Predici de Paste

1. Astzi vei fi cu Mine n rai!

Dac studiem cu atenie, observm c autorii celor patru Evanghelii i-au dedicat cel puin o treime din coninutul scrierii lor pentru a descrie ultima sptmn pe care a petrecut-o Domnul Isus pe pmnt nainte de moartea Lui pe cruce. Cu alte cuvinte, aceste biografii ale lui Hristos au o greutate mai mare n ceea ce privete sfritul vieii Sale pe pmnt. Evanghelia lui Marcu este exemplul clasic pentru ceea ce tocmai v-am spus. Marcu i ncepe Evanghelia i cltorete prin ea asemenea unui tren expres, trecnd cu vitez de la un eveniment la altul. n Evanghelia lui, Marcu spune: ndat, Isus a spus sau ndat, Isus a fcut. Aproape c i se taie respiraia, dac ncerci s ii pasul cu ceea ce i relateaz Marcu cu privire la viaa Domnului Isus. Dar apoi, cnd ajungi la ultima sptmn din viaa Domnului Isus, inclusiv moartea Lui, e ca i cnd trenul expres pune frn. Marcu ncetinete din vitez i ne povestete n detaliu tot ce s-a petrecut n orele i minutele din ultimele apte zile din viaa Domnului Isus i, n special, cum a murit Domnul nostru pe cruce. Citind Evanghelia lui Marcu, ajungi la concluzia inevitabil c toate lucrurile cu privire la Domnul Isus sunt importante, dar moartea Lui este cea mai important. Ne ntoarcem din nou cu gndul la cruce, ca s mai nvm ceva din ultimele cuvinte rostite de Domnul Isus, din adncul sufletului Su, n timp ce agoniza pe cruce. Oswald Sanders a avut dreptate atunci cnd a spus: Fiecare din aceste expresii sunt un ocean de adevr comprimat ntr-o pictur de vorbe i cer un studiu amnunit i reverent. Era de ateptat ca acele oapte rostite de pe cruce s fie scurte i adnci. i totui, acel monument monstruos, a devenit cel mai elocvent amvon al veacurilor. Am vzut c primul cuvnt rostit de Domnul Isus de pe cruce a fost "Tat, iart-i, cci nu tiu ce fac!" Ajungem acum la cel de-al doilea cuvnt rostit de Domnul Isus de pe cruce, cuvnt care a fost adresat n mod direct i personal unuia dintre cei doi tlhari care au fost rstignii mpreun cu Domnul Isus. Domnul Isus i-a spus: Adevrat i spun c astzi vei fi cu Mine n rai! Este ntotdeauna o bucurie mare s auzi despre convertirea cuiva i despre mprejurrile acelei convertiri. Oamenii au fost i sunt convertii n multe feluri i n multe locuri diferite. Toate experienele convertirii sunt unice, dar cea care ne st n fa acum este unic din toate punctele de vedere.

1. DESCRIEREA SITUAIEI

Iudeii au luat o hotrre n curtea de judecat. Ei au cerut ca Baraba s fie eliberat, iar Isus s fie luat i rstignit. n cele din urm, Pilat le-a ndeplinit dorina. mpreun cu Domnul Isus au mai fost condamnai la rstignire nc doi criminali. Toi trei au fost pironii pe cte o cruce i ridicai pe o movil de pmnt, astfel nct s fie vzui de toi locuitorii Ierusalimului, atunci cnd cineva i ridica ochii n sus. Eu m gndesc c soldaii ar fi putut s-i lase pe cei doi parteneri de tlhrii s moar mpreun, unul lng altul. Dar, n loc s fac aa, soldaii i-au desprit n moarte pe cei doi tlhari, punndu-l pe unul la dreapta Domnului Isus, iar pe cellalt la stnga Lui. Acum se scria ultimul capitol al vieii celor doi tlhari i se prea c nici unul nu mai putea spera la vreo rscumprare. Cred c putem spune c viaa celor doi tlhari era la final. n termenii notri moderni, am putea spune c ei se aflau pe patul de moarte i sunt sigur c nu-i imaginaser o moarte

mai dureroas dect aceasta prin care treceau. S nu uitm c venicia era n inimile lor. n ei fusese pus gndul veniciei de ctre Dumnezeu, aa cum a fost pus i este pus n fiecare om; numai c, n cazul lor, venicia btea al u i avea s fie deschis n faa ochilor lor n doar cteva momente. Cu alte cuvinte, ei pluteau spre trmul veniciei, ei se aflau n holul dinaintea camerei veniciei. i din punct de vedere realist, situaia lor prea fr nici o speran. n ceea ce-L privete pe Domnul Isus, El tocmai Se rugase: "Tat, iart-i, cci nu tiu ce fac!". Oamenii erau cu privirile aintite asupra Domnului Isus, iar liderii religioi i bteau joc de El, n timp ce El atrna dezbrcat pe acea cruce, ntre cei doi tlhari. Dup ce au tras la sori pentru hainele Lui, la picioarele crucii Lui, soldaii au nceput s-i bat joc de El, dndu-I s bea vin amestecat cu oet i zicnd: Dac eti Tu mpratul Iudeilor, mntuiete-Te pe Tine nsui!" Sunt dou puncte importante pe care trebuie s le observm aici.

a] Ceea ce se ntmpla la cruce era biblic.

Ceea ce se ntmpla la cruce era mplinirea proorociilor din V.T. n Isaia 53:12, Isaia vorbete despre suferina Robului lui Dumnezeu, Mesia, care urma s vin, i spune: De aceea i voi da partea Lui la un loc cu cei mari, i va mpri prada cu cei puternici, pentru c S-a dat pe Sine nsui la moarte, i a fost pus n numrul celor frdelege, pentru c a purtat pcatele multora i S-a rugat pentru cei vinovai. Att Marcu, ct i Luca, ne spun, n relatrile din Evangheliile lor, c acest eveniment, pe care l studiem noi acum este chiar mplinirea acestui verset din Isaia. (Marcu 15:28; Luca 22:37) E adevrat c mna omului pctos era la lucru acolo, dar o Mn mult mai mare deasupra evenimentelor, aranja fiecare detaliu. i aceast Mn mult mai mare dect cea a omului era Mna Dumnezeului Atotputernic. Domnul Isus nu a murit Singur n ziua aceea, pentru c Dumnezeu a planificat totul nc din venicie. Dumnezeu a nregistrat aceste lucruri cu 800 de ani nainte ca ele s aib loc i, prin proorocul Isaia, a spus exact ce urma s se ntmple; i anume c, n moartea Lui, Domnul Isus, Mesia, va fi pus n numrul celor frdelege. Aa c, moartea lui Isus nu a fost o greeal. Acest eveniment nu a fost un accident. Nu a fost o idee bun, care nu a mai mers bine i a euat. Nu a fost nici o alternativ de ultim moment pentru c lucrurile au mers prost. Ci aceasta a fost voia lui Dumnezeu mplinit pe pmnt, precum este mplinit i n ceruri. Marele lider i autor de cntri cretine al Bisericii Metodiste din secolul al XVIII-lea, William Williams, care a scris "Cluzete-m Tu, Mare Iehova!", a capturat acest gnd al crucii, care este marele plan al lui Dumnezeu, ntr-o alt minunat cntare a sa: "Trezete-te suflete al meu i scoal-te, Admir i privete,

Cum Fiul Atotputernicului Dumnezeu st atrnat pe un

lemn blestemat!" Ct de glorios a fost mplinit cel mai vechi plan, conceput de o Minte venic, nainte ca lumea s existe!

b] Ceea ce se ntmpla era providenial

Nu a fost ntmpltor faptul c Domnul Isus a fost rstignit ntre cei doi tlhari. Aceasta era providena lui Dumnezeu. Amndoi tlharii au fost aezai ndeajuns de aproape de crucea lui Isus, nct s i poat auzi rugciunea: Tat, iart-i, cci nu tiu ce fac! De asemenea, amndoi tlharii iau auzit i pe liderii religioi spunnd despre Isus: I-a mntuit pe alii Gndii-v cum ar fi s auzii un astfel de mesaj n ceasul morii voastre: I-a mntuit pe alii! i mai ales, s auzii aceste cuvinte de pe buzele lui Isus: Tat, iart-i, cci nu tiu ce fac!"! Eu cred c cei doi tlhari au rmas pe gnduri. Mai mult dect att, din poziia n care se aflau fa de crucea Domnului Isus, respectiv de o parte i de alta a ei, cei doi tlhari puteau s citeasc ceea ce a scris Pilat pe crucea pe care a fost rstignit Domnul Isus: Isus din Nazaret, Regele Iudeilor. Biblia ne spune c aceast inscripie a fost scris n cele trei limbi principale: greac, latin i ebraic. i tot Biblia ne spune c au fost unii iudei care au vrut s schimbe inscripia pus de Pilat pe crucea Domnului Isus, dar nu au putut, pentru c Pilat nu a vrut s aud nimic. El le-a rspuns: Ceea ce am scris, am scris! Warren Wiersbe a spus: Aceast inscripie de pe cruce a fost primul tractat evanghelic scris vreodat i el a fost pus deasupra capului Domnului Isus. Dac doreau s se uite unul la altul, cei doi tlhari erau nevoii s priveasc mai nti la Domnul Isus, pentru c El era n mijlocul lor, i astfel s vad pe Isus Mntuitorul, pe mpratul care avea o mprie. Cu siguran c aveau la ce se gndi chiar n ultimul ceas al vieii lor. Toate aceste lucruri erau ca o hran pentru mintea lor, n aceast or trzie a vieii lor. Am putea spune c nu au auzit i nu au vzut prea multe, dar, dup cum vom vedea mai departe, ei au auzit i au vzut destul de multe. Pentru a veni la Hristos, nu ai avut nevoie s i se explice fiecare verset din Biblie sau s nelegi fiecare detaliu al doctrinelor biblice. n providena Sa, Dumnezeu a avut grij ca tu s vezi i s auzi cuvintele Lui de via i ndejde i s le crezi. Prietenii mei, cred c nu greesc dac spun c noi am avut privilegiul s auzim i s vedem ceea ce puini au avut privilegiul s aud i s vad. i vreau s v spun c exact aa s-a ntmplat cu cei doi tlhari. Domnul Isus era chiar lng ei, n ceasul lor de moarte. Haidei s vedem ce au fcut cei doi tlhari cu acest mare privilegiu!

2. CEREREA NLAT

Doi brbai au privit printre gratiile celulei lor; unul a vzut noroiul, cellalt a vzut stelele. n anumite privine, ceea ce s-a ntmplat pe dealul numit Cpna (sau Calvar) este o ilustraie a acestui lucru. Doi brbai au privit, au vzut i au auzit acelai mesaj, cu privire la aceeai persoan: Domnul Isus Hristos. Unul dintre ei s-a mpotrivit cu trie lui Isus Hristos, pe cnd cellalt s-a smerit i I-a cerut ceva lui Isus Hristos. Unul dintre ei L-a batjocorit Mntuitor, pe cnd cellalt s-a pocit de pcatele lui. Unul dintre ei a fost att de aproape, i totui, att de departe. Haidei s privim mai ndeaproape la acest tlhar, pentru c viaa acestui tlhar este istoria multor oameni de pe pmnt!

Foarte muli oameni din lume au fost adui de foarte multe ori pn la crucea lui Hristos, prin auzirea mesajului Evangheliei. Ei au auzit ce s-a ntmplat la cruce, cnd a murit Isus Hristos, de la predicatorii care au deschis Biblia i au predicat cu credincioie pe Hristos cel rstignit. Cu alte cuvinte, predicatorii au fcut o imagine a rstignirii lui Isus Hristos n faa ochilor lor. Lucrul trist este c muli dintre aceti oameni au rmas tari ca piatra i, de fiecare dat cnd aud mesajul Crucii, se mpietresc tot mai mult n inimile lor fa de Hristos. Ce a spus acest tlhar mpotrivitor, care nu s-a pocit? Cu ce cuvinte L-a insultat el pe Isus? El a spus: Nu eti Tu Hristosul? Mntuiete-te pe Tine nsui, i mntuiete-ne i pe noi! E ca i cnd I-ar fi spus: Dac Tu eti cine pretinzi c eti i dac Tu eti cine pretind alii c eti, atunci iei din necazul acesta i scoate-ne i pe noi din necazul acesta! Omul acesta nu era interesat de mntuirea sufletului su, ci pe el l interesa doar s-i scape pielea. Dar, cellalt tlhar a avut o cerere cu totul diferit de cea a partenerului su de tlhrii. El a fost att de aproape i, dintr-odat, a fost ptruns de mare team. El i-a mustrat partenerul de tlhrii i, n acelai timp, l-a pus la punct, zicndu-i: Nu te temi tu de Dumnezeu, tu, care eti sub aceeai osnd? Pentru noi este drept, cci primim rsplata cuvenit pentru frdelegile noastre; dar omul acesta n-a fcut nici un ru. Acest tlhar admite c nu este nici agnostic i nici ateu. El admite c are o team de Dumnezeu. i n acelai timp, el recunoate c starea de pcat din viaa lui i a tovarului lui de tlhrii este in contrast cu viaa fr pcat a Domnului Isus. Toate cele trei mori erau comune, aa dup cum i cele trei cruci de pe deal erau comune i obinuite, dar acest tlhar a recunoscut c Cel care murea pe crucea din mijloc era diferit de ei. El recunoate c att el, ct i tovarul lui de tlhrii, meritau pedeapsa, dar c Isus era total nevinovat. Apoi, dup ce a proclamat nevinovia lui Isus, acest tlhar a adresat un strigt de ajutor Domnului Isus: Doamne, adu-i aminte de mine, cnd vei veni n mpria Ta!" Sunt dou lucruri pe care trebuie s le observm aici:

a] Cunotina tlharului

Nu tim exact cte lucruri cunotea tlharul despre Dumnezeu, dar vedem c el tia n mod sigur c pentru Domnul Isus moartea nu avea s fie i sfritul Lui. Dei nu nelegea toate detaliile, se pare c, n mintea lui, tlharul era convins de faptul c Isus se ndrepta ctre o mprie ce nu putea fi atins sau cltinat de moarte. Chiar i numele Isus nseamn Domnul mntuiete. De aceea, este greu s nu ajungi la concluzia c acest tlhar ncepe s-i dea seama de realitatea acestui lucru. n mod precis, n ultimii trei ani din viaa lui, el a auzit ceva din ceea ce pretindea Domnul Isus c este. Biblia spune c toat ara tia ce se ntmpla cu privire la Isus din Nazaret. Toate aceste lucruri indic faptul c acest tlhar, n acest ultim moment din viaa lui, ajunge s tie i s cread c acest Isus este Mesia, c acest Isus este Cel care va mntui pe poporul Su de pcatele sale. El primete lumin i devine convins c mpria lui Isus, peste care El va fi Rege, este o mprie venic. i tot ceea ce-I cere Lui Isus este ca Isus s-i aminteasc i de el, cnd i va aeza mpria, dup moartea Sa pe cruce. Tot ceea ce cere el este ca, atunci cnd mpria va fi aezat n toat plintatea ei, s aib i el parte de ea. El nu cere un loc proeminent n mprie, ci dorete ca s fac parte din ea. El se arunc n braele ndurrii Domnului n ultimul ceas al vieii lui. Cunotina lui despre Dumnezeu nu a fost perfect, dar a fost suficient pentru ca el s pun totul la picioarele lui Hristos nainte de a fi prea trziu.

b] Curajul tlharului

n momentul acesta, Isus Hristos nu era cea mai popular i cea mai cutat persoan din ar. Nimeni nu I-a mai cerut Domului Isus s i aminteasc de el n mpria Sa. Nu mai fost nici un alt suflet de pe pmnt care s-I fi cerut mntuire, n aceast zi i n acest ceas. ntr-adevr, cteva persoane au fost micate de ceea ce vzuser la cruce, dar toi preoii i liderii religioi i bteau joc de Domnul Isus. Mulimea era mpotriva Lui. Soldaii rdeau i l batjocoreau. Chiar i Pilat tocmai se splase pe mini ca s se scape de vina sa asupra Domnului Isus. Prietenul su criminal l insulta pe Isus. Iar grupul cel mic de ucenici l prsiser i fugiser. Tlharul acesta nu avea prea multe cunotine biblice, i chiar de ar fi avut, Domnul Isus nu era o privelite prea frumoas la care s te uii. Unde era slava lui Isus n acest moment? Pentru c, Domnul Isus se afla n punctul cel mai de jos al vieii Sale, fiind rstignit n slbiciune i goliciune. Era un spectacol al ruinii. i El Se afla n pragul morii. Ct curaj trebuie s fi avut acest tlhar pentru a renuna la tot ce a crezut pn n momentul acela din viaa sa i pentru a se ncrede n Isus ca Domnul, Mntuitorul i Regele Su! Spurgeon a spus: Dac ar trebui s adugm vreun personaj din N.T. la lista eroilor credinei din V.T., ce apare n Evrei 11, atunci acela ar trebui s fie tlharul de pe cruce. Cowper a spus ntr-o cntare: Este o fntn plin de snge ce curge din venele lui Emanuel; Orice pctos scldat n acel snge scap de toate petele de vinovie. Tlharul muribund s-a bucurat s vad acea fntn; Chiar i eu, orict de pctos a fi, pot s mi spl toate pcatele n ea. nc de cnd am vzut acel ru ce curge din rnile Tale, Dragostea rscumprtoare a fost tema mea i va fi pn cnd voi muri! Aadar, aceasta a fost rugmintea tlharului muribund: Doamne, adu-i aminte de mine, cnd vei veni n mpria Ta!

3. MNTUIREA OFERIT

Privii care a fost rspunsul Domnului Isus la rugmintea tlharului!

n Luca 23: 43 ni se spune: Isus i-a rspuns: Adevrat i spun c astzi vei cu Mine n rai! Acest tlhar de pe cruce a primit privilegiul de a fi ultimul tovar al Domnului Isus pe acest pmnt i primul tovar al Su cu care a intrat pe porile cerului. El a fost cel mai nevrednic dintre toi oamenii i cel mai neobinuit candidat la ceruri, dar, slav Domnului c, Isus este Prietenul pctoilor. In Ioan 6:37, Domnul Isus a spus: Tot ce-mi d Tatl, va ajunge la Mine; i pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afar. Dr. Charles Erdman a sugerat c aceast ntmplare legat de tlharul care s-a pocit i care a fost iertat este ntmplarea cu cele mai mari instruciuni din toat naraiunea din Evanghelie. Nu tiu dac acest lucru este adevrat, dar sigur avem multe lucruri de nvat din cuvintele rostite de Domnul Isus aici, legate de mntuirea lui Dumnezeu. Am 7 lucruri pe care vreau s vi le mprtesc la acest punct:

a] Autoritatea cuvintelor Domnului Isus

Domnul Isus i-a spus tlharului: Adevrat i spun... Toate cuvintele rostite de Domnul Isus au fost i sunt adevrate i pline de autoritate; dar, ori de cte ori folosea aceast expresie, cuvintele Sale purtau o i mai mare autoritate, pentru c ele veneau din partea Celui ce este Da i Amin i Martorul credincios i drept. Vreau s v spun c, ori de cte ori comunica adevruri fundamentale cu privire la mntuire, Domnul Isus obinuia foarte adesea aceast expresie. Dai-mi vie s v dau cteva exemple! n Matei 18:3, Domnul Isus a spus: Adevrat v spun c, dac nu v vei ntoarce la Dumnezeu i nu v vei face ca nite copilai, cu nici un chip nu vei intra n mpria cerurilor! n Ioan 3:3, El a spus: Adevrat, adevrat i spun c, dac un om nu se nate din nou, nu poate vedea mpria lui Dumnezeu! n Ioan 5:24, El a spus: Adevrat, adevrat v spun c, cine ascult cuvintele Mele i crede n Cel ce M-a trimis, are viaa venic, i nu vine la judecat, ci a trecut din moarte la via! Aadar, exist o autoritate absolut n aceste cuvinte: Adevrat i spun c astzi vei fi cu Mine n rai!"

b] Urgena din cuvintele Domnului Isus

Domnul Isus i-a spus tlharului: astzi... Poate c tlharul credea c mpria lui Dumnezeu avea s vin ntr-un timp ndeprtat; i, ntr-un fel avea dreptate, pentru c mpria, n sensul ei deplin, era departe.

Dar, mpria avea i are i un aspect prezent. Biblia spune: Astzi este ziua mntuirii... Cu alte cuvinte, mpria exist acum, astzi. Mntuirea este disponibil acum, astzi. Ce garanie avem ni cu privire la ziua de mine? Sunt unii oamenii care spun c tlharul a amnat pocina sa pn n ultima clip i care spun c vor s fac i ei la fel. ns, pentru tlhar fost ultima lui ans i el s-a folosit de ea. Sunt unii oameni care sunt pregtii s gndeasc la fel i care cred c vor putea s fac la fel. Dar, problema lor este c nu se tie cnd este ultima lor ans. Aadar, pentru tlhar a fost ultima ans, de care el s-a folosit. i acest lucru arat urgena mntuirii.

c] Individualitatea cuvintelor Domnului Isus

Domnul Isus i-a spus tlharului: Tu vei fi, ceea ce personalizeaz mntuirea. Trebuie s le facem cunoscut oamenilor c, n ceea ce privete mntuirea, fiecare m rmne singur n faa lui Dumnezeu. n Ioan 3:16, Domnul Isus spune: Fiindc att de mult a iubit Dumnezeu lumea, c a dat pe Singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede n El s nu piar, ci s aib viaa venic. Chemarea este la o relaie personal cu Dumnezeu. O relaie pe care Dumnezeu vrea s o aib cu tine. i acest lucru arat individualitatea mntuirii.

d] Sigurana cuvintelor Domnului Isus

Domnul Isus i-a spus tlharului: vei fi ... El nu i-a spus tlharului: Cred c vei fi... sau Sper c vei fi, atunci cnd a fost vorba despre destinul su venic. La El nu exist poate sau s-ar putea. Domnul Isus era sigur n afirmaia Sa: Astzi, vei fi ... Sunt unii oameni care spun: Nimeni nu poate ti sigur ce va fi ns, Domnul Isus i-a spus acestui tlhar, n mod ferm i sigur: Tu vei fi

e] Realitatea cuvintelor Domnului Isus

Domnul Isus i-a spus tlharului: ...vei fi cu Mine Aceasta este realitatea mntuirii lui Dumnezeu. Tlharul I-a cerut Domnului Isus numai s-i aduc aminte de el n mpria Sa, iar Domnul Isus ia artat realitatea a ceea ce nseamn mpria Sa. Aceasta este realitatea mpriei: s mori creznd n Hristos nseamn s mergi s fii cu Hristos. A muri n Hristos nseamn a fi cu Hristos.

Desigur c, i inversul situaiei este adevrat. Dac nu eti n Hristos n viaa aceasta, niciodat nu vei ajunge s fii cu Hristos n viaa viitoare. Mntuirea este numai n Hristos, nu se gsete departe sau n afara lui Hristos. Aceasta este realitatea mntuirii. Cineva a spus: Tlharul i-a nceput ziua fr Hristos, n timpul zilei a ajuns s fie n Hristos i nainte de sfritul zilei a fost cu Hristos.

f] Slava cuvintelor Domnului Isus

Domnul Isus i-a spus tlharului: ...vei fi cu Mine n rai! Dup prerea mea, raiul sau paradisul este un alt nume pentru cer. Raiul sau paradisul este menionat de trei ori n Biblie: este locuina lui Dumnezeu, este cocul unde se afl pomul vieii i este casa celor rscumprai. S-a spus odat c rai nseamn o grdin fr zid mprejurul ei. i este foarte semnificativ aceast imagine, pentru c prima carte a Bibliei, Geneza, ne spune c viaa pe pmnt a nceput ntr-o grdin, o grdin fizic i temporar, numit Grdina Eden, care era i raiul. Iar, n ultima carte a Bibliei, Apocalipsa, care este plin de simboluri, cerul este descris ca o grdin, o grdin spiritual i venic, n care curge rul vieii, ru care curge de la scaunul de domnie al lui Dumnezeu i al Mielului.

g] Frumuseea cuvintelor Domnului Isus

Cnd analizezi toate aceste lucruri ajungi la concluzia c mntuirea tlharului a fost numai prin har, fr nici o plat. El nu a putut s i ofere ceva Domnului. El nu a mai putut s-I ofere nici un pic de timp, nu a mai putut s-I ofere talentele lui, banii lui, darurile lui, faptele lui bune, slujirea lui; tlharul acesta nu a avut absolut nimic de oferit Domnului. El nu a avut nimic care s contribuie la mntuirea lui, dect pcatele cu care a venit naintea Domnului. Mai mult dect att, putem s tragem uor concluzia c el nu a mai avut cum s fie botezat, nu a mai avut cum s devin membru la vreo Biseric local sau s ia parte la Masa Domnului. Toate aceste lucruri sunt importante, dar ele nu au mai fost la ndemna lui. Nu vreau s spun dect c el a fost prea departe de ele i el nu mai putea s le ating. Dar, lucrul minunat este c mntuirea nu a fost departe de el, ci a fost la ndemna lui. Aceasta este frumuseea mntuirii. Aceasta este minunia i mreia Harului lui Dumnezeu. Aceast discuie scurt dintre Isus i tlharul de pe cruce distruge pentru totdeauna erezia romanocatolic cu privire la purgatoriu, erezie omeneasc inspirat de Satan. Domnul Isus I-a spus tlharului: Astzi ei fi cu Mine n rai! De asemenea, aceast discuie pune capt ereziei care vorbete despre adormirea sufletului. Adevrul cuvintelor Domnului Isus a fost acesta: Astzi vei fi cu Mine n rai! Cu alte cuvinte, Domnul Isus i-a spus tlharului: n momentul n care vei muri, tu nu ai s stai ntr-o stare de adormire secole ntregi, ci exact n clipa aceea tu vei fi cu Mine n ceruri! i n al treilea rnd, aceast discuie atac i se mpotrivete total nvturii despre universalismul crucii. De ce? Pentru c, dintre toate dovezile pe care le avem aici, este foarte clar c acest tlhar s-a dus n rai, iar cellalt s-a dus n iad. Unul a fost mntuit, iar cellalt a fost pierdut pentru venicie. Aa c nimeni s nu fie arogant i s cread c va fi mntuit oricum!

Dac i ceri Domnului s-i aminteasc de tine cnd va veni n mpria Sa, atunci poi ncepe s te bucuri de cer nc de acum, cnd eti nc n drum spre ceruri.

2. Tat, iart-i cci nu tiu ce fac!

De-a lungul secolelor, n diferite pri ale lumii antice, moartea prin rstignire a fost adoptat ca o metod de execuie. ns, rstignirea a fost o metod de execuie mult mai brutal i mai bestial, dect celelalte metode de execuie. Rstignirea (crucificarea) era un mod foarte urt, ncet, crud i degradant de a muri, de a prsi aceast lume. Istoricii ne spun c unii oameni supravieuiau zile ntregi atrnnd pe cruce, suspendai ntre cer i pmnt, suferind o agonie i o tortur de nedescris. Dan Baumann a spus: "Secolul douzeci a uitat ct de crud i de hidoas a fost n realitate rstignirea. Uneori, poate din lips de nelepciune i incontieni fiind, noi am nfrumuseat rstignirea. Dar, ea a fost cea mai dureroas metod de execuie public din primul secol. Victima era aezat pe o cruce din lemn. Cuie, confecionate din lemn, erau btute prin minile i picioarele victimei, apoi crucea era ridicat i fixat n pmnt, carnea crucificatului sfiindu-se i trupul atrnndu-i n dureri extraordinare. Istoricii ne spun c nici chiar soldaii romani nu puteau s priveasc imaginea ngrozitoare, de aceea luau buturi tari pentru a-i amori simurile." n cartea sa, "Teologie elementar", Charles Ryrie a descris rstignirea n felul urmtor: "Dup ce se rostea sentina, condamnatul era biciuit cu un bici de piele, avnd la capete buci lungi i ascuite de metal i de os, care-i sfiau spatele i-i expuneau vederii venele, muchii i tendoanele. El trebuia apoi s poarte brna orizontal a crucii pe umr pn la locul execuiei. Aceast brn, lung cam de doi metri i jumtate i cntrind aproape cincisprezece kilograme, era fixat pe brna vertical care se afla deja la locul execuiei. Minile i picioarele condamnatului erau strpunse de cuie de lemn, care aveau cam optsprezece centimetri lungime i captul teit (ca s nu ias din corpul victimei). Uneori se foloseau frnghii pentru a ine trupul victimei pe cruce. Romanii nvaser s mping n sus picioarele victimei atunci cnd le intuiau pe cruce, astfel nct aceasta s se poat sprijini n cuie, mpingndu-se pentru o clip n sus ca c poat respira. Moartea intervenea rareori n mai puin de treizeci i ase de ore, dar cele mai multe victime supravieuiau dou sau trei zile nainte de a muri. Setea nesfrit, durerile rnilor rezultate n urma biciuirii, lipsa de aer suficient, crampele, amorirea, ameeala, cangrena rnilor nengrijite, chinul prelungit, ruinea public i oroarea de a fi contient de suferinele care urmau s fie suportate pn la moartea eliberatoare, toate intensificate pn la limita insuportabilului i totui oprindu-se cu puin nainte de punctul care i-ar fi adus celui n suferin uurarea pierderii cunotinei toate acestea se adunau i fceau din rstignire o tortur i o moarte oribil i nfiortoare." n cartea sa, "Crucificare", Martin Hengel a descris crucificarea astfel: n primul rnd, prizonierul era umilit n public, fiind dezbrcat complet. El era aezat apoi pe spate pe pmnt, minile lui fiind ori pironite ori legate pe brna orizontal ("patibulum"), iar picioarele lui pe stlpul vertical de lemn. Crucea era apoi nlat pn ajungea n poziie vertical i lsat apoi ntr-o groap care fusese spat pentru ea n pmnt. Victima sttea atrnat pe acea cruce, neajutorat, supus unor dureri fizice mari, supus batjocurii publice, n aria zilei i n rceala din timpul nopii. Iar tortura aceasta dura mai multe zile, pn cnd victima i ddea sufletul. A.W. Tozer a spus: Crucea era sfritul abrupt i violent al unei fiine umane. Omul din vremea roman, care-i lua crucea i mergea pe drumul morii, i luase deja rmas bun de la rudele i prietenii lui, i nu se mai ntorcea. El se ducea ca s-i fie luat viaa... Crucificarea nsemna trei lucruri: n primul rnd, a te uita doar nainte; n al doilea rnd, a nu mai putea da napoi; iar, n al treilea rnd, a nu mai spera nimic din ceea ce-i plcea ie...

Crucea nu fcea nici un compromis, nu modifica nimic i nu crua nimic, ci lua tot ce se putea lua din om, n totalitate i pentru totdeauna. Crucea nu meninea relaii bune cu victima, ci lovea cu cruzime i asprime. Iar, cnd ea i ncheia lucrarea, omul nu mai era " V-am dat aceast serie de citate, pentru a vedea ce metod de execuie groaznic era rstignirea! Grozvia acestor suferine ndurate de condamnat pe cruce a fost neleas chiar i de cel mai faimos orator al Romei, Marcus Tullius Cicero, care spunea: "Chiar i numai cuvntul cruce trebuie s rmn departe, nu doar de buzele cetenilor Romei, ci de asemenea i de gndurile, ochii i urechile lor. " Trebuie s tii c nu romanii nu au fost cei care au instituit rstignirea (crucificarea) ca metod de execuie. Rstignirea era de origine oriental. Persanii au practicat-o, i se pare c Alexandru cel Mare a nvat-o de la ei. Fenicienii, faimoi pentru practicile lor barbare, au folosit n mod frecvent rstignirea. Romanii au mprumutat-o probabil din Cartagina i au perfecionat-o ca metod de execuie. De-a lungul anilor, n timpul cnd Imperiul Roman a fost supraputerea lumii, mii de evrei din Palestina au prsit lumea aceasta prin rstignire, fiind atrnai pe cruce. n anul 70 d.Hr., dup asediul i cucerirea Ierusalimului de ctre romanii condui de generalul Titus, fiul mpratului Vespasian, se spune c aa de muli evrei au fost rstignii, nct n regiunea Ierusalimului nu au mai rmas copaci, fapt care a dus la o mare criz de lemne. Dar, lucrul mre i uimitor este c, din miile de oameni care au murit prin rstignire, numai despre Unul singur s-a auzit peste secole i secole. i acest Om este Isus din Nazaret. El a fost subiectul conversaiilor i controverselor ntre generaii de oameni din toate clasele sociale i din toate prile lumii. El a fost "obiectul" dragostei i al devotamentului n viaa multor milioane de oameni, care s-au simit atrai ntr-un mod irezistibil s se ncread n El, i care au declarat deschis faptul c sunt urmai ai Lui. Motivul pentru care au fcut-o nu este greu de neles. Pentru cei crescui ntr-un mediu religios, ca evreii, crucea lui Hristos a fost o pricin de poticnire. Pentru cei crescui ntr-un mediu filosofic, ca grecii, crucea a fost o nebunie. Dar, pentru cei ce au fost mntuii, crucea a fost ntotdeauna puterea lui Dumnezeu pentru mntuire. n cartea sa, "Viaa lui Hristos", Frederick Farrar a descris rstignirea n felul urmtor: O moarte prin rstignire pare s includ tot ceea ce durerea i moartea pot avea mai groaznic ameeal, lips de aer suficient, crampe, sete, foame, nesomn, febr traumatic, ruine, expunere public la ruine, chinuri prelungite, groaza anticiprii, cangrena rnilor nengrijite - , toate intensificate pn la limita n care nu mai pot fi ndurate, i totui oprindu-se chiar nainte de punctul care i-ar aduce celui ce sufer uurarea pierderii cunotinei. Poziia nenatural fcea fiecare micare nespus de dureroas i crea o lips de aer suficient; carnea sfiat i tendoanele zdrobite i slbite vibrau de o durere necontenit; rnile deschise se inflamau i ncepeau s cangreneze [cnd dura mai multe zile ca victima s moar]; arterele mai ales cele ale capului i stomacului - se umflau datorit sngelui nchegat; i, n timp ce fiecare fel de chin cretea n mod treptat, acestora li se mai aduga junghiul insuportabil al setei arztoare i violente. Toate aceste complicaii fizice cauzau o nelinite i o tulburare interioar, care fceau ca nsi perspectiva morii a morii, dumanul necunoscut la apropierea cruia omul se nfioar de obicei cel mai tare - s capete imaginea unei eliberri dulci i plcute Un lucru este clar. Executrile din primul secol nu erau ca cele moderne, deoarece nu cutau o moarte rapid i mai puin dureroas, i nici pstrarea demnitii criminalilor. Din contr, ei cutau o agonie chinuitoare, care s umileasc total pe cel condamnat. i este important s nelegem acest lucru, pentru c ne ajut s nelegem agonia lui Hristos." Dr. Truman Davis a fcut o descriere adiional a rstignirii lui Isus: Un alt fenomen se petrece acum. Braele fiind obosite, crampe foarte mari umfl muchii, provocnd dureri adnci i lente. Aceste crampe sunt nsoite de imposibilitatea de a Se ridica. Atrnat fiind de brae - ale cror palme sunt intuite pe cruce-, muchii pectorali sunt paralizai, iar cei intercostali incapabili s acioneze. Aerul poate fi inspirat n plmni, dar nu poate fi expirat. Isus Se lupt s Se ridice, pentru a trage

mcar puin aer. n final, dioxidul de carbon se strnge n plmni i n vene, iar crampele scad parial. Prin convulsii, El reuete s Se ridice i s inspire oxigenul dttor de via ... Ore de dureri nelimitate, de chinuri, de crampe, de asfixieri pariale intermitente, de dureri arztoare provocate de sfierile de pe spate, atunci cnd Se mic de sus n jos pentru a lua aer... Apoi, ncepe o alt agonie. O durere copleitoare n piept, provocat de umplerea lent a pericardului cu ser, care ncepe s apese asupra inimii... Aproape s-a sfrit ... Inima apsat se zbate s pulseze sngele gros n esuturi. Plmnii torturai fac un ultim efort de a inhala o ultim gur de aer..." ("Medicina din Arizona", Vol.22) Observai prin ce chinuri groaznice a trecut Isus Hristos, pentru a mntui omenirea pctoas? Michael Green a spus despre suferinele fizice ale lui Isus: Dup o noapte nedormit n care nu I se dduse de mncare, dup ndurarea batjocurii a dou judeci nedrepte i avnd spatele sfiat de biciul roman cu nou cozi, El a fost dus la execuie prin rstignire. Aceasta era o moarte chinuitor de dureroas, n care fiecare nerv al trupului striga de durere. " Acestea au fost suferinele fizice de care a avut parte Omul Isus Hristos, Cel care a murit rstignit pentru pcatele omenirii, purtnd asupra Sa pcatele omenirii, pentru a mntui omenirea pctoas. Dar, mai mult dect att, El a avut parte de suferine spirituale, din cauza pcatelor omenirii, pe care le-a purtat asupra Sa i pentru care a murit. Omul Isus Hristos, era de fapt Fiul lui Dumnezeu, era Dumnezeu ntrupat n Om. i, pentru a mntui omenirea pctoas, El a trebuit s treac prin focul mniei Dumnezeului cel sfnt mpotriva pcatului. El a trebuit s guste din cumplita desprire de Dumnezeu, Tatl Su n cele trei ore de ntuneric -. i aceste suferine spirituale au fost mult mai groaznice dect suferinele fizice. Mai devreme sau mai trziu, fiecare din noi va trebui s rspund la ntrebarea "Ce crezi tu despre Isus Hristos?" Mai devreme sau mai trziu, fiecare din noi va trebui s rspund la ntrebarea "De ce a fost necesar crucea?" Este trist faptul c, pn i n multe cercuri aa-zis cretine, nsemntatea morii Domnului Isus Hristos a devenit obscur. Iar de la unele amvoane, cea mai bun explicaie pe care o poi auzi cu privire la moartea Domnului sun cam aa "Hristos a fcut ceva, care cumva are o anumit legtur cu mntuirea." Dar, acesta este un strigt foarte ndeprtat a adevrului predicat de Apostoli n primul secol. Apostolii au fost convini de nsemntatea crucii. Ei au spus c "Isus a murit pentru pcatele noastre". Dac analizm cu atenie evidenele pe care le avem, observm c exist un singur motiv pentru care vrmaii Domnului Isus au cerut moartea Lui prin rstignire. Orict de mult s-au strduit ei s-L fac vinovat de trdare n faa tribunalului roman, adevrata vin n ochii concetenilor Lui evrei era faptul c El a pretins c este Fiul lui Dumnezeu. Atunci cnd marele preot Caiafa L-a interogat n privina acestui lucru, Domnul Isus nu a negat niciodat acest adevr. Iar atunci cnd Toma s-a nchinat naintea Lui, Domnul Isus nu a refuzat nchinarea lui. Aa c, n Luca 23:33-34, citim c Domnul Isus a fost dus afar din ora, ntr-un loc numit Calvar (Cpna) i "L-au rstignit acolo". i n punctul acesta, El a rostit primul dintre cele apte cuvinte de pe cruce: "Tat, iart-i cci nu tiu ce fac!" Atunci cnd Karl Marx se afla pe patul de moarte, n martie 1883, menajera sa a venit s-i noteze ultimele lui cuvinte. Zrindu-l, Marx a spus: Pleac! Iei afar! Ultimele cuvinte sunt doar pentru nebunii care n-au spus destule n via!" Domnul Isus a spus lucruri uimitoare n timpul vieii Sale, dar ultimele Lui cuvinte nainte de moartea Sa sunt unele dintre cele mai minunate cuvinte spuse vreodat de El.

Aadar, vreau s studiem aceste ultime cuvinte ale Lui, cu ndejdea c ele vor fi pentru noi ceea ce Warren Wiersbe a sugerat: "ferestre care s ne ajute s privim n eternitate, pentru a vedea ceva din inima lui Dumnezeu". Trebuie s nelegem c, atunci cnd oamenii erau rstignii, ei recurgeau la tot felul de extremiti. Era ceva obinuit ca victimele s-i exprime durerea prin urlete, blesteme i scuipturi. Dar, iat c, Domnul Isus avea s-i ncheie lucrarea public la fel cum a nceput-o i a susinut-o n timpul celor trei ani. El a ales s Se roage. Isaia a proorocit c El urma s moar n acest mod. n moartea Sa, nu numai c va fi pus n numrul celor frdelege, ci "El va face mijlocire pentru cei frdelege"(Isaia 53:12). Aa c, n Luca 23:34, citim c "Isus zicea: ''Tat, iart-i cci nu tiu ce fac!"

