Sei sulla pagina 1di 22

Au fost \ntotdeauna [i sunt \nc` [i ast`zi teribili speciali[tii,

fa]` de cei ce \ndr`znesc s` emit` ipoteze,


care zdruncin` valoarea operelor lor.
Ce sentiment de cru]are poate avea un \nv`]at
fa]` de cel care emite o ipotez` care, dac` s-ar adeveri,
ar \nsemna aruncarea la co[ a tot ce a scris el
pe baza unei ipoteze contrarii?
Era cu at~t mai u[or speciali[tilor istorici s` reduc` la neant valoarea
operei lui N. Densu[ianu, cu c~t ipoteza lui,
care aducea o cl`tinare credin]ei ob[te[ti c`
noi suntem urma[ii Romei,
ap`rea tuturor ca un act de impietate,
o mic[orare a valorii titlului de noble]e.
ÉN-a pierit nici o limb` a Dacilor,
pentru c` ei n-au avut o alt` limb` proprie,
care s` fie \nlocuit` prin limba Romanilor [i n-au avut
o astfel de limb` pentru simplul motiv c` Dacii vorbeau latine[te.
Limba Dacilor n-a pierit.
Ea a devenit \n Italia \nt~i limba Romanilor
care era o form` literar` a limbii Daciei, iar mai t~rziu limba italian`;
aceea[i limb` a Dacilor, dus` \n Fran]a a ajuns \nt~i
limba Galilor, iar cu timpul limba francez`;
\n Spania ea a devenit \nt~i limba Iberilor, iar cu timpul limba
spaniol`, iar aici a devenit cu vremea limba noastr` rom~neasc`.

I. Al. Br`tescu-Voine[ti (1942)


Dr. Napoleon S®vescu

Edißie rev®zut® ¯i ad®ugit®

Editura INTACT
Bucure¿ti-Romania
2002
http://www.dr-savescu.com/history
CUPRINS S

•n loc de ãCUV•NT INTRODUCTIVÒ 7

I. NOI NU SUNTEM URMA§II ROMEI 9


1. •nceputuri 9
2. Istoria ne[tiut` a rom~nilor Ð Noi nu suntem urma[ii Romei 23
3. R`sp~ndirea pelasgilor (a traco-geto-dacilor) 33
4. Burebista 39
5. Podul de piatr` de peste Dun`re 51
6. Decebal 53
7. Re[edin]a lui Decebal 65
8. Cine a fost Traian? 73
9. Cel mai mare imperiu dacic al erei noastre 85
10. Ei, tracii, au fost daci 93
11. Mitologia la rom~ni Ð ´ara zeului §aue 103
Ð Ale[ii lumii 107
Ð Divinit`]ile de mai t~rziu: Marele Zeu Gebeleizis [i Marea Zei]` Bendis 111
Ð Zamolxis-Samolses Ð Un Zeu Profet sau un Profet divinizat 115
Ð L`ca[uri de cult 121
12. Str`mo[ii arieni 123
Ð Credin]a 128
13. Simbolistica la pelasgi 129
14. Simbolistica la pelasgii-arieni 143
15. Blestemul ãP`s`rii PhoenixÒ (Tezaurul de la Pietroasa) 149
16 ãCuiul dacicÒ sau ãCuiul lui PepeleaÒ 161

