Alexandru Zosim: Ministerul Afacerilor Interne Al Republicii Moldova

ACADEMIA TEFAN CEL MARE»
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA
Cu titlu de manuscris
CZU 343.26/28
ALEXANDRU ZOSIM
ALTERNATIVELE DETEN IUNII ÎN DREPTUL PENAL

CONTEMPORAN
12.00.08. Drept penal, criminologie, drept penitenciar, drept

procesual-penal, criminalistic , teoria activit ii operative de
investiga ie
TEZ DE DOCTOR ÎN DREPT
CONDUC TOR TIIN IFIC:
Valeriu Cu nir, doctor în

drept, conferen iar universitar
Autorul ______________ Alexandru Zosim
Chi in u – 2005
Plan.
Introducere. 3
Cap. I. Evolu ia, no iunea i argumentarea alternativelor deten iunii penitenciare 9
§ 1. Apari ia i evolu ia conceptului alternativelor deten iunii penitenciare. 9
§ 2. No iunea i con inutul alternativelor deten iunii penitenciare . 15
§ 3. Dezavantajele pedepsei închisorii în fa a alternativelor deten iunii
penitenciare. 24
Cap. II. Alternativele deten iunii penitenciare în legisla ia rilor de peste hotare. 32
§ 1. Proba iunea anglo-american i condamnarea cu suspendarea condi ionat a
execut rii pedepsei – verigile principale ale sistemelor alternativelor deten iunii
penitenciare proprii legisla iilor penale de peste hotare. 32
§ 2. Arestul la domiciliu, monitorizarea electronic i semideten iunea. 54
§ 3. Serviciile comunitare. 65
§ 4. Pedepsele pecuniare – tradi ionalele alternative ale deten iunii
penitenciare. 69
Cap. III. Alternativele deten iunii penitenciare conform legisla iei Republicii Moldova i
problemele elabor rii i realiz rii normelor i standardelor în domeniul dat. 79
§ 1. Alternativele deten iunii penitenciare în politica penal a Republicii
Moldova. 79
§ 2. Condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei. 91
§ 3. Perspectiva îmbin rii condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii
pedepsei cu m suri restrictive de libertate, inclusiv deten iunea penitenciar . 100
§ 4. Munca neremunerat în folosul comunit ii. 105
§ 5. Amenda penal . 116
Sinteza rezultatelor ob inute. 122

Concluzii i recomand ri. 123
Bibliografie. 126
Anexe. 136
2
Introducere.
Actualitatea temei investigate. Exist o nelini te din ce în ce mai mare a societ ii în fa a

criminalit ii, care a cucerit noi spa ii pe verticala i orizontala structurii sociale. Pedeapsa penal
a fost i r mâne reac ia de baz a comunit ii fa de acest fenomen social negativ. În acest sens
deten iunea penitenciar , mai ales în contextul abolirii în multe ri a pedepsei capitale,
constituie acea m sur de la care se a teapt , c ea dac nu va stopa, atunci cel pu in va înceteni
înaintarea avalan ei infrac ionale asupra lumii contemporane.
Penitenciarul, îns , din mijlocul de rezolvare a problemelor sociale legate de fenomenul
criminalit i, el înse i s-a transformat într-o problem complicat multilateral , care nu numai
genereaz un ir întreg de infrac iuni, dar i elaboreaz ideologia criminal , infectând societatea
noastr . Problematica dezvolt rii umane în penitenciare ar trebui s preocupe societatea nu mai
pu in decât înse i criminalitatea, cu atât mai mult, c nivelul înalt al recidivei în rândurile celora,
care au supu i pedepsei închisorii, m rturise te despre influen a direct a deten iunii
penitenciare asupra celor mai periculoase forme de comportament infrac ional: criminalitatea
profesional i criminalitatea organizat .
Aceast situa ie corupe încrederea societ ii în posibilitatea înf ptuirii justi iei de c tre
organele de stat i impune necesitatea regândirii sistemului tradi ional de reac ie la criminalitate.
La acest nou început de mileniu avem nevoie e noi obiective i sensuri ale justi iei penale.
Penitenciarul deja nu este contemporan cu momentul social.
Atât necesit ile practice, cât i teoria i legisla ia penal au impus adoptarea unor moduri
neprivative de executare a pedepsei închisorii. Astfel, sunt situa ii în care este vorba de
executarea deten iunii penitenciare de scurt durat , de f ptuitori nepericulo i în mod deosebit
sau de infrac iuni f urm ri grave, când se poate aprecia c nu se justific internarea
condamnatului în institu ia penitenciar , fiind mai eficient executarea unei alternative a
priva iunii de libertate. Noua legisla ia penal a Republicii Moldova a introdus în practica
execu ional-penal a rii noastre o nou alternativ a deten iunii – munca neremunerat în
folosul comunit ii. Deja acest fapt determin necesitatea studierii tiin ifice a problematicii
aplic rii i execut rii acestei pedepse. Îns apreciem, c problema deten iunii penitenciare nu
poate fi rezolvat doar prin intermediul acesteia i alternativelor tradi ionale ale închisorii:
amenda i condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei. În acest context
eforturile îndreptate spre cercetarea substitutivelor închisorii existente în dreptul penal
contemporan i elaborarea unor noi alternative ale deten iunii penitenciare sunt extrem de actuale
i necesare.
3
Scopul i sarcinile lucr rii. Scopul principal al lucr rii const în realizarea unor cercet ri
tiin ifice complexe i multilaterale ale legisla iei i elabor rilor teoretice i practice în domeniul
alternativelor deten iunii penitenciare atât în republic , cât i în rile de peste hotare, studierea
esen ei i con inutului acestor m suri, relevarea tendin elor pozitive i negative ale evolu iei
ideilor inovatoare în sfera dat , generalizarea practicii aplic rii lor i elaborarea unor propuneri
concrete în vederea sporirii eficacit ii sale, precum i perfec ion rii politicii juridico-penale a
Republicii Moldova. Atingerea acestor obiective a determinat acceptarea ca fiind necesare de
solu ionat în procesul investiga iei a urm toarelor sarcini concrete:
• analiza procesului de genez i evolu ie a alternativelor deten iunii penitenciare în
legisla ia autohton i a altor state.
• definirea alternativelor deten iunii penitenciare, determinarea con inutului lor i relevarea
tr turilor sale esen iale;
• stabilirea locului alternativelor deten iunii penitenciare în sistemul pedepselor penale,
clasificarea i tipizarea acestei categorii de m suri juridico-penale;
• studierea teoriei i practicii aplic rii alternativelor deten iunii penitenciare în rile de
peste hotare, relevarea avantajelor i lacunelor ap rute în cadrul acestora.
• analiza politicii juridico-penale a republicii Moldova din punctul de vedere al problemei
elabor rii i realiz rii normelor i standardelor în domeniul l rgirii aplic rii alternativelor
deten iunii penitenciare;
• definirea, determinarea naturii juridice i analiza perspectivei perfec ion rii sau
implement rii în legisla ia i practica penal i execu ional penal a Republicii Moldova
a unor alternative concrete ale deten iunii penitenciare;
• formularea în temeiul rezultatelor investiga iei a unor propuneri i recomand ri concrete,
menite s asigure func ionarea eficient a alternativelor deten iunii penitenciare în
Republica Moldova.
Suportul metodologic i teoretico- tiin ific al lucr rii. Specificul i caracterul complex
al temei investigate a determinat necesitatea utiliz rii atât a metodelor generale de cunoa tere,
cât i a celor speciale, în special s-au folosit metodele istorice, sistematice, statistice de
cunoa tere.
Studiul minu ios al temei investigate este realizat i în baza unor interpret ri cu caracter
legal. În procesul investig rilor, a fost studiat i analizat literatura tiin ific de specialitate din
Republica Moldova, România, Rusia, Ucraina, Belorusia, Bulgaria, Fran a, SUA, Marea
Britanie, Spania, Italia etc. Drept suport metodologic i teoretico- tiin ific al analizei aspectelor
4
juridico-penale ale alternativelor deten iunii penitenciare au servit abord rile doctrinale ale
savan ilor consacra i în domeniu: Graham W. Giles «Administra ia justi iei în comunitate.
Standarde i reglement ri interna ionale»; Anton M. Van Kalmthout «Reinegrarea social i
supravegherea infractorilor în opt ri europene»; . . « .
, »;
. . «
»; . .« »; . .«
»; .« »; .
. « »; . . «
»; Morar Ioana-Cristina. «Suspendarea condi ionat a
execut rii pedepsei. ans sau capcan » etc.
În procesul expunerii materialelor tezei, în vederea eviden ierii unor idei de baz , latura
teoretic a fost completat cu referiri la practica judiciar a Republicii Moldova i ale unor ri
de peste hotare. La acest compartiment a avut o importan deosebit i utilizarea informa iei
statistice expus în tabele, diagrame, scheme etc. De asemenea, au fost utilizate i unele
materiale din pres i chiar literatur artistic .
Inova ia tiin ific a lucr rii rezid în faptul, c ea constituie un studiu monografic relativ
complex al unui subiect înc necercetat în Republica Moldova i cercetat insuficient de c tre
savan ii rilor de peste hotare. Noutatea tiin ific a tezei se exprim i în faptul c ea s-a
efectuat în baza materialului empiric i constituie o analiz tiin ific a st rii actuale a realiz rii
justi iei în lumea contemporan . Relevând tendin ele evolu iei sistemelor execu ional-penale
contemporane, specificul mecanismului realiz rii justi iei în comunitate, autorul formuleaz
concluzii privind perfec ionarea sistemului autohton al alternativelor deten iunii penitenciare,
eviden iind deficien ele i lacunele substitutivelor tradi ionale ale pedepsei închisorii i schi ând
ile de înl turare ale acestora. O aten ie deosebit se acord perspectivei implement rii în
legisla ia penal a Republicii Moldova a noilor standarde i principii interna ionale din domeniul
dat. În acest context principalele propuneri în domeniu ar fi:
1. Reorientarea politicii penale în vederea reducerii aplic rii pedepselor privative de
libertate. În sensul se sugereaz :
Ø adoptarea unei norme penale, care ar interzice aplicarea pedepsei închisorii,
cu excep ia cazurilor când caracterul infrac iunii comise i personalitatea
infractorul m rturisesc despre aceea, c el prezint un pericol pentru
securitatea social , care nu poate fi lichidat prin aplicarea m surilor
5
comunitare sau în situa ia, în care el se eschiveaz de la executarea unei
pedepse neprivative de libertate.
Ø Revizuirea sanc iunilor articolelor P ii Speciale ale CP al RM pentru ca,
bazându-se pe datele tiin ei criminologice, a le aduce în corespundere cu
norma propus mai sus i a lichida dispropor iile între diferite sanc iuni
alternative.
Ø Excluderea pedepsei arestului penal i introducerea în locul ei a unei noi
sanc iuni de tipul arestului la sfâr it de s pt mân .
Ø Mic orarea termenului maxim al deten iunii penitenciare pân la 15 ani.
Ø Adoptarea unor norme penale i procesual-penale, care ar obliga
judec toria în cazul pronun rii oric rei pedepse neprivative de libertate s -i
prescrie condamnatului i respectarea anumitor obliga ii, care exprim
interesele victimei infrac iunii, condi ionate de aflarea condamnatului în
libertate.
Ø Elaborarea unor regimuri proprii de executare a pedepselor neprivative de
libertate, care s includ reguli precise cu privire la m surile de stimulare i
de sanc ionare ale condamna ilor.
2. Conturarea con inutului institu iei condamn rii cu suspendarea condi ionat a
pedepsei în vederea accentu rii caracterului ei de alternativ a deten iunii penitenciare:
Ø Recunoa terea condamn rii cu suspendarea condi ionat a pedepsei drept o
modalitate de executare a pedepsei penale i includerea ei în capitolul VII
„Pedeapsa penala”.
Ø Stabilirea unei liste mai largi de obliga ii, care pot fi impuse condamnatului în
cazul condamn rii cu suspendarea condi ionat a pedepsei cu divizarea acestora
în:
a) Obligatorii – prescrieri necesare pentru asigurarea intereselor victimei i
securit ii comunit ii.
b) Op ionale – prescrieri necesare pentru asigurarea unui grad corespunz tor
de represiune a acestei m suri i corect rii persoanei.
Ø Acordarea judec toriei dreptului de a pronun a i alte obliga ii necesare pentru
înf ptuirea intereselor justi iei.
Ø Permiterea aplic rii regimului specific condamn rii cu suspendarea condi ionat a
pedepsei în cazul aplic rii oric rei dintre pedepsele neprivative de libertate, dac
6
judec toria îl apreciaz ca necesar pentru asigurarea intereselor victimei, ap rarea
societ ii i corectarea infractorului.
3. Introducerea în legisla ia penal a Republicii Moldova a unor noi alternative ale
deten iunii penitenciare bazate pe o supraveghere strict a condamna ilor i o îmbinare
atent cu elemente ale pedepsei închisorii:
Ø Arestul la domiciliu – sanc iune penal supus regimului general al condamn rii
cu suspendarea condi ionat a pedepsei esen a c reia const prescrierea
permanent de a nu p si domiciliul s u cu excep ia anumitor cazuri (necesit i
de serviciu, de studiu, circumstan e excep ionale de ordin familial) reglementate
precis privitor la timpul i locul de aflare al acestuia în afara locuin ei sale. Odat
ce progresul tiin ific i economic va permite de utilizat supravegherea electronic
a acestei m suri de prescris celor mai periculo i condamna i la aceast m sur s
achite plata pentru utilizarea aparaturii speciale de supraveghere.
Ø Semideten iunea – pedeaps penal constând în regim de deten iune penitenciar
în a ez mintele penitenciare din preajma locului de trai al condamnatului, cu
excep ia timpului de studii sau de munc , pe c are vinovatul le practica pân la
vâr irea infrac iunii.
4. Munca neremunerat în folosul comunit ii trebuie transformat într-o pedeaps :
Ø care poate fi aplicat atât în calitate de principal , cât i în calitate de
complementar , ceea ce va face posibil aplicarea ei în cumul cu condamnarea cu
suspendarea condi ionat a pedepsei.
Ø De revizuit con inutul art. 67 al CP al RM în vederea includerii în el a unei
reguli, care s permit utilizarea muncii condamnatului doar în acele activit i,
care în general nu sunt pl tite (organiza ii de caritate, biserice ti etc.) sau cu
privire la care exist acordul sindicatelor de munc respective.
Ø Stabilirea unor reguli care ar permite reducerea termenului pedepsei date
persoanelor care sunt angajate în câmpul muncii de studiaz dup executarea cel
pu in a unei treimi de pedeaps .
5. Amenda în forma ei contemporan nu este în stare s serveasc drept o alternativ
reu it a pedepsei închisorii, de aceia este necesar:
Ø De introdus sistemul amenzilor în taxe zilnice.
Ø Deoarece realizarea sentin elor judiciare de aplicare a amenzilor se realizeaz
greu, de introdus o nou regul în art. 64 CP al RM, care ar specifica, c
7
persoanele, care achit amenda în termen se bucur de o reducere de o treime din
rimea amenzii pronun ate ini ial.
Semnifica ia i valoarea aplicativ a lucr rii. Cercet rile acestui subiect sînt îndreptate
asupra dezvolt rii ulterioare a alternativelor deten iunii penitenciare în general, precum i asupra
form rii unui sistem eficient de sanc ionare a faptelor infrac ionale. Rezultatele ob inute în
studierea minu ioas a problemei alternativelor deten iunii penitenciare sunt recomandate de
autor ca utile pentru dezvoltarea tezelor tiin ifice privind regimul juridic a pedepselor
neprivative de libertate, studiile cu privire la eficacitatea m surilor juridico-penale aplicate
infractorilor, precum i elaborarea unei politici juridico-penale eficiente de contracarare a
criminalit ii.
Propunerile i recomand rile formulate în concluzia lucr rii pot fi aplicate de c tre
colaboratorii organelor de executare a pedepselor neprivative de libertate la organizarea
activit ii de influen are preventiv asupra condamna ilor. De asemenea, ele pot fi luate în
considera ie la preg tirea proiectelor legislative privind reformele penale i execu ional-penale i
la predarea cursurilor de criminologie, drept penal, drept execu ional-penal i drept penal
comparat în institu iile de profil.
Aprobarea rezultatelor lucr rii. Rezultatele lucr rii au fost prezentate în cadrul
conferin elor teoretico- tiin ifice interna ionale „Pedeapsa ca form a r spunderii juridice i rolul ei
în societatea de tranzi ie” 15 februarie 2002 i „Traficul de fiin e umane i criminalitatea în
rândurile minorilor” 23-24 aprilie 2004, precum i în procesul de studii la predarea disciplinelor
„Drept penal”, „Drept excu ional-penal” i „Criminologie” la facultatea de drept i Colegiul de
Poli ie ale Academiei MAI al RM.
Structura lucr rii. Lucrarea este constituit din trei capitole ce con in dou sprezece
paragrafe, introducere, concluzii, referin e bibliografice i rezumate în limba român , englez i
rus .
8
Cap. I. Evolu ia, no iunea i argumentarea alternativelor deten iunii penitenciare
§ 1. Apari ia i evolu ia conceptului alternativelor deten iunii
Într-un foarte mare num r de ri i mai ales în rile dezvoltate economic legisla iile au
trecut printr-un ir de stadii fiecare din ele posedând pedeapsa sau pedepsele sale privilegiate ce
le excludeau pe celelalte sau cel pu in le eclipsau în careva m sur 1.
Consider m cea mai reu it etapizare este efectuat de c tre savantul francez J.Pradel
care a acordat la elaborarea ei aten ie deosebit evolu iei alternativelor deten iunii, ceea ce are o
importan deosebit pentru cercetarea dat .
Prima faz se finalizeaz în sec. XVIII i este cea a pedepselor corporale2. Legisla ia
penal a acestei epoci este caracterizat prin lipsa de drepturi a individului, cruzimea pedepselor,
incrimin ri bazate pe ignoran i supersti ie, inegalitatea represiunii în func ie de clasa din care
cea parte infractorul, caracterul colectiv al r spunderii penale, arbitrariul judec torilor,
lb ticia procedurilor3.
Evident, în situa ia în care „sistemul general al pedepselor r mas aproape nemodificat
de-a lungul Evului Mediu cuprindea în zorii epocii moderne pedepsele capitale (moartea, galera
pe via i exilarea pe via ), aflictive i infamante (galera pe timp limitat, recluziunea, mutil rile,
legarea de stâlpul infamiei, biciuirea în public, exilarea pe timp nelimitat), exclusiv infamante
(blamul, amenda, privarea de serviciul religios) i neinfamante (admonestarea i camera de
consiliu)” 4, principala tendin de umanizare s-a exprimat în abolirea acestora în favoarea unor
substitute mai blânde.
În aceste condi ii, gânditorii ilumini ti au f cut front comun împotriva dreptului penal
feudal. Ap rute într-un interval de timp de dou decenii, lucr rile lui Montesquieu „L’esprit des
lois” (1778), J.J. Rousseau „Du contrat social” (1762) i C.Beccaria „Deli deliti e delle pene”
(1764) au n ruit fundamentele dreptului penal medieval, constituindu-se în pilonii doctrinei
dreptului penal clasic 5.
Astfel, în sistemul legiuirilor moderne au devenit predominante pedepsele privative de
libertate (munca zilnic , recluziunea, deten iunea i închisoarea)6 , care în acea perioad i în
1
Pradel J. Droit penal compare. Paris: edition Dalloz. 1995, p. 569.
2
Ibidem.
3
Papadopol V. în „Studiul introductiv” la „Cesare Beccaria. Despre infrac iuni i despre pedepse”. Bucure ti:
editura tiin ific . 1965, XXVI.
4
Sima C. M surile de siguran în dreptul penal contemporan. Bucure t: editura ALL BECK. 1999, p. 5.
5
Ibidem, p. 5
6
Tanoviceanu I. Tratat de drept i procedur penal . Vol. III. Bucure ti. 1924, p. 250.
9
acele forme existente în sec. XIX constituiau un pas important în umanizarea sistemelor de
pedepse penale. Odat cu înc. sec. XIX închisoare este privit ca un standard al pedepsei7.
Deci, a doua faz care deschide destul de exact sec. XIX este cea a priva iunii de
libertate8.
Sfâr itul sec. XVIII i prima jum tate a sec. XIX sunt considerate perioada clasic a
dreptului penal. Închisoarea „pedeapsa prin excelen a societ ilor civilizate”9, va constitui prin
diferitele ei modalit i de executare, institu ia în jurul c reia se centreaz întreg sistemul punitiv
penal în acea epoc .
Toate codurile penale compuse în sec. XIX i chiar la începutul sec. XX recurg masiv la
priva iune de libertate, chiar i pentru mici delicte10.
O adev rat „febr ” experimental în materie de organizare penitenciar caracterizeaz
sfâr itul sec. XVIII i începutul sec. XIX.11
Sfâr itul sec. XIX marcheaz o violent reac ie contestatar împotriva ideilor colii
clasice de drept, care fundamentase r spunderea penal pe concep ia liberului arbitru ca model
comportamental uman. 12
Dup un secol de experimente penitenciare se constat e ecul sistemului penitenciar. 13
Începând cu sfâr itul sec. XIX, pedeapsa privativ de libertate este privit ca purt toarea
tuturor nereu itelor, mai ales ale pedepselor scurte14 +
Consecin ele unui atare sistem s-au v zut i se v d pretutindeni: dovad fiind cre terea în
propor ii alarmante a num rului i gravit ii infrac iunilor15 pedeapsa privativ de libertate lovind
tot mai multe persoane s-a ajuns ca închisoarea s nu mai repugne oamenilor, manifestându-se o
tendin vizibil de sl bire a con tiin ei morale a societ ii16.
Este momentul apari iei „criminologiei pozitiviste” ai c ror reprezentan i au fost italienii
(Cesare Lombroso, Enrico Ferri i Raffaele Garofalo), precum i belgianul Lambert Adolphe
Jaeques Quetelet, francezul Andre-Michel Guerry i englezul Henry Mayhew.17
7
., . . . :
. 1998, . 73.
8
Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p. 569.
9
Rossi P. Traite de droit penal. Vol. III. 1829. p. 169 apud Foucault. Surveiller et punir. Naissance de la prison.
Paris: edition Gallimard. 1975, p. 334.
10
Pradel J. Droit penal compare. Op. cit. p. 569.
11
Pa cu V. M surile de siguran . Sanc iuni penale. Op. cit., p. 16.
12
Pa cu V. Proligomene în studiul dreptului penal. Bucure ti: editura LUMINA LEX . 2000, p. 32.
13
14
15
În Fran a statisticile eviden iaz o triplare a num rului de infrac iuni în perioada 1815-1880 (perioada de triumf a
priva iunii de libertate), în timp ce popula ia a crescut cu numai o zecime.
16
Diaconu Gh. Pedeapsa în dreptul penal. Bucure ti: editura LUMINA LEX . 2001, p. 142.
17
Ioni Gh.-I., Sandu I.E., Sandu F. Criminologie. Bucure ti: editura SYLVI. 2001, p. 38.
10
Perioada de timp care cuprinde aproape un secol, care s-a interpus între Beccaria i
Lombroso a marcat o asemenea schimbare a gândirii, încât – f team de a gre i – o putem
compara cu o revolu ie intelectual .18
E ecul colii clasice a dreptului penal în a propune solu ii pentru limitarea fenomenului
19
criminal a favorizat dezvoltarea gândirii pozitiviste . În aceste condi ii reprezentan ii
pozitivismului vor ataca i bazele sistemului punitiv, clamând aruncarea în co ul istoriei a
pedepselor, „jalnice caricaturi”, cum le nume te Enrico Ferri, i înlocuirea lor cu „substitutive
penale”, m suri f coloratur moral , nelegate de ideea de vinov ie a f ptuitorului20.
Aceste idei vor face bre e în conceptele clasice privitor la pedeapsa închisorii i vor reu i
impun noi tipuri de sanc ionare.
Primele trei decenii din sec. XX se remarc printr-o emula ie legislativ , majoritatea
statelor europene adoptând coduri penale moderne ori revizuindu-le pe cele aflate în vigoare. Se
caut febril substitute ale regimului penitenciar21.
Aceste lovituri vor face s apar o a treia faz în care, f ca priva iunea de libertate s
dispar , sunt create dou tehnici noi de tratare: proba iunea în lumea anglo-saxon (suspendarea
pronun rii pedepsei) i suspendarea franco-belgian a execut rii pedepsei 22.
În Europa continental „legislatorul belgian a fost primul care a inventat suspendarea
condi ionat a execut rii pedepsei prin Legea Le Jeune din 31 mai 188823. Legea „Béranger” din
26 martie 1891 creeaz suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei i în Fran a, de unde
ulterior ea este rapid preluat de c tre legisla iile majorit ii statelor lumii, aplicându-se anume ca
o alternativ a încarcer rii. În cantonul din Geneva, institu ia suspend rii a fost adoptat prin
Legea din 29 octombrie 1892, în Portugalia prin Legea din 6 iulie 1893, în Italia prin Legea
denumit i Rochetti din 26 iulie 1904, în Spania prin Legea din 19 martie 1908, în Ungaria prin
Legea XXXVI din 1908 denumit i „Novela Penal ”, iar în Austria prin Legea din 23 iulie
192024.
Institu ia dat , în opinia mai multor savan i, î i are originea îns în sistemul anglo-saxon
(Probation system) 25. Ea apare din sec. XIII în Anglia prin recognizance sau binding over care
18
Amza Tudor. Criminologie teoretic . Teorii reprezentative i politic criminologic . Bucure ti: Editura LUMINA
LEX. 2000, p. 115.
19
Iacobi Ioan Al. Criminologie. Ia i: editura JUNIMEA. 2002, p. 50.
20
21
Pa ca V. Proligomene în studiul dreptului penal. Op. cit., p. 32.
22
Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p. 569
23
Ibidem, p.589.
24
Codul Penal – Carol al II-lea – adnotat de R tescu C., Ionescu-Dolj I., Perieteanu I.-Gr., Dongoroz V., Azvorian
H., Pop Tr., Papadopolu M., Pavelescu N. Vol. I. Bucure ti: editura Libr riei Socec&Co S. A. 1937, p. 161-163.
25
B lan A., St ni or E., Marinela M. Penologie. Bucure ti: editura OSCAR PRINT. 2003, p. 36.
11
tindea s evite sentin a de condamnare înlocuind-o printr-un contract între judec tor i
delincvent26: ultimul era l sat f supraveghere i se angaja doar s respecte ordinea (to keep the
peace) i s se supun anumitor condi ii impuse de judec tor 27.
În SUA proba iunea are ca origine ac iunea unui cizmar filantrop din Boston, John
Augustus, care începând cu 1841 i-a asumat obiceiul de a fi garantul bunei conduite a anumitor
delincven i, mai ales vagabonzi i be ivi 28 . El a solicitat unei instan e judec tore ti s -i
încredin eze un infractor, care urma s fie condamnat, pentru a-i supraveghea conduita acestuia.
Ca atare, judec torul a suspendat pronun area sentin ei i i-a impus lui Augustus s se prezinte
din nou în instan dup o perioad de timp, împreun cu infractorul i s -i comunice informa ii
referitoare la conduita delincventului, care, dac î i revizuia comportamentul în acel interval de
timp, judec torul nu-i mai pronun a condamnarea sa, iar în caz contrar, dispunea condamnarea
acestuia29. În decursul urm torilor ani, pân la moartea sa în 1859, Augustus a salvat în Curtea
din Boston în jur de 1800 de persoane30.La început func ionând empiric, sistemul anglo-saxon al
proba iunii a fost intitu ionalizat prin lege, întâi în SUA (Massachusetts Probation Act, 1878) i
mai apoi în Anglia (First Offenders Act, 1887)31.
Astfel, la sfâr itul sec. XIX, în legisla iile penale ale mai multor state europene i nord-
americane apar primele m suri de substitu ie a deten iunii, iar în teoria dreptului penal se na te
conceptul de alternativ a deten iunii.
Începând cu mijlocul sec. XX se dezvolt alternativele priva iunii de libertate. Aceasta
este faza a patra32.
Sub influen a noilor curente criminologice i juridico-penale, în special teoria ap rii
sociale (F.Gramatica, Marc Ancel) aceast realitate juridic i social a impus o reconsiderare a
cadrului de sanc iuni penale ca i identificarea unor c i noi mai flexibile de adaptare a pedepselor
la situa ia personal a infractorilor. Al turi de unele institu ii de individualizare judiciar a
execut rii pedepsei, care stau la îndemâna judec torului, cum sunt: suspendarea condi ionat a
execut rii pedepsei (simpl sau sub supraveghere), suspendarea pronun rii condamn rii,
dispensa de pedeaps , executarea pedepsei la locul de munc etc., au fost reglementate i
26
Institutul binding over exist în Anglia pân în prezent.
27
Merle R. Le fonctionnement du sursis avec mise a l’epreuve. // Travaux des IX-es Journees de defence sociale.
Rapport de synthese. Toulouse: edition Dalloz. 1961, p.113.
28
29
Morar Ioana-Cristina. Suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei. ans sau capcan . Bucure ti: editura
LUMINA LEX . 2002, p. 8.
30
Petersilia Joan. Probation and Parple. // The handbook of crime and Punishement. Edited by Michael Tonry. New
York: Oxford University Press. 1998, p. 566.
31
B lan A., St ni or E., Marinela M. Penologie. Op. cit., p. 36.
32
Pradel J. Droit penal compare. Op. cit. , p. 570.
12
anumite „substitutive ale pedepsei” – denumite uneori i „alternative la pedeapsa închisorii”
(Fran a, rile de jos, Canada, SUA etc.) adev rate mecanisme de natur s conduc la
perfec ionarea procesului de individualizare33.
În sfâr it faza a cincea î i face apari ia începând cu 1980-1990, venind din SUA prin
pedepsele intermediare între priva iunea de libertate i proba iune (intermediate punishments)34,
reie ind din ideea suprapopul rii penitenciarelor, merge vorba de a intensifica supravegherea
unei persoane în a a mod, încât punerea sa sub supraveghere s fie tr it de c tre ea ca o
pedeaps privativ de libertate. Cauza acestui fapt aservit supraînc rcarea enorm a tuturor
serviciilor de corectare. În scopul solu ion rii acestei probleme se creau numeroase programe,
îns printre care pot fi eviden iate trei direc ii: supravegherea intensiv , arestul la domiciliu cu
utilizarea mijloacelor electronice de urm rire i semideten iunea35.
Aceasta a dus la apari ia unei noi penologii între supraveghere i pedeaps , ale c rei
instrumente de baz sunt proba iunea cu supraveghere intensiv , aresturile la domiciliu, serviciul
în folosul comunit ii, deten ia pe timp de noapte sau de zi, interven iile- oc, constând în
perioade foarte scurte de încarcerare, etc.
Deci, nu treze te îndoieli faptul c una dintre tendin ele de baz ale dezvolt rii tiin elor
juridico-penale i procesual-penale i a legisla iilor respective ale perioadei contemporane a
devenit c utarea unor modalit i optimale de solu ionare a conflictelor ce apar în leg tur cu
36
vâr irea infrac iunilor de o gravitate redus .
Începând cu a doua jum tate a sec. XX, tendin a dat a devenit atât de global pe scar
mondial i european , încât chiar i-a g sit reflectare în documentele interna ionale.
În cadrul Organiza iei Na iunilor Unite înc în a. 1980 Congresul al VI al ONU cu privire
la prevenirea criminalit ii i comportamentul cu delincven ii a adoptat Rezolu ia nr. 8, în care
recomanda rilor membre ale ONU s l rgeasc aplicarea sanc iunilor alternative deten iunii i
intensifice c utarea noilor tipuri de pedepse de substitu ie.
Consiliul Europei i ONU au început s elaboreze i s adopte documente îndreptate spre
implementarea acestei practici în întreaga lume. Astfel, în 1981 Asamblea Parlamentar a
Consiliului Europei a recomandat statelor "de-a înlocui... pedepsele în forma deten iunii pe
termene scurte cu alte m suri, care ar fi mai efective i n-ar contrazice principiilor pedepsei".37 În
33
Diaconu Gh. Op. cit., p. 145.
34
Pradel J. Droit penal compare. Op. cit. , p. 570.
35
. . . . . .: . 2003, . 592.
36
. . .- . 2002, .
14.
37
United Nations Secretariat: " Alternatives to Imprisonment". International Review of Criminal Policy, No. 36,
1980, p.9
13
1986 Comitetul mini trilor Consiliului Europei a adoptat Rezolu ia „Unele m suri alternative
deten iunii penitenciare”38. În aceast Rezolu ie Comitetul a recomandat statelor membre de-a
elabora diferite pedepse alternative i de-a cerceta posibilitatea introducerii lor în legisla iile
penale na ionale.
La al aptelea Congres al ONU consacrat prevenirii criminalit ii i comportamentului cu
delincven ii, care a avut loc la Milan în 1985, statele membre au adoptat Rezolu ia nr.16, care
accentua problema diminu rii num rului de inu ilor, acord rii priorit ii m surilor alternative de
pedepsire i reintegr rii sociale ale delincven ilor.
Actul interna ional de baz , care reglementa executarea pedepselor alternative deten iunii
au devenit a a numitele Reguli de la Tokio, adoptate de Asamblea General a ONU în decembrie
1990. Ele descriu cerin ele minimale necesare pentru asigurarea aplic rii alternativelor
deten iunii în limitele legii i f înc lcarea drepturilor persoanelor condamnate la astfel de
suri. Scopul de baz al acestor reguli constituie asigurarea unei particip ri mai largi a
comunit ii în realizarea justi iei penale, mai ales, în sfera comportamentului cu delincven ii39.
Importan a acestui act interna ional const în faptul c în el în baza studierii evolu iei
legisla iilor na ionale i practicii penitenciare sunt declarate principiile de baz ale utiliz rii
surilor neprivative de libertate, sunt fixate scopurile i sfera aplic rii pedepselor alternative,
eviden iate etapele procedurii penale i enumerate sanc iunile, care pot fi pronun ate în sentin a
judiciar , precum i ordinea realiz rii lor, în acela i rând supravegherea i comportamentul cu
delincven ii.
Un loc important în acest document îl ocup problemele asigur rii cu cadre a organelor i
institu iilor, care execut pedepsele alternative. Se eviden iaz aparte participarea organiza iilor
ob te ti voluntarilor, care sunt privite ca „aport în ap rarea intereselor societ ii”.
Un rol important se acord cercet rilor în domeniul comportamentului cu delincven ii.
Se sus ine necesitatea planific rii programelor speciale privind perfec ionarea institutelor
juridico-penale indicate i aprecierea eficacit ii lor.
În rezolu ia sa Asambleea General a ONU în rezolu ia sa a chemat rile membre s
dezvolte „cooperarea tiin ific între ri în domeniul aplic rii regimului penitenciar, ... s
activizeze investiga iile, preg tirea cadrelor, ajutorul tehnic i schimbul de informa ie, ... s
continue aplicarea metodelor comparative de cercetare i s acordeze dispozi iile legislative în
scopul l rgirii diapazonului posibilelor m suri penitenciare i asisten a aplic rii lor...”.
38
Rezolu ia ( 76), martie 1986.
39
. . . :
. . 2001, . 384.
14
Pentru statele europene un analog al acestor reguli a devenit Recomanda ia nr. R (92)
16 a Comitetului Mini trilor statelor membre relativ la „Regulile Europene cu privire la m surile
i sanc iunile aplicate în comunitate”40. Aceast Recomanda ie a fost adoptat de c tre Consiliul
Europei în 1992 i con ine 90 de reguli, care completeaz Regulile penitenciare europene.
Recomanda ia roag insistent statele membre s stabileasc un balans între ap rarea societ ii i
interesele victimei, resocializarea infractorului i respectarea standardelor interna ionale.
Activitatea ONU i a Consiliului Europei, care recomand i propag aplicarea larg ale
alternativelor deten iunii, a ajutat la diminuarea treptat a cotei de inu ilor în multe ri ale lumii.
Astfel, de exemplu, în Belgia spre mijlocul anilor 90 doar 26% dintre sentin e prev d
închisoarea, iar în Finlanda 90% de sentin e con ineau una sau alta sanc iune alternativ . În
acela i timp în Portugalia deten iunea penitenciar era pronun at în 45% de cazuri, ceea ce
vorbe te despre faptul, c procesul dat nu decurge omogen.
Astfel, recurgerea la sanc iunile substitutive este unul din punctele forte ale politicii
penale în cele mai multe din rile europene ca i în cele din America de Nord. Promovarea
sanc iunilor substitutive coincide, totodat , cu voin a larg exprimat de a asocia societatea civil
la executarea sanc iunilor penale41.
§2. No iunea alternativelor deten iunii.
Criza concep iei tradi ionale a pedepsei concomitent a dat na tere în tiin i ca urmare
în dreptul pozitiv unor noi idei legate de reac ia societ ii i statului la infrac iuni, în general, la
42
acele de o gravitate redus .
tiin a penal modern nu putea s r mân indiferent la aceast situa ie, ap rând
necesitatea de a r spunde unui fenomen atât de complex cum este infrac iunea, nu numai cu un
singur mijloc represiv, închisoarea, ci cu noi i variate forme care s completeze pedeapsa
privativ de libertate sau s i se substituie acesteia43.
Problema substitutivelor la pedeapsa închisorii a devenit o chestiune deosebit de
important în politicile penale europene începând cu a doua jum tate a sec. XX44. J. Pradel chiar
sus ine c „anul 1975 marcheaz începutul pasiunii pentru aceste pedepse noi.”45
40
Recomanda ia nr. R (92) 16 a fost acceptat de Comitetul Mini trilor la 19 octombrie 1992 la edin a 482 a
Loc iitorilor Mini trilor.
41
42
. Op. cit., p. 13.
43
44
Ibidem, p. 145.
45
15
Aici trebuie s concretiz m c tiin a contemporan , atât în Europa cât i în Republica
Moldova, nu a elaborat înc o no iune unic care ar cuprinde fenomenele studiate i care ar fi
putut fi cercetat în calitate de institut juridic cu un con inut determinat i clar oric rui specialist.
Altfel spus, dac nu exist no iunea, nu exist nici institutul, ca urmare aplicarea practic i chiar
acceptarea legislativ a unor mecanisme ale justi iei penale este în afara unei organiz ri
46
institu ionale .
Aceasta, bineîn eles, nu înseamn c la nivel de sisteme juridice na ionale nu s-a petrecut
o oarecare institu ionalizare. De exemplu, liberarea de pedeapsa penal existent în Republica
Moldova reprezint un institut bine conturat, de i nu e lipsit de anumite neajunsuri. Îns acest
institut este într-o oarecare m sur mai larg, c ci prevede liberarea nu numai de pedeapsa
închisorii, dar i de alte pedepse, iar din alt punct de vedere este mai îngust deoarece nu include
alternativele deten iunii care au statut de pedepse (ca de exemplu munca neremunerat în folosul
comunit ii).
Problemele teoretice ale aplic rii alternativelor deten iunii au excep ional o multitudine
de aspecte. Este imposibil de a le prezenta în întregime, iar rezultatele cunoa terii lor depline
imposibil de utilizat practic, dac nu se vor cerceta i studia aspectele juridico-penale,
criminologice, sociologice, statistice, psihologice, pedagogice, teoretico-metodologice i, în
sfâr it, logico-formale.
Unele aspecte men ionate deja într-o m sur sau alta au fost cercetate. Totu i trebuie s
men ion m, c cea mai mare aten ie necesit aspectele penal i execu ional-penal al aplic rii
alternativelor. Faptul dat este lesne de în eles, c ci f aceasta, practica l rgirii aplic rii
alternativelor deten iunii în lumina politicii penale i execu ional-penale autohtone i a actelor
juridice interna ionale pare a fi problematic .
Cu toate acestea, eviden iind importan a practic primordial anume a aspectelor penale
i execu ional-penale, nu diminu m nici valoarea celorlalte. În acest context este inevitabil
adresarea la aspectele teoretico-metodologice i logico-formale ale problemei. Consider m c
aceasta va favoriza abordarea i în elegerea unic a cercet rilor în domeniu.
Definirea teoretic i concretizarea no iunii „alternativa deten iunii” vor favoriza
realiz rii tuturor posibilit ilor de solu ionare a sarcinilor practice. Determinarea acestei no iuni
va clarifica i va facilita activit ii de realizare cât mai deplin a principiilor non-ambiguit ii i
obiectivit tii în limbajul juridic, ceea ce minimum va simplifica aplicarea legii, iar în general, i
46
. Op. cit., p. 17.
16
aceasta este cel mai important, va diminua cantitatea gre elilor în aplicarea legii i obiectiv, sau
cel pu in, maximal va apropia con inutul sentin ei judiciare de adev r.
Fiecare no iune este strâns legat de cuvinte, adic nu exist no iuni, care nu s-ar exprima
prin cuvinte47.
Unicele, dac nu termine, atunci m car cuvinte care leag mecanismele na ionale atât de
diferite ale „noii politici penale” i permit de a petrece studierea lor corect , sunt substantivele
„alternativ ”, „substitut” i adjectivul „alternativ”.
Cuvântul „alternativa” provine de la cuvântul latin „alter” – unul din dou .
DEX-ul define te no iunea de alternativ ca o posibilitate de a alege între dou solu ii,
între dou situa ii, etc. care se exclud48.
Expresia „a substitui” este l murit ca „a schimba ca necorespunz toare (punând în loc
altceva sau pe altcineva): a înlocui”49, „a se situa în locul altuia, a se înlocui”50.
Din câte vedem, no iunile date se apropie mult dup sens i, dac facem abstrac ie de la
gramatic , coincid total din punct de vedere juridic, când sunt utilizate ca „substitute ale
deten iunii” i „alternative ale deten iunii”.
Vom utiliza în cadrul lucr rii ambele termine, îns vom da preferin „alternativei” ca
fiind mai des utilizat în literatura de specialitate editat în diferite limbi, deci fiind mai
spândit nu numai din punct de vedere na ional, dar i interna ional.
În tiin ele de orientare juridico-penale, tot mai des, în ultimul timp anumite institute i
fenomene se caracterizeaz ca alternativele altora51 . S-a creat chiar ceva ce unii savan i cu o
anumit doz de ironie numesc „politic penal alternativ ”52.
La o cercetare atent putem îns concluziona, c merge vorba despre „alternative” cu
totul diferite: fie ele chiar i se intersecteaz undeva, în general totu i nu coincid. Deci, în
literatura contemporan de specialitate putem eviden ia:
- „Alternativa urm ririi penale”;
- „Alternativa pedepsei penale”;
- „Alternativa deten iunii”.
47
: . . ., ., .
.: . 2001, . 30.
48
Dic ionar explicativ al limbii române. Bucure ti. 1998, p. 30; Dic ionar explicativ uzual al limbii române.
Chi in u: editura LITERA. 1999, p. 22.
49
Dic ionar explicativ uzual al limbii române. Chi in u: editura LITERA. 1999, p. 537.
50
Dic ionar explicativ al limbii române. Bucure ti. 1998, p. 1035.
51
Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p. 584; La mediation: une mode alternatif de resolution des conflits.
Zurich. 1992; . Op. cit.
52
. Op. cit., p. 18.
17
Primul termen este utilizat privitor la anumite modalit i tradi ionale de eliberare de
53
spundere penal , dar mai des a a sunt numite noile tipuri de solu ionare a conflictelor penale,
precum media ia 54.
Al doilea termen se utilizeaz pentru determinarea alternativelor anumitor pedepse
penale.55 Evident, acest termen este mai larg decât termenul „alternativa deten iunii” c ci vizeaz
modalit ile de substituire a tuturor tipurilor de pedeaps , ci nu numai a pedepsei închisorii.
Deci, avem de a face cu ni te no iuni subordonate caracterizate prin aceea c volumul
56
unei no iuni este parte component a altei no iuni îns nu o epuizeaz .
De aici ob inem un tablou interesant: ori ice alternativ a urm ririi penale este i o
alternativ a pedepsei i foarte eventual – alternativ a deten iunii, dar alternativele pedepsei i
deten iunii nu pot fi la rândul s u recunoscute ca alternative ale urm ririi penale57. Anume prin
inexisten a coinciden ei inverse putem delimita aceste mecanisme juridice.
Situa ia devine mai clar dac analiz m urm toarele idei ale savantului rus
L.V.Golovco 58 . Înainte de a pronun a pedeapsa este necesar de a supune persoana urm ririi
penale, iar înainte de a pronun a pedeapsa închisorii, este la fel de necesar de a stabili c
persoana este vinovat de comiterea infrac iunii i merit pedeaps ”. „S-ar putea s ne imagin m
trei etape. La prima dintre ele putem vorbi doar despre alternative ale urm ririi penale, c ci
aceste m suri se aplic înc atunci când juridic nu s-a stabilit c persoana merit pedeapsa, fiind
vinovat de comiterea infrac iunii. Dat fiind faptul c pedeapsa înc nu se discut respectiv nu se
discut nici alternativele ei, corespunz tor nici alternativele deten iunii. Alternativele pedepsei
apar la a doua etap . Cercetarea penal este petrecut i finalizat pe cale obi nuit f
recurgerea la alternative, persoana este recunoscut vinovat de s vâr irea infrac iunii, îns
judec toria în condi iile existen ei anumitor circumstan e juridice nu aplic o m sur real de
pedeaps i nici nu încearc s o determine considerînd c este mai binevenit de a aplica o careva
alternativ a pedepsei penale. În ceea ce prive te alternativele deten iunii, atunci ele apar la etapa
a treia. Aici, deja este nu numai c este precis finalizat cercetarea final i persoana este
recunoscut vinovat , dar i aplicarea i executarea real a pedepsei este recunoscut de c tre
53
. Op. cit., p. 8, 231.
54
La mediation: une mode alternatif de resolution des conflits. Zurich, 1992; De Naw A. Les modes alterntifs de
reglement de conflits en droit belge. // Revue de droit penal et de criminologie. 1997, nr. 4, p. 362.
55
.
// , 2001, 4, . 123.
56
: . . ., ., .
.: , 2001, . 37.
57
. Op. cit., p. 19.
58
Ibidem, p. 19-20.
18
judecat ad-hoc necesar i binevenit . Dar reie ind din situa ia concret aplicarea alternativelor
deten iunii pare a fi mai preferabil decât pedeapsa închisorii.
Despre alternativ în contextul dat putem vorbi doar atunci, când aplicarea acelui institut
la care se refer alternativa este legal i posibil din punct de vedere juridic. Astfel sentin a de
achitare nu poate fi considerat alternativa pedepsei. Invers, dac pedeapsa în cazul concret este
legal , atunci aplicarea institutului ce o înlocuie te va deveni alternativa pedepsei.
Deci, m surile alternative ale politicii penale reprezint substitutivele legale ale
elementelor tradi ionale de baz ale reac iei statului la infrac iune, aplicabile legal în cazurile
corespunz toare de refuz de a utiliza alternativele sau în lipsa lor în sistemul juridic59.
Astfel, alternativa deten iunii reprezint un institut penal nou evoluat în sec. XX destinat
substituie pedeapsa închisorii – element tradi ional al reac iei statului la infrac iune.
Ca urmare, aplicarea practic a diferitor alternative conform unei reguli generale este
dreptul organelor competente de stat, pe care ele îl realizeaz la latitudinea sa reie ind din
circumstan ele cazului. Legislatorul doar descrie condi iile i temeiurile aplic rii „m surilor
alternative”, dar nu le impune organelor de aplicare a dreptului în calitate de obligatorii. Cel
pu in, aceasta este varianta „clasic ” a alternativelor urm ririi penale, pedepsei i, bineîn eles,
deten iunii.
Clarificând no iunea de „alternativ ” privitor la un ir de fenomene juridico-penale,
accentu m, c în lucrarea dat se va pune accentul exclusiv pe alternativele deten iunii. Tindem
eviden iem înc o dat , c ori ice m sur de substituire poate fi considerat o alternativ a
deten iuni doar dac persoana a fost recunoscut vinovat de c tre judecat , meritând s i se
aplice o pedeaps sever , inclusiv i pedeapsa închisorii.
Aceast afirma ie ne va permite s delimit m alternativele deten iunii de a a institute i
mecanisme juridico-penale, precum liberarea de r spunderea penal , unele modalit i de liberare
de pedeaps , ca de exemplu: prescrip ia execut rii sentin ei judiciare, amnistia, gra ierea,
împ carea.
Cât nu ar p rea de straniu, îns consider m c este necesar de-a precauta problema
delimit rii alternativelor deten iunii de înse i deten iunea. Nu putem ignora faptul, c înse i
pedeapsa închisorii este extrem de diferen iat i în interiorul exist astfel de modalit i, care în
esen a sa nu sunt legate de izolarea condamnatului de societate60. Merge vorba despre sistemul
59
Ibidem, p. 21.
60
: .//
. . .
1988, . 14.
19
„arestului la sfâr it de s pt mân ” 61 sau „week-ends penal” 62 existent în Belgia i Portugalia;
semideten iunea italian , care îl oblig pe condamnat s se afle cel pu in 10 ore pe zi în
penitenciar i s se supun unui ir de restric ii63, semilibertatea francez cu un con inut analogic.
Deci avem de-a face cu un ir de pedepse care îmbin penitenciarul cu libertatea. În acest context
ne punem întrebarea sunt oare aceste pedepse în esen a sa ni te modalit i de executare a
deten iuni sau sunt diferite de ea, constituind o alternativ a ei?
Cu p rere de r u, suntem nevoi i s constat m, c într-un sector atât de important al
tiin ei dreptului penal, precum teoria pedepsei, o terminologie unanim acceptat este elaborat
insuficient, ceea ce complic mult discutarea acestor probleme 64 . Diferi i savan i, analizând
categoria eviden iat de pedepse, utilizeaz no iuni diverse, ba, mai mult decât atât – legisla iile
penale ale diferitor ri, utilizând acelea i no iuni, le atribuie un con inut diferit. Savantul român
65
Diaconu Gh. atribuie, de exemplu, semideten iunea italian la substitutivele derivate din
pedepsele complementare i o nume te „sanc iune cu libertate controlat ” 66 , savantul rus
Malinovski A. A. clasific astfel de pedepse la grupa „reduceri de libertate”67, francezul Pradel J.
prefer s le plaseze în grupa „pedepse vecine cu priva iunea de libertate”, subgrupul „pedepse
legate de o institu ie penitenciar ”68. Referitor la legisla iile penale de peste hotare putem aduce
urm torul exemplu: legisla ia rus prin reducere de libertate în elege între inerea condamnatului
într-un centru de corec ie cu scopul de a-l atrage la munc i a-l supune unei supravegheri stricte
pe toat durata execut rii pedepsei69, iar legisla ia penal a Lituaniei – obliga ia de a nu p si
70
localitatea i de-a executa alte interdic ii impuse de c tre judecat .
Dat fiind a a o diversitate de p reri i concep ii, consider m ca cea mai efectiv
posibilitate de-a clarifica întreb rile sus puse este de-a porni de la careva constante în lumea
tiin ific – avem în vedere no iunea priva iunii de libertate i tr turile ei de baz , con inutul
rora este determinat aproximativ la fel de c tre majoritatea savan ilor penali ti. Un suport
61
Bouloc B. Pénologie. Éxécution des sanctions adultes et mineurs. Paris: edition DALLOZ. 1998, p. 230.
62
63
Ibidem, p. 585-586.
64
. Op. cit., p. 13.
65
art. 55 al Legii nr. 689/1981 din 24 noiembrie 1981.
66
Diaconu Gh. Op. cit., p. 146-147.
67
. . :
. 2002, . 181-186.
68
Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p.585-586.
69
. . ., ., ,
. 2000, . 103-104; . . . .
., . : . 2001, c. 357-362.
70
. .- .: . 2003, . 163-
166.
20
esen ial în determinarea con inutului no iunii „alternativa deten iunii” îl vom ob ine prin
aprecierea acelor neajunsuri ale deten iunii, pe care tindem s le evit m utilizând substitutivele.
Consider m c este momentul de-a l muri de ce tema investiga iei sun „Alternativele
deten iunii în dreptul penal contemporan”, de i în cadrul lucr rii au fost deja cita i mul i savan i,
care utilizeaz termenul „alternativele priva iunii de libertate”. Împ rt im p rerea savantului
rus Foini ki I.I., care consider c libertatea uman se împarte în libertatea interioar sau
spiritual i în libertatea activit ii exterioare... Astfel, influen ei nemijlocite din partea statului
prin intermediul pedepsei este accesibil doar libertatea exterioar . Ea cuprinde libertatea
deplas rii, muncii, cuvântului, raporturilor i, în general, a întregii activit i musculare a omului
în manifest rile ei exterioare pozitive i negative, în provocarea a careva schimb ri în lumea
exterioar sau în ab inerea de la ele...Sub influen a ideii securit ii pedepsele privative de
libertate erau în general îndreptate împotriva libert ii deplas rii: vinova ii erau închi i, exila i,
deporta i71.
Astfel înc la sf. sec. XIX72 acest savant considera ca pedepse privative de libertate atât
deten iunea, cît i deportarea i exilul.
Mai mul i savan i contemporani împ rt esc aceast p rere, îns într-o nou viziune.
Autorii manualului „Droit pénal général” Stefani G., Levasseur G., Bouloc B. deosebesc în
categoria pedepselor „ce ating libertatea de deplasare” (liberté d’aller et venir) dou grupuri:
grupul pedepselor privative de libertate, care includ analogii ale închisorii din R. Moldova i
grupul pedepselor ce restrâng libertatea, la care se refer interdic ia de a p si teritoriul i
interdic ia de ase afla pe un anumit teritoriu73.
Din cele expuse mai sus sesiz m c în diferite epoci, în diferite ri i diferi i savan i au
determinat diferit con inutul priva iunii de libertate. Cert este c în grupul pedepselor privative de
libertate întotdeauna era inclus o modalitate de sanc ionare ce const „în plasarea celui pedepsit
într-o institu ie de stat artificial construit ...”74.
În prezent astfel de institu ii sunt numite penitenciare i anume deten ia condamna ilor în
ele a trezit atât de multe controverse în tiin ele dreptului penal i execu ional-penal.
În R. Moldova i în R. România principala pedeaps , ce nimere te în categoria dat
poart denumirea de închisoare75.
71
. . : . 2000, . 177-178.
72
Foini ki I. I. a activat anume în acea perioad .
73
Stefani G., Levasseur G., Bouloc B. Droit pénal général. Paris: edtion DALLOZ. 2000, p. 448-453.
74
Foini ki I. I. Op. cit., p. 178.
75
art. 70 C. P. al R. M.
21
Savan ii români definesc pedeapsa închisorii ca „m sur de constrângere , ce const în
izolarea de societate a celui condamnat prin încarcerarea cestuia sub regimul prev zut de Legea
nr. 23/1969 privind executarea pedepselor”76.
În Republica Moldova legislatorul define te închisoarea în art. 70 C. P. al R. M.:
„Închisoarea consta in privarea de libertate a persoanei vinovate de s vâr irea unei infrac iuni
prin izolarea impusa a acesteia de mediul normal de viata si plasarea ei, in baza hot rârii
instan ei de judecata, pe un anumit termen, intr-un penitenciar”.
În opinia francezilor Stefani G., Levasseur G. i Bouloc B. priva iunea de libertate const
în „deten iunea individului încarcerat f posibilitatea de a- i organiza via a separat de ai s i, de
mediul s u profesional, etc.”77.
Deci printre tr turile principale ale pedepsei date sunt:
1. Izolarea de societate a condamnatului. Pe durata execut rii pedepsei
condamnatul nu poate între ine liber rela ii cu „ai s i”, cu mediul s u
profesional etc.
2. Plasarea condamnatului într-o institu ie penitenciar . De inutul este obligat s
se afle într-un loc bine stabilit pe durata execut rii pedepsei. Acest loc difer
de domiciliul s u permanent sau provizoriu.
3. Condamnatului îi este impus un anumit regim, care îl împiedic s i
organizeze via a dup bunul s u plac.
La o cercetare atent vom observa c aceste tr turi sunt proprii i altor pedepse
existente atât în Republica Moldova cît i peste hotarele ei: arestul (art. 68 C. P. al R. M.),
trimiterea într-o unitate militar (art. 69 C. P. al R. M.), chiar i reducerea de libertate în varianta
78
rus (art. 53 C. P. al Federa iei Ruse), pe care uni savan i o consider analogie a deten iunii în
colonii-a ez ri79. Din aceste considerente toate pedepsele i m surile juridico-penale, care posed
aceste tr turi nu vor putea fi considerate alternative ale deten iunii i, respectiv, nu vor fi
cercetate în limitele lucr rii date.
Astfel, prin alternative ale deten iunii vom în elege pedepsele i m surile juridico-penale
aplicate de c tre judec torie persoanelor vinovate de comiterea infrac iunilor, pentru care se
prev d pedepse privative de libertate, menite s evite izolarea persoanelor de societate într-o
institu ie penitenciar i efectele negative legate de aceasta, p strând totodat efectele coercitiv i
76
Boroi A. Drept penal. Partea general . Bucure ti: editura ALL BECK. 2002, p. 150.
77
Stefani G., Levasseur G., Bouloc B. Op. cit., p. 448.
78
Conform legisla iei penale ruse condamnatul pe toat durata execut rii pedepsei este obligat s se afle într-o
institu ie specializat „f izolare de societate”.
79
.
. // . 2 / 2003. . 48.
22
educativ. În acest sens nu suntem de acord cu opinia exprimat de O. Pop, precum „c institu iile
de drept care izoleaz delincven ii de lumea înconjur toare, chiar i dac aceast izolare ar fi
doar de o zi, nu pot fi interpretate drept alternative în sensul strict al cuvântului”80.
Examinând legisla iile diferitor ri Jean Pradel enumer printre tr turile lor de baz i
urm toarele:
Ø ele deseori au un caracter contractual, necesitând acordul delincventului;
Ø ele au în general ca scop asigurarea asisten ei delincventului i permiterea
controlului comportamentului s u;
Ø ele mai întâi erau aplicate minorilor, înainte ca s fie prev zute i pentru maturi
(în unele ri pedepsele de tipul proba iunii exist doar pentru minori)81.
Momentul, în care am stabilit con inutul i tr turile alternativelor deten iunii, impune i
o sistematizare a acestora.
Dat fiind apari ia recent a interesului fa de substitutivele deten iunii pu ini autori s-au
preocupat serios de clasificarea lor, savan ii penali ti fiind interesa i mai mult de sistematizarea
tuturor pedepselor în general. Totu i inem s accept m ca cea mai corect i mai reu it
sistematizarea efectuat de savantul francez J. Pradel. El a divizat alternativele deten iuni în dou
grupuri mari, pe care la rândul s u le-a împ it în subgrupuri . Vom accepta ca baz ideile sale:
A) Pedepsele vecine cu priva iunea de libertate:
1. Pedepsele legate de o institu ie penitenciar . Aici autorul plaseaz acele pedepse i
suri, care acord condamnatului posibilitatea de a munci, de a între ine leg turi normale cu
familia, petrecând doar un anumit timp în penitenciar. Merge vorba despre a a pedepse ca
smideten iunea italian , semilibertatea francez i arestul la sfâr itul s pt mânii.
2. Pedepse nelegate de o institu ie penitenciar . Avem în vedere acele m suri de
constrângere, care poart elementele priva iunii de libertate. În categoria dat nimeresc arestul la
domiciliu, supravegherea electronic , exilul, deportarea etc.
B) Pedepse diferite de priva iunea de libertate.
1. Suspendarea deten iunii. În acest grup intr atât pedepsele care prev d suspendarea
aplic rii deten iunii, ca de exemplu proba iunea pronun at în rile anglo-saxone cu titlu de
pedeaps , precum i alte m suri cu caracter juridico-penal ca de exemplu – condamnarea
condi ionat , liberarea condi ionat de pedeaps penal , etc.
2. Munca neremunerat în interesul comunit ii.
3. Pedepsele pecuniare. Includem aici în primul rând amenda i confiscarea averii.
80
Pop O. Executarea pedepsei privative de libertate. Chi in u. 2004, p. 77.
81
23
4. Interdic ii i obliga ii diverse.
a) Interdic ii. Vom eviden ia dou subgrupuri de interdic ii:
Ø interdic ii legate de o activitate profesional sau quaziprofesional . Aici se includ:
privarea de dreptul de a exercita o profesie, de a conduce autovehicolul, etc.
Ø Interdic ii nelegate de o activitate profesional sau quaziprofesional . Din acest
subgrup face parte, de exemplu, interdic ia de a tulbura ordinea public existent
în dreptul penal anglo-american.
Printre obliga ii eviden iem repararea prejudiciului existent în unele ri ca pedeaps de
sine st toare (de exemplu în Anglia începând cu 1972).
5. Sanc iunile morale. În grupul dat nimere te mustrarea public , exclus recent din
legisla ia penal a Republicii Moldova, scuza personal fa de victim existent în RF German .
Constat m c clasificarea dat cuprinde practic toate pedepsele neprivative de libertate
existente în legisla iile penale ale diferitor ri. Faptul dat se l mure te prin aceea c fiecare
dintre ele poate substitui deten iunea de diferit termen. Deci, putem diviza alternativele
deten iunii dup capacitatea sa de a substitui anumite termene de deten iune. Aceast problem
este rezolvat diferit în diferite ri, în dependen de tradi iile sistemelor na ionale de drept i
viziunile privind gradul de represiune al unor sau altor m suri, i de aceia vor fi cercetate mai
detaliat în urm torul capitol.
§ 3. Dezavantajele pedepsei închisorii în fa a alternativelor deten iunii penitenciare.
Majoritatea legisla iilor penale folosesc pentru combaterea fenomenului infrac ional un
singur mijloc: pedeapsa, iar pe aceasta au redus-o la câteva modalit i, din care una singur –
închisoarea - a fost întrebuin at de legiuitor pân la abuz82. Pentru anumi i vinova i închisoarea
este indispensabil : aceast necesitate este recunoscut de c tre to i cei ce se ocup de de inu i83.
Împ rt im ideile savantului Mamedov A. A., care consider c scopul general i final al
pedepselor penale, inclusiv i ale celor privative de libertate trebuie considerat „neutralizarea
tuturor consecin elor negative ale infrac iunilor comise” 84 . R mâne s ad ug m, c ele nu ar
trebui s creeze alte urm ri negative pentru societate. Îns la începutul mileniului trei pedepsele
privative de libertate se prezint a fi nepl cute, d un toare pentru societate din mai multe puncte
de vedere. În opinia noastr laturile negative ale acestei pedepse pot fi divizate în dou grupuri:
82
Pradel J. Droit penal general. Tom I. Cujas. 1987, p. 412.
83
Larguier J. Criminologie et science penitentiaire, Paris: edition DALLOZ. 2001, p. 154.
84
. . . .- .: . 2003, .
23.
24
1. Factorii negativi generali, care caracterizeaz deten iunea penitenciar din toate
rile i din toate timpurile. Acestea sunt tr turile legate de esen a acestei
pedepse i nu pot fi reparate altfel, decât prin aplicarea alternativelor închisorii.
2. Factorii regionali, care sunt condi iona i de dezvoltarea unei comunit i umane
precum: nivelul economic, care determin capacitatea statului de a asigura un
regim de deten ie corespunz tor; nivelul legislativ, care condi ioneaz
consacrarea i realizarea drepturilor i obliga iilor tuturor participan ilor la
executarea pedepselor penale; nivelul preg tirii profesionale al colaboratorilor
serviciilor penitenciare, etc. Ace ti factori difer de la ar la ar : de exemplu în
Fran a deten iunea penitenciar practic nu se caracterizeaz prin asemenea
aspecte negative, iar în Republica Moldova ele sunt extrem de pronun ate.
Specificul acestor factori const în faptul, c ei sunt reparabili în limitele
sistemului penitenciar, f a recurge obligatoriu la o l rgire esen ial a aplic rii
alternativelor deten iunii, bineîn eles, în condi iile promov rii unei politici
penitenciare eficiente de c tre stat.
Cu toate acestea aplicarea substitutivelor închisorii exclude înse i
posibilitatea apari iei multora dintre ele i simplific neutralizarea celorlalte, mai
ales în plan economic. De aceea, consider m, c în condi iile în care aceste
aspecte negative ale priva iunii de libertate exist în Republica Moldova, ele pot fi
cercetate în calitate de argumente în favoarea aplic rii alternativelor deten iunii
penitenciare.
Din primul grup eviden iem urm toarele:
1. În fa a deten iunii penitenciare este pus sarcina de a deprinde condamnatul în
perioada execut rii pedepsei de a duce un mod de via social-util, dar ca mijloc de
atingere al ei se alege izolarea de societate, adic de acel mediu, în care ei trebuie
85
se înve e s tr iasc . R mâne neclar – cum poate fi deprins persoana s
locuiasc într-un mediu, de care ea a fost preliminar izolat . Nu se poate de separat
infrac iunea de mediul social, care o genereaz , nici de a separa de el persoana,
care o comite86.
2. Din punctul de vedere al corect rii infractorului sarcina principal a închisorii este
de a-l înv a s aib un comportament licit. Ar fi logic ca în leg tur cu aceasta el
85
. . . . : . 2000,
. 512.
86
. ( ). . 1970,
. 239.
25
fie plasat într-un mediu de persoane, care prin comportamentul s u ar crea un
model demn de urmat i o ambian necesar pentru corec ia condamnatului. Îns
în realitate are loc cu totul altceva: condamnatul este plasat printre al i infractori,
comportamentul c rora las mult de dorit. Datorit unui contingent specific de inut
în ele, penitenciarele se transform într-o coal a comportamentului criminal, în
ele avînd loc o transmitere intensiv a experien ei i deprinderilor infrac ionale, a
atitudinii negative fa de societate. Cum într-un mediu, în care s-a concentrat la
maximum ilegalitatea, mediu cu tradi ii antisociale poate fi educat un cet ean cu
comportament legal, la fel este o enigm .
Istoria dezvolt rii sistemelor penitenciare cunoa te cazuri, când influen a
criminogen a mediului dat era exclus în limitele penitenciarului, condamna ii
fiind permanent de inu i separat – în celule izolate complet. Îns pe lâng costul
înalt al acestei metode s-au accentuat problemele legate de starea de izolare a
individului de societate. Un astfel de tratament are ca rezultat dezechilibrarea
psihic , demoralizarea, ducând de multe ori la sinucideri87. Aceste probleme exist
i în cazul deten iunii în comun, dar în situa ia izol rii în celul ele au caracter
deosebit de pronun at.
3. Penitenciarul contribuie atât la criminalizarea celor afla i în el, cât i în general la
criminalizarea întregii societ i. În acest context criminologii ru i men ioneaz , c
15% din popula ia Rusiei deja „au vizitat” penitenciarul88. „Infecta i” de subcultura
criminal ei influen eaz negativ asupra mediului social, în primul rând asupra
familiei, rudelor, prietenilor s i.
4. Munca de inu ilor a fost i r mâne s fie o problem complicat a realit ii
penitenciare. Diferitele inova ii în domeniul dat nu i-au atins scopul – în general
de inu ii sunt lipsi i de posibilitatea de-a munci în corespundere cu profesia sa.
Persoanele ce se afl în penitenciare sunt rupte de activitatea normal de producere.
Aceasta influen eaz negativ economia rii89.
5. Realizarea pedepsei în forma priva iunii de libertate în conformitate cu criteriile i
standardele contemporane prescrise i de actele interna ionale în domeniu
constituie o activitate extrem de costisitoare în compara ie cu alternativele
deten iunii.
87
Pop O. Drept penitenciar. Timi oara: editura Mirton. 2001, p. 21.
88
. . . . 2001, . 174; . . .
, . . 1996, . 54.
89
Ibidem.
26
6. Subcultura criminal , care organizeaz via a în penitenciar, împ ind anumite roluri
fiec rui de inut. Persoanele încarcerate se organizeaz , formeaz o ierarhie social
proprie, care în general nu este deloc orientat spre realizarea sarcinilor justi iei
penale, ci chiar invers – opune rezisten înver unat activit ii de corijare efectuat
de serviciile penitenciare. În unele penitenciare din spa iul postsovietic liderii
neformali au o mai mare influen asupra comunit ii penitenciare decât chiar
administra ia institu iei respective90. Mul i speciali ti apreciaz fenomenul dat ca pe
un rezultat al adapt rii individului la noile condi ii de via : de inutul trebuie s se
înscrie în tabloul general al penitenciarului, s i ocupe unul dintre locurile propuse
de sistemul dat. Savan ii americani sunt de p rere, c jucând anumite roluri
de inu ii cap posibilitatea de a- i mic ora suferin ele 91 . Înse i penitenciarul
determin modalit ile de comportament – comportamentul de inu ilor reprezint
un r spuns la condi iile închisorii.
7. Existen a a a numitei criminalit i penitenciare, cauzele c reia majoritatea
criminologilor le v d în înse i esen a pedepsei date: de inu ii îmbib normele i
valorile penitenciarului, care direct prescriu un comportament ilicit în calitate de
norm de existen în închisoare. Majoritatea crimelor comise de condamna i (cu
excep ia evad rilor), le constituie aplicarea sanc iunilor neformale pentru
92
înc lcarea legilor penitenciare (73 %). Indivizii, care posed un nivel de
profesionalism criminal înalt se bucur de o stim mai mare în mediul penitenciar.
Astfel via a în închisoare îi prescrie condamnatului direct s i ridice nivelul de
iestrie criminal pentru a ocupa o pozi ie mai favorabil în societatea de inu ilor.
8. Cadrele serviciilor penitenciare reprezint o problem complicat nu doar în ara
noastr . Îns dac în republica Moldova se simte mai acut lipsa profesionalilor,
atunci pe plan mondial problema poate fi caracterizat prin cuvintele lui
Dostoevski F. M.: „Înse i închisoarea terge diferen ele între cei c rora le-a fost
încredin at sarcina „corij rii” infractorilor i cei ce urmeaz s fie corecta i.”93
Colaboratorii serviciilor penitenciare sunt ei înse i expu i diferitelor influen e
negative ale penitenciarului. În SUA s-a petrecut un experiment, esen a c ruia a
90
. . .
//
.
(19-20 1990 .). . 1990, . 44.
91
. . . . . .: . 2003, . 556.
92
. . . 1991, . 87.
93
. . . : . 1979, . 84.
27
constat în faptul, c un grup de studen i la colegiu au fost separa i în „de inu i” i
„paznici” i amplasa i într-o „închisoare” experimental . Preventiv ei au fost
instrui i corespunz tor rolurilor sale, îmbr ca i i echipa i respectiv.
Rezultatul a fost dramatic: experimentul pl nuit s se desf oare în decurs de
dou s pt mâni a fost întrerupt peste ase zile, c ci comportamentul „de inu ilor” i
„paznicilor” a devenit „patologic”. Câ iva dintre „de inu i” se plângeau de istovire
fizic , depresie emo ional puternic , ur f motiv. La paznici s-a constatat un
înalt nivel de agresiune i negativism. Comportamentul unei treimi dintre ei a fost
caracterizat ca „tiranic”. Câ iva dintre paznici au comunicat, c aplicarea for ei
fizice le crea senza ii deosebite. „Paznicii” cu un comportament bun cu timpul au
început „s nu observe” comportamentul inuman i crud al colegilor s i94. Astfel s-
a demonstrat, c comportamentul participan ilor la experiment este rezultatul
influen ei negative a atmosferei penitenciarului, iar aceasta influen eaz distructiv
nu doar asupra de inu ilor, dar i asupra colaboratorilor serviciilor respective.
9. Penitenciarelor din toate rile i din toate timpurile le-au fost proprii un ir de
fenomene negative, dintre care eviden iem nivelul înalt de suiciduri, autor nirile,
mortalitate înalt , revoltele sângeroase 95 . În pofida m surilor aplicate cre te
num rul de sinucideri printre condamna i 96 .Dac sinuciderile i revoltele se
întâlnesc i în condi ii de libertate, atunci autor nirile constituie un fenomen
preponderent penitenciar. Cristiana Prip din Direc ia General a Penitenciarelor a
realizat în decursul primului semestru al anului 2001 un studiu în acest domeniu -
i-au provocat r ni 348 de b rba i, 65 de minori i 19 femei. În momentele de
disperare i când sunt abandona i de inu ii î i provoac r ni pe corp, înghit corpuri
str ine – cuie, ace, sârm , cozi de linguri, termometre, lame – sau ingereaz diverse
substan e toxice97.
Aparte eviden iem, c cu privire la deten iunea penitenciar de scurt durat autorii mai
multor lucr ri au remarcat c aceste pedepse scurte cost scump statului, nu resocializeaz
condamna ii, nu exclud recidiva98.
În grupa a doua am inclus acei factori, care exist preponderent în Republica Moldova:
94
Haney C., Banks C., Zimbardo P. Interpersonal dinamics in a simulated prison.// International journal of
criminology and penology. N. 1. 1973, p. 90.
95
Cu privire la Republica Moldova vezi diagrama nr. 2.
96
. . . . :
. 2004, . 319.
97
Florian Gh. Fenomenologie penitenciar . Bucure ti: editura Oscar Print. 2003, p. 109.
98
Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p. 584; Larguier J. Op. cit., p. 154.
28
1. Ast zi penitenciarele Republicii Moldova se afl într-o stare deplorabil (din punct
de vedere ale condi iilor sanitare i de trai), ceea ce atrage dup sine cauzarea unor
suferin e deosebite condamna ilor. Finan area sistemului penitenciar în ara noastr
nu satisface nevoile cotidiene de între inere a edificiilor, asigurarea material i
medical a de inu ilor 99. De exemplu, Conform prevederilor legisla iei în vigoare,
alimentarea zilnic a unui de inut în anul 2001 urma s fie efectuat în suma de 5
lei 60 bani, îns reie ind din Planul de finan are al D.I.P., ra ia alimentar zilnic a
unui condamnat a constituit 2 lei 05 bani sau 41% din necesit i. În consecin în
ra ia alimentar a condamna ilor i de inu ilor au lipsit pastele f inoase, gr simile
de origine animal , carnea, pe tele, produsele lactate. La acest compartiment
deficitul de p turi constituie 70%, de saltele – 50%, de plapume – 40% i de
cear afuri – 30%.100
2. Majoritatea penitenciarelor din ara noastr sunt supraaglomerate, de i statisticile
101
oficiale i nu reflect aceast situa ie ca fiind critic . Se l mure te aceasta prin
faptul, c normele spa iului locativ pentru condamna i în ara noastr (de la 2 la 4
m2), din care se reiese la determinarea supraaglomer rii, sunt mai mici decît în
mediu în Europa (6 m2)102. Speciali tii deosebesc mai multe grupuri de ri dup
acest criteriu: prima grup o constituie rile, în care propor ia de inu ilor în
condi ii de supraaglomerare este mai mic de 30% - Austria, Croa ia, Danemarca,
Finlanda, Macedonia, Norvegia, Olanda, Slovenia, Suedia; a doua grup cuprinde
statele în care cel pu in 2/3 dintre de inu i exist în condi ii de supraaglomerare –
Estonia – 100%, Bulgaria – 95%, România – 93%, Portugalia – 90%, Ungaria –
89%, Italia – 85%, Elve ia – 57 % 103 . Din punct de vedere psihologic
supraaglomerarea este tr it ca un sentiment în bu itor de îngr dire cu efecte
devastatoare: pierderea libert ii de mi care, cre terea stimul rii prin mirosuri, voci,
priviri care incomodeaz , imposibilitatea de a controla propriul spa iu de via i de
a prevedea desf urarea evenimentelor, sentimentul de incomodare reciproc ,
anularea rela iilor ierarhice în grupul de de inu i (nimeni nu respect pe nimeni),
abund sentimentele negative (mânie, team , depresie), diminueaz toleran a în
99
Vezi diagrama nr. 1.
100
Cunoa te i drepturile. Buletin informativ. nr. 1/2002, p. 20.
101
Vezi tabelul nr. 3.
102
Pop O. Drept penitenciar. Timi oara, 2001, p. 198.
103
Florian Gh. Fenomenologie penitenciar . Bucure ti: ed. Oscar Print. 2003, p. 97.
29
rela iile interpersonale, conduitele celorlal i sunt etichetate cu severitate 104 . Din
cauza cre terii num rului condamna ilor în colonii a sc zut brusc eficacitatea
lucrului educativ. Coloniile nu mai reeduc i corecteaz condamna ii – ele pur i
simplu execut sentin ele judiciare105. Din câte vedem fenomenul dat este unul de
propor ii, iar în condi iile cre terii permanente a criminalit ii se va accentua i mai
tare, realizarea justi iei prin intermediul penitenciarului devenind inuman i
extrem de costisitoare.
3. URSS reu ea s utilizeze munca condamna ilor fie chiar i nu în conformitate cu
profesia de inu ilor. Republica Moldova cu greu se ispr ve te cu omajul în
rândurile popula iei de bun credin i, bineîn eles, nu este în stare s includ în
procesul de munc contingentul dat de persoane. În anul 2002, drept rezultat al
surilor întreprinse în vederea sporirii volumului produc iei industriale i agricole
indicele condamna ilor antrena i în câmpul muncii a atins num rul de 1929
persoane, ceea ce constituie 26,3% de la num rul total al de inu ilor – un procent
extrem de mic pentru a asigura mersul normal al procesului de reeducare prin
106
munc . Situa ia nu s-a schimbat considerabil nici mai târziu – în 2004 acest
num r atinge doar 2444 de de inu i.
4. Problema cadrelor calificate a serviciilor penitenciare este extrem de acut în
Republica Moldova. Munca dat nu se bucur de o mare popularitate atât din cauza
nocivit ii sale, cât i din motivul remuner rii nesemnificative în compara ie cu
riscurile profesiei date. În sistemul penitenciar la situa ia din 01.01.2003
incompletul constituia 780 unit i, din ele: 515 func ii atestate (ofi eri – 76,
subofi eri - 439) i 265 angaja i civili. Profesia dat nu este prestigioas , dar
guvernul nu este stare s le acorde colaboratorilor sistemului penitenciar garan ii
sociale. Anterior ele erau compensate printr-un salariu mare. Astfel în Rusia
prerevolu ionar colaboratorii penitenciarelor primeau un salariu triplu fa de un
107
ofi er de armat . Corup ia a p truns i în sistemul penitenciar. Lu ri de mit ,
opera ii ilegale cu substan e narcotice, trafic de cartu e – reprezint doar o parte din
crimele f ptuite de ei.
Acestea nu sunt toate problemele cu care se confrunt sistemul penitenciar al Republicii
Moldova i, în general, penitenciarele din întreaga lume, îns argumentele enumerate vorbesc
104
Ibidem, p. 100.
105
apari V. B. Op. cit., p. 319.
106
107
apari V. B. Op. cit., p. 320.
30
clar în favoarea unor m suri neprivative de libertate de realizare a r spunderii penale.
Alternativele deten iuni penitenciare, bineîn eles, nu sunt lipsite i ele de anumite neajunsuri,
neajunsuri pe care le vom analiza mai jos, îns în ansamblu acestea nu sunt a a de multe i nu au
un caracter atât de amplu i d un tor pentru realizarea scopurilor justi iei penale.
31
Cap. II. Alternativele deten iunii penitenciare în legisla ia rilor de peste hotare.
§ 1. Proba iunea anglo-american i condamnarea cu suspendarea condi ionat a

