Sei sulla pagina 1di 34

MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA

Epopeea poporului carpato-danubian

ORIGINI [I LEGENDE

unt rom~n [i trebuie s` recunosc c` scriu cu mult`

S pl`cere despre istoria noastr` ne[tiut` ori mai pu]in


[tiut`.
Dac` nu de mult v` vorbeam de faptul c` ãNoi nu suntem
urma[ii RomeiÓ, ci ei sunt urma[ii no[tri, ori mai t~rziu v` purtam prin
mitologia noastr`, a rom~nilor, din care s-au inspirat grecii [i romanii,
de fapt ”nc` nu v-am spus prea mult c`ci, Adev`rul, uneori, trebuie
s`-l dr`muie[ti, altfel [ocul este prea mare; [i c~nd tot de cur~nd scri-
am despre ãBlestemul P`s`rii PhoenixÓ ori ãClo[ca cu puii de aurÓ, am
primit scrisori din care am realizat c` mul]i dintre dumneavoastr`
ave]i deja bazele necesare unui ãnou cutremur ”n istoria rom~nilorÓ -
la care v` voi expune ”n minutele urm`toare de lectur`!
Consider~nd c` stocul de ãadev`ruri istoriceÓ care le este pre-
dat copiilor [i tinerilor ”n [colile sau universit`]ile rom~ne[ti cu
privire la istoria rom~nilor a rezultat ”n mare parte din observa]iile
[i deduc]iile - aparent logice - f`cute ”n m`n`stirile din Evul Mediu,
deci cu mult ”nainte de explozia [tiin]ific` de dup` al doilea r`zboi
mondial, cum am putea noi, cei de azi, s` nu avem ”ndoieli cu
privire la acest adev`r? S` accept`m o istorie construit` pe
cuno[tin]ele dob~ndite ”n Evul Mediu ar fi ca [i cum am accepta
c` P`m~ntul este plat ca o farfurie [i c` Soarele se ”nv~rte ”n jurul
nostru ori c` suntem bolnavi pentru c` diavolul a intrat ”n noi [i
pentru a-l scoate trebuie s` bem din apa ”n care au fost ]inute trei
broa[te [i un ]~n]ar! S` fim serio[i, domnilor! Azi avem o explozie
[tiin]ific` iar cuno[tin]ele Evului Mediu despre istorie trebuie
corectate: pe vremea aceea nu se vorbea despre arheologie,
antropologie, biologie, fiziologie ori computere.
C~nd cercet`toarea american` Marija Gimbutas, profesoar`
la Universitatea California din Los Angeles scria: ãRom~nia este
vatr` a ceea ce am numit Vechea Europ`, o entitate cultural`

173
cuprins` ”ntre 6500-3500 \.d.H.Ó, a f`cut s` devin` evident c`
aceast` str`veche civiliza]ie european` carpato-dun`rean` a
precedat cu c~teva milenii pe cea sumerian`.
S` v` dau un exemplu despre fantezie-istorie, dup` C.V. Ceram
”n ãZei, morminte, c`rturariÓ ... ãp~n` nu de mult (acum 100 de ani,
deci relativ recent la scara istoriei!), ãIliadaÓ era cosiderat` un poem
fantastic; un german, un vis`tor ”ndr`gostit de acest poem, a refuzat
s` accepte dogma - c` nu era altceva dec~t o poveste eroic`,
fantastic`: Heinrich Schliemann a avut curajul s` cread` c` era
adev`rat`. A[a c`, a fost odat` ca niciodat`, undeva departe, ”n
Europa, ”ntr-un s`tuc german din provincia Mecklemburg, un
b`ie]a[ care a primit de Cr`ciun, ”n anul 1829, ãIstoria Universal`
Ilustrat`Ó de Jerrer; acesta ”l arat` pe tracul Enea fugind din cetatea
Troia cuprins` de fl`c`ri, purt~ndu-[i tat`l pe umeri [i ]in~ndu-[i
fiul, Iulius, de m~n`, urmat fiind de al]i supravie]uitori. El, tracul,
avea s` ajung` ”n Valea Tibrului (Valea celor [apte coline) unde se
va c`s`tori cu Latvia, fiica unui rege local, pun~nd astfel bazele
dinastiei de Alba Longa - din care se tr`gea [i Rhea Silva, mama lui
Romulus [i Remus [i din care se m~ndrea c` se tr`gea [i Iulius Cezar;
a[a c`, domnilor italieni, fi]i mai aten]i cu noi, str`bunii vo[tri!
Acel copil german ”[i \ntreb` tat`l: ãDeci, a[a ar`ta Troia [i
nimeni nu [tie unde se afl` ea ast`zi?!!Ò Anii au trecut [i micu]ul
Schliemann fu nevoit la 14 ani s`-[i \ntrerup` studiile din cauza
s`r`ciei [i s` se angajeze b`iat de pr`v`lie; \ntr-o zi intr` \n pr`v`lie
un oarecare, beat mort, [i \ncepu s` declame versuri din ãIliadaÓ,
rede[tept~nd astfel micu]ul aventurier. Acesta ajunge prin 1841 \n
Hamburg, se angajeaz` ca mus pe o corabie ce pleca spre
Venezuela, dar la numai dou` s`pt`m~ni corabia se scufund`
l~ng` insula Texel, Heinrich reu[ind \ns` s` se salveze. •l g`sim
mai t~rziu lucr~nd \n Amsterdam, \n timpul liber studiind engleza,
franceza, olandeza, spaniola, portugheza [i italiana.
Prin 1854 era \n America de Nord [i c`p`ta cet`]enia
american`; este cucerit apoi de febra aurului, dar nu se las` fermecat
s`-[i p`r`seasc` afacerile \nainte de a-[i c~[tiga independen]a
material`, a[a c`, abia prin 1868 se duce ”n Itaca - insula lui Ulise.
Om ajuns la cea mai \nalt` treapt` material`, las` totul [i fuge dup`

174
Fig.74. A[a ar`ta
t~n`ra so]ie,
Sofia-grecoaica,
a lui Schliemann,
pavoazat` cu
o parte din a[a-zisa
comoar` a lui
Priam. Ei au g`sit
\n jur de 9.000 de
obiecte de aur:
inele, cercei,
l`n]i[oare etc.,
identificate mai
t~rziu ca fiind cu
c~teva mii de ani
dinainte de Priam.
Ele au apar]inut
ramanilor
carpato-danubieni,
adev`ra]ii
constructori
ai vechii Troie.

175
un basm, o povestire fantastic`. Cu Iliada \n m~n`, \ncepe s` caute
TROIA, cetate legendar` a tracilor unde NOI am fost \nvin[i de
puhoiul barbar de greci, ahei, venit ”ntre 1900-1400 \.d.H. din estul
M`rii Caspice, \mpreun` cu eolienii, dorienii [i ionienii.
A[a c` Schliemann, consider~nd r`zboiul troian drept unul real,
iar pe lupt`tori ni[te personalit`]i istorice, se duce s`-i redescopere pe
aceia care muriser` cu trei mii de ani \n urm`; se duce \n Asia Mic` -
tocmindu-[i o c`l`uz` pentru 45 pia[tri, c`l`rind pe un cal f`r` fr~u,
arunc~ndu-[i privirea peste ceea ce doar visase p~n` nu de mult.
Plimb~ndu-se cu Iliada \n minte, el calculeaz` distan]e, ”[i
imagineaz` b`t`lia, ba chiar se [i c`s`tore[te cu o grecoaic`, Sofia
Engstromenos, pe care o asemuie[te cu Elena (Fig. 74).
•n sf~r[it, la 15 iunie 1873, ia hot`r~rea s` se apuce de s`pat.
Dup` s`parea a 250 mii metri cubi de p`m~nt, plimb~ndu-se cu so]ia
prin s`p`turi, \i spune acesteia: ãDu-te [i d` drumul tuturor
lucr`torilor, spune-le ceva, spune-le c` e ziua mea de na[tere [i c`
au liber.Ó C~nd so]ia se \ntoarce la el dup` plecarea lucr`torilor, \l
g`se[te s`p~nd cu disperare printre blocuri enorme de piatr` gata s`
cad` peste el, sco]~nd la iveal` ... AUR, bijuterii incalculabile,
bijuterii udate cu s~nge [i lacrimi, \ngropate de trei mii de ani sub
ruinele a [apte \mp`r`]ii, disp`rute [i readuse la lumin`.Ó El nu f`cea
altceva dec~t s` ne scoat` la suprafa]` istoria noastr`, a carpato-
danubienilor - uitat`, \ngropat`, p`r`sit` [i neglijat`. C~nd o vor lua
\n considera]ie ãistoricii no[triÓ [i o vor pune \n drepturile ei?!
Dar Schliemann a crezut c` a descoperit tezaurul lui Priam, c~nd
de fapt tezaurul aparent apar]inuse unui rege ce tr`ise cu
O Mie de ani \naintea lui Priam. Schliemann a scos la iveal` ciudate
m~zg`lituri cum ar fi spirala dacic` sau zvastica pelasgic` [i pe care N.
Densu[ianu le amintea \n ãDacia Preistoric`Ó din 1884 (la pagina 74).
Ce s` fac` \ns` Schliemann cu tezaurul? S`-l predea
guvernului Turciei? Nici vorb`! Cu multe peripe]ii [i cu ajutorul
familiei so]iei sale grecoaice \l trece peste grani]` p~n` la Atena,
poli]ia turc` nemaiajung~ndu-l. Poate el fi socotit un ho]?!
Micu]ul vis`tor-b`iat de pr`v`lie nu se opre[te \ns` aici: porne[te
\n c`utarea comorilor lui Agamemnon din Micene [i le g`se[te!
(Fig. 75). É Se pare, pe ale noastre; 1600 \.d.H., cu cel pu]in 300

