PROFILUL PSIHOLOGIC AL CRIMINALULUI KONSTANTINOS PASSARIS

Subcomisar de politie KISS CSABA – şeful laboratorului de Detecţie a

Comportamentului Simulat din cadru D.G.P.M.B.
1Date generale
Numel: PASSARIS KONSTANTINOS
Cetăţenia :gracă
Vârsta:28 ani
Sex: bărbătesc
Nivel şcolarizare: 14 clase
Ultimul loc de muncă:militar forţele armate elene
Statut marital: necăsătorit
Costituţie fizică: atletică

Mediul social de provenienţă: familie dezorganizată, mama l-a părăsit când

avea 8 ani, tatăl se află în penitenciar condamnat pentru acţiuni de tip terorist
( a pus trei bombe într-un supermarket din Atena ) dar şi pentru furturi din
locuinţe.Numitul Konstantinos Passaris a crescut într-un orfelinat şi ulterior
într-un centru de reeducare minori.
2.ANTECEDENTE PENALE sau ,, cartea de vizită ,,
-la vârsta de 13 ani agresează cu cuţitul un coleg de orfelinat.
-la vârsta de 14 ani este prins având asupra lui o cantitate de drog, cocaină, pe
care urma să o comercializeze, este mutat într-un centru de reeducare minori.
-la vârsta de 19 ani intră în cadrul forţelor armate elene pentru satisfacerea
stagiului militar, după declaraţiile lui , mai mult obligat, având de ales între
armată şi închisoare
-la vârsta de 21 ani este condamnat de un tribunal militar la 1 an şi 8 luni
închisoare pentru dezertare.
-la vârsta de 24 ani era deja căutat de poliţia elenă pentru mai multe jafuri
comise asupra unor firrme.Este arestat.Cu ocazia cercetărilor se solicită un
examen neurologic.În timpul transportului spre spital maşina care ducea deţinuţii
s-a oprit la tribunal unde au fost lăsaţi câţiva dintre ei.Cu această ocazie se
pare că apropiaţii lui Passaris I-au dat un pistol.La spital acesta evadează, sunt
împuşcaţi doi poliţişti precum şi cel care îi dăduse arma lui K.Passaris.
- în data de 2 martie 2001, Passaris împreună cu un alt individ neidentificat,
jefuiesc sucursala Băncii Public Power Corporation din cartierul Periseri.Un
casier este împuşcat mortal de către Passaris
- -în data de 11 mai 2001 se pare că Passaris a împuşcat-o mortal pe Slavesve
Blagka, o bulgăroaică de 23 ani.Cadavrul fetei ( aceasta se pare că a fost
împuşcată pentru că ştia prea multe despre Passaris ) a fost găsit în parcul
Trocadero din sudul Athenei.La cţteva ore după ce este găsit cadavrul femeii,
Passaris şi un complice român au comis două jafuri armate în portul oraşului
Pireu.După o urmărire spectaculoasă şi un schimb de focuri cei doi abandonează
maşina şi reuşesc să scape de poliţie
- la sfârşitul lunii iulie 2001 poliţia reuşeşte să-l localizeze înceruind zona cu
peste 50 de cadre.Passaris reuşeşte să scape iar şeful Poliţiei Elene îşi dă
demisia.
-în luna septembrie 2001 Kostas, cum îl strigă prietenii, intră în mod ilegal în
Romţnia cu un paşaport fals având asupra lui, după propriile declaraţii, două
arme, una automată model Scorpio cu amortizor şi un revolver tip Smith Westson.
-în noaptea de 24/25 noiembrie 2001 îi împuşcă mortal pe doi angajaţi ai casei de
schimb valutar ,, Mundi Exchange,, şi sustrage suma de 575 milioane lei vechi în
lei şi diferite valute.La această ultimă infracţiune a participat şi numita Mioara
B.
-în seara zilei de 27 noiembrie 2001 este arestat.

3.DATELE REZULTATE DIN STUDIUL DOSARULUI.

