Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
:- 4 *'
: -. ?'f!
pr.,"
trt'!i'.*' r I .J *+ -p
*'
4-u' S
*gt:
,l
r
nr a I
#
*'#
iF
* tt*
d' .* *.' F
.f a.i'
qF
;#l
-o.Gi---:.--_-4-'Y'
ifr
7 +"4-
fr
:F*b
'
-:+':::
1|tIF-
.f*E
''F*
)Q
\
lntroducere
.s
,yiafa la munte"
;'.:.*
.'sPr
Cum ia nattere un munte? 8 Care este cel mai inalt munte din !ume? Ce este un sat de munte? 12 Cum recunotti un munte inalt? 14 Cum poti petrece iarna intr-o cabani? 16
Ce este o stafiune
r0
termali?
18
Cat de periculos este muntele? 20 Ce este riul de munte? 22 Care este cauza ametelilor? 24 Ce este alpinismul? 26
La ce folosegte echipamentul
unui alpinist? 28 Care sunt primele victorii din alpinism? 30 Trebuie si fii sportiv pentru a face o drumetie? 32 Unde se practici raftingul? 34 Unde s-a inventat canioningul? 36 \ Ce sunt sporturile de iarn a? 38 Ce este o pirtie de schi? 40 in ce consti schiul fond? 42 ce folosegte un tun de zdpade? 44
-..:"-,:-
#
f lltr
pentru zipade? 46 h* Unde te poti da cu sania? 48 * Ce fel de sinii mai existi? 50 Cum poate fi traversat un munte? 52
ITTRoDUcERE IN
I& mrum*e
Vino cu noi la munte, si urcim pe cet mai inalt vArf, si vizitim satele pitoregti 9i si poposim pe la cabane. Trebuie insi si avem griji, pentru ci pericole existi la tot pasul. Fii previzitor 9i echipeazi-te
ata cum trebuie!
Muntele oferi senzalii nemaiintAlnite: aici po{i practica sporturi extreme (cum ar fi raftingul sau canioningul) sau sporturi de iarni, dar poti face ;i drumelii, bucurAndu-te de peisaje de vis gi oferindu-fi o curi de aer curat.
Vnln
MuNTE
-)
Crnm
&
ia neqtere Hm munte?
L"nlurite muntoase se formeazi in locut de intilnire a plicilor scoar-tei terestre. Cind doui plici continentale se ciocnesc, are loc o coliziune: rocile se incaleci gi se cuteazi.
Rezulti un proces lent de ridicare a lor. A5a s-au niscut, de exemplu, munfii Alpi.
Himaldya, in Tibet
*'
P LAc
rLE CnR E
SE SCUFUNDA CAnd o placa aflata pe fundul oceanului, denumiti placa ocean icd, intal nette u na continentali, prima se scufunda sub cealalta, ridicAnd-o pe cea continentali, apoi cutand-o, indoind-o. Ata s-au nascut m u ntii Anzi. Placa oceanici care se scufunda sfarSeste prin a se topi pe fundul oceanului, iar magma
care se forme az6, astfel urcd la suprafata, formAnd vulcani.
L8$
-"I*IIURT MuNroAsF
Ux TIIMEg-BALME$
Cunoqti suficient de bine lanturile muntoase Pirinei, Himalaya, Ar zi? incearcd sd le a$ezi in ordine descrescdtoarr de la cele mai inalte la cele mai scunde.
/W?
\\,=:oISNV OCld '3NV'18 INOht 'Vn9V3NO3V 'IS3Uf
n
2C "\_
:ltrntos
;r'
Tolr
Un
CnESrEM PuTrN CArr PuTrN... ii m u nli su nt foarte vech i, fi ind atacali treptat de ero ziune. Altii continua sa creascd, de exemplu Mont Blanc-ul continua
si astizi sa se inalte cu cAte un mm pe an. Nu este mult. Dar durata vietii unui munte se calculeaza in milioane de ani, adica un km intr-un milion de ani!
I I I
i__
DouA
MAgtNt.
n \'-..
Vnln
inelt
unui munte. Un lucru este sigur: Everestul este cel mai inalt munte de pe Planeti, fiind supranumit ,,acoperi;ul lumii". Cu peste 8 840 de metri inilfime, virful siu domini imensul lan! al munfilor Himalaya, intre lndia gi China. Un alpinist a fost chiar convins ci l-a vizut odati pe Yeti, Omul Zdpezilor, in munfii Himalaya. Yeti este un fel de maimufi mare gi infricogitoare care mai este numit ;i Omul Zilpezilor sau Omul Pidurilor. Tu ce gtii despre el?
lrrrvtNs DE CEIRE oM
Sute de exploratori si-au gasit sfArsitul pe versantii abrupti si inghetati ai Everestului. Dar, pe 28 mai 1953, un alpinist foarte curajos si rezistent, Edmund Hillary,insotit de priceputul sau ghid Tensing Norgay, reuteste si aj unga pe ,,acoperisul Iumii". M u nte le Eve rest este in sfArs it cucerit de om
!
