Proiectia UNIVERSAL TRANSVERSAL MERCATOR (UTM) Proiectia MERCATOR a fost elaborata in anul 1569 de catre matematicianul olandez GERHARD

KREMER cunoscut si sub pseudonimul MERCATOR (1512-1594). Proiectia MERCATOR este o proiectie cilindrica care, in functie de pozitia cilindrului, are mai multe variante. Cand cilindrul este tangent la ecuatorul elipsoidului proiectia este normala sau directa. Cand cilindrul este tangent la un meridian dat proiectia este transversala. Varianta normala a fost folosita prima data de MERCATOR si descrisa apoi de WRIGHT (1599). Varianta transversala a fost descrisa de LAMBERT in anul 1772, studiata de GAUSS intre anii 1825-1830 si modelata pentru a fi intrebuintata in cartografie de KRUGER in anul 1912. Datorita acestui fapt, varianta transversala poarta si numele de proiectie conforma GAUSS-KRUGER. In anul 1950 s-a inceput elaborarea unui sistem de referinta universal, pentru intreaga suprafata terestra, introdus pentru hartile topografice utilizate de tarile membre NATO denumit UTM (Universal Transversal Mercator). Prin sistemul de proiectie UTM se poate reprezenta aproape intreaga suprafata a globului terestru cu exceptia zonelor polare. Sistemul UTM acopera suprafata cuprinsa intre paralela de 80o latitudine sudica si paralela o de 84 latitudine nordica. Datorita acestui fapt fusele terestre cu latime de 6 o in longitudine (definite la fel ca si in proiectia GAUSS-KRUGER) cuprinse intre aceste paralele poarta denumirea de zone. Peste limita de 84o latitudine nordica pana la pol, respectiv peste limita de 80 o latitudine sudica pana la pol se aplica un alt sistem de proiectie denumit UPS (Universal Polar Stereografic). Sistemul UTM este deosebit de alte proiectii cilindrice prin faptul ca parametrii proiectiei UTM au fost calculati pentru mai multi elipsoizi de referinta diferiti, in scopul de a ajunge la o unificare mondiala, astfel: CLARKE 1886 (America de Nord), CLARKE 1880 (Africa), BESSEL 1841 (fostele tari sovietice, Japonia si partea de sud-est a Asiei), EVEREST 1830 (India si partile alaturate ale sud-estului Asiei) si HAYFORD 1909 (celelalte parti ale lumii). In urma progreselor facute in geodezia spatiala, in anul 1984 s-a introdus proiectia UTM pe elipsoidul asociat sistemului WORLD GEODETIC SYSTEM 1984, determinat cu ajutorul satelitilor artificiali ai Pamantului. Elipsoidul de rotatie ales astfel este WGS84, folosit pentru utilizarea in scopuri militare si civile a sistemului de pozitionare cu sateliti GPS (GLOBAL POSITIONING SYSTEM). Parametrii care definesc un elipsoid (pentru urmatoarele definitii se vor considera toate lungimile exprimate in metrii si toate coordonatele geografice in radiani, daca nu este specificat altceva) sunt stabiliti dupa cum urmeaza: (pentru emisfera Sudica si Vestica se foloseste notatia negativa) a = semiaxa mare a elipsoidului b = semiaxa mica a elipsoidului ab f = turtirea = a a2 b2 e2 = (prima excentricitate)2 = = f(2-f) a2 f (2 f ) a2 b2 e2 e2 = (a doua excentricitate)2 = = = 2 2 (1 f ) 2 b 1 e f ab n= = 2 f a+b a (1 e 2 ) = raza de curbura a meridianului = (1 e 2 sin 2 ) 3 / 2 a = raza de curbura in primul vertical = = (1+e2cos2 ) 2 (1 e sin 2 )1 / 2 S = arcul de meridian = A - Bsin2 +Csin4 -Dsin6 +Esin8 unde:

SGD2004

UTM

5 2 81 4 3 5 A = a[1 n + (n n ) + (n n ) + ...] 4 64 3 7 3 55 5 2 4 B = a[ n n + (n n ) + n + ...] 2 8 64 15 3 a[n 2 n 3 + ( n 4 n 5 ) + ...] C = 16 4 35 11 a[n 3 n 4 + n 5 + ...] D = 48 16 315 a[n 4 n 5 + ...] E = (E 0.03mm) 512 Parametrii proiectiei UTM sunt definiti dupa cum urmeaza: = latitudinea = longitudinea = latitudinea piciorului perpendicularei duse din punct pe meridianul central o = longitudinea originii proiectiei (meridianul central) = o = diferenta longitudinii fata de meridianul central ko = factorul de scara central care reprezinta o reducere arbitrara aplicata tuturor lungimilor geodezice pentru a reduce deformarea maxima de scara a proiectiei = 0.9996 k = factorul de scara in punctul de lucru pe proiectie FN = Fals Nord (0m pentru emisfera Nordica si 10000000m pentru emisfera Sudica) FE = Fals Est (500000m) E = E FE E = valoarea coordonatei rectangulare Est N = valoarea coordonatei rectangulare Nord C = convergenta meridianelor Termenii utilizati in calculul ecuatiilor generale ale proiectiei UTM sunt: T1 = Sko sin cos k o T2 = 2 sin cos 3 k o T3 = (5 tan 2 + 9e' 2 cos 2 + 4e' 4 cos 4 ) 24 sin cos 5 k o (61 58 tan 2 + tan 4 + 270e' 2 cos 2 330 tan 2 e' 2 cos 2 + 445e' 4 cos 4 T4 = 720 + 324e' 6 cos 6 680 tan 2 e' 4 cos 4 + 88e'8 cos 8 600 tan 2 e' 6 cos 6 192 tan 2 e'8 cos 8 ) sin cos 7 k o T5 = (1385 3111 tan 2 + 543 tan 4 tan 6 ) 40320 T6 = cos k o

cos 3 k o (1 tan 2 + e' 2 cos 2 ) 6 cos 5 k o (5 18 tan 2 + tan 4 + 14e' 2 cos 2 58 tan 2 e' 2 cos 2 + 13e' 4 cos 4 + 4e' 6 cos 6 T8 = 120 64 tan 2 e' 4 cos 4 24 tan 2 e' 6 cos 6 ) cos 7 k o T9 = (61 479 tan 2 + 179 tan 4 tan 6 ) 5040 tan ' T10 = 2 k o2
T7 =
SGD2004 UTM

T11 =

T12 =

tan ' (5 + 3 tan 2 '+ e' 2 cos 2 '4e' 4 cos 4 '9 tan 2 ' e' 2 cos 2 ' ) 24 3 k o4 tan ' (61 + 90 tan 2 '+46e' 2 cos 2 '+45 tan 4 '252 tan 2 ' e' 2 cos 2 '3e' 4 cos 4 ' 5 6 720 k o + 100e' 6 cos 6 '66 tan 2 ' e' 4 cos 4 '90 tan 4 ' e' 2 cos 2 '+88e'8 cos 8 '+225 tan 4 ' e' 4 cos 4 ' + 84 tan 2 ' e' 6 cos 6 '192 tan 2 ' e'8 cos 8 ' ) tan ' (1385 + 3633 tan 2 '+4095 tan 4 '+1575 tan 6 ' ) 8 40320 7 k o 1 cos ' k o 1 (1 + 2 tan 2 '+e' 2 cos 2 ' ) 3 3 6 cos ' k 0 1 (5 + 6e' 2 cos 2 '+28 tan 2 '3e' 4 cos 4 '+8 tan 2 ' e' 2 cos 2 '+24 tan 4 ' 5 5 120 cos ' k o

