Sei sulla pagina 1di 23

Proiect - Operatori si comunicare in managementul mediului

Implicarea unui ONG de mediu in soluionarea unei probleme de mediu

Cuprins

Introducere- pg 1

1.Prezentarea generala a ONG-ului -1.1 Scurt istoric - pg 2 -1.2 Structura organizatorica pg 3 -1.3 Domenii de activitate pg 6 -1.4 Activitati specifice domeniilor de activitate in care activeaza ONG-ul - pg 7 ViitorPlus

2.Analiza comunicarii cu alte categorii de operatori -2.1 Comunicarea ONG-ului cu operatorii guvernamentali pg 8

-2.2Comunicarea ONG-ului ViitorPlus cu operatorii non-guvernamentali pg 8 -2.3 Directivele cadrul in impaduririi terenurilor degradate pg 9 3.Studiu de caz 3.1 Caracterizarea succinta a problemei de mediu pg 14 3.2 Denumirea proiectului (solutia la rezolvarea problemei de mediu prin implementarea proiectului) pg 15 - 3.3 Necesitatea implementarii unui astfel de proiect pg 15 - 3.4 Obiective generale ale proiectului pg 15 - 3.5 Obiective specifice ale proiectului pg 15 - 3.6 Activitati desfasurate de ONG pentru realizarea atat a obiectivelor generale cat si a obiectivelor specifice pg 16 - 3.7 Analiza economica a proiectului pg 17 - 3.8 Analiza de mediu a proiectului pg 19 - 3.9 Analiza swot a proiectului pg 19 - 3.10 Concluzii si propuneri pg 19 Bibliografie pg 20 domeniul

Introducere
Dupa consultarea site-ului Ministerului Mediului privind ONG-urile de mediu din Bucuresti , am parcurs fiecare site in parte al tuturor ONG-urilor existente pe site.Iniial am fost interesata de istoricul ONG-ului respectiv, structura organizatoric a acestuia, domeniile in care activeaz, proiectele in care se implica.Dupa o perioada de informare in aceasta privin ONG-ul ce mi-a atras atenia in mod special este ViitorPlus, datorita proiectelor sale. ViitorPlus este o organizaie neguvernamental, nonprofit, care implementeaz proiecte de dezvoltare durabil ncadrndu-se n urmtoarele domenii de activitate: managementul capitalului natural, producie i consum durabil, educaie pentru dezvoltare durabil, buna guvernare. ViitorPlus are numeroase proiecte si campanii implicandu-se in salvarea mediului inconjurator, implicit in salvarea noastra.Se ocupa de impaduriri, reciclare, educare s.a. Proiectul care imi place cel mai mult si in care m-am implicat, proiectul de care pot spune ca m-am indragostit este Adopta un copac avand ca scop impadurirea terenurilor degradate din sudul Romaniei, acestea fiind si cele mai slab impadurite. Plantarea propriu-zisa a puietilor de diferite specii imi da o senzatie extraodinara si am realizat ca sunt multi oameni ce fac lucruri frumoase pentru natura oferindu-se voluntari. Daca ne implicam fiecare dintre noi macar putin, vom ajunge la realizarea unor lucruri marete. Nu numai ca ne facem bine prin salvarea naturii, ci ne vom simti mai frumosi si mai buni.

1.PREZENTAREA GENERAL A ONG-ULUI

1.1 Scurt istoric

Viaa i-a jucat rolul su tainic i, la nceputul lui 2006, 3 oameni - Teia Gavrilescu (Catan), Teodora Plrie i Mircea Ilie s-au adunat n jurul unui vis comun: fondarea unei organizaii care s contribuie la o lume mai bun i mai durabil. Au fost cteva lucruri care i-au ajutat s porneasca la drum: mprtirea cu sinceritate i din suflet a ideilor, viselor, speranelor, experienelor; Hotrrea de a pune n practic si de a organiza ceea ce isi doreau de mult timp; nceputul propriu-zis- aflarea procedurilor legale, mprirea responsabilitilor pentru fiecare parte, punerea lor n aplicare; edinele fondatorilor,lucrul asupra statutului, alegerea formei de organizare (asociaie sau fundaie), alegerea numelui, primele idei de activiti; mprtirea cu alii a ideilor acestora, ntr-un fel care a atras i ali oameni n echip - Marcio Jappe, Jeremy Moses, Anca Soare-Minea, Dan Vlad, Ionu Enache, Monia Martini, Cristi Lcraru, Ramona i Ofelia Constantinescu, Luiza Dumitrescu...; ntlniri personale cu fiecare dintre ei, pentru a explora posibilitile de a lucra mpreun n acest ONG (la "AIESEC Alumni Hall of fame" cu Ionu, la o teras n Cimigiu cu Cristi, prin email i telefon cu Marcio, la ceainria Crtureti cu Jeremy, la "Arcade" i "Cafeneaua Actorilor" cu Anca etc); edine regulate ale Asociaiei, la care au nceput s discute i s organizeze primul proiect. Iniiativa primului proiect - coala de Afaceri pentru Dezvoltare Durabil:

La o discuie despre sustenabilitate n Romnia, s-a relevat nevoia de a educa oamenii de afaceri cu privire la dezvoltarea durabil, ca un factor important al schimbrii i n contextul lipsei ofertei reale a unei asemenea educaii n Romnia; Primele discuii i reacii despre idee de la ali oameni, din i din afara ONG-ului. De fapt, nceperea lucrului pe aceast iniiativ concret a adus i ali oameni lng fondatori i a extins echipa; Prima edin de proiectare a conceptului (la biroul din Bulandra) - Teia, Mircea, Dora, Dan, Jeremy; Au continuat cu planificarea, foarte mult cercetare (asupra problemelor de durabilitate din Romnia i a obiectivelor pe care vrem s le atingem), edine regulate, managementul proiectului; Permanent au avut reacii din exterior asupra multor aspecte (vnzri, coninut, parteneriate etc).