{0
-----;-*-<-.*---"*!\
MuNn Jrualn
)#
inallimea fascinanti a Everestului ii atrage pe alpini;ti: din 1953, acest munte a mai fost urcat de peste 600 de ori.
_l'_='jl:___( )\
([
-o/,
Vnln
LA
'Uru sAruc
irvGHEsurr
Pentru a-ti putea construi satele, oamenii a trebuit sa !ina cont de relief ti de clima. Astfel, satele erau atezate cel mai adesea in fu nd u I vii i, pe versantu
I
pe
versantul sudic. Casele sunt destu I de inghesu ite, pentru a ldsa cAt mai mult spatiu culturilor.
'Ln
ApAPosr DE Fnrc
intr-o casi traditionali, totul este gandit astfel incdt casa sd reziste in fata rigorilor iernii. Oamenii triiesc la parter, in bucatarie,
unde se afla si soba, precum 5i langa grajd, aproape de cdldura animalelor. La primul etaj, depozitul de fan izoleazi casa de frig. Tot aici sunt pdstrate gi depozitele de alimente pe timpul iernii.
fi
t.{
!T
J
o o r
p
(^,
.o F
m
ffi
ffi
f\-1
Vnrn
Cunr Feeuno$ti un
munte innlt?
&
Putem vorbi despre un munte inalt cind ineltimea sa pornegte de Ia 2 800 de metri . in Franta, in mun{ii AI pi, virful Mont Blanc este inalt de 4 8O7 de metri . insi lanful Himataya depetegte recordut lumii cu virful Everest, Ia o ine[ime de
8 848 de metri . Al pinigtii escaladeazi stAncile 9i ghefarii vard, cAnd vremea este frumoasi, gi mai rar iarna, cAnd este foarte periculos.
Ghetari gi
.t
'VTATA
PE uN MuNTE lrunlr Pe rrntii inalti nu mai cresc nici macar brazi sau pini. Pe timpul verii, versantii stAncosi su nt acoperiti de gentiane, flori-de-colt sau rododendron. Pana la 3 000 de metri pot fi intAlnite diverse animale salbatice: mufloni, capre negre, marmote. Oamenii nu triiesc aici: in aceste zone exista doar adaposturi si refugii special construite pentru alpinistii care rdmin peste noapte pe m u nte.
\_! 4
/\
lruAlTrMt
RecoRD
ST MERGEM LA MUNTE
A Care
1.
*J
este cel mai
SE UnMAM
GHIDUL!
Versantii de pe muntii inalti sunt foarte
periculoti. Pentru
a escalada acesti munti, trebuie neaparat si fi i insotit de un ghid montan: doar el te poate ind ru ma in sigu ranta in afara potecilor si te poate scipa de pericolul de a cadea in vreo crevasi.
3. Kilimanjaro
animalului care nu se potriveqte in lista de mai jos: Muflon - Coprd n eagrd - Facocer Gdseqte denumirea
Marmotd
- Vultur
--
N!
tc'llNnw vt u6rryur
nN
Vo nurN3d'lnuf
$TlATl CA...
TERMENUL ,,cREvRsA-
LA
o DEsPrcArunA irurn-uru
sr
nereRA
Vnrn
&
este special construiti pentru a rezista in fafa rigorilor iernii de la munte. in primul rind, cabana este agezati spre sud: are ferestrele, u9a ;i balconul orientate spre soare. Cabana este astfel construiti pe versantul sudic, acolo unde soarele este cel mai puternic. Fafada indreptati spre nord nu are ugi sau ferestre.
."U"ni
Cabane
c
7
AoAposruRt
DE PNIMAVNRA
Pe vremuri, cabanele erau niste simple adaposturi constru ite d in scand u ri, raspind ite pe paj isti sau gru pate in catu ne. Taran ii locuiau aici doar cand era vreme fru moasa, cAnd i;i aduceau animalele la pa;unat. Cabanele au d eve n it apo i , tre ptat,
ad
evirate case d in
le m n .
\
-_
CnenNA
*:1"^:,:"
a*r.-<.F
-.
*n/
ffi# v
aj
SA CoNsERvAnn CALDURA
La o cabana de munte, planul
inclinat al acoperisului care unge uneori pana Ia sol folose;te la retinerea zapezii: un strat gros de zlpada este un bun izolant, la fel cum sunt fAnul si paiele. Din acest motiv, pe vremuri, fAnul si paiele erau depozitate in podul casei.
si
tipuri
de case.
Q casd cu acoperiqul din paie este o O casd rnicd este o O casd cn acoperiqul inclinat pAnd aproape
de sol este
VNV8V3
$TrATr CA...
J*tT
unde izvorisc apele termale. Aceste izvoare sunt de multe ori calde: unele au chiar 200-300oC. Aceste ape sunt imbogifite cu multe minerale, benefice pentru sinitate.
