FARMACIE

- propuneri intrebari Tema nr. 1 Farmacocinetica general Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, editia a II-a (revazuta si adaugita), 2009 (cu tiraj prelungit de 1000 exemplare, n 2011) pag. 46-171 *1 Procaina:

*5

Formele farmaceutice injectabile extravasculare trebuie sa respecte urmatoarele conditii, cu exceptia:

A. sterile B. izotone C. izotone sau slab hipotone D. pH=7,4 E. neiritante tisulare. (pag. 77, 80-81) *6 Solutiile intravenoase respecta urmatoarele conditii, cu o exceptie:

A. este inactivata n tubul digestiv B. este activata n snge C. este inactivata n ficat D. este inactivata n snge E. este inactivata n plamni. (pag. 109) *2 Consecintele fixarii medicamentelor n tesuturi sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. sterile si apirogene B. izotone sau slab hipertone C. pH strict = 7,4 D. fara substante hemolitice E. fara substante ce precipita proteinele plasmatice. (pag. 77-78) *7 Hipoalbuminemie se produce n urmatoarele situatii, cu o exceptie:

A. eliminarea lenta B. prelungirea duratei de actiune C. scaderea duratei de actiune D. aparitia efectelor adverse E. prelungirea duratei unei intoxicatii. (pag. 101) *3 Notati procentul de acid slab neionizat, cnd pKa-pH=0:

A. malnutritie B. neoplasm C. arsuri D. fracturi E. afectiuni ginecologice (pag. 84) *8 S.O.M.H. au urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

A. 0,01 B. 24,03 C. 50,00 D. 75,97 E. 99,99 (pag. 52) *4 Calea de administrare ce se utilizeaza exclusiv pentru actiunea generala este:

A. metabolizeaza numai medicamentele liposolubile B. prezinta specificitate de substrat C. utilizeaza oxigen molecular D. utilizeaza citocromul P450 redus E. sunt active numai n prezenta de NAD citoplasmatic (pag. 112-113) *9 n biotransformarea medicamentelor n stadiul I se ntlnesc urmatoarele timpuri de reactii enzimatice, cu exceptia:

A. intraosoasa B. bucala C. intrarectala D. uretrala E. intraperitoneal. (pag. 60, 68, 82)

A. oxidari B. reduceri C. hidrolize D. decarboxilari E. acetilari (pag. 125)

Pag. 1 din 284

* 10 Prin N-oxidare nu se biotransforma: A. fenacetina B. anilina C. acetaminofen D. imipramina E. nicotina (pag. 127) * 11 Apa totala din organism (masurata n l/70kg) este: A. 5 B. 3 C. 10-12 D. 20-35 E. 35-52 (pag. 97) * 12 Circuitul entero-hepatic nu determina: A. ntrzierea eliminarii B. cresterea duratei de actiune C. efecte adverse cnd eliminarea biliara este ntrziata D. efecte toxice hepatice pentru rifampicina E. scaderea T1/2 (pag. 101) * 13 Urmatoarele preparate sunt prodroguri, cu exceptia: A. ulei de ricin B. procainpenicilina C. eritromicina propionat D. ulei de parafina E. eritromicina lactobionat (pag. 55) * 14 Calea i.v. este corelata cu efectul primului pasaj: A. pulmonar B. pulmonar si hepatic C. hepatic D. intestinal E. hepatic si intestinal (pag. 57) * 15 Urmatoarele medicamente au clearance-ul hepatic diminuat la vrstnici, cu exceptia: A. paracetamol B. fenilbutazona C. propranolol D. warfarina E. teofilina (pag. 117)

* 16 Prin reducere nu se biotransforma: A. cloramfenicol B. cloralhidrat C. metadona D. cortizon E. cocaina (pag. 128) * 17 Se biotransforma prin hidroliza: A. codeina B. paracetamol C. etanol D. fenobarbital E. lidocaina (pag. 128) * 18 Nu reprezinta un tip de clearance: A. clearance extrinsec B. clearance intrinsec C. clearance sistemic total D. clearance plasmatic E. clearance-ul unui organ (pag. 104) * 19 Urmatoarele afirmatii despre clearance (Cl) sunt reale, cu exceptia: A. ClT=ClH+ClE B. ClE=ClR+ClnR C. ClT=ClH+ClR+ClnR D. ClT=Ke x Vd E. ClT=C/Ve (pag. 104-105) * 20 Nu reprezinta un medicament activ metabolizat la metabolit cu acelasi tip de actiune: A. diazepam B. codeina C. fenilbutazona D. amitriptilina E. prednison (pag. 107) 21 Precizati medicamentele ce nu se pot administra pe cale intravenoasa: A. hemolitice B. cu pH diferit de cel sanguin C. ce precipita proteinele plasmatice D. cu presiune osmotica diferita de cea sanguina E. iritante tisulare (pag. 77-78)
Pag. 2 din 284

22 Factorii de care depinde marimea vitezei de eliminare sunt: A. calea de administrare B. concentratia sanguina C. structura chimica D. vrsta E. doar b si d (pag. 134) 23 Alimentele: A. nu influenteaza absorbtia digestive a medicamentelor B. cresc absorbtia pentru medicamentele putin solubile (ex: griseofulvina) C. scad absorbtia pentru medicamentele degradate n stomac (ex: peniciline) D. prezenta alimentelor este utila n cazul medicamentelor iritante ale mucoaselor E. scad absorbtia pentru substantele putin hidrosolubile, datorita inducerii unei hipersecretii biliare (pag. 63) 24 Caile injectabile extravasculare sunt: A. intramuscular B. intravenos C. subcutan D. intraarterial E. intraosos (pag. 77) 25 Substantele ce trec foarte greu prin bariera hemato-encefalica: A. derivatii cuaternari de amoniu B. substantele liposolubile C. barbiturice narcotice D. L-DOPA E. aminele (pag. 93) 26 Medicamente inactive metabolizate n metaboliti activi sunt: A. amitriptilina B. prednison C. fenilbutazona D. azatioprina E. ulei de ricin (pag. 107)

27 Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate: A. calea i.v. este indicata exclusiv pentru actiunea generala B. substantele administrate intravenos sunt exclusiv hidrosolubile C. formele farmaceutice injectabile nu trebuie sa fie sterile si apirogene D. pe cale i.v. se pot administra substante ce precipita proteinele plasmatice E. pe cale i.v. se pot administra substante iritante pentru tesuturi (pag. 78) 28 Membranele biologice sunt mai permeabile pentru: A. molecule cu greutate moleculara mica B. molecule liposolubile C. substante nedisociate D. cationi trivalenti E. molecule legate de proteine (pag. 49) 29 Filtrarea la nivelul membranelor biologice are urmatoarele caracteristici: A. are loc la nivelul porilor B. sunt filtrate substante hidrosolubile C. se realizeaza n sensul gradientului de concentratie D. intervin pompele ionice E. prezinta o nalta specificitate sterica (pag. 50) 30 Prin mucoasa intestinului subtire se absorb bine: A. substante nedisociate lipofile B. ioni, substante polare si substante disociate cu structuri analoage compusilor alimentari absorbabili C. derivati cuaternari de amoniu D. substante organice hisrosolubile, dar polare, disociate E. baze organice slabe (pag. 64) 31 Calea nazala de absorbtie are urmatoarele caracteristici: A. este indicata exclusiv pentru actiunea locala B. la copii nu pot aparea efecte sistemice C. este bine vascularizata D. este permeabila pentru substante liposolubile si hidrosolubile E. nu se pot administra solutii uleioase (pag. 70)
Pag. 3 din 284

32 Absorbtia prin epiteliu alveolar este favorizata de: A. suprafata foarte mare (100mp) B. reteaua capilara foarte bogata C. diametrul optim pentru aerosoli de 10 microni D. un ritm respirator lent si oprirea voluntara a respiratiei E. hipersecretia bronsica (pag. 71-73) 33 Notati afirmatiile corecte pentru absorbtia pe cale oculara: A. solutii izotone sunt preferabile B. pH-ul preferabil este 7,4-8 C. se utilizeaza pentru actiunea locala si sistemica D. secretia lacrimala este un factor favorabil E. solutiile hipotone pot produce ulceratii corneene (pag. 73-74) 34 Sunt transportate semnificativ n hematii: A. digitoxina B. fenilbutazona C. antimalaricele D. ciclosporina A E. petidina (pag. 83-84) 35 Hiperalbuminemie se produce n: A. afectiuni ginecologice B. mialgii C. fracturi D. schizofrenie E. tumori benigne (pag. 84) 36 Procesul legarii medicamentelor de proteinele plasmatice se caracterizeaza prin: A. legarea este specifica B. nu se pot stabili legaturi ionice C. echilibru ntre forma libera si cea legata este dinamic D. forma libera este activa E. forma legata este cea de rezerva (pag. 88)

37 Se leaga de proteine plasmatice n procent foarte mare: A. fenilbutazona B. sulfadimetoxina C. digitoxina D. fenitoina E. sulfafurazol (pag. 88) 38 Referitor la difuziunea prin placenta, notati raspunsurile incorecte: A. placenta are sisteme speciale de transport de la fat la mama B. fatul are mecanisme active de transport C. de la mama la fat nu pot difuza hormoni estrogeni si vitaminele hidrosolubile D. de la fat la mama nu pot trece substante polare disociate E. de la fat la mama difuzeaza substantele nedisociate, liposolubile si hidrosolubile (pag. 94-95) 39 Particularitatile difuziunii prin bariera sngelapte sunt: A. nu difuzeaza alcaloizi si chimioterapice B. difuzeaza purgative C. laptele este izoton cu plasma, dar mai acid ca plasma D. difuzeaza alcoolul E. n laptele matern se pot concentra medicamentele acide (pag. 95) 40 Caracteristicile difuziunii prin membrana celulara sunt: A. pH-ul intracelular este mai acid dect pH-ul interstitial si sanguin B. substantele foarte liposolubile se pot concentra intracelular C. filtrarea se face pentru medicamentele hidrosolubile cu greutatea moleculara mai mica de 100 D. acidoza favorizeaza difuziunea intracelulara a medicamentelor bazice E. difuziunea simpla se face pentru medicamente liposolubile cu greutatea moleculara mai mica de 350 (pag. 95-96)

Pag. 4 din 284

41 Volumul de distributie aparent (Vd) are urmatoarele caracteristici: A. se exprima n litri (l) B. se exprima n l/kg C. Vd aparent corespunde ntotdeauna cu Vd real D. Vd se determina la administrarea pe cale intravenoasa E. Vd = D x Co (D = doza administrata, Co = concentratia sanguina, masurata imediat dupa administrare i.v., in injectie "bolus") (pag. 98-99) 42 Clearance-ul hepatic este dependent de fluxul sanguin arterial hepatic la: A. izoniazida B. lidocaina C. nifedipin D. verapamil E. ulei de ricin (pag. 111) 43 Factorii ce favorizeaza actiunea locala, la nivelul mucoasei bronsice, a medicamentelor administrate inhalator: A. oprirea voluntara a respiratiei B. ritm respirator rapid C. particule de aerosoli cu diametru mai mare de 10 micrometri D. particule de aerosoli cu diametru mai mic de 0,51 micrometri E. particule de aerosoli cu diametrul egal cu 1-8 micrometri (pag. 72) 44 Asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante orale este periculoasa deoarece: A. se produce inhibitie enzimatica incrucisata B. cresc concentratiile plasmatice ale formei libere de anticoagulant C. cresc concentratiile plasmatice ale formei libere de fenilbutazona D. este deplasat de pe proteinele plasmatice anticoagulantul oral E. creste coagulabilitatea sngelui (pag. 125) 45 O substanta medicamentoasa acida se afla n cantitate mai mare n forma nedisociata cnd: A. pKa > pH B. pH > pKa C. pKa - pH > 0 D. pH - pKa > 0 E. pH - pK = 0 (pag. 51)

46 Transportul activ al medicamentelor prin membrane: A. se face contra gradientului de concentratie B. nu prezinta specificitate sterica C. se realizeaza pentru ioni, substante polare, disociate D. se realizeaza cu consum de energie E. se face pentru substantele liposolubile, nedisociate (pag. 53) 47 Calea intraarteriala prezinta urmatoarele particularitati: A. este utilizata rar B. implica efectul primului pasaj pulmonar C. poate declansa spasm arterial D. poate provoca hematom si tromboza E. efectul este cel mai rapid posibil (pag. 79) 48 Se distribuie bifazic: A. tiopentalul B. iodul C. hexobarbitalul D. Ca si P E. tetraciclina (pag. 98) 49 Circuitul entero-gastric se caracterizeaza prin: A. n intoxicatii cu alcaloizi trebuie scurtcircuitat B. participa medicamentele bazice liposolubile C. participa medicamentele bazice ce se pot elimina prin mucoasa gastrica, prin difuziune simpla D. participa medicamentele acide E. participa exclusiv medicamentele administrate per os (pag. 101) 50 Calea cutanata prezinta urmatoarele particularitati: A. vasodilatatia scade absorbtia B. masajul local si pansamentele ocluzive favorizeaza absorbtia percutana C. absorbtia se realizeaza n principal pe calea transfoliculara D. stratul cornos epidermic are frecvent efect de "rezervor" E. stratul adipos subcutanat are efect de retentie pentru substantele liposolubile (pag. 75-76)

