Constelatii Diamantine, Nr. 28/2012

Fondatori: Al. Florin }ene, N. N.
Negulescu, Doina Dr#gu], Janet Nic#

Revist# de cultur# universal#,
editat# sub egida Ligii Scriitorilor Rom@ni
Constela\ii
diamantine
Constela\ii
diamantine
Anul III, Nr. 12 (28)
Decembrie 2012
Tintoretto - Christmas
(Boston Museum of Fine Arts)
Semneaz#: Doina Dr#gu], Janet Nic#, George Popa, Iulian Chivu, Al. Florin }ene, Simona M. Botezan, Livia Ciuperc#,
Florin M#ce[anu, George Filip, {tefan Lucian Mure[anu, Gheorghe Vicol, Alexandru G. {erban, Wislawa Szymborska, George Petrovai,
Florentin Smarandache, Stelian Gombo[, Octavian Lupu, Irina Lucia Mihalca, Teo Cabel, Nexhat Rexha, Adalbert Gyuris, Marina Glodici,
Nicholas Dima, Gheorghe A. Stroia, Adrian Botez, Elena Buic#, Aurel Sasu, Dumitru Ichim, Costel Cristea, Mihaela Meravei, Lucian Gruia,
Corneliu Vasile, Mihai S#lcu]an, Gheorghe B@lici, Nelu Vasile, Ani[oara Vleju, Raveca Vla[in
Doina Drgu(, Postmodernismul ...............pp.3-5
Janet Nic, O pinie, dou pinii .......................p.6
George Popa, Homo intellectualis .............pp.7-9
Iulian Chivu, Mariana Zavati Gardner, n
Oglinda cu vise ........................................pp.10,11
Al. Florin Tene, Rentoarcerea la valorile
democratice n cultura Europei de Est ........p.11
Simona M. Botezan, Libertate i matematic
(partea a II-a) ..............................................pp.12-14
Livia Ciuperc, Lumin Lin din Lumin..pp.15,16
Florin Mceyanu, Tintoretto...........................p.17
George Filip, Crciunul revolutionar .........p.18
$t. Lucian Mureyanu, Funerar i sens al regre-
telor n Scnteile galbene bacoviene ..pp.19-21
George Vicol, Haiku.......................................p.21
Alexandru G. $erban, Wislawa Szymborska -
Poetesa re-gndirii Lumii .......................pp.22,23
Wislawa Szymborska, Versuri ........................p.24
George Petrovai, Yasunari Kawabata i drumul
prozei sale de la modernism la clasicism.. pp.25-27
Florentin Smarandache, La Caltech, cu
Nemateria printre fizicieni .................pp.28-32
Stelian Gomboy, 60 de ani de la mutarea la ve-
nicele lcauri a unui martir i mucenic al nea-
mului romnesc - Mircea Vulcnescu .....pp.33-37
Octavian Lupu, Linii de fort la intersectia
dintre axa vertical a Turnului Eiffel i cea
orizontal a Cmpului lui Marte ..........pp.38-40
Irina Lucia Mihalca, Versuri ..........................p.40
Teo Cabel, Vrsta fraged - filon de poezie
matur................................................................p.41
Nexhat Rexha, Ieire din Iadul lui Dante ....p.42
Adalbert Gyuris, Versuri ................................p.43
Marina Glodici, Despre azi i mine ............p.44
Nicholas Dima, 2012 AD - Sfritul Violentei
sau Timpul unui Violent Sfrit ....................p.45
Gh. A. Stroia, ntoarcerea spre obrii ..pp.46,47
Adrian Botez, Vincent van Gogh ...........pp.48,49
Elena Buic, n prag de Anul Nou - 2013 ...p.50
Aurel Sasu, O poveste adevrat .........pp.51,52
Dumitru Ichim, Versuri ..................................p.52
Costel Cristea, Versuri ...................................p.53
Mihaela Meravei, Versuri ...............................p.53
Lucian Gruia, Patricia Lidia - Unitate n
dualitate............................................................p.54
Corneliu Vasile, Ecoul tcerii... ....................p.55
Mihai Slcu(an, Constelatii epigramatice ..p.56
Gh. Blici, Constelatii epigramatice ...........p.57
Nelu Vasile, Constelatii rebusiste ................p.58
Aniyoara Vleju, Versuri ..................................p.59
Raveca Vlayin, Versuri ....................................p.59
Un profesor romn a primit Premiul statelor
New Mexico i Arizona la categoria Stiint i
Matematic pe anul 2012 .............................p.60
2
Anul III, nr. 12(28)/2012 Constela\ii diamantine
Sumar
Constela\ii diamantine
Ilustra(ia revistei: Tintoretto
Revist de cultur universal
Fondat la Craiova,
n septembrie 2010
- apare lunar -
Membri de onoare ai colectivului de redac(ie
- Prof. univ. dr. Remus RUS
- Prof. dr. Florin AGAFITEI, orientalist, sanscritolog
- Diplomat Petre GIGEA-GORUN, ambasador, scriitor
- Prof. dr. Lidia VIANU, Professor of Contemporany British
Literature, English Departament, Bucharest University
Responsabilitatea privind con(inutul materialelor publicate
n revista Constela\ii diamantine apar(ine strict autorului
care semneaz textul.
Adresa redac(iei:
Cartier Lpuy, Bd. Decebal, bl. S2, ap. 13, Craiova, Dolj,
Romnia, cod: 200440
ISSN 2069 0657
DTP: Doina DRGUT
Redac(ia
Redactor-yef:
DOINA DRGUT
Secretar general de redac(ie:
JANET NIC
Redactor literar:
BAKI YMERI
Redactor artistic:
FLORIN MCE$ANU
Redactori asocia(i:
- Prof. univ. dr. FLORENTIN SMARANDACHE, SUA,
membru al Academiei Americano-Romne de $tiin(e yi Arte
- Prof. CRISTIAN PETRU BLAN, SUA,
membru al Academiei Americano-Romne de $tiin(e yi Arte
- Prof. MARIANA ZAVATI GARDNER, Anglia,
poet bilingv, critic literar, traductor
- MARGARET BEISSINGER, Department of Slavic Languages &
Literatures 249 East Pyne, Princeton University
Materialele se pot trimite la adresa:
constelatiidiamantine@yahoo.com
www.scribd.com/doina_dragut
Partener
Medi a
Anul III, nr. 5(21)/2012
3
Anul III, nr. 12(28)/2012
Postmodernismul este o miscare cultu-
ral, artistic si ideatic, aprut n deceniul
al saselea al secolului XX, n Statele Unite
ale Americii si rspndit apoi n Europa.
Initial a aprut n arhitectur, apoi n lite-
ratur, filozofie, n domeniile de teorie critic,
art, sociologie, stiinte politice. Termenul
postmodern a intrat n lexiconul filosofic
odat cu publicarea studiului La condition
postmoderne, n 1979, al lui Jean-Franois
Lyotard.
Postmodernismul se caracterizeaz, n ge-
neral, prin excluderea noului si ineditului, ne-
garea (refuzul) ideii de progres si ntoarcerea
la formele traditionale. Ideea central a post-
modernismului rezid n faptul c problema
cunoasterii se bazeaz pe tot ce este exterior
individului
1
. Retorica postmodernismului
este anti-iluminist, cunoasterea este legat
de timp, spatiu, pozitie social sau alti factori
ce intervin n constiinta individului n pro-
cesul de construire a punctelor de vedere ce
interactioneaz n procesul cunoasterii. Post-
modernismul nu poate fi explicat si apreciat
critic dect n relatie cu modernismul; moder-
nitatea fiind o perioad istoric din evolutia
omenirii ce s-a derulat ntre iluminism (sec.
XVII) si primii ani dup cel de-al doilea rzboi
mondial.
n definirea termenului de postmoder-
nism exist totusi dificultti, deoarece, acest
curent fiind subiectul unor dezbateri parti-
zane, sunt attea definitii cti teoreticieni
exist. Problema delimitrii acestui curent
implic nevoia de raportare la o alt directie,
desfsurat sincron, si anume modernismul.
Secolul XX este mprtit, de unii istorici, n
dou perioade - cea modern si cea postmo-
dern -, iar alti istorici vd cele dou perioade
ca fiind dou etape ale aceleiasi ere artistice.
Criticul american de origine egiptean
Ihab Hassan, n lucrarea sa From Postmo-
dernism to Postmodernity: the Local/Glo-
bal Context, aminteste cteva nume care au
uzitat termenul postmodernism nc nainte
ca acesta s fi intrat n lexicon: John Watkins
Chapman (pictor de salon englez), ntre anii
1870-1880, cu sensul de postimpresionism;
Federico de Ons, n 1934, cu sensul de re-
actie mpotriva poeziei moderniste; Arnold
J. Toynbee, n 1939, cu sensul de sfrsit al
ordinii burgheziei vestice; Bernard Smith, n
1945, cu sensul de miscare a realismului so-
cialist n pictur; Charles Olso, ntre anii 1950-
1960; Irving Hiwe si Harry Levin, n 1959 si
1960, cu semnificatia de declin al culturii
moderniste nalte.
2
n opera sa monumental Studiul isto-
riei, Arnold Toynbee d o definitie terme-
nului postmodern, desi nu n sensul de
azi, numind postmodern perioada istoric
ce debuteaz dup 1875, caracterizat prin
prbusirea utopiei iluministe si prin proli-
ferarea culturii de mas
3
. Postmodernism
nseamn, pentru Arnold Toynbee, iratio-
nalitate, anarhie si o nedeterminare ame-
ninttoare
4
.
n Statele Unite ale Americii, dezbaterile
n jurul termenului postmodernism ncep
prin deceniul sapte al secolului trecut, dar
termenul este consacrat n 1979, prin aparitia
tratatului La condition postmoderne, al filo-
sofului francez Jean-Franois Lyotard.
n literatura romn, fenomenul postmo-
dernist ia amploare dup 1980, prima izbucnire
fiind produs de un grup de poeti, format n
jurul criticului literar Nicolae Manolescu, ce
a constituit Cenaclul de luni, si de un grup
de prozatori, format n jurul profesorului
Ovid S. Crohmlniceanu, la Cenaclul Ju-
nimea. ns, putem afirma c postmodernis-
mul a intrat n literatura romn, mult mai
devreme, n a doua jumtate a anilor 60, des-
Isurndu-se pn la nceputul anilor 80, n
mod subteran. Primele reactii au venit de la
grupul oniric - Leonid Dimov, Emil Brumaru,
Vintil Ivncescu, Dumitru Tepeneag - si de
la gruparea prozatorilor cunoscut sub de-
numirea de Scoala de la Trgoviste (Radu
Petrescu, Mircea Horia Simionescu, Costa-
che Olreanu, Tudor Topa).
Virgil Nemoianu, n Notes sur ltat de
postmodernit ncearc s fac o sistema-
tizare a postmodernittii, caracterizat prin
nou elemente principale: La centralit de
llment communication/mobilit; La
socit postindustrielle; La transition de
la rvolution de Gutenberg [...] au visuel
tlvise et a la prsence virtuelle; Ltablis-
sement de nouveaux rapports entre les
hommes et les femmes; La tension entre le
globalisme et le multiculturalisme; La
conscience de soi, lauto-analyse; La rela-
tivisation et lincertitude des valeurs; Le
jeu parodique avec lhistoire; Une religi-
osit postmoderne.
5
n viziunea lui Matei Clinescu, trstura
fundamental a postmodernismului ar fi un
eclectism rafinat. n Cinci fete ale moder-
nismului, el afirm c eclectismul rafinat al
postmodernismului, faptul c el pune sub
semnul ntrebrii unitatea si atribuie valoare
prtii n detrimentul ntregului la acest sfrsit
de secol, ne reaminteste de euforia deca-
dent din anii 1880. Dar codul popular pe
care l utilizeaz ntr-o manier att de b-
ttoare la ochi poate face postmodernismul
s semene si cu kitsch-ul sau campul [...]. Si,
n sfrsit, postmodernismul poate prea une-
ori fratele geamn al avangardei....
6
Eliberat de obsesia semnificatiilor si de
tortura cutrii adevrurilor absolute,
spune Mircea Crtrescu, n Postmodernis-
mul romnesc, postmodernismul porneste
de la acceptarea lumii ca poveste, ca realitate
slab, desfondat, pe care un eu la fel de
iluzoriu o poate explora n toate directiile, cu
voluptate senzorial, ca pe o epiderm ne-
sfrsit. Atitudinea uman fundamental fat
de lume devine astfel una estetic, hedonist.
Aceast estetizare general a lumii, substi-
tuind mai vechea atitudine metafizic, este
nsotit de o legitimare la rndul ei slab,
contextual si consensual, n care ideea de
fiint devine, ca pentru Wittgenstein, inope-
rant: dac exist cumva, despre ea trebuie,
n orice caz, s se tac. Acest fapt are conse-
cinte vaste n privinta abordrii estetice a fe-
nomenului artistic. Trebuie spus c estetica
nssi renunt la ideea de valoare absolut,
la notiuni ca geniu, capodoper etc., si
c, pe de alt parte, dintr-o disciplin orien-
tat ctre sens (n modernism fiecare text si
contine sau si caut interpretarea), ea tinde
s devin una a odihnei n obiectul estetic,
una a ornamentului.
7
Doina DR~GU}
Postmodernismul Postmodernismul
(defini]ie, istoric, caracteristici) (defini]ie, istoric, caracteristici)
4
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 12(28)/2012
Pentru criticul literar Nicolae Manolescu,
postmodernismul este un fel de modernism
mai tolerant, poezia postmodern mprumu-
tnd criteriul poeticului
8
din poezia mo-
dern. Dac modernistii au redus poezia la o
expresie aproape pur, postmodernistii au
nlturat toate barierele din calea expresivi-
ttii, care, din punctul lor de vedere, trebuie
s fie socant, nu pur. Postmodernismul
coboar n strad, merge la manifestatie
9
;
este ftis, nu secret, este agresiv, persuasiv,
primitiv, nu retractil, muzical, esoteric, enig-
matic
10
; e, n acelasi timp, ironic, histrionic,
ludic si asianic.
11
Postmodernismul neag si desfiinteaz
tiparele, cenzura, stereotipul, certitudinea,
cauzalitatea, permanenta, ierarhia, punnd n
locul lor concepte ce au ca valori dominante
libertatea, toleranta, originalitatea, intercul-
turalitatea, renuntarea la limite si granite,
amestecul stilurilor, discontinuitate, descen-
tralizare. Omul postmodern nu mai caut pro-
funzimea, ca n modernism, el trieste n alte
universuri, n care cunoasterea nseamn alu-
necare, mngiere a suprafetelor, iar pro-
cesul de coborre a artei n cotidian a devenit
pervaziv
12
si totul se dizolv n spatiul ex-
perientei umane obisnuite. Dac modernis-
mul se consider pe sine o culminare a cu-
trii unei estetici a iluminismului, o etic
13
,
postmodernismul se ocup de modul n care
autoritatea unor entitti ideale (numite me-
tanaratiuni) este slbit prin procesul de frag-
mentare, consumism si deconstructie
14
. n
viziunea lui Jean-Franois Lyotard, postmo-
dernismul ncurajeaz ideea de fragmentare,
de fracturare, de fluiditate, de multiplicitate,
de pluralitate si, n schimb, critic existenta
unor universalii monolitice. Postmodernul,
spune Mircea Crtrescu, nu creeaz, ci mi-
meaz, ia n derdere, fantazeaz. Nu exist
pentru el valoare stabil si inatacabil. (...)
Postmodernul trieste ironia cu atta inten-
sitate, nct ea, pn la urm, dispare, la fel
de pervaziv ca si aerul pe care l respiri. Este
un tip de ironie special, numit de Alan Wilde
ironie suspensiv.
15
Postmodernismul este definit si ntr-un
mod mai larg, desemnnd cam toate curen-
tele de gndire de la sfrsitul secolului al
XX-lea. Criticii marxisti cred c postmoder-
nismul este un simptom al capitalismului
trziu
16
. n contextul postmodernismului, un
concept important asupra limbii este ideea
de joc, acest lucru nsemnnd schimbarea
cadrului de conexiune al ideilor, permitnd
sensuri figurate sau trecerea unui cuvnt de
la un cadru de referint la altul ori de la un
context la altul. Postmodernistii atribuie sau
las o mare libertate cititorului n modalitatea
de a interpreta si construi textul. Vattimo vor-
beste despre sentimentul de depeizare, de
dezinsertie a omului din lume prin pierderea
treptat a simtului realittii, ntr-o societate
a comunicrii generalizate
17
, lumea real se
dizolv devenind coplanar cu diverse lumi
virtuale pe care omul le locuieste simultan.
Ihab Hassan, n Postmodern Literature and
Criticism, defineste critica literar ca the
politics of literary misunderstanding
18
, su-
bliniind faptul c ea nssi trebuie s-si asu-
me paradoxul, contradictia, nedesvrsirea,
soviala caracteristice ntregii gndiri actu-
ale. Granita dintre literatur si critic tinde s
dispar, iar cele dou discipline caut s se
apropie tot mai mult, astfel nct operele li-
terare ncep s-si contin propria teorie si
critic, iar lucrrile critice capt veleitti de
scrieri literare.
n artele vizuale, postmodernismul n-
cearc s detroneze universaliile si funda-
mentele artei si caut s accentueze diver-
sitatea si contradictia. Respinge distinctia
dintre arta joas si arta nalt, respinge gra-
nitele si favorizeaz amestecul de idei si for-
me, promoveaz jocul, ironia, parodia, cola-
jul, multiplicarea, pluralitatea. Andy Warhol
este un exemplu al postmodernismului n art
prin felul cum apropie simboluri populare
comune si artefacte culturale gata fcute,
aducnd ceea ce altdat era considerat mun-
dan sau trivial pe trmul artei nalte
19
.
n arhitectur, postmodernismul a sters
granita dintre stiluri, fcndu-le s se ntre-
ptrund, uneori s se ciocneasc; supra-
fetele au forme variate si sunt nsufletite de
contrastul culorilor, referinta si ornamentul
si-au gsit loc pe fatade, iar utilizarea unghiu-
rilor nonortogonale a devenit o preferint.
n conceptia unor filosofi postmoderni
(Thomas Samuel Kuhn si David Bohm), ma-
tematica si stiintele naturii nu ar fi obiective:
ultima expresie a amestecului dintre filozofie
si matematic este matematica cognitiv, care
doreste s demonstreze c, exact ca orice
stiint uman, matematica este totusi
subiectiv
20
.
Mark Poster afirm c oamenii de stiint
proiecteaz pe calculator subiectivitatea in-
teligent, iar calculatorul devine criteriul prin
care se defineste inteligenta
21
. Ca si Lyotard,
el vorbeste despre transformarea informatiei
n marf, iar n noile tehnologii vede un mare
potential pentru dominatie. Lumea real, ade-
vrat, este perceput si nteleas prin modul
si sensurile n care ntelegerea noastr asupra
realittii este compus din multiple imagini,
interpretri si reconstructii, puse n circulatie
de mijloacele de comunicare, n competitie
unele cu altele si fr nicio coordonare
central
22
.
Politologul si sociologul american Fran-
cis Fukuyama, n Sfritul istoriei i ultimul
om, descrie, n sens postmodern, disponibili-
tatea deplasrii tuturor societtilor de azi spre
o singur form de viat social si politic,
pe care o consider a fi liberalismul demo-
cratic burghez.
n filosofia postmoden, un rol important
l joac hermeneutica, dar ea nu d o inter-
pretare textului, nu se concentreaz asupra
structurilor functionale ale textului, ci n-
cearc s ajung la un acord sau consens cu
privire la ceea ce nseamn textul. Gianni
Vattimo, n Sfritul modernittii, distinge
si ridic problema postmodernittii la o ches-
tiune de hermeneutic ontologic. El vede
eterogenitatea si diversitatea ca pe niste pro-
bleme ce pot fi rezolvate prin dezvoltarea unui
sentiment de continuitate ntre prezent si tre-
cut. Tinnd cont de interpretrile lui Vattimo,
conceptele lui Nietzsche si Heidegger pot fi
Tintoretto - Cristos mergnd pe ap
5
Anul III, nr. 12(28)/2012
reunite ntr-o tem comun de depsire. Dac
Frierdich Nietzsche anunt depsirea nihi-
lismului prin nihilismul activ al eternei re-
ntoarceri, Martin Heidegger ncearc s de-
pseasc metafizica printr-o experient meta-
fizic de a fi. Si ntr-un caz si n altul, sustine
Vattimo, ceea ce poate fi depsit este un act
al modernittii, caracterizat prin evolutii pro-
gresive. Iar postmodernitatea este vzut,
n conceptia sa, ca o nou turnur n mo-
dernitate, ce presupune dizolvarea catego-
riilor ntr-un nou sens, sau gndind n sens
nietzschean a depsi modernitatea nseamn
a dizolva modernitatea printr-o radicalizare
a propriilor sale tendinte nnscute
23
.
Ihab Hassan defineste unsprezece trs-
turi ale postmodernismului, cu care si con-
struieste propria viziune asupra acestui cu-
rent, trsturi ce au un caracter difuz si
eratic
24
. Dup cum s-a observat, nu toate
sunt specifice curentului, unele se suprapun
si se ntreptrund, altele se pot afla pur si
simplu n contradictie si oricnd se pot ad-
uga si alte caracteristici la fel de pertinente:
indeterminarea, fragmentarea, decanoni-
zarea, lipsa-de-sine, lipsa-de-adncime, ne-
prezentabilul, ironia (sau perspectivismul),
hibridizarea, carnavalizarea, performant,
participare, constructionism, imanent.
25
n eseul su From Postmodernism to
Postmodernity, Ihab Hassan mai identific
nc sapte trsturi ale fenomenului, care si
au originea n modernism si pe care le nu-
meste categorii negative: urbanismul (carac-
terizat de fragmentare, diversitate, ecologie,
crim, holocaust); tehnologismul (dominat
de genetic, informatic, tehnologii spatiale);
dezumanizarea (care provoac anarhie, anti-
elitism, absurd, umor negru, parodie, nega-
re); negativismul (care duce la fenomene
New Age: magie, animism, miscri de tip beat,
hippy etc.); erotismul (care se mbogteste
cu noi specii: romanul homosexual, poezia
lesbian, pornografia cosmic); antinomia-
nismul (prezenta simultan a unor tendinte
contradictorii, care explodeaz n contracul-
tur, miscri de emancipare, Blak Power, femi-
nism, filosofii orientale, misticism, vrjitorie);
experimentalismul (care genereaz forme
deschise, discontinue, aleatorii, improvizate,
nedeterminate, simultaneism, tranzient, joc,
fantezie, parodie, multimedia, fuziunea for-
melor si a limbajelor).
26
Postmodernismul, cum era firesc, si-a a-
tras numerosi critici; multi l caracterizeaz
drept un fenomen efemer, care nu reprezint
dect o serie de conecturi disparate, ce au n
comun doar resentimentul fat de moder-
nism. Unii critici consider c evolutia de la
modern la postmodern trebuie privit mai
degrab ca o gradatie, iar nu ca un tip nou, o
continuare, iar nu o ruptur.
Cel mai acerb critic al postmodernismului
este ns Charles Murray: Doar o mod inte-
lectual contemporan, m refer la o conste-
latie de puncte de vedere care ti vin n minte
cnd auzi cuvintele multicultural, gen, a de-
construi, corectitudine politic, si Dead
White Males. ntr-un sens mai larg moda
aceasta intelectual contemporan acoper
un destul de rspndit sentiment de nen-
credere n metoda stiintific (...).
27
Bibliografie
Crtrescu, Mircea, Postmodernismul ro-
mnesc, Editura Humanitas, Bucuresti,
1999
Clinescu, Matei, Cinci fete ale moderni-
ttii, Editura Univers, Bucuresti, 1995
Lefter, Ion Bogdan, Postmodernism. Din
istoria unei btlii culturale, Editura
Paralela 45, 2000
Vattimo, Gianni, La fin de la modernit,
Seuil, Paris, 1987
Nemoianu, Virgil, Notes sur ltat de post-
modernit, n revista Euresis, cahiers rou-
mains dtudes littraires et culturelles, nr.
1-4/2009
http://ro.wikipedia.org/wiki/Postmodernism
Note
[
1
] Cf. Wikipedia, Postmodernismul, http://
ro.wikipedia.org/wiki/Postmodernism
[
2
] Ibidem
[
3
] Crtrescu, Mircea, Postmodernismul rom-
nesc, Editura Humanitas, Bucuresti, 1999, p. 85
[
4
] Ibidem
[
5
] Nemoianu, Virgil, Notes sur ltat de postmo-
dernit, n Euresis, nr. 1-4 / 2009, pp. 23-25
[
6
] Clinescu, Matei, Cinci fete ale modernittii,
Editura Univers, Bucuresti, 1995, p. 259
[
7
] Crtrescu, Mircea, op. cit., p. 65
[
8
] http://www.scribd.com/doc/97935783/
Postmodernism-Ul
[
9
] Apud Crtrescu, Mircea, Postmodernismul
romnesc, Editura Humanitas, Bucuresti, 1999,
p. 173
[
10
] Ibidem
[
11
] Ibidem
[
12
[
13
[
14
] Ibidem
[
15
[
16
[
17
pp. 13,14
[
18
] Ibidem, p. 92
[
19
[
20
] Ibidem
[
21
] Ibidem
[
22
] Ibidem
[
23
] Cf. Wikipedia, Postmodernism, http://
en.wikipedia.org/wiki/Postmodernism
[
24
p. 105
[
25
] Ibidem, pp. 96-104
[
26
] Ibidem, pp. 105,106
[
27
Tintoretto - Femei fcnd muzic
6
Anul III, nr. 12(28)/2012
O PINIE,
DOU{ PINII
Janet NIC~
HAI LA VOT!
Toate STATELE lumii, vechi si de peste tot,
au fost violente, rapace si tiranice. STATUL DEMOCRAT,
ultima gselnit n materie de chitibusuri, menit a spori
cleiul oficial, stie s administreze otrav, punnd n lingurit
putin miere, s fenteze vigilenta, oricum absent, a ceea ce se
cheam popor: eu, tu, el, ea, noi, voi, mai putin EI, ele.
n limbaj cotit, STATUL DEMOCRAT e un LUP
care si-a luat angajamentul solemn s dea dreptate numai si numai
mieilor. Iar aduntura asta de oameni, pardon, de miei, adic :
eu, tu, el, ea, noi, voi, mai putin Ei, ele - crede !
Ca n religie: CREDE SI NU CERCETA !
Ca n armat: ORDINUL NU SE DISCUT, CI SE EXECUT !
Si, de fiecare dat cnd LUPUL vrea s-si rotunjeasc
pntecul spre siguranta nu a zilei de mine, ci a secolelor suivante,
turma de oi, adic: eu, tu, el, ea, noi, voi, mai putin Ei, ele,
si d n petic, ia zmbocul n gur si sfrseste
pe limba de lemn a CUVNTTORULUI ideolog.
Crmizile srciei noastre zidesc zmbetul european
al asupritorilor nostri.
Degeaba stim c multi porumbei sunt ciori vopsite,
c afar-i vopsit gardul iar nuntru, leopardul !
Mituiti cu un mic amical si cu o bere democrat,
mbtati de linguselile lor preelectorale,
precum c noi, cettenii, am fi spuma si smntna
grijii lor, ntr-un avnt patriotic de turm,
le dm lna si laptele, votul si pivotul, girul si jirul.
Behiala mioritic nu le-o dm,
nu le cade bine n urechi protipendazilor bruxelisti
si argatilor nostri la curtile regilor Artur!
Apoi, de la urne, ne ntoarcem n cocioabele noastre,
la zerul nostru mediocru, mndri c nc odat
si nc odat, trlele noastre tin n spinare palatele.
Be he he !
dracu s ne ie!
ACUM
Acum, n prejma Crciunului, nu am s v cnt un colind,
ci o s v desenez un colind, pentru c eu,
frate bun cu miezul de cozonac si cu agurida ciocrliei din vzduh,
colind, nu glum !
n fiecare dimineat m duc n coltul strzii,
la chioscul unei Idei,
cumpr un ziar din care aflu ce se va ntmpla
ieri si ce s-a ntmplat mine.
Trec pe la Primria Prejudectii de Apoi
de unde iau o adeverint din care s rezulte c sunt cettean
al Iluziei democrate, dau pe la mizeria de lux a locului de munc
n care educ mugurii s devin lupi, si fluturii s devin tigri.
Oho, ajunge, omule! Ce poti astzi mai las si pe mine.
Am dreptul s m revolt, c tot nu m ia nimeni n seam.
Si iat-m singur, liber, fericit si incandescent de naiv,
asa cum i st bine unui miel gata de drob
pentru papilele gustative ale unor vrcolaci politici.
Cine trece prin fata primriei nu e, musai, primar.
Asa c, m revolt, deci exist ca mn de lucru.
Mn, birjar! Mnati, mi! Hi, hi!
Tintoretto - Cristos splnd picioarele discipolilor si
Anul III, nr. 5(21)/2012
7
Anul III, nr. 12(28)/2012
George POPA
Blaise Pascal distingea dou modalitti
de percepere si ntelegere a existentei, a lu-
crurilor: spiritul geometric si spiritul de
finete. Activitatea spiritului geometric co-
respunde ratiunii, iar cea a spiritului de finete
corespunde intelectului - al unui intelect sen-
sibil, n ntelesului formulat de Magister
Eckhart: Exist o inim a intelectului.
Ratiunea, spiritul geometric lucreaz cu
ajutorul principiilor, al definitiilor, al abstrac-
tiunilor, priveste imaginarul speculativ, ade-
vrul matematic, - n timp ce spiritul de finete,
intelectul, are vzul deschis spre real, si anu-
me, realitatea fin, delicat; se bazeaz mai
mult pe vibratia cognitiv si simpatetic a
sufletului. El ntelege vertical, cu intuitii
dune seule vue, pe cnd spiritul geome-
tric opereaz pe orizontal prin rationamente
succesive. Astfel, domeniul spiritului geo-
metric, al ratiunii sunt stiintele, domeniul
spiritului de finete sunt religia, poezia, artele,
misterul. Spiritele ideale, afirm Pascal, m-
bin ambele modalitti de a ntelege lumea,
unilateralitatea fiind absurd. La polul o-
pus se situeaz spiritele false, care nu po-
sed nici spirit geometric nici spirit de finete.
De observat c n acceptia curent exist
o deosebire de nuant ntre intelect si ra-
tiune. Ratiunii o se atribuie o activitate mai
curnd rece, riguroas, preponderent prin-
cipial, n timp ce activitatea intelectului
implic o nuant de rafinament spiritual, de
tensiune ideatic superioar. Intelectul este
vizionar, pe cnd ratiunea este infirm, scrie
Kant. Se explic astfel conceptul lui Spinoza
privitor la iubirea de Dumnezeu - Amor inte-
llectualis Dei, iar Joseph Winckelmann,
legnd intelectul de ideea de sublim, reco-
manda pictorilor s-i nmoaie penelul n
intelect. Pe de alt parte, amintim si aser-
tiunea lui Leonardo da Vinci: Pasiunea inte-
lectual este superioar senzualittii.
Si iat cuvntul lui Platon, care consider
c intelectul este cel care poate cunoaste re-
alitatea ultim: Exist un loc supraceresc pe
care pn acum nici un poet nu l-a putut
cnta si nici unul nu-l va putea cnta vre-
odat... Cci el este realitatea adevrat - fr
culoare, fr form si de neatins; doar obiect
de contemplare de ctre pilotul sufletului
care este intelectul. (Fedru 247c).
Termenul de intelectual a fost si este nc
mult discutat n legtur cu afacerea Dreyfus,
de la care plecnd s-a instituit ideea con-
form creia n definirea intelectualului intr
sine qua non angajarea direct social. S-a
mai afirmat c intelectualii au aprut odat
cu Voltaire, Diderot, Rousseau, Chateaubri-
and, Hugo, Michelet s.a. n realitate, ideea
de intelectual si cuvntul definitoriu au fost
formulate pentru prima oar de Petrarca, iar
aparitia intelectualului a avut loc cu mult mai
nainte de a se imagina termenul, si anume,
n Grecia antic.
Ca atare, dac intelectul este functia spi-
ritual cea mai nalt a omului, ntrunindvizi-
unea i cultivarea valorilor, nobleea minii
i capacitatea creatoare, vechea Elad a cu-
noscut acea miraculoas densitate de mari
intelectuali, creatori ai culturii europene -
de la Thales si Empedocle la Platon si Aristo-
tel, ntemeietorii filozofiei; de la Eschile la
Aristofan, care au pus bazele tragediei si co-
mediei; de la Esop la Pindar, ntemeietori ai
diverselor genuri de poezie; de la Fidias si
Praxiteles la Lisip si Polyclet, care au creat
acea formul unic a plasticei tridimensionale
imaginnd sectiunea de aur, proportiile
divine, canon irepetabil mai trziu etc. Lo-
cuitorii Eladei au dat nastere la acea viziune
a intelectualului, n care gndirea i fapta
creatoare fceau una, constituiau formula
lor de viat, de insertie n univers.
n Evul Mediu, criteriul de intelectual
consta n exercitiul gndirii metafizice cris-
tianice filtrat prin filozofia aristotelic. Uma-
nist prin excelent pentru acel timp a fost
catedrala unde omul se ntlnea si se con-
funda cu suprema sa proiectie cosmic - divi-
nitatea. n acel context, se detaseaz celebri
intelectuali liberi. Astfel, Dante si Eckhart si-
au luat mari libertti fat de dogmatismul
religios si au fcut apologia liric - primul a
iubirii pmntesti ndumnezeit, cellalt a
demnittii divine a omului, mergnd pn la
ideea c omul se autocreeaz ca Dumnezeu,
identificndu-se cu el. Pe de alt parte, Boe-
tius si Giordano Bruno s-au situat foarte nalt
ca tensiune a gndirii, n apex mentis, ultimul
imaginnd libertatea metafizic, spiritual ca
zbor nelimitat al intelectului dincolo de
ceruri, model la care s-a gndit si Eminescu.
De partea cealalt a Europei, n Persia,
Omar Khayyam ofer un exemplu de inte-
lectual complet. Filozof si poet, el a fost tot-
odat matematician, astronom si medic, adic
om al faptei stiintifice si sociale. Acestea toa-
te, alturi de o viat petrecut n desvrsit
noblete. Robaiyatele sale constituie un com-
pendiu paradigmatic privind ntelepciunea
n viat: a fi lucid de vanitatea existentei, dar
totodat s te bucuri la modul poetic de ceea
ce ti ofer frumosul naturii si al vietii.
Prin termenul de intelectual, imaginat
de Petrarca, autorul Sonetelor ntelegea in-
dependenta de gndire consecutiv desprin-
derii de totalitarismul religios, prsirea Evu-
lui Mediu cnd domina obsesia pcatului
adamic, pentru ca, n schimb, omul s se bu-
cure de viat. Alturi de prietenul su, hedo-
nistul Boccaccio, Petrarca face deschiderea
spre umanism, Florenta devenind centrul
principal al Renasterii timpurii. Modelul ideal
de intelectual a apartinut Greciei antice si
Renasterii. Mediul spiritual de larg respiratie
a fcut posibil arteziana de genii din cele
dou epoci.
Kant, n Critica puterii de judecare, de-
fineste conceptul de intelectual - echivalent
cu om superior - pe de o parte, prin latura
etic: Dar numai moralitatea l face pe om
s fie scop ultim, cruia toat natura s-i fie
subordonat teleologic, - iar pe de alt parte,
prin vointa comunicrii bucuriei spirituale:
Cci om nobil e considerat cel care este dis-
Homo intellectualis
Hipostaze yi definiri
ale intelectualului
7
8
pus si este n stare s comunice plcerea sa
si altora, si pe care un obiect nu-l satisface
dac nu poate simti plcerea pentru el n co-
municare n baza unui contact originar, dictat
de nsusi faptul de a fi om. Posibilitatea uni-
versal a comunicrii frumosului i mreste
valoarea la infinit ...promovarea a ceea ce
cere nclinatia natural a fiecruia.
Hlderlin si Herder consider c experi-
enta poetic, cea prin care are loc renteme-
ierea superioar a vietii nltnd-o ctre o
idealitate axiologic, reprezint factorul ca-
talizator al formrii unui intelectual. Ideolo-
giile intelectualului au ca baz cultivarea va-
lorilor absolute - adevrul binele, frumosul,
sublimul.
Este de mare altitudine si deosebit de re-
velatoare definitia filozofului Richard Rorty:
Ar trebui s ntelegem c intelectualul ca
intelectual are o nevoie special, idiosincra-
tic, - o nevoie de inefabil i sublim, o nevoie
de a ajunge dincolo de limite, o nevoie de a
auzi cuvinte care nu fac parte din nici un joc-
de-limbaj.
Jacques Julliard si Michel Vinock defi-
nesc intelectualii ca fiind organizatorii de opi-
nii ce conduc societatea, aprtorii valorilor
universale mpotriva prerilor partizane. Pen-
tru Eduard Drumomd, a fi intelectual nsem-
neaz a avea o conceptie profund despre
lume si despre ordinea social, o viziune clar
si operational despre rolul jucat de fiecare,
potrivit capacittilor si functiei sale. El po-
sed curajul opiniilor proprii, curajul de a
spune lucrurilor pe nume.
Rgis Debray vorbeste de trei calitti ale
unui intelectual: aptitudinea de a-si exprima
poporului su conceptiile - efectul Mirabeau;
capacitatea de a emite un cuvnt care dep-
seste individualitatea proprie, pentru a enun-
ta universalul - efectul Goethe; abordeaz
subiecte care depsesc domeniul personal
de competent, n numele adevrului - efectul
Gorgias.
Jean-Franois Lyotard distinge trei
functii ale intelectualului: intelectualul pro-
priu zis, implicat social prin crearea unui
limbaj de cuvinte si probleme care intere-
seaz viata tuturor; cercettorul, care desco-
per o idee ce lipsea contextului stiintific
universal; vistorul, care caut n scrieri ante-
rioare un cuvnt suveran, consonant cu
meditatiilor sale.
Jol Roman include n figura de inte-
lectual unificat - universitarul si jurnalistul.
Precizeaz ns c exist un divort crescnd
ntre viata intelectual si cea universitar prin
faptul c aceasta din urm tinde s formeze
doar specialisti unilaterali (pseudouni-
versitarii lui Charles Peguy), desi univer-
sitarul ar trebui s fie intelectualul de prim
ordin, adic posesor al unei culturi univer-
sale, care l face s vad generalul si nu
particularul, fapt ce i confer o responsa-
bilitate particular fat de societate. n ce
priveste jurnalismul, aici pndeste riscul
coruptiei de ordin politic ; consecutiv, afirm
J. Roman, jurnalistul devine o form degra-
dat a intelectualului. Acest fapt demonstrea-
z c nu spatiul public creeaz intelectuali.
Concluziv, s-a vorbit despre trei clase care
domin scena social: intelectual, medi-
atic, politic: intelectualul este emanatorul
de idei care pot cluzi societatea, mediaticii
le comunic si le comenteaz, iar politicienii
au rolul de a le aplica.
Actualmente, o preocupare curent dnd
nastere la ntrebri, explicatii, ncercri de a
gsi solutii, este constituit de criza intelec-
tualittii, disparitia sa mondial. Ctre fi-
nele sec. XX intelectualul a fost declarat o
fosil depsit. O serie de factori au fost
invocati n cauzalitatea acestui fenomen.
Dou molime, afirm Jean-Marie Dome-
nach (Enqutes sur les ides contemporai-
nes, Seuil, 1987), si anume, marxismul si fre-
udismul, au contribuit major la regresia inte-
lectual a individului. Marxismul a actionat
prin discreditarea religiei, ceea ce a dus la
pierderea instinctului cerului, de care vor-
bea Mallarm, la desacralizarea lumii si la
centrarea consumismului material n viata
uman, adic la ceea ce Nietzsche, vorbind
de omul sclav al digestivului, denumea homo
manducans (mncul). n ce-l priveste pe
Freud, acesta a fost unul dintre principalii
initiatori ai marasmului moral actual printr-o
filozofie rusinoas care si bate joc de filo-
zofie, cum afirm acelasi Domenach, ex-
ploatarea pseudostiintific a instinctului
sexual, nclinatia hormonal cea mai la nde-
mn, mai obsesiv, absolutiznd-o si gene-
rnd psihoza permisivittii erotice pervertite
si nelimitate; de aici explozia sexomaniei n
societate si n productiile culturale - proz,
poezie, teatru, arte plastice, mass media -
cinematografie n primul rnd - adic la ceea
ce Eminescu anticipa vorbind de porno-
cratie. Or, invazia lui homo manducans et
pornocratus nu mai putea lsa loc intelec-
tualului.
Astfel - schematic vorbind - de la cultura
cerescului din arhaic - model Ghilgame si
Miorita, urmat de cultura etajului cerebral -
model anticii greci si Renasterea, trecnd
apoi cu romantismul la nivelul inimii, acum
cultura a cobort subombilical. S-au ad-
ugat o serie de alti factori:
- decderea educatiei n scoli datorit
ignorrii sau discreditrii autenticelor valori
spirituale, la care se adaug penuria mode-
lelor de dascli cu serioas formatie intelec-
tual si har didactic, ncepnd cu scoala pri-
mar si terminnd cu universittile; iar cartea
scolar la diversele nivele sufer prin super-
ficialitate, lipsa informatiei riguroase, nlo-
cuit cu rezumate, pilule, digests, propuse
a fi usor digerabile; a sti s nveti pe altul
presupune o mare responsabilitate profesio-
nal si etic;
- media opereaz, pe de o parte, prin fap-
tul c se ocup de cultura de consum, indus-
tria divertismentului ieftin, vulgaritatea pn
la obscenitate; pe de alt parte, prin actio-
narea ca o masin de defimare, de calom-
niere, jurnalistul pretinzndu-se un fel de
procuror radical, de justitiar absolutist;
- politica, factor major n pervertirea no-
tiunii de intelectual; amputat etic, intelec-
tualul devine servilul politicului, al unor in-
terese de grup; are loc caricaturizarea profi-
lului su prin fuga de singurtatea creatoare
n favoarea expunerii publice gurese - ve-
detismul TV necesar si suficient pentru a de-
monstra identitatea de intelectual, indiferent
de ce debiteaz, de frazele filozofarde, cu
verdicte definitive; eseismul jurnalistic a luat
locul autenticei gndiri filozofice;
- n ciuda invaziei neobisnuite a editurilor,
cartea este tot mai putin citit, exceptnd lite-
ratura, sexofil, consacrat prin premii Nobel
si nationale; n schimbul crtii, se prefer in-
ternetul, unde informatiile sunt aproximative
sau chiar eronate, fiind postate de multe ori
prin amatorism; n spatiul numeric narci-
sismul, fabricarea online de autori, indis-
tinctia, dizolvarea ideii de originalitate si pro-
prietate intelectual, fluctuenta, instabilitatea
textelor constituie tot attia factori creatori
de pseudointelectuali;
- datorit consumului productiilor sub-
culturale, care au confiscat cartea, arta si me-
dia, are loc nivelarea, pierderea individu-
alittii, a personalittii, prin pervertirea omo-
gen a gustului, a receptivittii culturale.
n acest timp intelectualul autentic a devenit
cavalerul tristei figuri al idealittilor, izolat,
exclus social prin invazia arivistilor, a medi-
ocrittii spontan coalizate.
Louis Althuser conchide: condamnarea
la moarte de ctre istorie a intelectualului se
datoreste faptului c nu este condamnat la
adevr. Carenta dimensiunii morale a actu-
alei societti de consum se datoreste dec-
derii intelectualittii. Lipsa acestei cluze -
creatoare de directii, perspective, deschideri
ideale - n viata de toate zilele si n viata su-
fleteasc - are drept rezultat scderea capa-
cittii de perceptie si, de aici, a interesului
publicului pentru valorile spirituale.
Criza intelectualit(ii
9
Anul III, nr. 12(28)/2012
n ciuda semnalrii insistente a apusului
intelectualului, notiunea este aplicat, aro-
gat n continuare, astfel nct se pune pro-
blema unei definitii: ce este un intelectual?
O carte a ziaristului Paul Johnson, Inte-
lectualii, (Humanitas, ed. III-a, 2006), ar fi
trebuit, poate, s ofere criteriile definirii inte-
lectualului, avnd n vedere c autorul se o-
cup de creatori precum Rousseau, Shelley,
Lord Byron, Ibsen, Tolstoi, Hemingway,
Brecht, Russel, Sartre, iar ntr-un capitol fi-
nal, la o serie de nume mai recente.
Trim ntr-o epoc n care se poart lite-
ratura de scandal, bucurndu-se de privile-
giul de a fi deosebit de comercial, fiindc
place cititorilor dornici s vad mis nu idolii,
demitizate celebrittile. Asa procedeaz gaze-
treste Johnson n cartea sa. De altfel, el de-
clar de la nceput c scopul lucrrii este de
a dezvlui ce se afl dincolo de opera scriito-
rilor de care se ocup. Dup ce mentioneaz
succint meritele numelui abordat, urmeaz o
lung nsiruie de pcate: pletor de sotii si
amante, nsotit de certuri, prsiri, copii ile-
gitimi ignorati sau repudiati, probleme
sexuale, prietenii nselate, inconsecvente de
ordin politic, josnicii de tot felul, inclusiv n
probleme bnesti. Minciunea, falsitatea, vio-
lenta sunt cutate si exploatate cu minutie.
Nu rare ori autorul trage concluzii negative
pn la dezastruoase pe informatii discu-
tabile sau chiar pe proprii supozitii. Eminescu
demasca procedeul: Ei vor luda desigur
biografia subtire/ Care s-o-ncerca s-arate
c n-ai fost un lucru mare,/ C-ai fost om
cum sunt i dnii ntrebarea este - cui
prodest? - si care sunt prtile discutabile ale
unui asemenea demers?
nainte de toate, autorul nu d o definitie
a intelectualului, ca si cum ea este nteleas
de la sine. Din carte, pare c, pentru Johnson,
dou ar fi criteriile: influenta sociocultural
decisiv si volitionalitatea dus pn la vio-
lent. n al doilea rnd, se stie c rare ori
exist coincident etic ntre opera si viata
unui creator. Este usor de prezentat la modul
catastrofal defectele inerente firii omenesti.
Or, ceea ce intereseaz este aportul pozitiv,
lumina pe care acel autor a adus-o, cum
scrie Eminescu n Scrisoarea I: Iar deasupra
tuturora va vorbi un mititel,/ Nu slvindu-
te pe tine, lustruindu-se pe el./ Neputnd
s te ajung, crezi c vrea s te admire?/
...Rele-or zice c sunt toate cte nu vor n-
telege./ ...Dar afar de aceasta vor cta
vietii tale/ S-i gseasc pete multe, rutti
i mici scandale./ ...Nu lumina/ Ce n lume
ai vrsat-o, ci pcatele i vina,/ Oboseala,
slbiciunea, toate relele ce sunt/ Toate mici-
le mizerii unui suflet chinuit/ Mult mai mult
i vor atrage dect tot ce ai gndit.
Dac exist uneori discrepant ntre alti-
tudinea unei opere si calitatea vietii de rnd
a autorului, trebuie de amintit c marile creatii
sunt dicteuri, autorul este un medium, un
mijlocitor. n rest, nu rare ori el si petrece
viata zilnic la fel ca omul obisnuit. Mai mult,
uneori orgoliul pe care i-l confer opera poate
s-i induc ideea unicittii sale si de aici si
ia libertatea de a neglija controlul moral. Asa
s-a ntmplat cu Oscar Wilde, un asemenea
comportament a fost pus pe seama lui Lord
Byron, iar despre Franois Villon se spune
c era un scandalagiu notoriu. Dar aici tre-
buie fcut observatia c asemenea exemple
nu justific similare comportamente n ideea
c - prin analogie - ele asigur un gir valoric
unei opere mediocre.
Notiunea de intelectual este axiologic.
Adevratul intelectual este un umanist, un
promotor al spiritualittii. Manifestnd si cul-
tivnd demnitate si elevatie, el este dotat cu
un puternic simt etic, n sensul rspunderii
fat de existent, care nsemneaz promova-
rea vietii - ncepnd cu natura, continund
cu societatea, cu sistemul de valori cultu-
rale universale i sfrind cu propria sa per-
sonalitate. Este semnificativ faptul c n gre-
ceste cuvntul q0o (etos) nsemneaz att
caracter, ct si slas. Prin urmare, n etic
si are intelectualul att caracterul, adic iden-
titatea spiritual, ct si slasul. Eticul si onto-
logicul se confund.
Posesor al unei cuprinztoare culturi se-
lective, intelectualul are larg deschidere
asupra ntelegerii vietii, posed un nalt simt
al semnificatiilor inerente lumii si creatiilor
omului. n acelasi timp intelectualul este un
creator de noi valori - introduce noi semni-
ficatii n circuitul axiologic al culturii.
Intelectualul este omul interior, preocu-
pat cu a fi, n raport cu omul exterior, preocu-
pat cu a avea, insul de consum material, gol
de el nsusi, n conflict rapace cu ceilalti si
cu natura n scopul dominrii si acumulrii.
Marii intelectuali posed acea responsa-
bilitate cosmic particular, constnd n con-
vingerea c - dat fiind ntreptrunderea uni-
versal - energiile dezvoltate de ideatia si n-
Iptuirile lor benefice se fructific n viata lumii.
Homo intellectualis este un model si un
ghid spiritual. Aceasta este implicatia lui so-
cial - si nu neaprat servitutea politic. Tot
ce el creeaz pozitiv - profesional sau/si cul-
tural - constituie un aport comunitar inapre-
ciabil mai valoros dect cel al unui politi-
cian, n sensul modelrii spirituale a sen-
sibilittii si a gndirii celor din jur. Este bucu-
ria comunicrii frumosului, a sublimului, des-
pre care vorbeste Kant n definirea intelec-
tualului ca om superior.
Cnd se va iesi din agonie, cnd va lua
sfrsit criza intelectualittii, criza spiritualittii
- se ntreab constiintele ngrijorate de apu-
sul de zeitate i-asfintirea de idei, semna-
late de Eminescu n vastul poemMemento
mori? Poate c atunci cnd societatea va
iesi din cercul vicios autorepetabil - frenezie
i dezgust, dezgust i frenezie, de care vor-
bea profetic autorul Glossei, referindu-se la
schimbrile perpetui din sufletul modern.
Intelectul nu este un automatism ca
instinctul, afirm Ortega y Gasset, ci este o
entelechie, o stare superioar in nuce, pe
care trebuie s o transformm n identitatea
cea mai nobil a omului. Or catalizarea acestei
transformri revine prin excelent nvt-
mntului universitar.
Astfel, decisiv pentru renasterea intelec-
tualului este nainte de toate acest for suprem
al inteligentei. Cnd Universitatea se va
schimba n ea nssi, va avea loc reinstituirea
universalului moral, a universalului umanist.
Tintoretto - Cristos printre medici
Care sunt criteriile
statutului de
intelectual?
Iulian CHIVU
Numai dup lectura volumu-
lui de versuri Oglinda cu vise,
(Ed. Contrafort, Craiova, 2012)
nteleg c Mariana Zavati a primit
n chip cu totul ndrepttit cteva
premii prestigioase: Premiul
mnchenez Novalis, cu volumul
de versuri Vise la minut (2008),
Nova Provincia Corvina (diplo-
m de excelent pentru traduceri
n limba englez a unor poeti ro-
mni - 2009), apoi Premiul Ligii
Scriitorilor din Romnia (2011)
si nu n ultimul rnd Premiul I al
Concursului International de
Poezie STARPRESS (2012).
Mariana Zavati Gardner este un
nume care se integreaz cu ori-
ginalitate n rndul postmoder-
nistilor romni de dup 1990, cu
deschidere spre tot ceea ce cu-
rentul a globalizat n poezia euro-
pean nc din anii 80. n poezia
ei, dup cum o relev si acest din
urm volum de versuri, tentatiile
postmoderniste vin din directia
polarizant a intersectrii codu-
rilor (ca modalitate de percepe-
re), dinspre sfidarea metaforizrii
(ca formul), din obiectivarea ne-
utralismului emotional si dinspre
stingerea lirismului n ironia co-
tidianului (ca atitudine). ns, cu
toat narativitatea mimat n tra-
versarea existentei, poezia nu se
dezminte; reverbereaz totusi n
subsistentul ludicului. Presiunile
faptului diurn defuleaz spre
oglinda cu vise a Juliei May,
acolo unde desolemnizarea post-
modernist a discursului rmne
n concretul monoton, incolor ca
semn destinal sub care st fiecare
poezie, imperturbabil de la nce-
putul volumului pn la final: De
departe oglinda cu vise/ chema
pe Julia May/ Nu mai voia s
asculte/ aceleai poveti cu re-
petitie/ De cltorii rsuflate/
Pe Amazon sau n tara de Foc.../
(p.27). Si totusi, spuneam, poezia
rmne n reflexe pur decorative:
Greierii se scldau pe boabe de
ienupr/ ngnnd melodii de
demult...(p26), sau vor depna
lng ape/ Neghioabe reverii de
adolsecent trzie...(p.47), vi-
brnd neutru doar la limita cono-
tativului, fiindc emotiile sunt re-
primate n contemplativ, unde r-
mn simple constatri ori deno-
minatii, detasri de orice rever-
beratie banal prelungit: Vedea
copiii de la coltul de strad/ ca-
sa de dincolo, cea cu cerdac/
urmnd dricul fr podoabe cu
cai/ Se trecuse micuta; o pe-
treceau/ Doi copii - /Cireul bu-
nicii Elisa ploua cu petale...
(p.40). Uniformizarea elemente-
lor, cele ale vietii cu cele ale lumii,
nu este o inventie a postmoder-
nismului romnesc, ci face parte
din doctrina cu care se resping
doar, fr a desfiinta, experientele
lirismului exclusiv: n oraul cu
omizi/ unde se stropesc chimi-
cale/ (...) se hrjoneau mototol,
se adunau/ aruncate orfane de
la ferestre/(...) bsmuiau plane-
ta cu sfaturi/ n cadru dup ca-
dru la TV... (p.41). n prezentarea
lui Dumitru Velea, din deschide-
rea volumului, asupra Juliei May
se exercit actiunea oglinzii, ea
fiind complementul direct al a-
cesei stranii propozitii (De de-
parte oglinda cu vise/ chema pe
Julia May, n.n.). Numai c a-
ceast fptur feminin care su-
fer actiunea va fi i implicat
n actiune, indiferent din ce par-
te s-ar privi desfurarea viselor
(p.10), adic Julia May cunoaste
tranzitivitatea n diatezele perce-
ptiei, odat cu muzele si se naste
sub semnul acestora: De departe
oglinda cu vise/ chema pe Julia
May/ Din ntuneric se lupt/ s
se nasc Julia May/ n brazde
strine i ferecate/ n preziceri
:pcite i coapte...(p.15). Ca-
lliope (voce frumoas), muza filo-
sofiei si a poeziei epice, cea mai
nteleapt ntre muze, strnge n
brate-o Tblit, hotrnd desti-
ne, Clio face ordine n istoria do-
mestic, Erato acompaniaz la
lir poezia iubirii prin umbre
sonore si se dichisete-n oglin-
d. Euterpe ii hrnete surorile
cu muzic lunar si tot asa, pe
rnd, Mepomene si aseaz mas-
ca ei tragic, Polyhymnia se pier-
de n imnuri retorice, Terpsichore
face piruete cu lira, Thalia si Ura-
nia racordeaz Globul Ceresc la
un email publicitar, prorocire@
reuniune fr cusur (p.16). Tim-
pul mbtrneste dup legi atem-
porale: btrnul devenea mai
btrn/ tnjind dup vntoa-
rea cu zimbrii/ furtuni n su-
fletul iernii... (p.57), impersonal,
oamenii stteau n jurul mesei
dreptunghiulare/ tot mai strini
n tcerea din cas/ urmrind
cum timpul se fcea mai b-
trn... (p.48). Intersectarea pla-
nurilor, a ontologiilor n cele din
urm, pune ntr-o ordine sui ge-
neris tranzitivitatea lumilor: n
ceruri se petreceau n rdvane/
se strmutau prin nouri boiti n
curccubeu,/ n ceruri se nruie
himere... (p.49), juctorul de golf
conciliaz cu femeia-brbat fr
s vad cum Stpnul Timpului
cldea ascunziuri, colb de
sosiri, colb de plecri...(p.50).
ntr-un banchet funest, de di-
mensiuni cosmice, vntorii de
gini planteaz/ foioare de
gru/ voci i semninte/ i crengi
de mslin/ enclav de putori/ de
o putreziciune fin, iar disolutia
aseaz n ntuneric lipitori care
iau cu asalt n devlmsie soclul
statuii, podeaua (p.64). Citind-o
pe Mariana Zavati Gardner tot
asa cum l-ai citi de pild pe An-
drs Snchez Robayna, pe Rosa
Lentini, pe poetul obstetrician
William Carlos Williams, asa cum
ai citi tratatul La condition post-
moderne (1979) al lui Jean Fran-
ois Lyotard ori Postmodernismul
romnesc, al lui Mircea Crt-
rescu (Ed. Humanitas, Bucuresti,
1999), ntelegi idealul globalizrii
unei atitudini nonconformiste, un
subtil mod de saxonizare a poeziei
pe care Mariana Zavati Gardner
l presimte si si traduce (selectiv)
poeziile n englez undeOglinda
de vise devine obsesivVis de ab-
solut (In her dream of absolute/
Her aunt had a vision/ To touch
the boundaries/ Of the Black
Duckssoul/ Julia Mays aunt
had a piano...,p.80), cu o sono-
Mariana Zavati Gardner,
\n Oglinda cu vise
Mariana Zavati Gardner,
\n Oglinda cu vise
410
11
Al. Florin }ENE
Re\ntoarcerea
la valorile
democratice \n
cultura Europei de Est
Miscrile sociale si revolutio-
nare din anii 90, din Europa de
Est, au inaugurat, n cultur, epo-
ca proglobmodernului. Ea este
marcat, prin Rentoarcere la
valorile autentice, de renastere a
democratiei n cultur, de meta-
fizic social si de preocupri de
moral si lupte politice strnite
de mentalitatea mostenit de la
regimul de dictatur comunist.
Toate aceste frmntri sunt
destinate, fr ndoial, n adn-
cul instinctelor, s defineasc
libertatea individului.
Renfintarea partidelor de-
mocratice, a organizatiilor profe-
sionale, egalitatea drepturilor ci-
vile cucerite, analiza social si po-
litic au loc cu mari frmntri.
Analiza filozofic a lui Andrei
Plesu, venind ca o concluzie rigu-
roas la efortul lui Adam Michnik,
al lui Lech Walesa, de a organiza
alegerile democratice n Polonia,
al lui Arpad Goncz, n Ungaria, al
lui Havel, n Cehoslovacia, cu
Primvara de la Praga etc., o
Icuse necesar.
Posibilitatea de a efectua -
prin cercetarea social, printre
oameni, iar prin cercetarea stiin-
tific, printre fapte si idei- o nou
selectie, justific Rentoarcerea.
n Europa de Est, individul,
lsat de Rentoarcere s triasc
n libertate, aproape si-a cucerit
mediul fizic, si, nvlind cu n-
treaga lui putere n domeniul ne-
explorat al orgoliului intelectual,
d viitorului speranta.
De la Marina Abramovic,
Christo, Wodiczko Krzysztof,
Kulik Zofia si Melamid, Irwin,
Natalia Lach-Lachowicz, Brodsky
Alexandru, Ewa Partum, Stano
Filko, Laibach, Kwie Kulik, pn
la Mircea Dinescu si Gabriel Li-
iceanu, a aprut o nou ras de
analisti si filozofi care se strdu-
ieste s educe oamenii de menta-
litatea comunist.
Astfel, Rentoarcerea ne-a
smuls din vechiul regim de dicta-
tur, pregtind ritmuri noi.
Explozia de entuziasm a nce-
put s scad datorit trazitiei de
la comunism la capitalism, ns
integrarea european a mai dat o
gur de oxigen sperantei.
Acest sentiment si Rentoar-
cerea se ciocnesc si se amestec
n trile est europene. Si tot aici
e locul unde Rentoarcerea din
Balcani si centrul Europei se ren-
tlnesc, dar pe planuri de evolu-
tie diferite. Acest acord, pe care
l consacr filozofia, proza si po-
ezia - eternul destin la Europei
este acela de a echilibra, cu m-
suri economice, viata accelerat
a centrului acesteia si inteligenta
balcanilor.
n aceste conditii ale proglob-
modernului, creatorul de art ia
n stpnire elementele simfoniei
populare pentru a le nlta treptat
de la simturile la mintea sa si pen-
tru a le topi din nou n scopul de
a pregti pentru multimi, mai de-
vreme sau mai trziu, noi ratiuni
de a actiona. n inteligenta cresti-
nismului si a democratiei nu mai
exist forme izolate. Arta n
ntregul ei const n ntreptrun-
derea tuturor formelor lumii n
contextual europenizrii si al glo-
balizrii n cadrul unor forme noi,
pe care literatura, naintea tuturor
celorlalte limbaje, le exprim cu
atta fort si evident.
n fiecare organism nou pe
care-l reprezint o mare creatie,
va exista de acum nainte mai
mult bogtie filozofic si, n con-
secint, cnd moare autorul, mai
multe elemente redate vietii ge-
nerale, mai mult neliniste, mai
mult dorint de libertate, mai
mult mister, mai multi indivizi
implicati n tainele vieti, mai mult
devenire complex.
Tintoretto - Coborrea n iad
ritate parc mai natural ca n
francez (Rve no.1: Mi -t
Calme, est la chaleur huile/ Qui
sillonne la surface de la mer/
Southwold, le point le plus Est
de lAngleterre..., p.119) sau
dect n german (Erinnern Sie
sich an Julia May? Am Stramd
von Southwold. Stille lige Hitze/
Glasur auf dem Meeresspiegel/
Bel Southwold, dem stlichsten
Punkt von England..., p.128).
Convingerile postmoderniste ale
Marianei Zavati Gardner trans-
cend cu usurint genurile si te-
mele se reiau cu aceeasi abilitate
n proz: Cu ochii-ncruciati,
micuta-i spusese:/Azi ai exa-
men, s nu fii cu capul n nori
(Oglinda cu vise, p.54); Exame-
nul i plana n gnduri. Cu pri-
virea cruci, mama ei i atr-
sese atentia: - Ai examen, con-
centreaz-te i nu spune hop
pn n-ai srit cum trebuie!
(Bacu-London, nainte i na-
poi, Ed. Sitech, Craiova, 2012, p.
104). Totul este posibil n spiritul
curentului al crui inventar de
elemente nu cunoaste registre de
semnificare; decorativul n sine
se banalizeaz, cauzalitatea nu
mai are finalitate si contempla-
tivul refuz constatativul din do-
rinta expres a detasrii cu care
se refuz ab initio, laolalt, toate
tristetile si bucuriile fiintei doar
din cauza atributelor vremelni-
ciei. O naturalete adversativ, si
totusi o optiune, dac nu si o al-
ternativ.
12
Simona M. BOTEZAN
(Washington D.C.)
Libertate [i matematic#
Pagini din istoria
imigra]ei rom@ne[ti
(Partea a II-a)
P
r
o
f
.

