Alexandru Mu~ina

Cl'lertia ..STl fOil" c~t" coordpnatil de .\lexanl.1ru \lu~llla

Illl~lmtld copertci r-kOlllplIIlillllle/lf lll!,{frtl de ~}(/.I~lh' KOl1dmskr

C 200~, Editura "A L LA"

S.c. AULA :\1AGNA ~.R.l..
o P. 11. C r 962. Br~l1I' 500610
re[ifa\ 0268'31 86·17

'('I' 0268, 32.66-17

II II II.aula.TO

Redactor RamoOlI Deji PARADIGMA

Corecturn: Larisa KOla", Elena ManIa

rehnoredacwre' Mihaela Anghelina
POEZIEI MODERNE

I.S8 N 973-8261-26-0

C1I1e.1 <1 apArul ell spriiinlil :\'tlll'~lerLlILIi Cutluni ~i (ultelol'

B C U "EUGEJIl TODORAN"
I TlMI$OARA

11NV 68

BBLIOTBCA CENTRALA

UN IV'BRSITARA

TDlI1/0ARJI.

11\\111\\11\ 11\1\II'"IIIII1\\11\1\\111\\\1\111\\1
02237418

lktiT_~tI.:lI~
~
-S.a-Iff.AaI.4IM

fed print
tlpografle
o scdeIale BtHm (;,.,.Q

Tel.: 41l.0Q.S$; .'U7.7' ~o

AULA
 Doua cvidentc

Rt~citind. acum, poezia moderna. de la Baudelaire ~i plna In

stricta noastra contemporaneitate, slntem frap311 de doua evidenfe.
ill primul rind. de~i strabatuta de curellle eontradie[orii. de~i
cnn<;lruita. aparenl. pe 0 continlla contesla\ie, pc negarea cea mai
S(;\lcrti a poeziei preexistente (inclusiv a propriei poezii. scrisa ell
2-3 ani mai devreme), poezia moderna cste exlrem de coarel1'o in
demar.write sale. are - clliar! • 0 surprinziiloare unitate de ansamblu
(In care poeti ireduclibili. sa zicem Mallarm~, e.e.cummings ~i
Maiakovski, stau foarte bine unul alaturi de altLIl)
in al doilea rind. poezia modcrna este profund diferita de loata
poe7.ia care 0 preceda. reprezintii un alt tip de poezie decit poezia
c1asica. manierista sau romantica: Intre Mallarme ~i. sa zicem.
Giambattista Marino distanla e mai mare dec it intrc acela~i
Mallarme $i Maiakovski sau Ezra Pound: cum E:aa Pound nc apare
lTlult mai aseml1niHor lui Rimbaud sau e.e.cummings, decit lui
Homer. de~i .. Camos-uri Ie" poundienc sint. e.\DI icit. 0 reluare a
.. Odiseei'·.
Desigur, 111 orice afinnatie de tipul celor dc mai sus intra 0
oarecare doztl de subiectivism. Poczia moderna I1U este UI1 produs
100% original, ea I1U se opune in totalitatc poeziei prcmoderne; de
asemenea. ea poate fi in!eleasa $i prin raportarea la poeLia care 0
preced~. dar, in ultim~ instan\8., Doezia moderna e . real mente •
altceva.
Dar, logic. daca poezia moderna nu e ceva fundamental di ferit de
eea care 0 preeeda.. orice analiza a respectivei poezii e pura pierdere
de timp. Mai mult, daca IlU acceplam drept premise ale cercetarii
poeziei modeme cele doua eviden!e enunlate la inceput. ne va {j
imposibil sa In!elegem nu doar specificul poezici lTloderne, ci ~i
importanta acesteia ~i, in ultima instanta.. de ce a llr~rut (de ce
fost nevoie de) poezia moderna.
Orice alta abordare a problemei inseamna. implicit. 0 reduccre a
necunoscutLIlui (care e poezia ll1oderna) In cunoscut (Ia poezia care
o precedll.) saLl. 1<1 limil8.. explicarea necunos~ulUlui prin raportarea
Ja cunoscut (adoptarea acestuia drcpt sistem de rcferinla •
necunoscutul fiind 0 .. negare" a cunoscutulul). in primul caz,

7
putem sa ne intoarcem lini~tiri la Aristotel. Boileau ~i Fontanier ~i
sa-i aplicam cu "metoda. eu seriozitate ~liirl!ifica etc." in analiza
poeziei moderne (lucru care s-a tot facut, eu asupra de masura
hiar). in eel de-al doi lea caz. va trebui sa consiclen11l1 ca perfect
valabila 0 analizi:l de tipul celei a lui Hugo r:riedrich (din Slruc:luru
Jiricii modeme). cu singurul inconvenient ca. automat, ntt vom lua
in discutie zone inlregi ale poeziei moderne. aparent "reductibile"
la poezia pre-modernil (~i aici intra nLl doar Whitman saLl Brecht.
dar ~i Kavafis sau John Berryman).
Revenind: daca poezia moderna estc redllctibila la cea care 0
preceda, daca IlU e esenrial difcrita de poe7ia care a existat inainte
de apariria ei, va trebui sa acceptam ~i: I) lipsa de originalitale
(ontologica ~i/sau expresiva) a poeziei modernc; 2) inutilitatea
accsteia; J) vanitalea ~i stupiditatea cfortului creator (doar
aparent creator) al tu tu ror poeti1or modern i; 4) gratuitatea.
nonscnsul oricllrei analize. ale oriearei incercari de a inrelege ~i
explica poezia scrisa in ultimul seeol ~i jumatate.
De aeeca. voi incerca sil schirez un model (pe cit posibil global)
al poeziei moderne, unul care sil nu poata fj redus la vreunul dinlre
modelelc pocziei (poclicile) care 0 preceda in (imp. Un model in
care sa se regaseasca (Oata poezia realmenle valoroasa scrisa In
ultimul secol ~i jurnarate. Care, in acela~i limp. sil nc ajulc sa
in!elegcm aeeasta poezie. 0 poezie care - $i astazi! - Ie mai apare
multora drept ilizibila, lara sens, antilirica etc.
Prezentul studiu va incerca sa descopcre speciCicul ~i coerenta
poezlei moderne, ~i. in acel~i limp, locul ~i rolul poezici in lumea
modema. Fi indcil poezia moderna nu e doar spectaculoasa, ~ocanta,
fascinanta. ea este ~i absolut necesara pentru instituirea ~i
funetionarea acestei noi lumi, lumea ultimlllui secol ~i jumatate.
o axioma
Pentru a elabora un model in care sa se regaseasca toate
demersurile poeziei moderne (atit de diverse ~i aparent
ireductibile). nu rnai putem sa ne bazam pe funetiile clasice ale
poeziei, de docere !;>i delectare, nici pe aceea pe care i-o atribuie
romanticii. de a tI expresia lInui sentiment (care e, totu~i, mai mult
8
dedt anticlil movere). Va lrcbui, in accla$i timp. s(\ evitam ~i
anumite pozitii teorctice excesive. reductive (dln rariuni polernicc.
de demonstratie, sau exprimind lin anllrnc context socio-cultural)
ale unora dintrc poet ii moderni.
Ne vom opri la 0 axioma eu care, a~a cum voi incerca sa
demonstrez mai departe, au fast de acord aproape tali poetii
l11oderni: poezia este 0 forma de explorare a Realitatii (in loate
dimensillnile ei, inclusiY a limbailllui. a subeonstientului etc.), la
limita. 0 ~tiint::l sui-generis.
In favoarca ideii c~ poezia este un fel de (supra) ~tiinra au pledat
eei mai impol1anti poeti .din ultimul seeol ~i jlll11atate. de la
Mallarme (care afinna: "Sriinfo, gaSiIlJll-.>·i in limboi 0 cunfmnare
u ei insii~i. rrebuie sCi devina, ea. 0 con(irmare a Llmhailllui ") ~i
pln~ la E7ra Pound (care, in Artistul serios IlU czita. "Arrde.
lirerafllra, poe:io, silll () ,I'rlil/{o, 10 fel co ~i chimia ObiecIlIllor de
cercelOre eSrf! omul. specia umana.... Arrele ne otera ceo mai mare
parre dill darele dumbil/! pe care Ie posedam asupru nOlurii omuilli
_ {j amuilli imaleriu/. vaZUI ea 0 c.;realUra ~il1dilOan! ~I .l'im{iIOare
Ele incer acolo IIncle ,'e O(1re}le medicillo - OWl mull cele dOllci
~Iii/l{e se supraplIlI lIlleon. fron/ierele sInr greu de srabilil intre
acesle dOllu c1emersurl IIneari com{'lemenlare ").
Axioma - poezia moderna e (un fel de) ~liinfa - irnplicaJexplicil
o serie intreaga de trasaturi spcci Cice ale acesteia Si anume:
a) de~i c scrisa in diver~c limbi - ~i are, cum. de asernenca.
afirma rcretat poe\ii l1tooerni, un 1'01 cscntial In asigllrarea
italitarii. vigorii, subtllita\ii ~i precizici limbilor in cauza - poezia
modem a e un fenomen international. nu poate 1i in\eleas~ (il
esen\a ei. in evolll\ia ~i demersurile ei) decit daca adoptam {1
perspectiva supra-na\ionala (rnodernltatea e coslllopolila. chiar ~i
atunci cind pune In scena miturile tribului). Una dintrc eauzele
accstel situa\ii poate fi $i raptul ca:
b) obiectLIl explorarii, al cercetarii realiz:atc de/prln pOelia
modema e chiar ueeasta nalla Realitate, e JlIl1lea modemil insa$i,
omul in IUlllea moderna; 0 IUllle caracterizala. intre altele, prill
planetarizarea. uniformi;:area culturii $i civiliza\ICl dominantc
(Aceasl3 uniformizarc preceda ~i c prel1lisa a ceca ce Ilumim
lobali/..are). A~a se cxplid'i de ce:
C)
 c) poe!ij l11oderni. care scriu In diverse limbi. au mal l1lultv
lucruri eomunc ell ccilalli poeri ll10demi decit ell anlecesorii lor. III
poetii prcmoderni care au 5cns in propria limb:!. Dincolo de arice
dislinqie. pe care trcbuie (~i putem) s-o facern in inleriorlll poeziel
moderne. Mallarmc. Rimbaud sau Francis Ponge sint mult mal
apropia\ i (ca poeri) dc Gottfr'cd 13cnn, Ezra Pound saLi
e.c.cummings. dCcll de Victor Hugo. Lamartine san Alfred de
Vigny. La fel cum poezia lui Pound e mai aproape de cen a lui
Kavafis dedt de cea a lui Longtello\\.
Poezia 1l10derna e:-.prima ~i .•descrie" aceast3 noua Illme
(obiectuala. a senza!iilor. CUIlUraia etc.). Daea adaugam ~I
dimensiunea exploralorie. ll$tiin!ifica" a poe7iei moderne. nu
pUlem ignora relalia noii paradigme poetice ell paradigma
~tijntifica dominanla in epoca modern3 (a~a cum 0 anallzeaza. inlre
I diou'e lrasalllrile diSlinctive ale poezici modern..: lIind ~l aceca ci1 ea
II altii. Thotna~ Kuhn).
Paradigma Tn discu[ie va trebui sa dea seama de ceca ce s-a
I intlmplat in intreaga poezie modema. de la Baudelaire ~i pin a ill
I zilele Iloastre (neexcluzind nici poezia lInui Whitman. Maiakovski.
'1
Ponge s:w e.e.cummings. dar nici pe cea a lui Mallarme. Tzara.
owell sau Enzensbergcr). sa unitlcc inlr-o strllctura semnificatlv~
~i coeremil. demerslirile aparelll divergente ale poeziei modernc.
Pentru tlxarea principalelor elemente ale paradigmei poezici
flloderne ne afl~11l - acum - inlr-o pozitie obiectiv mai buna decil
remarcabilii exegeti ai poeziei modernc: Marcel Raymond, Hugo
Friedrich. Cleamh Brooks. William Empson, Damaso Alonso ett:.
Nu numai cil beneticiern de cereetarile lor. dar ~i paradigma in
cauza a devenit dominanta. s-a stabilizat. s-a norlllalizat
(terlllinologia e a deja citallilui Thomas Kuhn. din SlrLlcflIm
rev(J/lIliilor ~fiin(ifice). Dupa revolutiile poetice de la sfir;;itul
seeolului XIX ~i, rnai ales. din deceniile I - IV ale secolului XX. in
ultimii 50 de ani, poezia a inlrat intr-o perioadc1 de normalizare.
~xplorarea realilc1!ii se face in inreriorll/ /luii pcrradigllle. devenite
paradigm~ dom inanta. acceptal3 de loti cei care conleaza
realmenle, de to~i marii poeti Illoderni. (Evidenl. existli in
continuare nenulllarati pocti - ~i cititori - care perpetueaz.~ lin mod
de a fn!elege. a scrie ~i a recepta poezia, care line de IUl1lca
premoderna. fiindca, observa undeva Pound. dqi pUlem fi
10
cOl'ltempurani." ... t' ",dden! co 1111 lrJim ell (o/ii in (Jceeu~1 epo..: u ").
Ral11ine. tolll~i. risclil de a face 0 cercelare nascuta moan3., care
sa nu fie altceva dec'il reluarea. reformularea. rearanjarea celar deja
jcrise despre poezia modema. Voi inccrca sa-I evil. pc de 0 palte,
priO ambl113 de a depa~i ~i unifica modelele divergente ale poeziei
rno derne . ~1. pe de alra pane. prin demonstrarea fapllllui ca
Jemersul explOl-alOrili al poe7iei Illodeme nu s-a inchcial. ca aces I
c:fort de intelegere-exprimare-inventarc a lumil llloderne e in plina
de5ta~urare.
Nu in ultimul rind. voi incerca sa scar de poncife prin
con~tientizare3 meritlilui modest pc care-I am. in fond. nu fae
allceva decit sa scot in evidcl1!a. sa tree inir-ull discurs diferit
\universitar?!) 0 paradlgma care deja e"ist3.. Exisll\ alii prln
poez.iile. cil ~i prin leoriile dcsprc poc7.ie ale marilor Illoderni. lJna
~c instituie In acela~i timp cu propria ei tcorie. i~i comine teoritl.
De aceea. principallil meu sistem de refcrin\e leoretice II VOl'
constilui chiar tc'delc despre poezic ale poqilor moderni. Nu
numai pcntru ca adevaratul poel modern ~tie ce face (el
opunindll-se. aSlfeL modclului poetului inspin\!. care ..Ct"ceaz3
spontan" etc.). ci ~I pentru a e\,ita. pe ell posibd. limitelc
abordarilor anrerioarc ale subiectlllui.
Blocaje ~i deformari
o daHi adm ise prcm isele de Illai SllS. ca poezia modema are.
esenlialmente. 0 funqie exploratorie. ca eSle ireductibila la poezia
("<Ire o' preceda ;ii. tOlodaiU. coerentl\ in demersurile ei (chiar cind
accslea par incompalibile unul cu altul). sa vedcm de ce aceste
premise slm ignorale de cele mai Illulte ori alunci cind cSH~
analizata poezia modema. Sa identi ticam titeva dintre cauzele
blocajului rccepWrii ;;i in\elegerii poeziei ll1oderne.
I) ReflexIII de proleC{ie: reducereo necullosculU/lli 10 cun05Cut
ea mai evidenta e deja pomenita lendinta de a reduce
necunoscullli (In cazul nostru poezia modernal la cllnoscul (poezia
clasicil, manierista. rornantici'i etc.). [ un binecunoscut refle"\(
II
intelectual de protec\ie, de refuz al nonsemnjjicativului. Doz.a de
necunoscut, de incomrrehensibil pe care sintem capabili sa 0
suport~m nu e una foarte mare. Cum cei care au analizat poezia
modern~ au fost, in marea lor maiorilate. specia\i~ti in cele literare.
mi se pare normal a lendinta lor de a explica noul, necunoscutul,
prin ceea ce cuno~teall mai bine. Dcsigur ~i eu_ aici, voi face apel
la pattern-uri, la scmne. rc\ele de semnificarii, structuri existenle in
lileralura. Dar tara a ma limita la ele. Mai mult chiar, voi incerca sa
folosesc. pe cit posibil, modele din afara lileraturii. Mai precis.
modele care au fost elaborate pentru a expl ica fenomene care rin de
un all tip de cunoa~tere - cunoa.;itere ma.i inrudita dccit se crede Cll
literalura de virf - ~i anUme cea ~tiin!ifica. A presupune ca astfel
putem inrelege mai bine poezia moderna nu mi se pare mai
lIne~tiinlific" decil a presupune ea pori inrelege poezia moderm'i
prin cea clasica ~i/sau rOlllantica, manierista elC. De aceea mi-am
permis aceasta abordare ..diagonala" (cum ar spLIne Roger
Caillois), una care porne~te de la un pariu: sa intelegelll - paqial,
desigur, dar intr-o lumina noua - poeLia moderna pornind de la
teorii elaborate pentru cunoa~terea $tiinlifica, folosind mijloacele
pe care ni Ie pune la indemina epistemologia moderna. Un pariu
nici chiar foarte curajos. A~a Cllm am afirmal deja, citind ciliva
mari poe\i ai modernilalii, poezia e 0 forma de cunoa~tere, de
explorare a lumii Cll nimic mai prejos, mai pu\in .,$tiintifidf' dedI
Illatematica, fizica sau chimia. Ba chiar se poate sustine ca poezia
este ~tijnta centrala, suprema (iar poetul, ca sa-I citam pc
Rimbaud, "Supremul savant").
in acela~i limp, ne yom raporta la Realitatea pe care 0 cxploreaza
poezia moderna, la nOlla Ilime in care (~i 0 data Cll care) se na~te
poezia. despre care va vorbi/scne, pc care 0 va lransfigura.
Daca poezia Illoderna e profund diferita de, ireductibila la poezia
care 0 preceda, daca poezia moderna e preponderent exploratorie.
ceea ce da originalitate acestei poezii se datoreaza. in buna masura,
chiar acestei noi lumi, care. la rindul ci, e lreductibila la, diferita de
lumile care au precedat-o. Desigur. exista un elern Ulllan, ceea ce
face sa existe ~i un etern poetic, dar acestea sint - se intelcgc ­
dincolo de cercelarea de fata.
Nll inlelegem, automat. poezia moderna daca am inteles - fie $i
12
ill mare - lume~ moderna.. Pe de 0 parte, deoarece, nu toti oamenii
care au traitllraiesc in Europa :;;i America de Nord dupii J 850 au
trfiiUtraiesc intr-o lume (obiecluala. culturala, menlala) realmente
ll10derna (a5 spune ca doar 0 minoritate a trail in ceea ce noi numim
modernitate). Pe de alta parte, deoarece poezia moderna, care esle
IllI doar 0 forma de explorarc a noii lurni. ci ~i una de inventare a
acesteia (cil timp poczia se ana in centrul culturii, a explora lumea
~i n 0 inventa nu se exclud. dimpotriva.). nu are cum sa fie un silllplu
..re11ex" al acestei noi lurni. Necunoscutul, care esle poczia
moderna, nu poate Ii redus la (prcsupusul) cunoscut, care ar Ii
IlllTIca modcll1a.
2) E(ecful de rrezel1fei:::ure ~i 3) E(eclul de sera
'~xplicareapocziei moderne pe baJ.ll poeziei care 0 preceda este
'')i rezullalu! unui efect de prezel1leizare. Accasta raportare
(reducere) a prezentuilli sau Ireel/wlLli mai aprOpial. la LIn trecut
mai ind~partal (in fond. unul milic) arc ~i un scop niciodata
r~cunOSCUl, rareori con~lientizat, :;;i anume acela de abolire a
limpului. Spatiul inlelectual sc vrea L1nul prin excelent8
supratemporal. de dincolo de "mode ~i timp'·. Efectul de
prczenteizare decurge din retlexul de proteqic deja analizat: a gindi
istoria linear. nl.! ciclic este 101 LIn mod de a-i da un sens. Daca ill
mOdelele ciclice, alemporale, sensul preexislli. In cde iSlOrice.
dialeclice. sensu I il ofera direqia ins~i, sensul evo!uric'
evenimentelor Ded, fie ca avem de-a face cu 0 repetare. fie cu 0
evolu\ie, ceea ce se intimpla (se va intimpla) poate fi in!eles. poale
Ii ex-plical prin ceea ce s-a intimplat deja. Deci. poezia moderna ar
putea fi inteleasa, fie pornindu-se de la un pattern general al poezici
(exprimal deja in poezia premoderna), fie ca rezultat al unei
evolulii dialeclice :;;i/sau organice.
Multi cerceta.tori au tendinta de a nll accepta ca sislem de
referinta al evolutiei Iileraturii ceva din afara accsleia; pentru a gasi
coerenta semniticaliva. a unui moment literar, a evoluriei lileraturii
~.a.m,d., ei vor face apel- aproape exclusiv - lot Ia literatur~. Deci,
efeclului de preLenteizare i se adauga ceea ce eu ~ numi efectul de
sera: lendinta de a delimita anumite zone cultLlrale. forme de
expresie, de cunoa~tere. de a Ie izola pe cit posibil de celelalte. Alit
13
pentru a plltea - il1lclectllallce~te - controJa Intregul cimp l::',ilf <l
avea aceasta ilul.ic). elt ~i pentru ~ beneficia de 0 cOlllpeten\a
Illa\irntl (sau a avea aceaSla iluzie).
De fapt. a~a-nulllllul efect de sera nu este doar apanajul celor
care stlldiaza lilen.ItLll'a. Una dintrc tendin~ele specificc lUlllli
lllouerm: (inclusiv a cunoa~teni ~tilllptice), este aceea de a
subJivide. a sectorializa Realitatea (sau cimpul cercetaril). penlrll a
face posibila 0 cit Illai profunda ~i t:x!1austiva explorare a uccsteia.
De aceca...i7.olarea·· literalurii cia scn7.alia unci sciemificltali
creseute a stlldiului ei. Mai inuit. un ascmenea demel'S part! a lua In
caleul una c1intre prineipaJele premise tcorctice ale lucrMii de lina.
~j 3nume poc7ia rnoderna e 0 torm" de e:\plorare a realitalii. 0
~tiinla.
Se ignor'd faptul ca poezia (Iiteratllra) nu e:\ploread\ doar ()
anumi({\ zona a Realitulii. c~ poezia este esentiala - ca demel'S
cognlliv - toemai prin depa~irca unel abordari secloriale a lumli, ca,
spre dco<,ebire de ~tiinle. ea se raponeaza intotdeauna la lume ca 1<1
lin lnlrcg. Mai mull. se llita dt poaia nu nllmai cil. are 0 alta reL:Ili~
Ctl universlil e:-ploral (diferita de cea a $t1inlelor ..norlnale··). dar ~i
Ull alt mod ue cornunicare. Parado:\al. dar tocmai astfel. prin
izolarea poeziei. 5e ignora spcci lieul acesteia.
De nllfeL nici macar ~liinlcle ..propriu-zise" nu pot progresa fllra
apelul la un model. la 0 paradigm[\ care sa dep3.$easca zonele
res(rinse c\plorate de fiecare ~tiinta in parte. Revolutiile ~tiin\ifiee
afecteazi'i concomitenttoale $tiinte1e realmente vii. pentru ca aceste
revolutii din ~Iiin\a se bazeaza pe/duc Ia/slnt condilionate de
elaborarea unui <;upra-model. a unei paradigme. care e
supraseetoriala.
Dadl cxista un paradox al poeziei moderne. el consUl in aceea ca
paradlgma respectivci poezii e con\inut5 in chiar poezia moderni.'!.
o anali7,a a paradigmei poeziei moderne este, in ultima instanla. u
simpla de~criere. cUll1va din exterior. a principalelor elemente ale
paradigmei, a structurarii acesteia. a fclllllli In care s-a consl;tlli
IC. Cum poc7ia se ana in cemrllilimbajuilli. orice lncercare de a Ll
analiLa nu poate Ii, in ultima instan!a, dedt 0 parafraz~, ~i atit.
A~a Inell. pentrll a dcp~i aliI efeclul de prezellleil.are. cit ~i
feclul de serA si paradoxul enun!at mai sus. va trebui sa facem apel
14
1:1 sisleme dc rererlnl~. t1iscursllrl etc din "farn clmpului litcrulLllii.
.:art" sa ne pl:rmita sl1 depa$im "marginile" texlUllii literal': mOdele
~i analizc ale culturii Illoderne. analize ale Illediului ti7ic.
infonnalional. senzorial (chiar emo\;onal) mouern. ale mijloacelor
!loi de cOmllnicare a te\tlllui, analiza rela!j~1 creator - produs ­
receptor etc.
) Tiran;u J;sclirsuiui (s;srellllll circular dlO re(erinre)
Tcndin(a de a explicll poezia moderni'l e\c1usiv prin eea care 0
preceda este ~i rezultatul a ceea ce a~ 1111llli tirania discursuilli.
Coel·enla discursului. rotunjimea analrzei devin mai imponamc ­
Illai ales In mediile academice - decil adeevarea In SllbieclllI trala•.
originalitatea ~i profllnzimea cercetarii.ll Deja Cll 0 tnlreaga istone
in spate. discursul despre poezie ~i-a creat propl iul sau spaliu. care
tinde - uneori - sa se Subslituie spaliulul literal' (poetic) propriu-zi5
um poezia lllodernA l$i este. Cllmva. suficicntA sje~i. I$i conIine
teoria. discLirsul despre poezie - care e. repel. 0 parafraza - pare cu
atll mai autentic ~i mai adecval eLi cit imira mai mull. pc cit posibil
la toate nivelurile, structura, modul de a Ii al discursului poetic
propriu-zis. Discursul despre poezie tinde sA irnite discllrslll poetic
~i. la limiUi. sa i se sUbstituie. Pl'ctentie - aceca de a se <;ubstitui
poeziei Insa~i - eu towl indreplaliti1. daca.pllnem, cum au lcnditl13
unii s-o faca. semnul egalit:l.lii intre discurs poetic ~i poezic. daca
reducem poezia la discurs (unul ..special"' ~i atit). Sc exclude exact
dimensillnea e"ploratorie a poeziei, cea care a tacut textul sa tie ~a
cum e (un text nu se na~te din sine. in sine ~i pentru sine). A vedea
in poezie doar discursul poetic. inseamna a a reduce In pura
retorica. N-avem. arunci, decll sa ne intoarcem lini~tili $i cuminli la
Fontanier.
>l<
Cele patru tendintc mai sus analizate au drept consecinll1 0 serie
intreaga de de/ormor; ale modelului (mai precis spus. modclelor)
poe:::;ei lJIodeme.
lata cileva deformari ale discursuri lor teoretice asupra poeziei
lnodeme:
I) Negarea, sau punerea in paranteze, a comunicarij,
Pornind de la accentele polemice ale lui Mallarme ~i de la
IS
sublinierea, de catrc acesta. a necesitaJii de a explora limba - pentru
a se putea explora ~i comunica realitatea - Hugo Friedrich i~i
construie~te canea despre poezia modema pe ideea unei poetici
..negative·', a .. suspendi'irii codului". a refuzului comunicarii.
Roman Jakobson. alias Aliagrov. merge mal depclJ1e, afinnind cil
'unqia poetica e funqia reflexiva a limbajlllui, ca - in ultimil
instantii - poezia e autocomunicare. Aeeasla po/ilie. cea mai
spectacliloasa ~i mai convingatoarc, rezulti'i dintr-o unilalerala. daca
nu evident deformatoare, leelura a textelor despre poezie ale
marilor modemi (ale unora dintre ei, de tapt). Mallarme. de
exemplu, e preocllpat tocmai de comunicarc.' de explorarea lumi'
i exprimarea aeesteia. Penlrll Mallarme. poezia lrcbuie "sa dea un
sens rna; pur I..'lIvinrelor /rihului", sa sporeasca comunicarea.
Cuvintele poeziei slnt nu ..aurocomunicare'·. ci .. Semnele nuptial/!
Ie Ideii", lar Limbajul, care este " ... des(Q$urarea Verbullll, a ldell
sale, i'n Ex/s/en{a ", se realizealll prin .. cele dOl/a lIIonilesulri ule
Dlmha/ltlui Vorhlreo ~/ Scrierea, destinate r... ) sli se reuneasc(!
amindouo in Ideea Verhlllui' Vorbirea creind onalo![i/le II/crud lor
rin analogiill! sunetelor - Serierea marcind ges£/Jri/e Ideii",
Scopul pOC71CI nu este de a genera ..irealitatc·': aceasta Illl e - ca ~i
..tacerea" - dedI un mijloc. nu un seop: .. hazardul ;111'i/7.\' cUI'in! ell
cuvint, alhlll rel'ine lIeindoiu,\', adineauri ~rarui/. (JCUni mo/iVll
(subl. A.M,), pen/I'll u conclude ca J1l1 rnai ex/std mlll/e dme% :jl
pentru a au/entillco /acereo" . ..Tacerea" mallarmeana e. iara~i, un
mijloc de ate apropia de csen!e. de a regasi Cuvinlul, pentru ca ...
.. !imbile (.~fnt) imper!'ecfe prin lIceea ca sifu mui fflllfte, h{Jse$te cell
suprema ... aceas/o interdiqie e voito dinadins ... (lcnfru a 1111
olunge so te cons/deri DUl1lne:ell ", Poezia e 0 aprO>drnare a acestei
limb; supreme; poczia .. supline$te defecliIl original' Llilimbilor".
A face din Mallarme un teoretician al rcfll/.ullIl comunicarii. al
lilef(llita\ii. tine de limitele noastre intelcclllaic ~i de tendin!a de a
..c1asa" poezia modema, Hugo Friedrich gase~te In Mallarme 0
i usti fiearc pentru a caraetcrilA poezia modern;i prin ..calegori i
negative" (sistemul de referiota, .,poziuv", liind poetieile
prcmodernc). iar Jakobson 0 justificarc penlrll a defini din
perspeetiva lingvislieii poczia (flira a inlra in coliziune cu idcca
centrala a lingvistieii saussllriene, cea a arhl\rariet~!ii semnului
16
Iing v istic).
2) Ignorarea, sau chiar contestarea dimensiunii cxpJoratorii
a poeziei moderne.
Aceasta. spre deosebire de poczia ce 0 preceda. IlU numai ea nu
s-ar (mai) aclresa nimMui, dar nici nu ar mai vorbi despre lumea
.•reala", POGzia modema ar Ii doar un .. joe secund", 0 ercare - prin
Iimbaj - a unoI' lumi imaginare, tara niei 0 legatllra ell realitatea. ba
ciliaI' opllnindu-se aeesleia. (A ici eo mica ,.seapare": chiar ~j. numai
opunindu-se realita\ii. poezia trebuie sa sc raporteze la aeeasla. sa
o aiba drepl sislem de referinli'i). Negindu-i-se dimensiunea
exploralorie, paezia devine 0 simpla chestiune de lil1lbaj. Penlru a
se ajunge insa la 0 asemenca pozilie teoretica e nevoie - aCUlll - de
c10uil operarii: scoaterea din diseutie a unei bune paqi dinlre poetii
seeolului XX (de la Pound ~i Brecht la MaiakovsJ...i ~i Pavese) ~i
apelul insistent (sau exclusiv) la afinna!iile lui Mallarme sau Rilke,
Dincolo de laptul eel eei in cauza repre/inta. dupa pi\rerea lui W. H.
Auden. ni~te ..ereziarhi" ai poe7iei moderne, este evident ca - eel
putin ill cazul lui Mallarme - (lvcm de-a face cu 0 lectura dcformata
a textelor sale teoretiee. Penlru Mallannc, poezia e 0 explorare a
Cuvll1lului/LlImii prin Cuvinl. Poczia, care pleaea de la un fapt
natural, se deosebe~te de reporlaj prin felul ill care se realizea.d\
lranspunerea, transfigurarea: in "rerwrfo; - {,(!veste,\'ti. exp!ici. ciliaI'
descl'ii ... ", pe cind in poezie realizezi " ... minl/nell de a /I'ClIlS[June
lin faptna/llral in a so aproape otinsa disparitie vibratorie conform
;(JclIlui vorhirii ( ... ) pentl'll co din el sa se desprinua. nestin;eni/a
de Irimi/el'eo La ceva com'ref sail apropiot. no{iunca Pll/'U ",
Aceasta .. puritate" finalil e rezultatul unui proces de explorare,
de deeantare a faptului natural. a RealiUl!ii. Q.e.d.
3) Ceca ce ar caracteriza, ceea cc ar unifica poe1.ia modernil
ar Ii contestarea poezici anterioare.
in felul aeesta apar ca definilorii penlru modernism. ca
fenomenc centrale avangardele eele mai galagioasc (dadaism.
futurism. suprarealism), 'ehiar daca se reeun03.5te ca. in cadrul lor,
eei care au urmat a la lettre manifestele mi~carilor respective nu au
creat 0 marc poezie.
Se ignora InsA., eli marii pocli moderni. afirmind ireduclibilitatea
poezie,i modeme. au pus in eviden{a importanta tradilici literare. au
17
I!J/ .)'1,
 ..dezgropal-II". au ..reinvenlat-o·· (de la Rimbaud la Ezra Pound.
sau Lo\\el!. ea sa Jlu-I amintim pe exemplarul Constantin Kavat1s).
4) Proieclarea asupra poeziei moderne a unei perspective
~J exterioarc (de /0 perspecfivC/ lillgyistica. 10 ceu socia/-polifico,
psihm1Cllirictl. filu=vfic.:ii. religioustJ ere. ).
Nu voi insisla asupra acestor ..inva-,.jj". aeestor succesive anexari
(care merg de la Plehanov !a ~eoala fonnala rusa, de la Freud $i
discipolii siti la Heidegger $i heideggerieni. de la Paul Claudel $i
abatele Bremond la Andre Breton $i T.F Marinetti ... ). Cum poezia
este un Illijloc .,tolal"· de explorare-exprimare-inventare a lumii. e
normal ea ea sa POala fj cilita din lOale perspectivele posibile ... CII
condilia sci nil fie simplificafft. lI17idimensiona!i::;afQ. Conditie pe
care sper sA 0 respecqi eu. Dadi am pOl'nit de la premisa eil. putem
aplica poeziei moderne modele epistemologice. nu Inseamna eli
poezia moderna e 0 $tiinH1 oarecare, ca poate fi citita pina la capat
ca 0 ?tiinra Intre mulle allele.
5) Accentuare:l laturii tehoice a poezici moderne.
Ea s-ar deosebi de poezia ce 0 preceda prin noi mijloace. prin nOI
abordari ale realit~rii - deosebirea ar fi una doar de ..tehnologie'·.
6) Fragmcntarea poc'l.iei moderne, pc baza criterlului limbii.
Nu yom avea poezia Illoderna ca lin fenomen global. ci 0 stlmu
de poezii mooerne. fiecare fiind un moment din istoria poeziei
dintr-un allume spatiu cultural (0 anumita limb~'i). Am avea. deci. Lin
3n\lmit m()dernism In spatiul cultural francez. un altul in eel
german. altul In eel englez, ital ian etc. Chiar dnd se incearca 0
I, generalizare. sislelllul de referinra. e intr-un anume spatiu cultural ­
i de preferinra eel franeez (vezi Marcel Raymond sau Hugo
Pricdrich). De~i. in stilul sau paradoxal. Wallace Stevens ne-a
avenizal ca: "Eng/em ~'i franCf?7;C/ sinr aceeuJi limba ".
7) Tendinta de tl deplnsa centl'lIl de greutatc al poeziei
modernc SPI'C inceputl.ll sau din secolul XIX.
Multi cercetatori considera ..non-moclernisla" poelia care nu ar
intra in schema construita pornindu-se de la poezia lui Baudelaire.
Rirnbaud. Mallanne sau Lautreamont. Poezia moderna ar avea.
deci, 0 anUllle configuratie (dara de intemeietori). iar tot ce nu se
potrive~te acesleia ar fj altceva: avangardism, poslrnodernism etc.
Pozitie pe care 0 regasilll 'intr-o ciudata ~i pripil1't clasificare a
18
pocziei de dupil Baudelaire, facuta de catre Nicolae Manolescll.
/\eesta distinge trei tipuri de poezie: modemiSf{i. oW711gordisfo ~i
posfll/ode1'l1isrtJ. Ignorindll-se practiea unor mari poe!i ai secolului
XX. se presllpune ca llnii dintre ace$tia - cira!i mai ios - ar pUlea
nice parte concomitent din dOlla paradigme poerice diferite sau ca
ar cxista 0 •.falic" in crea!ia lor. Fiindea. de excmplu. poezia lui
MOl1lale, din Oase de sepie e modern iSla.. eea din Caiet pe patr/{
all; nu Illai c astfel. Lowell. In Lord We(/rv~' Castle ~i Llmd of
t)l1likliness e modernist. dar in Life Studies nl! mai e. Daca la ei (~i
la Od~sseas EJytis) arn putea vorbi de 0 evolll\ie. de 0 dcpa~ire a
Illodemisnlului. mai grell se explica trecerca lui GOllfried Benn de
la poezia din volumul sau de debll1 Morg(l. care nu (prea) e
l110dcrnista (dar nici romantica, manierist:l. sau clasica nu c) la cc<t
modemisra (dupa detini!ia COmllna) din volumele de dupa 1916.
Textele. practica poeziei moderne sint cele care ne obi iga sa
incerc3.m sA gasim 0 paradigma care s~ con!in~ clemersll1'i apal'cnt
conrradietorii ale aceluia~i scriitor. Sa demonslram ca nu exista 0
..falie" Intre precursori (Baudelaire, Rimbaud. Lautreamont.
MallarnH~) $i cei care scriu dupa 1910 sau dupa 1930. Pozitia
..reducrionista" ar lransforma poezia l110derna Intr-un fel de moda
(de tipul ossianisillului lui McPherson sau all gongorismului).
8) Tcndinta de a imparti poezia modern:1 in direc!ii distinctc,
dad nu opuse, reductibile la tipologii poetice deja cunoscutc.
Folosindu-se. ~a cum atragea atenlia Pound inca in 1919, 0
lerminologie fnvechita.. inventata demult $i pentru a deserie
demersuri poet ice substantial diferite. paezia modema e - de
e:\emplu - vazuta. a avea trei direc!ii: una ..tranzitiva", care respecta
..Illilllesisu)"· ~i ar corespunde poeziei clasiee sau (robm' planh-ului
din poezia trubadurilor; una "retlexiva··. cenlrata pe limbaj.
anrimimeticii, corespul1zind lui fmba,. elliS Si unci paJ1i din paezia
romalllica; ~i 0 poezie .. Iudica", de joe. de proliferare a
seillnificantului. corespunza.toare lui Il'0ba,. I'ic din poezia
provensala $i manierismllilli lui Giambattista Marino.
Daca acceptam cil poezia trubadurilor esle un moment distinct,
eli demersul ei e unut coerent $i unitar (vizibil pentru oricine, 13
at'jtea secole distanta). de$i (sau poate tocmai pentru ca) contine ~i
'rohar planh $i lrobar ric ~i trobor elus. va lrebui S3 acceptam ca
19
.,J--- . -....--- ,--------~
.
<I:-.eIl1Clh:a Clasi IIcal'i pot Ii faclIte. dar ill illleriorlll poc::lei
Doar poezia modern a are 0 functie exploratorie?
RrUlline intrebarea: doar poezia moderna are 0 func!ie
exploratorie. sau $i poezia care 0 preceda are acee~i fllnqie?
Raspunsul e ul1ul deslUl de complicat: da. ~i poezia premoderna are
o fllnqie exploratorie. dar nu in intregime. mai precis nu toata
poezia premoderna. Pentru a Ifulluri lucrllrile, vom porni de la
afirmatiile lui Ezra Pound. profund clinoscator al poeziei
Ul1iversale. obsedut de rolul ..central" pe care poezia ar trebui sa-I
recapete in lumea modema.
Pound imparle poe\ii in 6 categori i: I) inven tatorii, cei care
descopenVinvenleaza noi fonne de expresie; 2) mae~trii. care nu
doar inventeaza la rindul lor. dar - asil11 iI1nd ~i coordonind
invenliile inainta;>itor - realizeaza ~i 0 sinteza; 3) epigonii, care
produe variante vlagllite confuze. in siajul marilar opere; 4)
au torii ..... care scrill mai mull sail mai PI/fill bine. inlr-1I1l wit/me
slit ... 01 unei anI/flute perioaJe ... "; 5) Belles Lettres ... " Jespre
care lilt se poate SpLme co all general u anl/mita (onna literara. Jar
care, fOll/!ii. 011 rallnat 0 al1lllllilO f'ormo literara "; 6) generatorii
de mode (gen Gongora sau McPherson) a carOl' (ormllhi
acopera nl un val suprafa{Q literalurii. pentrll purine secole sou
deeenii. Jupa cure se relrage, 1(lra a 0 inlluen{a realmenle ... ".
Tot Pound afirmil ca, in spariu1 cultural european eel pu\in,
poezia a fost "inventatlf' de doua ori: mai intli de poelii greci din
ecolele VIII - VII i.e.n .. a doua oara de trubadurii din Proventa
I•..
Ij seeolelor XI - XII.
Dad la acestea adaugam ascl1iunea lui Yuan Chen (citat de L.
ukovsky in UII obiectiv): ,. Nu a mai existat opoi, limp de 17011a
seeole. aiei 0 prodllc(ie literara", ca ~i pe cea a lui Confucius:
.. EJucalia incepe prin poe::ie. se inlare$le printr-o pUriare
adecvata Si se implineste fn ml/ziea" (citata de acela~i Zukovsky in
escul Poezia), ajllngem la urmatoarele coneluzii:
_ poezia este obligatorie pentru a putea s~ ne orientam in lume,
pentru "a invata lumea";
- nu este ins~ obligatoriu ca s1'l apara poezie (notabila.
20
lIIudL'ml'. sCl1lnilicativa) in oriee cpoca; oamcnii se pot orienta foarte binc in
Illmea lor .5i eu poezia scristl CLI seeole inainte; insa,
,.. daca Illmea se schimba radical, c nevoie sa apara 0 nOlla
poezie, care sa ne ajute sa .,inviltam lumea". Aeeasta ..invenlie de
forme", de care vorbe~te Pound, e rezultalul explorarii .. expritmirii
_ inventarii unei noi lumi. a unor noi modalita!i de a trai ~i a
in!elege - exprima lumea. Din (oate momentele istoriei poeziei.
doar pu!ine genereaza inventatori - cele in care e nevoie de ei.
Inventatorii apar la inceputul unor mari cicluri culturale, cind
sehimb~rile de mediu exterior (obiectllal ~i instiIU\ional) ~i interior
(wltural, sentimental etc.) impun ..rcaparilia" poeziei. reinventarea
acesteia. Este, anlm, evident ca poczia lirica greceasca din secolele
VII - VIII i.e.n. (ea ~i paeLia trubadurilor) avea 0 dimensiune
cxploratorie. ca ea, inventind noi forme poetice. inventa noi
,.obiecte" eulturale. noi ..ma.Jini de cl/vinre" (cum Ie nllme;;te
acel~i L. Zukovsky in Un obiectiv). La fel ... l11ae~trii" VOl' explora
lumea la un nivel care sa Ie permita ..inventarea" a ceea ce noi
numim capodopcre. Restul. indusiv ..Belles-Lettres" nu lin de
epoci Ie mari ale poezici, eele de cxplorare. ,.Belles-Lettres"
exploreaza ~i ei, dar strict la nivclut combinatoriu, al limbajului
poetic, al obiectelor poetice deja inventatc/instituite.
Deci: poczia rcalizata de ..inventatori" ~i de .. mae~tri" are un
caracter preponderent exploratoriu, eea a celorlalte eategorii de
poc\i nenumarati ~i care ocupa sccolc intregi, nu. Putem, astfel,
impaqi istoria poezici in perioade ..fertilc·· ~i perioade ..sterile",
impal1i poetii in .. mae~tri ~i inventatori", pe de 0 parte, ~i in
..epigoni, autori, generatari de mode. Belles-Lettres", pe de alta
pal1e.
Penlru un istoric literal', care are oroare de goluri, a afirma ~a
ceva inseamna a da dovada de 0 incorectitudine ..monstruoasa".
Oar dad asta e adevarul?! !storia poeziei europene e una in care
Sc sllcced perioadele de creativitate reala, eLI cele epigonice, de~i,
de eele mai mlilte mi. poetii nu Iipsesc. De altfel, ei sint intotdeauna
necesari: chiar cind nu mai inventeaza realmente nimic nou, ei
ll\cn!in 0 anumitli eomunicare eu realitatea, readapteazli, rafineaz~
vechile forme, introduc in ele euvinte. expresii noi etc.
Poezia e a necesitate permanentli, ehiar daca nu e obligatoriu ca
21
III liece seeol s~ existe - IJ1lr-o anul11c cultllr<\ - un mare pot't: 'vdlul\
k-(\ fo:.t ~uficient francezilor limp de sute tie anI. Penlru ca ­
lundamemal - resplxtiva lume llli s-a schimballi111p de stlte dt' ani.
Gnd aparc neceSllatca (re)lI1vent~mi poezlei') Slinpliticind:
alunci cind intr-o anull11Ul .. Iume"' se produce 0 l11uta\ic alit de
profunda incit apare ncce~jt<1tea inventarii unci noi lumi
cu'tur~l1e.
Schlmbarile nu se produc in ani sau t1ecenii. ele nu sint cvidente
dedi alllnci dnd e;-,.pdmarca lor e imperativa, Poc7ia anindu-se in
centrullimbajului, fi1l1d .. lrmba;ul incorcuf ClIlJlLmmllf71 posibi/ d.:
nerRie (semnificu/iO" (Eua \>ound). rupcrca veehdor legilturi ~i
(re)facerea altora noi nu se poate realiza (in limbaj, deci in cultllra,
deci in realitate) decil Iniprin poezie. La fel ca - de exe1l1plu - un
anume proces chimie. care nu se declan~eazll ~i nu Doate avea loc
declt in anumite conditii.
intnlcit Slnt mai imlepllrtate in timp. putem inlelege mai bine
contexlele In care au fost inventate poezia (lirici1l greaca sau cea a
trubadurilor. Alit in primul. ell ~i in al doilea caz.. lidea (sal! ceea ce
numim acum poezie) marcheazA a dcsprindere de eposul liric, e 0
afirmare a individualului ea diferil de colectiv. Arhiloh. Sapho ~l
ceilal{i. ca ~i Guillaume de Poiliers, Jaufre Rudel, Bertran de Born.
ercamon etc. exprim~ - daca e sa-i comparam eu Homcr. Hesiod
sau epopeile medievale - 0 perspecliv~ personala asupra
subiectelor care - semnifieativ - SInt cam acelea~i: dragostea.
razboiul. moartea, relaliile interumane etc. Evidenl ca \'Glori/e.
soIL/tide propuse slnt diferite: centrale pe corporalitale in cazul
vechilor grecL pe spiritualitalea cre~tina in cazul trubadurilor.
Din ratiuni de demonstratie, am simplifical foarte mult, unnind
ca analiza mediului socia-cultural, a pro vocarilor acestuia
(..challenges" e mai corect, dar e-n engle7.a!) sa 0 fac in detaliu
pentru poezia moderna. Oricum: daca au acee~i functie de
explorare-exprimare-inventare ca ~i poezia moderna, lirica veche
greaca ~i poezia trubadurilor au aparut In contexte diferite, all
rczo!val tensiuni diferite. De aceca poezia trubadurilor estC
ireductibilll la poezia antica, de~i poe~ii trubaduri n-au aparut .,din
neanC; unii dintre ei aveau chiar cuno~tinla de poezia greaca. ~i
latinll (dar prin filiera arabi\., bi7..antinll eventual).
22
,;ll"el ,kvinc lomprehenslbil de ce poezin mndel'lla e
ircductibila la POC/ld pree\.i:Slenta. nu poate II inlclcas~ decit
pal1ia1 ~i sau defOI mat pri rl prisrna pocziei (are 0 rreccd~l. Poezi
!lind e:--plorarc-Illventare-c\.primarc. nu contea'l3 duar demergul
(acela~i) de a re-il1venta ° C()elen~i'I ::I te;-,.tlIlui (Iumii. realitii\ii). sC!u
folosirea (parpal a) acelora~i lehnki. li ~j provocarile carora
lrebuie sa Ie r~spund5. poczia. tensiunile pe care treblile sa k
rezoJve.
Aiun~i aiei. sa preciza poczia arc 0 fllnetie social~. altrel nici
nu ar exisla. Dar ca IlU pome fi redusa la propaganda. nici la
placerea estetica. la de fecrU!"L , niei la euucatie (in scn.,lll strict). In
docere. Funclia soeiala a poeziei - ~i nu trebuie sii ne fel'1111 de
.,intagma. fie $i nUlllai pentru c:1 aristocraticul T.S. Eliot nu s-a
spc:riat de en - e l11ultlllai COl11pIICat~. iar dellnirea aceslcia Ill! poatt:
Ii facut~ inainte de a vedea ce a provocal poezia moderna. ee i-a
obligat pe oameni. iani~l, 5:'1 (re)inventeze poezia.
Functia sociala a poczici nu estc acecn~i in cpoci istoricc Jllerile.
i\laturi de provoearilc diferitc, c~rora Irebuie sa Ie r~spl1nda,
schimbarea funqiei sociale a poeziei 1n lumea moderna conslitll1e
al doilea factor care ar facc ea poezin moderntl s~ fie esen!inlmenle
allfel dedi poe/ia care 0 preceda. fa se na~te dmlru inceput altfel.
e conceputil dintI'll inceput pentru <I funqiona dil"errt;;i a a"ea alte
funqii. Ceea ce a ~ol'al .'?i continua sa ~ocheze. in poezia modern:'!.
e Continua ei mctamorfoza (cel putin 1a nivel superficial). Dar nu e
vOl'ba decit de 0 norrnala a,it:cvarc la 0 lume care se schlmba de la
o 7j la alta.
in incercarea de a In!elege poezia moderna, trebuie s5 !inem
seama ~i de factorul timp. Poezia rnoderna are. in cornpara~i~ eu cea
care dcscinde din vechea lirica greceasca sau din poczia
lnlbadurilor. 0 istorie foarte scurta. E extTern de tinrtra In ciuda
accelerarilor tutumr proceselor cllilurale. poezia moderna se alla in
aza ..inventalOrilor" ~i (eventual) a .. mae~trilor". de~i - dcj<:l - apar
"epigOl1 i j" ...aulori i"... Bet It:s- Lett res"...gcneratori i de mode'".
in pillS. datorita accluia~i fenomen d~ accelerare. de~i c\ista 0
nUlla paradigma poelica. en IlU a fost stabilizatc1. normalizata decit
n
tirZiu. Si - eel putin teoretic - poate repusa aproape oricTnd in
disculie.
..,~
~.)
discu\ie.
In ~tiinta. de exemplu. unde revolutiile au avu! loc la sute (mii)
de ani. ultima rcvolu\ie - datind (~i faptul mi se pare semniticativ)
de la sfir$itul secolului XIX. inceputul secolului XX - poate fi. in
principiu, urrnatli de 0 alta revolu\ie in urmatorii 10-20 de ani.