1.2 Structura organizatorica

Organigrama

As - asistent Vl - voluntari

PREEDINTE

CONSILIUL DIRECTOR

MANAGER Resurse

MANAGER Marketing si Comunicar

MANAG. Proiect Atelierul de Panza

MANAG. Proiecte Reciclare

MANAG. Proiect Harta reciclarii si evenimen t Crosul

MANAG. Proiect Ecoprov ocarea

MANAG. Proiect Adopta un copac

As

Vl

As

Vl

As

Vl

As

As

Vl

Vl

Vl

As

Vl

Exista o relatie de colaborare intre toti membrii ONG-ului, cat si o relatie de autoritate din partea posturilor superioare catre cele subordonate atunci cand este cazul. In cadrul sediului ViitorPlus, la locul de munca exista o armonie si o stare de spirit relaxata, in care fiecare isi face treaba foarte bine. Angajatii ViitorPlus, cat si voluntarii sunt motivati in primul rand de lucrurile minunate pe

n aproape 4 ani, s-a strns o echip care muncete cu motivaie i druire pentru o lume mai bun, mai armonioas, mai echitabil, mai respirabil, care s poata fi trit cu placere i lasat cu demnitate generaiilor viitoare. Aceasta este fora organizaiei , "esena tare" care se regsete n toate activitile i proiectele realizate pn acum. CONSILIUL DIRECTOR Fondatorii ViitorPlus - asociaia pentru dezvoltare durabil sunt i primii membri ai Consiliului Director: Teodora Plrie (vicepresedinte), Mircea Ilie (vicepresedinte) i Teia Gavrilescu (Catan), care deine i funcia de preedinte. Consiliul Director are urmtoarele atribuii: Convoac Adunarea General a Asociaiei; Soluioneaz cererile de nscriere de noi membri, pe care le supune spre validare Adunrii Generale; Propune Adunrii Generale excluderea de membri; ntocmete programul de activitate i bugetul pe o perioad de un an i le supune aprobrii Adunrii Generale; ntocmete i prezint raportul de activitate Adunrii Generale la sfritul anului respectiv n baza cruia se va acorda vot de ncredere fiecrui membru al Consiliului Director n parte n cazul n care un membru al Consiliului Director ntrunete sub o treime voturi de ncredere are obligaia s redreseze situaia prin implementarea msurilor adoptate n respectiva Adunare General i s prezinte un nou raport de activitate la urmtoarea Adunare General ordinar (n urmtorul semestru) cnd un nou vot de ncredere va fi organizat. n cazul n care i de aceast dat membrul respectiv al Consiliului Director obine sub o treime voturi de ncredere, este revocat imediat din funcia de membru al Consiliului Director. Dac este cazul, propune spre aprobare Adunrii Generale modificarea structurii organizatorice a Asociaiei pentru realizarea ct mai eficient a scopului i obiectivelor acesteia; Angajeaz personal salariat sau indemnizat, necesar desfurrii activitii specifice Asociaiei, n limita bugetului aprobat; Stabilete i ntreine relaiile cu terii; ine evidena oficial a membrilor Asociaiei; Are orice alte atribuii stabilite de Adunarea General. PREEDINTELE Preedintele conduce Consiliul Director i reprezint Asociaia n relaiile cu terii. Preedintele poate delega o parte din responsabilitatea sa altor membri ai Consiliului Director. n caz de vacan sau indisponibilitate a Preedintelui, atribuiile acestuia sunt preluate de membrii Consiliului Director. MANAGER RESURSE UMANE Un manager de resurse umane este responsabil de urmtoarele funcii ale departamentului: recrutarea, angajarea i pregtirea noilor salariai; evoluia organizaiei; comunicarea i performana managementului; regulamentele interne; ndrumarea angajailor; plata salariilor i a altor beneficii; relaia dintre angajat i angajator; team building. Mai presus de toate, un manager trebuie s fie un bun lider pentru angajaii din subordinea lui.

MANAGER MARKETING SI COMUNICARE Atributii si responsabilitati: informarea clientilor si a potentialilor clienti despre activitatea organizatiei, direct sau prin intermediul mass-mediei (stiri, comunicate, interviuri); analiza concurentei si identificarea punctelor tari si a punctelor slabe ale produselor acestora; efectuarea studiilor de piata in vederea identificarii modului de structurare a pietei: clienti actuali, clienti potentiali; analiza preturilor practicate pe piata si realizarea de propuneri fundamentate de modificare a preturilor practicate de organizatie; intocmirea planului de publicitate al organizatiei (medii de difuzare, temporizare, obiective); analiza ofertelor publicitare si identificarea celor mai avantajoase forme de promovare (atat din perspectiva impactului asupra pietei, cat si din perspectiva preturilor); proiectarea materialelor publicitare (anunturi, pliante, oferte etc.); colaborarea nemijlocita cu agentiile de publicitate si cu mass-media; analiza produselor si serviciilor existente ale organizatiei, in vederea propunerilor constructive pentru ridicarea calitatii acestora si pentru diversificarea lor; propunerea, crearea si implementarea de produse noi, in acord cu cererea de pe piata; intocmirea de rapoarte lunare, trimestriale, semestriale sau anuale despe produsele organizatiei, despre impactul acestora pe piata, insotite de sugestiile si propunerile de sporire a cotei de piata; documentarea continua despre produsele oferite de concurenta si despre modul in care pot fi extinse si optimizate serviciile si produsele organizatiei; proiectarea de startegii de atragere a unor noi segmente de piata; negocierea contractelor de lansare a noilor produse; proiectarea de chestionare pentru studiul pietei, efectuarea culegerii de date si a prelucrarii statistice consecutive aplicarii lor, redactarea raportului de studiu al pietei; intocmirea de rapoarte cu privire la evolutiile macroeconomice, prognoze si implicatiile lor asupra politicii organizationale referitoare la resursele materiale si umane; gestionarea datelor statistice si efectuarea de rapoarte lunare, trimestriale, semestriale sau anuale asupra acestor sfere de interes. MANAGER DE PROIECT Atributii si responsabilitati: -Este responsabil pentru implementarea cu success a activitatilor proiectului si atingerii rezultatelor planificate in proiect; -Supravegheaza desfasurarea zilnica a proiectului si gestioneaza echipa proiectului; -Participa la diferite sedinte si la toate evenimentele proiectului, asigurand pregatirea adecvata a acestora; -Este responsabil pentru managementul zilnic al proiectului organizational si conceptual; -Asigura un circuit informational adecvat, discutii si feedback dintre diferiti actori; -Intocmeste planuri detaliate de lucru trimestriale (pentru 3 luni) si de a monitoriza respectarea implementarii acestora; -Asigura executarea la timp a activitatilor; -Organizeaza si coordoneaza procurarea de bunuri si servicii in cadrul proiectului; -Ghideaza lucrul consultantilor si contractantilor, supraveghind desfasurarea activitatilor conform planului de lucru negociat;

-Faciliteaza cooperarea dintre si intre consultantii/ expertii pe termen scurt si partenerii proiectului;