3.1Trăsături ce constituie nucleul personalităţii criminalului.
Personalitate constituie un construct complex, procesual de dimensiuni şi
trăsături care conferă individualitate, unicitate, în modul de a fi şi a acţiona
al unei persoane.Ea emerge dintr-un ansamblu de potenţiale moştenite care se
interrelaţionează cu influenţele mediului familial, şcolar profesional într-o
permanentă filtrare determinată de cadrele propriilor experienţe.Se generează,
astfel atitudini, cvasiindividuale în raport cu persoane, evenimente , instituţii
şi moduri de a acţiona corelate lor.Studiul personalităţii infractorului
reprezintă deci încercarea de a descoperi şi explica constelaţia de dimensiuni, -
modul de emergenţă, precum şi cauzele care determină actualizarea ei, într-un
comportament criminal.Deoarece, de cele mai multe ori, actul infracţional este un
act ascuns, el este studiat în baza documentelor care încearcă să-l reconstituie.
Dosarul inculpatului K.Passaris privind ultima infracţiune conţine aproape
500 pagini de mărturii, expertize, cercetări la faţa locului,
reconstituiri.Fiecare dintre aceste documente are propriul rol în stabilirea
adevărului, reprezentţnd ,, cărămizile ,, procesului penal.Ele dau însă şi
informaţii utile despre modul de a fi de a acţiona, de-a gândi ai principalilor
,,actori,, implcaţi, despre personalitatea acestora
Cea mai vizibilă caracteristică a personalităţii lui Passaris este opoziţia
făţişă în raport cu organele de aplicare a legii.Ea este observată din primul
moment al arestării sale şi continuă de-a lungul întregului proces penal.Această
atitudine de beligeranţă în raport cu reprezentanţii instituţiei de aplicare a
controlului social nu este decât o expresie a unei dimensiuni antisociale a
personalităţii lui.Passaris este un infractor căruia nu îi pasă de lege , se simte
deasupra ei, şi cel puţin egal cu cei care o aplică.
La finele anului 2002, K.Passaris înaintează instanţei un memoriu care se
vrea o chintesenţă a filosofiei de viaţă a inculpatului.Redăm câteva idei ce
exprimă clar opoziţia anterior menţionată. ,, Din şcoală şi până în armată am
cunoscut nedreptatea şi inegalitatea.Toţi eram egali dar câţiva erau mai egali…
Neavând deci credinţa în vreo ideologie dar neavând nici ceva nou de propus, şi,
bineînţeles, negând să trăiesc ca un sclav, nesupunţndu-mă nedreptăţii am ales
ilegalitatea.După trei tentative de omor asupra mea toate fiind organizate de
poliţie după uciderea cu sţnge rece a doi dintre prietenii mei, a unuia la nici un
metru distanţă în faţa mea, neînarmat fiind, consider consider că am dreptul să
vorbesc despre o situaţie beligerantă.Neluând în considerare şi alte motive,
aceste acţiuni în sine sunt motiv de război, şi dupa cum se ştie războiul provoacă
victime de ambele părţi.Însă nu eu am trasat limitele acestui război eu doar le-am
urmat până în punctul în care a ajuns şi duşmanul ,, . Este de asemenea observabil
cum subiectul găseşte justificări externe pentru conduita sa cum ar fi o
inegalitate a şanselor sociale, abuzuri ale organelor de aplicare a legii.
