Managementul Deseurilor

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013
3 Investeste n oameni! Axa prioritara 3 Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor Domeniul major de interventie 3.2. Formare si sprijin pentru ntreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii Proiect: Retea de sprijinire a formarii profesionale n domeniul managementului sanitar, managementului calitatii si TIC al personalului ocupat n domeniul medical RUXMED, POSDRU/81/3.2/S/49706
CONTROLUL POLUARII MANAGEMENTUL DESEURILOR

GESTIONAREA DESEURILOR PERICULOASE REZULTATE DIN ACTIVITATEA MEDICALA sistem telemedicina
Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Investeste n oameni! Axa prioritara 3 Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor Domeniul major de interventie 3.2. Formare si sprijin pentru ntreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii Proiect: Retea de sprijinire a formarii profesionale n domeniul managementului sanitar, managementului calitatii si TIC al personalului ocupat n domeniul medical RUXMED, POSDRU/81/3.2/S/49706
CUPRINS: GESTIONAREA DESEURILOR PERICULOASE METODE DE ELIMINARE FINALA A DESEURILOR COLECTAREA SELECTIVA A DESEURILOR N INSTITUTIILE PUBLICE CADRUL LEGILATIV REFERITOR LA GESTIONAREA DESEURILOR PRECAUTIUNI STANDARD (Precautiuni universale (PU)) EVALUAREA RISCULUI PE CATEGORII DE LOCURI DE MUNCA SI ACTIVITATI PRESTATE DE PERSONALUL MEDICO-SANITAR N FUNCTIE DE CONTACTUL CU SNGE SI ALTE LICHIDE BIOLOGICE PRECAUTIUNI SUPLIMENTARE (ADITIONALE) 39 46 3 20 28 35 36
GESTIONAREA DESEURILOR PERICULOASE REZULTATE DIN ACTIVITATEA MEDICALA
Gestionarea deseurilor reprezinta o problema de importata majora a fiecarei comunitatii, intelegerea acesteui fapt va determina modul de reusita al planurilor de gestionare a tuturor categoriilor de deseuri. Calitatea vietii este strict conditionata si de calitatea serviciilor de gospodarie comunala, a calitatii mediului n care traiesc. In structura serviciilor de gospodarie comunala sunt incluse componente ca : alimentarea cu energie electrica si gaze ; productia si distributia apei potabile ; canalizarea si epurarea apelor uzate si meteorice productia si distributia energiei termice pentru incalzire si apa calda salubritatea si gestiunea deseurilor urbane; ntretinerea strazilor, spatiilor verzi si obiective din domeniul public; transportul local public; administrarea, ntretinerea si repararea fondului locativ de stat. Colectarea la locul de producere (precolectarea primara) a reziduurilor menajere se face n recipiente acoperite, dimensionate n functie de cantitatea produsa, de ritmul de evacuare si de categoria n care se ncadreaza reziduurile menajere din locuinta; reziduurile nu se colecteaza direct n recipient ci ntr-o punga de polietilena aflata n recipient si care sa aiba un volum putin mai mare dect volumul recipientului. Precolectarea secundara, adica strngerea si depozitarea provizorie a pungilor cu deseuri menajere n punctele de precolectare organizata, se face n recipiente dimensionate corespunzator, acoperite, prevazute cu dispozitive de prindere adaptate modului de golire, usor transportabile, concepute astfel nct sa nu produca raniri n timpul manipularii si sa nu favorizeze maladiile asociate efortului fizic excesiv. Containerele vor fi concepute n asa fel nct accesul la ele sa fie rapid si usor, iar sistemul lor de acoperire sa fie usor de manevrat si sa asigure etanseitatea. Recipientele, indiferent de categoria lor, vor fi confectionate din materiale rezistente la solicitari mecanice sau agresiuni chimice si care sa se poata spala si dezinfecta usor.
3
Recipientele vor fi mentinute n buna stare si vor fi nlocuite imediat, la primele semne de pierdere a etanseitatii. Ele vor fi amplasate n spatii special amenajate, mentinute n conditii salubre. Administratia locala va asigura colectarea, ndepartarea si neutralizarea reziduurilor stradale. Colectarea reziduurilor stradale la locul de producere se va face n recipiente acoperite, mentinute n buna stare, amplasate n conditii salubre, n spatii special amenajate. Este interzisa depozitarea reziduurilor stradale, dupa colectarea lor, direct pe sol, pe domeniul public sau privat. Deseurile urbane trebuie sortate la locul de producere n componente reciclabile si nereciclabile. Serviciul de salubritate sau agentul economic care se ocupa de gestionarea deseurilor va folosi sisteme adecvate de colectare a materialelor reciclabile si va asigura dirijarea lor spre procesul de reciclare. n acest scop va asigura capacitati adecvate de sortare si depozitare: recipiente separate, marcate, pentru colectarea separata de la sursa (sticla, material plastic, hrtie, deseuri predominant organice, biodegradabile etc.) a) Deseuri menajere: Deseurile predominant organice, biodegradabile se colecteaza astfel nct: - orice risc sau disconfort creat de mirosuri, insecte, rozatoare sa fie evitat; - pe ct posibil sa nu se amestece cu alte tipuri de deseuri; - sa se colecteze, pe ct posibil, deseuri fara substante poluante. Deseurile voluminoase se colecteaza, se transporta si se trateaza astfel nct sa se permita reciclarea si refolosirea prin sortarea si tratarea separata a diferitelor componente din deseul voluminos respectiv. Ele nu pot fi colectate n containerele obisnuite si de aceea agentul economic responsabil cu gestionarea deseurilor va asigura ridicarea lor periodica si transportul lor cu mijloace adecvate. Populatia va fi anuntata din timp asupra perioadei de colectare. Deseurile periculoase (toxice, poluante, inflamabile, explozibile etc.): agentul economic responsabil va asigura functionarea unui sistem de colectare a deseurilor periculoase care pot aparea n deseurile menajere: acumulatori uscati, tuburi sub presiune (tip spray), tuburi fluorescente, recipiente n care au fost substante toxice, substante toxice de uz menajer, medicamente etc.
4
Se accepta ca medicamentele sa fie colectate si tratate mpreuna cu deseurile menajere obisnuite, daca exista siguranta ca populatia, n general, sau grupuri de populatie nu au acces la locul unde acestea se depoziteaza. b) Deseuri comerciale similare celor menajere: Sistemul de colectare trebuie sa urmeze, pe ct posibil, acelasi principiu de reciclare a materialelor rezultate din unitati comerciale, institutii publice, birouri, mica industrie, unitati mestesugaresti, daca aceste deseuri prezinta compozitie si proprietati similare cu cele ale deseurilor menajere. c) Deseuri din parcuri si gradini: Deseurile specifice, predominant vegetale, din parcuri si gradini, trebuie reciclate prin compostare, de preferat la locul de producere, sau, daca nu este posibil, sa fie dirijate spre un sistem similar n exteriorul parcului, unde se composteaza resturile vegetale din alte surse. d) Deseuri din piete: Se va asigura colectarea separata a deseurilor de origine vegetala, care pot fi compostate, si a celorlalte deseuri care se preteaza la reciclare, cum ar fi: - material plastic, - hrtie, - sticla etc., - similare cu cele menajere. Administratia pietei va asigura recipiente marcate si amplasate n locuri special amenajate. e) Deseuri din constructii: Componentele nereciclabile din refacerile drumurilor, din demolari si constructii se colecteaza si se folosesc ntrun sistem de reciclare; orice deseu din demolari este considerat contaminat si se colecteaza separat, dirijndu-se ntr-un sistem care sa nu permita accesul persoanelor neautorizate. Antreprenorul are bligatia sa monteze recipiente de colectare adecvate. f) Deseurile rezultate din ngrijiri medicale acordate la domiciliul pacientului sau cele rezultate din activitatea de ngrijiri medicale acordate n cabinete medicale amplasate n cladiri de locuit urmeaza circuitul deseurilor de ngrijiri medicale cu risc, conform reglementarilor legale specifice. Persoanele care si administreaza singure tratamente injectabile la domiciliu si cadrele medicale care aplica tratamente la domiciliu sunt obligate sa colecteze deseurile rezultate n recipiente cu pereti rezistenti (cutii din carton, cutii din metal etc.), pe care le vor depune la cea mai apropiata unitate de asistenta medicala publica.
5
Cabinetele medicale vor respecta legislatia specifica n domeniu. Se interzice depunerea deseurilor rezultate din ngrijiri medicale n containerele comune ale cladirilor de locuit. g) Deseurile stradale se compun din: deseuri rezultate din maturarea strazilor si deseuri asimilabile celor menajere, precolectate n recipiente stradale. Deseurile rezultate din maturarea strazilor contin: materiale rezultate din abraziunea cauciucurilor si a drumului, pamnt, frunze si alte detritusuri vegetale, resturi animale, nisip antiderapant si pulberi sedimentate din atmosfera. Este recomandabil ca nisipul antiderapant sa fie colectat separat de alte deseuri stradale si, pe ct posibil, reutilizat. Este posibil ca, n urma precolectarii defectuoase a reziduurilor asimilabile cu cele menajere, produse pe strada, o parte a acestora sa intre n compozitia deseurilor de maturare; acest lucru trebuie evitat prin aplicarea corecta a reglementarilor privind precolectarea primara si secundara a deseurilor de catre fiecare producator, persoana fizica sau juridica. Deseurile asimilabile cu cele menajere se precolecteaza n recipiente stradale (cosuri, pubele, conteinere) asigurate de catre primarii. Este important ca aceste recipiente sa fie n numar suficient, cu volume adecvate si montate la distante optime; recipientele se golesc periodic, nu mai rar de o data la 2 zile vara (1 aprilie 1 octombrie) si o data la 3 zile iarna (1 octombrie - 1 aprilie). Deseurile stradale urmeaza filiera de neutralizare a deseurilor menajere. h) Deseurile zootehnice, rezultate din amenajari n gospodarii particulare (vezi art. 16), care nu se asimileaza cu fermele zootehnice, se colecteaza si se neutralizeaza prin compostare n instalatii care nu polueaza mediul si nu produc disconfort, amplasate la cel putin 10 m de ferestrele locuintelor. Evacuarea reziduurilor menajere de la locurile de producere si colectare la locul de neutralizare se face de preferinta zilnic, fara a se depasi urmatoarele termene maxime: a) n anotimpul cald (1 aprilie - 1 octombrie): - zilnic, din zonele centrale si de la unitatile de alimentatie publica, unitatile sanitare cu paturi, gradinite si crese; - la cel mult 2 zile, din celelalte zone. b) n anotimpul rece (1 octombrie - 1 aprilie):la cel mult 3 zile, din toate zonele. - Metodele si tehnologiile de neutralizare a reziduurilor solide vor fi avizate sanitar. - Reziduurile toxice si periculoase se depoziteaza si se neutralizeaza numai n conditiile stabilite conform reglementarilor n vigoare.
