Gramatica limbii Romane

de Raileanu Simina-Andreea

I.Verbul: Verbul este partea de vorbire flexibila care arata:-o actiune(a merge;a scrie;a dansa;etc) -existenta(a fi;a se afla;a se gasi) -starea(a trai;a deveni) Clasificarea verbelor: a)Dupa structura:-simple(a merge;a manca;a desena;etc..) -compuse(a binecuvanta;a contraataca;a binedispune) b)Dupa modul cum reactioneaza fata de complementul direct(pe cine?;ce?) arata asupra cui trece actiunea unui verb in mod direct. Ex:L-am vazut pe Adrian.(pe cine am vazut?-pe Adrian) -tranzitive:pot avea langa ele un complement direct -intranzitive:nu pot avea langa ele un complement direct Tranzitivitatea se verifica punand intrebarile complementului direct(a alerga;a bea;a manca;a scrie ;a citi;a desena;a pricepe) Intranzitive:a se plimba. c)Dupa modul in care reactioneaza fata de subiect(cine?;ce?) -personale->pot fi facute de o persoana(a lucra;a manca;a lua;a rade;a dansa;etc)

-inpersonale->actiunea nu poate fi facuta de o persoana(a ploua;a tuna;a fulgera;a ninge;a trebui) Verbele inpersonale au forma numai pentru persoana a-III-a si se numesc unipersonale. In limba romana exista verbe unipersonale fara a fi inpersonale(a se oua;a latra;a mieuni;a chitai;a necheza) d)Dupa modul cum reactioneaza fata de predicat: -predicative->formeaza singur predicatul(a merge) Ex: El merge acasa. Cocosul canta. Ion mananca.

-nepredicative->nu pot forma singure predicatul: ->auxiliare(ajutatoare)ajuta la formarea categoriilor gramaticale ale altor verbe:a fi; a vrea: a avea. Ex: -a fi ->conjunctiv perfect : Sa fi citit. ->conditional optativ perfect: As fi citit. ->viitor anterior: Vom fi plecat. ->diateza pasiva: Eram laudat. -a avea ->perfect compus: Am fost. ->conditional optativ : Ai merge. - a vrea(a voi)-> viitor: Voi dansa. ->copulative sunt verbe care ajuta la formarea predicatului nominal numai impreuna cu alte parti de vorbire(nume predicative): -a fi (cand nu are sensul de a exista) -a deveni(intotdeauna) -a iesi(cand are sensul de a devenii)

-a ajunge(cand are sensul de a devenii) -a se face(cand are sensul de a devenii) -a se numi(cand are sensul de a devenii) -a parea(cand nu e reflexive)->El pare destept. -a ramane(cand nu are sensul de a sta)->El a ramas corijent. -a insemna(cand nu are sensul de a nota)->Acel lucru a insemnat mult pentru el. Valorile morfologice ale verbului a fi: -verbe predicative:->personal:El este aici. ->inpersonal:Era sa cad. -verb copulative:->personal:El este frumos. ->inpersonal:E usor sa citesti. -verb auxiliar:Sa fi vazut filmul.

II.Diateza: Diateza este forma pe care o ia verbul pentru a arata raportul dintre cel care face actiunea si cel care o suporta. a)Diateza activa: un verb la diateza activa arata ca subiectul face actiunea, pe care de obicei o suporta de obicei un complement direct. Ex: -Elevul invata lectia.(Elevul-subiect; invata-verbul; lectia-complement direct)

-Copila aduna flori.(Copila-subiect; aduna-verb; flori-complement direct) -Maria ajunge la scoala.(Maria-subiect; ajunge-verb: la scoalacomplement direct) b)Diateza reflexiva:un verb la diateza reflexive arata ca un verb face actiunea si tot el o suporta. Ex: - El se imbraca.(El-subiect) -Noi ne bucuram de note.(Noi-subiect) Verbele la diateza reflexiva sunt insotite de pronume reflexive in : -Cazul Acuzativ (me;te;se;ne;va) -Cazul Dativ (imi;iti;isi;ne;va ;isi) c) Diateza pasiva:un verb la diateza pasiva arata ca subiectul suporta actiunea facuta de un complement de agent. Complementul de agent raspunde la intrebarile:de catre cine? De catre ce? Ex: -Ioana a fost laudata de professor.(Ioana-subiect; a fost laudata-verb; de professor-complement de agent) Un verb la diateza pasiva se construieste cu auxiliarul a fi(care arata modul,timpul,numarul si persoana verbului) si participial verbului de conjugat (care arata conjugarea verbului).

