Elemente meteorologice Instrumentul de msurare

Piesa receptoare

Alte observaii

1.Pirheliometrul Tub metalic de -Tubul pirheliometric este introdus printr-un tub Dewar, cu calorimetric de tip forma literei ,,U perei argintii, dubli dintre care s-a scos aerul Michelson -Tubul Dewar este protejat de un alt tub confecionat din lemn, cu pereii cptusii cu material termoizolator (plut sau vat de sticl) -Intensitatea radiaiei solare se determina n cal/cm2.min

2.Pirheliometrul cu 2 lamele identice compensaie de manganin lungi electirca tip de 20 mm, late de Angstrom 2 mm. groase de 0.02 mm RADIATIA SOLAR DIRECTA 3.Radiometrul bimetalic tip Michelson Lama bimetalic de 0.07 mm grosime, 2 mm lime, 13 mm lungime

-Piesa cea mai importanta a intrumentului este numit capul pirheliometrului -Pentru instalarea pirheliometrului n poziie corecta este necesar ca tubul su metalic sa fie ntors n direcia Soarelui pna cand fascicolul de raze care trece prin orificiul vizorului cade exact n centrul firelor reticulare de pe vizor -Intensitatea radiatiei solare se termin in cal/cm2 sau ly/min

-Determinarea exact a deplasrilor pe care le execut firul de cuar n dreptul scrii micrometrice ca urmare a curbrii lamei bimetalice expuse fluxului de raze solare directe -Radiometrul se orienteaya catre soare i se lasa timp de 2-3 minute cu orificiul receptor deschis -Pentru valori mai apropiate de realitate citirile se rept de mai multe ori la intervale de 30 de secunde

4.Radiometrul Un disc subire termoelectric RT-50(2 microni) de argint, prevazut cu un orificiu central de form circular

-Se pune cpcelul metalic pe tubul radiometrului i dupa 15 secunde se citete poziia zero a acului galvanometric -Se scoate cpcelul metallic de pe tubul radiometrului i se efectuiaz 3 citiri consecutive (la intervale de 10 secunde fiecare) din care se obine valoarea medie a deviaiei acului galvanometric -Se pune din nou cpcelul metallic pe tubul radiometrului i dup 15 secunde se citete pentru a doua oar poziia zero a acului galvanometric

1.Piranometrul absolut de tip Angstrom

4 lame subiri de manganin (2 vopsite cu negru de fum, 2 vopsite cu alb de magneziu)

-Lamele negre se ncaluesc n timpce lamele albe pastreaza temperature mediului nonjurator -Piesa receptoare se umbrete cu ajutorul unui ecran special, pentru determinarea radiaiei difuze -Pentru determinarea radiaiei globale ecranul special se ndeparteaz

RADIAIA DIFUZ I GLOBAL

2.Piranometrul Argo-Davy

2 termometre identice (unul avnd rezervorul acoperit cu negru de fum, cellat cu alb de magneziu)

-In timpul funcionrii pot surveni defectiuni, iar pentu nlaturarea acestora se revopsete termobateria i se reetaloneaz intrumentul -Dup citirea punctlui zero se scoate capacul de pe capul piranometrului, se fixeaz ecranul de umbrire i se citesc de 2-3 ori (la interval de 5-10 secunde) indicaiile galvanometrului pentru radiaia difuz -Pentru radiaia globala, se nlatur ecranul de umbrire, i dup scurgerea timpului de inerie se citesc de 2-3 ori (la interval de 5-10 secunde) indicaiile galvanometrice