T13 = T14 = T15 =

T16 =

4e' 6 cos 6 '+4 tan 2 ' e' 4 cos 4 '+24 tan 2 ' e'6 cos 6 ' ) 1 (61 + 662 tan 2 '+1320 tan 4 '+720 tan 6 ' ) T17 = 7 5040 cos ' 7 T18 = sin sin cos 2 T19 = (1 + 3e' 2 cos 2 + 2e' 4 cos 4 ) 3 sin cos 4 (2 tan 2 + 15e' 2 cos 2 + 35e' 4 cos 4 15 tan 2 e' 2 cos 2 + 33e' 6 cos 6 15 T20 = 50 tan 2 e' 4 cos 4 + 11e'8 cos 8 60 tan 2 e' 6 cos 6 24 tan 2 e'8 cos 8 ) sin cos 6 (17 26 tan 2 + 2 tan 4 ) 315 tan ' T22 = k o tan ' (1 + tan 2 'e' 2 cos 2 '2e' 4 cos 4 ' ) T23 = 3 3 3 k o tan ' (2 + 5 tan 2 '+2e' 2 cos 2 '+3 tan 4 '+ tan 2 ' e' 2 cos 2 '+9e' 4 cos 4 '+20e' 6 cos 6 ' 5 15 5 k o T24 = 7 tan 2 ' e' 4 cos 4 '27 tan 2 ' e' 6 cos 6 '+11e'8 cos 8 '24 tan 2 ' e'8 cos 8 ' ) tan ' (17 77 tan 2 '+105 tan 4 '+45 tan 6 ' ) T25 = 7 7 315 k o T21 = cos 2 (1 + e' 2 cos 2 ) 2 cos 4 (5 4 tan 2 + 14e' 2 cos 2 + 13e' 4 cos 4 28 tan 2 e' 2 cos 2 + 4e' 6 cos 6 T27 = 24 48 tan 2 e' 4 cos 4 24 tan 2 e' 6 cos 6 ) T26 = cos 6 T28 = (61 148 tan 2 + 16 tan 4 ) 720