5
II. EPOPEEA POPORULUI CARPATO-DANUBIAN 173

1. Origini [i legende 173

2. Originea rom~nilor 179

3. Cucerirea nord-vestului Europei 185

4. Cucerirea Indiei 197

5. Despre tracul Enea, Str`lucitorul [i Eneida 207

6. Cucerirea Peninsulei Italice 221

Ð Oltina-Altina-Latina-Latium 228

7. Cucerirea Anatoliei 231

8. Ga-Ramanii carpato-dun`reni, cuceritori ai Africii de Nord 241

9. Cucerirea Japoniei 247

10. Cucerirea Sumerului (Irakului) 257

III. ALESUL ZEILOR 267

1. Alexandros [i Macedonia 267

2. Originea macedonenilor 273

3. A doua revolt` a grecilor din timpul jugului macedonean 285

4. Cucerirea lumii antice 289

Ð Cucerirea teritoriilor Siriei, Libanului, Israelului [i Egiptului de azi 296

Ð Cucerirea zonei Irakului [i Iranului 301

Ð Cucerirea zonei Pakistanului [i Indiei 327-326 \.d.H. 305

5. •ntoarcerea acas` (326-325 \.d.H.) 311

6. Din cuceri]iÉ cuceritori 315

6
•n loc de cuv~nt introductiv
Gellu Dorian

Cine sunt dacii


Domnului Napoleon S`vescu

C~nd Herodot a scris cine sunt dacii,


Dacii tr`iau de mult pe-acest p`m~nt,
Erau cei mai viteji dintre to]i tracii,
Vorbeau o limb` clar`, \n cuv~nt.
La \nceput a fost cuv~ntul dac
Ce-a pus pecete peste ]ara-n care
Cei ce se n`[teau, ca frunza pe copac,
Se-n]elegeau \n limba vorbitoare,
Se-n]elegeau ca apa cu ]`r~na
C~nd pui s`m~n]a s` se fac` rod,
Ca bezna, c~nd \n ea cat` lumina
Arc peste stele, peste timp un pod.

Peste petrecerea de timp [i lume,


Sub cerul sprijinit de st~lpi cere[ti,
Dacii aveau de la •nalt un nume
§i-o limb`-n care [i acum vorbe[ti.
Pe Kogaion, \n nop]ile cu stele,
Dacii se-n]elegeau cu Dumnezeu,
•n graiul lui vorbeau bune [i rele,
Cum pe p`m~nt e bine sau e greu.
De mii [i mii de ani, nimeni nu [tie
De c~nd sunt dacii \n c~mpii [i mun]i,
Cuvintele \n care [i-acum se scrie
Erau [i-atunci vorbite de p`rin]i.

7
Au n`v`lit barbarii peste daci,
Le-au ars cet`]ile [i gr~ul
Dar n-au putut ascunde vorbele \n saci
Pe care s`-i \nghit`-n moarte r~ul.
Au re-nviat mereu dup` furtun`
Ca pietrele sub ap` au r`mas,
Pecetlui]i de vorba cea mai bun`
§optit` sau c~ntat` \ntr-un glas.
R`zboaiele-au trecut f`r` s` schimbe
Vreun semn \n curgerea unui cuv~nt Ð
Legile dacilor nu erau str~mbe
Ca s` le schimbe cineva pe-acest p`m~nt.
Din cernerea pe care timpul o adun`,
Sub lucrul omului trecut prin vremi,
Ne-au mai r`mas cuvinte ce r`sun`
§i azi \n graiu-n care vrei s` chemi,
S` te-n]elegi cu cel plecat departe
§i revenit aici ca-ntr-un desc~nt,
La matca vie]ii lui f`r` de moarte,
Precum \n cer, a[a [i pre p`m~nt.

A da dreptate celor care


Au spus c` dacii au murit de mult,
Iar noi suntem r`t`citori \n zare,
E o minciun`-n care au crezut
Doar cei ce-au vrut s` ne ascund`-n vreme,
Uita]i de cei ce vin din neam \n neam,
Din azi \n m~ine, peste timp s` cheme
Numele-n care singuri ne aveam
Mai puri dec~t romanii, roxalanii,
Mai \n]elep]i dec~t elinii la un loc,
Demni ca \n Kosovo, dardanii
Stau ca \naltul cerului de foc
Pe-acest p`m~nt ei, dacii!