D
r
.

C
.

C
o
r
d
u
n
e
a
n
u
Pentru multi oameni, mate-
matica reprezint doar cosmarul
vietii lor de elev sau student, dar
pentru Prof. dr. Constantin Cor-
duneanu, Profesor Emerit al Uni-
versity of Arlington Texas, Pre-
sedinte de Onoare al Academiei
Romno - Americane de Stiinte
si Arte, fondator si editor al re-
vistei Libertas Mathematica
timp de 31 de ani, cele dou noti-
uni - libertate si matematic -, au
alte conotatii. Revista Libertas
Mathematica e un simbol pentru
libertatatea politic si de expresie
si pentru spiritualitatea matema-
ticienilor de origine romn, ne-
voiti s prseasc tara nainte
de 1989.
Revista a fost recenzat de
Mathematical Reviews & Zen-
tralblatt fur Mathematik- organul
de informare al Societtii Euro-
pene de Matematic; a ptruns
n bibliotecile unor universitti
prestigioase din ntreaga lume;
a primit cereri de includere din
partea Institutului de Informare
Stiintific de la Moscova; a n-
cercat schimburi de publicatii cu
o universitate din China; a pu-
blicat lucrri trimise cu greu, de
dincolo de Cortina de Fier: Nu
pot uita iscusinta unui matema-
tician polonez, de la Universi-
tatea din Poznan, care a reuit
s-mi trimit (pe vremea lui Ja-
ruzelski) un articol, care a fost
inclus ntr-un volum al revis-
tei, si-a amintit domnul prof.
Constantin Corduneanu.
De-a lungul timpului, revista
a reunit numeroase personalitti
din diaspora, a prezentat reali-
zrile uimitoare ale intelectualilor
romni de dincolo de zidul co-
munist, matematicieni care s-au
impus categoric n mediul aca-
demic international, respectati si
apreciati de occident, dar necu-
noscuti sau ignorati n Romnia.
Colaboratorii revistei, autorii ar-
ticolelor inserate n cele 31 de
volume ale Libertas Mathemati-
ca, sunt cei mai cunoscuti repre-
zentanti ai Diasporei Matematice
Romnesti sau cunoscuti savanti.
Paul Samuelson, cunoscut
economist din secolul XX, a fost
profesor la Boston. Descinde din
scoala lui Leontieff - un econo-
mist rus care a plecat dup Re-
volutia din Octombrie, s-a stabilit
n capitala intelectual a Statelor
Unite si a fost distins cu Premiul
Nobel pentru Economie. n lu-
crarea publicat n Libertas Ma-
thematica, Paul Samuelson de-
monstreaz, pe cale matematic,
folosind o ecuatie integrodi-
ferential, imposibilitatea unei
anume conjuncturi economice.
Dup ce si-a publicat lucrarea n
Libertas Mathematica, n 1985,
o editur a cerut permisiunea de
a ngloba lucrarea n Opera lui
Samuelson.
Nicholas Georgescu Roegen
este un constntean cu studii de
Matematic la Bucuresti, studii
de Statistic n Italia si Franta,
profesor la Harvard, apoi la Van-
derbilt University din Nashville,
TN. Profesorul Georgescu a fost
nominalizat de patru ori la Premiul
Nobel pentru Economie. Un vo-
lum al revistei Libertas Mathe-
matica a fost dedicat lui Nicho-
las Georgescu Roegen, n anul
mplinirii vrstei de 85 de ani.
Dac despre savantul Grigore
Moisil sau despre printele
ciberneticii, Stefan Odobleja, s-
a scris cte ceva, despre alti ro-
mni valorosi, despre altii, cum
e prof. Nicholas Georgescu
Roegen, nu s-a publicat aproape
nimic n Romnia. Lucrrile lui au
fost publicate n strinatte, iar
n tar de Jurnalul Academiei Ro-
mne si de Banca National (ca-
re-i foloseste inovatiile), dar nu
s-a preocupat nici o editur s le
traduc n limba lui matern. Prof.
Roegen a descoperit conexiunea
si influenta legilor termodinami-
cii, legea entropiei si legea con-
servrii energiei, n procesele e-
conomice. n decembrie 1994,
New York Times a publicat un
articol-necrolog n memoria
profesorului de origine romn.
Prof. Lars Pallson Syll, si amin-
teste c, ntr-o dezbatere radio
cu unul dintre membrii Comite-
tului pentru acordarea Premiului
Nobel, l-a ntrebat de ce Geor-
gescu-Roegen nu a primit pre-
miul? Rspunsul a fost mira-
bile dictu... pentru c nicioda-
t nu a fondat o coal! Am fost
foarte surprins, deoarece lui Ni-
cholas Georgescu-Roegen i se
datoreaz micarea ecologist.
Ei bine, a fondat, dar era un fel
greit de coal, a declarat
prof. Pallson si a tras concluzia
c geniile care nu pot fi ncadrate
n tipare sunt excluse a priori,
declarate din start ineligibile
pentru Premiul Sveriges Riks-
bank n stiinte Economice n
Memoria lui Alfred Nobel.
Isaac Schoenberg, originar
din Galati, face parte din Scoala
Matematic de la Iasi a lui Al.
Myller (elev al lui David Hilbert
de la Goettingen, 1906). A venit
n America la nceputul anilor
1930, a fost profesor la Univerity
of Pennsylvania, apoi la Univer-
sity of Wisconsin si creatorul me-
todei de aproximare prin functii
spline. Metoda sa a fost utiliza-
t de NASA pentru antecalculul
traiectoriilor navelor cosmice.
Nicolae Tipei - membru co-
respondent al Academiei Rom-
ne, profesor la Politehnica din
Bucuresti, este cunoscut n lu-
mea stiintific international
pentru cercetrile sale si ale ele-
vilor si n Teoria Lubrificatiei;
si-a ncheiat cariera n Departa-
mentul de Cercetari al companiei
americane General Motors.
Ciprian Foiay este un re-
putat cercettor n Analiza Mo-
dern, membru de onoare al Aca-
demiei Romne, profesor la In-
13
Anul III, nr. 12(28)/2012
diana University (Bloomington)
si la Texas A & M College Station,
laureat al Societtii Americane de
Matematic si cunoscut autor al
unor tratate de nalt specializare.
Corneliu Constantinescu, n
prezent Professor Emeritus la
Politehnica Federal din Zurich,
elev strlucit din scoala Stoilov,
fost Chairman la Departamen-
tul de Matematic al Universittii
din Hanovra este autorul a nu-
meroase tratate si publicatii de
nalt tinut stiintific.
Viorel Barbu, membru al A-
cademiei Romne, presedintele
sectiei de Stiinte Matematice al
Academiei Romne, profesor la
Universitatea Al. I. Cuza din
Iasi, profesor vizitator la nume-
roase universitti din SUA, Ca-
nada, Europa de Vest, are remar-
cabile contributii la Analiza Neli-
niar si mai multe crti cu circu-
latie international.
Patrick Suppes, profesor la
Stanford University, specialist
de nalt prestigiu n Logica Mate-
matic si domenii anexe, a con-
tribuit la volumul dedicat Cente-
narului nasterii profesorului
Froda de la Universitatea din Bu-
curesti.
Mihai Botez, din scoala Aca-
demicianului Mircea Malita, este
cunoscut pentru cercetrile sale
n domeniul Futurologiei si ale
aplicatiilor Matematicii n Sti-
intele Sociale; a fost Ambasador
al Romniei la Washington.
Tudor Ra(iu, profesor la Po-
litehnica Federal din Lausanne,
este autorul unei lucrri despre
contributia lui Spiru Haret - pri-
mul doctor romn de la Univer-
sitatea din Paris (1879), specialist
n Mecanica Cereasc. Contribu-
tia lui Spiru Haret, a fost inclus
n tratatul lui H. Poincare de Me-
canic Cereasc, care a aprut la
Paris n 1893.
Despre colaboratorii revistei,
prof. Corduneanu si aminteste
c a primit mesaje si colaborri
entuziaste de unde se astepta cel
mai putin si refuzuri de unde se
astepta cel mai mult! Pe prof.
Emil Groswald, de la Univ. din
Bucureti, l-am ntlnit n 1986
la World Congress of Mathema-
ticians de la Berkeley, CA. Mi-a
vorbit n cei mai alei i calzi
termeni despre profesorii si:
Gheorghe ]iteica, Dimitrie
Pompeiu, David Emanuel. Nu
am mai ntlnit niciodat un
coleg, care s-i fi exprimat att
de frumos respectul fat de fotii
profesori. Emil Groswald a ple-
cat din tar cnd au nceput
persecutiile rasiale; a ajuns cu
greu n Cuba, apoi n America
Latin i n final n Statele
Unite, unde a ocupat multi ani
o catedr n Philadelphia. A pu-
blicat n domeniul Teoriei Nu-
merelor i a scris crti de succes
n acest domeniu. A putea con-
tinua cu aceast list de mate-
maticieni stabiliti n USA, Ca-
nada, Europa, Israel sau Japo-
nia. Cam toti elevii mei de la Ph
D au publicat mcar o lucrare
n Libertas Mathematica. Mai
multe volume ale revistei au fost
dedicate (fie ca volume memo-
riale, fie aniversare) unor dis-
tini matematicieni romni, sau
chiar unui grup de matemati-
cieni - de exemplu Grigore Moi-
sil, Tiberiu Popoviciu, Mendel
Haimovici i Gheorghe Mihoc,
toti membri ai Academiei Ro-
mne. Altele au fost dedicate lui
Octav Onicescu, Nicholas Geor-
gescu Roegen, Radu Roca,
Miron Ni colescu sau Isaac
Schoenberg, a declarat prof.
Corduneanu.
Ct depre strini, care au co-
laborat totusi n numr apreciabil
la Libertas Matheamtica, profe-
sorul Corduneanu spune c au
fost multi si au facut-o si din do-
rinta de a avea ceva publicat n
revista cu un titlu neobisnuit, ct
si dintr-o anume solidaritate. La
congresele anuale ale Societtii
Americane de Matematic par-
ticipau, n medie, 5000 de membri,
dintre care un numr apreciabil
erau imigranti din Romnia. ntre
1985 si 1995, la aceste congrese,
prof. Corduneanu a ntlnit sute
de romni remarcabili. Congre-
sele erau un prilej de ntlnire n-
tre romnii de pretutindeni si de-
pnat amintiri ntr-o ambiant
special. mi amintesc de un t-
nr profesor de Matematic din
Maroc, care a auzit c de fapt
sunt din Romnia i am emigrat
n USA. A izbucnit pur i simplu,
povestindu-mi cu entuziasm c
l-a avut profesor la Fizic pe Dl
Profesor Popescu de la Bucu-
reti! Ne ntlneam n serile cu
program mai redus, la un pahar
de bere i la taifas mi-a spus
distinsul profesor, care si amin-
teste multe momente frumoase,
cu si despre colegii din tar sau
cei plecati n alte tri. Are amintiri
plcute, n general, dar au fost si
momente triste, umbrite de spec-
trul malefic al comunismului: La
la o astfel de reuniune, sotia u-
nui coleg din Bucureti, ne-a
povestit cum, dup al Doilea
Rzboi Mondial, mergea destul
de des la Biblioteca de la Am-
basada Britanic, pentru c lo-
cuia n apropiere. Era elev n
ultimul an de liceu cnd a fost
arestat (i a petrecut cteva
zile n arest) datorit intere-
sului ei sporit fat de crtile
englezeti. mi amintesc i de
sosirea lui Dan Pascali; dup
ce a petrecut un numr de ani
n SUA, se ducea periodic n
Romnia i contribuia la conso-
lidarea sectiei de Matematici de
la Universitatea Ovidius din
Constanta mi-a povestit prof.
Corduneanu.
Deoarece ARA nu dispune
de o retea de ditribuitie a publi-
catiilor aprute sub egida ei, a
fost necesar ca editorul s g-
seasc o metod de distribuire
eficient ctre mediile interesate.
nainte de 1990, revista nu putea
ajunge n Romnia prin serviciile
postale obisnuite. Cu sprijinul
unei asociatii din New York, s-
au expediat, totusi, n tar circa
50 de exemplare, dintr-un volum
aprut n anii 80. Revista a ajuns
la Academicianul Caius Iacob,
care si-a asumat riscul de a dis-
tribui volumul si altor matema-
ticieni. Initial au primit-o matema-
ticieni din Europa, pe care prof.
Corduneanu i-a cunoscut perso-
nal (de ex. francezul Henri Car-
tan); revista a ajuns la Biblioteca
Congresului de la Washington
si la Academia Romn, iar ulte-
rior s-au stabilit contacte cu bibli-
oteci si institutii de cercetare.
Mai nti s-au abonat 20 de bi-
blioteci universitare din Europa
si America, printre care Harvard
University, Tel Aviv University,
Univ. Graz din Austria si Univer-
sitatea din Hanovra - supranu-
mit biblioteca bibliotecilor;
Univ. din Suedia, Olanda, Italia,
British Library & Bristish Mu-
seum. Din SUA aveau abona-
mente University of Michigan,
Iowa, Louisiana, Berkeley etc. n
timp, schimbul de publicatii s-a
extins pe toate continentele si se
mentine si n prezent. Schimburile
vor continua si n noua serie a
revistei, coordonat de Prof. Va-
sile Staicu din Portugalia. Exist
volume de rezerv, care vor fi fo-
losite pe masur ce reteaua de
distributie se va extinde.
Rezultate publicate n Liber-
tas Mathematica, chiar din anii
de nceput, au fost folosite de
matematicienii romni si strini
n cercetrile lor. Profesorul
Groswald, de pild, era entuzi-
asmat c la numai cteva luni
de la aparitia articolului su de
Teoria Numerelor, a primit ce-
reri de republicare. Influenta re-
vistei a crescut, desigur, mai mo-
dest dect revistele de lung
traditie, cum ar fi Acta Erudi-
torum, n care i-au publicat lu-
crrile Newton sau Leibnitz, dar
Libertas Mathematica se gse-
te pe rafutrile unor importante
biblioteci de pe toate continen-
tele, alturi de aceste reviste de
top mondial i odat cu ea, a
crescut renumele ARA. Au fost
i momente dificile pe parcurs,
dar i oportunitti pe care le-
am putut valorifica. Ajutorul
studentilor, facilittile oferite
de universitate, abonamentele
care s-au mentinut timp nde-
lungat, i scusinta Doamnei
Mntescu - proprietara unei ti-
pografii din apropierea univer-
sittii ieene, care ne-a ajutat o
perioad cu tiprirea, au deter-
minat succesul revistei. Am fur-
nizat peste 50% dintre titlurile
publicate de ARA n cei 37 de
Re(eaua de
distribu(ie a
revistei Libertas
Mathematica
14
ani de existent, lucrri origi-
nale cu ISSN. Din pcate, co-
legii din sectoarele umaniste
ale ARA, nu au tinut pasul cu
noi, iar n ultimii 14 ani, de cnd
s-a instalat la conducere actua-
lul preedinte, activitatea pu-
blicistic s-a redus dramatic,
a sesizat prof. Corduneanu.
De-a lungul timpului, si alte
publicatii au aparut sub egida
ARA, ncepnd cu prima carte
intitulat Romnia si Romanii
si semnat de ctre ntemeietorul
Academiei, Monsignor Octavian
Brlea. Cartea a aprut n anul
1975, anul cnd Academia a fost
nregistrat n statul California.
Seria de carte ARA Book Series
a continuat cu titluri ca Artisti
Romni n Occident, un reusit
album cu comentariile unor con-
sacrati critici de art, dintre care
amintesc pe Ionel Jianu si Gabri-
ela Carp. Au urmat nc 14 titluri,
culiminnd cu aparitia, n 1996, a
volumului enciclopedic Romni
n Stiinta si Cultura Occidental,
semnat de Ion Manea si Dan
Grindea. Aceste crti au con-
tribuit la mentinerea unui echi-
libru financiar al Academiei,
deoarece prin vnzarea lor s-a
recuperat o bun parte din inves-
titii. Crtile au trezit interesul
publicului i au fost achizitio-
nate de numeroase biblioteci, i
de persoane fizice interesate. Cu
ajutorul crtilor ARA s-a facut
cunoscut n cercuri academice
i intelectuale, cu precdere din
America i Europa, iar dup
schimbrile din 1989, inclusiv
n Europa de Est. n afar de
aceast serie de carte, care a
contribuit substantial la crete-
rea prestigiului tinerei institu-
tii, a mai fost editat ARA Jour-
nal, tot destinat artelor i lite-
raturii, istoriei, practic oricrui
domeniu umanist i din Stiintele
Sociale. Cele 16 volume apru-
te cu Ion Manea ca editor, cons-
tiuie un exemplu de prezentare
grafic i, continut de nalt
calitate, dar i autori cu nume
de rezonant, de pild Eugen
Ionescu. Ion Manea, cu mult
druire i pricepere, a fcut din
ARA Journal o publicatie presti-
gioas. Disparitia sa (n anul
1995) a lasat un gol serios n
munca de publicare pentru Aca-
demie. Doamna Maria Manoliu,
preedinta ARA n intervalul
1982-1995, s-a ngrijit impeca-
bil de ARA Book Series, adu-
cnd-o la un nivel de rspn-
dire foarte bun n toate mediile
interesate. Din nefericire pentru
ARA, n perioada de dup 1998,
cnd Prof. Ion Paraschivoiu a
fost ales preedinte, cele dou
remarcabile componente - uma-
niste i sociale, publicate sub
egida ARA, s-au pierdut. Fr
ele, aceast institutie cu un
nceput timid, nu s-ar fi conso-
lidat i nu ar fi cunoscut timpuri
de glorie, aa cum a fost Con-
gresul ARA din 1986, care a
avut loc la Sorbona i care a
fost onorat de nalte persona-
litti din lumea cultural a a-
celei perioade. Din pcate, n
ultimii ani aceste publicatii au
fost neglijate n mod grav de c-
tre actuala conducere a Acade-
miei a declarat prof. C. Cor-
duneanu.
Din seria de carte a Acade-
miei, n ultimii 14 ani (sub con-
ducerea prof. Ion Paraschivoiu
de la Montreal) au aparut doar
dou titluri, ambele reusite; dar
comparativ cu perioada pre-
mergtoare, descris de prof.
Corduneanu, este o decdere
serioas, att din punct de ve-
dere calitativ ct si cantitativ, iar
pierderea se resimte n bugetul
Academiei. Nici ARA Journal
nu a progresat n ultimii 14 ani,
ci dimpotriv a stagnat, iar vo-
lumele au fost tiprite cu sin-
cope, la trei sau chiar cinci ani
distant, iar nivelul lor este net
inferior perioadei descrise de
prof. Corduneanu.
Este grav deoarece actualele
publicatii ARA nu-si vor gsi loc
Mesaje pentru
posteritate
transmise de
ARA Journal
yi ARA Book
Series
n nici o bibliotec serioas:
Faptul c ele ajung la membrii
ARA nu reprezint o valorifi-
care intelectual, aa cum se
realizeaz cnd intr ntr-o
bibliotec de calitate - biblio-
teci universitare sau ale asocia-
tiilor de cercetare. Este o slab
eficient intelectual a acestor
publicatii, iar ele nu mai aduc
un venit, chiar modest, pentru
ARA, pentru continuarea acti-
vittii publicistice. De multe ori,
fondurile necesare pentru tip-
rirea crtilor, au trecut n sar-
cina celor care au oferit ospita-
litate pentru congresele Acade-
miei, ceea ce ridic i probleme
de ordin moral. Astfel, dup 37
de ani de existent, Academia
Romno American numr
doar putin peste 50 de titluri cu
ISSN, care i-au ctigat un loc
n bibliotecile din lumea
academic . Dintre acestea, 31
sunt volumele revistei Libertas
Mathematica, pe care am edi-
tat-o sub egida ARA i care va fi
ridicat pe o treapt superi-
oar de noul Editor in Chief
Prof. Vasile Staicu, ajutat de un
grup de distini matematicieni,
majoritatea de formatie rom-
neasc, care i-au unit fortele
pentru a face din revist o pu-
blicatie de nalt prestigiu. Aa
cum se cuvine, dac ne gndim
c dintre elevii notri i elevii
elevilor notri, avem 20 de nu-
me de profesori la marile uni-
versitti ale lumii (Paris, Ro-ma,
Gottingen, Cambridge, Univ. din
Brkeley, Los Angeles, Stanford,
Politehnica Federal din
Zurich, Londra), munca noastr
a adus rezult ate. n n-
cheiere,mi exprim speranta c
ARA va putea reveni la nivelul
din primii ei 20 de ani de exis-
tent, dar acest lucru va fi posi-
bil numai cu o nou conducere,
ntinerit, care s reia publica-
rea a ct mai multe i reuite
volume de carte i periodice,
singura cale prin care o aca-
demie i justific existenta i
constituie un element pozitiv n
progresul general al culturii i
civilizatiei, a mai spus distin-
sul Academician Constantin
Corduneanu pentr u cititorii
nostri.
Tintoretto - Adoraia magilor
15
Anul III, nr. 12(28)/2012
Livia CIUPERC~
Lumin# Lin# din Lumin#
Lumin# Lin# din Lumin#
Poetului Ioan Alexandru
O liniste fr de nume ne m-
presoar fiinta n fiecare lun-a
lui decembrie. Lumin lin-n
luminie, leagn de neuitare,
lumin leagn leac lumini/
laur i luntre legmnt lumin/
lacrim limpede n leat/ lumin
lin din lumin... (Lumina ne-
apropiat) ntru amintirea poe-
tului Ioan Alexandru. S ne-
ndreptm gndul nspre tcutul
colt de mini-paradis, de la Nicula
(Cluj). Acolo, n snul prin-
tesc (Imnul Cerului), e somn si
veghe, cuibul de foc n care
cnt/ Pasrea (Imnul Ceru-
lui), tain - lin lumin din lu-
min lin.
Si-n pacea limpede-a eterni-
ttii, o candel arznd - lacri-
m de sear devine lin ali-
nare si-mpcare, candel
maic nsctoare..., pentru a
ne aminti c poetul Ioan Alexan-
dru s-a nscut ntr-o zi sfnt (zi
de mare zbucium), la 25 de-
cembrie 1941, si a plecat dintre
noi, dup o grea suferint, la 16
septembrie 2000, primind de la
izvor s bea paharul roditor n
cruce... (Imnul Testament)
n prag de sfinte srbtori, si
Luceafrul pare-a se-ntrista. T-
mia snger-n altar / Smirna-
n cdelniti sngereaz / Preotul
snger-ntre sfinti / Sngerul
sfnt ne lumineaz (Snger
candela). Si tot pmntul transil-
van, ,trnile, trnile str-
bune snger-n ttni / De dor
si de singurtate... ntru amin-
tirea lui Ioan lumin din pus-
tie, cel care-a fost lumin lin-
n luminie..., hrnit cu drumul
trudei din marele pustiu...
Amintirea sa nseamn ofranda
unui om si-al unui bun crestin,
elogiul poeziei sale si al patrio-
tului care-a fost. Merit s sop-
tim mpreun cu Poetul: E
vremea ngerului asfintit! (Po-
runca)
S aprindemtoate luminile
lumii pe-acest fr de margini
cmp (Ascensiunea). S pres-
rm pe altarul preasfntului nost
pmnt, mblnzit de aripa ver-
sului mestesugit, ct mai multe
luminite ntru vestirea srbto-
ririi nasterii sale. S-i vestim ani-
versarea nu numai n Casa Ves-
niciei de pe platoul Nicula, ci ori-
unde simtim vibratie artistic.
Orice cltorie a unui vis am
ntreprinde, tot ziua lui... sr-
btori-vom! Cuvintele ard pu-
ruri (Ct infern), oriunde-am fi!
ndemnul nostru este-a nu ne
uita naintasii, rostind si-o vorb
nteleapt: venic un brat al
cumpenei/ va pluti n repaus sus
i unul spre pmnt... (Dez-
echilibrm) n fond, cu totii sun-
tem amintire-a prezentului,
spasm binecuvntat ntru fru-
mos, ntru iubire, ntru druire.
Ceru-i fcut / Din morminte...
(Amintirea) ntr-acolo ochii
nostri, lumini vesnic nstelate, a-
prind fclii mbujornd cuprin-
sul. S-ncercm, poate vom auzi
o soapt: Un cntec minunat
crete prin mine-n lume... (Mis-
terium tremendum)
Jertfa poetului este si jertfa
noastr. S nu uitm: Nu poti
birui vremea nefiind biruit...
(Lumina necreat) Mult calm si
mult iertciune pentru toate re-
lele ce ti-au umbrit fiinta, iubite
poet! Pustia - pergament ce-
resc - mncatu-le-a pe toate. Pe
toate. Poetul s-a simtit adeseori
singur, obsedat de alpinele re-
dute (Autoportret) soptindu-si,
sfsietor de trist: Nu-i nimene
n lume mai singur dect mine
... (Via Dolorosa) Alteori, s-a
dorit copita unui cal - ca s
nfrng zdrniciile cotidiene,
drum de pmnt cu aripile-n
fum - pentru-a strpunge necu-
noscutul, creang cu prune ro-
ii rupt de furtun / pe-o ulit
cu foarte multi copii - ca s bi-
nerodeasc, ori curcubeu stri-
gnd ntr-o fntn - ca s n-
floreasc distantele. (Ploaia) Dar
n-avem voie-a uita c poetul Ioan
Alexandru a fost si rmne un
lucid: Mrunt i fr prea a-
dnc btaie/ Arde sufletul
nostru n univers... (Mormntul
poetului)
Dus n miezul de pmnt,
ca-ntr-un cuib al eternittii, cu
clciele nfipte, ntr-o stnc
... (Sentimentul mrii), zborul
su e fr ncetare. Ctre locuri
dragi sau timpi fugari, cutndu-
si rostul. Mi-aa de dor/ De tine
cnd mi-eti foarte aproape/ De-
aceea am hotrt ca ntre noi /
S bat venic vntul existentei
mele... (Invers)
La ceas de tain noi privim
cu ochii umezi de iubire. Vestim
mprejurimilor cuvnt pentru-un
Poet, Ioan al lui Alexandru. Cu-
nuni de lauri hrzitu-i-au cele
zne bune. Din nalt. Dar si o viat
zbuciumat. Pe toate dusu-le-a,
ncredintat fiind, de-o cruce a
jertfelniciei. n fiecare clip-a
respirrii, Ioan soptea, evlavios:
sunt pregtit de jertf n fiecare
clip (Autoportret), sunt si
suntem ndejdea stins a ma-
relui Pustiu... (Via Dolorosa)
Precum izvorul, si el s-a druit
cu-nfrigurare (Cntec), pen-
tru verticalitate. C s-a ales pus-
tia din tot si din toate... Asta e!
Presrm pe dalbu-ti drum multe
regrete! Sngernde regrete, iu-
bite Poet! Si-mpreun cu toti
veghetorii ti, soptim duios si
dureros: Deertciuni sunt toate
i deertciune... (Porunca)
La fine de an, n prag de-alese
srbtori, cu inimile mbujorate
de sperant, s tragem clopo-
tele din nouri de pmnt, s
cuibrim cenua n haosul din
noi(Clopotele), s-aprindem fla-
cra sperantei spre mai bine,
ntru iubire si frumoase mpliniri,
convinsi fiind c inima ta stelar
vibreaz nc din nalt pentru a
noastr sfnt Tar!
Omul Ioan Alexandru a fost
atras, ca un magnet, nspre n-
rile pmntului (Platou), bine-
stiind, din strvechime, c acest
sfnt pmnt este si va rmne
cea mai curat / lacrim / din
univers (Clopotele). S-a simtit
parte din acest univers. Si ct
sinceritate-n confesiunea: dea-
lul m cheam, valea m alun-
g,/ dorul m roade, spaima m-
nvemnt (Capul meu). Si din-
colo de timp si de spatiu, o dulce
nsoptire surznd strbate
Mormntul poetului
Ioan Alexandru
16
Anul III, nr. 12(28)/2012
clipa: Zac ngropat de-attea
ori cu glia peste mine/ i pun
vina pe moarte c ea locului m
tine... (Capul meu)
Apropiati-v de piatra de
mormnt, sigur veti auzi vocea
interioar soptind: Pretutin-
deni exiti tu, pmntule,/ ars
de roti, frmntat de lumini,/
supt de oceane,/ dar eu te tiu
dintr-un anume loc/ i timp anu-
me... (Pmntul), binestiind c
Singura mea surs de energie/
trunchiul acesta de pmnt n-
sufletit... a devenit Cosmosul
su. De-acolo, de unde esti, me-
reu vioi, si pur, si sincer, rostirea-
ti nu-nceteaz a spera: M pre-
gtesc de toamn n plin pri-
mvar/ i vara gerul iernii n
oase l ascult./ Golul surorii me-
le l port eu n lume... (Sora mea)
n linistea mprejmuirilor m-
nstirii Nicula si sub divina o-
crotire a Micutei Preacurate, te
simti Ioane, ca-n adolescent:
E-o noapte aa de bun, ca apa
de izvor/ Ce-o sorb cu toat fata
rsturnat pe unde./ ]i-s mi-
nile-afumate i freamt uor,/
Si-o grav bucurie m ptrun-
de (Adolescent). De ce ti-ai ales
locul nevegherii, locul dinuirii
vesnice tocmai aici si nu altun-
deva?! O spui chiar tu: Cimiti-
rul la noi e un pogon comun n-
conjurat cu gard de piatr, s
nu molipseasc pmntul r-
mas viu n libertate... (Ca un
paradis) Si, poate, alegerea s fi
fost cea mai bun! Aici, n dangn
de clopot, aici, n miruire si at-
miere, va fi s fie, vesnic, bine-
cuvntare. Si, distingndu-ti vo-
cea, n soptire psaltic, auzim:
S creasc-n voie neagr um-
bra mea,/ umbra mea... (Zidul)
Dac vreti s-aflati, prieteni, cum
e Somnul ntr-una din noptile
mute ale pmntului, mergeti
la Nicula! Oricnd, o luminit e
binevenit la cptiului robului
lui Dumnezeu... Ioan! Poate
numai nevzutul, cel numai duh/
S poat vorbi despre... (Mor-
mntul poetului) linistea care
domneste-n acea oaz divin.
Doamne! ct fum ascunde-n
sine freamtul nc verde/ ce-l
laud furtuna blbind...
(Amintirea poetului) Din umbra
sfntului mormnt/ Rmne-va
lumina din vpaie/ Rmne-va
uitarea din cuvnt / Rmne-va
iubirea iubitoare... (Cerul si
Pmntul)
n adevr, ceru-i fcut/ din
morminte... (Amintirea) si-o li-
niste fr de nume domin pla-
toul putinelor morminte de pe
colina mnstirii Nicula. N-a
mai rmas din toate cte sunt/
Dect iubirea devenind Cu-
vnt... (Imnul ntoarcerii)
Amintiri duioase, de dincolo de
timp, ne-ncearc. Si-n fumul
vremii deslueti/ Un sat apus,
un rsrit de lun,/ Vzute de-
un copil apus i el/ Unde? i
cnd? - cu luna mpreun
(Autoportret n miscare). Nici-
cum uitarea nu se va asterne pes-
te numele tu, Poete! Promitem
c aceiai sori c:tori depun
rotundul stingerii n lacrimile
noastre... (Amintirea poetului)
Acum si-ntotdeauna!
Bibliografie:
Ioan Alexandru - Imnele Bucuriei
(C.R., 1973), Imnele Iubirii (C.R.,
1983) si Amintirea poetului (Ed.
Palimpsest, Bucuresti, 2003)
Contemporary Literature Press,
sub auspiciile urmtoarelor foruri: Universitatea din Bucureyti,
The British Council, Institutul Cultural Romn
yi Ambasada Irlandei
Anunt publicarea volumului
Finnegans Wake without Tears /
Finnegans Wake pe nelesul tuturor
The Honuphrius & A Few Other FW Interludes
rescrise mai simplu pentru toat lumea.
de C. George Sandulescu
(ISBN 978-606-8366-36-4, 248 pagini)
Volumul Cincisprezece din seria James Joyce Lexicography
ntruchipeaz, de fapt, o rspntie: face trecerea, treptat, de la limbajul
extrem de "particular" al lui Joyce la naratiunea "idiosincratic" din
Finnegans Wake. Ambele sunt fr precedent literar. Cu acest volum
ncepem descrierea instrumentelor de care avem nevoie pentru a
discuta naratiunea crtii, care, si ea, este bazat, ca orice povestire,
pe necesitatea existentei conceptelor de Personaj, Loc si Timp.
Finnegans Wake a devenit de-a lungul vremii un fel de "carte sacr".
Dar s nu uitm c aceast scriere total atipic, impresionant prin
dimensiunile ei, este creatia unei singure gndiri, a unei singure
persoane.
n ce m priveste, eu nu m-am ocupat pn acum de naratiunea crtii
n cauz: tot asa cum mai nimeni n afar de mine nu si-a btut capul
de dimineat pn seara cu toate cele peste 40 de limbi atotprezente.
n acest moment, ns, cnd Europa unit a primit un premiu Nobel
nsemnat, limbile nationale ale Europei si capt, fireste, fiecare
partea sa. Literatura ntregului continent primeste si ea un premiu
global, deloc individual, cum e cazul premiilor anuale de literatur.
A venit, asadar, vremea ca aceast serie de liste de cuvinte s o ia pe
calea care ne poart spre unitatea dintre Istorisire si Limb.
Scopul acestui volum este identic cu intentia central a ntregii serii
lexicografice, si anume, demonstrarea faptului c Story si Language
of the Story sunt mai mult dect egale ca important n Finnegans
Wake. Acest lucru ar fi trebuit s fi fost fcut de mult vreme.
Iat de ce trebuie s examinm atent numele personajului principal
la Joyce: pentru c n el vom descoperi adevrata metod literar
folosit. Numele Earwig din Finnegans Wake, care nseamn n
limba englez "urechelnit", este un earworm la modul cel mai
concret germanic (OhrWurm). Ca metod vorbind, 'earworm' este
forma de manifestare att de rar identificat a Monologului Joycean.
Volumul este deosebit de important ntruct eu ca autor am
descoperit aceast figur de retoric, de important capital pentru
ntelegerea lui Joyce n ansamblu.
C. George Sndulescu
Finnegans Wake without Tears / Finnegans Wake pe n(elesul
tuturor. The Honuphrius & A Few Other FW Interludes rescrise
mai simplu pentru toat lumea, de C. George Sndulescu, s-a lansat
oficial pe 7 noiembrie 2012, dar cartea poate fi consultat si descrcat
la adresa: http://editura.mttlc.ro/sandulescu-the-honuphrius.html
Tintoretto - Ariadne, Venus i Bachus
17
Anul III, nr. 12(28)/2012
Florin M~CE{ANU
Pe numele su adevrat
Jacop Comin, Tintoretto se
naste n Venetia la 29
septembrie 1518. Porecla de
Tintoretto o datoreaz tatlui
su care se ocupa cu vopsitul
mtsurilor (boiangiu
tintore), ocupatie la care mereu
era prezent si viitorul mare
pictor.
Tintoretto si-a format
propriul stil exersnd cu
perseverent desenul, studiind
sculpturile, desenele si
gravurile colectiilor venetiene.
Arta lui Tintoretto este
dramatic si complet: alegerea
formatului, a punctului de
vedere, repartizarea figurilor si
a formelor, asezarea
accesoriilor, factura rapid si
nervoas, culorile
scnteietoare sau
incandescente, ndeosebi,
eclerajul mnuit cu o extrem
ingeniozitate, totul contribuie
la realizarea unei intense
expresivitti. Nimic nu-i
zgzuieste imaginatia. Totul i
se pare cu putint.
Figurile lui, rsucite n
miscarea elicoidal att de
caracteristic manierismului,
dispuse pe oblice sau
diagonale ndrznete, ofer
racursiuri violente, exploreaz
scena n toate directiile.
Rafale de lumin alburie ori
aurit brzdeaz pnza, bare de
umbr aparent arbitrare o
ntunec.
Niciodat la captul
puterilor sau al imaginatiei,
lucrnd cu o vitez care i-a
stupefiat pe contemporani,
Tintoretto a ncercat cnd o
manier mai titianeasc, cnd
mai aproape de Veronese.
Uneori si corecteaz caracterul
oarecum mecanic al
compozitiilor printr-o migal
neasteptat si ingenioas.
Si-a pus n evident
progresiv, n comenzile de
opere gigantice pe care le-a
acaparat fr scrupule, calittile
si defectele stilului su foarte
personal.
Artistul acesta dramatic si
ptimas era un muncitor ndrjit
si constant. Nimic mai revelator
dect felul n care aranja
figurine sub un ecleraj artificial
ca s le accentueze contururile.
Aseaz culorile constructiv,
pictnd spatiile si formele prin
trsturi de penel ndrznete si
lungi.
Pleac din lumea aceasta la
data de 31 mai 1594 si este
nmormntat aproape de casa
lui, la biserica Madonna
DellOrto pe care el nsusi o
pictase.
Tintoretto - Autoportret
Tintoretto - Mercur i graiile
TINTORETTO
TINTORETTO TINTORETTO
18
Anul III, nr. 12(28)/2012
DECEMBRIE
a venit si decembrie... a venit.
timpul e mai btrn c-un an, el a-nflorit,
arnice de tar si de dor i-au cusut diadema;
lui i se cuvine s defileze pe umeri cu stema.
acum, cnd colindele sun din munte spre mri
si navele curg spre Tar cu puii, din zri,
acum, eu aud cum se naste din timp si din stele
numele nalt si frumos al patriei mele.
cerbii zburd setosi de rod, de timp si amiezi.
prin sesuri de ape delfinii alearg-n cirezi.
crestinii se gtesc n straiele cele frumoase.
asa e-n Decembrie la noi: ies de prin case
romnii frumosi si nalti pn-n grinzi.
n doin cu ei si n hore cu ei s te prinzi,
c-asa-i n decembrie la noi: din imnuri si stele
sfintim n timp numele-nalt al PATRIEI mele.
SEMNUL DIVIN
Ne trebuia un imn de libertate.
Strbunii din istorii ni l-au dat
Si Tara toat, demn ct Carpatii,
Din negura-i de doliu s-a-nltat.
Nu bnuiau himerele schiloade
Cnd ne loveau cu rosiile ploi