execut rii pedepsei – verigile principale a sistemelor alternativelor deten iunii
penitenciare proprii legisla iilor penale de peste hotare.
În dreptul penal al rilor de peste hotare exist institute juridico-penale, care permit de a
nu aplica real atât pedepsele privative de libertate, cât i alte pedepse prev zute pentru s vâr irea
infrac iunii, iar în prezen a unor anumite condi ii de a le înlocui cu m suri cu caracter juridico-
penal. La a a institute putem atribui institutul proba iunii, institutele condamn rii i liber rii
condi ionate (noncondi ionate) de pedeaps .
Ordinele de proba iune. Institu ia proba iunii la moment exist în multe ri de peste
hotare, inclusiv în Anglia, SUA, Fran a i, în opinia unor savan i, dintre m surile comunitare ea
este cea mai larg utilizat institu ie din lume 108 . Îns , dac în Anglia i SUA acest institut
func ioneaz în decursul mai multor decenii, atunci pentru rile sistemului juridic continental el
este relativ nou.
Dup cum s-a men ionat deja ea se datoreaz ac iunii lui John Augustus din Boston, care
începând cu 1841 i-a asumat obiceiul de a fi garantul bunei conduite a anumitor delincven i,
mai ales vagabonzi i be ivi109. Oficial proba iunea a fost introdus în statul Massachusetts în
1869. C tre anul 1925, când congresul SUA a prev zut în mod legislativ proba iunea pentru
maturi, aproape toate statele deja aveau un sistem oficial al proba iunii atât pentru maturi, câr i
pentru minori. În 1956 Mississipi a fost ultimul dintre state, care a introdus în legisla ie sistemul
proba ional pentru minori110.
Proba iunea reprezint sentin a penal , care prevede c condamnatul supunându-se
condi iilor impuse este l sat în comunitate în loc s fie încarcerat sau trimis în penitenciar111.
Astfel, ea const în neexecutarea condi ionat a pedepsei pronun ate sau nepronun area
condi ionat a pedepsei cu plasarea vinovatului pe un anumit termen sub supravegherea
individual a unui func ionar public special (agent de proba iune). În sistemul de common law
(unde a ap rut pentru prima dat ), proba iunea define te un ansamblu de m suri de supraveghere
i asisten a unei persoane care a s vâr it o infrac iune i care este de acord ca prin hot rârea
instan ei s fie supus supravegherii agen ilor de proba iune pe o perioad cuprins între 6 luni i
108
109
110
. . . . . .: . 2003, . 584.
111
Black’s Law Dictionary. Bryan A. Garner - editor in Chief. Copyright 1999 by West Group, St. Paul, p. 1220.
32
3 ani, spre a se verifica dac acest interval de timp va avea o bun comportare 112 . Ultimul
execut controlul asupra comportamentului celui supravegheat, respect rii de c tre el a anumitor
obliga ii i condi ii ale proba iunii i asigur realizarea muncii corec ionale. De regul ,
proba iunea presupune respectarea urm toarelor condi ii: nes vîr irea de noi infrac iuni i
executarea obliga iilor special formulate de c tre judecat în sentin . Din lista ultimelor pot face
parte: urmarea unui curs de tratament respectiv, ab inerea de la frecventarea localurilor interzise
de c tre judecat (cazino, localuri de divertisment, etc. ), continuarea instruirii profesionale,
neposedarea armelor de foc i (sau) armelor albe, repararea daunelor cauzate, comunicarea
judec toriei despre ori ice schimbare a locului de trai i de munc , prezentarea în judecat la
prima chemare a agentului de proba iune, etc 113 . În caz de respectare a acestor condi ii,
consecin a juridic a proba iunii constituie deplina liberare de pedeapsa pentru s vâr irea
infrac iunii i lipsa antecedentelor penale. Astfel, de exemplu, în SUA, dac un individ este
condamnat la ase luni, el poate fi supus proba iunii pe o durat de doi ani, în decursul c rora el
114
nu trebuie s comit nici un delict i nici o crim .
În SUA posibilitatea aplic rii proba iunii este prev zut în calitate de alternativ a
deten iunii penitenciare de c tre legisla ia federal i legisla ia statelor. Ea a c tat o larg
spândire. Numai în 1985 aproape 1,9 milioane de adul i au fost supu i proba iunii,
115
reprezentând 1 la 95 de adul i în întreaga ar . Deseori proba iunea este inclus în sistemul
pedepselor, deoarece dup severitatea sa aceast m sur nu se deosebe te cu nimic de un ir
dintre ele. Ea nu se aplic fa de persoanele condamnate pentru infrac iuni pedepsite cu moarte,
cu deten iune pe via sau cu priva iune de libertate pe un termen îndelungat. În unele state exist
i condi ii ad ug toare: lipsa antecedentelor penale, achitarea tuturor cheltuielilor judiciare,
pedeapsa prev zut pentru infrac iunea comis s nu dep easc 10 ani de deten ie penitenciar .
Cu toate acestea, de exemplu, în statul New York proba iunea poate fi aplicat pentru
ori ice infrac iune cu excep ia feloniei de clasa A-I. Ea poate fi pronun at chiar i în cazul, când
sanc iunea prevede o deten iune penitenciar pe termen de pân la 25 de ani (pentru felonia de
clasa B). Durata proba iunii constituie 5 ani – pentru cei vinova i de felonie i trei sau un an –
pentru ceilal i.
112
113
. 2. . . . ,
, , . : -
. 2002, . 414.
114
Hage A. Le systeme judiciaire americain et ses problemes. Paris: edition Ellipses. 2000, p. 153.
115
Cole George. F. The american system of criminal justice. Brooks/Cole Publishing Company. Pacific Grove.
California. 1989, p. 599.
33
Durata proba iunii se determin diferit în diferite state. În unele state aceast întrebare
este de competen a judec torilor, în altele se consider c termenul proba iunii nu poate fi mai
mare decât termenul deten iunii penitenciare la care ar fi putut fi condamnat vinovatul, în
urm toarele – termenul maximal este stabilit de 5 ani, etc. De obicei pentru felonii (iar conform
legisla iei federale i pentru misdiminor) termenul proba iunii nu trebuie s dep easc cinci ani.
Pentru misdiminor - mai pu in, de exemplu conform Codului Penal al statului New York – pân
la trei ani, iar conform Codului Penal al statului Kentucky - pân la doi ani116. Conform codurilor
117
penale ale unor state este admis i proba iunea pe via .
Pronun ând proba iunea judec toria ia în considera ie caracterul infrac iunii,
circumstan ele s vâr irii ei, biografia celui învinuit. Este interzis de a aplica proba iunea în cazul
când judec toria pronun pedeapsa pentru dou sau mai multe infrac iuni i stabile te m car
pentru una dintre ele pedeapsa închisorii. În alte cazuri proba iunea nu poate fi aplicat , dac
aceasta este „incompatibil cu scopurile justi iei” (de exemplu, în cazul când condamnatul a fost
anterior liberat condi ionat înainte de termen i a comis o nou infrac iune)118.
În ultimii ani s-a conturat tendin a de aplicare a proba iunii în ansamblu cu deten iunea
penitenciar . În conformitate cu prevederile codurilor penale ale unor state, în particular Codul
Penal al statului Hawaii, închisoarea pe termen scurt de pân la 6 luni, poate servi temei pentru
realizarea proba iunii. Astfel se întreprind încerc ri de a îmbina m suri juridico-penale absolut
diferite dup con inutul i scopurile lor119.
Proba iunea conform dreptului american presupune supravegherea de c tre un agent
special (20-30 de contacte lunar cu serviciile speciale ), obliga ia de a repara paguba cauzat de
infrac iune i de a achita cheltuielile pentru controlul comportamentului s u, efectuarea anumitor
lucr ri social-utile, testarea periodic cu privire la consumul narcoticilor, continuarea studiilor
sau activit ii de munc permanente. Persoana condamnat la proba iune este obligat sub
amenin area anul rii ei s respecte în libertate condi iile prescrise de c tre judec torie, care, de
exemplu conform legisla iei federale se subîmpart în obligatorii i discrete (ad ug toare), lista
rora nu este limitat . (§ 3563 cap. 18 Ansamblul de legi ale SUA)120. Cu alte cuvinte judecata
116
. : . . . .
. : , . .
. 2003, c. 236.
117
. 2. . Op. cit., p. 371-372.
118
( , , , , ). .
. . . . : . 1998, . 135-136.
119
. 2. . . Op. cit., 2002, . 372.
120
( , , , . ).
. . . . . . : . 1999, . 81-83.
34
este în drept s prescrie condi iile, pe care le consider necesare, precum i s le modifice pân la
expirarea termenului de proba iune.
Dup expirarea termenului de încercare condamnatul, care nu a comis o nou infrac iune
i a respectat toate cerin ele, se consider c a executat toate cerin ele sentin ei i este eliberat de
realizarea acestor obliga ii. În cazul neexecut rii de c tre condamnat f motive întemeiate a
obliga iilor, care i-au fost impuse, sau comiterii unei noi infrac iuni, judec toria dup efectuarea
edin ei poate emite una dintre urm toarele hot râri:
Ø prescrie continuarea afl rii în regim de proba iune cu prelungirea sau f
prelungirea termenului ei, cu modificarea sau l rgirea condi iilor proba iunii,
Ø anuleze sentin a de proba iune i s emit o nou sentin de condamnare la
deten iune penitenciar (§ 3565 cap. 18 Ansamblul de legi ale SUA)121.
În caz de comitere a unei noi infrac iuni judec toria anuleaz proba iunea i pronun
sentin a i pentru infrac iunea anterioar .
Astfel de consecin e ale neexecut rii de c tre condamnat a condi iilor proba iunii survin
i conform legisla iei statelor nord-americane. În anii 80-90 ai sec. XX într-un ir de state ale
SUA serviciul de proba iune, serviciul parole (eliberare înainte de termen) i departamentul
penitenciar au fost unite într-un singur sistem, în care serviciul de proba iune era reprezentat de
tre Sec ia acord rii asisten ei execut rii pedepselor în societate.
Într-un ir de state ale SUA serviciul de proba iune constituie un departament
independent, care execut alternativele deten iunii i se afl într-o dubl subordonare – a
judec toriilor i a organelor de autoadministrare local .
În statul Texas (SUA) din mijlocul anilor 80 pân în mijlocul anilor 90 ai secolului
trecut cantitatea investiga iilor personalit ii a crescut de la 4635 pân la 103405 (2131%)
întrucât necesitatea efectu rii acestei activit i în cazul majorit ii infrac iunilor a fost consfin it
legislativ. Aici trebuie de men ionat c statul Texas se deosebe te de majoritatea statelor SUA
prin severitatea sistemului s u de aplicare i executare ale pedepselor penale – acesta este unul
dintre cele 23 de state în care pedeapsa nu numai c se pronun , dar i se execut . Cu toate
acestea chiar i în Texas se eviden iaz o cre tere considerabil a num rului „clien ilor”
serviciului de proba iune, adic a condamna ilor la pedepse alternative. Numai în anul 1992
cantitatea celor supraveghea i a crescut cu 20%, iar în general pe parcurs de 10 ani ( din mijlocul
anilor 80 pân în mijlocul anilor 90) cu 64%.
121
Ibidem, p. 83-84.
35
Se utilizeaz larg posibilit ile diferitor organiza ii ob te ti. În unele state ale SUA astfel
de organiza ii iau asupra sa de la 73 pân la 98% ale sarcinii colaboratorilor de acordare a
asisten ei în resocializarea condamna ilor.
Totu i aplicarea proba iunii este criticat din mai multe motive:
1. Aceasta nu reprezint nici „treatment” i nici pedeaps , aceasta este un mijloc de
„autocalmare” a judec torilor.
2. Ea este foarte fragmentat , nu reprezint un sistem unic: în ar exist peste 885 de
servicii de proba iune i tot atâtea pentru minori i nu în toate statele activitatea lor este
coordonat .
3. Mul i func ionari ai serviciilor de proba iune sunt supraînc rca i, din care cauz lor le
mâne pu in timp pentru comunicare nemijlocit cu cel supravegheat; de aceia nu rareori
122
supravegherea este nominal sau chiar formal .
Întrucât organizarea proba iunii în SUA reprezint un adev rat amestec din diferite
suri, sistemul proba ional întotdeauna se modifica lent i constituia cea mai slab verig a
procesului de corectare. În perioadele, când este greu de g sit mijloace fiscale, departamentele de
proba iune, fiind r u organizate, nu erau în stare s concureze reu it pentru finan are cu allte
departamente de stat. În ultimii 20 de ani sarcina serviciului de proba iune cre te mult mai
repede decât cheltuielile pentru ea. În afar de aceasta serviciul a fost nevoit s reac ioneze la
cre terea num rului infrac iunilor grave123.
Conform investiga iilor sociologice petrecute în statul California aproximativ 65% dintre
persoanele supuse proba iunii în decurs de 40 de luni dup condamnare sunt atra i din nou la
spundere pentru s vâr ire de infrac iune124.
O astfel de statistic nefavorabil a condi ionat faptul, c majoritatea juri tilor americani
au ajuns la concluzia, c aplicarea larg a proba iunii contravine intereselor securit ii sociale.
Îns rentabilitatea economic pentru stat a proba iunii comparativ cu pedeapsa închisorii a
determinat introducerea unor noi metode, mai efective de realizare a proba iunii, care îmbin
severitatea pedepselor cu eficacitatea economic a proba iunii. Astfel începând cu anul 1982 în
125
SUA a început s se practice larg proba iunea cu supraveghere intensiv .
122
. : . Op. cit., p. 236-237.
123
. . . . . .: . 2003, . 584-
585.
124
Normandeau A. Bilan criminologique de quatre poiitiques et pratiques penales americaines contemporaines//Rev.
Sc. Crim. (2), avr.-juin 1996. P. 333-334.
125
. : . . . .
. : , . .
, 2003, c. 237; . .
: . 2002, c. 254.
36
Pentru prima oar supravegherea intensiv ca modalitate a proba iunii a ap rut i a
început s fie aplicat la începutul anilor 80 în statele New Jersey i Georgia126. Supravegherea
intensiv este posibil nu doar în calitate de alternativ a deten iunii penitenciare, dar i ca
sur ce înso te liberarea condi ionat înainte de termen. În perioada din 1983 pân în 1995
majoritatea statelor nord-americane i jurisdic ia federal au acceptat supravegherea intensiv ,
aplicabil atât în cazul proba iunii, cât i în cazul liber rii condi ionate înainte de termen. În
prezent fiecare al zecelea condamnat este supus supravegherii intensive.
De proba iunea simpl programa supravegherii intensive se deosebe te prin trei criterii de
baz : contingent, volumul de munc al unui colaborator i un contact mai strâns cu clientul127.
În cazul proba iunii obi nuite agentul lucreaz concomitent cu 100-250 de persoane, iar
în cazul supravegherii intensive - cu 20-50. De aceea în al doilea caz agentul este capabil s
realizeze o supraveghere mult mai efectiv dup comportamentul condamna ilor i s le acorde
un ajutor mai calificat. El are posibilitatea de a-l vizita pe supravegheat la domiciliul s u, chiar i
în timpul nop ii. În obliga iile lui intr vizitarea locurilor unde condamnatul munce te sau î i
petrece timpul liber. În acest context cerin ele înaintate fa de condamnat sunt mai dure i sunt
mai limitative. În unele state la cerin ele tradi ionale, care se înainteaz fa de condamnat în
cadrul proba iunii, este ad ugat i obliga ia de a executa munca neremunerat în folosul
comunit ii. În alte state condamnatul este obligat s i g seasc singur un serviciu. Programul
de activitate cu condamnatul presupune i solu ionarea unui ir de probleme, legate de starea lui
psihic , starea familial , financiar , dependen a alcoolic sau narcotic , etc.
Proba iunea cu supraveghere intensiv , dup p rerea juri tilor americani, are un efect
punitiv i represiv mai pronun at decât proba iunea obi nuit . În realitate neutralizarea temporar
a infractorului, în opinia lor, este mai pu in accesibil decât în cadrul deten iei penitenciare, îns
totu i este mai mare decât în cadrul proba iunii simple. Ceea ce prive te resocializarea, atunci ea
trebuie s fie cercetat , dup p rerea americanilor, ca fiind scopul de baz atât al supravegherii
simple, cît i al supravegherii intensive. În afar de aceste scopuri, aplicarea supravegherii
intensive este menit s asigure sc derea nivelului recidivei, diminuarea suprapopul rii
institu iilor penitenciare i mic orarea cheltuielilor de între inere a serviciilor de corec ie.
Sunt oare atinse scopurile propuse în realitate? Anchetarea, petrecut de c tre cercet torii
americani în rândul condamna ilor supu i supravegherii intensive, a demonstrat, c majoritatea
delincven ilor apreciaz aceast m sur ca destul de sever , chiar chinuitoare în compara ie cu
supravegherea simpl . În acela i timp opinia public i legislatorii majorit ii statelor au o
126
. 2. . Op. cit., p. 373.
127
. . . Op. cit., p. 593.
37
atitudine binevoitoare fa de m sura dat , c ci ea, în opinia lor, asigur o protec ie mai mare a
societ ii de infractori, permi ând, totodat , realizarea resocializ rii lor 128.
Investiga ia sociologic , petrecut de c tre juri tii americani, a ar tat c supravegherea
intensiv , într-adev r, este mai efectiv decât cea obi nuit atât în cadrul proba iunii, cât i în
cadrul liber rii condi ionate înainte de termen. Condamna ii supu i supravegherii intensive mai
mult i mai intensiv particip în realizarea programelor psiho-sociale i ale altor programe
propuse. În leg tur cu aceasta recidiva în rândurile lor este destul de joas : de la 15 pân la 20%
dintre condamna ii afla i sub supraveghere intensiv s vâr esc infrac iuni noi în perioada dat .
Îns aceasta a n scut o alt problem . Condamna ii nu s vâr esc infrac iuni, îns lor le vine mult
mai greu s respecte condi iile impuse prin programul supravegherii intensive 129. Ca rezultat în
mediu de la 30 pân la 35 % dintre condamna ii grupei date sunt îndrepta i în penitenciare în
leg tur cu nerespectarea condi iilor supravegherii intensive 130 . Cerin ele tipice ale programei
includ în sine contactul cu agen ii serviciului de dou ori pe s pt mân (unul dintre ele –
vizitarea nea teptat a condamnatului la domiciliu), investigarea periodic a analizei urinei
privitor la con inerea narcoticelor i alcoolului, munca neremunerat în folosul comunit ii,
achitarea amenzilor i achitarea cheltuielilor programului, trecerea cursului de lecuire, precum i
deplina angajare la serviciu, etc.131 Persoanelor condamnate la supraveghere intensiv le este
foarte greu s tr iasc ase sau nou luni f a înc lca m car o dat cerin ele severe ale
programului132.
Privitor la cheltuielile economice pentru supravegherea intensiv cercet torii americani
afirm , c ele sunt aproximativ de 2-4 ori mai mari decât în cazul supravegherii simple, dar de 5-
133
10 ori mai mici decât pentru deten iune penitenciar .
În SUA a primit r spândire i o astfel de m sur precum supravegherea electronic sau
monitorizarea electronic , condi iile c reia vor fi analizate în paragraful urm tor, c ci dup
calit ile sale ea se apropie mult de pedepsele, care îmbin elemente ale deten iunii penitenciare.
În Anglia institutul proba iunii a ap rut în 1887 în leg tur cu adoptarea Legii” Cu privire
la proba iunea infractorilor primari” („First Offenders Act”). Datorit actelor normative emise
mai târziu (Legea „Cu privire la la proba iunea infractorilor” („Probation of First Offenders
Act”) 1907, „Regulile proba iunii” 1965, Legea „Cu privire la atribu iile judec toriilor penale”
128
. 2. . Op. cit., p.374.
129
. . . Op. cit., p.594..
130
. 2. . Op. cit., p.374.
131
. . 1995, c. 141-142.
132
. . . Op. cit., p.594.
133
Normandeau A. Op. cit. P. 333-334.
38
1973, Legea „Cu privire la justi ia penal ” 1991) 134 acest institut a fost conturat în legisla ia
penal englez destul de clar.
Conform Legii „Cu privire la justi ia penal ” din a. 1991135 judec toria, care precaut
dosarul persoanei în vârsta de la 16 ani, învinuite de s vâr irea unei infrac iuni, pedeapsa pentru
care nu este stabilit strict în lege, poate emite o sentin de condamnare la proba iune. Timp de
84 de ani, ordinul de proba iune nu a fost considerat o pedeaps , ci un substitut al pedepsei.
136
Legea cercetat l-a transformat în sentin , i, deci în pedeaps . În cadrul acestei sentin e
trebuiesc luate în considera ie circumstan ele s vâr irii infrac iunii, personalitatea infractorului,
oportunitatea aplic rii proba iunii. Astfel, conform legii din 1991 emiterea ordonan ei cu privire
la proba iune este posibil în cazul în care judecata va ajunge la concluzia, c supravegherea
condamnatului de c tre agentul de proba iune este binevenit pentru resocializarea vinovatului
sau pentru ap rarea societ ii, sau pentru prevenirea comiterii de noi infrac iuni de c tre el.
Termenul de încercare în decursul c ruia condamnatul trebuie s se afle sub regimul de
proba iune constituie de la ase luni pân la trei ani137. În ordonan a cu privire la proba iune se
pot indica anumite cerin e privitor la comportamentul celui condamnat în scopul asigur rii
bunului lui comportament i prevenirii unei noi infrac iuni (cu privire la locul de trai, alte cerin e
la latitudinea judec toriei).
Ordonan a cu privire la proba iune poate fi emis doar în acel caz în care condamnatul î i
va manifesta acordul de a se supune acestor cerin e. Judec toria este obligat s -i l mureasc
consecin ele nerespect rii cerin elor stabilite în sentin i comiterii unei noi infrac iuni. Dac
condamnatul î i exprim dezacordul, el poate fi supus unor pedepse mai dure (inclusiv
deten iunea penitenciar )138.
În ori ice perioad a proba iunii judec torul, care a primit informa ia despre înc lcarea
de c tre condamnat a cerin elor înaintate fa de el, poate s -l citeze în judecat sau chiar s
ordone arestarea sa. Nerespectarea condi iilor proba iunii în cazul dat poate atrage urm toarele
consecin e: amenda; obliga ia de a acorda servicii neremunerate în folosul comunit ii; obliga ia
de a frecventa un centru de educa ie; aplicarea pedepsei în leg tur cu care a fost pronun at
proba iunea 139 . Serviciul de proba iune din Sheffield (Anglia) a organizat un program de
influen de grup asupra femeilor condamnate la diferite alternative ale deten iunii. Întâlnirile se
134
B lan A., St ni or E., Marinela M. Penologie. Op. cit., p. 36, 54-55.
135
( , , , . ).
. . . . . . : . 1999, . 42-46.
136
Reintegrarea social i supravegherea infractorilor în opt ri europene. Sub redac ia lui Anton M. Van
Kalmthout. Craiova. 2004. p. 16.
137
Malinovski A. A., Op. cit., p. 255.
138
. 2. . Op. cit., p.370.
139
39
petrec o dat pe s pt mân de la orele 10 pân la orele 15 cu întrerupere la prânz, care este
organizat din mijloacele bugetare ale departamentului. Cheltuilile pentru transport la fel se
compenseaz . Femeile care au copii în vârst pân la 5 ani pot s -i ia cu sine i s -i lese sub
supravegherea colaboratorilor serviciului social local, astfel creându-se posibilitatea ca toate
femeile s frecventeze orele.
Programul include lec ii, convorbiri, discu ii consacrate unor astfel de probleme precum:
criminalitatea i, în particular, criminalitatea feminin , alcoolismul, fumatul, ocrotirea s ii,
men inerea unei forme fizice i exterioare bune, conflictele familiale, violen a în familie, violen a
fa de copii, discriminarea rasial , munca i instruirea, sentimentul de autorespect i încrederea
în sine. O dat în dou s pt mâni se organizeaz un program cultural – vizitarea teatrelor i
cinematografelor , muzeelor i expozi iilor etc.
Programa este prev zut pe 10 luni, absen a de la ore este admis doar pe motive
serioase. În caz de boal este necesar de prezentat certificatul medical.
La ore se interzice de a consuma b uturi alcoolice i substan e narcotice, de a fuma, de a
aduce arme, de a juca în jocuri de hazard, de a se comporta violent sau f respect unul fa de
altul.
Toate cazurile de înc lcare a regulilor stabilite conduc torul programului le comunic
colaboratorului, care nemijlocit efectueaz supravegherea condamnatului. Înc lc rile repetate cu
rea voin pot deveni temei pentru a adresa în judecat o prezentare cu propunerea despre
necesitatea schimb rii sentin ei i aplicarea deten iunii.
În cazul comiterii unei noi infrac iuni judec toria este în drept s -i aplice pedeapsa i
pentru infrac iunea nou i pentru cea veche140.
Conform dreptului englez este posibil de a înlocui proba iunea cu liberare condi ionat .
Dac judec torul va hot rî, c proba iunea nu mai este oportun , el poate emite ordonan despre
liberarea condamnatului cu condi ia nes vâr irii unei noi infrac iuni pân la expirarea
termenului proba iunii. În Anglia sunt permise ordinele combinate. Un ordin combinat cere ca un
infractor cu vârsta minim de 16 ani s se afle sub supravegherea ofi erului de proba iune timp
de 1-3 ani i s efectueze un num r de la 40 pân la 100 de ore în serviciul comunit ii. Aceste
dou elemente trebuie supravegheate cu prisosin în acord cu standardele proba iunii i
serviciilor comunitare; standardul ordinului combinat se concentreaz asupra cerin elor pentru
coordonarea eficient a acestor munci, incluzând desemnarea unui singur ofi er de supraveghere
140
. 2. . Op. cit., p. 415.
40
spunzând total de ordin i dând orient ri privitoare la evaluarea gradului de adecvare a
ordinului pentru respectivul infractor141.
La momentul apari iei sale sistemul anglo-saxon al proba iunii, de i apreciat c profit
inculpatului, care era absolvit nu numai de pedeaps , dar i de condamnare, a fost criticat ca fiind
dezavantajos deoarece infractorul se afl sub o strict supraveghere, chiar i pentru s vâr irea
unei infrac iuni, care prezenta un pericol social-redus, iar pe de alt parte acest sistem
presupunea un aparat poli ienesc bine organizat, inclusiv, în ceia ce prive te cazierul judiciar, iar
la vremea respectiv nu toate statele dispuneau de o asemenea institu ie142. Ulterior îns , acest
institut a cucerit mult spa iu în rile sistemului romano-german: uneori aproape f
schimb ri143.
În dreptul englez institutului proba iunii îi sunt apropiate dou institute independente:
amânarea condi ionat a execut rii pedepsei i liberarea condi ionat de aplicarea pedepsei.
În cazul condamn rii persoanei la deten iune penitenciar pe un termen de pân la doi ani
judec toria este în drept s amâne executarea ei cu condi ia bunei conduite i nes vâr irii unei
noi infrac iuni în decursul unui anumit termen. Durata acestui termen poate constitui de la un an
pân la doi ani. Spre deosebire de proba iune activitatea colaboratorului serviciului de proba iune
în cazul dat este facultativ . Condamnatul este transmis sub supravegherea func ionarului numai
în caz de pronun are a unei sentin e mai superioare decât 6 luni. S vâr irea de c tre persoan a
unei noi infrac iuni condi ioneaz executarea sentin ei. Înc o deosebire de proba iune constituie
acea circumstan , c judec torul doar amân executarea pedepsei, pronun ate în sentin , pe o
anumit perioad .
Liberarea condi ionat de aplicarea pedepsei const în aceea, c persoana este eliberat de
pedeaps cu condi ia nes vâr irii de c tre ea a unei noi infrac iuni în decursul termenului stabilit
de judecat i care nu poate dep i trei ani. În acest caz supravegherea persoanei nu se
efectueaz . Temeiuri ale aplic rii acestei m suri servesc: 1) s vâr irea de c tre persoan a unei
infrac iuni, pedeapsa pentru care nu se stabile te exact în lege; 2) circumstan ele s vâr irii
infrac iunii i personalitatea celui vinovat m rturisesc despre ira ionalitatea aplic rii pedepsei; 3)
ordonan a cu privire la proba iune „nu se potrive te ”, deoarece în cazul dat constituie o m sur
prea sever . Fiind prezente temeiurile date este permis i liberarea total i necondi ionat de
pedeaps . Solu ionarea acestei probleme este l sat la latitudinea judec toriei.
141
Administra ia justi iei în comunitate. Standarde i reglement ri interna ionale. Selec ia i organizarea textelor
Graham W. Giles. Bucure ti: editura Exped. 2001, p. 218.
142
Morar I.-C. Suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei. ans sau capcan . Bucure ti: editura Lumina Lex.
2002, p. 9.
143
Pradel J. Droit penal compare. Op. cit. p. 590-595.
41
Institutul proba iunii este cunoscut i dreptului penal al Suediei. El are particularit ile
sale specifice i este destul de minu ios reglementat în Codul Penal (cap. 28 al CP al Suediei).
Proba iunea poate fi aplicat în calitate de m sur independent juridico-penal în cazul, în care
judec toria va ajunge la concluzia, c pedeapsa în forma amenzii este prea blând (art. 1 al cap.
28 al CP). La fel proba iunea în calitate de complex de m suri specifice poate înso i liberarea
condi ionat înainte de termen (art. 10 al cap. 28 al CP).
Specificul variantei suedeze a proba iunii ca m sur de sine st toare const în faptul, c
ea poate fi îmbinat cu un ir întreg de m suri juridico-penale: amenda, munca neremunerat în
folosul comunit ii, deten iunea penitenciar scurt – în timp ce, de exemplu, în SUA aplicarea
concomitent a proba iunii i a altor pedepse (amenda, închisoarea) este, mai degrab , o excep ie
144
decât o regul .
În cazul aplic rii concomitente a amenzii i proba iunii, prima se calculeaz în taxe
zilnice, num rul c rora nu poate dep i dou sute. Totodat , legisla ia suedez permite aplicarea
concomitent a amenzii i proba iunii chiar i atunci, când amenda nu este prev zut în
sanc iunea articolului, ce prevede r spunderea penal pentru infrac iunea dat . Aplicând
proba iunea în ansamblu cu amenda judecata trebuie s ia în considera ie „valoarea penal i
natura infrac iunii sau activitatea infrac ional precedent a învinuitului” (art. 10 al cap. 30 al CP
al Suediei).
O condi ie a proba iunii poate fi munca neremunerat în folosul comunit ii (art. 2a al
cap. 28 al CP al Suediei). Obliga ia de a executa munca neremunerat în folosul comunit ii îi
poate fi impus condamnatului numai cu acordul lui. Termenul efectu rii acestor lucr ri
alc tuie te de la 40 pân la 240 de ore. Concomitent men ion m, c aceast m sur juridico-
penal nu este prev zut în sistemul sanc iunilor stabilit de Partea General a CP ( art. 3 al cap.
1).
Proba iunea poate fi îmbinat cu deten iunea penitenciar , durata c reia nu poate fi mai
mic de 14 zile i mai mare de trei luni. În asemenea cazuri nu se admite aplicarea amenzii i
muncii neremunerate în folosul comunit ii. Pronun area concomitent a proba iunii i
deten iunii penitenciare este permis doar în cazurile, când aceasta „este absolut necesar luând
în considera ie valoarea penal a infrac iunii sau activitatea infrac ional precedent a
învinuitului” (art. 11 al cap. 30 al CP al Suediei). În ultimul timp într-un ir de ri (Suedia,
Anglia i ara Galilor) serviciul de proba iune a început s exercite o a treia func ie – lucrul cu
persoanele, care se de in în izolatoarele de anchet i care execut pedeapsa închisorii nemijlocit
144
. 2. . Op. cit., p. 421-422.
42
în aceste institu ii. Cu privire la b nui i i învinui i se petrec investiga ii speciale ale
personalit ii, de i de inerea lor sub arest este legat de comiterea unor infrac iuni grave
pedepsite de obicei cu pedeapsa închisorii. Îns serviciul de proba iune cerceteaz persoanele
date în calitate de poten iali supraveghea i încercând s g seasc argumente în favoarea l rii
lor în libertate
Ceea ce prive te activitatea în închisori, atunci serviciul de proba iune suedez reiese din
ra iunea, c majoritatea de inu ilor (în afara celor, care încalc cu rea voin regimul de deten ie
sau comit infrac iuni noi) sunt elibera i condi ionat dup executarea a dou treimi din pedeapsa
închisorii. În a a mod colaboratorii serviciilor de proba iune de facto încep munca cu viitorul s u
supravegheat înc în penitenciar. Prin aceasta se atinge continuitatea procesului educativ, care
începe în penitenciar i continu în afara lui în condi iile de supraveghere.
Executarea proba iunii presupune supraveghere, realizarea c reia poate începe deja din
ziua pronun rii pedepsei. Supravegherea se întrerupe f dispozi ie special , de regul , peste un
an, dac nu s-a prev zut alt termen. Termenul maxim al proba iunii poate alc tui trei ani(art. 4 al
cap. 28 al CP al Suediei). În cazurile în care condamnatul trece un curs de tratament pentru
finalizarea c ruia este necesar mai mult timp, perioada supravegherii poate fi mai mare decât un
an, dar nu poate dep i termenul general al proba iunii de trei ani.
În Suedia administra ia penitenciar i serviciul de proba iune constituie un departament
unic - administra ia na ional . Dirijarea execut rii condi iilor proba iunii conform legisla iei
penale este în competen a administra iei locale a penitenciarelor i proba iunii. Aceste organe
stabilesc un supraveghetor, care nemijlocit efectueaz controlul condamnatului supus
proba iunii. În afar de aceasta, aceste organe sunt în drept s numeasc unul sau doi ajutori ai
supraveghetorului.
Con inutul proba iunii este determinat de un ir de obliga ii, impuse condamnatului:
informarea supraveghetorului despre locul de trai, de munc , men inerea unor contacte
permanente cu el, repararea daunei cauzate prin infrac iune i, în general, „ducerea unui mod
destoinic de via ” (art. 14 al cap. 26 al CP al Suediei). În caz de nerespectare a acestor obliga ii
comitetul de supraveghere este în drept s -l previn pe cel supus supravegherii; s prelungeasc
perioada supravegherii unei astfel de persoane mai mult de un an, inclusiv pân la finalizarea
termenului de proba iune. În calitate de m sur excep ional în cazurile, când „condamnatul într-
o m sur considerabil î i neglijeaz obliga iile” (art. 8 al cap 28 al CP al Suediei), iar m surile,
pe care este în drept s le întreprind comitetul de supraveghere cu pu in probabilitate î i vor
atinge efectul, este prev zut anularea proba iunii. Problema anul rii proba iunii este pus în fa a
judec toriei de c tre procuror la propunerea comitetului de supraveghere.
43
În caz de anulare a proba iunii în leg tur cu nerespectarea condi iilor ei, judec toria
alege o alt sanc iune, luând în considera ie acele m suri de constrângere, c rora condamnatul a
fost deja supus în perioada proba iunii. Astfel, judec toria trebuie s ia în vedere achitarea
amenzii de c tre condamnat, executarea de c tre el a muncii neremunerate în folosul comunit ii,
etc. În acest cazuri se permite aplicarea unui termen de deten iune penitenciar mai mic, decât
cel prev zut în articol pentru fapta dat (art. 9 al cap. 28 al CP al Suediei).
În caz de comitere, de c tre persoana supus proba iunii, a unei noi infrac iuni,
judec toria este în dependen de gravitatea faptei i de alte circumstan e, ia una dintre
urm toarele hot râri: decide, c proba iunea, pronun at anterior se refer i la aceast
infrac iune, îns cu aplicarea ad ug toare a amenzii calculate în taxe zilnice, sau a muncii
neremunerate în folosul comunit ii, sau a deten iunii penitenciare de scurt durat ; stabile te o
sur juridico-penal independent pentru infrac iunea nou , care se va executa împreun cu
sanc iunea precedent ; anuleaz pedeapsa pentru infrac iunea precedent i aplic sanc iuni noi
atât pentru prima infrac iune, cât i pentru a doua (art. 1 al cap. 34 al CP al Suediei). În primul i
în al doilea caz se permite prelungirea termenului proba iunii pân la 5 ani.
Valoare independent posed în Suedia institutul condamn rii condi ionate sau „sentin ei
condi ionate”. Acest institut are multe tr turi comune cu proba iunea: posibilitatea de a fi
aplicat, când amenda este recunoscut ca sanc iune prea blând pentru infrac iunea s vâr it ;
posibilitatea îmbin rii cu amenda i munca neremunerat în folosul comunit ii; stabilirea unui
termen de încercare; înaintarea unor anumite cerin e fa de comportamentul condamnatului; etc.
Cu toate acestea exist i un ir de deosebiri, care permit de a considera condamnarea
condi ionat m sur autonom . Astfel, condamnarea condi ionat nu poate fi îmbinat cu
deten iunea penitenciar de ori ice durat . În afara de aceasta, termenul de încercare în cazul dat
este mai mic decât cel prev zut pentru proba iune i alc tuie te doi ani. Scurgerea acestui
termen începe din momentul r mânerii sentin ei definitive, pe când la proba iune, deja, din
momentul pronun rii ei. Îns principala deosebire const în faptul, c condamnarea condi ionat
nu presupune activitatea unui func ionar special al serviciului de proba iune –
supraveghetorul145.
În Fran a exist dou institute independente: amânarea execut rii pedepsei i amânarea
pronun rii pedepsei, reglementate de codul penal în vigoare al Fran ei. Primul tip de amânare se
caracterizeaz prin aceea, c judec toria, recunoscându-l pe inculpat vinovat i stabilindu-i
pedeapsa, emite concomitent decizia de a amâna executarea acesteia. Al doilea tip de amânare se
145
. 2. . Op. cit., p. 422.
44
caracterizeaz prin aceea, c judec toria, recunoscându-l pe inculpat vinovat, nu-i stabile te
pedeaps , ci emite o hot râre, în care indic , c ea se va reîntoarce la rezolvarea problemei
pedepsei peste o anumit perioad .
Amânarea execut rii pedepsei este reprezentat prin trei modalit i: a) simpl ; b) cu
regim de punere la încercare; c) cu obliga ia de a executa munca neremunerat în folosul
comunit ii. Amânarea pronun rii sentin ei la fel este prezentat prin trei modalit i: a) simpl ;
b) cu regim de punere la încercare; c) prescriptiv .
O particularitate a dreptului penal francez const în faptul, c amânarea execut rii
pedepsei se poate r sfrânge doar asupra unei p i a deten iunii penitenciare. În decursul unei
lungi perioade de timp amânarea execut rii pedepsei nu putea fi decât total . Începând cu legea
146
din 17 iulie 1970 judec torul poate pronun a i o amânare par ial . Noul Cod Penal a
conservat aceast institu ie pentru pedeapsa închisorii (art.132-31 CP) i implicit pentru amend
(art.132-39 CP).
În ceea ce prive te amânarea par ial a execut rii unei pedepse cu închisoarea se expun i
contrargumente, c ci ea nu evit contactul coruptor cu închisoarea i na te anumite dificult i în
aplicare, inclusiv în materia de cumul de pedepse.
Dup cum deja s-a men ionat amânarea execut rii pedepsei a fost introdus în legisla ia
francez prin Legea din 26 martie 1891, îns ea prevedea doar amânarea simpl a pedepsei, f
nici un regim de punere la încercare. Ea a fost mai apoi profund l rgit , modificat , privitor la
condi iile sale de acordare prin diverse reforme (1958, 1970, 1975), i foarte recent prin CP din
1992. 147 Dar mecanismul s u r mase acela i. Ea const în decizia judiciar de a suspenda
executarea pedepsei cu condi ia c delicventul nu va comite o nou infrac iune. Dac în decursul
acestei perioade el totu i comite o infrac iune, prima pedeaps pronun at va fi executat , la ea
ad ugându-se a doua pedeaps agravat prin faptul recidivei. Condi iile acord rii acestui tip de
amânare sunt clare din tabelul de mai jos:
Trecutul infractorului. Genul infrac iunii. Pedeapsa pentru infrac iune.
Nu a fost condamnat Crim sau delict. Închisoare 5 ani.