1. CUM A FOST ADRESAT RUGCIUNEA ?

Aceast rugciune I-a fost adresat lui Dumnezeu, aa dup cum toate rugciunile ar trebui s fie adresate lui Dumnezeu. Numai c, Domnul Isus S-a adresat lui Dumnezeu, folosind cuvntul "Tat". Nu oricine se poate adresa Dumnezeului Atotputernic, folosind cuvntul "Tat". Dar, Domnul Isus a putut i a fcut-o, i nu fr semnificaie, deoarece acesta a fost primul cuvnt pe care l-a rostit de pe cruce: "Tat!". Cteodat, cnd lucrurile sunt dificile n via, s-ar putea s ne fie greu s ne rugm. Poate c sunt momente n care simii c cineva s-a purtat cu asprime fa de voi sau ai fost acuzai pe nedrept, i suntei tentai s-L nvinuii pe Dumnezeu. Dar, uitai-v la modul n care L-au tratat pe Domnul Isus n acest pasaj! Privii cum a fost acuzat pe nedrept! Att de mare a fost durerea i dezolarea acestei experiene de pe cruce, nct chiar i Domnul Isus a trebuit s strige: "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai prsit?" ns, vedem c, n momentele n care atrna pe cruce, Domnul Isus a putut s priveasc n sus la Dumnezeu i s-I spun: "Tat!". Ce cuvnt frumos! Cuvntul "Tat" este un cuvnt minunat, care vorbete despre o relaie foarte special i foarte preioas, chiar i la un nivel omenesc. Domnul Isus nu S-a rugat pentru El nsui, dar S-a rugat. i S-a rugat pentru alii. Domnul Isus nu a spus: "Tat, iart-M!" El nu fcuse nici un ru. El nu avea nici un pcat. Ci El S-a rugat: "Tat, iart-i pe ei!". Minile Lui nu mai puteau face nici o fapt plin de dragoste. Picioarele Lui nu mai puteau merge s fac fapte pline de mil. Glasul Lui nu mai putea fi auzit predicnd acele minunate cuvinte ale vieii. O singur form de slujire mai sttea n faa Lui, care era de fapt cea mai nalt form de slujire. El putea s se mai roage nc. i dup cum J.C.Ryle spunea: "rugciunea a nceput s se nale, n timp ce sngele a nceput s curg". Iar rugciunea Lui a nceput cu cuvntul: "Tat!" Dou lucruri vreau s v spun aici:

a] Domnul Isus Hristos a avut o relaie unic cu Dumnezeu.

Domnul Isus Hristos l putea numi pe Dumnezeu Tatl Su, pentru c El era Fiul lui Dumnezeu. Era Singurul Fiu al lui Dumnezeu. El era Singurul Fiu preaiubit al lui Dumnezeu. El era Singurul Fiu nscut al Tatlui. El era Fiul unic. El era Fiul venic al Dumnezeului cel venic. El era Dumnezeul cel venic. Dac Dumnezeu i-a trimis Fiul n lume, nseamn c El a fost Fiul lui Dumnezeu nainte s fie trimis de Dumnezeu n lume.

La nceputul lucrrii publice a Domnului Isus Hristos, atunci cnd El a fost botezat n Iordan de ctre Ioan Boteztorul, un glas din cer a spus: "Acesta este Fiul Meu preaiubit, n care mi gsesc plcerea!" Nu vreau s pretind c neleg toate aceste lucruri, pentru c nu le neleg, dar c trebuie s subliniem acest adevr: Domnul Isus Hristos a fost i este Fiul lui Dumnezeu. Singurul Dumnezeu Viu i Adevrat S-a revelat pe Sine progresiv n istorie n taina Trinitii - Tatl, Fiul i Duhul Sfnt. Pe cruce, avem unul dintre multele exemple n care cea de a doua Persoan a Trinitii - Fiul Se adreseaz Primei Persoanei a Trinitii: "Tat". Este important de observat c, n timpul lucrrii pmnteti a Domnului Isus, El a avut ntotdeauna grij s sublinieze unicitatea relaiei Sale cu Tatl. El era Cel pe care Tatl L-a trimis ca s l fac cunoscut lumii. n Ioan 1:18, citim: "Nimeni n-a vzut vreodat pe Dumnezeu; Singurul Lui Fiu [Singurul Fiu preaiubit], care este n snul Tatlui, Acela L-a fcut cunoscut". n Matei 11:27, citim cuvintele Domnului Isus: "Toate lucrurile Mi-au fost date n mini de Tatl Meu; i nimeni nu cunoate deplin pe Fiul, afar de Tatl; tot astfel nimeni nu cunoate deplin pe Tatl, afar de Fiul, i acela cruia vrea Fiul s i-L descopere". n Ioan 14:8-9, citim c, atunci cnd Filip i spune Domnului Isus: "Doamne, arat-ne pe Tatl i ne este de ajuns!", Domnul Isus i-a rspuns: "... nu M-ai cunoscut, Filipe? Cine M-a vzut pe Mine, a vzut pe Tatl!". n Ioan 10:30, citim cuvintele Domnului Isus: "Eu i Tatl una suntem!" Dar, textul care ne prezint poate cel mai mult unicitatea relaiei dintre Fiu i Tat, este cel din Ioan 20:17, unde citim c, dup nvierea Sa, Domnul Isus i-a spus Mariei Magdalena: "Nu M inea, cci nc nu M-am suit la Tatl Meu! Ci du-te la fraii Mei, i spune-le c M sui la Tatl Meu i Tatl vostru, la Dumnezeul Meu i Dumnezeul vostru!" Domnul Isus a fost foarte atent ca s fac distincia ntre relaia Lui cu Dumnezeu-Tatl i relaia lor cu Dumnezeu-Tatl. El a spus: "M sui la Tatl Meu i la Tatl vostru, la Dumnezeul Meu i la Dumnezeul vostru". Observai c nu a spus "Tatl nostru" i nici "Dumnezeul nostru", pentru c numai El avea o relaie unic cu Dumnezeu-Tatl!

b] Cretinul are o relaie intim cu Dumnezeu.

Lucrul minunat este c noi am devenit fii i fiice ale Dumnezeului cel Viu i, de asemenea, putem i noi s-L numim pe Dumnezeu: "Tat". i acesta nu este un drept pe care l avem prin natura noastr, ci este privilegiul nostru prin har, atunci cnd credem n Hristos i l primim pe El ca Mntuitor personal. Datorit lucrrii Sale de mntuire, Domnul Isus Hristos ne d dreptul de a ne numi "copiii lui Dumnezeu" i dreptul de a-L numi pe Dumnezeu "Tatl nostru". n Ioan 1:11-12, citim: "A venit la ai Si i ai Si nu L-au nu L-au primit. Dar tuturor celor ce Lau primit, adic celor ce cred n Numele Lui, le-a dat dreptul s se fac copii ai lui Dumnezeu." O singur dat n Evanghelii, Domnul Isus nu L-a numit pe Dumnezeu Tat, i anume atunci cnd a strigat pe cruce: "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai prsit?" O singur dat n Evanghelii, Domnul Isus a folosit cuvntul aramaic "Abba". n toate celelalte ocazii, El a folosit cuvntul grecesc "Pater". Singura excepie, adic atunci cnd a folosit cuvntul aramaic "Abba" ("Ava"), a fost n Grdina Ghetsimani, aa cum ne este relatat n Marcu 14:35-36: "Apoi a mers puin mai nainte, S-a aruncat la pmnt i se ruga ca, dac este cu putin, s treac

de la El ceasul acela. El zicea: "Ava, adic: Tat, -ie toate lucrurile i sunt cu putin; deprteaz de la Mine paharul acesta! Totui, fac-se nu ce voiesc Eu, ci ce voieti Tu!" Cuvntul "Ava" este cuvntul pe care i noi putem s-l folosim, deoarece noi am fost adui ntr-o relaie personal cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos. Noi putem s strigm din adncul inimii noastre: "Ava!", ceea ce literar nseamn: "Tticule!". Aceasta este o form intim a cuvntului "Tat". V rog s nu m nelegei greit! Eu mi dau seama c aceast intimitate trebuie s fie echilibrat i pus n lumina celorlalte atribute ale lui Dumnezeu, pentru ca nu cumva s cdem n capcana de a fi prea familiari i lipsii de respect fa de Dumnezeu. La urma-urmei, Dumnezeu este Tatl nostru ceresc. i ca Tat ceresc, Dumnezeu este diferit de un tat pmntesc. Dar, ce mngiere mare este s putem privi n sus la Creatorul Universului i, chiar i n ceasul cel mai ntunecat al vieii noastre, s putem spune: "Ava!", adic "Tat!". Nici un evreu nu ar fi ndrznit vreodat s I se adreseze lui Dumnezeu, folosind cuvntul "Tat". Totui, Isus a fcut-o. Dar, lucru mai uimitor este c El i-a ncurajat i pe ucenicii Lui s se adreseze aa lui Dumnezeu, pentru c El le-a spus: "Cnd v rugai, s zicei: "Tatl nostru care eti n ceruri! Sfineasc-se Numele Tu!...". Domnul Isus ne ncurajeaz i pe noi s ne adresm aa lui Dumnezeu. Noi i putem vorbi lui Dumnezeu, aa cum vorbete un copila cu tatl lui. i noi putem vorbi cu Dumnezeu cu mult ncredere, aa cum are ncredere un copila cnd vorbete cu tatl lui. Prin urmare, cuvntul "Tat" are ideea unei relaii apropiate, intime i speciale cu Dumnezeu, idee complet necunoscut n istoria evreilor. De fapt, acest lucru era totalmente nou pentru iudaism. i aceasta este mreia experienei cretine. l cunoti tu pe Dumnezeu n felul acesta? La nivel pmntesc, relaia dintre tat i fiu este una din cele mai satisfctoare relaii ce o poate avea un om, n special atunci cnd este vorba de un tat iubitor i un fiu asculttor, iar relaia dintre ei s-a maturizat nc de la nceput, ajungnd pn la a mprti mpreun lucruri foarte importante. Dar, s ridici aceast relaie la nivel ceresc i s tii c poi s-I spui Creatorului Universului i Judectorului ntregului Pmnt: "Tat!", e cu totul altceva! Ct siguran poi gsi n aceast intimitate! Aa S-a simit Domnul Isus pe cruce, cnd a fost singur i nu a avut pe nimeni s l ajute.

2. CUM A FOST ARGUMENTAT RUGCIUNEA ?

Domnul Isus Hristos S-a rugat lui Dumnezeu, Tatl Su: "Tat, iart-i, cci nu tiu ce fac!" Aici, sunt dou gnduri principale, care trebuie s fie explorate. A vrea s l tratez pe al doilea, n primul rnd.

a] Orbirea pcatului

Pcatul are un efect de orbire asupra fiecruia dintre noi. Din cauza aceasta, Domnul Isus i-a spus lui Nicodim, n Ioan 3:3: "Adevrat, adevrat i spun c, dac un om nu se nate din nou, nu poate vedea mpria lui Dumnezeu!". Cu alte cuvinte, pcatul are efectul de orbire. Iat c, pe cruce, Domnul Isus Hristos i spune lui Dumnezeu: "Tat, ... ei nu tiu ce fac!" Este ca i cnd Domnul Isus pledeaz cazul acestor oameni naintea Tatlui i i aduce argumente pentru care crede El c trebuiau s fie iertai aceti criminali. i iat care este argumentul adus de Domnul Isus: "Tat, ... ei nu tiu ce fac!" Aceast afirmaie este o afirmaie care, de sigur, a fost neleas greit. Domnul Isus nu i scuz pe aceti oameni. Ignorana nu este inocen. Pcatele ignoranei, adic pcatele fcute n netiin, sunt tot pcate. Nu era ca i cnd aceti oameni nu tiau c rstignesc un om bun i neprihnit, care a avut parte de un proces nedrept i ilegal, adic de o total nereuit a justiiei. Cu toii tiau c ceea ce fceau era ru i nedrept. Pilat a tiut c a fcut un lucru ru. Irod a tiut i el aceasta. Chiar i Iuda i-a dat seama de acest lucru. Liderii religioi tiau acest lucru. i chiar i mulimea tia aceasta. Cu toii tiau c acest om nu a fcut nimic vrednic de moarte. Atunci, care a fost ignorana acestor oameni? Rspunsul la aceast ntrebare este c ei nu tiau c se fac vinovai de Deicid (uciderea lui Dumnezeu). Ei njunghiau Mielul lui Dumnezeu. Ei l ddeau morii pe Fiul lui Dumnezeu. Ei L-au rstigniser pe Domnul slavei. i ei nu tiau aceasta. Ei nu tiau c Cel pe care l rstigniser era Fiul lui Dumnezeu. Pavel a subliniat acest lucru, atunci cnd a scris Bisericii din Corint. n 1 Cor.2:8, scriind despre Hristos cel rstignit, nelepciunea i puterea lui Dumnezeu, Pavel spune: "...pe care n-a cunoscut-o nici unul din fruntaii veacului acestuia; cci dac ar fi cunoscut-o, n-ar fi rstignit pe Domnul slavei." Apostolul Petru a subliniat acelai lucru, atunci cnd le-a predicat iudeilor. n Fapte 3, el le-a spus n fa c ei au fost cei care L-au omort pe Dttorul vieii. Dup care, n Fapte 3:17, el le-a spus: " i-acum, frailor, tiu c din netiin ai fcut aa, ca i mai marii votri." Pentru c evreii au pctuit cu voia mpotriva Luminii, respingndu-L i rstignindu-L pe Cel ce era Lumina lumii, ei se aflau ntr-un ntuneric spiritual cauzat de pcat, care i mpiedica s vad adevrata Persoan i adevratul scop al Domnului Isus Hristos. Cu alte cuvinte, n mijlocul Luminii pe care o aveau n prezena lor, evreii erau ntr-un ntuneric spiritual cu privire la identitatea real a Persoanei lui Hristos. i din acest punct de vedere, ei nu tiau ce fceau cu Domnul slavei. Pentru c aceast cale de mntuire a lui Dumnezeu era att de diferit de ceea ce ei sperau i credeau, ei nu i-au dat seama de actul criminal din comportamentul lor, ei nu i-au dat seama de enormitatea crimei comise de ei. Cu toat cunotina pe care o aveau, chiar i cunotina din Scriptur, ei erau orbi ca nite lilieci. Ei n-au vzut nici o frumusee n Hristos, astfel nct s le plac de El i s-L doreasc. De fapt, ei i-au btut joc de El. Ei au rs de El. Ei L-au provocat, spunndu-I: " Pe alii i-ai mntuit, dar pe Tine nu Te poi mntui! Mntuiete-Te i vom crede n Tine!" Ei au ignorat cine era El cu adevrat i ce se petrecea ntr-adevr n spatele scenei, n ceea ce privea mplinirea voii suverane a lui Dumnezeu. Ei au ignorat faptul c, prin ceea ce fceau, mplineau de fapt planul lui Dumnezeu revelat n V.T. i nu l mpiedicau. Ei erau ignorani n ceea ce privea pcatele lor personale. Ei credeau c i fac o favoare lui Dumnezeu, scpndu-L de acest impostor. Ei au ignorat identitatea adevrat a Domnului Isus. i totui, ei au tiut suficient de mult ca s poat fi considerai culpabili i condamnabili; ei puteau accepta faptul c erau vinovai de ceea ce fceau i c meritau pedeapsa lui Dumnezeu pentru aciunile lor. Nu i-au asumat ei oare ntreaga rspundere cnd au strigat: "Sngele Lui s fie asupra noastr i asupra copiilor notri!" (Matei 27:25).

Domnul Isus tia aceste lucruri, dar mai tia i c aceasta era singura modalitate de a-i salva pe oamenii care erau pctoi. El trebuia s moar pentru ei, pentru a fi Mntuitorul lor i Mntuitorul nostru. Preul fix al pcatului, plata pcatului, este moartea. Aa c, Domnul Isus trebuia s moar. Dar, ce orbire cauzat de pcat! O orbire spiritual, pe care Domnul Isus a exprimat-o prin cuvintele: "...cci nu tiu ce fac!"

b] Binecuvntarea mntuirii

Prima parte a primului cuvnt rostit de Domnul Isus pe cruce este: "Tat, iart-i...!" Billy Graham spunea : "n aceste zile ale complexelor de vinovie, poate c cel mai glorios cuvnt este "Iertare". Teologii ne spun c, n aceast cerere fcut de Fiul lui Dumnezeu Tatlui Su, timpul verbului din limba greac sugereaz c ea nu a fost o rugciune fcut doar o singur dat. Verbul este la timpul imperfect. Foarte probabil, Domnul Isus a fcut rugciunea aceasta de mai multe ori, dac nu cu voce tare, cel puin fr voce. Prin urmare, eu cred c scena s-a desfurat cam aa. n timp ce soldaii romani l aezau pe crucea pus pe pmnt, Domnul Isus Se ruga: "Tat, iart-i!" n timp ce i bteau piroanele n mini i n picioare, El Se ruga: "Tat, iart-i!" n timp ce ridicau crucea brusc i o mplntau n groapa spat n pmnt, toat greutatea trupului Su atrnnd n piroanele din mini i picioare, El Se ruga: "Tat, iart-i!" n timp ce soldaii trgeau la sori pentru hainele Lui, la piciorul crucii, El Se ruga: "Tat, iart-i!" n timp ce oamenii treceau pe lng cruce, strignd i btndu-i joc, El Se ruga: "Tat, iart-i!" El S-ar fi putut ruga: "Tat, judec-i!" El S-ar fi putut ruga i I-ar fi putut cere Tatlui 10000 de ngeri ca s-L salveze. Dac ar fi vrut, ar fi putut s-i tearg de pe faa pmntului dintr-o singur suflare a gurii Sale. Dar, n loc de a face aa, n timp ce atrna ntre cer i pmnt, El S-a rugat: "Tat, iart-i, cci nu tiu ce fac!" Bob Gass, autorul revistei de meditaii zilnice "Cuvntul lui Dumnezeu pentru astzi", a spus: "Cnd Isus a fost rstignit, El i-a nfrnt vrjmaii refuznd s le poarte pic i s Se rzbune. n loc de a face aceste lucruri, El S-a rugat: ,,Tat, iart-i, cci nu tiu ce fac!" Acesta a fost cel mai ntunecat ceas al vieii Sale. n punctul n care omul a svrit cea mai oribil fapt, vedem cum dragostea Domnului Isus a strlucit cel mai tare i mai frumos. Pentru c, cea mai mare nevoie a unui om, din orice vreme, este nevoia de a fi iertat. Cea mai mare binecuvntare pe care o putem experimenta i de care ne putem bucura, este s fim iertai. Domnul Isus a predicat iertarea n timpul vieii Sale i El a cumprat iertarea n moartea Sa i prin moartea Sa. Iat ce spune un poet ntr-o cntare : "Cele cinci rni nsngerate pe care Le poart, Le-a primit pe Calvar. Ele nal rugciuni i mijlocesc cu trie pentru mine: Iart-l, oh, iart-l, strig ele, nu-l lsa pe acest pctos rscumprat s moar!" Nu exist un sunet mai dulce pentru urechile pctosului, dect s-L aud pe Domnul spunndu-i: "Fiule, pcatele i sunt iertate!"

Putei s pune-i accentul n propoziia aceasta unde vrei voi. Dac vrei, putei spune: "Pcatele i sunt iertate!" sau "Pcatele i sunt iertate!" sau "Pcatele i sunt iertate!" sau "Pcatele i sunt iertate!" Deci, am vzut cum a fost adresat aceast rugciune i cum a fost argumentat aceast rugciune a Domnului Isus Hristos: "Tat, iart-i, cci nu tiu ce fac!" n final, vom vedea cum s-a rspuns la aceast rugciune.

3. CUM S-A RSPUNS LA ACEAST RUGCIUNE ?

Potrivit a ceea ce ni se spune n Faptele Apostolilor, acestei rugciuni i s-a rspuns ntr-un mod remarcabil, fiindc mii de oameni S-au ncrezut n Hristos i au intrat n familia lui Dumnezeu, pentru a se bucura de relaia Tat-fiu sau Tat-fiic, nc din primele zile ale Bisericii Primare. Iat ce citim c s-a ntmplat n Fapte 2:37-41, atunci cnd Petru a predicat Evanghelia n Ierusalim, n ziua Cincizecimii: "Dup ce au auzit aceste cuvinte, ei au rmas strpuni n inim, i au zis lui Petru i celorlali apostoli: ''Frailor, ce s facem?'' "Pocii-v", le-a rspuns Petru, "i fiecare din voi s fie botezat n Numele lui Isus Hristos, spre iertarea pcatelor voastre; apoi vei primi darul Sfntului Duh. Cci fgduina aceasta este pentru voi, pentru copiii votri, i pentru toi cei ce sunt departe acum, n orict de mare numr i va chema Domnul, Dumnezeul nostru." i, cu multe alte cuvinte, mrturisea, i ndemna, i zicea: "Mntuii-v din mijlocul acestui neam ticlos." Cei ce au primit propovduirea lui, au fost botezai; i n ziua aceea, la numrul ucenicilor s-au adaus aproape trei mii de suflete." Ceva mai trziu, s-a petrecut exact acelai lucru i muli alii au experimentat iertarea lui Dumnezeu. n Fapte 4:4, citim: "Muli din cei ce auziser cuvntarea, au crezut; i numrul brbailor credincioi s-a ridicat aproape la cinci mii." Prin urmare, aceste incidente trebuie interpretate ca fiind un rspuns direct la rugciunea de pe cruce a Domnului Isus: "Tat, iart-i, cci nu tiu ce fac!" Haidei s fim sinceri i s spunem c, de dou mii de ani, aceste lucruri se ntmpl nc!

a] Cum li s-a aplicat lor aceast rugciune?

Cnd Domnul Isus S-a rugat: "Tat, iart-i, cci nu tiu ce fac!", El n-a rostit o rugciune care s asigure mntuire tuturor celor ce se aflau atunci la cruce. Dar, muli dintre cei care au fost prezeni acolo, mai trziu aveau s fie iertai i mntuii, dup cum am citit n Fapte 2 i 4. Deci, aceast rugciune s-a aplicat pentru ei. n limba greac, cuvntul "a ierta" mai poate fi tradus "a lsa" sau "a ngdui" (pe lng nelesul fundamental "a trimite departe", "a ndeprta" sau "a dezlega"). Aa c, unii au sugerat c, atunci cnd Domnul Isus a rostit cuvintele: "Tat, iart-i, cci nu tiu ce fac!", pe lng iertarea normal pe care o cerea de la Tatl pentru ei, El l mai ruga i urmtoarele: "Tat, nu-i opri! Nu i judeca, ci las lucrurile s fie aa cum sunt! Tat, las-i s-Mi fac ceea ce mi fac! Poate c ei nu tiu ce fac, dar Eu tiu ce fac ei i Tu tii acest lucru! Eu i Tu tim de ce se ntmpl acest lucru!" Moartea Lui fcea parte din planul Su de a asigura mntuirea unei mulimi de oameni, pe care nici un om nu o poate numra.

Cnd citim cartea Fapte, vedem c muli israelii s-au pocit de pcatele lor, s-au ncrezut n Domnul Isus Hristos i au experimentat iertarea, pentru c Domnul nu i-a oprit, ci le-a ngduit s fac ceea ce au fcut, adic s-L rstigneasc. Ba chiar i unii preoi s-au pocit de pcatele lor, s-au ncrezut n Domnul Isus Hristos i au experimentat iertarea. (Fapte 6:7)

b] Cum ni se aplic nou aceast rugciune?

Domnul Isus Hristos a murit datorit faptelor rele i urte ale celor ce L-au rstignit. Cu siguran, El a murit din cauza pcatelor lor. Privind la cruce, vedem ct de pctoi suntem noi, oamenii. Dar, mai este un lucru pe care putem s-l spunem despre moartea Domnului Isus Hristos. El a murit nu doar din cauza pcatelor noastre, ci El a murit i pentru pcatele noastre. El a purtat pedeapsa pcatelor noastre, murind pentru ele n locul nostru, ca noi s fim iertai de Dumnezeu. Permitei-mi s v dau o ilustraie! n Scoia, a trit nu demult un predicator foarte renumit, care s-a numit Tom Allen i care a pstorit o Biseric din centrul oraului Glasgow. El a fost un predicator extraordinar, care a condus pe muli oameni la Hristos. De asemenea, el i-a dedicat viaa ca s-i ajute pe sracii din ora. Dar, Tom Allen a avut parte de o convertire foarte interesant. El fusese crescut ntr-o familie cretin, dar s-a ndeprtat de Domnul. n anul 1945, cnd al doilea rzboi mondial era pe sfrite, Tom era soldat n Frana. i, n ziua de Pate, care era chiar cu cteva zile nainte de sfritul rzboiului, un sergent american l-a invitat s mearg cu el la Biseric. L-a nceput, Tom nu a vrut s mearg la Biseric. Dar, pentru c-l respecta pe acel american, n cele din urm a acceptat s mearg cu el la Biseric. Mai trziu, dup convertirea lui, Tom Allen a povestit urmtoarele: "La nceput, nu prea mi-a plcut programul de la Biseric. ntr-adevr, ceea ce se ntmpla acolo era foarte mictor, pentru c serviciul divin se inea ntr-o catedral renumit din Frana i la el participau peste 1000 de soldai. Eu eram copleit la gndul c unii dintre acei soldai urmau s moar nainte de sfritul rzboiului. Dar, nu ascultam n mod deosebit la ceea ce se spunea. La un moment dat, un soldat american negru s-a ridicat i a cntat o cntare foarte frumoas, ale crei cuvinte spuneau aa: "Ai fost tu acolo, cnd L-au rstignit pe Domnul meu? Cteodat ncep s tremur, s tremur! Ai fost tu acolo, cnd L-au rstignit pe Domnul meu?" Atunci, pentru prima oar, eu am nceput s m gndesc la cruce. Dar apoi, m-am gndit: "E ridicol ce mi se ntmpl! Cum a fi putut s fiu de fa, cnd L-au rstignit acei oameni pe Domnul Isus? Aceasta s-a ntmplat acum 2000 de ani!" ns, pe parcurs ce cntarea era cntat mai departe, eu mi-am dat seama c, ntr-un sens foarte real, eu am fost de fapt de fa la rstignirea Domnului Isus, pentru c eram la fel ca oamenii care L-

au rstignit. i eu L-a fi batjocorit pe Domnul Isus. i eu a fi luat Numele Lui n deert, Pentru c, eu nu voiam s am de-a face cu Domnul Isus. Aa c, pentru prima oar, eu mi-am dat seama c, cu adevrat, am fost de fa la rstignirea Domnului Isus. i am fost copleit de gndul acesta, nelegnd c eu eram la fel de vinovat de moartea Lui, ca oamenii care L-au rstignit. Iar, pe parcurs ce acel soldat negru continua s cnte, eu am neles un lucru mre care mi-a schimbat viaa. Eu am neles c, dac eu am fost la cruce cnd Domnul Isus a fost rstignit i dac i eu am fost responsabil de ceea ce s-a ntmplat la cruce - i eram! - , nsemna c eu am fost de fa i atunci cnd Domnul Isus S-a rugat: "Tat, iart-i, cci nu tiu ce fac!" i acesta a fost momentul din viaa mea, cnd mi-am dat seama c semnificaia real a crucii era faptul c Domnul Isus a murit pentru mine, n locul meu, ca eu s fiu iertat de Dumnezeu." n cartea sa, "Crucea lui Hristos", John R.W. Stott a scris: "Acuzaia care se aduce poporului evreu pentru faptul c L-a crucificat pe Isus este extrem de nepopular astzi. ntr-adevr, dac este folosit ca o justificare pentru ponegrirea i persecutarea evreilor (aa cum s-a fcut n trecut) sau pentru a ncuraja antisemitismul, aceast acuzaie este cu totul lipsit de temei. A evita prejudecile antisemite nu nseamn ns a pretinde c evreii au fost nevinovai, ci nseamn a recunoate vina lor, cu precizarea c i alii (inclusiv, noi) mprtesc aceeai vin. n felul acesta au vzut apostolii lucrurile. "Irod i Pilat, evrei i neamuri", au spus ei, "au conspirat toi mpotriva lui Isus." (Fapte 4:27) Dar, i mai important dect att, noi nine suntem vinovai. Daca noi am fi fost n locul lor, am fi fcut i noi ceea ce au fcut ei. i aceasta, datorit naturii noastre pctoase. ntr-adevr, noi am fcut acelai lucru. Cci ori de cte ori ne ndeprtm de Hristos, se spune despre noi: "ei rstignesc din nou pentru ei pe Fiul lui Dumnezeu, i-L dau s fie batjocorit" (Evrei 6:6). i noi l jertfim pe Isus datorit lcomiei noastre, ca i Iuda, datorit invidiei noastre, ca i preoii, datorit ambiiei noastre, ca i Pilat. "Ai fost acolo, cnd L-au rstignit pe Domnul meu?" este ntrebarea unui vechi imn religios. i noi trebuie s rspundem: "Da, i noi am fost acolo, la cruce!" Nu numai ca spectatori, ci de asemenea ca participani, participani vinovai, care I-am ntins curse, am urzit planuri mpotriva Lui, L-am trdat, ne-am trguit pentru El i L-am dat ca s fie crucificat. ncercm poate s ne splm minile n semn de nevinovie, ca i Pilat. Dar i ncercarea noastr va fi tot att de zadarnic, precum a fost i a lui. Cci mai este nc snge pe minile noastre. nainte de a vedea crucea ca un lucru fcut n folosul nostru (ceea ce duce la credin i nchinare), noi trebuie s vedem n ea un lucru fcut de noi (ceea ce duce la pocin). ntr-adevr, "numai cel care este pregtit s recunoasc faptul c i el are o parte de vin la ceea ce s-a ntmplat la cruce", a scris Peter Green, " poate pretinde partea lui de har ce vine de la cruce". Scriitorii Evangheliilor ne arat transferul de responsabilitate care a avut loc n ceea ce privete moartea lui Hristos de la Iuda la preoi, de la preoi la Pilat, de la Pilat la soldai -, i cel puin fac aluzie la faptul c lcomia, invidia i frica ce a influenat comportamentul acestora l influeneaz i pe al nostru. " Horatius Bonar, care a fost supranumit "Prinul compozitorilor de imnuri religioase din Scoia", a exprimat foarte clar aceast idee n urmtorul imn religios: "Eu fost-am cel ce sfntu-I snge I-am vrsat; Eu sus pe cruce pironit L-am atrnat; Eu fost-am rstignitorul Fiului lui Dumnezeu; Printre batjocoritorii Si, am fost tot eu.

M recunosc n gloata ce-n urlete-L hulea,

i-n vuietul de voci mi-aud i vocea mea. Am fost prta la rstignirea Lui, am fost, i vina-mi recunosc i ura-mi fr rost.

Parc m vd la cruce ca jalnic hulitor, Rznd de al Su geamt strigat sfietor. Totui ntnga-mi voce mi pare-nsingurat i simt c ironia-mi de toi mi-e condamnat."

Un cretin de demult a scris: Cnd vd pe Isus rstignit, m gndesc c pcatele mele L-au ucis. Vd nu pe Pilat care, ca s-i pstreze slujba i trecerea n faa oamenilor, s-a lipsit de Hristos, splndu-se pe mini de aceast vin, ci pe mine, care atta timp m-am lipsit de El. Aud nu pe evrei strignd: Rstignete-L, rstignete-L!, ci pcatele mele. Nu sulia I-a strpuns coasta, ci necredina mea. Da, voi, voi, pcatele mele, voi L-ai chinuit, voi L-ai rstignit, voi L-ai omort! n cartea sa, "De ce s crezi?", Roger Carswell a scris: "n timp ce Hristos atrna pe cruce, Dumnezeu a transferat pcatul lumii asupra Lui. Dumnezeu a luat pcatele atitudinilor i aciunilor greite; pcatele trecutului, prezentului i viitorului; pcatele pe care le-am uitat i cele pe care am vrea s le putem uita; rul pe care-l regretm i cel n care ne delectm. Dumnezeu a luat toate aceste pcate ale lumii i le-a pus pe toate pe seama lui Hristos. Pcatele milioanelor de oameni au fost puse asupra lui Hristos. O astfel de povar covritoare contractat i concentrat n trei ore ar fi omort pe oricine altcineva, instantaneu. Totui, Hristos Dumnezeu n trup omenesc le-a purtat pe toate. Ele nu au infestat inima i fiina Lui, dar El le-a purtat pe toate. El a fost, de fapt, fcut pcat pentru noi (2 Corinteni 5:21). S susii o astfel de povar a pcatelor, s fii n stare s ispeti pentru aceast greutate de pcate, s poi s plteti pedeapsa venic pentru toate pcatele n trei ore de agonie i de traum n cele trei ore de ntuneric, cnd a gustat din cumplita desprire de Dumnezeu, Tatl Su -, constituie suficient dovad c Isus este nsui Dumnezeu. "Dumnezeu era n Hristos, mpcnd lumea cu Sine. " (2 Corinteni 5:19) " Mi-ar place ca, n aceast zi de har, cu toii s ne rededicm viaa fa de acest mare adevr. i dac cineva de aici nu i-a deschis inima Domnului Isus, ca El s devin Mntuitorul i Domnul su, acesta este clipa n care el trebuie s neleag c Domnul Isus a trebuit s sufere i c Domnul Isus a trebuit s moar n locul nostru, lund pcatele noastre asupra Sa i pltind pedeapsa pcatelor noastre prin moartea Sa, ca noi s fim iertai de Dumnezeu i s devenim urmai ai Si. Permitei-mi s v reamintesc, n ncheiere, c nelesul fundamental al cuvntului "a ierta" (gr. "aphimi") este "a trimite departe", "a ndeprta" sau "a dezlega". Atunci cnd noi ne ncredem n Fiul Lui, Domnul Isus Hristos, ca Domn i Mntuitor al nostru, Dumnezeu ne iart, adic trimite pcatele noastre departe de noi sau ndeprteaz pcatele noastre de la noi i de la faa Lui, pentru totdeauna ca rezultat al ispirii Lui n locul nostru . n Ps.103:12, psalmistul a descris acest lucru: "ct este de departe rsritul de apus, att de mult deprteaz El frdelegile noastre de la noi." Poate cineva ntreab: "Ct de departe este rsritul de apus?" Pot s v spun c distana de la Polul Nord la Polul Sud se poate msura, dar distana dintre est i vest nu se poate msura. Holman Hunt, artistul Prerafaelit, care a pictat faimoasele capodopere "Lumina Lumii" i "Umbra morii", a mai pictat o capodoper numit "apul ispitor." Aceast ultim pictur nu este att de cunoscut, deoarece ea se afl ntr-o galerie de art particular din Manchester. Dar, pictorul Holman

Hunt a considerat-o ca lucrarea lui de art major. Se spune c el a trebuit s petreac doi ani pe malurile Mrii Moarte, ca s poat s picteze acest tablou aa cum voia el. Tabloul "apul ispitor" este o pictur meticuloas, reprezentnd un ap care moare sub greutatea unei poveri enorme, dar nevzute. Titlul explic pictura. apul din aceast pictur era apul ispitor cerut la Ziua Ispirii (Ziua cea mare a Iertrii) a evreilor. Ritualul din Ziua Ispirii este descris n Leviticul 16. n Ziua Ispirii, poporul evreu aducea un ap marelui preot, care punea minile pe capul su i mrturisea peste el toate pcatele poporului, transfernd astfel toate pcatele poporului asupra apului. Apoi, bietul animal, mpovrat de pcatele ntregului popor, era scos din Ierusalim i izgonit n pustie, de unde nu avea s se mai ntoarc niciodat, ci avea s moar acolo. Aceasta este o imagine foarte gritoare a pcatului trimis departe pentru totdeauna. Primul cuvnt dintre cele apte cuvinte rostite de Domnul Isus pe cruce este, n multe privine, chiar mesajul crucii. Cei care au trit nainte de Hristos, priveau nainte, s vad ce urma s se ntmple la cruce. Cei care au trit i triesc dup Hristos, au privit i privesc napoi, vznd ceea ce s-a ntmplat la cruce. Dar, atunci cnd lucrurile acestea s-au ntmplat la cruce, cei ce au fost acolo, au privit n sus i L-au vzut pe "Mielul lui Dumnezeu care ridica pcatul lumii". i n timp ce Domnul Isus fcea ispire pentru pcat, aducndu-Se pe Sine ca Jertf de ispire, primele Sale cuvinte au fost: "Tat, iart-i, cci nu tiu ce fac!" El era Marele nostru Preot care Se aducea pe Sine nsui ca Jertf de ispire n locul nostru, pentru pcatele noastre, ca Miel al lui Dumnezeu. i El era Marele nostru Preot care mijlocea pentru noi naintea lui Dumnezeu. William Shedd a spus: "Crucea este locul de ntlnire al dragostei lui Dumnezeu cu dreptatea lui Dumnezeu, unde viaa venic nfrunt moartea venic. La cruce, ndurarea lui Dumnezeu pltete preul de rscumprare cerut de justiia lui Dumnezeu. La cruce, Dumnezeu Se mpac cu omul, oglinda crucii artnd c vinovat este omul, i nu Dumnezeu." Permitei-mi s nchei cu o ilustraie! n anul 1796, dup ce a nfrnt insurecia regalist din Vendee, generalul republican francez Hoche Lazare se gsea ntr-o sear n oraul Rennes, cnd un ran regalist a tras asupra lui un foc de revolver, ns fr s-l ating. Generalul a cerut ca ranul agresor s fie adus la el. Regretnd actul su, agresorul a fost pus n libertate. n plus, micat de marea lui srcie, generalul i-a dat acestuia propria sa pung, care coninea douzeci i cinci de monede de aur. Noi admirm acest gest mrinimos, puin obinuit. Dar, el nu se poate msura cu iertarea pe care Dumnezeu o ofer pctoilor rspunztori de moartea Fiului Su. ranul regalist a avut motive pentru a-l ur pe generalul republican, ns Domnul Isus putea s spun despre clii Si: "M-au urt fr temei." (Ioan 15:25) Se nelege deci care a fost nedumerirea agresorului cu intenii criminale, cnd a fost tratat n felul acesta, i recunotina sa fa de omul nobil i generos, care nu numai c nu s-a rzbunat, ci i-a fcut i un dar regal. S ne gndim i noi la mreia harului divin! Nu numai c Dumnezeu i iart pe oamenii pctoi, vinovai de uciderea Fiului Su, ci i i face copiii Si, motenitorii Si, unindu-i cu gloria acestui Fiu. S-L putem numi pe Dumnezeu "Tat" i s fim numii copii ai Lui, ce har mre am primit! Aadar, primul cuvnt rostit de Domnul Isus pe cruce a fost: "Tat, iart-i, cci nu tiu ce fac!"

3. Importan a nvierii
Cu ocazia srbtorii pascale, ntreaga cretintate i aduce aminte de cel mai mare eveniment care a avut loc pe acest pmnt, i anume, nvierea Domnului Isus Hristos. Lucrearea deosebit de important a Domnului Hristos a culminat cu moartea i nvierea Sa, biruind pentru fiecare dintre noi la Golgota.