1.Albedometrul de staie

Un cap de piranometru ce permite ntoarcerea la 180

-Presupune efectuarea a dou masurtori distinct: una asupra intensitaii radiaiei globale (piesa receptoare orientate n sus) i alta asupra intensitaii radiaiei reflectate (piesa receptoare orient in jos) -Pentru ambele masuratori piesa receptoare trebuie sa se afle n poziie perfect orizontal -Pentru efectuarea determinrilor mnerul albedometrului se prelungete cu o tije de lemn (lung de cca 2 m) -Pentru determinarea intensitii radiaiei refelctate, albedometrul se ine cu piesa receptoare n jos, la nalimi cuprinse ntre 0,5-1,0 m dup cum suprafaa de determinare este mai mic sau mai mare -Albedometrele determin valoarea albedoului pentru suprafeele de teren ntre 25 si 400 m.p. -Utilizat pentru determinarea precis a capacitii de reflecie proprie diferitelor tipuri de suprafee -Prin unirea celor dou pri alea fotoelementului ntr-un circuit la care este conectat galvanometrul sensibil se poate constata uor prezena unui fotcurent electric care circul de la placa de fier catre pelicula de aur -Funcionarea lui se bazeaz pe principiul produceii unui curent termoelectric, sub aciunea fluxurilor radiative, care nclzesc una din seriile de suduri ale cuplului termoelectric Mool, n timp ce cealalt ferit de aciunea radiaiilor, pastreaz o temperatur relativ constant

2.Albedometrul portabil

Capul piranometric

RADIAIA REFLECTAT 3.Fotoelementul cu seleniu O plac de fier

4.Solarimetrul Gorczynski

Mai multe lame acoperte cu negru de fum

1.Pirgeometrul tip Savinov-Ianievski

4 lame subiri de manganin -dou acoperite pe partea superioar cu negru de platin -dou nichelate sau aurite

RADIAIA EFECTIVA

-de parile inferioare a piesei receptoare sunt lipite sudurile unui termobaterii, care prin 2 borne se conecteaz cu un galvanometru sensibil -Reflecta aproape n totalitate radiaiile de unda lung , lamele aurite sau nichelate au o capacitate de a emite radiaii, att de mic in ct poate fi neglijat -Lamele negrite absorb total radiaiile ce cad pe ele i devin capabile sa emit radiaia dependent de temperature lor -Radiaia atmosferei acioneaz i ea asupra lamelor negrite, care se ncalzesc sau se racesc n funcie de valorile fluxurilor radiative -ntre lamele negre si cele strlucitoare apare o diferen de temperatur care genereaz un curent termoelectric, iar intensitatea lui se determin cu galvanometru

1.Bilanometrul

2 placi identice obinute prin mpletirea unor fire subiri de cupru

BILANUL RADIATIV

-Observaiile asupra intensitii diferitelor fluxuri radiative din atmosfer se realizeaz din 3 n 3 ore (00, 06, 12, 15, 18). La ora 00 se realiueaz n tot timpul anului numai la determinarea privitoare la bilantul radiativ -n perioda 21 martie 23 septembrie se efectuiaz determinri asupra tuturor fluxurilor radiative si bilanului, la orele 06,09, 12, 15, 18 -n perioada 24 semptembrie -20 martie aceleai determinari se efectuiaz numai la orele 9, 12, 15 -Observaiile suplimentare se apreciaz i se noteaz pentru: Nebulozitatea n zecimi conform intruciunilor Vizibilitatea conform unui cod special Starea i temperatura suprafeei solului cu cifrele i seminificaiile respective alea unui cod special Fenomenele atmosferice conform unui termometru de sol Temperatura suprafeei active cu ajutorul unui termometru de sol Temperatura aerului cu termometrul uscat al psihometrul cu moric aspiratoare Tensiunea vaporilor cu ajutorul tabelelor psihometrice

