerenemAngAiati 9i intru credinli curati, se va milostivi spre ei ca un Pdrinte pe iubitor de fii pi-iiya_pdz-r ei unde sevor ascunde. Cd incet4_cd_qlaldpeSfinli ti pe preapAngdritul n_q_ya pdmdnt+r-pe nnre, socotind ci va impirifi de acum inainte pe pimAnt, gi p_etojiii\ra_supirne.9i va socoti ticilosul sdsteaimpolrivi ftr ceasulacelainfricogatcAnd va veniDomnul din Ceruri, negtiind migelul a saneputinld gi mAndrie,pentru carea gi cdzut.Cu toateaceste4 v@ltiVa petoatec um i nc i noas-e,le semnev_rijitoregti;gi nu va fi in vremea aceea cAndva veni balaurul,sldbirepepdmAnt, , , morli gi infometati intru toate marginil*e-pdmdntului. insugi Domnul nostru, cu Cd dumnezeiasca gurd a zis: ,,Ci unele caacestea s-au nu Sa (Matei24,21). aritat din inceputul zidirii" Iar noi, picdtogii, cu ce vom asemina nevoia sacea peste mdsurd de mare, inci gi netAlcuitd,de vreme ce Dumnezeu aFaa numit-o pe dAnsa?insd si-gi pund fiecaremintea sacu dinadinsul intru sfintelecuvinte ale Domnului gi MAntuitorului nostru,cum ci pentru nevoia pi necazul cel prea mare, va scurta zilele necazului aceluia,prin a Sa milostivire sfdtuindu-ne pe noi gi zicAnd:,,Ruga}i-vi ca si nu fie fuga voastri nici iarn4

nici sAmbdta" (Matei 24, 20). $i iarigi: ,,Privegheafi totdeauna, adeseori rugAndu-vi ca si vi facefi vrednici a scipa de necaz 9i a sta inaintea lui Dumnezeu, ci vremea este aproape" (Luca20, 36).$i infu aceastereutgte, z4ge14_to!i nu credem, dar sd ne rugdm necontenit gi cu lacrimi gi cu rugdciuni, noaptea Si ziuE cdzAnd la Dumnezeu, ca sd ne mAntuim noi, pdcdtogii. Dacd are cineva lacrimi gi umilinfd, sX se roage Domnului, ca si ne izbdvimdenecazulceva fipepdmAr ca si nu vadd nicidecum nici pe fiard, nici sd au"rd .Vteaz suflet va avea cel carevaputea inmijloculsmintelilor. Cd d4ci d,lesneva fiinconjurat gi va fi robit de semnele balaurului celui rdu gi vielean. $i neiertat se va afla unul ca acestala Judecatd,firtrucAt siegi vdnzdtor se va afl4 ca unul ce a crezut de bundvoie tiranului. De multe rugdciuni ;i lacrimi avem trebuinfd, o, iubililoa ca sd se afle cineva dintre noi intdrit intru ispite. Fiindcd multe v_ol, cele ce se vor face, pentru cd luptdtoare fiind impotriva lui Dumnezeu, pe toti va voi sd-i piardd. Luafi aminte, frafii mei iubitori de Hristos, ce a fdcut israelitenilor in pustie cAnd iegeau din Egipt, cum i-a amdgit pe ei ticilosul gi preaspurcatul, ca sd facd toli acel picat preacumplit, cd a invdpatpe Valaam ca sd dea Iui Balac, impdratul madianifiloq, sfat rdu, gi pe popor sd-l amdgeascdspre curvie, ca deodatd cu totul id-i

li intre la dAnsele.Cd femeile nu luau platd de la popor, ci ii sileau pe toli cei ce veneau la dAnsele,si jertfeascd. ii au pus inaintea boierilor pe fiicele boierilor; agijderea ei bogafilor, pe fiicele bogafilor; iar pe cele mai multe ,l intre femei, de obgte,la tot poporul cel de jos, vrAnd pe tofi deodatd sd-i vAnezespre moarte, ca nici bogatul sd. nu se ingrelogeze de cei sdraci, nici boierii de fiica cea sdracda celui de jos (Numeri 25). Vdzut-ai lucrarea nedreptdfii gi vicleana megtegugire, cum tuturor le-a sdpat gropi spre moarte? Vdzut-acineva dintre voi, cAndv4 vreun lucru ca acesta fdrd de rugine? Pe curvie a tinut-o ca pe sabia cea cu doud tdiguri, cdci ti cumplite secerau femeile pe cei ce intrau la dAnsele:gi ca sd jertfeascd,gi sd curveascd. Cdci iqeeeEtle!_ya {Aqellfenul, ca tofi sd cAnd va veni in vremea s4 la poarte pe to!i, pi plinirea vremurilor; sd 4mdgeascd apoi aga sd cu_mp-e1q4ceptia buc4le gi tot felul de trebuinle; gi sd pund poviluitori [cArmuitori] de PoPor/ porunca lui. ca tofi sd sdvArgeascd Luali aminte, fralli mei, la .covArgirea fiarei gi igi incepe megtegugirile vicleniei, cum lu : cd dupd ce seva strAmlora qineva de lipsa de bucate, a primi pecetea aceluia pdgAne-iicul chip, dar nu peste toate mddularele trupului, ci peste mAna dreaptd, agijderea Fi pe frunte, ca sd nu aibd stdpAnireomul a se pecetlui cu mAna dreaptd cu semnul Sfintei Cruci, iar pe frunte nicidecum a se insemna cu SfAntul Nume al Domnului, nici cu Preasldvita gi' Cinstita Cruce a lui Hristos gi MAntuitorului nostru.

cu spurcatele acele4 mai inainte sri aducd jertfa gi apoi


230

Ci stieticdlosulcd,dacd Domnului, se-risipegte t 9i Pentru este aceasta dreaptaomulqi, cd aceasta cea pecetiuiegte
237

care pecetluiegte toate mddularele noastre. Asemenea gi frunte4 care esteca un sfegnicce poartd pe fald fdclia luminii, adicd semnul MAntuitorului nostru.

Deci, fralii mei, infricogati nevoinfd va fi tuturor oamenilor celor iubitori de Hristos, ca pAndir ceasul inchipui balaurul puterea sa irn locul Crucii MAntuitorului. Ce in acestchip va faceca Numele Domnului gi MAntuitoruiuinostrunicidecumsdnu sepomeneascd in vremurile acestuia. aceasta va face,fiind_cd.se Si o teme gi se culrgmurd,neputinciosul,de SfAntaPutere a MAntuitorului nostru. Cd de nu seva tlui cgpeqeteqel4rria de ndlucirils hriji
Domnul nu Se va depdrta de la unii ca acegti4 ci ii lumina gi ii va trage citre Sine. Secade sd inlelegem noi, fraJilor,cu tot dinadi cd ndlucirile vrijmagului sunt nemilostive gi fdrd de omenie. Iar Domnul nostru cu linigte va veni la noi,la toli, ca sd goneascdde la noi megtegugirile fiarei. Deci noi, linAnd neabdtutd credinla lui Hristos, cu ugurinld vom birui puterea tiranului. GAnd neschimbat si ne cAgtigdm,gi bund statornicie, gi se va depdrta de la noi neputinciosul, neavAnd ce sd ne facd. Eu, preamicul, frafilor, vi rog pe voi, iubitorilor de Hristos, sd nu nb molegim, ci mai vArtos sd ne facem putemici cu puterea Crucii. Netrecuta nevoinld este lAngd ugi. Platoga credinfei sd o ludm toli. Sd scoatem cu ..dragoste din Izvorul cel dumnezeiesc nddejdile mAntuirii \ sufletelor noastre- pe nezidit4 zic, iubi;ilo r frafi,Treimea Cea de o Fiinfd, Care estelzvor Ce izvordgte viafd. Dacd se va ingrddi cu acest fel de arme sufletul nostru, nu va fi cdlcat de balaur. Cu toate aceste4 se cade-noui a ne r , nici si ne fie fuga iarna
232

Deci, fili gata, nigte robi credinciogi, ca neprimind pe altul. futUl pi pierz-dto4rl cel fdrd de omenie mai gi intAi va veni intru ale salevremuri, ca sd fure gi sdjunghiegi sdpiarddturma ceaaleasia lui Hristos,Adevdratul Pdstor. qs.ffplA!4bipuJ Adevdratului Cdci Ilqlor, ca si ingeleoile turmei. insi cei cg vor cunoagtp cel sfAnt al Adevdratului Pdstor,indatd il vor recunoapte. Cdci g nu se aseacu_Eel Adevdratului Pdstor, qldn_{ fiindcd al Glasulfiind plin de chipul furului, indatd t I. secunoagte ce fel esteacesta. in Deci, sd ne invdldm, o, prieteni,cu ce fel de chip va veni pe pdmAntgarpelecel fdri de rugine,fiindcd MAnhritorul, vr6nd sdmAntuiascd neamulomenesc, ndscut 9a din Fecioard prin chipul omului a amdgitpe vrdjmapul gi cu SfAnta Puterea Dumnezeirii Lui. $i,bland gi smerit a fostpe pdmAnt,cape noi sdne iral;e de la pimAnt la Cer. Cici cu incredinlare pi cu adevirat, Dumnezeu Cel Ce S-azimislit, AcelagiintrupAndu-Se, AcelagindscAndu-Sedin Sfanta Fecioard trupul nostru,a mAntuitprin cu patima Crucii tot neamul omenesc, d6nd porunci. $i iardgi va sd vind ir ziua ceamai de pe urm5, sd judece viii gi mci4ii rsisd rdspliteascdtuturor dupd faptelelor, drepfilor gi necredinciogilor, un Drept judecdtor. Aceasta ca . noscAnd-ovrdjmagul, cd iardgi va sd vind din Cer .-iomnul cu slava Dumnezeirii, a socotit gi acestasi ia asuprasachipul Venirii Lui gi sdne ingelepe noi.

fel $i nu el insugiseva intrup4 ci cu acest de chip va veni preapAngdritul, un fuq,casdirgele pe tofi: smerit,linigtit, ca
ZJJ

urAnd celenedrcptc, drnspre idoli irrtorcAndu-se, evlavia mai cu seami cinstindu-o, bun, iubitor de sdraci,peste misurd de frumos, prea cu bund asezare,blAnd cdtretoti, cinstind cu cuviinfd neamul iudeilof, fiindcd ei a;teaptd venirea aceluia.9i, pe lAngd toate acestesefirne,va face icu multd stdpAnire.Seva fdgdmicicu viclegug, sd placd tuturo4,ca degrabd sd fie iubit de cdtre mulli. Daruri nu va lu4 cu mAnie nu va grdi, mAhnit nu se va ardta gi c va amdgi lume4 pAnd ce se va faceimpdrat. $i dupd ce multe noroade gi gloate vor vedea nipte fapte bune ca acesteapi puteri, tofi cu o socotealdse vor face gi cu bucurie mare il vor propovddui pe el impdrat, zicAnd unii cdtre altii: ,,Au, doard, se mai afld vreun om bun pi drept ca acesta?"Si, mai mult, poporul cel ucigag al iudeilor il va cinsti gi se va bucura de impdrdlia lui. Pentru acee4 ca unul ce va cinsti mai mult locul gi templul evreiesc,va ardta lor cd are purtare de grijd pentru dAngii. CAnd va impirdfi balaurul pe pdmAnt, cu mare sArguinld popoarele i se vor face ajutdtoare. Edom gi Moab, incd gi fiii lui Amon i se vor inchina cu bucurie, ca unui adevdrat impirat, gi ei se vor face cei dintAi apdrdtori ai lui. Se va htdri indatd impdrafia aceastagi va b4 A{qE rlq4.Apoi, se va inil}a inima lui gi va vdrsa balaurul amdrdciunea s4 punAnd inaintea celor din Sion tze_nizurl morfii. TulburAnd lume4 va clinti marginile, va necdji toate, va pAngdri suflete. Cdci nu se va mai arita ca un cucemic, ci cu totul intru toate aspru, fdri de ornenie, iute, mAnios, cumplit, nestatornic, infricogat, slut, urAcios, grefos, sdlbatic, pierzdtor, obraznic gi sArguindu-se- intru a sa nebunie - a arunca in groapa pdgAndt5lii tot neamul omenesc.
234

Cu milciuni [ingeldri] va inmul;i sernne in mulfime. Si stAnd inainte multe alte popoare gi ldudAndu-l pe el p intru care popoarele vor sta inaintea lui, gi le va grdi cu indrdznire: ,,Cunoagtefitoate popoarele puterea gi stipAnirea mea. Iatd, inaintea voastrd a tuturor poruncesc acestui munte ce este de cealaltd parte, ca acum sd se mute de aici, de aceasti parte de mare, prin cuvAntul meu". Si va zice spurcatul: ,,Jie i;i poruncesc: Mutd-te dincoacede mare!" $i va alergamuntele insd nicidecum clitindu-se din temeliile sale, cdci cele ce Dumnezeu Cel Preainalt dintru inceputul zidftli le-a intdrit gi le-a indlfat, asupra acestora preaspurcatul stdpAnire nu are, cu ndluciri vl41_tglgfti. Si, iardgi, altui munte ce'va rtu i., uaarrc..i mirii celei mari, fiind ostrov foarte mare, ii va porunci sd se ducd gi pe uscat sd stea in ldrmuri veselitoare spre veselia privitorilor, ostrovul nicidecum din mare migcAndu-se.Iar balaurul igi va intinde mAinile sale gi va aduna mullime de tArAtoarepi de pisdri. Agijderea va pSgi pe deasupra adAncului gi c-ape qqcat vag-qbla peste el gi le va ndluci pe toate. $i mulli vor crede gi il voi slivi pe el ca pe un dumnezeu tare. Iar i celor ce vor avea pg pun4ezguintru er, se vor lumina pi cu de-aminuntul vor privi prin credinli curati gi r c i. Dupd aceasta va sui pe apa se mdrii gi agava umbla pe apd ca pe uscat.Si aga i lumea gi mulyi vor crede lui pi il vor sldvipe el ca pe un dumnezeu tare. Iar cAgivor avea i Dumnezeu intru dAngii gi luminafi, vor cunoagtecu adevdrat cd nici muntele nu s-a migcat din locul sdu, qlqr,_eq_t-to_vlll mutat dinmare pepimAnt. nu s-a intru numele sdu le va sdvArgiAntihrist. $i toate acestea

