Sei sulla pagina 1di 301

GRUPA 9

p ~ r u jb arbori, ti, pl!Re aga'ta'toare w-'


I

spun el leu

Potop de stelute mrirunte


I

Primi~ara timpuriu, forsi$a t r e q t e la viapi @na prin nenumhtele sale Bori de cdoare galben-auriu.

VARIETATI
Forsijia este o N& cu rarnuri drepte sau ugor aplecate. Pe rarnurile sale infloresc nenurnsrate flori galben-auriu. Frunzele nu apar d e d t dupg inflorirea abundenta a plantei. Din genul forsigia se g%esc in grsdini rnai rnulre specii. Forsythia ovata igi revarsa florile galben-deschis cu 2-3 siiptgrnlni inainte de celelalte specii.

Florile galben-inchis ale speciei Forsythia viridissima, in schirnb, ;par foarte tlrziu. Frunzigul s9u se coloreazii toarnna in violet. fnsa rnajoritatea soiurilor sunt plante hibride (Forsythia x intermedia). Soiul ,,Karl Sax" are flori rnari gi abundente, galben-auriu, cu centrul portocaliu, ,,Lynwoodn are flori galben-inchis, ,,Spectabilisnflori galben-inchis, iar ,,Spring Gold" este soiul galben-deschis cel rnai frurnos.

..

Plantare: primavara-toamna. Sapafi o groapa de douH ori mai mare decat radacina. Amestecati plmentul cu compost z i Tngra~Smant.

A f w PiCdWhli. Depunei b graa@ Mm R Ii B f s l astfel ca radacinasL se4tuege la adancimea la care fusese k KO* tainer.

UNDE SE PLANTEAZX?
Forsijia crqte in rnai toate solurile. Plantagi-o la soare, unde v?i putegi delecta nestingherit cu priveligtea ei. Se integreaz5 perfect in gardul viu buiac gi diversifid multitudinea florilor. Exist2 ~igard viu tuns, compus exclusiv din forsi#a. Arbustul suportii acest mod de plantare, dar inflorqte rnai siirac. Va puteji bucura de frurnusefea ei P tirnpul infloririi n ~i d a d e cultivatii ca ffi solit & in griidina de fipdg, in a coljul g ~ d i n isau l i n g terasz. i Frurnusejea forsijiei poate fi accentuatii prin asocierea ei cu flori de prim%varL

Umplefi in jurul plantei groapa cu pamint ~i batitorili solul in a fel incat G se p formcze o adansitura de udare.

Udafi abundent. in sfaqit, mulcili locul plantarii cu un strat de aproximativ 10 cm de scoaqa mirunliti de arbore.

I
>

..

Forsi~ia potrivqte bine cu se a t e rufe, dar poate fi plantatii ~i alituri de flori de prirniivd.
2 . .

Plantaji in fip tufei de forsi5ia arbqtii pitici, de exernplu rododendronul gi gutuiul, ies frurnos in evidentx Tufe pitice vegnic verzi, spre exemplu ienupiirul sau cirni~irul, pot constitui un hndal pe devine care culoarea ~lantei deosebit de intens;. Putefi realiza o combina#e cromatid cu efecte de ansamblu fine d a d asociati forsijia cu narcise galbene sau albe, respectiv cu laleaua pestrig galben~ portocalie, 8i precurn gi cu lalele. Un ansamblu floral vesel se poate ob5ine d d &mri de a

forsigia se planteazi flori pestrite de prirngvad, ca de exernplu rnuscari albqtri, viorele sau lalele in culori aprinse.
I

i u

;
S o n ~ ~

Dupa Fnflorire, indepartafi de la baza ramurile batrlne de pe exemplarele de 3-4 ani. Scurtati ramurile tinere, lungi ~i slab ramificate. ~ ~
-

-.

.L-

CARTEA

GRUPA 9

listari sanatogi, cu multi muguri.

acest arbust. Lasafi-l si creasd natural, doar astfel inflore~te frurnos. Asternefi materialul de e solurile de gradins

ramuri &pate sau rup*

P h t a x e sf hqrpre

&

Perioadi adecvata pentru I;! plantare. Taiafi rarnurile ;j( uscate (dreapta,jos). Dupi

Toarnna este de asemenea o perioada adecvatZi plantarii. Forsitia are i n d destul timp

: .>
'1

WARA

Forsifia este predispusa la innegrirea Ilstarilor. Boala este cauzata de bacterii. Pe frunze apar pete brune, iar in cazul unei infestari rnai serioase lastarii $i frunzele se innegresc. TSiaji lastarii pAni la parfile sinitoase.

Udafi forsitia numai dupi o caniculi 'Indelungati, respectiv dac8 n-a plowt de 15-20 zile.

Udafi

Frum usete exotica'


I

Fhm+ul wlorat de toamna' al wrnului este decorativ i dupa' ~ ~ r i r e .

m ,.b..L.,VI.II.

,-F--\--

rnrn-7

-I

'

..

P L A N T A R E $I ~NGRIJIRE
frunzi~ cizut sau bucati de s c o a ~de copac i

.
I d

-"I

I I C U

UUUCI8IU

III Y Y l V L

CPLlllCl Y

L"lll,.,",L

I,

Fiecare specie de corn inflorqte in mai gi iunie. Florile m h n t e sunt inconiurate de patru hipsofile. Forma I d , etajat5 gi culoarea autumnal5 a . frunzigului rogu-stacojiu sau purpuriu sunt foarte decorative. Se pot procura urm5toarele s~ecii. Cornus florida este un arbusr cu coroana mare, 1%gid, cu hipsofile albe sau roz gi frunze verde-inchis. Soiurile sale cunoscute sunt ,,Rubran gi ,,Cherokee Chief' cu ,,flori9' roz gi ,Cherokee Princess" cu ,,floriValbe. Cornus kousa inflorqte asemh5tor cu Cornus florida, hipsofilele sunt ins5 mai inguste gi de regulii albe. Soiuri populare sunt ,,Schmetterlingn cu frunzig verde-gdbui, ,,Milky Wayn gi ,Gold Star". Este foarte decorativ gi Cornus kousa var. chinensis.
~

Cornus canadensis este o specie scundz, care atinge indilgimea de max. 20 cm. Acest acoperitor de sol, asemhinator celorlalte rude ale sale, inflorqte P iunie-iulie gi n are flori albe cu hipsofile albe.

SoiUl~ar&m'ms
toare de sol sau ca vegetayie sub-arboricols.

UNDE SE PLAN TEA^?


Cornul este un arbust decorativ solitar. Frumusefea lui a t e relevant5 d n d este plantar liber pe gazon, in faja unui zid sau in G d i n a din fap casei. Produce un efect aparte pe un hndal neutru. Cu toate d mulii ar vrea s5 admire frumuse~e bizarii a cornului de aproape, din pgcate nu tolereazi suprafefele pavate, astfel nu se p l a n t e d P n apropierea drumului sau a terasei. Cornus canadensis este potrivit in locurile semiumbroase ~i ca piand acoperi-

CE SE PLANTEAZ~ ALATURI?
Cele mai bune plante complementare ale cornului sunt rododendronii gi azaleele. C u soiurile cu hipsofile albe se asorteazi toate culorile, ins5 ling5 cele cu hipsofile roz sunt placute plantele cu flori albe gi mov. C u astfel de combinaiii, primzvara, in locurile semiumbroase puteyi o b ~ i n e adeo viirafi feerie de culori. Frumusepa cornului este intregitl de imaginea ferigilor plantate al5turi sau a crinilor de toamna plantari in f a p acestuia.

CARTE)

Specii de corn lnfloritoare

G R U P A9

@ Curnparafi primgvara plante dezvoltate, cu ridgcina in balot de pamant sau plante dnitoase la container.

c Ware sau penumbra. Cornul se dezvolti cel mai bine in locuri expuse la soare.

Fructele baciforrne, r o ~ i i toamna pot fi adunate ~i semanate. Cornul are nevoie de ger pentru incolfire.

I b

C Nu curnplirafi plante cu
d d i c i n i liberi, deoarece p a t e fi deja rinit8.

awl acid, cu humus. Fiecare W i e de corn preferti solul reavan, dar nu ud. Fertilizafi solul cu compost.

Cornus canadensis poate f i inmullit cel mai simplu primivara sau toamna, prin divizarr

~ngrijire an ul tot
,
I

Uoctonrl plan rela

Plantam si mukirea solului Primivara, plantaJi cornul i n sol afanat $i amdiorat cu compost. Udafi regulat in special in primul an. Mulcifi solul cu compost de frunze sau de scoartZi. Dupi iernat inliturafi ramuri~e'ru~te sau uscate de pe plante (dreapta). Planta nu necesiti alte Gieri.

cornul nu toleread seceta ~i florile se ofilesc.

TOAMNA

Mulurea solului
lnainte de sosirea iernii acoperifi zona radicinii cu compost sau frunzi~ cizut. Ramurile tinere se pot usca daci sunt atacate masiv de paduchi festo~i. Tiiali ramurile atacate. Incepand din iunie, stropifi repetat cu solutie pe bazi de parafini. Nu stropifi planta iarna sau i n timpul dezmuguritului.

VARA Udat

B timp de seceta udati ree gulat ii abundent deoarece

Gridmikit iscusi

..! .I

LUMINASISOL

TRUCURI

Primavara, cumpHragj puietul de magnolie nt balotul radacinii lnfH$uratI n panzi. Planta in container se poate planta oricand. Nu cumpsrafi plante cu Bdacina libera sau f o a h mica deoarece nu vor infl

dar se dezvolti bine ~i in penumbra.

o 401 cu humus. Magnolia prefers solul reavan, usor acid sau neutru. In sol calcaros
ninrg,
,

repede 5i se brunifica. Plantaji magnolia la FF~;.'

Carenw de fier este cauzati de solul calcaros sau de apa. Frunzele re bgalbenesc, nervafiunile raman ins2 verzi. Incorporati P sol n compost Si administrafi ingra$imdnt acid pentru rododendroni. Udafi magnolia cu a p i de ploaie.

O IMP AB/IMP SRL

Fl(LP-02-10409

ISBN 9 7 & 9 6 3 ~ & 1

Plan t i urcitoare inflorind C

dI

Salchul chinezesc este cunoscut i sub numele de glicine. Ciorchinii de flori violete sau albe, lungi de 15-30 cm apar primlvara pe l&tari lemnogi puternici, inainte de hfrunzire. Planm urciitoare a t e ornad toamna de fructe-silicvi catifelate.

h t a r i i cresdnd rapid ai salh u l u i chin~esc necesid suporturi s l d , de exemplu, oie pergok, spalier sau zid Ciorchinii de flori fnuuc$tva mai lungi ai saldmalui chineze~ Morire abuncn

dent& (Wisteria floribunda),


soi in&it mai rar, sunt de culoare albl, roz i mai ales violet5 ,si apar intre mai g i iunie.

UNDE SE PLANT^?
Lacul longevivului s a l b chiezesc trebuie ales cu grijL Plantafi-1htr-un loc inso>ii. 4ve5i h vedere d suportul uebuie s l reziste la greutatea glicinei gi mai c&ziu, iar planta neceesid spa6u sdcient pentru a se extinde. La inmuea In casi sau pe bolta terasei formh sscurtl vreme o perdea frumoask Nu-1 plant+ sub streqid, In apropierea arborilor pe care i-ar putea domina sau I&@ un suport care ulterior trebuie

o ' o d & i p d m g $ ~ Bori revirs&l&e ebandeot de siderabil la humusepa @&ni cu flori pestrife de prin&var5. Ofed o priveligte minunat5 lalelele albe, narcisele, zambilele violet-inchis, narcisele galbene sau lalelele pestrife (Fritillariaimperialis) plantate costituie o asociere surprindtoare dad se p l a n t 4 alituri de lalelele ,Darwinn, de culoare rogu-carmin inchis.

Sirhdc oatib

~ u a'ln considerare gi faptul ~ i d florile superbe, mari, mai h i u vor c i i k

planta in form&de arbore,


La inceput udati ~i fertiluag regulat. Planta de trei-patru ani necesita insa mai putin8 ap8 $i mai putine ingrsgminte.

CE SE P
-

m MXm '

Tulichina (Daphne mezereum) preferhd soarele gi

M&ul chinezesc in plinii floare, prin culorile sale pale g i parfurnu1 slu conuibuie con-

fiindu-i adecvat orice sol d n l tos de g d i n l , asemenea ddmului chinaesc, p a t e fi gi ea o pland asociat5 pocrivid.

1'~nn z i de ~
I

--

pana cand trunchiul nu atinae inaltirnea dorita.

CARTEA

S a l c h chinezesc

GRUPA 9

Gridingrit iscusit

. ; ;

-,;G;

PrimZvara, cumplrafi salcdm chinezesc la ghived, nu prea mic ~i deja inflorind. Astfel putefi f i siguri de culoarea florilor. Nu cumpirafi plante prea tinere, pentru a nu trebui s S 12teptafimult p l n i la prima nflorire. *Y.

@ Blnk Sase ore de soare. Pentru a inflori, trebuie si3 beneficieze zilnic de minim pse ore de soare. So1 permeabil. Nu tolereaza nici apa, nici calcarul. Plantele varstnice infloresc mai bine In sol sarac R substanfe nutritive.

Daca salcdmul in nesatisfidtor, Tnfiwi In pSmdnt, la 30 cm de trunchi, batoane de ingri~amant destinate arborilor fructiferi. Tiiafi dimineafa devreme florile pentru vazi. Punefi-le intr-un vas, astfel ca ciorchinii s i atirne IP =argini.

TOAMNA
Cumpirafi o planti tdniri, apropierea suportului, penpe tru a putea cre~te el. Udafi ~i fertilizafi imediat

Conducere pe suport Legafi de suport listarii liberi. bteptafi pdni frunzele cad. Daci este necesar, prelungifi suportul.

bazS ISstarii silbatici de pe tulpini. P vreme de seceta e

GBurile pe frunze ~i ramurile intrefesute semnaleaza prezenp omizilor. Distrugefi cuibul insectelor sau ouale depuse. in caz de daune grave, utilizafi pesticide din magazinele de spPcialitate.

I I

o IMP ~enw ~ i l ~

~SBN 97acesaoa2-8.r

Zorefele upr de ingrijit ,si crm&d rapid inundi @a cu flori de culori intense.

Zoreleie se u r d cu tdpinile p i lbtarii pe cele mai diferite suprafege. Florile in culori strducitoare vii d e l e c t e ~ de primiivarii pdnf roamna. Florile zorelelor In form5 de ~Alnie sunt foarte deosebite de frunzele cordiforme. Zorelele se deschid de regulii " in zori p se inchid dupii-amiai za; pe vreme Pnnoratii &-&in deschise toatii ziua. Zorelele cultivate h gt;iding au douii soiuri, frecvent comercializate sub aceeqi denumire, Ipomoea, depi recent au fost clasificate in genuri diferite. Zorelele cu flori mari (Ipomoea tricolor) au flori cu diametrul de 7-10 cm. Florile purpurii sunt ornate deseori cu margini sau dungi de altii culoare sau au centrul de culoare mai deschisii. Cele rnai cunoscute soiuri sunt ,,Himmelblau" si ,Scarlett O'Hara", de culoare ropuinchis.

Soiul ,,HimmelbIau"

Zorelele de griidinii sau purpurii (Ipomoea purpurea syn. Pharbirispurpurea) dispun de forme de frunze p de i flori care abia se deosebesc de wrelele cu flori mari. Soiurile purpurii, albastre sau albe infloresc aproape concomitent cu zorelele albastru-azur.

I-...-.-..

pwuq

Planta poate fi cultivatii p i

UNDE SE PLANTEAZA?
Zorelele sunt de fapt plante urdtoare, dar pot fi folosite p i ca plante acoperitoare de sol ~i plante pendente. - ~ a sunt susfinute de o z p l ~ de sdrmii, zorelele se a urd pe ziduri, arbori, coloane, pergole gi grilaje. Datoritii crepterii rapide, suprafejele inestetice dispar repede PndWitul draperiei de flori p frunze ale zorelelor. i Zorelele plantate in straturi mixte, dacii nu sunt tmpiedicate in expansiune, se u r d in scurt tirnp pe tufe gi pe arbqtii m i mari. -

strat sau pe un s d p halt Pnvelit cu sdrmii. Zorelele cultivate pe bdcon sau teras5 brmd paravan viu contra priviriior indiscrete. fn locuriie unde nu exisd strat sau teren liber, zorelele se pot cultiva p in container sau liki volui rninoase, iar plantele dm vas se i pot direqiona ~ipe grilaje. Zorelele plantate in copuri suspendate atrag atenfia toatii vara cu potopul lor de flori p i frunze luxuriante.

piramidii arnenajatii in -pe o -

S i ,,Scarfen O'Hara" od

Zorelele urditoare sunt plante de hndal caracteristice, care se

potrivesc excelent cu alte plante anuale sau perene, dar sunt PndntZtoare p prin sine i insele. Frumusejea zorelele plantate pe grilaje se evidenjiad alzturi de plante de acoperire a solului aspectuoase. Daliile pi gladiolele asociate plantelor agiifiitoare confers o tenti rustics griidinilor. Irnpresia poate fi accentuatii prin cultivarea P n apropiere a cozii-poricelului sau prin pata de culoare galben~ oferid de criii5ele inalte. Sunt plante asociate aspectuoase petuniile albe sau ciucupoara (Lobularia maririma), debordhd marginile vasului de plantare, ca de altfel verbena pestrifii Pnflorind p h i i toamna ~i floarea-de-piatr3.

La inceput direcfionafi lsstarii spre grilaj ~i fixati-i de acesta lax, cu un mate-

CARTEA

GRUPA 9

Gridingr~iscusit t

Soare. Zorelele tnfloresc proaspete. Verificaf i pe bogat i n locuri insorite, dar se crnbalaj termenul de dezvolta bine ~in penumbra. i garanfie. Daci dorlfi sa fnfloreasci timpuriu, procurafi zarele cre e Sal permeabil, cu humus. In prealabil. sol bins fertilizat planta e Nu cumparafi rasa cregte mai dens, dar deseori frunze pitate sau tng8lbenit& # - i n f l w g t e rnai modest.

s CurnpPraJi serninje

Plantagi zorelele intr-un loc ferit de vant, unde curenjii de aer nu dauneazi frunzelor ~i florilor. Atenfie! Zorelele s u d plante toxice: confin substanje asemanatoare LSDului.

locrorulplan retor
PR~~VARA doti4 sipt&m%ni diluafi ire apa de udat fngrirgMnt de Semdnare gi prWrtam SemBnaji in IocuinM la sfgqi- stirnulare a tnfbirii. tul lui martie, Tnceputul lui TOAMMA aprilie. Planta9 rbadurile Ian98 tutori. inainte de trans- CompMtare Zorelele nu tolereazti plantare, hgrij@i-vS exisde inghqul. Cornpostati-le ten@ suporturilor: fixap pe tnainte de venirea gerurilor. zid w grilaj wu Tntindeti n cabluri (dfi~p2aI. Wiji plantele afae la &qitul lui rnai.
VARA

w i r e
La inceput, legafi plantele de suporturi. Pe vreme secetoasi ud@i-leregulat. Din doua in

Iorelele pot f i atacate de rnusculiple albe de sera. Insectele sug pe dosul frunzelor superioare seva plantei, cauzBnd Ingalbenirea acestora. Caldura ~i aerul stagnant favorizeaza inmuljirea daunatorilor. :olosifi pesticide.

0 IMP ABIIMP SRL

CARTEA

GRUPA 9

m Cumpiirafi plante compacte, su frunzis sinitos, cu mulji


,euguri viguroci

.,2
Nu r;lunphifa$ pbmte cu gunze g a l b e 4 pbt&drrP'~ Acwte simptome pot fi . qmnele unei boli a

Umbrl moderata. Plantele ~a dezvolti deosebit de frurnos printre arbori ~i arbusti cu frunzis rar.

m Rododendronii mai bitr&r&


rasfirali sau desfrunziji vor fi rnai den$ daci primavara sunt tiiati la o treirne.
J

.C.

.
A

rLI acid,

permeabil, a f i n a t ~idkicinile necesits permanent rsol reavin, f3ri a p i stagnant&

Solul rnulcit cu compost din frunze mentine bine 4le a. bn m h

VARA TARZIU Lisati suprafafa solului s i se Exernplarele rnai batrdne, usuce. Urnezeala prea mare tufoase se pot transplanta declanseazi lastirirea intenpur si simplu. Administrati si, lucru nedorit. ingrisimdnt fira calcar rododendronilor rnai bitrdni. TOAMNA Protecfie de iarnl Reduceti udarea. Gerul puternic si soarele fierbinte cute, fari a vitirna listarii plantei. Pentru evitarea

Cloroza, carenti de substante minerale, produce ingilbenirea frunzelor. Boala survine cdnd solul nu este suficient de acid sau de perrneabil. Administrati plantelor TngrigirnSnt pe bazi de fier ~i rnagneziu. Reduceji valoarea pH a solului (eventual, solicitaJi sfatul unui specialist).

~' I
~1
1

,
I

Gi &

eleganti, i minunate cufori de toamnk n

ACCESORII:

2 soar la container

a compost

turba

a cazrr

n
&d$i sfi pi un a r p

fixme ~

Jwi

1 -1 -

mu

aSFBlul
Sapafi o groapa de d& ori mai mare deciit balotul radikinii ~iamskrafi @rn&nwi scos cu compost $ tufba.

+ c w ml + ;. h M e sped s m t h r i sau arbqti mmzi cu 6-unzqu.l rar, Enulze pmt.eJffori Gumoase p~rpurii fmm+ decorativ, gi a u t u m d cwwrktic. Se deosebesc difkrite soiuri ale + d jqmnsz. Cele mai cunoscute sunt ,,Aconitifoliwnncu fiunzi* verde vioi gi culori rogu-portomliu de toamnii $ ,Vlrifoliumn cu fimze a&c sectate pi f w de toamnii rogu-carmin. Numeroasele soiuri ale a q a d u i palmat sunt caracterizate de fiunzigul f?n divizat care se denrolt5 plat pe btarii arcuifi. Unde soiuri au m r a@ detorativP, mloma. Cel mai popular soi ae t Jtropu'pupeumn cu frunzipd de toamA rW@uwin Sau togu-hchis.

%* 2 AWd

$; G l w r . 1 u p piw&fit~l.dc pe balagul rhdgcinli dedawi r5idBcinfle.

Asprpdawcu~de-

Sunt P d& t soiurile n r $e ,Dissectumn cu W e foirrte fin sectate, aproape h a s e pi cu form5 Pndesad semisferid (Sdyimea maximil 3 m). Se deosebex soiuri de culori difkriue: ,Dimectum nigrum" cu frumipl rqunegicios, ,QIssectum Garnet'' maro-rowt ji , D i n Viride" a c l l f n veded d i s , care toamna devine row-gdbui. Soiuri +ale japoneze sunt ,Sango-hku", ,Ornurayamam,.Os;lkazuki" gi ,UIcegumomcare au culori vii

Sub speciile gi soiurile mai Pnalte se poate cultiva vegetajie subarboricol9. Sub coroana rarg se dezvold frumos florile ce Pnfloresc prioniivara: toporqii viola), crkiuniple (Bergenia cordifolia),lalelele (Tulipa), narcisa (Narcissus), ciubojica-cucului (Primula h ~ ~ p e a a o a * f n veris), dar gi unica moartii ciulxre sau b u d e . Minu@ (Lamium macularum) sau tiarela (Tiarela cordifolia). arb* sunt W i penm crqtaea de bonsai. dearberinaaik@.fnd de locuri ferite se demoid hmos pi oferii un prim l a multirolar m i n u t . +ji$v5 1p%mfi distanp axespundtuare dintre planzeI ol brma cormei & p o d avea forrna d . Acqti q w i pot fi plan@ gi

II

B I m -- m
-

Puneti in groapa c h v a lopeg de arnestec de plimant, apoi ag?zatiarfarul T groapg, la n adarxirnea din container.

Umplefi gkapa cu amestec @mBnt-omp&. T-i bine solul@ nu r&dd golufi T sol. n

de roamn5.
Ambele specii prefer5 l o c d e ferite, de exemplu \re&&tm copacilor sau umbra d t q t & r sau a ziduriior. Fru~+ul pestrir de t 4 a t e foarte decorariv h & t p unuifundal~sn~.d ~ ddruit din p e vqnic verzi p , tsuga sau tisa. Se asortm& $ cu alte p h t e clasice d s - 1 tice lierelor pddurilor, nun ar
9

Ambele tipuri de arl;ui sunt i d d e planrate fng h & i rnici. DQU,E~@ e p i t o e b ~ d t a w a f k i i o m i n d mijlod ~ldltlj. p n f n r k , la rnwginea lacului Qin @d 1 4 &r&ima i 1 1 in din &, gritdim alpid sau

*-

Forma# o farfurie de udare in jurul arbustului $i udafi abundent ca rlidicinile d adere la sol.

Primavara mulcifi sdul de sub copaci cu compost de frunze sau scoaq3 m3cinata. Pe vreme uscata u d e i

Poaye fi plantat gi h locuri du;mb-,

~~

(Has@ sau s m ( W d a izcamm$.

CARTEA

&ar

cu flori ropii $ agar palmat

GRUPA 9

Gr;idin&rit iscusit

0 Cunrpkirni la tmprvtul prirnaverii sau tozlrnma planrte anatoase si inkate, la container.

Mu cmpL~a$i nu plmtafi $ m ivwa, harere r tempmturi4e ridiate le pot impidika dezvobrea.

e ?laamoaw penumbra. Arnbele soiuri de arptr se d e d t a cel mai bine h locuri smiumbroase. 0 Sol med, pemeabil. C a urmare a wlului uscat frunzele se brunifid. Ambele soiuri de arfar sunt sensibile la calcar.

Alegei lourti f e r b ds v6nt unde solul nu m e uxat $i concentrafia de vapori a aerului este relativ ridicaa. tncepand din august nu fertilizati solul, deoarece lastarii nu se vor deswlta pi vor fi periclitafi de ger.

Ingrillre tot an ul
TOAMNA

Plantare $i fertilizare

Mulcire 9 acoperire

Prlrnavara este perioada Mulcifi zona radacinii cu optima plantarii. Fertilizafi frunzis d z u t sau scoaoa arfarii in creptere, astfel rnacinata. Arbu~tii rnai irnpra~tiafi copaci pufin sub batrani sunt rezistenfi la ger, tngrisirnant (dreapta, jos) insA exernplarele rnai tinere sau intindefi un strat de 5 crn trebuie acoperite pe timpul iernii cu crengi de brad. ingra~arnlnt amesteca cu se stratul superior al solului. indepartafi rarnurile inghefate sau rnoarte. Nu pastra forrna caraderistici a

II

Arprul este des atacat de laianjenii galicoli. Acegi jiianjeni rnici cauzeazh formarea unor gale. Nu este nevoie sa luati rnasuri de protecfie Tmpotriva acarienilor. lmaginea copacilor contarninafi nu este prea 'rurnoasa, Rsa acarienii nu -unt foarte diunatori. Rupefi sau tiiafi frunzele foarte contaminate.

Q IMP ABnMP S L R

F~lori cu parhm plzcut


Liliacul Morit hvduie gridha htr-o boare de p& VARIET~I
Liliacul este un arbust ce Pnverzepte vara; el are flori violet, roz sau albe cu parfum plgcut. Liliacul Abatic (syringa vulgaris) pi-a pierdut mult din importang de c h d piap a fost cucerid de splendizi hibrizi. Florile liliacului de g&ii& sunt compacte ~ide dimensiuni mari. In hncfie de soi, florile au petale semi-involte sau involte. In a& de culorile claf sice de violet 8i alb, exisd 8i flori roz-violet, ropu-violet, ~i chi= galben-pal.

,,fficherine H-eyufl

UNDE SE PLAN TEA^?


se transform5 in arbust sau tn copac mic, de aceea chiar de la plantare trebuie s5-i alegeji locul potrivit. Pentru g&dide mai mici se potrivqte soiul de liliac ,,Saugeanan,ro~u-violet intens,
ce crqte numai phi?la 2-3 r ; n

CE SE p-&&"URI?
fn cazurile id& &tul trebuie si?fie plantat solitar, pentru d d o m i h d ~eisajul, delalte plante & pierd din doare. i Dul dLpunefi de lot sd,cient puteg crea un gard viu din mulfi =bqd de !iliac, l w d $i in cazul tang de 4-5 m tntre ei. disl W f i liberi partea de sus a radicinii. Udafi in mod regulat, fertilizali solul o data pe an. 9
0 varierate d i s t i n l ,,Charles Joly"
I

cele mai multe soiuri cresc pAn5 la 4 6 m, fiind ponivite doar 2n grklhile mari. Este &rme&tor gi ?n&d privirea soid ,,Primerose" cu flori de culoare galben-deschis. Adevhta splendoare a flonlor celor mai &rite soiuri de liliac se obfine evdusiv In locuri hmrite. Numai liliacul a a t i c suparr5 bine penumbra, dar la soare ~iacesta face m d t mai mdte flori.

nunata
Budleia este pe drept una dintre cele mai Indrigite plan te de gra'dini

PLANTARE SI ~NGRIJIRE

Budleia (Buddleja davidii) are

panicul floral lung gi ingust


situat pe IZstari noi sau in v9rh l lksiarilor laterali, se aseamiinii cu florile liliacului gi Tnfloregte din iulie pan9 in octombrie. Cu toate cs nu toati lumea suporti parhmul puternic al florilor, fluturii sosesc in jurul plantelor P roiuri. n Cei ce doresc s i planteze budleia in gr?idinii au posibilitatea de a alege dintre nurneroase sdiuri albe, roz, purpurii gi violete. Rridiicinile ~ l a n t ese intind i aproape de suprafara solului, , Igstarii sunt doar moderat rezistenji la ger ~i deseori ingheagii p9nii la nivelul solului. D a d la sfirgitul iernii planta este tunsii radical, pin5 vara poate dezvolta IZstari noi de chiar 2 rn, in v i r h l acestora dezvolt9ndu-se flori rninunate. Astfel Pndilgimea tufei nu depigqte 4 rn. Budleia timpurie (Buddleja alrernifolia) se heosebegte in

Budleia timpurie

. .

rnulte ~rivinte Buddleia de davidii. Florile frurnoase violet-deschis, asemhin3roare unor rniirgele in~irate infloresc des, de-a lungul ramurilor subgiri, grajios arcuite in iunie. Florile apar pe Iiistarii de doi ani, astfel primivara trebuie indepiirtare doar piirjile mai bHtdne.

Hibridul Buddleja davidii 1;ingi planre perene ce infloresc la s&,situl verii

UNDE SE PLANTEAZ~?
Arnbele tufe pot fi plantate in diferite forme. fn straturi perene formeaza un hndal decorativ. Solitar se p l a n t e d in locuri relevance, alzturi de alte plante perene sau scunde cu tulpinii lernnoasii cum ar fi cincidegete sau trandd~ri strat gi de acoperitori de sol. fh griidinile mai mici se plantead hibrizi de budleia, deoarece datoriti tunderii anuale nu pot cregte prea mari. Hibrizi de budleia pot fi plantafi intr-un ciubiic mace

pe terasP sau Pn griidinile pe acoperig.

'

cu flori albe (Spirea nipponica). D a d plantagi budleia solitar, in jurul sau in faja acesteia pot fi plantate flori anuale sau trandafiri.

Hibrid cu flori albe

Frumusegea budleiei timpurii iese in evidengii d a d este asociat9 cu algi arbugti mari. Acordaji rolul principal budleiei sau plantagi aliituri plante anuale scunde, trandafir sau plante perene a d r o r culoare se a s o r t e d cu florile de budleia. Spre deosebire de budleia timpurie (Buddleja alcernifo1ia);aliituri de ~ u d d l e j a davidii pot fi plantate plante asociate &.I floii, ca de &ernplu spirea

Budleia poa 1e .--,-.-

Budleia nl&turide cilpu~ogi

CARTEA

GRUPA 9

10

'

'

@ Cump&ra@ vara plante la gontainer, cu mulfi Iiistari. Pleja Tnfiorite pentru a vedea suloarea florilor.

i Soare. Budleia necesiti mult soare ~i cald, ferit, loc deoarece nu este foarte rezistenti la ger.

La sfiqitul iernii diafi listarii hibrizilor de budleia pdni la cdliva muguri.

iD W cumparafi plante slab u


dezvoltate, cu ridacina liberi.

Sol permeabil, calcaros. in sol compact, umed planta nu se dezvolti satisficitor.

Nu taiafi soiurile de budleia timpurii, la sfir~itul iernii Tndepirtaji doar pirfile TmEtrinite ale listarih.

t@Iffl" ,
~ ~ MA A , V
,

Ooctorulplantelor
* A

vARA

II

I Plantare si fertilizare
Plantati dudleia in sol adlnc aflnat. Merneti in jurul plantelor recent plantate Ingra$imlnt universal 3i compost.

Udare P timp de seceti indelungati e udati abundent.


TOAMNA

Mulci~e protecfe $i La sflryitul toamnei intindeti in jurul zonei radacinii compost ~i un strat de frunzi~ paie sau (stanga). Protejati crengile infe. rioare acoperindu-le cu ramuri.

SFARSITUL IERNll Tundere Tundeti radical hibrizii de budleia, ins6 in cazul speciilor timpurii hdepartati doar crengile mai batrlne.

Mozaicul castravefilor budleia. poate contamina ~i Pe suprafafa frunzelor apar pete, cercuri sau creionari verzi, de nuanle diferite, sau frunzele r i m i n prea se Tnguste $i deformeazi. indepirtaji $i distrugeji !xemplarele contaminate.

uad~n3 T u r nu qns 1J 1n3soun3 ap

Prum uset. aga tatoare -9


:'

Nici o planti @pitoare nu se poate la'~& adta cu bogiipe de culori precm clematisul.

--

PLANTARE $1 ~NGRIJIRE
3 ci,

Clematisul cunoscut pe numele de curpen este un arbust d ~ i i r k tor cu dezvoltare viguroasii. Speciile rnai noi se pot giisi in toatii gama de culori a curcubeului. Exist3 peste trei sute de hibrizi gi siouri de clematis, florile sale avhnd diferite dimensiuni. Cele mai mici flori au diametrul de 2,5 cm, iar cele mai mari au dimensiuni ce dep4esc 20 cm. ,,Sylvia Denny" alb stducitoare Cei care a d o d culorile extravagante pot alege soiul "Ville de Lvon " avhnd floarea rogu-carmin sau clematisul UNDE SE "Jackrnanii" rogu-purpuriu, cu Datoritii boggiei culorilor o crqtere viguroasii. clemetisul satisface cele mai Ambii infloresc de la jum3diverse exigenre. Se poate cultitatea verii phnii toamna tarziu. va E orice griidinii, unde sunt n Specia "Nelly Moser" inflosuficiente elernente de sprijin rest; la inceput de varii, dar ne rnai incant2 cu ornamentul siiu corespunziitoare. Speciile timpurii p thrzii se pot planta i floral Encii o data la sfhqitul mixt. verii, iar pe petalele sale roz Frumusegea clematisului iese poartii dungi ropu-carmin. in evidenrii numai d a d se cagiirii pe sisteme de sprijin. fn faga unei grile vopsite deschis aratii minunat soiul ,,Ramonan cu albastrul siiu palid. Pentru a umple in mod d t mai corespunLitor suprafara gardului este de preferat soiul ,,Rubyn din gama alpinii de culoare purpurie (Clematis alpina ,,Ruby").

PLAN TEA^?

Clematisulgi irisul arat5 bine fmpreu

Plantele anuale sau cele cu riidiicins slabs umbresc zona riidiicinii clematisului. Astfel solul se usu& mai incet gi

mengine timp rnai indelungat necesarul de urniditate. Clematisul se poate asocia cu multe alte planie. PrezintI un peisaj indntiitor trandafirii urdtori ,,Blaze Superior" cu flori de culoare rogu intens impreunii cu soiul de clematis avhnd floarea de culoare alb3 ,,Miss Bateman", ambele plante agPg3toare fiind pe acelqi grilaj. Clematisul ,,Lincoln Star" de culoarea dpgunii prezintii o privelipte inchntatoare in cazul in care este asociat cu drciumiirese, siminoc sau salvie.

Cornul, cu ramificafii puternice p coroanii in form5 i deschiss, cat pi rniirul pc bun sprijin pentru clem.

Soi de un superb violet

GrZdinirit iscusit
-2

(n ]

e 4artimtwl cel md bogat se g&m@e?nofe* serviciilor la colet. Comondet$iclematis toamna sau primhra. l este indicat a se cmp6ra Nu plante din pepiniere la o f h i t de primgYarSi s u vara. deoarece Igstarii timpurii sunt Ond fragili.

ehdrigege locurile Insorite sau penumbra. Plantele pot f i expuse dteva ore la soare, dar rtidacina sa fie mereu O umbra. n l umd, bagat ?nsubstane Sol nutritive. Important este ca solul sll fie afanat, permeabil ~i calcaros.

l Clematisul se d e m I U mai

bine daci radkina trste pistrat3 tn strat gros de compost si intr-un loc rkoros. Plant* clematisul la cel putin 60 crn de zidurile de beton sau piatra, deoarece caldura reflectata de acestea va uxa solul.

fngrijire tor an ul
VARA

PRIMXVARA TIMPURIU

Plantare si ttaiem Tliafi pan3 la ultimul mugur sinitos lastarii speciilor ce tnfloresc vara: h primul an pang la 30 cm, iar O urman torii ani pang la 60 cm. Cu ocazia aprovizioniirii, adresafi-vti specialigilor din magazine, O vederea stan bilirii perioadei optime de taiere.

Acoperim S va tmpri~tia zona de e pe ridicini coajll macinati de e brad si fan, pentru a s pistra urniditatea $i racoarea solului.
-

:I
I

PRIMAVBRA TARZIU
FertiIiarea cu subsfante nutritive In cam1 radicinilor mai vechi s vor adauga sube stanfe organice nutritive (dreapta), dar tn prealabil se va urnezi bine solul.

:lematisul c :se va va usca rapid ~i muri, petele fiind primele semne ale micozei. Tncercati sti salvali planta t i i n d lastarii p l n a la 15 cm PIrfile tliate ale lastarilor trebuie imediat distruse prin ardere sau prin alte metode.

Q IMP ABIIMP SRL

CARTEA

Hortensie

GRUPA 9

12

Gridinirit iscusit

semiumbroase, ferite de vlnt, de exemplu partea nor& vestica a cl8dirilor. 401 acid. Pentru a avea flori , abundente, planta necesita sol fari calcar, b q a t in substanfe nutritive.

orta buchetiera, pastrlndu frumoash timp mai Tndelungat daca punefi ?n apa clteva picaturi de detergent de vase ~i putin zahar. Ati3rnaa la uscat cu capul T jos, iarna hortensia poate fi n utilizata la alcgtuirea unor buchete frumoase.

TOAMNA Plantare # iemm i Primavara este perioada optima Toarnna este deopotrivi plantiirii. Tiiali crengile wcate perioadi optima plantarii. ate hortmiilor Hydrangea fnainte de sosirea iernii rnulciti fnmqhy/la,Hydrangea aspera solul cu xoaqa de copac si Hydrangea asborwerts rnaruqita. fn regiunile cu tern(dreapta,jos). .Wiafi hortensia peraturi sdzute protejafi Hydrangea pgnkubate la 10 cm. plantele cu crengi. fmpri$ia$i intra tulpini compost 9 aprox. o jum#ate de canii de fngr&idnt organic.

rnulciji pimdntul. Taiafi paqile ofilite.

Mozaicul hortensiei este o boala incurabilri provocatri de un virus. Pe frunze apar pete verzui, mozaicate, apoi frunzele se pot deforma. Taiafi lastarii contaminafi, la nevoie Indepartaji ~i ardefi toata planta.

-!u!vpp~ ~ol!ou eaJew -JOJ elnu!s !$anlap* '1na!in3n> u!ind o;ie!n'RPIWI a ~ w aya wleq ui e u w v w a

'p!lor w ! q o un ap !nlmn al!u!teu ~ d pnr!nol 'sen n u!p !!Jfl!w!3g!pB "2 !jawo>s

'!!do16 al!u!fi~etu ap $e[ebp ad ~naugugi au!q mapaw awe n2 !f un st-01 ap ~ o d w o 3 ap un gdeo16 ul @wMloQ

lnloleq ~ M aJeu !ew !JQ enop P ap a~pllleld ydeo~6 ap o .euwwi pugd y e n w ! ~ d :~!JI", WUJM~~

CAR
I

GRUPA !

- .
CI

container, verzi, dese, aspect slnatos.

se dezvolta optim atilt lasoare cat ~i umbra. la

a Nu cumparafi plante ingilbenite. Planta p a t e f i bolnavi ~i daca doar o parte a sa este ofilits.
4

a Sol permeabil. S dezvolti e In toate solurile, dar nu tolereaza apa stagnanta. Daca este necesar, ameliorafi stratul de drenaj.

a Ramurile inferioare ale cimi~irului tuns In forma conics primesc suficienta lumina ~i se degarnisesc. nu a Atentie: cimi~irul este foarte toxic! Consumarea frunzelor sale provoaca simptorne grave, put&& fi chiar mortalZ.

brCm

43-

fngrijire tot an
Pe vreme secetoasa, i n zile far8 ger, udafi planta.

LHstarii cirnigrului se pot r u p sub grewt9tea ztip@zil, de m e $ surtura~i regulat zlpa& de pe b r i (las).

PR&lhtarta %@#are JFj Wkan


Plantafi w r n cirnbirii de Tngr@&rn&rt organic )i mineral plantelor VnrWcinate.

pWeezi4 forma. Pc weme %ea?b& IKla$i neaMrat


phntek cu frunze marunte.

Puricele cirni~irului pe lasi frunzele o secrefie ceroasa puternic bombata. fn caz de infestare stropifi plantele o solufie de ulei de parafina, care astupi organele de respiratie ale diunitorilor.

