Sei sulla pagina 1di 23
Despre masturbare CUVÂNT C Ă TRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE M A S T U R
Despre masturbare
CUVÂNT C Ă TRE CREŞTINII ORTODOCŞI
DESPRE
M A S T U R B A R E
Motto: „Ceea ce f ă cea el (Onan) era ră u înaintea lui Dumnezeu ş i
l-a omorât pentru aceasta“ (Facerea 38:10).
Preot Ioan
Iubi ţi credincio şi,
Dacă deschidem Biblia ş i citim cu aten ţ ie putem vedea din prima
carte, Facerea, că actul sexual este un act normal, l ă sat de Dumnezeu cu
rost bine determinat şi care trebuie practicat normal, cu mă sură : „ Şi
Dumnezeu i-a binecuvântat (pe Adam ş i Eva), zicând: Cre ş te ţ i ş i v ă
înmul ţ i ţ i şi umpleţ i p ă mântul (Facerea 1:28).
Domnul prof. univ. dr. Mihai Georgescu Br ă ila, în Curs de
obstetric ă ş i ginecologie spune: „Odat ă cu ajungerea la maturitatea
biologic ă , sexualitatea cap ă tă forme mai complexe. Maturitatea
sexual ă înseamn ă să dore şti persoana pe care o iube şti. Rela ţ iile de
pl ă cere sexual ă se împletesc în rela ţ iile de muncă ş i cu alte obliga ţ ii
comune. Unul din criteriile esen ţ iale de maturitate adult ă rezid ă în
facultatea de a lega cu altul o rela ţ ie însemnat ă pe plan de plă cere
sexual ă , de activitate fizic ă ş i intelectual ă , de convie ţ uire, de
responsabilitate parental ă . Aceast ă facultate de a resimţ i pl ă cerea
sexual ă implică o înv ăţ are, o maturizare corporal ă , maturizare în
gesturi şi atitudini, necesară mai ales la femeie şi poate mai mult, o
dispozi ţ ie afectiv ă care se formează învingând sentimentele de
narcisism, de egoism, de rivalitate ş i agresivitate, dominante în
copil ă rie.La omul adult ca şi la copil între pl ă cere şi realizare se
interpun un şir de vise şi iluzii reactualizate continuu prin
confruntarea cu realitatea. Dorin ţ a odată realizat ă poate deveni
deziluzie, transformându-se într-un ideal închipuit c ă tre care unii
alearg ă cu disperare. Aceasta ne permite să în ţ elegem rolul esen ţ ial
sau poate al imagina ţ iei în alchimia dorin ţ elor sexuale insistând
1
Despre masturbare totodat ă asupra pericolelor pe care le generează sau le preg ă teş
Despre masturbare
totodat ă asupra pericolelor pe care le generează sau le preg ă teş te. În
civiliza ţ ia noastră saturat ă de erotism care nu este altceva decât o
exacerbare a dorin ţ ei sexuale transpusă în planuri imaginare, omul
ajunge adesea să prefere aceste substitutive imaginare, banalit ăţ ii
sexului. La noile genera ţ ii din ţă rile dezvoltate, saturate de publicitate
libertin ă , se înregistrează o eficien ţă sexual ă slab ă . Erotismul acesta
exagerat creează ruptura dintre afecţ iune ş i sensibilitate. Aspira ţ iile
femeii de a deveni o fiin ţă cu responsabilit ăţ i egale, evoluând de la
dependen ţă aproape la dominare ş i ambi ţ iile ei de a- ş i asuma rolul de
so ţ ie, de mamă , de rival ă profesional ă i-au creat nelini şti. Multe femei,
în luptele lor revendicative de rivalitate î şi pierd feminitatea, în timp ce
b ă rba ţ ii, deposeda ţ i de domina ţ ia lor biologic ă încep să se îndoiasc ă de
rolul lor sexual. Nu este o întâmplare că frigiditatea şi impoten ţ a
sexual ă cresc în civiliza ţ ia noastră “.
Devia ţii. Masturbarea
Masturbarea reprezint ă acţ iunea de autostimulare, excitare manual ă
a organelor sexuale de că tre b ă rbaţ i sau femei. Foarte mul ţ i tineri se
întreab ă în sinea lor dac ă Dumnezeu condamn ă masturbarea ş i dacă
aceast ă practică le afecteaz ă să n ă tatea (fizică ş i mintal ă ) în viitor precum
ş i eventuala lor că să torie.
În primul rând trebuie să spunem că masturbarea provoac ă
sentimente puternice de vinov ăţie în fa ţa lui Dumnezeu. Sentimentul
celor care se masturbeaz ă este acela că îl tră deaz ă pe Dumnezeu ş i se
simt deprima ţi. În Sfânta Scriptură proorocul David ne l ă mure ş te clar
despre faptul c ă nimic nu este ascuns de la faţ a lui Dumnezeu: „Unde
m ă voi duce de la Duhul Tă u şi de la Fa ţ a Ta unde voi fugi? De mă voi
sui la cer, Tu acolo eş ti. De mă voi pogorî în iad, de fa ţă e ş ti. De voi
lua aripile mele de diminea ţă ş i de mă voi a ş eza la marginile m ă rii ş i
acolo mâna Ta m ă va pov ăţ ui“ (Psalm 138: 7-10).
Aş adar Dumnezeu este Atoatev ă ză tor ş i p ă catele noastre, inclusiv
acesta al masturb ă rii, vor fi scrise în cartea vie ţ ii fiec ă ruia dintre noi:
„Cele nelucrate ale mele le-au cunoscut ochii Tă i ş i în cartea Ta toate
2
Despre masturbare se vor scrie; zi de zi se vor sfâr ş i şi nici
Despre masturbare
se vor scrie; zi de zi se vor sfâr ş i şi nici una din ele nu va fi nescrisă “
(Psalm 138:16).
Adolescentul porne şte pe calea p ă catului masturb ă rii numai atunci
când nu-l cunoa şte pe Dumnezeu sau îi întoarce spatele. De aceast ă
perversiune sexual ă greu te po ţ i dezv ăţ a, uneori ţ ine chiar ş i dup ă
c
ă să torie.
Diavolul l-a înv ăţat pe Onan să să vârş ească acest p ă cat ş i
tot el
îi
înva ţă ş i
pe ceilal ţi.
Este în mare primejdie cel care se
masturbeaz ă
fiindcă
materialul
eliminat
este
de
foarte
mare
trebuin ţă creierului, pe care îl ţine în echilibru.
Onania ar mai putea fi
numit ă o uzură a instinctului sexual. Masturbarea este o patimă , iar noi
ş tim că patimile sl ă besc iubirea din om. Plin de iubire este un lupt ă tor
împotriva patimilor, în cazul nostru un lupt ă tor împotriva patimii
masturb ă rii.
Masturbarea const ă în provocarea pl ă cerii sexuale prin excitarea
deliberat ă a p ă rţ ilor genitale. În perioada pubert ăţ ii, dorin ţ ele sexuale
devin mai puternice. Sunt eliberaţ i hormoni puternici care ac ţ ionează
asupra organelor de reproducere. Tân ă rul devine astfel con ştient că
aceste organe sunt capabile să procure senzaţ ii pl ă cute. Şi, uneori, un
tân ă r poate să fie excitat sexual chiar fă ră să se gândeasc ă la sex.
De exemplu, st ă rile de tensiune produse de diferite îngrijoră ri,
nelini ş ti sau frustr ă ri pot influen ţ a sistemul nervos al unui b ă iat ş i-i pot
provoca o excitaţ ie sexual ă . Acumularea de lichid seminal îl poate face
să -i produc ă o polu ţ ie nocturn ă , înso ţ it ă de obicei de un vis erotic. În
mod asemă n ă tor ş i unele fete se pot excita involuntar.
Curiozitatea şi noutatea legat ă de aceste noi senza ţ ii îi determin ă pe
unii tineri să - şi ating ă în mod deliberat organele sexuale sau s ă se joace
cu
ele.
Practica
masturb ă rii
este
strâns
legată
de
problema
pornografiei.