176
Fig.75. Acela[i Schliemann va descoperi la Micene un alt tezaur cuprinz~nd: obiecte rituale de
\nmorm~ntare foarte bogate, ca: cupe, bijuterii, vase [i o masc` mortuar`, pe care a atribuit-o
lui Agamemnon; dar a gre[it din nou, ea apar]in~nd anilor 1193-1184 \.d.H., deci cu 3-4 secole
\naintea \nceperii r`zboiului troian. Speciali[tii \n lucr`ri \n aur ale acelor timpuri erau
tracii. De fapt nici p~n` azi nu s-a aflat cui i-a apar]inut acea masc` mortuar`, [tiindu-se c`
grecii au sosit \n Europa \ntre 1900 [i 1400 \.d.H., \ntr-un stadiu de civiliza]ie cam ãpastoralÒ.
Fig. 74 [i 75 au fost reproduse dup` The Adventure of Archeology, National Geographic Society, 1985

177
de ani mai vechi de legendarul Agamemnon. Dar asta este o alt`
poveste pe care nu inten]ionez s-o derulez aici.
S` mai adaug c` patru mii de ani \.d.H. Peninsula Balcanic`
era legat` de Asia Mic` printr-o limb` de p`m~nt cunoscut` de
poporul carpato-dun`rean, care o str`b`tea duc~ndu-[i cultura [i
civiliza]ia prin ea p~n` la Tigru [i Eufrat. Prin scufundarea ei \n
Marea Mediteran` vor apare o noua mare - Tracic` (Egee) [i o
puzderie de mici insule. Multe din aceste insuli]e poart` urmele
vechii civiliza]ii pelasgice, carpato-dun`rene, ãuimindÓ [i azi
ãsavan]iiÓ care nu pot \n]elege cum o insuli]` cum ar fi Creta sau
Santorini pot avea pe ele civiliza]ii ãizolateÓ foarte avansate!
Dar s` revenim la ei, carpato-dun`renii. Marile civiliza]ii ale
lumii au ap`rut [i s-au dezvoltat la gurile de v`rsare ale unor mari
fluvii (Gange, Nil, Tigru, Eufrat). •n Europa exist` un singur mare
asemenea fluviu, [i anume Dun`rea (DANU-BIU), a c`rei gur` de
v`rsare (delta) se afl` pe teritoriul ]`rii noastre.
Europa a fost acoperit` de o calot` de ghea]` cu excep]ia
sudului ei, \n spe]` zona carpato-dun`reano-pontic`. Aici, \n
aceast` zon` neacoperit` de calota glaciar`, cu vegeta]ie abundent`,
bogat` \n izvoare [i sare, apare [i se dezvolt` o civiliza]ie, numit` de
unii ãcarpato-dun`rean`Ó iar de al]ii ãarian`Ó, ori mai t~rziu
pelasgic` sau tracic`, aceea[i cunoscut` ast`zi ca daco-rom~n`.
Iar dac` acum o sut` de ani, acei ãoameni de [tiin]`Ò g`seau
c` indo-arienii (termen nejustificat) ar fi ap`rut undeva pe cursul
mijlociu al Dun`rii (P.P.Negulescu, Kretschmer-1896, Kiesling-
1903, Dussand-1914), tot ei, cercet`tori din diferite domenii
(lingvistic`, arheologie, astrologie) au ajuns la concluzia, eronat`,
c` popoarele ariene ”[i au originea \n zona mai sus men]ionat`.
Dar timpul trece, iar [tiin]a avanseaz`: la New York, la
editura ãBarnes & NobleÓ apare lucrarea ÓTHE ARYANS - THE
HISTORY OF CIVILIZATIONÓ scris` de V.GORDON CHILDE
[i \n care, la paginile 176-177 (Fig. 45) exist` o not` privind
leag`nul [i distribu]ia arienilor, localiz~ndu-i \n spa]iul Carpato-
Dun`rean-Nistru, nicidecum pe Sena, Rin sau Oder. Lumea se
schimb` [i odat` cu ea [i... [tiin]a; a[adar s` ne REDESCOPERIM
ISTORIA, a[a cum se pare c` a fost ea de fapt.

178
Epopeea poporului carpato-danubian

ORIGINEA ROMåNILOR

n zona Carpato-Dun`rean`-Pontic` [i p~n` la Nistru a

I ap`rut \n Europa primul nucleu uman: \n aceea perioad` a


Erei Glaciare numai aceast` zon`, protejat` de arcul
Mun]ilor Carpa]i [i neacoperit` de ghea]`, a putut genera OMUL
EREI GLACIARE, om care se ocup` \n exclusivitate cu v~natul,
a[a cum ne spune Nicolae Miulescu \n ãDacia, ´ara ZeilorÓ. Odat`
cu \mbun`t`]irea condi]iilor climaterice - \nc`lzirea vremii [i
retragerea ghe]arilor - apare o explozie a florei [i faunei \n aceast`
regiune, fiind astfel propice \nmul]irii popula]iei. V~natul, pe[tele
[i fructele care se g`seau din bel[ug le asigura o via]` relativ
u[oar`; nici focul nu le era un secret. Apare limba ca mijloc de
comunicare - oglind` a nivelului spiritual la care ajunge o societate
\n procesul dezvolt`rii ei. Carpato-dun`renii v~nau [i animale
mici, dar \n special animale mari, la aceste v~n`tori particip~nd
to]i membrii familiei mamu]ii, zimbrii, ur[ii nu erau u[or de v~nat.
•n c`utarea v~natului, ace[tia [i-au \nceput migrarea mai \nt~i spre
vest -\n sudul Europei- ca, mai apoi, s` continue \naintarea pe
m`sura retragerii ghe]arilor c`tre nord. Acest lucru explic` [i
bog`]ia termenilor sinonimi din limbile europene.
Ace[ti paleo-europeni, carpato-dun`renii, \ncep s` se ridice
pe treptele spiritualit`]ii \n aria lor de origine situ~ndu-ne \n
prim-planul civiliza]iilor europene. •nc`lzirea climei a favorizat
\ns` [i f`r~mi]area carpato-dun`renilor care, pornind dup` hran`
odat` cu retragerea p`turii glaciare, se dep`rteaz` din ce \n ce mai
mult, ajung~nd s` formeze centre de civiliza]ie de sine st`t`toare.
Cu \nc`lzirea treptat` a vremii, [i v~rfurile \nz`pezite ale mun]ilor
”[i vor schimba culoarea \n verde - cine ar putea oare spune c~te
milenii au trecut p~n` c~nd dealurile s-au acoperit cu p`duri?!
Oamenii pe[terilor sunt [i ei prin[i de schimb`rile fantastice ale

179
naturii, \ncep s` domesticeasc` animale, se ocup` cu agricultura,
devin sedentari.
Ramura migratoare nordic` a carpato-dun`renilor desprins`
\n faza timpurie a form`rii acesteia, se va \mp`r]i la r~ndul ei \n
dou` bra]e: unul german [i altul slav, fiecare cu caracteristicile lui
distincte, dar [i multe comune. Ramura sud-vestic` european`
continu` s` aib` rela]ii str~nse cu carpato-dun`renii [i vor avea
mult mai multe lucruri \n comun, \n special LIMBA.
Spiritualitatea carpato-dun`renilor atinge apogeul dezvol-
t`rii prin realizarea a ceea ce ei puteau VEDEA [i \n]elege:
VEDEAU zei [i noi reguli de via]` - iar cine le vedea cu adev`rat,
cine le \n]elegea [i practica, era socotit a se fi n`scut de dou` ori -
ap`ruse ãSPIRITUALITATEA VEDICAÓ. Aici, pe cursul inferior al
Dun`rii, se na[te spiritualitatea a ceea ce a dominat [i \nc` mai
domin` lumea: de aici i[i trage rad`cinile cultura ãVEDEÓ, din care
se vor inspira caldeenii [i egiptenii, iar mai t~rziu iudaismului [i
cre[tinismul.
Aici va apare societatea ãPASTORALŒÓ: carpato-dun`renii
se vor deplasa de aceast` dat` cu cirezile lor \nspre r`s`ritul
Europei [i Asia, din ce \n ce mai departe de CASŒ, c`ut~nd p`[uni
bogate pentru cirezi, c~mpuri cu f~n, izvoare ... c`ut~nd s` se
\ntoarc` \ns` \n fiecare an ACASŒ. Dar drumurile deveneau din ce
\n ce mai lungi, acumulau cantit`]i mari de boga]ii alimentare, pe
care ãveciniiÓ mai pu]in harnici [i le doreau f`r` munc` - astfel a
ap`rut prima clas` a lupt`torilor care p`zeau CASA [i care mai
t~rziu vor deveni ap`r`torii ]`rii: KSHA-ATRI-YA.
Pentru cei care plecau prim`vara, pentru a se \ntoarce acas`
toamna, spa]iul carpatic a \nceput s` aib` un caracter sacru - ast-
fel au ap`rut serb`rile (s`rb`torile). Ei se \ntorceau acas`, la marea
zei]` DANU, mama ploilor [i a paji[tilor bogate, de unde vine si
numele fluviului Dun`rea - DANUBIU. Tradi]iile [i denumirile
locale vor fi luate cu ei de ace[ti carpato-dun`reni-istrieni, arieni-
pelasgi (ori cum vre]i s`-i numi]i) [i purtate peste tot, reprezent~nd
caracteristica lor principal`.
Nicolae Miulescu, \n lucrarea ãDacia-´ara ZeilorÓ, face un
calcul foarte simplu: consider~nd distan]a parcurs` zilnic \n timpul