O caracteristică semnificativă a personalităţii lui K.Passaris este
impulsivitatea.Aceasta se defineşte în cazul lui ca o tendinţă de a acţiona
nechibzuit , nereflectat, trecerea la un act realizâmdu-se incoercibil, imperios,
cu un slab control al voinţei şi cu consecinţe, în majoritatea situaţilor ,
periculoase.Modul de desfăţurare a ultimei infracţiuni dovedeşte din plin prezenţa
acestei laturi în personalitatea lui Passaris precum şi faptul că, în situaţii
favorizante, ea devine dominantă.Infracţiunea din noaptea de 24/25 noiembrie 2001
a fost săvârşită pe un bulevard ultracentral al Capitalei la o oră la care
circulaţia era semnificativă fără nici un fel de pregătire prealabilă, la 800
metri de sediul unei secţii de poliţie, având ca motiv dorinţa de a-i demonstra
unei femei calităţiile de infractor temut.De altfel martora B.Mioara, care l-a
însoţit pe Passaris de-a lungul întregii perioade, redă sugestiv comportamentul
impulsiv al criminalului. ,, Ne plimbam pe bulevard şi la un moment dat trecând pe
lângă o casă de schimb valutar, Kostas m-a întrebat dacă vreau să văd cum face el
rost de 50 dolari.Eu I-am răspuns că nu , el a râs şi a spus că a glumit..Am
intrat într-o casă de schimb valutar, inculpatul a întrebat-o pe vînzătoare dacă
schimbă valută pe loc şi la răspunsul afirmativ al acesteia inculpatul a spus că
va reveni în două minute.Acea casă de schimb valutar, este situată într-o scară de
bloc dar este prevăzută cu grilaje, accesul fiind permis doar la ghişeu.Inculpatul
mi-a spus să mergem la o altă casă de schimb şi în momentul în care am ajuns în
dreptul casei de schimb ,, Mundi Exchange,, , inculpatul s-a întors cu spatele a
încărcat pistolul pe care îl avea asupra lui….M-a luat de mână şi am intrat
împreună în incinta casei de scimb.Înăuntru erau doi bărbaţi aşezaţi la o masă,
K.Passaris a dat bună seara a scos pistolul şi şi I-a împuşcat pe amândoi
,,.Mioara B. relatează şi alte situaţii imediat premergătoare sau ulterioare
săvârşirii asasinatului în care apare comportamentul impulsiv al lui Passaris.
Anterior evenimentului, în momentul în care se aflau împreună în incinta
unui club Internet Café, la intrarea gălăgioasă a unui grup de tineri, K.Passaris
îi spune martorei B.Mioara că ,, dacă vrea poate să-I împuşte pe toţi ,,.Revine
după câteva fracţiuni de secundă spunând ,, am glumit ,, .Un episod similar se
produce şi în locuinţa închiriată de subiect unde, după producerea jafului şi
asasinarea celor doi angajaţi ai casei de schimb, Passaris cu părere de rău îi
aduce la cunoştinţă martorei Mioara B. că trebuie să o omoare.El încarcă pistolul
şi îl îndreaptă spre susnumită.Zâmbeşte şi după câteva secunde spune ,, am glumit
,,.Aceste conduite indică de asemenea, o instabilitate psihică.
O altă dimensiune a personalităţii lui Passaris este agresivitatea.Această
latură are la bază structura impulsivă anterior aminitită.Trecearea la actul
agresiv propriu-zis sau violenţa reprezintă conduite învăţate, exersate, potentate
de un ansamblu de frustrări, de atitudinea de opoziţie a lui Passaris.Ea este de
altfel, modul de relaţionare a subiectului pe durata desfăşurării
infracţiunilor.Semnificativă este atitudinea acestuia în raport cu propria
violenţă. În memoriul adresat instanţei Passaris arată ,, Chiar dacă însăşi
societatea m-a învăţat ce este forţa de constrângere, în toate modurile ei de
prezentare, nu am iubit-o.Ori de câte ori am utilizat violenţa am făcut-o din
necesitate, în principal pentru a mă salva pe mine sau prietenii mei de la moarte
sau arestare, fapt ce este pentru mine egal cu moartea.Violenţa în sine nu m-a
delectat şi nici nu m-a făcut fericit vreodată, nu am folosit violenţa pentru a
face dreptate – nici măcar mie oricât de mult aş fi filtrat ideea.Faptul că pot în
anumite situaţii ţi condiţii să devin violent nu mă transformă automat într-un om
violent,,. Subiectul priveşte deci propriul comportament violent ca o modalitate
de a reacţiona la diverse situaţii care au pus în pericol integritatea fizică şi
psihică proprie sau a celor apropiaţi..Uită în schimb, să precizeze că el sau
prietenii săi au fost cei care au determinat, au generat chiar aceste situaţii.În
aceiaşi notă argumentativă se inscrie şi relatarea unui jaf armat al unei bănci
din Grecia în care atribuie vina pentru evenimentele întâmplate angajaţilor băncii
,, - eu am luat doar banii, am ieşit din bancă iar un angajat albăncii a ieşi după
mine şi a inceput să tragă, dacă stătea cuminte nu se întâmpla nimic, iar acum eu
sunt criminalul iar el este eroul ,, .