I.Termometre cu citire direct 1.Termometrul Sunt alctuite meteorologic ordinar din: -rezervor -tubul capilar -scara -tubul protector 2.Termometrul de maxim -Lichid termometric: mercur -Scara termometric incepe de la -35C pana la +60C -Citirea temometrelor se face din 6 in 6 ore la staiile climatologice (01,07,13,19 timp solar mediu local) i din or n or la staiile cu program sinoptic -Se etaloneaz odat la trei ani, n buletinele de verificare -Se afla amplasat n adpostul meteorologic n poziie perfect vertical, ntotdeauna pe partea stnga a stativului (faa de cel care efectueaz observaia) -Lichid termometric: mercur -Se deosebete de termometrul ordinar printr-o ngustare a tubului capilar i n general este mai scurt dect acesta -Scara termometric este gradate din 0,5 in 0.5C ncepnd cu -30C i terminndu-se cu +50C -Se instaleaza n primul adpost meteorologic, pe furca superioar a stativului de termometru, n poziie quasiorizontal -Pentru remdierea anumitor dereglri alea termometrului este suficient uneori sa fie scuturat energic cu rezervorul n jos -Citirea termometrelor se face la orele climatologice 01,07,13,19, care se nscriu n registrul RM-1M, n grade si zeci de grade -Lichidul termometric: alcool -Se deosebeste de celelalte termometre prin dimensiunile mai mari ale rezervorului cu alcool i prezena n interiorul coloanei de alcool a indicelui mobil de porelan sau sticl -Scara termometric este gradate din 0,5 n 0.5C ntre limitele -45C si +45C -Citirea termometrelor se face la orele climatologice 01,07,13,19 far a-l atinge sau scoate din suportul su, care se inscriu -Se instaleaza pe furca inferioara a stativului de termometru, in primu adapost meteorologic n poziie perfect orizontal -In cazul dereglarilor se va remedia scuturndu-se energic inut de capatul opus rezervorului, fie lsndu-l sa cada cu rezervorul in jos pe o carte deschisa ori pe o bucat de cauciuc de la 10 cm nlime

DETERMINAREA TEMPERATURII AERULUI 3.Termometrul de minim

4.Termometrul de minim i maxim Six-Bellani

-Tubul capilar de forma literei U, care se determin la ambele capete cu cate un rezervor cilindric, avnd ca lichid termometric aloolul -Poriunile inferioare ale ramurilor tubului capilar , inclusive curbura acestuia, sunt umplute cu mercur, care separa cele doucoloane de alcool -temperaturile din momentul observaiilor se pot citi la oricare dintre cele dou capete alea coloanei de mercur din termometru -Este folosit n adapostul meteorologic al staiei, dar i ntrun loc umbrit i cu ventilaie corespunztoare -Funcioneaz normal doar dac este pus n poziie perfect orizontal -Se pot ntmpla dereglri, ca de exemplu: deplasarea tubului thermometric fa de scar i se remediaz prin strngerea garniturilor de fixare, care s-au slabit

II. Termometre nregistratoare (termografe) 1.Termografe cu lama bimetalic lam bimetalic curbata -lama se fixeaz solid la unul din capete pentru a i una din oel i alta din se mri sensibilitatea. invar. -de captul liber se leag sistemul de prghii al mecanismului de transmisie.

a)Termograful tip este protejat printr-un -alctuit dintr-o cutie metalic prin al crei capac URSS-model vechi sistem de vergele prevazut cu geam poate fi urmrit curba trasat de metalice penia inregistratoare pe termogram

b)Termograful tip URSS-model nou

- alctuit dintr-o cutie de material plastic, al crui capac este prevzut pe trei pri cu geamuri. -captul fix al lamelei bimetalice este prins intr-o garnitur metalic de construcie special fixat rigid pe peretele posterior al termografului

c) Termograf tip Junkalor d)Termograf tip Rossel

-lam bimetalic puternic curbat

-receptorul e prins cu o lam bimetallic de peretele exterior

dou lame bimetalice -aparatul este o cutie metalic cu perei din geam aproape circulare curbat de plexiglas - 2 lame bimetalice -poziia lui trebuie s fie perfect orizontal

e)Termograf tip Fischer

-piesa receptoare in interiorul cutiei aparatului, ventilaia fcndu-se prin orificiile practicate in pereii de Plexiglas ai capacului

