Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie

Proiect

Studenta : Moraru Ana Maria Specializarea:Master-PDI An I 2013

Tema proiectului
1

Infiintarea unei ferme de vaci de rasa Bruna , cu un efectiv de 45 de capete , intretinere libera.

Cuprins
Capitolul 1. Memoriu justificativ................................................................................... 1.1 Importanta cresterii bovinelor................................................................................ 1.2. Caracterizarea rasei.............................................................................................. 1.3.Datele necesare intocmirii proiectului.................................................................... Capitolul 2. Tehnologia de intretinere si exploatare..................................................... 2.1. Sistemul de intretinere.......................................................................................... 2.2 Sistemul de muls................................................................................................... Capitolul 3. Organizarea si optimizarea reproductiei.................................................... 3.1.Organizarea procesului de reproductie.................................................................. 3.2 Structura de varsta a efectivului............................................................................ 3.3. Programarea montelor si fatarilor......................................................................... CAPITOLUL 4 . Organizarea productiei.......................................................................... 4.1 Programarea productiei de lapte............................................................................ Capitolul 5.Tehnologia hranirii animalelor.................................................................... 5.1. Tehnica hranirii si modul de administrare a furajelor............................................ 5.1 Cerinte de hrana.................................................................................................... 5.2 Valoarea nutritiva a nutreturilor utilizate in hrana taurinelor................................. 5.3 Ratii de hrana pentru categoriile de animale......................................................... 5.4 Calcularea numarului de zile animale furajate....................................................... Capitolul 6. Eficienta economica.................................................................................. 6.1.Calculul profitului................................................................................................... Bibliografie...................................................................................................................

Capitolul 1. Memoriu justificativ Ferma de vaci de lapte este situata in judetul Iasi , in Lunca Pascani. In cadrul acestei ferme se cresc vaci de rasa Bruna de
3

Maramures , iar productia medie anuala este aproximativ de 4065 kg lapte cu un procent de 3,96 % grasime si 3,36% proteine, iar greutatea corporala este de 570 kg. La ora actuala structura efectivului este urmatoarea: 45 de vaci in productie, juninci 4 capete, vitele montate 2 capete, tineret femel peste 18 luni 2 capete, tineret femel 12-18 luni 6 capete, tineret femel 6-12 luni 6 capete, tineret femel 0-6 luni 10 capete, tineret mascul 0-3 luni 5 capete, tineret la ingrasat 7 capete.Efectivul va creste pana la sfarsitul anului pana la 87 de capete. La ora actuala, ferma detine un adapost, o magazie pentru furaje, un fanar, sursa proprie de apa, energie electrica de la reteaua existent.In ceea ce priveste mulsul acesta se va efectua mecanic ,optand pentru mulsul de tip bradulet. Evacuarea dejectiilor se va efectua mecanizat, amplasarea acestuia se va face pe platforme special amenajate, urmand ca apoi sa fie folosit pentru culturile proprii din cadrul aceleasi ferme.Laptele va fi vandut la centrele de colectare pentru fabricarea diferitelor produse lactate. Intretinerea vacilor corespunzator va avea rezultate benefice pentru productia de lapte, optand astfel pentru un sistem de intretinere liber in adaposturi inchise.

1.1 Importanta cresterii bovinelor Pe plan mondial, astazi, din totalul efectivelor de animale domestice, o pondere de cca. 65% o au bovinele. Acestea se costituie intr-o importanta sursa in realizarea fondului mondial de produse alimentare, asigurand peste 95% din productia de lapte, aproape 33% din productia de carne si aproximativ 90% din totalul pieilor ce se utilizeaza in industria pielariei, la care se adauga si alte produse si subproduse de larga utilizare.
4

Laptele este cel mai important, datorita compozitiei complexe, valorii biologice si gradului inalt de digestibilitate. El contine peste 100 substante necesare organismului uman, toti cei 20 aminoacizi, 10 acizi grasi, 25 vitamine si 45 elemente minerale. Exprimata in calorii, valoarea nutritiva a unui litru de lapte este echivalenta cu cca. 400 grame carne porc, 750 gr. carne vitel, 7-8 oua, 500 gr. peste si 125 grame de paine, 100g branza, 100g miere, 1400g mere si 2400g varza. Carnea contine numeroase proteine, vitamine, animo acizi esentiali dar si o sursa importanta de energie. Bovinele furnizeaza materie prima necesara industriei laptelui si carnii pentru obtinerea produselor carnate si lactate. In afara de carne, in alimentatie se foloseste si cel de al treilea sfert (ficat, creier, inima, pulmon, splina, limba, testicole, uger, burta, buze si seu). De asemenea se foloseste si sangele, atat ca atare, pentru unele preparate din carne, cat si pentru faina de sange, plasma uscata etc.Glandele endocrine se folosesc pentru prepararea unor medicamente.Pielea constituie materie prima pentru industria pielariei, din oase se prepara faina de oase si cleiuri pentru folosinte diverse. Taurinele produc mari cantitati de dejectii: 8-12 tone / 1 UVM, ele furnizand 70% din ingrasamintele organice utilizate in agricultura, de la o singura bovina obtinandu-se pe an 100 kg azot, 20-30 kg fosfor si 80-90 kg potasiu. Prin necesitatea cultivarii plantelor ameliorative: trifoi, lucerna, ghizdei, sparceta, soia, mazare, ca surse de proteina pentru rumegatoare, acestea lasa in sol cantitati importante de azot, circa 100-150 kg.

1.2. Caracterizarea rasei Rasa Bruna in Romania s-a format prin incrucisarea taurinelor autohtone neameliorate rasa Sura de Stepa si rasa de

munte Mocanita cu tauri din rasa Bruna proveniti din Austria si mai apoi din Elvetia. Rezultatele bune obtinute in urma incrucisarilor cu rasele locale a impulsionat raspandirea rasei Brune pe o arie mare, cuprinzand zonele montane si submontane din intreg arcul carpatic, unde din cauza unor conditii mai putin favorabile, in special lipsa cerealelor, nu au patruns rasele specializate in productia de lapte de tip Holstein-Friza. La aceasta a contribuit puterea mare de adaptare la conditiile de mediu din zonele montane si colinare, precum si capacitatea buna de valorificare a hranei in aceste conditii. Sistemul pastoral specific acestor zone, denumit pendulare, constand in aceea ca pe timpul verii vacile sunt intretinute in comun la stane iar in restul anului in gospodariile populatiei a condus la aparitia unor sortimente de cascavaluri deosebit de apreciate de catre consumatorii din tara si de peste hotare (Penteleu, Rucar, Bradet, etc.). Conform datelor oficiale, efectivul de rasa Bruna cuprins in Controlul Oficial al Productiei de lapte (COP), a realizat in anul 2006 o productie de 4065 kg lapte cu un procent de 3,96 % grasime si 3,36% proteina, ceea ce determina un raport destul de bun intre procentul de grasime si procentul de proteina (1,18). Economicitatea productiei de lapte este buna; 1,22 UNL/kg lapte , indicele de lapte fiind de 1:6 1:7, viteza de eliberarea a laptelui 1,3 l/min. Trebuie precizat ca nu productia de lapte pe lactatie face din rasa Bruna o rasa deosebita, ci alte insusiri, legate in special de calitatea laptelui. Randamentul la sacrificare este de 52-54% la animale adulte si 54-58% la tineretul ingrasat intensiv. Carnea in carcasa este de 75% cu 18% oase.Viteii la nastere au o greutate de 38 kg. Rasa Bruna poate fi folosita la reproductie la greutatea corporala de 370-380 kg.

