2012-11!14!06-Caiet de Sarcini Tehnic BICAZ

COLECTIV ELABORARE
EF COLECTIV Dr. ing. Comisu Cristian-Claudiu EF PROIECT Dr. ing. Boac Gheorghi ____________________ ____________________
PROIECTANT DE SPECIALITATE ing. Bogdan HRICU ing. Adrian GROSU ing. Cazacu Andrei ing. Agache Ovidiu ing. Ghebac Alin ing. Ghebac Marius ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________ ____________________
Director General, Dr. ing. Comisu Cristian-Claudiu
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
1. DATE GENERALE ................................................................................................ 4 2. DATE TEHNICE ALE LUCRARI ........................................................................ 5 3. DESCRIEREA LUCRARILOR ........................................................................... 26 1.1.Organizarea de antier ..................................................................................... 27 1.2.Instalarea schelelor i eafodajelor ................................................................. 27 1.3.Restricionarea circulaiei pe banda i pe trotuarul dinspre amonte (3,50m+1,00m).............................................................................................. 27 1.4.Demolarea cii de pe podul n arc, de pe culeele cadru i pe o lungime de racordare de 10 metri deoparte i de alta, de pe jumtate din zona carosabil (jumtatea dinspre amonte, 3,50m) ............................................. 28 1.5.Se toarn un covor asfaltic din BAP de 5cm grosime pe poriunea cu calea demolat, pe jumtatea dinspre amonte a prii carosabile (jumtatea, 3,50m). ....................................................................................... 28 1.6.Se deviaz traficul rutier i pietonal pe banda dinspre amonte. ..................... 28 1.7.Se demoleaz calea i consola de trotuar dinspre aval. .................................. 28 1.8.Se execut reabilitarea arcului dinspre aval .................................................... 29 1.9.Se execut reabilitarea culeelor cadru pe jumtatea dinspre aval................... 32 1.10.Se execut reabilitarea la intrados a podului dalat pe jumtatea dinspre aval ................................................................................................................ 32 1.11.Se execut reabilitarea consolei dinspre aval, pe toat lungimea podului.... 33 1.12.Se execut trotuarul i calea pe jumtatea dinspre aval. ............................... 33 1.13.Se deviaz traficul rutier i pietonal pe jumtatea dinspre aval a podului ... 34 1.14.Se demoleaz calea i consola de trotuar dinspre amonte. ........................... 34 1.15.Se execut reabilitarea arcului dinspre amonte............................................. 34 1.16.Se execut reabilitarea culeelor cadru pe jumtatea dinspre amonte ........... 37 1.17.Se execut reabilitarea la intrados a podului dalat pe jumtatea dinspre amonte ........................................................................................................... 38 1.18.Se execut reabilitarea consolei dinspre amonte, pe toat lungimea podului........................................................................................................... 38 1.19.Se execut trotuarul i calea pe jumtatea dinspre amonte........................... 38 1.20.Se execut racordarea drumului i trotuarelor cu podul ............................... 39 1.21.Se execut lucrrile de amenajare a albiei .................................................... 40
4. CAIETE DE SARCINI ......................................................................................... 42 4.1.Caiet de sarcini - Schele si esafodaje .............................................................. 42 4.2.Caiet de sarcini - Demolarea betonului........................................................... 43 4.3.Caiet de sarcini - Aplicare a benzilor din fibre de carbon .............................. 45 4.4.Caiet de sarcini Aplicare a tesaturilor din fibre de carbon .......................... 50 4.5.Caiet de sarcini Cofraje ................................................................................ 55 4.6.Caiet de sarcini Armaturi ............................................................................. 56 4.7.Caiet de sarcini Betoane ............................................................................... 60 4.8.Caiet de sarcini Hidroizolatii ....................................................................... 74 4.9.Caiet de sarcini Dispozitive de acoperire a rosturilor .................................. 83 4.10.Caiet de sarcini - Imbracaminti rutiere la poduri .......................................... 85 4.11.Caiet de sarcini - Lucrari de terasamente...................................................... 92 4.12.Caiet de sarcini - Protecie sferturilor de con.............................................. 109 4.13.Caiet de sarcini - Scri i casiuri pe taluze ................................................. 109 4.14.Caiet de sarcini - Parapeti de protecie ....................................................... 109 4.15.Caiet de sarcini - Dispozitive de evacuare a apelor .................................... 111 4.16.Caiet de sarcini - Bordurile de trotuar......................................................... 111 4.17.Caiet de sarcini Parapet pietonal .............................................................. 112 4.18.Caiet de sarcini - Fundatii de balast si/sau de balast amestec optimal ....... 113 4.19.Caiet de sarcini - Strat rutier din balast stabilizat cu ciment ...................... 119 4.20.Caiet de sarcini - Straturi de baza din mixturi asfaltice .............................. 132 4.21.Caiet de sarcini - Imbracaminti rutiere bituminoase cilindrate, executate la cald .......................................................................................................... 144 4.22.Caiet de sarcini - Lucrari de sustinere din gabioane ................................... 155 4.23.Caiete de sarcini - Marcaje rutiere .............................................................. 158 4.24.Caiet de sarcini - Urmarirea comportarii in timp poduri ............................ 164 4.25.Caiet de sarcini - Prevederi privind controlul calitatii, receptia lucrarilor si refacerea lucrarilor defecte ...................................................................... 170
MEMORIU TEHNIC GENERAL
1. DATE GENERALE
1.1. Denumirea obiectivului de investiie REABILITARE POD PE DN 15 KM 287+062, LA BICAZ 1.2. Amplasament Judetul: Neamt Localitatea: Bicaz 1.3. Titular C.N.A.D.N.R. - S.A. Directia Regionala Drumuri si Poduri Iasi 1.4. Beneficiar C.N.A.D.N.R. - S.A. Directia Regionala Drumuri si Poduri Iasi 1.5. Elaborator S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Romnia, Iasi, str. Plopii Fara Sot nr.3 Tel. 0232245501, fax 0232245501, e-mail pod_proiect@yahoo.com 1.6. Faza de proiectare: Proiect tehnic, Detalii de executie, Caiete de sarcini.
2. DATE TEHNICE ALE LUCRARI

Proiectul Tehnic este documentaia care cuprinde toate caracteristicile i toti indicatorii tehnici, financiari i economici ai investiiei. Beneficiarul proiectului este C.N.A.D.N.R. - S.A. Directia Regionala Drumuri si Poduri Iasi, care este i entitatea legal care aplic pentru finanare. Strategia pentru implementarea proiectului ine seama de obiectivele generale i specifice i de limitrile legate de resursele disponibile. Proprietarul investiiei realizate va fi C.N.A.D.N.R. - S.A. Directia Regionala Drumuri si Poduri Iasi, care va fi i administratorul fondurilor necesare. Situaia actual. Directia Regionala Drumuri si Poduri Iasi analiznd starea podurilor aflate n administrare, a stabilit ca prioritate reabilitarea podului peste raul Bicaz, amplasat pe DN 15, km. 287+062, in localitatea Bicaz, judeul Neam. Drumul naional DN 15 BicazBacu traverseaz la km 287+062 rul Bicaz pe un pod de 61,58 m, lungime total msurata la nivelul parapetului pietonal. Podul prezint o structur static nedeterminata alctuita din 2 arce elastice de beton armat, dublu ncastrate, cu calea sus n conlucrare cu tablier elastic de beton armat pe cadre continui stlpi i 2 grinzi longitudinale solidarizate transversal cu antretoaze la fiecare 5,00 m i plac de beton armat la partea superioar. Arcele de beton armat prezint o seciune dreptunghiular de lime constant de 0,60 m i nlime variabil, 1,40 m la natere i 1,00 m la cheie. Arcele au lungimea de 40,00 m msurata pe linia naterilor, asigurnd un raport f/l=1/5 (pleotirea), si au naterea la culeea Piatra Neam cu 0,40 m mai sus n raport cu naterea de la culeea Bicaz. n seciunea transversal arcele sunt amplasate la 5,00 m interax, simetric n raport direct cu axa longitudinal a podului. Arcele sunt solidarizate ntre ele cu diafragme de beton armat cu seciunea dreptunghiular 0,60 x 0,30 m n cmp i 1,00 x 0,30 m n ncastrare, la faa arcelor. Legtura dintre arce este asigurata cu 4 diafragme amplasate la 5,00 m una fa de alta, n lungul podului. Pe zona cheii, pe o lungime de 15,00 m arcele fac corp comun cu grinzile monolite ale tablierului, solidarizarea ntre arce fiind asigurate de antretoazele tablierului, i placa superioara de beton armat a tablierului. Structura de rezisten a tablierului elastic de beton armat este alctuita din cadre continui de beton armat cu stlpi de seciune dreptunghiular 0,50 x 0,60 m i
grinzi longitudinale de seciune dreptunghiular 0,35 x 0,75 m, cu placa de beton armat de nlime variabil la partea superioara. Conlucrarea dintre grinzile principale este asigurat de antretoaze de seciune dreptunghiular 0,35 x 0,75 m amplasate in lungul podului la 5,00 m distanta inter ax. La partea superioar reeaua de grinzi este solidarizat de o plac de beton armat ncastrat pe contur n reeaua de grinzi cu grosimi variabile, de 0,20 m n axul longitudinal al podului i minim 0,16 m n zona vutelor interioare. Calea pe pod este compus din zona carosabil cu limea de 7,0 m si 2 trotuare denivelate de 1,5 m lime fiecare. Pe zona carosabil calea este compus din sapa si mbrcminte. apa cuprinde un strat de mortar de egalizare de 2 cm grosime, hidroizolatie compusa din dou straturi de carton asfalt i trei straturi de bitum cu o grosime totala de 1,0 cm si o sapa de protecie alctuita din plci prefabricate de beton armat avnd dimensiunile 0,30 x 0,30 x 0,04 cm. mbrcmintea este din asfalt turnat n dou straturi de cte 2,5 cm grosime fiecare. Podul este echipat cu 6 guri de scurgere amplasate cte 2 n seciune, la circa 20,0 m distan seciune. Podul este echipat cu dispozitive de acoperire a rosturilor tip lir din tabla. Parapetul pietonal este realizat din elemente prefabricate din beton armat, mn curent, stlpi la 2,50 m inter ax i zbrelue. Lisa parapetului are seciunea de 0,22 x 0,22 m. Podul acoper o lungime total de parapet de 61,58 m, racordarea cu terasamentele fiind asigurat de culei de tip cadru de beton armat, de 10,50 m lungime, ngropate n terasamente, avnd fundaii comune cu fundaiile arcelor. Elementele cadrelor de la culei sunt identice cu elementele cadrelor ce asigur legtura dintre arce i tablier. Culeele sunt de tip cadru de beton armat, cadre cu deschideri de 5.00 m cu stlpii ncastrai n fundaia arcelor, fundaie comun, ngropat n terasamente. Acest tip de culee asigur racordarea cu terasamentele pe o lungime de 10.50 m cu taluz 2/3. Fundaiile sunt pe chesoane. Dimensiunile blocului de fundare sunt de 8,82 x 6,50 x 9,20 m. Fundaiile au fost coborte la cota 406.90 m culee Bicaz, i cota 407,70 culee Piatra Neam. Fa de cota cii, talpa de fundare se gsete la 19,35 m respective 18,55 m, asigurnd fa de etiaj circa 9,50 m. Racordarea podului cu terasamentele se face cu sferturi de con pereate. Sferturile de con amonte sunt n funciune, iar pe taluz sub pod terasamentele au cedat. Sfertul de con aval mal stng este n funciune n timp ce sfertul de con aval drept este complet distrus. Datorit cedrilor terasamentelor n zon de taluz acoperit de pod, pereul s-a distrus la zona superioar iar susinerea terasamentelor sa realizat cu o subzidire uscat din blocuri de piatr cu rezemare directa pe terasamentele existente. Pe malul stng amonte de pod pe o lungime de 50,0 m s-au prevzut aprri de maluri care se afla n stare de funcionare, i o aprare de mal pe malul drept aval de pod care a fost distrus la viituri. In anul 2005 la solicitarea C.N.A.D.N.R. S.A Direcia Regionala de Drumuri si Poduri Iai, a fost ntocmit de ctre S.C. Drum Pod Construct S.R.L. Bucureti o
expertiza tehnic a podului amplasat pe DN 15 la km 287+062, n localitatea Bicaz, judeul Neam. Cu ocazia derulrii expertizei, Direcia Regionala de Drumuri si Poduri Iai a pus la dispoziie Cartea tehnic care cuprinde proiectul tehnic, procese verbale privind execuia si recepia lucrrii. Din Fia podului rezult c au fost efectuate intervenii minore pe durata de exploatare a podului. n anul 1951, cnd a fost construit podul, era cunoscut sub denumirea veche in care drumul naional era clasificat DN 18 cu amplasamentul la km 86+226,72 - pod peste rul Bicaz, la Bicaz. Proiectul a fost elaborate de ctre ntreprinderea de Poduri i Construcii speciale, ef proiect - ing. erban Vasiliu. Podul a fost dimensionat la clasa I de ncrcare, convoi de autocamioane A13 i vehicule speciale pe senile S60. Investigaiile pe teren pentru evaluarea strii tehnice s-au fcut prin: 1. Studiul de arhiva elemente ct mai exacte despre istoricul lucrrii, elemente strict necesare evalurii corecte a strii de sntate a structurii. 2. Inspecii vizuale ale elementelor structurale din suprastructur, ale elementelor structurale din infrastructur, ale echipamentelor care asigur buna funcionalitate a elementelor structurale, ale elementelor de racordare cu drumul, a elementelor care in de estetica lucrrii i nu n ultima instan, a evoluiei amplasamentului ca urmare a trecerii timpului; 3. Msurtori pentru ntocmirea releveului; 4. Ridicri topografice n plan i n 3 seciuni transversale in albie; 5. Fotografii care s pun n eviden defectele i care s ajute la identificarea i evaluarea corect a fenomenelor ce s-au desfurat n timp. In cadrul expertizei au fost fcute urmtoarele observaii: La nivelul structurii de rezistenta a suprastructurii arce, montani si tablier Elementele principale de rezisten ale suprastructurii sunt cele 2 arce dublu ncastrate, cadrele continui i diafragmele de conlucrare i solidarizare. Elementele structurale prezint defecte de suprafa ale betonului - culoare neuniform, imperfeciuni geometrice. n zona gurilor de scurgere sunt infiltrai i eflorescente reduse. Cadrul amonte culee Bicaz prezint pe intradosul grinzii o cavern ce se ntinde pe o lungime de 1,50 m i 0,15 m n adncime pe toat limea grinzii, cu seciunea de armatur redus cu circa 30%. Elementele de rezisten care susin calea podului cuprind antretoazele, plcile din beton armat dintre grinzile cadrelor continui si consolele trotuarului. Antretoazele prezint defecte de execuie reparate prin tencuire. Exist zone de suprafa n care armatura nu are strat de acoperire. Se constat infiltraii i eflorescente n cmpul plcilor de beton armat i n consola trotuarului. La nivelul infrastructurii si a echipamentelor Defectele de suprafa ale feei vzute (culoarea neuniform, pete negre, impuriti, pete de rugin, aspect prfuit, imperfeciuni geometrice, aspect macroporos, agregate mari la suprafa). Zonele de ncastrare prezint suprafee microfisurate.
Betonul din culei are segregri, este erodat si exist zone n care armturile nu au acoperire i sunt corodate. Se constat infiltraii masive pe toat limea culeelor. Lipsa treptelor de acces, casiurilor, anurilor pereate de la piciorul taluzurilor, racordare defectuoas. Infiltraii, eflorescene. Albia, aprri de mal, rampe de acces la pod i instalaiile pozate sau suspendate de pod Albia rului Bicaz este conturat i manifest o tendin mic de coborre n timp, constatndu-se in prezent o coborre de cca. 1,0 m fa de perioada execuiei podului. Aprarea de mal aval mal drept i fundaia sfertului de con este complet distrus. Pereul de protecie din zona culeelor ngropate i fundaiile aferente, este complet distrus de viituri. Racordarea cu terasamentele este asigurat de o improvizaie de zidrie uscat amplasat direct pe sptur deschis. La nivelul elementelor caii Gurile de scurgere nu au capace i prezint degradri majore. Straturile cii sunt necorespunztoare, hidroizolaia este complet distrus. mbrcmintea pe trotuare este degradat i chiar lipsete pe suprafee extinse. Parapetul este rupt pe cca. jumtate din lungimea podului, pe ambele trotuare. Bordurile sunt degradate, iar plcile care acoper golul tehnic din trotuare nu sunt rostuite sau lipsesc local. Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataie sunt distruse, constatndu-se infiltraii masive ale apelor pluviale in rosturi. Nu exist etanare ntre mbrcminte i celelalte elemente ale cii. Podul este amplasat pe un drum naional principal cu 2 benzi de circulaie care se ncadreaz n clasa tehnic III. Podul are limea prii carosabile de 7,0 m care nu corespunde cu norma tehnic n vigoare att din punct de vedere al circulaiei auto ct i din punct de vedere al circulaiei pietonale, spaiile fiind insuficiente, podul fiind amplasat n zona central a oraului Bicaz. Podul este amplasat la solicitrile produse de convoaiele clasei I de ncrcare vehicul special pe senile S60 i convoi de autocamioane A13. Podul nu corespunde sub aspectul evoluiei traficului greu din zona care se apropie clasei E de ncrcare - vehicul special pe roti V80 i convoi de autocamioane A30. Podul a fost construit n anul 1951 are o durat de exploatare care a trecut de la construcie de 55 de ani i are suprastructura realizat din beton armat. Durata de via a podului depete durata normata cu 15 ani. Execuia podului a respectat prevederile proiectului.
Pe durata exploatrii, pe partea carosabil au fost aternute straturi suplimentare ale mbrcmintei. Podul are valene estetice deosebite cu posibiliti deosebite n gsirea unor soluii de consolidare pentru prelungirea vieii i creterea capacitii portante la necesitile actuale. Se apreciaz calitatea lucrrilor de ntreinere ca nesatisfctoare datorit faptului c nu s-a intervenit pentru a se semnaliza sau a se remedia provizoriu situaia creat datorit distrugerii parapetului pietonal pe ambele trotuare ale podului. n baza verificrilor vizuale, a determinrilor, a ncercrilor nedestructive, a calculelor de rezisten, n baza normelor i normativelor n vigoare, privitor la structura podului se impun urmtoarele concluzii: podul se ncadreaz n clasa IV a strii tehnice stare nesatisfctoare, fiind necesare lucrri de reabilitare a podului. 2.1. Suprafaa i situaia juridic a terenului care urmeaz s fie ocupat de pasaj Obiectivul aparine Domeniului public al oraului Bicaz, conform HG Privind atestarea domeniului public a judeului Neam Inventarul bunurilor care aparin domeniului public al oraului Bicaz. La execuia lucrrilor de reabilitare a podului existent peste rul Bicaz nu este necesar ocuparea de noi suprafee de teren, proiectarea fcndu-se pe ampriza existent a drumului, nefiind afectate reelele electrice, telefonice, etc. din zon. Execuia lucrrilor de reparaii nu impun ocupri definitive de teren. Vor fi ocupate temporar cca. 1000 m2 de teren situat in intravilanul localitii Bicaz. Suprafaa de teren va fi ocupat de organizarea de antier numai pe durata desfurrii lucrrilor de reparaii, urmnd sa fie repus n circuit n condiiile iniiale, imediat dup terminarea acestor lucrri. 2.2. Studii efectuate Studiu topografic Lucrrile topografice au avut drept scop verificarea debueului podului existent. Pentru acest motiv s-au extins pe o arie foarte mare datorat configuraiei terenului care este marcat de existena zonei de munte, teren foarte accidentat, strbtut de o mulime de praie marcate de vegetaie abundent. Ridicrile topografice s-au efectuat cu staie total de mare precizie de tip Leika cu citire i nregistrarea automat a datelor. Ridicrile s-au efectuat n sistem local cu posibilitile de cuplare cu planurile cadastrale 1:5000. Pentru a evalua corect fenomenele de curgere liber, distana dintre profile nu coboar sub 50.00 m. Fiecare profil are un numr suficient de puncte pentru a fotografia ct mai fidel terenul natural. Pentru completarea ridicrilor in sistem local, s-a procurat oficial trapezele: 1. Trapez 1:5000 L3541Ac2II 2. Trapez 1:5000 L3541Ac2I 3. Trapez 1:100000 Judeul Neam
Zona de lunc, a crei lime variaz ntre 50,0 m i 100,0 m include o zon bine delimitat de curgerea a rului Bicaz. Studiu geotehnic Geomorfologia, geologia si tectonica zonei Din punct de vedere geomorphologic amplasamentul studiat se afla in Unitatea Depresiunea Bicazului, marginita de M-tii Ceahlau la nord si M-tii Tarcaului la sud din cadrul Carpatilor Moldovei. Zona este caracterizata de un relief muntos. Muntii au forma unor culmi si platouri cu varfuri izolate, fragmentati de vai adanci prin care circula o retea hidrografica consecutiva, R. Bistrita, R. Bicaz, P. Izvorul Muntelui, etc. Valea Bicazului este una bine individualizata, de tip radier, adnc cu caracter asimetric, forma specific a albiilor din zona muntoas. n perioadele ploioase, sau la precipitaiile cu caracter torenial, caracterul ngust al albiei favorizeaz acumulrile de apa care, curgnd cu viteze mari, erodeaz malurile i afuiaza rocile din talveg. Pe amplasamentul studiat, amonte de pod, albia paraului este ingusta, cu taluzul drept ce tinde spre verticala, iar cel stang cu pata lina. Aval, inainte de confluenta cu raul Bistrita, albia se largeste mult, prezentand o zona de lunca bine individualizata. Din punct de vedere geostructural, sectorul de albie studiat se situeaza in zona flisului extern, Panza de Tarcau, arie structogenetica a Carpatilor Orietnatli. Arealul studiat al depresiunii este caracterizat de depozite de varsta Oligocen, Lattorfian Chattian, reprezentate de un flis grezos masiv. In zona studiata roca de baza nu apare la zi in aflorimente, valea paraului fiind caracterizata de roci cuanternare constituite din pietrisuri si bolovanisuri slab rulate, prinse intr-o matrice predominant nisipoasa cu frecvente blocuri de roca de mari dimensiuni. Clima Clima zonei Bicaz se incadreaza in tipul de clima temperat continentatala muntoasa. Temperatura medie anuala variaza in jurul valorilor de -2 - +6C, precipitatiile au caracter neuniform existand atat ani ploiosi cat si ani secetosi. Cantitatea medie de precipitatii in zona nord-vest si vest. Conform cu Ghidul Tehnic Structuri rutiere suple si semirigide tipul climatic, in care se incadreaza zona este II, avand un indice de umiditate Im 0...20. Pentru zona Bicaz adancimea maxima de inghet a terenului natural, conform prevederilor STAS 6054-77, este de 100-110 cm CTN, masurata pe teren fara strat de zapada protector. Hidrogeologia Formarea acviferelor in cuprinsul depozitelor descrise mai sus este posibila doar in masa deluviului de panta sau, la baza aluviunilor goriere din sesul aluvial. Acviferele astfel formate sunt majoritar sezoniere (cu exceptia celor din sesul aluvial), cu extindere redusa in suprafata si aliniament in cea mai mare parte din precipitatii.
10
In zona de alterare a rocii masive grezoase, afectata de fisuratie sunt acvifere ce se descarca sub forma de izvoare difuze si concentrate in punctele de echilibrare a presiunii hidrostatice. Nivelul hidrostatic pe amplasamentul studiat este strict dictat de nivelul apei din albia minora a raului Bicaz, in foraj aparand la 0,7 m CTN. Din literatura de specialitate apa nu prezinta agresivitate fata de materialele de constructii (betoane). Geotehnica Pentru a se determina terenul de fundare, si a aprecia caracteristicile fizice ale rocilor din subteran a fost executat un singur foraj geotehnic, pe un amplasament accesibil instalarii utilajului de foraj. Astfel forajul F1 executat aval de pod, mal drept, a interceptat de la CTN la 1,1 m, un strat de aluviuni superficiale concretizat prin nisipuri cu pietris neuniform marunt mediu si umpluturi. De la aceasta adancime pana la cota finala a forajului (5.5 m) lucrarea de prospectiune a interceptat acelasi timp de aluviuni de dimensiuni mai mari: pietris cu bolovanis si nisip mare. Ca urmare a lucrarilor geotehnice efectuate, a observatiilor directe, cat si a informatiilor generale despre zona se considera ca exista conditii pentru reparatii pod pe DN 15, km 287+062. Categoria Geotehnica (stabilita conform Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii NP 074-2007). teren de fundare bun 2 puncte; apa subterana cu epuismente exceptionale 4 puncte; constructie de importanta normala 3 puncte; fara risc de degradare a constructiilor invecinate 1 punct; zona ag = 0.20g 1 punct. TOTAL = 11 puncte; lucrarea se incadreaza in categoria geotehnica 2, cu risc geotehnic moderat. Investigarea in teren s-a facut conform prevederilor Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii, Indicativ NP074-2007, cap. 5, Investigarea terenului de fundare pentru proiectarea lucrarilor de consolidare sau de reabilitare a constructiilor existente. Terenul de fundare al podului suspus studiul in aceasta lucrare intra in categoria terenurilor bune de fundare, din acest motiv nu au fost executate lucrari de imbunatatire a terenului. De-a lungul timpului nu au avut loc excavatii in aproierea infrastructurii podului propus studiului. In urma observatiilor de pe amplasament si a expertizei se poate spune ca constructiei, infrastructura si suprastructura. Viiturile produse pe raul Bicaz nu au afuiat roca de fundare a infrastructurii, fundatiile fiind incastrate la adancimi mai mari de -5.5 m. De-a lungul timpului au fost depuse aluviuni in jurul culeii stangi a podului. In prezent culeea dreapta este sub influenta apei. Sunt produse avarii (complet distruse) la sfertul de con de la culeea dreapta. In sondajul efectuat nu au fost inteceptate accidente subterane antropice de tipul beciurilor sau hrubelor, prezenta acestora sub amplasament fiind putin probabila, in zona imediat apropiata fundatiilor, neexistand alte constructii.
11
Albia minora a paraului, amonte de pod este ingusta, iar taluzul drept este foarte abrupt. Daca aceasta se va darama, fiind sub directa influenta a apei, va lasa descoperita culeea dreapta. Din aceste motive se recomanda realizarea unor aparari de mal cu gabiaone aval si amonte de pod. Aval de pod albia paraului este larga dar colmatata cu deseuri antropice. Se vor executa lucrari de decolmatare a albiei si nu in ultimul rand amenajari ale acesteia. Presiunea conventionala, conform STAS 3300/2-85, Anexa B, tab. 17, admisibila pe stratul de pietris cu bolovanis in matrice nisipoasa este de Pconv = 350 kPa. In conformitate cu prevederile aceluiasi STAS la calculul preliminar sau definitiv al terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale trebuie sa se respecte conditiile: la incarcari centrice: p ef < pc on la incarcari cu: - exentricitati dupa o singura directie: p ef max 1,2 p conv in gruparea fundamentala in gruparea speciala - exentricitati dupa ambele directii: p ef max 1,4 p conv in gruparea fundamentala in gruparea speciala in care: p ef , p ef presiunea medie verticala pe teren provenita din incarcarile de calcul din gruparea fundamentala, respective din gruparea speciala. P conv presiunea conventionala de calcul a terenului determinata conform Anexei B din STAS 3300/2-85. P ef max , p ef max presiunea efectiva maxima pe talpa fundatiei provenita din incarcarile de calcul pentru gruparea fundamentala, respectiv din gruparea speciala. Pe durata reabilitarii podului, circulatia rutiera si pietonala va fi deviata pe o varianta provizorie si se va instala o semnalizare rutiera corespunzatoare conform standardelor in vigoare. In conformitate cu prevederile normativului P100-2006, amplsamentul studiat se incadreaza astfel: - perioada de colt TC = 0,7 sec; - acceleratia terenului pentru proiectare pentru cutremure avand IMP = 100 ani a g = 0,20g; Prezenta legislatie se adreseaza activitatilor pe santier pe care le va desfasura personalul in santierul pentru executia reparatiilor podului si vor avea caracter de Norma Interna Obligatorie. Legislatia determinanta: Legea 319/2006, Legea Securutatii si Sanatarii in Munca; H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legea Securitatii si Sanatatii in Munca; H.G nr 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile;
12
H.G. nr. 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in spcial afectiuni dorsolombare; H.G. nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a EIP la locul de munca; H.G. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor de munca; HG nr. 1876/2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucrarilor la riscurile generate de vibratii; Instructiuni proprii de Securitate si Sanatate in Munca; Instructiunile de lucru. Prezentul studiu este valabil numai pentru amplasamentul studiat. Cota de fundare culeea Bicaz 353,26 m Cota de fundare culeea Piatra Neam 353,57 m Cota de fundare pila 353,45 m Studiu hidraulic n conformitate cu prevederile STAS 4273-83 si STAS 4068-87 podul se ncadreaza n clasa a IV-a de mportanta si se dimensioneaza hidraulic la debitele cu urmatoarele probabilitati de depasire: c Q5% = pentru conditii normale de exploatare (debit de calcul); Q1v% = pentru conditii speciale de exploatare (debit de verificare). Conform Studiului hidrologic intocmit de A.N. Apele Romane, Directie Apelor Siret nr. 6158/12.05.2008, debitele maxime cu diferite probabilitati de depasire au fost stabilite la urmatoarele valori : Elementele de calcul pentru care se solicita date sunt urmatoarele: - Suprafata bazinului aferent (F) = 566 km2; - Altitudinea medie a bazinului hidrografic (Hm)=1032 m; - Debitele maxime cu diferite probabilitati de depasire sunt: 3 Qmax1% = 620 m /sec 3 Qmax 2% = 495 m /sec 3 Qmax 5% = 350 m /sec 3 Qmax 10% = 250 m /sec Valorile debitelor maxime nu includ sporul de siguranta si se refera la regimul natural de scurgere; Rezulta: 3 Q1% = 1,2 620 = 744 m /sec. Panta hidraulica i = 0,5% ; Coeficientul de rugozitate a albiei n = 0,04. Din tabelul de calcul al debuseului si din ntocmirea cheii limnimetrice pentru sectiunea albiei rului Bicaz n amplasamentul podului, rezulta urmatoarele elemente hidraulice:
13
Tabel. 1. Calculul debuseului

COTA 419,73 420,23 420,53 420,55 420,58 421,55 421,75 421,95 422,15 422,25 422,30 422,35 422,37 P(m) 40,436 44,49564 42,7853 42,8471 42,9399 46,0467 46,7154 47,3949 48,0858 48,4358 48,9121 48,789 48,8601 A(m) 72,296 81,3518 92,2884 93,0096 94,0896 127,7225 134,3231 140,7994 147,1462 150,2693 151,818 153,358 153,9716 R(m) 1,787912 1,828309 2,157012 2,170733 2,191193 2,77376 2,875349 2,970771 3,060076 3,102443 3,103895 3,14329 3,151275 y 0,269715 0,268589 0,259849 0,259499 0,25898 0,24509 0,242824 0,240731 0,238802 0,237897 0,237866 0,23703 0,236861 C 29,24163 29,39839 30,52751 30,56956 30,63158 32,10199 32,30881 32,49182 32,65381 32,72765 32,73014 32,79707 32,81044 v (m/s) 2,651878 3,330558 3,756524 3,773644 3,799079 4,479556 4,590234 4,692208 4,785953 4,829868 4,831366 4,871872 4,880045 Q (mc//) 191,7202 270,9469 346,6836 350,9851 357,4538 572,1401 616,5744 660,66 704,2349 725,7809 733,4884 747,1406 751,3883
1. Nivelul de evacuare a debitului de calcul cu asigurarea de Q5% este: NA5%=420,55 m 2. Nivelul de evacuare a debitului de verificare cu asigurarea de Q1% este: NA1% =422,35 Calculul de dimensionare hidraulica s-a facut in conformitate cu prevederile Normativului privind proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor, indicativ PD 952002. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR DE SCURGERE A APELOR IN REGIM LIBER
c a) Pentru debitul de calcul Q 5% = 350 sec - aria sectiunii de scurgere a albiei: A 5% = 93,00 m2 - viteza medie de curgere V ML = V 5% = 3,77 m/sec m3
b) Pentru debitul de verificare Q
v 1%
m3 = 747,14 sec
- aria sectiunii de scurgere A 1% = 153,36 m2 - viteza medie de curgere V ML = V 1% = 4,87 m/sec DIMENSIONAREA HIDRAULICA A PODULUI CALCULUL COEFICIENTULUI DE AFUIERE GENERALA Pentru lumina podului de L = 38,50 m (la nasterea boltii) se calculeaza coeficientul de afuiere generala cu relatia :
E= VMP VML
in care: v mp viteza medie a apei in albia minora in sectiunea podului inainte de producerea afuierilor
14
v MP =
Q5c% m 350,00 = = 3,88 Amp 0,97 93,00 sec
Conform Normativ pentru proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor, indicativ P. D. 95-2002, pentru poduri cu o singura deschidere, la care numai culeele influenteaza scurgerea apelor, se va lua = e reprezentnd influenta contractiei. Coeficientul de contractie hidraulica se calculeaza din tabel 6.I = 0,97 - pentru lumina podului de 38,50 m A mp aria sectiunii de scurgere in albia minora in sectiunea podului inainte de producerea afuierilor
A mp =A m A = 93,00 0 = 93,00 m 2 p
v mL viteza medie in regim natural in albia minora, calculate numai pe latimea acoperita de pod (intre fetele culeilor).
v mL = Q mL = 351,00 = 3,77 m 93,00 sec A mp
in care:
m3 Q =Q Q = 351,00 0 = 351,00 mL 5% obstr. sec
E 5% = v MP 3,88 = = 1,03 < 1,40 v ML 3,77
ntruct valoarea coeficientului E de afuiere generala se recomanda sa nu depaseste 1,4 1,5, pentru evitarea unor constructii de aparare si dirijare costisitoare, rezulta ca lumina podului existent este corespunzatoare. CALCULUL AFUIERILOR Afuierile n zona podului se calculeaza n scopul verificarii adncimii de fundare a culeelor, a lucrarilor de aparare a malurilor, de consolidare a albiei si de dirijare a apelor. Afuierea maxima totala este alcatuita din afuierea generala si afuierea locala.
c Pentru debitul cu asigurarea 5% - Q 5%
a. Afuiere generala se calculeaza cu relatia: h max = 6,63 m h af. max = E x h max = 1,03 x 6,63= 6,83 m af f. max = 6,83 6,63 = 0,20 m b. Afuierea locala Viteza medie de antrenare V a = 3,00 m/sec (conform tabel 6.II.a pentru patul albie din pietris de rau mijlociu) V mP = 3,88 m/sec > V a = 3,00 m/sec
15
af l = 2,42 x k f x k x b unde:
Va gxb
1 3
k f = 1,00; k = 1,00; b = 1,00; g = 9,81 m/sec2

3,00 3 af l = 2,42 x 1 x 1 x 1 x = 0,67 m 9,81x1
1
c. Afuierea totala maxima af tot. max = af g. max + af l = 0,20 + 0,67 = 0,87 m CALCULUL SUPRAINALTARILOR DE NIVEL (REMUUL)
c Pentru debitul cu asigurarea 5% - Q5%
2 2 v mP v m 3,88 2 3,77 2 z = = = 0,04 m 2 9,81 2 g
Zonarea seismica Din punct de vedere al macrozonarii seismice zona in care este amplasat podul se nscrie in zona D caracterizata prin urmtorii parametri: - intensitate seismica: 7,5 - gradul de protecie seismica: VIII - coeficientul de protecie seismica: Ks = 0,16 - perioada de colt: T C = 0,7 sec 2.4. Prezentarea proiectului Proiectul cuprinde doua parti partea scrisa si partea desenata. A. Partea scrisa Partea scrisa a proiectului este structurata in: Memoriu tehnic. Note de calcul. Caiete de sarcini. B. Partea desenata a proiectului Partea desenata a proiectului cuprinde urmatoarele planuri, sectiuni, vederi si detalii privind solutiile tehnice adoptate:
16
2.5. Graficul general de executie a lucrarilor de constructie a pasajului Se estimeaza o durata de 10 luni pentru reabilitarea podului.
2.6. Categoria de importanta a constructiei - Categoria de importanta a construciei conform HCM 766/1997 este categoria B (construcie de importanta normal). - Categoria de rezisten, stabilitate i siguran n exploatare: A4 pentru rezistenta i stabilitate B2 pentru siguran n exploatare D pentru igiena, sntate i mediu - Categoria de importan privind realizarea nivelului de calitate i exigen B. - Caracteristicile clasei de ncrcare a podului Clasa E vehicule speciale pe roti V80, convoaie de autocamioane A30 conform STAS 1545-80 i ncrcri conform SR EN 1991-2:2004/NB:2006 Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 2: Aciuni din trafic la poduri LM1; LM2; LM4 pentru pod rutier Clasa 1 de ncrcare. Tipul podului: - dupa schema statica: - structura mixta cu 2 arce pleostite din beton armat dublu ncastrate, montani si tablier pe 2 grinzi din beton armat - dup structura de rezistenta: - structura mixta cu noduri rigide - dup modul de executie: - beton armat turnat monolit Numarul de deschideri si lungimea lor: - 1 x 40,0 m cu f/l=1/5 Lungimea totala a podului: - 61,58 m Latimea podului: - 9,00 m Latimea partii carosabile: - 7,00 naltimea libera la etiaj: - 10,0 m
17
CATEGORIA DE IMPORTANTA : DEOSEBITA (B) DETERMINAREA PUNCTAJULUI ACORDAT: 18 pct Nr. k(n) 1. 2. 3. 4. 5. 6. Total Factorul determinant P(n) 1 1 1 1 1 1 4 4 1 4 2 3 18 Criterii asociate P(ii) p(iii) 4 4 0 4 2 3 2 2 4 2 2 3
p(i) 4 4 0 6 2 2
18
Nr. crt. 1.
FACTORII DETERMINANTI SI CRITERIILE ASOCIATE PENTRU STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA A CONSTRUCTIILOR Factorii Criterii asociate determinanti i. oameni implicai direct in cazul unor disfunctii ale constructiei Importanta ii. oameni implicai indirect in cazul unor disfunctii ale construciei vitala Importanta socio-economica si culturala Implicarea ecologica Necesitatea luarii in considerare a duratei de utilizare (existenta) Necesitatea adaptarii la conditiile locale de teren si mediu Volumul de munca si de materiale necesare
iii.caracterul evolutiv al efectelor periculoase in cazul unor disfunctii ale constructiei i. mrimea comunitatii care apeleaz la functiunile constructiei si/sau valoare a bunurilor adapostite de constructie. ii. ponderea pe care functiunile constructiei o au in comunitatea respectiva. iii. natura si importanta funciilor respective. i. msura in care realizarea si exploatarea construciei intervine in perturbarea mediului natural si a mediului construit. ii. gradul de influenta nefavorabila asupra mediului natural si construit. iii. rolul activ in protejarea/refacerea mediului natural si construit. i. durata de utilizare preconizata. ii. msura de utilizare in care performantele alcatuirilor constructive depind de cunoaterea evoluiei aciunilor (solicitrilor) pe durata de utilizare. iii. masura in care performantele functionale depind evolutia cerintelor pe durata de utilizare. i. masura in care asigurarea solutiilor constructive, dependenta de conditiile de teren si de mediu. ii. masura in care conditiile locale de teren si de mediu evolueaza defavorabil in timp. iii. masura in care conditiile locale de teren si de mediu determina activitati/masuri deosebite pentru exploatarea construciei. i. ponderea volumului de munca si de materiale nglobate. ii. volumul si complexitatea activitatilor necesare pentru mentinerea performantelor constructiei pe durata de existenta a acesteia. iii.activitati deosebite in exploatarea constructiei impuse de functiunile acesteia.
2.
3.
4.
5.
6.
Nivelul apreciat al influentei criteriului - Inexistent - Redus - Mediu - Apreciabil - Ridicat Categoria de importanta a constructiei - Exceptioanala (A) - Deosebita (B) - Normala (C) - Redusa (D)
Punctajul p(i) 0 1 2 4 6 Grupa de valori a punctajului total > 30 18 ... 29 6 ... 17 <5
19
2.7. PROGRAM DE CONTROL PE SANTIER PRIVIND URMRIREA LUCRARILOR EXECUTATE PE FAZE DETERMINANTE Denumirea lucrrii: POD PE DN 15 KM 287+062, LA BICAZ Beneficiar (B): C.N.A.D.N.R. - S.A. Directia Regionala Drumuri si Poduri Iasi Proiectant (P): S.C. POD-PROIECT SRL. IASI Executant (E): In conformitate cu Legea nr. 10/1995, cei de mai sus stabilesc de comun acord prezentul program pentru controlul calitatii lucrrilor:
Documente scrise care se Nr. Lucrrile ce se controleaz, se verifica sau se ncheie: crt. receptioneaza calitativ si pentru care se ntocmesc P.V.L.A. proces-verbal lucrri ascunse documente scrise P.V.R. proces-verbal de recepie calitativ P.V. proces-verbal F.D. faza determinanta Cine execut controlul: B Beneficiar E Executant P Proiectant I.C. Insp. c-tii
1. 2. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.
Predarea amplasamentului Trasarea lucrrilor Repararea grinzilor principale si a arcelor (strat suport, pasivizare armaturi, material compozit) Lucrrii de reparaii la nivelul culeelor (strat suport, pasivizare armaturi, material compozit) Lucrrii de reparaii la nivelul albiei. Aprri de maluri Lucrri de reabilitare a plcii de beton armat a tablierului (verificare armare console) Verificare strat suport hidroizolatie Montarea hidroizolatiei pe pod Verificare execuie mbrcminte zona carosabila a podului Verificare strat de balast pe rampe acces Verificare strat de piatra sparta rampe acces Verificare strat mixtura asfaltica AB2 pe rampe de acces Verificare strat mixtura asfaltica BADPC25 pe rampe de acces Verificare strat BA16 pe rampe de acces Casiuri+scara de acces
P.V. P.V. P.V.+F.D. P.V.+F.D. P.V. P.V.+F.D. P.V. L.A. P.V. +F.D. P.V.R. P.V.+F.D. P.V.+F.D. P.V.+FD P.V.+FD P.V.+FD P.V.R.
B+E+P B+E+P B + E + P + I.C. B + E + P + I.C. B+E B + E + P + I.C. B + E + P+I.C. B + E + P+I.C. B+E B + E + P+I.C. B + E + P+I.C. B + E + P+I.C. B + E + P+I.C. B + E + P+I.C. B+E+P
NOT: Conform prevederilor Legii 10/1995, executantul are obligaia convocrii factorilor care sunt prevzui s participe la verificri cu minim 3 zile nainte de finalizarea fiecrei faze.
BENEFICIAR, DRDP IASI PROIECTANT, S.C. POD-PROIECT CONSTRUCTOR,
20
2.8. PROGRAM DE URMRIRE A COMPORTRII N TIMP - Legii nr. 10/18 ianuarie 1995 privind calitatea n construcii, art. 18 (publicata n MO nr. 12 din 24 ian. 1995); - Hotararea Guvernului Romaniei Nr. 766 din 21 nov. 1997 pentru aprobarea Regulamentului privind calitatea in constructii (publicata in MO nr. 352 din 10. dec. 1997); - Ordinul nr. 57/N/18.08.1999 privind aprobarea "Normativului privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor" indicativ P130/1999.
MIJLOACE SAU DISPOZITIVE FOLOSITE
NR. CRT.
ELEMENT URMARIT
MODUL DE OBSERVARE
FENOMENE URMARITE
PERIODICITATEA
COMPONENTA COMISIEI
DOCUMENT INCHEIAT
0 1
1 Calea pe pod
2 Vizual
3 - denivelari - valuriri - fagase - fisuri - crapaturi - faiantari - goluri - imbatraniri
4 - ruleta - dreptar - lata si boloboc - lupa - aparat foto - pensula
Hidroizolatia
Vizual
- infiltratii
- aparat foto - releveul petelor
Rosturile la culei Vizual
Suprastructura podului
Vizual
Infrastructura podului
Vizual
Rampele podului Vizual
-la mijlocul deschiderii si la capete - rupturi -infiltratii - fisuri - crapaturi - rupturi - dislocari - deplasari - loviri - fisuri - crapaturi - rupturi - dislocari - deplasari - eroziuni - loviri - tasari - alunecari
- ruleta - aparat foto
- ruleta - lata - boloboc - aparat foto
- lupa -aparat foto
5 Dupa fiecare anotimp in primii 2 ani, apoi de doua ori pe an vara si toamna) si dupa evenimente deosebite (accidente de circulatie) De doua ori pe an in primii doi ani, apoi anual De doua ori pe an in primii doi ani, apoi anual Anual si dupa evenimente deosebite (cutremure viituri, explozii, etc.) Anual si dupa evenimente deosebite (cutremure viituri, explozii, etc.) si dupa evenimente deosebite (cutremure viituri, explozii, etc.)
6 Administrator (min. 3 persoane din care unul cu studii superioare)
7 Raport din . si releveu fotografii
Administrator (min. 3 persoane, din care unul cu studii superioare) Administrator (min. 3 persoane, din care unul cu studii superioare) Administrator (min. 3 persoane, din care unul cu studii superioare)
Raport din ................... si releveu, fotografii Raport din ..................... si releveu, fotografii Raport din ....................... si releveu, fotografii
Administrator (min. 3 persoane, din care unul cu studii superioare)
Raport din ..................... si releveu, fotografii
- aparat foto
Administrator (min. 3 persoane, din care unul cu studii superioare)
Raport din .................... si releveu, fotografii
21
INSTRUCTIUNI DE URMARIRE CURENTA 1. Fenomenele enumerate in program se vor urmari prin observatii vizuale sau cu dispozitive simple de masurare 2. Zonele de observatie se vor concentra la punctele expuse ale elementului urmarit (ex. deschiderea rostului, tasari, afuieri, loviri, etc.) 3. Pentru accesul la locurile greu accesibile se vor amenaja, din timp, cai de acces prin grija beneficiarului (scari, platforme, balustrade, etc.) 4. In cazul in care, se constata ca pot exista sau pot apare unele fenomene neplacute, se va dispune urmarirea periodica sau speciala a acestora. 5. Datele culese din masuratori se vor pastra in fise sau fisiere 6. Prelucrarea primara a datelor va consta in efectuarea de grafice. 7. Pentru interpretare se va apela la proiectant. 8. Decizia o va lua Administratorul lucrarii. 9. In cazuri speciale, aparute in urma unor evenimente deosebite (calamitati, etc.), cand exploatarea lucrarii pune in pericol vieti omenesti, aceasta se poate inchide traficului. Se pot considera evenimente deosebite, evenimentele provenite din urmatoarele cauze: - accidente de circulatie pe drum; - explozii pe sau sub lucrare; - efectuarea unui transport greu, agabaritic, care a produs stricaciuni; - constatarea unor deteriorari grave din cauze interne ale structurii; - aparitia unor deformatii vizibile; - inundatii, viituri, sau alte calamitati naturale (alunecari de terasamente); - efecte hidraulice din scurgerea apelor mari langa drum; - efectui actiunilor periodice; - aprinderea si arderea unor rezervoare de combustibil pe drum sau in apropierea acestuia, care, prin efectul lor, au provocat daune drumului. 10. La prezentele instructiuni se anexeaza lista orientativa de fenomene care trebuie avute in vedere. 11. Toate rapoartele vor constitui Jurnalul Evenimentelor. LISTA ORIENTATIVA DE FENOMENE CARE TREBUIE AVUTE IN VEDERE IN CURSUL URMARIRII CURENTE A. Se vor urmari, dupa caz: a. Schimbari in pozitia obiectelor de constructie in raport cu mediul de implantare al acestora, manifestate direct, prin deplasari vizibile (orizontale, verticale sau inclinari) sau prin efecte secundare vizibile (desprinderea unor parti de constructie, aparitia de rosturi, crapaturi, smulgeri); aparitia de fisuri si crapaturi in zonele de continuitate ale drumurilor si rampele podurilor; deschiderea sau inchiderea rosturilor de diferite tipuri dintre elementele de constructie; b. Schimbari in forma obiectelor de constructii, manifestate direct prin deformatii vizibile verticale sau orizontale si rotiri sau prin efecte secundare ca:
22
distorsionarea traseului conductelor de instalatii, indoirea barelor sau altor elemente constructive; c. Schimbari in gradul de protectie si contort oferite de constructie sub aspectul etanseitatii, izolatiilor hidrofuge, antivibratorii, sau sub aspect estetic, manifestate prin umezirea suprafetelor, infiltratii de apa, aparitia izvoarelor in versantii rambleelor, inmuierea materialelor constructive, lichefieri ale pamantului dupa cutremure, exfolierea sau craparea straturilor de protectie, schimbarea culorii suprafetelor, aparitia condensului, ciupercilor, mucegaiurilor, efectele nocive ale vibratiilor si zgomotului asupra oamenilor si vietuitoarelor, manifestate prin stari de nesiguranta, mergand pana la imbolnavire, etc.; d. Defecte si degradari cu implicatii asupra functionalitatii obiectelor de constructie: porozitate, fisuri si crapaturi in elementele si constructive etanse, denivelari, santuri, gropi in imbracamintea drumurilor, curatenia, deschiderea rosturilor functionale, etc. e. Defecte si degradari in structura de rezistenta, cu implicatii asupra sigurantei obiectelor de constructie: fisuri si crapaturi; coroziunea elementelor metalice si a armaturilor la cele de beton armat; defecte manifestate prin: pete, fisuri, exfolieri, eroziuni, etc, flambajul unor elemente componente comprimate sau ruperea altora intinse; slabirea imbinarilor sau distrugerea lor, afuieri la apararile de maluri din apropjerea drumurilor sau apararile rambleelor; putrezirea sau slabirea elementelor din lemn/sau din mase plastice in urma atacului biologic, etc. B. In cadrul activitatii de urmarire curenta se va da atentie deosebita: 1. Oricaror semne de umezire a terenurilor de fundatie loessoide sau de alta natura din jurul obiectelor de constructie si tuturor masurilor de indepartare a apelor de la fundatia obiectelor de constructie, amplasate pe terenuri.. loessoide, etanseitatea rosturilor, scurgerea apelor spre canalizari exterioare, integritatea si etanseitatea conductelor ce transporta lichide de orice fel, etc. 2. Elementele de constructie supuse unor solicitari deosebite din partea factorilor de mediu natural sau tehnologic: terase insorite; mediu umed; zone de constructie supuse variatiilor de umiditate (uscaciune); locuri in care se pot acumula: murdarie, apa sau solutii agresive, etc. 3. Modificarilor in actiunea factorilor de mediu natural, care pot avea urmari asupra comportarii constructiilor urmarite. 2.9. Organizarea de santier Organizarea de santier cuprinde compartimentul tehnic si administrativ al santierului, platforme de depozitare si de lucru, depozit de carburanti, si ateliere mecanice de intretinere a utilajelor. Organizarea de santier se supune strict regulilor de protectie a muncii si de protectie impotriva incendiilor. Organizarea de antier (grupul social + baza de producie) se va amplasa ntro zon de comun acord cu beneficiarul, fiind asigurate cile de acces, sursele de ap, energie electric, etc., pentru necesitile antierului. Lucrrile de organizare de antier necesare executrii lucrrilor de reparaii si consolidare vor cuprinde: construcii i instalaii ale antreprenorului care s permit
23
satisfacerea obligaiilor i relaiilor cu beneficiarul, precum i cele privind controlul execuiei. Constructorul va rspunde de protecia tuturor bunurilor mobile i imobile aflate n zona de lucru mpotriva fumului, efectului substanelor chimice, materialelor bituminoase, a combustibililor i lubrifianilor. Constructorul va trebui s respecte, la toate instalaiile i utilajele folosite, limitele noxelor prevzute n normativele n vigoare la data execuiei. Nivelul de zgomot pentru utilaje nu trebuie s depeasc 55 dB. n privina instalaiilor care sunt n zona podului, dac tehnologiile de constructiea acestuia o reclam, acestea vor fi mutate provizoriu pn la terminarea execuiei lucrrilor. n cazul producerii unor daune la diverse instalaii sau bunuri, constructorul trebuie s anune beneficiarii acestor instalaii i va lua msuri pentru repararea de urgen pe cheltuiala sa a daunelor produse. Semnalizarea antierului se va realiza conform normelor n vigoare innd cont de condiiile n care se realizeaz lucrrile de reparaii si consolidri. Execuia lucrrilor se va face cu respectarea exigenelor de calitate prevzute n caietele de sarcini i n standardele i normativele n vigoare n Romnia. 2.10. Cai de acces Organizarea de santier se va amplasa cat mai aproape de lucrare si asigura accesul direct si facil atat al muncitorilor, utilajelor si mijloacelor de transport proprii, cat si a mijloacelor de interventie rapida in caz de urgenta. Caile de acces provizorii se vor amplasa astfel incat sa nu se intersecteze cu traseele retelelor de utilitati care urmeaza sau au fost deja deviate din amplasamentul lucrarii. 2.11. Trasarea lucrarilor Trasarea lucrarilor se va face cu convocarea tuturor factorilor implicati in realizarea investitiei: beneficiar, proiectant, constructor. In baza coordonatelor (bornelor de reper) predate de proiectant, trasarea se va face prin materializarea punctelor caracteristice pentru fiecare element constructiv al pasajului. 2.12. Protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier Caietele de sarcini cuprinse in documentatie prevad toate etapele in care este necesara protejarea lucrarilor de executie si a materialelor din santier. In organizarea de santier vor fi construite incinte si platforme de depozitare acoperite, destinate special pentru protejarea materialelor. Se indica in mod expres aplicarea unor masuri speciale de protejare in urmatoarele cazuri: 1. Protejarea colacilor de armatura si a armaturilor fasonate impotriva ruginirii, prin depozitare in incinte acoperite; 2. Protejarea impotriva ruginirii, prin depozitare in incinte acoperite, a tablierelor metalice, a panourilor de grinzi cu zabrele si de parapet pietonal; 3. Protejarea corespunzatoare a betonului turnat pe timp friguros sau la temperaturi foarte ridicate;
24
4. Protejarea sapei de protectie, a hidroizolatiei si a sapei de protectie imediat dupa turnarea sau montarea acestora. 2.13. Masurarea lucrarilor Cantitatile stabilite in lista de cantitati cuprind valori estimative si deci nu vor fi considerate drept valori definitive pentru lucrarile de constructii-montaj ce urmeaza a fi executate de Contractant in indeplinirea obligatiilor sale contractuale. Responsabilul tehnic cu executia lucrarilor va determina prin masuratori cantitatile exacte pentru fiecare categorie de lucrari executata de Contractant si acestea vor fi cele platite in conformitate cu prevederile din contract. Atunci cand Responsabilul solicita masurarea oricarei parti a lucrarii el va notifica in timp util despe aceasta Contractantului si i-i va solicita sa participe sau sa-si trimita un agent calificat care sa-l reprezinte la aceste masuratori. Contractorul sau agentul sau vor asista Responsabilul de proiect in efectuarea acestor masuratori si va furniza toate detaliile cerute de acesta. In cazul in care Contractorul nu va participa sau va omite sa-si trimita reprezentantul, masuratorile facute de responsabilul de proiect sau aprobate de acesta, vor fi obligatorii pentru Contractant. Lucrarile trebuie masurate si evaluate net, fara taxe vamale generale sau locale, exceptand cazurile cand in contract se specifica altfel. 2.14. Laboratoarele contractantului si testele care cad in sarcina sa Laboratoarele constructorului si testele care cad in sarcina sa sunt precizate in caietele de sarcini din documentatia tehnica de executie. 2.15. Curatenia in santier Curatenia in santier este obligatorie si poate constitui un motiv de oprire a lucrarilor de constructii daca acestea influienteaza in mod negativ conditiile de mediu sau calitatea lucrarilor executate. 2.16. Servicii sanitare In organizarea de santier si in amplasamentul lucrarii se vor asigura conditii de igiena si curatenie conforme cu normele in domeniu. 2.17. Relatii dintre contractant, consultant si persoana juridica achizitoare Beneficiarul persoana juridica achzitoare este reprezentat printr-un consultant responsabil tehnic, inspector de santier, care va avea sarcini de urmarire a lucrarilor executate, sesizare a ramanerilor in urma fata de graficul de lucrari contractat sau neconformitati in legatura cu cantitatea lucrarilor executate in comparatie cu caietele de sarcini aferente. Contractantul are obligatia de a respecta conditiile impuse in caietele de sarcini si fazele de verificare impuse in Programul de control pe santier al lucrarilor vizat de Inspectia in Constructii.
25
3. DESCRIEREA LUCRARILOR
Descrierea constructiv, funcional si tehnologic Podul a fost construit n anul 1951 are o durat de exploatare care a trecut de la construcie de 61 de ani. Pe perioada de serviciu, podul a suferit o serie de procese majore de degradare, determinate att din cauza unei execuii deficitare, ct si neefectuate la timp a lucrrilor de ntreinerii si reparaiilor curente. Aceste procese de degradare se vor dezvolta n continuare i n ritm accelerat daca nu se iau msuri urgente de stopare a lor. Lucrrile de reparaii si consolidare a podului existent se vor executa in scopul ridicrii la clasa E de ncrcare si amenajarea unei zone carosabile de 7,80 m lime i dou trotuare cu lime de 1,50 m fiecare. Lucrrile se vor efectua prin restricionarea circulaie rutiere i pietonale pe o singur band de circulaie si semnalizarea efecturii lucrrilor de reparaii si consolidare conform normelor in vigoare. Lucrrile se vor executa sub circulaie pe durata a 10 luni, in urmtoarele etape principale: 1. 2. 3. 4. Organizare de antier Instalarea schelelor i eafodajelor Restricionarea circulaiei pe banda i pe trotuarul dinspre amonte (3,50m+1,00m). Demolarea cii de pe podul n arc, de pe culeele cadru i pe o lungime de racordare de 10 metri deoparte i de alta, de pe jumtate din zona carosabil (jumtatea dinspre amonte, 3,50m) Se toarn un covor asfaltic din BAP de 5cm grosime pe poriunea cu calea demolat, pe jumtatea dinspre amonte a prii carosabile (jumtatea, 3,50m). Se deviaz traficul rutier i pietonal pe banda dinspre amonte. Se demoleaz calea i consola de trotuar dinspre aval. Se execut reabilitarea arcului dinspre aval Se execut reabilitarea culeelor cadru pe jumtatea dinspre aval Se execut reabilitarea la intrados a podului dalat pe jumtatea dinspre aval Se execut reabilitarea consolei dinspre aval, pe toat lungimea podului Se execut trotuarul i calea pe jumtatea dinspre aval. Se deviaz traficul rutier i pietonal pe jumtatea dinspre aval a podului
26
5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.
14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21.
Se demoleaz calea i consola de trotuar dinspre amonte. Se execut reabilitarea arcului dinspre amonte. Se execut reabilitarea culeelor cadru pe jumtatea dinspre amonte Se execut reabilitarea la intrados a podului dalat pe jumtatea dinspre amonte Se execut reabilitarea consolei dinspre amonte, pe toat lungimea podului Se execut trotuarul i calea pe jumtatea dinspre amonte. Se execut racordarea drumului i trotuarelor cu podul Se execut lucrrile de amenajare a albiei
1.1. Organizarea de antier

Organizarea de antier se va face pe o suprafa de cca 1000 mp, n apropierea podului, n albia major a rului Bicaz, cu acces de pe DN 15 prin spatele staiei Petrom.
1.2. Instalarea schelelor i eafodajelor

Se vor instala schele i eafodaje, pentru a se asigura accesul la arce, stlpi, grinzi longitudinale, antretoaze i plac.
PIATRA NEAMT
87.60
centru oras BICAZ
PARAPET DE TIP SEMIGREU L = 25,0 m
10.50
40.50
10.50
6.70
10.00
7.00
PARAPET DE TIP SEMIGREU L = 25,0 m
4.50 4.50 50 4.50 50 50 4.50 50 4.50 50 19.50
50
4.50
50
4.50
50 50
4.50
50
4.45
55
50
2.55
50
2.45
50
CONDUCTE DE GAZ EXISTENTE
9.40
65
-1.4 0
65 0 -1.4
CASIU DE DESCARCARE FUNDATIE CASIU DE DESCARCARE SFERT DE CON PEREAT BETON C12/15 - 15 CM GROSIME
418.35
SCARA DE ACCES CASIU DE DESCARCARE SFERT DE CON PEREAT BETON C12/15 - 15 CM GROSIME FUNDATIE SCARA DE ACCES SI CASIU DE DESCARCARE FUNDATIE SFERT DE CON
STRAT DE PROTECTIE DIN BETON 10 CM GROSIME STRAT DE PROTECTIE DIN BETON 10 CM GROSIME
FUNDATIE SFERT DE CON
GABION (1,0 x 1,0 x 4,0) m GABION (1,0 x 1,5 x 4,0) m
417.55
SISTEM RUTIER EXISTENT
GABION (1,0 x 1,0 x 4,0) m ETIAJ GABION (1,0 x 1,5 x 4,0) m
SALTEA DE GABIOANE (0,5 x 4,0 x 5,0) m SALTEA DE GABIOANE (0,5 x 4,0 x 5,0) m
407.70 406.90
1.3. Restricionarea circulaiei pe banda i pe trotuarul dinspre amonte (3,50m+1,00m).