180
Epopeea poporului carpato-danubian

p`[unatului de aproximativ 15 km, pentru a se putea \ntoarce iarna


acas`, p`storii puteau ajunge u[or p~n` la nord de Mun]ii Caucaz.
O dovad` a expansiunii estice [i a stabiliz`rii lor \n perimetrul
caucazian se reg`se[te [i \n binecunoscutul ãDRUM AL ZEILORÓ,
marcat cu pietre uria[e fixe [i men]ionat de KAUSHI-TAKI \n
UPANISHADA ce-i poart` numele (Cartea I, 3).
Despre acest drum al zeilor, cunoscut \n antichitate ca fiind
misterios, poetul PINDAR \n ãISTHIAÓ v. 20 spunea: ãNici dac`
vei c`l`tori pe mare sau pe uscat nu vei afla calea cea demn` de
admira]ie care duce la locul principal al ãhiperboreilorÓ- cum ne
denumea el.
Dup` Pindar, la nord de Dun`re [i Marea Neagr` exista, \nc`
dinaintea timpurilor sale, o cale monumental` [i totodat` miraculoas`
prin mul]imea [i m`rimea colosal` a st~lpilor s`i interiori care, spunea
el, erau \nal]i de peste 100 de picioare (peste 30 de metri).
Herodot vorbe[te despre ace[ti st~lpi ca despre ãColumnele
lui SESOSTRISÓ (OSIRIS) care existau [i \n timpurile sale \n
]inuturile Sci]iei.
Poetul Ovidiu \n cartea a treia a FASTELOR sale aminte[te de
c`ile triumfale ale lui Bach sau Liber Pater prin Sci]ia.
•n c~ntecele eroice populare ale daco-rom~nilor mai g`sim [i
azi amintiri despre ãB~cul ViteazulÓ, ãB~cul HaiduculÓ - care insti-
tuise un serviciu de str`ji pe drumul cel lung dintre ODRIU [i DIU:

ã•mp`ratul \mp`rat
Ca el mare, mi-a aflat
De numele B~cului,
B~cului, haiducului,
B~cului, viteazului,
Ce-a pus streaja drumului,
Din dealul Odriului,
P~n`-n preajma Diului.Ó
(Teodorescu, Poezii populare, p. 605.)

Herodot, \n descrierea Sci]iei, face referire la un ]inut \n


nordul M`rii Negre pe care sci]ii, pe limba lor, \l numeau

181
EXAMPAEOS, cuv~nt ce \n traducere din greac` \nseamn` CŒILE
SACRE. Aceste locuri numite EXAMPEE erau, dup` Herodot,
situate la o dep`rtare de patru zile de navigare \n sus pe r~ul
Hypanis (Bug); aceast` cale sf~nt` se afla a[adar aproape pe
aceea[i paralel` cu Chi[in`ul de azi, av~nd direc]ia de la apus la
r`s`rit. Despre originea [i destina]ia acestei c`i sfinte a sci]ilor,
Herodot \ns` nu ne mai spune nimic, afirm` cel mai mare
cunosc`tor al preistoriei rom~nilor, N. Desu[ianu.
§irul cel lung de lespezi enorme (implantate ”n p`m~nt) ce se
\ntindea din Basarabia spre Crimeea [i Don, de la Prut la marea de
Azov, reprezenta una din MINUNILE LUMII PREISTORICE,
reprezenta calea sf~nt` a carpato-dun`renilor din Europa \n Asia,
reprezenta [i reprezint` ISTORIA NOASTRΠ- neglijat`, uitat`,
p`r`sit` [i politic inconfortabil` pentru ãvecinii no[triÓ.
Apa B~cului pe l~ng` care trecea, p~n` \n secolul al
XVIII-lea, aceast` faimoas` linie de monumente monolitice, se
vars` \n vechiul Tyros (NISTRU), \n apropierea satului rom~nesc
Gura-B~cului. Spre nord, la mic` distan]` de acest punct, se afl`
[i ast`zi dou` sate: unul pe malul drept [i altul pe cel st~ng al
Nistrului, purt~nd am~ndou` acela[i nume: ãSPEIAÓ. Din punct
de vedere filologic, SPEIA este identic cu termenul scit EXAMPE-OS,
unde ultima silab` a fost probabil vulgarizat` ori grecizat`.
•ncepem astfel s` g`sim ãc`ile sacreÓ ale arienilor, carpato-
dun`renilor.
Iar dac` azi englezii se m~ndresc cu ãmisterioaseleÓ lor pietre
de la SALISBURY ori STONEHENGE, sau francezii cu
CARNAC, noi rom‰nii nici nu le mai pomenim ”n c`r]ile noastre
de istorie iar istoricii ãno[triÒ par nu c` le-au uitat, dar nici m`car
n-au auzit de ele!
Citeam de cur‰nd ãLost Civilizations - Early Europe:
Mysteries in stoneÓ, Time-Life Books, [i nu puteam \n]elege de ce
Pindar, Herodot, Ovidiu vorbeau despre acest drum al megali]ilor
cu respect iar cei de mai sus nici nu-l amintesc!!! ´`rile din jurul
nostru se m~ndresc cu c‰te o buc`]ic` de dinte sau de os - [i \[i
scriu istorii frumoase... Noi avem de milenii drumuri construite \n
piatr` [i nici nu ne pas`!

182
Epopeea poporului carpato-danubian

ën antichitatea preistoric` columnele de piatr` brut` au avut


probabil [i o utilitate public`, indic~nd c`l`torilor direc]iile dru-
murilor prin ]inuturile pastorale acolo unde nu erau semne de
orientare. Dar s` ridici lespezi, bolovani, st‰nci de circa 30 metri
”n`l]ime [i s` marchezi cu ele a[a o mare distan]` - pare o munc`
ciclopic` chiar [i pentru un modern al vremurilor noastre. Cine au
fost EI, STRŒBUNII NO§TRI, [i cum de au fost capabili de o ast-
fel de lucrare?!! Explica]ii, \n prezent, nu exist`... ori nu vrem s`
le auzim. S` nu uit`m c` \n tradi]iile preistorice ale poporului
rom‰n exista o brazd` uria[` care t`ia c~mpiile Rom~niei [i ale
Ucrainei de azi, p‰n` la Don, de la apus la r`s`rit - ãBrazda lui
NOVACÓ. Dup` alte tradi]ii, aceast` brazd` este atribuit` lui LER
IMPŒRAT (Liber-Pater), figura razboinic` ce cutreiera lumea,
erou jefuitor - persoan` cu caracter negativ [i detestat ”n desc‰nte-
cele noastre populare:

ãIar voi, Strigoaie,


Voi Moroaie,
V` duce]i
La Ler ëmp`rat,
La al vostru palat,
Acolo s` merge]i,
Acolo s` [ede]i,
Acolo s` pieri]iÓ
Marion, Desc~ntece - p. 134

De men]ionat c` ãLer ëmp`ratulÓ nu trebuie confundat cu


ãLer DomnulÓ - fiul hiperboreanului Aplo (Apollo) - din colindele
noastre pre-cre[tine, transformat la cre[tinizare \n fiul Maicei
Sfinte.
Dar s` revenim din preistorie la anul 1716 c‰nd \nv`]atul
Domn al Moldovei Dimitrie Cantemir scria: ãnu departe de
Chi[in`u, or`[el l~ng` r~ul B~c, se v`d o serie de lespezi foarte
mari dispuse \n linie dreapt`, \n a[a fel ca [i cum ar fi fost a[ezate
acolo prin activitatea omului. ëns` ceea ce ne \mpiedic` a crede
aceasta este, pe de-o parte m`rimea lespezilor, iar pe de alt` parte,

183
distan]a pe care se \ntind: trec peste Nistru p‰n` \n Crimeea. ën
limba poporului acest [ir de pietroaie poart` numele de CHEILE
B•CULUI; ]`ranii, ”n simplitatea lor spun c` aceast` construc]ie a
fost f`cut` de zmei care se conjuraser` s` \nchid` cursul r~ului
B~cul.Ó (Cantemirii ãDescriptio MoldaviaeÓ, ed.1872). P`storii
carpato-dun`reni, dup` o lung` [edere \n zona Caucazului, \[i vor
continua drumul lor spre Est.

184
Epopeea poporului carpato-danubian

CUCERIREA
NORD-VESTULUI EUROPEI
DE C`TRE CARPATO-DANUBIENI
dat` forma]i ca popor ”n spa]iul carpato-dun`rean, str`mo[ii

O carpato-danubieni [i-au ”nceput migra]ia ”n zonele propice


vie]ii, care ap`reau peste tot ”n Europa, odat` cu retragerea
calotei glaciare [i schimbarea climei. Cine ar putea spune c‰te ere,
c‰te milenii au trecut p‰n` ce dealurile mai joase s-au acoperit de
p`duri, p`durile au prins via]` insectele, p`s`rile [i ”n sf‰r[it ani-
malele au ”nceput s` le populeze, ele fiind urmate ”n mod firesc de
oameni ”n c`utarea hranei, av‰nd ”n ei [i instinctul de explorare.
Dac` ne uit`m pe harta Europei putem vedea cum lan]ul
Carpato-Hercinic se continu` cu cel Turingian. De o parte [i de alta a
acestei linii pornesc r‰uri, unele spre Nord, altele spre Sud. Astfel, spre
Nord avem Bazinul hidro-geografic care cuprinde Elba, Odra, Vistula
[i Neman, ”n timp ce ”n Sud avem cel al Dun`rii (Danu: zei]a vedic` a
ploii [i a paji[tilor bogate), numit [i Danubiu ori Istru [i care adun`
aproape toate apele ce izvor`sc pe versantul sudic al liniei sus-amintite.
Odat` cu ”mbl‰nzirea climei, pelasgii carpato-danubieni vor
porni ”n cucerirea lumii pre-antice:
1. O ramur` timpurie, nordic`, baltico-mazurian`, se va separa
mai t‰rziu ”n dou` sub-diviziuni, d‰nd na[tere la dou` popoare:
germanice [i slave.
2. O a doua ramur`, cea sudic` a carpato-danubienilor, va da
na[tere la 2 subdiviziuni:
a). Sud-estic`: sumerienii, ramanii-troieni din Asia Mic`, hiti]ii,
ga-ramonii (din nordul Africii).
b). Sud-vestic`: ce va da na[tere raselor a[a-zise latine din Europa:
geto-dacii - tracii, ilirii, latinii (romanii) - italienii, Ibericii-
spaniolii, portughezii, francezii etc.