Amenda, amenda în taxe
zilnice.
Privare / restrângere de
drepturi.
146
Stefani G., Levasseur G., Bouloc B. Op. cit., p. 552-553.
147
Soyer J.-G. Droit penal et procedure penale. Paris: editura L.G.D.J.1995, p. 210.
45
Pedepse complementare.
Nu a fost condamnat la Crim sau delict. Închisoare 5 ani.

pedeapsa închisorii.
Nu a fost condamnat la Contraven ie de clasa 5. Amenda.
pedeapsa închisorii. Toate contraven iile. Privare / restrângere de
drepturi.
Interdic ia de a emite cecuri.
Acestui regim al amân rii execut rii pedepsei i s-au adus anumite critici, inclusiv din
partea colii ap rii sociale, care-i repro a, c ea este prea absolut i nu face toate eforturile
pentru delicven ii, posibil recuperabili, dar care au nevoie pentru aceasta de un ajutor mai
individualizat. 148 M sura dat posed inconvenien a de a l sa condamnatul singur, f
supraveghere i nici asisten legal organizat , în timp ce el se reîntoarce în mediul s u de
origine, unde, influen a, c reia el este supus, nu este posibil excelent , c ci el deja a comis o
infrac iune149.
În opinia unor savan i încercarea este unul dintre elementele proba iunii anglo-
americane, care o deosebe te de institutul analogic propriu sistemelor juridico-penale din familia
150
romano-german . Pe parcursul secolului XX asist m îns la o apropiere între proba iune i
suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei151. Un proiect de lege, care prevedea regim de
încercare pentru anumite categorii de condamna i cu amânarea execut rii pedepsei, a fost depus
în parlamentul francez în 1952, fiind votat de c tre consiliul Republicii în 1957. Începând cu
1958 amânarea execut rii pedepsei cu punere la încercare i-a g sit expresia legislativ (art. 738
i urm. ale CPP) i a fost pus în aplicare.
Încercarea ca tr tur specific a proba iunii este prev zut în cazul amân rii execut rii
pedepsei cu regim de punere la încercare i cu obliga ia de a executa munca neremunerat în
folosul comunit ii, precum i în cazul amân rii pronun rii pedepsei cu regim de punere la
încercare. În toate cazurile date legea prevede activitatea unui agent special de proba iune.
148
Rassat M.-L. Op.cit., p. 613.
149
Soyer J.-G., Op. cit., p. 211.
150
Bouloc B. Pénologie. Éxécution des sanctions adultes et mineurs. Paris: edition DALLOZ. 1998, p. 233.
151
46
Condi iile acord rii amân rii execut rii pedepsei cu regim de punere la încercare constau
în urm toarele: 1) ea este aplicabil doar persoanelor fizice; 2) ea se aplic doar pentru
infrac iuni cu caracter penal general (pentru infrac iuni politice poate fi aplicat amânarea simpl
a execut rii pedepsei); 3) Pedeapsa pronun at nu dep te 5 ani de deten iune penitenciar ; 4)
fixarea unui termen de încercare cuprins între 18 luni i trei ani; 5) executarea anumitor obliga ii;
6) posibilitatea de a apela la m suri de asisten .
Genul Pedeapsa. Trecutul Termenul de Condi iile de revocare.
infrac iunii. condamnatului încercare.
Condamnarea la
pedeapsa închisorii f
Crim sau delict Închisoare Nu import . Minimum – 18 amânarea execut rii
de drept comun. 5 ani. luni, maximum pedepsei.
– 3 ani. Crime i delicte de
drept comun.
Regimul de încercare în Fran a include urm toarele m suri obligatorii: de a r spunde la