O latură subiectivă a personalităţii lui Passaris este indiferenţa
afectivă.Subiectul a fost crescut într-un mediu cu serioase carenţe afective şi in
care modelele de relaţionare erau bazate pe raporturi de forţă.Indiferenţa
afectivă este exprimată chiar de Passaris care susţine senin că nu simte nimic
atunci când ucide.Dar şi mai grav este că nu prezintă nici un fel de
remuşcări.Vorbeşte despre ultima faptă ca şi cum ar ar fi comis-o cu indiferenţă
şi detaşare..De altfel martora Mioara B. relatează că unul dintre angajaţii casei
de schimb nu a murit instantaneu la primul foc de armă tras asupra lui şi l-a
implorat pe Passaris să nu îl omoare deoarece are familie.Drept răspuns acesta a
mai tras trei focuri de armă asupra lui.De altfel testele proiective de
personalitate care I s-au administrat au indicat blocaje în manifestarea
perceptibilă a afectelor.Într-o oarecare măsură este firesc acest comportament
deoarece în lumea criminalilor este apreciat sângele rece iar manifestarea unor
sentimente pozitive ca mila, iubirea sunt considerate semne de slabiciune.Totuşi
trebuie menţionat că relaţiile cu un număr restrâns de parteneri de infracţiuni
Passaris le doreşte bazate pe un gen de loialitate reciprocă.Această conduită
apare pe fondul lipsei unui nucleu familial şi al nevoii de apartenenşă la un grup
, al existenţei unui trecut infracţional comun cu aceşti indivizi.Este o
consecinţă a socializării negative în concordanţă cu legile nescrise ale lumii
interlope.
 Relaţia cu Mioara B. dovedeşte totuşi că K.P. se poate abate de la acest
tipar.Ea este prostituata preferată pe care nu o bate, ale cărei numere de telefon
le găsim înregistrate de mai multe ori în telefonul lui mobil, în faţa căreia face
demonstraţia de forţă din noaptea jafului şi pe care o lasă în viaţă după
eveniment.
Am surprins de asemenea în personalitatea numitului K.Passaris, câteva note
distincte de egocentrismmmm, demonstrativitate, scepticism, toleranţă redusă la
frustrare.

3.2. Elemente relevate de examenul psihologic.

Expertiza medico-legală psihiatrică surprinde următoarele:
- personalitate structurată dizarmonic, cu trăsături de instabilitate,
impulsivitate, toleranţă scăzută la frustrare.
- Eficienţa intelectuală a subiectului este situată la nivelul inteligenţei
medii superioare.
- Chestionarul de personalitate W.-M. evidenţiază în planul personalităţii
manifeste, tendinţe antisociale şi de instabilitate psihică.
- Profilul Szondi relevă în sfera vieţii afective disimularea efectelor , tema
ca semenii să nu creadă unele lucruri rele despre el, slăbiciune frânei etice.Eul
subiectului luptă prin mecanisme de negare contra posedării, maliţiozitate,
şiretenie, subtibilitate, self – control, supratensiunea tendinţei spre negare,
spre devalorizare.Subiectul are impresia că este mereu frânat în elanul său, că nu
se poate realiza şi nu îşi poate îndeplini dorinţele.