\ Cd umeascd pe curatul nume al Thtdlui at Fiului gi d Sfanl.rt.tifX-n, cdci este luptitor de \ li Dumnezeu gi fiu al pierzdrii. Acestea aga fdcAndu-se gi popoarele inchinAndu-se lui gi ca pe un dumnezeu ldudAndu-1, dlndin zi Seva !,.rania Cel Preainalt din Ceruri- igi va intgarce faJa Sa dinspre el gi se vor face crumerumplite, foametqnecurmatd,cqt{claurc_nc1tteetate,lipsgrl+ts_trdmlor_are PJ9lqtindeni, nec,az mare, morli-necontenite, temere in-f-ricotatagi tremurnepovestit. Atunci cerurile nu vor p.loua pdmAntul nu va mai rodi, izyoarele vor lipsi, rAurile vor sec4 lg_{banu va mai odrdsli, v.erdeafa nu va mai rdsdri,.qgpqgii din rdddcind se vor usca gi nu vor mai rodi, p.,eptiiry_r,qrii chilii dintr-insa vor muri. gi Si, aga,l4area va trimi_tgSulqare+i_erzdtclare g ir-r-ftic-sgat, incAt vor sl6bi gi vor muri oamenii d Atunci va plAnge cumplit tot sufletul pi va suspina; atunci tofi vor vedea rlecaz nemAngdiat cuprinzAndu_i pe dAngii noaptea gi ziu4 gi niciieri nu vo. afla sd se

ascundd, sevor fulburatoate, cd marea uscatul. gi Pentru ne-a aceasta zisnoudDomnul:,,Privegheafi ci nu d9ci,

cuiva,trtrunecazulacel4citqli_ii,Vsr_f-e_uetpeJrrarlikei
in@ de a veni necazulacelamare pe pdmAnt. Ci atunci v_4 q4149-at aurul_Siarginhrl ir fi Fi gi u-_[le nu va fi nrme-nicine-sd-L fiindcd vor fi urAte ia toate.Ci togisevor sArguia fugi gi a seascundegi nicdieri nu va fi cu putinld sd se ascunddde necaz.insd impreund cu sevor afla-fia1e g! tQ16!_o4rem,Ancdlo4redetrupurLlprgc_atdqi. u fricd pi dfnafare cutremur. Si noapte4 gi ziua pe ulile vor fi mortdciuni, in ulile putoare, in case,putoare; in_ulife,foame gi sete- in case,foame gi ?n sete; ulite, glasde plAngere irt cas,e, de plAngere; glas - in case,gAlcevi;in ulife, amar - in in uli;e, gAlcevi case,amar.Unul pe altul cu plAngereil va intAmpina: tatdl pe fiu gi fiul pe tati; mama pe fiicd gi fiica pe mamd; prietenipe prieteniin ulile imbrifigAndu-se, legina; vor gi frafi cu frali imbrdligAndu-se, muri. Seva veplgji vor pi tumus$qe_fgl9_r_{_oltrupul gi se vor fac,e fg}ele_lgr
ca de mort. i urAtd chiar si

in ulife, sg eni, care va necdji pe tofi cei vii. Dimineala tofi vor zice cu durere gi cu suspinuri: ,,CAnd se va face seard,sd dobAndim odihnd?,, venind sear4 iardgi cu lacrimi prea amare vor grdi intru dAnpii: ,,OarecAnd se va lumin4 ca sd scdpdm d6 necazul ce ne std asuprd?" Si nu va fi unde sd fugd sau sd se
230

le-meilsr.Sevor vegteji to! trupul gi pqfta oamenilor. $i toli cei ce s-au pleca! cupptileif!a.g F.g_g,lget p adicd pdgAnescul chip al spurcdciunii, alergAndcdtre dAnsul,vor zice lui cu durere; ,,D6.-ne noud sd mAncdmgi sd bem, cd toli murim de foame, cumplit strAmtorAndu-ne, gonegtede la noi fiarele gi cele inv eninate" . Si, neavAn d, tjga1 o_r_Ul rispunde cu V_a
237

multd asprime, zicAnd: ,,Deunde sdvd dau eu voud,o, oamenilor,si mAncafigi sd befi? Qgprl nu voiegtesd {ea pdmAfrlUfuiploaie gi pdmAntul iardgi, nicidecum nu a dat seminfesau roade". Auzind aceste4popoarelevor plAnge gi se vor tAngui, neavAndmAngAiere din pricina necazului,ci necazpestenecazle va fi lor in chip nemAngAiat, cdci d e b,univoieaL crezut tiran u lu i. Cd aceI4 ticil optrl^n u ; deci cum pe dAngiiii va milui? In acelezlle vafi nevoie [cazni] mare din necazul cel mult al balaurului, gi din fricd, gi din cutremur, pi din vuietul mdrii, gi din foame, gi din sete, gi din mugcirile fiarelor. $i tofi cei ce vor lua pecetealui Antihrist gi se vor inchina lui ca Dumnezeului Celui Bun, nu vor aveanici o parteintru impdrdlia lui Hristos, ci impreund cu balaurul se vor arde in gheend. fe_ricitva fi acelace seva ardta preafad+i+re_ased.incjos gi va avea i. ffud de indoiald cdtre DumneTeu,cd va lgpdda toate intrebdrilg Iui, defdimAndu ipi m, uncile.Ei44l]4irile. Iar mai inainte de a sefaceaceste4 Domnul - caun - va trimite pe Ilie Tbzviteanul pe Enoh Milostiv Fi (Apocalipsa 3-4), spre a se face cunoscuti Dreapta 11, Credinfdneamului omenesc a sepropovddui tutuior ai cu indriznire cunogtinlade Dumnezeu,clrnU- fricd de si creaddtiranului. AcegtiProorocivor striga gi vor zice: ,,ingeldtoreste,q oamenilor! Nimeni sd nu creaddlui nicidecum sausi il ascultepe luptdtorul de Dumnezeu. Nimeni din voi sd nu se infricogeze;cd se va surpa acesta degrabd.Iati, Domnul Cel SfAntvine din Cerle judefe pe tofi cei ce s-auplecat semnelorlui,,. Insd pulini vor fi atunci cei ce vor voi si ascultegi sd creaddpropovdduirii Proorocilor.Iar aceasta va o
238

face MAntuitorul, ca si i9i arate negriita Sa iubire de oameni, cd niciodatd El nu voiepte moartea pdcdtosului' ci voiepte ca toli sd se mAntuiasci' Cd nici in vremea aceeanu va ldsa neamul omenescfdrd de propovdduire,

ho-tefate s-evcrmAntui, fiind.ascu"?iil .gl"l.li.il Fi


-^ ^2 ^.. -.i-+^^ *' r* rroa infn v enlre a acestu ta, rar ceror ce-9i aqlr-Unt94-Pglt49Ai4!ru

vi , cr1le11iry_lg fl-qglojg'rt t

i gi iubesccelepimAnte9ti,nu le va filesne l"S.=gg Cd u.X6ia aceasta. celcede-apururi estelegat de lucruri lumegti,mdcarde ar 9i auzi,nu crede9i urd9tecelece i Sfinlii primescputerede a-scdpa sespun. Pentru aceasta au cd'tbatdinviluirea 9i grija vielii acesteia lepddat-o' Atunci va plAngetot pdmAntul'Marea 9i aerul vor plAnge, impreund gi dobitoacele cele sdlbatice cu p;reiit" ceiului. Vor plAnge munfii, 9i dealuril", ?i iemnele cAmpului. Vor plAnge inci 9i luminitorii ci pentru neamul omenesc, tofi s-au cerului cu stel-ele, Ziditorul tuturor, 9i abdtut de la DumnezeulCel SfAnt, chipul spurcatului 9i au crezut ingeldtorului,primind de Dumnezeu luptitorului, in locul fdcitoarei de viafd Cruci u?r4attrritorului. Va plAngepimAntul 9i marea' al ci d.endprasndcu totul va incetiglasul Psalmului 9i rugiciunii din gura omului. Vor plAngetoatebisericile
.t

lui Hristos cu plAngere mare, cd nu se va mai sluji Sfinfirea si Prinosul. Iar dupd ce se vor implini !:ei-vremr gi iumatate ale stdp6nirii spurcatului gi ale faptelor lui gi dupd ce se vor implini toate smintelile a tot pdm6ntul - dupd cum zice

alergAnd inaintea slavei Lui rAnduielile ingeriloq, ale Arhangheliloa tqli_finrd vapdi de fcr gi rduplindeloc, cu

VEDENIA SFANTULUI NIFON

DESPRE iNrruCOgArOanseJUDECATA1
va auzi jdrAna putrezitd aceamare gi infricogatd Venire a M6ntuitorului gi, ca*intr-oglipg4& dg_ochi, vor scula toate se seminfiile pi vor cduta la frumusefea cea sfanta a Mireltri. Si milioane de milioane, gi mii de mii de ingeri pi de Arhangheli, pi nenumdrate ogti sevor bucura cu bucurie mare. Atunci Sfinlii gi Drepfii, gi tofi care nu vor fi luat pecetea balaurului celui pdgAo se \ror bucura $i se va aduce tiranul legat de ingeri impreund cu tofi dracii inaintea Divanului gi asemene4 ceice au luat pe^cetea gi tofi pdgAnii gi pdcitogii se vor aduce legafi. lui Si Impdratul va da asupra lor hotdrArea cea amarnicd a intr-o seard,dupi ce pi-a terminat obignuita rugdciune de noapte, Qrviosr:LNifien s-a intins sd doarmd pe patul siu de pietre. Era miezul noplii pi el inci veghe4 privind cerul instelat gi luna. Sllgur!gi.s-o,qotea gAndindu-se la pdca-te,Lesale-5i-se td-ngUia infricogatul ceasal Judecdfii. Deodatd, vede cd se trage tdria cerului ca o perdea gi Searatd Domnul nostru Iisus Hristos intr-o slavd negrditd. in jurul Lui, in vdzduh, stdteau toate ogtile ceregti:Ingeri, Heruvimi gi Serafimi
1 SfAntul Nifon, episcopul Constanlianei Ciprului, a vieluit i!-v-ea.nl al IV"Jea gi este priznuit de Biserica Ortodoxd in ziua de 23 decembrie. Vedenia SfAntului Nifon despre infricogdtoarea judecatd este reprodusd dwpdViafa pi inadldtuile SfLntului IerarhNifon (traducere din limba greaci de Pdrintele Petroniu Tdnase, ed. Episcopiei Romanului pi Hupilor, 7993, pp. 67-79). Viala pi inudldturile SfhntuluilerarhNifon a fost scrisdde cdtre unul dintre ucenicii SfAntului, martor contemporan al virtufilor gi minunilor sdvArgite de acest mare Ierarh al Bisericii lui Hristos. 247

240

erau in rninunate gi infrico;ate cete, rAnduite fiecare dupd felul, fr-umusefea strdlucirea lor. Domnul a grdit gi cdtre cArmuitorul uneia dintre cete, iar acela s-a apropiat luminos, cu fricd gi cutremur. ,,Mihaile, mai-marele AgezimAnfului, pregdtegte.cu ceata ta al slavei Mele pi me{gl in valea lui Iosafat. Acolo sd-l agezi ca irtAi_semn al Venirii Mele, pentru cd s-aimplinit ceasulcAnd fi ecareva lua plata dupi faptele sale.Grdbegte-te, a sosit ceasul!Voi judeca pe cd cei ce s-au inchinat lg id-oli gi s-au lepddat de Mine, Fdcdtorulior.Peceicares-auinchinatpie_t_relorpiJemne-lor, pe care le-am dat spre trebuinfa lor. Pe toli ii voi sfdrAma ca pe ,,vaseleolarului". Tot apa gi pe vrdjmagii Mei, pe ereticii careauindrdznitsd coboareDuhul MAngAietorin rAndul fdpturilor2. Vai de ei, ce foc ii agteaptd! Acum Md voi ardta gi,,iudellor,care M-au ri_s:tignit pi n-au crezut in Dumnezeire-a Mea. gi sunt Judecdto: drypt. Atunci cAnd eram pe Cruce, ziceau: <Huu! Cel Care dirAmi templul gi in trei zile il zidegti. MAntuiegte-Te pe Tine Insuti.."" Agum aMeaeste rdzbunarea,le vei r;spleti! Voi judeca, voi cerceta, voi pedepsi aspru n-e_arnul iiqg-y$c, get stricat pi victe , pntrq- eA_nu$ a pocdit. Le-am dat vreme de pocdinfd., dar au nesocotit-o; vor lua acum rdzbunare. y-o_l L-e yo_i_ra_qpjdti sodomifilor, care au spurcat la_qpJat!gr so_domrtrlor/ ;i pdmAntul gi vizduhul cu nelegiuirea lor. I-am ars atunci

lor legiuiti, ci s-au bdldcit in fdrddelege gi Satana i-a aruncat legali in prdpastia de foc. Nu au auzit cd "infricogat lucru este a cidea in miinile Dumnezeului Celui Viu"? Nu s-au temut cd voi vdrsa peste ei mAnia Mea; i-am chemat la pociinfd, dar nu s-au pocdit. Vpi-ju-deea p toli tAlharii care au fdcut noian de rele, precum gip-e-ue-igasifipe toficareau fdeutmulime de pdcate-.Eu le-am dat timp sd se pocdiascd, dar ei