-termograful se schimb zilnic sau sptmnal dupa observaia climatologic de la ora 13

f)Termografe cu tub -tub Bourbon plat cu Bourbon seciune eliptic, al crui interior este complet umplut cu alcool amilic, toluen, petrol, sau lichid organic cu nsuiri aemantoare g) Termograful tip -tubul Bourbon de R.Fuess form aproape circular, fixat de peretele posterior al cutiei aparatulu prin intermediul barei metalice. h) Termograf tip J.Richard -Receptorul e prins de exteriorul cutiei printr-o bara metalica

- Tub Bourdon fixat rigid de peretele din spate al -tub Bourdon fixat rigid cutiei aparatului, prin garnitura metalic pe care se de peretele din spate al gasete si dispozitivul de punere in valoare fomat cutiei aparatului dintr-un urub cu arc legat de captul tubului prin prghia curbat.

I.1.Termometrul de tip Savinov

Rezervor cilindric cu mercur

-se instaleaz pe sol primvara i se scot toamna dorece n perioada de nghet se deterioreaz uor -determinarea temperaturii solului se efectueaz la toate cele 4 ore de observaie climatologice (01,07,13,19) -se verific o dat la 2 ani

DETERMINAREA TEMPERATURII SOLULUI

2.Termometru de maxim

Rezervor cu mercur

-cele mai frecvent utilizate -alctuiesc serii de cte 4 termometre destinate msurrii temperaturii solului la adncimi de 5, 10, 15, si 20 cm

3.Termometru de minim 4.Termometru ordinar II.Termometrele de sol de tip R.D.G.

Rezervor cu alcool Rezervor cu lichid termometric Rezervor cu mercur

-sunt folosite pentru determinarea termperaturii solului la adncimi cuprinse ntre 2 i 100m. -se verific odat la 2 ani

DETERMINAREA UMEZELII AERULUI

I.Instrumente cu citire direct: psihrometre A.Psihrometre cu aspiraie a)psihrometru de staie cu ventilaie artificial b)psihrometrul cu ventilaie artificial tip Assman. c)psihrometrul electric cu ventilaie artificial tip Rossel 2 rezervoare cu mercur 2 rezervoare cu mercur -se instaleaz in mijlocul primului adpost meteorologic -observaiile se efectueaz la orele 01, 07, 13,14 -instrument cu construcie spec ial folosit cu precdere in expediiile de cercetri microclimatice. -la staiile meteorologice se folosete nu mai cnd psihrometrul cu doz dubl este defect -morica aspiratoare este acionat fie prin current electric fie prin intermediul ctorva baterii uscate fixate sub capacul acesteia

Morisca aspiratoare

B.Psihrometre fara aspiraie a)psihrometrul de staie tip August 2 rezervoare cu mercur -folosit la staiile meteorologice numai n cazul indisponibilitii psihrometrului cu moric aspiratoare. -observaiile se efectueaz asemntor cu cele de la psihrometrul de staie cu moric aspiratoare -Termometrul din dreapta se nfoar n tifon, captul lui fiind introdus ntr-un pahar cu ap -naintea nceperii citirii, psihometrul se roteste deasupra capului pentru ventilaie

b) psihrometrul ,,pratie

Cadru metalic

II.Higrometrele de absorbie A.Cu fir de pr a)higrometrul Koppe Fir de pr omenesc blond -Are cea mai larg raspandire n reeaua staiilor meteorologice din Romnia -Firul de pr se cura cu ap distilat sau de ploaie

b)higrometrul tip R. Fuess

1-4 fire de pr omenesc , blond, degresat

-Este mai puin rspndit, dar este foarte precis

c) higrometrul tip URSS B.Cu membran organic: higrometrul tip M-39. III.Higrografe A. Fr dispozitiv de compensare a)higrograful tip R.Fuess