PARTEAiNTIr

PARADIGMA
POEZIEI MODERNE
 FACTORII EXTERNI

Principalii faclori externi Sin! rezultatul revolliliei industriale ~i

A;.,.ioma n0351r11 - PO!!:;o ea np!ol'(/re - ne obliga sa analizal11 ce postindustriale (ea insa~i ~cllta posibila ~i accelerati! de revolu!iile
dClerll1ina (n:::)invenlarea poeziei. de ce apar noi forme poctice. de din ~tiinliL din mentalitarea colectiva a anulllitor cOlllunita!i etc.).
ce se descoperalinventeazA noi zOlle ale poezieiire~litalii.}j t\ceaSla revolufie antreneaza 0 ri'lSlllrnare profundtl atit In felLd In
Poezia l11odern~ vine sa e"\prime 0 Ilime complel diferita de c(\re ne rapon~l11 la mediu. cit ~i In ll10dul In care simtim ~i lr.1im.
Illm iIe anterioare. 0 Iume penrru intelegcrea-com Ull icarca­ Aceast<1 raslurnare nu este pereeputa eu aeLlitate decit de anllm ite
inventarca careia nu SIn! slificiente nici ~tiil1!ele. nici celelalte arte. spirite care gasese raspunsuri partiale. simp!i ficatoare uneurL
nici celelallc genuri Iiterare. Vom de 1111 III I eauzcle care detcnnin::l alteori prea complicate. sau Hira limbajul nece<;ar pentru ~ Ie
aparilia poezici 1l10dernc. care 0 fae necesara: factori. ~i. din (OIllLln iea cum trebuie. eel mai adesea. Senza~ia 1.:,1 lumea in care
ra!iuni de demonstratie. ii vom Illlpl1ni In doua mari categorii traim e una absurda sau ingroZitor de ..vulgara" provine $; din
factori externi - care se refera la mediul obiectual ~i (uneori) It1capacitatea de a reaCliona corect la aee~ti factori. Simplitlclnd J~
m<l:-.:imum. iata principalii factori eXlernj:
institu!ional, la relalia senzoriala Cli lumea. la corporalit31e. la
mij\oacelc prin care comunica oall1enii intre ei etc. - $1 factori
interni - care se refera la cultura ea sistem de SlrUCllIrarc­ 'chimbarea raportului natural/artificial
in!elegere-e:-.rlicare a lumii. la relatiile simboliee ell ceilalli. LU
Ilimea, eu noi in~ine. la psihologia individuali'l $i eolcctiva. la Pentru prima data In istoriu umanitt'llii marea l1lajoritatc:: a
relatiilc din interiorul cTmplIllIi lilerar. la relaliile Tntre arte etc. membrilor unoI' intregi comunita~i tr~ie~te intr-o Ilime in care
obiectele fabricate de om sint. procentual. net superioare cclor
naturale. Traim. deja. intr-o Ilime artificiala. (in allllmite medii.
,,':-..tl'em de re~trillse. din epoca ale"andrina ~au din Orielltlll
Indep~nat. fenomenul a mai c'\istat. generinJ 0 ana ~i 0 poezie care
ne suna foarte ClInOSClI1. dar. aCUlll. avem de-a face cu lin fenomen
de masa). Unul dimre primii care sesizeaZi! accast<'i llllllatie
1!!,I<j f'ullclamentaia e Baudelaire. EI face elogiul artilicialuluL pe care II
apune natunllului. Dandysmul lui Baudelaire a fost. poate. 0
!I sill1pl~1 poza. dar asumarea preeminenrei anificialului asupra
natllralului ~j constrllirea. invenrarea lInlli mod de t:l tral pomind de
la aceast~ premisa Illi se par esenliale.
Precminenfa. fie ea ~i numai cantitariva, a Ilicrurilor fabricate (ae
O1l1) aSLIpra celar naturale (facute de DlImnezeu), irnplica ~i alta
I'e]afie elllllmea: reali!t:llea IlU mai e descifrata pentru a te aUCCYll
oi, ci descifrata pentru a fi modelata. Llicrurile nu mai sint (In
primul rTnd) semne. ci obiecte, care lrebule folosite. Nu
1ntimplator, dandysnllli ~i elogiul artificialului merg mlna in I1llna
Cll salanismul (de~i persista nostalgia dupa 0 lume in care Illai

26

27
~:'\ista DllrnneZClI. III care 1:::1 e stilpin).
c vazul). In al doilea rind. simturile sint ..satisfacllte", dar ~i
Preeminenta artificialului se extinde $i asupra rela\iilor
conditionate, prin folosirea parfulllurilor. rujurilor, deodoranlelor
interlllllalle: celalalt devine un obiect (oroarea vizavi de reducerea
de tot felul. a crellleJor. manll~ilor etc. Praclic, universul sen7..a~iilor
ornuilli la trup. de transfonnarea lui in materie ~i atit, 0 intllllim de oll1ului modem este pUlernic, daca nu <lecisiv. diferit de eel a
la Baudelaire pl'na la Gottfried Benn - in poemele din Morg(i - sau
olllului cpocilor anterioare (cu excep(iile - elila chilleza.
la Robert Lowell· in poelllul Conumdorul Lowell).
lexandrina etc. - an'itate deja mai sus). Sernnificativa este
Mai mult. valorile umane - inclusiv frumuse\ea, dar $; virtutea ­ generalizarca acestei noi lumi de senzatii. care se substituic
sint deplasate diospre exterior spre interior. Nici DUJnllezeu, senzatiilor naturale.]) C1nd poezia rnoderna exploreaza rea~itatea,
nici Natura nu mai ofera Modelul. ci omul care .,da de ceva nou",
ea cxplore1iZ3 $i noul univers al senza~iilor ..moderne". (0 mica
inventia umana. lata citeva Fraze semllificative ale lui Charles paranteza: intreg universul figllrativ al poeziei premoderne _ baLal
Baudelaire din Elogiul Machia;ullli: "Cele mai multe din eronle
pe un sistem de imagini naturale - devine in buna masllra exoli
fl/'ivitoare 10 /i'umos prol'in din fa/sa conceprie pe care seeolul
pentrll omul modem: sau. in ultim,\ instLln!1l., nu Ill<l; funqioneazi:l
.\1'111 0 (lvea despre morala. Pe atund natura era {liato drept
deloe. Paradoxal, noi, modemii. sll11!im mai rudimental'. Scadcrt:a
temei, i::l'Oru{ !ji tipul u tot ceea ce eSle hine ~i 0 oricorei (rUlI/uset;
sensihiliti1!ii olnului modern e ~i rentltatlll inexistentci de core/alll'l
ell plI/inro ... natura JIll lie im'a/a nimic sail mo; nJ,?lIc.. eu il
ohiectivi. creali in/prin limba. ai Iloului univcrs in care acesta
impmge pe om .l'a-~i L1cida semenLiI. sa·{ manince. sa-! {ina capti\', traie$te), Nu intimplator. Fernando Pcssoa. unul dintrc poe!ii
su-! chlnuiasea ... Treceli in revislG (01 ceea ee e.l'te notllml Si /7l
exemplari ai Illodernilatii - aparem preocupal eu prinrilate de
ve/i alIa decil!ucruri inspaimintatoore ... Virtutea, dimpofl'lva. csle
cOllstruirea, confeqionarea de prefabricate umane. de heleronillli _
artificialii" (sublinierea ii apar1ine lui Baudelaire). Dar iata. in
insisla. asupra importantei senza~iei, conslruind 0 intreaga. teorie in
acela~i eseu. ~i negarea mimesisului. tot in numele artificialulul:
jurul acesleia $i mergind pina In a lace din .. de(Jlusal'eu oten{iei
..... piellll"lJ ohra::'lI!ui nil trehllie folositti in scorlll vu{gar,
ciilre wll=a{ie" un criteriu de elasificare a poeziei. de la vcchii greci
nClIIarturisit. de a imita notllJ'tJ {lura ~i a nvali::a ell rinere{ea ... pln~l la cee<l ce el nume~te scnzationi.sm,
'ine or ind,.6::ni sa-i alribllie arlei runeriunea steriliJ de u ImllO
nallJra'·'. in escul FemeiJe ~i fete/e, intilnim asocierea ideii Je
Schil11barca modului I'n care e trait1\ realitatea
frumos artificial eu aceea de modemitate: .. asumil1du-~i menirea sa
caute ,~i so explice frumosu! iniJuntru! modemiJii(ii (sublinierea lui
L.llfllca Illodcrna nu e pur $i simplu 0 lume in care artilicialul e
Baudelaire). (ortisllJ/) in(a!i~ea:;a eLi pasillne femei (oorte
dOl1linant. Un nou univers al senzatiilor. ci $i un mod diferit de a
impodohite ~i in(rumusetale eu ajuloru! a 101 soiLl! de c1reslIri de
perccpe $i trai rcalitatea. Trenul, 3ulOlnobiJul. telefonul, avionul.
lelevizorul, radioul, computerul etc. iat~ dteva dinli"e prelungirile
spirerie ",
tehnologice ale animalului uman, care iI modi fica in 1Iltirn~ inSlan(a
Modificarea ulliversului senzatiilor, a rela!iilor dintre
elliar pe aceSla din urma. Realitate<l noastra - felul in care percepem
simturi
~i traim t;mplll $i spatiul - eSle una radical diferita de cea (l
Strillllo$ilor no::;tri. Nu doar ca omul S8 percepe pc sine ca pe un
dominator al obiectelor din jur ~i ajunge sa se vada pc ~il1e ~i s8.-1
Modifiearca universului senzorial al omului' modern dccurg e
direct din preeminenta artificialului asupra naturalului. in prim111
vad<1 pe celillalt ca pe un obiect. dar chiar este un all om. Care
rind, posibiJitatea de a Fabrica un mediu artificial permilc
traie~te 0 alta realitate. 4 ) Prelungirile tehnologice ale fiin!cl noastre
favorizarea unui simt in defavoarea altuia (eel favorizat. de obicei.
au largil Real ita tea. au mod ificat-o fundamental. Relati i Ie

28
29
 III <:\ista Dumnezeu. in carc £1 e stapin).
Preeminenta artificialului se eXlinde ~i asupra rclaliilor
I inlerllmane: ccLalall devine un obiect (oroarea vlzavi de reuucerea
omului la trup. de transformarea lui In materie ~i atit, 0 intilnim ue
la Baudelaire pina la Gonfried Benn - in pocl11ele din Morga - sau
II la Robel1 Lowell - in poemul Comundorul Lowel/).
Mai mull. valorile umane - inclusiv fruIII usetca, dar $i virtutea ­
sint dcplasatc dinspre exterior spre interior. Nici Dlimnezeu,
nici Natura nu mai ofera Modelul, ci omul care .. d~ de ceva nou",
II inventia ul11an~. lata cileva fraze semniticalive ale lui Charles
Baudelaire din Elogiu( Machia;ului: .. Cele moi mulle din erorile
pril'i/Oore la (nllllos (1rovi/7 c!i/7 {alsCi cO/IC:e(1!ie (11! care secolul
.\10'1[1 0 uvea aespre morala. I'c alUnel nalura era lllulo are!,1
lemer. i~\'on" }i IIpul 0101 eeeo ce esre hine ~'i a oricorei (rumllser;
ell {l/llill{tJ ... l10fllru /1IJ ne il/m{a nimic Sail moi 1/1I!lic. ea il
impinge pe om sO-$i ueiaa semenu(. sa-I mOnince. sCI-l {inci coplh:
sa-I ch1/7l1iusco ... lh:ce{i ill revistii lot ceeo ce esle nul ural ~i nil
veti alia decillllcnwi inspiiiminldIOare ... Virlurea. dilllpolrivc7. esle
arli(iciulu" (sublinicrea ii apaJ1ine lui Baudelaire). Dar iata. in
accla~i eseu, ~i ncgarea mimcsisului. tot In numele artificialulLll:
.. _.. piclura ohro:lllui JIll trebllie (olosilo in sco[1111 \'ulgur.
nemQrtlirisil. de 0 imito naillI'll (Jllra :fi a ril'ali:u ell IlIwre!ea ..
Cine ur inani:ni sa-i alrihl/ie arlei !imc{lunea slenla de a ill/ilo
nOlura!"_ in eseu! Femeile ~i fe/ele. intllnim asocierea ideii de
frumos artificial cu aceea de modcmitate: "usumindll-SI menireu sa
callie ~i sa explice lrumoslIl iniiunlml modernilalU (sublinicrea lui
Baudelaire). (arrislll/) into{i~w.co Cll eosillne {emei !oorlc
im{Jodohile $i in(runlllsetule ell aiulOru! a lor soill/ c!e clresllri de
spi{erie ".
Modificarea uni\'ersului sem.atiilor, a relatiilor dintre
simturi
Modifiearea universului senzorial al omului' modern decurge
direct din preeminen{a artificialului aSllpra naturalului. in primlll
rind. posibilitatea de a fabnca un rnediu artificial permite
favonzarca unui simr In dcfavoarea altuia (eel favorizat. de obicei.
28
e vaLul). in al doilea rinu. sim\urile sint ..satistacule", dar $i
condilionale. prin folosirea parful1lurilor, rujurilor. deodorantclor
de tot felul. a cremelor. manu~i lor etc Pract ic. uni versul senzatii lor
oillului modem este ruternic. dadi nu decisiv. diferit de eel al
(lllllllui epocilor anlerioare (eu exceptii1e - elita chineza.
'11t',andrina etc. - aratate deja mai sus). Selllniticat iva C$te
Cleneralizarea acestei noi lumi de sell7alii, care se sl1bstitllie
~nzatiilor naturale. 3 ) C'ind poezia rnoderna exploreaz3 rcalilatea.
ea e>..ploreaza ~i noul univers al <;cnzatiilor ..l11oderne". (0 mic
paranle~: inlreg universul figurativ al [)oeziei prellloderne - bazat
e un sistem de illlagini naturale - devine in bUlla muslim exotic
pcntru omul modern; sau. in 1Iltimt\ instan\tl. nu mai funqioncaza
deloc. Parado.-.:al. noi. 1110dernli. sil11!im mai rudimental'. Seadere
sensihiliratii omului modern C $i rezultalUl inexislentei de corelalm
o!>iecliVl, crea!i in{pnn limb:i. ai noului univers in care accsta
traic~tc). Nu IntimpHHor. Fernando Pessoa. unul dinlre poelii
excmplari ai moderniti1!ii - aparent preocupat cu prioritatc ue
conslruirea. eonfectionarca de pret~'bricate umalle. de heteronimi ­
insistil asupra importan!ei scnzatiei. constrllind 0 Tntreaga tcorie III
jurul acesteia $i mergTnd pina la a face din .. deplasoreo otel7riei
c:i:Jlre sen:orie" un crileriu de elasi fiLare a roeziei. de la vechii greci
pina la ceea ec el nUmC$le senza\ion ism.
Schilllblln~a modului 'in care e traita rcalitatec
1.I.lIllCCI modcrnfl IlU e pur ~i simplu 0 lume in care artiticiallli e
dominam. lin nou univers al scnzatiilor. ci ~i un mod dircnt de a
percepe ~i trai realitatea. Trcnul. automobiJul. tclefonul. avionul.
tclevizorul. radioul, computerul etc. iata citeva dintrc prelullgirile
tehnologice ale animalului uman. care II modifiea in ultima inslllnta
chiar pe acesta din urJlla. Realitatca noastra - felul in care pcrcepcm
~i traim timpul ~j spatilll - este Lilla radical diferita de eea a
Strarno~ilor no~tri. Nu doar ea amul se percepe pc sine ea pc un
dominator al obiectelor din jur ~i ajunge sa se vada f1(; ~llh~ $i sa-I
vada pe celalalt ea pe un obiecl, dar chiar este un all Olll. Carc
tr~ie$te 0 alta realitate. 41 Prelungirile tehnologice ale fiin{ci Iloastrc
(lU largil Realftatea. all modifieat-o fundamental. Rela\iile
29
 inlerUl1lane sint direel afectate. dar e afectal ~i 1110Jui in cart: Ill:
percepem pe noi in~jne. Lll11bajul preexistenl e inslilicicnt pentru a
exprima ceea ce se [ntlmpl~ Cll noi. Sin tern in plini'\. angoasa a lipsel
de sens.in plin absurd.
Sistemlll de referinta. Realitatea. e unul acceierm. astfcl incil
l1li~carea in sine devine 0 valoare. E ~eea ce vor celebra fUlllri~tii
ilalieni.5) LUl11ea in care lrliil1l ne suprastimllieaza. viteza fiind in
centrul aceslei supraslimulari. Consecinlele Llnlli asemenea
,I' fenomen yin sa se imbine ell cele ale factorilor externi analiza!i
deja: realitatea e simplifieata, toale simturile se sllbordoneaza - ~i
I mai puternic • vazlilui. eel mai rapid dintre ele ~i cel mai ant renal
in decodarea prin simplificare a stillllllilor eXleriori (N\']
intimplMor. adaptarea la civilizatia induslriala ~i la eea
postinduslrialf"l lreec prin alfabetizarc. iar e:'\lrern-orientalii - ell al
lor ideogral11e - par cei rnai u~or adaptabili, mai eficienti in noul
mediu). Acestei noi lumi i se potrive~te perfect ceea ce spune
Rimbaud in lIt/mimiri: ..... presse de lrollver Ie liell el I" formlile'
(sublinierea mea. A.M.); ell ~i celebrn sa: .. deregfare a 11IIlIrm
slm{tlrilorl seJ1SlIrilor"; polisemia lui ..sens" din franceza
perrnilindu-i si:i puni1 in evidenla accasta legatura indisolubila intre
simluri ~i sensuri. deleglarea primelor anlrenind - automat - ~I
dereglarea celor din unna.
Rei fica rea
Consecinta a factorilor deja analizari - ca $i a unoI' faetori interni
_ reifiearea face pal1e din insu~i procesul de civilizare. analizat de
Norbert Elias in celebrele Civili'Z,u(ia moravllrilor ~i Dinllmica
Occidentull/i. Civilizarea impliea un control sporit al funqiilor
corpului. a codilicare superioara a comportamentului ~i 0 reducere
la maximum a ..naturalelii'".
Cre~terea pragului de sensibilitate ..publicil" (de fapt, impllnerea
ca esential a '"spa\iului privar') face ca .,rezolvarile·· anumitor
necesiUl!i ..naturale·· (de la nevoile tiziologice, pina la curalatul
narilor) sa fie pereepule ea jenante. Ele VOl' Ii izolate.
depersonalizate, (dacil se poate) ascllnse. Invenlarea $i impunerea
de anexe (gen lingura. furculila. cUlit) pentru hranire ~i altele s-all
30
rcalizat - practic - la nivel ul el itelol abia in secolele XV II - XVII r
in Fran{a. Anglia, Germania. Italia ~i :'>-all g~l1eralizat abia in
secolnl XIX in respeclivele lad (care !~ri - mdllsiv din aceasta
cauz~ - se considerau civilizale!). ACt:asta reiflcare, acea~la
anonimizare ~i ..dezanimalizarc", dacA pot sa-i spun astfe!. au drep
scop/rezultat posibililatea de a face olllul capabil sa sliporte lizic 0
aglomerarie de lipul ora~ullii modern (1n care dezodorinrea
generala. ignorarea celuilalt. convenliile elC. par abcranle. ~ar sint
;bsOltll necesare pentrll inhibarea rcactiilor Innascllte legate de
instinetlll leriteria!. de eel sexual etc.). Elogiul artifieialului, tacut
de Baudelaire. citat mai sus. e ~i unul al reificarii - civilizatia.
ll10dernilalea devenind de nelnlclcs t~ri\ aceasta, Consecimcle ins
- in planul relaliei oll1ului cu Illmea ~i Cll sine - sint ~ocante. Apnre
senzatia de non-realilale a IUl11ii. de anulare a ceea ceo in acela~i
[imp. se afla in centrul l1lodernit3!ii. ~i anume a individualitatii.
Accasta senzaiie. amplifical~ de schimbarea 1ll0dllllli de
comunicare a infonnaliei in lumea modema. vine in contradictic Cll
~i face vllinerabiia ideologia dommanti'i a Illodernitarii. constrllila
pc idcea de distinctie, de separatic, de individualitlHe. Dlllla~tere
paradoxului pe care Fernando Pessoa 11 formuleaz3 aSlfel: .. Ce
inseamna lOoW lumea. ceilalli? ?ellfrll mine ({nota Ilimew) I1lI I!
Jedl un sillgur lucru ... N-olII CllJ10SCliI pi! nilllel1l. Deosebeam
uumenii lin II I de celiihd, clim deosebe~'{i IJielrele ... Ei /Ill mi-all dal
niciodwo sen:o/ia co sim reali. nwi ales elml vorbeau."
(sublinierile imi apal1in).
Schimbarea modului de comunicare a poeziei, a informatiei
in general
AflatA In centrul comunic~rii. poezia a fost influenlatii direct de
SUbstituirea de catre comunicarea scrisA (~i indirectii) a comunicarii
Orale (directe). Ceea ce se uitli mai Intotdeauna. cind se compar~
Poezia modernA eu cea care 'a precedat-o, estc ell poezia
prCtnodemA a fost una Iiricl. Formele inventate de vechii greei ~.
d~ trubaduri erau ale unei poezii care se cinta, care era reeeptatli
direct de eel caruia Ii era destinatll. Nu intru in amAnlinte. cert este
ca. 0 data CU impunerea scrisuilli. trebuiau invenlate noi forme
3\
 poetice. Ceea ce ~i face poezia modema, incepind cliteoriile despre
poezie ale lui Poe - allminteri un poet inca in siajul .Jiricii clasice".
Cll poemele In proza ale lui Baudelaire. Lautreamonl. Rimbaud ~I
lerminind cu caligramele lui Apollinaire. poemele lui FrancIs
Ponge sau experimemele lui Pound, ale poeziei conCrete etc. 5 )
Modificarca relatiei creator-receptor; aparitin Publicului
lnloclIirea comunicarii orale cu cea scrisa, in special in mediik
cUlte, in cadrlll ..elitelor", amreneaza 0 modificare radicala u
relatiei creatorlllui Cll reccptorul Sall. Oralitatea presupune, pe linga
sincretism. ~i un feed-back imedial. 0 presiune a receptorulul
asupra creatorului. Esentiala nu e. in clillurile orale. poelia.
obiectul artistic in sine, cit comunicarca - poezia putind Ii
modificata ad-hoc penlru a se realiza. spori comunicarea. In plll~.
creatorlll i;;i cunoa~te, cel putin in mare, receplorii, are un contacl
direct Cll ei, imparta..5e$te acelea$i valori etc.
Paezia scrisa (Iiteratura scrisa) intra In relatie Cll ceca ce
Kierkegaard nume;;te PllblicuJ: 0 masa anonima (~i fam chip) de
indivizi Icgali Intre ei (~i de creator) doar atita limp ell dUTeaza
lcctura poeziei. !cctura care poatc fi intrerupta oricind, rara ca
aUlorlll sa 0 ~tie. Nu eXlsta, praclic. feed-back. De-aici ~i "p!cicereo
ariSlol.'rGticci Je (/ Jis[Jtcic(w" a lui Baudelaire, de aici
.. anlipoeziu ". de aici binecunosctltii .. poeles maudit!>" etc. in
poezia greco-lalina sall In cea provensala nu existau poeli
blestemati. Acolo. Sau Ie placea publicu!. sall nu erai poet deloc
(sau, eel mult, un poel de care se ride. unul uitat aproape imedial),
Daca nu cxista realmcnte un feed-back. cxista insa altceva:
t obiectul artistic - poemul. eel care ia contact eu I'cceptorul, cu
acest misterios ~i teribil Public nu e poetu!. ei poemul. De aceea
centrul atentiei se deplasea7.a de pc comunicare pe labricarea
obiectului artistic. Poemul, afinna Poe. trebuie sa aibil rigoarea
unci formule matematice. EI este un corelaliv obicctiv in viziunea
lui TS. Eliot. 0 mica (sau mare) rn~inarie din cuvinte, dupa
pare rca lui Zukovsky. In centrul medila~iilor despre roezie ale lui
Mallarmc se atla Cartea. inleleasa ca un instrument spiritual.
Cartca. "expanshme tOlalii a literel. trebllie sci ia dill aceas/Q ­
32
Jirl'CI • mohil/tale ~I sra{iu. sa IJ1stiluie Ull ;oc: care - nil sa :ilie CUIII
_~li confirllle tklizmea ". Pentru Mallarme scrierea unei caqi ~i
!ilbricarea acesteia Slnt consubstantiale: .. {ahricarea unei carli,
aceu mul{ime de semne care se VOl' raspindi in lume, incepe ell 0
/i'O: ". Relatia eu Publicul poate fl de doua feluri: ..pozitiva" ~i
O
.•!unci Cartea este ., Virginitole care. solitara, in (ala lronsparen(ei
IIr1el priviri rOlrivile, S-(.J imparlil co de la sine in fragmente de
c(ll1do are (el/vim $i locere). sel11l1e nllpt/ale ate [deii ':. Sau
,.negativa", Pliblicul neluind in seama Cartea ~i atunci .. Carl ea.
lIl1de lrilielile spir/1lI1 pic! deplin nlullumil. in ca=ul L1nei
neinlelegeri ... ~e sClllUra de :gllJ'O cl/pei.oo: devenil impersonul,
voll/111 III, 0 data ce le-ai despiirlil de e/ co autO!: 1111 eel'
(obligalOriu) apropierea vreunui cilitor".
Prin aten\ia care i se acorda, prin rolul decisiv pe care-I are in
~0nlUnicare. pocl1lul modem se msi/wie (ca sti folosesc 0 formula
mallarmean~) diferit de poemele premoderne ~i [unC\ioneazil altCe!.
EI se subslilll/e . in fata Publicului - poewlui, de aici disparili
eloclltorie a acestuia (0 consecinta. logica evidenta a noului mod de
a se cOnlLlnica, de a exista al poeziei).
o alta consecinra importanta a generalizarii comunicarii scrise,
mediate de un obiect artistic (poemul. Cartea), este ~i aceea ca.
poezia poate ~i trebuie sa-~i dezvolte latura experirnental~l,
dimensillnea prospectiva. Cel pu!in In principiu - dar exista ~i
exemple prestigioase. de la Emily Dickinson $; Baudelaire, la
Rimbaud, Pessoa sau Bacovia - poetul l~i poate ..permite" sa
ram ina. practic. necunoscul sau cunoscut de un cerc restrins de
initiat i , sa i~i a~tepte Publiclil (potential) doua saLl chiar trei
generalii la rind. 0 situatie cu totul inimaginabila. pentru poezia
premodema..
De aici, 0 mai mare libertate a autorului in raport ell lcxtul, cu
actlll de creatie ~i. la limita (cum sustine Mallarme), cu Publicu!.
Poezia i~i permite (sau este obligata.) si:\. experimentez.e mai mull. sa
se nasca ~i s;l existe in spatii limitate, pentru speciali~ti.. ea putind
sa nici nu ajung;l la Public direct, ci intennediat. ca ~i ~tiintele de
virf de care vorbeam (fizica cuantica. materoaticile superioare.
biochimia etc.).
33
 ellll
.f{lld aliUI'II/e. Tara dect aSlIpnl I;mllllll
ifU / ii ill clliOl mOlll 1! ill
Inlocuirea informatiei directe de catre informalia medial. ru /imbajul devine celmQi pUlel'llic: il15lrl/mel1l 01 pcrfidiei. chillI'
\ ' til, rc~'i dOell' d. poute - incil sa desfac6
0 dUlt; - ~I su sfWe fi/'elt:
II a 0 consecin!a a progreslllui tehnologic. a aparlll ~i fenomenlll /u ill care e prins 0//11/1" (Ezra pOlino).
1 11 de SUbsliluire a infonl1a!iei directe (rezultat al contaclului senzorial sei
11
eu Illmea. al contactuilli i-mediat Cll ceilal!i) de dme informalia
II indireeW. din ziare. de la radio. televiziune, din caqi etc. Aceasta
schimbare a fellllui in care ne informam antreneaza 0 largire a
orizontului informa!ional. dar ~i 0 aplatizare. 0 impersonalizare a
lui (mass-media fill1d 0 mediere. eeea ce impliea 0 intermedierc.
I
dar ~i 0 cobodre a complexiUHii informa!iei spre mediu
II ecepfol'l/or). Traina intr-o /ume artificiala. avem ~i 0 cunoa~tere a
acesteia mediata mereu de a/Iii. De aici ~i primeidia manipularii
I'll 1; (mai mult sau mai pu!in voluntare) a informa!iei. Ai~i poezia
modema jntr~ deja in joe, ~i inca ,ntr-un mod decisiv. Poetii
:1 modern; sim poate primii care con~tientlzeaza riscurile informatiel
intermediate: de la rimbaldianul "Je est 11/1 C/ltfre" (dacll realitatea
lh intennediat3 de altlil. eLI deja nu-mi mai traiesc propria via!~t
\ L1na a altLIia). la opozipa Poezie - Reportaj din meditajiile asupra
poeziei ale lui Mallanne. (Poezia e objectiva ~i personala. astfel
csentialu. spre deosebire de Reportaj care e subiectiv ~i impersonal.
ded derizoriLl). de la corelativLlI objectiv al lui TS. Eliot~; pini\ la
poezia (teariile despre poezie ale) imagismului. obieetivismului. la
biogratismul lui Lowell sall Berryman. la pcrsonismul lui Frank
O' Hara... DlSpuri{ia elocliforie () poefU/!/i ". care" /asa ini/iofiva
Cl/vil1felor". despre care am vorbit deja aici (~i vom mai vorbi ­
Malarme rall1ine llnul dintre teoreticienii fundamentali ai poeziei
lTloderne. tiindca e printre prill1ii care au sesizat noua situare a
poezici in comunicarea jnterumana), in~tituie un demel'S
fundamenlalmente ones!. a1 poetului care - spre deosebire de
mass-media, de jurnalisT - nu ll1aniplileaz~ informa~ia, nl! 0
mediaza..
Mt::dit3!ia nSlIpra lllodalitalilor de comunicare ~i asupra rolului

;~ \I~I
1
poetlllui ($1 al poeziei) in contracararea uniformizlirii,
depersonalizarii ~i manipuhlrii imaginii realiHltii, rnmine una dintre
lemele majorc ale poeziei moderne. penlru ca aceasta. contraeararc
este lIna dlllirc cele mai importanle eOlllponcnte ale rllne~iei sociale
a Doeziei: .. ('ltv/mele fiporife SOli frol1smise prin fe/egl'o(1111 sin',

35
34
 FACTORII INTERNI
in momemul In care lrecem la enumerarea factorilor interni.
atingem deja punctul sensibil. al modelelor cullurale ale
modemitalii. Cum traim incA In interiorul culturii mod erne (chiar
daca In modernifufea lirzie. dupa Vattimo sau In posf11lodel'l1irale.
dupa Ihab Hassan, Lyotard. Eco&Comp). orice model al acesteia
am adopta. yom face - automat - ~i 0 alegere. yom opta pentru unul
dinlre modeJele (concllreme Intre ete) din interiorul moderniUilii.
DRea pUlem cadea u~or de acord asupra definirii celor mai
importan!i factori externi care au modelal lumea moderna. insa~i
seleetarea anumitor factori intcrni ~i ignorarea altora (din ne~tiinla.
sau fiindca ii consideram secundari. neimpOr1.aJl!i) reprczima. in
sine. 0 oPliune, ne angajeaza vizavi de un model sall altul al
modemitalii.
Cum abordarea mea e L1na care are drept axioma ideea cil poczia
sc ana in ccntrul cxplorarii-cxprimiirii-invcnHirii modernitiltii.
ea in!elegerea poeziei moclernc in speciticul ei, a modalitalii ei de
a fune!iona constituie una din Caile Regale penlru Inlelegerea
culturii moderne, pentru depa~irea abordarilor reductive
(tilozofice. sociologicc. economice. antropologic~ etc.). 1l1c1 voi
multumi si1 aduc in discu!i~ ciJiva factori intcrni asupra carora
exista - deja - un fel de consens.
Deoarece cullUra ca fapt obiectiv ~i individualitiltile care traiesc
intr-o cultura sint interdependente. e greu sa tragi 0 gran ita intre
ele. Dc aceea factorii interni sc refera la ambii - la cultura
propriu-zisa ~i la individul truitor din respectiva culturi1 - chiar ~i
atunci cind. aparent, se analizeazil numai nivelul general, cultura.
sau dnd e analizat doar genemtorul!receptorul de cultura.
I
Cultura moderna: 0 euHura de tip scmantico-sintactic
Ceea cc numirn cultura moderna este, in fond, cultura
oecidentala modema, care tinde sa se impuna i'ntregii lumi, care
devine un model pentru popoarele celc mai diferite. Meditaliile
asupra culturii (a individului in eultura) din spaliul cultural
european din ultimele 2-3 secole, chiar dacli sint inspirate,
.36
~liJ1lulate de contactul Cll eultura indiana, ell cea chineza $all
japoneza. de descoperirea Americii ~i de (re)descoperirea (in fond.
reinventC1rea) Antichitalii greco-latine (mai apoi <.1 Egiprului antric.
a SlIll1erUllli. a fondului mitologie indo-european etc.), sint IlU doar
incel'cari de a lamllri noua cultllra ce se n<t$te, dar sint ~i factori de
orientare ~i structurare a culturii modeme. contribuie la
configurarea acesteia. De la Montcsqieu sau Jean-Jacques
ROllsseau. trecind prin Winkelmann. Goethe, Schopenhauer.
Kierkegaard, Marx, Spengler, Nietzsche ~i pina la socioiogi ~i
antropologi ca Marcel Mauss. Emile Durkheim, Max Weber ~i
Pareto. la psihanali~tii Freud. Jung sau Adler. la istorici ca Arnold
J. Toynbee sau Fernand Braudel (~i intreaga ~coal~ istorica de 1<1
...if/nates "). la lingvi~li, de la Saussure ~i Jakobson la Hjelmslev.
ca sa Ilu-j cit1\m pe filozofii ~i epistemologii din secolul XX. de la
Hcidegger ~i Wiltgenstein In Karl Popper sau Rudolf Carnap. toti
okra tllJ doar explicatii intr-lln anume domeniu. ci ~i modele de
intclegere-lraire-semaminre a realitalii. a intregii culturi l11oderne.
NlI e lipsit de semnificatie, de exemplu. faptul ca 0 anumc teorie
economica a lui Karl Marx a gene rat lin anul11c mod de a i'nte1ege
societa{ca, relatii1e intre oameni ~i ca ea a slat la baza construirii
unci noi lumi. a unei Ulopii ..eulturalc·· in primul rind (practicile
barbare ale aeestuia fiind intotdeauna ..motivate" ideologic). care
cOlTlunisnlul. Sau ca teoriile lui Nietzsche au plltLil fi dezvoltate ­
impotriva chiar a ceea ce spusese de altfel filozoflll illsu~i - in
nazism. Sau c1\ psihanaliza a devenit nu doar 0 metoda de tratare a
bolnavilor psihici. ci ~i 0 componenta rllndal11entala a cultmii
rnoderne; psihanaliza poate genera teorii despre poezie. dar devine
~i un bun de prestigill (in America. a merge la psihanalist e, sall era.
semnul 1I1lui anume statut social).
De aceea. in incercarea mea de a caracteriza clIltLlra modern~.
voi face apel la 0 tipologie care se vrea neutra. care - eel putin - nu
valorizeaza explicit lin anume tip cultural in detrimentul altLIia. ~i
anume la c1asificarea lui luri Lotman din Studii de tipologie (/
culturii. Dupa Lotman, culturile sinl de 4 tipuri:
I) Tipul semantic. construit pc principiul identitlltii dintre semn
~i object, in care nu exista ceea ce Saussure nume~te arbitrariul
semnului Iingvistic. PentTu culturile de tip semantic, .. ta fnceplIl a
37

 10.\/ CI/I'IJ7IliI". nu c~isla
decil 0 unica rcalitale, care "e regase)tt
mereu aceea~i ($i in tolalitate) in fiecare lucrll'sel11n ill Pi:tt'l~
(conform principiulu, hologramei'l. rotul este vaJoros: cc llll est\:
valoros - adicil semniticatlv. legat de CuvlntJRealilatc - nu e,i~)la
(de tip semantic Slllt culturile orientale, cultul'llc populare. udlura
medievala ~i cultllra greco-latina). Ol11ul are 0 semnificatle
absoluta (~i 0 valoare asemenea). dar tot ce e:-..isU\ - lill1u crcapa
Divinitatii - are acee~i valoare ell omul. cu fiecare 0111 in pane
oamenii fiind perfect egali, ..identici");
2) Tipul cultural sin lactic. specific societ3tilor absolliliste
(Franla in secolul XVII. imperiu1larist in secolele XVII- XIX etc.),
se bazeazil pe principiul ierarhizarii-formalizarii: valoarea ullui om
a unei aCliuni etc. e data de locul in structllrl1. in Supra-semn
lerarhizarea lumii ($i a soeietlHii) e insolita de 0 desemantizare
semnului-in-sine. el cCiptltind semnificalie doar in raportuJ ell
Slructura-Semn. Tipul cultural sintactic impune un SlIlgur Semll.
care e dineolo de fiinle, obiecte elc. E 0 sistematizare, 0
rationalizare a tipului cultural semantic (~j 0 exacerbare a lui).
parado>.al. In numele pragmatismului, al eficientei;
3) Tipul cultural asemantic ~i asintaclic e un produs al
ginditorilor englezi din secolele XVII - XVIII (illlre care Hobbes.
Locke. Burke. Hume, Swift etc.) ~i al discipolilor ~i continuatorilo"
lor. ilumini$tii. in special cei franeezi. Ei descopera ea sistemele
I cultllralc sint conven\ionale, acestora opunlndu-li-se Natura. eee
II ee esle innascut in fiecare individ. De la Swift ta Defoe, eu al sau
RohinS()11 Crusoe, pina la Voltaire ~i Jean Jacques Rousseau, ell
Emil, sou despre Educa{ie. ni se propune un model cultural care,
denuntind convenlionalul. propune "naturalul" (pe care-I afiam in
bunul salbatic sau in copilul inca nedefonnal de catre educalie).
Mutatia prineipala, in eLi/lura europeana, s-a faeut prin aeest tip
cultural. eel care .iustifica ~i motiveaza filolofic (oferind ~i bazele
unei eulturi specifice): a) individualismul; b) egalitatea intre
oameni; c) desacratizarea lumii; d) ccntrarea discursuluiJ
culturii/lumii pe fiinta umana (nu eea concreta insa. ci pe acea
t1ctillne care e "omul natural"). Un asemenea tip cullural nu poate
rezisla Insa foarte mull; el a fost inlocuit de:
4) Tipul cultural scm;wtico-sintactic, care este 0 ma~inarie
.38
.,tr~111 de sotisticata. Individlll ramine in cenlrLl, dar el I1U e:-"Ist~ in
1
e<llitalefcuhura dedi pendulind intre/pllnind de acord minllil1l
~iferite \ipuri cll\\llrale. atit semantice. elt ~i sintactlce Fiecar
individ i~i poate strllClllra (teoretic, tiinde:l. practie. 1n majoritatea
.:a7.l1rilor lucrurile sint simplitieate) propria cullma. E LIn \rilll1lf al
n}i\ idlialislnlllui. care - dincolo de conventii sau, mai precis, pnn
ek _ se poate abia ucum l1lanifeSla cu adevarat. Cum ar spune
Baudelaire ,,1111/l1ll1 orlif/ciallli i(l {JOOIe permitc sa tii til III.slIli ",
cul moderna este - ~i devine tot mai mult - 0 concretizare a
ac~slUt
wra
tip culturaL Individul are la dispozit ie 0 mul\ime de
informa\ii ~i de coduri. de modele. El poate opta defini\iv pentrll
unul dintre aceste modele. dar. astfel. cllnsu~i iese (cum va) dll/ joe.
(liiturn lIloderna e mereu agitaUi de balansul intre ce\c trei lipuri de
cllilura preeedentc. care coe:\isti'i in ea (devcnind. la limita. op\illni
politico-sociaIe: de la semantismu\ tni~carilor religlo ~i 31
ase
nalionalismelor. la sintactica mi~dirilor tOta\itare. In care
comunismu\ e aproape ('I emblema a tipului cu\tural sintactic. ~i
pinrJ la liberalisll1ul individualist sau la mi?ctuca "Flo,ver-power".
manifeslare clara a tipului cultural asemantlc ~i asintactic). Care nu
duar coexist~, dar se $i confrunti\. Far~ ca, in ultimA instan\a.
vrellnu\ dintre tipurile culllll'ale in eauza sa triumfe realmenle. Nu
numai pentru dl nu poate exista lip cultural pur. cit. mai ales.
flindca lumea moderna e prea complieata pentru a ft inteleasa­
exp1icata-modelata doar de unul singm dintre Ilpurile cu\tmale in
cauza. Aceastfl coe>.isten\a ~i confruntare asigura de altfel $i
clinamismul modernita\ii. Cee.:'\ ce unii denlunesc moderniwlc
tlr/.ie. sl1r~illl\ modemit~l\ii sau postmodernism nu este declt
dispari~ia confruntarii (eel pu\in aparenl ~i numai in anumite zone
ale lumii) $i perpetuarea unei coexistenre pa$niee care - in fond - nu
mai are nici un haz. Dar. fie ca aceasta confruntare e deplasalu
dincolo de individ (care deville astfel iresponsabil ~i apatic). la
nivelul grupurilo r, comunitll\ilor. statelor. regiunilor. fie. a~a cum
avenizea:z1t deja Dodds in Grecii ~i if(l(ionalul. avem de-a face
doar cu 0 aparenta aealmie, cu 0 epuizare, din prea mull
solisticare, \a Lin anume etaj al societa\ii/lumii/etc.. 1n timp cc la
baZi\ se pregate~te 0 red\dere Intr-un tip cultural premodern.
Pentru ca recaderea de car~ vorbeam se produce atunci cind $\
39
 fiindca IlU existl1 ulllimbaj. ulllllodel, 0 paradigmll care s<1 poat<1 Sa
dea seama de/sa explice/s~ ex prime comple:\itatca fenomenelor
dintr-ull anllme moment al unei civiliza!ii (in cazul nOSlru, cca
curopeanil, devenita nord-american-europeana. care tinde sa Sc
mondializeze - proces inevitabil, daea e sa-I credem pe Emile
Durkheim. care afirmase deja acul11 mai bine de 6 decenii ca
intr-un al1lllne spa{iu cultural nu pot coexista doua culluri diferite)
Tipul cultural semantico-sintactic, generat de factorii in disculie
(~i generind, la rindul lui. 0 parte din ace~tia, sau eel pUlin
ampliticindu-i) este, pc de 0 parte, struclllrat de teorii care sa faca
,! posibila acceptarea acestei anomalii (care estc, ill ultimii instanta,
coexiSlel7{U ullor tipuri culturale contradictorii, eoexistenil'i car
absolut necesara) ca pe 0 nonnalitate. Si yom lntilni aici alit
II dialeclica marxista. cit ~i Supraol11ul nietzschean (modernitalea
mnd un necesar purgatoriu. inaintca realizarii ..societiltii perfect ..
sau apari!iei Supraomului). Sall. dimpotriva.. teor'ii care sa separe .
implicit sau cAplicil - diversele secloare ale culturii, iustificindu-se
astfcl coeAistenla unoI' tipuri culturalc opuse (unlll la nivel
economic ~i altul, sa zieem. la nivelul crea!iei artistice propriu-zise)
in aeeea~i socictate ~i In acela~i moment; sau care sa ll10tiveze $i s'
e>..plice 0 evidentA departajare/etajare fie socio-cullural& (In
interiorul aceleia~i na!iuni). fie geo-politicll. (intre natiuni care
lraiese in lurni diferite. dc~i slnt eontcmporane).
Pe de alta parte, diseurslllile eoncurente din imeriorul eulturii
semantico-sintaetice au Centre diferite, au propriul sistern de
generare, construqie ~i legitimare. Nu mai existll lin discurs
central, caruia sa i se subordoneze toate celelalte. (A~a-nllrnitul
pragmatism eo modalitate de a accepta pluralitatea contradictorie.
pentru cil .. ufja e mai eonvenabil. mai praclie ". Nici macar ceea ce
11l1lnim discurs ~tiintific. pe Iinga faptul ca exist3 nu un discurs
$tiintific. ci I/Iai nJulle discursuri $tiintifice, nu mai e recunoscut ca
fiind central, chiar c1nd se simuleaza aceasta). Toate aceste
discursuri care se bruiaza unul pc cela.lalt, ne dau senzatia cll - in
fond - lucrurile aT fi simple, daca n-ar ex ista acest bruiai. Dar acesta
e prod us IOcrnai de tipul cultural sCl11antico-sintactic, e zgomotul
care inso!e~le funetionarea ma~inilriei.
40
Infilnirea dintre culturi, melting-pot-uJ cultural modern
Ceca ce se vede. aClll11 , eu ochiul liber - dnd e s~ disclltam
despre ultimele dOlla secole - estc prabu~irea europoeentrisllllllui.
,.\dlca. altrel spus, cultura europeana a inectat sa mai fie lin sistem
d<' referinla ..central". singurul sistem de refel'inta.
Prin cultura europeana inielegem. in acest moment. acea sinteza
realizata timp de pestc 1000 de ani. dupa pral:)l1~irea imperiulul
roman. in Yestul Europei.
Nu este aici loclIl sa analium cum s-a realizat aceasta sinteza, ce
elemente au contribuit (~i cit) la structurarea ei. Vom spune doar ca
aceasta a fost 11111lta vreme 0 cultura de tip semantic, in perioada
Evului Mediu (a /a:ei aristocratf!. in tcrminologia lui Norbert
Elias). aillngiml apol 0 cultura predominant sintactica (in 10:0 ei
ubso/ulislii. cl/I'ialO)
Cullura curopeana. ca oricc cultum. se con~ldera, a ai lIns sa se
cvnsiderc singura .. adevarat~" (grccii ii socoteau pe to\i cei care nll
imcau de cultura lor ..barbari", slavii pe nem\i ..mll\i" etc.).
Celelalte mari culturi crall lie ignorate pur ~i simplu, tie considerate
ni~le variante "impcrfectc" ale sale (sau eel pu!in ..imature").
ineeplnd cu secolul XY. 0 dat~ Cll marile descoperiri geogratlcc.
curopa de Yest a luat contact ~i a inccpllt sa lntre\II1~' l'ela(1i tol mal
strlnsc ell cultllri de mare anvergura. Jar C'drcm de di rerite tie
cullura curopeana.
In pl"l1n1i instantil, <;-a accentuat dimenslllnea e'l:olico a aceSlOra.
Toate culturile neellropene au fost percepllte ca liind exotice.
(Prototipul scrierilor despre lumea e:-.tracllropeana, dafind din
Setollli Xl y. II MWOlle al lui Marco Polo). Dar. sprc sfir~it111
secoll1lui XVII $i la inccputul seco\ullii XVIII, apare deja ideea ca
ll10clelul cultural european nu e unicul posibil. mai Intii sub forma
sUblinierii conventionalilfl\ii fiec3rui model cultural (~i aiei treollie
(itati in primul rind Swift, cu al s~u Gul/iver. ca ~i Voltairc ell
Microme~us ~i L'II/genll sall Montesqlliell eu Scrisorile persune).
apoi prin afirmarea univcrsalit111ii ~i identit<1!il date lor
a~)tropologice Il1l1Uscute ale tulllror oamcnilor (1a .IJ. Rousscau in
J:mile, OLi de ,'Edllco/ion).
1I1iminisnlui a{irmu ega\itatea principiala <l tuturor cultllrilor.
41
 De~i - de fapt - ele sinl vll.ZLIte ca diferile. ie/'llrht:(1le 111 funqie (I
eon~tientiLarca ~i asill1ilarea Ullor valori considerate absol u, .
specifice omului: libertate, egalltate etc. Cullllrile atlate eel \'n~i
aproapc de valorilc .. inn~scutc", care Ie deformeaz3 eel lllai PUlin.
sint - trebuic :.l't tic - un model pentru cclelalle. Europocenlrislnlll
reapare. sub 0 alta forma insa. Una "dcschisa··. care i~i race din
asimilarea celorlalte universuri culturale. dar $i din ..civilizarea·'
acestora, justificarea pozirlei sale centrale.
Sfiqitlll seeolului XVIII ~i inceputul secolului XIX reprczinli1 Un
moment de ma>-ima deschidere: e descoperita ~i tradusa literatllra
indiana. se descifreazl't textele vechi egiptene. se rcdescopera
Grecia antica (nu doar Winkelmann. dar ~i romanticii germani ~i
englezi), sc traduc cele fOOl de lIop{i etc Ultimele doul't secol
eunosc 0 amplificare $i accelerare a procesului de eunoa$tere ~i
innuentare reciprOCil. direet:i de cMre/intre marilc eliituri Cullur.:1
europeanil (eea euro-americanil mai apoL mal nOli cea
mondializata) fiind mereu In frunte. tocmai prin aceasta deschidere.
rin efonlll de a asimila cit mai mult din marile culturi
eontemporane (dar ~i din cele stravechi).11
Lumea noastra culturala e profund diferitil de cea de acum trel
secole. In centrul acestor transformari: trad ucerca. Soar putea face
o analizA a ruptllrilor din diversele momente ale poeziei modernc
pornind de la ceo Gil. cum. de catre cine s-a tradus: fie din cullUm
indianl1. chinezl't sau japonezl't. fie din eea greco-latinl't. ebraiea etc.
Il Aproape toti marii poeli moderni (mai ales cei din secolul XX) au
r' fast mad tradueatori. dar $i (re)descoperitori ai lIllor valori. zone.
II cpoci culturale mai mult sau mai purin ignorate. Pound a tradus din
poezia latina, din chinezi. japonezi. provensali etc.. a rcediwt
Beowulf. Pessoa a tradus din antieij greco-Iatini. din englezl't ~i
francezll.. Lowell a tradus din greco-latinL din francezL. $i Jista ar
putea continua la nesfir$it (primul mare traducator al modernitll\ii'
acela$i Baudelaire, cu traducerile sale din E.A. Pac).
Intilnirea Intre Cliituri e.xtrem de diferite, care anterior se
dczvottaserl't practic separat, are asupra poeziei modeme dOUd
consecinte imcdiat vizibile. Pe de 0 parte, ofera mode/e. forme
oetice. perspective. l1lodaliti1ti de c.xpresie, pattern-uri poelicc
di(erile de tradi\ia europeana. care pOl fi folosile in explorarea­
42
, ril11area-invenrarea noii 11l1l1i. Pc de all(\. parte. orice Inlilnire
c" \l p rlre..tn centru. pm bl elJ7l.( tNtd " a fiell
tlcerl/. \ \Ul. •In care
~aLiionea7.ll. I\ln
11l< orrt . \.1111 ba. Ia aceasta avalun~a de noU. de
• ba. 0 anUITIlta
I' ecuOl)SCtll. .AceasUI. reactie este una care nu poate fi .. constructiv~"
",.. .cit prirl apelul In poc7ie (dcspre rela~iile dintre poezie ~i limba III
1"-,':. Il\oderna - V~Zl ~i G. Stein.:r Dt~pii Babe{). :r~ducerea e5le
unJ dintrc provocante (chailengesl maJore ale poezlel moderne: IllI
doar rraducerea dintr-o limba III alta. ci ~i lraducerea ill intefiorul
ccleiJ~i limbi. ~i - mai departe - ..tradllcereu" (trecerea.
tnlOstigurarea. fi;.,.arca) noilor sCllza\ii. sta.ri de spirit. lelatii etc. din
ooua lumt: in limba. lnlr-o allull1itll. limbu vie.
i\u intlmplator. pentru un Ezra Pound, intilnire3 dintre culturi ~i
ramIe culturale. specifica lurnii moderne. ~\. implicit. traducerea
constituie surse majore ale "progresului" in poezic, contribuie
~ri$iv la aparitia ~i strllClurarea poeziei modernc.
Dcsacralizare<l lurnii
Tipul culltlral semantic ~i eel sintactic prcsupuncau existenta
unui sistem de rererini~ cu valoare absoluU:I. situat In afara omului.
Presupuneau ceea ce Mircea Eliade nllme~te sacru\. Sacrul esle eel
lare d:t sens profanului. il legilimeaza. Parado7\ul (aparcnt) este cll
sacrul se a:lla undeva dinco\o de om. dc~i - in accla$i timp - includ
offiul, se afla ~i in om.
Demonstrarea caracterului artificial. conven\ional al oricarei
CLllturi. implici\ sal! este determinaHi de desacraliz.area lumii. Daca
totn\ este conventional. iar .. nUlUra/li/ umcm" e singurul sistem de
rererin~a pentrll in\e\egerea lumii. este evident ca divil1uL sacrul
sint ocultate. delegitimate, ignorare. Pentru ca. In principiu. daca
putell1 face din "omlil lIal1lral" un punct de plecare pentru
~re)eonstrllirea IInui alt tip de culturl't. IlU putem sa-I iclcntifidm eu
1nsa~i Divinitatea. (De~i necesitatea unei coeren~e a discursului de
acest tip duce la afirmarea indirecta a acestei - pent I'll noi ­
11l1posibilitBt i, alirmare I.:are poate genera ideologii In care omul
este dislrus in numele ideii de Om - vezi comunismul).
De aceea. inlTllcit sacrul. care era sistemul de refcrin\a absol ulln
Clllturile de lip semantic ~i sintaclic. nu mai este in cenlnl. acesta
3
 (sacrul) cste - tacit - ignorat, se ascunde in prolan (formula i
ap<IJ1ine tot lui Mircea Eliade). Accastli oCliltare a sacrlllui face
..Iegitim" individllalismul modern. explica ~i face posibil~ aparitill
(!ii rolul de faetori dinamici, eentrali pentru sClirta vreme) a revallei
romanticc impotriva diviniUitii (vezi Byron, de exemplu) sau a
satanismlllui lui Baudelaire (acesta, in prefata la Fiorile riil/Illi
subliniaza, insa. eli satanismlll e un mod de a provota divinitatea s~
se arate, sa se manifeste). 5acrul ascuns i/7 pro/un expliea ~i citeva
dintre asel1illniJe teoretiee ale poeti1or moderni. de la Mallarmc,
care vrea sa-i redea Cuvintului fOl1a ~i puritatea originarc. pentru a
se putea re-erea Textul (Opera), la Valery. care vedca in poezie un
sllbstitut al religiozitalii. Sau fa Wallace Stevens, care - In Adagio.
afirma: "Poezia - e evident - /~~i (Ire pUl7ctul de plecare ill e.n~felJ(a
cOlidianii (reala sail ireal6) ". Pentru ca - adaug eu - sacrul nu Illai
arc un limp <II sau ~i un loc al sau. ci s-a ascuns in profan (in
existcn~a cotidiana).
Desacndi7area lumii este una dinlrc provocarile majorc la <.:ar
raspllndc poezia moderna. Nu numai fiindca S<lcful se comunicil
(mai ales in tradilia iudco-cre~tina) in primul rind prin Clivint (~i
abia in al doilea rind prin I\ct), ci ~i tiindea poezia moderna trebllie
sa cxprime 0 Ilime rrofund diferita de Ilimea anterioara. 0 situalie
exislenliala cu lotul deosebiti'i (In masura in care existi'l. ~i in eel
eultliraJe, un prag de crislalizare, de declan~are a unor fcnomene
.. ireversihile"; altminteri, in Antichitatea tj"rzie, au e\istat insulc
socio-culturale in care dcsacra!izarea era un rapt la fel de evident ea
~i in lumea moderna). Mai mllll, poezia moderna (artele moderne in
general) e de neinreles fari'l acest vacuum pc care a Irebuit s8-1
umple. Fiindca desacralizarea lumii produce un dczechilibru
existen~ial major la nivelul fieciirui individ, provoaea ..lnfernul··
(Nu intimplator Un anotimp in [n(ern al lui Rimbaud se vrea
deseriere alum ii modernc, un tel de jurnal, "Cllel'(J pagini hidoase
din carnetul meu de fnsemnari de (lin/a damna/a ') Intern care i~i
are origi nca nll doar in "dereglarea futuror sim!urilor ", in faptul ca
traim intr-o Jume de scnzatii ~i obiecte pc care - parca - nu Ie rnai
<;ti'lpinim. ei $i in pierdcrea sistemului de referinla absoillt, in
absenta (mai precis, ocultarea) Sacruilli.
., franscendenla goala:', de care vorbe~te Hugo friedrich. rClulta
44
lil1 delinirea Sacrului drepl Tacere Absoluta, drept Absentrt. Alblll
pag inii etc. sau provocarca (rnarcarea) aeestuia prin negare (de la
Baudelaire ~i Lautrcamonl. pin1'l la GOllfried Benn). Dar ea
.. Iranscenden~a goaUl", constituie numai Il17ul dintre demerslirilc
pentru reg~sirea sacrului. pentrll identificarea acestuia; iar a
Illterpreta poezia moderna doar din aceasta perspectivrt inseamna Sa
exclllZi din ea (implicit sau explicit) cea mai mare parte a poeziei
111Oderne : de la Mallarllle (carc identifica saerul cu CuvintulJ, Plna
la Pessoa (pentru care sacrul trebllie c<1ulat pornind de la senza\ie ~i
prin .. anularea personalillJiii (woprii") sau Walt Whitman (pentru
care Lumea intreaga, identica <.:u Eul poetllllli. e sacra); de la
Maiakovski, Brecht ~i atitia al~ii (care \lad in Proletariat pe .. eel
!"c/sfign;1 ") pina la W,e. Williams sau e.e.cull1mings, care caula
sacflll in 11Icrllrile cele mai umile. in cxistenta cotidlana.
)i in cazul desaeralizarii ILlmii, poe7.ia moderna ne obliga sa
meditam la aparcntlll ei pnradox: dqi extrem de diversa. ell
demerslIri lIneori ireduclibile. ea eSle - 0 simlim, de~i e foarte greu
5-0 demonstram - exlrem de eoerenta, se distinge net de poezia care
o preceda. Rasplll1surile poeziei moderne. aparent divergcntc. dar
care se completeaza unul pc celalall. sint la aceea$i provocare, in
cawl de fal1i oeultarca (sau pierderea) sacrllilli. de unde ~i
.,lfn;lOlea in Jivenilall?" a respectlvei poezi i. tot mal vizi bi Iii 0 data
eu lrecerea vremii.
Modificarea rcla~iilor, a valoriior socia Ie
o data eu implinerea l1lodelului cultural asemantic ~i asintactic
~i. apoi, a celui semantico-sintac\ic, se modifica fundamental
valorile in jurlll carora se structureaza soeietatea, ca ~i relaliile
dintre indivizi. in culturile de lip semantic sau sintactic. sistemul de
rcrerintli este comunilatea, individlll avind fie 0 relatie "semantidC
ell aeeasla (el eSle comunitatea, arc 'in el toate valorile comunitatii.
parlca tiind identica eu intrcgul. confonn principiului hologramei),
lie una .,sintactica" (valoarea individului. semnificatia sa fiind date
de locul sau in struetura. sintaxa comuniUi\ii). Clnd sc raportea.za
(simbolic, dar ~i pr<lctic) la comunitatc (societate) individul fie se
idcmifica eu aceasta (Tn cliitura de tip semantic), fie se
45
 subordoneaZ3 accsteia (1n cultum de tip simactic).
o data eu impunerea llloclelelor umlalOare. in cure sistemlll de
'j referinta e (-/rial' indil'ic/1I1 (.,natural··, sau care manipuleaza. el.
I
codurilc. modelcle culturale). relalia acestllia cu societaten devine
(Ia nivcl simbolic. dar ~i practic) una extrern de complicatii.
.1\
Societatea este 0 sumil de indivizi. legati intre ei nll ,.semantic" sau
..sintactic. ci pe baza unei pure convenlii, pe baza lInui COtlfrcJct
II 1\1
sodal. Oincolo de aceSt contract. lIecare e libel' sa faca ee vrea Cll
el insu~i. insa. aceasta libertate e angoasanta deoarece, a dala CLl ea.
apare - in existenta individului ~i in lume - un spatiu desernantizat
(:jj desaerali73t. cum am aratat mai sus). Lin spatiu din care omul
vrea sa evadeze (vezi ~i L) fnv;la(ion (IU ~'O)'((Re sau EmbarcariOi
pour Cl'tJrere ale lui Baudelaire). fiindca e alienant. absurd (vezi
Becken, Ionescu etc.. dar ~i T.S. Eliot saLi Frank. O'Hara). E vorba
de SPll{illl interior (ce nu poate Ii redus la sui1et, fiindcu spaliul
interior inglobeaza universul Intreg). care trebuie semantizat.
lrebuie deseris, exprirnat. De aici, atit Un anorimp in fn{ern sau
Ifumimjrile lui Rirnbaud. cit ~i intreaga poezie suprarealista salt 0
artc din poezia cxpresionista germana (In special Trakl $i Hcym).
ai mult, acest contract social e fragil $i insllfieiem, individul
simtind permanent nevoia unei relalii mai apropiate. rnai puternice
cu ceilal~i. Poezia lui \Valt Whitman sau Maial--ovsl-.j (dar ~i cea a
lui bra Poulld. Robert l.owell, T.S. Eliot, W.H. Al1den sall Ted
Hugues.l vint': sa refaca. sa instituie 0 l10ua relalie simbolica Intre
indiviJ ~i comunitate. De data aceasta, insa. explicit sau implicit.
sistemul de rc/erin{o nll //lui esfe comlln/fatea, d inclil'id/ll. Pentru
a vorbi desprc ceilal~i ~i in numele celorlalti. poetul modern
vorbe~te despre sine ~i In numele sall (In aceSl sens. exemplari sint
oetii americani: Walt Whitman. Ezra Pound sau W.e. Williams ­
eu al sau Patterson, care e un ora~. 0 comunitate, dar ~i un individ).
oetul nu mai este un intermediar Intre divinitatc ~i oameni, intre
cOll1unitate ~i indivizi. el este eel eare exprima, exprimindu-se.
esen~a comuniti1\ii ~i a Ilimii. el este lumea (~i aiei nu putem sa nu
citam umplul poem Omul allui Vladimir Maiakovski).
La nivelul rela~iei concrete dintre indivizi. in Illmea modema
intervin. in primul rind. factorii externi deja analizari (cn - de altfel
- ~i la nivelul relariei concrete a individului eu comunitatea). Ace~ti
46
47
factori extern; sint insa ampl i fica~i de acea~la nOlla perspecti V"
asupra relati ilor si mbolice intre indivizi. Rei lIearea. comlln icarea
intermediuta, modificarea relatiilor dintl'(,: sill1!uri, a IUl11ii
senzoriale ~i obieetuale etc. sint vazute chiar ea un .. progresO',
deoarece traduc. In planlll realiHllii extcrioare, un proces deja
rcalizat la nivellil cultural (de aici triumfalismlliin descrierea 11I11lii
moderne ~i elogiul l11a~inii. al vilezei. inclusiv al rUL.boilllui la
Filippo Tommaso Marinetti), Poezia moderna este. totadata. ~i 0
reactie de contracarare a acestei banal izari, desemantizari a relatiei
dintre oarneni. Daea - In suprafalil, la nivel social - nll eXiSla dccit
un foarte conventional contract, oamenii - care sint, in fond.
identici . pot comunica pe alte canale, inclusiv prin poezie. vazuta
ca 0 comunicare speeiala. ne-socializata (mai coreet spus. ne­
soeietizata). Fie afimllndu-se, ca la Mallarme. opozilia dintre
Poezie ~i Reportaj, fie. ca la sllprareali:jti. prin scurtcirClIitarea
mecanismelor limbii inse~i, care mecanisme induc
cOllventionalitatc in comunil:are. fie. In cazul objectivi~tilor. prin
intermediul obiectului. descris .. a~a cum e el ..... ~i exelllp1ele ar
mai pUlea continua.
Descenlrarea individului ~i individualizarea lumii
Cultura moderna. nascllta din tipul cultural asemantic ~i
asintaetic. devenit apoi semaillico-sintactic. e eonstrllitl1 pe citeva
paradoxllri (sau solutii provizorii), intre care ~i noua relatie a
individului ell lumea, eu realitatea (nu doar eea culturala.). Teoria
relativitl1tii a lui Einstein a devenit aproape unanim cunoscuta (incit
~ pomenit<i pina ~i in revislele sexy sau porno) pentrlt ca. dincolo
de adevarul fizic, ea exprima :ji modul modern de a vedea ~i trai
IUlllea. Lumea nu mai are un centru. (Acest proces a Inceput, deja,
ell Copemic sau Giordano Bruno. provocind 0 reaqie violenta de
aparare - a unui model cultural. in primul rind - din partea bisericii
catolice; tarn succes. pe termen lung), Lumea, In l11odernitate. nu e
doar desaeralizata ~i. indirect. dezantropomorlizala. dar nici nu mai
are un ax. un sistem de referin~<1 absolul. Locul central atribllit
~liintei. viziunii ~tiintifice asupra Illmii. antreneaza un mic neajulls.
fundamental insa: descentrarca lllmii - .. de:;acurdatea IlIm;;-", 3J