-NUMERoAsE
PNOPRIETATI BENEFICE Apele minerale contribuie la curitarea organ ismu lui in interior si Ia revigorarea sa. Acestea au proprietati diferite, in functie de cantitatea continutd de fier, iod sau brom... Mai sunt folosite si la tratarea unor probleme de sdnitate. Pacientii care u rm eazd aceste cu re beau apa termala in fiecare zi, fac bai de nimo I sau d u5u ri cu apa termala pentru hidromasaj
.
ATr uN
r LE Tr RMALE D r rv AnrrcH rrArE ln Antich itate existau terme, ad ica locu ri special amenajate unde oamenii veneau pentru a face baie in ape minerale. Aici ei i;i tratau problemele de sinitate. Romanii au fost cei care au construit cele mai multe terme.
t g fl$ ffi
Ej#*fi
CUvINTELE LIPITE
Minnie a plecat intr-o stafiune termal6 pentru a se reface. Ea i-a trimis veqti lui Mickeyr insl toate literele au ajuns lipite unele de altele!
iNns rndaoN! Nn r
rS
9TlATl CA...
l'_'l"i::":i:1'=*MALE
-o,
L"
-h\
,\
hr
Ux ServeroR
PE
PerRU PrcroARE
Daci urmezi fiecare pdrtie a salvamontiqtilor, vei putea aqeza literele in ordine qi vei afla numele unui ajutor foarte prefios folosit de acegtia.
t,
1234
5 I
2 3 4 5 6 7I
Un instructor de schi care preda cursuri poate acorda aj utor pe munte in caz de pericol, deoarece deline un permis de prim aj utor. intr-o statiune de sch i mai su nt si alti oam e n i care pot face acest lucru: ei sunt jandarmii sau pompierii.5i cei care lucreazd pe pArtiile de schi mai pot acorda aj utor. Ei sunt cei care evacueazi
rdn
itii.
-\ \ \ k\\
ouNVNUSS rNrVS 3NtV3 :StlntOS
$TTATI
c4...
": An
-{yr
-)-\
Ce este
&
r*ul de munte?
ry
\\___/
.Jo
Expeditiile la munte trebuie si fie minutios pregitite.
Chiar si alpinistii cei mai antrenati pot suferi de rau de munte. Poate din cauza intrecerii pentru a aj unge primul in vArful muntelui. De la 1 000 de metri in sus, ei trebuie sd faca pauze mai dese; peste 3 500 de metri, sunt sfatuiti chiar sa nu urce mai mult de 500 de metri pe zi.
,?2$
MuNTE i
irl ? t.TE?
--=aza. Oamenii
::inrp.
RAU!
suferi
de:
torticolis
migrend
anghind
otitd
grea[d
'rd'
"";4'$'-ft't
Aerul este foarte curat la mare
[r
Vnrn
MuNTE
"')
,\
*'
FRICA DE GolAmeteala te poate cuprinde atunci cAnd etti pe telescaun, intr-un teleferic, in matind, pe un drum de munte, la capatul unei scari sau chiar... pe un taburet. Trebuie sa iti past rezi calm u l, sa n u privesti in jos si sa nu te panichezi. in avion nu te poate cuprinde ameteala, deoarece nu mai esti in contact cu solul.
AUETEALA
GAsn$rE CuvANruL
Cenn NU sE PoTRIVE$TE
CAnd te cuprinde ame(eala?
Persoanele care suferi de riu de iniltime, chiar daci le e frici, sunt atrase de iniltime.
CAnd sch iezi. Cand eEti intr-un teleferic. Cand stai pe Lrn taburet.
in avion.
'lnlOs
nC ISVINO3 N! |ISS IVW nN GNV3 ll:tl lV lIOd nN 33:|UVOSO 'rnNornv Jlsr rr$rnrurod 3s nN iuvJ tnrNvn no ::lintos
4\(){
,
f\-,
gnArr cA...
PANTcA EsrE o sFNzAnE DE SPAIMA PROVOCATA DE IMPRESIA cA SUNTEM AMENINTATI DE UN PERICOL.
?2s
Vnln
LA MuNTE
*)
,@ esh,e
&
IpiHfismHI?
Exista mai multe feluri de a escalada un munte. Cel mai utor este si te ca{eri pe un perete stAncos, cu ajutorul unor corzi 9i a unor scirite. Existi ;i escalade mai dificile, doar cu o coardi, sau la care se folosegte un intreg echipament care te ajuti si escaladezi crevase,
creste 9i pripistii.
AIpi
n
i;ti profesionigti
*'
EsCALADAREA
Gn ETARILoR Alpinismul inseamni, de obicei, escaladarea stdncilor si a ghetarilor. Sportivul trebuie sd fie echipat cu crampoane si pioleti. Chiar si alpinistilor experimentati Ie este frica de ghetarii acoperiti de zApadd, deoarece stratul de zapada poate ascunde cripaturile.