C Tara si-a hrnit copiii trii
Cu demnitatea sfintilor eroi.
La semnul rar al Nasterii-Divine,
Rupnd sigiliul tristei nchisori,
Copii, femei, printi si frati de-ai nostri
S-au rstignit pe Sfinte-Srbtori.
A fost un semn - ni l-au trimis strbunii,
Strigat spre noi din daci si din romani:
S urce ROMNIA-n libetate
De-a pururea - la dou mii de ani!
EROICA
Se-auzea o lacrim de Tar
Dintr-un colt de secol blestemat,
Bocet surd, soptit cu-ndurerare
Pruncilor ce neamul ni i-a dat.
Rsuna o doin nerostit,
Doina trist-a omului pribeag,
Pribegind prin patria de datini
Si cersind la propriu Trii plai.
Clocotea un imn de libertate
Dus din Bega-n munti si printre vi
Si-a fost dat s cnte imnul Tara
Concertnd cu cei mai bravi flci.
Si-a-nceput o srb romneasc
Cu mitralii, lacrimi si psaltiri
Ce i-a pus s joace-n jergaie
Pe dementii vremii - pe vampiri.
...Foaie verde imn de libertate,
Maica TAR iar a dat eroi;
Oameni noi nscuti n inertia
Luptei mari - spre vremurile noi.
CUNUNA
o micut, mai btrn,
a plecat la drum cu zorii.
era plns c de-asear
nu i s-au ntors feciorii.
s-a pierdut prin gloata oarb
cu uimirea n privire
si-a cules de printre gloante
floarea de nedumerire.
pe un colt de cer cnd Luna
spla lumea-n fulgi de stei
a zrit dormindu-si somnul
vesnicii - fiii ei.
o micut, mai btrn,
intr-n cimitir cu zorii.
pune lumnri si spune
c si-a cununat feciorii...
CNTEC
de ce tragi frtate?
nu m recunosti?
pentru ce - cu gloante
trupul mi-l mprosti?
nu azi cum Tara
plnge-n zurgli?
duc-se-n pustie
politrucii ti!
vino, camarade,
din turel - jos;
v-au spus la cazarm?
s-a nscut HRISTOS!
hai cu lerui-lerul,
neamul s-l urm;
n-am zidit noi Tara
s o mpuscm.
te asteapt taica,
a tiat purcel
si-a pstrat o glaj
s nchini cu el.
fata drag-ti scrie.
tu de ce nu-i scrii?
las mamelucii
tristelor stihii
sau ntoarce arma
ctre politruci
c e plin Tara
de schiloade cruci.
...nu mai trage frate
si-n veci nu uita:
cnd ochesti spre Tar
tragi n maica ta!
FOAIE VERDE
Dac-am fi cntat a verde;
foaie verde - Tara mea,
Azi nu ne scldam cu lacrimi
n cusul dintr-o stea.
Timpul dac era verde,
rosul si stingea tciunii
Si cinam la masa Trii
cu strbunii, cu strbunii.
Laptele de mam - verde
de-ar fi fost, au nu ca zerul,
Rezistam pe baricade
cnd plngea cu gloante - cerul.
Am dorit zpad verde.
Domnul nu ne-a dat zpad
Si-ndoiti, doar tineretea
ne tinea la azvad.
Trist - zodia cea verde,
ne ducea din azi spre mine.
Lunetistii zvrleau gloante,
noi ddeam la osteni pine.
Foaie verde - Tar verde...
tinerete - tinerete,
Esti tu primvara vietii
si a gliei frumusete?
Lumnarea de-ar fi verde
m-as tot nchina la dnsa
S ne ierte toti printii
si Tara ce-att ne-a plnsa.
...Azi nu ne scldam cu lacrimi
n cusul dintr-o stea
Dac-am fi cntat a verde;
foaie verde - TARA mea!
Remember:
George FILIP
(Canada)
1989 - Cr#ciunul revolu]ionar
1989 - Cr#ciunul revolu]ionar
19
Anul III, nr. 12(28)/2012
{tefan Lucian MURE{ANU
Funerarul este solitudinea efectului n
creatie al poetului. El depseste dimensiunea
teluric, se uneste cu spatiul cosmic, ondu-
leaz regretul si l coboar n sufletele oame-
nilor. n inima lui am putea crede c exist
dou fonduri: luminos, care se revars n me-
diu prin licririle ochilor si ntunecos, care
vuieste prin voce n unde sonore, perturbnd
existenta. Orice vibratie rezult din melancolie
si distruge n poezia bacovian normalul,
transformndu-l n regret. Regretul este toc-
mai taina funerarului pe care l adnceste n
lumesc: O femeie n doliu pe strad,/ O
frunz galben tremura dup ea - (Scntei
galbene, 1965:91). Poetul vrea s cread c
a uitat de trecerea timpului si c Pmntul se
va adnci ntr-o bezn pe care el o vede in-
trnd n fiecare noapte: Pierdut, m duc i
eu, cu bratele nvinse, bratele nemiscate ale
celui fr de viat sunt nvinse, pentru c
poetul se vede dus pe drumul noptii: Pln-
gnd, dup pierderea darului iubirii Si fre-
donnd cu bucuria nemuririi pentru c, abia
atunci, Bacovia realizeaz trebuinta gndirii
de sine (Note de toamn, 1965:115). Omul-
poet se nspimnt de negrul mortii, n orice
loc s-ar afla pe pmnt: Odaia mea m n-
spimnt/ Cu brie negre zugrvit (Sin-
gur, 1965:92) si caut s descifreze, parc
cu team, sunetele toamnei rzletite, pe care
o aude, numai el, cum: n mii de fluiere cnt
(Singur, 1965:92). Fluierele sunt sufletele
sicanate de existentele perturbatoare ale tim-
pului teluric, energii care au fost si care au
rmas razante cu trecerea, la limita unei gra-
nite a noptii. Singur, eul poetului-om valseaz
n noaptea n care Prin crengile cu sunet de
schelet, - / nvinetit ca un cadavru asteapt
trezirea n viata de dincolo, soptind parc
umbrelor care se dezmortesc n ntuneric,
ferite de privirile muritorilor: E mult de cnd
dormim n umbr, / n cimitirul violet...
(Amurg, 1965:93). Exist un regret n versul
bacovian si, de multe ori te ntrebi dac este
penitent sau dorint de detasare de fiindul
teluric. l auzi cu plnsul n noapte si i urm-
resti miscarea, care exprim viat, un existent
profund al dorintei creatiei de a nu se mrgini
la timp si spatiu, ci de a prolifera ideea n
soapte tainice pentru c n miezul noptii ...
sun a frunzelor hor si fantomatic, pro-
pria-i siluet strbate n singurtate odaia:
Cnd bate satanica or (Miezul noptii,
1965:94). La Bacovia nu exist team de
ntuneric sau moarte, el mparte viata n a fi
si a nu mai putea fi, legndu-se cu noaptea,
cu negrul si cu plumbul nu pentru c nu l-ar
mai putea el misca din loc, ci pentru a nu mai
putea fi deranjat din popasul meditatiei de
ctre profani. S-a dorit dublu si a reusit s
ntocmeasc n ambele lumi existenta regre-
tului, o dimensiune n care: Eu singur, cu
umbra, iar am venit (Ecou de serenad,
1965:96). n fapt, Bacovia cltorise ntr-att
de mult n lumea umbrelor nct i venea greu
s se despart de propria-i umbr, pe care o
regret cnd nu o zreste si vorbeste, ntr-o
realitate numai de el cunoscut, cu umbrele
copacilor, coroanelor, altor oameni pe care
nu i vede, ci doar i simte.
Linistea noptii este funerarul sufletului
su pe care l hrneste cu regretul oamenilor
din jur care nu l aud si nu l las s le vor-
beasc despre fata noptii, care este att de
palid si rece. De multe ori din el izvorste
bucuria de a vedea ziua, ns o altfel de zi
fat de cum o vd oamenii trectori. Bucuria
lui este ca dorinta Luceafrului de a lumina
ntunericul si de a prinde n suspine: statui
triste i drmate, elibernd creatia de chi-
nuri si de regrete. Constientizeaz pierderea
lumii n lumesc si, de aceea,: n haine negre,
ntunecate, / Eu plng n parcul de mult
prsit... (Ecou de serenad, 1965:96).
Pentru poet cerul este revelatia, vede si simte
miscarea pmntului negru, observ ntreaga
bogtie a Universului: Pe cer de safir, co-
mori de avari... si simte bucuria infinitului
din care, tcut se inspir si tace mcinat de
regrete pentru c: Oraul, cu-ncetul pare-
un salon, / Acuma, n somn, tresar fete mari
(Noapte, 1965:97), sensul de zbucium al
lumescului n somnul chinuitor din bratele
Zburtorului.
Bacovia a fost un initiat, el ajunsese s
Motto: Or, nu! s-aprind luminile-n ora...
Sunt alii, i un alt poet -
E mult de cnd dormim n umbr,
n cimitirul violet...
George Bacovia, Amurg
Cuvinte cheie: sens, regret, funerar,
dezndejde, nvinse, sunet, schelet,
nspimntat, lume
Funerar [i sens al
regretelor \n Sc@nteile
galbene bacoviene
Funerar [i sens al
regretelor \n Sc@nteile
galbene bacoviene
George Bacovia
20
cunoasc sensul dublu al vietii si s vad ce
altii nu puteau vedea: Cu roii fanare, gal-
bene, verzi / Trec noaptea strigoii prin la-
nuri de gru (Strigoii, 1965:98), o lume
dintr-o alt dimensiune cu care nu doreste
s se amestece existential. O lume pe care el
o viziteaz, lsndu-si fiindul teluric si le-
vitnd n Univers. Pentru poetul-om plnsul
a nsemnat o eliberare a strii sale, o des-
crcare de energii n dimensiuni nehotrte
si unde trist, de multe ori astepta ca cineva
s se opreasc si s i aline sufletul lovit de
dezndejdile tririi.
n creatia bacovian, femeia a fost darul
lumii de dincolo: blond, goal, adormit,
dar nalt, despletit si alb ca de var. Cum
ar fi putut ea aprea dect ca o entitate cu-
tat si dorit n nemurire. Bacovia pretuia fe-
minitatea, chiar dac rece trecea pe lng
fiindul lui teluric, eul din el, creator si superior,
o fcea s-l inspire si s-i netezeasc trirea,
vibrndu-i tentatiile: Si lung gemea arcuu-
acum pe strun / ngrozitorul mar lugubru,
funerar (Mars funebru, 1965:99). Fune-
rarul, ca manifestare tumular, reprezint o
demarcatie a unei limite pe care profanul nu
o poate trece si nici simti. Bacovia a fost n-
s poetul-om care a trecut, a vzut ceea ce
este acolo, a revenit n fiindul lui teluric si,
de atunci, a cutat s vorbeasc despre alb,
ca simbol al purittii, c acolo el poate su-
gera att inexistenta, ct si irealitatea: Lune-
cau baletistele albe..., baletistele sugernd
nefiindul, o entitate cu un alt nsemn al vietii:
Tainic trezind complexul organic -, aici a-
pare regretul poetului fat de fiindul teluric,
pierdut n mrejele firii si ale dorintelor grbite
ale trupului viu: Albe, strnind instinctul sa-
tanic, dintr-odat, entittile amgitoare se
descoper, devornd interiorul si exteriorul
templului divin construit n om: Lunecau ba-
letistele albe (dansul lor, alunecarea sata-
nic strneste dorinta luciferic a celor din
lumea cealalt de a devora constructia deu-
sian n trup).
Vom descoperi la Bacovia o dorint ne-
mrginit a apropierii de iubit, oricare ar fi
fost ea, din lumea aceasta sau cealalt si a
regretului prsirii: Si s-a pornit iubita / Si
s-a pierdut n zare (Pastel, 1965:104). O
desprtire ca aceea n care zorii diminetii f-
ceau ca fiinta iubit s dispar, un zburtor
feminin, agreat de un initiat ce si putea gsi
linistea n oricare din dimensiunile Univer-
sului. El nsusi a fost un universal prin tot
ceea ce creatia lui a putut s druiasc ca
unicitate n simtiri unei lumi speciale, de care
aplecrile poetului s-au legat cu instinctele
unor oameni alesi. Bacovia si-a ales cititorii
si le-a lsat ca mesaj dezlegarea codului crea-
tiei sale. El a prevzut si a spus: Uitati-v ce
gol, ce ruin-n amurg - / Amurgul galben
m-a-nglbenit, i m-apas, / Ca geamuri
galbene, cu lacrimi ce nu mai curg (Scntei
galbene, 1965:105). O previziune, o apro-
piere de desprtire de o dimensiune si intrarea
ntr-o alt dimensiune, un regret a faptului
c putini vor ntelege si vor sti s gndeasc.
El plnge precum Mntuitorul: M clatin
spre pat al insomniei pas - / n creierul meu
plnge un nemilos taifas (Dormitnd,
1965:106). Insomnia este semnul apropierii
unui eveniment care creeaz neliniste, nesi-
gurant a fiindului si se descarc plngnd
pentru c si d seama c nu are cui spune
de schimbarea care este iminent, si sufer
n interiorul lui. Taifasul este tocmai dublul
lui existential, n care este ndemnat s nsti-
inteze lumea de schimbarea care va avea loc,
dar si oprit s dea curs acestui imbold. Con-
cluzia, lumea s-a nscut s sufere si, ca atare,
trebuia s dea socoteal de greselile ei de pe
pmnt, pentru c n: ...tot e-un mar funebru/
Prin noapte, ce suspin (Nocturn, 1965:
107). Noaptea si timpul rece sunt momente
evenimentiale agreate de Bacovia n volumul
su de poezii, publicat n anul 1926, sub titlul
Scntei galbene: Dar prin copaci largi
nsereaz - / ntr-un departe nins era tot
aa / n adevr, / Si nnoptate zngniri
(De iarn, 1965:111). Att de subtil si n-
treste spusele sale, care sunt pornite dintr-
un interior clar, cu afirmativa modal n ade-
vr, nct nici nu poti s nu crezi un eventual
atac sentimental, aducnd mai mult la o n-
trire a celor enuntate. Poate intentionat Ba-
covia presar n expunerea lui aceast locu-
tiune adverbial, n sensul n care Mntui-
torul a dorit o luminare a tainelor cuvintelor
sale cnd a spus: Adevrat, adevrat v
spun... Este o alternant ntre codul biblic si
misterul prezentrii actiunii timpului, n
versul bacovian. Poetul este solidar umbrei
sale n toat existenta lui, o simte ca nimeni
altul cum trieste, cum se hrneste din fiindul
lui si cum jinduieste spre eul creator: O um-
br, n odaie, pe umeri m-apsa si continu,
declarndu-si identitatea n entitatea dublu-
lui persistentei sale: Vedeam ce nu se vede,
vorbea ce nu era (Umbra, 1965:112).
ntotdeauna am crezut ntr-o alunecare a
eului creator ntr-o dimensiune superioar
fiindului teluric, ntr-o legtur permanent
a omului superior, ptrunztor si meditativ
n univers. Oricnd, literatul se poate detasa
de inferior spre superior crend lumi si in-
trnd ntr-un dialog fascinant ntru creatie.
Imaginatia imaginii sale se materializeaz
pentru profani deoarece, pentru el, indiferent
de locul si timpul n care se afl reprezint
nemurire. Bacovia dialogheaz cu entitatea
si o ascult n sfaturile pe care i le d, con-
stientiznd afilierea: - Poti s te culci, e ora
i noaptea-ntrziat, / Vei scrie, alt dat,
orice, i tot nimic (Umbra, 1965:112). n
cel de-al doilea vers umbra i declar sub-
stanta neglijabil a fiindului su teluric, amin-
tindu-i c aici este un nsemn atta timp ct
va tri si numai atunci cnd eul se va detasa
de fiind, creatia lui va spulbera entorsele p-
rerilor cuvntului: O umbr eti acuma, i
pot s te ridic, / Lsnd odaia goal, i
lampa afumat... (Umbra, 1965:112). Este
poezia n care si declar identitatea si le-
gtura cu entittile Universului. Sunt semne
ale unei constiente expuneri a naltului su,
a druirii sale pentru creatie si universal, a
legturi eului cu fiindul trector. El cunostea
acest cod al existentei temporale si regreta
de fiecare dat c fiindurile sunt att de ne-
pstoare fat de toate ncercrile lui de a le
face cunoscut planul entittii atemporale. Pre-
zentarea lumii pierdute face s renasc dez-
ndejdea: Prin oraele avute / Histerii de
muritori / Pe sub corbii bocitori / Trec feme-
ile pierdute (De iarn, 1965:113). Participiul
folosit la plural anunt sfrsitul, nicio form
Tintoretto - Minunea Sfntului Marcu
21
Anul III, nr. 12(28)/2012
de supravietuire nu va mai reusi s scape de
prigoana ntunericului, care urma s nghit
fiindurile, elibernd eurile care intrau n pla-
nul divin, restul, dezintegrare si ncetare de
fiind. n clipele de dezndejde poetul si pln-
ge trirea: Pierdut, m duc i eu, cu bratele
nvinse, acelasi gest al prezentrii mortii r-
mne nvins n teluric ns nvingtor spre
Univers, regret faptul c a putut tri n du-
rere si, atunci, Plngnd, / Si fredonnd, se
opreste din tainica meditatie si si face totusi
timp s se gndeasc la propria lui existent
uman (Note de toamn, 1965:115). Ima-
ginile n care omul-poet zdrniceste n gn-
duri sumbre sunt att de clare si reprezen-
tative, nct rareori lumina zilei i d speranta
vreunei schimbri a planului dimensiunii in-
finite: M simt de-un dor cuprins. / M vd,
pe-un drum departe, / Mergnd ncet i nins
(Ninge, 1965:118). S fie regretul trans-
latrii lumilor si a trecerii timpului teluric, sau
convingerea c ...omul a devenit concret.../
n noaptea viforoas... numai dac va putea
nvinge O trist-ngduire, sau un humor
secret (Plumb de iarn, 1965:119). n poezia
Nervi de toamn Bacovia se ntoarce din
drumul su celest si d un sfat celui care stie
s-i nteleag si s dezlege codul ncifrrilor
prin cuvinte: O, tu care vei rtci ca mine /
n culori nchise, i ametit la pas, - / Dus de
frumos, de mai bine / Demult, ntr-o toamn,
s-a stins un glas. Ideea justific cuvntul
poetului meditat si profund, un gol pentru
profan si o umplere de taine n mintea exe-
getului tcut, care se mplineste cu stiri sen-
zationale, cobortoare dintr-o alt lume, pen-
tru pregtirea lumii noastre. n drumul su a
pornit nsotit de o Ea, pe care noi, finduri
trectoare nu o putem vedea si nici nu avem
puterea s i ntelegem cunoasterea ns Ea
plnge... el palid se pierde, poetul trecut n
cealalt dimensiune, detasat si curtit de ne-
voile pmntesti, Prin trgul slbatec, sever;
/ Si pare tabloul acesta / C-i antic i plin
de mister (Toamna, 1965:121). Si n aceste
versuri apar destinuiri ale poetului privind
apartenenta sa la o alt dimensiune, la un alt
timp, pentru ca n poezia Frig s se descrie
astfel: Sunt mai urt, sunt supt, / Frigul n-
cepe sticla s-o asude. Bacovia va rmne n
continuare un poet al transmiterilor, al mesa-
jelor codificate, pe care cu greu exegetii n-
cearc s le descifreze. Cnd toate aceste
trimiteri, care fac totul dnd valoare creatiei
bacoviene, vor fi deslusite, timpul se va fi
scurs de mult. Poetul a ntregit scopul anume
al misterelor si a dat zorile pe ntunericul n
care lumea se zbtea din timpuri memoriale,
veghind si artnd chipul hidosit de vicii: -
Adio, pustiu, i fior. / Va fi, poate-odat,
amor (Romant, 1965:127)
Plria mea
capcan pentru greieri
muzici captive.
Sub frunz melcul
vntul a lsat pe jos
mere bolnave.
Zbor de ciocrlii
cu uverturi cmpenesti
fite de sezon.
Clopotul bate
pe clopotnit cioara
cu nuca n cioc.
Scutur covorul
albina-mi cerceteaz
vrful nasului.
Am tras n stilou
ap din mare
poem despre crabi.
Distrat soarele
si-a uitat portofelul
pe fundul bltii.
n primvar
cetina tese covor
pentru musafiri.
Vntul numr
pietrele din ograd
gutuile cad.
Umbra plopului
a aprins licuricii
umilind ziua.
n dosul lunii
si-a pitit turturica
niste melodii.
Roua se-agat
n pnza de pianjen
mister spulberat.
Goan de mistreti
gloantele musc stnca
turma dispare.
n plin noapte
soarele strluceste
luna-n travesti.
Lupt de cocosi
n poian gina
priveste o stea.
Pe ram albine
flori de visin srut
ct tandrete.
Se sparge noaptea
n fragmente de vise
micropoeme.
Printre crengi de dud
se rostogolesc poame
n ciocul ratei.
Ascunsi n zarzr
doi ochi sfredelesc zarea -
closcut n cuib.
Nprlit lupul
semna cu un cine
blana conteaz.
Gura rului
privi fruntea muntelui
c-un ochi de ap.
Gheorghe VICOL
Un soare cu dinti
iesi din cotul apei
pe-un picior de plai.
Mna de stele
din inima pdurii
nu-i un cap de pod.
Am n batist
un taraf de trei greieri
cnd cnt eu tac.
Vrful muntelui
scrie autografe
pe fata lunii.
Broasc sub piatr
fntn cu cumpn
la drum doar umbra.
Frunze vestede
n tepii ariciului
idile trzii.
Nunt de molii
o cravat de ln
covor spre altar.
Pstrv sub stnc
ne privim ca doi amici
arunc undita.
Farul plpie
ademenind fluturii
s esueze.
H
a
i
k
u
Tintoretto - Magdalena
22
Alexandru G. {ERBAN
Szymborska apartine generatiei a crei
principal experient - a tineretii si a vietii
ntregi - a constituit-o Al Doilea Rzboi Mon-
dial. Spre deosebire de Rzewicz - de exem-
plu, ea s-a ocupat prea putin de tem, totusi
a scris vestita poezie - Lagrul foamei lng
Jaslo (Obz glodowy pod Jaslem).
Poetesa si eseista Wislawa Szymborska
s-a nscut la data de 2 iulie 1923 la Bnin, ln-
g Poznan. Printii ei s-au numit Wincenty
Szymborski si Anna Maria, nscut Rotter-
mund(1860-1980). Cronicile si istoriile literare
o dau pe Wislawa nscut la Bnin, de fapt ea
a venit pe lume la Prowenta, acareturile nobi-
liare tinnd de castelul din Krnik. Familia s-
a mutat la Torun din anul 1924, aici ncepnd
W.S. scoala primar, apoi, probabil din 1929
sau 1931, au ales orasul Cracovia. Aici s-a
nscris din septembrie 1935 la Gimnaziul
Surorilor Ursuline.
Dup 1 septembrie 1939 si mai ales dup
atacul Armatei Rosii din 17 septembrie 1939,
ceea ce a nsemnat Rzboiul si Ocupatia,
Szymborska a mai studiat n secret, la com-
plete liceale ilegale, iar din 1943 a trecut la
munca functionreasc, la cile ferate, spre
a evita trimiterea la munc n Cel de al Treilea
Reich. Acum realizeaz prima ilustratie la o
carte - manualul de limb englez First steps
in English, scris de Jan Stanislawski - are cu-
rajul s scrie cteva povestiri si, mai rar, versuri.
Din 1945, dup Eliberare, ncepe parti-
ciparea direct la viata literar a Cracoviei -
avea de acum 22 de ani - si este puternic in-
fluentat de scrisul lui Czeslaw Milosz. La
Cracovia, ncepnd cu 1945, a studiat filo-
logia polonez, la Universitatea Jagiellon,
dup care a trecut la sociologie, pe care ns
nu le-a terminat cu diplom de licent, da-
torit grelei situatii materiale.
n aprilie 1945 s-a cstorit cu poetul si
publicistul Adam Wlodek(1922-1986), fost
participant la luptele cu germanii, fost mem-
bru de marc al miscrii culturale ilegale pe
timpul Ocupatiei. Proaspetii miri au locuit de
la nceput n asa-numita colonie literar cra-
covian, aflat pe strada Krupnicza, de unde
deducem fructuoasa influent a cercurilor
literare, imediat postbelice, asupra poetei. Nu
au trit mpreun dect pn n 1954 si nu
ntelegem motivele desprtirii, cnd ambii
erau adeptii Lumii Noi, aduse de tancurile
sovietice. W.S. a fcut o pauz n relatiile
matrimoniale pn n 1969, cnd s-a legat ntr-
o prietenie strns si ndelungat, cu scriito-
rul Kornel Filipowicz,) pn la decesul aces-
tuia, n 1990, dar fr cstorie si fr a locui
mpreun, ceea ce marcheaz dorinta poetei
de liber miscare, cci iubea iubirea.(aa mi
scriu prietenii mei literari din Polonia actu-
al). A condus Atelierul literar de la Univer-
sitatea Jagiellon (Studium Literacko-Artys-
tycznym) n primii ani de existent a acestuia,
Atelier care functioneaz si n anul 2011.
Din anul 1953 pn n 1981 a fost membr
a Colectivului redactional al Vie(ii literare
(Zycie Literackie), unde a condus sectia de
poezie si a avut rubrica personal - Lecturi
suplimentare. A fost membr si n colectivul
de redactie al publicatiei cracoviene Pismo.
Tot n 1953, mpreun cu alti scriitori supusi
Noului Regim, a semnat Rezolutia Uniunii
Literatilor Polonezi din Cracovia n problema
Procesului Cracovian. Alturm textul origi-
nal si traducerea, pentru ca cititorii nostri
s-si dea seama pn unde mergea supu-
senia literatilor fat de Regimul stalinist insta-
urat n Polonia prin Hotrrile Conferintei de
la Yalta si Potsdam, semnate si de marii demo-
crati occidentali, cum era Winston Churchill:
i condamnm pe aceti demnitari ai ie-
rarhiei Bisericii, care au favorizat conspi-
ratiile anti-poloneze i au acordat ajutor
trdtorilor sau au distrus valoroase vesti-
gii culturale Ne obligm ca, n creatia
noastr, s tratm cu mai mult militantism
i mai ptrunztor dect pn acum pro-
blemele actuale ale luptei pentru socialism
i s blamm mai acut dumanii poporu-
lui. Prin aceast scrisoare s-a grbit execu-
tarea sentintelor, mai ales a celor de condam-
nare la moarte, iar Intelectualii au mprtit
cu Puterea povara mortii acelora. De aceea,
detractorii Szymborski, n primul rnd cato-
licii militanti, scriu c are penita mnjit cu
snge.
Gestul su, subliniat si de calitatea de
membru al PMUP, pn n anul 1966 (PZPR -
n polon), a fost considerat un sprijin pen-
tru Puterea de sorginte sovietic, doritoare
cu orice pret s loveasc n Biserica Catolic,
s-i micsoreze rolul de principal sprijin al
populatiei mpotriva sovietizrii fortate, chiar
s o desfiinteze.
Sftuit de ngerul pzitor al mamei sale,
a trecut, partial baricada si, n 1957, a realizat
doi pasi importanti pe linia europenizrii
sale: a luat legtura cu parizianul, de atunci,
Jerzy Giedroyc si cu revista emigratiei - Kul-
tura; a semnat Scrisoarea de protest 59 (List
59), prin care intelectuali polonezi de frunte
reactionau contra schimbrilor din Constitu-
tie, menite s vesniceasc rolul conductor
al PMUP si alianta cu URSS, pe lng condi-
tionarea respectrii Drepturilor Omului. Unii
istorici nscriu numele Szymborski printre
semnatarii Scrisorii 34 (List 34) si, mai ales,
printre cei zece semnatari, care au condamnat
Radio Europa Liber pentru citirea Mani-
festului privind Cenzura n Polonia(1964),
ns noi nu am gsit mentionat, tiprit, amintit
de cineva, numele poetesei Szymborska, n
Listele privind problema sus-amintit.
W.S. a publicat primele sale poezii n
Dziennik Polski (Jurnalul Polonez) din
Cracovia, apoi n Walka/Lupta) si Pokolenie
(Generatia), din acelasi oras; nu s-au fcut
remarcate dect prin acomodarea la socia-
lism. ntre 1947-1948 a fost secretara bisp-
tmnalului pentru nvtmnt, intitulat Clu-
bul cracovian si a ales, ca ocupatie suplimen-
tar, ilustrarea de crti. Prima carte - Poezii
(altfel scris - Coaserea stindardelor) i-a fost
respins de la editur, n 1949, pe motiv c nu
ndeplinea exigentele socialismului. Abia n
1952 a reusit s obtin tiprirea volumului
de poezii De aceea trim (Dlatego :yjemy)
si s devin renumit prin desemnarea lui
Lenin, primul conductor al Statului bolsevic,
drept Adam al noii omeniri (nowego czlo-
Wislawa Szymborska -
Poetesa re-g@ndirii Lumii
Wislawa Szymborska -
Poetesa re-g@ndirii Lumii
23
Anul III, nr. 12(28)/2012
wieczenstwa Adamem). Ca scriitoare impar-
ial, Szymborska s-a nscris si a fost primit
n ambele Uniuni de creatie: Zwizek Lite-
ratw Polskich i Asociatia Scriitorilor
Polonezi).
n cercuri restrnse a practicat si micile
giumbuslucuri: limeryki, lepieje, moskaliki,
odwodki, altruiki. Adic golnii poetice, ne-
demne de o analiz poetic.
Volume de versuri:
Dlatego :yjemy, 1952, 1954 - De aceea
trim;
Pytania zadawane sobie, 1954 - ntre-
bri puse nou nine;
Wolanie do Yeti, 1957 - Chemare ctre
Yeti;
Sl, 1962 - Sarea;
Sto pociech, 1967 - O sut de consolri;
W.S.zelki wypadek, 1972 - n orice caz;
Wielka liczba, 1976 - Numrul cel mare;
Ludzie na moscie, 1986 - Oameni pe pod;
Koniec i pocztek, 1993 - nceput i sfr-
it:
Chwila, 2002 - Clipa;
Dwukropek, 2005 - Dou puncte - aprilie
2006 - a primit nominalizarea pentru Laurii
Literari Silezieni si pentru Premiul Literar Nike
- n acelasi an;
Tutaj, 2009 - Aici.
Culegeri de poezie
101 wierszy, 1966 - 101 Poezii;
Wiersze wybrane, 1967 - Poezii alese;
Poezje wybrane, 1967- Poezii selectate;
Poezje: Poems , 1989 - editie bilingv,
polono-englez:
Widok z ziarnkiem piasku, 1996 - Peisaj
cu un grunte de nisip;
Sto wierszy - sto pociech, 1997;
Sto wierszy - sto pociech, 2002 - O sut
de poezii - o sut de consolri - editie biling-
v, polono-german;
Rymowanki dla du:ych dzieci, 2003 -
Rime pentru copiii mari;
Milosc szczsliwa i inne wiersze, 2007-
Iubire fericit i alte poezii.
Alte lucrri: Lektury nadobowizkowe,
1992 - Lecturi suplimentare - ciclu de foile-
toane.
Este laureat a unor premii nationale si
internationale, primind si numeroase dis-
tinctii:
Order Orla Bialego (2011) - Ordinul Vultu-
rului Alb;
Krzyz Kawalerski Orderu Odrodzenia
Polski (1974) - Crucea de Cavaler a Ordinului
Renasterii Poloniei;
Zloty Medal Zasluzony Kulturze Gloria
Artis- Medalia de Aur Meritul Cultural Gloria
Artis;
Nagroda Koscielskich (1990) - Premiul
Fundatiei Koscielski;
Nagroda Goethego (1991) - Premiul Goethe;
Nagroda Herdera (1995) - Premiul Herder;
Nagroda Nobla w dziedzinie literatury
(1996) - Premiul Nobel pentru Literatur ;
Tytul Czlowiek Roku tygodnika Wprost
(1996) - Titlul Omul Anului acordat de
revista Wprost;
Titlul de Cettean de Onoare al orasului
Cracovia;
Premiul Inimii - pentru ajutorul acordat
copiilor din Swidnica n construirea Centrului
European pentru Prietenia Copiilor.
n Lume a fost cunoscut datorit tradu-
cerilor n limbi europene - englez, francez,
german, olandez, spaniol, ceh, slovac,
suedez, bulgar, albanez - dar si asiatice:
chineza.
n romneste a fost tradus de N. Mares
si C. Geambasu. Este descumpnitor faptul
c traducerile n limba romn nu sunt men-
tionate, dect dac au fost finantate de Insti-
tutul Literar din Cracovia. Szymborska scrie
putin , specialistii au calculat c a agonisit
ca numr total de poezii, abia dou sute si
jumtate. Probabil tocmai datorit acestei
limitri ele sunt, aproape fr exceptie, soco-
tite niste capodopere. Oricum, cam de la ju-
mtatea anilor 50 apartine de elita putin
numeroas a poetilor polonezi si europeni.
Premiul Nobel pentru Literatur i-a fost
acordat, n 1996 - criticii spun c pe merit -
pentru poezie, care, cu precizie ironic,
permite contextului istoric si biologic s se
manifeste n fragmente ale realittii ome-
nesti.
n anul 2002 a aprut volumul de poezii
intitulat Clipa (Chwila), despre care specia-
listul literar al revistei Polityka scria: Ne-a
Icut s asteptm () chiar nou ani, cci
apare la sase ani de la decernarea Premiului
Nobel, si - ca s terminm cu aritmetica -
numr 23 de poezii () Cu att mai mult
este un eveniment: fiecare dintre creatiile (cu-
prinse n volum), care a suportat un proces
de distilare repetat si o aspr selectie critic,
este curat, precum cristalul, este un mini-
tratat precis si dens din punct de vedere filo-
zofic, metafizic, existential: vorbeste despre
cele mai importante probleme ntr-un mod
care te mpinge la meditatii si analize cre-
atoare. citat dup: Sensul unei clipe (Anna
Nasilowska. Sens jednej chwili. 17.08, 2002).
Si-a ncheiat viata linistit, n somn, la 88
de ani si 6 luni, n Cracovia mult iubit.
Tintoretto - Madona cu pruncul
24
La patru de diminea(
Ceasul din noapte spre zi.
Ceasul de-ntors de pe-o parte pe alta.
Ceasul pentru cei ce au ani vreo treizeci.
Ceasul aranjat dup cntecul cocosilor.
Ceasul n care Pmntul ne retine.
Ceasul n care adie suflul ars al stelelor.
Ceasul de: oare-dup-noi-nimic-nu-va-rmne.
Ceasul pustiu.
Surd, pe stomacul gol.
Fundul pentru multe alte ceasuri.
Nimnui nu-i este bine la patru de dimineat.
Dac furnicilor le este bine la patru de
dimineat.
- felicitri furnicilor. Si las s vin ora cinci
dac mai avem de trit aici.
Dou maimu(e ale lui Bruegel
Asa arat marele meu vis de maturitate:
sed n fereastr dou maimute legate cu
lntisor,
dincolo de geam fosneste cerul usor
si marea se scald departe.
Redau din istoria oamenilor.
M blbi si m scufund.
Maimuta
cea cu ochii la mine
m ascult ironic,
cea de a doua parc dormiteaz -
iar cnd, dup ntrebare, apare tcerea
mi sufl ceva
zdrngnind usurel lntisorul.
Cheia
Era o cheie
si, deodat nu mai este.
Cum mai intrm noi n cas?
Oare cineva gseste cheia pierdut,
Priveste-l bine si -
ce-o fi avnd el dup aceea?
Vine si-n palme ne-o arunc
ca pe o bucat de fier vechi.
Cu dragostea ce am pentru tine,
Dac-acelasi lucru s-ar fi petrecut,
nu numai la noi, ci Lumii ntregi,
acea unic dragoste s-ar fi pierdut.
Pe mn strin ntins
Wislawa SZYMBORSKA
(Polonia)
ea nu va deschide nici o cas,
va fi doar o form, nimic altceva
si, fie, las s rugineasc pe ea
modelul cu rizuri
Nu din crti,
nici din stele,
nici din tiptul Punului
asa un horoscop nu se stabileste.
Lec(ia
Cineva care face cuiva
ce face Regele Alexandru cu sabia
taie pe cineva
cum a tiat el nodul gordian.
Nu i-a venit n cap cuiva
dintr-un motiv banal
nimnui.
Au fost
sute de filozofi - niciunul n-a descurcat
nu-i de mirare c astzi se ascund prin
colturi.
Mercenarii i prind de barb,
de rsfirate, albe, ca de tap,
si-arunc-n aer cineva
un rs puternic
de ceva.
De-ajuns.
Iute a privit Regele de sub panas,
Iute a sltat pe cal, s-a aruncat la drum.
n urma lui
n trompetit de goarne,
n bubuit de darabane
cineva
cu armia compus din cineva
ceva
ca noduri-legturi
pentru rzboi.
Numrul Pi
De mirare acest numr Pi
trei virgul unu patru unu.
Toate cifrele urmtoare sunt la fel
initiatoare
cinci nou doi pentru c nu se termin
niciodat.
Nu permite s-mbrtisezi sase cinci trei
cinci
cu privirea
opt nou cu socotitul
sapte nou cu imaginatia,
si chiar trei doi trei opt cu gluma sau cu o
comparare
patru sase pn la ceva
doi sase patru trei pe Lume.
Cel mai lung furtun pe Pmnt dup ctiva
zeci de metri
se ntrerupe, probabil, desi, ceva mai trziu,
vor face
furtunuri de basm.
Cortegiul cifrelor compozitoare n numrul
Pi
la marginea filei nu se opreste,
reuseste
s se-ntind pe mas, prin aer, prin ziduri,
frunze si-ale psrilor cuiburi,
prin nori direct n ceruri,
prin toat umfltura si ntreg fr-fundul
cerului.
Oh! Ct de scurt, de soricesc, este huruitul
cometei!
Precum firava fclie a stelei, care n adnc
de spatiu
se curbeaz!
Iar aici
trei cincisprezece trei sute nousprezece
al meu numr de telefon numrul tu de la
cmas
anul al una mie nou sute saptezeci si
treilea
etajul al saselea
numrul de locuitori sasezeci
cinci grosi
circumferinta la solduri dou degete
sarad si cifru,
n care privighetoare a mea
vei zbura
ori vei bea
ori vei ruga s pstrm linistea,
cci Pmntul si Cerul se vor trece,
dar numrul Pi asa cum e
nu si nu
mereu ale sale bune nc cinci,
nu mai stiu care opt,
nici cu totul sapte,
accelernd, ah, grbind
trndava vesnicie
spre durat. T
r
a
d
u
c
e
r
e

d
e

A
l
e
x
a
n
d
r
u

G
.