chem rile agentului de proba iune, de a-i prezenta informa ii i documente necesare pentru a
permite controlul mijloacelor sale de existen i executarea obliga iilor sale, de a preveni
agentul despre schimbarea locului de munc sau de trai. În afar de aceasta, în fiecare caz
concret judec torul este în drept luând în considera ie personalitatea infractorului i
circumstan ele cazului s -i impun condamnatului i alte obliga ii, care sunt facultative. La
acestea se refer urm toarele: exercitarea unei activit i profesionale sau urmarea unui curs de
instruire, trecerea unei investiga ii medicale sau a unui tratament medical, repararea pagubei
chiar i în lipsa unei ac iuni civile, ab inerea de la conducerea anumitor mijloace de transport,
nefrecventarea locurilor de vânzare a b uturilor alcoolice, nevizitarea altor condamna i, în
particular, coparticipa ilor la infrac iune, refuzul de la p strarea i purtarea armei, etc.
surile de asisten se pot exprima în forma ajutorului cu caracter social, iar în caz de
necesitate i în forma unui ajutor material cu atragerea organiza iilor ob te ti i particulare.
Aceste m suri sunt menite s asigure resocializarea condamnatului.
Judec toria este în drept s anuleze amânarea execut rii pedepsei total sau par ial (în
ultimul caz condamnatul va executa doar o parte a deten iunii penitenciare) dac : 1) condamnatul
în decursul termenului de încercare a comis o crim sau un delict, care nu sunt infrac iuni
politice i pentru care îi este pronun at pedeapsa închisorii f amânare; 2)condamnatul nu
47
execut obliga iile impuse de c tre judecat . Amânarea par ial a execut rii pedepsei poate fi
acordat o singur dat . Dup expirarea termenului de încercare, în caz c amânarea nu a fost
anulat , persoana se consider f antecedente penale.
În opinia savantului francez Jean Pradel amânarea execut rii pedepsei cu punere la
încercare se deosebe te de proba iunea anglo-american , c ci prevede pronun area unei
condamn ri la priva iune de libertate i nu cere acordul vinovatului, dar ele se aseam prin
faptul, c executarea pedepsei este înlocuit cu respectarea anumitor obliga ii152.
Amânarea execut rii pedepsei înso it de obliga ia execut rii muncii neremunerate în
folosul comunit ii a fost creat prin Legea de la 10 iunie 1983 153 . Ea presupune munca
neremunerat a condamnatului de la 40 pân la 240 ore. Temeiurile de acordare i condi iile,
rora este supus condamnatul, sunt acelea i ca i la amânarea execut rii pedepsei cu regim de
punere la încercare. Îns acest tip de amânare poate fi pronun at doar cu acordul inculpatului
(munca for at este interzis în Fran a). În cazul dat termenul de încercare este egal cu durata
execut rii muncii neremunerate în folosul comunit ii, adic conform legii nu mai mult de un an
i jum tate. În afar de aceasta, condamnatul trebuie s execute acelea i obliga ii, care sunt
prev zute i pentru modalitatea precedent de amânare. Acest tip de amânare la fel presupune
activitatea unui agent special de proba iune.
Amânarea pronun rii pedepsei cu regim de încercare poate fi acordat în cazul existen ei
concomitente a urm toarelor condi ii: 1) s vâr irea de c tre o persoan fizic a unei fapte
infrac ionale, care nimere te în categoria delict sau contraven ie; 2) aceast persoan trebuie s
fie prezent la edin a judec ii; 3) „resocializarea condamnatului este pe cale s fie atins , dauna
cauzat este în curs de reparare, iar tulburarea produs prin infrac iune în scurt timp va înceta”
(art. 132-60 al CP al Fran ei). Judec toria stabile te un termen de încercare, care nu poate dep i
un an. Obliga iile, pe care trebuie s le execute condamnatul sunt analogice celor cercetate mai
sus.
Dup expirarea termenului indicat judec toria poate libera complet persoana de pedeaps ,
sau s -i pronun e pedeapsa prev zut de lege, sau s amâne din nou pronun area pedepsei.
Decizia cu privire la pedeaps trebuie s fie luat nu mai târziu de un an dup pronun area primei
amân ri (art. 132-62 al CP al Fran ei).
Conform dreptului penal francez alte tipuri de amânare a execut rii sau pronun rii
pedepsei nu includ încercarea condamnatului. Astfel, condi iile acord rii amân rii simple a
execut rii pedepsei constau în urm toarele: 1) se aplic atât persoanelor fizice, cât i juridice; 2)
152
153
Soyer J.-G. Op. cit., p. 211.
48
se aplic pentru s vâr irea crimei, delictului sau contraven iei; 3) persoana fizic în decurs de
cinci ani pân la comiterea faptei nu a fost condamnat pentru o crim sau delict cu caracter
penal general la pedeapsa închisorii, 4) termenul de încercare în cazul comiterii crimei sau
delictului nu poate dep i 5 ani, iar în cazul contraven iei – 2 ani.
Germania. Specificul CP al RFG din 1975 const în aceia, c dou treimi dintre normele
sale sunt consacrate reglement rii consecin elor juridice ale faptei penale154. Este prev zut în el
i no iunea de amânare condi ionat a execut rii pedepsei, care poate fi acordat de c tre
judecat în urm toarele împrejur ri: 1) pedeapsa închisorii aplicat pentru infrac iune nu
dep te 1 an; 2) judecata a constatat capacitatea condamnatului de a lua în considera ie sentin a
i în viitor de a nu comite infrac iuni, ceea ce face inutil executarea real a pedepsei. În
Germania amânarea condi ionat se refer la toat pedeapsa i nu poate s se aplice doar la o
parte a ei. În cazul circumstan elor excep ionale cu privire la fapta antisocial i personalitatea
infractorului, judec toria poate aplica acest institut i persoanelor condamnate la o pedeaps de
pân la doi ani de închisoare (§56 al CP al RFG).
Acordând amânarea, judec toria stabile te un termen de încercare, care poate fi cuprins
între doi i cinci ani. Aceast perioad pân la expirarea sa poate fi mic orat pân la minimum
(doi ani) sau m rit pân la maximum (cinci ani) de c tre judec torie.
Primul i principalul criteriu de acordare a amân ri condi ionate a execut rii pedepsei i
liber rii condi ionate înainte de termen este „pronosticul favorabil al infractorului” („günstige
Täterprognose”). Fundamentul acestei prognoze îl constituie datele cu privire la personalitatea i
comportamentul persoanei în trecut, motivele i scopurile infrac iunii, comportamentul dup
condamnare, în particular inten ia de a repara paguba155. În teorie i în practic sunt acceptate trei
156
tipuri ale prognozei juridico-penale – statistic , individual sau clinic i tipologic . Prima
este considerat ca fiind cea mai sigur . Ea const în determinarea probabilit ii recidivei din
partea celui condamnat în baza tabelelor lui Mayer, Clapdorf, Gluk. Dac persoana nimere te în
grupul condamna ilor, ce se caracterizeaz printr-un nivel al recidivei mai mare de 51%
pronosticul nu este favorabil.
Pronosticul individual sau clinic este subiectiv i depinde de experien a i intui ia
persoanei, care îl efectueaz . Cel mai des el se efectueaz în baza comportamentului vinovatului
154
., . . : .
1980, . 109.
155
Schich. Prognose, Aussetzung des Strafrester zur Bewährung. // Jong H. Fälle zum Wahlfachen Kriminologie,
Jugendstrafrecht, Strafvollzug. München. 1975, s. 82.
156
., . . : .
1980, . 124.
49
pân la comiterea infrac iunii pe calea extrapol rii lineare a modului s u de via preinfrac ional
pe viitor157.
Judec toria este în drept s -i impun condamnatului executarea anumitor obliga ii, dar,
conform CP al Germaniei, acestuia nu-i pot fi înaintate cerin e inexecutabile. Este semnificativ
faptul, c condamnatul, pentru a- i demonstra tendin a spre repararea daunei cauzate prin
infrac iune, poate singur s -i propun judec toriei s -i impun executarea unei obliga ii
concrete158 . Legisla ia penal a RFG prevede a a obliga ii ca repararea pagubei cauzate prin
infrac iune, executarea muncii neremunerate în folosul comunit ii, etc. În afar de impunerea
obliga iilor, judec toria în caz de necesitate îi poate prescrie condamnatului condi ii privitor la
locul de munc , de trai, de petrecere a timpului liber; s -l oblige s se prezinte la o anumit
perioad de timp în judec torie sau alt institu ie, s -i interzic s comunice cu anumite
persoane, s p streze obiecte care ar fi putut fi utilizate la comiterea infrac iunilor, etc. Astfel de
indica ii, precum lecuirea sau plasarea într-o institu ie specializat , pot fi pronun ate doar cu
acordul condamnatului.
În perioada de încercare judec toria îl plaseaz pe condamnat sub supravegherea unui
asistent special159, care supravegheaz executarea de c tre vinovat a obliga iilor i prescrip iilor,
comunic regulat judec toriei despre modul lui de via , înc lc rile grave sau sistematice ale
condi iilor amân rii. Asistentul este numit de câtre judecat i î i exercit activitatea fie în
virtutea îndatoririlor de serviciu, fie a celor ob te ti160.
În caz de s vâr ire a unei noi infrac iuni în perioada de încercare sau înc lc rii grave i
sistematice a obliga iilor, eschiv rii de supravegherea asistentului amânarea poate fi anulat de
tre judecat . Dac îns nu s-au constat temeiurile date, persoana este liberat de pedeaps .
În Austria exist institutul liber rii condi ionate de pedeaps . Conform codului penal al
Austriei o astfel de liberare de pedeaps poate fi de dou tipuri: liberarea de toat pedeapsa i
liberarea de o parte a pedepsei. Liberarea condi ionat de pedeaps se poate aplica în cazurile
condamn rii la o pedeaps în forma închisorii pe un termen de pân la doi ani sau amend
penal . Liberarea condi ionat de o parte a pedepsei se utilizeaz , de regul , doar în cazul
pronun rii pedepsei amenzii.
Temei obligatoriu pentru aplicarea liber rii condi ionate de pedeaps (atât de toat
pedeapsa, cât i de o parte a ei) serve te existen a convingerii judec toriei, c „este de ajuns
simpla amenin are a execut rii reale a pedepsei de sine st tor sau înso it de alte m suri, pentru
157
Kuzne ova N., Vel el L. Op. cit., p. 124-125.
158
Malinovski A. A., Op. cit., p.246.
159
Kuzne ova N., Vel el L. Op. cit., p. 123.
160
. 2. . Op. cit., p. 438; Malinovski A. A., Op. cit., p. 247.
50
a preveni pe viitor s vâr irea de c tre persoan a actelor infrac ionale, i nu este necesar
executarea pedepsei pentru a preveni comiterea faptelor infrac ionale de c tre alte persoane”. La
aplicarea liber rii condi ionate de pedeaps judec toria ia în considera ie gravitatea faptei,
personalitatea infractorului, gradul vinov iei lui, activitatea lui ce a precedat infrac iunea i
comportamentul dup s vâr irea faptei i stabile te un termen de încercare de la un an pân la
trei ani. Judec toria poate s -i impun celui liberat condi ionat de pedeaps un ir de obliga ii, ca
de exemplu: s locuiasc într-o anumit localitate, într-o anumit cas sau cu o anumit familie,
nu întrebuin eze b uturi alcoolice, s însu easc o profesie, care ar corespunde capacit ilor,
cuno tin elor i deprinderilor sale sau s lucreze conform specialit ii sale, s comunice despre
schimbarea locului de trai sau de munc , s se prezinte regulat în judecat sau alt organ
competent, etc. În perioada de încercare indica iile date de c tre judecat pot fi anulate,
modificate sau completate cu noi obliga ii. Persoanei liberate condi ionat de pedeaps îi este
numit un asistent, care realizeaz controlul comportamentului s u.
Dac în decursul curgerii termenului de încercare liberarea condi ionat de pedeaps nu
este anulat , de exemplu, în virtutea s vâr irii unei noi infrac iuni, atunci cel condamnat se
elibereaz definitiv de pedeaps .
Conform dreptului penal al Elve iei institutul analizat terminologic este desemnat ca
161
„condamnare condi ionat ”. Codul penal al Elve iei prevede posibilitatea aplic rii
condamn rii condi ionate în cazul deten iei penitenciare, dac termenul pedepsei nu dep te 18
luni, precum i fa de pedeapsa complementar . Temei pentru pronun area condamn rii
condi ionate constituie existen a convingerii judec toriei în faptul, c pe viitor condamnatul nu
va comite infrac iuni i delicte i va repara paguba conform hot rârii judec toriei sau în elegerii
ilor 162 . Condi ie obligatorie pentru condamnarea condi ionat este repararea pagubei,
pricinuite prin infrac iune 163 . Luând decizia dat judec toria ia în considera ie activitatea
precedent i caracterul condamnatului. Condamnarea condi ionat nu se aplic fa de
persoanele, care în decurs de cinci ani pân la comiterea faptei infrac ionale date deja au mai
executat pedeapsa în forma deten iei penitenciare pe termen nu mai mic de trei luni pentru
vâr irea unei infrac iuni inten ionate, indiferent dac ea a fost aplicat de judec toria elve ian
sau a unui alt stat. Termenul de încercare în cazul condamn rii condi ionate poate constitui de la
doi pân la cinci ani. Judec toria poate ordona stabilirea unei supravegheri, esen a c reia const
în impunerea condamnatului unor anumite indica ii privitor la comportamentul lui în decursul
161
162
. 2. . Op. cit., p.429.
163
51
termenului de încercare, instruirea sa profesional , locul de trai, supravegherea medical , etc. La
fel ea poate s -i interzic consumul b uturilor alcoolice i s -l oblige s repare dauna cauzat
prin fapta infrac ional în decursul unei anumite perioade. Indica iile sale judec toria poate
anterior în decursul termenului de încercare s le anuleze sau s le modifice.
În cazul în care condamnatul „în decursul termenului de încercare s vâr te o infrac iune
sau un delict, încalc m car una dintre indica iile primite, f a lua în considera ie prevenirile
oficiale ale organelor competente, se eschiveaz insistent de supraveghere sau în alt mod corupe
încrederea ce i s-a manifestat” 164 , judec toria poate lua decizia despre anularea condamn rii
condi ionate i s ordone executarea pedepsei. Dac îns condamnarea condi ionat totu i nu se
anuleaz , judec toria în cazurile mai pu in grave poate s -l previn pe condamnat, s -i impun
indica ii ad ug toare i s -i prelungeasc termenul de încercare specificat în sentin cu mai mult
decât cu o jum tate165.
Dac pân la expirarea termenului de încercare condamnarea condi ionat nu este anulat
– pedeapsa se consider executat .
În Japonia exist institutul amân rii execut rii pedepsei. La condi iile de baz ale
acord rii acesteia se refer : 1) aplicarea deten iunii penitenciare cu sau f munc silnic pe un
termen nu mai mare de trei ani sau a amenzii, m rimea c reia nu dep te cinci mii de iene, 2)
condamnatul anterior nu a fost condamnat la deten iune penitenciar f munc silnic sau la o
pedeaps mai aspr , ori condamnatul de i i fost condamnat anterior la deten iune penitenciar
munc silnic sau la o pedeaps mai aspr , dar deja în decurs de cinci ani dup executarea ei
nu a mai fost condamnat la deten iune penitenciar f munc silnic sau la o pedeaps mai
166
aspr .
Termenul de încercare, conform codului penal al Japoniei, constituie de la un an pân la
cinci ani din ziua intr rii sentin ei în vigoare 167 . Pe toat perioada aceasta condamnatul este
supus unei supravegheri, care presupune executarea de c tre persoana, c reia i-a fost acordat
amânarea, a unui ir de obliga ii. În Japonia serviciul de proba iune se afl în subordinea
Ministerului Justi iei.
Amânarea se anuleaz în caz de comitere de c tre persoana, c reia ea i-a fost acordat , în
perioada de încercare a unei noi infrac iuni, pentru care el este condamnat la deten iune
penitenciar f munc silnic sau la o pedeaps mai aspr f amânare, precum i în alte
164
. . . . .
. . .: . . 2002, . 41.
165
. 2. . Op. cit., p. 430.
166
. 2. . Op. cit., p.430.
167
. : . Op. cit., p. 501.
52
cazuri prev zute de art. 26 al CP al Japoniei. Dac îns perioada de încercare se scurge f
anularea sentin ei de amânare a execut rii pedepsei, se consider , c condamnatul i-a isp it
pedeapsa.
Conform codului penal al Chinei condamnarea condi ionat poate fi pronun at doar
privitor la arestul de scurt durat i deten iunea penitenciar pe termen nu mai mare de trei ani.
La aplicarea condamn rii condi ionate se iau în considera ie circumstan ele s vâr irii infrac iunii
i c in a sincer a vinovatului. Înc o condi ie a pronun ri condamn rii condi ionate constituie
lipsa pericolului pentru societate din partea celui condamnat condi ionat. Condamnarea
condi ionat nu poate fi aplicat fa de o persoan , recunoscut anterior recidivist168. În cazul
condamn rii condi ionate se stabile te un termen de încercare. Durata lui depinde de pedeapsa
pronun at condi ionat. Dac persoana este condamnat la arest de scurt durat , atunci termenul
de încercare oscileaz între dou luni i un an în plus la termenul pedepsei pronun ate. În cazul
pronun rii pedepsei închisorii, termenul se stabile te în limitele de la un an pân la cinci ani,
îns în ori ice caz el trebuie s fie mai mare decât termenul pedepsei pronun ate. Termenul de
încercare începe s curg din momentul pronun rii sentin ei. Aplicând condamnarea
condi ionat , judec toria impune condamnatului executarea anumitor obliga ii, lista c rora este
stabilit în art. 75 al CP al Chinei. La ele se refer , în particular, obliga ia de a respecta legile,
regulile administrative, de a se supune supravegherii, de a comunica despre activitatea sa în
corespundere cu regulile organului de control, etc. Condamnarea condi ionat se anuleaz , dac
condamnatul comite în decursul termenului de încercare o nou infrac iune sau, dac se va
stabili, c el a s vâr it i alte infrac iuni pân la emiterea sentin ei de condamnare. În aceste
situa ii pedeapsa se stabile te dup regulile aplic rii pedepsei în cazul cumulului de infrac iuni.
Condamnarea condi ionat poate fi anulat i în cazul, în care condamnatul în perioada
termenului de încercare încalc legile, regulile administrative sau regulile stabilite de organul
securit ii publice a Sovietului de Stat al Republicii Populare Chineze privitor la supravegherea
condamna ilor, dac circumstan ele cazului m rturisesc despre seriozitatea acestor înc lc ri.
Astfel, dreptul penal al rilor de peste hotare destul de detaliat reglementeaz diferite
tipuri de amân ri ale execut rii i pronun rii pedepsei. O reglementare larg a primit atât în
rile sistemului juridic al dreptului comun, cât i în cele ale dreptului continental institutul
proba iunii, esen a c ruia const în „încercarea” condamnatului în scopul atingerii scopurilor
resocializ rii i corect rii vinovatului prin metode nelegate de executarea real a pedepsei, în
primul rând, a deten iunii penitenciare169.
168
169
. 2. . Op. cit., p. 432.
53
În final eviden iem urm toarele:
1. Institutele proba iunii i suspend rii condi ionate a execut rii pedepsei au evoluat i
s-au apropiat mul între ele, constituind în prezent modalit i aparte de executare ale
pedepsei.
2. În dependen de nivelul de supraveghere inclus în cadrul acestui institut se
deosebesc mai multe categorii ale m surii date (proba iunea simpl i cu
supraveghere intensiv , suspendarea execut rii pedepsei simpl , cu punere la
încercare, cu executarea muncii neremunerate în folosul comunit ii), ceia ce permite
de a individualiza mai bine pedeapsa i de a l rgi aplicarea m surilor.
3. Eviden iem tendin a spre îmbinarea acestui institut cu munca neremunerat în folosul
comunit ii, amenda, deten iunea penitenciar de scurt durat în scopul sporirii
efectului i l rgirii aplic rii ei.
4. sura dat include de regul un ir de cerin e înaintate fa de condamnat în
dependen de circumstan ele cazului pentru asigurarea: securit ii sociale,
intereselor victimei, resocializ rii infractorului.
Astfel m sura dat în rile dezvoltate ale lumii constituie pilonul de baz al sistemului
alternativelor deten iunii penitenciare, reprezentând un institut flexibil, eficient atât din punct de
vedere economic, cât i de pe pozi ia corect rii condamna ilor, cu mari capacit i de
individualizare a pedepsei.
§ 2. Arestul la domiciliu, monitorizarea electronic i semideten iunea.
Tendin a spre realizarea justi iei penale prin intermediul utiliz rii minimale a mijloacelor
represiunii penale a dus la aceia, c teoria i practica aplic rii dreptului penal în anumite ri de
peste hotare au elaborat i au acceptat spre utilizare un sistem de pedepse restrictive de libertate
– opozi ie sistemelor penitenciare tradi ionale.
Acest institut s-a exprimat legislativ în diferite forme. Uneori el se manifesta ca
condamnare cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei înso it de anumite limit ri de
drept: proba iunea intensiv în SUA, amânarea execut rii pedepsei cu regim de punere la
încercare în Fran a, suspendarea execut rii pedepsei sub supraveghere în România, etc.
Majoritatea dintre acestea au fost deja analizate în paragraful precedent. Printre neajunsurile
modalit ii date de reducere de libertate dorim s eviden iem neclaritatea caracterului juridic al
acestor m suri – chiar i în prezent se poart discu ii înver unate reprezint ele pedepse penale,
54
suri educative, forme de individualizare ale pedepsei sau tipuri de liberare de pedeaps . Din
aceast cauz este problematic i solu ionarea cazurilor de înlocuire a acestora cu deten iune
penitenciar , dac condamna ii nu respect condi iile impuse – trebuie oare de luat în
considera ie perioada execut rii acestor m suri sau nu?
Cu mult mai reu it este pozi ia acelor ri, care recunoscând un anumit grad de
represiune propriu reducerii de libertate, au consacrat-o în legisla iile sale penale în calitate de
pedepse de sine st toare. O astfel de practic este proprie, de exemplu Letoniei.
În SUA a primit r spândire o astfel de m sur precum supravegherea electronic sau
monitorizarea electronic . Aceast m sur presupune obliga ia condamnatului de a nu p si
domiciliul s u în decursul unei anumite perioade de timp, în anumite ore ziua sau noaptea, cu
excep ia timpului de lucru, dac condamnatul lucreaz sau î i caut un serviciu. Executarea
obliga iei date deseori constituie una dintre condi iile proba iunii sau liber rii condi ionate
înainte de termen, ceea ce ofer posibilitate de a utiliza mai larg aceast m sur (de exemplu, p.
4 al § 65.10 al CP al statului New York170).
În corespundere cu § 9000 al CP al statului California monitorizarea electronic
permanent se poate aplica mai întâi de toate fa de cei condamna i condi ionat, precum i fa
de cei libera i din penitenciare, inclusiv i înainte de termen. Ori ice program de monitorizare
electronic , la fel se men ioneaz acolo, trebuie s aib ca scop de baz sporirea securit ii
sociale prin intermediul mic or rii num rului de persoane, care pot deveni victime ale
infrac iunilor 171 . Exist date i despre eficacitatea practic a acestei m suri. De exemplu, în
conformitate cu semnalul unuia dintre centrele de supraveghere din New York poli tii l-au
neutralizat pe un so gelos, care se apropia înarmat de casa fostei sale so ii172.
Supravegherea electronic în calitate de m sur juridico-penal a fost propus înc în anul
1971 de c tre americanul Ralif wi ghebel i pentru prima dat a început s fie aplicat în anul
1984 în dou state americane - Florida i New Mexico173. Pân atunci supravegherea deseori se
efectua sub forma arestului la domiciliu f control electronic. O astfel de „deten iune” în afara
penitenciarului se aplica, de exemplu, fa de delincven ii politici. Din acest punct de vedere
aceast m sur nu este absolut nou . Îns în prezent ea se utilizeaz nu numai fa de infractorii
politici, dar i fa de al i infractori. Pentru prima dat s-a încercat realizarea supravegherii
electronice înc în 1979 în statul New Mexico. Îns în acea perioad aceast inova ie nu i-a
170
( , , , , ). .
. . . : . 1998, c. 140.
171
. : . Op. cit., p. 250.
172
. 1997. 21 .
173
. 2. . Op. cit., p. 375.
55
sit aplicare, deoarece a fost apreciat ca fiind prea costisitoare i neefectiv . Cinci ani mai
târziu, îns , în statul Florida datorit noii construc ii a br rii i computeriz rii centrului de
supraveghere, inven ia, în sfâr it a fost acceptat . Peste câ iva ani deja în cinci state sute dintre
fo tii de inu i purtau astfel de br ri174.
Condamna ii care se afl la domiciliu sub control electronic pot s plece la serviciu, la
magazin, s viziteze institu iile medicale, s s vâr easc i alte ac iuni, îns sunt obliga i s se
întoarc la locul de trai la o or anumit . Pe piciorul i pe mâna condamnatului se îmbrac br ri
electrice. Semnalele emise de c tre ele sunt transmise prin intermediul telefonului de la
domiciliul condamnatului în computerul central i, astfel, permit s fie verificat locul de aflare al
supravegheatului, precum i de a-i depista pe acei, care încalc condi iile „tehnice” de aflare în
libertate (a a, ca de exemplu, limitarea p sirii anumitor teritorii). Se aplic i alte tipuri de
aparate – f relee telefonice – cu unde radio. Pe viitor se planific de utilizat aparate în
miniatur , care se vor implanta sub pielea supraveghea ilor. Electronica contemporan este în
stare s urm reasc obiectul pe o distan de pân la trei mii de kilometri175.
Începând cu anul 1990 toate statele americane i jurisdic ia federal au început s apeleze
la supravegherea electronic . Zilnic acestei m suri sunt supu i în jur de 100 mii de americani. 27
de state în egal m sur practic arestul la domiciliu f control electronic. Supravegherea
electronic se aplic , de regul , doar acelor infractori care nu au comis crime de violen sau în
cazurile, în care utilizarea violen ei la comiterea infrac iunii a fost „întâmpl toare”. R. Rogers
men ioneaz , c reprezentan ii tipici al acestei categorii sunt: persoana de sex masculin mai
tân de 30 de ani, care a comis crim nonviolent ; femeia gravid ; persoana cronic bolnav ;
176
minorul sau persoana de vârst înaintat .
Aplicarea supravegherii electronice permite, în opinia juri tilor americani, atingerea
urm toarelor scopuri:
• În primul rând în cadrul utiliz rii unei astfel de m suri controlul din partea statului
este mai sever, de aceea ap rarea societ ii este mai efectiv .
• În al doilea rând, aceast m sur este menit s reduc recidiva.
• În al treilea rând, aplicarea ei trebuie s reduc suprapopularea penitenciarelor i
mic oreze cheltuielile financiare, cu atât mai mult, c în unele state
condamnatul trebuie s achite singur costul aparatelor electronice. În statul
California, de exemplu, cheltuielile zilnice pentru monitorizarea electronic a unei
174
. : . Op. cit., p. 249.
175
. : . Op. cit., p. 249.
176
. . 1995, c. 143.
56
persoane alc tuiesc 16$177. Sanc iunile pentru neachitare sunt simple – deten iunea
penitenciar .
Avantajele m surii date fa de altele constau în faptul, c ea permite de a-l l sa pe
infractor în societate, astfel încât el s poat s munceasc , sa- i continue studiile, s treac un
curs de lecuire. Toate acestea în ansamblu permit, dup p rerea juri tilor americani, s se ating
resocializarea condamnatului. Cu toate acestea m sura dat este apreciat de c tre opinia
public ca destul de sever i dup p rerea popula iei infractorul este într-adev r pedepsit.
Observ rile i anchet rile persoanelor, supuse acestei m suri, le permit cercet torilor
americani de a concluziona, c pentru condamna i supravegherea electronic este o m sur
destul de aspr , îns totu i mai preferabil decât penitenciarul. Recidiva printre persoanele
condamnate la aceast m sur constituie în mediu de la 3 pân la 16% în perioada supravegherii.
Privitor la cheltuielile financiare, atunci ele sunt de 4 ori mai mici decât pentru deten iune
penitenciar , dar de 2 ori mai mari decât pentru supravegherea intensiv i de 4 ori mai mari
decât pentru supravegherea obi nuit .
În ultimul timp în literatura juridic american au ap rut opinii critice cu privire la
aceast m sur , întrucât ea atinge drepturile persoanei, via a privat a cet eanului. Dup p rerea
acestor autori, într-un stat democratic no iunile de „re edin particular ”, „domiciliu” sunt
simboluri ale sferei particulare. Ap torii drepturilor i libert ilor cet enilor consider c
supravegherea electronic reprezint o grav înc lcare a dreptului individului la „privacy” în
propriul s u domiciliu. În general, adversarii acestei m suri sunt de p rere, c ea nu este în stare
-l fac pe condamnat s se ab in de la s vâr irea de noi infrac iuni chiar i în propria cas
(jocuri de noroc, comercializare de narcotice, prostitu ia etc.). Conform unor investiga ii
petrecute ale eficacit ii monitoriz rii electronice, nu s-a demonstrat c el contribuie real la
sc derea recidivei 178 . Supravegherea electronic poate ascunde în sine pericolul l rgirii ei
posterioare asupra tuturor cet enilor, inclusiv acelor, care respect legea. Se pare, c aceste idei
nu sunt lipsite de ra iune. În afar de aceasta, tehnologia supravegherii electronice este înc
tân i, nu rareori, au loc „gre eli”. Apar a a numitele „gre eli pozitive” (când conform datelor
aparaturii persoana se afl acas , iar în realitate nu este a a) i „gre eli negative” (când conform
datelor aparaturii persoana nu se afl acas , pe când în realitate ea nu a p sit-o).
În Europa, Anglia i ara Galilor au fost primele care au început utilizarea acestei
tehnologii începând cu 1989, mai apoi Suedia începând cu 1994, Olanda – 1995 i Belgia –
1998.
177
. : . Op. cit., p. 250.
178
. . 1995, c. 143.
57
În contextul penologic în Anglia i ara Galilor, sunt prev zute dou situa ii în care se
recurge al monitorizarea electronic . Prima situa ie este arestarea la domiciliu sub monitorizare
electronic care a fost introdus în ianuarie 1999 pentru de inu ii selecta i s fie libera i din
penitenciar înainte cu 60 de zile de sfâr itul pedepsei. A doua situa ie de aplicare a monitoriz rii
electronice const în aplicarea acesteia ca sentin comunitar – ordinul de monitorizare
electronic – introdus în decembrie 1999. Aceast prevedere a existat i în Legea penal din
1991 (art. 12 ind. 1) îns a fost nevoie de 8 ani de experimente riguroase pentru ca m sura s fie
pus pe deplin la dispozi ia instan ei. Durata maxim a unui astfel de ordin este de 6 luni. În
aceast perioad , ordinul se poate referi le 1-7 zile pe s pt mân , timp de 2-12 ore pe zi. Înainte
de a dispune un astfel de ordin, instan a are nevoie de informa ii (oferite de obicei prin
intermediul referatului pre-senten ial) cu privire la locul în care urmeaz ca ordinul s fie
executat. Ordinul trebuie, de asemenea, s in seama de convingerile religioase, nivelul de
educa ie sau alte obliga ii instituite în sarcina infractorului prin alte ordine comunitare179.
Dup exemplul altor legisla ii dreptul francez a prev zut prin legea din 19 decembrie
1997, c executarea pedepselor privative de libertate, ale c ror durat total nu dep te 1 an
sau ale c ror termen r mas de executat nu dep te 1 an, poate fi efectuat în regim de plasare
180
sub supraveghere electronic . Acestea pot rezulta dintr-o condamnare sau din mai multe.
Aceste dispozi ii rezult dintr-o propunere de lege depus de c tre senatorul Guy Cabanel, care
în prealabil a preg tit un raport pe acest sujet, anume asupra legisla iilor i practicilor de aplicare
– uneori de natur experimental – existente în anumite ri de peste hotare (astfel precum SUA,
Canada, Marea Britanie i Suedia)181.
În opinia speciali tilor francezi în domeniu plasarea sub supraveghere electronic
reprezint un mod de executare a unei pedepse privative de libertate în afara institu iei
penitenciare, într-un loc fixat de c tre judec torul de aplicare a pedepselor, sub controlul s u i al
agen ilor administra iei penitenciare182.
Decizia este luat de c tre judec torul de aplicare a pedepselor, din oficiu, sau la cererea
procurorului Republicii sau condamnatului, dup ce a fost ob inut acordul ultimului în prezen a
avocatului s u ori avocatului desemnat din oficiu. Judec torul ia hot rârea, luând în considera ie
avizul reprezentantului administra iei penitenciare, în decursul unor dezbateri contradictorii
inute în camera de consiliu, în cadrul c rora sunt audiate pozi iile ministerului public i ale
179
Reinegrarea social i supravegherea infractorilor în opt ri europene. Op. cit., 2004. p. 54.
180
Stefani G., Levasseur G., Bouloc B. Op. cit., p. 591; Reintegrarea social i supravegherea infractorilor în opt ri
europene. Op. cit., p. 97.
181
Desportes F., Le Gunehec F. Le nouveau droit penal. Tome I. Paris: edition Economica. 1999, p. 807.
182
Faucher P., Lavielle B. Memento de làpplication des peines. Bordeaux. 2001, p. 99.
58
condamnatului i avocatului s u. Pot fi plasa i sub supraveghere i minorii. În acest caz este
necesar de ob inut i acordul p rin ilor sau a tutorilor. Stabilind orarul i locurile permise pentru
vizitare, judec torul de aplicare a pedepselor ine cont de activitatea profesional , studiile,
tratamentul medical, contextul familial al condamnatului.
Astfel, plasarea sub supraveghere electronic const în impunerea condamnatului a
interdic iei de a lipsi de la domiciliul s u sau din toate celelalte locuri desemnate de c tre
judec tor în afara perioadelor fixate183. Conform Legii din 15 iunie 2000, dac locul ales de c tre
judec torul aplic rii pedepselor nu coincide cu domiciliul condamnatului, atunci, cu excep ia
locurilor publice, în prealabil este necesar de ob inut acordul st pânului acestui loc. Într-un ir de
cazuri se cere o expertiz psihiatric (alin. 5 al art. 722 al CPP al Fran ei).
Condamnatul este plasat sub controlul judec torului de aplicare a pedepselor, de
competen a c ruia el ine. Respectarea obliga iei de a se afla în locurile indicate este asigurat de
tre func ionarii administra iei penitenciare. În conformitate cu art. 723-9 al CPP al Fran ei
aceasta se efectueaz de la distan prin intermediul unui dispozitiv electronic. Astfel,
condamnatul poate fi constrâns s poarte un emi tor (art. 723-8 al CPP al Fran ei), ce permite de
a verifica prezen a sa în locurile i în orele indicate. Aceast procedur este oficializat i nu
trebuie s aduc atingere demnit ii, integrit ii i vie ii private a persoanei. În cazurile necesare
poate fi desemnat un medic pentru a verifica, c procedura nu prezint inconveniente pentru
tatea condamnatului. Cererea condamnatului implic desemnarea medicului din oficiu (art.
723-12 al CPP al Fran ei).
Agen ii administra iei penitenciare pot în decursul derul rii m surii date s -l viziteze pe
condamnat la locul de aflare conform orarului prestabilit pentru a verifica prezen a sa. De cele
mai dese ori aceasta se efectueaz la domiciliul s u. Agen ii îns nu pot intra într-un domiciliu
acordul reziden ilor, dar absen a condamnatului este prezumat , dac ultimul nu se prezint
în asemenea caz func ionarilor 184 . Serviciile de poli ie i jandarmerie pot în egal m sur s
constate absen a neregulamentar a condamnatului i s raporteze faptul dat judec torului de
aplicarea a pedepselor (art. 723-9 al CPP al Fran ei). Ultimul este în drept, în a a situa ie, s
modifice condi iile plas rii sub supraveghere electronic (art. 723-11 al CPP al Fran ei) sau s
cerceteze posibilitatea revoc rii acestei m suri.
În caz de nerespectare, anume a condi iilor execut rii acestei m suri sau chiar în cazul
unei noi condamn ri, judec torul de aplicare a pedepselor poate, dup discutarea în camera de
consiliu a judec torilor, inut în prezen a unui avocat, s revoce m sura de plasare sub
183
184
Faucher P., Lavielle B. Op. cit., p. 101.
59
supraveghere electronic , decizie susceptibil de apel în zece zile. Acela i lucru poate surveni i
atunci, când condamnatul nu este de acord s accepte modificarea regimului execut rii pedepsei
sau, pur i simplu, la cererea acestuia. Alarma electronic nu poate de la sine s autorizeze
aceast revocare. Legislatorul a considerat pe bun dreptate, c o disfunc iune a sistemului de
supraveghere electronic este întotdeauna posibil . Pentru a justifica revocarea m surii, absen a
neregulamentar a condamnatului de la domiciliul s u trebuie, deci, constatat , fie de c tre
agen ii de supraveghere, fie de c tre serviciul de poli ie sau jandarmerie, care practic sunt
185
obligate s se deplaseze în caz de alarm .
În caz de retragere a plas rii sub supraveghere electronic , condamnatul î i isp te
partea restant a pedepsei. Perioada de timp în decursul c reia condamnatul s-a aflat sub
supraveghere electronic se ia în calcul în calitate de parte executat a pedepsei186.
Îns nu trebuie s consider m aceast m sur drept o solu ie miraculoas a problemelor

legate de deten ie, anume din cauza costului s u. Este necesar de a reflecta asupra publicului
susceptibil de a beneficia de aceast m sur , care trebuie numaidecât limitat în timp, c ci
condamna ii nu suport o astfel de supraveghere mai mult de trei-patru luni. Totu i
experimentele petrecute peste hotare demonstreaz , c personalul organelor de executare a
pedepselor este satisf cut de aceast m sur , care diversific sarcinile lor. Tot aici trebuie s
subliniem necesitatea cre rii unor cursuri de preg tire a personalului în vederea realiz rii în
practic a acestei noi modalit i de executare a pedepsei.
În timp ce în America de Nord se inventau noi forme de supraveghere ale condamna ilor
afla i în libertate, în unele ri din Europa de Vest s-au elaborat noi metode de executare a
deten iunii penitenciare, care în esen constituie deja pedepse de sine st toare, care îmbin
elemente ale penitenciarului cu libertatea. Merge vorba despre: semilibertatea – modalitate de
executare a pedepsei închisorii în Fran a; semideten iunea – alternativ a deten iunii penitenciare
în Italia i Portugalia; arestul la sfâr it de s pt mân (wek-enduri penale) existent în Spania,
Portugalia, Belgia.
Codul Penal al Spaniei plaseaz arestul la sfâr it de s pt mân în categoria pedepselor în

forma priva iunii de libertate. Art. 37 al Cp al Spaniei indic , c arestul la sfâr it de s pt mân se
aplic pe 36 de ore, ceia ce este egal cu dou zile (se are în vedere partea luminoas a zilei).
185
Desportes F., Le Gunehec F. Op. cit., p. 808.
186
60
Perioada maximal a acestei pedepse este de 24 de s pt mâni, cu excep ia cazurilor, când arestul
este aplicat în locul pedepsei în forma închisorii187.
În conformitate cu articolul 88 al CP al Spaniei judec toria sau tribunalul dup

anchetarea p ilor în aceea i sentin sau printr-o decizie motivat ulterioar pân la începerea
execut rii pedepsei poate înlocui deten ia penitenciar , termenul c reia nu dep te 1 an cu
arest la sfâr it de s pt mân sau cu amend , chiar dac legea nu prevede aceste tipuri de pedepse
pentru o astfel de infrac iune. Ca condi ie legea înainteaz cerin a, c circumstan ele personale
ale vinovatului, natura faptei, comportamentul lui i mai ales str duin a de a repara paguba
servesc temei pentru o astfel de decizie, iar persoana nu este un infractor înr it. În cazuri
excep ionale judec toria sau tribunalul pot înlocui deten iunea penitenciar , termenul c reia nu
dep te doi ani unei persoane, care nu este infractor înr it i dac circumstan ele cazului i ale
personalit ii vinovatului m rturisesc despre faptul, c executarea acesteia nu va duce la
atingerea scopurilor preven iei i resocializ rii. Fiecare s pt mân de deten iune penitenciar se
înlocuie te cu c dou aresturi la sfâr it de s pt mân . Ad ug tor, judec toria sau tribunalul îi pot
impune condamnatului respectarea anumitor obliga ii, care se aplic de obicei în cadrul
suspend rii execut rii pedepsei (prev zute în art. 83 al CP al Spaniei). Conform legisla iei
spaniole este interzis de a înlocui o m sur juridico-penal , care ea înse i s-a aplicat în calitate de
alternativ a unei pedepse penale.
Arestul la sfâr it de s pt mân se execut în institu ia penitenciar , care are locuri libere
sâmb ta i duminica, maximal apropiat de locul de trai al condamnatului. Îns judec toria,
reie ind din circumstan ele cazului, poate decide, c arestul trebuie executat, dac aceasta este
posibil i exist acordul prealabil al inculpatului i procuraturii, în institu iile municipale sau
centrele poli iene ti.
Dac arestantul, fa de care aceast m sur s-a aplicat în calitate de pedeaps de baz ,
de dou ori f motive întemeiate nu se prezint pentru executarea pedepsei, judec toria de
supraveghere poate decide, c arestul se va executa continuu. Adic merge vorba despre
transformarea m surii date într-o deten iune penitenciar obi nuit .
În privin a persoanelor, fa de care aceast m sur s-a pronun at în calitate de alternativ

a deten iunii penitenciare, regulile sunt mai aspre: este de ajuns s se stabileasc m car o
înc lcare a execut rii pedepsei de substitu ie ca s reînceap executarea pedepsei închisorii, din
termenul c reia se exclude partea de pedeaps isp it corect în forma m surii date alternative.
187
. . . . ., . . .
., . . . : . 1998, . 23.
61
Aici tindem numaidecât s men ion m, c Codul Penal al Spaniei con ine un capitol
aparte, care reglementeaz probleme, ce in de alternativele deten iunii penitenciare: „M surile,
care substituie executarea pedepselor privative de libertate” (cap. III al CP al Spaniei). În afar
de reglementarea arestului la sfâr it de s pt mân ca alternativ a deten iunii penitenciare, ea
con ine reguli cu privire la suspendarea pedepsei închisorii, înlocuirii ei cu amenda sau cu
expulzarea din ar (ultima doar în privin a cet enilor str ini afla i ilegal pe teritoriul na ional al
Spaniei). Suspendarea pedepsei închisorii în Spania este posibil doar dac termenul ei nu
dep te doi ani, ceea ce probabil a determinat i faptul, c arestul la sfâr it de s pt mân se
aplic doar în calitate de alternativ a deten iunii penitenciare de maximum doi ani, de i
consider m, c poten ialul acestei m suri juridico-penale este mult mai mare.
Analogic Spaniei Italia a adoptat norme juridico-penale aparte, care reglementeaz

modalitatea de substituire a deten iunii penitenciare, dar spre deosebire de prima nu le-a inclus în
Codul Penal al Italiei, ci în legi speciale, principala dintre care este Legea nr. 689 din 24
noiembrie 1981, numit i lege de depenelizare188. Acest fapt se l mure te probabil prin acea, c
primul act normativ adoptat în domeniul dat – Legea nr. 354 din 26 iulie – i-a acordat posibilitate
Tribunalului de supraveghere de a modifica condi iile de executare a deten iunii penitenciare,
atunci când s-a stabilit un oarecare progres în corectarea de inutului. Deci, ini ial sanc iunile de
substitu ie au ap rut în Italia ca o modalitate alternativ de executare a pedepsei închisorii.
Reformele ulterioare, inclusiv schimb rile efectuate i prin Legea nr. 689 din 1981 au l rgit sfera
aplic rii i num rul acestor m suri, au perfec ionat procedura acord rii i execut rii lor.
Teoria penal italian în prezent deosebe te trei categorii de alternative ale deten iunii
189
penitenciare: m surile alternative, sanc iunile de substitu ie i libertatea supravegheat .
Semideten iunea face parte din categoria sanc iunilor de substitu ie. Ea a fost introdus
prin Legea nr. 689 din 24 noiembrie 1981 în calitate de alternativ a pedepselor privative de
190
libertate de scurt durat . Conform art. 55 al acestei legi semideten iunea reprezint obliga ia
condamnatului de a petrece minimum 10 ore pe zi în Institu iile de executare a pedepselor
abilitate s execute semilibertatea sau în sec iile autonome ale institu iilor ordinare destinate
execut rii acestei m suri amplasate în comuna în care locuie te condamnatul sau în comuna
apropiat . Determinarea orelor i indicarea institu iei de executare sunt efectuate în conformitate
cu exigen ele serviciului sau studiilor condamnatului.
188
189
www.giustizia..it/pcarcere/misure_alternative/misure_alternative.htm
190
Art. 53 al Legii nr. 689/81.
62
Judec toria este în drept s înlocuiasc deten iunea penitenciar cu semideten iune în
cazul, în care termenul ei nu dep te un an. În afar de aceasta, exist înc un ir de condi ii
subiective191 – recidiva, etc. i obiective – anumite tipuri de infrac iuni enumerate în art. 60 al
acestei legi (acte de corup ie, falsificarea dovezilor, comercializarea m rfurilor periculoase
pentru s tatea consumatorilor, etc.), care nu permit utilizarea acestei alternative.
Con inutul semideten iunii nu se limiteaz doar la obliga ia de ase afla minimum 10 ore
pe zi în institu ia indicat . Legea impune i respectarea obligatorie a unui ir de cerin e:
§ Interdic ia de a de ine ori ice tip de arme, muni ii i explozive, chiar dac i exist
permisiunea corespunz toare a organelor de poli ie;
§ Suspendarea permisului de conducere (dac acesta îi este necesar condamnatului

pentru desf urarea activit ii de serviciu, magistratura de supraveghere poate
amâna executarea acestei reguli în baza p. 2 al art. 62 al Legii nr. 689/81);
§ Retragerea pa aportului, în acela i rând suspendarea validit ii vizei, precum i a

altor documente echivalente;
§ Obliga ia de a p stra i de a prezenta la ori ice cerere a poli iei în termenii fixa i a
copiei ordonan ei magistraturii de supraveghere, care determin sau modific
prescrip iile.
Organele competente s controleze respectarea prescrip iilor date de c tre condamna i sunt
Oficiul securit ii publice din comuna, în care se desf oar m sura, sau organele de carabineri.
Persoanele condamnate la semideten iune pot beneficia de o suspendare a pedepsei pe o

perioad nu mai mare de apte zile pe motiv de rezolvare a anumitor probleme legate de familie,
de serviciul condamnatului, de studiile, ce el le urmeaz . Se suspend executarea acestei m suri
i în cazul survenirii unui ordin de încarcerare sau de aplicare a m surilor de siguran , în caz de
vâr ire a unei noi crime (de exemplu, arestul).
În caz de cumul de pedepse semideten iunea se aplic dup executarea deten iunii
penitenciare. Pedeapsa dat de substitu ie nu poate fi înlocuit cu o m sur alternativ
deten iunii.
În cazul înc lc rii prescrip iilor pedepsei judec toria de supraveghere la propunerea
organelor de executare poate transforma pedeapsa de substitu ie în pedeapsa închisorii
substituit .
191
Art. 59 al Legii nr. 689/81.
63
În Fran a exist un institut analogic semideten iunii italiene, îns spre deosebire de aceasta
este prev zut doar ca o modalitate de executare a priva iunii de libertate. Semilibertatea, a c rei
existen a fost oficializat în codul de procedur penal a Fran ei în 1958192, reprezint un regim
de executare a pedepselor privative de libertate, care „permite condamnatului în afara
penitenciarului i f supraveghere fie s exercite o activitate profesional , fie s fac studii, s
urmeze un curs de preg tire profesional , un stagiu sau s practice o activitate de munc
temporar în vederea integr rii sale sociale ulterioare, fie de a contribui esen ial la via a familiei
sale, fie de a urma un tratament medical” (art. 132-25 al CP al Fran ei). Ca efect condamnatul
admis la un astfel de regim r mâne în eviden a i în responsabilitatea administra iei penitenciare
ca i condamna ii plasa i într-un penitenciar de tip deschis193.
Semilibertatea corespunde a dou concep ii diferite care sunt i una i alta consacrate în
dreptul penitenciar francez.
Ea poate fi aplicat ca o etap intermediar între via a în deten ie i via a în libertate dup
executarea pedepselor lungi. Astfel ea este o etap necesar a regimului progresiv, precedând
liberarea condi ionat .
Totodat semilibertatea mai poate fi acordat i în calitate de modalitate de executare

direct a condamn rilor la pedepse de scurt durat , în cadrul c rora încarcerarea pare a fi mai
mult d un toare decât util . Legea din 17 iulie 1970 a consacrat în dreptul penal francez
semilibertatea ca o modalitate normal de executare a pedepselor privative de libertate de scurt
durat .
Bernard Bouloc enumera printre avantajele acestei m suri:
1. Ea permite de a trece individul de la un mod de via în grup la un mod de via

individual, men inând totodat un contact strâns cu educatorul s u.
2. Ea acord condamnatului posibilitatea de a munci într-un mediu normal i mai bine

remunerat decât în penitenciar, mai mult decât atât, ea face posibil ca el s i
streze locul de munc de pân la s vâr irea infrac iunii în cazul, în care el este
supus acestei m suri îndat dup condamnare.
192
193
Bouloc B. Op. cit., p. 223.
64
3. Acest regim, care nu izoleaz individul complet de mediul social, permite de a
evita dezadaptarea, care rezult dintr-o deten iune penitenciar îndelungat , i
194
faciliteaz readaptarea printr-o includere prudent i controlat în via a social .
În pofida acestor avantaje acestui mod de executare a pedepsei închisorii îi sunt proprii un
ir de inconvenien e:
1. Este dificil de g sit un angajator gata s utilizeze cu discre ia i încrederea necesar

for a de munc a de inutului.
2. Aceast m sur nu poate fi aplicat tuturor de inu ilor, mai ales celor, care v d în
ea doar o posibilitate de evadare. Preliminar este necesar de petrecut o munc
educativ serioas cu persoanele, care pretind s beneficieze de facilitatea dat .
3. Acest regim permite de inu ilor obi nui i s comunice cu exteriorul prin
intermediul persoanelor fa de care se aplic semilibertatea. Acest fapt poate fi
împiedicat doar plasând de inu ii, care sunt supu i acestui regim, în cartiere
izolate195.
În prezent aceast m sur este înc pu in utilizat ca i toate pedepsele alternative