SGD2004

UTM

(1 + e' 2 cos 2 ' ) 2 2 k o2 1 (1 + 6e' 2 cos 2 '+9e' 4 cos 4 '+4e' 6 cos 6 '24 tan 2 ' e' 4 cos 4 '24 tan 2 ' e' 6 cos 6 ' ) T30 = 4 4 24 k o 1 T31 = 6 720 6 k o Calculele, utilizand termenii de mai sus, asigura o precizie de aproximativ 0.001 secunde de arc pentru coordonatele geografice si de 0.01m pentru coordonatele rectangulare. Transformarea coordonatelor geografice in coordonate rectangulare: N=FN+(T1 + 2 T2 + 4 T3 + 6 T4 + 8 T5 E=FE+( T6 + 3 T7 + 5 T8 + 7 T9) Transformarea coordonatelor rectangulare in coordonate geografice: = ' - E2T10 + E4T11 - E6T12 + E8T13 = o + ET14 - E3T15 + E5T16 - E7T17 Latitudinea ' se obtine prin iteratii succesive bazate pe termenul T1. Convergenta meridianelor (din coordonate geografice): C= T18 + 3 T19 + 5 T20 + 6 T21 Convergenta meridianelor (din coordonate rectangulare): C= ET22 - E3T23 + E5T24 - E7T25 Factorul de scara (din coordonate geografice): k=ko(1 + 2 T26 + 4 T27 + 6 T28) Factorul de scara (din coordonate rectangulare): k=ko(1 + E2T29 + E4T30 + E6T31) Proiectia UTM este o proiectie cu ajutorul careia se poate reprezenta aproape intreg globul terestru avand avantajul reducerii deformatiilor liniare prin introducerea unui factor de scara subunitar de-a lungul meridianului axial (central) al fusului (zonei). In proiectia GAUSS-KRUGER deformatiile liniare de-a lungul meridianului axial (central) al fusului sunt nule (modulul de deformatie liniar este egal cu 1), acestea crescand pe masura ce ne indepartam de meridianul axial, ajungand la o valoare maxima in apropierea meridianelor din marginile fusului (la latitudinea medie a Romaniei deformatiile ajung la aproximativ 75-77 cm/km). In proiectia UTM aceste deformatii maxime, in vecinatatea meridianelor din marginile fusului, se injumatatesc prin introducerea factorului de scara subunitar de-a lungul meridianului axial al fusului (zonei). Factorul de scara subunitar care apare de-a lungul meridianelor axiale ale zonelor se datoreaza faptului ca, in acest caz, cilindrul nu mai este tangent la meridianul axial (central) al zonei ca la proiectia GAUSS-KRUGER, ci secant. Intersectia dintre suprafata terestra si suprafata cilindrului se face dupa doua meridiane numite meridiane de secanta. Proiectia UTM face parte din grupa proiectiilor cilindrice transversale conforme, care dau o reprezentare a elipsoidului de referinta direct pe planul cilindrului. Reprezentarea suprafetei terestre se face pe zone de 6o diferenta de longitudine, proiectia UTM fiind o proiectie conforma, deci unghiurile nu sunt deformate (modulul de deformatie unghiular este egal cu 1). Datorita faptului ca deformatiile liniare sunt mici, iar deformarile unghiulare sunt nule, creste precizia reprezentarii terenului pe o harta topografica executata in proiectia UTM. Zonele in proiectia UTM se numeroteaza incepand de la meridianul de longitudine 180o (meridianul opus meridianului care trece prin punctul Greenwich), cu cifre arabe de la 1 la 60, in sens antiorar. Suprafata elipsoidului pe plan se proiecteaza astfel: -reprezentarea este conforma (modulul de deformatie unghiulara este nul); -reprezentarea meridianului axial (central) al unei zone este o dreapta fata de care proiectia este simetrica; T29 =

SGD2004

UTM

-factorul de scara pe directia meridianului axial este ko = 0.9996, deci cilindrul care este circumscris elipsoidului nu mai este tangent la meridianul axial, ca in cazul proiectiei GAUSS-KRUGER, ci secant, dupa doua meridiane simetrice fata de meridianul axial, numite meridiane de secanta; -sistemul de coordonate este propriu fiecarui fus. Intr-o zona de 6o exista linii de secanta (cu deformatii liniare nule) situate la aproximativ 180000m E si V fata de meridianul axial (central) al zonei respective. Pentru evitarea coordonatelor negative, meridianului axial (central) i se atribuie o valoare falsa a estului de 500000m, practic, meridianul axial al zonei de 6o este translatat spre stanga cu 500000m. Astfel meridianele de secanta se afla la coordonata 320000m E si respectiv 680000m E. Axele sistemului rectangular al unei zone de 6o in proiectia UTM sunt inversate fata de proiectia GAUSS- KRUGER: -axa OX (abscisa) este pe orizontala si este data de proiectia ecuatorului in planul hartii topografice. -axa OY (ordonata) este pe verticala si este data de proiectia meridianului central (axial) al zonei respective. In proiectia U.T.M. factorul de scara este 1.000 de-a lungul liniilor (meridianelor) de secanta, descreste pana la 0.9996 de-a lungul meridianului axial si creste pana la 1.0010 in zonele meridianelor de la marginile zonei. Meridianele si paralele se reprezinta in proiectia UTM prin curbe oarecare, meridianele fiind simetrice fata de meridianul axial al zonei care conform conditiei puse se reprezinta printr-o linie dreapta. Paralelele sunt simetrice fata de Ecuator, care se reprezinta printr-o linie dreapta. Pozitia unui punct oarecare in planul proiectiei (in planul hartii) se determina intr-o retea de coordonate rectangulare X, Y. Grila rectangulara se realizeaza ducand linii paralele la axele de coordonate ale fiecarei zone. Toate coordonatele X in proiectia UTM contin translatia de 500000m. Pentru a afla pozitia exacta a unui punct oarecare fata de meridianul central al zonei respective, se va scadea 500000m din valoarea coordonatei X. In emisfera sudica apare particularitatea referitoare la coordonatele Y (ordonate) negative. Pentru a evita coordonate negative in emisfera sudica se adopta ca Ecuatorul sa aiba ordonata de 10000000m (valabil numai pentru coordonatele din emisfera sudica). Aceasta valoare se justifica astfel: de la Ecuator la Polul Sud sunt 90o latitudine, distanta de teren acoperita de 1o de latitudine este de cca. 111 km, deci: 90o x 111km 9900000m 10000000m Coordonatele geografice sunt exprimate in masuri unghiulare, mai precis in grade sexazecimale incepand cu valoarea de 0o la Ecuator, paralelele fiind numerotate pana la valoarea de 84o N si 80o S. Deoarece latitudinea poate avea aceeasi valoare numerica la N sau la S de Ecuator, se va indica intotdeauna directia N sau S. Longitudinea se masoara atat spre Est cat si spre Vest incepand de la meridianul de origine (meridianul ce trece prin punctul Greenwich). Meridianele la Est de meridianul origine merg pana la valoarea de 180o si sunt dentificate ca longitudine estica. Similar se procedeaza si cu longitudinile vestice. Romania se afla pe fusele 34 si 35, marginea de jonctiune dintre cele doua zone este meridianul de longitudine de 24o, situat aproximativ la jumatatea Romaniei.