{
e
r
b
a
n
25
Anul III, nr. 12(28)/2012
George PETROVAI
nainte de-a intra n subiectul propriu-
zis despre proza japonezului Yasunari
Kawabata, laureat al Premiului Nobel pentru
literatur pe anul 1968, se cuvine s pregtesc
terenul, adic s spun cteva cuvinte despre
clasicism si clasic.
Dup cum se stie, clasicismul european
este un curent postrenascentist, ai crui re-
prezentanti urmeaz linia inaugurat de Pe-
trarca n ceea ce priveste atentia acordat
scriitorilor antici. Iat de ce pentru autorii
clasici natura este doar un element decorativ,
cci sursele lor predilecte de inspiratie se
cheam antichittile greac si latin. n plus,
arta clasic se conformeaz unor norme este-
tice prestabilite, asa ca norma celor trei unitti
(de timp, loc si actiune), potrivit creia actiu-
nea trebuie s fie unitar, s se desfsoare
n acelasi loc si pe durata unei singure zile.
Acest curent se confund practic cu cla-
sicismul francez, si asta deoarece Franta a
fost tara care a oferit climatul cel mai favo-
rabil pentru dezvoltarea clasicismului euro-
pean. Clasicismul este un curent eminamente
intelectualist, deoarece tipul uman clasic se
caracterizeaz prin predominarea generalului
asupra particularului si prin suprematia ra-
tiunii asupra pasiunilor, fapt care confer per-
sonajelor mult voluntarism.
Teatrul a fost genul literar prin excelent
cultivat de scriitorii francezi din secolul al
XVII-lea: Pe de o parte tragedia clasic,
reprezentat cu strlucire de poetii Pierre
Corneille si Jean Racine, pe de alt parte
comedia clasic, specie care dobndette un
atare prestigiu prin geniul lui Molire, nct
putem afirma c prin arta comicului el se
apropie de contemporaneitate, n timp ce
tragedia se ndreapt spre trecut.
ns clasicismul european este departe
de-a ntruchipa clasicismul din totdeauna si
de pretutindeni. Nu voi insista asupra peri-
oadei clasice a culturii antice grecesti (sec.
V-IV .e.n.), nici asupra epocii de aur a culturii
latine - epoca principatului lui Augustus (43
.e.n.-14 e.n.), dar, n ton cu linia prezentului
eseu, voi zbovi nitel asupra clasicismului
chinez si japonez, perioade aflate la mare dis-
tant n timp si spatiu de cel european:
1) Perioada dinastiei Tang (618-907),
perioada de apogeu a civilizatiei chineze, n
care poetii Li Bai si Du Fu s-au afirmat ca
dou piscuri ale poeziei clasice chineze;
2) Perioada Heian (795-1185) sau perioada
clasic a culturii si artei japoneze.
Conceptul clasic nu este nici el mai sim-
plu si mai usor de mnuit. ntrebuintndu-l
pentru caracterizarea global a vietii spiri-
tuale, n opinia lui Nae Ionescu avem de-a
face cu productiile clasice atunci cnd forma
este n echilibru cu fondul.
Not: Cnd forma prevaleaz asupra fon-
dului, ne spune gnditorul romn, se afirm
barocul, iar cnd fondul prevaleaz asupra
formei, de aceasta st s plesneasc, se im-
pune romantismul.
Dar una este periodizarea mai mult sau
mai putin artificial, si cu totul altceva reali-
tatea cultural a fiecrui popor n parte. Cci
dac istoricii si criticii literari atribuie perio-
dizrii globale, n principal celei europene, o
conotatie prioritar cantitativ (i ajut la o
mai lesne ncadrare a materialului pe care-l
manevreaz), nu acelasi lucru se ntmpl n
culturile nationale, unde periodizarea urm-
reste n primul rnd dimensiunea calitativ
si abia pe urm pe cea cantitativ.
Iat motivul pentru care n fiecare cultur
national se distinge o perioad clasic sau
de maxim nflorire artistic, specific ariei
de circulatie a limbii respective. Iar aceast
perioad se raporteaz la clasicismul francez
din secolul al XVII-lea n virtutea regulii de
aur, potrivit creia valorile culturale din tot-
deauna si de pretutindeni fac parte din zes-
trea cea mai pretioas a omenirii si c izvo-
ditorii acestor valori trebuie cinstiti pe msura
faptelor lor. n schimb toti productorii de
frumos din fiecare cultur national, privesc
la perioada clasicismului lor att ca la un eta-
lon al echilibrului si armoniei, ct si ca la un
adevrat far cluzitor, care - indiferent de
mijloacele utilizate - i ajut s urce nspre
culmile creatiei umane.
n conformitate cu acest principiu, cla-
sicismul romnesc se cheam Eminescu,
Creang si Caragiale, iar putin mai trziu
Brncusi si Enescu, clasicismul rusesc mbr-
tiseaz ntregul secol al XIX-lea (Puskin,
Lermontov, Gogol, Turgheniev, Goncearov,
Dostoievski, Lev Tolstoi, Anton Cehov, res-
pectiv Piotr Ilici Ceaikovski), clasicismul ita-
lian nseamn cu sigurant superba triad
Dante-Petrarca-Boccaccio, cel spaniol vi-
zeaz secolul de aur al ibericilor (Cervantes,
Lope de Vega, Calderon), cel englez nu poate
fi conceput nafara tripletei de aur a teatrului
elisabetan (Cristopher Marlowe, William
Shakespeare, Ben Jonson), iar clasicismul
german face corp comun n primul rnd cu
titanismul lui Goethe si Schiller.
Pn si clasicismul francez sufer corectii
atunci cnd uriasa cultur a Hexagonului este
privit din aceast perspectiv. Cci or fi
Corneille, Racine si Molicre clasici prin
definitie, dar la fel de clasici (de data asta
prin vocatie), ba poate chiar mai mult sunt
Voltaire, Balzac, Stendhal, Flaubert, Mau-
passant, Zola si Anatole France.
*
Dup cum spuneam mai sus, perioada
Heian, cnd capitala este mutat de la Nara
la Heiankyo (Kyoto de azi), poate fi socotit
Yasunari Kawabata
[i drumul prozei sale de la
modernism la clasicism
Yasunari Kawabata
26
pe drept cuvnt perioada clasic a culturii si
artei japoneze, ba dup opinia autorizat a
Stanci Cionca, excelenta traductoare si co-
mentatoare a unora dintre crtile la care se
va face referire n continuare, ea este chiar
perioada de aur a istoriei japoneze! n con-
tinuare, Stanca Cionca ne spune si de ce:
Este o epoc de nflorire a unei literaturi de
mare rafinament, n care prospetimea si
spontaneitatea senzatiilor ntlneste un
clasic simt al echilibrului si o elegant cutat
a expresiei.
De precizat c sub influenta culturii si ci-
vilizatiei chineze, care devenise covrsitoare
nc din secolul al VII-lea, Japonia - ne nsti-
inteaz Stanca Cionca n Prefata la cartea
nsemnri de cpti a curtezanei Sei Sna-
gon - mprumutase ntr-un proces abrupt
ntreaga structur politic si administrativ
a statului chinez, copiind sistematic formele
unei civilizatii superioare si mult mai vechi
dect a sa, de la organizarea curtii pn la
universitatea imperial, de la proprietatea
asupra pmntului pn la calendar, arhitec-
tur, sistem postal si articole vestimentare.
Fireste, de la acest atotcuprinztor pro-
ces de imitatie nu se putea sustrage Hei-
ankyo (capitala linistii si pcii), care a fost
construit ncepnd cu sfrsitul secolului al
VIII-lea si n final s-a vdit a fi o copie de
dimensiuni reduse a Ciangan-ului, orasul de
scaun al Chinei n epoca Tang (S. Cionca).
Iar la curtea imperial, dincolo de luptele
din interiorul clanului Fugiwara, Sei Snagon
(sfetnic mic) n calitate de doamn de onoa-
re a mprtesei Sadako, ne nlesneste ptrun-
derea n intimitatea aristocratiei strns n
jurul unui mprat-copil: un mprat care se
joac cu mta si o nobilime parazitar, care
dac nu dovedeste nici o tragere de inim la
abordarea si rezolvarea problemelor de stat,
n schimb se arat foarte pasionat de joc,
conversatii galante, poezie si arte precum
muzica (autoarea, la auzul muzicii n palat,
este n stare s sar din asternut chiar si la
miezul noptii) si dansul (la curte se dansa
dup moda chinezeasc si coreean).
Dar preocuprile de cpetenie ale acestei
societti se ndreapt spre mbrcminte si,
mai cu seam, spre literatur. Textul nsem-
nrilor de cpti acord mult spatiu descri-
erilor vestimentare, ntruct n acel veac n
care gustul ales devenise supremul criteriu
de valoare, combinatia culorilor avea o atare
important, nct cea mai mic greseal n
potrivirea cmsilor si rochiilor (asezate una
peste alta precum foile de varz), putea pune
n grav pericol reputatia unei doamne.
Remarcabil este atentia acordat poeziei
si povestirilor de ctre aceast societate. Po-
ezia era practicat de toat lumea, nct nu
numai c ea devenise o etap obligatorie n
orice intrig amoroas, dar devenise toto-
dat un adevrat vehicul al comunicrii de la
un palat la altul.
Nivelul literar atins de povestiri (mono-
gatari) n secolul al X-lea se explic pe de o
parte prin influenta exercitat de nuvelistica
epocii Tang, pe de alt parte prin introdu-
cerea scrierii kana(silabic). Iar proza vremii
a ajuns s fie predominant feminin prin
curtezanele Murasaki Shikibu, Sei Snagon
si Izumi Shikibu, tocmai datorit scrierii kana,
scriere folosit mai ales de femei, deoarece
brbatii continuau s scrie chinezeste,
aceasta fiind limba utilizat n actele oficiale.
Stanca Cionca ne mai spune si crui fapt
se datoreaz importanta pe care nsemnrile
de cpti o detin n literatura japonez:
Pn astzi numele autoarei e pomenit alturi
de al doamnei Murasaki, creatoarea capodo-
perei necontestate a prozei clasice, Genji,
iar textul nsemnrilor, model de stil si de
limb curat, aproape lipsit de sinisme, este
locul clasic al multor imagini poetice ncor-
porate de-a lungul secolelor n traditie, ca-
nonizate de tehnica haiku-urilor, rmase vii
pn n ziua de astzi.
Cu toate c urmeaz sectia de limb si
literatur englez att la colegiu (perioada
1917-1920), ct si la facultate (1920-1924) si
cu toate c n perioada sa modernist de pe
la nceputul anilor 30 (n calitatea de repre-
zentant al micrii noului senzualism) a
permis ptrunderea n proza sa a tehnicilor
moderne (cubism, futurism, expresionism,
dadaism, impresionism propriu esteticii
haiku-urilor), precum si a influentelor occi-
dentale (s-a simtit puternic atras de Dosto-
ievski si a publicat traduceri din Cehov si
Galsworthy), totusi - parc pentru a confirma
zicala: Sngele ap nu se face - Yasunari
Kawabata rmne un scriitor tipic japonez.
Ceea ce nseamn c proza sa (o proz
de lungimi diferite, greu de asimilat cu schita,
nuvela sau romanul) urmeaz coordonatele
fundamentale ale prozei japoneze, stabilite
n urm cu mai bine de un mileniu n Jurnalul
curtezanei Izumi Shikibu, n Povestirile
despre Genji ale doamnei Murasaki Shikibu
si n nsemnrile de cpti ale lui Sei Sna-
gon. Dup prerea Stanci Cionca, scrierile
lui Yasunari Kawabata ruleaz pe dou co-
ordonate majore ale prozei clasice: senti-
mentul acut al naturii si afirmarea senin a
vietii, dublat discret de recunoasterea
perisabilittii tuturor lucrurilor, de familiari-
tatea uimitoare cu moartea.
Dac sentimentul plenar al naturii l nso-
teste pe btrnul Eguchi, personajul principal
din Frumoasele adormite, att n amintire si
n vis (aflat n luna de miere, el gsise o
Tintoretto - Leda i lebda
27
Anul III, nr. 12(28)/2012
floare ca o dalie rosie care nflorise mare n
fata casei, iar la Kyoto admirase cameliile
n plin floare), ct si n stare de trezie (ntins
n pat lng trupurile fetelor adormite, Eguchi
aude zgomotul valurilor din apropiere ca ve-
nind de departe), n romanul Vuietul muntelui
natura este o nsotitoare permanent, cel pu-
tin pentru btrnul Ogata Shingo, prin florile
de cires (Shingo contempla ciresii nfloriti
din grdin), prin crinii negri pe care Kikuko,
nora lui Shingo, i aranjeaz n vaz, prin
copacul din vechiul parc imperial spre care
Shingo se simti atras, prin murmurul
valurilor si conturul arborilor care desenau
n aer mici munti n noptile cu lun plin,
dar mai ales prin vuietul micului munte, de
fapt o colin ce pornea din curtea casei.
n Autobiografie literar, Kawabata
prezint viata ca un vnt si un curent al
apei pe care plutim. n consecint, com-
pleteaz Stanca Cionca, evenimentele se
succed molcom n povestirile sale, se
aneantizeaz ntr-o pasivitate atotcuprinz-
toare, refuznd s se constituie n conflicte.
De altminteri, ntruct n toate scrierile
lui Kawabata lipseste elementul surpriz
pentru cititor, cci povestirile lui se deruleaz
liniar, se poate vorbi de incapacitatea specific
japonez de a construi o proz pe un nucleu
de actiune (S. Cionca).
Dar chiar dac scrierile lui Kawabata se
caracterizeaz printr-un spatiu epic aproape
gol (actiunea redus la cteva date ia chipul
non-actiunii!), fapt care deplaseaz centrul
de greutate nspre detaliu, lipsa lor de fort
epic nu exclude viata intens, astfel c n
]ara zpezilor, de pild, viata este o trire
Ir finalitate, cu momente nchise n ele n-
sele, care au capacitatea de iradiere proprie
haiku-urilor.
De altfel haiku-ul, aceast form fix de
poezie format din 17 silabe dispuse n trei
versuri (5-7-5), este mereu prezent n proza
lui Kawabata, ndeosebi n tulburtorul poem
Frumoasele adormite, unde succesiunea
rapid a propozitiilor confer textului cadenta
specific versurilor japoneze, lipsite de ritm
si rim: Fata dormea cu spatele la el. Nu
sforia, dar avea o rsuflare de somn adnc.
Prea c are un corp bine fcut...
De precizat c dou din instrumentele
utilizate cu mult miestrie de scriitorul
nostru - simbolistica insistent a lucrurilor
si fragilitatea - sunt de fapt derivate din
haiku-uri.
Astfel, pentru Kikuji, personajul principal
din Stol de psri albe (Sembazuru), lumea
obiectelor se transform ntr-un univers de
simboluri si semne, care l ajut s cunoasc
trecutul tatlui su, un trecut ncrcat de in-
citanta sa iubire pentru doamna ta. O mare
ncrctur de simboluri, taine si amintiri
ncetosate revine perechii de cesti Ryony -
una neagr, cealalt rosie. Privindu-le, lui
Kikuji i se pare c ele ntruchipeaz sufletele
celor doi ndrgostiti: ceasca neagr sufletul
tatlui su, cea rosie sufletul doamnei ta.
Fragilitatea este nsusirea cu care de
regul Kawabata si nzestreaz personajele
feminine. Dar nu fragilitatea singur, ci aso-
ciat fie cu tandretea, asa ca n cazul doamnei
ta, unul din cele mai reusite personaje fe-
minine ale scriitorului, fie asociat cu nevi-
novtia si o nemrginit capacitate de ndu-
rare, amestec din care n Vuietul muntelui se
contureaz modesta si preasupusa Kikuko,
cea care aduce cu sine o adiere de poezie si
prospetime n acest roman al totalei
nerealizri. Avnd parfumul si strlucirea
zmbitoare a unei flori, iat motivul pentru
care sensibilul Shingo si iubeste nora mai
mult dect propria fiic, si nici prin cap nu-i
trece mcar s-o dojeneasc pentru avortul
provocat, atta timp ct l consider pe fiul
su Suichi o fiint ne-mernic, totalmente
corupt (umbl beat si are metres) dup
rzboiul din care de-abia scpase cu viat.
Dragostea si moartea sunt cele dou teme
predilecte ale lui Yasunari Kawabata, de unde
sporul de intensitate al tririi imediate din
opera sa, transmis de sentimentul permanent
si inexorabil al mortii. Dar nici urm de ne-
liniste sau team occidental n fata mortii!
Dimpotriv, n spirit autentic japonez, Ka-
wabata drapeaz moartea ntr-o aur poetic.
Asta si datorit faptului c nc din fraged
copilrie, moartea i devenise cutremurtor
de familiar: mai nti i mor ambii printi, apoi
bunicul si sora, asa nct la vrsta de 16 ani
rmne complet singur.
n aceste conditii, nu-i de mirare c nainte
de-a cunoaste dragostea el a fcut cunostin-
t cu resemnarea budist, stare mental-spi-
ritual care cu sigurant l-a ajutat s treac
peste toate ncercrile vietii, s cunoasc
gloria literar si s ating vrsta de 73 de ani,
vrst la care (era anul 1972) se sinucide ntr-
o vil de lng Tokio.
La vrsta de 19 ani, ntr-o cltorie ntre-
prins la Izu mpreun cu o trup de muzi-
canti itineranti, Yasunari Kawabata simte pri-
mii fiori ai dragostei pentru o dansatoare de
numai 14 ani, experient erotic nftisat n
povestirea Dansatoarea din Izu.
Dragostea si moartea sunt prezente si n
Sembazuru. Dup moartea domnului Mitami,
doamna ta si prelungeste dragostea n le-
gtura inclusiv trupeasc cu Kikuji, fiul de-
functului, apoi - cuprins de remuscri, ori
poate din team pentru iubirea pe care nu si-
o poate nbusi - ea se sinucide. Dragostea
doamnei ta pentru tat si fiu aminteste de
tragica pasiune a poetei si curtezanei Izumi
Shikibu pentru printul Tametaka, iar dup
moartea printului (nfruntnd toate brfele
si acuzele) pentru fratele mai mic al acestuia.
Dar apogeul artistic n tratarea celor dou
subiecte este atins de Kawabata n Frumoa-
sele adormite, carte trzie (aprut n anul
1961), care prin aroma de fantastic degajat
prin toti porii ei, ne duce de ndat cu gndul
la cunoscuta nuvel La tignci a compatrio-
tului nostru Mircea Eliade.
Pentru btrnii care viziteaz aceast
pensiune, mai bine zis aceast cas bizar,
frumoasele adormite ntruchipeaz pretexte
pentru visri si rentoarceri n vechi amintiri.
Astfel, btrnul Eguchi n cele cinci nopti
petrecute n pat, la nceput cu o singur fat,
apoi cu dou, are la ndemn cadrul adecvat
ca s-si revad prima lui dragoste - acea fat
cu care admirase din tren curcubeele. Dar
fata cu curcubee este moart de zece ani, el
nsusi ajuns aproape septuagenar se gn-
deste ba la moarte, ba la sinucidere, mai ales
cnd n dimineata de dup ultima noapte pe-
trecut la pensiune, el descoper c una din
cele dou frumoase murise n somn, moarte
care vine dup aceea a unui btrn client.
Bibliografie
1.Kawabata, Yasunari - Sembazuru Vuietul
muntelui, Editura Minerva, Bucuresti, 1973
2.Kawabata, Yasunari - Frumoasele adormite,
Editura Humanitas, Bucuresti, 2009
3.Snagon, Sei - nsemnri de cpti, Editura
Univers, Bucuresti, 1977 Tintoretto - Cucerirea Zarei
28
Anul III, nr. 12(28)/2012
Ca matematician si ca scriitor, eu am par-
ticipat, mai ales dup emigrarea n SUA (din
anul 1990), la diverse ntruniri (congrese,
conferinte, seminarii etc.) de matematic si
de literatur.
Cum n ultima vreme am fost coautor al
mai multor articole de fizic, cred c vremea
a venit s particip cu o comunicare stiintific
si la o ntrunire a fizicienilor: cea anual a
Filialei California-Nevada a Societtii Ame-
ricane de Fizic. Evenimentul va avea loc n
orasul Pasadena (pronuntie: Pesdiin),
statul federal California, la 16 km de Los
Angeles, n sud-vestul SUA, n apropiere de
New Mexico, statul federal n care locuiesc
eu (voi cltori cu avionul).
Etimologia toponimului Pasadena nu
este pentru mine clar: se spune c pornind
de la numele dat de indienii localnici, spani-
olii ar fi tradus expresia indian prin Coroana
vii, iar n alt variant prin Cheia vii.
ns, n limba spaniol, cuvntul Pasadena
nu are vreun nteles, probabil c este o stl-
cire a numelui indigen.
Oricum, orasul a devenit celebru si nume-
le su a fost dat si altor orase din SUA, cte
unul n statele federale Maryland si Texas.
n statele federale California si Florida
exist South Pasadena (Pasadena de Sud),
iar n statul federal Missouri exist Pasadena
Hills (Pasadena din Deal) si Pasadena Park
(Pasadena din Parc).
Dar, exist acest nume si n dou tri str-
ine: Pasadena, n Provincia Newfoundland
i Labrador, din Canada, precum si Pasa-
dena n statul South Australia, din Austra-
lia, unde este o sububie a conglomeratului
Adelaide - capitala si cel mai mare oras aces-
tui stat australian.
Asociatia fizicienilor americani, a doua
din Lume, ca mrime, dup cea din Germania,
a fost nfiintat acum 111 ani, n anul 1899,
cu numele American Physical Society (Soci-
etatea American de Fizic), avnd ca acro-
nimAPS.
n denumirea acestei organizatii neguver-
namentale stiintifice s-a folosit adjectivul
physical (de fizic, dar care are si alte n-
telesuri), nu substantivul physics (fizica,
stiint a Naturii care studiaz materia, misca-
rea ei n spatiu-timp si toate conceptele legate
de ea, n primul rnd energia si forta).
ntr-un secol, viata a evoluat mult si fizi-
cienii americani, si-au zis c De-acuma, zu,
nu se mai poate/ De-atta ambiguitate!
(distihul mi apartine): physical mai nseamn
real sau fizic (legat de corpul uman), dar
si examinare medical; n plus, se poate
face confuzie cu physical education (orele
de educatie fizic din scoal), cu physical
therapy (terapie fizic), cu physical jerks
(exercitii fizice de mentinere a snttii), ca
s nu mai spun de physical sciences (stiinte-
le fizice - fizica, chimia, astronomia, care stu-
diaz materia, energia si modul de evolutie a
Universului)!
Fizicienii americani au spus c s-au stu-
rat ca ntrunirile lor s fie confundate cu une-
le sportive si n anul 2005, n urma unui son-
daj electronic, s-a hotrt schimbarea nume-
lui societtii lor, nlocuind Physical cu Phy-
sics. Din cauza complicatiilor juridice, Co-
mitetul Executiv al APS a abandonat ideea,
dar a a-doptat un nou logo (desen sau simbol
utilizat pentru promovarea imaginii unei
asociatii sau a produselor unei companii), n
care apare si expresia APS physics.
29.10.2010
Sunt n orasul Pasadena, din statul fede-
ral California, la restaurantul persan Heidar
Baba (numit astfel dup numele unui munte
din Azerbaidjanul iranian, din nord-vestul
Iranului), aflat pe East Colorado Boulevard,
aproape de hotelul meu, numit Pasadena
Central Travelodge, de pe acelasi bulevard.
[Fac o parantez legat de Azerbaidjan.
Etimologic, n limba azer veche, Azerdai-
djan nseamn Tara Focului, numit astfel
Florentin SMARANDACHE
(SUA)
de la focurile vii ce ardeau n crpturi ale
scoartei terestre, prin care se scurgeau gaze
naturale, zona fiind una petrolifer. n Azer-
baidjanul nordic, lng capitala acestuia, Ba-
ku, s-a pstrat un Templu al Focului Venic.
Azerbaidjanul istoric era locuit de o
populatie de origine iranian, cu limba azer
veche, din familia limbilor iraniene, si cu
zoroastrismul ca religie, dar ntre secolele
XI-XIX, n urma invaziei neamurilor turcice
din Asia Central, s-a produs, treptat, o turci-
zare a populatiei, care acum are o limb tur-
cic si religia islamic.
n Antichitate, Azerbaidjanul, care era
provincie n Imperiul Persan, a fcut parte
din Imperiul Macedonean al lui Alexandru
Macedon, apoi din Imperiul Seleucid (partea
de nord-est a mostenirii Macedoneanului).
Au urmat secole de istorie frmntat a
Azerbaidjanului, cu un regat numitAlba-
nia (nu exist o explicatie a acestui nume
paradoxal, de origine necunoscut, iar isto-
ricii au denumit acest stat Albania Cauca-
zian, spre a nu fi confundat cu statul omo-
nim din Europa!), care a fost, la un moment
dat, vasal al Imperiului Roman. Apoi, s-a lup-
tat cu succes mpotriva regatelor vecine, Ar-
menia si Georgia, cu multe imperii, care l-au
ocupat: Imperiul Sussanid, Imperiul Bizantin,
Califatul Abassid (de la Bagdad), Imperiul
Selgiucid (turco-persan), Imperiul lui Ta-
merlan (turco-mongol). Dup prbusirea im-
periului acestuia, n Azerbaidjanul istoric s-
au creat dou regate, care au luptat mpo-
triva Imperiului Safavid (iranian, cucerit de
musulmani), n care au fost incluse.
Imperiul Otoman a ocupat pentru unele
perioade, prti din Azerbaidjanul iranian.
Dup decderea Imperiului Savafid, pe
teritoriul Azerbaidjanului istoric s-au format
mai multe hanate, formal independente de
statul iranian.
n Caucaz, a aprut apoi influenta Impe-
riului Rus, care s-a declarat salvatorul de la
islamizare a celor dou regate crestine cau-
caziene, Georgia(numit si Iviriasau Gruzia
ori Sakartvelo - n limba gruzin) si Arme-
nia. n 1783, Rusia a oferit protectie regatului
La Caltech, cu Nemateria
printre fizicieni
Paradoxul onomastic al
asocia(iei fizicienilor
americani
Gastronomie iranian de
California!
29
Anul III, nr. 12(28)/2012
din estul Georgiei, pe care l-a anexat n anul
1800 si n urmtorii zece ani a mai anexat dou
principate gruzine (ultimul a fost nghitit
n 1859).
n anul 1812, Rusia tarist a ocupat par-
tea de nord a Azerbaidjanului istoric (iar n
1813, Armenia de Est). Cnd a avut prilejul
favorabil, Imperiul Tarist a ocupat si partea
de sud a Azebaidjanului istoric - Azerbaidja-
nul iranian (n 1909; 1912-1914; 1915-1918).
n 1918, n urma prbusirii Imperiului
Tarist, Azerbaidjanul de Nord, s-a declarat
independent, cu numele Republica Demo-
cratic Azerbaidjan (prima tar musulman
parlamentar din Lume si care a dat femeii
drepturi egale cu brbatul!), dar bolsevicii,
interesati de petrolul ei, au ocupat-o n anul
1920 si au transformat-o n Republica So-
vietic Socialist Azerbaidjan, care la des-
trmarea URSS, n 1991, s-a proclamat inde-
pendent, cu numele Republica Azerbai-
djan. Totusi, n 1993, aceasta a intrat n Co-
munitatea Statelor Independente (CSI),
compus din fostele republici sovietice so-
cialiste, cu exceptia trilor baltice, iar mai
trziu si cu cea a Georgiei.
n perioada 1920-1921, fortele armate
bolsevice ale Rusiei sovietice au ocupat si
Azerbaidjanul iranian, precum si alte prti
din Iran.
Nici URSS nu a scpat prilejul de a uni-
fica Azerbaidjanul: n perioada 1941-1946 a
ocupat Azerbaidjanul iranian, proclamnd
aici, n luna mai 1946, o fantomaticrepublic
sovietic socialist autonom, care, n urma
presiunilor diplomatice ale Marilor Puteri n-
vingtoare n Al Doilea Rzboi Mondial, a
fost dizolvat n luna noiembrie 1946, cnd
Azerbaidjanul iranian s-a reunificat cu Iranul.]
Dar, s revin la restaurantul iranian din
Pasadena, statul federal California, la care
rmsesem: mncare iranian nu mai gusta-
sem eu! ns, de curiozitate...
Totusi, n 2003, cnd am fost n Cairns,
Australia, la cea de-A VI-a Conferint Inter-
national de Fuziunea Informatiei, profesorul
universitar Mohammad Khoshnevisan, de
origine iranian, care lucra la o universitate
australian, m servise cu o salat iranian,
Must o khiar (salat cu... iaurt de cas, cu
castraveti tiati felii, aromat cu ment, bu-
ctele) - avea un gust ciudat, dar plcut.
Am servit un Hommus cu pine (nut
pisat, cu past de susan, cu usturoi si ulei
de msline, plus zeam de lmie si boia):
4,50 $, iar ca desert, Zoolbia & Bamieh (pa-
tiserie nsiropat cu miere, asemeni celei
stiute de mine prin perioada 1982-1984, cnd
am predat matematica la un liceu din Maroc,
consumat de localnici n luna Ramadanului
- cea mai important srbtoare musulman):
mi par prea dulci (3,75 $).
*
Este frumos n California!
Palmieri, cldut, iar pe strzi este curat.
As vrea s am a-ici un job... Salariile sunt
mai mari, dar si preturile-s ridicate.
S-ti cumperi o cas, este extrem de scump.
Unii se mut n statele federale vecine, unde
e mai ieftin s-ti achizitionezi o locuint.
n orasul Pasadena, care este pe locul
168 n SUA, ca mrime, si pe locul al saptelea
n Comitatul Los Angeles, s-a desfsurat n
anul 1994 Finala Campionatului Mondial de
Fot-bal, pe celebrul Rose Bowl Stadium, ntre
Brazilia si Italia. Dup prelungiri, scorul a
rmas tot 0-0, asa c departajarea s-a fcut,
pentru prima dat n istoria acestui campio-
nat, prin lovituri de la 11 m: a cstigat Brazilia,
cu 3-2, care devenea astfel pentru a patra
oar campioan mondial (mai fusese n 1958,
n 1962 si n 1970 cnd a intrat definitiv n
posesia celebrei Cupei Jules Rimet, dup
cum se stabilise n 1930, la primul Campionat
Mondial de Fotbal, din Uruguay).
Cred c cei de vrsta mea si amintesc de
acest frumos trofeu din argint placat cu aur
si cu un suport albastru din lazurit - era Nike,
zeita victoriei din mitologia greac, care sus-
tinea cu bratele ridicate o cup octogonal.
Ce mare emotie colectiv a fost n anul 1966,
cnd cupa a fost furat la Londra si a fost
gsit (mpachetat ntr-un ziar) dup sapte
zile, de ctre un... cine, ntr-o grdin!... Dar,
brazilienii n-au avut noroc: n 1983, cupa fost
furat si pn acum nu a fost gsit! Pentru
orgoliu, si-au fcut o replic!... Poate c a-
cesta a fost un motiv n plus pentru ei s ob-
tin victoria n 1994: s detin mcar o cup
original a FIFA (Federatia International a
Asociatiilor de Fotbal).
Temporar, numai pentru patru ani, cci
noua Cup Mon-dial FIFA este transmisi-
bil si la predarea ei ctre noul cstigtor al
Campionatului Mondial de Fotbal, detin-
torul primeste o copie aurit a ei - originalul
este din aur masiv de 18 karate.
Brazilienii au intrat astfel nc o dat n
istoria fotbalului - numit n SUAsoccer, pen-
tru a nu se confunda cu american football,
care n Statele Unite este numit simplu foot-
ball, desi numai fotbal nu este, ci un fel de
rugby, dar mult mai dur (v-amintiti c, pe cnd
era student, John Fitzgerald Kennedy, care
a devenit n 1960 presedintele SUA, si-a rupt
coloana vertebral ntr-un meci de asemenea
fotbal si a rmas cu sechele!).
Dac n Europa, fotbalul (englezesc) este
sportul rege, n SUA, unde, repet, este
numit soccer, el nu este nici mcar a cincea
roat la crut. Organizarea etapei finale a
Campionatului Mondial de Fotbal n SUA,
care ar fi o piat imens de potentiali mi-
crobisti, practic nu a schimbat perceptia opi-
niei publice americane asupra soccer-ului,
care as putea spune c a rmas Cenusreasa
american, fat de suratele sale baseball si
(american) football!
Trebuie mentionat c pe Rose Bowl Sta-
dium(Stadionul Cupa Trandafirul) se des-
Isoar meciuri de fotbal american (din cnd
n cnd, se joac si soccer), dar el avea o fai-
m mondial nainte de anul 1994, deoarece
gzduise Jocurile Olimpice de Var de dou
ori: n anii 1932 si 1984.
Chiar dac n 1994 americanii n-au fcut
mare brnz cu promovarea soccer-ului n
SUA, cinci ani mai trziu, FIFA a mers din
nou pe mna lor: n organizarea etapei fi-
nale a Campionatului Mondial de Fotbal
Feminin. Finala s-a jucat, cred c ati ghicit,
pe acelasi Rose Bowl Stadium, ntre SUA si
China (oficial, tara se numeste Republica
Popular Chinez). Se spune c a fost eve-
nimentul sportiv feminin cu cel mai mare
numr de spectatori: 90.185 (la Finala br-
batilor din 1994, au fost ceva mai multi,
94.194, dar mai putini dect la concertul de
rock al formatiei irlandeze U2 - 97.014 spec-
tatori; recordul absolut s-a nregistrat n anul
1984, cu 101.799 de spectatori, la finala de
fotbal a Olimpiadei: Franta-Brazilia 2-0).
n 1999, s-a repetat istoria de la finala
masculin: dup prelungiri, scorul rmsese
alb si departajarea s-a fcut prin loviturile de
la 11m: a cstigat SUA, cu 5-4, care mai cs-
tigase aceast cup si n 1991. Bravo lor, bra-
vo socceristelor, c le-au rupt gura socce-
ristilor, cu deplin temei, pentru c ele sunt si
triple campioane olimpice (1996; 2004; 2008).
Dar, ce folos, c n SUA, soccer-ul e tot...
pe jos!
404,30 $ m-a costat avionul, dus-ntors.
Zboruri scurte: Albuquerque-Phoenix (
1h si 20 min), Phoenix-Burbank (1 h si 30
min), vineri dimineata.
Pasadena nu are aeroport, ns din Bur-
bank am luat un shuttle (suveic, n en-
glez, aici folosit n sens figurat, referitor la
o miscare de dute-vino; traducerea tehnic
ar fi navet, care n acest caz este un auto-
buz mic): 23 $, direct la hotel, unde am pltit
158,70 $ pentru dou nopti.
Cu Google Map, mi-am fcut directiile
Fotbalul - Cenuyreasa
american!
Smarandach n-are loc
n... istoria fizicii!
30
de la hotel la locul ntrunirii fizicienilor cali-
fornieni si nevadieni: California Institute of
Technology (Institutul Tehnologic Califor-
nia, care este o universitate privat), numit
folcloric Caltech.
Cam vreo 25 de minute, de mers pe jos.
Voi reveni n orasul meu de resedint,
Gallup, duminic dup-mas: Burbank-Salt
Lake City-Albuquerque (cu schimbare de
avion la mijlocul rutei).
*
Eu fac teorii fizice neconventionale - nu
pentru c asa as vrea, ci pentru c asa-s eu!
Dup cum simt. Mereu pe dos.
*
Cei mai multi dintre participanti sunt din
statul federal California.
*
nregistrarea participantilor, la 8:30.
Apoi, asist la dou conferinte, sustinute
de ctre Tom Murphy (profesor la Univer-
sity of California, San Diego; uni-versitate
de stat, aflat de fapt la 19 km la nord de
orasul San Diego, n La Jolla - numele fiind
spaniol, se pronunt amestecat, anglo-spa-
niol, Lhoi; n traducere, Giuvaer), si Ste-
ven Block (profesor la Leland Stanford Jun-
ior University; universitate privat din Palo
Alto - nume spaniol, care se traduce Copac
nalt, dar cu pronuntare... american, Pelou
Eltou, din statul federal California, la 60 km
sud-est de orasul San Francisco.).
*
Conferintele astea ti deschid orizontul,
te fac s gndesti si altfel... in vivo...
Nu-mi place s rmn doar ntr-un dome-
niu, ci s misc prin diverse, curios s privesc
din unghiuri multiple, s generalizez, s
interdisciplinez as zice. Exist riscul si s
m pierd, este-adevrat... Dar, mcar s nu
m pierd n toate! mi urmez pasiunile...
*
n cldirea 74 (Institutul Beckman) a
Caltech, pn la o-ra 11:45, apoi dejunul
(care-i inclus n banii nregistrrii la conferint
(taxa de participare): 85 $ ca profesor si mem-
bru al APS [American Physical Society];
sunt taxe diferite: mai mici pentru studenti,
mai mari pentru membri. Este foarte ieftin -
comparativ cu participrile la conferintele
internationale de fuziunea informatiei (n
inginerie), unde s-a ajuns la 800-900 $ de per-
soan!
*
Trecnd pe lng Biblioteca de la Cal-
tech, am donat do-u crti pe care sunt coau-
tor, cu cadre universitare din India: dr. Va-
santha Kandasamy si K. Ilanthenral, Su-
per Special Codes Using Super Matrices
(Coduri superspeciale bazate pe super-ma-
trici) si Neutrosophic Bilinear Algebras
and their Generalizations (Algebre bili-
niare neutrosofice si generalizrile lor), numai
cu dr. Vasantha Kandasamy).
Amos G. Throop a fondat n 1891Univer-
sitatea Throop, care n 1920 a devenit Cal-
Tech. Acum exist o grdin n memoria lui.
*
Am distribuit participantilor la conferint
opt exemplare mai vechi, din Progress n
Physics (Progres n fizic). Este o revist
stiintific american trimestrial, a crei adre-
s postal este cea universittii mele, Univer-
sitatea New Mexico, din orasul Gallup,
statul federal New Mexico, pentru c eu fac
parte din Comitetul de redactie, ca editor
asociat, alturi de doi cercettori rusi, Dmitri
Rabounski, redactor-sef, si Larissa Borisso-
va, editor asociat, ambii fiind din Moscova,
cercettori la Institutul de Biofizic Teoreti-
c i Experimental din Pucino (un orsel
stiintific aflat la 120 km de Moscova). Este o
revist alternativ nfiintat n anul 2005,
liber accesibil si online - are ca scop pro-
movarea stiintei cinstite si necomercializate
si public articole de fizic teoretic si expe-
rimental, precum si de matematic, cu teme
legate de fizic, fr s fac uz de cenzur
sau de liste negre.
*
Prenumele si numele mele, mpreun,
sunt prea lungi (au 21 litere - cu spatiul dintre
prenume si nume), nct pe ecusonul con-
ferintei n-a avut loc si ultima liter, fiind ad-
mise doar 20 de caractere: Florentin Sma-
randach. N-am loc s intru n... istoria fizicii!
*
M-am nscris la conferinta de la CalTech
n ultimele zile! Coordonatorul, dr. Andreas
Bill, m-a anuntat prin e-mail s m grbesc
dac vreau s prezint articolele. Am fcut-o
n ambitia lui MM - jurnalistul vlcean Mircea
Monu - care zicea c nu e convins de reali-
zrile mele n fizic. Ba... chiar s-a suprat pe
mine, deoarece conf. univ. dr. Ion Soare,
concitadinul su, elogiase contributia mea
n fizic, dar si-n filozofie [neutrosofia =
generalizarea dialecticii hegeliene] n En-
ciclopedia Judetului Vlcea, vol. I, la pa-
gina 858. Pi, nu stiu care era vina mea pentru
ceea ce afirm altii despre mine?!
- MM e foarte influentabil; dac i spu-
ne cineva c Smarandache e prost, el crede
imediat... mi s-a explicat.
Aceste bete-n roate m-ntrt, m-nfier-
bnt ca pe-un oltean nrit... M avnt s
creez mai mult, mai tare...
MM este oltean prin adoptie [asa glu-
mim noi, dar el si zice mai sofisticat: Oltean
de rangul II, adic, prin aliant - dup mu-
iere!], fiind originar din Dobrogea si stabilit
din 1979 n Rmnicu Vlcea.
Prima-mi prezentare: Legtura dintre
neparticul i nematerie (prima parte este
scris de dr. Ervin Goldfain, a doua parte -
de mine).
Desi am prezentat la zeci de conferinte
nationale si internationale, tot am avut trac,
la nceput... Apoi, mi-am dat drumul, si-am
nceput s vorbesc si s gesticulez... Cu voce
tare, s acopr audienta.
Neparticulele (introduse de profesorul
Howard George de la Universitatea Har-
vard, din orasul Cambridge, statul federal
Massachusetts) au proprietti foarte ciudate,
ele reprezint fractiuni de cmpuri cuantice
si contin mixturi de particule si antiparticule
(deci sunt o form de nematerie [termen
introdus de mine n anul 2004]).
Binenteles c-am primit si pentru aceast
obrznicie fizic portia necesar de nju-
rturi! (de exemplu, n prtinitorul site Mad
Scientist - Savantul nebun). Cum fac eu, cum
nu fac, atrag oprobriul multora, uneori si-al
tuturor! Dar, nu m sperii, ci m-nfurii...
[Acum, cititorul o s rd!].
Doar pentru Paradoxurile sorites din
fizica cuantic, pe care le-am introdus, nu m-
a contrazis nc nimeni.
Adesea-s paradoxist fr s vreau (asa
mi-e natura!)... si-asta nu e bine.
Neparticulele evolueaz nainte si napoi
n timp. Studiul lor se face cu ajutorul ope-
ratorilor fractali de diferentiere si integrare.
Fizica la energii superioare energiei Mode-
lului Standard al atomului are o bun sans
s devieze de la echilibru. Particulele gene-
rate n urma interactiunilor la energii nalte
nu au timp s se termalizeze, adic s ating
echilibrul termic. n consecint, toate mrimile
de interes (de exemplu, distributia de ener-
gie si de moment n urma coliziunilor) nu mai
sunt stationare, ci sunt tranziente (depind
de timp). Acest regim dinamic de ne-echi-
libru sugereaz folosirea operatorilor fracti-
onali de diferentiere si de integrare, asa cum
am descris n lucrare. Consecintele sunt le-
gate de aparitia unor faze exotice de ma-
terie, n care cuantele de cmp (particule si
antiparticule) se amestec n combinatii
neobisnuite (mixturi neobisnuite), n numere
nentregi si cu spin fractional (diferit de spi-
nul bosonic 0, 1, 2,... si diferit de spinul fer-
mionic '). Aceste faze au corelatii exotice de
lung durat si sunt extrem de instabile.
Apoi, legtura dintre nematerie [n en-
glez unmatter] si neutrosofie [n englez
neutrosophy].
Neparticulele - dovada
nemateriei!
31
Anul III, nr. 12(28)/2012
Neparticulele reprezint fractiuni (nu nu-
mere ntregi) de cuante; ele sunt ntre ordine
si dezordine [ca-n neutrosofie si-n para-
doxism]; ele apar la temperaturi foarte nalte
(la energii de ordinul TeV =teraelectronvolt;
tera este multiplul unei unitti de msur =
10
12
, iar electronvolt este unitatea de msur
a energiei folosit pentru particulele din ac-
celeratorul electrostatic de particule, repre-
zentnd energia cinetic dobndit de un
electron liber cnd este accelerat de-a lungul
unei diferente de potential de un volt).
Fizica Emergent [mi permit introdu-
cerea n limba romn a acestui neologism,
nsemnnd care se iveste, care se naste
dintr-o dat] este echivalent cu Teoria
Complexittii (ramur a Informaticii care se
ocup cu studierea complexittii algoritmilor,
complexitatea reprezentnd puterea de calcul
nece-sar pentru realizarea unui algoritm, iar
acesta este succesiunea de operatii necesare
n rezolvarea unei probleme).
Nemateria e format din materie si anti-
materie n stare stabil sau semistabil. Cum
cele mai elementare blocuri de constructie a
universului cunoscute astzi sunt 6 quark-
uri si 6 leptoni, plus cele 12 antiparticule ale
lor, nemateria va fi format din cel putin un
bloc si cel putin un antibloc.
Exemple de nematerie:
- mezonii si antimezonii (formati dintr-
un quark si un antiquark);
- pentaquarkul
+
(format din patru
quarkuri si un antiquark);
- pionium (format dintr-un mezon
+
si
un mezon
-
);
- pozitronium (format dintr-un antielec-
tron si un electron - n stare semistabil);
- protonium (format dintr-un proton si
un antiproton - n stare semistabil);
- heliu antiprotonic (format dintr-un
antiproton si un electron orbitnd nucleul
de heliu - semistabil);
- miuonium (format dintr-un miuon po-
zitiv si un electron).
Neparticulele si nemateria sunt foarte
instabile, rup simetriile si violeaz principiile
de sarcin electric, izospin slab, si culoare.
Profesorul Jonathan Vos Post, din sal,
a spus c-mi stie o carte (era de Teoria Nume-
relor), intitulat Numai probleme, fr so-
lutii!... si toti au zmbit!
Geoffrey Holstrom, prezentatorul lucrrii
Masa ca origine statistic a geometriei si
dinamicii, mi-a cerut s-i expediez ntreaga
lucrare prin e-mail.
Un alt audient m-a ntrebat ct de fidel ar
descrie derivatele si integralele fractionale
strile de neechilibru la energii deasupra Mo-
delului Standard al atomului.
Din Laboratorul de Fizic George W.
Downs de la CalTech, am alergat n cldirea
vecin (East Bridge Physics Lecture Hall),
unde, la ora 14:36, aveam alt prezentare:
Eliberarea quarkului n cadrul Fuziunii la
Rece, Ecuatiei Klein-Gordon, si Fizicii Par-
ticulelor Elementare (mpreun cu Victor
Christianto, colaborator din Indonezia).
Aceasta era mai mult o analiz (incom-
plet) de idei privind rspunsul la ntrebarea:
n cazul c LENR (Low Energy Nuclear Re-
action, n englez, tradus Reactie Nuclear
la Energie Joas, numit n folclor Fuziunea
la Rece), este real aceast reactie, cum s-ar
explica din punctul de vedere al reactiunii
interatomice?
La 23 martie 1989, Martin Fleischmann,
din Marea Britanie, si Stanley Pons, din
SUA, ambii cercettori la Universitatea (pu-
blic) Utah din Salt Lake City, statul fe-
deral Utah, Statele Unite, au anuntat c-au
observat fuziune nuclear controlat la tem-
peratura camerei - timp de o lun. Ei au stu-
diat electroliza apei grele (D
2
O, ap n care
n locul hidrogenului exist deuteriu, izo-
topul greu al hidrogenului), ntr-un calori-
metru de sticl cu electrod din paladiu. Au
sustinut c au constatat producerea unei
cantitti de cldur a crei mrime s-ar putea
explica numai printr-un proces nuclear, de-
oarece au descoperit si mici cantitti de pro-
dusi de reactie nuclear: neutroni [particule
Ir sarcin electric din componenta nucle-
ului atomic (exceptnd cazul celui de hidro-
gen), cu masa putin mai mare dect a pro-
tonilor - ceilalti nucleoni (particule din com-
ponenta nucleului atomic), dar cu sarcin
pozitiv] si tritiu (izotopul super-greu al hi-
drogenului). Presa a numit imediat aceast
reactie Fu-ziunea la Rece [Cold Fusion].
Multi cercettori au considerat aceast
Fuziune la Rece ca nefondat, pentru c nu
au reusit s o reproduc.
Dar, mai recent, n anul 2008, profesorul
universitar japonez Yoshiaki Arata, de la Uni-
versitatea din Osaka, a demonstrat un astfel
de experiment.
Profesorul Marian Apostol de la Institu-
tul de Fizic Atomic din orasul Mgurele
(lng Bucuresti), judetul Ilfov, Romnia, a
propus ncercarea de a utiliza Ecuatia Klein-
Gordon si geometria fractal. [Ecuatia
Klein-Gordon este ecuatia de miscare a par-
ticulelor cuantice fr spin (rotatie n jurul
axei proprii); fractal - un ntreg ce poate fi
divizat n prti care sunt o copie miniatural
a ntregului.]
Dr. Ervin Goldfain citase: tranzitiile de
faze cuantice la temperaturi joase [Subir
Sachdev et al.], termodinamicile mezo-
scopice neechilibrate pentru sistemele
cuantice [D. Bedeaux, P. Mazur et al.], si
tranzitii de faze neechilibrate [S. Lbeck, H.
Hinrichsen etc.]. Dac am lua n considerare
cuantizarea topologic, ne asteptm la o cu-
antizare Bohr-Sommerfeld a quarkuri-lor?...
Cnd a trebuit s m-anunte, moderatorul
acestei sectiuni de lucrri, prof. Warren Ro-
gers, s-a scuzat c nu poate s-mi pronunte
numele (ptesc acest lucru pe la toate confe-
rintele!). M recomand, atunci Smarandacii
[ch, che se citesc - n general - ci n englez].
Radiind de bucurie, ametit de succes,
am plecat mpreun cu inginerul Dave File
(care asistase la ambele prezentri ale mele
si mi-a cerut s i le trimit) la Red Brick Pizza
(Piteria Crmida rosie; m rog, Dictio-
narul explicativ al limbii romne a preluat
termenul cu grafia din limba italian, pizze-
rie, dar eu prefer s-l scriu cum se pronunt,
deci s romnizez acest italienism), ca s bem
bere si fizic (!)
D. F. mi-a replicat ns c nu-i place nema-
teria, cci nu respect nimic din legile fizicii...
- Pi, e nevoie de noi legi, n spatii noi!
[new physics - fizic nou].
mi sugereaz s m axez pe matematic
fractal aplicat.
Ideile discutate (n comparatia pe care
am fcut-o ntre fizic si matematic):
- fizica e mai aproximativ dect mate-
matica;
- fizica e mai poetic, mai vistoare, mai
imaginativ [pune-ti fizica n creier, si fantezia
ti va veni dup aceea];
- matematica este suportul fizicii, de fapt,
al tuturor domeniilor;
- Functiile Green folosesc n fizic la
problemele unde avem de-a face cu infinitul;
- Einstein s-a dus la matematicieni s-l
ajute pentru a da un suport stiintific imagi-
natiei sale;
- fizica este despre continut (limitare);
- matematica e prea exact, prea tehnic
[de aceea eu am si evadat spre alte domenii:
s am mai mult libertate si imaginatie; cnd
ajung la un punct de saturare ntr-un su-
biect, m mut la altul!];
- particulele (n fizic) sunt mai mult...
unde! (iat si paradoxismul);
- spinul unei particule nseamn, de fapt,
energia sa;
- masa antielectronului este de dou ori
Quarkul fa( cu... Fuziunea
la Rece!
La Crmida royie:
pizza, bere yi... fizic!
32
Anul III, nr. 12(28)/2012
mai mare dect masa electronului;
- matematica necomutativ cstig teren
(multe fenomene nu comut n realitate);
teoria matriceal (nmultirea nu comut) este
o astfel de modelare simpl;
- exist Ecuatia lui Drake despre posi-
bilitatea existentei vietii extraterestre - con-
ceput n anul 1961 de ctre astronomul si
astrofizicianul american Frank Donald
Drake pentru a estima numrul potential de
civilizatii extraterestre din galaxia noastr
(Calea Lactee, care contine peste 100 de mi-
liarde de stele); n varianta optimist (cu va-
lorile maxime), ecuatia d 10 miliarde de
civiliza(ii, iar n cea pesimist (cu valorile
minime) rezult numai 1 (una) civiliza(ie (cea
a noastr) - Conferinta de la Observatorul
National de Radioastronomie din Green
Bank, statul federal Virginia de Vest, SUA,
din anul 1961, a optat pentru o cifr interme-
diar: 50.000 de civiliza(ii;
- despre manualele clasice de Fizica Par-
ticulelor Elementare: de Richard Liboff,
David Griffith, David Bohm etc.;
- fizicienii sunt buni s mediteze pe-o
insul desertic; matematicienii s joace la
cazinouri!
- despre UFO-urile (OZN-uri: Obiecte
Zburtoare Ne-identificate, numite folcloric
Farfurii zburtoare, dup aspectul unor
pretinse imagini despre ele) prbusite lng
Rosewell, statul federal New Mexico, SUA,
cnd se pare c au fost gsiti si pasagerii lor
extraterestri, dar guvernul american a negat
si a declarat c s-au gsit, de fapt, rmsitele
unui balon meteorologic;
- Cometei Hale-Bopp (Marea Comet
din 1997) i-a trebuit doi ani ca s-ajung de
la Jupiter la Pmnt.
- Numele nostru va fi atasat de o proble-
m, nu de-o solutie!, rde Dave File (n en-
glez, file are trei ntelesuri: pil; dosar;
fisier; nu l-am ntrebat pentru care dintre
ele opteaz, dar acum, dac-ar fi s fac o glum
paradoxist, i-as spune: Da-c ai o pil,
poti fi atasat de o solutie ntr-un fisier din
dosarul cu probleme!).
Seara am fcut rezervare la Prime Time
Shuttle (naveta), tel. 9-1-800-733-8267, ca
microbuzul s m ia de la hotel si m duc la
aeroport.
Numrul de confirmare 3334486. Noroc
c l-am notat, fiindc dimineata soferul nu
sosea la ora 8:00 (pe 31 octombrie 2010) cum
stabilisem, dar receptionera companiei, sme-
cher/diplomat, mi zice c ei nteleseser la
8:15.
- Okay, merge si-asa, am ncuviintat.
Hotelul Travelodge tax cu 0,50 $/minut
si pentru telefoanele din camer.
*
Hoinream pe strzi seara, de la CalTech
la hotel, pe lungul Boulevard Colorado, cu
lumini multe, pomi mpodobiti cu becuri str-
lucitoare. Rcoare. Plcut. Si muscam dintr-
o pizza cald, cu mult piper (ca s-mi taie
pofta de mncare: s nu m-ngras la loc), si
presrat cu brnz.
Am pierdut dou pixuri, n fiecare zi cte
unul - nu mai aveam cu ce nota si tocmai
atunci mi veneau ideile! L-am rugat s-mi
dea pixul su pe biatul de la ghiseu, cruia
i-am nmnat imediat un dolar.
mi venise s strig:
- Dau regatul meu [pe care nu-l am!] pe-
un pix!
*
Amicul inamicMM, fizician de profesie,
m felicitase n modul nostru contradictoriu:
Aceast invitatie din partea Asociatiei
Americane de Fizic este foarte important
pentru afirmarea... Paradoxismului n fizic!
De fapt, ca s fiu paradoxist, ar fi trebuit
s spun c voi scrie un nearticol despre
participarea dvs. cu articolul despre nema-
terie! (Ha-ha-ha - umor cu praz, rde un
fizician de... necaz!!)
Cred c-n Sectiune veti fi sublimii
Care depesc viteza... luminii!!!
[21 octombrie 2010]
02.11.2010
Surpriz mare la ora mea de analiz mate-
matic la UNM (Universitatea New
Mexico)! Cnd intru n clas si m-ndrept
spre catedr, un flash (blitul aparatului de
fotografiat) m lumineaz...
- Faceti poze?, l ntreb pe Sumit Patel -
un student din India.
- Nu eu, ci Carlin Castle! - si arat spre
colega lui.
- Sunteti un star!, zmbeste alt student
(Troy Merrit). Cum a fost la CalTech?
Si-atunci, m apuc s le explic ceea ce mi
vine n minte despre Fizica Cuantic, srind
de la o idee la alta, revenind.
M-ascultau, m-ntrebau, parc-mi sor-
beau cuvintele
- Dar, hai s trecem la sectia 4.3 de astzi!
- Aaa!... Nuuu!..., se-aude corul clasei.
Mai povestiti-ne!
Fiindc tot nvtaser despre derivate si
integrale, le-am spus c exist si derivri,
integrri fractionale [fractional calcu-lus -
calcul fractional]. Se uit mirati la mine..
Un alt student, tot din India provenit,
Vivek Ramadoss - foarte inteligent - m
chestioneaz:
- Dac derivata ntia reprezint viteza,
si derivata a doua acceleratia, ce nseamn
derivata de ordin 1,5?...
- Ceva ntre vitez si acceleratie!
Troy citise despre... Palindromul Sma-
randache (este vorba despre Numrul sime-
tric Smarandache - un numr palindromic:
are aceeasi valoare citit de la stnga la
dreapta si de la dreapta la stnga).
Altii-mi cer s le explic nemateria.
Le descriu cteva Paradoxuri tip sorites
[n greaca veche, soreites = a ngrmdi, a
face morman, grmad; deci, Paradoxuri tip
morman (grmad), care au fost create n
secolul al IV-lea .H., de ctre filozoful Eubu-
lides din Milet] din fizic (este vorba despre
mormanul de particule elementare care: 1.
sunt invizibile, dar formeaz lumea vizibil,
Ir a se putea cunoaste granita de trecere
de la invizibil la vizibil si invers; 2. se supun
Principiului nedeterminrii al lui Heisenberg,
dar materia format din ele se supune prin-
cipiului determinist; 3. se degradeaz cnd
sunt libere, fiind instabile, dar materia format
din ele este stabil; 4. au o viat foarte scurt,
cnd sunt libere, dar materia format din ele
are o viat lung), apoi le relatez despre viteze
supraluminale (mai mari dect cea a luminii,
care, conform lui Albert Einstein, este viteza
limit n Univers).
- De ce nu predati un curs onorific de
fizic cuantic?, mi sugereaz studentul Troy.
$i-n SUA mai ntrzie
autobuzul!
Studen(i la matematic
vrji(i de fizica cuantic
T
i
n
t
o
r
e
t
t
o