Raportul intre grasime este foarte strans. De asemenea, calitatea proteinei este una foarte buna, cu un continut foarte crescut de cazeina (78% din totalul proteinei din lapte), in special k-cazeina. Vacile din rasa Bruna produc un lapte care contine cu 7-8% mai mult calciu si fosfor, mai multa lactoza (zaharul din lapte), dar mai putine cloruri, ceea ce face ca acest lapte sa fie mai gustos. Cercetarile proprii au demonstrat o incidenta mult mai scazuta a infectiilor ugerului (mamite), prin urmare si numarul de celule somatice este mai scazut cu aproximativ 20% la rasa Bruna comparativ cu alte rase. Datorita acestor calitati, laptele provenit de la vaci de rasa Bruna este cel mai indicat pentru industria branzeturilor, randamentul fiind cu aproximativ 16% mai crescut comparativ cu alte rase, timpul de coagulare mai redus datorita continutului in saruri minerale, argumente la care se adauga, desigur, insusirile organoleptice deosebite (gust, savoare, culoare, etc.). Performantele productive ale rasei sunt sustinute de o longevitate productiva remarcabila. La aceasta contribuie robustetea membrelor, a danturii, precum si conformatia ugerului, care nu este foarte voluminos, are o textura supla, o simetrie acceptabila a sfarcurilor, ceea ce face ca acesta sa fie mai putin predispus la diverse afectiuni. Longevitatea productiva a rasei ii sporeste valoarea si compenseaza oarecum nivelul productiv mai scazut pe timpul unei singure lactatii. Astfel, cantitatea de proteina produsa pe parcursul intregii vieti productive de vacile din rasa Bruna este comparabila cu rasa Holstein-Friza. Viteii la nastere au o greutate de 38 kg. Rasa Bruna poate fi folosita la reproductie la greutatea corporala de 370-380 kg.In ameliorarea rasei se urmarraeste: sporirea efectivului, ridicarea potentialului genetic pentru lapte, ridicarea taliei si a greutatii corporale, imbunatatirea precocitatii, a longevitatii productive, imbunatatirea aptitudinilor pentru mulsul mecanic.

1.3.Datele necesare intocmirii proiectului Intretinerea nelegata a vacilor este rentabila atunci cand in ferma avem un efectiv cuprins intre 100 si 400 de capete.Pentru inceput ferma va fi populata cu doar 45 de capete ,urmand ca efectivul sa creasca pana la 87 d capete, pentru a asigura o structura relative eficienta.Astfel structura se va imparti astfel: 45 de capete vaci de lapte. 51,7% 4 capete junici .. ..4,6% 2 capete vitele montate .2,3% 2 capete tineret femel > 18 luni2,3% 6 capete tineret femel 12-18 luni6,9% 6 capete tineret femel 6-12 luni..6,9% 10 capete tineret femel 0-6 luni11,5% 5 capete tineret mascul 0-3 luni..5,8% 7 capete tineret la ingrasat ..8%

Capitolul 2. Tehnologia de intretinere si exploatare

2.1. Sistemul de intretinere Intretinerea nelegata a vacilor in adaposturi inchise.

9

Aceasta varianta de intretinere a fost conceputa in SUA (1960) si s-a extins apoi in Europa si in alte tari cu zootehnie dezvoltata. Adapostul vacilor este prevazut cu patru pereti, este compartimentat si are usi largi, glisante, care comunica cu padocul. Vacile au acces liber in padoc, cu exceptia perioadelor cu timp nefavorabil. In adapost sunt amenajate trei zone functionale: zona de odihna, zona de furajare si zona de miscare (circulatie). Zona de odihna. Repausul si odihna vacilor se poate realiza in compartimente cu spatiu comun de odihna sau compartimente cu spatii individualizate de odihna. In varianta de intretinere cu spatiu comun de odihna, zona de odihna este delimitata de zona de miscare printr-un prag cu inaltimea de 1520 cm. In zona de odihna se asterne un strat gros de paie care se improspateaza de cate ori este nevoie (calculand un necesar de cca. 3 kg paie/zi/animal). Asternutul se evacueaza periodic, o data la 20-30 zile sau la 3-4 luni. Dimensiunea suprafetei de odihna se calculeaza astfel incat sa se asigure o suprafata specifica de 4-5 m2/vaca. Aceasta varianta de intretinere a pierdut din popularitate, deoarece spatiul construit/animal este mai mare, incidenta traumatismelor mamare (prin calcare pe uger) este ridicata, iar timpul de odihna al vacilor este mai mic datorita deranjului reciproc intre animale. Intretinerea libera in adaposturi cu spatiu individualizat de odihna este considerata varianta cu cele mai mari perspective de extindere. Zona de odihna poate fi situata in functie de capacitatea adapostului de-a lungul unuia sau a ambilor pereti longitudinali ai adapostului, pe axa centrala a adapostului - pe doua sau patru randuri .

10

Zona de odihna se asterne cu un strat subtire de paie tocate, pleava de orz, rumegus sau nisip care se primeneste saptamanal. Exista si varianta in care in loc de asternut se folosesc covoare de cauciuc sau din material plastic care se igienizeaza periodic. Cuseta are lungimea de 2,2-2,3 m si 1,10 m latime. Dimensiunea cusetei pe lungime poate fi reglata in functie de rasa si masa corporala a vacilor (pe o distanta de cca. 60 cm ) cu o bara metalica (opritor de greban) montata in partea anterioara a separatoarelor de cuseta. Aceste reglaje se fac cu scopul de a obliga animalele ca in momentul in care se ridica sa faca un pas inapoi, astfel incat defecarea si urinarea sa se faca pe zona invecinata (respectiv pe zona de miscare), iar patul de odihna se mentine curat. Zona de furajare poate fi amplasata in partea opusa zonei de odihna, in fata cusetelor de odihna de-a lungul unui perete longitudinal, sau pe axa longitudinala a adapostului. Aceasta zona poate fi amplasata si intr-o aripa a adapostului despartita de zona de odihna printrun perete prevazut cu deschideri largi pentru accesul vacilor la ieslea de furajare . Frontul de furajare (50-65 cm pentru fiecare vaca) este individualizat prin bare metalice si prevazut cu sistem de blocare a capului la iesle. Daca furajarea este restrictionata, fiecarui animal trebuie sa i se
11

asigure un loc de furajare. In cazul furajarii ad libitum, se asigura un loc de furajare la 2-3 vaci.

Varianta de intretinere libera, in cusete individuale, dispuse de-a lungul peretilor longitudinali ai adapostului

Administrarea furajelor de volum se realizeaza cu ajutorul remorcilor tehnologice sau transportoare mecanice (iesle mecanica) iar furajele concentrate se administreaza restrictionat la muls. Pe

12

timpul verii, furajele de volum se administreaza in padoc, in iesle protejate de copertine. Zona de circulatie este situata intre zona de odihna si zona de furajare, pardoseala zonei de circulatie se afla mai jos cu 15-20 cm fata de zona de odihna. Aceasta zona trebuie sa fie suficient de larga (minim 3 m) astfel incat sa asigure circulatia facila a vacilor si sa se evite incomodarea animalelor aflate in zona de furajare. In zona de miscare se amplaseaza jgheabul de adapare, unul pentru 20-25 de vaci. In functie de sistemul adoptat pentru evacuarea dejectiilor, pardoseala zonei de odihna poate fi continua (evacuarea mecanica cu lopata tip delta sau cu tractor echipat cu lama de buldozer) sau discontinua, de tip gratar (cand evacuareadejectiilor se face hidraulic sau mecanic prin amplasarea in canalele de sub gratare a unor lopeti mecanice cu fiabilitate mare). Padocul este construit in continuarea adapostului si este compartimentat in aceleasi numar de compartimente ca si adapostul. In padoc sunt amplasate jgheaburile de furajare pentru administrarea furajelor pe timpul verii. Intretinerea libera a vacilor in adaposturi inchise cu spatiu individualizat de odihna asigura conditii corespunzatoare de microclimat si confort in timpul odihnei, cu efecte pozitive asupra capacitatii de exteriorizare a potentialului productiv al vacilor. 2.2 Sistemul de muls Sistemul de muls folosit este cel mechanic dotat cu sala de muls de tip bradulet

13

Sala de muls tip BRADULET Capacitatea salilor de muls bradulet este diferita, de la 2 x 4 locuri pana la 2 x 12 locuri si chiar mai mult. Sala de muls este prevazuta cu un canal central de deservire pentru mulgatori, fata de care standurile de muls sunt dispuse simetric si oblic (cu un unghi de 30-450). De asemenea, sala de muls este prevazuta cu sala de asteptare si padoc de evacuare a vacilor. Fiecare rand de standuri este prevazut cu doua usi (pentru accesul si respectiv, pentru evacuarea vacilor de pe platforma de muls), cu actionare (hidraulica, pneumatic sau mecanica) automate. Introducerea si evacuarea vacilor se face in grup .