1.3 Domenii de activitate


o MANAGEMENTUL CAPITALULUI NATURAL
Urmareste identificarea, descrierea si cuantificarea elementelor componente, stabilirea cauzelor care determina deteriorarea biodiversitatii, stabilirea si implementarea unor solutii pentru intretinerea biodiversitatii ca si strategiile adecvate pentru stimularea dezvoltarii. Este necesar pentru a oferi o dezvoltare sustinuta a sistemului socio-economic si uman.

o PRODUCTIA SI CONSUMUL SUSTENABILE


Producia i consumul sustenabile (PCS) presupun reducerea impactului negativ asupra mediului natural concomitent cu meninerea sau creterea standardelor de via ale indivizilor umani (DEFRA- Department for Environment, Food and Rural Affairs UK). Practic, acest concept presupune s producem mai mult utiliznd mai puine resurse. De ce avem nevoie de PCS ? Cele mai mari presiuni asupra mediului natural sunt exercitate de activiti precum consumul de energie i ap la nivel de gospodrie, producia de alimente, transport i turism, Din 1950 pn n prezent, consumul global de ap pentru toate utilizrile s-a triplat, iar n urmtorii 25 de ani o mare parte a populaiei mondiale se va confrunta cu o veritabil criz a apei n condiiile n care resursele de ap sunt poluate i supra-exploatate, Producia de alimente este una dintre activitile umane care genereaz cele mai mari consumuri de resurse i poluare (Vringer and Blok, 1995; Wackernagel and Rees, 1996). Din totalul emisiilor de gaze cu efect de ser agricultura genereaz aproximativ 22% din emisiile globale, similar cu industria i mai mult dect transportul. Producia de carne genereaz aproape 80% din emisiile acestui sector (McMichael, Powles, Butler i Uauy, 2007), Peste 80% din impacturile negative de mediu sunt generate de modul n care produsele sunt proiectate i produse. (German Federal Environment Agency (ed), 2000, "How to do ecodesign: A guide for environmentally friendly and economically sound design ").

o EDUCATIE PENTRU DEZVOLTARE DURABILA


Este un domeniu ce are ca scop informarea si educarea publicului larg cu privire la diverse probleme de mediu asftel incat prin actiuniile sale sa nu afecteze viata generatiilor viitoare. n mod obinuit educaia cu privire la mediu se ocup de dou aspecte: protecia mediului i folosirea resurselor. Paradoxal, cu ct o societate este mai educat i mai nstrit cu att impactul ei negativ asupra mediului este mai mare, necesitile de consum sunt mai mari i poluarea la fel. Ceea ce duce la concluzia c doar educarea cetenilor nu este suficient pentru realizarea dezvoltrii durabile. Provocarea este s educm fr a crete nevoia de consum a populaiei, modificnd modelele de consum i limitnd poluarea. n zonele cu educaie redus, n general, economia se reduce la agricultur i extragerea resurselor. Cu ct nivelul de educaie crete, apar industrii din ce n ce mai sofisticate i gradul de consum este ridicat, iar poluarea este mult mai mare. Astfel, putem observa c legtura dintre dezvoltarea durabil i educaie este foarte complex, ultimele cercetri n domeniu oferindu-ne rspunsul la ntrebarea "De ce educaia este cea care ajut rile s i ating obiectivele de dezvoltare durabil ?".

o BUNA GUVERNARE
Acest domeniu presupune asumarea unui rol activ al ViitorPlus n reele de ONG-uri (locale, naionale i internaionale) care au ca obiectiv influenarea politicilor publice n direcia dezvoltrii durabile si a domeniilor specifice din ViitorPlus. Buna guvernare este modul de guvernare care atinge simultan 9 caracteristici majore: - Permite participarea cetatenilor la buna functionare a institutiilor publice; - Este orientata catre obtinerea consensului; - Presupune asumarea deplina a raspunderii fata de membrii comunitatii; - Este transparent; - Reactioneaza prompt la semnalele emise de cetateni prin diferite mijloace; - Livreaza servicii publice in mod eficient. - Permite participarea echitabila a tuturor factorilor interesati in elaborarea si formularea politicilor; - Se bazeaza pe respectarea legilor si aplicarea regulamentelor; - Asigura integritatea reprezentantilor administratiei publice. Acest domeniu se refera la promovarea unui stil de viat sntos, echilibrat, armonios i responsabil fat de sine, de cei din jur si fat de tot ceea ce ne nconjoar.

o VIATA ECHILIBRATA SI ARMONIOASA

1.4 Activitati specifice domeniilor de activitate in care activeaza ONG-ul


- Impadurirea terenurilor degradate din sudul Romaniei (deoarece aceasta zona este cea mai slab impadurita). Pdurea este plantat, ngrijit timp de 5-6 ani (n functie de speciile plantate) i monitorizat nc ali 10 ani. Promoveaz conservarea biodiversitii (prin plantarea unor pduri cu specii mixte) i dezvoltarea comunitilor locale;(proiect: Adopta un copac) - Colectarea deeurilor de hrtie din birouri spre a fi reciclate. Transportul hrtiei este asigurat de cargo-biciclete, unice n Romnia, conduse de persoane defavorizate, crora li se asigur astfel un loc de munc; (proiect: Recicleta) - Realizeaza pungi din bumbac din nenalbit, netratat, nevopsit (inlocuiesc pungile de plastic).Se ofera spre vanzare si sunt realizate de persoane defavorizate asigurandu-le astfel un loc de munca; (proiect: Atelierul de panza) - Colectare selectiv a deeurilor de hrtie din scri de bloc, prima iniiativ de acest gen din Romnia dezvoltat de un ONG; (proiect: Recicleta-Ecomunitatea ta) - Centralizeaz punctele de colectare selectiv a deeurilor reciclabile, pentru nceput, din Bucureti i Ploieti (proiect: Harta reciclarii); -Organizeaza o competiie educaional n domeniul proteciei mediului pentru trei licee din Clrai i trei din Zalu, anad ca scop principal educarea tinerilor prin implicarea practic n diferite activiti de protecia mediului;(proiect: Ecoprovocarea) - Au realizat un program prin care vor sa trezeasca contiina apartanenei omului la locul n care se afl;(proiect: Ecomunitatea ta)

- Dotarea unele cldiri din comuniti locale (tabere de copii, grdinie, coli, etc.) cu panouri solare de nclzire a apei menajere;(proiect: Regenesys) - Organizeaz tururi de ora specializate pe problemele de sustenabilitate ale Bucuretiului.

