GESTIONAREA DESEURILOR IN ROMANIA 1.

INTRODUCERE Ca urmare a transpunerii legislatiei europene n domeniul gestionarii deseurilor si conform prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului 78/2000 privind regimul deseurilor, modificata si aprobata prin Legea 426/200, n Romnia, a fost elaborata Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor (SNGD), care are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic. Prevederile SNGD se aplica pentru toate tipurile de deseuri definite conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului 78/2000 privind regimul deseurilor, modificata si aprobata prin Legea 426/2001. Toate tipurile de deseuri generate pe teritoriul tarii sunt clasificate n: deseuri municipale si asimilabile: totalitatea deseurilor generate, n mediul urban si n mediul rural, din gospodarii, institutii, unittai comerciale si prestatoare de servicii (deseuri menajere), deseuri stradale colectate din spatii publice, strazi, parcuri, spatii verzi, namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti; deseuri de productie: totalitatea deseurilor generate din activitatile industriale; pot fi deseuri de productie nepericuloase si deseuri de productie periculoase; deseuri generate din activitati medicale. CADRUL LEGISLATIV Strategia Protectiei Mediului Programul guvernamental stabileste principiile de baza ale politicii de mediu a Romniei, n conformitate cu prevederile europene si internationale, asigurnd protectia si conservarea naturii, a diversitatii biologice si utilizarea durabila a componentelor acesteia. In anul 1999, Guvernul a adoptat Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila, iar in anul 2002 a fost elaborate Strategia Protectiei Mediului. Acest document stabileste ca principii generale: conservarea si mbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor; dezvoltarea durabila; 1

evitarea poluarii prin masuri preventive; conservarea diversitatii biologice si reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate; conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice; principiul poluatorul plateste; stimularea activitatii de redresare a mediului. mentinerea si mbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii; mentinerea si mbunatatirea capacitatii productive si de suport a sistemelor ecologice naturale; apararea mpotriva calamitatilor naturale si accidentelor; respectarea prevederilor Conventiilor internationale si ale Programelor internationale privind protectia mediului; maximizarea raportului beneficiu / cost; integrarea tarii noastre n Uniunea Europeana.

Criteriile pe baza carora au fost stabilite obiectivele protectiei mediului sunt:

Au fost stabilite obiective pe termen scurt pna n anul 2004 si obiective pe termen mediu pna n anul 2010. Situatia existenta n domeniul gestionarii deseurilor Cadrul legislativ general pentru protectia mediului n Romnia este reprezentat prin: Ordin nr. 1621 din 13/11/1995 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 295 din 21/12/1995 pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedura de autorizare a agentilor economici care desfasoara activitati de colectare, prelucrare si livrare a deseurilor refolosibile Ordonanta de urgenta nr. 78 din 16/06/2000 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 283 din 22/06/2000 privind regimul deseurilor Lege nr. 426 din 18/07/2001 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 411 din 25/07/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor Lege nr. 465 din 18/07/2001 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 422 din 30/07/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

Ordin nr. 265 din 20/08/2001 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 566 din 11/09/2001 pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizatiei de colectare a deseurilor industriale reciclabile de la persoane fizice si a Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizatiei de valorificare a deseurilor industriale reciclabile Ordonanta de urgenta nr. 16 din 26/01/2001 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 66 din 07/02/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Hotarre nr. 128 din 14/02/2002 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 160 din 06/03/2002 privind incinerarea deseurilor Hotarre nr. 162 din 20/02/2002 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 164 din 07/03/2002 privind depozitarea deseurilor Hotarre nr. 856 din 16/08/2002 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 659 din 05/09/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinznd deseurile,inclusiv deseurile periculoase Acquis-ul Comunitar n domeniul gestionarii deseurilor cuprinde un numar de 11 acte normative, dintre care cele mai multe au fost deja transpuse n legislatia romana. DATE GENERALE PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR Gestionarea deseurilor cuprinde toate activitatile de colectare, transport, tratare, recuperare si eliminare a deseurilor. Organizarea activitatii de gestionare a deseurilor de productie este obligatia generatorului. Incepand cu anul 1995, colectarea si procesarea informatiilor referitoare la tipurile si cantitatile de deseuri s-a facut n conformitate cu cerintele europene de clasificare (Catalogul European al Deseurilor, nlocuit in anul 2002 cu Lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase) si de raportare la EUROSTAT si la Agentia Europeana de Mediu (prin reteaua EIONET). 2.PRINCIPII SI OBIECTIVE STRATEGICE Principiile care stau la baza activitatilor de gestionare a deseurilor sunt enuntate n cele ce urmeaza.

principiul protec tiei resurselor primare este formulat n contextul mai larg al conceptului de dezvoltare durabila si stabileste necesitatea de a minimiza si eficientiza utilizarea resurselor primare, n special a celor neregenerabile, punnd accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.

principiul masurilor preliminare , corelat cu principiul utilizarii BATNEEC (Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive) stabileste ca, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deseurilor), trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltarii tehnologiilor, cerintele pentru protectia mediului, alegerea si aplicarea acelor masuri fezabile din punct de vedere economic.

principiul prevenirii stabileste ierarhizarea activitatilor de gestionare a deseurilor, in ordinea descrescatoare a importantei care trebuie acordata: evitarea aparitiei, minimizarea cantitatilor, tratarea in scopul recuperarii, tratarea si eliminarea in conditii de siguranta pentru mediu.

principiul poluatorul pl ateste, corelat cu principiul responsabilit atii produc atorului si cel al responsabilit atii utilizatorului stabileste necesitatea crearii unui cadru legislativ si economic corespunzator, astfel nct costurile pentru gestionarea deseurilor sa fie suportate de generatorul acestora.

principiul substitu tiei stabileste necesitatea nlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, evitndu-se astfel aparitia deseurilor periculoase. principiul proximit atii, corelat cu principiul autonomiei stabileste ca deseurile trebuie sa fie tratate si eliminate cat mai aproape de sursa de generare; in plus, exportul deseurilor periculoase este posibil numai catre acele tari care dispun de tehnologii adecvate de eliminare si numai n conditiile respectarii cerintelor pentru comertul international cu deseuri.

principiul subsidiarit atii (corelat si cu principiul proximitatii si cu principiul autonomiei) stabileste acordarea competentelor astfel incat deciziile in domeniul gestionarii deseurilor sa fie luate la cel mai scazut nivel administrative fata de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional si national.

principiul integrarii stabileste ca activitatile de gestionare a deseurilor fac parte integranta din activitatile social-economice care le genereaza.

Optiunile de gestionare a deseurilor urmaresc urmatoarea ierarhizare a prioritatilor, in conformitate cu strategia Uniunii Europene: prevenirea aparitiei prin aplicarea tehnologiilor curate in activitatile care genereaza deseuri; reducerea cantitatilor prin aplicarea celor mai bune practici n fiecare domeniu de activitate generator de deseuri; valorificarea prin refolosire (reutilizare), reciclare materiala si recuperare energetica; eliminarea finala prin depozitare.