SGD2004

UTM

Existenta mai multor zone in proiectia UTM (ca si in cazul proiectiei GAUSS-KRUGER) impune posibilitatea transformarii coordonatelor dintr-un fus in celalalt. Aceasta operatiune este ceruta in cazul unor lucrari care se executa pe suprafete a doua zone invecinate (adiacente). Nomenclatura reprezinta un sistem de pozitionare a foilor pe harta pe suprafata globului terestru si totodata o metoda de identificare unica a acestora. Nomenclatura foilor de harta in proiectia UTM este diferita de aceea pentru foile de harta in proiectia GAUSS-KRUGER. In proiectia GAUSS-KRUGER, ca scara de baza se utilizeaza 1:25000, iar in proiectia UTM sunt utilizate doua scari de baza si anume: 1:50000 si 1:250000. Nomenclatura unei foi de harta la scara 1:250000 este formata din doua grupuri de caractere alfanumerice despartite prin linioara astfel: -primul grup este alcatuit din doua litere si doua cifre cu urmatoarea semnificatie: -prima litera reprezinta emisfera nordica (N) sau emisfera sudica (S); -a doua litera reprezinta intervalul de 4o pe latitudine in care se afla foaia. Numerotarea incepe cu litera A de la Ecuator spre N si S. Ordinea literelor este cea din alfabetul latin (de la A la V). -grupul de doua cifre reprezinta numarul zonei (fusului in proiectia GAUSS-KRUGER). Dupa cum stim, Romania se afla pe zonele (fusele) 34 si 35. -al doilea grup de caractere este format dintr-un numar ce reprezinta pozitia foii intr-un cadru de 4o pe latitudine si 6o pe longitudine. Exemplu: NL 34-06 se citeste astfel: N = emisfera nordica; L = intervalul cuprins intre paralelele de 44o si 48o latitudine; 34 = zona 34 (a patra de la Greenwich spre est) care este cuprinsa intre meridianele de 18o si 24o longitudine; 06 = a sasea foaie de harta din zona de 4o latitudine si 6o longitudine; Ca si in proiectia GAUSS-KRUGER, harta la scara 1:1000000 a fost luata ca baza pentru hartile la scara 1:250000. Deci, pentru obtinerea unei foi de harta la scara 1:250000 s-a impartit foaia de harta la scara 1:1000000 in 16 foi de harta la scara 1:250000 daca suprafata reprezentata este cuprinsa intre ecuator si paralela de 40o latitudine nordica respectiv intre ecuator si paralela de 40o latitudine sudica. Dimensiunea unei astfel de foi de harta la scara 1:250000 este de 1o pe latitudine si 1o30 pe longitudine. Foaia de harta la scara 1:1000000 se imparte in 12 foi de harta la scara 1:250000 daca suprafata reprezentata este cuprinsa intre paralela de 40o latitudine nordica si paralela de 84o latitudine nordica respectiv intre paralela de 40o latitudine sudica si paralela de 80o latitudine sudica. Dimensiunea unei astfel de foi de harta la scara de 1:250000 este de 1o pe latitudine respectiv de 2o pe longitudine. Nomenclatura unei foi de harta la scara 1:250000 se compune deci din nomenclatura foii de harta la scara 1:1000000 si numarul foii de harta rezultat din impartire. B) Nomenclatura foilor de harta la scara 1:50000 Nomenclatura foii de harta la scara 1:50000 are ca baza tot harta la scara 1:1000000, dar denumirile pornesc de la zonele si subzonele delimitate de interesul NATO. Dimensiunea unei foi de harta la scara 1:50000 in zona Romniei este de 15 pe latitudine si 18 pe longitudine. (In proiectia GAUSS-KRUGER, foile de harta la scara 1:50000 au dimensiunile de 10 pe latitudine si 15 pe longitudine).