Q IMP ABWP SRL

al!Jn!os a3aJaoap <a~dur!s !loU Jp 3-S ap n S YIU !JrjepUEJl E n3 1epos.t:Insn3srqyq !S n3 pnros !ielue~d am-s p m WournJj ald!laa!~d o p a j o !meiadur;n n3 V@J nl .(EIE~!~s a!uo.rah) -aua~ad pob ap JopmEns er,!uoJaA nes ( ~ s o r o m u le ppunj er, pnxl-d aveoj au!S -em! o 'eauawase ap ' p a j o E!A~S) l a ~ o ! ~ - n ~ ~ w q l e e!Aps U ealerlu! ~ S u nes ! q n3 l n q d FaIJosr: as aqp nes ZOJ !JON n3 al!rn!oS a~posul Jolawal ea~a!do~de .(EuN u d q u 'asu!lu! !em uomS ! ~ 4 3 ~ 3 Sap[ nes (~u!lnp 3 ~ ) ap aiaje~dns nmlos !ie]ueld ad -uadr/y ~ q r y 3 !n11"1a3!~05 !n!leJo3ap a l ~ e oluns .e1ep3a.x ~) j -epeo3 aaIo!A-nJmqp !JOB n3 eur.xoj ap '!iesapui pldnqv aprnros ap !rnIeIe !ielueld .alposug JoIpnp!z e i q uj leap! ellonzap a s .aJeos .alaoleueware !!hpuor, psa3au ealsase a3aJeoap 'eJea zisa~obug el asndxa !5 alpaj a~elueld

U E ~ S ! . X J J ~ O ~ E ~s!~a~do!.xm x ) nes (urnu!dp u r n ~ d X ~ )

anos el asndxa !I a l e ~ a ~ o &

,pqg a n l p :Jn?sounj p ! o ~

~ u n aldnrls !JOB n3 !rn!os s .~olale~ad eaJeolns ap a~Saqasoap !loasap as J O ~ J O ~ Inza!m -lalo!a nes hour 'u!ur~m 'a!So~ 'ZOJ 'pqp a n o p ap 'ayeo~u!nes a~dur!sluns 'ur3 L aSu!~ea ~ e o d nnaure!p r o ~ p caapeJo3apapoId aueoj al!upug rj ~ o !uype~S esu! <!rn!os d uj allnu 3saqasoap a s ..eu!pz~Sap pn3s!q!y ~ e o a~Sa!nia!ae~dns p m!Ja]eur!p aJlseou a@!p ap a p ! d o ~ ~ !pads aIaseoJaurnu aJlu!a
-urn ug 'snx!q!q

Gridinirit iscusit

* Curnpkafi primlvara plante


container, tuf-p Indesate. plante ur r i d i c i n i slab dezvoltati, deoarece acestea mw c m
10 Nu cumplrafi

Soare. Splendoarea florilor se arati doar in locuri ferite, expuse la soare.

Sol permeabil, umed. P e timp de seceta udafi plantele e @hula o regulat,

IWMm &*@.

Protecfie Fmpotriva gerului: acoperifi solul cu frunzis, infii~urafi plantele tinere cu crengi sau paie, eventual in sac de in. T majoritatea cazurilor, n seceta este cauza dderil bobocilor. Udafi plantele abundent.

Joctorul planrelor

Plant* h i t r i ~ w u l martie, Tn

Pe timp de secetit udafi


plantek rqulat. Rstrafi mlul w d dar nu ud. e,

Yn Cwri ferite. M a t i abun-

DuPg kmuguriref t&hi I&tarii inghetati. D a d b%z9 tw&br mai w&Wnice M n e goal$, r r i arbuml Pn &$ i apmpierea solului. Tgiafi famurile bWPm gi s l a b la nivelull wlul wi fheoptaj.

Pe timp de seceti indelungatg planta poate fi atacata de pzduchii de frunzi, care ataci lastarii tineri, mugurii vegetativi $i florile. Spilafi plantele cu jet puternic de apa. In caz de contaminare irav$ stropiti cu solutie I

.!a%uqd run! u!p p(os '3!u~a%nd 'eugui n~ !&se~d ap ~nmpauie edeoJ6 ul . N n d a a

.!nlnlos lrnlaflu el a!) ps !nlrUoleq jnyeA e:, la&= jw -snqJe !$weld w wl l UIW g lc

'(~!~P~-!AOU JoIazuty e ~ u m ap,e~ s e o p o a ra1s-y) anseqp S alalop dnjazs ! n p p d w pe3ueId mW!Uq ap !JWF p ~ m l d 'W B J ~ aeod as pr~ads ]sap u n - m u a d ul nes ueos el 'apnlos -(s!suaqs s n p u w q ~ m u m ) -" nes ( ~ a p m w eElm![ojy) wSeq@-EqE! ' a 3 3 3 (.3.~ m~as!uuad) umlaspd nld .uaxa ap w 'a~pmo~ep apmq -q nauad pepo.ae pm1d p u a p x a I&F p a s aleoj .!mq nes !"dnua! nld -maw ap a$a p a d s ap !mqp am18 aieod as -areor3pp ap @my un ru p h q n nes y a n 3 ~ b ala~uerd fapuaureuio apnq -Jar tu au!q p p m as aqps

s s a ~ aa1 mareoap f w d ap s at.lPxz%ir luns ~ q ap ~ s alajnL -s!s~~o@'JEA SnUE!U .uJ 1 a* * nu !f suap PyIur -m as u ~ s e d m q2u p!oS !! 1 d - 0 3 p - e ~ n d u o n g ! !.~3er?rv s P h sn mUt:mo~~rmy o n g sn d u .mqos ~mueld zsnqle w pp :$p!xm p o p 3 ~ 3 4 as ham03 3 -!JIO~ ap xqasoap aa a]+ s U6 'PPU& a p UOU !JEW -a1 aFs raur~oj p o ~ e a p .am$ a p nr, epads p y y v s e a ~ o ~ ! d - U W E EWjd ~~U ' p d RE - o ap 'lpq lsnqre un alsa 9 - u r n g n l ap ~m.xoj a l b q 'mrua8 e a+s px-0wi-yp.u s n u q u w p y snmXnonjl -aJg ad !S l apaseq u!p ear, aa ' u p m - n b ~ u m l n e !o s p W q m aps alalu!uras '1~8oq @!my m ~ w d a p d a l b p o ~ 5 el p q d a l b ~ 3 -m el ap apupdms a m se3wld -1eod sld,ma~d snnrbuonjl mqns ap a@u~pn~+ol !mnys ns V F n w w e d ru Imam a n snti~@ snduong .al3ng ap puapunqe a + n p d
0 "3 uaPw=3 paxu

Iv q

'euppppl p[!16 n3 !-!$e~.yg~ ! sen u!p p v n q ~ e Z !$wr

.leJw!ui ~ugru@y~Sulkmd [S - w 3 n3 !$eql!uaj yupgagir pl - o l q t g ~ a p m u !eru !lo g n o ~ s a sp gdeo~6 #idqs -.puureo% o US pugd e r e n w ! ~ d : ~ s u . u ap

- d o meq n3 cMsuaqnro~lv ~ 'zw !JOU n3 aqsuauretpappf' I I ~ -8 S ap $pa!~en alunxoda 1 3 'lum -&d ap wan= %x!~de-nbr UJ euureol -0103 as p4rzurud ~ -m 5-2 ap eayippl S u p e a m ~ -m ? u el 'lual a m q mdmul 9a s - " P w l o ~ P'PUS"qJV .a!~qmadasnes ~ & n e u!p EU!@ p m r n a p ap13n.g <a!un?UE m d p r 9 rede rn u '!nuaq@-p~a~ !JOIJ axe 1 a& 8 -unp < ! T J ~ O I J O ~ q a n p o ~ d m enads .Euolqo~ne u e ~ d p o msa snavdma snduonjl '$!pu@y T&ZU luns a m '$pq ~ h q -~d m p F w n m a p u j .armaTeo -glga !# apmus !.Il-yos 11 -gpm a;aralnd p h q m pspc 3QI r;p#~zl~ge03 8iupIJd ul; -0 1p $papp s m v t@ map * q J;ol wt-J n3 % m~ j z g n ~ = 9 ? @ P" 3 ~ *1~3;ld@ q?OLI

q"p0dtrrt

d d 3g3 -~BS F*u!~

GMmA

GRUPA 9

16

'

Grridinririt iscusit I

r
r

1
radkina in balot sau R container, care se pot planta oricdnd.

LUMINASI SOL

TRUCURI

a Soare, penumbra. In locuri insorite frunzigul autumnal este deosebit de frumos.

Nu cumpZra$ plante cu radacina libera, deoarece nu se pot planta decdt primavara sau toamna.

So1 permeabil. Plantele mai in vdnta tolereaza bine seceta, arbugtii tineri prefera ins3 solul moderat reavan.

a Pentru inmulfirea prin marcotaj, facefi incizie in xoarfa unui lastar, culcaji-l pe sol gi Tngropafi-l pujin In sol, fixdndu-l cu o greutate. Vdrfurile lastarilor trebuie sa ramdna peste nivelul solului. a Evitafi asocierea cu plante sensibile.

YI\
L

Ingrijire tot an ui 1
A

gn telor

PRIMAVARA TlMPURlU Plantare $i tiiere Plantafi arbu~tii tineri tn sol afbnat. Taiafi ramurile uscate sau rupte de pe exemplarele inradacinate. Rarifi listarii prea dqi. in fiecare an a~ternefi zona r i d k i n i i in un strat de compost.

moasa forms, caracteristicz, f i r i taiere. Pe timp de seceta udafi regulat arblytii tineri Si protejafi zona radscinii prin mulcire cu scoarfa de arbore.

C
cu Pete negre ale moliei f runzelor (Hyponomeuta) pot - cu rapiditatea unei epidemii - roade complet gi inveli cu feeturile lor tufe mari. TZiafi imediat ramurile infestate gi stropiti plantele cu pesticide.
I ISBN 978963-86092-8-1

VARA tngrijire Tufele mai in vdrsta ce crex buiac pot f i ajustate cu ajutorul foarfecelor de gradin2 g i vara (dreapta). TnsZ tufele se dezvolti in cea mai fruI

8 IMP ABilMP SRL

RO-P-02-10-022

ARBUSTI, ARBORI, PLANTE AGATATOARE

',I

GRUPA 9

Frumos fn toate anotimpurile

mai-iunie

I IJ

inqriiire simpll

I IW

luminl natu-

II

PLANTARE
CESORII: ;coa@ t~

51 INGRIJIRE

BdgikeIe de &pad3 sau &ul, cumsemin~,esteun arbatst mmhton, adel se poate 2rrgriji upr. Polenul gi n d s&u asigwfi h i 5 multor inseae, iar b a d e sale rquaprins sunt consumate cu p1bx-e de p&h-i gi unele rnarnih e mai mid. Celor ce hdr?igx@rile, arbustul le ofed - prin constitufias a robust&^hflorireasa abundend S hdelungat5, bacele sale rogii $ i fmnzipl d u aununnal portocaliu-qcat - o privelbte rninunat5 tot and.In8fimea gi diametrul bufU?i poate atinge 4 m, de aceea este potrivit mai degrabi fn @nile cu dimensiuni medii sau mari. Caracteristid: aes& tor aqadui, splendid colorat toamna, inflorescenp-globulo& alb-gdbeniu, care asedr6wr inflorescenp4or unor svecii de honensie este fnconjurat5 in exterior de coroana lax5 a florilor sterile. Bul@kele de z?lpaei?lfdorqte h mai $ iunie, iar din septembrie

Perioada adecvatii pen u plantare: primavara, toamna. Mpati o groapA de doui ori mai mare dedt radlcina. Ameliorafi solul extras cu compost

ghiveci 2 Scoateti planta dinvasului. lovind usor fundul Dedlcifi riidiicina plantei.

este omat de bace ropu-aprins. In & de specia p d mai sunt

cunoscute trei soiuri importarlte. ,,Roseumn este un mi cunos-

pfin ~ 0 n s d ~Slk gardid )h viu liber pi grikhle &te. cut ~isub numele de ,trand&rEste un arbwt voluminos bane minge", dataria inflorescen~elor valoros $ dad do+ 1protej;yi sale &rice dense. fn magazinele gdidina de &t i de privirile de specialitateeste pus tn urn- ildkme. lafie gi sub denumirea de Soiul ,&sad"'p f i e flo,,Sterilen,ceea ce indicii fiptul cii rilor sale deosebit de fiumoase, nu produce bace. Florile albe se este potrivit ca plant5 mlic o l o d cu timpul in roz-pal. precum si ca pland de h d a a stranuilor de perene. fn @mai rar. nidyimea sa nu mi un nile rustice este un arbust pred e p w t e un m m , hflorqte gi ferat, K i d danmt de urekht2i rodqte bogat. & &dm& ce benefics de ciin i fdyimea soiului ,Nanum" estedecelmult50cm$are umbra coroanei sale. foam pufine flori $ fiucte. ,Nanum" $ .Compactumn Tocodad se remard prin fbrma sunt & pitice, aspectuoase in @nile alpine gi vasele de sa ~ o rotundii gi likarii & portocaliu-rofcat din timpul p i d

Srnparg-WA

yyCom9""y'

al5turi de p h ~ n i vc d ~ Pntunecate, c mdodendronul a sau brazli. Asociat cu a& arb+ & I batici asigud u habitat p~$as n pentru @&i, mamifere mai mici gi b t e . , , h u m nse pate p b ca plant5 de fundPl adma tuturor s d o r de flori. Culsa alb5 neuM se ptrivep cu toate d i i e de nllori, puthd crea gi o mamifie h u e convaste ~utemice.

Depune@h groapa pufin lunestec de p8m8nt. Plantafi fel ?ndtbalotul rad&inii sa in fie la nivelul wlului.

Umple$ groapa C plantat cu amestecul de pAmiintampost. BMor@Tgi formati o farfurie de udare.

i;emii.

Arbusd pr& locurile insorite sau in penumbd ,si solul moderat rea*.

Bdg&ele de dpa& se asock.5 excelent cu alti arbusti si flori. FrunzipI aLtumr$l ii flode sale sunt minunate ~idemxbite

pastra reavan.

Udafi bine ciilinul nou plantat. Mulciti solul pentru a-l

/I

~ii~ia

CARTEA

GRUPA 9

19

Gridinirit iscusit

'
container sau cu ridacina tn balot de pirnlnt, cu rnulp lastari. Nu cumparafi plante cu ridscinii libera ori cu Iistari putini ~i subfiri deoarece s e Inrn ik t u

i Soare,' penumbrL Se dezvolti bine la soare $i tn penurnbra deopotriva.

So1 cu humus, permeabil. Nu lisafi zona ridicinii G se usuce. Udafi pe vrerne

T2iaji arbustul R fiecar* prirnivari, pentru a tnflori abundent. ?ndepirtafi tofi lastarii cresdnd spre interkw sau in cruci?; tiiafi rarnurite bitrlne ~i subfiri de la bazi.
'lnrnulti3i planta prin b u t a ~ i lernnificati sau marcotaj.

PRIMAVARA
Plantare $ fngrijke Perioada adecvata plantirii. Efectuafi taierile cu misuri, dar sistematic, in fiecare an. Taierile excesive cauzeazi o cregere in form9 de matura. Scopul taierii este ca in interiorul plantei s i pitrundi lumi-

na, ceea ce stimuleazi inflorirea. Examinafi infloe rescenfele, s i nu s fi instalat in ele daunitori. Bulgirele de zapada este sensibil in special la piduchii de frunza. Spilafi planta de paduchii de frunzi cu un jet puternic de api sau stropifi-o cu solufie de alcool ~i szpun, eventual cu extract de urzicg (stanga).
VARA

Piistrarea umiditi3ifi solului Udafi pe vrerne secetoasa. Mulcifi zona ridicinii arbustu lui cu tala?de scoaqi sau turbi.

Daci frunzele sunt giurite ca o s i t i sau nu le-au rirnas decat nervatiunile, este posibil c i planta s i f i fost atacata de larvele gindacului cilinului. Prirnsvara, lndepirtati ouile de pe listari. Adunati larvele de pe dosul frunzelor sau stropifi cu insecticide.

ARBUSTI, ARBORI, PLANTE AGATATOARE

GRUPA 9

Hortensie urca'toare

Mnp nutritive

rn acoperitoare

CARTEA

Hortensie urcztoare

GRUPA 9

17

Toarnna sau prirnivara, wrnMraJi plante viguroase,

Penumbra, uW. Hortensia urc8toare fnfloregte


soare necesita rnulta api.

a So1 perrneabil, bogat i n


Nu curnpBrafi plant pipernicite sau deja

Pentru reproducerea prin rnarcotaj, toamna devrerne faceti o incizie i n scoaqa Iistarilor de un an ~i fixati-i In sol. a Hortensia urcitoare este o planG acoperitoare de sol forrneazg tufe rotunde, foarte extinse.

i dezvolta ~in sol calcaros.

Uoctorul plantelor

-I

Perioada cea rnai adecvati pentru plantare este rnartie, inainte de aparitia lastarilor. Conduceti listarii tineri pe zid sau suport, p i n i cind se pot susline singuri, cu ajutorul ventuzelor.

Plantare 2i prote@e contra geruiui Octornbrie este de asernenea o perioadi adecvata plantirii. inainte de venirea iernii acoperiti solul de deasupra ridicinilor.

~itr-un oc ~ tnsorit sau pe imp de seceti, planta p a t e f i atacata de acarieni. Contarninarea se poate recunoafle dupa frunzele tesacu Pete galbene ~i turile de pe Iastari. Preventiv, udati plantele regulat ~i mulciti solul.

P vrerne de secetii udati r e e gulat, mai ales hortensiile aflate la soare. Dupi inflorire exernplarele rnai virstnice

un OOZ-013

urad n9 W&O

Puns WQIICrEe

Gridinkit iscusit

l Cumpi%@

.-

p l ~ n f In hubklr a prim&ma, gi p b n t @ t - ~ imediat, ca nu cumva s i ge usme ma de r&&ini. s l cump&rafS Nu tulpini pipernicite. f&riillstari noi. E v h P rwdurile cu r&&dni foarte Tntmocheate gi Incurcate.

Penurnbsii. Azaleea prefer2 locurile unde nu este T bitaia n d i r e a razelor solare. a Sol acid. Azalea nu rezisti pe mlwile GIkaroase. Are n e h e de sol acid (pH = 65sr81. D a d valoarea pH-lui este pma rMtcati3, introducefi R sol rodohumus.

e?njurul azaleei, acopem solul cu ace acide de conifere sau frunze de stejar. este prea alcalin, plantafi a z a k tn Rrat cu p&m%ntschimbat. Acoperbi stratul cu amester: umed de rodohumus gi turbs.
l Daci solul gradinii

"Pngrji& tot an u

Uoctorulplantelor

PPlantare Ilngrijire

AVARA

TOAMNA

Protectie ~e t i m ~ iernii u~
in zoneie cu climai bland, toamna este anotimpul cel mai adecvat Pentru plantare. Pamantul ~lantei trebuie ameliorat cu frunzig uscat sau gunoi de grajd fermentat.

Azaleele tinere trebuie siidite T sol acid, cu bun3 permeabilin tate gi bogat T humus. Udati gi n pregitifi suprafata solului. La putin sipamani d u p ~ trei plantare se pot fertiliza.

I Daca solul contine prea mult calciu frunzele ingilI I benesc, doar nervurile
raman verzi, $i poate apirea poate apare caren@ de fier sau cloroza OngSlbenirea frunzelor). Fertilizati cu Tngri~Imant fier gi rnagneziu gi scideti astfel valoarea pH a solului.

I I

indepartati florSle vegtejite, ramurile uxate gi listarii prea lungi. Daca solul pare prea uscat, udafi-I. fn caz de lipsi de apl (varfuri de listar Rcovoiate, frunze plewite), udafi imediat.

I
RO-PM-10-002

Q IMP ABllMP SRL

ISBN 978-883-86092-8

ARBUSTI, ARBORI, PLANTE

AGATATOARE

GRUPA 9

Poten tifa arbustiformi


Flori plicu te toata' vara

octombrie inflorire tndelungatS


4
Pot

u v u b/mfos m mm

'aseon~adse !mlquresue Joun tzxmlFp el !mas ~ o (I!~J? d -uncp s p a p a ) ~ S O azunJj n3 J pzmode! e p w p S (epleurnq ! ~ta.w!ds) mnds n2 alepose auaq@% el!lualod ap apnlos .eseouural g y d p n:, alueld !I ! J O ~aqJaj!p n3 a y q epose

axed as FurJojpsnqn qpualod

.ai\!&uol 1-3 a~sapour al!JoU aps n3 a ~ m l d a1pqJoIm wu?eur! pupaldurm (aua~ad a p ap l!qW"p -ap=!q -!Jnpour al!JnIaj UJ m!~!ln aleod as ~3edurrn snxqeq un nr, ! luap S -unqe pu!JoguJ ':,!ur p1snqq

--

1' 1
I

ML m i Lm

d 3s 33

-mid EurJojnsnqn epualod


FO-1

-al!z ap !ue ap dwp ~&unlapul pu!roguj 900 ap a m q 19 aulq PIOA -zap as luals!wJ Irusnqq .~o~aiye;rdns mmnurap nnuad pualmxa alsa n p 'aseo!Jn> .IOEJ!A!J~ ellurn a!balo~d yn%!se nu n p @ w ym

-apwod amolns ap pog pqAe alto1 ' ( s ! ~ p o ~ a u r ~ )a q p !npu!~3 u e nes ( ~ y o y d r q )pyoj!u> e ;npu!~Dea5asnumrjp!iuap -!M nes auaq@% al!Jn!oS .!u sz y (! as ? x madaN) !a~adauS ! (B!IQJ~~UO~ W!UOJ~/~) Oa !3U JA !! 6(eso~ourau epps) !npbp! a@ M q P aP a l d m u ap p r u p aurq paja!IaJ as euaq@% eanoln3 a!f!J&I$ nld ap - 7 s S aseor5uaa~dau ! pep0101

rn alpul pzur ~olaueld p d y e sonmdse albqopoduri

E~P

" '3 08-09 wwl%V PVAz 'auaq@% !~ogn3 m:,soun:, !os 'uVaqa!Ia" :-epr% Pfos -9 aP anads nnuad !9 p p s p a m m '~nuaq@% alsa m o p 2 ESUI PuamaJj pzur 9 -@o~ nes !!@30~0d'auaq@% 'aqp '!os ap a!i2uy UJ 'luns ! u ~ , S ap ~nr~aure!p 'bgur ap al!JoIf ne ap pu!m!m 'apzo!~apold .a5qnzutuj p u n u!p asndnrrn ~ e w @n r h u m - a p ~ a ~ nes apran a n o p ap '3lunqur luns !l r w nes fl3a3a ~ a p h q n ie y apzunJd ymouural zu!dpu ne

s-s'z

CARTEA

Potentila arbustiforma'

GRUPA 9

21

.
L

J-BA
1

*
k

Gridinirit iscusi

Cumparafi plante robuste, tufoase. D a d nu au frunze, maminati lastarii sa nu fie noqi a NU cumplrati plante cu mmuri debilitate, uscate,

Soare ~i penumbri. Lumina solar3 stimuleazi cresterea si inflorirea, dar potentila se dezvolta bine si In penumbra. So1 permeabil. S dezvolti e i n toate tipurile de sol, dar nu tolereaza umiditatea stagnanta. : , .
+
)-.

Plantafi soiurile portocalii $i rorii in penumbra, pentru ca soarele dogoritor sa nu le decoloreze florile. In canicula de vara muld@ solul i n jurul plantei pentru a-l mentine mai mult timp rewan.

deoarece este posibil s3 aiba I rgdacinile insuficient dezvoltata

VARA Tziere 2i fertilizare Mulcire $i Mare Tntinerifi plantele dezvoltate Mulciti solul cu scoarfa marunfits de arbore pentru o data la doi-trei ani. lndepartafi o treime a arbustului. ca zona radicinii sa rimiini racoroasa si in Tziiafi ramurile bitriine de la reavanJ ~i zilele fierbinti de vara. Pe baza. A$ternefi compost in jurul tulpinii. Planta necesita vreme de seceta grava udafi planta. fertilizari ulterioare.
PRIMAVARA TlMPURlU

I1'

---..-....--......-. , n ---.

I Mulcire

TOAMNA
in reaiunile cu clima a s ~ r i mulcifi solul din zona radicinii cu compost, frunzi~ uscat sau paie (stanga).

prirnul rBnd pe timp uscat 8 cald. Pe fata frunzelor a ~ a r 1 Pete colorate, mirunte, iar pe dosul lor pete argintii. Mentineti umiditatea optima

...

Tiiati lirtarii puternic infestati. Daca este necesar, lropifi cu o solufie coqi-

A q t i arbqti ce pot fi hgrijip' simplu i)i deschid florile grap'oase, parfiunate la hceputulprimiverii.

Cu toate d diferitele varied+ de iede6 albii se dezvold in mod variat, una dintre tais9turi este comunk florile lor au parfurn aromat, ademenitor, dulce. Daphne m z r u este speeeem cia ce inflorqte cel rnai devrerne. Deseori p&rnul dulce al florilor roz poate fi simjit deja in februarie, inainte de infrunzirea arbugtilor. Soiul ameliorat ..Rubra Select" (in comer! poate fi intdnit gi sub denumirea de ,,Ruby Glown) are flori mari, roz-inchis. Florile soiului ,,Alba" sunt crem. Tulichina igi mature& incephd din mai bace rogii, toxice (soiul ,,Alba7'produce bace galbene). Se recomandii evitarea cultivkii acestui arbust de d r r e familiile cu copii mici, deoarece consumul a doar d t e va bace poate fi mortal, iar copiii pot ajunge foarte q o r la fructele arbustului de doar 1 m

Daphne cneonuo

Specia hibridii Daphne x burkwoodii nu produce bace gi nu este foarte toxid. Parfumatele buchete de flori apar incephd din aprilie. La inceput sunt roz, dar mai thrziu se spdilfcesc. Un soi indriigit este ,,Somerset", cu flori rozdeschis, care in regiunile cu temperaturi moderate nu-gi pierde fiunzele lanceolate gi indesate nici iarna. Daphne cneorum este un arbust pitic thdtor, vqnicverde, ce f o r m e d covor veee" tal, frunzigul siiu se @qte la

casei, in apropierea terasei sau in griidini alpine. La marginea aliniamentului de arbqti sau aliituri de alji arbqti sau plante cu bulbi ce infloresc prirniivara, tulichina este foarte decorativii.

De-a lungul drumurilor hecventate este foarte ade-

Daphne maerrnm

menitoare prin parfumul ei ca plant3 asociad, dat trebuie sii acoperir de nimeroase flori jineji cont de faptul d Daphne mkunte, pahumate, roz. mezereum este toxid. Chiar gi Deseori, in august-septembrie aringerea plantei poate provoca inflorqte a ddua o ~ . eruprii cutanale, umfliiruri sau inflamajii. UNDE SE PLANT^? Daphne cneorum Qi rsphnd q t e pa&mul in gd.dinile dpine, dar aceatis9 plant5 nu prea pretenrioasa se dezvoltii corespunzittor 8i in c6piiturile sau pe v 2 A l zidurilor de piatrii. t a d solitar P griidinile din fa5a n

Variatele forme de tulichinii pot fi asociate cu alte plante. Ghioceii, bhdugele sau alte plante cu bulbi ce infloresc la sfirgitului iernii pot fi plantate ca vegetarie acoperitoare de sol sub Daphne m z r u .fn eeem tufiriguri poate fi asociad cu forsi~ia plante vqnic-verzi, sau care ii evidengid culoarea florilor. Frunzigul verde-vioi al

speciei hibride de tuliching


aratii minuant gi in prim-planul trandafirilor de munre sau azaleelor. Se asorteazii cu lalelele cu inflorire drzie, narcisele, ceapa-ciorii ~i hiacintoides (Hyacinrhoides hispanica).

Iederi albi

Gridinirit iscusi

a Pentru plantarea de 1a sfirsitul iernii sau tnceputul primiverii curnpZirafi plante cu ridacini viguroasa, la container.
Nu cumpirafi plante bitrine, deoarece vor porni

Soare, penumbra. Daca solul este urned, alegefi plantelor locuri insorite. o 4ei pieasp&, perrneabil. Hibridul de i d e r i albi sau tulichina -cum i se mai zice prefer2 solul slab acid, cu humus, cehlalte specii hrsi se dezvolta T sol calcaros. n

Plantafi tulichina i n locuri luminoase, ferite de vint.

Hibridul de tulichini nu triie~te indelungat. D a d arbustul tncepe s i slabeasca, plantafi In locul acestuia un arhust nou.

& dg.;iire tot anul --.Plantali tulichina toamna sau la inceputul primaverii, inainte de Infrunzire. ledera albi poate fi Rmulfit2 prin butZqire. In amestec nisipturbi dezvolti repede r i d i cini, Tnsi si seminfele pot fi semanate in straturi sau Ibi. Pentruincoltire seminfele necesiti efect de frig.

Primavara se pot taia listarii cu flori pentru varzi (dreapta). Folositi minusi deoarece substanjele toxice ale plantei pot provoca eruflii cutanale. lnainte de tncalzirea vremii,

Tulichina poate f i atacati de acarieni. Frunzele se Tngilbenesc si cad. In cazul unui atac mai grav, pe 15stari sunt vizibile jesiturile fine ale d2unStorilor. Preventiv, pe timp de seceti udafi planta regulat.

-- .-..------

.ISBN 978-9&MW24-1

IP AWMP SRL

ROP-M-l(M2S

ARBUSTI, ARBORI, PLANTE AGATATOARE

GRUPA 9

Arhust fermecitor cu nor de flori

brumos In orice anotmp


Scumpia vara este acoperita' cu puflri, iar mai &u h n i rogu-infli&t. u z> cu

PLANTARE 51 ~NGRIJIRE ACCESORII: scumpie la container a cazma

compost O ap5

scumpia, ell aqtere 1 ~ ~ t 5 gi c o r d la@, primii~ara $ezvolt5 f'nmze lunp;uige, o d e . Pe a i l & d o r la finele lui d d aprilic apar flode verde-$bui abia vizibile. D n flori hm a se cbx01d i mi fiud&q% d 1 t o a r e unoz pufiwi. Axul fructificaf'ior a t e amperit cu peri lungi pi sub$ri, culoarea lor devine din verde treptat S i ,pnTp-n od ropcat, din care apoi se davold minunafii nori marodeschis. Toamna rolul ~ r i n c i ~este al Aceasd specie are vatiet&$i preluat de &re &care devin maro-ruginiu, portodii cu frunze rogu-pquriu. sau ropcate gi &co& gddina ,,PurpureusV G&ut are la plnl dupl primul Pnghef. frunzig purpuriu, v m devine verde evidenfiind frumusefea Cotinus coggygrh atinge Idrimea de 4-5 m si se m h oufurilor rosu-carmin. , R o d Purplen atinge Pndfimea de drqte cu culori armonioase. Frunzigul verde-albttrui doar 2-3 m, fgi phreaz5 frundeschis ofed un fundal decora- zisul mat-newicios D ~ P , . tiv fructifica$iior pufoase roztoamna pi fruGificafiie rogucenqii. argintiu. Frunzigul ambelor soiuri este de nuanjl ro5catg.

~nalfime aseamhl cu un se arbore. fn perioada Pnfloririi nu este prea decorativ, Ins5 fiunzipul acestuia este destul de deosebit: primlvara are culoare roz-bronz, vara verde-inchis pi toamna portocaliu-vioi sau rogu-purpuriu.
r

zigul frumos se demold doar ?n locuri ferite, expuse la soare. Arbusnd este decorativ plantat solitar. Soiurile cu frunze rogupurpuriu sunt ademenitoare fn apropierea blocurilor de piatrii brutii. Scumpia poate fi plantat5 fn gardud vii mixte. fn special soiurile cu frunzig rogu ofed un 1 ton variat gardurilor vii. Planta9 arbustul la &stan@corespumiltoare de celelate plante, deoarece cu timpul acesta hevine foarte mare.

viinficii (Lawndula angustifolia) sau mov-alb&uui al jalqului (Sdvia officinalis) pi monardei (Monarda). Phtele cu h z e adculate 9i alte p h t e m p i c vuzi ofed un funda plkut fiuctificafiilor pahmate gi culorilor stdudtoare de toamnii ale scumpiei.

r-5 mi ~IW
P n @rnSnth jurul h l i@ ab tului gi biru SOIUI. a farfurie de &re. khqi plivlta abundant.

CE SE P ~ A ~ T U R I ?
I

Scumpia nu necesi6 nici sol bogat i"n substan~e nutritive nici h e regula6, Ins5 frun-

Scumpia p a t e fi asociad minunat cu alte plante. Alegeri perenele din primplanul scumpiei fn a fel hdt p culoarea acestora s l fie fn armonie cu culoarea fructificafiilor arbustului. Ofed un efect decorativ alPturi de frunzipul g r i - W t i u a1 le-

Scumpie

Gra'din&it iscusit

u e p shugtl vigwqi
la ghiveci mu.cu r&&~inh T n balot de pW18ntNenwk la container pot fi plant& tat timpul anului. Flu cutn@tafi plante slabe, cu ra&cina libera, deawece vor porni greu.

Samw. FIQ141e frumoase $i culorile de t a m n l sunt rezulratsle w r e l u i $i clldurii.

c T
1

So3 permtllabil. Preferi solul alcaros. Plantele a d r o r rgdkina s-a prins tolereazl $i seceta.

ingrjiie tot anu


JARA

Toamna este prioada optima pentru plantare O regiuni cu n temperaturi moderate. h regiunile noastre, arbuflii cu rriacinile situate aproape de suprafala solului neceska amperire cu frunzici, scoaqi de copac sau compost doar ?n locurile expuse la Tnghq. (dreaptajos)
PRI~VARA ffantare

In primii ani dupe plantare, pe timp de seceta udati xompia saptamanal. AEeasta stimuleazs creflerea radainilor. Prin mulcirea zonei radacinilor se piWreazH umezeala solului. Vara este perioada optiml penfru Vnmi~ltima nrh matatare

-Nu scurtqi planta, pentru a-$Ipastra forma caracteristid, stufoad ~i Tndesatg.

fnmulfire prin marcotare: efectuafi o incizie transversal2 pe llstar, apoi aplecati-l pe sol. Dupl Tnrldhcinare detasati noua planti.

I
.

Primkara este perioada optima pentru plantare ?nregiuni cu ternpraturi sdzute. Udqi planta dupe plantare.

I
I
RO-P-02-10429

xumpia uneori poate II atacatl de verticiloz3. Datorita atacului ramurile mor. TaiaJi ~i se ofilesc $i distrugeti piqile contaminate ale plantei. In caz de contarninare gravi, dis'-ugeli toata planta.

O IMP AMMP SRL

ISBN 978983-88092-3-1

. a

, ARBUSTI, ARBORI, PLANTE AG~T~TOARF

Lifiac srilbatic
Sim bol inmiresmat ;zi colorat a1 verii

ingrijire simpla

##1.5-2 rn

I Elegan ti retinu t i
I I

Liliacul d b a t i c este un arbust prefios datoriti taliei sale medii ;Si constitufiei sale grafioase.
* S h p h + prin Wtkimasade 1 - 2 n e i w d u ~~esceunlubust *fB este &vat ell pridkkw mid .Supetba". Pe rita: parfumduilr am+tor, iar planm cu fianzi~ M o o dens brma lor g r a j d le f"acc fbarte m d e sane $ emxe roz-pal a d v e mai ales In g&hde sau mz-videt se dezvola ?n iunie. Dup5 prima fdlorire rnici. ~ j ~ s e a m i i n i i a h s t i d , dqi nu a&t de abundent, $i revad florile contiiuu rnult cu liliacul traditional. H mai gi iunie pe arb@ rigizi, cu pi3.d toamna, motiv pentru care tulpini erecte de 3 4 m, apar p o d gi denumirea de ,liliac de nenunihte intlorescenv violet- toamna". Inchis. Indfirnea +ei pitice Sringa d e x a are idfimea Syringa meyeri ,Palibinn este de24m.I..&m%~bd doar cca. 1 m. Moreste abuninflorescenpviolere a&n5 in dent fn mai gi iunie, culoarea jos cu elegang. Florile roz-pal, florilor variind de la roz-purcu o u p d nuan@de alb apar puriu la roz-pal. Deseori infloin iunie din bobocii rogua doua o~ la iqte $ carrnin-hchis. shgitul verii sau toamna timSyringapatulasedistinge puriu. prin ramuri si h z e cu dosul ~aios-@slos: Idfimea specie; se siwaz.5la aproximativ 2,5 m, UNDE SE PLANTEAZ~ florile sale violete aoar din rnai pAn5 iunie. Liliacul dbatic, asemiidtor liliacului uadi~onal, p a t e planse ta solitar sau ca parte a unui gard viu. Speciile W t e cu potopul lor de flori luxuriant, dar nu epatant, se potrivesc deopouiv5 2 garduriie vii sdbatice, n ^dorindvara timpuriu, sau in eardurile vii mixte. Speciile scunde sunt recomandate mai ales penuu @dinile mid. Produc un efea frumos plantate solitar, h gardurile vii scunde ~ih f@ a unor forrnafiuni de arbori. W ~ r e a efectuad o dat-2l dfiva ani a htinerqte arbqtii, & a le disb m fiumoa

Plantafi acest arbust in apropierea casei pentru a-i sawra Pprfumul agreabil. Esre deopouiv% aspecturn in g d m a de f a @ , ?nfip zidurilor, lib& t e n d sau ca d solitat3 pe

spisciile de l i i dbatic prelungesc perioada de idorire, deoarece Inap 4Infloreasd tocmai &d liliacul de @dini s-a trecut deja.

Plat&@ liliacul astfel ca partea superiaarL a rldkinii s se situeze la nivelul sollului. B

Umpleti groapa 'Sn jwul babt h radkinii cu p&m&ntul u i ameliorat cu compost gi presNi-l bine cu mftna.

fn cmul grupurilor de arbori sau a1 gardurilor vii i se potrivex s a l h u l galben (Laburnum x watemJ, &ul (Kburnum opulus), speciie de miir omamental (speciile de Mdus), socul n e p (Sambucus n i p ) , caprifoiul (spede de Lonicem) gi scorqul de munte (Sorbus aucuparia). Plantate hpreunli cu lilhad de (Syinga

CARTEA

Liliac sdbatic

GRUPA 9

34

Gridingrit iscusit

e Toamna sau primavara Tnainte de infrunzire turnp&ra$ liliac salbatic cu radzicina in balot sau plante la container. Nu cumpirafi plante risfirate, mari ori vara plante hfrunzite, deoarece nu vor hridicina.

Soare. In locurile insorite inflorefle mai abundent. Sol permeabil, bogat i n substante nutritive. Syringa microphylla preferi solul alcalin, celelalte specii se dezvolti bine ~i in sol moderat acid sau neutru.

Pentru gard viu de liliac silbatic este recomandata distanfa de plantare de de 1,2-1,5 m intre plante. lmediat dupi ofilire tBiagl florile trecute. Astfel impiedicaji maturarea seminfelor ~i planta va inflcrri mai bogat.

)octorul plantelor

Plantafi liliacul salbatic in martie, de indata ce solul se dezgheafi, cind planta este neinfrunziti. 0 data la cstiva ani ririfi plantele vdrstnice pentru a - ~pastra forma. i

lmediat dupi inflorire indepartali toate inflorescenlele ofilite (stanga, jos). Prin aceasta arbuStii economisesc in energie ~i anul urmitor vor inflori mai abundent. TOAMNA Perioada de asemenea adecvat2 pentru plantare, mai ales in regiunile cu clima blindi. Toate speciile sunt rezistente la ger, nu necesiti protecfie de iarni. Totu~i, este recomandat a acoperi cu compost zona ridicinii.

Toate speciile de liliac pot f i atacate de o ciuperci ce provoaci ofilirea listarilor #i bobocilor. Bobocii se brunifica $i ofilesc, vdrse furile lastarilor pier. Tiiafi p i n i la partea sanitoasi ramurile contaminate $i pe vreme secetoasa menfinefi reavan solul arbugilor.

ISBN 97%63-#&?&1

..

In ampdne, pe suportun
Thunbergiain& ti toati lumea prin florifesale fn culori intense fi Morirea sa indelungatii.

Thunbergia provine din Africa de Sud-Est, unde este o pland peren2 Planta sensibilii la ingheg in regiunile nordice este cultivad ca plant5 anualii, dar poate fi pGtrat5 si iarna in locuin$i. Pe supormri poate crqte p h i i la indjimea de 1,5 m. Poate fi sZdit5 si ca pland pendent5 in supormri suspendate sau I&i de balcon, deoarece la noi crqte relativ lent. fn condi~ii tempera& pi de luminozitate corespunGtoare, precum pi fen5lhati-i suficient inflorqte continuu din mai p h 5 in octombrie. Floriie, creschd din subsuoara frunzelor, sunt dispuse pe tulpini una d t e una. Forma fiunzelor mari variazi de la triunghiulaCi p h i i la cordiforma. In verile ploioase, d a d este expus vicisitudinilor vremii, produce flori mai pugne. Culoarea caracteristid a florilor este galbenul sau portocaliul. Amestecul ,,Susi Mix" confine flori in nuangele de galben,

Jmplefi cu M M n t de sem5-

De la mijlocul lui februarie, semlnafi tn locuintB cite 3 4 seminfe V fiecare ghiveci. n

Thunbergiaplantar5 ?a vas

portocaliu, galben-crem pi alb, in parte cu centrul florii negru.


/

UNDE SE PLANTEAZ;~?
Conduceg thunbergii pe ziduri, eventual plantaji-o pe balcon sau terasii, unde florile specifice verii d e l e c t e privirile timp de luni de zile. Plantat5 l h @ un gard protejat sau gard din pipci intr-un vas d i s ~ u liber sau condusa oe s sfoar5, respectiv pergo15 sau bolt5 este foarte aspectuoasii ~i

heliotropulperuviaa

Ampiedid privirile indiscrete sii 5trunds in grsding. B vase suspendate sau h i de n balcon form& un potop luxuriant de flori. P l a n t a ~ vas in se poate urca pi pe ziduri, oferind astfel o imagine pitoreasd.

Deoarece thunbergia inflorqte indelungat, ea poate fi asociad excelent cu multe flori vikatice.

Nuanple reci de albastru gi violet c r e d un contrast puternic cu florile portocalii. Plantaji lobelia pitid (Lobelia erinus) albastru-inchis sau albastrudeschis alsturi de planta urdtoare sau plantaji-o inu-un cop suspendat Ihgi aceasta. Un efect cromatic puternic se poate objine aliturhdu-i heliotropul peruvian violet (Helotropium arborescens)sau jalqul medicinal (Salvia officinalis). 0 impresie monocolor5 frumoasH se poate realiza asociind-o cu flori galbene sau portocalii. Plantag thunbergia alaturi de crsje galbene, portocalii sau a r h i i sau gidbenele (Calendula officinalis)galbene, respectiv portocalii. Plantat5 printre florile de thunbergia, drcium2reasa (Zinnia elegans)

form& o pat5 cromatid fiumoasii. AraG foarte bine I h @ arctotis (Arcrotis),plant5 ce provine de asemenea din Africa de Sud, si are flori albe, galbene, ropii sau brune.