8
Noi nu suntem urma[ii Romei

\NCEPUTURI

[a cum citim \n cele mai populare surse [tiin]ifice de dome-

A niu, Smithsonian Timelines of the Ancient World 1, acum


4.600.000.000 de ani, c~nd s-a format P`m~ntul, atmosfera
con]inea gaze vulcanice cu foarte pu]in oxigen, fiind astfel ostil`
oric`rei forme de via]`.
Cu 3.500.000.000 de ani \n urm`, nivelul de oxigen \ncepe s`
creasc` gradat datorit` elementelor chimice care se combin` [i replic`
continuu, cre~nd astfel condi]ii favorabile vie]ii. •n aceast` perioad`,
predomin` organisme simple, asem`n`toare algelor.
Acum 500.000.000 de ani apar primele vertebrate iar acum
200.000.000 de ani apar dinozaurii care, \ns`, vor dispare brusc
acum 65.000.000 de ani. Exist` o teorie care sugereaz` apari]ia
unui gigantic meteor ce a lovit P`m~ntul, probabil \n zona
Golfului Mexic de ast`zi. Acest meteor, la contactul cu Terra, a
produs \n aer o p~cl` de praf de nerespirat, care ar fi cauzat
moartea acestor creaturi - dinozaurii - care, dac` ar fi continuat s`
existe, ar fi f`cut poate imposibil` apari]ia [i ulterior dezvoltarea
rasei umane.
Tot cu 65.000.000 de ani \n urm`, se termin` formarea Mun]ilor
Carpa]i [i a Bazinului Transilv`nean.
Acum 50.000.000 de ani apare o mare varietate de mamifere,
incluz~nd str`mo[i ai unor animale moderne, cum ar fi: maimu]ele,
elefan]ii, felinele, caii.
Acum 40.000.000 de ani Marea Neagr` se desparte de Marea
Caspic` [i de Lacul Aral.
Acum 25.000.000 de ani \n p`durile din estul Africii apare
ãproconsululÓ, o form` timpurie de maimu]`.

9
Fig.1. ÓOmul care strig`Ó este un vas de lut apar]in‰nd culturii Vincea, a c`rui gur` a fost considerat c`
arat` ca un cap de om sprijinit ”n palme. Totul ar fi r`mas neschimbat dac` eu nu m-a[ fi jucat cu aceast`
poz` pe computer ”ncerc‰nd s-o privesc [i din alte unghiuri. R`sturnat la 180 de grade ulciorul, care
oricum nu avea un fund plat, devine un cap de schelet , cu o anatomie pregnant`. Cultura Vincea este
aceea[i care a dat na[tere t`bli]elor de la T`rt`ria (prima form` de exprimare scris` din istoria lumii, cu
1.000 de ani ”naintea celei Sumeriene).
* Descoperit la Parta. Muzeul de istorie al Rom~niei, inv. 54748.
O.Radu, E.Resch, C.Germann, Plastica antropomorf` [i zoomorf` de cultur` Turda[-Vincea de la Parta, \n
ãTibiscusÓ, 3;1974, p.65-69.