 liL'e (j~orge Steiner - induce descentrarea individului (in sensul in
care individul, nemaiavlnd In afara un model centrat, nu poate
rerace - pentru sine - un model similar).
Aceasta descentrare, destructurare a indi vidual iUI!i i (tocmai in
epoca triumfului individualismului) constituie 0 provocare la care
poezia moderna raspunde diferit: tie prin a ceda inilWf/lIQ
c/lvinrelor. prin dispari/ia elOl.'lIf()/'ie u poefllilli (individullll) in
favoarea acestora (..cemrarea" real izind-o Textul). lie prin
oMeclivu/'e, prin anihilarca individualita!ii in lavoarea imaginii
oh/eclUlui (ca in imagism sau obiectlvism), tie prin aSlImarea
II incoeren{ei, descenlrarii (devenite, pri'l chiar faptul ctl si'll "5a,
sisteme de reJerin!a, in cazul dadaismului), fie prin caulurea 1I/71Ii
siSlem de referin{G care sa nu fie nlci In individ, nici in lumea
"exterioara" (subcon~tientul la suprarcali$ti) ~.a.m.u.
Diticliitatea (Ia Iectura) a poeziel Illoderne. senzalia de lips<'l de
structurare. atlt a fiecarui text poetic in parte, cit ~I a ceea ce nUll1llTI
poezic moderna in ansalllblu. provin, in primul rind. dintr-un fcl de
blocaj psihologic. Fata de fclLIl in care e structurat individul
modern, poc7ia de calitate c - poate - cea mai .. realist~" (il11preulla
Cll 0 parte din proza moderna). cea mat fidelii oglind5 a acestuia.
Respingerea, violcnta lIneori. a poezicl llloderne (ca $i 1't1scina1ia
sccrcl(j pe care. in acela$i timp. 0 c:--crdta aceasta) nu estc altceva
dCclt respingerca chipulLli din oglindu (Una c sa ai.:cep1 i teorclic
relativitatea spafililui ~i a timpull/l, descentrarca propriei tJllllc. alia
e sa ~i sim1i, sa traie~li pe propna piele aceasta relativilate).
Cum sistemlll de rcferinlfi este individllL in cultura modernj
fiecarc i$i constituie propria tume. s ) Lumea. descentrata ~i
relativil-ata. e. In aceJa~i limp. una individualizata. Asta 'insa. iarA.\ii,
doar teoretic. Penlru c,1 acest efort de re-colllpunere alum ii de catre
tiecare In parte e - pentru majoritalea - prea mare. De aceca oClmcnii
prefcru prefabricatele cit mai simple.
o alta caudi a Mit de ties atinnatci dificu1tati n poe/iei Illoderne
c ca aceasta ofera riecarui cititor posibilitatea de a-~i (re)construl
propria poezie. (BiM'inteles ea orice lectur~ e 0 re-ereare a ICXIUlui.
dar poezia mouerna o[ern mult Inai putine indicii vizibJle p~ntrLJ
felLiI in care trebuie sa fie rc-creilln. lasa 0 mai mare Iiberlale
rcccptorulUl. Care receptor. derutal. in loe sa profite de acc;st spalit
~8
de inventare a lumii. care e. lntrc altele. paezia moderna. se
imbufneaza ~i 0 declare absconsa. ennetica, antilirica etc. - dintre
ace~ti receptori f~cind parte. desigur, $i multi profesori!?!).
Deplasarea accentului de pc simbolie pe eoneret:
..chimbarea raporturilor artei eLI ~tiin,a Si eu aetivitatiJe
practice
Una dintre consecintele majore ale impunerii modelulul cultural
asernantic $i asintactic, al cmpirisl11ului $i iluminismului este
schimbarea raportului Intre simbolic (semnifieativ) ~i conCl'ef
(practic). Daca, pina in sccolul XVI [1. nimic nu avea valaare. nu
era esenlial, nu putea Ii model, daca nu avea 0 anumit
semnificalie. daea nl! era ineadrat intr-un sis/em de simboillri, de
atunei incoace. eu toate contra-Illi$carile ~I sub toate deghizarile
posibile, nimic IlU mai are valoare. nu e vazut ca esenlial, data nu
are 0 utili/a/e PrGClica (fie ea cit de indepartara sau de himel'ica).
dac<'\ nu instituie 0 5chimbare vizibila, masurabila. (dac<'l se p03le) in
modul de a trai al omului.
Cultura, v[rzuU1 ca 0 conven!ie. nccesara in Ii psa de altceva mai
bun, nu mai este strllcturata In jurul unoI' valori simbolice. legate de
limbai in primul rind. ci pornindu-se de la - ~i ajunglndu-se la .
omul biologic, CLl toate funqiile sale fiziologiee. Care funqii.
data educate, pot fi cuantificate, pot ti inrelese ~i satistacute. Din
metalizic. ol1lul .. a deVel1lf concre/" (zice Bacovia).
Nici una din artele moderne nll a ramas neafectata de aceasta.
rasturnare. Cum nu a ramas ncafectat nici raportul dintre diferitele
ane. Cele mai "practice" - sau care pot parea astfel. pot fi (acute sa
para astfel - tind sa devina centrale, sa ~i Ie subordoneze, cum va. pe
celelalte. Alte arre (genuri. specii), Intre care ~i paezia, daca nu fac
aliante. in primul rand eLI sfera tehnicii (vezi muzica clectronica ~i
nu numai). sim marginalizate ~i nu mai supravietuiesc in con~tiinla
pUblicului larg decit cu ajutorul unei arte .,centrale": vezi cazlll
vOllllllel or de poezii ale lui Char, Michaux, Tzara etc. (..valoroase"
prin gra{ica lor).
Poezia a pierdut cel mai muir. Aparent, insa. Pentrll ea
Illarginalizarea i-a oferit ~ansa de a se mi~ca mai In voie. de a
49
exploraiinventa intr-o libertate aproape totala. Nu intimplator. ill
ultimele clolla secole, de fieeare data eind poezia l110derna a devenll
.,centrali'C. valoarea ei a coborit spre zero, pentru eil au intervenil
(direct sau indirect. con~tient sau incon~tient) criterii legate de
valoarea praetica a floeziei. cle intluenta aeesteia in modificarea.
transfonnarea unei silllatii concrete. Aiei exelll plele de poeii rnajori
ai modernitatii care, sllbordonindu-~i demersul poetic unar criterii
.. practice" (mai exact SPliS propagol1disrice). au ajuns sa scrie
poezii jjpsite de ariee valoare (din perspectiva modemiti\\ii!!!) sint
nesfir:;;ite: de la Maiakovski ~i L. Aragon la w.B. Yeats. de la
Alexandr Blok sall Hlebnikov la Paul Eluard sau Tudor Arghezi
~.a.m.d.
Reinventarea poezici in epoea moderna a fost posibila ~i datorita
acestui paradox. care poate Ii :;;i mai u~or pereepul daca - in fiecare
literatura importantil dill sfera culturala occidentala. - vedem care
erau gloriile poelice pentrll contemporanii aeelora care sint. astilzi,
marii poe!i ai modernirtifii, daca puncm in paralel pe Emily
Dickinson cu LongfeIO\v sau. invers. pe Sully Prudhomme ell
Stephane Mallarme (eekbru. in epoe~. doar ca personai al unui
roman de succes).
Marginalizarea de care vorbeam a antrenat insa .5i alte
consecinte: a) Aceentul pus pc opo::ilia dinrre valorile spirilliale .F
valorile pruclice. de:;;i aceasta dihotomie I1U poate fj acceptata dedt
din ra\iuni didactice (Poezia a fost jUdeeaH1 dupa criterii exterioare
ei. Fie s-a negat valoarea practicil a poeziei, fie s-a accentuat pe
aceasta. de~i poezia, in prilTIlll rind datorita dimensiunii eXflloratorii
a demerslilui sau. are atlt 0 valoare spirituala, elt ~i una practica);
b) In analiza poeziei rnodcrne se insista asUpra graruilii{ii
demersului arlistie. fie prin scoaterea din context a unoI' afirma!ii
ale poetilor modemi, fie - pur ~i simplll - prin deformarea sau
ignorarea constanta a pozitiilor teoretice ale acestora: c) FlInC{ia
soctala a poeziei (mai ales In cazul poeziei modernc) esle redllsa la
aceea de a rafina 0 anum ita limbil, de a menrine vie expresivitatea
limbii respective, sau de a fj un joc cu margeJe de sticHi, pentru
initia!i $i iubitori ai ..artei pure" (asta. bineinletes. dnd nu se
procedeaza la 0 reducere a poeziei la simpla propaganda, (l
propaganda. poate, ceva mai subtilfL dar atit); d) Poe7ja modern!
50
este anal izata Ignorindu-se aliI speci(iclIl 1l1711il in <:ore eo apare,
alft lipul de ('II/rurd in care l:,l'le Creal{l, cit ~'i relu(ia ei C'I cdelalr,:
ric.
Fiindca poezia modema nu este una perfect unitara: daca. in
secoluJ XIX, valorile practice (collcretul: piine. apa. vin) sint in
prim-plan (preilingire a Illodelului cultural asemantic ~i asintactic),
de la incepuwl secolului XX ineoaee. valorile ~tiintifree. ~tiinta
dc\ in centrale. Dar ~tiinla moderna e tot mai mult in\en!ie,
proiectare. imaginare de rnouele posibile. pe care abic\ apoi
practica. cercetarea concreta. e}..perimentele yin Sa Ie confirme (sau
llLl).91
StiinTa de virf se apropie tot mai mult de modul de a fi. uneori
chiar de Iimbajul poeziei moderne. Nu intimplator. marii
rnatematicieni sau fizicieni. fie invidiaz3 poezia .. pellfl'lI fiJ1C(ea
IORicii ei i-mediate ". ca George Hardy. fie ajung la formuJari care
sint purJ poezje, ca Hideki Yukawa c1nd spune: "Ac(?nSIQ f1I'ohlema
u illlinirului e () boa/a ce rrebuie vindecmG".
Mai mult. trasat'urile specifice poeziei moderne. prepondercnta
dimensiunii exploralOrii a poeziei, nOLI! ei loc ~i rol in societate
(difcrite de loelll ~i rolLlI poeziel in epociJe anterioare). 0 apropie de
~tiinta de virf.1 01 Ap\ icarea model ul L1i constilui rii ~i impuneri i unei
noi paradigme ~ti intifice la poczi a ll10derna (CLI nuan!ari Ie.
precizarile ~i coreetLIrile de rigoare) este justificata de asemilnarea
frapanta fntre modul de funqionare al eelor doua demersuri aparent
alit de diferite.
in plus. sa nu uitam, relaTia poeziei moderne cu publicul ei este
aselnanatoare cu eea a ~tiinlej de virf CLI cei care beneliciazil de
descoperirile acesteia: la fel cum nimeni nu ~tje. de exemplu, cine
a inventat compl.lterLlL dar toatil lumea a allzit de .,LB.M .... tot a~a.
nirneni nu a auzit de W.e. Wi lliams, foarte. foarte pLllini au auzit de
poe::ia beal de la San-Francisco (~i de Ferlinghetti. Corso.
Ginsberg), dar toara lumea a auzit de .. The Bearles'·.II)
in planul "funClionarii" ~tiintej ~i poeziei, pina aCUm cHeva
decenii existau Illari deosebiri: ?tiinta era rezultatul unLii efort
~ornun, cit de cll concertat, coordonat, existau institu!i i speciale de
Invatamint ~i de cercetare. in timp ee poetul modern facea
deScoperiri in singuralate, invata pe eont propriu. Ceea ce antren"
51
() lenloare a progresului real. repetarea unor experienlc ~i
de'iL'operiri deja !'acute de alIi poeli. Semnificaliv. insa: poezia
Illoderna a ..copial"", la niveJ institutional. in !arile cele mai avansat
din Occident. ~tiinla de virf: cursuri, catedre de creative writing.
grupuri de crealie. sesiuni de lecluri. burse de (realie etc. (asta.
insA, abia in ultimii 30-40 de ani in America. 10-20 de ani In Franta
~i Germania. mai recent in Spania. llalia sau Anglia. dar deloc ­
iara~i semniticativ - in tlhile in curs de dezvoltarc. fie din Africa sau
America Latina. fie din ESlUI Europei. eu exccp!ia U.R.S.S. unde.
insa, .. Inslilu/u/ de Li/erQ/ura ,. avea 0 funC{ie "praclicif': pregMea
propagandi~li literari). Modelul instiwtiilor americane legate de
invatarea. scrierea ~i comunicarea poeziei II ind "iII', "Oberiu".
.. 0poia=" - maxima ironie a istoriei.
Aparitia de noj artt.', modificarca relatiilor intrc arte
Rela!iile inlre arte in epoca moderna au fost poate mai mull
infll1en!3le de noile mijloace de comunicalie. de progresul
tChnologic. decit de deplasarea accentului de pe simbolic
practic.
Nu voi intra in analiza 11Iulaliei semne/or. nici IlU voi detalia
felul in care apurilia fotografiei. a cinematogral'ului. a speclacolulu'
tclevizat etc. all innuental artele plastice. dramalUrgia. proza. Vreau
doar sa subliniez ca. in cazul poeziei. apari!ia succesiva a acesto
noi arte. nu a rnodificat doar relatia poeziei eu publicul. relari
poeziei eu celelalte arte deja existenle. ci a modifical ~i felul in care
estc gindit textul poetic. felul In care eSte perceputa. inleleasa
..realitatea". Imagismul ~i obiectivismul au invalat multe medifind
asupra artei fotograticc (nu intimplator. textul fundamental al lui
Louis Zukovsky, intitulat Un obiectiv se deschide cu 0 delinitie de
dictional', ~i anume: .. Un obiecliv (in optical - Lenlifa care s/rfnge
imaginea unlli obiecf Imr-un centru. Ceea ce este vi:a/ (Ex/ins /0
poezie) - Dorin{u a ceea ce este perrec/ obiecliv, dinc% de
orien/iirile, de parliculari/ii{i/e iSlOrice ~'i contemporane "). La fel,
vorticismul ~i futurismul au fost direct influentate de
cinematograful inceputului de secol. Evident ca poezia nu a
incercat ~ Ie eopieze sau sa se substituie aceSlOr noi arte. Dar a
52
~asit in ele sugestii. puncte de plccarc pentru elaborarea unoI' noj
forme poetice. pentru inventarca unor discursuri poetice originale.
(Iara~i, nu intimplator. fllluriSlul Maiakovski a fost scenarist ~i a
ju cal In tilme ruse~ti din deceniile 11 ~i III).
Noile arte, generate de noi medii de comunicare. s-au instituit.
dintrll incepm. in provocllri majore pentru poezia moderna. Faptul
di poezia moderna nu se poale ..stabiliza", nu se "clasicizeaz1'l.", se
dalOreaza ~i noilor artc care abia Incep s~ se slructurcze, sa-~i
elahoreze ~i rafineze limbajul specific, sll produca opere (sau
capodopere). Putem chiar afim1a d\, daca rela!iile pocziei cu artcle
..c1asice" nu s-au schimbat in mod fundamental dup~ dispariti
legaturii evidente dinlre poezie Si muzica (practic a liricullli. a
pocziei cintale), relariile poeziei Cll noile arte inca nu s-au clarit"icat
pc deplin nici acum. (Un exemplu: personismu/lui Frank O'Hara,
dincolo de alte surse, cste in mod clar 0 incercare de a rerace, in
c1mpul Si eu mijloacele poezici, ceea ce in televizillne se nume~te
"One nlan show").
Progresul (aparitia) noilor stiinte umane: Iingvistid,
psihanaliza, antropologie, sociologie etc.
Vorbind de relatia poeziei ell ~liinta de virr. m-am refcrit
dclihcrnt daar la matematica ~i fizica, pentru a evita ilmestecul
planurilor. Pentru ca una e 0 rclatie de la distanta, cu ~tiintele
eXilcle. ~i alta e relaria Cll ceea ce numim ~tiinte umane. In faarte
multe cazuri poezia ~i ~liintele in cauza exploreaza, din unghiuri
diferite ~i Cll metode diferite. acelea~i fenomene. aeelea~i zone ale
realiUilii (..interioare·' ~i .. exterioare'"). De aceea yom avea de-a
face nu doar cu un fel de conCllren!3. ci ~i cu influcnlc reciproce.
Astfcl - exemplul eel mai la indemina - suprarealismul se vrea 0
aplici:lre, 0 continuare a demerSllrilor psihanalizei ~i institllie chiar
un .. ('en/ru de cerce{(]ri" J)rmiazu/" reune~te poe! i. prozatori,
Iingvi~ti, folclori~ti, antropologi. Ezra Pound dezvolt3, in
('llnlos-uri. leorii economice ~i politice. Poezia minimalista din
Franta. urm~a a Tel-Que/-ului. e direct tributara teoriilor asupra
teXtl1lui elaborate in cadrul respeclivei mi~c~ri ~.a.m.d_
rara a intra in detaliile relatiei poeziei eu ~tiinlele umane (mai
53

 ales CLl cele aparure in llltil1lul seeal). putem constata ca l11drea
poezie llloderna din seeollll A7X ~i-a orienta! efortlll exploratnriu.
ell priori tate. in urmiHoarele direclii: suhcon~tientul individual (~i
colcetiv) (vezi Rimbaud sau Lautreamollt). poezia ca .,ObjeCt
fabricat". ea "mecanism". ,',formula" (vezi E, A. Poe) ~i rl'latia
poeziei eu limba (limbajul) (vezi Mallanne,).
o data ell aparilia ~i impllnerea. la inceplltul secoluilli XX. a
psilwl1oli~ei \Cll Freud. Yung, Adler & camp). a leoriei !itero/urii
(in special ~coa la formala rusa) ~i a lingvis/icii modern!?
(sallssuriene ~i post-s311ssuriene), poezia rnoderna a avuL vizavi de
aceasta .,incalcare" a tcriloriului abia (re)descoperit. urmatoarele
reaqii: fie .. se rep/ia::.o" in alte zone. fie .. se Slibordonea::.{(
(aparem) noilor ~tiinte umane (vezi eazul suprareali~tilor ~i eel al
inimali~tilor francezi eontemporani. cita!i mai sus). fie neoga
competenla, rQstLlI aceslOr 9tiinre, ill teritorii unde singllra .. ~tijn~a"
(inefabila, ar spune G. Oilinescu) care arc instrumente!e necesar
~i discursul suficienr de complex pentru a Ie putea explora ~i
e"prima este paezia. Aceasta din urma reaqie explica - panial - ~i
de ce multi poeli ai seeolului XX (~i c1iiva din marii lor
prcdecesori, rccunoscuii ca atare ~i din aceasta cauza) s-au straduit
sa demonstreze (sau doar au afinnar) ca poe=ia - ~i in special poezia
:
~
\1 moderna - es/e 0 ~/iillra. A~ spLIne ciliaI' ca multi dintre ei, vorbind
despre paezia prezentului (~j ciliaI' a viitorului), vedeau deosebirea
dintre ea ~i poezia care a preceda til ciliaI' aceasH\ trasatllri1
specifica: poezia moderna esre una prin excelenta experimentala.
explorarorie...$tiinpficli'·, lata ce seria, til 1918. Guillaume
pollinaire in manifestul-program Spiritul non ~i poetii: "Sa
explore::.; reali{(Jtea. sci 0 cau(.i otil fn domeniul elnicuilli, de
exemplu. cit $i in eel 01 imagina{iei. ;ata principalele Ircisotllri ale
acestui flOIi spir;t... Spiritul nOli at/mite deci experien(ele literare,
clliar ~i pe cele hawrdate, ~i uneori aceste experien(e sfnt prea
jl pu(in lirice. (sub!. A.M.) lala de ce lirislnul nu esle dedI 1IJ1lJ1
di!1lre clomeniile poe:riei de astiai. care se mul/ume:j/e adesea CII
cerce[("jri, eu explorciri, (ara sa se preocupe sa Ie dea 0 anumiul
semnificatie lirica." "
54
ACTl UNEA RESTRiNSA
r.actorii analizati plna acum eel' oare 0 nalla poezie? Teoretic.
oal11enii pot tfai in lumea modern~. atit de diferiUi de ceea ce
I;UllOSCuse omenirea inainte. ~i tara noua poezie. eu atit mai mult
u cit unii poeti insist3 asupra gratuitatii actului poetic modern.
\,)rbese de .. put!zie pura ". de .. ph'icereo uriSIc)cralica de a
displacea ", de caraclerul experimental al poezjei. vazuta ca ~n "joe
secil/ld" etc.
Avel1l aiei de-a face eu dOlla aspecte ale o.cestiunii".
In primul rind. luarile de pozitie ale diver~ilor poet i modemi
trebuie citite in comextul emiterii lor. nu trebllie sa fie luate ala
iellre ~i rrebuie eoroborate unele eu altele. Aecentul pus pe
dimcnsiunea ..gratlliti1" a actului poetic atirma importan\a unci
abordAri ..spirirualeo, a realilatii ~i a aetului de creatie. intr-un
cantC'{l in care dominanta este valodzarea din perspeetiva utilitu!ii
practice. illlediate a oricarlli efort intelecwal. Afirmarea
..non-utilitMii" practice ::l poeziei nll este decit 0 reafinnarc a
specifieului actului poetic.
Teoreticieni i care au seos din contexl ~i nu au eoroborat intre el
propozitiile teoretice ale lui Mallarme all faclit din acesta un
apostol al gralllitiHii absolute a poeziei. vazut~ Ctl un act ce existtl
In sine ~i pentfll sine. De fapt, tespectivii teoretieieni I-au citit (~i
inieles) mai degraba pe Huysmans decil pe ... Mallarme. Acesta, in
lex-tde sale teoretice, e preocupat de actiunea poeziei. care este Insa
una speeifica. 0 aetiune restrinsa. cum el insll~i 0 nUl1le~te.
Con~tiellr ca .. lilel'alllra. alci, trece priwr-o cri:;,(/ deosebilil.
till1damenra{o" . .. el vrea sa restaureze capacitalea cllvintelor (a
poeziei) de a cxprillla pe cit posibil mai bine aceaS1a nOlla lume,
caracler;zata de 0 ... "de::.ordine sompllloascL. ". De aceea trebuie
sa ineerci .. sa do; lin sens mal pilI' cl/vlnlelor IribIl1Ili". Capacitatea
de a exprima noua lume. una care sa nu fie .. 0 simpla
paliivragea16", care sa nu poata. fi redusa la pragmaticul Reportaj.
estc necesari1 loemai pentru a dep~i acea ,.(lIIlc{ie de el1l1merare
faeila .... pe care mufrimeo i-o atribule" (ei. Poeziei) ~i a reu~i
proiectarea unoI' lumi noi. virtuale. Dar ~i apropierea de esente.
Illaximum de ellnoa~tere posibila. "versul. din perspec/ivti
55

/illl.l'O/idl, slipline~ile defee/ul original' allimhilor ...

Tendinla de a aborda unilateral poezia modema. de a propllne
Aclillneo reSfrinso a lui Mallarme IlLI e in nici un caz un joe. E
rnodele reductive i~i are radaeinile in chiar felul in care accaSla c
lin demcrs de restaurare a capaciUitii expresive a limbii (prinlln
dcfinita; de obieei se are in vedere doar unul (sau 0 parte) dimre
poezie), de redefinire a 10clIlui ~i rolului poeziei lntr-o societate
factori i analizali deja. Poezia moderna este dctcnn inata simliltall de
care pare a reduce tOLUIla util. in care orice aetillne devine sinonim
tutalitatca accstor factori. ea nu poate fi inlelcasa pina la capat (In
eu .. fic{iuneo lInei strailicitoare. continue rostogolm·'.
unitatea ei Si in semnificatia ei) decit pe baza unei abordari globale.
Poezia are 0 funqie mai importanta declt cea care i sc atribuie de
,1\lltllinteri VOIll avea diferite modele ale poeziei, modele, care ­
obicei, in manualc. De aceea, c vital sa nu se uite esenta ~i sensul
uneori - nici macar nu se contrazic. Modele de 0 mare subtilrtate ~i
demersurilor ei. (Aproape toti poetii modemi opun "oc!iunea
profunzime. dar care sufera de aeela~i neaiuns: fie limitca7:i poczia
reslrinsa" a poeziei, functia ei de cxplorare ~i inventare, funetiilor
moderna doar la un III dinlrc delllersurile ei, fie lind sa simplifice
poeziei a~a cum Ie ~tim din perspectiva didaetiea: aceea de c10cere
demersuri Ie poeziei Illodernc.
~i aceea de c1e1ecfare).
Enumerarea factorilor externi ~i interni care modclca7.a lumea
faclodi interni ~i extcrni. analiza!i mai sus, nu pot Ii ignora!i
modema. de~i poate parea superfllla c1nd anal iz:im poezia. se
atunci dnd Incerdun sa descifram propozi[iile teorelice ale poejilor
c1ovede~tc a fi absolul necesara. PrJlllul pas In apro:-.ill1area
modcrni. Nu putcm Tn[elege poezia moderna daca nu acceplam
fi:;ionomici poeziei moderne este examrnarea provocarilor carora
ipoteza de bun-simI ca ea a aparut in contexlul ,.noii lumi". in
aceasta trebllie sa Ie faca fala.
relalie simbiOlica Cll aceaSla_
Altmintcri. daca pornim de la premisa ea poezia moderna e doar
rodul unci (r)evolll!ii interne a poeziei, va trebui sa eadem de acord
~i ca poezia modern::! nu este neccsara in lumea noastra. Nu ~till
cine ar avea curajul unei asemenea pozi~ii. cu exceptia celor care.
de~i scrill desprc poezia moderna, 0 detesta. din (ot sufletul. Si 0
uetesta tocrna! pentru ell. nll in!eleg ce rOSI are poezia in lumea
moderna. Ei sint .. speciali~ti", domina!i de ideologia utiluilli (cum
ar spline Mallarmc), care i~i fae din studiul poeziei moderne 0
mcserie ~i care, poate. viseaza sa fie (daca ar avea capacitatea
necesara) directori de companii comercialc. de agen~ii de
publicitate etc.
~a cum am mai spus, faclorii interni ~i cei externi se determina
~i se amplificA reciproc. ClasificariIe de mai sus au fast /acme doar
din necesitAti de demonstratie. ~i pentru a sublinia, dnd a fost
cazlll, cit de legala este poezia moderna de transfonnarile care au
avut loc in societale ~i in cultura in ultimele doua secole. Faptul dl
poezia a fOSI "rcinventata" in epoca moderna devine ell aHt mai
limpede daca punem in evidenta deoscbirile dintre aceasta lume ~i
cele care au precedat-o. De aceea intrebarea "de ce 0 lume nOlla are
nevoie de 0 poe;dc noua?" i~i coniine raspunsul.

56
57
 REINVENTAREA POEZIEI
S-a spus despre poezia moderna ell nu mai intermediaza Intre
oameni $i zei. S-a Spus despre poe7in modern5 ea e antimimetiea.
S-a spus ell. e antipoetica. Ei nu i se mai pot aplica niei notillnilt'
c1asice de docere $i delecrare. In acela~i timp, demersul poeziei
moderne e diferit $i de eel al poeziei manieriste sau gongorice. Ea
nu Illai este niei 0 expresie a .. silll\irii". 0 e:>-.primare a sensihilita!ij
..naturale", ca la romantici. Poezia moderna este atit de diferita de
oezia care 0 preeeda (de$i. nu-i a~. poezia e eterna.!?!), Inch
°
prima tentatie este de a caracrcri:o prill CQrCROrii negarive, Cca
de-a dOlla fiind de a 0 reduce, intr-o forma sau alta, la poeric. la
ceea ce este, in principiu, com lin poezici tuturor timpurilor, deci de
a 0 reduce la ceca ce se $tia despre poezie. Sau. in lipsa de alte
mijloace, de a 0 analiza pomind de la lingvistiea. filozotie.
anlropologie a imaginarutui etc.
Dar tocmai poe!ii moderni slnl eei care. in textele lor teoretiec.
c\plorare poate fi v:izuta de carre poet ea una obiectivi'l.
lneerclnd sa defineasea noua poezie. merg Impolriv<l definirii
.. ~tiin!ilicil"_ saL1 ca 0 explornre ~ubiectiva_ 0 aventurci (X: cont
acesteia. prin raportarea. prin "redueerca" la poezia preexistenla.
propriu,o naviga!ie bazata pe harti secrcte. sau a I u\·ellgle. Toate
Pentru ei, poezia Illoderna i~i este propriul sistem de referinta. De
II
aiei afinnatia lor ea poezia Illoderni'l trebuie cilil1\ literal ("./'0/
\'Gulli dire ce qllt! ~o dir. lirr(;mlellIenr c{ dans rollS les sens ". Arthur
Rimbaud: .. Callfos-llrile rreblliesc cirire li/eral ". Ezra Pound). Spre
deosebire de Dante. care - In De Vulgari Eloquelltia - recomand
citirea poezici la patrll nivde, poczia moderna se incapatlneaza sa
propuna un singur nivel de Iectura (dar 0 infinitatc de .. Iceturi··),
poel1llll nemaifiind transparent. ci opac; poemlll modern sc vrea IIIl
orelarill obiecriv, adica un nOli obiecr din realitatea
obieetual-culturaill.
Explicatia unei asemenea pozitii radieale 0 gasim. poate. in
Canto XCVI, al lui Pound: ,. Daca vom scrie door ceea ce am
in(elesl dmpul comprehensillnii /111 se va lorgi niciod% ". Poezia
modema nu este descrierea a ceea ee e inteligibil (sau ceea ce
,.simtim·· In mod curent). a ceea ee e deja cunoscul, ei 0 explorare
a unor zone noi, atit ale experientei umane, cTt ~i ale expresiei. ,. Un
singur gfnd ne ardel Sa dam de ceva nOli ", scrie Baudelaire. Poezia
nu vrea niei sa copieze realitatea. niei sa 0 refaea in text, Iliei s1\-'
58
il1 vc lc pe oameni, nici sa-i delecteze. nici SU-\ Llimea....ca ell
capacitalea ei de inventie. niei sil cxprime sim!iri. ea vrca sa dea de
ceva nOli.
CAre sint dorncniile poeziei, eu cc rnijloace vor fi (de)::;crise
ceSlea, care e locul )i rollli poelului (ca pcrsoami. dar $i ea f~ct'itor
Jc versuri) in aceasta aventura, care esle rela(ia pe care 0 stabi te~t
l:L1 puolicul. wate aceslea sint legate de jilllc{ia de explorore a
poe:iei modem!!. Daca exista 0 unitate a poeziei rnoderne.' de 1[1
Baudelaire ~i plna astazi. daca exista un specific 31 ei. acestea
trcbuie c~lItate pornindu-se de la premisa ea poezia moderna are ­
eel pUlin din punclul de vedere al poetilor - 0 alta f'unqie dccit ec:a
pc care 0 avea poezia in lumea prC'modema.
Feilil in care este vazut3 poezia moderna. articularea $i
c0ll1l1l1icarea ei sint eon~ecinte directe ale acestcl runqii (noi'?) a
pQCL.lci. pe care. provizoriu. am numil-o rUIlClia de explorarc.
Oric~ poetidi moderna este 0 poctica a cxplorarii. AecasU\
delllersurile poe7iei modcrne. dincolo de diversitatea 101. ::tll in
COlnlll1 del?lasarel1 Cel7fl'Ullli dl! grelllcrre 01 demer!)/tllli po(;ric' de pe
1I/(ll1esi~. ingenillt17 sall cxpresie 1.1 s('I7limen/I1lui, pe etplorare. Daci)
poezia moderna are multe in comUll eu poc7ia greco-latina. ell cea
provensala. eu cea manierista sau ell cea romantica. daca a il1Va\al
foarte l1lull de la aeestea. dac~ a preluat multe dintre tehnicile
acestora. nl! e mai pLllin adevarat ea ca e dij"erit orienta/a. are alre
mi:e dedt poezia anterioara ei.
rns~1. de~i dimensiunea exploratorie caraeterizeaza $i distinge
poezia modema. ea nu este 0 e\elusivitate a acesteia.
Aparenta contrazicere Intre fraza de mai sus ~i demonstratia abia
flkuta dispare. daea abordam poezia europeana dil1lr-o perspectiVll
coreet1\.. ~i anume. perspecliva propusa de Ezra Pound In Cum 5li
~·ite~·ti ~i A. B. C.-lIl lectllrii. Pound demonstreaza aeola ca poezia ­
~n spaliul european eel pUlin - a fast "inl'en/oro" de doua ori: mai
Jntli la greei. In secolele VIII - VI Le.n.. apoi de provensali in
secolele XI - XII e.n. eel de-al treilea moment in care poczia este
(I'C)inventata este (ar trebui sa fie) ehlar epoea m0dema.
59
 De ce din nOli ~i de ce acum? Argumentele principale se gt\sc,,1..
in uri<C?a dizlocare prod usa de factorii interni ~i externi deja
analiL.at i, in faptlll ca IUl11ea moderna este 0 alta lume. Daca
mediti~m putin asupra momentelor in care a (mai) fast inventata
poezia (lirica, preeizez acum. eea epica fiind permanent prezenUI
de la Homer ~i Vergiliu. pin a la Romanul lui Renarf. romanelc
Mesei Rotunde ~i in aproapc tot ce s-a nllmit proza), yom constata
ca acestea aproape eoincid eu apari(ia unor noi lumi: cea a polislilui
grecesc, continual de urbea romana. ~i lumca care sc n3$te 0 data
eu ceca cc numirn Europa (de Vest), in urma triumfului
cre~tinismuilli $i a ceea ce. inspirat. Jean Gimpel nume~te revolu{ia
indus/riahi (/ Evufui Mediu.
Inventarea (reinventarea) poezici insote$tc ~i exprim3 1l111ta!ii
profunde in madul de a trai ~i In sensibilitatea oamenllor dm
anumiu! gnlpllri. comlllll/i'I!i. Am slibliniat acest lucm, deoaret;c
sensibilitatea $i modul de a trai pe care Ie e>-..prima i/1 momenflll
na~/erii lor, atlt tiriea grcaca, cit $i poezia trubadurilor exprimau 0
sensibilitalC ~i 0 calcgoric de indivizi strict minoritare. Daca III
secolele IV - III Le.n. Arhiloh, Sapho $i ceilalti devenisera in
Grecia (~i in sfera culturii etenistice) ni~te modele. ei nu fusesera
aSlfel ell Irei - palru secolc mai clevreme. cind i~i scrial! poemek.
rau, la vremea lor, ni~le e:-..ploratori, poet i care c\.plorau-inventau­
exprimau un nou mod de a fi at individului intr-o nou~ Ilime. La fel
~i pentru lrubadurii din secolele XI - XII, deveni!i, deja. In secolelc
XIV - XVI, ni~le .,clasici··. E foarte grcu sa analiz~m. ast8zi, felul
In care erau receptafi de contemporanii lor poc!ii In cauza, putem
face doar eXlrapaHlri pornind de la ceea ce s-a intimplat cu poetii
moderni.
Sa 1111 uitam: poe-::ia I1wdernii 1111 are, Wac/ie:, 0 vechime moi
mare de un secof $i iumotalt!. $i, deja, Illu\!i dinlre poct ii moderni
au dcvenit (ceea ce indeob~te numim) clasici. Nu trebuie sa faci
analiLc foarte amanun!ite ca sa sesizezi. de exemplu, ca Baudelaire
sall Rimbaud (care, la inceputul sccolului XX inca nu figurau in
antologiile ..serioase'·, lIniversitare) au clevenit bun uri publicc.
sintagmc, versurL alitudini ale lor s-au Joklorizaf'. sint reluate in
convcrsatie, in lexte de cafe-concerl ctc.
Dimensiunca e~ploratorie este fundamcntala in epocilc de
60
(re)inventare a poeziei. 0 data eu realizarca atit a ..defri$1:Irii..
tcrenului. cit ~i a inventarii de noi forme poctice (practic. roate
formele pocziei europene pre-moderne erau deja inventate in
secolul XIII). poczia nu nUl1lai Junc! ionea7~" altfel dedt in fazele
initiale, dar i~i asuma ~i roluri diferite. Orice ar spune tot soiul de
speciali$ti. daca e sa tim realmente onc$li cu noi $i eu poezia. marc
poezie arare in aceste cpoci de inceput (sau in cele imcdiat
urm~toare. in epoci Ie a~a-zis ..de sintez~"). sau atunci Cind ()
allllmi/o !i/er(J(lInj (cllltllrc'\) inn'o In eircuitlll european. Un
cxemplu: poezia franceza nu are niei un poet care sa se apropie
macar de anvergllra (elol' doi. intre Villon (sec XV) $i Charles
Baudelaire (sec. XIX). $i afirl1l aSIa de$i Imi plac unii dinlre poelii
Pleiadei (elegallll .. Belies-LeI/res ". cum ar spune Ezra Pound). ca
~i uncle dintrc plesele de teatru in versuri ale lui Racine. Cit desprc
Viclor Hugo. Vigny sau Lamartine. ei nu mai sinl, astazi. eel purin
pentru minco cu riscul de a se supara loti francofanii, decit ni$te
buni poeri didactici $i atitl2)
Revenind: {lo('-::ia modema IIU imi/a reali/a/ea. eo explnrecc(i
realita/ea, nil exprimii senJimel7le $i sen-::olii. eo l!xplorea:::t.i
seruimentele $i sen:::o{iile. nu ionglea-::ii ell posihili/Q{ile Iimbajl/I/li,
eo explorea:::1J II/ni/ell' ~i e~eJlla limhaiullii ~.a.ll1.d. Si tare mi-e
leama ca loti marii poeti, cel realrnente mari (.. inventatorii" $i
..lnae$tri j". n u ..epigon ii". ..autori 1", .,Be J les- Lettrcs" sall
..generalorii de mode") all facu!. indiferent de epoca, exact acel<C?i
lucrll. In cillda faptlllui c:i profesorii de poetica. Illcepind eLI
Aristotel $i terminind Cll Boileau, ne inva~a (cam) altceva. Dar, sa
nll uitam ce scria Pound: .. Nu crede nici lin clIvin( din ce-{i va
SPune cineva care nll a ~cris in vio!o sa ",aear 1111 vel'S valabil".
Dar se poate ridica obiec\ia: de ce nllrnai in anllmite epoci apar
Ceca ce noi numil1l pocli mari? Teorctic, in Franla secolelor
XVI - XVIII s-au llaScllt tat atHla (porenliali) mari poct i . ca ~i ill
secolele XI - XIIl sau XIX - XX. E perfect adevarat. Insa - $i accsta
Cste un argument in plus in favoarca teoriei noastre - ace$tia nu au
PU(ut deveni mari pacli. au fost obligali sa fie "epigoni".
.. 8e ll es-Lettres", ..generaLOri de mode" pentru ca spaliul era deja
?CUpat, formele poetice principalc. mijloacele de expresie eraLl deja
In\'Clltate, Iloi Ie leme ~i pcrspecti ve asupra real i lal i 1 deja
61
 descoperile ~i ..e:-.ploatate". Pin1\. dnd nu se prodllc~ 0 InUtdli~
Illujorft, pina cind Oll apare a nou~ lume (a silmurilor, a obiectelor
o nOLla ..cultura" etc.) poe!ii .,vech," (paeLia scrisa la incep1'lUI
structurarii naii lumi) sinl suficien!i (e sufieienta). Desigllr. e\iSI~
! ',j
variatii minore, exista modifid\ri subtile. rafinari :;.i ll~Oart
deplasari de accent in modul de a trai ~i in a percepe realitalea - care
siot e.\primate de eele trei calegorii de poe!i deja amimile,
i
\; ..epigoni"...Belles-Lettres", ..generulori de mode". Ale carol' creatH
chiar asta sint: nuan!ari ~i rafinari ale expre5iei. formelor, temelor
;;i - in cazul ultimilor - promovarea drept esentiale a unoI'
ll10diticari sesizabile. pregnante - dar superfieiale - in ll10dul de ~
percepe realul ~i a trai in lume.
Se pot imagina nesfir$ite probleme. care mai de care mai
ingenioasa, pe baza teoremei lui Pitagora ~i a celei lui ElIcliJ. S~ pOl
reali/a experien~e din cele mai SofiSlicate pe baza legilor mecaniCII
lui Newton. dar respectivele leoreme. legi etc. I1U pot fi
enun!ate,'descoperite/inventate dedt 0 singura data intr-un unume
spa!iu l:UllUral. [)oar un ..salt calitativ" in cunoa~terea ~tilntlficA
permite claborarea unoI' teoreme noi. unor legi diferite. Llnor noi
paradlgme. cum ar tl geometria neeuclidianl1. teoria relativltalii
~,a.m d. F~ra sa facem filozofie de doi bani. putcm afirma d.
pentru a fi Pitagora. Euclid sall Ne\~,ton. nu e sufieientll 0 In/cstrare
de c,ceptie. lrebllle sa te $i alli lntr-Ull anumc timp ~i Ull anume lac
Ideea. valabJia nu doar pentru oamenii de $tiinr1\. ci ~i pentru poeti.
e Illata lot de la ELfa Pound. care, in eseul Artistulserios. din IQ 1J.
sene: .. Cd care sinf numiti ((poe{1 m%ril! all OVIII, in hllnii
lIuis/lrO. propria lor ill:eslrare, dor aceSI Qtrihllf esfe mai degrubii
IIIIII I oteril dl! ~elll Chronos VreOiI sa 1'{llm eli au ap(;rul in :11/(/ $i
la ora Ul7l1me ~i co Ie-a losl elm sci adune fa un loco sJ
ingrol7ltJdeascii ~'i sci armoni:e~e rt!:lIllOlUllinei /nunci care I1!I t! (/
u/111i singl/I' 0111. depo~·e~·te Ull singul' om .,.
I paradigmei Tn cauza devine prea mare. se treee la elabQrarea de
ti
f!
III
62
PARADIGMELE ~TlINTEI Sf PARADIGMELE
POEZIEI
Alaturi de premisa ea func!ia exploratorie este definitorie pentru
~zia moderna. ca doar pornind de la aceusta func!ie putem sa
"1l~'lcgem specificul ~i coeren\a intregii poezii moderne. sa vedcm
mill clar rela\iile dintre, innuentele reciproce $i sensul divel":>elor
ll1i~cari aparenr centrifuge din poezia mod~rna. analiza lloastra se
*i
bazeaza pe 0 a doua premisa, deja enuntata. I1U e,islQ 0 evo!ll(ie.
°
rgu/licii sau dialeclicu. 0 roe;:;iei. is IOrio poe:iei Ilind sliccesill11t!
.II! paradigme poeliet!. caN nil 1'01 Ii inldese una prin ceo/alta.
lAm optat, implicit. IlU pentm viziunea hegelian1\, sau marxista,
asupra istoriei. ci pentru aceea a lui Arnold J. Toynbee).
De aceea. nu putem vorbi de 0 evolutie ..interna" a poeziei decil
dura stabilizarea ~i impunerea unei paradigme.
Far:J. a intra in polemic:! ell adeplii evoluliei organice sau
dialectice a poezici (a litcraturii Tn general), rna VOl mul\umi 51\
amimesc c:i 0 abordare asemanatoare a cvolutici $tii nte1 a fost
senos zdrllncinata, daca nu total anihilat1\. de demonstratiile lui
Thomas Kuhn. Tn special din celebra - ~i deja citata - Tenriu
revolu{iilor $tiin{i(ice.
in eseIW't. analiza lui Thumas Kuhn este urmatoarea: pc masur:!
ce rezullatele experiente10r $tiin\itice. datele oferite de acestea vi
101 mai inuit in eontradictie eu paradlgma ~tiin\ifica dominanta
(care c un fel de supra-teorie. din care se deduc teoriile :?i aplicatiile
lor. care c validata de acestea ~i Ie valideaz3 la rindul ei) se produce
o tensiune care este rezolvata - la inceput - prin considerarea noilor
fenomenelrezultate ale experienrelor drept cazuri particlliare ale
paradigmei, Care nu 0 pun In discll~ie pc aceasta din llnn1\. de~i nll
POt ti explicate (validate) pTn~ la capat doar pe baza ei. Clnd
distan\a dintre rezultatele experientelor ~i axiomele. teoriile
leorii par\iale, care nu atacA paradigma, ci 0 ignora. cum ignor~ ~i
n:cesitatea eorelarii lor Cll alte experiente/teorii din aeela~i cimp.
Concomitent. paradigma in cautii este modificaUt Tn a~a fel incTt s1\
Se creeze senzatia ca ea poate explica (valida) $i noile teorii
(rezultatele experientelor). Paradigma devine eclectica.. Clnd
63
..ecaT1-ul'· ajungc prea mare. se produc. iala~i. uoua mi~cali
aproape simultane: pe de 0 parte. apar deconstructorii. cei care
contesta paradigma ~Iiintifiea dominantit anltlndu-i incoerenra.
lectismul, punlnd in lumina incompallbilitc1tile dintre aceasta ~i
noile rezllitate ale experientelor, Intre aceasta;;i teoriile puqiale notl
aparute etc.; pc de 0 alta parte. se elaboreaza paradigm!:: ;;tiintifice
noi. care paradigme conCurea7a nu numai ClI paradigma ~tiinlifica
dominanta. ei ;;i intre ele. in final, una dintre noilc paradigme se
impune. sau se ajunge la a paradigma care sa impace doua
(pre)paradigme (vezi dispula asupra naturii IUll1inii: corpusclil sau
unda - concluzia: corpuscul/unda). in fclu! acesta. 0 ~tiinta se
stabilizeaza. trece intr-o etapa de progrese in interiorul
paradigmci (a noii paradigmc).
mpunerea unei noi paradigme se realizeazli pas eu pas: ea este
acceptara ca paradigma dominanta. ca sistem de referinla mai intii
de () parte a comuniHitii ~tiintifice. apoi de ansamblul comuniUitii
~tiinTificc. Ramln, Insa. grupuri intregi. in iowrioru! cOll1unitatii
~tiin!jficc chiaro care IlU accepta noua paradigm~ dominantii. Mai
mult. paradigma veche. de rapt toate vechile paradigm\:: ~tiin~ifice,
continua s1'l existe~ ele e.\pllca _realitatea". sillt .,valabile" In
continllare, dar in alara cOflllll7iti'i{li :jtllfllitke. (Salt vor fi
considerate In continuare 0 paradigma .. ~tiin!ifjca·· de catre grupuri
esotericc. sau VOl' fj invocate de catre omul obi~nuit ('a singura
paradigml1 .. ~tiin~ific~n. Multe nein~elegeri din discupile de
cafenea. de la ce e lumina, ptna. la valabiliwtea poet leI modeme.
provin din faptul ca. preopincn\ii au drepl sistem de relerinla, tara
sa 0 con;;tientizeze. paradigme diferite.
Aplicarca rnodelului lui Thomas Kuhn la poezia ll10derna mi
s-a parLlt uti Iii din urmatoarele considcrcnle; a) e un model elaboral
din pcrspec!iva epistemologica, urmariml nu sa demonstre4e ceva
despre $tiinta sau tn ;;tiint<'i, ci sa analizue. sa explice care este
relali<t intre pract ica $lJ IIl\i fica (experien!e, ex peri mente etc.) ~i
leoria ~tiin!jfica - cum se Illlluen\eaza una pc cealalta. cum se
ondi!ioneaza rcciprot:. 1 homas Kuhn face nu analiza /.esen!ei··
~iinlej. ci a mecanismului de functionarc a acesteia. Escul mel!.
urmarind ~i el sll explicc nu atit ce aste poe:ia II/odenui, cit Cll1Jl
'jl/1c(ionaa::.ti acemftJ, ce 1"01 arc in 11Imeo /I1odemii" care sinl
6 65
r<!la{iile dintre praetica ,~i teoria (merilor, sint aproape ob] igat sa
fac apel la modelul lui Thomas Kuhn: b) asurn'indu-ne ipoteza lui
pound, $i anul11e ca. in spariul cultural european, poezia a fost
(re)invemata de trei ori. ultima data in modernism. e normal sa
facem apel la 0 teorie a ~tiin{ei care vcde istoria acesteia ca pe 0
slJccesiune de pOl'odigme, care se inlocuiesc una pe alta. Modelul
lui Pound - ;;i al meu - coincide. din acest punet de vcdere. ell ce
al lui Thomas Kuhn; c) intrucit ftlt1qia centralil a poeziei mtlderne
~ cea exploratorie. atit Illodul de a aqiona, cit ~i pozilia vizavi de
rcalilate. ca ~i statuwl ei social ~i rclatia eu publieul. slnt foarle
asemaniltoare ell cele ale ~tiin{ci de virf din ullimul sew! ~i
jumatate.
Nu intimplalOr. mul\i dintre cei mai importanti poeti moderni au
illsistat asupra caractcrului ~liintific al poeziei, ba chiar au VaZLI! in
dimensiunea ;;tiinnliC[l a dernersului acestcia speeificul poeziei
moderne C'iteva exemple (din nou): poetul vazut ca "slIprelJ1111
Sovom ". "alehimia verbului" (Rimbaud). poezia ca .. ~)tiinl(i ()
Limba;lIll11 ". atlata lntr-o rela!ie de .. slIveranitate" vizavi de .;;liinla
propriu-zisA: fiindca ,.~Iiin,o, giisindu-$i i/1 Limboi 0 con(irmare de
sine iJlSti,~i, trebuie sa devino ael/Ilt 0 con{irmare u lirnbaiului"
(Mallarme). '. anele. literatllra. poe=io sint 0 ,~tiinrci, fa tel co $i
chillllU" ([zra Pound). "p0t'=ia esle ,Hiillra impresiilor despre
lucrul'/" (Paul Valery). Ca sa nu mai pomenim de suprarealismul
care se vrea ..mai ~tiinlific" chiar declt psihanaliza lui Freud.
Toate aceste pledoarii pcntru earacterlll ,,~tiin!ific" al poe7iei se
refera IlU alit la faptul ea poezia este 0 ~tiinta, se poate substitlli
~tiin\ei (de~i pentru Pound e evident cll artele, Iiteratura. poezia sint
centrale in studierea omlllui. ~a-numitcle ..;;tiinte sociale" fiind
Vazute ca parazitare, defonnatoare), crt la specificul demersuilli
poetului modern. Sprc deosebire de poetul inspirat de zei sau care
Se e:\prima ..spontan·' ...natural", de prestidigitatorul verbal. poetul
modern dispare eloeutoriu, nu interrereaza tn
explorare/experimentare ~i .. toemai prin aeeasri'i depersonali=are
se (mUle spline ci'i arta se apropie de eondi!iile ~/ijnlei" (T.S. Eliot).
Or. Thomas Kuhn locmai asta analizea.za ~i teoretizeazA: conditii1e
~tiinlei.
 SPEClFlCUL POEZIEI MODERNE
Am vazut c~ [oarte multi poeti llloderni vorbesc desprc
caracterul ~tiinti fie al poez.iei. Pazi!ia lor nu e un maft, nu e
Il1llll1platoare ~i ne ablig~ sa reglndim. s~ reamintim dteva dintre
trasalUnle definitorii ale poe7iei moderne. care 0 deosebesc de
poeLia care a preced~: poezia lllodem~ eo cxplorare (a realitiilil.
limbajului. spa\iului interior): aceasta explorare se poate realil.3
daar in condi!iile impersonalfz~rii, ,.dispari{iei elocu/orii (/
poe/ullli". neinterferen!ei acestuia 111 acnd de e:-.plorare (chiar ~i
atul1ei c1l1d se e:-.ploreaz~ spa!iul interior, poetul trebuie s~ se
deta~eze de sine, dupa formula lui Rimbaud "Je eSI 1111 alllr.: ').
rezultatul aeestei explorari este un poem (text. Carte, corelativ
biectiv etc ), care trebuie sa aiba "preci:::ia $i consecven{a rigida CI
lInei prohleme dt: lIIa/emuliccl" (E.A. Poe). care e tin lucru fabncal
(0 regt'lsire a etilllologiti cuvintlllui poem), care - 0 datrl aparul ­
devine Lln obiect. Intre obiectele lumii (artificial-nalllralc). eu
acel~i statut eu lucrurile reale. naturale (chiar superior acestora.
tocmai penlru ca nu existil declt In/prin Cuvint).
'n felLd acesta, atlt aelul poetic, elt ~i poemul rezultat din aces-ta
sint vazute In Antichitate, Evul MediLl. Rena~tere. decil in
Clasicismul :.ecolului XVII sau In Romantism. Acela~i ILlcru e
valabi\ ~i pentru rolul poetulu\ In crealie, raporturile sale I,:U
realilatea, cu poelllul ~i Cll publicul.
araclerul ,,~tiinlific" al poeziei moderne ar fi. In ultim::l
Illstan\ll., trastnura sa definitorie. care 0 deosebe~te de poezla
amerioara. EI se rega5e~te atlt la nivelul poetului (creatorul­
ccrcetator, e:-.perimentator, fabricanl). la nivclul actldui poetic (in
rabricarea poemului). cit ~i la nivelul textului rezultat (in felul in
care acesta e structurat ~i se raporteaza la reatitate $i la public).
Poetul
Pentru a simplifiea 0 analiza care nu se vrea una exhaustiva, ci
doar marchcaza eontururile. yom COm para poetul modern (a$a Cllm
este conceput de poelii in~i~i) CLi poetul clasic. eu eel manierist (~i
baroc) ~i eu cel romantic. (Comparalia va fi nu atlt Intre anumi~'
66
poeti. cit intre lIlodelcle poelll/Ili din respel.:tivele epoci)
Poetul dasic este fie un inspirat de zei (lipul ortic), fie LIn
descriptor (tipulmimetic). in ambcle cazuri e:\lsli'i ceva de dincolo
de el care va structUl<l poemul. Fie Jivinltatea (a dlrui "organ"
CSIC). fie vcrosimilitatea. Jcgile generale care guverneaza reulilatea
i arta (care, astrel. e 0 .,copic" perfect motivata, din moment ee
prineipiul de structurare a lUlllii ~i a opcrei de artl'l eSle unul ~i
acela~i). Poetul estc lin il1lermeJiar care nLi perturb1:\ cu nimit. nil:i
transmiterea. nici "copierea··. pentru e1:\ ne atl1l.1ll inlr-un tip cultLIra
semantic: el are acec~i structura, acelea~i valori ea ~i cele pe cure
Ie tr~nsmite sau Ie copiazi1 pentru eeilal!i. Refuzul (celebru) al ILit
Platon de a-i primi in Celate pc poeti cra dublu Illotivat: pc dc 0
parte. daea poetul ofcrA copia copiei Ideii. iar filosoful chiar Ideea.
c normal ca cei Joi sa nu aibil lac L1nul de allLlI (dcmcrsurile lor
fiind divergente ~i concurente); pe de alIa parte, daca nu ne
raportllin la modelul copiei, de Linde ~tilll ca ,.prodLlsul" poetului nu
e un fals? Aceasta ..falsificare·· nu ar proveni alit din aceca cli
poend e diferit de ceilalli sau de ceea ce c:o..prirnl:\., ..copiaza". cit din
posibilitalea unei insuficiente staplniri a me~te~LlgLllui. $i aici ne
intllnim cu celebra replica a lui Felllios, in care se sLlbiiniaz3 cil
prill el vorbe,fte till zeu. dar ~i ca meste$llgull-a fnvii(ut (singur)
RolLlI me~tqugarLilui netiind allLll decit de a nu falsifica mesaiul
divinita\i i.
Poctul manierist (~i baroc) se vrea un combinator de cuvinte.
lin inventator al unei lumi care este fl!.clIta posibilll ~i nu exisHI dedt
prin cuvinte. C1nd Gongora afirtlla c~ el creeaza. prin cuvinte 0
[ume direrilo de cea creata de Dumnezeu prin Cuvint, el vorbea ca
un perfect credincios, nu avea 0 pozitie luci ferica. Manierismul (~i
baroClIl) neaga mimesisul, ca ~i ideea de poet inspirat de zei. oentru
Ca acestca contravin fundamental cre~tinisl11ului.
Mai intii, nimeni nu poate pretinde ca poate reface. In cuvint,
prin cuvinte (imag.ini etc.), ceca ce a facut, in illo lempore.
DUl11nezeu. Creatia poetica. poate fi, eel mult ceva care sa-ti perlllita
si\ te apropii, prin aprofundarea sensurilol". printr-o lectura multipla
(literala, alegoricA. 1110ral11 ~, anagogica) de esenla crea\iei, a
lllesajului divin (ideea estc a lui Dante, poet ..clasic" ~i .,creslin"
tOtadata).
67
 Dac~ se renun!~. jnsa. la acest cfort de apropiere de esenla,
oetlll e obligat la un fel de joc Cli margele de stic.l~. Cum limba
adamica a fost pierduta, a inventa intr-o limba oarecare altceva
decit Divinitatea a creat prin Cuvjnt nu poate fi dedt un joc. un
exercitiu de prestidigitarie, 0 scamatorie verbala. Fiindca orice
limbi'i. de~i. poate, contine 0 parte de adevar. este fundamental
fals~L Mai mult. Mesajul este unic ~i a fost deja comunicat. ultima
data prin intruparea divinitatii ins~i in Mesia. La limita, divinitatea
vorbe~te In/prin sfin!i, nu in/prin poet. (Manierismul - ~i barocul­
sint de neil1\eles in afara epocii. a Reformei ~i Contrareformei)
j Poetul romantic Vrea sa se exprime "in mod natura'''. Poezia
I romanriea e mai aproape de illiminism, dedt de cre~tinism sau de
vechii greci (de~i, sau poate cil tocmai pentru ca, remele sale sin!
adesea .,antice" sau ..cre~tine"): romantisrnul e 0 ilustrare tipicil a
lipului cultural asemantic ~i asintactic. Poetul romantic. cind e
inspirat. cintil. ea 0 .. pasare pe creanga", se exprim3 pe sine insu~i
(confom1 tipului cultural in cauza, se identifica cu ceea ce are in el
nefalsilicat, in comun cu toti ceilalti). Titanismlll, satanisl1lul
poeziei romantice provin din aceasta opozirie jntre instanta
absoluta. care e Omul, ~i orice fel de alt sistem de referinla exterior
lui, Nu intimplator, romantismul a aparlll mai Tnt'ii in Anglia. iar in
Germania existrt 0 continuitate, practic 0 identitate. intre ceea ce
numim illll11inism ~i romantism.
Poetul modern contesta mai inlii postulalele de bazc1 ale
romantismului. Primul care 0 face este E.A. Poe in Pri/1cipiul
poelic. Poetul nll ..se exprim~". £1 - in fond - nu are senti mente.
Ceea ce face poetul este sa provoace (deliberat, controlat) anumite
emolii in cilitor. Poemul nu este rezultatlll unei erllpti1 spontane. 0
manifestare a sentimentelor, ci rodul unui calcul. al unei indelungi
deliberrtri, fabricari. finisari etc. 131 Poetul modern nu se exprimil pe
sine ~i nu e lin inspirat. £1 e un ..inginer", care constnlie~te 0 anume
l11a~inarie de cuvinte, care sa aiba un anume efect asupra
cititorul Ui. 14 ) AceasHi pozitie este comllnc1 tuturor poeriJor moderni,
hiar ~i celor a~a-zis "vizionari" sall suprareali~tilor.
Deosebirea, pusa in evident?! de Marcel Raymond, intre (Joeti i
arli~ri (al caror prototip sint E.A. Poe sau Mallarme) ~i cei vi:ionari
(gen Rimbaud) este - din perspectiva noastrn - una secundarll.
68
primii, poetii aI1i;;li. sint preocupati fie de obtinerea unui anUllle
efed asupra cititorului, fie de explorarea limbajului (Mallarme):
ceilal!i, cci vizionari, sint interesari in explorarea spatiului interior.
a subcon~lientului. Dar coborirea in "Infern ", ca ~i cea in
sllbcon~tient, nu sinl rezullatul unei posesiuni de catre zeu, nici al
inspiraliei "naturale", Sint experiente provocate deliberat, fie prin
".Ier eglarea sistematica (sub!. A.M.) a fliluror sim!uri/or ". fie prin
"dicfeul aufomar" (anlilarea con~lienta ~i deliberat3 a ceea. ce line
de conventia din limba), fte prin consumul de substante
halucinogene. alcool etc. ATti~tii exploreaza capacitatea de
manipulare, prin text, a celorlalti, posibilitiilile ~i mijloacele de
cotnunicare ~i felul in care Irebuie construita ma~inaria de cuvinte,
posibilita\ile acestui mijloc, care e limba. Vizionarii exploreaza noi
lcritorii. care nu sint. obligatoriu. doar interioare. fiindca \'i::ion(Jr;
sint ~i Walt Whitman sall Ezra Pound, Apolfinaire - in Zona - sau
Fernando Pessoa prin heteronimul sau AIvaro de Campos.
Spre deosebire de poelul romantic. poetul modern artisl Sal
vizionar este impersonal (chiar ~i dnd scrie despre sine), nu sc
cxprima in mod spontan, ci experimenteaza. exploreaza in mod
deliberat Si (pina la un punet) contralat (Vizionarismul rnodernilor
e net deosebit de eel romantic; prin poet - in cazul rnodernilor - nu
mai vorbe~te ..sutletlll universal", el nu mai exprima 0 sensibililale.
ci 0 pune in scena, 0 provoaca. experimenteaza diverse tipllri de
sensibilitate).
eel mai greu pare sa distingem intre rolul ~i modul de a action
al poellllui modern ~i cel al poetului manierist sau baroe (mai ales
clnd e vorba de arri~tii gen Mallarme). De aceea 0 parte a poeziei
tnoderne a fost considerata un avatar al manierisl11l1lui sau
baroclilui. Poetii generatiei '27 din Spania s-au proclamat, chiar.
Continuatori direqi ai lui G6ngora. Intocmai poetului modern.
Poetul manierist este det~at de obiectul predus. este impersonal.
~Pentru poetii spanioli de la jnceputul secolului XX era foarte
nnportanta invocarca unui predeeesor ilustru ~i de necontestat
Pentru a contracara imaginea stereotipa ~i dominanta a poetului
romantic, ..sincer" ~i ,.spontan·', care ..sc exprimif').
Deosebirea apare in punctul in care, pentru manieri~ti, existi'i 0
talala libertate combinatorie, la nivelul limbii (eu luarea in
69