cele_bulle? n-au luat in seami. Undp__egrylgplglg_19l


gi Le-amdat pildd gi icoandpe fiul celdesfrAnat pe mulli allii, si nu se deznidijduiascd de picatele lor. Ei insd pi au disprefuit-poruncile-\{_e.!e_s ag lgpdd4t de Ming. pe S-au indepdrtat de Mine gi au iu-bit-s-trie!-g!une_4; Mine M-au nesocotit gi s:au-fseut1:o_b! pdcatului. Sd ei meargd,deci, in focul pe careei singuri l-au aprins. l ir wi Dar, gi pqcsr*gal tqrni!9_lnf._o:ifffieppat-d muned. Pentru cd n-au dorit i,rdutdglgl|gt"f4zbgnd!9-ri. paceaMe4 c1 i, pe cerse-alt-l_qet dab-"andi pe toli iubltorii 9i care -dg._419|nt, esteinchinare la idoli, ii voi nimici gi distruge cu toatd mAnia Mea, pentru cd gi-au pus na-dejde-a bani gi pe Mine M-au nesocotit,ca gi cum i:r nu M-ag ingriji de ei. Pe +p_g_i$i*i1qlt_qIegli"icare au invdlat cd nu este invierea morlilor pi cd este existd reincarnareasufletelor3acum, aici, pe pdmAnt, ii voi tqp,fpg_Lqtf ln-gheendcaceard;atunci sevor incredinla de invierea morfilor. Mugtr.yfgllggi pi toli cei care se indeletnicesc magia vor fi zdrobili. cu Vai gi de cei care au petrecut cu ciritare gi cu-instrumente;au cAntatgi s-auimbdtat,au jucat,au vorbit gi n-ecurdfii s-audedat la rele! I-am chematgi nu M-au ascultat,ci M-au luat in rAs.Acum viermelele va roade
3 Metempsihozd. 243

gi iarigi ii voi arde,pentru cd au urAt pldcereaDuhului SfAnt-giau iubit pldcereadiavolului. Vpi pg4qpttt" t-o-!!d I sf1AnaJ-i-i, a .nerusina f i i-pi in tun-e-epii care ie aseamdnd armisarii. Nu s-auindestulatcu cdsnicia cu
2E vorba depnevmatomahi, careneagiDumnezeirea Duhului SfAnt. 242

inima. Le-am dat tuturor mild pi vreme de pocdinfd, insd qtci unul nu a luat aminte. Vgi inchide in intuneric pi pe cei c au nes_ocotit Sfintele Scripturi, pe care le-a scris Duhul Meu prin mijlocirea Sfinjilor. Voi judeca gi pe cei ce se,ind-e-1_etme"es*qc-u_supe*fst_ilit-le gi se incred in cutite, furci, gdleli gi altele asemenea.Atunci vor inlelege cd trebuiau sd ndddjduiascd in Dumnezeu gi nu in zidirile Lui. Se vor tulbura gi impotrivi atunci, dar nu vor avea nici o putere, deoarece,.a Mea este rIzbunarea, Eu le voi rispliti". Voi pedepsi p e impiraf ii gi pe cArmuitorii care M-au amdrAt necontenit cu nedreptifile 1or. judecat nedrept Au pi cff_m_endrie, disprefuindu-i pe oameni. $i acegtia v-r pldti. Dreapta Mea putere estenemitamicd. ii voi pedepsi dupd fdrddelegile lor. Atunci vor inlelege cd sunt mai infricogat decAt toli impdrafii pimAntului. Vai de ei, ce iad ii agteaptd, pentru cd au fost cru.zi auvdrsat s_Ange fi nevinovat -EAngelecopiilor gi al soliilor lor. Cu ce urgie voi pedepsi pe acei slUjit-o4.Ca{en-au . fost pdstor_i-.g{gydra}i Bisericii, care Mi-au pdrdginit ai via gi Mi-au risipit oile! Cd au pdstorit a_ur .a,rg-i_nt, pi gi e, pi au cdutat preo_Iiapentru_lntercs. Ce _*g*Eu pedeapsd vor lua! Ce tAnguire! Voi vdrsa peste ei toatd mAnia Mea pi urgia,pi-i voi zdrobr.S-au strdduit sd cAs_ tige oi gi boi care pier, iar de turma mea cea cu_,qAntdtoqrg tU s_3_rg 14g1ijit.Voi pedepsi cu toiag fdrddele_ gile lor gi cu bici nedreptdlile lor. Dar gi pe pleogii care glu4t.r,gs"g, pise-ceart4.tnb-uerrcd, ii voi uin.cu in foc rdd

neruginarea pdcitogilor? Cum vor privi fala Mea? Unde-gi vor ascunde ruginea? Se vor umple de rugine inaintea Mea gi a preacuratelor Puteri Ceregti. Voi judeca gi pgmongLhli care gi-au trecg!-q9-v,949-t_e*a canonql gi aunesocotit.figidlinlele pe care le-au fdcut inaintea lui Dumnezeu, alngerilor gi a oamenilor. U-na au fdgdduit gi alta au ficut. Din indlfimea norilor ii voi arunca in prdpastia iadului. Nu s-au indestulat cu pieirea 1or,q -uergAtAaLq Mai bine le-ar fi fost sd nu se fi lepddat de lume, decAt si se lepede Fr-fau",qitrdiaxd,intru desfrAnare' "A Mea este rizbunarea, Eu le voi rispliti tuturor celor ce nu au voit si se pociiasci. ii voi judeca pe tofi ca un judecitor drept...r". rostit cu glas Cuvintele acestea care Domnul le-aL Pe de tunet c-4trsArhanghelul Mihail, au umplut de spdimAntare nenumdratele Puteri Ingeregti. de la Apoi, a poruncit sd-I aducd cel si indeplineascd facerealumii. Mihail a primit poruncd gi acest lucru. De acee4 a mers degrabd la-casa tegtamentului gi le-a adus. Erau ca nipte cdrli mari, Pe care le-a pus in fala Judecdtorului. Apoi a stat de o parte, ptivind cu cutremur cum rdsfoiegte Domnul istoria veacurilor. 9i u luat primul veac, l-a deschis gi a zis: ,,Aici scrie intAi de toate: _ Din Tatil S-a niscut Fiul gi Fdcdtorul veacurilor, deoarececu cuvAntul Tatdlui, prin Fiul s-au fdcut veacurile, s-au zidit netrupegtile Puteri, s-au intdrit eerurile, pdmAntul, adAncurile, mare4 rAurile gi toatetele ce sunt intr-insele". Apoi, dupd ce a citit pufin mai jos, a zis: ,,QhiP ql Nevdzutului Dumnezeu e;tg p -Adam, cu f-emeialui, Eva.AtotputerT:"lDumnezeu 9i Fdcdtorul
L+)

Fiilr-te4ar!
Am venit pi vin! Cine poate sd-Mi stea impotrivd? ^in Dar, vai gi amar de cel pdcdtos, care va cddea mAna Mea! Pentru cd fiecare se va infdlipa inaintea Mea ,,gol si descoperit>. Cum va indrdzni atunci sd se u.it"
244

tuturor celor vdzute gi al celor nevdzute a dat lui Adam poruncd. Aceasta era legea care trebuia linutd cu toatd puterea gi scumpdtatea, spre cinstirea Fdcitorului sdu pi ca cd D_umnezeuse_aflddeasupra lqi". Dupd pufini vreme, a citit mai departe: ,,Nelggiuirea in care a cdzut chipul lui Dumnezeu prin ingeld-LTune sau, mai bine zis, . A cdzut omul gi a fost izgonit din rai cu dreaptd judecati gi hotdrAre a lui Dumnezeu. Nu putea sd stea intru acestebundtdfi incepdtorul nelegiuirii! " Mai jos a citit: ,,Cain s-a aruncat asupra lui Abel gi l-a omorAt, dupd voia diavolul_ui. Se cade sd ardd in focul gheenei, p_entrul nu s a pocdit. Iar Abel va trdi cd in vegnicie". In acelagi chip a rdsfoit gi cele gapte cdrfi ale veacurilor. In sfArgit, a_ luat a,gapfea_etrtepi a citit: ,,inceputul veacului al VII-lea inseamnd sfArgitul veacurilor. Incepe sd se imprdgtie intru toate rdul, desfrAnare4 nemi Iostivi rea. Oame,nii- yS.aS-UlUr_ VII -lea _Sunt{-d al i, invidiogi, mincinogi, cu dragoste fdfarnicd, iubitori de stdpAnire gi de argint, robili de picatele sodomicegti gi de celelaltepdcate". A trecut pulin mai departe, a citit ceva gi indatd $i-a ridicat in sus privirea mAhnitd; a sprijinit o mAnd pe genunchi gi cu cealaltd Si-a acoperitfalagi ochii gi a stat aga,cugetAnd in Sine multd vreme, apoi a goptit: ,,Intr-adevdr, aEgSLySac intrecut cu pedrep,tate,a cu a gi rdutatea pe toate celelalte". Apoi a citit mai jos: -Glg{i,*q!449!l_!er, au fost spAnzurafi cu lemnul, cu sulila gi cu cuiele care au pironit trupul Meu de viafd purtdtor". A tdcut cAtevaclipe pi iaripi S-aaplecatasupra cdrfii: *$uas-p-{ez9$e cdpetenii ale Marelui impdrat, albe ca
246

lumin4 au tulburat mare4 au irchis gurile fiareloq,au inecat balaurii cei gAnditori, au luminat pe orbi, au sdturat pe cei fldmAnzi gi au sirdcit pe cei bogali. Au pescuit multe suflete din moarte, dAndu-le din nou viafd. Mare esteplata lor..." Si apoi, dupd pufin, a addugat: ,,Eu,Iubitorul de oameni, arn -algg_!qer!y1iq_!!A_ri s-au ardtat b iru ito ri care cu ajutorul Meu. Prietenia lor a ajuns pAnd la Cer gi iubirea lor pAnd la tronul Meu! Dorul lor pAnd la inima Me4 pi jertfa lor Md arde cu putere. Slava gi puterea Mea este cu ei!" Dupd ce a intors multe foi, a goptit cu un zAmbet de mul;umire: ,,Omul care a linut cu cinste cArma celor lapte coline (Constantinopolul) gi a devenit impdratul lor, a fost slujitorul dragostei Mele. I se cuvine Impdrdlia Cerurilor, pentru cd a fost rAvnitor gi urmdtor al Domnului Sdu". Apoi, trecAnd peste multe foi, a zis ,,O, Preafrumoasd gi Preacinstitd Mireasi! CAfi vrijmagi s-au strdduit sd te pAngdreascd.Dar tu nu M-ai ingelat pe Mine, Mirele tdu! I[gnpntr[rateggzli te-au ameninfat, $gplg_t_.u pe care ai fost zidttd.nu s-a migcat, pentru cd "portile iadului nu au biruit'or". Mai jos erau scrise t_ogj@pe care multe, ca nisipul mdrii... Domnul Dumnezeu le-a citit nemultumit gi a dat din cap, suspinAnd. Nenumdrata mullime a Ingerilor stdtea tremurAnd de frica dreptei mAnii a Judecdtorului. CAnd Domnul a aluns la jumdtatea

p-ocdi:q!d.erauaga Si de lnggeal,e a 9491!ne9,tgne-prin

a zis:,,SfArgitul esteplin ffititffia lui 4p-e,s!u-i.veac,


pdcafului, de lucrurile omenegti, care sunt toate mincinoasegi intinate: zavistie, urd, minciund, hul5, dugmdnie, chefuri, befii, desfrAniri, ucideri, avorturi, ldcomie, iubire

at de argint, tinere de minte a riului. D, eiUfge! Il voi incetezestdpAnirea pdcatului!" curma la jumitate! -Sd Domnul a c@e, fi zicAndaceste dat Arhanghelului Mihail semnul pentru ]udecatd.Deindatd, acelacu ceatalui au luat preastrdlucitulgi negrditul tron gi au plecat. Era agade numeroasdceataaceeaincAt pdmAntul nu o incdpea$i fugind, strigaucu glasde tunet: ,,Sfhnt, Sf6nt, Sfdnt Domnul Saoaot! Plin este cerul ;i pdmdntul de slaztaLui!" $i de acestinfricogat strigdt se cutremurau cerul gi pdmAntul. ,,Sf6nt, Sfhnt, Sffrnt, mare gi tnficogat, minunat gi prosldait esteDomnul tn aecii ztecilor" . cu ceatalui, cAntAnd;a urmat Aprtgjgl$lGqy4il al treileamareArhistrateg,Rafail,cu ceatalui, indllAnd cAntarea: ,,Unul Sfhnt, Unul Domn Iisus Histos, tntru slaaa lui DumnezeuTatdl. Amin" . in sfArgit,s-a pomit 9i-ceat4 p,atra CArmuitorul ei a pi eraa.lb luminos cazdpad4cuprivirea dulce.9i, fugind, cAntacu putere: ,,Dumflezeu, Domnul dumnezeilora uorbit gi a chematpdmdntul delardsditul soareluipdnd la apus. Din Sion mdre,tia frumuselii Lui. Dumnezeu ardtat tsine, Dumnezeul nostrasi nu aa tdceaFocinaintea Lui aa mergqgi in iurul Lui ztiformare!" $icAntaapoi tot psalmul. Iar cdpeteniileii rispundeau: ,,VineDumnezeu sd iuilece pdmhntul. Cd Tu stdphnegti peste toate neamurile".CArmuitorul aceleiogti senumea Uriil. Dupi pufin, au adusinainteaDontri a S_u trq"", carestrdluceaca un futge_q,in-f_qico.g4t p-i-gevdrs4 o-negJditdmireasmd.In urmd veneaucu multd cinste cetelgJJ41lgniil-or 4!-e^ gi P-u_!gglor. Priveligtea era de o mdretie uimitoare. NenumdratelePuteri cAntaucu o nemaiauzitdarmonie. Unii ziceau cu multd teamd:
248