Pin5 d n d apar pltintuple, amplasaji ghivecele la tern-

Nu ddifi plantutele afar3 dedt dupti mijlocul lui mai.

nos, la 12-16 "C

-Amesfecul ,,Susi Mix"

CARTEA

GRUPA 9
/

35

~ra'dinirit iscusit

LUMINA $1 SOL

TRUCURI
Thunbergia, planti pendenta ce creste lent, este un element decorativ frumos al balcoanelor $i teraselor. A~teptafi transplantarea cu afara a plantujelor pina cind trece pericolul ingheturilor

optim sste ln fa@ unul zid

urM.
Sol pemeabtl, bogat T n substanfm nutritive. Necesita m u M a@ ~i substanfe nutritive. Udati ~i fertilizati sistematic.

bctoful plan relor

PRJMAVARA
SemInare gi plantare La mijlocul lui februarie semanaji thunbergia in locuinti, In ghivece cu diametrul de 11 cm sau in vas. Nu sidiji planta sensibila afara decit dupa mijlocul lui mai. Sprijiniti plantele cu suporturi.

bine, a inflori mai bogat si rnai Indelungat. Udaji abundent.

TOAMNA Cur~$are Dupa primul inghef extrageti plantele din sol si compostali-le.

I Vusculifa alba de serB este I


insects rnirunta pe dosul frunzelor gi suge seva plantei. Pe frunze apar pete, secrejiile inseaei favorizeazi contarninarea cu ciuperca fumaginei. in caz de infestare, amplasafi capcane de insecte, de care se lipesc diunitorii.

Taiati a r f u l lastarilor plantelor viguroase, pentru a crege mai tufos. La o luna dupi3 plantare, administrafile lunar solutie nutritiva (dreapta) pentru a Cree mai

iugryire, ifi revarsi cu sutele florife minunate.

T3iati puternic o parte din lastarii speciilor inalte de C'isus. Astfel putefi stirnula dezvoltarea lastarilor noi cu multe flori. Speciile scunde de Cytisus~i Genista nu necesita taieri. Totodata plantele mai viirstnice pot fi intinerite sau modelate prin

Soiul dc Cytisw ,,Gol&ch"

CARTEA

S ~ e c ide Cvtisus si Genista i

GRUPA 9

36

Gridinirit iscusit

a Cum@raji numai plante de Cytisus $iGenista tinere,


crescute exclusiv in container.

a Soare, M b e l e genuri
necesiti un loc Pnsorit, cald, ferit de inghejuri puternice.

a Plantali soiurile xunde pe


pante cu sol permeabil, unde florile formeaza un covor vegetal pestrij. Unele specii de Cytisus sunt toxice pentru om, dar iepurii decamp le consuma cu nesaf. Protejaji plantele de daunele m a t e de animalele silbatice.

m Nu cumpPfra$i exemplare
voluminoase, vh-tnice sau cu radacina libera, deoarece se tnrichcineaza greu sau deloc.

r#)

a So1 permeabil. S dezvolta e optim T sol nisipos, moderat n calcaros. Solul sa nu conjina prea multe substanfe nutritive.

ingrijire tot an ul

Doctorul plan telor

m
VARA Tiiere Scurtafi lastarii plantei de Cytsus, pentru a le stimula cregerea tufoasa (stiinga, jos). Nu scurtafi decdt ramurile cu flori trecute. Florile anului viitor se vor dezvolta pe listarii noi, cres cuji vara. TOAMNA Proteqie contra inghefului Mu~uroifi frunzi~ uscat T n jurul trunchiului ~i acoperifi plantele sensibile la ger cu ramuri ri frunze uscate.

PRIMAVARA Plantare $i tiiere Perioada adecvata plantsrii: aprilie. Indepartafi de pe plantele mai viirstnice lastarii inghefafi sau morfi.

I'

Petele negru-maroniu de lastarii pe frunzele ~i plantelor de Cytisus ~i Genista sunt cauzate de boala pltZrii frunzelor ~i l5starilor. Frunzele cad $i plantele pot s i piara. Tiiafi liistarii contaminafi. Preventiv stropifi cu solufie de fungicide.

Flori abunden te, splendide


K h i a este unul din arbqtii vqnic veni pi Uoritori cei mai aspectuopi.

Kalmia infloregte din mai p h i in iunie, concomitent cu rododendronul. Ambele plante prefers penumbra ~i solul moderat acid. Coincidenja nu este inthplstoare, deoarece cele douP plante aparjin familiei ericaceelor. Kalmia angustifolia este un arbust scund, delicat, cresdnd numai p h a la indjimea de 1 m, elans9ndu-se rigid in sus. fn conditii ~rielnice extinde se , lent, prin lktarii sPi, ca plants acoperitoare de sol. Florile ample, in form3 de pihie, de culbare purpurie, apar in iunie gi iulie. Diametrul lor esre de a~roximativ cm si forme& 8 inflorescenge in ciorchine pe lktarii din anul precedent. Soiul ,,Rubray'are flori purpuriu-inchis gi frunze mai late, fiind mai frecvent comercializat d e d t specia de b a s . Mai pujin cunoscut este ,,Purpurflor" de numai 60 cm.
L

soid ,,Ostbo Red"

Kalmia latifolia ajunge pans la indjimea de 2-3 m. Se asearnan3 puternic cu rudele sale, rododendronii. Faga frunzelor lunguieje este lucioasii gi verde-inchis, iar dosul verdedeschis. fnflorqte in maiiunie. Florile sunt in form3 de clopot pi in funcgie de soi albe, roz sau purpurii, dar pot fi gi multicolore. Diametrul inflorescentelor poate atinge 15 cm. Specia dispune de multe soiuri frumoase. ,Oscbo Red" igi menjine mult timp florile rogu-incendiar. Florile albui ale soiului ,,Carouseln sunr ornate de desene purpurii. ,,Sarah" are flori intr-un roz splendid, dar miezul pi bobocii sunt purpurii. Soiul ,,Nancyn dezvolta flori roz pe fond inchis gi boboci ropu-aprins.

sol moderat acid gi un loc protejat gi umbros mai ales iarna. Kalmia se dezvolta optim, neavhd cerinje deosebite, la marginea zonelor plantate cu arbori, in faga arbugtilor mai inalji, sub arbori sau alaturi de rododendroni. Pe terenuri cu iarbii dispune de asemenea de condijii corespunz3toare d a d solul nu este uscat gi nisipos pi nu este expus excesiv la soare. Arbustul vqnic verde are la dispozijie suficientg umezeals in locurile protejate din penumbri de pe malul lacurilor. Aveji grijs ins5 ca rsd'icina sa s3 nu stea in aps stagnant3.

rododendroni sau cu ericacee. AlPturi de kalmia arats excelent crinul de toamn3 (specii de Hosta), ferigile, ciubojicacucului (specii de Prirnula) g; astilbele, precum pi afinele negre pi rogi, nu doar frumoase, dar si cu fructe gustoase.

i m primul an nu fertilizati.

UNDE SE PLAN TEA^?


Asocia~i kalmia cu plante cu

WerneJi O jurul tulpinii un n

strat gros de scoaqa, pentru a impiedica raspandirea buruienilor.

incepand din al doilea an, primavara, incorporati in sol compost ~i ingragamlnt I de grajd rnaturizat.

Kalmia

GRUPA9

37

Grzdiniirit iscusit

unde se poate dezvolta i n penumbra sau la soare.

Plantag kalmia tntr-un loc protejat de vint, i n care razele solare nu usuci solul nici iarna. Nu sidifi alte plante sub arbustul de kalmia. DeoareGe se inridicineaza superficial, planta ar putea fi vatamata.

a Nu cumpiiraji kalmia cu frunzi~ doar i n vdrful


M prinde dificil. a humus, proaspat reavan.

,.

fngrjire tot an ul
-

PRIMAVARA Plantare si fettilizare Perioadi favorabili plantirii. Administrafi compost gi o mdni de ingrigimdnt kalmiei plantate anterior. Amestecaji turba i n solul calcaros. ~re~ucrafi-I grijg fn cu sol, pentru a nu leza ridicinile de la suprafafi.
VARA izj@re
Nu teiaji arbustul d a d nu este necesar; forma sa se valorifid astfel cel mai bine. fndepirtaji piqile trecute. Udafi pe vreme de secetB prelungiti.

TOAMNA PregStire p n t r u iarnS Inainte de primul tnghef, udafi i n c i o data bine planta, apoi acoperifi-i solul cu scoarfi de arbore tocati gi cu t u r b i @),

lI

=,EX

i"
.
~

1 RO-P-02-10-033

'runzele verde-gilbui, cu nei aliuni verzi semnaleaza carenp defier (cloroza). Boala apare in primul rind pe solurile calcaroase, unde pla~, ta nu poate asimila fierul din sol. Tratati frunzele ~i solul cu substante pe baza de fier sau cu sulfat de fier, ce se pot procura i n magazinele de specialitate.

O IMP AWIMP SRL

. p .' :-_-.-.

Mp J ' ? Wu S

-10s U$ I ~ J ~ A Oplcuerap J ~ -ar SOA $e@rdns q aenqs ~ o p q Mfaew a j ! y 3 ~ mamap ' ! a! -!BuJpv!smau a p u e a 3 q d !!10&ur qns $!P?F nN ~ J O ~ ! ! ~ Oeaiasnur U ~ ~ -nJj anqasoap n-J mja!lanr p p u y UJ ~ i a u e l d !!ma .n!mdurp p y s a p as a3 rolpou purnfled ru ! n p u J JOA au !am dy tnp mp@ q nes pseno 7 .wo1sa3e e p q o s eamue~d ympu! alsa '@uap

.a~unur-ap-p~o[nq nes sp!d a l a a p J O ~ ea~a!donrde UJ q~adns 'alapl w I ! ~ aP '!91n9 alu9d aIa qns e~ueld o as rep <aunra>xa ~ d

.a~qp ! uuesnS" S '"app!du LUauef' u h a a u c :mns ap ea~mq~q!uods~ 14 (snqoy resox !z!~q5 !Irpqd%r pur .UuaanQ ~ r / o & ~awuodef rayou%ur ) a) "'~Pw" "'k~nr" MOUS" ! Lukqna" 4 ',,@do" ! = '',T!8" GUuqr" :a~pnlos ~ m d9 a 3 :apn!os "U U J E ~ " r u ~ a p ~ n ~ u s o ~ - a p !!z!~q!q a n q a .nropro~ a1n3soun3 lunq 'asuaurr p a u n e p nu n p p p a %lapse Lpxuu$ pap 3 s a ~ o m !ro nu -asap 'ur g-z n o p 3sa.n 'lsnq~e ap a!p o ne !!z!nrq!~ -a~a!u!dad augnd el l g a p 3sa@ as nu rep <$ela!n~ @JEI ap cure% o-JIUJp s p a m p a m !reJo!Iam a ~ m .(mep~s v -Hqurase g u r r ~ ~ U ~ J u r o ~!yo&w) alelam POD n3 "11 ne n!md~nd-nlo~ ZOJ 'aqp nes -OU%UrU ( R I O U ! ! ~E![OU%~~) aps al!JoH - a ~ m p S u anur ~ o~ + ~ z . a ~!a!lou%ur eareS!~ q-~ mu^ u!p l m p w ~ m q fi ne
'(~~[oAu! !.IOU)U p ~ ~ a!I " "aqla w (ropa~u? aqp 'Jo!Jaxa UJ zor q !IOU) upssaw p n u o q u :luns !in~souru u pr .anude !nI lnmda3ul el ~ J O U U alsn2luj E a p a d n3 a5ua3sarop n3 !qrq -!Y ! I * - ( m F s ~.!Pu%w) alelals ! r o ~ !a!lou%eur nrop n3 -ow e pqals euuoj IS a r p o p ~

WA-T

ap !!vw

Gr~dinirit iscusit I

Cum@ra$i prirnimra plartte

A container, uniform
Lzvoltate $1 cu scoarfa mvitimati. Nu cumphrzrfi p M e aexute diforrn, cu lastari wpti ori cu ridacinge atirnind din vas.

Soare putemic. Plantati magnolia Intr-un loc in care beneficiazi de soare aproape toaM ziua. So1 cu bun8 prmeabilitate. S dezvo4ti cel mai frurnos e intr-un sol usor reavin, bogat in substante nutritive, putin acid, sau neutru.

ferite de geruri tirzii si vanturi reci.

Nu plantafi sub rnagnolii plante anuale ce necesia Tngrijire permanenti.

de Tndati ce solul devine pradicabil ~i a lnceput nu dezrnuguritul. Plantele Tnriidkinate se vor fertiliza dupr Tnflorire @). h s u p r a ridicinilor xoperili solul cu un Rrat uficient de gros de xoa@ de copac sau compost.

vrerne de seceti prelungita udati cu regularitate si acoperiti solul deasupra rad5cinilor.

TOAMNA lernare Pentru a apira radicinile situate la suprafala, asterieti pe sol compost sau frunzi~. &t posibil nu Pe faceti Sieri la magnolii,

Anumite ciuperci pot cauz p h r e a alM. Pe frunze apar pete ce deseori au rnarginile de culoare Tnchisi. Micoza se datoreazi h general zvantirii lente a frunzelor umede. Pentru a preveni micoza nu

ARBUSTI, ARBORI, PLANTE AGATATOARE

GRUPA 9

Gutui ornamental
Culori minunate de toamni

p M r i ~i albine
1.2-1.6 m
a
S w d i de Chsenomeles

a l p

. . ui E U E aili~dr ~JSXOUUI ~ . . uip


v n v
Y

CARTEA

spirea
-4;
,
3,

GRUPA 9

47
I-

G2idinirit iscusit
. #
-Y

p Cumphrafi toarnna sau la tnceputul prirniverii arbusti tineri, fira frunzis, 5 ghiveci n w u cu balot de ri?id3cW,

Soare, penurnbr5. inflorefle rnai abundent i n locuri insorite, insa tolereaza si penumbra.

S inmulfeste prin rnarcoe tarea sau butisirea lastarilor de un an. Perioada optima acestei operajii este toarnna.
a Pentru infiintarea de garduri vii indesate, indiferent de specie, p l a n t 4 spirea la distanje de 60-80 m.

Id"'
abundent plantele. Cumparati arbusti fir2 frunsolul devine cultivabil. R2riti la 2-3 ani rarnurile indesite

)octorul plantelor

I ,

Plantars
Toarnna este perioada optima pentru plantare (din octornbrie pan5 i n noiern-

Taiere $i mulcirea solului


Rarnurile inflorite pot fi puse in vaz2 (dreapta). Dupe

fnflorirea din anul viitor s2 se dezvolte noi listari.

Tinerii lestari pot f i atacati de paduchii de frunza. Daunltorii vor suge seva plantei $i secreta roua vor dulce, O care apoi se vor n stabili ciupercile de furnagin& Spilati frunzele cu jet puternic de apEi sau solulie sapun-alcool.

AfbZ abundenta' florala'


I

PLANTARE $1 TNGRIJIRE
. .XESORII:

Spirea cu nori albi de flon' primsiv&

este podoaba

pUdinilorde

O arbust spirea in ghiveci ill gSleat.3 C cazn l

ill compost ill material de mulcire

d d eeg%&ndor.

Abundnp klo~ilar e a t m rs pus de acmdfi isrt f o r m a r b q d o r mice gi e dearsa


FmnzeIe anurnitor spec5 toamna dmin galhene sau rqat-rnaomiu. S p h &mw hflowte primaehIuna aprilie. Du 3 amma, la pu* timp, ?n orepe gi pgioasa S p h

&.

spin?&? dipponica Inflarqte de asemenea In maibgJ$xncade doar 1 m. iunie, pe IGtarii cu cqtere Gnwmitent fnfloiqte erect& d &or v d 3 se Ph S p k x arpta cu flori a p l 4 qor, Pntr-un arc fin. umbeliforme parfixmate pe Spiraeap r d h h ? d o eLqytntele cren ah%toare. repx abundent ?n mai-iunie Frunz.de speci' or aminria gi are flori mari asemWitoare toamna devin galben-auriutranddiui. portocaliu. S p h x d o u fnflo~ rqte h a m abundent 3n mai- UNDE SE PLANT^? iunie. Spirea poate fi plantad solirar, f grup, sau ca pane a n gardului viu. Prin Eonna sa gragoad gi t i & h o s 1 paate fr w n t r a p u n d unor

t h a w ,w

e aringe

&&&or gard viu de spirea

g a d d u cu flori. - T o l e r d aerea, dar okrii o privelkte mai pllcuta. P forn


6 3

sp&a t e ideal3 plantat3 a

na ei origin&. Plantat5 &tar, spirea poate fi fundal decorativ a1

Florile albe a Zapada ale arbustului se a r t & cu florile colorate ale penelor, plantelor cu bulbi sau arbqdor de pridvar3. (Philaddphus). Amenaj* sttat: p e i de ~ prim&a&i cu grupuri de narcise galbene, lalele rqii 8. spirea sclm& Abundenp floral5 a plantei ofe& o &pn$ deosebita: 4 t d cu &jenei (Iiis b&m) 9i bujori (Paeon$. fn formarea gardului aisl poate fi plantad d5turi de colcvi~ia (Kolkwim's roz amabilis)sau veigela mgie (Wkgda). Ca h n d d poaee fi plantat salcfun p l b m (hbwnum x wssrereri) sau d u n

d t e m e a n (CoryIus maxima ,,Pulpurea 3. Spirea f o m d o fium o d wmpozwe albl plantat5 ali3tm-i de d i n (Vibwaum opdws]fi iasomia de gSdin3

ramurile cu pujin deasupra mIwIui.

~ ~ q uuad ui p m 3 s a ~ 3a p ~ 3ai u f a l~s n q v rn ~


V V

vepiic wde d mahoaiu' este ornat de flori gdbene pi h c t e albastte.


Fuu@ ln'l

Mahonia a t e un arbust cu

Primivara este ornat3 de ciorchini de flori galbene, din care vara se dezvold fructe negrualbhtrui. Aceste boabe sunt *or toxice, dar sunt foarte indriigite de @&i. Cea rnai cunoscud specie este mahonia de grZidini5 (Mahoma aquifofium). Iarna frunzele acesteia se coloreaz.5 deseori Pntr-o nuan* de ropu. Toamna, ~i lhtarii noi se color d in rap-maroniu sclipitor. Soiul ,,Apollon, arnplu 8i tufos, cu o iniiljime de cel mult 1 m se ditinge printr-o coloratud extrern de spectaculoasL Mahonia cu trunchi (Mahonia bealei) este rnai sensibilH d d t rudele sale, rnai rezistente. Prefers locuriie in penurnba protejate, unde nu este expusi inghegului gi soarelui de iarni, m e o usud. In schimb, i n d din februarie ne

d e l e c t d cu inflorescenfele sale parfumate, situate pe v2rful Ihtarilor erecji ~i pufin d s firaji.

UNDE SE PLANT^?
Mahonia este un arbust multilateral, aspectuos tot timpul anului Mahonia de g d h g este extrern de raistentz si nepreten~ioasi. locuri paqial fn insorite se dezvolti la fel de bine ca gi la umbra arborilor inalji. Din aceasti c a d este folosid c pland subarboria coli, la baza grupurilor de arbori, I&@ zidul urnbros al caselor, sau in expozijii nordice cu rnai pugini lumini. Prin aspectul siu va inverzi uprafeje Pntinse prin tufe scunde, spinoase. fnd9mea sa depinde in mare r n k d de cditatea solului. Pe soluri s h c e , nisipoase r h h e de palie joas5, iar pe soluri fertile mate atinge indjimea de 2 m. Mahonia cu trunchi se simte bine Pn locuri ferite,

Mahonia f hp smryului ornamental n

semiurnbrite, de exemplu i*n f p unor conifere vqnic verzi, a care in tirnpul iernii o protej d de v h t u l rece ~i de insolafia puternid.

bene sau roz. fn liziera cu lumini fdtrad a pidurilor astilbele, crinii (speciile de Hosta), sugelul (Lamiastrum galeobdolon), sau crejipoarele (AlchemiUa rnollis) pot estompa intrucatva aspectul sever ~i rigid al mahoniei.

Mahonia i n v i o r d toate felurile de plantagii de arbori gi arbugti, putand servi totodati gi ca fundal aspectuos straturilor de bordud jii din plante Derene. Prirn5vara se pot asocia florilor tirnpurii ale mahoniei ~lantele bulboase. In fata frunzisului verde-inchis se evidenjiad deosebit de expresiv lalelele jii narcisele galbene. Vara, pot pune P raief n silueta verde-inchis a mahoniei plante perene cu flori dbe, galI

Agternefl h jurul plantelor compost sau scoar$% mlruntita de copac, penhu a menline solul reavln si a fmpiedim cre$erea buruienelor.
-

,j-jijjbl-q
.I&
5\d

GrZdinirit iscusit I -

APROVIZIONARE

m Toarnna devreme sau primivara tarziu, cumpirafi s%nitos,T n mahonia cu frunzi~ container.
Nu Nmpgrafi plante cu frunzigul galbeniu sau uxat, pentru e posibil s i sufere de deshidratare.

=owe deplin, penumbra, umbra. Mahonia cu trunchi necesita un loc protejat, ferit iarna de bitaia soarelui.

Mahonia este foarte aritoasi gi pe terasi, plantati Intr-un ciubir mare.

Sol cu humus, cu buna permeabilitate. S dezvolta e optim T soluri nu prea n compacte gi ugor calcaroase.

S tnmulfqte u ~ oprin e r stoloni, care pot f i prelevati de pe planta-rnarni toamna sau primivara.

Aprilie gi mai sunt lunile adecvate pentru plantarea rnahoniei. Udafi bine planta $ mulcifi-i solul. Tiierea nu este necesari, dar rnahonia de gridina suporti bine tiierile. in cazul mahoniei cu trunchi nu taiafi dedt rarnurile degerate.

TOAMNA Plantare si prowe Plantafi arbugtii toarnna e devrerne, pentru a putea s i s Tnridicineze bine. in locurile Tnsorite urnbrifi spafiul rnahoniei. Mahonia cu trunchi trebuie protejati cu rarnuri ~i frunzig uscat de brad 00s). I

krninfele s pot sernana in e august, irnediat dupi rnaturizarea fructelor. Risadnip este locul ideal pen-

,$?

Mahonia este vulnerabila rugin&, care provoaci urnflituri pe dosul frunzelor. in cazuri grave rugina atacB gi fructele. TndepBrtali gi distrugefi frunzele vitirnate. Nu le cornpostafi. Efectuafi tiierile de fiecare data p h i la partea lemnoasa sinitoasi.

O IMP AB/IMP SRL

ARBUSTI, ARBORI, PLANTE

AGATATOARE

GRUPA
U

Cobea
Arbust ca'ta'ra'tor cu ffori in formi de clopot
I

Plan ti citira'toare sud-americani


I

Cobea este nu numai o plan ta' da'ta'toarede umbrii, dar " are 9i un aspect frumos.
sunt de culoare verde-giilbui, dar se transform3 mai t9rziu E n violet. In comer5 se giisesc uneori gi varieta~ile flori albe, cu rogii sau albastre. Fructul plantei este asem5n5tor unui ou mare ~i verde, dar in condigiile noastre climatice fructul nu se dezvolts complet.

PLANTARE51INGRIJIREI ACCESORII: 5 se A ghivece (0. ,..., - , ,... , , . ,


rdsaduri 5 folie transparend

O tutori O suport O plantator

Cobea (Cobaea scandens) este un semiarbust & ~ % d t o r , provenind din Mexic. Fiind o plantii iubitoare de caldura, la noi este cultivatZ doar ca plants varatica. Cresdnd rapid, transforma in verde intr-un singur ciclu de vegetayie gardul sau~suportul. Pentru dezvoltarea sa viguroasg necesita in mod sistematic apii din belgug gi multe substanre nutritive. Ave~i grij5 ca suportul sa fie bine fixat, pentru ca v9ntul s5 nu-1 rHstoarne impreun5 cu planta. Frunzele sale, de o nuanj5 rogiatic5 in timpul Iastaririi, sunt aripate in perechi de d t e doua sau de d t e patru frunze. Cap5tul unor frunze se transform5 in drcei, cu ajutorul drora kistarii sub+ se pot cZg5ra chiar gi la inalyimea de 3 m. Florile in formii de clopot apar succesiv pin5 la primele

UNDE SE PLANTEAZ~ _ I

. p

I
Flori 2n multiple cdori

Plants ciijiiriXtoare, cu o constiturie viguroas5, se folosegte ca paravan contra privirilor indiscrete gi la mascarea rapid5 a zidurilor. Planta acoperii in scurta vreme gardul din plasii de skrnii, asigudnd protecyie contra prafului, a v2ntului ~i a zgomotului strizii. Gdtarul plasat in f a p unui zid de piatrii devine repede de nevikut, fiind intrejesut de lastarii cobei. Cobea plantar5 in ciubk gi urcata pe un suport poate fi deplasatii dupii plac pe terasa sau pe balcon. Planta urcatii pe pergolii p i pe bold ofera o priveligte minunata, dar gi aici trebuie folosita slrmii intins& pentru a-i inlesni ascensiunea.

Frunzele fin lobate gi florile surprindtoare ale cobei sunt prin ele insele extrem de aspectuoase, dar asociad cu alte plante, efectul ornamental a1 plancei poate fi intensificat.

Cultivat~ impreun5 cu algi arbupti cii@rgtori poate transforma in ziduri inflorite suporturile mai mari sau gardurile. Plante asociate excelente pot fi trandafirii urciitori (specii de Rosa) cu flori albe, galbene, roz sau rogii, sau curpenii (hibrizii de Clematis) deculoare albH, roz, ro~ie, respectiv albastra. Alaturi de cobea se pot culri. va ~i alte plante cii@iitoare anude, de exemplu dngelevoinicului (Lathyrus odoratus) cu flori in multiple culori sau zorelele purpurii sau albastre (Pharbitis purpurea). Acestea pot fi apoi scoase din strat, o data cu cobea, la sosirea primelor geruri. Drept plante de acoperire a solului i se poate asocia petuA

11ia (hibrizi de Petunia) cu flori albe, galbene, roz, rogii, albasire sau violete, verbina (hibrizi de Verbena) cu flori albe, roz, rogii, albastre sau violete, lobularia (Lobularia maririma) cu ilori albe sau violete, precum gi lobelia pitica (Lobelia erinus).

Amplasafi ghiwcele pe pervaz, la temperatura de 20 "C. icoperiti-le phna la germinare cu ) folie transparenta din material llastic.

Drept tutore Vnfigefi F n pament d t e un b&, atunci chnd plantele au atins inilfimea de 15 cm. Caliti treptat plantele tinere.

Bobocd de cobea

Cm A R

GRUPA 9

49

I Gridinirit iscusit 1

In mattre, r u r n p ~ serninte proaspete sau -&u@ r n i j W Id'd-1 constitufie viguroasPgi &initQase, la ghi&.
Nu cumparafi wehi sau plante f i m I wM bolnave.

@ Saare deptln. h mssura posibilitijilor, fiind o plantl mllMM la plant4i-o t n t r a lac w e j a t ~i l d . a

Cobea poate fi plantats ~i tn ciubir. Planta se c a f i r i pe un suport stabil ~ipoate lrnbrica I n verde terasa sau balconul.

e W w bun# pe~mabilhte. R mrtrltlve.


U $ J E m a t i c plantelo pe &1 w m a de seceti.

Tine$-o t n k u n loc pmtejat de vAnt, pentru a-i feri frunzele ~iflorile de vAtHm9re.

S e m h r e si plantare Din martie, semanafi semintele 1 in locuinti. Cand pl2ntujele ating inalfimea de 15 cm, infigeti 16ng5 ele un betisor, p n t r u a le sprijini. lnainte de I transplantarea la locul definitiv, 1 construiti-leun suport stabil. Transplantali afar2 plantele

mai. h perioada gwurilor tdrzii inveliti-le cu o folie sau cu hdrtie de ziar (stdnga, jos). Ciupiti o singura data verfurile Iastarilor, pentru ca plantele sa se rarnifice mai dens.
VAUA

ingrijire Udati plantele pe vrerne de seceta. Fertilizati-lede 2-3 ori in perioada de vegetatie.
TOAMNA indepartare

Dup2 prirnele ingheturi, scoateti plantele din p2rnAnt )i compostati-le.


-.
--

in locurile uscate, cob poate f i nipidits de plduchii de frunzi. lnsectele mici, de reguli verzi sau negre, sug seva frunzelor ~i listarilor, care mai ttirziu se Oncolicesc ~ise deformeazi. i n caz de infestare stropifi plantele cu o solufie de sipun lichid ~i spirt.
--~

B IMP )$/IMP

SF&

ISBN 9

~ E n ~E,i A

r prp U Y ~ Sa ~ d

~ J O ~ U
V

.p~wB

'WLmd

I
I

immw ~ ~ m d

NCPPrn JP FmrYq af-ot?ur fi,L * + ! I ! Jo,-hq= = .!him !!Joqn ap 1pm .lup p qp J.Prp olJ d e j ul ~ a u e l d e ~epueurmr a~bqasoap ( e ~ o p . m d l n ~ ) g as m 1snq.n 3Inqps ~ n m q 3s"V =wP P04T.l .~ueuojuom puda~p .a13mj ap !d awur~n e-ap alsa eseoJqum es euearm luns ! J ~ ~ J E J~ m sz-oz a 'u13 qns stdod un asearnpp appz u~ ap alpul 'supde-nSor areoln:, ap ~ede r !! y d y ap q nes anmu! m q e l a p m - a l ! ~ ~ ~ ~ u u~A. el nlduraxa ap < w q d~ p s n r few pop3 UJ G !JFUI p w q w y x ! J o m p lua~asxa l b ~ ~ as d a o UJ p u g a p a p o g ?pads alpplas aareur pur@I o-JIU~ mgos lm ]pap pual ~ u aralh:, O - J I ~ J ~ r -mid alsa aurq pur p anol pazpa13em as .ur 5 1-01yxmu -m UJ asa! !npJoqn eaiasnunud ap asa ES eaar$pu~ .ales n:, UJ mamay w q d as U!n~ugU ~oppoS p&ml e-ap ~iaueld 1-nu m u m x s n p s a y p!os -aiu!uras ' p p s p m e u!p <ans N!q!suas el !S a13n.y ala u p p ~ o m as !~oartrr p purnN .sysap-nSor anopr, S ! p u e ~ d alsa 3neqps pmst3 o .alaumsm zmopnl!G a m q uu s I 'EX ap !un!suaw!p p u p L ! e eunl U&a p o q n m q o p o d y ~ p u r !un!suaurn, ap aldyuras '(s!~&p s y $ p ads 3S3aNn wq~pm-!~op apnon~mdsv e a p a ~ o as <p!ysap as sod ~ d a u w ) mppqurmod-EM nes -uns I ap aq3unl o ne -u~!yBm p n y ap[m p w -a!Jq I ( w n s o q ~ m a n ea3p w r & -ma~das p m l t u r as a ! q s uj a p u n y n 'ur 02-21 ap alsa !nl ! e a y i m mnup~o 3neqRs pm - I ~ A '(umapaw u m [ u o m ~ o ~ ) ap3m.q -aDasu! ap a%~nur o UJ e q d aqn! u!p <!npS!zumj m~nuurop-mms arlseqp ap ardnseap so!iwB $ p u ~as apq!z!a -m IFap 3!ur pur apiu!npd aleol %IE .a$~npas ap auurasna s p & au!q '!%unl a p u j m s m <unO$ UE alsa (mum x mpsabr) p . r p a ~ ~ ; :!!gar nzs auaq@% ne aA!lour !log '(um~uwa3)p a q - l n ~ o p ap !m!os n ~ d u a m 'exel ! ap S ap alpug <!nqp a p l u a x a ~ o ~ f u ~ ~ ~ ap jpt3qp p n3 a l e ~~ n~s ~ a ~ a u n u !log -pur ~ o p w . ~ s a u a as q ! w p w rep 'n!u ~n .!roq.n ap ~opm!G e pmajard pe[&p a ~ a l h m auarad a y e q 3 ui e q d agpdt un,n d e u13 oz ap m q d a m ! a l q asnpord S aw!ipu~ o ru Imara <aqp-(@I -ps !.IOU ~4muqd asnqre-mpm -onur-nh a$!nde q luns un 02 nN .~s&e uj p M e < a l p o ~ u ~ ap eaw+~ pqAe alazunrd -sa,gjp3 9.la qns almueld a p o v -apum ap p r o f UJ q a i u a x a o g u ~ *m3 ap gun1 'a~?ur@d F a l o 1 nN . p u d alsa 3neq .ur p el e q d apu!lxa a~eod !S aqp TIID s 1ap aps a p o g apqm - n m luns . e @ p p q d !wo~o3 <asndurmm n y !ode -p p m m p lepose p q d o m as In1 p u ~ a m p 6!yo!3!p~ !upg a m u!p '!uy pad ap !5!~ado3e -~ZURTEI!JOIEP rep <aur$pu~ ur el o PQAE %I 02 ap eaur!l~u~ a1 e q d a1Sa~3 (u!!uwumeau urnuw <pu!y !mql plonzap as !h~!dq ! pew P 3s 33 e q d pumu a ~ k m l s n q v d -mod% m p q ) V ~ O A ~ u d n w UIJ ' e r e ~ p ! ~ .ur 0~ a%upe a~vod e a w $ ~ u ~ !nI .~!dar IJOB ID 3pt3qp pmwq

Castand d b a t i c

Cum@ra@ pdefF T h container, robuyti, slab sau deloc ramificafi.


Nu cumparati arbori Tnalfi, puternic rarnificati, i n vas voluminos, deoarece vor pomi cu intihiere.

6 Saaredkect sau penumbrk in zone hsorite creste mai compact gi Tnfloreyte mai bogat.

Pentru un glr de castanl plantafi arborii la distanfe 6 12 m. Nu ua arborii inalti, i # deoarece ei dezvolti noi lastari, pe care vantul Ti p a t e lesne rupe. Indepirtafi numai te.

S d afhnat gi mavin. S dege volti optim tn sol profund ~i

leriunile mai mari cu ceara de Tiiiafi arbwii mai bBtrki O n perioada de repaus din timpul

\fARA
Udafl arborah&@dnal, O n perioadele de &1 penistena de doJ ori pe Gip&m&rii. O caniculii, menfir@ reaviin n solul, altminbri h z e l e s e usud si se bmnifid. WMNA Rwtmffe mntra p d u i h primii ani agternefi compost Pn jurwl arborilor tineri.

Deseori Pete brune cu ma gini galbene semnaleazi prezenfa pitarii brune a frunzelor. T urma micozei n frunzele se pot risuci ~i chiar cad. Sub lupi se pot dexoperi spori negri pe tesuturile rnoarte. Strangeti sistematic frunzi~ul tiizut gi distrugefi-I.
ISBN 978-963-880924

Q IMP ABilMP SRL

AQP-02-10-1363

-wuro3a~ 1uns !u!p3iJ%

U !

nes

alpaj!p ap !JOU ns as-npuy -!nod JOI!JOU e e q p e a n o p 3 'msqd p p u y un pajo anarad =weld n3 +I a p m q u~ ~anmpnr3aj mns ! a i p q a p a q p aI!Joa [aIaJaj!ucn y re un, 'pg~q r: a m o p ap ~ o ~ ~ o q ul efef m ',au!urJaHlp nt.a3mnu nes u w m s a a u r p ~ w are01 " - E w e !mureJ m !~n!os $ S a p p g o s a.lmuqd nJ3nad -"sn13ar~ui u p U ! -!%!A" nlduraxa ap rn :,'pdea~p eu!dpl ru $ ~ u ap !J~!OS q ! guyp~i3 a!urom! !Immld S ap Pu"@W n a d 'an01
!JOB

a q n l u ap lellalew r_

~olppm mryJlMJ are rdiqunqr?a t b o p q fd.pqq

d ~fa ~ u n u i m
a
?7

rL.1 a ' .

Gridinirit iscusit

Pentru inmuffire tziati imediat dupi lnflorire b u t ~ i ramificate, far8 frunzis. tolereaza ~i penumbra.
!
.4:

+&I cumparati plante cu


lastari dezvoltafi, deoarece se vor Inradicina greu.

h:,4

Punefi ramurile cu flori b


vazi, lnd, din cauza

So1 obiyuit, permeabil. Nu tolereaza nici solul prea uscat, nici pe cel prea umed.

parfumului puternic, nu le p W a g h dormitor.

Doctorul plan mot


A,.--

PRIMAVARA
Plantare #i fkrtilizare

Primavara este perioada optima plantlrii. In fiecare an aflerneti compost i n jurul arbustului. Amestecaf i Tngra$hlnt complex in solul plantelor care nu se dezvotti bine.

VARA Ingruire In timp de seceta udati arbuflii. TOAMNA Planfare L n l poate fi plantati $i & $ p tuamna. fvlulciti S O ~ U ~ deasupra ridacinii. IARNA Tgiere La fiecare 2-3 ani, T februn arie, rarifi arbugtii. Tiiiafi ISstarii mai batrani la nivelu solului (Hangs). Intineriti planta prin taiere radical&.

fn timp de vari fierbinte ~i uscata, lamlifa poate f i atacats de paduchele negru al sfeclei, care suge seva listarilor tineri. Stropifi piduchii cu jet puternic de apii sau solufie sapun lichid-alcool.

. .

= -

CARTEA

Cdin vejsnic verde

GRUPA 9

53

Gra'din&it iscusit I .

rafi cilin com p a d dnitos, la c o n t a w rau cu ridicina ?n balot & pimint.

Pen

I .

w&
t @#WR&m
e zele arbustului.

v W l n u l pitic rimane de dlmensiuni mici $ise dezvortl


optim intr-un loc protejat si in ciubir sau tn alt vas.

r Nu curnpgrafi planWMm
s i d i c i n i liberi, cu listad @#I uzor

mw cba $MW

*@W%Q .
I

0 data la doi-trei ani r5riji ramurile arbustului, pentru a Tnflori si a dispune de o coroani nu prea deasi.

riiWr~ngrijire an ul 1 L*h tot


.
'

)occorulplan &or

Plantare si Were Plantafi arbustul de indati ce solul s-a dezghetat. Udati-l abundent. Ririti putin ramurile plantelor mai bitrdne.

hgqim #j ?muifire Y priaadele de m e t a wiuti n planta din belsug. Pentru Fnrnulfire#vara dwreme, culcati o ramuri pe sol, musuroifi psmdnt peste ea $i udati-o, Dupa formarea ridcicinilor, d@Qifi marcota de planta-mami ~i plantali-o.

AsemlSnZitor wlorlalte plante vegnic verzi, udati bine $1 dlinul Tnainte de primul inghet Q) Udai-l $i a. iarna, d a d solul nu esteInghe@t Acoperbi cu frunzis uxat dlinul pitic, mai sensibil.

Plornip de camp are aproximativ 1 cm si suge seva plantelor. Este 'in general verde, cu un scut triunghiular pe spate. Frunzele infesate se vegejesc, florile nu se .nai deschid. in diminetile rkoroase insectele i n d rigide se pot aduna uzor. Pasirile au griji de regula ca acest diunitor s i nu se InmulJeasci peste misuri.

Gridinirit iscusit

LUMINA $1 SOL
8 Cumph$ la ~~l primaverii plante cu r2id91cina i n balot de p i M n t sau la container, tdesate, cu forma sirnetrid ~i I&stan'silngtosi. cu 8 Nu cum@r@$i plante cu rarnificki rare, frunze aciculare tng&lbentte sau cu balot mic d~ pamant.

TRUCURI
Speciile pitice pat fi crescute ani de-a lungul tn ciubir sau vase mai mari.

Molizii vor avea de form3 dmetrkiil daer dacg se bucur3 c mare In mod uniform, pe k toate piirfile.

fnrmhW e a t ,

Prefera solul slab umd. Pe timp de seceti? hdelungati udafi plantele.

8 401 p m m b i l .

Molidul prefer&aerul cu con$nut ridicat de urniditate, i n apropierea marii se planteazz ca f&~ie-paravant.

loctorul plantelor
paduchi galicoli. in caz de nevoie, stropifi plantele.

zona radacinii brazilor tineri

lngrijim $ Mere P tirnp de seceti udati molirii e


proaspat plantali. In caz de runzele aciculare contaminate Je paduchii galicoli devin maronii, apoi cad. Scuturali cateva ramurilor interioare deasupra unei foi de hartie pe care, in caz de contaminare, vor cidea paduchi galben-verzui. fn acest caz stropifi plantele iarna cu solutie pe baza de parafina, prim&vara cu Si vara le baza de pirethrum.

necesar. Verificafi exernplarele mai M r W e s& nu aib3

coli stropiti brazii. Pentru a mentine forrna simetrici a coroanei, scurtati rarnurile prea lungi (dngs, jos).
TOAAIlNA $1 IARNA

Tneinte de sosirea lnghetului ~i pe t i m ~de seceta indelungata, udafi molizii abundent.

ISBN Q Q M 0 2 8 W569-

p Oaspete din Orientul fndep;irtat


*A .
n n

'

PLANTARE $1 INGRIJIRE
ACCESORII: Li enchiantus in container 0 cazma nisip compc din ace de conifere, turba CI scoarpi de copac marunfita

& ~ % u $prin d d e d $ m m ~ iB~ I J m ' d o r g i Ihzmiplnir m d rogu.


ben-apriis sau rogu-portod

eren#os (Enkianthus ernuus), cultivat mai rar, m e o specie cu flori de un alb-imaculat. Mult mai frecvend a t e varietatea sa

Plantam: prin,,.,rii. in solul 1solul. Tncorporafide ace decompact nisip, compost


AfAna,,

conifere ~i turba. Ypafi o groap4 de plantare.

inainte de plantare, dupa carr scoatefi-l din ghiveci. Msfirafi pufin radkinile prea dense.

UNDE SE PLAN TEA^?


Plantat i dubk acest fern me&tor arbust ornamental poate fi admirat de aproape pe t& sau pe g d d i a de pe acoperig.

dupii *hhnzirea plantei. Florile a&& de pe ramurile laterde In inflorescenp umbelate dense, atinghd chiar lungimea de 12 cm. r b u d cu o hlyime A de 2-3 m rhn4ne aspectuos si dupg fnflorire datoria frunzelor sale oval-ascu~ite, care toamna se color& spectaculos In gal-

Ericaceae, prefed wlul &at, cu humus, Gri dcar. Forma aspectuoasii, florile gi frunzigul autumnal ies in valoare cu deosebire d d este a plantat solitar. Se poate planta, de exemplu in g6dina de fapdii sau fn mijlocul unui gazon. Arbustul ornamental se dezvoltii ideal la liziem &gurilor, unde poate beneficia de umbra gi proteqia celorlalte plante. Frumusqea florilor $ a fknzigului autumnal se widenyid cel mai bine In fap coniferelor. Acele coniferelor, odad &me, mikesc aciditatea solului, ceea ce este de aseme-

CE SE pLANT'AZX ALXTUR1'
Da& doriri sii cultivayi plante de acoperire sub enchiantus, plantayi-le concomicent cu plantarea acestuia. Mai &ziu, pe &t posibil, nu tulburag r&bcinii. Evitayi sii-i asocia9 plante a t e necesid lucrHi de 1 sol regulate, deoarece r%d5cinbI( sale capilare de la s u p d i p 1 solului sunt harte sensibile.

grupuri alegeyi coniferele, de exemplu brazii (speciile de Abies), zadele (speciile de sau chiar mestecenii (speciile de Betula), rododendronul (Rhododendron), hortensiile (speciiie de Hdmgea), specii de bambus, respecdv d m i a (Kalmia angusrihlia).

cinii s8 fie situata la nivelul

ul. Punei @pirmdntul T jurul n

.Vara dewme. cultgfi


un [&tarexterior, astfel

te lnrnulfi prin mar-

En chian tus

I -

Gridinirit iscusit

Primavara, umg&@ arbugi tlnerl compaqf, cu radscini capilam $eMolWe tn container sau cu r&d&cina In balot de p a d n t . Nu cumphfl plante p a i n ramificate s u cu l w r i flravi, a ori cu rMAcin3 libera.