Din fericire, ei sunt legati cu chingi: daci unul dintre ei se desprinde si cade, ceilalti il pot sustine.
-r-
Un munte mai poate fi urcat 5i fira a te cilira, doar din mers. Acestea sunt drumeliile; parcurgerea unor trasee mai lungi se n u me;te ,,trekking" . Sensu I acestu i cuvint este ,,migralie": o mici excursie la munte. Trebuie si iei cu tine un intreg echipament pentru a fi pregatit si dormi in aer liber.
I REKKING.UL
iN FhuNrEA GnuPULu
DE
AIpINI$rI
DacS mergi pe urmele de mai jos, vei putea afla numele unui savant elvefian.
678
uuj
fr
in
R.USASUSE
ru
insofit de 17 ehizi conduqi de Balmat, acest savant a fost primul care a escaladat Mont Blanc:
17 60,
runssnvs ::ltJ.nlos
$TrATl c4...
AVUT LOC IN PE MUNTE AU Avur Loc iru IUNTE
! !
T
PRTMELE
EscAmoAnl
DE UNDE
i
ri
--
3'-Tl'Y:t -r \
$l
-d,D
{HoLA
firi
coardi!
s
"
PE GHrnrA sE AruNrcA
Pentru a escalada un ghetar, alpinistul trebuie sa aiba un piolet. Acest instrument seamana cu u n tArnacop, avAnd o lama care se poate infige in gheala: pentru a te cdtira, te poli agata de acest piolet. Alpinistul mai trebuie sa i;i prinda de inciltari niste crampoane: cramponu este o talpa din metal cu un fel de cu ie care se infig in zapada.
,,28f
Gslll_y.:T' ::gRrlu)
Cu Cepur, ix Nonr
In lista cu tot ce trebuie si ia cu el, acest alpinist distrat a inlocuit unele cuvinte cu altele. Cuvintele au insi legdturd intre ele.
Gdseqte perechile corecte de cuvinte.
1)
Vizierd
2l lederd
3)
Vioard
4l Tarndcop
)rc UR N' s GU ANIT AI Cror z II R2 Ai a l; A af 'lat dejja ci, a1 rn( ej; rtu IC ci cinc I alp ni: ci rd alg rinii;t:ii irnti ne c i ln :alr e: ]S un obr sta .ol ei tr ebruiie u tre rir c bst acorl, 'd sa selleg Itc ti n CO; l't si s( r le1 3etto1 irIC d r( la, NS iru ti unul ( u NL de alt:UIl, irrsir ritii. ul de Itr ( I ac;arunLrl Astfr l, A st:fe]1, d ca ul rci, alu n eci cei allutne( , clilia lti il pc ti SU ;tir )e rtrr iI plotii s ustiintep en 'u su a nu c ad a ntu cad )ar irn$rol..C cir Jea Io ,el 'ee ste DT I l'r est ep,rirmurlrd rt ;ir ;te care : ci Cin o dea ii brh ic ea ,p)ec eil Iti sh azd CC ilal
r
t-
JI
a) Piolet
b) Crampon
c) Cascd
dl Coardd
:tuvo tNtoyoyu Vorov'Jn rrNlnov rNr3VaVu no'ruvoryiygv yrNvld o rts:r vu:o:ll s z (couozoc tS vruwvasNr rvru 'vtgH3sv3 vr vurJru as vu:nzrn) c r :ltintos
(rnaocyNuvr n3 VNywvrs ruvo rN:rrunursNr Nn rrs:t rnra-tolal v v {rouvoc no rNtrunursNt Nn Jrst vuvotn } o e (rruvoaruvu3 r$ rrrwnN tNns rvru :ruv3 'urNv'rd 3TV riuya rrrulJro rd yfionz3o 3s
$TlATl CA...
I I
I I
f'
r[glt_l$rul }*RIrv):
Cu Cepul, ix Nonr
In lista cu tot ce trebuie
sd ia cu el, acest alpinist distrat a inlocuit unele cuvinte cu altele.
AN , )IG RZ s GU RT NT OF II A af laltc eja c a unci ti a l; dej ci, ttu ci rd a,lp nistii in :AIr C Anc r iarp rini ii nt lnes rn c bs :AC ul ob ;ta ol, ei tr ebt aco ei trt buie bsta si selle ge toti in coe rd a, as( r Ieg eg( let ti 'l( oa rnul c )a tu rti ru ui ul dreialt I , inl iru iti. de \stfr rl, d; au rl :1, d A :fe laci unul Ca
r
A(c
1)
Vizierd
2l lederd
3)
Vioard
4l Tarndcop
al lflet 5.,, ( eilalt Llun ec5., C a lti 3Ci [, ;US iIIpc ti SU rne er u usti epe n rtrr >oti sr cid aL 11lu ci de in go .C el U c ad Jea -) ol
I
'ee ep flm lcdin tir nul d o ic ea :AZ iiish id ea pe C ilal ti azd ,Q eiil brh
C; fr CS :e are e ste ;te
a) Piolet
b) Crampon
c) Cascd
d) Coardd
(rnaocyNuvr no VNyl,\rv3s ruvo rNtwnursNr Nn ars:t tnra-tolal v u (eguvor n3 lN3wnutsNt Nn arsa vuvotn ) o e trruvoanvuo lS aurunN tNns rvru :ruv3 'nrNv-rd 3'rv riuya rrru:Jto 3d yrronzlo 3s f uv3 tNtsyovu vSrav'snrrNSnov rNrsvovu n3':ruvolviycv YrNvld o 3ts3 vu:otl) s z {couozoc l$ vtuhtvfsNr rvru'vr3H3svc vr vurrru rs vuarzrn} c t :rlinros
,,A PrRoNr PRovrNE DE LA cuvArur ULr PIRON (CUr) qr ARE SENSUL I DE A BATE, A INFIGE, A FIXA. I
$TtATt C4...