6
- Depozitele de deseuri urbane, controlate, instalatiile de compostare a deseurilor organice si biodegradabile, instalatiile de incinerare trebuie proiectate, construite si administrate astfel nct sa se realizeze conditii de mpiedicare a eliminarii si diseminarii poluantilor n mediul natural: sol, ape de suprafata, ape subterane, aer sau n mediul urban. n acest scop, se vor ndeplini urmatoarele conditii: a) amplasarea si stabilirea zonei de protectie sanitara se fac n urma studiilor de impact pe mediu si sanatate, n conditiile prevederilor art. 10 si 11 din prezentele norme; alegerea locului se face dupa studii geologice, hidrogeologice si urbanistice; b) la proiectare si la functionare se vor prevedea si respecta metode si tehnici adecvate de acoperire si asigurare a deseurilor; acoperirea si asigurarea se fac zilnic; c) n cursul operatiunilor de depozitare, vehiculele de transport au acces numai pe drumurile interioare ale depozitului. Daca accesul vehiculelor de transport pe suprafata deseurilor nu poate fi evitat n mod temporar, se asigura conditii de spalare a exteriorului vehiculelor la iesirea din depozit; d) n cursul exploatarii depozitului se aplica masuri de combatere a insectelor si rozatoarelor (dezinsectie si deratizare); e) organizarea tehnica a depozitului va asigura protectia sanatatii populatiei n general, protectia sanatatii personalului si protectia mediului; se acorda atentie deosebita mprejmuirii si perdelelor de protectie Reciclarea ar trebui sa nsemne reprocesarea n cadrul procesului de productie a deseurilor pentru scopul initial sau pentru alte scopuri incluznd reciclarea organica, dar excluznd refacerea energiei definitie C.E. 1994.
Gestionarea deseurilor medicale reprezinta o problema de importata a fiecarei unitati sanitare, iar calea spre reusita n acest domeniu o reprezinta munca n echipa. Unitatiile spitalicesti sunt definite ca mari producatori de deseuri, atat generale (asimilabile cu cele menajer, dar mai ales de deseuri periculoase , moiv pentru care se impune existenta planurilor de getionare a deseurilor reultate. Modul n care orice unitate sanitara trebuie sa gestioneze deseurile rezultate din activitatea pe care o desfasoara este reglementat prin Ordinul Ministerului Sanatatii 219/2002 si reprezinta unul dintre principalele criteriile avute in vedere in cadrul evaluarii pentru autorizarea unitatii medicale Producatorul de deseuri este raspunzator pentru indepartarea si eliminarea deseurilor rezultate din activitatea sa. Unitatile sanitare elaboreaza si aplica cu prioritate programe, strategii de management si proceduri medicale care sa previna producerea de deseuri periculoase sau sa reduca pe
8
cat posibil cantitatile produse. Unitatile sanitare elaboreaza si aplica planul propriu de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale, in concordanta cu regulamentele interne si cu codurile de procedura, pe baza reglementarilor in vigoare. Fiecare unitate medicala, indiferent de specialitate, trebuie sa detina un plan de de gestionare a deseurilor rezultate, periculoase sau nepericuloase, pe care sa-l si aplice. Principiul de baza este "poluatorul plateste" si principiul PRECAUTIEI! Pentru a implementa planul de gestionare a deseurilor n acest domeniu trebuie sa asiguram instruirea personalului implicat si sa formam echipe dedicate acestor obiective cu grad crescut de constientizare a problemelor referitoare la sanatate si mediu. Pentru formarea personalului e nevoie de transmiterea cunostintelor pe care trebuie sa le nsuseasca, construirea de abilitati ce tin de rutina profesionala si de formarea unei atitudini favorabile unei practici corecte care sa duca la stimularea unei schimbari e comportament. Formarea personalului vizeaza toate categoriile medicale si nemedicale si va include informatii minime obligatorii (instructiuni) precum si informatii detaliate cuprinse n ghiduri sau normative. Personalul nemedical trebuie sa cunoasca riscurile asociate manipularii deseurilor medicale, proceduri n caz de accidente precum si instructiuni de utilizare a echipamentului de protectie. Obiectivele cursului sunt acelea de a instrui participantii sa stapneasca cunostintele necesare manipularii corecte a deseurilor medicale, mai ales a celor periculoase, sa gestioneze situatiile care pot genera accidente, iar n cazul acestora sa ia o atitudine corecta de aplicare a PPE. Definitii Prin ordinul MS 219 / 2002 sunt definiti urmatorii termeni: a) deseurile rezultate din activitati medicale - toate deseurile, periculoase sau nepericuloase,
9
care se produc in unitatile sanitare; b) deseurile nepericuloase - deseurile a caror compozitie este asemanatoare cu cea a deseurilor menajere si care nu prezinta risc major pentru sanatatea umana si pentru mediu; c) deseurile periculoase - deseurile rezultate din activitati medicale, care constituie un risc real pentru sanatatea umana si pentru mediu si care sunt generate in unitatea sanitara in cursul activitatilor de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea bolilor si recuperare medicala, inclusiv de cercetare medicala si producere, testare, depozitare si distributie a medicamentelor si produselor biologice; d) deseurile anatomo-patologice si parti anatomice deseurile care includ tesuturile si organele, partile anatomice rezultate din actele chirurgicale, din autopsii si din alte proceduri medicale; in aceasta categorie se includ si animalele de laborator utilizate in activitatea de diagnostic, cercetare si experimentare; e) deseurile infectioase - deseurile lichide si solide care contin sau sunt contaminate cu sange ori cu alte fluide biologice, precum si materialele care contin sau au venit in contact cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor; f) deseurile chimice si farmaceutice - substantele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corosive ori inflamabile; medicamentele expirate si reziduurile de substante chimioterapice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene; g) deseurile intepatoare-taietoare - deseurile care pot produce leziuni mecanice prin intepare sau taiere; h) deseurile radioactive - deseurile solide, lichide si gazoase rezultate din activitatile nucleare medicale, de diagnostic si tratament, care contin materiale radioactive; i) unitatea sanitara - orice unitate publica sau privata care desfasoara activitati cu profil sanitar; j) activitatea medicala - orice activitate de diagnostic, preventie, tratament, monitorizare si recuperare a starii de sanatate, care implica sau nu implica utilizarea de instrumente, echipamente ori aparatura medicala; k) sistemul de gestionare a deseurilor - totalitatea activitatilor de colectare separata la locul de producere, ambalare, depozitare intermediara, transport si eliminare finala; l) depozitarea temporara - pastrarea pe o perioada limitata a deseurilor ambalate corespunzator in spatii special destinate si amenajate, pana la preluarea si transportul lor la locul de eliminare finala; m) eliminarea finala - totalitatea metodelor si tratamentelor fizice, chimice si biologice aplicate deseurilor periculoase rezultate din activitatile medicale, care vizeaza eliminarea pericolelor si riscurilor potentiale asupra mediului si asupra starii de sanatate a populatiei, precum si
10
reducerea volumului de deseuri; n) incinerarea deseurilor - arderea deseurilor in instalatii speciale, denumite incineratoare, cu asigurarea unei temperaturi nalte de combustie ce determina neutralizarea deseurilor, utilizndu-se echipamente de retinere si purificare a gazelor; o) depozitarea sanitara - depozitarea deseurilor rezultate din activitatea medicala in locuri special amenajate, denumite depozite de deseuri periculoase sau nepericuloase. Deseurile periculoase sunt depozitate in depozitul de deseuri dupa ce au fost supuse tratamentelor de neutralizare; p) fisa interna a gestiunii deseurilor - formularul de pastrare a evidentei deseurilor produse in unitatile sanitare, cu date privind circuitul complet al deseurilor de la producere si pana la eliminarea finala a acestora, conform H.G. 155/1999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a Catalogului European al Deseurilor. Clasificari pe categorii a deseurilor rezultate din activitatea medicala Clasificarea pe categorii a deseurilor rezultate din activitatea medicala se face pe criterii practice, dupa cum urmeaza: 1. deseurile nepericuloase sunt deseurile asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare si a oficiilor de distribuire a hranei; aceste deseuri se colecteaza si se indeparteaza la fel ca deseurile menajere. Deseurile asimilabile celor menajere inceteaza sa mai fie nepericuloase cand sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deseuri periculoase. Urmatoarele materiale se includ in categoria deseurilor nepericuloase: ambalajele materialelor sterile, flacoanele de perfuzie care nu au venit in contact cu sangele sau cu alte lichide biologice, ghipsul necontaminat cu lichide biologice, hartia, resturile alimentare (cu exceptia celor provenite de la sectiile de boli contagioase), sacii si alte ambalaje din material plastic, recipientele din sticla care nu au venit in contact cu sangele sau cu alte lichide biologice 2. deseurile periculoase se clasifica in: a) deseurile anatomo-patologice si parti anatomice, care cuprind parti anatomice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie si obstetrica (fetusi, placente), parti anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate in urma activitatilor de cercetare si experimentare. Toate aceste deseuri se considera infectioase
11
conform precautiunilor universale; b) deseurile infectioase sunt deseurile care contin sau au venit in contact cu sangele ori cu alte fluide biologice, precum si cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor, de exemplu: seringi, ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatura, recipiente care au continut sange sau alte lichide biologice, campuri operatorii, manusi, sonde si alte materiale de unica folosinta, comprese, pansamente si alte materiale contaminate, membrane de dializa, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite etc.; c) deseurile intepatoare-taietoare sunt reprezentate de ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu de unica folosinta, pipete, sticlarie de laborator ori alta sticlarie sparta sau nu, care au venit in contact cu material infectios. Aceste deseuri se considera infectioase conform Precautiunilor universale; d) deseurile chimice si farmaceutice sunt deseurile care includ serurile si vaccinurile cu termen de valabilitate depasit, medicamentele expirate, reziduurile de substante chimioterapice, reactivii si substantele folosite in laboratoare. Substantele de curatenie si dezinfectie deteriorate ca urmare a depozitarii lor necorespunzatoare sau cu termenul de valabilitate depasit vor fi considerate deseuri chimice, de exemplu: substante dezinfectante, substante tensioactive etc. Colectarea la locul de producere (sursa) Colectarea si separarea deseurilor pe categorii sunt primele etape n gestionarea deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala. n situatia n care nu se realizeaza separarea deseurilor pe categorii, ntreaga cantitate de deseuri se trateaza ca deseuri periculoase. Ambalajul n care se face colectarea si care vine n contact direct cu deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala este de unica folosinta si se elimina o data cu continutul. Codurile de culori ale ambalajelor n care se colecteaza deseurile din unitatile sanitare sunt: a) galben - pentru deseurile periculoase (infectioase, taietoare-ntepatoare, chimice si farmaceutice);