Dac vom reflecta puin la importana nvierii lui Hristos vom putea observa cteva aspecte fundamentale care ne vor apropia mai mult de Dumnezeu i de acest mare adevr al scripturilor, c Isus Hristos a nviat din mori. n primul rnd nvierea lui Hristos dovedete c este fiul lui Dumnezeu, acest adevr fiind afirmat chiar i de ctre sutaul roman care l pzea pe Isus, acesta vznd manifestarea naturii din momentul n care Isus i-a dat duhul a exclamat, ,,Cu adevrat, Acesta a fost fiul lui Dumnezeu!,, (Mt.27,54). Acest adevr nu a fost ntrit prin nviere doar n inimile ucenicilor ci i n inimile noastre care l au ca i ,,Guvernator,, pe El, putnd s-L mrturisim acum cu o i mai mare ncredere pentru c tim sigur c este viu, iar nvierea Sa ne d sigurana unei viei trite cu El, ,,Eu sunt cu voi n toate zilele,,(Mt.28,20), acest adevr fiind certificat de ctre Mntuitor. Acum dac avem sigurana c El este fiul lui Dumnezeu avem sigurana c i noi suntem fii ai lui Dumnezeu, ,, Dar tuturor celor ce L-au primit, adic celor ce cred n Numele Lui, le-a dat dreptul s se fac copii ai lui Dumnezeu.,,(Ioan 1,12), bun de care am profitat (dac am profitat, iar dac citeti aceste rnduri i nc nu ai profitat, mai ai nc puin timp). n al doilea rnd, nvierea Domnului Isus Hristos dovedete c Duhul Sfnt vine. Promisiunea Domnului era clar n Vechiul Testament cu referire la venirea Duhului Sfnt (vezi Ioel 2.28,29), Ioan Boteztorul afirma, ,, eu v botez cu ap, spre pocin; dar Cel ce vine dup mine este mai puternic dect mine, i eu nu sunt vrednic s-I duc nclmintea. El v va boteza cu Duhul Sfnt i cu foc.,,(Mt.3,11), putem observa promisiunea care exista i pe care o ateptau acum s se mplineasc n persoana (Mesia) ateptat de ei. Domnul Hristos le spune, ,, v este de folos s M duc; cci, dac nu M duc Eu, Mngietorul nu va veni la voi; dar, dac M duc, vi-L voi trimite.,, (Ioan 16,7), prin aceste cuvinte Isus le clarific problema despre venirea promisiunii vechitestamentare i le spune c o dat cu proslvirea Sa, aceast promisiune va veni. Evident ucenicii nu au neles pe deplin acest adevr pe care Isus l-a revelat n timpul petrecut cu ei, dar pe care ucenicii l-au experimentat la cincizecime, iar de atunci pn n prezent datorit nvierii Domnului Isus Hristos acest adevr este trit de ctre fiecare generaie de credincioi prin prezena Duhului Sfnt n viaa noastr. n al treilea rnd, nvierea Domnului Isus Hristos ne d sigurana veniciei. Prin nvierea Sa, de acum orice om care a beneficiat de dreptul de a deveni copil al lui Dumnezeu primete o perspectiv nou, ,,o ndejde vie,, sperana revederii cu Hristos n slav, credinciosul ncepnd din momentul salvrii primite n numele Domnului Isus Hristos s aspire la o via venic trit cu Dumnezeu n mpria Sa. Venicia fals interpretat de muli iar de alii respins, devine o realitate important pentru credincioi. Domnul a spus, ,, Eu M duc s v pregtesc un loc. i dup ce M voi duce i v voi pregti un loc, M voi ntoarce i v voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, s fii i voi.,, (Ioan14.2c,3), nelegem din aceste cuvinte ale Mntuitorului urmtorul adevr, pentru ucenicii Si venicia cu El n slav este asigurat, aadar, atenie mare, aceste zile de srbtoare ar trebui s ne contientizeze de dorina lui Dumnezeu i s ne putem bucura de izbnd. Pe lng toate aceste lucruri Domnul a mai promis ceva, ,,Celui ce va birui, i voi da s ad cu Mine pe scaunul Meu de domnie, dup cum i Eu am biruit i am ezut cu Tatl Meu pe scaunul Lui de domnie,,(Ap.3,21), chiar dac bucuria este imens atunci cnd tim c Hristos ne-a pregtit un loc n mpria Sa, un alt adevr l ntlnim n acest pasaj minunat din cartea Apocalipsei n care descoperim c dorina Domnului este ca n venicia promis, n cetatea sfnt, n mpria Sa, s domnim i noi mpreun cu El. Merit ca bucuria noastr s fie deplin i s-i mulumim pentru dragostea Lui. n al patrulea rnd, nvierea Domnului Isus Hristos este pasul final n aplicarea rscumprrii. Din ieslea Betleemului, pn la Golgota Domnul Isus Hristos a demonstrat dregostea lui Dumnezeu fa de oameni, n El s-au mplinit profeiile vechitestamentare cu privire la rscumprare, El era mpratul ateptat de poporul lui Israel, Mntuitorul, dar oamenii cu ideile i doctrinele lor au trecut pe lng El fr s-L cunoasc, ,,A venit la ai Si, i ai Si nu l-au primit.,,(Ioan 1,11), chiar dac nu a fost apreciat cum ar fi trebuit s fie, a trit smerit, blnd i iubitor, Hristos i-a dus lucrarea de salvator, pe acest pmnt pn la sfrit.

Acum unii au crezut c au scpat de El, ,,impostorul,, era rezolvat, pentru muli din ,,simpatizanii,, Si era cel mai fericit sabat din ultimii aproximativ 3 ani, pentru faptul c reuiser ntr-un final s-L vad n mormnt. Pentru ucenicii Domnului i toi acei care L-au apreciat erau cele mai triste clipe din viaa lor, unul dintre ei vorbind n numele tuturor a spus, ,,Noi trgeam ndejde c El este Acela, care va izbvi pe Israel, dar cu toate acestea, iat astzi este a treia zi decnd s-au ntmplat aceste lucruri.,,(Luca 24,21), acetia triau clipe de dezndejde profund, credeau c Hristos a fost doar un profet puternic despre care acum vorbeau la timpul trecut, a fost. Minunea era urmtoarea, Acela pe care ei l plngeau, era chiar n faa lor, era VIU, VIU N VECI, mpratul mprailor nviase n slav. (Glorie Lui!) nvierea Lui a renviat n inima ucenicilor sperana de a putea vedea mpria lui Dumnezeu, chiar dac pe moment nu au neles pe deplin despre ce este vorba, a venit i vremea cnd au neles i au putut spune, ,,Ucenicii Lui n-au neles aceste lucruri dela nceput, dar, dupce a fost proslvit Isus, i-au adus aminte c aceste lucruri erau scrise despre El, i c ei le mpliniser cu privire la El.,, (Ioan 12,16), dup coborrea Duhului Sfnt au neles care era i este planul lui Dumnezeu, att cu privire la salvarea sufletelor lor, ct i cu privire la mprie. Acum, odat cu nvierea Domnului Isus Hristos, lucrarea Sa de Mntuitor a fost dus la ndeplinire. O ultim importan despre care a dori s vorbesc de aceast dat este umtoarea, nvierea Domnului Isus Hristos a dovedit c moartea nu are ultimul cuvnt. Cu toii cunoatem acest crud adevr i anume c moartea nu iart pe nimeni, de aceast dat am putut vedea c nu l-a ocolit nici mcar pe Fiul lui Dumnezeu, evident acesta fiind de-acord s-i dea viaa pentru noi. Exist n inima oamenilor o anumit team cnd li se vorbete despre moarte, acetia avnd o repulsie atunci cnd sunt nevoii s accepte fie ei i credincioi c dac nu va veni rpirea n timpul vieii lor se vor confrunta cu toii cu acest mare adevr, moartea. La prima vedere se poate produce ntr-un fel sau altul un atac de panic, i unii chiar l au, ns prin nvierea Domnului Isus Hristos moartea a fost nvins, astfel, fiecare credincios beneficiaz de urmtorul adevr, ,, i dac Duhul Celui ce a nviat pe Isus dintre cei mori locuiete n voi, Cel ce a nviat pe Hristos Isus din mori va nvia i trupurile voastre muritoare, din pricina Duhului Su, care locuiete n voi.,,( Romani 8:11), prin aceasta ne dovedete scriptura c asemenea lui Hristos vor nvia toi credincioii care au beneficiat de soluia salvrii dat de Dumnezeu, Isus Hristos. Astfel orice credincios va putea spune asemenea Ap. Pavel urmtoarele cuvinte, ,, Cnd trupul acesta, supus putrezirii, se va mbrca n neputrezire, i trupul acesta muritor se va mbrca n nemurire, atunci se va mplini cuvntul care este scris: Moartea a fost nghiit de biruin.,,, o biruin identic cu cea de care ne amintim n aceste zile, ,, Unde i este biruina, moarte? Unde i este boldul, moarte?,,( 1 Corinteni 15:54,55), toate aceste lucruri vor trece, boli, necazuri i moarte, toate au fost nvinse de Hristos prin nvierea Sa i odat cu El le nvingem i noi. Am putut observa cteva lucruri deosebit de importante care au fost dovedite prin moartea i nvierea Domnului Isus Hristos. Astfel, orice om are acum dreptul s devin un copil al lui Dumnezeu, putnd beneficia de Duhul Sfnt trimis de Domnul pentru noi, de sigurana vieii venice mpreun cu Hristos, de soluia rscimprrii dat de Dumnezeu omenirii prin singurul Su fiu i de nvingerea celui mai mare duman, moartea.

4. Patimile Domnului Isus

1 Corinteni 5:7-8 Patimile Domnului Isus 1 Corinteni 5:7 Maturati aluatul cel vechi, ca sa fiti o plamadeala noua, cum si sunteti, fara aluat; caci Hristos, Pastile nostru, a fost jertfit.

Este Vinerea Mare in lumea crestina si este mare, datorita lui Isus. Multi astazi au facut din Paste o sarbatoare centrata in ei, datorita societatii umaniste in care traim. Umanismul este o filozofie care

centreaza viata omului in sine insusi, il face pe om egocentric si imun la voia lui Dumnezeu si la nevoile aproapelui lui.

1.Patimile au fost o pilda de jertfa de Sine Intr-o zi ca aceasta insa, s-a Jertfit Fiul lui Dumnezeu, sa fie o pilda pentru noi, prin faptul ca ne-a dat o pilda de daruire, de a nu trai pentru Sine INSUSI, ci de a se jertfi pentru noi oamenii. Viata lui Isus este inversul filozofiei pagane, filozofie centrata in om si care face din om dumnezeu. Poate vom spune: nu, eu sunt crestin si nu am facut niciodata dumnezeu din mine insumi. Biblia spune ca si atunci cand poti sa faci un bine si nu-l faci pacatuiesti, datorita faptului ca te iubesti pe tine insuti, mai mult decat pe aproapele tau si prin aceasta calci in picioare principiile lui Dumnezeu si valorile Lui, lasate pentru noi oamenii. Adica vezi pe un flamand si nu-i intanzi o mana de ajutor, desi poti, vezi o nevoie, o lacrima si n-o stergi, fiind imun la durerea din jur. De ce? Fiindca am schimbat valorile date de Dumnezeu, pentru ca existenta noastra pe pamant sa fie una fericita. Sa hotaram in aceasta zi a Patimilor Domnului Isus, sa traim pentru aproapele nostru, sa fim o lumina si sare pentru cei deznadajduiti, sa ne dezbracam de noi insine si sa traim pe acest pamant asa cum Isus a trait si ne-a invatat sa traim si noi. Matei 16:24 Atunci Isus a zis ucenicilor Sai: "Daca voieste cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa Ma urmeze.

2. Patimile au fost o pilda de caracter Domnul Isus era in Ghetimani si au venit sa-l aresteze. Unul din ucenici (Petru) a scos sabia si a taiat urechea unuia din cei veniti sa-l aresteze pe Domnul. Domnul a spus : "Pune-ti sabia la locul ei; caci toti cei ce scot sabia de sabie vor pieri.Crezi ca n-as putea sa rog pe Tatal Meu, care Mi-ar pune indata la indemana mai mult de douasprezece legiuni de ingeri?" Mai mult decat atat, Biblia relateaza ca Isus a pus mana peste urechea acelui om pe nume Malhu si l-a vindecat. Acolo pe cruce, dupa rastignire, in agonie, Isus spune cuvintele urmatoare: "Tata, iarta-i, caci nu stiu ce fac!" Astazi mai mult ca oricand se vehiculeaza gandul si idea :De ce sa-mi faca una ca asta, mie, o sa ma razbun. De multe ori pentru o nimica toata oamenii sunt gata sa se urasca ani de zile si sa aibe o atitudine ostila. Patimile Domnului sunt o pilda de caracter. In fata celor care-L batusera in cuie, a celor care-l huleau, El este gata sa-si deschida inima si sa-si dea pe fata caracterul Sau plin de dragoste si de bunatate. Isus vrea de la noi un astfel de caracter. Sa hotaram in aceasta zi sa urmarim ca in viata noastra sa se oglindeasca caracterul lui Isus, sa hotaram ca bunatatea, dragostea, iertarea sa ne caracterizeze viata si relatiile dintre noi. Firea pamanteasca si fiara din noi, ne dicteaza: injura inapoi, loveste inapoi, fa rau inapoi, insa Isus ramane o Pilda de traire sfanta. De cine ne vom lasa calauziti in continuare in viata? De pornirile noastre firesti si pacatoase sau de Isus, Modelul nostru de traire? Ramane sa alegem fiecare si sigur ca da, in functie de alegerile noastre asa va fi si inima noastra, o inima plina de iertare sau o inima plina de ura si dorinta de razbunare, o inima plina de ganduri rele sau o inima plina de bunatate. Dar Eu va spun: iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvantati pe cei ce va blestema, faceti bine celor ce va urasc si rugati-va pentru cei ce va asupresc si va prigonesc, ca sa fiti fii ai Tatalui vostru care este in ceruri; caci El face sa rasara soarele Sau peste cei rai si peste cei buni si da ploaie peste cei drepti si peste cei nedrepti. (Matei 5:44-45)

3. Patimile au fost o pilda de atitudine in suferinta

Lucruri minore ni se intampla astazi si parca se crapa pamantul sub noi. Traim intr-o lume disperata in fata suferintei, deznadajduita si debusolata. De la staruri de cinema si pana la oameni simpli, durerea si suferinta duce la tragedii, depresii si suicid in foarte multe cazuri. Isus, prin Patimile Lui, a fost o Pilda de atitudine in suferinta. Despre Domnul Isus stim ca a fost ca un miel pe care-l duci la macelarie si ca o oaie muta inaintea celor ce o tund: n-a deschis gura. (Isaia 53:7) Cum reactionez in fata suferintei, durerii, problemelor vietii? Am ca pilda pe Isus, sunt ca si El? Sau poate in fata suferintei cartesc si ridic pumnul catre Cer. Oare suntem constienti ca Dumnezeu este in control si chiar prin probleme si suferinte, El este cu noi si ne intareste? Peste veacuri, Patimile Domnului sunt o Sursa de putere a omului inaintea suferintei si durerilor existente pe acest pamant. Omul care crede in Isus si ii este credincios in ascultare si aflat in suferinta, durere, nu este disperat, ci gaseste resurse in Isus, chiar si inaintea mortii. Lumea trece astazi prin suferinta si disperare, mai mult ca in alte dati, totul parca merge spre un apogeu si te-as indemna cititorul meu sa-ti pui nadejdea in Isus, sa-ti legi viata de El si sa gasesti in El, resursa de a trece prin problemele vietii si chiar prin moarte, daca va veni si acea vreme.

4. Patimile lui Isus au fost unice si au avut ca scop Mantuirea mea si a ta

Multi astazi nu-L recunosc pe Isus ca si Mesia, adica ca si Trimisul lui Dumnezeu pentru salvarea omului. Atata de ingamfati au ajuns oamenii, incat nici nu recunosc ca sunt pacatosi, desi inima, gandurile si atitudinile lor ii contrazic. Traim vremuri in care oamenii isi vad neputinta si esuarea de-a trai in scopul dupa care au fost creati de Dumnezeu, insa sunt neputinciosi si atunci isi omoara constiinta cu diferite fantasme. Au ajuns pana acolo incat il neaga pe Dumnezeu, il ignora sau se autoinseala ca ar fi doar niste maimute evoluate. Jertfa de la Golgota, Crucea Domnului Isus, Patimile Domnului, sunt o Jertfa Unica, care ne poate salva din starea noastra. Nu exista o alta Jertfa de PASTE ! Pentru evrei era o porunca de Paste, in fata mortii care urma sa treaca pe la usile tuturor oamenilor: Mielul Jertfit si Sangele Lui pe usciorii usii fiecaruia. Nu putea sa jertfeasca vecinul Mielul si sa-si unga usciorii usii si pentru casa vecinului, ci fiecare in parte trebuia s-o faca. Ce semnifica aceasta, O prefigurare a Fiului lui Dumnezeu, Isus Hristos, Mielul lui Dumnezeu, care S-a Jertfit pentru salvarea noastra din moartea spirituala si moartea vesnica. Nu putea altcineva s-o faca, doar Cel coborat din Cer, Cel fara pacat, adica Isus Omul si Fiul lui Dumnezeu. Astazi unii vor sa-si ispaseasca pacatele si sa scape de fiara din ei, rastignindu-se pe ei insisi pe cruci sau canonindu-se, traind in asceza, crezand ca astfel dobandesc mantuirea. Fals, oamenii se inseala fiindca nu cunosc adevarul. Jertfa lor este cu cusur, ei sunt pacatosi si jertfa lor pentru pacatele lor, nu poate fi primita de Dumnezeu. Doar Isus a fost si este fara pacat, de aceea doar Jertfa Lui era ( si este) cea capabila sa ne Mantuiasca, nu este o alta Cale sa scapam de blestemul pacatului, de fiara din noi, de imperfectiunea si nefericirea inimii noastre. Multi azi cauta fericirea in bani, o familie, un serviciu bun, o traire in patimi ectc, insa dupa ce pun mana si au, poseda toate acestea, se vad tot nefericiti si neputinciosi. De ce?

Deoarece problema pacatului, a nefericirii omului, a caracterului urat si denaturat din noi, isi are rezolvarea doar in Isus Hristos, in Patimile Lui. Vrei sa intelegi dragul meu frate si prieten ca Isus este totul? Ori il ai pe El si castigi totul, ori nu-L ai si pierzi totul! Isus trebuie acceptat in viata noastra ca si autoritate, ca un Dumnezeu Viu, ca un Stapan si Dumnezeu de care trebuie sa ascultam si caruia trebuie sa ne daruim. Pe pamantul acesta suntem doar trecatori si daca Patimile Domnului Isus, nu sunt pentru noi o cercetare si o Sursa de iertare si viata, atunci am trait degeaba pe pamant si am fost nefericiti aici si vom fi si dincolo in dimensiunea lui Dumnezeu. Sufletele din noi si cugetele noastre, ne spun ca este o vesnicie care se apropie, ca noi suntem creati de Dumnezeu care ne iubeste si vrea sa fie Salvatorul, Mantuitorul nostru.

Omul acesta se infatiseaza inaintea voastra pe deplin sanatos in Numele lui Isus Hristos din Nazaret, pe care voi L-ati rastignit, dar pe care Dumnezeu L-a inviat din morti.El este "Piatra lepadata de voi, zidarii, care a ajuns sa fie pusa in capul unghiului."In nimeni altul nu este mantuire: caci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor in care trebuie sa fim mantuiti." (Faptele Apostolilor 4:10-12)

5. Iisus Christos, marele Singuratic

Sursa: www.loribalogh.ro Pe crucea de pe Golgota s-au petrecut lucruri pe care , oricat am incerca sa le cuprindem, nu le vom intelege niciodata in toata profunzimea lor. Nu le vom intelege nici chiar in vesnicie De ce ? Pentru ca acolo a fost traita o drama de dimensiuni dumnezeiesti, nu omenesti. Pe cruce au murit mii, zeci de mii de oameni nefericiti. Istoricii relateaza ca, in timpul asediului Ierusalimului de catre armatele romane conduse de Titus, pe o raza de 20 km in jurul cetatii nu mai existau copaci. Ei fusesera taiati si folositi la rastignirea celor ce incercau sa fuga din cetate pentru a se salva. Tot pe cruce a murit si Spartacus, un vestit gladiator si conducator rascoalei sclavilor intre anii 73-71 i.Chr. Fiind prins de romani, Spartacus a fost rastignit si se relateaza ca a murit ca un erou. Apostolul Petru a fost si el rastignit ( cu capul in jos insa ! ). Si Petru a murit demn , ca un martir adevarat al cauzei crestinismului. Si totusi, din miile de cruci care au fost ridicate vreodata pe pamant, niciuna nu a cunoscut drama pe care a cunoscut-o crucea lui Christos. Iata cateva argumente: 1. Pe aceasta cruce nu a fost rastignit un simplu om, care, mai curand sau mai tarziu, oricum avea sa moara. Pe aceasta cruce a fost rastignita Viata Cel care este Izvorul vietii si care nu ar fi trebuit sa moara niciodata. 2. Pe aceasta cruce nu a fost executat un simplu condamnat, vinovat sau nevinovat. Aici nu e vorba de o crima oarecare, asa cum se intampla adesea in lume, ci aici avem de-a face cu o Jertfa. 3. Pe aceasta cruce nu s-a produs o despartire a unui om de alti oameni, nici a unui om de Dumnezeu, ci o despartire infinit mai dureroasa: aceea dintre Dumnezeu Tatal si Dumnezeu Fiul, Cei despre care Insusi Mantuitorul afirmase: Eu si Tatal una suntem ( Ioan 10, 30 ) Despartirea de Tatal a fost cea mai dureroasa experienta din cele traite de Mantuitorul pe acest pamant. Nu piroanele au fost cele care I-au grabit moartea, ci durerea despartirii de Cel cu care fusese unit intr-o legatura vesnica de iubire. Iisus a murit mai repede decat ceilalti doi rastigniti, ceea ce dovedeste cele afirmate mai sus. Moartea prin crucificare putea surveni si dupa doua sau trei zile, in conditii normale. Cand soldatii romani au zdrobit fluierele picioarelor celor doi talhari, Mantuitorul isi

daduse deja duhul. Imensa suferinta a despartirii I-a curmat viata numai dupa sase ore de sedere pe cruce. Aceasta despartire de Tatal este de fapt esenta mortii a doua, acea moarte de care vor avea parte toti cei nelegiuiti. Unii, privind superficial lucrurile, au afirmat ca doar cei nelegiuiti vor putea trai imensa durere pe care a trait-o Iisus pe cruce, prin despartirea vesnica de Dumnezeu. Sa fie oare adevarat ? Sa ne gandim la doua familii in care moartea ii desparte pe cei doi soti pentru totdeauna. In primul caz, cei doi se iubesc, se respecta, privesc in aceeasi directie si isi unesc interesele. In al doilea caz, cei doi au devenit indiferenti unul fata de celalat, au interese opuse si nu se mai respecta. Ce reprezinta moartea pentru primii? O tragedie imensa. Ce reprezinta moartea pentru ultimii ? O usurare, o eliberare. Vor putea ultimii sa inteleaga durerea despartirii celor ce s-au iubit ? Niciodata ! Asadar, nu cei nelegiuiti vor intelege ce s-a petrecut pe cruce, caci ei nu L-au iubit niciodata pe Domnul, ei nu Lau dorit niciodata in viata lor si nu L-au slujit. Moartea vesnica de care vor avea parte va fi, in final, o eliberare. Sa ne imaginam ce chin vesnic ar trebui sa suporte acesti oameni, care nu L-au dorit pe Dumnezeu niciodata in viata lor, in cazul in care li s-ar da sa traiasca o vesnicie alaturi de El. Daca exista cineva in acest univers care sa poata intelege ceea ce s-a petrecut pe Golgota, atunci acel cineva trebuie sa fie o fiinta care iubeste mult , care iubeste cu adevarat. Cu cat iubirea fata de Dumnezeu va creste, cu atat taina care inconjoara crucea se va risipi tot mai mult. Asa imi explic de ce, in vesnicie, pentru cei mantuiti, crucea de pe Calvar va constitui subiectul de meditatie si de contemplare cel mai adanc.Desi Jertfa de pe Golgota va fi din ce in ce mai mult inteleasa, subiectul nu va fi inteles pe deplin niciodata, constituind ceea ce Biblia numeste marea taina a evlaviei( 1 Timotei 3, 16 ) Aceasta insa nu ne priveaza de marele privilegiu ca, inca din aceasta viata, sa intelegem cate ceva din infinita dragoste pe care cerul a revarsat-o peste omenire in acel punct culminant de istorie. Suntem limitati in timp si spatiu, suntem limitati in gandirea noastra, in puterea de intelegere a lucrurilor, dar atat cat putem sa intelegem din marea Jertfa, sa cautam sa intelegem. Matei 27, 45-50: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit ? Nu exista pe paginile Bibliei un subiect mai trist decat aceasta singuratate a Fiului lui dumnezeu in ceasul Jertfei supreme. Parasit de lumea pe care venise sa o mantuiasca, parasit de poporul Sau ales, parasit de ucenicii Sai cu care impartasise suferintele misiunii Sale timp de trei ani si jumatate, iar acum parasit si de Tatal Sau iubit, cu care fusese unit o vesnicie intreaga in pacea si armonia cerului. In lume sunt multi oameni care traiesc si mor singuri si parasiti. Dar una e sa fii singur pentru ca L-ai parasit pe Dumnezeu si alta e sa fii singur pentru ca Dumnezeu te-a parasit pe tine. Alegand cararile pacatului, avem adesea simtamantul ca suntem parasiti de Dumnexeu, ca suntem insingurati. E doar o senzatie falsa ! Dumnezeu nu renunta atat de usor la noi. El nu ne paraseste atat de usor pe cat avem noi senzatia. Este atat de greu pentru un suflet omenesc sa se piarda ! Chiar daca noi Il percepem pe Domnul ca fiind departe de noi, El nu ne paraseste usor, ci sta undeva in umbra, fara sa ne deranjeze. Zi de zi ne urmareste insa cu tenacitatea dragostei Sale, ca un Parinte care isi asteapta fiii risipitori sa se intoarca in casa parinteasca. Da. este greu, foarte greu sa scapam de dragostea lui Dumnezeu care ne urmareste intreaga viata. Unde ma voi duce departe de Duhul Tau si unde voi fugi departe de Fata Ta ? Daca ma voi sui in cer, Tu esti acolo; daca ma voi culca in locuinta mortilor, iata-Te si acolo; daca voi lua aripile zorilor si ma voi duce sa locuiesc la marginea marii, si acolo mana Ta ma va calauzi si dreapta Ta ma va apuca. Psalmul 139, 7-10 Cum sa te dau ( parasesc- o traducere noua ) Efraime ? Cum sa te predau, Israele ? Mi se zbate inima in mine si tot launtrul Mi se misca de mila . Osea 11, 8

Sa nu uitam ca atunci cand Dumnezeu rostea aceste cuvinte sfasietoare prin gura profetului Sau, Israel se afla intr-o stare deplorabila din punct de vedere moral. Poporul ales era apostaziat, isi parasise misiunea, iesise din planul divin. Cu toate acestea, cata durere reiese din cuvintele lui Dumnezeu ! Repet: este una sa fii singur pentru ca tu L-ai parasit pe Dumnezeu si alta e sa fii singur pentru ca El te-a parasit pe tine. Pe cruce, Mantuitorul a cunoscut aceasta a doua singuratate. O singuratate teribila, pe care nicio fiinta omeneasca nu a cunoscut-o inca. Sa observam un lucru: singuratatea Mantuitorului a fost progresiva si a culminat la cruce. Evanghelistul Luca ne spune ca, in anii copilariei, Iisus crestea in intelepciune, in statura si era tot mai placut inaintea lui Dumnezeu si inaintea oamenilor. ( Luca 2, 52 ) La varsta de 12 ani, adolescentul Iisus i-a impresionat pe rabinii de la Templu prin intelepciunea Sa, acestia vazand in El o mare speranta pentru natiunea iudaica. Dar, desi aparentele aratau spre un viitor stralucit, Iisus incepea sa simta singuratatea inca din copilarie. Fratii Sai, rudele Sale, cei din jur nu L-au inteles. La varsta de 30 de ani, Iisus Si-a inceput activitatea publica si timp de trei ani si jumatate a incercat sa le explice oamenilor misiunea Sa pe pamant. Dar, pe masura ce El le desfasura oamenilor tainele Planului Mantuirii, tot mai multi dintre ei au inceput sa-L paraseasca. Nu le convenea sa auda cele vestite de El. Cand era vorba de vreo vindecare, de vreo inviere sau de hranirea miraculoasa a mii de oameni, se adunau cu miile in jurul Sau. Dar, aceiasi oameni, cand au inteles ca drumul spre Imparatia cerului trece pe la cruce, L-au parasit. Intai fruntasii poporului, apoi multimile, apoi 70 de ucenici intro singura zi, apoi ucenicul tradator- Iuda, apoi cei 11 ucenici In cele din urma, pe cruce, in ceasurile agoniei, Mantuitorul a fost parasit si de Tatal ceresc. De ce L-au parasit , pe rand, gloatele, carturarii, apoi ucenicii si cei apropiati Lui ? 1.Unii L-au parasit pe Iisus pentru ca nu I-au inteles misiunea. Din aceasta categorie au facut parte chiar unii din ucenicii Sai si dintre cei apropiati Lui. Desi Iisus le-a vorbit in repetate randuri despre suferintele pe care urma sa le indure din partea oamenilor, ei parca erau legati la ochi. Nu intelegeau nimic. Sau nu vroiau sa inteleaga. Priveau la cruce si nu puteau intelege de ce acest Neprihanit , despre care avusesera dovezi nenumarate ca este Fiul lui Dumnezeu, trebuia sa sufere atata cruzime din partea oamenilor si sa moara atat de umilitor. De ce ? Si, pentru ca nu au inteles rostul crucii, s-au risipit de langa El buimaciti, descurajati, dezorientati. Ceea ce se intampla cu acestia nu era decat implinirea unei profetii a Vechiului Testament: Voi bate pastorul si oile vor fi risipite . ( Zaharia 13, 7 ) Din fericire, cei 11 ucenici au inteles rostul crucii dupa inviere. Din acest motiv, ei au facut din crucea de pe Golgota centrul predicarii lor. Probabil ca nu si-au iertat niciodata in viata faptul ca, in acele clipe teribile de intuneric fizic si spiritual pentru Mantuitorul lor, cand crucea era asaltata de toate puterile iadului, cand demonii erau prezenti in jurul crucii in chip de oameni, cand Domnul lor era atat de singur, ei nu L-au inteles, nu L-au sprijinit, nu I-au stat alaturi. 2.Altii insa ( si acestia nu au fost putini ! ) L-au parasit pe Iisus nu pentru ca nu au inteles misiunea Sa, ci tocmai pentru ca au inteles-o prea bine. Dintre ei au facut parte si cei 70 de ucenici care L-au parasit in bloc intr-o singura zi, ca urmare a unei predici mai deosebite a Domnului. Oare nu au inteles ei ce dorea sa le spuna Domnul prin afirmatia: Eu sunt Painea vietii? ( Ioan 6, 48 ) Au inteles prea bine si tocmai de aceea, pentru ca nu le convenea calea lepadarii de sine, a sacrificiului si a crucii, L-au parasit, pretextand ca vorbirea Lui era prea radicala. Dar faptul ca Iisus a fost parasit de oameni in clipele in care avea cea mai mare nevoie de sprijin este oarecum de inteles. Oamenii sunt limitati in intelegerea lor, ei sunt instabili emotional si nestatornici in principii. E de astepatat asa ceva de la ei Dar Tatal ? De ce L-a parsit Tatal ? Cel care marturisise public in trei randuri despre Fiul Sau: Acesta este Fiul Meu prea iubit in care-si gaseste placere sufletul Meu ! de ce L-a parasit ? Ce fel de tata e acela care in clipele de agonie ale fiului sau ascultator , in loc sa-l mangaie in ultimele

clipe ale vietii cu prezenta sa, il paraseste ? Unde era dragostea Tatalui de care Iisus vorbise de atatea ori ? Si , daca L-a parasit pe Fiul Sau, unde era Tatal in acele clipe si ce facea El in acele clipe supreme ? Iata o multime de intrebari care, daca nu gasim raspunsul, pot conduce pe un om la dobandirea unei imagini deformate despre Dumnezeu. 1 ) De ce L-a parasit Tatal pe Fiul Sau pe cruce? Pentru ca nu se putea altfel. Dreptatea absoluta si iubirea infinita a lui Dumnezeu cereau acest lucru. Daca aceste cuvinte ni se par gratuite si fara acoperire, sa citim 2 Corinteni 5, 21: Pe Cel ce n-a cunoscut niciun pacat, El L-a facut pacat pentru noi, ca noi sa fim neprihanirea lui Dumnezeu in El. Sa observam atent ceea ce spune Pavel aici : Iisus Christos a fost facut de Dumnezeu PACAT, nu PACATOS ! Ceea ce inseamna ca Iisus Christos , potrivit prevederilor Planului Mantuirii, S-a identificat atat de mult cu noi incat , nu doar ca a luat asupra Sa pacatul lumii, ci El Insusi a fost facut pacat. Iata o identificare absoluta cu neamul omenesc ! Este ceva ce depaseste capacitatea noastra de intelegere, dar sa credem pe cuvant Scriptura. Insa aceasta identificare cu pacatul lumii nu putea avea o alta consecinta decat intoarcerea Fetei Tatalui de la El, caci ochii Lui sunt atat de curati ca nu pot sa vada raul ( Habacuc 1,13 ). Dreptatea absoluta cerea ca pacatul cu care s-a identificat Mantuitorul sa fie pironit pe cruce, in timp ce iubirea infinita pentru noi, oamenii pacatosi, L-a facut pe Tatal sa indure suferinta imensa de a nu fi langa Fiul Sau prea iubit in clipele de agonie de pe cruce. 2. Unde era Tatal in acele clipe supreme ? Se afla retras undeva in acest univers, fiind indiferent la ceea ce se inatampla pe cruce ? Un scriitor ispirat comenteaza acest aspect astfel: In intunericul acela des ( de la ceasul al 6-lea pana la ceasul al 9-lea ) era ascunsa prezenta lui Dumnezeu. El face din intunecime cortul, acoperamantul Sau si Isi ascunde slava de ochii oamenilor. Dumnezeu si ingerii sai sfinti se aflau in jurul crucii. Tatal era cu Fiul Sau. Cu toate acestea, prezenta Sa nu era descoperita. Daca slava Sa ar fi strafulgerat din nor, orice fiinta omeneasca ce ar fi privit scena ar fi fost nimicita. In clipa aceea ingrozitoare, Domnul Christos nu putea fi mangaiat de prezenta Tatalui. El a calcat singur in teasc si din cei ce se gaseau acolo, nimeni n-a fost cu El. Niciodata pana acum nu am inteles cuvintele lui Solomon rostite cu ocazia sfintirii Templului: Atunci Solomon a zis: Domnul a zis ca vrea sa locuiasca in intuneric. ( 2 Cronici 6, 1 ) De ce in intuneric ? Pentru a-si putea ascunde slava si a putea fi mai aproape de noi. Mantuitorul crucificat nu-L putea vedea pe Tatal Sau iubit . Ochii Sai nu puteau strapunge intunericul mortii ce inconjura crucea. Cu toate acestea, desi nevazut de Fiul Sau, Tatal era acolo, langa cruce, suferind alaturi de Iisus si poate mai mult deact El. O suferinta in tacere, in intunericul mortii ce invaluia crucea, o suferinta a unei inimi de Dumnezeu, pe care niciodata nu o vom putea cuprinde cu mintea sau inima noastra. 3. Ce facea Tatal in acele clipe teribile de agonie ale lui Iisus ? Filmul Patimile lui Iisus al lui Mel Gibson contine, pe langa multe scene de o cruzime iesita din comun, si unele scene de o finete si o profunzime deosebita. Una din aceste scene reda crucea pe care atarna Mantuitorul in ultimele clipe de agonie. De undeva de sus, din apropierea crucii, o lacrima a Tatalui cade peste Golgota si un mare cutremur de pamant zguduie locul. Imaginea Tatalui prezent la cruce, dar nevazut, care plange pentru Fiul Sau , este cutremuratoare. Da, Tatal era acolo, suferind impreuna cu Fiul Sau. Pavel reda ideea aceasta in cateva cuvinte simple, dar de esenta: Dumnezeu era in Christos, impacand lumea cu Sine . ( 2 Corinteni 5, 19 ). Intelegem oare ce inseamna ca Tatal era in Fiul, in timp ce Fiul se afla pe cruce ? Privind la crucea de pe Golgota, ma intreb : oare cine a suferit mai mult: Fiul sau Tatal ? Fiul, care trecea prin agonia mortii a doua, despartit de prezenta Tatalui , parasit de oameni si fara sa poata vedea dincolo de

intunericul ce inconjura Golgota ? Sau Tatal, care trebuia sa asiste la agonia Fiului Sau, fara sa intervina in niciun fel, pentru ca Planul Mantuirii noastre sa fie adus la indeplinire ? Concluzii : Pe cruce s-au petrecut lucruri pe care niciodata nu le vom intelege in toata profunzimea lor. Dar, fata de acele lucruri pe care le putem intelege, mai putem ramane indiferenti ? Mai putem fi noi nepasatori fata de o mantuire care L-a costat atat de mult pe Dumnezeul nostru ? Ne mai putem juca cu pacatul care a produs atata suferinta deopotriva Fiului si Tatalui ? Daca crucea nu ne va schimba in bine , daca ea nu ne va intoarce cu fata spre Dumnezeu, atunci nimic si nimeni din aceasta lume nu o va putea face. Iisus- Marele Singuratic este singurul care poate sa ne mantuiasca deplin si pentru totdeauna. Crucea singuratatii Sale este o garantie ca El poate face aceasta.