In functie de tipul salii, instalaaia poate avea in dotare diferite elemente de automatizare a unor operatiuni tehnologice: dispozitive automate de identificare a animalelor, pentru controlul individual al productiei de lapte, decuplarea si detasarea automata a aparatelor de muls etc. Colectarea si transportul laptelui catre spatiile de filtrare, racire si pastrare se face pe conducte de lapte, vacuumatic. Acest tip de sala de muls se recomanda a fi folosit in fermele de productie, cu efective de 150-400 vaci de lapte. Organizarea mulsului. In vederea mulgerii, vacile sunt introduse din sala de asteptare pe cele doua linii de standuri si sunt blocate la stand. Unul dintre
14

mulgatori pregateste ugerele pentru muls la vacile de pe randul din stanga salii, iar cel de-al doilea mulgator mulge primele jeturi de lapte, ataseaza paharele de muls, supravegheaza mulsul si detaseaza aparatele de muls. Vacile mulse sunt evacuate in grup din sala, altele le iau locul, iar aparatele sunt mutate la vacile de pe randul din dreapta, carora in paralel li s-a facut pregatirea pentru muls. Sala de muls tip bradulet asigura o buna productivitate a muncii, de 35-50 vaci/ora/mulgator, in functie de capacitatea si gradul de automatizare al unor operatiuni tehnologice, iar investitiile sunt relativ reduse (spatiul construit pe animal este mai redus). In schimb, avand in vedere ca vacile sunt tratate in grup, pentru utilizarea eficienta a instalatiei tip bradulet se impune lotizarea corespunzatoare a vacilor in functie de nivelul productiv si viteza de muls, operatiune greu de realizat in practica.

Capitolul 3. Organizarea si optimizarea reproductiei 3.1.Organizarea procesului de reproductie Organizarea rationala a reproductiei este problema de interes economic care trebuie sa preocupre orice crescator de animale, aceasta fiind conditia esentiala pentru obtinerea de rezultate cu eficienta ridicata. 3.2 Structura de varsta a efectivului
15

Tabelul 1. Structura de varsta a efectivului

Categoria de animale Vaci de lapte Juninci Vitele montate TF>18 luni Date de calcul
Evi(cap)=35 Ce(%)=6% Evr(%)=15 Dp(luni)=12 Dc(luni)=6 K(%)=9 Dp(luni)=12 Dc(luni)=3 K(%)=12 Dp(luni)=12 Dc(luni)=2 K(%)=12 I.A(luni)=20 Dp(luni)=12 Dc(luni)=6 K(%)=12% Dp(luni)=12 Dc(luni)=6 K(luni)=12 Evi(cap)=35 Dc(luni)=6 N(%)=90% R(%)=50% Evi(cap)=35 Dc(luni)=3 N(%)=90% R(%)=50% Perioada de reconditionat = 2 luni

Efectiv rulat 45 8 9 10

Viteza de rulare 1 2 4 6

Efectiv mediu programat 45 4 2 2

Str % 51, 7 4,6 2,3 2,3

TF 12-18 luni TF 6-12 TF 0-6 luni

11 12 20

2 2 2

6 6 10

6,9 6,9 11, 5 5,8

TM 0-3 luni

20

Taurine la ingrasat Total Categoria de animale

42 177

6 Luna cand vor trece in categoria superioara de varsta Ian Feb Martie Aprilie Mai

7 87 Luna in care se programeaza la monta x x x x x

8 100

Tabelul 2. Situatia varstei animalelor tinere

Efectivul (cap.) Varsta in luna ianuarie

Tineret femel 06 luni

2 2 2 2 1

6l 5l 4l 3l 2l
16

Tineret femel 612 luni

Tineret femel 12-18 luni

Tineret femel >18 luni Tineret mascul 0-3 luni

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 3 1 1

1l 12l 11 l 10 l 9l 8l 7l 18 l 17 l 16 l 15 l 14 l 13 l 20 l 19 l 3l 2l 1l

Iun Ian Feb Martie Aprilie Mai Iun Ian Feb Martie Aprilie Mai Iun Ian Feb Ian Feb martie

x Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Ianuarie Februarie x x x x

3.3. Programarea montelor si fatarilor Tabelul 3. Planul de monta si fatari Specificare Sem 2 Sem 3 Sem4 I I I I V V V VII I X X XII I I V I II I X I I
4 4 4 3 3 3 3 3 2

Sem 1

T ot al
21 8

Gestante Montate

17

Anul precede nt

Anul curent

Fatate Propuse pt ref. Negestan te Juninci Vitele Montate Nemontat e Monte: Monta 1 Monta 2 Total Vaci Negest la control Reforme din negestan te Monta 1 Monta 2 Total Vitele Negest la control Reforme din negestan te Vaci Juninci Fatari Total Reforme din fatari Produ Vitei si masculi obt. Vitele Total Pierderi Reforme vaci din fatari

Vaci

3 1

3 -

2 1

8 1 1 4 2

1 -

1 1

1 1

2 1 3 1 -

3 1 4 -

2 2 -

4 4 -

4 4 -

4 1 5 -

4 4 -

4 4 -

4 4 1 -

1 1 2 -

1 1 -

1 1 1 -

36 4 40 3 -

2 2 -

1 1 -

1 1 -

1 1 1 -

1 1 2 -

1 1 -

1 1 -

1 1 -

1 1 -

1 1 2 1 -

1 1 -

12 2 14 2 -

4 4 2 2 4 1 -

4 4 2 2 4 -

4 1 5 1 3 2 5 -

3 1 4 1 2 2 4 1

3 1 4 1 2 2 4 -

3 1 4 1 2 2 4 -

1 1 1 1 -

1 1 1 1 -

1 1 1 1 1

3 3 2 1 3 1

3 1 4 2 2 4 1

2 1 3 2 1 3 1

32 6 38 4 22 16 48 1 5

Total reforme vaci

1 1

Miscarea efectivelor este necesara pentru a asigura cresterea productivitatii, cresterea efectivului, imbunatatirea structurii efectivului pe categorii de productie dar si de varsta, posibilitatea practicarii reformei , marirea cantitatii de lapte.
18

Tabelul 4 . Miscarea lunara a efectivului

Nr crt. Categor Efectiv I ia la 01.01.20 10 Vaci 45 +0 -0 juninci 4 +1 -0 Vitele 2 +0 M. -0 Tineret 6 +1 femel -1 12-18 l Tineret 6 +2 femel 6 -1 12 l Tineret 10 +2 femel -2 0-6 luni Tineret 5 +2 mascul -3 0-3 luni Tineret 7 +0 la ingrasa t Total II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Efectiv la 31.12.20 10 1 -1 1 -1 1 -1 1 -1 2 -1 1 -2 2 -2 1 -1 42 7 3 10

1 2 3 4

+0 -0 1 -0 2 -1 1 -1 2 -1 2 -2 2 -1 0 -

1 -1 1 -1 1 -1 1 -1 2 -1 2 -2 3 -1 1 -

1 -2 0 -1 1 0 1 -1 2 -1 2 -2 2 0 2 -

1 -1 0 -1 1 -2 1 -1 1 -1 2 -1 2 0 1 -

1 -1 0 -1 2 -1 1 -1 1 -1 2 -1 2 0 1 -

0 0 1 0 1 -1 2 -1 2 -2 0 -2 1 -2 0 -2

0 0 1 0 1 -1 2 -1 2 -2 0 -2 1 -2 0 -1

0 -1 2 0 1 -2 2 -1 2 -2 0 -2 1 -3 1 -1

0 -1 0 0 1 -1 2 -1 2 -2 1 -2 2 -2 1 0

1 -1 1 -1 1 -1 1 -1 2 -1 2 -2 2 -2 1 0

12

11

98

CAPITOLUL 4 . Organizarea productiei

19

4.1 Programarea productiei de lapte Organizarea productiei in fermele zootehnice este conditionata de durata de programare, prin care se stabileste, volumul productiei de origine animla ce se va realiza in decursul unui an, precum si complexul de activitati ce asigura realizarea productiei programate.Programarea productiei de lapte este influentata de o multitudine de factori, dintre care enumeram:rasa,structura de varsta a efectivului de vaci,sistemul de fatari,durata unei lactatii,conditiile de intretinere,etc. Deoarece productia de lapte este neuniforma in decursul perioadei de lactatie, programarea pe luni si trimestre se poate face utilizand diferite metode, cum ar fi: metoda curbei de lactatie, metoda productiei medii zilnice pe luni de lactatie si metoda bazata pe folosirea unitatii conventionale vaca unitate genetica. Toate aceste metode se bazeaza pe stabilirea in prealabil, a efectivului de vaci pe luni de lactatie si pe luni . Metoda curbei de lactatie are ca element specific de calculatie, productia medie pe un animal, repartizata pe luni de lactatie, determinata cu ajutorul curbei de lactatie.Curba de lactatie reprezinta ponderea procentuala a productiei de lapte pe luni de lactatie, in raport cu productia medie pe intreaga lactatie. Date necesare: - programul de monte si fatari; - situatia efectivului de vaci la inceputul anului, pe luni de lactatie (se detrmina in raport cu fatarile inregistrate in anul precedent, pe luni calendaristice); - programul de reformare a vacilor precum si cel de cumparare sau vanzare; - productia medie anuala de lapte prevazuta; - curba lactatiei;
20