AVAL
9.50
AMONTE
25 1.00
7.00
1.00 25
1.00
3.50
35 1.82
1.85 1.50
1.85 1.50
35 1.82
1.
Se pstreaz restriciile de circulaie impuse n prezent, pn la consolidarea arcelor i grinzilor longitudinale.

27
2. 3. 4.
Se va asigura o semnalizare rutier corespunztoare normelor rutiere in vigoare. Se deviaz circulaia rutier pe banda dinspre aval pe o lime de 3,50 metri. Circulaia vehiculelor se va face semaforizat n ambele sensuri. Traficul pietonal se va desfura pe trotuarul dinspre aval.
1.4. Demolarea cii de pe podul n arc, de pe culeele cadru i pe o lungime de racordare de 10 metri deoparte i de alta, de pe jumtate din zona carosabil (jumtatea dinspre amonte, 3,50m)
Se demoleaz calea de pe jumtate din zona carosabila aferent arcelor i culeelor cadru i pe o lungime de racordare de 10,00m de ambele pri, de pe banda dinspre amonte.
1.5. Se toarn un covor asfaltic din BAP de 5cm grosime pe poriunea cu calea demolat, pe jumtatea dinspre amonte a prii carosabile (jumtatea, 3,50m).
Pentru reducerea vibraiilor produse de traficul rutier n structura podului se va aterne un covor asfaltic din BAP n grosime de 5 cm pe o lungime de 80,00m pe banda dinspre amonte. Se toarn un covor din BAP n grosime de 5 cm pe placa din beton a podului.
1.6. Se deviaz traficul rutier i pietonal pe banda dinspre amonte.

Dup aternerea covorului asfaltic pe banda dinspre amonte se realizeaz semnalizarea rutier corespunztoare pentru desfurarea traficului pe banda dinspre amonte. Se deviaz traficul rutier i pietonal pe jumtatea dinspre amonte.
AVAL
9.50
AMONTE
25 1.00
7.00
1.00 25
Front de lucru
3.50 5 cm - BAP
1.00
35 1.82
1.85 1.50
1.85 1.50
35 1.82
1.7. Se demoleaz calea i consola de trotuar dinspre aval.

1. 2. Se demoleaz parapetul pietonal Se demoleaz calea de pe zona carosabil i trotuarul
28
3.
Se demoleaz consola de trotuar
1.8. Se execut reabilitarea arcului dinspre aval

Consolidarea grinzilor principale, stlpilor i a arcelor se face pentru sporirea capacitii portante att la momente ncovoietoare, la fore axiale ct i la fore tietoare, corespunztor clasei E de ncrcare - convoi de autocamioane A30, vehicul special pe roi V80 i pentru asigurarea gabaritului de trecere pe pod. Pentru consolidarea elementelor de rezisten a podului se vor folosi materiale compozite bazate pe fibre de carbon dispuse pe direcia eforturilor secionale. Consolidarea cu materiale compozite nu va ncrca suplimentar structura dect n mic parte, comparativ cu metoda tradiional. Dimensiunile finale ale elementelor de rezisten a podului vor crete cu cca 3cm pe fiecare latur, grosime rezultat din prelucrarea feelor elementelor, materialul compozit, adezivul i protecia final. O parte din lucrrile de reabilitare a arcului se vor face n perioade cu trafic sczut. Lipirea fibrelor de carbon se va face pe timpul nopii, perioad de timp n care se va impune o restricie de 3,5 t. Lucrrile de reabilitare a structurii de rezisten se vor realiza n acelai timp cu lucrrile la plac i console. Lucrrile vor urma urmtoarea ordine: 1. Se demoleaz o poriune de cel puin 10,00 m din consola existent n avans 2. Se efectueaz lucrrile pregtitoare pentru montarea materialului compozit 3. Se demoleaz urmtoarea poriune de 10,00m din consola existent 4. Se monteaz materialul compozit pe poriunea pregtit 5. Dup ntrirea sistemului compozit de cofreaz, armeaz i se betoneaz consola din beton. Prin aceast ordine a operaiilor se urmrete realizarea lucrrilor fr a slbi structura de rezisten pe zone extinse i reducerea totodat a ncrcrilor permanente. Consolidarea arcelor Arcele sunt elementele principale de rezisten, menite s preia ncrcrile i s le transmit la infrastructur. Eforturile secionale predominante sunt momentul ncovoietor i fora axial, pentru care se vor dispune la fibrele ncovoiate benzi pentru preluarea ntinderii din ncovoiere i estur pentru confinarea seciunii i creterea capacitii portante la for axial. Lucrrile pregtitoare i aplicarea materialelor compozite se va face de personal calificat, special pregtit n acest scop. Etapele de consolidarea a arcelor se vor executa n urmtoarea ordine: 1. Se demoleaz de pe feele arcelor tot betonul degradat, pn la betonul sntos. 2. Se cur barele de armtur pn la luciu metalic. Barele de armtur cu seciune redus cu mai mult de 25% se vor dubla cu bare de armtur nou cu acelai diametru. 3. Se aduce la dimensiunile iniiale prin betonare cu mortare speciale. Suprafaa final trebuie s asigure suportul pentru materialul compozit. Substratul de beton va fi pregtit cu mijloace mecanice, dup caz, pentru ndeprtarea tuturor bavurilor, a resturilor de mortar, a micilor proeminente si a altor neregulariti
29
4.
5. 6. 7. 8.
9. 10.
11. 12. 13. 14.
ale suportului. Pregtirea este obligatorie pe ntreaga suprafaa de aplicare a materialului compozit, pe o lime cu cca. 2 - 4 cm mai mare. Se vor ndeprta praful i particulele neaderente, prin suflare cu aer comprimat sau aspirare cu un aspirator industrial. Suportul de beton trebuie sa fie n stare bun, fr acoperiri, tratamente sau pelicule de suprafa aplicate anterior, fr impuriti sau particule friabile, fr urme de grsimi, uleiuri sau carburani Nivelarea suportului va fi efectuata prin refacerea planeitii, cu mortar epoxidic. Se prelucreaz colurile seciunii pn se aduc la raza de min 2 cm n vederea aplicrii esturii pentru preluarea forelor axiale.. Se verific planeitatea celor patru fee ale arcului i se cur de impuriti Se verific rezistena stratului suport din beton. Rezistena minim la smulgere pe suport de beton pregtit trebuie sa fie de 1 - 1,5 N/mm2 sau cea recomandat de fia tehnic a productorului de material compozit. Se pregtesc benzile de material compozit, pentru preluarea momentului ncovoietor, prin tiere la dimensiune, curare. Benzile se vor aplica pe fibra inferioar i superioar a arcului pe o lime de 50 cm i o grosime de minim 1mm. Continuitatea benzilor n dreptul stlpilor se va asigura prin trecerea n dreptul fiecrui stlp a unor conectori din fibre de carbon. Se aplic adezivul pe stratul suport al arcelor i pe benzile de material compozit. Se aplic benzile de material compozit nainte ca adezivul s se usuce. Se aplic adezivul i se aplic estura ntr-un strat peste care se aplic un strat de adeziv cu rol de protecie. Se aplic un strat de mortar epoxidic peste care se va aplica o protecie anticoroziv prin peliculizare a ntregii structuri.
Consolidarea stlpilor Etapele de consolidarea a stlpilor se vor executa dup consolidarea arcelor n urmtoarea ordine tehnologic, dar numai pe un singur stlp odat: 1. Se demoleaz de pe feele stlpilor tot betonul degradat, pn la betonul sntos. 2. Se cur barele de armtur pn la luciu metalic. Barele de armtur cu seciune redus cu mai mult de 25% se vor dubla cu bare de armtur nou cu acelai diametru. 3. Se aduce la dimensiunile iniiale prin betonare cu mortare speciale. Suprafaa final trebuie s asigure suportul pentru materialul compozit. Substratul de beton va fi pregtit cu mijloace mecanice, dup caz, pentru ndeprtarea tuturor bavurilor, a resturilor de mortar, a micilor proeminente si a altor neregulariti ale suportului. Pregtirea este obligatorie pe ntreaga suprafaa de aplicare a materialului compozit, pe o lime cu cca. 2 - 4 cm mai mare. 4. Se prelucreaz colurile seciunii pn se aduc la raza de min 2 cm n vederea aplicrii esturii pentru preluarea forelor axiale. 5. Se vor ndeprta praful i particulele neaderente, prin suflare cu aer comprimat sau aspirare cu un aspirator industrial. Suportul de beton trebuie sa fie n stare bun, fr acoperiri, tratamente sau pelicule de suprafa aplicate anterior, fr impuriti sau particule friabile, fr urme de grsimi, uleiuri sau carburani
30
6. Nivelarea suportului va fi efectuata prin refacerea planeitii, cu mortar epoxidic. 7. Se recomand verificarea rezistenei stratului suport din beton. Rezistena minim la smulgere pe suport de beton pregtit trebuie sa fie de 1 - 1,5 N/mm2 sau cea recomandat de fia tehnic a productorului de material compozit. 8. Se pregtete estura de material compozit, pentru preluarea forei axiale, prin tiere la dimensiune. 9. Se aplic adezivul pe stratul suport al stlpilor. 10. Se aplic fii de 20cm de estura de material compozit, la intervale de 20 cm nainte ca adezivul s se usuce i se preseaz. 11. Se aplic un strat de mortar epoxidic peste care se va aplica o protecie anticoroziv prin peliculizare a ntregii structuri. Consolidarea grinzilor principale i antretoazelor Antretoazele se vor reabilita pe jumtate din lungime, aferent plcii demolate. Consolidarea grinzilor principale i antretoazelor se face n aceeai ordine ca i la arce, dup ce s-au terminat consolidrile la stlpii pe care reazem. Grinzile principale i antretoazele se vor consolida cu material compozit pentru preluarea momentului ncovoietor n cmp i a forei tietoare pe reazeme. Pentru preluarea momentului ncovoietor se vor dispune benzi din fibre de carbon n zona central, iar pe capete se vor aplica cte dou fii de 20 cm din estur din fibre de carbon prinse n plac. Consolidarea diafragmelor Diafragmele se vor consolida doar prin demolarea betonului degradat pn la betonul sntos, curarea pn la luciu metalic a barelor de armtur i dublarea sau nlocuirea barelor cu seciune redus sub 20%. Refacerea seciunii diafragmelor se va face cu mortare speciale cu rol anticoroziv. Reparaii locale la intradosul plcii carosabile Se execut lucrri de reparaii locale, fr sporirea dimensiunilor seciunii transversale la intradosul plcii carosabile, acolo unde se constat c exfolierea sau detarile de beton nu depesc 10% din suprafaa sau din lungimea elementului consolidat. Lucrrile de reparaii constau n: 1. Demolarea betonului degradat se face pe o suprafaa cu un contur geometric regulat, care va depii zona degradata cu cca. 15 cm. Adncimea pe care se executa curirea betonului degradat depinde de gradul de degradare i de faa pe care acesta se manifest. 2. Pregtirea suprafeei decopertate prin dispunerea unei amorse. 3. Refacerea suprafeei decopertate cu mortare sau betoane speciale puse in opera dup cofrare sau prin torcretare. In cazul reparrii prin torcretare este recomandat utilizarea unei plase metalice nglobate, fixat cu ancore de betonul sntos.
31
1.9. Se execut reabilitarea culeelor cadru pe jumtatea dinspre aval

Etapele de consolidarea a cadrelor culeelor se vor executa dup consolidarea arcelor n urmtoarea ordine tehnologic, dar numai pe un singur stlp odat: 1. Se demoleaz de pe feele stlpilor culeelor tot betonul degradat, pn la betonul sntos. 2. Se cur barele de armtur pn la luciu metalic. Barele de armtur cu seciune redus cu mai mult de 25% se vor dubla cu bare de armtur nou cu acelai diametru. 3. Se aduce la dimensiunile iniiale prin betonare cu mortare speciale. Suprafaa final trebuie s asigure suportul pentru materialul compozit. Substratul de beton va fi pregtit cu mijloace mecanice, dup caz, pentru ndeprtarea tuturor bavurilor, a resturilor de mortar, a micilor proeminente si a altor neregulariti ale suportului. Pregtirea este obligatorie pe ntreaga suprafaa de aplicare a materialului compozit, pe o lime cu cca. 2 - 4 cm mai mare. 4. Se prelucreaz colurile seciunii pn se aduc la raza de min 2 cm n vederea aplicrii esturii pentru preluarea forelor axiale.. 5. Se vor ndeprta praful i particulele neaderente, prin suflare cu aer comprimat sau aspirare cu un aspirator industrial. Suportul de beton trebuie sa fie n stare bun, fr acoperiri, tratamente sau pelicule de suprafa aplicate anterior, fr impuriti sau particule friabile, fr urme de grsimi, uleiuri sau carburani 6. Nivelarea suportului va fi efectuata prin refacerea planeitii, cu mortar epoxidic. 7. Se recomanda verificarea rezistentei stratului suport din beton. Rezistenta minima la smulgere pe suport de beton pregtit trebuie sa fie de 1 - 1,5 N/mm2 sau cea recomandat de fia tehnic a productorului de material compozit. 8. Se pregtete estura de material compozit, pentru preluarea forei axiale, prin tiere la dimensiune. 9. Se aplic adezivul pe stratul suport al stlpilor. 10. Se aplic estura de material compozit nainte ca adezivul s se usuce i se preseaz. 11. Se aplic un strat de mortar epoxidic peste care se va aplica o protecie anticoroziv prin peliculizare a ntregii structuri.
1.10. Se execut reabilitarea la intrados a podului dalat pe jumtatea dinspre aval

Se execut lucrri de reparaii locale, fr sporirea dimensiunilor seciunii transversale la intradosul podului dalat, acolo unde se constat c exfolierea sau detarile de beton nu depesc 10% din suprafaa sau din lungimea elementului consolidat. Lucrrile de reparaii constau n: 1. Demolarea betonului degradat se face pe o suprafaa cu un contur geometric regulat, care va depii zona degradata cu cca. 15 cm. Adncimea pe care se executa curirea betonului degradat depinde de gradul de degradare i de faa pe care acesta se manifest.
32
2. Pregtirea suprafeei decopertate prin dispunerea unei amorse. 3. Refacerea suprafeei decopertate cu mortare sau betoane speciale puse in opera dup cofrare sau prin torcretare. In cazul reparrii prin torcretare este recomandat utilizarea unei plase metalice nglobate, fixat cu ancore de betonul sntos.
1.11. Se execut reabilitarea consolei dinspre aval, pe toat lungimea podului

Lucrrile de reabilitarea consolei de beton armat a tablierului se face in scopul asigurrii unui limi de 7,80 m a zonei carosabile si 2 trotuare de 1,5 m lime fiecare. Pentru asigurarea acestor cerine este necesar sporirea simetrica a limii plcii. Lucrrile refacere a plcii de beton armat a tablierului se execut dup terminarea consolidrii arcelor, stlpilor, grinzilor principale i antretoazelor. 1. In dreptul montanilor, la partea superioara a pereilor laterali, se decoperteaz armatura de rezistenta pe o nlime de 1,0 m, zona pe care se vor executa console suplimentare de susinerea a trotuarelor structurii reabilitate. 2. Se armeaz, se cofreaz i se betoneaz consolele suplimentare, necesare pentru susinerea trotuarelor structurii reabilitate. 3. Se armeaz, se cofreaz i se betoneaz zonele laterale de plac, cuprinznd inclusiv lisa parapetului.
1.12. Se execut trotuarul i calea pe jumtatea dinspre aval.

1. Se monteaz parapetul pietonal metalic. 2. Se monteaz dispozitivele de acoperire a rosturilor. Se vor adopta soluii constructive care sa asigure o durata de exploatare normat de minim 10 ani. Se asigur o ancorare corespunztoare a dispozitivelor de acoperire in betonul din suprastructura si culeei. 3. Se monteaz gurile de scurgere. 4. Se executa apa suport din mortar de ciment cu grosimea de 2 cm. Sapa se racordeaz la lisa parapetului, la gurile de scurgere si la dispozitivele de acoperire a rosturilor de pe culei. 5. Se monteaz hidroizolatia. Se acorda o atenie deosebita la racordarea hidroizolatiei la lisa parapetului, la gurile de scurgere si la dispozitivele de acoperire a rosturilor de pe culei. 6. Se monteaz o ap de protecie a hidroizolaiei, alctuit dintr-un strat de beton de ciment C 20/25 de 4 cm grosime, armat cu plasa tip Buzu 8 mm, cu ochiuri ptrate cu latura de 10 cm. Plasa se dispune la mijlocul grosimii sapei de protecie, si se suprapune pe minim 10 cm, dup ambele direcii. 7. Se monteaz parapetul de protecie de tip foarte greu. 8. Se monteaz bordurile, pe un strat de mortar de poza de minim 2 cm grosime. 9. Se executa umplutura de beton a trotuarelor, n care s-au montat tuburi PVC pentru asigurarea continuitii calelor electrice si telefonice.
33
10. Se executa mbracamintea pe trotuare dintr-un strat de asfalt turnat de 2 cm grosime. Se verifica realizarea pantei transversale de 1% necesare pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale de pe trotuare. 11. Se executa imbracamintea caii pe zona carosabila, in 1 strat de BAP, 6 cm grosime. Se asigura racordarea imbracamintii la gurile de scurgere, la lisa parapetului si la dispozitivele de acoperire a rosturilor de pe culei. Se verifica realizarea profilului acoperi, cu pante transversale de 2% necesare pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale la fata bordurilor. Se verifica realizarea pantelor longitudinale necesare pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale la gurile de scurgere. 11. Se executa impermeabilizarea imbracamintii caii pe pod prin turnarea cordoanelor de celochit in lungul lisei parapetului, in spatele si la fata bordurilor.
1.13. Se deviaz traficul rutier i pietonal pe jumtatea dinspre aval a podului

Se deviaz traficul pe jumtatea dinspre aval, consolidat complet, att la nivelul structurii de rezisten, ct i la nivelul cii. Se va asigura o semnalizare rutier corespunztoare normelor rutiere in vigoare. Se deviaz circulaia rutier pe banda dinspre aval pe o lime de 3,90 metri. Circulaia vehiculelor se va face semaforizat n ambele sensuri. Traficul pietonal se va desfura pe trotuarul dinspre aval.
1.14. Se demoleaz calea i consola de trotuar dinspre amonte.

1. Se demoleaz parapetul pietonal 2. Se demoleaz calea de pe zona carosabil i trotuarul 3. Se demoleaz consola de trotuar
1.15. Se execut reabilitarea arcului dinspre amonte.

Consolidarea grinzilor principale, stlpilor i a arcelor se face pentru sporirea capacitii portante att la momente ncovoietoare, la fore axiale ct i la fore tietoare, corespunztor clasei E de ncrcare - convoi de autocamioane A30, vehicul special pe roi V80 i pentru asigurarea gabaritului de trecere pe pod. Pentru consolidarea elementelor de rezisten a podului se vor folosi materiale compozite bazate pe fibre de carbon dispuse pe direcia eforturilor secionale. Consolidarea cu materiale compozite nu va ncrca suplimentar structura dect n mic parte, comparativ cu metoda tradiional. Dimensiunile finale ale elementelor de rezisten a podului vor crete cu cca 3cm pe fiecare latur, grosime rezultat din prelucrarea feelor elementelor, materialul compozit, adezivul i protecia final. O parte din lucrrile de reabilitare a arcului se vor face n perioade cu trafic sczut. Lipirea fibrelor de carbon se va face pe timpul nopii, perioad de timp n care se va impune o restricie de 3,5 t. Lucrrile de reabilitare a structurii de rezisten se vor realiza n acelai timp cu lucrrile la plac i console. Lucrrile vor urma urmtoarea ordine: 1. Se demoleaz o poriune de cel puin 10,00 m din consola existent n avans 2. Se efectueaz lucrrile pregtitoare pentru montarea materialului compozit
34
3. Se demoleaz urmtoarea poriune de 10,00m din consola existent 4. Se monteaz materialul compozit pe poriunea pregtit 5. Dup ntrirea sistemului compozit de cofreaz, armeaz i se betoneaz consola din beton. Prin aceast ordine a operaiilor se urmrete realizarea lucrrilor fr a slbi structura de rezisten pe zone extinse i reducerea totodat a ncrcrilor permanente. Consolidarea arcelor Arcele sunt elementele principale de rezisten, menite s preia ncrcrile i s le transmit la infrastructur. Eforturile secionale predominante sunt momentul ncovoietor i fora axial, pentru care se vor dispune la fibrele ncovoiate benzi pentru preluarea ntinderii din ncovoiere i estur pentru confinarea seciunii i creterea capacitii portante la for axial. Lucrrile pregtitoare i aplicarea materialelor compozite se va face de personal calificat. Etapele de consolidarea a arcelor se vor executa n urmtoarea ordine: 1. Se demoleaz de pe feele arcelor tot betonul degradat, pn la betonul sntos. 2. Se cur barele de armtur pn la luciu metalic. Barele de armtur cu seciune redus cu mai mult de 25% se vor dubla cu bare de armtur nou cu acelai diametru. 3. Se aduce la dimensiunile iniiale prin betonare cu mortare speciale. Suprafaa final trebuie s asigure suportul pentru materialul compozit. Substratul de beton va fi pregtit cu mijloace mecanice, dup caz, pentru ndeprtarea tuturor bavurilor, a resturilor de mortar, a micilor proeminente si a altor neregulariti ale suportului. Pregtirea este obligatorie pe ntreaga suprafaa de aplicare a materialului compozit, pe o lime cu cca. 2 - 4 cm mai mare. 4. Se vor ndeprta praful i particulele neaderente, prin suflare cu aer comprimat sau aspirare cu un aspirator industrial. Suportul de beton trebuie sa fie n stare bun, fr acoperiri, tratamente sau pelicule de suprafa aplicate anterior, fr impuriti sau particule friabile, fr urme de grsimi, uleiuri sau carburani 5. Nivelarea suportului va fi efectuata prin refacerea planeitii, cu mortar epoxidic. 6. Se prelucreaz colurile seciunii pn se aduc la raza de min 2 cm n vederea aplicrii esturii pentru preluarea forelor axiale.. 7. Se verific planeitatea celor patru fee ale arcului i se cur de impuriti 8. Se recomand verificarea rezistentei stratului suport din beton. Rezistena minim la smulgere pe suport de beton pregtit trebuie sa fie de 1 - 1,5 N/mm2 sau cea recomandat de fia tehnic a productorului de material compozit. 9. Se pregtesc benzile de material compozit, pentru preluarea momentului ncovoietor, prin tiere la dimensiune, curare. 10. Benzile se vor aplica pe fibra inferioar i superioar a arcului pe o lime de 50 cm i o grosime de minim 1mm. Continuitatea benzilor n dreptul stlpilor se va asigura prin trecerea n dreptul fiecrui stlp a unor conectori din fibre de carbon. 11. Se aplic adezivul pe stratul suport al arcelor i pe benzile de material compozit. 12. Se aplic benzile de material compozit nainte ca adezivul s se usuce.
35
13. Se aplic adezivul i se aplic estura ntr-un strat peste care se aplic un strat de adeziv cu rol de protecie. 14. Se aplic un strat de mortar epoxidic peste care se va aplica o protecie anticoroziv prin peliculizare a ntregii structuri. Consolidarea stlpilor Etapele de consolidarea a stlpilor se vor executa dup consolidarea arcelor n urmtoarea ordine tehnologic, dar numai pe un singur stlp odat: 1. Se demoleaz de pe feele stlpilor tot betonul degradat, pn la betonul sntos. 2. Se cur barele de armtur pn la luciu metalic. Barele de armtur cu seciune redus cu mai mult de 25% se vor dubla cu bare de armtur nou cu acelai diametru. 3. Se aduce la dimensiunile iniiale prin betonare cu mortare speciale. Suprafaa final trebuie s asigure suportul pentru materialul compozit. Substratul de beton va fi pregtit cu mijloace mecanice, dup caz, pentru ndeprtarea tuturor bavurilor, a resturilor de mortar, a micilor proeminente si a altor neregulariti ale suportului. Pregtirea este obligatorie pe ntreaga suprafaa de aplicare a materialului compozit, pe o lime cu cca. 2 - 4 cm mai mare. 4. Se prelucreaz colurile seciunii pn se aduc la raza de min 2 cm n vederea aplicrii esturii pentru preluarea forelor axiale. 5. Se vor ndeprta praful i particulele neaderente, prin suflare cu aer comprimat sau aspirare cu un aspirator industrial. Suportul de beton trebuie sa fie n stare bun, fr acoperiri, tratamente sau pelicule de suprafa aplicate anterior, fr impuriti sau particule friabile, fr urme de grsimi, uleiuri sau carburani 6. Nivelarea suportului va fi efectuata prin refacerea planeitii, cu mortar epoxidic. 7. Se recomand verificarea rezistenei stratului suport din beton. Rezistena minim la smulgere pe suport de beton pregtit trebuie sa fie de 1 - 1,5 N/mm2 sau cea recomandat de fia tehnic a productorului de material compozit. 8. Se pregtete estura de material compozit, pentru preluarea forei axiale, prin tiere la dimensiune. 9. Se aplic adezivul pe stratul suport al stlpilor. 10. Se aplic fii de 20cm de estura de material compozit, la intervale de 20 cm nainte ca adezivul s se usuce i se preseaz. 11. Se aplic un strat de mortar epoxidic peste care se va aplica o protecie anticoroziv prin peliculizare a ntregii structuri. Consolidarea grinzilor principale i antretoazelor Antretoazele se vor reabilita pe jumtate din lungime, aferent plcii demolate. Consolidarea grinzilor principale i antretoazelor se face n aceeai ordine ca i la arce, dup ce s-au terminat consolidrile la stlpii pe care reazem. Grinzile principale i antretoazele se vor consolida cu material compozit pentru preluarea momentului ncovoietor n cmp i a forei tietoare pe reazeme. Pentru preluarea momentului ncovoietor se vor dispune benzi din fibre de carbon n zona central, iar pe capete se vor aplica cte dou fii de 20 cm din estur din fibre de carbon prinse n plac.
36
Consolidarea diafragmelor Diafragmele se vor consolida doar prin demolarea betonului degradat pn la betonul sntos, curarea pn la luciu metalic a barelor de armtur i dublarea sau nlocuirea barelor cu seciune redus sub 20%. Refacerea seciunii diafragmelor se va face cu mortare speciale cu rol anticoroziv. Reparaii locale la intradosul plcii carosabile Se execut lucrri de reparaii locale, fr sporirea dimensiunilor seciunii transversale la intradosul plcii carosabile, acolo unde se constat c exfolierea sau detarile de beton nu depesc 10% din suprafaa sau din lungimea elementului consolidat. Lucrrile de reparaii constau n: 1. Demolarea betonului degradat se face pe o suprafaa cu un contur geometric regulat, care va depii zona degradata cu cca. 15 cm. Adncimea pe care se executa curirea betonului degradat depinde de gradul de degradare i de faa pe care acesta se manifest. 2. Pregtirea suprafeei decopertate prin dispunerea unei amorse. 3. Refacerea suprafeei decopertate cu mortare sau betoane speciale puse in opera dup cofrare sau prin torcretare. In cazul reparrii prin torcretare este recomandat utilizarea unei plase metalice nglobate, fixat cu ancore de betonul sntos.
1.16. Se execut reabilitarea culeelor cadru pe jumtatea dinspre amonte

Etapele de consolidarea a cadrelor culeelor se vor executa dup consolidarea arcelor n urmtoarea ordine tehnologic, dar numai pe un singur stlp odat: 1. Se demoleaz de pe feele stlpilor culeelor tot betonul degradat, pn la betonul sntos. 2. Se cur barele de armtur pn la luciu metalic. Barele de armtur cu seciune redus cu mai mult de 25% se vor dubla cu bare de armtur nou cu acelai diametru. 3. Se aduce la dimensiunile iniiale prin betonare cu mortare speciale. Suprafaa final trebuie s asigure suportul pentru materialul compozit. Substratul de beton va fi pregtit cu mijloace mecanice, dup caz, pentru ndeprtarea tuturor bavurilor, a resturilor de mortar, a micilor proeminente si a altor neregulariti ale suportului. Pregtirea este obligatorie pe ntreaga suprafaa de aplicare a materialului compozit, pe o lime cu cca. 2 - 4 cm mai mare. 4. Se prelucreaz colurile seciunii pn se aduc la raza de min 2 cm n vederea aplicrii esturii pentru preluarea forelor axiale.. 5. Se vor ndeprta praful i particulele neaderente, prin suflare cu aer comprimat sau aspirare cu un aspirator industrial. Suportul de beton trebuie sa fie n stare bun, fr acoperiri, tratamente sau pelicule de suprafa aplicate anterior, fr impuriti sau particule friabile, fr urme de grsimi, uleiuri sau carburani 6. Nivelarea suportului va fi efectuata prin refacerea planeitii, cu mortar epoxidic.
37
7. Se recomanda verificarea rezistentei stratului suport din beton. Rezistenta minima la smulgere pe suport de beton pregtit trebuie sa fie de 1 - 1,5 N/mm2 sau cea recomandat de fia tehnic a productorului de material compozit. 8. Se pregtete estura de material compozit, pentru preluarea forei axiale, prin tiere la dimensiune. 9. Se aplic adezivul pe stratul suport al stlpilor. 10. Se aplic estura de material compozit nainte ca adezivul s se usuce i se preseaz. 11. Se aplic un strat de mortar epoxidic peste care se va aplica o protecie anticoroziv prin peliculizare a ntregii structuri.
1.17. Se execut reabilitarea la intrados a podului dalat pe jumtatea dinspre amonte

Se execut lucrri de reparaii locale, fr sporirea dimensiunilor seciunii transversale la intradosul podului dalat, acolo unde se constat c exfolierea sau detarile de beton nu depesc 10% din suprafaa sau din lungimea elementului consolidat. Lucrrile de reparaii constau n: 1. Demolarea betonului degradat se face pe o suprafaa cu un contur geometric regulat, care va depii zona degradata cu cca. 15 cm. Adncimea pe care se executa curirea betonului degradat depinde de gradul de degradare i de faa pe care acesta se manifest. 2. Pregtirea suprafeei decopertate prin dispunerea unei amorse. 3. Refacerea suprafeei decopertate cu mortare sau betoane speciale puse in opera dup cofrare sau prin torcretare. In cazul reparrii prin torcretare este recomandat utilizarea unei plase metalice nglobate, fixat cu ancore de betonul sntos.
1.18. Se execut reabilitarea consolei dinspre amonte, pe toat lungimea podului

Lucrrile de reabilitarea consolei de beton armat a tablierului se face in scopul asigurrii unui limi de 7,80 m a zonei carosabile si 2 trotuare de 1,5 m lime fiecare. Pentru asigurarea acestor cerine este necesar sporirea simetrica a limii plcii. Lucrrile refacere a plcii de beton armat a tablierului se execut dup terminarea consolidrii arcelor, stlpilor, grinzilor principale i antretoazelor. 1. In dreptul montanilor, la partea superioara a pereilor laterali, se decoperteaz armatura de rezistenta pe o nlime de 1,0 m, zona pe care se vor executa console suplimentare de susinerea a trotuarelor structurii reabilitate. 2. Se armeaz, se cofreaz i se betoneaz consolele suplimentare, necesare pentru susinerea trotuarelor structurii reabilitate. 3. Se armeaz, se cofreaz i se betoneaz zonele laterale de plac, cuprinznd inclusiv lisa parapetului.
1.19. Se execut trotuarul i calea pe jumtatea dinspre amonte.

38
1. Se monteaz parapetul pietonal metalic. 2. Se monteaz dispozitivele de acoperire a rosturilor. Se vor adopta soluii constructive care sa asigure o durata de exploatare normat de minim 10 ani. Se asigur o ancorare corespunztoare a dispozitivelor de acoperire in betonul din suprastructura si culeei. 3. Se monteaz gurile de scurgere. 4. Se executa apa suport din mortar de ciment cu grosimea de 2 cm. Sapa se racordeaz la lisa parapetului, la gurile de scurgere si la dispozitivele de acoperire a rosturilor de pe culei. 5. Se monteaz hidroizolatia. Se acorda o atenie deosebita la racordarea hidroizolatiei la lisa parapetului, la gurile de scurgere si la dispozitivele de acoperire a rosturilor de pe culei. 6. Se monteaz o ap de protecie a hidroizolaiei, alctuit dintr-un strat de beton de ciment C 20/25 de 4 cm grosime, armat cu plasa tip Buzu 8 mm, cu ochiuri ptrate cu latura de 10 cm. Plasa se dispune la mijlocul grosimii sapei de protecie, si se suprapune pe minim 10 cm, dup ambele direcii. 7. Se monteaz parapetul de protecie de tip foarte greu. 8. Se monteaz bordurile, pe un strat de mortar de poza de minim 2 cm grosime. 9. Se executa umplutura de beton a trotuarelor, n care s-au montat tuburi PVC pentru asigurarea continuitii calelor electrice si telefonice. 10. Se executa mbracamintea pe trotuare dintr-un strat de asfalt turnat de 2 cm grosime. Se verifica realizarea pantei transversale de 1% necesare pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale de pe trotuare. 11. Se executa imbracamintea caii pe zona carosabila, in 1 strat de BAP, 6 cm grosime. Se asigura racordarea imbracamintii la gurile de scurgere, la lisa parapetului si la dispozitivele de acoperire a rosturilor de pe culei. Se verifica realizarea profilului acoperi, cu pante transversale de 2% necesare pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale la fata bordurilor. Se verifica realizarea pantelor longitudinale necesare pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale la gurile de scurgere. 11. Se executa impermeabilizarea imbracamintii caii pe pod prin turnarea cordoanelor de celochit in lungul lisei parapetului, in spatele si la fata bordurilor.
1.20. Se execut racordarea drumului i trotuarelor cu podul

1. Se asigura racordarea limii cii pe pod cu calea pe rampele de acces, pe o lungime de 25,0 pe fiecare rampa. 2. Se demonteaz calea de pe trotuare. 3. Se compacteaz stratul de baz din pmnt. 4. Se realizeaz un strat de fundaie din balast n grosime de 25 cm. 5. Se execut un strat de 23 cm din agregate naturale stabilizate cu 6% ciment. 6. Se monteaz bordurile pe un strat de beton de ciment. 7. Se aterne un strat de 8 cm din AB2. 8. Se aterne un strat de 5 cm din BADPC 25. 9. Se aterne un strat de 4 cm din BA16. 10. Se asigura racordarea trotuarelor de pe rampele de acces. 11. Se execut trotuarele pe rampele de acces.
39
12. Se monteaz parapetul de protecie de tip semigreu pe rampele de acces. 13. Se repar si se refac sferturile de con si pereul de protecie al acestora. 14. Se construiesc casiuri de descrcare apelor pluviale de la nivelul caii pe la capetele podului prevzute cu camere de linitire. 15. Se construiesc scri de acces sub pod a personalului tehnic de ntreinere. Scrile de acces se construiesc cu parapet metalic.
1.21. Se execut lucrrile de amenajare a albiei

Lucrarile de reparatii constau din lucrari de aparari de maluri si din lucrari de regularizare a albiei cu caracter local. Lucrarile de regularizare a albiei actionand activ, simultan asupra traseului in plan, asupra sectiunilor de scurgere si profilului longitudinal al cursului raului Bicaz, vor conduce la obinerea unei albii stabile, cu scurgere uniforma si cu variatii cat mai mici ale vitezei. La proiectarea lucrarilor de regularizare au fost respectate urmatoarele principii: 1. Scurgerea apelor raului Bicaz pe tronsonul regularizat sa nu prezinte diferente prea mari fata de regimul de scurgere initial. 2. Tronsonul de albie regularizat trebuie sa prezinte o sectiune stabila, capabila sa transporte debite curente, cu minimum de deformri in albie. 3. Sa asigure scurgerea debitelor cu asigurarea ceruta, in condiii de viteza superioara vitezei de depunere. 4. Capetele tronsonului regularizat a albiei raului Bicaz se vor racorda hidraulic in amonte si aval, evitandu-se schimbrile brute de seciune, racordri in unghi sau cu teituri pronunate, care ar putea duce la formarea de anafoare. 5. Traseul tronsonului regularizat se nscrie cat mai bine peste cursul natural pentru a reduce cat mai mult volumul lucrrilor de construcii. Lucrrile de regularizare locala a albiei rului Bicaz constau din constructia unor diguri longitudinale avand lungimea de 135 m pe malul drept, respectiv de 90 m pe malul stang, considerate privind din amonte spre pod. Lucrarile de regularizare locala a albiei au rolul si de protecie a malurilor rului Bicaz pe lungimile menionate. Lucrarile de regularizare si de protectie a malurilor raului Bicaz constau din construcia unor ziduri de sprijin din gabioane compuse din: - o saltea de gabioane (4,00,55,0)m, ingropata in terasamentu;l albie raului Bicaz; - gabion (1,51,04,0)m construit pe saltea, la 0,50 m de marginea dinspre mal; - gabion (1,01,04,0)m construit pe gabionul anterior. Zidurile de sprijin din gabioane au avantajul unei mari elasticitati, unei executii rapide si posibilitatea punerii lor imediate in expoatare. Pentru ca terenul este stabil in amplasamentul albiei, si nu se produc tasari, gabioanele vor fi placate cu beton turnat monolit C 12/15, de 10 cm grosime, care asigura o protectie mai buna a plasei de armatura. Pereul de beton se prevede cu rosturi de contractie la 4,0 m distanta.
40
In spatele zidului de sprijin din gabioane se prevede un dren cu grosimea de minim 1,0 m, construit din bolovani de rau. Intre dren si spatele zidului din gabioane se prevede un strat geotextil. In dreptul naterilor, pe toata limea cuprinsa intre arcurile din beton armat, pana in spatele zidului de sprijin din gabioane, se asigura protecia malurilor cu un pereu dalat din beton de ciment de clasa C12/15, turnat monolit intr-un strat de 15 cm grosime, dispus pe un strat suport drenant, de balast, de 20 cm grosime. Pereu dalat construit din beton simplu (nearmat) se prevede cu rosturi de executie dispuse la 4,0 m distanta, si cu rosturi de dilatatie dispuse la 20,0 m Fundaia pe chesoane a podului nu a fost afectat de afuieri ale albiei i de tasri difereniale. Se consider c fundaiile pot asigura preluarea i transmiterea ncrcrilor la terenul de fundare. La proiectarea lucrrilor de reparaii se vor respecta prevederile Legii 10/1995 privind calitatea n construcii i normativele n vigoare privind legislaia execuiei lucrrilor de drumuri. Materialele folosite pentru realizarea lucrrii respect HG 766/1997, deoarece sunt materiale agrementate de ctre legislaia romneasc n vigoare. Se vor respecta standardele si normativele in vigoare prevzute de legislaia romneasca, avndu-se in vedere necesitile de perspectiv ce deriv din orientarea Romniei ctre Uniunea Europeana. Fundaia pe chesoane a podului nu a fost afectat de afuieri ale albiei i de tasri difereniale. Se consider c fundaiile pot asigura preluarea i transmiterea ncrcrilor la terenul de fundare.
41
4. CAIETE DE SARCINI 4.1. Caiet de sarcini - Schele si esafodaje

Art. 1. Generalitati Prezentul capitol se refera la lucrarile provizorii care in functie de destinatie se clasifica in: esafodaje, cintre ce suporta structuri in curs de realizare; schele de serviciu destinate de a suporta deplasarea personalului, sculelor si materialelor; dispozitive de protectie la lucru sub circulatie, impotriva caderii de materiale, scule, etc; Lucrarile provizorii se executa de catre antreprenor pe baza de proiect si se avizeaza de catre beneficiar. Art. 2. Proiectul poate fi intocmit de catre antreprenor sau de catre orice unitate de proiectare autorizata si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiuni: sa asigure securitatea lucratorilor si lucrarilor definitive; sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva; deformatiile lucrarilor provizorii nu trebuie sa produca defecte lucrarii definitive in curs de priza sau intarire; sa cuprinda piese scrise explicative si planse de executie. Un exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanenta pe santier la dispozitia beneficiarului. Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucrarilor provizorii ca si natura si caracteristicele tuturor elementelor componente. Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele: masurile luate pentru asigurarea stabilitatii si protectia fundatiilor; modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, esafodajelor si schelelor; reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor stabilitate si a elementelor pe care se sprijina; sistemul de contravantuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei dimensiuni; dispozitiile ce trebuie respectate in timpul manipularilor si pentru toate operatiile de reglare, calare descintrare, decofrare, demontare; contrasagetile si tolerantele de executie; modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de deformare a betonului sub efectul contractiei si precomprimarii; dispozitivele de control a deformatiilor si tasarilor. Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele: specificatia materialelor utilizate, materiale speciale, materialele provenite de la terti; instructiuni de montare a lucrarilor provizorii; instructiuni cu privire la toate elementele a caror eventuala defectiune ar putea avea consecinte grave asupra securitatii lucrarilor.
42
Art. 3. Realizarea si utilizarea lucrarilor provizorii Calitatea materialelor, materialelor de inventar si materialelor noi trebuie sa corespunda standardelor in vigoare. Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate lucrarilor provizorii, atat cand se folosesc produse noi, cat si atunci cand se refolosesc materiale vechi pentru care trebuie sa garanteze ca sunt echivalente unor materiale noi. Intrebuintarea de elemente refolosibile este autorizata atat timp cat deformatiile lor sau efectele oboselii nu risca sa compromita securitatea executiei. Antreprenorul are obligatia sa scrie pe planse numarul admisibil de refolosiri. Materialele degradate se rebuteaza sau se dau la reparat in ateliere de specialitate. In acest din urma caz, antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fara ca acesta justificare sa-i atenueze responsabilitatea sa. Art.4. EXECUTIE, UTILIZARE, CONTROALE Tolerantele aplicabile la lucrarile provizorii sunt stabilite in functie de tolerantele de la lucrarile definitive. Deformatiile lucrarilor provizorii se controleaza prin nivelmente efectuate de catre antreprenori fata de reperele acceptate fata de beneficiar. Rezultatele masuratorilor se transmit beneficiarului. Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformatii. Antreprenorul are obligatia sa asigure intretinerea regulata a lucrarilor provizorii. Art. 5. PRESCRIPTII COMPLEMENTARE PRIVIND CINTRELE, ESAFODAJELE Proiectul cintrelor, esafodajelor cat si montajul acestora in amplasament se avizeaza de catre beneficiar. Pentru dispozitivele secundare se admite schematizarea de principiu a acestora si prezentarea beneficiarului pentru aprobare cu 15 zile, cel putin, inainte de inceperea executiei.
4.2. Caiet de sarcini - Demolarea betonului

1. Generalitati Lucrrile de demolare se vor face prin demolare parial folosind unelte cu aciune percutant sau rotopercutant. Lucrrile nu necesit personal calificat, este uor de aplicat, cu utilaje uzuale n domeniul construciilor. Pe parcursul lucrrilor trebuie avut n vedere nivelul zgomotelor i vibraiilor, fisurile necontrolate care pot aprea. 2. Tehnologia de lucru cu ciocane percutante i rotopercutante Utilajele folosite la decuparea parial cu aciunea prin percuie sunt n principal ciocane acionate pneumatic, hidraulic, electric i mai rar termice. Ciocanele pot lucra cu o gam variat de scule n funcie de situaia existent i anume: dalt ngust, dalt, dalt cuit, porn etc. Penttru decuparea i demolarea structurilor din beton sunt folosite dornul i dalta ngust, ciocane percutante, ciocane rotopercutante (perforatoare). Ciocanele percutante acioneaz asupra structurii din beton prin ocuri puternice i repetate, cu o caden de 1200-2000 lovituri pe minut, concentrate n acelai punct, iar spargerea se produce agresiv. La ciocanele percutante pneumatice cunoscute i sub numele de ciocane de abataj, fora de lovire la scul se obine cu ajutorul aerului comprimat, furnizat de un compresor, cu presiunea
43
cuprins ntre 4 i 7 bari. Consumul de aer variaz ntre 300-350 litri pe minut pentru ciocane de 40 kg. Ciocanele sunt folosite ca echipamente individuale deservite de un muncitor. Ciocanele percutante se pot utiliza cu ajutorul unui grup hidraulic acionat cu motor electric sau termic. Acestea au fa de cele pneumatice avantajul unui randament mai bun. Ciocanele percutante electrice sunt prevzute cu motor electric de antrenare nglobat, alinmentat de regul la tensiuni joase (42 V). Exist ns i ciocane alimentate la tensiuni ale reelei (110, 220, 240 V), acestea impunnd ns racordare obligatorie la pmnt. Ciocanele rotopercutante sunt folosite pentru executarea de guri n beton prin rotaii i percuii simultane ale sculei. Aceste scule cu un ti sunt armate cu carburi metalice. Ciocanele rotopercutante pot fi alimentate de la aceleai surse de energi prevzute pe ciocanele percutante (pneumatic hirdaulic, electric etc.). Ele execut guri cu diametre de pn la 100 mm i chiar mai mult, dar mai rar 150 mm). 3. Tehnologia de lucru cu discuri i pnze circulare Decuparea parial cu ajutorul discurilor, pnzelor circulare se realizeaz dup urmtoriul proces tehnologic: - trasarea conturului decuprii necesare - executia orificiilor sau a altor elemente de fixare necesare pentru preluarea prtii decupate - fixarea dispozitivului de sprijinire i preluare a poriunii decupate - fixarea sistemului de ghidare i susinere a mainii de tiat - tierea pe contur a elementelor de beton - ndeprtarea poriunii decupate 4. Descrierea lucrrilor 4.1 Trasarea demolrii structurilor la poduri i pasaje Trasarea i materializarea demolrii structurilor la poduri i pasaje fixeaz conturul de demolare elementele i prile ce urmeaz a fi demolate. Aceasta cuprinde urmtoarele etape: a) identificarea elementelor i prilor ce urmeaz a fi demolate b) trasarea i materializarea conturului elementelor i prilor ce urmeaz a fi demolate Trasarea i materializarea elementelor i prilor ce urmeaz a fi demolate se va realiza avnd ca punct de plecare reperii de trasare primii i stabilii prin procesul verbal de primire predare amplasament. 4.2 Execuia demolrii structurilor la poduri i pasaje va cuprinde urmtoarele activiti: Se va convoca consultantul pentru efectuarea de verificri privind trasarea i materializarea corect a elementelor i prilor ce urmeaz a fi demolate, ncadrarea n prevederile ST i D i verificarea funcionrii utilajelor i echipamentelor ce urmeaz a se utiliza la demolri. Dup caz, se va defria terenul pe suprafaa ce urmeaz a se executa lucrrile de demolare. Se vor lua toate msurile de protecia muncii i protecia mediului prevzute n Planul de sntate i securitate aprobat de consultan. Se va asigura colectarea i evacuarea apelor din precipitaii de pe zona pe care se vor executa demolrile. Se va ncepe execuia lucrrilor de demolare cu ajutorul mijloacelor mecanice, pneumatice, etc. ncepnd de la partea superioar a elementului ctre partea inferioar. Se vor lua msuri pentru dirijarea controlat a materialelor rezultate din demolri. n zonele de demolat n care conform prevederilor ST i D exist armturi ce vor constitui elemente de legtur cu noile elemente ce urmeaz a fi executate, demolarea se va executa cu atenie sporit urmrindu-se a se evita deteriorarea armturii existente. n cazul n care se constat c n zona conturului de demolare betonul sau elementele metalice care conform ST i D nu trebuie demolate ns prezint o stare de degradare avansat, se va convoca consultana pentru a stabili msurile ce se impun. Modificarea conturului de demolare se va face numai dup obinerea acordului scris din partea consultanei. Se va proceda la curirea complet a terenului, prin ncrcarea mecanizat i evacuarea materialelor rezultate din defriarea terenului i din demolri. Materialele rezultate din demolri i
44
care conform aprobrii consultanei pot fi utilizate n cadrul altor lucrri, vor fi sortate, depozitate separat i transportate n depozitare aprobat de consultan. La finalizarea lucrrilor de demolare i realizarea conturului de demolare se vor convoca factorii stabilii n ST i D pentru verificarea cotei, poziiei, conturului de demolare i a conformitii cu prevederile ST i D. Se va consemna recepia lucrrilor de demolare prin ntocmirea documentului prevzut n ST i D. 4.3 Verificarea calitii execuiei demolrii structurilor la poduri i pasaje const n: verificarea trasrii; verificarea elementelor demolate i a conturului de demolare i a corespondenei cu prevederile ST i D; verificarea armturilor i a elementelor de legtur cu noile elemente ce urmeaz a fi executate i a corespondenei cu prevederile ST i D ;
4.3. Caiet de sarcini - Aplicare a benzilor din fibre de carbon