închisorii: la 1 ianuarie 1999 centrele de semilibertate nu erau pline decât la 11% din capacitatea
sa, în timp ce unele erau suprapopulate (160% la Gagny)196.
În general trebuie de apreciat pozitiv practica aplic rii regimului de semilibertate, deoarece
ea reprezint o modalitate uman a pedepsi i în acela i timp destul de efectiv din punctul de
vedere al resocializ rii infractorului. 197
§ 3. Serviciile comunitare.
Serviciile comunitare în folosul comunit ii reprezint una dintre cele mai noi inven ii
printre pedepse, pe care i-au imaginat-o legislatorii în ultimele decenii ale sec. XX198. Pentru
prima oar aceast pedeaps a fost introdus în Codul Penal al Elve iei în 1971 i se aplica doar
fa de delincven ii minori în vârst de la 7 la 18 ani. Mai târziu munca neremunerat în folosul
comunit ii în aceast ar a început s fie pronun at în calitate de pedeaps principal
194
Bouloc B. Op. cit., p. 229.
195
Ibidem.
196
Cligman O., Gratiot L., Hanotean J.-C. Le dorit en prison. Paris: edition Dalloz. 2001, p. 282.
197
198
65
minorilor, iar ca pedeaps complementar maturilor în unele cantoane ale rii. Astfel Elve ia a
devenit primul stat din Europa de Vest care a recunoscut serviciile comunitare în folosul
comunit ii în calitate de pedeaps principal .
În forma sa actual ea a fost pentru prima oar aplicat în Anglia i ara Galilor în 1971.
Primele reglement ri exacte cu privire la pedeapsa muncii neremunerate în folosul comunit ii
dateaz cu anul 1972 i sunt engleze (Legea justi iei penale (Criminal Justice Act) din 1972 a
creat ordinele de servicii în comunitate). Legea englez s-a n scut în urma unui raport al
Consiliului consultativ asupra sistemului penal, denumit raportul Wootton199.
În ultimele dou decenii ale sec. XX munca neremunerat în folosul comunit ii a
cunoscut o larg r spândire i, tindem s men ion m, c înt ririi legislative i aplic rii practice
le-au precedat serioase experimente, în particular în Finlanda, Suedia, Belgia, Zimbabwe,
Ungaria, etc.
Dup cum men ionau participan ii la experimente, acest tip de pedeaps este de
convenabil pentru experimentare: el poate fi aplicat i controlat chiar i f reglementare
legislativ întrucât în majoritatea statelor lumii exist institu ii juridice, capabile s asigure
petrecerea experimentului.
La nivel european recomanda iile de l rgire a aplic rii muncii neremunerate în folosul
comunit ii au fost formulate în rezolu ia (76) 10 a Comitetului Mini trilor al Consiliului
Europei, iar la nivel interna ional – în Regulile de la Tokio, unde ele sunt incluse în lista
pedepselor recomandate pentru aplicare judec toriilor.
În prezent munca neremunerat în folosul comunit ii se aplic în Elve ia, Anglia i ara
Galilor, Dania, RFG, Fran a, Israel, Italia, Luxemburg, Olanda, Irlanda de Nord, Finlanda,
Portugalia, Sco ia, Cehia, Canada, SUA, etc.
Speciali tii din Europa de Est eviden iaz a anumit asem nare între munca neremunerat
în folosul comunit ii i munca corec ional existent în URSS i p strat pân în prezent în
unele ri din spa iul ex-sovietic, de i, în opinia noastr , între institutele date exist deosebiri
principiale în plan juridic i social-economic. Savantul francez Pradel J. chiar consider , c
originea muncii neremunerate în folosul comunit ii poate fi g sit în pedeapsa muncii
200
corec ionale creat de puterea sovietic în 1920 . În corespundere cu legisla ia majorit ii
rilor lumii munca neremunerat în folosul comunit ii reprezint alternativa deten iunii, care
poate fi aplicat atât ca pedeaps principal , cât i ca complementar .
199
200
66
În corespundere cu sentin a judec toriei condamnatul în decursul unui anumit num r de
ore în timpul indicat i sub supravegherea unui organ competent execut lucr ri social-utile,
pentru achitarea c rora nu se elibereaz mijloace i pentru care nu sunt prev zute func ii în state,
astfel evitându-se crearea concuren ei în condi iile existen ei omajului în majoritatea rilor
lumii. În a a mod, munca neremunerat în folosul comunit ii în Europa de Vest nu reprezint o
surs de completare a bugetului i este menit doar s exercite o influen educativ asupra
condamna ilor, care muncind gratis în favoarea societ ii trebuie s restituie dauna moral
cauzat prin infrac iune i s demonstreze, c ei î i recunosc vinov ia i sunt gata s
îndrept easc încrederea societ ii.
Îns munca neremunerat în folosul comunit ii doar la prima vedere pare a fi o pedeaps
blând . Ca i orice pedeaps munca neremunerat în folosul comunit ii este legat de anumite
limit ri în drepturi pentru condamnat, în particular, el este obligat s aib un loc permanent de
munc sau s tind activ s se angajeze, s i continue studiile, s respecte strict planul execut rii
pedepsei, compus în prealabil, s nu comit ac iuni ilegale, întrucât aceasta poate avea
consecin e juridice concrete – privarea de libertate. În afar de aceasta, timpul liber al
condamnatului este limitat. El este obligat s men in un contact permanent cu colaboratorul,
care exercit controlul comportamentului s u i execut rii muncii neremunerate în folosul
comunit ii prescrise.
Acest tip de pedeaps se aplic de c tre judec tori persoanelor, care au împlinit vârsta de
16 ani, recunoscute vinovate de s vâr irea infrac iunilor mai pu in grave, când în calitate de
pedeaps poate fi pronun at deten iunea penitenciar în prezen a consim mântului i dorin ei
lui de a executa toate cerin ele prescrise, dac judecata va considera util de a alege aceast
sur de constrângere în corespundere cu particularit ile personalit ii infractorului i
posibilitatea corect rii lui în societate.
Pentru determinarea unei pedepse echitabile, corespunz toare gravit ii i
particularit ilor individuale ale personalit ii infractorului, judec toria are nevoie de informa ie
obiectiv i multilateral , culegerea c reia îi este încredin at serviciului de proba iune.
Cea ce prive te durata lucr rilor, atunci legisla iile diferitor ri o reglementeaz diferit:
201
de la 40 pân la 240 de ore ( pentru minori maximal 120 de ore) în Anglia i ara Galilor, de
la 40 pân la 200 de ore în Suedia, 180 de ore – în Portugalia, în statul australian Soutern Wales
– 500 de ore (dac munca neremunerat în folosul comunit ii este aplicat în calitate de
201
Graham W. Giles. Bucure ti: edition Exped. 2001, p. 268.
67
alternativ deten iunii penitenciare mai mari de 12 luni) i 100 de ore ca substitut al închisorii pe
termen nu mai mare de 6 luni.
Caracterul lucr rilor prescrise este determinat de c tre judec torie sau de c tre organul,
care execut pedeapsa în coordonare cu organele locale de autoadministrare sau organele, care
necesit ajutor. De obicei aceasta reprezint diferite tipuri de activit i social-utile în favoarea
organiza iilor, asocia iilor noncomerciale, bisericilor, etc.
Delincven ii execut diferite lucr ri sociale: îngrijirea i oformarea parcurilor, str zilor,
direa copacilor, vopsirea i repararea gardurilor, oformarea cl dirilor ob te ti, producerea în
atelierele serviciului de proba iune a m rfurilor de larg consum pentru vânzare, cre terea
legumelor pentru oameni în vârst i conservare lor, acordarea de ajutor oamenilor bolnavi i
celor de vârst înaintat , activitatea în cluburile pentru pensionari, participarea la realizarea
programelor sociale ale municipiilor.
Este semnificativ faptul, c dup expirarea termenului execut rii pedepsei unii
condamna i continu s se ocupe de astfel de activit i ob te ti, ceea ce m rturise te despre
corectitudinea alegerii m surii de pedeaps i eficacitatea influen ei educative exercitate asupra
lor.
În dependen de tradi iile juridice i în corespundere cu legisla ia na ional , executarea
muncii neremunerate în folosul comunit ii este încredin at sau judec toriei, care r spunde de
executarea sentin ei i efectueaz supravegherea execut rii ei (de exemplu în Fran a), sau
serviciului de proba iune, func iile diverse ale c ruia includ i executarea tuturor pedepselor
alternative.
În Olanda în cadrul serviciului de proba iune s-a creat o subdiviziune special , care
execut supravegherea condamna ilor la munca neremunerat în folosul comunit ii.
Eficacitatea organiz rii execut rii muncii neremunerate în folosul comunit ii depinde
mult de organele locale de autoadministrare, care compun lista lucr rilor, ce trebuiesc efectuate,
precum i de societ ile biserice ti, serviciile sociale, organiza iile nonguvernamentale, scopul
rora const în acordarea ajutorului în resocializarea delincven ilor i profilaxia infrac iunilor,
la fel i de voluntari – persoane, care se implic binevol în aceste procese. Ultimii sunt supu i
unei selec ii serioase în dependen de capacit i i interesul manifestat fa de munca cu
delincven ii. To i ei trec un curs de preg tire pentru executarea obliga iilor concrete, sunt
asigura i contra accidentelor i leziunilor corporale. Acestor persoane li se compenseaz
cheltuielile legate de executarea obliga iilor, pe care ei le efectueaz gratis.
68
§ 4. Pedepsele pecuniare – tradi ionalele alternative ale deten iunii penitenciare.
Amenda penal este una dintre cele mai r spândite pedepse în statele de peste hotare i nu
rareori poate fi aplicat în calitate de m sur de sine st toare nu doar pentru s vâr irea
infrac iunilor cu o gravitate redus , dar i pentru comiterea unor fapte destul de serioase.
În ultimii ani în rile de peste hotare cap r spândire noi forme ale amenzii: amenda în
taxe zilnice în Suedia, Fran a, Austria i amenda patrimonial în Germania. Noua legisla ie a
rilor de peste hotare merge pe calea introducerii anumitor înlesniri referitoare la achitarea
amenzii: în rate, posibilitatea liber rii de o parte a amenzii în cazul atitudinii con tiincioase, etc.
Îns practic în toate rile se admite înlocuirea amenzii cu deten iune penitenciar în caz de
neachitare.
Anglia. Trebuie de men ionat, c acest tip de pedeaps este cel mai r spândit i
majoritatea faptelor penale în Anglia sunt pedepsite cu amenzi. Conform p rerii juri tilor
englezi, amenda este m sura cea mai optimal atât pentru societate în general, cât i pentru
202
infractori, întrucât ultimii real repar paguba cauzat . În Anglia amenda se aplic în mediu
pentru fiecare a treia infrac iune. Pentru infrac iunile, dosarele cu privire la care sunt cercetate
într-o form simplificat (sumare), ea se aplic aproape în 90 % de cazuri203. Se consider îns ,
amenda nu poate fi utilizat în cazurile s vâr irii infrac iunilor deosebit de grave, de i ea
poate fi aplicat infractorului, care posed mijloace financiare considerabile. Amenda nu poate fi
aplicat pentru fapte pedepsite cu sanc iuni absolut determinate în forma pedepsei capitale sau
deten iuni penitenciare pe via .
Amenda poate fi aplicat persoanei urm rite conform actului de învinuire, pentru care se
prevede o pedeaps absolut determinat în lege. În acest caz judec toria este în drept s aplice
amenda în locul altei pedepse (inclusiv deten iunii penitenciare) i complementar la alt
pedeaps , adic împreun cu ea. Aceasta se refer i la cazurile, când pentru s vâr irea faptei
date amenda în calitate de pedeaps nu se prevede.
Conform dreptului comun amenda (în ansamblu cu priva iunea de libertate sau f ea) se
aplic la latitudinea judec toriei. Conform dreptului statutar judecata poate pronun a amenda fa
de persoana, condamnat pentru o infrac iune, pentru comiterea c reia statutul prevede pedeaps
în form de amend , m rimea ei le fel fiind determinat de lege.
Conform Legii cu privire la împuternicirile judec toriilor penale din a. 1973, la aplicarea
pedepsei în forma amenzii, judec toria poate determina în ordinul, care stabile te termenul
202
. : . Op. cit., p. 93.
203
. 2. . Op. cit., p.361.
69
execut rii ei, c achitarea se va efectua în rate (în acele m rimi i la acele date, pe care le va fixa
judec toria).
Judec toria este limitat în pronun area amenzii prin m rimile stabilite „în careva acte
legislative”. În normele dreptului statutar m rimea maximal a amenzii este determinat privitor
la fapta infrac ional concret . Astfel, pentru tentativa de s vâr ire a infrac iunii persoana nu
poate fi supus unei amenzi mai mari decât cea, care-i poate fi aplicat în cazul infrac iunii
consumate. Prin Legea cu privire la justi ia penal din 1991 în compara ie cu legile anterioare,
în special cu cea din 1982, m rimea amenzilor aplicate conform unei sc ri standard în cazul
vâr irii unei infrac iuni sumare a fost considerabil m rit i a alc tuit204:
Nivelul conform sc rii
standard a amenzilor a.1982 a.1991
1 50 £ 200 £
2 100 £ 500 £
3 400 £ 1000 £
4 1000 £ 2500 £
5 2000 £ 5000 £
În afar de aceasta, prin aceia i lege au fost sporite m rimile amenzilor pentru tipuri aparte
de infrac iuni, iar referitor la un ir de infrac iuni m rimea amenzii a fost adus în corespundere
cu scara standard a amenzilor.
Legea din a. 1991 a introdus un nou sistem bazat pe calcularea prin intermediul unit ilor
de amend , modificând i regulile de aplicare i de achitare a amenzii.
Elaborând o nou abordare a aplic rii pedepselor cu caracter financiar, legislatorul a pus
accentul pe faptul, ca în primul rând pedeapsa s reflecte gravitatea infrac iunii. Cu toate
acestea, întrucât la aplicarea pedepsei trebuie de luat în considera ie posibila insolvabilitate a
persoanei, fa de care se aplic acest tip de pedeaps , judec toriile in cont de i de starea
material a persoanei , sursele sale financiare, precum i obliga iile lui fa de familie.
Înc pân la emiterea legii din a. 1991 practica judiciar a mers pe calea lu rii în
considera ie a st rii materiale a delincventului i mic orarea sumei amenzii în unele cazuri, când
el nu dispune de surse financiare destule. În acela i timp problema posibilit ii aplic rii
amenzilor m rite fa de persoanele, care au un venit mult prea înalt, nu era reglementat la nivel
de lege. Noul sistem elaborat de c tre legislator permite de a ine cont atât de gravitatea
infrac iunii, cât i de starea material a delincventului.
204
Conform: . : . Op. cit., p. 93.
70
Procedura stabilit în lege se refer la toate amenzile aplicate de c tre magistraturi
persoanelor fizice, când pedeapsa pentru infrac iune este amenda, ce nu dep te nivelul
prev zut de scara standard a amenzilor sau nivelul statutar205. Aceia i procedur se utilizeaz i
fa de p rin ii, care achit amenda pentru copii s i, care nu au atins vârsta de 18 ani.
În corespundere cu art. 18 (2) al Legii din a. 1991 suma amenzii se determin pe calea
înmul irii a dou elemente. Primul element – num rul unit ilor de amend , determinat în
dependen de gravitatea infrac iunii, al doilea – suma venitului s pt mânal net al infractorului.
De exemplu, dac infrac iunea este pedepsit cu 5 unit i de amend , iar venitul s pt mânal al
delincventului alc tuie te 200 £, atunci suma general a amenzii va alc tui 1000 £.
Legea din a. 1991 a stabilit care num r de unit i ale amenzii corespunde fiec ruia dintre
nivelurile sc rii standard a amenzilor i nivelul statutar. Aceasta poate fi reprezentat în felul
urm tor:
rimea amenzii Nivelul infrac iunii conform sc rii

standard a amenzilor
2 unit i 1 nivel
5 unit i 2 nivel
10 unit i 3 nivel
25 unit i 4 nivel
50 unit i 5 nivel
La aplicarea amenzii judec toria trebuie s reias din schema de mai sus. De exemplu, în
cazul comiterii infrac iunii pentru care pedeapsa este prev zut de c tre primul nivel al sc rii
standard a amenzilor, amenda poate alc tui o unitate sau dou . În cazul comiterii unei crime de
nivelul 5, judecata în dependen de gravitatea infrac iunii poate aplica pedeapsa de la o unitate
pân la 50 de unit i de amend .
La aplicarea amenzii judec toria este în drept s cear de la inculpat informa ia cu privire
la veniturile sale, care trebuie s fie prezentat de c tre acesta într-o form prescris de c tre
lege. Refuzul de a prezenta astfel de date sau comunicarea unor date denaturate alc tuiesc o
infrac iune aparte.
De i suma amenzii se num reie ind din venitul s pt mânal net al infractorului, aceasta
nu înseamn , c amenda trebuie s fie achitat în decurs de o s pt mân . Dac situa ia material
a condamnatului permite, atunci amenda se pl te te imediat. În alte cazuri condamnatului
205
. : . Op. cit., p. 94.
71
judec toria poate prescrie achitarea amenzii în rate i pe datele stabilite în sentin . Legea
permite în anumite cazuri particulare liberarea total sau par ial de datoria de amend , dac
situa ia material a condamnatului este într-atât de complicat , încât achitarea amenzii reprezint
pentru el o sarcin irealizabil .
În caz de neachitare amenda poate fi înlocuit cu deten iune penitenciar . La calcularea
termenului de deten ie în acest caz nu se ia în considera ie starea material a condamnatului, ci se
reiese doar din suma unit ilor de amend , care reflect gravitatea infrac iunii date. Se efectueaz
aceasta în urm toarea modalitate:
Suma amenzii Termenul maximal al deten iunii
penitenciare
Pân la 2 unit i 7 zile
3-5 unit i 14 zile
6-10 unit i 28 zile
11-25 unit i 45 zile
Mai mult de 25 unit i 3 luni
Dac condamnatul a achitat o parte a amenzii, atunci termenul maximal al amenzii se

mic oreaz propor ional sumei pl tite , dar nu poate fi mai mic de 7 zile206.
Pentru amenzile, care nu se calculeaz în unit i, este prev zut o alt regul de înlocuire
cu priva iune de libertate corespunz tor cu tabelul de mai jos:
Suma amenzii Termenul maximal al deten iunii
penitenciare
Pân la 200 £ 7 zile
De la 200 £ pân la 500 £ 14 zile
De la 500 £ pân la 1000 £ 28 zile
De la 1000 £ Pân la 45 zile
De la 2500 £ pân la 5000 £ 3 luni
În SUA amenda la fel face parte din num rul celor mai r spândite pedepse atât în
legisla ie, cât i în practica aplic rii ei. În majoritatea cazurilor ea se prevede al turi de
206
. : . Op. cit., p. 95-96.
72
deten iunea penitenciar i poate fi aplicat în calitate de pedeaps de baz în combina ie cu alt
tip de pedeaps principal privativ de libertate, iar uneori i cu proba iunea207.
Legisla ia nu limiteaz posibilitatea aplic rii amenzii, legând pronun area acesteia de
anumite condi ii ce in de caracterul i gravitatea faptei infrac ionale. Pedeapsa amenzii este
prev zut i pentru infrac iuni s vâr ite din interes acaparator i de distrugere a averii, i pentru
atentate asupra personalit ii, ordinii de administrare etc. Legisla ia ofer un spectru larg de
posibilit i ale aplic rii acestei sanc iuni i nu rareori, chiar, într-un fel împinge judec torii spre
aplicarea mai întâi de toate a amenzii208. De exemplu, conform CP al statului Hawaii amenda
poate fi unica pedeaps pentru ori ice infrac iune, dac judec toria va considera, c aplicarea
acestei m suri este îndestul toare. CP al statului Ohio prevede posibilitatea aplic rii ei chiar i
pentru omor cu circumstan e agravante: persoana vinovat în s vâr irea acestei infrac iuni se
pedepse te cu pedeapsa capital sau deten iune penitenciar pe via ; ad ug tor el poate fi supus
amenzii în m rime de pân la 25 de mii de dolari( § 2929.02 p. ). Se observ aceast tendin i
în construc ia sanc iunilor articolelor legisla iei federale (sec iunea 18 a Ansamblului de legi) a
SUA: vinovatul este pedepsit cu amend i (sau) deten iune penitenciar .
Legisla iile diferitor state prev d deseori diferite m rimi ale amenzii pentru s vâr irea
infrac iunilor de aceia i categorie. Astfel conform CP al statului Ohio maximumul ei pentru
felonie (în afar de omorul cu circumstan e agravante) constituie 20 de mii de dolari (p. (3) §
2929.18);conform CP al statului New York – 5 mii de dolari (§ 80.00), iar CP al statului
Kentucky – 10 mii de dolari (art. 534.030) sau nu mai mare decât m rimea dubl a venitului
ob inut din comiterea infrac iunii209.
Conform legisla iei federale maximumul amenzii pentru persoanele fizice alc tuie te 250
de mii de dolari pentru s vâr irea oric rei felonii sau a unui misdiminor, care a provocat moartea
unui om, iar pentru persoanele juridice în cazul comiterii aceleia i categorii de crime – 500 de
mii de dolari (§ 3571 sec iunea 18 A Ansamblului de legi210).
Legisla ia mai multor state la fel, de regul , prevede, c amenda pentru persoanele juridice
este de dou ori mai mare decât pentru persoanele fizice: în statul New York i Kentucky -
corespunz tor 10 mii i 20 mii de dolari. Îns sanc iunile concrete pentru un ir de infrac iuni
pot dep i esen ial aceste limite, atingând, de exemplu, conform legisla iei federale pentru
207
. 2. . Op. cit., p.362.
208
. : . Op. cit., p. 233-234.
209
. : . Op. cit., p. 234.
210
( , , , . ).
. . . . . . : . 1999, . 84.
73
infrac iuni legate de narcotice sume astronomice – 8 i 20 milioane de dolari respectiv ((§ 841 al
sec iunii 21 al Ansamblului de legi).
Legisla ia federal stabile te, c la pronun area pedepsei amenzii judec toria trebuie s ia
în considera ie personalitatea infractorului, circumstan ele s vâr irii infrac iunii, îns cel mai
important – posibilit ile condamnatului de a achita amenda, reie ind din veniturile lui,
capacitatea sa de a câ tiga bani i mijloacele sale financiare, precum i greutatea, care va ap sa
asupra sa i asupra persoanelor, care se afl în dependen material de el în leg tur cu obliga ia
de a pl ti amenda. Achitarea trebuie efectuat imediat, dac sentin a nu prevede, c ea trebuie
pl tit la o anumit dat sau stabile te un anumit grafic de achitare a amenzii în rate.
Persoana, fa de care s-a pronun at pedeapsa amenzii i care are o atitudine con tiincioas
fa de achitarea ei, respect termenele de plat , poate în ori ice moment s depun o cerere la
judec torie privitor la prelungirea termenului de achitarea a amenzii în rate, dar nu mai mult de
doi ani. Condamnatul poate cere i anularea sumei r mase sau a unei p i din ea. Dac persoana
de bun voie a reparat daunele materiale cauzate de infrac iune, judec toria este în drept s
mic oreze suma r mas de achitat în m rimea sumei restitu iei.
Aproximativ 45% dintre cei condamna i la pedeapsa amenzii mai târziu ajung în
penitenciare pentru neachitare. Dac condamnatul conform legisla iei federale con tient nu
pl te te amenda, atunci el poate fi condamnat la ori ice pedeaps , care putea fi pronun at de
prima dat (§ 3614 ( ) sec iunea 18 a Ansamblului de legi), iar dac el nu o face neinten ionat,
atunci el poate fi condamnat la achitarea amenzii în sum de 10 mii de dolari sau în suma
rimii duble a amenzii neachitate i (sau) la deten iune penitenciar pe un termen de pân la 1
an (§3615). Înlocuirea cu priva iune de libertate se face reie ind din raportul: 1 dolar nepl tit
este egal cu 1 zi de deten ie penitenciar (conform CP al statului Illinois – 5 dolari sunt egali cu o
zi de deten iune penitenciar ). Îns dac condamnatul nu a achitat amenda doar din cauza
ciei, el nu poate fi supus deten iuni penitenciare.
Germania. În Germania amenda pecuniar este a doua modalitate de baz a pedepsei
penale. Novelele CP din 1975 legate de amend , i anume l rgirea brusc a aplic rii lor (sunt
incluse în mai mult de 200 de paragrafe ale P ii Speciale a CP), precum i acceptarea
sistemului scandinav al calcul rii lor în taxe zilnice, juri tii germani le consider drept cele mai
principale reu ite ale CP. Acestea, în opinia lor, simbolizeaz liberalizarea i democratizarea
dreptului penal al RFG în direc ia unei mai mari echit i i egalit i în fa a legii penale211.
211
74
Amenda, deci, se calculeaz în taxe zilnice. Cantitatea minimal de taxe zilnice constituie
cinci taxe, iar maximal 360 de taxe, dac legea nu prevede altceva. M rimea unei taxe zilnice
este individual în fiecare caz concret, c ci judec toria o determin , luând în considera ie starea
material i personal a persoanei. Judec toria , de regul , reiese din venitul zilnic net, pe care îl
are sau îl poate avea în mediu persoana (§ 40, alin. 2). Se iau în considera ie i veniturile
persoanei, i patrimoniul s u i alte surse de existen .
Într-un ir de cazuri este posibil de pronun at amenda b neasc împreun cu priva iunea de
libertate, ceea ce constituie mai degrab o excep ie de la regula i schimb natura juridic a
amenzii ca pedeaps de baz . În conformitate § 41 al CP al RFG „dac persoana în rezultatul
vâr irii infrac iunii s-a îmbog it sau a încercat s se îmbog easc , atunci al turi de priva iune
de libertate poate fi aplicat i amenda b neasc , care de obicei nu se pronun în asemenea
cazuri sau se pronun alternativ, dac aceasta este binevenit reie ind din specificul personalit ii
delincventului i starea lui material ”.
Norma juridic cuprins în § 41 al CP al RFG este caracterizat de c tre un ir de autori
germani ca un obiect str in în sistemul sanc iunilor juridico-penale212. În prezent ea nu joac un
rol important în practica de aplicare a dreptului în RFG.
Achitarea amenzii b ne ti poate fi amânat sau efectuat în rate. În caz de neachitare
amenda b neasc poate fi înlocuit cu priva iune de libertate din considerentul: o tax zilnic
corespunde unei zile de deten iune penitenciar (§ 42). Fiecare sentin de condamnare la
amend a a i se compune: judec torul apriori calculeaz i fixeaz termenul deten iunii
penitenciare, care urmeaz s fie aplicat în caz de neachitare a amnezii. De exemplu: „învinuitul
conform § ... al CP se condamn la amend de 30 de taxe zilnice în sum de ..., iar în caz de
neachitare – la 30 de zile de priva iune de libertate i achitarea cheltuielilor
judiciare”213.Pedeapsa închisorii, care înlocuie te amenda nu poate fi aplicat condi ionat, ceea
ce, conform opiniei unor juri ti ai RFG, contravine direct interzicerii priva iunii de libertate pe
termene scurte i normei despre amânarea condi ionat a execut rii pedepsei214.
Cu toate acestea nu to i savan ii germani au apreciat noul sistem al calcul rii amenzilor
drept o umanizare i liberalizare a CP215. În practic aplicarea noii sisteme a amenzilor a trezit
mari greut i din cauza relativit ii criteriului „veniturile” infractorului216. Cu problema dat s-au
întâlnit toate rile, care au acceptat sistemul scandinav al amenzilor. Apreciindu-l ca fiind la
212
Koehler ., Beck W. Gerechte Geldstrafestattkon fiskatorischer Vermoegenssanktion.// Juristenzeitung, 1991. S.
797.
213
Horn. Die strafrechtliche sanktionen. München. 1975, s. 13.
214
Lackner K., Strafgesetzbuch mit Erläuterungen. Munchen. 1977, s. 160.
215
Naucke W. Tendenzen in Strafrechtsentwicklung. Karsbruhe. 1975, s. 9.
216
75
moment cel mai progresiv, vom schi a solu iile principale de dep ire a neajunsurilor sale în
capitolul urm tor.
Amenda patrimonial (Vermocgensstrafe) a fost creat prin Legea cu privire la lupta cu
comercializarea ilegal a substan elor narcotice i alte forme de manifestare a criminalit ii
organizate din 15.07.1992.
Scopul de baz al legislatorului, care a introdus norma despre amenda patrimonial în C.
P. al Germaniei, era de a acorda o posibilitate mai mare de a ridica venitul ilegal ob inut în
rezultatul activit ii infrac ionale a criminalit ii organizate, în acela i rând legate i de
comercializarea substan elor narcotice i de a evita reinvestirea mijloacelor b ne ti în sfera
criminalit ii organizate. Legislatorul Germaniei a urm rit i scopul de a lipsi persoana de
mijloacele materiale necesare pentru continuarea activit ii criminale dup isp irea deten iunii
penitenciare.
Dup introducerea acestei nova ii în CP al Germaniei, a fost expus punctul de vedere
precum c la baza amenzii patrimoniale se afl o concep ie dubl . Pe de o parte amenda trebuie
reprezinte o modalitate specific a pedepsei complementare i s corespund principiului
vinov iei. Pe de alt parte, amenda patrimonial trebuie s urm reasc un scop independent de
vinov ie, care const în lipsirea persoanei de mijloacele necesare pentru crearea sau conservarea
217
organiza iei bazate pe activitate criminal .
În pofida unei astfel de naturi juridice duble a amenzii patrimoniale, scopul men ionat mai
sus poate fi considerat un motiv important, de care s-a condus legislatorul introducând § 43 în
CP al Germaniei.
În prezent în doctrina penal a Germaniei tot mai des se expune p rerea c amenda
patrimonial reprezint doar o nou modalitate a amenzii b ne ti218.
Amenda patrimonial se aplic al turi de deten iunea penitenciar pe via sau cu
pedeapsa închisorii nu mai mic de doi ani.
Conform CP al Germaniei amenda patrimonial se aplic doar pentru s vâr irea faptelor
determinate de c tre normele P ii Speciale a Codului Penal i pentru infrac iunile grave comise
de c tre band în domeniul criminalit ii organizate, în acela i rând legate de substan ele
narcotice. De aceia la cererea legislatorului german amenda patrimonial se pronun , dac
autorul ac iona, fiind membru al unei bande, care s-a organizat pentru s vâr irea mai multor
infrac iuni de genul: falsificarea banilor; falsificarea cardurilor de plat ; cazuri calificate de trafic
217
Lackner K., Strafgesetzbuch. 20. Auflage, Muenchen, 1993, § 43 a.
218
Strafgesetzbuch. 33.Auflage.Muenchen, 1999.
76
de persoane; furt, comis de band ; t inuirea averii c tate pe cale infrac ional , comis de
band în form de îndeletnicire; sp larea banilor; organizarea jocurilor de hazard interzise; etc.
Dispunerea normei date între amenda b neasc i interzicerea conducerii mijlocului de
transport m rturise te despre aceia, c dup p rerea legislatorului german, amenda patrimonial
trebuie s devin al treilea tip de pedeaps penal de baz al turi de amenda b neasc i
deten iunea penitenciar . Îns în prezent dup cum s-a men ionat legislatorul îi atribuie caracter
de pedeaps deosebit .
Deosebirea de baz între amenda patrimonial i amenda b neasc const în aceea, c
amenda patrimonial nu se calculeaz în taxe zilnice. Ea const în achitarea în favoarea statului
unei anumite sume b ne ti stabilite de c tre judec torie. Determinând m rimea amenzii
patrimoniale judec toria reiese în primul rând din costul averii vinovatului. De aceia m rimea
superioar a amenzii patrimoniale este limitat doar de costul averii persoanei, care a comis
infrac iunea. Prin no iunea de avere în contextul dat se în elege suma tuturor veniturilor
economice ale persoanei minus obliga iile vinovatului219. Anume în relevarea averii i stabilirea
apartenen ei ei const una dintre cele mai grele de dovedit sarcini. De aceea aplicarea pedepsei în
forma amenzii patrimoniale în prezent practic nu se efectueaz de c tre judec toriile din
Germania.
Limita de jos a amenzii patrimoniale nu este determinat în genere, îns la aplicarea
acestei pedpse judec toria poate s nu ia în considera ie averea, care are o valoare neînsemnat .
În leg tur cu faptul, c amenda patrimonial în raport cu deten iunea penitenciar este o
pedeaps complementar , ea la fel se aplic în strict corespundere cu principiul vinov iei i nu
înseamn l rgirea limitelor pedepsei penale. Priva iunea de libertate i amenda patrimonial
trebuiesc aplicate în strict corespundere a limitelor pedepselor corespunz toare, completându-se
una pe alta. Iar termenul deten iunii penitenciare, ob inut în rezultatul înlocuirii amenzii
patrimoniale, ce nu poate fi ridicat (§ 43 , alin. 3), nu poate dep i limita superioar a pedepsei
corespunz toare.
Alin. 3 § 43 al CP al RFG prevede aplicarea priva iunii de libertate la înlocuirea amenzii
patrimoniale în caz de imposibilitate a achit rii ei. În acest caz pedeapsa închisorii se pronun
pe o perioad de la o lun pân la doi ani.
Norma cu privire la amenda patrimonial este o norm dispozitiv i nu este un supliment
obligatoriu în raport cu priva iunea de libertate. De a aplica sau de a nu aplica amenda
219
. Troendle/T. Fischer. Strafgesetzbuch und Nebengesetze . 49. Auflage. Muenchen. 1999, § 43 a.
77
patrimonial judec toria hot te singur la latitudinea sa în fiecare caz concret, conducându-se
de prevederile § 43 .
Dac în corespundere cu principiul oportunit ii pedepsei se ia decizia de a aplica amenda
neasc , atunci nu se admite pronun area concomitent a pedepsei în forma amenzii
patrimoniale. Astfel de cumul este imposibil.
La prima privire poate s par , c norma despre amenda patrimonial se intersecteaz cu
prevederile CP al RFG cu privire la confiscare. În cap. 7 al sec iunii 3 a P ii Generale a CP al
RFG este prev zut confiscarea averii i ridicarea obiectelor activit ii infrac ionale. Legea cu
privire la lupta cu comercializarea ilegal a substan elor narcotice i alte forme de manifestare a
criminalit ii organizate din 15.07.1992 a l rgit considerabil prevederile despre confiscarea
averii. În timpul prezent a a numita „simpla” confiscare (§ 73) se pronun pentru s vâr irea
faptei infrac ionale, „dac autorul sau alt participant (instigatorul i complicele) au ob inut un
oarecare venit de la fapt sau din fapt ”. Spre deosebire de aceasta, norma despre confiscarea
rgit (§ 73 d) stabile te, c obiectele autorului sau altui participant (instigatorul i complicele)
se confisc i atunci, când „ circumstan ele m rturisesc despre aceea, c aceste obiecte au fost
ob inute pentru s vâr irea faptei ilegale sau în rezultatul ei”. Confiscarea l rgit se aplic chiar i
atunci, „când obiectul nu apar inea i nu se afla în dispozi ia autorului sau altui participant
(instigatorul i complicele) doar de aceia, c el ob inut de c tre persoan pentru s vâr irea unei
fapte ilegale sau în rezultatul ei”.
78
Cap. III. Alternativele deten iunii penitenciare conform legisla iei Republicii Moldova i
problemele elabor rii i realiz rii normelor i standardelor în domeniul dat.
§ 1. Alternativele deten iunii penitenciare în politica penal a Republicii Moldova.
Orice societate democratic trebuie s reconsidere în mod constant principiile sale de

aplicare a justi iei, managementul resurselor penale i eficacitatea metodelor în ceea ce prive te
protejarea publicului i resocializarea infractorilor 220. În cadrul investiga iilor consacrate politicii
penale aten ia de obicei se centra nu asupra elabor rii unor m suri neprivative de libertate de
influen asupra condamna ilor ci asupra problemelor criminaliz rii i decriminaliz rii anumitor
fapte. Ca rezultat, chiar dac i exist anumit diversitate de opinii ale autorilor, care au cercetat
aceast întrebare, în general în tiin s-a format, dac nu un sistem, atunci o totalitate de
principii i criterii ale criminaliz rii (decriminaliz rii)221. Îns con inutul politicii penale nu se
reduce doar la sfera criminaliz rii i decriminaliz rii.
Expresia „politic penal ” a fost folosit pentru prima oar la înc. sec. 19 în manualul s u
de drept penal, de c tre penalistul german A. Feuerbach222. Prima lucrare despre politica penal a
fost scris de juristul german Henke i s-a numit „Handbuch des Kriminalsrechts and des
Kriminal politik” (Manual de drept penal i politic penal ). Cartea a fost editat în 1923 la
Berlin 223 . În tiin a dreptului penal politica penal este de obicei determinat ca una dintre
direc iile de baz ale politicii de stat, în cadrul c reia se elaboreaz sarcinile de baz , principiile,
direc iile i scopul influen ei juridico-penale asupra criminalit ii, precum i mijloacele de
realizare ale lor224.
220
Graham W. Giles. Bucure ti: edition Exped. 2001, p. 7.
221
Vezi de exemplu: . . . 1987, . 66;
. . . // . 1970. 11. . 101-103;
. . . // . 1975. 4. . 67- 74;
. . . //
. ., 1975. . 47-76; . ., . .
. // . 1976. 6. . 76-83;
. ., . . . // XXV
. . 1977, . 113; . .
. . 1979, . 48; . .
. // . 1980. 1. . 70-76.
222
Merle R. Vitu A. Traite de doit criminal. Paris. 1967, p. 7.
223
Pop Tr. Curs de criminologie. Cluj. 1928, p. 118.
224
Vezi de exemplu: . . .
. 197,. . 4-5; . . . // XXV
. .1977, . 27; . .
. //
. . 1981, . 3; . . .
79
Defini ia dat se refer la a a numita în elegere în sens îngust a politicii penale, care
limiteaz con inutul ei cu aplicarea m surilor juridice speciale de influen asupra criminalit ii
în temeiul dreptului penal, procesual-penal i execu ional-penal, luând în considera ie i
elabor rile criminologiei i criminalisticii.
Exist , îns , i determinarea politicii penale în sens larg. De exemplu, savan ii Kovalev
M. I. i Voronin I. A. în eleg prin politic penal direc ia activit ii de stat privind realizarea
surilor social-politice, economice i elaborarea mijloacelor juridico-penale optimale în scopul
225
lichid rii criminalit ii în ar . În corespundere cu o astfel de în elegere a politicii penale în
con inutul ei se include aplicarea m surilor cu caracter economic, ideologic i cultural, precum i
surile de constrângere statal în scopul influen rii asupra criminalit ii. Definirea politicii
penale în sens larg ca o activitate a organelor puterii de stat, ce include m suri juridice i sociale,
este expus în lucr rile lui Galiperin I. M., Gzer enzon A. A., Kurleandski V. I., Pancenko P.
N.226
Dup cum corect men ioneaz unii savan i, politica juridico-penal determin con inutul
legisla iei penale, deoarece anume principiile i tendin ele politicii juridico-penale determin
cercul faptelor considerate infrac iuni, cercul mijloacelor de constrângere statal admisibile în
lupta cu criminalitatea i principiile de aplicare ale lor227.
Acest tip al politicii determin direc iile, scopurile i mijloacele luptei cu criminalitatea i
se exprim în legisla ia penal i practica aplic rii ei.228 Reie ind din cele expuse, putem scoate
concluzia, c ori ice proces de dezvoltare a legisla iei penale reprezint totodat i procesul de
realizare i transpunere în via a politicii juridico-penale229.Con inutul politicii juridico-penale
include urm toarele direc ii de baz : determinarea principiilor influen ei juridico-penale asupra
criminalit ii, stabilirea cercului faptelor social-periculoase recunoscute drept infrac iuni
(criminalizarea) i excluderea unor sau altor fapte din fapte din num rul infrac iunilor
(decriminalizarea), stabilirea caracterului de pedepsire ale faptelor social-periculoase
(penalizarea) i a condi iilor de liberare de r spundere penal i pedeaps (depenalizarea) i
//
. . 1995, . 15; Korobeev A. I. Op. cit., p. 48; Zagorodnikov N. I. Op. cit., p. 7, 10.
225
. ., . . . . 1980, . 8, 15.
226
Vezi de exemplu: . ., . .
. // . .1975, . 12. 27;
. . . .1970, . 179; . .
: , . . 1988.
227
. . . //
. . 1992, . 3-4.
228
. . . . 1982, . 53.
229
. . . //
. . . . 1989, . 7
80
altele legate de reglementarea practicii legisla iei cu privire la lupta cu criminalitatea i
activitatea statului de prevenire a infrac iunilor 230.
Evident c politica juridico-penal se realizeaz atât în activitatea organelor de stat de
creare a normelor de drept, cât i în activitatea lor de aplicare a normelor de drept. Elaborat , pe
plan normativ, de Parlamentul rii, politica penal se înf ptuie te, în practic , de numeroase
organisme – organe de stat, organiza ii politice i nonguvernamentale – precum instan ele
judec tore ti, organele de urm rire penal (procurorul i organele de cercetare ale poli iei),
organe ale administra iei locale, organiza ii de tineret i de femei, unit ile în care cei
231
condamna i la închisoare, f privare de libertate, execut pedeapsa aplicat . Consider m c
rolul principal revine aici activit ii de creare a normelor de drept, fiindc legislatorul creeaz
baza juridic de lupt cu criminalitatea. Anume în sfera cre rii normelor de drept este
determinat criminalitatea i pasibilitatea de pedeaps , se stabile te i se diferen iaz r spunderea
penal .
Elaborarea i l rgirea aplic rii alternativelor deten iunii penitenciare se petrece
preponderent în procesul realiz rii politicii juridico-penale de c tre legislator. Anume aceast
sfer a politicii penale reprezint pentru noi un interes deosebit.
Politica penal a legislatorului ar putea fi caracterizat ca arta de a crea i perfec iona
legile penale. Îns în a a caz dispare grani a între activitatea de creare a normelor în sfera
dreptului penal i politica juridico-penal . Probabil, c anume politica juridico-penal
accentueaz aten ia asupra dinamicii legisla iei, orient rii ei spre anumite scopuri i eviden iaz
priorit ile în procesul legislativ.
La diferite etape ale dezvolt rii societ ii politica penal a legislatorului era caracterizat
de anumite tendin e i priorit i. Astfel, legisla iei penale autohtone din perioada sovietic îi erau
proprii urm toarele orient ri de baz : prioritatea intereselor statului în fa a intereselor
personalit ii (de exemplu, conform Codului Penal al RSSM din 1961 omorul premeditat era
pedepsit mai blând decât sustragerea averii de stat în propor ii mari), exces de represiune
(aplicarea larg a pedepsei capitale, priva iunii de libertate, etc.), precum i tendin a de a
solu iona problemele sociale prin metodele dreptului penal. Savantul vetinovici A. L.
caracteriza politica juridico-penal a acelei perioade ca fiind o politic bazat strict pe ideologie,
având ca izvor anume ideologia violen ei, caracterizat prin ideea în spririi represiunii penale232.
230
Korobeev A. I. Op. cit., p. 50.
231
Dane t., Papadopol V. Individualizarea judiciar a pedepselor. Bucure ti: editura Juridic . 2004, p. 8.
232
. . : , , . //
. . 1994, . 11-12; . .
. Op. cit., p. 4-5, 7, 8.
81
În ea se manifest inumanismul sistemului comunist, care era predispus spre înfrico area
persoanei i, în esen , transformarea delincventului în du manul societ ii233.
Abuzul utiliz rii pedepsei închisorii, de i i nu în acea m sur , ca în timpurile staliniste,
era totu i condi ionat i de ra iuni cu caracter economic: de inu ii reprezentau o for ieftin de
munc , aplicabil pe direc iile principale ale „construc iei socialiste”.
În anii 90 ai secolului trecut a început s se formeze noua politic juridico-penal a
Republicii Moldova. Ea era în general condi ionat de schimbarea cursului politic al statului în
alte domenii. Catalizator al cre rii unui sistem mai mult sau mai pu in clar al priorit ilor noii
politici penale a devenit cre terea brusc a criminalit ii i necesitatea unei reforme cardinale a
legisla iei penale.
În politica juridico-penal contemporan nu se pune problema lichid rii criminalit ii –
idee, care ast zi este clar utopic . Politica penal deja nu tinde spre o lupt f compromisuri cu
criminalitatea, prioritar fiind influen a asupra criminalit ii în scopul mic or rii ei234. Trebuie
de men ionat, c fundamentarea tiin ific adecvat a scopurilor politicii de reac ionare la
235
criminalitate este deosebit de important . Prevenirea i controlul criminalit ii pot fi privite ca
scopuri ale politicii penale contemporane a Republicii Moldova. O perspectiv real în acest sens
pentru Republica Moldova este construirea unui stat de drept în condi iile coexisten ei cu
criminalitatea ca cu un r u inevitabil, ce presupune construirea unui proces de reac ionare la
criminalitate bazat pe principii civilizate.
În epoca reformelor de la politica penal se cer recomand ri practice pentru crearea noii
legisla ii penale. În special, constat m, c în prezent dreptul penal trebuie bazat pe noi principii
ideologice i, în primul rând, pe recunoa terea priorit ii valorilor umane cu caracter general în
fa a valorilor de grup, în acela i rând în fa a celor de clas ; legisla ia penal trebuie s fie adus
în corespundere cu realitatea criminologic din ar . Aparte eviden iem necesitatea reducerii
represiunii penale, atât pe calea revizuirii cuantumului sanc iunilor penale, cât i pe calea
asigur rii unui spectru larg de m suri neprivative de libertate de realizare a r spunderii penale.
Astfel, l rgirea aplic rii alternativelor deten iunii penitenciare este recunoscut principiu
i direc ie prioritar a reformei legisla iei penale autohtone. Elaborarea unei noi legisla ii penale
233
estakov D. A. Op. cit., p. 146.
234
. .
. //
. .1995, . 25-26.
235
82
trebuie conceput i realizat , în mod integral, în acord cu noile principii i exigen e ale statului
de drept, în general, i ale administr rii actului de justi ie penal , în special236.
cercet m locul, sfera l rgirii aplic rii alternativelor deten iunii penitenciare în politica
juridico-penal . Dup cum am men ionat con inutul politicii penale legislative nu se reduce doar
la criminalizare i decriminalizare. Sfer important a acestei politici o constituie penalizarea
(adic , stabilirea în lege a pedepsei) i depenalizarea (adic , stabilirea în lege a temeiurilor, în
prezen a c rora este posibil refuzul de la aplicarea pedepsei i chiar liberarea de r spundere
penal pentru s vâr irea faptelor, care continu s fie prev zute ca infrac iuni). Dintre institu iile
penale, pedeapsa de drept penal ocup locul cel mai important în cadrul politicii penale, deoarece
aplicarea corect a acestora de instan ele de judecat contribuie la realizarea unei eficiente
politici penale a statului într-un interval de timp 237 . Îns penalizarea (depenalizarea) nu sunt
prerogative exclusiv ale legislatorului i în aceasta const deosebirea ei de procesul criminaliz rii
(decriminaliz rii), care se realizeaz exclusiv de c tre legislator. Penalizarea cuprinde sfera
aplic rii dreptului: ea reprezint procesul determin rii m surii concrete de r spundere pentru
vâr irea infrac iunii concrete, iar depenalizarea - constituie procesul liber rii persoanei
concrete de pedeaps sau r spundere penal pentru comiterea infrac iunii concrete.
Evident, c principiul l rgirii aplic rii alternativelor deten iunii penitenciare ac ioneaz
atât în sfera penaliz rii i depenaliz rii efectuate de c tre legislator, cât i în sfera aplic rii
dreptului de c tre organele respective de stat. Îns este absolut incontestabil, c , a a precum
legea este puterea suprem într-un stat de drept, a a i politica penal a legislatorului este net
superioar practicii aplic rii dreptului, ba, mai mult decât atât, o condi ioneaz i o dirijeaz pe
ultima. Astfel exist necesitatea unei studieri minu ioase a l rgirii aplic rii alternativelor
deten iunii penitenciare anume ca element component al politicii juridico-penale a legislatorului.
Expresia de baz a activit ii legislatorului în sfera dat constituie legisla ia penal .
Baza legislativ a luptei cu criminalitatea format în Republica Moldova în ultimul
deceniu cu greu poate fi caracterizat ca stabil i adecvat cerin elor timpului. Pân la intrarea
în vigoare a Codului Penal al Republicii Moldova din 2002, organele de aplicare a dreptului erau
„legate” în activitatea sa de Codul Penal din 1961, în care în plus permanent se introduceau
modific ri i complet ri menite m car temporar s adapteze legea veche la noile rela ii sociale. O
astfel de instabilitate, necesitatea unor schimb ri dese ale legisla iei penale, bineîn eles c nu
contribuiau unei practici consecutive de aplicare a dreptului. Reformele dese ale Codului Penal
236
Poenaru Iu. Problemele legisla iei penale. Reglement ri. Critica legii: pentru o nou concep ie. Bucure ti: editura
Lumina Lex. 1999, p. 37.
237
Dane t., Papadopol V. Op. cit., p. 9.
83
al Republicii Moldova începând cu anii 90 ai sec. trecut i pân în 2002, de i i corespundeau
necesit ilor sociale (astfel, de exemplu, a fost esen ial modificat sistemul infrac iunilor contra
propriet ii, complet prelucrate infrac iunile economice), cu toate acestea obiectiv contribuia la
dezacordarea continu a normelor legii penale. Noile norme introduse nu rareori contraziceau
altor dispozi ii ale codului atât dup con inut, cât i dup form .
Se p rea c odat cu adoptarea noului cod va fi asigurat stabilirea reglement rii juridice.
Îns soarta Noului Cod Penal al republicii Moldova a fost imprevizibil . Deja în 2002, de odat
dup adoptarea lui, s-a creat o situa ie f precedent. Înc pân la intrarea Codului în vigoare se
preg tea un proiect de lege cu privire la modific ri i complet ri, care au schimbat esen ial atât
forma, cât i con inutul lui.
Una dintre cauzele unei astfel de situa ii poate fi necorespunderea principial ini ial a
Codului realit ii din Republica Moldova, st rii social-politice i economice din ar .
Consider m c aceast afirma ie nu poate fi acceptat ca absolut corect .
Noua legisla ie penal în mare m sur destul de reu it a lichidat lacunele penale, care s-
au creat datorit schimb rii obiectului regul rii juridice i apari iei noilor tipuri i forme ale
criminalit ii. La fel din lege au fost excluse multe norme neîntemeiate criminologic. în noua
lege au fost f cu i pa i hot râ i în direc ia deideologiz rii legisla iei, recunoa terii priorit ii
valorilor general umane. S-au rezolvat i multiplele contradic ii în interiorul Codului penal.
Precum i dintre legea penal i constitu ia Republicii Moldova, dintre legea na ional i
obliga iile interna ionale ale Moldovei.
Bineîn eles nu toate dispozi iile conceptuale au fost realizate în Codul Penal al Republicii
Moldova într-o form optimal . Aici tindem s eviden iem c în condi iile unei întemeieri
criminologice mai ferme a legisla iei se observ un surplus al represiunii penale. Aceasta se
refer atât la Partea General , în care sunt extrem de m rite limitele pedepsei cu închisoarea i
este prev zut o nou modalitate de privativ de libertate – arestul, cât i la Partea Special , în
care neîntemeiat de multe sanc iuni prev d pedeapsa închisorii.
Dorim s ne exprim m nedumerirea cu privire la introducerea pedepsei arestului i
stabilirii unui regim de executare al ei analogic deten iunii într-un penitenciar de tip închis.
Astfel ase luni de arest(limita maxim a acestei pedepse) încasate pentru o infrac iune u oar
constituie o pedeaps mai aspr decât închisoarea pe o perioad de ase luni(limita minim a
acestei pedepse), aplicat pentru o infrac iune grav care conform alin. 3 al art. 72 al CP al RM
se execut în penitenciare de tip semiînchis. Acest fapt a fost observat i de c tre unii savan i din
84
Rusia, care consider , c în a a circumstan e pedeapsa dintr-o m sur de corec ie se poate u or
transforma în ceva diametral opus238.
În Noul Cod Penal se eviden iaz clar tendin a de a rezolva prin mijloacele dreptului
penal anumite probleme sociale sau economice, cu care se confrunt Republica Moldova. În
acest context legislatorul nu rareori urmeaz con tiin a social-juridic cotidian , f a o aprecia
critic, de pe pozi ii teoretico- tiin ifice i practice.
În straturile largi ale societ ii contemporane a republicii Moldova se eviden iaz clar
nostalgia dup „o mân puternic ”, dup sorirea represiunii penale. În mare parte aceasta este
manifestarea unei „în spriri” generale a societ ii, i legislatorul deseori se las influen at de ea.
Astfel, noile norme penale prev d sanc iuni mult mai aspre pentru trafic de arme, infrac iuni
economice.
Sigur, cu unele propuneri de în sprire a sanc iunilor putem fi de acord (de exemplu,
pentru trafic de arme). Îns în ori ice caz este necesar de a evita dezacordarea sistemului de
sanc iuni i neîntemeierea criminologic i practic a lor.
În acest context în sprirea majorit ii sanc iunilor nu poate fi considerat motivat . Ea nu
corespunde nici orient rilor tiin ei penale mondiale contemporane, nici posibilit ilor
economice ale rii de a înfrunta o astfel de „avalan a de inu ilor”239. Sanc iunile de drept penal
nu pot ac iona eficient decât dac corespund principiilor fundamentale ale politicii penale i ale
dreptului penal i dac sunt guvernate de aceste principii.
Dreptul penal nu este o panacee a bolilor sociale i economice ale societ ii. El poate fi
utilizat doar ca mijloc facultativ 240 . Practica judiciar real , în care predomin o astfel de
modalitate aspr a pedepsei, precum priva iunea de libertate nu se acord nici cu scopurile
pedepsei declarate în lege: corectarea, reeducarea, prevenirea.
Savantul D. A. estacov men ioneaz , c severitatea excesiv a sistemului represiv se
streaz i în perioada postsovietic , nu numai fa de maturi, dar i fa de minori 241 .
Concluziile savantului se bazeaz pe situa ia în Rusia, legisla ia penal a c reia este mai blând
în privin a pedepsei închisorii: maximumul acestei pedepse în Rusia alc tuie te 20 de ani, iar în
Moldova – 25 de ani.
Paradoxal, dar legisla ia penal a Republicii Moldova cu privire la aceast pedeaps este
mai aspr i decât legisla ia penal a Uniuni Sovietice, în care se prevedea maximum 15 ani de
238
.
. // . 2 / 2003. . 48.
239
În cap. I s-au adus cifre concrete privitor la „scumpetea” pedepsei închisorii în compara ie cu alternativele sale.
240
. . .
. : . 2000, . 6.
241
85
priva iune de libertate. În plus la aceasta, f a lua în considera ie experien a negativ acumulat
deja pe parcurs de dou secole cu privire la deten iunea penitenciar de scurt durat , legislatorul
a introdus o nou modalitate a pedepsei de acest tip - arestul, astfel m rind posibilit ile aplic rii
mai largi a pedepselor privative de libertate chiar i pentru infrac iunile ce nu prezint un pericol
social sporit – sfera tradi ional de aplicare a modalit ilor neprivative de libertate ale pedepsei.
În rezultat Republica Moldova se afl pe locul 12 dup num rul de de inu i la 100000 de
locuitori242. Aparent acest indice a început s scad începând cu anul 2004243, pe parcursul c ruia
a ac ionat doar Noul Cod Penal. Îns dac analiz m dinamica aplic rii amnistiilor 244 vom
observa, c aceast descre tere se datoreaz eliber rii în conformitate cu actul de amnistie din
anul 2004 a 1160 de de inu i – aproximativ 11% din cei care se aflau la moment în penitenciare.
Nu putem aprecia ca corect aceast pozi ie pe fonul, c „în prezent exist o intens
preocupare pentru ca pedepsele de baz – închisoarea i amenda – s fie dublate de sanc iuni
alternative, iar mijloacele de individualizare i de executare a pedepselor s fie diversificate,
deoarece toate acestea, înso ite de efectuarea unei juste individualiz ri a sanc iunilor penale
constituie singurul mijloc eficient pentru combaterea criminalit ii – obiectiv important al
politicii penale”245.
Sporirea calit ii oric rei legisla ii, în acela i rând i a celei penale, presupune o
prelucrare normativ optimal i înt rirea în ea a dispozi iilor, care ar asigura o „autodirijare”,
„autodeservire” reu it a ei 246 . Referitor la legisla ia penal una dintre problemele de genul
acesta constituie realizarea corect a pedepsei stabilite prin sentin a judec ii – condi ie
important a asigur rii lucrului efectiv al mecanismului de ap rare a dreptului. inem s
men ion m, c consider m ca incorect politica execu ional-penal în cadrul c reia înc lc rile
regimului de executare a pedepsei în penitenciar au ca rezultat aplicarea unor anumite m suri de
sanc ionare în cadrul acestei pedepse, iar înc lc rile regimului de executare a altor pedepse au ca
urmare – înlocuirea lor cu o alt pedeaps . Avem în vedere prevederile al. 7 art. 64 i al. 3 art.
67 ale C.P. al R.M. conform c rora amenda poate fi transformat în munc neremunerat în
folosul comunit ii, iar ultima la rândul s u în arest. Apreciind pozitiv faptul, c legislatorul a
prev zut posibilitatea unei în spriri treptate a pedepsei, totu i eviden iem necesitatea elabor rii
unor m suri de sanc ionare i respectiv de stimulare în cadrul regimului de executare a fiec rui
242
Vezi tabelul nr. 1.
243
244
245
Dane t., Papadopol V. Op. cit., p. 9.
246
., . . (
) // . .
. 1989, . 7
86
tip de pedeaps , nu doar a pedepsei închisorii. Un al doilea moment, ce trebuie men ionat aici,
este faptul c cazul eschiv rii cu rea voin de la executarea deten iunii penitenciare (evadarea)
legislatorul l-a considerat o infrac iune aparte, care este cercetat dup toate normele respective
procesual-penale i penale, iar în cazurile iar în cazurile eschiv rii de la executarea pedepselor
neprivative de libertate, acestea se înlocuiesc automat cu o pedeaps mai aspr conform
propor iilor stabilite în articolele legii penale men ionate mai sus. Consider m, c eschivarea cu
rea voin de la executarea acestor pedepse constituie i ea o fapt infrac ional de sine st toare
i este pasibil de o pedeaps penal aparte. În acest context propunem formularea în Partea
Special a Codului Penal al Republicii Moldova unui nou articol, care s reglementeze acest gen
de fapte. O astfel de pozi ie ar exclude cu siguran i cazurile, când instan ele de judecat gre it
substituie pedeapsa amenzii sau muncii neremunerate în folosul comunit ii cu deten iune
penitenciar .
Astfel, prin încheierea Judec toriei mun. B i din 5 august 2002 lui T. V. m sura de
pedeaps stabilit prin sentin a aceleia i judec torii din 04. 03. 2002 în baza alin. 1 art. 225.5 al
CP în m rime de 25 salarii minime (450 de lei) pe marginea demersului executorului
judec toresc al Direc iei B i al Departamentului de executare a deciziilor judiciare din 31 mai
2002 i-a fost substituit cu priva iune de libertate pe un termen de 8 luni i 10 zile. Prin decizia
Colegiului penal al Tribunalului B i din 25.09.2002 a fost respins ca nefondat recursul declarat
de condamnatul T. V. cu men inerea încheierii instan ei de fond din 05.08.2002, îns prin decizia
Colegiului penal al Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova acesta a fost admis,
deoarece executorul judiciar nu prezentat probe care ar confirma, c T. s-a eschivat cu re voin
de la achitarea amenzii247. Analogic a fost pozi ia decizia Colegiului penal al Cur ii Supreme de
Justi ie a Republicii Moldova i în cazul lui L. A., care nu dispunea de surse b ne ti i nu era
angajat în câmpul muncii, deoarece executorul judiciar nu a prezentat probe despre aceia, c
248
condamnatul nu are avere pentru a fi sechestrat .
Studierea problemelor legate de infrac iune i pedeaps , iar mai precis – stabilirea
cercului actelor infrac ionale i determinarea caracterului pedepselor, pân nu de mult se realiza
în general pe c i paralele, practic f a se intersecta249. La etapa contemporan de dezvoltarea a
politicii în sfera luptei cu criminalitatea a ap rut necesitatea stringent de a uni aceste dou
curente de investigare, de a g si puncte comune între ele, de a crea o concep ie unic a
criminaliz rii i penaliz rii faptelor ca component al politicii penale a Republicii Moldova.
247
Decizia Colegiului penal al Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova nr. 1 r/a-26/2003 din 11.02.2003
248
Decizia Colegiului penal al Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova nr. 1 r/a-168/2002 din 22.10.2002.
249
. . . . //
. . . . 1989, . 51
87
Temelia acestui proces o constituie leg tura dialectic între infac iune i pedeaps . Precum este
imposibil s ne închipuim existen a no iunii de infrac iune lipsit de tr tura sa esen ial -
pasibilitatea de pedeaps , a a i pedeapsa este de neconceput f infrac iune, c ci deriv din
ea250.
Stabilirea pasibilit ii de pedeaps a faptelor social periculoase (criminalizarea) i
determinarea pedepselor pentru ele (penalizarea) sunt legate între ele precum dou laturi ale
unuia i aceluia i proces. Volumul, caracterul, metodele i criteriile criminaliz rii influen eaz
asupra proceselor de penalizare în aceia i m sur , în care particularit ile penaliz rii au o
influen invers asupra proceselor stabilirii interdic iei juridico-penale 251 . Interdic iile i
sanc iunile trebuie s nu fie doar echilibrate între ele, dar i s fie acordate cu principiile politicii
juridico-penale penale, cu întreg sistemul dreptului pozitiv.
În lumina celor expuse consider m ca neadecvat clasificarea infrac iunilor în art. 16 al
Noului Cod Penal al Republicii Moldova. Legislatorul, punându- i în al 1 al art. 16 al CP al RM
ca scop s efectueze o clasificare a infrac iunilor în func ie de caracterul si gradul lor
prejudiciabil, în urm toarele aliniate ale aceluia i articol le subîmparte reie ind din cuantumul
maxim al pedepsei, pe care tot el a stabilit-o deja în Partea Special a legii penale. În baza la ce
criterii au fost determinate m rimile i tipurile sanc iunilor pentru infrac iuni? Reiese oare din
dispozi iile analizate, c legislatorul s-a condus în acest proces complicat – procesul penaliz rii
faptelor infrac ionale - doar de criteriul gradului prejudiciabil f a lua în considera ie i alte
criterii, precum de exemplu pericolul social al crimei i infractorului? Prin efectuarea clasific rii
date sc rii gradelor de prejudiciu al infrac iunii i s-a potrivit scara gravit ii pedepselor.
Scopurile legii penale sunt enumerate în art. 2 al CP al RM: „Legea penal ap ,
împotriva infrac iunilor, persoana, drepturile si libert ile acesteia, proprietatea, mediul
înconjur tor, orânduirea constitu ionala, suveranitatea, independen a si integritatea teritorial a
Republicii Moldova, pacea si securitatea omenirii, precum si întreaga ordine de drept. Legea
penal are, de asemenea, drept scop prevenirea s vâr irii de noi infrac iuni.”. Astfel, ap rarea
societ ii de noi infrac iuni este i un scop al legii penale, i un scop al pedepsei penale (al. 2 al
art. 61 al CP al RM). Eviden iem, c acesta este scopul esen ial, principal, asigurarea c ruia
justific existen a a înse i sistemului penal. Stabilirea pedepsei în conformitate cu caracterul
prejudiciabil al infrac iunii este absolut corect , îns în limitele cât aceasta nu contravine
umanismului legii penale. Împ rt im ideile savantului Ismailov I. A., care consider c
umanismul în sfera luptei cu criminalitatea – în acela i rând i în cadrul aplic rii i execut rii
250
Ibidem.
251
Ibidem, p. 52.
88
pedepselor – de loc nu presupune tendin a nelimitat spre mic orarea represiunii, ci înl turarea
surplusului ei, asigurarea utilit ii ei sociale, diferen ia ia252. Principiul umanismului se exprim
prin acel minimum al represiunii, care este compatibil cu sarcina ap rii societ ii i membrilor
ei de criminalitate i infractori i, dac se stabile te, c minimumul fixat nu corespunde situa iei,
sarcina ap rii societ ii cere o anumit l rgire sau intensificare a influen ei juridico-penale
sau execu ional-penale, o astfel de pozi ie trebuie realizat neîntârziat.
Gradul prejudiciabil al infrac iunii, reie ind din prevederile art. 15 al CP al RM, se
determina conform semnelor ce caracterizeaz elementele infrac iunii: obiectul, latura
obiectiva, subiectul si latura subiectiva. Adic , legislatorul la stabilirea asprimii pedepsei pentru
una sau alta fapt infrac ional , nu ia în considera ie tr turile criminologice specifice categoriei
date de crime i infractori, i în primul rând poten ialul lor de recidiv în urma aplic rii unei sau
altei m suri de influen juridico-penal . Mai mult decât atât, o astfel de pozi ie nu ine cont nici
de datele tiin ei execu ional-penale cu privire la eficacitatea aplic rii anumitor tipuri de pedepse
categoriilor concrete de infractori. Deci, într-o astfel de sfer a politicii juridico-penale a
Republicii Moldova precum penalizarea faptelor infrac ionale se constat o insuficient
argumentare criminologic i practic a sistemului de pedepse, ceia ce are ca efect preponderent
sporirea represiunii penale prin intermediul aplic rii abuzive a deten iunii penitenciare.
Nu putem s nu invoc m aici exemplul multor state de peste hotare, care stabilesc ca
criteriu de justificare ale aplic rii pedepsei închisorii anume aspectele criminologice ale
infrac iunii i capacitatea practic a m surii date de a preveni recidiva. Astfel, art. 1 „Limitarea
aplic rii pedepselor privative de libertate” al Legii Justi iei Penale a Angliei din a. 1991 permite
de a aplica deten iunea penitenciar doar dac :
a) Infrac iunea sau cumulul de infrac iuni au fost într-atât de serioase, încât doar
aceast pedeaps va fi echitabil ;
b) Infrac iunea este violent sau poart un caracter sexual i numai o astfel de
pedeaps va fi adecvat pentru ap rarea societ ii de dauna serioas , pe care ea o
pricinuie te253.
O astfel de pozi ie, fiind coordonat obligatoriu cu temeiurile de acordare a alternativelor
deten iunii penitenciare, ar exclude i gre elile judiciare în domeniul pronun rii sentin elor de
condamnare, care cu p rere de r u se mai întâlnesc. Astfel, Judec toria Botanica prin sentin a din
19 martie 2004 a condamnat cet enii A. C. i P. C. în baza lit. a), b) alin. (2) art. 290 al CP
252
. . .
. . 1990, . 284-285.
253
( , , , . ).
. . . . . . : . 1999, . 42.
89
pentru procurarea, purtarea i p strarea repetat a armelor de foc de c tre un grup de persoane
la câte 5 ani închisoare i, în baza art. 90 CP, executarea pedepsei a fost suspendat pe termen de
prob de 3 ani. Mergea vorba despre dou pistoale, un pistol-mitralier , un arunc tor de grenade,
o grenad , cartu e. Evident decizia Colegiului penal al Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii
Moldova a prescris executarea real a pedepsei privative de libertate, luând în considera ie
pericolul social al faptei date254.
Privitor la victime sistema avea doar grij de satisfacerea sentimentelor lor josnice de
zbunare255. Nici în prezent rolul victimei în procesul penal nu a fost semnificativ m rit în ce
prive te de a influen a consecin ele, ce survin pentru infractor ca rezultat al comiterii infrac iunii.
A ap rut doar posibilitatea de a se împ ca cu delincventul în cazul, în care el a s vâr it o crim
prev zut în capitolele II-VI ale P ii Speciale, pe care legislatorul a considerat-o drept
infrac iune u oar sau mai pu in grav . Aceast inova ie este revolu ionar pentru dreptul penal
autohton i permite infractorilor, ce au comis delicte din categoria dat de a evita nu numai
pedeapsa penal , dar i procesul penal. Victimei aici îi apar ine rolul hot râtor. Cu totul alta este
situa ia în cazul în care crima nu nimere te în grupul dat sau victima nu dore te s se împace: ea
nu mai are nici o posibilitate s influen eze decizia judiciar . Cele expuse nu înseamn , c
consider m corect ca victima s determine m sura de pedeaps – aceasta este sarcina
profesionalilor, îns în cazul, în care judec toria de ultima instan consider ca adecvat
aplicarea unei m suri neprivative de libertate infractorului, legea nu-i acord victimei nici o
posibilitate de a- i asigura securitatea prin intermediul mijloacelor juridico-penale.
În conformitate cu Regulile Minime Standard ale ONU cu privire la m surile nelegate de
deten ie penitenciar organul judiciar, având la dispozi ia sa posibilitatea de a alege dintr-un
anumit num r de m suri neprivative de libertate, trebuie s ia în considera ie la emiterea deciziei
necesit ile delincventului, din punct de vedere al reîntoarcerii sale la o via normal în
societate, interesele ap rii societ ii i interesele victimei, cu care în cazurile necesare trebuie
se consulte256. Cu totul alte este situa ia în Fran a i Finlanda, în care statul achit serviciile
avocatului pentru victim , dac acesta nu dispune de mijloace financiare. Astfel în proces
particip atât avoca ii învinui ilor, cît i ai victimelor.257
254
Decizia Colegiului penal al Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova din 26.10.2004
255
256
Regulile Minime Standard ale ONU cu privire la m surile nelegate de deten ie penitenciar . P. 8.1
257
. : . elsinki. 2003, c. 47.
90
§ 2. Condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei.
Condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei reprezint o problem