6. Unirea in Hristos #14 Insemnatatea Crucii lui Isus

Unirea in Hristos#14

Insemnatatea Crucii lui Isus Astfel dar, dupa cum ati primit pe Hristos Isus, Domnul, asa sa si umblati in El, fiind inradacinati si ziditi in El, intariti prin credinta, dupa invataturile care v-au fost date, si sporind in ea cu multumiri catre Dumnezeu. Luati seama ca nimeni s-a nu va fure cu filosofia si cu o amagire desarta, dupa datina oamenilor, dupa invataturile incepatoare ale lumii, si nu dupa Hristos. Caci in El locuieste trupeste toata plinatatea Dumnezeirii. Voi aveti totul deplin in El, care este Capul oricarei domnii si stapaniri. In El ati fost taiati imprejur, nu cu o taiere imprejur facuta de mana, ci cu taierea imprejur a lui Hristos, in dezbracarea de trupul poftelor firii noastre pamantesti, fiind ingropati impreuna cu El, prin botez, si inviati in El si impreuna cu El, prin credinta in puterea lui Dumnezeu, care L-a inviat din morti. Pe voi, care erati morti in greselile voastre si in firea voastra pamanteasca netaiata imprejur, Dumnezeu v-a adus la viata impreuna cu El, dupa ce ne-a iertat toate greselile. A sters zapisul cu poruncile lui, care statea impotriva noastra si ne era potrivnic, si l-a nimicit, pironindu-l pe cruce. A dezbracat domniile si stapanirile si le-a facut de ocara inaintea lumii, dupa ce a iesit biruitor asupra lor prin cruce Coloseni 2:6-15. El ne-a izbavit de sub puterea intunericului si ne-a stramutat in Imparatia Fiului dragostei Lui, in care avem rascumpararea, prin sangele Lui, iertarea pacatelor. Caci Dumnezeu a vrut ca toata plinatatea sa locuiasca in El si sa impace totul cu Sine prin El, atat ce este pe pamant cat si ce este in ceruri, facand pace, prin sangele crucii Lui. Si pe voi, care odinioara erati straini si vrajmasi prin gandurile si prin faptele voastre rele, El v-a impacat acum prin trupul Lui de carne, prin moarte, ca sa va faca sa va infatisati inaintea Lui sfinti, fara prihana si fara vina, negresit, daca ramaneti si mai departe intemeiati si neclintiti in credinta, fara sa va abateti de la nadejdea Evangheliei pe care ati auzit-o, care a fost propovaduita oricarei fapturi de sub cer si al carei slujitor am fost facut eu, Pavel Coloseni 1:13-23. Crucea in general este un symbol al infrangerii, al neputintei, este locul unde cel rastignit pierde orice autoritate si orce putere. Crucea este dispretul si rusinea celui rastignit, crucea vorbeste despre sfarsitul absolut a celui rastignit si a lucrari lui. Crucea era unul dintre cele mai injositoare pedepse, pentru unele popoare rastignirea pe cruce era privita ca un blestem. Crucificarea in general se facea prin legarea mainilor catre lemnul orizontal al crucii, si prin legarea picioarelor catre lemnul vertical al crucii. In unele cazuri, pentru unele persone se mai adauga la pedeapsa celui crucificat pironirea minilor si a picioarelor cu cuie mari catre lemnul crucii. Pironirea mainilor si a picioarelor catre lemnul crucii avea mare insemnatate: Mainile despartite, legate sau tintuite catre lemnul crucii simboliza sfarsitul lucrari, sfarsitul invataturi, sfarsitul puteri, sfarsitul autoritati cu care a lucrat omul in lucrarea mainilor sale nelegiuite. Picioarele de obicei ridicate de pe pamant, suprapuse, legate si tintuite catre lemnul crucii, simbolizeaza sfarsitul umblari omului in drumul neascultari, simbolizeaza faptul unde lucrarea omului crucificat facuta cu mainile sale nu poate fi umblata, purtata sau extinsa mai departe. Dumnezeu poruncise lui Moise sa considere omul atarnat sau crucificat pe lemn ca un om blestemat, unde zice: Daca se va omori un om care a savarsit o nelegiuire vrednica de pedeapsa cu moartea si l-ai

spanzurat de un lemn, trupul lui mort sa nu stea noaptea pe lemn, CI SA-L INGROPI IN ACEEASI ZI caci cel spanzurat este blestemat inaintea lui Dumnezeu, si sa nu spurci tara pe care ti-o da de mostenire Domnul, Dumnezeul tau Deuteronomul 21:22,23. Omul atarnat, omul crucificat pe lemn odata ce a murit nu mai avea parte de o alta zi, el trebuia ingropat in aceeasi zi. El trebuia ingropat in ziua nelegiuirii lui, el era considerat de Dumnezeu ca un om spurcat, adica un om care nelegiuirea si felul lui de vietuire se termina pentru totdeauna in ziua nelegiuirii lui, si el in nelegiuirea lui nu poate sa mosteneasca, adica sa-si transfere conditia sa de vietuire intr-o noua zi. Foarte asemanator este unde Dumnezeu porunceste omului sa nu manance din rodul pomului oprit, dupa cum gasim scris: Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: Poti sa mananci dupa placere din orice pom din gradina, dar din pomul cunostintei binelui si raului, sa nu mananci, CACI IN ZIUA in care vei manca din el, VEI MURI NEGRESIT Geneza 2 : 16,17.Omul Adamic a murit in ziua neascultari lui, el a fost oprit de Dumnezeu ca sa nu mosteneasca in starea neascultari lui o noua zi, adica neascultarea omului Adamic nu a putut fi continuata mai departe in ziua ascultarii lui Isus Hristos. Deci crucea lui Isus declara fara indoiala sfarsitul pentru totdeauna a omului vechi si a neascultarii lui. Potrivit porunci lui Dumnezeu omul atarnat pe cruce este considerat ca blestemat, in ziua atarnari si a mortii lui el trebuia ingropat in aceeasi zi. Omul crucificat si mort nu avea voie sa fie printre cei vii nici macar o zi, in ziua morti lui, inainte de apusul soarelui trupul lui trebuia luat de pe lemnul crucificari si ingropat in groapa uitari pentru totdeauna. Da omul acela era privit de Dumnezeu ca blestemat, deci nu mai avea voie sa se extinda mai departe, samanta lui nu avea voie sa fie inmultita mostenind o noua zi, toata nelegiuirea si felul pacatos al vietii lui trebuia sa se sfarseasca in ziua nelegiuirii, crucificari si mortii lui. Trupul lui chiar mort nu avea voie sa fie prezent printre cei vii in noua zi, el trebuia ingropat in ziua neascultarii lui in mormantul uitarii, unde pomenirea lui si felul vietuirii lui este sters pentru vecie de pe pamantul celor inca in viata. Cred eu ca aceasta avea in vedere apostolul Pavel unde zice : Caci toti cei ce se bizuie pe faptele Legii sunt sub blestem, pentru ca este scris: Blestemat este oricine nu staruieste in toate lucrurile scrise in cartea Legii, ca sa le faca. Hristos ne-a rascumparat din blestemul Legii, facandu-Se blestem pentru noi- fiindca este scris: Blestemat e oricine este atarnat pe lemn Galateni 3:10-13. Crucea a fost deci dealungul tuturor vremurilor, pentru toate popoarele lumii semnul clar al infrangerii, semnul clar al unui sfarsit nerodnic si rusinos. Un sfarsit sigur, unde nimic din toata lucrarea celui crucificat nu poate sa fie transmisa mai departe, pentruca mainile care au facut acea lucrare sunt tintuite pe lemnul crucii, iar picioarele care purtau mai departe lucrarea omului crucificat erau deasemenea pironite pe lemnul crucii, ca o dovada sigura ca felul sau de vietuire, cat si toate lucrari, dorinte si placeri au luat sfarsit fiind tintuite pe lemnul crucii. Omul crucificat, adica omul atarnat pe cruce era considerat de Dumnezeu ca blestemat, si pentruca era considerat blestemat, in blestemul lui trebuia sa se sfarseasca acum, aici si pentru totdeauna toata randuiala lui si tot ce a venit prin el. El era ca pomul blestemat care sub puterea blestemului sa uscat complect chiar pana-n radacina, iar din rodul lui nimeni nu a mai gustat nici o data, cum de fapt ne declara Evanghelia unde zice: A doua zi, dupa ce au iesit din Betania, Isus a flamanzit. A zarit de departe un smochin, care avea frunze, si a venit sa vada poate va gasi ceva in el. S-a apropiat de smochin, dar n-a gasit decat frunze, caci nu era inca vremea smochinelor. Atunci a luat cuvantul si a zis smochinului: In veac sa nu mai manance nimeni rod din tine!Dimineata, cand treceau pe langa smochin, ucenicii l-au vazut uscat din radacini. Petru si-a adus aminte de cele petrecute si a zis lui Isus: Invatatorule, uite ca smochinul pe care L-ai BLESTEMAT s-a uscat Marcu 11:12-21. Cu toate ca pentru popoarele pamantului propovaduirea crucii este o nebunie, totusi in crucea lui Isus, prin Duhul Adevarului se descopere puterea si intelepciunea lui Dumnezeu cum zice si Scriptura: Fiindca propovaduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierzarii, dar pentru noi, care suntem pe calea mantuirii, este puterea lui Dumnezeu. Caci intrucat lumea, cu intelepciunea ei, n-a cunoscut pe Dumnezeu in intelepciunea lui Dumnezeu, Dumnezeu a gasit cu cale sa mantuiasca pe credinciosi prin nebunia propovaduirii crucii. Iudeii, intr-adevar, cer minuni, si Grecii cauta intelepciune, dar noi propovaduim pe Hristos cel rastignit, care pentru Iudei este o pricina de poticnire, si pentru Neamuri o nebunie, dar pentru cei chemati, fie Iudei fie Greci, este puterea si intelepciunea lui Dumnezeu1 Corinteni 1: 18-24. Crucea lui Isus este o pricina de poticnire pentru Iudeii, pentruca ei nu au cunostinta despre cele intamplate pe crucea lui Isus. Ei inca sunt orbi cat priveste lucrurile spirituale, marama Legii este inca peste fetele lor. Ei privesc prin prisma firii pamantesti, daca Isus ar fi fost Mesia, Hristosul, El trebuia sa aduca o eliberare deplina de sub orice stapanire si orice domnie si apoi sa instaureze o imparatie vesnica pe scaunul tatalui Sau David. Dar crucea lui Isus in chip

pamantesc nu vorbeste de nici o eliberare si nu vorbeste de reinstaurarea imparatiei imparatului David. Pentru Iudeii, crucea lui Isus vorbeste de sfarsitul rusinos si injositor al unui om blestemat de Dumnezeu. Asa dar ei nu vad nici o minune, nici o putere divina in crucea lui Isus. Iar Neamurile, adica toate popoarele lumii considera ca este o nebunie sa propovaduiesti eliberare de sub un jug atat de vechi si de puternic, fara sa ai o imparatie, fara sa ai o armata bine echipata si fara un razboi bine chibzuit. Neamurile considerau ca este mai mult decat o nebunie sa vorbesti de instaurarea unei imparatii noi fara sa fi invins si nimicit vechea imparatie, numai prin faptul ca acest Isus a murit fiind rastignit pe o cruce. Asa dar ei nu vad un lucru intelept faptul unde Isus ar fi promis o victorie asupra nedreptati si asupra ori carei nelegiuirii numai prin faptul ca a murit de o moarte atat de nevrednica si injositoare fiind rastignit pe o cruce. Dar pentru toti aceia pe care Dumnezeu I-a chemat si I-a adus la El, prin descoperirea facuta de Duhul Sfant, ei vad in crucea lui Isus PUTEREA SI INTELEPCIUNEA lui Dumnezeu. Pentru cei chemati, pentru cei ce sunt Primele Roade, crucea lui Isus este vazuta ca o piatra de hotar, intre cele doua zile: ziua lui Adam si ziua lui Hristos. Ziua lui Adam care apune si ziua lui Hristos care incepe cu primi zorii ai mult doritei dimineti. Crucea lui Isus este ca o piatra de mijloc intre neascultarea lui Adam si ascultarea lui Isus, unde neascultarea lui Adam sfarseste in ascultarea lui Isus.Tot in crucea lui Isus se intalnesc stapanirea pacatului si stapanirea Harului, unde glasul Induratorului Parinte striga IERTARE, si unde pacatul este ridicat din tronul stapanirii si ingropat in groapa utarii vesnice, iar Harul sprijininduse pe toiagul indurari priveste cu deplina bucurie dincolo de marginile pamantului. La mijlocul crucii lui Isus se intalnesc pentru prima data Iudeii si Neamurile, zidul despartirii este daramat si cei doi sunt uniti formand un singur trup, aceasta pe plan orizontal, iar pe plan vertical acesta unul singur trup, adica tot neamul omenesc este impacat cu Dumnezeu prin puterea crucii si a suferintei lui Isus. Taina crucii lui Isus cuprinde intreg universul firii, ba chiar trece cu mult mai departe de granitele lumii fizice, la crucea lui Isus au fost prezente toate domniile, toate stapanirile si toate puterile. Toate acestea au fost dezbracate de puterea lor la strigatul biruintei lui Isus. Atunci si acolo in crucea lui Isus, bunatatea si credinciosia s-au intalnit, dreptatea si pacea s-au sarutat, atunci cand Dumnezeu a rostit hotararea Sa de la inaltimea cerurilor, atunci pamantul sa ingrozit si a tacut, da atunci cand Dumnezeu S-a ridicat sa faca dreptate si sa scape pe toti nenorocitii de pe pamant. Nu zadarnic declara cu indrasneala apostolul cand zice :In ce ma priveste, departe de mine gandul sa ma laud cu altceva decat cu crucea Domnului nostru Isus Hristos, prin care lumea este rastignita fata de mine si eu fata de lume! Galateni 6:14. In crucea lui Isus sa facut UNIREA in Hristos a tuturor lucrurilor: a celor din ceruri si cele de pe pamant Aleluia! Insemnatatea crucii lui Isus este mult mai valoroasa, mult mai bogata, mai mareata decat am aratat in cateva cuvinte in scrierea de mai sus. Prin harul si voia lui Dumnezeu vreau foarte marginit sa prezint in fata cititorilor si in fata tuturor prietenilor mei cateva aspecte ale unui tainic adevar. Vreau sa aduc in lumina felul prin care Isus a ridicat pacatul lumii, pacatul lumii intregi sau numai a unei parti din lume. Felul in care Isus a biruit pe Satan, felul in care Isus a nimicit moartea, daca mai este vreo moarte dupa invierea lui Isus. Felul in care Isus a desbracat toate domniile, stapanirile si toate puterile. Felul in care Isus a oprit neascultarea omului Adamic, daca este crucea lui Isus sfarsitul omului vinovat de pacatul neascultarii sau vina pacatului neascultarii trece peste crucea lui Isus si sfarseste in IADUL ETERN. Daca este Crucea lui Isus sfarsitul pacatului si a morti sau pacatul si moartea continua peste crucea lui Isus sfarsind in IADUL ETERN. Daca Isus a suferit, a fost rastignit, a murit, a fost ingropat si a inviat in LOCUL NOSTRU si noi, tot neamul omenesc am ramas tot in starea de pacat si moarte, sau daca Isus a fost rastignit, a murit, a fost ingropat si a inviat IMPREUNA CU NOI adica cu tot neamul omenesc, iar El prin voia lui Dumnezeu a facut toate acestea PENTRU NOI sau de dragul nostru. Inainte de orice inceput trebuie sa stim ca Dumnezeu a facut un plan in sinea Lui. Acest plan numit in Scriptura Planul Veacurilor a fost facut in mintea lui Dumnezeu inainte de orice creatiune, inainte de nasterea timpului chiar El ne-a mantuit si ne-a dat o chemare sfanta, nu pentru faptele noastre, ci dupa hotararea Lui si dupa harul care ne-a fost dat in Hristos Isus, INAINTE DE VESNICII (veacurii) 2 Timotei 1:9. Planul acesta nu a fost anulat schimbat sau corectat nici o data. Potrivit acestui plan atunci in eternitatea Sa, Dumnezeu a hotarat NUMAI DOI OAMENI, in care sa fie asezati toti oamenii, toata rasa umana. Un om pamantesc si un Om ceresc 1Corinteni 15:45-49. Omul pamantesc a fost facut primul si prin omul acesta a venit moartea ca o plata pentru pacatul neascultarii. In omul acesta pamantesc Dumnezeu a asezat tot neamul omenesc, tot ce sa intamplat omului pamantesc sa intamplat deasemenea intregului neam omenesc Astfel, dar, dupa cum printr-o singura gresala a venit o osanda, care a lovit pe TOTI OAMENII, tot asa, printr-o singura hotarare de iertare a venit pentru TOTI OAMENII o hotarare de neprihanire care da viata Romani 5:17-19. In primul om cel

pamantesc Dumnezeu a inchis pe TOTI OAMENII in neascultare pentru simplu fapt unde in Omul ceresc adica in Hristos sa se indure de TOTI OAMENII. Omul ceresc este numit al doilea si ultimul Om. El este numit al doilea pentruca inaintea lui a fost unul altul, adica omul pamantesc, si este numit ULTIMUL pentruca El este vesnic si dupa El nu mai este unul altul om. Cand Omul ceresc a venit in lumea pacatului si a morti, unde locuia omul pamantesc si tot neamul omenesc nascuti din el, atunci Dumnezeu a transferat TOTI OAMENII impreuna cu Adam cel pamantesc in trupul si persoana Omului ceresc, nici macar un singur om nu a ramas neinclus in trupul Omului ceresc. Transferul omenirii in trupul lui Isus sa facut chiar in timpul si in felul nasteri Sale, potrivit tuturor declaratiilor Duhului lui Dumnezeu: El, macar ca avea chipul lui Dumnezeu, totusi n-a crezut un lucru de apucat sa fie deopotriva cu Dumnezeu, ci S-a desbracat pe Sine insusi si a luat un chip de rob ( sau S-a imbracat cu un chip de rob), facandu-Se asemenea oamenilor. La infatisare a fost gasit ca un om, S-a smerit si S-a facut ascultator pana la moarte, si inca moarte de cruce Filipeni 2:6-8. El era Cuvantul si Cuvantul S-a facut TRUP si a locuit printre noi, plin de har si de adevar. Deci Cuvantul S-a desbracat pe Sine insusi si S-a imbracat cu TRUP OMENESC facandu-Se asemenea oamenilor. Singurul trup omenesc cu care El Cuvantul se putea imbraca devenind astfel asemenea oamenilor era TRUPUL LUI ADAM cel pamantesc. Pana la intruchiparea Cuvantului, reprezentantul rasei umane inaintea lui Dumnezeu era Adam, omul pamantesc, dar odata ce Cuvantul sa desbracat de slava vietii nemuritoare si sa imbracat cu trupul lui Adam cel pamantesc, din acest moment El Cuvantul si Hristosul lui Dumnezeu a devenit Isus, Emanuel, Reprezentantul rasei umane inaintea lui Dumnezeu. De aici incolo destinul si soarta omenirii se schimba, omenirea are in sfarsit un nou reprezentant si acesta nou reprezentant este si ultimul reprezentant, omenirea nu va mai cunoaste nici o data unul altul reprezentant. Era scris in Planul veacurilor despre acest atat de misterios trup omenesc pregatit de Dumnezeui pentru Isus Hristos Fiul lui Dumnezeu unde zice: Tu n-ai voit nici jertfa, nici prinos, ci Miai pregatit un TRUP, n-ai primit nici arderi de tot, nici jertfe pentru pacat. Atunci am zis:Iat-Ma (in sulul cartii este scris despre Mine), vin sa fac voia Ta, Dumnezeule!.Prin aceasta voie AM FOST sfintiti noi, si anume prin jertfirea trupului lui Isus Hristos, o data pentru totdeauna. Evrei 10:5-10. Dumnezeu prin intelepciunea Sa a PREGATIT trupul acesta omenesc in care se intruchipeaza Hristos Isus Mantuitorul lumii, in asa fel incat in acesta unul singur trup se desfasoara foarte tainic doua lucrari foarte diferite una de cealalta. In trupul acesta se intalnesc fata in fata neascultarea lui Adam si ascultarea lui Isus.Tot acesta trup pregatit de Dumnezeu este din partea omenirii un trup vinovat si impovorat cu pacatul si nelegiuirea tuturor oamenilor din toate veacurile, iar din partea lui Isus tot acest trup este o jertfa fara pacat si fara nici o pata. Trebuie cunoscut faptul ca omul pamantesc cazut in pacatul neascultari era singurul teren de lucru, era singurul mijloc de extindere, era singura piata de comert si activitate, era singura sursa de hrana si singura cale de-a sta pe tronul de domnie: Satan, pacatul si moartea cum declara Scriptura: Caci daca moartea a venit prin om, tot prin Om a venit si invierea mortilor. Si dupa cum toti mor in Adam, tot asa toti vor invia in Hristos (dar nu toti in acelasi timp, sau in aceasi una singura ceata) dar fiecare la randul cetei lui 1 Corinteni 15:21-24. Moartea a venit prin om, adica prin omul neascultator si pacatos, daca omul neascultator si pacatos este inlaturat, este pus deoparte din neascultarea lui, daca se intampla sa moara fata de neascultare, atunci Satan, pacatul si moartea nu mai pot fi vazute, nu mai pot fi reprezentate in lumea fizica a omului, pentru ca nu mai au o usa deschisa prin care sa vina si sa activeze in om si asupra omului. Acesta este motivul principal pentru care toate domniile, toate stapanirile si toate puterile s-au tulburat la nasterea lui Isus. Cand la orizontul omenirii a aparut Cuvantul lui Dumnezeu, desbracat de slava si gloria nemuririi si imbracat cu TRUPUL OMULUI NEASCULTATOR, adica trupul intregi omenirii, singurul teren de lucru a puteri intunericului, da atunci toata imparatia lui Irod si toata stapanirea Ierusalimului s-a alarmat si au pornit o lupta apriga impotriva lui Isus. Satan, pacatul si moartea au trait surpriza uimitoare cand au vazut in sfarsit pe Isus Hristos fiul lui Dumnezeu imbracat in trupul muritor si vinovat, trupul omului neascultator in care erau dupa hotararea lui Dumnezeu asezati toti oameni toata rasa umana. De acum inainte toate fortele, toate puterile si farmecul veninului ispititor, vor fi indreptate numai impotriva lui Isus. Imparatia lui Irod este in pericol, toata imparatia si chiar si tronul sau, in cetatea lui David sa nascut un nou Imparat care este Isus Hristos Domnul. Odata ce Isus a inceput sa inteleaga rostul si destinul vieti Lui, si treptat cu cresterea sa trupeasca si spirituala, El prin voia lui Dumnezeu a fost umplut si pe dinlauntru si pe dinafara cu dragostea lui Dumnezeu pentru neamul omenesc. Numai puterea dragostei lui Dumnezeu turnata din belsug in persoana lui Isus a putut

sa treaca toate limitele, ispitele si sa sufera pana la sange in lupta Sa impotriva pacatului, dupa cum citim: Sa ne uitam tinta la Capetenia si Desavarsirea credintei noastre, adica la Isus, care, PENTRU BUCURIA CARE-I ERA PUSA INAINTE, a suferit crucea, a dispretuit rusinea si sade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu. Uitati-va, dar, cu luare aminte la Cel ce a suferit din partea pacatosilor o impotrivire asa de mare fata de Sine, pentru ca nu cumva sa va pierdeti inima si sa cadeti de oboseala in sufletele voastre. Voi nu v-ati impotrivit inca pana la sange, in lupta impotriva pacatului Evrei 12: 2-4. Dragi mei cititori, cu toate ca inca de la nasterea Sa Isus a purtat povoara intregi lumii, odata cu desbracarea Slavei sale si odata cu imbracarea trupului omenesc, Isus a purtat pacatul intregi lumii care era asezat in trupul omului Adamic, totusi El inca nu simtea adevarata greutate si puterea influientei pacatului in trupul Lui in timpul copilariei. Dar odata ce a iesit din apa Iordanului, din momentul cand Tatal ia incredintat lucrarea de fiu matur, odata ce Tatal ia facut infierea, adica ia dat dreptul sa lucreze impreuna lucrarile Tatalui si sa reprezinte deplin pe Tatal prin autoritatea Duhului Sfant. Da din momentul acela Isus a fost complesit, a fost inundat, a fost fortat, a fost ispitit cu fiecare pacat, a fiecarui om din rasa lui Adam. Caci n-avem un Mare Preot care sa n-aiba mila de slabiciunile noastre, ci unul care in TOATE LUCRURILE a fost ispitit ca si noi, DAR FARA PACAT Evrei 4:15. Isus nu S-a impotrivit pana la sange in lupta impotriva pacatului numai ca sa devina popular, numai ca sa dovedeasca Tatalui caci El este destul de puternic, si poate birui pacatul fara prea mult effort. Trei lucruri foarte importante s-au intamplat la iesirea lui Isus din apa Iordanului. 1) Cerul sa deschis, si intelegem din cele scrise ca a ramas deschis. 2) Duhul s-a coborat din cer ca un porumbel si s-a OPRIT peste El, adica pentru prima data in istoria omenirii, Duhul s-a coborat si a ramas pentru totdeauna in si peste Isus.3) Un glas venit din cer care zicea: Acesta-I Fiul Meu preaiubit, in care-Mi gasesc toata placerea, momentul infierii Isus este un Fiu matur aceptat de Tatal sa lucreze lucrarea Tatalui.Dupa acestea intamplari Isus intelege clar misiunea Sa, El stie acum prin Duhul, vazand si auzind toata voia Tatalui, pentruca cerul a ramas deschis, iar Duhul nu ia fost dat cu masura, deci El stie ca in trupul cu care este imbracat reprezinta intreg neamul omenesc.El stie ca singura cale pentru izbavirea omului de sub puterea mortii este ASCULTAREA intocmai de porunca Tatalui. El vede prin Duhul vremea de dupa cruce, unde omul pamantesc desbracat de haina mortii si imbracat in nemurire ajunge din nou la sanul si in familia Tatalui. Imputernicit de nestinsa flacara a iubirii Tatalui, Isus plin de Duhul Sfant este condus de Duhul in pustia sufletului uman unde va avea o intalnire personala cu domnitorul lumii pamantesti numit Diavolul. Pentruca Isus la raul Iordan primise din partea Tatalui dreptul infierii sau al adoptarii, dreptul de fiu matur, dreptul sa reprezinte pe Tatal, dreptul sa lucreze lucrarile Tatalui, dreptul sa mosteneasca toate lucrurile Tatalui, pentru acest motiv diavolul ispiteste pe Isus soptindu-I si aducandu-I anumite ganduri in mintea Lui referitoare la puterea pe care acuma o are prin pozitia de Fiu matur al lui Dumnezeu. Daca esti Fiul lui Dumnezeu, foloseste puterea care ai primit-o de la Dumnezeu, sopteste vicleanul sarpe. Acum cu puterea pe care ai primit-o poti sa lucrezi de unul singur, porunceste, da ordine, cel putin fa macar o proba, vezi daca cu adevarat ai acces la puterea lui Dumnezeu. Porunceste pietrei acesteia sa se faca paine, daca totusi ai venit in lume sa dai lumii painea vietii, de ce nu te folosesti de dreptul si puterea pe care ai primit-o, fa o minume, fii intelept allege drumul scurt, poti sa implinesti porunca lui Dumnezeu chiar acum, evita drumul lung al suferintei. Porunceste pietrei acesteia si satura toata omenirea cu painea minunii puteri Tale. Acum, daca Dumnezeu te-a declarat Fiul Sau in pline drepturi si Fiul Sau cel preaiubit, incearca sa vezi daca cu adevarat te iubeste, si dupa ce diavolul la urcat pe acoperisul Templului I-a zis staruitor: Aruncate jos de aici, vezi daca Dumnezeu te iubeste si inplineste promisiunea Lui fata de Tine. Vezi daca El va trimite ingerii Lui sa Te pazeasca, si ei Te vor lua pe maini, ca nu cumva sa Te lovesti cu piciorul de vreo piatra. Printre multe feluri de ispite Isus a fost ispitit in mintea Sa si cu ispita aceasta unde diavolul L-a suit pe un munte inalt, I-a aratat INTR-O CLIPA toate imparatiile pamantului si I-a zis: Tie Iti voi da toata stapanirea si slava acestor imparatii, caci mie imi este data si o dau oricui voiesc. Daca, dar, Te vei inchina inaintea mea, toata va fi a Ta. Omul Isus era inca neancercat in lucrarile lui Dumnezeu cu privire la viata si scopul vietii Lui, ca om Scriptura ne spune ca Isus CRESTEA in intelepciune si in statura Luca 2:52. Cu toate ca era inca la inceputul misiuni Lui, din partea Lui El sa lasat calauzit in totul de Duhul Sfant al lui Dumnezeu, dar din partea omului vechi, cu care era imbracat avea tot timpul o lupta nesfarsita. Diavolul actiona asupra si impotriva lui Isus prin mintea corupta, mintea pamanteasca a omului vechi cu care era imbracat Isus. Prin aceasta minte vinovata diavolul tormenta pe Isus cu tot felul de ganduri, unele

murdare altele amestecate cu minciuna si adevar. Asa dar diavolul s-a folosit de faptul ca Isus era inca fara multa experienta in lucrarea misiuni Sale primita de la Tatal. Isus in pustiul acela a fost inundat si tormentat cu tot felul de ganduri, printre multe altele acestea trei ganduri majore le gasim scrise de evanghelistul Luca. Isus a fost chinuit de soapta vechiului sarpe unde El era ispitit de gandul ca datorita puterii primita de la Tatal, datorita faptului ca are autoritate peste toate lucrurile, poate ca Dumnezeu nu se chiar supara daca poruncea petrei aceleia sa se faca paine si cu aceasta paine sa alimenteze trupul omenirii care era foarte flamanzit. Painea aceasta s-a fie painea vietii care s-a alimenteze cu viata omenirea intreaga. In felul acesta se ajungea la implinirea misiunii pe o cale mult mai scurta si mult mai sigura. In felul acesta se evita lungul drum al suferintei si pericolul de-a nu rezista pana la capat de drum. Idea era foarte placuta ca sa deschida mintea, idea era chiar o ideie inteleapta. Dar de partea cealalta Isus auzea vocea blanda a Duhului lui Dumnezeu: Tu esti painea vie care s-a coborat din cer, daca mananca cineva din painea aceasta, va trai in veac, si painea aceasta este TRUPUL TAU pe care il vei da pentru hrana si viata lumii. Isus in cele din urma, dupa o lunga lupta calauzit de Duhul ramane in ascultare de voia Tatalui si declara biruitor :Omul nu traieste numai cu painea pamanteasca, in painea pamanteasca nu este viata,omul traieste cu painea venita din cer,care este Cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu. Diavolul cunostea in parte scopul misiuni lui Isus, stia sigur ca daca Isus ramane in totul ascultator voiei lui Dumnezeu, atunci Isus devine Stapan peste toate imparatiile pamantului. Dar daca Isus face un singur pas gresit, doar una singura neascultare, un singur pacat, chiar unul foarte mic, atunci pacatul continua sa stapaneasca mai departe in veacurile viitoare, si prin pacat moartea va ramane vesnic nemiloasa coborand omenirea in Locuinta Mortilor. Asa dar diavolul se folosea de toata viclenia si de tot veninul lui cel vechi in a forta, in a provoca pe Isus sa faca o singura gresala. Patruzeci de zile de chin si lupta, diavolul vine cu o alta ideie inteleapta, de pe un munte foarte inalt arata lui Isus INTR-O CLIPA toate imparatiile pamantului si toata slava lor, zicandu-I: Caci mie imi este data si o dau oricui voiesc. Daca, dar, Te vei inchina inaintea mea, toata va fi a Ta.Tronul stapanirii era deja in pericol, daca Isus era in aceasta misiune doar de unul singur nereprezentand omenirea, daca Isus era in aceasta misiune despartit de omenire, daca El venise sa fie ispitit sa sufere sa fie rastignit si sa moara IN LOCUL OMENIRII, care omenire ramanea mai departe tot sub stapanirea vechiului sarpe, atunci pericolul tronului lui Satan nu era asa de mare. Dar surpriza mare pentru toata stapanirea si puterea intunericului a fost faptul planului lui Dumnezeu unde Isus S-a imbracat, S-a intruchipat cu chipul si trupul omului Adamic in care era in pline drepturi toata fiinta umana. Acum, dar, totul depinde de Isus, daca Isus reuseste sa poarte povoara lumii intregi pana la Calvar, daca Isus reuseste sa rastigneasca pe cruce intreaga omenire, atunci Satan si toata gloata lui ramane fara lucru. Daca toate imparatiile pamantului cu toata nelegiuirea lor, acum sunt asezate misterios in trupul lui Isus, si daca Isus Fiul lui Dumnezeu le prezinta in fata lui Dumnezeu rastignite si desbracate de puterea nelegiuirii lor apoi le coboara in mormantul vesnicei uitarii atunci Satan, pacatul si moartea trebuie sa aseze la picioarele lui Isus toate armele lor sofisticate prin care au domnit si stapanit asupra omenirii multe veacuri. Dar daca Isus poate sa fie ispitit si sa pacatuiasca, dar daca Isus face doar un singur pas gresit, o mica abatere, o mica deviere de la porunca Tatalui, atunci prin acel pacat micut, prin aceeia mica deviere, Satan, pacatul si moartea stapanesc mai departe asupra intregi omenirii, din cauza pacatului lui Isus. Deaceea Satan mobilizeaza toate fortele, toate metodele vechi lui experiente numai impotriva lui Isus. Diavolul profita de faptul ca Isus este chiar la inceputul misiuni Lui, dupa aprecierea lui Satan Isus nu are multa experienta in misiunea Lui, Isus nu prea prezinta multa intelepciune, deaceea Satan tulbura mintea tanarului Isus cand ii sopteste: Daca acum esti Fiul lui Dumnezeu foloseste puterea primita, ai tot dreptul, poti acum sa faci decizii de unul singur. Dumnezeu te-a trimis in misiune, dar e treaba Ta cum aduci la bun sfarsit aceasta misiune. Uite mai am un sfat bun pentru Tine fii intelept nu rata ocazia: Stiu ca tu esti trimis sa salvezi intreaga omenire, dar drumul pe care Tu esti pornit deja, este un drum foarte nesigur, este un drum lung, te va costa prea mult, prea multa suferinta, prea multa daruire si jertfire din partea Ta, vei fi umilit, vei fi batjocorit , si in cele din urma este foarte posibil sa platesti totul cu insasi viata Ta. Evita suferinta, foloseste clipa, fii intelept, dovedeste Tatalui Tau ca te descurci de unul singur, nu in zadar esti tu Fiul lui Dumnezeu. Ia seama la sfatul meu, daca esti cu adevarat sincer pentru misiunea Ta, uite acum, INTR-O CLIPA poti sa-ti implinesti misiunea. Da chiar acum poti sa fii Salvatorul lumii, foarte simplu, fara jertfa, fara sacrificiu fara riscul crucii doar un singur lucru iti cer: inchinate inaintea mea si esti in momentul acesta Salvator si Imparatul lumii. Isus a fost framantat, a fost presat de gandul acesta in timpul celor patruzeci de zile dar din pricina dragostei

lui Dumnezeu pentru fiinta umana asezata in plinatatea ei in Isus, El priveste numai la Tatal, El ramane sa umble mai departe drumul misiuni Lui in perfecta ascultare. El spune lui Satan ca unuia care in felul lui cunostea porunca Scripturi unde zice El : Este scris:Sa te inchini Domnului, Dumnezeului tau,si numai Lui sa-I slujesti. Dupa ce L-a ispitit in toate felurile diavolul a plecat de la El, pana la o vreme. Dragi mei cititori, dragi prieteni este imposibil pentru omul pamantesc sa inteleaga, sa vada si sa judece in adevar lucrurile ceresti, lucrurile lumii spirituale. Fie dar ziua si vremea aceasta in care citind acestea putine cuvinte, sa fiti vizitati de puterea dragostei lui Dumnezeu si a Duhului Sau Sfant, acela Duh prin care a fost inviat Isus Salvatorul lumii. Si voi deasemenea sa ajungeti la cunostinta faptului ca in Hristos Isus Fiul lui Dumnezeu locuieste trupeste toata plinatatea lui Dumnezeu si ca noi toti oameni avem totul si din plin adica mai mult decat numim noi destul, in El si numai in El singur. In tot timpul vieti pamantesti a lui Isus, de la nasterea Sa si pana la moartea si invierea Sa, omul Adamic nu a contribuit cu nimic pozitiv la suferinta, crucificarea, moartea sau invierea lui Isus. Omul Adamic a contribuit negativ, a fost o usa deschisa pentru domnia, stapanirea si toata puterea intunericului, in tot timpul vietii pamantesti a lui Isus. Deaceea spune Scriptura ca salvarea si finalizarea mantuirii omenirii este NUMAI prin credinta in Isus Hristos. Secretul crucii lui Isus, cand este descoperit in inima omului, este cu adevarat Intelepciunea si Puterea lui Dumnezeu, care transforma, care ridica in nemuritoarea glorie a dragostei lui Dumnezeu, fiinta umana. Insemnatatea Crucii lui Isus este locul unde Isus, fara sa fi facut ceva rau a devenit pacat pentru noi, iar noi adica toata omenirea fara sa fi facut un singur lucru in dreptate am devenit Neprihanirea lui Dumnezeu, prin si in El, in Hristosul lui Dumnezeu. Insemnatatea Crucii lui Isus este misterul unde un singur trup omenesc, trupul lui Isus, este in primul rand, o jertfa curata, fara pata, fara nici unul singur cusur, este Mielul fara nici una singura vina, Mielul lui Dumnezeu care ridica pacatul intregii omenirii, toate aceste din partea Lui. Iar in al doilea rand acelasi trup al lui Isus, este fara nici o indoiala purtatorul pacatului si a nelegiuirii intregului neam omenesc si toate acestea din partea noastra. In trupul pregatit de Dumnezeu a lui Isus au fost fara umbra de indoiala asezate si tot timpul prezente: Ascultarea lui Isus si neascultarea lui Adam, nevinovatia lui Isus si vina intregi omemniri, dragostea lui Dumnezeu si ura intregi lumi, Puterea Duhului si puterea Legi. Iata unde a fost facuta de cunoscut ispita, suferinta, rabdarea si biruinta lui Isus. Suferintele crucii lui Isus au inceput odata cu desbracarea lui Hristos de slava vietii nemuritoare si imbracarea trupului muritor si vinovat al lui Adam. Nu este de prea mare mirare faptul ca la aparitia lui Hristos, Unsul si Trimisul lui Dumnezeu, acolo unde Nemurirea S-a desbracat de nemurire si sa imbracat cu omul muritor, Satan si toata gloata puteri intunericului au ramas uimiti si fara de cuvinte, in fata celui mai mare mister Dumnezeiesc din intregul univers. Deci drumul crucii lui Isus a fost o neantrerupta suferinta, o neamblanzita ispita de la inceput si pana pe dealul Golgotei unde a sfarsit in deplina biruinta prin ascultarea Sa de porunca Tatalui. O alta marturie a ispitei si a suferintei lui Isus a fost lupta mare din gradina Ghetsimani. Nu putina importanta spirituala are gradina Ghetsimani in planul lui Dumnezeu. Totusi in scrierea aceasta vreau sa scot in evidenta in putine cuvinte suferinta lui Isus. Lumea crestina considera suferinta lui Isus in mare parte evenimentul firesc al crucificari, este foarte adevarat ca Isus a suferit trupeste si a simtit durerea crucificari, dar suferinta mare la care trebuie sa privim a fost acolo unde Isus sub presiunea puteri intunericului a refuzat pana la sange sa se lase ispitit si inselat de soapta vicleanului sarpe. Suferinta lui Isus a fost si este SINGURA suferinta biruitoare impotriva pacatului neascultari din istoria omului. Nici un om nici o data nu sa impotrivit pana la sange adica pana la moarte in lupta impotriva pacatului neascultari. Nici un om nici o data nu a suferit, nu a indurat atata presiune, nu a fost pus in pericolul atator curse, si mijloace de amagire si in final sa apara in fata verificari si analizelor Dumnezeiesti, un OM fara pacat, fara vina, fara pata sau altceva de felul acesta. Dragi cititori nu gasesc cuvinte destul de potrivite pentru a scoate in evidenta deplina taina a trupului lui Isus. El a fost imbracat cu unul singur trup omenesc acel trup prin care a venit moartea, dar in care activau doua diferite puteri, o putere activa din partea lui Isus si o a doua putere activa din partea lui Adam, adica din partea omenirii. Dupa cum omul Adamic avea un singur trup dar in care trup activau cele doua mari puteri: duhul omului si sufletul omului, tot asemanator era si trupul lui Isus. Din partea lui Hristos duhul omului activa tot timpul in ascultare de porunca lui Dumnezeu, dar din partea omului vechi, din partea omenirii vinovata sufletul omului activa tot timpul in neascultare. Dupa ce a iesit afara, S-a dus, ca de obicei, in muntele Maslinilor. Ucenicii Lui au mers dupa El. Cand a ajuns la locul acela, le-a zis: Rugati-va, ca sa nu cadeti in ispita. Apoi S-a departat de ei ca la o aruncatura de piatra,

a ingenuncheat si a inceput sa Se roage, zicand: Tata, daca voiesti, departeaza paharul acesta de la Mine! Totusi faca-se nu voia Mea,ci a Ta. Atunci I s-a aratat un inger din cer, ca sa-L intareasca. A ajuns intr-un chin ca de moarte si a inceput sa Se roage si mai fierbinte, si sudoarea I se facuse ca niste picaturi mari de sange, care cadeau pe pamant Luca 22:39-53. Isus le-a zis atunci: SUFLETUL MEU este cuprins de o intristare de moarte, ramaneti aici si vegheati impreuna cu Mine. Apoi a mers putin mai inainte, a cazut cu fata la pamant si S-a rugat, zicand: Tata, daca este cu putinta, departeaza de la Mine paharul acesta! Totusi nu cum voiesc Eu, ci cum voiesti Tu.S-a departat a doua oara si S-a rugat zicand: Tata, daca nu se poate sa se indeparteze de Mine paharul acesta, fara sa-L beau, faca-se voia Ta S-a departat si S-a rugat A TREIA OARA, zicand aceleasi cuvinte. Apoi a venit la ucenici si le-a zis: Dormiti de acum si odihniti-va!Matei 26: 38-46. Isus era deplin constient de voia Tatalui cu privire la El, cerul Tatalui era totdeauna deschis pentru El si Isus era intr-o continua partasie cu Tatal prin Duhul Sfant venit sa locuiasca in El. Este foarte adevarat ca Isus a fost ispitit tot timpul vieti Lui, dar dupa cum Adam a fost ispitit si biruit in gradina Eden, acela-si sarpe dar acum cu multa vechime se prezinta in gradina Ghetsimani sa opreasca omul care era in drumul Lui spre POMUL VIETII. Chiar daca Isus era un om ca oricare om in ce priveste trupul, totusi Satan era constient ca Isus reprezenta intreaga omenire, dupa cum Adam cel pamantesc reprezenta tot neamul omenesc, tot asa, si Isus reprezenta toata rasa umana, care acum prin trupul lui Isus se apropia de sfarsitul unei lungi si intunecate nopti, si inceputul unei binecuvantate si mult asteptate dimineti. Isus sub povoara grea a intregi omenirii marturiseste ucenicilor cand zice: SUFLETUL Meu este cuprins de o intristare de moarte. In gradina Eden vicleanul sarpe a ispitit-o pe Eva si nu pe Adam, aici in gradina Ghetsimani, vechiul sarpe se prezinta cu recolta veninului amar, recolta tuturor veacurilor, adica pacatul intregi omenirii. Toate pacatele, toata vina si rebeliunea tuturor oamenilor, acum apasa greu asupra SUFLETULUI lui Isus. Fiecare neascultare, fiecare vina, fiecare pacat al fiecarei fiinta omeneasca, acum sunt ca niste sageti care se adancesc tot mai adanc in sufletul si mintea Mielului lui Dumnezeu. Vocea sireata a vechiului sarpe se aude prin fiecare neascultare, prin fiecare gand murdar, prin fiecare pacat a intregului neam omenesc. Si toate acestea amare soapte cuprind sufletul si mintea lui Isus ca o mreaja care cu cat ai vrea sa te eliberezi din incurcatura ei, cu atat mai mult se infasoara in jurul tau, pana acolo unde scrie Sfantul evanghelist: A ajuns intr-un chin ca de moarte si a inceput sa Se roage si mai fierbinte, si sudoarea I se facuse ca niste picaturi mari de sange, care cadeau pe pamant. Cu cat miliardele de soapte se transformau in timp, in strigate si urlete insuportabile, cu atat mai mult, nevinovatul Miel, intarit de neconditionata dragoste Dumnezeiasca, cazut cu fata la pamant, privind dincolo de dealul Capatini, la bucuria care ia fost pusa inainte, se ruga tot mai fierbinte, ramanand tot timpul in ascultare de porunca si voia Tatalui Ceresc. Ah! Dragi cititori, Satan sa folosit de fiecare pacat al meu de fiecare pacat al tau, atunci in gradina Ghetsimani, si toate pacatele lumii au fost transformate in soapte si strigate stridente care tormentau mintea lui Isus. Iata ce zicea vicleanul sarpe prin pacatele lumii: Daca esti Fiul lui Dumnezeu, daca Dumnezeu este Tatal Tau, daca cu adevarat crezi ca te iubeste, spunei sa gaseasca o alta cale, spunei sa foloseasca intelepciunea Lui si sa gaseasca o metoda mai usoara. Spunei sa gaseasca un alt pahar, la El toate-s cu putinta. Roagal sati arate iubirea, CRUCEA este o nebunie, CRUCEA este un blestem, CRUCEA este pentru cei mai rai si mai pacatosi oameni, CRUCEA nu este semnul biruintei, CRUCEA nu este pentru tine daca esti Fiul lui Dumnezeu. Din partea mea, din partea ta stimate cititor, din partea omului vechi, din partea intregi lumi, sub povoara pacatelor noastre, Isus aproape ca este gata sa faca un singur pas in neascultare, se pare ca nu poate sa opreasca oceanul soaptelor, al strigatelor otravitoare, cazut cu fata in tarana, purtat de valul mortii, tormentat de toate strigatele de descurajare, in SUFLETUL Lui, EL zice: Tata, daca este cu putinta, departeaza de la Mine paharul acesta! Dar din partea Lui, din partea ascultari, din partea DUHULUI Lui, El nu ramane biruit, El invinge ispita, prin Duhul Sfant a lui Dumnezeu El priveste numai la Tatal si la bucuria de-a implini voia Tatalui. Peste toate soaptele vechiului balaur, deasupra tuturor strigatelor de descurajare, ca un fulger care strabate tot vazduhul, dintr-o data se aude vocea dulce si plina de iubire a Mielului de jertfa : Totusi faca-se nu voia Mea,ci a Ta. Voia Tatalui era CRUCEA. Voia Tatalui era in primul rand crucificarea omului vechi, oprirea pentru totdeauna a umblari omului in drumul neascultari. Oprirea complecta si pentru totdeauna a umblari omului in drumul neascultari sa facut prin umblarea lui Isus in drumul ascultari. Ascultarea deplina a lui Isus a acoperit, a indepartat, a oprit pentru totdeauna neascultarea omului pamantesc. Si aici in gradina Ghetsimani, sub povoara si presiunea puterii intunericului, Isus umbla in perfecta ascultare si continua sa implineasca numai voia Tatalui.