Se vor respecta cu strictete indicatiile din fisele tehnice ale productorului. Prezentul caiet de sarcini poate fi completat cu caracteristicile i datele tehnice ale productorului de material compozit, numai cu acordul n scris al proiectantului. Materialele folosite trebuie s ndeplineasc minim caracteristicile prevazute mai jos. DOMENII DE APLICARE Repararea si consolidarea structurilor din beton armat deteriorate in timp si din cauze naturale. Consolidare anti-seismica la structuri aflate in zone seismice. Exemple tipice de aplicare Repararea si consolidarea grinzilor supuse unor eforturi de incovoiere. Consolidarea structurilor deteriorate de cutremure. Refacerea structurilor bi-dimensionale cum ar fi placi, plansee, arce cu deschideri mici si rezervoare cu raza de curbura mare. Consolidarea structurilor industriale si/sau comerciale ca o consecinta a cresterii incarcarilor statice aduse de echipamente, utilaje, etc. Consolidarea structurilor supuse vibratiilor. Consolidarea anti-seismica a structurilor tip bolta fara cresterea maselor seismice si fara pericolul infiltratiilor de lichide catre fata interioara a boltei. Cresterea incarcarilor Cresterea capacitatii placilor (radierelor) si a grinzilor Cresterea capacitatii podurilor de preluare a fortelor axiale crescute Stabilizarea partilor de constructii expuse la vibratii Defecte la elemente structurale portante Imbatranirea/deteriorarea materialelor de constructie originale Coroziunea armaturilor de otel Cutremure Optimizarea structurii Diminuarea deformarilor/sagetilor Reducerea eforturilor in armatura de otel Reducerea deschiderii fisurilor
45
Reducerea oboselii Modificarea specificatiilor Cutremure Modificarea parametrilor de proiectare CARACTERISTICI TEHNICE
Benzile din fibre de carbon extrudate, de inalta rezistenta si flexibilitate, pentru placarea elementelor din beton si a structurilor metalice. Benzile din fibre de carbon sunt disponibile in latimi diferite (50 - 150 mm) si modul de elasticitate (minim 165 GPa). Datorita compozitiei si procedeelor de productie, care asigura proprietati constante in orice punct al materialului, benzile din fibre de carbon au urmatoarele caracteristici: rezistenta mare la intindere; greutate redusa; grosime mica; excelenta rezistenta in timp. AVANTAJE Spre deosebire de lucrarile bazate pe metodele conventionale, gama de benzi din fibre de carbon, datorita greutatii extrem de mici, poate fi pusa in aplicare fara ajutorul unui echipament de ridicare special, intr-un timp extrem de scurt, deseori fara scoate din uz structura. Spre deosebire de metoda cmsuirii, benzile din fibre de carbon nu necesita o consolidare temporara in timpul aplicarii si inlatura orice risc de coroziune a armaturii aplicate. Datorita gradului de flexibilitate, benzile din fibre de carbon pot fi utilizate si la structuri cilindrice (bazine, silozuri, bazine de retentie) cu raza de curbura mai mare de 3 m. RECOMANDARI Toti muncitorii trebuie sa poarte manusi, masti pentru solventi si ochelari de protectie. MOD DE APLICARE Rezistenta stratului suport (beton, zidarie, piatra naturala) trebuie verificata in toate cazurile. Inainte de aplicare, asigurati-va ca substratul de beton are o rezistenta la intindere >1.5 MPa. In cazul in care nu pot fi atinse aceste valori, se vor cauta solutii alternative. Nu aplicati benzi din fibre de carbon pe beton neintarit. Pe suprafetele poroase sau pe beton situat in medii cu umiditate relativa mare (pasaje subterane, subsoluri, etc.), este recomandat sa se aplice o solutie pentru amorsarea acestor suprafete inainte de aplicarea benzilor din fibre de carbon. Planeitatea suprafetei Suprafata ce urmeaza a fi consolidata trebuie sa fie nivelata, cu bavuri de la cofraje sau neuniformitati nu mai mari de 0,5 mm. Planeitatea suprafetei va fi verificata cu o rigla metalica. Toleranta este de max. 5 mm la 2 m lungime si de 1 mm la 0.3 m lungime. Betonul trebuie sa fie mai vechi de 28 de zile (in functie de mediu si de rezistente). Pregatirea substratului de beton Suprafata pe care se va aplica benzile din fibre de carbon trebuie sa fie perfect curata, uscata, rezistenta mecanic si neteda (rugozitatea nu trebuie sa fie mai mare de 1 mm). Toate urmele de agenti de decofrare, lacuri, vopsele si lapte de ciment trebuie indepartate de pe stratul suport prin sablare cu nisip. Daca betonul este deteriorat in profunzime, indepartati partile deteriorate manual sau mecanic prin hidrosablare. Indepartati toate urmele de rugina de pe barele de armatura din otel si protejati-le cu solutii speciale, mortar pe baza de ciment bi-component cu inhibitori de coroziune sau, mortar pe baza de ciment mono-component cu inhibitori de coroziune (urmati metodele de aplicare descrise in fisele tehnice).
46
Reparati suprafata betonului. Asteptati cel putin 3 saptamani inainte de aplicarea benzilor din fibre de carbon. Daca consolidarea trebuie efectuata imediat, utilizati mortar pe baza de rasini epoxidice pentru repararea suprafetelor deteriorate de beton. Produse pentru lipire Se vor folosi produse de lipire indicate de productorul benzilor de carbon. Aplicarea benzilor de carbon Benzilor din fibre de carbon sunt livrate in role care trebuie taiate pe santier potrivit lungimii dorite cu un fierastrau electric avand montat un disc diamantat. Inainte de lipire, suprafata benzilor de carbon care vor veni in contact cu adezivul epoxidic ales trebuie curate. Amorsati suprafata ce trebuie consolidata (in special suprafete poroase sau betonul situat in medii cu umiditate relativa mare). Aplicati un strat uniform de 1-1.5 mm de adeziv cu o mistrie plata peste benzile din fibre de carbon. Aplicati un strat de adeziv si pe substratul (care trebuie sa fie curat si uscat) pe care se va monta banda. Daca suprafata a fost amorsata, aplicarea stratului de adeziv trebuie facuta cu grija atata timp cat amorsa este inca proaspata. Montati benzile de carbon aplicand o presiune constanta pe intreaga suprafata. Folositi un cilindru de cauciuc si indepartati excesul de rasina cu o mistrie avand grija sa nu miscati placa. Pentru placarea structurilor curbe, este necesar sa se foloseasca cleme sau suporti care sa mentina placile pe loc pana cand rasina este complet intarita (de obicei 24 ore inainte de a indeparta suportii temporari). Suprafata placata cu benzi de carbon poate fi protejata cu mortare, sau cu o vopsea rezistenta. Protectia stratului poate fi aplicata la 24 de ore dupa montarea placilor. Intersectari / straturi multiple Acolo unde benzile se intersecteaza sau trec una peste celalalta, prima banda va fi degresata inainte de acoperirea cu adeziv si inainte de aplicarea celei de-a doua benzi. Daca exista mai mult de o banda ce trebuie lipita, ele trebuie sa fie curatate pe amble parti. In aceste cazuri se va folosi adeziv. ASIGURAREA CALITATII Responsabilul proiectului de consolidare va fi un inginer calificat. Aceasta aplicatie este una structurala, motiv pentru care trebuie avuta foarte mare grija in alegerea unor muncitori instruiti si cu experienta, autorizati productori. Benzile se aplica numai in intervalul de punere in opera al adezivului. Controlul calitatii pe santier va fi monitorizat de catre o institutie independenta de testare. Benzile vor fi taiate cu grija. Se va purta echipement de protectie: haine, manusi, ochelari si masca de respiratie. Benzile trebuie protejate de expunerea permanenta la radiatia solara. Pe santier vor fi facute mostre pentru a testa rata de intarire si rezistenta. Valorile standard medii dupa intarirea timp de 7 zile la +230 C sunt - Rezistenta la compresiune > 55 N/mm2 - Rezistenta la intindere din incovoiere > 30 N/mm2 DATE MINIMALE DE IDENTIFICARE A BENZILOR DE CARBON Tipul fibrei: fibra de carbon de inalta rezistenta Aspect: Plci / lamele / benzi 2 Densitate (kg/m ): 1600 Grosime (mm): 1,2-1,4 Rezistenta la intindere (N/mm2): 3100
47
Modulul de elasticitate (N/mm2): Alungirea la rupere (%): PERFORMANTA FINALA
1600 1,5
Aceste valori pot varia cu pana la 20% in functie de circumstante. Urmatorii factori pot avea cea mai mare influenta negativa asupra proprietatilor mecanice: - Aer captat in mostra ( din amestecare sau umplerea cofrajului!) - Temperatura / timpul de intarire - Contaminarea adezivului Prin urmare, se va avea grija pentru a evita astfel de situatii. Ustensile de aplicare Degresant pentru curatirea benzilor inainte de lipire, si pentru curatarea ustensilelor de lucru. Rola de cauciuc/plastic pentru presarea benzilor pe suprafata PRECAUTII CE TREBUIE LUATE INAINTE SI DUPA APLICAREA PRODUSULUI In timpul aplicarii temperatura nu trebuie sa fie sub +50C si structura trebuie protejata impotriva ploii si prafului adus de vant. Mentineti suprafata consolidata la o temperatura mai mare de +50C dupa ce lucrarea a fost terminata. Protejati suprafata impotriva ploii pentru cel putin 24 de ore, daca temperatura minima nu depaseste +150C, sau pentru cel putin 3 zile daca temperatura este mai scazuta. MASURI DE SIGURANTA LA PREPARAREA SI APLICAREA PRODUSULUI Este absolut necesar ca muncitorii sa poarte manusi de protectie din cauciuc, ochelari si imbracaminte de protectie in timpul prepararii si aplicarii placilor de carbon si a sistemului epoxidic. Evitati contactul cu ochii si pielea. In cazul contactului cu pielea, spalati din abundenta cu apa si sapun. In cazul contactului cu ochii, spalati cu apa din abundenta si consultati un doctor. Cand produsul este aplicat in spatii inchise, asigurati o buna ventilatie. Pentru mai multe informatii consultati Fisa de Securitate. CURATARE Datorita aderentei mari pe metal a materialelor este recomandata curatarea uneltelor cu solventi (alcool etilic,toluen,etc.) inainte de uscarea produsului. DEPOZITARE Depozitati n ambalaj original la loc acoperit, uscat. PROCEDUR RECOMANDAT DE APLICARE 1. Substratul de beton va fi pregatit cu mijloace mecanice, dupa caz, prin periere cu peria de sarma oala rotativa, polizare cu disc diamantat sau sablare abraziva, pentru indepartarea tuturor bavurilor, a resturilor de mortar, a micilor proeminente si a altor neregularitati ale suportului. Pregatirea este obligatorie pe intreaga suprafata de aplicare a lamelelor, pe o latime cu cca. 2 - 4 cm mai mare decat cea a benzilor ce urmeaza a fi aplicate. 2. Se vor indeparta praful si particulele neaderente, prin suflare cu aer comprimat sau aspirare cu un aspirator industrial. Suportul de beton trebuie sa fie in stare buna, fara acoperiri, tratatmente sau pelicule de suprafata aplicate anterior, fara impuritati sau particule friabile, fara urme de grasimi, uleiuri sau carburanti. 3. Nivelarea suportului va fi efectuata prin refacerea planeitatii, cu mortar epoxidic. Concavitatile pronuntate se vor umple cu mortar epoxidic. Aplicarea benzilor se va executa a doua
48
zi dupa executarea reparatiilor suportului. Inainte de aplicarea benzilor, pe zonele reparate se vor relua operatiile de desprafuire si degresare. In caz ca reparatiile suportului se executa cu mortare, timpul de asteptare pana la aplicarea fibrelor va fi de min. 7 zile. 4. Referitor la planeitatea suprafetelor reparate si nivelate pe care urmeaza a fi aplicate benzile de carbon, se recomanda ca acestea sa nu prezinte neuniformitati mai mari de 0,5 mm. Planeitatea suprafetelor se verifica cu rigla metalica. Toleranta este de max. 5 mm la 2 m lungime si de 1 mm la 0,3 m lungime. 5. Se recomanda verificarea rezistentei stratului suport din beton. Rezistenta minima la smulgere pe suport de beton pregatit trebuie sa fie de 1 - 1,5 N/mm2. 6. Benzile se aplica pe suporturi de beton cu varsta minima de 28 zile. 7. Benzile se fasoneaza pe un banc de lucru prin taiere cu flexul si se curata pe ambele fete cu o carpa inmuiata in solvent, pentru indepartarea prafului de carbon si a altor eventuale contaminari. 8. Pregatirea adezivului in vederea aplicarii. 9. Inainte de aplicarea lamelelor, pe suportul reparat si nivelat se va aplica cu gletiera un strat de cca. 2 mm de adeziv epoxidic, de latime similara cu latimea lamelelor ce urmeaza a fi aplicate + max. cate 1 cm de-o parte si de alta a lamelelor. 10. Dupa uscarea completa a solutiei de curatat de pe suprafata benzilor, se va aplica un alt strat de 2 mm grosime de adeziv epoxidic pe una din fetele benzilor. 11. Inaintea intaririi adezivului, benzile pe care s-a aplicat adeziv trebuie presate pe suport. Presarea definitiva a benzile in masa de adeziv epoxidic se executa cu o rola speciala din cauciuc, prin roluire cu o presiune uniforma, in lungul fibrelor, pana cand adezivul refuleaza pe la marginile laterale ale lamelelor. Adezivul epoxidic in exces trebuie indepartat. 12. In cazul aplicarii mai multor straturi suprapuse de benzi, repetand procedura de laminare, intre fiecare dintre acestea se va aplica adeziv atat pe banda aplicata anterior, cat si pe banda ce trebuie aplicata. 13. Suprapunerile la capetele benzilor de carbon vor fi de min. 10 cm. Suprapunerile sunt obligatorii in lungul fibrelor. Pentru benzile pozitionate alaturat unele langa altele, suprapunerile nu sunt necesare. 14. Temperatura ambientala si a suportului de beton la aplicarea mortarului/adezivului epoxidic va fi cuprinsa intre +8 si +350C (temperatura ambientala in timpul aplicarii trebuie sa fie cu cel putin +30C peste punctul de roua). Umiditatea stratului suport trebuie sa fie 4%. 15. In cazul mascarii benzilor din fibre de carbon cu un strat ulterior de tencuiala cimentoasa, fata exterioara a acestora se va acoperi cu un strat fin (cca. 1 mm grosime) de mortar epoxidic, care imediat dupa asternere va fi saturat cu nisip cuartos uscat aplicat prin imprastiere. Acest procedeu este recomandat pentru realizarea unui suport rugos necesar asigurarii ancorarii mecanice a tencuielii cimentoase finale de lamelele aplicate anterior. 16. Aplicarea tencuielilor cimentoase peste benzile din fibre de carbon este posibila la 2 3 zile dupa intarirea peliculei de adeziv cu nisip aplicat pe fata benzilor (cand adezivul nu mai este lipicios la atingere), acest termen fiind influentat de conditiile ambientale: temperatura, umiditate, conditii de expunere (vant, curent, etc.). 17. Pe durata aplicarii este necesara curatarea periodica a uneltelor de lucru cu diluant, pentru a nu se ajunge la imposibilitatea utilizarii lor datorita intaririi rasinii. Odata intarita, rasina se poate indeparta doar pe cale mecanica. 18. Lucrarile vor fi executate exclusiv de personal instruit de catre specialistii, care la cerere, periodic, pot acorda asistenta tehnica pe parcursul desfasurarii lucrarilor.
49
4.4. Caiet de sarcini Aplicare a tesaturilor din fibre de carbon

Se vor respecta cu strictete indicatiile din fisele tehnice ale productorului. Prezentul caiet de sarcini poate fi completat cu caracteristicile i datele tehnice ale productorului de material compozit, numai cu acordul n scris al proiectantului. Materialele folosite trebuie s ndeplineasc minim caracteristicile prevazute mai jos. DOMENII DE APLICARE Acest sistem este recomandat pentru, repararea elementelor din beton armat degradate prin actiuni fizico-mecanice, pentru confinarea elementelor din beton supuse incarcarilor axiale precum si pentru consolidarea structurilor aflate in zone seismice importante. Exemple tipice de aplicare Repararea, mentenanta si consolidarea statica a structurilor deteriorate, acolo unde este absolut necesara cresterea rezistentei sectiunii. Confinarea elementelor de beton incarcate axial sau deteriorate (stalpi, pile de pod, cosuri) pentru a le imbunatati ductilitatea si capacitatea portanta. Consolidarea seismica si restaurarea structurilor tip bolta, fara cresterea masei seismice si fara pericolul infiltratiilor de lichide catre fata interioara a boltei. Performanta seismica imbunatatita Inlocuieste barele de armatura Rezistenta si ductilitatea stalpilor Cresterea capacitatii portante a elementelor structurale Miscare seismica Serviciu imbunatatit Imbunatatire structurala constructiva, pentru a se conforma standardelor curente CARACTERISTICI TEHNICE Tesatura din fibre de carbon uni-directionale caracterizate printr-un modul de elasticitate ridicat (peste 230 000 N/mm2) respectiv si o rezistenta la intindere foarte mare. Pot fi aplicate folosind doua metode diferite: sistemul umed sistemul uscat prin folosirea de rasini epoxidice: pentru consolidarea stratului suport. pentru nivelarea oricaror neuniformitati si pentru etansarea suprafetelor poroase. pentru impregnarea tesaturilor prin sistemul umed". pentru impregnarea tesaturilor prin sistemul uscat". Folosind sistemul umed", tesatura este inmuiata manual imediat inainte de aplicarea pe suprafata. La utilizarea sistemului uscat", tesatura uscata este asezata direct peste un strat care a fost aplicat pe elementul de beton ce necesita consolidare. Pentru a satisface cerintele de proiectare, testura trebuie s aib greutatea de minim 230 g/m2, si latimi ( 20 cm si 40 cm).
AVANTAJE Datorita greutatii lor foarte reduse, tesaturile necesita o munca mai putin intensa decat tehnologiile conventionale (beton placat). Cu sistemul umed" (si cu ajutorul unei masini ce ajuta la procesul de impregnare) sau cu sistemul uscat", aplicarea este efectuata intr-un timp extrem de scurt si deseori fara a scoate din uz structura. Fabricat cu fibre tesute pentru a mentine tesatura stabila Utilizare multifunctonala pentru fiecare tip de consolidare
50
Flexibilitatea geometriei suprafetei (Grinzi, stalpi, pereti, silozuri, cosuri, pile si culei, etc) Tesatura disponibila in diverse latimi pt. utilizare optima Densitate redusa pt. greutate aditionala minima Convenabil, comparativ cu metodele traditionale de consolidare RECOMANDARI Toti muncitorii trebuie sa poarte manusi, masti pentru solventi si ochelari de protectie. Tesatura poate fi taiata cu foarfeci speciale sau cutter. Nu indoiti niciodatamaterialul MOD DE APLICARE
Produsul se poate folosi doar de aplicatori experimentati, autorizati de producatorio, deoarece aplicarea consolidarii este inerent structurala. Raza minima necesara pt. aplicarea in jurul colturilor: > 20 mm. Poate fi necesara polizarea muchiilor sau reprofilarea cu mortare. Pentru aplicarea de fasii alaturate, nu e necesara suprapunerea. Suprapunerea straturilor adaugate ulterior se va distribui peste circumferinta stalpului. Tesatura trebuie acoperita, pt. a asigura aderenta maxima si durabilitatea, cu rasinile de impregnare. Tesatura trebuie sa poata fi acoperita cu tencuieli cimentoase sau peliculizari pt. scopuri estetice si/sau de protectie. Pregatirea substratului Suprafata pe care se vor aplica tesaturile trebuie sa fie perfect curata, uscata si rezistenta mecanic. Indepartati orice urma de agenti de decofrare, lacuri sau vopseluri si lapte de ciment de pe structurile solide prin sablare sau frecare mecanic. Daca betonul este deteriorat, indepartati partile degradate prin buciardare manuala sau pneumatica ori prin hidro-scarificare. Curatati armatura metalica si indepartati orice urma de rugina, protejati barele cu mortar bicomponent pe baza de ciment, anticoroziv, sau mortar monocomponent pe baza de ciment. Asteptati cel pn se obine o rezisten minim de 1 N/mm2. Etansati orice fisura de suprafata prin injectarea. Toate muchiile ascutite ale elementelor de beton (de ex stalpi sau grinzi) ce vor trebui infasurate cu testur trebuie nivelate folosind un ciocan pneumatic sau orice alte mijloace. Se recomanda ca raza de curbura a acestora sa nu fie mai mica de 2 cm. Instalarea tesaturii folosind sistemul umed" Pasi operationali 1. Preparati materialul pentru consolidarea stratului suport. 2. Aplicati materialul pentru consolidarea stratului suport. 3. Preparati materialul pentru consolidarea nivelarea stratului suport. 4. Aplicati materialul pentru consolidarea nivelarea stratului suport. 5. Preparati materialul pentru impregnarea esturii. 6. Impregnati tesatura. 7. Aplicati tesatura. 1. Prepararea materialul pentru consolidarea stratului suport Odata ce materialul a fost preparat, trebuie pus n oper n timpul recomandat. 2. Aplicarea materialul pentru consolidarea stratului suport Aplicati un strat uniform pe suprafata betonului curat si uscat cu o pensula sau trafalet. 3. Prepararea materialul pentru nivelarea stratului suport Odata ce materialul a fost preparat, trebuie pus n oper n timpul recomandat. 4. Aplicarea materialul pentru nivelarea stratului suport Aplicati un strat uniform pe suprafata betonului curat si uscat folosind o mistrie zimtata, apoi nivelati suprafata folosind o mistrie dreapta pentru a indeparta complet micile imperfectiuni ale
51
suprafetei. Folositi acelasi produs pentru a rotunji colturile si pentru a crea o curbura cu raza de minimum 2 cm. 5. Prepararea materialul pentru impregnarea esturii Odata ce materialul a fost preparat, trebuie pus n oper n timpul recomandat. 6. Impregnarea tesaturii Taiati tesatura cu o foarfeca la dimensiunea dorita si impregnati manual testura prin scufundarea intr-o tava de plastic umpluta 1/3 din volumul total. Scoateti tesatura din tava, lasati-o sa se scurga, pana cand excesul de rasina este indepartat complet, dar fara a o cuta pentru a nu deteriora fibrele de carbon. Cu o masina de impregnat Ca o alternativa, impregnarea poate fi efectuata folosind o masina simpla prevazuta cu cuva si o serie de role ce impregneaza automat si scurg tesatura usor si in siguranta. Acest echipament este recomandat in special cand este necesar un numar mare de interventii pe suprafete mari. Acest sistem asigura o distributie uniforma a rasinii pe orice parte a tesaturii. Aplicati imediat tesatura imediat dupa ce a fost impregnata. 7. Aplicarea tesatura Asigurati-va ca stratul de material pentru nivelarea stratului suport este inca proaspat, si imediat aplicati tesatura verificand ca este asezata fara cute. Presati tesatura, purtand intotdeauna manusi de protectie, si apoi treceti cu Rola vertical pe fibre de cateva ori astfel incat sa penetreze perfect in chitul epoxidic. Treceti cu Rola peste tesatura pentru a indeparta orice pungi de aer formate intre tesatura si suport in timpul aplicarii. Imbinarile Cand sunt infasurati stalpi, fasiile de tesatura trebuie suprapuse la capete cel putin limea recomandat de productor peste aceeasi tesatura. Aceeasi procedura trebuie urmata cand mai multe fasii trebuie imbinate longitudinal. Petreceti rosturile tesaturii pe directie transversala (latime) pentru a facilita alinierea acestora. Dupa asezarea si presarea acestora cu rola, nu trebuie miscate. Instalarea tesaturii folosind sistemul uscat" Pasi operationali 1. Preparati materialul pentru consolidarea stratului suport. 2. Aplicati materialul pentru consolidarea stratului suport. 3. Preparati materialul pentru consolidarea nivelarea stratului suport. 4. Aplicati materialul pentru consolidarea nivelarea stratului suport. 5. Preparati materialul pentru impregnarea esturii. 6. Impregnati tesatura. 7. Aplicati tesatura. 1. Prepararea materialul pentru consolidarea stratului suport Odata ce materialul a fost preparat, trebuie pus n oper n timpul recomandat. 2. Aplicarea materialul pentru consolidarea stratului suport Aplicati un strat uniform pe suprafata betonului curat si uscat cu o pensula sau trafalet. 3. Prepararea materialul pentru nivelarea stratului suport Odata ce materialul a fost preparat, trebuie pus n oper n timpul recomandat. 4. Aplicarea materialul pentru nivelarea stratului suport Aplicati un strat uniform pe suprafata betonului curat si uscat folosind o mistrie zimtata, apoi nivelati suprafata folosind o mistrie dreapta pentru a indeparta complet micile imperfectiuni ale suprafetei. Folositi acelasi produs pentru a rotunji colturile si pentru a crea o curbura cu raza de minimum 2 cm. 5. Prepararea materialul pentru impregnarea esturii Odata ce materialul a fost preparat, trebuie pus n oper n timpul recomandat. 6. Aplicarea materialul pentru impregnarea esturii Aplicati un strat de materialul pentru impregnarea esturii.
52
7. Aplicarea tesatura Aplicati imediat tesatura peste stratul inca propaspat de, verificand ca nu exista cute. Dupa ce s-a nivelat tesatura (mainile trebuie protejate cu manusi impermeabile de cauciuc), aplicati un al doilea strat de material de impregnare peste tesatura. Treceti cu Rola peste tesatura astfel incat adezivul sa penetreze printre fibrele tesaturii. Treceti cu o rola de aluminiu peste tesatura astfel incat sa eliminati orice punga de aer formata in timpul aplicarii. Instalarea mai multor straturi de tesatura pe proaspat" (in 24 ore de la ultima aplicare) Folosind sistemul umed" repetati urmatorii pasi: Impregnati tesatura. Aplicati tesatura Folosind sistemul uscat": Aplicati un strat de material de impregnare, asezati tesatura Aplicati inca un strat de material de impregnare. Nota: Daca se aplica mai multe straturi de tesatura dupa 24 ore, ultimul strat intarit trebuie slefuit inainte de aplicare. DATE MINIMALE DE IDENTIFICARE A TESATURII Tipul fibrei: fibra de carbon de inalta rezistenta Aspect: tesatura uni-directionala Greutate (g/m2): 230 2 Densitate (kg/m ): 1750 Grosime echivalenta de tesatura uscata (mm): 0,130 Rezistenta la intindere (N/mm2): 4300 Incarcarea maxima per unitate de latime (kN/m): 350 Modulul de elasticitate la intindere (N/mm2): 230 000 Alungirea la rupere (%): 1,8 PERFORMANTA FINALA STRATUL DE PROTECTIE Stratul de protectie poate fi aplicat odata ce sistemul epoxidic s-a intarit, folosind mortar flexibil, bicomponent, pe baza de ciment, sau cu vopsea acrilica flexibila. Pentru aplicarea acestor produse faceti referire la fisele tehnice aferente. Produsele trebuie sa creeze o bariera impotriva razelor U.V. Folosirea acestor produse este recomandata in special cand structurile sunt supuse direct razelor solare. PRECAUTII CE TREBUIE LUATE INAINTE DE APLICARE Temperatura de aplicare nu trebuie sa fie sub +50C si structura trebuie protejata de ploaie si praf. Dupa aplicare, temperatura suprafetei tratata trebuie mentinuta peste +50C. Protejati de ploaie timp de cel putin 24 ore daca temperatura minima scade sub +150C si pentru cel putin 3 zile daca temperatura este mai scazuta. RECOMANDARI PENTRU MANIPULAREA PRODUSELOR Este absolut necesar ca muncitorii sa poarte manusi de cauciuc impermeabile, ochelari de protectie si masti pentru solventi la prepararea si aplicarea sistemelor epoxidice prezentate mai sus. Evitati contactul cu pielea si ochii si daca este necesar spalati cu apa si sapun din abundenta si contactati un doctor. Daca aplicarea se efectueaza in spatii inchise asigurati o ventilare corespunzatoare pentru a asigura o improspatare continua a aerului. Pentru mai multe informatii consultati Fisa de Securitate.
53
Curatare Datorita aderentei puternice a sistemelor epoxidice prezentate mai sus. Se recomanda spalarea uneltelor de lucru cu solventi (alcool etilic, toluen, etc.) inainte ca produsul sa se intareasca. DEPOZITARE Depozitati n ambalaj original la loc acoperit, uscat. PROCEDUR RECOMANDAT DE APLICARE 1. Substratul de beton va fi pregatit cu mijloace mecanice, dupa caz, prin periere cu peria de sarma oala rotativa, polizare cu disc diamantat sau sablare abraziva, pentru indepartarea tuturor: bavurilor, a resturilor de mortar, a micilor proeminente si a altor neregularitati ale suportului. Pregatirea este obligatorie pe intreaga suprafata de aplicare a panzelor, pe o latime cu cca. 2 - 5 cm mai mare decat cea a esturilor ce urmeaza a fi aplicate. 2. Se vor indeparta praful si particulele neaderente, prin suflare cu aer comprimat sau prin aspirare cu un aspirator industrial. Suportul de beton trebuie sa fie in stare buna, fara acoperiri, tratamente sau pelicule de suprafata aplicate anterior, fara praf, impuritati sau particule friabile. 3. Nivelarea suportului (de beton va fi efectuata folosind mortare cimentoase de reparatii alcatuite din amorsa si masa de spaclu, aplicate in sistem ud pe ud. Aplicarea esturilor se executa dupa minim 7 zile de la repararea betonului, pe suport perfect uscat. 4. Reparatiile necesare in scopul nivelarii suprafetelor suport pot fi executate de asemenea si cu mortare epoxidice, aplicate pe beton uscat. In acest caz aplicarea esturilor se poate face Ia 23 zile dupa nivelare, cand mortarul epoxidic nu mai este lipicios la atingere. 5. Reprofilarea muchiilor care se imbraca cu panze de carbon ale caror fibre sunt dispuse perpendicular pe muchii, se va realiza la o raza minima de 2 cm. 6. Referitor la planeitatea suprafetei reparate si nivelate pe care urmeaza a fi aplicate esturi din fibre de carbon, aceasta nu trebuie sa prezinte neuniformitati mai mari de 0,5 mm. Planeitatea suprafetei va fi verificata cu o rigla metalica. Toleranta este de max. 2 mm la 0,3 m lungime. 7. Este necesara verificarea rezistentei stratului suport, prin efectuarea de teste la smulgere. Rezistenta minima la smulgere pe suportul de beton reparat trebuie sa fie de 1-1,5 N/mm2. 8. Testura se aplica pe suporturi de beton cu varsta minima de 28 zile. 9. Testurile se taie pe un banc de lucru la dimensiunile necesare, cu foarfece speciale sau cutter (indoierea materialului fiind interzisa) si se curata pe ambele fete cu o carpa inmuiala in solutie de curatat, pentru indepartarea prafului de carbon rezultat in urma taierii. 10. Pregatirea adezivului/rasinii de impregnare in vederea aplicarii consta din amestecarea, pana la obtinerea unei culori uniforme, evitand antrenarea de aer in masa amestecului. 11. Inainte de aplicarea panzelor, pe suportul reparat si nivelat se va aplica cu gletiera neteda ori trafaletul un strat de cca. 1 mm de adeziv epoxidic, de latime similara cu latimea panzelor ce urmeaza a fi aplicate. 12. Dupa uscarea completa a solutiei de curatat de pe cele doua fete, panza din fibre de carbon se aplica pe pozitie si se fixeaza pe suport prin roluire pe intreaga suprafata, executand miscari exclusiv in lungul fibrelor cu ajutorul unei role presoare din material plastic, pana la obtinerea unei impregnari (laminari) uniforme cu rasina. In urma laminarii rasina iese printre fibre si se distribuie uniform pe intreaga suprafata a panzei. Se va evita laminarea prin presarea excesiva a materialului, pentru a impiedica plierea sau incretirea panzelor. 13. In cazul aplicarii mal rnultor straturi suprapuse de panza, intre fiecare dintre acestea se va aplica cate un strat de adeziv pe stratul aplicat anterior, ud pe ud, in timp de max. 60 de minute (la +230C) de la aplicarea stratului anterior si se repeta procedura de laminare. Daca din varii motive aplicarea stratului urmator de panza nu poate fi facuta in cele 60 de minute, se va respecta un timp de asteptare de cel putin 12 ore inainte de aplicarea acestuia. 14. Suprapunerile la capetele fasiilor de panza se vor face doar pe directia fibrelor si vor fi de min. 10 cm. Pentru aplicarea de fasii alaturate, suprapunerea nu este necesara. 15. Temperatura ambientala si a suportului de beton la aplicarea adezivului epoxidic va fi cuprinsa intre 10 si 350C (temperatura ambientala in timpul aplicarii trebuie sa fie cu cel putin +3C
54
peste punctul de roua). Umiditatea stratului suport trebuie sa fie: >4%. 16. Starturile exterioare de panze din fibre de carbon pot fi acoperite cu mortare cimentoase pentru refacerea tencuielilor. 17. Pentru asigurarea unei bune aderente intre panze si mortarele cimentoase ce se aplica ulterior, pentru obtinerea unui suport rugos necesar ancorarii mecanice, pe fata exterioara a panzelor se va aplica un strat suplimentar de adeziv epoxidic, peste care se imprastie din abundenta nisip de cuart, prin aruncare. Nisipul se imprastie peste stratul de adeziv, imediat dupa aplicarea acestuia, atata timp cat adezivul nu este intarit. 18. Mortarele cimentoase de tencuiala se vor aplica numai dupa intarirea adezivului epoxidic, atunci cand nisipul cu care acesta a fost peliculizat nu se mai desprinde, iar adezivul nu mai este lipicios la atingere (se recomanda la 2 - 3 zile dupa intarirea peliculei de adeziv cu nisip; acest termen este influentat de conditiile ambientale: temperatura, umiditate, conditii de expunere ca vant, curent, etc.). 19. Pe durata aplicarii este necesara curatarea periodica a uneltelor de lucru cu diluent, pentru a nu se ajunge la imposibilitatea utilizarii lor datorita intaririi rasinii. Odata intarita, rasina ne poate indeparta doar pe cale mecanica. 20. Lucrarie vor fi executate exclusiv de personal instruit de catre specialistii, care la cerere, pot acorda asistenta tehnica pe parcursul desfasurarii lucrarilor.
4.5. Caiet de sarcini Cofraje

Art. 1. Date generale 1.1. Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate in lucrare, dau betonului forma proiectata. In termenul de cofraj se include atat cofrajele propriu-zise cat si dispozitivele pentru sprijinirea lor, buloanele, tevile, tirantii, distantierii, care contribuie la asigurarea realizarii formei dorite. 1.2. Cofrajele si sustinerile lor se executa numai pe baza de proiecte, intocmite de unitati de proiectare autorizate, in conformitate cu prevederile STAS 7721/90, precum si a celor din Partea A beton si beton armat a Codului de practica NE 012/2007. 1.3. Cofrajele trebuie sa fie alcatuite astfel incat sa indeplineasca urmatoarele conditii: 1.3.1. sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in proiect, pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in abaterile admisibile prevazute in Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012/2007 Anexa III.1. 1.3.2. sa fie etanse, astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment; 1.3.3. sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie. 1.3.4. sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a degrada elementele de beton cofrate, sau componentele cofrajelor si sustinerilor; 1.3.5. sa permita, la decofrare, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza; 1.3.6. sa permita inchiderea rosturilor astfel incat sa se evite formarea de pene sau praguri; 1.3.7. sa permita inchiderea cu usurinta - indiferent de natura materialului din care este alcatuit cofrajul - a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgerea apelor uzate, inainte de inceperea turnarii betonului; 1.3.8. sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte defecte; 1.4. Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare. 1.5. Din punct de vedere al modului de alcatuire se deosebesc: 1.5.1. cofraje fixe, confectionate si montate la locul de turnare a betonului si folosite, de obicei, la o singura lucrare.
55
1.5.2. cofraje demontabile stationare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj refolosibile la un anumit numar de turnari; 1.5.3. cofraje demontabile mobile, care se deplaseaza si iau pozitii succesive pe masura turnarii betonului: cofraje glisante sau pasitoare; 1.6. Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confectionate se deosebesc: 1.6.1. cofraje din lemn sau captusite cu lemn; 1.6.2. cofraje tego; 1.6.3. cofraje furniruite de tip DOKA, PASCHAL imbinate sau tratate cu rasini; 1.6.4. cofraje metalice. Art. 2. Pregatirea, controlul si receptia lucrarilor de cofrare 2.1. Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate. Refolosirea si numarul de refolosiri se vor stabili numai cu acordul beneficiarului. 2.2. In scopul refolosirii cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni: 2.2.1. curatirea cu grija, repararea si spalarea, inainte si dupa refolosire; cand spalarea se face in amplasament apa va fi drenata in afara (nu este permisa curatirea cofrajelor numai cu jet de aer); 2.2.2. tratarea suprafetelor ce vin in contact cu betonul, cu o substanta ce trebuie sa usureze decofrarea, in scopul desprinderii usoare a cofrajului; in cazul in care se folosesc substante lubrifiante, uleioase, nu este permis ca acestea sa vina in contact cu armaturile. 2.3. In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate astfel: 2.3.1.preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraje si sustineri; 2.3.2. in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor; 2.3.3. final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in "Registrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse"; Art. 3.Montarea si sustinerile cofrajelor 3.1. Montarea cofrajelor Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii: 3.1.1. trasarea pozitiei cofrajelor; 3.1.2. asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor; 3.1.3. verificarea si corectarea pozitiei panourilor; 3.1.4. incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor. 3.2. Sustinerile cofrajelor 3.2.1. In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura repartizarea solicitarilor tinand seama de gradul de compactare si posibilitatile de inmuiere, astfel incat sa se evite producerea tasarilor. 3.2.2. In cazurile in care terenul este inghetat sau expus inghetului rezemarea sustinerilor se va face astfel incat sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura.
4.6. Caiet de sarcini Armaturi

Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea, fasonarea si montarea armaturilor utilizate la structurile de beton armat pentru poduri. Pentru conditiile specifice privind fundatiile, elevatiile infrastructurilor, suprastructurile de beton armat, beton precomprimat si mixte se vor aplica prevederile din capitolele specifice. Art. 1. Oteluri pentru armaturi 1.1. Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89, STAS 438/2-91 si SR438/3-98.
56
1.2. Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat si beton precomprimat si domeniile lor de aplicare sunt indicate in tabelul urmator si corespund prevederilor din Codul de practica NE 012/2007. Tipul de otel Simbol Domeniul de utilizare Otel beton rotund neted STAS Armaturi de rezistenta sau armature OB 37 438/1-89 constructive Sarma trasa neteda pentru beton Armaturi de rezistenta sau armaturi STNB armat STAS 438/2-91 constructive;armaturile de rezistenta numai sub forma de plase sau carcase Plase sudate pentru beton armat SR STNB sudate 438/3-98 Armaturi de rezistenta cu betoane de PC 52 Produse din otel pentru armarea clasa cel putin C12/15(Bc 15) betonului.Otel beton cu profil Armaturi de rezistenta la elemente cu periodic STAS 4381/1-89 PC 60 betoane de clasa cel putin C16/20(Bc 20) 1.3. Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea care a importat otelul. Acestea trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare. 1.4. In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438/1/89, STAS 438/2/91, SR 438/3:1998, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate. In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, antreprenorul va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator, cu acordul scris al unui institut de specialitate si dupa aprobarea beneficiarului. Art. 2. Livrarea si marcarea 2.1. Livrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare, insotita de un document de calitate (certificat de calitate/inspectie, declaratie de conformitate), dupa certificarea produsului de un organism acreditat, si de o copie dupa certificatul de conformitate. 2.2. Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina urmatoarele informatii: 2.2.1. denumirea si tipul de otel, standardul utilizat; 2.2.2. toate informatiile pentru identificarea loturilor; 2.2.3. greutatea neta; 2.2.4. valorile determinate privind criteriile de performanta. 2.3. Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta bine legata care va contine: 2.3.1. marca produsului; 2.3.2. tipul armaturii; 2.3.3. numarului lotului si al colacului sau legaturii; 2.3.4. greutatea neta; 2.3.5. semnul CTC. 2.4. Otelul livrat de furnizori intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor care va contine toate datele din documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton. Art. 3. Transportul si depozitarea 3.1. Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi transportate si depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante care pot afecta armatura si/sau betonul sau aderenta beton - armatura. 3.2. Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre in spatii amenajate si dotate corespunzator, astfel incat sa se asigure: 3.2.1. evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii; 3.2.2. evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale; 3.2.3. asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru. Art. 4. Controlul calitatii
57
4.1. Controlul calitatii otelului se va face conformprevederilor prezentate la capitolul 17 din Codul de practica NE 012/2007 si anexa 7.1 din Codul de practica NE 013/02. Art. 5. Fasonarea, montarea si legarea armaturilor 5.1. Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se vor face in stricta conformitate cu prevederile proiectului. 5.2. Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor executantul va analiza prevederile proiectului, tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor, precum si de aspecte tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de catre proiectant a dispozitiilor de armare prevazute in proiect. 5.3. Armatura trebuie taiata, indoita, manipulata astfel incat sa se evite: 5.3.1. deteriorarea mecanica (de ex. crestaturi, loviri); 5.3.2. ruperi ale sudurilor in carcase si plase sudate; 5.3.3. contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de coroziune. 5.4. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. In acest scop se vor indeparta: 5.4.1. eventuale impuritati de pe suprafata barelor; 5.4.2. rugina, in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura. 5.5. Dupa indepartarea ruginii reducerea sectiunilor barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile prevazute in standardele de produs. 5.6. Otelul - beton livrat in colaci sau barele indoite trebuie sa fie indreptate inainte de a se proceda la taiere si fasonare fara a se deteriora profilul (la intinderea cu troliul alungirea maxima nu va depasi 1 mm/m). 5.7. Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, astfel incat sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii. 5.8. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10C. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mmse vor fasona la cald. 5.9. Recomandari privind fasonarea, montarea si legarea armaturilor sunt prezentate in Anexa II.1. din Codul de practica NE 012/2007 si cap 10 din Codul de practica NE 013/02, prevederile generale privind confectionarea armaturii pretensionate. 5.10. La pregatirea tuturor tipurilor de armaturi pretensionate se vor respecta urmatoarele: 5.10.1. se va verifica existenta certificatului de calitate al lotului de otel din care urmeaza a se executa armatura; in lipsa acestui certificat sau daca exista indoieli asupra respectarii conditiilor de transport si depozitare (in special in zone cu agresivitate) se vor efectua incercari de verificare a calitatii in conformitate cu prevederile din SR EN 206-1:2002, SR EN 1504-1:2002 pentru a avea confirmarea ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico - mecanice ale armaturilor (rezistenta la tractiune, indoire alternanta, etc.). 5.10.2. suprafata otelurilor se va curata de impuritati, stratul de rugina superficiala neaderenta si se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in blocaje, beton sau mortarul de injectare; 5.10.3. otelurile care prezinta un inceput slab de coroziune nu vor putea fi utilizate decat pe baza unor probe care sa confirme ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico - mecanice. 5.10.4. armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni pe cat posibil din acelasi lot; 5.10.5. zonele de armatura care au suferit o indoire locala ramanand deformate nu se vor utiliza, fiind interzisa operatia de indreptare. Daca totusi in timpul transportului sau al depozitarii barele de otel superior au suferit o usoara deformare, se vor indrepta mecanic, la temperaturi de cel putin +10C. 5.10.6. pentru armaturi pretensionate individual, diagrama se va stabili pe probe scurte de catre un laborator de specialitate, in conformitate cu STAS 6605/78 "Incercarea la tractiune a otelului, a sarmei si a produselor din sarma pentru beton precomprimat". 5.10.7. in cazul fasciculelor postintinse, valoarea reala a modulului de elasticitate se va determina pe santier, o data cu terminarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu. 5.11. La calculul armaturilor pretensionate, confectionarea, montarea si depozitarea armaturilor, tensionarea, blocarea si injectarea lor se va tine seama de prevederile constructive cuprinse in STAS
58
10111/2-87, cap. 7.9, si in cap. 3,4,8 si 9 din Codul de practica NE 012/2007 si cap 10 din Codul de practica NE 013/02. Art. 6. Tolerante de executie 6.1. In Anexa II.2. a Codului de practica NE 012/2007 sunt indicate abaterile limita la fasonarea si montarea armaturilor. 6.2. Daca prin proiect se indica abateri mai mici se respecta acestea. Art. 7. Particularitati privind armarea cu plase sudate 7.1. Plasele sudate din sarma trasa neteda STNB sau profilata STPB se utilizeaza ori de cate ori este posibil la armarea elementelor de suprafata in conditiile prevederilor STAS 10107/0-90. 7.2. Executarea si utilizarea plaselor sudate se vor face in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare. 7.3. Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite, fara contact direct cu pamantul sau cu substante care ar putea afecta armatura sau betonul, pe loturi de aceleasi tipuri si notate corespunzator. 7.4. Incarcarea, descarcarea si transportul plaselor sudate se vor face cu atentie, evitandu-se izbirile si deformarea lor sau desfacerea sudurii. 7.5. Incercarile sau determinarile specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calitatii sudarii nodurilor, se vor efectua conformSR438/3-98. 7.6. In cazurile in care plasele sunt acoperite cu rugina se va proceda la inlaturarea acesteia prin periere. 7.7. Dupa indepartarea ruginii reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile prevazute in standardele de produs. Art. 8. Reguli constructive 8.1. Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile din beton armat monolit sau preturnat in functie de diferitele tipuri de elemente se vor considera conformSTAS 10111/2-87. Art. 9. Innadirea armaturilor 9.1. Alegerea sistemului de innadire se face conformprevederilor proiectului si prevederilor STAS 10111/2-87. De regula innadirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere fara sudura sau prin sudura functie de: diametrul/tipul barelor; felul solicitarii; zonele elementului (de ex. zone plastice potentiale ale elementelor participante la structure antiseismice). 9.2. Innadirile pot fi realizate prin: 9.2.1. suprapunere; 9.2.2. sudura; 9.2.3. mansoane metalo - termice; 9.2.4. mansoane prin presare. 9.3. Innadirea armaturilor prin suprapunere trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile STAS 10111/2-87. 9.4. Innadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuita (sudare electrica prin puncte, sudare electrica cap la cap prin topire intermediara, sudare manuala cu arc electric prin suprapunere cu eclise, sudare manuala cap la cap cu arc electric - sudare in cochilie, sudare in semimanson de cupru - sudare in mediu de bioxid de carbon) conform reglementarilor tehnice specifice referitoare la sudarea armaturilor din otel - beton (C 28/83 si C 150/99), in care sunt indicate si lungimile minime necesare ale cordonului de sudura si conditiile de executie. 9.5. Nu se permite folosirea sudurii la innadirile armaturilor din oteluri ale caror calitati au fost imbunatatite pe cale mecanica (sarma trasa). Aceasta interdictie nu se refera si la sudurile prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial. 9.6. La stabilirea distantelor intre barele armaturii longitudinale trebuie sa se tina seama de spatiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., functie de sistemul de innadire utilizat. 9.7. Utilizarea sistemelor de innadire prin dispozitive mecanice (mansoane metalo termice prin presare sau alte procedee) este admisa numai pe baza reglementarilor tehnice specifice sau agrementelor tehnice. 9.8. La innadirile prin bucle raza de curbura interioara a buclelor trebuie sa respecte prevederile STAS 10111/2-87.
59
Art. 10. Stratul de acoperire cu beton 10.1. Pentru asigurarea durabilitatii elementelor/structurilor si protectia armaturii contra coroziunii si o conlucrare corespunzatoare cu betonul este necesar ca la elementele din beton armat sa se realizeze un strat minim de acoperire cu beton. Grosimea minima a stratului se determina functie de tipul elementului, categoria elementului, conditiile de expunere, diametrul armaturilor, clasa betonului, gradul de rezistenta la foc, etc. Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilita prin proiect. 10.2. Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate chimica se va stabili conform prevederilor STAS 10111/2-87. Grosimea stratului de acoperire cu beton in mediile cu agresivitate chimica este precizata in reglementari tehnice speciale. In Anexa II.3. a Codului de practica NE 012/2007 se prezinta grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor pentru elemente/structuri situate in zona Litoralului. 10.3. Pentru asigurarea la executie a stratului de acoperire proiectat trebuie realizata o dispunere corespunzatoare a distantierilor din materiale plastice. Este interzisa utilizarea distantierilor din cupoane metalice sau din lemn. Art. 11. Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect 11.1. In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proiect se poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului. 11.2. Distantele minime, respectiv maxime rezultate intre bare precum si diametrele minime adoptate trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 10107/2-92 si STAS 10111/2-87 sau din alte reglementari specifice. 11.3. Inlocuirea se va inscrie in planurile de executie care se depun la Cartea constructiei.
4.7. Caiet de sarcini Betoane