con:>ideratie. chiar prin negare, a regulJior respeclh,ei limbi}. in
limp ce pentru poetlll modem aceasta ".Iibertate" Ill! e\iSla.
constringerile Iiind determinate de ce ~i cum se expklfeaz'I.ln plus.
rolul poetllilli ll1anierist este unul de ,n·es/idigiwfor. in timp \:(;
oetlll modern se considera U/1 exp!IJra{ol". /III SG\·Lmf. PoelLll
lTlanierist vrea sa uimeasca. sa fanllece. poelul modern vreR sa
exploreze. s~ e:-.perilllenteze, sa cunoasdi. La 0 adica. dad! e sa-i
comparam. Giambattista Marino cste lin .,iluzionist"'. Mallarmc LIn
.,savant". Scopurile lor difera, chiar daea - pemrU a Ie atinge ­
arnlndoi au nevoie de 0 perfecti1 sUlplnire de sine. Dacli Marino ~
joaca eu limba, Mallanne 0 studiaz3. 0 exploreaza , peJ1fru ada lill
Sl!l1S 11101 {Jur clIl'inlelor Iribll!lIi" ~i fi indca .. \'erslIl ,.el'uro de(ecllI!
original' al limbilor·'. Marino porne~te de la acecptarea pierdL:rii
prod use prin amestcelillimbilor. Mallanne incearci\ sll gaseasca lin
remediu acestej pierderi. Mai mult, daca Marino jongleaza eu
cuvintele, 'care sint simple materia Ie. inerte, egale intre ele.
Mallanne. alunci cind vorbeste de disparilia elocutorie a poellllui.
() explica prin aceea c11 el. poetul. "ct!dea:ii iniliulivu em'inle/"r
mobi/i:;o/e prill ~'oclil aa/oral illegaliliilii ail7/re ele, , ele
(clivintele) se aprind singure IInele de la allele. co 0 (laciirii
deosllpro IIno,. comori oscunse ". Poetlll modern, in opozitie eLI eel
lTlanierist (sau @aroc). exprima 0 mentalitate (con~tientizata sau nul
ne-cre~tinii. deoarece se vede pe sine ca pe un .. Sllprel1l 50\'0111',
care trebuie sa e:-.ploreze - ~i sa Incerce sa remedieze. prin poezie ­
lotul, inclusiv "defccrul original''' al oricarei limbi. (lar1.\~i. ar trebui
Sa ne Intrebllm daca Mallarme, catolic practicant - iar poetica lui e
de neln{eles daca nu ne raportam la spiritualismul catolic - nU
dep~e.;;te, in apostazie, limifele pe care Dumnezell Ie-a pus
~lInoa.;;terii . .;;i expresiei - umane. atunci cind viseaz1.\ la Opera?
lmrebare tara sens In cazullui Marino sau Gongora.)
Poerul clasic este cet rnai indepartat de poetul modern: chiar dnd
i.;;i asuma ,.rolul"· unui clasic. cind face ape] la f1gura tutelara a unui
poet clasic sau la un personaj din literatura clasiea, poetul modern
Se afll't la polul opus. In ultimil. instanra. poezia modern1.\ e singura
care se 0pllne, radical, poeziei c1asice. (La limita, putem considera
poezia manieristl1 ~i barocl1 drep! un caz particular. 0 excentricita t
a poeziei elasice, iar poezia romantica drept punetul de criza. fa~
70
de tranzipe de la poezia clasica - een invenlata lie vechii greci ~I
rt'irwentata. in tipar cre.;;tin. de c~Hre provensali - la ooezia
Inoderna).
Daea poelul clasic eSle un "medium" (prin el vorbesc zcii, el este
vocea zeul LII) sau un ..i mitator". poetul modern este un
experimemalor ~i un fabric ant de poezie, de corclalivj obiectivi.
Clasificarea lui Marcel Ray mond - In poe{i vizionori ~i In poe{i
{lrti~ti - are drepl sistem de rcfcrinta cele dOlla ipostaze ale poetului
clasic: eel inspirat (ortic) $i cel care imita realilatea (mimetic).15l
Dar. in modernitate. a~a cum am rnai spus, poe/II! I'i:ionol' IIII
este inspirat de nici un zeu; el i~i provoaca deliberat starile
anormaJe sau institllie un mod de cOlllunicare special. pentru a
explora .. infernul" (Ia Rimballd) sau (la suprareali~ti)
sllbcon$lientul. adica un spatill interior, unde nu cxist1\ nici un zell,
..Transcenden!a goala", de care vorbe~le Hugo Friedrich, estc 0
ilul.ie a cercetatorului. datorita perspectivei gre$ite poetLIl modern
nu exprill1a absen!a divinului. decil dad identificam aceastfl
e\plorare, e:>-.peril11emare ,.~tiill~ifica". eLi cautarea cilvinita~ii. Dar
deja Baudelaire ne avertiza ca scopul poetului modern este .. sa dl!u
de cew) not! ': explorarea I~i are in sine propria motivatie ~i
i list ificare.
1I e:-.ceptia unui Rilke. carc 0 face In modlll dcmonstrativ. adid\
..didactic", in Sonefe{e clilre Orrell. poetLIl modern nu a~tearlil. c<'
pnn eI sa vorbeasca zeu!. el nu este un mesager al zei lor. Dar ehial
~i Rilke - prin identiticarea ell Orfeu - revendica 0 condi\ie specialj.
aceea de generator prin ellvint al unei (noi) lumi. ipostazi1 pc care
nici un poet clasic nu ~i-a aSlImat-o explicit pin a la capat. Paradoxa I
(daar pentru cei care mai citesc poezia moderna din perspectiva
poeziei clasice). dar Rilke e mai aproape - in conceperea rolului
~)etllILli ~i a modului sall de a aqiona. a rela!ici Intre eu ~i realitate.
Intre poezie ~i realitate - de un Walt Whitman (din Fire de iarhti) ,
lin rVlaiakovski (din Omllf) sal! un Wallace Stevens (care. in Adagia
afirllla .. Viula esle re/lecfarea !iterafurii ''). decit de Sapho, Arhiloh.
leo\:rir sau Pindar.
. Poetul modern este un produdltor, generator de rcalitate. nu un
IInitalor al acesteia. EI ..fabrict'!.. noi obiecte. care se insereaza in
realitate alaturi de obiectele preexistente, Mai mull. ceea ce
71
produce poetul modern este superior realiU1lii - poemcle slm
,semne nup/iale ale !deW'. Poetul nu produce copii ale copiei, el
semnalizeazll, in lumea fcnomenali\., secundll, Ideea. Pentru
Mallarme. poetul ia loculfilo~ofului. lar pentru Wallace Stcvens.
"dupa ce am abandonat credin{o in Dumne:eu. poe:ia este aceo
'sen{ci care il in!ocuie$te in salvarea vie{ii ".
Poefll! artisl nu e un simplll observator ~i imitator al rcalit1l\ii, 1:-1
tie 0 inventeaza. cum am ar~Hat rnai sus, fie a exploreaza prin
selectarea doar a anumitor elemente. dimensiuni ale realitarii, prin
adoptarea unei anumite perspective. Imagismul sau obiectivisl1lul,
de exernplu. nu slnt mimetice. pentru ca elc au 0 metoda. au un
cimp de explorare ~i ni~te instIumente alese delibcrat, inainte de
i'nceperea observarii, a imitaliei propriu-zise. Ele nu vor sa refaca 0
..copie" a realitlllii, ci sa explorcze 0 anumitil dimensiune a acestei
rcalita\i (prin ignorarea premeditata ~i deliberaH\ a altor dimensiunl
ale ei).
Mulli poe\i moderni au ataeat - in diferitc feluri - principalelc
postulate ale poeticii lui Aristotel. Fernando Pessoa proclama ­
explicit - necesitatea unui demcrs poetic non-aristotelic. eontestind
de plano teo ria lui Aristotel: "Frllmuse(ea. armonia, propor{io n/l
erau pentr" greci ni$te concepte, produse ale intelili:cn/ei 1m: ci
predis{1o:irii, pomiri il1fimc ale sensihililci{ii lvr ", Pozilia lui
Pessoa exprima cel mai bine schimbarea prodlls~: sistemul de
referinra nu se mai atl1'l in afarn (sau ~i Inauntru ~i in afarn). ca in
elasieism (un tip cultural semantic - unde inauntrul estc acel~i
lucru eu inafara), ci In individ.
Modernismul are drept sistem de referinf<'l individut. Dar
culturalizarea IUfllii, prin poezie In cazul nostru. nu eonsta in
exprimarea de sine, ci in efortul individual de a explora.
experimenta, a proiecta ~i a construi noi lumi. Daca poetul clasic
callta modelul In afarll. ~i/sao transmite mesaje de dincolo de el.
poetltl modem cauta modelul in sine, inclusiv explorind spat iul
interior. subcon~tientul. Exteriorul este un loc de proieetare. de
instituire de modele. eel care fabricl1 mesajele (prin care I~i
intluenreaza cititorii) ramine tot timpul el insu~i, Poelul modern nll
atit un demiurg. cum se vroia poetul romantic. cit un rece ~i lucid
explorator. un experimentator. un creator de ..programe" (mal
72
solisticate dedI programele de computer/.
Am insistat asupra opoziliei Intre poetul modern $i cel clasic
IOcmai fiindca. aparent. nu alit poezia ar ..amine mereu aceea$i. cit
modul de a fi. de a ac!iona al poetului. (Reper: modelele divergente
ale poclUlui. opozi[ia dintre ele se referA la proiec!ia cultural!! a unei
allllmite praelici. nu la pmctica poetica propriu-zisa).
Exemplele pentru portretul robot al poetului modern au fost
luate cu predileqie din secoluJ XIX $i de la inceputul secolulLJi XX.
pentru ea at unci era mai slringenta contestarea modelelor
preceJente j'i propunerca unui nou model al poetului. Poe!ii din
ultimii 50 de ani pornesc de la acest model (fixat dcja In codul lor
genelic) ~i II rafineaza, il nuanreaza. Dar chiar ~i poe!i cum a ,­
Francis Ponge. Lowell sau John Berryman, care par mimetici sau
subieclivi. aparlin modelului poetului modern, flU celu; al poetului
dasic sau af poetului romantic. Evolulia care s-a produs dura 1950.
aproximaliv. este 0 deplasare a accentului, 0 mutare a aten\ICI spre
noj zone in care se exploreaza, se experimenteaza. se creeazl! ~i.
apoi. se tcsteaza nOI ..programe". TolU!. Insa, in interiorul
paradigrnci pocziei modemc.
"Fabricarea" poezici
Opozitia dintre locul. rolul ~i modul de aqiune al poetului
modem ~i cele ale poelilor in clasicism, manierism sau romantism
implica ~i actul de producere al poeziei
Daca, pentru romantic, crearea poeziei e un act naturaL fllra
paniciparea zonei socializate (conventionala din aceasta cauz<i) a
personal iUi!i i ereatorului. iar poezia C rezultatul inspiratiei. pentru
POeluJ modern poezia rezulta dintr-un calcu!. e lIrlllarea unui
experiment $i ia na~tere 0 data cu explorarea unei allumite zone a
lurnij (subcon~tientlll la suprare<lli~ti, lumea scnza~i ilor. 1<1 Alvaro
de Campos, clipa, la Frank O'Hara). EJ lImlare~le ob~inerea llllUi
anullle efect asupra cililorlllui. Actul poetic presllpllne Ill! c10ar ,,//11
p.er/'ecl control", ci ~i 0 pregiHire a fabricatiei. ca sa lItilizam 0
Sintagma specifica lumii industrialc modeme: ..... .)'1 OpOI eXlstu
chl ar aCeaS1Q ,. mum.:a precedenlii ", aceaSla il1delungci illcercare u
' "'lent!! {Or necesare. accusla- ra-bdaware
I'hlrl'" - .
expenmenWre. /
(e
73
care va beneficia cremorul inslI~·i. dar in ar.:ecu}i lIIa~ IIr{i. 10(1
slIccesol'i/ sui" (Ezra Pound A rtistul seriOJ).
in manie:risl1l, crealia este 0 manifcstare a lui ill \'t'1II io , a
capaeit:ltii de a crea sintagme, versw·i. imagini ell mai neobi$nuite.
care sa lIimeasca. Ceea ce define$te actul poetic manier-ist e pura lui
gratuitate. intrudt nu vorbe$te despre lume a$a cum e ea. cea crCat~
de Dumnczcu prin euvlnt. actlll poetic e Iipsi1 de orice
responsabilitate, e pum manifestare nareisiaca.
Aici, in aceasta gratuitale, poezia manieristll. pare sa se
intil neasca Cll eea moderna. Dar. atunci cind poeli i l1Ioderni all
vorbit de ..gratuitatea" actului poetic. au taeut-o pentrll a subllnl<l
valoarea lUI simboliea, opusa valorilor pragmatice. dominante in
lumea model1111. Din perspectiva modernului. actul poetic manierist
sufera de 0 vulgara utilitate, nu e propriu-zis gratuil. ci e pragmatic.
prin cI se lITmare$te uimirea, pl:leerca: "Placerl:!o arislocralicu tie
a disfJldcea" a lui Baudelaire se opune net premiselor poeziilor lui
Marino sau Gongora.
Poezia moderni:'l nu e niciodata vazuta ca un act narcislac.
Dil11potrivll. Pentru Mallarme, actul poetic nu este joe grawll
(pentru a ob~jne uimire, admiralie), ci .. aC{iline reslrima" pentru
descifrarea "misier/lilli din lilere ". Pentru c<1 "trenllie co 1.'XISIO
CI'Q OCIiII in slrcifimJlI1 a loale; ell cred ell Iw(cirire 1/1 ceVil
ahscons. semnifican( inchis ~i ascllns in {w.:rurile cele mal
com/me ". Actul poetic nu este altceva dedt " ... ha:ardlll im'ins
clIvinl ell c/lvinl', de~i, Intotdeauna .. albul rel'ine neindoios.
ad/neauri gratl/it, acum mot/vat (sub!. A.M.). pen I,." (I conclude
co nil mai exislQ nim/c dineolo .yi pel/Ii'll a aUleJ1li{ica (iice/wI".
Deosebirea dintre Mallanne $i Marino sau Gongora ne apare.
aeum. cum nu se poate mai clara. Toate teoriile despre .,poezia
pllra", despre gratuitatea poeziei moderne se dovedesc a fi
nelntelegeri grave sau denaturMi voite ale demersllrilor acesteia.
Slnt rezultatul leeturii poeziei modeme (~i a tcxtelor teorcticc ale
poelilor modern i) din perspectiva, cu ochelarii de cal ai poeziei
(poeticilor) premoderne.
eosebirile Intre ..fabricarea" poeziei in epoca clasica ~i in
modernism se reg~sesc pe mai multe planuri. Mai intli, Il1tr- O
cliitura de tip semantic (cliltura c1asica), actul poetic este llnul de
74
rcilcrare, de repetare. rcscriere a un or ·,alon. rcaliHili. ll10duri de"
inlelege llimea care slnt. in fond. preexistente. COn1une luturor. Este
un act tautologic. 0 itutocolllunicare
III puc/..ia modema. .:are se adrt:seati:'l unei intinit31i de indivizi.
necare . eel putin in principiu - cu lumea sa. c;onslituita pe baT
unei combinalii plopni a codllrilor avute la inclell1ll1:l. acw! poetic
instiluie un univers proprill. combinind elt mai multe perspective
posibile. eu scopul de a ..fabrica" UI1 corollalil' ohiecliv, cLfln ar
spune T.S. Eliot. ~i eJ\ploreazu felLti In carc se realizcaza
comunicarea. cui sc eOlllurUca etc.
Mai mult. actul poetic modern eSlC nu doar 0 .,fabricare" a 1II1ui
corelativ oblecllv. 0 e.'\plorarc a lllij\oacclor de cOll1unieare. ci ~i 0
illvel1lure (J cftilOnt{ui. Cilitorul modern eSlC 0 pura poten!ialilate. 0
entitate amorta ~i nClltr:l. 0 parte a Publi.:ului de cem: VOl be~te
Kierkegaard. Actul poetic modern eonsta ;;i in transformarea
cititorului potential inlr-ull indivi" ..rea/". eu ajutorul tc'Xtului
poelic.
Actul poetic modern I1U se mai ami - eel pUlin aparenl-in centrtl1
\ ierii Ceta~ii. TOli poctii care au incercat sa-i redeCt poeziei aces1 loc
central. de la Maiakovski la Brecht. all cazut In capcanel
divcrselor ideologii. Poezia moderna nu mai poate oeupa (oeLiI pc
care-l evea poczia antici1 in Cetate. Nu nllmai penlru c~ tiplli
cultural semantico-sintactic nu mai permile <lutocolnunicarca. ei ~i
iindca in clasieislll aewl poetic e unul public. direct, parlicipativ.
iar in poezia moderna e lInul prival. mediat (de poem, dar nu numai
de el).
fi poet, a actiona ca un poet (de tip clasic. romantic. chiur
maniel'ist). nu mai intra in codul societatilor 111oderne, in accasta
societate. marele poet este poetul .. tara chip" (intocmai II1dividului
din Public), tara identitate preci~a (de aici. tentatia hercronimilor).
de preferin!ii gata mort. Actul poetic e resill1~it ea fundamental. dar,
in acel8$i timp, prin consecinlele sale. ca "blasfemaloriu". A~a cum
~PLlllea Valery, poezia. care trebllie sa ia locul liisat liber de reli gie.
e absolut vitala intr-o lume desacralizata. Dar aetul poetic in sine.
ca ~i eel care il realizeaza, e resimtit ea satanic Oricum, e ..ru5inos"
S;) tii poet. W.H. Auden 0 ~i afirm:l in PoelUl ~i cetatea: " .. daca
('lIleVQ in lren mil inlreabii Crt profesie am. 1711 rusnllnd n;ClUdOla
75
 Iiserirlon). de leama ca. dacei ma va inlreha in conlinuare ce scrill.
va lrebui SlI ra~pund I(roe:;ie»), ceea ce ne-ar (ace pc amindoi Sa 11
silll{im slinieni!i ".
Acrul poetic modem nu consta In a descrie, a copia lumea,
natura, IlU transmite mesaje ale divinitarii, nu realizeaza spectacole
combinatorii. EI instituie 0 noua realitatc. Wallace Stevens, In
Adagio: "Poemul esle 0 realilale creOla de caire poel". Realitatea,
sau ceea ce sintem noi obi~nui~i sa numim ~a, cste 0 convenlie, 0
conventie gramaticala, 0 capcana din care nu putem scilpa declt
, I prin poezie: "R.calilolea esfe lin cli:;eu din care scopom eli ajwo/"ul
/lie/afore; ",
Actul poelic modern este unul de explorare (Wallace Stevens
condamna, de e.,emplu, sllprarealismul, care i se pare ,,{Jura
invc>n/ie ", de tip manicrist, 0 "inven/ie /01'0 dcscoperire "). Dar. In
acela~i timp, unul de creare a unei lumi noi ~i de cliberarc de 0 falsa
realitale (cli~ee, fietiuni gramaticale). Nemaiputind fi un act de
autocomunicare. un joc, lin spectaeol al cOlllunicarii, un (let de
III comunieare genuin1\, "natural1f', aCllil poetic modern cstc unul de
explorare. Un aCI care i~i genereaza (descopera) ~i limbajul ~i
realitatca (comunicat5.) ~i reeeptorui. Accentuind doar una dintre
dimensiunile cxp)orarii, una dintre dimensiunile aetului poelic
modern. sau lilllitindu-ne doar la una dintre cle, apare senzatia unci
divergenlc, a unel ireductibililari a diferitelor demersuri din ooezia
moderna.
in opozirie cu actul poetic din tumea clasica (0 alltoeomunlcare
- fie mimetica. fte orfica), cel din modernism (chiar dnd. aparcnt,
avem de-a face eu 0 descriere sall Cll 0 transll.) este llnul in carc se
xploreaza .. pe cOnt propriu" Un act prin care se descopera. se
inventcaza lucruri pe care receptorul (in cazul nostru cititorul) nu
"Ie ~tia tara sa Ie ~lic ". Mai mull. se ..instituie" reccptorul orin
chiar uctul poetic ($i rezultatuI acestuia, poemul).
Poemul
Forma poemului modem, felul in care acesta ,June\ioneaz:i",
relatiile pe C<lrc Ie stabilc~te (implicit sau explicit) cu poemele
care-I preced. Ii sint contemporane sau VOl' fi create in viitor, toale
76
aces te elemente (~i allele, care decurg din etc) marcheazil 0 ruptur,i
majora in evoluria poeziei,
Mai Intii. poemul modern are. de obicei, 0 forma libera. care IlU
pare a asculta de nici 0 Icge, in limp ce poemele anterioare au forme
fj':C Avem de-a face cu deosebirea inlre 0 formll deschisa ~i forme
ifochise. inlre forme care sinl presupuse a fi ..incomplete", care sint
exrerimente, explorari. provocari etc. ~i forme "definitive",
rczultate ale unui travaliu dus pina la capi\!. Poezia moderna e
dialogidl. cea care 0 preceda e una monologidi (Ia I im ita
tautologica. re7.uItatuI unci autocomunicari). Paradoxal, poezia
rnoderna este 0 "ma~'ina,.ie de cuvinte ", in limp ce poezia clasicil.
manierisUi S:lU romanlica este comunicare imediatil. Parado;."
aparent. deoarece in poezia modema, care CSle intemlediala de
Jloem. in lipsa unei rela\ii dirccle eu reecptorul. comunicarea
devine 0 component<l esentiala a insu~i poemului, Poemul este lin
obiect. dar e,xista doar prin dialogul eu citilorul. prin intilnirea Cll
acesta (Iectura e reinventare a poemului, dar ~i insrituire a
cititorului).16l
Pentru a inte1ege aeest paradox. yom face apel la 0 veche ~i
didacrica distinqie: cea Inlre forma ~i fond. intre text ~i realitate.
il1lre semnificant $i semnifieat (dqi perechilc in cauza IlU "int
sinonime). Daea ill poezia premoderna pulem avea iluzia unci
distinqii intre fond $i forma. intre semnificanl $i semnificat. In
poezia moderna aceasta distinqie e una permanent pusa in disculie.
locillai Ii indcll. poezia modernrt presupune na~terea de noi forme,
anularea distinqiei dintre text ~i realilate ~i, totodata, negarea - in
diverse l"eluri - a ceea ce Saussure numca arbitrarietalea SCll1lllllui
lingvistic.
Niciodata distineria fond - forma nu a fast realmente acceplata
~e clHre poeti. De~i, evident, 0 data eu fixarea formelor, dup<1
Inventarea principalelor forme (in Grecia antica ~i apoi in Proven!a
:rubadurilor). poetul nu mai cacea altceva dcdl sil actioneze in
Illteriorul unci tonne dale (rareod inventa 0 forma noua, ca Dante
1:1 Divina Comedie). De$i tOI tirnpul se realizeaza ..deformari·· ale
tlParclor preexislente (vezi sonetul shakespearian vizavi de eel
P10vensal sau italian), sau se depa~e~te cumva forn~a, printr-o
1itlPrtl ronni! (Cal1zonierul lui Messer Francesco Petrarca sal
77
SOllelele lui Sha"espearc).
Ccrt eSle cil.. In nivclul cclmai Vi7ibiL la un moment dal. apare I)
slabililale a formelor. [Ie lSi impun cumva 1cgilc lor. Intr-o poetie
rimat~ Illtr-lln anume mod. automat 3lenlia sc concentreaza spre
uvimele care rimeazil. leerura (audiria) linearn fiind dllblatil de 0
sllbliminala !eclura (audi!ie) transversala. Se obrine, aSlfe!. 0 mai
marc complexitate a poeziei. Marii poeti premoderni au exploatat
la maximum accste constrlngeri reale. Dadi e Yorba chiar de
constringeri. iar nu de procedee suplimentare. asumate deliberal.
alUnei dnd performarea poeziei se modifieR. adica la $fir~illil
E:.vllilli Mediu.
Evident. s-ar impune un Sllldiu comparat, care sit nc 11lmllreasci\
lie CC' anllmile forme fixe. premoderne, nu sint rimale (poczia
gTeco-lalin~l). iar altele folosesc aliteraria (epopeile medievale) sall
rima (poezia lrubadllrilor, dar ~i cea poplllari\). Rima nll se
aureseaza ochiului (mai ales in lim bile eu scriere etimologidU. ci
urechii. in fond. rima Oll are sens dacil. roemul e doar citit, in
singuratale (~i lectura nu e dllblatll de 0 "rostire in gind").
lnsa, e>..istii Si sitllatii in care fondul e "tras". artificial. inlr-o
anume forma.. Sitllatie vizibilil mai ales la romantici. unde e
evidenta contradictia intrc naturalerea, spontaneitatea principia/a a
fonclului $i extrema conventionalitate. anificialul expresiei propriu­
zise. in poemul romantic avem de-a face cu un fond nonconformist
intr-o forma de un conformism aproape absolut. Situatia
paraeloxala a poeziei romantice este rezultatulunei ineqii. normala
in cele cultur3le. La fel cum revolurionari i francezi de la 1789
credeau cil refac 0 forma de guvernamlnt veche. In timp ceo dincolo
de numele rom3ne. inventau noi instituiii, romanticii. care
exprjmall 0 noua vlrsta culturaHl. un nou mod de a trdi $i de a sim!i
(un nOli lip cullUral. eel asemantic ~i asintactic). credeall d\
rcelescoperlL reinvie lie Evul Mediu, fie cliltura poplilara. fie
Antichilatea (dar 0 Antichitate diferiU\ de cea a clasicismului
seeolelor XVI - XVII, opusa chiar acelcia).
RomanlislTlu! este. in planul poeziei - dar nu numai - principalul
moment "de cotilur~r·. Ruptura deplina., asumarea pina la cap~H [I
consecinlelor noii lumi senzoriale, obiectuale ~i cllltlirale.
paniciparea ta aceasta se realizeaza insa abia in modernism. Dar.
78
t:videnl. intre epoca "veche". intrc "L' Ancien Regime" $i epoca
lTIoderna se afla romantisl11ul 0 mi~care culturala (Iiterara. poetiea)
paradoxaJa ~i contradictorie, locmai penlru ca, avind senzatia ca
res/(juI'etlza un trecut, ea inallI:llrea:a ceva cu totul nou. Radacinile
modernismului se afla in romamism, dar romantismul nu poale fi
lin sistem de referinta (dedI ca pune( de plecare) pentru
modernism. Modernismul nu poate fi inteles prin 'prisma
romamis111ului, ca 0 prelungire a acestuia. Multe dintre ideik
romanticilor au contribuit la formarea esteticii moderniste. fonelul
unora dintre crea\iile lor au generat poczia modern<'l. dar forlllele
poeziei romantice nu mai au aproape nimic in COllllln cu formeit'
poeziei modeme.
Princlpala obieqie. care mi 5-(\1' plilea aduce aici. eSle dl veehil
forme nu dispar in poezia lllodema. c1I Ie vom intilni de la
BaudelaIre ~i MaJlarme, plna la Lowell sau John Benyman.
Raspunsul la aceasta obieqie sc afla III chiar lipul cultural. eel
semantico-sintactic, specific lumil moderne. Poetul modern poale
folosi 0 anllme forma, insa eu con~tiinia ca aceasta c 0 convenlie.
un mijloc pentru a obtine un anume efect. Baudelaire e "artificial".
de aceea folosirea unei anume ronne, care sa separe poezia de
expresia nallJrala. noneonventlOnala a sentimentului e perfect
justificata. Ca poetul modern vede in formele precxistente doar
ni$le mijloace $i nu ni~te modalitl1Ii obligalOrii de a te exprima
poelic. devine evident inca de la Baudelaire.
Revenind la poernul romantic. el are 0 substanta noua. lurnata
Intr-o forma preexistenta. Fondul este de tip asemantic ~i asintactic,
forma ramine. insa, in cOl1linuare cea specifica tipului cultural
semantic sau celui sintactic.
Poemul premodern are 0 forma fixa (mai exact, gramaticalizata,
ell ritm ..regular'. cu structllri cornpoziiionale relativ rigide,
eVentual cu rima, ba ciliaI' eu ftguri de stil - tip), nu numai datorita
tnodului in care acesta este transmis, ci ~i tipului cultural In care
estc creat. E semnificativ ell trubaduri i, de~i au inventat forme noi,
diferite de cele clasiee (semn 11L1 doar al unci fone creatoare
remarcabile. ci ~i al faptului cc1 - astrel - se manifest:'! un fond nou,
diferit de eel greco-latin), nu au renunlat la forma fixa. Dimpotriv3.
all complicat-o ehiar. Am putea s1\ ne hazardlim $i s1\ afirmam c1\
79
unui lip cultural semantic ii corespunde Intotdeallna 0 poczie eu
forma nx~, ,.inchisa": de la poezia sumeriana. la cea ebraica, de la
ea grcco-Iatin~, la cea a trubadurilor.
Callzele sint multiple, Mai Intli, eultura de tip semanti
presupune 0 stricl<1 cenlrare, ierarhizare a universului ~i 0 stricta
fonnalizare a comportamentelor, relaliilor interumane, a mesajului
etc, POGzia dintr-un ascmenca tip cultural este una gramaticalizata
Inceplnd eu nivelul eonlinutului. gramaticalizare care se regase~te.
normal. ~I la llivelul formei, Pc de alta parte, cum avem de-a fac
cu 0 au[ocomunicare, cu 0 adillcire in semn, eu reiterarea a ceea ce
a fost. pentru a da viala ~i semnifica!ie celor care slnt aClll11.
inova!ia formala, ie~irea din fonnele preexistente. e perceput<1 ea
non-culturala, 0 cxprcsie spontana, neformalizata e eel mult 0
eroare. ° dovada de neTndcmTnare. de nestaptnire sutieienta a
codului (care e unul ~i acela~i ~i pentnl poet ~i pentn! receptorii
sai).
Exista. desigur. creatori de forme. Dar ei se mal1ifest~ dear
lntr-un anume moment al culturii respective. la lncepul, unii
capatlnd statut, dimensiuni de eroi civilizatori (vezi Orreu. dar ~I
Homer. Ilesiod, Sapho. Tcocrit, sau - mai nou - poelii trubaduri. al
carOl vie!i. Intocmai vie\ilOi sfin!ilor. sint apocrife in buna masura).
Dar chiar ~i acqlia nu pal crea dedt in sensul culrurii Tn care se
atla. /\dica tOt ceea ce acum flllmim fOflne fixe. gramaticalintc "all
altfel spus . daca tot am comparat poezia moderna ell ~tiinta
ll10derna - forme euclidiene,
Poelllul manierist (sau baroc) este un caz particular. a dezvoltare
- tar[1 a Se sparge tiparul formal - a poemuilli clasic, la fel cum tiplll
cultural sintactic. de~i neaga tipul cultural semantic. poate fi rrivlI
~i ea un caz particular al acestuia: parten nu mai e egal1'l culntregul.
doar intregul e ega! cu sine. e un Semn Absolut. Poemul maniemt
are 0 realitate doar la nivelul lntreglllui. el nu e condi\ionat decil
exterior. de forma sa, care nu se deosebe~e de eea a unui poem
c1asie, Poel1lul m:lf1icrist (sau baroe) are, 1n interior. propriilc leg'
ex prima. aparem. 0 total.) libertate combinatorie, Cit timp nu se mal
stabile~te 0 relatie absolut~ inlre Cuvlnt ~i Obiect, Gongora pLltca
alinna lini~tit. ca un bun catolic. ca .. notura carl! it!se din ntiinile
1111 DlIl71ne:ell /1/1 (' Qceeu curc treiie,He in {Joe::ie" (In poezia barod
80
,au manierist~. pentru ca In cea clasica identitatea dil1tre cele dOlla
natllri este premisa oricarei poezii),
Am spus. insa. ca libertatea combinatorie din poemul manierist
sau baroe e aparenta, Din trei motive: I) poezia de acest lip are un
scap precis: sa uimeasca, sa surprindil, sa Indnte. sa delecteze; deci
anumite zone ale expresiei, cele "normale", de exemplu (de la
ftguri de stil ~i sintaxa pina la vocabular), sint interzise (la fel cum
In limbajul aristocratiei franceze din secolele XVII - XVIII erall
interzise cuvintele ..norma Ie"); 2) poezia nu se poate deschide:
trebuie sa se mi~te Illtr-un spaliu dat. cel impus de Insa~i formula
adeptata; nll poate Ii explorare, imita\ie a realita\il sau expresie a
senlimentelor; ea trebuie sa sc mi~te nu numai intr-un spa\lu dat. sa
jaace doar ell anumite piese, dar ~i dup~ reguli precise, penlru ca:
3) poe7ia e vaZUla, dintru lnceput. ca un act ..gratuir', mai exact,
t1'tra valoare Olitologidi sau exploratorie. 17l ca un joc (eu reguli ~i
limitari eAtrem de stricte).
a ~i in eazul poetului sau al aetului poetic. poemulmodern pare
cd mai aproape de celmanierist sau baroc (de aceea unii, Intre care
Hocke, au analizat 0 parte a poeziei moderne ca tiind manierista).
i nsa deosebiri Ie dintre manierism ~i modernism slnt evidente,
Ceea ce tine de e;'\plorare. de experiment, In manierism ~i baroc
se desta$oara intr-un spatiu dat. cu reguli date dinainlc ~i cu un
nlunar limitat de elemente care intra In joc. De aici forma inchisa a
poemului manierist ~i baroc ~i cea deschisa, imprevizibila, uneori
inventata ad-hoc a pocmului modern. Cind poemul modern arc ~i el
a forma tixa. accasta \i ne tot de un pari u, dar de unul Cll alia miza.
Mai mult. poemul modern in forma fixa are lIll eu totul £lIt conlinut
dedt cel manierist: de la explorarea Iimitelor ~i posibiliU\tilor
limbajului. Plna la identificarea ~i descrierea Lonelor tcnebroase ale
eUlui sau a unor noi lumi. care se nase in iurul nostru.
Poemul modern este 0 expresie a lipului cultural
semantieo.sintactic: se mi~ca intr-un spa\iu cxtrem de complical.
lese modalitati de culturalizare. de a intelege lumea diferite, uneori
ContradictoriL E un punct de convergen\A dar. In acela~i timp, un
PUllet de plecare al Illmilor care coexista in epoca modema. De
aceea, forma sa este. eel mai adesea una deschisa. iar con\inutul sau
Unul ..incomplet". care IlU SC realizcaza pc deplin dedt prin
81
reserierea sa de caIre cilltor (merell aitul. diferit de autor. de~i
asemanator eu acesta In ceea ce e esential. iredlletibi I: de aiei ~i
eclebrul ,,0, hvpocrile leClew: 1/1011 semblable. mon li'ere "). Care
cititor. la r1ndul S3U. e instituit, e personalizat, e seos din neantul
Publicului. de catre poem. Amilldoi, poemul $i cititorul, se intilnesc
Intr-o noua realitate. 0 realitate pe care 0 genereaza imprellna.
!\ceasta realitate e ulla absoluHL eoncret8, deplina, nu factice,
analogica sau ludica. De~i (sau poate TOcmai pentru ca) atlt
cititorul. cit $i poemul sin! - fiecare In parte - relativi, ineomplcti.
82.
ESTE POEZIA 0 ~TJ(NTA?
Insistcnta eu care. in diverse oenzii $i in diverse ronne, eel mal
iIl1portall1i poeti modern! au subliniat caracterul ~tiinlific al poezkj
pe care 0 ~I:riu. Ill! inseamlla - a$a cum ar parea la prima vedcrc $i
cum interpreteaza cei care-~i proiccteaza prorriilc comrlc\C $i
limite asupra poeziei - -':3 poezia rnoderna ar Ii In siaiul ~tiin!ei sau
ca poaia moderna ar suferi de eomplexc de inferioritalc rata de
~li i n!~L
Sensu I afirma!iilor deja citate - care merg de la E.A. Poe.
Baudelaire. Rimbaud. M:llianne pIlla la Pound. Valery. Pes~oa. T.S.
Eliot, Maiako\ski. Lowell etc. - este de a sublinia, pe de 0 parte.
speci Iicul poeziei moderne In raport Cll cea care 0 preeeda ~i, pe de
alta parte. de a aeeentua impol1anta demersului eognitiv (de
~xplorare ~i descriere a noii lumi in care traim) al poeLiei mooerne.
Ullul eu nimic inferior ccluj al filozoflci. ~tiinlelor um<lne. ~tilllt('lor
e'Cacte etc.
in dclinirea specirteului poeziei Illoderne e>.iSla 0 polemica.
implieitil. sau explicitu. eu poetieile premoderne. Cind poezia estc
vazutl\ ca rezultat al unui modus operandi. crearea ci ,,1111 paall! ,­
pus(iJ) {II! seamo Ut7U; uccidem sail a IInei il1l11i(;; ": dnd se afirma
ell. poezia are" rweci::ia ,I'; cOl1secl'en(a riRie/a a IIl1ei (lmh/en/t! c/iJ
malema/;co" (E.A. Poe). este negata ideea romantien de inspiratie,
ideea en poezia este un ..prod us natural". 0 asemcnea pozi!ie neaga
in aeela~i timp atit modelul ortic al poeziei c1asice, cit ~i pe eel
mimetic. Poetul nu nUl11ai ell. nu este inspirut de zei, dar nici nu vrea
Sil redea, sa eopieze 0 anumitA imagine a lumii. sau 0 anllmita
emolie. EI urmAre~te sli provoace. controlat, 0 anumiU'i emotie in
cititor $i. pentru aceasta, i$i alege CLl deplinil lueiditate $i In deplina
libel1ate atIt mijloacele, cit ~i materialele folosite. Ca I:..A. Poe
ncaga ~i poetica aristotelieil. se vede ntl numai din afinna!ia sa,
aparent monstruoasa, "Iliada eSle rodul unei conceplii imper(ecte
Qsupra arlei", ci $i din efortul SaL! de a separa, ceea ce Aristotel
..atnesteca" (dupa E.A. Poe): GllSlul ~i Simlul Moral. Cind
subliniaza .,gratuitatea" poemului, faptlll ca acesta cxista per se. 0
face pentru a-I seoate de sub rigorile Didacticului sau ale unei
utilizliri imediate, 0 face pentru a-I nega atit pc docere. cit ~i DC
83

 cleh:uul'e.
Poe!ii modcmi vor insista asupra difcren!elor intre felul in care
se scrie, funCiioneazc'1 ;;i exista. poezia in lumea moderna ;;i fellil in
I care aceasta era creata. aqiona ;;i exista in lumea premodema.
Accentlll pus de Baudelaire pe aniticial marclleaza 0 deplasare
11 fundamentala: poezia nu mai recreeaza. nu mai copiaza, ea
inventeaza. face sa apara obiecte (artistice) noi. i;;i inventeaza ciliaI'
;;i domeniul: " ... Adevaralul piclor, iJ71reaga-i viaru, este in
diutorea picturii.- udeVC1l'atlll poe/ ill cfmtarea Poe:iei etc. Caci
acestea 1711 sinr ac/ivi/uti detel'mina/e jn ele trehuie sii-(i creezi
singur lIecesitatea, seopul. mi;loacele. plm; ~i ohstacolele ... .,
(subl. A.M.) - afirma Paul Valery. Poezia este 0 explorare a
limite lor ulllanului ~i chiar di ncolo de lim iIe, in anormalitate: ..... e
vorba sa-ti foci su(lelul mons/rHOS.... Imagina/i-llo lin om
implantilldll-$i singur negi pe obr,,;i ~i cllitivindll-i. .. boola e
I/noa,~tere. () cole de pa/rundel'e in necllnoscllt" (A. Rimbaud).
Poezia l1lodcrna. dupa Mallarme... .. .refllui mellerialele nuwrule .)·i
socotind-o brutalG, 0 gindire exactQ (id est "mill1eticA", A.M.), t'e
JI Ie-or ordona" ;;i considera ca fiind "obolila, prelen/ia. eSlelle
eronata. de$i SIO la ba:::.a lInol' copodoperl!, de () include in h/rria
I.
subtila a 111711i voillm de poe'::ie altc:eva decf/, de exemplll, spcrima de
plidure sail tllnellli mlll, ruspindit prin (runze, /111 lemnlll intrinsec:
~'i dens 01 arnorilor ". Pentrll ca "a 1'0rM /1/1 or/! leg6turo ell
realilOtea 11Icrllrilor dedI c/in Plll1Ct cle vedere comereiol ... ".
allarme are grija nu doar sa sllblinieze diferen!a dintre poezia
moderna ;;i cea rornantica sau clasica (construita pe principiul
mimesisului aristotelician), ci ~i sa marcheze specificul demersului
poeziei in Illmea conternporana.
Nici macar poetii care, aparent, scriu 0 poezie de tip mimetic (s~
icem imagi;;tii sau obiectivi~rii) nu contesUi posrularele lui
Mallarme. Dimpotriva. Daca difera metodele, daca exist
controverse asupra zoneJor rea1ita~i i care trebuiesc explorate sau
asupra relaTiei semnificantJsemnificar, CllvintJObiect, tOli poeti i
moderni accepta definitiilc lui Mallarme ca tiind corecte, considerll
poezia un spaliu special. sint de acord cil. "literela combinate .
cl/vintele - sint simboll/rile absolwe ale obiectelor. starilor. aClelor.
relaliilor dintre oarneni $i gindllrilor referitoare 10 ele" (citatul nll
84
e dill Mallarmc, ci din Un obieclh'. al lui Louis Zukovsky). Fiilldca
lallarrnc c primul con~tient ca "lllerurile exislG, nu avem de ce su
Ie cream: noi trebuie door .ria .riurprindem rrrportlirile dinfre ele
(sub\. A.M.); iar lirele aces/or I'Upo/'luri fCiliresl: verSlll'i . ".
Poezia. deci. esrc in primul rind 0 explorare a realului pcntru a
surprinde adevaratelc raporturi ~i, In al doilea rind, un efol1 de a Ie
reface. de a constnli un nou spari u: spalilll literal', cum ar spune
Blanchot.
De aici necesitatea unui dcmers .. ~tiin\ific". Prin acest demel'S
poelii moderni in~eleg unul in care poetlll (ca persoanc1 CU 0
anumiUI biografie, sensibi Iitate, anumite prejudecA!i etc,), .. dispare
(e/oe/llol'lu!!!). Dacc1 poeti i sint "manome/rele ~'i voltmetl'ele
speciei" (Ezra Pound), ei trebuie sc1 nu falsitice rnregistrarile di n
cauza subicctivitalii lor. De aici toata [eoria modema a poerului
"obiectiv", ..impersonal".
Obieclivitatea e 0 condilie sine qua non in procesul de fabricare
a poeziei: ., eeea ce e bine seris, eSle rezlllwJliI UI1lIi pet/eel
control." ill mare. u serie bine inSeUllma su excrc:iti lin perlet'/
cO/1/l'ol a.I'lipra a ceea ce spui - olltol'ul spune exact ceea ce vreo s6
spund. 0 spline ell /} simplitate ~i 0 darita/e absolule, ell un
minimum de cuvinle pusibil'", afirm3. Ezra Pound in ArtiSlal seriOJ.
~i. tot el. In acela;;i eseu: "Poezia. spun adesea in{ele(1iii, ar rreblli
sci dohind<!(Jsc(i 100111 calilolile prozei. Aeeaslci /{lee prelll17ge~te
ceea ce sfllmeam mai sus despr/! control, Proza nil are nevoie de
entOlii. Eu pOOle loarte bine sa ineerce so descrie emo!ia, dol' a.lta
e altcel'a".
Pentru cli Ezra Pound pomenea despre proza. iata ~i un citat din
Flaubert. unul dintre mae;;trii lui Pound ~i - spun eu - ai poeziei
l110derne (n-a scris, e drept. nici un vel's memorabil - ~i va amta el
insu~i mai iDs de ce - dar a scris Doa17llla Bovar}'!). imr-o scrisoare
catre Louise Colet, din 1852. Flaubert afirrna.: .. Dad] or Ii destul sa
ai nervii sensibili CCI sa fii poet. a~ prelui mai mult dec it
Shukespeare sou Homel; despre care-mi inchiplli cil a lost un om nll
prea nel1'lJ.\. Aceasta conticie e 0 impielole... Poezia I7lI e 0
debilitate u spiri/ului, iar (aculta/eo de a simli peste miisura e 0
sliibiciune... Nu pasillnea tace versurile. $i ell cit vei fi mai
Personal. Cll atft vei fi rnai slab ... ell ell sim(i ma; pu(in un luerll,
85

 cu alii e~'(i mai apt sli-I exprimi u~(J cum e (1;11111 o! mereu, ill .lllIc.
unoI' modele culnJrale prcmodcrne. Si - culmea - toemai acestc
il1 genl!raliro/ea lui ~'i de,l'prins de IOale cOnlingen(ele efl!l1IereJ Dur
o;t'i.lrturi sint 0 expresie. la nivelul maxim, a modului de a Ii al ciliaI'
Irehuie sa ai facultulea de (/ (;-1 face fie ill~'lIri ~·ensihil. Acea.ll(
Ilpului cultural semantico-sintactic!?!
acuftare JlU este alic.:evCI decif geniI/I.' a vedea. u avea modelul in
Subl inierea dimensiuni i ~ti intifice a poeziei are drept seop ~i
lura. po:ind in acelu~1 fimp" (sublinienle sint ale lui FlaubeI1).
~~l-i defineasca loeul ~i rollli in lumea modema. Poezia flU mai are
II Gasi m in aceasta scrisoare, di n 1852 (!). atit ex pi iC3\13
in primul rlnd rolul de a-i uimi, a-i delecta saL! a-i irwata pe altii. ei
rimbaldianului "Je es/ /1/1 autre ", cit ~i 0 perfecta descricre a
pe aeela de a explora aceasU\ nOLla lume a sim(LlriJor, noile limbaje.
pozi(iei ~i a modului de a aqiona ale poetului modern. Poet care
rela!ii interumane etc. ~i de a gasi. de a invema, a fahrica forme/e
este ~i "manometI'll ,~i vo!rmefrll" ~i, in acela~i timp. eel care
r inregistreaza rewltatele masuratorilor acestora. Mai Illult. eel care
care sa faca sa funqioneze naLia I ume. care sa a culturalizeze.
Poezia moderna are 0 valoare epistemica eel pu\in egala eu eea a
ineearea sa recol1lpl1na nu in lext. cL eu aiutorul te:-'lului. in cititor
~tiin\ele propriu-zise: ....lrfe!e. li/erallll'll. poe:/(l sin! () ~'liil/lCi, 10 fel
lume de senza\ii, lrairi etc.
co ~'i chirnia Obiecllll lor de cerceEal'e eOn/III. specia umana
Sublinierea caracterulLii ;;tiintific al poeziei moderne este, deci.
Chimia. ea, are drepr ohieci mOferia 1'0:1110 dill perspec/ivCl
in prima instanta, 0 modaJitate de a rasturml. de a ncga poetieile
compo:::iliei ei. ANellO Ill! nfer6 ceo rnai mare purfe din datele
allterioare ~i. in al doile;J rlnd. un mod de a dellni specificul
dumbile $i inataeabile pe care Ie posedom asupl"O nOfllrii omului ­
demersului creator modern.
{/ ol11u/lli imalerial, vlizlIf ell () creatura glndifoare $i sinl{itoare
in al treilea rind. sublinierea caraeterului ~liin\ific al poeziei
(sub!. A.M.). Efe incep acufo tmde se opre:jfe medicinCi - mai mulE.
moderne are drept seap preeizarea felului in care aceasta Sf:
ctle dOUG $tiin(e (subl A.M.) se supraplln IIl/eori; (ronliende
constituie, rela\iile care se stabiJesc in eimpul cultural modern.
aces/or dOllo demel's uri sint linear; com line " (Ezra Pound Arlis/ul
modul ei de existen\~L Poezia moderna. care se na~te ~i tdlic$te intT·
...erios).
o culmra scmantito-sintactica.. nu este identica eu realitatea
Reluarea acestui citat ne va ajula sa lamurim ~i care sint rela!iile
materiala ~i eu lumea cultural" in care apare. nici nu este expresia
poeziei (una dintre anele) moderne. atH eu filowfia sau religia. cit
senlimentelor unui om, tie eI generic, fie unulnon-convenliollal, Ull
~i Cll celelalte ~tiil1~e. Daca liloz.ona - devenita. in secolul XX. mai
particular. Ea este un obiect fabrical. car~ funclioncaz<1 intre rna'
ales filozofie a limbajului. logie:i. filosotie a ~tiintei. epistemologie
rnulte eoduri. diferite. concurente chiar. De$i sint de acela~i tip.
- incearc:i sa analizeze omul ca pe 0 creatura ginditoare, poezia
pocmcle moderne pOl purta mesaje diferite. contradictorii chiaro
lncearea sa iJ analizeze ea pe 0 erealUra ~i ginditoare ~i simtitoare
Poemele expresioniste au un ..mesaj" care Ie leaga de tipul cultural
in acela~i timp. Fernando Pessoa afimla: "Exist{i dOlla tipuri de
semantic. poezia lui Mallanne unul in legi'ttura direeta eu tipul
pue/i· eei care ginclesc ceeu ce simI ~i cei Care simI eeea ce gindesc
cultural sintactic (fragmenteJe nu-~i capats. adevarata semnificatie.
Ceo de-a Ireia categorie. care door gfnde$fe sau door simle ..
nu au valoare ~i sens dedt raportate la intreg, la Opera visata).
neer:is/ind pur ~'i simplll ",
Poezia imagistil, obiectivisHI, dar ~i cea suprarealista (de~i au
Desacralizarea lumi!. care faee ca poezia sa oeupe loeul la.sat
poetici opuse) incearea 0 refaeere a modelului cultural asemantje ~i
libel' de catre religie (dupa cum afirma Valery). eSle 0 eonsecinlii
asintactie.
directa a de-semantizarii ~i de-sintactizarii lumii. Daca olnul devine
Un paradox al poeziei rnoderne este ca, dincolo de caracterul ei
sistemul de referinta, orice text poate eel mull sa incerce 0 refacere
~tiintific, mereu afirmat, de faptul ea c una dintre piesele de baz
inlelectual1l. a semantisll1ului lurnii. a sintaxei ei divine; eventual, 'in
ale tipului cultural sernantieo-sintactic. se vrea 0 dep~~ire a
pIllS. eu 0 nostalgie a originilor. cum ar spune Mircea Eliade
limiteJor ralionalismului ~tiin!ific, incearca refaeerea (in text) a
(exprimate 'in ~i prin texte cullllrale de tip semantieo-sintactie,

86
87
Insa). Poczia, centrata pe indlvidul ginditor ~i sil11!itor. se atlil in
centrul li111bajului (vezi George Steiner Dllpli Bubel) !?i se
substituie. pentru omul modem. pentru eel realmente modern,
religiei. Sau e impinsa sl'i 0 fad! (vezi abatele Bremond, dar nu
nUl11ai el). De~i ea refuza acest rol. inclusiv prin afirmarea
caracterului ei ~tiintific. laic in ultima instanta.
Poezia se pierde pc sine in clipa in care vrea sa se SUbsliluie
religiei (vezi cazul lui Paul Claudel). Poetii ad~varali eviUi in
extremis aceasta substituire. fie afirmtnd caracterul ,.secund" al
poeziei, de refacere . il1l:ompleta! - a pierdutci limbi originare
(citalul din Maltarme, deja analizat aici), fie intelegind actiunea
poeziei ca 0 aCliune resll'illsa. avind orgoliulmaxim de a fi 0 Sliin!a
a Limbajului. AflatlL astfel, deasupra tuturor $liintelor, fiindca - 0
afirma tot Mallarme . "Sliillio. gasindu-,~i ill Limbo; 0 con/imwre
de sl11e il7SQsi. lrebllie sa deviniJ oell/II ea () confirmare
Limbajului ".
Insa. prin relatia sa speciala cu limba. prin imposibilitatea - sau
refuzul. tOI una c! - de a construi un discurs ..abstract·" prin
negarea arbitrariului semnului lingvistic. poezia ll10derna nu poale
fi realmente 0 ~tiin!a. Ceea ce nUlllim ~tiint~. ill lradi!ia carleziana.
a lui Galileo, Newton, Leibnitz sau Kant. presliplIne tocmai aeeasta
separare a scmniticallllllui de semnificat. 0 de-semamizare
prealabita a discursului. a limbii folosite. ~tiin!e1e s-au eOllstruit pe
presupozi!ia unci .. imaculare coneep!iuni" a oricarei formule, teorii
etc. Aeeasta abstraetizare merge mina ill mlna Cll ceea ce nllmirn
specializare, eu 0 disecare. 0 seetoriali:zare a realitatii, aceea$i
realitate fiind studiata, concornitent. de -$tiinre diferite, eu limbaje
diferile.
Poezia moderna cunoa~te ~i ea, nu neaparat din cauza \lnor
reaqii mimetice (de~i nu au lipsit nici acestea), 0 tendinla de
sectorializare, de focalizare a demersului exploratoriu: fie asupra
obieclului fabricat sau a moclalitiltii de comunicare. fie asupra
anumitor simturi (imagism), tIe asupra unei zone a eului
(suprarealismul), fie asllpra corpului celui ce scrie (versul
proiectiv) etc. Dar. In cazul poeziei, aceste demersuri au avut
intotdeauna un back-ground com un ~i un caracter explicit
provizoriu, experimental; sistcmul de referinla ftind unul care se
88
opune nll nllmai abstractizi1ri i. 1K) ci ~i sectorializi1ri i. unul care
impune/presupune nu numai "maximum de semnifico{ii posibi/e"
(Ezra Pound). un slIpraplin de sens, ci ~i a viziune integratoare
(carc unqte: c1ipa-eternitatea, limbajul-realitatea etc.).
Aceasta tendinla - de sectorializare a demersului - e il11pusa atit
de tipul cultural in care apare poezia moderna (~i pe care il
genereaza. il amplifica), cit ~i de neCeSila!ile explorarii "noii IUl11i".
Ea apropie ~i mai mult modul de a exista " social-cultural vOI'bind.
aClim - al poeziei l110derne de cel al ~tiinlei 1110derne. Explid\, in
acela~i limp. de ce curentele cele mai diverse, unele contradictorii.
ell premise aparent ireductibile. din poczia moderna se dovedesc a
fi complcmentare. contribllind. loate, la aparilia. structurarea si
impuncrea noii paradigrne.
Rezumll1d: de~i poczia modernil are atil de multe in comun cu
~liinta moderna, incil poale fi inteleasa lTlai bine in demersurile ei.
i se pot sesiza l11ai Il~or specificul. coeren\a ~i semnificatia mai
degraM din perspectiva ~tiintei modernc decil din aceea a poeziei
care a preccd<1, exista 0 deosebirc fundamenlala intre ccle dOlla:
~tiinla e conslruila pornindu-se de la premisa arbilrariull.li semnlilui
lingvistic (arbitrariu ..contracarar· prin ..absolutizarea" limbajullli
~tiin!i lie !?i/sal.l prin apellil la experirncl1HlI ..concrele"). poezia (atlt
cea clasiea, Cil ~i cea moderna) exisla prin negarea (anularea, in ~i
prin poem) a acestei arbilrarictali (negare implicit1l sau expliciti1).
De aceea. niei unul dintre poe!ii care pJedeaza penlru caraclerul
~liintific al poeziei nu accepta ideea caraclerului arbitral' al
semnului lingvistic. DOlla exemple: I) Suprareali~tii. care denunta
arbitrariul sintaxei limbilor, proplln 0 noua sintaxa, rezultat al
dicteului autornat, 0 sintaxa care nu ar mai falsi fica ..adevarat
Sintaxa". cea a asocierilor la nivelul sl.lbcon~tientului. Motivarea
scmnului lingvistic e deplasata la all nive!. ~i atit; 2) La E.A. Poe,
unde poemul e conslruit ,.rnalernalic", motivarea 0 face IOcmai
emo{io provocatl'i in receptor, emolie realizata pnmr-un efeel de
motivare globala, prin deplasarea motivarii la nivelul unui i'ntres
poem, care - el - e Semn: .. Va/oorea unlli poem sla In infensifalea
unei emo{ii IreCalo()re ". Emofia trec~ltoare e semniflcatlll acestui
SCmnificant (texttll poeziei) construit riguros de poet Poemul e
doar aparent gratllil. f n fond, accemuarea dimensiuni i ~li in1ifice a
89
 poeziei permite apanlla unui Poem (Semn) care sa nu mai li-:
trall~individllal al explorarii. al crea\iei poclice ~j sim preOClIpa!1 d
motivat la fel ea in romantism. manierism sau clasicism, Nu voi
infiilliarea de adevarate ~coli pentru a invnra tehnicile de bazA ale
intra in amanunte. 0 intreaga ramuraa poeticii ... tiliera lingvistica".
poe/iei. (intre care ..Academ ia Sarzi lor". de care vorbe~te W, H.
SC ocupa (OCilla; de fellll in care se anuleaza arbitrariul semnului
Auclen in Poeml ~'i cew(ell. academie pentTu care nll doar pledeaza,
II, lingvislic in poezia modema, nivelul la care sc realizeaza aceas!".
procedeele folosite ~tc.
dar ~i elaboreazil $chi(a unei programe de invl\lamint).
N~cesitatea stringelllil [l invatarii meseriei de poet are dou
Distantarea de tipologia poetic~ premoderna. incercarea de a
~auze; I) Poc7ia llloderna c'\ploreaza 0 Ilime (comple!) naua.
faee comprehensibil demersul poeziei moderne Intr-o lume In care
e1aboreaLfl - pentnl aceasta ~i ca rCZUllal al acestei exrlorari'- noi
discursul (de tip) ~tiintific pare a deveni central (pina ~i reclamele
forme poeticc. Or. asta nu se poate realiza. cum in repetate rinduri
pentrll drnati. costume de sport sall anumite prod lise cosmetiee
Slibliniaza Pound. decit pornindll-se de la formcle ~i tehnicile
mimeaza un limbaj. 0 motivalic de tip ~tiintific). atlmarcat po?i~iilc
e"istcnle deja. Acestea nu pot fi c1epa~itc decit daca. ~111t CUI1OSClile.
tcoretice ale marilor poeti ai modernita,lii.
Nimeni nil ajunge sli proiecteze un compuler dad! mai strl sa ~i
La taate acestea se mai adaugli inea un impuls. poate la fel de
rcinventezc roata. sau seripelii. sau locomoliva ell aburi: 2) Poetica
important: aceta de a constitui un spatiu de aetiune poetica ~i
romantica a devalorizal lotal - eel putin teoretic - me~te~uglli. in
meditalie asupra poeziei. comun mai multor poeti ~i generalii de
favoarea inspiratiei. rorma s-ar n[l~te direct din conlinllt. Omul l1L1
poeti. de a provoca 0 anumitn atitudine vizavi de creatia poelica In
lrebuie decit sa se exprime. fiindca are. deja. tOlUl in el. Nu Insist.
rindul poelilor in$i$i. Obsesia poelilor secolului nOSlru, de la Ezra
cerl este d\ rOlllantisl11ul nu tlllmai ca a 3cceptal ~i a prcluat. a
Pound In W.H. Aliden $i Lowell. este cli poezia se invat~ (pin1l la un
'ontinu,1t 0 poetic;'\ inaJeevata. dar a ~i creat tin hiatus in
pllnct. fire$te). c1\ progresul in poezie este rodul unui efort comlln.
sllccesiunea de profesioni~li. mai bine spus a general 0 mentalitate
al colabor1lrii intre generatii poetice. Intre personalitari poetiee
care dauneaza intoldeauna calita!ii artei: una care neaga (implicit
ireductibile. E'\plorarea noii lumi se ponte face nllmai de ca.tre paeli
sau explicit) profesionalismul. in numele inzcstrarii egale a tuturor
profesionalizali (nu ncapArat profesioni$ti) $i printr-o sllbtil~
oamcnilor. in nurnele democratiei in arta (ea ~I in numele
cooperare Intre ei.
alllenticitillii ).
n semn al malurizilrii paradigmei poetice mod erne este
Vizavi de 0 asernenea mentalitate. Ezra Pound e ncrnilos: .. Nu-li
deosebirea intre felul in care cancep explorarea marii modemi ai
imogl11o co a/'fa puericu e mu; ~implt1 decir mu:::ico ~'i co lIei reIl$1
seeoluilli XIX - Mallarme. Rimbaud. Baudelaire, Lautreamon.,
sO clinvill\!i me/car 1111 crpel'l inClinrC! de (I Ii deplIs r.:eIIW{i'l1 !O! alila
Walt Whitman - $i fellJl In care este ea vazuUl ~i practicata i
I!for/ in CI in\'(i(u Ie/mica scriel'ii verslIri/or eil a consllmar pen/I'll
secolul XX. Dincolo de deosebirile dintre ele. curentele $1 mi$carile
"-$1 insll~i lehnir.:u sa II/I r!/Cll1isl de nivel mediI!"' Pentrll ca "oricine
de la inceputul secolului nostru (futurism, dadaism, sllprarealislll
Poale su eil/le 10 harll/onil/l11, forti more r?f()rf, (IGod bless our
elc.) sint ($i se afirma. drept) explofl1ri ..in grup" ale noii lumi.
home II. dar I/ll oricine poole do concerle SOli .I'Ll plcle:L'
ercetatorului individual $i individualist lind sa-i ia locul
11'\1'011l0nll" Pentru Pound .. Iehniea (poelicu; !! 0 davado
.. Iaboratoarele de cercetare". De aceea poezia modern1\ cuno~te
sinr.:emolii', in sensu I in care - tara tchnica - orice mesai e
enomene care nu pot fi intelese din perspectiva poeziei romantice:
falsificat. "Slupinirea maieslriei in oriee emu e rodl//I/mli efbr/ de
caracterul experimental,19) asociat eu negarea ideii de genill, in
() I'iu/o "_ EI dislinge intre amatori ~i expcl1i ~i pune confuzia di
cazul multor avangarde.
poezia contemporana ~i lipsa de audienl~ a acesteia (in \913. A.M.)
Chiar ~i marii Poeli, In fond ni~te individuali$ti feroce. de tipul
pc seama nediferen~ieri i-in practica ~i receplarea poeziei dintre
Pound. Maiakovski sau Auden pledeaz~ pentru caraeterul
all1atori ~i expel1i. Daea e adcvtlrat ca "lv/ais d'ahnrd" IOlll eIre III