Dumnezeul meugi impdratul meugi aoi ,,indlfa-Te-ztoi eci u:,,in dll ali bine 6nta numele Tdu in zt !" Alf ii zicea cuo pe Domnul Dumnezeulnostru gi ad inchinafi'agternutului picioarelor Lui, cd Sfdnt este.Aliluia, Aliluia, Aliluia!" Apoi a dat dumnezeiascd porunci si vind iardgi . de puterniculcArmuitor ogti,Mihail, si stealAngdtronul Domnului. In acea clipd s-aardtatun Inger carefineao A trAmbigd. luat-o Judecdtorulin mAna 54 a trAmbilat de trei ori gi a zis trei cuvinte; apoi a dat-o lui Mihail: mAini ,,Mergila Golgot4 unde Mi-am intins preacuratele gi trAmbifeazd, acolode trei ori!" gi ^ indatd ce a plecat Mihail, D.-omlul-aShe-nlal-ecata i4c-epdtoriilorgi a zis cArmuitorului acesteia: po,,i1i y4 runcescsd iei dumnezeiasca ceatdpr*q4 i4ptettita uJii" toatd lume4 ca sd aduceli pe nori pe Sfi4i, de la rHsdritgi de la apus,de la miazdnoapte9i de la miazdzil Si:i aducefi pe toli, ca sd Mi intAmpine cAndva suna trAmbila". Dupd toateaceste4 Dreptul Judecdtor privit spre a p imAnt gi a_v--dz.ut neguri-Fijn tune ric"ia le pi vai .p 4g_ltd i a tAnguire, dfnjnfueogata--tiranie- Satanei.Turbeazi gi urld balaurul. A ddrAmat totul gi le zdrobegteca pe iarbi, pentru ci vede pe Ingerii lui Dumnezeu cd ii focul cel vegnic. pregdtesc Dgci avdzuttoateaceste4Judecitorula ehematun ^ I"gef 4e fqgguintdligargfspri piinfricogati, fdrdde milS; gi4qluitgrul cetelorIngerilor, carevegheazdAsrrpra e*r4 l-eaga 4dplegte. Ia gi ne_n_urnara"ta pi mulltme de If,geti din ceata ta pi--peee-imai -infricoFa;icare sdvArgesc pedepselecelor din iad. Sd mergefi la marea cea gAnditoare,ca sd gdsili urmele stdpAnitorului intuneri249

cului. Apucd,-lcu puteregf.ljUrs_bbe, lovindu-l fdrdmild cu toiagul,pAndcAndv ,aceataduhurilor celorreie. Lga-i apqr-tAp-pe cu putereatoiagului Meu, dupd tofi porLrncaMea pi apoi arunci*imhimrrile_iadului cele mai groaznice fdrd de mild". gi CAnd toate au fost gat4 s-a fdcut semn Arhanghelului care linea trAmbifa, sd trAmbifezeputernic. Indatd s-a fdcut o tdcerede moarte, ca gi cum s-ar fi linigtit toate. Lg_p!p1a_t11mbrja."s-au alcdtuit toate trupurile morlilor. t g a_doqaDuhul Domnului a pus sufletelein trupurile moarte. Spaimd pi c_utremur cuprins toate; a celeceregtj celepdm6ntegti pi tremurau.Atunci a sunat d gi ceamai infricogatdtrAmbi;i, carea zguduit toatd lumea caqd qlorllr_aginyft din motmtnte_,.intr.o clipd". inflregp.a_tdpriveligte! mai mulfi decAt Erau nisipul mdrii. In acelagitimp se coborau din ceruri ca o ploaie deasdspre Tionul JudecdfiiCeteleingeregti,zicAndcu glasde tunet: ,,Sffrnt, Sfilnt, Sf6ntDomnul Saoaot,plin estetot pdmhntul defricd gi de cutremurt" ^ Tot pdmAntul gi mul;imea nenumdrati a Cetelor IngeregtistdteauagteptAnd. Tiemurau plini de spaimd in fala infricogatei stdpAniri dumne zeiegti,care se coboardpe pimAnt. $i pe cAnd to;i priveau in sus, au inceput cutremure,tunetegi fulgere tr ValeaJudecdfii gi in vdzduh 9i toli au fost cupnn$j d9 gro4zi_fitunci tAria cemlui s-a strAnsga_q_g_qtt9_gia_aga4lt etnslfta eruce, sdX'mch?fiilcanieiidca s9_4l9le. ingeri o fineau inainteaDomnului nostruIisus Hristos giJudecdtorul lumii, Care venea Apoi se auzeaun imn, o cAntarestrdind: este ,,Binecuadntat Cel Ceaine tntrunumeleDomnului, Dumnezeu esteD omnul,I udecdt or, St dp6nit or gi D omn al pdcii".
250

Indatdces-asdvArgit aceastd puternicd slavoslovie, a apdrut Judecdtorul nori, gezAnd tron de foc.Cu pe pe preacurataLui strdlucireinvdpdia cerul pi pdmAntul. Atunci, r careinviaserd,unii asemenea sd soareluigi indatd 4u_fugeput striluceascd au fost rdpili de nori in vdzduh, spre intAmpinarea Domnului lor. Cei mai mulli insd au rdmasjos.Nimeni nu i-a iuat la cer. Se tAnguiau cu amar cd nu s-au invrednicit giei si fie rdpili de nori gi mAhnireagi durerea umpleau de amdrdciune sufletelelor. Au cdzut tofi in in fafa Judecdtoruluigi apoi s-au ridicat. genunchi InfricogatulJudecdtor agezase pe tronul Judecdfii deja Se jurul Lui seadunaseri toatePuterileCeregticu fricd gi in gi cutremur. Cei ce fuseserdripifi pe nori pentru intAmpinarea Lui, stdteau de-adreapta;ceilalfise aflau de-a stAngajudecdtorului. Cei maimqltl_dinlfe_gseltia erau iudei, gQq4u_i!or1 preofi, imparali, m .ul$,1hi9191 Stiteau ruginali gi sejeleaude fime_derrLonahipr_mirenr. pierzarea lor. Felele lor erau ticdlogite gi suspinau cu adAncdmAhnire. O tAnguire de moarte s-a lisat peste tofi gi nici o mAngAiere le veneade nicdieri. nu Dar cel_cs jlqt_eag dS3 dleApla Judecitorului, erau vqqglrr-hgrllnoFlea-soarele, cinstifi 9i sldvifi, albi calumina pary? aprinsi de o dumnezeiascdlumind. Ca sd indrdznescs-o zic, seminau cu Domnul gi Dumnezeullor. Deod.atd, infricogatul ]udecdtor $i-a aruncat privirea intr-o parte gi in alta.S-auitat de-a dreapta bucurosgi a zAmbit.CAndinsd S-aintors spre stAngaS-a tulburat; S-a mAniat tare gi $i-a intors indatd fafa. Atunci, cu glasputemic gi dumnezeiesc zis celor din a dreapta: ,,Venifi, binecuvAntafii Pirintelui Meu, de mogtenifi Impirifia care a fost gititi voui de la intemeierea lumii. Cici am flimAnzit 9i Mi-afi dat si
lJl

I
I

mininc, am insetat 9i Mi-afi dat si beau, striin am fost gi M-afi primit, gol si M-afi imbricat, bolnav si M-afi cercetat, temnifi 9i ali venit la Mine". in Atunci, aceia s-au mirat gi au intrebat: ,,Doamne, cAnd Te-am vizut flimind 9i fi-am dat si minAnci, sau insetat gi Te-am adipat? Si cAnd Te-am vdzutstriin si Te-am primit, sau gol 9i Te-am imbricat, 9i cAnd Te-am vlzut bolnav si in temniti?" ,,Amin zic voui, intrucit afi ficut unuia din acegti frati ai Mei mai mici, Mie Mi-afi ficut". Apoi S-aintors pi cdtre cei ,,de-astAnga" gi le-a zis cu asprime: ,,Duceti-vi de la Mine, blestematilor, in focul cel vesnic, care este gitit diavolului si slugilor lui. Cici am flimAnzit si nu Mi-afi dat si minAnc, am insetat si nu Mi-afi dat si beau, striin am fost 9i nu M-afi primit, gol 9i nu M-afi imbricat, bolnav 9i in temnifi 9i nu M-afi cercetat". Aceia i-au rdspuns nedumeriti Mantuitorului: ,,Doamne, cind Te,am vizut bolnav 9i in temnifi 9i nu Ti-am slujit -lie?" Le-a rispuns Domnul: ,,,,Amin zic voui, intrucAt nu afi ficut aceastaunuia dintre acegti mai mici, nici Mie nu Mi-afi ficut". Pierili din ochii Mei, blestemafi ai pdmAntului! in tartar,in scrAgnireadinlilol, acolo va fi plAngere gi tAnguire fdrd de sfArgit!" Cum a rostitJudecdtorul aceasti hotdrAre, dinspre rdsdrit's-a pornit un uriag rAu de foc, care curgea vijelios spre apus. Era lat ca o mare intinsd. VdzAndu-I, pdcdtogii din stAnga s-au ingrozit gi au inceput sd tremure de spaimi, intru deznidejdea lor. Atunci, nemitarnicul Judecdtor a - pof Ulqlt _9a _!oli, d_1e-p-,ti_pi pdgqlo:gi,"sdtreaci primAul.cel arzdtor, pentru ca sd fie incercali prin foc 2s2

A-qinceput cei din dreapt4 careau trecut t_o!$iru igp-it aurul-curat. Lucrurile lor nu s-au ars, ci s-au ardtat,prin incercare,mai luminoasegi mai limpezi, iar ei s-au umplut de bucurie. Ap_o_iaUjnqeput sd,fgaci pi eerdirl stAngEprin foc, ca sd fie incercate gi lucrurile lor. Dar, fiindcf,_erau flicirile au inceput si-i aydd,, p5-cdlogi, finAndu-i in mijlocul rAului. $i lucrurile lor au ars ca pleava, iar trupurile au rdmas intregi, ca si ardd ani gi veacuri nesfArgite, impreund cu diavolii. Nici unul nu a izbutit sdiasi din acelrAu de foc. Pe toli i-a finut focul,pentru cd erau vrednici de osAnddgi pedeapsd. Dupd ce picdtogii au fost predali iadului, infricogatulJudecdtor ridicat de pe tron gi a pornit citre S-a dumnezeiesculpalat, dimpreund cu toli Sfinfii SAi.il inconjuraucu multi fricd gi cutremur PuterileCeregti, cAntAnd:,,Ridicafi, cdpetenii, porlile ooastre gi ztd riilicafi, porlite cele aeVnice,gi oa intra impdratul slaaei, Domnul si Dumnezeuldumnezeilor, tmpreund cu tofi Sfinlii Lui, care se aor bucura de aegnica mogtenire". ' Alte ceatdrdspundeagi zicea:,,Binecuahntateste CeI Ce aine tntru numeleDomnului, cu cei pe care i-a tnarednicit Harul Sdu sd se nutnenscd ai lui fii Dumnezeu. DumnezeuesteDomnul, tmpreundcu fiii Noului Sion,gi S-a ardtat noud". Iar Arhanghelii, care mergeau dupi Domnul, il slavosloveau,cAntAndpe rAnd o cAntarecereascd: ,,Venifi sd ne bucurdm de Domnul gi sd strigdm lui Dumnezeu,Mhntuitorul nostru, sd tnthmpindm fala Lui cu mdrturisire gi tn psalmi sd-l chntdm Lui". Iar altd ceatd rdspundea armonios: ,,Dumnezeu mareeste D omnul gi imp drat marep esteIot p dm6ntul.
135

Cd in m6na Lui sunt marginilep dmilntului gi tndlfimit e muntilor ale Lui sunt,,. ^ Acesteagi multe alte cAntdri armonioasecAntau Ingerii, incAt toli care le auzeau, se bucurau de o negrditd bucurie. Astfel cAntAnd,au intrat Sfinfii cu Domnul Iisus Hristos la ospdlul cel cerescdin dum_ nezeiesculpalat pi inimile lor siltau de bucurie. Si indati porfil^e palatului s-auinchis. Alr."], Impdratul Ceresca ghem4-t_p-e*r-rlai marii . Ingerilor.CeidintAiauvenit\4r\gf l,sgyglfiafai_Ludil gi conducitorii cetelor. Au uirnaffi .i i.ei a-oi;p{ezece Ium-indtori ai,lumii, Apostolii. Lor le-aauipornr,.rl sl#e strilucitd pi doudsprezece_tro_nurica de.foc,ca sdsteacu mllte cinste lAngi invdfdtorul loq,Hristos. Chipul lor scAnteiade o negrditd lumind vegnicd f.,ainiie lq. li strdluceaugi erau luminoase ca gi chiirlimbarul, cdpeteniileingerilor ii cinsteau.Apoi li s-au aui ti ii douisprezececoroaneminunate, impodobite cu pietre myt! pre!,carestrdluceaucu o lumind orbitoare,pi 9e Ingeri sldvifi le |ineau deasupracapetelor lor. Ar_rgt,it apoi inaintea Domnului cet$apt_ezeci.de . Apoqfoli.De asemenea acegtia primit cinstegi sla_ gi au vd, dar cununile c_elo_r do-_isprezece mai minunate. eiau a veni.t gi ra.pdgJMuc*qnicilor.Acegtia au t"*
ti, care s-au pldvelil din C_qli.Fpreund cu Lucifer. Adicd. Mucenicii

cu cununi vepnice,p_otrivitcq 1Ayna,rdbdareapi l._"cralea lor. Cunund de cunund se deosebea slavaei, in precum se deosebegte stea de stea $i mulli-p,rgo_flti mai sldvifi gi mai luminogi decAtmulli ardiaconi erau hierei.L_o;lis-adatgi cAteo biserig_{, pentru casdaducd pe jertfelnicul cel inlelegdtor SfAnta Jertfdgi slujbebinepldcutelui Dumnezeur. A intrat apoic r. Chipul lor pi g-cAnteiaca revdrsao t4inici mireag4d Domnul s941,elg i-aimpodobitcU jAle_Af ipi;iprin.puLe:ea_S.lAnluluiD*uh audevenitaQemeneacuinf ric_og_4JliH*e{Uy*qli,pi_Sepfu ni gi au inceput sd cAntecu glas de tunet: ,,Sffrnt, Sfhnt, plin estetot pdmhntul de slazta Sfhnt Domnul Saztaot, Lui!" Slavalor era mare,negrditd,gi cununile lor felurit impodobite 9i luminoase. Potrivit cu luptele 9i cu sudorile lo{, au primit gi cinstea Lor le-a ddruit ^ A urmat apoi g9g!g__B1g.q_{_ogilor. ImpiratulCQntareaCAnJdrilor^P-saltireallli_David,timpale gi hore, lumini nematerialnicd,strdlucitoare, negriitd bucurie gi slavoslovia Duhului SfAnt.Atunci, qi Anul dumneze iesculuiosp*d! a q-e,ru1 ein te, Stdp cqya l9_ aga incAtto;i sdltau cAntato cAntare de melodioasd, $i au de fericire. Dupd ce Sfinlii au primit acestedaruri din mAinialeMAntuitorului,agteptau acumpe preacuratele acelea care,,ochiul nu le-a vdzut 9i urecheanu le-a pe auzit 9i la inima omului nu s-ausuit". A intrat apoi t u gi e: sdraci gi domni, impd-1a1i supugi, robi gi liberi. Au stat tofi inaintea Domnului, care a osebit d_i-nt'1q pe-cei rnilostivi gi curali gi le-a dat ei desfdtarea raiului din Eden,palateceregti luminoase, gi cununi de mult pref, sfinlenie gi bucurie, sceptruri gi tronuri gi Ingeri ca sd-i slujeasci.
255