Pag. 5 din 284

Tema nr. 2 Farmacodinamie generala Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, editia a II-a (revazuta si adaugita), 2009 (cu tiraj prelungit de 1000 exemplare, n 2011) pag. 172-231 *1 Tipurile de actiune farmacodinamica se clasifica dupa urmatoarele criterii, cu exceptia:

*5

Medicamentele administrate dimineata, nainte de masa cu 30 de minute, sunt:

A. Anorexigene B. Antiacide C. Antiinflamatoare D. Acid clorhidric si pepsina E. Antihelmintice (pag. 203) *6 Medicamentele administrate n timpul sau imediat dupa mese sunt:

A. Reversibilitate B. Selectivitate C. Metabolizare D. Modul de utilizare E. Sensul actiunii (pag. 180-181) *2 Daca nu exista alta recomandare, este preferabil ca medicamentele sa fie administrate n raport cu mesele:

A. Acid clorhidric si pepsina B. Purgative C. Hipoglicemiante D. Hipocolesterolemiante E. Colecistokinetice (pag. 203) *7 Medicamentele administrate la 30-60 minute dupa masa sunt:

A. Cu 30 de minute nainte B. La 1 ora dupa C. La 1 ora nainte sau 3 ore dupa D. n timpul mesei E. Imediat dupa (pag. 203) *3 Marcati varianta ce nu reprezinta un model de relatie cantitativa, structura chimica actiune farmacodinamica:

A. Diuretice B. Stimulatoarele secretiei gastrice C. Antiacide D. Digitalice E. Teofilina si aminofilina (pag. 203) *8 Nu reprezinta bioritm circadian:

A. Tensiunea sanguina B. Activitatea enzimatica C. Temperatura corpului D. Functiile pulmonare E. Concentratiile de neuromediatori (pag. 204) *9 Penicilinele injectabile se pot amesteca in vitro cu:

A. Wohl B. Hansch C. Free-wilson D. Ariens E. MTD Simon (pag. 187) *4 Temperatura ambianta ridicata:

A. Glucoza B. Lactat de sodiu C. Bicarbonat de sodiu D. Clorura de sodiu E. Aminoglicozide (pag. 208-209) * 10 Sinergism de potentare urmarit n terapeutica: A. Antihipertensiv si diuretic B. Hipoglicemiante si beta-adrenolitice C. Pilocarpina si atropina D. Adrenalina si propranololul E. Procaina si sulfamidele (pag. 210-212)
Pag. 6 din 284

A. Creste procesele metabolice B. Creste biotransformarile medicamentelor C. Scade permeabilitatea tisulara D. Scade durata actiunii medicamentelor E. Creste intensitatea actiunii medicamentelor (pag. 202)

* 11 Determina antagonism de efect: A. Warfarina cu acidul acetilsalicilic B. Tubocurarina cu gentamicina C. Penicilinele cu tetraciclinele D. Sulfamide antidiabetice cu beta-adrenolitice E. Tranchilizante cu alcool (pag. 214) * 12 Au latenta cea mai mica: A. Formele farmaceutice retard B. Medicamentele cu mecanism indirect de actiune C. Medicamente legate de proteine plasmatice D. Medicamente administrate i.v. E. Medicamente ce actioneaza prin metabolitul activ (pag. 178) * 13 Care afirmatie nu este corecta: A. Digitoxina are T1/2 = 7 zile B. Clorpropamida are T1/2=36 ore C. Fenilbutazona are T1/2 = 2-9 ore D. Strofantina are T1/2 = 1 zi E. Tolbutamida are T1/2 = 6 ore (pag. 179) * 14 Notati afirmatia incorecta: A. antiastmaticele au efect numai n cazul unei bronhoconstrictii B. cardiotonicele au efect inotrop-pozitiv evident n insuficienta cardiaca C. antipireticele scad febra si temperatura normala D. analepticele respiratorii stimuleaza numai centrii respiratori bulbari deprimati E. tranchilizantele au efect evident daca exista o stare de hiperexcitabilitate sau anxietate (pag. 196) * 15 Antagonistii competitivi se caracterizeaza prin: A. au activitate intrinseca B. sunt capabili sa declanseze un efect la nivelul receptorilor C. cresc potenta agonistilor specifici D. diminua potenta agonistilor specifici E. nu sunt capabili sa se lege de receptori, la nivelul situsurilor de legare ale agonistilor specifici (pag. 226)

* 16 Antagonistii necompetitivi se caracterizeaza prin: A. diminua pna la anulare efectul maxim al agonistului specific B. au activitate intrinseca C. nu blocheaza receptorii D. nu schimba conformatia receptorului E. cresc efectul maxim al agonistului specific (pag. 226) * 17 Una din asocierile urmatoare determina toxicitate hepatica crescuta: A. aminofenazona + sulfonamide antibacteriene B. verapamil + propranolol C. atropina + fenotiazine D. izoniazida + rifampicina E. propantelina + antidepresive triciclice (pag. 215) * 18 Agranulocitoza este detrminata de asocierea: A. izoniazida + rifampicina B. verapamil + propranolol C. noraminofenazona + sulfonamide antibacteriene D. atropina + fenotiazine E. propantelina + antidepresive triciclice (pag. 215) * 19 Reprezinta antagonism nedorit si de evitat asocierea: A. anestezic general + tranchilizant B. procaina + sulfamidele C. analgezic (fentanil) + neuroleptic (droperidol) D. antihipertensiv + diuretic E. analgezic-antipiretic + analgezic morfinomimetic (pag. 212, 210) * 20 Notati afirmatia incorecte: A. omul este o specie diurna B. tonusul parasimpatic predomina noaptea C. tonusul parasimpatic predomina ziua D. crizele de astm bronsic sunt frecvente la 4 dimineata E. travaliul are loc de obicei la 4 dimineata (pag. 204)

Pag. 7 din 284

21 Durata crescuta a actiunii farmacodinamice este consecinta: A. legarii de proteinele plasmatice n procent mare B. difuziunii in toate trei sectoarele hidrice C. fixarii greu reversibile de substrat D. distribuirii selective intr-un tesut E. legarii de proteinele plasmatice in procent mic (pag. 188) 22 Durata actiunii farmacodinamice este crescuta de urmatorii factori: A. Procent mare de legare de proteinele plasmatice B. Difuziunea n toate trei sectoarele hidrice C. Distribuirea exclusiv in spatiul intravascular D. Distribuirea selectiva ntr-un tesut E. Fixarea greu reversibila de substrat (pag. 188) 23 Precizati factorii de care depinde eficacitatea maxima a unui medicament: A. calea de administrare B. activitatea intrinseca C. numarul de receptori activati D. doza eficace maxima E. medicamentul este agonist total sau partial (pag. 177) 24 Precizati ce proprietati au antagonistii totali: A. activitate intrinseca maxima B. activitate intrinseca zero C. activitate intrinseca submaximala D. afinitate pentru receptori E. afinitate pentru receptori zero (pag. 177, 226) 25 Ce consecinte are asupra actiunii farmacodinamice, formarea complexului medicament-receptor prin legarea covalenta? A. actiunea reversibila B. actiunea ireversibila C. durata scurta de actiune D. durata lunga de actiune E. durata ultrascurta de actiune (pag. 179) 26 Efecte bisens au: A. adrenalina B. paracetamolul C. noradrenalina D. fenobarbitalul E. acidul acetilsalicilic (pag. 174)

27 Boli autoimune ale receptorilor sunt: A. miastenia gravis B. diabetul zaharat, insulino-rezistent C. boala Grave D. feminizarea fatului masculin E. hipercolesterolemia ereditara (pag. 200) 28 Boli genetice ale receptorilor sunt: A. boala Grave B. feminizarea fatului masculin C. hipercolesterolemia ereditara D. miastenia gravis E. endocrinopatii generalizate ereditare (pag. 200) 29 Sunt bioritmuri cu frecventa inalta si durata pana la 30 minute: A. enzimatice B. cardiace C. respiratorii D. temperatura corpului E. activitatea electrica a creierului (pag. 204) 30 Bioritmurile cu frecventa joasa si durata pna la un an sunt: A. enzimatice B. circaseptidiene C. mensuale D. sezoniere E. anuale (pag. 204) 31 Variabilitatea farmacodinamica anormala se exprima grafic prin: A. curbe frecventa-distributie bimodale B. curba cu alura de clopot (curba lui Gauss) C. curbe frecventa-distributie trimodale D. curbe frecventa-distributie multimodale E. curba cumulativa sigmoidala cuantala (pag. 230) 32 Radicalul metil substituit la azotul de pe nucleul barbituric formeaza derivati barbiturici N-metilati cu: A. efect hipnotic B. efect narcotic C. efect anticonvulsivant D. coeficient de partaj L/A scazut E. coeficient de partaj L/A ridicat (pag. 183)
Pag. 8 din 284

33 Care afirmatii sunt reale: A. s-a stabilit o relatie ntre efectul placebo si gradul de inteligenta si sex B. placebo este o substanta fara efect farmacodinamic obiectiv C. efectul placebo este atribuit unei substante placebo D. placebo reactiv este persoana ce raporteaza un efect placebo E. procentul efectelor placebo este diferit, n circumstante variate (pag. 194) 34 Consecintele farmacologice ale proceselor de reglare "up" si "down" ale receptorilor sunt: A. efect rebound B. toleranta C. sindrom de abstinenta D. sensibilizare alergica E. modificari n intensitatea si durata efectului (pag. 199) 35 Melatonina: A. este un hormon secretat exclusiv noaptea de glanda pineala B. genereaza ritmul circadian veghe-somn C. secretia de melatonina creste cu vrsta D. are un puternic efect antioxidant E. este activa doar pe receptori din structuri cerebrale (pag. 205) 36 Crizele de astm sunt mai frecvente noaptea deoarece: A. tonusul parasimpatic este crescut noaptea B. tonusul parasimpatic este scazut noaptea C. nivelele de cortisol endogen sunt la minim noaptea D. nivelele de cortisol endogen sunt la maxim noaptea E. eliberarea de prostaglandina bronhoconstrictoare este maxima la ora 4 a.m (pag. 206) 37 Precizati efectul asocierii fenilbutazonei cu anticoagulantele cumarinice si mecanismul interactiunii: A. accident hemoragic B. inhibitie enzimatica C. deplasare de pe proteinele plasmatice D. accident trombotic E. inductie enzimatica (pag. 213)

38 Variabilitatea farmacologica normala se caracterizeaza prin: A. curba frecventa-distributie cu alura de clopot (curba lui Gauss) B. determinata de tipul fiziologic C. consecinta inductiei si inhibitiei enzimatice D. consecinta mecanismelor imunoalergice si autoimune E. curbe frecventa-distributie bimodale, trimodale sau chiar multimodale (pag. 218, 229-230) 39 Reprezinta sinergism de potentare urmarit n terapeutica: A. hipoglicemiante + beta-adrenolitice B. peniciline + tetracicline C. anestezic general + tranchilizant D. analgezic (fentanil) + neuroleptic (droperidol) E. antihipertensiv + diuretic (pag. 210-211, 214) 40 Reprezinta sinergism de potentare nedorit si evitat: A. meprobamat + alcool B. pilocarpina + atropina C. adrenalina + histamina D. analgezic (fentanil) + neuroleptic (droperidol) E. hipoglicemiante + beta-adrenolitice (pag. 210-211) 41 Antagonismul agonist-antagonist competitiv este dat de asocierile: A. peniciline + aminoglicozide B. heparina + medicamente cu functii amina C. pilocarpina + atropina D. adrenalina + propranolol E. histamina + antihistaminice (pag. 211) 42 Este antagonism utilizat n terapeutica: A. naloxona + morfina B. procaina + sulfamide antimicrobiene C. diuretice tiazide + antidiabetice D. vitamina K + anticoagulante cumarinice E. neostigmina + curarizante antidepolarizante (pag. 211)

Pag. 9 din 284

43 Urmatoarele afirmatii referitoare la potenta medicamentelor sunt adevarate: A. reprezinta capacitatea unei substante de a avea activitate biologica B. se exprima prin dozele eficace C. cu ct dozele eficace sunt mai mari cu att potenta este mai mare D. este dependenta de organism si de proprietatile substantei, farmacocinetice si farmacodinamice E. pentru compararea potentei se determina raportul dozelor echiactive (pag. 175-176) 44 n cazul medicamentelor retard, calitatea retard se datoreste: A. efectelor bisens B. formei farmaceutice C. structurilor chimice modificate intentionat D. structurilor chimice cu profil farmacocinetic retard E. solubilitatii (pag. 180) 45 Clasificarea substantelor medicamentoase, functie de toxicitatea acuta: A. toxicitate foarte mare B. toxicitate moderata C. toxicitate mica D. toxicitate foarte mica E. toxicitate deosebit de mica (pag. 190) 46 Factorii dependenti de organism care influenteaza actiunea farmacodinamica sunt: A. calea de administrare B. specia C. sexul D. alimentatia E. starea patologica (pag. 193, 201) 47 Factorii dependenti de mediu ce influenteaza actiunea farmacodinamica sunt: A. viata sociala B. stresul C. alimentatia D. specia E. sexul (pag. 201, 193)