GENERALITI Capitolul trateaz condiiile tehnice generale necesare la proiectarea i execuia elementelor sau structurilor din beton simplu, beton armat i beton precomprimat pentru poduri de osea. La execuia betoanelor din fundaii, elevaii, suprastructuri din beton armat i beton precomprimat, prevederile din prezentul capitol se vor completa i cu prevederile specifice cuprinse n capitolele conexe. De asemenea se vor avea n vedere i reglementrile cuprinse n Codurile NE 012, Cod de practic pentru producerea betonului indicativ CP 012/1-2007 i prevederile din STAS 10111/2-87. Clasa de rezisten a betonului este definit conform CP 012/1-2007 pe baza rezistenei caracteristice f.ck.cil (f.ck.cub), care este rezistena la compresiune n N/mm2, determinat pe cilindri de 150/ H=300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm, la vrsta de 28 zile, sub a crui valoare se pot situa statistic, cel mult 5% din rezultate. Pentru corelarea cu clasele de rezisten ale betoanelor definite conform STAS 10111/2-87, se prezint n continuare un tabel de echivalen: NE 012-99 STAS 10111/2-87 C12/15 Bc 15 C16/20 Bc 20 C20/25 Bc 25 C 25/30 Bc 30 C 30/37 C 35/45 Bc 35
60
C 40/50 C 45/55 C 50/60
Bc 50 Bc 60
Pentru asigurarea durabilitii, proiectul va ine cont de modul i gradul n care lucrarea este expus la unii factori agresivi ai mediului i va respecta CP 012/1-2007, capitolul Clase de expunere n funcie de aciunile datorate mediului inconjurtor. Dac dup analizarea condiiilor speciale de mediu se impun msuri speciale, clasa de rezisten a betonului va fi stabilit n acord cu urmtorii parametri: - clasele de expunere - dimensiunea nominal maxim a agregatelor - clasa de cloruri coninute funcie de tipul utilizrii betonului MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR Ciment Cimenturile vor satisface cerinele din standardele naionale de produs sau din standardele profesionale. Cimenturile uzuale se clasific dup cum urmeaz:. Ciment Portland (tip I) conform SR EN 197-1:2011; Ciment Portland compozit (tip II) conform SR EN 197-1:2011 Ciment de furnal (tip III) conform SR EN 197-1:2011 Ciment puzzolanic (tip IV) conform SR EN 197-1:2011;. Ciment compozit (tip V) conform SR EN 197-1:2011. Livrare i transport Cimentul se livreaz ambalat n saci de hrtie sau vrac, transportat n vehicule rutiere sau vagoane de cale ferat, nsoit de documentele de certificare a calitii. n cazul cimentului vrac, transportul se face numai n vehicule rutiere, cu recipiente speciale sau vagoane de cale ferat speciale tip Z. V. C. cu descrcare pneumatic. Cimentul va fi protejat de umezeal i impuriti n timpul depozitrii i transportului. n cazul n care utilizatorul procur cimentul de la un depozit (baz de livrare), livrarea cimentului va fi nsoit de o declaraie de conformitate, n care se va meniona: tipul de ciment i fabrica productoare; data sosirii n depozit; numrul certificatului de calitate eliberat de productor i datele nscrise n acesta; garania respectrii condiiilor de pstrare; numrul buletinului de analiz a calitii cimentului efectuat de un laborator autorizat i datele coninute n acesta, inclusiv precizarea condiiilor de utilizare, n toate cazurile n care termenul de garanie a expirat. Obligaiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor nscrie n contractul ntre furnizor i utilizator. Pentru verificarea conformitii unei livrri sau a unui lot cu prevederile standardelor, cu cerinele unui contract sau cu specificaiile unei comenzi, prelevarea probelor de ciment trebuie s aib loc n prezena productorului (vnztorului) i a utilizatorului. De asemenea, prelevarea probelor de ciment poate s se fac n prezena utilizatorului i a unui delegat a crui imparialitate s fie recunoscut att de productor ct i de utilizator. Prelevarea probelor se face n general naintea sau n timpul livrrii. Totui dac este necesar se poate face dup livrare, dar cu o ntrziere de maximum 24 de ore. Depozitarea Depozitarea cimentului se va face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa a cimentului conform prevederilor din capitolul 9.9 si anexa H.1 din CP 012/1/2007, si dupa examinarea documentelor de certificare a calitatii . Trebuie verificat deasemenea capacitatea de depozitare in silozurile, si pana la terminarea efectuarii tuturor verificarilor, cimentul. va fi depozitat in depozitul tampon inscriptionat. Depozitarea cimentului in vrac se va face in silozuri, in care nu au fost depozitate anterior alte materiale, si silozurile trebuie sa aiba marcate tipul de ciment.
61
Termenul de garantie prescris de producator trebuie observat pentru fiecare tip de ciment utilizat. Depozitarea cimentului se face numai dup recepionarea cantitativ i calitativ a acestuia, conform prevederilor din CP 012/1-2007, inclusiv prin constatarea existenei i examinarea documentelor de certificare a calitii i verificarea capacitii libere de depozitare n silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau n ncperi special amenajate. Pn la terminarea efecturii determinrilor, acesta va fi depozitat n depozitul tampon inscripionat. Depozitarea cimentului n vrac se face n celule tip siloz, n care nu au fost depozitate anterior alte materiale, marcate prin nscriere vizibil a tipului de ciment. Depozitarea cimentului ambalat n saci, trebuie s se fac n ncperi nchise. Pe ntreaga perioad de exploatare a silozurilor se va ine evidena loturilor de ciment depozitate n fiecare siloz prin nregistrarea zilnic a primirilor i a livrrilor. Sacii vor fi aezai n stive pe scnduri, dispuse cu interspaii, pentru a se asigura circulaia aerului la partea inferioar a stivei i la o distan de 50 cm de la pereii exteriori, pstrnd mprejurul lor un spaiu suficient pentru circulaie. Stivele vor avea cel mult 10 rnduri de saci suprapui. Nu se va depi termenul de garanie prescris de productor, pentru tipul de ciment utilizat. Cimentul rmas n depozit peste termenul de garanie sau n condiii improprii de depozitare, va putea fi ntrebuinat la lucrri de beton i beton armat, numai dup verificarea strii de conservare i a rezistenelor mecanice. Controlul calitii cimentului Controlul calitii cimentului se face in conformitate cu cerintele CP 012/1-2007. Metodele de ncercare sunt reglementate prin standardele seria SR EN 196:2006. Agregate Pentru prepararea betoanelor avnd densitatea aparent normal cuprins ntre 2201 i 2500 kg/m3, se folosesc agregate grele, provenite din sfrmarea natural i/sau concasarea rocilor. Agregatele vor satisface cerinele prevzute n SR EN 12620:2008. Pentru prepararea betoanelor, curba de granulozitate a agregatului total se stabilete astfel nct s se ncadreze funcie de dozajul de ciment i consistena betonului, n zona recomandat conform ANEXEI L din CP 012/1-2007. Producerea i livrarea agregatelor Deintorii de balastiere/cariere sunt obligai s prezinte la livrare certificatul de calitate pentru agregate i certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat. Staiile de producere a agregatelor (balastierele) vor funciona numai pe baz de atestat eliberat de o comisie intern. n prezena unui reprezentant desemnat de I.S.C (Inspectoratul de Stat in Constructii). Pentru obinerea atestatului, staiile de producere a agregatelor trebuie s aib un sistem propriu de asigurare a calitii (sau s funcioneze n cadrul unui agent economic cu sistem de asigurare a calitii care s cuprind i aceast activitate) care s fie cunoscut, implementat i s asigure calitatea produsului livrat la nivelul prevederilor din reglementri, comenzi sau contracte. eful staiei va fi atestat de I.S.C. prin inspeciile teritoriale. Reatestarea staiei se va face dup aceeai procedur la fiecare 2 (doi) ani. Pentru aceasta, staiile de producere a agregatelor trebuie s dispun de: autorizaiile necesare exploatrii balastierei i documentele care s dovedeasc natura zcmntului; documentele cu privire la sistemul de asigurare a calitii adoptat (de exemplu: manualul de calitate, proceduri generale de sistem, proceduri operaionale, plan de calitate, regulament de funcionare, fiele posturilor, etc); depozite de agregate, cu platforme amenajate i avnd compartimente separate i marcate pentru numrul necesar de sorturi rezultate; utilaje de sortare etc., n bun stare de funcionare, atestate CNAMEC (Comisia National de atestare a mainilor i echipamentelor de construcii); personal care va avea cunotinele i experiena necesare pentru acest gen de activiti, ce se va dimensiona n concordan cu prevederile sistemului de asigurare a calitii; laborator autorizat, sau dovada colaborrii prin convenie sau contract, cu alt laborator autorizat.
62
Comisia de atestare intern va avea urmtoarea componen: preedinte conductorul tehnic al agentului economic (cu studii de specialitate) sau n lipsa acestuia un specialist atestat de M.L.P.T.L. ca "Responsabil tehnic cu execuia", angajat permanent sau n regim de colaborare; membri; specialist cu atribuii n domeniul controlului de calitate; specialist cu atribuii n domeniul mecanizrii; eful laboratorului autorizat al unitii tutelare sau al laboratorului cu care s-a ncheiat o convenie sau un contract de colaborare. n cazul n care atribuiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin cumul de funcii (n conformitate cu sistemul de asigurare a calitii adoptat) de una din persoanele nominalizate n comisie, nu va mai fi necesar participarea unui alt specialist. Specialistul din domeniul mecanizrii va putea fi angajat n regim de colaborare pentru participarea la aciunile privind atestarea balastierei i va avea cunotinele necesare verificrii tehnice a utilajelor i aparaturii utilizate. Verificrile periodice se vor face trimestrial de ctre comisia de atestare pentru meninerea condiiilor avute n vedere la atestare i funcionarea sistemului de asigurare a calitii. n vederea rezolvrii neconformitilor constatate cu ocazia auditului intern, a verificrilor trimestriale sau a inspeciilor efectuate de organismele abilitate, agentul economic (staia de preparare agregate sau forul tutelar) va lua msuri preventive sau corective dup caz. Ducerea la ndeplinire a aciunilor corective se comunic n maximum 24 ore organului constatator pentru a decide n conformitate cu prevederile urmtoare. n situaia constatrii unor deficiene cu implicaii asupra calitii agregatelor se vor lua urmtoarele msuri: OPRIREA livrrii de agregate pentru betoane dac se constat cel puin una din urmtoarele deficiene: deteriorarea pereilor padocurilor de depozitare a agregatelor; deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor; lipsa personalului calificat ce deservete staia; nerespectarea instruciunilor de ntreinere a utilajelor; alte deficiene ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelor. OPRIREA funcionrii staiei de producere a agregatelor n baza uneia din urmtoarele constatri: dereglarea utilajelor de sortare, splare a agregatelor; obinerea de rezultate necorespunztoare privind calitatea agregatelor; nerespectarea efecturii ncercrilor conform reglementrilor n vigoare; nefuncionarea sistemului de asigurare a calitii. n aceste cazuri reluarea activitii n condiii normale se va face pe baza reconfirmrii certificatului de atestare de ctre comisia de atestare. Alegerea dimensiunii maxime a agregatelor se va face conform celor prezentate n paragraful "Proiectarea amestecului". Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse n medii umede trebuie verificate n prealabil prin analiza reactivitii cu alcaliile din beton. Transportul i depozitarea Agregatele nu trebuie s fie contaminate cu alte materiale n timpul transportului sau depozitrii. Depozitarea agregatelor trebuie fcut pe platforme betonate avnd pante i rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separat a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu nlime corespunztoare pentru evitarea amestecrii cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat. Nu se admite depozitarea direct pe pmnt sau pe platforme balastate. Controlul calitii agregatelor Controlul calitii agregatelor este prezentat n CP 012/1-2007, iar metodele de verificare sunt reglementate n STAS 4606/80. Pentru elementele prefabricate se va respecta si Codul de practica NE 013-02 Anexa 7.1. Apa
63
Apa de amestecare utilizat la prepararea betoanelor poate s provin din reeaua public sau din alt surs, dar n acest ultim caz trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n SR EN 10082003 Aditivi Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop: mbuntirea lucrabilitii betoanelor destinate executrii elementelor cu armturi dese, seciuni subiri, nlime mare de turnare; punerea n oper a betoanelor prin pompare; mbuntirea gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse la intemperii sau situate n medii agresive; mbuntirea comportrii la nghe - dezghe; realizarea betoanelor de clas superioar; reglarea procesului de ntrire, ntrziere sau accelerare de priz n funcie de cerinele tehnologice; creterea rezistenei i a durabilitii prin mbuntirea structurii betonului. Aditivii trebuie s ndeplineasc cerinele din reglementrile specifice sau agrementele tehnice n vigoare. Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie n cazurile menionate n tabelul urmtor: Nr. Categoria de betoane Aditiv recomandat Observaii crt. Betoane supuse la nghe 1 antrenor de aer dezghe repetat Dup caz: Betoane cu permeabilitate Reductor de ap 2 - intens reductor redus plastifiant superplastifiant Dup caz: Betoane expuse n condiii de - intens reductor 3 agresivitate intens i foarte idem superplastifiant intens - inhibitor de coroziune Betoane de rezisten avnd Tasarea betonului: plastifiant sau 4 clasa cuprins ntre C 12/15 i T3-T3/T4 sau T4/T5superplastifiant C 30/37 inclusiv T5 Betoane executate monolit superplastifiant - intens 5 reductor de ap avnd clasa C 35/45 Betoane fluide - cu tasare 6 superplastifiant egala cu T5 Betoane masive (Plastifiant) Betoane turnate prin 7 Superplastifiant + ntrzietor tehnologii speciale (fr de priz vibrare) Intrzietor de priz Betoane turnate pe timp 8 + Superplastifiant clduros (Plastifiant) Betoane turnate pe timp Anti-nghe + accelerator de 9 friguros priz Betoane cu rezistene mari la 10 Acceleratori de ntrire termene scurte
64
n cazurile n care dei nu sunt menionate n tabel, executantul apreciaz c din motive tehnologice trebuie s foloseasc obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita avizul proiectantului i includerea acestora n documentaia de execuie. Stabilirea tipului de aditivi sau a combinaiei de aditivi se va face dup caz de Proiectant, Executant sau Furnizorul de beton, lund n considerare recomandrile din NE 012/2-2010 & CP 012/1-2007, iar pentru elementele prefabricate se va respecta si Codul de practica NE 013-02. n cazurile n care se folosesc concomitent dou tipuri de aditivi a cror compatibilitate i comportare mpreun nu este cunoscut, este obligatorie efectuarea de ncercri preliminare i avizul unui institut de specialitate. Condiiile tehnice pentru materialele componente (altele dect cele obinuite) prepararea, transportul, punerea n lucrare i tratarea betonului, vor fi stabilite de la caz la caz n funcie de tipul de aditiv utilizat i vor fi menionate n fia tehnologic de betonare. Adaosuri Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot aduga n beton n cantiti de peste 5% substan uscat fa de masa cimentului, n vederea mbuntirii caracteristicilor acestuia sau pentru a realiza proprieti speciale. Adaosurile pot mbunti urmtoarele caracteristici ale betoanelor: lucrabilitatea, gradul de impermeabilitate, rezistena la ageni chimici agresivi. Exist dou tipuri de adaosuri: inerte, nlocuitor parial al prii fine din agregate, caz n care se reduce cu cca. 10% cantitatea de nisip 0 - 3 mm din agregate. Folosirea adaosului inert conduce la mbuntirea lucrabilitii i compactitii betonului. active, caz n care se conteaz pe proprietile hidraulice ale adaosului. Adaosuri active sunt: zgura granulat de furnal, cenu, praful de silice, etc. n cazul adaosurilor cu proprieti hidraulice, la calculul raportului A/C se ia n considerare cantitatea de adaos din beton ca parte liant. Utilizarea adaosurilor se face n conformitate cu reglementrile tehnice specifice n vigoare, agremente tehnice sau pe baza unor studii ntocmite de laboratoarele de specialitate. Condiiile de utilizare, condiiile tehnice pentru materiale componente, prepararea, transportul, punerea n lucrare i tratarea betonului se stabilesc de la caz la caz, funcie de tipul i proporia adaosului utilizat. Adaosurile nu trebuie s conin substane care s influeneze negativ proprietile betonului sau s provoace corodarea armturii. Utilizarea cenuelor de termocentral se va face numai pe baza unor aprobri speciale cu avizul sanitar eliberat de organismele abilitate ale Ministerului Sntii. Transportul i depozitarea adaosurilor trebuie fcut n aa fel nct proprietile fizico - chimice ale acestora s nu sufere modificri. CERINE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI Compoziia unui beton va fi aleas n aa fel nct cerinele privind rezistena i durabilitatea acestuia s fie asigurate. Cerine pentru rezisten Relaia ntre raportul A/C i rezistena la compresiune a betonului trebuie determinat pentru fiecare tip de ciment, tip de agregate i pentru o vrst dat a betonului. Adaosurile din beton pot interveni n determinarea efectiv a raportului A/C. Rezistenele caracteristice fck determinate pe cilindru sau cub sunt conform Tabel 7 din CP 012/12007. Cerine pentru durabilitate Pentru a produce un beton durabil care s reziste expunerii la condiiile de mediu concrete din amplasamentul podului i care s protejeze armtura mpotriva coroziunii trebuie respectate urmtoarele cerine: selectarea materialelor componente ale betonului astfel nct s nu conin impuriti care pot duna armturii; alegerea compoziiei astfel nct betonul: s satisfac toate criteriile de performan specificate pentru betonul ntrit.
65
s poat fi turnat i compactat pentru a forma o structur compact pentru protejarea armturii. s se evite aciunile interne ce duneaz betonului (exemplu: reacie alcali - agregate). s reziste aciunilor externe cum ar fi influenele mediului nconjurtor. amestecarea, transportul, punerea n oper i compactarea betonului proaspt s se fac astfel nct materialele componente ale betonului s fie uniform distribuite n amestec, s nu segrege i betonul s realizeze o structur compact; tratarea corespunztoare a betonului pentru obinerea proprietilor dorite ale betonului i protejarea corespunztoare a armturii. Cerinele de durabilitate necesare protejrii armturii mpotriva coroziunii, precum i pstrarea caracteristicilor betonului la aciunile fizico - chimice n timpul duratei de serviciu proiectate sunt legate n primul rnd de permeabilitatea betonului. n acest sens gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit funcie de clasa de expunere n care este ncadrat elementul din beton. Nivelele de performan la impermeabilitatea betoanelor sunt: Adncimea limit de ptrundere a apei (mm) 100 200 Grad de impermeabilitate Presiunea apei (bari)
P P P
10 4 8
10 10 12
P P P
20 4 20 8 20
4 8 12
12
CERINE DE BAZ PRIVIND COMPOZIIA BETONULUI Condiii generale Alegerea componenilor i stabilirea compoziiei betonului proiectat se face de ctre productor pe baza unor amestecuri preliminare stabilite i verificate de ctre un laborator autorizat. n absena unor date anterioare se recomand efectuarea unor amestecuri preliminare. n acest caz, productorul stabilete compoziia betonului astfel nct s aib o consisten necesar, s nu segrege i s se compacteze uor. Betonul ntrit trebuie s corespund cerinelor tehnice pentru care a fost proiectat i n mod special s aib rezistena la compresiune cerut. n aceste cazuri, amestecurile de prob ale betonului n stare ntrit trebuie s fie supuse ncercrilor pentru determinarea caracteristicilor pentru care au fost proiectate. Betonul trebuie s fie durabil, s realizeze o bun protecie a armturii. Date privind compoziia betonului n cazul amestecului proiectat, trebuie specificate urmtoarele date de baz: clasele de expunere dimensiunea nominal maxim a agregatelor clasa de cloruri coninute funcie de tipul utilizrii betonului Staia de betoane i utilizatorul Staia de betoane i utilizatorul au obligaia de a livra, respectiv de a comanda beton, numai pe baza unor comenzi n care se va nscrie tipul de beton i detalii privind compoziia betonului conform celor de mai sus, programul i ritmul de livrare precum i partea de structur n care se va folosi. Livrarea betonului trebuie nsoit de un bon de livrare - transport beton. Compoziia betonului se stabilete i/sau se verific de un laborator autorizat; stabilirea compoziiei betonului trebuie s se fac: la intrarea n funciune a unei staii de betoane; la schimbarea tipului de ciment i/sau agregate; la schimbarea tipului de aditiv; la pregtirea executrii unor elemente ale podului, care necesit un beton cu caracteristici deosebite de cele curent preparate, sau de clas egal sau mai mare de C 20/25. Proiectarea amestecului
66
Cerine privind consistena betonului Lucrabilitatea reprezint capacitatea betonului proaspt de a putea fi turnat n diferite condiii prestabilite i de a fi compactat corespunztor. Lucrabilitatea se apreciaz pe baza consistenei betonului. Consistena betonului proapt poate fi determinat prin urmtoarele metode: tasarea conului, remodelare VE - BE, grad de compactare i rspndire conform prevederilor CP 012/1-2007. Cerine privind granulozitatea agregatelor Se vor respecta prevederile CP 012/1-2007. Cerine privind alegerea tipului, dozajului de ciment i a raportului A/C Recomandri privind alegerea tipului de ciment sunt prezentate n CP 012/1-2007. Raportul A/C este stabilit funcie de condiiile de rezisten impuse betonului. Alegerea compoziiei se face prin ncercri preliminare urmrindu-se realizarea cerinelor. Cerine privind alegerea aditivilor i adaosurilor Aditivii i adaosurile vor fi adugate n amestec numai n asemenea cantiti nct s nu reduc durabilitatea betonului sau s produc coroziunea armturii. Utilizarea aditivilor se face conform prevederilor CP 012/1-2007pe baza instruciunilor de folosire, care trebuie s fie n acord cu reglementrile specifice sau agrementele tehnice, bazate pe determinri experimentale. NIVELE DE PERFORMAN ALE BETONULUI Betonul proaspt Se vor respecta prevederile NE 012, NE 013-2002 i CP 012/1-2007 cu privire la: Consisten Coninutul de ciment i raportul ap/ciment Coninutul de aer Dimensiunea maxim a agregatelor Betonul ntrit Rezistena la compresiune Clasa betonului este definit pe baza rezistenei caracteristice care este rezistena la compresiune N/mm2, determinat pe cilindrii de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm. Valorile acesteia sunt conform CP 012/1-2007. Evoluia rezistenei betonului n unele situaii speciale, este necesar s se urmreasc evoluia rezistenei betonului la anumite intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa betonului. n aceste cazuri, epruvetele vor fi pstrate n condiii similare cu cele la care este expus structura i vor fi ncercate la intervale de timp prestabilite. n cazurile n care nu se dispune de epruvete, se vor efectua ncercri nedistructive, sau ncercri pe carote extrase din elementele structurii. Rezistena la penetrarea apei Valorile caracteristice sunt conform CP 012/1-2007. Rezistena la nghe - dezghe Valorile caracteristice sunt conform CP 012/1-2007. Densitatea betonului Funcie de densitate, betoanele se clasific n: betoane uoare - betoane cu densitatea aparent n stare uscat (105C) de maxim 2000 kg/m3. Sunt produse n ntregime sau parial prin utilizarea agregatelor cu structur poroas. betoane cu densitatea normal (semigrele sau grele) - betoane cu densitatea aparent n stare uscat (105C) mai mare de 2000 kg/m3 dar nu mai mult de 2500 kg/m3. betoane grele - betoane cu densitatea aparent n stare uscat (105C) mai mare de 2500 kg/m3. PREPARAREA BETONULUI Personalul implicat n activitatea de producere i control a betonului, va avea cunotinele i experiena necesare i va fi atestat intern pentru aceste genuri de activiti. Se vor respecta prevederile NE 012 & CP 012/1-2007, iar pentru elementele prefabricate si prevederile Codului de practica NE 013-02.
67
Staia de betoane este o unitate care produce i livreaz beton, fiind dotat cu una sau mai multe instalaii (secii) de preparat beton sau betoniere. Certificarea calitii betonului trebuie fcut prin grija productorului, n conformitate cu metodologia i procedurile stabilite pe baza Legii 10, a calitii n construcii din 1995 i a Regulamentului privind certificarea calitii n construcii. Staiile de betoane vor funciona numai pe baz de atestat intern, eliberat la punerea n funciune, conform prevederilor NE 012. La dozarea materialelor componente ale betonului, se admit urmtoarele abateri: Agregate 3% ciment i ap 3% adaosuri 3% aditivi 5% Amestecarea i ncrcarea n mijlocul de transport. Pentru amestecarea betonului, se pot folosi betoniere cu amestecare forat sau cu cdere liber. n cazul utilizrii agregatelor cu granule mai mari de 40 mm, se vor folosi numai betoniere cu cdere liber. Prin amestecare trebuie s se obin o distribuie omogen a materialelor componente i o lucrabilitate constant. Ordinea de introducere a materialelor componente n betonier se va face ncepnd cu sortul de agregate cu granulaia cea mai mare. Amestecarea componenilor betonului se va face pn la obinerea unui amestec omogen. Durata amestecrii depinde de tipul i compoziia betonului, de condiiile de mediu i de tipul instalaiei. Durata de amestecare va fi de cel puin 45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare, se va majora dup caz pentru: utilizarea de aditivi sau adaosuri; perioade de timp friguros; utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm; betoane cu lucrabilitate redus (tasare mai mic de 50 mm). Se recomand ca temperatura betonului proaspt, la nceperea turnrii, s fie cuprins ntre 5C i 30C. Durata de ncrcare a unui mijloc de transport, sau de meninere a betonului n buncrul tampon, va fi de maximum 20 minute. La terminarea unui schimb, sau la ntreruperea preparrii betonului pe o durat mai mare de o or, este obligatoriu ca toba betonierei s fie splat cu jet puternic de ap, sau ap amestecat cu pietri i apoi imediat golit complet. n cazul betonului deja amestecat (preparat la staii, fabrici de betoane), utilizatorul (executantul) trebuie s aib informaii de la productor n ceea ce privete compoziia betonului, pentru a putea efectua turnarea i tratarea betonului n condiii corespunztoare, pentru a putea evalua evoluia n timp a rezistenei i durabilitii betonului din structur. Aceste informaii trebuie furnizate utilizatorului nainte de livrare, sau la livrare. Productorul va furniza utilizatorului, la cerere, pentru fiecare livrare a betonului urmtoarele informaii de baz: denumirea staiei (fabricii) productorului de beton; denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate a betonului, seria nregistrrii certificatului i actul doveditor al atestrii; data i ora exact la care s-a efectuat ncrcarea (i dac este cazul, precizarea orei la care s-a realizat primul contact ntre ciment i ap); numrul de nmatriculare al mijlocului de transport; cantitatea de beton (m3). Bonul de livrare trebuie s conin datele conf. Pct 7.3. din NE 012/1-2007.dea urmtoarele date: * Pentru amestecul (compoziia) proiectat(); clasa de rezisten; clasa de consisten a betonului; tipul, clasa, precum i dozajul cimentului; tipul de agregate i granula maxim;
68
tipurile de aditivi i adaosuri;. date privind caracteristici speciale ale betonului, de exemplu gradul de impermeabilitate, gelivitate, etc. Toate datele privind caracteristicile betonului vor fi notate n conformitate cu prevederile CP 012/1-2007. Aceste informaii pot proveni din catalogul productorului de beton, care trebuie s conin informaii cu privire la rezistena i consistena betonului, dozare i alte date relevante privind compoziia betonului. Pentru amestecul prescris: detalii privind compoziia betonului, de exemplu, coninutul de ciment i tipurile de aditivi sau adaosuri; clasa de consisten. n ambele cazuri, trebuie consemnate n bonul de livrare, data i ora sosirii betonului la punctul de lucru, confirmarea de primire a betonului, temperatura betonului la livrare i temperatura mediului ambiant. Dup maximum 30 zile de la livrarea betonului, productorul este obligat s elibereze un certificat de calitate pentru betonul marf. Rezultatele necorespunztoare, obinute pentru probele de beton ntrit, vor fi comunicate utilizatorului n termen de 30 zile de la livrarea betonului. Aceast condiie va fi consemnat obligatoriu n contractul ncheiat ntre pri. TRANSPORTUL I PUNEREA N OPER A BETONULUI LIVRAREA betonului PROASPT Livrarea betonului proaspt se va face conform prevederilor aplicabile din NE 012-1/2007, NE012-2/2010. n plus productorul de beton trebuie s menioneze pe bonul de livrare durata maxim de transport recomandat pentru care nu se modific performanele i caracteristicile betonului comandat. Transportul betonului proaspt va fi efectuat cu luarea msurilor necesare pentru meninerea caracteristicilor acestuia n stare proaspt, precum i pentru prevenirea segregrii, pierderii componenilor sau contaminrii betonului. Mijloacele de transport trebuie s fie etane, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Recepia betonului proaspt livrat se efectueaz pe baza bonului (documentului) de livrare, a examinrii vizuale a strii betonului proaspt i a verificrilor caracteristicilor acestuia prin ncercri, conform prevederilor din NE 012/2-2010 (anexa H). Datele privind livrarea betonului proaspt vor fi nregistarte n condica de betoane. Transportul betonului trebuie efectuat lund msurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea componenilor sau contaminarea betonului. Mijloacele de transport trebuie s fie etane, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasare de maxim 50 mm, cu autobasculante cu ben, amenajate corespunztor. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagonei, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane. Pe timp de ari sau ploaie, n cazul transportului cu autobasculante pe distan mai mare de 3 km, suprafaa liber de beton trebuie s fie protejat, astfel nct s se evite modificarea caracteristicilor betonului, urmare a modificrii coninutului de ap. Durata maxim posibil de transport depinde n special de compoziia betonului i condiiile atmosferice. Durata de transport se consider din momentul ncrcrii mijlocului de transport i sfritul descrcrii acestuia i nu poate depi valorile orientative prezentate n tabelul de mai jos, pentru cimenturi de clasa 32,5/42,5 dect dac se utilizeaz aditivi ntrzietori. Durata maxim de transport a betonului cu autoagitatoare. Temperatura de beton (C) 10 < t 30 amestecului Durata maxim de transport (minute) cimenturi de clasa 32,5 cimenturi de clasa 42,5 50 35
69
t < 10
70
50
n general, se recomand ca temperatura betonului proaspt, nainte de turnare, s fie cuprins ntre (5 - 30)C. n situaia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30C sunt necesare msuri suplimentare precum stabilirea de ctre un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere n oper i tratare a betonului i folosirea unor aditivi ntrzietori eficieni, etc. n cazul transportului cu autobasculante, durata maxim se reduce cu 15 minute, fa de limitele din tabel. Ori de cte ori intervalul de timp dintre descrcarea i rencrcarea cu beton a mijloacelor de transport depete o or, precum i la ntreruperea lucrului, acestea vor fi curate cu jet de ap; n cazul agitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m3 de ap i se vor roti cu vitez maxim timp de 5 minute, dup care se vor goli complet de ap. Pregtirea turnrii betonului Se recomand ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnrii sa fie cuprins intre 5C si 30C. In perioada de timp friguros se vor lua msuri de protectie, astfel incat betonul recent decofrat s se menin la temperatura de +10C+15C, timp de 3 zile de la turnare. In toate cazurile se va tine seama si de recomandarile formulate in NE 012. Executarea lucrrilor de betonare poate s nceap numai dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii: a) ntocmirea procedurii pentru betonarea obiectului n cauz i acceptarea acesteia de ctre investitor; b) sunt realizate msurile pregtitoare, sunt aprovizionate i verificate materialele componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri, etc) i sunt n stare de funcionare utilajele i dotrile necesare, n conformitate cu prevederile procedurii de execuie; c) sunt stabilite i instruite formaiile de lucru, n ceea ce privete tehnologia de execuie i msurile privind securitatea muncii i PSI; d) au fost recepionate calitativ lucrrile de spturi, cofraje i armturi (dup caz); e) in cazul in care de la montarea la receptionarea armturii a trecut o perioada indelungata (peste 6 luni) este necesara o inspectare a strii armturii de ctre o comiste alctuit din beneficiar, executant, proiectant si reprezentantul ISC (Inspectoratul de Stat in Constructii) care va decide oportunitatea expertizarii strii armturii de catre un expert sau un institut de specialitate si va dispune efectuarea ei ; in orice caz, daca se constat prezena frecvent a ruginii neaderente, armtura - dupa curatire un trebuie s prezinte o reducere a seciunii sub abaterea minim prevzut in standardele de produs; se va proceda apoi la o noua recepie calitativ. f) suprafeele de beton turnat anterior i ntrit, care vor veni n contact cu betonul proaspt, vor fi curate de pojghia de lapte de ciment (sau de impuriti); suprafeele nu trebuie s prezinte zone necompactate sau segregate i trebuie s aibe rugozitatea necesar asigurrii unei bune legturi ntre cele dou betoane; g) sunt asigurate posibiliti de splare a utilajelor de transport i punere n oper a betonului; h) sunt stabilite, dup caz i pregtite, msurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonrii n cazul intervenirii unor situaii accidentale (staie de betoane i mijloace de transport de rezerv, sursa suplimentar de energie electric, materiale pentru protejarea betonului, condiii de creare a unui rost de lucru, etc.); i) nu se ntrevede posibilitatea interveniei unor condiii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtun, etc.); j) n cazul fundaiilor, sunt prevzute msuri de dirijare a apelor provenite din precipitaii, astfel nct acestea, s nu se acumuleze n zonele ce urmeaz a se betona; k) sunt asigurate condiiile necesare recoltrii probelor la locul de punere n oper i efecturii determinrilor prevzute pentru betonul proaspt, la descrcarea din mijlocul de transport;
70
l) este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu ndeplinesc condiiile tehnice stabilite i sunt refuzate; n baza verificrii ndeplinirii condiiilor de mai sus, se va consemna aprobarea nceperii betonrii de ctre consultant. Aprobarea nceperii betonrii trebuie s fie reconfirmat, pe baza unor noi verificri, n cazurile n care: au intervenit evenimente de natur s modifice situaia constatat la data aprobrii (intemperii, accidente, reluarea activitii la lucrri sistate i neconservate); betonarea nu a nceput n intervalul de 7 zile de la data aprobrii. nainte de turnarea betonului trebuie verificat funcionarea corect a utilajelor pentru transportul local i compactarea betonului. Se interzice nceperea betonrii nainte de efectuarea verificrilor i msurilor indicate mai sus. Reguli generale de betonare Betonarea unei construcii va fi condus nemijlocit de conductorul tehnic al punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare i va supraveghea respectarea strict a prevederilor prezentului cod i procedurii de execuie. Betonul va fi pus n lucrare, la un interval ct mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se admite depirea duratei maxime de transport i modificarea consistenei betonului. La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli generale: a) cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidriile - care vor veni n contact cu betonul proaspt vor fi udate cu ap cu 2-3 ore nainte i imediat nainte de turnarea betonului, iar apa ramas n denivelri va fi nlturat. b) din mijlocul de transport, descrcarea betonului se va face n: bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct n lucrare. c) dac betonul adus la locul de punere n lucrare, nu se ncadreaz n limitele de consisten admise, sau prezint segregri, va fi refuzat, fiind interzis punerea lui n lucrare; se admite mbuntirea consistenei numai prin folosirea unui superplastifiant. d) nlimea de cdere liber a betonului nu trebuie s fie mai mare de 3,00 m n cazul elementelor cu lime de maximum 1,00 - i 1,50 m; n celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafa (plci, fundaii, etc.). e) betonarea elementelor cofrate pe nlimi mai mari de 3,00 m, se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alctuit din tronsoane de form tronconic), avnd captul inferior situat la maximum 1,50 m de zona care se betoneaz. f) betonul trebuie s fie rspndit uniform n lungul elementului, urmrindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm nlime i turnarea noului strat nainte de nceperea prizei betonului turnat anterior. g) se vor lua msuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armturilor fa de poziia prevzut, ndeosebi pentru armturile dispuse la partea superioar a plcilor n consol; dac totui se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate n timpul turnrii. h) se va urmri cu atenie nglobarea complet n beton a armturii, respectndu-se grosimea stratului de acoperire, n conformitate cu prevederile proiectului. i) nu este permis ciocnirea sau scuturarea armturii n timpul betonrii i nici aezarea pe armturi a vibratorului. j) n zonele cu armturi dese, se va urmri cu toat atenia umplerea complet a seciunii, prin ndesarea lateral a betonului cu ipci sau vergele de oel, concomitent cu vibrarea lui; n cazul n care aceste msuri nu sunt eficiente, se vor crea posibiliti de acces lateral al betonului, prin spaii care s permit ptrunderea vibratorului. k) se va urmri comportarea i meninerea poziiei iniiale a cofrajelor i susinerilor acestora, lundu-se msuri operative de remediere n cazul unor deplasri sau cedri. l) circulaia muncitorilor i a utilajului de transport, n timpul betonrii, se va face pe podine astfel rezemate nct s nu modifice poziia armturii; este interzis circulaia direct pe armturi sau pe zonele cu beton proaspt.
71
m) betonarea se va face continuu, pn la rosturile de lucru prevzute n proiect sau procedura de execuie. n) durata maxim admis a ntreruperilor de betonare, pentru care nu este necesar luarea unor msuri speciale la reluarea turnrii, nu trebuie s depeasc timpul de ncepere a prizei betonului; n lipsa unor determinri de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului n cazul cimenturilor cu adaosuri - i respectiv 1,5 ore n cazul cimenturilor fr adaos. o) n cazul cnd s-a produs o ntrerupere de betonare mai mare, reluarea turnrii este permis numai dup pregtirea suprafeelor rosturilor, conform NE 012. p) instalarea podinilor pentru circulaia lucrtorilor i mijloacelor de transport local al betonului, pe planeele betonate, precum i depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armturi, este permis numai dup 24 - 48 ore, n funcie de temperatura mediului i tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore dac temperatura este de peste 20C i se folosete ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5). Betonarea diferitelor elemente de construcie este prezentat n procesul tehnologic aferent proiectului. Compactarea betonului Betonul va fi astfel compactat nct s conin o cantitate minim de aer oclus. Compactarea betonului este obligatorie i se poate face prin diferite procedee, funcie de consistena betonului, tipul elementului etc. n general, compactarea mecanic a betonului se face prin vibrare. Se admite compactarea manual (cu maiul, vergele sau ipci, n paralel, dup caz cu ciocnirea cofrajelor) n urmtoarele cazuri: introducerea n beton a vibratorului nu este posibil din cauza dimensiunilor seciunii sau desimii armturii i nu se poate aplica eficient vibrarea extern. ntreruperea funcionrii vibratorului din diferite motive, caz n care betonarea trebuie s continue pn la poziia corespunztoare a unui rost. se prevede prin reglementri speciale (beton fluid, betoane monogranulare). n timpul compactrii betonului proaspt, se va avea grij s se evite deplasarea i degradarea armturilor i/sau cofrajelor. Betonul trebuie compactat numai att timp ct este lucrabil. Detalii privind procedeele de vibrare mecanic sunt prezentate n NE 012 iar pentru elementele prefabricate si in Codul de practica NE 013-02. Rosturi de lucru i decofrare n msura n care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizndu-se execuia astfel nct betonarea s se fac fr ntrerupere la nivelul respectiv sau ntre dou rosturi de dilataie. Cnd rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziia lor va fi stabilit prin proiect sau procedur de execuie i se vor respecta prevederile NE 012 si NE 013-02. Elementele de construcii pot fi decofrate atunci cnd betonul a atins o anumit rezisten, care este prezentat n documentaia de execuie innd cont de prevederile NE 012. TRATAREA BETONULUI DUP TURNARE Generaliti n vederea obinerii proprietilor poteniale ale betonului, zona suprafeei trebuie tratat i protejat o anumit perioad de timp, funcie de tipul structurii elementului, condiiile de mediu din momentul turnrii i condiiile de expunere n perioada de serviciu a structurii. Tratarea i protejarea betonului trebuie s nceap ct mai curnd posibil dup compactare. Acoperirea cu materiale de protecie se va realiza ndat ce betonul a cptat o suficient rezisten, pentru ca materialul s nu adere la suprafaa acoperit. Tratarea betonului este o msur de protecie mpotriva uscrii premature, n particular, datorit radiaiilor solare i vntului. Protecia betonului este o msur de prevenire a efectelor: antrenrii (scurgerilor) pastei de ciment datorit ploii (sau apelor curgtoare); diferenelor mari de temperatur n interiorul betonului; temperaturii sczute sau ngheului;
72
eventualelor ocuri sau vibraii, care ar putea conduce la o diminuare a aderenei beton armtur (dup ntrirea betonului). Principalele metode de tratare/protecie sunt: meninerea n cofraje; acoperirea cu materiale de protecie, meninute n stare umed; stropirea cu pelicule de protecie. Durata tratrii Durata tratrii depinde de: sensibilitatea betonului la tratare; temperatura betonului; condiiile atmosferice n timpul i dup tratare; condiiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii. Se va ine cont de prevederile NE 012:2010. CONTROLUL CALITII LUCRRILOR Acest capitol prevede msurile minime obligatorii necesare controlului execuiei structurilor din beton i beton armat. Controlul cuprinde acunile i deciziile eseniale, ca i verificrile ce trebuie fcute n conformitate cu reglementile tehnice specifice, pentru a asigura satisfacerea tuturor cerinelor specifice. Controlul calitii lucrrilor se refer la: Control interior (executat de ctre productor si /sau executant); Control exterior (executat de ctre un organism independent); Control de conformitate (executat de organisme independente autorizate pentru efectuarea activitii de certificare a calitii produselor folosite) Procedeele de control a calitii in constructii constau in controlul produciei si execuiei. Aceasta include: controlul preparrii betonului; controlul punerii n oper a betonului; verificrile rezultatelor incercrilor pe betonul proaspt I pe betonul ntrit. Determinrile i metodologia de efectuare a acestora precum i criteriile de conformitate, sunt conform NE 012. EXECUTAREA BETOANELOR CU PROPRIETI SPECIALE I BETOANE PUSE N OPER, PRIN PROCEDEE SPECIALE La executarea lucrrilor supuse unor aciuni deosebite, se folosesc: betoane rezistente la penetrarea apei; betoane cu rezisten mare la nghe - dezghe i la ageni chimici de dezgheare; betoane rezistente la atacul chimic; betoane cu rezisten mare la uzur. De asemenea o serie ntreag de elemente ale podurilor, se execut prin procedee speciale i anume: turnarea betonului sub ap; betoane turnate prin pompare; betoane turnate n cofraje glisante; betoane ciclopiene. Pentru aceste betoane cu proprieti speciale i procedee speciale, se vor respecta prevederile NE 012.
73
4.8. Caiet de sarcini Hidroizolatii

Executarea lucrrilor va fi ncredinat numai agenilor economici care pot asigura nivelul de calitate corespunztor caietelor de sarcini, prin responsabili atestai. Investitorii au obligaia s verifice executarea corect a tuturor fazelor distincte a lucrrilor de hidroizolaie prin diriginii de antier atestai sau agenii economici de consultan specializai. Administratorii podurilor au urmtoarele obligaii: - s asigure permanent un control al calitii execuiei. - s efectueze la timp lucrrile de ntreinere i reparaii (repararea degradrilor din mbrcmintea cii, etanarea corespunztoare a acesteia); - s asigure urmrirea comportrii n timp i s intervin n cazul declanrii degradrilor. n alctuirea hidroizolaiei la poduri se disting urmtoarele straturi: a) strat de amorsare; b) strat de lipire; c) strat hidroizolator; d) strat de protecie. Stratul de amorsare asigur impregnarea suportului elementului de construcie, n vederea etanrii acestuia i/sau pregtirea pentru aplicarea stratului de lipire. Stratul de lipire asigur aderena materialelor hidroizolante de suprafaa suportului i stratului de protecie, precum i ntre ele. Stratul hidroizolator (sistem hidroizolator) asigur etaneitatea mpotriva ptrunderii apei n elementele construciei, preluarea solicitrilor din ncrcri i transmiterea lor la structura de rezisten a podului. Stratul de protecie asigur stratul de baz hidroizolator la aciunea autovehiculelor i utilajelor cu care se execut mbrcmintea cii pe pod. Stratul hidroizolant poate fi: - strat hidroizolant din materiale bituminoase sau plastice aplicate la rece; - strat hidroizolant din materiale bituminoase aplicate la cald. Stratul hidroizolant la podurile din beton poate fi alctuit din: - folii prefabricate, n unul sau mai multe straturi; - filme subiri, aderente la stratul suport, realizate prin ntrirea (polimerizarea) unor substane chimice n stare lichid. Stratul suport Stratul suport pentru hidroizolaii este reprezentat de structura de rezisten corectat prin mortar de egalizare sau beton de pant. Execuia stratului suport sau repararea i nivelarea acestuia cu betoane sau mortare de ciment se face respectndu-se prevederile NE 012-07 "Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat". Elemente geometrice ale stratului suport. a) se va avea n vedere realizarea unor condiii care s permit scurgerea rapid a apelor. b) Suprafaa suport a sistemului hidroizolator se prevede cu pante transversale de 2,5 % c) Suprafaa suportului nu trebuie s prezinte proeminene mai mari de: Nr.crt. Tipul membranei hidroizolatoare Denivelri admise (mm) 1 Membrane prefabricate 1,5 2,0 2 Membrane obinute n urma 2,0 5.0 polimerizrii (aplicate n stare lichid) Verificarea planeitii suprafeei se face cu dreptarul de 3 n lungime pe toate direciile. Se admite o singur denivelare de 6..5 mm la o verificare. d) n lungul bordurii trotuarelor se vor amenaja rigole, a cror pant longitudinal va fi de cel puin 0.5%, orientat ctre gurile de scurgere. Aceste rigole se vor amenaja n suportul de beton, astfel nct s nu trebuiasc s se recurg la soluia modificrii grosimii mbrcminii. Caracteristicile tehnice ale stratului suport
74
a) Stratul suport este realizat din beton de ciment. Betonul de ciment trebuie s fie compact cu clasa de cel puin C 12/15, iar mortarul utilizat pentru nivelare, n grosime medie de 2 cm, trebuie s aib clasa de cel puin M 100. b) Caracteristicile fizico-mecanice ale betonului de ciment din stratul suport sunt cele din tabelul 3 din AND 577/2002. Nr. Caracteristica UM Valoare Determinarea se crt. minima efectueaza conform 1 Rezistenta N/mm2 20,0 STAS 1275-70 la compresiune la 28 de zile pe cub 2 Rezistenta N/mm2 2,5 STAS 1275-70 la compresiune la 28 de zile pe cub 3 Rezistenta N/mm2 1,5 la compresiune la 28 de zile pe cub 4 Rezistenta Numar G100 STAS 3518-89 la compresiune la 28 de cicluri de zile pe cub 5 Grad de impermeabilizare Bari 8 STAS 3518-89 6 Contractie % 0,2 STAS 10107/0/90 c) Executarea straturilor suport din beton de ciment i finisarea acestuia cu mortar se va face conform : - NE 012 "Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat, i beton precomprimat"; - "Normativului pentru executarea mbrcminilor din beton de ciment la drumuri" - "Instruciunilor tehnice departamentale pentru executarea mbrcminilor din beton de ciment cu polimeri pentru calea pe poduri i pasaje" i a "Agrementelor tehnice elaborate pentru sistemul hidroizolator utilizat". Pregtirea stratului suport a) nainte de aplicarea stratului hidroizolant, se vor verifica de ctre executantul lucrrii cotele, declivitile i calitatea suprafeei betonului, lundu-se msurile de corectare necesare. b) Suprafaa betonului din stratul suport al hidroizolaiei, trebuie s fie foarte bine finisat pentru a nu avea proeminene sau alveole mai mari de 1,5 mm sub dreptarul de 3 m. c) n cazul n care denivelrile sunt mai mari de 1,5 mm sub dreptarul de 3 m, trebuie corectat suprafaa prin adaos de mortar sau beton de ciment sau prin nivelare cu dalta n cazul unor proeminene reduse ca suprafa i nlime. Este interzis operaiunea de "buciardare" pentru a nu se produce fisurarea betonului din stratul suport. d) Marginile i unghiurile suportului din beton pe care urmeaz s se aplice hidroizolaia trebuie s fie racordate n zona paramentului vertical cel puin la 45. e) Betonul din stratul suport trebuie s fie uscat, fr ageni de separare precum uleiuri, grsimi, ageni de tratare pe baz de parafine sau silicon, lapte de ciment ntrit sau mortar de ciment foarte fin, cuiburi de pietri, etc. toate acestea trebuiesc ndeprtate printr-o procedur mecanic adecvat (perii din srm, polizoare, etc.) i apoi trebuie corectat planeitatea nainte de aplicarea stratului de amorsare. f) nainte de aplicarea amorsei, suprafaa suport din beton trebuie s fie bine curat prin periere i cu jet de aer comprimat. Curarea suprafeelor suport se poate face i prin splare cu jet de ap sub presiune, dup care se las s se usuce complet nainte de aplicarea amorsei. g) Circulaia personalului va fi interzis pe suprafaa stratului suport dup pregtirea ei n vederea aternerii hidroizolaiei. Muncitorii care execut lucrrile vor fi echipai cu cizme de cauciuc i vor staiona i circula numai pe pasarele i ci din dulapi de lemn. h) Suprafaa stratului suport va fi perfect uscat n momentul executrii hidroizolaiei. n cazul n care n timpul lucrului intervin precipitaii sau perioade de timp umed, lucrrile se sisteaz.
75
Hidroizolaia Caracteristicile sistemului hidroizolator Sistemul hidroizolator trebuie s-i pstreze caracteristicile cel puin 10 ani n condiiile exploatrii normale a podului pe care s-a aplicat. Cerinele minime referitoare la caracteristicile intrinseci ale materialelor din care este executat stratul hidroizolator sunt specificate n tabelul 4. Nr. Caracteristici Crt. 1 Fora de rupere la traciune - longitudinala - transversala 2 Alungirea la rupere - longitudinala - transversala 3 Rezistenta la perforare (min) statica 4 5 6 7 8 Flexibilitatea la rece Absorbtia de apa, max Stabilitatea dimensionala la cald Rezistenta la incalzire ciclica (25 cicluri 200C.. +600C) Rezistenta lipirii in plan - perpendicular pe suprafata - paralel Impermeabilizarea la apa (72 ore) Stabilitatea caracteristicilor fizicomecanice la temperaturi ridicate (1400C) Permeabilitatea la vapori de apa Rezistenta la sfasiere - longitudinala - treansversala UM N/5cm Conditii admisibilitate 800 800 >40 >40 250 N pe bila cu 10mm Fara fisuri la -100C 0,5 Sa fie stabilit la +1200C Impermeabil >0,7 la +80C >0,5 la +230C >0,8 la +230C Impermeabil <25 40.000-80.000 >200 >200 de
N Pe dorn 5mm % 0 C Modificarea impermeabilitatii N/mm2
9 10 11 12
100 Pa % N
Sistemele hidroizolatoare executate ntr-un strat sau mai multe straturi trebuie s reziste la circulaia de mic vitez a utilajelor de transport, aternere i compactare a straturilor mbrcminilor asfaltice pe pod. Sistemul hidroizolator trebuie s poat fi executat i pe jumtate de pod, fr ntreruperea circulaiei, asigurndu-se continuitatea hidroizolaiei i pstrarea caracteristicilor tehnice. Materialele utilizate la hidroizolaia podurilor nu trebuie s fie putrescibile i degradabile n timp (reacii reversibile). Materialele utilizate n straturile de amorsare, de lipire sau cele din alctuirea membranelor hidroizolatoare nu trebuie s reacioneze chimic, distructiv, ntre ele sau asupra straturilor de contact (beton de ciment, strat de protecie sau mbrcmintea pe cale). Membranele hidroizolatoare prefabricate, sau cele obinute prin ntrirea (polimerizarea) celor aplicate n stare lichid, trebuie s adere la straturile mbrcminii cii pe pod, sau de stratul de protecie n cazul utilizrii acestuia. Nu sunt admise materialele, care n exploatare, n special la temperaturi ridicate, determin apariia unor denivelri ale mbrcminii, producnd degradarea acesteia (vluriri, fisuri, crpturi, exfolieri etc.). n cazul structurilor de hidroizolare, care au n componen stratul de protecie din asfalt turnat, temperatura la care membrana hidroizolatoare nu trebuie s-i diminueze caracteristicile fizicomecanice este de +180C. n situaia, n care mbrcmintea pe cale este din mixtur asfaltic
76
cilindrat aplicat la cald i se aplic direct pe membrana hidroizolatoare, temperatura la care aceasta nu trebuie s-i diminueze caracteristicile fizico-mecanice este de +160 C. Executarea hidroizolaiilor Membranele hidroizolatoare se aplic dup minimum 28 de zile de la data turnrii betonului. Stratul hidroizolant se aplic pe timp uscat la o temperatur a suprafeei suport mai mare de 5 C. Temperaturile de nclzire a bitumului i a maselor bituminoase trebuie meninute constante, la valorile din tabelul 5. Temperatura minim de aplicare a bitumului va fi de 120 C. Materialele bituminoase care se aplic la cald se pun n oper imediat dup scoaterea din utilajul de topire. Temperatura de aplicare a stratului hidroizolant aplicat la rece este indicat n normele interne de fabricaie, de ctre firmele productoare. Tipul materialelor ce vor fi nclzite Mixturi bituminoase, max. Mortare bituminoase Masticuri bituminoase i bitum topit Temperatura de nclzire C 180 150-180 180-220
Executarea straturilor de amorsare i de lipire a) Strat de amorsare realizat pe baza de bitum - Stratul de amorsare pe baz de bitum se aplic cu ajutorul periilor sau mecanic, cu dispozitive de pulverizare; - La aplicarea manual a amorsei nu se admit zone cu material n exces. Acestea se vor elimina printr-o nou periere suplimentar, n aa fel nct s se obin o pelicul uniform; - Dup uscarea corespunztoare a stratului de amorsare se aplic membrana hidroizolatoare; - Sistemul hidroizolator poate avea n alctuire i un strat de lipire care se aplic peste stratul de amorsare; - Dup uscarea amorsei trebuie s rezulte o suprafa uniform colorat (neagr) aderent la suport, continu, fr umflturi, exfolieri sau neregulariti; b) Strat de amorsare realizat din rini sintetice - Pentru asigurarea unei suprafee perfect plane i pentru a elimina posibilitatea desprinderii zonelor cu agregat fin din stratul suport se pot utiliza amorse din rini sintetice; - Pregtirea suportului nainte de a aplica stratul de amorsare i tehnologia de execuie a acestuia se vor specifica n fisele tehnice de la furnizor; c) Strat de lipire - Stratul de lipire asigur aderena membranelor hidroizolatoare ntre ele i de suprafaa suport; la podurile rutiere asigur i aderena stratului de protecie de sistemul hidroizolator; - Stratul de lipire la unele tipuri de membrane este nglobat n masa acestora, formnd pe una din suprafee un strat autoadeziv; - Executarea stratului de lipire se face conform agrementului tehnic; - Msurile care se iau pe parcursul transportului, depozitrii i aplicrii stratului de lipire vor respecta recomandrile productorului. Executarea stratului hidroizolator a) Aplicarea la rece a stratului hidroizolator din folii prefabricate Alctuirea stratului hidroizolant aplicat la rece din folii prefabricate cuprinde: - strat amors i/sau strat de lipire; - membran prefabricat; Execuia hidroizolaiei se face de la marginea prii carosabile spre axul longitudinal al podului i numai la temperaturi ale mediului ambiant mai mari de + 5 C. Stratul de lipire poate fi aplicat manual sau mecanic, cu ajutorul dispozitivelor de pulverizat. Dup aplicarea stratului de lipire i nainte de aplicarea stratului hidroizolator, se ateapt cca. 15 minute, pentru evaporarea solventului n exces i iniierea procesului de ntrire. nainte de aplicarea stratului hidroizolator se va proceda la pregtirea acesteia n urmtoarele etape:
77
- membrana se deruleaz alturi de suprafaa pe care s-a aplicat stratul de lipire, avnd grij ca la partea superioar s se afle folia de protecie din material plastic; - stratul hidroizolant se aplic peste stratul de lipire, cu suprafaa de pe care s-a dezlipit folia din material plastic; - se ntinde perfect membrana prin treceri succesive cu un rulou compactor cu suprafaa curat. nndirea membranelor se realizeaz prin suprapunere pe minim 10 cm sau prin eclisare cu ajutorul unor benzi de 20 cm lime. Pe zona pe care se realizeaz petrecerea sau eclisarea membranelor se aplic un strat suplimentar din materialul de lipire. apa hidrofug astfel realizat, nainte de aplicarea stratului de protecie, n scopul asigurrii unei aderene corespunztoare, se acoper cu nisip 0-3 mm, n cantitate de 1,2 kg/m2. Stratul de protecie al apei hidrofuge se va executa la minim 24 ore dup realizarea acesteia. b) Aplicarea la rece a stratului hidroizolator din filme subiri Alctuirea stratului hidroizolant aplicat la rece din filme subiri cuprinde: - strat amors i/sau strat de lipire; - folie hidroizolatoare obinut prin ntrirea (polimerizarea) unor substane chimice aplicate n stare lichida (mono sau bicomponente). n acest caz, pregtirea stratului suport se poate realiza prin urmtoarele tratamente mecanice: - sablarea cu bile mecanice, cu recuperator de alice i separator de praf; - sablarea cu nisip, urmat de o suflare cu aer sub presiune; - sablarea cu flacr; - sablarea cu jet de ap de mare presiune; - frezarea; - perieri mecanice cu ndeprtarea prafului prin suflare cu aer sub presiune; Pe suprafaa suport astfel pregtit, la maxim 2 ore de la sablare, se aplic un strat de grund constituit dintr-o rin epoxidic, aproximativ 0,4 kg/mp. Aplicarea se face prin inundare dup care, cu ajutorul unei raclete de cauciuc, se ntinde uniform stratul de grund pe toat suprafaa suport, pn la obturarea complet a porilor betonului i ndeprtarea bulelor de aer din material. Imediat dup aplicarea stratului de grund, se presar nisip cuaros n exces, aproximativ 2 kg/mp. Dup ntrirea stratului de grund, nisipul n exces se ndeprteaz prin mturare. n cazul n care stratul suport prezint denivelri de 2 - 5 mm, dup aplicarea stratului de grund, nainte de aternerea stratului de nisip, se execut o egalizare cu un mortar epoxidic realizat dintr-un liant epoxidic i un nisip cuaros. Dup aplicarea stratului de egalizare, se presar nisip cuaros n exces pe suprafaa astfel prelucrat. n scopul asigurrii unei aderene sporite ntre stratul suport i stratul de baz a hidroizolaiei, dup 1-2 ore, se aplic un strat de amorsare dintr-un poliuretan monocomponent, aproximativ 0,1 kg/mp. Realizarea stratului de amorsare se face prin pulverizare. Stratul de baz este un elastomer poliuretanic cu vitez de reacie rapid, care se aplic fr utilizarea unui solvent special. Aplicarea stratului hidroizolator se face n dou variante: - Prin pulverizare mecanizat, cu instalaii speciale, aproximativ 2,5 kg/mp; - Prin aplicare manual, aproximativ 3,5 kg/mp. Peste stratul hidroizolator, n scopul obinerii unei aderene sporite la stratul de protecie, respectiv la straturile cii (din asfalt turnat sau din beton de ciment), se aplic un strat de amorsare, aproximativ 0,2 kg/mp, manual sau mecanizat. O mrire a aderenei se poate realiza prin mprtierea de nisip cuaros de granulaie 0,7 1,2 mm. c) Aplicarea la cald a stratului hidroizolator cu membrane prefabricate c1) Varianta cu 2 sau 3 foi de pnz bitumat. c2) Varianta cu folie de aluminiu. c3) Varianta cu 2 foi de carton bitumat. c4) Varianta cu o membran prefabricat lipit cu flacr. Fazele tehnologice de executare a structurii hidroizolatoare realizat ntr-un singur strat sunt urmtoarele: I. Dup pregtirea suportului i verificarea acestuia se va proceda la amorsarea suprafeei; II. Pregtirea arztorului cu flacr i racordarea acestuia la butelia de gaz lichefiat;
78
III. Detensionarea membranei prin derulare i meninerea cca. 1 - 2 ore pentru relaxare, operaiune ce se execut numai n situaia unei depozitri ndelungate; IV. Sulurile succesive de membran sunt aliniate i suprapuse longitudinal pe cel puin 10 cm; V. Aprinderea arztorului i dirijarea flcrii asupra poriuni din membrana ce urmeaz a veni n contact cu suportul n momentul derulrii, pentru topirea bitumului aditivat pe toat limea sulului fr a afecta suportul; VI. Derularea treptat a sulului de membran hidroizolatoare concomitent cu retragerea arztorului; VII. Presarea manual sau cu un rulou, att a ntregii suprafee ct i a zonelor de suprapunere a sulurilor de membran, realizndu-se chituirea lor cu masa impermeabilizat, ieit lateral ca urmare a nclzirii membranelor; VIII. Aplicarea membranei se face ncepnd de la paramentul vertical spre axul podului. d) Aplicarea la cald a stratului hidroizolator din mortar bituminos, cu strat separator Stratul hidroizolator este alctuit dintr-un strat compact de mortar bituminos de 8... 10 mm grosime, aplicat pe o folie de mpslitur din fibre de sticl. Folia de mpslitur din fibre de sticl constituie stratul separator, ntins pe suprafaa suport, al crui rol este de a permite ca vaporii de ap pe care-i degaj betonul, pn la completa lui ntrire s poat difuza spre anumite puncte de evacuare, fr a da natere la bici de vapori sub presiune care ar ridica hidroizolaia de pe suportul de beton. Pentru evacuarea vaporilor de ap, sub mpslitur se prevd tuburi din policlorur de vinil avnd diametrul de 12 sau 16 mm. Folia de mpslitur din fibre de sticl se aterne n benzi paralele cu axul longitudinal al podului. Marginile benzilor se vor petrece cu 5 ... 10 cm. Ea se fixeaz pe suprafaa suport prin puncte de bitum topit, dispuse la intervale de maxim 50 cm. Tuburile de evacuare a vaporilor care difuzeaz prin mpslitura din fibre de sticl, se vor prevedea n punctele cele mai joase ale platelajului (n profil transversal). Intervalele dintre tuburi vor fi astfel alese, nct suprafaa aferent unui tub s nu depeasc 3540 m2 i ca distana de la punctul cel mai deprtat al suprafeei deservite pn la tub s nu depeasc 910 m. Tuburile se vor aeza numai n zona n care gura lor se gsete sub mpslitura din fibre de sticl, ntins direct pe beton, fr strat de amorsare. Tuburile se vor fixa n betonul platelajului printr-o flan a crei suprafa va fi la acelai nivel cu suprafaa suportului de beton de sub folia de mpslitur din fibre de sticl . Extremitatea inferioar a tuburilor va depi faa inferioar a platelajului cu 23 cm, i va fi tiat oblic. Stratul compact de mortar bituminos constituie hidroizolaia propriu-zis. Aceasta se execut n grosime de (91) mm, dintr-un mortar bituminos aplicat la cald peste folia de mpslitur din fibre de sticl. Stratul de mortar bituminos va depi pe conturul hidroizolaiei marginea foliei de mpslitur din fibre de sticl cu aproximativ 20 cm (pentru a se evita ptrunderea apei din exterior sub stratul de hidroizolaie). Mortarul bituminos se va prepara din bitum tip E, nisip i fier. Dozajul de bitum va fi de 1416 % din masa mixturii. Filerul de bitum va fi astfel dozat, nct s asigure un coninut de granule (sub 0,09 mm de cel puin 33%) raportat la masa agregatului mineral. Pentru stabilirea compoziiei optime se va urmri ca amestecul de bitum i filer s aib punctul de nmuiere inel i bil de 83... 85C. Executarea hidroizolaiei n punctele singulare. Executarea hidroizolaiei la gurile de scurgere. a) Marginile hidroizolaiei se introduc ntre tubul de evacuare i rama grtarului, iar pantele stratului suport se vor accentua n zona gurilor de scurgere. b) Pentru introducerea hidroizolaiei n tubul de evacuare a gurii de scurgere, membranele hidroizolatoare se vor tia. Racordarea hidroizolaiei la rosturile de dilataie.
79
a) n cazul rosturilor de dilataie cu ntreruperea mbrcminii asfaltice se asigur racordarea hidroizolaiei la dispozitivul de acoperire a rostului de dilataie. n zona de racordare a hidroizolaiei panta longitudinal a stratului suport va fi sporit pentru asigurarea evacurii rapide a apelor. Racordarea hidroizolaiei la paramentul vertical. Este necesar ca nasul de acoperire a hidroizolaiei s aib un col care s mpiedice ptrunderea apei n cazul desprinderii captului hidroizolaiei de stratul suport. Marginile stratului suport pe care urmeaz s se aplice hidroizolaia trebuie s fie rotunjite, unghiurile fiind mai mari de 90. nndirea membranelor hidroizolatoare a) nndirea membranelor hidroizolatoare se face prin petrecere dup linia de cea mai mare pant sau prin eclisare. b) Petrecerea membranelor, la nndirile de la capete i n lungul lor, trebuie s fie de cel puin 10 cm, urmrindu-se decalarea rosturilor de la un strat la altul pentru a se evita formarea nodurilor. Protecia hidroizolaiei Protecia provizorie a hidroizolaiei a) La sfritul zilei de lucru, petrecerile i capetele foliilor precum i foile de protecie se protejeaz provizoriu mpotriva deteriorrilor mecanice sau absorbirii apei, cu nisip i beton de clas C5/7.5. b) La reluarea lucrrilor, se ndeprteaz betonul provizoriu i nisipul, urmrindu-se realizarea unei legturi rezistente i etane cu straturile deja aplicate prin curirea i renclzirea lor. c) n timpul execuiei stratului hidroizolant, pe poriunile nc neacoperite cu stratul de protecie se iau urmtoarele msuri: - Se interzice circulaia lucrtorilor i depozitarea de materiale pe aceste suprafee; - Se presar praf de cret, praf de ciment sau se acoper cu hrtie umed mpotriva aciunii razelor solare sau a temperaturilor ridicate din preajma punctului de aplicare a masei calde. d) Pe stratul hidroizolant neacoperit cu stratul de protecie sau n zona care urmeaz a se hidroizola imediat, nu se execut sprijiniri. Dac acest lucru nu este posibil, lucrrile de sprijinire se execut pe baza unui detaliu ntocmit de proiectant. Protecia definitiv a hidroizolaiei a) Stratul de protecie se aplic pe ct posibil n aceeai zi. Controlul calitii Controlul calitii materialelor Controlul calitii amorsei a) Amorsa utilizat de regul este realizat din bitum cu sau fr adaosuri, diluat n solveni organici; b) Caracteristicile principale care se verific nainte de punerea n oper i toleranele admise sunt conform tabelului; Nr. Crt. 1 2 3 4 Caracteristica Densitate Vascozitate Extract uscat Timp de uscare UM g/cmc S g/cmc ore Ecart admisibil conform STAS 5% 20% 15% < valoarea nominala In functie de conditiile atmosferice Determinare STAS 35-81 STAS 8877-72 STAS 8877-72 vizual
c) Materialul pe baz de bitum folosit ca amors fumizat n bidoane sau butoaie trebuie s fie nsoit de certificate de calitate i fie tehnice; d) Bidoanele sau butoaiele n care este ambalat vor fi originale i marcate vizibil pentru identificare; e) nainte de utilizare se procedeaz la controlul n laborator a calitii amorsei; f) n situaia n care principalele caracteristici nu corespund valorilor nscrise n certificatele de calitate, materialul din ambalajul respectiv nu este folosit.
80
Controlul calitii sistemului hidroizolator a) Pentru sistemul hidroizolator se vor verifica: - rezistena la traciune; - alungirea la rupere; - rezistena la perforare static; - rezistena la perforare dinamic; - flexibilitatea la rece; - stabilitatea dimensional la cald; - aderena de stratul suport. Verificrile se vor face conform SR 137-95. b) Pentru sistemul hidroizolator se va verifica impermeabilitatea la ap conform STAS 2921-76. c) Pentru sistemul hidroizolator se va verifica permeabilitatea la vapori de ap conform SR 1309394. d) Controlul calitii elementelor geometrice i a armrii membranei Caracteristicile principale, care se verific nainte de punerea n oper a membranelor sunt: - Lungimea (m); - Limea (m); - Grosimea (mm); - Existena straturilor de armare; - Masa straturilor de armare (g/cm3); Prelevarea i determinarea caracteristicilor se face conform prevederilor SR 137-95. Controlul calitii materialelor se va efectua n laboratoare i de ctre instituii abilitate n acest scop. Materialele utilizate trebuie s fie agrementate conform "Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse, procedee i echipamente noi n construcii" (HGR 766/1997).
Controlul calitii lucrrilor de execuie Controlul calitii lucrrilor se face pe fiecare faz de execuie, respectndu-se prevederile din caietul de sarcini i/sau proiectul ntocmit pentru hidroizolarea podului. Verificrile se refer la : - starea stratului suport; - rezistena stratului suport; - calitatea stratului de amorsare; - calitatea stratului hidroizolator. Controlul calitii strii stratului suport a) Verificarea pregtirii strii suprafeei stratului suport nainte de aplicarea amorsei se refer la: - calitatea planeitii msurat cu dreptarul de 3 m lungime; - racordarea la muchii prin observaii vizuale; - aspectul suprafeei, urmrindu-se vizual: * prezena fisurilor, a crpturilor; * beton segregat; * zone necompactate; * prezena prafului sau a altor materiale, a petelor de ulei, motorin, etc. - executarea corect a pantelor prevzute n proiect, cu nivela cu bul de aer, dreptar, prin inundarea podului, etc. - nivelul i amplasamentul gurilor de scurgere; - umiditatea stratului suport. b) Verificarea umiditii stratului suport se face prin msurtori directe cu umidometre (exemplu umidometru tip Feutron) sau prin lipire la cald pe acesta, n cel puin 3 locuri pe 20 m cale pe pod i sens, a unor benzi de carton bituminat cu dimensiunile 30 x 20 cm. Fiile se lipesc pe o lungime de 20 cm, iar restul de 10 cm rmne liber pentru a putea fi smulse dup cca. 1-2 ore. Dac desprinderea fiilor se face prin dezlipirea de pe suprafaa suport, rezult c suprafaa este umed i nu se poate executa hidroizolaia dect dup uscare. Dac desprinderea se face prin sfierea fiilor, suprafaa suport este suficient de uscat i se poate ncepe aplicarea hidroizolaiilor.
81
c) Este interzis trecerea la o nou faz de execuie n cazul n care stratul suport nu ndeplinete condiiile de calitate. Controlul rezistenei stratului suport a) Rezistena stratului suport din beton se verific prin metode distructive (extrageri de carote) sau nedistructive (sclerometrri, metode combinate, etc.). b) Nu este admis trecerea la urmtoarea faz de execuie, n situaia n care betonul are rezistene mai mici dect cele corespunztoare clasei C 12/15. c) Determinarea rezistenei betonului din stratul suport se face conform prevederilor NE 012, a "Instruciunilor tehnice pentru ncercarea betonului cu ajutorul carotelor i STAS 1275-88" d) Controlul betonului ntrit dup 28 de zile prin extrageri de carote se face prin prelevarea a cel puin dou carote la 20 m lungime de cale pe pod, pentru fiecare sens de circulaie. Controlul calitii stratului de amorsare. Verificarea calitii amorsajului se face vizual n ceea ce privete: - continuitatea aplicrii acestuia pe toat suprafaa cii, inclusiv pe cca. 10-15 cm nlime pe paramentul vertical; - culoarea uniform neagr a suprafeei; - nchiderea porilor; - uniformitatea peliculei, nefiind permise zone cu cantiti n exces de amors; - uscarea complet a amorsei; - aderena la suport (se realizeaz manual prin dezlipirea acesteia de suport). Controlul calitii stratului hidroizolator. a) Controlul calitii prin observaii vizuale asupra: - respectrii limii petrecerilor; - respectrii direciilor de montare a membranei; - executrii corecte a racordrilor n zona gurilor de scurgere, la rosturile de dilataie i la paramentul vertical; - continuitii aplicrii stratului hidroizolator; - realizrii unei suprafee fr umflturi, dezlipiri, fisuri sau crpturi; - lipirii perfecte la suprapuneri; - realizrii conform caietului de sarcini sau a proiectului ntocmit pentru hidroizolarea podului. n cazul n care se constat neconformiti i degradri produse n timpul executrii (ruperi de membran, dezlipiri, etc.), nu se trece la urmtoarea faz nainte ca acestea s fie remediate pe baza unor soluii stabilite de la caz la caz de ctre proiectant. b) Controlul calitii prin msurtori "in situ". In situ se verific aderena stratului hidroizolator de stratul suport. Msurtorile vor fi efectuate de ctre instituii abilitate, prin procedee agrementate n Romnia. Pentru verificarea calitii lipirii membranei de stratul suport se face cel puin o ncercare la 20 de ml cale de pod pe sens. Rezultatele obinute vor fi consemnate ntr-un proces verbal ce va nsoi recepia de baz. Nu se va trece la faza urmtoare n situaia n care rezultatele obinute nu corespund valorilor din caietul de sarcini sau ale proiectului de execuie al hidroizolaiei. Recepia lucrrilor Recepia hidroizolaiilor podurilor de osea se face pe etape astfel: - pe faze; - preliminar; - final. Recepia pe faze cuprinde: - recepia stratului suport; * elementele geometrice (pante, racordri, grosimi, etc.); * calitatea stratului suport (rezistene, denivelri, starea suprafeei, etc.); - recepia stratului de amorsare; - recepia stratului hidroizolator; - recepia racordrii hidroizolaiei la punctele singulare (guri de scurgere, rosturi de dilataie, paramente verticale); n urma acestor recepii se ncheie procese verbale de lucrri ascunse.
82
Recepia preliminar se efectueaz atunci cnd lucrrile prevzute n documentaia tehnic privind hidroizolaia sunt executate. Recepia final se va efectua dup expirarea perioadei de garanie, n condiiile respectrii prevederilor legale n vigoare.
4.9. Caiet de sarcini Dispozitive de acoperire a rosturilor