Referitor la problema masturb ă rii, p ă rerile s-au împ ă rţ it,
trecând de la o extremă la alta. De la teama că masturbarea provoac ă boli
mintale ş i deformă ri fizice, s-a ajuns la recomandarea ei, unii medici o
prezint ă , în mod greş it, ca pe o activitate fă ră urmă ri negative ce trebuie
încurajat ă ca mijloc de a rezolva tensiunile sexuale din cadrul c ă să toriei
sau din afara ei.
3
Despre masturbare Masturbarea - un pă cat greu Ne-am putea pune întrebarea: „Este masturbarea, conform
Despre masturbare
Masturbarea - un pă cat greu
Ne-am putea pune întrebarea: „Este masturbarea, conform Bibliei,
un p ă cat?“ De şi Sfânta Scriptură nu men ţ ioneaz ă în mod specific
masturbarea ca fiind sau nu un p ă cat, totu ş i nu înseamn ă în mod necesar
c ă este un lucru corect. Biblia ne spune să evit ă m orice fel de necurăţ ie ş i
imoralitate sexual ă : „Iar desfrâu ş i orice necurăţ ie ş i l ă comie de avere
nici să nu se pomenească între voi, cum se cuvine sfin ţ ilor“ (Efeseni
5:3).
Nu v ă d cum masturbarea ar putea trece în mod particular acest test.
Uneori un test bun pentru a vedea dac ă ceva anume este un p ă cat sau nu,
const ă în a vedea dac ă ai fi mândru s ă spui altora ceea ce tocmai ai fă cut.
Dac ă ţ i-ar fi ru şine sau jen ă ca ceilal ţ i să afle, atunci este foarte probabil
c ă este vorba despre un p ă cat. Un alt test bun în aceast ă privin ţă este să
vedem dacă putem în mod onest, cu bun ă credin ţă , să Îi cerem lui
Dumnezeu să binecuvânteze sau să utilizeze acea activitate pentru
scopurile Sale bune. Nu cred că masturbarea se calific ă drept ceva de
care să fim mândri sau pentru care s ă Îi mul ţ umim lui Dumnezeu. Că ci
iat ă ce ne spune Sfântul Aposol Pavel în prima epistol ă c ă tre Corinteni:
„Nu şti ţi, oare, c ă nedrep ţ ii nu vor mo ş teni împ ă răţ ia lui Dumnezeu?
Nu vă amă gi ţ i: Nici desfrâna ţ ii, nici închin ă torii la idoli, nici adulterii,
nici malahienii,
nici sodomi ţ ii, nici furii, nici lacomii, nici be ţ ivii, nici
batjocoritorii, nici ră pitorii nu vor mo ş teni împ ă r ăţia lui Dumnezeu“
(1Corinteni 6:9-10).
Biblia ne învaţă : „fie că mânca ţ i, fie c ă beţ i, fie c ă faceţ i altceva:
să face ţ i totul pentru slava lui Dumnezeu“ (1 Corinteni 10:31). Dac ă ai
cea mai mică umbră de îndoial ă că ceea ce faci nu Îl sl ă ve ş te pe
Dumnezeu, cel mai bun lucru pe care îl po ţ i face este să renun ţ i la acea
activitate. Şi sunt serioase îndoieli în privin ţ a masturb ă rii. „Tot ce nu
vine din încredin ţ are, e p ă cat“ (Romani 14:23). Nu v ă d cum
masturbarea, în conformitate cu Biblia, ar putea fi considerat ă ca un
lucru care Îl glorifică pe Dumnezeu. Mai apoi, trebuie să ne amintim că
trupurile noastre, ca ş i sufletele noastre, au fost ră scump ă rate ş i aparţ in
lui Dumnezeu. „Nu ş ti ţ i că trupul vostru este Templul Duhului Sfânt,
care locuie ş te în voi, şi pe care L-a ţ i primit de la Dumnezeu? Şi că voi
nu sunteţ i ai vo ştri? Că ci a ţ i fost cump ă ra ţ i cu un pre ţ . Sl ă vi ţ i dar pe
4
Despre masturbare Dumnezeu în trupul şi în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu“ (1
Despre masturbare
Dumnezeu în trupul şi în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu“
(1 Corinteni 6:19-20).
Acest adev ă r suprem trebuie să se reflecte din plin
în ceea ce facem noi, inclusiv cu trupurile noastre. Astfel, în lumina
acestor principii, pot să spun c ă masturbarea este un p ă cat în
conformitate cu Biblia. Nu cred că masturbarea este un lucru care Îl
poate sl ă vi pe Dumnezeu, care să evite apari ţ ia imoralit ăţ ii sau care să
treacă testul lui Dumnezeu care de ţ ine proprietatea asupra trupurilor
noastre.
„Dar Ir, întâiul n ă scut al lui Iuda, a fost ră u înaintea Domnului ş i
de aceea Domnul l-a omorât pe el. Atunci a zis Iuda că tre Onan: Intră
la femeia fratelui t ă u, însoară -te cu ea, în puterea leviratului, şi ridic ă
urma ş i fratelui t ă u! Ştiind Onan c ă nu vor fi urma şii ai lui, de aceea,
când intra la femeia fratelui să u, el v ă rsa să mân ţ a jos, ca să nu ridice
urma ş i fratelui să u.
Ceea ce fă cea el era ră u înaintea lui Dumnezeu ş i
l-a omorât pe acesta
“ (Facerea 38:7-10).
1.
Cei care sunt încredin ţ aţ i că masturbarea nu este un p ă cat în
sine trebuie să fie aten ţ i la urmă toarele aspecte: care sunt stimulii
declan ş atori (dacă este vorba de o persoan ă , o poză , un film, o
atingere, amintiri - este p ă cat) ş i care este starea sufleteasc ă în urma
actului propriu-zis. Dac ă au mustr ă ri de con ştiin ţă să treacă la
punctul 2.
2.
Cei care consideră c ă masturbarea este un p ă cat, să nu se mai
masturbeze. Că uta ţ i c ă l ă uzirea Duhului în aceast ă problemă prin
sfaturile în ţ elepte ale unui preot duhovnic.
Onanism
Onanism - denumire provenit ă de la numele lui Onan, fiul lui Iuda,
care conform legii leviratului (veche lege a poporului iudeu) a fost
constrâns să se c ă să torească cu v ă duva fratelui să u. Nedorind să aib ă
copii cu aceasta, Onan practica masturbarea.
Masturba ţ ia, poate fi definit ă ca satisfacerea sexual ă în absen ţ a unui
partener sau fă ră interven ţ ia acestuia.
Practicată timp îndelungat poate
duce la impoten ţă în încercă rile de a avea rela ţii sexuale normale.
5
Despre masturbare Masturba ţ ia patologică presupune neglijarea parţ ial ă sau total ă a
Despre masturbare
Masturba ţ ia patologică presupune neglijarea parţ ial ă sau total ă a
stimulilor erotici fire şti din exterior, cu întoarcerea narcisist ă a
interesului sexual c ă tre sine.
O întâmplare adev ă rată despre pă catul onaniei
Un tân ă r mi-a povestit odat ă urmă toarele: în adolescen ţă era
pasionat de sport, în special de lupte. Pe la 15 ani, un coleg de echip ă l-a
ini ţ iat în „p ă catul onaniei“. De ru ş ine, n-a mă rturisit asta la spovedanie.
O lun ă mai târziu,era acas ă ş i se lupta pe podeaua camerei cu fratele să u.
Pe nea ş teptate, fratele să u, care era foarte voinic, a c ă zut pe burt ă peste el
cu atâta forţă , încât nu a mai putut respira ş i a murit. În aceast ă stare, ş i-a
observat propriul trup, şocul fratelui ş i al mamei sale care n ă v ă lise în
cameră să îl ajute, ş i-a v ă zut sufletul înso ţ it de îngerul p ă zitor, cum s-a
ridicat deasupra casei, deasupra oraş ului în care locuia, ajungând în cele
din urmă în ceruri. Acolo s-a reg ă sit într-un tunel lung ş i întunecat, la
cap ă tul c ă ruia se afla o lumin ă ş i Raiul. Când a intrat în aceast ă lumin ă , a
v ă zut-o pe Maica Domnului, care l-a întrebat pe îngerul să u p ă zitor de ce
se afl ă acolo şi îngerul i-a povestit amă nuntele morţ ii b ă iatului. Atunci,
Prea Sfânta N ă scă toare de Dumnezeu s-a întors ş i i-a spus: „Mama ta
s-a rugat fierbinte să i te dau înapoi, iar Fiul meu a acceptat să îi
îndeplineasc ă această dorin ţă . Bă iatul cople ş it de frumuse ţ ea Raiului, a
implorat-o să ră mân ă . Dar Maica lui Dumnezeu i-a ră spuns: Nu. De
dragul mamei tale trebuie să te întorci. Dar ia aminte la ce-ţi spun:
trebuie să -ţi mă rturise şti p ă catul pe care l-ai comis acum o lun ă .