10
Noi nu suntem urma[ii Romei

Acum 4.000.000 de ani leg`tura dintre humanoizi [i maimu]e se


rupe.
Acum 2.000.000 de ani - \n TER´IAR - g`sim o faun` bogat`,
ca \n zona Bugiule[ti. S`p`turile arheologice \ntreprinse \n punctul
ãValea lui GraunceanuÓ, sub conducerea regretatului C.S.
Nicol`escu-Plop[or, \ntre 1960-1969, [i reluate \n 1975, au descoperit
aici cel mai bogat [i mai variat depozit de resturi fosile. S-a g`sit un
mare num`r de schelete de girafe, rinoceri ca [i singurul ghiboscidian
(acesta indic~nd un mediu deschis, bogat \n ierburi), numeroase
resturi de primate cercopithace. Prezen]a castorilor sugereaz` c` zona
nu era lipsit` de arbu[ti [i chiar arbori. Carnivorele, ca ursul erectus,
erau [i ele prezente al`turi de alte specii de mamifere. •n plus s-a g`sit
[i restul unei maimu]e catarrthilienetestre. Dardu Niculescu Plop[or a
descoperit [i o diafiz` femural` [i o tibie caracteristice hominizilor de
tip Australopithecus. Descoperirile de la Bugiule[ti au pus pentru
prima dat` problema existen]ei unor hominizi, primii str`mo[i
\ndep`rta]i ai omului \n aceast` zon`.
Acum 1.700.000 de ani g`sim \n Africa HOMO ERECTUS, al
c`rui creier este [i mai mare, fapt datorat probabil [i alimenta]iei mai
bogate \n proteine, crucial fiind faptul c` era... carnivor. Fosile de
Homo Erectus au fost descoperite [i \n Java, la Mojokerto, aceasta
fiind o dovad` a expansiunii humanoizilor.
Acum 1.000.000 de ani a \nceput perioada QUATERNARŒ
(perioada \n care ne afl`m [i ast`zi), din care fac parte:
PALEOLITICUL, MEZOLITICUL [i NEOLITICUL.
S` vedem ce surprize a adus fiecare din ele pe scara dezvolt`rii:
PALEOLITICUL (perioada pietrei cioplite) - \mp`r]it \n:
- INFERIOR (1.000.000 - 100.000 \.d.H.) - perioada \n care apar
uneltele de piatr`;
- MIJLOCIU (100.000 - 40.000 \.d.H.) - perioada \n care apare
omul de NEANDERTHAL \n spa]iul Carpato-Dun`rean;
- SUPERIOR (40.000 - 10.000 \.d.H.) - \n aceast` perioad` apare
omul de CRO-MAGNON (HOMO SAPIENS) de la care ne-au
r`mas picturile rupestre de la C`ciula]i, Pescari (pe[tera Gura

11
Chindiei), asem`n`toare cu cele din Spania [i Fran]a, acestea
fiind primele indica]ii arheologice privind universul religios al
v~n`torului paleolitic.
MEZOLITICUL (10.000 - 5.000 \.d.H.) - perioada \n care vremea
s-a \nc`lzit, ghe]arii s-au topit (ap`r~nd astfel povestirile despre
ãpotopÓ [i supravie]uitorii lui, cea mai veche istorie de acest fel
apar]in~nd culturii Vedice), Marea Britanie devine insul`, iar Marea
Neagr` cap`t` conturul ei actual.
•n zona Por]ilor de Fier s-au g`sit urme ale culturii ãSchela
CladoveiÓ, cuptorul de piatr`, vasul cu picior cu decor pictat etc.
•n cultura ãCarceaÓ \[i face apari]ia pe o cup` de ceramic` ãspiralaÓ
carpato-dun`renilor, de culoare alb` pe un fond ro[u.
NEOLITICUL (\ncepe cu 5.000 de ani \.d.H.). Pe teritoriul
Rom~niei s-au descoperit urmele a numeroase civiliza]ii \ntre 7.500 -
3.500 \.d.H.
Cultura Pre-Cucuteni este considerat` de specialista american`
Marija Gimbutas ca fiind cea mai veche cultur` european`, cu
popula]ia pre-indoeuropean` care cunoa[te apogeul dezvolt`rii \ntre
5.000 - 4.000 \.d.H. (Marija Gimbutas, The Goddesses and Gods of
Old Europe: Myths and Cult Images, new and updated edition, Univ.
of California Press, Berkeley, LA, 1996, p. 21).
Cultura Boian (4.000 - 3.800 \.d.H.) ne las` primul sanctuar creat
din lut, iar cultura Hamangia prima statuet` lucrat` \n marmur` din
istoria lumii, c~t [i statuetele de lut antropomorfe ãG~nditorul [i
femeia saÓ.
Cultura V`deasa con]ine ceramic` decorat` cu forme antropomorfe
ce precede pe cea Troian`. Din cadrul culturii Vincea, Nicolae Vlasa
descoper` \n 1961 la T`rt`ria pe Mure[ (Transilvania) ni[te t`bli]e de
lut datate 4.800 - 4.500 \.d.H. (5200 \.d.H. dup` aceea[i Gimbutas)2 [i
considerate ca fiind primul mesaj scris din istoria omenirii, cu mult
\naintea t`bli]elor sumeriene provenind [i ele, posibil, tot de la
Dun`re (vezi Paul Laz`r Tonciulescu).3
•n cultura Cernavod` I (4.400 - 3.500 \.d.H.) triburile de p`stori
folosesc caii [i arme perfec]ionate; purt`torii acestei culturi vor cobor\