Generaliti Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataie, utilizate la poduri rutiere, asigur: deplasarea liber a capetelor tablierelor de poduri, n rosturile lsate n acest scop; continuitatea suprafeei de rulare a cii n zona rosturilor; etaneitatea la scurgeri i infiltraii de ap. Pentru satisfacerea acestor exigene, se utilizeaz dispozitive etane. n general, componentele dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilataie sunt: elemente elastomerice care asigur deplasarea; elemente metalice suport, fixate pe structuri; betoane speciale n zona prinderii pieselor metalice; mortare speciale de etaneizare; benzi de cauciuc, pentru colectarea i evacuarea apelor de infiltraie. Funcie de tipul dispozitivelor, pot fi cumulate funcionalitile unor elemente ce intr n alctuirea lor. Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataie se aplic la poduri noi sau la poduri n exploatare, avnd rezolvri specifice de prindere pentru fiecare caz. Dac se aplic la poduri n exploatare, dispozitivele trebuie s permit executarea lucrrilor pe o jumtate a prii carosabile, circulaia urmnd a se desfura pe cealalt jumtate a podului, fr ca aceast tehnologie de execuie s afecteze caracteristicile tehnice ale dispozitivului. Termenul de dispozitiv de acoperire a rostului de dilataie, prescurtat dispozitiv, utilizat n continuare, include toate elementele componente i anume: betonul n care sunt fixate elementele metalice; elementele metalice de prindere; elementul elastomeric; elementul de etaneizare din cauciuc; mortarul special pentru etaneizarea elementului elastomeric. Caracteristici tehnice Termenul de garanie a dispozitivului este de min.10 ani de exploatare normal a podului. Elementul elastomer trebuie s fie interanjabil. Termenul de garanie a elastomerului este de min. 5 ani. Pe durata garaniei, firma care garanteaz dispozitivul trebuie s asigure, din efort propriu, repararea sau nlocuirea acestuia i remedierea efectelor deteriorrilor structurii, ca urmare a defeciunilor dispozitivului aprute n perioada de garanie. Firma care livreaz dispozitivul trebuie s asigure: livrarea elementelor interanjabile, la cerere, pe durata de 10 ani, de la punerea n oper a dispozitivului; asigurarea sculelor i confeciilor de mic mecanizare specifice, necesare la punerea n oper a dispozitivului i la schimbarea elementului elastomer; asigurarea supravegherii tehnice la punerea n oper a dispozitivului; instruciuni tehnice de execuie i de exploatare.
83
Dispozitivul trebuie s satisfac urmtoarele caracteristici fizico mecanice, n domeniul de temperaturi -35C +80C: asigurarea deplasrii libere a structurii la valoarea prescris; elementele metalice de fixare trebuie s reziste la agenii corozivi; s fie etan; s fie fixat de structura de rezisten a podului, prelund aciunile verticale i orizontale. Pentru 1 ml. de rost, aceste aciuni sunt: - fora vertical - fora orizontal 11,2 tf 7,8 tf
Elementul elastomeric trebuie s aib caracteristicile: Duritate, grade Shore A: 60 5 Rezistena la rupere prin ntindere: 12 N/mm2. Rezistena la rupere prin compresiune: 75 N/mm2. Tasarea sub sarcina vertical maxim: max. 15 % Alungirea minim la rupere: 350 % Rezisten la ulei: foarte bun Variaia caracteristicilor fizice i mecanice: duritate grade Shore A: max. 5 pierdere de rezisten la rupere: max. 15 % alungirea la rupere: max. 15 % nefragibilitate la temperaturi sczute: foarte bun temperatura minim: - 35C rezisten la mbtrnire accelerat: - pierdere din rezisten la rupere: max. 15% - scderea alungirii la rupere: max. 30% creterea duritii, grade Shore A: max. 10 Rezistena la ozon dup 100 ore: s nu prezinte fisuri Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataie vor fi agrementate n Romnia. Betoane speciale La varianta n care elementele metalice de fixare se ncastreaz ntr-o rigl de beton armat, care prin armturi lucreaz monolit cu placa suprastructurii de care este prins, betonul din aceast rigl trebuie s fie cel puin de clasa C 25/30, cu tasarea conului T 3/4 - 100 20 mm. Agregatele folosite la realizarea betonului vor fi n mod obligatoriu de concasare. Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 42,5 R conform SR EN 197-1:2011. Circulaia rutier pe acest beton se poate deschide la vrsta de 28 zile a betonului. Se recomand utilizarea de betoane speciale cu ntrire rapid, peste care se poate deschide circulaia la vrsta de max. 10 zile. n varianta n care prinderea se face cu buloane de scelment, betonul n care se ancoreaz aceste buloane trebuie s fie cel puin de clasa C 20/25. Agregatele folosite la realizarea acestui beton sunt agregate de ru splate. Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 32,5 n cazul n care betonul existent n suprastructur nu are clasa minim C 20/25, zona de ancorare a dispozitivelor de acoperire a rosturilor va fi demolat i rebetonat cu beton de clas minim C 20/25. Se vor lua msuri pentru asigurarea aderenei dintre betonul vechi i cel nou, folosind eventual betoane speciale aderente cu aditivi epoxidici. Se recomand ca betonul din grinda de ncastrare s fie tratat cu un material corespunztor pe faa care vine n contact cu pneurile, realiznd aceeai culoare cu mbrcmintea asfaltic. Mortare speciale
84
Pentru egalizarea sub unele tipuri de dispozitive de acoperire a rostului de dilataie sau pentru etaneizarea lateral a elementului elastomer, se utilizeaz mortare speciale, pe baz de rini sintetice. Toleranele dimensionate de montaj sunt cele prescrise pentru tipul corespunztor de dispozitive. Aceste mortare trebuie testate n prealabil conform prescripiilor fabricantului tipului de dispozitiv. Elementele elastomerice Elementele elastomerice pot fi: panouri din neopren armat; profile speciale, deschise sau nchise, din neopren; benzi late din neopren; Aceste confecii se livreaz la cerere, la tipul i la dimensiunile specificate n proiect. La primire, se efectueaz recepia cantitativ i calitativ a produselor. Elemente metalice de fixare Elementele metalice au profile special adaptate elementelor elastomerice. Ele se ncastreaz n structur i de ele se fixeaz elementele elastomerice interanjabile. La livrare, se efectueaz recepia cantitativ i calitativ, urmrindu-se concordana cu prevederile proiectului i caietului de sarcini. Pozarea elementelor metalice, nainte de turnarea betonului special de monolitizare, se face prin fixarea la poziie cu dispozitive special adaptate, care asigur i meninerea lor n aceast poziie pn la ntrirea betonului. Banda de etanare din cauciuc neoprenic trebuie s fie continu pe toat lungimea i limea dispozitivului de acoperire. Se admite pe toat lungimea o singur ndire vulcanizat. Pe zona vulcanizat se admite o toleran la grosime de 10% din grosimea nominal a benzii. n zona de racordare dintre dispozitivul de acoperire a rostului i mbrcmintea de asfalt, se va urmri: geometria s fie cea prevzut n proiect; asfaltul s nu prezinte denivelri; s nu aib fisuri, segregri sau ciobiri; s ndeplineasc condiiile specifice mbrcminii din beton de ciment sau mbrcminii din asfalt turnat.
4.10. Caiet de sarcini - Imbracaminti rutiere la poduri

Calea pe pod se va executa din 6cm BaP16 Prevederi generale Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuiesc indeplinite la realizarea imbracamintilor de tip bituminos turnate, aplicate pe partea carosabila a podurilor si pe trotuare. Acest tip de imbracaminte se executa la cald din mixturi preparate cu agregate naturale, filer si bitum neparafinos pentru drumuri si vor respecta prevederile din urmatoarele standarde: STAS 11348/87 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase pentru calea pe pod. Conditii tehnice de calitate. STAS 175/87 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase turnate, executate la cald. Conditii tehnice generale de calitate. . Indicativ AND 546/2009 - Normativ privind executia la cald a imbracamintilor bituminoase pentru calea pe pod, publicat in Buletinul Tehnic Rutier nr.785 din 14.09.2009.
85
Tipuri de mixturi asfaltice Mortarul asfaltic turnat se poate utiliza ca strat de protecie a hidroizolaiei sau de egalizare a c podului, funcie de prevederile proiectului de execuie. Asfaltul turnat se utilizeaz n general la execuia mbrcminii pe trotuarele cii podului. Tipurile de mixturi asfaltice cuprinse n prezentul normativ sunt prezentate n tabelul 1. Tabel 1
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 Tipul mixturii asfaltice Beton asfaltic cilindrat, cu bitum pur Beton asfaltic cilindrat, cu bitum modificat Mixtur asfaltic cu adaos de fibre Asfalt turnat dur Asfalt turnat Mortar asfaltic turnat Simbol B.A.P. B.A.m.P. M.A.S.F. A.T.D. A.T. M.A.T. Dimensiunea maxim a granulei 16 16 16 16 8 4 mbrcmini la poduri cu plac de beton mbrcminte pe trotuare Strat de protecie a hidrozolaiei de pe calea pe pod
Domeniul de aplicare mbrcminte pe partea carosabil a podului
Tipul de mixtura asfaltic pentru mbrcmintea bituminoas pe partea carosabil a podului se stabilete prin proiectul de execuie, innd seama de urmtoarele recomandri: Imbrcmintea bituminoas pe calea podurilor rutiere se execut de regul din mixturi asfaltice de tipul betonului asfaltic cilindrat sau asfalt turnat dur preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri; Imbrcmintea bituminoas din beton asfaltic cilindrat preparat cu bitum modificat cu polimeri precum i cea cu adaos de fibre se executa n cazul podurilor situate pe drumuri publice cu trafic foarte intens i greu, n scopul creterii rezistenei la deformaii permanente la temperaturi ridicate i a rezistenei la fisurare la temperaturi sczute Elemente geometrice: Grosimea minima a imbracmintii din beton asfaltic cilindrat este de 6 cm si se executa intr.-un singur strat sau doua straturi, functie de conditiile de executie.Se recomanda ca imbrcamintea bituminoasa din beton asfaltic sa se exucute in doua straturi avand grosimea de 3-4 cm (grosime totala 7 cm). Profilul transversal ,in aliniament , se executa in forma de acoperis cu doua pante racordate in sectiunea mijlocie . Profilul transversal in curbe se executa conform STAS 863 Pantele profilului transversal in aliniament sunt de 2%.Acestea pante se pot reduce la 1,5% sau 1% daca declivitatea in profil longitudinal este de 2,54% si respective mai mare de 4%. Abateri limita : Abaterile limit locale admise fata de grosimea prevazuta in proiect pot fi de maxim 10% Abaterile limit la panta profilului transversal sunt de 2,5 mm/m. Denivelrile maxime admise n lungul cii pe pod, sub dreptarul de 3 m sunt de 3mm. Materiale: Agregatele naturale care se utilizeaz sunt urmtoarele: a) Cribluri sort 4-8 si 8-16, conform SR 667:2000; . b) Nisip de concasare sort 0-4, conform SR 667:2000; c) Nisip natural sort 0-4, conform SR 662. Fiecare tip i sort de agregate trebuie s fie depozitate separat, n silozuri proprii, pe platforme betonate, amenajate cu perei despritori pentru evitarea amestecrii i mpurificrii. Flerul trebuie s fie din calcar sau cret mcinat, conform STAS 539.
86
Filerul se depoziteaz n silozuri sau n ncperi acoperite ferite de umezeal. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. Tipurile de bitum care se utilizeaz la prepararea betonului asfaltic cilindrat tip BAP sunt: a)Tip D 60/80, conform SR 754, pentru zon climatic cald; b)Tip D 80/100, conform SR 754, pentru zon climatic rece.(utilizat in acest caz) Zonele climatice sunt delimitate conform SR 174-1. Caracteristicile bitumului sunt prezentate n anexa 1. Transportul bitumului se face n vagoane cistern speciale sau au-totransportoare termozolate, curate, n condiii n care s se evite impurificarea sau amestecarea cu alte sorturi de bitum. Stocarea bitumului se face n rezervoare metalice prevzute cu sistem de nclzire cu ulei, pompe de recirculare, guri de aerisire, sistem de nregistrare i afiare a temperaturii. Alte materiale utilizate: Emulsie bituminoas cationic cu rupere rapid conform Normativ AND 552 utilizat la amorsarea stratului suport. Aditivi tensioactivi pentru mbuntirea adezivitii bitumului la agregate naturale care trebuie s fie agrementai tehnic i s ndeplineasc urmtoarele condiii: - s fie compatibili cu bitumul; - s fie stabili termic pn la minimum 200C; - s amelioreze adezivitatea bitumului fa de agregatele naturale (minimum 80%) la un adaos de maximum 1% aditiv n bitum, fr a afecta celelalte caracteristici ale acestuia. Tipul de aditiv i procentul acestuia n bitum se stabilesc prin ncercri preliminare de ctre productorul mixturii asfaltice prin-tr-un laborator autorizat astfel nct s fie realizat condiia de adezivitate prescris la Art. 29 al. (4).conform AND577/2009 Cordon de etanare pe baz de chit tiocolc, conform STAS 8622,pentru colmatarea rosturilor n zonele de contact ale apei hidrofuge i mbrcminii bituminoase cu elementele de construcie (borduri, rosturi de dilataie,guri de scurgere, etc), conform Normativ C 197. n aceleai scop se poate fo-losi celochitul, conform STAS 661 sau alte materiale agrementate tehnic. Compoziia si caracteristicile fizico-mecanice ale betoaneior asfaltice cilindrate tip BAP Compoziia mixturii asfaltice se stabilete pe baza unui studiu preliminar de laborator, inndu-se seama de respectarea condiiilor tehnice impuse de prezentul normativ. Limitele procentelor sorturilor de agregate naturale din agregatul total, pentru betoanele asfaltice ciiindrate tip BAP sunt conform Tabel.
Nr. crt. 1 2 3 Agregate naturale, % din agregatul total Criblur peste 4 mm Filer i fraciuni sub 0,1 mm Filer i nisip 0,1... 4 mm Condiii de admisibilitate 30...50 10...13 rest pn la 100x
x-Proportia de nisip natural din amestecul cu nisip de concasare este de max 20% Granulozitatea agregatului natural total precum i coninutul de bitum pentru betoanele asfaltice ciiindrate tip BAP sunt cuprinse n limitele din tabelul 3. Tabelul 3
Nr. crt. Specificaii Granulozitatea agregatelor naturale: - trece prin sita de 16 mm,% - trece prin sita de 8 mm, % - trece sita de 4 mm, % - trece sita de 2 mm, % - trece prin sita de 0,63 mm, % 87 Condiii de admisibilitate
1.
95...100 68.-85 50...70 40...56 25...40
2.
- trece prin sita de 0,20 mm, % - trece prin sita de 0,1 mm, % Coninutul de bitum, % n mixtur
14...25 10...13 6,0...7,0
Coninutul optim de bitum n betonul asfaltic cilindrat tip BAP se stabilete prin studii preliminare de laborator conform STAS 1338/1,2. Caracteristicile fizico-mecanice ale betoaneior asfaltice ciiindrate tip BAP trebuie s ndeplineasc condiiile din tabelul 4.
Nr. Caracteristici crt. A 1 2 3 4 B 1 2 3 Beton asfaltic cilindrat tip BAP Tipul bitumului D 60/80 D 80/100
Caracteristici pe epruvete Marshall Densitate aparent, kg/m3, min. 2350 2350 Absorbie de ap, % voi, max. 1,5 1,5 Stabilitate (S) ia 60C, kN, min. 7,5 7,0 Indice de curgere (fluaj) (I) la 60C, 1,5...4,5 1,5.4,5 mm Caracteristici pe probe intacte (carote) prelevate din mbrcminte la 30 zile de la execuie Densitatea aparent kg/m3, min. 2250 2250 Absorbia de ap, % voi. max. 2,0 2,0 Grad de compactare, % min. 97 97
Corpurile de prob Marshall se confecioneaz conform STAS 1338/1,2. Caracteristicile fizico-mecance ale mixturilor asfaltice se determin conform STAS 1338/2 pe mixturi preparate n laborator pentru stabilirea dozajelor, pe probe de mixtur prelevate de ia malaxor sau de la aternere pe parcursul execuiei, precum i din mbrcmintea gata executat. Gradul de compactare al mixturii din strat se determin conform art. 69 al. (2).din AND577/2009 Utilaje si echipamente La execuia imbracamintilor bituminoase din beton asfaltic cilindrat preparat cu bitum pur (tip BAP) se folosesc, conform SR 174-2, urmtoarele utilaje i echipamente principale: a)Instalaie automatizat de preparare a mixturii asfaltice, dotat cu echipamente de alimentare dozare a componenilor. Se recomand ca instalaia s fie prevzut cu usctor de filer s fie dotat cu buncr de stocare a mixturii termozolat sau cu sistem de nclzire a acesteia. b)Rezervoare de stocare a bitumului, magazie sau siloz pentru filer, padocuri pentru agregate naturale; c)Repartizator finisor dotat cu palpator i sistem de nclzire a grinzii vibratoare care asigur aternerea uniform, la grosimea prescris i precompactarea mixturii asfaltice; d)Atelier de compactare compus dintr-un compactor cu pneuri de 120 - 160 kN, un compactor cu rulouri netede de 100 - 120 kN sau un compactor mixt i un compactor de 1,2 kN pentru compactri marginale; e)Autocamioane basculante cu ben termoizolant sau cu ben acoperit cu prelat; f)Autorspnditor sau dispozitiv mecanic pentru execuia amorsrii cu emulsie bituminoas cationic. Pregatirea stratului suport: Inainte de execuia lucrrilor, se efectueaz verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de execuie. Pregtirea stratului suport se efectueaz diferit n funcie de natura acestuia, dup cum urmeaz: a) n cazul n care mbrcmintea bituminoas se aplic pe suprafaa din beton de ciment, se verific pianeitatea acesteia n conformitate cu proiectul de execuie si se admite sau respinge continuarea
88
lucrrilor, aceasta fiind faza determinant. Suprafaa astfel verificat, dup uscare, se cur i se amorseaz cu emulsie bituminoas cationic cu rupere rapid; b) In cazul n care mbrcmintea bituminoas se aplic pe stratul de mortar asfaltic turnat sau cilindrat, suprafaa acestuia se cur i se amorseaz cu emulsie bituminoas cationic cu rupere rapid numai atunci cnd execuia mbrcminii se efectueaz la un interval de peste 24 h de la turnarea mortarului asfaltic sau acesta a fost supus circulaiei; c) In cazul n care mbrcmintea bituminoas se aplic pe un strat bituminos rezultat ca urmare a frezrii mbrcminii bituminoase vechi, suprafaa acesteia se cur i se amorseaz cu emulsie bituminoas cationic cu rupere rapid. d) In cazul n care mbrcmintea se aplic direct pe hidroizolaie, se va avea n vedere corelarea stabilitii termice a hidroizolaiei cu tipul de mixtur utilizat i se va asigura aderena acestora. Amorsarea se execut mecanizat cu emulsie bituminoas cationic cu rupere rapid, realizndu-se o pelicul omogen, pe toat suprafaa stratului suport. Dozajul de bitum rezidual va fi de 0,3...0,4 kg/m2. Amorsarea se face n faa repartizatorului pe distana minim care s asigure timpul necesar ruperii complete a emulsiei bituminoase, dar nu mai mult de 100 m. Suprafaa stratului suport pe care se execut amorsarea trebuie s fie uscat i curat. Prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice cilindrate tip BAP: Prepararea mixturii asfaltice cu bitum la cald se realizeaz n instalaii automatizate, conform SR 174-2 i din prezentul Normativ. Mixtura asfaltic cilindrat se prepar n conformitate cu prevederile SR 174-2, cu precizarea c temperatura agregatelor naturale, bitumului i a mixturii asfaltice la ieirea din malaxor va fi conform tabelului 5.
Tipul bitumului Temperaturile componentelor la prepararea mixturii asfaltice, C Agregate naturale la Bitum la intrare n ieire din usctor malaxor Tip D 60/80 180 ... 190 160 ... 170 Tip D 80/100 175 ... 185 150 ... 170 Temperatura mixturilor ia ieire din malaxor C 165 ... 175 160 ... 170
Transportul mixturii asfaltice la punctul de lucru se realizeaz n autocamioane basculante cu bene curate, termoizolante sau acoperite cu prelat. Se interzice transportul mixturii asfaltice cu autobasculante cu ben neacoperit, ntruct pierderea de temperatur sub limitele stabilite prin prezentul normativ conduce la nerespectarea temperaturilor de aternere i compactare deci la o mbrcminte bituminoas neetan, improprie pentru calea pe podurile rutiere. Aternerea mixturii asfaltice se face la temperaturi atmosferice de peste 10C. Execuia se ntrerupe pe timp de ploaie sau vnt puternic i se reia numai dup uscarea suportului. Aternerea i compactarea mixturii asfaltice se face conform SR 174-2 prevederilor art. 4856 din prezentul normativ. Aternerea mixturii asfaltice ciiindrate se execut numai mecanizat, cu repartizator finisor, care s asigure precompactarea mixturii asfaltice. Repartizatorul trebuie s fie capabil de a aterne mixtura asfaltic fr s se produc segregarea acesteia, respectnd profilele i grosimile fixate prin proiectul de execuie. Mixtura asfaltic trebuie aternut continuu, n mod uniform att din punct de vedere al grosimii ct i al afnrii. Viteza de aternere cu repartizatorul trebuie s fie adaptat condiiei de sosire a mixturii asfaltice de la instalaia de preparare, i ct se poate de constant pentru a evita total ntreruperile n timpul execuiei stratului bituminos n ziua respectiv. In buncrul repartizatorului trebuie s existe n permanen suficient mixtur pentru a se evita o rspndire neuniform a materialului.
89
Imbrcmintea bituminoas pe calea podului se execut prin aternerea mixturii asfaltice pe cte o band de circulaie, pe straturi. Operaia de compactare a mixturii asfaltice se execut imediat dup aternere, astfel nct s se obin valorile optime ale caracteristicilor fizico-mecanice i de suprafare. Atelierul de compactare va fi constituit conform art. 38. Numrul i tipul compactoarelor va fi stabilit n funcie de cantitatea de mixtur ce se aterne i de timpul necesar de compactare pentru nscrierea n limita minim a temperaturii de compactare. Numrul optim de treceri al fiecrui compactor se stabilete prin ncercri pe un sector de drum, nainte de a se trece la execuia mbrc-minii bituminoase pe calea podului, dar nu va fi mai mic de 12. Temperatura mixturii la aternere i la compactare trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul 6.
Compactarea se executa in lungul caii podului de la margine spre ax.Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari ce apar pe suprafata se coreleaza dupa prima trecere a compactorului pe toata latimea benzii Pentru ca suprafaa stratului s fie uniforma, denivelrile maxime admisibile sub dreptarul de 3 m, n profil longitudinal trebuie s fie de max.3 mm sau conform SR 174-1, funcie de clasa tehnic a drumului pe care este situat podul. Rosturile de lucru longitudinale i transversale se realizeaz conform prescripiilor SR 174-2, iar rosturile care separ mixtura asfaltica aternut de la o zi la alta trebuie s fie astfel realizate nct s asigure o tranziie ntre suprafeele vechi i noi. Controlul calitatii lucrarilor : Controlul calitii lucrrilor de execuie a mbrcminii bituminoase cilindrate pe calea podurilor rutiere, din beton asfaltic cilindrat se execut pe faze, astfel: Controlul calitii materialelor nainte de utilizare; Controlul stratului suport ca faz determinant; Controlul fabricaiei i punerii n oper a mixturii asfaltice; Controlul calitii mbrcminii bituminoase executate. Controlul calitatii materialelor : Materialele destinate fabricaiei mixturilor asfaltice vor fi verificate n conformitate cu prescripiile din standardele respective n condiiile artate la art. 27-30 din AND577/2009, la elaborarea dozajelor, de ctre un laborator autorizat. Verificrile i determinrile ce se execut pe parcursul execuiei de ctre un laborator autorizat pe fiecare lot de materiale aprovizionat constau n urmtoarele: a)Bitum: Penetraie la 25C, STAS 42; Punct de nmuiere IB, STAS 60; - Ductilitate la 25C, SR61. b)Criblur: Natur mineralogic (examinare vizual); Granulozitate, STAS 730; Coeficient de form, STAS 730; Coninutul de fraciuni sub 0,1 mm, STAS 730;
90
c)Nisip de concasare: Granulozitate, STAS 730; Coeficient de activitate, STAS 730. d)Nisip natural: Granulozitate, STAS 4606; Echivalent de nisip, STAS 730; Corpuri strine materii organice, STAS 4606. e)Filer: Finee, STAS 539; Umiditate, STAS 539. Controlul fabricatiei si punerii in opera a mixturii asfaltice: Mixturile asfaltice de tipul betonului asfaltic cilindrat pentru calea pe pod sunt supuse ncercrilor preliminare pentru elaborarea dozajelor i efectuarea controlului n timpul fabricaiei, n conformitate cu condiiile de la art. 31-37 din AND577/2009 i conform SR 174-2. Verificrile i determinrile se execut de laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator autorizat i constau n urmtoarele: Determinarea granulozitii i umiditii amestecului de agregate naturale; Reglarea predozatoarelor conform reetei adaptate; Controlul sistemelor de dozare a materialelor la instalaia de preparare a mixturii asfaltice. Verificarea temperaturilor tehnologice a agregatelor naturale, a liantului, a mixturii asfaltice la ieirea din malaxor, la aternere i compactare; Verificarea compoziiei mixturii asfaltice: coninut de bitum i granulozitatea agregatului total, conform SREN 12697-1 i respectiv STAS 1338/2; Verificarea calitii mixturii asfaltice n timpul execuiei mbrcminii, din mixturi prelevate de la instalaia de preparare sau de la aternere. Pentru verificarea compoziiei mixturilor asfaltice se determin granulozitatea agregatelor naturale i dozajul de bitum, care trebuie s corespund dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator. Abaterile admise fa de compoziia prescris sunt conform tabelului 7, cu ncadrarea curbei n zona prescris. Tabelul 7 Caracteristica Abateri maxime admise (%) Dozajul de liant 0,3 Compoziia granulometric: fraciunea 8-16 mm 5 fraciunea 4-8 mm 5 fraciunea 2-4 mm +5 fraciunea 0,63 - 1 mm 4 fraciunea 0,2 - 0,63 mm 3 fraciunea 0,1 - 0,2 mm 2 fraciunea < 0,1 mm 1,5 Frecvena verificrilor determinrilor efectuate pentru controlul calitii fabricaiei este dat n tabelul 8.
Nr. crt. 1. 2. Natura ncercrii sau verificrii Studiu preliminar de laborator pentru elaborarea dozajelor mixturii asfaltice Controlul reglajului instalaiei de preparare a mixturii asfaltice
91
Frecvena La nceperea lucrrilor cu adaptarea reetei la schimbarea sursei sau calitii materialelor naintea nceperii fabricrii fiecrui tip de mixtura cu consemnare scris
3. 4. 5. 6. 7.
Granulozitatea amestecului de agregate naturale i filer (arja alb) sau fr filer (de pe banda de alimentare a usctorului), funcie de tipul instalaiei Compoziia mixturii asfaltice Temperatura agregatelor, a liantului i a mixturii la ieirea din malaxor Temperatura mixturii la aternere i Ia compactare Controlul calitii mixturii asfaltice (compoziie i caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall)
Zilnic, nainte de nceperea fabricaiei Zilnic Permanent, minim la o or La fiecare autobasculant 1 prob/400 t mixtur fabricat sau pe lucrare pentru cantiti de sub 4001
Calitatea mixturilor asfaltice preparate va fi atestat prin declaraia de conformitate i prin buletinul de ncercri elaborat pe baza ncercrilor i analizelor de laborator. Controlul calitatii imbracmintii bituminoase executate: Imbrcmintea bituminoas gata executat va fi supus urmtoarelor verificri: a)Verificarea gradului de compactare; b)Verificarea elementelor geometrice. Gradul de compactare se verific, de regul, prin ncercri nedistructive (cu gamadensimetru) conform instruciunilor aprobate. Verificarea elementelor geometrice, respectiv verificarea profilului transversal i longitudinal i a uniformitii n profil longitudinal se efectueaz cu echipamente adecvate omologate conform prevederile SR 174/2. In cazul n care nu pot fi aplicate metode nedistructive de verificare a gradului de compactare sau apar neconformiti, la cererea scris a comisiei de recepie a lucrrilor pot fi prelevate carote. Acestea vor fi investigate conform STAS 1338/2 n ceea ce privete: -grosimea stratului; -densitatea aparent i absorbia de ap conform tabel 4 pe probe intacte; -gradul de compactare; -compoziia mixturii (coninut de bitum i curba granulometric); -alte ncercri fzico-mecanice, solicitate de comisia de recepie, efectuate direct pe carote (ex. stabilitatea Marshall sau ncercri dinamice) sau pecorpuri de prob confecionate n laborator din mixtur renclzit. Carotele vor fi astfel prelevate nct s nu fie afectat hidroizolaia i stratul de protecie a acesteia, iar locurile de unde au fost prelevate carotele vor fi acoperite imediat cu mixtur asfaltica de acelai tip cu cel de realizare a cii. Gradul de compactare se calculeaz prin raportarea procentual a densitii aparente a mixturii din strat (determinat cu gamadensimetrul sau pe carote n laborator) la densitatea aparent a epruvetelor Marshall confecionate din aceeai mixtur (la elaborarea dozajelor, la verificarea execuiei sau din caratele renclzite n laborator; n caz de litigiu se aplic ultima variant).
4.11. Caiet de sarcini - Lucrari de terasamente

G E N E R A L I T AT I ART. 1. Domeniu de aplicare 1.1. Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructia si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea debleurilor, rambleelor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.
92
ART. 2. Prevederi generale 2.1. La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914-89 si alte standarde si normative in vigoare, la data executiei, in masura in care acestea completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini. 2.2. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unitati de specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului, si alte verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. 2.4. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.5. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a terasamentelor executate, cu rezultatele testelor si a celorlalte cerinte. 2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul (Inginerul) poate dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului. C A P I T O L UL I : MATERIALE FOLOSITE ART. 3. Pamant vegetal 3.1. Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste pamant vegetal rezultat de la curatirea terenului si cel adus de pe alte suprafete locale de teren, cu pamant vegetal corespunzator. ART. 4. Pamanturi pentru terasamente 4.1. Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conformSTAS 1243-88 care se folosesc la executarea terasamentelor sunt date in tabelele 1.a si 1.b. 4.2. Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale. 4.3. Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice, hidrologice si la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata. 4.4. Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul cand conditiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3-90 privind actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drum. 4.5. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pamanturi rele sau foarte rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 g/cmc, vor fi inlocuite cu pamanturi de calitate satisfacatoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianti (var, cenusa de furnal, etc.). Inlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toata latimea platformei, la o adancime de minimum 20 cm in cazul pamanturilor rele si de minimum 50 cm in cazul pamanturilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 g/cmc. Adancimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de catre inginer. 4.6. Pentru pamanturile argiloase, simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor cu var, vaar-ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau cand pamantul din patul drumului are umiditatea relative Wo>0,55 se va executa un strat de separatie din geotextil, rezistent si permeabil. W - umiditate naturala Wo = W L - limita de curgere 4.7. Pentru realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi symbol 4d (anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice. 4.8. Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum si pamanturile cu continut mai mare de 5%de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi,
93
bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice in putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc). ART. 5. Apa de compactare 10.1. Apa necesara compactarii rambleelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in suspensie. 10.2. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul Inginerului, cu exceptia compactarii terasamentelor din spatele lucrarilor de arta. 10.3. Eventuala adaugare a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu aprobarea Clientului, aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare. ART. 6. Pamanturi pentru straturi de protectie 6.1. Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleelor erodabile trebuie sa aibe calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleelor, fiind excluse nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm. ART. 7. Verificarea calitatii pamanturilor 7.1. Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia, prevazute in tabelul 2. Tabel 2 Nr.crt. Caracteristici care se verifica Frecvente minime Metode de determinare conform STAS 1. Granulozitate 1913/5-85 In functie de eterogenitatea 2. Limita de plasticitate 1913/4-86 pamantului utilizat inca nu va fi mai mica decat o incercare 3. Densitate uscata maxima 1913/3-76 la fiecare 5.000 mc 4. Coeficientul de neuniformitate 730-89 Pentru pamanturile folosite in 5. Caracteristicile de compactare rambleele din spatele zidurilor 1913/13-83 si pamanturile folosite Umflare libera La protectia rambleelor, o 6. 1913/12-88 incercare la fiecare 1.000mc -2000 mc pamant pentru Sensibilitate la inghet,dezghet-o 7. ramblee 1709/3-90 incercare la fiecare: -250 ml de drum in debleu 8. Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82
C A P I T O LUL II: EXECUTAREA TERASAMENTELOR ART. 8. Pichetajul lucrarilor 8.1. De regula, pichetajul axei traseului este efectuat prin grija Clientului. Sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului, cel putin cate doi reperi pe km. 8.2. In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice, traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de unghi si a reperilor de pe teren. 8.3. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la restabilirea si completarea pichetajului in cazul situatiei aratate la pct.8.1. sau la executarea
94
pichetajului complet nou in cazul situatiei de la pct.8.2. In ambele cazuri trebuie sa se faca o pichetare detaliata a profilurilor transversale, la o distant maxima intre acestea de 30 min aliniament si de 20 min curbe. 8.4. Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati, in plan si in profil in lung, de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial. 8.5. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele: - inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului; - punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza); - inclinarea taluzelor. 8.6. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor si are obligatia de a-i restabili sau de a-l reamplasa daca este necesar. 8.7. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a Inginerului, cu notificare cu cel putin 24 ore in devans. 8.8. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora. ART. 9. Lucrari pregatitoare 9.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita zonei expropriate: - defrisari; - curatirea terenului de resturi vegetale si buruieni; - decaparea si depozitarea pamantului vegetal; - asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime; - demolarea constructiilor existente. 9.2. Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, sa scoata radacinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemons rezultat, in caz ca este necesar, in conformitate cu legislatia in vigoare. 9.3. Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la ramblee cu inaltime mai mica de 2 m precum si la debleuri. 9.4. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga suprafata a amprizei. 9.5. Decaparea pamantului vegetal se face pe intrega suprafata a amprizei drumului si a gropilor de imprumut. 9.6. Pamantul decapat si orice alte pamanturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi transportate si depuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pamantul vegetal va fi pus in depozite provizorii, in vederea reutilizarii. 9.7. Pe portiunile de drumunde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului. In general, daca se impune, se vor executa lucrari de colectare, drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului. 9.8. Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1,00 m sub nivelul platformei terasamentelor. 9.9. Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora, vor fi evacuate in groapa publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului. 9.10. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi rezultate dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura, conform prevederilor art.4 si compactate pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 5 punctul b. 9.11. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Inginerul sa constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul capitol. 9.12. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.
95
ART. 10. Miscarea pamantului 10.1. Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi in profilurile cu umplutura ale proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului spre aprobare o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de miscare a terasamentelor), precum si toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.). 10.2. Excedentul de sapatura si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii rambleelor (in sensul prevederilor din art. 4) precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie inlocuite (in sensul art. 4) vor fi transportate in depozite definitive. 10.3. Necesarul de pamant care nu poate fi asigurat din debleuri va proveni din gropi de imprumut. 10.4. Recurgerea la debleuri si ramblee in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii Inginerului. 10.5. Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi de imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice in vigoare, privind calitatea si conditiile de executie a rambleelor, Antreprenorul trebuie sa informeze Inginerul si sa-i supuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura, pe baza de masuratori si teste de laborator, demonstrand existenta reala a materialelor si evaluarea cantitatilor de pamant ce se vor exploata. 10.6. La lucrarile importante, daca beneficiarul considera necesar poate preciza, complete sau modifica prevederile art. 4 al prezentului caiet de sarcini. In acest caz, Antreprenorul poate intocmi, in cadrul unui caiet de sarcini speciale, Tabloul de corespondenta a pamantului prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din debleuri sau gropi de imprumut. 10.7. Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor, Tabelul de miscare a pamantului care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati izolate de pamant din debleu sau din groapa de imprumut. El tine cont de Tabloul de corespondenta a pamantului stabilit de Client, daca aceasta exista, ca si de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si de prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobarii Inginerului in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de inceperea lucrarilor. ART. 11. Gropi de imprumut si depozite de pamant 11.1. In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau in caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul Inginerului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Daca Inginerul considera ca este necesar, cererea trebuie sa fie insotita de: - un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritual prevederilor articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate pentru acest raport fiind in sarcina Antreprenorului; - acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru gropile de imprumut; - un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului. 11.2. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli: - pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conformprevederilor proiectului; - crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a Inginerului, sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului; - taluzurile gropilor de imprumut pot fi executate in continuarea taluzurilor de debleu ale drumului cu conditia ca fundul sapaturii, la terminarea extragerii, sa fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din precipitatii, iar taluzurile sa fie ingrijit executate; - sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri sau sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu; - in albiile majore ale raurilor gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului, amenajand o bancheta de 4,00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut;
96
- fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1...3% spre exterior si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor; - taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului, se vor executa cu inclinarea de 1:1,5...1:3; cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3. 11.3. Surplusul de sapatura din zonele de debleu poate fi depozitat in urmatoarele moduri: - in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleelor drumului; suprafata superioara a acestor ramblee suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat; - la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau ale celor existente si in afara firelor de scurgere a apelor; in ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse. 11.4. La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu se provoace inzapezirea drumului. 11.5. Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea masivelor naturale si nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube. 11.6. Inginerul se va opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibie de a inrautati aspectul imprejurimilor si al scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri. 11.7. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de pamanturi ca si ale celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului. ART. 12. Executia debleurilor 12.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de debleu precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini speciale sa fi fost verificat si recunoscut ca satisfacator de catre Inginerul lucrarii. 12.2. Aceste acceptari trebuie in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier. 12.3. Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale. 12.4. Nu se vor creea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea situatii se va trece la umplerea lor, conform modalitatilor pe care le va prescrie Inginerul lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului. 12.5. La saparea in terenuri sensibile la umezeala terasamentele se vor executa progresiv, asigurandu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizarii echilibrului hidrologic al zonei sau al nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor fi finalizate inainte de inceperea sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de ape. 12.6. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de portanta prevazuta, Inginerul va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala Clientului. Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de compactare de 100% Proctor Normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor gradul de compactare la 97% Proctor Normal. 12.7. Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta Inginerului neconcordanta constatata, urmand ca acesta sa dispuna o modificare a inclinarii taluzurilor si modificarea volumului terasamentelor. 12.8. Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la deblee pentru adancimi de maximum 12,00 msunt date in tabelul 3, in functie de natura materialelor existente in debleu.
97
12.9. In debleuri mai adanci de 12,00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltratii, zone de baltiri), indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate. 12.10. Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta. 12.11. Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente masele de pamant devin instabile Antreprenorul va lua masuri imediate de stabilizare, anuntand in acelasi timp Inginerul. 12.12. Debleurile in terenuri moi ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal pe o adancime de 30 cm(conform prevederilor din tabelul 5 pct. c). 12.13. In terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va trebui sa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa explozii sa se obtina: - degajarea la gabarit a taluzurilor si platformei; - cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitand orice risc de deteriorare a lucrarilor. 12.14. Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze in mod frecvent si in special dupa explozie taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, in scopul de a se inlatura partile de roca instabile, care ar putea sa fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze. 12.15. Dupa executia lucrarilor,se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot. Acolo unde aceasta nu este atinsa, Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara necesara. 12.16. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 msunt date in tabelul 4.
12.17. Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat asa cumeste aratat in art.14. 12.18. Daca proiectul prevede executarea rambleelor cu pamanturi sensibile la umezeala Inginerul va prescrie ca executarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfel: - in perioada ploioasa: extragerea verticala; - dupa perioada ploioasa: sapaturi in straturi, pana la orizontul al carui continut in apa va fi superior cu 10 puncte umiditatii optime Proctor Normal. 12.19. In timpul executiei debleurilor Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleelor sa nu fie degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung. 12.20. Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor Antreprenorul va trebui sa mentina o panta suficienta pentru scurgere la suprafata partii excavate si sa execute in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.
98
ART. 13. Pregatirea terenului de sub ramblee 13.1. Lucrarile pregatitoare aratate la art. 8 si 9 sunt comune atat sectoarelor de debleu cat si celor de rambleu. 13.2. Pentru ramblee mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrari pregatitoare. 13.3. Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20%, Antreprenorul va trebui sa execute trepte de infratire avand o inaltime egala cu grosimea stratului prescris pentru umplutura, distantate la maximum 1,00 m pe terenuri obisnuite si cu inclinarea de 4%spre exterior. 13.4. Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Inginer. 13.5. Pe terenurile remaniate in cursul lucrarilor pregatitoare prevazute la art.8 si 9 sau pe terenuri de portanta scazuta se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adancime minima de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor Normal conformtabelului 5. ART. 14. Executia rambleelor 14.1. Prescriptii generale 14.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale sa fie verificate si acceptate de Inginer. Aceasta acceptare trebuie sa fie, in mod obligatoriu, consemnata in caietul de santier. 14.1.2. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare. 14.1.3. Executia rambleelor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii. 14.2. Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de Inginer sau reprezentantul sau, la propunerea Antreprenorului. 14.3. Modul de executie a rambleelor 14.3.1. Rambleele se executa in straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe intreaga latime a platformei si in principiu pe intreaga lungime a rambleului, evitandu-se segregarile si variatiile de umiditate si granulometrie. 14.3.2. Daca dificultatile speciale, recunoscute de Inginer, impun ca executia straturilor elementare sa fie executate pe latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alaturate care impreuna acopera intreaga latime a profilului, urmarind ca decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate sa nu depaseasca grosimea maxima impusa. 14.3.3. Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei (sau a benzii de lucru) in grosimea optima de compactare stabilita, urmarind realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv. 14.3.4. Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi plana si va avea o panta transversala de 35% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea panta prescrisa conformarticolului 16. 14.3.5. La realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3,00 m se pot folosi, la baza acestora, blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea maxima de 0,50 m cu conditia respectarii urmatoarelor masuri: - impanarea golurilor cu pamant; - asigurarea tasarilor in timp si luarea lor in considerare; - realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespuzatoare pe cel putin 2,00 m grosime la partea superioara a rambleului. 14.3.6. La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta pentru punerea in opera, respective asternerea si necompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea pana cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime. 14.4. Compactarea rambleelor 14.4.1. Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal prevazut in STAS 2914-84, conform tabelului 5.
99
NOTA: Pentru pamanturile necoezive, strancoase cu granule de 20 mm in proportie mai mare de 50% si unde raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se poate determina, se va putea considera a fi de 100%din gradul de compactare Proctor Normal, cand dupa un anumit numar de treceri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme vizibile la controlul gradului de compactare. 14.4.2. Antreprenorul va trebui sa supuna acordului Inginerului, cu cel putin opt zile inainte de inceperea lucrarilor, grosimea maxima a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant care poate asigura obtinerea (dupa compactare) a gradelor de compactare aratate in tabelul 5, cu echipamentele existente si folosite pe santier. 14.4.3. In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de incercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca nu poate fi obtinuta compactarea prescrisa, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare, dupa ce va aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie mentionate in registrul de santier. 14.4.4. In cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu va depasi 20 cm dupa compactare. 14.4.5. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile din beton de ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare. 14.5. Controlul compactarii 14.5.1. In timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza: - controlul va fi pe fiecare strat; - frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului 6.
14.5.2. Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe fiecare strat si sector de drum. 14.5.3. Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare rezultate din determinari au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va trebui, in mod obligatoriu, mentionata in registrul de santier. 14.6. Profiluri si taluzuri 14.6.1. Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilurile din proiect sa fie realizate cu tolerantele admisibile. 14.6.2. Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici excrescente, in afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.
100
14.6.3. Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt dispozitii contrare in caietul de sarcini speciale. 14.6.4. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare vor avea inclinarea 1 : 1,5 pana la inaltimile maxime pe vertical indicate in tabelul 7. Tabel 7
14.6.5. Panta taluzurilor trebuie verificata si asigurata numai dupa realizarea gradului de compactare indicat in tabelul 5. 14.6.6. In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 7, dar numai pana la maxim 12,00 m, inclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului in jos, va fi de 1:1,5, iar pe restul inaltimii, pana la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2. 14.6.7. La ramblee mai inalte de 12,00 m, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor, ale vailor si in balti, unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine, inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3....1,5. 14.6.8. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor avea inclinarea 1:1,5 pana la inaltimile maxime, h max. pe verticala indicate in tabelul 8, in functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.
14.6.9. Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmatoarele: - platforma fara strat de forma +/- 3 cm - platforma cu strat de forma +/- 5 cm - taluz neacoperit +/- 10 cm 14.6.10. Denivelarile sunt masurate sub lata de 3mlungime. 14.6.11. Toleranta pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiecta este de +50 cm. 14.7. Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa 14.7.1. Cand la realizarea rambleelor sunt folosite pamanturi sensibile la apa, Inginerul va putea ordona Antreprenorului urmatoarele: - asternerea si compactarea imediata a pamanturilor din debleuri sau gropi de imprumut cu un grad de umiditate convenabil; - un timp de asteptare dupa asternere si scarificarea, in vederea eliminarii apei in exces prin evaporare; - tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii; - practicarea de drenuri deschise, in vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu exces de apa.
101
14.7.2. Cand umiditatea naturala este mai mica decat cea optima se vor executa stropiri succesive. Pentru aceste pamanturi Inginerul va putea impune Antreprenorului masuri speciale pentru evacuarea apelor. 14.8. Prescriptii aplicabile rambleelor din material stancos 14.8.1. Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se obtina o umplutura omogena si cu un volumminimde goluri. 14.8.2. Straturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea materialului si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa depaseasca 0,80m in corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor contine blocuri mai mari de 0,20 m. 14.8.3. Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate. Inginerul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in depozite definitive. 14.8.4. Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleelor trebuie sa fie omogena. Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un procentaj de goluri ridicat, este interzisa. 14.8.5. Rambleele vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu utilaje cu senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa suficienta pentru a facilita aranjarea blocurilor. 14.8.6. Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde: - Q - reprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa compactare; - S - reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza stabilita pe sectoarele experimentale. 14.8.7. Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0,15. 14.8.8. Incercarile se vor face de Antreprenor intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi inscrise in registrul de santier. 14.8.9. Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleurilor in material stancos, art. 12 tab. 4. 14.8.10. Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin jumatate din grosimea lor. 14.9. Prescriptii aplicabile rambleelor nisipoase 14.9.1. Rambleele din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise. 14.9.2. Straturile din pamanturi nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditati omogene pe intreaga grosime a stratului elementar. 14.9.3. Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate la art.12 tab.4. Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase. 14.10. Prescriptii aplicabile rambleelor din spatele lucrarilor de arta (culee, aripi, ziduri de sprijin, etc.) 14.10.1. In lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale rambleele din spatele lucrarilor de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime minima de 1 metru, masurata de la zidarie, marimea maxima a materialului din cariera, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii. 14.10.2. Rambleul se va compacta mecanic la gradul din tabelul 5 si cu asigurarea integritatii lucrarilor de arta. 14.10.3. Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii Inginerului sau reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire. 14.11. Protectia impotriva apelor
102
14.11.1. Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleelor contra apelor pluviale si inundatiilor provocate de ploi, a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani. 14.11.2. Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie pluviometrica. ART. 15. Executia santurilor si rigolelor 15.1. Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei. 15.2. Santul sau rigola trebuie sa ramana constant paralele cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele santului sau ale rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate. 15.3. La sfarsitul lucrarilor si inainte de receptia finala santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari si blocuri cazute. ART. 16. Finisarea platformei 16.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect. 16.2. Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv, in tabelul 4. 16.3. In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt: - la latimea platformei: +/- 0,05 m, fata de ax; +/- 0,10 m, pe intreaga latime. - la cotele proiectului: +/- 0,05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului. 16.4. Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor, platforma va fi nivelata transversal urmarind realizarea unui profil acoperis, in doua ape, cu inclinarea de 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in piesele desenate ale proiectului, fara sa coboare sub o panta transversal de 4%. ART. 17. Acoperirea cu pamant vegetal 17.1. Cand acoperirea cu pamant vegetal trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele, prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal. 17.2. Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de raspandire. 17.3. Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor. 17.4. Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este, in principiu, suspendata pe timp de ploaie. ART. 18. Drenarea apelor subterane 18.1. Antreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fi evacuate gravitational. 18.2. Lucrarile de drenare a apelor subterane care s-ar putea sa se dovedeasca necesare, vor fi definite prin dispozitii de santier de catre Inginer si reglementarea lor se va face, in lipsa unor alte dispozitii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor contractuale.
ART. 19. Intretinerea in timpul termenului de garantie 19.1. In timpul termenului de garantie Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa lucrarile de remediere a taluzurilor rambleelor, sa mentina scurgerea apelor si sa repare toate zonele identificate cu tasari datorita proastei executii. 19.2. In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada, la cererea scrisa a Inginerului, si toate lucrarile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este raspunzator. ART. 20. Controlul executiei lucrarilor
103
20.1. Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in: - verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare; - verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu); - verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi; - verificarea grosimii straturilor asternute; - verificarea compactarii umpluturilor; - controlul caracteristicilor patului drumului. 20.2. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor efectuate asupra calitatii umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate. 20.3. Antreprenorul nu va trece la executia urmatorului strat daca stratul precedent nu a fost finalizat si aprobat de Inginer. 20.4. Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea acestora cu stratul urmator. 20.5. Verificarea trasarii axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare 20.5.1. Aceasta verificare se va face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/-0,10 min raport cu reperii pichetajului general. 20.6. Verificarea pregatirii terenului de fundatie (sub rambleu) 20.6.1. Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa curatirea terenului, indepartarea stratului vegetal si compactarea pamantului, se determina gradul de compactare si deformarea terenului de fundatie. 20.6.2. Numarul minim de probe, conform STAS 2914-84, pentru determinarea gradului de compactare este de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate. 20.6.3. Natura si starea solului se vor testa la minim2000 mc umplutura. 20.6.4. Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse, specificandu-se si eventuale remedieri necesare. 20.6.5. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu parghii, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002. 20.6.6. Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la max. 25munul dupa altul, in trei puncte (stanga, ax, dreapta). 20.6.7. La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica, corespunzatoare vehiculului etalon de 10 KN, se incadreaza in valorile din tabelul 9, admitandu-se depasiri in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie in functie de tipul pamantului de fundatie sunt indicate in tabelul 9. 20.6.8. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face in corelatie cu masuratorile cu deflectometrul, in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta. 20.7. Verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi consta in determinarea principalelor caracteristici ale pamantului, conformtabelului 2. 20.8. Verificarea grosimii straturilor asternute se efectueaza pentru fiecare strat de pamant asternut la executarea rambleului. Grosimea masurata trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pamant respectiv si utilajele folosite la compactare. 20.9. Verificarea compactarii umpluturilor 20.9.1. Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamant pus in opera. 20.9.2. In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si baza stratului, cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului cand grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezive se va preleva o singura proba din fiecare punct, care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm3, conform STAS 2914 - 84 cap.7. Pentru pamanturile stancoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei de la tabelul 5. 20.9.3. Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a acestor probe cu densitatea in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor, STAS 1913/13-83.
104
20.9.4. Verificarea gradului de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat. 20.9.5. La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu verificarea gradului de compactare realizat se va face in minimumtrei puncte repartizate stanga, ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m. 20.9.6. In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul 5, se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv. 20.9.7. Nu se va trece la executia stratului urmator decat dupa obtinerea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului nemaifiind posibila. 20.9.8. Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu parghie. 20.10. Controlul caracteristicilor patului drumului 20.10.1. Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutorul deflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului. 20.10.2. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05 m fata de prevederile proiectului. In ce priveste suprafatarea patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele aratate la pct.12.13 (Tabelul 4) si la pct.14.5.6 din prezentul caiet de sarcini. 20.10.3. Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta. 20.10.4. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghie. 20.10.5. Conform Normativului CD 31-2002 capacitatea portanta necesara la nivelul patului drumului se considera realizata daca deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 115 KN, are valori mai mari decat cele admisibile, indicate in tabelul 9, in cel mult 10%din numarul punctelor masurate.
20.10.6. Cand masurarea deformatiei elastice cu deflectometrul cu parghie nu este posibila, Antreprenorul va putea folosi si alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer. 20.10.7. In cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta in STAS 2914/4-89, frecventa incercarilor va fi de 3 incercari pe fiecare sectiune de drum de maxim 250 m lungime. C A P I T O LUL III: RECEPTIA LUCRARII Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de executie), unei receptii preliminare si unei receptii finale. ART. 21. Receptia pe faze de executie 21.1. In cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de normativele tehnice in vigoare si de prezentul caiet de sarcini. 21.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma posibitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare. 21.3. Receptia pe faze se efectueaza de catre Inginer si Antreprenor, iar documentul ce se incheie ca urmare a receptiei va purta ambele semnaturi. 21.4. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii: - trasarea si pichetarea lucrarii;
105
- decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare; - compactarea terenului de fundatie; - in cazul rambleelor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea umpluturii sub cota stratului de forma sau a patului drumului; - in cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturii. 21.5. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control si a comisiei de receptie preliminara sau finala. 21.6. La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se: - concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini speciale si a proiectului de executie; - natura pamantului din corpul drumului. 21.7. Lucrarile nu se vor receptiona daca: - nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect; - nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze); - lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare; - nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei; - se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari ale taluzurilor, etc.; - nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului. 21.8. Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se vor stabili si modul si termenele de remediere. ART. 22. Receptia preliminara, la terminarea lucrarilor Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR273/94. ART. 23. Receptia finala La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si daca acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
106
107
108
4.12. Caiet de sarcini - Protecie sferturilor de con