12
b) negru - pentru deseurile nepericuloase (deseurile asimilabile celor menajere). Pentru deseurile infectioase si taietoare-ntepatoare se foloseste pictograma "Pericol biologic". Pentru deseurile chimice si farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate pericolului: "Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc. Pentru deseurile infectioase care nu sunt taietoare-ntepatoare se folosesc cutii din carton prevazute n interior cu saci din polietilena sau saci din polietilena galbeni ori marcati cu galben. Att cutiile prevazute n interior cu saci din polietilena, ct si sacii sunt marcati cu pictograma "Pericol biologic". Sacul se introduce n pubele prevazute cu capac si pedala sau n portsac. naltimea sacului trebuie sa depaseasca naltimea pubelei, astfel nct sacul sa se rasfrnga peste marginea superioara a acesteia, iar surplusul trebuie sa permita nchiderea sacului n vederea transportului sigur. Gradul de umplere a sacului nu va depasi trei patrimi din volumul sau. Deseurile ntepatoare-taietoare se colecteaza n cutii din material rezistent la actiuni mecanice. Cutiile trebuie prevazute la partea superioara cu un capac special care sa permita introducerea deseurilor si sa mpiedice scoaterea acestora dupa umplere, fiind prevazute n acest scop cu un sistem de nchidere definitiva. Capacul cutiei are orificii pentru detasarea acelor de seringa si a lamelor de bisturiu. Materialul din care se confectioneaza aceste cutii trebuie sa permita incinerarea cu riscuri minime pentru mediu. Cutiile trebuie prevazute cu un mner rezistent pentru a fi usor transportabile la locul de depozitare intermediara si, ulterior, la locul de eliminare finala. Cutiile au culoarea galbena si sunt marcate cu pictograma "Pericol biologic". Cutiile se avizeaza din punct de vedere sanitar de catre Ministerul Sanatatii - Directia generala de sanatate publica. Recipientul destinat colectarii deseurilor ntepatoare-taietoare trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: a) sa fie impermeabil si sa prezinte etanseitate, iar prin sistemul de nchidere definitiva sa impiedice posibilitatea de contaminare a personalului care manipuleaza deseurile ntepatoare-taietoare si a mediului, precum si posibilitatea de refolosire a acestora de catre persoane din exteriorul unitatii sanitare; b) sa fie inscriptionat, n cazul recipientelor importate, si n limba romna. Inscriptia trebuie sa cuprinda: modul de utilizare, pictograma "Pericol biologic", linia de marcare
13
a nivelului maxim de umplere, unitatea sanitara care a folosit recipientul, persoana desemnata responsabila cu manipularea sa, data umplerii definitive; c) sa fie avizat de Ministerul Sanatatii si Familiei dupa ce a fost supus procedurilor de testare specifica a rezisten tei materialului la actiuni mecanice. n situatia n care numai acele de seringa sunt colectate n recipientele descrise anterior, seringile pot fi colectate separat n cutii de carton rigid prevazute n interior cu sac din polietilena de nalta densitate, de culoare galbena, si marcate cu pictograma "Pericol biologic". Pentru deseurile infectioase de laborator se pot folosi n locul sacilor de polietilena cutiile din carton rigid prevazute n interior cu sac de polietilena, marcate cu galben si cu pictograma "Pericol biologic". Al doilea ambalaj n care se depun sacii si cutiile pentru deseurile periculoase este reprezentat de containere mobile cu pereti rigizi, aflate n spatiul de depozitare temporara. Containerele pentru deseuri infectioase si ntepatoare-taietoare au marcaj galben, sunt inscriptionate "Deseuri medicale" si poarta pictograma "Pericol biologic". Partile anatomice destinate incinerarii sunt colectate n mod obligatoriu n cutii din carton rigid, prevazute n interior cu sac din polietilena de nalta densitate, sau n saci din polietilena cu marcaj galben, special destinati acestei categorii de deseuri. Sacii trebuie sa fie perfect etansi pentru a nu permite scurgeri de lichide biologice. n cazul recuperarii placentelor, acestea sunt ambalate si supuse dezinfectiei n conformitate cu cerintele beneficiarului. Deseurile chimice si farmaceutice se colecteaza n recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului ("Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc.). Deseurile nepericuloase asimilabile celor menajere se colecteaza n saci din polietilena de culoare neagra, inscriptionati "Deseuri nepericuloase". n lipsa acestora se pot folosi saci din polietilena transparenti si incolori. Pe ambalajele care contin deseuri periculoase se lipesc etichete autocolante cu datele de identificare a sectiei sau laboratorului care a produs deseurile (denumirea sectiei sau
14
laboratorului si data). n cazul n care nu exista etichete autocolante, datele respective se scriu cu creion tip marker rezistent la apa, direct pe sacul gol sau pe cutie. Depozitarea temporara Depozitarea temporara trebuie realizata n functie de categoriile de deseuri colectate la locul de producere. Este interzis accesul persoanelor neautorizate n ncaperile destinate depozitarii temporare. Durata depozitarii temporare va fi ct mai scurta posibil, iar conditiile de depozitare vor respecta normele de igiena n vigoare. Pentru deseurile periculoase durata depozitarii temporare nu trebuie sa depaseasca 72 de ore, din care 48 de ore n incinta unitatii si 24 de ore pentru transport si eliminare finala. Spatiul de depozitare temporara trebuie sa existe n fiecare unitate sanitara. Spatiul de depozitare temporara trebuie sa existe in fiecare unitate sanitara. Unitatile sanitare care nu au fost prevazute in proiect cu spatii pentru depozitare temporara le vor construi sau le vor amenaja ulterior. Spatiul de depozitare temporara trebuie sa aiba doua ompartimente: a) un compartiment pentru deseurile periculoase, prevazut cu dispozitiv de inchidere care sa permita numai accesul persoanelor autorizate; b) un compartiment pentru deseurile asimilabile celor menajere, amenajat conform normelor de igiena in vigoare privind mediul de viata al populatiei. Conditiile spatiului de depozitare pentru deseuri periculoase trebuie sa permita depozitarea temporara a cantitatii de deseuri periculoase acumulate in intervalul dintre doua indepartari succesive ale acestora. Spatiul de depozitare temporara a deseurilor periculoase este - o zona cu potential septic si trebuie separat functional de restul constructiei si asigurat prin sisteme de inchidere. - prevazuta cu sifon de pardoseala pentru evacuarea in reteaua de canalizare a apelor uzate rezultate in urma curatarii si dezinfectiei. - prevazut cu ventilatie corespunzatoare - asigurarea temperaturilor scazute care sa nu permita descompunerea materialului organic din compozitia deseurilor periculoase.
15
- asigurate dezinsectia si deratizarea spatiului de depozitare in scopul prevenirii aparitiei vectorilor (insecte, rozatoare). Locatii pentru depozitarea temporara Pe fiecare etaj, lnga liftul pentru deseuri sau activitati cu regim murdar Nu trebuie sa fie accesibile pacientilor si vizitatorilor Spatiu adecvat cantitatiilor de deseuri produse Depozite sau containere ce pot fi ncuiate Nu trebuie localizate pe coridoare lnga ganguri Transportul deseurilor periculoase pana la locul de eliminare finala se face cu respectarea stricta a normelor de igiena si securitate in scopul protejarii - personalului - populatiei generale - mediului. Transportul deseurilor periculoase in incinta unitatii sanitare se face pe un circuit separat de cel al pacientilor si vizitatorilor. Vehiculul care transporta deseurile periculoase trebuie conceput, amenajat special si avizat sanitar de Ministerul Sanatatii si Familiei.
16
Conform prevederilor de la 1.8.3 din ADR oricine preia activitatile care includ transportul sau activitatile conexe de n ambalare, n ncarcare, n umplere sau n descarcare a marfurilor periculoase, n va desemna unul sau mai multi consilieri pentru a asigura siguranta transportului marfurilor periculoase, care va fi responsabil de prevenirea riscurilor inerente ale acestor activitati asupra n persoanelor, n proprietatilor sau n mediului Deseurile medicale sau clinice sunt acele deseuri obtinute n urma tratamentului medical aplicat - animalelor si - oamenilor sau - rezultate din biocercetare. Deseurile medicale sau clinice ce contin substante infectioase din Categoria A vor fi ncadrate, n mod corespunzator, n clasele UN 2814 sau UN 2900. Deseurile medicale sau clinice ce contin substante infectioase din Categoria B sau despre care exista motive sa se creada ca exista doar o mica probabilitate ca pot contine substante infectioase vor fi ncadrate n clasa UN 3291 Datorita gradului scazut de periculozitate, urmatoarele substante de origine biologica sunt exceptate de la cerintele si reglementarile referitoare la materiale periculoase: n Cele care nu contin substante infectioase sau care nu provoaca boli la oameni sau animale n Substantele care contin microorganisme nepatogene pentru oameni sau animale n Substantele n care orice agent patogen prezent a fost neutralizat sau inactivat, astfel ca acestea nu mai reprezinta un risc pentru sanatate
17
n Probele de mediu (inclusiv alimentele si apa), care nu sunt considerate a prezenta un risc semnificativ de infectie n Sngele si/sau elementele sangvine colectat/colectate si transportate pentru a fi folosite la transfuzii si/sau transplant n Spoturile de snge uscat si testele de screening pentru sngerarile oculte n scaun n Deseurile medicale sau clinice decontaminate Proba umana sau animala pentru care exista o probabilitate minima sa contina agenti patogeni nu face obiectul acestor Reglementari daca aceasta este transportata n ntr-un ambalaj etans si pe care n se mentioneaza, n mod corespunzator, n Proba umana exceptata sau n Proba animala exceptata. Transportul substantelor infectioase din n Categoriile A si n Categoriile B n bagaje de mna sau n pachete diplomatice este strict interzisa de catre transportatorii aerieni internationali. Ambalajele interioare care contin substante infectioase NU vor fi plasate la un loc cu alte ambalaje interioare care contin alte tipuri de materiale. Sistemul de baza cu tripla ambalare n Recipientul primar. Este un recipient de n baza, n etans, n n care se introduce proba respectiva. n Recipientul se ambaleaza cu suficient material absorbant care, n caz de spargere a recipientului, sa poata absorbi ntreaga cantitate de lichid. Ambalajul secundar. n etans si n rezistent, n care acopera si protejeaza recipientul primar (recipientele primare).
18
ntr-un ambalaj secundar se pot pune mai multe recipiente primare bine amortizate si se va folosi suficient material absorbant care, n caz de spargere, sa poata absorbi ntreaga cantitate de lichid. Ambalajul exterior. n Ambalajele secundare se aseaza n ambalaje exterioare de transport, prevazute cu material amortizant corespunzator. n Ambalajele exterioare au rolul de a proteja materialul transportat mpotriva factorilor externi (ex. avarii fizice survenite n timpul transportului). Dimensiunea exterioara minima trebuie sa fie de 10 cm x 10 cm.