12
Fig. 2. Harta neoliticului timpuriu de pe teritoriul Rom~niei.
ën aceast` perioad`, 6.400-2.500 ”.d.H., poporul Carpato-Danubian (zei]a Danu, la vechii
vedici era mama ploii [i a paji[tilor bogate), prezent ”n spa]iu (sf~nt, vedic) inv`]ase s`
defri[eze p`durile [i s` des]eleneasc` p`m~ntul, locuind ”n general de-a lungul re]elelor
hidrografice, extinz~ndu-se treptat ”n toate zonele locuibile, d~nd astfel na[tere poporului
protoeuropean. Aceast` popula]ie arian`, euro-indian`, pelasgic`, carpato-danubian`, ori
cum vre]i s` o numi]i, a[ezat` pe aceste bogate meleaguri, constituie ãVechea Europ`Ó.
Cercet`toarea american` Marija Gimbutas consider` c` apari]ia acestei culturi, apar]in~nd
neoliticului, formeaz` vechea cultur` european` pe care o situeaz` ”ntre 7.500-3.500 ”.d.H. ,
cu o popula]ie ãpre-indo-european`Ó [i care cunoa[te apogeul dezvolt`rii sale ”ntre 5.000-
4.000 ”.d.H.

13
Fig. 3-4. Harta neoliticului
t~rziu pe teritoriul Rom~niei .
Apar o serie de schimb`ri locale
[i generale ale acestei societ`]i carpato-
danubiene. Descoperim culturi ca:
St`ncu]a, Gumelni]a, Cucuteni, Petre[ti,
Tisa-Polgar-Bodrogkeresztur, Vucedol,
Cernavod`, cu schimb`ri manifestate de
o ierarhie mai bine pus` la punct c‰t [i
cu noi manifest`ri spirituale .
Fig. 3 *Fig. 2,3,4,din ãPreistoria DacieiÓ, Ion Miclea,
Radu Florescu, Ed.Meridiane, 1980 , p. 38, 39.

14
Fig.4

15
1 2

3 4

5 6

Fig. 5. PRIMUL MESAJ SCRIS DIN ISTORIA OMENIRII


1,2,3. T`bli]ele de la T`rt`ria (cca. 5.300-5.200 ”.d.H.) a c`ror descoperire ”n anul 1961 de c`tre
Nicolae Vlasa, a revolu]ionat concep]ia privind apari]ia scrisului, fiind considerate primul
mesaj scris ”n istoria omenirii. A[adar, inventatorii scrierii ãsumerieneÓ au fost, oric‰t ar fi de
paradoxal, nu sumerienii, ci locuitorii Transilvaniei, locuitorii spa]iului Carpato-Dun`rean [i
asta cu 1.000 de ani ”naintea sumerienilor.
4,6. Strachina cu inscrip]ii , Gradesnita, Bulgaria.
5. Fusaiola cu inscrip]ii , Kosovska Nitrovita, Iugoslavia .
*Iosif Constantin Dr`gan, Istoria Rom‰nilor, Ed. Europa Nova, Bucure[ti 1994 .

16
Noi nu suntem urma[ii Romei

Fig. 6. Ro]ile care au facut Europa s` se extind`.