90
9\
 {J0efe". tara a fi un e;\peI1, adica tara sa stapine~ti tehnica poezici.
e imposibil sa realizezi 0 opera semnificativ:\.
Int1'-o paranteza. in acelu$i eseu (0 retro.\·pectivti). Pound face u
noua paralela eu $tiinta. de data aceasta pentru a marca modul de a
fi al pocrului in lumea moderna: .. Poarro-fe mai degraba co lin om
de ,I·tiinta, dedf co agenful de puhlicifafe allJ/1l1i nOli saplill. 0111111
de ,1'fiil1{{( nil a~feapla sa IiI! adamal co lin mare savanf. Tnoinfe tie
a Ii rlescoperit (sub!. Ezra Pound) ceva realmenfe nOLI ",
Maiakovski. la rindul lui, elaboreaza un mit: manual, inlitulat
Cum Sf! (ac versurile, Tn care, dincolo de un anume limbaj ­
pregnant $i proaspllt atunei, Illlbicsit ;;i l11irosind a singe UCtll11. ­
111 recunoa$tel11 ueelea$i idei: " ... I, Poe::..io este 0 prodllctle EXfrem de
grea, exfrem de complexc/, dar 0 produclie 2 II i/1vQ{a me$fe$lIglll
11
poefic... inseul1l/1o SlUdiere(J l'echiloF me/ode de prodllc/ie. cel!(J C:C
I
ill/ii 10 crew'eo alfora nOI 3, No uta/ea. nOllfafeo /l/OIer;allllui ,~I u
ml!fodelor es/e ohli~aforie penfrll (iecare apen'i Iweficii .; MllnctJ
pIJefll!l1l Irebllie seT .\'C' desfa:joore ::ill1ic. il1 vederea desiivir,)'lril
miJies/riei .~i (lewrll aClI/IIulareo de /101 re::en'e {Joelice" 7 .
'l/no(.J~·ferea leoriei economice, CUl10u,ylerea /rail/iui real.
po/rlll/derea ill isrvria $/iin(i[idi. sin/ mai importl1l11e penl/'ll poel ­
In partea esel/{illhi 1I 11l1lllcii sale (sub!. A.M.) - decif lIIoll/wlele
scolo~/ice inlocmife de pro(esoni idealisti care se illclnniJ. ill fa!"
l'l!c!liturilor. !O ,Vlf SI! poC//e acordu $Idilirii. a)'(I-:lsel prelucrLiri
Itdmice. 0 valow'e de sine siala/oare. Dar lOCI/wi ~'le(uire(J face C(J
o opere; poeticl, Sll devilli'i utilhabilr, (subl. A.M.). NUII/ai
deoseblrea inrre acesfe metode de prell/erar!! ereea::i'i deosebirea
din/re poe{i. numai cunos/inlele. perjec{ionorea. oCl/llllllarea
I'ariela/eo proeedeelor liferure fac dinlr-un om un scriiro
{'ro(eslOnis/... ".
aptul ca ..reaqionarul" Pound ~i ..comunistul·' Maiakovski au
aceea~i pozitie vizavi de creatia literara. vizavi de importanta
lehnicii poetice ~i de neeesilatea TnYalarii permancnte a aeesteia ma
sellle~te de orice comentariu.
Poezia moderna nu e doar explorare. descoperire, ci ~i [1oein. 0
..fabrieatie" care presupune 0 anume tchnologie, cuno~tintc tehnice
adecvate. Nu Tll1implator. aut euv'intl.ll grecesc poein. a face. a
t'abrica, cit ~i eel provensal /robar, a glisi. a descoperi. denumeau
92
L,,<!ct doua dintrc demersurilc fundamenlale ale poc7.iei modernt:, ..J
labrica ~i a dt'scopl:!ri sint doua aspecte ale aeeluia~i demcrs: de
e,xplorare a unei noi lumi $i de elaborare (fabricare de noi forme).
La vechii greci. intr-un sistem cullural semantic, undc nu exist'"
dedt aUlOcomunicare. In care I1lcsajul e acela~i pent1'u loti ~i e in
101i. ccen ee il distinge pc poet de receptor e capacitatea de a
fabrica, dar mai ales de a refolosi noi forme. in Provcn!a din
secolele Xl-XIII regasim accla~i lip cultural semanlit.:, dar ~ in
cadrul acestula - se exploreaza ~i sc inventeaza un nou model al
illhirii (~i nu numai. Cum arata Denis de Rougemont in Drugostea
~'i Occidellfuf), unul deoscbir de eel vcchi. Inventarea e simultanc'l
eu $i condi!ionala de fab1'icarea a noi ronne poelice. Aici, inSEt,
accentul cade pe descoperirea a ceva nOLI, de unde si cuvinrul
..tfObar".
Epoca moderna se distinge prin aceea ca e:--plorarea (eu
descoperirea/fabriearea de rigoare) se face in cadrul unui alt tip
cultural, eel semantieo-sintaetie, care nu mai poate ignora
earacteru] conventional al oricarui act. al oricarei forme culturale.
Opunlndu-se romantismulul. poezia moderna nu se poate
intoarce pur ~i simplu la formele preromantice. Pe de 0 parte,
fiindca ele au lost declarate convenlionale. pc de alta parte, fiindca
ele nu mai slnt adecvate lumii moderne. Trcbuie, insa, reiterala
cxplorarea lumii (inclusiv Tn ceca Ce are ea conventional, $i anUme
in limbaj. de fapt ineepind eu limbajul). ea ~i fabricmea de noi
forme (ceea ce presupunc 0 anume ucenicie. ideea de a inva!a ceva
ce nu ~tiai). J\mbele laturi ale explorarii pot Ii readuse in centru prin
asem~narea lor eu ceca ce tipuJ cultural a.semantic $i asintactic
accepta ~i promoveaza: demersul ~tiin!itic.
Poezia modema are inc[\ 0 trasatura care 0 apropie de ~tiinta
moderna ~i 0 dislinge de poezia prernoderna: importanta
dChlersuriJor teorctice ale poeti1or. La fel cum, In ~tiin!a
moderna, anumite teorii sint abia Lirziu (uneori la zeci de ani)
confirmate de experiente. ba chiar se aiunge sa se elaboreze un set
de experienle. sa se puna fa punet 0 lehnologie hipersofisticat3
pCntru a se putea vedea daea a anume teorie e co recta sau nu, in
poezia modema multe dintre demersurile Icoretice ale poelilor au
fo st mai importanLe. mai fertile pentru evolu!ia poeziei dedr ercatia
93
 lor propriu-zis1\.. Ceea ce contemporanli nu scsizau. pentfu ntli, cultur;l a Reguillor. Illai degraba dedI in una a TeAtelor ~i c('l.
il1ll'-ll
l asta%i, e de domeniul evidenlei. E.A. Poe e un teoretician al in consecinlA. dirncnsiullea metatextuala a demcrsului teorelic
devine escn!iala, ci $i faptul ca. arnbelc se constituie pnntr-o
I ll1odernitatii: in crealia sa. ins~. e un bun romantic. ~i atit.
Mallanne. teoreticianul. e decisiv pentrll cvolll!ia Inrregii poczii ruptura, ca. practic. fnlocwesc modele preexi5tentc. nu Ie continu~.
moderne, de~i poe7ia sa e, in buna masma. 0 poezie datata. Mai in plus. exista in ambele atit 0 intcrdependen!cl learie - practica
mull. II mai citim pc poelUl Paul Valery pcntru a inlelege (teoriile au valoare prospectiv3. orienteaza. ex.perimenlcle). cit ~i 0
sllbti1it~lile marelul teoretician al poeziei moderne Paul Valery. componenta tehnica (tehnologica daca weli), care. 0 data cu
Si mai semllificativ: l11ulte dintrc teoriile despre poezie ale srabili7area paradigmei. devine tot mai impol1alltii, pina la a
poelilor din SCCOllll XIX all 0 valoare prospectiva. deschid noi deterillina sau chiar conditiona experirnentele propriu-zisc. Nu
orizonturi de eAplorare pentru poczia secolului XX, fae posibila intimplator, ~tiinla de virf c tot rnai legata de rrogresul tehnologic.
inlelegerea nu atit a poeziei moderne din secolul XIX. cit a celei din Tot a;;a cum poezia moJerna nu mai poate fj conceputa fara latura
secolul llostru. ci ..tehnic<l'·, care deja. in principalele Phi din Occident - sc prcdi'i
o parantezA: Iectllra poeziei moderne din perspectiva poczici ~i se invala. Daca eforlul exploratoriu era. 13 Poe. Rirnbaud.
premoderne. obnubilarea originalit11lii ei ireductibilc. a 5peciticului Baudelaire sau Whitman. lInul solilar, poezia secolullil XX sc
ei. a caracterului ei exploratoriu s-a datorat ~i analizel tcoriilor lUI instituie intr-un demers mai inuit sau mai putin de geup, in care
Mallarme. de e:--.emplu. prin prisma poemelor lui. identificarii circula!ia infomlaliei. invtt!area tehnologici $i colaborarea intre
dcmersului sau teort:tie (revolu\ionar. prospectiv) CLi demersul sAu poeti devin ind ispensabi Ie crea!iei de virf (vezi ~i Ill{lrluria lui
creatOr (eLi praelica sa. mai degrab<i conservaloare). La fel: 1'.S. Stanley K unitz desprc modal itatea de lucru a lui Robert Lowell).
Eliot se mira, Intr-o eonferinta. ea. in spapul cultural francez, L '" Poetul modern nu se mai mi$ca in interiorul unei tradi!ii. Illl se
Poe e vazut ca un mare poet, penlru el Poe fiind. in eel mai bun caz. poate baza pe preexistenla unor forme poet ice. a unoI' metode $i
un minor de calitate. Dar. dac~ Eliot se refera la poetul E.A. Poe­ tehnici. a unui anuille mod de a !i al poeziei. E obligat sa instituie
~i are. credo dreptale (~i asta nu pentru cn e 1'.S. Eliot!) - francezii o naui! paradigma roefidi.
vad in Poe in pril1lul rind pe teorcticianlll care. pe .. ftliera
Baudelaire". a dl;"clan~at poezia modema, care poezie ~i-a avu\.
decenii la rind. centrul in Fran!a.~i, evident. ~i franeezli all
dreptate!
Poezia moJerna ntl e. t01u~i. 0 ~tjinla. Cel mult 0 ~tiin{a specialtl.
un fel de Supcr;;tiill\i'i (nu lntimplntor Rimbaud se proclama
.. Supremul Savan") Fiindea se afla in centrul Lirnbajuilli ~l
fiindc~ sensu! demersului ei e 511 explore7c noua lllme in care trilllll
~i. concomitent. sa dcscopere (invente7c) noi forme; care au 0
valoare decisiv3 in structurarca unei noi culturi (cum 0
demonstreaza stralucit DenIS de Rougemont pentru poezia
rubadurilor. bcneficiind de avantajul unui reclli de aproape nou1l
5ccole).
Poezia modern a are in COlllun eu ~tiinta moderna nu numai
faptul cll amindouil apaqin aceluia~i tip cultural. c~ funqioneaz<'\

94 95
 TRItIMFl L INOIVJl)lJALI~MLiLUI

Poella model nil vi I1c .:\a ~:\ prime ~i sa ~xpl ice. elm perspecli va ~l
eu mijloacele sale specilicc. Illmea in care tri'iim. Ea e t:OnstitLJir~ nu
doar uin 8fl1l1l1ite poeme. ci ~i din H:OI'ii dcspre poezle. din metode
Si rehnici poerice specifice. dintr-lin n1l1llir orizOnl imaginal' ~i lin
aflume mod d~ a cOl11unica ell pllblicul ctc. Ea flU poate n recltlsa la
lin al1ume fel de a scri~ poezie. la Clflurnite poezil ~i la anllmiti
aUlori. ea nu PO~ltC fi idcntitlcara doar eu anum ire direqii din poezia
ulfimului seeol ~i jUl11atmc. Cum nu plltem considera ll10derna toata
pOCl:ia "crisc) in lIhlll1ii 150 de ani.
Pemru a Incel'ca sa e1c5erii. sa nproximezi poezia modernn,
trcbuie - volens nolens - sa incepi prin a face 0 list::! de poeti
modemi. prin a-i despaqi pe cei care lin d~ poezia (poetica)
modern a de cei care. de~i sinl eontemporani Cll primii. lin de poezia
(poetica) romantic;) (SeW de Ce<t clasica. mUllIerista elc.). Pentru ca.
\orba lui Pound... de!;i \';nrem cOl1lemporoni. !! eric/em cu 1111 Iruin
ell IOlii in a('/:,I:",I'i CPOCQ". tar a incercu sa slabiJe~1 i paradigma
poeziei moderne pomind ~I de la poeziile lui Sully Prudhomme sau
Octaviall Goga (de~i sim contemporani Cll Mallarllle sall Kavnfis)
ar fi () intreprindere sisifici'i (dnc,' nu una ce ar rine de plira paranoia
sau de schlzofrenia intelccIUala).
Avem de infrllIH3f riscul de a ne in~ela USllpra adevara!ilor poe!i
modern i. Dar. pc de alta pane. perspecli va noaSlra e _ aCUl11 _ Cll
IOlul alta declt cen pc Care (1 pUleall avea. sa zicem. Marcel
R.aymond, Hugo Friedrich. Cleanth Brooks in ueceniile IJI-V ale
Secoluilli nOSlru. atunci cilll! i~i elaborau remarcabilele for cuqi
despre poezia modernA. Nu num31 ca am beneficial de rezulralele
ll1uncii atitor teoreticieni. emici. antologarori erc .. dar evo/ulia
inS{I~i a poeziei moderne n scos in rapl adevara!ii poeli ai
11l0c!ernitu!ii. Cileva exemple: la 1920, Minuleseu p<'lrea mai
u
:.1l1 dernisl" (orieulll, un poet mult rnai important) decil Bacovia;
~11 aproape Ilicl una din 31lrol0giile de poezie franceza de la
IncCputul secolului Ilostrll nu figurau MalJarme sau R.imballd. II
tiJl'lp ce aproape fori poetii prezen!i in respectivele antologii ni se
Par. aZi.lipsi~j de imeres; aproapc iJizibili. oricum vetu~j ~i prcpO~I,
SI'IH azi un Alben Samain. un Vcrhaercn. un Jean MOn~(l5 (l()ru~i.
99
 maestrul lui Ion Barbu - dar nu era Theophile Gautiel maestrul lui
Baudelai re?).1 01
Pe de alti:l parte, pentru a reduce la minimtlln ri~cul de a mli
in~ela. am [olosit - in opera\ia dc selectare - nu doar gustul propriu
i exegezcle altora, ei ~j citeva criterii ..objective":
1) Am eonsiderat poezia moderna ca pc un fenomen
international. Dac~ valoarea unui poet s-a impus - in timp ~i
dincolo de spatiu\ sau cultural, e Wl semn clar al impol1antei sale.
eu atit mai mull cu elt provine din arii marginale sau care. la un
moment dat, au fast marglllalizatc (e cazul portughe7.ullli Pessoa, al
spaniol Hor Vincente Aleixandrt::. Federico Garcia Lorea. J llun
Ram6n Jimenez. etc., al grecilor Kavafis sau Ely tis. at italienilor
Montale, Quasimodo, Pavese etc.. al ru~i1or Maiakovski,
)1 Hlebnikov. Ahillalova. Paslernak, Krucionlh, Mandclstam el':.).
2) Un criterill In selectarea poeti1or a fost ~i Illasura In care all
1
descoperit (inventat) ceva real mente nOll. urmllllt, ~i aid,
rccomand~rile magistrului Pound: .. In(eteg prill Il/1wrea ur/Li ... Si
ee"a care se inrudeste C11 mOI'orio. crea/orul trebuie .'Hi Ii
descoperit ceva nOIr lie in viaro In ~ine. lie fn mijloeu! de
expresie ..
3) Un poet este considerat modern doar in Ill~sura in ear~ se
raporteazl1 (direct sau indirect. e>-plicit sall implicit) la aceast~ noua
lllme (obiecttlal~, senzoriala, cllltllral~ etc.) analizata la lncepllWI
seului de fat~. Un poet din secolul XX. un Robert Graves, de
excmplu. care refuz~ lumea modema In datek ei esen\iak $i scrie
o poezie in care incearca sa raca abstraqie de aceasta. nu este un
oet modern. La [el. in c1ipa in care un poet modern lncearca sa dea
solutii care tin de un alt tip cultural, premodern, el inceteaza a mai
fl, in creatiile in cauza, un poet modern.
ind Maiakovski renunta la individualismut sau agresiv din
Noml 'in palltaloni. o mil I sau F/ulilul I'ertebrelor $i scrie
VllIllimir lIiei Leni" sau 150 de mi/ioal1e. el .,evolueaza" de la 0
poezie moderna la una... pre-moderna (?1). Upsa de valoare a
poeziilor sate militante, ca ~i a eelor ale lui Aragon sau Eluard Jin
perioada lor de creatie angajata, provine nu din tCl11atica (una
similam Intilnim la Walt Whitman), ci din inadecvare. Maiakovsk .
i foc:em lac Ilnei ar/e poe/ice de tip nUll
u nUll. e/ e unul vl!chi ..
revolu\ionarul, l'evine la 0 poezie de tip c1asic, semantica sa
100
sinlactica. intr-o Illme Cll totul diferita: in care...poporul sovietic.
eei .. 150 de milioane" sau ,.V.1. Lenin", pot tine loeul divinitatii
doar plni:l c1nd atotstap'initorul Reportaj i~i face datoria ~i ii arata a
fi ceea ce realmente au fost dintotdeauna: ni~te prefabricate
propagandislice. ni~te elemente dintr-o cultura. de tip
semantico-sintactic, iar nu sistemul de referintli. nu ,.Modelul" din
culrurile de tip semantic, sintactic sau asemantic ~i asintactic.
A stabili, In acest mod. care poet e modem ~i care nu poate parea
arbitral', iar clasificarea poc!i lor in funetie de relatia lor cu lumea
ll10derna poate fi cOllsiderata una exterioari:l ~i/sau taulOlogica: e
modern poerul care raspundc provocl:irilor lumii mode me. lumea
l1lodernil t'iind cea pe care 0 exploreaza poetul modern.
Dar Ins~i premisele cercetarii noastre au fost ca: 1) apari!ia
paradigmei poeziei rnoderne I1U se datorea7li in prilllul rind unei
evolu!ii inlerne a poeziei, ci necesitalii de a raspunde provoei:lrilor
unci Iloi lumi; de aceca poezia moderna Illarcheaza 0 ruptura, ea
inloctlie~te poezia (poetica) premoderna; 2) dimensiunea
exploratorie este fundamentala pentru poezia modema; ea
detenllinil specificul poeziei moderne (modul in care aceasta
actioneaza, cum e constituit textul, cum intra acesta in rela!ie Ctl
cititorul etc.) ~i deoseb<.:~te poezia modema. 13 roate nivclurile. de
paezia clasiea, romant;ca, lllanierisUi erc.
Aceste premise se bazeaza pe ideea c~, daca cxistl1, poezia are ­
intr-o anum ita epoca. intr-o anumita societate - 0 funC\ie mai mult
sau lnai putin precisa.. mai mull sau mai putin c1ar~. Una dintre
aceste funetii este dciinita de catre T.S. Eli011n FUl1c{ia socia/(i a
p(}eziei: .. Fora ci{ivo oameni care sCi imbine 0 sensibilitat
E'xcep{ionoICi. cu 0 excepliol1alu pll/ere de expresie. propria l1oO.l'trCi
capacitate nil numoi de a ne ex-prima, dar chiar de a sim(i al/ceva
decil cele mai rudimen/ore emopi va degenera". Funetia poeziei
~ste, repet, una de cultufalizare a lurnii ~i a individului. Ea ii ajuta
pe oameni sa cornunice in aceasta "noua lume" dincolo de un nivel
lllecanic, rudimentar: .. Am Incerea/ sii seriem 0 poezie demnCi de
Ii ins/rumen/lit de comzmicare inlre oameni in/eligen!i", scria Ezra
POund in Artistul serios. Dupa ce afirmase ell .. am fncerca/ sa
aces/ tip nu e in realltuf<'
101

Functia de explorare a lurnii ~i apoi de c\\lwralizare a et prln
interrnediul cuvinw\ui, este functia primordiala a poczici. Ea se
e\ercit~, Ins1\, mai ales in perioada de inceput a unei epoci
culturale. dnd. intl'-un anurne spa\iu culwral. e (re)inventata
poezia. De ce se produce aceasta (re)inventare a poeziei e simplu.
pentru ca lumea s-a schimbat din temelii: .. eJrice schimhare in
urmo poeTica llUre sa fie simpT01Tlui unei (oarTc! adinci modifictirl 0
socieTalii .~j indivic/uilli ", afirma T.S. Eliot in eseul sau din 1936
Wordswortll $i Coleridge.
Schimbarea, a~ adauga eu, nu e doar un simptom, ci ~i un
raspuns. Poezia nu doar exprima diferite\e crize pe care Ie provoaca
moditicarea profunda a lumii. ci Ie --relo\va". in Felul ei, desigur.
Daca vedem in poezia moderna doar 0 expl'esie a crizelor lumii
modeme, lin simptom. evidenl cA ea poate fi cilit;,! doar ca 0 poczie
a ncgativitat ii . Dac~ analiza poeziei moderne se fixeaza pe
momentul circumscrierii ~i descrierii crizelor profunde pc care Ie
traverseaza omul modern. l110delul poeziei modernc se poate limita
la Rimbaud, Lautreamonl, Baudelaire ~i Mallarme Dar poezia
moderna nu poate Ii redusa doar la ace~lia: mai exisl~ Walt
Whitman ~i Emily Did.inson ~i. in secolul XX. Kavatis. pound.
tvlolltale, Eliot. Hlebnikov. Maiakovski. Apo\linaire, Trakl, Benn.
e.e. cummings. W.e. Williams. Robert LowelL John Berryman. Ted
Hughes. Silvia Plath. Olson, Ginsberg, Lundqvi<;1. Pessoa, Lorca,
i\ \cixandre. CcrnLlda, Elytis. Bacovia... Poeti care all incercat nll
doar diagnoslicarea crizelor. ci ~i rezolvarca lor in ~i prin poezie.
JIl
poczia secolului XX estc de nelnteles daea incercam sa (\ citil11 zi
pornind de la un model elaborat exclusiv pe baza poet i1or france
din secolul XIX. mai sus cita\i. AltminterL lie c<'i acceptam a
centra. aceeplam ca. 0 daH\ Cll avangardele, apare 0 alta poezie. un
all modernism. un at doi\ea modernism, urmal. dLlP~ ultimul ..a7ba;0
mondial, de un alt treilea modernism (pe care-l plltem numi. \3
adicu. poslmodernism), fie accepUim existcnta in para\el a douA
(sau Inai multe) modernisme.
Cum nu pOl vedea poezia doar ca pe un simptom. ci 0 conside~
a Ii ~i un r<1spuns, 0 solulie, a~a Cllm au considerat-o IOli marii poep
nodcrni. penlru mine e evident ca avem de-a face - de Llrfl la
Baudelaire ~i pina la Frank O'Hara, s~ zicem .- Cll 0 sing
102
paradigm~ poetica. cu lin singur modernism. AceastA pcrspectivi:'! se
impllne de la sine tot mai l11ult, demersul mell avind doar meritul de
a cvidentia. descrie ~i. evenlual. analiza fenomcnul in eauzl!.. Nu din
raliuni de demonstratie, nu penlru a conslrui cu orice pret 0 nQua
schema a unei singure paradigmc poet ice moderne (de la
Baudelaire pina la John Berryman). ci fiindca astfel putem in\elege
mai bine poezia scrisl1 de poetij care realmente aduc ceva nou.
A vedea din modernism doar dimensiunea-i negativa (carc nu e
altceva dedt diagnosticul crizei), lnseamna a-I cili din perspeetiva
poeticilor anterioare. Pe care, evident, le neaga. dar nu de dragul
negaliei. ci pentru cA nu mai sint adecvate. 0 asemenca Icetura e eu
atil rnai stinjenitoare. ell ell se prelunge~le plni'l astazi. Avangardele
sin\, in marea lor maioritate. constructive. nl! demolatoare. Nu
intll11plator cllrentele avangardlste se numesc constructivi<;m.
suprarealism. futurism etc, Trebuie sa ai 0 minte de burghe7
universitar pentm a-i rtlstalmaci pe moderni .. pentru a inloaree pe
dos 0 aftrmalie ca a lui Ilarie Voronca din 1924, In 75 HoP.: '; LllIllL'U
Ire/mil' re;,/venlala ".
Care eSlc modificarea profunda care s-a prod us in lumea
modema, care determina aparitia poeziei moderne. care-i obliga pe
poeli sa reinventeze lumea? Un raspuns care simplilicl1 la
ma:\illlum. tara a deforma prea Illult: cmergcnta, aparitia
individului (a individualita\ii, a individualismului). Individul
este. Inai lnlii. 0 fiqiune cullllrall1. a ernpiri~tilor cnglezi ~i a
illimini~tilor francezi. E produsul tipului cultural asernantic ;;i
asintactic. Individul e omul in sine, omul "natural", dar care are
inscrise in el toate valorile culturale (vezi Emil sou despre
EducCl(ie a lui JJ. Rousseau). EI este societatea. Mai exact,
sOCielatca e 0 asociere de indivizi ..compleri··, pe baza contractului
SOcial. TOala civilizalia moderna (occidentala., apoi mondializa~) e
<:onstruitll pornindu-se de la individ, avind drept sistem de referin\u
absol ut individul. Individualismul se idenlifiea cu modernitalea. eu
ideea de progres, democratie ~,a,m.d.
Orice punere in discutic alum ii l11oderne, orice incercare de a
Construi 0 soeietate alternativa. de a propune alt tip de cultura ~i de
SOCietate incepe prin negarea individualismului. Fie opLlnlndu~i-se
llIass a (prolelariatul), In cazul lui Marx ~i al comunisrnului. fte
103
opunindll-i-se SlIpraomllllui Nietzsche ~i al fascismelor de tot fclul
(Supraomul neaga individul, de~i pome~te de la ideea de
individualitate ireduclibila, pentru ca refuza egalitatea, contractu I
social $i pentru ca supraomul e vazut ca reprezenlaliv penlru cee
ce i~i doresc massele. 0 .. chintesenta" a masselor), Negarea
individualismului este punctul de plecare In incercarea de a
rezolva. prin revenirea la lipuri eulturale premoderne, semanlic
sau sintactice (aici Nietzsche e cinstit, revendicindu-se de la
Zaralhustra. in timp ce Marx tTi$eaza, proiectind in social ~i eu
argumente economice schema religioasa a venirii lui Mesial'
crizele care apar 0 data eu impunerea modelului cultural ascmanlic
~i asintactic, 0 daHl ell triumful individualismului.
lndividualismul .,realizal" genereaza trei erize majore, in jllrlll
carora se constiluie, intru rezolvarea carora se straduie~le inlreaga
cultura modern~: I) criza limbajului; 2) criza cului; 3) criza
realit.Wi. Toate aceste lrei crize pun in disculie tocmai individul.
posibilitatea exislenTei cu adevarat a acesUlia, posibililatea sa de a
comunica cu ceilalti indivizi. De peste doua seeole, cU/lura (~i
civilizatia) modern~ se afla Tntr-un echilibru precar. asemanator
celu; in care se afla - spre sftr~itll/ Anlichililfii - cultura
greco-Ialinli (ideea e a lui E.R. Dodds. din admirabila-i carte Grecii
~i irarionalul, capitolul inlilUlat cum nu se poate mai sugesli v
Teamu de liberta/e). Istoria moderna e marcala de singeroase
recaderi in lipuri cultllrale premoderne (de la comunism ~i
hitlerism. pina la fundamentalismele de tot felul). insa 0 Recadere
nu s-a produs. Dimpolriva, exist3 0 tendinta de generalizare a
culturii semantico-sintactice. modeme, care - lreptal - inlocuje~te
sau marginalizeaza celelalle tipuri culturale in cele mai indepartate
!ari ale lumii.
Crizele insa ramin ~i, poate, se amplifica. In ee ar consta ele?
~Olllunicarii,
!IOlbajul
lI p una CU ceifalli, 0 realitatc autentica; rea/italea Inceteev.ll. a fi
una deplina, ..substanfia/a". se lransfonni:i Intr-o realitate faclice.
104
CRJZA LlMBAJULUI
Daca individuJ dev1ne sistemul de referin~a, unicul sislem de
referinriL limbajul intra inlr-un impas: logic ~i Ontologie. Limbajul
ulllan este conven!ional. exterior senza!iilor $i emotii/or
individuale. EI nu poate exprima decil ceca ce eSle dinco/o de
individ. Eo unealta imperfeeta, care delormeazii umanul. accep(a~
doar In lipsa de altccva mai bun. Mai mull, deoarece limbajul e
comun tUluror oamenilor, el nu are nimic de-a face eu ceca ce este
(simte. Iraie~le) rea/mente indiYiduf. La limita, limbaju/ nu
falsi fica, nu dcgradeaza doar cornunicarea Inlre indivizi, ci
falsi fica, degradeaza insa~i natura individului. Omul cs/e na/liral (~i
toale valorile sale de asemenea). limhajul e artificial. Oameni; ar
cOlllunica perfeci intre ei daca nu ar exista limbajul (?1).
,"'ccasla perspec/iva asupra lirnba;ului, specitica tipului cultural
asernantic ~; asintactic. 0 regasim. In diverse forme. nu numai la
romantici (al caror ideal era locmai cxprimarea naturala, "de la
slI!ler 10 slIfler ", de dincolo de cuvinte), ci ~i la unji dintre Poelii $i
teorclicienii moderni, rnai ales din secoJul X/X, care pfaseaza in
ccnlrul poeziei. care e maximum de cOlnllnicare posibila, Tacerea.
Criza /irnbajului sc manifesta In pfanuri diferite: criza a
cOlllunicarii, criza a limbajului poetic ~i. la limila, arbilrarieta/e $i
alcatoriu ale oricarei comllnicari, ale oricarei limbi concrele
(cal'acterul arbitrar aJ selllnului lingvistic).
Criza Iimbajufui Un toate planurile rnai SUS rnenlionate) e
consubstantia/a crizej eului ~i crizei realitiilii: daca ceea ce sint
(simI. glndesc) e transrnis fa/sificat (~i fa limila. arbilrar), celalalt e
o PUra fietiune, e Un fals. Or, identitatea Se define~te prin alleritate,
deei eul insu~i Se releva a fi 0 construqie fie/iva. un fals. Ceea ce
si'llt nici IlU rnai simI Cll adevarat, pentru eil celaJalt. lume<l ma
fa/sitka permanent, ma degradeaza. In primul rind prin limbaj.
Mai mult, ce rnai este real? Daca ceea ce simr IlU poate fi
COlllunicat, Sau devine ceva artificial/arbitrar in chiar momentul
ce leaga simtllrile Intre ere, ce da semnificafie? Daca
11 re e conven{ional, e arbitrar, eu nu voi lrai. nu voi putea trai
105
 Cum europenii au 0 lradi!ie culluralil diferiUl - 53 zicem -- de
indieni. 0 lradirie in care se atirm3 tocmai realilatea deplina.
..substantialitatea'· aceslei lumi, criza limbajului (Impreuna eu ceea
ce antreneazti ea: criza eului ~i criza real itati i) este extrem de grav;'i,
provoaea 0 trauma ontologica.
Care poate fi ..vindccaHi'· in doua feluri: fie prin revenirea la
tipuri culturale anterioare (semantice sau sinlactice, chiar
asemantice ~i asintactice. vezi mi~carea .,Flower-power"). tie prin
afirmarea, descoperirea unoI' zone. unoI' modaliUili de exisrenta
limbajului care sa asigllre 0 comunicare deplina..,adevaraU!"
Aceste zone speciale Stilt, inceplnd cu secolul XIX. dOll~. intr-o
concurenta c1nd vizibiHt cind invizibila: ~tiinta ~i artele (Iiteratura.
poezi~1 in special).
$tiinta modernii are, teoretic, doua avamaje: e rationala, deci In
ea nu inlervine subiectivilatea deformatoare a individului, ~i c
instrumentala. Paradoxul ~liinlei modeme este ca. de$i a fos
generata de un tip cultural asel1lantic ~i asintactic. merge impotriva
acestuia. Ra~iunea, presupusa a fi cOlTIuna lUturor oamenilor ~i
aceea~i pentru toli, e ceva de deasupra individuilli. Acesta sc
legilimeaza ca fiinta umana nllmai Tn masura in care e rational, la
fel cum omul cre:;;lin. de exemplu. se legitimeaza, are va loan: daar
in masura in care este 0 crea\ie a di vinita\i i ~i traie~te. ex ist1\.
raportlndll-se la aceasta.
Dar. daca omul poate fi asemaniHor lui Dumnezeu. fiind 0
crealie a acestuia, Ratillnea este, in esenta, deosebita de ra\iunile
tiecarlli individ Tn parte (care individ nu e decit panial ralional). e
deasupra omului. de$i este innascuta in el. InStrumentele, la rindul
lor, sint ni~te prelungiri. presllpus obiective, 31 simlurilor. insa, nu
nLllTIai cli. instrumemul contine un factor de eroare. de deform are a
inregistrarii, dar constituie ~i 0 negare a simtului .. natural", 0
artificializare a acestllia. (De aceea exista. in interiorul ~tiinlei
insa:;;i, 0 segregare intre ~tiinta pura ~i cea care, pentru a exista. are
nevoie de instrumente).
Tensiunea, care apare intre ideologia dominanla a epocii
moderne, cea individualista, ~i modalitatile prin care ace-asta e
TaCuta posibila, e TaCtlU\ sa funqione7e, de~i poate ti negat~ logic
sau poate fi anihilata epistemologic. ramine. De~i sint concurenl C•
106
~tijnta ~i artele se completeaza pentru a rezolva aceasla criza. Epoc'"
moderna e. poale. cea mai preocupata de ana, vazuta ca 0 activitate
specifica. ce asigura 0 comunicare superioara.
Ana. in modernitate, e considerata eu aliI mai imponanta. lllai
valoroasa pentru cOlnunitate. ell cit eSle mai .,pura". Adica mai
put in deforlnata. De ce poate f1 defonnata poezia, de exemplu? Ea
roate fi deformata de: I) limbajul poetic preexiSlent. inerrial, plin
de poncife (de aici revolla impotriva poeziei predecesorilor); 2)
limbajul utililar (d~ aici opoziria dintre Poezie ~i Reportai): 3)
subiectivitalea poelUlui (de aici insistenta asupra poeziei ca act
<lltistic impersonal. in care sa nu intervina suOetul anistlllui,
insistenta asupra ..obiectualitarii" poeziei. chiar ~i atunci c1nJ ea
ex prima emo!ii); 4) ceea ce preexistil in fiecare Jimba. arbitrariul
semnului lingvislic din fiecare limba: de aiei insislenla poetiJor.
intre care Valery, asupra deosebirii dintre 0 anulllilil lirnba ~i limba
poezit'i - doua limbi diferilC: una profana ~i relativa., cealalta sacra
~i absolura; de aici tendinta de evadare, fie spre muzica - in special
in simbolism - fie spre arteJe plastice - vezi caligrarncle lui
Apollinaire sau piclopoezia lui Voronca ~i Viclor Brauner: de aici ~i
ambitia lui Hlebnikov de a inventa 0 nOlIa Jimba., una transralionala
(..motivata.··. legarii de limba originala).
imbajul special al artci intra, insa. ~i el intr-o criza. Sursa crizei
e aceea:;;i: desacralizarea lumii. schimbarea sistemului de referin~a.
inlocllirea unui lip cullural prin alrul. intr-o cultur<'l. de tip asemantic
,;,i asimactic sau. in prelungirea ei. de tip semantico-sintactic,
milllcsisuJ nu mai este posibil. iar fictiunea expresiei ..naturale" nu
poate rezista mlilla vreme (tocmai fiindca este 0 pretungire, 0
reformulare a mirnesisului). Arta implica. obligatorill, comunicare,
dar (\ceasta e, penlru rnoderni, viciata de faptul cA e conventionala,
artificialtt De~i arta. in conceptia empirismului ~i a iluminismului,
a romantismllilli, e 0 transtigurare a simturilor. a semimentclor
omului ara cum eel.
Ruptllra pc care 0 marcheaza Poe :;;i Baudelaire fata de l110dul in
care gindeall arta, limbajul. comunicarea empiri~tii ~i iJul1lini~tii
secolului XVIlf, e mai mult decit eVidenta. De~j rad<'l.cinile esteticij
Inoderne se gasesc in Locke sau Burke. arta moderna - ~i, de la Un
rnOment dat. estetica modernii. - se consiruie. se dezvolta negind
107
 principalele postulate ale acestora. Lart~.
I Cum s-a ajuns la 0 asemenea poz1lle radicala, care merge
el. e conventional.
Poate exista 0 comunicare nmurala (care. eventual, Sa fie ~i
impolriva curentului. care se opune tipului cultural asemantic :;;i
II a'>intactic :;;i este 0 alinnare clara <I tipului cultural
..rariona/a", nesubiectiva)? Da, par a raspunde romanticii: ea a
exist'lt in Grecia antica! Si de aici obscsia antichitarii Ja romanticii
semantico-sintactic?
germani, care, prin Novalis, Schiller. Goethe, frarii Schlegel'.
\Vilkemann. Holderlin, reinventeaz~ Grecia amici! (pe umlele
in Limba; $i II;Cere. Steiner analizeaza eriza pe care 0 sufera
limbajul. limbajlliliterar in special, 0 data eu schimbarea sistemului
primilor romantici englezi :;;i imprcuna eu a~tia). 0 lume nalurali1
de referinl~: ., Pino in seeo/lil J\.'VII. cfnd s-a prvdus /(de::.acordarea
~j rarionala in acela~i limp, in care senzaria ~i cuvintul erau una'. Oa,
Certilui», 10 baza linei bune pdrii din in{elegerea poefu(u; despre
propria aCfivifafe sfii credinlQ in muzica s(ereIOJ: in acordul ~i
~j mai spun romanticii, 0 astfel de comunicare exiSI!! In poezia
populara, in limba vie a olnuJui simpfll, nefalsificat. limba care se
echi/ibrul- pitQgoreice ~i kepleriene - dintre stea $; plane/ii. dinJre
opune lirnbii osific'lte a aristocraliei! Pasiunea romanticilor pentru
fimc(iile armonioase ale matematieii $i coarda care l'ihrea::a a
folclor vine din aceasta fascinarie a ..natllralullli·' din propria
laulei. MuzicQ sferelor reprezinfii garan(ia Ji legeo contrapuncfica,
ellitunl, din propria limba. Oa. mai raspllnd romanticii.
in virtuteo caroru poellli fvlose:jfe (wrmoniile ordonOfOare») ". 0
comunicarea neconvenlionala este posibila printr-o depa~ire a
data Cll denuniarea. ca fiind artificiale, conventionale, a tipuTilo
limbajuilli prin sentiment, aeesta treClnd dinco10, comuniclndll-se
culturale semantic :;;i sintactic (care aveau un sistem de referinlll dincoJo de limbajl
absolut ~; exterior), secolului X VIII se treze:;;te In [ala paradoxului
Marii poeri romantici nu sint. insl!. ni~te vizionari naivi, 1I11 fel de
llnn~Hor: singurul sistem de referinta autentic c individul, omul
copii mario l1ieiodata maluriza!i. Pentrll ei natllralerea eo cOl1venlie
natural, iar punctul de plecare in constituirea limbajului e corpul, eu
nec..:sara. De aiei WitzlIl. ironia romantica. Witzul romantic.
senzaliile :;;i runctiile sale. Dar acest limbaj al corpului e unul. In
deta$area alllorului de propria opern, sllblinierea _ in ullima
principiu, de neCOlllunical. E facere. Sau. la limita, ceea ce Steiner
instanra - a convenrionalitalii acesteia. tara a 0 nega insa. tan1 a i
nume~te un idiolecf.
se pune in diseurie aUlentieitatca, este punctul de plecare in
Esteticienii. in special cei englezi ~i francezi, din secolul XVIII
elaborarea primelor teorii literare modeme. De la a slIblinia cil
constmiesc teorii senzorialiste. Edmund Burke Incearca, in 1757,
prodllsul e artificial - de;;i actul artistic, senti mentll I transmis Slnt
sa elaboreze 0 noua estetica, bazata pe instincle, pe senzat;i, pe
naturale - ~i pina la a afirma ca. de fapt. alit prodllsul, cit ~i
reac!iile corporale la stimulii extemi etc. Mai mult, germanul
..tabrica!ia" slnt artificiale. nu mai e deeit un pas. A:;;a cum am
Baumgarten afirmase deja ca .. Un poem esfe 0 reolizare senzorialiJ
ararat. E.A. Poe se considera poet romantic. EI nu vrea sl1 imite
perfectu·'.
realitatea, nu vrea sa educe sau sa delecteze, el vrea sa provoace
Dar - ~i aici apar necazurile - aceasta real;zare senzoriala
erno!ii. anumite emolii cititorului (singurul mod posibil de a
perfecta trebuie comunicaUi, ea trebuie sa fie reeeptata nedeformat
cOJnllnica 0 emotie fiind de a 0 induce in mod anificial, printr-o
de catre cititor. De catre orice eititor, din orice strat social? Inclusiv serie de procedee bine calculate).
unul care vorbe~te 0 altA limba?
In principiu -darinsu~i acest principiu s-a dovedit a fi 0 fictiune Poezia moderna nu ignora lumea senzatiilor. a emoliilor.
Dirnpolriva. e 0 exploratoare frenetica a aeestora. Dar pome:;;te de
- oamenii sint la fel, reactioneaza la fel la stimulii exteriori. Dar
la premisa ca a comunica presllpune 0 intermediere, de la premisa
eli lirnbajul lrebuie modificat, prelucrat, in a~a feJ incil sa nu
poemul nu se poate adresa direct tuturor simturilor 0 data, el nu
poate concura cu realitalea, Cll Natura. Mai mult, realizare 3
deformeze comunicarea. Mai muir, se alinna cil frumosul _ chiar
tllllanul. in ceea ce are el mai nobi I. in ceea ce II deosebe~te de
senzonala perfecta fiind. poemul se transmite priotr-un limbaj,

108
109
animallc - este artilll.:ial Toale emo!iile ulllane sint artillciale, SI111
IIle cilrlli colnOIl!! viii Lasa 1I1/eon sa Ie scope CIIVlJ1te COli/ICc! '
prl:-formutate cultural. Sintem. deja. in 1110delul cultlll'al
Olllul treel! (irin codri de simboluri I Carl1-1 observa ell Oelll
semantico-sinraclic. Sistelllul de I'eferin~~ e tot omul, dar acesln Ilu
familiari.. ,1 intr-o tenebrousa ,\'i projill1da /lnilate/ .. Partumurile.
eAisla in sine. IlU e ..natural··. CI exista in ['aport eLl 0 serie intreaga
elilorile !ii sllnl!tele-~i co-rospllnd", E:--ista un sistem de referinr3
de sisteme de scmnificare. care sint Illanirubte de catre 0111. dar din
absoillt. neela comun iluminismului ~i romantismului. ~i anume
care omul nu poate sa iasa.
Natura. Dar Natura e lin templl/, iar OnluJ traie~te in codri de
Poe7ia realizeaza 0 explorare nu doar a IUl11ii simrurilor.
:jimbuluri Pentn, inte1egerca c/ll'inrelor (lor) contu:.e nu are dedt 0
obiectelor. ci ~i a lirnbaiului. a Illmii elillUrale. ornul silllindu-se la
singura cheie: pnrfumurile, culorite $i slIlIetele (care iSI) cu­
interscqia tuturor acestora. dcfinindu-Ie; ~i defininJu-se prin ele 0
rospund Sim{L1rile sint sistcl1lul de referinr~, pllnctul de plecare In
data eu acccptarea artificialului (al naturii urnane. dar $i al poeziei.
descifrarea Naturii, pemnl ell doar aeolo. III ele. exista tin Inceput
allimhajului). poezia a depa~il, eel putin teoretic. crizu comullicarii
de sens. 0 [Joarta de acces spre absolut, spre tenebroasa ,~I profimdu
~i criza lill1bajului poetic (care se opune in conlinuare celodalte
/lnilate. 111
limbajc. inclusiv celui ~tiinlific. nu prin aceea ca ar Ii natural, ci
Aparent. avem de-a face cu 0 reintoareere la poelicile anterioare.
prin aceea c1\ este un lilllbaj total. unlll care nu sectorializeaza limba
[Jar: I) omul nu este identic. cO-sUbSlan\ial Cll Natura (ternrlul,
~i realitalea alllnci clnd Ie exploreaza sau Ie exprimil). Ramine.
lumea. divinitatea care I-a creat). el doar poate auzi c/lvintele
ins~, arbitrariul semnului lingvistic. Se poate, leorelic, anula
con/u:.e ale acesleia; 2) corespondentek dintre simturi sint eele
impasul logic despre care vorbeam Illai sus, nu insa ~i impasul
care-i pot da cheia pentru a in!elege corespondenrele Naturii, codrii
ontologie.
de sil1lhol1lri Nu e Yorba de 0 coresponden{1i intre un antlrne simI
Atita timp cit materialul cu care Iucreazil poezia este unul
~i ceva echivalent din Naturn. ci, pe de 0 parte, de corespondenre In
perisabi! ~i conventional (rezllitat al contractului social), valoarea
interiorul naturii omului ~i in imeriorlll Nalurii ~i. pe de alta parte,
existenliala a dcmersului poetic e una foarle fragila.. oscilind lntre
de 0 coresponden!1\ globala Intre cele doull naturi. Crea!ia aI1istic~
relativ ~i inuti1. Daca acceptam cil actu\ poelic ~i poezia rezLlltal~
e posiblla, e posibil11 refacerea. dincolo de simlliri. c1incolo de
sint artificiale. ele lrebuie Insa sa aiba. un sens, 0 motivalie Illai
natura omului ~i de Natura. a modelliJui. a corespondenlelor. pcnlru
profund<1 decit simpla "fabricare".
c;1 existl1, in simturile noaslre. ~i 0 echivalenli.\. 0 co-resPondenta ill
inca inainte ca SaussLlre sa. vorbeasca de arbitrariul semnului
senzatii Ie naturale ~i cele arti ficiale, provocate: "Si/lt par/umuri
lingvistie, poetii moderni ai secolului XIX sinl obsedali sa
fl!'owpete co ~i cele ole carnii c1e copil. I $i altele con/pIe, hoga/(! ~i
demonstreze existent3 unei relalii motivate intre selllnificant ~i
semnif,cal. in definitiv. intreaga poezje moderna este 0 negare a
tri/fm/Ziroore. Avfnd expansiunea IlIcrll/ i/or nestjr~ile, Ca ambra.
11l()~clJl... ". Corupte. corrompl/S, adicil artificiale. derivale.
arbitrarietatij semnului lingvistic. una dintre raliunile sale de a ft
prelul:rate. Doar acestea au 0 dilTlensiune neSnr~itil. Acestea doar
este tocmai aceasla negare. Explorarea limbajului, a ILlll1ii
POt reface, prin .. Ie transport de I 'esprit ef des sem ". prin
senzoriaJe, obicetuale. a subcon~tientulLli etc. nu fac dedt sa adud!
noi argumente, din cele mai nea~teplate perspective. in favoarea
depa~irea. prin suprasolicitarea intelectulul ~j silTl{urilor, acea
\Iailira care e sistemul ullim de referinra..
motivarii semnului lingvistic. (Mai exact spus. a motivarii sale in ~i
prin poezie - din aceasta. cauza poezia deosebindu-se net de lOate Baudelaire sugereaza. in Core.l'pondeJ1(ele sale, ca locmai prin
al1ifieial, prin depJ~irea 1ll0liva{ieJ imediate. scmnul Iingvistic ar
celelalte limbaje).
Citeva exemple: simboli~tii vorbesc de "coresponden{c'·. iar deveni. in poezie. motivat. '. Dereglarea tuturor simrunlor" a lui
Baudelaire, In sonclul eu aceJa~i titlu, afirmi:l: .. Natllra e lin lemplJl Rirnbaud. ca ~i asocierea (in sonetul Sllu, Vocate) aparel1l arbitrara
a Slinetelor ~i culorilor (Illotivatll de relatia ambelor cu fenomen~.