19
METODE DE ELIMINARE FINALA A DESEURILOR n Metodele de eliminare trebuie sa asigure distrugerea rapida si completa a factorilor cu potential nociv pentru mediu si pentru starea de sanatate a populatiei. n Metodele folosite pentru eliminarea finala a deseurilor rezultate din activitatea medicala sunt: a) incinerarea - incineratoarele trebuie sa respecte normele si standardele in vigoare privind emisiile de gaze in atmosfera si pe cele privitoare la produsele secundare rezultate din procesul de incinerare; b) depozitarea in depozitul de deseuri - la nivelul unitatii sanitare deseurile periculoase pot fi supuse tratamentelor de neutralizare, cum ar fi: autoclavare, dezinfectie chimica, dezinfectie cu microunde, incapsulare, iradiere, inainte de a fi eliminate final prin depozitare in depozitul de deseuri. Deseurile asimilabile celor menajere nu necesita tratamente speciale si se includ in ciclul de eliminare a deseurilor municipale. Exceptie fac resturile alimentare provenite din spitalele
20
de boli contagioase, care necesita autoclavare inainte de a fi preluate de serviciile de salubritate. In statiile de INCINERARE se pot trata n deseurile infectioase si n anumite deseuri chimice. STATIILE de INCINERARE nu sunt potrivite pentru: deseuri anorganice mai ales daca acestea contin metale grele deseuri ce contin clor (precum PVC) deoarece metalele grele toxice (precum mercurul) pot fi dispersate n aer EX.: dioxina (gaz toxic) se creaza atunci cnd se ard materii ce contin clor Incineratoarele moderne au doua camere de ardere n n prima camera deseurile sunt supuse pirolizei la o tempetarura de 300 500C iar n cea de-a doua camera gazul de piroliza este ars la o temperatura de 800 1200C n si echipamente pentru eliminarea gazelor produse n Timpul n care gazele sunt mentinute la aceasta temperatura ridicata este de asemenea important pentru a capta particulele de fum si cenusa zburatoare n Dar este dificil sa ndepartezi dioxina creata n timpul racirii gazelor. Instalatia de incinerare este alcatuita din: n camera combustie (ardere primara); n camera post-combustie (ardere secundara) n instalatie distributie si automatizare aer si combustibil n instalatia de automatizare n racord la cosul de fum n cosul de fum n instalatie monitorizare emisii gaze
21
Avantaje reziduurile devin irecognoscibile reducere cu 10% a volumului initial distrugere n siguranta a agentilor biologici potrivita pentru anumite deseuri chimice si farmaceutice Dezavantaje costuri de investitie ridicate pentru sistemul de tratare a gazelor de ardere rezultate de la incinerare si pentru sistemul de monitorizare continua a emisiilor rezultate ( CEMS) impact ridicat asupra mediului costuri de operare si ntretinere ridicate capacitate inflexibila trebuie sa functioneze continuu timp de asteptare ndelungat nainte sa fie posibila repararea si ntretinerea este nevoie de personal cu pregatire speciala probleme la eliminarea cenusei zburatoare si a cenusei obisnuite
22
Tehnologiile neincinerante sau alternative se pot clasifica in urmatoarele categorii: n Procedee termice n Procedee chimice n Procedee de iradiere n Procedee biologice Procedee termice n Utilizeaza energia termica prin urmatoarele procese: n Procese termice la temperaturi scazute 105 177C n Procese termice la temperaturi medii 177 370C n Procese termice la temperaturi inalte 540 8300C n Procedeele autorizate in Romania sunt cele ce utilizeaza temperaturi scazute, ca de ex.: n Dezinfectia cu aer cald n Dezinfectia cu caldura umeda abur n Dezinfectia cu microunde Dezinfectia cu aer cald n Se foloseste caldura uscata pentru inactivarea deseului n Incalzire in cuptoare prin: n Conductie sau n Convectie n Sunt echipamente din categoria procedeelor cu temperatura joasa a unui curent de aer cald la T = 105 177 C. AUTOCLAVAREA Echipamentele de neutralizare prin sterilizare termica a deseurilor medicale periculoase au ca scop principal decontaminarea deseurilor prin distrugerea agentilor patogeni att sub forma vegetativa, ct si sub forma de spori. Deseurile periculoase, ce pot fi supuse tratamentelor de neutralizare prin sterilizare termica, sunt urmatoarele: a) deseuri infectioase conform codului 18 01 03; b) deseuri ntepatoare-taietoare conform codului 18 01 01; c) deseuri chimice si farmaceutice conform codului 18 01 09.
23
Procesele termice la temperaturi scazute se realizeaza n intervalul 121 grade C - 134 grade C (temperatura in centrul incarcaturii), prin caldura umeda (abur) sub presiune Sistemele de tratare cu abur n 1. Autoclavele (injectare cu abur dupa vacuum) n 2. Sisteme fara vacuum Microunde, Spirale ncalzite, Hidroclava n Posttratare, deseurile nu mai sunt infectioase, prin urmare pot fi eliminate mpreuna cu deseurile municipale n Aceste sisteme nu pot trata deseurile farmaceutice si chimice. n Autoclave n vid fractionat (moderne). n Cteva cicluri de vacuum - abur ndeparteaza aproape tot aerul facnd posibila sterilizatea tuturor deseurilor prin tratarea ulterioara a acestora cu abur de nalta presiune. n Dupa sterilizare, deseurile sunt uscate sub vid si apoi racite. Prin sterilizare termica a deseurilor medicale periculoase urmarim decontaminarea deseurilor prin distrugerea agentilor patogeni att sub forma n vegetativa, ct si n sub forma de spori Microorganismele bioindicatoare recomandate de STAATT pentru validarea si controlul procesului de decontaminare cu caldura umeda sau uscata sunt: n sporii de Bacillus stearothermophilus ATCC 7953, n respectiv Bacillus subtilis. Inactivarea sporilor bacterieni n urma procesului de decontaminare cu un agent termic este suficienta pentru a demonstra distrugerea tuturor microorganismelor patogene n bacterii, n virusuri, n paraziti, n micobacterii
24
Nivelurile de inactivare microbiana (dupa STAATT) sunt urmatoarele: a) nivelul I - inactivarea formelor vegetative ale bacteriilor, fungilor si virusurilor lipofilice printr-o reducere de 6 log10 sau mai mult; b) nivelul II - inactivarea formelor vegetative ale bacteriilor, fungilor, virusurilor lipofilice/hidrofilice, parazitilor si microbacteriilor printr-o reducere de 6 log10 sau mai mult; c) nivelul III*) - inactivarea formelor vegetative ale bacteriilor, fungilor, virusurilor lipofilice/hidrofilice, parazitilor si microbacteriilor printr-o reducere de 6 log10 sau mai mult si inactivarea sporilor de Bacillus stearothermophilus si a sporilor de Bacillus subtilis printr-o reducere de 4 log10 sau mai mult; d) nivelul IV - inactivarea formelor vegetative ale bacteriilor, fungilor, virusurilor lipofilice/hidrofilice, parazitilor, microbacteriilor si sporilor de Bacillus stearothermophilus printr-o reducere de 6 log10 sau mai mult. ---------------------------------------------------------------------------------------*) Nivelul III a fost selectat ca un criteriu minim recomandat de catre STAATT pentru echipamentele de tratare a deseurilor medicale periculoase. Monitorizarea ciclul de functionare al echipamentului din punct de vedere al eficientei microbiologice, astfel: a) n primele 6 luni de la punerea n functiune - saptamnal; b) n urmatoarele 3 luni - lunar; c) dupa 9 luni de la punerea n functiune - la 3 luni. Evaluarea emisiilor si produselor secundare n sa monitorizeze evacuarile si emisiile n toate mediile posibile n aerul interior (aeromicroflora si suprafete), n aerul exterior, n produsele secundare rezultate n urma proceselor de neutralizare, n apa uzata, n rezultatul procesului de sterilizare n sa selecteze echipamentul cu cel mai mic impact asupra sanatatii populatiei si asupra mediului.
25
Dezinfectia chimica La dezinfectarea deseurilor sunt folositi dezinfectanti lichizi (ex. dioxid de clor dizolvat, hipoclorit de sodiu, acid peracetic, etc.). Pentru a garanta contactul dintre dezinfectanti si toate deseurile, acestea trebuie maruntite nainte de operatiunea de dezinfectie se creste suprafata de contact. Pentru rezultate bune, trebuie controlate pH-ul, temperatura si prezenta altor substante chimice. Trebuie mentinut volumul dezinfectantului aceta este recirculat. Cu timpul, dezinfectantul si poate pierde eficienta, se completeaza cu solutie proaspata sau se inlocuieste integral Avantaje Cost initial scazut Potrivite pentru cantitati mici Maruntirea reduce volumul si face deseurile irecognoscibile Dezavantaje costuri de operare ridicate din cauza utilizarii substantelor chimice nivel scazut si nesigur de dezinfectare probleme de operare si ntretinere legate de maruntire expunerea angajatilor la riscuri capacitate maxima redusa poate crea probleme la eliminarea deseurilor tratate poate crea probleme cu apele uzate (poluarea mediului pe termen lung)
MARUNTIREA Operatiuni de procesare mecanica a deseurilor medicale periculoase Deseurile medicale periculoase ce se preteaza a fi tratate n echipamente de neutralizare prin sterilizare termica trebuie sa fie supuse unor operatiuni de procesare mecanica n scopul n minimizarii cantitatii, n iar deseurile trebuie sa fie de nerecunoscut. Operatiunile de procesare mecanica sunt reprezentate de:
26
n n n n n n n
maruntire, tocare, pisare, amestecare, agitare, separare, compactare.