2.1.INSTRUMENTE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR STRATEGICE Instrumente de reglementare va fi completat si mbunatatit cadrul legislativ referitor la activitatile de gestionare a deseurilor prin: acte de reglementare a impactului asupra mediului; acte de reglementare a activitatilor de recuperare materiala si energetica; acte de reglementare vizand responsabilitatile generatorilor de deseuri; acte de reglementare vizand responsabilitatile autoritatilor publice si relatiile ce trebuie definite ntre acestea si ceilalti factori implicati. Instrumente economice care sa ncurajeze reflectarea costurilor activitatilor de gestionare a deseurilor att n pretul produselor, ct si n statutul pe piata al producatorului. Aplicarea corecta a stimulentelor financiare pe de o parte, si a penalitatilor pe de alta parte, va ncuraja activitatile de gestionare prin prevenire, reducere si recuperare, conducnd n acelasi timp la eliminarea practicilor de gestionare cu impact asupra mediului sau care vin n contradictie cu principiul poluatorul plateste. Instrumente statistice pe baza carora sa se obtina date corecte referitoare la generarea si gestionarea deseurilor si care sa permita evaluarea situatiei actuale si stabilirea obiectivelor de ndeplinit. Este necesara mbunatatirea si adaptarea sistemului actual de colectare, validare si raportare a datelor la nivel judetean si national. Alte instrumente aplicarea si controlul aplicarii legislatiei existente; elaborarea planurilor de gestionare a deseurilor; 5

crearea unor comitete care sa cuprinda reprezentanti ai tuturor factorilor implicati n activitatile de gestionare a anumitor tipuri de deseuri; introducerea acordului voluntar intre patronate si autoritatile centrale de resort pentru fixarea si atingerea tintelor, stabilite de comun acord. analiza ciclului de viata al produselor si realizarea bilanturilor ecologice, n scopul implementarii celor mai bune practici de gestionare a deseurilor.

FACTORI IMPLICATI Pentru ndeplinirea obiectivelor nationale si europene n domeniul gestionarii deseurilor este necesara implicarea, practic, a ntregii societati, reprezentata prin: autoritati publice centrale si locale (mediu, administratie, sanatate, industrie, finante); generatori de deseuri (persoane fizice si juridice de stat sau private); asociatii profesionale si institute de cercetare; societate civila (consumatori de bunuri, organizatii non-guvernamentale etc.).

3.GENERAREA I GESTIONAREA DEEURILOR, N ANUL 2006 Statistica oficial, potrivit principiilor fundamentale care o guverneaz, constituie un element indispensabil al sistemului informaional al unei societi democratice. Conform Regulamentului nr. 322/97/EC, Comunitatea European trebuie s aib acces la informaii statistice comparabile ntre Statele Membre, informaii care sunt actuale, de ncredere, pertinente i produse ct mai efficient posibil pentru a permite formularea, aplicarea, monitorizarea i evaluarea politicilor sale. Acest spirit al dimensiunii europene a statisticilor oficiale se ngemneaz firesc cu dimensiunea naional: politicile europene i cele naionale se sprijin reciproc, iar evaluarea progreselor se bazeaz ntr-o proporie covritoare pe date statistice. Statutul Romniei de membru al Uniunii Europene implic asumarea total a responsabilitilor ce revin Sistemului Statistic Naional din implementarea legislaiei europene n domeniul statisticii. Programul guvernamental stabilete principiile de baz ale politicii de mediu a Romniei, n conformitate cu prevederile europene i internaionale, asigurnd protecia i conservarea naturii, adiversitii biologice i utilizarea durabil a componentelor acesteia. Una 6

dintre direciile n care Romnia i-a concentrat eforturile n domeniul proteciei mediului a reprezentat-o problema deeurilor, constnd n transpunerea i implementarea legislaiei i standardelor europene n cadrul legislativ naional. n Romnia, generarea anual a unei mari cantitti de deeuri, reprezint una dintre cele mai acute probleme legate de protecia mediului, pentru care un management al deeurilor nesigur i inadecvat poate prezenta un potenial risc pentru mediu. Diferite practici i metode de gestionare a deeurilor implic emisia unor poluani n mediu care conduc la numeroase cazuri de contaminare a solului i apei subterane, ameninnd sntatea uman. Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deeurilor trebuie s implice schimbri semnificative ale practicilor actuale, n cadrul crora stabilirea unui sistem de raportare adecvat i obinerea de informaii de nalt calitate i eficiente ocup un loc important. Implementarea acestor schimbri necesit participarea tuturor segmentelor societii, de la operatorii economici i gospodrii pn la instituiile care au obligaia de a monitoriza problematica deeurilor n contextual economic, ceea ce creaz cerine speciale de date. Fr un sistem informaional bine structurat, managementul deeurilor va suferi din punct de vedere calitativ. n aceast direcie, Institutul Naional de Statistic mpreun cu Agenia Naional pentru Protecia Mediului, implementeaz Regulamentul nr. 2150/2002 privind statistica deeurilor i raporteaz datele obinute la Eurostat. Pe baza datelor statistice privind generarea, colectarea, valorificarea i eliminarea deeurilor, se calculeaz indicatori ce caracterizeaz presiunea asupra mediului, evaluarea strii mediului i activitile de protecia mediului n strns legtur cu activitatea economic i social. Statisticile privind generarea, colectarea, valorificarea i eliminarea deeurilor sunt utilizate pentru diferite scopuri, cum ar fi: stabilirea obiectivelor strategice i condiiile care trebuie ndeplinite de ctre sistemele de gestionare a deeurilor; elaborarea unui cadru informaional, unitar, pentru toi factorii implicai n prevenirea producerii deeurilor, valorificarea i eliminarea acestora; introducerea msurilor politice i utilizarea instrumentelor adecvate pentru ncurajarea i susinerea schimbrilor necesare; asigurarea unui cadru adecvat pentru aplicarea strategiei gestionrii deeurilor, n care toi factorii implicai s neleag responsabilitile lor. 7

Generarea deeurilor n anul 2006, cantitatea total de deeuri generate n Romnia a fost de 320.609 mii tone, din care 99,7% reprezint deeuri nepericuloase. Deeurile periculoase generate, conform categoriilor de deeuri prevzute n Lista european a deeurilor reprezint n jur de 0,3% din cantitatea total de deeuri. Deeuri generate pe principalele categorii, n anul 2006 Tabelul 1 Deeuri periculoase Deeuri generate de industria extractiv 497.588 Deeuri generate de alte activiti 555.227 1.052.815 industriale Deeuri municipale Total 198.751.713 111.938.335 8.866.424 319.556.472 199.249.301 112.493.562 8.866.424 320.609.287 Deeuri nepericuloase Total =tone=