Penumbr3. Se dezvob optim la umbra moderata ~i sub protecfia arborilor ~i arbugtilor Tnalfi. S w humus, add, d necompactat. Nu plantafi iarba V zona radlcinii. Evitati n aparlJia buruienelor mulcind zone trunchiului.

Este adecvat Y gddinile da n stil japonez, V apropierea n a rododendronului $i bambusului.

i n timpul Vnfloririi nu Ukg arbustul, deoarece numai fhri taiere dezvolta forma sa frumoasa, caracteristid.

- .

--

Perioada favorabila pentru plantare. AfAnati solul cu nisip ~i turba sau cu compost din frunze aciculare. MBrifi aciditatea solului. lncorpurati cu grija 5 suprafata solului din n jurul tulpinii hgrS$Smintpen- ---

:ru rododendroni gi compost. AveJi grija a nu raniti radckinile capilare de suprafata.

tngrijim Udaji pe timp uscat. Muldti zona radkinii cu scaaqa de copac maruntita, pentru a mentine mlul reavan.

Pentru preintempinarea daunelor cauzate de hghet, agemeti In jurul plantei compost 2i x o a w de copac maruntita (stdnga).

1
3
I

krunzele ingilbenite, cu nervatiuni verzi semnaleaza prezenja clorozei. La Enchiantus aceasti boala de caren@ se manifest3 In conditii de sol calcaros $i compact. Acidulafi solul cu turba $i afinati-I. Fertilizati prudent cu Tngri~imdnt pentru rododendron, sulfat de amoniu sau superfosfat.

O IMP AEVIMP SRL

ISBN 97&983-665928-1

Oaspete din 0rientul-fndepirt;lt


Culoarea h m i ~ u l ude toamni al arborefuipoate fi i ornamentul special al grw&nilormari.

Cele dous specii de cercidifilum prezentate sunt b4tinqe in Asia de Est, ins5 acesti minunaji arbori cu-frunzeAduce, caracteristici griidinilor mai mari pi parcurilor, cresc pi pe meleagurile noastre. Cercidifilum cu frunze mici (Cercidiphyllum japonicum) P Japonia poate fi intdn nit in special pe povlirnipuri cu sol urned pi profund. fn regiunile noastre acest arbore elegant atinge indjimea de 7-20 m. Imediat in apropierea solului tulpina formead mai multe ramuri, ce cresc in form5 de pdnie, iar ramurile situate la marginea coroanei asir5 coroanei o form2 conid. n stare de repaus este vizibil sistemul fin de ramifidri. Ramurile in form5 de evantai al soiului ,PendulaWadrn5 elegant. Frunzele au forms

Perioada de plantare: primavara sau toamna. Sipaji o groapa de dous ori mai lati dedt balotul radscinii, apoi udati

CurYcllarum cu ir,rmapkialbl, I d e a l

!T

rotund& cu baza lad. Nervura este caracteristid, fiecare new pornind de la peGol. La dezmugurire frunzele sunt ropubronz, vara devin verde-viu, iar toamna galben-intens pi aurii. Pe locul frunzelor &ute se scurge o substan@cu confinut de zahitr, al &ui parfum se aseamsns cu cel al cozonacului dospit, ceea ce explid denumirk popular?i a kborelui de ,copac de cozonac". Specia de bazii este d i o i d floriie mascule pi femele sunt m h n t e p fnfloi resc inainte de infrunzire. Roadele m h n t e se dezvolt3 doar d a d in apropiere este plantat un exemplar mascul pi unul femel. fn reeiunile noas" me nici in cazul descris nu produce made prea des. M ~ u cum frunz.e mari (Cercidiphyllum magnificum) se g k q t e foarte rar fn comeq. Nu este o specie prea inalt5, atinge indGmea de 10- 5 m p 1 i are f k m e cordiforme.

UNDE SE PLAN-?
Datoritii formei elegante pi dimensiunilor sale, cercidifilum este ideal plantat solitar, ins5 poate fi asociat ~icu alte plante. In grupuri de arbqti pi copaci poate repraenta elementul marcant. fn jurul sgu se recornan& a se c u l t k arbqti scunzi ce se dezvold orizontal. Plantele vepic vemi de culoare inchis3 asi* arborelui un fundal pl%cut,t special n frunzi~ului minunat autumnal pi interesantelor ramificajii ale coroanei.

(Corinus coggygria), salbea (Euonymus alatus) pi fotergila (Forhergifla major) toamna au frunzip de nuanp rogii, deosebit de atractiv. Plantele cu fmn+ verdeh hs ca laurul ( k e i I aquitblium), ienupkd (lunipeks wmmunis) sau tisa (Taxus baccam) ofefi arborelui un fond fnchdtor.

-ti planta in groapa la aceeagi adlncime ca in pepiniera.

t1
4
I 1:

I
' I

Asociaji cu cercidifilum algi arbori pi arbu~ti frunzig frucu mos de toamn5. Arfarul japona (Acer pafmarum ,Purpurean), scumpia

Desfaceti materialul balotului, dar nu-l scoateti, deoarece se descompune. Formati fn jurul tulpinii farfurie de udwe.

Udati planta abundent, apoi fixati cu nod opt trunchiul copacului de arac.

GRUPA 9

57

Gridinsit iscusit

LUMINA $1
Cump&r@ puiefi viguro~i, sanato~i, crqtere cu compact&, cu balot de parn8nt pe radacini, NU la container.

SOL

1)

TRUCURl
Toamna este rninunata nu ci doar culoarea frunzi~ului, dupa caderea frunzelor ~i parfumul placut, asemanitor cozonacului.

a Nu cump&rafl plante cu lastari slabi, sau cu rridacina prea tndesatii.

Soare, pienumbrZi. S e dezvolta optim tn locuri tnsorite m u i n penumbra, rnsa nu s u p o d caldura mare ~i seceta. S d cu rtratificare adand, slab wed. Este ideal solul cu continut mediu de substante nutritive.

a Nu tundefi planta, ca rarnurile 2 se dezvolte liber In forma caracteristica.

tivabil, plantafi arborele ~i udafi solul abundent. Pentru

Una dintre condifiile principal4 ale dezvoltarii cercidifilumului este solul umed uniform.

Toamna este deopotrivi perioada optima plantirii. Dupe dderea frunzelor mulcifi solul in jurul tulpinii cu strat gros de frunzi~ cBzut sau compost (stdnga). Compostati frun e zele cizute, deoarece s descompun repede.

Pe tirnp de seceta, clnd vlntul sustrage prea rnulta umiditate, pot aparea semnele usdrii, frunzele a t l r n l ~i marginile lor devin maronii. Udafi planta reguabundent, ~i ocrotifi-o lat ~i de v h t .

S t e j d cu comana caramristic;ipoate fi p

h tat sofitar

h g & h i mai man' mu pamui.

Puns$ putin p h h t Y n groae. Plantafi stejarul astfel ca partea superiozrd a balotului & la niwlul solului. fie I

--

Pune$i plmkirrt tnjtw-d*tului. F-i fn @ d r ~ E f i a&ndfur;i de u&m. In am aF1

Aproap mate + e

hm + a u l a k h d ~ d d m

tap. .srejarulsohJ d ~ & c e ~ & ~ f i & rat& Pn Itgs s1 a pcoroma k a & Stejarii smt admi &psi$ ai @didos md maEi Dsroritii &rmd b qym pi a dorii r & d a fkun+lui, sunt
c o r m sejdrilarX memp111 de

Putefi Fixati tulpina de cele doua legand-o cu nodur~opt. U planta abundent ~i mulciti sol

cre$e arbori din

pachisan& (2'hhyszdra rerminab)?idera @ d m helix), euonhus (Euanpws t b m 3

-=

Stejar

LUMINA

51SOL

TRUCURI

nu-i poatci sustrage substanfele nutritive.

arborelui sa fie intact&

substan?- nl~tritive.

dezwltarea crrroanei.

PRIMAVARA DEVREME Primavara este perioada ideals plantarii. DupA iernare in&@rtati materialul de mulcire cu compost $ rumegy de

. . 1

PRIMAVARA TARZIU

P t w hpotriva re o d.%m&otiIor Daca stejarul t&nar este atacat de ornizi, Fndepartafi tedtura ~i stropifi stejarul cu produsul

I Omizile unor specii de fluPe timp de seceta Tndelungaa udati plantele abundent ~i acoperiti solul din jurul tulpinii. MuIcha solului werneti rumegus de scoaqi sau frunze cazute In jurul tulpinii stejarilor tineri. turi pot roade prirnivara tot frunzi~ul stejarului. Exernplarele rnai vlrstnice Isi revin repede, ins3 exernplarele tinere, In caz de infestare mai gravi necesiti tratarnent prin stropire cu Bacillus thuringiensis.

fK&%%?-~OQBO
~ . & 5 . l

ISBN 978-9638609281

Perdea de fiunze pahimate


Achebia umbnyte generos pi este o podoaba' h o a s a ' a gridinii, tilod, in plus, pi q o r de 2qgrijit.

PLANTARE $1 INGRIJIRE
ACCESORII: Q achebia in container, cu suport a cazrna

O compost O plantator P sarrn5 de legat

Achebia este in mnele cu dim5 blbdii o plant5 vqnic verde, cu crqtere rapidii. Este autohton5 in Japonia, China ~i Coreea. Plantele tinere sunt relativ sensibile la inghej, Pns5 cele bine in6dkinate rezisd la ger, sunt nepretenjioase pi upor de ingrijit. Achebia cu cinci 6unz.e (Akebia quinata) este cea mai A p b d i d . Pe ramurile sale violet-purpuriu se davold h n z e cu cinci lobi, de culoare verde-deschis pi lung peyiolate. Inflorescenp sa apare emanbd un plkut parfiim de vanilie in aprilie mai. Este compusl din flori fernele violet-maroniu cu tij5 lung5 pi flori rnascule roz. m h n t e . In zonele cu dim5 blBndH, incephd din septembrie planta produce bace roau-maroniu, de aproximativ 10 cm, cu multe sekinte. Acestea se lungesc uneori asernh5tor castravegor. Carnea crudii a fiuctelor este wmestibils, dar insipidl.

Achebia cu trei frunze (Akebia trifoliata) se @qte rar P comer$.Se remarc5 prin frunn ze trilobate. Florile femele de culoare bmn-casmniu sunt cu pugin mai mici. Fructele purpuriu-deschis apar rar, adnd cel mult 15 cm. Carnea fructului crud este agreabil dulce.

tuns. Curpenii ei in scurd vreme acoped cu verdeajl suprafeje intregi.

UNDE SE PLAN TEA^?


Achebia se ooate ~ l a n t a oriunde dorifi s5 amenajaji o perdea de flori pi frunze. Florile de nuan9 hchisl ies bine in evidenfi pe supormri instalate pe ziduri de culoare Pe terase, cultivatl pe schele mobile din pipci sau s h G , ofer5 o protecjie excelend contra ~rivirilor indiscrete. b t a r i i flexibili ai plantei se Pnwl5cesc perfect pe coloane pi burlane de scurgere a apelor pluviale. Planta crqte repede ~ipe pergole pi bolji, asigurbd vara o penumbG p l k u d . Achebia poate fi utilizata pi ca acoperitoare de sol pe terenuri in panti%,dificil de

CE SE PLANTEAZX ALATURI?
Frunzele fin lobate ale achebiei wnstituie un fundal frumos multor plante. Se poate obfine un pliicut efect de contrast cu arb@ scunzi, ca spre exemplu hortensia (Hydrangea x). Arad deosebit de bine in wmpania florilor albastru-pal, roz-pal pi alb-crem. Plantele perene cu flori mari, de exemplu soiurile in culori pastel ale crinului-galben (Hemerocdlis x) pun P n valoare excelent fmmusejea achebiei. fn locurile semiumbroase se pot cultiva sub achebia plante cu frunze ornamentale, precum pelinul japonez

(Artemisia schmidtima) sau crinul de toamn5 (Hosta fortunei ,,Auran). Rarnuriie male ale plantelor mai bHt&ne pot fi acoperite de siwtoare. Andfrumos &@rate pe achebia dematisul (Clematis alpina), caprifoiul (soiurile de Lonicera) pi salbele (Euonymus formnei).

. ,

I
I

I
Flori Pn fixme insolite

Legafi tulpinile de tutore, care poate fi un par, o sdrma intinsa, o ~ipcl lemn, o de coloanii, o plasa de s6rma sau un spaiier.

Achebia
'
7, p7JW
b:. **

Gr;idinirit iscusit

A 1
'

.; ,

Primavaraampiha$ dwduri la ghiveci, nehfwm&.

Nu cumlpllrafl pknte ee par a fi bolnave, voluminoase, cu frunzig dezvoltat, deoarece prind greu r2klicirki.

Soare IpUn, penumbra. Plantafi-o, pe c posibil, & ?ntr-un loc protejat. Plantele ttnere sunt relativ sensibile la gcr. &I tragiat T subtan@ n n u t r k h ou bun& pemeabilbte. Udafi sistematic pe vreme d@ seceth.

Nesusfinut3 de suport, achebia se transformi Ilntr-o plant& de ampetire a soluiui exotica. Weya plante pot tnverzi mari suprafep. Pentru raproducerea plantei dezgropafi stolonii inr&dacina$ ai exemplarebr vdrstnice ~i plantafi-i din nou.

II
]
I

II
1
,

,I

PRIMAVARA Plantare $i t5iere Plantafi tinerele exernplare de achebia dupl trecerea pericolului de inghef, dar cdnd Inca nu le-au apZirut frunzele. Acoperiti plantele in cazul unor ingheturi tdrzii, neasteptate. Primavara tdrziu tliafi 1%.. tar11 care n-au infrunzit si, probabil, au degerat
(dreapta).

IARNA

Proteqie Mu$uroiticu frunze sau compost plantele tinere. Acoprifi cu frunzi3 uscat baza ridacinii pe durata iernii. Plantele bine inrsdkinate rezistl la ger, nu necesit3 musuroire.

I Achebia, fiind o planta


rezistena, este atacatii rareori de piltarea frunzelor. Sirnptomele infectirii cu ciuperci sunt petele intunecate ~i neregulate ce apar pe frunze. indepartafi frunzele vatamate gi agernefi compost in jurul plantei, pentru a o fortifica.

VARA

1:.I

Pe tirnp de seceta udafi

O IMP AB/IMP SRL

ROPM-1006s

ARBUSTI, ARBORI, PLANTE 4RE

Frasin ul
Arbore superb pentru grridnile mari

-1snqse un n3 9qwBp !cur guymast as rloaun .w 01 -9 mop pu$uue es m u r f l p r ~ '~Un10.l O J O 3 0 F U I J O j p !SJ 'la3u~.a3bJ3 ..la% "1 pq!SUaS mapour a m ala~au!l UJ .alp -osq al~n301 yajaJd ' b p p 3ns un p!uI!Ia ! a l n m ap-11 - g d p upd asamxeoap cgmur m puysy.~S l!unuap alsa (snu~o ! i a u e ~ d p a u s u l .& a1sa !d uj nes apu& ul Fumu Ie"3apE a m I ~ Inu!sard U ~

snvl"2)

!JOB 'tW P r J Tnd

-p3JEd

I & .

ap es afi3npo~d .ayp !~nxp3 nnuad m d m j el mu$qo asa +Y,a!J013 93093%2~"P!OS e 8-9 ap alsa ES r?au@puj . a m m -91d-e 'azeqJn3 !mum nr, ( ~ p u j !yr,unn ad 1n3sa~3 e n ~ l u a d rj IeJoyaun? alsa ueInpuaju 1n!os .ad!3nx~1jap apuldap es

PU!PO.I

UJ

d p a1aunJd -~sn%r;e uFp aTaJ0q.w c ~ unes agpdz r 'Jopzuny efi!mde ap a u p u j

'!!do16 ~nxl!!wul ~nu!se~i !iezafy 'pdeo~6 !n~nmwuure aued ui E o fiampo~p!au a u ~ d . ul1nasoduro3!&~apsa.ruv

w e u ap luapyns " a ~ ~ u e l d ap gde0~6 !iedg~ o '!a~ueld eupgp+y yde ul a ~ e ~ a ~ y o nquad !le!nwul we&nes e m -gu!~d u q u ~ l d e r n : ap

CARTE

Frasinril

GRIIPA Q

60

GrZdinirit iscusit

tI
'I
I
I

,
I

. --:,-.,/
a

; 4 &

, :

.&.

-.#-

:,'j

TRI
0

ICURI

Wneori frasinului Inah Opot i

zeazg cu ridilcinslRn htot de @mAnt, 6 r a r M i mai tineri


se vdnd $ cu ridicing liberi. Nu cumpirafi frasin crescut strdrnb sau atacat de diungtori.

cu flori necesia

sistematic.

Specisle pure pot f i rupte de

nobile de gradinii, tiiag aproape de trunchi lhtarii albatici crescuti din portaltoi. Alte taiwi nu sunt necesare. Smulgeti din Nmdnt plintqele nedorite ale frasinului

~i acest anotimp. Plantafi In de preferinti primavara frasinul cu flori, sensibil la hghef. Drept pratwie de iarna, agternefi h zana radkinii mmp& sau frunzi~ uscat.

ruricere rrunzei de frasin s e asearning cu pgduchii de frunze si apaQine de asemenea categoriei insectelor ce sug seva plantei. Frunzele Incolicite, Tngro~ate decolorate sern$i nalead prezenp d5unitorului. Stropili planta cu o ~lufie sipun-alcool. de

(B IMP M

M P SRL

RaP-02-10075

ISBN 978-W-8609281

E J urn ~

ap JoJn~p (sry.~ur-ap~ail a ~ o q v S~rm


n n

Ulmd, arbore d & d 20 hrme diverse, cu cqtere rapids' este idealpentru cultivarea 20 @i fiZ apropierea mei. n
Ulmul de &p (Ulmus
Ulmul este un arbore cu frunzig verde vara, cu flori neAmmnate. Speciiie pure sunt in general rnai indte d d t soiurile fnnobilate penuu griidimi gi am peisagistid. Ulmul de munte (Ulmus glabra), autohton P Europa, n crqte p h i i la 40 m gi davold o coroani rotund5 uriql. Trunchiul i se ramifid de regulP i n d de la b d . Are h n z e o d e , cu margini dinpte. Lungimea lor poate atinge 16 cm, d h asernbinkoare frunzelor de fag. Toamna acestea se color& in galben. Soiul ,,Pendulan, cunoscut sub denurnirea de ,,ulmul uistn are o ddtuire diferitii, fndfimea lui nedepQind 4 m. Ramuriie sunt aplecate intr-o arcuire ampl5, iar cu timpd se constituie o c o r o d in formi de umbrelz.

minor) este de asemenea autohton pe meleagurile noastre. Trunchiul i este in general scurt gi lat. Se 3 rernard prinu-o coroanz dens& care toamna se color& intr-un galben sdipitor. Ulmul de h p , a ciirui Pdfime poate ajunge la 25-35 m, este recomandat numai in fidinile tip parc, deoarece riiiiiicina sa f o r m d deseori ramificagi extrem de numeroase. Ulmul olandez (Ulmusx holfandim)reprainti soiurile raultate din incrucigarea ulmului de munte ~i al celui de h p . De regul5 au o talie rnai scund5 gi sunt adecvate cultieii in @din%. ,Commeliin are o form5 conid ampl5, uunchiul erect gi o ind9me de 15-20 m. ,Dodoens", inalt de 10-15 m, se distinge printr-o ddtuire conid subriindu-se la d f sau printr-o talie r supl5. Ramurile laterale se &fid precum oasele de pqte. Acest soi este mai raistent fa$ de boala pieirii ulmului. ,Lobel" are o indilyime de 12-15 m, dispune de asemenea, de o coroani supll gi tulpin5 erecd. Soid ,Platijnn crqte pkCi la indyimea de 15 m, fiindu-i caracteristid coroan5 oval% Coroana soiului ,Wredein, denurnit gi ,ulmd de aui' crqte tn form5 de coloana sau con cu M-alungit. Acest soi de ulm are o indgirne de 8-10 m. Este remarcabil gi frunzigul sPu dens, format dim h n z e late, de form5 oval& galben-auriu, cu rnargini ondulate.

Ramurile aplecate ale ulmului m s et

Ca arbore de legiitud, adid plantat in apropierea casei in grZdinile rustice este recomandat ulmul de munte. fn naturi, ulmul se @ q e frecvent pe malul unui lac mic sau de-a lungul unui p2r9.u. fn g a dini soiul ,Pendulan ofed o irnagine pitoreasd in asdel de locuri. Plantat in grupuri de arbori ulmul infiumusejeaz.3 gr;idiile similare parcurilor mari. fn f.aFa coniferelor htunecate se evidenyiazi frumos fruneul galben al soiului ,Wredein.

se evidenyid frurnos siiueta sa amol5. kantele acoperitoare de s l o ce confed culoare wnei de sub trunchiul arborelui uebuie s5 fie raistente si iubitoare de urnba. Astfel de plante sunt: saschiul (Vinca minor), pachisandra (Pachysandra terminalis)gi vinerip (Ajuga reprans).

CE SE PLANTEAZ~ ALATURI!
Ulrnul se inddkineaz.3 profund gi se extinde prin riid5dni capilare dincolo de perirnetd coroanei sale. Nu planmyi sub ulm plante care necesit5 lucriri de sol in abcirne. Gazonul oferii un cadru minunat pi generos ulrnului, pe care

UNDE SE PLANTEAZK?
Ulmul prefer5 locuriie din penurnb& riicoroase ~i umede.

f Cump&m$ puieti tineri la

container, cu trunchiul puternic ~i rarnificatii uniforrne.


.o Nu cumpArafi puiefi prea volurnino~i pentru container, puieti cu listari firavi sau cu rarnuri pe o singuri parte.
1
I .

o Benumbrii, soare. Dezvoltarea ulrnului este stirnulatl de clirna ricoroasi ~i urnedi.


So1 profund. cu humus. Se dezvoltl foarte bine i n sol usor reavin, bogat i n substanfe

Din flori se formeaza fructeghindi rnirunte, inconjurate pe rnargini de aripi firmk Speciile pure se reproduc prin

Radacinile ulrnului de camp pot ridica nivelul carosabilului sau a1 pavajului aleilor,
.'a

4 z

----

-=

, .
PRIMAVARA
Piantare p Yngrqire

~lplantelor

Perioada adecvatl pentru plantare, Tnainte de aparifia frunzelor. Exarninati exemplarele inradacinate, sa nu f i i ' vatlmate sau s l nu a i M ramuri rupte de zlpadi. hdepartati ramurile moarte sau . rupte, altminteri nu-i fasona$ coroana. Trawi suprafefele 1 sectionate cu substante pen-

tru vindecarea ranilor. ?rnpr& tiati compost pe solu1,din zona radlcinii.


hgrijire UdaP ulmii tineri pe timp uscat (stanga, jos). D a d se manifestti sernnele bolii pieirii ulrnului, tiiafi imediat arborele.
TOAMNA Plantare $ hgrijire

0 alt3 perioadl posibila a


plantzrii. Adunafi cu grebla frunzele de sub arborii mari. Mulciti solul din zona radlcini arborilor tineri cu compost sau frunzis u c : s a.
' -

L O IMP ABllMP SRL

1
1
I

in cazul pieirii ulrnului (boa12 micoticl) vasele conducitoare a apei se Infundl. Prirnavara, prirnele simptome sunt listarii ofilili, fngalbeniji, rnai tarziu pieirea arborelui. Boala sste r l s p l n d i t i tn prirnul rand de cariile ulrnului. Tliafi irnediat arborii infestali ~i ardeti-i.
-

RO-P-02-10077

Caracteristica speciei caficantus o reprezinta'Aoarea ropcat-maroniepi p&ul de mirodenii

Datoritii parfurnului ei, calicantus a t e nurnitii gi enibahar. Plantii biigtinqii in partea SudEstid a Arnericii de Nord, se dezvoltii foarte bine gi in condiriile de la noi. Este unic ace1 parfUrn pe care il dspiindesc florile, frunzele, Iktarii, chiar gi riidiicinile. Florile apar in iunie, Ens2 ..+ . lor; asemZnitoare magnoliei Pnfloresc timp de mai multe siiptiirniini, p b i la sfiirgitul lui iulie. Diametrul florilor atinge 5 crn, forrna lor este asemkina- vioi, dosul este piiros, de toare florii magnoliei, culoarea culoare gri-verzui, toarnna devenind galbene sau galbenlor roacat-maronie este foarte neobignuitii. In serile blsnde de maroniu. Dupii ciiderea frunzelor capsulele sunt bine vizivarii parfurnu1 lor aseminiitor bile. enibaharului poate urnple fn privinja cregterii, calicantoad gradina. Florile sunt tus de-a lungul anilor capata o situate una d t e una pe tulpini formii globuloasii turtitii drepte deasupra frunzelor, la Datoritii lktarilor rkfirari nu capiitul unor h t a r i laterdi este consideratii foarte atracscurgi. Dupii inflorire se deztivii. Scoarga rogcat-maronie a voltii rnari capsule de forma crengilor are parfumul cel rnai perelor, cu serninje de culoare intensiv. rnaronie. Frunzele sunt ovat- ascu~ite, de lungimea 5-12 crn. Suprafafa lor s t r d u q t e verde- UNDE SE PLANTATEAZA?
-

Pbntam pnmiivara. Sapel o groapa de doua ori mai mare h balo'tul de raadni. & bestem$ mlul c o gateaa de u m m ~ - " ; fihi de o m . i

&&nag p@hbaintul de

I P

TI& &rati

de calicantus ?n culori de toamni

Calicantus se davoltii frumos in locuri cu soare sau in penumbd, in sol ingrijit, cu humus. Acest arbust de iniltimea unui om este plantat des in fa~a grupurilor de arbori. Datoritii florilor, parfurnului gi culorii de toarnni a frunzigului ofed varietate in toate anotimAratii bine gi ca gard-viu cu cregtere IiberH.

Ca fundal pentru tufe de talie joad se poate utiliza in cazul gddinilor rnici, simplu de ingrijit. In straturi de flori fiji atenji ca frumoasele flori de calicantus s i nu fie estompate de

I randfiii se disting tntre coroana de calicantus, insii latoritii infloririi in aceeqi ~erioadii planta~i nu grupuri rnulticolore care vor estompa

Vgrsa$i putin sol in greap5 $i plantaJi calicantus in q a fel nivelul ruprtrfeJeisolului.

Umple$igroapa cu pjmlinf apoi tasati pamantul formand o farfurie de udare. Udati planta abundent.

bordurii pentru calicantus. Azaleea (Rhododendron x) infloregte in mai-iunie, cariopteris (Caryopreris x clandonensis) cu stAlucitoarele ei flori albastre inflorqte in septembrie sau octombrie 8i oferii un contrast fermedtor fajii de culorile de toamnii ale frunzi~ u l u de calicantus. Coroana i galben-verzui a euonimus (Euonym us forrunei ,Emerald'n'Gold") face multi-

Bobo"in deschidere

Calicantus

Ioc ferit de v b t .

-fir,.-. --

gcesteia*

.,pe -

. ..

nL*

inr8dana greu.

.so1 a f l n n (u h& Planta necesiG sof caIcer09~ dar ~i Ingra#minte.

1:

indepartarea treptatz a ilor inferioare putefi lta un arbust cu trunchi.

>octorulplantelor !
V

sits protejare in timpul iernii.


Onainte de aparifia frunzelor, Curipti arbuqtii mai virstnici: indepgrtafi ramurile uscate, ce cresc spre interior frunziz cazut sau compost.

in sol in zona radacinilor compost ~i fain2 de oase.

PlanteCe trebuie d a t e abun-

alde, calicantus poate suferi anuri. Frunzele - in special la margine ~i intre nervuri - se usud. Preventiv udafi planta abundent, mulcifi solul ~i ferifi planta de vlntul puternic.
-

as

'2?PPW'' IVOS -auaq .solen PJB8 BJ PMPP =ads -pB nas a q p ! J O ~n3 (ts03~nn.'jr +asad J O A un ~ u r ~ o j ~ '!iiues~a~ 10s ap a~eolpadme ad EI[!IU~IOJ) pup !nlnl a&ap -snqJe dy UJ ~ u a ~ m x a j a g a ~ y ~ d aa ~ a ~ w ~ d ~p razauoda[ sa! a~e~o!~aure !pnd~nd!a~!ds !aa~!ds a@a3!1!d a~pn!os a p ~o~!d!ps-nSo~ alpold .!!J~A ps~n:,IOI ui ~ ~ q a s o a p .n!a nes p !1 1 3 1- 0 0n3 ~ u a u r e u ~ o pu!ru!~sum !!.~oJ un m a ye01 p u p u g au rands '!n~ aluenu ap a@sa p o p pseouural -110s JOI!JO~JE e nes ~ola~aj!um eu!dp~n3 a l q d a]@ !S aJaf!um e <aIyw!! JOI!J~P& dy ug A anw p q t w a l m g u q d pmueld -e[ap I!JOUUJ ne p.4nqn t.3 aauaurase ap p!~!nod a l q !ipw FLU pup ! ~ u n ~ !uny !m 'aa .!-reur aur UJ p m ~ o p es ~ u admug m!ds !$ads @ aldurn a~eod4 r. <soIpeJ ~ U O W n F p d un a w a u p m s s ui euuoj alaod i M M W y ~ a ~ wa3d .!~tda~@uj .P!SOlOJ p ~ a ~ e p pJ a ~ a o d I r u ra~!ds a ~ a u ~ !el d ~ 5-d apn! !n1 annnau nas p p s p!Srg?~sel ap rede u!urm-nSor ~ d InIos p a j a ~ d n e~e~o!laun! .(r.'p!n~p :p/appna;) m o p ap aps alpold -un08 'Y"ZV'JLmd3s HaN* a$o~ ea~!ds !amnu c e u y p p ~ - p u m p depypnq S -awld ! ap a u r ! i ~ u0 n3 c " ~ a ~ a ~ m ~ ap I]d "n3 alburnipur Xuoq~ujp m !os In3soun3 a ~ i a ~ p p u y u .!JEW TUT nd !~ndruSul a~-!imue~ cso!uourn as ~ol!~n!os ea~mpo[em -apn! run1 FUIl a 3 - ~ u m-gs~opqo@ s nlqmsue ap 13aja un auliqo a .aua~ad alueld ap aprutms ut !I uyp p w d e npnd~nd-nSo~ NOW -!UI~S g n ap eurJoj ul ~ ! ap ruluad -p!map! aurripug p q ~ a n p %yur p~ o p n p & dy UE a n S ur SCz raur!i~uiaSu!le '(zppurnq W E J ! ~ ~ ) b d a p apqun! ( , , a ~ m p ! ~ "n 3 [ ~ a & ~ )<!npuoz& eau@-reurel nldurax r sueqdmnp~" p!os ' a l F q a p ~l!Ji!+=q U ! P earaoquns m ea~!ds!iapose a ~ dW p o q ap a l q d ~ d a ~ s pu!uano~d alpn!os p~a~al!~lnur uns (r.'pnlpq m q ~ d s ndor ) p a s lod a1pyaryu apnro aseo! ~ol!!ie~ueld pm u l OM m ~ d ap as~ @ z i w ~ u lzn ap ! a ~ @ w u l Iuns S qnur u!p pu!ua~o~d aprn!os -a!p! u!p p q d m u l auamf aueld n~ .mpuhss a; .!iol~uqle ~oSn ~ e ~ s qur 1 ! IS ap eaur!lpul 's!qzju!-n.40~ !lop p q h e 'SOJ~%!A alsau!!IaqaoJd" .su!~de-nSo~ a-re !P pop (uo09) ~ p n 3 alsa "eds!~3" s

c m ? A~ n o v wP!OS '

a p a p u n ~ a~e~o!~aun! s apiyapea ga!1p3 as !u!pgB u j .u!urm-nSo~ nes ZOJ aiwnu ul 'amnzur

spirea

Gridinirit iscusit

.*

e ! s dezvolti primivara scurtafi t u p i n arbustului spirea purpurie, locurile Tnsorite, T penumbra n mai ales a celei cultivate drept se risfira excesiv. gard viu. Celelalte forme de So1 de bun& catitate, spirea nu suporti tiie&&. Nu cwmp&u$i plante Iln permeail, care nu se usuci ~ A r s t i i ,de dihensiuni mari OFI repede. Exemplarele ru frunaig des, deoarece ameliorate de spirea cu flori Spirea se poate lnrnulfi $ suportSl dificil transplantarea. rorii nu suporti solul calcaros. prin mrrcotaj pi -re.

pirtafi numai ramurile uscate $i Tmbitranite.

lungi de seceti, menfinefi solul reavan prin udare sisternatid (dreapta). Tndepirtafi piduchii de frunze cu un jet puternic de api.

A~ternefi jurul tulpinii In

Paduchii de frunze pot ataca planta mai ales pe vreme uscati. Pufini diunitori nu :auzeazi probleme ieoasebite, daci insa se nmulfesc, planta i ~ i pierde llaga $i frunzi~ul atrofise azi. Indepsrtafi insectele cu un jet puternic de api sau stropifi planta cu o solutie de sipun ~i spirt.

Recolta' estetica'
Dovlwul ornamental se giifqte i amestecuri de cele n mai &rite culori fi brme.

Dovleacul ornamental provine din regiunile tropicale, dar in condi~ii cddurz gi umiditate de suficiend se dezvolcii rapid gi pe meleagurile noastre. b t a r i i s 5 se c a F chiar gi la o indgime de 3 m sau se pot dra pAn%la o &tan@ de 10 m. Dovleacd ornamental a n d (Curcubira pepo) provine din America Centrah. Frunzele sale ~alrnate cordiforme, de pi culoare verde-inchis, cresc foarte i dens. Florile galbene p albe apar din iulie p h 3 in octombrie. Din acestea se dezvolt5 fructele plate gi rotunde, sferice, ovale, in form%de sticlg sau buzdugan, albe, gdbene, portocalii, rogii p verzi. i Acestea pot fi monocolore, bicolore sau multicolore. Fructele au coaja tare gi nu sunt comestibile, dar fiind durabile au devenit un element decorativ preferat al vaselor 8i coguriior. In comer! se @w multe .c amestecuri de soiuri. ,,Kleinfriichtige Formelmischung" pro-

e la wgine-a

ar dte d d P tW 2 Sdistant@the 511aan,mln$e, la la 2-3cm


a&ncime. Accpem-le cu un strat

Soiul ,Bischoir,mifrreo"

duce fructe miirunte, monocolore, bicolore sau trimlore de diferite forme. ,Grossfriichtige Mischung" se remard prin fructe in form2 de buzdugan 8i de stick, de culoare galbenii sau verde sau i'n mai multe culori. ,,Warzenm demoltg fructe m h n t e in diferite culori, acoperite de mici rididturi. ,,Bischobmiitzenm fructe are compuse din doua emisfere de mirimi diferite, de culoare rogie ~ialbfi, respectiv verde gi albL ,Kronen-Mischung se caracteridprin fructe plate, rotunde, portocalii, verzi sau albe, pe care se ridid protuberan~e zimpte. ,,Mandarinv este un soi cu fructe m h n t e , portocalii, plate ~i rotunde, ornate de brazde adhci. T i p (Lagenaria siceraria) provine din Africa tropical%, a v h d nu numai o valoare ornamental& dar fiind gi comestibil~. Planta~i rigvele la distange de un metru intr-un loc insorit gi plasag aliituri de acestea suporturi. De altminteri, cultivapi-le la fel ca pe rudele lor din America Central% Culoarea acestor

Dovleu' omamentali de diverse firmr si culori e

legume comestibile v a r d de la alb la verde-palid. A v h d o form% asemkkoare unui sticle, din fructele uscate se pot confecfionavase, flacoane sau vaze.

UNDE SE PLANT^?
Dovleacul ornamental este o plant5 agZf5toaresau acoperitoare de sol, t&ltoare. Prin frunzipul d u dens se pot masca groapa sau lada de compost. Umbra plantei stimul& gi procesul de descompunere. Spalied sau gardd sunt rapid acoperite de expansivii dovleci ornarnentali. Crescut pe un suport I&@ vasul de plantare, dovleacul ornamental poate separa diferitele colpri ale balconului sau cerasei. Cultivat in vas necesit5 sZp&nlnal fertilizare cu o solu~ie nutritiv5.

D a d dispunegi de un loc restdns, planmgi dovleacul ornamental voluminos in mod solitar. AlPturi de un spalier lat sau de un gard, se pot cultiva 2i alte plante anuale tiidttoare, de exemplu tunbergia (Thunbergia alara) sau zorele (Ipomoea rricolor).

P&tm plantuJele mai viguroase, indepgrtafi-le pe cele firave. MulciJicu compost solul dintre plante.

deasupra IBzii de compoZZ pana d n d frunziwl dens mu 0 acopera complet

Tigve
I

CARTEA

Dovleac ornamental

- -

GRUPA9

64

Gridinsit iscusit

Curnp&a$i seminj proaspete pentru semanarea din primivarZi. Examinafi data valabilitafii menjionat4 pe ambalaj. Uneori se gasesc ~i rasaduri forfate. a Nu curnpirafi seminte vechi, deoarece i n general nu germineazi bine.

II
I

LUMINA 51 SOL
Sa :or e deplin, pnumbrij. dezvolta optim T sol reavan $i n cald, expus razelor solare intense. So1 foarte bogat i n ' substanp nutritive, cu humus. Ameliorafi-i solul cu compost. Crescut pe un suport fixat langa lada de plantare, dovleacul ornameqtal poate fi o podoabi aspectuoasi, putandu-se amplasa T cele n rnai diferite locuri. Prin cultivare din rijsaduri obfinute prealabil, se dezvolta cu patru saptarnlni mai devreme.

fngrijire tot an ul
PRIMXVARA
Semiinare @ plantare

Produce$ risad in locuino, incephd din luna aprilie. SBdiii cate o samBnja in ghivece cu diametrul de 8 c , umplute cu m p i d n t de plantare reavin 00s). Pini la germinare tineti ghivecele intr-unloc luminos, la temperatura de 18 "C, iar dupi germinare tot in loc luminos, dar la o temratura mai &zuta, 14 O C .

Cali$treptat risadurile incepand de la inceputul lui mai, iar de la mijlocul lui mai plantati-le afar& (distanpdintre tulpini: 50 cm). Sednarea directa se poate efec tua din mai, in sol de gradina de bung calitate. Seminaji cite doui semifle la distante de 50 cm. Mai tArziu, nu pistratidecit plantufelemai viguroase.
Udare

Udaji abundent pe vreme de

I
I

TOAMNA Recotlare

Recoltaji legumele de indati c e s-au maturizat.

Peronospora este o boala cauzati de ciuperci, care produce Tntre nervurile frunzei Pete galbene, patrulatere, care mai tirziu devin brun-deschis. Avefi grija ca frunzele si fie umede. h caz de infectare stropifi imediat cu fungicide.

Q IMP ABIIMP SRL

ISBN 978-963-8609281

CARTEA

Bambus

GRUPA~

66

Griidinirit iscusit

*CumpSrati la starytul

, , , Soart+, penumbra slab& prirn5verii planti la container': ; Plantati barnbusul i n loc cald, viguroM, cu lastari infrunzifb I. ferit de vant.

.4:

Multe specii de barnbus s e dezvolti bine ~i O ciubir. n

(a]
-=*
I
I

bogat in substante nutritive. Pistrati cu pu'fine rarnuri, deoarece ' solul uniform urned, dar nu foarte urned. Barnbusul nu scestea sunt semnele lipsei do a p l ~i substante nlltritivp3 Q k r d stagnarea apei.
A

+ ~&rmeabil,

Necesita a p i $i n timpul i iernii. Udati planta in zile f l r i ger. Frunzele rssucite sunt sernnele norrnale ale apiririi irnpotriva frigului.

Ingriije tot and 1


I -

PRIMAVARA
hgrijire $i fett7izare
Tliafi plantele uxate irnediat deasupra solului @). Fertilizati cu ingrigrndnt cornplex. Plantele noi se planteazi Oncepdnd din mai. Plantele rnai varstnice pot fi RrnutJite prin divizare, sau prin detagirea ptirfilor radkinoase

de la rnargine. La fnrnulfi~, prin deta~are, scurtati tulpinilc Si replantafi hnbusul.

@ !@ !
Pe tirnp uxat udaji planta regulat ~i pans R august fertilizati solul lunar.

. u
4
'

fngrijire

TOAMNA

M j a r e Zmpotriva hghe#ului ProtejaJi rnai ales plantele

tinere irnpotriva inghefului. Mulcifi solul O zona ridicinii n cu frunzi~ paie, sau irnpasau chetaji planta in jedturi de trestie.

Barnbusul este atacat rar de diunitori sau boli, dupi o iarni friguroasi ins8 frunzele ~i tulpina pot f i afectate. Tiiati plantele inghetate - planta va listiri din nou din rizorn. O ciubir n pot inghefa ~i rizornii.

ISBN 9

&

Ghirlande de flori pendan te


Colcvifia a t e unul dintre cei mai rezisten$ p nepreten$opi arbqti ornamentafi. i
VARIET~I
Colcvi~ia verde vara este origin a d din China, fiind numit5 uneori si arbustul sidefiu. La noi este perfect rezistend la ingheg gi, pe deasupra, este pi extrem de nepretenyioas5. Tocmai din acest motiv, acest arbust ornamental i n d n i t i n d rar gi cu inflorire abundent5 merit5 s5 fie cultivat in gddini. Florile apPrhd din mai pin5 in iunie au o form5 de clopot, o structuri pentagonah, in exterior fiind de un roz foarte pregnant. In interior strducesc atit de intens ca ~i cum ar fi cochilii de perle roz. Centrul florilor este de culoare galbenii. Florile form& ghirlande umbeliforme, fiind dispuse deosebit de dens unele ling5 altele pe l&tari arcuiri in jos. Din august se transform5 in fructe acoperite de peri aspri. Culoarea runzelor opuse, lungi de 7 cm este verde-palid. Frunzele sunt larg ovoide, fiind scurte. dispuse pe pe~ioluri Toamna nu se d e c o l o r d , ci cad verzi. Scoramurilor mai virstnice este aspectuoas5, desprinzhdu-se in solzi brun-cenusiu cu inflexiuni argintii. fn privinp modului de cqtere planra la mijloc este rigid& erects, ramificad puternic lateral, ramurile apledndu-se in form5 de tuk. F a d tGere, ca land solitas atinge indgimea de 2-3 m. In decursul anilor dezvolts cascade luxuriante de flori, care confeA arbustului o form5 de emisfera. In comer! se gisesc doG soiuri de colcvi~ia ,,Pink : C l o u d de culoare roz-pur pi cu inflorire foarte abundend pi ,,Rosean,soi cu flori de culoare mai pregnant5 gi form5 mai grafioasi.

