Sei sulla pagina 1di 46

MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA

Noi nu suntem urma[ii Romei

MITOLOGIA LA ROMANI

´ARA ZEULUI §AUE

I
n anul 1961, cercet`torul clujean N. Vlasa, s`p~nd cam la 20
de km de comuna T`rt`ria, la o colin` numit` Turda[, g`se[te
\n stratul cel mai de jos al acesteia o groap` umplut` cu
cenu[`. Pe fundalul ei au fost g`site statuetele unor idoli str`vechi, o
br`]ar` de scoici marine [i trei t`bli]e de lut, acoperite cu un scris
pictografic, al`turi de corpul ars [i dezmembrat al unui om matur.
Descifrarea t`bli]elor ne aduce \n fa]a unei scrieri presumeriene [i a
unei enigme ãmortul coptÓ. La vechii sumerieni, \n cinstea marelui
zeu §aue, preotul principal, la \mplinirea anilor de slujit, era ars.54
Arunc~nd o privire rapid` pe harta Rom~niei, \n zona T`rt`riei vom
descoperi nume ciudate, f`r` nici un \n]eles pentru o persoan`
neini]iat`, vom g`si ]ara zeului §aue.
D-l P.L. Tonciulescu, \n cartea De la T`rt`ria la ´ara Luanei,
publica [i o hart` intitulat` ãUrmele zeului §aueÓ,55 din care citez
localit`]i [i r~uri cu o rezonan]` care aminte[te de acest zeu str`vechi,
local: satul §`ule[ti pe valea Mure[ului, la sud de Turda[, l~ng`
T`rt`ria; pu]in mai la nord, tot pe malul st~ng al Mure[ului, satul
§eusa; ceva mai la nord \nt~lnim §eulia de Mure[; undeva mai sus de
p~r~ul §aulia, afluent al r~ului Ludu[, la confluen]a celor de mai sus
avem comuna §eulia [i satul §aulita; \n jude]ul Bihor, comuna
Nojorid, avem satul §auaeu.
§i dac` continu`m c`l`toria pe harta Rom~niei, pe Some[ul
Mare, pe apele Zal`ului, g`sim zeci de localit`]i [i ape cu nume

103
Fig.44. Zeul §aue, identic cu zeul sumerian Usmu, un zeu pierdut ”n vidul istoriei poporului
nostru. Vom fi ”n stare s`-l repunem ”n ale lui drepturi istorice? Carpato-dun`renii sosi]i ”n
dou` etape ”n Sumer, [i suprapun‰ndu-se popula]iei negroide locale ”i vor numi pe ace[tia
ãcapete negreÓ (sag-gic). Popula]ia local` negroid` o va adora pe zei]a t`m`duitoare Gula.
* P.L.Tonciulescu, ãDe la T`rt`ria la ´ara LuaneiÒ, p.22, Ed.Miracol, Bucure[ti, 1996.

104
Fig.45. Negas reprezenta la vechii
vedici (carpato-danubieni, pelasgi),
spiritele rele, un fel de semi-zei,
dragoni, el r`m‰n‰nd p`strat ”n
cuvinte ca Nehoi, Negesina, etc.,
precum [i ca stindard de lupt` la
daci: capul de dragon. Descrierea
acestui dragon corespunde cu
[arpele dragon descoperit la Tomis,
statuie de marmur`, imagine
tridimensional` a enigmaticului
semi-zeu, ”nalt` de 66 cm. •n depozitul
descoperit ”n urm` cu mai mult de
30 de ani, el Nagas se afla ”mpreun`
cu .... Cavalerul Trac !
*M.I.N.A. Constan]a, inv.2003.
Str`mo[ii Romanilor,
Daco-Romanii, Ion Miclea
[i Radu Florescu,
Ed. Meridiane,
1980, Rom‰nia.

105
derivate din ale marelui zeu: satul Ili-§ua, r~ul §ieu, com. §iuet, §ieu
M`gheru[, Christur-§ieu, §ieu Odorhei, p~n` [i §ieu-Sf~nt.
De acum 7.000 de ani cam at~ta ne-a r`mas. Oare, \n str`fundul
acestor a[ez`ri, dac` arheologii ar s`pa, ar mai c`uta, nu s-ar mai
descoperi nimic? Oare singurele vestigii l`sate de str`mo[ii iubitori ai
zeului §aue s` fie numai cele de la T`rt`ria?
Citind ãThe living GoddessesÓ56, a lui Marija Gimbutas, suntem
surprin[i de ce afl`m; cercet`toarea Zsofia Torma ( din Ora[tie, n.t.) \n
1874 a descoperit la Turda[, l~ng` Cluj, \n Transilvania ( nord-vestul
Rom~niei) t`bli]e de lut asem`n`toare celor descoperite de clujeanul
N. Vlasa pe care le-a prezentat la un congres interna]ional, la Berlin,
organizat de... Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei pelasgice.
Dar cine a auzit de aceast` Z.Torma p~n` acum? De ce trebuie s` o
g`sim \n c`r]ile istoricilor americani [i nu \n cele rom~ne[ti? Cine ne
blocheaz` aceste informa]ii pre]ioase pentru mai mult de 100 de ani
[i cu ce scop ?
De la aceia[i americani afl`m c` Miloje Vasic, 1908-1926, a
dezgropat figurine [i vase cu inscrip]ii asem`n`toare la Vinca, l~ng`
Belgrad (zone care au apar]inut p~n` t~rziu str`mo[ilor no[tri, respectiv
p~n` \n sec.VI d.H.). •n opinia lui Vasic inscrip]ii asem`n`toare se
reg`seau pe vase de lut din insula Lesbos.
•n 1961-1963 Jovan Todorovic descoperea, tot l~ng` Belgrad,
vase [i obiecte de cult cu sute de inscrip]ii apar]in~nd aceleia[i culturi
Vinca.
Strachina cu inscrip]ii de la Gradesni]a, Bulgaria de azi, scoate [i
ea la iveal` aceea[i scriere pre-sumerian`.
Dar meritul decisiv \i revine lui Nicolae Vlasa care \n anul 1963
\[i impune descoperirea scrisului pre-sumerian.
•n sf~r[it, tot de la M. Gimbutas afl`m despre ãMadona de la
RastÓ, vestul Rom~niei, Banat, 5.000 \.d.H., descoperit` de prof. dr.
Gheorghe Lazarovici, acoperit` cu inscrip]ii. (Vezi [i ãEpopeea
poporului carpato-danubian/cucerirea SumeruluiÓ.)

106
Noi nu suntem urma[ii Romei

ALE§II LUMII

Spa]iul carpato-dun`rean a fost leag`nul civiliza]iei ariene, care


va da lumii cea mai bogat` [i variat` societate de zei [i concep]ie
religioas`, preluat` aproape de toate religiile lumii. Nicolae Miulescu, \n
Dacia - ´ara Zeilor, descrie o lume mitologic`, necunoscut` nou`.57
•n cea mai veche poveste a genezei lumii, cea vedic`, se spune:
C~nd zeului suprem i-a pl`cut P`m~ntul, el a dat na[tere prin a sa
respira]ie la [apte zei ai genezei lumii. Conduc`torul acestui grup a
fost Daksha. Acesta, dup` ce s-a uitat peste tot p`m~ntul, a g`sit cel
mai frumos loc pe care-l va popula \n timpul nop]ii cu primii 10.000
de fii ai s`i, fiii lui iubi]i, fiii lui ale[i, ale[ii lumii. •n timpul zilei, el
\mpreun` cu ceilal]i zei au creat animalele, p`s`rile etc. Dar El,
Daksha, va realiza c` a uitat s`-[i \nmul]easc` fiii, a[a c` va crea
Femeia. Dup` multe \ncerc`ri, el va g`si felul cum s`-i \nmul]easc`.
El, Daksha, este considerat ca marele zeu al genezei lumii, dar [i zeu
al sexului. Fiii lui, dacii, vor tr`i pentru un timp \n ]ara zeilor -
Dacia, dar o parte din ei o vor p`r`si, pentru a popula lumea.58 Ei
nu o vor uita [i se vor \ntoarce din c~nd \n c~nd pe drumul zeilor,
drumul BYK-ului (vezi r~ul B\cului - Chi[in`u [i ãdrumul B\cului,
B\cului haiduculuiÓ - Dimitrie Cantemir), descris de Upanishada
Kanshitaki - \n pelerinaj \n ]ara Dacia, ]ara zeilor.59 Ce ne-a r`mas
de la ei, ve]i \ntreba? Ne-au r`mas localit`]i, mun]i, v`i [i ape cu
numele vechilor zei vedici:
1. OM - expresie monosilabic`, exprim~nd suprema invocare a
zeului suprem. •n nici un templu vedic nu se \ncepe slujba \nainte de
a se pronun]a aceast` silab` ãOMÓ. La noi acas`, \n Dacia, noi ne
chem`m oameni, avem chiar [i un munte ãOM-ulÓ. Aparent muntele
p`streaz` numele OM potrivit credin]ei vedice, care afirma c` acolo
s-ar fi g`sit marele sanctuar vedic.
2. NAGAS - reprezint` spiritele rele, un fel de semizei, dragoni.
R`m~ne p`strat \n Nehoi, Negesina etc. Descrierea acestor dragoni se
potrive[te cu [arpele-dragon descoperit la Tomis.
3. KUCEA-CUCEA - zeit`]i lunare; vezi sate, nume [i localit`]i:
Cucea, Cuceu, Cucerdea etc.

107
Fig.46. Marea Zei]` Bendis.
*Medalion din teracot`, Muzeul de istorie al Transilvaniei, Cluj-Napoca, inv. A1/941.
C. Daicoviciu [i colaboratorii, §antierul arheologic de la Gr`di[tea Muncelului.
Geto-Dacii, I. Miclea [i R. Florescu, Editura Meridiane, 1980, Rom~nia.

108
Noi nu suntem urma[ii Romei

4. ARKA - numele zeului Soarelui la \nceputurile religiei vedice


(mai t~rziu \nlocuit de Mitra, apoi de Surya).
5. MITRA - zeul Soarelui este unul dintre cei mai vedici zei. A
fost preluat de cre[tini. Sf. Demetrie c~t [i Mitro sunt patronii lunii
Septembrie. L~ng` Olteni]a, la Mitreni, au fost descoperite ruinele
unui templu ãp`g~nÓ \nchinat zeului Soarelui.
6. SURYA - numele zeului Soarelui \n lumea vedic` de mai
t~rziu. P`strat \n numele muntelui Surianu din vatra dacic`. Pe harta
Rom~niei se g`se[te \n mijlocul fiilor s`i daci \n zona Or`[tiei. Surya
a fost numit` mai t~rziu [i una din fiicele zeului Solar.
7. TAMA§A - zeul \ntunericului, al ce]urilor dese de pe p`m~nt;
p`strat \n Tama[, l~ng` Bucure[ti, Tama[i-dava, Tama[ifava,
Tama[fal`u (l~ng` Bra[ov).
8. TAMASNA - numele celui de al patrulea Manu, unul dintre
ãdomniÓ; vezi localitatea Tama[a, Tamasa[a (l~ng` F`g`ra[).
9. MOCSA - ã•mp`r`]ia lui Mo, principiul dezintegr`rii; p`strat
\n numele comunei Moc[a. Zal-moc[a Zalmoxis - s` fie derivat tot din
acesta?
10. GURU - nume dat mae[trilor, profesorilor, \nv`]`torilor care
fac cunoscute scrierile vedice; vezi comuna Guruieni, Gurustan sau
ãgurue]iiÓ, piramidele de p`m~nt de la §ona, F`g`ra[; vezi [i §ona
\mp`ratul, tat`l SITREI (SITROAIEI) cu care s-a c`s`torit ramanul
RAMA.
11. DHRAMA - zeu al justi]iei [i al principiului drept`]ii; vezi
localit`]ile D`rm`ne[ti, Darmanesti etc.
12. CAMA - zeul iubirii; vezi Com`ne[ti, Comar, Comana,
Comarzana etc.
13. BHARATA (Bhara-ta) este numele eroului carpato-danubian
care a condus masele de p`stori, cucerind valea mijlocie a Indusului.
Numele acestuia este p`strat ca B`r`t`u, cel mai \nalt v~rf din mun]ii
Baraolt; avem, de asemenea, localit`]ile Bara, B`r`u, B`r`[ti etc.
14. BHUTA - spirit r`u; vezi Buta, Butoni, Butanu.
15. AGNI - zeul focului, [i/ori al arderilor, numit [i Pavaka, Pria;
vezi a[ez`rile Agni-ta, Pava, Pria.
16. APA (Apaci) - zei]a apelor binef`c`toare; vezi localit`]ile
Apa, Apalina, Apa]a.