Deeurile industriale -deeuri provenite din industria extractiv, din industria prelucrtoare, din producia de energie electric i termic, gaze i ap, de la captarea, tratarea i distribuia apei; n cadrul industriei extractive se genereaz cea mai mare cantitate de deeuri industriale nepericuloase, aproximativ 62% din cantitatea total generat de deeuri nepericuloase, din care activitatea de extracie i preparare a crbunelui reprezint mai mult de 95%. Deeuri nepericuloase generate de activiti ale industriei extractive, n anul 2006 Tabelul 2. Activitatea industrial Extracia i Cantitatea tone 95,69 0.02 2.89 8 prepararea crbunelui 190.190.153 Extracia hidrocarburilor i servicii anexe Extracia i 44.852 prepararea %

minereurilor metalifere Alte activiti extractive Total

5.735.355 2.781.353 198.751.713

1.40 100

O alt activitate care genereaz cantiti mari de deeuri nepericuloase o reprezint producia, transportul i distribuia de energie electric i termic, gaze i ap, cu o pondere de 32%. Tabelul 3. Deeuri nepericuloase generate de principalele activiti economice (altele dect cele extractive), n anul 2006 Activitatea economic Cantitatea % 8.01 91.61 tone Industria prelucrtoare 8.964.148 Producia i furnizarea de 102.551.836 energie electric i termic, gaze i ap Captarea, tratarea i 220.823 al 125.152 76376 111.938.335 0.20 0.11 0.7 100

distribuia apei Comer cu ridicata deeurilor i resturilor: Alte activiti Total

Aproximativ 47% din deeurile periculoase au fost generate de ctre industria extractiv. Valorificarea deeurilor industriale Cantitatea de deeuri industriale (periculoase i nepericuloase) valorificate n anul 2006 a fost de aproximativ 12.511 mii tone (n jur de 4% din cantitatea total de deeuri generate), contribuiile cele mai mari, privind valorificarea deeurilor, avndu-le urmtoarele activiti: recuperarea deeurior CAEN Rev.1: 37 (34,30%), industria metalurgic CAEN Rev.1: 27 (18,78%) i fabricarea lemnului CAEN Rev.1: 20 (8,99%). Eliminarea deeurilor industriale Din cantitatea total de deeuri industriale generat, n jur de 98% este eliminat prin depozitare (gropi de gunoi, halde de steril, iazuri de decantare etc.).

4.SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR

Fiecare cetatean din Romania produce zilnic aproape 1 kilogram de deseuri. Deseurile sunt formate din resturi de la prepararea hranei, recipiente de plastic, ambalaje, ziare, materiale textile, deseuri de gradina, componente metalice, iar, mai nou, chiar aparatura electrocasnica scoasa din uz, autoturisme si multe altele. Aceste resturi carora li se spune in mod curent deseuri urbane sau deseuri municipale trebuiesc colectate, transportate, depozitate, neutralizate de maniera in care sa perturbe cat mai putin mediul inconjurator pentru generatia noastra si pentru cele viitoare. Managementul deseurilor devine din ce in ce mai acut o preocupare a cetatenilor si a autoritatilor locale din toate zonele tarii cu cat, aruncarea la intamplare a deseurilor in spatii neamenajate special, pe parcursul multor ani, a condus la un impact periculos asupra mediului inconjurator. In tarile occidentale preocuparile pentru aceasta componenta socio-economica isi afla originile cu cateva decenii in urma. La ora actuala, sistemele occidentale de reglementari in domeniu si, mai ales, structurile diversificate de implementare a reglementarilor, structuri ce includ toate componentele societatii civile si pun baza pe actiunea si constiinta cetatenilor, au condus la educarea acestora in spiritul protejarii resurselor naturale si a mediului. Cu sprijinul material si managerial al USAID Agentia pentru Dezvoltare Internationala a Statelor Unite prin programul EcoLinks, program care incurajeaza rezolvarea problemelor de mediu in cadrul unor parteneriate de afaceri romano americane, Primaria Suceava impreuna cu partenerii sai, firma americana specializata in inginerie municipala GANNETT FLEMING - si firma romaneasca de consultanta ASA HOLDING realizeaza un proiect de imbunatatire a managementului deseurilor in Municipiu. Proiectul mentionat prevede si realizarea unei succinte treceri in revista a know-how-ului in domeniu, indeosebi a celui privitor la tendintele din legislatia internationala de profil, la reciclare, la solutii de organizare a rampelor de deseuri si la solutiile de inchidere a rampelor ajunse la limita capacitatii de depozitare. Informatiile colectate si sintetizate se gasesc in acest site. Autorii au gandit acest site ca pe unul deschis, care se va actualiza prin grija Primariei Municipiului Suceava inclusiv dupa incheierea proiectului, un site din care orice cetatean, specialist sau membru al unei autoritati sa poata intelege cu usurinta, atat tendintele internationale, cat si ce trebuie facut in Romania pentru a se ajunge la un nivel similar. Din dorinta de a creea un material accesibil, s-a evitat abundenta termenilor de specialitate, precum si a elementelor inutile de cuantificare. La baza realizarii acestui document au stat: legislatia din Statele Unite, legislatia Uniunii Europene, legislatia 10

din Romania, precum si materialele de specialitate colectate in cadrul vizitarii unor organizatii si intreprinderi americane (aprilie 2002),a catorva dintre cele mai prestigioase companii americane din domeniu, toate amplasate in Pennsylvania: Centre County Solid Waste Authority - State College (CCSWA- Autoritatea pentru deseuri a regiunii Centre www.ccswa.centre.pa.us) Consolidate Scrap Ressources, Inc. Harrisburg (Companie de recuperare a metalelor din autoturisme scoase din uz); Henry Molded Products, Inc. Lebanon (Compania fabrica produse din mucava realizate din hartie recuperata www.henry-molded.com ); Greater Lebanon Refuse Authority Lebanon (Autoritatea pentru deseuri Greater Lebanon www.dep.state.pa.us/gov-awards/winners/13.htm ); St. Jude Polymers Frackville (Compania produce granule PET din sticle PET reciclate www.stjudepolymer.com) 4.1.REGLEMENTARI INTERNATIONALE Politicile occidentale privitoare la protectia mediului si a resurselor naturale au capatat o tot mai mare amploare in anii 80. Cauza a fost legata de faptul ca daunele aduse mediului sunt departe de a fi mentinute sub control. Din fericire, in ultimii ani,tot mai multi oameni devin constienti de aceste pericole si cer actiuni mai energice la nivel national, european si international pentru protectia mediului inconjurator. Ca rezultat al acestei ingrijorari, a crescut numarul masurilor din domeniul politicilor de mediu, de la cele legate de legislatie la cele din domeniul politicilor financiare. In particular, tratatul de la Amsterdam pus pe primul plan principiul sustainable development, adica al dezvoltarii suportabile, precum si prioritatea protectiei mediului inconjurator. Astfel strategia in acest domeniu a Uniunii Europene a devenit mai pragmatica si mai diversificata, acoperind toate sectoarele societatii si imbratisand o gama larga de instrumente de lucru. Cateva dintre problemele de mediu sunt in mod deosebit familiare cetatenilor Europei. Unul dintre ele este cel al cresterii ingrijoratoare al cantitatii de deseuri. La nivelul comunitatii europene rezulta anual un volum de deseuri de cca. 2.000 de milioane de tone. Peste 40 de milioane de tone din cantitatea de mai sus (2%) sunt clasificate ca deseuri toxice. In ultimii 6 ani, cantitatea de deseuri generate a crescut cu cca. 10% pe an. Este evident ca aceasta tendinta trebuie stopata daca nu dorim sa ne scufundam in deseuri. Uniunea Europeana si-a definit si 11