cd s-auinvrednicit si mogteneascipdmAntul cel fericit; cununile lor ca de trandafiri scAnteiau. urmat,,cei Au

nunata viafd. S-au agezatpentru ei tronuri minunate, pe care si stea in Impdrdlia Cerurilor. eoroaagle l9r elau de aur sfAn!ginematgr.i4lnice strdluceauagade pi tare,incAtde slavalor si sebucuregi ceteleingeregti. A intrat apoi ntru Hristos", Marele Dumnezeu 9i MAntuitorul Ior noastre. Pe ei i-a agezatpe tronuri de aur gi au fost ldudafi de Dumnezeu. Dupi acegtiaa intrat pig6ni, c4re nU au cunoscut Le-gea Hriqtos, dar din fire au lui glasul conttii filut:o, ascultdnd de_ . Mulli strdluceauca soarele,de nevinovdlia gi curifia lor gi Domnul le-a dat Paradisul gi cununi luminoase im-

bucuria Raiului 9i simte ceva botezat,degi moptenegte lui, mireasmagi dulceafa tu din gle Prpd acepti4a v6.zutCuviosul Nifon o__c-qaJdprarrcnfiii creltinilor.Toli pdreausd fie ca care SfinJi, de treizecide ani. Mirele i-a privit cu fala veseldpi le-a zis:,,Haina Botezuluieste,intr-adevdr,fdrd'pat6', Voud,ce sd vd fac?" insd.dclq*c. Atunci pi ei au rdspunscu indrizneald: ,,Doamne, cel am fost lipsifi de bundtdlile Tale cele pdmAntegti, AzAmbit Mirele de celeceregti!" pulin si nu ne lipsegti Au gi le-a dat bundtilile celeceregti. primit 9i cununa i-au nevinovdfiei gi a neriutdlii gi toate ogtile^cerepti admirat. Era minunat sd-i auzi pe Sfinlii Ingeri, care, nespusde vedereatuturor CetelorSfinbucurAndu-se filor, cAntaudulci cAntdri. Dupd toate aceste4vede SfAntul Nifon cd vine inaintei MkgJgi o dumnezeiasci Mireasd.in jurul"ei gi serevdrsaumiresmedumnezeiegti mir dumnezeiesc. gi Pe preafrumosulei cap purta o neasemuitd impdrdI4g:-rii o priveau uimjli seanteia tgasqd -diadema"-sa.r9 gi Sfinfii -eoplegili.Harul SfAntului Duh o imbrdca in haind auritd gi preainfrumusefatd. C4fta a qi qtq_lA" gd M i {elc H-ustos, m-a lmP dre-agJrinat-de.trelori, imp reun d cu sf in teIe r {te I sr[-s*i1-!r fecioare.Atunci, ,,Cel Preafrumos" a vdzut-o gi S-a ca bucurat. $i-a plecatcaprrlgia e-ir,rstit:o pe Preaculata Sq Maicd. Aceastas-a apropiat cu multi evlavie 9i cinste gi a sirutat-nemqritorii gi neadormiliiSdi ochi, Sale mAini. Dupi dumnezeprecum pi irrdu:e-ratele iasca sdrutare, Domnul a dat fecioarelor haine strilucitoare gi cununi prealuminoasegi apoi au venit gi cAntAnd fericind-ogi sldvind-o toatePuterileCerepti, pe Preacurata.
257

256

Atunci, Mirele S-aridicat de pe Troriul Sdu,avAnd de a dreaqta pe Maic4-Sa, la stAngape cinstitul iar Prooroc i Inaintemergdtorulgju, a iegit ain palat gi a mers la dumnezeiescul ospd!,unde seaflau Uunataiite ,/pecareochiul nu le-a vizut, urechea le_a nu auzit si la inima omului nu s-au suit,,, p_{eg4tltgpe_ntrrrfOfi au iubit pe Dumnezeu. in ,r.r,eu.,topiSfinfii. lei S" "r^i Acegtia, cum au vdzit bundtdfile,s-au umpiut de o nespusdbucurie pi au inceput sd umble, prdinuind la minunatul ospdf.Daq,pe acestea robul lui Dumnezeu Nifon nu a mai putut sd le descrie.Depi l_amsilit de multe ori, nu mi-a spus micar cAt de pufin. $i zicea suspinAnd:,,Nu p,oflfiule, a sausd asemuiesccu vreun lucru pirnintesc luc.rurile acerea Erau mai presusde orice cugelqregi inchipuire, dincolo de toatecelevdzute gi nevdzute,,. Deci, dupi ce Domnul a impirfit Sfinfilor toate . bundtifile cele negrdite gi r,e^iiur'rrite, a poruncit Heruvimilor sd inconjoare vegnicul ospip, ugu ..rinconjoardo cetate. poruncit apoi ca serafimii A "id"l sd-i inconjoare pe Heruvimi, Tronuriie pe Serafimi, Domniile pe Tronuri, incepdtoriile p" Do-r,ii, Sti_ paniile pe Incepdtorii gi, in sfargit,puterile Cerurilor pe StdpAnii.Precum un zid inconjoardun orar, agagi ceteleceregtiseinconjoarduna pealta. p.s*a dqe_qp_ta ospdfului veaiurilor stdteacu mare cinsteAlhanghelulMihailcu ceatalui; la s!4ngaGavriil cu ceatalui, u-riil stdteala apus pi $afailTa reErit. Toate acestea s-au fdcut cu porunca Domnului nostru Iisus Hristos, a Marelui Dumnezeu_gi_aM6ntuitorului tuturor Sfingilor.A,cegle p4!5u cete erau foarte mari gi impreund cu ceteie preicuratel,or puteri inconjurau ospdful lui Dumnezeucu jnare strilucire.

CAnd toate acestea s-au terminat, atunci Insugi qry_r+Sse Dumnezeu Omul Iisus S_-a supus -g_e_-l t9 fr I-a predat toatd stipAnia pi domnia gi puterea pe care o luase de la El. Apoi El a intrat la dumnezeiesculospd!, ca Mogtenitor al Tatilui, impdrat gi Arhiereu impreund-Mogtenitorcu tofi Sfinfii La sfArgitul tuturor tainelor pe care le-a vdzut SfAntulNifon, ay_dz_ut $cea mai infricoFati descoperire. i f'lglui Unul-Ndscut, Ndsc-dtorul, Lumina cea neapropiatd gi negrdltd, a rdsdrit desdat6, lumituturer nAnd dgasuprapreacqlatelorPuteri^deasupra Cerurilorgi a CetelorCeregti. Lumina pestepreacuratul ospdfcum lumineazi soarelelumea.Aga strdlucea&_t3l tivirilqr. 9i precum bureteleabsoarbe fine vinul, gi mil_o, agagi Sfinlii fdri de curmareseumpleauin vecii vecilor de nespusaDumnezeire a Tatilui gi impdratului. _De acumnu m4r eq4 pentru ei nici nqaptq,nici zi. Eranumai D.Ury,g-Z-e9.,$..k9l, gi Duhul, lumine gi hrani, viali Fiul gi strdlucire,bucurie,veseliegi desfdtare Duhul Sfdnt. in Apoi s-afdpqto adAn_cd tdce_1g. SfAntuluiNifon Ochii au primit o lumind curatd, neamestecatd, sd vadd. ca Primei cete care inconjura ospdful, i s-a rAnduit sd sdvArgeascdcAntare o neintreruptdgi nesfArpitd. a fost Ea cuprinsd de o negrditd gi nespusdbucurie. indati dumnezeiascagi infricogataceati a inceput o negrditi slavoslovie. Inimile Sfinflor sdltau de bucurie gi desfitare. De la prima ceatd, mireafa cAntare slavoslovie de a trecutla ceataa dou4 a Serafimilor. Ainceput atuncigi aceeasd cAnte cu multd mdiestrie o cAntaretainici. Precum o ingeptitd dulceafi, a9ardsuna slavoslovia gi in urechile Sfinlilor, care se bucurau negrdit cu_t_oate silnfurile lor. Ochli vedeau lumin4 -qga neapropiati, lor miroseamireasmaDumnezeirii, urechile lor 4irosul
259

auzeau cAntareadumnezeiascd a preacuratelor puteri, gllla lp_r gusta Trupul gi SAngele Domnului Iisus Hristos, injry impdrdlia Ceririlor, mAinile lor pipdiau 4*og, vepnicelebundtdfi gi picioarere ror sdltau la ospdi. Astfel, toate simfurile lor se sdtu.raudg negrditd bucurie. Dupd putin, q doua ceatd a transmis acea cAntare

ratd gi pdtrunzdtoare.

vezi infricogatele taine, de marea Mea iubire de oameni


260

impirdfiei giStdp6nirii fali de ceiceseinchind cu smerenie Mele,psnJm-ceiuMa-buesrqa-pq-v*es*q-sprerelbl6nd4i ".' g,B3frtgi caresecutremuri de cuvintele M-ele Domnul l-a slobozit dintru aceast4 Dupi cei-a spus aceainfricogati gi preaminunatd vedenie, care il stdpAnisevreme d3,r{oulsnptim 6ni. ingrozit gi setAnguia CAndgi-avenit in sine,stdtea indurerat.I=aCfillil_giigul&e-4!l-gitAaiegiz.icea;,,Vald-e qrine*.tic5.losul! Ce-l agteaptdpe bi-etulmeu suflet! Vai migelul!Oarein ce staremd voi afla acolg eu, de,g1ing, pdcdtosul?Cum mi voi indreptdli inaintea ]udecdtomele gi unde rului? Ce scuzi voi aducepentru pdcatele mele?Or-intinatule mullimea fdrddelegilor voi ascunde nici lacrimi gi nici pogi ticdlosule!... Suspin nu am, cdinld nu aflu; milostenie deloc,neriutatea gi blAndelea se afld foarte departe de mine. Vai, mie! Ce sd fac eu, nevrednicul gi intinatul? De unde si incep sd-mi mAntuiescsufletul?Haina Botezului am intinat-o, Botezul l-am spurcat,sufletul mi l-am innoroiat, mintea mi-am intunecat-g viala mi-am cheltuit-o<tnpetrecei de gi inbefii". O, pdcdtosul mine! Nu gtiu ce voi face. mei privesc lucrurile cele de rugine, urechile Ochii lumegti, mirosul adulmecd dupi miascultd cAntece resme,gura imi esteporniti spre ldcomie.Vai, mie, ticilosul! MAinile mele sebucurd in pdcate;trupul meu doregtesi se tivdleascdin mocirla firddelegii gi cautd aleasd. paturi moi gi mAncare O, o, nelegiuitul, intunecatul gi intinatul! Unde si merg, nu gtiu! Cine md va scoatedin acel foc amar? Cine md va izbdvi din intunericul cel mai dinafard al infricogatului tartar? Cine mi va izbdvi de scrAgnirea gi din;ilor? Vai,vai, mie, scArbosul nelegiuitul!Maibine erasdnu md fi ndscut!...
261

O, de ce slavd md lipsesc eu, innegritull De ce cinste gi de ce cununi! Ce bucurie gi veselievoi pierde, fiindcd m-am robit de pdcat! Ticdloase suflete, unde iti este umilinfa, unde luptele, unde virtulile? Vai, jie, intinatule! In ce loc te vei afla in ziua aceea?Ai fdcut vreun b_ine, sd placi lui Dumnezeu? Vei merge in vdpaie. ca Cum vei rdbda vaiul gi scrApnirea? O,intinate sril"t", cum ai poftit si te tdvdlegti mereu in necurdtie, cum ai sluj it necontenit pAntecelui? Nelegiuitule gi stricatule, ce rugine vei suferi in fata lui Dumnezeu? Cu ce ochi te vei uita la dumnezeiar.u du fafd? Spune-mi ! Spune-mi ! Ai v dzut acelepreaminunate priveligti pe careDomnul le va infdptui cAndva Spune-mi, deci, o, suflete, ai vreo faptd vrednicd de aceaslav;Z Cum vei intra acolg dupd ce ai itrtinat dumnezeiescul Botez? Vai de tine, ticdloasesuflete al meu!Vei mogteni focul cel vegnic Ai unde va fi atunci pdcatul gi tatdl lui, si te mAn fu i asce? CL D_oamnq Dumnezeulmeu,_mAn fu i eS_ te-md de foc, de scrAgnirea dingilor gi de tartar...,,