Prima roat` care a f`cut specia uman` s` se poat` mi[ca mai repede a fost descoperit` pe
teritoriul Poloniei de azi, pe a[a-numitul vas de la Bronocice. El a fost descoperit ”n anul
1974 pe el fiind desenate, zg‰riate, c`ru]e cu patru ro]i ”ntre care se interpun linii cu aspect
de copaci sau altele imit‰nd apa. Acesta a fost f`cut ”n anul 3.400 ”.d.H., deci cu 200 de ani
”naintea unui desen asem`n`tor g`sit pe teritoriul Irakului de azi. Acest vas apar]in‰nd
culturii ãceramicii liniareÓ, apar]in~nd poporului carpato-danubian, este prima dovad` a
ro]ii ”n lume.
*Early Europe: Mistery in stone. Time-Life Books, Alexandria, Virginia ,1995 ,p.52.

17
Fig. 7. Primul c`ru] f`cut din lut ars g`sit ”n Europa, pe teritoriul Ungariei de azi, pu]in
mai la nord de Budapesta, datat 2.700-2.400 ”.d.H. apar]in‰nd aceluia[i popor carpato-
dun`rean (ungurii sosind pe aceste meleaguri dup` mai mult de 3.500 de ani). Marginile
”nalte ale c`ru]ului sugereaz` faptul c` ele erau folosite s` transporte produse agricole.
*Early Europe: Mistery in stone. Time-Life Books, Alexandria, Virginia ,1995 ,p.53.

18
19
Fig. 8. Aceste figurine g`site la T~rgovi[te, Bulgaria ”n 1971 probabil c` au folosit ca model de altar pentru agricultorii
carpato-dun`reni .
Arheologii baz~ndu-se pe stilurile diferite de obiecte din ceramic` au trasat ãemigra]iaÓ agricultorilor spa]iului carpato-
dun`rean ”n dou` direc]ii principale (6.000-5.000 ”.d.H.): vestic` de-a lungul coastei M`rii Mediterane, a[a-numita
ãCardial-ware PotteryÓ, [i alta care se va r`sp~ndi spre centrul Europei ãLinear PotteryÓ numit` astfel datorit` zig-
zagurilor [i curbelor cu care erau decorate obiectele de ceramic`; ace[ti coloni[ti vor stabili culturi uniforme din Ungaria
[i p~n` ”n partea central` nordic` a Fran]ei, din Alpi [i p~n` la Marea Nordului. Aceast` ceramic` liniar` g`sit` pe
teritoriul Cehoslovaciei la Bylany , Poloniei la Olszanica [i Olandei la Elsloo, Sittard [i Stein, nu face dec~t s` puncteze
expansiunea carpato-danubienilor ”n drumul lor de a explora [i cuceri Europa.
*Early Europe: Mistery in stone. Time-Life Books, Alexandria, Virginia ,1995 ,p.55.
Noi nu suntem urma[ii Romei
Fig. 9. Picior de fructier` descoperit la Hot`rani (Muzeul Olteniei, Craiova), face parte din
cultura V`dastra, care ocup` o arie restr‰ns` pe cursul inferior al Oltului, precum [i ”n
dreapta Dun`rii, ”n zona corespunz`toare gurilor Oltului. Se poate vedea clar ãSpirala
Pelasgic`Ó a c`rei semnifica]ie religioas` va fi discutat` ”n ãSimbolistica la PelasgiÓ.
*M.Nica, Evolu]ia culturii V`dastra pe baza descoperirilor de la Hot`rani-F`rca[ele (jude]ul Olt),
”n ãHistoricaÓ II; 1972, p. 13