urmareste punerea in aplicare a strategiei sale in acest scop. Elemente ale acestei strategii sunt prezentate in continuare. Urmarim sa aducem aceasta informatie la toate nivelurile locale si regionale, la cunostinta organizatiilor neguvernamentale, la politicienii de la toate nivelurile, la partenerii sociali, la consumatori, la cetateni. Speram ca aceasta informatie sa dea o idee clara asupra modului in care fiecare poate contribui la rezolvarea problemei de mediu creata de deseuri. 4.2.DESEURILE IN EUROPA Un kilogram de deseuri de persoana pe zi poate nu pare cine stie ce dar, la nivelul Europei, pe parcursul unui intreg an aceasta conduce la peste 200 de milioane de tone de deseuri municipale care trebuiesc prelucrate si depozitate intr-un fel sau altul. Mai mult decat atat, deseurile municipale nu reprezinta decat o mica parte din muntele de desuri produse annual in interiorul tarilor comunitatii.Situatia actuala nu mai poate continua. Deseurile nu sunt numai un pericol la adresa mediului inconjurator. Ele au devenit o amenintare la adresa sanatatii umane in general si a modului nostru de viata.Gropile de desuri devin pe zi ce trece mai pline. Metale grele si substante toxice se scurg zi de zi in sol si in apa freatica. Depozitele genereaza gaze toxice si explozive. Si mai periculoase se dovedesc a fi gropile de deseuri neamenajate sau slab amenajate al caror risc este incomparabil mai mare decat al depozitelor construite in conformitate cu cerintele si tehnologiile moderne. Considerata multa vreme ca o solutie alternativa la depozitarea deseurilor, incinerarea acestora produce cantitati mari de substante toxice si metale grele. Pentru prevenirea imprastierii acestora trebuiesc montate siteme de filtare complicate si costisitoare. Filtrele uzate cu grad foarte mare de contaminare impreuna cenusile cantarind cca. o patrime din greutatea deseurilor incinerate trebuiesc si ele in final depozitate intr-o groapa de deseuri. In sfarsit, o parte importanta a deseurilor industriale si casnice sunt clasificate ca fiind periculoase, ceea ce reclama tehnologii speciale de tratare. Transportarea deseurilor intr-o alta tara dipusa, eventual, sa le accepte, nu este, in mod evident, o solutie pe termen lung. Cu toate acestea, depozitarea deseurilor este numai una dintre laturile problemei. Cantitatea de deseuri pe care o producem este o consecinta a stilului nostru de viata. Modelul nostru de productie - consum trebuie sa se adapteze la cerinta de minimizare a presiunii asupra mediului in care traim si consumam resursele limitate ale Terrei. Pe scurt, productia de deseuri este unul dintre cei mai relevanti indicatori ai progresului pe cale dezvoltarii suportabile. Aspecte importante despre situatia deseurilor in Europa 12

 Totalul cantitatii de deseuri generate annual in tarile europene este de cca. 2.000 tone. Peste 40 de milioane de tone din aceste deseuri intra in categoria deseurilor toxice. Intre 1990 si 1995 totalul cantitatii de deseuri generate in Europa (valorile contin si Europa Centrala si de Est) a crescut cu 10%. Ramurile cele mai mari producatoare de deseuri sunt: agricultura, constructiile, mineritul si aglomerarile urbane. Cantitatile cele mai mari de deseuri provin din agricultura in timp ce deseurile cu cel mai negativ impact asupra mediului sunt cele provenite din industrie. Sursele de deseuri variaza de la o tara la alta in functie de situatia economica a acestora din urma. Tarile din vestul Europei produc o cantitate mai mare de deseuri industriale si urbane, in timp ce in tarile din est procentul maxim de deseuri il da mineritul. Cantitatea de deseuri municipale (casnice) din tarile europene a crescut in deceniul trecut cu 11% pe an, ajungand la un total de cca. 200 de milioane de tone pe an. Se preconizeaza mentinerea aceastei tendinta de crestere in perioada imediat urmatoare. Fluxul de deseuri municipale din tarile europene are ca principale componente hartia si deseurile organice cu o tendinta de crestere a ponderii deseurilor de plastic. Majoritatea deseurilor municipale din tarile europene este depozitat in sisteme amenajate, in continuare cea mai ieftina optiune de neutralizare a deseurilor, chiar si dupa introducerea taxelor de depozitare. Constientizarea necesitatii de a preveni si minimiza cantitatea de deseuri este o realitate ce se manifesta prin tehnicile de reciclare ce se aplica indeosebi in tarile cu sisteme de management al deseurilor avansat din vestul Europei. Se face inca foarte putin pentru aplicarea tehnologiilor de fermentare a compostului. Statisticile privind productia de deseuri, compozitia, transportul si depozitarea in tarile europene se bazeaza pe date colectate cu metode diferite ce au la baza grade diferite de detaliere. Aceasta face ca imaginea de ansamblu precum si tendintele din diferite zone sa nu fie absolut certe. O sursa de ingrijorare importanta este legata de lipsa datelor despre deseurile toxice.

OPTIUNILE MANAGERIALE Un bun sistem de management al deseurilor incepe cu prevenirea cresterii cantitatiinde deseuri. La urma urmelor deseurile care nu se mai produc, nu mai trebuiesc neutralizare si depozitate. De aceea, 13

prevenirea si minimizarea deseurilor trebuie sa aiba prioritate in orice plan de management al deseurilor. La locurile de producere a deseurilor managerii trebuie sa aleaga tratamentul optim care sa determine cel mai scazut impact posibil asupra sanatatii umane si a mediului inconjurator. Fiecare optiune de neutralizare a deseurilor genereaza un anumit tip de impact asupra componentelor mediului inconjurator. Reciclarea completa sau partiala conduce la diminuarea cantitatii de deseuri care se depoziteaza, precum si la micsorarea cantitatii de materie prima intrata in fabricatie. De exemplu, materialele organice din deseuri se pot separa si introduce intr-un system de compostare, ceea ce diminueaza semnificativ cantitatea de deseuri. In unele cazuri recuperarea energiei din deseuri prin folosirea acestora in loc de combustibil, poate fi o solutie eficienta. Ultima veriga in tratarea deseurilor implica optiunea intre depozitarea acestora intrun loc amenajat corespunzator si respectiv incinerarea deseurilor. Nici una din cele doua solutii nu este perfecta, ambele conducand la un impact negativ atat asupra sanatatii, cat si a mediului inconjurator. Cea mai buna solutie este reducerea cantitatii de deseuri care se produc. 4.3.UNIUNEA EUROPEANA SI MANAGEMENTUL DESEURILOR Managementul deseurilor este un subiect complex format dintr-o multitudine de componente. In mod particular managementul deseurilor din Uniunea Europeana reprezinta o provocare deosebita prin faptul ca en nu trebuie sa perturbe piata europeana. Desi nu exista o reteta care sa se aplice in toate situatiile, Uniunea are principii ferme pe care se bazeaza diferitele niveluri ale sistemelor de management al deseurilor: Principiul prevenirii producerea deseurilor trebuie minimizata si evitata pe cat posibil; Principiul responsabilitatii producerii si al platii poluarii acela care produce deseurile sau contamineaza mediul inconjurator trebuie sa plateasca costul actiunilor sale; Principiul precautiei trebuiesc anticipate problemele potentiale; Principiul proximitatii deseurile trebuiesc depozitate cat se poate de aproape de locul in care au fost produse. Aceste principii au capatat o forma mai concreta in strategia generala privitoare la deseuri a Uniunii Europene din 1996 care ierarhizeaza operatiunile de management al deseurilor: 1. prevenirea aparitiei deseurilor; 14