109
17. DANU - mama ploilor [i a paji[tilor bogate; vezi Danubiu,
apa sf~nt` a vedicilor carpato-danubieni.
18. ARA (Arya) - numele ]inutului notat al poporului ãArianÓ
carpato-danubian. Numele zonei din jurul masivului Rar`u, de unde
izvor`[te r~ul Arara numit Siret. •n locul unde a fost ARA acum este
un loc numit ARA-MA.60
Aceast` mo[tenire a vechilor vedici, carpato-danubieni, arieni,
reprezint` cadrul sacru, spa]iul carpatic care [i dup` aproape 7.000 de
ani continu` s` p`streze nume misterioase pentru v`i, mun]i [i sate,
p`strate din mo[i str`mo[i [i al c`ror \n]eles s-a pierdut \n negura
timpului. Este oare posibil ca o arie geografic` determinat`, care
poart` nume vedice de zei [i urmele acestor zei, s` nu trezeasc` nici
un interes pentru istoricii [i arheologii no[tri? Oare asta s` fie pentru
totdeauna soarta poporului nostru: nep`sarea, [tergerea trecutului,
uitarea adev`ratei lui istorii?
Istoricul grec Herodot spunea despre traci: ã...dup` indieni,
neamul tracilor este cel mai mare dintre toate popoarele lumii. Dac`
ar avea o singur` conducere [i ar fi uni]i \n cuget, ei ar fi, dup` p`rerea
mea, de ne\nfr~nt [i de departe cei mai puternici dintre toate
semin]iile p`m~ntului. Tracii poart` multe nume, fiecare dup` ]inutul
\n care locuie[te, dar to]i au \n toate, obiceiuri asem`n`toareÓ.61 Dac`
Herodot cuno[tea 19 triburi tracice, Strabon a vorbit de 22.62 Evident,
\ntre o at~t de mare varietate de triburi, trebuie c` au existat [i unele
deosebiri religioase, care nu mai pot fi [tiute ast`zi.
Neamul tracilor a fost m`re] \n antichitate [i vestit at~t prin
rezisten]a fizic` a b`rba]ilor, c~t [i prin priceperea poporului \n
general \n leacuri ancestrale. Drept dovad`, filozoful Socrate
m`rturisea c` el a \nv`]at de la un ucenic al lui Zamolxis un
desc~ntec dintre acelea ãcare-i fac pe oameni nemuritoriÓ. Mai
t~rziu, peste secole, Clement Alexandrinul repro[a grecilor c` nu
sunt originali \n civiliza]ia lor [i c` ace[tia au \nv`]at de la traci
formulele desc~ntecelor pentru \ns`n`to[ire: ãsanas incantationes
a thracibulus accepistiÓ.63

110
Noi nu suntem urma[ii Romei

DIVINITŒ´ILE DE MAI T•RZIU:


Marele Zeu Gebeleizis
[i Marea Zei]` Bendis

Gebeleizis sau Nebeleizis era divinitatea suprem` a tracilor,


fulgerul fiind una dintre armele pe care acesta le folosea. El era
reprezentat ca un b`rbat chipe[, uneori cu barb`. Gebeleizis provoca
tunetele [i fulgerele. •n unele reprezent`ri acesta apare a[ezat pe tron,
iar \n altele, \n chip de c`l`re], av~nd \n m~na st~ng` un arc; un [arpe
coboar` spre capul calului. Mai este \nso]it [i de un vultur cu corn.
Vulturul ]ine \n cioc un pe[te atunci c~nd simbolizeaz` singur
divinitatea amintit`, iar \n gheare are un iepure. Acest zeu este st`p~nul
cerului [i al p`m~ntului, patronul aristocra]iei militare; el ar putea avea
\ns` atribute uraniene, solare. Zeul cel mare, Gebeleizis, mai este
cunoscut [i sub numele de cavalerul trac Derzelas sau Derzis (al]ii
consider` cavalerul trac ca o apari]ie mai t~rzie, un erou [i nu un zeu).
Alteori zeul apare \n ipostaz` de c`l`re] lupt`tor, \nso]it de un c~ine; el
poart` o lance pe care o arunc` asupra unui porc mistre] din fuga
calului. C~nd nu este \n ipostaza de lupt`tor ori v~n`tor el are
tr`s`turile unui c`l`re] pa[nic purt~nd \n m~n` o tor]` ori un corn al
abunden]ei; uneori este reprezentat av~nd trei capete (tricefal),
asemenea c~inelui \nso]itor, alteori ca un zeu binecuv~nt`tor, av~nd
primele trei degete ale m~inii drepte \n`l]ate sau desf`cute, iar celelalte
str~nse c`tre podul palmei.64 Apare \n m`rturiile epigrafice [i numismatice
de la Histria [i Odesos (Varna) iar la Limanu (jud. Constan]a) Derzelas
apare c`lare, ca de altfel [i \n ceramica de la R`c`t`u [i Zimnicea,
tezaurele de la Bucure[ti-Her`str`u [i Surcea (jud. Constan]a).
•l vom \nt~lni mai t~rziu \n lumea antic` la macedoneni
ãc`l`re]ul macedoneanÓ, iar \n mitologia greac` sub numele de
Zeus. Din Tracia, cultul lui Gebeleizis avea s` p`trund` \n Asia Mic`
prin secolul VII \.d.H., unde a fost asimilat de c`tre armeni,
devenind divinitatea na]ional` a acestora, Vahagn sau zeul r`zboiului,
vestit pentru curajul cu care omora dragonii. Vahagn era asociat cu
tr`snetele [i fulgerele, fiind reprezentat ca un b`rbat cu p`rul [i
barba din fl`c`ri, iar ãochii lui erau ca doi soriÓ. •n sf~r[it,

111
Fig.47. Cavalerul Trac. Acesta face parte din
tezaurul de la Surcea (sat, comuna Z`bala ,
jude]ul Covasna). El a fost descoperit
”nt‰mpl`tor ”n 1934. El se compunea
din dou` talere de argint cu desen
figurat, patru t`lpi de cup` cu picior,
[ase nicovale de argint [i mai
multe buc`]i de
argint brut. Dup`
cum putem vedea,
talerul mare,
oval, cu
chenar ”n relief,
decorat cu
din]i de lup,
are ”n`untrul
lui un c`l`re]
trac, tipic, cu
p`rul
piept`nat ”n
plete [i cu un
costum lipit
de trup. Are
spad` la br~u
iar deasupra
lui zboar` un
corb, vechiul
Corb Pelasgic,
descris de unii
ãbinevoitoriÓ
drept vultur.
Acest corb
pelasgic va ajunge
”ntr-un t‰rziu, ca
simbol, chiar pe
emblema ´`rii
Rom‰ne[ti purt‰nd ”n
cioc vechea cruce pelasg`;
timpul [i ãistoriaÓ ”l vor
transforma ”ntr-un ãvulturÓ
(ce ironie a sor]ii [i ce dec`dere)
purt‰nd ”n plisc crucea cre[tin`.
*42,43,44, dup` volumul men]ionat ”nainte.

112
Noi nu suntem urma[ii Romei

Gebeleizis, sau cavalerul trac care se reg`se[te \n mitologia altor


popoare ca Zeus sau Vanagh, a fost asimilat de c`tre cre[tini drept...
Sf~ntul Gheorghe!
Carolus Lundius ( c.VII, paragraf 1. ), pre[edintele Academiei de
[tiin]e din Suedia, la 1687 ni-l citeaz` pe Herodot ( lib.IV, c.XCIV ) -
ãNemuritorii (a[a cum se socoteau geto-dacii a fi fost, n.t.) ac]ioneaz`
\n felul urm`tor: ei nu credeau despre ei c` mor, ci c` cel decedat se
duce la Zamolxis pe care oamenii acestui neam \l socoteau a fi acela[i
cu GebeleizisÓ. El era considerat d`t`tor de odihn`, iar o dat` ajuns
la el, ei, mor]ii, vor tr`i la egalitate cu Zeul, \n tihn` [i lini[te, fiind
departe de tulbur`rile celor invidio[i.
§i dac` lucrurile stau a[a, se \ntreab` acela[i Carolus Lundius,
nu pot \n]elege cum de s-a ajuns la ideea c` trebuie citit nu Gebeleizis,
ci Geblietzen, aceasta desemn~nd pe Jupiter tun`torul (vezi [i Joannes
Magnus, Hist., lib.I, c.12; Ol. Magn.,R.S., III, c.7, Lit. geogr. Stiern,
Ad D. Locc. Locc. Antiquit Sueo-Gth., lib. I, c.1, p.m. 7; Hom., II. A.,
p.m. 26, v.36, II., 2, p.66, v. 8, p. 82, v. 16, p. 746, v. 30 [i urm.; Cic.,
De Divinat., lib. II, p.m. 117; Plin., N.H., lib.II, c.7 ).
Divinitatea suprem` b`rb`teasc` a geto-dacilor, Gebeleizis,
cunoscut mai t~rziu la tracii sub-dun`reni sub numele, probabil
grecizat, de Zbelsurdos, are o replic` feminin`, [i anume pe Marea
Zei]` Bendis.65 Reprezent`rile vechi, descoperite \n ultima vreme,
ne-o \nf`]i[eaz` sub chipul unei femei cu fa]a rotund`, buc`lat`, cu
pome]i proeminen]i [i cu p`rul \mpletit \n dou` cosi]e, ori \mp`r]it \n
dou` mari bucle ce-i \ncadreaz` fa]a. S` fie oare zei]a Bendis, cu cele
dou` cosi]e blonde l`sate pe spate, precursoarea Ilenei Cos~nzene din
basmele de mai t~rziu ale rom~nilor? •n anumite situa]ii zei]a apare
\ncadrat` de dou` animale sacre cervidee sau de un cerb [i un [arpe.
Marea zei]` Bendis era adorat` de femeile trace, fiind zei]a lunii,
p`durilor [i... farmecelor. La Coste[ti a fost descoperit un cap al
zei]ei, iar la Sarmi-seget-usa s`p`turile au scos la iveal` un medalion
de lut ars (10 cm. \n diametru [i 1,5 cm. \n grosime), av~nd un bust
al zei]ei cu tolba de s`ge]i pe um`r; de asemenea, la Piatra Ro[ie s-a
descoperit bustul ei din bronz, \nalt de 14,7 cm. [i lat de 13 cm.
•n afar` de marele zeu Gebeleizis [i marea zei]` Bendis, tracii au
mai avut [i o zeitate a focului [i vetrei, p`zitoare a casei, respectiv zei]a
Vesta (Hestia, Histia), \n cinstea c`reia casele tracilor se construiau

113
dreptunghiulare, cu pere]ii din piatr` sau de lemn, podeaua din
p`m~nt b`t`torit [i acoperi[ul ã\n dou` apeÓ, f`cut din ]igle ro[ii
(ceramice). Nu departe de T`rt`ria, \n zona Cri[urilor, au fost scoase
la lumin` [i urmele primelor locuin]e de suprafa]` dat~nd din mileniul
V \.d.H., deci cu o vechime de 7000 de ani! Aceste tipuri de locuin]e,
care se vor r`sp~ndi apoi \n toat` lumea, erau, se pare,
rezultatul unui cult \nchinat acestei zei]e, pere]ii av~nd la \nceput
rolul de a proteja spa]iul sacru \n mijlocul c`ruia se \ntre]inea focul
aprins \n vatr`.
Mileniul IV \.d.H. nu a fost chiar unul norocos pentru noi, ne
spun speciali[tii, referindu-se la pr`bu[irea pun]ii continentale ce
lega Europa de Asia Mic`, aceasta pr`bu[indu-se sub apele
Mediteranei, f`c~nd loc unei m`ri noi, Marea Tracic` (Egee),
gener~nd [i o mul]ime de insule mai mari sau mai mici. Datorit`
existen]ei acestei pun]i terestre de leg`tur`, at~t istoricii greci, c~t [i
al]ii moderni au admis posibilitatea deplas`rii popula]iei trace din
zona pontico-dun`rean` spre sudul Peninsulei Balcanice [i de
acolo, \n Asia Mic`, chiar \n unele regiuni din jurul Mediteranei
R`s`ritene: Bytinia, Misia, Frigia, Troada, Lidia, etc. Citeam, nu de
mult, \n ãNational GeographicÓ,66 despre oamenii din Balcani care,
cu mii de ani \nainte ca Moise s` fi p`[it pe P`m~ntul Sf~nt, \n v~rful
Peninsulei Sinai, \ncepeau mineritul cuprului, produc~nd topoare
etc. Dup` cum se [tie, soarta acestor popula]ii a fost diferit`: unele
s-au Òr`t`citÓ printre alte semin]ii [i s-au ãpierdutÓ cu totul \n marea
groap` a istoriei care se cheam` ãuitareaÓ - hiti]ii, de exemplu. Al]ii
au disp`rut la mari distan]e, cum este cazul troienilor,
supravie]uitori despre care o legend` spune c` Eneas tracul i-a
c`l`uzit dup` ãApocalipsulÓ cet`]ii Troia p~n` pe valea \ngust` a
Tibrului, unde aveau s` preia \n st`p~nire cele [apte coline ãeterneÓ,
d~ndu-le apoi nume tracice, ãlatineÓ. §i tot o legend` spune c`, \ntre
timp, prin spa]iul carpatic a ap`rut un cioban \n]elept, Zamolxis,
care urma a prelua de la zei]a Hestia (sau Vesta) a[a-numitele ãlegi
frumoase Ò - Codul Beleaginilor.67