Acesta este un p ă cat înfrico şă tor, iar dac ă nu îl vei mă rturisi unui
preot, iată ce te a ş teaptă “. La aceste cuvinte, Maica Domnului l-a rugat
pe Sfântul Arhanghel Mihail să îl duc ă pân ă la pră pastia care d ă dea spre
chinurile iadului. Priveli ş tea era atât de înfrico şă toare, încât b ă iatul
aproape a leş inat. Bă iatul a fă cut drumul înapoi prin tunelul întunecat,
prin ceruri, deasupra ora ş ului în care locuia, deasupra casei, apoi în
camera sa, unde familia se adunase în jurul trupului neînsufleţ it. Apoi,
simţ ind o forţă imensă asupra trupului să u, sufletul ş i-a reluat locul, iar
b ă iatul a deschis ochii. El a povestit apoi familiei sale cele întâmplate.
Auzind toate acestea, mama sa i-a mul ţ umit Maicii Domnului pentru c ă a
6
Despre masturbare mijlocit acestea la Fiul să u ş i, plângând fă ră încetare, ş
Despre masturbare
mijlocit acestea la Fiul să u ş i, plângând fă ră încetare, ş i-a îmbrăţ i şat fiul,
să rutându-l cu c ă ldură .
Combustibil mintal pentru pă cat
În Biblie g ă sim descrisă întâlnirea dintre un tân ă r şi o femeie
imoral ă : Şi am z ă rit printre cei lipsi ţ i de minte, am v ă zut un tân ă r fă ră
pricepere. „ Şi iat ă o femeie îl întâmpin ă , având înfăţ i şare de desfrânat ă ş i
cu prefă că torie în inimă
Ea îl apucă de mân ă ş i-l să rut ă ş i cu o
c ă ut ă tură obraznic ă îi zise: Vino, să ne îmb ă t ă m de iubire pân ă
diminea ţă , să ne cufund ă m în desf ă t ă ri de dragoste El începu să
mearg ă dintr-o dat ă dup ă ea, ca un bou la junghiere ş i ca un cerb, care
se zore şte spre capcan ă
Şi acum, fiule, ascult ă -m ă ş i ia aminte la
cuvintele gurii mele Casa ei sunt c ă ile iadului, care duc la că mă rile
morţ ii“ (Pildele lui Solomon 7: 7, 10, 18, 22, 24, 27). Este evident că
pasiunea acestui tân ă r a fost stimulat ă datorit ă a ceea ce v ă zuse şi auzise.
Spunea un tân ă r: „La baza problemelor mele legate de masturbare
st ă teau lucrurile cu care îmi hră neam mintea. Obi ş nuiam să urmă resc
programe TV cu con ţ inut imoral ş i, uneori, vizionam filme
pornografice transmise prin cablu. Astfel de scene sunt atât de şocante
încât nu reu ş e şti să le ui ţ i. Ele îmi reveneau în memorie, furnizându-
mi combustibilul mintal necesar pentru a mă masturba. Într-adev ă r,
ceea ce cite ş te cineva, ceea ce vizionează sau ascult ă , precum ş i
lucrurile pe care le discut ă sau la care meditează constituie adeseori
factori care favorizează masturbarea“. O tân ă ră spunea: „Mi se p ă rea
c ă pur ş i simplu nu pot să renun ţ la aceste obicei. Eram însă o cititoare
pasionat ă a romanelor de dragoste şi aceasta agrava problema“
Ce spune un medic despre masturbare
Omul este o fiin ţă gânditoare ş i social ă ş i nu poate fi privit doar ca o
verig ă a ciclului biologic. Sexualitatea, cu rolurile ei se integreaz ă ca o
parte component ă în cadrul complex al personalit ăţ ii umane punând în
joc comportamentul general al individului în toate domeniile: fizic,
afectiv, psihic. De aceea comportamentul sexual nu trebuie desprins de
comportamentul social ş i moral. Comportamentul sexual are ca funcţ ie
7
Despre masturbare fiziologic ă reproducerea speciei. Comportamentul sexual uman are un nivel de complexitate extrem
Despre masturbare
fiziologic ă reproducerea speciei. Comportamentul sexual uman are un
nivel de complexitate extrem de ridicat, fiind diferen ţ a în raport cu cele
dou ă sexe şi înso ţ it de o func ţ ie specific ă , cea erotic ă , care duce la
implicarea afectivit ăţ ii individului în activitatea sexual ă .
Masturbarea - ob ţ inerea orgasmului prin automanipulare, nu are
semnifica ţ ie patologic ă în anumite condi ţ ii (pubertate, izolare), dar
devine patologic ă atunci când constituie activitatea sexual ă preferen ţ ial ă .
Se întâlne ş te în st ă rile nevrotice în care este inhibat ă activitatea sexual ă
normal ă , în deficitul intelectual (oligofrenii, demen ţ e), în mania acut ă
(cu caracter ludic), în schizofrenie ş i la personalit ăţ i schizoide.
Tratat împotriva masturbă rii
În 1712 este publicat tratatul
Onania sau p ă catul îngrozitor al
polu ţ iei provocate ş i toate consecin ţ ele sale însp ă imânt ă toare
Acesta
este primul tratat care denun ţă consecin ţ ele negative ale masturb ă rii ş i
oferea sfaturi pentru prevenirea sau tratarea acestei boli grave. În 1758,
Samuel Tissot, un medic elve ţ ian, a emis teoria conform c ă reia
modifică rile fluxului de sânge din timpul actului sexual provocat
d ă uneaz ă grav organismului, putâând declan ş a chiar ş i boli mintale.
Tratatul despre bolile provocate de Onanism este lucrarea celebră a
doctorului. În aceast ă lucrare, masturbarea este pusă sub acuzare.
Co ş urile, reumatismul, confuzia, durerile de cap şi hemoroizii erau
privite drept efecte secundare ale autosatisfacerii. Au urmat numeroase
alte c ă rţ i ce aveau preten ţ ia de a fi tratate medicale, dar care condamnau
fă ră drept de apel masturbarea. Un exemplu revelator este lucrarea
Medicul nostru de familie: Un manual pentru utilizarea acasă , în care se
spune despre masturbare c ă „întârzie cre ş terea, deteriorează facult ăţ ile
mintale şi aduce victima într-o stare lamentabil ă ”. Din aceea şi carte
afl ă m: „Unele din consecin ţ ele masturb ă rii sunt epilepsia, apoplexia,
paralizia, îmb ă trânirea prematură , eliminarea involuntară de lichid
seminal care are loc în general în timpul somnului sau dup ă urinare
sau la golirea intestinelor. La femei, pe lâng ă aceste consecin ţ e, apar
isteria, dereglarea menstrual ă , catalepsia ş i ciudate simptome
nervoase“.
8
Despre masturbare Masturbarea - caricatur ă a unei rela ţii conjugale adecvate În lucrarea Darul
Despre masturbare
Masturbarea -
caricatur ă a unei rela ţii conjugale adecvate
În lucrarea Darul sacru al vieţ ii, John Breck, spune: Dac ă nevoia
care duce la masturbare este una în esen ţă biologic ă şi este întă rită
de influen ţe externe, de ce majoritatea morali ş tilor ortodocş i
împreun ă cu episcopii ş i preo ţii no ş tri, afirmă că această practic ă
este gre şită şi nesă n ă toasă ? Ră spunsul este complex.