- productiile medii zilnice pe luni de lactatie in functie de productia medie anuala; - coeficientii de transformare a vacilor fizice in vaci unitati ipotetice; - durata periodei de lactatie; Programarea productiei de lapte be baza curbei de lactatie consta in stabilirea prealabila a productiei lunare pe vaca unitate productiva.Aceasta productie se determina pe baza productiei procentuale pe luni de lactatie, conform datelor din curba de lactatie. In mod asemanator se procedeaza pentru toate lunile de lactatie. In continuare, luand in considerare fiecare luna calendaristica se face produsul intre efectivele de vaci pe luni de lactatie si productia de lapte de vaca.Se obtine astfel productia de lapte pe luni de lactatie de la intregul efectiv al lunii resprective de lactatie. Productia de lapte pe fiecare luna calendaristica, rezulta din insumarea productiei de lapte de la cele 10 luni de lactatie.Productia de lapte trimestriala se determina prin insumarea productiilor din lunile calendaristice respective.

21

Tabelul 5 .Miscarea efectivului pe luni de lactatie

Lunil e anulu i Ian Feb Marti e April Mai Iunie Iulie Aug Sept Oct Noi Dec I II III IV V VI VII VIII IX X

4 4 4 3 3 3 1 1 1 3 3 2

2
4 4 4 3 3 3 1 1 1 3 3

3 2
4 4 4 3 3 3 1 1 1 3

3 3 2
4 4 4 3 3 3 1 1 1

2 3 3 2
4 4 4 3 3 3 1 1

3 2 3 3 2
4 4 4 3 3 3 1

3 3 2(2-1) 3(3-2) 3(3-1) 2(2-1)

4 4 4(4-1) 3(3-1) 3(3-1)

3 3 3 1 1 2 1
4 4 3 2 2

3 3 3 3 1 1 2 1
4 4 3 2

3 3 3 3 3 1 1 2 1
4 4 3

To va in lac ie 2 3 3

3(3-1)

3 2 2 2 2 2 2 2 2

Tabel 6.Programarea productiei de lapte cu ajutorul metodei curbei de lactatii

LUNIL E ANUL UI IAN FEBR MART APRILI E LUNILE DE LACTATIE % DIN PRODUCTIA MEDIE PRODUCTIA DE LAPTE pe luna/vaca (hl) EFECTIV (cap) PRODUCTIA (hl) EFECTIV (cap) PRODUCTIA (hl) EFECTIV (cap) PRODUCTIA (hl) EFECTIV (cap) PRODUCTIA (hl) I 12,0 488
4

II 14,5 589 2
11,7 8
4

III 13,5 549 3

16,4 7

IV 12,5 508 3
15,2

V 10,5 426 2
8,52

VI 10,0 407 3
12,2 1

VII 9,0 366 3

10,9 8

VIII 8,0 325 3

10,5 6

IX 6,0 244 3
7,32

X 4,0 163 3
4,8 9

19,5 2
4

2
10,9 8
4

3
15,2

3
12,7 8

2
8,14

3
10,9 8

3
10,5 6

3
7,32

3
4,8 9

19,5 2
4

23,5 6
4

2
10,1 6
4

3
12,7 8

3
12,2 1

2
7,32

3
10,5 6

3
7,32

3
4,8 9

19,5 2
3

23,5 6
4

21,9 6
4

2
8,52

3
12,2

3
10,9

1
3,25

3
7,32

3
4,8

14,6

23,5

21,9

20,3

22

6
3

6
4

2
4 4

MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOV DEC

EFECTIV (cap) PRODUCTIA (hl) EFECTIV (cap) PRODUCTIA (hl) EFECTIV (cap) PRODUCTI (hl) EFECTIV (cap) PRODUCTIA (hl) EFECTIV (cap) PRODUCTIA (hl) EFECTIV (cap) PRODUCTIA (hl) EFECTIV (cap) PRODUCTIA (hl) EFECTIV (cap) PRODUCTIA (hl)

2
8,14
4

3
10,9 8

1
3,25

1
2.44

3
4,8 9

14,6 4
3

17,6 7
3

21,9 6
3

20,3 2
4

17.0 4
4

2
7,32
4

2
6,5

1
2,44

1
1,6 3

14,6 4
1

17,6 7
3

16,4 7
3

20,3 2
3

17.0 4
4

16,2 8
4

1
3,25
4

2
4,88

1
1,6 3

4,88
1

17,6 7
1

16,4 7
3

15,2
3

17,0 4
3

16,2 8
4

14,5 4
4

1
2,44
4

2
3,2 6

4,88
1

5,89
1

16,4 7
1

15,2
3

12,7 8
3

16,2 8
3

14,5 4
4

13
4

1
1,6 3
4

4,88
3

5,89
1

5,49
1

15,2
1

12,7 8
3

12,2 1
3

14,5 4
3

13
3

9,76
4

14,6 4
3

5,89
3

5,49
1

5,08
1

12,7 8
1

12,2 1
3

10,9 8
3

10,5 6
2

9,76
3

6,5 2
4

14,6 4
2

17,6 7
3

5,49
3

5,08
1

4,26
1

12,2 1
1

10.9 8

6,5
2

7,32
2

6,5 2
3

3
10,9 8

9,76

17,6 7

16,4 7

5,08

4,26

4,07

6,5

4,88

4,8 9

PRODUCTIA ANUALA DE LAPTE (hl)

13

23

Capitolul 5.Tehnologia hranirii animalelor

5.1. Tehnica hranirii si modul de administrare a furajelor Nutritia si alimentatia influenteaza direct si evident nu numai nivelul productiilor animale dar si reproductia, procesele de crestere si dezvoltare, starea de sanatate a animalelor si nu in ultimul rand eficienta economica obiectiv determinant in desfasurarea activitatii din zootehnie. O alimentatie performanta sub aspect productiv si economic impune cunoasterea si aplicarea conceptelor si recomandarilor nutritiei animale, stiinta aflata in continuu progres. Nutritia a contribuit decisiv, alaturi de ameliorarea genetica, la evolutia spectaculoasa in ultimii zeci de ani a performantelor obtinute in zootehnie; intre acestea, poate cea mai elocventa este reducerea cu zeci de procente a consumului specific de hrana pentru realizarea diferitelor productii. Produsele animale sunt componente esentiale ale hranei omului, in Romania, prin alimentele de origine animala se asigura circa 25 % din caloriile zilnice.Produsele de origine vegetala sau animala asigura in proportii diferite cerintele omului in nutrienti, ceea ce inseamna ca o dieta normala este compusa dintr-un amestec de alimente de origine animala (1/3) si vegetala (2/3) ; excluderea produselor animale din alimentatia omului este incompatibila cu existenta umana.