48 Instabile numai n solutie perfuzabila de bicarbonat de sodiu sunt: A. aminozidele B. ampicilina C. vancomicina D. carbenicilina E. tetraciclinele (pag. 209) 49 Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte: A. Narcoticele au structuri chimice foarte diferite B. Izosterii au frecvent efecte farmacodinamice de acelasi tip C. Orientarea spatiala poate crea cicluri potentiale ce explica aceeasi actiune farmacodinamica D. Un metil substituit la azotul de pe nucleul barbituric formeaza compusi cu coeficient de partaj L/A scazut E. Gruparile farmacofore accesorii nu influenteaza profilul farmacodinamic (pag. 183, 184) 50 Care dintre urmatoarele interactiuni medicament-medicament sunt realizate prin mecanism farmacodinamic: A. Efect hipoglicemiant al tolbutamidei este scazut de hidroclorotiazida B. Accidente hemoragice la asocierea cu warfarinafenilbutazona C. Nistagmus, ataxie, letargie la asocierea fenitoinacimetidina D. Relaxare musculara excesiva la asocierea tubocurarina-gentamicina E. Efect bactericid scazut la asocierea penicilinetetracicline (pag. 213, 214)

Pag. 10 din 284

Tema nr. 3 Farmacotoxicologie generala Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, editia a II-a (revazuta si adaugita), 2009 (cu tiraj prelungit de 1000 exemplare, n 2011) pag. 232-274 *1 Sindromul neurologic extrapiramidal (asemanator sindromului clinic Parkinson), produs de neurolepticele clasice prin blocajul predominant pe receptorii dopaminergici, reprezinta:

*5

Poate induce colorarea dintilor n gri-negru:

A. metaciclina B. peniciline C. tetraciclina D. minociclina E. antimalarice (pag. 241) *6 Urmatoarele medicamente determina fotoreactii la administrare sistemica, cu exceptia:

A. tetracicline B. griseofulvina C. bromuri D. fenotiazine E. sulfamide (pag. 241) *7 Sarurile de calciu si vitamina D n exces pot determina:

A. efect toxic la nivel SNC B. efect secundar C. reactie adversa ototoxica D. idiosincrazie cu manifestari farmacodinamice E. idiosincrazie cu manifestari farmacocinetice (pag. 235) *2 Urmatoarele efecte adverse apar la nivel sanguin, cu exceptia:

A. miopatii fara mialgie B. miopatii cu mialgie C. cancer de bazinet D. sindrom toxic tip Fanconi, cu poliurie si polidipsie E. insuficienta renala (nefrocalcinoza) (pag. 238) *8 Despre tahifilaxie, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

A. aplazie medulara si anemie aplastica la cloramfenicol B. leucopenie la citostatice C. anemie megaloblastica la fenitoin D. hipocoagulabilitate la contraceptivele orale E. methemoglobinemie la fenacetina (pag. 236) *3 Urmatoarele medicamente produc efecte toxice cohleare, cu exceptia:

A. se instaleaza repede B. poate fi completa C. este reversibila D. reprezinta toleranta cronica E. este de scurta durata dupa ntreruperea tratamentului (pag. 259) *9 La ntreruperea brusca a administrarii antiulceroaselor antihistaminice H2, poate aparea agravarea ulcerului gastroduodenal, aceasta reprezentnd:

A. kanamicina B. amikacina C. vancomicina D. viomicina E. furosemid (pag. 238) *4 Notati care dintre aminoglicozide are toxicitatea auditiva cea mai mare si frecvent ireversibila si de aceea este exclusa administrarea sistemica:

A. toleranta cronica B. sindrom de retragere C. intoleranta dobndita D. efect toxic la nivelul aparatului digestiv E. efect de ricoseu (efect rebound) (pag. 264)

A. amikacina B. neomicina C. streptomicina D. gentamicina E. kanamicina (pag. 238)

Pag. 11 din 284

* 10 Medicamentele care declanseaza tulburari la oprirea brusca a tratamentului sunt urmatoarele, cu exceptia: A. antihistaminice H2 B. aminofilina C. beta-adrenolitice D. morfinomimetice E. clonidina (pag. 267) * 11 Sindromul de retragere (withdrawal sindrom) este declansat la ntreruperea unui tratament de lunga durata cu urmatoarele substante, facnd exceptie: A. opiacee B. morfinomimetice C. barbiturice D. glucocorticosteroizi E. benzodiazepine (pag. 265) * 12 La pacientii cu deficit n pseudocolinesteraza, dozele terapeutice de suxametoniu (medicament curarizant) devin toxice si apare: A. apnee prelungita (pna la 2-3 ore) B. anemie acuta hemolitica C. methemoglobinemie severa D. icter E. colici si voma (pag. 246) * 13 Peroxidul de hidrogen (H2O2) n contact cu sngele nu produce efervescenta si apa oxigenata nu are efect la indivizii cu: A. deficienta de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza eritrocitara B. hemoglobinopatii C. acatalazie D. tulburari de acetilare E. intoleranta dobndita (pag. 245) * 14 Atrofia retinei ireversibila si tulburari de vedere pot determina la administrarea n doze mari si timp foarte ndelungat (circa 3 ani): A. neuroleptice fenotiazinice B. antimalarice C. glucocorticosteroizi D. aminoglicozidele E. sulfamidele cu eliminare rapida (pag. 239)

* 15 Urmatoarele medicamente produc efecte toxice vestibulare, cu exceptia: A. streptomicina B. gentamicina C. viomicina D. vancomicina E. minociclina (pag. 238) * 16 Notati caracteristica reactiilor imunoalergice: A. sunt favorizate de supradozare, n general B. se remarca absenta relatiei gradate doza efect C. sunt responsabile de tabloul patologic al intoxicatiei respective D. se datoreaza unei posologii incorecte (doze mari sau interval mic) E. se datoreaza cumularii medicamentului n organism (pag. 234) * 17 Urmatoarele afirmatii despre efectele adverse cancerigene sunt adevarate, cu exceptia: A. au un foarte lung timp de latenta (adesea 20-30 de ani) B. sunt incriminate aflatoxinele si azocolorantii C. constau n alterarea mesajului genetic cu modificari n genotip si fenotip D. constau n initierea si dezvoltarea de celule canceroase E. aminofenazona este implicata n producerea cancerului gastric (pag. 242) * 18 Despre idiosincrazie, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia: A. este intoleranta dobndita B. este intoleranta congenitala de grup C. se manifesta ca deviatie de la raspunsul farmacodinamic normal al populatiei la un medicament D. apare chiar la prima doza E. se datoreaza unor particularitati genetice nnascute (pag. 243)

Pag. 12 din 284

* 19 Urmatoarele exemple de enzimopatii reprezinta tipuri de idiosincrazie cu manifestari farmacodinamice, cu exceptia: A. deficienta de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza eritrocitara B. deficienta de pseudocolinesteraza C. deficienta de glucuroniltransferaza D. acatalazia E. deficienta de methemoglobin-reductaza eritrocitara (pag. 244) * 20 Notati medicamentul contraindicat la mama n timpul alaptarii, deoarece poate produce la sugar sindrom cenusiu, colaps si deprimare medulara: A. carbimazol B. cloramfenicol C. saruri de aur D. paracetamol E. reserpina (pag. 272) 21 Notati tipurile de toxicomanii considerate minore: A. la barbiturice hipnotice B. la tranchilizante C. la alcool D. la morfina E. la heroina (pag. 262) 22 Tetraciclina este contraindicata la mama n timpul alaptarii, deoarece determina la sugar: A. hipotiroidism B. obstructie nazala C. colorarea galbena a dintilor D. dismicrobism intestinal cu tulburari digestive E. tensiune arteriala instabila (pag. 272) 23 Notati medicamentele ce pot suprima lactatia: A. bromocriptina B. metronidazol C. furosemid D. paracetamol E. estradiol (pag. 273)

24 Barbituricele sunt contraindicate la gravide, deoarece la fat sau/si la nou-nascut exista riscul de a produce: A. sedare B. sindrom de abstinenta la nou-nascut C. hipoglicemie D. anemie hemolitica E. ototoxicitate (pag. 270) 25 Notati medicamente proscrise la gravide datorita potentialului teratogen: A. fluorouracil B. dietilstilbestrol C. indometacin D. acenocumarol E. fenitoin (pag. 269, 271) 26 Deficienta de NADH-methemoglobinreductaza eritrocitara: A. determina scaderea nivelelor de methemoglobina de 20-50 de ori sub normal B. reprezinta un tip de idiosincrazie cu manifestari farmacodinamice C. se evidentiaza prin dispnee si cianoza D. se evidentiaza prin tulburari psihice severe E. este o enzimopatie ce se evidentiaza la doze terapeutice uzuale de medicamente puternic oxidante (pag. 244, 245, 246) 27 Izoniazida determina frecvent urmatoarele efecte adverse la acetilatorii lenti: A. sindrom de lupus sistemic B. porfirie acuta intermitenta C. neuropatii periferice D. apnee prelungita E. hepatita (la asocierea cu rifampicina) (pag. 248) 28 Notati tipurile de efecte adverse imunosupresive: A. granulocitopenie imuna B. agranulocitoza C. anemie hemolitica autoimuna D. deficienta imunitara latenta E. soc anafilactic (pag. 255)

Pag. 13 din 284

29 La acetilatorii lenti, urmatoarele medicamente produc frecvent reactii adverse: A. izoniazida B. hidralazina C. suxametoniu D. procainamida E. sulfasalazina (pag. 248) 30 Toxicitatea cohleara este caracteristica pentru urmatoarele medicamente: A. streptomicina B. amikacina C. furosemid D. viomicina E. minociclina (pag. 238) 31 Notati medicamentele ce declanseaza reactii adverse alergice de tip I anafilactic: A. peniciline B. antihistaminice H1 C. dextrani D. azocoloranti E. substante iodate radiografice de contrast (pag. 251) 32 Tratamentul agranulocitozei pentru a reduce mortalitatea prin soc toxiinfectios consta n: A. spitalizare si izolare n camera sterila B. reducerea treptata a dozelor din medicamentul incriminat C. tratament de urgenta cu asocieri de antibiotice bactericide n doze mici D. transfuzie de granulocite E. transplant medular n aplazia ireversibila (pag. 256) 33 Actiune limfocitotoxica directa prezinta urmatoarele medicamente: A. cloramfenicol B. tetracicline C. lidocaina D. nitrofurantoin E. streptomicina (pag. 257)

34 Contraceptivele orale au un potential toxic hepatic ridicat, putnd produce: A. adenom B. granulomatoza C. tromboza suprahepatica D. colestaza intrahepatica E. sindrom de hepatita virotica (pag. 237) 35 Notati medicamentele ce determina, ca efect toxic la nivel sanguin, methemoglobinemie: A. citostatice B. fenacetina C. cloramfenicol D. paracetamol E. contraceptive orale (pag. 236) 36 Toleranta acuta: A. este obisnuinta B. este tahifilaxia C. este toleranta nnascuta D. este toleranta dobndita E. este efect advers imunosupresiv (pag. 259) 37 Toleranta cronica: A. este obisnuinta B. consta n obtinerea aceluiasi efect cu doze mai mici C. niciodata nu este completa D. este un fenomen reversibil E. impune nlocuirea medicamentului (pag. 259, 260) 38 Mecanismele de instalare a obisnuintei sunt: A. diminuarea absorbtiei B. cresterea vitezei de metabolizare prin instalarea inhibitiei enzimatice C. cresterea eliminarii D. down-reglare manifestata prin internalizarea receptorilor n membrana E. mecanism imunologic (pag. 260) 39 S-a nregistrat instalarea obisnuintei la: A. hipnotice barbiturice B. morfinomimetice C. pulberea de hipofiza posterioara D. efedrina E. nitroglicerina (pag. 259, 260)
Pag. 14 din 284

40 Toxicomania este o stare de intoxicatie cronica ce totalizeaza urmatoarele efecte adverse: A. farmacodependenta psihica B. farmacodependenta fizica C. toleranta (obisnuinta) D. efect rebound E. deficienta imunitara latenta (pag. 262) 41 Acidul acetilsalicilic este contraindicat la mama n timpul alaptarii, deoarece determina urmatoarele efecte adverse la sugar: A. hepatita B. hemoragii C. acidoza D. methemoglobinemie E. tulburari respiratorii (pag. 273) 42 Notati inhibitoarele motilitatii uterine ce pot determina ntrzierea nasterii, prelungirea sau oprirea travaliului: A. antrachinone B. propranolol C. izoxuprina D. terbutalina E. pilocarpina (pag. 271) 43 Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A. cloramfenicolul este contraindicat la mama n timpul alaptarii, deoarece determina sindromul cenusiu la sugar B. acidul acetilsalicilic si indometacinul sunt recomandate la mama n timpul alaptarii, deoarece nu afecteaza sugarul C. dupa o interventie chirurgicala regula generala este de ntrerupere a alaptatului 6-10 ore D. se pot concentra n laptele matern medicamente bazice E. antiepilepticele sunt excretate n cantitati foarte mici n laptele matern (pag. 272, 273, 274) 44 Metronidazolul este contraindicat n timpul alaptarii deoarece determina la sugar: A. voma B. colorarea galbena a dintilor C. deprimare medulara D. tulburari neurologice E. hipotiroidism (pag. 272)