2.ANALIZA COMUNICARII CU ALTE CATEGORII DE OPERATORI

2.1. Comunicarea ONG-ului ViitorPlus cu operatorii guvernamentali


ViitorPlus nu prea colaboreaza cu operatori mari, cum este Ministerul Mediului. Nu au avut cu adevarat nevoie de un astfel de partener. Acestia au putine parteneriate cu autoritatile, acestea fiind: - Parteneriate cu Consiliile Locale din comunele in care isi desfasoara activitatile de plantare. Ei dau hotarare locala ca sa poata planta pe terenurile lor si isi asuma faptul ca vor lasa padurea sa creasca, nu vor face altceva cu terenul dupa ce ViitorPlus planteaza acolo. - Parteneriat cu Inspectoratul Scolar Judetean in judetele Calarasi si Salaj. Acolo se desfasoara competitia educationala EcOprovocarea in mai multe licee si scoli si prin parteneriatul cu Inspectoratul pot merge sa organizeze concursul in liceele si scolile respective. - Parteneriat cu Primaria Sectorului 1 pentru a le permite sa tina pe domeniul public recmorca in care colecteaza intermediar hartia colectata cu Recicleta - Parteneriat cu Primaria Sectorului 2 pentru a le permite sa desfasoare o varianta a proiectului Recicleta, numit Recicleta- Ecomunitatea ta! ,in cateva scari de bloc din zona Obor. Ei le-au pus la dispozitie si un spatiu pentru colectarea indermediara a deseurilor de hartie. - Parteneriat cu Primaria Municipiului Bucuresti, Directia de Cultura, Invatamant si Turism. I-au ajutat in proiectele derulate in Bucuresti la unele traininguri sustinute pentru copii

2.2.Comunicarea ONG-ului ViitorPlus neguvernamentali

cu operatorii

-Ateliere Fr Frontiere este o asociaie romn nonprofit al crei scop este inseriunea socioprofesional a persoanelor n mare dificultate prin economia social i solidar, o acompaniere socioprofesionala individualizat, lupt mpotriv risipei, pentru pstrarea mediului curat i proiecte ecologice i de solidaritate internaional. Angajaii ce lucreaz n atelierul de inseriune "Atelierul de pnz" au fot recrutate de ctre Ateliere Fr Frontiere i se afl sub asistena social i profesional a acestora. Viitorii bicicliti ai proiectului "RECICLETA" ar putea fi alei dintre beneficiarii Programul de asistare n vederea reinseriei socio-profesionale, implementat de Asociaia Ateliere fr Frontiere.

-Primii doi bicicliti ai proiectului "RECICLETA" sunt persoane n dificultate, aflate n Programul de ntrire a Familiei, derulat de organizatia SOS Satele Copiilor Romnia. De asemenea, cargo-bicicletele folosite n proiectului "RECICLETA" sunt cazate n incinta Satului SOS din Bucureti, zona Floreasca. -Asociaia Bate aua s Priceap Iapa este partenera ViitorPlus n proiectul "RECICLETA" i a ajutat n principal la pregtirea teoretic i practic a biciclitilor, astfel nct acetia s dobndeasc abilitile necesare conducerii cargo-bicicletelor n traficul Bucuretean. -Asociaia Arhiterra , grup de lucru pentru arhitectura ecologic si dezvoltare durabil. Principalele obiective ARHITERRA se axeaz pe experimentarea i promovarea unei ecoarhitecturi sntoase care propune un stil de via alternativ i durabil n relaie cu mediul nconjurtor, revitalizarea tehnicilor i meteugurilor tradiionale, consultan i lobby privind legiferarea normativelor pentru construcii din pmnt. ViitorPlus este unul dintre partenerii constani pentru schimb de informaii, participari reciproce la evenimentele organizate i interese comune ai Arhiterrei. -Asociaia PRO URBE ARAD" are ca scop protejarea i reabilitarea monumentelor din Arad respectiv monitorizarea activitii de pstrare, protejare, restaurare, a patrimoniului arhitectural din oraul Arad -, desfurate de instituiile implicate n gestionarea ansamblului menionat. Asociaia dialogheaza permanent cu cetenii, oferindu-le explicaii, soluii i idei n domeniul urbanistic, arhitectural i artistic pentru o raional i ponderat activitate de reabilitate a zonei i integrarea ei n ansamblul urban. Asociaia, n activitatea ei ine cont de legislaia n vigoare, dar i de interesele cetenilor, i caut faciliti fiscale i administrative acordate proprietarilor pentru implementarea strategiilor de ocrotire i reabilitarea patrimoniului cultural i arhitectural. -Asociatia pentru Dezvoltare Urbana (ADU) isi propune prin realizarea revistei tematice online "www.MasiniVerzi.ro" sa implementeze in Romania un nou concept de responsabilizare sociala: Atitudinea AUTO - ECO".www.MasiniVerzi.ro prezinta programele de responsabilitate sociala ale jucatorilor din industria auto si efortul depus de acestia pentru a-si reduce amprenta de carbon la nivel national si international. -Habitat pentru Umanitate caut s elimine adpostirea sarccioas i lipsa de adpost din ntreaga lume i s fac din locuirea n condiii decente o problem de contiin i de aciune perpetu a comunitilor afectate de aceast situaie. Este o micare cretin-ecumenic, nonprofit care construiete i reabiliteaz locuine pentru familii defavorizate. n colaborarea cu ViitorPlus, Habitat pentru Umanitate colecteaz hrtia din birouri pentru reciclare, iar noi venim s o reciclm n cadrul programului "Recicleta".

2.3. Directivele cadrul in domeniul impaduririi terenurilor degradate


In ultimii ani, defrisarile masive, necontrolate, au constituit subiect de presa, analize, dezbateri si campanii ale organizatiilor neguvernamentale de profil, si inca nu si-au gasit rezolvarea. Nici faptul ca intregul ecosistem a avut de suferit nu a grabit lucrurile. Consider ca legislatia privind proprietatea asupra padurilor este destul de permisiva, intrucat inca se exporta cherestea in cantitati foarte mari.Acest lucru are un impact global, asupra tuturor, nu numai asupra noastra. Un alt punct slab pe care il gasesc in cadrul legislatiei romanesti este acela ca nu exista o ncurajare a educaiei i informrii n domeniul mediului nconjurtor; Imbuntirea schimbului de informaii i a comunicrii prin care sa fie pusa la punct gestionarea durabila este foarte importanta la nivelul comunitatii. Astfel oamenii trebuie sa inteleaga clar care este rolul padurii, de ce nu trebuie sa defriseze chiar daca au in proprietate hectare de padure.