185
3. Ramura estic`, ce va da na[tere la spiritualitatea vedic`, care va
cuceri Asia: sudul Chinei - zona Tarim Basin (Toch-arieni),
India (vedicii arieni), Japonia (popula]ia Ainu), etc.
Tot ce s-a spus p‰n` aici reprezint` mai degrab` o reconsti-
tuire logic` dup` c‰teva dovezi [i referiri extrase din pu]inul pe
care ”l [tim ast`zi.
Ne r`m‰ne s` ilustr`m ce alte dovezi pot fi aduse la pu]inul
pe care-l cunoa[tem deja (Fig. 76).
De la Atlantic [i p‰n` la Marea de Azur a existat o
impresionant` arie cultural`, o manifestare cultural`, de la ãdansulÓ
bizonilor, din sanctuarul-pe[ter` de la Altamira (Spania) sau de la
Font-de Gaume (Fran]a), ãFelina de Filde[Ó de la Pavlov (Cehia) la
ãPanter`, cai [i cavaler ucisÓ, din sanctuarul-pe[ter` de la Cuciulat
(15.000-12.000 \.d.H. Ð Rom‰nia), ori la ãGaie-n atacÓ, din sanctuarul
pe[terii Gaura Chindiei (10.000-8.000 \.d.H. Ð Rom‰nia) [i p‰n` la
figura stranie, cosmic`, a basoreliefului din sanctuarul-pe[ter` de la
§inca-Veche (vezi Fig. 56 [i Fig. 77). Trebuie s`-l amintesc cu pl`cere
pe domul Ion Pachia Tatomirescu, care ”n caietele Daco-Rom‰niei
vorbe[te despre o unitate cultural`-arhaic-european`, pelasgic`,
ap`rut` ”n perioada anilor 30.000-8.175 \.d.H. [i care a devenit o
unitate stabil` la orizontul anului 8.175 \.d.H. fragment‰ndu-se ”n trei
unit`]i. Aceste unit`]i s-au dezvoltat ”n acel ãapogeu al neoliticuluiÓ
diferen]iindu-se ”n: Pelasgia de Vest Ð de la Atlantic [i p‰n` ”n Alpi,
Pelasgia de Centru Ð de la Alpii R`s`riteni [i Sardinia p‰n` la Nipru [i
Marea Getic` (Marea Neagr`), de la Carpa]ii Nordici [i Marea Baltic`
dintre Oder [i Neamuna, p‰n` ”n Sicilia, Creta (Marea Tracic`
ap`r~nd mult mai t‰rziu c‰nd puntea de p`m‰nt ce lega Asia Mic` de
Peninsula Balcanic` se va pr`bu[i ”n Marea Mediteran`, ”n urm` cu
4.000 de ani, l`s‰nd o puzderie de noi insule [i o nou` mare: Marea
Tracic` Ð nume schimbat de greci mai t‰rziu ”n Marea Egee.
§i ”n sf‰r[it, avem Pelasgia de Est, de la Marea Tracic` (Egee),
Marea Getic` (Neagr`) [i Nipru, p‰n` la Don, Mun]ii Caucaz [i de
aici, peste Anatolia, p‰n` ”n insula Cipru.
Andre Leroi-Gournan cercet‰nd culturile, arta rupestr`,
euroasiatic`, religiile preistoriei, a fost unul dintre primii care au
eviden]iat ãextraordinara unitate a con]inutului figurativÓ permanent`,
persistent`, continuitatea reprezent`rilor ”n spa]iu [i timp, din Asturia
p‰n` la Don: aceasta fiind unitatea cultural` [i demografic` din care

186
187
Fig.76. Harta preluat` din Caietele Daco-Rom~niei, anul 3 nr.6, 23 decembrie 1997 Ð 21 martie 1998, I.P.
Tatomirescu Ð Ed. Aethicus
Fig.77. Basorelieful din sanctuarul de la §inca-Veche, retu[at de mine, de
fapt sculptat \n piatr` din vremuri imemoriale, [i pe care pute]i s`-l vede]i [i
\n Fig. 59
Concluziile despre acesta v` las pe d-voastr` s` le trage]i, ori, dac`
curiozitatea nu v` va l`sa \n pace, v` invit s`-l vizita]i, la el acas`, la piciorul
dealului Ple[u, aflat \n imediata apropiere a comunei §inca-Veche, ´ara
F`g`ra[ului, jude]ul Bra[ov.

188
Epopeea poporului carpato-danubian

s-au ivit ”n zorii istoriei europenii, pelasgii arhaici, unitate ce a antrenat


[i o limb` comun`, pelasga arhaic` a oamenilor paleoliticului [i
mezoliticului, av‰nd un lexic redus la strictul necesar, dar
”mbog`]indu-se [i diversific‰ndu-se de la un mileniu la altul. E de ajuns
s` ne g‰ndim la schimb`rile lingvistice din ultimii 2.000 de ani ca s` ne
putem imagina ce s-a putut ”nt‰mpla atunci, de mult, ”n antichitatea
peristoriei Europei, limba pelasgic`-arhaic` a carpato-danubienilor
d‰nd na[tere acolo departe, ”n Asia, limbii sanscrite, ”n timp ce ”n
Europa sudic` va ”nflori limba latin` vulgar`, care va da na[tere celei
culte (disp`rut` dup` o perioada de mai pu]in de 2.000 de ani).
Ramura sud-vestic` a carpato-danubienilor ”[i va purta limba
peste tot Ð a[a c` din limba central` Ð pivot Ð vom avea daco-
rom~n` (vlah`, rom~n`), italian`, reto-roman`, sard`.
Ramura estic` carpato-dun`rean` va fi vorbit` ”ntre Nipru,
Crimeea [i Don-Caucaz de cei ce s-au constituit ”n primul [i al doilea
val-kurgan (4.400 [i 3.400 \.d.H.), ”ndeosebi de urma[ii lor, ãr`ma[i
pe locÓ, care surprind [i azi prin a[a-zisele ãinsule de romanitateÓ,
vorbitori ai unei limbi vlahice estice ori extrem estice, ca ”n regiunea
Kerson ori ”n Peninsula Crimeea (Ucraina de azi), ori pe ]`rmul est-
nord-est al M`rii Caspice, ca ”n Vachi, Khuchni, Kurakh (din
Dagestan-Rusia) [i Peninsula Buzachi ori ”n Kazahstan, etc.
Al]ii vor ajunge ”n sudul Chinei, toch-arienii, ori ”n India-
arieni (limba sanscrit`) ori chiar ”n Japonia Ð popula]ia Ainu.
Ramura sud-vestic` a carpato-danubienilor va constitui de fapt
ceea ce numim ãVechea civiliza]ie european`Ó av‰ndu-[i originea ”n
spa]iul sacru carpato-danubian. Conceptul de vechea Europ`, a fost
pus ”n circula]ie de Marija Gimbutas Ð profesoara de arheologie-
lingvistic` de la Universitatea din Los Angeles, California, care l-a
prezentat ”n 1971 la al VIII-lea Congres interna]ional de [tiinte pre-
istorice [i proto-istorice de la Singidunum - Belgrad. Acestei ramuri ”i
corespund ]inuturi ce se g`sesc azi pe harta Europei ”n: Ucraina,
Republica Moldova, Rom‰nia, Bulgaria, Serbia, Macedonia,
Muntenegru, Her]egovina, Bosnia, Croa]ia, Slovenia, Albania, Grecia,
Turcia, Ungaria, Elve]ia, Italia cu o extremitate nordic`: Austria, Cehia,
Slovenia, Polonia [i Lituania [i o extremitate sudic`, marcat` de
insulele Sardinia, Sicilia, Creta, Cipru. Aceast` ramur` sud-vestic`
carpato-danubian` a ”nregistrat o impresionant` dezvoltare neolitic`,
aduc‰nd pe lume cea mai veche scriere de pe planet`, cea de la T`rt`ria