-
J
u
d
e
c
a
t
a

d
e

A
p
o
i
33
Anul III, nr. 12(28)/2012
Stelian GOMBO{
Spirit enciclopedic si personalitate com-
plex a generatiei 27, cu o viat social in-
tens, bucurndu-se de pozitii importante n
societate si de onoruri pe msur, dar avnd
un starlit martiric, Mircea Vulcnescu este o
figur exemplar n panteonul Dreptei ro-
mnesti. De aceea, dorim s-l evocm aici si
acum - cu prilejul mplinirii a 60 de ani de la
nasterea sa cea cereasc si vesnic, care a
avut loc n data de 28 octombrie anul 1952, la
Penitenciarul din Aiud.
Cuprins si solicitat fiind n prea multe
urgente de moment, n-a gsit rgazul pentru
a-si consolida opera. Toate exprimrile sale -
scrise sau orale, deopotriv de profunde si
de minunat slefuite - sunt prilejuite de soli-
citrile celor care l pretuiau. Firesc si com-
petent, a abordat subiecte si teme dintre cele
mai diverse, fermecndu-si auditoriul. Fr
stridente ditirambice si patetisme ieftine, a
stiut s releve esentialul n privinta romnis-
mului si ortodoxiei. Erudit si cu o inteligent
formidabil, a lmurit chestiuni fundamentale
pentru c i s-a cerut si nu din vointa cldirii
unei opere. Acesta pare a fi motivul princi-
pal pentru care, n ciuda notoriettii si a res-
pectului de care a beneficiat n epoca inter-
belic, posteritatea i este modest. S-a risipit
cu o superb generozitate si cu umor.
n constiinta noast public, numele lui
Mircea Vulcnescu nu are nici pe departe
ecoul celor ale lui Nae Ionescu, Lucian Blaga,
Nichifor Crainic sau Mircea Eliade, membri
ai aceleiasi mari familii spirituale. Poate c
dac ar fi fugit dinaintea tvlugului comu-
nist, ori mcar ar fi supravietuit nchisorii,
Mircea Vulcnescu si-ar fi mplinit o parte
din proiecte si ar fi fost pretuit asa cum merit.
Mircea Vulcnescu s-a nscut pe 3 martie
1904, la Bucuresti, n familia unui inspector
financiar. Clasele primare le-a absolvit n Ca-
pital, gimnaziul la Iasi si Tecuci (fiind refugiat
n timpul ocupatiei germane), iar liceul l-a
urmat la Galati si Bucuresti. De foarte tnr
si-a descoperit dexteritti de activist social:
la 12 ani a devenit cercetas, iar la 16 s-a n-
scris n Societatea cultural nfrtirea ro-
mneasc. Din adolescent a scris poezii si
eseuri (Constiinta national la romni,
Cine e poetul romnismului). n anul 1921
s-a nscris la Facultatea de Filosofie si Litere
si la Facultatea de Drept din Bucuresti. A
fost un membru remarcabil al Asociatiei Stu-
dentilor Crestini din Romnia (ASCR). n anul
universitar 1923-1924 si-a satisfcut stagiul
militar, ca voluntar, la Scoala militar de geniu
din Bucuresti, unde a obtinut gradul de sub-
locotenent.
n timpul studentiei a scris, sub influenta
mentorilor si profesorilor si Dimitrie Gusti
si Nae Ionescu, mai multe lucrri filosofice:
Cercetri asupra cunotintei, Introducere
n fenomenologia teoriei cunotintei, Mis-
ticismul i teoria cunotintei. A proiectat
Sistemul meu filosofic: existentialismul. A
publicat mai mult articole n Buletinul ASCR.
n anul 1925, si-a luat licentele n Filosofie
si n Drept. n primvara aceluiasi an a parti-
cipat la campania monografic organizat de
Dimitrie Gusti n comuna Goicea-Mare, ju-
detul Dolj. Tot atunci s-a cstorit cu Anina
Rdulescu-Pogoneanu, o coleg de facul-
tate. ncepnd cu toamna anului 1925, Mircea
Vulcnescu a fcut studii de specializare la
Paris, intentionnd s-si dea un doctorat n
drept si altul n sociologie. Vremurile nu i-au
permis s-si definitiveze studiile. n iarna
anului 1927, a nceput colaborarea la revista
Gndirea. A continuat s aib o vie activi-
tate n cercurile cultural-religioase la Paris,
unde a conferentiat n repetate rnduri. n
luna octombrie anul 1928, a nceput s cola-
boreze la revista Cuvntul, unde va scrie
pn la suspendarea din anul 1933 a ziarului.
n anul universitar 1929-1930, a fost asistent
onorific la catedra profesorului Dimitri Gusti.
Apoi, profesor de economie politic si stiinte
juridice la Scoala de Asistent Social, pn
n anul 1935. S-a desprtit de Anina Rdu-
lescu-Pogoneanu. Pe 27 aprilie 1930 s-a cs-
torit cu Margareta Ioana Niculescu, o alt
fost coleg de facultate, profesoar de liceu.
ntre timp, a publicat articole pe teme religi-
oase, eseuri filosofice si texte de economie
politic; a mers n campaniile monografice
organizate de profesorul Dimitrie Gusti; a
conferentiat cu diverse ocazii si a participat
la emisiunea Universitatea Radio de la Ra-
diodifuziunea Romn.
Pe 13 octombrie anul 1931 a iesit n pu-
blic asociatia cultural Criterion, la simpo-
zioanele creia Mircea Vulcnescu a sustinut
comunicri. A colaborat la Viata Universi-
tar, Realitatea ilustrat, Ultima or, Pan,
Azi, Prezentul, Criterion, Convorbiri lite-
rare, Izvoare de filosofie, Index, Dreapta,
Floare de Foc, Familia, Cuvntul studen-
tesc, Gnd romnesc, Ideea Romneasc,
Excelsior, de multe ori sub pseudonim. Din
luna iunie anul 1935, a detinut functia de di-
rector general al Vmilor pn n septembrie
37, cnd a fost demis dup ce a descoperit
contrabanda cu buturi si tigri fcut de
Eduard Mirto, fost ministru al Comunicatiilor.
60 de ani de la mutarea la
ve[nicele l#ca[uri a unui martir
[i mucenic al neamului
rom@nesc - Mircea Vulc#nescu
60 de ani de la mutarea la
ve[nicele l#ca[uri a unui martir
[i mucenic al neamului
rom@nesc - Mircea Vulc#nescu
Introducere yi cteva
repere biografice
Mircea Vulcnescu
34
Anul III, nr. 12(28)/2012
Totusi, a fost numit director al Datoriei Pu-
blice n acelasi Minister al Finantelor. n acei
ani a cltorit mult pentru interesele statului
romn n mai multe capitale europene. n anii
urmtori, a ocupat de asemenea pozitii im-
portante n administratia national: 1940-
1941, director la Casei Autonome de Finan-
tare si Amortizare si presedinte al Casei Auto-
nome a Fondului Aprrii nationale, pentru
ca din 27 ianuarie 1941 s fie subsecretar de
stat la Finante, pn la 23 august 1944. n
aceast perioad, a fost asistent onorific la
catedra de Sociologie a profesorului Gusti.
Regele Carol al II-lea si ulterior regele Mihai
I i-au conferit distinctii si mari ordine natio-
nale, n semn de recunoastere pentru servi-
ciile aduse statului romn.
Orator de mare fort, a conferentiat cu
pasiune si persuasiune pe subiecte de la satul
romnesc la dimensiunea romneasc a
existentei. Dup lovitura de stat din 23 au-
gust 44, a revenit pe postul de sef al Datoriei
Publice, unde a rmas pn pe 30 august
anul 1948, cnd a fost arestat n lotul al doilea
al fostilor membri ai guvernului Antonescu,
calificati drept criminali de rzboi. La 9 oc-
tombrie 1946 a fost condamnat la opt ani
temnit grea. Judecarea recursului s-a pre-
lungit pn n ianuarie 1948, cnd instanta a
mentinut pedeapsa din 46.
ntemnitat la Aiud, alturi de majoritatea
elitei romnesti, Mircea Vulcnescu a tinut o
serie de conferinte considerate subversive
de tortionari, pentru c le mentinea oamenilor
moralul. Astfel c a fost izolat, la fel ca alti 12
brbati din celula sa, n hrubele sectiei 1.
Acolo au fost dezbrcati n pielea goal si
lsati ntr-un frig cumplit, neavnd paturi sau
scaune pe care s sad. Epuizat, unul dintre
detinuti a czut din picioare dup cteva ore.
Mircea Vulcnescu s-a asezat pe ciment ca o
saltea pentru cel dobort, salvndu-i viata.
Filosoful a murit ns pe 28 octombrie anul
1952, bolnav de plmni, ca urmare a trata-
mentului inuman la care a fost supus. Avea
48 de ani si a lsat cu limb de moarte un
ndemn cutremurtor, cu adevrat demn de
un mucenic: S nu ne rzbunati!.
Principalele publicatii ale lui Mircea
Vulcnescu sunt urmtoarele: Teoria i so-
ciologia vietii economice. Prolegomene la
studiul morfologiei economice a unui sat
(1932); n ceasul al 11-lea (1932); Cele dou
Romnii (1932); Gospodria trneasc i
cooperatia (1933); Rzboiul pentru ntre-
girea neamului (1938); nftiarea social
a dou judete (1938); Dimensiunea rom-
neasc a existentei (1943).
Cteva dintre acestea au fost reeditate
dup 1990, mai ales prin grija neobositului
su exeget Marin Diaconu. Numeroase alte
texte de si despre Mircea Vulcnescu au ap-
rut ntr-o serie de culegeri si n mai multe
publicatii periodice din tar si strintate,
ncepnd din anii 60.
n literatura lumii este amintit uneori urm-
torul scenariu: eroul gseste un manuscris
n paginile cruia se afl tinuit CALEA pe
care el trebuie s o apuce. Scriu CALE cu
majuscule deoarece este mai mult dect un
drum fizic, este vorba n primul rnd de un
itinerariu spiritual. n textele alchimice, de
exemplu, regsim indicatii despre cum se
poate furi athanorul, matricea cu ajutorul
creia poti furi aurul cunoasterii divine si
piatra filosofal, sau care te fac atent asupra
arcanelor pe care tu, ca persoan aspirnd la
desvrsire spiritual, le ntlnesti n proce-
sul interior de solve si coagula. Chiar dac
sunt descrieri tehnice ale unor masinrii sau
complicate itinerarii psihologice, ele au n
comun acest caracter de reper, de puncte
cardinale n haos - cum ar spune Nichifor
Crainic, de ORIENTARE, ns simpla lectur
a manuscrisului nu este suficient, ci trebuie
s punem indicatiile n practic, n act, pentru
ca procesul s poat fi desvrsit.
Imaginea de mai sus mi-a venit n minte
atunci cnd am parcurs pentru prima dat
textele lui Mircea Vulcnescu, adunate cu
acribie n cele trei volume publicate n anul
1996, la Editura Enciclopedic, sub titlul
Dimensiunea romneasc a existentei. Ma-
joritatea acestor texte sunt simple proiecte,
schite, dar, citindu-le, ai sentimentul c ele
spun mai mult dect o carte, sunt nssi esen-
tializarea problemei respective. Colegii de
generatie si exegetii de mai trziu au remarcat
la Mircea Vulcnescu uluitoarea diversitate
a domeniilor n care acesta se misca cu o
usurint rar ntlnit, cu firescul pe care
oamenii obisnuiti l au atunci cnd respir.
Constantin Noica spunea: Era chiar ceva
uluitor si dezarmant pentru fiecare dintre noi:
stia mai bine dect noi, uneori, ceea ce cre-
deam c putem socoti problema noastr.
Ceea ce fascina mai mult era, spune tot Cons-
tantin Noica, nu att revrsarea, ct izvorul.
Ceva din nestiutul spiritului nu nceta s se
refac... Despre aproape orice vorbea Mircea
Vulcnescu, ti ddea sentimentul c se naste
din el. Filosoful de la Pltinis sfrsea prin a-
l compara cu biblicul Noe, cel care comunica
direct, firesc, cu Dumnezeu, si care a stiut s
rnduiasc ntr-o arc jivinele pmntului.
Si, ntr-adevr, Mircea Vulcnescu a stiut s
asimileze toate treptele realului si s ofere
sentimentul integralittii, de la nalta spe-
culatie filosofic la riguroasele planuri pentru
economia Romniei si a Estului Europei, de
la munca intens si sistematic la plcerea
loisirului, organizat ns si acesta cu minutio-
zitate.
Diversitatea preocuprilor a condus la o
oarecare risipire n planul canonic al achi-
zitiilor stiintifice, nemplinindu-se ntr-un
spatiu strict delimitat al vreunei discipline
precum alti colegi de generatie. Refuzul de a
sta sub blestemul unei singure idei, moar-
tea, de o tragic mretie, asumat din nou cu
firescul care l caracteriza, sunt poate cauze
ale acestei nempliniri aparente. Constantin
Noica spunea c, dac nu ar fi citit studiul
Dimensiunea romneasc a existentei, n-ar
fi scris poate niciodat Rostirea filosofic
romneasc. Si azi schitele, proiectele sale
ofer sugestii extrem de valoroase pentru cei
interesati de o anumit problem. Un articol
sau numai un rnd ti pot ORIENTA cutarea.
Un sentiment similar am avut cnd, do-
rind s scriu un studiu despre ortodoxismul
interbelic si problema spiritualittii, Mircea
Vulcnescu, prin dou articole ale sale, mi-a
orientat n mod decisiv cercetarea, deopo-
triv sub aspect ideatic si metodologic. Ele
constituie unul din cele mai complete si com-
prehensive rspunsuri la problema ideii de
spiritualitate intens vehiculat n cultura ro-
mn interbelic. Totul a nceput printr-un
rspuns acordat unui chestionar initiat, n
anul 1928, de revista Tiparnita literar refe-
ritor tocmai la problema dac exist sau nu o
nou spiritualitate n cultura romn. Mai
trziu, n plin nflorire a miscrii Criterion,
Mircea Vulcnescu revenea cu un text mult
mai amplu pe aceast problem. El initia, de
fapt, un veritabil dictionar al notiunilor cele
mai folosite n orizontul cultural al epocii.
Importanta acestui demers este bine subli-
niat de autor: Fiecare epoc are anumiti
termeni care par a strni un interes superior
altora. Evidentierea valorii de circulatie a
acestor termeni si a sensurilor lor ajut la
fixarea fizionomiei spirituale a epocii. Pre-
ciznd sensul ideilor principale ale vremii si
determinnd valoarea lor de circulatie, dic-
tionarul mai poate servi de ndreptar gndu-
lui celor mai tineri, care vor s se orienteze
exact fat de problemele pe care le gsesc
deschise de naintasii lor.
Ori nici un termen nu era att de intens
vehiculat precum cel de spiritualitate si
nici unul nu era att de echivoc, iar una din
cauze se datora sensurilor multiple pe care
el le are. Mircea Vulcnescu a identificat trei
acceptiuni principale: viat interioar, cul-
Despre Mircea
Vulcnescu yi problema
spiritualit(ii autentice
35 Anul III, nr. 12(28)/2012
tur, viat duhovniceasc. Primul sens pune
accentul pe trirea intens a clipei, presu-
pune entuziasm, frmntare, pasiune. Este
cultivat de omul cruia i plac tririle puter-
nice, sentimentele extreme, care se simte bine
numai atunci cnd sufletul su tresalt si re-
fuz limitrile. Este evident n acest caz di-
mensiunea psihologizant a ideii de spiritu-
alitate.
A doua acceptie priveste trirea orientat
axiologic, pentru un ideal, primnd dimensi-
unea rationalist. Modul n care poate fi trit
aceast spiritualitate este multiplu, dup cum
multiple sunt modelele culturale care pot fi
urmate. n perioada sa Mircea Vulcnescu
identifica trei tipare ca fiind mai rspndite:
umani smul, nationalismul integral si
marxismul.
n sfrsit, n al treilea sens, spiritualitatea
nseamn: viat vesnic, trire n universa-
litatea absolut, n Duhul Sfnt; ascez si
viat mistic. Caracterul interior si cel re-
alist apropie acest sens al spiritualittii de
cel dinti, de care l desparte caracterul ete-
ronom al tririi, omul duhovnicesc nefiindu-
si niciodat, siesi, lege si msur, spune Mir-
cea Vulcnescu. Caracterul transcendent al
temeiului acestei triri si chipul suprafiresc
n care aceast transcendent ia cuprindere
n viata sufleteasc a omului duhovnicesc
despart acest sens de cel de-al doilea.
Odat lmurit problema sensului no-
tiunii de spiritualitate, autorul trece la o
analiz minutioas a modului n care inte-
lectualitatea romneasc s-a raportat la a-
ceast problem. n doar cteva pagini, Mir-
cea Vulcnescu reuseste s pun ordine ntr-
o chestiune deosebit de complex si aparent
haotic. Folosind o reprezentare arhitecto-
nic simpl si elegant, el pune n nisa cea
mai potrivit pe principalii exponenti ai cul-
turii romnesti interbelice. Judecata este fr
cusur si si pstreaz valabilitatea deplin si
astzi. Se arat, pe bun dreptate, c problema
noii spiritualitti a fost identificat la n-
ceputurile ei, n anii 1925-1929, cu problema
tinerei generatii. Pe parcurs a aprut un
clivaj, semn, dup cum frumos spune Mircea
Vulcnescu, c identitatea de generatie nu
implic o identitate de pozitie spiritual, iar
n anul 1934, cnd autorul scria aceste rn-
duri (1), situatia se prezenta astfel:
1. O categorie de intelectuali, n frunte
cu Nae Ionescu si Nichifor Crainic a rmas
favorabil unei spiritualitti ntelese ca viat
duhovniceasc. Aceast categorie, n care
se include si el, cultiva traditionalismul si
ortodoxismul.
2. O a doua categorie, care punea accen-
tul pe aspectul cultural al termenului de spi-
ritualitate era mai divers, avnd patru va-
rietti:
a. Curentul marxist, inspirat de idei ale
materialismului dialectic, cuprindea nume
precum M. Ralea, P. Pandrea, Anton Dumi-
triu, Al. Sahia, etc. Principala caracteristic
ar fi considerarea spiritualittii exclusiv n
functie de lupta de clas si de determinismul
economic al societtii.
b. Nationalismul integral. n acest caz
spiritualitatea de orice fel este valoroas n
msura n care reprezint o consolidare a
realittilor, o potentare a fortelor si o sporire
a valorilor nationale. Din acest curent fac
parte, n opinia lui Vulcnescu, N. Iorga, A.C.
Cuza, C.Z. Codreanu, O. Goga, M. Manoi-
lescu, P. Seicaru, V. Bncil, E. Bernea, M.
Polihroniade etc.
c. Umanismul neoclasic, umanist, uni-
versalist, echilibrat si spiritualist, a fost a-
doptat de Tudor Vianu, Serban Cioculescu,
Dan Botta, Ion Cantacuzino, Petru Comar-
nescu, Mihail Sebastian, Constantin Noica.
d. O ultim categorie, reprezentat de
Lucian Blaga sau Stelian Mateescu, refuznd
vreuna din doctrinele religioase instituite,
resping n acelasi timp viziunea umanist
asupra culturii, cutnd o ntregire a omului
prin recursul la divinitate.
3. Ultima categorie identificat de Mircea
Vulcnescu, si, dup el, cea mai numeroas,
ar avea drept lider de opinie pe Mircea Eliade
si, alturi de el, pe Emil Cioran, Eugen Io-
nescu, I. Dobridor etc. Acestia respingnd
vechile distinctii sunt n cutarea unei spiri-
tualitti noi, iar cutarea lor capt adesea
accente agonice.
Tot ce am fcut n aceste putine rnduri
este o reamintire a unor lucruri al cror rost
este de mare important pentru ORIENTA-
REA generatiei tinere de azi, un rspuns celor
care sunt ngrijorati de diversitatea manifes-
trilor acesteia. Reamintim vorbele lui Mircea
Vulcnescu: identitatea de generatie nu im-
plic o identitate de pozitie spiritual, iar
exemplul cel mai bun este dat de propria sa
generatie cultural din perioada interbelic.
Este acesta un lucru ru? Credem c nu. Par-
curgnd nisele culturale stabilite de Mir-
cea Vulcnescu, identificm n ele colegi,
prieteni ai acestuia, care, cu toate divergen-
tele de opinie, au slujit, cu totii, cultura rom-
neasc. Important era spiritul creativ si do-
rinta de a realiza lucruri cu adevrat impor-
tante. Cu att mai mult tinerii de azi - n att
de multe cazuri doar epigoni, n ordinea cul-
turii, a marii generatii interbelice - ar trebui
s fie mai putin interesati de distrugerea ina-
micului de idei si s dea msura adevrat a
propriei capacitti creatoare.
ntorcndu-ne pe trmul cercetrii sti-
intifice, repetm c, pentru istoricii culturii
romnesti interbelice, acest text al lui Mircea
Vulcnescu rmne un reper de neocolit.
Ceea ce am scris n aceste rnduri l reprezint
pe Mircea Vulcnescu al meu, adic acele
aspecte din lucrrile sale care m-au ajutat n
propria orientare. ns aceast oper este att
de divers si fecund, nct fiecare cititor al
ei va regsi pe un Mircea Vulcnescu al su.
Suntem convinsi.
Cum am mai spus n paginile anterioare,
la data de 28 octombrie anul 1952 se stinge
din viat n penitenciarul Aiud Mircea Vul-
cnescu, scriitor, filozof, sociolog, economist,
spirit enciclopedic si personalitate complex
a generatiei anilor 27. ntre anii 1940-1941
ocup pozitii importante n administratia
national, iar din 27 ianuarie 1941 devine
subsecretar de stat la Ministerul Finantelor
Publice, unde rmne pn la 23 august 1944.
Onorat cu distinctii si mari ordine nationale
n semn de recunoastere pentru serviciile
aduse statului romn, dup 23 august 1944
devine, tot n Ministerul Finantelor Publice,
director al serviciului Datoriei Publice.
Condamnat la 9 octombrie 1946 la opt
ani temnit grea, rmne n detentie pn n
luna ianuarie anul 1948, cnd instanta de
judecat i mentine, n urma recursului pre-
lungit, pedeapsa din anul 1946. n Dosarul
penal 232, volumul 23, Alexandru Marcu si
altii, din ACNSAS (dosar ce cuprinde acte
cu privire la lotul II al Guvernului Ion Anto-
nescu din care fceau parte, printre altii, ca
si condamnati criminali de rzboi Alexandru
Marcu si Mircea Vulcnescu) se afl dosarul
de Penitenciar nr. 64/1952 P al detinutului
K9320/1948 Vulcnescu Mircea. Arestat pre-
ventiv fr mandat nc din 30 august 1946,
condamnat la 20 octombrie 1948, i se alc-
tuieste dosarul ce-i poart datele de nastere,
printii, ocupatia la data arestrii, averea la
data arestrii (n dreptul creia st scris: ni-
mic), originea social, studiile. n josul aces-
tei prime pagini - amprenta degetului arttor
stng si semntura. La fila 9 a dosarului citim
o not a corpului de filaj cu dou afirmatii
contradictorii: una este: Mircea Vulcnescu
functionar de carier nu a fcut politic si
alta: Mircea Vulcnescu fcea parte din Gu-
vernul Antonescu, care la 22 iunie a declarat
rzboi Rusiei sovietice si este socotit crimi-
nal de rzboi. s...t Numele su a fost citat
la Tribunalul Poporului n martie 1945. De la
acea dat a fost suspendat din serviciu n
urma legii de purificare a aparatului de stat.
nc din septembrie anul 1947, Mircea Vul-
Pagini de dosar despre
Mircea Vulcnescu
36
cnescu contractase infiltratul pulmonar TBC.
O dovedeste continutul filei 1 a dosarului: la
22 septembrie 1947 Directiunea Sigurantei
Statului nainteaz Directiunii Generale a
Penitenciarelor petitia nr. 29243/ 1947 prin
care Margareta Vulcnescu din Bucuresti
(sotie) solicit asistenta medical si un trata-
ment special pentru sotul su Mircea Vulc-
nescu detinut la Penitenciarul Aiud.
La fila 38 a dosarului, Curtea Bucuresti,
Sectia 4 penal emitea citatia din 14.04.1948
prin care Mircea Vulcnescu din Peniten-
ciarul Aiud este citat a se prezenta n fata
instantei n 13 mai 1948 ca acuzat pentru crim
de rzboi. Fila 39 contine un document din
8 iulie 1947: Penitenciarul Principal Aiud
trimite o not Directiunii Generale a Peniten-
ciarelor - Serviciul ndrumrilor - Bucuresti:
La ordinul dumneavoastr numrul 29579/
1947 avem onoarea a v nainta alturat re-
feratul medicului curant al acestui penitenciar
cu privire la starea snttii a detinutului cri-
minal de rzboi Vulcnescu Mircea din acest
penitenciar. Referatul lipseste din dosar, n
schimb pe contrapagina unei note din 20 iu-
nie 1947 am descifrat cu lupa cteva nsem-
nri cu creionul, probabil ale medicului n-
chisorii. Ele consemneaz nruttirea strii
snttii lui Mircea Vulcnescu, n trupul
cruia tuberculoza (n primul rnd) va face
ravagii pe tot parcursul detentiei pn la
moartea survenit n 1952. Aceste nsemnri
medicale sunt: Tensiunea 17 1/2 - 10, slbire
progresiv - a pierdut 40 de kg, stare de de-
bilitate extrem, tremurturi ale degetelor,
exoftalmie, tahicardie - puls 90 n repaos.
Necesit examen metabolism bazal, regim
adecvat.
Nimic oficial dect aceste nsemnri pe
un colt de pagin. Detinutul Mircea Vulc-
nescu, aflat n arest preventiv de un an, va
trebui s-si poarte crucea pn la sfrsit. Cu
tot cu boala necruttoare. Ce ne spun mai
departe documentele din dosarul de peni-
tenciar Mircea Vulcnescu aflat n volumul
23 al dosarului penal 323 Alexandru Marcu
si altii (lotul II al condamnatilor din fostul
Guvern Ion Antonescu)? Din adresa Direc-
tiunii Penitenciarelor si institutelor de pre-
ventie - Serviciul ndrumrilor - ctre Peni-
tenciarul Aiud (din 20 septembrie 1947) reiese
faptul c Mircea Vulcnescu este recunos-
cut ca bolnav si i se aprob s primeasc
medicamente si o cot suplimentar de ali-
mente n greutate de 7 kg pe luna septembrie,
precum si ngrijire medical avizat. De cele
mai multe ori aceste aprobri erau formale.
Detinutul nu primea nimic. La fila 44 se afl
sentinta (unul dintre cele mai importante
documente) prin care Mircea Vulcnescu
este condamnat n acelasi lot cu profesorul
Alexandru Marcu mpreun cu alti 15 con-
damnati n procesul Ion Antonescu: Dosar
nr. 1921/ 1947 - Curtea de Apel Bucuresti
Sectia a IX-a - ncheiere. Deciziunea criminal
nr. 27 - Sedinta public de la 6 februarie 1948
- Curtea, pentru motivele care se vor vedea,
ascultnd si concluziunile domnului pro-
curor general, n numele legii decide: con-
damn pe Mircea Vulcnescu, n vrst de
44 de ani, n prezent arestat preventiv n Peni-
tenciarul Vcresti, fost functionar public n
Ministerul Finantelor s sufere 8 (opt) ani
temnit grea pentru crim de rzboi. Mai con-
damn pe numitul acuzat la 3 ani detentiune
riguroas si la degradare civic pe timp de
opt ani. n baza articolului 101 din Codul
Penal numitul acuzat va executa pedeapsa
cea mai grea de 8 ani temnit grea.
Mandatul de arestare preventiv emis de
Curtea de Apel Bucuresti Sectia IX din 6 fe-
bruarie 1948 lmureste, vai, episodul arestrii
Ir mandat din 30 august 1946; spicuiesc
din documentul de la fila 48: Avnd n ve-
dere c prin aceeasi decizie Curtea a dispus
si arestarea preventiv a numitului acuzat n
baza articolului 371 potrivit cruia, n caz de
condamnare, instanta apreciind, poate ordo-
na mentinerea n stare de arest preventiv a
acuzatului, dac nu este detinut n preventie
n baza unui mandat dat n aceeasi cauz.
Avnd n vedere c n spet acuzatul se g-
seste deja arestat preventiv n Penitenciarul
Vcresti, fr ns s se fi emis mandat m-
potriva lui de ctre Sectiunea a VIII-a a aces-
tei Curti care ordonase arestarea prin decizia
criminal casat cu nr. 160 din 9 octombrie
1946, considernd c fat de pedeapsa apli-
cat arestarea preventiv a acuzatului este
impus de teama de disparitie spre a se sus-
trage de la executarea pedepsei n cazul cnd
ar fi lsat liber s...t, dispunem arestarea pre-
ventiv a acuzatului Mircea Vulcnescu n
vrst de 43 de ani. s...t Ordonm tuturor
agentilor fortei publice n conformitate cu
legea s-l aresteze pe numitul acuzat si s-l
conduc n arestul preventiv al Penitencia-
rului Vcresti din Bucuresti. Inutil, formal,
cci acuzatul se afla de mult timp, bolnav si
chinuit, arestat preventiv, fr mandat, n Pe-
nitenciarul Vcresti.
Strigtor la cer este faptul c exist docu-
mente medicale contradictorii. La fila 32 a
dosarului, pe contrapagina Foii de Transfe-
rare pentru serviciul ambulantei emis de Pe-
nitenciarul Aiud, emis la 17 noiembrie 1947
n scopul transferrii afaceri judectoresti,
este tiprit o adeverint: Subsemnatul ... ,
medic al Penitenciarului Aiud certific c,
examinnd la plecare pe detinutul Vulcnes-
cu Mircea, am constatat c nu sufer de nici
o boal infecto-contagioas. Alt document,
contradictoriu, de la fila 13 este o Copie de
pe referatul medical - serviciul medical al
penitenciarului Jilava: V raportm c
examinnd azi, 10.IV.1951 pe detinutul poli-
tic Vulcnescu Mircea c sufer de pleurezie
stng cu stare general rea. Se recomand
internarea la Spitalul Vcresti. Semnat:
medici, penitenciarul Jilava.
Cu toate c era att de bolnav, chinuit de
tuberculoz, la 20 aprilie 1951 este ridicat de
la Penitenciarul Aiud de ctre organele de
Securitate. La 25 aprilie 1951 Directia General
a Penitenciarelor din Ministerul Afacerilor
Externe, Serviciul Evidentei trimite adresa nr.
9947 Directiunii Generale a Securittii Sta-
tului: Penitenciarul Jilava prin raportul 8540/
1951 ne nainteaz un referat medical din care
se constat c detinutul internat politic Vul-
cnescu Mircea sufer de pleurezie stng
cu stare general rea pentru care i se reco-
mand internare la Spitalul Vcresti. Vulc-
nescu Mircea Aurel fisa nr. 12/1951 fiul lui
Mihail si al Mariei internat politic, se afl n
Penitenciarul Jilava de la data de 13.I.1951.
Fat de cele artate mai sus v rugm s bi-
nevoiti a ne comunica avizul dumneavoastr
asupra internrii susnumitului detinut la Spi-
talul Penitenciarului Vcresti pentru tra-
tament. Rspunsul, evaziv, va grbi moartea
lui Mircea Vulcnescu: Raportati relatii com-
plete si avizul dumneavoastr cu privire la
transferarea de la Penitenciarul Jilava la Spi-
talul Penitenciarului Vcresti a detinutului
Vulcnescu Mircea Aurel, functionar, fiul lui
Mihai si al Mariei, bolnav de pleurezie. A-
dresa din 26 mai 1951 a Directiunii Generale
a Securittii - regiunea Bucuresti reteaz orice
posibilitate de supraveghere a bolii pulmo-
nare: La ordinul dumneavoastr din 10 mai
1951 raportm urmtoarele: ntruct din fisa
personal a susnumitului ce o posed la Di-
rectiunea General a Securittii Statului, fr
a se cunoaste motivul retinerii, nu putem
aviza transferarea sa de la Penitenciarul Jilava
la Spitalul Penitenciarului Vcresti.
Implacabil, hotrrea Directiunii Ge-
nerale a Securittii Statului, si pune pecetea
pe soarta filozofului. La fila 6 a dosarului prin
adresa din 15 iunie 1951 citim: La adresa din
25 aprilie 1951 cu onoare v aducem la cu-
nostint c avizm nefavorabil asupra trans-
ferului si internrii n Spitalul Penitenciarului
Vcresti a detinutului Vulcnescu Mircea
Aurel. Finalul se precipit. Clii l con-
damn la moarte dup cum reiese din schim-
bul de adrese de mai sus. Si ca totul s fie
ca la carte, Penitenciarul Jilava emite o
Foaie de transferare (pentru uzul vagoanelor
penitenciare) n care se specific: Detinutul