SGD2004

UTM

Suprafata reprezentata la scara 1:50000 in proiectia UTM este mai mare astfel decat suprafata reprezentata la aceasta scara in proiectia GAUSS-KRUGER. Foaia de harta la scara de 1:100000, avand dimensiunile de 30 pe latitudine si 36 pe longitudine, se obtine prin impartirea unei foi de harta la scara 1:1000000 in 80 de planse. Dimensiunile cadrului foii de harta la scara 1:50000 rezulta din impartirea foii de harta la scara 1:100000 in patru. Retelele rectangulare militare constau din linii paralele ce se intersecteaza sub unghiuri drepte si care formeaza o retea rectangulara. Liniile N S se numesc norduri, iar liniile E V se numesc esturi. Intervalul dintre doua linii succesive ale unui astfel de caroiaj rectangular este functie de scara hartii topografice militare respective. Scara Intervalul retelei rectangulare 1:25000 1000 m 1:50000 1000 m 1:100000 1000 sau 10000 m 1:250000 10000 m 1:500000 10000 m 1:1000000 10000 m Pentru zonele terestre cuprinse intre latitudinile de 84o N si 80o S se utilizeaza reteaua rectangulara UTM, deci si pentru Romnia. Caroiajul rectangular militar de referinta (MGRS) a fost proiectat pentru a fi utilizat impreuna cu caroiajul rectangular UTM. MGRS reprezinta versiunea alfa numerica a coordonatelor rectangulare numerice UTM. Globul terestru a fost divizat in 60 de zone (fuse) de 6o longitudine si fasii latitudinale de 8o (20 de astfel de fasii latitudinale, incepand de la paralela de 80o S si pana la paralela de 84o N). Fasiile latitudinale se noteaza cu literele alfabetului latin, majuscule incepand cu litera C si terminand cu litera X, exceptand literele I si O (fasia X are 12o). Zonele de 6o se numeroteaza de la 1 la 60 incepand de la antemeridian in sens antiorar. Deci, o regiune oarecare de pe glob este localizata in sistemul MGRS prin identificarea zonei terestre (zona de 6o si fasia latitudinala de 8o). Aceasta identificare este unica si se numeste denumirea zonei retelei. Romania se intinde in zonele UTM 34 si 35 si in banda de latitudine T.

SGD2004

UTM