Pentru asigurarea stabilitii pmntului din sfertul de con, se pot aplica urmtoarele 2 tipuri de protecii: 1. Taluz constant 2:3 - sub pod (sau pasaj) se va perea cu un pereu ce va rezema pe fundaie; - n afara podului (sau pasajului) se va nierba. 2. Taluz variabil se va perea cu un pereu ce va rezema pe fundaie; Pereul pentru sfertul de con se va realiza din beton dale de beton, rostuite, aezate pe un strat de fundaie din beton de 10 cm grosime i un strat de nisip de 5 cm grosime. Dalele din beton vor avea form hexagonal, cu latura de 10-15 cm i grosimea de 15 cm, pentru nlimea de 4,00 m de la vrful sfertului de con i cu grosimea de 20 cm pentru restul de nlime. Stratul de fundaie din beton se aterne n avans de pozarea dalelor, astfel nct acestea se vor aeza tot timpul pe betonul proaspt.
4.13. Caiet de sarcini - Scri i casiuri pe taluze

La capetele podului se vor amplasa de o parte i de alta ale acestuia, casiuri pentru evacuarea rapid a apelor meteorice de pe suprastructur i scri pentru accesul sub pod. Casiul se va executa din dale de beton prefabricate monolitizate pe antier. Forma i dimensiunile acestuia se vor preciza prin proiect. Scrile se realizeaz din elemente (trepte) prefabricate din beton. Treptele trebuie s fie de nlime egal i s corespund ca form, dimensiuni i mod de finisare, prevederilor proiectului. Orizontalitatea treptelor se va verifica la fiecare treapt cu dreptarul i nivela cu bul de aer. Abaterile limit admisibile sunt: - la orizontalitatea treptelor 2 mm - la nlimea treptelor 1 mm Muchiile treptelor trebuie s fie drepte i intacte, s nu prezinte ondulaii sau tirbituri. De asemenea, treptele de beton sclivisit sau mozaicat nu trebuie s prezinte reparaii locale ale unor tirbituri produse n timpul execuiei din cauza unei protejri insuficiente a treptelor. Att casiul ct i scara vor rezema pe taluz pe o fundaie de balast de 10 cm grosime i vor avea fiecare o fundaie din beton a crei dimensiuni, funcie de nlimea terasamentului, se vor preciza n proiect. Scrile pe taluze sunt prevzute cu un parapet realizat din eav de diametrul 38 mm sau oel rotund OB 37 20 mm. Parapetele trebuie s fie verticale pe toat nlimea, verificarea efectundu-se cu firul cu plumb. La mna curent a parapetelor metalice se va controla ca n punctele de nndire s nu existe praguri care s jeneze la palm. Micile denivelri se vor nltura prin polizare. Stlpii acestui parapet vor avea fundaii din piatr spart, sau din beton.
4.14. Caiet de sarcini - Parapeti de protecie

PREFATA Nivelul de serviciu va fi de minim H4B Toate dimensiunile si pozitionarea parapetilor vor fi prezentate in desene. Acest caiet de sarcini precizeaza materialele utilizate in realizarea lor,si orice procedura specifica de instalare ce ar putea fi solicitata. CALITATEA MATERIALELOR SI TESTE
109
Calitatea materialelor Otelul utilizat pentru parapeti nu trebuie sa aiba imperfectiuni de exemplu goluri de turnare sau zgarieturi fine,dar pot fi in concordanta cu UNI EN 10025 S275 JR( ex Fe 430 B UNI 7070) si cu UNI EN 10025 S275 JR(ex Fe 360 B UNI 7070). Otelul utilizat la realizarea elementelor metalice trebuie sa fie cu acoperire de zinc in concordanta cu standardul NFA 35 303:1994 Sectiunea 1. Tolerantele dimensiunilor Profilele din otel vor fi in concordanta cu specificatiile si tolerantele din UNI 7344/85. Se vor aplica urmatoarele tolerante aditional: Placile de fixare sau benzile mai mari de 3.50 mm toleranta de grosime 0.05 mm Placile de fixare sau benzile intre 3.51mm si 7.00mm toleranta de grosime 0.10 mm Placile de fixare sau benzile mai mari de 7.00 mm toleranta de grosime 0.15 mm Imbinare cu suruburi Criteriul de utilizare al suruburilor va fi in concordanta cu paragraful 8.8 al standardului UNI3740 sau conform indicatiilor din desen. Imbinare prin sudare Imbinarile intre elementele metalice vor fi sudate si penetrate in conformitate cu sectiunea 2.5 a standardului CNR UNI 10011/88. Constructorul trebuie sa tina cont de aceste specificatii si de cele din desene. Galvanizare Zincul folosit in lucrarile de finisare trebuie sa fie de calitatea Zn99, 95UNI 2013/74. Acoperirea suprafetelor se va face prin galvanizare calda adinca.Suprafata stratului de acoperire va fi regulat, aderent, fara impuritati in concordanta cu standard UNI SR EN ISO 1461-99. Consumul mediu la lucrarile de finisare cu zinc pe suprafata este urmatorul: Procedee cu grosime medie sau inaltime de 6mm 610g/mp. Procedee cu grosime de 3 4 5 505g/mp. Procedee cu grosime mai mica de 3 mm 395g/mp Elemente reflectorizante tip ochi de pisica Elementele constau intr-un suport pentru placi si ochi de pisica metacrilati in culoare portocalie si cu o suprafata minima de 60 cmp. Trebuie sa fie alcatuiti dintr-un ochi de pisica,situat pe partea dreapta a sensului de mers, si doi ochi de pisica situati unul deasupra celuilat, situati pe partea stanga a directiei de mers, si vor fi repartizati dupa cum urmeaza: Una la fiecare 8 benzi fara zone de intreruperi sau pe benzi unde raza e mai mare de 1000m. Una la fiecare 4 benzi pe benzile cu raze intre 1000m si 500m Una la fiecare 2 benzi pe benzile cu raze mai mari de 500m. Aplicare elementului reflexiv pe parapeti va fi facut pe banda de pe margine,utilizand sistemul rapid cu carlig. Pentru drumurile normale vor fi folosite cele cu doua fete,alba si rosie, avand aceleasi caracteristici ca si cele cu una. Testarea materialelor Testarea calitatii materialelor se va face ori de cate ori Consultantul va considera necesar si de cel putin o data in timpul realizarii contractului. In mod normal, mostrele vor fi selectate dupa cum urmeaza, luand in considerare fiecare mostra ce contine proba fiecarui element component al parapetului, si vor fi luate impreuna cu un reprezentant al Constructorului: 1) Mostre referitoare la caracteristicile otelului o mostra la fiecare 10.000m 2) Mostre referitoare la caracteristicile anticorozive ale materialelor o mostra la fiecare 5.000m Toate mostrele vor fi trimise spre analiza la un laborator care este recunoscut de catre Consultant. Costurile acestor teste vor fi suportate de catre Constructor. Rezultatele obtinute de laborator vor fi aprobate o data si apoi doar se fac raporteaza la acestea in timpul realizarii lucrarii. Testari referitoare la otel si bulonare
110
Calitatea otelului va fi verificata utilizand testari in conformitate cu standardul UNI EN 10025. Bulonarea va fi testata in laborator in concordanta cu standardul UNI 3740. Consultantul va verifica impreuna cu reprezentantul Anreprenorului, fixarea piulitei cu cu o cheie dinamometrica calibrata la 10Kgm. Imbinarile sudate vor fi verificate in concordanta cu Standardele aplicate. Consultantul trebuie sa aiba in vedere verificarea vizuala detailata a mostrei,penru a nota orice posibile anomalii pe margini, precum si porozitatea,incluziuni sau fisuri. In acest caz,materialul va fi inlocuit de altul care corespunde cerintelor. Testul in laborator trebuie sa se faca si cu ultrasunete, in concordanta cu standardul UNI 8387/84, sau prin penetrari lichide, in concordanta cu standardul UNI 7679/77. Testari referitoare la materialele de finisare anticorozive Caracteristica galvanizarii va fi verificata prin intermediul testelor din standardul UNI EN ISO 1461 99. APROBAREA MATERIALELOR Aprobarea materialelor va fi facute prin descrierea specificatiilor in sectiunea anterioara TESTAREA MATERIALELOR. Consultantul trebuie sa aprobe materialele inainte ca acestea sa se utilizeze; oricum acesta nu il absolva pe Constructor de responsabilitatile sale. In momentul in care testele si mostrele nu sunt incluse in specificatii, vor fi repetate de doua ori, si numai cand ambele teste sunt pozitive materialele vor fi considerate ca corespunzatoare standardului. Constructorul, cand va incepe lucrarile, va inainta Consultantului o Declaratie de conformitate cu Materialele Manufacturate emisa de fabricantul articolului si semnata de Directorul Tehnic, care va garanta ca produsul are calitatile cerute in Certificatul de acord. In profida validitatii acestui certificat, materialele vor indeplini cerintele documentatiei validate a testului de sfaramare. Antrprenorul trebuie sa inainteze Consultantului o Declaratie referitoare la procedeul de asamblare in concordanta cu instructiunile emise de producator si semnata de Directorul Tehnic. Declaratia trebuie sa contina garantia ca toate cerintele acestei specificatii si corespunzatoare Standardului vor fi indeplinite.
4.15. Caiet de sarcini - Dispozitive de evacuare a apelor

Dispozitivele de evacuare a apelor sunt alcatuite din guri de scurgere destinate evacuarii apelor pluviale ce cad pe suprafata podului. Numarul si pozitia lor sunt precizate prin proiect. Dispozitivele de evacuare a apelor de pe suprafata suprastructurii sunt, in general, prefabricate, conform STAS 4834/86 si se monteaza pe suprastructura, astfel incat sa permita evacuarea apelor fara infiltratii in corpul structurii. Antreprenorul poate propune si alte solutii decat cele din proiect, privind evacuarea apelor, dar numai cu aprobarea beneficiarului.
4.16. Caiet de sarcini - Bordurile de trotuar

Bordurile pentru trotuar vor fi din elemente prefabricate de beton sau din piatra conform SR EN 1340:2004. Calitatea betonului sau a pietrei, modul de tratare a suprafetei si dimensiunile se vor preciza prin proiect. Montarea bordurilor se va face cu respectarea profilului in lung si transversal al caii. Bordurile prefabricate de beton se vor realiza cu beton de clasa minim C35/45 (Bc 40) realizat cu ciment I 42,5 avand grad de impermeabilitate minim P8 10 si va rezista la cel putin 150 cicluri de inghet - dezghet. Pentru bordurile din beton simplu, clasa minima de beton este de C20/25.
111
4.17. Caiet de sarcini Parapet pietonal

Parapetele de protectie sunt realizate din metal. Pe linga utilitatea lor principala de a proteja oamenii si animalele impotriva caderilor de pe pod, au un rolul deosebit de important in estetica podului. Parapetele metalice sunt realizate din panouri prefabricate. Acestea sunt aliniate si monolitizate in lacasuri prevazute in lisa de beton. Montajul debuteaza cu pregatirea locasurilor de monolitizare a stilpilor panourilor. Acest lucru consta in scoatere cofrajelor de lemn din lisa si curatirea gaurilor. In prima faza montajul parapetului consta in asezarea si alinierea provizorie a tuturor panourilor, iar dupa verificarea modului de aliniere si aspect, se procedeaza la monolitizarea stilpilor in lacasurile din lisa. Pentru a realiza o aliniere conforma a intregului parapet, in prima faza, se procedeaza la pozarea panourilor de referinta, acestea fiind cele de la capatul deschiderilor si cele aflate in anumite puncte caracteristice (intrari/iesiri, centre curbe in plan orizontal si vertical). Asezarea si alinierea celorlalte panouri se realizeaza dupa sfori intinse, la partea superioara, intre panourile de referinta. Stilpii sunt asezati si sprijiniti in lacasuri prin cupoane de otel beton sudate la partea inferioara, iar stabilitatea in plan vertical a panourilor este asigurata prin spraituirea fiecaruia. Dupa fixarea definitiva a tuturor panourilor, fiecare stilp este monolitizat in locas. Monolitizarea se realizeaza prin umplerea spatiilor ramase libere cu mortar de ciment marca M400. Scoaterea spraiturilor, necesare asigurarii verticalitatii panourilor, se realizeaza dupa minim 7 zile de la montajul parapetului. Activitatea de monitorizare a lucrarilor de executie ale parapetului metalic cuprinde actiunile de verificari si incercari prezentate in continuare. 1. Verificarea modului de curatire a locasurilor pentru monolitizarea stilpilor. Actiunea este realizata de seful punctului de lucru, dupa realizarea curatirii tuturor locasurilor. 2. Verificarea pozitionarii panourilor de referinta. Se verifica zona de montaj si corectitudinea pozitionarii. Actiunea este realizata de seful punctului de lucru, dupa montarea tuturor parapetilor de acest gen, pe o parte a podului. 3. Verificarea modului de pozitionare a panourilor dupa sfoara de aliniere, intinsa intre parapetii de referinta. Actiunea este realizata de seful de echipa montatori, in timpul desfasurarii lucrarilor, iar in faza finala, dupa montarea tuturor parapetilor, ea este realizata de seful punctului de lucru. In cadrul activitatii se verifica si modul de solidarizare a stilpilor in gauri si modul de spraituire a panourilor pentru a-si pastra pozitia verticala. 4. Verificarea modului de monolitizare a stilpilor parapetului in lacasuri. Actiunea este realizata de seful de echipa, respectiv de seful punctului de lucru, in timpul realizarii lucrarilor si in faza finala. 5. Verificarea aplicarii protectiei anticorozive. 6. Verificarea vopsirii finale Schema de montare si alcatuierea a parapetelor pietonale este precizata in proiect Verificari ale parapetelor pietonale: - verificarea sudurilor; - verificarea elementelor metalice; - verificarea uruburilor la sistemele de prindere i nndire; - verificarea rosturilor de dilataie, pe aceeai vertical cu rosturile de dilataie ale suprastructurilor. APROBAREA MATERIALELOR Aprobarea materialelor va fi facute pe baza certificatelor de conformitate. Consultantul trebuie sa aprobe materialele inainte ca acestea sa se utilizeze; oricum acesta nu il absolva pe Constructor de responsabilitatile sale. In momentul in care testele si mostrele nu sunt incluse in specificatii, vor fi repetate de doua ori, si numai cand ambele teste sunt pozitive materialele vor fi considerate corespunzatoare. Constructorul, cand va incepe lucrarile, va inainta Consultantului o Declaratie de conformitate cu Materialele Manufacturate emisa de fabricantul articolului si semnata de Directorul Tehnic, care va garanta ca produsul are calitatile cerute in Certificatul de acord.
112
4.18. Caiet de sarcini - Fundatii de balast si/sau de balast amestec optimal

GENERALITATI 1. Art. 1. Obiect si domeniu de aplicare 1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor. 1.2. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialele de constructie folosite, prevazute in SR 662:2002 si de stratul de fundatie realizat conform STAS 6400-84. 2. Art. 2. Prevederi generale 2.1. Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400-84, intre 15 si 30 cm. 2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Inginerului, verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. 2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. CAPITOLUL I: MATERIALE 3. Art. 3. Agregate naturale 3.1. Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maxima de 63 mm. 3.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. 3.3. In conformitate cu prevederile SR 662:2002, pct. 2.3.4.2 balastul si balastul amestec optimal, pentru a fi folosite in stratul de fundatie, trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1. Tabel 1 CONDITII DE ADMISIBILITATE COMPLETAREA SISTEMULUI METODE DE RUTIER LA CARACTERISTICI VERIFICARE AMESTEC FUNDATII INGHETCONFORM OPTIM RUTIERE DEZGHETSTRAT DE FORMA Sort 0-63 0-63 0-63 Continut de STAS 1913/5-85 fractiuni% sub 0.02mm Max.3 Max.3 Max.3 Sub 0.2 mm 4-10 3-18 3-33 0-1mm 12-22 4-38 4-53 STAS 4606-80 0-4 mm 26-38 16-57 16-72 0-8 mm 35-50 25-70 25-80 0-16 mm 48-65 37-82 37-86
113
0-25 mm 0-50 mm 0-63 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate(Un) minim Echivalent de nisip(EN)minim Uzura cu masina tip Los Angeles (LA)%max.
60-75 85-92 100
50-90 80-98 100 Conform figurii 15 30 50
50-90 80-98 100
30 30
15 30 50 STAS 730-89
3.4. Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 2563, fie direct din balast, daca indeplineste conditiile din tabelul 1. 3.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului amestec optimal sunt aratate in tabelul 2.
3.6. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, in depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului. 3.7. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului amestec optimal astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor; - intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator. 3.8. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor. 3.9. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite. 3.10. In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute. 4. Art. 4. Apa 4.1. Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie. 5. Art. 5. Controlul calitatii balastului sau a balastului amestec optimal inainte de realizarea stratului de fundatie 5.1. Controlul calitatii se face de catre Antreprenor, prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 3.
114
CAPITOLUL II: STABILIREACARACTERISTICILORDE COMPACTARE 6. Art. 6. Caracteristicile optime de compactare 6.1. Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie. 6.2. Prin incercarea Proctor modificata, conformSTAS 1913/13-83 se stabilesc: - du max.P.M.=greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cmc - Wopt P.M. =umiditate optima de compactare, exprimata in %. 7. Art. 7. Caracteristicile efective de compactare 7.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: - du ef=greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc - Wef =umiditatea efectiva de compactare, exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare gc: gc *100 7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.13. CAPITOLUL III: PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 8. Art. 8. Masuri preliminare 8.1. La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente, sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. 8.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului sau balastului amestec optimal. 8.3. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea, precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. 8.4. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant
115
continuu, se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului. 8.5. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita, acestea fiind consemnate in registrul de santier. 9. Art. 9. Experimentarea punerii in opera a balastului sau a balastului amestec optimal 9.1. Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa efectueze o experimentare pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3,40 m(dublul latimii utilajului de compactare). 9.2. Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum si reglarea utilajelor de raspandire, pentru realizarea grosimii din proiect si pentru o suprafatare corecta. 9.3. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun accord si efectuate de un laborator de specialitate. 9.4. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. 9.5. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: - grosimea maxima a stratului de balast pus in opera; - conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S - Q =volumul de balast pus in opera, in unitatea de timp (ora, zi, schimb), exprimat in mc - S =suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in mp. 9.6. In cazul folosirii de utilaje de acelasi tip, in tandem, suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza. 9.7. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii. 9.8. Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna in registrul de santier, pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa. 10. Art. 10. Punerea in opera a balastului sau a balastului amestec optimal 10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul amestec optimal intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea prevazuta in proiect si de grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental. 10.2. Asternerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. 10.3. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. 10.4. Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala. 10.5. Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. 10.6. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor, conform pct. 8.3. 10.7. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie, sau care raman dupa compactare, se corecteaza cu materiale de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. 10.8. Este interzisa folosirea balastului inghetat. 10.9. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.
116
11. Art. 11. Controlul calitatii compactarii balastului sau a balastului amestec optimal 11.1. In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se vor face, pentru verificarea compactarii, incercarile si determinarile aratate in tabelul 4.
determinarea greutatii volumice in stare uscata Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie
mp si minim 5 puncte pentru suprafete>2.000mpde strat In cate doua puncte situate in profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul pentru fiecare banda cu latime de 7,5m
STAS 12.28885 Normativ CD 31-2002
11.2. In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD31-2002. 11.3. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat: - compozitia granulometrica a balastului utilizat; - caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate maxima uscata) - caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta). CAPITOLUL IV: CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE 12. Art. 12. Elemente geometrice 12.1. Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast amestec optimal este cea din proiect. 12.2. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum+/- 20 mm. 12.3. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge stratul, la fiecare 200 mde strat executat. 12.4. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. 12.5. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este prevazuta in proiect. 12.6. Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm. 12.7. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. 12.8. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea a imbracamintii sub care se executa, prevazuta in proiect. Denivelarile admisibile sunt cu +/- 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracamintea respectiva si se masoara la fiecare 25 m distanta. 12.9. Declivitatile in profil longitudinal sunt conformproiectului. 12.10. Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm. 13. Art. 13. Conditii de compactare 13.1. Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor grade de compactare, minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conformSTAS 1913/13-83: 13.1.1. pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III - 100%,in cel putin 95%din punctele de masurare;
117
- 98%,in cel mult 5%din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de masurare la drumurile de clasa tehnica II si III; 13.1.2. pentru drumurile din clasele tehnice IVsi V - 98%,in cel putin 93%din punctele de masurare; - 95%,in toate punctele de masurare. 13.2. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarile deflexiunilor masurate nu depasesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate in tabelul 5 (conformCD31-2002).
13.3. Masuratorile de capacitate portanta se vor efectua in conformitate cu prevederile Normativului CD31-2002. 13.4. Interpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkerman efectuate in scopul calitatii executiei lucrarilor de fundatii se va face prin examinarea modului de variatie la suprafata stratului de fundatie, a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) si a valorii coeficientului de variatie (Cv). 13.5. Uniformitatea executiei este satisfacatoare daca, la nivelul superior al stratului de fundatie, valoarea coeficientului de variatie este sub 35%. 14. Art. 14. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie 14.1. Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel: - in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de+2,0 cm; - in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de+1,0 cm. 14.2. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei. CAPITOLUL V: RECEPTIA LUCRARILOR 15. Art. 15. Receptia pe faza determinanta 15.1. Receptia pe faza determinanta, stabilita in proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile ART. 5, 11, 12, 13, si 14. 15.2. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. 15.3. In urma acestei receptii se incheie Proces verbal in registrul de lucrari ascunse.
118
16. Art. 16. Receptia preliminara, la terminarea lucrarilor 16.1. Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. 17. Art. 17. Receptia finala 17.1. Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va face in conditiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
4.19. Caiet de sarcini - Strat rutier din balast stabilizat cu ciment

G E N E RAL I T AT I Art. 1. Obiect si domeniu de aplicare 1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia straturilor rutiere din balast stabilizat cu ciment si conditiile tehnice prevazute in STAS 10473/1-87, care trebuie sa fie indeplinite la prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitatii materialelor si a straturilor executate. 1.2. Conform tabelului anexa la STAS 6400-84, straturile rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se folosesc la: 1.2.1. executia straturilor superioare de fundatie la: - drumurile de clasa tehnica IV cu imbracaminti bituminoase, care au strat de baza din mixturi asfaltice sau din agregate naturale stabilizate cu ciment (al 2- lea strat stabilizat; - drumurile de clasa tehnica III si IV cu imbracaminti bituminoase, care au strat de baza din piatra sparta impanata cu split bitumat; - drumurile de clasa tehnica IIII cu imbracaminti din pavaje, care au strat de baza din agregate naturale stabilizate cu ciment (al 2-lea strat stabilizat); - drumurile de clasa tehnica IIII cu imbracaminti din beton de ciment; 1.2.2. executia straturilor de baza la: - drumurile de clasa tehnica IIIV cu imbracaminti bituminoase (fara strat de mixturi asfaltice); - drumurile de clasa tehnica III si IVcu imbracaminti din pavaj de pavele; - drumurile de clasa tehnica IIV cu imbracaminti bituminoase (fara strat de mixturi asfaltice) si de clasa tehnica IIII, cu imbracaminti din pavaje, care au fundatiile alcatuite dintr-un strat inferior de balast si un strat superior din agregate naturale stabilizate. 1.3. Straturi rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se pot folosi si la: - largirea fundatiilor rutiere existente; - amenajarea platformelor si a locurilor de parcare; - amenajarea benzilor de stationare si de incadrare; - consolidarea acostamentelor. Art. 2. Prevederi generale 2.1. La executarea straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se vor respecta prevederile din standardele si normativele specifice in vigoare, in masura in care acestea completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini. 2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din prezentul caiet de sarcini. 2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea Inginerului verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
119
2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun. CAPITOLUL I: NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE Art. 3. Cimenturi 3.1. La stabilizarea agregatelor naturale se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment, care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardelor respective, indicate in tabelul nr.1:
NOTA: Cimenturile la care priza incepe mai devreme de 2 ore se vor folosi in mod obligatoriu cu intarzietor de priza. 3.2. Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise clasei respective vor fi declasate si utilizate numai corespunzator noii clase. 3.3. Cimentul care se considera ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor. 3.4. Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura fabrica de ciment. 3.5. Daca Antreprenorul propune utilizarea a mai multor tipuri de ciment este necesar a obtine aprobarea Inginerului in acest scop. 3.6. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a cimenturilor trebuie sa corespunda prevederilor standardelor respective: - ciment II/A - S 32,5 conf. SREN197-1:2002 - ciment SRII/A - S 32,5 conf. SR3011:1996 - cimentHII/A - S 32,5 conf. SR3011:1996 - ciment I 42,5 (P 40) conf. SREN197-1:2002 - ciment CD 40 conf. STAS 10092-78. 3.7. In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit intermediar), al manipularii sau depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri straine. 3.8. Depozitarea cimentului se va face in celule tip siloz, atat pentru depozitele de rezerva cat si pentru cele de consum, corespunzatoare din punct de vedere al protectiei impotriva alterarilor cauzate de fenomene meteorologice. 3.9. Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a se asigura recunoasterea si controlul acestuia. 3.10. In cursul executiei, cand apare necesara schimbarea sortimentului de ciment depozitat in silozuri, acestea se vor goli complet si se vor curata, prin instalatia pneumatica si se vor marca, corespunzator noului sortiment de ciment ce urmeaza a se depozita. 3.11. Se interzice folosirea cimentului avand temperatura mai mare de +50C. 3.12. Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data expedierii de catre producator. 3.13. Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice de 2(7) zile.
120
3.14. Controlul calitatii cimenturilor pe santier se face in conformitate cu prevederile tabelului nr.6. 3.15. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii cimentului, astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare; - intr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinarilor efectuate in laborator. Art. 4. Agregate 4.1. Conform STAS 10473/1, pentru executia straturilor rutiere din agregate natural stabilizate cu ciment se utilizeaza sorturile de agregate specificate in tabelul 2.
4.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile in contact cu aerul, apa sau la inghet; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. 4.3. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra liantului folosit la executia stratului rutier stabilizat. 4.4. Agregatele naturale folosite la executia straturilor rutiere stabilizate cu ciment trebuie sa indeplineasca caracteristicile de calitate indicate in tabelele 3 si 4. 4.5. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare. 4.6. In timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si in timpul depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari. 4.7. La statia de betoane, agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separate pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecuri cu alte sortimente. 4.8. Controlul calitatii agregatelor de catre executant se face in conformitate cu prevederile tabelului nr.6. 4.9. Laboratorul executantului va tine evidenta calitatii agregatelor, astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
121
- intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator. Nisip pentru straturi rutiere din agregate naturale stabilizat cu ciment, utilizate pentru executia fundatiei structurilor rutiere nerigide sau a straturilor de baza (conform SR 662, pct. 2.3.2.1) Tabel 3
Agregate de balastiera sau agregate concasate de cariera sau balastiera, pentru straturi rutiere stabilizate cu ciment
4.10. Granulozitatea, in toate cazurile, trebuie sa fie continua si sa se inscrie in limitele aratate in tabelele nr.4 si 5.
Art. 5. Apa 5.1. Apa utilizata la prepararea amestecului de agregate naturale si ciment poate sa provina din reteaua publica sau alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in SREN 1008:2003. 5.2. Indiferent de sursa, la inceperea lucrarilor, se va face verificarea apei, de catre un laborator de specialitate. 5.3. In timpul utilizarii pe santier, se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri, argile, etc. Art. 6. Aditivi 6.1. La prepararea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se impune adesea folosirea unui intarzietor de priza. Acesta poate fi intarzietorul de priza folosit obisnuit la prepararea betoanelor de ciment.
122
Art. 7. Materiale de protectie 7.1. Emulsie bituminoasa cationica, conform STAS 8877-72 7.2. Nisip sort 0-4 mm, conformSR662. Art. 8. Controlul calitatii materialelor inainte de prepararea amestecului stabilizat 8.1. Materialele destinate prepararii straturilor de baza si de fundatii din aggregate naturale stabilizate cu ciment sunt supuse la incercari preliminare si la determinari pentru stabilitatea retetei, a caror natura si frecventa sunt date in tabelul nr.6.
CAPITOLUL II: STABILIREACOMPOZITIEI AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT Art. 9. Incercari preliminare 9.1. Stadiul compozitiei amestecului de agregate naturale, ciment si apa se va face de catre un laborator de specialitate prin efectuarea unor incercari preliminare, care va determina: - curba granulometrica a agregatelor stabilizate; - dozajele de ciment si aditiv; - continutul de apa; - densitatea in stare uscata de referinta, respectiv caracteristicile de compactare. 9.2. Testul preliminar va determina variatiile admisibile ale compozitiei, in vederea adaptarii acesteia la conditiile de santier, pastrand caracteristicile amestecului preparat, privind lucrabilitatea, omogenitatea si caracteristicile cerute la punctul 10.2. Art. 10. Compozitia amestecului
123
10.1. Stabilitatea compozitiei amestecului se va face: - la intrarea in functie a statiei de preparare; - la schimbarea tipului de ciment sau agregate; - ori de cate ori se apreciaza ca este necesara reexaminarea compozitiei utilizate. 10.2. Compozitia amestecului de ciment, apa si agregate naturale se va stablili numai prin incercari de laborator atestat, in functie de indeplinirea conditiilor aratate in tabelul 7. 10.3. In tabelul 8 se indica orientativ dozajele de ciment. 10.4. Curba granulometrica a amestecului trebuie sa fie situata in limitele aratate in tabelul 5. Curba granulometrica aleasa este cea care conduce la caracteristici fizicomecanice optime in conditiile compactarii standard (incercarea Proctor modificat). 10.5. In ce priveste continutul de apa, acesta trebuie sa se situeze la nivelul umiditatii optime de compactare. 10.6. Caracteristicile de compactare respectiv densitatea in starea uscata maxima dumax. Si umiditatea optima Wopt ale stratului din material granular stabilizat cu ciment se vor determina de catre un laborator de specialitate autorizat, prin metoda Proctor modificata, conformSTAS 1913/13. 10.7. O importanta deosebita in cazul agregatelor naturale stabilizate o are durata de punere in opera. Aceasta este durata in care priza este nula sau foarte slaba si permite punerea in opera a amestecului si comportarea lui, fara sa prejudicieze viitoarele caracteristici mecanice ale acestuia. 10.8. Durata de punere in opera care se cere in cazul materialelor granulare stabilizate, variaza intre 2 si 6 ore in functie de conditiile de executie. Marirea duratei peste doua ore se poate obtine prin utilizarea unui intarzietor de priza. 10.9. Cantitatea de intarzietor de priza depinde de temperatura ambianta si ea va fi stabilita de laborator in cadrul studiilor preliminare, cunoscand ca la 10C durata de punere in lucru este estimata la dublul celei obtinute la 20C iar aceasta la randul ei este de doua ori mai mare decat cea pentru 40C. 10.10. Incercarea se face pentru diferite temperaturi, si se traseaza diagrama timp de punere in opera - temperatura.
10.11. Dozajul de ciment va fi stabilit prin incercari preliminare astfel incat sa se asigure rezistentele (caracteristicile) prevazute in tabelul 7.
124
CAPITOLUL III: PREPARAREA AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT Art. 11. Statia de preparare 11.1. Prepararea amestecului din agregate naturale, ciment si apa se poate efectua in centrale de tip continuu de dozare si malaxare sau in centrale de beton, folosite la prepararea betoanelor rutiere. 11.2. Distanta maxima intre statia de preparare si punctul de lucru, va corespunde unui timp de transport al amestecului de agreagate naturale, ciment si apa, de maxim 45 minute. 11.3. Statia de preparare trebuie sa dispuna de: - depozite de agregate cu dotari corespunzatoare pentru evacuarea apelor provenite din precipitatii; - silozuri cu ciment marcate corespunzator, avand capacitatea corelata cu capacitatea de productie a statiei; - instalatie de preparare, cu rezervoare si dozatoare in buna stare de functionare; - buncare pentru descarcarea, din utilajele de preparare, a amestecului preparat; - laborator amenajat si dotat corespunzator; - dotari care sa asigure spalarea malaxorului, buncarelor si mijloacelor de transport; - dotari privind protectia muncii si P.S.I. 11.4. Centralele de preparare trebuie sa respecte urmatoarele caracteristici, privind precizia de cantarire si dozare: - agregate +/- 3% - ciment si apa +/- 2% - aditivi +/- 5% 11.5. Tolerantele se exprima in functie de greutatea fiecarui component si trebuie sa faca referire la cantitatile teoretice conformcalibrarii. 11.6. Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare a statiei de preparare a amestecului lista reglajelor care trebuie sa fie efectuate la instalatie pentru indeplinirea conditiilor prevazute la art.10, comisia controland daca s-au facut aceste reglari, in special: - etalonarea cantarelor; - verificarea dozatoarelor volumetrice; - functionarea eficace a diverselor dispozitive de obturare (deschidere-inchidere) la introducerea agregatelor, a cimentului si a apei in malaxorul instalatiei de preparare; - uzura paletilor malaxoarelor. Toate aceste verificari se vor face inainte de prepararea amestecului. Art. 12. Experimentarea prepararii amestecului 12.1. Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa faca teste pe statia de preparare a amestecului pentru a verifica, folosind mijloacele santierului, daca reteta amestecului, stabilita in laborator, permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini. 12.2. Testele trebuie repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare privind: - umiditatea; - omogenitatea amestecului; - rezistenta la compresiune; - timp optim de punere in opera. 12.3. Cu ocazia acestor verificari se va stabili si durata minima de malaxare care sa asigure o buna omogenitate a amestecului preparat. 12.4. Probele pentru verificari se vor recolta din amestecul preparat in timpul testarii, in vederea verificarii obtinerii caracteristicilor cerute, aratate la cap.II, art.10. Art. 13. Prepararea propriu-zisa a amestecului 13.1. Este interzisa prepararea amestecului in instalatiile care nu asigura incadrarea in abaterile prevazute la pct. 11.4. sau la care dispozitivele de dozare, cu care sunt echipate, sunt defecte. 13.2. Antreprenorul raspunde permanent de buna functionare a dispozitivelor de dozare, verificandu-le ori de cate ori este necesar, dar cel putin o data pe saptamana.
125
13.3. Cantitatea de apa necesara amestecului se va corecta in functie de umiditatea naturala a agregatelor, astfel incat la punerea in opera sa fie asigurata umiditatea optima de compactare stabilita in laborator, tinandu-se seama si de pierderile de apa in timpul transportului de la statia de preparare la locul de punere in opera. 13.4. Cantitatea de ciment ce se introduce in amestec este cea prevazuta in reteta stabilita pentru fiecare tip de ciment aprovizionat. 13.5. Amestecarea materialelor componente se va face in malaxorul instalatiei de preparare pana la omogenizarea amestecului. 13.6. Amestecul de agregate naturale, ciment si apa se introduce in buncarul de stocare a materialului, din care se descarca in autobasculanta, astfel incat sa se evite segregarea. Art. 14. Controlul calitatii amestecului preparat 14.1. Controlul calitatii amestecului preparat precum si confectionarea epruvetelor pentru determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale amestecului (grad de compactare si rezistenta la compresiune) se vor face in conformitate cu tabelul nr.9. 14.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea amestecului: - compozitia amestecului preparat; - caracteristicile de compactare - Proctor modificat - caracteristici ale amestecului preparat: * umiditati: - la statia de preparare; - la locul de punere in opera; * densitatea stratului compactat; - confectionarea epruvetelor de amestec si determinarea caracteristicilor fizicomecanice (rezistente la compresiune si densitate), care vor fi inscrise in evidente.
c.Q/S Confectionarea de epruvete pentru determinarea densitatii si a rezistentelor la compresiune la 7 zile la 28 zile
zilnic
2 serii a 3 epruvete cilindrice la 1500 mp
STAS 10473/2
CAPITOLUL IV: PUNEREA IN OPERA A AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT Art. 15. Transportul amestecului
126
15.1. Amestecul din agregate naturale, ciment si apa se transporta la locul de punere in opera cu autobasculante (cu basculare pe spate) care circula pe fundatia de balast. 15.2. Pe timp de arsita si ploaie, amestecul trebuie protejat prin acoperire cu prelate, pentru a se evita modificarea umiditatii acestuia. 15.3. Durata de transport a amestecului nu va depasi 45 minute. 15.4. Capacitatea de transport trebuie sa fie corespunzatoare pentru a asigura functionarea continua a instalatiei de malaxare si a atelierului de punere in opera. Art. 16. Lucrari pregatitoare 16.1. Inainte de inceperea executiei stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment se va verifica si receptiona stratul suport, conformcaietului de sarcini respectiv. 16.2. De asemenea, inainte de asternere se va proceda la umezirea stratului suport, in special daca acesta este constituit din materiale drenante (dar orice baltire va fi eliminata). Art. 17. Experimentarea punerii in opera a amestecului 17.1. Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa execute un tronson experimental. 17.2. Lungimea tronsonului de proba va fi de cel putin 30 ml si pe intreaga latime proiectata a drumului. Experimentarea are drept scop de a verifica pe santier, in conditii de executie curenta, realizarea caracteristicilor calitative ale amestecului pus in opera in conformitate cu prezentul caiet de sarcini, reglarea utilajelor si dispozitivelor de punere in opera, stabilirea parametrilor compactarii (grosimea de asternere a amestecului, conditiile de compactare si intensitatea de compactare necesara). Toate datele vor fi supuse aprobarii Inginerului. 17.3. Partea din tronsonul executat, considerata ca fiind cea mai bine realizata, va servi ca sector de referinta pentru executia lucrarilor pe intregul drum. Art. 18. Punerea in opera a amestecului 18.1. Asternere si nivelare 18.1.1. Asternerea si nivelarea amestecului trebuie sa fie executate astfel incat sa se realizeze urmatoarelor obiective: - respectarea tolerantelor de nivelment admise, la fiecare strat in parte; - asigurarea grosimii prevazuta in proiect pentru fiecare strat, in oricare punct al acestuia; - obtinerea unei suprafatari corespunzatoare. 18.1.2. Asternerea si nivelarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment se face cu autogrederul sau cu repartizatoare mecanice cu vibrare. 18.1.3. Amestecul se descarca pe drumin cordoane si apoi, cu ajutorul autogrederului sau a repartizatoarelor mecanice, se repartizeaza pe jumatate sau pe intreaga cale a latimii prevazuta in proiect, in functie de tehnologia de executie adoptata si de natura lucrarilor (ranforsari sau sisteme rutiere noi). 18.1.4. Asternerea se face de regula intr-un singur strat. 18.1.5. In cazul fundatiilor, prevazute cu grosimi mai mari de 22 cm si proiectate a fi realizate din doua sau mai multe straturi, asternerea se va face conform prevederilor proiectului. 18.1.6. Grosimea maxima de asternere se stabileste de catre Antreprenor, pe sectorul experimental, in cadrul testelor de compactare. 18.1.7. O atentie deosebita trebuie acordata la rosturile longitudinale de lucru. Asternerea celor doua straturi adiacente care se executa in aceeasi zi trebuie executate in decurs de doua ore, pentru a asigura continuitatea structurii stratului de baza sau de fundatie. Marginea stratului asternut anterior trebuie sa fie verticala. Taierea si indepartarea marginilor interioare (catre axul drumului si/acolo unde trebuie executate straturi adiacente suplimentare) trebuie facute astfel incat sa se asigure o compactare omogena pe toata latimea partii carosabile a drumului. 18.1.8. Rosturile longitudinale rezultate, trebuie protejate cu folii de polietilena sau cu un alt material similar pentru evitarea patrunderii corpurilor straine in rost. 18.1.9. La executia rosturilor transversale de lucru, pentru a obtine o margine verticala a stratului, materialul excedentar trebuie taiat si indepartat.
127
18.1.10. Asternerea si nivelarea se vor face cu respectarea cotelor de nivelment din proiect, in care scop se va realiza un reperaj in afara suprafetei de lucru, in cazul nivelarii cu autogrederul sau se vor pune la cota longrinele si ghidajele pentru finisoarele cu palpatori electronici. 18.2. Compactarea 18.2.1. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate autorizat. 18.2.2. Echipamentul de compactare stabilit in cadrul testelor de proba efectuate, trebuie aprobat de Inginer, inainte de compactare. 18.2.3. Cilindrul recomandat pentru compactarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment, trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: - Cilindru Tandem cu roti tamburi metalici, lisi vibratori cu o greutate proprie minima de 10 t pe fiecare tambur; - Cilindru cu pneuri cu o greutate proprie minima de 18 t si cu o presiune minima in pneu de 5 bari; - Ateliere combinate (tambur metalic in fata si pneuri in spate), pot fi folosite numai cu aprobarea Inginerului. 18.2.4. Atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, va fi prevazut in procedura de executie aprobata de Inginer si aceasta va fi respectata pe toata durata executiei lucrarilor. 18.2.5. In cazul executiei straturilor stabilizate cu ciment in locuri inaccesibile compactoarelor (in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare, largiri de drumuri, etc.), compactarea se va efectua cu placi vibratoare. 18.2.6. Calitatea compactarii este apreciata prin gradele de compactare minime realizate, care trebuie sa corespunda valorilor aratate la pct.22.1. 18.2.7. In cazurile in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. 18.2.8. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: - grosimea de asternere inainte de compactare astfel ca dupa compactare sa se realizeze grosimea stratului si gradul de compactare cerut prin caietul de sarcini; - conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajului propus si a intensitatii de compactare). 18.2.9. Intensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S unde Q este volumul pus in opera intr-o anumita unitate de timp (ora, zi, schimb) exprimate in mc si "S" este suprafata cilindrata in intervalul de timp dat, exprimata in mp. 18.2.10. Raportul Q/S este determinat experimental si se va respecta cu strictete pe tot parcursul executiei, in care scop este indicat ca utilajul de compactare sa fie dotat cu un dispozitiv care sa inregistreze datele pentru estimarea lui S. 18.2.11. Obtinerea unei densitati ridicate impune terminarea compactarii inainte de a incepe priza. Aceasta conditie poate sa conduca la necesitatea incorporarii in amestec a unui intarzietor de priza, in special pe timp calduros. Folosirea unui intarzietor de priza este recomandat pentru a permite executia corecta a rosturilor longitudinale. 18.2.12. Marginile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment trebuie sa fie bine compactate, odata cu intregul strat din agregate naturale stabilizate. 18.2.13. Compactarea se va face astfel: - compactorul (fara vibratii) va circula initial cu circa 1/3 din latimea sa pe acostament si 2/3 pe stratul din agregate naturale stabilizate; - apoi compactorul (tot fara vibratii) va trece numai pe stratul stabilizat in asa fel incat sa-l impinga sub acostament, dupa care compactarea se continua normal. 18.2.14. Daca compactarea acostamentelor se face inainte de asternerea stratului din agregate naturale stabilizate, se vor lua masuri pentru a asigura scurgerea apelor de pe intreaga suprafata a drumului. 18.3. Masuri pentru conditii meteorologice nefavorabile
128
18.3.1. Straturile din agregate naturale stabilizate cu ciment se vor executa, in mod exceptional, la temperaturi sub +5C, dar numai peste 0C si cu exercitarea unui control permanent si deosebit de exigent din partea Antreprenorului si a Inginerului. 18.3.2. Este interzisa utilizarea agregatelor naturale inghetate. 18.3.3. Este interzisa asternerea amestecului de agregate pe un strat suport acoperit cu zapada sau cu pojghita de gheata. 18.3.4. Transportul amestecului de agregate se face cu mijloace rapide, izolate contra frigului, si se vor se evita distantele mari de transport si stationarile pe traseu. 18.3.5. Dupa executia stratului din agregate naturale stabilizate, suprafata acestuia se protejeaza imediat, prin acoperire cu prelata sau cu rogojini, astfel incat sa se asigure deasupra stratului turnat un strat de aer stationar, neventilat, de 3...6 cm grosime, cu o temperatura la suprafata, de minimum+5C, timp de 7 zile. 18.3.6. La temperaturi mai mari de 35oC, suprafata stratului din agregate natural stabilizate cu ciment va fi protejata cu emulsie bituminoasa aplicata in doua straturi succesive. Art. 19. Protejarea straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment 19.1. Pentru evitarea evaporarii apei, suprafata stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment, va fi protejata cel putin sapte zile (timp in care nu se circula pe acest strat) cu nisip, cca. 1,53 cm grosime mentinut in stare umeda sau cu o pelicula de protectie, care poate fi realizata cu: - Fluid de protectie P45 - Emulsie bituminoasa cationica STAS 8877-72 - Alte pelicule de protectie agrementate. 19.2. Pelicula de protectie se va realiza imediat dupa terminarea compactarii, pe stratul proaspat si umed. 19.3. Daca stratul de baza al structurii rutiere urmeaza sa se execute mai tarziu, dupa protejarea stratului de fundatie realizat din agregate naturale stabilizate, conform prevederilor pct.19.1., pentru a se asigura o legatura buna cu viitorul strat de baza, se va asterne o cantitate de 7-8 kg/mp criblura sortul 16-25, urmata de o compactare usoara cu compactor cu pneuri (care asigura o incastrare a criblurii in stratul de fundatie), operatiune care trebuie facuta inainte de inceperea prizei. 19.4. Stratul de baza din agregate naturale stabilizate cu ciment, in cazul structurilor rutiere noi prevazute cu imbracaminti bituminoase si al reabilitarilor de drumuri, se protejeaza conformprevederilor din tabelul nr.10.
19.5. Stratul de fundatie din agregate naturale stabilizate cu ciment, in cazul structurilor rutiere rigide se va proteja conform prevederilor anterioare, executia imbracamintii din beton de ciment urmand sa fie inceputa dupa o durata de minim7 zile. 19.6. Cand stratul de fundatie trebuie sa suporte un trafic de santier important, tratamentul de protectie cu emulsie bituminoasa nu este suficient si va trebui sa se aplice un tratament superficial, conformprevederilor din tabelul 10. 19.7. Executia stratului rutier superior poate fi inceputa numai dupa o perioada de protectie de minim sapte zile de la executia stratului stabilizat cu ciment, perioada in care este interzis traficul pe acest strat.
129
19.8. Stratul din balast stabilizat nu se va lasa neprotejat pe timp de iarna. Peste stratul de balast stabilizat se va asterne cel putin primul strat al imbracamintii structurii rutiere proiectate. Art. 20. Controlul calitatii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment, puse in opera 20.1. Controlul calitatii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment puse in opera, se va face in conformitate cu prevederile tabelului 11.
CAPITOLUL V: CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art. 21. Elemente geometrice 21.1. Grosimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevazute in proiect. 21.2. Abaterile limita la grosime sunt: -10 mm; +20mm. 21.3. Verificarea grosimii stratului de fundatie se efectueaza prin masuratori directe, la marginile benzilor executate, la fiecare 200 ml. 21.4. Grosimea stratului este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector prezentat receptiei. 21.5. Latimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevazute in proiect. 21.6. Abaterile limita la latime pot fi: +/- 2 cm. 21.7. Verificarea latimii de executie se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. 21.8. Panta transversala a stratului din material stabilizat este cea a imbracamintei prevazuta in proiect. 21.9. Abaterile limita la panta pot sa difere cu +/- 0,4%fata de valoarea pantei indicate in proiect si se masoara la intervale de 25 mdistanta. 21.10. Declivitatile in profil longitudinal sunt conformproiectului. 21.11. Abaterile limita fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm. Art. 22. Conditii de compactare 22.1. Gradul de compactare al straturilor de baza si de fundatie din agregate natural stabilizate cu ciment, in functie de clasa tehnica a drumului, trebuie sa fie de: - min.100% in cel putin 95% din numarul punctelor de masurare si min.98% in cel mult 5% din punctele masurate la autostrazi si/in toate punctele de masurare pentru drumurile de clasa tehnica II si III; - min.98%in cel putin 95%din numarul punctelor de masurare si de min.95%in toate punctele de masurare pentru drumurile de clasa tehnica IV, V, platforme, locuri de parcare, consolidari benzi de stationare, benzi de incadrare si acostamente. 22.2. Caracteristicile de compactare (densitatea in stare uscata maxima si umiditatea optima de compactare) ale straturilor de baza si de fundatie se determina prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 si sunt corespunzatoare domeniului umed al curbei Proctor. Art. 23. Caracteristicile suprafetei stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment 23.1. Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, astfel:
130
- In profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie, toleranta admisa la denivelari fiind de +/- 10 mm. - In profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor prezentate in proiect, toleranta admisa la denivelari fiind de +/- 9 mm. CAPITOLUL VI: RECEPTIA LUCRARILOR Art. 24. Receptia pe faza determinanta 24.1. Receptia pe faza determinanta stabilita in proiect se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art. 8, 14, 20, 21, 22, 23. 24.2. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si de caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. 24.3. In urma acestei receptii se incheie Proces verbal de receptie pe faza in registrul de lucrari ascunse, in care sunt specificate eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. Art. 25. Receptia preliminara, la terminarea lucrarilor 25.1. Receptia preliminara a straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari de drum, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. 25.2. Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmit in timpul executiei lucrarilor. Art. 26. Receptia finala 26.1. Receptia finala a straturilor de fundatie si de baza din agregate naturale stabilizate cu ciment se face odata cu receptia finala a intregii lucrari de drum, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia. 26.2. Receptia finala se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.
131
4.20. Caiet de sarcini - Straturi de baza din mixturi asfaltice