11

PLANTARE51INGRIJIRE II -r L - - -7-

-I

ACCEIORII:

O colcvi~iala mntainw CI &ma O compost

I 1I

UNDE SE PLAN TEA^?


Planta cu crqtere buiad gi rezistent5 se dezvolti frumos in toate tipurile de soluri de gddin5 ~i chiar gi in penumbrg. Plantat5 solitar se evidenyiazii deosebit de bine forma sa elegant i gi bog55ia florali. Se integread bine in grupuri de arbori pi arbqti, mai ales in gardurile vii infloritoare. Plantad strins al5turi de alte plante, constitujia sa pendent5 nu se poate valorifica suficient de bine. boricoli discreta ins5 ofed o impresie fermedtoare. I se potrivesc excelent florile perene in nuanre de violet, astfel brunera (Brunnera macrophylla), cloporeii (Campanula garg&ica) sau polemonium (Polemonium caeruleum). Pnd in fara arbustului in floare ofed o priveli~te minunati d d s r u ~ e l e (Aquilegia x), stinieneii (Iris barbara) si Acestui scop ii corespunde cimigirul (Buxus sempervirens), tisa (Taxus baccara), laurul (Ilex aquifolium) sau pircanta (fircantha x).

f n gardurile vii Pnfloritoare asociari colcvitiei deutia (specii de ~e;czia), coa& (kibes' sanguineum) rogu-intens, m k q i

Umpleti groapa jur-irnprejur cu parnantul ameliorat.

llsafi colcvi~ia se manifeste ca s5 plant5 solitark Ca plants subar-

r e d p iarna gardurile vii. i

Forme elegante

CARTEA

GRUPA 9

67

Gridinirit iscusit

LUMINA 5 SOL 1
Primivara sau toarnna, cumparati plante sinitoase $1 viguroase. S gasesc in comerf e la container sau cu balot de pimbnt pe ridicini.

11

WI
TRUCURI

e Soam &@in, penumbra. Se & M~i penumbra, t n d m i fn


tn b h i a soarelui ?nflorefle deosebit de bogat.

Zs dmmM optim I toate n sdurlle de g M i n i . Suporti


solul calcaros $i seceta twrpwara.

larna, colcvifia &sfrunzit2 ramhe de asemenea wpectu04 dataria ramurilor aplecate ~i scearfei bruncenu$iucu inflexiuni argintii ce s desprindc de pe arbore. e S dezvoltii optim, d a d nu e este prmanerrt.

'
I

PRIMAVARA

7Tngrylre tot anu


r
VAN4

Plantare $i ingrijre
Perioadi adecvati plantirii. Efectuati o data la trei ani tiieri de intinerire la exemplarele mature: 7ndepirtaP de la baza sau de la rarnificafii ramurile mai bitrbne 00s). Altminteri nu taiafi

planta, deoarece i ~ i pierde forma caracteristici, eleganti.

:
I

lngrijire
Udafi bine planta pe vrerne de seceti persistent8 ~i rnulcili-i zona ridicinii. TOAMNA Colcvifia este un arbust ornamental rezistent, sanitos $itolerant fafi de inghej, fiind extrem de rar atacat de boli sau diunitori. Daci iarna vine timpuriu, se poate Tntlrnpla ca ramurile cu frunze sa se rupi sub greutatea zapezii. 'Dupi ninsorile abundente, scuturati Arnurile plantei.

Plantare $i protecfie
Cealalti perioadi posibili de plantare. Pentru protecfia arbufiilor nou plantafi, acoperifi zona ridicinii cu un strat de compost ~ifrunzi~ uscat.

Fructe ornamentale rojii ca focul


Cotoneastend, nnu prea preten+os, deseori t9i pistreazaw fiuctele ro9i.i p h i h primivari.

VARIETATI
Diferitele specii de bhcoace (Coroneasrer) prezintZ diferite ritmuri de dezvoltare. Caracteristici comune sunt: frunze i'ntregi cu dispunere alterng; flori mici albe, rogutrandafiriu, deseori parfumate, compuse din cinci petale; perioada de inflorire din rnai p h in iulie; formarea de bace ~ mgrunte rogu-deschis sau inchis incephd din august. Pot fi deosebite specii scunde gi inalte. Cotoneaster ad~ressus este un arbust scund cu frunze caduce, ce form& covor de acoperire. fndiltimeasa atinge 0,2m, IPgimea 1 m. Cotoneaster dammeri este un arbust vegnic verde, cu ramuri tiidtoare. Unele specii cresc foarte slab. In funcfie de specie indgimea acestor arbugti este cuprinsii intre 0,2 gi 1 m, a v h d Qyimea 0,3-3 m. Cotoneasterhorizontalis este 'in regiuni cu temperaturi

r
1

Cotoneaster h m e r i ?n Boare

Cotoneaster hon'wntalisalituri de omag fi GmeIw,n

I
I

II

mai moderate un arbust verde de iarni? care poate atinge indgimea de 5 m gi 19gimea de 3 m. Se caracterizeazii prin Iktarii in forms de evantai, ce se ramifid aseminztor oaselor de pqte gi se ca~gr5 pe peregi, gi floriie albe, gi roadele ce se pktreaz3 pe ramuri piing iarna. Cotoneasterpraecox este un arbust cu frunze caduce, cu forma semiglobuloasP, ce aringe PndMea de 1 m. Cotoneastermultifloms poate atinge indpimea de 3 4 m. Florile albe se qeazii in forrnayiuni umbele pe ramurile at&niitoare. Cotoneaster salicifblius var. floccosus poate atinge indgimea de 5 h,are flori albe umbelifere, roadele dm4. . . nsndu-I deseor~ rarnurl piing pe primzvara. Cotoneasterx watereri are flori mari, albe, umbeliforme, frunze verzi de iarnii, necesid proteiare irnpotriva ingherului , gi cregte 2-4 fndfime.

UNDE SE PLANTEAZA?
Speciile de cotoneaster sunt a d t de nepretengioase, i n d t pot fi crescute ~iin locuri greu cultivabile. Speciile scunde gi soiurile acestora sunt ideale plante acoperitoare de sol. Arbugtii pot fi planta~i taluzuri, unde pe vor fixa solul, IZstarii pot athna de pe ziduri, dar pot fi plantafi gi PmpreunP cu algi arbugti sau in ciubgr. Speciiie Pnalte vor &na grupurile de pomi gi gardurile vii ietunse. Speciile c i infloresc abundent pot fi plantate solitar.

baccara) i molidul (Picea glauca ,,Conican). Speciile inalte pot fi planrate alsturi de alji arbqti ornamentali, spre exemplu alaturi de mahonia (Mahonia aquifolium), care in aprilie are flori galbene, apoi din august roade albastre, sau dracila japoneG (Berberis thunbergii) cu flori galbene in mai, fructe rogucoral P septembrie, ce-gi n preschimbg toamna culoarea ?n portocaliu.

Agtatnqi t l t @ d h t T n g w @ Cn& plaflta & Re la


~dltncimea g h i i i , dln

3-

mbne&sterul.

4 taw$

]kwul MD*

Rm$ t arnmd.w phM . $ q o r d d B L!&W@l3*-

CE SE PLANTEAZA

UTURI?

Primsvara narcisele gi b r h dugele pot decora mediul arbustului. Speciile acoperitoare de sol se asortead cu conifere de talie m i 4 cum ar fi tisa (Taxus

Arbust cu q t e r e vjgurom"

Acoperifi sdul din jurul tulpinii cu compost sau scoavi de brad m$runtitZ, astfel solul se mentine urned ~i nu vor crege buruieni.

I-

Gridinirit iscusit

- -T-..-~ : ~ ,
c-

Seminfele rasplndite 1. Dntdrnplator uneori Tncolf&.

F-

0 Nu cumparafi plante slabe, ale caror radacini ies prin fundul ghiveciultai

S dezvolta T toate tipurile e n de sol de gradini, acidulat sau calcaro?

cdnd devin destul de puternici, plantali-i T gridi* - r g n ' .t. Daca lastarii cresc prea h a l t . scurtali-i pena la o ramificafie inferioarl.

--

Plantafi cotoneaster (barcaace) dnd solul devine cultiuabil. hpr&gia$i compost m u wmquq de xoa* de copac h jwul tulpinii.

TOAMNA Plantare 8; Miere Toamna este ideala plantarii. Tliafi Ilstarii prea d e ~ i sau incmcipfi (jos). Ramurilc . . cu bace sunt foarte decorative ~i wazz. T n

VAM U h fn timp de seceta &ti planta regulat. Cu toate d %olerear4 seceta, se d e a d t i mai dnbltas #i produce r o d e bagate dad$ dispune de urniditate uniformll.

Cotoneasterul poate fi atacat de paduchii festogi: pe lastari apar scuturi ovale sau rotunjii, sub aceasta traind paduchii, care sug seva plantelor. T caz de n contaminare puternica stropifi planta cu solqie de ulei de parafina.

Arbujti ornamentali m ultilaterali


F&ul, florile pi hctele w m d u i ornamental sun t decorative, iarna ramurile sun t wIorate.
VARIET~I
Pe Ihgii speciile de corn cu flori, exisd gi arbugti de corn ind%i~i datorid frunzigului frumos de toarnng gi culorii rogii sau galbene a scoaqei. Cornul alb (Cornus alba) este un arbust stufos, Pnalt de 2-3 m gi cu tulpina dreapts, cu Iiktarii intindndu-se pe sol, f o r m h d astfel riidiicini gi r&phdindu-se sub forrna unui tu&rig. Frunzele sunt ascu~itovale, iar toamna devin portocalii. In rnai-iunie, dupg Pnfrunzire, apar florile albe, nesernnificative, iar incephd din august bacele albui. Caracteristica cornului ornamental este coloratura rogie de iarnii a lktarilor tineri. Soiul ,,Sibirican, cunoscut gi sub denurnirea de corn siberian, iarna are minunqi lktari stacojii. Este foarte decorativ soiul ,,Argenteomarginata" (sau ,,Elegantissima"), care are bunze verde-albui, frunzig de toamnii rogu-carmin gi scoqii

PLANTARE $I INGRIJIRE
ACCESORII: 01 arbust de corn in ghiveci 01 cazrna Ci folie de plastic 01 compost 01 plantator CI material de rnulclre

h o r ~ corn de

de iarnii rogu-Pnchis. lnid5imea soiului ,,Spaethin este de doar 1,5 rn, frunzele prezind dungi verzui gi galbene, iar scoar~a arbustului iarna devine roguinchis. Shgerul (Corn us sanguinea), inalt de 3-4 rn, foarte tufos, toamna are frunzig rninunat stacojiu. Scoarp arbustului iarna este roguinchis, aproape neagd. fn maiiunie dezvoltii inflorescen~ele albe, care incephd din august se transforms in fructe bacifere negre.

Corn siberian plantat alituri de d d n i albZpi&igi

rSoiul ,Flaviraolea" toamna

I d

Cornul stolonifer ,,Flaviramea" (Cornus sericea


,,Flaviramea") este perechea cu crengi galbene a cornului siberian (Cornus alba ,,Sibirica"). Specia p u d cu 1%tari rogii este rareori cultivatii.

eviden~id optirn in aceastii perioadP. Pe malul unui lac mic sau al unui p M i q se dezvoltii viguros in sol umed gi iarna oferii o imagine adernenitoare. Gardul viu de arbugti de corn c r e e d o feerie pliicutii a culorilor. Datoritii frunzigului indesat, protejeazi? impotriva privirilor indiscrete. fn grupuri de arbori frunzigul gi scoaqa cornului striilucesc in diverse culori.

(Vinca minor), ienupiir (Juniperus squamara), erica (Erica carnea) sau s p h z @pecii Helleborus). Ca fundal sunt plscute tisa (specii Taxus) sau laurul (Ileu aquifolium).

Afi3mg u p r cu balotul de radaeini, separai radikinile.

h n @ i pufin phknlnt in gmpg $ a~ezati planta T *a fel ca n balatul s i fie la niuelul supraf9ei

solului.

CE SE PLANT&

ALXTURI?

I
I

UNDE SE P ~ N T E A z A ?
Deoarece arbqtii de corn au culori fastuoase P special n toamna gi iarna, planta~i-i n L locuri P care imaginea lor se n

Rarnurile colorate ale cornului, tn f a ~ a P spatele plantelor sau n vqnic verzi, oferi iarna o priveligte inedid. Ca vegetaGe sub-arboriwli cornului se paate culriva ieded (Hedera helix), biirbkoc

Punefi @mBnt h j u d balotului de radscini ~i tasafi solul. Udafi planta abundent ca ridecinite d se Tncorporeze. Mukiii solul.

Ramuri oolorate iarna

CARTEA

corn ornamend

GRUPA 9

69

a Soare, penumbra. in locuri


culori mai puternice, Tnsi se

a Cea mai frumoasi culoare

Ririti arbuflii primavara, tineri.

ghiveci mare, bMrlne, cu tulpina groasa, deoarece vor

a Sol cu humus, permeabil. Tolereazi ~i solul slab

Cornul ornamental stufos plantat pe povarni~uri este ideal pentru fixarea solului.

) Uoctorulplan relo

plantarii. L rarirea tufelor a mai bitrane (dreapta, jos), stimuldnd astfel crqterea

rate este perioada optimlj nap nu adunaji frunzele

plantele. Mukili in special

,ornu1 ornamental este atacat rareori de paduchi pstogi, care sug seva plantelor pe dosul frunzelor ~i Ilstari. Inainte pe de lncoltire stropiji pianta cu solutie de ulei de parafina. indepirtati lastarii grav contaminati.

Arbore cu forma' pitoreasci


Ofetarul este o plan ta' cu aspect exotic, se d m o f ti

PLANTARE 51 ~ N G R I J I R E
Li material pentru mulcire
-

-ml h
q

Ofetarul (Rhus ryphina) este un arbore cu frunze cMtoare dezvoltlindu-se sub forrna unui arbore de talie mici sau a unei tufe de dimensiuni mari. Rarnu.de laterale cresc in diagonal%,arcuite in sus, se ramifid in unghi ascu~it, ruplndu-se astfel foarte ugor. Lungimea frunzelor paripenate poate atinge 50 cm. Vara sunt lucioase, verdeinchis si sunt foarte frurnoase in apropierea scoartei maroniu-roscat. Toamna se coloread in portocaliu-aprins sau rogu. Florile apar in iulie, dispuse in vhful IGtarilor. Oyetarul este plant5 dioid, putlind fi deosebite exemplare ferneiegti gi b5rbHtqti. Se evidenyiazi doar florile verzi b?irbStqti, in form5 de buzdugane verticale,

Plantare: primavara $i toamna. %pati o groapi de plantare mai a d l d ~i de d& ori mai lata decat balotul de radaini.

Amastecafi solul scos cu 0

lopata de compost. Scoate$i planta din ghiveci $ aflnati putin baCotul de rWcini.

lungimea acestora putlind atinge chiar 20 cm. Pomul femel toarnna produce roade catifelate, rogu-inchis, care formeazii cotoare de 15 cm. Soiul ,,DissectaVcrqte doar pin5 la 4 rn, se dezvolt; mai incet si formead coroani in form5 de umbrell. Ramurile laterale inferioare deseori se intind pe sol. Frunzele paripenate, asemznkoare frunzelor ferigilor, sunt dinfate gi toamna devin rogii.

CE SE PLANTM de culoare rogu-deschis, sau ~TURI?


Plantaji ogetarul ca plant2 principal8 in straturile ce nu necesia rnulte lucdri de sol. Este plant2 ideal5 aliituri de conifere. Plantqi sub oFetar ienupik ,,Repanda" cu ramuri verde-inchis, Qumperus communis ,,Repandan)cu indjimea doar de p h 3 la 30 cm. Amenajaji un hndal inalt si inchis din tisa (Taxus baccara) sau jneaph (Pinus mugo). O~etarul asorteaz5 fruse mos cu arbugtii vegnic verzi. P u t e ~ planta sub arbugti i acoperi.toare de sol precum cotoneaster (Cotoneasrer dammeri ,,Radicansm),ale carui flori albe gi rogii infloresc in mai-iunie, din august ramurile fiind pline de fructe

mahonia (Mahonia aquifolium), care in aprilie produce flori galben-auriu, in form5 de clopot, iar pe care din august apar fructele albastre.

rid8cirrzl tn rnmijlai gropii, &1 a partea wperioafa a balotului s& se s h m e la iuprafaja sdulul.

pentru ca pbnta

P # p%m$naulMilidt h ml gmpa $i tmati cu $fiBs~lul'

se fi-

T @I. n

UNDE SE PLAN TEA^?


Oyetarul cregte in orice sol permeabil, chiar gi calcaros, nu suport5 ins5 solul compact. Plantat solitar in gazon sau P gddina de fafad%,ofed n imagine pitoreasd. In-gruiuri mai mici face trecerea intre gazon gi plantele vqnic verzi. Fondul inchis eviden~iaza frunzigul de culoare aprinsa a1 oyetarului.

Schimbare autumnafi

Pentru ca solul s& se ptistre-ze umed ~isi Tmpiedice u q t e r e a 'wruienilor, acoperiti-l cu com30st MU frunze.

FNC~~OSU

CARTEA

GRUPA9

70

GrZdinirit iscusit ... t .+.

a Radlcinile superficiale sunt rilnesc emit mulfi Iistari (drajoni), care trebuie inlaturafi. a So1 permeabil, u ~umed r Drajonii de radacina pot f i separafi ji replantafi.

balot de piimlnt pe radicini gau 1 containere r i

Doctorul plantelor

f&rg frunzh primavara, d n d solul dsvine cultivabil.

pan4 la urmitoarea ramificare (sMnga, 10s). RIrifi

inridicinate necesita udare

Formatiunilestranii, rayverzui, tn formi de para sunt gale produse de paduchii de frunzl de otetar. lnamicii naturali, de obicei, nu lasa ca acejti parazifi s i se rasplndeasci. indepirtafi ji distrugefi galele.

JEIEJ nIA p.1~3 r uad pap1 n ~


rn

Ffori albe, fru


Fiind o plan t nepretenp'oasa', lemnul-&esc poate i orna orice colf a1 gridhi.

VARIETXTI
Lemnul-dnesc este o p h n d cu frunze nearticulate ce suporti bine tunsul. fgi dezvolti frunzigul in func~ie specie ~i de de condiFiilelocale vara gi iarna deopotrivi, dar existi gi lemn-dinesc vqnic verde. Florile albe dispuse h inflorescen~e apar in laxe iunie gi iulie. Unele specii au flori cu miros neplkut. Fructele negre se davold din septembrie. Lemnul-&nesc cu flori m b t e (Ligusrrum obrusifolium var. regelianurn) infloregte cel mai abundent dintre toate speciile. Arbustul are o crestere rkfirati gi poate atinge o indjime de 2 m. Frunzigul siu autumnal este violet-albktrui. Lemnul-dnesc cu frunze late (Ligusrrum ovalihlium) crqte p i n i la indjimea de 5 m. In regiunile cu climi blindi frunzigul siu verde-inchis este vqnic verde. Soiul ,Aureumn cu frunze complet galbene sau galbene cu rnargini galben-auriu nu cregte d e d t pin5 la 3 m. Lernnul-&esc cornun (Ligustrurn vulgare) este autohton

gi pe meleagurile noastre. Frunzele verde-inchis ale soiului ,,Atrovirensn(indjime: cca. 4 m) iarna se coloreazi in brunalbktrui, iar in zonele cu climi b l k d i rirnin pe arbust p h i la noua infrunzire. ,,Lodense" are constitujie compacti, fiind un soi ce crqte risfirat, ca tufi sau de form5 emisferid, nefiind mai inalt de 50-70 cm.

UNDE SE P L A N T E ~ ?
Lemnul-dinesc suporti bine tunsul, din acest motiv este deseori cultivat drept gard viu. Folosiji soiul ,,Lodensew pentru bordurile joase. Penrru a stivili privirile curiogilor folosiji alte specii gi soiuri aldcuind garduri vii dense, tunse, inalte de 1-2 m gi late de 50-80 cm. Gardul viu format din lernnd n e s c cu crqtere iiberii poate atinge dimensiuni considerabile (inilrime: 5 m, liyirne: 4 m). Acesta oferi adipost multor animale folositoare, care consumi cu placere fructele-i mirunte.

Lemnului-dinesc i se potrivesc bine plantele asociate cu tulpinii lernnoas& Frumusejea sa se manifest5 deplin 8i cultivat solitar. Puteji cultiva lemnul-dnesc cu flori mirunte gi in ciubk. Amplasaji vasul ling5 intrare sau in gddina de pe acoperi~.

iunie pin2 in septembrie), budleia (Buddleja davidii, cu flori violet-purpuriu sau albe, inflorind din iunie in octombrie). Din aceste specii puteri constitui gi un ansamblu vegetal lax 8i degajat.

b
I iulie tSiati seamenYe

Fmcte de m "

Gardul viu format numai din lemn-dinesc este ugor de ingrijit. Plantari alituri de gardul viu c r e s h d liber fi Pnflorind hdelung amelanchier (Amelanchier laevis, flori albe in aprilie), deuaia (soiuri de Deutzia, flori albe sau roz, din n mai pin2 4 iunie), liliac de gridin5 (Syringa vulgaris, flori de diferite culori In mai), spirea (Spiraea billardii, flori roz din

, , 10 cm-pentru .jstari de
1

d d I

Agtemafi wb plant&cornpost marunfit& pantru a mentine solul u d gi rikmm,

buta~iin pgmBnt lnfigef but8@rea vd' fntr-un F dc loc umbros ~iprotejat de Menfinefi-i fntr-un mediu umed.

CARTEA

GRUPA 9

71

0 Qurnparafi plante robuste, sinatoase, cu cel pufin treipatru lastari, cu balot de pimant pe rgdicini sau cu radacini libere.

Soare, umbra. S dezvolti e optim in toate parfile gradinii, i n locurile cSlduroase, ca ~i la umbra Si ricoare.

Pentru un gard viu plantafi cdte trei-patru plante la distanfe de un metru. TISiafi-le temeinic dupa plantare. Largimea gardului viu taiat gi fasonat poate fi de 50-80 cm. Gardul viu crescut liber poate avea lgfimea de ?-A TI.

0 Nu cumpgrafi plante subfiri,

dezvoltate pe verticali ~i cu

Toate solurile. Speciile de lemn-cainesc nu necesita soluri de calitate deosebita.

m M~VARA a

Planme
Plantali lemnul-dinesc de indatil ce solul s-a dezghefat.

TOAMNA Plantam gi hmulpm


Perioadi de plantare de asemenea adecvatg. Pentru butasire, in ocbmbrie tziafi Ifstari lignificap, lungi de 20 cm. Tnfigei-i T p 6 d n t la n umbra $i proteja$-i cu rarnuri uscate.

VARA

TiiW# i-mwWt=e i
Taiafi gadul viu numai la sfdqitul lunii iulie, pentru a nu perturba W r i l e clrrcind in frunzigul l u (dre~pta ja). In vderea inrnulfirii, Ontre sfhrgitul tui iulie ~i sf$qitul lui august tgafi butagi de 10 cm lungim, situafi deasupra unor noduri da frunze. tnfige#-i in p&m&~& tm-un loc wmbrss, ferit dt? vhnt Menfine$ solul constant umed.

Ornida verde a lernnuluicainesc poate cre~te pan8 la 12 cm. Pe omidi se vZd in cruci~ dungi albe ~i violet, precum si tentacule negre. Omida se hraneste cu frunzele plantei. Deoarece aceasta omida a lemnuluicainesc a devenit foarte rarii, distrugerea ei nu este recornandata.

IMP ABIIMP SRL

RO-P-02-10-059

CaRfEA

GRUPA 9

73

Gra'dinkit iscusit

lr

In locurile cu vreme mprri alegqi Ictc h k unde fiorile r nu swnt sxpuse viintahui rece.

I n timpul tnghepitor anii florik pet pi&, V pornul nu d va sfi u w daune.

F' f ngryre tot an ul


PRIM~~VARA TIMPURLu Plantare Plantafi magnolia stelatii imediat ce solul a devenit practicabil. T regiunile cu n iarna foarte rece, plantafi doar o data cu sosirea primaverii.

TOAMNA T A R ~ E

Plantam @ protejare

*
,
Piianjenii tetranichizi, de 0,5 mrn lungime sug seva plantei pe partea dorsal3 a frunzelor, astfel pe suprafaTa acestora apar Pete de culoare galbeni sau alb-argintiu. Piianjen apar i n special pe vreme u x a t i . Preventiv piistrafi solul umed ~i mulci$-I.

PRIMAVARATARZIU
hgrijire
Daci solul s-a Incalzit, acoperili-i i n jurul trunchiului cu compost (dreapta). Nu faceti tiiieri la magnolie, TndepartaJi doar parfile uscate $i ramurile rupte. Magnolia se dezvoltii cel mai frumos f i r a taieri.

I n regiunile cu iarna blandii, toamna este perioada cea mai ademat3 plantirii. h jurul trunchiului acoperifi solul cu un strat gros de bilegar maturat, f r u n z i ~ d z u t sau compost, protejand astfei planta Tmpotriva lnghefurilor la sol.

Gridinirit iscusit

soare, pmumbri. Atinge Pnalfimea maxima doar fn locuri Onsorite, plantat singuratrlt,
So1 permeabil, umed ~i bogat tn substante nutritive. Fagul se dezvolta in sol acid ~i akKm deopotriva.

Plantafi gard viu din fag cu trunchiul drept.

Nu plantafi fagul lenga drum sau trotuar, unde iarna se presara sare Tmpotriva zapezii, deoarece aceasta este daunatoare arborelui.

odor
TOAMNA
&i t3

la oqrnerea compostulu~ ae

%WCI@ B$w38/W f f ~ ~ e b mixt. pi frunze

Toamna este perioada optima plansrii tinerilor arbwi. MaugaSi i'n campost pujine frunze de fag, d m m e aceatea s descompun tncet. b l u l de e sub arh&i s paate mulci cu e frunze de fag sau s pot folosi e

PRIMAVARA
Rantare $ Hiem

PriMvara este deopotriva optima plantfirii. Coroana fagu lui ~lantat solitar s dezvoka c e r rnai frumos far&tHieri. Gardul viu tan& trebuie tuns in aceasti3 perioada inci o data.
VARA

1
1
1

Udwe$ tundere Udati abundent arborii timri in timpul secetelor din iunie-iulie. MulciJizona rid2cinilor.Gardu viu mai v0rstnic trebuie turn de dous ori, la sftqitul lui iunie ~i

Paduchele ce ataci fagul este paduche testos, insa deoarece produce secrelie fibroasa s e asearnan2 cu paduchele limos. Piduchii sug seva frunzelor ~i a lastarilor, deseori ~ila subsuoara frunzelor. Cornbaterea acestora s irnpune doar in e 1 cazul arborilor tineri sau a contaminarilorfoarte grave.
de parafina.

O W AWMP SRL

ISBN 98 -1

3prp

~alds 1~01113 ' ~ J E O~ 3 3 ~ ~11 ~ 3 J 30


n

EUTPEJ~
* *

ap p o ~ uapopoy p

Pompi flora& debordanti


di Rododendronul de gr&h;i a r c uu bust fbarte h rg gra+e florilor sale dense, de un colorit viu fi iotens.

' " "

'

mai p@ ~n iidc. Sare deose& bire de dodendronii u a d i s ; o d @i azzlhdk


jaw-, i m a fivnz.de lor cad,Sepothp&$be mJ c e catqprii, Cea lnai n m e r d grupii e forrrmd de h rzi Knap HillJ bii w e au o sezistenfii deosebit5 p i idormcmte globuloase, deseori bicolore. Iatii dteva soiuri wriflcate: ,Gibraltarw (portocaliu), ,.Gecile" (culoarea somonhui), , ~ l b n d ~ k e " (porrocaliu-dbeniu), ,,Satann (stacojiu) p;,,~ersil" (alb cu Pete galbene). Hibrizii Center raistii excelent ierna, sunt foarte expansivi, au flori relativ mkunte, cu creptere deas& Sunt soiuri cunoscute precum: ,,Coccinea Speciosa" (rogu-portocaliu), ,,Pallas" (rogu-intens) gi ,,Ignea Nova" (rogu-carmin). Rudele lor apropiate sunt hibrizii Rustica, de pildi
Perioada de plantaw toamna. Sipati o groapi de plantare. incorporati compost in sol. Solului prea compact adaugap-i turba ~i pimdnt pentru rodadendron.

nmr

aqp

,,me"

Samtefi cu grij%planta din container. Aftmati suprafata balotului de r;id&cini, despletiti radacinile incdlcite.

,Freya" gi ,,Phidiasa',cu flori blitute. Hibrizii M o h sunt mai mici, a v k d cel mult 1,5 m, dar au flori mari. ,,Adriaan Koster" (galben), ,,Apple ~lossom"(roz),,,~os&!r's Briiant Redn (rogu-cinabru) gi ,,Wiston Churchill" (rogudnabru) sunt varietiifi foarte humoase reprezentante ale acestor hibrizi. Hibrizii Occidentalis provin din Pncrucigarea cu rododendronii vest-americani (Rhododendron occidentale). Florile lor parfumate sunt ornate cu d t e o patii galbenz.

Minunate flori din maip&nZIn septembrie

permeabil, a humus ~i E. 4& calcar. M d e n t fn Fp gardua lui viu, f partea nordid sau n estid a cllidiiilor aplirate de v h t , sau Pmprejurul terasei umbroase.

c k b i z i e sau ericacea japoned (Pierr'sjaponid. Clopo~eii albwtri endezi, res@v spanioli (Hyacinrhoides nonscripta, Hyacinthaides h i s p i c a ) pot crea rep& un covor azuriu. Vara plan+ abturi de mdodendran crini spIendizi sau cu

JNDE SE PLANTEAZ~

I
I
Hibrid Hjnap HiU ,,Satann

Plantaji rododendronii de @din3 inn-un loc aparm a 1 grlidinii, acolo unde iese f n .elief sducirea culorilor sale de prim%varzp de toamnli. i Fvndalul constituir din arbqri ,i arbori vqnic verzi

cu&kh-

P perioada de fnflorfx-e.tsiaion dendronul de g&Iini%este spectaculos In sine. Planrat solitar sau P grupuri pestrife, n dominlnd celelalte plante, se asocid bine cu rododendroni de culori vii. Culorile pastelate nu i se potrivec. Pentru ca fmprejurimile rododendronului sii nu par5 pustiis cultivafi d h r i plante l h @ diferite feluri de ferigi, crini, astilbe, ciubojica-cucului

1
Hibridul Genter ,,Pd

CARTEA

Rododendronul de pkfina'

GRUPA 9

75

grit iscusit

~-

~~

* l%mumM, me.hferf4

- 1 0 Pltwftsfi rododcnthartul tntr-un loc protejat. Mulcifi

penurnbra, dar se dezvolti $i

corwpwdtor.

mbL
lor

PRIMWARA
Plantare ~i fertilizare
Plantafi puiefii inainte ca bobocii s i se deschidi. Dupi iernare adrninistrafi-le Tngri$irnAnt mineral de stirnulare a infloririi. Udafi arbugtii. VARA

rOAMNA TARZIU

Plantare gi inmulfire
Toarnna, perioada de cidere a frunzigului, este perioada cea rnai potriviti pentru plantare. Acurn putefi reproduce plantele rnai in varsti prin rnarcotaj. Pe vrernea iernii rnulcifi solul irnprejurul plantei.

m i r e
Pentru a stimula tnfloriri mai abundentetn anul urmator, dupi fnf%orfre tiiafi florile ofilite avtind totadatti grija de bobocii tinerl (dregptaI, Fertilizafi din nou. Mukili solul ~i vrerne de secM tn udafi plantele.

I
I

In cazul contarninirii cu ciperca Exobaddiurn pe varful listarilor frunzele se urnfli $i ingroa~i. faza se fn finals ciuperca forrneazi pe frunze o peliculi albi. Strangeti frunzele deformate cdnd sunt inci rogii sau verzi-galbui. Stropifi plants cu solufii fungicide.

Fructe f forma' de minge, n cu ekct exotic


Cardiospermum merit4 aten$e pentru fiuctele sale

PLANTARE

51 INGRlJlRE

ACCESORII: U seminfe CI ghivece (0 cm ~i12 cm) U p a m i n t de 8 sernanat U cazma Q grilaj

VARIET~
Cardiospmum este o pland a n d &&toare,provenind din sudul Statelor Unite. Frucde sale sunt de culoare verde-deschii, forma lor arnintind de nifte balonqe cu aer. Diametrul lor atinge 3-4 cm. Planm $i d a t o r d denumirea codifelor in formii de inimii ale serninfelor negre anrinute de fructe. Florile mirunte, verde-albui a p m d din iulie pi115 P august n sunt neinsemnate in amparafie cu h c t e l e sale exotice. F+ sunt de culoare verde-deschis, multiplu aripate. Fertilizad in mod regulat imediat dupa plantare, cardiospermum form& h scurt timp o draperie vegetalii prim care privirea nu poate piiuunde. De indad ce incepe d hfloreasd, crqterea frunzelor incetinqte. Fiind o plant5 u o p i d a , cardiospermum necesi6 un loc protejat pi & Se dezvo1t;i optim in

hp zidului sudic al casei sau pe


Solul plantei trebuie d fie bogat in humus i cu bun2 permeabilitate, deoarece cardiospermum necesid u m d i i ~i nu tolere& apa stagnant5 la riidiicini. Cardiospermum nu poa extin& f a fi sprijinid. Drept M suport folosifi grilaje dense, pe care planta se poate +p cu &ceii creschd din subsuoara frunzelor. Cardiospermum se poate chiar ~i p b i i la inidfimea de 3 m.

I'
I

.IPIvLUI februarie umplefi ghivece de 8 crn cu @mint de semgnat $iplmafi i n fiecare 2-3 seminte. Acoperiti-le . . cu nutin n2rndnt ;i udati-le.

Amplasati ghivecele intr-o fereastra lurninoas8, la aproximativ 20C. Mentinefi solul constant umed. Durata gerrninirii

este & 2-3 s3ot5rndni

dm

UNDE SE PLANTEAZK?
Planta &toare, aspecmoasii, culLa aproximativ patru s%pt5rnSmbni de la seminat, o data cu apariJia frunzi(ului, plantafi-le risadurile i n ghivece individuale de 12 cm.

infigeti i n fiecare ghiveci un b i t de bambusdnpt su~port. Amplasali departaJat ghivecele, pentru ca plantele sa e nu s intrepitrundi.

Cultivat pe un grilaj liber form& o draperie denG de frunze, acoperind benefic terasa

culoare mai in& verde, mai apoi albastru-violet, ecremomrpus (Eccremocarpusscaber) albasuu, portocaliu sau roz-tnchis, zorelele (Ipomoea tricolor) cu flori mari albastre sau rogii, fasolea-mare

-n suport, cardiospermum poate semi ca un paravan mobil pe [eras2 sau balcon.

I -

Dupi mijlocul lunii mai pregitifi stratul pentru transplantare: afanati solul, incorporati-i din bel~ug compost ~i fixati solid suportul de grilaj.

Sipafi ldngi grilaj o gmap8 de plantare de dlmansiuni * corespunzitoare. Scoatefi risadurile din ghiveci fi plantap le. Dirijati clrceii plantei pe grilaj.

CART

Cardiospermu m

GRUPA 9

76

GriidinZrit iscusit

Curnpllrafi serninte proaspete sau riisaduri viguroase, cu frunze Jnstoase.


I

Soare. S dezvolta optirn la e ciildurii, i n fafa zidului casei sau I n alte zone protejate.

Trebuie sprijinita. Folosifi grilaje sau plase stabile, cu structurii dens&

Nu cumprirafi seminfe vechi


I

~i plan* alungite, nici


ingalbenite sau napadite de piiduchi.

Sol cu humus, cu buna perrneabilitate. Nu o plantali I n locuri cu a p i stagnantii, deoarece poate lesne putrezi.

S dezvolta optirn i n vase e de dirnensiuni rnari. Astfel p a t e servi drept paravan mobil pe teraG.

..
Semanare $i plantare

La sfrir$tul lui februarie sernanafi doua-trei seminte in ghivece cu diametrul de 8 cm. Puneti-le la gerrninat pe pervazul ferestrei, la temperatura de 20" C. Dupa patru saptamlni transplantati-le In hivece cu diarnetrul de 12 crn. nfigeti ldnga plantute bete de

bambus. Amplasati ghivecele , I o anumita distanta intre ele, pentru ca plantele sa nu se incllceasd reciproc. Continuati cultivarea lor la 16" C. Dupa rnijlocul lunii rnai transplantali rasadurilein exterior, llnga viitorul lor suport (distanfa din tre tulpini: 60 crn). Fertilizati-lc siiptiirnlnal cu o solulie nutritiva (stdnga).
VARA Udare

- .

Pe timp uscat udati sisternafi'c'pi 1 din belpug.


-'

TOAMNA Scoatere din sol

La aparitia inghetului srnulgeti din ~ a m l n~lantele comDost si

Acarienii sunt paraziti de culoare rosiaticii, de nurnai 0,5 rnrn, care sug de pe reversul frunzelor seva plantei ~iproduc pe ele o tesaturii finii. Pe fata frunzelor apar Pete argintii si mai tlrziu frunzipul se usuci. Menfineti solul plantelor reavcin $i stropiv-le cu insecticide pe bazii de acizi grapi.

O IMP AMMP SRL

Cariopteris
Arbust pitic fnflorind toamna

I*.

4"b.

!J~yma -

supde-n4o~ supde-zo~ -arm ea~aSm3s j d - ' 8 q nus ! ~ anoln:, ap (x snsoump r a v ) ~gfep uyd 3peuro.n IWI ap e a m n p nauad $ ~ w p e d n p ~ ap apums a p a d s s -urn un 'aJ!p~ ap !JOU apl!Jaj!p ap yqasoap ass s!~ad!re=) .seA ua -~I!JOSUJ mp 'ale! nes (,p103 .~aueqda~suaq!as -a~o~d <e!aIwe a p almsn apiqd eauaurase ap y ~ o a m d ""J?J!JOLJ u'"pas) a1e~np3 ua anqasoap n3 (aqdp a p p gu!ppoS ap eqn! n~dwaxa '(mxap appds) sap pupogug [ U ~ ~ ~ U E J lydj~ad ! 3 n3 I p -#l S sourmj p ~ o m as uj ! p a ~ d (anaqfl a p o ap !rnl s ~ wun -gp e w ~ oa~eod j s1~aldope3 -om a s -s!~a~do!m !~tuqe ap leu -!wxa pup!pa!dwj 'plos pa .s~aldo!pn3 ! !ydp -nu!w pm do^ ap a @ m m ~ S -! aaJpoguj -q a ~ m ~ d ! u p m 'sod!s!u ! al 'al!JoU a e o a d m ~ d p o s e ~ o d ~ a 4 as <arnn~gw o ru ( ~ E J ! J & n3 a m ~ 101p apoU p a ~ ~ o s e ! xe1 alsa wolSa3e plos p e p p ~ d u j as <rol!lSnqn pm uj em n!q3 a!le~la%aag q ~ q u rfialnd -EUI s!pydeq) q y ~ ap nes m !alm~d1n~01nre 3 n ap (x ~ o i w ~ - v u e ~ p u a a ) Lspa~dopm p m q p eareo~d ? ~ a ~ d o ! m . h o ug ! S p ! p ~ ~ 8 !awaluezyJ2 ap 1ennln3 y aleod spa~do!m' . m p -p16 !ade esdq au!q pqmodns

-5uadme ad ap n"pp3 e nes !ama~ e '!npuo3pq e pmsn m p p -a!~qumdasuj e q d 1sn8ne p!ula!~d alsa ! - p u n p u!p alesapug aluar,sa~ogu! uj !J pmu%~se e m n o a p aJeop3 'pa~!$l u p iadv e a n o ~ p u n d s n d e ar, cmJlseqp-lalo!~ ap pop are (I?UR)U! s.r.raldo+)

- d p amf-pop nnuad pwqurj pusnqv '~s&e !nl p!@s q pug !lOaSap led^ Un 8 I U 1.33 p I ap a@sapold ',an18 X p a ~ e a ~ ~ asa ngs p !os ln3souns pzu~ p-~ ' w p d UJ @.'a~a8 lEA!lp3 U,J alsa (s~mauopvep s ! m d o b ) x

~-v qJmdo!Jy)

-Pa

w d 0 9

.s~q-m~seq@ Fualu! anolru ap !lop p ~ 'luapunqa a1b1 e -OUUI,anla q" '~"de In!% -mlseqp 1polo3 un !qq

'leu n!huar,-apa~a n o p 3 ap ~ u n s '1n3gld w y n d un p y m w a 1 x g ap Galeloar,ueI '13 apzmud '!UOU emmm u!p gnw n3 sa! !Sun1 apu!mS .~ol!d!ps !nJ3qqp-lalo!A areop-13 ap <a$a@unla~uar,saro~y p q u n o j 'Jolazuny eno!sqns q ap JOFrnseI $unl a-ap P!FSP 913 'au!qp ap al*u~ 1pw lutls w ~ !-apJold d .1u1%.: ! @ -rew !!p a J a a r a k m n3 p a u s ! UJ '!rgqns ysq ap a@pw o nou u!p p ~ o m !Sj a g ~ d p rep 'la@u~ap I E ~ sopas ~ V a m !ou el ap ap!i!pum u~

"

' "

I IT"" p el e w d p v n
1snqJ-e un aX3-J +a~do!IQ

31d '!!

Gridingrit iscusit

c~ntarinet. TaWmgsl Sti ml mai Em rWtdurilePrtd neTnffienaEtw


a Nu caamp&a$i r W u r i firaw, lngalbenitq CU pufini Ikstari sau pirand bolneve.

a Mult soare. lnfkmqte cel mai frumas la soare, T locuri n ger. ferite da vant ~i Suporta bine ~i mediul urban. a W cu hunt4 permeabilitate, calcaros. Pimntele bine Onradlcinate suporti bine seceta.

S poate cultiva $i vase e ?n voluminoase. Este foarte ariitos p terasa )i balcon ~i trebuie udat rareori.
a Florile parfumate, ce apar tarziu, sunt hranti ideala pentru albinde % dutare de polen.

fngrjire tot an ul
Flantirre gi tdigre Perioada adecvati4 planttirii. indepartati de pe plantele Tnrtidacinate protecfiade iarni ~i lastarii degerafi (dreapta, jos). Putefi stimula crgterea mai fnflorirea ~i viguroasa a plantel printr-o tiiere substafliali. TOAMNA Protec$& de iarnd Tulpina plantei - p aceasta apar noii IWari - necesitli prot-ie contra gerului. Ambalaji grm planta cu frunze sau frunz$ uxat, eventual tine$-o la iernat O Iocuir@ n la temperaturi Ontre 5-10 DC.