114
Noi nu suntem urma[ii Romei

ZAMOLXIS Ð SAMOLSES:
Un Zeu Profet sau un Profet divinizat
Dup` Joannes Magnus Gothus, \n Historia de Omnibus
Gothorum Sueonumque Regibus, Roma, 1554, adev`ratul lui nume
era Samolses [i ãel [i-a educat neamul, pe ge]i, ca prin virtu]i s` duc`
o via]` cinstit`, dar c` este necesar s` \nve]e c~te ceva [i din disciplina
militar`, pentru c` omul nu trebuie s` se g~ndeasc` numai la sine, el
fiind n`scut mai ales pentru patrieÓ- c.XV, [i ãde re]inut acest adev`r
unic [i anume c` Ge]ii [i Go]ii au fost unul [i acela[i neam [i c` s-au
mai chemat [i cu numele de Sci]iÓ c.IV.
Bonaventura Vulcanius, 43 de ani mai t~rziu, \n ãDe literis et lingua
Getarum sive GotharumÓ, Lyon 1597, nu uita nici el s`-l ridice \n sl`vi.
Persoana care l-a studiat cel mai atent [i competent pe Samolses
r`m~ne, f`r` nici o indoial`, Carolus Lundius, pre[edintele Academiei
de §tiin]e a Suediei, care-i dedic` cartea ãZamolxis Primus Getarum
LegislatorÓ 1687, din care afl`m c` primele legi scrise din istoria
omenirii le dator`m lui Zamolxis, care apar]inea Ge]ilor. Noi
cuno[team scrisul cu mult \naintea grecilor, care l-au luat de la noi.
Acela[i om de [tiin]` suedez ne spune: ãGrecul a luat de la Get punct
cu punct, elementul esen]ial din legisla]ia atenian`, de vreme ce [i
cuvintele [i totodat` [i faptele vorbesc despre acestaÓ c.I.
§i pentru c` tot vorbim despre Go]i vs. Ge]i, cred c` este bine s`-l
reamintim pe Dio Chrysostomus care \n ãGeticaÓ vorbea despre Go]i ca
despre triburi de Ge]i r`zboinici, \nc` nesedentariza]i, de la gurile Niprului.
Concluzia lui Carolus Lundius, \n c.V.: ãNu \ncape nici o
\ndoial` c` pe vremea lui Zamolxis au existat legi scriseÓ.
Dintr-o dat` din ni[te s`lbatici doritori s` mai a[tepte vreo 500
de ani venirea armatelor romane civilizatoare ne redescoperim nici
mai mult nici mai pu]in nucleul civiliza]iei lumii! Dar s` vedem ce
spun grecii despre noi.
Iat` m`rturiile lui Herodot despre Zamolxis: ãA[a cum am aflat
eu de la elinii care locuiesc pe ]`rmurile Helespontului [i ale Pontului
Euxin, Zamolxis despre care vorbesc, fiind doar un muritor, a fost \n
Samos robul lui Phytagoras, care era fiul lui Menesarcos. Dup` aceea,
ajung~nd liber, str~nse bog`]ii mari [i dup` ce se \mbog`]i se \ntoarse

115
\n patria lui; aici a cl`dit o cas` pentru adun`rile b`rba]ilor, \n care se
spune c` \i primea [i \i punea pe frunta[ii ]`rii s` benchetuiasc`,
\nv`]~ndu-i c` nici unul din urma[ii acestora nu va muri, ci va merge
\ntr-un loc anume unde va tr`i pururi [i va avea parte de toate
bun`t`]ile. •n vreme ce s`v~r[ea cele amintite [i spunea lucruri de felul
acesta, el a poruncit s` i se construiasc` o locuin]` subp`m~ntean`.
C~nd a fost gata, Zamolxis a disp`rut din mijlocul tracilor [i,
cobor~nd \n locuin]a lui de sub p`m~nt, a tr`it acolo vreme de trei ani.
Tracii doreau mult s`-l aib`, jelindu-l ca pe un mort. •n al patrulea an
el le-a ap`rut [i astfel, Zamolxis f`cu vrednice de credin]` \nv`]`turile
lui. •n privin]a lui Zamolxis [i a locuin]ei sale subp`m~ntene, nici eu
nu resping cele spuse, dar nici nu le dau crezare prea mult; mi se pare
\ns`, c` el a tr`it cu mul]i ani \nainte de Phytagoras. Fie Zamolxis om,
ori vreun demon de-al ge]ilor, s`-i fie de bineÓ.68
Cicero (De claris orationibus, qui dicitur Brutus, p.m. 266) \nsu[i
afirma c` au existat asemenea poe]i, ba chiar \naintea lui Homer, care
l-au c~ntat pe Zamolxis \n poeziile lor festine.
Tot de la C. Lundius afl`m ca Zamolxis mai era socotit Cronos -
vezi [i Herodot -, dup` al]ii Saturn sau Attis cel cu un singur ochi, fiul
regelui Sangarius din Frigia c`ruia i s-a atribuit cultul lui Hercules.
Zamolxis a mai fost numit [i Bal, Ballur, Aballur [i Apollo. Cu ideea
c` el a fost Hyperboreean sunt de acord [i scriitorii antici greci.
Citindu-i pe ace[ti istorici nici nu te mai mir` c~nd aproape 400 de ani
mai t~rziu le g`se[ti ideile lor la Nicolae Densu[ianu. De fapt de multe
ori m-am \ntrebat oare N. Densu[ianu chiar nu i-a citit pe ace[tia?
Dup` cum vedem, naiva identificare a zeului Zamolxis cu un
sclav al lui Phytagoras devenit liber [i bogat o contesta chiar Herodot.
§i atunci de ce s` o credem noi?... Relat`ri asem`n`toare sunt f`cute
[i de Hellanicos din Mitilene, de c`tre Platon, de Mnasea (acesta \l
considera pe Zamolxis chiar un Cronos!), de c`tre Diodor din Sicilia,
de Strabon mai ales, de Apulleius, de Lucian din Samosata, de Origen,
de c`tre Porphyrius (232-304), Iulian Apostolatul, Enea din Gaza,
Hesychios din Alexandria. To]i ace[tia au auzit [i vorbit de Zamolxis
care a r`mas \n amintirea oamenilor ca un Zeu al \mp`r`]iei
subp`m~ntene, cum de altfel [i Eminescu \l descrie \n poezia
ãStrigoiiÓ.

116
Noi nu suntem urma[ii Romei

ãPe un jil] t`iat \n st~nc` sta ]eap`n, palid, drept,/ Cu c~rja lui \n
m~n`, preotul p`g~n [i drept...Ó
Pe Zamolxis lituanienii \l preiau ca Zemeulcs, acest nume
\nsemn~nd p`m~nt, ]ar`. El este zeul din ad~ncurile p`m~ntului,
vegeta]iei, rodniciei, zeul plugarilor [i p`storilor. Dac` Gebeleizis le
f`g`duia nemurirea sufletului (ritul inciner`rii mor]ilor apar]in~ndu-i),
Zamolxis le promitea adep]ilor s`i nemurirea complet`, at~t a sufletului, c~t
[i a trupului (ritul \nmorm~nt`rii fiind \nhumarea), sufletele credincio[ilor
continu~nd s` tr`iasc` \n regatul zeului subp`m~ntean (precum Arald,
copilul rege, al`turi de Maria, regina dun`rean` din poezia ãStrigoiiÓ).
Ideea nemuririi zamolxiene constituia etica tinerilor r`zboinici, ãlupii
daciÓ care se bucurau la moarte [i r~deau \n fa]a acesteia tocmai pentru
a-[i ar`ta nep`sarea fa]` de ea [i a ajunge \n plaiurile subp`m~ntene ale
zeului. Ace[tia luptau [i mureau veseli sub stindardul ãcapului de lupÓ, pe
care-l vom \nt~lni [i la macedoneni, ca de altfel [i mai t~rziu, la legiunile
ãromaneÓ, formate din tracii din zonele ocupate de romani.
Sacrificiile umane \n scopuri religioase au fost unice \n Europa,
fiind \nt~lnite numai la traci. Din acest punct de vedere, interesant` pare
asem`narea cu riturile religioase ale civiliza]iei aztece, despre a c`rei
popula]ie Edgar Cayce afirma c` ar fi descendent` direct` a atlantizilor
(locuitorii fostului continent Atlantis, a c`rui ultim` por]iune de uscat
s-a scufundat \n mijlocul Oceanului Atlantic \n urm` cu 12.600 de ani).
O dat` la cinci ani, i se trimitea lui Zamolxis un ãsolÓ
Alexandros, care s`-i comunice acestuia dorin]ele popula]iei. Acesta
era aruncat \n suli]ele ascu]ite ale tovar`[ilor s`i. Dac` avea ghinionul
s` nu moar` imediat, acesta era insultat, batjocorit [i un alt ãsolÓ era
ãtrimisÒ imediat pentru a duce mesajul zeului subp`m~ntean.
•n timp ce Zamolxis era un zeu subp`m~ntean, Gebeleizis era zeul
ceresc. Descoperirile din mun]ii Or`[tiei, c~t [i descoperirea marelui
sanctuar rotund de la Sarmisegetusa, cu a[ezarea ritmic` a st~lpilor s`i,
presupun efectuarea unor observa]ii celeste. S`p`turile arheologice
f`cute sub conducerea clujanului Constantin Daicoviciu au scos la iveal`
\n zona Gr`di[tea Muncelului (Mun]ii Or`[tiei) nu numai un complex
de sanctuare, dar [i un original calendar dacic, precum [i urmele unei
sc`ri care probabil conducea la un loc subp`m~ntean de cult religios.
De la un \n]elept ca Socrate citat de un altul ca Platon, afl`m c`
Zamolxis a fost, pe l~ng` medic psiho-terapeut, [i mag: o persoan`

117
c`reia str`mo[ii no[tri \i datoreaz` statutul spiritual, ca cea mai dreapt`
[i uman` or~nduire social` pe care a avut-o lumea antic`. Am fost un
ãstat spiritualÓ, crea]ie a celor ini]ia]i de Zamolxis, de c`tre marii preo]i
de pe muntele sf~nt Kogaion, motiv pentru care hotarele noastre au
r`mas mereu acelea[i, chiar dac` de-a lungul timpului au ap`rut unele
suprapuneri de popula]ie ori \mp`r]iri teritoriale artificiale. Cum a spus
domnul Alexandru Strachin` \n ãPe urmele str`mo[ilor uita]iÓ: ãApa
trece, iar noi... r`m~nemÓ69. Este de-a dreptul ciudat cum istoricii
no[tri \[i pot justifica nep`sarea fa]` de toate acestea.
Pentru conturarea unui cult solar la traco-geto-daci, Dr. Mariana
Marcu, \n ãRepere lingvistice arhaice rom~ne[tiÓ70, men]ioneaz`
ãc`l`re]ul tracÓ Heros, pomenit [i \n Egipt \n unele documente epigrafice
(ca Herou, fiul Soarelui), iar unii cercet`tori au sus]inut c` aceast`
divinitate n-ar fi dec~t o nou` ipostaz` a lui Horus... Mitul cavalerului
trac este greu de \n]eles. Uneori el are \n jurul capului un nimb solar, o
rozet` cu patru foi. El a fost asimilat de c`tre popula]ia greac`, odat` cu
sosirea acesteia \n Peninsula Balcanic`, \ntre 1900 - 1400 \.d.H., ca
divinitate suprem`, Zeus, cunoscut [i sub alte nume ca Nefelegeretes
(de fapt numele grecizat al lui Nebeleizis) - ãCel care adun` noriiÒ,
Ombrios ãZeul ploiiÓ, Keraunos - ãCel care fulger`Ò [i altele.
Mitul cavalerului trac constituie \n tradi]ia daco-rom~n`,
arom~n`, macedonean` un scenariu aproape canonic al colindelor
vechi de iarn`, cre[tine. C. Cihodaru remarc` cu surprindere c` tracii
aveau \n aprilie ãserb`rile p`g~neÓ ]inute \n cinstea eroului trac.71
Odat` cu consolidarea cre[tinismului \n spa]iul traco-dac,
aceast` s`rb`toare a fost \nlocuit` cu cea a Sf~ntului Gheorghe, sf~nt
a c`rui iconografie a fost inspirat` de cea a cavalerului trac. •n unele
colinde numele Sf~ntului Gheorghe se schimb` cu cel al lui Iisus,
ap`r~nd \n felul acesta o total` contradic]ie \ntre versurile colindului
[i momentul \n care acesta se c~nt`, respectiv anotimpul iernii:
ãPe luncile Soarelui,
Flori vine]itoare de m`r.
Gr`dina cu florile lerui Doamne,
Flori dalbe, flori de m`r,
Ler de m`r, florile-s dalbeÓ
Sau:

118
Noi nu suntem urma[ii Romei

ã. . . C`lu]ul lui negru pintenog


Luciu ca un corb
P` chivara lui t`iat` \n s`geat`,
Pe ochi cam plecat`
Ba suli]a lui
Duratul de var`,
Fulgerul de sear`...Ó 72

Oricine poate vedea c` \n aceast` colind` nu se pomene[te nimic


care ar putea sugera anotimpul iernii, ci dimpotriv`, se aminte[te clar
despre cel al verii [i, \n plus, de ãfulgerul de sear`Ò, care era simbolul
Zeului trac Gebeleizis.
§i \n alte cicluri de colinde de Cr`ciun, al`turi de Soarele
personificat apare [i sora cea mare a Soarelui, Salomina. De asemenea,
pe mireasa eroului \ntors de la v~n`toare o chema Ileana Daliana sau
Lina Melina. Zeul solar la traco-daci era s`rb`torit prim`vara, a[a
cum, de fapt, se precizeaz` [i \n colindele de Cr`ciun, la vremea
rena[terii naturii [i a \nfloririi ãflorilor dalbe de m`rÓ.73 S` nu uit`m [i
povestea lui MARIAN, mama Florilor de M`r care i-a n`scut pe 24
Decembrie pe cei doi Zamolxis.
Sub influen]a scriitorilor antici care sus]in c` scrierea a ap`rut
mai \nt~i la Ge]i, Iordanes recomanda cu toat` convingerea legile
scrise ale lui Zamolxis [i Deceneu, Legile Bellagine, vezi [i expunerea
lui Bonaventura Vulcanius.
Tot de la Carolus Lundius, capitolul IX, afl`m cele 5 Principii:
1. Primul a fost Dumnezeu, c`ci el s-a n`scut \naintea tuturor. El a
fost f`uritor al cerului [i al p`m~ntului [i sem`n`tor al tuturor lucrurilor.
2. Dumnezeu domne[te peste toate cele pe care le-a creat,
inclusiv peste cuget`tori.
3. Dumnezeu este acela care hot`r`[te cu dreptate \n aceast`
via]` r`spl`]ile [i pedepsele oamenilor.
4. Ideea Drept`]ii Divine nu poate fi \n]eleas` de mintea uman`.
5. Dup` plecarea din aceast` via]`, pe to]i ne a[teapt` r`spl`]i [i
pedepse.
Iar dac` \n acest mozaic mitologic pelasgian, trac, geto-dac, cum
vrem s`-l numim, ne-am redescoperit \mpreun` credin]a uitat` \n

119
Marele Zeu Gebeleizis, Marea Zei]` Bendis, Zei]a focului [i a vetrei,
Histia, tot nu v-am spus \nc` nimic dac` nu-l men]ion`m aici [i pe
Marele Zeu al R`zboiului, Ares. Ovidius (43 \.d.H. - 17 d.H.)
aminte[te pe ãgetulÓ care se \nchina lui Ares, Marte, Zeu al R`zboiului,
iar Vergiliu afirma nici mai mult, nici mai pu]in, c` ÒMarte s-a n`scut
\n ]ara tracilorÓ. §i dac`-l mai ascult`m [i pe Iordanes, acesta declara
c` ãge]ii l-au adorat \ntotdeauna printr-un cult foarte s`lbatic pe Marte
[i jertfele lui erau prizonierii uci[iÓ.74 §i ne mai mir`m c` Vlad Tepe[,
ÒDraculaÓ, cum le place americanilor s`-l numeasc`, ãtr`gea \n ]eap`Ò
de vii mii de turci \ntr-o zi!... Pe de alt` parte, pe Columna lui Traian
este prezentat probabil cel mai vechi Zeu al R`zboiului, crunt [i feroce,
care-[i cerea s~ngeroase sacrificii umane. Aici apare scena tortur`rii
prizonierilor romani de c`tre... femeile dace!
•n sudul Dun`rii, popula]ia tracic` mai s`rb`torea [i pe Zeul Vi]ei-
de-Vie, patronul b`uturii ame]itoare, preluat \n fug` din nou de greci,
care, de ast` dat`, amintesc cu pu]in \nainte de re\ntoarcerea lui
Dionysus acas`, \n Tracia, c` el s-a ini]iat \n misterele frigiene, la
insisten]ele bunicii sale! Nu numai vi]a-de-vie era planta favorit` a
Zeului, ci [i iedera. Frunzele acestei plante, mestecate de adoratori,
produceau \n ace[tia be]ia, ba chiar o stare temporar` de nebunie. Astfel
nu e de mirare faptul c` cea mai popular` s`rb`toare a tracilor era
dedicat` Zeului Vi]ei-de-Vie, toamna, la culesul viilor [i la storsul
strugurilor. Ea avea loc \n fiecare an (unii cercet`tori sus]in c` ea ar fi
avut loc la trei ani). C~nd vinul fierbea, noaptea avea loc petrecerea
propriu-zis`, la lumina tor]elor, cu mult` risip` din aceast` b`utur`,
petrecere care ]inea p~n` \n zorii zilei. Poate de aceea tracii erau poligami.
Herodot descrie c` fiecare dintre ei ]inea mai multe neveste; c~nd unul
dintre ei murea, ap`rea o mare problem` pentru femeile lui, respectiv
trebuia g`sit` cea care a fost cea mai iubit` de defunct [i apoi sugrumat`
de cea mai apropiat` rud` [i \ngropat` \mpreun` cu b`rbatul ei.
Celelalte femei \ncercau o mare durere [i ru[ine s` nu fie ele alese.75
Opus cultului dezm`]at al Zeului Vi]ei-de-Vie, este cultul
preotului trac, simbolul vie]ii viitoare [i frumoase, dedicat binelui
oamenilor [i vie]uitoarelor. Sfinxul de pe platoul Bucegilor reprezenta
pentru ge]i ãDomnul Nop]iiÓ, preluat de c`tre greci sub numele de
Orfeus. Autorii antici scriau c` Misterele Orfeice se celebrau noaptea.
Gra]ie esoterismului ei, religia geto-tracilor nu era cunoscut` profund

120
Noi nu suntem urma[ii Romei

dec~t de preo]i [i c~]iva ini]ia]i. De aceea, scriitorii greci [i romani nu


ne-au l`sat prea multe [tiri \n aceast` privin]`.
Dar s` revenim la cultul ãDomnului Nop]iiÓ, un cult civilizator,
un cult al muzicii, care \mbl~nzea nu numai oamenii, dar [i animalele,
potolindu-le pornirile violente, instinctele r`uf`c`toare. Strabon
cuno[tea [i alte am`nunte despre preo]ii sau ãprofe]iiÓ pelasgi, anume
c` ace[tia erau oameni atot[tiutori, pricepu]i la interpretarea viselor [i
a oracolelor, a semnelor Divine [i c` locuiau \n s`la[uri subterane
(Katagoion sau Kagoion).76
Despre Orfeus legendele elene [i romane spuneau c` era trac,
prin]ul kycon-ilor, etnonim apropiat de kogoian. Cetatea natal` a lui
Orfeus era Dion. El venea din legendarul Kogaion, l`ca[ al lui Zamolxis.

LŒCA§URI DE CULT

Legendarul Pangaion sau Pangeul, era muntele sacru al tracilor


sud-dun`reni unde se aflau o mul]ime de sanctuare, mai ales c` acesta
con]inea filoane de aur [i de argint; se presupune c` era situat pe masivul
Dragoion din Rodopii Orientali (unde s-a n`scut [i Spartacus, pelasgul-
gladiator ce a zguduit imperiul roman); alte sanctuare s-au descoperit la
Kilicite. Trebuie s` fi existat [i sanctuare trace \n cinstea Marii Zei]e
Bendis; dac` la Atena tracii aveau pentru Zei]a lor un Bendideion,
legendarul Pangaion, l`ca[ul principal de cult era \nchinat, se pare, lui
Gebeleizis, ai c`rui preo]i solari, uranieni, a[a-zi[ii ãumbl`tori prin noriÓ,
sus]ineau c` trupul nu era nimic altceva dec~t ão \nchisoare pentru
sufletÓ, eliberarea de trup fiind singura salvare a sufletului.77
Legendarul Kogaion, dup` Adrian Bucurescu, era reprezentat
de muntele ce ad`postea pe[tera unde se retr`gea marele preot al
ge]ilor.78 •n Geografia (VlI, 3, 5), Strabon scrie: ãTot a[a [i acest
munte a fost recunoscut drept sacru [i astfel \l numesc ge]ii: numele
lui, Kogaion, era la fel cu numele r~ului ce curgea al`turi;
KOG-A-ION \nsemna ãCapul MagnificuluiÓ, fiind [i denumirea
Bucegilor, unde se afl` marele cap sculptat, acoperit cu tiara sacr`,
cunoscut sub numele de ãSfinxul Rom~nescÓ. 79 R~ul care

121
curge prin apropiere, despre care scria Strabon, nu poate fi dec~t
Ialomi]a, c`reia ge]ii \i spuneau [i Naparis sau ãcerescul, divinulÓ.
Singura inscrip]ie getic` unde apare numele Kogaion este un text
orfic \n versuri pe o c`r`mid` descoperit` la Romula (Resca,
Dobrosloveni, jud. Olt): ãMare e Zeul, \ntotdeauna [i pretutindeni!
A[a s` spun` vitejii c~nd privesc spre Kogaion! Ucenicii (recru]ii) s`
c~nte: sf~nt este Domnul Nop]ii!Ó.80
C~nd Strabon amintea c` preo]ii daci locuiau \n s`la[uri
subterane, el vorbea despre preo]ii lui Zamolxis; Zeul subp`m~ntean
care de acolo, din Kogaion, le oferea credincio[ilor s`i o nemurire
complet`, cuprinz~nd at~t corpul, c~t [i sufletul. §i dac` Sfinxul din
Bucegi reprezenta pentru ge]i capul lui Orfeus sculptat de om ori
modelat de natur`, el a fost [i va r`m~ne mereu acolo, \n ]ara
legendarului Kogaion, cre~nd mistere [i r`sp~ndind t`cere.
Iat`, pe scurt, un panteon mitologic al str`mo[ilor no[tri pelasgi,
traci sau geto-daci. ãTraianismeleÓ, ãlatinismeleÓ, ãslavonismeleÓ, nu
ne apar]in, ci ne-au fost ad`ugate ulterior de c`tre:
- cei care au dorit s` creeze o impresie fals` [i s` minimalizeze
rolul popula]iei din zona Carpato-Dun`rean` \n dezvoltarea
civiliza]iei europene, suger~nd c` zona care corespunde actualmente
geografic Rom~niei nu a fost nicidecum punctul de pornire, leag`nul
acestei civiliza]ii, ci o provincie obscur` a Imperiului Roman;
- cei care dintotdeauna au avut preten]ii teritoriale asupra
diverselor provincii ale Rom~niei, preten]ii care trebuiau cumva
justificate, singurele argumente capabile s` c~[tige \ncrederea
ne[tiutorilor [i naivilor fiind cele legate de ãorigineÓ, ãlimb`Ò, ãreligieÓ
[i ãistorieÓ, ultima, cel mai u[or de mistificat;
- cei afilia]i anumitor cercuri implicate \n \mp`r]irea geopolitic` a
lumii [i, \n consecin]`, interesa]i \n a submina influen]a [i importan]a pe
care civiliza]ia [i cultura milenar` a poporului daco-rom~n le au \n marea
familie a popoarelor de pe \ntregul mapamond.
Exist` \ns` un DESTIN AL ADEVŒRULUI, iar acestuia \i
trebuie numai dou` grupuri de oameni ca s` ias` la iveal`: unii care
s`-l ROSTEASCŒ [i... al]ii care s`-l AUDŒ... !