Un singur fir de pr Membran organic circular tratat special

-Poziie de funcionare perfect vertical. -Ore de observaie climatologice (01,07,13,19) -Este singurul instrument de acest fel.In funcie de cantitatea de vapori absorbii,membrana se alungete sau se scurteaz

Un singur fir de pr 35-40 fire de pr omenesc

-mnunchiul de fire e dispus vertical sau in unghi oblic,fiind trecut printr-un inel -Higrograma folosit are diviziunile inegale datorit neproporionalitaii existente ntre deformrile firului de pr si variaile umezelii relative -Toate piesele component se gsesc n interiorul cutiei aparatului

b) higrograful tip Junkalor

Mnunchi de 3040 de fire de pr, omenesc, blond, degresat 6 mnunchiuri de fire a cate 10-12 fire de pr 8 mnunchiuri de fire a cte 15 fire de pr

c)higrograful tip Fischer d)higrograful tip W.Lambrecht

-Este cel mai mare dintre toate tipurile de higrografe -Cu ajutorul dispozitivului se compenseaz alungirea inegal a firelor i se ndeprteaz automat penia nregistratoare de higrogram

B.Cu dispozitiv de comensare a)higrograful tip J.Richard 35-40 de fire de pr omenesc, formnd un mnunchi dispus orizontal 34-40 fire de pr omenesc 34-40 fire de pr omenesc -Avnd dipozitiv de compensare, higrogramele au diviziuni trasate la distane egale

b)higrograful tip URSS-model vechi c) higrograf tip URSS-model nou

10

Heliogramele

-heliogramele se schimb o dat pe zi dup Apusul Soarelui -pe spatele heliogramei se noteaz denumirea staiei i ora exact la care a fost fixat i scoas de pe nia metalic a aparatului Sfer masiv de sticl -heliograful trebuie ntotdeauna orientat cu partea interioar a niei metalice spre sud

DETERMINAREA DURATEI DE SRLUCIRE A SOARELUI

1.Heliograful de tip R.Fuess

2.Heliograful universal Metra

Sfer masiv de sticl

-este lipsit de braul metalic curbat -dispune de o nivel cu bula de aer fosolosit n scopul orizontalizrii bazei sale -instalarea, ngrijirea i utilizarea lui sunt identice cu cele descries pentru heliograful tip R. Fuess. -se folosesec heliograme drepte (1 martie-15 aprilie, 1 septembrie-15 octombrie) i curbe( 16 aprilie3aug, 16 oct-29 feb) -heliogramele se schimb de 2 ori pe zi.

3.Heliograful universal de tip URSS

Sfer masiv de sticl

DETERMINAREA EFECTULUI LUMINOS AL RADIAIILOR SOLARE

Luxmetrul tip Bruno Lange

Fotocelula cu seleniu

-funcioneaz pe principiul fotoelectric -Alctuit din dou pari mari: fotocelula de seleniu i galvanometrul -galvanometrul are pe partea superioar a cutiei sale un buton cu 2 poziii pentru introducerea untului de circuit -coeficientul de corecie este de 0,5% pentru 1C

OBERVAII ASUPRA NORILOR

1.Balonul pilot 2.Proiectorul de nori 3.Ceilometrul

-Observaiile ce se efectuez asupra norilor constau din determinarea felului, cantitii si a nlimi bazei lor deasupra nivelului staiei. -Observaii la orele: 01,07, 13, 19.