I I
MuNTE )
vietorii
Pe
Trecitoare in Himalaya
\ \.\ ,
t7
tn
*7
in
vdrfuri din lume: de exemplu, m u ntii H imalaya, la peste B 000 de metri. Primul a fost francezul Maurice Herzog care
r39
\\
aj unge, in I950, pe varful Annapurna. Dupa trei ani, britanicii reutesc si aj unga pe acoperisul lumii, Everestul.
{IMELEVTcJgS-.,
w Nor
Y
PRovocAnl
Alpinistii au cucerit toli muntii. Astdzi, ei nu mai vor doar sa aj u nga pana in virf, dar si sa bata toate
reco rd u rile:
Grandes Jorasses Pico della Mirandola Cervin, Hillary qi Tensing Marie Paradis Eric Tabarly, Muntele Palatin
repede, pe versantul cel mai anevoios sau sa se catere Ia peste B 000 de metri fara butelii cu oxigen.
lnJUVn SNIIV V 3UV3 3l;ll l:ll Vl llud ISOJ V SloVUVd 3luvl l 'lnls:lufn3 llUSCnO nV:IUVC lll llud ISOJ nV 9Nlsru:f lS,,tUVff tU)
('cNvrg rNoru
'vwou Nro vNnoS o Srst Ntrvlvd tntv3o 'uotv9tnvN Nn rsoJ v A]uvSvl 3lu3 'uornuos Nn rsor v vroaNvurhr v-rr3q o3rd :ttintos
$TlATl CA...
BRITANICII SUNT LOCUITORII MARII BRITANII. EI SUNT ENGLEZI,
MUNTE
s*"-"tj
pentruafaeeodrumetie?
)
&
D".a
mod de a descoperi natura. in mai silbatice se pot face astfel de trasee. Este suficient si faci rost de o harti. Traseele sunt marcate cu panouri indicatoare gi semne colorate atezate pe copaci, pentru ca drumetii si nu se riticeasci.
Traseele sunt
lrucAITAMtNrE
AoEcvArA
Pentru o drumetie la munte,
r32
DnuMETULE
'SA DrscopEnrm
LucRURt Nol cu
A;uronul
SponruLUt
Drumetia este un sport de anduranld potrivit pentru oricine, chiar si pentru copiii de 6 sau 7 ani. Drume{ia tonificd mu5chii, care sunt mereu solicitati, si activeazd oxigenarea organismului. Ritmul accelerat al respiratiei stimuleazi activitatea inimii.
O tLrt6cutilt
O busold
Pentru drumefii este mai bine si pleci in grup, cu mai multi prieteni. Astfel, cAnd etti obosit,
$TlATl CA...
SPORTUL DE ANDURANTA ESTE SPORTUL CARE SE PRACTICA PE DISTANTE LUNGI, SOLICITAND
cAPAc'tot=il'J;'i;;;1fi'" n
Tj'_":'_'i'':
_-2)
-aD
f"-4'>*"-"--
Ilnde se praetieil
&
este un cuvint englezesc care inseamni barci pneumatici. Raftingul inseamni si mergi cu pluta pe un riu. Astizi, existi birci pneumatice, in care pot si incapi pAni la gase pasageri. Raftingul mai permite gi coborirea rapidi a unui guvoi sau a unui riu de munte firi prea multe riscuri: briul de acostare amortizeazd, loviturile daci, de exemplu, barca se lovegte de o stinci.
11
R"rt"
'CAPRTcnLE
Apn
CAnd navighezi pe un Suvoi sau un rdu capricios, poti intAlni in calea ta vdrtej u ri ti, din loc in loc,
m ic i o bstaco le, stdn ci ascutite, bucati de lem n. . . Dar mai poti cobori si cascade (inalte uneori de 3 metri) sau tot felul de curenti violenti.