destul de complicat a dreptului penal. Problemele aplic rii ei au fost nu o singur dat în aten ia
cercet torilor autohtoni i de peste hotare258. Îns multiple întreb ri legate de condamnarea cu
suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei nu sunt solu ionate definitiv pân în prezent.
Aceasta este cu atât mai complicat, cu cât acest institut este permanent perfec ionat, iar practica
aplic rii lui relev noi i noi probleme, care necesit solu ionare la nivel teoretic i practic. În
literatura de specialitate nu exist p rere unic privitor la natura juridic a condamn rii cu
suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei, exist necesitatea perfec ion rii legisla iei în
domeniul temeiurilor acord rii ei, limitelor de aplicare, posibilit ii îmbin rii cu alte pedepse,
inclusiv cu deten iunea penitenciar , con inutului i volumului obliga iilor, impuse
condamnatului în cadrul execut rii condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii
pedepsei, procedurii în cazurile de eschivare de la executarea acestor obliga ii, intensit ii
supravegherii în decursul termenului de prob .
Putem afirma cu siguran , c în dreptul penal se vor g si pu ine institute cu privire la
natura juridic a c rora s-a expus atâta diversitate de opinii, uneori chiar absolut contradictorii,
ca referitor la esen a condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei259. Îns i
diversitatea punctelor de vedere, deja m rturise te despre utilizarea nereu it a construc iilor
juridice i ne permite s concluzion m despre necesitatea perfec ion rii lor260.
În decurs de mul i ani în legisla ia penal a Republicii Moldova se utiliza îmbinarea de
cuvinte „condamnarea condi ionat ”. În legisla ia rilor de peste hotare acest fenomen este
numit diferit: proba iunea (art. 66.00 al CP al statului New York), suspendarea condi ionat a
pedepsei (art. 56 al CP al RFG), încetarea condi ionat a urm ririi penale (art. 66 al CP al
Poloniei), neaplicarea condi ionat a pedepsei penale (art. 69 al CP al Tadjikistanului), etc.
258
. . . :
. 1963; . . . :
. 1971; . . . :
. 1971; . . . :
. . 1970.
259
Diversitatea de opinii în lucr rile: . . . 1976, . 7-27;
.
. . 1977, . 6-33; .
: . . .1981, . 24-36.
260
.
. // .
. . 1988, . 52
91
Termenul „condamnarea condi ionat ”, în opinia unor savan i261, pe care o sus inem, nu
red corect esen a fenomenului. Condamnarea faptei infrac ionale i a infractorului nu poate fi
condi ionat – condi ionat nu se pune în executare doar pedeapsa. De aceea apreciam ca mai
adecvat noua denumire a acestui institut în legisla ie penal autohton : „Condamnarea cu
suspendarea condi ionata a execut rii pedepsei” (art. 90 al CP al RM).
Condamnarea condi ionat se aplica larg în perioada existen ei Uniunii Sovietice. În
ultimii ani înainte de destr marea acestei ri condamnarea condi ionat se pronun a fa de 13-
14% de condamna i la priva iune de libertate. În Republica Moldova aceast m sur se aplic
mult mai larg i tendin a dat este în cre tere – de la 30% în 1999 la 49.4 în 2004262.
Eficacitatea condamn rii condi ionate i modalit ii sale – amân rii execut rii sentin ei,
prev zute în Codul Penal al RSSM din 1961 este evident . Astfel, dup datele savantului
V.N.Balandin, anularea condamn rii condi ionate i amân rii execut rii sentin ei a alc tuit 2,3%
i 2,6% respectiv, iar la minori – 6% i 7,3%263.
În corespundere cu art. 90 CP al R. M. condamnarea cu suspendarea condi ionat a
execut rii pedepsei const în faptul, c daca, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen
de cel mult 5 ani pentru infrac iunile s vâr ite cu inten ie si de cel mult 7 ani pentru
infrac iunile s vâr ite din impruden a sau la stabilirea pedepsei de trimitere intr-o unitate
militar disciplinara, instan a de judecat , inând cont de circumstan ele cauzei si de
persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia c nu este ra ional ca acesta s execute pedeapsa
stabilit , ea poate dispune suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei aplicate
vinovatului, indicând numaidecât in hot râre motivele condamn rii cu suspendarea
condi ionat a execut rii pedepsei si termenul de prob .
În art. 90 al CP al RM, institutele existente mai înainte ale condamn rii condi ionate (art.
43 i 44 ale CP al RSSM) i modalit ii sale – amân rii execut rii sentin ei (art. 44.1 al CP al
RSSM), au fost reunite în unul singur - condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii
pedepsei.
Cu privire la natura juridic a acestui institut în literatura de specialitate nu exist o p rere
unic . Îns rezolvarea corect a acestei probleme are o enorm importan practic i teoretic .
În dependen de faptul cum este formulat natura juridic a condamn rii cu suspendarea
condi ionat a execut rii pedepsei sunt solu ionate un ir de întreb ri legate de aplicarea pedepsei
în cazul unui cumul de sentin e, includerea acestui institut în sistemul pedepselor sau refuzul de
261
. 2. . Op. cit., p. 414.
262
Vezi tabelul nr. 2.
263
.
. . 1998. c. 13
92
la aceasta, determinarea locului condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei
în sistemul P ii Generale a Codului Penal, etc.
În literatura de specialitate cele mai r spândite determin ri ale naturii juridice a
condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei sunt urm toarele: pedeaps
aparte 264 , m sur deosebit de educare (corectare) a condamnatului, m sur deosebit a
265
influen ei ob te ti, liberare condi ionat de executarea(isp irea) pedepsei , o form de
individualizare a execut rii pedepsei închisorii266.
Condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei a fost „uitat ” de legea
execu ional-penal , ceia ce la p rerea savantului rus Komari ki S. I. la fel a influen at asupra
indetermin rii naturii juridice a ei267.
Cele expuse ne permit s afirm m, c executarea acestei m suri juridico-penale necesit o
reglementare la nivel de lege.
În leg tur cu aceasta amintim, c în teoria dreptului penal prin sanc iune se în elege
totalitatea consecin elor negative, pe care le atrage dup sine neexecutarea cerin elor dispozi iei
normei268. Norma dreptului penal i, în acela i rând, o astfel de parte component a ei precum
sanc iunea, în opinia mai multor savan i269, se compune din prescrip iile P ii generale i P ii
Speciale ale legii penale. Dac la stabilirea pedepsei rolul principal îl joac sanc iunea articolului
concret al P ii Speciale, atunci la aplicarea condamn rii cu suspendarea condi ionat a
execut rii pedepsei norma corespunz toare a P ii Generale.
Dispozi ia art. 90 CP al RM al turi de sanc iunile articolelor concrete ale P ii Speciale
ale legii penale exprim imperativul juridic privitor la acele consecin e, care pot surveni pentru
persoana vinovat de s vâr irea infrac iunii.
264
. . . : . 1962, . 217; . .
. : .
1962, . 53; . .
. // . 23. . 4. .
1965. . 143; . . : . 1929,
. 452.
265
. . . //
. . 1963. . 32. . 6. . 194; . .
. : . 1957, . 4;
. . . Op. cit., p. 10; . .
. . . :
. 1960, . 6; . .
. Op. cit., p. 19.
266
Lomako V. A. Op. cit., p. 27.
267
.
. // .
. . 1988, . 52.
268
. . 1. . 1980, . 180.
269
. . . ., , 1967, . 115.
93
Acest institut, constituind o sanc iune a normei juridico-penale, formuleaz o oarecare
alternativ tipurilor existente de pedeaps penal .
Astfel, sanc iunea normei juridico-penale se exprim sau în forma pedepsei penale,
surii de siguran sau în forma altei m suri juridico-penale (condamnarea cu suspendarea
condi ionat a execut rii pedepsei). O a patra variant a aplic rii sanc iunilor normelor juridico-
penale nu exist .
Aceast afirma ie are o mare importan pentru interesele construirii unei legisla ii penale
i execu ional-penale noncontradictorii dup esen a sa precum i libere de construc ii complicate
i neclare.
Din acest punct de vedere, sus inem p rerea acelor savan i 270 , care consider , c este
binevenit înl turarea din legisla ia penal a înse i posibilit ii existen ei sanc iunii normei
juridico-penale în alt form decât pedeapsa penal (cu excep ia cazurilor aplic rii m surilor de
siguran ).
Sarcina transform rii condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei într-
un nou tip de pedeaps , în opinia noastr , nu este complicat i const preponderent în revizuirea
formei juridice, care nu va necesita introducerea unor corective principiale în practica de aplicare
a dreptului. Aceasta este condi ionat de faptul, c , dup cum s-a men ionat, dup natura sa
condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei este omogen pedepsei.
În acest sens, I. M. Galiperin men ioneaz , c aprecierea corect a institutului
corespunz tor în sistemul m surilor juridico-penale este legat de volumul i gradul influen ei
represive asupra vinovatului, de aceia o importan principial cap problema includerii unei
271
sau altei m suri în num rul tipurilor de pedeaps .
Sus inem p rerea acelor savan i, care consider c condamnarea cu suspendarea
condi ionat a execut rii pedepsei con ine volumul s u de represiune, care este mai întâi de toate
determinat prin obliga ia condamnatului de a se afla în decursul unei anumite perioade de timp
sub controlul organelor de stat care execut sentin a. De aici decurg un ir de obliga ii ale
condamnatului i ale altor subiec i: obliga ia condamnatului de a- i da darea de seam cu privire
la comportamentul s u, dreptul organelor, ce execut sentin a, de a ob ine informa ii despre
comportamentul condamnatului de la diferite organiza ii de stat sau ob te ti, i corespunz tor,
obliga ia subiec ilor de furniza o astfel de informa ie etc.
270
.
. // .
. . 1988, . 54.
271
. , . .1983, . 59.
94
De aceia consider m, c transformarea condamn rii cu suspendarea condi ionat a
execut rii pedepsei într-o modalitate a pedepsei are un ir de temeiuri conving toare.
Aceast transformare ar permite:
ü Simplificarea normelor corespunz toare cu caracter execu ional;
ü Crearea unui sistem logic de înlocuire a unei pedepse prin altele în
dependen de comportamentul vinovatului.
Apreciem ca corect pozi ia acelor savan i, care consider c condamnarea cu suspendarea
condi ionat a execut rii pedepsei dup natura sa juridic reprezint nu altceva decât o ordine
deosebit de aplicare (realizare) de c tre judecat a pedepsei pronun ate anterior272. Acest punct
de vedere reprezint o varietate a abord rii condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii
273
pedepsei în calitate de pedeaps penal . Aceast pozi ie este împ rt it nu numai de c tre
savan ii mai multor state de peste hotare, dar este chir i pozi ia legislatorului multor ri
europene.
Aceast opinie, totu i, pare a fi cea mai apropiat de realitate din urm toarele
considerente. Pedeapsa închisorii nu presupune un con inut egal al represiunii pentru toate
categoriile de infractori. Conform art. 72 al CP al RM se prev d trei categorii de penitenciare (de
tip deschis; de tip semiînchis; de tip închis) cu diferit regim de deten ie, în care condamna ii sunt
repartiza i în dependen de gravitatea infrac iunii comise i de pericolul social al personalit ii
lor. Executarea pedepsei închisorii este bazat pe regimul de de inere progresiv, esen a c ruia
const în de inerea la început în regim celular i, în m sura îndrept rii i a comport rii bune a
condamnatului, trecerea la de inerea în comun, apoi la o faz intermediar , un fel de
274
semilibertate, iar la urm trecerea la liberarea condi ionat . Astfel liberarea condi ionata de
pedeapsa înainte de termen, în cadrul c reia condamnatului conform al. 2 al art. 91 al CP al RM
îi pot fi impuse condi iile specifice condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii
pedepsei, constituie ultima etap a regimului de deten ie – forma cea mai u oar a pedepsei
închisorii. Din prevederile legii penale reiese i faptul, c dup con inutul s u condamnarea cu
suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei i liberarea condi ionata de pedeapsa înainte de
termen sunt identice, deosebirea constând în faptul, c condamnarea cu suspendarea condi ionat
a execut rii pedepsei se aplic individului îndat dup pronun area pedepsei, judec torul fiind
încrezut, c este posibil corijarea lui f izolare de societate, iar în cazul liber rii condi ionate
272
Lomako V. A. Op. cit., p. 27; . .
. . 1963, . 6.
273
. 2. . Op. cit., p. 205.
274
Oancea I. Drept execu ional penal. Bucure ti: editura ALL. 1997, p. 91.
95
de pedeapsa înainte de termen aceast încredere lipse te la momentul aplic rii pedepsei, dar
apare dup executarea unei p i a deten iunii penale reale.
Un alt argument în favoarea acestei pozi ii constituie faptul, c cât i în cadrul condamn rii
cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei, atât i în cadrul pedepsei închisori –
nesupunerea cerin elor regimului de executare a pedepsei (neexecutarea obliga iilor impuse)
duce la în sprirea formei de executare – conform al. 4. al art. 265 C. exec. al RM nu este posibil
transferarea de inutului din regimul ini ial de de inere în regimul comun sau de resocializare.
Criticii pozi iei date invoc argumentul, c recunoa terea condamn rii cu suspendarea
condi ionat a execut rii pedepsei drept pedeaps este complicat de faptul, c în cazurile
înlocuirii condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei cu pedeapsa închisorii,
executat ar trebui doar partea neexpirat a termenului de prob al condamn rii cu suspendarea
condi ionat a execut rii pedepsei275.
O astfel de afirma ie nu pare a fi corect , deoarece condamnarea cu suspendarea
condi ionat a execut rii pedepsei are un nivel de represiune redus. Aceast ordine de realizare a
pedepsei, având o influen ad ug toare asupra condamnatului, contribuie atingerii scopurilor
concrete ale pedepsei cu implicarea minimal a represiunii penal276. Unii savan i chiar neag
prezen a acesteia, reducând condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei la o
277
sur de influen educativ . În esen aceea i pozi ie o ocup i savantul rus Balandin V. N.
El consider , c esen a pedepsei este represiunea, iar esen a condamn rii cu suspendarea
condi ionat a execut rii pedepsei este educarea, care î i g se te expresia într-o influen psiho-
pedagogic deosebit asupra condamnatului în scopul corect rii lui278.
Amintim în acest context, c pedeapsa, ca sanc iune juridic , este o m sur cu un dublu
caracter – unul coercitiv i altul corectiv 279 . Astfel aplicând condamnarea cu suspendarea
condi ionat a execut rii pedepsei judecata reduce la maximum caracterul coercitiv, p strând
caracterul corectiv. În cazul în care condamnatul încalc regimul de executare al acestei m suri,
este normal ca judecata s poat restabili nivelul coercitiv în deplin volum specific pedepsei date.
Dup cum s-a men ionat în capitolul precedent, în ultimul timp multe state au întreprins
suri în vederea sporirii efectului coercitiv al analogiilor condamn rii cu suspendarea
275
. 2. . Op. cit., p.203.
276
277
X. . .
. 44. . 1966, c. 193; .
//XXII . . 1962, c. 351; .
// . 1963. N 12. c. 48;
. . Op. cit., p. 10;
278
Balandin V. N. Op. cit., p. 7.
279
Basarab M. Drept penal. Partea general . Ia i: editura Funda iei Chemarea. 1992, p. 134.
96
condi ionat a execut rii pedepsei prev zute de legisla iile penale ale acestor ri. Aceasta se
efectueaz pe urm toarele c i:
§ Asigurând o supraveghere mai riguroas asupra condamnatului, inclusiv prin
mijloace electronice (supravegherea intensiv , arestul la domiciliu, monitorizarea
electronic );
§ Sporind num rul i asprimea obliga iilor impuse condamnatului la aceast m sur ,
inclusiv combinând aceste m suri în esen nerepresive cu altele represive, precum
amenda, munca neremunerat în folosul comunit ii i chiar deten iunea
penitenciar pe o perioad scurt (de exemplu, ordinele combinate în Anglia).
Astfel de solu ii l rgesc sfera faptelor social-periculoase, pentru care s-ar putea pronun a
proba iunea sau condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei i permit unui
num r mai mare de infractori s evite penitenciarele f a leza scopul pedepsei penale de
restabilire a echit ii sociale, c ci condamna ii sunt totu i supu i unor suferin e ca r splat pentru
infrac iunile comise.
Reie ind din temeiurile de baz ale aplic rii pedepsei i unii savan i din spa iul ex-sovietic
accept ideea aplic rii reale a multor pedepse complementare în cazul condamn rii cu
suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei 280 . Vechea legisla ie penal permitea doar
aplicarea amenzii penale. În a a condi ii mul i speciali ti au propus modificarea situa iei create i
acordarea judec torilor a posibilit ii de a aplica în cazul condamn rii cu suspendarea
condi ionat a execut rii pedepsei în afar de amend i alte pedepse complementare281. Îns
existau i p reri contrare. În opinia unor savan i aceast pozi ie a legislatorului nu este corect ,
deoarece aplicarea altor pedepse în cazul condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii
pedepsei contravine naturii juridice a acestui institut i nici chiar amenda nu este admisibil . În
caz contrar pedeapsa complementar va sustrage aten ia condamnatului de la necesitatea
respect rii stricte a condi iilor condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei282.
Reie ind din experien a pozitiv acumulat de rile europene dezvoltate i cele ale
Americi de Nord în aceast sfer , apreciem ca corect pozi ia legislatorului Republicii Moldova,
280
281
. . . //
. 1664. 6. . 100; .
. // . 1967. 9. . 100; Lomaco V. A. Op. cit., p. 61.
282
. . .
. . 1966. . 18; . .
. : . 1958, . 152; . .
. // . 1660.
10. . 104.
97
care în al. 5 al art. 90 CP al RM a permis judec toriilor de a stabili în cazul condamn rii cu
suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei pedepse complementare.
Totu i, dorim s remarc m ar fi mai util, dac aceste pedepse nu s-ar pronun a ca
complementare, ci ca elemente ale condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii
pedepsei, menite s sporeasc eficacitatea acestei m suri, s insufle un respect mai mare fa de
ea condamna ilor i membrilor societ ii. Adic , propunem includerea în con inutul condamn rii
cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei a elementelor institutului înlocuirii par iale a
pedepsei penale cu o pedeaps mai blând . Aceast idee pare a fi cu atât mai logic în condi iile,
în care legislatorul a prev zut deja, al turi de liberarea condi ionat de pedeapsa înainte de
termen, i înlocuirea p ii neexecutate a pedepsei cu o pedeapsa mai blânda pentru aceea i
categorie de fapte social-periculoase (art. 92 al CP al RM). Un alt argument, care confirm
ra iunea unor astfel de propuneri ar constitui faptul, c aceste pedepse deja con in în sine
elemente ale condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei în forma amenin rii
cu înlocuirea acestora, în caz de eschivare cu rea voin de la executarea lor, printr-o pedeaps
mai aspr .
O asemenea aplicare a pedepselor în cadrul condamn rii cu suspendarea condi ionat a
execut rii pedepsei ar permite i solu ionarea corect a problemei înlocuirii acestei m suri cu
pedeapsa închisorii, excluzându-se din termenul total al execut rii acesteia partea
corespunz toare realizat sub forma altor pedepse de înlocuire.
Astfel caracterul corectiv, propriu condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii
pedepsei, ar fi completat cu caracterul represiv al altor pedepse, ceea ce ar l rgi sfera de aplicare
a alternativelor deten iunii, ar contribui mai efectiv realiz rii scopurilor pedepsei penale i ar
exclude efectele negative, pe care le posed deten iunea penitenciar .
O pozi ie analogic ar trebui adoptat i fa de utilizarea acestui institut în ansamblu cu
supravegherea intensiv , arestul la domiciliu i monitorizarea electronic – problem , care va fi
analizat mai detaliat în urm toarele paragrafe.
Con inutul condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei include în sine
respectarea de c tre condamnat a anumitor obliga ii. Legisla ia penal veche nu prevedea
obliga ii în cazul condamn rii condi ionate, ceia ce reducea rolul educativ al m surii i mic ora
considerabil posibilit ile de control a comportamentului condamnatului. Legea penal nou a
Republicii Moldova prevede urm toarele obliga ii:
a) s nu-si schimbe domiciliul f consim mântul organului competent;
b) s nu frecventeze anumite locuri;
98
c) s urmeze un tratament in caz de alcoolism, narcomanie, toxicomanie sau de boal
veneric ;
d) s acorde o sus inere material familiei victimei;
e) s repare daunele cauzate in termenul stabilit de instan .
Cu p rere de r u prin Legea N 211-XV din 29.05.2003 legislatorul a exclus lit. (f), care
acorda judec toriei dreptul de a impune condamnatului i alte obliga ii. Faptul dat reduce
posibilit ile de individualizare a m surii date. Accentu m c în practica aplic rii dreptului penal
apar deseori situa ii când lista dat de obliga ii nu este de ajuns pentru:
Ø Asigurarea protec iei societ ii i prevenirii de noi infrac iuni din partea
condamnatului;
Ø Resocializarea infractorului;
Ø Realizarea scopurilor educative ale pedepsei;
Ø Asigurarea intereselor victimei;
Ø Sporirea, în cazurile în care judecata consider necesar, a represiunii penale.
Aceast situa ie contravine Regulilor de la Tokio, care stabilesc în p. 12.1, c dac organul
competent determin condi iile, care trebuiesc respectate de c tre delincvent, el este obligat s ia
în considera ie atât interesele societ ii, cât i interesele i drepturile delincventului i victimei.
Punctul 12.2 ale aceluia i document interna ional specific , c aceste condi ii trebuie s fie
practice , precise i, pe cât este posibil, pu ine la num r i s fie îndreptate spre mic orarea
probabilit ii reîntoarcerii delincventului spre activitate penal i sporirea probabilit ii
întoarcerii individului la o via normal în societate, luându-se în considera ie i interesele
victimei283.
Astfel actul dat cu caracter normativ prescrie c lista obliga iilor în cazul aplic rii
condamnatului a unei masuri neprivative de libertate trebuie s fie necesar i destul pentru
solu ionarea tuturor problemelor enumerate mai sus, cu excep ia sporirii represiunii penale. Am
accentuat deja necesitatea reorient rii politicii penale a Republicii Moldova spre o mai ferm
asigurare a intereselor victimei i protejare a societ ii de posibilitatea comiterii unor noi crime
de c tre condamna ii afla i în libertate. Acestor sarcini ar trebui s corespund toate alternativele
deten iunii penitenciare.
Dorim s amintim, c legisla iile penale ale unor state divizeaz aceste obliga ii în
obligatorii i în op ionale, adic judecata este obligat s înainteze oarecare cerin e fa de
condamna i din lista celor obligatorii. O asemenea practic ne pare extrem de binevenit i
283
Regulile Minime Standard ale ONU cu privire la m surile nelegate de deten ie penitenciar . P. 12.1, 12.2.
99
pentru Republica Moldova. Lista condi iilor obligatorii ar trebui s includ în primul rând
obliga ii cu privire la asigurarea securit ii societ ii i ap rarea intereselor victimei, indiferent de
faptul care ar fi gradul represiv al acestor m suri (de exemplu, o supraveghere intensiv în
scopul evit rii s vâr irii de c tre condamnat a unor noi infrac iuni – posed totodat i un nivel
considerabil de represiune). În acest context, condi iile cu privire la reeducarea i corectarea
persoanei nu trebuiesc subestimate
În art. 90 al CP al RM nu este solu ionat întrebarea din ce moment se începe curgerea
termenului de prob : din momentul pronun rii sentin ei de condamnare sau din momentul
mânerii ei definitive. În legisla ia majorit ii statelor de peste hotare este specificat c curgerea
termenului de încercare începe din momentul r mânerii sentin ei definitive (de exemplu al. 3 al
art. 71 al CP al Republicii Tadjikistan, art. 56 al CP al RFG, art 67 al CP al Poloniei).
Constat m, c i în Moldova calcularea termenului de încercare ar trebui s înceap din
momentul r mânerii sentin ei definitive.
Men ion m, c nu în toate rile este acceptat o astfel de procedur . În corespundere cu p.
„a” al art. 3564 al Ansamblului de legi ale SUA termenul de încercare începe s curg din ziua
pronun rii sentin ei.
§ 3. Perspectiva îmbin rii condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii
pedepsei cu m suri restrictive de libertate, inclusiv cu deten iunea penitenciar .
Analiza legisla iilor rilor de peste hotare, efectuat în capitolul precedent, m rturise te
mai întâi de toate despre aceea, c în prezent în aceste ri se manifest tendin a spre o mai larg
aplicare a pedepselor neprivative de libertate, inclusiv a celor, care doar reduc libertatea într-o
anumit m sur . În acest context pe primul plan sunt înaintate cerin ele fa de persoanele
condamnate la pedepsele alternative deten iunii penitenciare, în acela i rând, în sprirea
regimului, l rgirea cercului de limit ri de drept impuse lor. Eficacitatea aplic rii acestor limit ri
de drept se atinge pe calea supravegherii corespunz toare a comportamentului condamna ilor.
Un anumit interes pentru perfec ionarea sistemului de sanc ionare al republicii Moldova
reprezint pedepsele restrictive de libertate, care- i g sesc tot mai mult spa iu în practica de
aplicare a dreptului penal în multe ri de peste hotare. Specificul acestor sanc iuni const în
faptul, c ele îmbin elemente ale condamn rii cu suspendarea condi ionat a pedepsei i ale
priva iunii de libertate. Am men ionat în capitolul precedent, c , în general, astfel de pedepse se
exprim ori în forma condamn rii condi ionate cu suspendarea condi ionat a pedepsei, ori în
forma unei pedepse aparte. Deja ne-am exprimat opinia privitor la natura juridic a condamn rii
100
cu suspendarea condi ionat a pedepsei, pe care o vedem mai degrab pedeaps , decât alt
sur juridico-penal , de aceia consider m, c formularea în forma pedepsei a m surilor, care
prev d o supraveghere intensiv a comportamentului condamnatului este cea mai reu it .
Ideea îmbin rii condamn rii cu suspendarea condi ionat a pedepsei cu alte pedepse,
precum amenda sau munca neremunerat în folosul comunit ii, în scopul sporirii represiunii
acesteia i respectiv a l rgirii sferei de aplicare a ei, necesit o dezvoltare logic în direc ia
atingerii acelora i scopuri prin intermediul tr turilor represive proprii m surii date. Mai mul i
savan i consider , c condamnarea cu suspendarea condi ionat a pedepsei posed un grad
propriu al represiunii284. Evident sporind aceste limit ri de drept prin metodele pe care deja le-au
utilizat multe state europene i nordamericane, vom ob ine noi forme neprivative de libertate ale
pedepsei, aplicabile în calitate de alternativ termenelor destul de îndelungate ale deten iunii
penitenciare. Practica principal în acest domeniu const în urm toarele:
1. limitarea dreptului de deplasare a condamnatului, îns f a-l plasa într-o institu ie
penitenciar ;
2. impunerea altor obliga ii cu caracter represiv;
3. stabilirea unei supravegheri intensive dup condamnat nu doar în vederea asigur rii
realiz rii obliga iilor impuse, dar în general în scopul neadmiterii unui comportament amoral sau
infrac ional;
4. îmbinarea regimului condamn rii cu suspendarea condi ionat a pedepsei sau celui
exprimat prin precedentele trei puncte cu perioade scurte de deten iune penitenciar (în timpul
nop ii sau pe perioada zilelor de odihn i de s rb toare).
De regul condamnatului i se restrânge dreptul de deplasare în afara domiciliului în
anumite ore i i se interzice frecventarea anumitor localuri, asigurându-se executarea acestora
printr-o supraveghere de un anumit grad. Variind gradul de limitare al libert ii persoanei i
stricte ea controlului exercitat ob inem diferite regimuri de executare a acestei pedepse.
Reie ind din cele expuse mai sus consider m, c cel mai reu it ar fi de clasificat pedepsele
alternative deten iunii penitenciare ob inute prin utilizarea metodelor enumerate în dependen
de gradul de limitare al libert ii:
1. Condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei simpl .
284
.
. // .
. . 1988, . 54.
101
2. Condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei simpl îmbinat
cu pedepse i obliga ii pecuniare – amenda simpl , amenda în taxe zilnice,
cau iunea.
3. Condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei sub supraveghere
(cu regim de încercare).
4. Condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei cu executarea
muncii neremunerate în folosul comunit ii.
5. Arestul la domiciliu.
6. Arestul la domiciliu cu supraveghere electronic .
7. Arestul penitenciar la sfâr it de s pt mân .
8. Semideten iunea penitenciar .
Reie ind din faptul suprapopul rii penitenciarelor Republicii Moldova, arestul al domiciliu
are mari perspective în calitate de alternativ a pedepsei închisorii. Introducerea acestei m suri în
lista pedepselor penale este favorizat i de faptul, c organele de aplicare a dreptului ale rii
noastre deja au o anumit experien de aplicare a e i în calitate de m sur preventiv în cadrul
cercet rii penale. Alin. 1 al art. 188 al CPP al RM define te arestarea la domiciliu ca fiind
izolarea b nuitului, învinuitului, inculpatului de societate in locuin a acestuia, cu stabilirea
285
anumitor restric ii. Savan ii beloru i Mâtnik P. i Skripko T. reie ind din defini ia dat
eviden iaz urm toarele tr turi specifica m surii date.
Ø În primul rând, ea reprezint o m sur preventiv , i corespunz tor posed
toate tr turile proprii m surilor preventive, constrângerii procesuale i de
stat.
Ø În al doilea rând, arestul la domiciliu este legat de reducerea libert ii
nuitului sau învinuitului, ceea ce se exprim prin impunerea limit rilor de
drept corespunz toare, care îl împiedic :
1. se ascund de organele de urm rire penal i de judecat ;
2. împiedice mersul cercet rii penale i judiciare;
3. comit o fapt antisocial prev zut de legea penal ;
4. împiedice execut rii sentin ei.
Ø În al treilea rând, arestul la domiciliu presupune izolarea b nuitului sau
învinuitului de societate286.
285
Art. 125 al CPP al Republicii Belorusia define te arestul la domiciliu exact la fel ca i art. 188 al CPP al
Republicii Moldova.
286
. . . // . 2001. 4. . 36.
102
Astfel, este evident analogia acestei m suri cu arestul, care în caz de condamnare se ia în
considera ie în calitate de o parte a pedepsei. Suntem convin i, c crearea în baza acestei m suri
preventive a unei nou m suri de pedeaps nu va trezi mari dificult i în practica de aplicare a
dreptului.
Al. 2 al art. 188 prescrie, c m sura dat poate fi aplicat persoanelor care se învinuiesc de
comiterea unei infrac iuni u oare, mai pu in grave sau grave, precum si de comiterea unei
infrac iuni din impruden a. Fata de persoanele care au dep it vârsta de 60 ani, de persoanele
invalide de gradul I, de femeile gravide, femeile care au la între inere copii in vârsta de pân la
8 ani, arestarea la domiciliu poate fi aplicata si in cazul învinuirii de comitere a unei
infrac iuni deosebit de grave. Consider m, c temeiurile date de pronun are a arestului la
domiciliu în calitate de m sur preventiv pot fi p strate ca criterii de acordare a acestei m suri
în calitate de pedeaps , dac legislatorul va considera necesar s o instituie. Totu i, reamintim c
criteriile de clasificare a infrac iunilor în Codul Penal al Republicii Moldova ar trebui s fie
revizuite în conformitate cu pericolul social real, pe care îl prezint infrac iunea i infractorul,
fapt despre care deja am vorbit în paragrafele precedente.
Legea prevede c arestarea la domiciliu este înso it de una sau mai multe din
urm toarele restric ii:
1) interzicerea de a ie i din locuin a;
2) limitarea convorbirilor telefonice, recep ion rii si expedierii coresponden ei si
utiliz rii altor mijloace de comunicare;
3) interzicerea comunic rii cu anumite persoane si primirea pe cineva in locuin a sa.
Persoana arestat la domiciliu poate fi supusa obliga iilor:
1) de a men ine in stare de func ionare mijloacele electronice de control si de a le
purta permanent;
2) de a r spunde la semnalele de control sau de a emite semnale telefonice de
control, de a se prezenta personal la organul de urm rire penala sau la instan a de judecata la
timpul fixat.
Bineîn eles cercul dat de limit ri de drept este determinat de faptul, c m sura dat în
prezent se aplic doar ca m sur preventiv i este mult prea îngust pentru o pedeaps penal . De
exemplu, sunt necesare astfel de obliga ii, care se pronun în cazul condamn rii cu suspendarea
condi ionat a execut rii pedepsei: sa urmeze un tratament in caz de alcoolism, narcomanie,
toxicomanie sau de boala venerica; sa acorde o sus inere materiala familiei victimei; sa repare
daunele cauzate in termenul stabilit de instan a etc. Suger m, c deoarece toate m suri juridico-
penale cercetate în paragraful dat sunt în esen m suri restrictive de libertate, în con inutul lor ar
103
putea fi incluse toate cerin ele, care se pot aplica condamnatului cu suspendarea condi ionat a
execut rii pedepsei. Astfel, formulând norma penal cu privire la arestul la domiciliul,
legislatorul poate s se reduc doar la formularea obliga iilor, care reflect esen a pedepsei date.
le cercet m mai atent.
Interzicerea de a ie i din locuin a. Aceast m sur are atât momente pozitive, cât i
negative. Pozitiv este faptul, c , aflându-se permanent acas , persoana (de regul ) nu poate
continua activitatea infrac ional , precum i s se opun înf ptuirii justi iei. Interzicerea de a
si locuin a îl lipse te pe condamnat de posibilit ile date. Îns , aflându-se permanent acas ,
persoana nu este în stare s i satisfac necesit ile: nu poate munci, procura produse alimentare,
alte lucruri necesare (persoana aflat sub arest la domiciliu nu este asigurat de c tre stat i
trebuie s se îngrijeasc singur ) 287 . Pare a fi mai corect de formulat aceast obliga ie ca
interzicerea total sau în anumite perioade de a ie i din locuin . Judec torul în comun acord vor
stabili regimul de executare al acestei pedepse, inclusiv orele, în care condamnatului i se va
permite s plece la serviciu sau la studii, precum i procedura de ob inere a permisiuni de ie i în
cazuri excep ionale. Regulile, care vor reglementa aceste i alte momente de executare, este
rezonabil de a le include în legea de executare a sanc iunilor penale.
Limitarea convorbirilor telefonice, recep ion rii si expedierii coresponden ei si
utiliz rii altor mijloace de comunicare. Utilizarea acestei m suri este rezonabil doar în cazul
când este necesar de a întrerupe leg turile cu al i infractori (de exemplu, fo ti complici), de aceia
ea ar trebui s aib un caracter op ional i, pe cât este posibil, s se indice concret cu care
persoane nu se permite de comunicat.
Interzicerea comunic rii cu anumite persoane si primirea pe cineva in locuin a sa.
sura dat o completeaz pe cea precedent în vederea limit rii contactelor nedorite ale
condamnatului.
Obliga ia de a men ine in stare de func ionare mijloacele electronice de control si
de a le purta permanent. Evident, prin introducerea obliga iei date în art. 188 al CPP al RM,
legislatorul a intuit introducerea monitorizarii electronice în practica de aplicare a dreptului din
ara noastr . Suntem de p rerea, c în calitate de pedeaps supravegherea electronic ar trebui s
fie prev zut într-un articol aparte ca fiind forma cea mai aspr a arestului la domiciliu.
Procedura execut rii acestei pedepse, de regul , se deosebe te doar prin portul unor dispozitive
speciale, de aceia, ad ug tor la condi iile isp ire a restului la domiciliu, este necesar de inclus
obliga ia condamnatului de a achita plata pentru procurarea acestor mijloace tehnice.
287
. . . // . 2001. 4. . 37.
104
Obliga iile de a r spunde la semnalele de control sau de a emite semnale
telefonice de control, de a se prezenta personal la organul de urm rire penala sau la
instan a de judecata la timpul fixat. Obliga iile date reies direct din esen a pedepsei date i
reprezint un mijloc de control a respect rii de c tre condamnat a regimului de executare al
acesteia.
Astfel introducerea acestei pedepse în legisla ia penal prezint cele mai pu ine dificult i.
Cu totul alta este situa ia în cazul arestului la sfâr it de s pt mân i semideten iunii. Dup cum
am men ionat în capitolul precedent, esen a acestor pedepse const în petrecerea doar a unei
anumite perioade în penitenciar, restul timpului urmând s se afle în mediul s u obi nuit.
Realizarea acestora, deci, necesit spa ii penitenciare în preajma domiciliului condamnatului,
fapt imposibil de realizat în toate localit ile Republicii Moldova. Situa ia se complic i mai
mult, dac inem cont i de faptul, c condamna ii la m sura dat trebuiesc caza ii separat de
de inu ii obi nui i.
În acest sens, cea mai mare perspectiv o are pedeapsa arestului la sfâr it de s pt mân .
Luând în considera ie teritoriul mic pe care îl ocup Republica Moldova, existen a izolatoarelor
de anchet i anumitor organe de executare a pedepselor în toate centrele raionale i ora ele mari
ale rii nu va fi greu de organizat executarea acesteia, iar condamna ii vor reu i s ajung
pt mânal la timp la locul de isp ire al pedepsei date.
§ 4. Munca neremunerat în folosul comunit ii.
Codul penal nou intrat în vigoare la 01.06.2004 a introdus în legisla ia penal a R.