45 Notati medicamentele care pot determina avort si nastere prematura daca sunt administrate n perioada prenatala si obstetricala: A. sulfat de magneziu injectabil B. ocitocina C. neostigmina D. propranolol E. acenocumarol (pag. 271) 46 Efectul de ricoseu: A. apare la ntreruperea brusca a farmacoterapiei B. este efectul rebound C. este sindromul de retragere D. clinic, se manifesta prin revenirea bolii tratate, exacerbata E. are ca mecanism feed-back-ul negativ (pag. 264) 47 Notati afirmatiile adevarate: A. consumatorii cronici de alcool sunt mai sensibili la actiunea narcoticelor B. fumatorii prezinta mitridatism la nicotina C. farmacodependenta fizica se evidentiaza prin aparitia sindromului de abstinenta D. farmacodependenta fizica reclama necesitatea opririi administrarii substantei E. n sindromul de abstinenta la morfinomimetice apar simptome de tip colinergic (pag. 260, 261) 48 Meningita aseptica (cefalee, febra, letargie) este un efect toxic la nivel SNC observat la femeile tinere tratate cu: A. ibuprofen B. furosemid C. contraceptive orale D. sulindac E. naproxen (pag. 236) 49 n producerea de miopatii si neuropatii nsotite sau nu de mialgii, sunt incriminate urmatoarele medicamente: A. fluoroquinolone B. polimixine C. antihistaminice H2 D. diuretice E. opiacee (pag. 239)

Pag. 15 din 284

50 Rabdomiolize (distructii musculare) medicamentoase sunt determinate de: A. cimetidina B. halotan C. litiu D. curarizante E. antimalarice (pag. 239) Tema nr. 4 Interactiuni medicamentoase Bibliografie asociata temei: Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti 2001. pag. 191-220 *1 Lidocaina este incompatibil la administrarea injectabil cu:

*4

Precizai medicamentul care formeaz chelai insolubili cu metalele bi- sau trivalente:

A. penicilin; B. tetraciclin; C. amoxicilin; D. cefalexin; E. ampicilin. (pag. 194) *5 Precizai medicamentul care n asociere cu dicumarolul crete absorbia anticoagulantului:

A. vitamina C; B. fierul; C. calciul; D. hidroxidul de magneziu; E. vitamina K. (pag. 195) *6 ntrzierea golirii stomacului determin o absorbie intestinal mai lent relevant clinic pentru urmtoarele asocieri, cu excepia:

A. ser fiziologic; B. ser glucozat; C. ap distilat; D. bicarbonat de sodiu; E. soluie Ringer. (pag. 193) *2 Precizai incompatibilitatea privind soluiile injectabile pentru cloramfenicol:

A. paracetamol-parasimpatolitice; B. paracetamol-metoclopramid; C. paracetamol-analgezice opioide; D. acid aminosalicilic-difenhidramina; E. fenobarbital-hidroxid de aluminiu. (pag. 195,196) *7 Notai care este tipul de compus care se formeaz la combinarea benzilpenicilinei cu procaina:

A. papaverin; B. tetracicline; C. polivitamine; D. clorur de sodiu; E. digoxin. (pag. 192) *3 Absorbia tetraciclinei este diminuat cnd se administreaz per os concomitent cu urmtoarele substane medicamentoase, cu excepia:

A. solubil; B. liposolubil; C. hidrosolubil; D. greu solubil care cristalizeaz; E. insolubil. (pag. 196) *8 Notai care este modificarea asupra fluxului sanguin hepatic produs de propranolol:

A. antiacide ce conin calciu; B. antiacide ce conin magneziu; C. sucralfat; D. sulfat feros; E. acid acetilsalicilic. (pag. 194)

A. fluxul hepatic nu se modific; B. fluxul hepatic scade marcat; C. fluxul hepatic crete; D. fluxul hepatic scade apoi crete; E. fluxul hepatic crete apoi scade. (pag. 196)

Pag. 16 din 284

*9

Urmtoarele medicamente acioneaz ca inhibitori enzimatici, cu excepia:

A. cimetidin; B. eritromicin; C. cloramfenicol; D. ketoconazol; E. primidon. (pag. 198, 200) * 10 Urmtoarele medicamente acioneaz ca inductori enzimatici, cu excepia: A. fenitoin; B. carbamazepin; C. dicumarol; D. primidon; E. rifampicin. (pag. 200, 198) * 11 Notai afirmaia fals despre incompatibiliti: A. sunt interaciuni in vitro; B. apar dup ptrunderea medicamentelor n organism; C. implic precipitare, efervescen, modificarea culorii; D. diazepamul nu se amestec cu alte medicamente n sering i nu se dilueaz; E. fierul injectabil este incompatibil cu acidul ascorbic n sering. (pag. 192) * 12 Urmtoarele afirmaii sunt adevrate, cu excepia: A. acidul acetilsalicilic se absoarbe mai bine cnd sucul gastric are un pH ridicat; B. acidul acetilsalicilic se dizolv mai bine n mediu alcalin; C. tetraciclinele se absorb mai puin n mediu alcalin n care se dizolv cu greutate; D. absorbia tetraciclinei este crescut cnd se administreaz concomitent cu preparate de fier, mai ales sulfat feros; E. sucralfatul diminueaz absorbia intestinal a tetraciclinei. (pag. 194)

* 13 Urmtoarele medicamente determin scderea motilitii intestinale favoriznd absorbia substanelor puin solubile, cu excepia: A. propantelin; B. antidepresive triciclice; C. neuroleptice fenotiazinice; D. parasimpatolitice; E. metoclopramid. (pag. 196) * 14 Notai afirmaia fals despre interaciuni medicamentoase care pot fi relevante clinic datorit deplasrii de pe proteinele plasmatice: A. competiia apare cnd locurile de legare de pe macromoleculele proteice sunt aproape saturate; B. medicamentul deplasat trebuie s fie legat n proporie mare (peste 90%) de proteinele plasmatice; C. riscul reaciilor adverse sporete cnd indicele terapeutic al substanei deplasate este mare; D. sulfamidele antibacteriene pot deplasa alte medicamente de pe proteine; E. la deplasarea anticoagulantelor orale pot aprea hemoragii. (pag. 197) * 15 Urmtoarele afirmaii despre fenobarbital sunt adevrate, cu excepia: A. crete activitatea enzimelor microzomale oxidative; B. crete activitatea glucuroniltransferazei; C. scade nivelul plasmatic, respectiv eficacitatea anticoagulantelor orale, prin inhibarea metabolizrii acestora; D. este eficace n hiperbilirubinemia i icterul nuclear la nou-nscut; E. crete riscul reaciilor toxice la ciclofosfamid, stimulnd metabolizarea acesteia. (pag. 199, 200) * 16 Urmtoarele medicamente scad eliminarea urinar determinnd interaciuni medicamentoase relevante clinic, cu excepia: A. bicarbonat de sodiu; B. inhibitori ai enzimei de conversie; C. probenecid; D. antiinflamatoare nesteroidiene; E. litiu. (pag. 201)

Pag. 17 din 284

* 17 Antagonitii competitivi: A. blocheaz receptorii astfel nct agonitii, chiar n concentraii foarte mari, nu pot deplasa antagonistul; B. se fixeaz ireversibil de macromoleculele receptoare; C. scad potena agonistului; D. determin curba log doz-efect a agonistului cu o nlime i o pant mai mic sau acesta va deveni inactiv; E. determin att deplasarea spre dreapta ct i modificarea curbei log dozefect a agonistului. (pag. 202) * 18 Urmtoarele medicamente cresc hepatotoxicitatea paracetamolului, cu excepia: A. fenobarbital; B. propantelin; C. carbamazepin; D. rifampicin; E. fenitoin. (pag. 216) * 19 Hidralazina provoac scdere tensional prin vasodilataie direct, dar aceeasta determin o reacie simpatic i din aceeast cauz se impune pentru tratamentul HTA asocierea: A. hidralazin-hipnotic; B. hidralazin-simpatomimetic-sedativ; C. hidralazin-propranolol-diuretic; D. hidralazin-digoxin; E. hidralazin-antiaritmic. (pag. 204, 216) * 20 Agonitii pariali administrai n doze mari: A. acioneaz prin adiie cu agonitii deplini; B. acioneaz prin potenare cu agonitii deplini; C. acioneaz prin antagonism necompetitiv cu agonitii deplini; D. antagonizeaz efectul agonitilor deplini; E. acioneaz prin eliberarea receptorilor agonitilor deplini. (pag. 203) 21 Precizai principalele incompatibiliti ale soluiilor injectabile pentru heparin: A. gentamicin; B. cefalotin; C. eritromicin; D. barbiturice; E. ser fiziologic. (pag. 193)

22 Notai principalele incompatibiliti ale gluconatului de calciu cu soluii injectabile: A. tetracicline; B. sulfat de magneziu; C. bicarbonat de sodiu; D. ser glucozat; E. noradrenalin. (pag. 192) 23 Notai medicamentele a cror absorbie intestinal este diminuat de sucralfat: A. gentamicin; B. ftalilsulfatiazol; C. tetraciclin; D. fenitoin; E. digoxin. (pag. 194) 24 Ce medicamente pot provoca sindroame de malabsorbie n administrare cronic prin afectarea toxic a mucoasei intestinale? A. neomicin; B. acid aminosalicilic; C. colchicin; D. aminofilin; E. ampicilin. (pag. 195) 25 Precizai medicamentele a cror absorbie este diminuat de antiacidele pe baz de aluminiu, calciu sau magneziu: A. digoxin; B. ketoconazol; C. ciprofloxacin; D. preparate de fier; E. ranitidin. (pag. 195) 26 Pentru care medicamente metoclopramida determin realizarea mai rapid a concentraiei sanguine maxime prin accelerarea absorbiei? A. digoxin; B. acid acetilsalicilic; C. paracetamol; D. pivampicilina; E. gentamicin. (pag. 196)

Pag. 18 din 284

27 Care sunt medicamentele al cror timp de njumtire este prelungit de cimetidin? A. diazepam; B. nitrazepam; C. fenitoin; D. anticoagulante orale; E. barbiturice. (pag. 199, 198) 28 Notai medicamentele a cror metabolizare este inhibat de fenilbutazon: A. furosemid; B. anticoagulante orale; C. corticosteroizi; D. fenitoin; E. verapamil. (pag. 198) 29 Precizai medicamentele care pot determina interaciuni medicamentoase prin inhibarea metabolizrii: A. cloramfenicol; B. eritromicin; C. alopurinol; D. disulfiram; E. primidon. (pag. 198, 200) 30 Notai caracteristicile induciei enzimatice: A. efectul inductor ncepe dup 2-3 zile de tratament; B. efectul inductor ncepe din prima zi de tratament; C. efectul inductor este maxim dup o sptmn; D. efectul inductor dispare odat cu ntreruperea tratamentului; E. efectul inductor se menine cteva zile, sptmni dup oprirea tratamentului. (pag. 199) 31 Care sunt mecanismele care explic eficacitatea fenobarbitalului n icterul nuclear la nou-nscut? A. inducia sintezei anhidrazei carbonice; B. inducia sintezei glucuroniltransferazei; C. inducia sintezei colinesterazei; D. inducia sintezei hialuronidazei; E. inducia unor proteine importante pentru transportul hepatic al bilirubinei. (pag. 199, 200)

32 Precizai medicamentele a cror eficacitate scade la asocierea cu rifampicin: A. ampicilin; B. anticoagulante orale; C. antidiabetice orale; D. glucocorticoizi; E. contraceptive hormonale orale. (pag. 200) 33 Notai diureticele cele mai folosite n tratamentul intoxicaiilor medicamentoase acute: A. hidroclorotiazid; B. furosemid; C. spironolacton; D. manitol; E. acetazolamid. (pag. 200) 34 Precizai medicamentele a cror eliminare urinar este crescut prin alcalinizarea urinii: A. fenobarbital; B. salicilai; C. acetazolamid; D. sulfatiazol; E. amfetamin. (pag. 201) 35 Precizai interaciunile de tip antagonism competitiv: A. papaverin - atropin; B. izoprenalin - propranolol; C. aminofilin - adrenalin; D. hidralazin - propranolol; E. morfin - naloxon. (pag. 202, 204) 36 Notai medicamentele a cror eliminare urinar este sczut de ctre probenecid: A. penicilin; B. fenilbutazon; C. salicilai; D. metadon; E. metotrexat. (pag. 201)

Pag. 19 din 284

37 n tratamentul intoxicaiei cu amfetamin, opioide, imipramin se acidific urina cu doze mari de: A. acid ascorbic; B. bicarbonat de sodiu; C. chinin; D. acid citric; E. clorur de amoniu. (pag. 201) 38 Notai exemple de asocieri de tip antagonism competitiv: A. izoprenalin - propranolol; B. scopolamin - atropin; C. morfin - naloxon; D. furosemid - propranolol; E. codein - paracetamol. (pag. 202) 39 Notai afirmaiile adevrate referitoare la tetraciclin: A. se absoarbe mai puin n mediu alcalin; B. formeaz chelai insolubili sau inactivi cu metalele bi- sau trivalente; C. absorbia este diminuat cnd se administreaz concomitent cu antiacide ce conin calciu sau aluminiu; D. absorbia este crescut cnd se administreaz concomitent cu antiacide ce conin magneziu sau cu preparate de fier; E. absorbia intestinal este diminuat de sucralfat. (pag. 194) 40 Notai afirmaiile adevrate: A. sulfasalazina este activat sub influena florei intestinale; B. izoprenalina este activat prin sulfoconjugare sub aciunea florei intestinale; C. clorpromazina micoreaz absorbia levodopa; D. levodopa este metabolizat i inactivat parial n mucoasa gastric; E. procain bezilpenicilina se absoarbe rapid de la locul injectrii intramusculare. (pag. 195, 196) 41 Care dintre urmtoarele medicamente cresc motilitatea intestinal scznd absorbia medicamentelor puin solubile? A. laxative; B. neostigmin; C. neuroleptice fenotiazinice; D. metoclopramid; E. parasimpatolitice. (pag. 196)