RnTnNGUL
Raftingul este cel mai uSor mod de a cobori un rdu. Mai ugor chiar decdt daci practici caiac sau canoe. Aceste mici ambarcatiuni, in care pasagerii stau aiezati in genunchi, nu sunt atdt de stabile precum barca pneumatica. Cand se clatind, este greu si le indrepli.O mici noutate: riverboard-ul este o placd pe care te intinzi pentru a aluneca pe apd.
Y-%TY ffi&ffiffiffi1
-#-.&L$
safl
$-g
MESAJUL CONAT
ETOL
Codul:
+\ {
O
'rnoNrrrvu rrnw rcv'td lrut :ltintos
gnATrcA...
vARTEJUL EsrE o poRTlqryEllN _c4RE APA, D^IN CAUZA UNUI OBSTACOL tvtr tN CALE, ARE O MI$CARE
DE ROTATIE, CURENTUL FIIND MAI PUTERNIC.
Vnrn LA MUNTE
Pentru a practica ascensiunea pe pereti stAncogi in general ;i canioning in special, ifi trebuie o conditie fizicd, foarte buni.
* 'ATENTTE
LA CucurE!
Pentru canioning este nevoie d e u n costu m reziste nt pe ntru c5,, de obicei, curentii sunt reci ca gheala. Mai trebuie chingi si corzi, folosite la escalada, fara a uita de cascd,, absolut necesard in cazul in care cazi ti, bineinteles, de o micd trusa d e farm ac ie.
VncaNla!
Daci vrei s[ afli*care este vacan{a ideali pentru Minnie, desparte cuvintele in locul potrivit.
NEMICK ET
EUVI SEZSAM.A,I NTI NDLASoAR EPENTRUAMRSnowzI. EPR EAOBOSI TOR PENTRUVTI NBSAFACSPORT!
nUINld
iruods 3vJ vs 3NilAr nurNlrd uoJ.tsogo vSud 3 'vzNoug YW v Zlsln nf 'ASXOIUU '3NlI f O f U|SSSOf O f UdS :3lInlOS
4TAcEREA ir.rArNrE
DE ToArE
grlATI c4...
CHINGA ESTE O CUREA DrN PIELE sAU DrN pnruzA cnonsA IIE :'ts LtsAIJA I'E UUT'A GAT cARE sE LEAcA pe oupA eAr
I
Canioanele sunt uneori atit de inguste incat iti dau impresia cd etti speotog. insa spectacotul eroziunii este maret.Succesiunea de mici bazine naturale umplute cu apa iti oferd o minunati priveli5te care merita tot efortu I. Pentru a transporta tot materialu sunt necesare niste bdrci micute.
N PENTRUATRANSPORTA \ \
_
_:iY]=j'l: _oD -r \
de lam
&
C"l mai cunoscut sport de iarni
este schiul alpin. Mai existi schi fond, sau alunecarea pe zdpadi, rachetele 9i patinajul. Iarna mai po{i cobori cu siniu{a pe partii sau te mai pofi plimba cu snowmobilul pe zdpadi. Bobul se practici pe pArtii inghefate, fiind un sport de mare vitezd,, inclus 9i la Jocurile Olimpice.
Patinaj artistic
CoborAre cu snowmobilul
c
7
)ffi
138$
PARTTE in tarile intapezite din nordul Europei, locuitorii merg incaltati cu rachete sau cu talp i inalte care alunecd pe zapada. Ei au mai inventat ni5te placi micule si bete, cu care au putut aluneca pe pArtii: astfel s-a niscut schiul.
Cu ToTIt
Pr
InnNA
Olimpice de
ocurile Jc
\ \ \
ri existi in ci din 1924. Cele m ai u rmdrite p ro be SL nt co m petitiile d e u lalom. Slalomul este sl, o cobordre rapida pe SC chiuri pani Ia locul de
A,ceste jocu
5C osire, alunecand printre ja aloane fixate pe partie.
+\(){
fr-,
$rrATr cA...
sE ALUNEcA PE PARTU DE cxenrA SPECIAL AMENAJATE. DOAR SPORTIVII sE Por AVENTUnn sA ALUNEcE cu
ile ffehfi?
-/)- I crearea primelor stafiuni de sporturi La lj
de iarni din Europa, prin 1 930, s-au construit drumuri in mun1i, de-a lungul versan{ilor inzipezifi, pentru a veni in ajutorul schiorilor. Pentru a crea o pirtie, este nevoie de un versant destul de lat, firi copaci, cu o panti moderati de inclinatie.
Alpl
':5
AnnvARAT Sau Ea,rs?
P0rtiile roqii sunt cele mai dificile.
Pe
.if- iin'u
Schiul
in
afara
pdrtiilor amenajate
sd te
este periculos.