1.Bitum:
CAPITOLUL I GENERALITTI ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de baz din
mixturi asfaltice cilindrate, executate la cald, preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevzute n SR 7970, care trebuie s fie ndeplinite la prepararea, transportul, punerea n oper si controlul calittii materialelor si al straturilor executate. 1.2. Caietul de sarcini se aplic la constructia, modernizarea si reabilitarea drumurilor publice si a strzilor precum si la constructia drumurilor de exploatare. 1.3. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplic straturilor de baz executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase. 2.1. Straturile de baz din prezentul caiet de sarcini sunt prevzute a fi realizate din mixturi asfaltice cu agregate naturale prelucrate preparate la cald n centrale si puse n oper mecanizat. 2.2. Mixturile asfaltice pentru stratul de baz sunt de urmtoarele tipuri: - tip AB1, cu agregate mijlocii (22%47% granule cu dimensiunea peste # 4 mm); - tip AB2, cu agregate mari (37%66% granule cu dimensiunea peste # 4 mm). 2.3. Aleegerea tipului de mixtur se face de ctre proiectant. 2.4. Stratul de baz din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald se aplic pe un strat suport care trebuie s ndeplineasc conditiile prevzute de STAS 6400. 3.1. Pentru stratul de baz din mixturi asfaltice se utilizeaz un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie s ndeplineasc, conditiile de calitate n conformitate cu prevederile standardelor dup cum urmeaz: - nisip natural sort 0-4, conform SR 662; - mrgritar sort 4-8, conform SR 662; - pietris sort 4-25, sau sortat pe sorturile 4-8, 8-16, 16-25, conform SR 662; - nisip de concasaj sort 0-4 conform SR 667; - savur sort 0-8 conform SR 667;
ART.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE
ART.3. AGREGATE
132
- criblur sort 4-8, 8-16 sau 16-25 conform SR 667; - filer de calcar conform STAS 539. Toate agregatele folosite n mixturile asfaltice trebuie s fie splate n totalitate nainte de a fi folosite n amestec. Depozitarea se va face pe sorturi, n silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti desprtitori pentru evitarea impurificrii lor. 3.2. Granulozitatea agregatelor, limitele amestecului de agregate naturale si filer si continutul minim de agregate concasate pentru tipurile de mixturi AB1 si AB2 sunt conform tabelului 1.
Nr 1 2 3 4 5 6
CARACTERISTICI Granulozitatea agregatelor cuprinse n limitele din Continut de agregate cu dimensiunea peste # 4 mm % din mas Continut maxim admisibil de agregate cu dimensiunea peste # 25 mm (31,5 mm) % din mas Continut n prti fine sub 0,1 mm % din mas Continutul minim de filer % din masa Continut obligatoriu de agregate concasate pentru clasele tehnice ale drumului: (cu precizrile din tabelul 2), % din mas I II III IV-V
Tabel 1 MIXTURI ASFALTICE TIP AB1 AB2 Fig. 1 Fig. 2 2247 3666 (30...55) (50...75) max. 10 414 (4...12) 7 max. 10 311 (2...10) 4
nu se foloseste 100 - criblur 35 - criblur 65 - pietris concasat 100 - pietris concasat 100 - pietris sortat
133
Tabel 2 Clasa tehnic a drumului I (Autostrzi) Categoria tehnic a strzii I Agregate naturale utilizate Criblur sort 4-8, 8-16, 16-25 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 (0-3 sau 0-7), raport 1:1 cu nisipul de concasare Filer Criblur: min. 35% (recomandabil 16-25 sau 8-16 si 16-25) Nisip de concasare sort 0-4, raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-4 Pietris sort 4-8, 8-16, 16-25 sau 8-25 rezultat din concasarea agregatelor de ru Nisip natural sort 0-4 Filer Pietris concasat sort 4-8 sau 8-25 Nisip natural sort 0-4 Nisip de concasare sort 0-4 sau savura sort 0-8, raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-4 Filer Pietris sort 8-25 sau sortat pe sorturile 4-8 si 8-25 Nisip sort 0-4 Filer
II
II
III
III
IV-V
IV
Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie s corespund prevederilor STAS 539 si s ndeplineasc urmtoarele conditii: - finetea (continutul n prti fine 0,1 mm) min. 80% - umiditatea max. 2%. Observatie: n conditii justificate tehnic si economic se poate nlocui partial filerul de calcar prin filer de var stins, care se poate folosi numai mpreun cu filerul de calcar; continutul de filer din var stins poate fi max. 2%. Filerul se va depozita n ncperi acoperite, ferite de umezeal sau n silozuri cu ncrcare pneumatic. Nu se admise folosirea filerului aglomerat.
ART.4. FILER
ART.5. LIANTI
134
Pentru realizarea mbrcmintilor asfaltice si straturilor de baz din mixturi asfaltice se folosesc urmtoarele tipuri de bitum neparafinos pentru drumuri conform SR 754: - bitum tip D 60/80 pentru zona climatic cald; - bitum tip D 80/100 pentru zona climatic rece. Zonele climatice sunt delimitate conform figurii 3. Conditiile de admisibilitate care trebuie s le ndeplineasc bitumul neparafinos sunt cele prevzute n SR 754 si n Normativul AND 537. n cazul n care adezivitatea bitumului determinat n cadrul testelor preliminare, n functie de calitatea bitumului si de natura agregatelor, se situeaz sub valoarea minim admis, se va stabili utilitatea aditivrii bitumului. Bitumul se depoziteaz n rezervoare metalice, prevzute cu sistem de nclzire, sistem de nregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum), gur de aerisire, pompe de reciclare.
135
Materialele destinate fabricrii mixturilor asfaltice pentru stratul de baz se verific n conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile artate la art. 3, 4 si 5 din prezentul caiet de sarcini. Verificrile si determinrile se execut de laboratorul de santier conform SR 7970 pct. 4.1.2. si constau n urmtoarele: a. Bitum - penetratia la 25C STAS 42 si SR 754; - punctul de nmuiere prin metoda inel si bil STAS 60 si SR 754; - ductilitatea la 25oC, SR 61 (la drumuri de clasa tehnic I si II si pentru strzi de categorie tehnic I si II) b. Criblur - natura mineralogic (examinare vizual), STAS 6200/4; - granulozitatea, STAS 730; - forma granulelor, STAS 730; - determinarea continutului de prti fine sub 0,1, STAS 730; - continutul de argil, SR 667 c. Pietris - natura mineralogic (examinare vizual), STAS 4606; - granulozitatea STAS 4606; - forma granulelor STAS 4606, STAS 730; - parte levigabil STAS 4606; - continut de fractiuni sub 0,63 mm, STAS 730 d. Nisip natural - granulozitatea STAS 4606; - continut de corpuri strine, STAS 4606; - echivalent de nisip STAS 730 Nisip de concasaj - granulozitatea, STAS 730; - continut de corpuri strine - STAS 4606; - coeficient de activitate STAS 730 e. Filer - umiditate STAS 539; - finetea STAS 539.
ART.6. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR NAINTE DE ANROBARE
C A P I T O L U L III MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR

7.1. Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de baz, se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor precizate n prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul l face Antreprenorul n cadrul laboratorului su dac este autorizat sau l comand la un alt laborator autorizat. 7.2. Formula de compozitie, stabilit pentru fiecare categorie de mixtur, sustinut de studiile si ncercrile efectuate, mpreun cu rezultatele obtinute, se supune aprobrii Inginerului. Aceste studii comport cel putin urmtoarele ncercri: ncercarea Marshall (stabilitatea la 60oC; indicele de curgere-fluaj - la 60oC, densitatea aparent, absorbtia de ap), pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. La confectionarea epruvetelor Marshall, conform STAS 1338/1, pentru straturile de baz numrul de lovituri vor fi de 50 lovituri; determinarea cu prese de 10 tone, a caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, pe epruvete cubice (rezistente la compresiune la 22oC si 50oC, reducerea rezistentei la compresiune dup 28 de zile de imersiune n ap pentru aceleasi continuturi de liant). Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propus, Inginerul, dac nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accept formula propus de Antreprenor. 7.3. Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite n functie de greutatea total a materialului granular n stare uscat, inclusiv prtile fine; dozajul de bitum se stabileste la masa total a mixturii. 7.4. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total si granulozitatea agregatelor naturale, care trebuie s fie asigurate pentru fiecare tip de mixtur asfaltic, sunt date n tabelul 1. 7.5. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1, 2 si 3 si trebuie s se ncadreze ntre limitele artate n tabelul 4. Tabel 4 Mixturi asfaltice Contintul de liant Tip AB2 - la mixturi cu agregate neconcasate,
ART.7. COMPOZITIA MIXTURILOR
136
% din masa mixturii - la mixturi cu agregate concasate, % din masa mixturii
3,3...4,8 3,4...5,0
8.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determin pe corpuri de prob tip Marshall si pe cuburi confectionate din mixturi asfaltice preparate n laborator pentru stabilirea compozitiilor, din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei, precum si din straturile mbrcmintii gata executate. 8.2. n lipsa unor dispozitii ale prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie s ndeplineasc n timpul studiului de laborator si n timpul controalelor de fabricatie, conditiile artate n tabelul 5.
ART.8. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE
Tabel 5 Tipul mixturii asfaltice Tip AB2 Clasa tehnic a drumului si/sau categoria tehnic a strzii I, II si III A. CARACTERISTICI DIN NCERCAREA MARSHALL Stabilitatea la 60oC, kN, min. D 80/100 5,0 Indicele de curgere, mm D 80/100 1,5-4,0 Absorbtie de ap, 28 28 % vol. Densitatea aparent, 2200 2200 kg/m3, min. D 80/100 Tabel 5 (continuare) Tipul mixturii asfaltice CARACTERISTICI Bitum tip Tip AB2 Clasa tehnic a drumului si/sau categoria tehnic a strzii III B. CARACTERISTICI DIN NCERCAREA PE CUBURI Rezistenta la compresiune 2,5 2,5 la 22oC, N/mm2, min D 80/100 Reducerea rezistentei la compresiune la 22oC, 30 30 dup 28 zile de pstrare n D 80/100 ap, % max. Absorbtia de ap, 210 210 % vol. D 80/100 Densitatea aparent, 2150 2150 kg/m3, min. D 80/100
8.3. Bitumul continut de mixtura asfaltic prelevat pe parcursul executiei lucrrilor de la malaxor sau de la asternere trebuie s prezinte un punct de nmuiere IB cu max. 9oC mai mare dect bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Determinarea punctului de nmuiere IB se face conform STAS 60 cu precizrile din SR 7970, pct. 2.4.3.2. 9.1. Mixturile asfaltice se prepar n instalatii speciale, de regul n flux discontinuu, prevzute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetric a agregatelor naturale calde, dozare gravimetric sau volumetric a bitumului si filerului precum si de malaxare fortat a componentilor. 9.2. n cazul instalatiilor n flux continuu, lipsesc dispozitivele de resortare si cntrire a agregatelor naturale calde; dozarea agregatelor naturale se realizeaz, n acest caz, initial pe sorturi, la fiecare predozator care este dotat cu un sistem de extractie cu viteze variabile etalonat sau cu cte un dozator gravimetric pe fiecare band de extractie din buncr si apoi global cu ajutorul unui dozator gravimetric montat pe banda de alimentare a usctorului. De asemenea, n cazul instalatiilor n flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantittii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdus n usctor - malaxor se face automat, pe computer. 9.3. Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotat cu sisteme de nregistrare si afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si s asigure o precizie a dozrii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer. Toleranta admis la temperatura bitumului este +3oC.
CARACTERISTICI
Bitum tip
ART.9. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
137
n cazul dozrii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul c densitatea acestuia variaz cu temperatura, astfel nct la 150oC170oC, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,091,1)l. 9.4. Dac, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase, Antreprenorul va trebui s le nlocuiasc, s efectueze din nou reglajul, dup care s supun din nou aprobrii Beneficiarului autorizatia de punere n exploatare. 9.5. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plat pentru imobilizarea instalatiei si/sau a personalului care o deserveste, n tot timpul ct dureaz operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere n exploatare, cu att mai mult n caz de refuz. 9.6. Instalatia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie s dispun de rezervoare de stocare a liantului, cu capacitatea minim egal cu consumul mediu zilnic si care s dispun, fiecare, de o joj etalonat n prealabil si de un dispozitiv capabil s nclzeasc liantul pn la temperatura necesar, evitnd orice supranclzire (ct de mic). 9.7. Instalatia de preparare a mixturilor trebuie s fie echipat cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Dac, cuva malaxorului nu este nchis, ea trebuie s fie prevzut cu o capot pentru a mpiedica pierderea prafului prin dispersie. Instalatia trebuie s fie prevzut cu un sistem de blocare pentru mpiedicarea golirii malaxorului nainte de terminarea duratei de malaxare. Durata de malaxare va fi n functie de tipul de instalatiei de preparare si tipul de mixturi si se va stabili n cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt, naintea nceperii fabricatiei. naintea nceperii executiei, Antreprenorul trebuie s supun acceptrii Inginerului lucrrii, statia de asfalt care va fi utilizat la realizarea lucrrilor. Beneficiarul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei n functiune dup ce va constata c debitele fiecrui constituent permit obtinerea amestecului prescris, n limitele tolerantelor admise, c dispozitivele de msurare a temperaturilor sunt etalonate si c malaxorul functioneaz corespunztor, fr pierderi de materiale. O alt conditie pentru autorizarea statiei de asfalt o constituie si existenta tuturor dotrilor si amenajrilor la statie, a depozitelor la statie si a celor intermediare, a cilor de acces la depozite si la instalatia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunztoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenta peretilor desprtitori ntre sorturile de agregate, suprafete suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii si ndeprtrii apelor, etc.). Dac amenajrile nu sunt terminate sau prezint deficiente, acestea se vor completa sau se vor reface nainte de acceptarea Inginerului. 11.1. Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice const n urmtoarele operatii: - reglarea predozatoarelor instalatiei privind debitele pentru agregate, liant si filer, prin ncercri, astfel nct: curba granulometric a amestecului de agregate naturale inclusiv filerul, s corespund celei prescrise, n limitele de tolerant din tabelul 6 si abaterea pentru continutul de bitum (fat de dozajul stabilit prin reteta aprobat) exprimat n procente de mas s fie de +0,3%;
ART.10. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT
ART.11. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE
Nr. crt. 1
Elemente componente ale mixturii Fractiunile de agregate naturale: 2531,5 1625 816 48 (3,158) 14 (0,633,15) 0,200,63 0,10,2 (0,090,20) 00,1 (00,09) filer si pref. Continut de agregate concasate
Tabel 6 Abateri admise fat de doxajul prescris, %
+5 +5 +5 +5 +4 +3 +2 +1,5 +10
- introducerea agregatelor naturale n usctor (sau usctor-malaxor) unde are loc uscarea si nclzirea acestora; se vor lua msuri pentru evitarea nclzirii agregatelor la o temperatur care poate s conduc la arderea liantului; - resortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetric pe sorturi (n cazul instalatiilor n flux discontinuu); - introducerea agregatelor naturale calde n malaxor, unde se amestec cu filerul rece, dozat separat; - nclzirea bitumului, dozarea acestuia si introducerea n malaxor sau n usctor-malaxor; - amestecarea componentilor mixturii si evacuarea acesteia n buncrul de stocare; n cazul ncrcrii acesteia, direct, n mijloacele de transport, la iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive adecvate si trebuie luate msuri n vederea limitrii la maximum a segregrii mixturii asfaltice. Durata de malaxare, n functie de tipul instalatiei, trebuie s fie suficient pentru realizarea unei anrobri complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos.
138
11.2. Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice, functie de tipul de bitum, trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul 7.
Materiale si faza de executie - agregate naturale la iesire din usctor - bitum la intrare n malaxor - mixtur asfaltic la iesire din malaxor la asternere la nceputul compactrii la sfrsitul compactrii NOT: *
Tabel 7 Temperatura n oC, functie de tipul bitumului* D 80/100 165185 150160 160170 min. 150 min. 145 min. 105
Msurarea temperaturii se va efectua conform SR EN 12.697-13:2002.
n cazul utilizrii bitumului aditivat, se aplic acelasi regim termic. Temperaturile situate la partea superioar a intervalelor se aplic n cazul executiei lucrrilor n zone climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la limita minim admis (10oC15oC). Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie reglat n intervalul prescris, astfel nct, n conditiile concrete de transport (distanta si mijloace de transport) si conditii climatice concrete, s fie asigurate temperaturile de asternere si compactare, conform tabelului 7. Se interzice nclzirea agregatelor naturale si a bitumului peste valorile din tabel, pentru a evita degradarea liantului n procesul tehnologic. Trebuie evitat nclzirea prelungit a bitumului sau renclzirea aceleiasi cantitti de bitum de mai multe ori. n cazul n care, din motive tehnologice, nu a putut fi evitat renclzirea bitumului, se determin penetratia si ductilitatea la 25oC a acestuia, iar n cazul unor rezultate necorespunztoare se renunt la utilizarea bitumului respectiv. 12.1. Mixturile asfaltice produse n instalatia de preparare a mixturilor asfaltice sunt supuse ncercrilor preliminare de informare si controlului de calitate al procesului tehnologic de fabricare si de punere n oper a mixturilor, a cror frecvent, n cazul lipsei de dispozitiuni ale prevederilor caietului de prescriptii speciale, este cea indicat n tabelul 8.
ART.12. CONTROLUL FABRICATIEI
Tabel 8 Nr crt 1 2 Natura controlului sau a ncercrii Studiul compozitiei Controlul reglajului instalatiei de preparare inclusiv stabilirea duratei de malaxare Controlul regimului termic de preparare a mixturilor asfaltice Verificarea respectrii compozitiei mixturii asfaltice prestabilit Verificarea calittii mixturii asfaltice Categoria controlului* A B x x x Verificri conform pct. 20.2.1 Frecventa controlului sau a ncercrii pentru fiecare tip de produs la nceputul fiecrei zile de lucru si naintea nceperii fabricatiei fiecrui tip de produs permanent zilnic unul la fiecare 400 to mixtur, dar cel putin una pe zi
3 4 5
x x x
20.2.2 20.2.4 20.2.5
*) A - ncercri preliminare de informare B - Controlul de calitate n timpul executiei 12.2. Prevederile indicate din tabelul 8 nu exclud obligativitatea dotrii instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice cu dispozitive de control de blocare. C A P I T O L U L IV EXECUTIA STRATURILOR DE BAZ
ART.13. PUNEREA N OPER
139
Punerea n oper a mixturilor asfaltice pentru strat de baz se execut numai n anotimpul clduros, n perioada martie-octombrie, la temperaturi atmosferice de peste 10oC, n conditiile unui timp uscat. Lucrrile se ntrerup pe vnt puternic sau ploaie si se reiau numai dup uscarea stratului suport. ART.14. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE 14.1. Mixturile asfaltice executate la cald se transport cu autobasculante adecvate, cu benele curtate si uscate, urmrindu-se ca pierderile de temperatur a mixturii asfaltice pe tot timpul transprotului, s fie minime. La distante de transport cu durata de peste 30 min. sau pe vreme rcoroas (+10oC+15oC), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dup ncrcare. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorin, pcur, etc.) este interzis. 14.2. Volumul mijloacelor de transport este determinat de debitul de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice si de executia stratului bituminos, astfel nct s fie eliminate ntreruperile procesului de punere n oper. ART.15. PREGTIREA STRATULUI SUPORT 15.1. nainte de asternerea mixturii asfaltice, se execut toate lucrrile de remediere a stratului suport si/sau se reprofileaz dac este cazul, apoi acesta se curt si se amorseaz. n acest scop se procedeaz n felul urmtor: - se verific cotele stratului suport care trebuie s corespund proiectului de executie; - se aduce stratul suport la cotele prevzute n proiect, prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtur asfaltic (dac profilul transversal este necorespunztor sau dac denivelarile n profil longitudinal sunt mai mari de 3 cm sub dreptarul de 3 m) sau prin frezare; - se remediaz toate defectiunile existente, conform reglementrilor tehnice n vigoare si se rezolv problemele privind drenarea apelor; - se curt temeinic stratul suport, prin decaparea acostamentelor cu lama autogrederelor si prin mturarea mecanic a prtii carosabile; - se amorseaz stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoas. Amorsarea stratului suport se realizeaz mecanizat cu autorspnditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformittii si a dozajelor prescrise. n functie de natura stratului suport, cantitatea de emulsie rspndit pentru amorsare trebuie s asigure un dozaj de (0,30,5) kg bitum rezidual pe metru ptrat, rspndit n film continuu. 15.2. Caracteristicile emulsiei trebuie s fie de asa natur nct ruperea s fie efectiv naintea asternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie s fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice. 15.3. Suprafata stratului suport pe care se aplic stratul de baz trebuie s fie uscat. 15.4. Amorsarea se face n fata finisorului la o distant maximal de 100 m. ART.16. ASTERNEREA 16.1. Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport, pregtit conform art.15, se efectueaz numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevzute cu palpator si sistem de nivelare automat care s asigure precompactarea mixturii. Numai n cazul lucrrilor executate n spatii nguste (de exemplu n zona casetelor) asternerea mixturii se poate face manual. 16.2. n functie de grosimea prescris si de utilajele folosite, asternerea mixturii se poate face ntr-unul sau mai multe straturi, cu urmtoarele precizri: a) grosimea minim a fiecarui strat asternut trebuie s fie: - 5,0 cm la mixturi tip AB1 - 6,0 cm la mixturi tip AB2 b) grosimea maxim a fiecrui strat asternut depinde de modul de punere n oper si nu trebuie s depseasc: - 12,0 cm n cazul asternerii mecanizate - 6,0 cm n cazul asternerii manuale. Grosimea maxim a mixturii, rspndit printr-o singur trecere, este cea indicat n caietul de sarcini speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului. Viteza de asternere cu finisorul trebuie s fie adaptat cadentei de sosire a mixturilor de la statie si ct se poate de constant ca s se evite total opririle procesului de punere n oper. Antreprenorul trebuie s dispun, la locul de punere n oper, de un lucrtor calificat, pentru a corija imediat dup asternere si nainte de orice compactare denivelrile flagrante, cu ajutorul unui aport de material proaspt depus, cu grij, n fata lopetii. n buncarul utilajului de asternere trebuie s existe n permanent, suficient mixtur, pentru a se evita o rspndire neuniform a materialului. 16.3. Mixtura asfaltica trebuie asternut n mod uniform si continuu, pe toat lungimea unei benzi programat a se executa n ziua respectiv. n cazul ntreruperilor accidentale si la rosturile de lucru longitudinale si/sau transversale, care separ mixturile asfaltice rspndite de la o zi la alta, pentru asigurarea unei legturi continui ntre suprafetele vechi si cele noi, trebuie s fie executate urmtoarele operatii: - decuparea marginii benzii vechi pe o ltime de cca. 50 cm, pe toat grosimea stratului, astfel nct s rezulte o muchie vie vertical; - amorsarea cu emulsie bituminoas a suprafetei proaspt creat prin decupare;
140
- la asternerea mixturii asfaltice pentru banda adiacent (alturat) se va depsi rostul cu 510 cm de mixtur repartizat; acest surplus de material se mpinge apoi, cu o raclet, peste mixtura proaspt asternut, nainte de compactare. 16.4. Mixturile asfaltice trebuie s aib la asternere si compactare, n functie de tipul liantului, temperaturile prevzute n tabelul 7. ART.17. COMPACTAREA 17.1. Compactarea mixturilor asfaltice se efectueaz aplicnd tehnologii corespunztoare care s asigure pentru fiecare strat si tip de mixtur, caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevzute n tabelul 9. Tabel 9 Nr.crt. Caracteristici Tipul mixturii AB2 1 Densitatea aparent, kg/m3, min. 2150 2 Absorbtia de ap, % vol. 210 3 Grad de compactare, % min. 96 17.2. Operatiunea de compactare se realizeaz cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri netede, prevzute cu dispozitive de vibrare. 17.3. n lipsa unor dispozitiuni contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, pentru obtinerea gradului de compactare prevzut (min. 96%), la nceperea lucrrilor se determin pe un sector experimental, numrul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, n functie de performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului. Lucrrile experimentale se fac nainte de nceperea asternerii stratului pentru lucrarea respectiv, utiliznd mixtura asfaltic preparat n conditii similare cu cele pentru productia curent. ncercrile de etalonare a atelierului de compactare si de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului, Inginerul putnd cere interventia unui laborator agreat, care s efectueze n acest scop, pe cheltuiala Antreprenorului, ncercrile de compactare pe care le va considera necesare. Urmare acestor ncercri, Antreprenorul propune Inginerului aprobarea pentru: - sarcina fiecrui utilaj; - planul de mers al fiecrui utilaj, pentru a asigura un numr de treceri pe ct posibil constant, n fiecare punct al stratului; - viteza de mers a fiecrui utilaj; - presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putnd fi ntre 3 si 9 bari; - temperatura de asternere, fr ca aceasta s fie inferioar celei prevzute n tabelul 7. 17.4. Pentru obtinerea gradului de compactare prevzut, se considera c numrul minim de treceri ale compactoarelor uzuale (pentru fiecare strat) este cel prezentat n tabelul 10. Tabel 10 Atelier de compactare compus din: 2 utilaje de compactare un utilaj de compactare Specificatii Compactor cu pneuri de Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri netede 160 kN netede de 120 kN de 120 kN Nr. de treceri, min. 12 4 14 Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Numrul atelierelor de compactare se va stabili n functie de dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele, n tandem, etc.) si de numrul punctelor de asternere concomitent, cte un atelier pentru fiecare punct de asternerecompactare. 17.5. Compactarea se execut n lungul benzii, primele treceri efectundu-se n zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joas spre cea mai ridicat. Pe sectoarele n ramp, prima trecere se face cu utilajul de compactare n urcare. Compactoarele trebuie s lucreze fr socuri si cu o vitez mai redus la nceput, pentru a evita vlurirea stratului. 17.6. Locurile inaccesibile compactoarelor, n special n lungul bordurilor, n jurul gurilor de scurgere sau ale cminelor de vizitare, se compacteaz cu compactoare mai mici, cu maiul mecanic sau cu maiul manual. 17.7. Suprafata stratului se controleaz n permanent, micile denivelri care apar corectndu-se pe toat ltimea, dup prima trecere a compactorului. 17.8. La executia lucrrilor n mai multe straturi succesive, asternerea si compactarea se efectueaz separat pentru fiecare strat n parte. n acest caz rosturile de lucru transversale si longitudinale ale straturilor succesive trebuie decalate cu min. 10 cm. Se urmreste asigurarea unei acrosri perfecte ntre straturi, stratul superior aplicndu-se la cel mult 24 h de la data executiei primului strat, a crui suprafat trebuie s fie uscat si curat. n cazul n care cel de-al doilea strat nu poate fi asternut n termen de 24 h, aderenta se asigur printr-o curtire temeinic a primului strat si amorsare, conform 15.1.
141
ART.18. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZ 18.1. Uniformitatea suprafetei stratului de baz se va verifica, n profil longitudinal (n axul drumului sau n axul fiecrei benzi cnd asternerea se face pe benzi separate) si n profil transversal (n dreptul fiecrei sectiuni transversale proiectate), cu dreptarul de 3 m si pan sau cu alte dispozitive adecvate omologate. Verificarea va fi efectuat si n oricare alte locuri indicate de Inginer. 18.2. Denivelrile admisibile n profil longitudinal msurate cu dreptarul de 3m sunt de maximum 10 mm. 18.3. Abaterile limit admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri si de +2,5 mm/m pentru strzi cu mai mult de 2 benzi pe sens. ART.19. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZ Se recomand ca mbrcmintea bituminoas s se aplice imediat dup executia stratului de baz, n acelasi sezon de lucru. n cazul n care aceast conditie nu poate fi ndeplinit si stratul de baz este dat n circulatie nainte de executia mbrcmintii bituminoase, el trebuie protejat prin aplicarea unui tratament bituminos simplu sau dublu conform STAS 599 sau de straturi bituminoase foarte subtiri la rece cu emulsie bituminoas, conform procedeelor reglementate tehnic. Alegerea solutiei de protejare se face de ctre proiectant la ntocmirea proiectului de executie, de comun acord cu Beneficiarul si Antreprenorul lucrrii. ART.20. CONTROLUL PUNERII N OPER Controlul calittii lucrrilor de executie a stratului de baz din mixturi asfaltice se efectueaz pe faze. 20.1. Controlul calittii materialor - se face conform art.6. 20.2. Controlul procesului tehnologic const n urmtoarele operatii: 20.2.1. Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii asfaltice: - functionarea corect a dispozitivelor de cntrire sau dozare volumetric: la nceputul fiecrei zile de lucru; - functionarea corect a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic. 20.2.2. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice: - temperatura liantului la introducerea n malaxor: permanent; - temperatura agregatelor naturale uscate si ncalzite la iesirea din usctor: permanent; - temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor: permanent. 20.2.3. Controlul procesului tehnologic de executie a stratului bituminos: - pregtirea stratului suport: zilnic, la nceperea lucrrii pe sectorul respectiv; - temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare: cel putin de dou ori pe zi; - modul de executie a rosturilor: zilnic; - tehnologia de compactare (atelier de compactare, numr de treceri): zilnic si const n: a. autocontrolul, executat de Antreprenorul lucrrii, care trebuie s vegheze n permanent la: cadenta executiei s fie cea retinut la ncercri; utilajele prescrise pentru atelierul de compactare s fie efectiv pe santier si n functiune continu si regulat; elementele definite practic n timpul ncercrilor (sarcina fiecrui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea n pneuri, distanta maxim de deprtare ntre finisor si primul compactor cu pneuri) s fie respectate cu strictete. n cazul unui autocontrol insuficient, Beneficiarul lucrrii va putea opri lucrrile pe santier pn cnd Antreprenorul va lua msurile necesare de remediere. b. controlul ocazional al Beneficiarului, care va putea s solicite ncercri pentru a se asigura c nu exist abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatrilor fcute n cadrul verificrilor de autocontrol. n cazul cnd un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densittii de referint prescris, obtinut n timpul experimentrii, Inginerul va putea impune noi ncercri de compactare, anulnd modalittile de compactare aprobate initial. Dac aceste ncercri noi nu permit atingerea densittii de referint prescris, Beneficiarul va dispune alte msuri. 20.2.4. Verificarea respectrii compozitiei mixturii asfaltice prestabilit, prin analize de laborator efectuate de laboratorul de santier al Antreprenorului: - granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din malaxor, nainte de adugarea liantului (aceasta trebuie s se ncadreze n limitele de tolerant admise, indicate n tabelul 6, fat de reteta prescris): zilnic sau ori de cte ori se observ o calitate necorespunztoare a mixturilor asfaltice; - continutul minim obligatoriu de materiale concasate, conform tabelelor 1 si 2: la nceputul fiecrei zile de lucru; - compozitia mixturii asfaltice (compozitia granulometric si continutul de bitum) prin extractii, pe probe de mixtur prelevate de la malaxor si asternere: zilnic. 20.2.5. Verificarea calittii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate de laboratorul Antreprenorului sau un alt laborator autorizat, pe probe de mixtur asfaltic: 1 prob/400 tone mixtur fabricat, dar cel putin una pe zi, care va determina: - compozitia mixturii asfaltice, care trebuie s se ncadreze n limitele din tabelele 1, 2 si 4 si s corespund dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator, abaterile admise fiind cele indicate n tabelul 6; - punctul de nmuiere IB al bitumului, extras din mixtura asfaltic; conform prevederilor de la punctul 8.3; - caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall si epruvete cubice, care trebuie s corespund cu cele indicate n tabelul 5.
142
20.2.6. Frecventa controalelor n lipsa unor dispozitii ale caietului de sarcini speciale, frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate n tabelul nr.11. Tabel 11 FAZA DE NATURA CONTROLULUI SAU A CATEGORIA DE FRECVENTA CONTROLULUI EXECUTIE NCERCRII CONTROL A B C Temperatura de asternere x permanent n timpul Etalonarea atelierului de compactare x la nceputul exec. lucrrilor apoi executiei cnd la un control ocazional se constat o compactare neconform Controlul ocazional de compactare x x o carot la fiecare 250 ml de band prin carote Reglajul de suprafat: controlul x x zilnic si la sfrsitul lucrrilor de cantittii medii asternute santier La straturile Reglarea nivelmentului x n fiecare punct indicat de Inginer executate Controlul denivelrilor x n fiecare punct indicat de Inginer A - ncercri preliminare de informare B - Controlul de calitate n timpul executiei C - Controlul de calitate n vederea receptiei
CAPITOLUL V CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT

ART.21. CONTROLUL CALITTII STRATULUI BITUMINOS 21.1. Verificarea calittii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare, se efectueaz prin metode nedistructive (determinarea densittii aparente a stratului dupa compactare cu gamadensimetrul) sau prin prelevarea de carote (o plac de minim (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m2 de suprafat executat). Carotele se preleveaz n prezenta delegatului Antreprenorului si al Inginerului, la aproximativ 1 m de la marginea stratului, ncheindu-se un proces verbal. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel nct ele s reprezinte ct mai corect aspectul calitativ al stratului executat. Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de Inginer sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune special. 21.2. Verificarea compactrii stratului, se efectueaz prin determinarea gradului de compactare si prin ncercari de laborator pe carotele prelevate conform 21.1. Gradul de compactare reprezint raportul procentual dintre densitatea aparent a mixturii compactate din strat si densitatea aparent determinat pe epruvete Marshall preparate n laborator din mixtura respectiv. ncercrile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactrii constau n determinarea densittii aparente si a absorbtiei de ap, pe plcute (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate. Rezultatele obtinute privind compactarea stratului trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul 9. 21.3. ncercarile se efectueaz conform SR EN 12697-1, STAS 1338/1 si STAS 1338/2, de ctre laboratorul Antreprenorului sau de un laborator autorizat si constau n: - msurarea grosimii stratului; - determinarea densittii aparente, a absorbtiei de ap si a gradului de compactare; - determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice (compozitie, caracteristici fizico-mecanice, IB pe bitum extras). ART.22. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMIT 22.1. Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformittii suprafetei, se face conform STAS 6400 si SR 174-2 (pct. 3.4.) si const n: - verificarea ndeplinirii conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie, conform prevederilor STAS 6400; - verificarea grosimii stratului de baz, n functie de datele nscrise n buletinele de analiz ntocmite la ncercarea probelor din stratul de baz executat, iar la aprecierea comisiei de receptie, prin maximum dou sondaje pe km, efectuate la 1 m de marginea stratului de baz; - verificarea profilului transversal; se face cu echipamente adecvate, omologate; - verificarea cotelor profilului longitudinal; se face n ax pentru drumuri si n ax si la rigole pentru strzi, cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu o grind rulant de 3 m lungime. 22.2. Abateri limit la elementele geometrice 22.2.1. Abaterile limit locale admise n minus fat de grosimea prevzut n profilului transversal tip al proiectului pentru fiecare strat n parte, pot fi de max. 10%. Abaterile n plus de la grosime nu constituie motiv de
143
respingere a lucrrii, cu conditia respectrii prevederilor prezentului caiet de sarcini privind uniformitatea suprafetei si gradul de compactare. 22.2.2. Abaterile limit locale admise la ltimea stratului fat de cea prevzut n proiect pot fi cuprinse n intervalul +50 mm pentru ltimea cii de rulare si de +25 mm pentru ltimea benzii de stationare la autostrzi. 22.2.3. Abaterile limit admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri si de +2,5 mm/m pentru strzi cu mai mult de 2 benzi pe sens. 22.2.4. Abaterile limit locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de +20 mm, cu conditia respectrii pasului de proiectare adoptat. 22.2.5. Denivelrile admisibile n profil longitudinal sunt de max. 10 mm sub dreptarul de 3 m. 22.3. Atunci cnd caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului n raport cu repere independente de calea rutier, verificarea cotelor este fcut n contradictoriu, pe suprafete corespunztoare a fiecrei zi de lucru, n ax si la margine (ntre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si n fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual n toate celelalte puncte fixate de Inginer. Toleranta pentru ecarturile constatate n raport cu cotele prescrise este de +2,5%. Daca tolerantele sunt respectate n 95% din punctele controlate, reglarea este considerat convenabil.
C A P I T O L U L VI RECEPTIA LUCRRILOR
ART.23. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE Receptia pe faze determinante, stabilite n proiectul tehnic, privind straturile de baz, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calittii n constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul stratului n fazele de executie determinante, elaborat de MLPAT si publicat n Buletinul Constructiilor, volumul 4 din 1996. ART.24. RECEPTIA PRELIMINAR (LA TERMINAREA LUCRRILOR) Receptia preliminar a lucrrilor de ctre beneficiar se efectueaz conform Regulamentului de receptie a lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Comisia de receptie examineaz lucrrile executate fat de documentatia tehnic aprobat si de documentatia de control ntocmit n timpul executiei. Verificarea uniformittii suprafetei de rulare se face conform art.18. Verificarea cotelor profilului longitudinal se face n axa drumului pe minimum 10% din lungimea traseului. La strzi cota n ax se verific n proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor, pe toat lungimea traseului n punctele de schimbare ale declivittilor. Verificarea grosimii se face ca la art.20 si pe probe ce se iau pentru verificarea calittii mbrcmintii. Evidenta tuturor verificrilor n timpul executiei lucrrilor face parte din documentatia de control a receptiei preliminare. ART.25. RECEPTIA FINAL Receptia final se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94, dup expirarea perioadei de verificare a comportrii n exploatare a lucrrilor definitive.
4.21. Caiet de sarcini - Imbracaminti rutiere bituminoase cilindrate, executate la cald

PREVEDERI GENERALE Prezentul Caiet de Sarcini stabilete condiiile tehnice generale de execuie i verificare a mbrcminilor bituminoase. Antreprenorul va efectua, ntr-un laborator autorizat, toate ncercrile i determinrile cerute de prezentul Caiet de Sarcini i orice alte ncercri i determinri cerute de Inginer. n completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie s respecte prevederile standardelor i normelor n vigoare. Cu cel puin 14 zile naintea nceperii lucrrilor, Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului, Procedura de Execuie a mbrcminilor, care va conine, printre altele: o programul de execuie a mbrcminilor;
144
o utilajele folosite pentru producerea i transportul materialelor; o utilajele folosite pentru transportul, aternerea i compactarea mixturii; o sursele (cariere, productori, furnizori) i depozitele de agregate, inclusiv cile de acces la acestea; o reteta de fabricatie (dozajele optime). Pentru determinarea detaliilor tehnologiei de aternere i compactare, se vor executa sectoare de prob, a cror dimensiuni i locaii vor fi stabilite mpreun cu Consultantul. Dup executarea sectoarelor de prob, Procedura de Execuie va fi completat cu informaii privind tehnologia de compactare: o caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, lime, presiunea pneurilor, caracteristici de vibrare, vitez); o numrul de treceri cu i fr vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform prevederilor prezentului Caiet de Sarcini; o temperatura la care se ncepe i la care se termin compactarea. Antreprenorul trebuie s se asigure c prin toate procedurile aplicate, ndeplinete cerinele prevzute de prezentul Caiet de Sarcini. Antreprenorul va nregistra zilnic date referitoare la execuia lucrrilor i la rezultatele obinute n urma msurtorilor, testelor i sondajelor. 1. Conditii tehnice 1.1 Materiale 1.1.1 Agregate 1.1.1.1 Agregatele care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul standard sunt agregatele naturale, artificiale conform SR EN 13043 si/sau agregatele naturale de cariera si de balastiera prelucrate prin spalare si sortare sau prin spalare, concasare si sortare conform SR 667 si SR 662. 1.1.1.2 Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667 si celelalte prevederi legale in vigoare.Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale de cariera trebuie sa fie conform SR 667. 1.1.1.3 Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu platforme betonate avand parte de scurgere a apei si pereti despartitori pentru eviatrea amestecarii si impurificarii agregatelor. 1.1.1.4 Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozitatii agregatelor naturale au ochiuri patrate, conform SR EN 933-2. 1.1.2 Filer 1.1.2.1 Filerul trebuie sa corespunda prevederilor SR EN 13043 si/sau STAS 539-79. 1.1.2.2 Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor al filerului sau al fractiunii fine recuperate de la exhaustorul statiei de asfalt decat in cazul in care continutul de argila determinat prin metoda valorii de albastru, conform SR EN 993/9, este de maxim 2%. 1.1.2.3 Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala,sau in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. Se poate utiliza fractiunea fina recuperata de la exhaustorul statiei in raport 4/1(4 parti filer de calcar si o parte recuperata propriu), daca se respecta conditia de la 2.1.2.2. 1.1.3 Lianti 1.1.3.1 Liantii care se utilizeaza la prepararea mixurilor asfaltice cuprinse in prezentul standard sunt: - bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60-80 si D 80/100 conform SR 754 si 2.1.3.3; - bitum neparafinos pentru drumuri tip 35/50, 50/70 si 70/100 conform SR EN 12591 si 2.1.3.2 respectiv 2.1.3.3;
145
- bitum modificat cu polimeri conform SR EN 14023 clasele 3,4,5 si 2.1.3.3. NOTA-Liantii se selecteaza in functie de penetratie, in concordanta cu zonele climatice din anexele A, si anume: pentru zonele calde se utilizeaza bitumurile D 60-80, 50-70 si 35-50; pentru zonele reci se utilizeaza bitumurile D 80-100 si 70-100; pentru mixturile stabilite cu fibre, indiferent de zona, se utilizeaza bitumurile D 60-80 si 50-70, cu penetratia la maxim 70[1.....10mm]. Bitumurile tip 35-50 se utilizeaza in straturile de legatura. 1.1.3.2 Fata de cerintele stabilite in SR EN 12591, bitumul trebuie sa prezinte urmatoarele conditii suplimentare: ductilitate la 25C( determina conform SR 61): - mai mare de 100 cm pentru bitumul neambatranit D 60/80, 50/70, 70/100 si D 80/100; - mai mare de 50 cm pentru bitumul neambatranit 35/50; - mai mare de 50 cm pentru bitum 50/70 sau D 60/80 imbatranit prin metoda TFOT/RFOT ; - mai mare de 75 cm pentru bitum 70/100 sau D 80/100 imbatranit prin metoda TFOT/RFOT ; - mai mare de 25 cm pentru bitumul 35/50 imbatranit prin metoda TFOT/RTFOT ; punct de rupere Fraass(determinat conform SR EN 12593 ) : maxim -8C pentru bitum 35/50, 50/70 sau D 60/80 ; maxim -10C pentru bitumul 70/100 sau D 80/100. 1.1.3.3 Bitumul neparafinos pentru drumuri si bitumul modificat trebuie sa prezinte o adezivitate de minim 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva. In caz contrar, se aditiveaza cu agenti de adezivitate. 1.1.3.4 Adezivitatea se determina conform SR 10696 si/sau SR EN 12697-11. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza separat, pe tipuri de bitum,astfel: bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei, sistem de inregistrare a temperaturilor pentru ulei si bitum, gura de aerisire, pompe de recirculare; bitumul modificat cu polimeri se depoziteaza in recipiente metalice ventilate, prevazute su sistem de incalzire cu ulei termic, sistem de recirculare sau agitare permanenta, pentru evitarea separarii companentelor, si sistem de inregistrare a temperaturii.Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca maxim 2 zile, daca nu este spacificat astfel de catre producator, iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitate trebuie sa fie minim 140C; bitumul aditivat se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei, pompa de recirculare, sistem de inregistrare a temperaturilor, gura de aerisire.Se recomanda ca perioada de stacare sa nu depaseasca 3 zile, iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare sa fie de 12C....140C. 1.1.4 Polimeri 1.1.4.1Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia imbracamintilor bituminoase din prezentul standard sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari sau plastomerilor si trebuie sa fie agrementati tehnic conform reglementarilor in vigoare. 1.1.5 Aditivi Aditivii utilizati ca agenti de aditivare pentru aditivarea bitumului/bitumului modificat folosit la executia imbracamintilor bituminoase din prezentul standard sunt agenti tensioactivi de tip aminoderivati care trebuie sa fie introdusi pe piata cu respectarea reglementarilor tehnice in vigoare referitoare la substantele si preparatele chimice. 1.1.6 Fibre Fibrele folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre pentru executia imbracamintilor bituminoase prevazute in prezentul standard sunt fibre sau granule din celuloza, bitumate sau nebitumate, care trebuie sa fie agrementate tehnic conform reglementarilor in vigoare. NOTA-Se pot utiliza si alte tipuri de polimeri, aditivi sau fibre, cu conditia ca acestea sa fie agrementate tehnic . Tipul de polimer, aditiv si fibra precum si dozajul acestora in bitum/mixtura se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat sau acreditat.
146
1.2 Compozitia si caracteristicile fizico-chimice ale mixturilor asfaltice 1.2.1 Mixturi asfaltice tip beton asfaltic BA 1.2.1.1 Compozitia mixturii asfaltice Mixturile asfaltice pentru stratul de uzura si pentru stratul de legatura pot fi realizate din agregate naturale de cariera, agregate artificiale sau amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera, in functie de tipul mixturii asfaltice, conform tabelului 1. Tabelul 1 - A gregate utilizate la realizarea mixturilor asfaltice Nr.crt. Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale si artificiale utilizate 1 Beton asfaltic rugos Criblura:sort 4-8; 8-16 Nisip de concasare sort 0-4 Filer 2 Beton asfaltic Criblura:sort 4-8; 8-12,5 sau 8-16 ;16-25 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4(conform 2.2.1.1.1) Filer 3 Beton asfaltic cu pietris Pietris concasat sort 4-8 ;8-16 ;16-25 concasat Nisip natural sort 0-4 Filer 4 Beton asfaltic deschis cu Criblura:sort 4-8; 8-16 ; 16-20 sau 16-25 criblura Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4(conform 2.2.1.1.1) Filer 5 Beton asfaltic deschis cu Pietris concasat sort 4-8 ;8-16 ;16-25 pietris concasat Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 (conform 2.2.1.1.1) Filer Pietris sort 4-8 ;8-16 ;16-25 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4(conform 2.2.1.1.1) Filer Agregatele artificiale se pot utiliza cu conditia sa indeplineasca cerintele tehnice ale sorturilor din SR 667 si cerintele specifice din SR EN 13034, functie de provenienta. 1.2.1.1.1 La betoanele asfaltice destinate stratului de uzura si la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legatura se foloseste nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural.Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este in proportie de maxim: -25% pentru BA 16; -50% pentru BAD PC 25 1.2.1.1.2 Limitele procentelor de agregare naturale si filer din cantitatea totala de aggregate sunt conform tabelului 2. 1.2.1.1.3 Z ona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul 3. 1.2.1.1.4 Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator, conform metodologiilor prevazute de reglementarile tehnice in vigoare, de catre un laborator de specialitate autorizat sau acreditat. Valorile inferioare recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator in vederea stabilirii continutului optim de liant, sunt prezentate in tabelul 6 si au la baza o masa volumica medie a agregatelor de 2,650 Mg/m3. Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor continutul de bitum se corecteaza cu un coeficient a = 2,650/d, unde d este masa volumica reala (medie ) a agregatelor, in Mg/ m3 si se determina conform SR EN 1097-6. Tabelul 2 - Limitele procentelor de agregate si filer
Nr. Fractiuni de Strat de uzura 147 Strat de legatura
Beton asfaltic deschis cu pietris sortat
Crt.
1.
2.
3.
4.
5.
agregate naturale din amestecul total Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,1 mm,% Filer si nisip fractiunea (0,1...4)mm,% Cribluri cu dimensiunea peste 8mm,% Pietris concasat cu dimensiunea peste 8mm,% Pietris sortat cu dimensiunea peste 8mm,%
BA 8
BA16
BAR16
BADPC25
8...14
8...13
8...11
3...8
Distanta pana la 100
22...44
34...58
47...61
39...58
Tabelul 3 Zona granulometrica a mixturilor asfaltice tip beton asfaltic Marimea Tipul mixturii asfaltice Ochiului BA16; Sitei Treceri prin site cu ochiuri patrate,% 31,5mm 25 100 20 16mm 90...100 12,5 8 66...85 4 42...66 2 30...50 1 22...42 0,63 18...35 0,20 11...25 0,125 0,10 8...13 0,063 7...10
BADPC25 100 90...100 73...90 42...61 28...45 20...35 14...32 10...30 5...20 3...8 2...5
Tabelul 4 Continut optim de liant Nr. Tipul Tipul mixturii asfaltice crt. stratului 1. Strat de uzura BA 16
Continut de liant
Clasa tehnica a drumului
Categoria tehnica a strazii
6,57,5
IVV
IV
2.
Strat de legatura BAD PC 25
4,05,0 IIIV IIIIV
148
Raportul filer liant recomandat pentru tipurile de mixture asfaltice cuprinse in prezentul standard este conform tabelului 5, termenul filer in acest context reprezentand fractiunea 0.0,1mm. Tabelul 5 Raportul filer liant Nr. Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice crt. 1. Strat de uzura Betoane asfaltice rugoase Betoane asfaltice cu dimensiunea maxima a granulei de 16 mm cu dimensiunea maxima a granulei de 20 mm Beton asfaltic cu pietris concasat 2. Strat de legatura Betoane asfaltice deschise
Raport filer liant (recomandat) 1,61,8 1,3...1,8 1,1...1,8 1,6...1,8 0,51,4
1.2..1.2 Caracteristici fizico-mecanice 1.2.1.2.1 Caracteristicile fizico mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba confectionate din mixture asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate pe parcursul executiei lucrarilor, de la malaxor sau de la asternere, precum si din stratul gata executat, pentru verificarea calitatii mixturilor asfaltice. 1.2.1.2.2 Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precum si din stratul gata executat se efectueaza conform SR EN 12697-27. 1.2.1.2.3 Caracteristicile fizico mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri/ bitum aditivat trebuie sa se incadreze in limitele din tabelele 6 si 8. 1.2.1.2.4 Caracteristicile fizico mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri / bitum aditivat, determinate prin incercari dinamice, respectiv: Rezistenta la deformatie permanenta, ( incercarea la compresiune ciclica si incercarea la ornieraj) reprezentata prin: Viteza de fluaj si fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin incercarea la compresiune ciclica triaxila pe probe cilindrice din mixtura asfaltica, conform SR EN 12697-25, metoda B, pct.5.2 c. Viteza de deformatie la fagase si adancimea fagasului, determinate prin incercarea wheel tracking pe placi din mixtura asfaltica (carote), conform SR EN 12697-22, dispozitiv mic in aer, procedeul B; - Rezistenta la oboseala, determinata prin incercarea la oboseala a unei probe cilindrice din mixtura asfaltica, conform SR EN 12697-24, anexa E; Modul de rigiditate, deteminat prin incercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixtura asfaltica, conform SR EN 12697-26, anexa C; Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confectionate la presa de compactare giratorie ( conform SR EN 12697-8 si 12697-31) trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 7. Tabelul 6 Caracteristici fizico mecanice determinate prin incercari pe cilindrii Marshall Nr. Tipul Clasa Categoria Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall(1) crt. mixturii tehnica a tehnica a Stabilitate Indice Raport Densitate Absorbtia drumului strazii la 600C, S, de S/l, aparenta de apa (2), Kg/m3 KN, curgere, KN/ % vol. (minim) I, mm, mm, (minim) 2. ;BA 16 IIIII IIIII 8,0 1,54,0 25,3 2300 1,55 6. BADPC25 IIIV IIIIV 4,5 1,54,5 13 2250 1,56 Epruvetele Marshall se confectioneaza cu 50 lovituri pe fiecare fata. Metoda de determinare a absorbtiei de apa este descrisa in anexa B.
149
Tabelul 7 Caracteristici fizico- mecanice determinate prin incercari dinamice Nr. Caracteristica Mixtura asfaltica tip beton asfaltic crt. pentru Strat uzura Strat legatura 1. Caracteristici pe cilindrii confectionati la presa giratorie 1.1 Volum de goluri la 80 giratii,% maxim 5,0 1.2 Volum de goluri la 120 giratii,% maxim 9,5 1.3 Rezistenta la deformatii permanente(fluaj dinamic) 3000 0 deformatie la 50 , 300 KPa si 1800 impulsuri, m/m, maxim 3 viteza de deformatie la 50 0, 300 KPa si 1800 impulsuri, m/m/ciclu, maxim 20000 deformatie la 40 0, 200 KPa si 1800 impulsuri, m/m, maxim 2 viteza de deformatie la 40 0, 200 KPa si 1800 impulsuri, m/m/ciclu, maxim 1.4 Modulul de rigiditate la 150 C, M Pa , minim 4500 4000 1.5 Rezistenta la oboseala, numarul de cicluri pana la 400000 0 fisurarea la 15 C, minim 2. Caracteristici pe placi( compactor cu placa) sau pe carote din imbracaminte 2.1 Rezistenta la deformatii permanente*, 60o C(ornieraj) -Viteza de deformatie la ornieraj, mm/1000cicluri, maxim Numar de vehicule** 1 >6000 - Adancimea fagasului, %, ptr. grosimea probei de 50 mm, maxim Numar mediu de vehicule** 9 >6000 * valori orientative timp de 2 ani, pana la strangerea de date.
**
vehicule de transport marfa si autobuze, in 24 ore, calculate pentru traficul de perspectiva.
1.2.1.2.5 Caracteristicile fizico mecanice ale mixturilor asfaltice prepate cu bitum modificat trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 8. 1.2.3 Determinarea caracteristicilor fizico mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall, ale mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat si bitum aditivat, se face conform SR EN 12697-6 si SR EN 12697-34. Pentru mixtura asfaltica stabilizat cu fibre, volumul de goluri se determina conform SR EN 126978, pe epruvete cilindrice tip Marshall , confectionate conform SR EN 12697-30, cu mentiunea ca se aplica 75 de lovituri. Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se determina conform SR EN 12697-8. 1.2.4 Caracteristicile prevazute pentru mixturile tip beton asfaltic si stabilizata cu fibra se determina conform normelor tehnice de incercare europene in vigoare. 1.2.5 Testul Schellenberg se efectueaza conform SR EN 12697-18. 2.3 Caracteristicile straturilor imbracamintilor bituminoase executate 1.3.1 Gradul de compactare se determina prin analize de laborator pe carote sau prin masurari in situatie conform SR 174-2.
150
Gradul de compactare reprezinta raportul procentual dintre masa volumica aparenta a mixturii asfaltice compactate din strat si masa volumica aparenta determinata pe epruvete Marshall preparate in laborator din mixtura asfaltica. Masa volumetrica aparenta a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin masuratori in situ cu echipamente de masurare adecvate, omologate. Incercarile in laborator efectuate pentru verificarea compactarii constau in determinarea asei volumetrice aparente si a absorbtiei de apa pe placate (100x100) mm sau pe carotecilindrice cu diametrul de 100 mm netulburate. 1.3.2. Conditii tehnice pentru, absorbtia de apa si gradul de compactare al imbracamintilor bituminoase din mixtura asfaltica, cuprinse in prezentul standard, sunt conforme cu tabelul 13. Tabelul 11. Caracteristicile straturilor imbracamintilor bituminoase Nr. Tipul mixturii Absorbtie de Grad de compactare, crt. apa* % vol. %, minim 3. Beton asfaltic BA16; 25 96 4. Beton asfaltic deschis BADPC25; 38 96 Metoda de determinare a absortiei de apa este prezentata in anexa B 1.4. Rezistenta la deformatii permanente a imbracamintii bituminoase executate 1.4.1. Rezistenta la deformatii permanente se masoara prindeterminarea vitezei de deformatiei la ornieraj si/sau adancimea fagasului , la temperature de 60 grade C, conform SR EN 12697-22 sau metodologiei stabilite de reglemetarile tehnice in vigoare. Valorile admisibile, in functie de trafic, sunt prezentate in tabelele 7, 8 si 10. 1.5 Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 12. Tabelul 12 Elementele geometrice si abaterile limita pentru straturile imbracamintei bituminoase Nr. Elemente geometrice Conditii de Abateri limita locale crt. admisabilitate admise la elementele geometrice 1. Grosimea minima a stratului compactat, abateri in minus fata cm, minim: de grosimea medie - strat de uzura cu bitum modificat, bitum 4.0 prevazuta in proiect aditivat, bitum pentru fiecare strat - strat de legatura cu criblura cu pietris concasatsau pietris sortat Latimea partii carosabile Profilul transversal - drumuri in aliniament in curbe si zone aferente cazuru special - strazi 4. Profil longitudinal Declivitate, % maxim -drumuri -mixtura asflatica stabilizata cu fibre - beton asfaltic rugos - alte categorii de mixture asfaltice - abaterile in plus nu constituiemotiv de respingere a lucrarii 50 mm
2. 3.
5.0 5.0 conform STAS 2900
sub forma de acoperis conform STAS 863 panta unica conform STAS 10144/3
5.0mm fata de cotele profilului adoptat
2 mm/m 5.0 mm fata cotele profilului proiectat, cu conditia respectarii pasului de proiectare adoptat
<9 <9 <7