24

Importanta nutiritiei in productia animala este evidentiata si prin ponderea costului hranei (peste 50%) in costurile produselor animale. Atentia pe care crescatorii de animale o dau nutritiei si alimentatiei efectivului, determina in mare masura, rentabilitatea activitatii lor. Este de neconceput o activitate de selectie si ameliorare a animalelor in conditii necorespunzatoare de hranire; la fel, reproductia normala a animalelor depinde de o alimentatie rationala, bazata pe cele mai noi cunostinte. Erorile si consecintele alimentatiei in faza de lactatie : Cantitatea de SU ingerata in faza de ascensiune nu poate acoperi cerintele de energie, determinand mobilizarea rezervelor corporale, stabilirea si prezenta corpilor cetonici care pot declansa cetoza. Aceasta duce la:anorexie;scaderea brusca a productiei;apetit capricios;neliniste;intensificarea defecatiei;steatoza hepatica, etc. In exploatatiile unde a aparut cetoza se recomanda administrarea cateva saptamani dupa fatare a 250 ml glicol de propilena/zi si (sau) 10 g niocina/zi. Consumul mare de concentrate determina tulburarile metabolice acidoza necompensata, negazoasa, dar cetozica, uremica, hipercloremica, postdiareica, etc cu efecte negative asupra sanatatii si productiei. Deficitul energetic determina hipoglicemie, anestru postpartum, infertilitate, hipomagnezie, care in perioada de pasunat provoaca tetania de iarba. Excesul de azot degradabil in debutul lactatiei antreneaza o intoxicatie amoniacala, provocata de silozul rau conservat ori de supliment abuziv de uree sau amoniac.Deficitul mineral poate induce boli specifice (osteomalacie, osteoparoza).Carentele in
25

fosfor afecteaza apetitul si daca se adauga si cele in mangan, zinc, cupru, etc. induc infertilitatea.Excesul de Ca si vit. D agraveaza deficitul in unele oligoelemente putand duce la hipocalcemie, care provoaca retentii placentare, intarzieri in evolutia uterina si metrite. Carentele in vitamine, in special in caroten intervin direct asupra functiei de reproductie, scazand imunitatea la metrite, mai ales cand se asociaza cu lipsa vitaminei E, a zincului si seleniului. Sistemul de hranire este conditionat de modul cum variaza diferitele sortimente de furaje care intra in ratia vacilor in cursul anului. Pe baza acestui criteriu se disting doua sisteme de hranire si anume: sistemul de hranire diferentiat sezonier si sistemul de hranire din stoc (unisortimental). Tehnologia traditionala de pregatire a fanului de lucerna pe sol este urmatoarea: recoltarea cu coasa, manual, cu cositori mecanice sau vindrover; uscarea in brazde timp de 8-10 ore, din care acestea se intorc, iar dupa inca 10-12 ore, cand umiditatea plantelor scade la 20-30 %, lucerna se aduna in capite de 150-200 kg; dupa 1-2 zile, timp in care umiditatea scade la 15-17 %, lucerna se transporta la locurile de depozitare. Pregatirea fanului de lucerna prin balotare presupune parcurgerea urmatoarelor faze tehnologice: recoltarea cu cositori sau vindroverul de preferinta dotat cu valturi de strivire pentru a reduce timpul de uscare in camp. La folosirea vindroverului, brazdele se intorc cu brazda rotativa dupa 15-20 de ore, iar dupa inca 10-15 ore,cand umiditatea plantelor ajunge la 30-35 %, are loc balotarea la o presiune medie, in acest caz baloturile se transporta in baza furajera si se continua uscarea cu ajutorul curentilor de aer. Daca definitivarea uscarii se va realiza in camp, balotarea va avea loca la umiditatea de 25-30 %, dupa care se vor aseza in grupuri de cate 3-4 in forma de piramida cu baza mica la sol, unde vor ramane 2-3 zile, pentru ca umiditatea sa scada la 15-17 %. Productia de fan obtinuta este de 20-25 % din cantitatea de masa verde.
26

In cele ce urmeaza se va prezenta tehnologia insilozarii porumbului. Porumbul se preteaza cel mai bine la insilozare, deoarece are un continut ridicat in glucide fermentescibile. Aceasta caracteristica, dar si potentialul mare de productie si conditiile pedoclimatice din tara noastra, fac ca porumbul sa ocupe locul I, ca pondere si calitate, in cadrul grupei de plate care concura la asigurarea nutreturilor insilozate. Insilozarea porumbului planta intreaga : Recoltarea se face in faza de lapte-ceara in cazul culturilor de porumbul neirigate, iar in cazul culturilor de porumb irigate. In cazul cultivarii porumbului pentru siloz ca a doua cultura, dupa secara, orz sau borceag (masa verde), faza de recoltare corespunde cu intervalul calendaristic 10 20 octombrie. In cazul unei recoltari timpurii se pot inregistra unele pierderi deoarece se obtin productii scazute; nici recoltarea mai tarzie nu are avantaje pentru ca poate fi influentata negativ calitatea nutretului murat de eventualele brume sau ingheturi. Recoltarea se face cu diferite masini ce au posibilitatea de a toca la dimensiuni de aproximativ 2 cm si de a zdrobi boabele. Masa de nutret astfel pregatita se va depozita pe o pista betonata cu doi pereti laterali sau un teren ce nu poate fi inundat pe care se va aseza in prealabil un strat de paie. Nutretul de depune in straturi succesive de aproximativ 30 cm, dupa care se taseaza cu un utilaj greu (tractor cu roti sau cu senile). Se recomanda ca tasarea sa fie facuta foarte bine pentru a crea cat mai repede conditii optime pentru insilozare. Aceasta este una din cele mai importante conditii pentru a obtine un nutret murat de cea mai buna calitate. O alta conditie, la fel de importanta, este inchiderea silozului in cel mai scut timp (de preferat 24 ore) cu o folie care sa poata etanseiza foarte bine masa de nutret, fapt ce asigura o reusita in procesul de murare. Dupa trei saptamani de la
27

inchiderea silozului, nutretul murat poate fi administrat in alimentatia animalelor. Porumbul planta intreaga, insilozat singur, are o valoare energetica buna, continand 1 kg de boabe la 8-9 kg de nutret murat. Un nutret bine insilozat poate fi utilizat in alimentatia: viteilor, incepand cu a treia luna de viata; tineretului taurin pentru prasila sau pentru carne; vacilor pentru lapte, fiind un nutret de baza al acestora (poate acoperi 50-60% din necesarul de energetic al unei vaci lactante). Insilozarea cocenilor : Cocenii reprezinta o categorie de nutreturi grosiere ce au o valoare nutritiva scazuta si cu un continut mare in substanta uscata, de aceea este mai putin recomandata insilozarea lor singuri, dar prezinta interes insilozarea cocenilor in amestec cu taitei de sfecla umezi sau cu borhoturi. Dupa recoltarea stiuletilor, cocenii ramasi se vor toca la dimensiuni mici (1-1,5 cm), tocatura rezultata se va depozita in locul de murare (ca si in cazul murarii porumbului planta intreaga) impreuna cu taiteii umezi sau cu borhotul 30-50 kg la 100 kg coceni tocati. Distribuirea taiteilor sau a borhotului se poate face in straturi alternative cu cocenii sau prin amestecare omogena cu acestia. In cazul asezarii in straturi alternative, se incepe cu un strat de coceni, iar tasarea se face de fiecare data inaintea distribuirii stratului de taitei sau borhot. Pentru a umecta foarte bine cocenii si a asigura conditii foarte bune de murare, se recomanda ca straturi de coceni sa nu fie foarte mari (mai putin de 20 cm). In cazul in care straturile de coceni sunt groase se pot forma pungi de mucegaiuri, care, prin extindere, depreciaza o mare parte din nutret. Pentru a nu avea probleme de acest gen se recomanda
28

amestecarea cocenilor tocati cu taiteii umezi sau cu borhotul inainte de depozitare in siloz. Si de aceasta data este recomandat sa se efectueze o foarte buna tasare si inchiderea cat mai urgenta a silozului. Utilizarea unui astfel de nutret in alimentati animalelor se poate face dupa minim 30 zile de la inchiderea silozului. Spatiul pentru formarea si depozitarea silozului este amenajat in apropierea adaposturilor pentru vaci si va asigura formarea si pastrarea a cca. 1000 tone siloz. Este un spatiu construit la nivelul solului, din beton, cu urmatoarele dimensiuni : lungime 50 m, latime 10 m, adancime 2m sau o a doua varianta : lungime 40 m, latime 10 m si adancime 2,5 m. Fanarul este destinat stocarii fanului si grosierelor utilizate in furajarea animalelor. Zona trebuie sa asigure depozitarea a cca. 210 tone fan si este traversata de o zona de acces, necesara aducerii de furaje si preluarii furajelor destinate animalelor. Ea va fi prevazuta cu o copertina si gratare din lemn care sa asigure pastrarea in conditii optime a fibroaselor si grosierelor.