'tn-r3uvos fl3zva fo f uldv tr vs 1uv3 Ylvlcfds vr,uru3 vivr rzlrfroud rir vs f tnstul vfacv fo 'clNu:rrnd 3ruvoJ trs:t ftf uvos'tlurirvrur ruvlu v'r 'slvJ 't 'rSruvrvnv yzvrSnrVicfo'rftrsv vzvrHcs luvc titnn'liNfrv tuvn JluvoJ v-11615rnr'frvrNfnctul . Nrind tvrru 3rNnlu fd ro runco'r tJ.lv rutdocslq v nurN:td'flvtvNil tv uolltluvd vuvJv N! lnrHcs'rvuv^3ov'e o nc
3s
f,uvc'vdv ldvJ 30 vcNnuv tunNnr rrsscv'lvuv^A3ov'z '1U0!tN tlltlu-vd ltudslo vsuo^ Slsr's'rvJ'1
'v_rvf H5
:tunsNndsvu
*7
PARTTT sr CuLoRr Odatd cu instalarea teleschiurilor, telescaunelor, telecabinelor si telefericelor, au devenit accesibile din ce in ce mai multe pArtii, care sunt insa si mai inclinate si mai pericutoase! in functie de gradul de dificuttate, le sunt atribuite culori: verde pentru partiile foarte utoare, albastru pentru cele utoare, rosu pentru partiile grele si negru pentru cele foarte grele.
$TIATI C4...
A coMPAcrA zApnon irusenrvrruA A o eArAroRr, PENTRU cA scHroRu sA ponrA ALUNEcA MAr
u$oR PE EA.
&
Scni ul fond se practici pe teren plan sau pe pante fo arte line, in general pe fundul viilor inzdpezite. De aici ii vine li denumirea, spre deosebire de schiul alpin. Pentru a inainta, schiorul afundi befele in sol gi merge alunecAnd, cu pagi regulafi. Urcirile se fac in foarfeci.
*'
SCHIURI ADAPTATE Schiurile fond sunt mai utoare decit cele pentru schiul alpin, sunt mai subtiri si au n iSte Iegatu ri care lasd calcaiul liber, numite legaturi articulate.
Scnr
CuvrNrE LrPrrE
DacS vrei
si afli
ce
REISATEARUNCIINEA!
ivi
N!
rcNnuv
lr ys lrUA Vcvo t3JU wvc Ntind f uvo'rvtHos nurNf,d VNns i vovdvz :rtinros
Cei care practici schiul fond sunt sportivi de performan{i foarte rezistenti.
;l
In sefolose$teun tun
p
&
ru*ped*?
se
cAnd nu existi suficienti zdpadi pe pArtiile de schi? Omul poate mereu si ajute natura gi poate face, de exemplu, si cadi de sus fulgi de zApadi. Pentru asta, el are Ia dispozi{ie o armi de temut: tunul pentru zdpadi! Numeroase stafiuni de schi sunt dotate cu astfel de echipamente.
C.
intimpli
Tunuri pentru
gi noaptea.
zipadi pe pArtiile
atit
de ziua, cAt
a2 '
Pentru ca zdpada sd poata fi fabricati, termometrul trebuie si fie sub 0"C. Apoi, mai sunt necesare apa ;i aer comprimat. CAnd aerul comprimat este eliberat, acesta atrage dupa sine si mici picdturi de apa. Norul astfel format ingheata si cade apoi sub forme de fulgi.
AnnFlclA
Penrrr lNzApszrrp
Minnie este o schioare cu experien[d. Dar sportul este obositor! Ajut-o si ajungi la caban6.
c
7
Ur.r Tur.r GURMAND intr-o singuri ori, un tun pentru zapadd consumi aproape 4 000 de litri de apa si mai mult d e 200 000 de litri de aer! Astfel, tunul poate acoperi 200 de m2 de pirtie, cat un teren de tenis, cu un strat de zapada gros de 10 cm. Cu cit este mai frig, cu atit mai multe picdturi de apa se transforma in fulgi de nea.
'UN
tnu\tnuo :ttrntos
$TIATI C4...
AERUL COMPRIMAT ESTE
AERUL irucAncnr iru BUTELn CU AJUTORUL UNUI DISPOZITIV NUMIT COMPRESOR; ASTFEL,
r I
I-
41 I'r
F@mffi rompe*&$
&
Racheta pentru zipadi poate fi confecfionati din lemn sau din plastic, fiind subfire, ugoari 9i rezistenti. Este fixati foarte bine de incilfiri printr-un sistem special. Unele sunt ovale ca o racheti de tenis firi miner; altele ascu{ite la spate. Suficient de late, acestea permit celui care merge pe ele si i9i menfini echilibrul gi si inainteze pe zipada afAnati firi si se afunde prea mult in ea. De foarte mult timp, locuitorii din zonele montane din Canada, Alaska sau Elvetia folosesc rachetele pentru zipadi pentru a se deplasa.
mif
* 'ZrLNrc,
Pnlru TAnTLE Rrcl
Racheteie pentru iapada mai sunt folosite si astdzi pentru a merge pe jos dintr-un sat in altul. Nu foarte rapid, acest mijloc de transport permite totusi parcurgerea in
siguranti a unor distante lungi sau a unor versanti destul de abrupli. Pentru drumetiile la munte, pentru zapada batatorita trebuie folosite schiurile, pe cand rachetele sunt de preferat pentru zapada afAnatd.