122
Noi nu suntem urma[ii Romei

STR`MO[II ARIENI
ãNici o Religie sau Lege mai presus ca adev`rulÒ

I
n anul 2000 \.d.H. triburi de origine european`, autonumindu-se
Arieni (\n sanscrit` Arya - nobil), invadeaz` partea nord-vestic`
a Indiei. Originea acestor triburi europene este \nc` discutat`:
dac` unii istorici le consider` de origine greac`, german`, celt`, cei
mai mul]i cred c` erau de origine ãlatin`Ò- datorit` \nrudirii multor
cuvinte sanscrite cu cele ãlatineÓ. Cercet`ri f`r` repro[ au stabilit, dup`
\ndelungate c`ut`ri, c` singurul SPA´IU care r`spunde condi]iilor din
vechea literatur` vedic`, este cel carpatic, \n care \nv`]a]ii de la
Universitatea din Cambridge plaseaz`, sub titulatura ãAncient IndiaÓ,
faza primar` a Culturii Vedice.81 Aceea[i idee este accentuat` de
arheologul [i istoricul de prestigiu mondial V. Gordon Childe, care
\ntr-una din c`r]ile sale recente prezint` o hart` (fig. 48) a distribu]iei
arienilor \n timpul primei lor apari]ii, din care reiese clar amplasarea
acestora \n spa]iul carpato-dun`rean, \ntre Carpa]i [i Nistru, precum [i
\ntre Carpa]i [i Peninsula Balcanic`. Ace[ti invadatori arieni aveau o
organizare tribal`, av~nd \n fruntea fiec`rui trib un rege - Raman a
c`rui func]ie era ereditar`. Via]a de familie era dominat` de:
¥ TATA (Pitar \n sanscrit` ... cel care aduce pita \n cas`) care \n
latin` este PATER, iar \n german` este VATER.
¥ MAMA (MATAR \n sanscrit`, MATER \n latin`, MITIR \n
greac`, MUTTER \n german`) se bucur` de o oarecare libertate, av~nd
autoritate asupra copiilor [i servitorilor.82
Aceast` popula]ie arian` - alb`, se suprapune popula]iei locale
negroide, f`r` \ns` a se amesteca cu aceasta, diviz~nd societatea
indian`-hindus` \n patru clase sociale, primele trei de albi, ultima a
popula]iei negroide locale, numite CASTE:
1. Casta preo]ilor, ramanilor, cunoscu]i mai t~rziu ca brahmani.
2. Casta domnitorilor [i r`zboinicilor, ap`r`torii CASEI - Ksa-triya.
3. Casta negustorilor [i ]`ranilor, Vaisyas.

123
Fig.48. Hart` ar`t‰nd distribu]ia arienilor ”n timpul primei lor apari]ii. Pe teritoriul
dintre Nistru, Carpa]i [i toat` Peninsula Balcanic` sunt [apte ãxÓ-uri marcate, care
corespund numai cu unul ”n Turcia, Iran, Irak, India, sudul Chinei [i Japonia.
Concluziile v` las pe d-voastr` s` le trage]i.
* The Aryans, V. Gordon Childe, The History of civilization, Barnes&Noble, Inc., 1993, U.S.A.,

124
Noi nu suntem urma[ii Romei

4. Casta servitorilor, a popula]iei negroide locale - Sudras, care


ãasudauÓ muncind pentru primii.
Casta cea mai important` era cea a ramanilor (brahmanilor), a
celor ãn`scu]i de dou` oriÓ, a doua na[tere fiind considerat` ini]ierea
\n [tiin]a vedic`.
Literatura sacr` a arienilor se \mparte \n dou` mari grupuri:
1) VEDA, [tiin]` sacr` numit` [i §ruti - (auzit`, [tiut`) vorbit`,
deci nescris`, considerat` a fi emanat` de absolut (Raman - brahman)
la \nceputul lumii. Ea reprezint` Cuv~ntul Sacru, reflect~nd concep]iile
religioase ale carpato-danubienilor, arieni, cuceritori ai lumii antice [i
\n special ai subcontinentului indian, c~t [i pe acelea profesate de
ace[tia de-a lungul veacurilor.
2) Scris` - smrti - \n sanscrit`.
Textele din literatura ãShrutiÓ ([tiut`) se bucur` de cea mai mare
autoritate, ele fiind considerate ca transmise oamenilor de c`tre zei. Din
aceast` grupare fac parte: RIG VEDA, SAMA VEDA, ATHARUA
VEDA, BRAHMANAS, ARANYAKAS [i UPANISADELE. Cuv~ntul
ãvedeÓ or ãv~dÓ, \n sanscrit`, \nseamn` ãa cunoa[teÓ, ãa vedeaÓ (u[or de
notat asem`narea cu limba rom~n`). Primele patru colec]ii con]in imnuri
dedicate unor zeit`]i, \n timp ce UPANISADELE con]in g~ndiri specu-
lative, filozofice, \n c`utarea permanent` a realit`]ii absolute.
Competitive cu scrierile oric`rui mare filozof contemporan, ele con]in
instruc]iuni rituale, ceremonii, reguli de comportament. Sunt \n num`r
de 108, dar mai cunoscute sunt numai 10 dintre ele. Spre edificarea dum-
neavoastr`, s` vedem cum \ncepe fiecare, chiar traduse \n englez`. O
alegem pe prima (din cartea The Uppanishads)83:
ãOM (KATHA)...
May Brahman protect us, May He guide us,
OM- PEACE, PEACE, PEACE...Ò
Singurul cuv~nt care nu a putut fi ãtradusÓ din sanscrit` \n
englez`, a fost ãOMÓ - cuv~nt ãde ne\n]elesÓ \n ãtoat` lumeaÓ... S` fie
chiar a[a?! Iar \n prefa]a lucr`rii editorul ni-l explic`: ãOMÓ - ãsymbol
of Brahman or God - is to hindus Divine... and has a solemn
resonance, indefinitely prolonged.Ó Cuv~ntul OM simbolizeaz`
leg`tura dintre fiin]a suprem` [i materie, este cuv~ntul pronun]at \n
templele hinduse cu respect, cei ce-l rostesc st~nd \n picioare.
Dar cuv~ntul DEVA ori DAVA (zeu) nu cumva \l aveau [i
str`mo[ii no[tri? Iat`, de pild`, SUCIDAVA (ora[ul zeului SUCI)...
MOLDAVA (]inutul zeului MOL). Cuvinte \nainte f`r` nici un \n]eles,

125
\ncep s`-[i capete o explica]ie. S` fie oare [i alte cuvinte
ãasem`n`toareÓ? Cuv~ntul ãIAMAÓ nu este cunoscut \n limba
rom~n` curent`... dar figureaz` \ntr-o expresie proverbial`, foarte
frecvent`: ãa da Iama-n viteÓ (cu sensul de a r`sp~ndi moarte-n vite).
ãIAMAÓ este domnul [i judec`torul mor]ilor \n religia vedic`.
Religia [i cultura vedic`, scrie Gabriel Gheorghe, au reprezentat
cea mai veche manifestare cultural` \n spa]iul carpato-danubian.84
De[i cultura vedic` a disp`rut ca realitate nominal` cu foarte mult
timp \n urm`, tr`irile oamenilor vedici, foarte apropiate de cele ale
cre[tinilor, au continuat s` fie practicate de popula]ia rom~neasc`,
de-a lungul mileniilor, ca obiceiuri transmise din tat` \n fiu. Este un
\nceput de prob` c` rom~nii care nu cunosc ãcre[tinarea formal`Ò
administrativ` \n istoria lor, erau preg`ti]i pentru \mbr`]i[area religiei
cre[tine dup` \nfiin]area acesteia.
S` mai lu`m un cuv~nt ãpelasgicÓ [i s` vedem cum \l trateaz`
arheologia lingvistic`: ãBANÓ este unul din cele mai vechi din
relicvele lingvistice, cotat ca dat~nd de cel pu]in 4500 de ani.
A participat [i el la ãroireaÓ popula]iei ariene din spa]iul carpato-
danubian... ajung~nd p~n` \n Asia Central`, \n scrierea sanscrit`,
av~nd sens principal de ãSt`p~nÓ. Polonezii \l vor prelua ca BAN -
PAN, iar \n grece[te el ajunge s` \nsemne mare, celebru, puternic -
Pan. Panonia este provincia Panilor (Banilor); \n Rom~nia este
\nt~lnit peste tot: BANAT, drumul banului, BŒNEASA etc.
Ace[ti arieni ai spa]iului carpatic s-au r`sp~ndit nu numai spre
Asia. Ei au ãroitÓ peste tot \n lume, determin~nd explozii de civiliza]ii
ca \n Mesopotamia, Egipt, Creta - reprezent~nd de fapt apogeul
preistoriei, apogeul culturii carpatice. Dr. P. Giles define[te leag`nul
arienilor ca fiind p`m~ntul carpatic, av~nd la sud Balcanii, [i Alpii la
vest. El nume[te aceast` prim` cultur` arian` Danubian I, caracteristic
acestei perioade fiind ãSpirala dacic`Ò de mai t~rziu. Vasele de lut din
aceast` perioad` av~nd ãm~zg`liteÓ spirale ãf`r` sensÓ (?!) apar peste
tot. S` fi fost ele chiar f`r` sens...?? Vom vedea mai t~rziu \n capitolul
ãSimbolistica la pelasgiÓ. Ace[ti danubieni, arieni, spune mai departe
Dr. Giles, se r`sp~ndesc peste tot prin Europa, ocup~nd o parte
considerabil` a Poloniei, sudul Germaniei, \nt~lnindu-se cu b`rba]ii
\nal]i ai rasei nordice (probabil deja p`stori) [i asimil~ndu-i.
R`sp~ndi]i \n Balcani - \n special \n Tesalia nesc`p~ndu-le nimic -
cuceresc nu at~t prin for]`, c~t prin preg`tirea spiritual`... din Troia
spre Anatolia, cu toporul ca arm` de lupt`.85

126
Noi nu suntem urma[ii Romei

Cultul, ritul \nmorm~nt`rii prin ardere - crema]ia apar]in~ndu-le,


\l r`sp~ndesc peste tot. Ritualul inciner`rii \l vom p`stra p~n` t~rziu,
de atunci din mileniul al III-lea \.d.H. p~n` c~nd Zamolxis \l va
\nlocui pe Gebeleizis. Hindu- ãsanscri]iiÓ, chaldeenii, egiptenii, evreii
(iudaismul), cre[tinii (cre[tinismul) nu sunt altceva dec~t transmi]`tori
ai vechii culturi pelasgice, ai culturii vedice.
Cu c~t \naint`m \n timp, cuno[tin]ele noastre despre trecut se schimb`
[i ele: dac` acum 100 de ani limba sanscrit` era declarat` un dialect grec
de c`tre Lempriere, azi ni se pare o glum` sau ignoran]` cras`.86
Studiul religiilor [i culturilor antice este o aventur` fascinant`.
Te aventurezi \n aceste domenii [i te descoperi purtat din Asia \n
Europa [i de acolo \n Africa, de ni[te simple concep]ii despre lume al
c`ror simbolism nu trebuie ignorat. Una din aceste concep]ii descrie
lumea ca exist~nd \n cicluri de c~te [apte:
- primele dou` rase umane sunt considerate ca fiind nemateriale; a
treia este sexuat` - cea a Lemurienilor - popula]ie negroid` ce ar fi tr`it
pe f~[ia de p`m~nt ce lega Australia de Africa; a patra, cea a Atlantizilor;
a cincea ras` uman` - suntem noi... ne g`sim \n mijlocul acestei perioade;
a [asea [i a [aptea vor fi din nou imateriale [i cu ele se \nchide ciclul.
Vechii arhitec]i ai lumii vorbeau despre [apte planete: Mercur, Venus,
P`m~nt, Marte, Jupiter, Saturn [i Uranus (Neptun [i Pluto nu fuseser`
descoperite) - cu toate c` unii dintre ei vorbeau despre sistemul nostru
solar ca av~nd 12 planete!!? Ei numesc pe cei din prima [i a dou` ras`
DEVA ori DAVA... un fel de zei pe care limba sanscrit` \i divinizeaz`...
cuv~nt pe care invadatorii arieni l-au adus hindu[ilor cu \n]eles de ãZeuÓ.
§i dac` s`rim din \ndep`rtata Indie la traci... descoperim Sucidava
ca ora[ al zeului Suci, Moldava ca ]inut al zeului Mol [i dintr-o dat`
cuvinte dacice ãf`r` sensÓ \ncep s` aib` un nou \n]eles. Ba mai avem [i
un ora[ DEVA. Descoperim c` ora[e, a[ez`ri, ]inuturi ale vechii Tracii,
ale vechii lumi pelasgice, apar]ineau unor ãzeiÓ din prima sau a doua
ras` a lumii. §i c~nd aceia[i tibetani, elevi ai acelor arieni-ãsanscri]iÓ \[i
\ncep rug`ciunile cu cuv~ntul ãOMÓ - acela[i cuv~nt pe care-l g`sim
peste tot \n scrierile vedice - nici un Upani[ad nu \ncepe f`r` el, OM,
omul vedic ce leag` fiin]a suprem`, imaterial`, de cea material`.
La \ntrebarea dac` mai sunt [i alte cuvinte sanscrite asem`n`toare
cu ale noastre, r`spunsul este afirmativ. Exemplu ãPARAÓ, \n sens de
moned` de schimb, cuv~ntul ãBANÓ, domn, st`p~n dar [i moned` de
schimb, APA-Ap` (aqua \n Latin`), gata-gata, gusa-ghosa, iata-yatha,
miu-mayu, nitica-nadika, pleava-plava, pricina-pr`cina, geam`n`-