151
1.6. Caracteristicile suprafetei imbracamintii bituminoase executate 1.6.1. Caracteristicile suprafetei imbracamintilor bituminoase si conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinitesunt conform tabelului 13. 1.6.2. Determinarea caracteristicilor suprafetei bituminoase se efectueaza in termen de o luna de la executia acestora, inainte de data receptiei la terminarea lucrarilor. Tabel 13 Caracteristicile suprafetei imbracamintei bituminoase Nr. Caracteristica Conditii de crt. admisibilitate 1. Planitatea in profil longitudinal Indice de planitate, IRI, m/km: - drumuri de clasa tehnica III <2.5 - drumuri de clasa tehnica III <3.5 - drumuri de clasa tehnica IV <4.5 - drumuri de clasa tehnica V <5.5 2. Uniformitatea in profil longitudinal Denivelari admisibile masurate sub dreptarul de 3m, mm: - drumuri de clasa tehnica I si strazile categoria IIII -drumuri de clasa tehnica II si strazi de categoria tehnica IV - drumuri de clasa tehnica IVV - Rugozitatea geometrica, HS, mm: drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IVV Rugozitatea geometrica, HS, mm: drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IVV Coeficientul de frecare (GT): drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica III
Metoda de incercare Reglementari tehnice in vigoare privind masurarea indicelui de planitate
<3.0 <4.0 <5.0 >0.80 >0.70 >0.60 >0.7 >0.6 >0.55 >0.95 >0.7
SR EN 13036-7
3.
SR EN 13036-4
SR EN 13036-1
Reglementarile tehnice in vigoare cu aparatul de masura Grip Tester
4.
Omogenitate. Aspectul suprafetei
Aspect fara degradari sub forma de exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, slefuite
Vizual
2. Reguli si metode de verificare a caracteristicilor mixturilor asfaltice 2.1. Verificarea caracteristicilor mixturilor asfaltice Verificarea caracteristicilor mixturilor asfaltice, prevazute in tabelele 815, se determina in urmatoarele etape: - incercari initiale de tip stabilirea compozitiei mixturii asfaltice; - verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice pe probe prelevate in timpul executiei lucrarilor; - verificarea caracteristicilor stratului bituminous executat. 2.2. Tipuri de incercari
152
Tipurile de incercari, in functie de tipul de mixtura si de clasa tehnica a drumului, respective categoria tehnica a strazii, si frecventa acestor incercari sunt prezentate in tabelul 16. Tabel 14 Tipul si frecventa incercarilor realizate pe mixturi asfaltice Nr. Natura controlului/incercarii si frecventa Caracteristici crt. incercarii 1. Incercari initiale de tip Caracteristici fizicomecanice pe epruvete Marshall.
2.
3.
Verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice prelevate in timpul executiei: - frecventa 1/400 tone mixtura asfaltica in cazul statiilor cu productivitate <80 tone /ora; - frecventa 1/700 tone mixtura asfaltica in cazul statiilor cu productivitate >80 tone/ora. Verificarea calitatii stratului bituminos executat executat pe carote: - conform recomandarii comisiei de recetie. Verificarea stratului la deformatii permanente: -frecventa 1 set carote pentru fiecare sector omogen
Caracteristicile: Volum de goluri determinat pe cilindri Marshall. Rezistenta la deformatii permanente (adancimea fagasului, rata de ornieraj). Volum de goluri determinat cu presa de compactare giratorie. Rezistenta la deformatii permanente(fluaj dynamic). Modul de rigiditate. Rezistenta la oboseala. Caracteristici fizicomecanica pe epruvete Marshall
Tipul mixturii asfaltice Toate mixturile asfaltice tip beton asfaltic pentru stratul de uzura si stratul de legatura, indifferent de clasa tehnica a drumului sau categoria tehnica a strazii. Pentru mixtura stabilizata cu fibre, conform tabelului12 si 2.2.2.1.2. MIxtura asfaltica stabilizata cu fibre indiferent de clasa tehnica a drumului sau de categoria tehnica a strazii
Mixturile asflatice tip beton asfaltic pentru clasa tehnica a drumului I, II si cateegoria tehnica a strazii I, II
4.
Volum de goluri pe cilindri Marshall Caracteristicile: - compozitia mixturii; - absorbtia de apa; - gradul de compactare. Rezistenta la deformatii permanente (adancime fagas, rata
153
Toate tipurile de mixture asfaltice destinate stratului de uzura si de legatura tip beton asfaltic. Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre. Toate tipurile de mixtura asflatica pentru straturile de uzura si de legatura. Mixtura asfaltica. Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre.
5.
Verificari suplimentare in situatii cerute de comisia de receptive (beneficiar): - frecventa 1 set carote pentru fiecare sector omogen
de ornieraj). Rezistenta la deformatii permanente (fluaj dinamic). Modulul de rigiditate. Rezistenta la oboseala
Mixturile asfaltice tip BA destinate stratului de uzura si legatura,pentru clasa tehnicaa a drumului I, II si categoria tehnica a strazii I, II
3. Evaluarea conformitatii Evaluarea conformitatii mixturilor asfaltice cu cerintele STAS SR174-1:2009 se realizeaza prin efectuarea incercarilor initiale de tip si controlul productiei in fabrica.
Anexa B (normativa) Determinarea absorbtiei de apa Absorbtia de apa este cantitatea de apa absorbita de golurile accesibile din exterior ale unei epruvete din mixtura asfaltica, la mentinerea in apa sub vid si se exprima in procentedin masa sau volumul initial al epruvetei. B1 Aparatura a) Etuva; b) Balantahidrostatica cu sarcina maxima de 2kg cu clasa de precizie III;
154
c) Aparat pentru determinarea absorbtiei de apa alcatuit dintr-un vas de absorbtie (exsicatorde vid); pompa de vid (trompa de apa); vacuummetru cu mercur; vas de siguranta si tuburi de legatura din cauciuc intre partile component. Pompa de vid trebuie sa asigure evacuarea aerului in asa fel incat sa se realizeze o presiune scazuta de 1520 mmHg dupa circa 30 minute. B2 Modul de lucru Determinarea se efectueaza pe epruvete sub forma de cuburi sau cilindri Marshall confectionate in laborator, precum si pe placate sau carote prelevate din imbracamintea bituminoasa. Confectionarea epruvetelor si pregatirea probelor se realizeaza conform STAS 1338/1. Epruvetele din imbracamintea bituminoasa se usuca in prealabil in etuva la temperature de 105110 grade C pana la masa constanta. Epruvetele astfel pregatite pentru incercare se cantaresc in aer, dupa care se mentin timp de 1 ora, in apa, la temperature de 20 grade C, se scot din apa, se sterg cu o tesatura umeda si se cantaresc in aer si apoi in apa. Diferenta dintre aceste doua cantariri raportata la densitatea apei reprezinta volumul initial al epruvetei. Epuvetelesunt introduse apoi in vasul de absorbtie (exsicatorul de vid) umplut cu apa la temperature de 20 grade C se aseaza capacul de etansare si se pune in functiune evacuarea aerului astfel ca dupa circa 30 minute sa se obtina un vid intre 1520 mmHg. Vidul se intrerupe dupa 3 ore, dar epruvetele se mentin in continuare in apa la temperature de 20 grade C timp de 2 ore la presiune atmosferica. Epruvetele se scot apoi din apa, se sterg cu o tesatura umeda si se cantaresc in aer si in apa. Diferenta dintre doua cantariri raportata la densitatea apei reprezinta volumul final al epruvetelor.
4.22. Caiet de sarcini - Lucrari de sustinere din gabioane

GENERALITATI Art. 1. Caracteristici si etape de executie 1.1. Lucrarea se masoara la m3 de beton si piatra puse in opera. Gabioanele au urmatoarele caracteristici: - sunt structuri elastice, capabile sa reziste in bune conditii la oricare tip de solicitare; - sunt structuri la care deformatia limitata nu este un defect ci un factor functional, care confirma conlucrarea tuturor elementelor constructiei fara sa reduca rezistenta acesteia; - sunt structuri drenante. 1.2. Executia lucrarilor de sustinere din gabioane comporta urmatoarele operatiuni: - executia platformei de lucru; - executia sapaturii si sprijinirea malurilor sapaturilor; - executia fundatiei; - executia elevatiei. CAPITOLULI: DESCRIEREA OPERATIUNILOR Art. 2. Executia platformei de lucru 2.1. Platforma de lucru va fi amplasata conformproiectului. 2.2. Platforma de lucru va avea dimensiunile din proiect si va fi realizata din beton, balast sau piatra sparta. Art. 3. Executia sapaturii si sprijinirea malurilor sapaturii
155
3.1. Sapatura se face pe tronsoane alternante de maxim 6 m lungime, in ordinea stabilita prin proiect. 3.2. Saparea pamantului se executa mecanizat si manual, necesitand si sprijinirea malurilor pentru evitarea posibilitatilor de declansare a unor fenomene de instabilitate. Sprijinirile pot fi din lemn sau metalice si se executa odata cu saparea. 3.3. In pamanturi cu infiltratii de apa sprijinirile se executa continuu cu dulapi verticali suprapusi (al doilea rand de dulapi se suprapune peste rosturile primului rand de dulapi) sau cu palplanse astfel incat sa se formeze un perete etans. 3.4. Cand executarea sapaturilor implica dezvelirea unor retele subterane existente (apa, gaze, electrice, etc.) ce raman in functiune trebuie luate masuri pentru protejarea acestora impotriva deteriorarii. Daca aceste retele nu se cunosc si apar pe parcursul executarii sapaturii se vor opri lucrarile si se va anunta beneficiarul pentru a lua masurile necesare. 3.5. La terminarea sapaturii se va intocmi un proces verbal de verificare a cotei de fundare si a naturii terenului de fundare. Art. 4. Betonarea fundatiilor 4.1. In cazul fundatiilor din beton, betonarea acestora se face imediat dupa terminarea sapaturilor, turnandu-se aderent la peretii sapaturii rezultate. 4.2. Turnarea betonului de clasa prevazuta in proiect se realizeaza fara intrerupere, in straturi de 20-50 cm. Art. 5. Executia elevatiei 5.1. Operatiunile principale pentru realizarea elevatiei din gabioane sunt: - confectionarea cosurilor pentru gabioane; - realizarea zidariei de piatra in cutiile confectionate. 5.2. Confectionarea cosurilor pentru gabioane 5.3. Gabioanele se confectioneaza din plasa de sarma zincata Z 50x3,15x1000, 1500, 2000 STAS 2543-76 corespunzator cu latimea gabionului de 1000, 1500, 2000 mm. 5.4. Pentru a asigura indeformabilitatea gabionului el se intareste cu cadre din otel beton 12- 16 mmprotejate cu vopsea anticoroziva si ancore (legaturi) din sarma zincata 4 mm. 5.5. Plasele, cadrele si gabioanele se leaga intre ele cu sarma moale zincata =3,0 mm. 5.6. Cand gabioanele sunt confectionate in afara amplasamentului lor definitiv, antreprenorul trebuie, inainte de inceperea executiei lucrarilor, sa supuna aprobarii reprezentantului beneficiarului mijloacele de incarcare, transport, de ridicare si asezare pe amplasament a gabioanelor. Art. 6. Realizarea zidariei de piatra in cutiile confectionate 6.1. Umplerea gabioanelor este facuta, de regula pe loc, prin aranjarea pietrei brute sau a bolovanilor in cosurile de sarma care sunt dispuse alaturat si legate unele de altele cu sarma. 6.2. Umplerea gabioanelor se face cu piatra bruta negeliva sau piatra de rau cu dimensiuni cuprinse intre 120-250 mmuscata, zidita, bine impanata. 6.3. La aranjarea pietrei in gabioane se va cauta, in masura posibilitatii, ca paramentul sa fie realizat cu piatra cu dimensiunile mai mari. CAPITOLUL II: MATERIALE UTILIZATE Art. 7. Apa Trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 790-84 daca nu provine din reteaua publica. Art. 8. Cimentul Pentru prepararea betoanelor se va utiliza cimentul dat prin reteta la betonul specificat in proiectul de executie. Art. 9. Agregatele La prepararea betoanelor monolite se va utiliza balast, nisip, pietris, care trebuie sa corespunda calitativ prevederilor STAS 1667-76, STAS 4606-80, SR662:2002.
156
Art. 10. Betoane 10.1. Betonul simplu - Calitatea betoanelor utilizate se va stabili de proiectant in functie de conditiile de lucru si de sarcinile la care este supus. 10.2. Compozitia betonului se stabileste pe baza de incercari preliminare, folosindu-se materialele aprovizionate. 10.3. La stabilirea retetei se va tine seama de capacitatea si tipul betonierei, de umiditatea agregatelor, iar pe timp friguros se va tine seama de temperatura materialelor component si a betonului. 10.4. Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate. 10.5. Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea beneficiarului. 10.6. Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stare atmosferica. 10.7. In timpul turnarii trebuie asigurat ca betonul sa umple complet formele in care este turnat, patrunzand in toate colturile si nelasand locuri goale. 10.8. Betonul adus in vederea turnarii nu trebuie sa aiba agregatele segregate. In perioada dintre preparare si turnare se interzice adaugarea de apa in beton. Art. 11. Cosuri pentru gabioane 11.1. Cosurile pentru gabioane se confectioneaza din plasa de sarma zincata Z 50x3,15x1000, 1500, 2000 - STAS 2543-76 corespunzator cu latimea gabionului de 1000, 1500, 2000 mm. 11.2. Cadrele care asigura nedeformabilitatea cosurilor sunt confectionate din otel beton 12- 16 mm protejate cu vopsea anticoroziva si ancore (legaturi) din sarma zincata 4 mm. 11.3. Plasele, cadrele si gabioanele se leaga intre ele cu sarma moale zincata 3,0 mm (Znl 3,0 STAS 889-89). Art. 12. Piatra 12.1. La executia zidariei se va folosi piatra provenita din roci cu structura omogena, compacta. Nu se admite folosirea pietrei din roci argiloase sau marnoase. Pentru executia zidariilor uscate se va folosi numai piatra de cariera. Se recomanda ca piatra sa fie extrasa inaintea iernii care precede punerea ei in lucru. 12.2. Forma pietrei brute este neregulata, apropiata de cea paralelipipedica. 12.3. Conditiile de calitate pe care trebuie sa le satisfaca piatra sunt urmatoarele: - piatra trebuie sa fie dura, avand marca minimum100; - negeliva; - prezentand muchii vii la cioplire si dand un sunet clar la lovire cu ciocanul; - nu se admit crapaturi, zone alterate, strivite sau cuiburi de materii minerale care se dezagrega usor. 12.4. Rezistenta pietrei la gelivitate se determina conformSTAS 1667-76. Art. 13. Zidaria uscata din piatra bruta 13.1. Zidaria uscata se executa manual. Se recomanda piatra bruta mare. 13.2. La executarea zidariei uscate pietrele se aseaza pe lat, in randuri cat mai orizontale, astfel ca sa reazeme intre ele pe o suprafata cat mai mare, iar volumul golurilor sa fie cat mai mic. 13.3. Pietrele se impaneaza intre ele cu pietre mai mici de forma corespunzatoare care se introduc in goluri. 13.4. Asezarea pietrelor se face astfel ca sa fie asigurata tasarea rosturilor verticale pe minimum 10 cm. 13.5. Pietrele care se intrebuinteaza la executarea unui strat trebuie sa fie cat mai uniforme ca rezistenta si densitate. 13.6. O atentie deosebita se va acorda asezarii pietrelor la parament, prin alternarea pietrelor cu coada scurta cu cele cu coada lunga. 13.7. Pentru fetele exterioare se folosesc pietre mai mari. CAPITOLUL III: VERIFICAREA CALITATII
157
Art. 14. Platforma de lucru 14.1. Se verifica: - respectarea elementelor geometrice in plan si profil transversal; - realizarea platformei cu materiale corespunzatoare (prevazute in proiect); - semnalizarea punctului de lucru. Art. 15. Saparea si sprijinirea malurilor sapaturii 15.1. Se vor verifica in raport cu prevederile proiectului: - pozitia in plan; - dimensiunile fundatiilor; - masurile de protectia muncii, de siguranta a circulatiei; - verificarea sprijinirilor conformprevederilor din fisele tehnologice; - concordanta intre situatia reala pe teren si datele tehnice prevazute in proiect. Art. 16. Betonarea fundatiei 16.1. Se fac verificari atat la betonul proaspat cat si la cel intarit: - realizarea vibrarii betonului; - temperatura betonului proaspat care la punerea in opera trebuie sa fie mai mare de 5oC; - calitatea betonului proaspat - prin recoltari de probe; - lucrabilitatea betonului; - la statia de betoane se ia cate o proba pe schimb si tip de beton; - calitatea betonului pus in lucrare se va aprecia tinand cont de concluziile analizei efectuate asupra rezultatelor incercarii, probelor de verificare a clasei si a interpretarilor rezultatelor incercarilor nedistructive sau pe carote; - se va urmari si durata maxima de transport a betonului functie de temperatura si calitatea cimentului. Art. 17. Realizarea elevatiei 17.1. Se verifica: - cosurile din plasa, ca dimensiune, confectionare si asezare pe radierul de beton si montare in elevatie, in conformitate cu prevederile proiectului de executie. - dimensiunile in plan si sectiune si calitatea materialelor puse in opera pe tot parcursul executiei, pentru asigurarea calitatii si functionalitatii lucrarilor de sprijinire cu gabioane. 17.2. Toate aceste verificari se fac conform Indicativ NE 012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999 si in conformitate cu Legea nr. 10/95 si in baza unui Program pentru controlul calitatii lucrarilor intocmit de comun acord intre proiectant, beneficiar, constructor . La toate aceste verificari se incheie: proces verbal de lucrari ascunse, proces verbal de receptie calitativa sau proces verbal.
4.23. Caiete de sarcini - Marcaje rutiere

GENERALITATI SCOP. APLICATIE Prezentul caiet de sarcini se refera la aprobarea marcajelor rutiere care vor fi folosite pentru consolidarea podului de pe DN15 in localitatea Bicaz judetul neamt. Acesta cuprinde clasificari conform prevederilor tehnice precum si alte conditii pe care marcajele rutiere trebuie sa le indeplineasca. PREVEDERI GENERALE Constructorul este obligat sa asigure concordanta marcajelor rutiere cu prevederile acestui caiet de sarcini.
158
Consultantul il va informa pe Constructor sa intreprinda, pe cheltuiala proprie, orice fel de verificare considerata a fi necesara pentru a asigura conformitatea lucrarilor cu specificatiile acestui caiet de sarcini. In cazul cnd se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Consultantul va respinge orice lucrare si va initia actiunile necesare ulterioare. LISTA DE MATERIALE CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSEAUA DE MARCAJ Pentru marcajele rutiere vor fi folosite urmatoarele tipuri de materiale: Benzi din material plastic impimate cu vopsea ecologica, de tip solubil in apa, cu uscare in aer liber (fara solvent organic). Aceasta vopsea va garanta vizibilitatea marcajelor indiferent de conditii. Vopseaua se va aplica pe o amorsa corespunzatoare. Marcajele se vor aplica cu cu instrumente potrivite de vopsit, amorsat sau bile din sticla, sau se vor aseza manual, in functie de tipul de marcaj. Asigurarea unui service al marcajelor se va face pentru minim 18 luni. Calitatea vopselei se va aprecia in functie de datele tehnice prezentate in ANEXA 1. Calitatea amorsei se va aprecia in functie de datele tehnice prezentate in ANEXA 2. Benzi marcate termo-plastice sau autoaderente, cu aplicare la cald sau la rece. In cazul acestora se prevad aceleasi conditii tehnice ca cele pentru benzile din material plastic. Asigurarea unui service al marcajelor se va face pentru minim 36 luni. La prezentarea ofertei, ofertantul ii va furniza Constructorului si metodologia de aplicare insotita de specificatiile tehnice necesare pentru realizarea acestui tip de benzi. Materialele vor fi furnizate de catre compania aprobata de Constructor. Pentru materiale vor fi eliberate certificate de calitate, emise de catre laboratoare certificate international (cel putin echivalentul BAST sau LGA). CONTROLUL CALITATII PENTRU VOPSEAUA DE MARCAJ Probele de vopsea de marcaj se vor ridica direct din containerele sigilate originale, si in concordanta cu prevederile Indicatiilor Tehnice pentru Marcaje Rutiere emise de AND CESTRIN. Laboratorul pentru asigurarea sigurantei circulatiei apartinand CESTRIN va efectua verificarile necesare. Daca rezultatele obtinute de CESTRIN nu sunt satisfacatoare, Constructorul va fi informat imediat iar Administratia Nationala a Drumurilor va trimite vopseaua, in ambalajul original, catre LGA pentru o noua evaluare. LGA (Landesgewerbeanstalt Bayern) este un laborator autorizat care va confirma calitatea vopselei pentru marcaje rutiere. Constructorul va sustine cheltuielile aferente transportului si expertizelor. Daca LGA confirma faptul ca rezultatele nu sunt satisfacatoare, Constructorul va inlocui lotul respectiv de vopsea. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE MARI DE STICLA Toate vopselurile pentru marcaje rutiere vor folosi un anumit tip de microbile sau bile mari de sticla. Fabricantul va propune tipul de bile de sticla precum si dozajul acestora, in concordanta cu raportul BAST. Microbilele si bilele mari de sticla vor fi ambalate in saci sigilati. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE MARCAJE LONGITUDINALE Generalitati In general, marcajele longitudinale se clasifica dupa cum urmeaza: De separare a sensurilor de circulatie; De delimitare a benzilor; De delimitare a partii carosabile. Aceste marcaje se executa prin: Linie continua simpla sau dubla; Linie discontinua simpla sau dubla; Linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua. . Linii de separare a sensurilor de circulatie Linie simpla discontinua, cu dimensiunea intervalului liber dintre segmente variind in functie de conditiile drumului;
159
Linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua, semnalizand depasirea interzisa pe sensul alaturat liniei continue; Linie dubla continua, se aplica in locurile unde se interzice incalcarea ei pe ambele sensuri. Linii de delimitare a benzilor Linie simpla discontinua, cu dimensiunea intervalului liber dintre segmente variind in functie de conditiile drumului. . Linii de delimitare a partii carosabile Linie simpla continua pe autostrazi, drumuri nationale si la exteriorul curbelor periculoase; Linie simpla discontinua pe celelalte tipuri de drumuri; Linie simpla discontinua pentru a delimita benzile de accelerare, decelerare sau viraj, de benzile curente de circulatie. Aplicarea liniei discontinue Segmente scurte cu intervale libere lungi, in conditii normale; Semente lungi cu intervale libere scurte in zone periculoase, inclusiv benzile marcate cu sageti pentru selectarea sensului de circulatie (intoarcere la banda) . Supralargirea in curbe Pentru supralargire < 1.00m, toata supralargirea se va amenaja la banda din interiorul curbei; Pentru supralargire > 1.00m, banda din interiorul curbei se va lati cu 1.00m + 60% din valoarea ramasa din supralargire, iar banda din exterior cu 40%. MARCAJE TRANSVERSALE Oprire Linie continua cu latimea de 400mm. Cedeaza trecerea Linie discontinua cu latimea de 400mm. Traversare pentru pietoni Linii cu latimea de 400mm trasate paralel cu axul caii Cu lungimea de 3000mm pentru viteze de apropiere < 50 Km/ h Cu lungimea de 4000mm pentru viteze de apropiere 50 Km/ h; Linii transversale pe axul caii pentru oprire, late de 400mm, trasate cu 600mm inainte de marcajul pietonal pe fiecare sens de circulatie. Traversare pentru biciclisti Doua linii intrerupte. MARCAJE DIVERSE Ghidare Pentru materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa le urmeze in traversarea intersectiei. Spatii interzise Linii paralele, dispuse inclinat la marginea partii carosabile. Parcari pe partea carosabila Linii dispuse la 90 fata de marginea caii; Linii inclinate fata de margine; Linii paralele cu marginea caii. Curbe periculoase dupa aliniamente lungi Marcaje de reducere a vitezei constituite din linii transversale cu latimea de 400mm. APLICAREA MARCAJELOR TIPURI SI MARIMI Marcajele rutiere constituite din material plastic, cu vopsea alba ecologica (amestec cu apa) vor avea vizibilitate optima indiferent de conditiile atmosferice. Vopseaua va fi asezata pe amorsa corespunzatoare sub forma unui film in grosime de 2000 microni. Marcajele rutiere constituite din material termo-plastic vor avea vizibilitate optima indiferent de conditiile atmosferice. Marcajele se vor aplica in stricta conformitate cu instructiunile fabricantului, dupa acordul Consultantului. APLICAREA MARCAJELOR RUTIERE Generalitati
160
Lucrul poate incepe numai daca urmatoarele cerinte au fost indeplinite: Constructorul a obtinut de la AND si de la Politia Rutiera aprobarile necesare privind inchiderile de circulatie care vor fi aplicate; La zona de lucru au fost au fost aduse indicatoarele pentru semnalizarea traficului temporar precum si conurile de semnalizare rutiera; S-au obtinut aprobarile de la Consultant. Executia marcajelor Punctele de aplicare a marcajelor se vor realiza pe carosabil folosind dispozitive adecvate; Aplicarea marcajelor se va face in conformitate cu prevederile din proiect; Consultantul va verifica punctele de referinta ale marcajelor inainte de aplicarea finala. Aplicarea finala Suprafata carosabila va fi curatata in intregime inainte de inceperea aplicarii marcajelor; Suprafata carosabila pe care exista marcaje vechi va fi curatata mecanic; Amorsa si vopseaua vor fi aplicate conform instructiunilor fabricantului. RECEPIA LUCRRILOR Recepia cantitativ i calitativ a lucrrilor efectuate se consemneaz de prestator pe baza bonurilor zilnice de lucru. Recepia lucrrilor de marcaj se execut n dou faze: recepia la terminarea lucrrilor recepia final dup expirarea termenului de garanie. Recepia la terminare lucrrilor Comisia format din responsabilul cu supravegherea execuiei marcajelor, din partea executantului i reprezentantul beneficiarului, verific: - bonurile zilnice ncheiate la sfritul fiecrei zi de lucru Bonurile de lucru vor fi prezentate zilnic beneficiarului care prin delegatul su vor fi verificate faptic, n teren: dac s-au respectat prescripiile din Caietul de sarcini i prevederile SR 1848-7/2004; continuitatea peliculei de vopsea; rezistena la uzur, calitatea vizual a luminanei i a retroreflexiei; geometria benzii de marcaj (lungime i lime), banda de marcaj s aib un contur clar delimitat, avnd microbile sau bile mari repartizate uniform pe lungimea i limea benzii de vopsea. Dac comisia de recepie constat deficiene de calitate, hotrte remedierea marcajului pe cheltuiala executantului, n termenul stabilit de comisie. Recepia la terminarea lucrrilor se efectueaz lunar i va cuprinde: denumirea strzilor, tipul de marcaj, suprafaa acestuia. Recepia final Se execut cu maxim 14 zile nainte de ncheierea perioadei de garanie. Comisia verific lucrarile acceptate la recepia efectuat la terminarea lucrrilor utilizand aceleai proceduri tehnice ca i la recepia efectuat la terminarea lucrrilor . Comisia analizeaz calitatea lucrarilor corespunztor garaniei acordate. n caz de neconformitate, se vor executa lucrri de remediere de ctre prestator, pe cheltuiala proprie. Recepia se efectueaz prin determinri vizuale pe categorii de lucrari, iar dac acestea conduc la opinii divergente n cadrul comisiei, n ceea ce privete rezultatele obinute, atunci se vor face masuratori cu aparate specifice. La terminarea recepiei finale, comisia va consemna constatrile i concluziile referitoare la calitatea lucrarilor recepionate, n procesul verbal de recepie final, mpreun cu decizia de admitere, cu sau fr obiecii a recepiei, de amnare sau de respingere a ei. n cazul n care comisia de recepie final recomand admiterea cu obiecii, amnarea sau respingerea recepiei, ea va trebui sa propun msuri pentru nlturarea neregulilor semnalate. Decontarea lucrrilor efectuate se face pe baza situaiei de lucrri lunare i a procesului verbal de terminare a lucrrilor ntocmite de executor prin centralizarea bonurilor zilnice de lucru, confirmate de beneficiar. Executorul va emite factura dup confirmarea situaiilor de lucrri de ctre beneficiar.
161
GARANIA LUCRRILOR Garania lucrrilor va fi de: 6 luni la marcaj cu vopsea clasic pe strzile categoriile I i II; 12 luni la marcaj cu vopsea clasic n parcrile de reedin i parcri publice, inclusiv numerotarea i pe strzile cu categoria III 24 luni la marcaj cu material termoplastic; 24 luni la marcaj cu benzi rezonatoare; 24 luni la ansamblu de marcaj rutier termoplastic antiderapant pentru treceri de pietoni; 24 luni la marcaj preformat cu material termoplastic; 24 luni la marcaj tactil; 6 luni vopsire parapei rigizi din beton; 12 luni limitatoare de vitez liniare; 12 luni separatoare de sens; 12 luni plcue reflectorizante; 12 luni butoni retroreflectorizani aplicai; 12 luni butoni retroreflectorizani ncastrai.
PREVEDERI LEGISLATIVE La proiectarea i execuia elementelor de semnalizare rutier pe orizontal se vor avea n vedere referine din urmtoarele normative: OUG 195/2002 privind circulaia pe drumurile publice (modif. i republicat) SR 1848-1,2,3/2008 Semnalizare rutier. Indicatoare i mijloace de semnalizare rutier SR 1848-7/2004 Marcaje rutiere SR 1423 Produse pentru marcarea rutier. Produse de pulverizare. Microbile de sticl, granule antiderapante i amestecul celor dou componente SR EN 1424 Produse pentru marcarea rutier. Microbile de sticl preamestecate SR EN 1436 Produse pentru marcarea rutier.Performane ale marcajelor SR EN 1463-1 Produse pentru marcarea rutier. Butoane reflectorizante. Partea 1: Condiii iniiale de performan SR EN 1790 Produse pentru marcarea rutier. Marcaje rutiere prefabricate SR ENV 13459-1 Produse pentru marcare rutier. Controlul calitii. Partea I: eantionare din stoc i ncercri SR ENV 13459-2 Produse pentru marcarea rutier. Controlul Calitii. Partea II: ghid de pregtire a planurilor calitii pentru aplicarea produselor SR ENV 13459-3 Produse pentru marcarea rutier. Controlul Calitii. Partea III: performane de utlizare SR EN 1824 Produse pentru marcare rutier. ncercri rutiere. SR EN 1871 Produse pentru marcare rutier. Proprieti fizice. ANEXA 1 FISA TEHNICA - Benzi din material plastic impimate cu vopsea ecologica, de tip solubil in apa (fara solvent organic). 1. denumirea: conform fabricant 2. caracteristici ale materialelor plastice: 2.1. tip de binder 2.2. volum 2.3. solutii nevolatile [mase plastice] 2.4. vascozitate 2.5. cenusi % 950c 2.6. termen de garantie pentru depozitare 3. caracteristici ale filmului de vopsea:
acrilic conform fabricant minim 85% conform fabricant minim 66% minim 6 luni
162
3.1. testul BAST (minim 4 Mio) pentru film umed, grosime 2000m raport BAST retroreflexie factor de luminozitate pendul STR rezistenta la uzura grosime film umed tip de microbile dozare microbile 3.2. timp de uscare film umed rezistenta la ploaie dupa uscare 4. garantie a materialului plastic si a microbilelor 4.1. vopsea 4.2. microbile 4.3. acordul MLPLAT CATC 5. conditii de aplicare 5.1. temperatura la aplicare in aer la sol 5.2. higrometrie 5.3. diluare 5.4. dispozitiv de marcare 6. toxicitate si protectia mediului 7. reguli pentru siguranta transport, manevrare, depozitare
nr. minim 150 mcd/ Lx m2 minim 0.40 minim 40 minim 85% 2000m raport BAST raport BAST raport BAST conform fabricant
raport LGA certificare Lloyd nr.
conform fabricant conform fabricant conform fabricant conform fabricant conform fabricant conform stipulari 91/ 155/ EWG conform fabricant
ANEXA 2 FISA TEHNICA Amorsa cu uscare in aer liber Se foloseste pentru a asigura o buna adeziune a marcajului final la suprafata. Amorsa se va aplica pe suprafete bituminoase vechi sau nou turnate, sau peste marcajele vechi. 1. denumire vopsea conform fabricant 2. caracteristici amorsa umeda: 2.1. tip de binder 2.2. volum 2.3. vascozitate 2.4. termen de garantie pentru depozitare 3. conditii de aplicare 3.1. temperatura aer 3.2. temperatura suprafetei 3.3. umiditate relativa % 3.4. modalitate de aplicare 3.5. grosime film umed 4. timp de uscare asa cum este sau umed 5. rezistenta la ploaie dupa timpul de uscare 6. toxicitate si protectia mediului 163
acrilic conform fabricant conform fabricant minim 6 luni
conform fabricant conform fabricant conform fabricant conform fabricant conform fabricant maxim 3-6 minute maxim 15 minute conform stipulari 91/ 155/ EWG
7. reguli pentru siguranta transport, manevrare, depozitare
conform fabricant
4.24. Caiet de sarcini - Urmarirea comportarii in timp poduri

Art. 1. PREVEDERI GENERALE 1.1. In conformitate cu prevederile Normativului privind comportarea in timp a constructiilor indicativ P130-1999, urmarirea comportarii in timp a constructiilor se desfasoara pe toata perioada de viata a constructiei. 1.2. Activitatea de urmarire in timp a comportarii constructiilor va fi asigurata de catre investitor, proiectant, executant, administrator, utilizatori, experti, specialisti si responsabilul cu urmarirea constructiilor. 1.3. Urmarirea comportarii in timp a constructiilor este de doua categorii: 1.3.1. Urmarire curenta, care consta din observarea si inregistrarea unor aspecte, fenomene si parametri ce pot semnala modificari ale capacitatii constructiei de a indeplini cerinte de rezistenta, stabilitate si durabilitate stabilite prin proiecte; 1.3.2. Urmarire speciala, care consta din masurarea, inregistrarea, prelucrarea si interpretarea sistematica a valorilor parametrilor ce definesc masura in care constructiile isi mentin cerintele de rezistenta, stabilitate si durabilitate stabilite prin proiecte. 1.4. Comportarea in timp va fi urmarita prin urmarire curenta, efectuata in conformitate cu reglementarile in vigoare, precumsi prin programele de supravegheri si revizii tehnice. Art. 2. FENOMENE CE VOR FI URMARITE 2.1. La suprastructura: - aparitia de fisuri sau crapaturi in elementele de rezistenta; - deteriorarea echipamentelor (parapeti pietonali sau de dirijare, guri de scurgere, elemente de inchidere a rosturilor de dilatatie, borduri, etc), accidentala sau ca urmare a uzurii; - aparitia de fisuri, fagase, faiantari ale partii carosabile; - aparitia, la intrados, de infiltratii prin hidroizolatie sau prin rosturi; - deteriorarea semnalizarii de pe rampe. 2.2. La infrastructura: - aparitia de fisuri sau crapaturi in elementele de rezistenta; - aparitia de infiltratii prin corpul culeelor, ca urmare a blocarii drenurilor din spatele acestora; - deteriorarea aparatelor de reazem; - starea cuzinetilor si a banchetei cuzinetilor; - starea sferturilor de con si a zidurilor intoarse; - aparitia de afuieri ale infrastructurilor. 2.3. La rampele de acces: - aparitia de fisuri, fagase, faiantari ale partii carosabile; - deteriorarea echipamentelor (parapeti pietonali sau de dirijare, casiuri, scari, borduri, etc), accidentala sau ca urmare a uzurii; - existenta de materiale aduse de viituri (potmol, arbori, etc.); - colmatarea sau infundarea rigolelor si podetelor; - existenta de rupturi locale, tasari sau crapaturi la rigolele pavate sau pereate; - deteriorarea acostamentelor sau a taluzelor, prin depunerea de material sau prin erodare; - modificarea accentuata a profilelor taluzurilor, sub efectul precipitatiilor sau al instabilitatii terenului. 2.4. La albie: - modificarea cursului;
164
- aparitia de afuieri care pun in pericol siguranta podului; - colmatari ale albiei ca urmare a viiturilor sau a depozitarii de gunoaie; - deteriorarea lucrarilor de aparari de maluri in zona podului; - deteriorarea pragului de fund; - exploatarea de balast din albie in aval de pod, in zona de protectie a acestuia. 2.5. Urmarirea curenta a fenomenelor de la Art. 2.1 2.4 se va efectua la intervalele de timp prevazute prin instructiunile curente, dar nu mai rar de o data pe an. Se vor respecta prevederile din Instructiuni tehnice privind repararea si intretinerea podurilor si podetelor de sosea din beton, beton armat, beton precomprimat si zidarie de piatra, indicativ CD99-2001. 2.6. Dupa producerea de evenimente deosebite (seism, viituri, inundatii, accidente, explozii, alunecari de teren, etc.) este obligatorie efectuarea activitatilor de urmarire curenta. Art. 3. INREGISTRAREASI PASTRAREADATELOR 3.1. Datele culese prin urmarirea curenta se vor consemna in rapoarte intocmite de catre personalul insarcinat cu efectuarea acestor activitati, rapoarte care vor fi consemnate in Jurnalul Evenimentelor si vor fi incluse in Cartea Tehnica a Constructiei. 3.2. La aparitia unor deteriorari ce se considera ca pot afecta rezistenta, stabilitatea si durabilitatea constructiei, precum si in cazurile prevazute la punctul 2.6 proprietarul sau administratorul va dispune luarea imediata a masurilor ce se impun. Art. 4. RESPONSABILITATEADECIZIILORDE INTERVENTIE 4.1. La aparitia unor deteriorari ce se considera ca pot afecta rezistenta, stabilitatea si durabilitatea constructiei proprietarul sau utilizatorul va comanda o inspectare extinsa asupra constructiei, urmata daca este cazul de o expertiza tehnica, efectuate de catre specialisti atestati, cu experienta. 4.2. In cazul in care prin rapoartele de inspectie extinsa sau de expertiza se solicita acest lucru, proprietarul are obligatia de a institui urmarirea speciala, de scurta sau de lunga durata si de a comunica aceasta Inspectiei de Stat in Constructii. 4.3. Urmarirea speciala a comportarii in timp se efectueaza pe baza unui proiect de urmarire speciala intocmit de catre o firma specializata, cu mijloace de observare complexe si specializate, adaptate obiectivelor specifice fiecarui caz in parte si tinand seama de prevederile reglementarilor tehnice in vigoare, standarde, normative, instructiuni tehnice, ghiduri tehnice, etc. Art. 5. LUCRARI DE INTRETINERE CURENTA 5.1. In conformitate cu prevederile normativului Instructiuni tehnice privind repararea si intretinerea podurilor si podetelor de sosea din beton, beton armat, beton precomprimat si zidarie de piatra, indicativ CD 99-2001, lucrarile de intretinere curenta se vor executa pe toata perioada anului si sunt:
165
166
Art. 6 LUCRARI DE INTRETINERE PERIODICA 5.2. Lucrarile de intretinere periodica la podurile si podetele de sosea executate din zidarie de piatra, beton, beton armat si beton precomprimat se vor executa pe baza documentatiei tehnicoeconomice, dupa un program elaborate pe baza notelor de constatare intocmite de comisiile care au efectuat reviziile periodice si speciale. 5.3. Reviziile periodice si speciale se efectueaza potrivit Instructiunilor privind revizia drumurilor publice, Instructiunilor privind stabilirea starii tehnice a unui pod si Manualului pentru identificarea defectelor aparente la podurile rutiere si indicarea metodelor de remediere.
167
168
169
4.25. Caiet de sarcini - Prevederi privind controlul calitatii, receptia lucrarilor si refacerea lucrarilor defecte
1. Controlul calitatii Pentru ansamblul lucrarilor ce fac obiectul proiectului, se stabileste un plan pentru asigurarea calitatii, aprobat de investitor. Planul de asigurare a calitatii cuprinde: - repartizarea generala, numarul personalului necesar, responsabilii tehnici cu urmarirea executiei pe santier; - organizarea controlului intern de calitate; - lista lucrarilor pentru care trebuie efectuate incercari; Procedeele de executie se stabilesc in conformitate cu prevederile din proiect, din caietul de sarcini, codurile si standardele in vigoare si definesc: lucrarile care fac obiectul procedeelor de executie; mijloacele si materialele specifice; materiale, produse si componenti (calitate, origine, clasa, marca, atestare); punctele sensibile de executie, faze care trebuie sa retina atentia in mod deosebit; mijloacele si modalitatile controlului intern de calitate Controlul intern are in vedere:
- conditiile de identificare si prelucrare a loturilor de materiale produse si componenti supusi unei proceduri oficiale de omologari; - controlul betoanelor si al imbracamintilor asfaltice in laboratoare; - conditiile de executie si interpretarea incarcarilor prescrise de la inceput sau impuse pe parcursul executiei; - modul de intocmire al documentelor de urmarire a executiei. 2. Receptia lucrarilor Asigurarea calitatii lucrarilor de reparatii impune un program de urmarire, cu receptii pe faze de executie, precum si receptia finala a lucrarilor. Pe timpul executiei se vor executa receptii la principalele faze de executie (dupa caz): cota de fundare; stratul suport al hidroizolatiei; hidroizolatie; armatura betonului de protectie; pereul sferturilor de con; pozitia si diametrul armaturilor de la infrastructuri, suprastructura, suprabetonare, camasuieli, etc. Receptiile pe faze vizeaza executia lucrarii, insasi calitatea materialelor folosite, existenta certificatelor de calitate si a probelor impuse de normativele tehnice.
170
3. Refacerea lucrarilor defecte Cand o parte sau intreaga lucrare nu corespunde prevederilor proiectului, a caietului de sarcini si a codurilor si normativelor in vigoare, antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare. Dupa o atenta recunoastere, dupa analiza defectelor, inainte de inceperea lucrarilor de refacere, antreprenorul propune beneficiarului programul de reparatii. La remedierea defectelor de natura celor care afecteaza calitatea structurii, se va proceda astfel: montarea unor dispozitive de urmarire; relevarea in detaliu a defectelor; cercetarea cauzelor, la nevoie si efectuarea de incarcari si probe; evaluarea consecintelor imediate si a celor pe termen lung; compararea diferitelor posibilitati de remediere; intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare. In raport cu situatia corecta, beneficiarul poate:
- sa acorde viza proiectului de reparatii, cu eventuale reparatii; - sa ceara demolarea partiala sau totala a lucrarii, inlocuirea unor elemenete etc, totul pe cheltuiala anteprenorului. In cazul unor defecte ce prin natura lor nu afecteaza calitatea structurii, se procedeaza astfel: - defectele minore se corecteaza, de la caz la caz, prin degresare, spalare, rabotare, rostuire etc.; - in cazul unor defectiuni mai importante, antreprenorul propune beneficiarului un program si solutia de remediere, care il va aproba ca atare sau cu completari.
Intocmit: Dr. ing. Boaca Gheorghita
Verificat: Prof. dr. ing. Cristian Claudiu Comisu
171

2012-11!14!06-Caiet de Sarcini Tehnic BICAZ

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

2012-11!14!06-Caiet de Sarcini Tehnic BICAZ

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

COLECTIV ELABORARE

Director General, Dr. ing. Comisu Cristian-Claudiu

MEMORIU TEHNIC GENERAL

2. DATE TEHNICE ALE LUCRARI

Tabel. 1. Calculul debuseului

b) Pentru debitul de verificare Q

Q5c% m 350,00 = = 3,88 Amp 0,97 93,00 sec

k f = 1,00; k = 1,00; b = 1,00; g = 9,81 m/sec2

2 2 v mP v m 3,88 2 3,77 2 z = = = 0,04 m 2 9,81 2 g

1. 2. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

3 - denivelari - valuriri - fagase - fisuri - crapaturi - faiantari - goluri - imbatraniri

4 - ruleta - dreptar - lata si boloboc - lupa - aparat foto - pensula

- aparat foto - releveul petelor

Rosturile la culei Vizual

Rampele podului Vizual

- ruleta - aparat foto

- ruleta - lata - boloboc - aparat foto

- lupa -aparat foto

6 Administrator (min. 3 persoane din care unul cu studii superioare)

7 Raport din . si releveu fotografii

Administrator (min. 3 persoane, din care unul cu studii superioare)

Raport din ..................... si releveu, fotografii

Administrator (min. 3 persoane, din care unul cu studii superioare)

Raport din .................... si releveu, fotografii

5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21.

1.1. Organizarea de antier

1.2. Instalarea schelelor i eafodajelor

PARAPET DE TIP SEMIGREU L = 25,0 m

4.50 4.50 50 4.50 50 50 4.50 50 4.50 50 19.50

FUNDATIE SFERT DE CON

GABION (1,0 x 1,0 x 4,0) m GABION (1,0 x 1,5 x 4,0) m

SISTEM RUTIER EXISTENT

GABION (1,0 x 1,0 x 4,0) m ETIAJ GABION (1,0 x 1,5 x 4,0) m

1.3. Restricionarea circulaiei pe banda i pe trotuarul dinspre amonte (3,50m+1,00m).

Se pstreaz restriciile de circulaie impuse n prezent, pn la consolidarea arcelor i grinzilor longitudinale.

1.6. Se deviaz traficul rutier i pietonal pe banda dinspre amonte.

1.7. Se demoleaz calea i consola de trotuar dinspre aval.

Se demoleaz consola de trotuar

1.8. Se execut reabilitarea arcului dinspre aval

11. 12. 13. 14.

1.9. Se execut reabilitarea culeelor cadru pe jumtatea dinspre aval

1.10. Se execut reabilitarea la intrados a podului dalat pe jumtatea dinspre aval

1.11. Se execut reabilitarea consolei dinspre aval, pe toat lungimea podului

1.12. Se execut trotuarul i calea pe jumtatea dinspre aval.

1.13. Se deviaz traficul rutier i pietonal pe jumtatea dinspre aval a podului

1.14. Se demoleaz calea i consola de trotuar dinspre amonte.

1.15. Se execut reabilitarea arcului dinspre amonte.

1.16. Se execut reabilitarea culeelor cadru pe jumtatea dinspre amonte

1.17. Se execut reabilitarea la intrados a podului dalat pe jumtatea dinspre amonte

1.18. Se execut reabilitarea consolei dinspre amonte, pe toat lungimea podului

1.19. Se execut trotuarul i calea pe jumtatea dinspre amonte.

1.20. Se execut racordarea drumului i trotuarelor cu podul

1.21. Se execut lucrrile de amenajare a albiei

4. CAIETE DE SARCINI 4.1. Caiet de sarcini - Schele si esafodaje

4.2. Caiet de sarcini - Demolarea betonului

4.3. Caiet de sarcini - Aplicare a benzilor din fibre de carbon

Modulul de elasticitate (N/mm2): Alungirea la rupere (%): PERFORMANTA FINALA

4.4. Caiet de sarcini Aplicare a tesaturilor din fibre de carbon

4.5. Caiet de sarcini Cofraje

4.6. Caiet de sarcini Armaturi

4.7. Caiet de sarcini Betoane

C 40/50 C 45/55 C 50/60