► În primul rând, masturbarea este înso ţ it ă de imagini care în esen ţă
sunt pornografice. Fie c ă aceste imagini sunt interne (imagina ţ ia) sau
externe, ele implic ă exploatarea ş i devalorizarea altor persoane. Pân ă la
urmă masturbarea este caricatura unei relaţ ii conjugale adecvate. Ea se
concentrează asupra propriei persoane şi a satisfac ţ iei personale.
Elementele de bază ale dragostei şi angajamentului, caracteristice
relaţ iilor conjugale autentice, lipsesc cu desă vârş ire. Din acest motiv,
putem spune c ă masturbarea este contrară scopului natural pentru care
Dumnezeu a creat sexualitatea la început. Îi lipseş te finalitatea, care este
procrea ţ ia şi d ă ruirea de sine reciproc ă . De asemenea îi lipse şte
comuniunea între dou ă persoane de sex diferit, unirea durabil ă într-un
singur trup.
► Trebuie să mai ad ă ug ă m că masturbarea creeaz ă foarte u ş or
dependen ţă . Respectivul care se masturbează va că uta doze tot mai mari
de stimulente, indiferent de natura lor, pentru a produce acela şi nivel de
excita ţ ie. Dacă un penitent î ş i mă rturise ş te în mod repetat p ă catul
masturb ă rii, preotul ar trebui să în ţ eleag ă că se afl ă în fa ţ a unui caz de
dependen ţă . De fapt, masturbarea devenit ă viciu este înso ţ it ă adesea de
sentimente de ru ş ine, mânie sau dezgust faţă de sine. De aceea preotul
duhovnic va trebui să înso ţ ească persoana respectiv ă cu dragoste,
în ţ elegere ş i rug ă ciune, pe parcursul întregului drum spre vindecare.
Masturbare
,
lips ă de respect fa ţă de sine
neîncredere în sine,
Una din primejdiile la care adolescen ţ ii sunt expu ş i adeseori este
p ă catul ascuns al masturb ă rii (onaniei). P ă catul acesta, cu tot nefirescul
lui şi cu toat ă repulsia pe care o provoac ă , este primejdios deoarece
9
Despre masturbare constituie un abuz, devine o deprindere care-l înl ă n ţ uieş te
Despre masturbare
constituie un abuz, devine o deprindere care-l înl ă n ţ uieş te pe tân ă r, chiar
ş i atunci când acesta î ş i d ă seama cât este de insuportabil.
Când deprinderea se va înt ă ri, dificultatea cea mai mare const ă în
aceea c ă tân ă rul se va simţ i sub st ă pânirea unei puteri fatale, pe care nu o
va mai putea birui. Starea aceasta îi va crea neîncredere în sine, lipsă de
respect faţă de sine, suspiciune cu privire la cei din jurul să u (deoarece
tân ă rului i se va p ă rea că cei din jur nu-l respect ă ), înclinare spre
melancolie, spre apatie şi decă dere din viaţ a cea vie şi creatoare. Toate
acestea, desigur c ă -i vor dezorganiza viaţ a sufletească , iar în cazul în
care el va avea o constitu ţ ie nervoasă mai pl ă pând ă , ele se vor ră sfrânge
din greu asupra echilibrului să u psihic şi vor duce uneori la o adev ă rat ă
îmboln ă vire sufleteasc ă .
În general patimile se reduc la iubirea idolatră de sine.
„Necunoa ş terea lui Dumnezeu, zice Sfântul Maxim Mă rturisitorul,
duce la divizarea crea ţ iei“.
Cel ce a că zut în această patimă a masturb ă rii, poate primi un
sfat cu bun ă credin ţă din partea unui preot duhovnic. S ă vin ă în
Sfânta Biseric ă Ortodoxă că ci acolo se să l ăş luie ş te deplina
în ţelepciune ş i adev ă rul lui Dumnezeu. S ă vin ă în Sfânta Biseric ă
Ortodoxă pentru că Hristos nu osândeş te, ci cheam ă la schimbarea
vieţii. Dumnezeu ne cheamă f ă r ă încetare la pocă in ţă şi la
mă rturisirea p ă catelor pentru a fi în Adev ă r. Dumnezeu fiind
Omniprezent, vede ş i aude toate. De aceea spune Psalmistul David:
„Că rarea mea şi firul vie ţ ii mele Tu le-ai cercetat
(Psalm 138:4).
Dar
dacă Dumnezeu este pretutindenea, cum se explic ă dep ă rtarea omului de
Dumnezeu? Posibilitatea acestei dep ă rt ă ri este pe linie moral ă : prin
p
ă cat.
Copilul ce se va na ş te poartă amprenta noastră
Pă rintele Arsenie Boca spune a ş a: „În vremea sarcinii ş i în
vremea al ă pt ă rii este oprit ă cu mare asprime împreunarea b ă rbatului
cu so ţ ia sa. Iat ă pentru ce este oprit ă toat ă vremea sarcinii: O dat ă
pentru că nu mai are rost, apoi pentru că toate simţ urile celor doi
p ă rin ţ i, dar mai ales ale mamei, se întip ă resc, cu deosebire, în
10
Despre masturbare mugurele ce s-a pl ă mă dit. Deci iat ă o mare cheie
Despre masturbare
mugurele ce s-a pl ă mă dit. Deci iat ă o mare cheie a lucrurilor: precum
au fost purt ă rile ş i toate simţ urile mamei în vremea celor nou ă luni,
a şa va fi şi mo ş tenirea copilului ce se va na ş te. Dac ă p ă rin ţ ii i-au
tulburat tocmirea cu împreunarea lor trupească , aceasta se va întip ă ri
într-însul cu t ă rie mare. Îar când se va na şte pân ă nu ajunge să
priceap ă se va juca cu sora de-a mirele ş i mireasa ş i încă de la vârsta
de şapte ani. Mai târziu se va deda la curvie cu mâna (masturbare) ş i
pe urm ă la curvie în toat ă regula, curvie care-i va omorî milioane de
celule nervoase. Aceast ă patim ă a masturb ă rii, dac ă nu i se d ă de leac
nu-l lasă pe om pân ă la vârsta de şaptezeci de ani. Toate patimile
sl ă besc puterile de împotrivire ale sufletului, însă masturbarea
pustie şte şi trup ş i suflet, pierzându-l pentru ve şnicie. Masturbarea este
ca o putrezire înceat ă
,
este ca gunoiul care arde mocnit
ş i scurtează
zilele oamenilor care o fac“.
Pornografia este o icoan ă demonic ă
Imaginile pornografice sunt privite diferit în fiecare civiliza ţ ie. Unii
sunt de acord cu nuditatea parţ ial ă , al ţ ii sunt de acord cu nuditatea total ă
iar o alt ă categorie nu sunt de acord cu aş a ceva. Facem o primă
distinc ţ ie între pornografia total ă (hard-core) ş i cea u şoară (soft-core).
Prima, incluzând imagini sadomasochiste ş i pedofile, duce la exploatare
ş i la abuzul cel mai grav. Datorit ă urmă rilor destructive, p ă rin ţ ii,
educatorii şi întreaga societate ar trebui să fac ă eforturi oricât de mari
pentru a lupta împotriva acestora. Pornografia hard-core este o n ă past ă
pe care nici o societate civilizat ă nu ar trebui s ă o tolereze. Pornografia
soft-core este atât de ră spândit ă încât cu greu o mai putem recunoa şte.
Ce se întâmpl ă cu min ţ ile ş i sentimentele celor care privesc zilnic
telenovele sau subiecte sexuale? Ce impresie î ş i fac copiii no ş tri când
v ă d sex ş i violen ţă în desenele animate? Pornografia este o problemă
social ă ş i moral ă de mari proporţ ii. Şi pentru c ă ea dezumanizează ,
deformând chipul lui Dumnezeu din om, ea este ş i o problemă profund
spiritual ă .
Filosoful german ateu Ludwig Feuerbach afirma: „Suntem ceea
ce mâncă m!“
11
Despre masturbare Pă rintele Alexander Schmemann preia această fraz ă într-un mod genial, demonstrând că
Despre masturbare
Pă rintele Alexander Schmemann preia această fraz ă într-un
mod genial, demonstrând că principalul nostru scop în via ţă este să
consumă m Sfânta Euharistie ş i în acest fel să devenim euharistici.