În vectorul sexualităţii, o sexualitate normală.
În vectorul contactual - dificultate de a se adapta la nou, ataşament faţă de
experienţa proprie, incapacitatea de a-şi modifica opiniile, perseverare.
Concluzia raportului de expertiză medico- legală psihiatrică cu nr. A1/460
din 2002 a fost următoarea: numitul K.Passaris prezintă o tulburare de
personalitate de tip antisocial.
În data de 26.02.2003 a fost examinată cu ajutorul tehnicii poligraf numita
Mioara B. şi s-a stabilit că are un comportament sincer în raport cu cele relatate
iar la data de 06.03.2003 a fost examinat şi numitul K.Passaris.Ăn raportul de
constatare tehnico-ştiinţifică cu nr. 151.386 din 24.03.2003 s-a stabilit prezenţa
unui comportament nesincer al subiectului în raport cu faptele investigate.
După efectuarea unei examinări cu tehnica poligraf I s-au aplicat
subiectului două teste proiective; testul Luscher şi testul Szondi.Reexaminarea cu
testul Szondi a adus câteva date noi:
-vectorul sexul ne indică un slab nivel al activităţii fizice, o anumită
instabilitate determinată de hipersensibilitate la insulte imaginare sau reale;
-vectorul paroximal a indicat aceeaşi incapacitate de a-şi manifesta emoţiile
într-o manieră perceptibilă, sunt prezente de asemenea, puternice tensiuni
exhibiţioniste care sunt frustrate ( subiectul se află de aproape un an izolat
singur în celulă refuzând să iasă la plimbare sau să beneficieze de dreptul la o
baie caldă pe săptămână ).
-structura Eu-lui indică faptul că , comportamentul antisocial este o consecinţă a
procesului de proiecţie în sensul că vina pentru propriile frustrări este
atribuită anumitor persoane din ambianţă. Selecţia realizată pentru profilul Eu-
lui statistic este cea mai des întâlnită la subiecţii care luptă pentru libertatea
propriului Eu, care, pe de-o parte, se revoltă împotriva legilor exterioare şi pe
care, pe de altă parte, nu le pot ignora.Acest lucru, de altfel, reiese în mod
pregnant din memoriul adresat instanţei.Tema centrală a acestui memoriu este
revolta împotriva sistemului social.
Testul LUSCHER
a) Caracteristicile reţinute indică faptul că subiectul se simte insensibil,
nepăsător şi crede faptul că circumstanţele îl forţează să-şi reţină dorinţele
( aceeaşi reţinere a structurii afective )
b) Sursele de stres:
-interpretarea fiziologică, stres rezultat din deziluzie şi autoprotecţie plină de
vigilenţă pentru a preveni un eşec ( cădere ulterioară );
-interpretare psihologică: speranţele neîmplinite l-au dus la pe subiect la o
vigilenţă încordată.Nu este dispus să plece capul sau să renunţe la ceva şi
doreşte siguranţa ca protecţie împotriva oricărei caderi sau pierderi a poziţiei
sale.De altfel, subiectul relatează: ‘’ şi ce vor scrie ziarele de mâine, că
Passaris a cazut testul cu detecorul de minciuni ? ‘’.
Subiectul se îndoieşte că lucrurile se vor îndrepta în viitor , dar
atitudinea negativă îl face să îşi exagereze pretenţiile şi să refuze
compromisurile rezonabile. De altfel, în timpul interviului post-test al
examinării poligraf, în încercarea expertului de a-şi recunoaşte fapta, subiectul
relatează că I s-a propus să işi recunoască fapta în schimbul stabilirii unei
pedepse de 24 ani.
3.3.Percepţia de sine.
În interviul post-test, Passaris , la întrabarea legată de posibilitatea
modificării comportamentului său infracţional, subiectul este extrem de sceptic,
el susţine că oamenii în general nu se schimbă în mod fundamental.Pentru a-şi
argumenta punctul de vedere relatează o experienţă personală. ‘’ Eram hăituit de
poliţie şi la un moment dat, m-am ascuns în subsolul unei biserici, m-am rugat la
Dumnezeu să mă scape promiţând că nu voi mai ucide niciodată.În ziua aceea am
scăpat de urmărirea poliţiei dar, după câteva luni, am ucis din nou’’.