189
Ð Rom‰nia, [i cea mai fascinant` arhitectur` a templelor: C`scioarele Ð
Rom‰nia, Cranon Ð Grecia, Porodin - Macedonia, Gradesnita Ð
Bulgaria, Parta Ð Rom‰nia, Sarmi-Seget-Usa (Rom‰nia - Panteonul
pelasgilor- arienii-carpato-danubieni), dominat` de cultul Soarelui-
zeu, din mun]ii Suryanului (Surya: numele zeului Soarelui ”n lumea
Vedica). ën necropola de la Cernavod` Ð Rom‰nia s-au descoperit
dou` statuete din ceramic`, din orizontul anului 4.530 \.d.H.,
reprezent‰nd ãperechea primordial`Ó: tat`l-cer (Samasua) [i muma-
p`m‰nt, (Dakia), numit [i ãG‰nditorul ponto-dun`rean [i so]ia-iÓ. S`
nu uit`m c` condi]iile geo-climatice [i ”n special tectonice din anii
7.540 \.d.H. p‰n` ”n 5.500 \.d.H. vor afecta r`sp‰ndirea neamului
nostru carpato-danubian. Astfel ”n perioada descris` mai sus, ”n urma
cataclismului tectonic, s-a ridicat placa tectonic` a M`rii Negre cu 40-
180 m, inund‰nd zona c‰mpiei Dun`rii de Jos, s-a rupt [i s-a format
ãtrec`toareaÓ Bosforului, s-a pr`bu[it ”n Marea Mediteran` puntea ce
leag` Balcanii de Asia Mic`, d‰nd na[tere la Peninsula Balcanic` [i
Marea Tracic` (Egee) cu insulele ei. Tot ”n aceast` perioad` centrul
sacru Koga-Ion se va muta din Mun]ii Bucegi (de la punctul seismic al
Vrancei) ”n zona muntelui Surya, la Sarmi-Seget-Usa (”n vechea
sanscrit` ”nsemn‰nd: eu m` gr`besc s` curg).
ëntre anii 4.400-4.200 \.d.H. sose[te primul val r`s`ritean
migrator ”n aceast` Pelasgia Ð sose[te popula]ia ãKurganÓ ”n ste-
pele Nord-Vest-Pontice [i valea Dun`rii, originari din aria Don -
Volga. Acest prim val migrator de c`l`re]i r`zboinici se va opri la
confluen]a r‰urilor Sausa [i Drava cu Dun`rea. El va contribui la
revigorarea migra]iei pelasgice carpato-danubiene dincolo de Alpi
[i ”n special ”n Peninsula Italic`.
Pelasgii-carpato-dun`reni se vor organiza mai bine administrativ-
militar [i religios spre a lupta ”mpotriva popula]iilor migratoare. ën
numele zeit`]ilor sacre ca cel al r`zboiului, Sol-ares (Soare-t‰n`r,
r`zboinic), ori ”n numele cultului sol-ares (fiul Tat`lui-cerÓ, ãSama-
SuaÓ, Salmos-Zalmos-Zalmoxis) rolul credin]ei va fi revigorat.
ën vederea ap`r`rii ]`rii, se va dezvolta o produc]ie de arme
din ce ”n ce mai perfec]ionate, Terra Aruteliensis, Ardeal, devenind
”n final prim centru metalurgic al Europei.
Astfel, primul val de popula]ie Kurgan a fost absorbit, asimi-
lat de autohtonii, carpato-danubieni, care stimula]i [i agasa]i de
migratori vor da na[tere unui popor r`zboinic, ãr`zboinicii

190
Epopeea poporului carpato-danubian

SoareluiÓ la acel ”nceput al anilor 4.400 Ð 3.900 \.d.H. cunoscut [i


sub numele de popor dac (Dax-sfin]i, cavaleri, r`zboinici), poporul
ãcel mai viteaz, cel mai cinstit [i drept din masa neamurilor
pelasgiceÒ (Herodot, Istorii, IV, 93).
Carpato-dun`renii au descoperit:
1. Secera (vezi complexele culturale Gumelni]a-Karanoco [i Cucu-
teni);
2. Cu]itul curb, din silex, ating‰nd p‰n` la 30 cm lungime, deve-
nind, ”n epoca metalelor, sabia dacic`, ”ncovoiat`, folosit` at‰t
la seceratul gr‰ului c~t [i la seceratul du[manilor;
3. Plugul cu br`zdar din corn de cerb ori din silex, mai t‰rziu fiind
f`cut din bronz ori fier;
4. Jugul- folosit la trac]iunea carelor cu boi;
5. Toporul din silex, mai t‰rziu f`cut din bronz-fier, turnat ”ntr-un
tipar de lut ars, topor cu dou` t`i[uri, tipic pentru poporul
nostru carpato-dun`rean;
6. Roata pentru ol`rit c‰t [i roata pentru car, inven]ie atribuit`
dacilor cucuteni;
7. Cotiga, carul, c`ru]a cu dou`, trei sau patru ro]i.
Toate acestea au fost inventate de str`mo[ii no[tri. Oricare alt
popor din lume s-ar m‰ndri cu a[a descoperiri, except‰nd poporul
nostru rom‰n care din ãmodestieÓ, dac` nu prost ”n]eleas` lips` de
m‰ndrie, continu` s`-[i asume o origine latino-roman`,
neglij‰ndu-[i adev`rat` istorie.
Valurile de ãmigratoriÓ din R`s`rit au continuat: astfel avem
un al doilea val kurgan (3400-3200 \.d.H.) [i chiar un al treilea
(3.000-2.800 \.d.H.) care datorit` num`rului lor mic nu vor
influen]a elementul demografic local.
Atunci, la ”nceputul anilor 3.400 \.d.H., ãpolulÓ demografic al
planetei se afla ”n aria carpato-dun`rean`-pontic`, a[a ”nc‰t
popula]iile semi-nomade din stepele dintre Nipru [i Ural, p`stori
ãde hergheliiÓ atra[i de prosperitatea [i bog`]iile vecinilor din
dreapta Niprului, vor apare [i dispare ”n marea mas` a popula]iei
carpato-dun`rene. Aceste mase migratoare Ð Kurgan II, III Ð s-au
strecurat ”n grupuri mici p‰n` departe, ”n vestul Europei, unele
grupuri ajung‰nd chiar p‰n` ”n Peninsula Iberic` (Spania de azi).
Dacii au protejat Europa de n`vala barbarilor, la fel cum
urma[ii lor o vor face mai t‰rziu. Lipsa de civiliza]ie, foamea, ho]ia

191
[i needucarea de secole ”n spiritul muncii a barbarilor din statele
R`s`ritului, i-a adus [i continu` s`-i aduc` spre noi.
ën Dacia intrat` ”n perioada bronzului se constituie cultura
Co]ofeni, dominat` de idei religioase, simboluri, motive sacre:
g`sim spirala dubl`, g`sim cultul bradului (vezi motivul ramurilor
de brad). Gebeleizis ãbalaurul norilorÓ ”[i face apari]ia ca Marele
Zeu, av‰nd-o al`turea pe Marea Zei]` Bendis, zei]a p`durii, Lunii
[i farmecelor. Carpato-danubienii se vor r`sp‰ndi ”n lume, o vor
cuceri, dar vor fi [i ei cuceri]i par]ial Ð astfel civiliza]iile create de
ei, pelasgo-traco-micenian`, pelasgo-traco-minoic`, pelasgo-traco-
troian` vor fi nimicite, cucerite de un grup barbar, sosit de undeva
din estul M`rii Caspice ”n anii 1.900- 1.400 \.d.H. ”n 4 valuri: ahei,
ionieni, dorieni [i eolieni, cunoscu]i m,ai t~rziu ca greci.
Ei vor ocupa treptat sudul Peninsultei Balcanice, Asia Mic`, ne
vor alunga din insulele M`rii Tracice (vezi aheul Temistocle,
conduc`torul grupului de greci care vor cuceri insula Lemnos de la
tracii Sinthioni (500 \.d.H.). Ei vor schimba [i numele din Marea
Tracic` ”n Egee. Vor cuceri de la noi Troia pe care o vor distruge, dar
din cuceritori vor deveni cuceri]i de cultura carpato-dun`renilor. Ei
ne vor imprumuta zeii [i universul mitologic: Gebeleizis va deveni
Zeus, zei]a Bendis Ð Venus, pe Orfeu [i Bachus ”i vor asimila f`r`
multe schimb`ri, de multe ori recunosc‰ndu-se originea traco-dac`.
Nesiguran]a drumurilor fierului, aurului, gr‰ului [i vitelor ”n
Dacia, ]ara mam`, ”i va determina pe ace[tia (pe daci) s` r`spund`
solicit`rilor prin ”nfiin]area unui ordin, eroic-religios, cavaleresc,
care va promova idei ”n ”naltul spirit justi]iar, potrivit obiceiurilor
dacilor, promov‰nd celebrele legi pelasgice, pelagine, bellagine ori
vlahice, pun‰nd astfel cap`t t‰lh`riilor [i pirateriilor locale.
Cavalerii acestui ordin, cavalerii Soarelui, ”nzestra]i cu arme de
fier, vor fi net superiori inamicilor lor.
Dup` cum am spus la ”nceput, pelasgii carpato-danubieni
s-au desp`r]it ”n dou` ramuri: una sudic` (spiritualitatea vedic`) pe
care am discutat-o par]ial, [i alta timpurie Ð nordic`. Cea nordic`
va da na[tere la dou` grupuri mari de popoare: slave [i germanice.
Un document important pentru no]iunea de Dacia c‰t [i pen-
tru originea [i istoria descenden]ilor ei, este Chronicle Roll sau
Moseley Roll, o cronic` istoric` al c`rei original s-a pierdut dar ale
c`rei copii [i manuscrise dup` aceste documente, f`cute ”n secolul

192
Epopeea poporului carpato-danubian

XV, ”n timpul domniei lui Henry al VI-lea, se g`sesc la:


ãUniveristary CollegeÓ, din Londra, ãCorpus Christi CollegeÓ din
Cambridge [i ãBibliotheque NationaleÓ din Paris (Fig. 78).
Acest document este o genealogie a popoarelor germane, o
legend` a acestora. Astfel Steph, Steldius ori Boerinus este primul
locuitor [i ini]iator al popoarelor germane care are nou` descenden]i,
cele nou` popoare germanice vechi, ini]iatoare: Geate, Dacus,
Suethedus, Fresus, Gethius, Wandalus, Iutus, Gothus, Cinrinicius.
Trebuie s`-i mul]umesc colegului din New Jersey, dr.
Alexandru B`din, care ”n lucrarea ãDacia din Vestul EuropeiÓ
publicat` la New York Ð 1998, Ed. The Geryon Press, descrie ”n
am`nunt [i cu lux de informa]ii aceast` leg`tura dintre Dacia de Est
[i Vest, dezleg‰nd o istorie p‰n` acuma nedezlegat`, o istorie
legendar`, reabilit‰nd pe baze istorice [i documentare, originea
Daciei din vestul Europei. Chiar dac` opiniile noastre nu sunt
”ntotdeauna acelea[i, continuu s`-i p`strez aceea[i deosebit` stim`.
Revenind la cei 9 descenden]i ai lui Boerinus (Boier - n.a.)
este clar (Fig. 78) c` ei nu reprezentau persoane ci popoare iar pre-
istoria devine dintr-odat` un roman fascinant poli]ist: cum de ei,
germanii, pot accepta ca dou` dintre ramurile lor s` poarte nume
ca geate [i dacus! S` fie oare o simpl` coinciden]`, ori sosirea pe
teritoriul Germaniei, atunci, a unui trib carpato-danubian, dup`
retragerea calotei glaciare [i ”nc`lzirii climei, s` fi generat aceast`
legend`!
- Exist` un erou scandinav, Beowulf, conduc`tor al unui
popor numit geate, geatas, guata sau guatar.
- Friedrich Heer ”n cartea sa ãThe Medieval WordÓ New York,
New American Library, 1961, descrie trei profesori ilu[tri de la
Universitatea din Paris, secolul XIII, to]i originari din nordul
Europei: unul din ei fiind Boetius din Dacia. Acesta era
reprezentantul tezei mult-dezb`tute a ãdublei realit`]iÓ [i care
descria cunoa[terea [i religia ca dou` principii diferite, fiecare
av‰nd validitatea ei proprie. Ideile lui eretice au fost aduse la
t`cere, ”n anul 1277, printr-un decret papal.
Localizarea geografic` a Daciei, ]ara lui Boeticus, este
controversat`. Dup` profesorul Jensen S. Skovgaard, termenul de
Dacia avea dou` seminfica]ii: - prima se referea la un membru al
ordinului dominican sau franciscan, ”nsemn‰nd c` persoana

193
apar]inea Provinciei Dacia, ”n care erau cuprinse teritoriile mai
multor ]`ri: Danemarca, Norvegia, Suedia [i Finlanda. A doua
semnifica]ie ar ”nsemna c` persoana apar]inea ]`rii Dacia din
vechile texte latine ale Evului Mediu, numit`, de asemenea, Dania
sau Danemarca. A[adar, g`sim dou` grupuri de popula]ii, ”n dou`
regiuni geografice diferite din Europa, care poart` acelea[i nume de
daci [i Dacia. Un grup este situat ”n estul Europei (”n vatra vechii
Europe) [i cel`lalt ”n partea de nord-vest a continentului, unde
g`sim ca stat Danemarca, numit` [i Dacia, ”n vechile texte latine,
sau o g`sim ca provincie, regiune, numit` tot Dacia, incluz‰nd de
data aceasta Suedia, Norvegia, Danemarca [i Finlanda.
Ce este interesant, ca datare istoric`, Dacia din estul Europei
a fost men]ionat` ”n istoria scris` Ð din secolul II \.d.H. ”n timp ce
cea din Vest, mult mai t‰rziu, ”n jurul secolului IV d.H.
Personal, nu cred c` problema originii na]ionale a lui
Boeticus din Dacia trebuie s` fie dezb`tut` ”ntre suedezi [i danezi,
ei trebuind s` se adreseze Daciei de Est, acolo fiind cheia care le
poate deschide u[a preistoriei originii lor.
Este oare posibil ca pe o arie geografic` determinat` undeva la
vest de r‰ul Rin [i la est de Mun]ii Carpa]i s` existe dou` regiuni [i
dou` popoare cu nume identice, cu tradi]ii culturale, religioase [i
lingvistice foarte asem`n`toare, care s` nu aib` o leg`tura istoric`
”ntre ele, care s` nu aib` o istorie, un trecut [i o origine comun`?
Ei pelasgii-carpato-danubieni [i-au purtat simbolurile peste
toate zonele cucerite; astfel g`sim crucea pelasgic` nu numai pe un
v‰rf de lance la Torocello, l‰ng` Vene]ia, dar [i la Muncheberg
(Germania), din Balcani [i p‰n` ”n Asia Mic` [i de acolo p‰n` ”n
India, Coreea [i Indonesia (insula Bali); cea mai veche din lume
g`sindu-se la sudul Dun`rii, pe teritoriul Bulgariei de azi, vechimea
ei fiind de peste 7.000 de ani. Pas`rea heraldic` a ´`rii Rom‰ne[ti,
Corbul Pelasgic, pas`rea sf‰nt` a zeului Mitra (zeul Soarelui,
apar]in‰nd popula]iei celei mai vechi din panteonul vedic), adorat
a[a de mult ”n regiunile Daciei (vezi N. Densu[ianu, Dacia
preistoric`, p. 426, Ed.Meridiane,1986), are ”n plisc o cruce
pelasgic` simpl`, alteori dubl`; ”n Octoihul slavonesc tip`rit la
1575, aceast` cruce are ”n partea superioar` forma unei zvastici
vechi pelasgice, simbol al soarelui ren`scut sau al soarelui de
prim`var`. Tot astfel o g`sim [i ”n Psaltirea slavo-rom‰n` de la

194
Fig.78. Chronicle Roll sau Moseley
Roll Ð sec. XV.
Acest document este o genealogie a
popoarelor germane, o legend` a
acestora. Astfel, Steph, Steldius ori
Boerinus este primul locuitor [i
ini]iator al popoarelor germane
care are nou` descenden]i, cele
nou` popoare germanice vechi,
ini]iatoare: Geate, Dacus, Suethedus,
Fresus, Gethius, Wandalus, Iutus,
Gothus, Cinrinicius.
Dup` ãDacia din vestul EuropeiÒ, A.
BŒDIN, New York, Ed. The Geryon
Press, 1998

Fig.79. Octoih slavonesc 1575,


partea a doua,
tip`rit de diaconul Coresi.
Vezi
Bibliografia rom~neasc` veche,
vol. I, p. 61

195
1577 (Bianu [i Hodos, Bibliografia rom. Tom.I. 61-1575,67-1577)
(Fig. 79). La 31 iulie 1920 la biserica Domneasc` din Curtea de
Arge[ a fost descoperit morm‰ntul lui Negru-Vod`; ”n momentul
”n care a fost ridicat` piatra de pe sarcofag, a ap`rut imaginea neal-
terat` a Marelui Domn [i Preot din veacul al XIII-lea, giulgiul
voievodului fiind acoperit cu semnul sacru pelasgic, crucea
pelasgic`.
Dac` ne uit`m ”n ãMica cronic` a regilor din LeireÓ scris` ”n
XII d.H. g`sim: ãErat Ergo Dan Rex in Dacia Per TrienniumÓ Ð
Dan a fost deci rege ”n Dacia, timp de trei ani. ën partea de jos a
aceleia[i pagini R.W. Chambers aduce o not` informativ`
deosebit`: Dacia=Den-Mark. Dup` o reexaminare a documentului
Moseley Roll se poate observa c` at‰t numele regelui Dan c‰t [i al
poporului Dani sunt absente din acest document, apari]ia lor
istoric` fiind mult mai t‰rzie. Dani, Dania, Danemarca sunt nume
mai recente ce au ”nlocuit numele tradi]ional de Dacia.
Venirea danilor din nordul Scandinaviei a deplasat o parte a
popula]iei de daci pe teritoriul Olandei de azi, unde locuitorii ei
sunt cunoscu]i [i azi sub numele de Dutch, care se pronun]` daci.
Avem Royal Dutch Oil Company, ori Dutch East India
Company, Dutch Refromed Church, etc.
Din nefericire ”n Rom‰nia de azi avem un popor preocupat ”n
primul r‰nd de supravie]uirea fizic` [i mai pu]in de origini, de
identitatea lui real`.
ën plus evenimente nefire[ti [i dramatice l-au f`cut s`-[i uite
adevarata origine.
ëncerc`rile repetate de a-l face pe poporul daco-rom~n s`-[i
uite identitatea na]ional` [i istoric` se pare c` au reu[it. S` nu
uit`m c` o minciun` repetat` devine un adev`r de valoare ”n timp
ce un adev`r neglijat trece ”n spa]iul ocult.
Oare aceast` ãhipnoz`Ó de secole la care este supus poporul
daco-roman s` nu aib` un sf‰r[it? Daco-rom~nii s` nu-[i poat`
descoperi adev`rata origine, istorie? Adev`rului ”i trebuie dou` lucruri:
cineva s`-l rosteasc` [i cineva s`-l aud`! Deci primul pas a fost f`cut!