Parteaa VI-a SINAXARUL DIN DUMTNICA

iNTRICogAToAREI

IUDEcATI

dupd Triodultipdrit la Bucuregti tn anul 20001 in aceastdzi se facepomenirea Venirii a Dou4 intru slavd, a Domnului nostru Iisus Hristos. Dupd cele doud pilde din duminicile trecute, pilda Vamegului gi a Fariseului gi pilda Fiului risipitol, dumnezeiegtii Pdrinli au rAnduit in aceasti duminicd pomenirea celei de a Doua Veniri a Domnului, pentru ca nu cumva omul, aflAnd din acele pilde despre iubirea de oameni a lui
1Textul de fafd e reprodus dupi Triod(ed.IBMBO& Bucuregti, 2000,pp. 45-47).Alcdtuireasinaxarului aparline lui Nichifor Calist Xantopol gi a fost tradusi la mijlocul veacului trecut de cdtre pdrintele Dumitru Fecioru gi publicat in SinaxareleTriodului (Bucuregti, 7946,135p.), carte care mai apoi a fost republicatd sub acelaginume sub ingrijirea pirintelui Eugen Drdgoi (Galali,7992, a 11.2p.).Nichifor Calist Xantopol (1265-11341) fost istoric bisericesc,iar de la el ne-au rdmas mai multe lucr5ri. A conceput o istorie a Bisericii de la inceputuri gi pAnd in anul 911, a alcituit liste cronologice de impirafi gi patriarhi, imne religioase, parafraze la SfAnta Scripturd, o viafd versificatd a SfAntului Nicolae 9.a.Se pare cd textele sinaxarelor au fost introduse inTriod la scurtd vreme de la alcdtuirea lor. Tot el a izvodit gi Canonul Niscdtoarei de Dumnezeu la lJtrenia de Ia praznicul Izvorului Tdmdduirii din SiptimAna LuminatS. La acest text al Sinaxarului am considerat ci trebuie aldturat pi un fragment dintr-o versiune mai veche aTriodului, tocrnaipentm ldmurirea ce o aduce privitor la cele ,,tapte vremi" pomenite de Proorocul Daniil (vezi nota urmdtoare). 263

agteaptdpe Sfinli in Ceruri! CAt de tare md tem sd nu fiu lipsit de ele!" Apoi suspina adAnc spunea: ,,Doamne, ai ajutd gi mAntuiegteintunecatul meu suflet!,,

Dumnezeu, sd trdiasci fdrd nici o gnje, spunAndu-gi: ,,Dumnezeueste iubitor de oamenil Dacd mh voi depdrtade pdcat,indati voi dobAnditotul,,.Au rAnduit deci dumnezeiegtii Pdrinli in aceastd duminicd pomenireainfricogdtoareizile aceleide a Doua Veniri a Domnului, ca infricogAndu-ipe oameni prin moarte gi prin agteptarea chinurilor ce vor sd fie, Je-i intoarc;

sd vini gi Judecdtorulsufletelor care au mers mai inainte. intr-un fel oarecare, sirbitoarea de azi pune oarecum astdzisfArgittuturor sdrbdtorilor, deoarecea
Doua Venire va fi cea din
SAV

td din toate cele

. Cdci trebui

Cer cu minuni mai presusd.efire gi cu mare strilucire; vgVeni in trup ca sd fie cunoscutde tofi ci El esteCel Care a venit intAia oard pentru a mAntui rieamul iar omenesc, acum, a doua oard., sd-ljudece dacda ca pdzit bine poruncile ce i-au fost date. Nimeni nu gtie cAnd va fi Venirea Lui. Domnul a ascuns-ochiar. Apostolilor Sdi. Cu toate aceste4a aritat cd inainte de VenireaSa e,ldmurite mai pe larg de unii dintre Sfinfi. Se spune ci a poua Venireva fi dUpdtrecerea celor Eplqlqt !ea1Li.Inaintede Venirea Lui, y11-g-!-,{ntihrist. Se va nagte,dupd cum spune S.fAntul Ipolit al Romei, dintr-o femeie desfrAnatd, f eiioad-C-uT;meG.d!$feevre_i,d,iqqemj4f ialuiDan, fiul lui lacov.Seva purta cagi cgm ar trdi dupd Hristos, va faceminuni, cAtea ficut gi Hristos,gi va invia morfi. Totugi, pe toate le va face i nu cu adevdrat;g_i nqg-terea trupul gi toatecelelalte gi minuni, dupd cum zice Apostolul. ,,Atunci - zice el - se va descoperi!iu! p!_e1Zd cu toatd puterea gi semnegi minuni mincinoase"(2 Tesaloniceni3-4).Dar, dupd 2, cum spune , nu seva intrupa diavolul, ci v-afi . Va lua asupra sa toati lucrarea Sataneigi se va ardta pe_Reagtepjate. Apoi seva arita bun gi blAnd tuturor. va cercetadumnezeiegtileScripturi; va line post gi va fi silit de oameni sd primeascd a fi ales impdrat. Va in e va ageza gaptetimpuri inainte, dupd cum zice Daniil, va veni E,nohp_i [ani] I , p.gp_ovdduind popo_rulq-t_ lir'_l_ qe primeascd. Antihrist insi ii va prinde gi-i va chinui, apoi le va tdia capetele. Cei care vor voi sd rdmAndcredinciogi
265

irj
I
i l

viitoare avem sd fim izgonilidin rai, in chip simbolic, prin Adam, pAnd cAnd va veni Hristos ,p.e a ne duce iardgi in rai. po"r S. pentru motivul cd " ""-"pt" " intAia oard Hristos_a trdit Cu_LfqpUlp{ntre noi, dar bland pi fdrd slavd. La a Doua veniie i"ia vu venidin
264

fugi depa_rte; pe-ceicareii va gdsi in munfi ii va igP-rtrprind**oni. Dar, din pricina celor alegi,se vor micaoracelegaptetimpuri [ani2]. ; toate stihiile lumii se vor schimba incAt aproape sd dispardtoate. Dupi acestea fi pe neagteptate va VenireaDomnu_ lui din Cer, ca un fulger, mergAnd inainte gr115tita_Lui Cruce.RAude foc clocotitorva mergeinainte,curdfind tot pdmAntul de necurdfii. indatd, Vo1fiplnpr AntftUst pi slugilelui vegnic. sunetele I=a de ?ivor fi dali_focului trAmbife Ingerilor, veni deodatd, la marginile ale va de pdmAntului 9i din toatestihiile, tot neamul omenEsc in Ierusalim, cdci acestaeste centiul iunri, acolovor li sta tronurile de judecati. se vor schimba in_trun estri cd_c1yne_p r9p r ii Ie Ior-trupu :i_pi r.,.llGtu,pi gu v_er avea aceeagi fory1d.Insgli stihiile,lumii vor primi re in mai bine. Domnul, p despdrli pe cei drepfi de cei rdtorii faptelor bune spre a primi viafa vegnicd, pdcdtogii, iar iardgi,sprea pli-i chinul rr"p.,i". Si nu vor inceta niciodati acestea, nici viafa ,u"p.ri.d, nici chinul vegnic. Dar trebuie sdsegtiecdHftqlqq n_q intreba atunci va nlqdgPgst4gide,qaracie,a_1-c-ilomiror,Lc.ttoa_tqce sunt bune gi aceste4 de celece__sqnt ci cu lt mai burre
textul edifiilor romAnegti ale Tiodttlti dtn veacurile _ __tD"pa XVJII-XX, ace.stp3rag1.afse incheie astfel: ,,$i mai inainte de gapte ani, precum zice Daniil, Vsr_vcni-E4ah9illie, de vor proporr;iri

Va spune decAtacestea, imAnzit 9i dreplilor gi pdc Mi-afi dat si minAnc; am insetat 9i Mi-afi dat si beau; striin am fost 9i M-afi primit; gol am fost 9i M-afi in imbricat; bolnav am fost gi M-afi cercetat; temnifi am fost gi afi venit la Mine. intrucAt ali ficut unuia mai mici, Mie Mi-afi ficut!" (cf.Matei25,' dintre acegti Acestefapte bune poate sd le facdoricine dupi 35-45) putereasa a va mdrturisi ci Domnul Agadar,atunci esteIisus Hristos intru slava lui Dumnezeu-Tatdl. Chinurile desprecare vorbegteSfAntaEvanghelie gi dinfilor; acolova fi plAngerea scrAgnirea sunt acestea: viermele lor nu seva sfArgigi focul lor nu se va stinge; gi,,aruncafi-i intunericul cel mai dinafari! " (cf. Matei in Bisericalui 8, L2; 22, 13; 25, 30) Pe toate acestea DumnezeuhotdrAtle primegte. cd Bisericalui Dumnezeu socotegte 4g$tefgg-$ilmSfinfilor cu Dumnezeu, pdrdfiaCerurilor sunt petrecerea sEsluciitia-Ceo vor avea gi urcareala Dumnezeu; iar a s chinul gi intunericul gi cele asemenea de u au fost lipsite, drn_pneina_nepqq4ltj_pi cj dumnezeiascd. de desfitdrii trecdtoare, strdlucirea --eu de Dumnezeule,invrednicegte-ne glasul Tdu cel dorit, numird-ne ir rAndul celor de-a dreapta Ta gi ne miluiegtepe noi. Amin.
ar al r^ WUU rt

cea inEiiJJEa; oameni ntgtAiii, rtristoase

-!lBg pe er tl il va munci, apoi gi capetele va tdia.Iari aceia Ie caresevor cnemacreFtrnr gepartevor fugi; p.rlcare va ispiti -Qqf,qg_t ii ,i_i va a_mdgi drac1,aftaldulprrl P-$.1 munfi. ur",i "I_sls$aacrj*f" pe.ftru cei alegi.$i _foametg fi rnare,cA"d g, t""t";trhiF;; va tulbur4 atAtacAtpufin nu au*r?i vor contenipi vor pieri,,.

oa-me$-E1Sn!3l R u-l ryn-qu I 9qf

p &trhns tL iar ei ii u'u -r J"

Partea a VII-a

RUGACTUNI PENTRU PRIVEGHERETAUruTRICA


A w rATAA A v

CANONUL DIN RANDUIALA LITURGICA A DUMINICII 1NFRICO9ATOAREI ]UDECATI Teodor Studitull a Alcdtuire SfLntului I, CLnturea glasulaI Vl-lea: Ajutor pi acoPeritor'.. Irmos: a Md cutremur cugetAndlaziua ceainfricopdtoare Venirii Tale, celei cu totul de negrdit, 9i cu frici mai sd inainte o vdd; ziua in carevei gedea judeci pe cei vii pi pe cei morfi, Dumnezeul meu, Atotputernice. CAnd vei veni, Dumnezeule,cu mii 9i miriade de Hristoase, ale puteri ceregti ingerilor,irvrednicepte-md, nori. pi pe mine, ticilosul, a Te intAmpinape Vino, suflete al meu, de ia aminte la ziua aceea 9i ceasulin careDumnezeude fafd,vaveni,gi te tAnguiegte gi plAngi,ca sd te afli curat in ceasulcercetdrii. focul cel nestins Mi ingrozeptegi md infricogeazd, dinfilor; ci al gheenei,viermele cel cumplit, scrApnirea gi in stareaceadimpreund gi-mi lasdgregalele, sldbegte cu alegiiTdi, Hristoase,rAnduiegte-mi. Glasul Tiu, cel dorit, careva chemala bucurie pe Sfinfii Tdi, sd-l aud gi eu, ticdlosul,9i si aflu nespusa a desfdtare Impdriliei Ceregti. Si nu intri cu mine la judecati, aducAnd faptele mele, cercAnd cuvintele gi indreptAnd [implinind] poruncile. Ci cu indurdrile Tale, trecAnd cu vederea rdutdfile mele, mAntuiegte-mi,Atotputernice.
1 Aceste rugdciuni sunt reprodusedupi Triod(ed.IBMBO& Bucuregti,2000,pP.41-50). 26e

RUGACIUNEA STARETILORDE LA OPTINA ANTIHRIST

fiupornrvA pECETLUTRTTsEMNULLUr cu

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezerr, pdzegte-ne ingeldciunea de vicleanului Antihrist, a cdrui venireseapropie,gi ne izbdvegte toateuneltirile lui. de Acoperd-nepe noi gi pe toli dreptmdritorii cregtinide mrejele lui cele viclene, in tainica pustie a mAntuirii Tale.Nu ne ldsa pe noi, Doamne, sd ne ingrozim de fricadiavoleascimai mult decAtde frica lui Dumnezeu gi sd ne depirtdm de Tine gi de BisericaTh ceasfAntd. Dd-ne, Doamne, mai bine sd pdtimim gi sd murim pentru sfAnt Numele Tdu gi Credinfa cea adevdratd, decAtsd ne lepddim de Tine gi sd primim semnul mArgavului Antihrist pi sdne inchindm lui. Dd-nenoud, zi gi noapte,lacrimi si plAngemgregalele noastre gi indurd^-Te noi, Doamne,in ziua de Infricogitoarei Tale Judecdli. Amin.
rl AAA

Slavd..., a Treinii: Unime in trei Ipostasuri, preastdpAnitoare,Domnie a tuturor preadesdvArpitstdpAnitoare,StdpAniepeste toate,Tu Insdfi mAntuiegte-ne noi, Pdrinte;i Fiule gi pe Duhule PreasfAnt. $i acum. .., a Ndscdtoarci: Cine a ndscut fiu neasemdnat dupd legea pdrinteascd? Pe Acesta dar il nagte Thtel,-fdrd de maicd. Preasldvitd minune! Cd tu ai ndscut, Curatd, pe Dumnezeu gi Omul.' Cataaasrc: Ajutor gi acoperitor s-a fdcut mie spre mAntuire; Acesta este Dumnezeul meu, gi-L voi preasldvi pe El, Dumnezeul pdrintelui meu, gi-L voi indlfa pe El, cdci cu slavd S-a preasldvit. Cintures a III-a: Irmos: intdregte, Doamne, pe piatra... Domnul vine, pi cine va suferi frica Lui? Cine se va ardta felei Lui? Ci fii gat4 o, suflete, spre intAmpinarea Lui. Mai inainte sd apucdm sd plAngem, gi sd ne impdcdm cu Dumnezeu mai inainte de sfArgit, cd infricogdtor este divanul la care toli cu grumajii plecali vom sta. Miluiegte^-md,Doamne, miluiepte-md strig fie, cAnd vei veni cu ingerii Tdi, sd rdsplitegti tutu-ror dupi vrednicia faptelor. Cum voi rdbda mAnia de neindurat a Judecdfii Thle, Doamne, neascultAnd porunca Ta? Ci sd Te induri de mine in ceasul Judecdfii.
270

intoarce-te, suspini, ticdloase suflete, mai inainte pAnd ce va lua sfArgit priveligtea vielii, pAnd nu-!i va inchide Domnul uga cimirii. Pdcdtuit-am, Doamne, ca altul nimenea dintre oameni, grepind mai presus decAt omul; ci mai inainte de Judecatd fii mie milostiv Iubitorule de oameni. Slavd. .,aTreimii: Treime neamestecatd.,neziditd, fire fdri inceput, Ceea Ce egti ldudati in trei Fele, mAntuiegte-ne pe noi, cei ce ne inchindm cu credinld stdpAnirii Tale. $i acum. . ., a Ndscdtoarei: Odrdslit-ai, Preacuratd,cu napterefdrd de sdmAnli, pe CuvAntul Cel viu, Care S-aintrupat in pAnteceletdu, da. nn S-a schimbat. Slavd nagterii tale, Maica lui Dumnezeu. Cataaasie: intdregte, Doamne, pe piatra poruncilor Tale,inima mea care se clatind, cd Singur epti sfAnt gi drept. glasul al Vl-lea: Sedeqlna, GAndesc la ziua cea irnfricopdtoare ppng de fap9i cum voi rdspunde Impiratului tele mele cele viclene; Celui nemuritor? $i cu ce indrdzneald md voi uita la Judecdtorul, eu, dezmierdatul? Milostive Pdrinte, Fiule Unule-Ndscut gi Duhule Sfinte, miluiegte-md. Slavd... in valea plAngerii, in locul ce ai rAnduit, cAnd vei gede4 Milostive, sd faci judecatd dreaptd, sd nu vddepti cele ascunseaie mele, nici sd md ruginezi ireainteaIngerilor; ci Te milostivegte, Dumnezeule, gi md miluiegte'
271