Rostul iconografiei în Sfânta Biseric ă este de a da min ţ ii şi inimii hran ă
cereasc ă , hrana curăţ iei, binecuvânt ă rii ş i sfin ţ eniei. Pornografia este o
iconografie demonică .
Pornografia îi corupe atât pe cei care o produc,
cât şi pe cei care o folosesc.
Ea corupe mintea cu imagini care provoacă
strică ciuni în adâncul sufletului. Pornografia ca ş i masturbarea creează
dependen ţă . În cele din urmă pornografia este abuziv ă .
Un canon al Sinodului Trulan (Quinisext, 692) spune în leg ă tură
cu acest subiect:
„Ochii tă i să privească cele drepte ş i cu toată paza
tinere ţea inimii tale, că ci simţirile trupului lesne strecoară în suflet
cele ale lor. Poruncim a şadar ca de acum înainte, în nici un chip să
nu se mai zugr ă vească , fie pe tablouri, fie altcumva înf ăţi şate,
chipuri ce amă gesc vederea ş i care stric ă mintea ş i împing spre
a ţâ ţă rile pl ă cerilor ru ş inoase“ (Canonul 100).
Iar Domnul nostru Iisus Hristos zice: „Aţ i auzit că s-a zis celor de
demult: S ă nu să vârş e ş ti adulter. Eu însă v ă spun vou ă : Că oricine se
uit ă la femeie, poftind-o, a şi să vârş it adulter cu ea în inima lui“ (Matei
5: 28-29).
Devii tu însuţi cauza stric ăciunii tale
P ă catul este orice fă ră delege, nelegiuire, ră utate. Afar ă de diavol ş i
de p ă cat nu exist ă alt ră u. Diavolul e ră u, iar calea lui este p ă catul.
P ă catul este vră jma ş ul cel mai ră u şi mai cumplit al omului p ă că tos.
Dumnezeu n-a creat nici p ă catul, nici moartea. P ă catul a venit în lume
prin nescultarea unor îngeri revolta ţ i împotriva lui Dumnezeu. Mai
târziu, dup ă crearea lumii materiale ş i a primilor oameni, Adam şi Eva,
p ă catul ş i moartea au venit prin neascultarea acestor protop ă rin ţ i ai
no ştri. P ă catul a fost ş i este cel mai mare r ă u din lume, este un pericol
mare, fiindcă după el urmează certare, pedeapsă , nerodirea sufletelor,
sfă râmare, neputinţă , întunecare, somn ră u, strică ciune, slu ţ ire
Via ţ a
celor ce se masturbează devine demn ă de plâns, devin ei în ş i ş i, fă ră să
ş tie, cauza stric ă ciunii lor. P ă catul acesta, ca oricare altul, poate fi învins
12
Despre masturbare numai prin sfat duhovnicesc de la un preot şi încredere în sine. Medicii
Despre masturbare
numai prin sfat duhovnicesc de la un preot şi încredere în sine. Medicii
recomand ă sportul, cufundarea tân ă rului în munca intelectual ă
Toate
acestea, fă ră îndoial ă , sunt foarte folositoare, dar însemn ă tatea decisiv ă
aparţ ine hot ă rârii omului de a se lep ă da de acest p ă cat, hot ă rârii lui
interioare de a se elibera de el. Este vorba de o lupt ă îndelungat ă ş i
neîncetat ă Şi atunci trebuie să ne gândim la faptul că o moarte
neaş teptat ă poate stinge oricând flacă ra vieţ ii cuiva. Şi dacă -l g ă se ş te cu
p ă catul masturb ă rii neiertat prin Taina Sfintei Spovedanii î ş i pierde
sufletul în iad, fiindcă dup ă cuvântul Pă rintelui Cleopa, „Pă catele nu
pot intra în cer. Fă ră spovedanie nu intră nimeni în Cer“. Un alt
P ă rinte, Arsenie Boca, spunea uneori ca un cuvânt de înv ăţă tură
tinerilor a ş a: „Oxigen, glicogen, somn, s ă nu-ţ i risipe ş ti hormonii şi să
ai o concep ţ ie de via ţă cre ş tin ortodox ă “.
Desfrânarea, după Sfântul Ioan Cassian,
are trei forme generale:
1.
Una, lucrată în cadrul unirii dintre cele dou ă persoane de
sex opus;
2.
Alta, în afara sau în lipsa atingerii unei persoane de sex opus
- autosatisfacerea sau onania, masturbarea;
3.
A treia - curvia din suflet şi din minte.
Despre gânduri şi miş c ări trupe şti
Dacă noi ne unim gândurile cu cele rele, aduse în minte de diavol,
atunci ne afl ă m să vâr şind p ă catul, iar dac ă ne lupt ă m cu ele şi le
respingem, ne afl ă m s ă vâr ş ind binele. Acesta este zgomotul cugetelor, iar
duhul necurat are influen ţă mare nu numai asupra celor p ă mânte şti, dar ş i
fa ţă de cei ce s-au curăţ at de patimi î ş i dezv ă luie atacurile dinl ă untru sau
din fară .
Omul trebuie să se roage Domnului Dumnezeu ca să sting ă scânteia
patimilor necurate, chiar de la început ş i atunci nu va cre ş te în om flac ă ra
patimilor.
13
Despre masturbare Evagrie Ponticul despre desfrânare şi cuminţenie Desfrânarea este prunc al nebuniei pântecelui,
Despre masturbare
Evagrie Ponticul despre desfrânare şi cuminţenie
Desfrânarea
este prunc al nebuniei pântecelui, înmuiere a inimii,
cuptor al aprinderii, peţ itoare a idolilor, fă ptuire nelalocul ei, formă
umbrit ă , împreunare imaginat ă , pat al visurilor, acuplare nesimţ it ă ,
momeal ă a ochilor, neru ş inare a privirii, sfial ă la rug ă ciune, ru şine a
inimii, c ă l ă uză a necunoaş terii.
Cumin ţenia
este hain ă a adev ă rului, secure a lascivit ăţ ii, vizitiu al
ochilor, supraveghetoarea gândurilor, t ă iere-împrejur a gândului,
amputare a neînfrân ă rii, să dire contrară firii şi opusă aprinderii,
lucră toare a faptelor şi împreun ă lucră toare a înfrân ă rii, opai ţ al inimii,
ceasornic al rug ă ciunii.
Iubi ţi credincioşi,
S ă nu l ă saţ i poftele să v ă st ă pâneasc ă . Spune un P ă rinte: „Desfrâul
este rana prin care a venit moartea în lume. De fapt, nebunia ş i
desfrâul sunt acela ş i lucru. Este o ran ă mereu deschisă pe unde se
scurge substan ţ a speciei noastre care parc ă nu mai vrea să ş tie de
Dumnezeu. De ce efort ar fi fost capabil creierul omului dacă musca
otră vit ă (demonul) nu şi-ar fi depus în el larva sa. Desfrâul amenin ţă
să sufoce inteligen ţ a omului ca şi virilitatea sa. El este incapabil să
creeze, ci numai să murd ă rească . Tu, desfrânare, tu singură ai adus
moartea în lume. Desfrâul nu se cunoa şte, ci se vede. Chipurile
lacome, feţ ele dureroase, masca pl ă cerii golit ă de orice ipocrizie
produce frică privirii unui copil nevinovat, care fă ră să vrea asist ă la
astfel de scene“.
Dup ă cuvântul P ă rintelui Arsenie Boca: „Spovedania deasă la
preot, postul trupului ş i al min ţii, rug ă ciunea şi pocă in ţa sunt cele
mai puternice arme împotriva desfrân ă rii“. „Niciodată să nu
asculta ţi de poftă , c ă ci cine a ascultat de poftă a ascultat de diavolul.
Înapoi la post c ă ci f ă ră de post ne merge ră u! Din l ă comia
stomacului se na ş te şi curvia. Desfrânarea este pricina pentru care vine
vremea de se bat so ţ ul cu so ţ ia, de li se sparge casa. Pentru nep ă zirea
postului ş i a să rb ă torilor nu se pot înfrâna de la pofta trupească ş i a ş a
z ă mislesc copii în zile neîng ă duite, peste care nu se afl ă darul lui
14
Despre masturbare Dumnezeu, ci pedeapsa lui Dumnezeu. „S ă nu v ă lipsi ţi unul
Despre masturbare
Dumnezeu, ci pedeapsa lui Dumnezeu. „S ă nu v ă lipsi ţi unul de altul
decât cu bun ă învoial ă , pentru un timp, ca să v ă îndeletnici ţi cu
postul ş i cu rug ă ciunea, ş i iarăş i să fi ţi împreun ă ca să nu v ă
ispitească satana din pricina neînfrân ă rii voastre“ (1 Corinteni 7:5).