Daca primul om in gradina Eden a ascultat soapta femeii si a gustat din rodul pomului oprit, in gradina Ghetsimani al doilea si ultimul Om, nu mai asculta soapta inselatoare a femeii, a sufletului Sau care este chinuit cu un chin de moarte. Dupa cum omul este duh si are suflet, iar acestea doua mari puterii locuiesc intr-un singur trup, si unde sufletul este acela care poarta vina neascultarii. Dupa randuiala lui Dumnezeu sufletul reprezinta partea femenina a omului, iar duhul reprezinta partea masculina a omului. Asa dar duhul sau partea masculina reprezinta pe Hristos, iar sufletul sau partea femenina reprezinta samanta femeii, adica omenirea. Tot la fel si Isus , din partea Lui, adica din partea duhului, El nu asculta soapta sufletului,soapta femeii, soapta omenirii, soapta omului vechi inselat deja de amagitorul sarpe. In duhul Lui imbarbatat de dragostea lui Dumnezeu pentru intreaga omenire, El ramane biruitor, El ramane in ascultare, El implineste porunca si voia lui Dumnezeu. Ajuns la cruce Isus continua sa umble in ascultare, El stia ca de ascultarea Lui depinde soarta intregi omeniri. Ascultarea,suferinta si crucea lui Isus are foarte mica insemnatate daca omenirea nu a fost partasa la ele impreuna cu Isus. Momentul crucificari lui Isus este pe de o parte bucuria nedescrisa a cerului spiritual, iar pe de alta parte este surpriza intelepciuni si puterii lui Dumnezeu, prin desbracarea de puterea lor dintr-o data si pentru totdeauna a oricarei domnii, a oricarei stapanirii si a oricarei puterii. Potrivit Scripturilor Isus in timpul crucificari fizice, in duhul Lui a trait o bucurie ca bucuria unui om tanar, care fiind fiu de imparat a iubit o tanara fecioara. Dar care dupa mult timp, calatorind un lung drum, intalnind tot felul de pericole si impotriviri se gaseste aproape de casa unde locuieste ea. Nu departe el vede deja locuinta ei. Inima lui incepe sa pulseze tot mai repede, chiar daca este obosit, chiar daca este sleit fara de puterii, totusi in focul dragostei pentru iubita lui, el uita de toate si este inundat de marea bucurie a momentului in care in sfarsit va imbratisa prea aleasa lui iubita. Pentru aceasta bucurie care era inca inaintea Lui, El nu lupta cu sine insusi in timpul cand piroanele mortii penetrau mainile si picioarele Lui. Marea parte a imperiului Crestin considera crucificarea fizica a lui Isus locul cel mai important al suferintei lui Isus.Este foarte adevarat ca crucificarea fizica a lui Isus nu a fost lipsita de durere, dar suferinta adevarata a fost impotrivirea sau lupta Lui pana la sange impotriva pacatului. Prin ascultarea Lui de porunca si trimiterea Tatalui, prin faptul ca a consumat, a baut tot paharul cu bucurie, prin aducerea vieti Sale fara vina, fara de pacat pe altarul jertfei de ispasire inaintea lui Dumnezeu, prin toate acestea El a desbracat de puterea lor orice domnie, orice stapanire si orice putere. Daca in pustiu Isus a fost ispitit dar nu biruit timp de patruzeci de zile in multe feluri dar mai ales acolo unde diavolul siret sa prefacut inger de lumina, apropiinduse de Isus ca un prieten sincer si cu multa experienta cand ia zis:Stiu ca ai venit sa iai in stapanire tot pamantul, stiu ca Dumnezeu te-a imbracat cu mare putere si autoritate, stiu ca Dumnezeu te-a sfatuit sa urmezi drumul cruci. Dar uite ca sunt sincer cu tine si incerc sa te ajut, primeste sfatul meu intelept : lasa la o parte drumul lung si nesigur al cruci, Dumnezeu nu tine neaparat sa urmezi NUMAI drumul cruci. Tot ce vrea Dumnezeu este sa implinesti bine misiunea pentru care ai venit, foloseste intelepciunea, nu astepta ca Dumnezeu sa fie present in toate lucrurile tale. Stii ca la raul Iordan El te-a declarat Fiu matur, Ti-a declarat infierea, ti-a dreptul sa administrezi si sa lucrezi lucrarile Sale, daca esti acuma Fiul lui Dumnezeu matur si in pline drepturi dovedeste lui Dumnezeu ca te descurci foloseste puterea primita, foloseste momentul, nu rata ocazia. Dupa cum bine stii toate imparatiile omului Adamic mie mi-au fost date si eu le dau ori cui voiesc, nu-I nevoie sa mai astepti, drumul lung al cruci nu este neaparat singurul drum, daca te inchini inaintea mea de buna voie, fara cruce, fara suferinta, fara moarte, fara inviere si fara vremea lunga a imparatieii, INTR-O CLIPA toate imparatiile pamantului sunt ale tale, tu esti noul Imparat. Dragi cititori sa nu va inchipuiti ca Satan impreuna cu Isus au cheltuit 15 minute in aceasta conversatie undeva pe un munte foarte inalt. Acestea soapte acestea ganduri s-au nascut in mintea lui Isus aduse de Satan dar penetrate in mintea Lui prin fiecare pacat, prin fiecare vina, prin fiecare neascultare a omului pamantesc.Toate pacatele si nelegiuirea intregului neam omenesc sau transformat putin spus, intr-un ocean de soapte viclene si ganduri stresante care tormentau viata de zi cu zi si clipa cu clipa a nevinovatului Miel Dumnezeiesc. Iar El expresia dragostei lui Dumnezeu pentru bucuria care fusese pusa inaintea Lui a suferit, a rabdat si s-a impotrivit invingand fiecare soapta pacatoasa fiecare vina si neascultare stresanta, si toate acestea nu intr-o conversatie de 15 minute, ci toata viata Lui pana in clipa cand biruinta Sa asupra pacatului, asupra morti si asupra lui Satan sa auzit rasunand in toate locurile, in cele pamantesti si in cele ceresti, prin cuvintele nemuritoare care si acum rasuna : S-A ISPRAVIT, S-A TERMINATAleluia!

Iata unde a fost suferinta lui Isus. Ajuns in gradina Ghetsimani toate pacatele mele, a tale iubite cititor si a integi lumii sa-u transformat in miliarde de voci, soapte si ganduri stresante in mintea nevinovatului Miel, care produceau o povoara neimaginabila in fiinta omeneasca a Fiului lui Dumnezeu, cum declarase prin Duhul Sfant Isaia prorocul: Va vedea rodul muncii sufletului Lui si se va inviora. Prin cunostinta Lui, robul Meu cel neprihanit va pune pe multi oameni intr-o stare dupa voia lui Dumnezeu si va lua asupra Lui POVOARA NELEGIUIRILOR LOR. El a PURTAT PACATELE MULTORA si S-a rugat pentru cei vinovati. El suferintele noastre le-a PURTAT, si durerile noastre le-a LUAT ASUPRA LUI. El era STRAPUNS pentru pacatele noastre, ZDROBIT pentru faradelegile noastre. Isus prin suferinta, prin rabdare si prin impotrivirea Sa a biruit fiecare ispita, fiecare pacat, fiecare vina, fiecare nelegiuire venita asupra Lui prin fiecare fiinta omeneasca, prin fiecare barbat prin fiecare femeie, prin fiecare tanar, tanara, copil sau varsnic, IATA SUFERINTA LUI ISUS , iata cum a biruit El pacatul neascultarii. Asa sa intamplat si aici in gradina sub povoara si presiunea miliardelor de pacate care formand un cor strident si de nesuportat in miliarde de voci, au fortat mintea si sufletul lui Isus sa cada pe marginea gropi , da acolo pe margine de groapa, Isus cazut cu fata la pamant, a strigat dar nu cu vocea Lui :Tata indeparteaza crucea, indeparteaza paharul greu al luptei impotriva pacatului omenesc, gaseste o alta cale mai usoara si mai scurta, gaseste un alt pahar. Ah! Dar dragostea care nu poate fi invinsa sa dovedit puternica si indeajunsa cand pe neasteptate, de acolo din tarana pacatului din fundul mocirlei nelegiuirii, in prezenta tuturor oamenilor pacatosi, in prezenta lui Satan si a intregi sale ostiri religioase sa auzit un glas, un glas bland si duios,glasul singurului si ultimului Miel de jertfa : Tata nu lua in considerare glasul care sa auzit putin mai inainte, acela nu era glasul Meu, Tata voia ta vreau sa o implinesc! Acesta-I glasul Meu. Cata suferinta, cata rabdare si ce mare impotrivire, sub presiunea pacatului omenesc Isus se apleaca pana in tarana, El nu acepta soapta, El nu acepta vocea si nici veninul ametitor si plin de otrava mincinosului sarpe. EL nu se rasbuna, El nu explodeaza, El nu se cearta, El este Mielul vazut si prevestit de prorocul care zice:Cand a fost chinuit si asuprit, n-a deschis gura de loc,ca un miel pe carel duci la macelarie si ca o oaie muta inaintea celor ce o tund, n-a deschis gura. Isus ajuns pe dealul Capatani, atarnat pe cruce continua sa sufere cele mai mari suferinte. Daca tot drumul umblat de Isus, din ieslea Betleemului si pana pe dealul Capatani a fost o continua biruinta pentru Isus, aici si acum la capat de drum Satan aduna toate puterile intunericului, armata sa de elita, cei mai vechi si cu multa experienta, cele mai amagitoare duhuri, cele mai provocatoare si mai confuze personae o mare GLOATA, o CEATA de nelegiuiti prevestita de psalmistul vremilor trecute care zicea: O multime de tauri sunt imprejurul meu, niste tauri din Basan ma inconjoara. Isi deschid gura impotriva mea, ca un leu care sfasie si racneste. Am ajuns ca apa care se scurge, si toate oasele mi se despart, mi s-a facut inima ca ceara si se topeste inauntrul meu. Mi se usuca puterea ca lutul si mi se lipeste limba de cerul gurii, m-ai adus in tarana mortii. Caci niste caini ma inconjoara, o CEATA de nelegiuiti dau tarcoale imprejurul meu, mi-au strapuns mainile si picioarelePsalmul 22. Pe cand graia El inca, iata ca a venit o GLOATA. Si celce se cheama Iuda, unul din cei doisprezece, mergea in FRUNTEA LOR. Isus a zis apoi preotilor celor mai de seama, capeteniilor strajerilor Templului si batranilor, care venisera impotriva LuiAcesta este ceasul vostru si puterea intunericului. Luca 22: 47-53. Trecatori isi bateau joc de El dadeau din cap si ziceau:Tu, care strici Templul si-l zidesti la loc in trei zile, mantuieste-Te pe Tine insuti! Daca esti Tu Fiul lui Dumnezeu, COBOARA-TE de pe cruce! Preoti cei mai de seama, impreuna cu carturarii si batranii, isi bateau si ei joc de El si ziceau: Pe altii I-a mantuit iar pe Sine nu Se poate mantui! Daca este El Imparatul lui Israel, sa Se COBOARE acum de pe cruce, si vom crede in El! S-a increzut in Dumnezeu, sa-L scape acum Dumnezeu, dacaLiubeste. Caci a zis: Eu sunt Fiul lui Dumnezeu! Matei 27:39-44. Dragi cititori Sper sa nu fiu inteles gresit, dar Satan este un prieten al religiei. In multimea religioasa el se simte bine, in comertul religios mregile si cursele neadevarului sunt vandute in volum mare si la preturi gigantice. Este foarte interesanta Scriptura aratata mai sus care prezinta o GLOATA sau o CEATA de oameni care aveau in fruntea lor, adica erau condusi in misiunea lor de cel ce se cheama Iuda. Despre acest om, si ucenic ales de Isus este scris: Isus a raspuns: Acela caruia ii voi intinde bucatica si I-o voi da. Si a intins o bucatica si a dat-o lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul. Cum a fost data bucatica, A INTRAT SATANA IN IUDA. Isus I-a zis: Ce-ai sa faci, fa repede. Iuda, dupa ce a luat bucatica, a iesit afara in graba.Era noapte. Ioan 13:21-30. Deci nu este greu sa intelegem acum cine de fapt era in fruntea acestei CEATA de oameni. Apoi privind aceasta ceata vedem ca era formata din puterea de conducere a religiei lui Israel, adica: Preoti cei mai de seama, carturari si batrani lui

Israel. Iata ceata sau gloata lui Satan , iata puterea intunericului. Este adevarat ca Isus a suferit din partea intregi omeniri si pentru intreaga omenire. Aici in timpul crucificari lui Isus a fost prezenta intreaga omenire reprezentata prin Israel si prin Neamuri, cei taiati imprejur si cei ne taiati imprejur. Dar din cele doua clase a omenirii Satan si-a ales oameni calificati pentru aceasta misiune, oameni formati in facultatile si teologilile doctrinei lui Satan. Nu trebuie sa uitam Scriptura care ne spune ca moartea a venit prin om, si astfel toata samanta lui a fost afectata de puterea mortii. Deci tot campul de activitate a tuturor puterilor mortii este omul, deaceea dar prin oameni acestia, prin gloata aceasta reprezentantii lui Adam, reprezentanti iscusiti ai omului vechi, prin ei Satan se arunca cu ura si puterea veninului inselator acumulat dealungul tuturor veacurilor, si developat si inmultit in fiecare fiu al lui Adam, da se arunca asupra prazi acum ridicata la mijloc intre cer si pamant, asupra Celui fara arme pamantesti, asupra unui Miel nevinovat care nu are nici o putere de aparare in afara de nevinovatia si dragostea Sa. In jurul crucii lui Isus toti alearga ca nebuni, toti intoxicati de veninul lui Satan, prin ei si prin pacatul lumii intregi Satan incearca sa forteze rezistenta si rabdarea dragostei lui Isus, marind la culme nivelul suferintelor. Ah! Dragi mei lumea nu avea nevoie inca de un EROU, de mai multe fapte eroine. Lumea avea nevoie de un SALVATOR. Dar salvator nu este unul care face POSIBILA salvarea dar nu salveaza pe nimeni. Salvator se poate numi NUMAI omul care salveaza pe cineva. Faptul ca Isus era imbracat cu trupul intregi omenirii si mai erau doar cateva ore pana la rezultatul final, cineva castiga si cineva pierde. Daca Isus castiga atunci TOATA OMENIREA ESTE SALVATA din mana si puterea lui Satan, iar Satan trebuie sa se plece in tarana si sa se prezinte inaintea Suveranului Rege pentru o JUDECATA DREAPTA. Daca Satan castiga, atunci toata omenirea ramane mai departe in mana si sub puterea sa, pana Suveranul Rege va gasi si va pregati unul altul MIEL de jertfa, pana Tatal va naste unul altul Fiu. Satan si tronul domniei lui sunt in pericolul cel mai mare de cand sa intronat la iesirea omului din Eden. Daca pana aici Satan a tormentat mintea lui Isus cu tot felul de ispite si pacate fortandu-l sa renunte la CALEA CRUCII, acum si aici, odata ce a fost tintuit pe cruce, cautand prin restignirea Lui pe cruce sa-L slabeasca, sa-L umileasca, sa-l faca de rusine in fata intregului univers, sa-L convinga ca Dumnezeu L-a parasit, pentruca era scris : Blestemat de Dumnezeu este oricine este rastignit sau atarnat pe lemn. Dupa toate acestea si multe altele care poate nu le inteleg eu, si unele pe care nu-mi ajunge timpul sa le asez in aceasta scriere, Satan se prezinta in fata blandului Miel complesindu-L prin tot felul de soapte. Satan se foloseste si aici mai mult ca orcand de fiecare pacat nascut in om, de fiecare vina, de fiecare neascultare omeneasca, da stimate cititor pacatele mele, ale tale, ale noastre, ale intregului neam omenesc, toate fiind muiate bine in otrava vechiului sarpe, au fost cu viteza disperari lui Satan infipte in trupul si mintea lui Isus. Iata doar unele soapte folosite de Satan impotriva lui Isus. Iata Gloata, iata pe mai mari nostri,iata armata de elita a lui Satan, iatai adunati in jurul cruci lui Isus, iata ce spun ei: Daca Tu ai salvat pe alti, daca cu adevarat esti Salvatorul dovedeste, salveazate din starea de crucificare, foloseste puterea si autoritatea primita , daca cu adevarat esti Fiul lui Dumnezeu. Cum vei salva Tu omenirea daca nu Te poti salva din starea aceasta pe Tine insuti. Stii ceva : Noi suntem reprezentanti omenirii daca noi credem in Tine toata omenirea va crede in Tine, ia seama la soapta si sfatul nostru intelept. Este pentru ultima data cand noi suntem voitori pentru un compromis, si acesta mai mult in favoarea Ta. Daca nici si acum nu folosesti clipa, momentul, ocazia, cand o alta data vei mai avea ocazia aceasta? Dupa moarte? Dovedeste lumii ca Tu esti Fiul lui Dumnezeu, fii intelept macar pentru ultima data, COBOARA JOS DE PE CRUCE, si noi toti vom crede in tine. Daca pana aici, Satan la ispitit sa nu mearga pe drumul crucii, acum si aici unde Isus este rastignit pe cruce, Satan il ispiteste, I-L tormenteaza cu gandul ca poate evita moartea, ca nu e nevoie sa moara ca sa salveze lumea, si la urma urmei cine va crede in El dupa moarte? Dar daca moartea ESTE ETERNA? Dar daca nimeni nu mai inviaza? Dar daca nimeni nu se mai intoarce la viata din locuinta mortii? Oricum drumul morti este lung si nu prezinta nici o garantie. Nu este mai potrivita ocazie ca aceasta, acum si in fata tuturor dovedeste tuturora ca esti cu adevarat Hristosul, Fiul matur a lui Dumnezeu, coboara de pe cruce, introneazate in tronul tatalui Tau David. Noi te ajutam , noi te incoronam, oricum de noi depinde totul si toti, noi suntem mai mari omenirii, fii intelept acestai ceasul Tau. Cum o sa fie daca peste cateva clipe omenirea in spatele tau va onora incoronarea Ta zicand: Traiasca Imparatul, traiasca vesnic Imparatul nostru fiul lui David? Taina CRUCII este foarte mare.Isus Mielul lui Dumnezeu, nu S-a aparat, nu S-a razbunat, un miel nu are cu ce sa se apere nu are cu ce sa se razbune. Imbracat in blandetea, mila si indurarea lui Dumnezeu, privind prin prisma dragostei divine spre bucuria care-I fusese pusa inainte, El invinge, El anuleaza, El biruieste orice pacat, orice neascultare a intregi omenirii, care vine peste fiinta lui si pe dinlauntru si pe dinafara, ca un uragan neamblanzit in cea mai mare lupta, in cea mai crancena batalie din istoria

omenirii. Iata suferinta Omului Isus, iata ce inseamna in scurte cuvinte crucea lui Isus. Iata cum si cand au fost desbracate de puterea lor asupra omului, domniile, stapaniriile si puterile. Iata cum si cand a fost ridicat si anulat pentru totdeauna pacatul omenirii, puterea morti si stapanirea lui Satan. Iata de ce salvarea este gasita NUMAI IN ASCULTAREA SI JERTFA LUI ISUS FARA FAPTELE OMULUI. Iata de ce Scriptura declara maretia si indeajunsa jertfa a lui Hristos fara cele 10 porunci, fara nici una din poruncile si randuielile Legi, pentruca toata Legea venita prin Moise a fost implinita in ascultarea si jertfirea trupului lui Isus. Iata o mica parte din taina si insemnatatea cruci lui Isus:Intr-un singur trup, in, trupul lui Isus se intalnesc doua randuieli, doi oameni, neascultarea si ascultarea, moartea si viata, Satan si Hristos. Si acestea sa-u intamplat si nu se pot tagadui, chiar atunci pe crucea lui Isus. Rastignirea trupului lui Isus este din partea omenirii, RASTIGNIREA OMULUI VECHI, si desbracarea de puterea lui. Rastignirea din partea lui Isus este aducerea trupului Lui pe altar inaintea lui Dumnezeu, ca o jertfa pentru pacatul omenirii intregi, o jertfa de ispasire de un bun miros inaintea lui Dumnezeu. Jertfirea Lui cuprindea umblarea Sa in ascultare impotriva si sub presiunea nemiloasa a soaptei neascultari, cuprindea bucuria nemarginita cu care a indurat toate suferintele pana la sfarsit. Crucificarea lui Isus sa transformat intr-o biruinta indoita, adica dubla. Dupa toata lupta depusa impotriva lui Isus aici pe dealul Golgota, Isus ramane neclintit in drumul ascultarii continuand sa mearga mai departe spre finalul misiuni Sale, locul cel mai neplacut, Locuinta Mortilor. Fiecare putere, fiecare forta, fiecare stapanire in frunte cu printul lumii vechi se arunca asupra lui Isus dar inca nimic nu se intampla. Isus este cuprins de o rezistenta ne mai intalnita, cu fiecare clipa care se trece, se pare ca Isus este cuprins de o tacere care va aduce un raspuns favorabil pentru Satan si GLOATA sa. In cele din urma se vede ca Isus incepe sa gandeasca si la persoana Sa cand striga Mi-e sete! Dar in toata framantarea Golgotei si a intregului univers Isus scoate un strigat, un strigat care a fost pastrat si de mult asteptat in inima iubitoare a Tatalui Ceresc. Dar pentru cei din ceasul intunericului a fost strigatul Biruintei lui Isus. La strigatul lui Isus sa cutremurat pamantul, mormintele si-au aruncat legaturile, morti au inceput sa se miste treziti din somnul mortii, perdeau din Locul Preasfant a Templului sa despicat in doua incepand de sus in jos si Usa Locuintei lui Dumnezeu sa deschis sa primeasca musafiri. Isus a strigat S-A TERMINAT, VECHIUL ASEZAMANT A LUAT SFARSIT, OMUL VECHI NU MAI TRAIESTE A MURIT. Isus a plecat capul obosit pe perna bucuriei care o vazuse inainte de intemeierea lumii si S-a despartit de partea trupului care era omul vechi, omul pacatului. In fata acestor intamplari petrecute sub ochi lui, Satan traieste momente care il depasesc, momente care nu le poate intelege, privind in jur el vede pacatul si vina neascultari cazute cu fata la pamant, ametite de glasul Mielului lui Dumnezeu. Privind la cruce Satan inebuneste, pe plan orizontal Neamurile, soldati Romani se imbratiseaza cu poporul cel mai diferit, cu poporul Evreu, da eii dau mana de pace si pornesc impreuna ca un singur om pe partea verticala, pe drumul proaspat deschis, prin trupul lui Isus spre PARADISUL lui Dumnezeu. Satan inebunit se arunca asupra vechiului PACAT si aruncand veninul urei sale asupra lui il intreaba furios: Unde este nemiloasa moarte ? Nemiloasa moarte sopteste nedumerit vechiul pacat este plecata sa mai puna inca o incuietoare pe necunoscutul taram al Locuintei Mortilor, vazand ca omul vechi, omul vinovat a murit, ea nu mai are peste cine altul sa stapaneasca pentru ca omul Isus nu are nici o vina, in El nu este nici un pacat. Satan ramas singur in fata crucii lui Isus, in mintea lui rasfoieste Vechea Carte, Vechiul Legamant, cautand sa vada daca Dumnezeu in sfintenia si dreptatea Sa, va garanta viata unei lumi nelegiuite si moarta in pacat. Peste tot imperul lumii vinovate se aseaza o tacere de mormant, parca toata creatiune e intr-o asteptare, pare ca geme ca o femeie in durerile nasterii ceva trebuie sa se intample, ceva care incepe sa miste nu numai pamantul dar chiar intregul univers, ba chear mai mult tot cerul asteapta Verdictul, asteapta hotararea, raspunsul Suveranului Rege. Satan parasind locul Golgotei se indreapta spre muntele inalt spre locul lui, spre locul unde era asezat tronul stapanirii si domniei lui. Nu trece prea mult timp pana unde balaurul si vechiul sarpe vede ca tronul si aranjamentul stapanirii lui este in deplina demolare, iar pe muntele acesta inalt in locul tronului sau chiar acum, inaintea ochilor lui se inalta in strigate de biruinta CRUCEA LUI ISUS. Satan racneste ca un leu priveste in jur si vede ca pe toti munti inalti se intampla acelasi lucru, totul este in demolare pe toate varfurile inalte se ridica prin puteri inca nemai intalnite in strigate de bucurie mareata jertfa a Calvarului: Crucea lui Isus. Un strigat insa brazdeaza intreg universul care zice: Balaurul cel mare, sarpele cel vechi, numit Diavolul si Satana, acela care inseala intreaga lume, a fost aruncat pe pamant, si impreuna cu el au fost aruncati si ingerii lui, si locul lor nu li s-a mai gasit in cer. Si acesta glas tare venit din cer zicea: ACUM a venit mantuirea, puterea si imparatia Dumnezeului nostru, si STAPANIREA HRISTOSULUI LUI, pentru ca parasul fratilor nostri, care zi si noapte ii para inaintea Dumnezeului nostru, A FOST aruncat jos Apocalipsa12:7-12. In fata crucii lui Isus, in fata dragostei lui Dumnezeu, in fata suferintelor, in fata biruintei lui Isus, ce oare trebuie sa faca un om

ca sa primeasca mantuirea? Sa-si planga pacatele? Oh nu! Ce pacate? Acelea care le-a purtat si le-a biruit Isus ? Sa tina cele 10 porunci? Toate poruncile Legi au fost implinite in ascultarea lui Isus. Sa omoare omul vechi? Pai cum sa-l omoare din moment ce l-a omorat Isus????? Tot ce trebuie sa faca un om, ca sa primeasca mantuirea este sa AUDA VESTEA BUNA apoi SA CREADA tot ce a facut Isus pentru el si sa se arunce in bratele Sale cu mii si mii de multumirii. Cat despre partea si puterea invierii lui Isus si a tuturor oamenilor fiecare la randul cetei lui, prin harul si voia lui Dumnezeu vom continua sub titlul Planul Veacurilor in scrierile viitoare. Pentru mai multe informatii despre Planul Veacurilor si alte scrierii in Limba Romana si in Limba Engleza va rog vizitati http:// www.kingdomplan.net . Cu multa stima si respect David Ilea

7. Usi deschise la nviere

Ui deschise la nviere INTRO PATELE este unul din cele mai importante evenimente cretine. n aceast zi, mulimile de oameni se transform n fluvii care curg spre biserici, umplndu-le pn la refuz. Oameni care tot timpul anului n-au nici un Dumnezeu dintr-o dat i aduc aminte c exist un Dumnezeu, c Fiul Su este Isus Hristos i se duc s-I cinsteasc amintirea. Poate c te ntrebi de ce este att de special Patele. Auzim despre experiene ale unor oameni care au suferit mori clinice, oameni care au fost declarai mori dar apoi au revenit la via. Auzim despre oameni care au prsit trupurile pe cnd se aflau pe masa de operaie dar apoi sau ntors napoi dintre cei mori. n Biblie citim despre mai multe nvieri. Biblia menioneaz alte apte persoane care au nviat, ba chiar despre un grup mare de oameni care au nviat la moartea lui Isus. Unii au fost mori chiar cteva zile. Citim astfel despre: - Fiul vduvei din Sarepta Sidonului 1 mp. 17:17-22 (Ilie) - Fiul femeii sunamite 2 mp. 4:32-35 (Elisei) - Un om necunoscut 2 mp. 13:20-21 (omul ngropat s-a atins de oasele lui Elisei) - Fata lui Iair Matei 9:23-25 - Lazr, prietenul lui Isus Ioan 11 - Dorca (Tabita), din Iope (Petru) Fapte 9:36-40 - Ceata de sfini Matei 27:53 Prin ce se deosebete nvierea lui Isus de aceste nvieri?

1. a. b. c.

nvierea lui Isus a avut loc fr intervenia unei persoane din exterior. Nu a fost nici un proroc s se roage pentru El. Nu a fost nici o intervenie uman. Isus a fost mort, ngropat i lsat n mormnt.

Dar a treia zi, Cel care a zis: Ioan 10:17 Tatl M iubete, pentru c mi dau viaa, ca iari s-o iau. Nimeni nu Mi-o ia cu sila, ci o dau Eu de la Mine. Am putere s-o dau, i am putere s-o iau iari A NVIAT!!! 2. a) Isus a vorbit despre nvierea Lui nainte de a muri Ioan 2:19 Drept rspuns, Isus le-a zis: Stricai Templul acesta, i n trei zile l voi ridica.

b) Marcu 8:31 Atunci a nceput s-i nvee c Fiul omului trebuie s ptimeasc mult, s fie tgduit de btrni, de preoii cei mai de seam i de crturari, s fie omort, i dup trei zile s nvieze. 3. a) b) c) 4. a) b) Hristos cel nviat nu a mai murit niciodat Biblia spune c Isus a mai stat cu ucenicii si 40 de zile, apoi s-a nlat la cer. Acolo pregtete un loc pentru noi Ioan 14:1-3 Mijlocete pentru noi, ca Mare Preot Evrei 8:1 Isus a nviat ntr-un trup schimbat A mncat cu ucenicii Avea semnele cuielor n mini i picioare

c) Totui ni se spune c pe cnd uile locului unde erau adunai ucenicii erau ncuiate, de frica Iudeilor, a venit Isus, a stat n mijlocul lor, i le-a zis: Pace vou! Ioan 20:19 d) Apoi ni se spune c putea apare i dispare Atunci li s-au deschis ochii, i L-au cunoscut; dar El S-a fcut nevzut dinaintea lor. - Luca 24:31

nvierea lui Isus este unic. Este un eveniment cu un impact enorm. Este piatra din Capul unghiului pentru credina cretin. Cu alte cuvinte cei care nu cred ntr-o nviere literal i n trup nu sunt de fapt cretini. n pasajele care ne descriu nvierea lui Isus, nise spune c o piatr mare i grea a fost pus la gura mormntului lui Isus. n dimineaa aceea s-a ntmplat un lucru extraordinar: pmntul sa cutremurat i un nger al Domnului s-a cobort din cer. nfiarea lui era ca fulgerul iar mbrcmintea alb ca zpada. Strjerii au amuit i au paralizat. ngerul a dat piatra la o parte, s-a aezat pe ea i a zis femeilor: Isus, care a fost rstignit, nu este aici! A NVIAT! Eu nu cred c ngerul a dat piatra la o parte ca s poat iei Isus, ci mai degrab pentru a le permite accesul oamenilor s vad i s se conving c mormntul este gol. n aceast diminea a vrea s privim mpreun la UILE CARE S-AU DESCHIS N DIMINEAA NVIERII. A vrea s vedem mpreun care este diferena pe care o face Patele pentru cei care cred n Hristosul nviat.

I.

UA PRIN CARE SCPM DE TRECUTUL NOSTRU.

A. Dac cineva i-ar spune c astzi poi alege cinci evenimente din viaa ta i vor fi terse? Problema mea ar fi s m limitez doar la cinci!...

B. C.

Romani 4:23-25 Isus a murit din cauza pcatelor noastre A nviat pentru c am fost socotii neprihnii Socotit neprihnit nseamn c suntem nevinovai.

- Ca i cum un tribunal ne declar nevinovai i ne achit - Niciodat nu mai poi fi condamnat pentru trecutul tu. D. Pavel nu spune c suntem justificai datorit MORII lui Isus

- Moartea lui Isus reprezint preul pltit - nvierea Lui arat c nu mai avem nici o datorie de pltit pentru cei ce cred n cel ce a nviat din mori! E. Cu alte cuvinte, atunci cnd ne punem credina n Mntuitorul nviat, avem garania c atunci cnd vom merge n cer i Dumnezeu va deschide Carte n dreptul nostru va fi scris ACHITAT PLTIT JUSTIFICAT Toate faptele rele vor fi iertate! Toate gndurile murdare vor fi terse! Indiferena noastr fa de El va fi iertat! Patimile care ne-au condus iertate!

F. Toate nregistrrile din Cartea lui Dumnezeu vor fi terse pentru c deja au fost pltite de Isus. G. Este adevrat c dup momentul n care credem n Hristosul nviat, mai avem de rezolvat efectele deciziilor noastre din trecut. - Poate mai sunt lucruri care trebuie mrturisite. - Poate c oamenii nu vor uita niciodat i te vor arta cu degetul. H. I. n cer nimeni nu-i va mai aduce aminte de trecutul tu. Gndete-te: toate lucrurile iertate!!! Exist condiii pentru ca s fii iertat:

- amintete-i c Isus a murit pentru tine I A NVIAT. - CREDE c jertf Lui este suficient - Pred-i viaa n mna Lui!

Dac pn astzi nu ai fcut lucrul acesta i dau posibilitatea s o faci. Patele nu este numai o reuniune de familie, ci este O VIA NOU! Tu poi scpa de trecutul tu chiar astzi!

II.

UA spre VIAA VENIC

A. Nu numai c scpm de trecutul nostru, dar ni se deschide ua pentru viaa de dincolo de mormnt. - Ioan 11:25-26 Isus i-a zis: Eu Sunt nvierea i viaa. Cine crede n Mine, chiar dac ar fi murit, va tri. i oricine triete, i crede n Mine, nu va muri niciodat. Crezi lucrul acesta? - nvierea lui Isus rspunde la cea mai grea ntrebare a omenirii: Exist via dup moarte? B. nvierea lui Isus este un eveniment care schimb coordonatele vieii.

- Muli spun: S-a mai ntors cineva din mormnt s ne spun dac este via dup moarte sau nu?! - Bogatul din Luca 16 credea c n asemenea condiii oamenii vor crede, dar nu este aa! - n Africa, pe cnd predica Rainhard Bonke, un om mort de trei zile a nviat din mori! NIMENI NU CREDE C ESTE ADEVRAT!!! C. 1. a) b) c) nvierea lui Isus produce transformri: Modul n care privim la moartea noastr. tim c vom muri odat. Pentru unii, gndul c vor muri este groaznic; este ca i cum ceasul bate i vine NIMIC. Pentru cei ce-i pun ndejdea n Isus, sunt valabile cuvintele lui Pavel:

Filipeni 1:21 Cci pentru mine a tri este Hristos i a muri este un ctig. Romani 14:8-9 Cci dac trim, pentru Domnul trim; i dac murim, pentru Domnul murim. Deci, fie c trim, fie c murim, noi Suntem ai Domnului. Cci Hristos pentru aceasta a murit i a nviat ca s aib stpnire i peste cei mori i peste cei vii. 2. a) b) c) Modul n care privim la moartea celor dragi. Nu exist un alt loc n care simi singurtatea mai bine dect pe marginea mormntului. Pavel ne spune c nu trebuie s ne ntristm ca ceilali, care nu au ndejde! 1 Tes. 4:13 Pentru credincioi, sicriul i mormntul nu sunt sfritul. Cretinii nu spun ADIO ci LA REVEDERE!

III. Ua spre o via din belug. A. Domnul Isus a spus c a venit ca oile Lui s aib nu o via din srcie ci din belug Ioan 10:10b B. Isus le-a spus ucenicilor:

Ioan 16:7 Totui, v spun adevrul: V este de folos s M duc; cci, dac nu M duc Eu, Mngietorul nu va veni la voi; dar dac M duc, vi-L voi trimite.

C.

nvierea deschide ua spre PUTERE i SCOP.

PUTERE Duhul Sfnt d putere. 1. 2. Puterea vine de la Duhul Sfnt al lui Dumnezeu. Duhul Sfnt ne cluzete n tot adevrul.

n pustiu mai triesc i acum aproape 2000 de beduini. Prin pustiu nu poi s-i stabileti reprere, cci bate vntul i unde a fost un munte de nisip, mine este neted. Singura lor speran i mod de a se orienta este colivia cu porumbei. Cnd dau drumul la un porumbel, acesta zboar i NTOTDEAUNA se ntoarce de unde s-a pornit. tiind locul de plecare, oamenii tiu ncotro s mearg. Avem i noi un porumbel. Este venit de la Tatl, i ne arat direcia!

Nu ne prsete ci ne mngie, ne terge lacrima, ne ajut, ne ntrete, ne ridic, ne d speran, pune n noi o cntare de bucurie i laud, chiar dac e miezul nopii!

SCOP Duhul Sfnt ne schimb perspectiva 1. 2. S-a deschis o u i vedem mai clar. Trim acum ca s mai trim din nou.