Planul de aciune al Uniunii Europene pentru pduri Comisia European a definit patru obiective principale care trebuie puse n aplicare pentru a optimiza gestionarea durabil a pdurilor i rolul lor multifuncional n UE: mbuntirea competitivitii pe termen lung; mbuntirea i protecia mediului nconjurtor; contribuia la mbuntirea calitii vieii; ncurajarea comunicrii i coordonrii pentru a spori coerena i cooperarea la diferite niveluri. Aceste obiective sunt mprite n 18 aciuni-cheie pe care Comisia European i statele membre le pun n aplicare mpreun. Planul de aciune prevede, de asemenea, aciuni suplimentare pe care statele membre le pot pune n aplicare n funcie de specificitile i de prioritile lor, n unele cazuri cu ajutorul instrumentelor comunitare existente. mbuntirea competitivitii pe termen lung Competitivitatea silviculturii este esenial. Acest sector are un puternic potenial n elaborarea unor noi produse i servicii de nalt calitate, care rspund la cererea crescnd ca surs de materii prime regenerabile. Comisia propune cinci aciuni-cheie corespunztoare acestui obiectiv: aciunea-cheie 1: Comisia va realiza un studiu privind efectele globalizrii asupra competitivitii silviculturii din UE, pentru identificarea principalilor factori care influeneaz dezvoltarea sectorului forestier n UE. Acest document va reprezenta punctul de plecare pentru dezbaterile privind aciunile care trebuie ntreprinse pentru mbuntirea competitivitii i viabilitii economice a acestui sector; aciunea-cheie 2: ncurajarea cercetrii i dezvoltrii tehnologice pentru creterea competitivitii sectorului forestier (n special prin cel de-al aptelea program-cadru pentru cercetare); aciunea-cheie 3: schimbul de experiene i evaluarea acestora n domeniul valorificrii i comercializrii produselor i serviciilor forestiere care nu au legtur cu lemnul: obiectivul este cuantificarea valorii totale a pdurilor i a funciilor lor, n scopul instituirii unor instrumente de remunerare pentru produsele i serviciile care nu se comercializeaz; aciunea-cheie 4: promovarea utilizrii biomasei forestiere pentru a produce energie; aciunea-cheie 5: ncurajarea cooperrii ntre proprietarii de pduri i promovarea educaiei i formrii profesionale n sectorul forestier. mbuntirea i protecia mediului nconjurtor

Obiectivul general este meninerea i consolidarea n mod adecvat a biodiversitii, a captrii carbonului, a integritii, sntii i rezistenei ecosistemelor forestiere la diferite scale geografice. n acest sens, Comisia propune urmtoarele aciuni-cheie: aciunea-cheie 6: facilitarea respectrii de ctre statele membre ale UE a obligaiilor cu privire la atenuarea schimbrilor climatice prevzute n Convenia-cadru a Organizaiei Naiunilor Unite asupra schimbrilor climatice (CCONUSC) i n Protocolul de la Kyoto i ncurajarea adaptrii la efectele schimbrilor climatice; aciunea-cheie 7: contribuia la ndeplinirea obiectivelor comunitare revizuite n materie de biodiversitate pentru 2010 i ulterior; aciunea-cheie 8: lucrul la elaborarea unui sistem de supraveghere a pdurilor, ca urmare a finalizrii aciunii de supraveghere Forest Focus; aciunea-cheie 9: mbuntirea proteciei pdurilor n UE. n plus, statele membre cu sprijinul FEADR i al instrumentului Life+ pot promova msuri n favoarea pdurilor (Natura 2000) i sistemelor agro-forestiere, pot contribui la reabilitarea pdurilor afectate de dezastre naturale i de incendii, pot sprijini studiile privind cauzele incendiilor forestiere i campaniile de sensibilizare. Contribuia la mbuntirea calitii vieii Comisia consider c sunt importante pstrarea i susinerea dimensiunii culturale i sociale a pdurilor. n acest scop, ea identific urmtoarele aciuni-cheie: aciunea-cheie 10: ncurajarea educaiei i informrii n domeniul mediului nconjurtor; aciunea-cheie 11: meninerea i consolidarea funciilor de protecie ale pdurilor; aciunea-cheie 12: explorarea potenialului pdurilor urbane i periurbane. n plus, cu sprijinul FEDR, statele membre pot crete investiiile i gestionarea durabil a pdurilor pentru prevenirea mai eficient a dezastrelor naturale. ncurajarea coordonrii i comunicrii Dac politica forestier ine de statele membre, la nivel european se ntreprind numeroase iniiative care au impact asupra gestionrii pdurilor. Prin urmare, este necesar mbuntirea coerenei i cooperrii intersectoriale pentru a echilibra obiectivele economice, de mediu i socioculturale la diferite niveluri organizaionale i instituionale. aciunea-cheie 13: consolidarea rolului Comitetului forestier permanent *; aciunea-cheie 14: consolidarea coordonrii ntre diferitele domenii politice pentru problemele forestiere; aciunea-cheie 15: explorarea aplicrii metodei deschise de coordonare n cazul programelor forestiere naionale; aciunea-cheie 16: consolidarea poziiei UE n aciunile internaionale cu privire la pduri;

aciunea-cheie 17: ncurajarea folosirii lemnului i a altor produse forestiere care provin din pduri ce fac obiectul gestionrii durabile; aciunea-cheie 18: mbuntirea schimbului de informaii i a comunicrii. n special, Comisia European va pune la punct un site consacrat gestionrii durabile, pe site-ul Europa. n plus, statele membre sunt ncurajate s organizeze evenimente care se bucur de o anumit vizibilitate, precum Sptmna pdurii sau Ziua pdurii, pentru a sensibiliza opinia public cu privire la avantajele gestionrii durabile a pdurilor. n ceea ce privete acest plan de aciune, Comisia a efectuat o evaluare la jumtatea perioadei n 2009 i va efectua o evaluare global n 2012.