Pentru nep ă zirea de pofta trupească pe care au întip ă rit-o în ei, în vremea
celor nou ă luni de sarcin ă , se nasc copii înd ă ră tnici, neascult ă tori şi fă ră
frică de Dumnezeu. Ace ş tia vor că dea în curvie to ţ i ş i mul ţ umiri în viaţă
nu vor avea. P ă catele trebuie isp ăş ite dup ă spovedanie, aici, în viaţ a
aceasta, prin canon şi suferin ţ e purtate cu ră bdare, ca să sc ă p ă m de
isp ăşirea de dincolo. Unora nu le vine să cread ă că vor da seama de
faptele lor, iar necredincio şii nici nu vor să cread ă în Dumnezeu, de
aceea mai grozav ă va fi r ă splata lor.
Medicii trateaz ă de alcoolism ş i narcomanie, însă nimeni nu te
vindec ă de boala desfrâului, dimpotriv ă ţ i se oferă afrodisiace. Unii
oameni au ajuns să fie ni ş te prelungiri ale poftei. În epoca sex-
shopurilor, noi asist ă m la personificare poftei, dincolo de orice idee de
cuplu sau lege a perpetu ă rii. Când tân ă rul, din cauza filmelor ş i a afi şelor
cu care tră ie şte, î şi începe viaţ a în doi dup ă o lung ă perioad ă de
masturbare, cel ă lalt devine pentru el un substitut al masturb ă rii. De aceea
genera ţ ia tinerilor de azi î şi schimb ă atât de u ş or partenerii, pentru că ei
nu pot resimţ i sentimentul de cuplu ş i practic, se masturbează între ei.
Niciodat ă societatea nu a fost mai uniformă şi mai aplatizat ă decât azi.
Toat ă viaţ a lor este o imita ţ ie a unor staruri, actori sau muzican ţ i de
duzin ă . EI SUNT UMBRE CARE CAD DE PE ECRANELE
TELEVIZOARELOR“.
Cei ce se masturbează î ş i irosesc viaţ a ş i să n ă tatea doar pentru a
dobândi p ă cate. „Pă catul odat ă să vârş it aduce moartea“ (Iacov 1:15).
Dar din mil ă , Dumnezeu nu pedepse şte imediat pe cei ce p ă că tuiesc, a şa
cum a fă cut cu Onan (Facerea 38:10), ci îi rabd ă îndelung ş i-i a şteapt ă
să se pocă iasc ă , să se oprească de la calea p ă catului. Pentru acest motiv
trebuie s ă -i mul ţ umim Atotbunului Dumnezeu ş i să -l rug ă m: „Doamne,
Iisus Hristoase, Dumnezeul nostru, milostive şte-te de lumea Ta“.
BIBLIOGRAFIE: Biblia, E.I.B.M., Bucureşti, 1994;John Breck, Darul sacru al vieţ ii,
Editura Patmos, Cluj-Napoca, 2003; Ieromonah Savatie Baştovoi, Între Freud şi Hristos, 2005;
15
Despre masturbare Sfântul Ioan Maximovici, Profeţ ii şi m ărturii creştine, vol. 2, Editura Cartea
Despre masturbare
Sfântul Ioan Maximovici, Profeţ ii şi m ărturii creştine, vol. 2, Editura Cartea Ortodox ă,
Alexandria, 2006; Prof. univ. dr. Mihai Georgescu Brăila. Curs de Obstetrică, Ginecologie;
Georges Bernanos, Jurnalul unui preot de ţ ar ă; Părintele Arsenie Boca, Tinerii şi familia,
editura Credin ţ a Stră mo şească, Iaşi, 2005; Prof. V.V. Zenkovsky, Convorbiri cu tinerii despre
sexualitate, Editura Bizantin ă, Bucureşti, 2006; Preot Marc-Antoine Costa de Beauregard,
Teologia sexualităţ ii, Editura Christiana, Bucureşti, 2006; Protos. Nicodim Măndiţă , Priveghi
creştinesc, Editura Agapis, Bucureşti, 2004; Evagrie Ponticul, În luptă cu gândurile, Editura
Deisis, Sibiu, 2006; Constantin Gorgos, Vademecum în psihiatrie, Editura Medicală, Bucureşti,
1985; Grigore Gr. Popescu, Medicina şi colectivităţ ile umane, Editura Medicală, Bucureşti,
1981; Patericul Sarovului, Editura Cartea Ortodox ă, Galaţ i, 2004.
Pă catul malahiei şi consecinţele lui
de protos. Nicodim Mă ndi ţă
Pentru a vedea fiecare ş i mai bine greutatea acestui p ă cat al
necurăţ iei, ca, cei că zu ţ i să -l p ă ră seasc ă , iar cei teferi s ă se p ă zeasc ă ca
de mu ş că tura viperei de mrejile şi întin ă ciunea lui, d ă m aici mai jos
aceste învăţă turi l ă muritoare şi folositoare multora.
Malahia este atât de urât ă lui Dumnezeu, încât pentru dânsa a
omorât pe Onan, feciorul Iudei (care a fost fecior al lui Iacob), pentru c ă
el a ară tat întâi aceast ă ră utate pe p ă mânt ş i de el s-a numit şi malahie,
onanism. Ră u s-a ară tat Onan înaintea lui Dumnezeu că a f ă cut aceasta,
ş i l-a omorât pe el (Facerea 38:10). Este socoteala unor dască li, c ă
Dumnezeu atât de mult urând pe acei mândri filosofi ai elinilor, i-a l ă sat
să fie st ă pâni ţ i de acest p ă cat, spre pedeapsa închin ă rii lor la idoli, că ci
cunoscând pe Dumnezeu, nu L-au slă vit ca pe un Dumnezeu! Aceasta se
aseamă n ă cu ceea ce zice Sfântul Apostol Pavel pentru dân ş ii: Pentru
aceea ş i Dumnezeu i-a dat pe ei în pofta inimii lor, spre necurăţ ie, ca să
se necinstească trupurile lor în sine ş i (Romani 1:24), unde, prin aceia se
zice trupurile lor în sineş i, a ară tat malahie, în care acela ş i trup
lucrează ş i p ă time ş te singur în sine.
Malahia, zice Sfântul Ioan Scă rarul, este curvie ce se face în
trup f ă ră de alt trup, prin care a c ă zut acel mare sihastru, pentru care a
zis Sfântul Antonie cel Mare, că mare stâlp a că zut. Tot acesta nume şte
malahia, moarte ş i pierzare, care totdeauna se afl ă la noi ş i se poart ă
împreun ă cu noi şi mai vârtos în vremea tinereţ ilor. Pentru aceasta este
foarte greu să se dep ă rteze de dânsa şi să se poc ă iască cei care s-au
prins odat ă de dânsa. De aceea şi un dasc ă l o aseamă n ă cu o mreaj ă
16
Despre masturbare mare a diavolului ş i a iadului, cu care a tras lumea spre
Despre masturbare
mare a diavolului ş i a iadului, cu care a tras lumea spre pierzare ş i mul ţ i
se prind în ea, dar pu ţ ini scap ă . Ş i se bucură diavolul pentru vânatul cel
mult cel face cu aceasta precum zice Avacum: El îi scoate pe to ţ i cu
undi ţ a, îi trage în mreaja sa, ş i-i adun ă pe to ţ i în n ăvodul să u, Pentru
aceasta se bucură şi se vesele ş te. Drept aceea, el aduce jertfa mrejei sale
ş i t ă mâieri n ă vodului să u, c ă ci cu ajutorul lor partea lui este mai grasă
ş i mă ncă rurile lui mai îngrăş ate“ (Avacum 1:15-16).