42 Rifampicina: A. stimuleaz metabolizarea; B. scade eficacitatea anticoagulantelor orale; C. poate fi cauz de eec terapeutic la asocierea cu contraceptive hormonale; D. poteneaz efectul glucocorticoizilor la asocierea cu acetia; E. administrat la bolnavii cu dependen la metadon poate declana sindrom de abstinen. (pag. 200) 43 Alcalinizarea urinii mrete eliminarea: A. amfetaminei; B. fenobarbitalului; C. salicilailor; D. probenecidului; E. metadonei. (pag. 201) 44 n tratamentul intoxicaiei cu amfetamin, opioide sau imipramin se acidific urina cu doze mari de: A. acid folic; B. acid ascorbic; C. probenecid; D. clorur de amoniu; E. clorochin. (pag. 201) 45 Administrarea de bicarbonat de sodiu grbete eliminarea toxicului prin urin n intoxicaia cu: A. fenobarbital; B. opioide; C. amfetamin; D. imipramin; E. salicilai. (pag. 201, 202) 46 Notai medicamentele care la asocierea cu anticoagulante orale determin creterea efectului anticoagulant: A. barbiturice; B. salicilai; C. acid valproic; D. omeprazol; E. eritromicin. (pag. 206)

Pag. 20 din 284

47 Probenecid inhib, prin competiia pentru transportori, secreia tubular, respectiv eliminarea urinar pentru: A. penicilin; B. digoxin; C. salicilai; D. levodopa; E. fenilbutazon. (pag. 200, 201) 48 Notai afirmaiile adevrate despre interaciunile asupra excreiei urinare: A. deplasarea medicamentelor de pe proteinele plasmatice favorizeaz eliminarea lor urinar; B. penicilinele i salicilaii inhib secreia tubular a probenecidului; C. diureticele, mrind fluxul de urin, scad eliminarea medicamentelor prin interferarea reabsorbiei lor tubulare; D. modificarea pH-ului urinii influeneaz reabsorbia tubular a medicamentelor sau metaboliilor acizi sau baze slabe; E. medicamentele slab acide se elimin urinar mai mult cnd urina este acid. (pag. 200, 201) 49 Notai medicamentele a cror absorbie intestinal este sczut de sucralfat: A. fenitoin; B. chinolone antibacteriene; C. tetracicline; D. gentamicin; E. digoxin. (pag. 218) 50 Fenobarbitalul este un inductor enzimatic activ i crete activitatea: A. enzimelor microzomale oxidative; B. aldehid-dehidrogenazei; C. glucuroniltransferazei; D. srurilor biliare; E. vitaminei D. (pag. 199)

Tema nr. 5 Particularitati farmacologice in unele sari patologice Bibliografie asociata temei: Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti 2001. pag. 174-190 *1 Precizai medicamentul care prezint risc de supradozare i risc de acumulare cu fenomene toxice n insuficiena cardiac:

A. penicilin; B. idocain; C. fenobarbital; D. cefalexin; E. ampicilin. (pag. 175, 176) *2 Notai clasa de medicamente care poate determina dureri anginoase la cardiaci:

A. barbiturice; B. beta-blocante; C. glucocorticoizi; D. blocante ale canalelor de calciu; E. simpatomimetice. (pag. 177) *3 Care este clasa de medicamente care poate produce rspuns eritropoietic crescut n insuficiena renal?

A. digitalice; B. androgeni; C. aminoglicozide; D. anticoad.anticoagulante; E. antidiabetice orale. (pag. 184) *4 Ce medicament determin la hepatici apnee toxic la doze mici?

A. teofilin; B. fenitoin; C. suxametoniu; D. lidocain; E. cloramfenicol. (pag. 189)

Pag. 21 din 284

*5

Scderea eficacitii cloxacilinei n insuficiena renal este determinat de:

A. creterea concentraiei formei libere; B. acumularea medicamentului n snge; C. creterea metabolizrii hepatice; D. creterea eliminrii renale; E. diminuarea absorbiei digestive. (pag. 180) *6 Precizai medicamentele care determin apariia edemelor la cardiaci:

* 10 Precizai medicamentul pentru care timpul de njumtire este dublat att n ciroz ct i n hepatita acut, dar semnificaia clinic este minor deoarece are un indice terapeutic mare: A. digitoxin; B. prednison; C. furosemid; D. fenitoin; E. diazepam. (pag. 188) * 11 Administrat la bolnavi cu insuficien cardiac, lidocaina realizeaz: A. un volum de distribuie crescut; B. o concentraie sanguin sczut; C. concentraii relativ mari n miocard i creier; D. eliminare rapid sub form de metabolii toxici; E. inciden sczut a reaciilor adverse la introducerea intravenoas rapid de doze mari. (pag. 176) * 12 La bolnavii cu insuficien cardiac, procainamida: A. prezint concentraii sczute n snge, miocard, creier; B. eliminarea nu este influenat de afectarea funciei renale; C. prezint timpul de njumtire sczut la cardiaci cu funcie renal necorespunztoare; D. poate determina acumularea de metabolii toxici ca N-acetilprocainamida; E. nu determin fenomene toxice la administrarea intravenoas. (pag. 176) * 13 Referitor la modificri fiziopatologice la cardiaci care pot influena reactivitatea tisular la unele medicamente, urmtoarele afirmaii sunt adevarate cu excepia: A. deficit al pompei cardiace favorizarea aciunii de deprimare miocardic; B. miocard alterat cu hiperexcitabilitate favorizarea aritmiilor ectopice; C. coronaropatie favorizarea ischemiei miocardice; D. dezechilibre electrolitice, hipokaliemie favorizarea aritmiilor ectopice; E. tulburri de conducere n miocard favorizarea reteniei hidrosaline. (pag. 177)

A. digitalice; a.digitalice; B. antiaritmice; C. anestezice generale; D. glucocorticoizi; E. simpatomimetice. (pag. 177) *7 Care este medicamentul care nu determin la cardiaci aritmii ectopice?

A. propranolol; B. teofilin; C. cafein; D. levodopa; E. digitalice. (pag. 177) *8 Tinerii cu hipertensiune arterial labil rspund bine la medicaia:

A. diuretic; B. blocant beta-adrenergic; C. digitalic; D. antiaritmic; E. vasodilatatoare. (pag. 179) *9 Esofagita de reflux contraindic:

A. antiacidele; B. omeprazolul; C. metoclopramidul; D. ranitidina; E. atropina. (pag. 187)

Pag. 22 din 284

* 14 Urmtoarele medicamente determin micorarea conducerii atrio-ventriculare putnd determina bloc atrio-ventricular la cardiaci cu tulburri de conducere n miocard, cu excepia: A. digoxin; B. blocante beta-adrenegice; C. verapamil; D. simpatomimetice; E. procainamid. (pag. 177) * 15 Urmtoarele afirmaii sunt adevrate, cu excepia: A. timpul de njumtire al antibioticelor aminoglicozide crete de la 2-3 ore la 40-60 ore pentru bolnavul anuric; B. doza obinuit de gentamicin (60-80 mg) se administreaz la interval de 8 ore pentru un clearance al creatininei mai mic de 10 ml/min; C. streptomicina se administreaz n doz de 500 mg la 24-48 ore pentru un clearance al creatininei ntre 70 i 10 ml/min; D. penicilinele se elimin mai ales renal; E. doze foarte mari de benzilpenicilin (peste 20 000 000 u.i.) pot provoca la uremici fenomene de encefalopatie i anemie hemolitic. (pag. 180, 181) * 16 Notai afirmaia fals: A. digoxina se elimin renal, nemodificat n proporie de circa 2/3; B. n insuficiena renal grav timpul de njumtire plasmatic al digoxinei crete la 80100 ore ; C. la un clearance al creatininei mai mic de 5 ml/min sunt suficiente 0,25 mg de digoxin de 3 ori lun; D. procainamida prezint tendina la acumulare n insuficiena renal; E. utilizarea propranololului n insuficiena renal sever trebuie evitat. (pag. 181, 182)

* 17 Urmtoarele afirmaii sunt false, cu excepia: A. tranzitul intestinal accelerat nu influeneaz absorbia medicamentelor puin liposolubile; B. preparatele retard de nitroglicerin i digoxina sub form de comprimat nu au absorbia modificat n condiiile unui tranzit gastrointestinal rapid; C. ntrzierea golirii stomacului i a tranzitului intestinal micoreaz absorbia levodopei; D. sulfasalazina are eficacitate crescut dup rezecia de colon; E. pivampicilina elibereaz rapid ampicilina activ n boala celiac. (pag. 185, 186) * 18 Urmtoarele medicamente cu un clearance hepatic intrinsec mare au metabolizarea dependent critic de circulaia hepatic, cu excepia: A. lidocain; B. propranolol; C. morfin; D. nortriptilin; E. teofilin. (pag. 188) * 19 Suxametoniu poate determina la hepatici, datorit deficitului de pseudocolinesteraz, la doze mici: A. reacii hipoglicemice; B. apnee toxic; C. convulsii; D. acidoz lactic; E. icter medicamentos. (pag. 189) * 20 Notai afirmaia adevrat: A. majoritatea cefalosporinelor sunt epurate predominant prin excreie renal; B. timpul de njumtire al cefalosporinelor scade n prezena insuficienei renale; C. tetraciclina i oxitetraciclina sunt indicate n prezena insuficienei renale; D. eliminarea sulfamidelor antimicrobiene nu este modificat n insuficiena renal; E. pentru co-trimoxazol excreia ambelor componente sulfametoxazol i trimetoprim este crescut pentru un clearance al creatininei sub 25 ml/min i nu trebuie modificat intervalul ntre doze. (pag. 181)

Pag. 23 din 284

21 Notai afirmaiile adevrate: A. bolnavii uremici sunt relativ rezisteni la vitamina D; B. n steatoree absorbia calciului, fierului este deficitar; C. n esofagita de reflux se recomand anticolinergice de tip atropinic pentru creterea tonusului sfincterului esofagian inferior; D. n colita ulceroas sunt indicate opiodele i loperamida; E. diureticele, utilizate abuziv la cirotici, pot precipita coma hepatic. (pag. 184, 186, 187,190) 22 Care dintre urmtoarele medicamente determin edeme, agravarea insuficienei cardiace i hipertensiunii arteriale la cardiaci? A. digitalice; B. glucocorticoizi; C. verapamil; D. levodopa; E. carbenoxolon. (pag. 177) 23 Care dintre urmtoarele medicamente favorizeaz aritmiile ectopice la cardiaci? A. digitalice; B. fenilbutazon; C. verapamil; D. antidepresive triciclice; E. anestezice generale. (pag. 177) 24 Notai medicamentele cu tendin la acumulare i creterea concentraiei sanguine prin diminuarea eliminrii renale n caz de insuficien renal: A. captopril; B. digoxin; C. cloxacilin; D. fenitoin; E. ranitidin. (pag. 1180)

25 Notai afirmaiile adevrate despre afeciunile tubului digestiv ce pot influena cinetica medicamentelor: A. tranzitul intestinal accelerat n enteritele acute diminueaz absorbia; B. n caz de stenoz piloric curba concentraie plasmatic n funcie de timp nu se modific pentru medicamentele administrate oral; C. n caz de obstrucie intestinal se recomand administrarea medicamentelor pe cale oral pentru absorbie crescut; D. n enterita segmentar sau boala Crohn absorbia lincomicinei i a co-trimoxazolului este ntrziat, iar absorbia propranololului este crescut; E. la femei cu diverticuloza intestinului subire crete absorbia asociaiilor estroprogestative. (pag. 185, 186) 26 Notai medicamentele ce pot declana sau precipita coma hepatic la cirotici: A. teofilin; B. morfin; C. anticoagulante cumarinice; D. diuretice kaliuretice (abuziv); E. cloramfenicol. (pag. 189) 27 Notai medicamentele ce pot determina apariia blocului atrio-ventricular la pacieni cu tulburri de conducere n miocard: A. simpatomimetice; B. cafein; C. verapamil; D. digoxin; E. fenilbutazon. (pag. 177) 28 Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate? A. n insuficiena cardiac tiopentalul tinde s se acumuleze n creier cu prelungirea efectului; B. toate situaiile hemodinamice cu diminuarea fluxului sanguin renal favorizeaz epurarea digoxinei; C. propranololul micoreaz fluxul sanguin hepatic i poate diminua epurarea altor medicamente cu clearance-ul hepatic mare; D. n insuficiena cardiac (mai ales n formele grave) i n strile de oc trebuie evitat administrarea intravenoas rapid de doze mari de lidocain; E. n cazul teofilinei, insuficiena cardiac crete mult timpul de njumtire pn la 25 de ore. (pag. 176, 177)