Vulcnescu Mircea Aurel cu nr. matricol 12/
S/1951 condamnat la 8 ani temnit grea pen-
tru faptul de crim contra umanittii se trans-
37
Anul III, nr. 12(28)/2012
fer la Penitenciarul Aiud pentru executarea
pedepsei. n coltul de sus-stnga al for-
mularului completat astfel este tiprit: Con-
sultat si gsit sntos, n ciuda constatrilor
medicale. La 28 octombrie 1952 se stingea
din viat, dup ndelungi suferinte fizice si
morale cel ce dduse Dimensiunea rom-
neasc a existentei. V fac cunoscute cteva
documente ale decesului.
1) Adresa Penitenciarului Principal Aiud
ctre Curtea Suprem sectia penal din 8
noiembrie 1952: V naintm n original
referatul nr. 877 din 3 noiembrie al serviciului
sanitar al acestui penitenciar din care se poate
constata c detinutul Vulcnescu Mircea Au-
rel care a fost condamnat la 8 ani temnit
grea n baza deciziei nr. 1510 din 7 august
1948 cu mandat de arestare din octombrie
1948 emis de Parchetul Curtii Bucuresti pen-
tru crim de rzboi a decedat n acest peni-
tenciar la data de 29 octombrie 1952.
2) Raportul Penitenciarului Principal Aiud
din 31 octombrie 1952 trimis Directiunii Ge-
nerale a Penitenciarelor: V raportm c n
ziua de 29 octombrie 1952, a decedat n acest
penitenciar detinutul Vulcnescu Mircea fisa
9320/48 Aiud, suferind de miocardit si
pleurezie dubl T.B.C. s...t Alturi naintm
un inventar de efecte ce au fost proprietatea
susnumitului cu rugmintea s binevoiti a
ne da ordin ce s facem cu acele efecte, pre-
cum si dac putem anunta sau nu familia sus-
numitului.
Ultima copert a dosarului de penitenciar
al lui Mircea Vulcnescu pstreaz data iesirii,
precum si felul si modul iesirii din penitenciar:
Decedat suferind de miocardit si pleurezie
dubl T.B.C. Detinutul K 9320, Vulcnescu
Mircea...
Mircea Eliade si Emil Cioran au plecat,
Mircea Vulcnescu a rmas. Eliade si Cioran
au fcut carier n Apus, Vulcnescu a fcut
puscrie n tar. Eliade si Cioran si-au pe-
trecut viata n scris, Vulcnescu si-a petrecut-
o n moarte. Au fcut bine Eliade si Cioran c
au plecat? A fcut bine Mircea Vulcnescu
rmnnd? Dac Eliade si Cioran ar fi murit
cu Vulcnescu? Dac Eliade ar fi devenit in-
formator al securittii si Cioran redactor-sef
la Scnteia? Dac Vulcnescu ar fi plecat
s fac o solid carier universitar n Occi-
dent? Dup 50 de ani de mizerie comunist
ne dm seama c nici una dintre ipotezele de
mai sus nu ar fi schimbat cu nimic soarta Ro-
mniei. Un mare intelectual n plus n exil,
doi mari scriitori n plus morti sau ticlositi
n puscrie n-ar fi afectat liniile generale ale
tabloului. Martirul Emil Cioran!? Si ce dac!,
s-ar fi rstit Nicolae Ceausescu. Vulcnescu
de la Yale?! Cine-i la? s-ar fi constipat Bo-
bu. Renunti la destin pentru o carier? Dar
dac singurul destin ti-e cariera? Si dac sunt
altii care nu vor s urce dect treptele ierarhice
ale destinului? Amintirea unora struie n
biblioteci, a altora n calendar. Multi dintre
cei care sunt n calendar sunt si n biblioteci;
ctiva dintre cei care sunt doar n biblioteci
ar merita s intre-n calendar. Romnia, tara
lui Eliade? Romnia, tara lui Vulcnescu? Dar
ce este Romnia? n cel mai bun caz, tara lui
Eliade si Vulcnescu. Poate c Romnia mai
exist doar pentru c Eliade a plecat si Vulc-
nescu a rmas. Poate c Romnia exist n
ciuda faptului c Eliade a plecat si Vulcnescu
a rmas. De ce l-am izgonit pe Eliade si de ce
l-am ucis pe Vulcnescu? De ce nu l-am ucis
si pe Cioran? De ce a scris Voltaire Candide?
Dac nu ar fi venit comunismul si ar fi rmas
cu totii n Romnia, poate c Cioran ar fi a-
juns s-si plictiseasc publicul cu vesnicele-
i agonii, poate Eliade ar fi ajuns un fel de Ni-
colae Iorga, admirat pentru cuprinderea in-
telectual dar brfit si chiar detestat pentru
megalomanie, poate Eugen Ionescu ar fi fost
cel mai mare critic literar romn n viat, iar
Mircea Vulcnescu ar fi continuat s se n-
grase spre necazul acestuia din urm.
Poate c Eliade, Cioran si Vulcnescu au
frmntat de-a lungul anilor multe din ntre-
brile de mai sus. Si-au putut ei gsi vreun
rspuns? Nu stim. n anumite mprejurri,
istoria devine biografie, se adnceste n su-
flet si curge, linistit sau dureros, printre sis-
turi si spade. Alteori, biografia devine istorie.
Cnd a murit Socrate, nvtceii au stat cu el
si i-au descris ultimele zile. Cnd a murit Iisus
Hristos, ucenicii au stat cu el si i-au anuntat
nvierea. Cnd a murit Mircea Vulcnescu,
ucenicii si prietenii i erau n exil sau n temnite.
Si totusi cineva i-a fost alturi. Nu a murit
singur. Nici n agonie blasfemiatoare. Ci cu o
mpcare a tuturor ntrebrilor: S nu ne
rzbunati!
Cei mai multi oameni judec succesul
unei biografii dup ecoul pe care l are. Dup
zarva produs. Dar mai sunt si traiectorii care
produc tcere. Nu tcerea penibil sau iro-
nic, ci tcerea rotund a desctusrii. O t-
cere cu miez de imn. Cum te feresti de istorie?
Fugind din calea ei? Imposibil. A fugi din ca-
lea istoriei nseamn a colabora cu ea. Scri-
ind?! Curgi odat cu timpul. Cldesti ruine.
Te-aduni ntr-o oglind care se sparge n re-
alitate. Dar dac te reculegi ntr-o tcere att
de adnc si grea nct n jurul tu istoria se
face liniste? Tcerea nu se stirbeste, nu tre-
buie tradus, nu-i trebuie note de subsol si
nici editie critic. Doar un autor onest. Istoria,
o clipit. Lupta, o respiratie. Mircea Vulc-
nescu - scriitorul a patru volume de opere?
Da. Un om care si-a fcut datoria? Desigur.
Dar, mai presus de toate, cavalerul unei mari
tceri. Care este pe rod.
Asadar, cei alungati din turnurile babi-
lonice pot bate la portile cettii noului Ieru-
salim - cel bisericesc si ceresc ce nu are tre-
buint de soare, nici de lun, ca s o lumi-
neze, cci slava lui Dumnezeu a luminat-o,
Iclia ei fiind Mielul (Apoc. 21, 23). Viata,
opera si activitatea lui Mircea Vulcnescu,
cu alte cuvinte, este una de referint n dome-
niul istoriei si a spiritualittii autentice, care
ar trebui s se afle la ndemna tuturor celor
ce cred c Biserica este cetatea pe care nici
portile iadului nu o vor birui!...
Dumnezeu s-l ierte i s-l odihneasc!
Venic s-i fie amintirea i pomenirea!
Amin!
Surse bibliografice de referin(:
Revistele: Rost, Atitudini, Gndirea (serie
nou), Puncte cardinale, Romnia literar,
Dacia literar, Lumea credintei i Lumina;
Site-urile: www.crestinortodox.ro,
www.fericiticeiprigoniti.ro,
www.foaienationala.ro,
www.memoria.ro,
www.promemoria.ro,
www.razboiintrucuvant.ro,
www.theologhia.ro,
www.razboiulnevazut.ro
si multe altele...
Acum, n ncheiere -
un gnd sincer yi
recunosctor despre
Mircea Vulcnescu
Tintoretto - Drumul Golgotei
38
Anul III, nr. 12(28)/2012
Octavian LUPU
n momentul cnd am iesit din statia de
metrou Trocadero, ntr-o sear de aprilie, am
fost convins c voi avea parte de o experient
cu totul deosebit. Nu era vorba doar de un
presentiment nscut din sonoritatea acestui
nume spaniol utilizat pentru un punct de re-
ferint din Paris, ct mai degrab de aspectul
cu totul aparte al acestui loc fermector, din
care poti ajunge imediat pe esplanada cu ace-
lasi nume, de unde poti admira n toat splen-
doarea ei frumusetea aparte a unuia dintre
cele mai cunoscute monumente de art urba-
n din lume: Turnul Eiffel.
Desi ploua destul de puternic, esplanada
era plin de turisti dornici s admire ilumi-
narea cu totul special a turnului, care, gratie
sutelor de becuri montante la toate nivelele,
oferea o priveliste de neuitat. M-am uitat n
jurul meu si am putut distinge persoane din
toate colturile lumii asteptnd evenimentul
special al orei fixe, cnd dintr-odat ntregul
turn si schimba brusc aspectul datorit tre-
cerii pentru mai multe minute la o iluminare
intermitent, becurile stingndu-se si aprin-
zndu-se rapid ntr-o feerie asemntoare
srbtorilor de sfrsit de an. Surpriza era la
fel de mare, chiar dac te asteptai c se va
produce, fiindc de fiecare dat silueta arcu-
it a turnului prea s explodeze ntr-o jerb
de lumini ce se proiectau mirific pe cerul de
deasupra Parisului.
Astfel, pret de mai multe clipe am avut
impresia c m aflam ntr-o alt dimensiune a
spatiului si a timpului, iar simtmntul par-
ticiprii la un spectacol cu totul unic l triau
toti participantii printr-o legtur interioar
ce trecea dincolo de distantele geografice
ale locurilor de origine. De aceea, vizionarea
spectacolului de lumin si culoare a Turnului
Eiffel de pe esplanada Trocadero reprezint
mereu o experient profund si tulburtoare,
conferind Parisului un aspect aparte ntre
toate capitalele lumii.
n privinta numelui Trocadero, el amin-
teste despre o btlie purtat de ctre trupele
franceze pe suprafata insulei cu acelasi nume
din sudul Spaniei n cursul anului 1823,
avnd drept scop restaurarea autorittii re-
gelui Ferdinand al VII-lea de Bourbon, con-
testat de o revolt puternic ndreptat m-
potriva sa. Printr-o ironie a istoriei, la acea
dat, Franta a ajutat la mentinerea regalittii
n Spania, dup ce n urm cu doar o decad
nainte ea cuta s impun fr succes regi-
mul republican n ntreaga peninsul Iberic.
Dar acest nume nu este ntmpltor n
Linii de for]# la intersec]ia
dintre axa vertical# a Turnului
Eiffel [i cea orizontal# a
C@mpului lui Marte
Simbolul cel mai reuit al arhitecturii moderne a Parisului rmne n continuare
Turnul Eiffel, o sintez strlucit a conceptelor de urbanism elegant al acestei mari
metropole. Dispus la captul de nord-vest al Cmpului lui Marte (Champ de Mars),
acest Turn continu s impresioneze prin silueta sa impuntoare pe toi turitii care
se nghesuie pe terasele ingenios proiectate ale esplanadei Trocadero, care mereu
ofer o experien unici de neuitat diferitelor generaii care au avut ocazia s o
viziteze. Echipat cu cele mai performante accesorii tehnologice, Turnul Eiffel
strlucete n noapte asemenea unui far n mijlocul cerului, prin sute de becuri de
mare putere luminnd nopile unui ora fascinant i mereu seductor
Pia]a [i esplanada
Trocadero
Trocadero - numele
unei victorii a trupelor
franceze
39
Anul III, nr. 12(28)/2012
peisajul cosmopolit al Parisului, fiindc piata
si esplanada Trocadero se afl n prelungirea
unei axe imaginare care ncepe din dreptul
vastului complex de cldiri al Scolii Militare,
se continu de-a lungul unui spatiu verde
amenajat ca un parc imens cunoscut sub nu-
mele de Champ de Mars, sau Cmpul lui
Marte, la captul cruia se afl dispus Tur-
nul Eiffel. Aceast aliniere a cel putin trei
monumente urbanistice am constatat c re-
prezint o regul n Paris, definindu-se linii
de fort n peisajul original al acestei me-
tropole ncrcate de amintirea evenimentelor
din istoria modern si contemporan.
Esplanada Trocadero se afl dispus n-
tre aripile pavilioanelor ce compun actualul
Palat Chaillot, care a fost construit cu ocazia
Expozitiei Internationale din anul 1937, n
acest sens fiind demolat un palat mai vechi,
datnd din anul 1878, ridicat pentru Expozitia
Universal din acea perioad. Din diferitele
fotografii ale vechiului palat, am putut dis-
tinge un profil similar celui existent n ce pri-
veste dispunerea pe dou aripi a structurii
ansamblului, la mijloc fiind ns prevzut o
cldire impuntoare ntr-un stil eclectic
avnd ncorporate elemente de art maur si
bizantin.
Actualul palat este diferit, fiind o cons-
tructie modern cu o esplanad care s per-
mit admirarea Turnului Eiffel si a parcului
Champ de Mars de ctre un numr mare de
vizitatori. n plus, dinspre Scoala Militar
aspectul palatului este aparte, permitnd o
neasteptat perspectiv cnd privesti ctre
mijlocul acestui ansamblu, unde nu se afl
nici un fel de cldire dominant ntre cele
dou aripi ce flancheaz esplanada, conferind
senzatia neasteptat a saltului ctre cer prin-
tr-o ingenioas sugestie arhitectonic.
n acest moment, nu pot s nu m gn-
desc la lipsa de gust a celor care au ridicat
un Palat al Parlamentului n Bucuresti fr a
respecta regulile de bun gust si de stil ale
construirii unui astfel de edificiu, fiind cu
totul inoportun supranltarea de structuri
peste structuri ntr-o tendint megalomanic
a umbririi cerului si perspectivei. n mod
clar, doar culturile si civilizatiile avansate pot
ridica palate care s si merite numele, iar la
Paris orice turist romn va avea ocazia de a
ntelege cu adevrat ce nseamn stilul si bu-
nul gust n aspectul urbanistic al unui oras.
Initial destinat pentru a decora tem-
porar Expozitia Universal din anul 1889,
acest monument din otel a fost ulterior men-
tinut, devenind n timp unul dintre reperele
unice ale Parisului. Avnd o nltime de 320
de metri, silueta sa domin ntreaga metro-
pol, fiind vizibil din multe locuri ale orasului
si oferind cele mai interesante perspective.
Desi ridicarea sa a fost contestat de comu-
nitatea artistilor din Paris, ulterior s-a dovedit
c nu a fost o greseal construirea si ampla-
sarea sa la cellalt capt al parcului Champ
de Mars, fat n fat cu Scoala Militar.
De fapt, aceast capodoper de art in-
dustrial urban te trimite imediat cu gndul
la crtile lui Jules Verne, aspectul fiind com-
pletat de jocurile de lumini dispuse n n-
tregul turn si de farul puternic din vrf, ca-
re se roteste ctre toate directiile, semnificnd
o universalitate a triumfului stiintei, tehnolo-
giei si cunoasterii. Si nu ntmpltor, aspectul
su este destinat s ofere o perspectiv sin-
tetic asupra acestei noi puteri a epocii
moderne, prin sinteza unor elemente de stil
arhitectonic deja prezente n peisajul parizian.
Astfel, structura turnului are trei compo-
nente majore, fiind simetric spre toate cele
patru laturi ale sale. Pornind de la nivelul so-
lului se pot distinge patru arcuri ogivale usor
turtite, similar arcadelor cldirilor publice me-
dievale n genul catedralelor sau palatelor
regale. Aceste linii arcuite sunt ncadrate la-
teral de patru piloni oblici asezati pe niste
blocuri nalte de beton dispuse simetric ase-
menea tlpilor unei imense vietti tetra-
podice, adic avnd patru picioare, oferind
stabilitate mecanic si comunicnd o puter-
nic impresie de sigurant ce eman din as-
pectul impuntor al nltimii constructiei.
A doua component se continu armo-
nios, stiliznd ntr-un mod interesant profilul
special al Arcului de Triumf, ntr-o manier
inegal pe axa vertical, dar conferind o pers-
pectiv artistic special prin propulsarea c-
tre cer a conceptului arhitectonic al acestui
monument. Iar a treia component este simila-
r unui imens obelisc, ce se ridic puternic si
ndrznet ctre cer, avnd n vrf o siluet de
minaret, asemenea unui punct de observare
situat la mare nltime sau chiar a unui far ce
si proiecteaz lumina ctre toate directiile ori-
zontului. Cu sigurant c Turnul Eiffel nu a
fost rezultatul simplei proiectri mecanice a
unei structuri robuste din otel, ci, deopotriv,
al contributiei stilistice a unor arhitecti de
renume, care au ncorporat si verticalizat sim-
boluri deja consacrate din peisajul urbanistic
al Parisului, conturnd triumful stiintei si cu-
noasterii n efortul perpetuu al omului de a
se nlta ctre ceruri prin forta tehnologiei.
O astfel de conceptie arhitectonic era confor-
m cu intentia expozitiilor universale ce s-au
desfsurat la Paris de-a lungul unei perioade
romantice a descoperirilor si inventiilor ce au
stat la baza evolutiei industriale moderne.
Istoria parcului Champ de Mars este le-
gat de cea a Scolii Militare, care a fost cons-
truit ntre anii 1752 si 1760, fiind destinat
instruirii cadetilor ce urmau s devin ofiteri.
Initial, Champ de Mars a fost conceput ca un
loc de antrenament si exercitii atasat Scolii
Militare, dar ulterior el a fost deschis publi-
cului larg, n acest loc desfsurndu-se de-a
lungul timpului o multime de festivaluri, expo-
zitii sau evenimente n aer liber. Astfel, aici s-
a celebrat pentru prima dat Cderea Bastiliei
ntr-o atmosfer plin de bucurie si exuberant
colectiv din neuitata zi de 14 iulie 1790. De
asemenea, pavilioanele expozitiilor universale
din anii 1867, 1879, 1889 si 1900 s-au nltat
de-a lungul Cmpului lui Marte schimbnd
definitiv destinatia militar a locului.
De fapt, cele dou monumente arhitecto-
nice plasate la capetele lui Champ de Mars
sugereaz o tranzitie simbolic de la arta rz-
boiului la progresul stiintei la nivel interna-
tional. Fiindc nu ntmpltor, Turnul Eiffel
este un simbol al pcii si unittii ntregii uma-
nitti n numele progresului, solidarittii si
desprinderii de violenta veacurilor trecute. A-
cesta a fost si traseul Parisului, care de la o
cetate medieval destinat aprrii n fata in-
vadatorilor a devenit ulterior o metropol des-
chis, fr ziduri, un loc destinat artei si stiintei,
cu greu desprinse din superstitia si ignoranta
veacurilor de ntuneric ale umanittii.
ntr-un mod surprinztor, dar nu si n-
tmpltor, marile axe urbanistice ale Parisului
urmeaz linia conferit de curgerea Senei
de la punctul ei de intrare n oras pn n
dreptul Pietei Concorde, de unde si schimb
imediat cursul ncepnd un lung sir de me-
andre ce se continu aproape la nesfrsit,
ns urmnd o aceeasi progresiv avansare
ctre nord-vest. Similar, axa istoric a orasu-
lui preia n punctul de tangent din Piata
Concorde linia oferit de Sena si o pro-
iecteaz sintetic ctre Arcul de Triumf, iar
Palatul Trocadero
ren#scut sub forma
Palatului Chaillot
Alinierea simbolic# de la
sud-est c#tre nord-vest
C@mpul lui Marte
dintre {coala Militar#
[i Turnul Eiffel
Turnul Eiffel, ca
simbol modern [i
sintetic al Parisului
40
ulterior ctre Arcul La Defense dispus la mare
distant fat de acesta.
n plus, Scoala Militar, Turnul Eiffel si
Palatul Chaillot sugereaz o alt ax care, desi
nu este aliniat cu cea istoric, mentine
totusi avansarea dinspre sud-est ctre nord-
vest a Senei, mai precis ctre unirea cu marele
Ocean Atlantic. Acest lucru l-am remarcat
cel mai bine atunci cnd am vizitat Insula
Cettii, aliniat cel mai bine cu acest curs
ascendent, care imprim sensul devenirii si
progresului marii cetti a Parisului. Aceast
tendint geografic natural a fost urmat si
de arhitectii aspectului modern al Parisului,
conferind convergent, simetrie si armonie
trasrii marilor bulevarde, precum si dispu-
nerii diferitelor monumente sau ansambluri
de cldiri care compun ntreaga metropol.
Revin la peisajul antiarhitectural al Bu-
curestiului revizuit n anii comunismului,
cnd forme artificiale de relief au fost adu-
gate, iar regula conformrii cu tendintele na-
turale a fost n mod sistematic ignorat de cei
care se credeau egali cu zeii, mai presus dect
srmanii muritori. De aceea, lectia de urbanism
pe care ne-o ofer Parisul uneste bunul gust
cu decenta si cu integrarea constructiilor n
cadrul liniilor naturale ale formelor de relief,
ce confer sensul primordial al oricrei asezri
omenesti.
M opresc cu gndurile si impresiile trite
n preajma acestui monument al modernittii,
dar nu nainte de a evidentia axa vertical a
Turnului Eiffel, care sugereaz o devenire as-
cendent si progresiv, un triumf al spiritului
uman asupra vicisitudinilor unei realitti ce
se opune mereu efortului de ridicare a umani-
ttii. Din acest punct de vedere, sectiunea
medieval a pregtit fundamentele dezvoltrii
moderne, care la rndul ei ne conduce la saltul
ctre infinit al civilizatiei contemporane, care
sub o form sau alta va continua la nesfrsit.
Mergnd pe sub arcadele imense ale Tur-
nului Eiffel, am retrit elanul pionierilor sti-
intei si tehnologiei moderne, am simtit imen-
sele sacrificii depuse pentru depsirea igno-
rantei acumulate de-a lungul mileniilor de isto-
rie ntunecat marcate de durere, disperare si
neputint. Si atunci am realizat mai bine dect
oricnd imensul potential al creativittii uma-
ne, aceast fort de exceptie ce poate schimba
fata naturii si transforma un mediu neprielnic
ntr-un adevrat paradis. ntr-un fel sau altul,
acesta cred c reprezint sensul existentei ra-
sei umane, iar vizitarea Parisului mi-a oferit
lectii pretioase privind legtura simbiotic din-
tre om si natur, precum si unirea indisolubil
care subzist dintre etapele trecute, prezente
si viitoare din evolutia civilizatiei umane.
Axa vertical# a
modernit#]ii Parisului
Irina Lucia MIHALCA
Via(a se scurge prin timp,
iar timpul yi are timpii lui!
Eu, tu, aici, acolo, rotunde piruete
n pasi de dans
mprstie fiori n adierea visului,
suspin e cntecul,
Prin frunzele risipite de toamn
asculti curgerea timpului, din amfora antic
sorbi melodia - delicat mir -
betie a umbrelor noptii,
emotie furat din astre.
Prin noaptea-nvaluit n vraj,
o mn mngie perna,
un fluture albastru adie...
O nsingurare solar rsfir cuvinte,
adnc ptrund n respiratia unui timp
comun, pare sa ne coase unul de altul
n punctele cardinale ale inimii.
Estompat este totul,
ceva s-a pierdut acolo n vnt,
nimic nu misc durerea,
asemeni unui lac linistit...
Viata se scurge prin timp,
iar timpul i are timpii lui!
Labirint este viata, labirint este moartea!
Coridoare invadate de alte coridoare
care nu duc nicieri,
pnza vietii nu deruleaz nimic,
mileniile nsele triesc n adncuri!
Stpna omului este viata,
surprizele ei, feliile tortului de migdale,
cnd dulci, cnd amare.
Un paradis pe care nu-l vedem
trece prin dreptul minilor noastre,
spre visul unei patimi.
Stii c ceea ce trieti n clipa asta
depinde de ntlniri ntmpltoare?
Peste ani, clipa prezent
va fi la rndul ei o uitare ntmpltoare.
Pe unda sufletelor pereche, umbrele sunt
ngeri, cnd ele nu mai sunt locatii n
materie, i caut alti timpi,
ngeri care asteapt cuminti regsirea,
rentlnirea cu noi.
Nimic aici, doar tcerea ce curge din bolti...
Unirea lor - o tain a vie(ii...
O lacrim ct un bob de rou eti,
O lacrim de hoya, nedefinit de frumoas,
asemeni florii sfinte
ce nflorete dulci lacrimi n noapte!
O continu uimire - suav si delicat parfum,
subtile inflorescente!
Ador soarele! Povestea ei ncepe
dup miezul noptii.
n zori abia se vede - multe lacrimi -
o floare ce nu-nflorete la toti;
Pe marmura pervazului
lacrimile m-ateapt.
Ai grij de floarea din inima ta!
n sunetul titerei, ciupite de adierea
zefirului, roua florilor si picur
dorul necunoscut.
Orice sperant si are o deslusire,
orice credint un suspin,
orice revrsare o clip de repaos,
orice tcere un ndelungat ecou!
Omul mbin toate iubirile - este un tot -
Un vis i caut toate poemele,
Un timp dintr-un timp, un timp neatins!
Magic noapte - un cntec prelung
cheam soarele la-ntlnirea cu luna,
Unirea lor - o tain a vietii...
n tine e rspunsul, caut-l!
Aroma nou de cafea
Aroma nou de cafea,
n dimineata asta,
mi-a purtat chihlimbarul visului
spre soare, azur si mare.
Prin cntec,
contopindu-se cu cerul,
chemri adnci ne picur
n suflet uitate doruri
- soapte renviate
de respiratia suav a valurilor.
O bucurie fr seamn m nvluie -
un tainic parfum purtat
de val dinspre mare.
E cntecul tu de dragoste.
Unde, oare, s fii?
41
Anul III, nr. 12(28)/2012
Teo CABEL
Ana Maria Gbu ne invit s ne bucurm,
alturi de ea, de intensitatea cu care trieste,
prin mirajul poeziei, un adolescent de 15 ani,
minunile vietii nmugurite din fiorul senti-
mentelor. O adolescent deosebit, pot s
spun, cum sunt multi dintre tinerii liceeni care
iubesc literatura. Nu este o particularitate, ci
o sans, faptul c a fost remarcat si pro-
movat la Buzu, unde a declarat c este a
doua cas pentru ea.
Cstigtoarea concursului Arc de suflet
peste timp, organizat de Fundatia Acade-
mic Vasile Voiculescu, si-a lansat, alturi
de prieteni - Luminita Zaharia (cenaclul Lira
21), venit de la Bucuresti pentru a o sustine,
tatl su, bunica sa, scriitori si oameni de
cultur buzoieni -, pe 23 noiembrie, volumele
Blestematii si Regala.
Blestematii este o carte n care fan-
tasticul devine real, iar lupta pentru existent,
ca ntotdeauna, are o miz si nu precupeteste
nici un efort, nici chiar riscul jertfei supreme.
Eroii sunt rezultatul unui experiment esuat,
care vor s li se recunoasc dreptul la viat.
Este interesant promovarea ideii de lider.
Finalul este concluzia c orice lucru pe care
l doresti si poti lupta pentru el se mplineste
dac stii s-ti folosesti capacittile si s ti le
apreciezi la adevrata valoare.
Regala, desi are o grafic ce aduce chiar
de pe copert cu povestile copilriei, nu este
asa. mi cer scuze, dar o s m refer doar la
poezia Anei Maria, desi volumul este un tan-
dem realizat cu domnul George Filip, din
Canada. Autoarea nu si ascunde vrsta, ba
chiar ne dezvluie: am voie nc s m joc /
de-a v-ati ascunselea / printre oglinzi // din
sala de bal / se aude primul acord // duc /
felinare aprinse / celor care fabric umbre.
Tocmai am asistat la trecerea n adolescent,
unde se aude primul acord al balului (ANO-
TIMP PRIN CUVINTE NECITITE).
AZI VREAU S MERG CU EA DE
MN este dedicat mamei: cnd m-ai ns-
cut / te-am privit / cu ochii a-ntrebare / ce-
nseamn mam / nu stiam // te-am asezat n
minte / s-nvt ce este zmbetul din zori;
recunoasterea ca principiu de maturitate. Sau
n poezia PRINTRE CUVINTE: Port n
buzunarul / sub form de inim / chipul mamei
albind / cmsi de in n Prut. n PAT DE
CULOARE, bunica este cea lng care sen-
surile ntelepciunii ncep s i ncolteasc si
ei n minte si n suflet, ntr-o infuzie frumos
mirositoare, de toamn: Cnd zarea liber/ a
cuprins gutuiul / m ascund n norii toamnei/
colorez pletele/ n ruginiul nfrtit/ cu pur-
puriul / din obrajii bunicii.
Sunt poezii ale Anei Maria Gbu care au
un loc onorabil oricnd ntr-o antologie de
versuri a poetilor maturi: conving noaptea /
s fac topless / n amiaza mare / fr protectie
anti ultraviolet / s serveasc ceai / din stele
de mare uscate / pe-o roat de crucior aban-
donat (AUD DUREREA PRIN CRP-
TURILE PMNTULUI). n PRIMJRA-
TIC, entuziasmul tineretii este contagios:
iubesc aceast noapte / pitit-n oglinda /
diminetii / stele-mbrcate n verde / ncarc
mugurii / cu alb / mine toti vor fi // v-o trimit
la usa / inimii // lsati-o deschis. Se mai fa-
ce simtit aici sentimentul subteran al religio-
sului. CA ULTIMUL OM (chem timpul s
rodeasc): sunt strina plimbat de dimi-
neat / prin noaptea mintii / cu privirea goal
stau / pe miezul neomeniei / ca pe un cmp
de btaie / unde nicio fanfar nu-si salut /
comandantul / dac m privesti n ochi / vei
simti frigul instalat / ti-am creat conditii spe-
ciale/ de plecare // aprind luminile / interiorul
meu nu te mai vrea, lovitur de gratie.
n ]IE apare intuirea jocului social. Re-
cunoasterea mstii ca semn al maturittii:
(...) nvat-m / s adun sub aripa mintii /
tcerea ochilor / care nu plng // si s m-as-
cund / n jocul de artificii. Jocul de artificii
este feerie, dar pentru moment dincolo... EU,
NEUTR: Rotatiile cuvintelor / cresteaz
timpul / ntr-un scrtit asurzitor // (...) n ac-
variul meu / rmn neutr. S fie o imersiune
n adncul sufletului, ca ncercare de echilibru
n fata noilor sentimente trezite de adoles-
cent?
CU DRAG PENTRU ADAM (n replic,
semneaz Eva: e mohort / dar att de
frumos / n sufletul tu / omule // tu trunchi /
izvor / al crengilor mele // la chipul meu nfrun-
zit/ zmbesti// lumina ochilor ti/ nfloreste/
pe malul privirilor. Aceast poezie, generic
dragostei pentru fiinta uman, mreste sfera
expansiunii sufletesti a autoarei. Sentimentul
sublimului, al intensittii, al imensittii, dar
si al tainei n ARIPI PENTRU ZBORUL SPRE
CER (nu dorm, dar visez!): pe marginea
cerului / tcerea / mi-a tivit genele sau mini
cu cirese / nasc armonii / n fiecare frunz /
suvoaie de timp / dau nval // recompun
sim-fonia.(ASCUND PARTITURILE N
PMNT)
Universul poeziei la Ana Maria Gbu, cum
spuneam, este n expansiune, dar soviala
inerent vrstei o mai ncearc uneori: ascult
iubirea / cnd tace / de fric plonjez / n ochii
cu ferestre nchise.
Antologice sunt si CHIRIASI FR CHI-
RIE, NEGRO MAGICO: aprind candela /
din climar, FALIMENTUL FABRICII DE
PRAF: Mi-am agtat rochia/ de ntuneric//
Spirale de fum/ ngenuncheaz/ culorile p-
durii// prin geamurile iernii/ cresc zile mpleti-
te/ cu umbre de oameni//... arunc rtcirea/
ntre deal si ru/ n ultima flacr/ din ochii
ti; (...) strigtele din pustia brcilor/ ames-
tecate printre/ geamandurile umane/ opresc
timpul... (POVESTEA FETEI CU COLIER).
Adolescenta legat la detectorul de ar-
monii, stie c diminetile se trezesc / n re-
cital de albatrosi (NTRE DOU LUMI).
Ana Maria Gbu este poet la 15 ani. Feli-
citri! Drumul este deschis doar celui care l-
a gsit, apoi se fac primii pasi. Acestea sunt
ns stadii depsite n situatia de fat. Matu-
ritatea este un examen pe care o s-l dea mai
devreme, pentru c literatura i-a trasat deja o
hart cu multe comori si, n cutarea lor, va
vedea ct poate de mult.
V@rsta fraged# - filon
de poezie matur#
V@rsta fraged# - filon
de poezie matur#
A
n
a