CnpsTror{AR
{
Rachetele pentru zdpadd
ajuti
la:
alunecarea pe polei
r]
plimbiri minunate
la munte cu ajutorul
rachetelor.
1\/) '
I
fr(
r r
cA...
CADEA
:
I
i- - - -t1t-tlt-='-=:"]tlBRul' ,-,o)''--< D
DREAPTA sAu iru srnrucA. PEN tllu MERGE DE EXEMPLU, PENTRU A MERGE CU BICICLETA TREBUIE SA-rl cu BrcrcLETA TREBUTe sA-n
f \
,.-
Vnln
LA MUNrE
Ilnde
&
pppdaeu
sania?
S"ni" este un mic vehicul pentru
zepadi. Seniile traditionale sunt confecfionate dintr-o placi atezati pe doui talpi din lemn, intirite cu fier. Astizi, siniile sunt confectionate din plastic turnat ;i sunt foarte utoare. Siniile sunt folosite li la practicarea sportului numit ,,bob" (care inseamni un tip de sanie mai mare).
'ToBoGANUL
ZApEztLoR Pe un teren neted sau ascendent, sania trebuie trasi. Pentru a cobori, este suficient sd te asezi si sania
va aluneca singura. Cu cdt panta este mai abruptA si zapada mai batitorita, cu atAt sania alunecd mai repede. Poti folosi si pArtiile speciale, dar iti mai poti alcatui si propriul circuit, in zonele unde stratul de zapadd este destul de gros.
Lry
e
7
CoNcURSURT DE SArruulA 1 87 2 p r-i nr e le co ncu rsu ri de sdn iuta erau organ izate pe tobcgarie metalice, cu sinii pe care concurentii stiteau pe bunA. D';pa ;apte ani, au inceput si se organizeze si probe la care co rcurentii stiteau pe spate. Partiile inghetate aveau c ;ungime de un kilometru. Cu o diferentd de nivel de 150 de n-ietri, saniile atingeau 150 de km/ora.
in
ffi: ffi
Fn AZA SncRET^A,.
Daci vrei sd afli
ce
',ig- #
in:
',
FBe%
$ flc $ * il
1t '*' ri t
u:i+ffi
ilr,,r..''l.
$: il$ $-*
\ \
5c tu zerc if qa-N \ acenula itop ad apdz ep lerat ed ffita
:llintos
1\(l
fr(
r
$rrATr
cA...
DTFERENT,
oexrvELAREA EsrE
DE NIVEL INTRE DOUA PUNCTE. I LA SANIE, LOCUL DE PLECARE n ESTE SITUAT MULT MAI SUS ( I
-"j'il:'-':i':'iT ) \
-oD
MUNTE
)
O
exrs ?
e
&
sunt trase de cai sau de ciini puternici, precum ciinii Husky. Acegtia pot si parcurga 50 pini la 100 de km pe zi, iar in alergare 6-18 km.
altfel de sinii, mai mari, confecfionate din lemn, cu talpi netede. Folosite in firile nordice la transportul obiectelor 9i al persoanelor, aceste sinii
M"i
existi
gi
Sanie
traditionali
CAinii sunt legati doi cAte doi gi sunt despirfiti intre ei cu ajutorul unei bare lungi din lemn.
folosind un bici.
c
7
Dnn
SArrruLE Tirnsr
DACA SA
MAST]RI VREI
PE NISIP? Oamenii folosesc saniile de aproape 5 000 de ani. Egiptenii le foloseau la deplasarea blocurilor enorme de piatri, folosite la construirea impresionantelor lor piramide. Pe atunci, pe post de talpi se foloseau tru nch iu ri netede de
copaci.
3Nrg
t-
$TrATr c4...
TALPA SANIEI ESTE O PATINA DrN FIER cu o LAMELA, CARE AJUTA SANIA SA ALUNECE
PE GHEATA.
I I I
traversat
si poati
sipate tuneluri.
TnnvERSAREA
15 T Y ffiF+ru fl
trJ
TA
tj
&{#J t1x
Din 196) -.-^= r'^ ,',1ont Blanc leaga Franta de ltalia. in realiia:= l:==-- :--: :tu trece exact pe sub Mont B,a- : - :: )-: -: i'nunte apropiat, Aiguille --'7.:-s: zzA masivul pe o lungime du Mii i. - -': ': . de aprcap= - -: -:: de construirea tunelutui, muntele'-::: - : : :- -- := : :istanti de 1 50 de km.
fl U
i I
fr(
$Tt^ATt
cA...
cnne f I l - - - i-o1Ti1"]'j'-'-
,,A-FoRR- iNsenrvlruA A cAURr. o MA9TNA DE FoRAT Es-rF o ruAgltuA SAPA lN STANCA, PENTRU \.
:
r
sApA
O/j
\ )'