Ovazul apartine genului Avena, care cuprinde mai multe specii (Avena strigosa Schrech - ovazul nisipurilor, Avena barbata Pott. - ovazul salbatic barbos, A. Ludiviciana Gill. et. Magne., Avena byzantina Thell., Avena fatua L. - odosul) din care importanta agronomica are Avena sativa L., raspandita pe toate continentele.Soiurile de ovaz cultivate in tara noastra sunt: Cary, Mures,Somesan. Cerintele fata de factorii de vegetatie. Temperatura minima de germinatie a boabelor este de 2-3 0C, ovazul avand cerinte moderate fata de caldura, dar mult mai
29

ridicate decat la orz. Ovazul de toamna nu rezista la temperaturi mai mici de -10 0C in timpul iernii, ceea ce determina o arie restransa de cultura a acestor forme. Cerintele fata de umiditate sunt ridicate, coeficientul de transpiratie fiind de cca 500. aceasta face ca in verile secetoase, ovazul sa sufere mai mult decat alte specii de cereale paioase. Fata de sol ovazul are cerinte reduse, aceasta datorita sistemului radicular bine dezvoltat. Cele mai bune rezultate se obtin pe solurile lutoase si luto-nisipoase, cu ph-ul de 5,5-6,8, cum sunt cernoziomurile sau brun-roscate de padure. De asemenea, ovazul realizeaza productii bune si pe solurile argilo-iluviale acide. Tehnologia de cultivare Rotatia Ovazul valorifica foarte bine substantele nutritive ramase in sol de la plantele premergatoare fertilizate puternic cu ingrasaminte organice si chimice. De aceea cele mai bune premergatoare sunt: porumbul, floarea soarelui, leguminoasele pentru boabe.Ne se cultiva pe terenurile tratate cuerbicide triazinice, dupa el insusi si dupa sfecla de zahar sau furajera, din cauza unor daunatori comuni (nematozi). Lucrarile solului Aratura se efectueaza spre sfarsitul toamnei cu pluguri in agregat cu grapele stelate, la adancimea de 22-25 cm.Inaintea semanatului, primavara, patul germinativ se pregateste cu grapa cu colti reglabili, iar in perioadele de seceta cu combinatorul. Fertilizarea Pentru realizarea a 1000 kg boabe, ovazul consuma cca. 30 kg N, 7 kg P, 30 kg K, 6 kg Ca, mai mult decat la grau.Dozele de ingrasaminte chimice recomandate: N90-120 P60, iar pe solurile podzolice si K50-60. Gunoiul de grajd se aplica numai la plante premergatoare.
30

Samanta si semanatul Valoarea calitativa a semintelor: germinatia minima 90%, iar puritatea minima 97%.Tratamente la samanta pentru a preveni atacul de taciune zburator si taciune imbracat, cu: Vitavax 200FF (300 ml/100 kg samanta), Criptodin (200 g/100 kg) sau cu Formalina 40 CS (350 ml/100 l apa/1 tona samanta). Epoca de semanat: primavara foarte timpuriu, in prima urgenta, cand temperatura solului este de 2-3 0C.Distanta de semanat este de 12,5 cm intre randuri, iar adancimea de semanat de 3-4 cm.Norma de semanat: 140-160 kg/ha. Densitatea: 400-450 boabe germinabile/m2. Sfecla furajera (Beta vulgaris) reprezinta o planta furajera care se consuma in stare proaspata, si conservat prin insilozare. In afara de radacini se mai folosesc in hrana animalelor si frunzele proaspete sau insilozate.Nutretul este bine consumat de toate speciile de animale, deorece sporeste energia calorica si are efecte favorabile asupra productiei de lapte. Sfecla furajera este o planta bienala, cu particularitati biologice asemanatoare cu cele ale sfeclei de zahar. Frunzele reprezinta 20 - 25% din greutatea radacinilor. Spre deosebire de sfecla de zahar radacinile se dezvolta in mare parte deasupra nivelului solului. In tara noastra au fost introduse in cultura solurile de sfecla furajera monogermeni: Monoval, Monogal, Monovert, Post, Abondo, Dimonogal, Monro. Soiurile de sfecla furajera plurigerma sunt: Titon Poly, Ursus Poly, Polifurajer 2, Eckdorot, Polifurajer 26. Cerinte fata de temperatura sunt mai ridicate decat ale sfeclei de zahar. Brumele tarzii de primavara produc pagube destul de mari. Radacinile sunt sensibile la temperaturi de - 6 C. pentru primul an de vegetatie necesita o suma a temperaturii de 2300 - 2700 C. Semintele incoltesc la temperatura de 6 - 8 C. Radacinile se dezvolta bine la temperatura solului de 18 - 25 C. Cerintele fata de apa sunt de asemenea mari. Culturile reusesc bine in regiunile cu precipitatii anuale de 550 - 600 mm si uniform repartizate in cursul perioadei de vegetatie. Fata de soluri este mai putin pretentioasa. Se poate cultiva si pe soluri slab acide sau usor saraturate, insa cele mai mari
31

productii se obtin pe cernoziomuri, soluri brune si brun roscate si aluviuni. Tehnologia culturii Rotatia pentru sfecla furajera sunt bune premergatoare cerealele de toamna si primavara, borceaguri si porumbul furajer, leguminoasele anuale si terenuri. Nu sunt bune premergatoare porumbul pentru boabe, iarba de sudan, sorgurile. Sfecla furajera se cultiva pe acelasi teren dupa o perioada de 5 - 6 ani, pentru a evita atacul de nematozi. Dupa sfecla furajera se pot cultiva cerealele, leguminoase anuale, porumbul, iarba de sudan, sorg. Fertilizarea, gunoiul de grajd in doza de 30 - 40 tone la hectar este bine valorificat din sfecla furajera si de culturile care urmeaza inrotatie. Pe cernoziomul se recomanda 50 - 60 kilograme la hectar P2O5, iar pe solurile brun roscate 60 - 70 kilograme la hectar P2 O5. Ingrasamintele azotate sunt necesare in doze de 150 - 200 kilograme|ha. Potasiul este necesar pentru soiurile acide, amendate, in doze de 60 - 80 kilograme la hectar K2 O. Lucrarile solului Aratura de toamna trebuie executata la adancime de peste 25cm,iar patul germinativ se pregateste cu grapa cu discuri, cu combinatorul de sfecla sau grapa cu colti reglabili, in functie de gradul de maruntire a solului. Cand solul este afanat pe o adancime de peste 5 - 6 cm cea ce creeaza pericolul de incorporare a semintei la adancime mai mare, terenul se tavalugeste inainte de semanat.Samanta si semanatul - epoca optima de semanat corespunde cu momentul cand temperatura solului ajunge la 6 - 7 C adica in a doua jumatatea a lunii martie. Densitatea optima este 80000 - 90000 plante la hectar si se realizeaza prin semanatul la distanta intre randuri de 45 cm, iar intre urmatoarele rotatii de tractor de 60 - 75 cm. In acest mod se pot executa in bune conditii prasilele mecanice. Densitatea dintre plante pe rand va fi de 20 - 25 cm. Cantitatea de samanta este de 15 - 20 kilograme la hectar. Adancimea de semanat este de 2 - 3 cm. La semanatoarea SPC - 6 se monteaza patine la montare, pentru a evita patrunderea semintelor la adancime mai mare. Lucrari de ingrijire