M
a
r
i
a

G
b
u
42
Nexhat REXHA
(Albania)
STRLUCIRE
(Shklqesi)
Fiindc orele vorbesc zgomotos
Znele adaug vuietul din povesti
Cineva intr n templu tainic
Pentru a strecura zgomotoasa indignare
Cei ce si tin capul sus stric faima
Din frica de sine
Nemilos frm libertatea n jur
Strlucitoarea pedeaps eticheteaz orice om
Lcomia bate poarta-n poart
Iar destinul nu moare, cnd se ucide iubirea
Ziua de nastere o tin florile fr somn
Patria se roag pentru cntecul ucis
NRAVURILE FIRII
(Teket e natyrs)
Eu m vd si nu m vd n tine
Acum vei fi rest
Al tiptului de sperant
n asteptrile lungi
Unde srbtorile duc rzboaie
Pentru hoarde putrezite
Pentru zori triste
Si pentru nravuri cu valuri posomorte
De aceea spune serilor la revedere
Acestor nopti obosite fr somn
Cnd cocosul cnt
In dimineata umbrei grele
Cucurigul unui suflet de slug
Merge n agonia anemic
Spre locul stiut de pedeaps
NA$TERILE
(Lindjet)
Caravane fr sfrsit,
Imperiile nsctoare de nenorocire
Blestem pe drumuri piramidale
n arealul orasului melancolic
Se vd n deprtare casele sufocate
Sub acoperisuri de plastic
Dincolo de epoca legendar a sufletelor mirate
Poporul leag si dezleag noduri seculare
Timonieri alearg s anunte
Tintoretto - Cruciadele Constantinopolului
Satistica nasterilor usoare
Cei care nasc fr rusine rutatea
Ascund povara imoralittii
O pace rece fumeg
Pin ruinele arhaice
Si arbitrii plenipotentiari numr enigme...
Dar cine va lumina crrile attor noduri-
cheie
CONVORBIRE CU UMBRELE
(Bised me hijet)
Pe oriunde as fi mers m urmrea
Umbra sarpelui pe ceaf
Lovirile mereu sporeau
Fr a msura cderile mele
Umbra intrase prin crpturile
Ferestrelor cu geamul spart
Amusina pn la cea din urm frm de
mduv
Erodnd versurile cntecului meu
Funia ncovoierii n jur se-nvrtea
Semnnd prin bti care loveau speranta
noastr
Portretele iubitelor le pstram n adnc
n mbrtisrile noptilor cornis
Umbrele mi-au stors si izvorul
Orice mi-au luat
Numai amintirile nu -
Neprimind nicicnd somnul n ochi
CON$TIINTA MALURILOR
(Ndrgjegja e brigjeve)
A persistat deseori diferenta
Malurile, din nou victime,
Numele au vrut s mi-l deformeze
Punct negru fr viat
Pe locul meu de nastere
Chiar eu l-am zugrvit
l pstreaz limba albanez
n recensmntul ruinelor
Cineva a spus suntem c singurtatea
O voce furioas a rspuns
Caut vechea hart
Dac vrei s ti druiesc sans vietii
Traducere de Baki Ymeri
43
Anul III, nr. 12(28)/2012
Adalbert GYURIS
(Germania)
Speran(a
M rog si iubesc
Si ce-mi mai rmne
Doar s astept
Trecerea timpului...
Asemnare
Nestiut de nimeni
Tu suferi
Si iubesti Luna
Si ai acelasi obraz
Palid ca mine
Ca frunzele ce
n vntul toamnei
Cad una cte una...
Tain
Ce tain ascunde Luna
Nimeni nu stie
Ce tain ascund
Privirile ochilor mei
Nimeni nu stie
Atunci, Tu
De ce tremuri
Cnd te privesc?
Balan(a
Cnd spun
Ce gndesc
Uneori cei din jur
Se supr
S tac
Si s ascult
Ca ei s se bucure?
Roata
Astzi va fi ieri,
Mine va fi azi,
Viitorul devine trecut,
Pe aripi de vnt
Urmele dispar.
Eu mi serbez
Ziua de nastere
n fiecare an,
Dar doar la Crciun,
n fiecare an,
Se naste Iisus.
Tu Doamne
S ne ierti
C ntelegem greu
Sa gndim curat
Si s iubim mereu.
Adevrul
Care este calea?
Doar eu pot s-o aflu
Mergnd pe drumul
Strmosilor mei
Sau s-mi folosesc
Mintea s judec
Si s am
ncredere n mine
Si n Dumnezeu
Ca s fie alturi
Doar s vreau
Si s stiu s aleg
ntre bine si ru.
Binecuvntare
n paradisul su
Dumnezeu zmbeste
Privind opera artistului
Si trimite
Din cnd n cnd
Pe pmnt un... Brncusi.
Memoria Eminescu
Mai puternic dect noi
e moartea
Mai puternic dect ea esti Tu
Ce-ar mai putea s spun
Acum, cuvintele-mi srmane?
Cnd iubirea noastr fat de tine
Dateaz de-o viat
Care ne este dat...
Tu vei rmne asa cum ai fost,
Strlucitor printre stele.
Aspira(ie
Stau si m gndesc
Ce-i fericirea?
Cnd meditez si cuget,
Cnd m ambitionez
S am mai mult,
Sau s mnnc mai bine,
Ori s-mi petrec
Timpul cu cei dragi?
Cunoscndu-m pe mine
Ajung mai aproape
De adevr
Chiar dac de multe ori
Fericirea e departe.
Bucurie
M chinuie mereu aceeasi
ntrebare.
Asa cum si pe altii
Poate la fel.
De cnd iubesc
Aceast glie?
De cnd sunt om,
Biruind putere din ape
Si din munti.
Aici trecutul se cheam Viitor.
Tintoretto - Naterea lui Ioan Boteztorul
44
Marina GLODICI
Am bucuria apelor care curg
din nltimea cereasc a sufletu-
lui si m nfsoar destinul ca o
manta de neprihnire. mi vine s
trezesc din somnul vietii pe toti
ce vor s caute fericirea. Azi si
mine. Iat o mentiune destul de
filozofic. Asta dac vrei s a-
profundezi cu inima si mintea si
s pui vointa la naintarea spre
optimismul adevrat si nu spre
falsul entuziasm al gndirilor asa-
zise pozitive.
Dac azi e soare si lumina te
nvluie pn n adncul sufle-
tului, mine ar putea fi nnourat
si atunci lumina din interior ar
trebui s fie ntiprit pe fat pen-
tru a putea simti vntul rcoros
adus de nori pentru a-ti crea am-
bianta necesar unui simtmnt
binecuvntat. Candida privire a
florilor ar trebui amestecat cu
mireasma parfumului lsat de
urmele pasilor ngeresti ale sufle-
telor curate de pe pmnt.
Azi nseamn acum, exact n
momentul acesta. Mine nseam-
n mai trziu, cndva, n anumit
moment. Iubirea asteapt, ea nu
fuge si nu se mhneste n fata
amnrilor si a ezitrilor. Nici-
odat ns nu exist azi si mine
atunci cnd iubesti cu adevrat.
E lesne de nteles c vesnicia e
nssi dragostea mbrcat n
haine mereu de srbtoare. Sim-
fonia unei triri curate persist
peste vreme si e cntat cu gin-
gsie de orchestra ochilor, bu-
zelor si a chitarei inimii care cnt
chiar si cu lacrimi n strune.
Azi si mine. O notiune tem-
poral ce te ndeamn la cuge-
tare. Si st sub cascada clipelor
care ud impetuos tmpla pe care
curg linistit gndurile spre pri-
vire, limpezind-o. Cum am putea
Despre azi [i m@ine
Despre azi [i m@ine
s ne raportm, oare, la secun-
dele nebnuit de grbite ale cea-
sornicului pmntean? S nu
pierdem niciodat trenul unei
zmbiri frumoase ngemnate cu
senintatea curcubeului. S nu
regretm trecerea timpului care
plou parc, cernindu-ne tmple-
le si transformndu-ne din copii
n adulti cu vise si dorinte ce tin
n bratele lor finite fiinte iubite si
amintirile cele mai frumoase.
Fiecare azi se transform n
mod misterios n minele ce ne
preseaz sub greutatea attor
nempliniri sau responsabilitti.
Luptm cu nversunare unul m-
potriva celuilalt si uitm ct de
finite ne sunt crrile si umble-
tele pmntene si ct de limitat
poate fi momentul si unic! Ct
de scurt pare viata dac stai pu-
tin s contempli asupra trecerii
ei! Se zice c n clipa n care te
simti presat de timp mbtrnesti.
Oare, asa s fie? Oare, chiar m-
btrnim cu adevrat sau ne l-
sm n mreaja desertciunii (fi-
intelor noastre de lut care se
schimb ca si frunza, toamna)
care reuseste s ne dezndjdu-
iasc si ne face s nu mai trim
cu bucurie aici pe acest pmnt
att de efemer! Vrstele sunt ca
niste pasi n vreme; asemeni pasi-
lor pe care i parcurgem n fiecare
zi pentru a ajunge la tintele pro-
puse.
Azi si mine. Ce faci sau ai
Icut azi, la sfrsitul unei zile? Ai
iubit pe toat lumea? Ai fcut m-
car un bine? Ai reparat un ru pe
care l-ai fcut ieri pentru a fi mai
plin de pace mine? Am iertat cu
adevrat pe toti cei ce ne-au f-
cut ru? Da. Trebuie iertati pen-
tru totdeauna pentru ca pacea
divin s o avem n inim si s
ne dea armonia vietii si zmbetul
adevrat pe buze. Da. Si azi si
mine. Gnduri azi, gnduri
mine.
Asteptm azi un mine mai
fericit si mai plin de sperante. Cei
care triesc alturi de fiinta iubit
sper s realizeze ct mai multe
lucruri. frumoase. Si sunt posi-
bile toate lucrurile dac sunt f-
cute prin spiritul dragostei ade-
vrate.
Altii, care sunt singuri, as-
teapt azi si mine s ntlneasc
marea dragoste alturi de care s
triasc sau s-si continue viata
ntr-un chip creator. Cu multu-
mirea si evlavia n suflet.
Dar ntre azi si mine suntem
toti care mpreun putem tri n
armonie dac avem n noi acea
pace care ntrece orice pricepere
omeneasc. Adic pacea cobo-
rt din cer, care ne leag de cer
si care ne dezleag de timp si spa-
tiu trind astfel liberi si nencor-
setati de nicio piedic n calea
vietii.
Azi si mine. S iubim, s
sperm, s credem cu putere c
suntem n mna Creatorului. S
ne punem pe altarul Dragostei
divine simtind astfel fiorul bu-
curiei, biruintei si a bunelor simtiri
care cnt mereu acelasi moment
la plus infinit, oprind timpul ntr-
un azi plin de mplinirile materiale
si spirituale.
Tintoretto - Isus n faa lui Pilat
45
Anul III, nr. 12(28)/2012
Nicholas DIMA
(Washington D.C.)
Nicholas Buda, tnrul nostru
compatriot, stabilit de mai multi
ani n Statele Unite, ne ofer o
nou carte provocatoare. El n-
cearc s rspund, pe baza unei
ample documentatii, la ntreba-
rea: ce reprezint data de 21 de-
cembrie 2012 si ce surprize ar pu-
tea duce omenirii? n acest sens,
scriitorul se ntreab Va fi oare
sfrsitul violentei, ori doar un
sfrsit violent? De altfel, nu-
merosi cercettori si pun aceeasi
ntrebare, dar nici unul nu gses-
te rspunsul.
Am conceput aceast scurt
recenzie n urma lecturrii crtii
si pornesc de la premiza c citi-
torii sunt informati asupra datei
de 21 decembrie 2012. Pentru cei
neavizati fac doar cteva preci-
zri si recomand n schimb lectu-
rarea crtii. La urma urmei, su-
biectul ar trebui s intereseze pe
toat lumea pentru c au mai r-
mas doar cteva sptmni pn
la aceast dat fatidic. Si de ce
aceast dat? Pentru c n urm
cu o mie de ani, sacerdotii mayasi
din America Central, care au in-
ventat cele mai precise calendare
din istoria veche, au stabilit c
2012 AD - Sf@r[itul Violen]ei
sau Timpul unui Violent Sf@r[it
actualul ciclu civilizator va lua
sfrsit la 21 decembrie 2012, pro-
babil printr-un cataclism global.
Meritul compatriotului nos-
tru const n faptul c a adunat,
cu o migal demn de toat lauda,
numeroase informatii legate de
cea ce s-ar putea ntmpla n de-
cembrie. Nicholas Buda este, de
altfel, un om cu un larg orizont,
cu o minte deschis si n perma-
nent cutare, si cu talentul pu-
nerii pe hrtie a ideilor si senti-
mentelor sale. Nu este de mirare,
pentru c el a absolvit facultatea
de Teologie, la Cluj, a fost volun-
tar n India, a scris o carte despre
acea experient, si a studiat reli-
giile orientale.
Cartea de fat este deci rodul
pregtirii sale si al unor eforturi
de ani de zile n legtur cu eve-
nimentele care par s ne pasc.
Cartea 2012 AD este plin de
informatii pertinente, de interpre-
tri cumptate si de opinii compe-
tente... Subiectul abordat de Ni-
cholas Buda este antrenant, dar
dificil si controversat. Este evi-
dent c omenirea trece printr-o
mare criz spiritual, moral, po-
litic, economic si ecologic. O
mic scnteie poate aprinde un
foc local, care, la rndul lui, ar
putea declansa o catastrof glo-
bal. Nu ar fi de fapt prima criz
major a omenirii. De data aceas-
ta ns, prea multe profetii, prea
multe avertismente si prea multi
indicatori practici par s ne pre-
vin c ne apropiem de un mare
sczmnt. Este vorba de unele
profetii milenare provenite din di-
ferite civilizatii; de unele consta-
tri stiintifice ale agentiei spatiale
americane NASA; de multe de-
zastre naturale recente; de aver-
tismente financiar-economice ac-
tuale. Autorul le mentioneaz cu
mult migal pe majoritatea din-
tre acestea, le interpreteaz, le co-
releaz la avertismentele marilor
religii ale lumii, si reuseste s ne
pun pe gnduri.
Am mentionat si eu o parte
dintre aceste avertismente n re-
centa mea carte Culture, Reli-
gion and Geopolitics, publicat
n SUA, n 2010, dar n final am
adoptat o atitudine optimist. Cu
toate acestea, n calitate de om
de stiint, m-am oprit si am con-
templat un fenomen astronomic.
La 21 decembrie 2012 se va pro-
duce o aliniere a planetei cu cen-
trul galaxiei. Acest fenomen de
precesiune se produce o dat la
26.000 de ani si pare s fie asociat
cu mari tulburri astro-fizice. Este
foarte posibil c n trecut o ase-
menea aliniere a declansat peri-
oadele glaciale; a dus la mari per-
turbatii solare; a condus la modi-
ficarea pozitiei polilor terestri; a
contribuit la intensificarea radi-
atiilor cosmice; a provocat feno-
mene cu efecte dezastruoase
pentru pmnt. Problema e c ci-
vilizatia noastr are doar 6-7 mii
de ani si teoretic nimeni nu stie
ce s-a ntmplat acum 26 de mii
de ani. Si totusi anumite dovezi
contestate de stiint i fac pe unii
cercettori s intre n alert.
S ne asteptm oare la sfr-
situl lumii, asa cum l prevede
cumva si doctrina crestin? Ori
s ne pregtim de sfrsitul civi-
lizatiei actuale, care, de altfel, se
afla n plin declin? Dac unii scri-
itori se tem de un sfrsit violent
al planetei, altii, mai optimisti, se
asteapt la o transformare spiri-
tual fr precedent, care ne va
afecta pe fiecare n parte. De fapt,
sunt posibile ambele scenarii m-
preun: un sfrsit violent al Terei
si un nceput spiritual nou al u-
manittii. Este totusi posibil si
a treia alternativ; o perioad de
tranzitie lent, de mii de ani, ctre
o nou form de existent pre-
dominant spiritual. De altfel, ni-
meni nu d un rspuns definitiv
acestor frmntri de nceput de
veac si de mileniu. Si nici autorul
crtii nu se hazardeaz. El ne a-
vertizeaz doar si ne pune n fata
propriei constiinte!
ntr-unul din capitolele crtii,
intitulat Cnd timpul se va opri,
autorul abordeaz n mod rational
problema timpului. Citez din pa-
gina 81: Timpul trece fr opri-
re... iar noi l urmm cu ceasuri si
calendare, uneori nedumeriti, al-
teori intrigati, de cele mai multe
ori fr posibilitatea de a-l fi nte-
les pe deplin. Timpul trece pe ln-
g noi, l simtim, stim c este acolo,
dar nu l putem studia la micro-
scop sau folosi ca materie prim
pentru experimente... timpul este
reprezentat prin schimbare...
Ce este ns timpul? Dac
timpul este legat de spatiu, iar a-
cesta din urm are un nceput si
un sfrsit, atunci si timpul are un
sfrsit. Se va opri oare timpul n
loc la 21 decembrie? Si, atunci,
ce va urma? Acestea sunt proble-
me pe care si-le pun doar oamenii
care au muscat adnc din fructul
interzis al cunoasterii. De ce oare
ne punem asemenea ntrebri?
Marele Sfnt Augustin din anti-
chitate a fost ntrebat odat ce a
Icut Dumnezeu nainte de a face
cerul si pmntul? Rspunsul su
a fost: Dumnezeu a pregtit ia-
dul pentru cei care pun aseme-
nea ntrebri. Poate ne punem
prea multe ntrebri si vrem s
aflm prea mult!
Nicholas Buda si-a pus multe
asemenea ntrebri si chiar a rs-
puns la unele dintre ele. La cea
mai grea ns, ce se va ntmpla
n acest Decembrie, autorul i la-
s pe cititori s mediteze si s
afle singuri.
46
Gheorghe A. STROIA
Un astfel de om, un astfel de
suflet deosebit este si scriitoarea
de limb romn, stabilit n Ca-
nada, la Toronto, Elena Buic-
Buni, asa cum se semneaz au-
toarea n multe dintre articolele
sale, publicate n toat lumea.
Desi a debutat relativ trziu, da-
torit dorintei sale acerbe de a
scrie (n primul rnd pentru su-
fletul su si, apoi, cu ndejdea
mprtsirii si altora din lumina
scrierilor sale), Elena Buic a re-
usit s se impun (n foarte scurt
timp) ca valoros om de litere, da-
torit - n parte - pregtirii sale
filologice, dar si talentului extra-
ordinar cu care reuseste s as-
tearn gnduri imaculate, pe co-
lile nlbite de abis. Iubindu-si
crtile ca pe proprii copiii, prin
fiecare titlu aduce cte ceva nou,
inedit, izvornd noi comori dintr-
o nesecat fntn cu ape limpe-
zite de vise: Crmpeie de viat
(2005), Gnd purtat de dor
(2006), Prin sita vremii (2007),
Oglindiri (2009), Luminiuri
(2011). Am avut deosebita pl-
cere si onoare ca anul acesta s
facem cunoscute cteva dintre
minunatele scrieri pentru copii
ale Elenei Buic, alturi de cele
ale altor douzeci si doi de scri-
itori din Europa, Canada si Sta-
tele Unite, scrieri adunate n An-
tologia Universal Comori de
vise (Povesti, povestiri, amintiri)
- Armonii Culturale.
ntoarcerea ctre obrii a
Elenei Buic, o lucrare cu carac-
ter monografic, este o aparitie
editorial ce ar trebui s ncnte
si s onoreze locuitorul tinutu-
rilor evocate, prin atentia si minu-
tiozitatea cu care autoarea se a-
pleac asupra asezrii acesteia
binecuvntate de Dumnezeu,
prezentndu-i, n cuvinte dulci,
suave, pline de simtire si respect,
geografia, istoria (din antichitate,
evul mediu, perioadele (ante, in-
ter si post) belice, pn n vre-
murile noastre), obiceiurile si tra-
ditiile, personalittile ce i-au mar-
cat decursul istoric, ajungnd
pn n prezent.
Asa dup cum era si normal,
cu profund respect pentru me-
seria de dascl si tinnd cont de
principiile morale, etice, episte-
mologice, cartea este structurat
n trei prti: Partea I - Din istoria
locurilor ori mprejurimilor Ti-
gnestiului - localizarea istoric
si documentar; Partea a II-a -
Institutiile Tignestiului - Traditii
si obiceiuri si Partea a III-a - Per-
sonalitti ale comunei Tignesti,
inclusiv prezentarea anteceso-
rilor familiei autoarei. Lucrarea se
ncheie cu o serie de referinte
critice, spicuiri din aprecierile
Icute de alti scriitori asupra scri-
erilor sale, selectii din interviurile
acordate de-a lungul vremii.
Cu o cldur si o duiosie a-
parte, Elena Buic nu se dove-
deste a fi doar nc unul dintre
monografii unor locuri pitoresti
ale trii noastre, ci n ntreaga lu-
crare se resimte (lucru demn de
apreciat) apartenenta puternic
la aceste tinuturi, motiv de mn-
drie si frumoas aducere aminte.
Pe deplin ancorat n sacrul p-
mnt natal, Elena Buic - n Par-
tea I - transform locurile co-
pilriei n trmuri fermecate, de
poveste, ale cror magnetism l
depseste cu mult pe cel al gu-
rilor negre ale memoriei noastre
afective. Iat gndurile sale, su-
blim zmislite n florilegii de cu-
vinte: Nu de putine ori m aez
la masa de scris i ncep o c-
ltorie n sens invers, prin timp,
n spatiul din interiorul meu n-
crcat de tablouri revelatoare.
Scriind, simt cum izvorsc din
strfunduri cuvinte ncrcate
de culori purtnd amprenta co-
pilriei i apoi, treptat, se trans-
form ntr-un fel de liant ntre
memoria acelor ani petrecuti la
]igneti i viata mea de acum,
care i urmeaz cursul la apte
mii de kilometri distant. Am
cutezat s sper c acum, i poate
i n viitorul mai ndeprtat,
aceste scrieri s fie de folos cui-
va; dar n prezent, tiu sigur, n
primul rnd mi sunt mie att
de utile... Pentru c prin ele re-
triesc o lume care este numai
a mea. Sunt scrieri cu un trans-
fer de suflet spre casa n care m-
am nscut i poart n ele miros
de pmnt reavn n prag de
primvar, de pereti vruiti
proaspt, miros de gru copt n
arita soarelui, de pine coapt
n test, de scald la grl pe
cnd vipia prjolea totul n jur,
miros de praf fierbinte din drum
strecurat printre degetele pi-
cioarelor, miros de razachie i
porumb copt pe jrgai, miros
de rufe uscate n ger, toate adu-
nate ntr-un mnunchi de amin-
tiri cu arome ale copilriei, pi-
tite peste tot i-n toate.
Fcnd o mic parantez, a-
mintim aici dou lucrri, unice
prin stilul lor inovator, dat fiind
c sunt printre primele scrieri cu
caracter monografic ale locurilor
prezentate. Este vorba despre lu-
crarea mult prea tnrului stu-
dent la teologie Ionut-Cosmin
Drghici, dedicat personalittii
lui Stefan D. Filipescu Drgsani
- o lucrare inedit prin multiplele
conexiuni realizate ntre una din-
tre personalittile contestate ale
secolului al 19-lea si evenimen-
tele istorice, sociale si politice,
petrecute n Drgsaniul Vlcei
acelor vremuri. O alt lucrare de
care prezenta carte se apropie prin
maniera de abordare (punctele de
vedere strict personale - dar ar-
gumentate, subiectivismul ine-
rent mrturisirii apartenentei, epi-
cul presrat cu insertiuni lirice,
investigarea istoriografic ce
denot calitti de publicist-de-
tectiv) este cea a scriitorului
_ntoarcerea spre ob@r[ii
Datorit avansului tehnologic al zilelor noastre, este imposibil s te gndeti
la locuri ndeprtate de pe mapamond, ca la ceva intangibil i extrem de
ndeprtat, ci ai senzaia de multe ori c este suficient s ntinzi un deget pentru
a ajunge acolo, f a mai pune la socoteal c doar cu gndul poi strbate
miile de kilometri ntr-o fraciune de secund. Acest avantaj tehnologic este cu
certitudine un lucru ct se poate de bun. Doar astfel poi interaciona cu locuri
ori oameni noi, pe care nu i-ai cunoscut (nc) fizic, dar pe care ai vrea s-i
ntlneti, pentru a le oferi o prieteneasc mbrare. (Elena Buic)
47
Anul III, nr. 12(28)/2012
acad. prof. Cristian Petru Blan
(Chicago, SUA), Monografia
oraului Boldeti-Scieni sau
Meleagul viselor mplinite.
Revenind la scrierea Elenei
Buic, se poate spune c numai
dorul imens resimtit asupra lo-
curilor copilriei, adolescentei
sau momentelor unice trite aco-
lo, au putut-o ndemna s pre-
zinte n culori pastelate locurile
de bastin. Pe parcursul lucrrii
sale, astfel de descrieri abund,
poate tocmai din dorinta de a re-
constitui ct mai fidel geografia
locurilor acelor vremuri. Iat ce
spune autoarea, despre bogtiile
Tignestiului: Fabuloasa bog-
tie din timpul verii parc dez-
leag bierile inimii, cnd pri-
veti lanuri galbene de gru v-
lurind n adierea vntului, ntin-
derile mari de porumb respirnd
vigoare prin verdele intens, floa-
rea soarelui rznd n soare
pn unde vezi cu ochii. Aerul
proaspt, roua diminetilor, ma-
cii arznd n soare i florile ve-
selindu-se n iarb, cntecul cio-
crliei rsunnd n zbor nalt,
nicieri nu-ti ptrund mai adnc
n suflet ca aici. Cuculetul, pit-
palacul, mierlita i alte psri
dragi, dezmierdate i cntate n
creatiile oamenilor acestui loc,
prind glas parc mai altfel n
vzduhul cmpiei. Comuna ]i-
gneti, avnd o astfel de aeza-
re, ne-a oferit multe triri ale fru-
musetilor cmpeneti. De cte
ori strbat acest drum mi se
umple i inima i gndul de
aleas simtire..
ntoarcerea ctre obrii
are meritul - ce nu poate fi con-
testat - al unei monografii n ade-
vratul sens al cuvntului, pre-
zentnd evenimentele istorice n
derularea lor cronologic si ba-
zate pe surse sigure, certificate.
Astfel, comuna este prezentat
nc de pe vremea antichittii,
continund cu evul mediu si a-
jungnd pn la traversarea pe-
rioadei belice si la evenimentele
din decembrie 1989, care au
schimbat definitiv cursul istoriei
si, nu neaprat n bine, asa dup
arat incursiunile confesionale.
Aici se fac resimtite punctele de
vedere personale ale autoarei, pe
care cititorul cu sigurant le m-
prtseste, ca pe niste concluzii
amare, dac punem n aceeasi
balant ceea ce ar fi trebuit s se
ntmple si ceea ce s-a ntmplat
de fapt. Ba, mai mult, autoarea
insist pe ideea c schimbrile
grave petrecute n societate, n
ornduirea fireasc a lucrurilor,
au produs adevrate mutatii n
trirea si morala tranului romn,
truditorul pe umerii cruia au stat
dintotdeauna marile responsabi-
litti ale evenimentelor istoriei:
Unii trani nu mai pstreaz
nimic din morala cretin sau a
lumii trneti de altdat, cum
ar fi toleranta, buntatea, ntra-
jutorarea, ocrotirea vduvelor,
btrnilor, copiilor aflati n ne-
voiAu devenit agresivi, pui pe
cptuial i hrtuial, fr ini-
m i fr caracter, vicleni, cu
gura mare, plini de ur fat de
semeniN-a vrea s m despart
de aceast epoc trit din plin,
de generatia mea cu toate raci-
lele i perfidiile ei, fr s spun
ct de mult ursc aceast dec-
dere uman a unora dintre seme-
nii notri. Astzi, lovindu-m de
asemenea aspecte, pentru a nu
tulbura prea grav partea mai
bun din sufletul meu, fac eforturi
s-mi amintesc mereu c nu toti
oamenii sunt aa i pstrez nc
flacra tinuit a sperantei de
mai bine..
Pentru a-si sustine afirmatiile,
Elena Buic atribuie scrierii - din
cnd n cnd - un caracter precis
formulat, prezentnd date si sta-
tistici concrete, expuse n cifre (co-
te procentuale) atent calculate. Pe
tot parcursul lecturii apar, ca ele-
mente ale acestui unic inventar
istorico-monografic, fotografii cu
parfum de epoc - vorbind des-
pre vremuri de mult uitate. Sunt
prezentate, astfel, un numr foarte
mare de fotografii, unele chiar de
la nceputului secolului al XX-lea,
bine conservate si fcnd parte
din amintirile familiei sale.
n Partea a II-a, inventarul
arhivistic al lucrrii se mbog-
teste, cu prezentarea principa-
lelor institutii ale comunei Ti-
gnesti si istoriei acestora, prin-
tre ctitorii unora dintre acestea
fiind si ctiva dintre membrii fa-
miliei sale (Necula si Ecaterina
Capr - nscut Buic). Printre
institutiile antologate se reg-
sesc: biserica/bisericile, scoala,
primria, cminul cultural. Tot n
aceast parte, autoarea evoc
obiceiurile si traditiile specifice
zonei. Multe dintre pasajele-evo-
care, colorate cu penita sufletu-
lui, amintesc de pnzele grigo-
riesciene (Car cu boi, Tranc vo-
ioas, Tranc din Muscel) sau
de descrierile satului romnesc
din operele lui Rebreanu, Slavici
sau chiar ale lui Ion Creang.
Acest lucru denot c, pe lng
fundamentul su istoric si mo-
nografic, lucrarea de fat are si
un profund caracter literar-ese-
istic, tabloul scrierii n sine fiind
completat cu relatri insolite,
pitoresti prin alctuire.
Elena Buic mnuieste con-
deiul cu precizie, transformndu-
l cnd n: unealta istoriografului
- menit s scoat la lumin ve-
stigii ale trecutului; penita cr-
turarului - care face si desface
analize, realizeaz conexiuni ntre
fapte, date si evenimente; pana
de vis a poetului - care descrie
cu atta patim locurile ori per-
soanele dragi; chestionarul psi-
hoanalistului care stabileste ca-
uzele si fixeaz diagnosticele a-
supra degradrii situatiei eticii si
moralei, conditionate istoric;
sunt reamintite, astfel, traditii le-
gate de srbtorile crestine - Pos-
tul Crciunului, Nasterea Dom-
nului si Anul Nou (Capra, Sor-
cova, Plugusorul, Boboteaza si
Sfntul Ion), Dragobetele, Mr-
tisorul, Postul Pastelui si nvierea
Domnului, nltarea, Rusaliile -
dar si ritualuri strvechi din epo-
cile precrestine, precum Cloia-
nul, Paparudele, Clusarii, des-
cntece si leacuri bbesti. Din
acest inventar etnologic si etno-
grafic fac parte si cele trei mo-
mente existentiale din viata
omului: Nasterea (Botezul, Mi-
rungerea, Tiatul Motului), Ma-
turitatea (Nunta) si Trecerea (n-
mormntarea), prezentate de au-
toare ntr-o succint si revela-
torie analiz. Important de ob-
servat este talentul narativ de ex-
ceptie, Harnica sa trud inclu-
znd corelatia pe care o face cu
alte scrieri ori descrieri ale tra-
ditiilor si obiceiurilor evocate,
una dintre ele fiind Descriptio
Moldaviae a domnitorului cr-
turar Dimitrie Cantemir.
Partea a III-a prezint perso-
nalittile satului, dintre care - pre-
otul, nvttorul, boierii locului -
ocup un loc important, alturi
de evocarea altor personalitti ori
persoane dragi familiei. Tot n par-
tea a III-a sunt prezentate cteva
dintre scrierile care se refer la
Tignesti si o parte dintre inter-
viurile acordate de autoare unor
personalitti culturale ale momen-
tului, cum ar fi George Roca sau
Octavian Curpas. Prin stilul su
ultrapozitiv, prin maniera de
interpretare, prin nivelul ridicat de
prietenie pe care autoarea l cul-
tiv permanent, se poate spune
despre Elena Buic - descenden-
t a Tignestiului - c este una
dintre persoanele admirate si res-
pectate de colegii de breasl din
toat lumea. Desi a debutat re-
lativ trziu, Elena Buic a avut
puterea de a ntreprinde n ctiva
ani, ceea ce probabil ar fi putut
face de-a lungul a zeci de ani. F-
r a avea pretentii proprii de rafi-
nament scriitoricesc ori a-si atri-
bui veleitti literare deosebite,
Elena Buic rmne un om si un
scriitor de valoare, caracterizat
de o modestie extraordinar si
dotat cu un acut simt al priete-
niei. Nu ai cum s nu o iubesti pe
BUNI care, n fiecare mesaj pe
care l trimite, druieste o dovad
de iubire, a acelei iubiri de semeni,
nealterat de p(r)ostmodernitate,
ci rmas (din fericire) pur si
sincer. Se poate concluziona
despre ntoarcerea ctre obr-
ii c face parte din ciclul scrie-
rilor necesare restituirii istorice
a nc unui colt de Romnie, poa-
te mai putin cunoscut sau (apa-
rent) mai putin important, pentru
multi dintre noi. O scriere ce com-
bin mai multe stiluri ntr-unul,
lucru nu usor de realizat, ntru
pstrarea valentelor initiale ale
mesajului de transmis. O lucrare
notabil, demn de lecturat si de
pstrat ca pe un bun de mare
pret, care nu vorbeste att despre
sine si ntru sine, ci despre noi,
romnii, un popor binecuvntat
de Dumnezeu cu minti capabile
s scoat la lumin izvorul ha-
rului, din care curge mirul bine-
cuvntrii. Un nou dar al Elenei
Buic - scriitoarea cu sufletul
colorat n ro-galbenul-albastru
al patriei inimii sale: Romnia.
48
Adrian BOTEZ
ce dureri scurm prin lume - tunel nclcit -
precum crtitele? ce tunel mineresc se tot
surp - si-n locul viscolit de prbusire - n
gaura beznei ti rgie traiul - numindu-se
cu numele Soart?
Dumnezeu - vecin pgubos - hainul ce-ti
roade metodic cptiele zilei si noptii -
risipind rumegus de-ngrsat sobolanii
turbati cu gust de genune
Dumnezeu - felinarul cel rosu - din ulita
nebuniei scrnave
srcie - blestem si cetate de scaun a
Mortii cataclism - schilodire a tereziilor
lumii - decretul regal de ghilotinare-a
Credintei: doar un crin mai arde - frnt n
desert - si Hristos - tehnicianul floricol - si-
a ascuns sub burnuz Mna de Dreapta
corole de doliu - corole de pcuri aprinse -
tu - Suferint - muma cea bun a tuturor
vietilor - blestem si feroce iubire: din ttele
tale - hidos plescind guit si cresc
Tumorile Artei
*
buburoase - mi ies prin piele veghile:
strigoi decorticati si taie reciproc -
hlizindu-se - sclifosindu-se beregata un
ochi i lincheste - struitor - celuilalt lumina
sfrmnd orice mpotrivire de spatiu -
bivolii griji nainteaz prin mine: n copite-
mi mestec lumina de paie: chirpici se face
speranta
d cep mizeriei - s-mi ngrase landele
gnduri - s pot culege la var -
mnunchiuri rosii de ngeri
*
coastele durerii au strpuns pielea lui
Dumnezeu un schelet evadat din trup esti
Doamne: un schelet care merge n paralel
cu trupul - pe autostrada pustiului cosmic
*
nu te pot iubi dect beat: din hahaler cu
destin curbat - te vd atunci printes-ntr-
un palat - cu nurii toti scosi la uscat
o - efemerul stat n stat:
de fundul sticlei iar am dat...
*
bastardul trfa si milogul lui Dumnezeu fac
necrologul: ofer binecuvntare cu tot cu
pine fr sare
milogul trfa si bastardul au lins febril din
lucruri fardul: toti sfintii zac de insolatii
din Dumnezeu apar doar ratii
apoi milog bastard si trf atrn-n loc de
cer o brf - toti facem ulcer pe retin:
cnd zici divin - vezi o jivin
*
am ptruns n pester: zceau - mestecati
laolalt leprosi si ngeri - viermi grasi si
serafi duhnea cumplit a pansamente
mbibate egal - cu formol - puroi si cu stele
dincolo de bezn - cineva clefia -
devenind astfel altcineva
Iisus orb - tusea gunos - urla rgusit de
febre - si-si rupea n nestire - asternutul
fosnind de pduchi si albastr iertare
lichid oarecare - risipit pe prundis - Sfntul
Duh glgia dintre gingiile nsngerate
halucinant - trupul Hristosului se dumica
singur - se mprtea fr nici o msur - se
zvrcolea - hidos si greoi se rotea mblat:
solzi cleiosi de balaur damnat - iscnd
oribil vrtej - meniri si-ispitiri
lumina-ntre degete mi s-a frmat - si-a curs
peste-ntuneric si stnci: curgea piezis
nisip - ucigas de clepsidr matern
din pester n-am mai iesit de atunci: la ce
s rsar pe un cer fr chin - fr
stele? - mini bandajate-n strine destine
si fr - mcar - sub brat - vreo pine
*
arhanghelii n-au dinti - n-au spade - n-au
armuri: plutesc ( printre aiuritoare ceruri -
aidoma stirbe) schelete roz-albe -
mucilaginoase
si astea toate - pentru c pmntul
pcatelor - nu mai exist - dect n
teoriile metafizicienilor(specie de saurieni -
corciti cu galinacee si dihori)
nimeni n-afirm - nici nu neag: pe ce s
sprijini aripi si armur - dezndejde
iubire si ur?
primeste-m - Doamne - n caria Ta - cea
mai scobit mai neagr - ascuns si
de durere crncen - pur: cnd Tu vei urla
n nestire - pe scaunul de tortur - eu
m voi naste: ti spun dinainte - nu voi fi
stea si nici mag - voi fi un plpnd -
schilav pui de cltiri si scursur - dar tot e
ceva (cnd nu mai poti ndura) s ai n cine
lovi - pe sub mas - cu celebra mnie -
divina Ta ur
accepti trgul sta - sau finile negre ti vor
ploua - monoton peste ochi - peste gur?
vrei sntate - ori zgur?
*
mturtorii de flori - viscole negre de
praf nalt peste corole: fs-fs - se-aude
coasa de primvar fardat - prin labirintul
timpanelor
moartea si-a-nceput rzboiul de gheril -
dintre nmiresmate boschete: se trage cu
fulgere episcopal-liliachii - din toate
pozitiile yoghine
sadice - duhurile clopotarilor morti bat
cu precizie de cari - piroane -n sicriul
cerului - vast ct si lumea - ngust ct
minunea
reumatice - genoveve lipesc timbre postale
VINCENT VAN GOGH -
perioada Borinage
- tumorile artei -
RAPSODIE NEAGR
VINCENT VAN GOGH -
perioada Borinage
- tumorile artei -
RAPSODIE NEAGR
- peste strlucirea zborului alb - scpat
negutrii de spatii
aici a fost casa clului - mai departe-i
pustiu - si cioclii beau snge - direct din
gtlejuri
copacii-si rschir - desucheat (de parc-ar
vrea s urineze pe sub fuste - ori s fac
sex sub nasul lui Dumnezeu - pe ascuns) -
crcile ncrcate de ispitele albe: au
nceput s li se zreasc obscen -
picioarele - dac te uiti bine si potcovite -
discret o - demoni primvratici - cte
v mai trec - printre picioare si minte: de-
aceea v-nmultiti asa spornic: psrile n
zbor v-au ghicit de mult - bestial - spasmul
orgiilor - doar c nici unei psri nu-i e dat
s traduc ele planeaz peste urdori si
rcori - peste putrid si livid - peste orice
niciodat nu se urneste din sine - si
totdeauna - acolo n ceruri - au dublat
(playback-ul divin!) scursoarea-n
lentoare de vis
*
oamenii-si cheam moartea la celular - se-
ntretin politicos cu ideea macabr - apoi
lunec - grobian n urina propriei umbre
o - tragici snobi - umiliti de lipsa
progresului n domeniul gropnitei si
cenusii: urmati-v - urmriti-v - odat cu
propriul cortegiu funebru telenovela: siliti
sunteti s v mncati moartea - inestetic -
cu mna
*
necropola terestr - priviti-o n ochi si
sughitati entuziast
aur topit scald orbite - vorbele curg
valutare - bancnote de un milion -
planetare
o - zeu parazeu - prosternare! orb fericit -
pe tine te am credit si zare - betonat
onoare: Iubirea-i sunetul dulce-al
Bursei Solare - nicicnd stationare
Iubirea-i fosnetul ochilor care numr
numr fr istov si fr pcat nregistrat
Mntuire! Salvare! - numele tu:
pduchernita Bncilor - cura de
mercantilism si conturi bancare - carduri si
valori imobiliare
Iubire - divin sentiment fiscal si bancar
ardoare - Iubire dividend crescend -
concrescent - ardent - placent scadent
Doamne-n fisicuri - sfnt polit de
inaugurare - logoree-abundnd
poliodorant - sub lumini fanare - peste
alizee colisee altare - nicicnd colindnd
cu samare - pe poteci ipotecare
nevertebrat Dumnezeu: faliment compensat
n sentiment
se mir cumplit si - nu-ndrznesc s m