Personalul implicat n gestionarea deseurilor n va fi instruit si reinstruit periodic (anual) privind riscurile create de deseurile pe care le manevreaza. n trebuie sa fie antrenat corespunzator pentru aplicarea corecta a procedurilor n dotat cu echipament de protectie corespunzator: n sorturi impermeabile, n manusi de menaj groase, n cisme, n vizoare faciale, n echipament de protectie a respiratiei Unitatea este obligata sa asigure educarea si formarea profesionala continua pentru angajati, n urmatoarele situatii: a) la angajare; b) la preluarea unei noi sarcini de serviciu sau la trecerea pe un alt post; c) la introducerea de echipamente noi sau la modificarea echipamentelor existente; d) la introducerea de tehnologii noi; e) la recomandarea medicului Serviciului de prevenire si control ale infectiilor nozocomiale (SPCIN) sau a medicului delegat cu responsabilitati n prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale, care a constatat nereguli n aplicarea codului de procedura, precum si la recomandarea inspectorilor sanitari de stat; f) la recomandarea coordonatorului activitatii de protectie a mediului; g) periodic, indiferent daca au survenit sau nu schimbari n sistemul de gestionare a deseurilor. Gestionarea riscului pentru personalul care manevreaza deseurile rezultate din activitatea medicala
27
Se vor efectua instructaje referitoare la modul de interventie la: n rasturnarea, n varsarea deseurilor, n accidentele si n Incidentele soldate cu n raniri sau n contaminarea personalului n Vor fi gestionate conform unui protocol scris Fiecare unitate medicala OBLIGATORIU sa dispuna de: n ghiduri pe baza carora deseurile se : n identifica, n mpacheteaza, n eticheteaza, n stocheaza, n transporta, n trateaza si n elimina n coduri de procedura protocoale scrise privind masurile care se aplica n cazul incidentelor si accidentelor consecinta manevrarii deseurilor COLECTAREA SELECTIVA A DESEURILOR N INSTITUTIILE PUBLICE Obiectul legii il constituie instituirea obligativitatii colectarii selective a deseurilor in institutiile publice, astfel cum sunt definite in Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si in institutiile in care statul este actionar majoritar, denumite in continuare institutii publice. Prin aplicarea legii se urmaresc: a) cresterea gradului de reciclare si de valorificare a deseurilor colectate selectiv,prevazute b) cresterea gradului de informare si de constientizare, precum si educarea functionarilor publici, a angajatilor si a cetatenilor cu privire la colectarea selectivasimanagementuldeseurilor.
28
Prevederile prezentei legi se aplica urmatoarelor categorii de deseuri: a) deseuri de hartie si carton; b) deseuri de metal si plastic; c) deseuri de sticla. Fiecare institutie publica are obligatia de a stabili responsabilitatea implementarii colectarii selective a deseurilor in cadrul institutiei in sarcina unui angajat din departamentul administrativ sau de a delega aceasta responsabilitate catre terti. Stabilirea persoanei responsabile se realizeaza prin act al conducatorului institutiei publice, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. In acest scop, atributiile persoanei astfel desemnate, prevazute in fisa postului, se modifica in mod corespunzator, prin includerea responsabilitatilor privind colectarea selectiva la nivelul institutiei publice. Fiecare institutie publica este obligata sa elaboreze un plan de masuri privind colectarea selectiva a propriilor deseuri, pe categoriile prevazute la art. 3, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Planul de masuri privind colectarea selectiva prevazut la alin. (1) va contine, in mod obligatoriu, urmatoarele informatii: a) numele si datele de contact ale responsabilului cu organizarea colectarii selective la nivelul institutiei publice; b) descrierea organizarii colectarii selective (scop, tipuri de containere, planse cu precizarea amplasarii locatiilor); c) obligatiile angajatilor si masurile aplicabile in cazul nerespectarii indatoririlor; d) modalitatea de stocare temporara a deseurilor colectate; e) programul de instruire a angajatilor privind colectarea selectiva a deseurilor; f) programul de raportare a rezultatelor; g) programul de informare a vizitatorilor institutiei publice; h) detaliile contractului de predare a deseurilor colectate selectiv. Institutiile publice sunt obligate sa asigure finantarea pentru colectarea selectiva a deseurilor generate in cadrul acestora, pe categorii.
29
Sistemul de colectare selectiva a deseurilor trebuie sa respecte urmatoarele conditii: 1.containerele si recipientele folosite pentru colectarea selectiva se inscriptioneaza cu denumirea materialului/ materialelor pentru care sunt destinate; 2.in fiecare birou/incinta al/a institutiei publice vor fi amplasate 3 recipiente de colectare selectiva a deseurilor. 3.Acestea vor avea urmatoarele culori, in functie de tipul de deseuri colectate: albastru pentru deseuri de hartie si carton, galben pentru deseuri de metal si plastic si alb/verde pentru sticla alba/colorata; 4.pe fiecare etaj/nivel al institutiei publice vor fi amplasate recipiente de colectare selectiva; 5.recipientele vor fi amplasate intr-un loc usor accesibil, marcat si indicat corespunzator; 6.fiecare institutie publica este obligata sa infiinteze la intrarea in institutie un punct de colectare selectiva a deseurilor destinat vizitatorilor si sa asigure informarea acestora in acest scop, prin exemplificarea tipurilor de deseuri corespunzatoare fiecarui container; 7.recipientele din interiorul cladirii apartinand institutiei publice vor fi golite in functie de intensitatea activitatii/ritmul de umplere de catre personalul insarcinat cu efectuarea curateniei; 8.marcarea containerelor in culorile prevazute la lit. b) se poate face prin vopsire, prin aplicare de folie adeziva sau prin alt procedeu similar, pe minimum 20% din suprafata totala vizibila; 9.inscriptionarea si aplicarea marcajului colorat trebuie sa fie durabile si vizibile, astfel incat sa se asigure identificarea destinatiei containerelor si a recipientelor de colectare selectiva. Institutia publica este obligata sa puna la dispozitia operatorului economic autorizat sa preia deseurile colectate selectiv spatii de depozitare speciale in incinta institutiei publice. In spatiile de depozitare vor fi instalate containere de colectare selectiva a deseurilor de mare capacitate. Numarul si capacitatea containerelor se calculeaza in functie de cantitatea de deseuri colectate si de numarul lunar de goliri.
30
Preluarea deseurilor colectate selectiv se face la intervale de timp de maximum 30 de zile. Periodicitatea preluarii deseurilor este stabilita in contractul incheiat intre institutia publica si operatorul economic autorizat. Fiecare institutie publica este obligata sa implementeze un program de informare si instruire a propriilor angajati cu privire la organizarea colectarii selective a deseurilor, fie prin forte proprii, fie prin delegarea responsabilitatii catre terti, in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Personalul insarcinat cu efectuarea curateniei va fi instruit suplimentar. Fiecare institutie publica este obligata ca, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, sa incheie un contract de predare a deseurilor colectate selectiv cu un operator economic autorizat, care sa garanteze predarea acestora in vederea reciclarii si tratarii corespunzatoare, conform legislatiei specifice in domeniu, fie prin forte proprii, fie prin delegarea responsabilitatii catre terti. Evidenta cantitatilor de deseuri colectate selectiv, OBLIGATIE A INSTITUTIE PUBLICE!!! Deseurile colectate selectiv se cantaresc la predare, cu consemnare intr-un registru de evidenta a deseurilor. Datele vor fi raportate lunar catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului. Neindeplinirea prevederilor prezentei legii constituite contraventie se sanctioneaza cu amenzi de catre Garda de Mediu. Reguli juridice cu caracter general n raport cu destinatia (scopul final) urmarit, Legea nr 137/1995 a instituit patru reguli juridice principale privind deseurile: - gestionarea acestora n conditiile de protectie a sanatatii populatiei si a mediului, conform regimului juridic stabilit; - interzicerea introducerii pe teritorul Romniei de deseuri de orice natura, n scopul eliminarii acestora (art.23)
31
introducerea pe teritoriul Romniei a deseurilor, n scopul valorificarii n baza reglementarilor specifice n domeniu, cu aprobarea Guvernului, realizarea valorificarii deseurilor n instalatii, procese sau activitati autorizate de catre autorizatiile publice competente; - realizarea trabferului si aa exportului de deseuri de orice natura n conformitate cu acordurile si conventiile la care Romnia este parte si cu reglementarile specifice n materie.
O atentie deosebita este acordata de legea-cadru transportului de deseuri periculoase, stabilind n acest sens: - efectuarea transportului inteern al acestora n conformitate cu prevederile legale privind transportul marfurilor periculoase; - realizarea transportului international al lor potrivit prevederilor acordurilor si conventiilor internatioanale privind transportul peste frontiera al deseurilor periculoase si transportul international al marfurilor periculoase. Inregistrarea datelor privind deseurile periculoase predate contractantilor de servicii pentru transport si eliminare finala Inregistrarea datelor reprezinta controlul ciclului producere-transport-eliminare finala de catre producator. Formularul de identificare pentru transportul si eliminarea finala a deseurilor periculoase care parasesc unitatea producatoare in scopul eliminarii finale, conform anexei 6, se completeaza si se semneaza in 3 exemplare de catre producator si transportator la predarea/primirea fiecarui transport. Un exemplar ramane la producator, iar celelalte doua exemplare se semneaza de catre agentul economic care efectueaza operatiunea de eliminare finala. Dupa eliminarea finala un exemplar ramane la agentul economic care a efectuat operatiunea de eliminare finala, iar al treilea exemplar se returneaza prin posta la producator de catre agentul economic care a facut operatiunea de eliminare finala. Formularul de identificare pentru transportul si eliminarea finala a deseurilor contine urmatoarele date: a) datele de identificare pentru unitatea producatoare si pentru agentii economici prestatori
32
de servicii de transport si eliminare finala; b) cantitatile de deseuri periculoase trimise, transportate si tratate; c) data si ora pentru fiecare etapa (predare/primire pentru transport, predare/primire la agentul economic care va face eliminarea finala); d) numele si semnaturile responsabililor, pentru fiecare etapa, din partea producatorului si din partea prestatorilor de servicii care au primit/predat deseurile si au aplicat procedeul de eliminare stipulat in contract; e) procedura de eliminare finala utilizata. Regimul comertului international si tranzitului de deseuri Reglementarea interna (Ordonanta de urgenta nr. 78/2000) stabileste cteva reguli importante n aceasta privinta: - importul n romnia de deseuri, de orice natura, n stare bruta sau prelucrata, este interzis, cu exceptia anumitor categorii de deseuri, ce constituie resuerse secundare de materii priem utile, n conformitate cu reglementarile dispuse prin acte normative propuse de catre autoritatea publica centrala de protectie a mediului si aprobate de catre Guvern (art. 29); - producatorii si detinatorii de deseuri periculoase le pot elimina n alte tari care sispun de tehnologie adecvata si care accepta sa efectueze asemenea operatiuni (art. 30); - exportul de deseuri se poate face numai cu respectarea reglementarilor legale n vigoare, cu aprobarea autoritatilor competente desemnate de catre tara importatoare, precum si cu respectarea prevederilor conventiilor internationale la care Romnia este parte (art. 31); - tranzitul de deseuri pe teritoriul Romniei poate fi facut numai cu respectarea prevederilor Legii nr 6/1991 pentru aderarea la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al desuerilor periculoase si al eliminarii acestora, precum si ale altor conventii internatioanle ratificate de Romnia (art.32). Tratarea deseurilor radioactive Deseurile radioactive prezinta urmatoarele particularitati: 1. prin tratarea lor nu se poare realiza, n stadiul actual, distrugerea agentilor poluanti (radionuclizi) sau trecerea lor n radionuclizi neradioactivi; 2. deseurile radioactive se pot gasi n toate starile de agregare toate obiectivele care vin n contact cu acest gen de deseuri se contamineaza radioactiv devenind la
33
rndul lor radioactive, inclusiv animalele de experienta si cadavrele de bolnavi iradiati. Radionuclizii se dezintegreaza n timp; cei cu T scurte devenind inactivi. nainte de tratare, se face o sortare a deseurilor dupa diferite criterii: activitate (mare, medie, mica), perioada de njumatatire (mare, mica), starea de agregare, reactii chimice, actiunea coroziva sau nu, recuperabil sau nerecuperabil. Daca perioada de njumatatire a radionuclizilor este mica (sub 15 zile) este mai economic ca deseurile radioactive sa se pastreze un timp n conditii de securitate. Tratarea consta dintr-o serie de operatii succesive: 1. compactarea deseurilor solide care se realizeaza la 30 150 atm. cu prese speciale prevazute cu ecrane de protectie. Compactarea poate fi realizata dupa efectuarea n prealabil a unei operatii de fragmentare, care nsa poate reprezenta un amre pericol de contaminare; 2. incinerarea este operatia de reducere a volumului n cazul materialelor incinerabile. Gazele de ardere trebuie trecute prin filtre de mare eficienta pentru neutralizarea aerosolilor radioactivi. Limitarea volumului de deseuri incinerate, datorita activitatii rezultate din cenusa, se calculeaza n functie de pericolul de contaminare interna cu pulbere radioactiva. Pentru separarea radionuclizilor din solutii se aplic3 mai multe metode: filtrarea materialului n suspensie, coagularea, precipitarea, electrodializa, schimbul ionic. Pentru tratarea deseurilor radioactive s-a introdus si metoda de coagulare cu fosfati de calciu. Aceasta metoda consta n introducerea n solutie a fosfatului de calciu solubil care, n urma unei reactii chimice, se transforma n fosfat de strontiu insolubil, ceea ce permite eliminarea acestui readionuclid periculos. ntruct cesiul este slab ndepartat prin aceasta metoda s-a introdus si metoda tratarii apei cu ferocianura de potasiu si sulfat de fier, ceea ce are ca urmare formarea unui gel de ferocianura feroasa, care antreneaza cesiul, ruteniul si alti radionuclizi.