2. reciclarea si reutilizarea 3. depozitarea finala optima si imbunatatirea monitorizarii Strategia insista de asemenea asupra necesitatii ca: Sa se reduca deplasarea deseurilor si sa se imbunatateasca sistemul de reglementari privind transportul; Sa se utilizeze mijloace manageriale noi, cum sunt: o Instrumente economice de reglementare o Statistici si comparatii utilizand date corecte; o Planuri de management al deseurilor; o Responsabilitati adecvate stabilite prin legislatie. Ca o parte de viitor a strategiei sale cuprinzatoare de management al deseurilor, Comisia Europeana a definit diferitele fluxuri de deseuri carora li se va acorda atentie cu prioritate in ideea de a micsora impactul asupra mediului al fiecarui flux de deseuri (caseta urmatoare). Propunerile pentru o noua legislatie privind operatiile de depozitare a deseurilor trebuiesc, de asemenea, avute in vedere

Optiuni de tratare a deseurilor

Groapa de deseuri In ciuda neplacerilor pricinuite de gropile de gunoi, cea mai mare parte a deseurilor din Europa, inclusiv cele periculoase isi gasesc locul in pe sol. Atata vreme cat se pare ca si pe viitor aceasta optiune va fi aplicabila unei parti insemnate din deseurile produse, este obligatoriu ca ele sa fie realizate in deplina conformitate cu normele privitoare la sanatatea umana si cele de protective a mediului inconjurator. Comisia Europeana a lansat in 1999 o noua directiva care: Are ca obiectiv reducerea cantitatii si toxicitatii deseurilor depozitate in gropi de deseuri; Defineste standardele de proiectare si de operare pentru gropile noi si pentru cele existente; Incurajeaza pre-tratarea deseurilor inaintea depozitarii lor in gropi de deseuri; Urmareste sa previna posibila contaminare cu deseuri periculoase stabilind ca anumite tipuri de deseuri pot fi amplasate numai in locuri special amenajate. Incinerarea

15

In octombrie 1998 Comisia Europeana a adoptat o propunere de incinerare a deseurilor care intra in vigoare la 28 decembrie 2002 pentru incineratoarele noi si, respectiv, la 28 decembrie 2005 pentru cele vechi. Propunerea a fost votata in 2000. Aceasta prevede: Cresterea exigentei standardelor privitoare la emisii atat in cazul instalatiilor noi, cat si a celor existente. Acestea se refera si la asa numitele co-incineratoare adica a acelora folosite in industia cimentului si in centralele termoelectrice; Pentru prima oara se stabilesc valori limita stricte pentru emisiile de tip furani si dioxine (0,1 ng/m3). TRANSPORTUL DESEURILOR O cantitate prea mare de deseuri se transporta inca pe distante lungi. In unele tari standardele privitoare la tratare si depozitare sunt ingaduitoare si, drept consecinta, tratarea si depozitarea sunt foarte ieftine. Dar transferarea deseurilor dintr-o tara cu standarde exigente de mediu (si, deci, cu costuri mari de tratare si depozitare) in tari in care aceste operatii nu sunt foarte costisitoare, nu este o optiune adecvata pe termen mediu si lung. Oricum, transportul deseurilor trebuie minimizat in vederea reducerii riscului de accidente si economisirii resurselor. Politica UE stabileste ca, pe teritoriul Europei, deseurile trebuiesc depozitate in locuri cat mai apropiate de acela in care au fost produse (principiul proximitatii). Legislatia comunitara interzice expedierea: Oricaror deseuri in vederea depozitarii in tari nemembre OECD; Deseurilor periculoase in vederea recuperarii in tari nemembre OECD. 4.4.NECESITATEA INTENSIFICARII ACTIUNILOR COMUNITARE Pana acum actiunea europeana in domeniul deseurilor a imbracat predominant forma actiunilor legislative. Alte tipuri de masuri sustiunute si fundamentate de UE, masuri menite sa imbunatateasca situatia in Europa in domeniul deseurilor sunt: Cercetarea tehnica; Industria reciclarii Pregatirea specialistilor; Cresterea constiintei cetatenilor; Schimbul de experienta. 16

Desi masurile luate pana acum au prevenit o situatie care putea fi mai proasta, cantitatea de deseuri generate este inca prea mare si creste mult prea repede. Situatia tinde sa devina critica. Timp de prea multi ani s-au luat prea putine masuri in Europa in problema deseurilor si s-au facut planificari necorespunzatoare pentru solutii optimale. Inca din 1975 legislatia comunitara cerea membrilor sai sa dezvolte planuri de management al deseurilor corespunzatoare. In 25 de ani s-a facut insa prea putin. Autoritatile competente trebuie sa isi realizeze activitatile ce le revin si sa incurajeze pe ceilalti sa ia masuri inainte sa fie prea tarziu. Toti partenerii sociali trebuie sa caute in mod activ solutii pentru beneficiul nostru al tuturor, dar si in beneficiul generatiilor viitoare. Fiecare din noi suntem responsabili de mediul inconjurator. Fiecare din noi luam decizii si efectuam activitati care afecteaza lumea din jurul nostru. Depinde de fiecare din noi sa abordam cu responsabilitate problema cresterii cantitatii de deseuri, o problema care trebuie rezolvata la nivel local. Necesitatea solutiilor locale correlate cu planuri manageriale de mai mare anvergura, inclusiv cu strategia comunitara, va creste in viitor. Milioanele de tone de deseuri produse anual, precum si multitudinea de instrumente de reglementare ne pot da impresia ca nu putem sa influentam major subiectul deseurilor. Acest lucru nu este adevarat. Actiunile pe care le putem face zilnic pentru imbunatatirea situatiei includ: IN CALITATE DE CONSUMATOR - Minimizeaza cantitatea de deseuri pe care le produci. Cumpara produse ecologice si cu putine ambalaje. - Reutilizeaza ambalajele acolo unde aceast lucru e posibil. -Colecteaza deseurile separat in vederea reciclarii. -Verifica posibilitatea de a composta materiile organice. -Ia masuri speciale la depozitarea deseurilor casnice periculoase. -Intreaba reprezentantii municipalitatii ce fac pentru imbunatatirea situatiei deseurilor la nivel local. De exemplu, au un plan de management al deseurilor asa cum se cere in legislatia UE inca din 1975?