DETERMINAREA PRECIPITAIILOR

I.Intrumete cu citire direct

11

ATMOSFERICE

1.Pluviometrul tip I.M. 2.Pluviometrul tip Tretiakov

Cilindru din tabl de zinc Cilindru din tabl de zinc

-Se situiaz pe cea de-a treia linie a staiei meteorologic, n partea centrala a acesteia -Determinarea canittilor de ap provenite din precipitaii se face la orele 07,09 timp local, n toate zilele cnd aest fenomen s-a produs -Se fac determinri suplimentare imediat dupa ncetarea cderii precipitaiilor, pentru evitarea pierderilor de ap (evaporare) i pentru determinarea exact a intensitii precipitaiilor (mai ales pe timpul verii)

II.Pluviometre nregistratoare (pluviografe) 1.Pluviograful tip URSS 2.Pluviograful tip R.Fuess 3.Pluviograful tip Junkalor 4.Pluviograful cu cupe basculante Recipinete din metal uor Cilindru de metal Cilindru de metal Cilindru de metal -Trebuie instalat la nlimea de 150 cm fa de sol, cu ua orientat spre nord -pot fi utilizate zilnic sa sptmnal dup cum tamburul cu mecanism de ceasornic pe care se instaleaz pluviograma , efectueaz o rotire complet n 24 de ore sau n 7 zile. -verificarea la 7 ani

III.APARATE SPECIALE 1.Pluviometrul totalizator cu contor Sistem de cupe -Se cur periodic plniile sale i se controleaz periodic angrenajele sistemului de prghii -La instalarea aparatului, acele indicatoare a celor 6 cadrane cu care este prevzut contorul trebuiesc duse la 0 -Funcioneaz pe principiul umplerii i golirii alternative a cupelor

2.Pluviometrul automat cu transmisie prin telefon

Cupe basculante

DETERMINARI ASUPRA STATURLUI DE ZPAD

1.Densiometrul de zpad cu cntar 2.Densiometrul de zpad

Cilindru cu capac Cilindru metalic

-Determinarea densitataii zpezii se efectuez in zilele de 5, 10, 15,20,25 i ultima zi din fiecare lun dac stratul de zpad are grosimi mai mari de 5cm

12

FENOMENE METEOROLOGICE (METEORII)

DETERMINAREA EFECTULUI DE ROU Drosograful Platan ptrat cu latura de 10 cm Instalaia pentru nregistrarea numraului de descrcri electrice: Contor propriu-zis Tiratron -Determin cantitatea, ora de ncepere, la care a atins maximul si la care s-a sfrit -Se monteaz pe 15 martie i se scoate pe 15 noiembrie

I.Instrumete cu citire direct DETERMINAREA PRESIUNII ATMOSFERICE A.Barometre cu mercur: -cu rezervor fix 1. Barometrul de tip R. Fuess 2. barometrul tip URSS -cu rezervor mobil 1)Barometrul inspectorial 2)Barometre aneroide B. Cu o singur capsul Vidi C.Cu o coloan de capsule Vidi II.Altimetre Cadran -este un instrument relativ, indicatiile lui fiind in general aproximative. -el trebuie verificat periodic in comparatie cu un barometru cu mercur -in vederea masurarii presiunii atmosferice se utilizeaza o trusa hipsomterica. -pentru efectuarea determinarilor trusa hipsometrica se instaleaza in pozitie verticala. 2 tuburi metalice nichelate Rezervor cu mercur Rezervor de plastic cu mercur -se verific periodic la intervale de 5ani. -la staia meteorologic el se etaloneaz i se instaleaz orizontal n propria sa cutie. -determinarile barometrice se efectueaza la orele 01,07,13,19.

III.Hipsometre

Rezervor

13

IV.Barometre nregistratoare (Barografe) Barograful tip R.Fuess model Coloan format din 4-12 capsule Vidi Barograful tip R.Fuess -model nou Coloan coaxial format din 4-5 capsule Vidi nurubte ntre ele cu ajutorul unor supori Coloana coaxial format din 4-5 capsule Vidi nurubate ntre ele cu ajutorul unor supori Coloana coaxial format din 5 capsule Vidi -Se folosesc barograme divizate n milimetrii