4.CAUZELE SĂVÂRŢIRII INFRACŢIUNII.

4.1. Factori predispozanţi.
Întrebarea fundamentală a psihologului este ,, De ce a săvârşit Passaris
această infracţiune sau care au fost cauzele declanşării şi ale trecerii la act în
această infracţiune.?’’.
Profilul psihologic, studiul dosarului a oferit o ipotezo plauzibilă.
Dintra factorii predispozanţi se pot enumera:
-statutul de infractor recidivist cu un comportament violent, agresiv, abişnuit cu
utilizarea armelor de foc, cu tipul acesta de infarcţiuni.
-prezenţa unei tulburări de personalitate de tip antisocial.
Acest tip de personalitate este caracterizat de specialişti ca înregistrând
următoarele simptome:
-subiecţii conflictuali manifestă agresivitate fizică faţă de propria familie sau
cercul de apropiaţi;
-fură şi distrug obiecte, se implică în activităţi ilegale;
-conduc automobilul imprudent sau sub influenţa alcoolului ori a drogurilor;
-nu-şi respectă obligaţiile financiare şi sunt incapabili să-şi păstreze o slujbă;
-capacitatea de exprimare a emoţilor este redusă, iar conduita agresivă este o
consecinţă a răzbunării şi nu determină sentiment de vinovăţie sau remuşcare;
-încă de timpuriu, în adolescenţă , aceşti subiecţi se simt atraşi de ţigări,
alcool sau droguri, se angajează în relaţii sexuale inadecvate.
Deşi cei mai mulţi dintre aceşti subiecţi au un nivel normal al
inteligenţei, frapează la ei prezenţa sentimentului de nefericire personală, a
stărilor de tensiune emoţională, a depresiei, incapacitatea de a tolera
plictiseala, convingerea că ceilalţi le sunt ostili.La bază stă o tulburare de
comportament.Primele simptome de comportament ale acestei tulburări la bărbaţi
sunt vizibile încă din copilărie.
Autorii americani apreciază că cel mai probabil, persoanele cu această
tulburare au morţi premature şi violente.S-ar părea că hiperactivitatea cu deficit
de atenţie şi tulburări de comportament din timpul pubertăţii s-ar constitui ca
factori predispozanţi.Absenţa unei educaţii parentale consisitente creşte
posibilitatea ca tuburarea de comportament să devină tulburare de personalitate de
tip antisocial.Alţi factori predispozanţi sunt abuzuri suferite în copilărie, fuga
de acasă, absenţa unuia sau ambilor părinţi.
Se pare că tulburarea este mult mai frecventă la bărbaţi decât la femei şi
este de 5 ori mai frecventă pentru rudele de gradul I ale bărbaţilor cu această
tulburare şi de 10 ori mai frecventă decât la rudele biologice ale femeilor cu
această tulburare.
Se observă cu uşurinţă că numeroase aspecte se potrivesc aproape perfect cu
evenimentele din anamneaza subiectului Passaris.
La aceste elemente am adăuga o anumită demonstrativitate, nevoia de
recunoaştere socială chiar în rândul infractorilor din România, şi o stare
afectivă în raport cu numita Mioara B., prostituată, întâlnită în Bucureşti.