IN CALITATE DE OM DE AFACERI

17

- Dezvolta produse si tehnologii de productie care minimizeaza cantitatea de deseuri generate. Tu iti cunosti produsele mai bine decat oricine altcineva. Printr-o analiza de ciclu de viata si printr-un bilant de mediu, iti poti proiecta produsul astfel incat impactul sau asupra mediului sa fie minim pe durata intregului ciclu de viata. O astfel de abordare care minimizeaza pierderile de energie si de materiale poate chiar economisi sume importante din bugetul afacerii tale. -Limiteaza nivelul ambalajelor la produsele pe care le realizezi si aranjeaza cu autoritatile locale si cu cei care iti vand produsele sa recuperezi ambalajele in vederea reutilizarii lor. -Incurajeaza-I pe furnizorii tai sa reduca nivelul ambalajelor in care iti livreaza produsele lor. IN CALITATE DE REPREZENTANT AL AUTORITATII LOCALE 1. Adopta un plan de management al deseurilor si aloca resursele necesare implementarii planului. 2. Minimizeaza cantitatea de deseuri generate prin procurarea de produse ecologice. 3. Incurajeaza afacerile si cetatenii sa minimizeze cantitatea de deseuri pe care le produc. 4. Faciliteaza reciclarea si recuperarea prin furnizarea de containere separate pentru colectarea diferitelor categorii de deseuri. 5. Stabileste solutii pentru colectarea separata a deseurilor casnice periculoase si toxice. 6. Incurajeaza parteneriatele cu mediul industrial si de afaceri in vederea gasirii cailor de reducere a cantitatii de deseuri generate. 4.5.PRINCIPALELE DOCUMENTE ALE LEGISLATIEI UE PRIVITOARE LA DESEURI Legislatia comunitara timpurie asupra deseurilor a fost focalizata pe probleme clar definite, inclusiv pe transferul deseurilor periculoase, depozitarea recipientelor de plastic si deseurile din industria bioxidului de titan. Aceasta legislatie reflecta telul declarat al tratatului legat de apropierea reglementarilor din tarile ce formau piata comuna. Amendamentele ulterioare aduse tratatului de infiintare a comunitatii, cum au fost Actul Unic European (Single European Act 1987) si Tratatul de la Maastricht (1992) au introdus un obiectiv mai general, acela al necesitatii protejarii si imbunatatirii calitatii mediului inconjurator. Aceste modificari au permis intarirea legislatiei comunitare in domeniul deseurilor si stabilirea unei politici de management al deseurilor.Principalele piese ale legislatiei comunitare privitoare la deseuri, documente ce constituie coloana vertebrala a cestei legislatii, sunt: 18

 Directiva privitoare la deseuri (75/442/EEC) Documentul cere statelor member sa faca pasii necesari pentru prevenirea generarii de deseuri, sa incurajeze reutilizarea si sa asigure depozitarea sigura a deseurilor. Directiva privitoare la deseurile periculoase (91/689/EEC) Documentul statueaza cerinte mai severe pentru managementul deseurilor periculoase. Reglementarea privitoare la supravegherea si controlul deplasarilor transfrontaliere de deseuri (93/259/EEC) Documentul stabileste cerinte clare privitoare la controlul transporturilor de deseuri, tinand seama de principiul proximitatii locului de depozitare a deseurilor. Pe baza cadrului general stabilit de documentele de mai sus, o serie de alte cateva documente contureaza aspectele specifice ale politicii comunitare privitoare la deseuri. Acestea sunt: A. Directive privitoare la diferitele fluxuri de deseuri. Acestea contin atat masuri de prevenire si reguli generale pentru colectarea si tratamentul separat al acestora: Directiva privitoare la deseurile provenind din ambalaje (94/62/EC) Directiva privitoare la baterii si acumulatori (91/86/EEC) Directiva privitoare la depozitarea uleiurilor uzate (75/439/EEC) Directiva privitoare la namolurile de canalizare (86/278/EEC) Directiva privitoare la depozitarea recipientelor de plastic Directiva privitoare la vehicule iesite din uz (2000/53/EC) B. Directive pentru reducerea impactului tratarii si depozitarii deseurilor. Acestea stabilesc standarde tehnice comune pentru operarea respectivelor sisteme de tratare: Directivele privitoare la incinerarea deseurilor municipale (89/369/EEC, 89/429/EEC si 2000/76/EC) Directiva privitoare la incinerarea deseurilor periculoase (94/67/EEC) Directiva privitoare la depozitarea deseurilor in gropi de gunoi (1999/31/EC) LEGISLATIE ROMANEASCA RECENTA In ultimii ani legislatia romaneasca in domeniu a suferit un proces de continua innoire, aducere la zi si corelare cu cerintele, reglementarile si standardele internationale, indeosebi cu cele ale Uniunii Europene, ca parte a unui proces mai amplu de armonizare legislativa in vederea pregatirii tarii noastre pentru intrarea in UE. Am selectat din legislatia promulgata in anii 2000 2002 numai acele documente care se refera exclusiv la zona deseurilor. Pentru a va usura accesul la aceste documente, vi 19

le prezebntam in intregime mai jos. Vom actualiza aceasta lista ori de cate ori vor aparea noi reglementari. 1. HOTARARE nr. 162 din 20 februarie 2002 privind depozitarea deseurilor Emitent: Guvernul Romaniei Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 164 din 7 martie 2002 2. HOTARARE nr. 128 din 14 februarie 2002 privind incinerarea deseurilor Emitent: Guvernul Romaniei Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 160 din 6 martie 2002 3. ORDIN nr. 503 din 30 august 2001 pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizatiei de colectare a deseurilor industriale reciclabile de la persoane fizice si a Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizatiei de valorificare a deseurilor industriale reciclabile Emitent: MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR Nr. 265/20 august 2001 si MINISTERUL ADMINISTRATIEI PUBLICE Nr. 503/30 august 2001 Publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 11 septembrie 2001 4. LEGE nr. 426 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privin regimul deseurilor cu modificari Emitent: Parlamentul Romaniei Publicata in : MONITORUL OFICIAL nr. 411 din 25 iulie 2001 5. ORDONANTA DE URGENTA nr. 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deseurilor Emitent: Guvernul Romaniei Publicata in : MONITORUL OFICIAL nr. 283 din 22 iunie 2000