110
III
 CRIZA EULUI
Cea mai vizibila, fiindca e resil11!ita direct de fiecare individ ce
traie~te intr-o eultura de tip semantico-sintaetic. este erila
idemita~ii, criza eului.
Cultura asemantica ~i asintactic1\, ~i apoi cea
sel11natico-sintactiea. trebuie sa reeompuna. sa reinventeze Un
Tntreg orizont. prabu~it 0 data eu desacralizarea lumii.
Desacralizarea IUlllii antreneaza ~i deseentrarea ei: atlt in
dimensiunea temporala (dispare limplli sacru), ell ~i In cea spa!iala
(dispare, se oculteaza sau se deplaseaza spa!iul sacru). Nu mai
exista puncte de refcrin~ absolute, ordonatoare. Sistemul de
referinla e deplasal, cum am mai spus, din afara omului inauntrul
sau: omul devine un Centru. Corpul omului deville centml spallal,
inr tTilirile sale. c1ipa. devin centrul tempornl. 0 sarcina mult prea
dificila pentru omul concreto (.,017. "11111 omul (J devenil concrel./··.
exclama Bacovia.)
Tipul cultural semantic pennitea 0 definire a eului prin
identificare (un elen era egal cu elenii, era Elada), 0 definire in fond
tautologica (un elen esle un elen). Tiplll cullural sintaclic permitea
o definire a eului prin raportare la sistern, una funqionala (.. Ivan
Ivanovici este polcovnic pentl'll co OCl/pO (unC{ia de polcovl1il: ").
Cind individul (cu corpu\. eu senzariile ~i sentimentele sale) devine
sistemul de rcferinta, apar cete mai nelini~tiloare Intrebari: dadl azi
slnt dIU, iar miine bun, CUIll sint eu realmente. ra.u sau bun? Nu e
oare. vorba de doua curio unul pozitiv ~i allul negaliv? (Wl1
stabilesc ce exista reahnente ~i ce doar mi-arn imaginat sau am
visat? Care e Iimita, conturul eului meu? Daca simt ~i traiesc la fel,
sau aproape la fel, in vis ca ~i in stare de trezie, ce e vis ~i ce e
realitate? $i a~a mai departe...
intocrnai multora dintre ~tiinlele umane, literatura moderna ia
n~lere, practic, in secolul XVIII, cind apar - abia atunci - no i
enuri (cel putin "temalice", in terl11inologia lui Northrop Frye):
romanul sentimental, romanul de groaza, rornanul fantastic.
romanul "sadie", dar ~i poezia (Iiteratvra) pasiunii. a elanul ui
romantic etc. Tzvetan Todorov, atunci cind analizeaza tell1el e
literaturii fantastice (apa.ruta, repel, 0 data Cll tipul cultural
J 14
asemantic ~j asintactic), Ie irnparte In doua c<ltegorii: temele ell-lui
$i temcle tll-ului. Ambele exprima criza eului, nesigufUnta in
definirea grQnilei dintre ell ~i ceilalli. intrc real $i ireal, Inlre
exterior ~i interior Fanlasticul fiind. dupa Todorov. tocmai aceasta
czitare in a stahil i granita.
Temele cului constau in " " !'Imerea SlI!> semnul intreharii "
llmilei dil/lre lIluterie .si spirit. Acest principiu "a do flU$lere lIIai
mlllior teme IIII/damemale: aJ 0 cauzalilafe de lip particulcll,
pandetermillisllIul- bJ I7IlIltlplicareu persol/(ilitii/il: C) rupere"
limitel dintr/! subiecI ,\'i obJect; d) trans{onl/area limpul/ll ,~I u
spat i1(llli. Cele putI'll teme sin! ill perflfctll C()responden{a ell
,.cOle}!oriile lu cure fl'ebuh: sa recllrgem pentru a descric unirerslI
toxicolllanilOl; 0/ psillOpatilor sau al copllului mle" (Nu e cazul sa
insist asupra modelllllli care e, pentru J.J. Rousseau. copi!uL sau
asupra impor1antei irealizarii. a deregli'irii tUllIror simturilor in
poezia modemi:\). Teroarea pe care 0 provoaca. aceste "terne ale
eului" provine tocmai din puncrea la indoiala a unoI' achizitii
culturale, a rezu ItateJor .,rc\'olutiei intelectllale" (cum 0 1111me~e .1.
Piaget). care se realizeaza in primii doi ani de via!a: "Pall'll procesc
timdamentale caructeri:eaza aCt!aSlo rel'vft/fie 1m elect 1(ala
infoptllitci in primii dol ani ai exislentei: este vorha despr,
con.I'trueri" cOlegoriilor ohlectullli $1 spariull/i, ale clIlizalltriril ,II
tim/mil( i ".
Criza eului este provocata de faptlll ca, dacc1 tipul cultural
asemantic ~i asintactic considera aceste patru categorii ca fiind
lnMscute. in lipul cultural sernantico-sintactic ele sint fntelese ca
fiind. a~a cum spune Piagel, 0 achizitie eulturala, una fragila, ill
care granilele gliseaza in permanell!a. Poezia moderna exploreaza
aceastil zona nesigura: lntre mine -5i ceilalti, intre mine $i realitate,
intre inlerior 5i exterior etc. Deosebirea dintre poezie ~i. s~ ziccm,
rOmanul de groatil sau cel fantastic nu e una tematica. ci una
detcnninata de funqia diferiti\ a fiecaruia: poezia exploreaza pentru
a fixa in expresie, a culluraliza angoasa, literatllra fantastica pentru
a 0 exorciza.
Far-d pretentia unei emflnernri exhaustive, yom analiza cJteva
dintre solutiiJe. Cfleva dintre ipostazele eului inventate in poezia
l11oderna.
115
 EuJ multiplu
Cu ecle (rei trepte: cui scindat, eul dedublat, eul multiplu,
Eul scindat· poetul e taiat in doua. e un fel de doctor Jeckyll ~i
ister Hyde. traie~te 0 existenta scindat3, atit lmpotriva naturii cll
~i a aspiratiilor sale cele mai intime. Dar este obligat la aeeastii
e.xperienra. Vezi untecele lui Maltloror ale lui Lautreamont.
Eul dcdublat: Je es1 un autre. al lui Rimbaud. Sau, in Un
vopage a Cvthere, al lui Baudelaire: "Dans Inn ite. 017 Venus.' it!
n '£Ii I/"Ouve deboul! QlI 'UI1 gihe£ s\'mholique Oil pendait mon
image., ! - All, Seip1eur.' donne:::.-moi fa furce et Ie couroger De
omempfer mon coeur er mon corps sans degour" La fel. ac.:e
mon-vilt. dedublat. din ..Arcadia moldava" a lui George Bacovia.
Eul multiplu. Atit eul scindat. elt $i cui dedublat nu sint dedt
varianle. trepte spre una dintre zonele cele mai fascinante pe care
le-a exploral ~i transformal in obiect artistic poezia moderna: elll
muJtiplu, eul plural. Tipul cultural semantico-sintactie aproape
cere apariiia, manifeslarea unui astfel de eu (de neconceput pentru
ullllrile anterioare).J31 Eul este 0 fictillne. un construct, rczultalul
unel anumile perspective asupra lumii. al unei anllmite abordari.
asumilri a acesteia In Illodernitatc exiSla euri multiple, pentru cil
IUlllea moderna insa~i e 0 pluralitate de lumi. Trei mari poet i
Illoderni "ilustreaza" cu stralucire aceasta tema..,rczolva" intr-un
mod spectaculos eriza eului, prin inventarea eului multiplu:
Constantin Kavafis, Ezra Pound. Fernando Pessoa.
Constantin Kavafis e un re-scrietor. el se deghizeaza. adopta
vocca, fantasmele, angoasele ~i viziunea cite unui personaj, de
obicei fiCliv, alteori luat din lunga istorie elena (rareori romana). EI
se identifica cu un erou, un individ, un personal din trecut. devine
altcineva, cu 0 normalilate care il lace eontemporan nu numai eLI
diadohii lui Alexandru Macedon, ell Constanlin Porfjrogenetul. dar
~i eu noi in~ine.
ascinalia pe care 0 exercita poezia sa se datoreaza ~i aeestei
capacitati creatoare, prin care eul mulLiplu, eul tarimitat intr-O
multitudine de euri. este lransformat dintr-o sursil de angoasa inlr­
una de .,beatitudine·'. Elli mllitiplu la Kavafis e unul de dincolo de
limp, anuteaza limpul. functioneaza ca un generator de antidestin
116
(in terminologia lui Gilbert Durand). Nu se exorci7eaza daar
nclini~tea ca. de fapt, nu ~lii care sint limitele eului propriu. ci ~i
atrocea spaima de moarte care domina culturile de tip asemantic $i
asintactic ~i de tip semantico-sintaclic (corpul fiind ceva perisabil.
omul devine 0 ,. Sein =um Tode". cum ar spline Heidegger).
Kavafis. prin deghizare. prin identificare (iar idcntifiearea sa 0
rregate~te ~i 0 face posibila pe eca a eititorului) ell diverse
personajc (reale sau fictive, nu conteaz~ - elc exista, lra.iese in·lext).
anuleaza moartea. prin suspendarea limpulul.
Normalitatea, natllraletea chiaro a deghizarilor celor mai
nca~leptate fat ca limpul din poezia lui Kavafis (aparcl1t 0 poc7ie
istorica, ce UTlllare~te reeanstituirca unoI' epoei, ll1entalil'1\i.
senzatii, rnoduri de raportare la realitale de mult disptlrute) sa fie un
timp supra-istoric. Concretelea. individuali7arca situatiilor.
atiludinilor, personajelor eelor mai diverse. ret11eure In poe7ie ~i
prin poezie, sint 0 dovada ca timplll poate fi invins. ca spiritul (~i
nll doar el) este deasupra timpului, fiindca af1a sta deasupra
realirafii. Cum, indirect, 0 afirm:l Kavafis in sllperbul poem
Morm'i111u{ lui Lanis: .. Lanis, pe care alfla I-oi iubit I1lI-i aici.
Marc.! in morminluf fa care vii ,~i suspini $i slai ceasllri .~i cea.wri./
Lall/'s, pe core alii {-ai iuhil. e 11101 l/{Jroape de rinc, l/1ull/ cind
inehis in odoi. ii conlempli porrrefld.i care tot 1I,1'i a pU,l/rar cevo dill
fi,rmecll{ fuiJ care IVlu~i a pastral ceva dill ceea ce indrugisesi"
FOJ1a artci (portretul) ~i forta re-trairii sint cele care permit
idcmificarea eu cele mai diferite personaje. dall seIlS ~i valoare
deghizarilor lui Kavafis. Aeestea nu Slnl roluri doar pentru ceilalti
(ca in Regele Demetrios. lin simplu "ClCIOr! ceo () dala repre:t:'J7(o{ia
lerminata, ! i$i schimba cosrllmul ~i dispure" - subl. A.M.), ci $i
pentru sine. Un mod de a anula lipsa de sens, de a sllplini lipsa lInui
sistcm de referin!3 absolut intr-o existcn{3 care altminteri·- ar fi
pllra fiziologie.
Eul multiplu kavafisian afirma primatul arlei ~i al spiritului in
[aJa realitii{ii profane ~i a fiziologicului. Nli e.\ista. niei 0
prcJiozitate in accste dcghizari, fiindci! nu c yorba de 0 poza, ci de
o asumare existenliala, Ill! e yorba de un 1'01. ci de 0 (rc)tr:lire.
Sistemul de referinlll. e unul absolut, de~i nu se poale manifesra
dec!t prin m~ti succesive. care sint relative. tocmai liindcc'\ till de
~ f
 n amllne limp ~i de un anume loc. Acestea dau carnatic retrairii.
deghizllrii. de aceea nu putem desparti farmecul poeziilor lui
Kavafis de obsesia sa ..arheologic<'i"", de aparcnta $crupulozitate
~liin\ifica in refaccrea. sugerarca unui limp ~i unul loco De~i poezia
sa eSle una a lranscended i accstora.
Ezra Pound ne propune masca, persona. A face poezie nu
inscamnc1 altceva decil a inventa, a adopta (in fond e unul ~i acela~i
lutru) 0 anumilll masca. Poezia e inventie de ..personae"", Aparcnt
legat de poeticile anterioare (cea c1asicl\ - a mimcsisului ~i cea
romanticil), Pound e funciarmente modern, tocmai prin aceea ctl
afinna pluralilatea m~tilor; fiecare mascil e un sistem de referin\~
a lui Wall Whitman. Paradigrna poeziei moderne e de neinleles !"ara
ireductibiL la fel de valabil ea ~i celelalte. Poelia lui Pound are
integrarea celor doua direqii. a eelor doua poetiei apartent
dou<~ mad perioade: cea de pina la Hugh Selwyn Mallberler
incompatibile (orice Incercare de a elimina din discu!ie una din cele
(inclusi v) ~i cea inaugurala III I no prin CCl"t()~-urile sale. Prima
doua poelici ducind la 0 limitarc, 1a 0 sirnpliticare a modernismului
erioadc'l estc una de testarc a ma~tilor, de inventare ~i de aSllll1an:
poetic). AceaSUi integrare a cclor doua direqii marcheaza
a cit tnai multor Persol/ae (titllli volumului sau din 1909), de la
malurizarea. impunerea paradigmei poetice moderne, lreeerea la un
Beltran de Born la Hugh Selwyn Mauberley. A doua perioada este
nou moment al lirieij moderne, la un nOli mod de a exista al
a ma~tii supreme. a autorului care nu exisH'l in afara operei proprii.
acesleia. Ezra Pound participa nu doar la faza eroica .
se idenli fiea ell ea.
Avem aici 0 fonna de maxim orgoliu ~i de l11a'\ima modestie.
Displlri{ill elocutorie a lui Pound e, eoncomilent. 0 a(irmore U cHIlli
sau. una de lip Walt Whilman. Nu inutnplatol Pound poale ti
rcvendical atit de catre direqia ..realista"· din poezia moderna, care
cauta 0 motivare a limbajului, aceasta tacind posibila re­
constiluirea lumii, cil ~i de catre direqia ..nominal iSla'·, care
ineearca sa treaca dincolo de eLivinle, deoaree~ acestea nu sinl
identiee Cli realilatea, deoarece slnt convcnlionale.
a 0 .,sintcu" se ajunge In Cantos-uri. vazute de Pound insu~i
ca ni~le .. dntece ale IrIbulll;-·. intelegerea acestora nu este posibila
di n aproape In aproape. ci este una globa la, care intcrvine la
sfj~ilul leelurii: .. Doca /111 critic Ie cite~te de 10 llIl cupCilla altlJl.
inOtnfe de a se inrreba clacci fl1{e1ege. eu cred co la sfir~it \1(,
descoperi co a in(eles·· Cantos-urile slnt vazute de Pound ca a
Super-Ideogram(\.. Dar aceasl1\. Supcr-Ideograma. aeeSle .. cintece
ale fribllllli", se nasc prinlr-o hipertrofiere a eului, 0 transform are a
eului empiric al lui Pound in sistem de referinta. printr-o afirmare
.iolenUl a individuali5mului, de sorginte anglo-saxonll. Nu
118
IntampliUor. la un moment dat, Pound va face un ..pact" elL.. Wall
Whitman.
zra Pound este unul dintrc poe\ii cei mai il11portanti ai secolului
XX toernai pentru ca el depa~e~le controversa. implicita sau
explicil3. dinlre .. nominali~ti" ~i ..reali~ti". Daca in fizic:J lumina e
~i corpuselll ~i linda, pentru Pound cuvInlul eSle. in acel~i limp, ~i
nemotivat ~i mOlivat. Cuvintlll nil e motival. dar devine mo~ivat In
~i prin poezie, inslanla ultim1i, cea care iI motiveaza fiind nu 0
Fiinta Suprema, ci un lndivid.
Poctica lui Pound csle 0 punte Inlre poetica mallarmeana ~i cea
..revoILl\ionara·" a poeziei moderne. ci ~i la cea nonnalizata. in
Pisan Cantos avem deja 0 poezie a elilui individllalizal. (Un eu pc
care-I inlllnill1 in poezia unui Ginsberg. Lowell. Berryman.
Snodgrass sau Ted Berrigan).
Pound a sesizat ca. 0 datil. impusa paradigrna poeziei modeme,
sarcina poelUlui e sa scrie. Sa faca descoperiri in inrerivrul
respeclivei paradigme. Poemele din PisGn Cantos nu sim altceva
decit cele din primele Cantos-uri. Ele dau seama. ins~. de 0
deplasarc de accent, de faptul cA poezia l1lodern~ era, dupa a1 doilea
razboi mondial. paradigma poetiea dominantil., ca ea nu mai lrebuia
(re)afirmata. in acest moment se irnpllne un alt eu - eul din poeziile
lui Lowell sau Berryman, eul individualizat.
Pin a alunci. insa. poeLia modema va mai cunoa~te 0 experien!a
fundamenlalil.. care, ea, face posibila ~i da sens ficliunilor eului din
lirica secolului XX, ~i anume heteronimii lui Fernando Pessoa.
Deoarece, asemeni lui Kavafis, era relativ marginal (seria in
poriughezll) ~i pentnl ea demersul lui poetic presupunea tocmai 0
Inaxirnil. discretie, Fernando Pessoa s-a afirmat tirziu drept unul
dimre l1lae~trii poeziei seeolllilli xx. 0 data eu trecerea timpului.
119
insa, semniticatia demersului sau poetic. importanta ~i anverguru
poeziei sale (~i a teoriilor sale despre poezie) se iJTIpun aproape de
13 sine. ajungll1du-se chiar - ll1tr-o eultura snoaba, dar ~i eu talcnllll
de a-~i apropria lotul, cum e cea franceza - la un el de
,.pessoa-manie'·.
Ileteronimii lui Pessoa slnt un rllspuns atlt la eriza limbajului. cil
~i la criza eului ~i la eriza realita!ii. Ei exprima - aproape didactic
- situalia individului in lumea modema. 0 lume care e centnHc1 pe
individ, dar III care acesta nu exista de fapt. Departe de a fi un mon
sau un joe literal'. heteronimii lui Pessoa traduc in text paradoxul
culturii ml1dcrne. 0 cultura a maximei libertali a individului, care,
Insa. nu are un ..axis". 0 culturil in care individul poale fi lot ce 15i
dore$te, dar nu poate fi sigur ea real mente exisUi..
Hderonimii lui Pessoa se nasc din asumarea noului statut
ontologie: al ollllllui modem: inexistenta (de~i trai~ti din plin ~I
pari mai libel' ea oriclnd), 0 inexistcnta generata de absenlil
celuilall: "Ce t!SIl: !umea? f'entrll 11Jlfle loata !umea e (ora
idenliwle., N-WII C:1If/OSCul pe nimeni. nic:ioJalii DislillgewlI
oamellii unii de a!rii cum dislingi pielrete. _ Ei IIU mi-QlI dar
icioJara sell:alia co ar (I rea!i. mai a!es cind vorbeau" Dar omul
simte nevoia sa com lin ice, iar a comunica inseamna, deja, arta: "sa
ne imaginol1l, IOIIl~i. CLI Joresc sa 0 comltnic celor!ul(i, adica sa (£Ie
din ea (din emolie, ~enza!ie. stare de spirit A.M.) aria. (/indc..'l/
aria inseanlnCJ sa eomunic:i ce!orlaLli aceas/(] identilale intinui fie
care 0 Q\"el1l Cll ei.- (ora de care n-ar exisia mci comunicare, lIiei
nel'oia de 1I COl1llln/(:U ",
f neXisten!a unui sistem de referinta exterior ~i nevoia de a
otnllnica eu celaJalt, de~i acesta e cvanescent, mai ales cind
vorbe~te. Sll1t premisele lui Pessoa. De aici, 0 poelica
antimimentica, in care sistemul de referin!a nu mai e In afara, cf
inauntrll: "Cilllpurrlu .1/111 mai ver-.:i ill c/lvinlele care Ie expril1l(/
dedi in verJeu{u care !e e proprie... sinl un om penlru care l/llnea
u'CleriOlira eSle 0 realilale inleriuarti", in aceste propozirii rcgasim
atit poetica rimbaJdiana, cit ~i pc cea mallarmeana. Dar ~i pe ce3
whitmaniana. Whitman e vuut, de catre Pessoa, ea primul mHre
poet nonaristoteJic; (al doilea fiind, in opinia sa. Alberto Caeiro ~i
al treilea Alvaro de Campos - ambii, proprii lui heteronimi!).
120
De altrel. pelHru Pcssoa, Whitman, eel din Fire de iarha. e un
heteronilll al omului Whitman, e un personaj fubrical. Whitman
practica, de~i pare ca vorbe~te pentru ceilalti, exaci ceea ce
preconiza Mallarmc. ~i anume .. mono!oglll CII Sinele". Poezia e
crcaloarc de ma~li. de heteronimi. de personalitati fictive, care
eAista doar prin poe7lC ~i in poezic. E un demel'S fundamental.
tiindca inslituie cOl1lunicarea i'nlre oameni. Poezia era comunicare
pentru vechii greci. ea trebuie sa fie aidorna pentru omul modem.
Repro~ul pe care Pessoa i-I face lui Aristotel este ca a plasat in afara
punctul de plecare al comunidirii prin poezie (arta), c1nd eJ era _
dintotdeauna - inauntru: .. Frwl/use{ea, armonia, proporlia nll eroll
penlru greci ni~te concepfe. prodllse a!e imeligen{ei /01: ci
predispo:iiii. porniri imime a!e sensibi/iftirii /or" Grecii
comunicau Intre ei perllru ca sirn!eau la fel (~i aici ne intoarccm la
Nietzsche, care spunea .. Pfnci allinci - pina la Socrate, A.M. 1111
era lIorba de indivizi, ci de deni"). Mimesisul are sens IlHr-o
cliltur:l de tip semantic. Aristotel e ~i el un biet profesor care, in
fond. nu In!elege poena (arta) ~i construie~te teori i pami nd de la
premise false. Premise eu atil mai inadecvate pentru a Ie folosi in
descrierea artei moderne. 0 arta care, paradoxa!, nu neaga
alllichitatea greaca (ea e invocata, yom vedea. chiar ~i de catre
Apollinaire), ci un model. ni~te modele falsificale ale acesteia_
Modele Care nu lin seama de specificul lumii in care a fost creata
poezia (arta) vechilor greci.
Poezia nu a fost niciodata mimetica ~i niei nu poate f"j mimetica,
afrnna Pessoa. Ea e "drumu! spre vialii. care eSle \'ia/a" 0 viara,
insa, nu ..naturala", ci una .,fabricatff', CUm este orice opera de arta.
POezia se adreseaza nu nivelului social al vlelii lraite de noi, ci cclui
intim, cel adevarat. Arta adevaratll nu e mimcsis tocmai penLru ca e
o comunicare a acestei idcntit3.ti intime. Pessoa distinge Intre lumea
illlaginarului (iolerna) ~j cea a ..realului'· (externa): "Noi avem. ell
forii. doua vie/i. cea adevaratti, cea pe care 0 visam in copiliirie. pe
("eWe conrinuam .Iii 0 visam - ca in ceala -~i adu!{i. $i cea fa/sa, cea
pC' care 0 imparfii~irn Cll cei!a/li. viafa praclica. via,a ZltiLa. cea pe
Care () sfiJ'!J'im intr-lin sicriu ". Heteronim ii sli.i sinl incercari de a
..fabrica", pornindu-se de la senzatii, persona Ii tc1t i fictive, dar nu
Inai putin adevarate: .. Opera heferonima este cea a auforu!ui (<ie,~if
121
din propria personna): eu esle ceo a IInei personalirari fiJhri/.:ull.! i/1
[lIrregime 10 lei cum sin! repltcile Ilnui personal ie~'it dil1lr-o piesu
de leatru oarewre. scrisa de minu sa" Pessoa duce pina la
ultimele consecinte atit rimbaldianul .,Je est 1111 uulre", cit ~i dela
all1inlilu! .. monolog ell Sinele ", In care Mallanne vedea forma
iitoare a dramei.
insa. sprc deosebire de Mallarme, poeml nll lasa iniliativa
Cuvintelor, ci Senzatii1or. Pessoa se afla, deja. intr-un moment de
nonnalizare a paradigmei pocziei modeme, La el. dereglarea
tuturor ~imlurilor e ceva de la sine inteles. actul poetic constind din
fabricarea de heteronimi. pomindu-sc de la 0 unull1ita constelarie
de senzatii. Un hHeronim este, deci. 0 anumita lamra a nO<lstra. un
anume mod de a simli. Vazut astfel. oll1ul modern e multiplu. e
plural. e incoerent. Coerenli pot fi doar heleronimii. acestc
constructe din cuvinte. Coercnta lor se na~te, insn. nll din relaliile
dintre cuvinte, ci din relaliile ..inventate" dintre senzalii. imagini.
emolii etc.
ElIl multiplu al lui Pessoa presupune. pc de 0 parte. 0 Illme
culturala semantico-sintactica. in care fiecare din noi avem mai
multe ,.ma~ti". ~i. pe de alta parte, un fel de black-hole, care
SUflclul. mintea. personalitatea rcala a autorului: .. Su/lerul mell e lin
maelstrom negI'll, imensa /"Otir!! Imprejurul go/ull/i, as(?ira{ie se rL'
ceva fara s/ir!jll, spre gaura dill neallf' ,~i, In acesle upe, mUI
degraba In acest \'ortex, plllresc dinlOtdealll1a imaginile pI.! cure
Ie-am pUlUr vedea ~i aselii/{) in 11Ime". In citatul de mai SlIS rcgasinl
nu doar Illotivarea unei poezii care. pentrll a fi semnificativa,
obligata sa faca apel la hcteronimi (pentru a comunlca
persoane-ma~ti coerente, adica ni~te complexc eoerente d
u
scnzatii), ci ~i premisele vorticismului pound ian din 19\3 ~i ale
poeziei ca aqiune. ale personisl11ului lui Frank O'Hara. Dad! vrem
..coerenta", va trebui sa acceptam (~i sa exprimam - vezi Franh.
O·tI ara ) incoerenta imanenta a ,.persoanei".
Poezia lui Pessoa e aproape de radacinile modernismuilli:
filosofia empir~tilor englezi ~I a ilumini~tilor [rancezi. Care pu ne
accentul pe senzatii ~i care define~te persoana care e comunicata
celorlalli drept 0 fictiune. 0 conventie sociala. rezultat al
contractu lui social. Heteronimii lui Pessoa te trimit cu gindlll mai
122
degraba la omlll-l1la~ina suu ol11l1l-plantii aJ lui I.a Mettrie, dedt la
SlIpraomul lui Nictzsche. Futurist el iI1S11~l (eel putin prin
heteronimul Alvaro de Campos). Pcs50a sesizeaz3. en mutalia
principalil in lumea modema c provocma nu atit de aparilia de no'
abiecle. cit de moditicarea scnzatiilor. a felului in care percepcrn
lumea. a relaliilor dintre simtllri. Dincolo de futurism e
sen:arionislllul, curcnt pe care Pessoa il ~i leoretizeaza de altfe!.
incercarea de a analiza senza!ia produce. automat. 0 deformare a
acesteia. Apare. prin analizc.t 0 nOlla senzatie. una descompusa, la
care poclul "adougo deliberar 1111 elemenr oarecare pe care 1111­
conrinea, clliar ~'i indistincr" pentru a se ohlintf UII Ol7l1me ej"ect"
Aceste prelucrari deliberate genereazl'l vocea specifica; sen7.atiile
distincte ale tiecArui heteronim sint llsociatc 111lre cle 1a fel Cum se
asociaza in viala reala senzatiile. Fiindca orice amintire e construita
din "sen:::arii analoage $i difimle care se alarurli, in mod ineviwbi
,.i slJ017lan. acesrei .\"(!I7:::orii ".
Tndividul modern este. deci. lin fel de neant, lin ..nimeni" care
genereaza () pluralitOle de euri. Rostul poeziei nu este nici docere,
nici deleclare, ci c\'plorarea lumii ~i comunicarea ei suI:> forma lInor
heteronil11i. a unoI' Jumi (persoane) ..fabricate", devenite astfel
coerente ~i semniticative: .,Am puras;, ohicellfl de a cil;. declara 10
lin momenr dUI Pe,:,.lou .4.;- pUleo cili penlru a il1\'Qla sail din
lcu:ere. Dar 1711 wl/l1imic de invci/at iar placereo pe care (i-o cia ()
carre e 11110 cure poole fi fnloclli/o eu [olos de ceea ce imi okra
direct cOlllactul eLl natura Ji observareo vielii" 0 fraza la care ar
fi subscris neTndoios Rousseau. Atlta doar c~ Pessoa. poet al
secolului XX, duce pin!! la capat observarea naturii ~i a vie~ii ~i
consecinlele care decurg din faptul e:l arta e explorare ~i
comllnicare eoerent1i a rezultatelor explorarii.
Nimic obscur la parimele a peste 72 de heteronimi, poetul eel
mai fascinant din primaiumatate a secolului XX. Fernando Pessoa.
Studiindll-l. in!elegem atit sensul demersurilor poeziei moderne. cit
~i faptul c1i direqia ,.nominalista'· ~i cea ..realista"' se inscriu in
aceea~i paradigma poetica. Mai mull. analiza heteronimilor lui
Pessoa ne va ajuta sa facem un tablou cvasicomplet al poeziei
moderne ~i s~ sesiZl\m prin ce se deosebe~te aceasta de poezia ce 0
preceda.
113
 ani in acela~i tilllp, poeti mult Illai putin talentati. gen Isidore Isou, sint
Nu tntimpHltor, maestrul tuturor heteronimilor pesso e
mereu citaJi, de~i se vede clar - acum - ea poezia lor e lipsita de
..l!nerIO'C(lelrG, poetol care nu e marcat in nici un fel dt: conven!iilC
orice anvergura.
culturalc. Poezia sa este 0 "realizare" a fic!iunii iluministe a
Fernando Pessoa (orthonimul) e poetul lusitan prin excelenla. eel
..omului natural", 0 poezie bazala pe sim!uri, sponlana. Alberto
care rcface istoria. mitoJogia tribului sau, intr-o prefara din 1934. la
aeiro ar fi protolipul poetului "spontan" (romantic), dad\. n-ar fi
Quinto impero de Augusto Ferreiro. Pessoa vorbe~te de patru
un heteronim. adica un construct!!!
.. imperii spiri/lwle" - al Greciei antice, al Romei. al Cre~tinaU\!ii.
Ricardo Reis e un poet al simbolurilor ~i al subtiliUI.\i1o

a1 Europei postrenascentiste. AI ci nci lea "il yom (JtrJblli

eufonice. al motivarii limbajului, un explorator al llniversurilor

Porlllgaliei", scrie poetul ..lara identitate", Poeziile din Stenul ~i

secunde. Nu e un manierist sau un baroc, nu doar fiindca e ~i elun

Mare portughelii inventeaza, in aceea~i m1l.sura in care celebreazll,

heteronim, ei Iiindca poezia sa e 0 cautare a "misterului", a unei

,:olTIunicari absolute, de~i, in ultima instan!~, imposibila: "E

un spafiu cultural, pentru care deja anuntase, In 1912. apari!ia unui

Sil pro-Camoes.
stranill /Ot ul/ .5i /limeni rlU vorbe!jte limbo noos tral Din il1s('1~i sineo

Pessoa pledeaza - in prelungirea lui Poe ~i Baudelaire - pentru

nouSlru sa ne r"r;eml Un adapest de-at /umii ::gomol...IA!j(J co lainu

o poezie antimirnetica Si antinatural~: "Uterotura, co orice arlil.

~pllsii in mislere/ Sa fie sacra penlru noi ", mcirturisire cd via/a I1U e suficienra So croie$ti opera lilerara
A /varo de Campos e un poet al lumii moderne. un futurist'
dupa liparul a ceva ce nil e slIlicienl, InSeanlna sa (Ii incapabil sci
frenetic. (Mario de Sa-Carneiro considera Oda (rium{oll; a lui
subslillli viala". Poetul modern. Ii psit de "Axis Mundi" (cum ar
Alvaro de Campos drept capodopera poeziei futuriste - iar timpoul
tinde sa-i dea dreptate), EI se declaro un urma~ direct a\ lui Walt
zice Mircea Eliade), t~ind intr-o lume policentridi nu poate dedt
Whitman ~i ineearca sa refaca in poem ritmlll, senza\iile traite de
.,sa fie plural eo Universu/". Scoplli sllu. ea ~i eel allui Mallarme
sau Pound. este: .,' .. sa till un crea/Or de mituri, care sinl mislend
to\i cei care \ocuiesc lntr-o mare metropoll\.. Maiakovski, Ginsberg,
eel mai Inall /0 care pOOle lucra WI reprezentont al umonitii/ii".
Kenneth Koch sint paeti de tip Alvaro de Campos: energici,
MiIUI, insa, e creat pornindu·se de la un neanl aparent: "Miflll e
hipersensibili, egocenlrici, iubitori de spectacol, cosmopo1i\i,
nimicl/l care este 101ul", fi indcil .. tollll e mister !ii (01111 e pUn de
Onhonimul Fernando Pessoo reprezinta un tip nu foarte rar, de~i
extrovel1i!i. semniflco{ii ".
Eul mulliplu. realizat prin crearea de heteronimi. e una dintrc
marginalizat atunci dnd se discuta poezia moderna: poetul care
forme Ie cele mai viabilc artistic de explorare a realitalii. 0 cale, un
inceardl motivarea limbajului, dar intr-lln spaliu dat, al unei
drum prin care se poate ie~i din impas. din "decadenlll'·. in 1917, in
anlltnite limbi, al unei anumite cultw·i. Marii poet i de acest tip din
spaliul anglo-saxon, francez (~i german) sint socoti!i - inca ­
revista .. Porlugal (uturisto", Pessoa declarl\.: "Daca a,'i avec,
imponanli. fiindca avem de-a face cu limbi ~i spa!ii poetice
metoda 0$ Ii eu insumi loala aceosl[i generolie (poeticcl, A.M .). Dar
eu viid doar Drumul: nll :jtiu unde duee"
dominante in \irica moderna, Heteronimii lui Pessoa, ca ~i mil~tile lui Pound sau deghizarile
Dar un Blok sau un Antonio Machado, un Blaga sau un
lui Kavafis. nu sint simple jocuri, ci modalitAli de a depfl~i ati!
.Konstanty l\defons Ga\czynski sint pe punctul sa fie uitali, cind se
vorbe~te despre poezia modernii.lmpotriva curentului dominant in nlimesisul. cit ~i mitologia romanliea a geniullli, de a crea noi
modernitate, acela de "rnondializare" a culturii, poelii cita!i f~c
forme artistice, noi mijloace pentru structurarea culturii modeme.
a Eul scindat, eul dedublat ~i eul multiplu sint trepte In asumarea
dintr-ul1 anume spaliu cultural sistemul lor de referinl . In
consecinll'l. ei vor fi tot mai importami in spa\iul lor cultural ~i ­
deschisii, cxplicita a caracterului conventional al eului. Faptul ca
eul este 0 conventie sociala fusese afirmat deja in secolul XVIII,
simultan _ tot mai des ignora\i in disculiile asupra poeziei moderne.

124
125
 dar el avea in viliunea ernpiri~tilor ~i a ilumini~rilor 0 imanellta
sa. Era com pus din sirn\uri, dar ~i dIn paternuri culturale innascule.
ra "plin". Poezia moderna e prima care dcseopera vanitalea
persoanei. a ma~tii. Tn poezia modema nu avem de-a face ell 0
transeendenta goala (cum ar spune Hugo Friedrich). Transeenden\a
- ell sensul ei propriu - a fast negatil Inca din secolul XVIII, in
nurnele irnancntei. al olnului "In sine ~i pentru Sill/! ". La ll1oderni.
semnificativa e deseoperirea faptului ca omulinsu~j eo ma5ca, C[l
e gol pc dinauntru.
firmarea individului se face impotriva ideii de transeendefllil.
·
I Dar dadi individullnsu~i e 0 fiqiune. el nu poate fi un sistem de
Ilf;
referin!a absolu1. La limiti'i, cum 0 afinna ~i Pessoa, acest SISlem d
referinla poate fi .,fabrical", dar ei nu este dat. nu este innascut.
Poezia l11oderni1 exploreaza zona cea mai sensibila a culturii
semantico-sintactice, 0 cultura construita pe paradoxuri, care flU
poate supravie\ui declt prln motivarea (prin clIvint. discurs) a
acestOr paradoxuri. De aceea poezia modern1\. nu doar pune in
eviden\tl inexistenla unui sistem de referinta absolut. nu doar aratll
ca .. individul e go/" (pe dinauntTu, la fel cum irnpararuI din
povestea lui Andersen era pe dinafani), ci ~i ineearc1\. sa. ofere
solutii.
iferitele solu!ii SII1t tot atitea lipuri de euri, toate construite,
pomind de la 0 eviden\a: eul eo fictiune. Elirile despre care vom
vorbi in continuare. fie subliniaza lipsa de semnifica!ie ontologicll
a acestei situalii paradoxale. fie Tneearca sa motiveze fiqiunea
eului. Motivarea scmnului lingvistic din poezia realista.. are drept
pendant, in cea nominalista, motivarea fictiunii eului. Ambele
putlnd, astfel, sa rezolve criza realitatii.
Eul impersonal
Poezia ll10derna se distinge, dintru inceput, de cea romantic~
prin negarea subiectivita\ii A face poezie nu inseamna, dupa EA
Poe, sa comunici 0 emotic de-a ta, ci sa provoci - deliberat ~i frlra
slHi tremure mlna - 0 anumita emo!ie Tn citiror. Pentru T.S. Eliot.
ezia e ,,1111 0 eliberare a emoliei, ci 0 eliberare de emolie, nil
exprimarea persona/ito{ii. ci eliberareo de personaliwte. El1Io{i
126
artistica e impersonalil"_ Valer)' afirrna Iran~ant: .,E 0 gluma u:atu
sa splli ca po(?tul exprima ;n I'ersuri durer;le, moreriil/!, aspirarirle
sal!! su!letq'li Acesl luCl'u 1I11 e volabt! clecit at/mei cind e l'orha de
poe!t l'ulgari. co Musset .. Este (oarte clar eo verSlI/ instiluie 0 alta
lume declt cea a aspectelur personale ale lInlli poel, acesta
neimereslnd direct ulliversollil .. E adevarat eo spiritu!. dispo:;iriile
pOetllllli domina mircorile interne ~i Ie exereila iJ1fr-un leI sail a/tul.
dar indirect in raport ell poe:;io .. AcuJlllIlOlorul e limbajll! Tamil
atell{ia aclevaralu!ui artisl e indreplalG mai mull oSupra manevrarii
reprezcntarilor Si emo!iilor decil aSlipra pOlenrialu/lli lUI: ..
.'It/inimulII de pre:;enfil ~'i ;mensitale a emoriei poelullli in (letul
.I'cri/!rii ~"i iIIon'!1l11nl de ascllilore, supunere ~'i imensilatc a (rdirii
prohabi/e ale cilitorului -SlIttlegate". Proiectarca unui ell fiqional
impune inexistenta. rnai precis spus impersonalizarea. elllui
poetuluj, a senti"mentelor ..rea Ie" ale acestuia. Poetul e lin feJ de
alchimisl care poate genera eur; sau fragmente de eu. cu condilia
s~-~i anuleze propria slIbieclivitatc.
Scindarea cului, dedubJarea eului. eul mulliplica[ exprima
tacmai aceasti1 situa!ie paradm,ala: nu pOli cOl1lunica 0 emolie. nu
oli transmite un eonlinut psihic. nu pori genera un Cititor (adica
sa~1 srnulgi din maSa amorta a Publicu/ui $; sa-I fac; sa traiasc<'l
POczia) dedt in mtlsllra in care ie~i din tine insuri. dcvii impersonal.
devii un operator anon;m. Toate eurilc din poezia lT1odern~. cele
pomenite mai SlIS. dar ~i cele pe care Ie Yom analiza in Continuare
(eul proiecrat, eul hiperemic. cuI aleatoriu, eul subcon~tienr. eu!
personaIizat. eul obiectualizat etc.), nu sint dedt ni~le constructe,
n;~te fiqiuni, care nu se ..realizcaz<'l·· dedt prin participare
cititorului. cilruia i se induce un anume ell, prin te>..t.
Criza eului e rezoJvatit dac<'l Se poate spline <lstfe!, prin gellerare
in (~i cu ajutonl1 unui) cititor a unlli anume cu. Arta modern1\. nll
este dezumanizanta, dimpotriv<'l, e LIn efort de urnanizare. Dar nll
art - la cei mai buni autori ai ei - pretentia lucifericti de ..a insllna"
pcrsonalitate. eel mult, pe aceea de a propune un ..joe secund'., In
Care putem alege un anllme rol, lin anume eu.
Irnpersonalitatea este 0 condirie obligatorie nu numai pentru a
va
reZol cumva criza euilli. prin generarea de emo!ii. de euri fictive.
cj~j prin a outea aborda tara ezitari criza IimbajulUi ~i criza
127
realita!ii. Manifestarea subiectiviti'lii poelUlul are un etect de
perturbare atlt a functionarii limbajului, cit ~i a inregistrarii
realitatii. Pentru Mallarmc. dar ~i pentru Pound, pentru imagi~ti sau
obiectivi~ti. orice interfercO\u a poetului e defonnatoare, impiedica
buna desfa~urare a actului poctic.
"Opera pura implica dispari/ia eloclltorie CJ poelullli care
edea:::.6 ini{iuliva cuvinlelOl; mobili:::.ale de ciocnireo inega!llo{ii
dintre ele. ele Slr6Iw.:esc. oglindindu-se unul in altul, co a f/aciira
deaslipro comorii. inlocuind respil'Qlia perceplibilCi in vechiul s/I(lu
liric sail direC/ionarea personalii. entu:::.iaslo a (i'a::ei .. ". Obiectul
poetic se poate n~te, dcci. in doua feluri: prin rclalia nemediata
Intre cuvintc. 0 rela!ie ..punl", absolutl\, ~i prin intermedierea
relaliei dintre cuvinte de ciHre eul poetului. Intervenlia eului
..subiectiv" al poetului e disturbatoare. lrindca - ~i aici Mallarme
invoca tradilia or/rca - poctul nu e decit lin medium, el nu trebuie
sa disturbc in nici un fel Textul. (TexlUl pe care-I poate genera eul
..subiectiv·· ar adllce 0 motivare limitata (nu una absolutA. sau care
sa tinda spre absolut) 3 semnuilli lingvistic. in acest fel s-ar
perpetua "de::ordineo !ji havarda;u/", s-ar genera doar 0
pselldo-realitate. nu Realitatea.
Poezia care i~1 propllne sa observe elt l11ai obiectiv posibil
rcaliratea - de tipul imagismuilli sau al obiectjvismuilli - vede In
poet un aparat de inregistrat: .. Poe{ii Slnl manometrele ,I'i
voltmetrele speciei ", iar " .. artele ne o(era ceo mai mare parte din
dalele inatacabile ~I durubile pe care Ie posedom asupra omulur ­
a omului material, vazUl ca 0 specie gfndilOare" (Ezra Pound).
Importanta pe carc 0 are impersonalizarea. obiectivarea nu mai slnt.
aici, de comentat. Ral11lne doar sa subliniem ell., iara, ~i pcntru
nominali~ti anularea subiectivitalii euilli poetului eo condilie sine
qua non a explorarii lumii empirice.
Motivele pentru care eul impersonal sta In centrul explorarii pe
care 0 efectucaza poezia modema nu mai trebuie dezvoltate aici.
Trebuie, insa, sa repetam ca impersonalizarea nu asigura - automat
-succesul. Ea e doar 0 condifie prelil11inara a oricarui act poetic. 0
condiric care, aparent, vine in contradiclie cu plasarea In centru!
cullurii modeme a individului. Dar prin eul impersonal nu se neag1\.
individul in numele unui alt sistem de referinra, ci se instituie doar
128
o circumstanta operatorie, se atlrma un modus operandi. opus
rom ant iSll1ullii.
Rezulratul aqiunii lInui ell impersonal nu e 0 opera de tip
mimetic, ci un corelativ obiectiv, un obiect nou. care apanine
realitajii ca ~i obiectele "naturale" preexislente. Unul care poate fi
ell atlt mai complex ~i plin de semnificalii, ell cit este mai
impersonal: "A laluri, poem III preluCr(Jl. E rnai bun decil cel ini/iul.
inrrucil aCllm e impersonal ,~i plin sCi crape de mi~'care §i vi=tllni.
Sint convins ca forma ,F str/111 acesla universal rfi val' sPline llIui
nIlllte dedt forma !'crsonulo atll de limilat6 a primei Inceral";
rede-l1lo eLi mJ-mf e ~.; 11l1-/Ili va Ii niciodalCi 1I~'or sa mu Suplln (ara
condilii SilUa(lel cellll care se expune. ~'i Val /i mereu vbligal srJ 171(1
corecle:: pentrll a do aJevonilui ceea ce eSle ul adevcirului" (Georg
Trakl, intr-o scrisoare Ultre E.8.).
na dilltre ciudaleniilc felului in care a fost citit{l poezia
ll10dcrna e presupozitia ca aceasta haina de lueru a poellllui
modern. cuI impersonal, e 0 manlfestare a antillmanismului
poczici rnodernc. 0 expreSlc a dezumanizarii 311ei. Total abcranta ~I
nefericila sintagilla a lui Ortega y Gasset a devenit un 1m; (;Omlln,
In cillda faptullJl ca chiar poetii spanioli ai inccpwlIllIi de seeol au
protestat vehement ~i au adus argurnente zdrobitoarcimpotriva
presupusei de7.umanidiri a ar1ei lor.
Inlre allii, Jorge Guillen: .. Formalismul gol sau ofJruape gol e::,le
un monslrLl II1ventat de citilorul incompelenr sau .It! aplica nUl//ai
scriitorilor ineompe/en(i. un poem «Je:::'l.(I7wm:::.ut» conslitllie 0
imposibilitale Ii:::.icti ~i melali:::.ica, iar lorl1lula ((de::III11O/l;:urea
urlei» inventaro de mare/e naSII'll glndl/or Orlego y Gosset {) sunol
echivoc «De:wnomzarew) esle un concept inadmisibi/ ~'i poe!li
Clnilor '20 or ji PI/lUI sii se pUngo iusti(iei pentru duul7ele ~'i
Ne;udiciile pe care 1/:!.l.I1 ~i ahlclIl acc.llui nul.! cu\'int Ie-au pricinuit
chiar lUI: clnd Cl (OSI (olusit drept prcsupusti cheie /17 interpretare
poe::.iei respeclive Chefe care Ill' descl/ldea niei 0 O{len.1. . Dar
cuvintul e sell1ll ~I cOJl1unicure, sen11l al unel idei, cOnlunicare u
II/ud stari cum repeto Vicenle Alexandre Alrcevu or /7 josl dUL'(i
S-ar Ii vorbll de anllsenlimcnta/ism, de anlirealism ".
129
 Eul proiectat
Daca e relativ dificil sa explici prin ce se deosebe~te cui
impersonalizat modern de eul poetului elasic (fie unul din lradilia
ort"ic1\. fie unul din cea mimetica), e cu atlt Illai greu de dCl1lonstrat
deosebirea dintre cui proiectat alunora dintre marii moderni (de la
Wall Whitman la Maiakovski, $i de la w.e. Williams la Ted
Hughes) ~i cuI romantic. La limita - ~i in funClie de perspectiva
adoptat~ - tOli ace~ti poeti deja citali (~i mulli al!i moderni care
ado pta. In unele dintre poemele lor, masca elilui proiectat) pot fi
considerali ni~te romantici.
SlI-1 luam, de exemplu, pc Walt Whitman: poezia sa este un
ci'ntec despre sine, dar, In aeela~i timp. ~i un poem despre lot ce e
in jur. de la cel mai umil til' de iarbll., pinll. la stelele de pc cer. La
Withman nu exista Poewl ~i Natura. Poetul ~i via{a, Poetul ~i
Realitatea etc., ci Poetul care este Natura, Vialll., Realitate etc. Prin
anularea distincliei dintre interior ~i exterior, poetul devine, brusc.
tow!. adica devine nu prin retragere, prin .. disl'0rilie eloeutorie"
etc.. ei prin proiectare in afara, in tot ce-I ineonjoar1\ - la fel de
impersonal ca ~i poetul de tip mallarmean, sau eel din poezia
obiectivistll.: "ASfC/::i cint despre mine, ($1-/1 ceea ce :ic despre mine
pelliru co !lecare alOIl7 al meu este ,~i-{/I
\'0 (Jl/te/i il1l':l'ede,
vOSfrlll1. II G6:dui-voi in porlul mell ~'i binele ~i raul/ $i 10.\ ~ti
glaslliosca imimplareo / lVatura fOra opreli~li, ell energw ei
nreasca//.. II Oprili-l'o zilla ~i noaplea as/() eu mine. $i/ veli area
originea f/lturor poemelol':! Veti avea bunul paminf/ll/li ~i 01
sooreilli - :' (IIIoi sint arifea milioane de sari).! Nu ve/i pJ'l/lIi
lllcrurile la mina a doua sail I fa mlna a Ireia. niei I1lf veli nloi
vedeal eu oeMi mor/ilOl: niei nu va veli mai hriinil eu (antomele din
carli:! Dar nu ve!i privi niei prin ochii mei. ~ill1ici 1111 veri lila ceva
'e 10 mine,! Ve/i audja toate par/ile ji veli filtro lOlldl orin vai
n~'ivu ",
Walt Whitman este un individualist care trll.ie~te pini'i la capAt,
transfonni'i in poezie postulatele empiri~tilor ~i ilumini~tilor
secolului XYlIl. EI e un poet "paranoic" doar in masura In care Ii
refuzAm dreptul de a crede In identitatea dintre am ~i Natura, de a
crede e~ Omul (sau omul) este eehivalenl cu to~i Oamenii.
130
W'hitman nl! cste lnsa un romantic pentru ca. la el, ~ul. 0 datll.
proiectat in afara, se dizolva. nu mui e lin sistem de referinra. Eul
proiectat e ubicuu, e deseentrat ~i. l1lai ales, nu are sentimente. Cu
cxeeplia iubirii, care - ~i ea - e ulla ubicuJ. Nu mai exisl~ opo.:::ilia
romantica inrre ell ~j ceilal!i. cum nu mai e.\ista 0 distinqie illtre
sutlet ~i trup, nici chiar intre om (orice om) ~i Divinitate. Anularea
distinqiilor in cauza fiind chiar rostul poeziei:
.. Am spus c(i slIf!elul nIl e mar fIlIIl! decit Iru{JlI/. Si-um spw, cd
I!'lIpul //fl-i rnai mulf decit .l'1I(lerull $i nimic, nici clliar Dwnne:t!u
nu-i mai mare deeilf vrellmd dm nu,", Elil proiectat presupune 0
irnanen~a absolutil. 0 traile IILilnai in ~i prin clipa trecatoale
Aceasta traire e 0 anulare $i a limpului (Spuliul tiind anulm automat.
prill proieclarea eului, prin negarea tlil'erenrei intre eu ~j lume);
.. Si cil despre line, {'jutCI, iml incJllpui eLi qfi' urmureu /IlUi
multor II/or{/ / (Ell insumi desigur mlll"if-UfI/ de mii de ori inOfl7fe) .
.<,'e leag(ltlii pe c:em mai iII/ellS decil ,doblfl tereslnll pr: care
11/6 le~dnam( Penlru acell1e~'fillf Rene;:a CII drag ma Ire:;e'fte ,~I_I
bra/e ",a fa"
Avem aiei. a;;a cum pe bUlla drcptate sublil1lu Fernando Pessoa,
o poezie nonaristotelica: sistemul de referil11~ nu mai e in llfara. Dar
nu e nici 0 poezie rornantid'l - tiindca eul proieClat e un eu
transpersonal, supcrpersonal (Whitman:ll putea Ii Supraolllllilui
Nietzsche. daca soar opune celorlalli. vazuli ca inferiori; or el se
iclentifica eu ace~tia). Un eu, in aeela~i timp. ~i tocmai de accea,
farll ..sentimt:nte". Dar. ~i aid C subtilitatea lui Walt Whitman, aCest
eu proieclat e un eu potential. eo tiqiune. pe care cititorul 0 poale
face sa fie a lui. Cu 0 conditie: sa re-faca traseul. sl1 retnliasci!
poemul, sa-I faca s~ existe prin lectura lui. Cititorul e invitat sa iasa
din anonimatul Publicului ~i sl1 fie ..elillsu~i'·. adica lotul: "eu greu
ve/i alIa cine sin! ~'i ce-nsemn Dur eLf fOflJ!ji voi ft pentrll voi
sal/ofale,! Si singell? v()sfr/l-I vui fuce 117(1( pur .~i mai lure,! La-nfiia
il/carcare de n-u{i i:;b/llil so m-ajunge{i. I nil pierdeli nude/dea,
DaCCll1l1 mo gasi/f il/o'-un loc.:. COufa//-mo! i11lr-altulll Ell lmdevG
'II-am oprif ~i V-u!ilepI".
Nu avem de-a face eu titanism romantic, cu 0 infruntare a
divinitajii de tipul Manfred al lui Byron, fiindc~ Whitman gase$te
divinuf peste tot. Divinul se alla. III om ~I se manifesta prin om.
131
Intilnim la Whitman Illl doar 0 perfect~ exemplificare a leoriilor
despre om ale secolului XVIII, ci ~i tradi\ia protestanta care a racUI
posibile respectivele teorii. Dumnezeu nu se opune omului. cit limp
omul e pi in de iubire. Dimpotriva, traind In iubire, omul llrmeazi!
oruncik lui DlImnezell. lar Dumnezeu e In tot ce exista: "Nil/lIe,
niei ehiar DlImne:eu I1lI-i mai mare deci! vreunu! din noil Si orieine
lace doua sull? ele t'a~i (cirtJ dragosrel se-llIbroCt.i-n lin!olill de
moorre,,'f. II Eu spun lImunilii/li: Nu IIri curio,~i elf lace Dumne:ell,l
eJ71ru eli eli sin! cunos ce (acep fiecarei ~i l1li sinl curios de ce [ace
Dumne:eull II Aud $i wid pe Dumnezeu ill fieeare luau $i 1O!U~il
eu cilll~'i de (JU!in nu-L pal pricepe.i l ..// De ce-a.~ do,.i sa-I. vad pi!
DlIl71ne:eu mai blne decil il \Iud usfti.. . .il ELI vud cile ceva din E!I in
f/ecare din cele dou[j:eei $i potru de c.:easuri $1 in/ fieeare dmlre
.I'ecllndele /iecarui ceas.l jl vad in ciliplIl burbarilor ~'i /emcilor $i/
in propriul meu chip din oglinda. I Gasesc scrisori de-ule LI/I
lasate pe srrd.. . . il ,~i fiecare poorla semnurura Luil Si Ie las acolo
lIJ1de sinl pen(ru cd ,\'fiUI cii, orinco(ro m-a," alice.! A!rele vor a;lJ17ge
uncluallo deSlinu{ie/ uel/m :$i-II veeii vecilor",
Walt Whitman rezolva ..dintr-lln foC"' crizele despre care
vorbeam: cea a limbajului (to I ce e In illr ~i-n poet e ~i un Sernn de
la F.I). cea a euilli (0 falsa problema, fiindca ..ell este cela./all". mal
eAacl spus ,,~i celalall") ~I eea a realitatii (tot ce simI. traiesc.
exprim e:<ista ~i are 0 valoare absoluta in c!liar momenlul In care
sinH. traiesc, exprim). Whitman anuleaza arbitrarilli.
conventionalul flU doar al semnului lingvislic, dar at oricarei forme
de existen!a sociala, al oricarci forme clIllUrale. printr-o imanen{ii
"absoluta" (Una care - all fel - i~i contine transeendenta).
Directia ..nominalista" e deschisa magistral de Whitman prin
afinnarea faptului ca totul e semnificaliv, frindca in orice lucru,
lraire, j'ntimplare c prezent EI. Aceasta axioma e implicila oricarui
demcrs poetic de acest tip din modernilale. Chiar dnd avern de-a
face Cll poeti .. materiali~ti" (gen Maiakovski), aceasta motivare
ontologlca a realilatii e presupusa (daca nu afirmata raspicat).
Afinnarea eului, prin ,.proieclarea" lui, e -Ia fel ca in cazul ellilli
scindat, dedublat, multiplu, al celui impersonal- 0 forma de a nega
moartea. 0 forma de a lrece peste aparenta lipsa de sens a lumil
noastre.
132
Eul proiectat, fie ca e unul ..prelutindenar", ca la Walt Whitman,
fie cn e unuJ care se proicclcaz:. fa seaI'll Cosmica, (Omul lui
MaiakoYski), intr-lln ora~, (Patterson, allui W,e. Williams) sau un
animal totemic (Kra. a lui Ted Hughes), se are drept sistem de
referin!il pe sine insu~i. EI anuleaza, aSlfcl, Cllm am ararat deja
pentru Alvaro de Campos (tjindea - sa nu uiUlm - eul proiectat e UI
construct). lipsa de motivatie a eului, "go!1I1 ma~~rii", al
individualita!ii. Cele doua direqii principale In generarea d~ ellr;
sint rie 0 impersonalizare. fie 0 sliprapersonalizare, prim
justificind ~i sHnd la ba7A motivarii de dincolo de subieclivitatca
aUlorlllui (de .. JI1od<1 ~'i (imp ", cum ar spune Ion Barbu) a semllulu'
lingvistic. eea de-a doua motivind (la modul .. ahsolut") eul.
Alit eulll1ultiplu (scindal, dedublat), Cit ~i eul impersonalizat ~i
cel proicctat sinr rnodalira{i de cu/turalizare, prin poezie, a lInei
lumi semantico-sintaclice. Cele trei tipuri de eu transcend ('in forme
diferite). anuleaza diferenta dinrre eu ~i celalalt, ell ~i lume. Refae,
aparenl, sislernul cultural semantic. (insa, atentie! daar in spa!iu
poeziei, care devine asrfcl un spa!iu special, in care se mai poate
rf'Ji "nostalgia originilor", De aceea s-a putllt vorbi de faptul ca
poczia tinde sa preia, In seeoltll XX, funqiile religiei). Refac 0
IlIIne pre-logica, rre-individualisra, non-pragrnalica. 0 lume a
copilariei fiin!ei ~i urnanili.llli, 0 lume in afara timpului: .. Celll1ai
bun simhol al elermlafii e ((pre:;entul» copilului", afirma Juan
Ramon Jimenez. In ESleticd ~i elicii eSletie(i. John Crowe Ramson,
aralind limitele unel poetici de tip aristotelic ~i Incercind s,)
dcfineascii speciticul "spa~iului" reluat in ~i prin poezia modema.
opune lumea creaHi de poet (prin cuvinre) lumii In care traim, 0
opozitic care Irimile tot la copilarie iii la 0 cultura de tip semalllic:
..... Cuvinfele posedu a energie care Ie lace sa nil se opresca 10
simp/a deno/u/ie ~'i /In soi de impuls, pc care Ii-I dd !,oelul. care
insuflere~'le obieclele. lor ohieC1ele cure p()puleo~a acesl mic
IInivers s"'nl lorale. dale. nalurale ~'i inl/iolabile. Daca ((imito/iw)
eSle meloda de II oh/ine malerialele conSlrliC{iei poeliee, imilo/ia
care f?use,~/e aSllel de ohiecle e mai "hera decil ar II ingcid/lil
riSIOlel iar miclIl IInivers pc care-I :dimisleJle cOlls/illlie ()
verSiune miniatllra/ii a IUmii Iloastre naturale In demnilatea ei
originor(i ~'i IIlI {f aridei lumi pragmatice, intr-adeviir, {f('('.\'(
I
~~
J.J
microcosm esle imilliriu vechitllui 110stru paradis in mre lim
{ocuit cindva in inocen((l (subl. A.M.).
.. In interiol'u! ace/lila.)'; poem plltem trece de /0 0 Itmle /0 a/fa.
Prima es(e /umea :buc:illlllatci in care 5imem ne\'lJi{i~6 (,.D,m ,I'i pi!
care 0 dorim elf mal ti'lIInoasa Cll plI/in{ti A dOl/a fUllle este ceo din
care ne umintim Cel am venit. wr pe aceasta nu rU(em sa 0 /aslin!
sa ne scape".
Cele trei euri deja analizate traseaz:! ..granilele" poezlel
moderne, marcheaza specJt"icul demersului acesteia (in raport eu
poezia premoderna) ~i inslituie postulatele de baLi!. ale paradigmei
poetice moderne.
Insa. In momentul 111 care poezia moderna contesta deschis
paradigmele poetice preexisteme (momentul avangardclor) ~i dup~
ce sc illlpune ea paradigmA dominanta. apare net:esitatea unoI' eurt
poeticc care, pe de 0 parte. s1I rini!. seama de noua IUl1le culturalll ~i.
pe de alta parte. sa-i apara cititoruilli ca aeeesibile. mai pe in!elesul
lui. mai ..llormale".
Asumarea euilli impersonalizat. ea ~i a eului multiplU. are un acr
esotcric. pare rezervata celor ..ini!ialj". La fel de <.Iificila e asumarea
eului proiectal. Cll deosebire cil aici poate fllnc!iona mai Wjor 0 falsll
In!elegere. Poezia modema. fllndamentala pentru inlelegerea Illmii
ill care traim ~i care 0 .Jormeaza" In bum'i mflsura. a avut - ~i mai
are inca - un aer de "cult secret". Ceea ce-i aLrage pe oameni. dar
~i Linde sil-i indeparteze de ea. Nu intimpliltor. marii poeti moderni
insista asupra normalita\ii poeziel modeme. invitindu-i pe cititori
sa 0 recepteze direct. tara a mai folosi ..ochelarii" proresorilor de
lot felu! - preoti ai noului ..cult" -. mergind pina la a cere ea poezia
modernil sa fie receptata cu naturaletea ~i lipsa de inhibilii ell care
e receptat un ci'ntec de muzica u~oarn.
o bun a. parte din poezia secolullli XX propune euri mai u~o
aSllmabile. E 0 poezie in care abia acum I~i face loe ~i i~i gase~te 0
exprcsie adeevata individul. Daca teoriile (sociale. filosofice etc.)
care pun in eelltrll indivi<.lul dateaza din secollli XVIIl, daca. secolul
XIX a pregatil cadrlll pentru manifestarea acestuia. individul nu
"exista" real mente dedt in secolul XX (inclusiv in politica:
democralille cele mai avansate din seeolul XIX au criterii
restrictive - tie la votul censitar, la votul exclusiv penLll.1 barba!i.
134
pentru al bi etc.).
Punctul de cotitura, a~a cum arata Arnold J. Toynbec. e primul
razboi mondial. E rnomentlll a ceea ce numim avangarde. Toate
avangardele propun IIII doar 0 noua Inlelegere a artei, ci ~i 0 noua
lJllelegere a lumii. a relatiei individului CLl realitatea. Propun.
implicit, alte mOdele ale eulLli. care provin din cele ale modernitA!ii
secolului XIX. constituie 0 .. aplicarc" a lor, 0 adecvare a lor~ dar _
inevitabil- Sint sensibil diferile de acestea.
Eol hiperemie
Sintagma Ii apartine lui Gottfried Berll1. Hiperemic Insemnind,
conform D.E.X., "care pre=inta fenomene de !71peremie ",
hiperemia fiind "afiu); spari( de singe infr-lIn organ sau infl'-O
anumifa regiune a carpuilli ". Eul hiperem ic se deosebe~te de restul
Corpului (Cosmosului). dar e 0 parte integranta a acestuia.
omllnica. prin •.slnge", cu acesta, ba ciliaI' c zona In care se
realizeaza un aflux sporit de singe. Eul e distinct de lume. dar. in
acela~i timp. inti1l1 legat de ea. Mai mull, e zona ell maximum (sau
una dintre zonele cu maximum) de "sangvinizare", cu maximum de
semnificatie. Ins3, faptul ca Berm folose~tc un termen medical aratil
clar ca avem de-a face nu doar eu 0 dirnensiune 1111'tafizica a
eului, ci ~i cu una fizica, hiologica. Aceastil coabitare a
metafizicului ~i a biologiculLli, exprimarea unui eu Care poarta in el
semnificatii de dincolo de sine, dar nu poate depa~i limitarile
propriului corp - iata esenta poeticii expresioniste.
ElIl hiperemic comunica - prin ceea ce line de dimensiunea sa
corporala - cu semenii sai. dar ~i Cll 0 lume de Dincolo. Tot ce se
intimpla aicL tot ce line de imediat, de fiziologic chiar, e lin semn
de Dincolo. A exista Tnseamni:! a te indrepta spre moarte, dar accastll
.. Sei/1 =um Tode" poate surprinde ~i exprima (In fond descrie.
pentrll ci'l Inrelegerea Ii e limitata. daca nu imerzisa) sernnele de
Dincolo. Senzatiile, percepliile. imaginile, emotiile nu au 0 valoare
In sine, ele sint punctu! de plecare pentru a Inlelege lumca, ele sint
ni~te semne-reaJitari. slnt rune.
Avem aici 0 aparent ciudata Tntilnire intre Whitman ~i Mallarme.
Ins11 pe un tarim care Ie e strain amindurora: omul comllnici:! Cll
135
 fOlalitatea. dar e doar 0 parte a acesteia. 0 parte care nu se pO"It:
identifica eu ea ~i nu 0 poate In!elege pilla la capat. Eul nu s~
delinc~te prin raponare la simluri. ci la semnc. Dar aceste a~a-zlse
semne, care vorbesc despre un Absolut. IlU sint propriu-zis Cuvinte.
::;le alclHuiesc un Limbaj. insa, un limbai conslituit din senzatii,
imagini, stilri de spirit.
Sistcmul de rcferinta prim 11 constituie individul Ilatllra\
(biologic, eu simturilc lui), dar acesl sistem de referinp'l e unu
relativ, are valoare doar Tn masura In care semnalizeaza existcn!C1
IlJ1ui alt sistelll de rcferinlll.. Acest alt sis1em de referin~a nu e
niciodata - sau apro<lpe niciodata - nUIll it. Oriculll. e altceva dccll
Dumnczeu, a~a Cum 11 gindc~te, il simte. la care se raporteaz!\ omul
european. Eul hiperemic se deosebe~te fundamental de etil
romantic prin aceea ca nu realizeaza 0 c>.primare de sine, CI descrie
ccva de dincolo de sine. prin deta~area. impersonalizarea de tip
mallarmean, prin .. ie,rirea din sine" rimbaldiana.
Marii exprcsioni~ll (Trak1. Emst Sladler, Georg Heym. GOlleried
Benn. uneori Else Lasker SchOler sau Rilke) IlU reaclioneazll. IlU
actioneaza: ei inregistreat.a (ell impcrsonalitatea unui .. I/Ianome/r/J
sOli I'ol/me/rll") ceea ce vad, aud, sinH. traiesc. Nu cauU\. sensuri. nu
dau sensuri, IlU cauta explica!ii. IlU dau e>.plica~ii. Ei slnl,
concomitent, Tn Iradi!ia rimbaldiana. ~i cei care inrcgistrea7tl ~I
"cobaii·'. Dar, "pre dcosebire de Rirnbaud, expresioni~lii nLl
experirnenteaLi:\. Ceea ce Ii se Intimpla nu e rezultatlll vointei lor. 1:.1
doar se supun expericn(elor pc care Ie rae allii. (Cine? La asIa se
inghesuic sa raspundA tilosofii de mina a doua ~i griimalicii).
Eul hipercmlc ia na~tere din asumarea condi!iei llnlli om care
traie~te (e lrail?) Intr-o cultura de tip semantico-sintactic. 0 cultunl
pe care nu 0 imelege pina la capat, dar Impotriva careia IlU vrea sa
reaqioneze. Fiindca ceea ce se im'impH\ trebuie sa se Intimple.
Sem ni ficativ, exprcsioni~1 ii sint in majoritate poe!i ai ora~ului
tentacular. Scm ni ficativ, poczia lor c reeeplala ca fi ind una
crcpllsculara. Avcm dc-a face. la expresioni~ti. eu 0 nostalgic a
llriginilor. a vrcmurilor cind eul IlU era, sau IlU sim~ea ea eSle.
separar de LUllle.
Lllmea In sine nu e crepuscularll.., e. - Tnsa - una eu totul Slr~inl\
(de~l, repel, cxist5 \1 comunicare .,organica" cu ea): "Aproape de
136
splendoarea pie{elor. s/r{rz:ile dosnicel Se mis/uie ~i SCOrn/onesc,
i'nn}i/e-n par agil7CJ/ Sim asemenea cicalricelor caseate adinc! in
carneo despuiof(j (/ easelol: ... (Erns! Stadler Ghetou IOfldonez);
.. La poor/a zidului. ell i/os de schilod'/ Pith: in slraie ro~ii de
ma/ascil Se liJ(Oie sub ",Iopo/-eer in verdea plo.l'JI $i-n holla
meteorii }J1l1ti se-/1od" (Georg Heym La poor/a ora~ului); "Spre
sew'a I-au odus pe srrain i/1 camera Inar/uora;! Un ahllr de piJcuru:
domoala rO~J1ire 0 plaranilor ro~ii;! Zhorul indoliar al corbilor. fn
iata. schimbarea gar::.ii.l Soarele a COWl in gillig/uri neRre;
necurma/ reVll7e in "eeas/a seora ce-a {osr" (Georg Trakl Pe
drum); .. crllra u/lei (ere ~'urc u =aCUI mul/ in SIIl/./ urUfO arfl de
minca(ol..,/ Cind i-au deschis piep/ul. esofaglll era tare R(Junos.l in
cele din urma, inrr-lIl1 wnhrw: sub diafrogmal s-o gasir lin cuib de
/ineri $oboloni" (Gottfried Benn Tillerere frumoasii).
Pentru a caracteriz.a eul hiperel1lie eel mai potrivil mi se pare
versul lui Baeovia .'()h. cum omuf a deveni/ COllcrel.''' Eul
hipcremic cxprima aceasta realitate ineluctabilll: sisfemul de
referinta devine, parca in ciuda vointei noaslrc, a speranlelor
noastre, e>.aet ceca ce preconizau teoretie;enii secolului XVIlf:
omul concret (omul biologic, [ar~ transcenden{a). Doar din aceasta
perspeetiva. Bacovia estc lin poet expresionist, lInul dinlre cei Illai
importan\i, fara indoialcl. Dar nu numai cl: orice .,ezitarc" in
propunerea unui ell de all tip, aduce in prim-plan eul hipcremic. De
aecea se poate vorbi de ..expresionismul" multor poeti, de la Esenin
Plna la Sylvia Plath.
Eul aJeatoriu
Viata Illtr-o eultura semantico-sinfactica ne obliga la fabricarea
unui eu .. propriu·· (pe baza codurilor preexistente, a Luturor
informatiilor ~i modelclor pc care Ie avem "In no;" sall Ie-am
invatat), la fabriearea unei individualit3fi. AvTnd, eel pu!in in
principiu. drept sistem de referinl3 corpul propriu.
Dar daca - in urma unui ~oc cultural sau existenlial- dcscoperim
ca acesta (corpul) nu e mai valoros decTt, sa zicem, 0 cutie de
carton? Nu ne ramine decTt sa eonstatam cll. Ceea ce numim eu e un
produs at purei intimplilri, e un rezultat al hazardului. E 0
137
dimensiune pe care 0 descopera .<ji 0 afirma - provoclnd mai mull
fiindea poeml1/ e lTIotivat. locmai fiindca a rezu/{at din" dispar i f/L1
dedt un simplu s~andal - dadaismul: .. Ordine = dezordine; ell ==
elocUlone a poerului. cure /Llsii inifiu/il'(J cUl'inre/or" Tzara an'age
non l!U, a(irma{u! = nega(ie aces/eo Slnl slralliciri/t' supreme ale
aten~ia ca. in eultura noastra. poettJl. daca aCliollcaza, 0 lace la
lInei arle ahsolute AbsoluliJ in puri[alea de cosmic yi ordon(l/ haas.
modul pur IIzie (.. LlIa!i 1/11 :w/' . ". Poclul Iranscrie rezultatul
elemu in clipa globllluro far6 respira{ie. /Ora IlIlIIina ~i (ar6
aqiunii hn.zardului. re7.ultallil liind chiar poemul. Poemul e la fel de
control" Eul aleatoriu este. la limita, eul care se reCUnOa$IC pe sine
aleatoriu ca ~i creatorul Sall (..Poe/llll/ va \'0 semuno"). Refu7u
ca pe 0 JiCliune. ca pe un construct. Marea libertate a acestui eu ;:
unui sistem de referintil CATenar. rcfuz du" pin" la capat. duce la
deriva din asumarea aleatoriuluL din relluntarea la orice sistem de
afirmarea non-motivarii atil a limbajuluL eft ~i a eului ~i, iniplicit.
referinta care soar pretinde .,motivat"' (intr-un fel sau allul). Orice
a realita.!ii (produs al hazardului ~i lac ar hazardufui. HI incoerenlei).
sistem de referilll11 e - daca urma.m pina la capat logica cullurii Tn
Toata lcoria poslmodemistil a entropiei nu este decit 0 preluerare
care::: traim - arbitrar: .,. abo!lrea mel/loriei Dada: obo!ll'ca oodidactica" a afirma\iilor lui Trislan Tzara.
arheologiei Dada; abolirea profe{ilor. Dada. credinrc1 fare]
DadaislTIul eSte revelarea - scandaloasa, chiar ~i Beum, pcntru
disc1l/ii in orice :ell prodlls illlediclI 01 ~pol7I"neile!{il. Dada ..
unii - a caracterului neeuclidian. relativist allurnii culturale III care
Lihertale DADA DADA DADA. urlel de clilori ollclulale. inlilnire
traim. al lumii pe care 0 nUl11im lTIoderna. $i/sau postlllodernA.
a lulll/'or conlrariilvr ~'i a lLiluror c011lradic!illOI: a vrici'irlll mOllv
Dadaismul IlU avea cum sa ..fabriee" poezie propriu-zisa. Poezia
grotesc.:. a oricarei incoerenre: VIA TA ".
este chiar negarea caracterului rclativ al eului. al Jimbajului. al
Nu avem de-a face cu 0 Silllpl11 ..provocare", ci cu relevarea ullui realjtlllii.
adeval' 101 atit de important pentru intelegerea cliiturii in care traim
Dineolo. sau dincoace. de arbilrariul RealiUilii. exiSla. un sistcm
pe cit fusese demonstratia lui Wittgenstein din Trllctatus.". eare
de coagulare a sensurilor. de struClurare a discursului: omul
dovedea e~ lilosoiiile (orice filozofie) nll sint altceva decTt pure
(tonerel) illtr-o anUl11e c1ipa. E ceea cc sUlla baza poeticii ..grupului
.. ,ic{illl1l gromolicale". Pentru Wingenstein. insa. l11ai rarninea Ull
de la New-York". a lui .,action poetry". "CiNDUL SE NASTE if';
sisrcm de referinta: limbaju!. Pentru Tzara. limbajlll insll~i eSle nu
GUR..f". fonTIuJa lui Tzara. din aeela~i Maniles/ despre "moml
doar 0 convelllie, ci ~i 0 Slructura arbitrara. jar ceea ce 1111111 illl
sl"b $i "moml af1tfJr din J 920. este punclul de plecare in elaborarea
persoana. illfa 0 eOllventie care poate fi .. fabricata" pe bn.za unei principii lor poeziei ca actiune.
opera\ii similare celei prill care se ob\ine 0 poezie dadaist~: .. LlIa"
un :;iQ/:/ L/loti 0 pereche dt! (oar(ecU Alege{1 elm :;iar WI urlicul
o poezie care incearca. s11 refaca. pornind chiar de la .. repede