34
n statiile de tratare a apelor radioactive, tratarea se face n doua etape: - o etapa de purificare bruta (Sedimentare, coagulare, precipitare); - o etapa de purificare finala (evaporare, schimatori de ioni, osmoza inversa); nglobarea deseurilor ntr-un mediu de protectie se realizeaza: a. nglobarea n beton care este ieftina; betonul serveste ca ecran pentru radiatiile ? si radionuclizi; b. nglobarea n bitum: se poate ngloba 50 60% substanta activa fata de substanta inerta (bitumul); este substanta hidrofuga, rezista bine la toxiviere (pierdere prin dizolvare), chiar n conditiile apei de mare; c. nglobarea n masa ceramica sau sticla; d. nglobarea n materiale plastice care sunt foarte rezistente, dar sufera o mbatrnire sub actiunea radiatiilor ionizante. Nici una dintre metode nu este lipsita de incoveniente si incertitudini. n ceea ce priveste centralele nucleare, practic, nu poate exista o ncredere absoluta n securitatea unui reactor, ca de altfel n cazul oricarei instalatii. Societatea va trebui sa decida daca accepta riscurile sau se va ndrepta spre alte surse de energie.
CADRUL LEGILATIV REFERITOR LA GESTIONAREA DESEURILOR Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor; HGR nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, incluziv deseurile periculoase; HGR nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare (HGR nr. 349/2005); HGR nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare (HGR nr. 268/2005); Ordin de Ministru comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si al Ministrului Sanatatii nr. 698/940/2005 cu modificarile si completarile ulterioare, pentru aprobarea Criteriilor de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termica a deseurilor rezultate din activitatea medicala.
35
HGR nr. 1.470/2004 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor; Ordinul MS nr. 713/2004 privind aprobarea Normelor de autorizare sanitara a unitatilor sanitare cu paturi; Ordinul MS nr. 536/1997 cu modificarile si completarile ulterioare (ord. MS nr. 1.028/2004) pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei; HG. Nr. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei. ORDIN Nr. 613 din 15 mai 2009 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a autovehiculelor utilizate pentru transportul deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala ADR Acordul European referitor la transportul rutier international al marfurilor periculoase. Ordin MS nr. 916/2006 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire si control a infectiilor nosocomiale in unitatile sanitare Ordinul MSF nr. 219/06.06.2002 cu modificarile si completarile ulterioare (Ord. MS 997/2004 si 1029/2004) pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei culegerii datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale. Ordinul reprezinta reglementarea tehnica specifica referitoare la gestionarea acestei categorii de deseuri. ORDONANTA DE URGENTA Nr. 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deseurilor ORDIN Nr. 997 din 11 august 2004 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii si familiei nr. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale ORDIN Nr. 1029 din 18 august 2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii si familiei nr. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale PRECAUTIUNI STANDARD (Precautiuni universale (PU)) Principiu: Orice produs biologic este potential contaminat ! Orice pacient este o potentiala sursa de infectie ! Orice instrument este potential contaminat dupa utilizare !
36
Definitie Precautiunile universale sunt masuri fundamentale si standard care se refera la: ? masuri aplicate de personalul medico-sanitar in practica medicala Spalarea minilor Utilizarea echipamentului de protectie adecvat si complet ? masuri care se aplica pacientilor Echipamentele si articolele de ngrijire ale pacientului Transportul pacientilor; Ustensilele pentru alimentatia pacientului; ? igiena mediului spitalicesc CONCEPTUL de P.S.(PU) se refera la: - masurile care se aplica n vederea prevenirii transmiterii HIV, VHB, VHC si alti agenti microbieni cu cale de transmitere sanguina, n timpul actului medical. n Initial se avea in vedere snge, alte fluide biologice si tesuturile tuturor pacientilor se considera a fi potential infectate cu virusurile HIV, VHB, VHC si/sau alti agenti microbieni cu cale de transmitere parenterala (sanguina) n Extinderea PS (PU) la preventia transmiterii de la personalul medical la pacient, de la pacient la pacient; n O alta extindere se refera la toate fluidele organismului uman indiferent daca sunt contaminate sau nu cu sange, tegumente cu solutii de continuitate; n Completarea cu masuri de PS fata de pacientii cu afectiuni respiratorii transmisibile. n toti pacientii se considera potential infectati cu HIV, VHB, VHC sau cu alti agenti microbieni cu cale de transmitere sanguina, deoarece cei mai multi dintre purtatorii de HIV, VHB, VHC si alti agenti microbieni sunt asimptomatici si nu-si cunosc propria stare de portaj; Agentii biologici sunt clasificati n 4 grupe de risc, n functie de importanta riscului de infectie pe care l prezinta: a) grupa 1 (risc infectios individual sau comunitar scazut sau absent)- agenti biologici care nu sunt susceptibili sa provoace o boala la om; microorganisme cu probabilitate minima de a provoca mbolnavire la om sau animal. b) grupa 2 (risc individual moderat, risc comunitar scazut) - agenti biologici care pot provoca o boala omului si constituie un pericol pentru lucratori; propagarea lor n colectivitate
37
este improbabila; exista, n general, o profilaxie sau un tratament eficace; Agenti patogeni care pot provoca mbolnavire la om sau animal, dar este putin probabil sa reprezinte un pericol sever pentru personalul de laborator, comunitate, fauna sau mediu. Expunerile n laborator pot cauza infectii severe dar pentru care exista tratament eficace si masuri profilactice, iar riscul de raspndire al infectiei este limitat. c) grupa 3(risc individual ridicat, risc comunitar scazut) - agenti biologici care pot provoca mbolnaviri grave la om si constituie un pericol serios pentru lucratori; ei pot prezenta un risc de propagare n colectivitate, dar exista n general o profilaxie sau un tratament eficace. Agenti patogeni care n mod obisnuit provoaca mbolnavire severa la om sau animal, dar, de regula, nu se raspndesc de la un individ infectat la altul. Exista tratament eficace si masuri profilactice. d) grupa 4 (risc individual si comunitar ridicat)- agenti biologici care pot provoca boli grave omului si constituie un pericol serios pentru lucratori; ei pot sa prezinte un risc ridicat de propagare n colectivitate si nu exista n general o profilaxie sau un tratament eficace. Agenti patogeni care provoaca, de regula, mbolnavire severa la om sau animal si care se pot transmite spontan de la un individ la altul, direct sau indirect. Nu exista, n general, tratament eficace si masuri profilactice. Relatia dintre grupurile de risc si nivelele de biosiguranta Grup de Nivel de Tip de laborator Practici de laborator risc biosiguranta 1 De baza - Nivel de nvatamnt, GMT biosiguranta 1 cercetare 2 De baza - Nivel de Servicii de asistenta GMT plus biosiguranta 2 primara; diagnostic, mbracaminte de cercetare protectie si semn de pericol biologic Servicii speciale Similar cu nivelul 2 3 Securizat Nivel de de diagnostic, plus mbracaminte speciala, acces biosiguranta 3 cercetare controlat, flux de aer directionat 4 nalt securizat Unitati pentru agenti Similar cu nivelul 3 - Nivel de patogeni periculosi plus intrare etansa,
38
Echipamente de protectie Nici un fel; suprafata de lucru deschisa Suprafata de lucru deschisa plus HSB pentru producerea eventuala de aerosoli HSB si/sau alte dispozitive primare pentru toate activitatile HSB clasa a III-a sau costum cu presiune
biosiguranta 4
dus la iesire, pozitiva combinat cu eliminare speciala a HSB clasa a II-a, deseurilor autoclav cu doua cai de acces (transmural), aer filtrat
EVALUAREA RISCULUI PE CATEGORII DE LOCURI DE MUNCA SI ACTIVITATI PRESTATE DE PERSONALUL MEDICO-SANITAR N FUNCTIE DE CONTACTUL CU SNGE SI ALTE LICHIDE BIOLOGICE Evaluarea riscurilor profesionale se efectueaza pe baza tuturor informatiilor existente si, mai ales, pe baza: a) clasificarii agentilor biologici care constituie sau pot constitui un pericol pentru sanatate; b) recomandarilor emise de inspectorii de munca si/sau de inspectorii autoritatilor de sanatate publica, ce indica necesitatea ca agentul biologic sa fie controlat n scopul de a proteja sanatatea lucratorilor care sunt sau pot fi expusi acestui agent biologic, n cursul activitatii lor; c) informatiilor asupra bolilor ce pot fi contractate datorita unei activitati profesionale a lucratorilor; d) efectelor alergice si toxicogene ce pot sa rezulte ca urmare a activitatii lucratorilor; e) faptului ca un lucrator sufera de o boala legata direct de munca sa. Pentru realizarea unei evaluari a riscului biologic trebuie luati n considerare urmatorii factori: 1. Patogenitatea agentului infectios si doza infectanta 2. Consecintele posibile ale expunerii 3. Calea naturala de infectare 4. Alte cai de transmitere, rezultate n urma manipularii n laborator (parenterala, aeriana, ingerare) 5. Stabilitatea agentului infectios n mediul extern 6. Concentratia agentului infectios si volumul de material concentrat ce se manipuleaza 7. Disponibilitatea unei gazde adecvate/susceptibile (umane sau animale) 8. Informatii disponibile din studii pe animale, raportari privind infectii dobndite n laborator (profesionale) sau raportari de cazuri clinice
39