● De ce zic mai mult? Malahia pricinuie şte vă t ă mare veş nică nu
numai la suflet, ci pricinuie şte vă t ă mare şi la să n ă tatea trupului.
Vă t ă mare la suflet, c ă ci îl lipse şte de Împ ă răţ ia cerurilor şi-l osânde şte
în munca cea ve şnică , precum zice Sfântul Apostol Pavel: Nu ş ti ţ i, oare,
c ă nedrep ţ ii nu vor mo ş teni împ ă răţ ia lui Dumnezeu? Nu v ă amă gi ţ i: nici
desfrânaţ ii, nici închin ă torii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici
sodomi ţ ii, nici furii, nici lacomii, nici be ţ ivii, nici batjocoritorii, nici
ră pitorii nu vor mo ş teni împ ă răţ ia lui Dumnezeu“ (1 Corinteni 6: 9-10).
Malahia face pe suflet de pierde fecioria, care este cel mai
cinstit lucru al lumii, ş i care, de se va pierde odat ă , nu se mai
dobândeş te niciodat ă ş i pentru c ă îl face de aduce jerf ă diavolului prin
să mân ţ a trupului s ă u, precum zice un Sfânt Pă rinte.
Malahia pricinuie şte v ă t ă mare trupului celor ce o practică ,
precum zic doctorii, astfel:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Îng ă lbenesc.
Le sl ă be ş te stomacul.
Le sl ă be ş te vederea ochilor.
Pierd glasul.
Pierd iste ţimea ş i ascu ţimea min ţii.
Pierd ţinerea de minte.
Pierd somnul cu oarecare visuri tulburate.
Tremur ă trupul lor.
Pierd b ă rb ăţia trupului ş i a sufletului.
10.
Li
se
întâmpl ă
dambla
(stare
patologică
constând
în
afectarea sistemului nervos, manifestat ă prin incapacitatea de a face
mi şc ă ri voluntare, paralizie).
17
Despre masturbare 11. 12. 13. 14. Sunt cuprin şi de fric ă . Sunt cuprin
Despre masturbare
11.
12.
13.
14.
Sunt cuprin şi de fric ă .
Sunt cuprin şi de furie.
Au crize de epilepsie.
Înnebunesc.
15.
16.
Au scurgeri în somn ş i de multe ori chiar când sunt treji.
Îmb ă trânesc curând ş i mor ră u ş i cu tică lo ş ie.
Aş adar p ă catul acesta este ca o ciumă şi strică ciune a
neamului omenesc, ş i face pe malahieni şă petreac ă ş i aici o via ţă
tic ă loasă ş i în cealaltă să se munceasc ă în focul cel ve ş nic.
(Extras din cartea „Fuga din Sodoma ş i Gomora” (sau Cum să
ie şim din iadul desfrân ă rilor de protosinghel Nicodim Mă ndi ţă , Editura
Agapis, 2003).
Onania
(Dr. Mihail Prunk, Manual complect pentru educa ţ ia sexelor, Editura
Cartea Româneasc ă , Bucure şti)
Onania este veche de când lumea. La toate popoarele ş i în toate
timpurile, chiar ş i în cele preistorice, obiceiul acesta al masturb ă rii a
st ă pânit cu putere mul ţ i oameni. Lucru este foarte explicabil, pentru că
aceast ă manifestare se leag ă în mod intim de însăş i natura omenească .
Toate elementele pentru a izbucni în afar ă , se afl ă structura instinctului
sexual, care la început, pân ă a-ş i g ă si c ă ile fire ş ti, fatale, precum reiese
din consideraţ iunile de mai înainte.
În vremurile biblice evreii au practicat masturbarea. Grecii de
asemenea, sunt cunoscu ţ i în istorie pentru epocile lor de glorie
intelectual ă ş i desfrâu. Hetairele masturbau pe atunci enorm ş i în afară de
Aspasia, a ră mas celebră Sappho din Lesbos. Şi la romani epoca marelui
imperiu a fost, între altele, un omagiu universal acestui viciu al onaniei.
Nu e nevoie să d ă m statistici istorice vaste. Ră spândirea enormă a
onaniei reiese din însăşi natura ei, care face pe individ să cad ă direct
asupra realit ăţ ii ce o reprezint ă ş i apoi u şurin ţ a cu care se poate să vâr ş i,
18
Despre masturbare mai ales atunci când condi ţ iile de împreunare sexual ă normal ă
Despre masturbare
mai ales atunci când condi ţ iile de împreunare sexual ă normal ă sunt
îngreuiate de diferite împrejură ri.
În timpul execut ă rii actului, chipul onanistului are o înfăţ i ş are de
excita ţ ie oribil ă . Privirea e ţ eap ă n ă , fa ţ a congestionat ă , inima ş i respiraţ ia
sunt accelerate, tră s ă turile fe ţ ei se adun ă grimase, pân ă când totul
sfâr ş e ş te brusc, ca un colaps. Dup ă aceea urmeaz ă o oboseal ă cumplit ă
care nu seamă n ă cu epuizarea adusă de un raport sexual normal.
Individul se simte indispus, veş ted, desgustat ş i incapabil de lucru. O
senzaţ ie penibil ă de remu ş care îi încle şteaz ă toat ă fiin ţ a, zdrobit ă de
ş ocul nervos al actului.
Masturbarea
Fenomenul onanismului sau masturbarea, considerat, din p ă cate, de
mul ţ i psihologi contemporani ş i chiar clerici ca fiind o practică normal ă ,
este subiectul despre care am scris oarecum fă r ă tragere de inimă în
trecut (vezi Orthodox Tradition, Vol. IX, Nr. 1-1992, pag. 30-31).
Tratarea unui astfel de subiect necesit ă nu numai un studiu aprofundat ci
ş i o imensă discre ţ ie duhovnicească , mai ales când e vorba de
adolescen ţ i. Şi asta, deoarece rigoarea ş tiin ţ ifică a psihologiei medicale
ş i academice a cedat tot mai mult spaţ iu în ultimul deceniu sentin ţ elor
nefondate ale psihologiei dup ă ureche; idei superficiale cum ar fi co-
dependen ţ a, terapiile bizare ş i presupusele terapii moderne ale filozofiei
holistice ş i New Age au eradicat o mare parte din studiul tradi ţ ional al
comportamentului uman.
Convingerea unei figuri v ă dit libertine cum a fost Sigismund Freud
(cel pu ţ in referitor la concluziile lui despre sexualitatea uman ă ) fa ţă de
efectele psihice negative ale masturb ă rii au fost respinse ş i catalogate ca
simptomatice de că tre maniaci învechi ţ i ş i supersti ţ io ş i, cu atitudini
medievale. Astfel, chiar p ă stori ortodocş i au ajuns să vorbească despre
aceast ă anomalie sexual ă ca despre ceva normal. (În acest sens, un preot
modernist din America a fost auzit spunând într-o sal ă de seminar, cu
câ ţ iva ani în urm ă , că n-ar trebui s ă b ă g ă m prea mult în seam ă ideile
preconcepute ale unor p ă rin ţ i despre aspectele inocente ale
comportamentului sexual uman). În virtutea îndrept ă rii unor astfel de
19
Despre masturbare teorii ciudate despre onanism care au copleş it medicina secolului al XVIII-lea, când
Despre masturbare
teorii ciudate despre onanism care au copleş it medicina secolului al
XVIII-lea, când psihologii, psihiatri ş i clerul au pierdut orice sobrietate
cu privire la acest obicei abuziv, cedând în faţ a unei filozofii de tipul fă
ce-ţ i place, cu totul opusă atât înv ăţă turilor cre ştin-ortodoxe – Sfânta
Scriptură şi Canoanele biserice şti arat ă că masturbarea este un p ă cat
foarte serios – cât ş i teoriilor circumspecte despre dezvoltarea sexual ă
normal ă care prevalau pe vremea când psihologia era considerat ă ştiin ţă
ş i cuvântul normal era de la sine în ţ eles de toat ă lumea.