Ireeoloaren c/ipci". 0 imagine a lumii: mi~cau'i, caJeidoscopica,

care sa aiha lunf;imea pe CtIre vre{i s-o dol' poe::iel vauslre,

descentratiL dar avlnd. lotu~i. lin sislem de referinla: omul concret.

eeupuli urlicolull Tviari Cli grija loate cuvintt'le care formeu:a tntr-un anume moment.
respeclivlIl arlicol $i puneti foate acesre cuvil/re il11r-11l1 scicllle!
gita/i-I inceli~orl Seoareri clIl'mlele unul dupe! alrul. dispunindll­
Eul prezenteizat
Ie in orclinea in care Ie ve!i extrage.i copiati-le c(Jl1~riillcios'/ Poezia
vii va Semallfl. (sub!. A.M.)/ Si iala-vii lin seriilor ill(inil de origmol
Dintr-o perspectiv11 ooabsoJutis!tf', singura anlipoezie este cea
~'i de illzestml Cll 0 sensibililate fnciJ1lalOare. cle~i. se inrelege.
dadaistil. Alita doar ca nu exista poe;;;e cladais/ii propriu-zisa. (De$i
nei17leleasa de oumei1ii vulgar; ".
eXista excelente manifesre poel;ce dadaisle). Poezia ca aCliune nu
Indirect, dar vizibil. se polemizeaza eu Mallarllle; pentru
eSte antipoezie, ci 0 poezie a prczenteizarii: exisla un poet
aceasla. Poezia (care se opune Reportajului. articoluilli de ziar) este
anllrtlc, care creeazli intr-un Bnurne moment 0 anumiti'i poezic,
o abolire a hazardului. Elll Impersonal e unul motivat. tU sens.
intr-un anull1it interval de timp. Aleatoriul eSle, din aproape In

138
139
 aproape, limitat, Until dintre ..poe\ii de la New-York". prieteni cu
Jackson Pollack (starul lui action-painting, care, el. - se pare .
i-a inspirat mai degrab1'l pe poeti, influenta lui Tzara liind una
indirecta), Frank O'Hara teoretizeaza, la sfir~itul anilor '60,
"personismul",
Poezia ca ac\iune. insmntanee, aparent aleatorie, porne~te de la 0
II al1ume persoanl'l, care produce un anume poem intr-un anume timp
~i loco Personismul introduce, in aceasta ILime cultural1'l
..rela/ivis/ci", acceptata ca atare, un sistem de referinl3, care nu se
bazeaza pe un anume lirnbaj. pe 0 anume .. mosca", pe 0 anurniUi
dimcnsiune a realitulii. ci pc 0 relatie intTe toate acestea trei. Poezia
eului prezenteizat reprezinta nu 0 ncgare a poeziei rnoderne ce 0
preceda, ci 0 relativizare a acesteia, incillsiv a poeziei lui Walt
Whitman. Poezia lui Whitman era una a ubicuit1'l\ii. a discursului
total ~i a suspendarii timpului in ~i prin discurs (In fond, 0 poezie a
timpului mitic acrualizal prin repoveslire - 0 repovestire insa nu a
lui illlld lempl/s, ci a ceea ce a trait ~i trnie~te poetul). Aceasta
relativizare introduce. pe urmele lui Whitman. dar ~i - oridt ar
parea de paradoxal - ale lui Mallanne ~i Pessoa, un tirnp-spa\iu­
persoan~ de tip mitic...absolute". motivate (motivindu-se una pe
alta), Insa numai in momentul (re)crearii poeziei.
Relativitatea este. ca ~i in lizicli. 0 relalionare - Spa\illl, timpul.
persoana sint determinate fiecare de celelalte dOlla componente ale
ccuatiei. Ecuatia insa~i exprimA ceva ne-relativ, Poemel
genereazA, propun cititoruilli un eu ta fel de ..impersonal" (deci
are poate fi facut al sau prin lectura), ca ~i intr-un poel11- sa zicem
_ de Mallarme, in ciuda tuturor numelor de persoane. locuri reale.
a evocarii unor stari, senzatii, intimplari traite realmente de autor
etc, Prezenlei::area este. de fapt. 0 de-realizare a tot ce apare in
poem. Astfel, materia COl1creta nu mai e in sine importanta, devine
un pre-text.
Personismul ajllnge la aSlImarea, Cll naturale\e. a moduilli de a
exista in cultura modern1\: ,.generezi" 0 anumitA persoana. adopt i
un anume 1'01, 0 masca, pe baza unei operatii de selectarc, ordonarc,
ierarhizare a tot ceea ce ai in tine ~i exist1\ in jur, in funetie de
context l?i de modalitatea de comunicare eu ceilalli. Deosebirea
dintre poezia ca aetiune ~i poezia perforrnata in culturile semantice
140
(cea populara, dar ~i cea a vechi lor greci. a trubaduri lor ~.a,lll.d.)
este autorlll poemuilli e diferit de eeilalti, ireductibilla ei (~i in asIa
sta chiar imporranla sa) ~i nll Illcreaza in interiorul unoI' struclUri
date (de la valori, pina la forme prozodice, asocieri de irnagini.
relalii intertextuale de tot felLlIl, ci Ie ..inventeaza" pe mi1sura ce
produce poezia.
Poetlll nu actualizeaza un text, ci provoaca un text. Nu
realizea71! (in terrnenii lui luri Lotman) 0 autocomllnicarc. specific~
tipului cultural semantic. ci 0 comunieare, specitic3 tipului cultural
semantico-sintactic. Nu reitercaza valori cOlllunitare, "eterne" ~i !
..stabile". ci propune valori individualc. perisabile ~i schimbatoare.
In felul acesta. se adreseaza lUI tuturor odata, ei fiecaruia in parte.
Oricit ar parea de paradoxa!. dar poezia ca aqiune. de~i ~c vrea una
pcrform3t~ (eel putin In principiu), C 0 expresic extrema a
individualismlllui, se afla la extrema opus~ poeziei lirice clasice.
Dar. ~i aici voi repeta 0 banalitate nccesara. extremele se ating!?
eel putin teoretic. cel pUlin a~a 0 afinna McLuhan cind vorbea de
.. sa/III !nondiat'. Numai c1\... nUlllai cil noi. vorbind despre poezie,
vedem distanla uria-5a dintre un poem de Alceu sau Sappho ~i unul
de Prank O'Hara sau John Ashberry.
Poemul personist e. totll~i, ~i 0 "facatura", Valoaren unui
ascl11enea poem deriva din capacitalea de a relaliona timplii. spatiul
~i persoana. de a sari ell naturale!e de la un nivella altul. In poemul
pcrsonist eul IlU e dat dinainte, nu e thaI, ci ~e conslruie~te din
mel'S. Nu e. insa. un ell aleatoriu, ci un eUln schimbare, un ell care.
tocmai fiindca el e sistemul de referin\a. e mcreu altul.
Eul "de acum" e diferit de cel ..de acurn 0 secunda", tocmai
tlindca e unLlI adevaral. ireductibiI. 0 imanenla. Eul prezenteizat
seamana CLl fic!iunea numita eu individualizat, prin aceea ca are un
Sistem de referinti1 multiplu, c~ e 0 expresie a tipului cultural
semantico-sintactic, in care ceea ce tine de realitatea naturala ~i
ceea ce line de artificial - de la obiecte. pina la muziea, idei etc. _
se ana pe aeela~i plan. Dar se deosebe~te de eul individualizat
fiindca refuza pina ~i coeren\a conventionala a lInui individ anume.
a unei structuri psihologice anume. Frank O'Hara ~i Ashberry sinl
- dintr-un anumit punct de vedere - mai aproape de Tristan Tzara
decit de Berryman, Lowell sau Ginsberg.
141
 Dar, spre deosebire de dadai~ti. pClltru Frank O' Hara. roc7ia nu
e rewltatul hazardului. ci alunui act spontan al autorului. Existen!3
nu c 0 succcsiune aleatorie de imimplari. ci 0 continua
improviza(ie: " . nil exislci reguli pentru /7/mic, Il/ei () idee in arlU,
door obiecle ~i malerllile pe cure uceslO (poi!I1IIJ Ie comhinu, co ,~i
oomenii, inlr-un mod neCunOSCIII sinlem lasari door ell
spunloneilalea proprie, hll" l'iQ{o insa,~i esle 0 sel"ie de
im{7rovi:orii" ,.. "poe::ia nu inelude lIimic 4"1 include fOllIl" Poe7ia
eului prezentcizat afirma. unicitatea oric~rei persoane. care nu e
reductibila la structuri de tot felul, nu e dcterminati'l de realitatea
exterioara.. dar nici de cine ~tie ee univers interior.
Poezia personista e 0 afinnare a eului intr-o continua ineercare
de a se defini pe sine: .. scrill... :;1 renrru a scapa de realilQle, dar ~i
pt!lllru o-mi o(lrma realilaleo proprie _, de asemenea, penll'll a-mi
do seama, mai bine. cine sint" (declara John Asgberry intr-un
interviu din 1977). Pe de alta parte, Frank O'Hara define~tc
personismul astfel: "nil (Ire nimic de-Q (ace ell (lloso(la... /7/1 art!
de-a face nici Cli ideea de perSOnalilQle sail de inl1milale, depart
de aSia! ". in personism (~i in via!a omului contcmporan, sc
sllgereaza) nu exista nie! lin sisrem de referinta absolul, fie el
exterior sau interior.
Eul subcon~tient
Revenind la avangarde, sa observam ca, dinlre ele, singura
realmente "nihilistil" este dadaismul. Nici una dintre avangarde nu
neaga de dragul negatiei, ci in numele a ceva. Nega~ia e vilzuta ca
un moment necesar. de demolare a prejudecaiilor existente. inainte
de impunerea, de generalizarea modelului poetic (cultural, artistic)
propus. Arti~tii fiecilrui curent in parte se considera 0 avangard~.
Viitorul ar urma sa aduca restul oamenilor pc drumul deschis de ei.
Faptul ca avangardele se concureaza, se contrazic, dar se ~i
completeazA una pe alta, nll devalorizeaza - mai ales in cultura
l1lodern1'l - accasta ..oximoronid.... inielegerc de sine, doar partial
eronata. Partial, in sensul in care demersuri complementare eraLl
vazute. de cll-tre cei care Ie flkeau. ca £lind concurcnte. Din
perspectiva prezentului, putem afirma lini~ti~i ea in celebrul bane
142
eU rabinul. ca ~i suprareali~tjl aveau c1replale ~i fLl(uri~tij aveau
dreptate ~i oblectivi~til aveau c1reptate ~i constructivi~tii aveau
dreptate ~.a.m.d, 0 buna palte Jintre cei mai importanti poe~i ai
secolului XX, tie au oseilat lntre diverse avangarde. fie - ca Pessoa
- all adop'ul. cOl7cumilent. lr/ai mulle (orllll/le uVQngardisle aparenr
incompQ/lbile.
Voi incerca s:i siSlernatizez solufiile avangardisle la criza eului.
o data ..descoperita" separaria lntre individ ~i realitate. (eea
exterioara. dar ~i cea interioara), dar ~i faplul ea limbajul e 0
ficfiune, e:\isUL logic. trei puncte din care se poate porni
reconstruirea unui model ..adevarat": a) interiorul individului (sau
ceea ee Freud l1umea $ubcon~tient); b) exteriorul obiectual (noua
lume a obiectelor. Oinul tiind vazut el insu~i ca 0 parte a acestei
lumi, eventual, la rindU-i obiectualizat); c) sim!urile, corpul (care
constituiau pentru ell1piri~tii englezi singllrul sistcm de referinpl
sigur). Suprarea Ii~ti i mIzcaza pe subcon~lient. futuri~ti i -5 i
eonstruclivi-5tii (cu Jiverscle variame. intrc care jntegralismll
romanesc) pe obiecle, pe lumea exterioara., lar cei care s-au numit
imagi~ti etc. pc eul empiric.
Aventura suprarealisla ineepe cu ... dadaismlli. ,.PatroJ1ul"
suprareal i-5 ti lor a fast, plna in 1920, Tristan Tzara. La un moment
dat, Insa. grupul din iurullui Breton a refuzat .,nlhilismul"lui Tzara
~i s-n reintors la primul lUI .. parintc" - Guillaume Apollinaire.
Acesta. in 1918. in L 'Esprit Nouveau et les Poetes prcvedea ca.. i
noua lume, poezia va fi mai putin liriea ;;i mai mull e:\perill1cntala.
Locul realismlllui pIal. exterior ~I Cumva funclion~res<:. socializat.
constatativ al secolllilli XIX. il va Ilia 11/1 nOli realism. unul radical.
care nu se va mulfumi eu 0 pozi!ie pasiv!l. vizavi de Realitate. ci va
adopta una aCliv!l.. Un realism pe care Apollinaire I-a nUlnll, in Jipsa
L111ui terrnen mai bun ~i mai la indemina, .lIIprarealism.
Acest suprarealism IlU era. in viziunea lui ApolJinaire. unu
apropial 111 limp, ci rezultatlll final al cxplorarilor incepule de poerii
racordafi la spiritul timpului. Suprarealislllul era, pentrll
Apollinaire, un obiectiv indepartat, un ideal. la care. in fond, nu se
ajunge nieiodata. care constituie 0 limit!l. absolllla. A;;a cum a lost
poezia pura pentru Valery. Modelul suprarcalistnului se ga.se~te,
pentru Apollinaire, in .. Antichltatea greceasca,
143
 ASllpra eseului lui Apollinaire din 1918, fundamental penlrll
deplasare de la nivelul fizic la eel psihic. a omlllui natural, a omului
intelegerea Intregii poezii l11oderne, voi reveni. L-am pomenit aici
nefalslficat de societate, al empiri~tilor englczi ~j ilumini~tiJ()r
pentru a pune In evidenti! cit de mult all deturnal sllprareali~tii
francezi ai secolului X V rII; 2) cui subcon~tient, ireductibi I, nll are
sensul cuvlntului inventat de Apollinaire. La fel cum abatele
nici un alt sistem de referintil. in afara sa; e vazut ea ..sacru" dar nu
Bremond a identificat rapid poezia pura cu poezia religioasi!2~1,
trimite la 0 realitate de dincolo: 3) eul subcon~tient se afirma ~i
Breton ~i mi~carea condusa eu mlna de fier de el au identificat
exisUl impotriva oriearei conventii $ociale, Tmpotrivu oric~ruj
suprarealismul lui Apollinaire expresia unei lumi .. interioare". model Cultural.
lumea subcon~tientului freudian.
Caracleristicile mai sus-men~ionate explica ~i de ce
Pentru Breton. tot ceea ce traim este dominat de conventional ~i
suprareali~tii. opll~i oncaror dogme, all c<'\zut in capcana ideologiei
de artificial, deci falsificat; doar ceea ce se ana. in subcon~tient
comuniste. s-au pus .. in sllliho rel/oll/liei ". Fundamental
ram7ne pur, arc valoare ,.absoluta". Aceasta ;nfrarealifate (care. eu
anticonventional. suprarealisl11ul este ~j antiindividualisl. Dacll. eul
citeva exeepn i. nu numai eil. nu a fost explorata, dar a fost ignorata..
hiperemic poate presupune ~i c»istcnta altor euri similare (sau
dispretuitii.. refu IaliI. pina la suprareali~ti) ar fi adevarata
deosebire). eul subcon~tient flU e decit Unul (acela~i penlru tali).
suprarealifO/e. Nu exista rcalitate dedt in noi, iar aceasta. fiind una
.. E$ecul" suprarealiSll1ului I~i are onginea in faptul ca, daca a avut
de dincolo de eul con~tienl, e, doar ea. comllno fufuror aameni/o,.,
un 1'01 in n~garea vechii para(!Igme po~tice. el merge - In fond _
e slIprarealii.
Impolriva clIrentului "principal" al poeziei moderne. Negarca
Poeliea suprarealista rezolv~, deplaslnd totul la nivelul
tipullli cultural semantic. a celui sintactic 5i a celtll aselllantic ~i
subcon~tientului. alit criza limbajului (Iimbajului convenTional, rod
asinlactic nu Insearnna. automat. ~j afinnarea ceilli
al eontractulul social, i se opune dicteul aULOmat, scriilllra semant ico-sintactic.
subcon~tienlului. tOlal neconventionala ~i, intrucit exprima ee au 111
Suprarealisl1lul a ramas intr'-un fel de .. limb" cultural. dcvenind
cOll1un toli oamenii. motivala; limbajul c motivat prin negarea
until dinn'e lIlultele esoterisrne c.\otcrice ale lurnil l1loderne. eel
semnifieantului In favoarea Ullui semnifical. unul ce tine cxclusiv
mull. pentru lineri. e 0 Clapa (alaluri dt: cea a cului aleatoriu) in
de domeniul psihicului, mai precis al subeon~ticnlUllIi). cit $i criza
eliherarea de conven~ilic pree,isteme ~i in descoperirea univcrsului
eului (acesta e 0 cOllventie, are 0 funC\ic deformatoare, C un mod de
de explorm pe cont propriu Osysseas EIytis: .. ,'illprarea!lsmul
a suprima libertatea individului, prins In structurile limbii ~i ale
. (nil pOI Llccepfa multe dintre aspec/de suprarealislI1ullli, co de
socieUI.\ii, ale rolului. ale ma~tii. pc care allii Ie impun) ~i pe cca a
exelllplll dicfelll automat. dogmu dicfeuhll alllolNut) ne-o slim ilIa/
realiUllii (singura realitate autenticll. e a subcon~tientuilli, a visului.
prill lIlareC/ impol"/an{ii pe care () dadl!Q sim/unlur IW(1s/re. To/u
a stll.rilor in care sTnt dep~ite aparenrele. in care e depa.~ita
era l'ii~1I/ prin prisl1/a slIJ/!urilor $i ell am adlls in j7oe~ie 0 metoda
dihotomia individ/lume).
de Clillou~tere a tum;i prin slfII/uri", A afinna c~ expnmarca eului
E foarte ll~or de tacur, astazi, 0 critica a suprarealismuilli,
sllbcon51ient se bazeaz[1 pe sirnruri c tina dm acele false lectllri
Mi~carea suprarealista. s-a ..stins" cumva de la sine, incepind Cll
creatoare care permit Jepa~irea ullor blocaje Culturale. (I::. inutil sa
deceniul V, de~i in arii culturale marginale putem constata
demonslram de ce ..sericrea" eului sllbcon~lienl IlU Jlulllai cii nu
prelungirea acesteia, eu realizll.ri eel pUTin egale eelor din Franta
presupune recurgerca la sim~lIri, dar ~I COil testa validitulea
deceniilor III-IV (Vezi grupul suprarealist, ~i nu numai).2 5l .. intunnu\iilor·· obtinUIC pnn accstca).
Mai profitabil mi se pare sa subliniem trei caracteristici mai
Penlru mine, acea<;ta absollitizarc a eului subcon~tiem c
putin puse in evidentll. ale suprarealismului, ale exprima.rii in poezi
importanta doar in rnasura in care neaga un sbtem de reterinta
a eului subcon~tient: I) eul subcon~tient este 0 reafirmare, printr-o
exterior ~I afirrna noua paradigma poelica.. prin dcplasareCl atentici

144
145
... pre interior. Cea mai bUlla caracterizare a suprarealismului e
racuta de Fernando Pessoa In 1913. Illtr-o scrisoare cMre Gaspar
Simoes "Freudismul (suprarealismul. A.M.) e.W! un sis/em
imperfect. res/rins ~i (oarle lIlil. . E {oaree util pen/rll co {ace sa SI?
concen/re:e alentia asupra a (rei elememe imporfallle ale "Iefi'
su(lelullii ~ i deci ale interpreltirii aces 11IIa I) SlIhCOn$IIentlll.... 2)
sexllalilalea.... 31 ceea r:e a~ pI/lea Ill/mi. in limhajlll lIIel/,
IranslarlO. adicti convertirea anumitor elen/eml! psi/lice (l7li door
sexuale) in alte elemente ".
Explorarea subcon~tientului pennite. a~adar. descoperirea unor
elemente ~i a unor mecanisme specifice. care pot sta la baza
fabricarii lInor euri fictive. Eul subcon~lient c 0 simplificare.
necesara InSa, pentru a putea explora nOlla lull1e. pentru a putea gasi
calea spre suprarealitate nereductiva de care vorbea Apollinaire.
Eu 1 obicctualizat
Poezia eului obiectualizat cunoa$te doua iposlaze principale:
futuriSll1ul ~i constructivislllul (Cll diversele sale variantc). Solulia
futurismului la cele trei crize c una de blln simI: 0 nOlla realitate
obiectuala impune un nou eu. un alt mod de ci trai In lume: noua
realitate arc propriile ei valori ~i propriul ei limbai. Gnd T.F
Martinetti allrma " Un ou/omabif.. e mai thmlOS dedI I ieloria de
fa Samothrance". lucrurile sint cum nu se poate mai clare. Aparenl.
~i pe moment. Omul modern soar identifica eu noua lume. produs
al ma~inismuluL al progresului ~tiintific ~i tehnic.
Individul se exprim~ prin aceasta ~i In aeeast~ noua lume. existi
prin ~i In ea. 0 inventeau ~i 0 creeaza, inventindu-se ~i cre'indu-se
pe sine. Artificialul triumfa asupra naturalului; lumea modema este
o lume a realizarii unei noi umanit~ti. Omul creeaza realitatea ~i.
astfel, este (se afirrnli ~i se define~te). Eul nu e unul impersonal, nici
unul subcon~tient. nici unul aleatoriu. nici unul prezenteizat (care
improvizeaza, cum ar spune Ashberry), ci unul care i~i construie~te
lucid, con~tient vii/orul (construind 0 noua lume de obiecte - vezi
~i poemul Automobilu/ al lui Marinelli).
Ideile centrale ale futurismului ~i ale constructivismului au
devenit componente de baza ale ideologiei dominante (devenita.
146
clliar un modus operandi. 0 idcologie "populnra") in Oecidentul
contcmporan. Daea nu mai pot fi sesizatc III cultura modema, e
pentru ca. din ll1ulte puncte de vedere. ideile futuri~tilor,
constrllctivi~tilor etc. slnt. azi, IOClln comunc alc glndlrii majoritfi\ii
contemporanilor no~tri. Ceea ee parea ..poetic" $i ..revolu\ionar" la
1909 sau 1921 este astazi moncda curenta. Poezia din ultimii 40-50
de ani se realizeaza. lupta Impotriva reducerii individlllui la
obiecte. pc care 0 realizeazi\. implicit sau explicit. societatea de
consum. (Nu Sint negate obiectele lumii moderne, nici specificlIl
acesteia. numai aceast[\ redllcere. prezcnlata de obicei ca Ii in
obiectiva-. necesara, practica ClC.). Dar. la illeeplllUl secoluilli XX.
futurismlli. oblcetivismul. integralismul etc. vcneau sa atirme. sa
impuni'i In modelul cultural dominant ceca ce traiau oamenii (sau
incepcall sa traiasc~). dar Illl vedeall ca trfllesc.
Valoarea poeziei eului obicctllalizar. ca ~i in cazul celei a eului
aleatoriu sau a ellilli sllbCOn$lienr. e aproape nula. daea e aplicata
cu rigoare ..dogma" in cauti!o Dar. In fel cum poe7ici cului aleatoriu
Ii eorespllnde 0 poezie a euilli prezenteizat, poeziei eului
obieetualizat ii corespllnde. incepind eu deceniul IVaI seeolului
XX, 0 poelie ($i 0 proza) in care se realizeaza 0 e,:plorare alltcntiea
a nOli IUll1i a obieclclor. pornindu-se de la premisa ca ele ne apanin
(din moment ee noi Ie-am rabricat). dar noi nll Ie cuno~tem. Si d.
pentru a putca ajllnge sa ne cllnoa~lem. trebuie sa incepern prill a
cunoa~te CLl adevarat obicetelc in millocul carora rraim. Apar un
Francis POllge. ell al sall De par/ell lucruri/or, sau (In proza) un
Georges Perec CLl Lilcruri/e sale.
Eul din poezia lui Ponge nu e redllctibil la obiecte: ornul e de
partea obiectelor. e eu ele. dar nu sc define~te pe sine prin obiecle
sau ca ~i cum ar fi unul dintre obieete. Poezia sa introduce 0 subtila
relatie intre poezie l~i limbaj), care e "tllcatura". poein. pe de 0
parte. ~i obiecte. ele insele .,faea.!uri", pc de alta parte. ~i tndll"idul
- meseria$. care e poellli. Eul se define~te, acum. nu atlt prin
obiecrele pe care Ie face, elt prin cele pe care Ie alege ~i l~ re-face
In poezie.
Eul obiectualizat este 0 forma redUCliva. simplificatoare a cului
proiectat al lui Walt Whitman. Deosebirea pare greu de fl'iCllt, dar.
in timp ce Whitman se identificll eu tot ce este. a fost si va ft.
1-\7
"aucvaratlil'" futurist se identificA doar eu Progresul, cu NOlla Lume
a obiectelor create de am. Aici plltcm explica ~i de ce MaiakovskL
poet al euilli proiectat, a fast dintrll inceplItlmpotriva lui Marinetti
i a futurismuilli italian. ca ~i a constructivi~tilor rll~i: aceste
curente eraLi limitative, subordonau poezia tehnicii ;;i ;;tiinrei, la 1(:1
cum surpareal i;;ti i subordonau poezia psihanal izei. l..vind. aparem.
acela;;i .. Iimbai de lemn" (ideologizat). Maiakovski ;;i oponentii sal
spuneau lucruri cu totul diferite.
Futuri~tii italieni afirmau Un auton1ohi{ de CI/rse ell caroserio
p.
lui fmpodobila ClI revi groo.l'e. osemanatoare linnr ,I'erpi CI/
respira{ie explo=ivci. ., lin lI/llomobil lIrlind. care pare cu gone~te
pe mitralit. e moi {I'umos dedr (( Victoria de (a Somothrace», , Nni
vrem s6 g{orifieam omul ce line volm1/l1", ... .. sa redalll ,~i sd
glori(icttnl "iala contemporana. neeonlenit ,~i tl/multl/os
lransformara de caIre ~/iin{a viclOrioosa.... (De;;i. sau tocmai
pentru ca. anterior declarasera .. S6 disprepdm pmtimd orice (omui
de imi/G{ie ") Diversele clirente constrllctivistc din Rusia
roclamau: .. Noi afirmiim co geniul epocii noaslre trehuie sa til"
panra{oni. iachele. pantoli. tramvai. aUlObu:, aeroplan. nave
uimiloare" . sall:" eu firu{ de plumb in mina. CII ochii intailibili
co l7i~'le slapfnilorl. ell lin spirit exact co 1/11 com pus. 110i edit/com
opera O$U cLim univerS/l1 $1-0 d(jde~'le 17e-u sa. a~a cum inginenl
C(JnSlrll1e~te podurile, cum malemmieianul eluborea=a (omll/{e{t!
orbile{nt: "Jos arIa. friiiasciJ lehnico" ... .. Si/U ucise (Jina $i
II/Iimele rama.~i{e ale gfndirii untone. legind-o de arIa" .. r1rlu
co{ecriva a pre=enlului e viola construcliva"
aiakovski. care accepti1 ideea de "comanui1 sociala'" pentr
poezie, Intelege pri n aceasla comanda sociala: ,. eXiSfen{a ill
societale a unei probfeme a carei re=olvare ntl eSle de coneepIlI
dedI prinlr-o opera poellea ".
Plna la urma, poetica eului obieclUalizat ajunge la 0 negare a
funetiei expJoratorii a poeziei. In ultima instan\a, a roStLlllli poe7iei.
Daca., la inceput, poetica eului obiectuaJizal a fost 0 modalitate de
a nega modele culturale prernodeme, ea a devenit, 0 data cu
impunerea tipului cultural semantico-sintaclic. insuficienta,
reductivA. Folosita in mod ironic, sau ca pretext pentru explorarea
noii Illmi. ea permite realizarea unei poezii de calitate. Ahmineri.
14
orice reclama in versllri a ulllli detergent sau, yorba
constnlctivi;;tilor, a unor "panlaloni. iuchele. panloli" poate fi
citita drept 0 poezie a eului obiectualizat.
Eul empiric
lata cum explica George Oppen titlul volumului sau din 1934,
Discrete Series: .. Eo sinlagmQ luala din matemaliea. 0 serU! pur
malematie6 ar Ii una in care liecare element esle derival din
precedenlu{ {Jl'imr-n regula. 0 serie «intrempIQ)) esle 0 serie de
elemenle in cure fie cure dill Ire efl! deriva dintr-o expel'ienl­
empiricci. in care liecol'e esle adeviirala din punet de vedere
empiric $i aceasta esle cou:o earaclel'ului fragmentor af oeeSlOr
oeme Am incercat sa conslrlliesc un sens pe ha:a unoI' nOlalii
empirice. a /111Or nOlutii imagiste "­
Dac:i eul obiecllIalizat deriva din cui proiectat. ell! empmc,
paradoxa!. C 0 vorianla a eului impersonal. in Ca.7ul cului empiric.
subiectivilalca poetului nu intervine niei In inregislrarea datelor.
nicl in canstrllirea poelllllilli. Dar nll avem de-a face Cll "disparili
eloclI/one a poeluilli ". care" cedeazii ini{iativa cuvinlelor". ell 0
tatala retragerc a sa din actul poetic, chiar daca fantasmele sale,
prejuJec~ti Ie sale sin! dale deoparte.
Inregistrarea e cit se paate de abiectiva, dar sensul nu se n~te dc
la sine. pe baza tensiunilor intre cuvinte, ci e reconstituit. construil
de dnre eul empiric. E un ell de tip asemantic ~i asintactic. In
momentul'inregistrarii. dar care - apoi - incearca sa ..fabrice" un
model. un sens. Realitatea eXiSla. e punctul de pornire, dar nu are
nici un sens .. asCtlllS". nl! are centru, e 0 realitate dcsacralizata.
Poetul. dupa ce 0 .. inregistrcaza", cit mai fidel. eu simturile.
incearca sa-i dea 0 coerenra. un sens. eel care "centreaza" poemllJ
(realitatca re~cuta In text) este individul, eul. Un eu empiric. care
nu sc roale baza dedt pe ceea ce simte aici ~i acum, ca ~i pe
capacilatea sa innascuU'I, de a corelationa infonnatiile (corccte
acesta e unul dintre aspecteJc fundamenlale ale travaliului poctic.
poetul trebuie sa ramin:i un simplu "manometl'lI!ji voltmetl'u") pe
care i Ie ofcra simturi Ie ;;i de a construi 0 semni fica.tle. un sens. Un
sens care nu e de tip ralional (rationalizabil), nu e reductibil la
149
 logica ~tiimitiea. ehiar cea mal sotisticata. Un poem e mai
complicat. mai ..substantial", cle~i e cliscontinull (de fapt. tocmai
fi indca e discontinuu, lumea ins3-5i fii nd discontinua. iar receptarea
-5i inielegerca ei asemcnea). dec-it orice teorema.
ElIl empiric exploreaz3 0 realitate care exista In afara (care IlU e­
o ilune). tani rt defomla receptarea - defonnare care ar afecta ;;i
nivelul limbajului (premisa e ea limbajul exprima eoreet. .. neutru".
realitatea. daea nu apare 0 bruiere exterioara). Eul empiric se
afirma, se manifest3, exista prin explorarea realil{(tii. dar fara a 0
infl L1enia in vreun fel. Acesta e crezul arit al lui W,e. Wi 11 iams (care
afirma "Nil c"l:isra Ide!! dedf [n Iller uri .. ~i .. Nil fae dedi sci
surrrind unluerll in ell/orile ~i formele lui nOlurale"'). cit ~i al lui
Oppen, al lui Zukovski sau al illlagi~tilor. Elil empir'ic e 0 afirmare
a individului ~i a importaniel aeestuia. prin valoriz.area tocmai a
obiectivilatii lui.
'ul individualizat
Revolulia poetica moderna presupune nu doar ..rezolvarea··
provocarilor despre care am vorbit deja, ci ~i a unei provoeari care
Ie include pe toate celelalte, subordonindu-~i-Ie: nparilia
lndividului. A olllului care nu mai poate fi redus nici In ceilal!i. nici
la un model "natural", nici la 0 functie sociala sau simbolica.
Aici. pe acest teren. poezia a sosit relativ timu. Ezra Pound
obscrva, in Cum sa cile~ti ~i 0 rerrospecfivli, ca. aprox imativ dupa
1750, poezia a incelat sa mai joace un 1'01 central in literatura. locul
ei fiind luat de catre proza. Mijlocul secolului XVIH e un momen
de cOlilurll., eu semne clare de schimbare radicala 1a loate
nivelurile: de la relatiile economice ~i politice. pina la mentalitatile
~i modul de a trai. 13 imaginarul individual ~i colectiv. E suficient
sa reamintesc ca. pentru Fernand Braudel, timpul lung al lumii
europcne, care incepuse cam in juruJ anului I 000, se stlr~e~te in
chiar secolul XVII1- Alunci se na;;te lumea moderna: mai intii
punctual. apoi - pe masura ce procesele se adincesc ~i se
accelereaza - noua lume linde sa se generalizeze. se mondializeaza.
Modernitatea aduce tn prim plan ceva eu tOlul nou: individul
(sau ..epistema Oui" cum i-ar spune Foucault), Care individ nu se
150
mai detine';;1e prin apal1enenla la Ull clan, la un popor. la 0 familie.
casta sau categoric sociala. ei eauta sa se alirrne prin transgresarea
acestora. Un IIldivid care are. pentru prima oara (?!). 0 .. vialii
interioara", un ..sutlet"". Proza sentimentala e primul ~i eel lllai
semnificativ semnal. Poezia secolului XVIII. din perioada
1650-1750, sc afla. in siajul prozei ~i suna ingrozitor de artificial. E
ceea ce observa Stendhal. la Inceputul seeolului XIX, alunei eind
proza progresase deja dincolo de sentimentalislllul sccollilui
XViII: "Poe:ia. eli cOn/flaraliile ei presfohi/I/e ~i milologia so in
care poe/lllmi lila; crede. ell demni/Ofea sa slit LlIdavie a/ XIV-lea
~i ell IOf repcl"/oriu/ sail de ornal17e11le. mllll;le puelice. e JIll/if sub
niveltll pru:ei erne! e vorha sa deu 0 imagine ciaI'd u mi,~ciiri/ar
slJ!letullli: 01: in Clcesl gen. /1/1 pOli emoriona dedI prill darilote",
Ezra Pound IlU poate sa nu eonstate superioritatea prozei aSLlpra
poeziei intre 1750 ~i 1900 (eu dOlla-trei exceptii), in ceea ce el
nume~te ..pr<!ci:ia psihnlogidF.
Aeesta sa. fie sensul evolUiiei poeziei modeme. redobindirea
superioriti\!ii asupra prozei in preeizia psihologidi.? A~ lnclina sa
ered ca da (impotriva unoI' munti de doele tratate. care fae din
poezie 0 metafiziciL LIn fel de religie. ceva de dineolo de reaJitate).
Daca in!elegcm prin precizie psihologica nu aliI capacitatea de a
descrie, de a povesti stari sunele~ti. eil capacitatea de a crea euri
fictive. suficienl de subtile. de clare ~i de complexe ineit citilorul sa
~i Ie asume.
Poezia modema. 0 data intrata in faza de paradigma poetica
dominanta, incearca s<'1 propuna euri eil mai apropiate de ceea ce
este (sau ar treblli sa fie, daca ar avea modelul!!!) individul in
lumea moderna, Tali rnarn poeti din ultimii 50 - 60 de ani (de la
Cesare Pavese la Hans Magnus Enzensberger. de la Lowell sau
Berryman. la Peter Handke sau Ted Berrigan) asta au aproximat. au
propus: eul indiYidualizat.
Pentru a argumenta in favoarea acestei in!elegeri a evoluJiei ~i
demersuri lor poeziei mod erne, sa ne intoarcem la teza lui Pound
despre eele 3 epoci tn care a fost (re)inventata poezia. Care aLI fost
modelele lImane in Grecia antica, In Proventa Irllbadurilor (;;i apoi
in reslul Europei. pina la sfir~jtul Rena~terii)?
in Grecia antiea: Eroul, eroul politic. eroul militar, erolll sportiv,
151
care faptuia lucruri ce aduceau ..faima ~i folos" Cetll.lii.
Pentru lrubaduri: indr:\gostitul. lndragoslitul, explicA Denis de
Rougemont, traia pe cont propriu (~i aici e originalitatea
sensibilitll.tii ~i poeziei trubadure~ti) 0 experienlll ini!iatica. Prin
dragoste, el realiza, tari\ ca nimeni sa ~lie. Ctl cxceptia celei iubite,
uneori) 0 .. profanif'. dar nu mai pulin profunda ~i semnificativ:t,
..imitatio Christi". Modelul trubaduresc se implinqte. genial ~i
,.didactic in acela~i timp, in Divina Comedie a lui Dante. Misticul
profan. indragostitul e modelul Europei Occidenlale. aJ o111ului din
respectivul spaliu cultural, timp de sute de ani Poezia trubadurilor
vine sa "seeularizeze" modelul care a dominat Occidenlul inca de
fa inceputurile cre~tinismului: lisus Hristos. Atita doar ca. pina la
tnlbaduri. aceSI modcl nu putea fi unul care sa para ..accesibi I"
celui care trAia :;Ii in lumea cea mare (fervoarca mistidl u EVlllul
Mediu ne apare ca ireala. dar ea se datora eXiSICn\ei doar a
modelului nesecularizat).
are e personajul central al Ilimii l1loderne. eel pc care-I propune
cultura asemantic~ :;Ii asinlactic<'\. apo; eea sernantico-sintactictl"
Evident. Individul, Particularul. Care c ireduetibil In orice dill
afara sa. care e diferit de ceilalli :;Ii de lumc. Care - din acea<;t,'
CaUla - are un ..interior'· (i s-a spus sullet dar 1111 t! vorha de un
avafa,. e,1 wI7e/ulu; cres/;n, pcntrll ca, in princ:ipill, /Ill l'\"I.\'0 dt'ell
un singur sulTet cre$tin. prezent concomitenl in 5i liind aCela$1 in
toti crcdincio~ii). Care se raporteazi'l la tot ce nu e in el. eu la Ull
..exterior".
Prlmul gcn literar eare valorifica individLiI eo parvcnitfi: proza.
Dc la Daniel Defoe, Swift sau Cervantes (Lin precursor. eLi al sat
Don Qlli;nte. roman al asurnarii. de catre un particular oarccare. a
modelutui eavaleresc). pina fa Richardson. Sade, Chorderlos de
Laclos sau Sterne, trec'i'nd prin rornanul ncgru ~i eel fantastic ... ~1
ne-arn opril tn pragul secolului XIX. secollil prozei. F\plorarea
noilor relatii eu ILimca. 3 sentirncnlLllul. a fantasmelor de tol fellil
(de la celc sadienc, la cele ale eului ~i ale !Uului din romancle
rantastice), explorarea comunidlrii cu ceilal(i. a incongnlen!ci
discursului (Ia Sterne), propunerea de modele. de la Robinson
nlsoe, Clarissa sau Pamela, 13 Lovelace. Gulliver sau Yallllont (cn
sa nl! pornenesc, iar. de eelebrt.ll Don QlIijote)... Pe toate 1c
1<;"
rcalizeaza proza. Acum. dincolo de ..mode ~i timp", descoperim Gl
Rimbaud avea. totll~i, drcptate: .. Din Grecia antieo s; pina fa
misc(1rea roman/icii - Ev Mediu - exis/a Ii/erali. versi!icalori. De
10 Ennius la Theroldus, de fa Theroldus 10 Casimir DelaviRne. lOful
esta prO=ii riflllala, un ioe. () fimpen;e $1 glorie a nenumarale
generalii de idioti ,.
Principala inertie cureia i-a cll.zut victima poezia - gina la
Baudelaire ~j Rimbaud, de fapt pina la cei ciliva mari romantici, de
la Novalis ~i Blake. la Wordsworth ~i Coleridge - a fost cea
privitoare la ..subiectul" ei) la ..eroul" ei.
Trasaturile distincti ve ale eulu i individualizat sint: I) Sistemuf
de rcferinta e individul. 2) Acest individ nu e unul generic. nici unul
de excep!ie (de (ip romantic). ci unul com lin, oarecare (oo Poe'::ia
aeeasIt.J f.' pentru mine ,~I pentru tine ~"i pentru oameni obiSl1ui{i, ea
noi". e.c. cummings). 3) Aeest individ are 0 psihologie. are trairi
interioare. Acolo se afla. de fapt, esenlialul. Lumea exista in afam.
dar nu are sens dedt in masura in care e traita, retraita in interior.
4) Realilatea e recunoseuUi. ca fiind ..reafa"; dar Realitatea nu sc
reZUll1a 1a ..exterior", e infinil mai complexa:: informatiile
sim(urilor sint completate de amintiri, de fantasme ~i asocieri
simbolice; eel care "coagufeaza" ~i da un sens acestei complexita!i.
aparent incoerenle. e chiar intlividul. 5) Individ care se afla nu intr­
o relarie neulra sau fixa eu realitalca, ci intr-o relalic dinamica:
realilatea e l11oditieata. interpretata, semantizata de IIldivid. dar
acesta. la rindlll lui, e modificat de realitate, nu lraie~te dincolo de
ea. 6) Existenta e 0 conti null. explorare a lumii ~i efol1 de
semantizare. care efort e. simultan, unuf de a te in\efege pe tine
insllti, de a-fi gasi un sens (dincolo de eveniment, de intimplare).
7) Fiindca acest eu individualizat este, ~i trebuie sa fie dincolo de
rela!ia dinamica de care vorbearn. de modificari. 0 eoerenfa~i, mai
ales: 8) E un eu ireductibil. unie. 9) Eul individualizat e, insa. 0
.Jaeatura", e 0 fietiune. Caracteristica lui cea mai semnificativa:
ramlne 0 simpJa potentialitate, e incomplet,in expresia sa poetica.
tara participarea cititorului, care "Ii da viaw·. (0) Eul
individualizat nu existll dedt prin Jectura, prin asumarea lui de
catre un cititor. Care. astfel. "prime~te" un eu numai al sAu.
ireductibil. De aceea poezia moderna trebuie citita - revin la
153
Rimbaud - .,in fOOle sellsllri/e posibile" - liecar~ cite~te Ji ferit
pentru eli. nimen; nu seamani'! eu celalalt - dar ~i "Iiferul" : prin
leetura se instituie. iltllnei. un singur eu, ireductibil. "Iiferal'·.
Poelia eului individualizal va avea 0 pregllanta dil11ensiunc
..psihologica.". dar nu se reduce la aceastrl. Fiindca ceea ec
anglo-saxonii numesc inner sp3ce nu e reductibil la psihologic.
Spa!iul imim este un loc al existentei depline. alliberlalii. e ceea c
era ..Cetalea·· penlru vcchii greci: ,. fenlnl greci. Sporilll fl1fim era
slera in care viara era guvernafo de necesila/eo supruvie(lllrii
fi:;ice. iur Sporilll filMic (Polis-III) era spa{iu/ liberla{ii, {OCIIIUlldc
un am (Ill/eo SU-~'I expnme personaliraleo \'i:avi de cl!ila/{i Aslib
in{e/eslll fermenilor de inrim $i public a few raslllrna/: vio{o
plthliea eSfe. in mod necesar. () via{a impersono/ti, via{a ill c(m
olnul i$i indepfine$fe tlmc{ia socia/ii dala .~i /oemai via{a inrinui
es/e ceo in care om ul eSfe /iber sa (ie el inslI,H" ( W.I-I. Auden). Eul
este un spaliu care poate Ii al nirnanui. al dezordinii ~i lipsei de
sens. dar care poate deveni. dllpa ce a fosl culturaliz31 (prin poezie.
dar nu numai). un spa!iu al sensului, al arrnoniei.
Eul individualizat se opune lurnii moderne in ceea ce are ea
..nociv". insuportabil. Llimea exterioara e ,.dezordonatff·. spaliul
ordinii e interior. creat in ~i prin poezie. Poezia. in cultura
sernantico-sintactica, alt: {ocmai acest 1'01: de a eehilibra. de a
armoniza. de a da un seils interiorului.intr-o lume in care trebUle
aeceplat:!. relativitatea aproape absolUll1. Ceea ceo patcrie.Allen
Ginsberg, nume~te ..dezordine": "Nu cred eel U Imilalie violenra u
ronlor epocii 110aSlre are vreo {egCilura cu (Joe=ia. Ororile exi,/(­
orielI/lI, ne slnl dale De:;ordinea e ce\'a obi$llIIi/ Oameni; tind .w
lie lOt ma; direriri - tlecare se fnchide tot mai fare in .~ine filii
doresc poeme care sCi con/ina 0 armon;e illferioQl'o. intr-lIl1
cOIII,.as/ i:;hiror ell 11005111 In care trdiesc ei. Daca poe=JO are II
/imcrie sociala. es/e aceea de ((1-i fre=i pe cei cure dOnll)) eLi alft'
lIIii/oace decit cele ~'ocal1te" Aceasta anI/ollie in/erioora este
rezultatul lInui travallu subtil. Poezia nu poate sa nege modul de
existent~ pe care-I geneream lumea moderna. niei sa-I "exprimc"
pur ~i simplu (cu mijloace .. ~ocante" de tip fUlUrist. de excmplu).
Poale, insel, sa-i ofere individuilli un model, unul accesibil. care-i
da sens, Ii ofcra annonie interioara. I\tomizarea social~
154
in~vitabila, in (post)modemitate, en ducc la enrropic. la haos. daca
nu e contracarata de eforwl culturaliL<Hor al poeziei, care propune
indivldului un eu. Care este al sau. nUll1ai al slit!. dar e ~i compatibil
u cei lal~i {poc7ia rnoderna presupune. reper. 0 !celliI'll .. lifera/a .'J'i
ill loafe semI/rile posibi/e"
Dad! am fj dogmatici. am spune: poezia eului individualiZ3t. a
omulul modem ajwls la un relaliv eehilibru. exclude nu doar
celelalle tipuri de poezie modema. ci ~i in primul rind . roali'!
poezia premodcm~. in principiu e coreet. Dar... T.S. Eliot e.xpfica
deja, la inccpulul seeolului, ell orice crea!ie nOlla. nu doar e
inlluentata de tradirie. ci ~i ll1odifica. Ja rindul ei, tradiria. intre
altele. prin reselllantizarea acesreia. prin relectllra lextelor acesteia
pc baza rnodelului dominant in poezia (Iiteratura) contemporanlL
Ceca ee pentru vechii Greci. penlru vcchii egipteni sau evrei.
pentru sumerienl. dar ~i pentru provensali. rel1ascenti~ti. chiat.
romantici. era eu generic. tipologic, pentru noi este Un eu
individualizat. personaliz3t. Ceea ce era, aeolo, unic model. pentru
noi este un model, unul dintre modele.
Asta explica cum ~i cit din poezia lrecutului mai e receptata ca
poczie vie. dar ~i de ce, pentru un om dintr-o eullurtl semantica sau
sintactic:!.. poezia eului individualizal e pur haos. e aberatie (asta in
eel mai bun caz; de obicei se afirma eel 0 astfel de poezie "nu se
exista". nu e poezie - coreet, din perspectiva llnei culturi in al earei
cod nu exist:!. un eu individualizat).
Poezia eului individualizat, de~i apare inca la Rimbaud (ill
/Iumilltiri ~i Un altotimp ill infern) sau 1a Apollinaire (in Zona,
mai ales), nll se impune real mente dedI dup:!.cel de-al doilea razboi
rnondial. In Germania, avem poezia a ceea ce s-a nllmit Neue
PrilV((fheit (nllmele insu~i spune lotul), in Italia avem poezia lui
Pavese ~i surprinzatoare ..evolulie'· a lui Momale. de la Oase de
sepie la Caiet pe palru lIlli. in Romania primele semne ale euJui
individualizat Ie gasim in poeziile din perioada '45-'47 ale lui
Tonegaru ~i Geo Dumitrescu (acesta din unn:!. .. involuind", cel
pUlin din perspectiva noastra, in deceniile VII ~i VIII, spre 0 poezie
a elll ui proiectat. daca nu ehiar spre una premodemel).
Dar America e "nOlla lume" a poeziei postbelice. Acolo s­
manifestat cel mai bine ceca ce Lovinescu nllmea spiritul vcacului.
\55
Poezia americana postbelica este nu numai cea mai vie. mai bogata
s; mai dinamica, dar ~i cea mai ..avansatii". Dacti la inceputll!
secolului, pentru a ..invata·' Si a se realiza, Pound Si Eliot au venil
in Europa (au fost - clar - discipolii poeziei europene, ai celei
franceze in primul rind: dar nu numai ei: W.e. Williams. cummings
sau Wallace Stevens. care all ramas sau s-au reintors in America.
s-au ..$colit" tot in Francia, Stevens ajungind chiar sa afirme:
.. Engleza $i rrance~a sint aceea~i limbO "j, dupa eel de-al II-lea
rnzboi mondial .,centrul" s-a mlltat peste Ocean.
Poezia biograficll. - de fapt a eului individualizat - a lui Lowell
~i Berryman, poezia beal (poezie a eului individualizat. ell
nostalgia .,proiectarii·' whitmaniene). poezia scolii de la Blad.
Mountain (poezie a eului corporalizat, 0 variantl1 de lranzirie intrc
poezia eului empiric $i cea a eului individualizat), poezia primei ~I
celei de-a doua Scoli de la New-York, 0 radicalizare a poeziei eului
individualizat (cu Frank O'Hara. Ashberry, K. Koch, Ted
Berrigan), poezia lui Robert Bly ~i a lui Tomas Stafford. a Sylviei
Plath sau Anne Sexton. e poezia care domina uhimele trei-patru
decenii.
ToaHI poezia americana postbelica are drepl reper eu
individualizat. Modalita\ile de explorare ~i cxperimentare difer~.
di fera aceentele, di fern talentul ~i lemperamentul cclor care scriu.
dar sistemul de referinta eSte acela~i. Nu mai avem de-a face c
rasrumll.ri spectaculoase. eu polemici violente. PersonisfIllll: Ufl
Manifest al lui Frank 0' Hara, de~i conteSla unele dintre
poStlllalc1e. dar mai ales stilul ,.~tiintific". cu ..reguli" ~i ..metode".
din manifestul Versul proiectiv al lui Charles Olson, 0 face deta~31.
eu umor, ell simpatie ~ spune chiaro Sinlem intr-o faza de
normalitale: paradigma poeziei modeme S-3 impus. In centrul
demersurilor ei - individuJ.
Culturalizarea eului
riza eului e determinata nu numai de faptul ca, in cultllra
semantico-sintactiea, nu mai exista nimic ..siguT": nu existl'i LIn
sistem de referintl1 exterior (Iumea fiind desacralizata e ~i
descentrata.); nu putem stabili exact granita dintre interior ~i
156
exterior. grani\a absolut nccesara. frindca interiorul se 0plInc
exteriorlilui (spre deosebire de culturile semantice. sintactice. sau
chiar asemantice ~i asintaetiee): limbajul se dcvalorizeaz3 din lipsa
de motivare a semnului lingvistic; ceea ce numim realitate
..exterioara" ~i realitate ,.interioara·· sint de neinteles ~i in continua
sehimbare. Ci ~i de inexisten\a unor "modele", a unoI' .,simlilari"
are sa dea llll sens. sa eulwralizeze aceasta. noua lume.,
Eurile premodeme au fost .. inventate'· pentru 0 alta. lume, b lume
extrem de deosebita de eea in care traim. La limita, putem sl1 ne
cramponam de respectivele euri. dar asta va n~te schizorrenie
cultural:1. (deci dezordine illlcrioara) sau ne va marginaliza. Ne va
impinge sa deformflm lumea modemA. pentrll a 0 face sa semene Cll
lumile premodeme. Demen(eJe individuale ~i coleetive. carora le­
au eazul victima zeci de milioane de oameni In ultimul seeal. din
cauza carora au sllferit sute de milioane. daca nu miliarde. au drepI
sursa ~i inexisten{a (pentrll fiecare din noi ~i pentru eondue~Hori _
dar ei. in epoca modema, nu se mai ..nasc", ci sim ..fi\cu!i" de
masse) a unui eu (adica a unei fiqiuni culrurale a eului) pOlrivit cu
lumea modernll.
Nu intimplatar cei mai impOrlan!i poe!i ai rnadernitatii au repetat
ca poezia e flilldamentala. ca trebuie sa aiba un lac central in
cultllrn. in societate. AsIa nu inseamna un loc la tribuna sall pe
podiumul de premiere, nici la lansarea modei de primavara la Paris.
ei in centrlll fellilui in care strucluram lumea, 0 in{elegem. Nu e
yorba de grandomanie, ei de faptul ea poetii Irebuie sa-~i aSllme 0
mllnca rllinatoare, dar necesara. vitala.
"SlIlerin,ele sinl imense. dar Irebuie sa {Ii pmernic. sa Ie Ii
nascUl poeI. Nu sil1l ell vinOIlO1 de aSia. E gre~il s6 spui' gindesc.
A,. Irebui so se s(J1I116. .lint gindil". Poetul trebuie sa exploreze...
.. canriwlea de neCII110SCLII ce se Ire~e$le in vremea lui in sllf!elu
universal" Cel care vrea sa fie poet ,,'rebuie sa il1ceapo prin a se
cunoCl:jle pe sine jn::iu,~i. in intregime. i:ji cerceleuza sul7elul. il
inspeclea:;a. if (Jrobea~a, inva/o s6-1 cZ/I1oasca. Din clipa in care
I-a cunOSCUI. Irebuie sa il cultive" (in sensul sa-l culturalizeze.
A.M.).... Aceasta explorare e eului treee, obi igatori u, $i printr-o
fraza experimentala. in care se realizeazA .. dereglarea - deliberala
- a I//Iuror sim(lIrilorlsensurilor ". Ea presupune nu numai un efort
157
individual. ci ~i 0 munc:! in coJectiv: ,.50 crape in sallul hll 8(11'C'
lucrurlle nebtllJl/ile :jl nenUlIlurare, vur veni al(i mundlon lel'ibi/i,
1'01' il1cepe de acola de IInde cel{ilolt .s-o prabu!jil ",
In centrul demersului de cllnoa~tere a noii lumi e necesilatca
regasirii sau invent:1rii unui eu adevarat. a eului modern. in
scrisoarea sa carre Paul Demeny din 15 mai 1871, Rimbaud aduce
in disculie alte doua subiecte care par surprintilloare (dacn avem ()
inlelegere defonnatt\. a spccificului ~i mizclor poeziei moderne). dar
se leaga perfect de dimensillnea exploratorie ::I poeziei rnoderne.
poezie care trebuie sa rezolve concomitent criza lirnbajului, a
realiullii. a eului.
Pe de 0 parte. exemplul Greciei antice, felul in care se deiineau
cui in ea. ~i, pe de alIA parte. falsa intelegere a eului, perpelUat~ mai
tirziu din generalie in generalie, IransformTnd poezia Tntr-o simpl~
,idio(ie ", Citez. din nou. in extenso: "Dacii bclrl'inii imbedli /I-or
Ii Rasil mereu IIUI/wi {also semnilica(ie a euhli. 1/0i l1-om Ii fosl i/7
Sill/a(ia de a da deoparte acesre milioane de sclielete. care. de UII
rimp nesfir~ir incouce. all lIcuTl/u!ar produsele inte/igen(ei lor
()orbe. proc/amfndu-se ULlto,.,,'
;n Grecia. am spus-o, versuri ~i lire, rirmuri: Actiune, Apoir
mu::lca ~'i l'imele slnt ioclIri, degradari. Siudilil acesrui (recur iI
farnleco pe cllrio,~i. citiva se disrrea::a 56 reil7l1oiascu GCeSle
Gmichirari -treaba lUI: .. FlII/criollal'i. sCl'iilOri. AurO!: crealOf: poet.
acest tel de om n-a exiSlat niciodaur (apoi urmeazA frazele. din
care am citat deja. despre cum devii poet).
Sil rezuml'un: pentru Rimbaud, a fi poet inseamna. In primul rind
sA ai 0 corectA inlelegere a eului. Dar aceasta e rodul unci explorari
(despre care va vorbi in continuare, dnd il caracterizeaza pe poet).
Apoi: poezia anticA greacA e altceva dedt poezia modemA. Ea e
.. Ac(iune ", ceva care se realizeazA in exterior. 1n timp ce poezia
modernA e 0 ..acliune" in interior, 0 explorare de sine. Poetul
modem e diferit de poetii care I-au precedat, pentrll cA el face 0
mlincA diferitA. De~i - in absolut - e vorba de acel~i lucru: "a
descoperi canlitalea de necullOscUI ce se rre::e~re. in timpld sou, in
8uf!elUl universal ".
Demonstralia lui Rimbaud - pe care eu doar am reluat-o,
dindu-i 0 dimensiune discursivli specifica - mi se pare impecabila.
158
a continua. an1t1'nd care este, care trebuie sA fie locul poewlui in
celate, care eSle relaria dintre c\.plorarea poelica ~i nOlla lume.
"Reiall Deci. pOl!rll1 e CLI adewjrar eel care li,r(J (oelll £1 are in
sarcina sa umoniralea, chi"r ~'i animalele; el Ira treblli si'i laea sa
fie sim/ite. palpale, GScullare inren{iile sale Dacci ceea ce SCoale el
(din cxplorarea euluL A.M.) la lumina e ([colo are lorma, el se I'a
'xprinw flur-o formii. daca e ceva inturm, td va exprima cevu
inFurm. Sii g6se~'ri 0 limha, - in res I. unce clIvim llind idee'a, va
veni limp II! un"i limboi IIniversal. .. Aceasta j/(ir(uiala I'G 17 de la lin
uflet pentrll all suitel. re::llmind lorul. pariiml/lri, Sllnere, clIlori,
gindire agatindll-se de alrei gindire ~i !ragi/lc/, Poetu! va dl!lini
canritarea de necunOSCl!f care ::;'e tre=e~'re. in rimpul sifu. in suflerul
universa/' el va do lIIai mult decir lormula so a gindlrii. decir
nolalia apropierii sale de Progres! Enorlllilare clevenind normcJ
absorhira de ro(i, el va 17 imr-ade\'tir lin ampli(ic{[tor rrl
Progresu/ui. Acesl viilOi' se va lIIoreriali=a. . in lond. va fi ceva
Similar CII Poe::io f{reaca A.rla erer/1() are (IInc/iilt! sale, 10 tel cum
poe(ii sim ceralt:/li. Poe=ia I1lI va mai 1'117/0 ac{iunea, ea I'll Ii
illflil7terr ([cesteia... Asreplinc1. ,I'U cerel7l poeluilli ceva nOli - idei si
orme ".
Deosebirea dintre poezia moderna ~i poezia greac~ e ca poezia
moderna nu va rnai fi ,,imitu(ie l'itmic<1 a Ac/illnii", ci. explorind
spatiul interior, modellnd felul in care omul se raporleaz~ la lume.
dar $i felul in care comunica eu ceilalli. poezia va strucllIra. v
genera aqiunea. va fi inaintea acesteia. Criza eului are, dincolo de
cauzele deja anaJizate. $i 0 alta. pe care Rimballd 0 vizeaza ImplIcit.
Pentru a inte1ege pina la capat ce spune Rimballd. sa revenirn la
deja-citalul t~xl al lui W.H. AlIdcn Poet,,1 $i cetlltell: "Pierdereu
I'edin/ei i/lrr-lin lillie ripar 01 l1a(/lI'11 UTlIW1C, c{lre avea intoldeaulla
nevoie de aceea$i ll/me (al/riro de om penrru a se sim{i in !Qlx ul
s{ill. Tehnolo1(ia. CIf a sa schimhure 101 lIlai accelt:!ro({i a modului
de via/6 al amI/lui. a laeLlr imposibil ca noi sa lie illlogm{im cum vu
Ii II/(/{U fie ~'I mmwi pesle 20 cle ani", E limpede. aCllm, de ce poezia
nu mai trebuie sa ritmeze aqiunea, ci sf\ fie 1naintea acesteia:
altminteri, omul ar fi .. pregalit" de poezie s~ Iraiasca intr-o ILlm
deia depa~iUI de realitate. realitate care va fi la fel de stresanla prin
'ncomprehensibililatea ei in continuare. Si a~a mai departe ...
15
 Llimea modem~. de~i centrat1i re individ. pare a deveni tot mui
inumana. 0 lume In care omul se sirnte tot rna; inutil. mai golit de
sens. Redus la a ft, el7nsu~i, un silllplu obiect (ellluziasmul futurist
vizavi de lumea rnoderni\., de tehnologia acesleia. con!inea ~i 0 buna
doz~ de exorcism). La reI de inutil (de lipsit de seils. de ..sutler') ca
oate obiectele pe care el Insu~i le-a fabricat. Voi dta de data
aceasta dintr-un eseu al lui Pessoa. Eroslra/us, nu doar pentru ca
surprindea paradoxurile 11lll1ii mod erne, ci $i pentru di literatllra ~i
muzica slnt vazute ca unicele "solu!ii". LiteralLlra, poezia - pentn!
ca, in fond. des pre ea eSle Yorba. (pentru Pessoa proza care
rea/mente llleritll sa fte cit ita e poezic) - e, ca $i la Rirnbaud.
superioara luturor artelor. pentru c1l ea pennite sa se faca 0 lectura
.. literal si in toate sensurile posihile in acelasi limp". lata
dClllonstra\ia lui Pessoa: "Daca e::itum s(I-1 cOll1panmim pI! eel care
se dl'oghea:a CII cocainQ. de ce I-am (:ompiifimi pe drogarlll inc­
mai stupid. care pre{erci sa se droghe:e ell vife:a deeit CII cocaino?
'n fimpul Rena~'ferii via{a era mai intensd si nwi {JlinQ dc (en'oare
soniitoasv decit in fimpul nosfrll Sir Philip Sidnel' a (osr
ambasador la ijaispre:;;eee ani..
incefineala CII care triiim e atif de more, {neif 1111 ne considertll7l
bafrini la parru:ec.:i de ani. Vile:::a vehiculelor de IOf felul a rapi
vile:;a din suf!erele nnaSfre r,'oim {oarfc lent .l'i de aeee" ne
plicfisim ofir de lI~or .. Nu flll/ncim desflll ,I-j {Jl"efindem co III1111Cill1
rea mult Ne deplasom loarte repede dimr-un loe /If/de nu se face
l1imie. in all loc unde nil e nimie de loeut. ,~i l1ul1lim vile:a
precipifarea {ehricitafo a vie{ii moderne NII-i vorba de lebro
~rabei. ci groba lehrei.
'!ra(a moderna e un loisir oRifat, 0 redllcere a mi~corii ordol/ale
10 agilatie.
Lipsa de probifate pro(esionala ,I'i de e(ieaci1Ofe pro{eslOnaJa
Slnt poote cameterisficile distinCfive ale epocii lIoasrre Vechill
al'fi:;an Irebuia so execute 0 anumila munco: mUlIcirorul de asla:::i
Irehuie sa (aea sa munceasea 0 mO$ino. £/ e lin simplu varal' de
sclovi mefalici: devine el insu:;i la (el de grosier ea un vata( de
sclavi. dar mai pu{in interesant decil aeesfa. penfru co nici macar
nu mai poale {i un firan.
La fel cum vVfa(ul de sclavi devine sclavlIl modlllui de a se pUNO
160
01 sclavilor si dobinde~'fe deci /111 suf!ef de sclav. alira doar I;V t' IIJI
sc/av mai noroeos dedf ceilal(i, eel care n/anevreaza 0 nW:jiniirie
del'ine un simplu levier biotic ala:jat la mOfont! SOli. Parficiparea
10 I>/'Oduc/ia de masli poate Ie/sa omullii Jansa so fie 0 {iinla umana
demnii: aceusta participare esle afit de iniosilOare. incit omu' nll e
realmenfe o(ecfal de ea. Dar parficiparea la productia de massa
nu-i lasa omullii ~ansa de a /i ~'i lin Ilicrtllor deml1.
£ficaeitatea e mai pU!ill complexa asla:;;i Ine/ieaL'iratea p'0are so
freaca. in consecin(a. rnai lI,wr drept ejicacitate ~i sa {ie, pina 10
urma, e/ieace Singurele arre ,yi meserii in care vedem lin erOrf spre
pertec(izme sfnt cele unc/e I'l!ali:orea I1U e legara de ceeo ce noi
nllmewn arIa Si mesel'll! - sinf sporfurile ~i joe urill.!, care o!rau
w):;lIie allac/afG n21 co ocrivifQ(i in care /infeai spre un scop, ci co
£lei iV/fali in care Ie recreui dupo un e(orf. Mani(esfarea
exuberanta a unlli copil n-are nici 0 asemanare eli moni(esfarea
exuberal7fa a nebuniei maniaee in plina criza.
Noi I1U admirtml jrumuse/eo. Noi adn/lrtim doar ceea ee 0
Ir£"idea:a ~'i 0 traduCI! Pe oriCI! slrada ve::i (ete IIU mai pu!in
1-ImlUase co (emeile-Itna[?,ine ale cinemafogra(ului. Oricare birou
seoate din el. 10 ora prin:ull/i. tmeri 10 (el de li'umoSi co
hiJrha(ii-carcasa oi cl1Iemofogra(ului La lei de pro~'fi ca 0 Afarr
ick(ord sau un Rudol( Valentino. _ Ei sim sub niwdul dispretullll .
Plcrllra Sf:! va priihll,} I FOlogra(ia a prival-O de multe dll1fre
aflll/rile suIt!. FUlilitutea pl'Ostlei a privaf-o de restlti. Ce a mai
(imas, a (OSf strica/ de culec!ionarii americani. U picfllra "mare"
imeamna ceva ce L111 american bogat \lreu sa eumpere (lindco .}·i
allil ar dori sa cumpere dacci ar pl(lea . Plimburea prinir-lin
nlu:eu devme IIU un mod de a-(i imbogo{i c/llflIra. ci lin Imbold in
a-I invidia pe celalalf. co arunci cil1d prive~'fi, ridicat in vifllil
DiclOarelol: auton/obilul lIl/ui om bogal ..
Singure, fllll:ica .sl Itterafura mOl rami//.
LlferalUra esle mijlocul imelect/lal de a te dispensa de toafe
cell!1alfe arfe Un puun. cure e /111 fablou mu:ical de idei, ne (ace
liberi. in{elegindu-1. rii veder11 ceea ce vrem srJ vedem $i s(/ au::.im
ceeu ce \lrem sii au:im. Toafe sw/uile $i wblourile. toole c/)1tecele
:ii .\'/tn/oniile sint firanice in campara/ie ell un poem. inli'-un poem.
fWI Irehllie sa intelegem ce vrea poet/ll. dar .\·il1tef/1 liberi sa sim{illl
16
'eea ce ne place ".
CRIZA REALITATII
Criza eului eSle. in prirnul rTnd. una a lipsei eului. mai precis a
ceea ce ne tot place sa. ll11mim ..via(a interioara.... OInul modern, pus
Lumea moderna di fera radical de cea premoderna. incepind CLI
in situatia de a fi sistem de referinta. descopera di in el inslI$i nll se
obieetele pe care Ie avem in jur. cu felulln care ne raportilm la ele.
ga.se~te ,.nimic" (daca nu 0 agilalie febrila. Lin haos. cum spune
Pe de 0 parte. natllralul tincle sa fie inlocuit de artificial. pe de alt1\
Pessoa). Nu e yorba de 0 transcendenla goala. ci de un eu "gol"
parte. noua Illme a obiectelor - creala de om ~i pentru om - devine
care, astfe!. priveaza limbajul de motivatie $i face realitatea
tot mai com pI ical<'l., a~a Inell ollllli renlln!a. sa mai inccrce sa
nereala. Poezia moderna propune omullli modern euri, care pot [j
slapineasca loale (sau 0 parte semnificativa din) zonele realitatii
adoptate slIccesiv. De aceea, eurile pocziei ll1oderne, TncepTnd Cll
obieeillale $i se specializeaza. Un tl1rall. chiar un grec din
cel Illultiplu ~i terminind Cll eel individllalizat, nu se exclud unele
Anlichitate. avea capaCitalea de a controla. de a minlli (chlar de C1
pe altele (sc concureaz1'i, e adevarat, dar cititorul. omul modern,
fabrica. de a repara) aproape loale obiectele dill jllruJ sall. Oriclll11,
aflal intr-o cullura semantico-simactica, nu e obligat sa aleaga doar
Ie plltea pricepe rOSlul ~i funqionarca. Pcnlru omu) modern 0 bun~
o varianta). cum nu exclud nici eurile propuse de poezia
premoderna. parte dintre obiectele Illmii sale, de~i sint fllcute ca stl.-i L1~urcze
via!a, sint un tel de Golemi. c~rora-Ia 0 adicil nici nu el cunoa~te
Specificul poeziei moderne (~i al celei premoderne care mai
..formula", pe baza careia sa POnta n distru~i.
poate fi eitita ea 0 poezie moderna.. $i aici se disting marii poeli, cei
Exact clnd omul devine sislemul de referin!~. lumea dinjur nu
vii, de cei care ,-amin pentru amologii $i manuale...milioanele de
numai cll ii scapa de sub control. dar se ~i modifica prea repede
scheletc" cum ii numea Rimbaud) consta in aceea ca eul prop us de
pcntrll a mai pUlea avea senzalia macar ca 0 va inlelege cindva. Mai
ea nu e dedI un incepul de eLI, e un eu incomple/. Cititorlll
mult, daca sistemul de referinl~ e oll1ul natural (cu al sau corp
..completeaza" poemul, il face sa fie viu. ElIl din poe/iii modema c
animal), IUlnea 1l10derna e una artificiaJa ~i. la limita, fiecare
o ebo~a de eu, c cadrul unlli eu pe care fiecare ~i~l reinventeaza cum
individ in parte risc:t sa devina - ~a cum arata Pessoa - el insu~1 0
vrea, prin lecrura: "lIoi Irebuie sa illielegem ce "rea }Joetlll. do"
sintem libed sa sill/{im c:eea ce lie place ".
ma$inarie.. 5a capel~ un stalut de obiect $i 0 psihologie de obiect.
Sursa agresiunii nu e doar exterioara (0 lume a obiectelor. de
Diferitele euri propLlse de poezia modema nu sint doar tatonari.
neTnleles, pe care I1U Ie pOli stapini), ci $i interioara (IU insuli incepi
in vederea elaborarii propunerii celei mai plauzibile, celei mai
apropiate de modul de a fi al omului in lumea modema. Sint. sa te simri lipsit de sens, obiectualizat ~i - ea atare ~i in consecinla
- perisabi I, devalorizal, redus la pllra biologie).
fiecare in parte. 0 .. solulie". Integrarea noastra Tn lumea moderna c
Aceast~ instrainare, datoraHl aproape exclusiv schimbarilor din
diferita de la caz la caz, fiindca .. de~i contemporoni... nu traim eu
mediul obiectuaJ $i cultural, e Tnsotitl1 de modificarea felului in care
lO{ii in aceea~i epoca" (Ezra Pound). Dar un lucru e obligatoriu
pentru echilibrul individului (post)modem: umplerea ..golului", ne raportam la lume. a raportuilli cu propriile sim!uri: .. Pielderea
culturalizarea euJui. credinrei in semnij'icalia .~i realita/eo (enomenelor lumii sen=oriafe.
Aceostci pierdere a progresQt, im.:epind ell LI/thel: care nega nrice
relolie inleligibifci inrre Credin{Cl subiecliv(i (individualal ,~i (ap/ele
eXlerioare $; eLI Descarres. ell doctrina ~a a cali/cililor prim are $i
seeundare. PinG la ei. coneef?(1a trodifiona/a asupra lum;i
'enomenale era hOZOla pe analogii \'Oere (aveam, adica, un tip
cultural semantic. A.M.), eeea ee percepeau simll/nle era lin semn
exterior $i veihil a cella interior $i il1\1i:/bil. dar amindoI/o emu