127
jamana, iasca-jaska, limba-lamba, muerea-muherea (mulier-mulieris \n
Latin`), nimica-nimilica, pluta-pluta, [i ele continu`. Dar s` vedem cum
num`rau ei vedicii \n sanscrit`: una, duya, treya, patra, pancia, sase,
sapta, ashte, nava, dasha, shata-suta (centum \n Latin`).
Toate aceste asem`n`ri sunt prea multe pentru a fi simple
coinciden]e. De aceea un nou efort de a le studia, bazat [i pe cercetare
interdisciplinar`, este tot mai necesar.

CREDIN´A
C‰nd teosofilii se leag` de credin]a noastr` cre[tin` consider‰ndu-
ne oculti[ti [i dogmatici poate c` au [i ei punctul lor de vedere. Dac`
”mp`ratul roman Traian ne-a cucerit 14% din Dacia transform‰nd-o
”ntr-o provincie roman`, nu ”nainte de a fura tezaurul lui Decebal, ne-a
dat ”n schimb Cre[tinismul cu Dogma (crede [i nu cerceta) a Imaculatei
Concep]ii (referitor la Fecioara Maria) cu Magia, Profe]ia [i Magii, cu
care ”ncepe Nativitatea (na[terea Domnului Isus). Din punctul acesta de
vedere ne redescoperim pe noi, cre[tinii, ca dogmatici, ocul]i, crez‰nd ”n
magi [i magie, profe]i [i profe]ie, ”ntorc‰ndu-ne de fapt la perioada pelas-
gic`. Cum adev`rul nu poate fi niciodat` distrus, consider [i eu, azi, ca
acei esoterici, c` ãnu exist` religie [i nici lege mai presus ca adev`rulÓ!
Cre[tinismul a devenit azi parte a tradi]iei poporului nostru,
cre[tinismul ortodox, care ne-a f`cut s` lupt`m [i... s` murim pentru
el... Nu ”nseamn` c` nu voi comenta, ”ns`, Adev`rul, a[a cum este el.
Pentru aceste religii au murit [i mor mii [i milioane de oameni;
dac` ”n perioada medieval` a cre[tinismului [i islamismului s-au
v`rsat tone de s‰nge, s-au adunat prozeli]i din v‰rful s`biilor [i s-au
construit biserici [i moschei pe hecatombe de victime umane, aceasta
a continuat [i continu`... Evreii m`cel`ri]i ”n mod bestial de hitleri[ti
[i prozeli]ii lor... ën numele cui [i pentru ce?! Irlandezii din nordul [i
sudul ]`rii, cre[tini catolici [i protestan]i, fra]i, omor‰ndu-se... pentru
ce?! Iugoslavii, trei fra]i din aceea[i mam` [i tat`, vorbind aceea[i
limb`, ”[i aleg trei religii [i... se m`cel`resc. Nu pot a[tepta ziua aceea
c‰nd Isus, Mahomed, Moise, Budha... Gebeleizis ori ZAMOLXIS se
vor cobor” pe P`m‰nt s` vad` ce se ”nt‰mpl` aici, ”n numele lor... c‰nd
de fapt esen]a tuturor religiilor este cea a bunului sim] [i a adev`rului,
ca lege universal`... ãNICI O RELIGIE SAU LEGE MAI PRESUS CA
ADEVŒRUL!Ó.

128
Noi nu suntem urma[ii Romei

SIMBOLISTICA LA PELASGI

ãPe c~nd nu era moarte, nimic nemuritor,


Nici s~mburul luminii de via]` d`t`tor,
Nu era azi, nici m~ine, nici ieri, nici totdeauna,
C`ci unul erau toate [i totul era una,
Pe c~nd p`m~ntul, cerul, v`zduhul, lumea toat`
Erau din r~ndul celor ce n-au fost niciodat`,
Pe-atunci erai Tu, singur, Doamne, Tu ZAMOLXIS,
\nc~t m`-ntreb \n sine-mi:
Au-u-u-u... cine-i zeul c`rui azi plec`m a noastre inemi??!!Ò

ãRug`ciunea unui dacÒ, M. Eminescu (pu]in modificat` de N. S`vescu)

D
ac` dup` Nicolae Densu[ianu pelasgii au construit cel mai
mare [i mai puternic imperiu \n Europa preistoric`,
\ntinz~ndu-se din pustiurile Saharei p~n` \n mun]ii
87
Norvegiei, din p`cate nu au l`sat nimic scris care s` le dovedeasc`
trecutul m`re] \n afar` de pietre [i ruine cu ãzm~ng`lituriÓ ciudate,
despre care nimeni nu s-a g~ndit c` ar putea reprezenta ceva.
Alerg~nd pe \ntinsurile Europei, r`sp~ndindu-[i cultura [i limba,
arienii, pelasgii, tracii carpato-danubieni au generat ãcultura latin`Ò a
lumii. •ntotdeauna \n spatele unei culturi mari se g`se[te o alta,
neobservat`, uitat`, ignorat`... §i care a fost cultura, civiliza]ia \n
spatele celei grece[ti, latine?
Departe \n lume, foarte departe, pe \ntinsurile Asiei, tocmai \n
India, \n urm` cu 4-5000 de ani o civiliza]ie arian` i-a ãinvadatÓ pe
locuitorii acelui spa]iu, provoc~nd o adev`rat` ÒexplozieÓ, nu numai
cultural`, dar [i social`. Indienii \[i amintesc [i azi de acei arieni,
popula]ie alb`, care s-a suprapus popula]iei locale negroide [i care,

129
Fig.49. Mircea cel B`tr‰n , voievodul
Valahiei. Fresca de la M`n`stirea
Cozia (1387-1391). Dac` pe
costumul acestuia simbolurile sunt
destul de evidente, nu acela[i lucru
se poate spune [i despre giulgiul
voievodului Negru-Vod` acoperit de
ãcruci pelasgiceÓ, zvastici, pe care
nu l-am putut g`si, fotografiat,
desenat, pictat ”n nici una din c`r]ile
studiate. Morm‰ntul acestuia a fost
deschis la 31 iulie 1920 cu prilejul
unor lucr`ri de restaurare a Bisericii
Domne[ti de la Curtea de Arge[. El
Negru-Vod` este primul domnitor,
men]ionat ”n scris, al Vlahiei
dinspre regatul Ungariei, al Ungro-
Vlahiei, 1290. Prin acest nume, ´ara
Rom‰neasc`, Muntenia, c`ut‰nd s`
se deosebeasc` de celelalte regiuni
locuite de vlahi, ca Ruso-Vlahia
(nume vechi al Moldovei ”nsemn‰nd
´ara Vlahilor din vecin`tatea
ru[ilor), ori cele de la sud de
Dun`re. Dar s` vedem cum era
”mbr`cat acest adev`rat str`mo[ al
nostru, domnitor al Vlahiei Negre
(titlu p`strat [i ast`zi de mitropolia
Munteniei), ”n acele vremuri uitate
de istorie: ã•n momentul c‰nd
piatra a fost ridicat` de pe sarcofag,
a ap`rut, ”ntr-o scurt` vedenie,
imaginea nealterat` a Marelui
Domn [i Preot din veacul XIII-lea.
La g‰t, peste tunica de m`tase
purpurie, se r`sfr‰ngea un guler de
dantel` ”n m`tase [i aur. Un [ir de
aproximativ 30 de nasturi de aur
”ncheia tunica, ”mpodobit` la g‰t, la
piept [i la man[ete cu [iraguri de
m`rg`ritare. (...............) Peste [olduri
avea petrecut` o centur` brodat` cu
fir de aur [i m`rg`ritare, care se
”ncheia cu o superb` pafta de aur.
(............) Giulgiul voievodului era
acoperit cu zvastici, simbolul
sacru.......Ó
Dup` A. Bucurescu, Dacia Secreta,
p.250-251. Ed. Arhetip, Bucure[ti, 1998.

130
Noi nu suntem urma[ii Romei

din dorin]a ãrasist`Ò de a nu se amesteca fizic cu popula]ia local`, a


creat ãcasteleÓ.
Cultura vedic`, considerat` p~n` azi cea mai veche din lume, din
care \[i trag originea cea caldeean`, egiptean`, iudaic` [i cre[tin`, care
st` la baza \ntregii civiliza]ii a lumii, este considerat` ca pornind din
spa]iul carpato-dun`rean... ([i nu de c`tre rom~ni, ci de cei de la
Cambridge, Anglia, precum [i de c`tre americani, [i asta nu de cinci
sau zece ani, ci de mai mult de o sut` de ani!).88 C~nd ni s-a spus nou`
\n istoria ãnoastr`Ò de posibilitatea originii culturii vedice de la noi...
c~]i dintre rom~ni au auzit despre ea?!
De multe ori trebuie s` ne uit`m la istorie ãprivind ca \n oglinda
retrovizoare a automobiluluiÓ (privind \n ea, \n spate, ne ajut` de fapt
s` mergem \nainte!), observ~nd efectele unei civiliza]ii asupra altora [i
descompun~nd-o cu privirea! Este foarte greu de imaginat c`utarea
urmelor acelei imense civiliza]ii pelasgo-carpato-danubiene \n...
centrul Asiei, \ntr-o perioad` preistoric` f`r` literatur` scris` (cel
pu]in neg`sit` \nc`), f`r` anale [i cronici, ci numai cu ce a r`mas \n
ãliteratura vorbit`Ò... vedic`.
Helena Petrovna Blavatsky (1831-1891) \n celebra sa sintez`,89
aminte[te despre acei ãpur arieniÓ, ale c`ror urme se g`sesc peste tot
\n Europa, urme pe care Dr. Schliemann le scoate la iveal` din ruinele
Troiei, semne [i simboluri gravate pe pietre, vase [i obiecte, de
ne\n]eles [i ignorate ca atare ori considerate simple ornamente, dar
c`rora str`mo[ii no[tri le d`deau \n]elesuri mistice pe care le mai
g`sim \nc` \n culturi izolate, uitate \n lume.
C~nd \n vara anului 1995 c`l`toream \n Orient, m-am oprit [i \n
insula Bali din Arhipelagul Indoneziei, a c`rei popula]ie hindus` tr`ia
\ntr-o epoc` uitat` de sute de ani, \nchin~ndu-se la zei [i zei]e luate
dintr-o lume de pove[ti, construind ã\n disperareÓ temple ciudat
ornamentate [i colorate, cu zvastici desenate pe pietre de hotare [i
care, cu supersti]ii necunoscute nou`, tr`ie[te \ntr-o lume spiritual`
amintindu-mi de cea a noastr`, dacic`, unde un simplu cerc desenat
sau s`pat \n lemn avea o anumit` \nsemn`tate, iar dac`-i ad`ugau un
punct, o linie ori o cruce \n mijloc \[i schimba cu totul \n]elesul.