III.Conjugarea verbelor : Modul indicative: Prezent-a canta: Eu cant. Tu canti. El/Ea canta. Imperfect-a canta Eu cantam. Tu cantai. El/Ea canta.

Noi cantam. Voi cantata. Ei/Ele canta.

Noi cantam . Voi cantata. Ei/Ele cantau.

Perfect simplu-a canta Eu cantas. Tu cantai. El/Ea canta. Noi cantaram. Voi cantarati. Ei/Ele cantara.

Perfect compus-a canta Eu am cantat. Tu ai cantat. El/Ea a cantat. Noi am cantat. Voi ati cantat. Ei/Ele au cantat.

Mai mult ca perfectul-a canta Eu cantasem. Tu cantasesi. El/Ea cantase. Noi cantaseram. Voi cantaserati. Ei/ele cantasera.

Viitor-a canta Eu voi canta. Tu vei canta. El/Ea va canta. Noi vom canta. Voi veti canta. Ei/Ele vor canta.

Viitor anterior-a canta

Eu voi fi cantat. Tu vei fi cantat. El/Ea va fi cantat. Noi vom fi cantat. Voi feti fi cantat. Ei/Ele vot fi cantat.

Modul conjunctiv: Prezent-a canta Eu sa cant. Tu sa canti. El/Ea sa cante. Noi sa cantam . Voi sa cantati. EI/Ele sa cante. Perfect-a canta Eu sa fi cantat. Tu sa fi cantat . El/Ea sa fi cantat. Noi sa fi cantat. Voi sa fi cantat. Ei/Ele sa fi cantat.

Modul gerunziu: Prezent-a canta. Perfect-a canta

Eu as canta. Tu ai canta. El/Ea arc anta. Noi am canta. Voi ati canta. EI/Ele ar canta.

Eu as fi cantat. Tu ai fi cantat. El/Ea ar fi cantat. Noi am fi cantat. Voi ati fi cantat. Ei/Ele ar fi cantat.

Modul imperative: Afirmativ-a canta:-Canta. -Canti. Modul infinitive: A canta Negativ-a canta:-Nu canta. Nu cantati. Modul gerunziu: Cantand.

Modul participiu: Cantat. Cantata. Cantati. Cantate.

Modul supin: De cantat.

IV.Substantivul: Substantivul denumeste obiecte,finite,fenomene ale naturii,insusire,stare sufleteasca,actiuni,relatii intre oameni. Clasificarea substantivelor: a)Dupa forma:-simple(copil)

-compuse(floarea-soarelui) b)Dupa inteles:-comune(caiet) -proprii(Maria) Categorii gramaticale: -Numar; -Gen; -Caz. Cazurile substantivelor: 1.Nominativ:-Subiect(cine?ce?):Pisica mananca din bol. -Nume predicative(cine este?ce este?):Cainele este un animal frumos.

-Atribut apozitional(care?):->simpla:Prietena mea Andreea este acasa. ->compusa:Prietena mea Andreea din clasa a II a este acasa.

2.Acuzativ:-Atribut substantival prepositional(care?ce fel de?):Cartea de pe masa este a mea. -Nume predicative(din ce este?pentru cine este?cum este?):Ghiveciul este din ceramica. -Complement direct(pe cine?ce?):El mananca carne. -Complement indirect(despre cine?despre ce? cu cine?cu ce? la cine?la ce?):Ele vorbesc despre baieti.

-Complement circumstantial de timp(cand?de cand?):In vacant mergem la teatru. -Complement circumstantial de loc(unde?pana unde?):El merge la munte. -Complement circumstantial de mod(cum?in ce fel?):El sta intr-un picior. 3.Genitiv:-Atribut subtantival genitival(a,al,ai,ale,cui?):Caietul elevului. -Nume predicative genitival(a,al,ai,ale,cui este/sunt?):Caietul este al elevului. Prepozitii cu genitivel : asupra ,deasupra ,contra ,impotriva ,inaintea ,inapoia. -Atribul substantival cu prep:Zborul deasupra orasului mi-a placut. -Complement circ. De loc:Statea inaintea grupului. -Complement circ. De timp:A sosit inaintea ploii. -Complement circ. De mod:A votat contara presedintelui. -Nume predicative cu prep:El este contra fimatului. 4.Dativ:-Complement indirect(cui?)Andrei i-a dat telefon tatalui. Prepozitii cu dativul:aidoma, asemenea , conform, contrar, potrivit, datorita, mutumita. -Nume predicative cu prepozitie:El este aidoma bunicului. -Atribut substantival cu prepozitie:Compunerea conform planului a fost apreciata. -Complement circ. De mod:A lucrat asemeni colegului sau. -Atrebut substantival:Ea ii este sora mamei mele. -Complement circ. De loc(Dativ locative):S-a asternut drumului.