9. Intentia de a utiliza anumite tehnici in laborator (ultrasonarea, aerosolizarea, centrifugarea, etc) 10. Orice manipulare genetica a microorganismului care poate duce la extinderea gamei de gazde susceptibile sau poate modifica sensibilitatea acestuia la terapiile considerate eficace 11. Accesul efectiv la masuri profilactice sau terapeutice eficace. Clasificarea riscurilor in unitatiile sanitare cu paturi , in functie de activitatea depusa avem urmatoarele situatii: I - contact permanent, inevitabil, consistent; II - contact imprevizibil, inconstant; III - contact inexistent; PENTRU CATEGORIILE APARTINND GRUPELOR I SI II SE VOR APLICA PERMANENT PRECAUTIUNILE UNIVERSALE. Pentru cele din categoria a III-a sunt suficiente precautiunile obisnuite. Masurile standard care se impun n prevenirea AES 1.Spalarea minilor imediat dupa contactul cu snge sau produse biologice contaminate cu snge 2. Purtarea manusilor n caz de contact cu: - un produs biologic - leziune cutanata sau mucoasa - echipament contaminat Si, sistematic, n caz de afectiuni dermatologice ale minilor personalului de ngrijire 3. Protejarea oricarei plagi cu pansament 4. Atentie la procedurile invazive sau manipularea unor echipamente potential periculoase 5. Interzisa ndoirea sau recapisonarea acelor contaminate, niciodata nu se desprind din seringa cu mna 6. Evacuarea imediata a instrumentelor taietoare, ntepatoare n recipiente speciale 7. Evitarea expunerii la proiectii: utilizarea de masca, ochelari, halat atunci cnd este necesar 8. Decontaminarea imediata a echipamentului si suprafetelor
40
ECHIPAMENT DE PROTECTIE Definitie: Echipament de protectie reprezinta bariera ntre personalul medico-sanitar si sursa de infectie, utilizata n timpul activitatilor care presupun riscul contaminarii Echipament de protectie individual l Halate l Scop: - utilizare n timpul manevrelor de ngrijire a bolnavului, - contactul tegumentelor neacoperite / hainelor cu lichide biologice potential contaminate l Caracteristici: - impermeabile, de unica utilizare sau refolosibile, spalate sau sterilizate, - n caz de pericol de proiectie se vor utiliza sorturi impermeabile l Masti l Scop: protectia fetei pentru prevenirea aspiratiei sau nghitirii lichidelor contaminate Caracteristici: sa acopere integral nasul si cavitatea bucala Ochelari: transparenti, etansi Protectoare faciale: suficient de mari
l
l l
Protocol de asigurare a ngrijirilor de urgenta, n caz de expunere accidentala la produse biologice N CAZ DE EXPUNERE CUTANATA: - se spala imediat locul cu apa si sapun si apoi se clateste, dupa care - se utilizeaza un antiseptic, cu timp de contact minim 5 minute: solutie clorigena diluata 1/10, compus iodat n solutie dermica, alcool 70 grade sau alt dezinfectant cutanat N CAZ DE EXPUNERE PERCUTANA: - se spala imediat locul cu apa si sapun si apoi se clateste, dupa care - se utilizeaza un antiseptic, cu timp de contact minim 5 minute: solutie clorigena diluata 1/10, compus iodat n solutie dermica, alcool 70 grade sau alt dezinfectant cutanat - interzisa sngerarea deoarece poate crea microleziuni care pot accelera difuziunea virusului.
41
N CAZ DE EXPUNERE A MUCOASELOR: - spalare abundenta timp de 5 minute cu ser fiziologic sau cu apa n cazul absentei acestuia. PREVENIREA ACCIDENTELOR SI A ALTOR TIPURI DE EXPUNERE PROFESIONALA EXPUNEREA PROFESIONALA - prin inoculari percutane: - ntepare; - taiere. - contaminarea tegumentelor care prezinta solutii de continuitate; - contaminarea mucoaselor. - n timpul: - efectuarii de manopere medicale invazive cu ace si instrumente ascutite; - manipularii de produse biologice potential contaminate; - manipularii instrumentarului si a altor materiale sanitare, dupa utilizarea n activitati care au dus la contaminarea cu produse biologice potential infectate. - prin intermediul: - instrumentelor ascutite; - materialului moale; - suprafetelor, altor materiale utilizate n activitatea din unitatile sanitare; - reziduurilor din activitatea medicala; METODE DE PREVENIRE - obiecte ascutite: - reducerea de manevre parenterale la minimum necesar; - colectarea imediat dupa utilizare n containere rezistente la ntepare si taiere, amplasate la ndemna si marcate corespunzator conform reglementarilor MSP pentru: - pregatire n vederea utilizarii; - distrugere; - evitarea recapisonarii, ndoirii, ruperii acelor utilizate. - de evitat scoaterea din seringile de uz unic. - lenjerie: - manipularea lenjeriei contaminate cu snge si alte produse biologice potential contaminate ct mai putin posibil;
42
- sortare si prelucrare cu echipament de protectie potrivit, n spatii special destinate; - colectare n saci impermeabili, la nevoie dubli, marcati n mod corespunzator - evitarea pastrarii lor ndelungate, nainte de prelucrare; - asigurarea unui ciclu corect si complet de prelucrare - decontaminare. - curatenie si decontaminare: - folosirea manusilor la ndepartarea urmelor de snge, alte lichide biologice sau tesuturi; - decontaminarea initiala cu substante clorigene, ndepartarea cu hrtie absorbanta care se colecteaza n containere sau saci de plastic marcati; - dezinfectie cu solutie germicida; - uscarea suprafetei prelucrate; - folosirea de tehnici standard n vederea efectuarii curateniei, sterilizarii, decontaminarii echipamentului medical, a pavimentelor, peretilor, mobilierului, veselei, sticlariei, tacmurilor, conform reglementarilor MSP. - reziduuri infectante - neutralizare prin ardere sau autoclavare - colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferentierea clara prin culoare si etichetare. - igiena personala: - spalarea minilor (pct. 2); - spalarea altor parti ale corpului care au venit n contact cu produse biologice potential contaminate sau cu materiale potential contaminate; - evitarea activitatilor cu risc de expunere: - existenta de leziuni cutanate; - prezenta unui deficit imunitar; - graviditate; - asistenta de urgenta, principii: - viata pacientului este pretioasa; - obligatorie aplicarea precautiunilor universale; - chiar si n situatii imprevizibile se vor asigura cele necesare respectarii principiilor precautiunilor universale. SERVICIILE DE STOMATOLOGIE, echipament de protectie: - masca; - ochelari, ecran;
43
- manusi; - sort impermeabil cnd se anticipeaza producerea de: - epansamente - snge; - saliva cu urme vizibile de snge. - alte recomandari: - sistem de aspiratie rapida; - pozitia adecvata a scaunului; - instrumentar: - corect utilizat; - corect colectat, spalat, decontaminat si/sau dezinfectat SERVICIILE DE ANATOMIE PATOLOGICA: - masca, ochelari, ecran protector, manusi, halat, sorturi impermeabile, cizme, bonete; - decontaminare dupa efectuare a necropsiilor: - instrumentar; - suprafete, mobilier. LABORATOARE CLINICE SI DE CERCETARE: regulile generale de aplicare a precautiunilor universale trebuie completate cu: Manipularea deseurilor Se considera deseuri toate materialele care se arunca. n laboratoare, n desfasurarea activitatii cotidiene, decontaminarea deseurilor si eliminarea finala a acestora sunt strns legate. Un numar foarte mic de materiale contaminate necesita ndepartarea efectiva din laborator sau distrugerea. Majoritatea sticlariei, instrumentelor si articolelor de mbracaminte sunt refolosite sau reciclate. Principiul general ce trebuie sa functioneze este ca toate materialele infectioase vor fi decontaminate, autoclavate sau incinerate n laborator. Principalele probleme care se pun, nainte de eliminarea oricariu obiect sau material din laboratoarele ce lucreaza cu microorganisme potential infectioase sau tesuturi de la animale sunt: 1. Au fost obiectele sau materialele respective eficient decontaminate sau dezinfectate printr-o procedura autorizata?
44
2. Daca nu, au fost ele ambalate ntr-un mod autorizat pentru incinerare imediata la fata locului sau pentru transfer ntr-o alta locatie cu posibilitati de incinerare? 3. Aruncarea obiectelor sau materialelor decontaminate implica eventual alte pericole aditionale, biologice sau de alt tip, pentru cei care ndeplinesc procedurile de eliminare sau care ar putea veni n contact cu obiectele eliminate n afara perimetrului respectiv? Decontaminarea Autoclavarea cu abur este metoda de electie pentru toate procesele de decontaminare. Materialele care urmeaza sa fie decontaminate si eliminate vor fi puse n containere adecvate (ex. saci din plastic autoclavabil, cu coduri de culori care indica destinatia continutului acestora pentru autoclavaresi/sau incinerare). Pot fi luate n consideratie si metode alternative doar daca acestea ndeparteaza si/sau omoara microorganismele. Procedurile de manipulare si eliminare a materialelor contaminate si a deseurilor Trebuie adoptat un sistem de identificare si de separare a materialelor infectioase si a containerelor respective. Vor fi obligatoriu respectate reglementarile nationale si internationale n domeniu. Categoriile care se includ sunt urmatoarele: 1. Deseurile necontaminate (neinfectioase) care pot fi refolosite, reciclate sau eliminate ca deseuri generale sau menajere 2. Obiectele ascutite (taietoare-ntepatoare) contaminate (ex. ace hipodermice, bisturie, cutite si cioburi de sticla); acestea vor fi ntotdeauna colectate n containere rezistente la nteparetaiere, prevazute cu capace si vor fi tratate ca infectioase. 3. Materialul contaminat destinat decontaminarii prin autoclavare urmata de spalare si refolosire sau reciclare. 4. Materialul contaminat destinat autoclavarii si eliminarii. 5. Materialul contaminat destinat incinerarii directe. Obiectele ascutite Dupa utilizare, acele hipodermice nu trebuie reacoperite, taiate sau detasate din seringile de unica folosinta. ntregul ansamblu trebuie plasat n containerul pentru obiecte ascutite. Seringile de unica folosinta, folosite separat sau cu ace, trebuie plasate n containere si incinerate, cu autoclavare prealabila daca este necesar.