-Se folosesc diagrame divizate din doi n doi milibari

Barograful tip URSS -model vechi

-Diagrame divizate din milibar n milibar

Barograful tip URSS -model nou

-Se instaleaz pe propria sa consol

Barograful J.Richard

Coloan de 8-10 capsule Vidi nurubate una de alta

-Se instaleaz n biroul staiei meteorologice pe o consol fixat pe perete la nlimea maxim de 1,60 m deasupra pardoselii -Aezat n poziie vertical alturi de barometrul cu mercur, el trebuie ca si acesta ferit de trepidaiile de variaii brute ale temperaturii de radiaiile solare directe

Barograful W.Lambrecht -model mare

Coloan format din 6 capsule Vidi care comunic ntre ele printr-un ax central

-Se realizeaz ca i n cazul abservaiilor cu termograful i al prelucrrii termogramelor

14

DETERMINAREA VANTULUI

Instrumente cu citire direct 1.GIRUIETE a.Fixe (de platform) Giruieta Vild-model vechi Giruieta Vild-model nou b.Portabil 2.ANEMOMETRE a.Anemometrul mechanic cu cupe tip J.Richard b.Anemometrul mecanic cu cuoe tip R.Fuess c.Anemometrul mecanic cu cupe tip R.D.G. Sistem de cupe anemometrice fie o moric cu palete fine de aluminiu Sistem de cupe Robinson Construit pe acelai principiu ca i anemometrele tip J.Richard i R.Fuess Morica format din 8 palete trapezoidale confecionate din table subire de aluminiu Moric -Dup utilizare se introduce cutia sa

-Pentru durat se ntrebuineaz cu ceas de precizie sau un cronometru -Cronometrul este pus n funciune prin apsarea unei prghii speciale

d.Anemometrul mecanic cu moric cu palete tip J.Richard

-Paletele sunt protejate mpotriva deteriorrii de un cerc lat de metal

e.Anemometrul mecani cu morica cu palete tip URSS 3.ANEMOMETRE MECANICE (DE INDUCIE) a.Anemometrul magnetic tip J.Richard b.Anemometrul magnetic tip Rossenmller

-Contorul e fixat pe 2 vergele metalice n spatele moritii

Sistem de cupe Petteron Sistem de cupe Robinson

-Se deosebete de celelalte anemometer cu palete prin faptul ca are contorul fixat pe doua vergele metalice n spatele moritii

15

c.Anemometrul magnetic ARI, tip URSS

Sistem de cupe Petterson

4.ANEMOMETRE TERMICE Catatermometrul 5.APARATE NREGISTRATOARE PENTRU VNT I.Aparate nregistratoare pentru viteza vntului a.Anemograful cu contact electric cu R. Richard b.anemograful electromagnetic tip Papillon c.Anemocinemograful d.Electrocinemograful II.Aparate nregistratoare pentru direcia vntului a.Girueta inregistratoare cu rezistente electrice tip Papillon -sistem de cupe -face parte din categoria anemometrelor termice si este utilizat pentru determinarea vitezei curentilor de aer cu intensitate mica. Rezervor cu alcool -Utilizat pentru masurarea curenilor de aer de mic intensitate

-reprezinta de fapt niste giruete prevazute cu dispozitive inregistratoare

Girueta optica

-ampenaj

-se utilizeaza inca la statiile meteorologice tip aeroport. -pentru efectuarea determinarii se deschide circuitul electric cu ajutorul intrerupatorului si se apreciaza tipm de un minut oscilatia directiei pe cadranul luminos.

16

III.Aparate nregistratoare pentru direcia i viteza vntului a.Anemogirueta tip J.Richard -morisca cu palete -La fiecare 500m parcursi de vant,anemogirueta stabileste contactul electric

b.Anemograful universal tip Dines

-tuburi manometrice cu pilot

-La partea uperioara are un caroiaj care inregistreaza directia,la partea mediana unul pentru inregistrarea vitezei medii,iar la partea inferioara pentru viteza instanta.

17