5.CONCLUZII SI PROPUNERI

20

Asa cum s-a aratat in capitolul anterior, in Statele Unite foarte multe dintre programele de reciclare s-au nascut din initiativa colectivitatilor insele. Reglementarile legale au cr eat cadrul, iar organismele executive de la nivel federal la nivel local, precum si organizatiile societatii civile au actionat de o maniera creativa ca sa gaseasca parghiile optime de implementare a prevederilor legale. Am vazut ca, desi leagea prevedea colectarea presortata a minimum trei produse, cea mai mare parte dintre colectivitati s-au organizat sa colecteze presortat patru, cinci sau chiar mai multe produse. Functionarea acestui angrenaj a fost facilitata de implicarea intreprinderilor care au contribuit la crearea unui mecanism de piata pentru valorificarea materialelor colectate. In Romania constientizarea cetatenilor asupra pericolelor crescnde generate de degradarea mediului in general si de pericolele pe care le prezinta cresterea de la an la an a cantitatii de deseuri pentru mediul inconjurator, in particular, este un process cu o evalutie relativ lenta. Aceasta lentoare are cateva cauze evidente: Lipsa unui flux sistematic de informatii destinat cetatenilor, in legatura cu chestiunile legate de mediu, prezervarea acestuia, consecintele pe termen scurt, mediu si lung a incalcarii normelor de mediu. De asemenea, cetatenii nu sunt bine informati asupra administrarii deseurilor, a responsabilitatilor pe care Primaria, dar si ei insisi le au n acest sens. Lipsa unui mecanism cu actiune permanenta de comunicare si articulare a actiunilor primariei cu cetatenii, face ca multi dintre acestia sa nu cunoasca sau chiar sa nu fie interesati n a sti cum propriile deseuri afecteaza mediul inconjurator. Reforma nvatamntului in Romania, proces in plina derulare, a pus relativ tarziu accentul pe programul de educare n domeniul ecologiei. Suportul material necesar educatiei n domeniul administrarii deseurilor, ca o componenta importanta a prezervarii mediului inconjurator direct de catre cetatean, nu exista inca in scolile din Romania. Desi in Romania fiinteaza organisme de cercetare si proiectare care au capacitatea de a construi noi tehnologii de neutralizare a deseurilor sau de a le adapta pe cele deja aplicate in strainatate, precaritatea fondurilor aflate la dispozitia autoritatilor locale, precum si slabul management practicat in cadrul organismelor economice implicate in colectarea, tratarea si depozitarea deseurilor, au facut ca necesarele investitii in acest domeniu, dar si campaniile de educare a populatiei sa intarzie nepermis de mult. Asa se face ca in foarte multe cazuri s-a ajuns la alterarea grava a cadrului natural si implicit la afectarea starii de sanatate a populatiei, precum si la compromiterea sanselor de supravietuire a generatiilor viitoare. Nevoia de a implica cetatenii n rezolvarea problemelor de mediu, precum si 21

metodele democratice de luare a deciziilor practicate n tarile occidentale, au determinat statul romn sa promoveze n legislatia aparuta in ultimii ani masuri de antrenare a cetatenilor n procesul decizional. Desi noua legislatie permite cetatenilor sa se exprime direct n privinta politicilor de mediu, acestia sunt prea putin activi n promovarea unor initiative. n cele mai multe cazuri, cetatenii afirma ca principal cauza a lipsei lor de atitudine este slaba informare, att cu privire la activitatiile care le pot afecta interesele, ct si asupra modalitatilor n care pot reactiona eficient. Analiza periodica a sistemelor de management al deseurilor din localitati are cateva obiective evidente si anume: Protejarea sanatatii publice; Protectia mediului; Conservarea resurselor naturale prin reciclarea deseurilor; ntretinerea curateniei publice, mentinerea aspectului estetic acceptabil al locurilor publice. Legea 69/91 Legea Administratiei Locale prevede obligatia Consiliului local de a actiona pentru refacerea si protectia mediului nconjurator n scopul cresterii calitatii vietii (art. 21). De asemenea, Legea 137/1996 Lege privind masuri de colectarea, reciclarea si reintroducerea n circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel - obliga municipalitatile sa ia toate masurile necesare pentru nfiintarea de sisteme de colectare selectiva a deseurilor menajere de la populatie (atr.14). Pornind de la aceste prevederi, promovarea unor proiecte de educare a populatiei n domeniul protectiei mediului si n mod deosebit n domeniul gestiunii deseurilor are ca scop, in afara mbunatatirii conditiilor sanitare si estetice ale localitatilor, protejarii sanatatii populatiei si protectiei mediului inconjurator, alinierea administratiei locale la standardele europene, ca cerinta a viitoarei aderari a Romaniei la organismul politic si economic european. Educatia ecologica a adultilor si a copiilor va determina cetatenii sa se implice n rezolvarea problemelor de mediu, respectiv de gestionare a deseurilor. Campaniile de informare a cetatenilor si promovarea educarii ecologice n unitatile de invatamant sunt mijloacele avute in vedere pentru cresterea constiintei cetatenilor, a sentimentului de responsabilitate civica n vederea reducerii poluarii mediului si a mentinerii unei localitati curate. Campaniile de informare / constientizare trebuie sa promoveze mesaje de genul: Cunoasterea si respectarea regulilor de mediu este datoria fiecarui cetatean; Indiferenta in problemele legate de mediul inconjurator se intoarce impotriva cetatenilor nai Fiecare cetatean are responsabilitatea administrarii deseurilor, pentru ca fiecare reprezinta un devreme sau mai tarziu; generator de deseuri; 22

 Eforturile comune ale municipalitatii si ale cetatenilor sunt indispensabile pentru o administrare normala a deseurilor; Mentinerea unui oras curat se poate realiza numai cu sprijinul cetatenilor; Reducerea cantitatii de deseuri produse in fiecare gospodarie este la indemana fiecaruia si este un mod esential de a micsora impactul negativ asupra mediului; Recuperarea materiilor prime si a energiei din deseuri prin sortare si colectare adecvata au nu numai rolul de a prezerva mediul natural si resursele acestuaia pentru viitor, dar si pe acela de a proteja buzunarele cetateanului. Pentru inradacinarea acestor mesaje in mintea cetatenilor, autoritatile locale pot intreprinde sau determina o serie de masuri dintre care enumeram: Campanii de informare prin mass media (publicatii ale primariilor, ziare locale, posturi de televiziune locale, posturi de radio locale); Incurajarea infiintarii de forme de organizare ale societatii civile care pot prelua intr-o mare masura activitatea de educare a cetatenilor; Organizarea de seminarii si expozitii ocazionale cu informatii n domeniul gestiunii deseurilor; Editare pliante, afise, postere si chestionare si difuzarea acestora prin intermediul intreprinderilor locale de administrare a deseurilor, ca o anexa la contractele de prestari servicii in domeniul deseurilor; Editarea unor materiale cu sfaturi practice legate de modul de neutralizare a diferitelor deseuri toxice din gospodarie; Organizarea unui sistem de plata catre intreprinderile de prestari servicii care sa stimuleze cetatenii sau asociatiile de locatari / proprietari sa furnizeze deseuril sortate; Implementarea unor masuri de constientizare si atragere a copiilor si tinerilor in actiuni de reciclare si valorificare a unor fluxuri de deseuri; Sustinerea materiala de catre primarii a unor actiuni de tip competitie intre elevi pe teme legate de mediul inconjurator; tabere tematice; concursuri de desene etc.; Finantarea realizarii unor brosuri atractive care sa suplineasca lipsa manualelor de profil in cadrul sistemului de invatamant; Stimularea agentilor economici care inlocuiesc materiile prime cu material provenite din reciclare, ca factori de progres intr-o mai ampla piata a materiilor prime reciclate; 23