32

Principalele lucrari de ingrijire care se aplica la cultura sfeclei furajere sunt: prasila oarba, raritul, combaterea buruienilor, combaterea bolilor si daunatorilor. Prasila oarba se efectueaza in cazul cand a prins crusta inainte de rasarirea plantelor. Lucrarea se executa cu cultivatoare CPPT - 4 tinandu-se seama de armele semanatorii, lasand o zona de protectie langa randuri pentru a nu disloca plantele in curs de rasarire. Adancimea la care se executa prasila oarba nu va depasi 4 - 5 cm.Raritul se face in faza in care plantutele si-au format 2 - 4 frunze adevarate, lasand intre plante distanta de 20 - 22 cm astfel ca sa se realizeze densitatea optima. Combaterea buruienilor se realizeaza prin executarea prasilelor si prin aplicarea erbicidelor. In perioada de vegetatie a sfeclei furajere, sunt necesare 4 prasile mecanice intre randuri, completate cu cel putin 2 prasile manuale pe rand. In cazul aplicarii erbicidelor, este necesar sa se efectueze 2 - 3 lucrari mecanice intre randuri si o lucrare manuala pe rand. Erbicidarea sfeclei furajere se face inainte de semanat, folosind un amestec din erbicidele Dual - 500 (5 litri/ha) si Venzar (0,5 - 1 kilograme la hectar). Erbicidele se incorporeaza in sol cu combinatul sau cu grapa usoara. Combaterea bolilor si daunatorilor Dintre boli, mai importante sunt: putrezirea plantutelor, care se combate prin tratarea semintelor cu Tiradin (0,6 - 0,8 kilograme la 100 kilograme samanta), precum si cercosporioza sau patarea frunzelor de sfecla. Contra acesteia se fac stropiri cu diferite produse (Brestan - 60, Topsin N - 70). Daunatori principali in special: gargarita sfeclei, viermi sarma, se combat prin aplicare cu Lindatox, fie la sol, odata cu semanatul fie la planta, in momentul aparitiei daunatorilor. Se foloseste de asemenea si tratarea semintelor inainte de semanat cu Heptaclor (0,5 - 0,6 kilograme la 100 kilograme seminte). Irigarea culturii Sfecla furajera reactioneaza puternic la irigare asigurand productii maxime de radacinii. Tehnologia de cultivare a sfeclei furajere irigate Este asemanatoare culturii neirigate, diferentiindu-se numai prin densitatea plantelor la hectar, dozele de ingrasaminte aplicate,
33

numarul lucrarilor de ingrijire aplicate si prin udarile care se aplica in perioada in care sfecla furajera are cel mai mare consum de apa. In regim de irigare, densitatea poate fi de 100.000 plante la hectar. Cantitatea totala de ingrasaminte chimice poate sa ajunga la nivelurile de 250 - 400 kilograme la hectar substanta activa, din care ingrasamintele pe baza de azot 180 - 200 kilograme la hectar substanta activa, ingrasaminte pe baza de fosfor 80 - 100 kilograme la hectar substanta activa si ingrasamintele pe baza de potasiu 80 - 120kilograme la hectar substanta activa. Udarile se aplica, de regula, in perioada in care sfecla are cel mai ridicat consum de apa si care, calendaristic, corespunde cu lunile iunie, iulie si august. Norma de udare trebuie sa mentina umiditatea solului de adancimea de 80 cm, la peste 50 % din intervalul umiditatii active, ceea ce se realizeaza cu o cantitate de apa de 500 - 600 mc. la hectar pentru fiecare udare. Se aplica obisnuit 4 - 8 udari, in functie de zona si de precipitatii cazute. Recoltarea sfeclei furajere poate sa inceapa in luna august cand frunzele se ingalbenesc si se continua pana la caderea primelor brume. Recoltarea sfeclei furajere se face manual, semimecanizat si mecanizat. Recoltarea directa se efectueaza cu combina de constructie romaneasca CRC - 2, care lucreaza pe doua randuri. Combina executa la o singura trecere decoletarea, scoaterea radacinilor din sol, curatirea de pamant si strangerea coletelor si radacinilor in buncare separate. Productiile directe care se obtin de la soiurile poliploide sunt de 60 - 100 tone la hectar in culturile in regim de neirigare. In culturile irigate se obtine productii de 140 - 160 tone la hectar. Productie de frunze este de 10 - 20 tone la hectar.

34

5.1 Cerinte de hrana

CATEGORI A SUI (kg) UFL PDI (g) Ca (g) P (g) UIDL

Tineret taurin la varsta de 03-06 luni

320

24

18

Tineret taurin la varsta de 0612 luni

475

40

27

Tineret taurin la varsta de 12-18 luni Juninci Vaci in productie

7,5

570

50

35

12

10,3 14,2

7,3 10,5

800 995

61,8 89

32,4 50

13,8 15,6

35

5.2 Valoarea nutritiva a nutreturilor utilizate in hrana taurinelor :

S.U. NUTRET (g/kg) UFL PDI N Siloz porumb Fan lucerna Sfecla furajera Ovaz Tarate de grau Creta furajera Srot fl.soarelui Fosfat dicalcic 0,3 0,9 52 66 3,5 2,5 1,13 1,13 0,2 PDIE g/kg S.U. Ca P UIDL UIDB Pret Lei/kg

0,85

0,67

112

94

15,5

2.5

1,03

1,04

0,3

0,13 0,84 0,86

1,15 1,03 0,78

62 74 114

86 84 96

2,5 4,0 1,5

1,5 1,0 12,8

0,6
_ _

0,70
_ _

0,35
0,5 0,2

0,98

390

0,2

0,89

0,81

245

128

3,1

10,3

0,35

0,9

240

185

1,65

36

5.3 Ratii de hrana pentru categoriile de animale:

Ratii de hrana pentru tineret 03-06 luni

Norme de hrana Valoarea nutritiva a nutretului Kg (g/Kg SU) Kg 3 320 320 24 18 NUTRET bru 4 SU PDIN PDIE UID t Kg UFL PDI PDI Ca P g UFL Ca g P g g g B SU Ng Eg g 0,8 Fan 2,2 1,9 217 182 4,8 0,67 112 94 15,5 2.5 1,04 5 lucerna 8 4 1,3 ,3 ,4 30 5 Siloz 6,2 1,8 97, 0,3 0,9 52 66 3,5 2,5 1,13 porumb 6 8 1,7 7 124 6,5 4,7 Fosfat 0,0 0,0 0,9 _ _ _ 240 185 dicalcic 4 4 9,6 7,4 8,5 3,8 46, 16, Total 8 6 3 315 306 1 9 Necesarul de nutreturi pentru tineret 03-06 luni

5 UIDL

2 2,12

4,12

Categor ia de animale Tineret 03-06 luni

Efectiv mediu 20

Zile furajat e 3068 Fan lucerna kg cheltui eli Nutreturi Siloz porumb kg cheltui eli Fosfat kg cheltui eli

Total cheltuieli

37

699 5

2798

19205 ,7

3841,1

122, 7

202,5

6841,6

Ratii de hrana pentru tineret 06-12 luni Valoarea nutritiva a nutretului (g/Kg SU) Kg 6 5 27 9 NUTRET br ut Kg SU UID PDIN Pg UIDL Pg UFL PDIE g Ca g B g 1,0 Fan 2.5 3,5 3 2 336 282 46 8 4 4 lucerna 1,1 Siloz 2,5 3 porumb 7,4 2,22 2 115,4 146,5 7,77 5,55 2,5 10, Total RB 9 5,22 4 451 428,5 53,7 13,55 6,5 ovaz Fosfat 1,1 5 0,97 1 1 5 71 71 522 81,4 81,4 509 3,88 4,8 8,6 62 1 7,4 8,4 22 6,5 Norme de hrana 47 47 40 5 5

UF PDIN PDIE Ca L g g g 0,8 0,6 15, 112 94 5 7 5 0,3 0,9 52 66 3,5

Kg SU

0,8 1,0 4 0,9 3 _

74 _

84 4,0 1,0 _ 24 18 0 5

0,0 dicalcic 4 0,04 Total RS 1,76 TOTAL 5,29

38

Necesarul de nutreturi pentru tineret 6-12 luni

Categoria de animale

Efectiv mediu

Zile furajate

Total Nutreturi cheltuieli Fan lucerna Siloz porumb Fosfat de calciu kg 142, 5 chel t. 235 kg 4096, 3 Ovaz

tineret 6-12 luni

12467 12 3562 kg chelt. 4986, 8 kg 26358 ,8 chelt. 5271, 7

chelt. 12541, 2048,1 5 65

Ratie de hrana pentru tineret 12-18 luni

Kg SU Valoarea nutritiva a nutretului (g/Kg SU) UFL PDIN PDIE g g 52 114 62 74 66 96 86 84 Norme de hrana Kg 570 50 NUTRET bru 8 7,5 570 Ca UID t Kg UFL PDIN PDIE g Ca g Pg g B SU g Porumb 2,2 3,5 2,5 1,13 7,4 2 115,4 146,5 7,7 siloz 2 12, Tarate de 2,2 1,9 _ 1,5 8 grau 3 2 1,5 218,8 184,3 2,88 16, 2,1 Sfecla 2,5 1,5 0,7 furajera 7 7 2,5 134,5 185,7 5,42 1,7 1,4 4,0 1,0 _ ovaz 2 5 1,5 107,3 121,8 5,8 0,0 0,0 Creta 390 furajera 6 6 23,4 7,8 Total 2 7,5 576 628 45,2 39