5.Volicativ:Scrie!

V.Articolul: Este partea de vorbire flexibila care arata in ce masura obiectul denumit de substantive este cunoscut cititorului. Atricolul hotarat:-propriu-zis:->enclitic(sta la sfarsitul substanstivului :a ,l ,le ,I , ei,lor,lui). ->proclitic(sta in fata substantivului:pentru substantive masculine si feminine neterminate in a din cazurile genitive si dativ ) -genitival:a,ai,ale,al.Artivolul in genitive se acorda cu substantivul determinat de substantivul in genitive. Ex:Am citit unele poezii ale lui Mihai Eminescu. -demonstrativ:cel,cea(singular); cei,cele(plural) Articolul demonstrativ se acorda in gen, numar si caz cu substantivul care il insoteste. Ex:Elevul cel harnic.

VI.Pronumele: Pronumele , este partea de vorbire flexibila care inlocuieste un substantive. a)Pronumele nehotarat tine locul unui substantive fara a preciza nimic despre el.

Are forme:-simple->unul,una,unii,unele ->altul,alta,altii,altele ->tot,toate,toti,toate ->mult,multa,multi,multe ->putin,putina,putini,putine -compuse->cineva ,careva,ceva,catva ->oricine,oricare,orice,oricat ->fiecine,fiecare,fiece,fiecat b)Pronume de intarire tine locul unui substantive accentuand idea de participare la actiune. Persoana I masculin:insumi(singular),insine(plurar) feminin :insami(singular),insane(plurar) Persoana a-II-a masculine:insati(singular),insiva(plurar) Feminine:insati(singular),inseva(plurar) Persoana a-III-a masculine:insusi(singular),insisi(plurar) Feminine:insusi(singular),insele(plurar)

c)Pronumele negative intra in alcatuirea unei propozitii negative. Are forme:-simple->nimeni ,nimic. -compuse->niciunul, niciuna d)Pronumele relativ stabileste relatii intre o propozitie subordonata si regent ei . Are forme:-simple->Care(caruia, careia, carora)

->Cine(cui) ->ce(invariabil) ->cat(cata, cati, cate) -compuse->cel ce, ceea ce, cei ce, cele ce. e)Pronumele interogativ tine locul unui substantive si ajuta la formarea unei propozitii interrogative. Ex:Cine a venit?(Profesorul, Copilul, etc) Cui i-a dat telefon?(Mariei,Lui, etc..)

VII.Numeralul: Numeralul cardinal:-distribuitiv(arata cum sunt grupate obiectele):Cate doi, Cate o suta. -multiplicativ(arata de cate ori creste o cantitate):Triplu, dublu, inzecit, cvadruplu. -adverbial(arata de cate ori se repeat o actiune):o data, de zece ori. -nedeterminat n:Am fost la scoala de n ori. Categorii gramaticale ale numeralului: Genul(cardinal,ordinal) si cazul Numeralele pot fi folosite cu valoare substantivala(cand sunt singure) si atunci cand au functie sintactica a substantivului sau cu valoare adjectival cand insotesc substantivul s atunci se acorda cu substantivul in gen, numar si caz.

VIII.Adjectivul: Este partea de vorbire flexibila care arata insusirile unui substantiv.

Caracterizarea adjectivelor: a)Dupa forma:-simple(frumos,bun,destept) -compuse(binevoitor,atotstiutor) b)Dupa terminatie:-variabile (adjectivele a caror forma se schimba in functie de genul, numarul si cazul substanivelor) -invariabile(adjectivele a caror forma ramane neschimbata) Categorii gramaticale: ( -gen -numar -caz)asemeni substantivului pe care il determina Grad de comparative: a)Pozitiv:Fata este silitoare. b)Comparativ:-de superioritate(mai):Ana este mai silitoare decat Andrei. -de egalitate(la fel de):Ana este la fel de silitoare ca Andrei. -de inferioritate(mai putin):Ana este mai putin silitoare ca Andrei. c)Superlativ:->relative-de superioritate(cel mai):Ana este cea mai silitoare. -de inferioritate(cel mai putin):Ana este cel mai putin silitoare. ->absolute:Ana este foarte silitoare.