45
Containerele pentru obiecte ascutite (taietoare-ntepatoare) trebuie sa fie rezistente la ntepare taiere si nu trebuie umplute la capacitatea maxima. Cnd sunt umplute pe , aceste containere trebuie plasate n containere pentru deseuri infectioase si incinerate, cu autoclavare prealabila daca practica laboratorului o necesita. Containerele pentru obiecte taietoare-ntepatoare nu trebuie aruncate n mediul nconjurator. Materiale contaminate (potential infectioase) destinate autoclavarii si refolosirii Se interzice curatarea prealabila a oricarui material contaminat (potential infectios) destinat autoclavarii si refolosirii. Orice curatare sau reparatie trebuie facuta doar dupa autoclavare sau dezinfectie. Materiale contaminate (potential infectioase) destinate eliminarii n afara de obiectele taietoare-ntepatoare, care au fost tratate mai sus, toate materialele contaminate (potential infectioase) trebuie autoclavate n containere etanse, de exemplu saci de plastic autoclavabil, colorati conform codurilor de culori, nainte de a fi eliminate. Dupa autoclavare, materialul poate fi plasat n containere de transfer catre incinerator. Daca este posibil, materialele rezultate din activitatile de asistenta medicala nu trebuie eliminate n mediul extern, la rampele de depozitare a deseurilor, nici dupa decontaminare. Daca exista un incinerator disponibil la nivelul laboratorului, autoclavarea se poate omite: deseurile contaminate trebuie plasate n containere speciale (de exemplu, saci cu culori corespunzatoare unui cod) si transportate direct la incinerator. Containerele de transfer refolosibile trebuie sa nu prezinte scurgeri si sa aiba capace etanse. Recipiente de colectare, preferabil incasabile, trebuie plasate la fiecare punct de lucru. Cnd se foloseste un dezinfectant, deseurile materiale trebuie sa ramna n contact direct cu acesta (ex. neprotejate de bule de aer) un interval de timp corespunzator, n conformitate cu instructiunile de folosire a dezinfectantului utilizat. Containerele de colectare si transport vor fi decontaminate si spalate nainte de refolosire. Incinerarea deseurilor contaminate trebuie sa se faca n conformitate cu prevederile autoritatilor de sanatate publica si de protectie a mediului. PRECAUTIUNI SUPLIMENTARE (ADITIONALE) n Precautiunile suplimentare (aditionale) sunt aplicate pentru intreruperea transmiterii agentilor infectiosi si prevenirea infectiilor nosocomiale.
46
n Se aplica fata de cazurile cunoscute sau suspectate de a fi contaminati, infectati, cu agenti patogeni cu importanta epidemiologica care pot transmite / provoca infectii prin urmatoarele mijloace: n de transmitere aerogena (de exemplu, tuberculoza pulmonara, varicela, rujeola) transmitere a picaturii din secretiile respiratorii (de exemplu, rubeolei, tusei convulsive, gripa) n de contact ,de transport (direct sau indirect) cu pacientii care pot fi diseminatori de agenti infectiosi de interes special (de exemplu, n piele uscata a celor colonizate cu Staphylococcus aureus multirezistente [MRSA], n contaminarea cu fecale de la transportatorii de vancomicinaenterococilor rezistenti [VRE] sau suprafete contaminate) n rezistenta la procedurilor de sterilizare standard sau alte boli specifice mijloacele de transport n cazul n care masuri de precautie standard nu sunt suficiente (de exemplu, pacienti cu boli cunoscute sau suspectate Creutzfeldt-Jakob) n Precautii suplimentare sunt concepute pentru a ntrerupe transmiterea infectiei pe aceste cai de transmitere(rute ) si este necesar sa fie utilizate, n plus fata de masurile de precautie standard, atunci cnd masurile standard n sine nu pot cupa transmiterea de infectii. n Masuri de precautie suplimentare pot fi n specifice la situatia pentru care sunt necesare, sau pot fi combinate n cazul n care microorganismele au mai multe CT sau rute de transmitere n Masuri suplimentare se vor adapta la agentul infectios special implicate, precum si modul de transmitere, si pot include una sau orice combinatie dintre urmatoarele: n alocarea de o singura camera cu facilitati de baie proprie o toaleta dedicat (pentru a preveni transmiterea de infectii care sunt transmise n primul rnd prin contactul cu materii fecale, cum ar fi pentru pacientii cu diaree infectioasa sau gastroenteritei cauzate de bacterii enteric sau virusi) n cohorting (schimbul de camera de catre persoanele cu infectie acelasi) poate fi o alternativa n cazul n camere single nu sunt disponibile
47
n cerinte speciale de ventilatie (de exemplu, presiunea aerului monitorizate negativ n raport cu zonele nconjuratoare) n utilizarea suplimentara a echipamentului individual de protectie (de exemplu, personalul medical care participa la pacientii n mod izolat respiratorii ar trebui sa poarte o masca bine-montaj: un 0.3-mm, filtru de particule masca (P2 sau masca N95) este recomandata pentru tuberculoza) n registre de ngrijire a sanatatii lucratorilor medicali sa aiba grija pentru anumite categorii de pacienti infectioase (de exemplu, varsat de vnt) n Echipament dedicat pacient n circulatie restrnsa, att de pacienti si a lucratorilor de asistenta medicala. Unitatea sanitara n care s-a produs accidentul NTREAGA ASISTENTA (PPE) ACORDATA PERSONALULUI IMPLICATE N EXPUNEREA PROFESIONALA ("SURSA", PERSONAL AFECTAT) SE EFECTUEAZA DOAR PE BAZA DE CONSIMTAMNT SI CONFIDENTIALITATE, CU ASIGURAREA DOCUMENTELOR LOR MEDICALE. OBLIGATORIU 1 asigura prelevarea si trimiterea esantioanelor de snge provenite de la pacientul sursa, pentru testare, la unitatea desemnata sau asigura efectuarea lor n unitate. Prelevarea si trimiterea probelor biologice se va face conform legislatiei (standardelor) n vigoare. 2 trimite persoana accidentata catre serviciul de supraveghere a infectiilor nosocomiale 3 asigura trimiterea persoanei accidentate catre sectia/spitalul de boli infectioase n oricare dintre urmatoarele situatii: - sursa HIV pozitiv cunoscuta - sursa HIV cu test rapid pozitiv - sursa cu status biologic necunoscut si cu risc epidemiologic crescut - sursa Ag HBs pozitiv/Ac HBs prezenti; - sursa Ac HCV pozitiv; 4 asigura trimiterea accidentatului la Directia de Sanatate Publica judeteana, n vederea vaccinarii antihepatita B, n cazul n care spitalul/sectia de boli infectioase nu a putut asigura vaccinarea.
48
Laboratorul unitatii sanitare n care a avut loc accidentul 1 efectueaza n toate cazurile testul rapid HIV, daca acest test este disponibil. Acest test se va efectua pentru pacientul sursa n termen de 2 ore, cu transmiterea rezultatului medicului caruia i s-a raportat evenimentul. 2 primeste si trimite esantioanele de snge provenite de la pacientul sursa catre laboratorul desemnat pentru efectuarea testelor ELISA de identificare a: Ac anti-HIV, Ac antiVHC, AgHBs si Ac HBs sau efectueaza testele respective, daca este autorizat. Serviciul de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale din spitalul n care a avut loc accidentul 1. raspunde de aplicarea programului de supraveghere: 2. n cazul n care spitalul are epidemiolog, acesta va evalua riscul de infectie cu HIV, VHC, VHB; 3. epidemiologul va asigura consilierea personalului expus si recoltarea esantioanelor de snge, cu respectarea legislatiei privind testarea voluntara, n cazul n care acestea nu au fost efectuate de catre medicul sef de sectie/compartiment sau medicul sef de garda; 4. n cazul n care riscul de infectie cu HIV si/sau VHC este absent, iar riscul de infectie cu VHB este prezent, persoana accidentata va fi ndrumata catre Directia de Sanatate publica judeteana, la cabinetele de vaccinare desemnate, pentru vaccinarea antihepatita B. 5. n cazul n care riscul de infectie cu HIV si/sau VHC este prezent, indiferent de riscul VHB, persoana accidentata va fi ndrumata catre spitalul/sectia de boli infectioase. 6. persoanele accidentate care sunt deja cunoscute cu infectie cronica cu VHB si/sau VHC, vor fi ndrumate catre spitalul/sectia de boli infectioase pentru a se stabili o conduita adecvata. 7. anunta medicul de medicina muncii despre evenimentul nregistrat; 8. completeaza si trimite lunar, la Directia de Sanatate publica judeteana, fisele de supraveghere; 9. completeaza si trimite semestrial, la Directia de Sanatate publica judeteana, fisele unitatii sanitare; 10. va face analiza semestriala a cazurilor de expunere accidentala profesionala si de seroconversie nregistrate n unitate.
49
11.
anunta medicul de medicina muncii al unitatii sanitare n care s-a produs accidentul despre seroconversia pentru HIV si/sau VHB si/sau VHC (cu respectarea confidentialitatii conform legislatiei n vigoare, Legea nr. 584/2002)
n cazul n care serviciul de supraveghere a infectiilor nosocomiale unitatii medicale n care s-a produs accidentul nu are epidemiolog, evaluarea riscului de infectie cu HIV, VHB, VHC va fi facuta de catre medicul sef de sectie sau sef de garda, n colaborare cu medicul epidemiolog de la Directia de Sanatate publica, daca spitalul/sectia de boli infectioase nu este abordabil sau nu se considera necesara colaborarea cu specialistul infectionist.
50
Material editat n cadrul proiectului cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Investeste n oameni! Axa prioritara 3 Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor Domeniul major de interventie 3.2. Formare si sprijin pentru ntreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii Proiect: Retea de sprijinire a formarii profesionale n domeniul managementului sanitar, managementului calitatii si TIC al personalului ocupat n domeniul medical RUXMED, POSDRU/81/3.2/S/49706 Editat de Centrul de Resurse CREST Septembrie 2011 Continutul acestui material nu reprezinta n mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romniei
51

Managementul Deseurilor

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Managementul Deseurilor

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013

CONTROLUL POLUARII MANAGEMENTUL DESEURILOR

GESTIONAREA DESEURILOR PERICULOASE REZULTATE DIN ACTIVITATEA MEDICALA

maruntire, tocare, pisare, amestecare, agitare, separare, compactare.

Potrebbero piacerti anche