3. tim acum c nu mai conteaz aplauzele celor din jur, ci cuvintele lui Dumnezeu i facem totul ce putem pentru a auzi din gura lui cuvintele: Bine rob bun! Intr i motenete mpria tatlui!

CONCLUZIE 1. 2. 3. Mai este o u care trebuie deschis - UA INIMII Apoc. 3:20. Nimeni nu poate beneficia de uile nvierii dac nu deschide UA INIMII. Patele acesta poate face diferena n viaa ta!

8. Insemnatatea Morti si Invierii lui Isus

Insemnatatea Morti si Invieri lui Isus

Moartea lui Isus nu a fost nicidecum o hotarare a lui Dumnezeu de dupa caderea in neascultare a lui Adam ca fiind o alta alternativa (planul B)dupa ce planul A a fost anulat prin caderea lui Adam in neascultare.Moartea lui Isus a fost asezata de Dumnezeu in planul veacurilor inca inainte de inceputul zidirii unde zice Scriptura :Caci stiti ca nu cu lucruri pieritoare ,cu argint sau cu aur ,ati fost rascumparati din felul desert de vetuire pe care-l mosteniserati de la parintii vostri,ci cu sangele scump al lui Hristos ,Mielul fara cusur si fara prihana .El a fost cunoscut mai INAINTE DE INTEMEIEREA LUMII si a fost aratat la sfarsitul vremurilor pentru voi 1Petru 1:19,20.Moartea lui Isus a fost o

hotarare cuprinsa in planul maret care nu putea fi schimbata ,anulata .Iata ce gasim scris in Geneza 3:21 Domnul Dumnezeu a facut lui Adam si nevestei lui haine de piele si I-a imbracat cu ele .Hainele de piele a fost hotararea lui Dumnezeu si nu a lui Adam .Hainele de piele erau un simbol unde Dumnezeu prin Isus Hristos Mielul junghiat va imbraca goliciunea lui Adam cu haina mantuirii Iata Mielul lui Dumnezeu care ridica pacatul lumii! Ioan 1:29. Moartea lui Isus nu a fost considerata de Dumnezeu ca o alternativa ,in cazul in care . Daca o sa fie nevoie . Daca nu o sa fie alta sansa ,alta cale .Dumnezeu nu poate fi asemanat cu omul muritor ,Dumnezeu nu poate fi afectat de nimeni si de nimic in lucrarile Sale ,numai de Sine Insusi ,deaceea Luca declara :Pe Omul acesta ,dat in mainile voastre ,dupa SFATUL HOTARAT SI DUPA STIINTA MAI DINAINTE a lui Dumnezeu,voi l-ati rastignit si L-ati omorat prin mana celor faradelege Fapte 2:23.Moartea lui Isus a fost declarata dealungul tuturor veacurilor ca o binecuvantare pentru neamul omenesc.Moartea lui Isus este o usa deschisa unde se poate vedea slava preafericitului Dumnezeu .Ei cercetau sa vada ce vreme si ce imprejurari avea in vedere Duhul lui Hristos,care era in ei ,cand vestea mai dinainte patimile lui Hristos si SLAVA de care aveau sa fie urmate. 1Petru 1:11.Moartea lui Isus este unitatea de masura a dragostei lui Dumnezeu pentru lumea omeneasca :Fiind ca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea Ioan 3:16.Deci moartea lui Isus trebuie ca are o mare valoare ,mai ales pentru faptul ca in ea se manifesta puterea dragostei lui Dumnezeu .Proroci au considerat-o extrem de importanta deaceea au facut din mantuirea aceasta tinta cercetarilor si cautarii lor staruitoare 1 Petru 1:10.

Moartea lui Isus este cu adevarat o taina a lui Dumnezeu si numai prin Duhul Adevarului putem intelege valoarea tainelor ascunse in aceasta lucrare a lui Dumnezeu.Nu fara insemnatate sunt cuvintele Scripturi unde zice:De aceea,cand intra in lume ,El zice :Tu n-ai voit nici jertfa,nici prinos,ci Mi-ai pregatit un trup.Atunci am zis:Iata-ma vin sa fac voia Ta Dumnezeule .Prin aceasta voie am fost sfintiti noi ,si anume prin jertfirea trupului lui Isus Hristos ,o data pentru totdeauna Evrei 10:5-10.Voia lui Dumnezeu cu privire la venirea lui Hristos in lumea pacatului si a morti era pregatirea unui trup omenesc.Un trup omenesc supus pacatului si morti.Dumnezeu a PREGATIT acest trup .Cred ca pregatirea acestui trup a fost facuta potrivit cu voia, planul si intelepciunea lui Dumnezeu .Mentionez ca omul pamantesc prin cele 5 caracteristici pamantesti nu poate sa vada,sa auda ,sa judece si sa inteleaga indeajuns voia ,planul si intelepciunea lui Dumnezeu desfasurate in lucrarile Sale . Fie dar ca bunatatea Tatalui Ceresc sa ne calauzeasca prin Duhul, care sa ne lumineze si in aceasta lucrare a lui Dumnezeu referitoare la trupul si moartea lui Isus .Sa luam in considerare cateva scripturi care vorbesc destul de puternic despre PREGATIREA trupului lui Isus .Si Cuvantul S-a facut trup si a locuit printre noi ,plin de har si de adevar Ioan1:14. Cuvantul S-a imbracat(dupa ce S-a desbracat mai intai )cu trupul omenesc pregatit de Dumnezeu locuind printre noi oameni si devenind unul din noi ,potrivit Scripturi care zice :El ,(Cuvantul)macar ca avea chipul lui Dumnezeu,totusi n-a crezut ca un lucru de apucat sa fie deopotriva cu Dumnezeu,ci S-a desbracat pe Sine insusi (de chipul lui Dumnezeu)si a luat (S-a imbracat cu)un chip de rob,facandu-Se asemenea oamenilor . La infatisare a fost gasit ca un om ,S-a smerit si S-a facut ascultator pana la moarte,si inca moarte de cruce Filipeni 2:6-8.Deasemenea in alta parte :Astfel dar ,deoarece copiii sunt partasi sangelui si carnii,tot asa si El insusi a fost deopotriva partas la ele ,pentru ca prin moarte,sa nimiceasca pe cel ce are puterea mortii,adica pe diavolul,si sa izbaveasca pe toti aceia care ,prin frica mortii,erau supusi robiei toata viata lor.Caci negresit ,nu in ajutorul ingerilor vine El,ci in ajutorul semintiei lui Avraam.Prin urmare ,a trebuit sa Se asemene fratilor Sai in toate lucrurile ,ca sa poata fi ,in ce priveste legaturile cu Dumnezeu ,un Mare Preot milos si vrednic de incredere ,ca sa faca ispasire pentru pacatele norodului .Si prin faptul ca El insusi a fost ispitit in ceea ce a suferit,poate sa vina in ajutorul celor ce sunt ispititi Evrei 2:14-18.Prorocul Isaia declara acest mare adevar cand zice :El a crescut inaintea Lui ca o odrasla slaba ,ca un Lastar care IESE DINTR_UN PAMANT USCAT .N-avea nici frumusete,nici stralucire ca sa ne atraga privirile ,si infatisarea Lui n-avea nimic care sa ne placa .Dispretuit si parasit de oameni,Om al durerii si obisnuit cu suferinta ,era asa de dispretuit ca iti intorceai fata de la El ,si noi nu L-am bagat in seama .Totusi ,El suferintele noastre le-a purtat ,si durerile noastre le-a luat asupra Lui ,si noi am crezut ca este pedepsit ,lovit de Dumnezeu si smerit .Dar El era strapuns pentru pacatele noastre ,zdrobit pentru faradelegile noastre.Pedeapsa ,care ne da pacea ,a cazut peste El ,si prin ranile Lui suntem tamaduiti ..Isaia 53:2-12.

Trupul pregatit de Dumnezeu trebuia sa se asemene cu trupul omului Adamic cazut in pacat si moarte .Dumnezeu a osandit pacatul in firea pamanteasca ,trimitand ,din pricina pacatului ,pe insusi Fiul Sau intr-o fire asemanatoare cu a pacatului .Da aceasta a fost voia lui Dumnezeu ,ca in acest trup sa fie inclus tot neamul omenesc ,toata rasa Adamica cazuta in pacat si-n moarte . Dumnezeu a judecat pacatul in firea ,natura pamanteasca ,adica in trupul lui Isus care era defapt de o fire,de o natura asemanatoare cu a pacatului .Pe Cel ce n-a cunoscut nici un pacat ,El L-a facut pacat pentru noi ,ca noi sa fim neprihanirea lui Dumnezeu in El.Potrivit acestor afirmatii si multe altele care nu sunt amintite aici prin lumina Duhului vedem ca Dumnezeu in planul voiei Sale a hotarat ca trupul pregatit pentru Isus sa fie supus pacatului si mortii.Asa dar cat priveste trupul Isus putea sa pacatuiasca ca oricare om pamantesc ,ca oricare fiu al lui Adam .Totu si iata ce se spune despre Isus referitor la trupul Sau :El n-a facut pacat si in gura Lui nu s-a gasit viclesug .Isus spre deosebire de Adam a implinit porunca Tatalui ,El a umblat in ascultare ,cu toate ca putea sa aleaga calea neascultarii.Isus a prezentat in final trupul Sau inaintea lui Dumnezeu drep jertfa sfanta si curata de un bun miros inaintea lui Dumnezeu .Trupul lui Isus a fost o jertfa sfanta pentruca El a inchinat ,a supus ,a daruit intreg trupul lui Dumnezeu din dragoste .Trupul lui Isus a fost o jertfa curata inaintea lui Dumnezeu pentruca prin Duhul Sfant Isus a biruit chear toate ambitiile ,toate dorintele ieului sau ,toate gandurile au fost aduse roabe ascultari de Dumnezeu Tatal,asa cum gasim scris despre El :nu voia mea ,ci in toate facase voia Ta ,astfel trupul Sau a fost o jertfa curata . Trupul lui Isus a fost o jertfa desavarsita ,sau complecta ,inaintea lui Dumnezeu pentruca nu a mai ramas nimic in natura Sa pamanteasca sa nu fie biruit ,inchinat si daruit din dragoste inaintea lui Dumnezeu Tatal Sau.Cu privire la El sa implinit ceia ce era profetit ,ca adica El trebuia sa fie Mielul fara cusur si fara prihana .Isus in trupul Sau a invatat sa asculte prin lucrurile pe care le-a suferit ,El a suferit o impotrivire fata de sine si fata de pacat pana la moarte ,adica pana cand a biruit ,pentruca si El a fost ispitit in toate lucrurile ca si noi ,dar fara pacat .Isus prin Duhul a prezentat inaintea Tatalui un trup omenesc complect jertfit ,complect injunghiat unde orice dorinta ,orice parere,orice gand ,orice ambitie ,orice voce ,orice soapta ,orice impotrivire ,orice iubire de sine toate roadele naturi pamantesti au fost complect omorate si inlaturate .Dumnezeu a aceptat cu bucurie aceasta jertfa si prin ascultarea lui Isus multimea omeneasca este considerata in stare de neprihanire dupa cum declara apostolul Pavel :Caci ,dupa cum prin neascultarea unui singur om ,cei multi (multimea omeneasca) au fost facuti pacatosi ,tot asa ,prin ascultarea unui singur Om ,cei multi (multimea omeneasca)vor fi facuti neprihaniti Romani 5:19.In acest trup al lui Isus a fost asezata vina si pacatul neascultari al intregi lumi .Trebuie mentionat faptul caci Isus prin trupul pregatit de Dumnezeu reprezinta ,si este inclus tot neamul omenesc ,asa dar ce sa intamplat lui Isus sa intamplat la toti oameni ,oriunde a ajun s Isus au ajuns toti oameni . Dumnezeu a asezat vina si pacatul omenirii in trupul lui Isus ,ca prin ascultarea lui Isus trupul pacatului sa fie restignit ,si astfel desbracat de puterea lui ,ca omenirea sa nu mai fie roaba pacatului si-a mortii

.Odata ce Isus a ajuns pe muntele Golgota intreaga omenirea a ajuns pe muntele Golgota .Cand trupul lui Isus a fost rastignit pe cruce intreaga omenirea a fost rastignita impreuna cu El .Stim bine ca omul nostru cel vechi a fost rastignit impreuna cu El ,pentru ca trupul pacatului sa fie desbracat de puterea lui,in asa fel ca sa nu mai fim robi ai pacatului.Am fost rastignit impreuna cu Hristos si traiesc.dar nu mai traiesc eu ,ci Hristos traieste in mine.Neamul omenesc nu numai ca a fost rastignit impreuna cu Isus dar cand Isus a murit ,intreaga omenirea ,toti oameni au murit impreuna cu Isus .Caci dragostea lui Hristos ne strange (adica ne pune impreuna ,ne strange ,ne aduna impreuna in unul singur ,in Isus ) fiindca socotim ca,daca Unul singur a murit pentru toti ,toti deci au murit .Motivul pentru care a murit El pentru toti este pentru ca odata ce Isus a murit pentu ei ,ei sa nu mai traiasca in continuare cum traiau mai inainte ,adica sa traiasca pentu ei insisi ,pentru natura pamanteasca ,ci acum dupa ce au murit impreuna cu Isus sa traiasca pentru Cel ce a murit si a inviat pentru ei ,adica sa traiasca o viata noua ,viata adusa prin invierea lui Isus. El a purtat pacatele noastre in trupul Sau ,pe lemn,pentru ca noi,fiind morti fata de pacate ,sa traim pentru neprihanire ,prin ranile Lui ati fost vindecati .Este important sa mentionez ca Scriptura dovedeste cu tarie moartea omului vechi, moartea lui Adam cazut in neascultare.Apostolul Pavel declara acest mare adevar unde zice :Tot astfel fratii mei ,prin trupul lui Hristos ,si voi ati murit in ce priveste Legea ,ca sa fiti ai altuia ,adica ai Celui ce a inviat din morti ,si aceasta ca sa aduceti rod pentru Dumnezeu Romani 7:4.Acum daca am murit impreuna cu Hristos ,credem ca vom si trai impreuna cu El .Rastignirea trupului lui Isus potrivit Scripturilor trece mult mai departe de granitele invataturi rastigniri inlocuitoare ,unde Isus a fost rastignit in locul omului

pacatos ,dar omul pacatos a ramas nerastignit ,deci in deplina putere sa pacatuiasca in continuare.Dragi cititori dragostea lui Dumnezeu este mult mai mare decat mintea omului pamantesc .Rastignirea trupului lui Isus este in adevar rastignirea OMULUI VECHI adica rastignirea rasei umane .In trupul lui Isus Dumnezeu considera intreaga lume de oameni rastignita fata de pacatul neascultari .Planul Calvarului continua mai departe aducand moartea odata pentru totdeauna a omului pamantesc ,adica a intregi omenirii.

Nici moartea lui Isus nu a fost o moarte inlocuitoare .Daca un oarecare om comite fapte de crima si odata dovedite faptele si judecate omul acesta este osandit la moarte .Sa presupunem ca un prieten bun cere judecatorului sa moara in locul omului vinovat de crima .Sa presupunem din nou ca judecatorul acepta cerinta pretenului bun si acest prieten este osandit la moarte in locul omului vinovat .Aceasta este numita moarte inlocuitoare ,unde prietenul bun moare in locul omului vinovat .Omul vinovat in cazul acesta ramane mai departe neschimbat ,netransformat ,ramane mai departe in putere de a comite alte crime ,starea vietii lui continua mai departe ,patima si pacatul care era stapan peste fiinta lui ramane mai departe sa-l stapaneasca ajutandul sa comita alte crime ,chiar daca prietenul lui bun ia luat locul ,murind in locul lui .Cu totul diferit este cazul unde vinovatul moare el insusi fata de starea lui josnica ,fata de patima si pacat ,unde starea vietii vinovatului este adusa la sfarsit si ingropata in neputinta pentru totdeauna ,unde cel vinovat nu mai traieste si toate faptele lui de crima si ocara au sfarsit pentru totdeauna .Dragi mei moartea lui Isus este considerata de Dumnezeu mult mai mult de cat o moarte inlocuitoare .Moartea lui Isus este moartea lui Adam cel pamantesc ,este moartea pacatului si a faptelor firii pamantesti din viata tuturor oamenilor . Apostolul Petru prin Duhul declara ca suferinta si moartea lui Isus trebuie sa fie urmate de o slava ,care slava era de fapt motivul suferintelor si morti lui Isus .Un parinte intelept si iubitor cearta pe copii sai si-I corecteaza prin pedeapsa dar toate acestea le face nu de dragul certei nici a pedepsei ce mult mai mult de dragul slavei care urmeaza .In planul lui Dumnezeu erau asezate toate acestea privitoare la Isus inca inainte de intemeierea lumii,nasterea suferitele ,rastignirea si moartea lui Isus toate impreuna trebuia sa fie urmate de o mare slava . Dragi mei aceasta lucrare este lucrarea lui Dumnezeu,cum este Dumnezeu asa sunt si lucrarile lui .Toate lucrarile Lui sfarsesc in slava ,in glorie ,in victoriea deplina a vietii si bucuriei eterne .Daca rastignirea lui Isus a fost rastignirea intregului neam omenesc ,daca moartea lui Isus a fost moartea tuturor oamenilor ,ce reprezinta invierea lui Isus ?Este invierea lui Isus slava despre care vorbeste apostolul Petru ? Este invierea lui Isus motivul principal al rastignirii si mortii lui Isus ? In moartea si invierea lui Isus se intalnesc fata-n fata Sfarsitul si Inceputul .Sfarsitul purtari chipului celui pamantesc ,si Inceputul purtari chipului Celui ceresc .Isus a murit din pricina faradelegilor noastre ,si a inviat din pricina ca am fost socotiti neprihaniti Romani 4:25.Si invierea lui Isus este invierea noastra a tuturora dupa cum zice Scriptura :Pe voi care erati morti in greselile voastre si in firea voastra pamanteasca netaiata imprejur ,Dumnezeu v-a adus la viata impreuna cu El ,dupa ce ne-a iertat toate greselile Coloseni 2:13.Daca deci ati inviat impreuna cu Hristos ,sa umblati dupa lucrurile de sus,unde Hristos sade la dreapta lui Dumnezeu.Caci daca moartea a venit prin om ,tot prin Om a venit si invierea mortilor .Si dupa cum toti mor in Adam ,tot asa ,toti vor invia in Hristos 1 Corinteni 15:21,22.

Intreaga omenirea este reprezentata ,este inclusa in primul si al doilea Adam ,potrivit celor scrise in 1Corinteni 15:45-49 in limba Greaca primul si intaiul este una singura persoana adica omul pamantesc .Al doilea si ultimul este o singura persoana adica Omul ceresc .Omul ceresc este al doilea om aratand faptul ca intre primul si al doilea nu a fost un alt om ,apoi tot Omul ceresc este ultimul om aratand faptul ca dupa al doilea om nu mai este nici un alt om ,Omul ceresc fiind al doilea si ultimul om .Omul dintai este din pamant ,pamantesc ,Omul al doilea este din cer .Cum este cel pamantesc asa sunt toti oameni veniti din samanta lui ,adica si ei sunt pamantesti .Cum este Cel ceresc asa sunt toti oameni veniti din samanta lui adica si ei sunt ceresti .Si dupa cum bine stim ca tot neamul omenesc AM PURTAT chipul celui pamantesc ,TOT ASA tot neamul omenesc VOM PURTA chipul Celui ceresc .Dar mai intai vine nu ce este ceresc ,ci ce este pamantesc ,ce este ceresc vine mai pe urma .Dupa cum toti oameni au fost asezati de Dumnezeu in Adam cel pamantesc si au fost deplin afectati de neascultarea lui,tot ce sa intamplat lui Adam cel pamantesc sa intimplat deasemenea intregului neam omenesc .Cand Adam a cazut in neascultare ,tot neamul omenesc a cazut in neascultare

impreuna cu el ,cand Dumnezeu la izgonit afara din gradina Eden, tot neamul omenesc a fost izgonit din gradina impreuna cu el .Tot asa toti oameni au fost asezati de Dumnezeu in Adam Cel ceresc ,din cauza ascultari Lui tot neamul omenesc a beneficiat de neprihanire ,cand Isus a fost rastignit ,tot neamul omenesc a fost rastignit impreuna cu El ,cand Isus a murit ,tot neamul omenesc a murit impreuna cu El ,iar cand Isus a inviat din morti ,tot neamul omenesc a inviat impreuna cu El .Si dupa cum toti oameni au murit in si odata cu Adam cel pamantesc ,si totusi fiecare om gusta moartea la randul cetei sale desi toti au murit prin si impreuna cu Adam cel pamantesc ,tot asa toti oameni au inviat in viata in si odata cu Isus ,si totu si fiecare om gusta viata ,vine la viata la randul cetei sale desi toti au inviat prin si impreuna cu Isus .Dupa cum toti oameni morti in Adam nu gusta moartea toti deodata ,ci fiecare la rindul lui ,tot asa toti oameni inviati in Isus nu gusta invierea ,adica viata toti deodata ,ci fiecare la randul lui .Apostolul Pavel scrie fratilor din Corint despre invierea lui Isus declarand ca invierea lui Isus este in Adevar invierea mortilor ,adica invierea tuturor mortilor morti in Adam ,unde zice el :Daca nu este o inviere a mortilor ,nici Hristos n-a inviat .Dar daca Hristos a inviat ,atunci ce sa intamplat cu mortii?Deci invierea mortilor depinde de invierea lui Isus ,dar dupa cum Isus a inviat in Adevar toti morti au inviat impreuna cu El.Apoi continua Apostolul unde zice :Si daca n-a inviat Hristos ,credinta voastra este zadarnica ,VOI SUNTETI INCA IN PACATELE VOASTRE.Dar daca Isus a inviat ce sa intamplat cu pacatele lor ?

Dragi cititori valoarea suferintelor ,a morti si a invierii lui Isus este mult mai mare decat am vorbit in putinele cuvinte aratate mai sus .Valoarea si puterea suferintelor ,crucificari ,morti si invierii lui Isus trece mult mai departe de granitele invataturi de inlocuire ,unde marea parte a crestinismului propovadueste ca Isus a suferit in locul nostru ,a fost crucificat in locul nostru ,a murit in locul nostru si a inviat in locul nostru ,in care timp noi adica intreg neamul omenesc ,toata samanta lui Adam cel pamantesc ,am ramas tot sub puterea firii pamantesti ,am ramas tot in pacatele noastre tot in moartea noastra ,iar acum depinde de noi daca vrem sa fim eliberati de pacat si moarte. Adevarul este ca Isus nu a suferit pentru El ,nu a fost crucificat pentru El nu a murit si-a inviat pentru El,ci toate acestea le-a facut din dragoste PENTRU NOI .Dupa cum Adam cel pamantesc nu a cazut in pacat si apoi in moarte in LOCUL NOSTRU ,ci noi fiind asezati in el am pacatuit impreuna cu el si apoi am murit impreuna cu el ,tot asa ,nici Isus na a murit si a inviat in locul nostru ,ci noi fiind asezati de Dumnezeu in El ,am murit impreuna cu El si am inviat impreuna cu El Aleluia ! In adevar ,daca ne-am facut una cu El printr-o moarte asemanatoare cu a Lui ,vom fi una cu El si printr-o inviere asemanatoare cu a Lui .Stim bine ca OMUL NOSTRU CEL VECHI a fost rastignit impreuna cu El ,pentru ca trupul pacatului sa fie dezbracat de puterea lui,in asa fel ca sa nu mai fim robi ai pacatului.Caci cine a murit ,de drept ,este izbavit de pacat .Acum ,daca am murit impreuna cu Hristos ,credem ca vom si trai impreuna cu El ,intrucat stim ca Hristosul inviat din morti NU MAI MOARE ,moartea nu mai are nici o stapanire asupra Lui .Tot asa si voi insiva ,socotiti-va morti fata de pacat si vii pentru Dumnezeu ,in Isus Hristos,Domnul nostru .Deci pacatul sa nu mai domneasca in trupul vostru muritor si sa nu mai ascultati de poftele lui.Sa nu mai dati in stapanirea pacatului madularele voastre ,ca pe niste unelte ale nelegiuirii,ci dati-va pe voi insiva lui Dumnezeu ,ca vii ,din morti cum erati ,si dati lui Dumnezeu madularele voastre ,ca pe niste unelte ale neprihanirii.Aleluia ! Cu multa stima si respect David Pentru mai multe amanunte despre Planul Veacurilor va rog vizitati www.kingdomplan.net

9. INSEMNATATEA INVIERII LUI ISUS(1COR.15)

Datorita acestei biruinte a Mantuitorului asupra mortii,noi crestinii ne putem bucura si crede in inviere. Ce semnifica invierea lui Isus? 1.INVIEREA LUI ISUS ESTE TEMELIA UNEI VIETI NOI Unire noastra cu Hristos-VIATA NOUA(GAL.2.20) 2.INVIEREA LUI ISUS ESTE TEMELIA DUHULUI SFANT (Ioan.14.26,16.6 si Fap.2.32-33) 3.INVIEREA LUI ISUS ESTE TEMELIA AUTORITATI BISERICII (Mat.28.18-20 si Marcu.16.15-20) 4.INVIEREA LUI ISUS ESTE TEMELIA INVIERI NOASTRE Invierea este Decretul lui D-zeu

Necredinta oamenilor nu schimba acest decret Decretul lui D-zeu cuprinde--INVIEREA MORTILOR --JUDECATA FINALA

10. Fala Crucii

Galateni 6:14 V 7.8 viaa pe acest pmnt este o chestiune foarte serioas i solemn, destinul nostru venic depinde de ceea ce vom fi fcut n aceast via. 1. Propovduirea crucii 1 Corinteni 1:18, 2:2 Propovduirea crucii, propovduirea morii Domnului Isu Hristos pe acea cruce este tocmai miezul i nucleului evangheliei cretine. Propovduirea crucii a adus ntotdeauna persecuie. Crucea a fost ntotdeauna respingtoare, refuzat, nimeni nu a ndragit-o i cretinii au ajuns martiri din cauza ei. Care este mesajul Evangheliei Bisericii de astzi? Nu este primordial predicarea nvturii LuI Isus Hristos, nu trebuie s le predicm oamenilor cum s triasc, aceasta nu i ajut cu nimic ci chiar le agraveaz starea pentru c nimeni nu va putea tria aa. Nici mcar modelul Domnului Isus Hristos i nvtura Lui nu au fost primordiale pentru el. Sunt salvat, calea mntuirii mele. Omul este un pctos vinovat, Dumnezeu este sfnt, cum pot fi aduse acestea mpreun? Prin crucea Lui Hristos Dumnezeu a luat pcatele tale i ale mele i le-a aezat pe capul Fiului Su , i-ar apoi la lovit, l-a pedepsit, l-a btut, l-a omort. Placa pcatului este moartea. Eu nu am nevoie s v cunosc ca s v pot predica, acesta este cel mai minunat lucru pentru c tiu cel mai important lucru despre voi, i anume c fiecare dintre voi suntei nite pctoi nenorocii. Nu mi pas cine eti pentru c toi au pctuit i sunt lipsii de slava Lui Dumnezeu. Nu m interseaz ce form iau pcatele tale chiar dac n zilele noastre se pune foarte mare accent pe aceasta. 2. Crucea este o ofens pentru inima i mintea omului: - mdria intelectual. Iudeii credeau ca tiu cum pot fi salvai, cea avea s faca Mesia, noi tim ce trebuie s fac omul, crucea dezvluie c noi nu suntem salvai de idei. - Nu suntem salvai de oameni nelepi, cnd este o problem imediat cutm oameni detepi care se pricep, dar salvarea noastr nu se poate face prin ceea ce tim noi, de aceea crucea este o ofens pentru mintea noastr. - Oamenii spun c ntreaga noiune despre cruce este imoral pentru c fiecare om trebuie s fie pedepsit pentru pcatele lui, fiecare om i poart propria pedeaps. Oamenii spun c Dumnezeu nu e drept pentru c i pedepsete propriul Fiu pentru alii. Din ce cauz cade omul mereu? Mndria Adam i Eva. Toate ne spun s credem n noi nine, mndria, nu este nimic mai ofensator pentru omul firesc dect crucea. - Nu protesteaz la partea cu salvarea ci la partea c toi sunt pierdui, n sensul c au nevoie s fie salvai. Ofensa se nate pentru c suntem falimentari i pctoi - Crucea spune c suntem toi n mod egal sortii eecului. n momentele noastre bune spunem c nu suntem chiar perfeci dar totui ... Eu spun c orice om care se strduiete s faca bine, a trit o via moral, care i-a spus rugciunile la timp i a fost la biseric este sortit iadului, pentru c asta declar crucea Lui Hristos, nu este nici o deosebire! - Suntem cu toii la fel de neajutorai. Noi nu putem face absolut nimic i neprihnirea noastr nu este dect oi zdrean murdar. i ne transmite celor care credem n noi nine i n capacitile noastre c nu putem face nimic. Crucea ne transmite, nu-mi pas de zelul tu, de ct de puternic e dorina i voina ta, nu m intereseaz hotrrile tale. F tot ce vrei i niciodat nu te vei putea salva. Dac nu ai simit aceast ofens a crucii nseamn c niciodat nu i-a vorbit crucea cum ar fi trebuit.

Testul cretinului: cretinul nu este omul care crede n cruce, el este omul care se flete cu ea. 3. Crucea fala cretinului Lauda: nu este nimic care s ntreac mcar, ct de aproape crucea n valoare, el face orice lucru ca s depind de ea, el este ceva datorit ei, este totul pentru el, ei i datoreaz totul, aceast cruce este centrul universului n orice privin. Se flete cu ea din cauza a ceea ce vede n ea, sau din cauza a ceea ce arat ea. - Nemuritorul moare cel mai surprinztor spectacol. Domnul slavei, atotputernicul Dumnezeu, care a creat totul, murind ntr-o complet neajutorare, n aparent slbiciune - Dragostea & suferina nemaintlnit - Cineva fr pcat, un asculttor desvrit, neprihnit, neptat i curat. Singurul neprihnit pedepsit. - Preocuparea Lui pentru Gloria Tatlui, lasnd propria slav - Ascultarea Lui pn la moarte - O dragoste copleitoare, n ciuda a ceea ce ai fcut, El moare pentru tine, Neprihnitul Fiu, ntemeietorul tuturor lucrurilor, s moar pentru mine un depravat ca s pot deveni fiul Lui. 4. Crucea cunoaterea Lui Dumnezeu Harul Lui Dumnezeu: graia oferit oamenilor care nu merit nici un fel de privilegiu. Dac crezi c i se cuvinte cerul nu eti cretin. Efeseni 2:8 Dreptatea Lui Dumnezeu. Dumnezeu este venica antitez a pcatului. El detest pcatul cu toat intensitatea sfintei Sale naturi divine i perfecte. Dumnezeu nu se poate compromite cu pcatul, prin urmare EL a trebuit s pedepseasc pcatul Romani 1:18 Pcatul este rzvrtire mpotriva Lui Dumnezeu, nseamn s calci n picioare sfinenia Lui Dumnezeu, o ostilitate fa de Dumnezeu nelepciunea Lui Dumnezeu. La cruce vei vedea soluia Lui Dumnezeu nainte de a crea lumea pentru problema pcatului. Acolo vezi mintea eternului rezolvnd problema venic. De ce se flea Pavel? Acolo a vzut lucruri pe care nu le-a vzut nicieri. Imuabilitatea Lui Dumnezeu. Dumnezeul predicat astzi de cele mai multe ori este un dumnezeu care se schimb, un dumnezeu pe care l poi mbuna i pcli, care trece cu vederea pcatul i care iart fr limit i se schimb cu fiecare secol dup teologiile i nvturile noastre. Dumnezeu spune c va pedepsi pcatulu i cnd Fiul Lui face pe reprezentatul pctoilor, Dumnezeu se ine de cuvnt. Dragostea Lui Dumnezeu Romani 5:8 Dumnezeu a hotrt totul, nu noi! Romani 8:3, Isaia 53:4,10, 2 Cor 5:21 Acesta este miracolul crucii, Dumnezeu pedepsindu-i propriul Fiu ca s nu m sancioneze pe mine i pe tine. 5. Crucea elibereaz de lume 1 Ioan 2:16 Lumea este o adunare de oameni care se gndesc la lucruri (concepia, gndirea i comportamentul) total separai de Dumnezeu i fr Dumnezeu. Pofta firii: beia, curvia, trupul, mncarea i butura Pofta ochilor: parada, aspectul, aparena (Luca 16:15) Ludroia vieii: invidia, gelozia, dispre, rutate Cum rstignete crucea, lumea fa de noi? 1. Ne arat cum este n realitate lumea, a pus accent pe ceea ce lumea nu pune: sufletul 2. Soarta pe care o ateapt: Ioan 3:16, Apocalipsa 14:8 Lumea este tot ce este mpotriva Lui Dumnezeu, tot ce se bazeaz pe om i pe puterea acestuia i toate acestea sunt condamnate la distrugere i ticloie venic. Crucea Lui Hristos ne separ de aceast nenorocire ce este gata s vin peste aceast lume. 3. El mi d o putere mai mare dect a lumii (1 Ioan 4:4, 5:4) Singura cale de a ctiga pacea Lui Isus, este Isus i att. Nu standardele tale morale, valoare

botezului, calitatea de membru undeva. Dac ncrederea ta este n Isus + altceva atunci tu nu ai parte de El. A-l primi pe Isus nseamn o abandonare total n mna Lui. Cine a zis c e uor? Mntuirea venic e recunoaterea pcatelor, ncrederea total n Isus i abandonarea deplin n mna Lui, acceptarea numai a domniei Lui. Oamenii arat interes pentru viaa venic dar nu sunt gata s lase totul, sunt alte lucruri pe care le doresc mai mult. Mntuit nu nseamn s fii preocupat de lucrurile spirituale, nu numai cei indifereni pier ci i cei grijulii. Nu este destul s caui, muli cuttori au ajuns n iad, muli au cutat dar au refuzat s fac. Oamenii nu pleac din Casa Lui Dumnezeu pentru c nu l doresc pe Dumnezeu ci pentru c doresc ceva mai mult dect pe El, nu au intrat n Biseric prin pocin i renunare ci pe ci lturlarnice. Nu este destul s vrei, nu este destul s pui ntrebri, trebuie s caui mai presus de orice. O via religioas nu ofer sigurana vieii venice. Dac vrei s discui viaa venic din perspectiva faptelor bune atunci trebuie s faci binele suprem. Moralitatea este de fapt o autoamgire c toate lucrurile sunt bune, o linitire a contiinei i o masc bun pentru pocii. Uneori a avea ceva este mai ru dect a nu avea nimic. Ex: Dac i-ar cere Isus s vinzi totul pentru El ai face-o? Nu tu nu renuni la 1 or ca s vii la biseric, nu renuni n folosul altora, nu renuni la mndria i orgoliul tu. Care e problema? O predare total n mna Lui. Suntem teribil de amgii, noi nu mplinim singura porunc lsat de Domnul Isus. Ne temem de dezechilibru, de anormalism, de exagerri dar spunei-mi a lsa totul de dragul Lui ce nseamn?

11. Moartea Domnului nostru Isus Cristos

Acesta este si un raspuns pentru fratele Bartolomeu de la pedica Gospel in the Sabbath. La acel articol am facut un comentariu la cuvintele " fiindca Hristos a inviat in prima zi a saptamanii ". Pentru ca raspunsul meu pentru fratele Bartolomeu este un pic mai mare , m-am gandit sa-l fac ca o predica cu titlul , Moartea Domnului nostru Isus Cristos . Am observat ca majoritatea lumii vorbesc despre ziua cand Domnul Isus a inviat , dar nu am auzit prea multe despra ziua cand Domnul Isus Cristos a fost ingropat sau a murit. As vrea , totusi , sa incep cu inceputul adica cu Geneza, cand Dumnezeu a facut/creat lumea, lumina, cerul , si asa mai departe, si ca sa odihnit in ziua a saptea. Deci ,cand Dumnezeu a creat cerul , dau doar un exemplu, a fost o seara si apoi a fost o dimineata , aceasta a fost ziua a doua. Credeti dumneavoastra ca in cele sapte zile , a facut Dumnezeu unele zile mai mari sau mai mici decat altele ? Adica , a facut El o zi de 20 de ore si alta de 30 , sau le a facut pe toate la fel ( 24 ore ) ? Este Dumnezeu un Dumnezeu al confuziei ? Incearca El sa ne induca in eroare ? Nu cred. Este Domnul Isus Dumnezeu? La Ioan 10:30 El zice ; "Eu si Tatal una suntem." Deci , cand Dumnezeu a creat toate lucrurile, Domnul Isus era acolo, parte la lucrarea creatiei. Cand Dumnezeu a creat toate lucrurile in 6 zile , credeti ca El de fapt vroia sa spuna 4 zile sau 8 zile ? Putem noi sa spunem ca de la Vineri ora 22 si pana Duminica dimineata la ora 5 sunt trei zile si trei nopti? Sigur ca putem , dar nu este adevarat. Unde , in acest context sunt 3 zile si 3 nopti? Sau poate Domnul Isus a glumit cu noi cand a zis despre Iona , templu si EL ca vor fi 3 zile si 3 nopti ? In Matei 12:38 unii din carturari si din farisei au cerut un semn de la Isus in care sa le dovedeasca ca El este Mesia. Dar Domnul Isus a spus ca singurul semn care le poate da este cel al profetului Iona. Matei 12:40 " Caci dupa cum Iona a stat trei zile si trei nopti in pantecele chitului , tot asa si Fiul Omului va sta trei zile si trei nopti in inima pamantului."