Si acum..., a Ndscdtoarei: Nddejdealumii ceabund, Ndscdtoare Dumnezeu de Fecioari, a ta singuri gi neirfricatd ajutorinfd cer; milostivegte-te spre poporul cel ce lesnese primejduiegte, roagdpe milostivul Dumnezeu sd izbiveascd sufletele noastrede toatdcertarea" ceeaceegtiuna binecuvantati. Chntarea lV-a: a lrmos:Auzit-a Prooroculde VenireaTa... Sosit-a ziuE iatd.inaintea ugilor este Judecata; suflete,,privegheazi! Aici impdrafii impreund gi domnii, bogafii, sdraciisevor adunagi igi vaiua fiecaie om dupd vrednicia faptelor. intru a sarAnduiali, sihastrulgi arhiereul,bdtrAnul gi tAndrul,sluga gi stipAnul vor fi cercetafi;vdduva gi fecioarase vor indrepta; ci vai atunci de iofi cei ce nu vor aveaviald nevinovatd. Nemitarnici esteludecataT! neingelatdivanul Tdu de graiul cel megtegugit, n,, asctr.devorba ceaiscu_ ci sitd a ritorilor dreptate4 nici nu o amigegte aducerea de martori; cd la Tine, Dumnezeule,cJle'ascunse ale tuturor stau de fafd. Sd nu vin la pimAntul plAngerii, sd nu vdd locul intunericului, Hristoase al meu, Cuvinte, nici legAn_ du-md de mAini gi de picioare sI fiu lepddat afari"din cdmara T4 avand imbrrcdmintea nesiricdciunii intinatd,eu, nevrednicul. ^ 9-""d vei despdrfi pe pdcdtogide cei drepfi, jude_ cAndlume4 rAnduiegte-mi a fi una din oile tale ale_ gAndu-md dintre capre,Iubitorulede oameni,ca sdaud glasul Tdu cel binecuvAntat.
272

CAnd se va faceintrebarede lucruri 9i cAndsevor suflete?Ce deschidecdrlile, ce vrei sd faci, o, ticdloase neavAndroadede dr'eptate, vrei sdrispunzi la Judecatd, ca sd aduci lui Hristos, Ziditqrul tdu? Auzind cuvAntul cel cu plAngereal bogatului in in vdpaia chihurilor, plAng ticilosul 9i md tAnguiesc, os..ndi fiind, gi md rog: Miluiegte-md,MAntuaceeagi itorul lumii, in vremeaJudecilii. ..; Slavd. aTreimii: Pe Fiul din Tatdl gi pe Duhul sldvesc,ca din soare/ lumina gi raza;insi pe Fiul dupd nagtere,cd pi naptere este,iar pe Duhul dupd iepire [purcedere],cd 9i iegire cea [purcedere]este;pe dumnezeiascaTreime impreuinchini toatd fdptura nd fird de inceput, Cdreiase Si acum..., a Ndscdtoarei: Fecioard,Prunc ndscAnd9i curdlia pdzind, tu cinstiti te-ai ardtat,ndscAndpe Dumnezeu 9i Omul, pe Acelagi-Unul in amAndoud chipurile; minunea ta Feazd' cioari Maici, spdimAnte totauzul 9i cugetul' Catauasie: Auzit-a Proorocul de Venirea Th, Doamne, 9i s-a temut, cd vrei sd Te nagti din Fecioari,gi oamenilorsi Te ard;i, 9i a zis: Auzit-am auzul Tiu 9i m-am temut, slavdputerii Tale,Doamne. aV-a: Ckntarea eu... lrmos:De noaPtemAnecAnd Cutremur nepovestit gi fricd va fi acolo;cd va veni Domnul, gi impreund cu DAnsul lucrul fiecdruia dintre oameni.$i cine dar de aiceanu seva plAnge?
273

RAul cel de foc md tulburi, md topepte, md roade scrApnireadinfilor gi intunericul adAncuiui; deci, in ce chip gi cum voi face sd induplec pe Dumnezeu? Iartd, Doamne, pe robul Tdu, ca nu cAndva si md dai chinuitorilor celcr amari, ingerilor celor cumpli;i, intre care nu se poate afla acoio 6ain.,e.

Ckntarena VI-a: lrmos: Strigat-am cu toati inima... La infricogdtoarea Ta Venire Hristoase, cAnd Te vei ardta din Cer, gi se vor pune scaunele,gi se vor deschide cdrfile, sd-Ji fie mild, atunci, MAntuitorule, de zidirea Ta Acolo nimic nu va putea ajuta, fiind Judecitor Dumnezeu: nici invdfdtur4 nici meptegugul,nici mdrire4 nici prietegugul; fdrd numai puterea t4 cea din fapte, o, suflete al meu! Acolo impreuni va fi domnul gi conducdtorul, sdracul gi bogatul, suflete! Nici tatd, nici mamd nu vor putea ajuta, nici frate nu va putea izbdvi de osAndire.

mild, fie-!i, Doamne, de zidirea Th; gregit-am _, It:-ft rartd-md;cd din fire curat numai Tu egti,gi 1te, a-ltui afard de Tine nimeni nu este fdrd intindciune. Slavd..., a Treimii:

CugetAnd la infricogdtoarea intrebare a ]udecdtorului, suflete, ingrozegte-te de aici, gdtegte-firdspunsul, ca sd nu fii osAndit in legdturile cele vegnice. Sd nu aud, Doamne, zicAndu-mi-se: Ia-|i al tdu! $i sd fiu gonit de la Tine; nici: Du-te ir locul cel blestemat! Ci sd aud glasul cel dorit al dreplilor. Din porfile iadului izbdvegte-md,Doamne; mAntuiegte-md din prdpastie gi din intunericul cel adAnc, din cele de dedesubt ale pdmAntului gi din focul cel nestins, pi de oricare altd pedeapsd vepnicd. Slavi. .., a Treimii: Dumnezeire4 Unimea Treimii o laud; pe Tatdl pi pe Fiul gi pe Dumnezeiescul Duh, putere a unei StdpAnii Ce Se desparte in trei Ipostasuri. Si acum. . ., a Ndscdtoarei. Tu egti ug4 prin care singur Iisus, Fiul tdu, a trecut, Cel Ce a intrat gi a iegit, gi cheile fecioriei ne le-a stricat, Curatd; Cel Ce a zidit pe Adam.
275

9i acum. .., aNdscdtoarei:

Cataaasie: noapte mAnecAnd eu, Iubitorule de oameni, Te _^^ P" ru8 rumrneazd-md_Fi mi indrepteazd,i pe mine spre poruncile Tale gi md invald, Mantuitorui", rd fu" voia'Ta
274

Cataaasie: Strigat-amcu toatd inima mea cdtre milostivul Dumnezeu gi m-a auzit din iadul cel mai de jos gi a scosdin stricdciuneviafa mea Condac, glasull: CAnd vei veni, Dumnezeule,pe pdmAnt cu mdrire gi toate se vor cutremur4 gi rAul cel de foc inaintea divanului va curge,cirfile sevor deschide celeascunse gi sevor vddi; atunci sdmd izbdvegtide focul cel nestinsgi a,stade-a dreaptaT4judecdtoruie $ mi invrednicegti Preadrepte. Icos: De infricogitorul Tiu divan aducAndu-mi aminte, preabunuleDoamne,gi de ziua Judecdfiimd infricogez gi md tem, vddit fiind de cugetul meu. CAndvei gedea atunci nimeni nu Pe scaunulTdu gi vei facecercetare,

Lui? Domnul vine si judece,cineva suferi ardtarea infricopeazd-te, ticiloase al meu suflet, infricoseazd-te, lucrurile^tale spre iepirea ta; ca sd afli gi-fi gdtegte milosliv gi indurat pe insugi Dumnezeul pdrinlilor' Focul celnestinsmi tulburi, 9iingrozireaceaamard a viermilor; iadul cel stricdtor de suflet md sperie,9i indeajuns de umilit nicidecum nu mi fac; ci, Doamne, intdrepte-mi cu frica Tll Doamne!,mai inainte de sfArgit, Cad inaintea Ta gi aduc Jie, ca nigte lacrimi, n-a graiurile mele.Gregit-am,cum nici pdcdtoasa gregit, gi fetad"l.ge am fdcut ca altul nimeni pe pdmAn! ci Te ind.uri, StipAne,spre fiptutaTa, gi iard9imd cheami' cele ascunse,zi tntoarce-te,ciiegte-te,descoperd lui Dumnezeu, Celui Ce toate le gtie:Tu gtii ascunsurile mele, Unule MAntuitorule; Tu Insuli mi miluie9te, precum cAnti David, dupi mare mila Ta Slavi. .., akeimii: Pe Trei ca Pe Unul, intru o fiinfi, 9i Unul in trei sunt: Tatdl,Fiul gi SfAntul Duh; o PuFefelaud; acestea tere, o voie 9i o lucrare; un Dumnezeu intreit-sfAnt, o impdrifie singuri stdPAnitoare. $i acum'.., aNdscdtoarei: Iegit-a Dumnezeu, Cel preafrumos, din cdmara tdu, pAntecelui caun impdrat cuhaini gesu6de Dumnezeu, rogiti in vopseauaceade taini a preacuratului tdu s6nge, ceeacenu glji de mire, 9i impnrdlegtetot pim6nhrl' Catauasie: Gregit-am,firidelege am ficut, nu ne-arn i:rdreptat inainteaTl+nici am pdzit, nici am ficut precum ai poruncit Dumnezeulpirinlilor' noud.Ci nu ne pdrdsipAnnin sfArryit
277

Ckntarea VII-a: a Irmos:Gregit-am,firddelege am ficut...

276

CAnturea VIII-a: a pe Cel Ce_Lsldvesc Irntos: ogtile...

$i acum. .., a Ndscdtoareu Din luminatul tiu pAnteceiegind Hristos, ca unMire din cdmard, a luminat lumind mare celor din intuneric; pentru ci strdlucind SoareleDreptdfii,lumea a luminat, Curatd! Cataansie: Sd lduddm, bine sd cuvAntdm gi sd ne inchinim Domnului, cAntAndu-I gi preaindlfAndu-L pe DAnsul intru toJi vecii.

CAnd vei chema toatd suflarea laolaltd, ca si iei seam4 Hristoase,mare frici va fi atunci, mare nevoie deoarece numai faptelesingure vor ajuta in veci.

Pe Cel Ce-L sldvescogtile ceregti,gi de DAnsul se infricogeazi heruvimii gi serafimii, toatd suflarea gi fdptura ldudafi-L, binecuvAntali-L, gi-L preaindllaji intru tofi vecii. CLilarea a IX-a: Irmos:Nagtereazdmislirii... Domnul vine, ca pe pdcdtogi sd-i pedepseascd,pe drepli sd-i mAntuiascd; sd ne infricogdm gi sd plAngem, gi sd ludm simlire de ziua aceeain care, descoperind cele neardtate gi cele ascunse ale oamenilor, va rdspldti cele dupd vrednicie. infricogatu-s-a gi s-aingrozit Moise vdzAndu-Tedin spate; dar eu ticdlosul cum voi suferi a vedea fala Ta atunci, cAnd vei veni din Cer? Ci sd-Ji fie mild de mine, Doamne, gi cu indurarea sd caufi spre mine.

BinecuvAnrdm Tatdlpi pe Fiul gi pe pe SfAntulDuh, Dumnezeu. Peun Dumnezeu.d"pefiinld cinstesc, trei Fefelaud dupi osebire;altele,dar nu de alt fel; cd Dumnezeirea una este,in trei Feye: Thtdlgi Fiul gi DumnezeiesculDuh.
278

Daniil s-a temut de ceasul cercetdrii,iar eu ticilosul ce voi pdtimi, Doamne, venind la aceazi hfricogdtoare? Ci imi di, mai inainte de sfArgit, cu pldcere a sluji Jie, ca sd dobAndesc impdrdgia Ta. Focul se pregdtegte,viermele se rAnduiegte;cinstea veseliei, iertare4lumina cea neinseratd,bucuria drep279

filor. Deci, cine esteacel fericit, ca sd scapede chinul celor dintAi, pi sd mogteneascd de al doilea? cele Sd nu md intoarcd de la fala Ta Doamne, mAnia urgiei rhle, nici sd aud glasul Tdu cel de blestem trimifAndu-md in foc; ci sd intm in bucuria cdmdrii Tale celeinestricdcioase eu atunci, cu Sfinfii Tdi. gi Mintea mi s-a rdnit, trupul mi s-a tr6nddvit, mi se bohndvegte duhul, cuvAnhrl a sldbig viafa mi s_aomorAt, sfargihrlestelangdugi.Pentru aceast4 ficdloase meu sual flet, cevei facecAndva,veni|udecdtorulsi cerce tale? ale Slavd. a Treimii: .., LJnule, Niscdtorule al Unui4 pdrinte alFiului celui Unul-Ndscut, gi Unule Firrle al Unui4 lumind gi strd_ lucirealuminii, giUnule Duhule Sfinte,numaial Unuia Dumnezeu,Careegticu adevdratDomn al Domnului; o Tieime,Unime sfAntd, mAntuiegte-mipe mine, cel ce griiesc de Dumne zefteaTa pi acum..., a Ndscdtoarei: M-inuneanagteriitale md uimegte,ceeace egti cu totul firi prihand; spune cum ai zdmisrit fdri sdmantd pe Cel necuprins?Cum ai rdmas Fecioari, ndscAnd ca o Maicd?Acestlucru pestefire cu credin;dprimindu_I, inchind-teCelui niscut, cdcicAtele voiegte,legi poate. Cataoasie: Nagterea zdmislirii celeifiri simAnli estenetdlmd_ citi, rodul Maicii celeifird de bdrbat estenestricat,ci nagterea Dumnezeuinnoiegtefirile. pentru aceast4 lui pe tine, toate neamurile, ca pe o Maicd Mireasd a lui Dumnezeu,cu dreaptdcredinfi te mdrim.