Morala îndoielnic ă
Morala îndoielnică ş i valorile culturale slab calitative care au
p ă truns în stilul de via ţă american prin televiziune, asaltându-i chiar ş i pe
cei care nu urmă resc astfel de emisiuni, problema onanismului nu e
important ă pentru americanii de azi. Într-o societate care accept ă parada
goliciunii trupeş ti prin toate ziarele, revistele şi la toate emisiunile TV, să
nu mai vorbim despre reclamele la produsele de uz personal care nici cu
zece ani în urmă se vindeau cu discreţ ie prin farmacii, onanismul a
devenit un subiect de râs. Nu numai c ă este considerat normal, mai
degrab ă decât anormal şi d ă un ă tor fizic ş i psihic, dar într-un numă r al
unei reviste pentru tineret, conform al unui raport recent al CNN, onania
este printre primele modalit ăţ i de petrecere a timpului liber de c ă tre
tineri: o ocupa ţ ie inofensiv ă ! Ceea ce în generaţ ia mea era un subiect
aproape necunoscut sau despre care nu se vorbea în afara actului de
spovedanie, a devenit azi un subiect de larg ă conversa ţ ie. Ad ă ugându-se
la starea de degradare a ştiin ţ elor psihologice ş i a abandon ă rii de că tre
cler a responsabilit ăţ ilor lor duhovniceş ti, cultura imoral ă din America ş i
din vest în general nu face decât să accentueze ideea, mai ales printre
adolescen ţ i, c ă masturbarea nu este, a şa cum arat ă Biserica ş i cei
responsabili din cadrul acesteia, o c ă dere în p ă cat ş i o fantezie
distructiv ă . În consecin ţă , chiar cre ş tinii au ajuns să cread ă c ă acest p ă cat
sexual nu ar avea consecin ţ e asupra sufletului ş i psihicului.
Pentru a informa într-un mod serios cititorii cu privire la acest
subiect, a ş dori să v ă povestesc dou ă istorioare pe care mi le-a spus mie
p ă rintele meu duhovnic Mitropolitul Ciprian, un t ă mă duitor spiritual, una
20
Despre masturbare din ele culeasă dintr-o carte duhovnicească şi cealalt ă pe care i-a povestit-o
Despre masturbare
din ele culeasă dintr-o carte duhovnicească şi cealalt ă pe care i-a
povestit-o cândva un fiu de-al să u duhovnicesc. Eu am folosit ambele
povestioare în sfă tuirea ş i luminarea tinerilor care au venit la mine pentru
ajutor. Ele sunt despre oameni reali, nu din ziua de azi, deci povestirile
nu violează intimitatea nimă nui şi ne prezint ă o imagine conving ă toare
despre consecin ţ ele duhovnice şti ale onanismului asupra omului. Speră m
c ă aceste povestiri vor ajuta la luminarea multora cu privire la aceast ă
patimă , putându-se feri astfel de efectele distrug ă toare de suflet. (Sfântul
Ioan Gură de Aur).
Istorioar ă despre masturbare
Odat ă , un tân ă r mi-a povestit urmă toarele: ca adolescent i-a pl ă cut
sportul, mai ales luptele. Pe când a avut 15 ani, un coleg l-a înv ăţ at
masturbarea. La spovedanie, i-a fost ru şine să spun ă şi acest p ă cat
preotului. Cam la o lun ă , era acasă şi se lupta cu fratele să u mai mare, pe
podeaua din buc ă tă rie. Pe nea şteptate, fratele să u, care era foarte viguros,
a că zut pe pieptul lui atât de puternic încât i s-a oprit respira ţ ia ş i aproape
c ă a murit (moarte clinică ). În acea stare de pseudo-moarte el ş i-a
observat propriul corp, i-a v ă zut pe mama ş i pe fratele s ă u agitaţ i, să rind
să -l ajute, ş i propriul să u suflet care, înso ţ it de îngerul să u p ă zitor se
ridica deasupra casei şi deasupra ora ş ului în care locuia, ducându-se pân ă
la ceruri. Apoi s-a v ă zut într-un tunel întunecos, la cap ă tul că ruia a z ă rit
lumina ş i raiul. Cum a intrat în acea lumin ă , a v ă zut pe Maica Domnului
care l-a întrebat pe înger ce caut ă acolo. Îngerul i-a povestit amă nun ţ it
despre moartea b ă iatului, dup ă care, Sfânta Fecioară s-a întors spre b ă iat
ş i i-a spus: mama ta s-a rugat că tre mine cu lacrimi pentru întoarcerea ta
ş i Fiul meu I-a îndeplinit voia. Dar b ă iatul, uimit de frumuse ţ ile raiului a
implorat să fie l ă sat acolo. Maica Domnului i-a ră spuns c ă trebuie să se
întoarcă pentru rug ă ciunile mamei sale. Dar ascult ă ce-ţ i spun: trebuie
să - ţ i mă rturise ş ti p ă catul pe care l-ai fă cut acum o lun ă . Acesta este un
p ă cat înfrico şă tor ş i dacă nu-l mă rturise ş ti în fa ţ a unui preot am să -ţ i ară t
ce ţ i se poate întâmpla. Spunând acestea, Maica Domnului l-a rugat pe
Arhanghelul Mihail să -l duc ă deasupra unei pră p ă stii de unde putea să
21
Despre masturbare vad ă muncile celor din iad. Priveli ş tea a fost atât de
Despre masturbare
vad ă muncile celor din iad. Priveli ş tea a fost atât de înfrico şă toare încât
b ă iatul aproape a leş inat. Dup ă aceea, el ş i-a reluat drumul prin tunelul
întunecat înspre oraş ul în care locuia, în casa sa pân ă în camera unde
familia st ă tea adunat ă deasupra corpului neînsufleţ it. Apoi, simţ ind o
presiune puternic ă asupra trupului să u, sufletul s-a întors la locul lui şi el
ş i-a deschis ochii. Povestind apoi tuturor ce i s-a întâmplat, mama sa,
dând slav ă Preasfintei Fecioare pentru că a mijlocit la Fiul ei ş i i-a trimis
înapoi copilul, îl tot să ruta ş i îl tot îmbrăţ i ş a pe acesta nemaiputându-ş i
controla emo ţ iile.
Altă istorioar ă despre masturbare
Un alt adolescent, tot b ă iat, c ă zut în patima masturb ă rii, nu ş i-a
mă rturisit p ă catul în faţ a preotului. Şi s-a întâmplat ca acesta să se
îmboln ă veasc ă de o boal ă grav ă , fiind pe moarte. Familia a trimis vorb ă
preotului să u duhovnic despre starea b ă iatului dar n-au putut să -l aducă
la el la timp ş i b ă iatul a murit. În momentul morţ ii, sufletul b ă iatului a
fost luat de doi diavoli înfrico şă tori şi târât într-un loc cu munci
groaznice. Între timp, a sosit şi p ă rintele duhovnic al b ă iatului g ă sind
familia îndurerat ă . „Dacă ai fi venit mai repede, p ă rinte, l-ai fi putut
salva pe copilul nostru”, plângeau ei. „Te rog, adu-l înapoi”. P ă rintele a
început să se roage ş i minunea s-a întâmplat şi b ă iatul s-a întors la viaţă .
Bă iatul a strigat p ă rintelui să u: „M-ai salvat!”, dup ă care a povestit
despre întâlnirea sa înfrico şă toare pe care a avut-o cu demonii care, erau
gata să -l arunce în fundul iadului. F ă ră să ş tie de p ă catul b ă iatului,
preotul l-a întrebat cum a fost posibil să se întâmple a ş a ceva? De ce să -
i ia diavolii sufletul? Atunci b ă iatul i-a mă rturisit fapta lui. „Îţ i pare ră u
din tot sufletul de ce ai fă cut?” îl întreb ă preotul. „Da”, ră spunse
tân ă rul. „Eş ti sigur?”, îl mai întreb ă o dat ă preotul. Bă iatul i-a r ă spuns:
„Oh, da p ă rinte!”. „ Şi vrei să mergi în Rai?” „Adică pot să fiu acum
cu Hristos?” exclamă b ă iatul. Şi p ă rintele s ă u duhovnic l-a asigurat că
da. „Atunci îmi doresc să mor, spuse b ă iatul, încruci şându-ş i mâinile
pe piept”. P ă rintele fă cu semnul Sfintei Cruci deasupra b ă iatului ş i
tân ă rul, închizând ochii, a murit în pace.
22
Despre masturbare 23
Despre masturbare
23