Dar cum putem noi spune trei zile si trei nopti de Vineri seara pana Duminica dimineata cand a fost inviat ? In aceste conditii , Isus a fost ingropat pentru o zi si jumate , aproximativ. Totusi sunt unii care cred ca atunci cand Domnul Isus a spus " trei zile si trei nopti" , de fapt nu inseamna 72 de ore , ci ca o parte din zi poate fi numarata ca o zi intreaga. Deci , in timp ce Isus a murit dupa amiaza , unii zic ca rstul zilei de Vineri constituie prima zi , Sambata a doua zi , iar o parte din dimineata zilei de Duminica , a treia zi. Totusi ceva nu este in regula cu aceasta explicatie cand Cristos a fost in mormant. Cand Isus se refera la Iona 1:17 , El spune clar " Iona a fost trei zile si trei nopti in pantecele pestelui." Noi nu avem nici o baza sa credem ca Isus a vrut sa spuna numai 2 nopti si o zi, plus parti din alte doua zile. Daca Domnul Isus a fost in mormant numai de Vineri de la , sa zicem ora 22, si pana Duminica dimineata cand era intuneric , poate 4 sau 5, atunci semnul pe care El ni la dat ca El este Mesia , nu a fost implinit. Sa examinam un pi mai detailat evangheliile. Daca facem asta , vom descoperi poveste reala si cuvintele implinite ale Domnului Isus prcis.. Sa notam secventele din momentele petrecute in Luca 23. Momentul mortii lui Isus , si de asemenea momentul ingroparii Sale , pentru ca incepea ziua de Sabat la apusul soarelui ne este povestit in versetele 46-53. Apoi versetul 54 spune ca " era ziua Pregatirii si incepea ziua Sabatului. As vrea sa fac o paranteza si sa mentionez ca Sabat inseamna odihna/ sarbatoare , zi de Sabat = zi de sarbatoare. Multi cred ca acesta este sabatul saptamanal ( Sambata )mentionat aici si ca Isus a fost rastignit Vineri. Dar Ioan 19:31 ne arata ca nu acesta este cazul, si caacest Sabat "era o zi mare." Aceasta nu se refera la Sabatul saptamanal ( de Vineri seara pana Sambata seara ) ci la prima zi a Sarbatoririi Azimilor, care este una din marile sarbatori anuale a lui Dumnezeu , era o zi sfanta ( Exod 12:16,17). Aceste anuale zile sfinte pot si usual cad in zilele saptamanii , altele decat ziua de Sambata. Aceasta zi de Sabat sfanta a fost Miercuri de la asfintitul soarelui si pana Joi seara, in timp ce Luca 23:56 ne arata ca femeile dupa ce au vazut trupul lui Isus pus in mormant inainte de apusul soarelui " sau intors si au pregatit miresme si miruri pentru ungerea trupului. Apoi in ziua Sabatului sau odihnit dupa lege". Aceasta munca nu putea fi facuta in ziua de Sabat pentru ca se considera o violare a Sabatului. Aceasta este verificat de catre Marcu 16:1 care spune " Dupa ce a trecut ziua Sabatului , Maria Magdalena , Maria mama lui Iacov, si Salome au cumparat miresme ca sa se duca sa unga trupul lui Isus." (O mica paranteza , daca Sambata a trecut , inseamna ca era Duminca , sa zicem ora 8 dimineata cand ele sau dus sa cumpere miresme. Dar stim ca pe cand era intuneric Duminica dimineata Isus nu era in mormant. Deci este clar ca a fost o alta zi .) Ele nu puteau sa cumpere miresmele in ziua mare de Sabat ( Miercuri seara catre Joi ) . Femeile au trebuit sa astepte pana ce ziua sfanta ( de Sabat) a trecut , inainte sa cumpere si sa prepare miresmele pentru ungerea trupului lui Isus. Apoi dupa ce au cumparat si preparat miresmele si uleiurile Vineri , " ele sau odihnit in Sabat ( Sambata ) conform cu poruncile." Luca 23:56 Acest al doilea Sabat mentionat in Scripturi este Sabatul saptamanal regulat care incepe Vineri seara pana Sambata seara. Comparand detaliile din ambele Evanghelii , unde Marcu ne spune ca femeile au cumparat miresme dupa Sabat , si Luca ne relateaza ca ele au preparat miresmele inainte sa se odihneasca in ziua de Sabat , noi putem spune fara dubii ca doua Sabate diferite sunt mentionate. Primul Sabat , Ioan 19:31 ne spune " era o zi mare " care este prima zi a sarbatorii azimilor , iar in anul 34 A.D. a fost Joi. Al doilea Sabat a fost Sabatul saptamanal , adica ziua a saptea. Dupa ce femeile sau odihnit in ziua normala de Sabat , ele sau dus la mormantul lui Isus devreme ,in prima zi a saptamanii (Duminica) " pe cand era inca intuneric". ( Ioan 20:1) Daca luam in considerare detaliile din cele patru evanghelii , avem o fotografie clara. Isus a fost

crucificat si pus in mormant Miercuri dupa amiaza cu putin inainte ca Sabatul (sarbatoarea azimilor, ziua sfanta) sa inceapa la asfintitul soarelui. Oricum aceasta zi a fost o zi mare de Sabat care a inceput miercuri la apusul soarelui , pana Joi la apusul soarelui in acea saptamana , alta decat ziua normala de Sabat care este in fiecare saptamana si incepe Vineri la apus pana Sambata la apus de soare. Deci , Domnul nostru Isus Cristos a ramas inmormantat de Miercuri la apusul soarelui pana sambata la apusul soarelui cand El a inviat dintre cei morti. In timp ce nimeni nu a fost martor la invierea Lui, inseamna ca sa produs Sambata aproape de apusul soarelui, adica trei zile si trei nopti , conform profetiei Lui. Nu putea sa se intample Duminica dimineata , pentru ca atunci cand Maria Magdalena a venit la mormant " pe cand era inca intuneric" , ea a gasit piatra data la o parte si mormantul gol. Noi putem fi asigurati ca perioada cat Isus a stat in mormant ne arata dovada profetiei Lui mesianice ca a fost exact cat El ne spusese inainte. Isus a inviat pecis dupa trei zile si trei nopti Aceasta este ce inteleg eu despre Domnul Isus din citirea Bibliei, si nu pot sa-mi schimb parerea decat daca cineva vine cu alte dovezi concrete ca 30 de ore inseamna 3 zile si 3 nopti. Dumnezeu sa va deschida inimile si sa va faca sa intelegeti adevarul dspre moartea si invierea Domnului Isus Cristos. A lui sa fie slava in veci de veci.

12. EXCLAMATIILE INVIERII

EXCLAMATIILE INVIERII! NECROLOG: E SARBATOAREA PASTELUI IN ISRAEL. A TRECUT SABATUL SI AU APARUT DIN NOU ZIARELE. ZIARELE THE STEAUA BETLEEMULUI, ECOUL NAZARETULUI SI TIMPUL IERUSALIMULUI AU PUBLICAT PE PAGINA 6 URMATORUL NECROLOG: "WEEKENDUL TRECUT A TRECUT LA CELE VESNICE ISUS DIN NAZARETH FIUL MARIEI SI IOSIF TIMPLARU. S-A NASCUT IN BETLEEM INTR-O IESLE IN ANUL 0 SAU 6 DEPINDE DUPA CE CALENDAR TRAITI. A IMIGRAT IN EGYPT CU PARINTII PINA LA VISRTA DE 2 ANI. APOI S-AU MUTAT IN SATUL OBSCUR NAZARETH. IN GENERAL A FOST ASCULTATOR DE PARINTI, DAR LA 12 ANI S-A PIERDUT DE PARINTI PRIN IERUSALIM UNDE S-A PUS PE DISCUTII CONTROVERSATE CU ELITA RELIGIOASA. PINA LA 30 DE ANI A LUCRAT IN NAZARETH CA TIMPLAR TRAIND O VIATA LINISTITA SI FIIND UN BUN CETATEAN. INSA LA 30 DE ANI DINTR-O DATA A PARASIT LOCUL DE MUNCA, SATUL COPILARIEI SI A INCEPUT SA MEARGA PE JOS IN LUNGUL SI LATUL TARII URMAT DE NISTE OAMENI CIUDATI. INVATATURILE LUI AU FOST UIMITOARE. NU NUMAI CA VORBEA OAMENILOR, DAR AVEA ABILITATI SA VOREASCA SI CU NATURA. INTR-O ZI A VORBIT CU UN POM SI POMUL S-A USCAT. A VORBIT FURTUNII SI EA S-A OPRIT. A CHEMAT UN PESTE SA ADUCA BANII DE TAXE. A VORBIT DUHURILOR RELE SI ELE L-AU ASCULTAT. A VORBIT LA 5 PIINI SI DOI PESTI SI S-AU INMULTIT. A VORBIT CU UN MORT SI MORTUL A IESIT DIN MORMINT. A TRANSFORMAT APA IN VIN SI MAREA IN TROTUAR. A SCRIS CU DEGETUL PE PAMINT SI CITEA GINDURILE OAMENILOR. A DESCHIS OCHII ORBILOR SI A DAT GLAS MUTILOR. I-A FACUT PE HANDICAPATI SA UMBLE SI PE LEPROSI SA FIE CURATI. AVEA BOALA PE FARISEI SI CARTURARI SI II IUBEA PE PESCARI. UNII CREDEAU CA ESTE INVATATOR, ALTII FARSOR. ALTII CREDEAU CA ESTE PROFET IAR ALTII DEMENT. UNII CREDEAU CA ESTE CARTURAR, IAR ALTII REVOLUTIONAR. UNII CREDEAU CA ESTE IMPARAT, IAR ALTII CA ESTE LEPADAT. UNII CREDEAU CA ESTE UN OM BUN, ALTII CREDEAU CA-I NEBUN. IN TREI ANI SI JUMATATE SI JUMATE SI-A FACUT PRIETENI SI DUSMANI. IN SAPTAMINA PASTELUI A INTRAT OVATIONAT IN IERUSALIM. A INTRAT IN TEMPLU

SI A PRODUS O RASCOALA. DAR PRIETENII L-AU TRADAT A FOST CURIND ARESTAT , JUDECAT SI CONDMNAT LA MOARTE PRIN RASTIGNIRE. TOTI PRIETENII L-AU PARASIT. CRUCEA I-A DUS-O UN STRAIN. NU AVEA NIMIC PREGATIT. NICI TESTAMENT, NICI LOC DE VECI NCI PLANURI PENTRU INMORMINTARE MOARTEA LUI A FOST SURPRINZATOARE SI RAPIDA. ISUS DIN NAZARET FIUL MARIEI SI LUI IOSIF TIMPLARU S-A STINS DIN VIATA IN FLOAREA VIRSTEI LA 33 DE ANI SI JUMATATE PRINTR-O MOARTE NEDREAPTA SI PREA VIOLENTA. S-A STINS O STEA. SA-I FIE TARINA USOARA! PE PRIMA PAGINA: STIRE DE ULTIMA ORA: " LA INCHIDEREA EDITIEI AM AFLAT CA PIATRA DE LA MORMINTUL LUI ISUS ESTE DATA LA O PARTE, MORMINTUL LUI ESTE GOL, IAR TRUPUL ESTE DE NEGASIT. CITEVA FEMEI CARE AU FOST LA MORMINT STRIGA IN GURA MARE CA EL A INVITAT SI CA L-AU VAZUT. CHRISTOS A INVIAT! REACTIILE: I. INACCEPTABILA farisei, preotii, Pilat. Nu sunt pregatiti. Nu suntem gata pentru asta. II. INCREDIBIL - GUINESS BOOK UN COPIL COREAN LA 4 ANI VEORBESTE PERFECT KOREANA, CHINEZA, JAPONEZA SI ENGLEZA. DOAMNA VASALAY IN RUSIA A NASCUT 69 DE COPII. IN TURCIA S-A NASCUT UN COPIL DE 24 DE POUNDS. UN BARBAT SI-A CRESCUT MUSTATA DE 102 INCHES. 722 PERSOANE AU STAT PE ACELASI SCAUN. E CEVA SPECTACULOS. CEVA DE VIS. CEVA DE NEDESCRIS. CEVA DE NECREZUT. UNDE ESTI TOMA? III. IMPOSIBILA Bertrand Russell "CIND VOI MURI VOI PUTREZI IN PAMINT SI NIMIC DIN EUL MEU NU VA SUPRAVIETUI" "When I die, I will rot in the ground and nothing of my ego shall survive." FREUD "VIITORUL UNEI ILUZII" CEA MAI MARE ILUZIE UMANA ESTE CREDINTA IN DUMNEZEU SI IN INVIERE UNDE SUNT CEI DO PE DRUMUL EMAUSULUI? IV. INEVITABILA Era 3 dimineata. Doctorul chirurg a cazut in scaun epuizat. Una din cele mai stralucite minti era acum obosita si depresata. Cele mai talentate degete in chirurgie erau acum aproape amorfe. Pe masa de operatie era un baietel de 5 ani. L-a operat la inima de multe ori. Acum l-a operat pentru ultima data. Inimioara lui a incetat sa mai bata. I-a semnat certificatul de deces la ora 3:09 minute dimineata. Trei zile mai tirziu s-a dus pentru prima data la inmormintarea unui pacient. Sufletul lui era catranit. Inima ii era insensibila, mintea era obosita. Privirea era cea a unui om deprimat. Ca prin rutina a auzit cuvintele citite de pastor "Si oricine...crede in Mine, nu va muri niciodata" Cuvintele acelea au ramas blocate in mintea lui "nu va muri niciodata, nu va muri niciodata, nu va muri niciodata". Doctorul a realizat atunci lucrul invevitabil ca tocmai a auzit cea mai mare descoperire care a fost facuta vreodata. Mai mare decit cura pentru polio. Mai mare decit cura pentru cancer. Mai mare decit cura pentru probleme cardiace. Mai mare decit cura pentru leucemie, pentru scleroza multipla, pentru diabet sau sida. Isus a oferit cura pentru moarte! Cuvintele acelea nu mai paraseau mintea lui ""nu va muri niciodata, nu va muri niciodata, nu va muri niciodata". A plecat de la casa funerara cu acele cuvinte imprimate in mintea lui. Invierea este inevitabila. Doi cersetori stateau la colt de strada si cerseau. Unul insa a primit atentie speciala. Primul avea un carton pe care scria "Sunt orb"! Al doile avea un carton pe care scria "E primavera si eu sunt orb!" DE ATUNCI De cand Te-am cunoscut, Isus

Imi pare viata mai frumoasa Caci drumul meu tinde in sus Si parasesc lumeasca-mi casa. De cand Te-am cunoscut, Isus Mi-e viata plina de slavire Caci Tu in suflet mi-ai adus Un tainic fluviu de iubire. De cand Te-am cunoscut, Isus Nu ma mai tine asta glie Caci prea curandul meu apus Nu-i decat salt spre vesnicie. De cand Te-am cunoscut, Isus Al meu trup nu ma mai incape Si-n asteptare sunt supus Cuvantului \"Veniti la ape\". De-atunci sunt fericit si-as vrea La cat mai multi sa se vesteasca Ce mare e iubirea Ta Si toti din jur sa te iubeasca. Florin Cimpean Seminarist Nr. 11-12, nov./dec. 1991, Cuvintul Adevarului, pag.11

13. Cele 3 cruci de la Calvar

CELE TREI CRUCI DE LA CALVAR (Luca 23, 32-43) (Pavel) Departe de mine gndul s m laud cu altceva dect cu crucea Domnu-lui nostru Isus Hristos... nu s-a laudat nici cu studiile sale, pozitia sa, nici cu nasterea s-au minunile D-lui Isus ci crucea Sa. Crucificarea cea mai umilitoare forma de persecutie in lumea antica. Multi alegeau calea sinuciderii, moartea pe cruce era lenta, putea dura zile. Romanii au crucificat mii de evrei... nu s-au mai gasit copaci pe dealurile Ierusa-limului. Aceasta practia a fost oprita de Constantin in sec. iv. Mormantarea nu era permisa, trupul fiind aruncat in groapa de gunoi, s-au lasat hrana pasarilor. ... pe o asemenea cruce, a murit Fiul lui D-zeu... de ce? El nu a fost criminal, ci cel mai nobil om din istorie [iubiti vrajmasii..., iertati-va....faceti bine celor ce va urasc] 1.CRUCEA MANTUIRII ISUS (Luca 23, 44-48) Aceasta era crucea noastra - (Rom 6,23) Plata pacatului este moartea. Isus a luat voluntar pacatul nostru asupra Lui. Crucea cea mai mare dovada a dragostei lui D-zeu....Atat de mult a iubit D-zeu lumea... Daca tu ai fi fost singurul pacatos din lume, Isus ar fi murit in locul tau!

A platit pentru pacatul nostru Judecatorul [sentinta: Vinovat]... dar a platit vina prietenului Sau. D-zeu este drept, pedepseste pacatul, Isus a platit cu sangele sau vina ta ...Mielul lui D-zeu! ...i-ti ofera astazi un cec, te intreaba: Vrei sa platesc in locul tau? Ne-a impacat cu Dumnezeu (Rom 5,10) ... atunci cand eram vrajmasi, am fost impacati cu D-zeu prin moartea Fiului Sau. Pacatul bariera intre om si D-zeu, cat timp esti in pacat esti vrajmasul lui D-zeu. D-zeu i-ti ofera astazi prietenia...dragostea, iertarea Lui. 2. CRUCEA RESPINGERII TALHARUL NEMANTUIT (v39) Unul din talharii rastigniti, il batjocorea, si zicea: Nu esti Tu Hristosul? Mantuieste-te pe tine insuti, si mantuieste-ne si pe noi. Condamnat pentru crimele facute. Isus nu l-a judecat, ci ia oferit o sansa pe care a refuzat-o. A fost atat de aproape de Isus dar a murit in pacatul sau. Greselile (2) pe care le-a facut acest talhar: A lasat ca altii sa decida asupra viitorului sau ... s-a lasat influientat de multime...(v 3) Fruntasii i-si bateau jos de Isus si ziceau: Daca esti tu imparatul iudeilor, mantuieste-te pe tine isusti (soldatii faceau la fel). Cine erau fruntasii?... Pilat (cel care a scris inscriptia: Isus Imparatul iudeilor)... preotii (liderii religiosi) ...soldatii romani... O, dar ei sant ei sant lideri... au dreptate, nu pot gresi. Mantuirea personala liderii politici, faptele, religia nu te poate salva (Fapte 4,12) In nimeni altul nu este mantuire; caci nu este sub cer, nici un alt nume dat oamenilor, in care trebuie sa fim mantuiti...(doar Isus). A refuzat ultima sansa Aproape de Isus (a vorbit cu El, langa crucea Sa) - dar a ales sa nu creada. Poti fii aproape de Isus ... sa te rogi... mergi la biserica, dar sa fii pierdut ptr. vesnicie. Corabia lui Noe... au venit prea tarziu! (Evr 3,15) Astazi, daca auziti glasul Lui nu va impietriti inimile! Isus te poate face liber. (Ioan 8,36) Daca Fiul va va face liberi, ve-ti fi cu adevarat liberi! 3. CRUCEA POCAINTEI TALHARUL MANTUIT (v 40-43) 1.A recunoscut ca e un pacatos (v41) Pentru noi este drept (meritam sa murim), caci primim rasplata cuvenita pentru pacatele noastre. A fost convins de vinovatia lui...trebuie sa accepti ca esti un pacatos - arati bine... D-zeu cunoaste inima ta, gandurile tale, pacatele tale. (Rom 3,23) Caci toti au pacatuit si sant lipsiti de slava lui D-zeu... Isus a murit in locul tau ca tu sa fii liber ... Atat de mult a iubit D-zeu lumea, ca a dat... 2. A crezut in Fiul lui D-zeu ... Omul acesta n-a facut nici un rau (v 41) A fost convins, ca Isus este Mielul lui D-zeu care ridica si pacatul lui...a crezut in El.

Credinta nu un sentiment, ci o incredere (FETITA LA CIRC) 3. A acceptat pe Isus ca Mantuitor personal (v 42) Doamne, adu-ti aminte de mine, cand vei veni in Imparatia Ta. Isus a raspuns: adevarat i-ti spun ca astazi vei fi cu mine in rai. Problema oamenii nu accepta jertfa lui Isus... trebuie sa fac si eu ceva (fapte bune, pomana, bani la biserica... Isus te cheama invita-l in inima ta (Rom 10,9) Daca marturisesti deci cu gura ta pe Isus ca Domn, si daca crezi din inima ta ca Dumnezeu l-a inviat din morti, vei fi mantuit. Invitatie + rugaciune!

14. Hristos a inviat!!!!

Hristos a nviat!!! Sunt frumoase aceste cuvinte: Hristos a nviat!!! Sunt cuvinte ce exprim srigtul de bucurie a ntregului Univers care privea cu nfrigurare derularea tuturor evenimentelor din Ierusalim i din afara lui. Nici crucea, nici moartea, nici mormntul, nici piatra de pe mormnt, nici pecetea Romei i nici puternicii soldai ai Cezarului nu l-au putut ine pe vecie n mormntul rece. De ce ? pentru c El a fost Fiul lui Dumnezeu! nvierea este dovada c Hristos este Fiul lui Dumnezeu. El a fost dovedit cu putere c este Fiul lui Dumnezeu, prin nvierea din mori, (Rom. 1:4). Acesta este semnul pe care El l-a indicat nainte poporului Israel, ( Mt. 12: 38 40; Ioan 2: 18 22), pentru a dovedi d El este Mesia, vestit de proorocii Vechiului Testament. Nimeni nu poate tgdui acest lucru, nvierea Sa este o dovad izbitoare. nvierea arat c Dumnezeu a accceptat lucrarea lui Hristos El a fost dat din pricina frdelegilor noastre, i nviat din pricin c am fost considerai neprihnii, (Rom. 4: 25). Ce minunat c noi am fost acceptai prin jertfa Domnulu Isus! Suntem curii i sfinii prin marea lucrae pe care Domnul a fcut-o prin dragostea Sa! 3. Prin nvierea Sa, El a devenit Mare Preot, Mijlocitorul nostru, naintea lui Dumnezeu, n vremuri de nevoie, (1Tim. 2:5,6). El nu ne-a eliberat doar, ci este i Susintorul nostru n vremuri de descurajare, lips, tristee sau durere. Puterea nvierii Lui ne ajut n astfel de vremuri. De aceea Pavel a spus: a vrea s-L cunosc pe El i puterea nvierii Lui..., (Fil. 3:10). nvierea Lui a deschis calea binecuvntrilor divine pentru noi. Toate acestea pentru noi oamenii care odiniar eram czui n pcat. Iretarea, naterea din nou, botezul cu Duhul Sfnt, nu se datoreaz altui fapt dect nvierii Domnului Isus. Aceast minunat nviere este este dovada c noi vom nvia din mori i vom tri venic cu Domnul nostru Isus Hristos! Cunoscnd toate aceste extraordinare minuni fcute de El pentru noi, nu strig oare de bucurie inimile noastre, atunci cnd aud frumosul salut cretin: Hristos a nviat? El cu adevrat a nviat i e viu n vecii vecilor! Este o ocazie deosebit pentru noi, cretinii, de a arta ntregii lumi c Hristso a nviat i triete n inimile noastre, n viaa noastr, n faptele i cuvintele noastre. Este momentul cnd noi, cretinii, putem proclama nvierea Domnului, oamenilor, n inimile crora Hristos nu a nviat, ci este nc mort. ntreaga Moldov trebuie s afle de la noi, acum mai mult ca oricnd, c: Hristos a nviat, c El cu adevrat a nviat! Cu adevrat a nviat Domnul!

15. Nascut pentru a muri

NSCUT PENTRU A MURI Dac Vechiul Testament este istoria unei naiuni, Noul Testament este istoria unui om. Naiunea a fost ntemeiat i crescut de Dumnezeu, c s-L aduc pe Om n lume. Apariia Sa pe pmnt este Evenimentul Central al ntregii istorii. Vechiul Testament pregtete omenirea pentru acest apariie divin, iar Noul Testament descrie acest eveniment. Acest Om, care este Hristos, este centrul i inima Bibliei, istoriei, ntregii lumi. Dar El nu avenit n lume pentru a tri, ci El s-a nscut pentru a muri.

Acesta a fost scopul naterii Sale. S moar pentru ntreaga omenire, pentru ca ea s traisc prin credin, n moartea Sa. Moartea Domnului Isus este att de important, nct dac n-ar fi existat, noi am fi pierdui pe vecie. De aceea am dori s observm care este importana morii Domnului Isus. Am scris c el a fost nscut pentru a muri. De ce? Pentru c... 1. Moartea pe cruce a fost momentul biruinei Domnului Isus asupra lui Satan

Cel mai clar pasaj ar fi cel din Evrei care explic aceast realitate a confruntrii i victoriei Domnului Isus: prin moarte, s nimiceasc pe cel ce are puterea morii, adic pe diavolul, i s izbveasc pe toi aceia care prin frica morii erau supui robiei toat viaa lor., (Evrei 2: 14,15). Un alt pasaj ar fi cel din 1Ioan: Fiul lui Dumnezeu s-a artat ca s nimiceasc lucrrile diavolului, (1Ioan 3:8). Hristos nc n timpul vieii Sale pmnteti a anunat c El poart un rzboi deschis cu Satan pe care l-a legat i l-a judecat ...poate cineva s intre n casa celui tare i s-i jefuiasc gospodria, dac n-a legat mai nti pe cel tare? Numai atunci i poate jefui casa., (Mt. 12: 28, 29). nainte de a fi crucificat, Domnul a spus: Acum are loc judecata lumii acesteia, acum stpnitorul lumii acesteia va fi aruncat afar, (Ioan 12:31). Isus la cruce a zdrobit capul arpelui celui vechi, diavolul. El nu mai are nici putere asupra noastr. Iacov n epistola sa scrie: Supunei-v lui Dumnezeu. mpotrivii-v tari diavolului i el va fugi de la voi., (Iacov 4:7). Prezena lui Dumnezeu l face mai slab i mai fricos dect u om. El va fugi de mpotrivirea noastr a oamenilor. De ce? Penetru c este un duman nfrnt, fr putere i fr ans de victorie. El a pierdut totul, l ateapt doar pedeapsa venic, iadul care a fost creat pentru el i ngerii lui. Noi am devenit liberi! Moartea lui Hristos este important deoarece... 2. A deschis calea spre biruin asupra firii pmnteti

Moartea Domnului a nsemnat i moartea noastr, a omului vechi, nscut n pcat i nelegiuire. Isus garanteaz biruina celor ce cred n El. Credinciosul a murit de drept mpreun cu Hristos i se poate considera mort fa de pcat i viu pentru Dumnezu, n Hristos., (Rom. 6:11). Strigtul de biruin a lui Pavel a fost: Am fost rstignit mpreun cu Hristos i triesc... dar nu mai triesc eu, ci Hristos triete n mine. i via ape care o triesc acum n trup, o triesc n credina n Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit i S-a dat pe Sine nsui pentru mine., (Gal.2:20). Calea spre biruin asupra pornirilor noastre este tocmai unirea cu puterea nvierii lui Hristos, pentru c, cei ce sunt a lui Hristos Isus, i-au rstignit firea pmnteasc mpreun cu patimile i poftele ei, (Gal.5:24). Aceasta este una din cele mai frumoase proclamaii ale Noului Testament s trieti deasupra pornirilor pctoase. Un alt motiv pentru care moartea Domnului Isus este important, l vom descoperi n rndurile urmtoare. 3. Moartea Sa este nlocuitoare

Profetul Isaia descoper ntr-un mod att de plastic acest lucru. El, Isus, a purtat suferinele noastre, durerile noastre, pcatele noastre, frdelegile noastre, pedeapsa care ne d pacea, nelegiuirea noastr a tuturor, (Isaia 53: 4-6). El a purtat pedeapsa noastr, ca noi s avem pacea i tmduirea, cu alte cuvinte, binecuvntarea de care duceam lips. El a fost dat la moarte din pricina frdelegilor noastre, (Rom. 4:25). El a purtat pcatele noastre n trupul Su, pe lemn pentru toi, (Evrei 2:9). Prin moartea Sa, El ne-a nlocuit n purtarea pedepsei. El este cel ce ne-a nlocuit acolo sus pe cruce. Cruce aera de fapt pedeapsa pe care noi o meritam. Noi trebuia s murim i s primim osnda pentru toate pcatele noastre, pe care le-am svrit n cursul vieuirii pe acest pmnt. Dar El, Isus Hristos, s-a nscut pe acest pmnt cu scopul de a devni jertfa nlocuitoare. Moartea Domnului Isus este important pentru c... 4. Ea este sursa mpcrii

Noi, prin Isus am cptat mpcarea,(Rom. 5:11). Rezultatul crurii este c El i-a mpcat i pe evrei i pe pgni cu Dumnezeu, fcnd pace ntre cele dou categori de oameni, (Efes. 2: 14-16). Unul din cele

mai frumoase pasaje, care vorbesc despre mpcare, este cel alui Pavel din 2Corinteni: Cci dac este cineva n Hristos este o fptur nou. Cele vechi s-au dus, iat c toate lucrurile s-au fcut noi. i toate lucrurile acestea sunt de la Dumnezeu, care ne-a mpcat prin El, prin Isus Hristos, i ne-a ncredinat slujba mpcrii; c adic, Dumnezeu era n Hristos, mpcnd lumea cu Sine, nenndu-le n socoteal pcatele lor, i ne-a ncredinat nou ptropovduirea acestei mpcri., 2Cor. 5:19). i nu n ultimul rnd.... 5. Moartea lui Hristos a fost o demonstraie a dragostei lui Dumnezeu pentru oameni.

Dumnezeu nu este un judector fr mil, fr pic de dragoste, ci , aa cum spune Scriptura, oferirea lui Hristos a fost lucrarea lui Dumnezeu nsui. Exact cum a fost nlat arpele de aram n pustie de ctre Moise, aa trebuia s fie nlat Isus, pentru ca cel ce crede s nu piar. Versetul de aur al Bibliei din Ioan 3:16 ncepe cu frumoasele cuvinte, Fiindc att de mult a iubit Dumnezeu lumea nct a dat, pe Fiul Su ca noi s putem tri. Pavel n Romani scrie: Dar Dumnezeu i arat dragostea fa de noi prin faptul c pe cnd eram noi nc pctoi, Hristos a murit pentru noi, (Rom. 5:8). Prin moartea lui Hristos, Dumnezeu ne arat ct de mare este dragostea Sa pentru noi, oamenii, fpturile minilor Sale. Sngele de la cruce a artat, totodat, c ntre Dumnezeu i pcat nu exist nici o cale de mijloc. Golgota a artat ct era de grav problema eliminrii pcatului, nct, pentru a atinge acest deziderat, Dumnezeu a fost gata s mearg pn acolo c i-a dat singurul Fiu la moarte, i nc moarte de cruce. Deci, ntregul scop al primei veniri a lui Hristos a fost s ndeprteze pcatul i s strice lucrrile diavolului prin moarte Sa. Cretinii nu trebuie s fac compromis nici cu pcatul nici cu diavolul, ori dac nu, se vor trezi c lupt ei nii mpotriva lui Hristos. Dac Isus s-a nscut pentru a muri i noi trebuie s murim pentru a tri venic. S murim fa de lume i pcat, ca s trim fa de Hristos i cu Hristos n eternitate. Dac acum ne-am dat seama ct de important este moartea Domnului pentru viaa noastr, haidei s o cinstim cum se cuvine. Cum? Printr-o via sfnt, demn de un astfel de Domn cum este Isus Hristos, Mntuitorul nostru.

16. PUTEREA NVIERII LUI HRISTOS

INTRODUCERE N FILIPENI 3:10, PAVEL FACE DIN CUNOATEREA NVIERII LUI HRISTOS INTA SUPREM A EFORTURILOR SALE. TOT PAVEL N EFESENI 1:17-20 AFIRM C PUTEREA CARE LA NVIAT PE HRISTOS DIN MORI ESTE PUS LA DISPOZIIA FIECRUI CRETIN. RUGCIUNEA LUI N EFESENI ESTE TOCMAI CA DUMNEZEU S NE DESCHID OCHII INIMII CA S PUTEM PRICEPE CARE ESTE ACEAST PUTERE. DE ACEEA ESTE EXTREM DE IMPORTANT S PRIVIM N SCRIPTURI I, CLUZII DE DUHUL LUI DUMNEZEU, S OBSERVM CE PUTERE ARE NVIEREA LUI HRISTOS.

I.

PUTEREA NVIERII LUI HRISTOS TRANSFORM FRICA N CURAJ

IOAN 20.19, I PREZINT PE UCENICI CA FIIND ADUNAI LA UN LOC, FIIND NCUIAI DE FRICA IUDEILOR. DE ALTFEL N SEARA ARESTRII TOI L-AU PRSIT, DE FRIC!

DAR DUP CE L NTLNESC PE HRISTOS NVIAT, TOTUL SE SCHIMB I I GSIM PE PETRU I IOAN N FAPTELE APOSTOLILOR N CAPITOLUL 4, OPUNNDU-SE CU UN CURAJ NEBUN CELOR CARE NCERCAU S I OPREASC DIN PREDICARE.

 DE ALTFEL TOI UCENICII N AFAR DE IOAN (I IUDA) AU MURIT MOARTE DE MARTIR. NVIEREA I-A TRASFORMAT DIN FRICOI N EVANGHELITI NENFRICAI.

II. PUTEREA NVIERII LUI HRISTOS TRANSFORM FALIMENTARUL N OM DE SUCCES PETRU A FOST UN OM AL EXTREMELOR, GREELILE SALE FIIND DE NOTORIETATE. CEA MAI MARE DINTRE ELE ESTE LEPDAREA DE HRISTOS.

DAR DUP CE L NTLNETE PE HRISTOSUL NVIAT ESTE TRANSFORMAT NTRUN ASEMENEA FEL NCT LA O SINGUR PREDIC DE-A SA 3000 DE OAMENI SE NTORC LA HRISTOS FAPTE 2:37-41. MAI MULT, CHIAR PAVEL L VEDE PE PETRU CA UNUL DINTRE STLPII BISERICII DIN IERUSALIM GALATENI 2:9. PUTEREA NVIERII A TRANSFORMAT UN FALIMENTAR N PREDICATOR DE SUCCES.

III. PUTEREA NVIERII LUI HRISTOS TRANSFORM NECREDIN A N CREDIN CU TOII SUNTEM FAMILIARIZAI CU ISTORIA LUI TOMA IOAN 20:25, RED DECLARAIA SA DE NECREDIN.

NCPNAREA LUI SE TOPETE N FAA HRISTOSULUI NVIAT I EL FACE UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE AFIRMAII ALE CREDINEI CRTINE N IOAN 20:28. CU TOATE C NOI NU L PUTEM VEDEA CU OCHII FIZICI PE HRISTOS AZI, EL FOLOSETE ISNTRUMENTUL CUVNTULUI PENTRU A AJUTA NECREDINEI NOASTRE ROMANI 10:17. DAC AI INIMA SINCER, HRISTOS CEL NVIAT POATE S TOPEASC I NDOIALA TA.

IV.

PUTERA NVIERII LUI HRISTOS TRANSFORM TRISTE EA N BUCURIE

UNUL DINTRE CELE MAI FRUMOASE PASAJE CU PRIVIRE LA ZIUA NVIERII SE GSETE N LUCA 24. LA VERSETUL 17, DOMNUL NVIAT SE NTLNETE CU DOI UCENICI NTRISTAI.

DAR NTLNIREA CU HRISTOSUL NVIAT I TRANSFORM N PURTTORI AI VETII BUNE I ASTFEL EI SE NTORC IUTE LA IERUSALIM. LUCA 24:32-33. DIN GRABA LOR ESTE DESTUL DE CLAR C NTRISTAREA S-A TRANFORMAT N BUCURIE.

NCHEIERE ACEASTA ESTE PUTEREA MANIFESTAT DE NVIEREA LUI HRISTOS.

PUTEREA ACEASTA NS ESTE PUS I LA DISPOZIIA NOASTR ASTZI EFESENI 1:17-20. o DAC ETI CUPRINS DE TEAM EL I D UN DUH DE PUTERE 2 TIMOTEI 1:7. o DAC AI FALIMENTAT EL VREA S TE RIDICE GALATENI 6:1. o DAC AI NDOIELI EL POATE S I LE RISIPEAC ROMANI 10:17 o DAC ETI NTRISTAT EL VREA S TE NVIOREZE 2 CORINTENI 4:16-18

17. Locuri unde a fost dus Domnul Isus Hristos inainte de rastignire
Locuri unde a fost dus Domnul Isus inainte de rastgnire si semnificatile cuvintelor

Ghetimani ,Ana , Caiafa , Pilat , Irod , Golgota

1)

Gradina Ghetimani = teasc de untdelemn. Teascul semnelor Teascul celor opt Gradina sau valea maslinilor

Matei 26:36 Atunci Isus a venit cu ei ntr-un loc ngrdit, numit Ghetsimani i a zis ucenicilor: sedeti aici pn M voi duce acolo s M rog. 37 A luat cu El pe Petru si pe cei doi fii ai lui Zebedei, si a nceput s Se ntristeze si s se mhneasc foarte tare. 38 Isus le-a zis atunci: Sufletul Meu este cuprins de o ntristare de moarte; rmneti aici, si vegheati mpreun cu Mine. 39 Apoi a mers putin mai nainte, a czut cu fata la pmnt, si S-a rugat, zicnd: Tat, dac este cu putint, deprteaz de la Mine paharul acesta! Totusi nu cum voiesc Eu, ci cum voiesti Tu.

2)

Ana = socrul marelui preot = binecuvantare.

Indurare Milostivire Har Favoare Gratie

Ioan 18:13 L-au dus nti la Ana; cci el era socrul lui Caiafa, care era mare preot n anul acela.

19 Marele preot a ntrebat pe Isus despre ucenicii Lui si despre nvttura Lui. 20 Isus i-a rspuns: Eu am vorbit lumii pe fat; totdeauna am nvtat pe norod n sinagog si n Templu, unde se adun toti Iudeii, si n-am spus nimic n ascuns. 21 Pentru ce M ntrebi pe Mine? ntreab pe cei ce M-au auzit despre ce le-am vorbit; iat, aceia stiu ce am spus. 22 La auzul acestor cuvinte, unul din aprozii, care stteau acolo, a dat o palm lui Isus si a zis: Asa rspunzi marelui preot? 23 Isus i-a rspuns: Dac am vorbit ru, arat ce am spus ru; dar dac am vorbit bine, de ce m bati? 24 Ana L-a trimis legat la marele preot Caiafa.

3)

Caiafa = marele preot = Piatra,pietrar Impilare Care cauta cu graba

Matei 26:57 Cei ce au prins pe Isus, L-au dus la marele preot Caiafa, unde erau crturarii si btrnii.

adunati

Ioan 11:47 Atunci preotii cei mai de seam si Fariseii au adunat Soborul, si au zis: Ce vom face? Omul acesta face multe minuni. 48 Dac-L lsm asa, toti vor crede n El, si vor veni Romanii si ne vor nimici si locul nostru si neamul. 49 Unul din ei, Caiafa, care era mare preot n anul acela, le-a zis: Voi nu stiti nimic; 50 oare nu v gnditi c este n folosul vostru s moar un singur om pentru norod, si s nu piar tot neamul?

51 Dar lucrul acesta nu l-a spus de la el; ci, fiindc era mare preot n anul acela, a proorocit c Isus avea s moar pentru neam. 52 si nu numai pentru neamul acela, ci si ca s adune ntr-un singur trup pe copiii lui Dumnezeu cei risipiti. 53 Din ziua aceea, au Hotrt s-L omoare.

4)

Pilat = Guvernatorul Iudeii = Sulita de aruncat Purtatorul sulitei (lancei) Inarmat cu sulita Sapca Refugiat

Matei 27:2 Dup ce L-au legat, L-au dus si L-au dat n mna dregtorului Pilat din Pont. Matei 27:13 Atunci Pilat I-a zis: N-auzi de cte lucruri Te nvinuiesc ei? Matei 27:17 Cnd erau adunati la un loc, Pilat le-a zis: Pe care voiti s vi-l slobozesc? Pe Baraba sau pe Isus, care se numeste Hristos? Matei 27:19 Pe cnd sta Pilat pe scaun la judecat, nevast-sa a trimis s-i spun: S n-ai nimic a face cu neprihnitul acesta; cci azi am suferit mult n vis din pricina lui. Matei 27:22 Pilat le-a zis: Dar ce s fac cu Isus, care se numeste Hristos? S fie rstignit i-au rspuns cu totii. Matei 27:24 Cnd a vzut Pilat c n-ajunge la nimic, ci c se face mai mult zarv, a luat ap, si-a splat minile naintea norodului si a zis: Eu Sunt nevinovat de sngele neprihnitului acestuia. Treaba voastr! Matei 27:26 Atunci Pilat le-a slobozit pe Baraba; iar pe Isus, dup ce a pus s-L bat cu nuiele, L-a dat n minile lor, ca s fie rstignit.

5)

Irod = guvernatorul Galileii = Vlastarul eroului Erou Frumusetea pelii Cel de piele Balaur infocat

Luca 13:31 n aceeasi zi, au venit ctiva Farisei, si I-au zis: Pleac, si du-Te de aici, cci Irod vrea s Te omoare.

32 Duceti-v le-a rspuns El si spunei vulpii aceleia: Iat c scot dracii, si svrsesc vindecri astzi si mine, iar a treia zi voi isprvi.

Luca 23:8 Irod, cnd a vzut pe Isus, s-a bucurat foarte mult; cci de mult dorea s-L vad, din pricina celor auzite despre El; i ndjduia s-L vad fcnd vreo minune. 9 I-a pus multe ntrebri; dar Isus nu i-a rspuns nimic. 10 Preotii cei mai de seam si crturarii stteau acolo, si-L prau cu nfierbntare. 11 Irod, cu ostasii lui de paz, se purtau cu El cu dispre; si, dup ce si-a btut joc de El, si L-a mbrcat cu o hain strlucitoare, L-a trimis napoi la Pilat.

6) Pilat

iarasi l-au trimis la Pilat ( L-a trimis napoi la Pilat.)

7)

Golgota = locul unde a fost rastignit Domnul Isus = dealul capatanii Locul capatanii

Matei 27:33 Cnd au ajuns la un loc numit Golgota, care nseamn: Locul cptnii 34 I-au dat s bea vin amestecat cu fiere; dar, cnd l-a gustat, n-a vrut s bea. 35 Dup ce L-au rstignit, I-au mprtit hainele ntre ei, trgnd la sorti, ca s se mplineasc ce fusese vestit prin proorocul care zice: si-au mprtit hainele Mele ntre ei, si pentru cmasa Mea au tras la sorti. 36 Apoi au sezut jos, si-L pzeau. 37 si I-au scris deasupra capului vina: Acesta este Isus, mpratul Iudeilor. 38 mpreun cu El, au fost rstigniti doi tlhari: unul la dreapta si cellalt la stnga Lui. 39 Trectorii si bteau joc de El, ddeau din cap, 40 si ziceau: Tu, care strici Templul, si-l zidesti la loc n trei zile, mntuieste-Te pe Tine nsuti! Dac esti Tu Fiul lui Dumnezeu, pogoar-Te de pe cruce! 41 Preotii cei mai de seam, mpreun cu crturarii si btrnii, si bteau si ei joc de El, si ziceau: 42 Pe altii i-a mntuit iar pe Sine nu Se poate mntui! Dac este El mpratul lui Israel, s Se pogoare acum de pe cruce, si vom crede n El! 43 S-a ncrezut n Dumnezeu: s-l scape acum Dumnezeu, dac-L iubeste. Cci a zis: Eu Sunt Fiul lui Dumnezeu! 44 Tlharii care erau rstigniti mpreun cu El, i aruncau aceleasi cuvinte de batjocur. 45 de la ceasul al saselea pn la ceasul al noulea s-a fcut ntuneric peste toat tara.