Pag. 24 din 284

29 Cnd clearance-ul creatininei are valori foarte mici (sub 10 ml/min) este necesar scderea dozelor pentru cefalotin, existnd risc de: A. hemoliz; B. afectare toxic a rinichiului; C. fenomene de encefalopatie; D. ototoxicitate; E. aritmii ectopice. (pag. 181) 30 La doze mari de carbenicilin sodic, administrate la bolnavi uremici, s-au semnalat: A. acidoz; B. hipernatremie; C. convulsii; D. hipertensiune arterial; E. hemoragii. (pag. 181) 31 Care sunt procesele de metabolizare a medicamentelor modificate la bolnavii cu insuficien renal? A. crete hidroxilarea n rinichi a vitaminei D; B. hidroliza esterazic a procainei este inhibat; C. acetilarea sulfafurazolului este stimulat; D. degradarea metabolic a hormonului paratiroidian n esutul renal este inhibat; E. acetilarea izoniazidei este inhibat (la acetilatori leni). (pag. 184) 32 Notai medicamentele toxice pentru rinichi care trebuie indicate cu pruden sau evitate, dup caz, la renali: A. antibiotice aminoglicozidice nefrotoxice; B. fenotiazine neuroleptice pigmentaii cutanate; c C. fenilbutazona necroz cortical; D. sulfamide antidiabetice - hipoglicemie i acidoz lactic; E. metoxifluran insuficien renal acut (mai ales la asocierea cu cefaloridin sau tetraciclin). (pag. 185)

33 Anticoagulantele orale sunt contraindicate n prezena obstruciei biliare i la hepatici deoarece: A. pot fi cauz de tromboze; B. pot fi cauz de accidente hemoragice; C. declaneaz coma hepatic; D. la aciunea lor antivitaminic K se adaug absorbia deficitar a acestei vitamine; E. la aciunea lor antivitaminic K se adaug sinteza hepatic necorespunztoare a unor factori ai coagulrii. (pag. 189, 190) 34 Notai afirmaiile adevrate: A. administrarea de lidocain la cirotici crete riscul toxicitii neurologice, impunnd reducerea dozelor la jumtate; B. n hepatita acut viral epurarea lidocainei este mult diminuat i se contraindic administrarea; C. pentru diazepam timpul de njumtire este dublat att n ciroz ct i n hepatita acut, dar semnificaia clinic este minor, deoarece are un indice terapeutic mare; D. metildigoxina realizeaz concentraii sanguine sczute la hepatici, impunnd creterea dozelor; E. prednisonul tinde s realizeze niveluri sanguine active mai mari n insuficiena hepatic. (pag. 188, 189) 35 n insuficiena cardiac scderea fluxului sanguin la nivelul mucoasei gastrointestinale i al esutului subcutanat i muscular determin micorarea absorbiei digestive i de la locul injectrii pentru: A. fenitoin; B. lanatozid C; C. digoxin; D. procainamid; E. nifedipin. (pag. 175) 36 Referitor la medicamente, insuficiena cardiac le poate influena: A. absorbia; B. distribuia; C. epurarea; D. inhibiia enzimatic; E. inducia enzimatic. (pag. 174)

Pag. 25 din 284

37 La pacienii cu insuficien cardiac procainamida prezint: A. fluxul sanguin hepatic crescut; B. volum de distribuie sczut; C. concentraii crescute n snge; D. concentraii crescute n miocard; E. concentraii crescute n creier; (pag. 176) 38 Precizai medicamentele care la cardiaci pot precipita insuficiena cardiac: A. digitalice; B. chinidin; C. disopiramid; D. verapamil; E. anestezice generale. (pag. 177) 39 Precizai medicamentele care pot declana aritmii grave la cardiaci: A. efedrin; B. izoprenalin; C. amfetamin; D. adrenalin; E. verapamil. (pag. 178) 40 Precizai medicamentele care n insuficiena renal, prin diminuarea eliminrii renale, au risc crescut de reacii toxice: A. izoniazid; B. sulfamide; C. ranitidin; D. captopril; E. famotidin. (pag. 180) 41 Cnd n insuficiena renal clearance-ul creatininei are valori foarte mici este necesar scderea dozelor pentru: A. oxacilin; B. cefaloridin; C. amplicilin; D. amoxicilin; E. cefalotin. (pag. 181)

42 Medicamente cu risc toxic crescut n insuficiena renal sunt: A. fenobarbital; B. captopril; C. atenolol; D. nitroprusiat de sodiu; E. enalapril. (pag. 182) 43 n insuficiena renal prin scderea reactivitii tisulare scade eficacitatea pentru: A. atropin; B. vasopresin; C. insulin; D. diazepam; E. oxazepam. (pag. 184) 44 Selectai medicamentele care au risc crescut de hiperkaliemie n insuficiena renal: A. furosemid; B. spironolacton; C. triamteren; D. anticoagulante; E. suxametoniu. (pag. 184) 45 Diureticele tiazidice, administrate n doze mari, n insuficiena renal determin: A. agravarea insuficienei renale; B. favorizarea hemoconcentraiei; C. scderea filtrrii glomerulare; D. tendin de acumulare prin insuficiena eliminrii renale; E. creterea diurezei. (pag. 185) 46 Precizai substanele medicamentoase metabolizate n tubul digestiv: A. levodopa; B. teofilin; C. clorpromazin; D. sulfasalazin; E. pivampicilin. (pag. 186)

Pag. 26 din 284

47 Precizai medicamentele a cror absorbie este sczut n steatoree: A. vitamina C; B. vitamina D; C. vitamina K; D. calciul; E. fierul. (pag. 186) 48 Precizai medicamentele a cror absorbie este mai mic n diverticuloza intestinului subire: A. sulfafurazol; B. ampicilin; C. acid acetilsalicilic; D. estroprogestative; E. propranolol. (pag. 186) 49 Mecanismele care determin risc toxic crescut la hepatici pentru tiopental sunt: A. scderea eliminrii renale; B. epurare hepatic deficitar; C. diminuarea legrii de proteinele plasmatice; D. creterea concentraiei proteinelor plasmatice; E. modificarea electroliilor serici. (pag. 189) 50 Notai medicamentele a cror epurare este micorat ca urmare a deficitului de metabolizare de ctre ficatul bolnav: A. diazepam; B. fenitoin; C. teofilin; D. cloramfenicol; E. digoxin. (pag. 188, 181)

Tema nr. 6 Antibiotice cu structura betalactamica Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. pag. 967-998 *1 Care dintre urmatoarele enunturi despre benzilpenicilina nu este adevarat?

A. Este inactivata de acidul clorhidric din stomac B. este o penicilina cu spectru larg C. poate produce dureri la locul injectarii i.m. D. este antibiotic de electie n lues E. efectul sau antimicrobian este crescut de Probenecid (pag. 971-972) *2 Care dintre urmatoarele enunturi despre peniciline nu este adevarat?

A. Mecanismul actiunii antibacteriene este bactericid de tip degenerativ B. au potential alergizant foarte mare C. administrarea parenterala prezinta cel mai mic risc de declansare a reactiilor adverse D. au un nucleu comun format dintr-un inel tiazolidinic si un inel beta-lactamic E. spectrul antimicrobian difera n cadrul diverselor grupe de peniciline (pag. 967-971) *3 Care dintre urmatoarele enunturi despre benzatinbenzilpenicilina nu este adevarat?

A. Este o sare a benzilpenicilinei cu dibenziletilendiamina B. spectrul antibacterian este identic cu cel al penicilinei G C. poate produce la locul injectiei i.m. durere, noduli, induratii D. este indicata n infectii grave E. se administreaza pentru profilaxia infectiei streptococice la bolnavi cu reumatism poliarticular acut (pag. 973) *4 Nu face parte din grupa penicilinelor antistafilococice:

A. amoxicilina B. oxacilina C. cloxacilina D. dicloxacilina E. nafcilina (pag. 974-978)

Pag. 27 din 284

*5

Nu face parte din grupa penicilinelor cu spectru larg, active pe Pseudomonas:

* 10 Indicatia principala a carbenicilinei este tratamentul infectiilor cu: A. Treponema B. Candida albicans C. Pseudomonas D. virusuri E. stafilococi secretori de beta-lactamaza (pag. 980-981) * 11 Mecilinamul apartine: A. penicilinelor antistafilococice B. penicilinelor active pe enterobacteriacee C. penicilinelor active fata de Pseudomonas D. penicilinelor cu spectru larg E. monobactamilor (pag. 967-968, 982, 997) * 12 Alegeti singurul enunt incorect: A. procainbenzilpenicilina elibereaza procaina cu potential alergizant crescut B. pivampicilina este un prodrog C. benzilpenicilina este o penicilina naturala D. benzilpenicilina are capacitate antigenica foarte mica E. sulbactamul este un inhibitor de beta lactamaza (pag. 967, 970-972, 976-977) * 13 Alegeti singurul enunt incorect: A. mecanismul de actiune al cefalosporinelor este bacteriostatic, prin fixare pe subunitatile 30S ale ribozomilor bacterieni B. cefalosporinele sunt antibiotice cu structura betalactamica C. nucleul de baza al cefalosporinelor este acidul 7aminocefalosporanic D. toate cefalosporinele au difuziune buna n tesuturi si n lichidele biologice, dar difera ntre ele n functie de gradul de difuziune n lichidul cefalorahidian E. eliminarea cefalosporinelor se face predominant renal (pag. 983-984)

A. carbenicilina B. ticarcilina C. piperacilina D. azlocilina E. temocilina (pag. 980-982) *6 Apartine grupului monobactamilor:

A. imipenem B. aztreonam C. mecilinam D. meropenem E. piperacilina (pag. 981-982, 996-997) *7 Urmatoarele enunturi despre ampicilina sunt corecte, cu exceptia:

A. este rezistenta la actiunea acidului clorhidric din stomac B. absorbtia este redusa daca administrarea se face pe stomacul plin C. are potential alergizant foarte mic D. este indicata n infectii biliare cu colibacili sensibili E. se asociaza cu sulbactam pentru largirea spectrului sau antimicrobian (pag. 970, 976-977) *8 Care dintre urmatoarele peniciline nu se administreaza pe cale orala?

A. fenoximetilpenicilina B. oxacilina C. ampicilina D. carbenicilina E. amoxicilina (pag. 974-980) *9 Urmatoarele enunturi despre amoxicilina sunt corecte, cu exceptia:

A. are biodisponibilitate orala mai mare comparativ cu ampicilina B. absorbtia nu este influentata de prezenta alimentelor C. concentratia plasmatica realizata este mai mare comparativ cu ampicilina D. se administreaza oral, i.m., i.v. E. nu difuzeaza n secretiile traheobronsice (pag. 978)

Pag. 28 din 284

* 14 Alegeti enuntul incorect referitor la cefalosporinele din generatia I: A. sunt utile n infectii cu bacterii gram pozitive, rezistente la peniciline B. se utilizeaza n meningite C. substantele active dupa administrare orala sunt indicate n infectii respiratorii D. substantele administrate parenteral sunt utile pentru profilaxia infectiilor chirurgicale E. n cazul infectiilor sistemice cu bacili gram negativ sensibili, se asociaza cu aminoglicozide (pag. 985) * 15 Face parte din clasa cefalosporinelor parenterale din generatia I: A. cefaclor B. cefixima C. ceftibuten D. cefazolina E. cefetamet (pag. 983-984, 988, 995-996) * 16 Care dintre urmatoarele cefalosporine se administreaza pe cale orala? A. cefazolina B. cefalotina C. cefalexina D. ceftazidima E. cefepima (pag. 983-984) * 17 Alegeti enuntul incorect referitor la cefepima: A. este o cefalosporina din generatia a IV-a B. are un spectru antibacterian larg C. prezinta avantajul fata de cefalosporinele din generatia a III-a ca rezistenta se instaleaza mult mai lent D. este indicata n infectii urinare E. are absorbtie orala buna (pag. 993-994) * 18 Face parte din grupa cefalosporinelor parenterale din generatia a IV-a: A. cefepima B. cefalexina C. cefaclor D. cefixima E. cefalotina (pag. 983-984, 993-995)

* 19 Nu face parte din grupa cefalosporinelor parenterale din generatia a III-a: A. cefotaxima B. cefalexina C. ceftriaxona D. cefoperazona E. ceftazidima (pag. 984, 991-994) * 20 Face parte din clasa cefalosporinelor orale vechi: A. cefotaxima B. ceftriaxona C. cefalexina D. cefoperazona E. ceftazidima (pag. 984, 991-994) 21 Penicilinele: A. au ca nucleu comun acidul peniciloic B. au ca nucleu comun acidul 6-aminopenicilinamic C. au un nucleu comun format dintr-un nucleu dihidrotiazinic si un inel beta-lactamic D. au un nucleu comun format dintr-un nucleu tiazolidinic si un inel beta-lactamic E. au structura aminociclitol-aminoglicozidica (pag. 967, 983, 1006) 22 Urmatoarele peniciline naturale sunt peniciline depozit: A. benzatinbenzilpenicilina B. benzilpenicilina C. ampicilina D. procainbenzilpenicilina E. oxacilina (pag. 967) 23 Peniciline cu spectru larg (aminopeniciline) sunt: A. benzilpenicilina B. fenoximetilpenicilina C. ampicilina D. amoxicilina E. bacampicilina (pag. 967)

Pag. 29 din 284

24 Sunt active fata de Pseudomonas: A. carbenicilina B. cefalotina C. piperacilina D. ticarcilina E. cefepima (pag. 968, 971, 987, 993) 25 Urmatoarele peniciline nu fac parte din clasa penicilinelor active fata de enterobacteriacee: A. mecilinam B. fenoximetilpenicilina C. temocilina D. pivmecilinam E. benzatinbenzilpenicilina (pag. 967-968, 973-974) 26 Spectrul antimicrobian al penicilinelor naturale cuprinde: A. stafilococul penicilinazosecretor B. spirochete: treponema C. Pseudomonas aeruginosa D. coci grampozitiv: streptococi, pneumococi E. coci gramnegativ: gonococi, meningococi (pag. 969, 971) 27 Fac parte din grupa penicilinelor antistafilococice: A. oxacilina B. benzilpenicilina C. flucloxacilinadicloxacilina D. dicloxacilina E. nafcilina (pag. 967) 28 Sunt reactii adverse provocate de peniciline: A. retinita pigmentara fara afectarea vederii B. reactii alergice C. favorizarea suprainfectiilor, dupa administrarea orala a penicilinelor cu spectru larg D. reactia Herxheimer E. somnolenta (pag. 970, 971)