Moldova o nou pedeaps „Munca neremunerat în folosul comunit ii”. Introducerea ei pare a
fi o direc ie de perspectiv în sensul l rgirii cercului de pedepse alternative deten iunii
penitenciare.
Privit mai aproape, executarea muncii neremunerate se caracterizeaz mai întâi prin
faptul c condamnatul în loc s execute pedeapsa în penitenciar este pus s munceasc pe durata
execut rii pedepsei; în al doilea rând executarea acestei pedepse este înso it de o serie de
restric ii i limit ri ale unor drepturi ale condamnatului, cum este dreptul la retribuirea muncii,
regimul muncii, libertatea alegerii locului de munc etc.; în al treilea rând dac condamnatul
munce te disciplinat i î i îndepline te obliga iile ce-i revin, la terminarea duratei pedepsei
aplicate se socote te c i-a executat pedeapsa în caz contrar îi poate fi stabilit executarea
pedepsei într-un loc de de inere (conform prevederilor alin. 3 art. 67 CP RM).
105
Ideea c uzitoare pentru introducerea acestei modalit i de pedeaps a fost înlocuirea
execut rii pedepsei închisorii în penitenciar cu munca util în stare de libertate. În felul acesta,
pe de o parte, se ajut la realizarea scopului execut rii pedepsei, acela al educ rii prin munc i
al respectului fa de drept, iar pe de alt parte condamnatul este ferit de regimul penitenciar,
care este mai dificil i de multe ori d rezultate îndoielnice în privin a reeduc rii i corij rii lui.
În fa a savan ilor care au elaborat Noul Cod Penal i Noul Cod de Executare a fost pus
sarcina la maximum s asigure largi alternative pedepselor privative de libertate, introducând cît
mai multe pedepse nelegate de izolarea condamnatului de societate. Era recomandabil de a
utiliza pe larg, experien a înaintat a rilor de peste hotare, în special a a pedepse ca munca
neremunerat în folosul comunit ii, reducerea libert ii i arestul. O astfel de pozi ie nu era
perceput cu optimism de c tre to i speciali tii în materia dreptului penal i execu ional-penal288.
Îndoieli existau nu cu privire la pozi ionarea problemei – ea era recunoscut ca corect ,
ci în privin a direc iilor de realizare a acestor idei, în tendin a de a copia orbe te experien a
str in în realitatea R. Moldova.
De exemplu, munca neremunerat în folosul comunit ii pe larg aplicat în rile de
peste hotare exista de mult în R. Moldova în modalitatea muncii corec ionale i la p rerea unor
289
autori eficacitatea aplic rii ei era destul de joas . De aceea, în opinia, lor eviden ierea acestor
categorii în tipuri independente (de i i modernizate) de pedeaps nu va spori cu mult
rezultativitatea aplic rii lor. Dup cum arat experien a rilor de peste hotare eficacitatea ei
necesit cheltuieli financiare esen iale în scopul cre rii locurilor de munc special destinate
categoriilor date de condamna i. În calitate de exemplu putem aduce Finlanda, în care guvernul a
eliberat mijloace pentru crearea a 100 mii de locuri de munc , ceea ce nemijlocit i-a f cut
efectul asupra diminu rii num rului celor condamna i la priva iune de libertate. Ca rezultat
aceast ar care ocupa mai înainte unul dintre primele locuri dup indicele celor condamna i la
priva iune de libertate la 100 mii de locuitori, a trecut în grupa rilor cu cel mai favorabil indice
dup criteriul dat, în timp ce noi a a i r mânem în fruntea celor mai nefavorabile ri290.
În afar de aceasta este necesar de creat un serviciu destul de ramificat care ar pune
în executare acest tip de pedeaps . Ast zi, legea prescrie c pedeapsa dat trebuie s fie
executat de c tre Serviciile de Executare ale Ministerului Justi iei al R. Moldova.
288
. . . . . 2002, . 52.
289
Ibidem.
290
Vezi tabelul nr. 1.
106
Din punct de vedere al naturii juridice pedeapsa muncii neremunerat în folosul
comunit ii const în antrenarea condamnatului în afara timpului serviciului de baza sau de studii
la munca determinat de autorit ile publice locale (alin.1 art.67 C.P.R.M.).
Aceast pedeaps prezint o serie de avantaje i anume:
• Condamnatul nu este rupt de familie i de mediul s u profesional;
• Munca în libertate este mai u oar din punct de vedere fizic i moral;
• Procesul de reeducare este mai eficient într-un loc de munc în liberate, decât
într-un loc de de inere.
Este adev rat munca aceasta atrage o seam de restric ii, dar i acestea sunt mai u or de
suportat decât executarea pedepsei într-un penitenciar.
Alin. 2 al art. 67 C.P. R.M. determin c munca neremunerat se stabile te pe un termen
de la 60 la 240 ore i se execut de la 2 la 4 ore pe zi.
Una dintre problemele de baz , care trebuie s fie solu ionat înainte de a admite în
aplicare pedeapsa muncii neremunerate în folosul comunit ii, constituie determinarea
con inutului pedepsei date: modalitatea de realizare, durata ei, intensitatea i greutatea muncii, la
care va fi supus condamnatul.
Dup cum se tie, con inutul oric rei pedepse constituie un complex de limit ri în
drepturi impuse condamnatului. În con inutul pedepsei pot fi eviden iate laturile calitativ i
cantitativ .
În cadrul unei astfel de abord ri con inutul calitativ a pedepsei muncii neremunerate în
folosul comunit ii constituie:
• limitarea dreptului la odihn ;
• limitarea dreptului la remunerarea muncii;
• limitarea alegerii libere a tipului de munc .
Aceast latur a problemei corespunde cerin elor legisla iei Republicii Moldova,
standardelor interna ionale în domeniu i scopurilor pedepsei penale (sigur, cu condi ia
respect rii unui ir de condi ii, prev zute de actele ce interzic munca silnic ).
Latura cantitativ a con inutului pedepsei muncii neremunerate în folosul comunit ii
poate fi analizat prin prisma volumului i gradului de limitare a drepturilor condamnatului.
Volumul limit rilor de drept al pedepsei în forma muncii neremunerate în folosul
comunit ii depinde de durata ei. Legea stabile te un termen de la 60 la 240 de ore.
În ultimul timp se pune problema major rii duratei pedepsei muncii neremunerate în
folosul comunit ii. Întrebarea cap o actualitate deosebit mai întâi de toate în leg tur cu
utilizarea m surii date în calitate de alternativ închisorii. În opinia unor savan i, pe care o
107
sus inem, reie ind din cuantumul indicat în lege, aceast pedeaps cu greu poate fi recunoscut
ca alternativ chiar i a pedepsei închisorii de scurt durat , de aceia ea este calculat pentru
aplicare unei alte categorii de condamna i, dar nu fa de persoanele în privin a c rora ast zi se
pronun deten iunea penitenciar . Întrucât la aprecierea i aplicarea oric rui tip de pedeaps
întotdeauna se ine cont de existen a altor modalit i de pedeaps , este necesar de a „apropia”
felurile date de pedeaps dup asprimea sa. Numai în acest caz putem spera, c munca
neremunerat în folosul comunit ii, dup începerea aplic rii sale, va influen a asupra practicii
utiliz rii deten iunii penitenciare în direc ia mic or rii acesteia.
Gradul de limitare în drepturi prin intermediul pedepsei muncii neremunerate în folosul
comunit ii îl exprim , în primul rând, intensitatea ei, adic implicarea zilnic a condamnatului
în munc . În corespundere cu legea ea se execut de la 2 la 4 ore pe zi. Aici poate ap rea
situa ia, când condamnatul, fiind ocupat în cadrul serviciul de baz sau institu iei de înv mânt,
va avea mai pu in timp liber pentru isp irea pedepsei date. Prin urmare termenul general al
efectu rii ei va cre te în raport cu perioada de executare a pedepsei de c tre un condamnat, care
nu este implicat într-o activitate de munc sau de studiu, adic fa de prima persoan pedeapsa
va fi mai aspr . Consider m, c în legea penal este necesar o regul care ar reglementa aceast
situa ie.
Reie ind din faptul, c implicarea într-o activitate de munc sau de studiu constituie un
factor anticriminogen i contribuie la reeducarea persoanei, propunem înt rirea legislativ a
regulii, conform c reia în cazul pronun rii pedepsei muncii neremunerate în folosul comunit ii,
un astfel de condamnat s se bucure de o reducere a pedepsei de la o p trime pân la o treime din
maximul pedepsei date prev zut în cadrul sanc iunii articolului, ce prevede infrac iunea dat ,
precum i în cazurile când ea vine s înlocuiasc amenda conform regulii prev zute în al. 7 al art.
64 CP al R. M.
În al doilea rând, gradul de limitare în drepturi prin intermediul pedepsei muncii
neremunerate în folosul comunit ii se exprim prin munca concret , la care sunt implica i
condamna ii i depinde de tipul i greutatea ei. Sfera dat legislatorul a l sat-o practic intact ,
indicând doar c aceasta trebuie s fie o activitate „în folosul activit ii”, tipul c reia este
determinat de c tre autorit ile administra iei publice locale. Dorim s men ion m aici, c ,
evident, administra ia public local nu poate fi recunoscut ca principalul organ de executare al
acestei pedepse. Autorii Codului de Executare al R. M. au preconizat, c aceast sarcin va fi
îndeplinit de c tre Serviciul de executare al Ministerului Justi iei. Consider m necesar de a
completa textul alin. 1 art. 67 CP al RM cu cuvintele: „în comun acord cu serviciul de
executare”, astfel incluzând principalul organ de executare al sanc iunii în determinarea muncii,
108
respectiv a asprimii acestei pedepse. Ra iunea acestei propuneri este confirmat i de normele
dreptului execu ional-penal: alin. 2 art. 189 specific , c „oficiul de executare, de comun acord
cu autorit ile administra iei publice locale, determin volumul de munc pentru condamnat, cu
ajutorul organiza iilor i asocia iilor identific obiectele la care poate fi folosit munca
neremunerat în folosul comunit ii.”
Legea în vigoare permite implicarea condamnatului la ori ice munci alese de organele
respective, greutatea i utilitatea social a c rora pot s se deosebeasc esen ial. Îns , întrucât
drepturile constitu ionale ale omului pot fi limitate doar în temeiul legii, acest moment necesit o
reglementare penal sau execu ional-penal – prevederea anumitor criterii în domeniul dat.
Astfel de criterii ale determin rii tipului de munc în cadrul execut rii muncii
neremunerate în folosul comunit ii pot fi:
1. Posibilitatea supravegherii muncii. Organele de executare trebuie s poat liber i în
orice moment verifica îndeplinirea de c tre condamna i a obliga iilor lor de munc . Adic
condamnatul trebuie s lucreze sub supravegherea nemijlocit a patronului sau roadele muncii
sale s fie posibil de a fi apreciate cantitativ. În ultimul caz este necesar de elaborat anumite
norme, care la fel s fie concordate cu Serviciul de executare.
2. Utilitatea social . De i criteriul dat deja este indicat în lege, în opinia noastr , el
necesit o determinare strict . În realitate în sens larg ori ice munc prestat este util pentru
societate. Din aceast cauz aceast no iune trebuie cercetat în sens îngust.
În sens îngust prin munc folositoare societ ii trebuie de în eles o activitate, rezultatul
reia, mai întâi de toate, este necesar comunit ii concrete, adic totalit ii persoanelor, ce
locuiesc pe teritoriul, unde lucreaz cel condamnat. Dup cum deja s-a men ionat aceast
pedeaps a ap rut anume ca o m sur comunitar . De aceea legea a l sat problema dat în
competen a autorit ilor administra iei publice locale. Patronul nu poate s conteze s ob in in
venit direct din aceast activitate.
3. Pentru a nu îngusta sfera aplic rii muncii neremunerate în folosul comunit ii, munca
trebuie s fie necalificat . Cerin a prezen ei sau ob inerii unei anumite preg tiri profesionale a
condamna ilor ar avea ca consecin apari ia concuren ei în sfera dat a rela iilor sociale, ceea ce
este incompatibil cu principiul egalit ii persoanelor în fa a legii i echit ii pedepsei penale.
4. Evitarea concuren ei pe pia a de munc . omajul ia amploare în via a social a rii i
pentru a nu înr ut i situa ia omerilor este necesar de a stabili reguli speciale în domeniul dat.
Trebuie de evitat ca munca neremunerat în folosul comunit ii s aib un impact negativ asupra
slujbelor pe plan local. Este binevenit în acest sens experien a englez în domeniu – interzicerea
pronun rii unor ordine de servicii în comunitate(denumirea englez a acestui tip de pedeaps )
109
care prev d munc , ce este în mod normal executat de angaja i i, unde este cazul, sindicatele
trebuie consultate despre planurile specifice de servicii în comunitate. O norm analogic
introdus în legisla ia penal a Republicii Moldova ar permite evitarea unor astfel de conflicte în
practica aplic rii acestei m suri juridico-penale.
Autorii Codului de Executare preconizau ini ial, dup exemplul Federa iei Ruse, c
administra ia întreprinderii, institu iei sau organiza iei cu orice tip de proprietate i form juridic
de organizare, în care condamna ii î i execut pedeapsa, va vira lunar în bugetul respectiv
mijloacele b ne ti pentru munca prestat de c tre condamna i. Din sensul formul rii date ar
reie i, c se planific antrenarea condamna ilor în munc contra plat , iar venitul provenit din
aceasta se va încasa de c tre organele de stat. Tindem s men ion m c o astfel de în elegere a
acestei pedepse nu va contribui unei politici ferme i coerente în acest domeniu.
De aici putem determina cercul aproximativ al organiza iilor, care pot s utilizeze
munca acestor condamna i i tipul acestor munci. Acestea pot fi:
A. Institu iile i organiza iile municipale i de stat în sfera deservirii logistice a acestora
i deservirii sociale a popula iei( de exemplu, efectuare cur eniei pe teritoriile i în înc perile
organelor locale municipale i de stat, activitatea de deservire a pacien ilor în institu iile
medicale de stat i municipale, activit i de înverzire a teritoriului raionului, etc.)
B. Organiza iile nestatale i noncomerciale în sfera activit ilor analogice îndreptate
spre satisfacerea gratuit a necesit ilor unui cerc nedeterminat de persoane, care locuiesc pe un
anumit teritoriu, în partea, care nu contrazice regulamentelor lor interne (de exemplu, organizare
ajutorului unor categorii aparte ale popula iei: azilurile de b trâni, institu iile de reabilitare ale
narcomanilor, etc.)
C. Organiza iile comerciale – doar în sfera activit ii lor, rezultatul c reia este important
anume pentru un cerc nedeterminat de persoane sau este necesar în corespundere cu diferite
prescrip ii normative (de exemplu, men inerea într-o stare sanitar , antiincendiar
corespunz toare a cl dirilor i teritoriilor adiacente ale organiza iilor, sp larea ferestrelor,
evacuarea gunoiului, etc).
Doar inând cont de aceasta, munca neremunerat în favoarea comunit ii va fi
echitabil i va corespunde scopurilor pedepsei.
Pentru a avea destule temeiuri pentru repartizarea muncilor dup categorii, este necesar
de a releva greutatea acestei munci în calitate de element indispensabil al poten ialului represiv
specific tipului dat de pedeaps . Pentru aceasta munca diferit dup caracterul s u trebuie s fie
comensurabil . Criteriile de determinare a greut ii muncii neremunerate în folosul comunit ii:
110
1. Continuitatea muncii. Consider m c este necesar de organizat munca astfel ca
persoana (organul) ce pune în executare pedeapsa s fie încrezut în faptul c condamnatul nu se
va „odihni” în rezultatul apari iei nea teptate a unei pauze, de exemplu, din cauza lipsei frontului
de munc . Este inadmisibil de a aborda formal problema alegerii tipului concret de munc sau de
a îndrepta condamnatul la munc , presupunând anticipat c eforturile lui nu sunt necesare la
moment în cadrul organiza iei date, c condamnatul se va afla în a teptarea muncii i aceast
perioad va fi inclus în termenul de executare a pedepsei. Sensul acestei cerin e const în aceia,
:
• astfel se afirm esen a represiv a pedepsei;
• se asigur eficacitatea, ob inerea unui folos maximal din roadele acestei munci;
• se atinge comensurabilitatea între greutatea i intensitatea muncii;
• se simplific controlul condamna ilor în timpul muncii.
2. Securitatea muncii i corespunderea ei capacit ilor persoanei. Normele muncii
trebuie s fie obiectiv realizabile, iar munca s nu fie periculoas pentru via a i s tatea
persoanei. Munca stabilit trebuie s corespund cerin elor legisla iei cu privire la protec ia
muncii.
Conform alin. 1 art. 67 C.P. R.M. locul i caracterul muncii sunt determinate de
autorit ile administra iei publice locale. Legea penal nu indic , dar presupunem c în mod
normal merge vorba despre organele publice locale de la locul de trai al condamnatului
permanent sau provizoriu (de exemplu în cazul când condamnatul studiaz în alt localitate,
decât în cea în care î i are locul de trai de baz ).
Din moment ce condamnatul prin pedeaps î i isp te r ul adus prin fapta
infrac ional , munca dat nu poate fi o munc u oar de form . Tot din aceste motive
condamna ii afla i în situa ia men ionat nu pot supraveghea munca altor condamna i i nici
îndeplini munca de portar, magazioner etc., adic munci auxiliare ori de control. În timpul
prest rii muncii condamnatul nu poate ocupa func ii de conducere, func ii administrative, func ii
instructiv-educative ori func ii de gestiune în cadrul sau în leg tur cu activitatea prestat .
Asemenea func ii ar implica o munc de încredere, de r spundere, incompatibil cu situa ia de
condamnat. În acest sens suger m aprobarea unei norme, care ar interzice includerea
condamnatului la munc neremunerat în activit i legate de locul de munc de baz (de
exemplu, eful serviciului comunal s m ture str zile) i interzicerea pronun rii acestei pedepse
fa de reprezentan ii autorit ilor administrative publice locale i ai oficiilor de executare.
Munca desf urat de omul liber are în general ca temei juridic un contract de munc .
Un asemenea temei juridic creeaz între angajat un raport juridic de munc , cu anumite drepturi
111
i obliga ii. Pe aceast baz , cel, ce presteaz munca, are dreptul la un anumit program de munc ,
la o anumit retribu ie i a a mai departe.
În cazul condamnatului la munc neremunerat în folosul comunit ii nu poate exista un
asemenea temei juridic. De aceea potrivit legii, temeiul juridic al execut rii pedepsei date este
sentin a de condamnare. Deci pedeapsa se va executa în temeiul acestui document f a se
încheia un contract de munc .
Executarea pedepsei muncii neremunerate în folosul comunit ii este o munc în
condi ii de constrângere i cu un regim special, ceea ce o deosebe te atât de munca depus de
condamnat la locul de de inere (penitenciar), cât i de munca desf urat în condi ii de libertate.
Specificul acestei munci izvor te din con inutul ei, de locul unde se presteaz , din condi iile
impuse prin restrângerea unor drepturi etc.
Legea penal limiteaz cercul persoanelor c rora le poate fi aplicat munca
neremunerat în folosul comunit ii. Conform alin.4 art. 67 C.P. R.M. munca neremunerat în
folosul comunit ii nu se aplic persoanelor recunoscute ca invalizi de gradele I i II, militarilor,
femeilor gravide, femeilor care au copii în vârst de pân la 8 ani, persoanelor care nu au atins
vârsta de 16 ani i persoanelor care au atins vârsta de pensionare.
Neajunsul reglement rii juridico-penale prev zute de alin. 4 art. 67 CP RM const în
faptul, c ea ferind categoriile date de persoane, de greut ile muncii neremunerat în folosul
comunit ii, îi expune greut ilor execut rii închisorii, care poate fi aplicat tuturor categoriilor
de condamna i f excep ii.
Pare a fi mai reu it pozi ia legislatorului rus care permite aplicarea acestei pedepse fa
de minori, astfel ferind aceast categorie de influen a negativ a penitenciarului. Mai mult ca atât
Codul Penal Rus prevede un cuantum deosebit pentru munca prestat de ei de la 60 la 160 de
ore291.
Apreciem ca corect i concluzia Conferin ei Na ionale de Evaluare a muncii
neremunerate în folosul comunit ii din 10 decembrie 2004 în privin a revederii interdic iei
muncii comunitare fa de persoanele ce au atins vârsta de pensionare, i a lua drept baz vârsta
i starea fizic a persoanei.
În cadrul celor expuse mai sus lipsa unei reguli cu privire la aplicarea acestei pedepse
fa de recidivi ti constituie i ea o lacun legislativ .
Plenul Cur ii Supreme de Justi ie în punctul 5 al Hot rârii despre aplicarea de c tre
instan ele judec tore ti a unor prevederi ale legisla iei na ionale i interna ionale privind
291
. . . . . 2002, . 52.
. . . . . ., .1999, . 334.
112
aplicarea pedepsei sub form de munc neremunerat în folosul comunit ii i executarea acestei
pedepse specific : „neconstatarea acceptului inculpatului la executarea unei asemenea pedepse a
priori poate duce la stabilirea unei pedepse care nu va fi executat , deci va fi aplicat o pedeaps
care nu va influen a asupra corect rii i reeduc rii inculpatului, criteriu obligatoriu prev zut de
art. 75 Cod penal pentru individualizarea pedepsei i o atare pedeaps ulterior va fi înlocuit cu o
alt pedeaps mai grav .” Astfel, este necesar de a stabili acordul condamnatului, altfel
judec toria va alege o pedeaps mai aspr .
Conform aln.5 al art.67 C.P.R.M. munca neremunerat în folosul comunit ii va fi
prestat timp de cel mult 18 luni, timp care se calculeaz de la data r mânerii definitive a
hot rârii judec tore ti.
Executarea ei este pus în sarcina serviciilor de executare de la domiciliul
condamnatului. Obiectele concrete ale prest rii muncii neremunerate în folosul comunit ii se
determin de c tre autorit ile administra iei publice locale. În dependen de forma propriet ii
trebuie s fie stabilit cota locurilor de munc pentru condamna i pe o anumit perioad . În
aceast activitate poate fi inclus i bursa de munc .
Tipul concret al activit ii de munc la fel este determinat de c tre oficiile de executare
reie ind din prezen a obiectelor de munc i cerin ele comunit ii din localitatea dat . Munca
obligatoriu trebuie s fie posibil de a fi normat i verificat .
În acest sens este interesant experien a Fran ei. Organismele utilizatoare a muncii
neremunerate în folosul comunit ii sunt cu necesitate colectivit ile publice, administra iile,
institu iile publice i asocia iile abilitate.
Toate organiza iile care pot s acorde locuri de munc pentru condamna i depun cereri
la judec torie, care hot te introducerea lor în lista muncii neremunerat în folosul comunit ii.
Aceast abilitate este valabil în Fran a timp de 3 ani292.
Acceptarea unor astfel de reguli ar fi binevenit i pentru R. Moldova.
Nu mai târziu de 5 zile de la data r mânerii sentin ei definitive de condamnare
condamnatul este obligat s se prezinte în oficiul de executare, unde este pus la eviden , lui i se
muresc ordinea i condi iile de executare a pedepsei. Concomitent i se înmân dispozi ia de
îndreptare într-o organiza ie concret unde el va trebui s lucreze. În momentul alegerii tipului
activit ii de munc pot fi luate în considera ie dorin ele condamnatului privitor la locul i
caracterul muncii. În dispozi ie în afar de datele condamnatului se vor indica i timpul muncii
neremunerat în folosul comunit ii, ordinea de calculare a lui, precum i obliga iile
292
Faucher P., Lavielle B. Memento de làpplication des peines. Bordeaux. 2001, p. 147.
113
administra iei institu iei în care se îndreapt condamnatul pentru executarea muncii
neremunerate în folosul comunit ii. Nu este exclus i amânarea începerii execut rii ei, de
exemplu în cazul pierderii temporare a capacit ii de munc de c tre condamnat. Regulamentul
cu privire la munca neremunerat în folosul comunit ii în p. 10 specific : „dac în perioada
execut rii pedepsei sub form de munc neremunerat în folosul comunit ii condamnatul se
îmboln ve te de o boal grav , serviciul de executare înainteaz în instan a de judecat de la
locul de trai al condamnatului prezentare privind eliberarea de executare a pedepsei, iar în cazul
gravidit ii unei condamnate - privind amânarea execut rii pedepsei.” În cazul unei boli grave,
pierderii de c tre condamnat a capacit ii de munc (recunoa terea persoanei drept invalid de
gradul I sau II) sau gravidit ii judecata poate aplica prevederile art. 95 i 96 CP RM, îns în alte
situa ii lipse te o baz juridico-penal pentru amânarea execut rii pedepsei. Consider m c
necesit reglementare ad ug toare doar situa ia în care condamnatul a atins vârsta pension rii. În
acest sens suger m completarea alin. 2 art. 96 C P RM cu cuvintele „Persoana care în timpul
execut rii pedepse muncii neremunearate în folosul comunit ii a atins vârsta de pensionare
poate fi liberat de executarea pedepsei de c tre instan a de judecat .” Alte motive decât cele
prev zute în legea penal nu pot fi recunoscute drept temeiuri motivate de întrerupere a
execut rii pedepsei date. Reluarea execut rii pedepsei în cazul dispari iei circumstan elor care au
servit drept motiv pentru eliberare de pedeaps are loc în baza încheierii judec toriei respective.
Oficiul de executare duce eviden a sumar lunar a timpului lucrat de c tre fiecare
condamnat.
În timpul execut rii muncii neremunerate în folosul comunit ii, condamnatul trebuie s
respecte regulile regimului interior al institu iei, în care ei lucreaz , la fel el este obligat s
manifeste o atitudine sârguincioas fa de munc , s lucreze toat perioada la obiectele stabilite.
Concediul ordinar, concediul de sus inere a examenelor, vacan a nu suspend
executarea muncii neremunerate în folosul comunit ii, îns reie ind din situa ia concret
serviciul de executare ar putea pune la dispozi ia condamnatului o amânare (de exemplu pentru a
sus ine examenele de stat). Îns legea execu ional-penal nu reglementeaz o astfel de situa ie,
ceea ce constituie o lacun legislativ . În general, regimul execut rii m surii date este slab
reglementat în Codul de executare i în Regulamentul cu privire la munca neremunerat în
folosul comunit ii:
1. nu este prev zut posibilitatea acord rii de c tre oficiul de executare a unei
liber ri de scurt durat de executarea pedepsei date (concediu) în caz de
deces, boal grav a so ului sau a unei rude apropiate, de calamitate natural
care a cauzat pagube materiale considerabile condamnatului sau familieilui.
114
2. nu sunt prev zute m surile de sanc ionare i de stimulare, de i p. 13 al
Regulamentului ca o condi ie a liber rii persoanei înainte de termen cere ca
persoana s fie men ionat . Respectiv necesit elaborare i procedura
aplic rii acestora, precum i procedura contest rii aplic rii sanc iunilor.
În scopul men inerii ordinii oficiul de executare poate doar s previn condamnatul
despre r spunderea prev zut de lege, iar în cazul eschiv rii cu rea voin de la executarea
muncii neremunerate în folosul comunit ii s expedieze în judecata propunerea de a înlocui
aceast pedeaps cu arest.
Alin. 3 al art. 67 C.P. al R.M. prescrie c în caz de eschivare cu rea voin a
condamnatului de la munca neremunerat in folosul comunit ii, ea se înlocuie te cu arest,
calculându-se o zi de arest pentru 2 ore de munc neremunerat in folosul comunit ii.
Conform p. 33 al Regulamentului cu privire la munca neremunerat în folosul comunit ii,
eschivare cu rea voin a condamnatului de la munca neremunerata in folosul comunit ii se
consider :
- neprezentarea, la citarea serviciului de executare, a condamnatului de dou sau mai multe
ori timp de o jum tate din termenul stabilit al pedepsei;
- înc lcarea de c tre condamnat a disciplinei muncii de dou sau mai multe ori timp de o
jum tate din termenul stabilit al pedepsei (sosirea la locul de munc cu întârziere sau p sirea
acestuia înainte de termen, neexecutarea sau executarea inten ionat eronat a dispozi iilor i
indica iilor persoanei responsabile de executarea lucr rilor etc.);
- neprezentarea condamnatului la munc f motive întemeiate de dou sau mai multe ori
timp de o jum tate din termenul stabilit al pedepsei.
Termenul execut rii muncii neremunerate în folosul comunit ii se calculeaz în ore, în
decursul c rora condamnatul a muncit de facto. Legea stabile te durata muncii neremunerate în
folosul comunit ii zilnice în limita de 4 ore293. Consider m reu it pozi ia legislatorului, care a
stabilit durata muncii neremunerate în folosul comunit ii nu mai mare de 2 ore în zilele
obi nuite i 4 ore în zilele de odihn , i doar cu acordul condamnatului el poate fi impus s
munceasc 4 ore i în zilele obi nuite. Aceast regul permite condamnatului s practice complet
activitatea profesional la locul de munc de baz . Timpul muncii neremunerate în folosul
comunit ii în decursul s pt mânii de regul nu poate fi mai mic de 12 ore, de i în prezen a unor
cauze obiective serviciul de executare, îi poate permite condamnatului s lucreze în cadrul
pt mânii un num r mai mic de ore.
293
Aln.2 art. 67 C.P. al R.M.
115
Graficul de munc al fiec rui condamnat se stabile te individual luându-se în
considera ie toate circumstan ele inclusiv i limit rile stabilite de legisla ia muncii cu privire la
diferite categorii de lucr tori i modalit i de munc (de exemplu fa de femei i minori).
Timpul de deplasare al condamnatului la locul execut rii muncii neremunerate în folosul
comunit ii i înapoi nu se include în durata ei.
Administra ia organiza iei, unde lucreaz condamna ii este obligat s controleze
executarea lucr torilor, s duc eviden a muncii efectuate, s în tiin eze serviciul de executare
despre cantitatea orelor lucrate sau despre cazurile de eschivare de la munc .
Condamna ilor la munca neremunerat în folosul comunit ii nu li se întocme te
rticic de munc , iar timpul muncii neremunerate în folosul comunit ii nu li se include în
stagiul de munc . În cazul pricinuirii daunei s ii condamnatului în cazul execut rii muncii
neremunerate în folosul comunit ii repararea daunei se efectueaz pe baze generale în
corespundere cu legisla ia muncii în vigoare.
Dup executarea num rului de ore ale muncii neremunerate în folosul comunit ii
stabilit de judecat , serviciul de executare reflect în documentele sale faptul execut rii pedepsei,
scoate condamnatul de la eviden i în tiin eaz judecata, ce a emis sentin a despre executarea
pedepsei.
§ 5. Amenda penal .
Amenda reprezint o pedeaps la fel de veche ca i priva iunea de libertate. Respectiv ea