Legea nr. 100 din 3 iunie 2010 (Legea nr. 100/2010) privind impadurirea terenurilor degradate. Obiectul prezentului act normativ il constituie impadurirea terenurilor degradate astfel cum sunt definite la pct. 48 din anexa la Legea 46/2008 Codul silvic, cu modificarile si completarile ulterioare. Potrivit art. 1, sunt supuse prezentei legi terenurile degradate, indiferent de forma de proprietate, care pot fi ameliorate prin lucrari de impadurire, in vederea protejarii solului, a refacerii echilibrului hidrologic si a imbunatatirii conditiilor de mediu. In conformitate cu art. 4, inventarierea terenurilor degradate care fac obiectul actiunii de ameliorare prin impadurire reprezinta o obligatie permanenta si se va face de catre comisia prevazuta la art. 5 , cu respectarea prevederilor regulamentului privind stabilirea grupelor de terenuri care intra in perimetrele de ameliorare, functionarea si atributiile comisiilor de specialisti, urmand a se aproba prin ordonanta a Guvernului in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Identificarea, delimitarea si constituirea perimetrelor de ameliorare la nivelul localitatilor se fac de o comisie stabilita prin ordin al prefectului, la propunerea directorului executiv al directiei pentru agricultura si dezvoltare rurala. Comisia se constituie in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi si este formata din: a) primarul comunei, al Orasului sau al municipiului, dupa caz, in calitate de presedinte al comisiei; b) reprezentantul directiei pentru agricultura si dezvoltare rurala; c) reprezentantul oficiului de cadastru si publicitate imobiliara; d) reprezentantul oficiului judetean de studii pedologice si agrochimice; e) reprezentantul inspectoratului teritorial de regim silvic si de vanatoare; f) reprezentantul agentiei judetene pentru protectia mediului; g) reprezentantul directiei silvice sau al structurii silvice de rang superior si al ocolului silvic de stat sau privat, dupa caz, in calitate de secretar; h) reprezentantul sectorului de imbunatatiri funciare la nivel local; i) specialisti din unitatile si subunitatile de cercetare si proiectare in domeniile de imbunatatiri funciare pentru agricultura, silvicultura, impaduriri de Terenuri degradate, cercetari agrochimice si pedologice; j) specialisti din Ministerul Mediului si Padurilor, in cazul zonelor cu un interes special pentru ameliorarea conditiilor de mediu sau pentru protejarea acestora prin actiuni de impadurire.

Exceptie de la dispozitiile legii vor face terenurile care sunt incluse pe Lista siturilor contaminate care sunt in faza de investigare preliminara sau detaliata, potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1.408/2007 privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului, sau care fac obiectul unor proiecte de refacere a mediului geologic si a ecosistemelor terestre, potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1.403/2007 privind refacerea zonelor in care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate. In cazul identificarii de terenuri degradate in cadrul unei arii naturale protejate, se vor respecta prevederile legale privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Terenurile degradate, apte pentru impadurire, constituite in perimetre de ameliorare, sunt incluse in fondul forestier national in termen de maximum 30 de zile de la data transmiterii acestora in administrarea Regiei Nationale a Padurilor Romsilva, pentru terenurile proprietate publica a statului, si la constituirea perimetrelor de ameliorare, pentru celelalte terenuri. Acele terenuri degradate din proprietatea publica a statului, constituite in perimetre de ameliorare, se transmit prin hotarare a Guvernului in administrarea Regiei Nationale a Padurilor Romsilva, in vederea ameliorarii prin impadurire, si se includ in fondul forestier national. Transmiterea se poate face daca suprafata terenului este de minimum 0,25 ha, in cazul terenurilor izolate, si indiferent de suprafata, in cazul terenurilor limitrofe fondului forestier proprietate publica a statului. In cazul donarii terenurilor degradate proprietate privata catre stat, in vederea executarii lucrarilor de ameliorare prin impadurire, aceste terenuri sunt preluate in administrare de Regia Nationala a Padurilor Romsilva si se includ in fondul forestier proprietate publica a statului, iar onorariul notarial privind actele de donatie se suporta in totalitate de Regia Nationala a Padurilor Romsilva. Conform articolului 11, autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura mandateaza Regia Nationala a Padurilor Romsilva sa cumpere, in numele statului, de la persoane fizice sau juridice, terenuri degradate, in vederea impaduririi, in conditiile legii, in limita fondurilor anuale alocate de la bugetul de stat. Receptia lucrarilor de impadurire a terenurilor degradate se realizeaza cu participarea obligatorie a: a) detinatorului terenului; b) reprezentantului unitatii teritoriale silvice a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura; c) reprezentantului unitatii specializate pentru executarea lucrarilor de impadurire. Potrivit art. 12 din lege, impiedicarea sub orice forma de catre persoanele fizice si juridice a executarii lucrarilor de ameliorare prin impadurire a terenurilor degradate constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 300 lei la 1.200 lei.

3. STUDIU DE CAZ
Problema de mediu: Terenurile degradate din Sudul Romaniei

3.1 Caracterizarea succinta a problemei de mediu

In Romania sunt foarte multe terenuri degradate sau cu importanta economica scazuta care ar putea sa intre usor in circuitul forestier, tot ce trebuie pentru a se realiza acest lucru este vointa si dragostea omului pt natura. Ar trebui mediatizate mai mult efectele benefice ale padurii asupra sanatatii si psihicului uman. Trebuie pus accentul mai mult pe functiile de protectie ale padurii (Protectia apelor, Protectia solului, Protectia impotriva factorilor climatici daunatori, Padurile cu functii de recreere, Padurile de interes stiintific) Sudul rii este una dintre regiunile afectate de cele mai complexe procese de degradare a terenurilor. n acelai timp, aceast zon este una dintre cele mai expuse fenomenului de secet i aridizare, avnd cel mai redus grad de mpdurire din ar. mpdurirea acestor categorii de terenuri constituie un mijloc deosebit de eficace n combaterea proceselor de degradare, dar prezint numeroase particulariti i mbrac o serie de forme, n raport cu condiiile de lucru. De asemenea, aceast activitate ridic o serie de probleme specifice referitoare la alegerea speciilor, stabilirea asortimentelor, proporiilor i schemelor i adoptarea tehnicii de lucru. Procesele de degradare a terenurilor dominante n sudul tarii (ca de altfel n toat ara) sunt cele de eroziune hidric sau pluvial i cele de deplasare n mas. In circumstanele naturale specifice rii noastre, principala cauz care a generat cea mai mare parte a terenurilor degradate o reprezint reducerea masiv a suprafeelor acoperite de pduri. La aceasta se adaug utilizarea inadecvat a unor mari suprafee de terenuri dup nlturarea scutului protector al pdurii. Experiena dobndit n ameliorarea prin culturi forestiere de protecie a terenurilor degradate este deosebit de util n condiiile n care, n perspectiv urmeaz a fi mpdurit o suprafa foarte mare de terenuri degradate i/sau ineficiente folosinelor agricole (de ordinal sutelor de mii sau chiar a milioanelor de hectare).