 Atragerea de sponsori, indeosebi din randul intreprinderilor poluante; Organizarea in cadrul primariilor a unor Centre de Informare privind Managementul Deseurilor Analiza periodica la nivul Consiliilor locale a situatiei mediului inconjurator cu identificarea DEPOZITELE DE DESEURI Comisia europeana a adoptat in 1997 o Directiva privitoare la rampele de depozitare a deseurilor prin care statelor membre ale Uniunii europene li se cere sa implementeze cateva masuri esentiale. Urmatoarele tipuri de deseuri nu pot fi depozitate in rampa ecologica: lichide, materiale explozive si corozive, deseuri oxidante si inflamabile, deseuri infectioase din spitale, clinici umane sau veterinare, cauciucuri. Amplasarea rampei se va face la distanta de cel putin 0,5 km de locuinte, suprafate de distractie, parcuri, cai sau luciu de apa, amplasamente cu destinatie urbana sau rurala. Amplasarile vor lua in considererare existenta apelor freatice, a torentilor, a rezervatiilor naturale, a conditiilor geologice si hidrologice din zona, a riscurilor de inundare, de tasare, de alunecare, a necesitatii de protejare a patrimoniului cultural din zona. Se vor lua masurile de cuviinta, cu respectarea caracteristicilor rampei si a conditiilor meteorologice, pentru controlul apei provenite din precipitatii infiltrate in volumul deseurilor, pentru prevenirea infiltrarii apelor de suprafata si / sau a celor freatice de a se infiltra in volumul deseurilor, pentru colectarea apelor contaminate si scurgerilor provenite din deseuri (Daca o inspectie bazata pe luarea in considerare a amplasamentului rampei si a tipurilor de deseuri admise, arata ca rampa nu prezinta pericol pentru mediul inconjurator, autoritatea competent poate decide ca aceasta prevedere nu se aplica), pentru tratarea apelor contaminate si a musturilor provenite din deseuri pana la standardul corespunzator in vederea deversarii lor. O rampa trebuie amplasata si proiectata astfel incat sa indeplineasca cerintele de prevenire a poluarii solului, a apelor freatice si de suprafata si sa asigure o colectare eficienta a scurgerilor atunci cand / conform cu cele stipulate in sectiunea 2. Protectia solului, a apelor de suprafata si a celor freatice va fi realizata printr-o combinatie de solutii: bariera geologica si o captuseala de fund in etapa operationala / a rampei si bariera geologica si invelis de suprafata in perioada pasiva, ulterioara inchiderii rampei. Bariera geologica este determinate de gradul in care conditiile geologice si hidrogeologice in aria rampei atenueaza in suficienta masura impactul asupra solului si a apelor de adancime. Baza si flancurile rampei vor consta intr-un strat mineral care sa satisfaca conditiile de 24 eficientei masurilor intreprinse.

permeabilitate si grosime astfel incat sa determine un efect combinat (K), effect cel putin echivalent, din punctul de vedere al protectiei solului, a apelor reziduale si de suprafata cu, K < 1,0 x 10-9 metri/secunda; grosime > 1 metru. Acolo unde bariera geologica nu realizeaza in mod natural aceste cerinte, ea trebuie completata cu o solutie artificiala constituita din alte mijloace care ofera o protectie echivalenta. O astfel de bariera artificiala nu poate fi mai subtire de 0,5 metri. Suplimentar fata de bariera geologica descrisa mai sus, se va prevedea un system de colectare si etansare a scurgerilor astfel incat sa sa mentina un nivel minim al acumularilor de scurgeri la baza sistemului de depozitare a deseurilor. Este motivul care impune un strat artificial de izolare a carei grosime de drenaj va fi >0,5 metri. Daca dupa evaluarea pericolului pe care il reprezinta asupra mediului, autoritatea competenta considera necesar sa se previna formarea scurgerilor, se va prescrie o suprafata de etansare. Suprafata de etansare va include un strat de drenare a gazelor, o captuseala artificiala de etansare, un strat mineral impermeabil, un strat de drenaj > o,5 metri si un acoperis de suprafata din sol > 1 metru. Gazele formate in deseuri vor fi colectate, tratate si utilizate. Daca gazelle colectate nu pot fi utilizate in producerea energiei, ele trebuiesc arse. Se vor lua masuri pentru minimizarea neplacerilor, pagubelor si pericolelor create de rampa prin: emisia de mirosuri si de praf, materiale purtate de vant, zgomot si trafic, pasari, rozatoare, viermi si insecte, formarea de aerosoli, flacari. Rampa trebuie astfel echipata incat noroiul din interiorul acesteia sa nu se raspandeasca pe drumurile publice si terenurile invecinate. Amplasarea deseurilor in rampa se va face in asa fel incat sa se asigure stabilitatea masei de deseuri si a structurilor asociate, in mod special in vederea evitarii alunecarilor. Atunci cand se realizeaza o bariera artificiala, trebuie sa fie sigur ca substratul geologic, considerand morfologia rampei, este suficient de stabil, incat sa previna situatii care pot cauza deteriorari ale respectivei bariere. Rampa ecologica va fi inconjurata cu un gard corespunzator care sa previna liberal acces in interior. Portile acestuia vor fi incuiate in afara orelor de functionare. Sistemul de control si de acces la fiecare punct al rampei va contine un program de masuri pentru detectarea si descurajarea depozitarilor ilegale in rampa. In 2002 Guvernul Romaniaei a adoptat Hotararea 162 / 2002, hotarare ce a fost publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 164 din 7 martie 2002. In conformitate cu acest document Autoritatea centrala pentru protectia mediului are obligatia sa elaboreze strategia nationala privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabil depozitate, care este parte integranta din Strategia nationala privind 25

gestiunea deseurilor. Strategia nationala privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile cuprinde masuri referitoare la colectarea selectiva, reciclarea, compostarea, producerea de biogaz si/sau recuperarea materialelor si energiei, astfel incat sa se realizeze urmatoarele obiective: a) cantitatea de deseuri biodegradabile municipale depozitate se va reduce la 75% din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produsa in anul 2001 si raportata in anul 2002, in maximum 5 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari; b) cantitatea de deseuri biodegradabile municipale depozitate se va reduce la 50% din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produsa in anul 2001 si raportata in anul 2002, in maximum 8 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari; c) cantitatea de deseuri biodegradabile municipale depozitate se va reduce la 35% din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produsa in anul 2001 si raportata in anul 2002, in maximum 15 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari. Documentul contine prevederi imperative privitoare la (1) Procedura de emitere a acordului si a autorizatiei de mediu pentru un depozit de deseuri, (2) Procedurile de acceptare a deseurilor in depozitul de deseuri, (3) Procedurile de control si urmarire in faza de exploatare a depozitului de deseuri si (4) Procedurile de inchidere a depozitelor de deseuri si urmarirea postinchidere a acestora. Este interesant de retinut faptul ca pentru depozitele existente sunt prevazute cerinte si restrictii severe pentru ramanerea in functiune, cu termene de 1 an de la intrarea in vigoare a hotararii. Astfel, in maximum un an de la aceasta data operatorii depozitelor trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: 1. sa intocmeasca bilantul de mediu nivel II si, daca este cazul, evaluarea de risc, conform prevederilor legale in vigoare; 2. sa prezinte autoritatii teritoriale pentru protectia mediului programul pentru conformare al depozitului, inclusiv sursele de finantare pentru realizarea obiectivelor propuse, daca in urma evaluarilor de mediu autoritatea prevazuta mai sus stabileste ca depozitul poate continua sa functioneze.

26