reprezint prima i cel mai des utilizat alternativ a deten iunii penitenciare.
În prezent Codul penal al Republicii Moldova prevede amenda alternativ arestului sau
pedepsei închisorii în 226 de sanc iuni ale P ii speciale, ceea ce constituie mai mult de 2/3 din
num rul total al faptelor social periculoase recunoscute de legislator drept infrac iune. Iar dac
analiz m ponderea acestor articole f a lua în considera ie capitolul consacrat infrac iunilor
militare (în care din considerente destul de clare nu se prevede nici o sanc iune cu amend )
atunci ea va cre te i mai mult. Deci mai mult pentru 2/3 de infrac iuni pedepsite de prezentul
Cod penal poate fi fixat pedeapsa amenzii. Anual în mediu 20% dintre infractori sunt
294
condamna i la ceast pedeaps .
Aplicarea pedepsei bazat pe principiul legalit ii, democratismului i umanismului trebuie
realizat astfel încât ea s i ating scopurile prin intermediul economiei maximale a mijloacelor
294
Vezi tabelul nr. 2.
116
represiunii penale. Prin aceasta i se l mure te l rgirea sferei de aplicare a amenzii. Dar
contribuie oare amenda în acea form în care ea este prev zut în Codul penal în vigoare la
realizarea scopurilor pedepsei? Este ea oare o alternativ destoinic a priva iunii de liberate?
Corespunde ea oare principiului echit ii aplic rii pedepsei?
Legea penal define te amenda penal în alin. 1 al art. 64 al CP al RM ca fiind o sanc iune
pecuniara ce se aplica de instan a de judecata in cazurile si in limitele prev zute de prezentul
cod.
Savantul francez Rassat M.-L. apreciaz amenda ca o form privilegiat a sanc iunii
penale, c ci ea prezint enorme avantaje în timp, în timp ce inconvenientele sale sunt minore:
§ Amenda nu este d un toare precum sunt pedepsele privative de libertate, mai ales
cele de scurt durat , în locul c rora se sugereaz s fie utilizat .
§ Ea este intimidatoare pentru to i, u or de ales i de fixat.
§ Ea este indicat în cazurile criminalit ii cu scop de profit.
§ Ea este intimidatoare chiar i atunci, când efectul intimidator al penitenciarului
sl be te în privin a anumitor categorii de delincven i obi nui i cu penitenciarul.
§ Ea poate fi u or modificat , inând cont de caracteristicile fiec rui infractor.
§ Ea este economic pentru stat, c ruia ea îi aduce venit i nu-l cost nimic295.
Majoritatea savan ilor sunt de p rere c în cazul aplic rii fa de condamna i a unei
pedepse ca alternativ a priva iunii de libertate pe primul plan trebuiesc înaintate cerin ele legate
de în sprirea limit rii de regim, eficacitatea c rora se atinge printr-o supraveghere
corespunz toare a condamnatului296.
În fosta URSS i pân nu demult în Republica Moldova principala alternativ a priva iunii
de libertate era munca corec ional , care prevedea o oarecare supraveghere a condamnatului. În
prezent îns locul ei a fost ocupat de pedeapsa amenzii i muncii neremunerate în folosul
comunit ii .
Cel mai aproape de priva iunea de libertate se situeaz pedepsele, care reduc libertatea,
existente în multiple forme, pe care deja le-am analizat în paragrafele precedente. Aici doar
trebuie men ionat c anume astfel de pedepse trebuie s constituie alternativa principal a
priva iunii de libertate, iar amenda trebuie s fie aplicat doar în cazurile când pericolul social al
infrac iunii este cu mult mai redus. Ca de exemplu: În Austria se permite înlocuirea priva iunii
295
Rassat M.-L. Droit penal general. PUF. Paris. 1987, p. 539-540.
296
A. ., , ,
//
, . 1988, . 98.
117
de libertate cu amend doar în cazul în care pedeapsa prev zut de lege pentru fapta dat nu
dep te 5 ani, iar judecata a stabilit pentru ea o pedeaps nu mai mare de 6 luni 297.
În lumina celor expuse, consider m, c amenda ca pedeaps penal este incapabil s
înlocuiasc priva iunea de libertate pe termen mai mare de un an, de aceea pare stranie pozi ia
legislatorului conform c reia a a infrac iuni precum furtul repetat, furtul prin p trundere (al. 2
articolul 186 CP al RM), care prezint un pericol destul de înalt pentru societate, pot fi pedepsite
cu amend .
A doua problem iscat în aplicarea amenzii este foarte bine redat de cuvintele lui F.
Enghels: “În timp ce toate infrac iunile serioase sunt sanc ionate cu pedepse aspre, egale pentru
boga i i s raci, aproape toate celelalte infrac iuni sunt pedepsite cu amend , egal pentru boga i
i s raci, dar celui bogat ea îi creeaz doar mici dificult i sau nu i le creeaz îndeob te, pe când
298
cel s rac în nou cazuri din zece este condamnat la munc corec ional .” În Republica
Moldova cel s rac este condamnat la priva iune de libertate.
În fosta URSS pedeapsa amenzii era stabilit egal pentru toate p turile sociale, dat fiind
faptul c veniturile popula iei erau strict controlate de c tre stat i nu se deosebeau esen ial. În
condi iile unui stat capitalist o a a situa ie nu este binevenit , fiind existent diferen a material
serioas dintre diferite categorii de cet eni. De trimis la criminologie. De aceea aceast stare a
lucrurilor încalc esen ial principiul echit ii în aplicarea pedepsei penale amenda. Tot aici
trebuie men ionat p rerea savantului rus I. I. Gorelik, care consider c “amenda înceteaz de a
mai fi pedeaps , dac achitarea ei nu-i va crea vinovatului anumite lipsuri”299.
Istoria legislativ m rturise te despre grija autorilor codurilor de a adapta, cât de fin
posibil, cuantumul amenzii la posibilit ile economice ale infractorului, luând în vedere i
îmbog irea lui de pe urma infrac iunii 300 . Factorul dat a determinat elaborarea mai multor
tehnici de stabilire a amenzii. Francezul Pradel J. deosebe te doar trei: amenda în form ordinar ,
301
amenda în taxe zilnice i amenda propor ional . Analiza alternativelor deten iunii, existente în
rile de peste hotare, efectuat în capitolul precedent, ne permite s -i sus inem pe acei savan i,
care afirm , c amenda patrimonial creat de c tre legislatorul RFG reprezint o nou form a
acestei pedepse. În plus la acestea nu este clar natura juridic a muncii corec ionale, care o
perioad îndelungat de timp a servit drept una dintre principalele alternative ale deten iunii
297
. . //
. . .1984, . 44.
298
., . ., . 1, . 640.
299
., .„ ( )
”. -1973.
300
301
Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p. 580-583.
118
penitenciare în Moldova i în general în URSS i pe care unii savan i o consider drept o form
complicat a amenzii.
Evident în Republica Moldova se aplica tehnica amenzii în form ordinar . Acesta este cel
mai vechi sistem de fixare a amenzii. În cadrul acestuia totu i exist diferite abord ri ale stabilirii
cuantumului pedepsei date.
Prima const în faptul c legislatorul indic minimumul i maximumul amenzii. Acesta
exist în numeroase ri, inclusiv i în ara noastr .
A doua metod se exprim prin aceia, c este determinat doar maximumul, deseori
corespunz tor categoriilor de infrac iuni. A a sistem se aplic de exemplu în Anglia302. Uneori
aceast modalitate este utilizat i de c tre legislatorul republicii Moldova.
În sfâr it, foarte rar legisla ia penal nu prevede nici o limit . Astfel este prev zut în Codul
penal al Sudanului: art. 68 al acestui cod indic : „dac maximumul amenzii nu este determinat”,
amenda care va fi aplicat vinovatului este de o m rime nelimitat , dar nu trebuie s fie prea
303
excesiv .
Aceast problem a fost cu succes rezolvat de c tre a a ri europene precum: Finlanda,
Suedia, Dania, Portugalia, Austria. Amenda aici se stabile te în baza unui sistem cunoscut sub
denumirea de “taxe zilnice” sau “cote zilnice”.
Taxa zilnic se calculeaz în dependen de venitul mediu zilnic al condamnatului. Îns
determinarea venitului mediu zilnic uneori creeaz mari dificult i în practic . Se au în vedere
acelea cazuri când, de exemplu, la amend este condamnat o gospodin sau un minor, care nu
au venituri proprii i- i satisfac necesit ile din bugetul familiei, când vinovatul ascunde sursele
suplimentare de venit, pentru a- i mic ora venitul zilnic, când vinovatul nu are un serviciu oficial
i este imposibil de a-i stabili veniturile. Astfel cu privire la problema, care venituri trebuie luate
în considera ie la determinarea m rimii taxelor zilnic, exist în practic cel pu in trei pozi ii: de
reie it din veniturile la momentul comiterii infrac iunii, la momentul execut rii sentin ei, de luat
în considera ie viitoarele venituri304.
Într-o ara cu economie de pia supus crizelor economice i financiare este destul de
greu de prev zut viitoarele venituri ale persoanei.
Pare a fi mai reu it practic de aplicare a pedepsi date când drept m sur a taxei zilnice
servesc cheltuielile medii zilnice ale vinovatului, adic în baza aprecierilor exper ilor se
302
Vezi capitolul precedent.
303
Mostafa M. Principes de droit penal des pays arabes. Paris. 1973, p. 127
304
Monatschrift fur deutsches Recht. 1977. N 1. s. 64-65.
119
stabile te, luându-se în considera ie condi iile reale de via , cât cheltuie te sau cât poate s
cheltuiasc subiectul pentru sine.
Pentru stabilirea taxei o importan esen ial o are productivitatea economic a vinovatului.
Ea este determinat în baza câ tigului lui de facto. Aici intr nu numai salariile dar i banii pe
care infractorul îi ob ine “altfel decât pentru munc ” (arenda, procente din credite, etc.). La
determinarea cheltuielilor zilnice ale vinovatului în scopul stabilirii taxei zilnice nu intereseaz
caracterul juridic al veniturilor infractorului. Dar necorespunderea acestora cu veniturile oficial
declarate bineîn eles sunt luate în considera ie de c tre organele fiscale i de drept.
La determinarea taxei zilnice se ia în considera ie i averea ce-i aduce proprietarului venit.
Dar totodat , ca cum de exemplu o face legislatorul din Austria, se respect principiul conform
ruia amenda nu trebuie s poarte un caracter de confiscare. Aceasta înseamn c o mic livad ,
casa familial , temelia economic a întreprinderii, ce are importan vital pentru produc ie nu
sunt luate în considera ie la determinarea taxei zilnice. În cazul accept rii acestui sistem ar fi
binevenit crearea unei liste, în care ar fi incluse bunurile ce nu se vor lua în considera ie la
stabilirea m rimii taxei zilnice.
Productivitatea economic a vinovatului se determin la momentul pronun rii sentin ei de
tre judecata primei instan e. În prezent în Republica Moldova datorit situa iei dezastruoase
create în privin a sentin elor judec tore ti se prevede formarea în cadrul Ministerului Justi iei a
Departamentului de Executare, care ar putea s se ocupe i de stabilirea m rimii taxei zilnice.
În Austria în cazul în care infractorul inten ionat i-a mic orat veniturile, taxa zilnic poate
fi m rit , iar dac amenda nu poate fi perceput ea este înlocuit cu priva iune de libertate.
Articolul 64 al Codului penal al RM în aliniatul 5 la fel prevede posibilitatea înlocuirii amenzii
cu priva iune de libertate. Modific ri ar necesita doar raportul dintre m rimea amenzii i
priva iunii de libertate. Codul penal al Austriei, de exemplu, stabile te dou taxe zilnice pentru o
zi de priva iune de libertate. Conform aceluia i cod limita minim a pedepsei penale amenda
constituie 2 taxe zilnice, iar maxim – 360. La fel se stabile te posibilitatea mic or rii m rimii
amenzii, în caz c starea material a vinovatului s-a înr ut it din cauze independente de voin a
lui. În acest caz se mic oreaz limita superioar a unei cote zilnice, ceea ce duce la mic orarea
amenzii în general.
Codul penal al Austriei reglementeaz în bani doar limita minim i maxim a unei taxe
zilnice. Trebuie de men ionat c taxa maxim este stabilit din considerentul c nimeni nu
câ tig pe zi mai mult decât suma indicat . Luând în considera ie condi iile economice reale
existente în Republica Moldova, anume limitele taxei zilnice ar putea fi stabilite în unit i
conven ionale.
120
La determinarea amenzii conform sistemului descris mai întâi se fixeaz num rul taxelor
zilnice, care depinde de gravitatea infrac iunii i vinov ia infractorului, luându-se în considera ie
toate circumstan ele agravante i atenuante. Dup calcularea num rului de taxe zilnice se
calculeaz m rimea unei taxe. Suma amenzii se compune prin înmul irea num rului de taxe
zilnice cu m rimea unei taxe.
Aplicarea sistemului dat în Republica Moldova va cere modific ri i în Codul de executare
în direc ia acord rii organului ce va stabili m rimea taxei zilnice a împuternicirilor ad ug toare
în vederea petrecerii diferitor m suri, precum: perchezi ia, interogarea martorilor . a. menite s
argumenteze m rimea unei taxe zilnice.
Aparte men ion m lipsa oric rei sisteme în fixarea amenzii ca sanc iune alternativ
pedepsei închisorii – aceia i sum a amenzii poate înlocui deten iunea penitenciar de termene
absolut diferite. De exemplu amenda în sum de la 500 la 1000 u. c. poate fi pronun at în cazul
propagandei r zboiului de c tre o persoan cu func ie de r spundere ca o alternativ a închisorii
pe termen de la 8 la 12 ani (alin. 2 art. 140 al CP al RM), iar în cazul falsific rii probelor de c tre
aceia i persoan – doar ca alternativ a închisorii de pân la trei ani (alin. 2 al art. 310 CP al
RM). Exemplul adus nu este unicul. Nu putem fi de acord cu astfel de situa ii i consider m c
este necesar o investiga ie minu ioas a sanc iunilor în vederea lichid rii unor astfel de lacune.
În concluzie trebuie de spus, c perfec ionarea prevederilor legisla iei în vigoare referitor la
aplicarea amenzii cere rezolvarea urm toarelor probleme:
1. Introducerea unei noi pedepse penale (reducerea de libertate) în calitate de principal
alternativ a priva iunii de libertate i stabilirea amenzii ca alternativ a ei doar în cazurile
condamn rii infractorului pe termen mic.
2. Introducerea sistemului taxelor zilnice de calculare a amenzii în scopul asigur rii
principiului echit ii aplic rii ei.
3. Modificarea Codului de executare al RM în vederea asigur rii func ion rii sistemului
taxelor zilnice.
121
Sinteza rezultatelor ob inute.
a numitele alternative ale deten iunii penitenciare, existente în forma celor mai diverse
mecanisme na ionale (atât dup denumire, cât i dup con inut), reprezint una dintre noile forme
ale politicii penale i execu ional-penale. Avem de a face cu o tendin obiectiv mondial în
sfera dat – legislatorii caut noi variante de reac ie la infrac iune, tinzând spre dep irea
neajunsurilor tradi ionalelor modalit i de reac ie, mai ales a pedepsei închisorii.
Tendin a l rgirii aplic rii alternativelor deten iunii penitenciare, înc poart un caracter
haotic. Din punct de vedere al tehnicii juridice aceasta se l mure te prin noutatea mecanismelor
i abord rilor corespunz toare înc slab prelucrate de tiin a juridic .
Una dintre sarcinile de baz a tiin ei dreptului penal este determinarea limitelor precise i
corecte ale aplic rii alternativelor deten iuni penitenciare. Ele pot fi stabilite, doar pe calea
diferen ierii politicii penale i execu ional-penale, adic acceptarea unei politici diferite privitor
la criminalitatea periculoas i criminalitatea cu pericol redus pentru societate. În fiecare sistem
juridic na ional exist închipuiri proptii despre aceea, care infrac iuni sunt periculoase, i care
nimeresc în categoria infrac iunilor cu pericol redus. Îns în general putem conchide, c aplicarea
alternativelor deten iunii penitenciare trebuie s fie admis doar fa de criminalitatea i
criminalii, care prezint un pericol redus i comportamentul c rora poate fi u or controlat.
Republica Moldova nu a r mas în afara noilor tendin e ale politicii penale i execu ional-
penale legate de l rgirea volumului i sferei de aplicare a alternativelor deten iunii penitenciare.
Totu i, locul pe care îl ocup institutele corespunz toare în dreptul penal na ional difer în unele
privin e de locul, pe care îl de in institutele analogice în dreptul penal al rilor Europei de Vest
i Americii de Nord. În primul rând, condamnarea cu suspendarea condi ionat a pedepsei
necesit profunde modific ri atât în privin a formei sale, atât i în con inut în vederea sporirii
eficacit ii sale. În al doilea rând, num rul pedepselor alternative deten iuni penitenciare în
Republica Moldova este relativ mic i necesit de a fi l rgit prin introducerea în sistemul de
sanc iuni a unor noi pedepse: arestul la domiciliu, supravegherea electronic , arestul la sfâr it de
pt mân i semideten iunea. În al treilea rând, munca neremunerat în folosul societ i,
introdus recent în legisla ia penal a Republicii Moldova, dup gravitatea i con inutul
restric iilor impuse condamnatului nu corespunde statutului de pedeaps principal i merit s
se aplice ca alternativ a deten iunii doar în cumul cu alte m suri juridico-penale, precum
condamnarea cu suspendarea condi ionat a pedepsei, arestul la domiciliu, monitorizarea
electronic . În al patrulea rând, amenda poate g si o aplicare mai larg ca alternativ a pedepsei
închisorii, dac se va calcula în taxe zilnice.
122
Concluzii i recomand ri.
Principalele propuneri în domeniu ar fi:
2. Reorientarea politicii penale în vederea reducerii aplic rii pedepselor privative de
libertate. În sensul dat suger m:
Ø adoptarea unei norme penale, care ar interzice aplicarea pedepsei închisorii,
cu excep ia cazurilor când caracterul infrac iunii comise i personalitatea
infractorul m rturisesc despre aceea, c el prezint un pericol pentru
securitatea social , care nu poate fi lichidat prin aplicarea m surilor
comunitare sau în situa ia, în care el se eschiveaz de la executarea unei
pedepse neprivative de libertate.
Ø Revizuirea sanc iunilor articolelor P ii Speciale ale CP al RM pentru ca,
bazându-se pe datele tiin ei criminologice, a le aduce în corespundere cu
norma propus mai sus i a lichida dispropor iile între diferite sanc iuni
alternative.
Ø Excluderea pedepsei arestului penal i introducerea în locul ei a unei noi
sanc iuni de tipul arestului la sfâr it de s pt mân .
Ø Mic orarea termenului maxim al deten iunii penitenciare pân la 15 ani.
Ø Crearea unui nou articol în partea special a CP, care ar sanc iona cazurile
de eschivare de la executarea pedepselor neprivative de libertate.
Ø Adoptarea unor norme penale i procesual-penale, care ar obliga
judec toria în cazul pronun rii oric rei pedepse neprivative de libertate s -i
prescrie condamnatului i respectarea anumitor obliga ii, care exprim
interesele victimei infrac iunii, condi ionate de aflarea condamnatului în
libertate.
Ø Elaborarea unor regimuri proprii de executare a pedepselor neprivative de
libertate, care s includ reguli precise cu privire la m surile de stimulare i
de sanc ionare ale condamna ilor.
2. Conturarea con inutului institu iei condamn rii cu suspendarea condi ionat a
pedepsei în vederea accentu rii caracterului ei de alternativ a deten iunii penitenciare:
Ø Recunoa terea condamn rii cu suspendarea condi ionat a pedepsei drept o
modalitate de executare a pedepsei penale i includerea ei în capitolul VII
„Pedeapsa penala”.
123
Ø Stabilirea unei liste mai largi de obliga ii, care pot fi impuse condamnatului în
cazul condamn rii cu suspendarea condi ionat a pedepsei cu divizarea acestora
în:
a) Obligatorii – prescrieri necesare pentru asigurarea intereselor victimei i
securit ii comunit ii.
b) Op ionale – prescrieri necesare pentru asigurarea unui grad corespunz tor
de represiune a acestei m suri i corect rii persoanei.
Ø Acordarea judec toriei dreptului de a pronun a i alte obliga ii necesare pentru
înf ptuirea intereselor justi iei.
Ø Permiterea aplic rii regimului specific condamn rii cu suspendarea condi ionat a
pedepsei în cazul aplic rii oric rei dintre pedepsele neprivative de libertate, dac
judec toria îl apreciaz ca necesar pentru asigurarea intereselor victimei, ap rarea
societ ii i corectarea infractorului.
3. Introducerea în legisla ia penal a Republicii Moldova a unor noi alternative ale
deten iunii penitenciare bazate pe o supraveghere strict a condamna ilor i o îmbinare
atent cu elemente ale pedepsei închisorii:
Ø Arestul la domiciliu – sanc iune penal supus regimului general al condamn rii
cu suspendarea condi ionat a pedepsei esen a c reia const prescrierea
permanent de a nu p si domiciliul s u cu excep ia anumitor cazuri (necesit i
de serviciu, de studiu, circumstan e excep ionale de ordin familial) reglementate
precis privitor la timpul i locul de aflare al acestuia în afara locuin ei sale. Odat
ce progresul tiin ific i economic va permite de utilizat supravegherea electronic
a acestei m suri de prescris celor mai periculo i condamna i la aceast m sur s
achite plata pentru utilizarea aparaturii speciale de supraveghere.
Ø Semideten iunea – pedeaps penal constând în regim de deten iune penitenciar
în a ez mintele penitenciare din preajma locului de trai al condamnatului, cu
excep ia timpului de studii sau de munc , pe c are vinovatul le practica pân la
vâr irea infrac iunii.
4. Munca neremunerat în folosul comunit ii trebuie transformat într-o pedeaps :
Ø care poate fi aplicat atât în calitate de principal , cât i în calitate de
complementar , ceea ce va face posibil aplicarea ei în cumul cu condamnarea cu
suspendarea condi ionat a pedepsei.
Ø De revizuit con inutul art. 67 al CP al RM în vederea includerii în el a unei
reguli, care s permit utilizarea muncii condamnatului doar în acele activit i,
124
care în general nu sunt pl tite (organiza ii de caritate, biserice ti etc.) sau cu
privire la care exist acordul sindicatelor de munc respective.
Ø Stabilirea unor reguli care ar permite reducerea termenului pedepsei date
persoanelor care sunt angajate în câmpul muncii de studiaz dup executarea cel
pu in a unei treimi de pedeaps .
Ø Completarea alin. 2 art. 96 C P RM cu cuvintele „Persoana care în timpul
execut rii pedepse muncii neremunearate în folosul comunit ii a atins vârsta de
pensionare poate fi liberat de executarea pedepsei de c tre instan a de judecat .”
Ø Regândirea regimului pedepsei date fa de persoanele, care în general nu
muncesc i nu studiaz , îns au totu i surse de existen , în direc ia permiterii lor
de a munci în carul acestei pedepse ziua deplin de munc în conformitate cu
legisla ia muncii în vigoare.
5. Amenda în forma ei contemporan nu este în stare s serveasc drept o alternativ
reu it a pedepsei închisorii, de aceia este necesar:
Ø De introdus sistemul amenzilor în taxe zilnice.
Ø Deoarece realizarea sentin elor judiciare de aplicare a amenzilor se realizeaz
greu, de introdus o nou regul în art. 64 CP al RM, care ar specifica, c
persoanele, care achit amenda în termen se bucur de o reducere de o treime din
rimea amenzii pronun ate ini ial.
125
BIBLIOGRAFIE
ACTE NORMATIVE
1. Constitu ia Republicii Moldova.

2. Noul Cod Penal al R. Moldova.
3. Codul Penal al R. Moldova din 1961.
4. Noul Cod Procesual Penal al R. Moldova.
5. Codul de executare.
6. Regulamentul cu privire la la modul de executare a pedepsei penale sub form de munc
neremunerat în folosul comunit ii.
7. Codul de executare a sanc iunilor de drept penal (cu modific ri i complet ri pân la
2005) al R. Moldova din 1994.
8. Recomanda ia nr. R (92) 16 al CE.
9. Regulile Minime Standard ale ONU cu privire la m surile nelegate de deten ie
penitenciar .
10. Rezolu ia ( 76), martie 1986.
11. C. P. al R. România.
12. C. P. al Spaniei.
13. C . P. al Fran ei.
14. C. P. al statului New York.
15. Legea nr. 689/1981 a Italiei din 24 noiembrie 1981.
16. . .- .:
. 2003.
17. Rezolu ia (92) 16 a Comitetului Mini trilor statelor membre a CE relativ la „Regulile
Europene cu privire la m surile i sanc iunile aplicate în comunitate”.
18. Rezolu ia CE „Unele m suri alternative deten iunii penitenciare”.
19. Ansamblului de legi ale SUA.
MANUALE, MONOGRAFII, CURSURI, TRATATE
1. Administra ia justi iei în comunitate. Standarde i reglement ri interna ionale. Selec ia i

organizarea textelor Graham W. Giles. Bucure ti: editura Exped. 2001.
2. Amza Tudor. Criminologie teoretic . Teorii reprezentative i politic criminologic .
Bucure ti: editura LUMINA LEX. 2000.
126
3. Basarab M. Drept penal. Partea general . Ia i: editura Funda iei Chemarea. 1992.
4. lan A., St ni or E., Marinela M. Penologie. Bucure ti: editura OSCAR PRINT. 2003.
5. Black’s Law Dictionary. Bryan A. Garner - editor in Chief. Copyright 1999 by West Group,
St. Paul.
6. Boroi A. Drept penal. Partea general . Bucure ti: editura All Beck. 2002.
7. Bouloc B. Pénologie. Éxécution des sanctions adultes et mineurs. Paris: edition DALLOZ.
1998.
8. Codul Penal – Carol al II-lea – adnotat de R tescu C., Ionescu-Dolj I., Perieteanu I.-Gr.,
Dongoroz V., Azvorian H., Pop Tr., Papadopolu M., Pavelescu N. Vol. I. Bucure ti: editura
Libr riei Socec&Co S. A. 1937.
9. Dane t., Papadopol V. Individualizarea judiciar a pedepselor. Bucure ti: editura Juridic .
2004.
10. Desportes F., Le Gunehec F. Le nouveau droit penal. Tome I. Paris: editura Economica.
1999.
11. Diaconu Gh. Pedeapsa în dreptul penal. Bucure ti: editura LUMINA LEX. 2001.
12. Dic ionar explicativ al limbii române. Bucure ti. 1998.
13. Dic ionar explicativ uzual al limbii române. Chi in u: editura LITERA. 1999.
14. Faucher P., Lavielle B. Memento de làpplication des peines. Bordeaux. 2001.
15. Foucault. Surveiller et punir. Naissance de la prison. Paris: editura Gallimard. 1975.
16. Hage A. Le systeme judiciaire americain et ses problemes. Paris: editura Ellipses. 2000.
17. Horn. Die strafrechtliche sanktionen. München. 1975.
18. Iacobi Ioan Al. Criminologie. Ia i: editura JUNIMEA. 2002.
19. Ioni Gh.-I., Sandu I.E., Sandu F. Criminologie. Bucure ti: editura SYLVI. 2001.
20. La mediation: une mode alternatif de resolution des conflits. Zurich. 1992.
21. Lackner K., Strafgesetzbuch mit Erläuterungen. Munchen. 1977.
22. Lackner ., Strafgesetzbuch. 20. Auflage, Muenchen. 1993.
23. Larguier J. Criminologie et science penitentiaire, Paris: edition Dalloz. 2001.
24. Merle R. Vitu A. Traite de doit criminal. Paris. 1967.
25. Morar Ioana-Cristina. Suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei. ans sau capcan .
Bucure ti: editura LUMINA LEX. 2002.
26. Mostafa M. Principes de droit penal des pays arabes. Paris. 1973
127
27. Naucke W. Tendenzen in Strafrechtsentwicklung. Karsbruhe. 1975.
28. Oancea I. Drept execu ional penal. Bucure ti: editura ALL BECK. 1997.
29. Papadopol V. în „Studiul introductiv” la „Cesare Beccaria. Despre infrac iuni i despre
pedepse”. Bucure ti: editura tiin ific . 1965.
30. Pa ca V. Proligomene în studiul dreptului penal. Bucure ti: editura LUMINA LEX. 2000.
31. Pa cu V. M surile de siguran . Sanc iuni penale. Bucure ti: editura LUMINA LEX. 1998.
32. Poenaru Iu. Problemele legisla iei penale. Reglement ri. Critica legii: pentru o nou
concep ie. Bucure ti: editura Lumina Lex. 1999.
33. Pop O. Executarea pedepsei privative de libertate. Chi in u. 2004.
34. Pop Tr. Curs de criminologie. Cluj. 1928.
35. Pradel J. Droit penal compare. Paris: edition Dalloz. 1995.
36. Pradel J. Droit penal general. Tom I. Cujas. 1987.
37. Rassat M.-L. Droit penal general. Paris: edition PUF. 1987.
38. Reintegrarea social i supravegherea infractorilor în opt ri europene. Sub redac ia lui
Anton M. Van Kalmthout. Craiova. 2004.
39. Sima C. M surile de siguran în dreptul penal contemporan. Bucure ti: editura ALL BECK.
1999.
40. Stefani G., Levasseur G., Bouloc B. Droit pénal général. Paris: edtion Dalloz. 2000.
41. Strafgesetzbuch. 33. Auflage. Muenchen. 1999 .
42. Tanoviceanu I. Tratat de drept i procedur penal . Vol. III. Bucure ti. 1924.
43. Troendle . T. Fischer. Strafgesetzbuch und Nebengesetze. 49. Auflage. Muenchen. 1999.
44. . . . ,
. . 1996.
45. .
. . 1998.
46. . . . . 1970.
47. .
. .- . 2002.
48. ., .„ ( )
”. . 1973.
49. . . . . 1982.
128
50. . . .
: . 1957.
51. . . . : . 1967.
52. . . .
. 1963.
53. . .
. . 1979.
54. . . .
. . 1990.
55. . ., . . . .
1980.
56. . . . 1987.
57. . . . :
. 1963.
58. . . 1995.
59. . . . . . .:
. 2003.
60. ., . . :
. 1980.
61. . 2. . . .
, , ,
. : . 2002.
62. . . . : . 1962.
63. . . .
. : . 2000.
64. : . . ., .,
. .: . 2001.
65. . . . 1976.
66. . . :
. 2002.
67. . . . .- .:
. 2003.
129
68. ., . ., . 1.
69. . . . :
. 1962.
70. . . :
, . . 1988.
71. .
. . 1977.
72. . . . :
. 1971.
73. . . . :
. 1971.
74. . . :
. 1929.
75. . . . :
. 1958.
76. . .
. . 1970.
77. . . . :
. . 1970.
78. . . . .
. :
. 1960.
79. ( , , , .
). . . . . . . :
. 1999.
80. . : / .
. . . : ,
. . . 2003.
81. . . . . .,
. : . 2001.
82. . . . . . .,
. 1999.
130
83. . . . . :
. 2000.
84. . . . . .
2002.
85. .
. . : . . 2001.
86. . . .,
. : . 2000.
87. ., . . .
: . 1998.
88. . . : . 2000.
89. . . .
. : . 2004.
90. . . . .- . 2001.
EDI II PERIODICE, CULEGERI, ARTICOLE
1. Cole George. F. The american system of criminal justice. Brooks/Cole Publishing Company.
Pacific Grove. California. 1989.
2. De Naw A. Les modes alterntifs de reglement de conflits en droit belge. // Revue de droit
penal et de criminologie. 1997, nr. 4.
3. http://index.org.ru/turma/st/040212.htm
4. Koehler ., Beck W.. Gerechte Geldstrafestattkon fiskatorischer Vermoegenssanktion.//
Juristenzeitung, 1991.
5. Merle R. Le fonctionnement du sursis avec mise a l’epreuve. Travaux des IX-es Journees de
defence sociale. Rapport de synthese. Toulouse: edition Dalloz, 1961.
6. Normandeau A. Bilan criminologique de quatre poiitiques et pratiques penales americaines
contemporaines//Rev. Sc. Crim. (2), avr.-juin 1996.
7. Petersilia Joan. Probation and Parple. // The handbook of crime and Punishement. Edited by
Michael Tonry. New York: Oxford University Press. 1998.
131
8. Schich. Prognose, Aussetzung des Strafrester zur Bewährung. // Jong H. Fälle zum
Wahlfachen Kriminologie, Jugendstrafrecht, Strafvollzug. München. 1975.
9. United Nations Secretariat: " Alternatives to Imprisonment". International Review of Criminal
Policy, No. 36, 1980.
10. www.giustizia.it/pcarcere/misure_alternative/misure_alternative.htm
11. . . . // XXV
. . 1977.
12. ., . .
( ) // .
. . . 1989.
13. . . . //
. . 1963. . 32. . 6.
14. . . .
. . 1966.
15. . . . //
. . 1975.
16. . ., . .
. // . .
1975.
17. . . . //
. . 1981.
18. . . . // . 1975.
4.
19. . . . //
. 1980. 1.
20. . . //
.
. . 1984.
21. .
//
, 2001, 4.
132
22. X. .
. . 44. . 1966.
23. .
. //
. . . 1988.
24. :
.//
. . . 1988.
25. . . .
. // . .
. . 1989.
26. . ., . .
. // XXV .
. 1977.
27. . ., . .
. // . 1976. 6.
28. . . // .
1967. 9.
29. . . .
// . .
. . 1989.
30. . .
. //
. .
1995.
31. . . . //
. . 1995.
32. . .
. //
. 23. . 4. . 1965.
33. .
. // XXII . . 1962.
133
34. . //
. 1963. N 12.
35. . .
. // . 1964. 6.
36. . 1997. 21 .
37. . . . // .
1970. 11.
38. A. ., ,
,
. //
. . 1988.
39. . . : , , . //
.
. 1994.
40. . . . //
. . 1992.
41. . . . //
. 1660. 10.
PRACTIC JUDICIAR , STATISTIC
1. Hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova din 4 iulie 2005 despre
aplicarea de c tre instan ele judec tore ti a unor prevederi ale legisla iei na ionale i
interna ionale privind aplicarea pedepsei sub form de munc neremunerat în folosul
comunit ii i executarea acestei pedepse
2. Decizia Colegiului penal al Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova din 26.10.2004.
3. Decizia Colegiului penal al Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova nr. 1 r/a-26/2003
din 11.02.2003.
4. Decizia Colegiului penal al Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova nr. 1 r/a-
168/2002 din 22.10.2002.
5. Informa ia cu privire la activitatea instan elor judec tore ti în anul 2000 (în baza analizei
datelor statistice).// Buletinul Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova nr. 4/2001.
134
6. Informa ia cu privire la activitatea instan elor judec tore ti în anul 2001 (în baza analizei
datelor statistice).// Buletinul Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova nr. 4-5/2002.
7. Informa ia privind activitatea instan elor judec tore ti în anul 2002 (conform datelor analizei
statistice).// Buletinul Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova nr. 3/2003.
8. Informa ia privind analiza statisticii judiciare pe anul 2004.// Buletinul Cur ii Supreme de
Justi ie a Republicii Moldova nr. 3/2005.
9. Buletinul informativ al Departamentului Institu iilor Penitenciare „Informa ii generale privind
activitatea sistemului penitenciar al republicii Moldova (Date statistice)” pe anul 2004.
10. Statistica Departamentului Institu iilor Penitenciare.
11. Statistica Ministerului Justi iei al RM.
135
Tabelul nr. 1.
Num rul de inu ilor în unele ri la 100 mii de locuitori în 2004. În conformitate cu datele
Centrului Interna ional al Investiga iilor Penitenciare (ICPS)∗ .
ara Num rul de inu ilor la 100 mii.
1. SUA 701
2. Rusia 606
3. Belorusia 554
4. Kazahstan 522
5. Turkmenistan aproximativ 489
6. Ucraina 415
7. RSA 402
8. Tailand 401
9. Kârgâzstan 390
10. Letonia 351
11. Estonia 330
12. Moldova 301
13. Kuba aproximativ 297
14. Mongolia 279
15. Lituania 260
16. Tunis 253
17. EA aproximativ 250
18. Iran 226
19. Azerbadjan 217
20. Polonia 211
21. Uruguai 209
22. Cili 204
23. România 200
24. Georgia 198
25. Uzbekistan 184
26. Maroc 176
27. Cehia 170
28. Ungaria 165
29. Slovacia 164
30. Israel 163
31. Tadgikistan 161
32. Brazilia 160
33. Mexica 156
34. Nicaragua 143
35. Anglia i ara Galilor 140
36. Spania 138
37. Armenia 135
38. Portugalia 134
39. Bulgaria 127
40. Liban aproximativ 127
41. Columbia 126
42. Sco ia 125
43. Egipt aproximativ 121
∗
http://index.org.ru/turma/st/040212.htm
136
44. China 117
45. Canada 116
46. Australia 115
47. Armenia 114
48. Algeria 110
49. Arabia Saudit 110
50. Argentina 107
51. Peru 104
52. Bolivia 102
53. Cuveit 102
54. Austria 100
55. Italia 100
56. Olanda 100
57. Germania 98
58. Filipine 94
59. Fran a 93
60. Siria 93
61. Etiopia 92
62. Turcia 92
63. Belgia 88
64. Grecia 83
65. Venezuela 76
66. Dania 72
67. Suedia 72
68. Elve ia 72
69. Vietnam 71
70. Finlanda 69
71. Irlanda de Nord 67
72. Norvegia 64
73. Pakistan 59
74. Senegal 54
75. Japonia 53
76. Banglade 45
77. Cambodja 44
78. Angola 36
79. Sudan aproximativ 36
80. Nigeria 33
81. India 29
82. Indonezia 29
Tabelul nr2.
Num rul condamna ilor afla i în deten ie pe locurile prev zute în institu iile penitenciare∗
Anul 2001 2002 2003
Plafonul de deten ie 7710 9420 9130
Condamna i 6596 7243 7746
∗
Datele statistice ale Departamentului Institu iilor Penitenciare în perioada 2001-2003.
137
Tabelul nr. 3.
Practica aplic rii pedepselor penale în Republica Moldova în anii 1999-2004.
1999∗ 2000∗∗ 2001∗∗∗ 2002∗∗∗∗

persoane % persoane % persoane % persoane %
Total 15676 17340 17138 18837
condamnate
La priva iune de 2977 19.0 3180 18.3 3615 21.1 3770 20
libertate
La munc 15 0.1 - - - - - -
corec ional
La amend 3237 20.6 4987 28.8 4528 26.4 5799 30.8
Aplicarea art. 43 4711 30.1 6653 38.4 6241 36.4 7482 39.7
CP
Aplicarea art. 22 0.1 13 0.1 3 - - -
24¹ CP
Aplicarea art. 724 4.6 766 4.4 164 1 68 0.4
44¹ CP
Alte pedepse 3990 25.5 1741 10.0 2587 15.1 1718 9.1
2003∗∗∗∗∗ 2004∗∗∗∗∗∗
persoane % persoane %
Condamna i total 17162 12751
La priva iune de libertate 3551 20.7 30.19 23.7
La amend 5027 29.3 2046 16.0
La arest. 13 0.1 20 0.2
Condamna i condi ionat 7738 45.1 6303 49.4
Munca neremunerat în 4 155 1.2
folosul comunit ii
Suspendarea execut rii 35 0.2 28 0.2
pedepsei
Alte m suri 794 4.6 1180 9.3
∗
Informa ia cu privire la activitatea instan elor judec tore ti în anul 2000 (în baza analizei datelor statistice).//
Buletinul Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova nr. 4/2001, p. 5.
∗∗
Ibidem.
∗∗∗
Informa ia cu privire la activitatea instan elor judec tore ti în anul 2001 (în baza analizei datelor statistice).//
Buletinul Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova nr. 4-5/2002, p. 9.
∗∗∗∗
Informa ia privind activitatea instan elor judec tore ti în anul 2002 (conform datelor analizei statistice).//
Buletinul Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova nr. 3/2003, p. 9.
∗∗∗∗∗
Informa ia privind analiza statisticii judiciare pe anul 2004.// Buletinul Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii
Moldova nr. 3/2005, p. 8.
∗∗∗∗∗∗
Ibidem.
138
Diagrama nr. 1∗.
Bugetul sistemului penitenciar
180 160,2 161,3

160
140 125,2 125,45
116,6
milioane lei
120
100 79
73,6 67,5 74,1 75,8
80
60 44,4 48,7
40 28 31,9
20
0
anul anul anul anul anul anul anul
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
RESURSE FINANCIARE NECESARE FINAN AT
Diagrama nr. 2∗∗.
Mortalitatea în penitenciare
94
anul 2004 6 43
43 Mortalitatea general
47 87
anul 2003 7 40 Mortalitatea prin
93 tuberculoz
anul 2002 6 52
41 Suicid
31 79
anul 2001 6 48 Alte cazuri de deces
57
anul 2000 2 24
33
cazuri
∗
Datele statistice se aduc în corespundere cu Buletinul informativ al Departamentului Institu iilor Penitenciare
„Informa ii generale privind activitatea sistemului penitenciar al republicii Moldova (Date statistice)” pe anul 2004.
∗∗
Ibidem.
139
Diagrama nr. 3∗.
Num rul condamna ilor care- i isp esc

pedeapsa în institu iile penitenciare la
100.000locuitori ai Republicii Moldova
213 216
220 204
199
200
Persoane 181
180
160
1
anul 2000 anul 2001 anul 2002 anul 2003 anul 2004
Diagrama nr. 4∗∗.
NUM RUL CONDAMNA ILOR ELIBERA I

CONFORM AMNISTIEI
10800 1400
10600 10615 10633
10400 1162 1200
1160
10363
10200 1047 1000
10122 10044
10000
9800 763 9826 800
9600 600
9400 9389 9449 9377
9200 376 349 400
9000 251 200
8800 114
8600 0 0
anul anul anul anul anul anul anul anul anul
1991 1992 1994 1995 1996 1998 1999 2001 2004
Din num rul total de de inu i Elibera i conform amnistiei
∗
∗∗
Ibidem.
140
Diagrama nr.5∗.
DINAMICA UTILIZ RII MUNCII CONDAMNA ILOR
2444
2222 2120
2500
1929
2000 1553 1555
1500 1109 1170,7
1000 639,6
334,5
500
0
anul 2000 anul 2001 anul 2002 anul 2003 anul 2004
Condamna i mii lei
∗
141
Adnotare
Alexandru Zosim
Alternativele deten iunii în dreptul penal contemporan
Teza de doctorat este consacrat problemelor elabor rii i perfec ion rii practicii juridico-
penale a Republicii Moldova în sfera pedepselor neprivative de libertate.
În con inutul lucr rii sunt concentrate i comentate materialele de baz cu privire a
complexul problemelor tiin ifico-practice în domeniul dat. O aten ie deosebit este acordat
perfec ion rii politicii juridico-penale a Republicii Moldova în sfera penaliz rii faptelor
criminale i l rgirii sferei de aplicare a m surilor alternative deten iunii penitenciare. Stabilirea
unei concep ii unice de aplicare a pedepselor penale i elaborarea propunerilor cu privire la
crearea unui sistem armonios i efectiv al m surilor de substituire a pedepsei cu închisoarea
constituie scopul principal al investiga iei realizate.
Lucrarea con ine analiza minu ioas a unor probleme precum: no iunea alternativelor
deten iunii penitenciare, clasificarea alternativelor deten iunii penitenciare, no iunea i natura
juridic a unor asemenea m suri ca: proba iunea, condamnarea cu suspendarea condi ionat a
execut rii pedepsei, semideten iunea, semilibertatea, arestul la sfâr it de s pt mân ,
supravegherea electronic , arestul la domiciliu, munca neremunerat în folosul comunit ii,
amenda. Autorul eviden iaz necesitatea studiului mai aprofundat al acestor pedepsei pentru ca,
în final, elaborând criterii unice de aplicare, de a le include în legisla ia penal i execu ional-
penal a Republicii Moldova.
Analiza legisla iei i practici judiciare a rilor de peste hotare (S.U.A., Marea Britanie,
Fran a, Germania, Italia etc.), precum i a Republicii Moldova, realizat în procesul investig rii
subiectului vizat, demonstreaz faptul c în ara noastr nu exist o baz juridic efectiv , care a
permite reducerea esen ial a aplic rii pedepselor privative de libertate. În ipoteza celor
consemnate autorul înainteaz propuneri concrete cu privire la perfec ionarea legisla iei penale i
execu ional-penale autohtone.
Rezultatele investiga iei pot fi utilizate în cadrul procesului legislativ, precum i de
asemenea pot contribui la studierea eficient a problemelor de drept penal i execu ional-penal la
facult ile de drept ale Republicii Moldova.
142
–
.
,
, ,
.
:
, ,
: ,
, , , ,
, , ,
. ,
, ,
.
,
, , , , ,
, ,
.
-
.
,
- .
143
Abstract
Alexander Zosim
The prison alternatives in the modern criminal law
The work has been dedicated to the problems of development, improving of law practices of
Moldova Republic of punishments application alternative of prison.
In the dissertation are concentrated the basic materials concerning to a the scientifically –
practical problems existing in the given area. The author according special attention to the
questions of perfection criminally politic of Moldova Republic in the penalization sphere of
criminal actions and expansion of application of alternative imprisonment of condemned. The
aim of this research is the establishment of uniform concept of application criminal punishments
and elaboration of some creation proposes of harmonious and effective system of measures
which replacing prison punishment.
In this work has been analyzed such basic problems as: concept of prison alternatives,
classification of prison alternatives, concept and the legal nature of such law measures as:
probation, adjourn of punishment, semi-detention, semi-freedom, week-end arrest, electronic
monitoring, house arrest, community services, amend. The author emphasizing necessity of more
profound studying of these punishments which finally must be including in the criminal and the
criminal - executive legislations of Moldova Republic.
The analysis of the legislations and legal practices of foreign countries such as USA, Great
Britain, France, Germany, Italy, and also Moldova Republic, made during research demonstrated
that in our country doesn’t exists yet effective legal base for the reducing penitentiary
imprisonment. On this basis the author are marking concrete proposals for national criminal and
criminal-executive legislations.
Scientifically elaborations of the given dissertation can be applied in the legislative process,
and also can be used in the educational process at law faculties at the studies of criminal law and
the criminal-executive law objects.
144
Cuvinte cheie.
Pedeaps penal , politic juridico-penal , penalizare, clasificare a pedepselor,
alternativ a deten iunii penitenciare, m suri comunitare, pedeaps de substitu ie,
proba iune, condamnare cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei,
condamnare condi ionat , amânare a execut rii sentin ei, supraveghere intensiv ,
supraveghere electronic , arest la domiciliu, arest la sfâr it de s pt mân , amenda
penal , amend în taxe zilnice, amend patrimonial , drept penal, drept execu ional
penal, organ de executare a sanc iunilor de drept penal, munc neremunerat în
folosul comunit ii, munc corec ional , închisoare, priva iune de libertate,
reducere de libertate, semideten iune, semilibertate, liberare de pedeaps penal ,
regim de executare al pedepsei, serviciu de proba iune, resocializare, scopul
pedepsei penale, sistemul alternativelor deten iunii.
145

Alexandru Zosim: Ministerul Afacerilor Interne Al Republicii Moldova

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Alexandru Zosim: Ministerul Afacerilor Interne Al Republicii Moldova

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

ACADEMIA TEFAN CEL MARE»

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA

ALTERNATIVELE DETEN IUNII ÎN DREPTUL PENAL

12.00.08. Drept penal, criminologie, drept penitenciar, drept

TEZ DE DOCTOR ÎN DREPT

CONDUC TOR TIIN IFIC:

Valeriu Cu nir, doctor în

Autorul ______________ Alexandru Zosim

Sinteza rezultatelor ob inute. 122

Actualitatea temei investigate. Exist o nelini te din ce în ce mai mare a societ ii în fa a

§ 1. Apari ia i evolu ia conceptului alternativelor deten iunii

§2. No iunea alternativelor deten iunii.

§ 3. Dezavantajele pedepsei închisorii în fa a alternativelor deten iunii penitenciare.

§ 1. Proba iunea anglo-american i condamnarea cu suspendarea condi ionat a

Nu a fost condamnat Crim sau delict. Închisoare 5 ani.

Nu a fost condamnat la Crim sau delict. Închisoare 5 ani.

Regimul de încercare în Fran a include urm toarele m suri obligatorii: de a r spunde la

§ 2. Arestul la domiciliu, monitorizarea electronic i semideten iunea.

Îns nu trebuie s consider m aceast m sur drept o solu ie miraculoas a problemelor

Codul Penal al Spaniei plaseaz arestul la sfâr it de s pt mân în categoria pedepselor în

În conformitate cu articolul 88 al CP al Spaniei judec toria sau tribunalul dup

În privin a persoanelor, fa de care aceast m sur s-a pronun at în calitate de alternativ

Analogic Spaniei Italia a adoptat norme juridico-penale aparte, care reglementeaz

§ Suspendarea permisului de conducere (dac acesta îi este necesar condamnatului

§ Retragerea pa aportului, în acela i rând suspendarea validit ii vizei, precum i a

Persoanele condamnate la semideten iune pot beneficia de o suspendare a pedepsei pe o

Totodat semilibertatea mai poate fi acordat i în calitate de modalitate de executare

Bernard Bouloc enumera printre avantajele acestei m suri:

1. Ea permite de a trece individul de la un mod de via în grup la un mod de via

2. Ea acord condamnatului posibilitatea de a munci într-un mediu normal i mai bine

1. Este dificil de g sit un angajator gata s utilizeze cu discre ia i încrederea necesar

În prezent aceast m sur este înc pu in utilizat ca i toate pedepsele alternative

rimea amenzii Nivelul infrac iunii conform sc rii

Dac condamnatul a achitat o parte a amenzii, atunci termenul maximal al amenzii se

§ 1. Alternativele deten iunii penitenciare în politica penal a Republicii Moldova.

Orice societate democratic trebuie s reconsidere în mod constant principiile sale de

Condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei reprezint o problem

§ 4. Munca neremunerat în folosul comunit ii.

Codul penal nou intrat în vigoare la 01.06.2004 a introdus în legisla ia penal a R.

Amenda reprezint o pedeaps la fel de veche ca i priva iunea de libertate. Respectiv ea

1. Constitu ia Republicii Moldova.

MANUALE, MONOGRAFII, CURSURI, TRATATE

1. Administra ia justi iei în comunitate. Standarde i reglement ri interna ionale. Selec ia i

EDI II PERIODICE, CULEGERI, ARTICOLE

PRACTIC JUDICIAR , STATISTIC

1999∗ 2000∗∗ 2001∗∗∗ 2002∗∗∗∗

Bugetul sistemului penitenciar

180 160,2 161,3

RESURSE FINANCIARE NECESARE FINAN AT

Diagrama nr. 2∗∗.

Num rul condamna ilor care- i isp esc

Diagrama nr. 4∗∗.

NUM RUL CONDAMNA ILOR ELIBERA I

Din num rul total de de inu i Elibera i conform amnistiei

DINAMICA UTILIZ RII MUNCII CONDAMNA ILOR

1500 1109 1170,7

Condamna i mii lei

Potrebbero piacerti anche