urmeze: trec agale - printre chipuri
schimonosite de uri - asteptri - cratere de
ndejdi explodate
o lume rsuflat - nebrbierit cu
sptmna: eu trec clare pe gnduri - pe
sub nasul celor care un ceas nainte -
rcneau c vor n pmnt s m culce
i-am si uitat - orice hart de-obraz
se sterge de la sine - n fata rsritului
orizont - care-a tresltat inspirat
si m-ngroap-n tcere
Dumnezeu s-a desprins de pe ziduri - si
s-a luat dup mine: nu bodyguard - ci
discret - de ndejde-n pustie prieten
poate-i chiar fata mea
pentru poze fcute cu norii - brbierit
Tintoretto - Discursul Sf. Paul
49
Anul III, nr. 12(28)/2012
C#r]i primite
la redac]ie
50
Anul III, nr. 12(28)/2012
Pentru c omul simte uneori
nevoia s aseze n talerele balan-
tei datul cel trit, dar si pe cel a-
dpostit de tainitele sufletului
su si s fac un bilant, cel mai
potrivit este ca s trag linie a-
tunci cnd mai urc o treapt n
necruttoarea trecere a timpului,
la cumpna dintre ani. Iat c la
acest prag fac si eu un popas a-
cum, cci numai msurnd bine
faptele din trecut poti s alctu-
iesti tiparul dup care s le poti
croi, mai apoi, pe cele ce le vrei
mplinite. Privirea pe care o arun-
cm asupra vietii este, de fapt,
privirea care se ndreapt spre
noi nsine; uitndu-ne n jur, vom
gsi ntotdeauna ce cutm, fie
lumina, fie umbra si lundu-le ca
reper, pornind de la acestea, vom
construi pilonii noilor fapte de
viat. Anii senectutii m-au nv-
tat s m bucur de viat, s m
sprijin pe tot ce este frumos si
bun si, pe ct posibil, s extrag
esenta. Firea mea optimist mi
aduce n fat, mai nti mpliniri
si frumuseti, asemenea apelor ca-
re curg de la nltime, unele de la
nltimea Proniei Ceresti. De a-
ceea, privesc anul care a trecut
cu sufletul, iar pe cel care vine
cu ochii mintii, dar si cu aripi de
vis.
O realizare important pentru
mine, a acestui nou an, este ace-
ea c el mi va rotunji vrsta la 80
de ani. Pentru frumoasa vrst,
marcat de o cifr alctuit din
dou numere creionate numai din
rotunjimi nu e meritul meu, ci mai
degrab al printilor si Divinittii,
crora le aduc cuvinte de cald
multumire; eu, doar am mai ve-
gheat s nu cumva s se deteri-
oreze darul cu care m-au nzes-
trat. ntmpin aceast vrst cu
bucurie si strduindu-m, atta
ct mi st n putint, s nu re-
nunt la urcus, orict de lent ar fi
el. Toat lumea stie c e mai bine
s privesti lumea de pe un delu-
sor mai sus, dect de sub el.
Pentru mine, delusorul aces-
ta a nsemnat, n anul care se n-
cheie, aparitia celei de a sasea
crti, din sirul celor tiprite de-a
lungul activittii literare ncepute
la vrsta de 70 de ani. S-a ntm-
plat n urm cu 10 ani, cu sprijinul
revistei Observatorul din Toron-
to, creia i datorez debutul lite-
rar si mai apoi primind suportul
regretatului crturar Artur Silves-
tri. Le nchin un gnd de recuno-
stint
Tot n acest an aniversar, am
cules roadele strdaniei celor 10
ani de peregrinri pe trmul cre-
atiei, din buchete de cuvinte ase-
zate cumpnit, n scrieri prin care
am ncercat s recldesc adev-
ruri ale vietii din petice de culori
si forme diferite. Mai concret,
este vorba de comentarii de cri-
tic literar, cteva emisiuni la
radio si televiziune, texte publi-
cate n mai multe reviste rspn-
dite prin lume, aparitii n dictio-
nare ale scriitorilor si n diverse
antologii, mai multe premii si di-
plome, dintre care amintesc
dou, primite n tara de adoptie
si semnate de Prim-ministrul Ca-
nadei, Stephen Harper, si Prim-
ministrul provinciei Ontario,
Dalton McGuinty.
Ce mi-as putea dori mai
mult?! Ca s-mi mbrac optimis-
mul n cele mai calde culori, n-
cerc s mi nchipui... cum ar fi
peste ctiva ani dac s-ar adeveri
urarea fcut de o prieten drag
mie: ti doresc ca la mplinirea
celor 100 de ani s primesti di-
ploma de la Regina Angliei!
Dar iat c din toat paleta
complex a aspectelor vietii, eu
am ales s vorbesc acum doar
despre cel al creatiei, scrisul, lu-
mea n care vietuiesc rostindu-
m pe dinuntru si n care fac s
se mplineasc si nemplinirile,
lumea aspiratiilor animate de un
optimism febril, plin de cldura
si lumina care faciliteaz accesul
omului la puritatea esentelor din-
ti.
Ce-mi mai doresc pentru
anul care vine? Doresc ca spiritul
meu deschis s intre ntr-o relatie
si mai bun si mai armonioas cu
oamenii, cu natura, cu locurile
mai importante ale lumii n po-
sibile cltorii, n relatia cu Di-
vinitatea. mi doresc s pot psi
nainte mcar ca pn acum pe
acelasi drum, s pot cltori n
lumea revelatoare a cuvintelor ca
ntr-un spectacol al lumii, s g-
sesc acele cuvinte care cuprind
viata n cupele lor. Mi-as dori ca
scrierile mele de suflet s ajung
la sufletul romnilor, att de tul-
burat n aceste vremuri, dar si la
inimile canadienilor, fratii mei
adoptivi si cu mai mult noroc...
Tuturor celor care mi citesc scri-
erile le aduc multumiri, chiar si
atunci cnd prerile noastre nu
se suprapun, cci diversitatea
uman d ntotdeauna mai mult
culoare vietii.
n noul an - 2013 -, tuturor v
doresc zile senine, sntate si
mpliniri!
LA MULTI ANI!
Tintoretto - Paradisul
Elena BUIC~
(Canada)
_n prag de Anul Nou - 2013
_n prag de Anul Nou - 2013
51
Aurel SASU
Zborul spre Statele Unite urma s aib
loc n 21 iunie 2012. Un drum lung si obositor,
pn pe Coasta de Vest, n orasul ngerilor.
Cu biletul de avion n buzunar, cum se spune,
m adncisem deja cu gndul n ideea de tih-
nit vacant californian. Cnd, asa, deodat,
telefonul, care avea s schimbe cursul astep-
trii mele si a evenimentelor, cu iz de aventur,
trit mai nti la Cluj, apoi la New York, alturi
de comunitatea romneasc din marea metro-
pol american. Ce se ntmplase? n 10 iunie,
din ndeprtata Canad, printele Dumitru
Ichim, poetul mbrtisrilor de umbre si al
cuvintelor de laud ndurerat si fcea drum,
cu sufletul bolnav, n chilia tcerii mele.
Avea vocea trist, resemnat, nfsat n-
tr-o durere de lacrim uscat. Dorea, fr vreo
introducere, s-si ia rmas bun pentru ora
ntoarcerii n vesnicie. Plecase naintea lui,
n urm cu doi ani, Florica, poet si ea, dup
aproape dou decenii de rugciune la portile
disperrii, ca s poat vedea, de dincolo, n-
ceputul de sperant a celor rmasi s mpli-
neasc, prin jertfa iubirii si a credintei, rostul
cderii lor n lume. Fiindc, ce altceva era bi-
serica ortodox, ridicat din temelii la Kitchi-
ner, lng Toronto, dect bucuria de a celebra
singurtatea, cnd toate n jur preau s se
cearn, arghezian, ca o cenus a trnii.
Pe scurt, printele se afla n fata mortii. O
vedea, i simtea respiratia, i auzea fosnetul
de ntuneric. De la mine dorea doar s m
gndesc cu dragoste la el. Au urmat clipe,
crora mi este imposibil, acum, s le msor
pustietatea. Le-am trit atunci ca pe un imens
desert al mintii. Ce s spun, cui s vorbesc?
Cum poti fi, n astfel de momente, slujitorul
disperrii celuilalt si cum poti drui celuilalt
din ceea ce ti lipseste tie nsuti? Nefireasca
tcere a fost un lung priveghi al inimii. Si mi-
am dat seama, pentru ntia oar, ce-nseamn
s fii fericit cu Duhul, cu lumina din tine, cu
umilinta tulburrii tale. Era ca o ispit: s-i
spun c Dumnezeul n care crede nu este al
mortilor, ci al viilor si c adormirea din n-
tristare este ea nssi un pcat? Prin urmare,
printe, i-am zis, pregteste-te de biruint,
nu de nfrngere, gndeste la vesmintele pu-
terii de sus, nu la iarba cmpului de jos. Bu-
curati-v este cuvntul nvierii, si cine si-ar
permite s intre cuprins de spaim n acest
templu al fgduintei? Printe, am ncheiat,
esti poet, lupt mpotriva resemnrii, ia de
pe cuvinte fsiile de pnz, scoate-le din pes-
tera tcerii si trimite-le s vorbeasc lumii
despre bucuria preamririi prin durere. Ca o
nenteleas rzvrtire a suspinelor lui Iov. Ai
nevoie de ajutor? Te voi sprijini s-ti faci cu-
noscut pricina mpovrrii sufletului ntr-
un volum de versuri. Iar promisiunea s fie
aceasta: dac voi avea mine manuscrisul,
vei primi, n zece zile, cartea tiprit. Las
moartea s-si ngroape mortii ei.
Cum spuneam, era 10 iunie. Uitasem c
n 21, a aceleiasi luni, urma s traversez dou
continente si un Ocean, cu o destinatie n
care, dintru nceput, poeziei nu-i rezervasem
nici un loc.
A doua zi am primit manuscrisul unui ex-
ceptional volum intitulat Psaltirea apocrif
a dreptului Iov. Puteam s nu-mi joc rolul
bunului samarinean pn la capt? Cu sau
Ir doi dinari, ideea crtii luase chipul haru-
lui de vindecare si odihn. n tain, se-mpli-
nesc feluritele slujiri! Ce era s fac? Duc ves-
tea poetului Vasile G. Dncu, directorul Edi-
turii Eikon, si-i prezint ntmplarea ca pe o
mare descoperire a puterii sufletului viu si a
mpcrii cu noi nsine prin nestiuta tain a
cuvntului. i explic, pe ndelete, mica dificul-
tate n care m aflu si-l rog, mpreun, s g-
sim solutii pentru aceast fericit strmtorare
a unui rar prisos de laud n slbiciuni. A
fost ntelegtor, generos si sincer. Cele cteva
zile de lucru la carte nu mi s-au prut mai
lungi dect o plimbare ngndurat prin ano-
timpul plin de ndoieli al propriei mele vieti.
n 19 iunie, volumul era tiprit, ntr-o formul
grafic de exceptie. Expediez autorului pri-
mele treizeci de exemplare, n 20 iunie, pentru
o ipotetic lansare a lor la Sptmna culturii
romnesti, de la Hamilton (Canada). Cele-
lalte vor fi expediate, n absenta mea, prin
bunvointa editurii. Ct de elementar si,
totusi, ct de sublim aceast poveste. Acest
popas al mortii, n care un poet si odihneste
inima n plintatea de lumin a propriei sale
poezii. Ca un Iov mbrcat n trufia nefericirii
lui. n trufia neputintei de a ntelege, blagian,
nu att drama noastr, ct singurtatea as-
cuns a lui Dumnezeu n noi. Exist n vo-
lum, ca si n textul biblic, o cutremurtoare
nedezlegare a lui Dumnezeu de om, asa cum
exist si o nfricostoare nedezlegare a lui
Hristos de suferint (agonia n versiunea lui
Pascal). O scen memorabil din carte!
Hristos coboar de pe cruce si se adreseaz
lui Iov, celui din gunoi: nu de ap, ci de tine
mi-a fost sete. De vaietele tale vrea s spun
versul! Fiindc, trec spre nviere prin pustia
rnilor tale si beau, la Cina cea de tain, pa-
harul fcut din lutul tu. S mrturisim, i-am
spus, ntr-un final, printelui Dumitru Ichim,
trufia desvrsirii acestui lut. Pe care se afl
urma srutului de dou mii de ani al lui
Hristos.
Se schimbase ceva n viata, n moartea
printelui? Cu sigurant. Trecuse o lun de
la aparitia volumului. La sfrsitul lui iulie, n
drumul spre cas, fac un popas strategic la
New York. Scopul: s-l aduc n State, la ntl-
nirile de vineri, ale Cenaclului Mihai Emi-
nescu. Si, iat, minunea: acolo unde demer-
surile prietenilor esuaser, izbuteste recuno-
stinta (toate sunt ale lui Dumnezeu!).
A fost o sear de vis la Romanian Gar-
den. Doamne, cum se frngeau euharistic
cuvintele si cum, n negrul vesmintelor, se
cuibrea lumina cea nenserat. Cum se de-
sena poezia n hieroglifa trupului duhov-
nicesc si cum se sculpta vocea, cu de la sine
bucurie, ntr-o fericit lepdare de sine. Po-
etul vorbea din adncul inimii lui Iov. Cuta
limanul ultim din cuvnt si ne arta nou,
celor multi, cum s nu ne scdem lui Dum-
nezeu prin umilint. Cndva, omul a purtat,
spre Golgota, crucea lui Hristos. Acum, acolo,
n acele clipe de tlhrire a cerului, Hristos,
cu sigurant, purta crucea printelui Dumitru
si-i ncuraja gustul de a fi. Ce multumire
mai mare puteam avea? Ne-am desprtit spre
ora miezului de noapte. i rodise pe fat un
zmbet de pustnic pentru care viata ncepea
din nou s fie un tot al strilor de vis. Se n-
torcea n Canada, pus ca un Iov, n starea lui
de nceput.
Duminica, la Biserica Sfintii Apostoli
Petru si Pavel, a printelui Theodor Damian,
are loc, n sala social, obisnuita liturghie de
dup liturghie. Sunt orele de socializare, de
cunoastere, de trire spiritual si de vinde-
care sufleteasc unii prin altii. Cele de-acum
O poveste adev#rat#
51
Anul III, nr. 12(28)/2012
sunt dedicate lecturii din Psaltirea apocrif.
Mi-am amintit un mai vechi dialog cu prin-
tele Dumitru Ichim. De cteva luni, i plecase,
n eternitatea preexistent (D. Stniloae),
sotia Florica Batu, sensibila poet a naltelor
strigri de albastru si a luminilor nfsura-
te-n vnt. l ntrebasem pe printe, de ce se
pleac argilei spicul, de ce-si pleac ge-
nunchiul de lumin naintea secerisului! E
ultimul gest de reverent pentru ceea ce va
fi, a fost rspunsul. Pentru ceea ce, ca schim-
bare la fat, va fi pinea euharistic. Bobul
de gru devenit biseric, vedere care vorbes-
te si soapt care tace. Nasterea de lumin,
de la captul nasterii din lut. La ineditul re-
cital de poezie, am hotrt, prin urmare, s
citesc Hieroglifa spicului si La frngerea
pinii. Prima: Nu lacrima,/ ci steaua un-
ghiului m toarce:/ Pmnt esti/ si n pmnt
te vei ntoarce.../ Taci, cugete -/ pustiului
splendoare de ciulin -/ chiar si din aur buchea
de ti-ar fi,/ s nu-ndrznesti s-mi spui/ c-n
lut am fost si-n lut am s reviu,/ c inima-mi/
mai bine eu mi-o stiu;/ tot timpul dup chipul
Lui -/ n strvezimi - Lumina/ mi-am limpezit-
o strecurnd pmntul,/ iar de-a rmas din el
vreun pic,/ e c m-asemn cu Cuvntul/ ce
L-a semnat pe Dumnezeu/ chiar si pe portile
de iad/ cu hieroglifa aplecat-n spic. A doua
(fragmente): ... dar nu de greutate,/ la amiaz,/
spicul de gru/ se apleac argilei/ si nici de
povara de raz/ a minutarului./ Nimeni nu i-a
zmislit/ cunoasterii/ clipa ce si-o clipeste
cntarului/ cnd ctre tin si coboar/ ge-
nele de fecioar./ Ce face atunci - se nchin?/
Au e rpit n note nalte de clestar/ nasterii
de lumin?/ ... poate fi, poate fi.../ peste
umr sopteste duhul din glie/ zvrlind pn
la cer,/ din crengile singuraticului pr -/ o
ciocrlie/... / Spicul si pleac ntr-o parte
capul/ s aud nevzute stele n amiaz/ vi-
brndu-si lacrima-n amar ca roua./ Era la
ora a noua,/ dar vorba e ascuns de norod,/
c nu e sunet, ci frmnt luminii/ ce-a mai
rmas de la potirul Cinii/ cnd spicul de gru/
i slujea cu al inimii rod./ Numai n clopotnita
paiului/ mai plpiau grelele/ pe care le des-
feric/ stelele,/ noptilor noastre zicu-le./ Spi-
cule,/ cnd bobului dai form/ si-l faci bise-
ric,/ Mirelui care te aduce/ s i amintesti c
ne-am cunoscut/ la frngerea Pinii/ pe cruce.
Am fost oprit de sunetul strident al unui
telefon. Suna, tocmai din Canada, printele
Dumitru Ichim! ntmplare, coincident? Nu
stiuse nimic nici despre improvizatul nostru
salon de poezie, nici despre minunata-mi pes-
cuire liric. Fericit petrecere n sfintenia
bobului de gru au fost, totusi, cuvintele lui
de desprtire. Si mi-am zis: ct de frumos stie
nflori, uneori, necunoscutul dintre noi!
52
Dumitru ICHIM
(Canada)
Prefa(a rugului aprins
mpletitor de corturi,
Pn la amiaza slovei
mi-am petrecut-o-n Tars.
n vatra mea ce fel de flcri cauti
si ciondnesti morocnos
c jumtate-am ars?
Om buclucas la nteles,
priveste-mi cortul
(nu-i sufla n sperl).
Vezi, cum din mine-l tes,
domol, precum o scoic
ngngur din rsritul lunii
sidef de somn n perl?
Nu stii c firul tors
naltului
nu trebuie oprit n nod de tin?
Nu stii c arderea deplin
e-n scprat de fulger
ce i-o las
doar diamantului de rug aprins
cu spinii de lumin?
ADN-ul luminii
Fratelui meu -
Chipes istet si nalt -
i-au fcut
srbtorirea
legat de diamant.
Pe a mea?
De ce s m-nfurii?
Din ce-au mai gsit de prin mine
s adune
m-au declarat (creznd c sunt stins)
un nimic,
nici mcar impostorul perfect
de tciune.
n sala de judecat
toti curiosii si ddeau coate;
mai ales babele surde:
Cini-i?
La testul de paternitate,
ADN-ul nostru de carbon
a demonstrat
c diamantul mi-i frate,
iar eu - fiul cel mic al luminii.
Fiat lux
Cum s fi fost lumin
nainte de soare,
nainte de lun,
nainte de foc nsctor?
De unde iscatul
de und-n nefiind,
dar si-n putint?
Fr de aripi
cum se rotea ametitorul zbor?
Cu cine s fi fost de-o fiint
primordialul dor?
nti fusese noaptea.
nchide ochii! S repetm si noi,
mi-ai poruncit atunci.
Si unul din altul pe rnd ne-am sorbit
lumina din lumin.
Nu era soare,
nici lun,
nici foc nsctor de-nceput.
Cred c lumina s fi-nflorit
din primul nostru srut.
Orhideea
- Tu cine esti
de vrei s-mi dai povat de noroc?
m-a ntrebat spre sear orhideea
ce ncerca s-si scrie
cu primul ei boboc,
poemul rar si ne-ndrznit
lumirilor vreodat.
- Sunt singurul care-am iubit
( mi-e martor cerul,
dator la mprumut)
cea mai frumoas fat,
de la primul
pn la ultimul srut.
...si-apoi
freamtul meu a tcut.
Orhideea
cu buze-ntredeschise,
ca la primul srut,
cu numele ei deja nflorise.
53
Anul III, nr. 12(28)/2012
Costel CRISTEA
Vaza cu flori
n vaz sunt flori.
Mai multe culori
S-au strns npreun
S-ti dea sear bun.
Sunt puse de mine,
Si chiar pentru tine.
Mireasma lor vie
Balsam ca s-ti fie.
Ai suflet n chin?
Petala de crin
Ti-alin uitarea,
La mine-i scparea.
Ai clipe de dor?
Petala de mr,
Usor acrisoar.
Te-atept ast sear.
Ai ochii-n spre stele?
n vaz-albstrele.
Priveste-le bine,
Si vino la mine.
Te uit pe mas.
De nu vezi o vaz
Cu flori s te-aline,
E sigur la mine.
O vaz cu gnduri,
Cuprinse n rnduri
De doruri nebune,
Pe noi s ne-adune
Sub cerul de var,
Te-atept ast sear...
Undeva, cndva
Undeva, cndva,
ntr-o sear anume,
M-ai oprit dumneata
Si mi-ai spus chiar pe nume,
Ai deschis un sertar,
Scrtind a dorint,
Si al inimii jar
L-ai aprins n fiint,
Te-am atins, mai atins,
Mi-ai zmbit, ti-am surs,
ntr-o pal de vis,
Ne-am iubit si ai plns.
Cnd ai vrut, am plecat,
Fluiernd a hoinar,
De-ai fi spus, as fi stat,
S m bucur de dar.
Drum ntins, n pustiu,
S apuc printre vii,
Fr tine s fiu,
Tu cu mine s fii...
Cndva, undeva,
ntr-o noapte-nstelat,
M-ai oprit dumneata.
Nu va fi si-alt dat,
Undeva, cndva....
Mihaela MERAVEI
rugciunea singurt(ilor
singurttile mele strig
asemeni unor copii, caut sn
prin ceata destinului
cu degete vrejuri
apuc speranta spre buze,
singurttile mele cersesc
nevolnice la poarta vietii -
cimitir,
se nchin fiecrei cruci din rsrit
lcrimeaz ndurare,
singurttile mele se ascund
n mine ca ntr-un buncr,
spat prin dealuri de fericire
n pesterile iubirii,
nu mai strig,
nu mai cersesc,
musc din iesle
si se roag...
mbr(iya(i n sfer
Cum as putea s nu-ti iubesc sufletul,
mintea ager ce rstoarn
fiecare brazd din mine s-si planteze smnta,
sentimentele nestvilite care zmbesc
prin firidele gndurilor tale.
Cum as putea s nu ndrgesc emotia sau tresrirea
cnd inima-mi sngereaz nevolnic de oxigen
si bate jumtate fr o camer,
se zbate...
Dar cum as putea s nu alunec n cuvinte,
infinitul meu pare un simplu orizont
fat de ct transmiti din gnduri prin trup
n rsrit de fiint.
Sau cum as putea s nu-i cersesc timpului o clip n plus
s m acoperi (ca o vraj) cu puritate,
cum as putea s nu m scald n energia ta,
cum as putea s nu radiez mplinit cnd sunt plin de tine,
cnd sunt fluture atras de misterul luminii...
Nu m ntreba cum pot s triesc
fiecare centimetru din aceast viat
miracolul sferei.
desfrunzi(i
dac mi asez tcerea
peste a ta
esti sigur c nu vom strivi
bobul de gru
ncoltit pe muchia dintre
ntuneric si lumin cnd
doar psrile recunosteau
vzduhul
si delfinii drumul spre trm
asezndu-ne sufletele
(unul deasupra celuilalt)
ntr-un ptrat ocrotit de cerc
esti convins c trupurile vor
deveni
mpreunate stea
pentru c iubirea nu are legi
nu are limit de timp si...
mereu ne surprinde
desfrunziti
Pasmite
Pasmite te-am vzut,
Sdeai flori ntr-o grdin
Prin imagini din trecut,
ntre umbr si lumin.
Pasmite te-am gsit,
Tricotnd povesti cu zne,
Cnd, zmerit te-ai oprit
S m mpletesti pe mine.
Pasmite, doruri multe
Dau nval din fuior,
Amintirile s-mi mute
Din trecut, n... viitor.
Pasmite, e un joc
ntre-a fost si va s fie,
Cu-o farm de noroc,
Dragostea s-o tin vie.
Esti a mea, cci, pasmite
N-ai scpare din strnsoare,
Si de vrei ca s tii minte,
Mi te-am prins la cingtoare.
Pasmite ..... e prere,
ntre noi, precis real
Dac visul este ...vrere,
Eu... fidel si tu... loial,
Pasmite... cu fereal.
Haide vino
Haide vino la izvor,
Pe sub salcia nverzit
S-mi cnti cntece de dor,
n pdurea adormit.
Capul-n poala-ti s mi-l pun,
Iar n susurul de ape
Amintirile s-adun,
Dor de dor s nu ne scape.
Si n adieri de vnt,
Cu mireasm de frunz crud,
S fim singuri pe Pmnt,
Nimenea s nu ne-aud.
Dor n suflet s-mi strecori,
De mbrtisri fierbinti,
De prin vremea cnd fiori
Ne scoteau, ades, din minti.
Haide vino la izvor,
S fim iar ca alt dat,
Eu, un falnic de fecior,
Tu, o nepereche fata..
54
Lucian GRUIA
n prefata crtii Tceri n doi:
tceri n noi! Patricia Lidia se
autocaracterizeaz cu dezinvol-
tur, considerndu-se o fiint pa-
sional, copilroas, contradic-
torie viznd absolutul n tot ce
face.
Crtile de versuri pe care le-a
tiprit pn n prezent confirm
portretul psihologic shitat.
Uimirea cu care poeta pri-
veste lumea, bucurndu-se de
frumusetile ei se regseste n vo-
lumele pe care le-a dedicat co-
piilor (majoritatea crti de co-
lorat), n care animalele ba chiar
si rmele personificate devin
simpatice si educabile exemplar.
Am s m opresc asupra vo-
lumeleor de versuri Tceri n doi:
tceri n noi! (Ed. Citadela, Satu
Mare, 2010) si Nu nchide ochii,
Tatiana! (Ed. Eurobook, Iasi,
2009) pentru ilustrarea ideii pe
care am exprimat-o n titlul co-
mentariului meu succint.
Primul dintre acestea, Tceri
n doi: tceri n noi! este nchi-
nat dragostei. Poeta trieste/re-
trieste sentimentul erotic ideali-
zndu-l platonic, dorind conto-
pirea total cu partenerul: Prin
desisurile sufletului meu/ se stre-
coar vistor trupul tu,/ amin-
tirile tale n visele mele,/ tu n
mine,/ noi n noi,/ tu esti eu,/ eu
sunt tu,/ mai apoi/ ca un zbor de
fluture,/ fiecare,/ si totusi, nu
unul singur...(Unul i acelai).
Alteori, dup desprtire, resusci-
tarea cuplului perfect, pare iu-
zorie, dar imaginea merit reti-
nut: Sunt att de obosit/ nct
sngele-mi curge ntr-o singur
directie,/ de la mine spre tine me-
reu (Anatomia gndului de amor)
Predestinarea aminteste si ea
de mitul platonic al androginului.
Fiecare om e sortit s-si gseasc
perechea unic pentru refacerea
armoniei sferice initiale, unitatea
n dualitate, sub chipul dragostei:
Am stiut, iubite, c mi esti pre-
destinat/ din prima zi, cnd luna
a apus/ undeva ntre noi,/ (...) /
Stteam mbrtisati si asteptam/
ca timpul s stea n loc/ doar
pentru noi. (Predestinati)
Pentru Patricia Lidia, abso-
lutul n dragoste echivaleaz cu
iesirea din timpul concret istoric
si ptrunderea n timpul anistoric.
Pentru poet, dragostea este sin-
gura stare care ne nalt spre Dum-
nezeu. Regsim aici abordarea li-
ric a teoriei enuntate de Mircea
Eliade asupra timpului profan si
a celui sacru.
n acest volum, reveria, reali-
tatea si visul se confund nt-un
basm paradisiac povestit de o Se-
herezad ndrgostit. Sentimen-
tul efemerittii vietii d patos tr-
irilor. Cnd dragostea atinge ab-
solutul, gesturile nu mai au ne-
voie de cuvinte. Tcerea atotcu-
prinztoare si atotsemnificant
reprezint o alt cale de abolire a
timpului. Ti-am tcut tcerea -
afirm poeta n aceast contopire
spiritual, eliberat de materie,
dinainte de nasterea lumii.
n al doilea volum, Nu nchi-
de ochii, Tatiana! poeta experi-
menteaz o alt relatie a unului
cu dualitatea, accea a gemenilor.
Fantezia luxuriant se desfsoa-
Patricia Lidia -
Unitate \n dualitate
Patricia Lidia -
Unitate \n dualitate
r/nfsoar textualist n episto-
lele liric-colocviale pe care ge-
menele ndeprate, Tatiana si
Clarise si le trimit una alteia. Per-
sonajele, opuse temperamental,
simt la fel angoasele lumii con-
teporane, periclitate de globa-
lismul uniformizant si sechelele
contemporane acute.
Ele comunic telepatic din
timpi diferiti. Unitatea lor se re-
gseste acum n trinitatea eta-
pelor feminittii: Ca ntr-un mar-
supiu telepatic,/ n fata unei fe-
restre bidimensionale,/ (...)/ Ta-
tiana mi este si astzi/ mam, fi-
ic, sor. (Surori-pescru)
n fata vicisitudinilor vietii,
visul construieste o lume iluzorie
reconfortant, curat: Sufletele
ne-au pus la dispozitie,/ doar
pentru noi,/ o mas, bnci/ si o
ntreag natur/ fosnitoare, n-
floritoare/ si ciripitoare (Foi-
leton)
n ambele volume, vitalitatea
feminin se revars frust, adoles-
centin. Demolrilor postmoder-
niste, Patricia Lidia le rspunde
cu frenezia dragostei ntemeie-
toare care d sens existentei. Si
fiinta nu este altceva dect unul
n diversitate, doi n dragoste.
Tintoretto - Crearea Cii Lactee
55
Anul III, nr. 12(28)/2012
Corneliu VASILE
Cartea, premiat de Asociatia
Renasterea rmnicean, con-
dus de Constantin Marafet, care
ngrijeste editia, se deschide cu
un motto din Dante Alighieri:
Mai singur sunt ca pasrea pe
mare..., iar autoarea, cu mo-
destie, nu si prezint palmaresul
literar, care este bogat, aprnd
numai cu o fotografie, n mijlocul
unui peisaj cu vegetatie atotst-
pnitoare, pe coperta a IV-a.
Poeziile cu un corp minim ca-
ut s surprind, n numai cteva
versuri, esentele, iar excelenta n
haiku, tanka, rubayat au atins-o
initiatorii acestor specii literare,
si anume orientalii: japonezii, per-
sanii etc. Dar si cultura europea-
n, occidental, a experimentat
poeziile, de la trei (tertine) pn
la zece versuri, cele de cinci ver-
suri (cvintete) fiind rar folosite,
n poezia sicilian, englez sau
american (quintaine, cinquain
sau limerick).
Fntna cu ap vie, iarba, ca-
lul nenseuat, grdinile, psrile,
soarele, muntele, fulgerul si fo-
cul, toamna, ploaia, sunt elemen-
te ale universului palpabil, du-
blate de componenta spiritual,
de gnduri, simtminte, nostal-
gie si melancolie. Acestea se m-
bin, natura reflectnd strile de
spirit: N-am nicio veste de la ti-
ne,/ mare!/ Nori,/ singurtate,/
rzboiul Fiintei! (Asfintit). Sau:
n inelul copacilor/ freamt de
tain pdurea/ si-n crnguri -/ iezi
alergnd:/ anii mei! (Logodn).
O preocupare permanent
are poeta pentru instrumentul
poeziei, cuvntul, invocat n mai
multe miniaturi ale acestui volum:
Ce frumos e n Tine,/ Domnule
Cuvnt!/ Sub viul Secundei,/ ros-
togol,/ soarele apune n noi!
(Cntec). Sau: Furnica stie su-
doarea copacilor,/ gustul apelor,/
neodihna pmntului./ Dezbr-
cat de-nteles/ este doar nlun-
trul verbului a fi!(Fior).
Fptura uman se disociaz
de realitate, de trecut, de contin-
gent, sub impulsul afectului: n-
tre carnea si pielea mea,/ un cal
pur-snge/ tropot.../ Unde-mi
esti,/ inim? (Comori). Sau:
Curgnd printre degetele/ alun-
gite de somn -/ clepsidr diform/
a visului nevisat -/ m-am mbol-
nvit de tine, uitare! (Insomnie).
Poeta consider cu un fel de
religiozitate att sentimentul iu-
birii, ct si destinul omului, rugile
subntelese fiind, ntr-un original
fel de a spune, adresate, n mod
evanescent sau echivoc, unui
Dumnezeu att al conditiei uma-
ne, ct si al mplinirii prin senti-
ment. n acest sens, miniatura ur-
mtoare: Mult dup ziua aceea/
am pus ntrebri umbrelor:/ cine-
mi va supravietui/ la a doua ve-
nire a Ta?/ Zbrelit - murmurul
apei (Asteptndu-Te).
Divinittii i cere, n trei astfel
de mici poezii, ca niste slefuite
pietre pretioase, intitulate Rug
(1), (2) si (3), o ploaie ca s con-
tracareze tierea n dou a exis-
tentei, n zi si noapte, sau s-i
povesteasc marile iubiri (pos-
tur inedit a dumnezeirii), nu
aripi, bogtii materiale sau spiri-
tuale (Raiul), dar vrea s nu si
piard sufletul, adevrata cas.
Capacitatea de a gndi este
un mare dar, subliniat de autoare:
Cnd Dumnezeu tace/ tu, Omu-
le,/ unde-ti mai plimbi/ turmele
Gndului?/ Potirul e plin... (nse-
rare). Iar perceptia trecerii fr re-
venire a timpului, este resimtit
cu acuitate: Au murit,/ ca toti mu-
ritorii,/ caisii, corcodusii, merii.../
Doar pasii timpului/ ncruntesc
din trecut ctre noi! (Altfel).
Sentimentul iubirii provoac
ruptura cu lumea obisnuit, uita-
rea, scufundarea n vis, iar ele-
mentele naturii par s consimt
la noua nftisare a afectului. Per-
ceptia iubirii si nostalgia trecerii
timpului se mpletesc n mod fi-
resc: Exist un loc/ unde poti
spune orice!/ De-acolo, ncoa-
ce,/ Timpul/ si trage nvodul!
(Armonie).
Dragostea si individualita-
tea, ca entitti separate, sunt
comparate cu inaderenta timpu-
lui cu apa (Dor), iar elemente ale
mitologiei antice sunt evocate
pentru a sugera zbaterea fiintei:
Orfeu/ coboar n sufletul meu/
n fiecare sear,/ strignd-o cu
disperare/ pe Euridice! (Jertf).
Suferinta poetului, asemnat
de Charles Baudelaire cu o pasre
greoaie pe uscat, dar n elementul
ei n aerul tare al nltimilor ce-
leste (Albatrosul) este frumos
sugerat de Nicoleta Milea ntr-
o miniatur reusit: Dac vrei/
s amnm durerea mut,/ las-
te nscut/ jumtate pasre,/ ju-
mtate vis! (Alegorie).
n ncheiere, observnd aspi-
ratia poetei spre zrile marii poezii,
printr-un exercitiu cu mici pietre
strlucitoare, evidentiem lumi-
nisul de luciditate al creatorului
care se ntreab dac demersul
su va rmne peste lume si pes-
te timp: Recunosc,/ ntreci ful-
gerul,/ serpii fac pace la hotar,/
perla neatins o pstrezi Regi-
nei,/ judecat vei fi de harul ver-
surilor tale! (Frecvente).
Cartea de versuri a Nicoletei
Milea denot nelimitate nsusiri
creative, ca si capacitatea de or-
ganizare a stantelor si ideilor, au-
toarea fiind nu numai poet, dar
si doctor n filologie, astfel c
mbin n mod reusit cele dou
laturi: a talentului si a nclinatiei
pentru studiul literaturii.
Tintoretto - Adam i Eva
Ecoul t#cerii
Epifanii stelare
Ecoul t#cerii
Epifanii stelare
56
Mihai S~LCU}AN (n. 02.01.1946)
P
a
g
i
n
#

\
n
g
r
i
j
i
t
#

d
e

N
e
l
u

V
a
s
i
l
e
-
N
E
V
A
Nscut n localitatea Buzu, licentiat n drept la Univ. Bucuresti, avocat la Buzu. Membru de onoare si vicepresedinte al
Uniunii Epigramistilor din Romnia, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Autor de epigrame, rondeluri,
eseuri, publicistic, apare n publicatii de gen, a primit numeroase premii pentru creatiile sale, este inclus n 66 de volume
colective de epigram. Este presedinte al Cenaclului Umoristilor Nicolae Grigore Mihescu - Nigrim al Casei de Cultur a
Municipiului Buzu si director al Festivalului National de Epigram Ct e Buzul de Mare, ajuns n 2012 la editia a XIII-a.
Aparitii editoriale: Viata ca o epigram (1999), Ace la purttor (n colab., epigrame, 2002), Cei trei magnifici - Cincinat, Ion
i Mircea Pavelescu (n colab., 2002), Vesela tristete (epigrame, catrene, epitafuri, replici epigramatice, 2003), Catrene de
cpti (epitafuri, 2006), Zodia balantei (publicistic, include capitolul n lumea epigramei, 2006), Mic ndreptar pentru
nravuri mari (rondeluri, 2010), Cronica unui nceput de mileniu (publicistic, include capitolul Cu umorul nu e de glumit,
2011), Zbor cu parapoanta (epigrame vesele si triste, 2012); a ngrijit aparitia volumului Metamorfozele vinului. Legende i
povestiri despre vita de vie i vin (2005).
Medita(ie
Viata, bun de cpti,
Cum ncepe-asa se curm:
Cu pupicul cel dinti
Si srutul de pe urm.
Vremuri de criz
Fr bani sau avutie,
Chiar de anii-s foarte grei,
Fric n-am de srcie...
Doar de vesnicia ei.
Istoria se repet
De gndesti la toate cele,
Constatarea-i izbitoare:
Cnd n tar-s vremuri grele,
Sunt moravuri prea usoare...
Eterna coad
Romnii ani de zile-au stat
Tot pe la cozi si-au asteptat,
Iar acuma, ca nerozii,
Se-nvrtesc n jurul cozii.
Viitorul (rii
La icoane, cu tropare,
M tot rog ct pentru doi:
Fie viitorul mare...
Dar s-l apucm si noi.
$ah etern
Cu sperante iluzorii
Viata noastr e un crah...
Guvernantii-s juctorii,
Plebea piesele de sah.
Fals catren de vntoare
La pnd asteptnd trofeul
Un vntor nu zice ps:
Norodul vrea s-mpuste leul,
Pe cnd guvernu-i pus pe rs.
Cdere liber
Cade roua sus pe cas,
Cad iubirile-n uitare,
Cad betivii pe sub mas,
Iar ministrii n picioare!
Srac (ar bogat
Cnd pe multi i-apuc plnsul
Jaful neputnd s-ndure,
Eu nu contenesc cu rsul...
C nu au ce s mai fure.
Tranzi(ia
Nu stiu care-i e menirea,
M-am rugat si la naltul,
ns vd c-i mostenirea
De la un guvern la altul.
Ascultarea convorbirilor
Cum latul ne-a ajuns la gt
Pe sleau vorbim de vinovati,
Dar nu putem a spune-att
Pe ct suntem de ascultati.
Diploma(ia
Este arta ce te-nvat
C n lume poti rzbate,
Dac una spui n fat
Si faci altceva n spate.
In vino veritas
La un vechi dicton latin
Meditez ca un bigot:
Adevru-i doar n vin
Iar minciuna-i peste tot.
Metamorfoz
De la crama din Cotesti
Drumul vinului mi scap...
l gsesc la Bucuresti
Alergat, de-i tot o ap!
Ipostazele femeii
Pentru copil ea este mam,
Pentru flcu cea de pe list,
Pentru brbat e o reclam,
Pentru btrn e o... revist!
nsurtoare
n lumea plin de pcate,
Trindu-si viata cu tumult,
Brbatul vrea o jumtate...
C una-ntreag-ar fi prea mult!
La a doaua tinere(e
Sortii, de ar fi pe vrute,
Eu i-as cere, ca brbat,
S mi dea femei trecute...
Nu prea mult de majorat!
Amintiri
Iubite multe a schimbat,
Betiilor le-a fost cununa,
Dar azi pe toate le-a uitat...
Nevasta ns pe niciuna!
Ginere ideal
Eu pe soacr, bat-o vina,
Nu o supr cu-n cuvnt!
i duc flori, i-aprind lumina,
Cnd mai trec pe la... mormnt!
Iubirea pompierului
n al dragostei lor joc
Lumea cum s mai ncap?
Ea, micuta, toat foc,
El, srmanul, tot o ap!
Notorietate
Poporul rus din rsrit
Puternic, fr de msur
N-a fost de nimeni biruit
...La butur!
Recunoytin(
Devenind mostenitor
Prin deces neasteptat,
La defunct nu e dator...
Doar la cel ce l-a tratat!
Epitaf unui general
Generalu-acesta zace
Sub o cruce mai de soi,
Cu medalii pentru pace
Cstigate n rzboi.
n Cimitirul vesel
Mortii-aici se viziteaz,
Cred c dup asfintit
Si-s convins c procreaz...
Crucile s-au nmultit!
Gheorghe B^LICI (03.02.1963)
P
a
g
i
n
#

\
n
g
r
i
j
i
t
#

d
e

N
e
l
u

V
a
s
i
l
e
-
N
E
V
A
Nscut n localitatea Hiliuti, Rscani, Republica Moldova. A absolvit Facultatea de Litere la Universitatea
de Stat din Moldova si studii post-universitare la Academia de Administratie Public. Este functionar la
Primria Chisinu. Este membru de onoare al Uniunii Epigramistilor din Romnia, membru al Uniunii Scriitorilor
din Republica Moldova. Autor de epigrame, apare n publicatii de gen, a primit zeci de premii pentru creatiile
sale, este inclus n peste 30 de volume colective de epigram.
Este director al Festivalului National de Epigram Donici, cuib de-n(elepciune, ajuns la editia a VIII-a.
Aparitii editoriale: Floare din inim (1991), Contra bolilor de Stat (2001), Epigrama de dimineat (2003),
Cu limba de un hexametru (2008), Coul minim de rs (2009), Umor la puterea a treia (n colaborare, 2012).
La vama prieten
n cutarea trii-mam,
Ajung cu trenul la hotar
Si, ca s scap usor de vam,
O cat nti n buzunar!...
Destin basarabean
Avnd o viat grea si-amar,
Trim din dragostea de tar,
Iar cnd dorim si noi bucate
Din munca prin strintate!...
Magie ruseasc n Rep. Moldova
Rusul dac se implic
E un vrjitor sadea:
Si din tara cea mai mic
Poate face cte vrea!...
Calea ferat din Rep. Moldova
E bun calea cea ferat,
Dar inima mi este ars,
C rusii au fcut-o lat,
n loc s-o fi fcut... ntoars.
Patriotic
Eu sunt tran din talp lat,
Am tara-n inim si-n gnd:
Cu rusii nu m-as da vreodat,
Dar cu rusoaicele oricnd...
Restric(ie
N-am mai trit si timpuri bune,
Iar azi Guvernul cel infam
S strng cureaua mi tot spune...
Cnd eu nici pantaloni nu am.
Demnitarilor
De vreti s-aveti urmasi cinstiti,
Vegheati-le cu grij pasii
Si-apoi furati ce mai gsiti,
S n-aib ce fura urmasii!...
Porumbeii
Nu ai nici un motiv s-i critici,
Dar sunt ca oamenii politici:
nti din palme-ti ciugulesc
Si-apoi, de sus, te murdresc...
Pstrarea tradi(iei
Cu democratii la putere
Ca si pe timpuri, iei un blid,
Te-asezi si tu n rnd la miere,
Si-arti carnetul de partid!...
Nostalgie rural dup trecutul socialist
Prin iarba fraged din lunci
Psesc acum cu ochii-n rou,
Cci sefii mai furau si-atunci,
Da-i drept c ne lsau si nou...
Organizare excesiv
Avem un stat organizat:
Cu vile cum n-au fost vreodat,
Cu bnci, cu capital privat...
Cu crim tot organizat.
Munca n democra(ie
Muncesti, ca omul, cte-un pic,
Att ct necesar ti pare,
Dar, ca s nu mai faci nimic,
Simti c nu ai calificare...
Evolu(ie
Maimuta, cobornd din pom,
Ne sugerase, parc, pontul
C pentru viitorul om
Era prea mare orizontul...
Ochelari de cal
Cum caii, nhmati de gospodari,
Sunt nevoiti s poarte ochelari,
La noi n tar, din motive varii,
Clarvztori tot timpul sunt mgarii...
Poetul
Luptnd, cnd este cel mai greu,
Cu forta brut, inuman,
Poetu-i lupttor... mereu
Doar la categoria pan.
Schimbarea orei de toamn
Cnd vine frigul n zvoi,
Iar soarele mai mult dispare,
Se schimb ora pe la noi...
Si asta-i unica schimbare!
De ziua ta
Pe unii oaspeti la festin
n dou grupe-i divizezi:
Ce-ai vrea s-i vezi si nu mai vin,
Ce vin si nu mai vrei s-i vezi!...
Bahic
Beau deseori cam mult si-avan,
Iar uneori mai putintel,
Numai de dou ori pe an:
Pn la Pasti si dup el...
Sinceritatea femeii
Nu sunt de felul meu despot
Si n-o ntreb de ce si unde,
Dar, pentru c mi spune tot,
mi pare c ceva mi-ascunde!...
Brba(ii la vrsta a treia
La vrsta marilor regrete,
Fideli amorului sublim,
Cnd ne-agtm si noi de fete,
De fapt, mai mult ne sprijinim...
Reciprocitate
Naturii, omul cel hapsn,
Fr evlavie si rug,
Si astzi i-ar fi fost stpn,
De-ar fi-ncercat s-i fie slug...
Musca lui Donici
Musca fabulistului, constat,
Nu mai iese-n cmpuri la arat,
St voioas, cu acelasi har,
Pe cciula domnului primar...
Rug pentru alt tiraj
Nu cer tiraj ca toti poetii,
Dar vreau ca Dumnezeu cel Mare
S-mi editeze cartea vietii
Mcar n dou exemplare!...
Epitaf
La locul de odihn de sub cetini
Eu m-am retras extrem de multumit
C groapa mi-au spat-o buni prieteni,
Exact ce au fcut ct am trit.
57
Anul III, nr. 12(28)/2012
58
C#r]i primite la redac]ie
ORIZONTAL: 1) 2) Rmne la urm! mpreun la orice
bucurie! Intr pe fir de la nceput. 3) E preocupat de nsusirile
personale. 4) Termen care nltur diferenta dintre sat si oras (pl.).
5) Flash sec! Vechiul fierar Continutul bilei! 6) Adresare familial
ntre soldati Un fel de transplant de ficat. 7) Asociat n munc
Binenteles. 8) Deosebit de bun (fem.) A scoate din memorie. 9)
Sunt cuprinsi de vicii Muzica Madonei! 10)
VERTICAL: 1) 2) Se manifest fr vreo logic (var.). 3)
Pavilion la prora navelor militare Spune altfel asemenea. 4) ncheie
cingtoarea Sunt n etate (sg.). 5) Marcaj pentru posturile de radio
Unul btut n cap (pl.). 6) Metal argintiu radioactiv Gsit n cele
din urm la spate! 7) Ispit irezistibil (pl.). 8) Iac-asa! Refren
oltenesc. 9) Asupriti de spartani Acord verbal. 10)
P.S.: La o dezlegare corect, pe manseta careului veti descoperi
numele organizatiei sub egida creia apare revista CONSTELATII
DIAMANTINE si cine este presedintele respectivei organizatii.
Nelu VASILE
(
f
a
n
t
e
z
i
e
)
Dezlegarea careului din aceast pagin: LIGASCRIIT NE CU ALO ACAPARATOR LOCALITATI FH FAUR IL LEAT
MAI O ORTAC CLAR REA UITA R INRAITI DO NTENE INAM (LIGA SCRIITORILOR ROMNI; AL.FLORIN TENE).
59
Anul III, nr. 12(28)/2012
Ani[oara VLEJU Raveca VLA{IN
Ne este dat
De ne este dat s purtm vestejirea
Complex s ruguie-n fapte menirea,
Pierznd frumusetea fragil de floare
Purta-vom si crucea ce-apas si doare.
Tinnd ochii strnsi, micsorati sau mriti
Vii oglinzi ce trdeaz n adnc ce triti.
Bucuria iubirii smerit visa
S prguie fructul din ramura sa.
nainte s-ajung pe a vntului soapte
Brume reci dijmuind bucuria-ntr-o noapte
Furnd frgezimile-flori si aromele-fructe
Pe crrile vietii de noi strbtute
Si toate acestea cu vremea ne-or duce
Spre taina adnc, spre marea rscruce
Spre taina adnc din care solie
Doar visul prin gnduri mirabil nvie
Ca vechea smnt din care a-ncoltit
Acea tain-a vietii ce ne-a zmislit.
Ploaia de neliniyti
Iubesc adnc, a vietii armonie,
Dar duelez cu-nstrinarea mea.
Cnd ploaia de nelinisti m-nspuma
Prin vlvorarea-n care m pre-numr.
De unde vin?... Eternitatea stie!
Iar unde plec, va sti desigur ea,
Cnd Domnul Sfnt de-aici m va chema
Cu tot bagajul vietii, strns pe umr.
Un dor trziu se-nversuna s suie
Prin miezul cntului ce m ardea,
Si-un semn nelinistit m mboldea
Spre-a vietii cercetare fr numr...
Fluturi
Cresc pasnic plantele
pe pmntul matern.
Mi-e dor de zpada ars
n palmele muncite ale tatlui,
mi-e dor de o dimineat semeat,
mbrobodit de ceaiul sorbit
cu nesat,
mi-e dor s fiu rsftat
de parfumul amar de cetini
mi-e dor de lucrurile mrunte,
asternute n patul luminos,
mi-e dor de calea soarelui
pe care o alegeam
n cutarea ciupercilor
sau n cutarea rugilor
agttori de mure coapte
Mi-e dor de visele fragede,
rnduite matinal,
risipite pe plapuma alb.
Mi-e dor s fiu cea de atunci,
normal,
ntr-o libertate fireasc,
n vrful imensittii.
Gnd
M-am prins de Tine ca de viat,
rupndu-m de trup,
stau n genunchi pe pragul pmntului
si astept Lumina.
Acum e bine n mine,
nu m tulbur rugciunea,
nu m domin smerenia
Sunt ca o petal alb de crin asternut
la intrarea n Sptmna Patimilor.
Sngele din rnile Domnului
nu mi pteaz culoarea etern,
nu pune stpnire pe sinele meu,
msurat si ntins n tot Universul.
Vntul m-a stins ca pe o raz,
obosit de luminat.
M vezi?
Sunt nc aici,
n camera larg,
asteptnd nvierea Domnului meu.
Nonsens
Ai venit dintr-o carte,
o fraz pe pagina cuminte
a sufletului cuprins
ntre file de lemn.
Existi?
Nu existi?
Citesc despre Tine
n Biblia vietii,
mi pun ntrebri,
tot eu dau rspunsuri.
Este att de frumos
s simt linistea
cum m apleac spre Tine
cnd citesc
Deuteronomul
sau I Corinteni 13.
De ce zorii mi te iau
magistral,
insistent,
cnd somnul m atac
dusmnos,
crud si rece!
Prin neliniyti
Prin nelinisti de vnt, se cerne o umbr,
Frmntnd zpada cilor lumesti.
Prin tumultul vietii astzi m gsesti,
Dnd un loc sperantei de sub haina-mi sumbr.
Nesupuse gnduri treier fierbinte
nflorind pe spinii negrelor angoase,
Dezmortite psri, glsuiesc duioase
Vraj cu-ntelesuri fr de cuvinte.
Din subntelesul gndului sublim,
Constiinta lumii cnd se-nsenineaz
Miere-i picurat-n cupe de venin,
Plnsul viu al iernii... desprimvreaz.
Tintoretto - Miracolul
Sf. Augustin
60
n fiecare an, corporatia New
Mexico Book Co-op din Los Ran-
chos, statul New Mexico, Statele
Unite, organizeaz un concurs de
crti de autori din New Mexico,
iar anul acest au fost inclusi si
autorii din Arizona sau crti de
autori din alte state dar despre
subiecte din New Mexico si Ari-
zona.
Vineri, 16 noiembrie 2012,
pentru a doua oar consecutiv,
profesorul universitar dr. Flo-
rentin Smarandache, de la Uni-
versitatea New Mexico, a primit
Premiul statelor New Mexico si
Arizona la categoria de crti de
Stiint si Matematic pe anul
2012 pentru cartea DSm Super
Vector Space of Refined Labels,
297 pagini, publicat n anul 2011
la Zip Publisher n Columbus,
Ohio, mpreun cu profesoara W.
B. Vasantha Kandasamy de la
Institutul Indian de Tehnologie
din Chennai, India. Iat anuntul
cstigtorilor: http://nmbook
coop.com/Book Awards/2012-
winners/2012-winners.html
profesorul romno-american
fiind la egalitate de punctaj cu
cercettorul american Sylvester
Allred, autor al crtii The Natu-
ral History of Tassell-Earred
Squirrels.
Amintim ca n anul 2011 Flo-
rentin Smarandache a primit pre-
miul statului New Mexico la ace-
easi categorie pentru cartea sa
Algebraic Structures Using Na-
tural Class of Intervals, co-auto-
rat cu profesoara W. B. Vasan-
tha Kandasamy.
Cartea DSm Super Vector
Space of Refined Labels se refe-
r la cunoscuta Teorie Dezert-
Smarandache (TDSm) din Teoria
Informatiei, care are aplicatii di-
verse in cibernetic, computere,
aviatic, cercetarea militar, me-
dicin etc. prin combinarea infor-
matiilor contradictorii furnizate
de ctre sensori.
Sute de articole, plus teze de
doctorat la universit ti din
Franta, SUA, Australia, Romnia
(Academia Tehnic Militar din
Bucuresti), Canada, Algeria, Po-
lonia, Olanda si dou teze de
masterat n Iran si Algeria s-au
sustinut despre TDSm.
La nmnarea premiilor, or-
ganizatorii concursului, Paul
Rhetts si Barbara Owalt, au amin-
tit faptul c Florentin Smaran-
dache fusese nominalizat n anul
2011 pentru Premiul Nobel pentru
Literatur, strnind un ropot de
aplauze ale slii.
De asemenea, Florentin Sma-
randache a mai primit n anul 2011
Premiul Traian Vuia al Acade-
miei Romne pentru logica sa
neutrosofic (o generalizare a
logicii fuzzy intuitionistice) si
diploma de Adjunct Professor
[echivalent cu Doctor Honoris
Causa], de la Universitatea Jiao-
tong din Beijing, China, n 2011,
iar n 2010 Medalia de Aur a Aca-
demiei de Stiinte Telesio-Galilei
din Anglia pentru cercetrile sale
n fizic, n special pentru ipoteza
sa supraluminal, ipotez care
contrazice Teoria Relativittii.
Motiv pentru care presa romn
l-a numit, n toamna anului 2011,
Romnul care l-a contrazis pe
Einstein, deoarece ipoteza sa
tocmai fusese confirmat experi-
mental de ctre oamenii de sti-
int de la CERN.
n anul 2012, Smarandache a
mai fost finalist si la categoria
Filozofie, cu cartea Neutrosophic
Interpretation of the Analects of
Confucius, publicat n anul 2012
n editie englezo-chinez (tradu-
cerea n chinez fiind efectuat
de ctre filozoful Fu Yuhua din
Beijing). Neutrosofia este o ge-
neralizare a dialecticii lui Hegel,
n care se iau n considerare nu
doar contrariile <A> si <antiA>
dar si neutralul dintre ele
<neutA>. Iar aceste trei compo-
nente sunt n relatii dinamice.
Neutrosofia se ntrebuinteaz n
logica neutrosofic, multimea
neutrosofic si probabilitatea
neutrosofic.
Gala decernrii premiilor s-a
tinut pe 16 noiembrie 2012 la
Hotelul MCM Elegante din Al-
buquerque, statul New Mexico
(Blvd. Menaul, Nr. 2020) si au
asistat 232 persoane ntr-o sal
arhiplin format din autori, in-
vitatii lor, ct si presa. Peste 400
de titluri de crti au participat la
concurs, la 45 de categorii (pre-
cum: Poezie, Fictiune, Istorie, Do-
cumentar, etc.). Au fost 70 de re-
ferenti din mai multe state si fie-
care titlu de carte a fost evaluat
de cel putin trei referenti. Dup
concurs, cele trei exemplare din
fiecare titlu de carte primit de New
Mexico Book Co-op vor fi dona-
te la biblioteci din Statele Unite.
Se zice c Mircea Crtrescu
ar fi cel mai cunoscut romn n
strintate; poate ca scriitor (tra-
dus si publicat din bani de la bu-
get!), dar ca autor att de litera-
tur ct si de crti de stiint (ma-
tematic, fizic, filozofie, econo-
mie, inginerie), ori albume de art,
Florentin Smarandache se bu-
cur de o audient internatio-
nal, deoarece site-ul su de la
Universitatea New Mexico are zil-
nic intre 6000-8000 de hits de la
cititori din circa 110 tri. Iar cele
180 de crti ale sale, ca autor, co-
autor, editor, sau co-editor, sunt
majoritatea n englez si romn,
dar au fost traduse de colegi de-
ai si n chinez, rus, arab, ger-
man, spaniol, portughez, ita-
lian, francez, srbo-croat si
greac. Ele se pot descrca din
link-urile de mai jos.
Biblioteca Digital de Stiinte:
ht t p: / / fs. gal l up. unm. edu/
eBooks-otherformats.htm
Biblioteca Digital de Literatur
si Art:
ht t p: / / fs. gal l up. unm. edu/
eBooksLiterature.htm .
Un profesor rom@n a primit
Premiul statelor New Mexico [i
Arizona la categoria {tiin]# [i
Matematic# pe anul 2012
Un profesor rom@n a primit
Premiul statelor New Mexico [i
Arizona la categoria {tiin]# [i
Matematic# pe anul 2012
Florentin Smarandache primind
Premiul statelor New Mexico yi Arizona
la categoria $tiin(e yi Matematic pe anul 2012

Constelatii Diamantine, Nr. 28/2012

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Constelatii Diamantine, Nr. 28/2012

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

Fondatori: Al. Florin }ene, N. N.

Negulescu, Doina Dr#gu], Janet Nic#

se mir cumplit si - nu-ndrznesc s m

Potrebbero piacerti anche