ALTE RUGACIUNI DIN RANDUIALA LITURGICA E NUVTINICII

iNrrucogAroanEtIUDECATr'
CAnd va fi si vii sd faci ]udecati dreapti, PreagezAnd scaunulslavei Tale,rAu. pe dreptule JudecXtor, va de foc infricogAnd, trageinainteadivanului Tdu pe inainteaTaPuterileceregti, oamenii cu frici tofi, stAnd 9i vor fi judecafi,fiecareprecum a lucrat;atunci, sd-Ji fie de mild de noi, gi si ne invrednicegti,Hristoase, partea celor mAntuili, ca un Indurat. Cdrfile se vor deschide gi se vor ardta faptele oamenilo1 inainteadivanului Tiu celui de nei:rdura! 9i va risuna toati valea plAngerii cu groaznicd scrAgnire, vdzAnd pe tofi cei ce au picdtuit trimigi in chinurile cele vegnice, dreaptdjudecataTa gi fdrdde folosplAngAnd, cu Te indurate. Pentru aceasta rugdm pe Tine,Bunule,si-Ji fie mild de noi, cei ce Telduddm, Unule, mult-Milostive. TrAmbilelevor sun4 gi mormintele sevor degert4 gi seva sculatoatdfirea omeneasci,cutremurAndu-se; ceiceau fdcutbine,cu bucurie sevor bucur4 apteptAnd sd ia plati; iar cei ce au picdtuit, vor tremura cumplit vditAndu-se,fiind trimigi la chinuri gi de cei alegi spre despirfindu-se.Doamneal slavei,milostivegte-Te Bun, gi ne irvrednicegte pe noi de partea noi, ca un celor ce Te-auiubit pe Tine. cAndimi vine in simfire focul PlAnggi mi tAnguiesc, cel vegnic,intunericul cel mai din afari gi tartarul, vierdinlilor ceaneincetati, gi mele cel cumplit gi scrAgnirea durereaceva si fie celorceau gregitpestemisurd, pi pe Te-aumAniat,dintre Tine,Cel preabun, iqJ"utl4_ygle giceldintAisunt eu,ticdlosul. Judecdtorule, Ci, careunul cu ca un indurat, mAntuiegte-md mila Ta.
28r

CAnd se vor a?ezascaunele se vor deschide cdrtile gi gi Dumnezeu va gedeala Judecati, o, c fricd va fi atunci! Ingerii stAnd irainte cu fricd gi rAul de foc curgAnd; ce vom face atunci, noi, oamenii cei vinovali d.-e multe pdcate?$i cand il vom auzi chemand pe cei binecuvantafi ai ratdlui intru impirdtie, iar pe iei picdtogi trimifandu-i la chinuri, cine va suferi u"eu ir,,f.i.o$dtoare hotdrAre?Ci LJnule,Iubitorule de oameni, MAntuitorule, im_ pdrate al veacuriioq, mai inainte pand ce va sosi sfarpifui, prin pocdintd, intorcAndu-md, miluiegte_md. )omnului, agasd viefuim: pe

tcei irlset"ifse-i udlph^, pe

Thtdlui M gu, de mop_tenjliimpdrd a ce s= gitit__,i_old.-' e fl Vai mie, innegritule suflete! pAnd cAnJa" iu,a"tati nu te mai curmezi? pAnd cAnd zaci i:r iene? De ce nu_ii aduci aminte de infricogdtorul ceasal morlii? De ce.,, i" cutremuri cu totul de infricogdtoarea Judecatd a MAntuitorului? Oare, ce vrei sd rdspunzi, sau cum vrei sd dai seamd?Lucrurile tale stau de fafd, spre mustrarea tarfap_ tele te vddesc,pArAndu-te. Deci, o,,,rfl"t"! Vremea u rorit, aleargd, apucd inainte gi cu credinfd strigd: Gregit_am, Doamne, grepit-am,fie; dar gtiu, Iubitoru'ie de oameni, bundtatea Th; Pdstorule Cel bun, nu mi despdr,ti pe mine de ia starea cea de-a dreapta Ta pentru mare mila Ta La ziuacea infricogdtoare iJudecdpii gi a slavei Thle celei negrdite gAndind, mi ingrozesc cu totul, Doamne, gi tremurAnd, strig cu fricd: Larra vei veni, Hristoase Dumnezeule, cu slavd pe pdmAnt, ca sdjudeci toate cAte sunt, atunci sd md izbdvepti de toatd pedeapsape mine, ticdiosul, invrednicindu-md a sta de_Ldreapta'Ta
282

judece,oro*@.uf,t 1oilef cevasd

rdini sd-igducemin cag{"pe sd:i calftelq! a si qicdgicdtre

Iatd vine ziua Domnului AtotstipAnitorului, 9i cine va suferi frica Venirii Lui? Cdci cuptorul arzdtor 9i ziua mAniei este, intru care Judecitorul va gedea; dAnd fiecdruia dupd vrednicia faptelor. La ceasul cercetirii gi al Venirii celei infricopdtoare a StdpAnului Celui iubitor de oameni gAndind, cu totul md cutremur gi, intristAndu-md, strig cdtre Tine, preadrepte judecdtorul meu gi Unule, mult-Indurate: Primegte-md pe mine, cel ce md pocdiesc, pentru rugdciunile Niscdtoarei de Dumnezeu. GAndesc la ziua aceea gi la ceasul cAnd avem sd stim toli goi ca nigte osAndi;i, inaintea nemitarnicului judecdtor; cd atunci trAmbila va suna tare, 9i temeliile pdmAntului se vor clitin4 gi morfii din morminte vor invi4 gllqtt-de o vOrs,t4se votface; gi cele ascunse ale tuturor vor sta de fald inaintea Ta, $i vor plAnge, pi se vor tAngui, pi in focul cel mai din afard vor merge cei ce nici odinioard nu s-au pociit; iar ceata dreplilor va intr4 in bucurie gi in veselie, in cimara cereascd. Daniil Proorocul, bdrbatul doririlor fiind, dacd a vdzutputerea lui Dumne zev, alaa strigat: Judecdtorul a gezut gi cdrfile s-au deschis. Vezi, suflete al meu, de postegti, nu defdima pe vecinul tdu. Feregte-tede bucate, dar nu osAndi pe fratele tdu; ca nu cumva fiind trimis in foc, sd te topegti ca ceara; ci fdrd'impiedicare sd te ducd Hristos intru Impirdlia Sa. O, ce ceasva fi atunci, Si ce zi infricogdtoare, cAnd va pedeaJudecdtorul pe scaunul cel infricogdtor! Cdrlile se vor deschide,gi faptele se vor vddi, gi cele ascunse ale intunericului se vor ardta; Ingerii vor alerga imprejur, adunAnd toate neamurile. Venifi de auzrl| impdrafi gi domni, cei robigi pi cei liberi, pdcdto9ii 9i drepfii, bogalii gi cei siraci, cd vine Judecdtorul,Cel Ce
283

va sejudece toati lumea.Si cine va putea sta inaintea fefei Lui, cAndingerii vorciu rr;Jir,a iucrurile, cugeteie gi gAndurileceledin noaptegi cele dinzi?o, ce .J* fi atunci! Ci mai inainte de sosirea "" sfArgitului,,a.g.r_ iegte-te, suflete,strigAnd:Dumnezeule,intoar."_.lii md mAntuiegte un indurat. Amin. ca RUGACIUNEA DE PoCAINTA , AUNUITATHAN AFLAT PE PAruL DE MOARTE Nu cer nimic altceva de la Tine, Iubitorule de oameni, decAtceeace cereamdrturisindu_se tAlharul cel mai inainte de mine. A; acel4agagi spre mine, talh lostivire gi iubire de oamer meu de pe patul morfii gi p al unsprezecelea ceas, caren c cu e-le. 4lmie ierta(e, Dd cici nu md lasd viemel " Lnpegteri s_auapropiat. Ci cuprins firddelegile gi rdu viefii. Nesocotitesunt dato p.rlmif gqqpinarea_ amari cea pe a me4Iubitorule de oamr pestezapisul pdcat_elor mele pi gtergecu buretele mi_ lostivirii rale gregelilemere ."rJ Amin. ""lr"mdnate.
^l

CUPRIN S Vrcrnea oplinnilor ftndamentale- Pffirieb IustinPArcu.....3 ...........5 CuvAntinainte ParteaI APOSTAZIA 9I ANTIHRISTUL ...........11 Prologal traducitorului american. ........ Universul vdntt ca revelafiea Ziditorului ........ 20 ......................21 Facer ea ......................23 Miracolulluminii .......27 Un nou Babilon ..................29 impdrdtiaCerurilor ......32 Lumeaceanevdzuti........... .......35 gi Satana ingerii lui ............ lumi gi petrecerea acestei inceputul sfArgitului .....4'1 a pdmAnteascd Bisericii lui Hristos ........45 Ivirealui Antihrist ............ ......51 Epocalui Antihrist.............. ...................58 Doi Pr oor oci ............ ....................61 .......... de- atr eiaper i oadd Cea ....................71' evreilor............... Convertirea judecatade Apoi .....77 Fericirea vegnici gi chinul cel vegnic...................80 cea Parteaa II-a UANTUNIA FERICITULUI AVERCHIE uN oM iN TAIAAPOSTAZIEI - ARHIEPISCOPUL ..........85 AVERCHIETAU$EV
285

nuntul,nuvei intru;ilJ:H:'ilTt*:ffi1 cd afra

Ce esteBiserica? g9 ...... Ce se infelegeprin ,,Antihrist,,? ..............".g2 Tiei niveluri ale apostaziei .......g4 Ce l d i n t6 i n i ae I a I a po s ta z i e i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4. . . . . . . . 9. C e Id e a I d o i l e a n i o e l a l a p o s t a 2 i e i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 g C e I d e a l t r e i l e an i a e l a l a p o s t a z i e i. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 0 3 P o l i t i c a eg r u p . . . . . d ...............103 locurilede rol .....707 Fdrddelege sus de .................772 SfArgitul . . . . . . . . . . . . . .1 . .9 .1 . Cereascairuinfd ........r......... b ....................124 Concluzie ...............I27 DIN SCRIERILE FERICIruLUI ARHIEPISCOP AVERCHTETAU9EV ........128 Desprepost, rugdciune9i purtarea Crucii ..............I2g Despreapostazie ...130 Desprelumea modernd ..........722 DespreBisericd ......140

................770 ar Sem nele em ur i l or lumii gi alevenirii lui sfArpitului Despre semnele ........- .- 173 Antihr ist - Arhimandritul Dinainteafelei lui Antihrist ..............'.184 Z Constsntinai l eu - Alexander in Biserica vremurile de pe urmd ...........199 Knlomir os .........192 biruinle - MitropolitulVitalie vegnicei CAntarea Parteaa IV-a MARTURII ROMANE'TI DESPRE irua,tNrEMERGAroRII LUI ANTIHRIST Mirturisiri din mlagtinadisperdrii- Dumitru .............197 Bor deianu ...............197 Degradarea lui Crdciunul 1950. .'.'. F Hulaadusd iului lui Dumnezeu 203 Paptile 1951. din ............................207 m oar te O iubir efdr dde ....209 ZAmbetulceresc ....211 de O convorbire taind......... Parteaa V-a SFINTII PARINTI DESPREVENIREA LUI ANTIHRIST 9I SFAR9ITULLUMII ProfetiaSfAntuluiNifon, Patriarhul Constantinopolului .......-....-.-..273 veacurilor despre sfArgitul ProorociaCuviosului Pamvo din Egipt despre celece vor fi in vremuriledin urmd'..................215 Ispita cregtinilorcu adevdratortodocaidin ..................217 de veacul ac um Profelia SfAntuluiMoise Arapul desprecdiugdrii .......-.....-'.278 din neamulcelde pe urmd
287

Partea a III-a MARTURII CONTEMPORANE DESPRE VREMURILE DIN URMA

286

Povdfuiregi inaintevestire Sffrntul Anatolie Staref 227 a I Op ti n e i .......... - SftntulloanDamnschin 224 Anfihrist Cuv6ntdespre ......... lumii CuvAntpentrua DouaVenirea Domnului, sfArgitul gi venirealui Antihrist- SfintulEfrem Sirul .......227 VedeniaSfAntuluiNifon, episcopul Constanlianei ............ despre infricogdtoarea ............... 247 Judecati
Partea a VI-a SINAXARUL DIN DUMINICA

iNrnrcogAroAREl IUDEcATT
Sinaxaruldupi Triodul tipirit la Bucuregtiin anul 2000......... ..........263 Partea a VII-a RUGACIUNI PENTRU PRIVEGHERE LAUNTRICA Rugdciunea Starefilorde la Optina impotriva pecetluirii cu semnullui Antihrist .......... ............268 Canonul din rAnduiala liturgicd a Dumirricii infricogdtoareiJudecdfi SfkntulTeodor ..............269 Studitul..... Alte rugiciuni din rAnduialaliturgicd a Duminicii Infricogdtoarei ............ ..........281 Judecdti Rugiciunea de poclinfi a unui tAlharaflat pe patul de moarte .................284
A w al a\ al wwu