46 si pe la ceasul al noulea, Isus a strigat cu glas tare: Eli, Eli, Lama Sabactani? adic: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai prsit? 47 Unii din cei ce stteau acolo, cnd au auzit aceste vorbe, au zis: Strig pe Ilie! 48 si ndat, unul din ei a alergat de a luat un burete, l-a umplut cu otet, l-a pus ntr-o trestie, si i-a dat s bea. 49 Dar ceilalti ziceau: Las, s vedem dac va veni Ilie s-L mntuiasc. 50 Isus a strigat iarsi cu glas tare, si si-a dat duhul. 51 si ndat perdeaua dinuntrul Templului s-a rupt n dou, de sus pn jos, pmntul s-a cutremurat, stncile s-au despicat, 52 mormintele s-au deschis si multe trupuri ale sfinilor care muriser, au nviat. 53 Ei au iesit din morminte, dup nvierea lui, au intrat n Sfnta cetate, si s-au artat multora. 54 Sutasul, si cei ce pzeau pe Isus mpreun cu el, cnd au vzut cutremurul de pmnt si cele ntmplate, s-au nfricosat foarte tare, si au zis: Cu adevrat, acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!

18. Rastignirea Domnului Isus a fost joi

Vasile Sanda

- Rstignirea, Joi
Rstignirea a fost joi, iar cei ce spun c vineri, spun ... minciuni.
Deoarece Satana este stpnitorul acestei lumi (Ioan 14:30) i ntreaga lume se afl, sau zace n cel ru (1 Ioan 5:19), nu ar trebui s ne mire c lumea nu poate ti ziua n care Hristos a fost rstignit. nvtura predominant este c Isus a fost rstignit Vinerea, dup cum cei mai muli spun: "Sfnta Vineri". Aceasta este o minciun, i-l face pe Hristos un mincinos, dac s-ar crede c El a stat numai dou zile i dau nopi, nu aa cum a spus mai nainte, cum c: Fiul omului va sta trei zile i trei nopi n inima pmntului, lucru care se potrivete foarte bine cu schema Diavolului. (Apocalipsa 12:9; 13:6). Trei zile i trei nopi n cazul n care Isus ar fi fost rstignit vineri, atunci El a fost n mormnt numai dou nopi, dar El a spus c va fi acolo pentru trei nopi. Cci, dup cum Iona a stat trei zile i trei nopi n pntecele chitului, tot aa i Fiul omului va sta trei zile i trei nopi n inima pmntului (Matei 12:40; 29-30 i de asemeni, Luca 11:29-30) Isus vorbete aici de trei zile i trei nopi. Aceasta ar trebui s fie evident, din moment ce El vorbete att de zi (lumin) i de noapte (ca n Iona 1:17), astfel c aici este abordarea problemei de zi lumin i de noapte ntuneric. n alte locuri, pur i simplu El vorbete de trei zile (Marcu 8:31, 9:31, Ioan 2:19). Aici, n Matei 12:40 El se refer la un anumit numr de zile i nopi. Isus a nviat din mori ", n timp ce afar era nc ntuneric" (Ioan 20:1). Acest lucru este evident prin faptul c "piatra a fost dat la o parte", "n timp ce era nc ntuneric" (Ioan 20:1). Astfel c, nu au fost trei nopi, care a fost n mormnt i nici trei zile - n cazul n care El a fost crucificat vineri.

Din moment ce Isus a nviat "n timp ce era nc ntuneric," dac crucificarea (rstignirea) a avut loc ntr-o vineri, dup cum se tie... avem doar dou zile (lumin) vineri i smbt, i doar dou nopi, - vineri noaptea i smbt noaptea. Mai mult, este scris c Isus a nviat din mori n a treia zi (Matei 16:21, 17:23, 20:19, 27:64, Marcu 8 : 31; 9:31; 10:34, Luca 9:22, 18:33, 24:7, 46; Ioan 2:19, Fapte 10:40; 1 Corinteni 15:4). De asemenea, este artat c aceast a treia zi a fost "n prima zi a sptmnii" (Marcu 16:9, [ocrotire sabbatou], mai literal," prima de la Sabat "). Aa c, aceast zi ", prima din sptmn", nu a nceput duminic dimineaa, ci mai degrab smbt seara.

n Scriptur, ziua ncepe seara, dup cum este scris: Astfel, a fost o sear i apoi a fost o diminea: aceasta a fost ziua nti. (Geneza 1:5; a se vedea, de asemenea, Geneza 1:8, 13, 19, 23, 31; Daniel 8:26, 14 ["ziua" este, de fapt, n ebraic, "seara i dimineaa"]) n Levitic, vorbind de Ziua Ispirii, Domnul le-a spus israeliilor: Aceasta s fie pentru voi o zi de Sabat, o zi de odihn, i s v smerii sufletele n ziua aceasta; din seara zilei a noua pn n seara urmtoare, s prznuii Sabatul vostru. (Levitic 23:32) Levitic 23:32 exemplific ziua de douzeci i patru de ore care ncepe seara i ine pn seara, spre deosebire de ceasul nostru la momentul actual, care ncepe de la miezul nopii, pn la miezul nopii (12;00am, la 11;59pm). Prin urmare, a treia zi de fapt, a nceput smbt seara i s-a ncheiat la asfinit duminic seara. Astfel, n noaptea care a nceput n seara de smbt a fost ultima noapte, n care Isus a fost n mormnt.
Mai mult, Isus a nviat dis-de-diminea (Marcu 16:9) 2. "n timp ce era nc ntuneric" (Ioan 20:1), n a treia zi (Marcu 16:9), care este, de fapt a treia noapte. Astfel, c nu trebuie un matematician pentru a numra nopile napoi pentru a vedea c El a fost crucificat, joi i nu vineri. Dac rstignirea a fost Joi, avem: joi noaptea, vineri noaptea, i smbt noaptea - deci trei nopi. Cu o rstignire Joi, exist joi zi, vineri zi, smbt zi - trei zile care a fost n mormnt . Cu o rstignire vineri exist doar vineri noaptea i smbt noaptea - dou nopi, nu trei; i nu este dect vineri zi i smbt zi - deci dou zile, nu trei.

Ziua de 14 i 15 ale lunii Abib

Pentru a determina cnd a murit i cnd a nviat Cristos, este important s se stabileasc n mod special ziua n care Cristos a fost rstignit n legtur cu Patele. Acest lucru este util pentru a nelege de asemenea, c ntr-adevr El a fost rstignit ntro joi. 1 Corinteni 5:7 spune: Cristos este Patele noastre. Exod 12, Levitic 23:5 i Numeri 28:16 scrie c Patele s fie pe 14. Aceasta este ziua n care Cristos a murit pe cruce - ziua 14 a lunii Abib.

Acest lucru poate fi vzut prin faptul c Isus i ucenicii si au srbtorit Patele cu o noapte nainte ca El s fi fost crucificat (Matei 26:17-20; Luca 22:7-15). Au continuat Patele n ziua de 14 a primei luni (Exodul 12:2-6; Marcu 14:12), luna Abib (Deuteronom 16:1). Astfel c Patele a avut loc la nceputul celei de-a 14-a zi de la asfinit (Levitic 23:5, sau mai literal, "dintre seri" [byn ha `arbyim]). Aceast a 14-a zi a lunii Abib a nceput seara, aceeai sear n care Isus i ucenicii au inut Patele, i a continuat n orele din aceiai zi, de la rstignirea Lui i pn la nmormntare. tim c Isus i ucenicii Lui au srbtorit Patele la nceputul zilei a 14-a, i nu la sfritul zilei a 14-a (este important s nelegem), deoarece Numeri 33:3 spune: Au pornit din Ramses n luna nti, n ziua a cincisprezecea a lunii nti. A doua zi dup Pate, copiii lui Israel au ieit gata de lupt n faa tuturor Egiptenilor.

Numeri 33:3 spune data cnd a plecat din Egipt poporul Israel ca fiind a cincisprezecea, la o zi dup Pate (Pesah).4. Acest lucru arat noaptea n care Domnul a trecut pe lng copiii lui Israel i a ucis ntii nscui din Egipt c a fost noaptea de 14. Astfel, porunca din Exodul 12:6 pentru a tia un miel (sau ied, Exodul 12:5) "la asfinit" pe 14, a fost de a-l tia la nceputul celei de-a 14-a zi. Au mncat n aceeai noapte (Exod 12:8), n care Domnul a trecut pe lng fiii lui Israel (Exodul 11:4-7; 12:13, 23,29-30) i a ucis pe ntiii nscui din Egipt, la miezul nopii (Exod 11:4; 12:29).5. Prin urmare, nelegem c Hristos a murit pe 14, luna Abib (Joi), astfel se nelege c a 2-a zi este 15 (vineri). Aceast a doua zi, la o zi dup crucificare, a fost o zi de Sabat.

Sabatul Evangheliile sunt clare, spunnd c Isus a fost crucificat, nainte de Sabat (Luca 23:54). De asemenea este clar c El a nviat din mori imediat dup Sabat (Marcu 16:1-2). Dar ceea ce nu este de obicei neles, este faptul c Evangheliile nu vorbesc despre dou srbtori de Sabat diferite. Vineri a fost Sabatul Patelui n data de 15 (Levitic 23:6-7), i imediat dup aceea a fost Sabatul (normal) din fiecare sptmn (data de 16, Smbt). n lege exist mai multe srbtori ale Sabatului (altele dect cel din fiecare sptmn (de exemplu, Levitic 16:29-31; 23:24, 39-43; 25:2-7, 8-17), i n acest caz, srbtoarea Patelui are de fapt patru sabate n el. Unul pe 14 (Exod 12:16), unul pe data de 15 (Levitic 23:6-7), unul pe data de 20 (Exod 12:16), i unul pe data de 21 (Levitic 23:6)
i n a cinsprezecea zi a lunii acesteia, va fi srbtoarea azimilor n cinstea Domnului; apte zile s mncai azimi. n ziua ntia, s avei o adunare Sfnt: atunci s nu facei nici o lucrare de slug. (Levitic 23:6-7).7. Evangheliile menioneaz n mod specific Sabatul Patelui din a15-a zi din luna Abib i apoi Sabatul sptmnal. Dar, cu toate acestea, potrivit legii (Exod 12; Levitic 23), din momentul crucificrii lui Isus i ct a stat El n mormnt a fost o odihn de Sabat, trei Sabate la rnd. Acum, nu numai c aceasta a 15-a zi de Abib a fost de o zi de Sabat, dar au fost de asemenea, dou mese de Pate, ceea ce explic cele dou zile de Pati vzute n Evanghelii (de exemplu, Marcu 14:12, Ioan 18:28). A fost masa pascal pe care Hristos a srbtorit-o nainte ca El s fi fost crucificat (Marcu 14:12-17), i apoi a fost Patele care urmeaz imediat dup acea zi n care El a fost crucificat (Ioan 18:28). Vorbind de acea zi (a 15-a), n care evreii au srbtorit ca s-i aduc aminte de ziua ieirii din Egipt. (Artat n Deuteronom 16:3)

Nu vei putea s jertfeti Patele n vreunul din locurile pe care i le d Domnul, Dumnezeul tu, ca locuin; ci n locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tu, ca s-Si aeze Numele n el, acolo s jertfeti Patele, seara, la apusul soarelui, pe vremea ieirii tale din Egipt. (Deuteronom 16:5-6) La apusul soarelui, pe vremea ieirii tale din Egipt este egal cu nceputul celei de-a 15-a zi (Numeri 33:3). Prin urmare, ne aflm n momentul rstignirii lui Isus, astfel nu doar c erau trei sabate (Sabatul Patelui din 14 i din 15, dar i Sabatul din fiecare sptmn), dar au existat i dou mese de Pate, dup cum este artat de Ioan. Au adus pe Isus de la Caiafa n odaia de judecat: era dimineaa. Ei nau intrat n odaia de judecat, ca s nu se spurce i s poat mnca Patele. (Ioan 18:28 )
Acest lucru se ntampla dimineaa devreme, cand Isus a fost judecat, i evreii, n perspectiva de a mnca Patele, nu ndrzneau s intre n pretorium (odaia de judecat). De asemenea n Ioan 19:14 se observ: Era ziua Pregtirii Patelor. A fost ziua n care au pregtit Patele,venirea Sabatului care este, n ziua 15-a luna Abib. Iar Pregtirea (de dup ziua a 14-a) este menionat de asemenea, n Matei 27:62, Marcu 15:42, Luca 23:54; i Ioan 19:42. Sabatul este o zi Mare.

Este artat c este mai mult dect un simplu Sabat sptmnal, menionat fiind n Ioan 19:31; unica zi mare de Sabat.

De fric s nu rmn trupurile pe cruce n timpul Sabatului, cci era ziua Pregtirii, i ziua aceea de Sabat era o zi mare-Iudeii au rugat pe Pilat s zdrobeasc fluierile picioarelor celor rstignii, i s fie luai de pe cruce. Sabatul menionat aici este n mod clar stabilit n afar de Sabat normal din sptmn. Cel puin, este de remarcat ca unic. Era "o zi mare". Mai literal spuns: "pentru c mare a fost acea zi de Sabat" ( [en GAR megal el hmera ekeivou tou sabbatou]). Aceast formulare stabilete c este vorba de o alt srbtoare de Sabat, n afar de Sabatul din fiecare sptmn, pentru c vorbete despre "o zi mare de Sabat", deci o difereniaz de celelalte zile de Sabat normale. Sabatele
Atunci cnd ncep s vorbeasc de nviere, toate cele patru Evanghelii arat c a fost n "prima zi a sptmnii" (Matei 28:1, Marcu 16:2, Luca 24:1, Ioan 20:1, 19). Terminologia n greac este mai literal, "de la o zi de Sabat" ( [sabbatn Mian] Matei 28:1) sau "cea de la sabate" ( [te de mia ton sabbatn] Luca 24:1, Ioan 20:1).8. "Atunci cnd este neles c au existat de fapt trei sabate, atunci s-ar prea c aceast declaraie, n greac este artat ca una din cele trei sabate care doar au trecut. Cu toate acestea, nu este n mod necesar concludent. Motivul fiind, Faptele Apostolilor 20:7 i 1 Corinteni 16:2 indic faptul c acest tip de limbaj, n greac poate fi folosit, aa cum este tradus, "prima zi a sptmnii. n Fapte 20 se spune: Iar noi, dup zilele praznicului Azimilor, am plecat cu corabia din Filipi, i, n cinci zile, am ajuns la ei n Troa, unde am stat apte zile. n ziua dinti a sptmnii, eram adunai la olalt ca s frngem pinea. Pavel, care trebuia s plece a doua zi, vorbea ucenicilor, i i-a lungit vorbirea pn la miezul nopii. (Fapte 20:6-7) Acest "prima zi a sptmnii", din Fapte 20:7, ar fi mai literal: ..."i-n acea zi de la sabate" (acest lucru arat c este una dintre celelalte sabate [( [en de t mia tn sabbatn]). n contextul din, Faptele Apostolilor 20:6 n care se prezint o zi "de la sabate". Acesta este, dup Zilele azimilor, i dup cinci zile, plus apte zile. Acest lucru face cel puin, s nu par a fi o situaie similar ca i n Evanghelii, acolo unde trei (sau dou) sabate au avut loc la rnd. Faptele Apostolilor 20 arat c a fost dup Pate, i s-ar putea presupune c acolo nu au fost dou sau trei sabate la rnd n Faptele Apostolilor 20:7. Cu toate acestea nu este concludent, deoarece ar depinde de perioada din acest an a Patelui urmat de srbtoarea cincizecimii (rusaliile). (Levitic 23:15-22).

Srbtoarea de 7 sptmni are n mod inerent n ea dou sabate la rnd (Levitic 23:15-16, 21). i, din moment ce srbtoarea de 7 sptmni este srbtorit bazat pe srbtoarea roadelor (Levitic 23:10, 15), iar lunile biblice nu urmeaz neaprat anul solar, nu exist nici o modalitate de a concluziona Biblic c nu a existat dou sau trei Sabate n Faptele Apostolilor 20:7. Cineva ar putea spune c nu exist dublu sau triplu sabat ce s-ar putea gsi n Fapte 20:7 bazndu-se pe zile calendaristice evreieti moderne. Dar zilele calendaristice moderne la evrei nu urmeaz calendarul biblic n totalitate. De exemplu, Rosh Hashanah ( [ Rosh Hashanah]), "Inceput al Anului" sau "prima parte a anului," nu cade la nceputul anului biblic. Anul nou biblic, sau prima parte a anului, este chiar nainte de Pate (Exod 12:2). Prima lun a anului n lege este luna Abib (Deuteronom 16:1). n calendarul modern evreiesc, Rosh Hashanah cade n prima zi din luna a aptea, care se numete n calendarul modern evreiesc, Tishri ( [ tishri]).

Luna a aptea n Biblie se numete, "Ethanim ( ' [ thniym])". Doar n acest exemplu, se poate observa c exist destul de mare diferen ntre calendarul modern evreiesc i calendarul biblic. n plus, calendarul evreiesc, cu toate c este un calendar lunar, urmeaz calendarul solar de asemenea, adugnd chiar o lun suplimentar: (www.jewfaq.org / calendar.htm)
Nu exist nici o dovad a acestei practici n Scriptur.9. Prin urmare, Faptele Apostolilor 20:7 nu este o dovad solid pentru o utilizare idiomatic "dup Sabate" pentru a descrie pur i simplu "prima zi a sptmnii". 1 Corinteni 16:2 este un exemplu mai puternic:

ct privete strngerea de ajutoare pentru sfini, s facei i voi cum am rnduit Bisericilor Galatiei. n ziua dinti a sptmnii, fiecare din voi s pun deoparte acas ce va putea, dup ctigul lui, ca s nu se strng ajutoarele cnd voi veni eu. (1 Corinteni 16:1-2)
Aici, "prima zi a sptmnii" n Texte Majoritare este mai literal, ei traduc: "o zi din Sabate" ( [sabbatn Mian]). Cu toate acestea, textul critic, spune c "o zi de Sabat" (un sabat, , [Mian sabbatou]), la singular. Ar trebui s fie evident din context c Pavel vorbete de o practic sptmnal, i nu o ocazie foarte rar ce poate s apar n dou sau trei sabate pe tot parcursul anului. Astfel, n cazul artat prin Texte Majoritare, acest lucru pune n discuie fraze din Evanghelii dac acestea urmeaz s fie luate literal sau idiomatic.10. n cele din urm, Matei 28:1 are o formulare diferit. n ultima parte din Matei 28:1 se poate identifica ntr-adevr ziua ca "o zi din Sabat" ( [sabbatn Mian]), dar la nceputul versetului se citete n acest fel, (opse de sabbatn) "i, dup Sabate"... Aceast afirmaie este literalmente adevrat!11. "A fost ntr-adevr "dup sabate", trei Sabate care urmeaz s fie precizate: Hristos a nviat din mori dup Joi (ziua 14) i Vineri (ziua 15) care era Sabatul Patelor i dup Sabatul de Smbt. A fost ntr-adevr ... dup Sabate.

Subnote:
1. Scriptura dezvluie c att "dup trei zile" (Marcu 8:31) ct i "a treia zi" (Marcu 9:31) ambele sunt adevrate, depinde doar de modul n care se face calculul. Cnd se numr zilele n ceea ce privete lumina zilei, putem vedea dup ce a nviat a treia zi, pentru c El a intrat n mormnt, joi seara, nainte de ntuneric (Marcu 15:42-47, Luca 23:54).

Joi a fost prima zi, n care a fost n mormnt. Vineri a fost a doua zi. Smbt a fost a treia zi, pe cnd era nc n mormnt. Astfel, dup ce a fost a treia zi, lumina zilei tere, n care El a nviat din mori, pentru c El a aprut cndva dup lumina zilei a treia, dar nainte de lumina zilei patra (Ioan 20:1). Atunci cnd se face numrarea nopilor, joi seara a fost prima noapte ("zi"). Vineri noapte a fost a doua noapte ("zi"). Smbt seara a fost a treia noapte ("zi"). Astfel gasim trei nopi atunci cnd se face numrarea de nopi, El a nviat din mormnt n ziua a treia, pentru c era nc noapte atunci cnd a nviat (Ioan 20:1). Aceast a treia noapte, fiind de 24 de ore "zi" de la nceputul zilei smbt noaptea, la nceputul duminic seara, este considerat n aceeai zi (ziua 24 de ore), n care El a nviat din mori (Luca 24:13; Ioan 20:19).
1. n Marcu 16: 9 "devreme" este greac cuvntul (proi) i nseamn "dis-dediminea." Se gsete, de asemenea, n Matei 16:3; 20:1; 21:18, Marcu 1:35, 11:20, 13:35, 15:1, 16:2, Ioan 18:28, 20:1; Fapte 28:23. 2. Att Matei 26:17-19 ct i Marcu 14:12-16 descrie modul n care ucenicii au fost i au pregtit Patele. Dup aceea, El a venit cu ucenicii Lui pentru aceast srbtoare

Pesah "seara" (Matei 26:20, Marcu 14:17). Din aceast formulare, unii ar putea avea impresia c ucenicii au facut pregtirea pentru Pate n lumina zilei. Totui, despre acest lucru "seara", nu se spune nimic, dac a fost deja ntuneric sau nu, atunci cnd ucenicii au plecat s pregteasc Patele. Se nelege c Patele a fost srbtorit la nceputul celei de-a 14-a zi (Exodul 12:6-18), atunci se poate observa c ucenicii au fcut pregtirea pentru Pate seara (sau, cel puin la crepuscul), la nceputul celei de-a 14-a zi. Greaca este mai precis n acest punct. Att n Matei 26:20 i Marcu 14:17 fraza "n seara", de fapt de asemenea, poate fi tradus, "i fiind trziu" ( [opsias de genomens] Matei 26:20; [kai opsias genomens] Marcu 14:17). [opsias] este cuvntul tradus "de seara" sau "cu ntrziere," i "trziu" este o opiune viabil (de exemplu, NKJV Marcu 11:11). 3. Exodul 12:17-18 explic: ... astfel nct s se respecte Srbtoarea azimilor, pentru c n aceast zi a 14-a, Eu v-am scos din ara Egiptului. De aceea, trebuie s respecte aceast zi de-a lungul generaiilor ca pe-o porunc venic. n prima lun, n a patrusprezecea zi a lunii, seara, s mnnci azimi, pn la a douzeci i una zi a lunii Abib (seara).

n mod clar, ziua a patrusprezecea este artat n Exod 12:6, "n acea sear", menionat n Exod 12:8 &; 12, "aceast zi" n Exod 12:14, i aceast declaraie, n Exod 12:17 arat "aceeai zi ", aa cum a paisprezecea n care israeliii srbtoresc "ieirea din ara Egiptului ", se arat n mod clar c n a patrusprezecea zi au plecat din Egipt. Dac citii Exodul 12:31-42 indicaia este de asemenea: "n aceeai zi" (Exod 12:41). n context este vorba despre a paisprezecea zi.
Deci, cum se poate spune n Exod 12:31 c au plecat n a patrusprezecea i Numeri 33:3 spune c au plecat, n a cincisprezecea zi? i cum s-ar putea ca ambele s fie adevrate? Amintii-v, a fost o mare mulime (n numr de aproape ase sute de mii de oameni care mergeau pe jos, n afar de copii). (Exodul 12:37) i deci a luat ceva timp. De asemenea, Deuteronom 16:6 spune c au plecat " la apusul soarelui (amurg), mergeau pe jos n soare", care este la sfritul zilei a 14-a i nceputul zilei a 15-a. O alt indicaie c Hristos a srbtorit att Patele i a fost rstignit n aceeai zi (de 24 ore), a 14-a zi din luna Abib, este oarecum surprinztoare declaraia fcut n Ioan 13.

nainte de praznicul Patelor, Isus, ca Cel care tia c I-a sosit ceasul s plece din lumea aceasta la Tatl i fiindc i iubea pe ai Si, care erau n lume, i-a iubit pn la capt. n timpul cinei,... (Ioan 13:1-2a)
Ioan spune, "nainte de srbtoarea Patelui"(praznicul) i n timpul cinei (masa pascal) (Luca 22:7-15). Cum ar putea fi acest Pesah "nainte de srbtoarea Patelui"? n lege, exist o distincie ntre 14 i 15, dar aici ele sunt descrise ca fiind practic aceleai. Noteaz Levitic 23. n luna ntia, n a patrusprezecea zi a lunii, ntre cele dou seri, vor fi Patele Domnului. i n a cinsprezecea zi a lunii acesteia, va fi srbtoarea azimilor n cinstea Domnului; apte zile s mncai azimi. (Levitic 23.5-6; si Numeri 28:16-17) 4. Aici vedem o distincie ntre ziua 14 i 15. A 14-a zi este numit "Patele Domnului", i data de 15 este numit "srbtoarea azimilor." Cu toate acestea, a 14-a este de asemenea o srbtoare a azimilor (Exod 12:14-15), astfel Exod spune acelai lucru cu Levitic 23:6 "apte zile s mnnci azimi. "Ebraic aceast fraz este identic Exod 12:15 l cu Levitic 23:6 ( .)

Exod 12 arat c srbtoarea s fie de apte zile, ncepnd pe 14 (Exod 12:18) i ine "pn la douzeci i una a lunii, seara" (Exod 12:18), care marcheaz c aceasta se termin la nceputul zilei 21. Cu toate acestea, Levitic 23:6 vorbete de apte zile care ncepe la data de 15 prin a mnca azime, astfel ncepnd de la a 15-a zi, pn la a 21-a. n Luca 22:1 "Srbtoarea azimilor," fraza folosit pentru a descrie srbtoarea, ncepe la data de 15, ca n Levitic 23:6, i se numete Patele", termen utilizat n Levitic 23:5 pentru a 14-a zi. Praznicul azimilor, numit Patele, se apropia. (Luca 22:1)
n plus, contextul din Luca 22 arat Patele (anticipat), ca fiind Praznicul azimilor care urmeaz s fie n cea de-a 14-a zi, "atunci cnd Patele trebuiau s fie jertfite" (Luca 22:7). Marcu 14:12 adaug: "n ziua dinti a praznicului Azimilor." Care n mod clar arat ca fiind a 14-a zi, din moment ce a fost ntr-adevr, n prima zi a azimilor (Exodul 12:18). A 14-a zi, care este ntr-adevr, prima zi a Praznicului azimilor, care este nainte de data de 15. n plus, este n mod clar vorba de a 14-a zi, numit "Patele" (Levitic 23:5; Numeri 28:16). Astfel cnd este vorba de data de 15, Deuteronom 16 vorbete chiar mai clar. Vorbind de a cincisprezecea zi, Deuteronom 16:1 spune: Pzete luna spicelor (Abib), i prznuiete srbtoarea Patelor n cinstea Domnului, Dumnezeului tu; cci n luna spicelor (Abib) te-a scos Domnul, Dumnezeul tu, din Egipt, noaptea. 5. n acest context, momentul de care se vorbete este "n amurg, la apus de soare, la data cand au iesit din Egipt." Asta a fost la nceputul zilei a cincisprezecea (Numeri 33:3). Deci, chiar dac este ntr-adevr n a 14-a zi "Patele" (Levitic 23:5) i "prima zi a azimilor" (Marcu 14:12), "srbtoarea Patelui" a fost s fie pe data de 15 (Leviticul 23:6; Numeri 28:17), astfel cum Ioan 13:1 spune: "nainte de praznicul Patelor". Chiar de s-ar nelege c Hristos i ucenicii si au srbtorit deja Patele, dar aceast declaraie, "nainte de praznicul Patelor" ce-i fcut n Ioan 13:1, acesta arat c trebuie s fie vorba despre srbtoarea Patelui din data de 15, despre care Levitic 23:6 vorbete. Astfel, c aceast zi care a fost "nainte de praznicul Patelor" ar trebui s fie vorba de ziua 14-a. 6. A 14-a zi a fost de asemenea o ziua de odihn, dup cum n Evanghelii se arat clar c Hristos nu a fost crucificat n ziua de Sabat. Astfel citim c abia: ncepea ziua Sabatului. Chiar dac: Iosif a cumprat o pnz subire de in, n Marcu 15:46, i pare s nu fi fost o zi de Sabat. Totui n Luca 23:54 scrie: "Era ziua Pregtirii, i ncepea ziua Sabatului, i femeile au pregtit miresme i miruri "se indic faptul c acestea nu au inut ziua de odihn mai nainte, deoarece abia ncepea ziua Sabatului.

Luca 23:54 afirm: "Apoi, n ziua Sabatului, s-au odihnit, dup Lege." Vorbind de a 14-a zi: Exodul 12:16 este mult mai clar: n ziua dinti vei avea o adunare de srbtoare Sfnt; i n ziua a aptea vei avea o adunare de srbtoare Sfnt. S nu facei nici o munc n zilele acelea; vei putea numai s pregtii mncarea fiecrui ins. Cnd citim Exodul 12:16, comparat cu Levitic 23:6-7 este evident cnd este vorba de ziua a 14-a, a 15-a, a 20-a, i a 21-a, c toate sunt zile de Sabat. 7. Acest lucru este destul de interesant, deoarece la mntuire un credincios este cufundat n moartea i nvierea Sa (Romani 6:3-8; 8:30), i intr n odihna Lui sabatic (Evrei 4:1-10).
8. Marcu 16:2, n Texte Critice (Critical text) se citete, una dintre zilele de sabat (te mia ton sabbatn). n "Texte Primite i Majoritare" (Received and Majority Texts) scrie, (tes mias sabbatn) la o zi de Sabat. Ioan 20:19, "Texte Primite i Majoritare" scrie (t mia tn sabbatn) una din zilele de sabat pe de o alt parte n Critical Text scrie: " (t mia sabbatn) "n una din sabate."

9. Cineva ar putea argumenta c exist evidene ale calendarului biblic lunar care se aseaman cu calendarul solar prin intermediul cuvntului ebraic pentru prima lun, (Abib '[ viyv]). n ebraica modern acest cuvnt nseamn, "primvar" (ex., timpul de primvar). n Tora (lege), n afar de a fi folosit pentru prima lun, este de asemenea folosit n Exodul 9:31 i Levitic 2:14 pentru cele dinti roade, astfel se poate indica anotimpul primvara. Acest lucru poate arta cu siguran c ieirea israeliilor din Egipt a fost n perioada de primvar, dar nu neaprat c luna Abib ntotdeauna a czut primvara. Aceasta nu poate fi dovedit Biblic. Scriptura nu explic (n niciun fel), dac a existat vreo urm a anului solar cu calendarul lunar, aa cum se face acum cu calendarul evreiesc.
10. De asemenea, greaca Noului Testament mrturisete din alte contexte n care cuvntul "sabat" ar fi potrivit: pluralul "sabate". Matei 12:11 mai literal: Cine este omul acela dintre voi care, dac are o oaie, i-i cade ntr-o groap, n ziua Sabatului, (literal ziua din Sabate) ( [tois sabbasin]), s n-o apuce i s-o scoat afar? n Luca 14: 6 A venit n Nazaret, unde fusese crescut; i, dup obiceiul Su, n ziua Sabatului, (literal: ntruna din zilele din Sabate) ( [en t hmera tn sabbatn]) a intrat n sinagog. S-a sculat s citeasc, Fapte 13:14 Din Perga i-au urmat drumul nainte, i au ajuns la Antiohia din Pisidia. n ziua Sabatului , literal n ziua din Sabat ( [t hmera tn sabbatn]), au intrat n sinagog i au ezut jos. Cuvntul "Sabate" -l gsim de asemenea n: Matei 12:5 (1), 10-12; Marcu 1:21; 2:23-24; 3:2, 4; Luca 6:2, 9.

11. Marcu 16:1 citim, (diagenomenou tou sabbatou), mai literal, "fiind prin intermediul Sabatului" Astfel putem vedea c nu este vorba numai de ziua de Smbt, acolo unde este scris despre sabat, ci uneori este vorba de o zi din Sabate (Srbtori n care nu se lucreaz) ex.: Ezechiel 20:20 Sfinii Sabatele Mele, cci ele Sunt un semn ntre Mine i voi, ca s tii c Eu Sunt Domnul, Dumnezeul vostru!

19. Mesajul crucii

Text: Ioan 19 Ai avea curajul sa mergi cu mine la Golgota? Este dealul din fata portilor orasului Ierusalim. Pe acest deal nu se mai fac glume. Nu se mai spun vorbe de doua parale. Pe acest deal nici macar filozofii nu mai au nimic de spus. Nici locuitorii din oras nu mai au nici o placere sa mearga acolo, iar esteticienii Il ocolesc. De ce? Pentru ca pe acest deal se moare se moare crunt. Dar daca ai avea curajul sa te opresti odata si sa-L privesti pe Cel rastignit aceasta atit de cumplita suferinta -, atunci ti s-ar transmite de la cruce unul dintre cele mai cutremuratoare mesaje care pot fi auzite In aceasta lume. Nenorocirea pe care o vezi aici la Golgota este aceea a unei lumi Intregi pe care Dumnezeul cel Viu a pus-o pe umerii Fiului Sau. Priveste miinile. Miinile care sunt pironite aici, sunt miinile unei lumi Intregi. Imi pare ca si cum, In ceasul acela al Golgotei, Dumnezeul cel Viu ar fi luat miinile murdare ale unei lumi Intregi, Impreuna cu blestemul care statea asupra lor, si ar fi spus: Fiul Meu, poarta Tu blestemul unei lumi Intregi, ia Tu toate astea In miinile Tale! Nu ai nimic care sa te fi minjit miinile si de care ai vrea sa scapi? Doar sti bine cite se pot face cu miinile! Cu ele se Incarca arme, se tinteste si se percuteaza. Cu miinile sunt seduse trupurile si tot cu ele se distruge embrionul din pintecele mamei. Cu miinile sunt scrise scrisori care mai bine n-ar fi fost niciodata scrise. Cu miinile se fac lucruri la care, dupa aceea, n-am vrea sa ne mai gindim niciodata

Un om temator de Dumnezeu spunea odata: Miinile, atit ale mele cit si ale dvs.; poarta o taina a fiecaruia. Imi permiti atunci sa te Intreb: Ce se va alege de miinile murdare ale omenirii? Ce se va Intimpla cu miinile unei lumi care merge spre ziua judecatii de apoi, daca n-ar fi nimeni care sa ne spele aceste miini? In ceasul de la Golgota, Dumnezeul cel Viu a transmis asupra miinilor nevinovate ale Fiului Sau blestemul tuturor oamenilor, iar Fiul a purtat blestemul miinilor, murdare din est si din vest, din nord si din sud, ale celor virstnici si ale celor tineri. I. Atunci miinile fara vina ale Domnului Isus au fost pironite pe lemnul crucii, In locul miinilor vinovate ale unei omeniri pierdute. Dar miinile tale si ale mele nu au fost atinse. Acesta este mesajul de la cruce. Priveste picioarele Celui rastignit, picioare care au umblat facind numai bine; acum, ele sunt pironite In locul picioarelor vinovate ale unei lumi pierdute. Nu este aici nimic din nelinistea care salasluieste In noi si care ne-a purtat In nopti de care nu mai vrem sa ne amintim vreodata. Nu ai In urma ta cai la care nici nu vrei sa te mai gindesti? N-ai experimentat si tu ce se Intimpla cu omul care traieste In placeri si astfel, Inca Inainte de a intra bine In viata, a si ruinat-o? Citi dintre noi nu vor sa se mai gindeasca la anumite cai pe care au mers, fiindca li se cere sa nu se mai gindeasca la ele: ei nici nu vor sa mai recunoasca macar ca au umblat pe niste cai pe care, cel mai bine, n-ar fi umblat niciodata Insa Dumnezeul cel Viu, Creatorul universului, a luat nelinistea lumii Intregi, a adunat vina cailor gresite ale Intregii omeniri si le-a pus asupra picioarelor Fiului Sau, lasind ca EI sa poarte blestemul din pricina cailor noastre vinovate. II. Astfel, picioarele Sale nevinovate au fost pironite pe lemnul crucii, acolo unde era locul picioarelor noastre vinovate. Dar picioarele tale nu au fost lovite. Acesta este mesajul de la cruce. Si trupul? Priveste trupul acesta biciuit. Am vazut o emisiune In care erau aratate trupuri ale prizonierilor din lagarele de concentrare, iar la scurt timp dupa aceea; alte imagini cu trupuri mutilate din Vietnam. Este neInchipuit de groaznic ce se poate face cu trupul omului Citi oare n-au trait asemenea momente, cind trupurile lor sau ale altora au fost sfisiate si sfirtecate? Dar iata ca Dumnezeul cel Viu a luat blestemele trupurilor omenesti si le-a trecut asupra Fiului Sau cind a fost rastignit pe cruce; fiindca oamenii nu aveau nici o alta posibilitate de a scapa de blestemele trupurilor lor. III. Si acest trup al Domnului Isus a fost biciuit crunt. Dar trupul tau nu a fost atins. Asa este mesajul de la cruce. Si capul? Sediul acesta al ratiunii si inteligentei umane? Nu ti se Intimpla si tie sa fii uneori atit de mindru de gindurile care-ti trec prin minte? Ginduri care mai bine le-am Inabusi, daca am putea Ura are si ea legatura cu gindurile noastre. Patima are si ea ceva comun cu gindirea noastra. Dorinta de a uita, deoarece nu mai putem suporta are si ea ceva comun cu gindurile noastre. Inainte de a porni la razboi, sunt concepute bombele. Inainte de a corupe pe cineva, gindim ispita. Inainte de a face anumite lucruri precise pentru Inlaturarea cuiva, trebuie Intii pus la cale totul.

Cindva, Dumnezeul cel Viu a luat toate gindurile omenirii, tot blestemul care apasa asupra noastra, tot ceea ce a fost gindit vreodata si se va mai gindi, si a facut sa treaca In Intregime asupra capului Fiului Sau. IV. Si capul Domnului Isus a fost Incununat cu o coroana de spini. Dar capul tau nu a fost atins. Acesta este mesajul de la cruce. Cind cineva nu mai poate pricepe ce mai ofera lumea aceasta In privinta dragostei si uneori putem fi Intr-adevar disperati sau cind cineva spune: Nu mai stiu daca exista un Dumnezeu care sa se intereseze cu adevarat de mine, as dori sa merg cu el In clipa aceea la Golgota, sa-l pun In fata Domnului Isus crucificat si sa-i spun: Priveste, atit de mult te-a iubit Dumnezeul cel Viu, ca a pus toate nenorocirile tale asupra Fiului Sau, pentru ca tu sa ai un loc unde sa-ti depui toata povara acestor nenorociri. Acesta este mesajul de la cruce. Ai Inteles vreodata ca Domnul Isus a platit pentru vina, pentru pacatul tau? Ca EI a atirnat In locul tau pe crucea de la Golgota? Ca EI a ispasit In Intregime pentru toate greselile tale? Ca aceasta este adetvarata iertare? Ca astfel avind In vedere mintuirea ta vesnica deja a fost platit si Implinit totul, si nu mai trebuie decit sa accepti cu Incredere pentru tine personal aceasta oferta? Ca, prin propriile tale realizari si fapte nu vei putea ajunge In ceruri? Intr-adevar, ca trebuie sa Incetezi cu aceste stradanii si, In schimb, sa te Incredintezi Domnului Isus Cristos? Adevarata libertate nu Incepe decit acolo unde domneste iertarea si, prin ea, eliberarea de propriul pacat. Aceasta noua libertate este capabila sa patrunda Intreaga fiinta, Intreaga existenta si noi ti-o dorim din toata inima.

20.