196
Epopeea poporului carpato-danubian

CUCERIREA INDIEI
DE C`TRE POPORUL
CARPATO-DUN`REAN
`r`sind spa]iul Carpato-Dun`rean [i pornind spre est,

P ace[ti pelasgi s-au stabilit pentru un timp ”ndelungat ”n


zona Mun]ilor Caucaz, dup` care [i-au continuat migra]ia
estic` p~n` ”n India, (migra]ie pa[nic` sau mai pu]in pa[nic`, dup`
”mprejur`ri) sub presiunea surplusului de popula]ie. Ei ajung pe
valea Indusului, pe al c`rui curs superior s-au stabilit. Numele dat
fluviului a fost: SINDHU,care odat` cu cucerirea acestui teritoriu
de c`tre per[i (518 \.d.H.), datorit`, probabil, dificult`]ii de
pronun]are ace[tia l-au numit Hindu, preluat la r~ndul lui de greci
ca Indos. Ei, carpato-danubienii-arienii, vor provoca MŒCELUL
de la HARAPPA (Fig. 80) de acum 4.000 de ani (2.000 \.d.H.) [i vor
mai trece de atunci mii [i mii de ani p~n` c~nd ”n anul 1826 un
dezertor al armatei britanice, cunoscut sub numele de Charles
Masson, va scrie despre ãRuinele unui Castel de C`r`mid`Ó
determin~ndu-l pe Sir Alexander Cunningham s`-l viziteze, 20 de
ani mai t~rziu, ”n iarna anului 1873. Dar misterele de la Harappan
vor continua s` excite min]ile arheologilor, ”n special c~nd au
descoperit ”ntr-un cimitir local [i r`m`[i]e scheletale de
provenien]` caucazian`, mediteraneean` (Ancient Mysteries - de
Rupert Furneaux p. 93). Acestea, spune autorul mai sus citat, sunt
”nt`rite din literaturile Vedice, Ariene, care ”n Rig Veda vorbesc de
numitul Hari-Yupuya (Harappa?) ca despre o scen` de b`t`lie ”n
care, invadatorii carpato-dun`reni, arieni, trebuiau s` ia cu asalt
cet`]i fortificate, termen care nu se poate aplica nici unei alte
regiuni dec~t Harappei [i Mahenjo-daro. Dup` autorul de mai sus
[i nu numai dup` el, Sir Mortimer Wheeler a fost probabil cel mai

197
198
Fig.80. Harappa, ora[ care acum 4000 de ani va dispare \n urma cuceririi lui de c`tre carpato-danubieni [i
redescoperit de un dezertor al armatei britanice \n 1826. •n literatura vedic`, Rig-Veda, se vorbe[te despre numitul
Hari-Yupuya (Harappa) ca despre o scen` de b`t`lie \n care, invadatorii carpato-dun`reni-arieni trebuiau s` ia cu
asalt cet`]i fortificate. Sir Mortimer Wheeler, directorul general al cercet`rilor arheologice din India, \n perioada
1944-1948, a fost cel mai ardent avocat al teoriei sus-amintite.
Situat la 2000 de mile de Mesopotamia, pe teritoriul de azi al Pakistanului [i Indiei, o cultur` de negustori pa[nici
\[i construia unul dintre cele mai frumoase [i moderne ora[e, care \ns` va dispare brusc, f`r` s` lase nimic \n urm`,
dec~t un nume, Harappa.
Discover, Indus Valley, by Shanti Menon, p.67, decembrie 1998
Epopeea poporului carpato-danubian

ardent avocat al distrugerii civiliza]iei harappa de c`tre arieni, el


fiind directorul general al cercet`rilor arheologice din India ”n
perioada 1944-1948. El a fost contracarat ”n teoria sa, dup`
aproape 40 de ani, de George F. Dales [i mult mai t~rziu, 1984, de
K.A.R. Kennedy de la Cornell University, dar nemaifiind ”n via]`
nu le-a putut r`spunde, a[a c` ”ncerc eu s` le r`spund: ÓDac`
cultura Harappans nu a disp`rut datorit` invadatorilor carpato-
dun`reni-arieni, de ce ei virtual au disp`rut din fa]a posterit`]ii,
f`r` s` lase nimic, ori l`s~nd, dup` cum a spus [i Sir Wheeler,
ãnimic mai mult dec~t un numeÓ? Cum ni[te nomazi, cresc`tori de
animale, carpato-danubienii, au putut crea nu numai o nou` [i
fantastic` religie, dar [i ora[e splendide care au r`mas m`rturii
p~n` ”n zilele noastre; cum de cea mai complex` [i magnific`
literatur` a putut izvor” tocmai de la ace[ti arieni-carpato-
danubieni [i nu de la al]ii! De fapt ”ntreaga literatur` vedic` se
bazeaz` pe 4 texte (din care cele mai vechi sunt: Rig-Veda, Yajur-
Veda [i Sama-Veda, aparent mai t~rziu ap`r~nd Athara-Veda) [i
dou` poeme (asem`n`toare Iliadei [i Odisseei, dar cu mii de ani
mai vechi ca acestea): Ramayana [i Mahabharata (care p`streaz`
p~n` azi nume de localit`]i din locurile de origine ale arienilor-
carpato-dun`reni, tema principal` fiind lupta dintre dou` familii
care ”[i disput` ”nt~ietatea la tronul Regatului Baharatal (dup` unii
Banatul de azi). De c~nd eram copil am fost ãizbitÓde cuvinte
ãrom~ne[tiÓ f`r` nici un sens ori ”n]eles, [i s` dau numai c~teva
exemple:
(1) TAMAS FALAU. Ce o fi ”nsemn~nd [i de ce b`tr~nii no[tri s`
fi ales acest nume, o fi avut el un sens, atunci,de mult? Dar iat` c`
apare un b`tr~n zeu-vedic cu numele de TAMASH. E o simpl`
coinciden]` cu numele micu]ului Tama[falau de la 30 km
dep`rtare de Bra[ov, [i nu v` contrazic (Fig. 81). Dar din nou la 5
km. de Tama[ Falau se g`se[te
(2) PAVA. Nume ciudat [i f`r` sens; ciuda]i [i str`bunii `[tia ai
no[tri, ve]i spune, au ales [i ei nume pentru localit`]i, a[a, f`r` s`
”nsemne nimic. Dar din nou EI, vedicii, au un zeu al focului: AGNI
([i s` nu uit`m Agni-ta), care ”n timpurile vechi se mai chema [i
PAVA-KA. Simple coinciden]e, vor spune scepticii.

199
Fig.81. T`m`[asa. Despre numele satului T`m`[asa arheologii, istoricii nu spun nimic, dar
lingvi[tii \l consider` c~nd de origine german`, c~nd maghiar`, c~ndÉ nici ei nu [tiu ce poate
fi, este de orice origine numai de la noi nu! Ei bine, domnilor, trebuie s` [ti]i c` Tamasna este
numele celui de-al patrulea Manu, iar dac` nu a]i auzit \nc` de ãTratatele ordinii universaleÒ \n
care la loc de cinste se afl` celebrele ãLegi ale lui ManuÒ v` sf`tuiesc s` le c`uta]i [i s` le citi]i.
Ele fac parte din literatura ãVedaÒ care reflect`, pe de o parte, concep]iile religioase ale primilor
arieni [i pe de alt` parte, pe acelea profesate de ace[tia de-a lungul veacurilor; se pot vedea \n
ele preocup`ri legate de originea primar` a lumii, a tipului, a structurii personalit`]ii umane.
Exist` o poveste a Potopului, p~n` acum cea mai veche din lume, din care sumerienii,
mesopotamienii, [i mai t~rziu evreii [i cre[tinii, nu au f`cut dec~t ãs` se inspireÒ. •n aceast`
poveste Manu, omul sf~nt, este anun]at de un pe[te despre Potopul care va distruge toate
creaturile; dar el va putea s` le salvezeÉ ceea ce a [i f`cut. Misterios va apre [i o fiic`, iar \n
final fiii s`i ce vor popula p`m~ntul. Mult noroc, domnilor lingvi[ti ãrom~niÒ.

200
Epopeea poporului carpato-danubian

(3) La 22 km de comuna Budila (tovar`[ul de arme al marelui


Raman Bra[iva), apare MOAC§A, nume ciudat, nu [tiu de unde
s-or fi inspirat, str`bunii, [i cu acest nume, dar Ei, vedicii, aveau un
zeu, o divinitate care exprim`, ”n acela[i timp, Unitatea [i Infinitul.
Numele lui: MOKSHA. Dar domnilor, s` fim serio[i, aceste 3
nume nu sunt dec~t simple coinciden]e! S` fie chiar a[a? Numele
dat unui mare zeu, atunci c~nd se face referire la puterea lui fizic`,
este HARA (unii consider` c` [i cuv~ntul HORA ”[i trage originea
din acesta), dar iat` c` apare [i comuna.
(4) HARNAU (poate derivat din HORA-MANI ?). Toate aceste 4
localit`]i [i muntele H`rman ”nconjoar` ãdin ”nt”mplareÓ v~rful
BŒRŒTŒU, numit astfel dup` BHARA-TA eroul carpato-
danubian-aryan sub a c`rui conducere a fost cucerit` o mare parte
din India [i ale c`rui fapte sunt amintite [i ”n MAHA-BHARATA
[i s` fie numai at~t [i tot ar fi de ajuns ca s` ”ncol]easc` o idee ”n
mintea oric`rui om normal, dar nu [i ”n a ãindiferen]ilorÓ de
origine ãrom‰n`Ó, care vegheaz` la ãacurate]eaÓ istoriei ãnoastreÓ?
Dar norocul nu le sur‰de [i trebuie s`-l amintesc din nou pe dl
Nicolae Miulescu pentru entuziasmul [i munca depus`, \n
c`ut`rile sale de a ne descoperi ADEVŒRATELE ORIGINI ([i pe
care-l citez de multe ori la acest subiect), a[a c` ne apare ”n fa]` o
alt` comun` vecin`.
(5) §ANDRA nume care ”nseamn` tot nimic dac` nu ne g‰ndim la
zeitatea lunar` vedic`: CHANDRA. (Numele §andru Ð \n tot
Banatul [i mai pu]in \n Ardeal). §i exemplele pot continua ”ntr-o
a[a de mare bog`]ie de Óasem`n`riÓ ”nc~t pentru cei necontamina]i
de ãfacult`]ile de istorieÓ, toate acestea ridic` un semn de ã?Ó S`
v` mai dau [i ni[te exemple de mun]i cu nume VEDICE :
-OM = OM silaba vedic`, sacr`, pe care am mai discutat-o
-NEGAE = NEGOIUL
-PAPUSHAN = PŒPU§A
-SHIRI (sau SRI )=SIRIU (zei]a bel[ugului)
S` vedem ce au facut carpato-danubienii-aryenii dup`
cucerirea Indiei: au ”mp`r]it-o ”n clase sociale, primele 3
apar]in‰ndu-le Lor, cuceritorilor, Lor, cei in]ia]i ”n tainele spiritu-
alit`]ii vedice, n`scu]i astfel de dou` ori :