29 Benzatinbenzilpenicilina se administreaza: A. n scarlatina B. n infectii urinare cu germeni sensibili: colibacili sau Proteus mirabilis C. pentru profilaxia infectiei streptococice la bolnavi cu reumatism poliarticular acut D. n infectii grave E. n sifilis (pag. 973) 30 Mecanismele de actiune posibile ale penicilinelor sunt: A. legare de proteinele membranare PBP B. legarea covalenta a penicilinelor de transpeptidazele care asigura soliditatea peretelui bacterian C. fixarea pe subunitatea 50S a ribozomilor bacterieni, inhibnd sinteza proteica microbiana D. activarea unor enzime autolitice: autolizine, mureinhidrolaze E. fixarea pe subunitatile 30S ale ribozomilor bacterieni, inhibnd sinteza proteica microbiana (pag. 969) 31 Fenoximetilpenicilina: A. este inactivata de acidul clorhidric din stomac B. este indicata n infectii usoare C. se administreaza oral ca sare de potasiu sub forma de comprimate D. este preferabil ca administrarea sa se faca pe stomacul gol E. este numita si penicilina G (pag. 974) 32 Sunt asocieri penicilina-inhibitor de betalactamaza utilizate n terapeutica: A. ampicilina-sulbactam B. amoxicilina-acid clavulanic C. oxacilina-acid clavulanic D. oxacilina-sulbactam E. ticarcilina-acid clavulanic (pag. 975, 977, 978, 981)

Pag. 30 din 284

33 Alegeti enunturile corecte referitoare la amoxicilina: A. are biodisponibilitate orala mai mare comparativ cu ampicilina B. absorbtia sa este influentata de prezenta alimentelor C. are difuziune buna n tesuturi, inclusiv n secretiile traheobronsice D. se asociaza cu clavulanat de potasiu pentru largirea spectrului sau antimicrobian E. se administreaza oral, i.m., i.v (pag. 978) 34 Alegeti enunturile incorecte referitoare la peniciline: A. capacitatea antigenica a penicilinelor este datorata att moleculelor de antibiotic ct si unor metaboliti care functioneaza ca haptene B. procainbenzilpenicilina nu are potential alergizant deoarece elibereaza procaina C. ampicilina este puternic sensibilizanta D. aplicarea locala pe tegumente sau pe mucoase scade riscul alergiilor E. administrarea parenterala prezinta cel mai mare risc de declansare a reactiilor adverse (pag. 970) 35 Ampicilina: A. este un prodrog B. este indicata n infectii biliare cu colibacili sensibili C. este indicata n uretrita gonococica D. este o penicilina cu spectru ngust E. se elimina predominant renal, n forma activa (pag. 976-977) 36 Carbenicilina: A. se absoarbe dupa administrare orala B. este o penicilina antistafilococica C. poate produce accidente hemoragice, la doze mari si la bolnavi cu insuficienta renala D. poate produce tulburari electrolitice, n cazul unui tratament intensiv, cu doze mari E. se asociaza cu aminoglicozidele n aceeasi seringa sau sac perfuzor (pag. 980-981) 37 Mecilinam: A. se elimina renal, realiznd concentratii urinare mari B. are spectru antibacterian larg C. se absoarbe dupa administrare orala D. nu provoaca reactii alergice E. este indicat n infectii urinare cu germeni sensibili (pag. 982)

38 Rezistenta bacteriana la peniciline poate apare: A. prin secretie de beta-lactamaze B. prin prezenta unor 3-acetiltransferaze care acetileaza gruparile amino C. prin modificarea receptorilor membranari specifici D. prin prezenta unor 5-fosfotransferaze care fosforileaza gruparile hidroxil E. datorita unor mutatii cromozomiale care modifica locul de legare a antibioticului de subunitatile ribozomale 30S (pag. 969, 1008) 39 Imipenem: A. are un spectru antibacterian ngust B. se foloseste n terapeutica asociat cu cilastatin C. este bacteriostatic D. este indicat n infectii nosocomiale cu germeni gram negativ multirezistenti E. se administreaza oral (pag. 996, 997) 40 Aztreonam: A. este un antibiotic cu nucleu betalactamic monociclic B. are mecanism de actiune bacteriostatic C. este rezistent la majoritatea betalactamazelor produse de bacili gram negativ aerobi D. este indicat n infectii nosocomiale cu bacili gram negativ rezistenti la alte antibiotice E. face parte din grupa carbapenemilor (pag. 996-998) 41 Reactii adverse comune cefalosporinelor sunt: A. reactii de hipersensibilizare B. ototoxicitate C. reactii hematologice D. hepatotoxicitate E. hipotensiune ortostatica (pag. 984-985) 42 Sunt cefalosporine din generatia a II-a: A. cefepima B. cefamandol C. cefuroxima D. cefoxitina E. cefoperazona (pag. 983-984, 988-993)

Pag. 31 din 284

43 Sunt cefalosporine parenterale din generatia a III-a: A. cefotaxima B. ceftriaxona C. ceftazidima D. cefoperazona E. cefepima (pag. 991-993) 44 Sunt active dupa administrare orala: A. benzilpenicilina B. amoxicilina C. cefaclor D. ceftazidima E. piperacilina (pag. 971, 978, 981, 992, 994) 45 Sunt cefalosporine orale noi: A. cefixima B. cefazolina C. cefalotina D. ceftibuten E. cefetamet (pag. 983-984, 995-996) 46 Mecanismul de actiune al cefalosporinelor este bactericid prin: A. fixarea pe subunitatile 30S ale ribozomilor bacterieni B. fixarea pe subunitatile 50S ale ribozomilor bacterieni C. mpiedicarea formarii legaturilor transversale la nivelul polimerului peptoglicanic din structura peretelui bacterian D. inhibarea ADN-girazei E. activarea autolizinelor bacteriene (pag. 984) 47 Cefuroxima: A. este indicata n infectii urinare cu germeni sensibili B. este activa ca atare dupa administrare orala C. sub forma de cefuroxim-axetil are biodisponibilitate orala buna D. este o cefalosporina din generatia a II-a E. este o cefalosporina orala "veche" (pag. 984, 989)

48 Fac parte din clasa cefalosporinelor orale: A. cefalexina B. cefaclor C. cefixima D. cefetamet E. cefalotina (pag. 983-984, 995) 49 Alegeti enunturile corecte referitoare la cefalosporine: A. sunt antibiotice cu nucleu policiclic naftacencarboxamidic B. nefrotoxicitatea este potentata de asocierea cu aminoglicozidele C. au mecanism de actiune bacteriostatic D. se elimina predominant digestiv E. au indicatii terapeutice diferite n functie de generatia din care fac parte (pag. 983-985) 50 Benzilpenicilina este antibiotic de electie n: A. infectii cu streptococ hemolitic B. infectii cu meningococ C. lues D. infectii cu enterobacteriacee E. infectii cu pneumococ (pag. 968, 972) Tema nr. 7 Antibiotice: macrolide, aminoglicozide, tetracicline, fenicoli si polipeptide Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. pag. 998-1004, pag. 1006-1017, pag. 1019-1030 *1 Mecanismul de actiune al antibioticelor aminoglicozide consta n:

A. inhibitia sintezei proteice bacteriene, prin fixarea pe subunitatile ribozomale 50S B. inhibitia ADN-topoizomerazelor bacteriene C. inhibitia sintezei proteice bacteriene, prin fixarea pe subunitatile ribozomale 30S D. inhibitia sintezei peretelui bacterian E. alterarea ireversibila a membranei citoplasmatice a celulei bacteriene (pag. 1007)

Pag. 32 din 284

*2

Care din urmatoarele afirmatii privind aminoglicozidele este incorecta?

*7

Urmatoarele afirmatii despre aminoglicozide sunt adevarate, cu exceptia:

A. au absorbtie orala redusa B. difuzeaza bine n tesuturi, mai ales n lichidul cefalorahidian C. sunt antibiotice cu indice terapeutic mic D. principalele reactii adverse sunt ototoxicitatea si nefrotoxicitatea E. au efect postantibiotic (pag. 1007, 1009) *3 Nu creste ototoxicitatea aminoglicozidelor:

A. au absorbtie orala redusa B. au T1/2 scurt (2 - 3 ore) C. nu trec prin placenta D. mecanismul de actiune este bactericid E. au efect postantibiotic (pag. 1007) *8 Urmatoarele aminoglicozide sunt din generatia I, cu exceptia:

A. cisplatin B. bumetanid C. furosemid D. sulfat de magneziu E. acid etacrinic (pag. 1010) *4 Care dintre antibioticele aminoglicozide urmatoare are cel mai redus efect ototoxic?

A. streptomicina B. kanamicina C. neomicina D. amikacina E. paromomicina (pag. 1006) *9 Streptomicina:

A. are absorbtie digestiva crescuta B. are difuziune buna in tesuturi si LCR C. traverseaza placenta D. nu este activa pe bacilul Koch uman E. este contraindicata la copii si sugari (pag. 1011, 1012) * 10 Neomicina: A. are ototoxicitate si nefrotoxicitate scazuta B. se utilizeaza frecvent pe cale sistemica C. este contraindicata in infectii digestive D. administrata oral agraveaza coma hepatica E. se administreaza local in piodermite si furuncule (pag. 1013) * 11 Notati afirmatia falsa despre gentamicina: A. se asociaza cu chimioterapice specifice in tratamentul tuberculozei B. este indicata in infectii grave cu germeni gram negativ sensibili C. se asociaza cu carbenicilina in infectii cu Pseudomonas D. in arsuri infectate se foloseste pe cale sisitemica si topic E. la adult se administreaza i.m. si i.v., perfuzie lenta (pag. 1015)

A. amikacina B. kanamicina C. streptomicina D. tobramicina E. netilmicina (pag. 1009) *5 Notati varianta incorecta n ceea ce priveste administrarea streptomicinei:

A. la copii si sugari se administreaza 2-5 mg/kg/zi fara a depasi 0,5 g/zi B. tularemie - i.m. 1-2 g/zi timp de o saptamna C. bruceloza (forme grave) - 2 g/zi, 2 3 saptamni (asociata cu tetraciclina) D. endocardita bacteriana cu enterococi - n asociere cu penicilina E. pesta 4 g/zi primele doua zile, apoi 1 g/zi timp de o saptamna (pag. 1012) *6 Care dintre urmatoarele antibiotice nu este activ pe Treponema palidum?

A. benzilpenicilina B. gentamicina C. claritromicina D. tetraciclina E. eritromicina (pag. 969, 1001, 1007, 1021)

Pag. 33 din 284

* 12 Urmatoarele afirmatii despre eritromicina sunt adevarate, cu exceptia: A. are efect bacteriostatic sau bactericid in functie de concentratie B. este inactiva pe germeni intracelulari C. este activa pe coci gram pozitiv si gram negativ D. este activa pe Treponema palidum E. determina rar fenomene alergice si aritmii cardiace (pag. 1001) * 13 Eritromicina este utilizata ca antibiotic de electie in urmatoarele afectiuni, cu exceptia: A. pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae B. difterie C. tuse convulsiva D. tuberculoza (in asocieri polichimioterapice) E. pneumonia cu Chlamydia trachomatis la sugari (pag. 1001, 1002) * 14 Claritromicina are urmatoarele caracteristici, cu exceptia: A. biodisponibilitate superioara eritromicinei (aproximativ 55%) B. se concentreaza in tesuturi C. este metabolizata hepatic D. are spectru antibacterian asemanator eritromicinei E. este inactiva pe Chlamydia (pag. 1003) * 15 Azitromicina: A. face parte din grupa aminoglicozidelor B. se acumuleaza in eritrocite si macrofage C. realizeaza concentratii foarte scazute in sputa, plamani, sinusuri D. este ototoxica si nefrotoxica E. se administreaza oral cel putin 10 zile (pag. 1003, 1004) * 16 Notati macrolida din generatia I: A. roxitromicina B. claritromicina C. josamicina D. azitromicina E. diritromicina (pag. 1000)

* 17 Kanamicina: A. este ineficace pe bacilul tuberculos B. nu determina ototoxicitate C. se utilizeaza oral pentru pregatirea interventiilor pe colon D. nu se administreaza intramuscular E. este contraindicata in infectii cu bacili gram negativ (pag. 1012) 18 Notati afirmatiile adevarate despre macrolide: A. inhiba sinteza proteica ribozomala B. se fixeaza pe subunitatile ribozomale 30 S C. la concentratii mari, efectul este bacteriostatic D. sunt active pe coci gram pozitiv, inclusiv stafilococi penicilinazosecretori E. sunt active pe Chlamydii si Rickettsii (pag. 1000) 19 Eritromicina: A. este antibiotic de electie in difterie - pentru eradicarea bacilului la purtatori B. reprezinta medicatie de alternativa la bolnavi alergici la penicilina C. are absorbtie mare pe cale orala, neinfluentata de alimente D. difuzeaza bine in LCR E. se elimina prin bila, fecale si urina (pag. 1000, 1001, 1002) 20 Eritromicina este antibiotic de electie in: A. pneumonii cu Mycoplasma pneumoniae B. infectii grave cu Pseudomonas C. tuse convulsiva D. local, in furuncule, arsuri si plagi infectate E. forme grave de enterocolita cu Campylobacter jejuni (pag. 1001, 1002) 21 Roxitromicina: A. este macrolida semisintetica inactivata de sucul gastric B. are eficacitate crescuta pe germeni intracelulari C. are T 1/2 lung (12 ore), ceea ce permite 2 administrari pe zi D. se administreaza oral, 500 mg o data pe zi E. are proprietati farmacotoxicologice similare tetraciclinei (pag. 1002, 1003)