Tipuri si forme de impact pe care le generaza problema de mediu Procesele de degradare ale terenului continu s afecteze suprafee destul de mari ce au impact asupra mediului.

Tipuri Dupa natura efectului aceasta problema de mediu (degradarea terenurilor) genereaza un impact negativ, cu consecinte apreciabile Dupa durata efectului, degradarea terenurilor prin toate problemele pe care le genereaza ofera efecte pe termen lung.Efectele sunt deosebit de grave.

Forme Pierderea solului fertil, reducerea substanial a produciei agricole i chiar scoaterea total din circuitul agricol a suprafeelor afectate de eroziune i alunecri, colmatarea albiilor ceea ce duce la micorarea capacitii de scurgere a viiturilor i mrete pericolul inundaiilor i periclitarea obiectivelor de importan strategic (ci ferate, drumuri naionale s.a.).

3.2 Denumirea proiectului (solutia la rezolvarea problemei de mediu prin implementarea proiectului)

Poiectul realizat de ViitorPlus se numeste Adopta un copac.Solutia la rezolvarea problemei terenurilor degradate este chiar impadurirea acestora.

3.3 Necesitatea implementarii unui astfel de proiect

Romnia a pierdut n ultimul secol jumtate din pdurile sale. Este necesar un astfel de proiect deoarece terenurile degradate din Romnia care au nevoie de mpdurire au ajuns la aprox. 3 milioane de hectare. Fondurile europene alocate din 2007-2013 ar ajunge doar pentru 2% din aceast suprafa; Judeele din sudul Romniei n care ViitorPus planteaza i ngrijeste pduri sunt unele dintre cele mai slab mpdurite judee ale rii (jud.Ilfov are doar 2,8% suprafaa mpdurit, jud. Clrai 4% i jud. Teleorman 4,7% , fa de procentul 20% care reprezint optimul de suprafa mpdurit n judeele de cmpie).

3.4 Obiective generale ale proiectului


-Contribuii la refacerea structurii i funcionrii capitalului natural prin reconstrucie ecologic - refacerea unor ecosisteme naturale - i nenaturale - reintroducerea sistemelor naturale n ecosisteme puternic antropizate; - Stimularea aplicrii principiilor multi-funcionalitii ecosistemelor.

3.5 Obiective specifice ale proiectului


-Are ca scop mpdurirea terenurilor degradate din Romnia cu fonduri obtinute de la persoane fizice si companii. -Pentru realizarea proiectului Adopta un copac au luat nastere diverse obiective cum sunt: pdurea este plantat, ngrijit timp de 56 ani (n funcie de speciile plantate) i monitorizat nc ali 10 ani, pana cand padurea se dezvolta suficient de mult,incat nu mai are nevoie de un sprijin exterior sustinut. -Activitati educationale cu elevii din comunitatile locale in care se desfasoara programul -Implicarea comunitatilor locale in activitatile de plantare si ingrijire a padurii -Identificarea terenurilor agricole degradate care au nevoie de impaduriri pentru a fi reconstruite ecologic -Elaborarea de studii tehnice inainte de a incepe impadurirea pentru a determina particularitatile solului si a identifica mixul cel mai potrivit de specii -Stabilirea de parteneriate cu consiliile locale care detin terenurile degradate impadurite -Alt obiectiv al proiectului il reprezinta plantarea si ingrijirea cate unui puiet pentru fiecare nou nascut din cadrul Padurii copiilor -Promoveaz conservarea biodiversitii (prin plantarea unor pduri cu specii mixte) i dezvoltarea comunitilor locale. -Propune intervenie direct asupra schimbrilor climatice prin compensarea de CO2.

3.6 Activitati desfasurate de ONG pentru realizarea atat a obiectivelor generale cat si a obiectivelor specifice
Una dintre activitati o reprezinta plantarea propriu-zisa -Primul perimetru mpdurit prin Adopt un copac! are 13 hectare i se afl n comuna Vlcelele, judeul Clrai. mpdurirea acestui teren a nceput n primvara lui 2008. -Cel de-al doilea teren degradat, a crui mpdurire a nceput n primvara lui 2010, are 8 hectare i este parte din comuna Drago Vod, tot din judeul Clrai. -n primvara lui 2011 au plantat 0,7 hectare n comuna Bragadiru din judeul Ilfov i au nceput plantarea n comuna Drgneti-Vlasca din judeul Teleorman. Dup plantrile din toamna lui 2011 i primvara lui 2012, n Drgneti-Vlaca suprafaa mpdurit prin Adopt un copac! a ajuns la 6,8 hectare.

-n 2012 ViitorPlus a dat startul plantrilor n cea de-a cincea locaie, reprezentat de Pdurea Copiilor, n comuna Poroschia, judeul Teleorman. Alta activitate o reprezinta strangerea de fonduri -Se realizeaza diverse evenimente sportive (Crosul padurii, Raiffeisen Bank Bucharest Inernational Marathon s.a),prin intemediul caruia sunt stranse fonduri pentru pentru plantarea puietilor.
"Pdurea Copiilor" este o nou locaie de plantare, din cadrul proiectului "Adopt un copac!", aleas cu gndul la viitorul copiilor. Reprezentantii ONG-uului doresc s creasca o pdure unde fiecare puiet revine unui nou-nscut.

3.7 Analiza economica a proiectului

Eficienta economica definire concept

Eficiena economic reprezint una dintre categoriile cele mai generale ale economiei de pia. Ea exprim forma concret pe care o impune piaa pentru relaiile dintre rezultate (efecte) i cheltuieli (eforturi) n cadrul activitii fiecrui agent economic pe ansamblul economiei. De aceea, eficiena economic este considerat o component principal a raionalitii aciunii umane. Aceasta nseamn c fiecare agent economic dorete s-i ating scopul propus cu un efort ct mai mic. Astfel, activitatea agentului economic este considerat eficient atunci cnd ncasrile obinute prin vnzarea rezultatelor pe pia depesc cheltuielile care s-au fcut. Eficiena economic se poate exprima: sub forma randamentului combinrii i utilizrii factorilor de producie care oglindesc efectele economice obinute la o unitate de efort depus Ec=Vr, unde Ec=eficiena economic i Vr = veniturile realizate. sub forma consumului specific de factori de producie pentru obinerea efectelor scontate n care arat consumul de factori ce revine pe unitate de efect economic util Ec = Cfp, unde Ec = eficiena economic i Cfp=factorii de producie consumai .n general, eficiena economic se determin prin : raportarea efectelor obinute la eforturile depuse pentru obinerea lor raportarea eforturilor la efectele nregistrate 1.Rentabilitatea reprezint capacitatea unei ntreprinderi de a obine profit exprim eficiena cu care sunt utilizai i combinai factorii de producie se msoar cu indicatori exprimai n mrime absolut i relativ - profit ( P) : P =Cifra de afaceri Cheltuieli totale (n mrime absolut) - rata rentabilitii ( n mrime relativ) - comercial: Rc= (RE/CA)x 100 Unde: Rc rata comercial, RE rezultatul exerciiului(profit net), CA cifra de afaceri (ncasri) - economic: Re= (RE/At) x 100