201
RAMANII (cunoscu]i mai t‰rziu ca brahmani ): speciali[ti ”n
rituale, preo]i [i poe]i;
KASHA-TRIYAS (ap`r`torii CASEI) lupt`torii care serveau
ca [efi de trib;
VAI-SHY-AS (vai [i amar de capul lor) reprezentau clasa cea
mai joas` a celor n`scu]i de dou` ori;
SHUDRA clasa a popula]iei ne-aryene, a celor ce transpirau,
sudorau ”n munca grea de toate zilele, popula]ia bastina[`, local`,
negroid`.
ën ANCIENT INDIA: Land of Mystery (Time-Life Book,
Alexandria, Virginia) arienii sunt descri[i, dup` Rig-Veda ca fiind
agresivi, semi-nomazi, crez‰nd ”n zei viguro[i, r`zboinici, atac‰nd
cu fulgere din c`ru]ele lor de lupt`.
Ei, carpato-danubienii au cucerit India dar nu-[i vor uita
niciodat` locurile unde zeii lor, zeii vedici locuiau, nu vor uita
niciodat` Spa]iul Carpato-Dun`rean, nu vor uita DACIA, DAK-
SHA, ´ara Zeilor de unde ei au plecat, loc ales de cei 7 zei
ai genezei, av‰ndu-l pe EL, DAKSHA, conduc`tor, ca cel mai
frumos loc de pe P`m‰nt, locul pe care marele zeu l-a populat ”n
timpul nop]ii cu primii s`i 10.000 de fii, Ale[ii zeilor, DACII.
Ei,vedicii, vor continua s-o viziteze, ”n pelerinaj, ”ntorc‰ndu-se
acas` pe ãDrumul ZeilorÓ, drumul BYK-ului, a[a cum este descris
”n povestea -Upanishada: Kanshitaki; cum [i europenii mai t‰rziu,
descoperind [i cucerind America, au dat na[tere celei mai
avansate civiliza]ii din lumea de azi, [i se ”ntorc din c‰nd ”n c‰nd
ãacas`Ó ”n Europa; tot a[a [i noi, atunci, demult, dup` ce am
invadat [i cucerit India d‰nd na[tere la o super-civiliza]ie
preistoric`, nu am uitat ãCasaÓ re”ntorc‰ndu-ne uneori, acolo,
acas`, ”n pelerinaj, ”n DACIA-´ARA ZEILOR pe drumul zeilor,
dedicat lui BYK, de unde [i numele Drumul B•CÐului (despre
care v-am vorbit pu]in mai ”nainte). Astfel ace[ti carpato-dun`reni
veni]i de pe malurile r‰ului TISA: PA-Thissus, urm‰nd cursul
Nistrului, Tyros, ori venind dup` malurile celui mai puternic
fluviu al Europei, fluviu ce poart` numele zei]ei DANU, Mam` a
Ploii, ”[i vor p`stra obiceiurile [i limba, a[a-zisa sanskrit`,
mo[tenire ce-i va face mai nemuritori dec‰t ”n[i[i zeii. De aceea

202
Epopeea poporului carpato-danubian

c‰nd marele zeu Daksha leÐa dat, LOR, dacilor, poporului lui
iubit, poporului ales, simbolul de SPIRALŒ, le-a dat-o cu dorin]a
ca s` se r`sp‰ndeasc` [i ei ca ea, [i tot ca ea s` poat` privi ”napoi
cu m‰ndrie, a[a c`:
BLESTEMAT SŒ FIE CINE-§I UITŒ LIMBA, NEAMUL! Ð
cum spun ai no[tri fra]i Ð A-rom~ni.
Sosirea, re”ntoarcerea Acas` a marelui [ef de trib, a
Ramanului BRASIVA, las` ”n urma lui ora[ul BRA§OV. ën jurul
acestuia ”i vom g`si pe tovar`[ii lui de arme, ca VUDILA=BUDI-
LA [i pe DJAVA fiul lui SHARKARA=§ERCAIA.
ën mijlocul ora[ului Bra[ov se g`se[te dealul numit VARTE,
”n vechea sanskrit` vedicul VARTA=´ARŒ=VATRŒ. Deci:
VARTA BRASIVA=VATRA lui BRASIVA ori ´ara lui Brasiva.
§ercaia, Bra[ov, Budila sunt ”nconjurate de un complex de a[ez`ri
purt‰nd nume ale vechilor zei vedici a[a cum am amintit mai sus:
TamasÐfalau, Pava, Moacsa, Harnau. Ramanul (brahmanul)
Uddalaca care f`cuse cauz` comun` cu ramanii rebeli, \ntors [i el
Acas`, ”n Daksa-Dacia, se a[az` la UDA pe VALEA VEDEI, ”n
apropiere de sih`stria LACHU-MANA, adic` nu departe de
TOPANA, VE´U etc. O privire de ansamblu pe harta acestui
teritoriu ne arat` cum o unitate central` ãraman`Ó e ”nconjurat` de
altele care o sus]in. §i ca s`-l parafrazez pe Marius Vivekananda,
din lucrarea sa:

ãPromanteu str`mo[ul meuÓ


ën]eleptul RAM str`bun
Al poporului Rom‰n (1984):

DACIA a[ezare de RAMANI


D`inuie de mii de ani,
Secular`-n atestare
Denumirea-i gr`itoare
DAKSA zeu creator
De popor DAC, iubitor
ën SPIRALŒ crez`tor
...................................

203
DACIA, locul unde clanul
De p`stori a luat fiin]`
Devenind [i re[edin]`
§i cu rol de ãcapital`Ó
O cetate Arian`
...................................
Vechea vatr` de lumin`
A ãvediculuiÓ f`r` de vin`
A[ezare milenar`
Nobil` [i legendar`
...................................
ROM•NIE, ”n jurul t`u
Nu a fost [i nu-i un h`u!
Ancestrale a[ez`ri
De pe vatra-ntregii ]`ri,
Sunt [i ast`zi vii, prezente,
Ale vie]ii monumente!
Avem TAMAS a lui FALAU
Chiar aproape de Bra[ov, z`u.
MOACSA,SANDRA chiar [i PAVA
Ce ne pream`re[te slava
VEDICI Zei de mii de ani
Stau de veghe pentru Neam
....................................
Adev`ruri engramate
ën cuvinte reflectate
Din graiul RAMANILOR
TRACO-GETO-DACILOR
§i Ramanilor str`mo[i
Ancestralii no[tri mo[i
Din a lor limb` vorbit`
Denumit` [i SANSCRITŒ
Am dat lumii-ntregi
O LIMBŒ, o CULTURŒ
§i-o ENIGMŒ!!!
Cum de azi al nost-popor

204
Fig.82.
Atunci nici Nefiin]` n-a fost, [i nici Fiin]`,
C`ci nu era nici spa]iu, nici cer [i nici stihie.
Avea st`p~n [i margini pe-atuncea Universul?
Avea ad~nci pr`p`stii? Dar mare? Nu se [tie.
N-a fost nici nemurire, c`ci Moartea nu-ncepuse.
Nu se n`scuse moartea, c`ci nu fusese zi.
Nici v~nt n-a fost s` bat` acele \nceputuri;
•ns` ceva \n lume Ð Unicul Ð se ivi.
............................................................
Dar care m~nie oare fu-n stare s` priceap`,
Crea]iunea \ns`[i de unde-a \nceput?
Poate aicea zeii \[i z`mislir` neamul,
Dar cine va s` spun` din cine s-au n`scut?
Doar El, acela care porni Crea]iunea,
El, cel care-o prive[te din ceruri, numal El,
El, cel care-a f`cut-o, sau poate n-a f`cut-o,
El singur [tie, poate. Sau, poate c` nici El.
(trad. I.Larian Postolache)

ãImnul Crea]ieiÒ, (X,129) Rig-Veda, vechi de mai mult de 4000 de ani [i care l-a inspirat [i pe
Eminescu \n ãScrisoarea I-aÒ [i nu numai.
ãSfinxulÒ din Bucegi ce ne vegheaz` neamul de mii [i mii de ani [i va continua s-o fac`!
Dup` ãMun]ii Carpa]iÒ, Ed. Thausis, 1995, Sibiu, Rom~nia

205
Este doar un SPECTATOR !
C‰nd ÔOM ridica iar fruntea
S` st`m drep]i precum NEGOIUL
Cu SIRIU l‰ng` noi
§i puternici ca Titanul
A[a cum era RAMANUL
S` tr`im ”n Armonie
ën respect [i Bog`]ie!

MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE

206