131
Fig.50. V` las pe d-voastr`
s` ghici]i simbolistica
transmis` de genera]ii
[i genera]ii, pe care ]`ranii
rom‰ni continu` s-o
reprezinte pe porticuri:
un simplu cerc cu un punct
”n centru sau o linie,
o cruce tangent` la cerc
sau ie[it` din el...
V` doresc noroc!

132
Fig.51. §i o alt`
poart` cioplit`, de
ast` dat` av‰nd nu
numai crucea ”n afara
cercului dar [i
”n`untrul lui. Cercul
cu o cruce ”n
interiorul lui era un
simbol al ”nceperii
vie]ii oamenilor;
simboliz‰nd [i Purul
Panteism,
doctrina care
consider` Zeul
Suprem nimic alceva
dec‰t for]ele [i legile
Universului, fiind mai
degrab` o ãcredin]`
ateist`Ó din acest
punct de vedere.
Ast`zi, aceste
simboluri, uitate,
reprezint` numai
ãmotive folcloriceÓ,
aduse de undeva din
str`fundurile,
nep`s`toare, ale
istoriei noastre
multimilenare. C‰t
timp vom continua s`
le neglij`m, s` le
consider`m simple
ãdecora]ii naive
]`r`ne[tiÓ? C‰nd ne
vom pleca aten]ia la
inteligen]a
multimilenar` a
acestor ]`rani,
daco-rom~ni,
p`str`tori ai unor
simboluri eterne?

133
Fig.52. Se pare c` nimeni
nu-i curios s` [tie ce se ascunde
sub corni[a acestei case!
Simboluri uitate ne pot readuce
o istorie uitat`! Mai bine s` le l`s`m acolo,
sub umbra acoperi[ului, [i a nep`s`rii.
*Fig. 50,51,52, Rom~nia, Mun]ii Carpa]i,
Ed. Thausib S.R.I., Sibiu, 1995, Rom‰nia.

134
Fig.53. O femeie nobil`
dac`, ne prive[te
sup`rat`, prin negura
mileniilor. P`rul ei ”n bucle
este stilizat prin spirale.
Pe frunte are o diadem`
complex`, construit` din trei
registre, al c`ror simbol ne
este necunoscut. Pe g‰t are un
colier de care at‰rn` m`rgele
”n form` de amfore. Pe g‰t se
pot observa dou` perfora]ii
care au ajutat, probabil, la
fixarea acestui cap pe un
suport rigid.

135
Fig.54. Cine o fi
sup`rat-o pe aceast`
femeie dac`?
Observ`m cum
panglica de pe frunte
leag` p`rul, trec‰nd pe
sub bucle pentru a se
lega, (”nchide), la
spate.

136
Fig.55,56,57. Aplice stilizate ”n forma crucii
pelasgice, unele terminate ”n capete de cal,
altele ”n capete de grifon. Sensul crucii
pelasgice se schimb` [i el, fie de la dreapta
spre st‰nga, simboliz‰nd, probabil,
re”ntoarcerea la via]`, fie de la st‰nga spre
dreapta, simboliz‰nd via]a ve[nic`. Spirala
pelasgic` nu lipse[te de asemenea. Mai avem
[i o form` stilizat` a crucii ”n trei puncte,
probabil tot cu sens de spiral`. §i toate aceste
forme simbolice graviteaz` ”n jurul
simbolului primordial, ”n jurul unui cerc cu
un punct ”n mijloc. Dac` cercul simplu
reprezenta o unitate divin`, de unde totul
pornea ca s` se re”ntoarc`, reprezent‰nd de
fapt Universul f`r` limit`, circumferin]a
cercului era uneori interpretat` ca lini[tea
mental` a fiin]ei umane. Nu acela[i lucru se
putea spune atunci c‰nd cercul avea un
punct ”n mijloc, ca ”n cazul aplicelor de mai
sus. •n acest caz el reprezint` prima
diferen]iere a manifest`rilor periodice [i eterne din natur`, asexuate [i infinite. Tot el poate
s` reprezinte uneori [i rede[teptarea naturii, Trezirea Universului. Ei bine, ”n jurul acestui
simbol primordial celelalte pot gravita, a[a cum de altfel sunt [i reprezentate mai sus.
Fig. 53,54,55,56,57,58, Tezaurul de la Peretu, jud.Teleorman, descoperit ”n noiembrie 1970,
”ntr-un tumul funerar, cuprinz‰nd un morm‰nt de ”nhuma]ie cu car, cai, c‰ini [i ofrande
alimentare, precum [i cu piese de inventar din argint [i bronz.
*Fig. 53,54,55,56,57,58,Geto-dacii, I. Miclea [i R. Florescu, Ed. Meridiane, 1980, Rom‰nia.

137
Fig.58. Pe acest coif,
simbolurile abund`.
Astfel, ochii de pe coif ar
fi ”nsemnat a deschide
ochii spre cer, ori a te
rena[te ”n Paradisul
Zeilor. •n credin]a
geto-
dacilor, dup` moarte,
sufletul p`r`sea
trupul [i dac` ai fost
curat ”n via]`, ori ai
murit cu cinste ”n
r`zboi, te ”n`l]ai la
ceruri. C`l`toria
”ncepea pe ãPodul de
FocÓ, pe Curcubeu
(Arco-Da-Bara) [i
continua pe ãDrumul
Str`lucitor ca LapteleÓ,ÓCalea LacteeÓnumit` [i
ãDrumul IezilorÓ
(Drom-I-Chaites). Dac` ne reamintim, unul din regii
macedoneni, Lisimachos, ajung‰nd ”n m‰na lui
Dromichete, regele tracilor, va fi iertat de acesta, ”i va reda libertatea, c‰[tig‰ndu-[i astfel
un prieten de n`dejde. Aceia[i ochi ”i vom ”nt‰lni [i pe coiful descoperit la Co]ofene[ti c‰t
[i ”n Etruria (Italia) unde ochii stranii
continu` s` priveasc` cerul. Tot pe acela[i coif putem vedea ãCorbul PelasgicÓ care uneori
”l reprezint` pe Aplo, Zalmoxis, care are ”n gheare un porc (Pytha-Goras, fiara-gras`) iar
”n plisc un pe[te, simboliz‰ndu-l pe Cel-din-Ap`, de fapt du[manii lui.

138
Fig.59. •n vara anului 1998 am g`sit ”n templul subteran de la §incaÐVeche nu numai
basorelieful unui personaj straniu, astral, dar [i semnul sacru al celui de-al 7-lea Constructor
al Universului de mai jos, al Universului Fizic. Este un simbol al celor 7 zei ai genezei,
punctul central reprezent‰ndu-l pe Daksha, p`rinte al celor 10.000 de fii iubi]i, de ale[i ai
lumii, p`rinte al Dacilor. •n st~nga este sculptat` o figur` ciudat`.

Fig.60. ÓPoarta s`rutuluiÓa marelui sculptor


Br‰ncu[i, de la T‰rgu Jiu, Rom‰nia.
De fapt la vechii arieni, carpato-dun`reni,
simboliza separarea
sexelor. Era [i un semn feminin, c`ci omul ”[i
cunoa[te mai bine mama dec‰t tat`l.
*Touristic reiseland RomaniaÓ, Von Petre Baron ,
Casa editorial` pentru turism [i cultur`, ÓAbeonaÓ,
Bucure[ti, p.223.

139
Fig.61 V‰rf de lance,
material de fier, ce a fost
descoperit la Muncheberg,
”n marchionatul
Brandenburg, r`mas pe
acele locuri, ”n urma
cuceririlor de c`tre
pelasgii- carpato-
danubieni.
Dovada provenien]ei
ei din spa]iul carpato-
danubian este [i
descoperirea celei mai
vechi ãcruci pelasgiceÓ pe
teritoriul Bulgariei de azi,
ea fiind datat` 7.000 de
ani vechime, [i care ”n
luna mai a anului 1998 a
fost prezentat` la
congresul de tracologie
din ]ara sus-amintit`.

140
Fig.62. Inscrip]ie dup` v‰rful de lance de la Torcela, l‰ng` Vene]ia. Literele sunt formate din
stelu]e [i din cercuri mici, stampate pe linii gravate. Arheologii au considerat aceast` inscrip]ie
ca etrusc`. §i ”n continuare, acela[i Nicolae Densu[ianu, ne spune prin anii 1885, (c‰nd
micu]ul Adolf Schicklgruber nici nu se n`scuse, 22 aprilie 1889, [i mai trebuiau s` treac` ”nc`
ani ca s`-[i schimbe numele de familie ”n Hitler, dup` mama sa, [i s` devin` cel mai odios
criminal al secolului nostru [i mare consumator de droguri) c` am‰ndou` aceste v‰rfuri de
l`nci poart` decora]ii simbolice, o zvastic` [i un triquetru. •n continuare, acela[i autor ne
spune: ãZvastica, sub cele dou` forme ale sale, reprezenta, ”n timpurile arhaice,
soarele de primavar` [i soarele de toamn`. Aceste semne hieratice ne apar ”n diferite p`r]i ale
lumii vechi, pe unde se extinsese odat` rasa pelasgic`, ”n Europa, Asia [i Africa de Nord.
Cultul zvasticii exista ”n ]`rile Daciei [i ”n epoca roman`. Un monument votiv descoperit la
Turda [i dedicat Dianei (sora lui Apollo) poart` deasupra semnul sus-amintit. Exila]ii daci
duseser` cu sine ”n Britannia acest simbol al credin]elor lor religioase. Pe o inscrip]ie a
Cohortei I Aelia Dacorum din Amboglanna, l‰ng` valul lui Hadrian, afl`m semnul crucii
”nconjurat de un cerc [i semnul zvasticii cu bra]ele spre r`s`rit. Ca un simbol tradi]ional,
am‰ndou` aceste forme ale zvasticii mai sunt [i ast`zi ”ntrebuin]ate la poporul rom‰n, pe
crucile de la morminte - vezi comuna G‰rla Mare, jud. Mehedin]i, ea figur‰nd pe pietrele
cioplite, din care e construit` monumentala biseric` Trisfetitele din Ia[i. Ele se afl` reproduse
de Tocilescu ”n Revista pentru Istorie, 1883, pagina 242, [i pe cus`turile femeilor din
Transilvania. Crucea pelasgic` ne mai apare [i pe hrisoavele [i diplomele domne[ti din ´ara
Rom‰neasc` ”n sec. al XVI-lea [i al XVII-lea, desigur pe baza unor tradi]ii, pe care ast`zi
leÐam uitat. Astfel o putem g`si pe hrisovul de la Radul §erban din a. 7115 (1607) [i altul de
la Radul , fiul lui Mihnea, din a. 7120 (1612), ambele ”n biblioteca Academiei Rom‰ne.

141
•n acest univers difuz de religii uitate, pierdute sau actuale, \n
care lumea preistoric` ne invadeaz` prezentul prin simboluri ciudate,
\n care-i descoperim pe str`bunii no[tri, pelasgii carpato-dun`reni
arieni r`sp~ndindu-se spre vestul Europei, d~nd na[tere la italieni,
spanioli, portughezi [i francezi - ori r`sp~ndindu-se \n Asia,
\mpr`[tiind cultura vedic` ce rena[te acolo departe, ori cutreier~nd
drumurile Asiei Mici, trec~nd peste Egipt p~n` \n Caldeea, cre~nd
sacrul [i ocultul \n Babilon... uneori ai impresia unui chibrit aprins
\ntr-o magazie de praf de pu[c`, veche [i uitat`, dar care \nc` poate
exploda. Cine au fost ace[ti arieni, pelasgi, daci... \n ce col]uri uitate
ale lumii ori... ale ]`rii noastre vor descoperi arheologii \ntr-o zi
trecutul lor simbolistic-spiritual pe care azi \l vedem doar ca reflec]ii
ale unor imagini din oglinzile istorice ale altor popoare, cu care au
venit \n contact?