I
vreme de seceta prelungitl, lipsa bine caldura ~i de apl. Acopriti solul cu compost.

Cariopteris, nefiind o plant8 chiar rezistenta la ger, va avea mereu lestari degerati Si uscafi. Indepartati parfile moarte, astfel din tulpina s vor dezvolta din nou I&e tari viguro~i, vor Tnflori ce T toamna. n

a ~p!prd~~ * n

a ~ a ~ j rn3 ' a ~ o i g f ia.~ 3 d s n~ ji~


n n n

Gard viu exotic


Fforilepi k f e distinse ale zorefeformm'cane constim'e o podoaba' mintmati a @ii.

PLANTARE SI VNGRIJIRE

CESORII: C;I serninfe P pirnsnt de sernanat Ci ghivece (0 crn) 10

Cl plantator, cazrna P bete de barnbus Clcompost Q sistern de susfinerc

Zorelele rnexicane (Quamodir lobaca) sunt plante cu cregtere rapid& d$irindu-se in form2 de spiral&.fndgirnea lor poate atinge 5 m. Provin din Mexic, unde sunt plante perene, la noi insipf,prirnele ingheyuri le distrug. Frunzele mari au un aspect deosebit. Sunt trilobate ,si cordiforme, culorile lor variind de la verde-Inchis la verde-violet. Florile aspectuoase sunt dispuse in inflorescenge de cel rnult 40 cm. Din iulie in mod continuu apar bobocii rogu-viu. Florile tubulare sunt portocalii in tirnp ce se deschid, culoare ce se transform5 In alb-giilbui d n d florile s-au deschis complet. fn condifiile de dim5 ale zonei noastre planta produce fructe rareori. Zorelele mexicane mgii (Quamoclir coccinea) se @sac rar in comer!. Se disting prin flori rogu-aprins, frunze cordiforrne gi o in2lgime rnai mid.

Flori galben-mpu

ghivecele curawte antarior cu pamlnt steril de semanat. Ume&i cu grip solul.

UNDE SE PLANTEAZ~?
Zorele rnexicane se d e z v o l ~ optirn in locuri insorite p calde. i Ciigrate pe sisterne de susfinere ele protejeazii contra privirilor indiscrete. Se dezvolts foarte bine P n f p zidurilor, fiindu-le adeca vate, drept sistem de susyinere, spalierele din gipci de lernn sau cu siirm2. Pergola este In scurt tirnp inverzitii de planta cii~2rindu-se repede in forrnii de spiralii. CLgrarea este facilitatii de sirrnele intinse pe suporturi. Zidurile cu grilaje gi bolye ofed de asernenea conditii excelente de crqtere, d i v i h d griidina In piiqi mai rnici. Gardurile, de asemenea, sunt niipipfditerapid de zorelele rnexicane. Pins gi un gard most din p l ~ de sirma poate deveni o a podoab2 a griidinii. Plantate in vase voluminoase se dfiiriila fel pe sisternele de susrinere. Astfel li se poate alege dups plac locul.

Datoritii frurnusefii sale exotice, planta este aspectuoasii in sine. D a d dispunefi de loc suficient, putefi intensifica efectele crornatice prin plantarea de flori albastre sau violete alipfturide zorele. Plante d w t o a r e ce se a r m o n i d cu zorelele rnexicane sunt zorelele (Ipomoea uicolor) sau hibrizii de clematis, de exernplu ,,Jackmaniin,,Perle d'Azurn sau ,Gipsy Queen". Drept plante de acoperire a solului sunt potrivite pentru a fi asociare wrelelor rnexicane urmHtoarele flori variind de la albastru la violet: floareaarnorului (Plumbago auriculara), vanilia (Heliotropium

arborescens), scevola (Scaevola aemula), pufulejii (Ageratum houstonianum), lobelia pitid (Lobelia erinus) gi brahicomele (Brachycome multifida).

I
I ,

4ezati ghivecele intr-un Cc o cu temperatura de 18 "C. Mnd apar rkadurile, infigeti lenga ele bete de bambus, drept tutore.

D u p mijlocul lui mai, preg&tifi stratul. AfAnafi solul inde@rtati buruienele ~i incorporaTi compost in sol.

suport confecfionat din sipci de lemn, plasa de sdrma, dar ~i sdrrni

In a doua jurnatate a lunii ma plantafi risadurile in strat la distante de 40 crn intre ele. Dirijafi listarii pe sistemul de

GrZdinZrit iscusit

- - ,

Prirnavara, cumparaji ata hscrisi pe arnbalaj. Uneori se gisesc gi plante wescute in prealabil. Nu cumplrafi serninfe vechi, deoarece incolfesc greu gi produc rnai pufine flori.

dar tnfloregte rnai modest. Sol bogat i n substanfe nutritive, cu bun2 perrneabilitate gi confinut cu nisip solul compact.

pe cat posibil, un loc ferit de

Dirijafi aceasti planta sllport din sfoara sa~l &mi.

I
)r
PRIMAVARA SeMnare $i plantare In martie, plantafi ciite doua serninfe in ghivece. 4ezafi-le pe pervazul unei fereastre la temperatura de 18 "C. Dupi gerrninare tnfigefi drept tutore in fiecare ghiveci cdte un b i t de barnbus. Dupa mijlocul lunii rnai plantafi liorat cu compost. risadurile afari, tn sol ameVARA m i r e
Pentru a inflori abundent, in fiecare saptarnana adrninistrafi plantelor solufie nutritiva (dreapta). Nu rnenfinefl solul prea urned.

rOAMNA -t r rae

plantelor

Dupi prirnele inghejuri, pe rneleagurile noastre, planta piere. Desfacefi curpenii de pe suport, dezgropafi radacinile gi prelucrafi plantele in compost.

lfll
frunzele Si lastarii fragezi, Paduchii de frunzl ataca sugdndu-le seva. Planta se sfrije~te pe secrefiile lipigi cioase ale paduchilor apare rnucegaiul negru. Stropifi planta cu o solufie cornpusa din sapun gi alcool.

0 IMP M M P SRL

ISBN 978-96588092-0-1

S-L

/pS

E<Wg31&3

'~~qe;wurd

'$

r l
$rwmeUwwq
~$U(F~WB

Urversr ta te vefnr c verd e


Tisa, datorira' cuforiif i tbrmei variate este plan ti

Tisa este o plantZ perenii, foarte longevivii, dioid, deci florile mascule gi cele femele cresc pe plante diferite. Doar florile femele aduc seminre inconjurate de arile rogii. b t a r i i gi seminfele sunt toxice oarnenilor gi cailor. Tisa reacyionead bine la tiieri, o c u p h d odonioarii un rol important gi in arta peisagisticii barod, azi planthdu-se ca bordud sau gard viu. Sunt cunoscute multe soiuri de tisa (Taxus baccara). Soiul ,,Aurea Variegata" este un arbust cu frunze aciculare galben-verzui dungate, avlnd indfimea de 3-4 m. Tisa ,,Fastigiata Aureomarginata", inaltii de 3-5 m crepe columnar gi are frunze aciculare verzi cu margine galbenii. Soiul ,,FastigiataBare formi asemiiniitoare, Pnsii frunzele sunt verde-negricios. ,,Fastigiata Robusta" are frunzele ceva mai deschise la culoare, dar o formii indesatii,

Soiul ,,Repaodeas"

I
Soid ,J:wtigiata Roburn"

columad. ,,Dovastonianan d a volts frunze aciculare verdeinchis, coroani arboriformii cu crengi atlrniitoare, are cregtere r&firatii gi atinge atlt vertical d t p orizontd8 m. i ,,Repandens", inalt de 0,5-1 m, cu crqtere aplatizatii, pendentii, este perfect pentru covor verde intins, iar ,,Nissenls Kadett" inalt de 3-4 m, are forma unei panii. Tisa pitid (Taxus cuspidata) are rnai pujine soiuri. Arbustul ,,Nana Variegata" are vlrhrile galbene gi atikge iniilgimea de doar 0,5-1,5 m. Din incrucigarea celor doui soiuri s-a niscut tisa hibridii (Taxus x media). Cel mai cunoscut este soiul ,,Hicksiin, inalt de 3-5 m, cu formii columnarii p frunze verdei gters.

Soiul tip rut%, , A m Varieguta"

Soiurile indte, tip arbore, columnare sunt decorative ~lantate solitar. Se davoltii cel mai frumos d a d nu sunt tunse. fntre arbugti, in special alituri de arbusti cu flori, toate soiurile au un aspect foarte frumos. Soiurile cu crestere in form3 de tu&, mai scunde, plantate ca vegetafie sub-arboricolii a arbugtilor mai inalri, oferii o priveligte indntiitoare. Tisa este ideals 8i ca gard viu. Tiiiatii radical, dar gi &rii tiiieri, poate f plantatii alaturi i de arbugti decorativi.

srellara) se asorteazi frumos cu tisa verde-inchis. Perenele precum anemona japon& (Anemonejaponica x), aruncus (Aruncus dioicus), astilbe (Asrilbe arendsii x) sau splinuta (Solidago x), datoritii formei gi culorilor lor se asorteazii foarte bine cu culoarea inchisii a tisei.

UNDE SE PLANTEAZA?
Arbugtii decorativi ca de exemplu hamamelis (Hamamelis mollis), trandafiri (specii Rosa) sau magnolia (Magnolia

Datoritii formei variate. toleranjei fajii de umbrii gi fat6 de tiiierile de formare, tisa poate fi intrebuinpt5 in multe feluri.

Soiul ,,Nnna Vdeguta "

Tisa

Grzdinirit iscusit -

TRUCURI
Soare, penumbra, umbra. In IocuriIe cu iarna rece -I plantafi tisa in loc&&&.( vftnt, serniurnbros., r .J Pentru fntinerire tliay llstarii pftnl la partea lernnoasi. Tisa este singurl conifer care poate fi taiat &el.

tulpinl inaltl, cu aspect bolnlvicios gi frunze aciculare

Sol permeabil, calcaros, farl apl stagnanti. Tisa deja fnridlcinatH tolereazl si
crrrpi)a

PRIMXVAM Plantan, 81 curPlantafi puieii de tndatl ce solul &vine practicabil. indeplrtafi Isstarii uscqi ~i maronii de pe planta tnrldgcinat8.

TOAMNA Plantare $i udare


fn regiuni cu temperaturi moderate tisa poate fi plantats gi toamna. T loc cu n soare udafi planta abundent pins la sosirea primului inghet, pentru ca vdntul gi soarele si nu o usuce.

T3iati gardul viu de tisa conic sau rotund - fn iunie sau iulie (dreaptal. Dupa aceastl perioadl nu va mai lastari foarte mult ~i va $i plstra forma.

VARA T.4jet-l

Frunzele aciculare maro gi vdrful ofilit al llstarilor sunt semnele atacului plduchilor festozi. Daunltoarii ropatmaronii sug seva plantelor. In mod preventiv udati abundent tisa gi mulcifi solul din jurul tulpinii. Tndeplrtafi llstarii contaminafi sau stropifi planta cu ulei de parafini.

@IMPAMMP SRL

ROiPCYb-1W

w l SL-QS JIQ!l!q -eaw~aci gunq yqwnued 'gleJ -nleu gu!wnl

!!,ads alaun el aseonpadse a,q

i!~lsad leu -wnlne L!zuny

"I

Vide sau pestrita'


I

Salba-mode este o planti acoperitoare de sol de niidejde, f i d pe toati d m t a anului o podoaba' aritoasa' a grid%.

Salba-mode (Euonymus fbrrunei) este o specie cu o multimdine se soiuri. k i i se pot d f i r a pin2 chiar la 3 rn ind$rne datorid r5&cinilor-ventuG, dar pot crqte gi tn forrni de tug. Totodad existi d t w a varied$, dintre care merits amintit3 Euonymus fortunei var. radians, care se W t e de asemenea cu aiutorul ddicinilor cu ventuze. Tuturor soiurilor le sunt caracteristice frunzele de rnici dimensiuni, vqnic verzi, cu aspect pielos, verde sau pestrij in funqie de specie. Florile verdegdbeniu ale plantei sunt neinsemnate, ins2 d t w a soiuri se disting prin fructe colorate. ,,Vegetusnare un frunzig monocolor verde-deschis, gi, aserninitor soiului pitic ,,Minimus", forrneazi un covor dens si scund, nedepQind indjimea de 50 crn. ,Coloratusn este un soi cu frunze verde-rniisliniu, cu frunzig auturnnal purpuriu. Frunzele verdeinchis ale soiului ,Dart's Blanket" toamna se coloreazi in rogurnaroniu.

Soiul,,Silvu Queen"

Dispune de frunze veni cu bordur3i albl ,Gracilisn (sub alti denumire ,Variegatusn), ca si soiul "Emerald Gaiety". Iarna, frunzigul lor este invduit de o nuanti de roz. Frunzele veni cu bordur3i gal be^ sunr sernnul distinctiv al soiului "Emerald'n Gold". ,,Carriereincrqte in formi de ffi gi produce nenumirate bace rogii. ,Silver Queen" are o indilfimede 2,5 m gi frunze cu bordum albi.

Plantd deopo&"

&Atonre

~iampitoate de sol

UNDE SE PLAN TEA^?


Plantati in grupuri mai mari, salba-moale f o r m e d P scurt t i m ~ n un covor vegetal dens, atit sub arbori si arbusti, d t Si pe taluzuri sau pe terenuri deschise. Soiurile alb-verde si galbenverde constituie elernentele de efect crornatic preferate in zonele urnbroase ale " eridinii. Pin5 &d liistarii nu se intrepitrund, formind un covor ornogen, nu perrnitqi crqterea gazonului, deoarece Cdicinile sdbei-moi nu tolereazi solul compact. Este

recomandaa acoperiuea solului din j u d plantei cu scoarp de copac mkun+ti. Salba-mode este excelend la acoperirea zidurilor gi a uunchiurilor de arbori. Arbustul plantat solitar poate orna cu verdeafa sa zidurile gi pietrele @nii alpine. Datoriti constitu~iei cornsale pacte gi frunzi~ului autumnal sZu interesant, salba-mode se poate n cultiva ~iF l b i de balcon, vase de piatri sau ciubere.

Pe taluzuri si in straturile deschise i se potrivqte bine erica (Eria carnea) si soiurile scunde de ierburi. In gddinile alpine cornpleteazi plicut plantele formind un covor vegetal, ca spre exernplu aubrieta (Aubrieta) si ciucu~oara (Alyssum saxarille). Fmmipl autumnal pestri~ Frunzijul autumnal pestrii al unor specii arati rninunat aliturat crizantemei de @din; (Dendranrhema grandiflorum).

CE SE PLANTEAZA ALATURI!
Salba-mode este o planti adecvati in psqile amenajate in rnanieri naturisti ale e d i n i i , alituri de arbqsu sau p h ~ t perene nu prea e inalte. Pn zonele aflate in penumbd poate fi o aspectuoasi plantivecini a narciselor, astilbelor, crinilor de toamni (soiurile de

r
'

I5

4terneJi in jurul plantei compost sau xoafli rnarunfitil de copac, pentru a menfine solul reavin.

Salbg-mode vqnic verde

GRUPA 9

Gridinirit iscusit
L

-,hJ ' b
_I-

1
'I

1
LUMINA
$1 SOL

' 7 1
Toamna r i pf?m%ara, au cumpirafi salba ghiii. A!qqi a n a m , cu frunrit dens $i viguros.
Nu nwnplante cu frunzis rar, piitat a u pe a r e sunt daun&tori.

11 Se cafsra lesne pe trunchiul TRUCURI

Soare dlreet. umbra. S e dezvolti oprim T locuri n insorite, dar suporti3 ~i umbra cornpleta de sub coroana arborilor. Sol cu bung permeabilitate. S dezvolta optirn in sol e afinat, cu humus ~i calcar.

1
arborilor. Frunzele cu bordura argintie ale soiului ,,Gracilisn arata deosebit de bine T n umbra. Fructele plantei sunt toxice pentru om, dar sunt consurnate cu placere de pSsari. 'e cilduri torida ~i uscata planta poate fi atacata de acarieni. P frunze apar e Pete argintii, rnai tirziu, pe pe dosul frunzelor ~i pefioluri apare o panza alba. Mulcifi solul, menfiney plantele in relativi urnezeali. Daci este necesar, stropifi-le cu pesticide.

(HIfngrijire
PRIMAVARA
Plantare

tot an ul
TOAMNA PIantare Plantafi arbugii toamna devrerne, pentru a se Tnradgcina bine. P vreme de e ger umbrifi plantele aflate in locuri insorite.

Perioada cea mai admath de plantare: aprilie ~i mai. Udafi abundent plantele ~i mulcifi solul. TndeNrtafi Iastarii ofilifi ~i deranjanfi, dar nu-i Giiafi pan8 la partea lemno&. In alte cazuri planta nu necesitZi tiiieri.

VARA

hmuiire
Salba-rnoale se poate reproduce piistrdndu-se fidel caracteristicilor speciei prin buta~i, care se Pnradacinead usor intr-un amestec de nisip ~i turba (dreapta).
@
6 IMP WIMP SRt 3

L
RC-PM-10-087

GRUPA

luminil nmurala conuri, din repternbrie vgnic verde


CU

CARTEA

GRUPA 9

81

Gridinirit iscusit

Cumparafi bradul mg9:cu balot de rBd3cini sau la container, av8nd forma compacti, cu frunze aciculare dense ~i sinitoase. Nu cumparafi plante cu frunze aciculare pqine sau galbene, cu listari putini sau putin ramificati.

Penumk. Planta se dez volt2 optim la umbra moderat3 a arborilor sau a clidirilor, ferita de v8nt.

So1 reavln, acid sau neutru. Preferi solul cu humus, calcaros, amestecat cu nisip.

fngrijre tot an ul
PRIMAVARA
P a t m gi tkdlhre W na Planwi tsuga primlvara devreme. La Tnceput, acoperig cu compost zona radiicinii plantelor tinere. Nu tundei tsuga, dwarece numai d d &i poate dezvolta coroana pitoreasd.

loiurila , ramificaj,. pendente pot f i folosite c, acoperitoare de sol pe pantele moderat umbroase. Nu plantafi tsuga ldnga drumuri sau c i i de acces, deoarece este extrem de sensibila la calduri, la aerul uscat ~i sare. la

VARA

ingrijire P vreme secetoasl udati bine e plantele (sanga, jos) ~i rnulciti solul din jurul trunchiului. Controlati regulat lhstarii pentru a wdea dad nu au apiirut pe acestea acarieni, respectiv piduchi psto~i. caz de O n infestare rnenjineji solul reavl $i Nopiti tsuga cu o rolutie continand uleiuri minerale.
TWNA

Plwniam Perioadi admat3 plantrrrli in regiunile cu c l i d blAnd3. Efectuati plantarea toarnna deweme, pentru c plan a aibi timp s i se Fnrad3uneze.

Acarienii sug seva frunzelor aciculare, care mai tarziu se brunifica. Tntre ace devin bine vizibile secrefiile acarienilor. fndepirtati 18starii infestati. Stropiti plantele din trei In trei zile cu un jet puternic de api. fn cazul unei infestari grave, folositi solutii pe bazi de uleiuri minerale.

Q IMP ABIIMP SRL

Un arbore splendid
Arborele str;ilucind in culorile b o a s e ale toamnei a sosit la noi din America de Nord.

Liriodendronul amerim &riafendm tulipifera)face parte din &ilia magnolidor. In g d h i s cult% o sin@ specie. e Liriodendronul se transform& i scwt &Q Pntr-un arbore n imens, de form3 conid, ce poate atinge chiar gi 20 m. In patria sa natal& in America, unde esse considerat ca o planti u t i l i t d valor o G , acesta poate c w t e pan5 la indtimea de 40-60 m. Fmmzele sale late, trilobate, cu formi caracteristid pot atiinge o lungime de 15 cm. Dispuse pe un pegiol prelung, vara sunt de culoare verde-fraged, transformindu-se pin5 toamna E galbenn portocaliu sclipitor. Toamna frunziiul liriodendronului cade, pentru a reapirea primivara proaspit fi verde. Florile sunt aseminitoare lalelelor gi P n h d privirile vreme de doui-trei s i p c h i h i , h mai gi in iunie. Dimetrul unei flori

/Awab?

poate atinge G cm. Petalele sunt colorate In verde-gdbui, baza acestora fiind in schimb, de culoare portocaliu-aprins. Florile sunt ornate de stamine mari $ dense, dispuse circular. fnsi numai cei dota~i o mare riibcu dare se pot bucura P frumusejea n florilor sale extraordinare, deoarece liriodendronul nu infloregte d e d t la vhsta de 20 de ani, ~ idin picate, floriie fermedtoare , se @ex, de reguli, Pntre ramurile aflate la mari indjimi. Ram%ca@le ell h c t e grajioase apar in octombrie. Culoarea lor este la inceput verde, rnai apoi devine progresiv maronie, p9ni d n d fiuctele se m a t u r e d gi cad de pe arbore. fn cornerg se @esc d o l soiuri de liriodendron. Ambele cresc p h i la Pnsljimea de 10-15 m, deci, sunt mai scunze dedt specia de bad. ,,Aureomarginatumnse recunoape in primul rand dupi m q i n i l e galbene ale frunzelor, fn hmp ce ,Fastigiatum7' se caracterizead prin roan^ s u p k conid.

-Miouaaral colurit al ikwpfuiautumnal

ACCESORII: Q liriodendron ur radHcin2i In w -- iuti O c@l~ r z-l& 12 compost 0tutore O frhnghie 5 scoam dde wpc

Pcrioada de plantam: groapa sau Sapafi o 1vara de dtoamna.mai prima- 2 Reintroduce$ in radacinii saca pambntul ameliorat, astfel groapi3 w i ori partea superioari a
latil,

decdt balotul radkinii $i adanci4


rln Ril rm

fie situata sub nivelului solului.


I '

UNDE SE PLAN TEA^^?

Plantaji arborele impozant numai in griidinile mari sau in parcuri. Forma gi coloritul de toamnii aspectuos ies in relief cel mai pregnant, in cazul in care arborele este plantat sofitar. Alege+i un loc d t mai insorit ~i mai dduros. Lirioendronul se p a t e cultiva ~i in grupuri mgi mici. Mai ales in primii ani de vegeta6e ti este benefid vecinitatea protectoare a arbqtilor scunzi. Se recomandi totqi pktrarea distan~elor coresp h t o a r e dintre plante.

cu humus.-Arborelui tank ti . . nrie-cr~ =---, tarh~riarle ---- aHnat5. -- dare '-, dar mulcid cu compost sau frunzig uscat. In forma$uai de plante i se potrivqte bine rododendronul, sensibil de asemenea la calcar, precum fi pierisul (Pieris floribunda) fi kalmia cu frunze Pnguste (Kamia angustifilia).
'-

Urnpleti groapa cu pambnt Planwi arborele. Desfacefi despaturifi-i 3 sacul de iuti,arbore, bateti in 4 compost. Batitorifi solul, formati o farfurie de udare, dupa colfurile. Ldnga
gi

pimdnt un tutore.

care udali din abundenl8.

La poalele liriodendronului nu amenajaji straturi de flori: plantirile gi replandrile succesive, lucririle solului P pot perturba i cregerea. Arborele creschd solitar se dezvoltz optim pe gazon fertilizat,

In kiarnile gemasa tnfigeti tn jurul plantelor tinere treipatru par1 p e care fixati o
solul din jurul plantei cu scoar@ de copac mirunlit&

b ucmh"tour hddd

CARTEA

Liriodendron

GRUPA 9

82

mikit iscusit

toarnna aiziu, cumpkati locuri degajate, insorite, puieti vigurqi, f i r s frunze, cu protejate. r$idacinile T container sau in 1 n Sol profund, cu humus. b l o t de pamlnt. Fiind o planta cu radacini Nu cumpsrafi puiefi cu profunde, liriodendronul adacini libere, sau plante in necesita un sol afanat. Este drsta, deoarece cresc mai sensibil la sol calcaros 5i geu.
'
1

Liriodendronul, dezvoltlndu-se repede, prirnavara, dupa infrunzire, re poate inrnulti prin butagi. Pe c&t posibil nu executag t5ieri la arbore, deoarece doar prin cre5tere uniform& va capeta forrna caracteristica.

, ,

.i.lqPng.~ire tot an u
IIARC.

Plantare $i hgrijim

Perioad3 adecvati plantirii. In primii ani sprijinig arborele m un tutore. lndepirtafi de sub arborii ie~iti iernat frunzi~ul din uscat de iarna fitncorporf i-le TOAMNA ln sol un strat de compost. Mantare $i protec$ie contra

Ingrijre Liriodendronul tolereazi greu solul uscat, pe vreme de seceti udafi-l din bel~ug.

-1
I

I.

hotimp favorabil plantarii, de Ilndati c frunwle au cazut. e halnte de venirea iernii acoperifl rslul din jurul plantei cu un strat gros de frunzh uxat. Acoperirea este dmebit de importantitn primii ani de vegetajie ai arborilor tlneri ('stanga).In regiunile cu clima aspri protejaji puietii cu o )Bnzi de sac.

p e w

Daca frunzele verzi s ingalbee nex tnainte de vreme, iar nervurile frunzei F5i pastreaza insi culoarea, tnseamni cti arborele sufera de doroza. Boala este provocati de o carenfa de fier datorata concentrajiei excesive de calcar a solului. Ameliorati starea planbi prin acoperirea solului cu compost de frunze, administrarea tn doze mici de ingra~imdnt pentru rododendroni si udare cu a ~dei ploaie.

~ r b u spitic, bogat in culori florale t

Sezon
iulie-octombrie

Caracteristil

4 vepnic verde
de sol

permeabil, add

I acoperitoare

.'

&#30-40 cm

Covor floral m ulticolor


M M o a g a vqnic verde este una dintre plantele ininspensabile d e +or cu p h t e din M a ericaceaelor.

I PLANTARE 51 ~NGRIJIRE Q turbri Q nisip O plantator Q material pentru mulcire

VARIET~I
Mhidoaga (Calluna dgaris) este una dintre cele mai indriigite plante din farnilia ericaceelor. Este deseori confindad cu erica (Erica mmea), cu toate d intre ele pot fi deosebite do^ t k l r u r i importante. M k d loaga inflorqte din iulie p h P in octombrie, iar erica din octombrie p h i i in aprilie. 0 alt5 deosebire este pozi~ia frunzelor, miirtdoaga are frunzele lipite de lktari, iar erica are frunze ce se tndepgrteazii de Igstar. Sunt cunoscute mai mult de 400 soiuri de martdoag5, care se deosebesc prin culoarea florilor, prin forma $i marimea plantei9 totodate prin frunzigului. Florile pot fi dbe, roz, ro~ii, purpurii sau violet, simple sau invoalte. Soiurile cu flori bftute inf-loresc timp mai indelungat d e d t cele cu flori simple. Frunzele pot fi de asemeni de culori diferite. La soiurile cu

Plantare: primivara. Afinati a&nc solul stratului, adiugei-i solului Tnchegat turbi ~i nisip.

C ajutorul plantatorului u sipafi o groapa de doui ori mai mare dedt balotul de ridicini (distanla dintre ridicini: 30-40 cm).

M M w "fn&h n z i g verde se regisesc toate culorile florale. Soiurile cu f r u ~ zig argintiu au flori numai roz sau violet. soiurile cu frunziS galben persistent au flori albe. Soiurile cu frunzi$ care se coloreaz3 toamna in maroniu-rogcat, se e e s c de asemeni in toate culorile florale. Independent de coloratura frunzisului, toate soiurile de m5rtdoagii sunt vegnic veni. Sunt din ce in ce mai Pndriigite soiurile cu boboci, care nu se deschid toml, ins5 timp de

smt

de

cu m ~ O a g ~ ~ ~ e de don ~ ,

-ii
I

mai multe siipth8ni sunt frum08i si COloraFi. Pot fi deosebite aoiari ce cresc incet sau specii cu vlktare repente pitice (15 cm), semiinalte (30 cm), respectiv specii tufoase, cu lktari verticali ( p h i mai rk 1, 80 cm), ind dite sunt soiurile cu i n d ~ i intre 30-80 cm.

p l a n t e d fn itice.

''

:bi soiur

CE SE P M T E A ~ A ~ T U R I ?
Mktdoaga impreuna cu alte plante ce prefed solul afiinat,

I
Scoatefi rnirtaloaga din ghiveci $ planta$i-oin a p fel c partea supcrioara a balotului a de rtidicini s i fie la niwlul solului. Tssati mlul.

3
I

Udafi planta abundmt, c a solul sii s lipeaxi de ridicie ni. Acoperifi solul h jurul tulpinii cu rumegug de scoa-.

V D E SE PLANT
~ a r t d o a g aplant5 cu dezvoltare , orizontal5, este cunoscutii $i in regiunile noastre. In grsdini, paris (Chamaecyparis), mesteachul (Betula) si tisa

-m
"-

(Taxus).
Plantaji martidoaga alfturi de

Nf;ir@loagapoate ff'lom* $i-S b@~ire. prih ApleCBjl o ramara"RRr-b eii~nm8 elh sol, apd arqerig-eri~u

i'

t-'

ca de exemplu penisetum

,,Silver Knight" (argintiu)gi ,,GoIdw Peather" &&en-auriu)

m5rtdoagei. Este decorativ duzul un covor floral din miirtdoagii, d a d sold este corespunziitor. Acest criteriu este valabil 8i in cazd -or alpine, unde se

.niserum alopecuroides), rnolinia (Molinia arundinacea), p5iugul (Festuca cinerea) sau


(

helictotrico

ph8nt. ~ u n e de;asqh-b g piatfa T a &I ca 10 gm, n @ din ~%rful ramur3i ssi4&n&li libel: DupE TmidSBnarea ramurfi puwql sii B det%#i de p&planm mamg $i a 6 plantag.

semperviren
tura stratului

Grzdinzrit iscusit

- -

- -

-- -

LUMINA SI SOL
r mmpSrati martaloaga e m e r e deasl Si lastari puternici, T ghivece de 18 n
locurile cu soare, tolereaza zilnic patru ore de umbra. 0 So1 permeaM1, cu valoarea pH cupflnsi Tntre 4 Si 5. Marifi aciditatea 3olului cu turba, compost de frunze aciculare de brad sau p8mBnt de

11

Y
TRUCURI

Scoatefi buruienile din jurul plantei cu mina pentru a proteja radicinile ce cresc aproape de sol. o Primavara dupa inflorire, impra~tiati ridacini la Ingrh~arnint pentru rododendron (30 glm2).

mgryire tot an ul 1
PRIM~ARA Plantare $i tiliere Primavara este perioada idea15 planerii. In aprilie Wafi rarnurile martaloagei pwin deasupra ramurilor din anul precedent, ca acestea si fie dese. Amestecafi solul din jurul tulpinii cu Tngra$lrn%nt organic.

VARA Udare Pe timp de seceta udafi planta Giptaminal (stdnga, jos). Udarea este important2 mai ales la plantele tinere, cu rSd3cina In dezvoltare. Nu fertilizafi solul vara, este suficiena fertilizarea din primavara.
TOAMNA Mukirea ~)Iului In jurul tulpinii rnulcifi solul cu turbl sau compost de frunze aciculare de brad. Pe vreme rece acoperiti plantele cu rarnuri de brad.

Lastarii rnaronii sunt sernnul putrezirii coletului. in acest ; z ciupercile din sol patrund a in xoa@ gi distrug tesuturile acesteia. In majoritatea cazurilor aceasta contaminare poate fi observata doar in stadiile rnai avansate. Scoatefi $ distrugeti urgent plantele

---

Exista' specii de salcie pentru pidini man' ti mid.

PLANTARE 51 ~NGRIJIRE ACCESO.. ... ywm,. u- - m - , u


..u

-wn.w,.a-n

O cujir rau foarfece de gradina Q rurneguz de woa@ de copsc

wmtupvaL

tive dintre d e 50Q $e specii ale sale. m-ri sunt pdntre prlmii d m r i d e

primWii.

Ik3lichirradbdc (Salkdba) ate o specie b~drqi3 pe gi m e k q g d e nsasrre, pate atigge biU&nea de 25 m, m ' variet&& s?te Pe sunt utid t Iizae %sdsasebiIn p e i e d ~i parcuri. kiwi de fiwnusqe pimreasd sunr ,Tristis* @ .Triscis Resismtan, care datarid rarnuri4or ce a M p b 5 la p i h k t sunt numite gi
( = c-apr&a&&oplan-

(d&&pr& p h W ) w e mi PIwh pe N1pMl d ~ , pomipd cu In$d@ea 1,5 m a d h d nurruri ~ c u i i w a & d ce pb8 la pimbr. Pe lhtari apar m&&orii doar da& dn@ Morire sunt t&qi h ochi.

dm

VMkl libcardor se ridid pufin CE SE P W UTW~ ~ de pe d. culbi\tag vegaqk i aspectuos, cu m u r i W e Salda ESZ &awe l a m m l e D a d v q i & larg arcuite t jos @ mil&wi de (Salkh m n ,W&hahnliw) n subarbodmli5 sub sitkiile cu G cm ce apar deja fn febmie. are formti & i fbrmmd h$ r&l&ia% nu&acema se 6- o Form& tuf3 P d i % de 4-6 m, arbust cu rammi hhsate, halt dai%icu plantarea arborilar. iar rammile cu h z i j lucios se de 1-1,8m). Pla.n*zfi &3~0perim sol sau h
apt&

orizond. t M u nu n k t 3 lua&i de sol. Plantaji dciile t n horite, deoame ele awesir21 mddl d n % & lomi d, $e exemplu pe marile h i l o r sau pMului, ?n lo& &tinome, ioate dciile se davold foam bine.

S g f C i g ~ j a p ~

(S& rnatsudana ,Tornosan) m e o variant5 de 6-8m, ale &i crengi rfIsucite ofe1-5 o priveli~te a p gi ?n timpul hii. M P ~ g~lirea)esteunarbustlatde;t-6m. Din 13mrii & ramificadi se % I 1 hp1m*uri. Are h i d i t m r i , moi, I a se pretea6i ca materie prim5 pantm@denuiele+ I *-,Nf?dcu

(a

Pm-

p h t e solitare

fnKl~im~wde5-8 m.
M C ~

W repens)

sunt dcia me@ japond, soid ,Pendulamal salciei dipregpi ~i salcia plil~@toare.
t k t l p . d e & $ante

lem-

cste uo =bust ;1cop&mr de 4 at M#mua Q,%l m.

n a m e pot fi divmificate cu kglCiideMfimeeas3P@or.

Specii de salcie

? . ..3
,

~ u m ~ prirnavara plante i q i r l a r e . Salcia necesita rnulta . la container, cu ramuri suple ~i Itrmha, astfel se dezvolta scoarfa neteda. satisfiicator doar i n locuri . .+xpuse la soare.

In vazi, listarii dezvolta rldacini gi inmuguresc i n Kurt tirnp. Plantafi i n gradini lastarii cu radgcini.
D a d este tuns2 regulat la in3lJirnea de 30-60 cm, rachita r o ~ i este o planta ideala e pentru gard viu.

Nu cumpirafi planto &rstnice, cu tulpina groasi $i sroarfa aspri, deoarece au adacini mari gi pornesc greu. '
L

: ,I.'* So1 umed. Se dezvolta h


orice tip de sol umed.

' i

I~-%~ri/jirefOf
- l -L I

anu

1a'

uoctorul plan relo

P I V TlMPURlU R G A A R Planla@ptiiisre Prirnavara este perioada optimg plantgrii. Pentru obinerea de huisle pentru co~uri VmpCetke taiati nuielele rachitei albe $1 ale mlajei, o datH la dfwa ani, p&na la tulpinJ (Mcii tunse d r e a m lo$. Cu toate cZi $i cdelalte specii de aide tderead taierile, totugi, de o$icei, aceada nu se practid.
VARA TlMP4JREU

.'luturilor ce dimug frunzele cauzead daune mari, stropYi plan@ele cu prsdus Bacillus thuringiensis. Pe timp de seceti udati ahndent sZitciile tinere.
TOAMNA

Pentru Tnmuljire prin butwre R f i m i &nc T sol b w i de n 2G25 cm.

Salciile pot fi distruse de fluturi, larvele lor rod frunzele tinere $i pustii pot toat3 planta. I n caz de contarniniri mai grave adunafi pdnza pe o coada de rnatur8, apoi distrugeti ornizile $i stropiti planta cu soluf ie Bacillus thuringiensis.

Gridinirit iscu.~i. I

.)?ncepAnd din octombrie sau

R rnartie, Inainte de tnfrungirea plantelor, cumpirafi erbugti tineri, viguro~i, balot cu de pamant pe redacini sau cu rLdicina f container. Nu cumparafi plante prea volurninoase, cu un frunzig dezvoltat.

Soare, penumbra. S e dezvolta optim tn plin soare, dar tolereaza $ penumbra. So1 cu buni permeabilitate, fara apa stagnantl. Salclrnul galben creste ~i soluri in foarte nepretenfioase, slabe sau calcaroase.

Saldmul galben obi~nuit, se poate Tnrnulfi prin serninfe. Culegefi serninfele maturate ~i serninafi-le toarnna Tntr-un arnestec de sol reavan, fara turbi. Nu Giafi salcdmul galben, deoarece este sensibil la ttiierile masive.

;
PRIMAVARA

Ingrjjire tot an u.l


VARA

Plantare
Plantafi-l primivara, de lndati ce solul devine practicabil, sau toamna. Lkafi arbustul s i creascti nestingherit, deoarece dear netaiat va dezvolta coroana frurnoasi.

Mukirea 2oIului
Degi salcAmul galben suporta temporar seceta, este mai bine daci Ti mulcbi zona ridicinii. Cornpostul tl protejeazi contra uxarii ~i i T asigura ~i suficiente substanfe nutritive.

Unele ramuri w pot rupe sub greutatea zlpezii. Dupi

degaja coroana plantei.


I

Fhinarea poate apirea mai ales in perioadele de caldura ~i 1 urnezeala, qi s poate recue 1 noage duph pelicula de ciude perci cenu~ii pe arnbele fefe ale frunzelor. De cele rnai 1 multe ori nu este necesar vreun tratament. in caz de infeqie -ravi stropifi cu substante iologice, de exemplu cu sulf.

'

a u ~ ~ i 1~ ~ n3 (arao~a~aia3 d~3 0 ~ aimds .


n n n

Flori in teresante

Coljunqii galbeni sunt ruda apropiat5 a soiurilor objinute prin fncruckare ale cunoscutului c o l ~ u n q mare, pestril (Tmpaeolum x), pot fi deosebite Insl d t w a diferenge. Florile sale parhmate au o form2 neobignuitg. Din caliciul cu cinci vbfuri se inalfl douii petale franjurate galbenviu, astfel florile amintesc de o pasiire sau un fluture exotic. Din flori se dezvold semin~ele ingrogate, In form5 de tuberculi, care pot fi chiar pi cinci una 18ngl alta. Frunzele verde-cenqiu nu sunt peltate gi rotunde ca ale cunoscutului w l t u n q mare, ci sunt palmate gi aldtuite din cinci sau papte lobi, fiind foarte grajioase. LEistarii sunt grogi gi ciirnogi. Planta se cayiirii pe araci, gratii, sfori sau alte suporturi cu ajutorul pegiolului frunzelor.

I
Cortini florala' 3n ladi

UNDE SE PLANTEAZA?
In locuri expuse la soare formeazii cortine florale de varl. Frunzigul verde-cenugiu acoperl repede gardurile, gratiile balwanelor pe care florile galbene striilucesc cu adevlrat. Colgunqii se cag5rii cel mai ugor pe plasa de s8rmii. Umbrarul poate fi ornamentat cu col~unagi galbeni Pntr-un mod foarte decorativ. Viguroasa plant5 ag5fPtoare se caj5rl repede pe gratii gi ademeneste privirile pe tot parcursul verii cu frumoasele-i flori. Plantatii P ciubiir poate fi n crescutg pe balcon sau pe terasl. Plantar5 in vas necesit5 mai multii Ingrijire decat f n griidina, precum gi udare regulatg. Ajucagi c5~5rarea plantei cu araci, sfori sau slrmii, care pot fi ugor prinse de plant5 cu aiutorul ~etiolului frunzelor.

Flori de yara" P hp cwI~agilor n m'ptrafi pe zid

Pedc h j u m e

Florile galbene pi frunzele verde-vioi asigurii un fundal p l h t florilor rogii pi albastre. Aratl frurnos in fafa colpnagilor florile de varH ca vanilia (Heliorropium arborescens), salvia albastrii (Salvia firinacea) gi salvia purpurie (Salvia splendens), dar pot fi invecinagi gi cu titonia (Tirhonia ro rundifolia), gdbene (Calendula officinalis)gi crzi~e scunde (Tagetes parula). Ideale plan& @@toare complementare col~unagilor galbeni sunt wbea (Cobaea scandens) cu flori rnov, zorelele (Ipomoea tricolor) pi fasolea ornamental5 (Phaseolus coccineus). C5lrunqul mare (Tropaeolum x) plantar P fa5a colgunan

gilor galbeni dii impresia unui strat bogat gi dens. Acesta are gi el soiuri a&iitoare, cu Iktari lungi de 2-3 m, care pot fi plantate Pmpreunii cu col~unagii galbeni lhngl garduri sau gratii.

k
5

m
uscat.

Conduce~i lastarii pe suport. Udaji planta pe vreme uscat2i. Fertiliaali solul lunar cu solutie nutritiv:

CARTE

~ U P 9P

8 6

0 Cumpirafi la Inceputul

primaverii seminte, sau dupa mijlocul lui mai risaduri viguroase prealabil crescute.

mu @antecu frunze 'Ingalbenite, contaminate de paduchi de frunzl

Soare direct. S dezvolti e optim i n locuri calde, expuse la soare ~i ferite de vant. So1afanat, bogat i n substante nutritive. Amestecati compost din bel~ug solul afanat, pentru S n a pastra mai bine umiditatea solului.

0 Semintele incoltesc mai

repede daca inainte de semanare sunt Tnmuiate In api timp de dteva ore. Adaugati plantelor lunar ingr151mBnt complex cu confinut de fosfor, ce stimuleaza dezvoltarea florilor.

paqile uscate sau lasati apoi adunati-le (sthnga, 10s).


TOAMNA Scoaterea plantelor Dupa primul tnghet xoateli plantele din sol ri

Planta este deseori atacata de pgduchii de frunza ce sup seva plantelor, tn special paduchii negri, bine vizibili pe lastarii tineri. Indepartati piduchii cu un jet puternic de api4 sau tratati lanta cu solutie de urzici.