35 Pg 5,5

12 UIDl 2,5

0,3 0,9 0,8 0,7 6 3 4 0,9 8 5 3 0,1 1,1 0,8 1,0

24,5 3,25 1,45 34,7

1,5 4

Necesarul de nutreturi pentru tineret 12-18 luni

Categori a de animale Efecti v mediu Zile furajat e Porumb siloz Tarate de grau kg 6112, 4 chelt . 3973 Sfecla furajera Ovaz Creta Nutreturi Total cheltuiel i

tinere t 1218 luni

11 2741

kg 20283, 4

chelt. 4056, 6

kg 45774, 7

chelt. 16021, 1

kg 4714, 5

chelt. 2357, 2

kg

chelt. 26440,7

164

32,8

Ratie pentru vaci in productie

Valoarea nutritiva a nutretului Kg SU UFL 0,3 0,9 (g/Kg SU) PDI PDIE Ng 52 g 66 Ca g 3,5 Pg UID B Porumb siloz 18, 5 NUTRET Norme de hrana Kg 14, bru 2 Kg t SU 5,55

10, 5
UFL 5

995 995
PDI Ng 344 PDIE g 366

89
Ca g 19,4

50
Pg

15,6
UIDL

2,5 1,13

13,8

6,2

0,85 0,13 0,86 0,9

0,6 7 1,1 5 0,7 8

112 62 114

94 86 96

15, 5

2.5

1,0 4

Fan lucerna
Sfecla furajera Tarate grau Creta furaj. Total

4,3 5
10

417 347, 3,7

1,3

2,5

,9

8
111, 8

57,35
3,25

9,25
2

4
1

2,5 1,5 0,7 1,5 390 12, 8 _

1,5 80,8

216 182,
2,2 1,9 0,0 2 0,02 35, 1

24,3 2,85
7,8 90,6

1,5
-

,6
105 0

4
1008

2
49,4

11,2

12,5 10,5

Necesar nutreturi pentru vaci in productie

Categoria de animale Efect Zile furajate iv medi Nutreturi Total cheltuieli

40

Vaci in producti e
45 15936

Porumb siloz kg 2948 16 chelt. 58963,2

Tarate de grau kg 35059,2 chelt. 22788,5

Sfecla furajera kg 1593 60 chelt. 5577 6

Fan lucerna kg 6932 1,6 chelt. 2772 8,6

Creta kg 318 chelt. 63,7 165320

5.4 Calcularea numarului de zile animale furajate

Table 7. zile animale furajate
Nr.crt. Categoria Specificare de animale I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Total zile de furajat Din stabulatie 31 18 558 6056 3 93 579 3 93 789 5 155 1554 9 279 1797 7 217 3047 1 31 1429 2 62 1004

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Vaci

E.M. Z.A.F. Junici E.M. Z.A.F. V.M. E.M. Z.A.F. T.F. 12-18 E.M. Z.A.F. T.F E.M. 6-12. Z.A.F. T.F. E.M. 0-6 Z.A.F. T.M. E.M. 0-3 Z.A.F. Ingrasat E.M. Z.A.F.

31 14 434 0 0 2 62 3 93 4 124 4 124 3 93 3 93

28 15 420 1 28 3 84 3 84 4 112 5 140 4 112 3 84

31 16 496 1 31 3 93 3 93 4 124 6 186 5 155 3 93

30 16 480 2 60 2 60 4 120 3 90 8 240 5 150 2 60

31 16 496 3 93 1 31 5 155 3 93 9 279 5 155 2 62

LUNILE ANULUI 30 31 31 30 31 16 17 17 18 18 480 527 527 540 558 3 2 1 0 1 90 62 31 0 31 0 1 2 3 3 0 31 62 90 93 6 6 5 4 3 180 186 155 120 93 2 3 4 6 8 60 93 124 180 248 11 11 11 10 9 330 341 341 300 279 5 5 5 4 3 150 155 155 120 93 3 3 4 3 3 90 93 124 90 93

30 18 540 2 60 3 90 4 120 9 270 9 270 2 60 2 60

41

Capitolul 6. Eficienta economica

6.1.Calculul profitului :

Analiza performantelor realizate la nivelul fermei vizeaza identificarea si corectarea operativa a deficientelor care apar pe parcursul procesului de productie. Pentru operativitate, zilnic, se face compararea unor indicatori tehnici a performentelor realizate si cele programate, astfel incat effectu tehnico-productivi analizati la sfarsitul anului sa fie cei proiectati. In parctica productiva, cel mai usor de controlat sunt effectu de reproductie, consumul de concentrate si productia de lapte realizata. Prin analiza indicilor de reproductie se poate lua rapid decizia de tratament sau reformare a vacilor infertile. Avand in vedere ca furajele concentrate se procura, in general, prin cumparare, la preturi ridicat, se impune analizarea cantitatii de concentrate consumata zilnic si productia totala de lapte obtinuta. Se estimeaza cantitatea de lapte care poate fi obtinuta prin furajele de volum administrate, in functie de sezon, cantitatea administrata si calitatea acestora si productia medie zilnica realizata la care participa si concenratele. Plusul de
42

productie de lapte obtinut prin folosirea concentratelor este economic, daca acest lapte se obtine cu un consum de cca. 500600g concentrate/kg lapte. Pentru calcularea venitului net total pe vaca si pe ha cultivat cu nutreturi de volun se va raporta veniturile anuale realizate din vanzarea laptelui, viteilor a vacilor reformate la cheltuielile effectuate.

Vaci: 45 cap. Reforma anuala la vaci 10%, pierderi prin mortalitate la vaci 1%, natalitate 95%, pierderi prin mortalitate la vitei 5% Lapte marfa: (4065 l/cap x 45 capete) x85% x 2 ron/l = 3109723 ron/an Vaci reforma: (9 cap. 0 cap mortalitati) = 9 x 600kg (in viu) = 5400 kg x 9,5 ron/kg =51300 ron/an Vitei (22cap 1cap. Mortalitati)=21 x 300 ron/cap = 6300 ron /an TOTAL VENITURI:310973+51300 + 6300 = 368573 ron/an Fan lucerna: 109066,6kg/an x 0,3 ron/kg = 32719,98 ron /an Prumb siloz: 360663,9 kg/an x 0,4 ron/kg = 144265,5 ron /an Sfecla furajera: 205134,7 kg/an x 0,3 ron /kg = 61540,4 ron /an FURAJE 365 zile Ovaz: 8810 kg/an x 0,5ron/kg = 4405ron/an Tarate grau: 41171,6 kg/an x 0,2 ron/kg = 82343ron/an Creta furajera: 482 kg x 0,2ron/kg =96,4 ron/an Fosfat de calciu: 265,2 kg/an x 1,65 ron/kg = 4375,8 ron/an TOTAL CHELTUILEI CU FURAJAREA: 32719,98 + 144265,5 + 61540,4 + 4405 + 82343 + 96,4 + 4375 = 329745,3 ron Asistenta effectua veterinara: 80 ron/cap x 45 capete = 3600 ron/an Consum energie effectua: 0,3 ron/kW x 9600 Kw/an = 2880 Alte cheltuieli: 200 ron/cap/an x 45 capete = 9000 ron/cap/an Amortismente: 1000 ron/an TOTAL CHELTUIELI =329745+16480= 346225 ron/an

VENITURI

43

Costuri aferente producerii a 1 litru lapte: (329745,3+16480):182925 l lapte = 1,8 ron/l lapte Beneficiu: 368573 346225 = 22348 ron/an Impozit pe venit: 22348 x 16% = 3575 ron/an PROFIT NET: 22348 3575 = 18773 ron/an

Eficienta economica: (18773 : 346225) x 100 = 5,5%

Bibliografie Managementul cresterii bovinelor, Vasile Maciuc-Iasi;Alfa, 2006 http://www.gazetadeagricultura.info/furaje/877-Cultura%20de %20sfecla%20furajera.html http://www.e-referate.ro/referate/Cultura_Ovazului2007-0301.html Productiile bovinelor, Stelian Acatincai- Ed a-2-a , Timisoara:Eurobit, 2004

44

45