142
Noi nu suntem urma[ii Romei

SIMBOLISTICA LA PELASGII-ARIENI

Cercul simplu pe care-l g`sim [i azi sculptat pe


poarta de la intrarea ogr`zii ]`ranului rom~n ori pe
sub corni[ele caselor, desenat [i multiplicat... ce o fi
\nsemn~nd? Ce \nsemn`tate avea el acum cinci, [ase
milenii?
Cercul, \n general, simbolizeaz` unitatea divin`, de unde totul
porne[te [i se re\ntoarce. Este universul f`r` limite, este energia
emanat` de zeul suprem, Gebeleizis; circumferin]a lui este uneori
interpretat` ca lini[tea mental` a fiin]ei umane. C~nd fa]a discului este
alb`, fundul negru ar reprezenta marea respira]ie, mi[carea continu`
a Universului \n sens nelimitat.
Cercul cu un punct \n mijloc - \n credin]a arienilor
din Rig-Veda - reprezint` prima diferen]iere a
manifest`rilor periodice [i eterne \n natur`, asexuale
[i... infinite.
A[a \l considerau str`mo[ii no[tri acum mai bine
de cinci milenii.90
Ce u[or le-a fost ãfilozofilorÓ greci ai antichit`]ii s` ãtransfereÓ
aceast` cultur` [i s-o traduc` \n... grece[te! Cercul cu punctul \n
mijloc mai reprezint` \n cultura arienilor [i spa]iul poten]ial \n contact
cu spa]iul abstract.
Tot el \nseamn` [i rede[teptarea naturii, trezirea Universului,
fiind un semn universal pe care-l g`sim [i \n KABALA.
Cercul \n care punctul central se transform`
extinz~ndu-se \ntr-un diametru simbolizeaz`, se
pare, DIVINA IMACULATA, MAMA NATURA.
Este considerat uneori ca o umbr`, o aluzie la
procrea]ie.91

143
C~nd linia este vertical`, cercul simbolizeaz`
separarea sexelor (a se vedea aceast` semnifica]ie \n
lucr`rile lui Br~ncu[i).
Lucrurile \ncep s` se complice c~nd punctul
central se extinde \n patru puncte cardinale d~nd
na[tere la a[a-numita [i controversata CRUCE A
LUMII - MUNDANE CROSS.
Ea simbolizeaz` purul panteism, doctrina care
consider` Zeul Suprem nimic altceva dec~t for]ele [i
legile Universului acestuia, fiind mai mult o ãcredin]`Ò ateist`. Avem
oare de a face aici cu o simbolistic` veche de milenii? Nici nu ne vine a
crede! §i azi bunicile noastre la ]ar` deseneaz` acest simbol pe colaci [i
cozonaci, av~nd \ns` un \n]eles schimbat; la cre[tinii mistici el este
simbolul ãunirii dintre spini [i cruceÓ, coroana din spini de trandafiri
usca]i pus` pe capul Domnului Iisus Hristos: ÒThe Union of the Rose
and CrossÓ ori ÒRosi CruciatiÓ (ÒRose CrossÓ).
C~nd cercul dispare, simbolul \[i schimb` [i el
sensul; unii, tilutenii, consider` acest tip de cerc un
simbol al apari]iei celei de-a patra rase... Dar crucea,
necircumscris`, devine uneori simbol ãphallicÓ.
T~rziu \n istorie c~nd va ap`rea cre[tinismul, ea va
deveni un simbol reprezentativ al acestuia.92
Dar, surpriz`, punctul central uneori se
r`sp~nde[te numai \n trei puncte cardinale,
\ntruchip~nd astfel litera ãTAUÓ. C~nd Biblia ne
poveste[te de Noe [i de potop uneori ne vine greu
s` credem c` se va descoperi aceea[i istorie la
Caldeeni, de aceast` dat` cu c~teva sute de ani
\naintea iudaismului, av~ndu-l ca erou pe XISUTHRUS... Dar iat` c`
[i ei, caldeenii, au luat aceast` poveste de la arieni; \n alegoria lui
Vaiva Swata Manu se vorbe[te despre potop [i de aventurile eroului
principal. Cum s` nu-i credem acum pe fenicieni, care-i acuzau pe
caldeeni, pe egipteni [i pe israeli]i, c`-[i construiau cultura pe cea a
misterio[ilor pelasgi?93

144
Noi nu suntem urma[ii Romei

C~nd TAU coboar` ajung~nd tangent la polul


sudic al cercului reg`sim Emblema Vie]ii, cum de
altfel o vom g`si mai t~rziu la vechii egipteni.

Crucea Lumii, Mundane Cross, cobor~nd par]ial


\n afara cercului o va simboliza pe Venus (Isis) la
vechii greci.

Ciocanul lui Thor sau Crucea Jaina sau simplu,


Zvastica \ntr-un cerc, ne d` ceea ce se nume[te
Crucea Hermetica. C~nd este separat` de cerc are [i
un \n]eles ãphallicÓ: ea reprezint` cea mai filozofic`
[tiin]` a simbolurilor, fiind cea mai complex` form`
a muncii de crea]ie [i evolu]ie, a rena[terii, fiind ascuns` \n religiile
oric`rei vechi civiliza]ii.94
La caldeeni \n Cartea Numerelor c~t [i \n Cartea Misterelor
Ascunse se vorbe[te despre ciocanul lui Thor ca despre o arm` magic`
folosit` de pitici \n lupta \mpotriva gigan]ilor ori \mpotriva for]elor
titanice pre-cosmice ale naturii. Ciocanul Crea]iei, cu cele patru bra]e
\ndoite \n unghiuri drepte, sugereaz` mi[carea continu`, revolu]ia
Cosmosului invizibil [i a for]elor lui; cele dou` linii din mijloc
reprezint` spiritul [i materia, \n timp ce bra]ele \ndoite (unul \n sus -
reprezent~nd Cosmosul, iar altul \n jos - P`m~ntul) sunt legate \ntre
ele prin spirit [i materie. Semnul zvasticii, n`scut \n concep]ia mistic`
a arienilor timpurii (pelasgilor), dup` Blavatsky, [i considerat de ei ca
semn al Eternit`]ii, \l g`sim pe capul lui Ananta, este Alpha [i Omega
al for]elor creative ale Universului, de la for]a pur` spiritual` la cea
material`, este cheia ciclului §tiin]ific, Divin [i Uman.95 Semnul va fi
reluat [i de Marii Mae[tri ai Lojilor Masonice.
C~nd Schliemann, s`p~nd \n ruinele vechii Troia, a scos la
lumin` obiecte cu ornamente ciudate [i Òf`r` sensÓ, el de fapt scotea
la lumin`, re\nviind tradi]ia pelasgic` carpato-dun`rean` a celor mai
vechi arieni, simboluri vechi de peste 50 de secole, despre care [i

145
Nicolae Densu[ianu aminte[te \n 1884 \n a sa Dacia Preistoric`. •n
leg`tur` cu semnul zvasticii, Densu[ianu vorbe[te despre Pas`rea
Phoenix care venea din nordul Egiptului s` moar` \n Mun]ii Cernei,
pentru a rena[te din propria-i cenu[`. Ea purta \n cioc acest semn al
vie]ii ve[nice [i al eternit`]ii. Cea mai veche zvastic` a fost g`sit` la noi
acas`, la sud de Dun`re (6000 \.d.H.) [i a fost prezentat` la Conferin]a
de Tracologie, 15 - 17 Mai, 1998, Bulgaria.
2
•ntret`ierea triunghiului este un semn sacru care
1 3 \n preistorie simboliza pe al 7-lea Constructor al
7 ãUniversului de mai josÓ, al ãUniversului fizicÓ.96
El \i reprezint` pe cei [apte constructori ai lumii
6 5 4
av~ndu-l \n centru pe conduc`torul lor, pe Daksha,
reprezent~nd [i cele 7 perioade ale crea]iei. §i nu ne mir` c~nd autorul
lui Qabbalah remarc`, cu sute de ani \naintea cre[tinismului, c` lumea
era dominat` de religia NOASTRŒ, RELIGIA •N´ELEPCIUNII, religie
pe care ei, vedicii, carpato-dun`renii, au purtat-o prin Asia Central`,
Persia, India [i Mesopotamia, de la Ur [i Haran p~n` \n Palestina.
Fiii ALE§I ai marelui zeu DAKSHA, dacii carpato-dun`reni
[i-au rev`rsat cultura nu numai asupra Egiptului, dar [i a Chinei [i \n
special a Indiei. C~nd cu multe mii de ani mai t~rziu se n`[tea
cre[tinismul, el Iisus Hristos, \n cei 17 ani ai dispari]iei lui, nu a f`cut
altceva dec~t s` c`l`toreasc` pe urmele noastre, ale vedicilor, [i ca un
bun elev s` \nve]e aceast` religie a \n]elepciunii, [i ca un adev`rat
vedic, n`scut de dou` ori, s` se \ntoarc` [i s` o propov`duiasc`.97
Unul dintre cele mai vechi simboluri este cel ce era
tatuat pe capul marelui zeu al crea]iei, al genezei lumii,
al celui ce [i-a a[ezat pe primii 10.000 de fii - ãpe
poporul alesÓ- pe cele mai frumoase plaiuri ale lumii. Acest semn se
g`se[te pe capul zeului ãDACIAÓ (DAKSHA) - fiind [i un simbol al
apei, al potopului [i al materiei. •l g`sim [i ast`zi pe tot cuprinsul vechii
Dacii - ]ara pe care el, marele zeu al genezei lumii, a iubit-o a[a de mult
-ã´ara ZeilorÓ.98
Dar nu numai la noi, ci [i peste tot \n lume, \l vom g`si mai
t~rziu, ca \n vechiul alfabet hieroglific egiptean, av~nd \n]eles de ap`.

146
Noi nu suntem urma[ii Romei

El apare persistent pe portalurile caselor ]`ranilor daci, ori pe


covoare, ori pe fote [i ]es`turi, ar`t~nd c` respectivii sunt ale[ii fii ai
lui DAKSHA, ai lui Dacia - pe care chiar dac` aparent ei l-au uitat, el
\nc` continu` s`-i protejeze pe ei, pe noi, fiii lui iubi]i, primii fii ai
genezei lumii.
Spirala dacic` este poate cel mai caracteristic, dar
[i cel mai ermetic simbol al poporului nostru:
- simpl`, dubl` [i \n special tripl`, ea probabil
reprezint` via]a ve[nic` ce ne-a h`r`zit-o el, DAKSHA,
zeul suprem [i z`mislitor - creator al poporului DAC.
Este semnul nemuririi na]iei noastre, al r`sp~ndirii noastre \n spiral`,
spre infinit, f`r` a ne uita niciodat` originea dac`, este semn al
poporului ales de el, DAKSHA, zeu al genezei care s`-l reprezinte aici
pe p`m~nt, este semnul nemuririi fiilor lui; spirala are [i sens de
blestem, pentru cei ce-[i uit` limba, neamul.99
Pentagrama magic`, dacic` dup` Pr. Dumitru
B`la[a, face parte din tezaurul de cultur` dacic` fiind
identificat` \n Pe[tera de la Chindia, din jud. Mehedin]i,
de Vasile Boronean], fiind prezentat` [i \n revista
Arhitectura, de Silvia P`un, ca un \nsemn dacic vechi cu
mii de ani \nainte de Pitagora; acesta o va studia mai t~rziu \mpreun`
cu al]i ucenici greci \n universitatea zamolxian`, duc~nd acest semn
p~n` \n Atena [i f`c~ndu-l cunoscut sub numele de ãDiagrama lui
PitagoraÓ. Aceast` pentagram` magic`, g`sit` [i pe o c`r`mid` la
biserica fostei m`n`stiri St`ne[ti de l~ng` Dr`g`[ani, este numit` de
arhitectul Andrei P`noiu ãsemn de mare me[terÓ.100 Pentagrama,
dup` credin]a daco-ge]ilor era a[ezat` \n fa]a templului zamolxian
pentru a \mpiedica intrarea strigoiului sau a oric`rui duh malefic. Ea
se va transforma \n decursul timpului \ntr-un simbol esoteric, cel al lui
Kali Yugo, steaua \n cinci puncte inversat`; este un semn magic de
folosire a puterii primit` de la un spirit r`u, \n bine. C~nd cele dou`
picioare de sus sunt \ndreptate spre rai - este [i un semn ocult folosit
de multe ori \n ceremonii magice.

147
Majoritatea simbolurilor descrise aici sunt \nt~lnite ast`zi peste
tot \n Rom~nia, sculptate pe por]ile caselor, a[ezate cumin]i [i t`cute
sub corni[ele caselor, pe vase [i pe covoare, \n]elesul lor fiindu-ne de
cele mai multe ori necunoscut. Vor r`m~ne ele \n continuare ni[te
taine?... Sau noi le vom c`uta [i interpreta acum?! Ele nu trebuie s`
r`m~n` Òfloricele ornamentaleÓ, c~t` vreme sunt simboluri ale culturii
noastre spirituale de peste 50 de secole. S` le c`ut`m... S` le
\n]elegem... S` le respect`m...

MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE

148