20
Fig. 10. Zei]a de la Naieni .
La apus de Pietroasa, jud. Buz`u, localitate celebr`
prin descoperirea tezaurului (vezi blestemul p`s`rii
Phoenix) ce-i poart` numele, se afl` satul Naeni,
unde, prin anii 1900, dup` cum ne spune Tocilescu,
ni[te copii au g`sit, juc~nduÐse, grupul de bronz redat
aici. Tocilescu l-a prezentat la 23 nov. 1900 Academiei
de Inscrip]ii din Paris drept un monument de art`
gotic`, inso]indu-l de o descriere erona-
t`.Vasile P‰rvan are meritul de a observa
faptul c` grupul statuar este mutilat,
cuprinz~nd doar dou` figuri. De la a treia se
poate vedea resturile unei m‰ini [i al unui
picior. Dup` ornamentul care se g`se[te in
spatele femeii se pare c` a fost f`cut s` poat`
fi at‰rnat de ceva. Felina pe care
se g`se[te c`lare femeia de[i
seam`n` cu o leoaic`, pare
a fi totu[i, dup`
indicarea coamei, un
leu. Cu m‰na st‰ng`
ea se ]ine de coama
leului iar cu
dreapta de coada
acestuia care pare
c` se termin` ”n gura
de pe[te. Pe cap are o
c`ciul` ãfrigian`Ó care-i
acoper` t‰mplele [i
urechile. L‰ng` ea, \n dreapta,
”nso]itorul ]ine [i el cu m‰na dreapt`
coama leului, cu st‰nga sus]in~nd-o pe
femeie de la spate. De remarcat sunt
ornamentele de pe haine c‰t [i de pe
harna[amentul leului. •n ceea ce
prive[te cel de-al doilea ”nso]itor,
din st‰nga femeii, m‰na lui dreapt`
se g`se[te al`turi de cea a ãzei]eiÓ,
undeva pe coada leului. Personal
am v`zut un complex statuar
asem`n`tor ”ntr-un templu hindus din
insula Balli. Unii consider` c` acest
complex ar reprezenta-o pe Mama Mare
av‰ndu-l l‰nga ea pe Caloianu. Cert este c`-l g`sim [i la persani (urma[i ai acelora[i arieni-
carpato-danubieni)
* Vl. Dumitrescu, Arta preistoric` ”n Rom‰nia, Bucure[ti, 1974, fig. 482

21
spre sud, spre Anatolia, puntea de p`m~nt ce lega peninsula Balcanic`
de Asia Mic` [i care \n 4.000 \.d.H. se va scufunda \n Marea
Mediteran`, l`s~nd \n locul ei o puzderie de insule [i o nou` mare,
Marea Tracic` (cunoscut` mai t~rziu drept Marea Egee).
Urmele culturii noastre carpato-dun`rene se mai p`streaz` [i
ast`zi pe unele din aceste insule (foste piscuri muntoase), uimind
cercet`torii care nu-[i pot \nchipui cum, culturi ca cele miceniene, au
putut ap`rea pe ni[te insule izolate, ei ãnev`z~nd p`durea din cauza
unui copacÓ...
Aceasta, cultura Cernavod` I, a dat na[tere la Troia I. Acei
carpato-dun`reni (ãARIENIÓ cum \i mai numesc al]ii) au dat na[tere
la cultura lumii, ea r`sp~ndindu-se nu numai peste \ntreaga Europ` [i
spre nordul Egiptului [i Mesopotamiei, ci p~n` \n \ndep`rtata Indie,
unde cultura ãVedic`Ò a ãinspiratÓ ([i mai inspir` [i azi) vechile
culturi - caldeean`, egiptean` etc. Hinduismul [i cre[tinismul nu au
f`cut altceva dec~t s-o copieze, adapt~nd-o la condi]iile lor locale...
Profesorul V. Gordon Childe4, \n a sa lucrare: The Aryans, Barnes and
Noble Books, New York, 1993, ne pune la dispozi]ie o hart` care ne
schimb` cu totul istoriaÉ vezi fig. 48É spa]iul carpato-danubian-
pontic devenind centrul de r`sp~ndire al ãindo-europenilorÒ.

MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE

22