MP S R

ISBN 978-963-86092-1

PLANTARE $1
Clamatisul vihtic m don' mad este o plants' ca't;iritome popdara' pi mddateralk

JNGRIJIRE
,-- -,.,..,,L,

ACCESORII: Cl c l ~ .....-. ...- .-.- -....r... . Cl foarfece de gridina Cl materiale de legat

VARIETQI
E x i d soiuri de v d timpurii,
care Pdoresc pe likxrii anului vrecedent de la s&itul lui mai b 8 iunie, gi soiuri de d, ~ care fnfloresc pe b t a r i noi. Ambele comport2 numeroase soiuri pref a t e , in culori strducitoare. Taierile se e f e c t u d P funcfie n de soi. Soiuri cu flori albe, Pdorind vara timpuriu sunt "Marie Soid ,,Marie Boissslot" Boisselot" (cunoscut si sub denumirea , ~ i Le ~ouirre"), e ,,Miss Correvon" cu flori rogu-profund, Bateman" gi ,,Duchess of ,Huldine" cu flori albe gi ,,Perle Edinburgh". Are flori ro~ii ,,warSLaWSka~ i si , k ~ i ~ b c~. d'Azurn de culoare violet-deschis. , Este o varietate Pnd&d gi ,,Nelly Moser" cu flori cu petale UNDE SE PLAN TEA^? roz prwkute pe mijloc cu o Clematisul se aga* cu pgiolul dun@ rogu-violet. Soiul ,Dr. b l o r . din acest motiv neceRuppel" are flori asem5nItoare. sithd sistem de sprijin. SupormFlorile violete ale soiurilor rile P brm2 de grilaj, confecflon .Lasursternn, "The President" gi nate din & i lemn sau cablu d, b2tute ale soiului ,Vyvyan sunt cele mai adecvate acestui scop. Pennell" sunt irnpres~onante. n Akturi de soiul dasic albastru- fn locurile P care nu se voate ci i* de la siie, uebuie legat. violet ,Jadunaniin, din categoria Clernatisul awped frumos soiuriior idlorind vara fac parte zidurile Pnwnjurate cu drm2 de ,Rouge Cardinal" cu flori,purcare se pot a@p. purii, ,,Vine de Lyon" cu flori Pergolele pi spalierele ro~-carmin,,,Mme Julia acoperite de clematis sunt deoiebit de aspectuoase. Pe acestea se remar& deosebit de bine abundenp cascadelor florale ale plantei. Mul~i hibrizi cu flori mari, ca spre exemplu ,Konigskind", ,,Edith"' gi .Nioben, sunt adecvafi gi cultiviid ?n ciubk, deoarece prezind o crqtere mai pu~in voluminoasL

pe arbori gi arbqti. Hibrizii de clematis cu flori rnari se armon i z e d excelent cu arborii ornamentali scunzi gi cu arbqtii, de exemplu cu aqarul ja o n a (Am), magnolia, ro odendronul, cununip (Spiraea)sau liliacul cu frunze m h n t e

estetic s5 plant+ tn fap lui plante de ind+e mijlocie. Acestui rol P wres~und e h t i c a i l

(Lavandd* angustklia),
crefipara ( ' e r n i l l a mollis), jalqul (Salva n e m o m ) , precum gi trandafirii pitici gi cei acoperitori de sol.

(Syrnga rnicrophflla).

amIkidPaW

Se pot realiza asocieri minunate cu tranddhi d@r&torig i trandafiri-tufi Alegegi trandafiri cu flori de a c e q i culoare sau asociafi culori wntrastante, de exemplu trandafiri galbeni cu clematis albastru sau violet. Este de asemenea o plant2 asociat5 frumoas2 caprifoiul (Lonicera peridYmen urn, CE SE pLANTEAZjiA.TURI? Lonicera x heckrotrii). Deoarece ~ l p i n a clernatisului n Clematisul, cunoscut gi sub den- trebuie d rhniinii P urnbe, umirile sale populare de curpen, totodatz planm se de jos fn habimtul s;iu n a t d se c a ~ x t sus, este important .yi torodat5 n

11

Toamna tdrriu tliati ~i soiurile cu Tnflorire v&ratec&.TAiati plantele phi4 la inillimea de 20 cm deasupra solului, deoarece florile se vor dezvolta pe lastarii noi. Astfel, T anul n urmitor, florile se vor deschide chiar la nivelul ochilor nogri. Pentru a ohine o dispozitie mai echilibrati a plantelor,

cw a

CARTEA

Clematisul v&a tic


u
-r~-3

GRUPA 9

87

G I

i iGridinirit 1iscusit, : ' ,


?+'.t;.&'h

+ mi'
fcC--,

- ? R P F i ,, ~

T R l I f1 l R l
Cump&raji plante de clematis ?n container, cu frunze s%nZtoase ridicini viguroase, $i cu indicafia precisi a soiului. Nu cumpfirafi plante cu listari firavi ~i rupfi, cu f r u ~ w ~ t e j i t e de culoare sau maronie.

II

e Soare, penurnbra. Este contraindicati amplasarea exclusiv sudica sau nordica a plantei. Este important ca zona radacinii sci fie situati in umbra. Sol c b u n l permeabilitate, u cu humus. Clematisul nu . tolereaza nici apa stagnanti, nici seceta persistenti.

0 Hibrizii se pot reproduce ugor prin marcotaj. Fixafi un lastar intr-un ghiveci cu amestec de pamint fira turba, pinti cind prinde ridicini. Udafi zilnic clematisul plantat i n ciubir ~ifertilizafi-1 siptaminal cu solutie nutritivi.

)octorul plantelor
Plantare $i fertilizare Perioada de plantare: martie ~iaprilie. Dupa plantare tiiaji lastarii la lungimi de 25 crn, pentru a stimula crerterea in forma de tufi. Anual, la inceputul perioadei de vegetafie, fertilizati plantele mai virstnice cu compost gi ingri$imdnt artificial miut.

in perioadele de seceti udafi sistematic. Mulciji solul pentru a impiedica evaporarea excesivi a apei. lnainte de inflorire administrati de mai multe ori solujie nutritivi, dar dupa inflorire sistati fertilizirile.

TOAMNA Taiere $ proteqie i Tiiati plantele. Pe durata iernii acoperiti plantele tinere cu paie sau frunzis uxat (stanga). larna amplasafi plantele in ciubar, intr-un loc

Mai ales hibrizii cu flori bolii numari sunt expu~i mite ofilirea clematisului. infecfie cauzata de ciuper florile se aplea Frunzele ~i subit, se ofilesc,~iapoi pie Taiafi p i n & la nivelul solul listarii vltlmafi ~i distrugefi-i. Dupi aceasta, i n general, plantele rlsar din nola

Lonicera

- iscusit

Prirnavara sau toarnna, cumparati arbusti cornpaqi si vigurosi, cu balot de pirnlnt pe ridicini, sau cu ridBcini liberi. Nu cumparafi plante cu listari firavi sau cu radacina Oncdlciti sau iesind din container.

Soare deplin, penumbra. umbra. Este o planti foarte nepretenpoasi, rezisti cu succes si de-a lungul drurnurilor cu trafic intens. Lonicerei (caprifoiului)ii corespundtoaR felurile de sol de 'gding. Tolereaza bine si solul calcaros $ seceta ternporari.

Prirnivara, intinerifi arbuflii rnai vdrstnici printr-o tBiere radicali. Dupi aceasta vor crege noi listari, desi pornifi de la baza. Nu-l plantafi alituri de ciregi, deoarece rnusca ciresilor T atad si pe d. I

tiiafi gardul viu fasonat (fliinga). Pentru a nu s d s e frunzi la bazB, I a f i gardul rnai lat la baza $ rnai ingust la vdrf, in form2 de trapez.

Caprifoiul s poate planta ~i e


in acest alwtirnp. Mukiti so'lul

Planta, de altrninteri rezistenta, poate fi atacati de fainare. P frunze si pe 13se tarii tineri s forrneazi un e strat albicios, apoi isi schirnb i si forrna. Tiiafi partile infestate. Stropiti arbugii cu fungicide ecologice.

ARBUW, ARBORI, PLANTE

Simforicarpu
Arbust modest cu

m m
+,I

GRUPA 9
- UI

a'

nm -;
I

CARTEA

89

e~iyranu u w 4 qns ULaefioq

~ 3 a 0 1.10~ ~ . I E On En. In ~ E ~ U E [ ~ ~ 3 n3 J E n W

den9 W t a , are foi mp-porlr


d u , f.n dmp ce &odewiului

ci$&ikm aurohmnii t n h m i a de Nord, c r d p h i la ^dfimeade 7-9 m. Planra se c@ c ajutorul &kindor sale a% u aerienegi kimdor a s e m k k r i handor. fn d'u8a a d b t mte recomandat cah regiunile'bte de vhturi l&arii plantelor h e r e afiekggde~rmri.IacapS-

dwanghhe prin flori uriqe portacaliih exmior gi mp-staajiu ?n

interior.

UNDE SE PW?
A c o ~ ~ a d d

dlasmcilorpotfidispusechiagi doubprezece flori h miinundniuri dese. Florile tubulare pot xhge dunensiuna de 7 cm. k~ exterior florile sunt p o d , +e lor sunt de adoare ~u-sracojiu, jar ^In interior sun[ gal& kid , F b a o W .fllhind m 0 h-

c li ai campsisul ca plant% utv j


d@rittOare.

J.&@unzidcald,@sindconde dezvoltare, va acoperi h &vreme zidul cu fimz$ul Gu buiac. Planat hu-un loc ~roteigx al @nii, se cap15 gi pe un svport d t a c sau pe o pqph

Ak~ide~nzidcp~ si cu a l e p h r e de dimmimi m i . Aa&i s c o fi cnremund ~ hibrizi de cuepen'(Gkrna&A aupenul de munte hilorind


fnonma), glmn& kolm (Wiimh f k n w ) sau &ebia ( i quimm). M a

ci-degete @ ~ e ~ l & f i u t l ' d ,

dip consp-toare

~ w p d q i i r n g i ~ ~ r a ~ inl d ~ c siqmt, ~ampsisul poaroe mo& s ,Green 1 -

a(lkkr&~~ Jkk

(Spines

'm pm$ie w inclina~a sid, r spre la &cSr,drnea hcafe f!sw tn tainer.

pgrnht ~i compost, Pt@ b w X amstecul, uhfi4 a h W $ i a m m i - l cu corn-

un supon poare fi d e p k pe plac pe balcon mu [eras%, consdtuind o ~ Vd Mcontra privirilor e

1 ~
I

An'mrnn ~ X

D d load A la dispozifie ae a t t &plan*hmadsoh ~ & ~ & ~ d e c

(Sdlvia nmoross$,levan* (laud& sau i r a ab-

o fipatfifxc&ntepBn~e& n -

@C m W

Lagap lktarii tineri de wpart, penTru ca vlrrtul s2 nu T i poata rupe. Udati planta pe vreme de seceta persistem.

W I u IIIIIUIIIF 1 1 1 ~ 19

CARTE

Campsis

GRUPA9

95

viguroase, Gnitoase O n :-. . $ocurile insorite, calde, mai container, crescute alaturi de "$pirate de vsnt, ~i ales ' 'umbra la baza tulpinii. tutore. m Nu cumparaji plante cu , Sol bogat i n substanfe listari firavi sau plante ; nutritive, cu humus, care ' . ,tpoate f i chiar ~i calcaros. Avefi bolnave, nici plante cu radicini ie~ind orificiile dsr ' griji ca solul sa nu se usuce prin swrgere de pe fuodul uasubbli, , complet niciodati.

primele flori apar la cel p m Sase ani de la platare.

Se poate cultiva ~i ciubiir, tn allturi de un suport. Astfel va deveni o planti4 de acoperire frunze cu flori aspectuoase ~i dense.

Plantafi h grkiini exemplarele tinere atunci d n d nu mai sunt de a+ptat Onghejuri erzii. D a d t o t u ~ i ar surveni Onghewri, acoperiji plantete cu o f o l k Plantaji la

tulp~nile perene shunae lor care vor umbri solul. Tiiafi listarii degeraji.

hgrgim
Pe vreme de seceti, udaji plantele abundent. Toamna Gniu, taiaji la trei-patru ochi Iastarii ale d r o r flori s-au trecut. piduchii de frunza i ~ i pot face aparifia pe vreme de seceti persistenti ~i exces de fertilizare cu azot. Aceste insecte minuscule verzi sau negre sug seva l i s tarilor tineri ~i mugurilor, a care i n cele din urmi pier. In caz de infestare stropifi plantele cu o solufie de sipun lichid ~i alcool.

TOAMNA Proteqie contra tnghejului In primii ani protejafi plantele tinere de Onghq prin acoperirea lor cu ramuri de

Q IMP AWlMP SRL

as ( s n p ~ ads) 3n!d p~upm a1s;ne vqlnq n3 ~opzueld ! (snunq pads) ~!laro>ap S nes ~olaua~ad -4polfot a@ ~nunrd '(umaumSmss a q . ~ ) @pmY aP avueld 9 J0J puaureulo p w a m wn3 .3!leqbs - a ~ d nes !!SOJ !IOU n3 p p 13adse n3 apnleu !pads nes !p aqp -uammo yfnqn urp a~e[euam "rn !poqm nes y h q w A a I ~ ~ n p n3 eauamase ap ! ! n8 !'JA !JOIn3 Up 3!1EWOJ3 ISRn ! -um un e a ~ ! i a ~ e '(t?~a!.rqnv) p u o s e a s O UOI un n3 rn !A -! luns aseom mapqne nes (w!~aq!s ~ S ) m o l 's!rpu~-apla~ E alaJo!A c(urn~~!uaurn s n ~ ) -8p ajazung <aleurnfled!JOB !m !pop-edea ap pnlEw -an01 a n a3anoap (aFnlm y p n p d -gawJaj !!i!zodurm au!iqo ! i a ~ -asmJqum!uras nes al!Josuj ' J O A ~ w u u o j a aumd p S 1qpq n-3W q d ep!Joq ! ~~"301 p u ! p $muqd UE -nqns a!ie~aSa~ p q l u e 1 ~ m

a m w w r tmtammq~

R;

Ti-

-a&u rode . - . .w ~ ' 1 - 1 w n ap eaw!i~uj as !es d a u j ayn! u a y w !f ~ u .au!q a%unep l s n q v -!ew-a!lpde a!nnrqaj apun1 tq I q n FJ ! ! !ew !S p!iuap!ha as m p u ! p uj 3 s a ~ o paqp n= z o alp j ~ -o3ap !JOB alp" pxu a p rep a p ZOJ !S aqp a p o v '!uaA <a!JquraJap uj n d e -OH n! 3!u~anda m o j w y n d >!uSan ~01alwld nes sppq 6p e j ap mqurnuap qns ! l S aJe tpym mnumqfi e p d s - m y rw rolaxapm d e j U I %mpp 101 l n w y n d n3 J!U~!Z *aur!ipuj ur s-2 n o p ap 'pun3s a1n~soun3) .pmy w u m q f i .(t?qps n u q ) A!lero3ap p m m a ~ u alsa plsnqn re! 'apada~ ~apads p zor apiua3sao~u1 r 3sauawape au !phqm '!aswal nes ( ~ r n l l ~ ~ m n lp uq )p h n m~a!do~de nes !am dy uyp ul pxu ~sarovuj ',,wnaso~" rep 'w ~2-2 eaur!ibui ap y n wn3 3peqEs Ja1x.m a%upe%awm q pq!uodsrp snpdo umurnq!A !apads a p n3 !!lSnq~eap pmqe 1mue1d ! 9 aj!u~py@ uj mgos !imueld u ~ e a ln!os .a!ueur-ap " ' F p l l l E U JOl a p ns ~ w e a s las mnpqda3 l Anaro3ap alsa r?lsa>f -!nlnu!p -enJqaj epeo!~ada1sa ~ o p o e v j -pw x mnamqfi Fapads a p alpog ns 1da1a ~ u o s e m ~ oJaqq e p a 1od !$ prim aJap!q>sap ap p d p u r ~ d Inuozas aqp 'a1e1aqurn '!JEW aplolg rep <apqwonou!p clap 3sa~ - p - a q ! ~ d eq

p w ~ w g ap !!i!pum 3

u mop g

z u y n3 p ~ ~ u r ap d p 1nurp n o p an?ja!ldaxg . n ! p 1 eumol!S %IE rep '!!~a~~wud !!JOI!lsaA 1Uns u ! p ap !pads alp" ~ u a r a ' a ~ e w y l -nd p n d q J O ~ J O Up p o r e a

Grid~nirit iscusit
II

b~
@ Cumphfi

pri'irn8vara sau

Soare sau penumbri.

Wamna plan* ramificate, bdesate, cu batat de ptirndnt pe ridacini sau la container.

Formeazi tufa ~i infloregte abundent in locuri insorite, dar tolereazi ~i penumbra.


8 So1 permeabil, cu humus.

La tnceputul primiwrii sau verii poate fi tnmulflt prin marcotare. Nu tolereaA tasarea stratului superior al solului, astfel in primii ani afanati pimdntul gi mulcifi-l cu scoaqi de copac.

Nu cumpb$i plante cu 15dacing liberh, deja I%st&rite.

Nu lisafi solul s i se usuce prea tare. Toate speciile tolereazi ssld &rash

PRIMAVARA 3ntat-e 9 intinerire Plantafi dlinul pang in luna martie, inainte de inmugurire. In fiecare lung agernefi compost in jurul tulpinii. Ririfi exemplarele mai bitrine ce se dezvolti mai lent ~iamestecafi-le solul cu ingrigimdnt mineral complex. Perioada

aptimi acestor lucriri e! luna februarie. Ramurile bitrane gi subfiri se taie imediat deasupra solului (stanga, jos).

VARA

-re

P timp de seceti indelungati e uda* planta abundent. Mulcirea solului ajuti la pistrarea umidiefii.

-,

impotriva inghefului Toamna este deopotrivi o perioadi optima plantirii. Deasupra radicinilor mulcifi solul cu compost.

Pe vreme usca'd gi foarte caldi dlinul p a t e fi atacat de acarieni, care pot f i identif i w i pe baza teaturii fine apiirute pe frunze gi I b r i . Diunitorii sug partea do a frunzelor, ceea ce provoa decolorarea ~i Gderea frunzigului. P vreme u s M , udafi e plantele, in caz de contamilastarii. nare, udafi ~i

L
Q IMP AMMP SRL

I..

-*

L
ISBN 978-963-860928

RO-P-02-1

alpin cu flori
Speciile sdbatice de rododendron an flori de forma pikbiei.

Oaspete

PLANTARE $1 ~NGRIJIRE
ACCESORIL: LI roclodeRctrvr. .- --...,...-. , -,-.., , CI sol V t r u rododendroni P plantator L material ds mulcire A

,, .

VARIETQI
Speciile de rododendron sdbatic sun[ arbqti scunzi, vqnic veni. Unele soiuri hibride pktreazi caracterul sdbatic. Fiecare specie este sensibilii la calcar gi frunzele anumitor varietiiji conjin substanje toxice. Specia Rhododendron fkrrugineum are indpimea de 0,6-1 m. Dosul frunzelor inguste, eliptice, verde-inchis este acoperit de solzi maro-rogcat. Florile roz-purpuriu in formii de pdniei infloresc in iunie. Rhododendron hirsutum atinge indfirnea de doar 50-80 cm. Frunzele verde-viu au marginea flocoasg. Are flori roz-purpuriu ~iinfloregte abundent in iunie. Rhododendron impeditum este originar din China, are doar 30-40 cm fndjime, se dez-

mme &tit khtuI r W n i l . Amelbrafi sdul m.

1a grm@de elm3 oai rnai

Privn1vara %u toamna dpafi

Lovi$ qor ghiwciul de M d n t ca babtul radadnii s5 s dedoce, apoi xoateti plane B.AfSnafi ri3dacinile.

Rhododendron impedim ,Blue Tit MagorY'plantat& COX,U.

Y a U w v .tlgriMnii

vol6 ramificat, stufos. Frunzele sunt verde-cenusiu, florile movpurpuriu-deschis infloresc in mai. Soiurile ameliorate ale Rhododendron impeditum reprezinta cele mai valoroase forme scunde de rododendron. Merit5 ales de exemplu soiul ,,Blue Tit Magor" cu flori albastru-deschis gi mov-deschis, Pnalt de 1,2 m, sau ,,Moerheim", inalt de 0,5 m gi flori mov-deschis. ,,Lavandula" este rezultatul hibridiirii speciilor R russarum, R. saluense gi R. rubiginosum. Cregte Incet gi atinge Pndjimea de 0,8-1 rn. Are parfurn pliicut, iarna dosul frunzelor de culoarea bronzului este acoperit cu solzi maro. Florile mari, rozlavandz se deschid in rnai. Rododendronul timpuriu (Rhododendron x praecox) poate atinge indjimea de 1,5 rn. Frunzele o d e , lucioase sunt semi vegnic vezi, florile roz-violet. l n f l ~ r e ~abundent, ins5 te

inghejurile tiinii pot provoca daune plantei. Rhododendron russarum provine tot din China, are indfimea de 0,5-0,8 rn, flori albastru-violet-vioi, inflorqte in aprilie-mai.

CE SE

PLANT^ ALATURI?

UNDE SE P"'~-?
Rododendronul sdbatic poate fi asociat in mod variat cu multe alte plante. La marginea &idor dispune de condijii optime de d a voltare pe care le rkplstqte cu rninunatele sale flori in culori vii. Plantaji specii scunde in griidinile alpine semi-umbroase. In stratu.de de prim5W oferi un fond plkut rododendronul timpuriu. Speciile scunde se dezvold bine si in ciubere sau vase de pia&i, astfel ~i iarna ne protejead irnpotriva priviriior indiscrete.

Asociaji speciile dbatice cu plante cu n e c e s i ~asemb5~i toare. Ve* objine un efect special de contrast planthd rododendron alituri de arb+ cu h z e caduce ca hortensiz (Hydrangea) sau exocorda (Exochorda racemosa).

Rnsti in yapti p@in p5lm&itadiorat +i qetav in a p fd ca partea wpertDara d fie la nivelul solului,

3 r1&na

4u~n sii o .

Turnati amestecul de p h 8 n t jurul balotului ~itasap brmafi fn jur farfurie de dare.


b.

R:Sq
t' .

1.

Ut&fl planta abundent ca solul s& ro depun8. Pentru umklitagi mulcitisolul cu compost sau OngraSament de frunze aciculare.

1: Koaoaenaronul porn n i hmulfEt prin rnarcot&re. La

~ceputul fixafi I & t a ~ l verii

I formarea riidficinilor, aiap-1


e pe planta.
--.

de

cu un cdrligg

d ~ l

Hibridul ,,Lavandulam

7. Rododendron salbatlc
GridinZrit iscusit

I 1

Cumpara$ primavara sau toamna plant3 la container, Indesata, sanatoad sau plantii viguroasi cu balotul de radacina in S P ~

Penumbra. Rododendronul salbatic prefer5 locurile semiumbroase. Soarele puternic de iarna poate usca
nlanta

e Nu cump&rafi plante cu tadkina libera, cu IBstari s ~ a d &,yu,frunze aalbene.

So1 permeabil, cu humus. Necesita sol acidulat si usor umed.

Speciile xunde, salbatice se dezvolta frumos ani de-a rindul plantate in ciubar sau vas din piatri. Nu cultivafi solul in jurul arbugilor sa nu raniti ridacinile. Acoperiti solul cu hgrwm&nt de frunze de conifere sau rurnegus de xoarfii.

I' -Lw*l

fngrijire tot an ul
PRIMAVARA
Plantare si mulcirea solului Plantali rododendronul, apoi udati planta abundent. Mulciti solul cu compost sau ingr2g2mdnt de frunze de conifere. Rupeti pofliunile ofilite (dreapta, jos).

TOAMNA Plantare $ protejare i impotriva hghefului

L
Rododendronul poate fi contaminat de micoza exobazidiana datoriti careia virful listarilor se umfla. La inceput umfliturile sunt roycate sau verde-galbui, apoi, dupi aparitia sporilor, devin paqile conalbe. Ondepirta~i taminate inainte de formarea sporilor.

Rododendronuls poate plane ta gi toamna. Asemanitor celorlalte plante vegnic verzi si rododendronultrebuie udat abundent haintea sosirii primului inghej. Mulcili zona radacinii cu un strat de 3 c de m compost sau frunzis cizut.

hgrijire siinmu&ire P timp uscat udati planta e abundent. Pentru inmullire, la inceputul verii fixali de sol un lastar si formati muguroi deasupra acestuia. Dupa dezvoltarea ridacinii, tiiaJi marcota gi plantali-o.

,'-..-. . A*.
.
,

;;#;...A?
t + .

tc

p2P -..
a

Coach ornamental

Gridinirit iscusit

Prirnavara sau toarnna, cum @ra$ plante viguroase. In g e neral coadzul se cornercializea1cu balot de parnant pe radieini, dar exernplarele rnai rnici se gasesc si cu ridkina liberi. Nu curnparafi plante cu liistari aplecafi, firavi sau patali.

Soare deplin, penumbra. Coacazul de rnunte ~i auriu cel se dezvolta #i penumbra, h ins8 coaclzul roru necesita rnult soare. Toate solurile de gridina, chiar si cele calcaroase, care

nu urnt prea u t e .

Reproducere: toarnna taiafi de pe plante butasi sernilignifiwi, lungi de 25 crn, si plantafi-i intr-un strat din penurnbrg. Desi bacele coadzului ornamental sunt comestibile, cantitatea lor este rnai redus3 ~i sunt nici a t l t de gustoase nu ca ceb ale coadzului nobil.

PRIMAVARA Plantare gi IngrJIn

Perioada adecvata de plantare. Rarifi arbugii o data la doi-trci ani. Taiati pina la baza ramurile in v%rsta,crescdnd neinflorind prea prea dens ~i bogat Uo:or). Acestea se pot recunoaste dupa faptul d sunt au puternic ramificate ~i

scoafla de culoare rnai inchis&. Lastarii tineri, mai firavi $i mai pufin ramificafi se pot revigora prin taierea la doua treimi din lungimea initial& Mulcifi zona rgdacinii cu compost.
VARA lngrijire

Udafi pe vreme de seceta persistent& Agernqi tn jurul zonei radacinii un strat de acoperire a solului.
TOAMNA Plantare

CoacSzul ornamental se poate planta $i acest anotimp. in

,irnptornele ruginii se rnai.. festa prin aparifia de umflituri galbene, iar mai tarziu befisoare brune pe dosul frunzelor. Aceeasi ciupercl contarnineaza #i pinii, de aceea nu plantafi coacaz alituri de pini. i n caz de infestare, stropifi plantele cu solufii pesticide.

O IMP ABllMP SRL

p ~ r b o r ebogat in culori .
Laricele are listari de prima'm" verde-deschis, G de toamna' galben pi conuri decorative.

VARIETATI
Laricele denurnit gi zadii este un arbore cu frunze aciculare ce v e g e t e d vara, toamna-gi pierde frunzele, ins%,asemkiitor arborilor cu frunze caduce, oferii o imagine variatii tot timpul anului: ciclurile de frunze aciculare primsvara sunt verdedeschis, vara verde-Pnchis, iar toamna galben-auriu. Iarna sunt bine vizibile conurile ce athrnii pe crengile goale. Laricele european (Larix decidua) atinge indgimea de 30 m gi are coroana de form5 conicii. Soiul ,Pendulan are ramuri arcuit-athrniitoare gi iniiljimea de 12 m. Laricele japonez (Lark kaemphri) este ceva mai scund (1 5-25 m) gi frunzele aciculare verde-albiktrui il deosebesc de specia b&tinqii pe meleagurile noastre. Aceastii specie are gi ea soi cu ramuri athrnlitoare (,,Pendula"), care se davoltii incet gi atinge iniiljimea de doar 3-1 0 m. Soiul pitic

I
mcejapooa
~lsntare: toamna sau primavara tirnpuriu. Yp4i o groapl de doua ori mai lata decat r3&na. lrnbuni3ttititi @mintul

ScoateFi laricele din ghivect. La nevoie afdnafi fin cu degetele balotul radgcinii.

,,Wolterdingenn, ai d r u i liistari ramificari orizontal formeazii arbust inalt de 30-50 cm, este planta ideal5 a griidinilor mai mici.

uNDE SE PmTEAZA?
Laricele devine un arbore inalt gi voluminos in scurt tirnp. Speciide de bazii se p l a n t e d doar in parcuri sau gddini mari, unde pot fi planrate solitar, sau in grupuri la marginea terenului, in centrul por~iunilor gazon sau a cu 1 terenurilor necultivate. Variet&@eatibniitoare oferii o imagine pitoreasd, in special laricele japonez ,,Pendulan, cu ramurile arcuite in form3 de trenii. Acest soi este dewrativ plantat solitar. Plantaji laricele japona la loc vizibil: in mijlocul gazonului, In grgdina din f a p casei, in locuri de odihnii sau in curtea interioaril. Soiul pitic ,,Wolterdingen" este ideal nu doar in griidini

alpine sau pe terenuri necultivate, ci se p l a n t e d gi in ciubere, vase de piatd sau in col5urile amenajate in stil japonez ale griidinii.

CE PmALiiTURl?
Datoritii riidiicinii ce cregte adhnc in sol gi ramificagiilor sale situate aproape de suprafetei solului, laricele thniir este sensibil la tasarea suprafegei solului in zona trunchiului. Mai thrziu ins& puteri planta ) aprobleme "d perene sub larice. Cioculberzei (specii de Geranium), crinul de toamnii (specii de Hosta), epimedium (specii de Epimedium) gi ferigile se dezvolt2 optim sub coroana rarii a laricelui. Pe terenuri necultivate laricele arata frumos diituri de alte conifere (specii Pinus), iarb2 neagra (Calluna vulgaris),

erica (Erica carnea) gi diferite ierburi. fn griidini in stil japonez asociari laricele cu rododendron, azalee, argar japonez (Acer palmarum), bambus gi ferigi. Soiurile a&nHtoare devin potoregti plantate in covor format din perene scunde gi diferite ierburi.

~b

L
~itasafi-l cu grij8. Formati farfurie de udare inalta de 5 cm $ udafi planta abundent.

Punqi plmdnt In jurul tulpini

C'

L,
8

iI
Conuri ovoid=

primul an, pe timp de seceta, udafi regulat ~i abundent.

timpul secetelor de var5.

'

I
I

CARTEA

GRUPA 9

99

I Gridinirit iscusit

,-

Cumpiirafl toamna sau la kceputul primiverii, din pepiniere, plante tinere, tndesate, la container sau cu radicina F balot. n Nu cumparafi plante bogat mmificatc, cu r i d i c i n i 'Incllciti, fiindci vor porni T n ae$tere!mat.

Soare direct. Laricele necesiti m u l t i lumini. Forrna caracteristici conici a coroanei se dezvolta doar i n spafiu liber. So1 permeabil. Este o plantti nepretenfioasa care Tnsi nu tolereazi solul compact, I n ore stagnebzi apa.

e Prin taieri anuale de foamni laricele europeen poate f i amenajat ca gard viu compact. Nu plantafi laricele aproape de drumuri cu circulafie intensi, deoarece erte foarte sensibil la sare ~i gaze de eppament.

hainte de lastirire, plantafi abundent qi I n prirnul an udafi-l cu g r i j i pe tirnp de seceti. Fertilizafi-i solul cu compost $i ingra~imant organic complex. Nu facefi

Laricele poate f i fnrnulfit prin but&ire sau marcotare (stanga, jos), dar speciile de baza din pot f i crescute $i serninfe.

Laricele poate f i plantat $i d u p i ciiderea frunzelor. Deoarece iarna nu vegeteaza, nu necesiti protejare tmpotriva usdrii.

CHderea frunzelor aciculare pericliteazg T special laricii tineri. n Contaminarea este provocati de o ciupercz datoriti cireia in mai aprilie ~i frunzele aciculare devin maronii ~i Plantele cad. insi, in rnajoritatea cazurilor, inmuguresc din nou. Udati pknta regulat. Adunati ~i distruge frunzele aciculare cazute.

Q IMP AMMP 8 %

RO-PM-lOM)2

. .-,
I

ealsax a w e o a p '!atueld -spl !fa>npuoj .!aaueld ln~n! ale a u y i e q !ew al!u ap -1dln1le>!pel ! i e v n ~ s e ~ e ~ ul a~epn a p n p k o [iewlo '

I
-1np au!q ! i e w If pod -~~o>$ugwpd lapawe !!u!xpp~ meugw n> al!u!,pp! u ! !-!ieugje 15 ~au!e$uo,u!l ~ p!!~6n2 eaueld !iazeog .wod

4 -

~;zT9 d

:F a'
a m x d qmqd a p m '?~%epml g n pnr3 p ptzps ap roF1o.U p m ~ g l q g a3:od d

~mnfua Cund !ode 'a~elueld ap e d m 6 u~W P I ~ !fez*

-urnn, nm lnps !ie>apawa

v=~ r m n" RP-ea


.*P%-PV

a ! m

'm p a u as ' = m u En m
~ e a
a w , * -

.*-

~p_araETdmW==~+~

MW-lupului

GRUPA 9

100

Gridinirit iscusit

l o a m n i plante la ghiveci,: avlnd f r u n z i ~ sinitos s a u h balot de p i m l n t pe rgdicht. Nu cumparafi plante cul frunze galbene sau decolorate, fiindci acestea sunt semnele prezentei diunitorilor.

Cu d dispune de mai mult t soare, cu alAt necesiti mai multa umezeali. Sol pemabil, cu humus. Solul poate f i nisipos sau compact, f n d nu trebuie lasat sa se usuce. Planta tolereazi solul calcaros.

lisat la iernat afar& Pe vreme uscata $i h r i ger udaji zona f ridicinii. Ciupiti de mai multe ori vlrful IZistarilor tineri pentru stimularea ramificarii. Conduceti ramurile laterale i n direqia doriti.

nr rm

fngrjire tot a n l l l L
PRIMAVARA
plantare si conducere
Martie esie perioada optimi plantarii. Conduceji lastarii pe suport ~ifixaji-i, mai tlrziu plantele se catiri si fir3 ajutor. In jurul ridicinii amestecati solul cu compost.

VARA Udare si fertilizare Prin fruizele mari planta evaporeazi multi api, astfel pe timp de seceti sau in locuri expuse la soare udaji planta abundent (ios). La clte patru siptZmfini adiugali i n apa de udat a plantelor din ciubir substartle nutritive lichide. Din august sistaji fertilizirile.
-

TOAMNA

plantare

1
I

I-

Toamna este deopotrivi perioadl optima plantsrii. Mulciti solul h zona ridicinii cu compost sau frunzis.
--

~nlocuri uscate sau I n fata zidurilor sudice mirullupului poate f i atacat de acarieni. Frunzele devin pitate, ingilbenesc, apoi se usci. i n caz de contaminare gravi, pe tulpina si pe frunze apare o plnzi. Asigurafi umiditate uniformi plantei. In caz de nevoie stropiti ~lanta acaricid. cu

ISBN 978-963-86092-8-1

CAUTEA

pieris

GRUPA 9

101

$anatoase, verde-inchis. Sol perrneabil, acid. Ridacinile nu patrund adanc

consumi mult din energia

Nu cumparafi plante cu

Fertilizati cu compost ~i

PRIMAVAR~
Plantare gi fertilizam Plantafi rasadurile rnainte de inflorire. Fertilizafi planta tnridacina2li cu compost sau cu ingri~imant arganic, stimulator de tnflorire. Mulcifi solul cu scoafla mZirunfita 00s) pentru a se pastra racoros $i

umed. DupB tnflorire tndepirtati pofliunile ofilite. Taiafi ramurile ce crex necorespunzator, dar nu efectuafi alte taieri.

tngrijire Udaji planta pe timp de seceta. lndepartafi buruienile din zona radacinii dar nu slpaji prea adanc (radacinile sunt aproape de suprafafa!).

solul nu este inghetat

In caz de cloroza frunzele se ingilbenesc datorita lipsei de fier a solului calcaros. inainte de plantare asigurafi-vi ca valoarea pH a solului este mai mica de 6. Daci valoarea pH depigegte 6, acidulati solul cu turba ~i humus de scoafla, sau schimla$-l cu pamant de mlagtini.

0 IMP ABnMP SRL

RO-P-02-10-086

ISBN 978963-86092-8-1

.~wH-

'

r-4 a p q m ~ a p p ~ o p q o g op nu $ PV p~ azunq ap ~ m p a w e mw ~ o s a n@ura;~a s l $ apxxqd ap g a a3 -pp.ioqn: p u e o ~ m ~ q u m IW.ur !5 rely3 a%upe p q n d e e!a~smm y i q 'pxrqtqde as 8 S m w j g p m p x (~ou.nrr 1! p33w nm p . p ~ o r , ES eueoioa ' a Q q p g q q a p m q s W!d n 1 d a w T e-J a3 ~ m q ad m a -p!q p p i 9 - ~ d m a ~ l ~ d wdpw ap ~ i p m u a ! ~ q d p l q s o a p XI[!&UJ o pysa3au r-p apvn ap 'P!J~"J~ F I B nu m1 alqoqJzqns amqd 6 o are md;nul q .ur c-2 reap ap puwas a p m s a ~ q d a3sa es w y f p ! -pnd ?ads ap u edpm $t!30~ ~!~ajrp l m , e r s k ~ I JEIFS ~ p 3s

n3 y

"Y

m d

v~

wmu! tq nes ggeras ad punu!ur u f i p p d o pajo p ~ ~ adj p m w u j s p maja ap pneuron ped .(r;appia, snyrrran3alj) gue o apuusuoa 'euureo114 a ~ h i o -PU! m!an nw (ermfippwua~~od p q 3 -rdasnumrj uqdap ad ~pmd~nr3) $odor $ m y d msaj!~ axed n o d ad - m p m p h x l ssarqum mareoap -re(alord 301 "azuapuada~a3mid a@ u n - J I ~ a u e ~ d inns p amqall %m!io -ap! a~tpase p ~ q 'd ~ UJ p a u~ . ~ u p p ut p 3 p amoj S .edpm ap a m ~ d p 'rn!los p a u q d x w sge a3t:npp g a nnuad aleA
- a muanmw 3p

or

ap mns (ap~apl

i L d 3s 3(INn m m

e q d msa~a p n g q q 'ppi ad - p n y w~$alku gdnp ~8 a p ~ q wqapodur . m q q 1mda1 p ~ q m as m a3uj el a p n ~q n ~ w1koln3 '~IJTu~"~ O ~ ~ U I ; , ~ ~ S E apsde3 p u g l ~ ~p ap gupeur -I= " auqiknl %o!an !nun eam~soL4 ui g q d apn! u ~ n?d9 p p ~ n y -ay~qura~das a ~ d m u j up ,ama=P P @ uaq@ UJ n3 ~ ! . n u e u as afawnrd r pzaolm as e u m m hpp WOJ ' 3 ~ 4 ~~n s m ~ s m~ Q Q p JO JOI J E ~ E p z m ~ d~ n q d a u p u a . m - z ~ u r ; a s e a l e ~ y q ~ n y ~ pnmra m a~ la1rna.t~ u QZ ' ~ un u " ~ s m .p u~asnds~p mns 'm ap a m d u p e m o d apron0 ngs auuq - p m I O ~ A R W Jm @ u n ~ e u p mJO~ eaur$uq ~ l m d m d amad apqT?n p q 101p ~ o r ~ aUJ u ? ~ . a p ~ yn1.By3 ap ytq~ n <uaqpB a&np sqp ' a ~ v u q -qyq ?8 pdse ua ' q u l s q ~ IU s pxu -red 1 o h l m s a1uoM '~pEl~%"papNttTzXa el 'a@Rtra3dl~a3$ . ~ ~ p m t retp m u p o p y h n ~ p U WPUE as ? I a " q ' !-nu p!q ap p . l o j U l c a s e d ales a p q w "T 5 1 aP PU!lf tpl~xeurn mur$p$q cqdart: !l y ~ 0 1 0 n3 % ~ f @ @ ~ u l 3 a ap aioqm un psa ;adpe3

*m3

PI x q duawpa p i q ~ yzm3 u& m ~ F P - a

"1 !l'!cll='s

"P"1

~ ~ ! ~ a u

CARTEA

Catalpa

GRUPA 9

102

@ Prirnivara sau toarnna, mmphrati puiefi vigurogi, bine ramificafi, cu ridacir mc de i u t i sau container. Nu cumpirati puiefi cu

Soare deplin. Plantati puiefii i n bitaia deplina a soarelui, T loc protejat vant gi n de ingheturile puternice. Sol cu straturi profunde,

In clubere este adecvatZ catalpa mici ~i sferid. Plantafi alhturi de catalpa plante pendente, care protejeazi peretii ciub3rulkd

apar doar dup3 rece ani.

sunt de ageptat 'lnghefuri serioase. Mulcifi solul in zona radacinii. Desfacefi gi amplasati in aer liber arborii

de seceti.
TOAMNA

Plantare gipproteeie In regiunile cu climi blhndi se poate planta ~i acest in anotimp. Mulcifi cu un strat foarte gros zona ridicinii. Amplasafi ciuberele pe o un suport de lemn mu de polistiren $i infigurafi-le in folie dubli cu bule de aer (stinga). In caz de inghef, prote-

Frunzele franjurate, rupte sunt semnul faptului c i catalpa nu este la adipost, ci i n bataia vantului. Frunzele relativ mari sunt expuse vhntului tntr-o mare rnisuri. Plantafi catalpa Cntr-un loc ferit de vdnt sau plantati in iurul ei o perdea protecoare din arbugi.

!Sodgi . . n3 (ZJ u a ~ s i z y~ n iuids a


n

Dracila

Gra'dina'rit iscusit

I
I
x

wmpirafi dracila conbine inradacinata, la container sau cu radicina T n balot. Nu cumpirafi plante cu Eadicini liberi sau dAnd oemne de boala.

6 Soare, penumbr3. S e dezvolti bine deopotrivg k, soare gi in penumbra. Speciile vegnic verzi necesita penumbra. Sol permeabil, bogat T n substanfe nutritive. Exceptsnd Berberis thunbergii, toate speciile suporti3 solul calcaros.

Dracila poate forma un frumos gard viu. Tolereazi bine tiierea ~i cu spinii G i ascufiJi fine la distanf8 eventualii intru~i. Florile sale asigurri hranti albinelor, spinii s8i aparii paarile.

11C: LUL iclllll


viu format din plantele cu frunze cazitoare.

Plantare $i fngrijre Plantali dracila. Mulciti solul cu frunzig uscat sau compost. tndepirtafi acoperirea de iarna de pe plantele vegnic verzi.Tiiafi lastarii magi gi rupfi pe fiecare de specie (stanga,jos). Tundefi gardul
7

hgruire fl tzriere Udafi dracila pe vreme seceto&. De la Sfir$itul lui iunie tundefi gardul viu de plante
vesnic verzi'

TOAMNA Plantare $i pmtecfie contra


Perioadi de plantare de asemenea favorabili. Udafi gi

acoperiti cu ptinza de sac

Fainarea ataci mai ales pe vreme umeda. Fafa gi dosul frunzelor, ca gi listarii sunt acoperifi de o pelicula micotici albicioas8. In general nu se impune o proteqie speciali, dar in caz de infectare grava stropiti cu fungicide biologice.
D

A Q IMP ABIIMP SRS.