162
163
eonsldera/e a Ii reale ,~i se/7/nilicolive S/iinla model'no ne-a di5/I'/I.I
credin!a In ceea ce percepeulI, ill mod nmll- sim{lIrite nC)Qs/I'(' /1(1;
I1lI 1'1I1em ~'/i niciodata. /Ii se Splll1e. cum este in reali/ate tmire,..I'11/
i::ic: sis/ernul de referin{iJ csle 1/17111 subiecli" adeel'm UlllIi Ul7l1l11e
seop pc care-I avell1 In vederc" (W.H. Auden).
Alirmarea omulUl ca sistem de referinta unie. desacralizarea
lumii fae indoielnica insa:;;i scmnifica1ia cuvintului realitate. Dacil
ficcare 0 vede in feltil silu. realitatea devine 0 ..convcn!ic". pe care
o pulem accepta sau nu. Criza realita!ii antrcncaza. eum am spus
deja, 0 criza a limbajului (care devine arbitrar). dar:;;i una a eului:
nepulind defini, preciza ce e in afara. nu po!i defini cc e in<ll.lntru.
Nu p01i stabili 0 grani!il exacta inlre eu ~i lume.
Criza rcaliuilii "dis/rllge concep!io trodi{iona/o a artei C(l
mimesis. penlrll co nil /1/01 IJ'lIstu 0 natura (({]culo, in u(aro» , cure
sa paala Ii imilalQ CO/'eel sou IJ1coreCI: singurul sislem de re(erin{a
((Ito de care un arlisl pOOle Ii (coreelli sin! propriile lui sel1::o{ii ,Ii
sill/firi s/lhieclil'e" (W.lt Auden), Fara mimesis, eu un sistem de
refcrinli:\ care se all1l in el. olllul are nevoie de un construe\. care nu
fusese necesar plna atunci. de acel .. le(ftl'l/ al Fiillfei" despre care
scria Mallarme, de un punet de plecare in structurarea aecstui
spaiiu interior. 18 care se raponcazi'i $i ciiruia ii comunic::\ sim!urik.
Are nevoie de un eu, Prin limbaj, se genereaza cuI. care c facut real
prin lectur1l; el da fiintei cxisten\a. "Gesang iSI Dasein", spLIne
Rilke. E una dintrc solu!iile la criza realitalii: eca ..realisla", car
presupune motivarea absoluta. valoarea de realilate a cuvlntului,
eel care face lumea (l:ea interioara. dar $i cea exterioara) sa existe.
Cealalti:\ direqie. tea .. nominalista··. nu crede in cuvint, care e un
simplu nume, dar crede in lumea obiectuala, in ceca ce transmit
simrurile. in ceea cc estc. "No Ideas/ but in lhings" ., Nu existti
idei/ dedi in lueruri" a lui w.e. Williams se opune mallarmeanulul
"pae=ia nu se (ace Cll idei, ci eu clfvinle ". Cum se opune pozi!iei
realiste a lui Mallanne, 0 alta alinnaiie de lip nominalist a accluia~j
William Carlos Williams: "Nu (ac decit sii surprind un Ilfcrll IiI
culorile ~i (ormele lui nalurale ". Williams nu practica. lnsa 0 poe/ic
de tip mimetic, traditionala.. ci una a eului empiric, modema.
o poezie Ql1limimeticti, inlr-un univers desacralizat. trebuie si:\
inceapa prin a construi. sau a oferi structuri pentru a se construi
164
spaiiul interior. eul. Abia dupa ce se instituie realilQtel.ll!ului, aceSla
oate sa comunice cu alt eu, poate si:\ struclureze la rlndul Sal!. sa
dea un sens la ceca ce cste acolo. in afara. Criza realit<ilii nu poate
II rezolvatii fara. 0 motivare a limbajului ~i tl1ra 0 inventare,
'nstituire a eului.
Cu atit mai mull eu cit aceasta criza a reaJitalii are inca 0
imcnsiune. poate cea mai tcrilianta: lumea exteri.oara e perisabila
~i ea, IllJ mai e etema. eca lTIai gravil, in cpoca moderna. spline
Auden. este .. plerderea credin!el //1 elernitalea univerSlIlui
noterial .. /i:::.icu, geulogio au in/oclIit w.:um aceSI univers ve,I'nic
(din cllitura premoderna, A.M.) e/l 0 imagine 0 nOllirii co proce.\, in
care /limlc nu mal este ClIm a IOSI WU clIm \/0 Ii As/iJ:::.i, Olil
cre~·linii. cil ~'i aleii WI 0 gindire de tip escol%gic"
Daca lumea e una lipslla dc dimcnsiullca etcrnita.!ii, ~ansa
oricarei 'iupravietuiri disrare. Or, arta e antidestin. e negarc a
mortii. AceastA negare a moqii 'iC rcalizeatii In poeZI3 modernil nu
rin (re)afirmarea eternllapi Illmii eXlerioare sau prin raportare la
aceasta (rnimetica sau orfrci:l). ci prin inventarc() unei lumi dc
dincolo de realilate, care este cuI. Eul pc care-I propune, il instituie
poezia modemi:'\.. indifercnl de tipul si'lu, neaga moartea: eul
impersonal. prin acest c;paliu ..absolut", pocmul. "hu:::.ordullilvlI1s
cllvim CII CIIVlill" (Mallarme). prin "Gesang i,l'l DaSI!II1" (R ilke);
cui Illultiplu. printr-o evanescenta protei forma. combinalil cu
etemitatea m~tii; cui prOieClal. pnn anularea spa!iului :;;i timputLII
a dilerentei dintre interior :;;i exterior, dintre trecul ~i prezent
(dcmonstraiia am facut-o deja la Wall Whitman); eul hiperemic.
prin aceea ca .. Sein :;UIIl rode" este un semn pentru ceva de
Dincolo. eu! aleatoriu. prin ..anularca" complela a rcalitalii. limbii
~i eului, a timpului, spatiului ~i persoanei; eul ohlectualizat, prin
staplnirea timpului. in numele construC\iei. a vilezei (0 solu~ie
fragila, dovada pu\inelc Crea{il rcmarcabile ale poezici eului
obiectualizat); cui subcon~tient. prin anularea realulul ..exterior" ~i
inslitulrea drept singura realttate a acestui spa!iu fara timp,
subcon~tienlul: cui empiric, prin reafirmarea existen!ei ~i realila1 ii
lumJi, 0 lume pe care sim~urile 0 inregistreaza (dcci existi:\) $i
minlea 0 poatc re-face in poem (deci are sens) - eul empiric afirma
imancnlll de dincolo de limp, care suspenda tirnpul; cui
165
individualizat, prin chiar aceastti afirmare a individuatiLMii tnSritllie, ill om. prin 0111 ~I pentru om. un sistem de referin!
iredllctibile (care e corpul. sau t:lipa Ira-ita de clIleva anume, sau Poezia moderna realizeazA nu doar 0 explorare a acesrei noi
tiill\a care se rransforma. raminind aceca~i), a valorii absolute a lumi, a identilieare a crizelor moderniri1rii, ci ~i 0 •. rc2olvare"
Lrilirii. a existenrei fiec~rui om in lume. (relarivi1, repet) a acestora.
Bineinleles. toatc euri Ie din poezia modema conjin moartea,
vorbesc aproape obsesiv despre ea. Mai ales eul eel mai complex,
eul individualizat. Dar pentru a 0 anula. Mai exact spus, nu artt
penrTll a 0 anula, cit pentru a anula lipsa de sens a eXlstentei, ideea
unei perisabilirari rotale.
Criza realitalii nu este conjllnclllrala, legata de adaplarea la un
nOli rip de cullura, la 0 noua Illme obiectuala ~i senzoriala. ei are a
dimensiune ol1tologica...Rezolvarea·· ei, 'in ~i prin poezia moderna.
d(\ masura valorii ~i importanjei acestei poezii ..,Re:zolvare" de
neconcepul f~rl\ ..rezolvarea" simllitana ~i a crizei euilli, ~i a t:rizc'
limbajului. Penrru ca LOate trei s'int provocate de ernergenra
individului, de noua situa!ie in care se g:lse~te omu!.
Cliituralizarea, atlt a realitt\tii exterioarc. cit ~i a spa!iuJui interior. e
imposibila tarn 0 cOlllunicare Intre diferilii indivizi care trAiesc In
societatea modema.
Poezia trebuie s~ fie Inaintea aCliunii. penrru ca ea se <ltla 'in
centrullimbajului. pentru C~ ea poate .. institui" inclividul iredllclibil
($tiinlcle IImane .. simplific~'· olnul, il reduc la 0 anumila
dimensiunc a sa), ~i II poale piasa in centrul existentei, al realitarii.
(Din care ~tiinjele exacte ,.scor· omu!. dar nu pentru c1l ar Ii
miumane. ci pentrLl ea nllmai eliminind ..accidentalul" .
..individuallll" pOL descoperi noi zone ale realilarii, noi legi.
formllle, aparate).
Poezia Ii reda: omului senzaria de realirate, il face stl locuiasca
intr-o lume cu sens. Omul din lumea l1loderna este obligat sa-~i
construiasca singu r lin sens. un centrLl. un mod de a fi, 0 data ce
s-a produs desacralizarea (sacrlll oferind ~i un sens. ~i un centru ;;i
un model pentru om). Doar In acest fel pUlem accepta, provizoriu,
ca poezia vine sa ocupe locul rei igiei; nu sa i se substituie, nu sa
devina ea 'insa~i 0 religie (0 aberalie, Illl numai teologica, ci ~i
logicA, fiindca ar fi a mi$carc impotriva modllJui de a ft al poeziei
moderne). Poezia moderna nu are 0 dimensillne .. llIciferica". Ci una
strict .. pragmatica.": daca lumea se relativizeaza. poezia trebuie sA

166 167
 "NOMINALISM" ~l "REALISM" iN POEZIA
MOOERNA
Cei doi Icmleni trim it la disputa teologica mcdievala asupra
rela!iei dintre cuvint ~i obiect, intre cuvint ~i realitate. Nu-i vom
folosi exact cu sensul de acolo. de aceea va trebui sa-i redefinim.
(intruclt nu fllseser:i repu~i in discu!ie, recontextllaliza!i, am folasit,
pina acum. ghilimelele pentnl eei do; Icnneni).
Nominallsnlul porne$te de la premisa ca un cuvlnt nu estc
obiectul pc care-I descmneazil. eu alte cuvinte, ca un cuvinl nu este
motivat. nu existcl 0 rela!ie ooabsoluUi"' inlre semnificant ~i
semnifical. Cuvinlul nu este ,.real'·, dar el poare sa vorbeasc<'\
despre 0 anume realil3te. e conventional, dar prin el, ell ajutorullui
sc poate realiza 0 cOlllunicare intre oameni. Raporturile intre
cuvintcle unui poem sint determinale de obiectele, de emotiile ~i
senza!iilc, de realitalile pe care accstea Ie nllmese. de rela!iile care
exista dincolo de cuvinte ~i inainte de cuvintc. Se accepta. din Slart,
caracterul conventional at cuvintului. Cllvintul in sine nu e
important. el e doar un Intermedlar. ~i ati!. EI nu intluen!caza felu
in care se reface in poem ~i prin poem lumca rcala. I\tenlia poe!ilor
se concentreaza aSllpra scnza!iilor, a fellllui In care e perceputu
lumea, a starilul ~unetc~1i; cuvll1telc pl)eziei sinI la fel de ..neutre"
ca ~i rormulelc matcmatice. Deosebirea dinlre 0 serie IlHllematica ~i
o scrie .,intreruptfi", un poem. vine din 3ceea ca seria matcrnatica se
constituie pe baza unor reguli ..inteme oo ale dmpului matematicii.
in limp ce roemul se conslilLlie pe baza inrcgistrarii unor faptc
empirice, pe baLa unci logici care tine de lumea reala, dar ~i pc
nevoia umana de a avea 0 semnificatie, 0 coerenla.
Pcntru 0 anumita direqic a poeziei moderne, motivarea lIecarui
cuvint in parte e neimportanla. pentru ca poe/ia trebuie sa
rcalizeze, prin cuvinte. ceva ..echivalent real iti:i!i i", ceea ce T.S.
Eliot nume~te un coreialiv ohie'eliv. Nli cuvintele in parte sint
motivate, ci pot'mul, carc e constitllir din cuvinte, dar e allceva.
dedt cuvmtelc in sine. Poetlll nu slilpine~te prin cuvintc ~i cu
ajutorul cllvintelor direct reali1alca (cuvinlele ele insele nu au
"energie propric", nu all ..materialitatc·'). Cuvintele sint simple
relee. ,.Energw" se ana fie In poet. fie In realitate. Fie rezulta in
168
tensiunea dintre poe1 Si lume. dintre individ ~i lume (eventual,
dintre rext $; lume).
Acest demers poetic e specitic poeziei nominaliste. In care nu
Cuvintul e In prim plan. ci eul poetului sau realitatea explorat~. E
specific poeziei eului proiectat, a eului dedublat, a eului empiric,
partial a eului subcon~tient. a celui corporalizat, a celui prezenteizat
~i a cerui individualizat. Nu e Yorba, cum ar putea parea, de
mimesis; nu se copiaza realitatea. ci se .,fabriea 0 nOlla realitate,
oo
pomindll-se de la obiecrc. senzatii, emotii etc.
Pentru reali$li. (de facul. aCUlll, dislinctia dintre proza -.realistii"
$i poezia ..realista'· - cele dOlla sint incompatibile. la antipozi),
poemul are 0 exisrenfa In sine, IIna absoluta $i este sau poate Ii un
ool11odel" penrru realitale. mai precis spus penlru felul in care
recept~m, lraim noi reaJitatea: .. Opera de aria adevaratQ se na$/
«dill arlisf» in/r-un mod misterios. eniKmofic. miSlic. Desprinsa de
e/, eo eapiilii 0 viala aulonoma, devine 0 personalitafe dis/inc/a.
independellla. onimala de lin sullll spiri/uol. dar care duce, 1
celasi limp, 0 viola mOierioia reola -I! 0 fiill/ii. Nil Ovem d(!-a face
u 0 aporifie indi(erema ~'i nascuta prin hazard (sub!. A.M.) care
se manireSla in viala spirifua/ii: dimpOlriva. ca arice fiinta. e
poseda propriile (f)rl/! aCfive ~'i crealOare Ea fraie~·te, aetionea::a ,~i
parlicipli io atmosl0'o spiri/uaki de care a (as/ vurha mai sus" (a
unei anumitc epoci, A.M.). Kandinsky. din al carlli eseu, Despre
spirilualin arlii, # in picturii ill special, am citat, explica aproape
didactic Cum se rezolva., in epoca modema. prin erea!ie, criza
realiUltii: se instituie 0 realitate ..absoillta", spiritualil. care e un
model al realitatii ..concrete". Acee~i idee se gasea deja in textele
lui Mallarme: .. opropiindu-se de orXQnismul depozilar 01 vierii.
Cuvintul, orerii in vocale/e ~'i diftongii lui un reI de carne ".. ,
"versui... nexind ell 0 singurii mi~'care suveranii hazardu/. care
ramine in lermenii de plecare. in ciudu arli(iciului allernarii
sensului $i sonorilafii $i care so provoace aeeaslO SlIrpri::ii de am,
mai Ii sesi::al niciod01ci un asemenea (ragment in vorbirea
obi$nuirii. in acel~i limp ca reminiscel7(o (anamnetii, A.M.) a
obiecrulu; nwnil, sea/dol inlr-o afmosfera compier nouii""...
.. hazordul. 0 dara invins cuvinl eu cuv/nt, aibul paxinii revine
neindoios, inaime gra/l/il, aeum motival, penlru a aUlenlif/ca cil nu
169
mai exisfii nil/Ill.' dineola" Nu exista nimit: dincolo de poem. de
text, de Carte, pentru ca .. lOwl in lume exis/a pentrll a aillnge la 0
Carte (intr-(J carte) ", adica tOllll i~i gasqte realitatea suprcmll.
adevaratil. in poezie. Din nou - ea ~i la Kandinski - ideea anularii
hazardului, a operei independcnte de creator ~i a poeziei (operei de
ana) ca Realitate: ,,( 'ortea, erpansilme totala a !itNei, /relwie sa
'erive din ea, direct, mobilifafe $i, prin coresponden{e, lin spa/ill,
sa insf/(lIle I/n joe. grell de de//nif,
care sli confrrme frqium:a ",
Renlitatea din Carte estc un model pentru realitatea propriu-zisa
afirma, tran~ant. Wallace Stevens: "Via{a es/e re!lec/areu
i/eratllrii" Pozilia lui Stevens (~i a lui Mallarrne) poale parea
extrem ista. doar celor care IlU incearca sa Ii inreleaga pina la capa!.
Pentru ca Wallace Stevens, lot in Adagia. slIsrine: .. Reali/ufea eSfe
1111 elise II, de care scapom ell aill/orul me/alorei ", Si: .. Realiwfl!
esfe doar ba:a. Dar estl! ha=a de pleeare" $i:" Ceea ce vedem in
infc eSfe I" (el de real co ceea ce vedem ell ochii ". Si: ,,['oemul
esfe 0 nCllllr(i creat{i de poet ".
Poelica lui Mallarme. ca ~j a lui Stevens sau Valery. nu neag~
realilatea propriu-zisil, ci ceca ce este cli~eu vizavi de realitate. ca
~i presllpozi~ia superioritillii obieclclor din realitatea fizicil asupr
cuvinlului, PoelLll modern dec;copera 0 noua rcalitale. 0 creeaza
prin euvint. Sensul dernersuilli sau: sa satisfaea nevoile spirituale
fund<lmentale ale ornului, sa e.\prime umanul in ce are el esen!lal.
Pentru Valery. poezia e crealle In lirnbaj ~i pornind de la limbaj:
"Mallarme. primlll, sail aproape pril/llil s-a dedicat (abricarii 0
aceea ce 0111 pu/eo numi produse de sinteo;,i1 in lilerOlIll"<i, prin
analogie Cll chimia - adicd opere. sau mai exact elemel/le de operii
cOI1Sfrui/e direcf pornind de 10 materw Iitf;/"Ur6 carl:! este limnaj ­
!ji prin lIrmare implicind 0 idee !jf defrmlii ale limbaililui ,I'i por(ilor
ace.Hora Ideea ttotomica» ", Sensu I acestei munci nu este ob!inerea
"poe7iei pure", ei crearea, penlru cititor, a unei noi realita!i:
"Poeful incearcd So compl/no ell de lin sistem care sa dea
ci/iforulul - in il/rul unei Sfliri sail IInni evenimellt, luat co 0
condi{ie de lega/lIrli in/re imogil1orul pur ~i generolifafea llli - 1111
mod de a fi real, senflmentul-ldee 01 rezonon/ei menralL per(ecfe,
sew mai degrabcj ai rezonanfel totole, inlril1seci a (iin{ei"
Poezia realisti:\. care incearcl:\ sl:\ refacl:\ 0 rcalitale pomind de la
170
Cuvinl, IllI este 0 silllpia prelungire a orfislllului. Penlru c~ aceasta
rcalitate, instillllli'i prin cuvint, nu e una de dincolo de indiviuul
uman, ci este 0 Conna de a se manifesta, de a Ii a acestuia. Prin
poezie institui realilatea ~i astfel exi~li: "... poe::ia (tQndrete
pro(ill7da, rafrnC/ta raceala. (ora durere. foru lacril/li) eSfl:!
ineercarea de a repre=enta, prin illfermedilll lill/bail/lui articulilf.
acele lucruri scm ace/lucru, pe care l11ceilrca, iI/mod ObSCUT: su Ie
exprime sfrigatele. lacrin/ile, lini~te(» sarll/llri!e etc ~i pe care par
a voi s6 Ie exprime obiec/ele in ce all de ca aparcl/{i'J de vlOlo sou
co scop presllpIIs. Aces( Iliau I1lI poate II del/nit alf(el, eL e de
nOlllro exei{(/{iei. a consllmarii" (Paul Valery). Vedem aici. i
a~a-zisul teoretieian al poeziei pure, Paul Valery, un perfect
continualor al empiri~tjlor englezi. eu precizarea ca. deja, sil1lem In
all momenl cultural: poezia exprimi'l pornirile ,.naturale" ale fiinlei.
dar eu aiutorul unui mijloc rccunoscut cn anificial, eu ajulorul
limbajului.
Rezolvarea crizei realitillii nu e, in ultima instanli'!, diferita la
poerii nOl11inali~li, mila doar eli ei, neavind incredere in cuvint,
incear~ aceasta rezolvare fie prin seleclarea unoI' stimuli (imagini
ale realiUilii) ~i refacerea unui sens in minte (in cazlIl lui George
Oppen ~i al obiectivi~tilor), fie prin eliminarea realitalii obiectuale.
exterioare. ~i Inlocuirea ei lotala eu cea interioara (in cazul
suprareali~lilor) etc. Sau prill ..cemrarea" realil<1!ii pe individ. prin
ruperea barierei dimre eu ~i realitate. Cenlrul, sursa de echilibrll.
armonie ~i sens, fiind eul. Am vazut cum se realizeaza aceasla
anulare a dihotomiei eu - lume la Whitman. Sa analizam pUlin ~i
cazul lui Allen Ginsberg, Liderul generatiel beat are doull premise:
I) lumea e haotica, iar eul - eel creat in ~i pentru poezie _ e
ordine. armonie; poemuJ e un spaliu al ordinii ~i armoniei: "Tinjesc
dupa poeme {/ carol' armonie interna sa COl1frOSfeze clar eu //(/0.1'111
in miilocul carllia !iinreaza ";
2) granirele dintre acestea doua (eu ~i lume. natural ~i artificial.
spirit ~i materie) trebuie sa disparil., pentru a se putea introduce
armonie ~i sens in lume... In inferioml eon.yfiin{ei s(arima/e a
00
miilocului de seeol XX, su(erind de angoasa separorii de prolJriul
frup §i de to/ ee aces/uia ii e propriu".
RostuJ poeziei este sa dca un sens, sa echilibrcze realitatea. care
171
nu poate fi scparat~ in Imp ~i spirit, in interior ~i exterior. Cuvintek
nOW.,lrt: Astle!. /it:care epoca culturalu na,~te 0 aria curt'.i (' Im'prh'
i~i cap~t~ motivarea doar prin aceasta eliminare a rupturii.
.)'i care 17U ar putea Ii repetatu_ Sa incerei sa luel sej iI/vie principii
Pentru Olson, In Versu! proiectiv poezia e un fel de proiectare a
ale \'echii arte nit poate, Celll/lI!t. deci'l sa clucci la producerea de
energiilor corpului, care, elc, struetllreaza poemul, care, cle,
opere nasC/lte-moarte. Nu pUfem, de exemp!u. sci avem Qeeea~i
motive~ cllvintele, imaginile poemului. Acela~j lucru, paradoxa I
sensihilitall! Si aceeaSi via(a 'interioara Ca vechii Greei. '" D
pentro eei care nu citesc cu atenrie poezia modema ~j nici teoriile
asemenea, elorllli de a aplica principiile lor plastice _ de exemplu
poetilor moderni, 11 spunea, inca din 1925, .. puristuJ" Valery: .. La
- nu va duee decit 10 fenomene asemonatoare formelor grece~ti,
poeti rolul eel mai importanl il joaca energia ell care se lormeazo
dur penlnl lotdeauna "iste lorme tara suf/et. 0 asemeneu imitu(ie.
imaginile: imaginile, Tn sine, nu reprezint(j interes (sub!. A.M.).
seamanu ell ceu a maimulelot: '" Exisla (otll~i 0 alta forma de
Este sen:::u(ia de Irecere peste. de rocursill, de neu~tep{(Jt, de
analogie intre formde de arIa din ere cliferile, hazata pe
stapinire 0 universlilui deosehirilor". Poezia modem~ realizeaz8,
nt!cesilme (undamenialti. Necesi((Jtea exploriirilol; a cercetarilor
prin limbaj, pomind de la limbaj sall de la realitate (obieetllalil, sall
in terioa re in cadrul unei anumite atmoslere morale Si spirjt/{ale.
a fantasmelor, salt a senzaliilor I,;orpu!ui liman), un obiect artistic, 0
'01' lIitate apvi, poute conduce. logic, 1£1 folosireu de forme care, in
noua lume, in care omul ajllnge la 0 .. slapinire a lIniversului
trecut, WI sen'it eu S/(cces acelora,~i tendinle... Trehllie sa Ie plme:::;
deosebirilor ".
i/l acest pune:t de \'edere interior ~i dual' din acesl punct de \'edere
Aceasta noua lume, prod usa in ~i prin poezie. nu ignon'l
o(i stabili dacc; 0 operci e huni; suu rea Ea e ((rew) din punct de
individul, dimpotriva: se realizeaza prin individ ~i pentru individ.
vedere al formei. sau prea slaha, pentru co aceosto formii este I'eu
Indiferenl de perspecliva adoptata, tie ea una realista, interesatll de
sa/( prev slaba, pemrll a provoca in slifiet vihru(iile pure, La f{d, 0
rnotivarea limbajului sau pomind de la premisa ca limbajul e
imagine nu e ((bine descrisci), dacu valorile ei (inevitabilelf! valori,
motivat, fie ea una nominalista, interesata de realul de dincolo de
despre care tot I'nrbesc france=ii) sint alese conformist sau dacu e
cuvintc. vom avea de-a face cu demersuri poet ice care accept~ ~i tin
plusLl/ci de U lJIonierii CVaSiSliinrifica intr-o :::ono neUfra, dimpolriviJ
seama de tipul de cllltlira modema. cel semantico-sintaclic.
,e bine "eSCri!;'l; acea imagine care, interior, triiie$te in mod total.
Demersuri con~tiente ca 10n.ll se realizeaza prin conventie, dar una
a fel nu e ((un bun desen)j dedI acela in care nu se poate
personalizata, individualizata.
scllimha nimic (lira ca aceastii vialii inrerioaril sa (ie distrusa,
De aceea nominalismul nu se poate reduce la mimesis, la fel ClIO
£ira sa luam i'n considerure laptlll co desenul este sail nu in
rcalismul, 'in ciuda rilkeanuilli "Gesang ist Dasein" sau al
comrudiC{ie CII onatomia, botonica .wu oricare alta ~tiin(c1 Aiel.
mallanneenei obscsii a Operei, care s-ar identifiea ell Universul, nu
prohlemal1uedeu.ytiduca 0 formci eXlerioara (deci intimplatoure)
se confund~ Cli orfismul. Valery, "Mtrinul" Valery a spus-o clar:
este alterato, ei doar ceQ a oportu11ltci/ii pel1fru artist de 0 folos'
.. ~iricii nu mUla din 101..' nici cend, nici pamfl1fUl, nici zeii. nici emii
sou nu aceasta forma a~a c1lm exista In mod exteriOJ: .. Pe SCUrf.
- ci nervii spiritului noslru ".
artistlll nu (Ire doar dreplul, ci datorill de n minui (ormele a~a
Efortul omului de a culturaliza lumea, de a 0 spiritualiza, cum ar
cum este necesar realiZiirii sco(1l1lui sliu. Si nici anatomia, niei
spune Kandinsky, e acela~i dintotdeauna ~i are acelea~i scopllri ca
celelalte ~tiiflte de acela~i fel nu sfnlnecesare, ceea ce esle necesal'
~i acum 2.700 de ani, atita doar modalitarile de a 0 face, mijloacele
este libertatea abso!ut nelimitatii a artisfului in alegerea
~i mai ales rezultatele sint di ferite. pentru ca aceasta culmralizare
mijloacelor sale. Aceasta libertale nelimitQta trebuie fondato pe
spiritualizare) se face in lumi diferite. De aceea, a-i ,.imita'· pur ~i
necesitatea interioara (pe care v numim onestitate) Si acest
simplu pe antici ar fi un gest simiesc. "Oriee opera de arta este
principiu flU este unul exclusiv al artei. el este In aceea~i masur,­
copillil timpului stiu !ii, cel rna; adesea, mama a sentimentelor unul ul vietii ",

172
173
 Bibliografie

Auxquels il faut donner de la realite (in ordinea primei citari / men\ionari in texl)

Poon, Ezra, ,.The Cantos of Ezra Pound". New Directions. 1986

Pitie pour no us qui combanons toujours aux fronlieres friedrich, Hugo, "Structura liricii moderne". E.L.U., 1969

De I'illimite et de I'avenir."'
Eliot, T.S., "EseuTi", Ed. Univers, 1974

Guillaume Apollinaire, "La Jolie Rousse", In "Oeuvres completes

Mallanne, Stephane, .,1girur. Divagations. Un coup de des", Gallimard.

1976

de G.A ..·. tome I. Andre Balland & Jacques Lecar. 1965, p. 316.
Pound, Eznl, "Literary Essays", New Directions, 1968

Kuhn, Thomas S., ..Structura revolutiilor ~tiinlilice", Ed. $tiinrifica ~i

Enciclopedica. 1976

CaiUois, Roger, ,,Eseuri despre irnaginalie'·. Ed. Univers, 1975

Durand, Gilbert, ..Structurile antropologice ale imaginarului'·. Ed.

Univers. 1981

Steiner, George, "Dupa Babel", Ed. Univers, 1983

JakobsoD, Roman, "Lingvistica ~i poetica", in .,Probleme de stilistica",

Ed. $tiinlifica, 1964

Stevens, Wallace, ,.Adagia", in .,Modern Poets on Modem Poetry"

Edited by James Scully, Fontana/Collins, 1966

Manolescu, Nicolae, ..Dcspre poezie", C.R.. 198

Man-ou, H.J., "Trubadurii", Ed. Univers. 1983

Zokovsky, Louis, "Un Objectif & deux alltres essais", Editions

Royaumont, 1989

Kandinsky, .,Du Spirituel dans I'art, et dans la peinlUre en particulier",

Denoel, 1989

Weber, Max, "Etica protestanta ~i spiritul capitallSll1ului'" Ed.

Humanitas, 1993

Baudelaire, Charles, "ClIriozitali estetice". Ed. Meridianc, 1971

Baudelaire, Charles, ..Les F1eurs du Mal". Jea-Claude La\t(~s. 1987

Baudelaire, Charles, ,.Florile raului", E.L.U., 1968

Benn, Gottfried, ,Yoeme", Ed. Univers, 1973

LoweJl, Robert, ..Collected Poeme", Farrar. Siraus & Giroux, 1983

Elias, Norbert, "La civilisation des moeurs", Ed. Caiman-levy, 1976

Elias, Norbert, "La Dinamique de (,Occident", Ed. Caiman-Levy, 1990

Pessoa, Fernando, .. Proses", Ed. de la Difference. 1988

Tomer, Alvin, "AI treilea val", Ed. Politica, 1980

Toynbee, Arnold J., .. O~le in mi~care", Ed. PoliticA, 1979

Marinetti, F.T., "Fundarea ~i Man ifesto I futurismului", in Mario de

Micheli ,Avangarda anistica a secolului XX", Ed. Meridiane, 1968

Rimbaud, Arthur, ..Un anotimp in Infern. lIuminarile", Ed. Albatros,

1979

Pessoa, Fernando, in "Magazine Liueraire", nr. 291, septembrie 1991

Auden, W.H., "Poetul ~i cetatea", Poesis nr. 3-5/1994

Poe, E.A., "Principiul poetic", Ed. Univers, 1971

Kamou.n, Claude, "Sfir~itul diferenlci. Eseu asupra modemitAtii tirzii",

Ed. Dacia, 1993

Vattimo, Gianni, .. Sfi~itul modemitatii", Ed. Pontica. 1993

185

184

Lyotard, Jean-Fran~oi~,.Condilia postmndema", Ed Babel. 1993

L<lutreamont, ..Open: complelc". Ed. Univers. 1976
Todorov, Tzvetan, "Descopemea Amcricii. Problema celudalt", Ed.
Eliade, Mircea, ..Le chamanisme el les techniques chamaniquc::. de

Humanitas. 1994
l'exlaSc·'. Pa\ol. 1951

olrnan, luri, ..Studli de lipoJogie a culturii". Ed. Univers, 1976

Kavalis, Constantin P., "Poezii". Ed. Un Ivers. 1971

Dodds, E. R., ,.Dialectica spiritului grec". Ed Meridiane, 1983

Pound, Ezra, ,.Cantos ~j aile poeme". Ed Uniwrs. 1971

Polo, Marco, "Veridiques Memoires de Marco Polo". Editions J'ai LlI,

Pound, Ezra, .. Hugh Selwyn Mauberley", Interval. nr. 6/1992

1983
Pessoa, Fernando...Ploalc oblicij". Ed. Univcr::.. 1980

Swift, Jonathan, ..GW'itoriile lui Gulliver", Ed. Minerva, 1973

'r'akl, GeOl'g, ..C.orespondenle·', Secolul XX. nr. 2/1967

Voltaire, .,Contes el romans". Ed. £3audclaire, 1965

Guillen, ,Jorge, .. Intre paradis ~i istorie", Secolul XX, nr.I-31l 971

Montesquieu, J.~" "Scnsorile p~rsane'·. Ed. Minerva. 1976

Whitman, Walt, ..Clntec despre mine". Ed. Un ivers, 1976

Rousseau, J,J., ..Emile, ou de I'Education'·. Ganller-Flammrion. 1974

Hughes, Ted., ..D1Il cintecele lui Kra", Ed. Univers, 1977

EJiade, Mircea, .,Aspectc alc mitullli", Ed, Univers, 1976

Jimenez, Juan Ramon, "Estetica ~i ctidi estetica", Secolul XX. nr.

Williams, W,e., "Paterson", New Directions. 1968

3/1969
Mai,lkovski, Vladimir, ..Trei poerne de dragoste'·. Ed Univers. \976
Rllmson, John, Crowe, ..$coala umanista de la Chicago: de la Arisrotel
Valery, Paul, "Poezii, Dialoguri Poeticli ~I estetica'·. Ed. Univers, 1989
la Illodemi". Secolul XX, nr. 6/1980
Heisen berg, Werner, "Pa~i peste granite", Ed. Po Iitici'i, 1987
Toynbee, Arnold J., .. Art: comnlllnicative or ESOleric", in .,On the Future
Schrodinger, Envin, "Ce eSle Vla\a? ~i Spirit ~i materie". Ed. Univers,
of An". Viking Press. 1976

1980
Benn, Goltfired, .,Essays Reden Vonrege" (Erstc Band), Limes Verlag,

Berger, Rene, "Mutalia semnelor", Ed. Meridiane, 1986

1977

Steiner, George, "Reelles presences. Les arts des sens", Gallimard. \991
Shidler, Ernst; Heym, Georg; TrakJ, Georg; Benn, Gotlfried, in .. Poer i

Apollinaire, Guillaume, ..Oeuvres tome I", Gallimard, 1989

ai expresionisll1ului". Ed. Albatros, 1971

Rim baud, Arthur, ..Lettres de la vIe litteraire d' Arthur Rimballd",

Bacovia, George, "Opere", Ed. Minerva. 1978

Gallimard.1991
Tzara, Tristan, "Manifestul Dada, 1918" ...Manifest despre amond slab

Alighied, Dante, ..Opere minore'" Ed. Univers, 1971

~i anlOrul amar". in Mario de Micheli. ,.Avangarda anisticli a sccolului

Gimpel. Jelln, "Revolulia industriala a EVllllli Mediu",

XX"
Ed. Meridiane, 198
O'Hara, Ft'ank, .,Personismul: un manifest". in Area, nr. 7-8·9/1994
Aristotel, ,.Poctica", Ed. Acadenllei, 195
Ashberry, Jobn, in "Writers at Work: 'nle Paris Review fnterviews".

Boileau, "L'Art poetique". Gallimard. 1981

Viking Press. 1983

Raymond. Marcel, .. De la BaudelaIre la suprarealism". Ed. Univers,

Nadeau. Maul;ce, .. Histoire du surrealisme". Seuil, 1964

1972
Breton, Andre, "Manifestes du surrealisrne", Gallimard, 1%3

Steiner, Geroge, .,Limbaj ~i llkere", Secolul XX. nr. 9/1976

Ely tis, Odysseas, .,Poezia", in Secolul XX, nr. 1-3/1971

Wittgen!'tcin, L., ..Traetatus logico-philosophieus". Ed. Humanitas, 1991

Ponge, Francis, ..De partea lucruri!or". Ed. Univers. 1971

Marino, Giambattista, citat din prefata lui Leomid Dimov la

Percc, Georges, "LlIerurile'·. Ed. Univers. 1971

.,Florilegiu". Ed. Univers, !C)7

..ManifestuI raionismlui".•.Manifestul realismului 1920", ..Programul

B1anchot, Maurice, ..Spa!iul literal'''. Ed. Univers. 1980

grupului prodllctivist". in M. De Micheli, ..Avangarda artistica a se~olului

Flaubel't, Gust<lve, "Opere 4. CorespondcnW', Ed. Univers. 1985

XX", Ed. Meridiane, 1968

aiakovski, Vladimir, ..Cum se fac versurile", in "Despre munea

Williams, w.e.. ,Collected Poems", New Directions. 1978.

scriitorului", Ed. Cartea Rusil, 1954

Williams, W.e.. ,A New Measure", in "Modem Poets on Modem

Rougemont, Dl.'nis dc, "Dragostea ~i Oceidentul". Ed. Univers, 1988

Poetry". Fontana/Collins, 1966.

Nietzsche, Friedrich, .. A~a gr1iit-a Zarathllstra". Ed. Humanitas. 199

c.e, cumm ings, "An Introduction", In "Modem Poets of Modem Poetry",

Locke, John, "Essay concernlllg Human Underslanding", vol. L Dellt &

Fontana/Collins. 1966

Dutton, 1967
Ginsberg, Allen, in .. Writers at Work. The Paris, Review Interviews",

Burke, Edm und, "Despre sublim !ii frumos", Ed. Meridiane, 1989
Viking Press, 1983

Gilbert, K.E., Kuhn, T., "Istoria esletlcli", Ed. Meridiane, 1972

Olson, Charles, ,.Versul proieetiv". in Interval, nr.4-5/1991

Frye, Northrop, "Anatomia criticii". Ed. Univers. 1972

Pessoa, Fernando, ,,Erostrarus", Ed. de la Diffeerence, 1987

Todorov, Tzvetan, "IntroducerI.' in literatura fantastica". Ed Univers.

Apollinaire, Guillaume, ..Oeuvres completes de G.A.... tome I. Andre

1973
£3alland & Jacques Lecat, 1965

186
187