Unde: Re rata economic, At active totale - financiar: Rf = (RE/K)x100 Unde: Rf rata financiar, K capitaluri 2.Eficiena utilizrii potenialului uman al ntreprinderii: exprim nivelul produciei pe un salariat i se calculeaz ca: - productivitate medie a muncii W=Q/Ns Unde:W-productivitatea muncii unui salariat, ntr-o anumit perioad de timp, Q efectele consumului de munc(valoarea produciei marf sau cifra de afaceri), Ns eforturile depuse de resursele umane ale ntreprinderii, exprimate prin: numrul salariailor, total om-zile lucrate sau total om-ore lucrate - productivitate marginal a muncii Wm = Q/ Ns Unde: Wm- productivitate marginal, Q - modificarea produciei (cretere sau descretere) 3.Eficiena utilizrii mijloacelor fixe - cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe C = CA/MF x 1000 - profitul la 1000 lei mijloace fixe Pf = P/MF x 1000 Unde: CA cifra de afaceri realizat de ntreprindere ( ca efect), P - profitul obinut de ntreprindere( ca efect), MF mijloacele fixe folosite (ca eforturi) pentru obinerea efectelor 4. Nivelul costurilor se exprim n: - indicatori absolui - suma total a cheltuielilor - indicatori relativicheltuieli la 100 de lei (1000) cifr de afaceri Cn=(Ch/CA) x 100 Unde: Cn cheltuieli la 100 de lei cifr de afaceri, Ch cheltuieli totale realizate 5. Eficiena investiiilor: - investiia dezvoltarea capitalului tehnic al ntreprinderii - rata de rentabilitate minim R=P/I Unde: R- rata rentabiliti, P- profitul, I volumul investiieir R= cel mai sintetic mod de ilustrare a eficienei unei investiii Cheltuieli (eforturi) angajate in activitatile desfasurate de Viitorplus in cadrul proiectului Adopta un copac - cheltuieli cu combustibilul; - cheltuieli cu inchirieri de masini,toalete publice,unelte; - cheltuieli materialele; - cheltuieli cu mancarea (in cadrul plantarilor se organizeaza si pranz campenesc); - cheltuieli cu evenimentele pentru strangerea de fonduri. Sursele de finantare a proiectului sunt ATRASE - Proiectul este Adopta un copac 100% din fonduri private, de la firme i persoane fizice.

3.8 Analiza de mediu a proiectului


Varianta fara proiect
Pagube de mediu

Varianta cu proiect Beneficii sociale -160.500 de puieti plantati -26,5 hectare impadurite -Peste 4.000 voluntari la plantare -Locatii plantare:Vilcelele,jud Calarasi Dragos-Voda,jud Calarasi Draganesti Vlasca, jud Teleorman Bragadiru, jud Ilfov

Pierderea solului fertil, reducerea substanial a produciei agricole i chiar scoaterea total din circuitul agricol a suprafeelor afectate de eroziune i alunecri, colmatarea albiilor ceea ce duce la micorarea capacitii de scurgere a viiturilor i mrete pericolul inundaiilor i periclitarea obiectivelor de importan strategic (ci ferate, drumuri naionale s.a.).

3.9 Analiza swot a proiectului Calitati -este un proiect foarte important pentru natura, implicit pentru oameni
-este 100% din fonduri private, de la firme i persoane fizice -uneste oameni diferiti ce lupta pentru un scop comun -seriozitate maxima in indeplinirea activitatilor necesare realizarii proiectului

Defecte - nu este indeajuns de mediatizat in randul oamenilor

Oportunitati -salvarea planetei, incet incet


-se va dezvolta din ce in ce mai mult, poate avea rezultate mai mari

Amenintari -defrisari ale padurilor realizate in cadrul acestui proiect si a altor paduri

3.10 Concluzii si propuneri

In concluzie, pot spune ca proiectul Adopta un copac realizat de ONG-ul ViitorPlus este prin punerea in practica a obiectivelor acestuia solutia optima pentru rezolvarea problemei de mediu : Degradarea terenurilor din sudul Romaniei. Pentru dezvoltarea acestui proiect, pentru atragerea de cat mai multe fonduri astfel incat sa se realizeze toate activitatile necesare ,o propunere din punctul meu de vedere ar fi mediatizarea acestui proiect, sa se pastreze o legatura stransa cu diferiti reporteri.

Bibliografie

http://www.viitorplus.ro/ http://www.ecomagazin.ro/despre/mic-dictionar-de-termeni-ecologici/ http://facultate.regielive.ro/ http://www.scribd.com/doc/10060078/An3-Eficienta-Economica https://docs.google.com/viewer? a=v&q=cache:zF9ZDRzjF38J:www.petruponi.ro/index/eManual/files/7_EFICIENTA_ECON OMICA.ppt+eficienta+economica+indicatori&hl=ro&gl=ro&pid=bl&srcid=ADGEEShSvoY DeB3J_MBEXiNKvrdplzyxU-03CEsWS5o1cgqs481yLrChUSwBW82Exk2uFI8uj9WGJVdLby0qhxA_UE37UMF5O7tPw1yNtPRDHA9ne822b4mLwFvMhT5HZdigsuHz83&sig=AHIEtbRGJoQMAdf3aofHds-7XtrOTDm3A https://docs.google.com/viewer? a=v&q=cache:8XCaYOJUszoJ:www.expertmonografii.ro/fise_post/ExempleFP.doc+atributii +manager+marketing+si+comunicare&hl=ro&gl=ro&pid=bl&srcid=ADGEEShqAQOpEDtPI js5hiD1drZFFkgOy--WRdoH8jm2w_fzcr6mVgTXjZkFZZIg_Nga3wDI02BP71MsC8q8JNEAiOvj3OQvB_iP9TURj8Xvha_UzHFBgrH2zIndXKGRF1AUmIfHHZ&sig=AHIEtbRlRaqeEK6UDK9G5OnzL63o5Wbx jw