4.2. Trecera la act.
Derulând filmul evenimentelor, aşa cum rezultă din declaraţiile martorilor
M.Gabriel şi B.Mioara, în seara zilei de 24.11.2001 subiectul participă la
sărbătorirea zilei de naştere a unei cunoscute a martorului M. Gabriel unde
consumă alcool, în special şampanie.De aici o sună de mai multe ori pe numita
B.Mioara solicitîndu-I să se întâlnească cu el. K.Passaris pleacă la întâlnire cu
prietenul său M.Gabriel.Cei doi se întâlnesc cu B. Mioara la restaurantul ‘’
Trattoria’’ .La un moment dat, Passaris îşi simte probabil ameninţată poziţia
privilegiată pe care o avea în relaţia cu Mioara, de prezenţa prietenului său şi
îi solicită Mioarei să îi spună lui Gabriel că ei doi, adică Passaris şi Mioara ar
dori să se retragă şi să se deplaseze la domiciliu.Face acest lucru în ideea de a
se debarasa de Gabriel.Ulterior, întreg comportamentul subiectului pare să fie
determinat de nevoia de a o impresiona pe Mioara.Se consumă în continuare alcool,
iar la plecarea din restaurant o invită pe aceasta într-un internet café, pentru
a-I arăta care este de fapt poziţia lui în lumea infractorilor eleni.Se deplasează
împreună în locul mai sus menţionat şi accesează împreună site-ul unui ziar
grecesc în care era prezentată arestarea lui în urmă cu un an.Evenimentele se
derulează ulterior aşa cum au fost prezentate mai sus, atunci când se face
referire la cele două case de schimb valutar.Apreciem că mobilul infracţiunii nu
au fost banii, ci dorinţa de a-I demonstra numitei B.Mioara calităţiile de
infractor , încercând probabil să o impresioneze.Nevoia de a impresiona o femeie
este o consecinţă a unui sentiment nutrit în raport cu ea.Faptul că nu a lichidat-
o pe B.Mioara, vine în sprijinul acestei ipoteze.Passaris nu recunoaşte că ar avea
vreun sentiment faţă de Mioara, încercând să aibă o atitudine indiferentă.Nu au
fost surprinse însă nici un fel de sentimente negative ca : denigrarea, ură,
dorinţă de răzbunare, cu toate că ea reprezintă practic martorul principal al
acuzării.Dacă punctul de vedere descris este cel real atunci săvârşirea acestei
infracţiuni este comparabilă cu dansul oricărui mascul din lumea animală atunci
când doreşte să-şi impresioneze femela. De altfel, din constelaţia de
comportamente actualizate cu ocazia dublului asasinat rezidă elemente specifice
mai mult unui individ , privit ca ansamblu de trăsături biologice şi instinctuale
decât ca o persoană adică un individ socializat, educat.Atunci când un bărbat
doreşte să impresioneze o femeie o face bravând, exagerându-şi calităţiile.Din
păcate, modalitatea cea mai cunoscută şi mai utilizată a numitului Passaris de a
impresiona este crima.Aşa cum şi el recunoaşte că toate infracţiunile de omor le-a
săvârşit în prezenşa a cel puţin un martor.
CONCLUZIE.
Regăsim la K.Passaris marea majoritate a dimensiunilor ce constituie în
general nucleul personalităţii criminale: agresivitate, impulsivitate, indiferenţă
afectivă, toleranţă redusă la frustrare.Ele se constituie în literatura de
specialitate într-o veritabilă amprentă psihocomportamentală a acestui tip de
infractor.Alături de aceste elemente în personalitatea lui Passaris surprindem
note de egocentrism, şiretenie, instabilitate şi o inteligenţă medie superioară
pervertită.
Toate aceste trăsături sunt potenţiale de o atitudine vădită de opoziţie, în
raport cu ordinea socială existentă, de beligeranţă declarată instituţiilor cu rol
în menţinerea ordini.
Orice formă de reeducare reprezintă un effort inutil în cazul
subiectului.Dacă vreodată v-a fi pus în libertate sau v-a evada el îşi va relua
activitatea infracţională şi, chiar mai mult, este posibil să alunece spre
criminalitatea de tip terorist.
Dublul asasinat săvârşit în România în luna noiembrie 2001 a fost unul
gratuit, un dans al cocoşului pentru care K.Passaris a fost condamnat la detenţie
pe viaţă în data de 30.07.2003.