RO-P-02-1M)Bl

80N 9789W@&C@+i
, I

-.raduras ' . suar!nradu~as snxng) n4

m ~ u r p 3sa10p1 ar, uop d alp gaueld ! a p m q el p e p eseoumrf ap I!qasoap a $ ~ o d w m o audqo a~eod s -pppm a a p u l p d UJ !I y ~ a a p ~ d pueld -!JqE alaPJo9 nrnuIa= o alsa 'ane~yFUIaps !a!iru!aum PS) a d s w %qpq m alpur p!rolep 'puaureuJo ~@P%!JAJ p u c n p q nes esera <"J r-O ~lep%lur * I ppse pu!qopodmv Iapz ap p a ~ a u q dm p p e q a d m ap ' ap durn ~ o ~ w n d s a ~im 9 p 0 bnuqdaluaIa3xa plpsncn l0d .JOI!JOIJ e zor e a m p M u a p -9!3 (,auna!Nu sala~o-Y3) zauo&[ p ~ nes & t@a~unv-?ds) =?ds nld -uraxa ap w ?spihgm; $pmuv ypun3s *(mmt?qs n m d pp[ol mueld ~eur aJa1bm o p u p ! m e u r ! ~ d i nm ( U p a a ~ e ~ " s.rnsan,tAksnu!d) p u ~ o g q q d alp nr, au!q a rnreoj IFOW g aleod p u a u pu!d <(t?!yo.pu~y . n!.ru.red ~ w syq.rag) eptxp ~(sua~!~- m o p@p&ur &puapxa y o s p v d o asa p m p d y epnp u j

+&

pqi!u~!s n~duraxa w 'FA ap


a p ~ a~alueld ~ a u a z a ~ d a~~~~~d b ~ ap ~

3s 33

o ape apUNd q md alsa puaureulo p p p % ~ ~ ~ ne n!a-ap~a~

. u ~ ! n ! d~n e a~eod i u

.- !

~ l L ~ J ' L T @

-qe!xauIm alsa (egopi snunr~) -wq P a m e a K , I* " ap epads ap a l u y l ! q q d p -aPOU aluaureuJo nes aDymq muad p o p n3 eauaurase ap pu!~opi 'WJ !JOU ap $!~adcne Grn 'ur g ap lpul c p o ~ d pxu ? adn~nsucn ap ''cpunuNaso~u -TIaJ!qasoap n3 W q F n as e p o u j m p u d pupo~ful ! aluapunqe amoj p o ~ f -OH 9 a n !I p q ap !apds eaq~ogua e q r e !S0urny !-lm!a3 UFp p u n alsa ! lq ap e q uyp a u p o ~ d S ~ !uywgdp ~ o nspa p a ~ a m d ou!q~a~" :!mlos ynop a m ~ W mJ JOI- d PW- c(wuod~[ ~ o ~pu r u "3ads -!@nwcn ~ u n qu!dad u j s .Jol!rnum pumd) pus-0 P P R @% e a r ! ap a J a g o ]pap $En] ~ nu 'qEJnleu gu11oj ap ym --a

M& i

ornamental

p-------- GrZdinarit iscusit

@ Burrnsva-rasat3 ~ a ~ d a a~ b deplin. Prefer3 r , cumparafi plante suficient de locurile tnsoriti, dar i n orele Wfoase, fira frunze, cu fierbinfi ale amiezii s i fie uror Fiidacini libera sau in I umbrit. Gontainer. Sol cu bunhi permeabilitate, Nu curnpirafi plante cu bogat h substante nutritive, IBstari firavi sau uscali, saw care p a t e f i calcaros, dar nu deia Infrunzite. excesiv de uscat.

La 4 decembrle tam ramuri, punefi-le in a p i caldi 12 ore, apoi in vazi, astfel de Craciun vor inflori. Dup3 o t&iere mai serioad pe plante se dezvolta nenumarafi listari lungi ereqi.

Ingrijre tot an ul
trunchi ( A g , G n a jos). Pentru ca anul urmifitor tufa a a i b lastari tnfloritori deosebit de lungi, tlii4i la j u d t a t e I&tarii cu florile trecute. Cu exceflia tliierllor de rhrire, n~ efeauaji alte Gieri. VARA

PRIWI~VARA Plamy'Perioadl adecvM plantilrii. Predrafi compost la tulpina migdalilor ornamentali deja in*nai. hck@rta$ ramurile moarte sau crescand in crucis Degaja9 U r i i Abatici ai exemplarelor altoite gi apoi taiafi-i in apropiere de

w t e

uda1i abun&nt pe me seceta.

&

I
@*We
PIDP-@-fW%3

TOAMNA Plantare @mu* &Id Pefioada de asemenea, adecvatli planarii. W r i ew materiale acoperitoare de sol tn jurul tulpinii.

5te cauzati de ciuperca monilia. Florile Tncep subit s i se ofileasca, apoi attirni uscate timp lung pe listari. VIrfurile llistarilor pier. Tiiafi drastic lgstarii infec tali, udali abundent ~i fer tilizafi plantele.

~,
~

ISBN 97E963-86092-8

Min unchiuri gratioase de flori


I

PLANTARE 51 ~NGRIJIRE

Tamarixul este acoperit Z perioada de Idorire de o n multitudine de flori m h t e .

a compost C rnateriale de acoperire a solului l

1sau primgvara: Slpafi o

Perioada de plantare: toamna

groapi de plantare de doul ori mai mare declt balotul rldgcinii. Afinafi fundui gropii.

Ameliorafi p&mantulextras cu compost. Udafi planta ~i scoatefi-o cu grij% vas. din Afanafi-i radacina.

Amplasafi balotul rgdkinii in groapa de plantare la adAndmea la care fusese h container.

Depune$ amestecul de

plmPnt ~i compost R jurul rldiicinii. Batatorifi pi4mdntul$ forrnafi o farfurie de udare.

a
mare, deoarece se va inr3dBcina anevoios. A l q e f i o plant3 tPn3rl la container

I
Tarnarix

Prirnivara sau toamna, ., : amparati risaduri la j; ' i container. AlegeJi plante :, . : eornpacte, bine rarnificat*' dnitoase gi cu listari netezi. Nu cumpirafi rasaduri cu rgdacina libera, deoarece se hridicineaza anevoios.

i:

'5.

, .A!

fnnrijire tot an ul
Se poate b~anta incepere din cu martie. fn februarie, rirhi ramurile imbitdnite. Scurtati rmurile tinere lungi ale vor ama rnai multe flori. Tiiafi &n dupri perioada de inflorire arbytii inflorind Primavara. Plants toleread bine seceta, din acest moth n-o sau scoana de arbore.
TOAMNA $&ntm fi Inmuifire

' Soare deplin. Prefera - Jocurile insorite, calde, suport5 bine seceta. ' a So1 aftinat, cu b u d 'permeabilitate. Tamarix parviflora preferi solul calcaros, Tamarix ramosissima se dezvolta optirn i n toate solurile.

Primivara, tarnarix se poate prin butagi, lnridacindndu-se repede i n ghiveci cu un arnestec de turba gi nisip. Nu o taiafi prea intens, deoarece din lemn batran nu lZstiire@e.

~octorul telor plan

Tamarix se poate planta ~i in acest anotimp. Taiafi IHstari semilignificati cu o lungime de 20-30 crn gi infigefi-i T sol afiin nat (st6nga). Inaintede primul lnghet acoperiji plantele cu frunzi~ uscat. in anul urmatovr se vor inr&l&ina viguros.

Pe vrerne umeda ~i vant far2 pe lastari se poate forma mucegaiul cenufiu. Din caza acestei boli rnicotice pe plant i apar pete de mucegai brune acoperite de o peliculi cenu~ie rnucegai. indeparde tati ~idistrugeti rarnurile infestate. Ririfi ramurile pentru a-i asigura rnai ""3aerisire.

n f oprrurnme flzunq ~

ap eqp aBoH
n

Nori albi de flori


VARIETXTI
>

S c o q u l cu flori, fivcte pi hum aspectuoase a t e o

I. - .",. ,,.. - .....,... ." ......... . . . CI


caz faina de oase Ll plantator O acoperitoare de sol

PLANTARE 51 ~NGRIJIRE

m a

q w din aprilie pkw b 4.


Roriie sale d m n t e .$ albe, exuem de numeroase sunt gruate tn mhunchiuri compaqe. n c e M de la id lui iulie se &c bacele m h n t e , in culori variind de la ropu-purpuriu la negru, asemhiitoare rnerelor, din care se poate prepara marmelad& ieleu sau suc de fructe. ~ a c & sunt foarte indriigite gi de pikki. Toamna, fiunzele scorusului imbrad cele rnai diferite ckori, de la portocaliu la rogu-stacojiu. Amelanchier lilevis este sDecia cea mai decorati6 Crqte lent, dar atinge fndfiea de 2,53,5 m. Majoritatea ramurilor cu V M i u i l e aplecate sunt dispuse perpendicular pe trunrhiurile multiple. Florile sale SUE intrudnra mai mari ~t florile speciei Amelandhier lamar& gi loresc cu o s l p t h l n i i sau u i rnai devreme. Soiul nobil e disponibil in comer$, dar

Plantare: pridvara. Sapati o groapa de doui ori mai mare decat r8dStcina. Ameliorati piimsntul xm cu compost $ fiiinB de

Udafi planta in container. koatefl planta din vas ~i degr jati-i rldkinile psslcwe de pe marginile balotului ddacinii.

w.
dezvold deseori lktari sdbatici UNDE SE crescuji din portaltoi. Amelanchier lamarckii are S c o q d a t e o plant3 cu frunzele tinere de culoarea inriidkinare superficial2, daaramei, floriie sale albe rninunate voltihdu-se optim t soluri n sunt irnpresionante. Frunzele upare gi locuri expuse la soare. Se poate cultiva drept d u s t lunguie~-ovale t k 4 u se mai Invemc, iar toamna devreme, solitar, deoarece floriie, culoarea inainte de a ddea, se color& frunzelor gi aspectul d u exterior sunt deosebit de plkute In in rogu-portocaliu stducitor. Arbusd crqte p k I la tnA+nea fiecare anotirnp. de 4-8 m, iar cu timpul se transDiversifid gardul viu, oferind loc pentru cuiburi .$ f b r d fntr-un mic &ore cu coroanii umbeliford. hrang pwilor. ,,Ballerinandispune de likmri Ofed straturilor de flori un mai vigurogi gi rnai s a q i d d t hndal de efect, rnai ales toamna aceia ai speciei pure, inflogi primIvara. L selectarea floa rilor avgi fn vedere coloritul rescenple sale pot aange p i arbustului. lungimea de 10 un.Spre deixebire de ceilalyi scorqii, acest soi poate 6 cmcut pe trunchi halt. Amehchier ovalis este unica specie autohtonii ln Europa. A foa denumit as& datorid h- a d fl planrafi fn gard viu, D zele sale de fb& oval-rotun&. alegqi arbqti ce se p r r i v e s a z Dosul tiunzelor este +os gi caracrerul sconqului, iar dad fl f;unzele sunt dispuse desrul de cultivaG drept arbust solimr, rar pe arbustul cu o consritu* plantaji sub s c a q 0014ce i se -, lax& k15imea sa este cu 1-3 m, mai redud d d t fndfiea celorlalte do^ specii rnai frecvente.

PLAN TEA^^

japonez (Prunus serrufatsi),forsijia hibri& (Forsythiax inrermedia), d i n (Viburnum x burkwoodii)gi cu coa& ~ u aprins (Ribessanguineurn). Ca acoperitoare de sol arad nemaipomenit sub sconqi floarea de rnuscari (Musmri armeniacum), narcisa albZ (Narcisuspoeticus) gi vineri! (Ajuga reptans), iar toarnna ceratostigma (Cemrosr&na

plumbapinoides).

Reintroduceti o parte a piirnAntului de plantare In groapa. Plantati arbustul astfel ca partea superioars a riidacinii sl fie la niwlul solului.

Umpleti groapa de plantare in jurul I.adkinii cu pamlntul ameliorat ~i presati piimlntill. Formafi In jurul plantei o farfurie de udare.

I
,

61'

la sol. Mulcifi solul cu compost sau cu ace de brad.

Udap abundent xoruyul, pentru ca r&&inile s i adere bine

Toamna. adunafi cu grel gi compostati frunzele cazute. Frunzele putrezc repede ~i pot fi utilizate la rnulcirea solului.

Scoru~ ornamental

r CumHrati puiefi la
container, cu lastari vigurogi pornifi, pe c8t posibil, de la bza.

e Soare deplin, penumb*


Florile aspectuoase, fructele fl frunzi~ul autumnal se dezvoltil optim C locuri tnsorite. n e So1 cu buns permeabilitate, r u humus. Planta preferi umiditatea constanti, dar suporti gi seceta de scurta duratZi. . a

e Scoru~ul ornamental poate


ademeni in gradin2 padrile, deoarece in gardul viu salbatic acestea pot gasi un spafiu vital avantajos. Amenajafi in gridina un adapator de pasari. Putefi taia b u t a ~de pe i scorug dupi perioada de inflorire.

r Mu cunrPgra9 p M t e cu trunchiul gros, deoarwe rZidacina lor este, probabil,

aplecate. Tiiati-i numai lastar1 salbatici crexuti in locul altoirii, sub pim8nt.

Menfinefi prin mulcire solul Scoru~ul uneori atacat de este virusul mozaiculuicauzand patare inelad. P frunae apar e inele in culori variind linii ~i de la galben la verde-deschis, e care apoi s coloreazi h rogu. In caz de infeqie puternica, creserea plantei este nprita. tndepartati gi dis'ugeti plantek bolnave.

plantei. Recoltafi incepand de lui la sf8~itul iulie.

Pfantaa $i mulcire
Ze poate planta gi i n acest anotimp. Strangefi cu grebla 5 compost@ifrunzele dzute. Mulcei solul in zona rid;4cinii.

Q IMP AWMP SRL

-1

Arbust ornamen tal elegan r


Fohia, plan ti originara' din 0rientul fodeP&-tat, este caracterizati de flori fi h c t e aspectuoase.

Pugin cunoscuta fotinia - un arbust aspectuos, cu frunze lucioase - este originara din Asia de Sud gi de Est. Din floride rnarunte, albe ale speciilor pure se forrnea5 fructe mici, asernmtoare rnerelor. Photinia d o s a este unica specie cu frunze &toare. La noi, cel rnai frecvent se fntan q t e aceas6 pland cu constitujie viguroass. Virfd lktarilor sili erec~i aplead ugor in se exterior. 0 d a d cu trecerea tirnpului planta devine din ce in ce rnai r&firat%.Toarnna, frunzele verde-inchis, pieloase se colorea5 in rogu-stacojiu cu o tend portocalie surprin5toare. Florile albe dispuse in urnbele cornpuse, cu un diarnetru de 5 crn apar in iunie. Din octornbrie se rnaturizead fructele rogu-stacojiu, cu un diametru de 1 crn, irnpodobind arbustul pin%toarnna. Photinia glabra, vegnic verde, este o specie mai sensibils c r e s h d piing la ind~imea

wim PU Wmna. Sap@ o


Photinia d o s a

Afgnst51 puan fuRdwE gm@%t amelion@ cw dtma &

~~

de 3 rn. Frunzele verde-fraged de forms eliptid, la aparifie sunt de culoare rogie. Florile albe grupate in inflorescen~e cu un diarnetru de 10 crn apar intre rnai gi iunie. Fructele sferice, negre davoltindu-se din ele n-au d e d t 5 rnrn. Pho6nia serdata are bunze lucioase, inguste, vqnic verzi gi o indilfirnede 5 rn. Florile albe, lggite, dispuse dens in inflorescenre umbeliforme atingind gi 18 crn apar intre iunie gi iulie. Diametrul fiuctelor rogii este de 6 rnm. Hibridul Photinia x &ri a luat nqtere din incrucigarea celor dous specii vegnic verzi anterior arnintite. Florile sale albe forrneG inflorescen~e urnbeliforrne cu un diametru de 12 crn. Frunzele tinere ale soiului ,,Red Robin" sunt de i culoare rosu-aprins p nu se inverzesc d e d t d n d planta devine rnai b%tdnS.fnslgirnea arbustului este de 3 m. Frunzele tinere ale soiului ceva rnai scund, ,,Robustan sunt arilmii.

Photinia viUosa cu Ifunzif autumnal htr-o p"&n& narurisd

UNDE SE P L A N T E ~ ?
Arbustul prefer5 solul bogat in substanye nutritive, cu buns perrneabilitate p locurile calde. i Fotinia plantat5 solitar igi evidengiG deosebit de bine forrna elegant%, florile aspectuoase ~i frurnuse~ea fructelor. Se poate integra totodad excelent in grupuri de arbqti, rnai ales in gardurile vii infloritoare.

CE SE PLWEAZA

AL~TURI?

Sub fotinia plantatii solitar, produc un efect deosebit plantele de acoperire a solului cu crqtere moderat%,iar p h tat%in grup se potrivqte cu rnulgi a l ~arbugti. i Plantari sub fotinia perene estornpate de violetin nuan~e alb%trui, de exemplu brunera

i
Forma$ o farfurle de udare in

(Brunnera macrophylla) sau saschiul (Vinca minor). In gardurile vii infloritoare asociagi-o cu deugia (specii de Deutzia), trandafiri de diferite culori (specii de Rosa), spirea alb5 (Spiraea x vanhoutrei) sau cu oricare din variantele crornatice ale liliacului de gr%din% (Syringa vulgaris).

1
Umple$ cu pamlnt groapa de Arn&sa$i in grospa de plantare balotul I-adildnil, plantare In jurul rridacinii ~i anterior bine udat, &el Tndt & presati Nmlntul. Avefi grijl sH I stea drept. D e s f a e ~ c u~i dm@- nu raniti rAipcinile. l turiii-i marginile.

Mulcifi solul cu compost. Toamna, depunefi strat de

Florile soiului ,,Red Robio"

Gridin~rit iscusit

0 Primavara sau ioamna, cum@rafi fotinia Gnitoasi, viguroad, T container sau T n n sac de panzi. e Nu cumparafi plante cu radacina liberi, cu balot al ridicinii firav sau infectat de boli, eventual infestat de diunitori.

Soare deplin, penumbra. L dezvolts optim in locuri F Tnsorite ~in penumbrh deopotrivs. Speciile ve~nic verzi necesith un loc protejat. Sol cu buna permeabilitate, bogat C substanfe nutritive. n Nu tolereazi solul compact, prea acid sau uscat.

Fructul sau este foarte durabil, semaaspeauos ~i nand unor mere rnarunte, fiind r q u sau n e w , 'ln funqie de specie. Forma frumoasa, caractetsi a plantei se manifesth i td pe deplin doar d a d nu i-se fac taieri.

PRIMAVARA
Plantam gi hgflim Perioadh de plantare favorabila pentru fotinia. lnainte de plantare, aftgn* bine solul, ameliorafi-l cu compost $i rnulciti-l cu frunzi~ uscat sau compost. lndepiirtati stratul de protecfie contra Tnghefului & pe qxciile q n i c verzi. Thi@iramurile rupte, moarte.

Altminteri planta nu necesita aieri.

Udam Udati bine arbustul pe vrerne de seceti persistent&


TOAMNA Udam p protq'e contra

r-

hghefului

Perioadi de plantare de # 0 asemenea adecvatii plantiirii. $ Udafi planta ~i mulciti solul. : Protejafi speciile vesnic verzi '* de vantul uscat cu o schelh din sipci acoperith cu de p h i 3 de sac (stsnga).

Acarienii sunt insecte de 0,5 rnm de culoare ro~iatici, sugend seva plantei de pe dosul frunzelor. Pe frunze se formeazi apoi Pete galbene sau argintii. Preventiv, mentineti solul reavin $i protejati-l prin mulcire.

1
6 IMP ABIIMP SRL 3
RQP-02-10-087

'~~~

-,

'-JS yC ~ugluflap p q a m e &wndaa .aundulomp e~ w1q!ue6~0 JlJJleur u!p PUB mi%map ~ ~ d ~~ pnu a ~ l f ! ql

.!nlnlos ~ n l a el u ~ xm!s ay gs ew2e E lagse 'gdeo~6 I

w !!u!wgJ lnxww r i e s v j w

--

1.

ap ea~"ed! n!lu+-qp u !S sns ap ealnd u ap1aA a u p p !ode ! aareop:, ap es eho:,s n:, cure! '!n~nzuo-~q eareoln:, ap lndmu! el ap a~eoq~adm! !S eleh alueld pS!zunrj .ur 0s ap eur!xeur re! '!!ind~nd azunq n2 rmureo~ a ~ s a -eur!~dpupogu! aseoqpq aluqd '(umas!~s J ~ J H pl& !!J% Epueurma~ reLe ap appads as aur!l~u! o ale (urnu!~szpss nes 'nSo~el uaqp%el ap pu! JJJV) nnpu!%e 1nnlJtr ' m p el qns %lo:,!Joqreqns a!jela%an. E J -!JEA azumj n:, euureol iep ' a m epq!suas a m o j aim epads .n!!o:, -Sol ~ndarJu!el azuny n:, I ( ~ . ~ J u -as-nSo~ s u p d e - n ! p o ~ ~ ou!p u! d W m d 3s 33 mv) a d o 1 !un!jwm eur~ojsuw~ Fumrune pS!zun~j as !ode '!!Sol !a!i!rede lnluaurour u; n:, p ~ & 'suude-nSo~ul luns alazunlj .m 6 ap eaur!jpul .apun3s alpn!os euureol as-npuyolo:, '!npzuolq ea~eop:,ap ~ndmu!el azuny a%u!~eneod (urnrqnr JJJV) ale01 ea!lp:, ~ o as Tqnp ul d !!So1 azuny n:, pnly .qre n:, n:, '(e@uu!2 JJ~V)e p n p u e ~ .~nn&n[ ~vueuro:,a~ al&unp azuny n:, ''curn~e8!re~'c alsa npi pJe% mluad ap ~ n r e b e nlduraxa ap '!Son1 -xdse pSnq~e1p ! e ~ s !cur !' S p !i p d - z o ~ a ~ a d aqle n:, a l z u m d 'ur 21 ap eaur!lpul a z u q n:, L'Go%u!ure[jc' %!me-uaq ! ap pnlew . m p el !l!q!suas a el eupd a1Sa.n sadr~[!dm J ~ J V -$ ~ a d aleulo s!tpuj-apm a ap pu!y IS UI 9 !eurnu ap aur!i~u! :!uMqMneau $ u NOW pg a z u n ~n~ Laurn~&a!~e~oa~nv" j .a~pui o p u p ? e!~Sme "(urn~!uode/ r a y B urn~surpd ! JJJV) !zauode! :ur L-5 "eop ap a ~ m aur!lpu! !ln!rl>unn ad !a~!qo ap I ! O I ~ alsa JOT e ' a l m ~ azung n:, !Jn!os ~ o l ! d ~ e pn!os alaseo~aurnu ap !d ur 1-2 .mop ap m ~ ~ ! l p u j ale npne-uaq$ "urnur!ss!~ue!lplg<' a~n:,soun:, FLU ~ u n s astolawnu !S ps!xa p n d epads ala:, ap ! ~ n ~ e w .alpnmm oh a d n ~ mpne-uaq$ u as-npup ! yooiqo~neau mhqm a v ma -elm e u m o Iur op ap eaur!lp! ~ -~o~!d!ps-uaqp%u m o l 1e! cso! aieod ! p l u p rep p m p au!q e ! palalo1 e!:,ads .uaq$ u w a ~ el e q d alSa~:,(snrrt~~[dopnasd ! -01m as e u m o l !S !nlnu!mj a p JJJV) alunur ap Inuppd .ur L-5 wlme n2 equreas a p alazunrj ap eaur!ipt a~Sakdap ',,-re1 nu -nqofl p-4.m" ap myurnuap qns as (opu&u 'ur 02 7e y d JJJV) m!laure I n d J t r 'apq !g rn~soun3 Uumsoqog'' [n!o; -!z!A au!q a q p !%unpap p e u ~ o .apquraxdas un,p q o alaloqst: ~ alsa a p ~ !-drems -nSol uj a~ <a!pde ml p u n d a q q rede palolo:, as euureol 'al!zun~ju! el a~ueuo!wdtyaps al!Jold ' n ! p o ~ @OJ !un!le~aun:, 'sy:,ul-apla~ -1od ui pa~olo:,as nes pltyzuny e u m o l !S ur 0s el ~ u p d a%un(e m aur!ip! o are (s~p!ous - s ~ J J J ~ d w p ap Tnuppj d ) ~ ~ 9* 0 1 ~ P .alpa!p ! au!q a u y PJ S -a101 a m '(aasadum7) pn -se2n! aired m y apo%~m psea:,~ u!a ~ o m Inlos au!q euodns p u el aumqane a p d s , -ued!re a ~ e w plonzap a as ale3 u!p a~euurasugu o ne p ~ p ~ a u a % 'as~a~!p u ! alreoj ~ u n so! s

wiunrgur aJoqJeap &ems nes azuny ap lsodwcu WdU103 [7 ewzm 0 gin! ap 3es ul ~ e $ - :IIUOS~DDV I e J ~

-UfUN 3113l

-3
I$3UbrNVlc

CARTEA

GRUPP 9

108

Griidinkit iscusit -

Soare deplin, penumbrz. Speciile prezentate aici se la dezvolta optirn ~i soare, ~i i n penumbra.

La aqarul american pot surveni mutafii. Este recomandati taierea ramurilor cu frunze 'inverzite. Unele s p e d se inrnulfesc prin raspandirea seminfeler. PrimEivara, smulgefi din ridacing pliintutele nedorite.

Mu -M PW U blnavi, cu rWWni ISbm firave sau plan& ak drur a d k i n i ies prin fundal tontainerului.

So1 cu humus, cu b u n i permeabilitate, nu prea uscat. Unele specii nu tolereazii calcarul.

Plantare si Mere de &im Perioada adecvatS pentru plantare. Mulcifi solul i n zona rildacinii 00s). h acest anotimp se pot efectua taierile de rgrire, dar nu tgiafi grea multe ramuri, deoarece majoritatea speciilor doar astfel sunt cu adevsrat pitoregi.

M i r e si Mere Udatl pe vreme secetoasi. La s f & ~ i t u l iunie efeduafi lui tunwl de fasonare pe gardul viu format din jugastru. Taiati In forma de trapaz: la baza si fie mai voluminos, d e d t In paqile superioare, pentru a se evita desfrunzirea.

'

Compwtare$i pplantan Adunqi cu grebla ~i compostati frunzele de arfar ckute, din care se poate obfine un compost excelent. Toamna

Petele negre de pe frunze, numite pi pete de srnoall, 1 sunt cakate de o ciuperca. La tnceput, pe f a p faunzelor se formeaza Pete galbene care rnai tarziu se coloreaza 7n negru-lucitor. Acestea .man punctuale sau se unex. lndeplrtafi Si

~,

g)l din septembrie


octombrie:

bogat hr subrtanw nutritive 0.5-10 m

Conifer decorativ
Vm'anta de gdha'a bradului este foarte b o p t i in culoti fi fbrme.

Bradul este un @inos vqnic verde, cu coroan5 conid. Conurile stau vertical pe ramuri care dup5 maturare $i pierd solzii gi igi p i k t r e d doar axa. Pe 12ng;dspeciile Inalte se deosebesc gi soiuri de diferite indgimi. fn Europa sunt b 4 t i n q e numeroase specii. Bradul obignuit, verde-fnchis (Abies alba) aringe indgimea de max. 50 m. Varietatea plhndtoare ,,Pendulan Hre $oar 25 m i n a ~ i m e o formii special5. fn gi grsdini mari sunt decorative specia Abies nordmannia, varietatea ,,Penddan care atinge indtimea de 10-20 m a v h d ramuri atbn5toare pi varietatea pitid ,,Barabirs Compact" ce are doar 5- 10 m Indgime. Abiespinsapo, halt de 15-20 m, este verde-inchis pi crqte sub form5 de tufi. Soiul ,GlaucaV este verde-albiistrui. Pot fi deosebite mai multe specii originare din America

Abies ko-a

de Nord. Bradul argintiu


(Abies concolor) de culoare verde-argintiu pi cu frunze aciculare lungi are indrimea de 30 m gi t o l e r e d soarele gi see t a . Abies lasiomrpa var. arizonica are scoarf5 alb5, asem5nStoare plutei gi frunze aciculare verde-albiistrui, atinge indrimea de 10 m, iar soiul ,,Compactan are doar 5 m indgime. Specia este sensibila la calcar. Dintre varieta~ile bradului nobil (Abies procera) cea mai indragit5 este ,,Glaucan inalt5 de 3-1 5 m, cu frunze aciculare albastru-argintiu gi conuri foarte groase. Abies balsamea ,Nana" este deopotrivii foarte decorativ. Are frunze aciculare verde-inchis, nu dezvolt5 conuri gi are doar 0,5-1 m indilfime. Din Asia de Est sunt orginare mai multe specii. Bradul coreean (Abis koreana) are conuri maro-mov gi atinge InZlgimea de 3-5 m. Varietatea pitid .Piccolon a t e de doar 0,3 m Indgime, ins5 dezvolt5 coroani foarte lad. ,,Hortsmanns Silberlocke" inalt de 3-5 m are frunze aci-

Varieratepitid

planrat% h gmgmdioI alpinl

culare alb-argintiu ce se indoaie pu+n in sus. Abies homolepis c u frunze aciculare verde-vioi ~i conuri albastruviolet atinge indgimea de 20 m gi se extinde larg-conic. Abies veirchii inalt de 15 m are crqtere mai ingusta, frunze aciculare verde-argintiu 8i este sensibil la calcar.

Asociari bradd cu d f i arbtqti cu frunzip colorat ca artarul japonez (Acer palmarum), soiurile cu frunzig rosu de dracilii japonez?i (Berberis thunbergii). Arbugtii cu frunze

cStoare, cu flori mari ca


trandafirul gi azaleea se a s o r t e d frumos cu bradul.

Desfacefi sacul de iuta al balotului ~iindoiti-i marginile. Nu este necesara indeprtarea racului.

Pune* pgmbnt t juru,-n tului dc Mhcini ~itasafi solul. Cu cazmaua o formati farfurie de udare in jurul plantei.

UNDE SE PLANTEAZ;~?
Variedfile ornamentde d e bradului pot fi intrebuinfate diferit. fn grupuri pot fi plantate soiurile scunde si semiinalte ce t o l e r e d umbra. Ca arbqti solitari cele mai decorative sunt varietiigile inalte, cu crengi athrniitoare. Varietggile pitice de cel mult 1 m indcime - fi plantate ~i pot . in vase.

II
I

Udafi planta abundent ca phmbntul lipeaxa b i n de radacini. Mulciti solul cu corn-

I gat, crengik de bnd SU* .


ideale pentru pregatirea

'

"

Brad

GRUPA9

Grgdinirit iscusit

I Cm& i ) u pr @ primavara sau ~oamna brid.viguros, a n i r , la container sau cu b a l d de pamint pe r&&cina.

e Penumbri, umbra. Se dezvolta optim i n acoperirea altor plante. Bradul argintiu prefers #i soarele.

Variantele pitice bradului pot fi crescute ~in i vas.

Nu cumpirafi plante otrdmbe, contaminate de boli m u diunatori, sau plante a d r o r radicina a iesit din vas.
8 8 .

. . . A

.- , ' ..
8 ,

Sol bogat i n substante nutritive, slab umed, profund. Unele specii nu tolereaza calcarul.
-

Bradul poate fi inmultit prin semsnare sau butasire. Buta~ii soiurilor ameliorate pot avea cregere diferiti.

fngrijire tot an ul

I PRIMAVARA
Plantare 2i curatare
Primivara este perioada optima plantirii. Acoperiti zona radacinii cu compost. Nu-i facefi tiieri pentru a se dezvolta in forma sa caracteristici. hdepirtafi doar 15starii uscafi, brunificafi 00s).

VARA

hgrijire
in caz de seceta indelungata udafi bradul ~i mulcifi-i zona radicinii. Ferifi brazii tineri plantali primavara de vdnt si soare. TOAMNA

51 IARNA

Plantare $i udat
Soiurile de brad pot f i plantate $ toamna. C toate a plantele ve~nic verzi ~i bradul trebuie udat abundent inainte de sosirea primului inghef sau iarna, pe vreme uscati, far5 ger.

Plo~nip celulozel s aseazl e la baza frunzelor aciculare I ~i suge seva plantelor. Frunzele aciculare se TncoI voie ~i v&-Fullistarilor se usuci. larna plognijele se m u t i i zona radacinii. n ' Primlvara stropifi plantele cu insecticide.

Flori pline de gra tie


I

PIANTARE 51 INGRIJIRE
ACEESORII: D clematis la container C;] cazma C1 compost C;t pi&@

Speciifede clematis inflorescabundent, Ins; au flori rnai mici d e d t soiurile obf-inute prin incrucipare.

VARIETATI
Dintre cele 260 de specii de clematis existente vile prezentiim pe acelea care au multe soiuri ~io mare valoare decorativ%. Aceste specii se caracterizeazii prin flori rnai m%runre, dar infloresc bogat ~i sunt mai ~ u u sensibile la vesteiirea n - , clematisului. Dintre acestea, mai multe dezvolt% ramuri de rod penare remarcabile 8i nu necesiG &ere. Clematis alpina cregte doar la indgimea de 1,8 m si infloregte din aprilie p%n% mai. E n Florile sale sunt violete, E forn m%de clopot. ,,Columbinen este un soi de 2,5-3 m, de culoare albastru-pal. "Pamela Jackrnan" a t e albastru-azur, ,,Frances Rivis" albastru-profund 8i ,,Rubyn roz-purpuriu. Clematis macropetala crepe p l n i la 2,5 m. Florile violete, in form%de clopot apar din mai p h %in iunie. Anterele pregnante c r e d impresia de floare Envoalt5. Soiuri ale sale sunt:
1 ,

Clematis macropetala

Uematis alpina

,,White Swan" (alb, involt), ,,Rosy O'Grady" (roz, semiinvolt) gi ,,Markham's Pink" (margini violete, roz-purpuriu). Clematis monfana, cu o constitutie viproas%se poate d@ra ~i p b %la ind5imea de 10 m. Florile paniculate rozalbui apar din mai pin%in iunie. Toate soiurile sunt de nuang%roz sau alb%. Clematis viticefla u r d p h 2 la 6-9 m. fnfloreSteabundent intre iulie ~i septkmbrie. Florile sunt violete, pendente, subgiindu-se spre v&f. Soiul ,,Alba Luxurians" a t e aspectuos datorits florilor sale in form%de farhrie, ,,Purpurea Plena Elegans" se remard prin flori invoalte, rogii, ,,Abundance" prin culoarea sa rogu-ciirhiziu, ,,Kermesina" prin flori rosuprofund, , , ~ t i i l ~iolette" e prin culoarea sa violet-inchis. Clematis orientalis cregte p h %la indrimea de 3-6 m. Florile pendente sunt de

Un soi de cdoare neobi9nuid: ,Orange Peel"

culoare galben-intens 8i apar Entre iulie ~ioctombrie. ,,Orange Peel" are flori galbene, in form%de clopot 8i fructe s e m h i n d cu un p k ~ % t u f . Clematis rehderiana este o specie rar%,cu ind~imea 6 de m. Infloregte abundent intre iulie ~i octombrie. Florile sale ~uternic ~arfumate sun[ de 1 I culoare galben-pa18i au form% de clopot.

Umbrigi baza tulpinii clematisului cu trandafiri sau cu perene cu frunzi~ argintiu, de exemplu cu pelin (Arremisia srelleriana), sau plantagi alPturi de clematis santolina (Sanrolina chamae~parissus) flori galcu bene.

I3

Umpleti groapa cu apa pentru ca radacina sa absoarbi multa apa. Depuncfi b groapd @mantul ~itasafi-I.

Acoperifi lax zona radlcinil cu pietris, astfel tulpina clemtisului ua raman8 la dcoare ti umbri.

UNDE SE PLANTEAZ~?
Ca plante acoperitoare de sol sunt potrivite Clematis alpina ~i

Clematis orientalis. Fac o impresie impozant% varietii9e urciitoare inalte. fn vase voluminoase, sprijinite de suport, se dezvolts bine speciile cu crqtere mai pufin rapid%.

I.

Formati o farfurie de udare in jurul radicinii. Pe vreme uxatA, udafi mai ales plantele nou plantate.

Clematis v i t i d a

CARTEA

Clematis cu hflorire timpzzrit

GRUPA 9

110

Gridinirit iscusit

.'

Cumpiirafi ciernitis a frunzi~ sadtgs, tn cominer cu suport.

Nu c u r n p m cu Hstari rari, rupsi, cu frunze

%Baredeplin, penumbra. Prrfka superioari a clematisului necesita un loc Tnsorit sau I n penumbra, ins2 tulpina sa preferci umbra. So1 cu bun3 permeabilitate, lax, cu humus, care poate f i ~i rnoderat calcaros.

Primavara, indepirtafi lastarii rnorfi. DupA inflorire, rarifi lastarii plantelor crescute excesiv. Se poate reproduce prin rnarcote yi butayi. Pe ciiteva specii serninfele care se rnaturizeaza pot f i semcinate.

$fw1 p*

T n dh Egura spafiului mr&ns.

PRIMAVARA
Plantare 2i fefiilizare Perioada optima de plantare: martie ~i aprilie. Udati bine atit plantele plantate recent cat fl pe cele mai varstnice. La inmugurire mulciti solul cu compost b) iar plantelor mai s, virstnice administrati-le

~ngr&iSamint organic. indeptirtali IBstarii mofli.

hgrqire Udati pe vreme de seceta persistenta. Reinnoifi sistematic stratul de mulci, pentru a mentine solul reavan.
TOAMMA Plantare $protecfie contra ?nghetului 0 perioada de asemenea,

admat5 pentru plantare. Acoperiti cu grija solul din jurul plantei. Protejati plantele tinere cu o acoperire subtire de paie ~iramuri uscate.

Din luna aprilie, i n cursul nopfii, melcii pot roade prirnii lcistari incii fragezi a clernatisului. Protejafi rnai ales plantele tinere cu inele 1 de rurnegus sau arnplasati capcane de bere.

"""

&ria h 1 r 5 I&mi d t& & h i, e mi&, -Wtori nd$elar, cmxugi & k a

I
I
-

ba& dispugi pe venblL 01 co depwc. Deoarece se extinde prin drajoni de ~~, produce de mulee ~ r i o impresie de b r dine, impresie r n n m m d de florile sale abundente ce o h p o d o k c d n mai p w ?n i iunie. Florile galbn-pal arat5 fbarte f n r m ~ tn &a fiumdor s verde-inm, puremir:dinfate. Varie~~tea a&% a .& & plantei are flwi &aple, ?nform5 de q c $ formare din cinci @e. F i d a s e a ~ t o a r be rilor murului, mte detlumid uneori i mur galben. Penuu a-i p h aspectul fngiijir, r+t hh, deamx h i i cr&d pWi la Mgimea de

K d M & hdt& PlVlhJBe


flori pumnk hvoalte, aminnatutist dens, 01 care se pot extinde frumos gi valoriza bine tind de floarea piciorul-corngului. Arbustul q o e la florile. f n d w e a de 2 m, dax nu se &fir5 a& de amplu precum variCE SE etatea d b a t i d asocieres sa cu r n W (Musari latihLia), buglosoides (Buglassoiderrp u r p d e a ) sau cu lahelele &zii 01 nuanp Amplasag h groapi balaeul rWicidi, astfei irdt d se situeze la adhncirnea la care fusese in container.

IJNDE SE
prea a&os, de aceea n-o p h tag drept arbust solitar. Se puivepe i n 1 de rninunc f n prdul viu cu flori multicolore, hbcrihgdorkrioegi & c d n g d e din pentun&. Lkhpt,sehItgbinefn mare solurile de g&dhH, sinpm cerinj5 f%d umiditatea sufi& d a mlului, penm a putea M o r i &&t. Fa-unsmtde w e g den.?abp4durb. da gd a g6udluil0r. , c h x i q i * cu dhpi fnAorhriJ PMW a fbs-

I" Aspectul sau exterior nu este


m

rOfl p a ~ i wEi sunr foam , @ a de exmplu Frun7.de verde-intens $ floriie I &turi de carnul g d b 6 gdben-auriu ale.a r b d u i prscum gi lbegl mrnd s1iria.n (Grnuls sr~kzaF" ,h gi keria se potrivesc bine cu toate plant&. , Cornw a4b .Sib'iYIJ. Arat5 b o s &mi arbrig& cu flori rogii, de exunplu, coadzul (Rib-es mgraheun) sau veigela Wei& xj, Se poateasociabinegicudnda japmez& &o pddipte deosebit de f r d akh~l de soiurile cu q u , q~ exemplu, A v w " ,Rose Clod.

PWAIXTURB

I
@nil la o poqiune mai groasil sau pdnil la sol, pentru a stimula inflorirea ulte-

PM~brrlWfl

&d culcince ?n *5 n 0a d de p r i d d. e k & macmt puUn aLaic*p5%GS+pria

PW

I,

U w Mne keria li acoperi,, solul cu ma@ m8runyiu de copac, pentru i t l mentine readn.

I1

CARTEA

Keria

GRUPA 9

111

l o "

@ Toamna sau primavata, pumMrafi plante cu balotul radacinii i n sac de iut5 sau plante la container.

@ Soare deplin, penumbd. lnflore~te bogat O mai n locurile Insorite, dar tolereaza ~ipenumbra.

Primavara, t i i a t i drajonii de pe plantele excesiv dezvoltate si plantati-i intr-un alt loc.

Nu cumMtafi arbusti cu radacina libera sau deja Onfrunzifi, deoarece se Tnridacineaza g r e I

Sol cu b u d permeabilitate, care nu este prea uscat sau xompact. Tolereaza si solul usor calcaros.
I/

Arbustul se poate reproduce prin drajoni si lastari semilignificafi.

PerEoada dacvata plantiirii. Prelucr@i mmpost O fiecare n an O solul plantelw !nr~d&in nate 00s). Adrninistr@bLe Tngriilirninte organb @ mine rale plantelor m vibtnke, i

Udati regulat plantele pe vreme wceto& mai lung& Mulcifi solwl pentru a-i consewa ma1'lndelungat umiditatea.

daw*.ctUe

fpt.
TOAMNA

Plantare $i Mere
Keria se poate planta si O n acest anotimp (dupi caderea frunzelor). i n februarie, o data la doi-trei ani, rarifi plantele. Tiiati aproape de sol lastarii imbatrlni$ si firavi.

ISBN 0%
-a,
8