Pag. 34 din 284

22 Azitromicina: A. se acumuleaza in tesuturi si se elibereaza lent B. nu patrunde in eritrocite si macrofage C. realizeaza concentratii mari in sputa, plamani, organe genitale feminine si prostata D. are spectru asemanator eritromicinei, dar este activa si pe H. Influenzae, Legionella si Bordetella E. la adult se administraza oral, 500 mg/zi, timp de 3 zile (pag. 1003, 1004) 23 Reactiile adverse produse de eritromicina sunt: A. tulburari de echilibru si nistagmus B. greata, voma, diaree C. colorarea in brun a dintilor D. produce foarte rar hepatita colestatica E. produce rar fenomene alergice (febra, eruptii cutanate) (pag. 1001) 24 Eritromicina este activa pe: A. Pneumococ B. Neisseria ghonoreae C. Salmonella si Shigella D. Mycoplasma pneumoniae E. Rickettsii si Chlamidii (pag. 1001) 25 Claritromicina: A. este macrolida din generatia a II-a B. are biodisponibilitate inferioara eritromicinei C. este mai activa decat eritromicina pe Legionella si Chlamydia D. la adulti se administreaza 250-500 mg la 12 ore E. este contraindicata la copii (pag. 1000, 1003) 26 Farmacografia eritromicinei cuprinde: A. se administreaza oral, 500 mg o data pe zi, la o ora dupa masa B. eritromicina propionat 250 si 500 mg se administreaza la 6 ore, cu o ora inainte sau la 3 ore dupa masa C. in infectii genitale cu Chlamydia trachomatis se administreaza 2 g pe zi, timp de 3 saptamani D. eritromicina lactobionat nu se administreaza in perfuzie E. este contraindicata la copii (pag. 1002)

27 Notati antibioticele aminoglicozide din generatia a II-a: A. gentamicina B. kanamicina C. neomicina D. tobramicina E. netilmicina (pag. 1006) 28 Farmacocinetica aminoglicozidelor cuprinde: A. au absorbtie incompleta dupa administrare i.m. B. toate au absorbtie orala redusa C. administrarea i.v. este contraindicata D. difuziunea in tesuturi este buna, mai putin in LCR E. se elimina renal, 70% in forma activa (pag. 1007) 29 Farmacodinamia aminoglicozidelor se caracterizeaza prin: A. mecanism de actiune bactericid B. se fixeaza pe subunitatile ribozomale 50 S C. au efect postantibiotic D. actiunea antibacteriana este foarte buna si in prezenta puroiului E. spectrul antimicrobian cuprinde bacili gram negativi aerobi (pag. 1007) 30 Notati caracteristicile privind farmacotoxicologia aminoglicozidelor: A. au indice terapeutic mare B. amikacina si kanamicina produc mai ales tulburari vestibulare C. netilmicina are cel mai crescut efect ototoxic D. nefrotoxicitatea se datoreaza acumularii aminoglicozidelor in parenchimul renal E. amikacina si netilmicina au cea mai mica nefrotoxicitate (pag. 1009, 1010) 31 Gentamicina: A. este antibiotic cu spectru larg B. este ototoxica si nefrotoxica C. este contraindicata asocierea cu carbenicilina sau ampicilina D. in arsuri infectate se foloseste pe cale sistemica si topic E. doza pentru o data este de 80 mg la 12 ore, 7-10 zile (pag. 1015)

Pag. 35 din 284

32 Notati indicatiile terapeutice ale neomicinei: A. pregatirea interventiilor pe colon B. coma hepatica C. infectii urinare si respiratorii cu bacili gram negativ D. local in piodermite, furuncule, arsuri si plagi infectate E. conjunctivita si blefarita - sub forma de colir 0,5% (pag. 1013) 33 Streptomicina: A. se elimina integral prin scaun dupa administrare orala B. are difuziune foarte buna in tesuturi si LCR C. rezistenta bacteriana se instaleaza rapid pentru bacilul Koch (3-4 zile) D. are toxicitate sistemica relativ mare E. este indicata in principal in tratamentul tuberculozei in asocieri polichimioterapice (pag. 1011, 1012) 34 Kanamicina: A. este eficace pe Psedomonas, pneumococ, streptococ piogen si viridans B. produce ototoxicitate pana la surditate ireversibila C. nu determina nefrotoxicitate D. este indicata in infectii grave cu stafilococ E. este contraindicata administrarea locala in infectii oculare (pag. 1012) 35 Spectrul antibacterian al eritromicinei cuprinde: A. coci gram pozitiv: pneumococ, streptococ piogen, stafilococ penicilinazosecretor B. coci gram negativ: Neisseria ghonoreae, Neisseria meninigitidis C. bacili gram negativ: E.coli, Klebsiella pneumoniae, Salmonella, Shigella D. bacili gram pozitiv: bacilul difteric, Clostridium perfringens, Clostridium tetani, Listeria monocytes E. Treponema palidum (pag. 1001)

36 Proprietatile farmacologice ale claritromicinei sunt: A. biodisponibilitate superioara eritromicinei B. spectru asemanator eritromicinei C. activa pe Mycobacterium avium, Helicobacter pylori D. se administreaza la copii n doze de 1 mg/kg corp/zi n patru prize la 6 ore E. se administreaza la adult n doze de 250 500 mg la 12 ore (pag. 1003) 37 Rezistenta bacteriana la macrolide apare prin: A. scaderea permeabilitatii peretelui celular pentru antibiotic B. alterarea subunitatii ribozomale 50 S C. mutatii ale receptorului specific de la nivelul ribozomilor 30 S D. prezenta unei dihidropteroatsintetaze rezistente E. inactivarea prin hidroliza enzimatica, catalizata de o esteraza mediata plasmidic (pag. 1000) 38 Notati afirmatiile corecte: A. josamicina are absorbtie orala superioara eritromicinei B. claritromicina are biodisponibilitate inferioara eritromicinei C. eritromicina produce inductie enzimatica D. administrarea concomitenta a eritromicinei cu ergotamina sau derivati vasoconstrictori produce ischemie grava E. roxitromicina are penetrabilitate ridicata n macrofage si leucocite, ceea ce i creste eficacitatea pe germeni intracelulari (pag. 1002, 1003) * 39 Mecanismul de actiune al macrolidelor consta n: A. inhibitia sintezei peretelui bacterian B. inhibitia sintezei proteice ribozomale C. alterarea ireversibila a membranei citoplasmatice a bacteriilor D. inhibitia ADN-girazei bacteriene E. interferarea procesului de sinteza al acidului folic (pag. 1000)

Pag. 36 din 284

* 40 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la eritromicina este incorecta? A. are absorbtie redusa pe cale orala, deoarece este inactivata de sucul gastric B. prezenta alimentelor determina cresterea absorbtiei C. difuzeaza bine n toate tesuturile, cu exceptia lichidului cefalorahidian D. la doze mari poate produce hipoacuzie tranzitorie E. creste toxicitatea unor medicamente, deoarece inhiba citocromul P450 si produce inhibitie enzimatica (pag. 1000-1002) * 41 Care din urmatoarele antibiotice se absoarbe dupa administrarea per os? A. carbenicilina B. cefotaxima C. gentamicina D. colistina E. diritromicina (pag. 980, 991, 1003, 1015, 1029) 42 Notati macrolidele din generatia I: A. claritromicina B. josamicina C. roxitromicina D. spiramicina E. gentamicina (pag. 1000) 43 Sunt antibiotice macrolide: A. eritromicina B. neomicina C. claritromicina D. roxitromicina E. isepamicina (pag. 1000) 44 Printre efectele adverse ale eritomicinei se numara: A. apneea prin bloc neuromuscular B. hipoacuzie tranzitorie la doze mari C. sindrom cenusiu D. anemie aplastica E. greata, voma, diaree, anorexie (pag. 1001)

45 Sunt active pe Mycobacterium tuberculosis: A. josamicina B. kanamicina C. vancomicina D. streptomicina E. gentamicina (pag. 1002, 1007, 1011, 1012, 1015, 1018) 46 Cresc nefrotoxicitatea aminoglicozidelor: A. polimixinele B. cefalosporinele C. amfotericina B D. miorelaxantele centrale E. furosemidul (pag. 1010) 47 Cresc att ototoxicitatea ct si nefrotoxicitatea aminoglicozidelor: A. curarizantele B. cisplatinul C. anestezicele generale D. miorelaxantele centrale E. furosemidul (pag. 1010) 48 Spectrul antimicrobian al streptomicinei cuprinde: A. bacili gram negativ: Klebsiella, Salmonella, Shigella, Haemophilus influenzae, Brucella, Pasteurella B. virusuri C. coci gram pozitiv: stafilococi D. coci gram negativ: meningococi E. bacilul Koch uman (pag. 1011) 49 Aminoglicozidele cu cea mai mica nefrotoxicitate sunt: A. amikacina B. kanamicina C. gentamicina D. netilmicina E. neomicina (pag. 1010)

Pag. 37 din 284

50 Alegeti afirmatiile corecte referitoare la antibiotice: A. cloramfenicolul este inductor enzimatic B. eritromicina produce inhibitie enzimatica, deoarece inhiba citocromul P450 C. tetraciclinele scad eficacitatea contraceptivelor D. cloramfenicolul creste concentratia plasmatica pentru anticoagulantele cumarinice E. eritromicina scade concentratia plasmatica pentru teofilina, anticoagulante orale (pag. 1002, 1022, 1027) * 51 Urmatoarele tetracicline sunt din generatia I, cu exceptia: A. tetraciclina B. clortetraciclina C. demeclociclina D. doxiciclina E. oxitetraciclina (pag. 1019) * 52 Farmacocinetica tetraciclinelor se caracterizeaza prin: A. lactatele si medicamentele antiacide cu Ca, Mg, Al formeaza chelati mai ales cu tetraciclinele din prima generatie B. T1/2 plasmatic pentru tetraciclina este de 20-22 ore C. difuziunea in tesuturi este buna pentru toate tetraciclinele, mai ales pentru cele din generatia I D. nu trec bariera placentara E. eliminarea dupa administrarea orala se face exclusiv renal (pag. 1021, 1021) * 53 Doxiciclina: A. are absorbtie orala scazuta (20-30%) B. fierul scade absorbtia doxiciclinei C. T 1/2 pentru doza unica este scurt (2-3 ore) D. are liposolubilitate mult scazuta fata de tetraciclina E. se elimina numai prin scaun (pag. 1023, 1024) * 54 Cloramfenicol: A. cloramfenicolul baza nu se absoarbe oral B. cloramfenicol sodiu succinat se administreaza i.v. C. nu patrunde in LCR D. este bactericid, se fixeaza pe subunitatea ribozomala 30 S E. are toxicitate redusa, se fac serii repetate de tratament (pag. 1025-1027)

* 55 Polimixinele: A. au drept reprezentant tiamfenicolul B. modul de actiune este bactericid absolut C. se pot administra in asociere cu aminoglicozide si curarizante D. se folosesc frecvent sistemic E. sunt contraindicate la sugari si copii (pag. 1027-1029) * 56 Bacitracina: A. este tetraciclina din generatia I B. este aminoglicozid din generatia a III-a C. este antibiotic polipeptidic D. este macrolid E. este penicilina cu spectru larg (pag. 1027, 1029, 1030) * 57 Colistina: A. trece cu usurinta in creier si LCR B. se absoarbe bine prin mucoasa C. nu se administreaza oral D. pentru utilizare topica se foloseste sulfatul de colistina E. este contraindicata i.m. sau in perfuzii i.v. (pag. 1029) * 58 Urmatoarele reactii adverse sunt caracteristice polimixinei B, cu exceptia: A. vertij, tulburari de vedere, parestezii periorale B. proteinurie, cilindrurie, hematurie C. eruptii cutanate, febra, colici abdominale, diaree D. hiponatremie, hipocloremie, hipopotasemie E. paralizia musculaturii striate cu oprirea respiratiei (pag. 1028) * 59 Tetraciclina: A. biodisponibilitatea orala creste la asocierea cu alimentele B. se acumuleaza in tesutul reticuloendotelial, oase, smaltul dentar C. are spectrul antimicrobian ingust D. este antibiotic de prima alegere in gonoree E. este antibiotic de alternativa in holera (pag. 1022, 1023)

Pag. 38 din 284

* 60 Inhiba sinteza proteica bacteriana ca urmare a fixarii pe subunitatile ribozomale 50S urmatoarele antibiotice, cu exceptia: A. claritromicina B. cloramfenicolul C. tetraciclina D. josamicina E. spiramicina (pag. 1000, 1021, 1026) * 61 Contraindicatiile tetraciclinelor sunt urmatoarele, cu exceptia: A. insuficienta renala (exceptie doxiciclina) B. sarcina C. pneumonii cu Mycoplasma D. copii mai mici de 8 ani E. asocierea cu peniciline (pag. 1022) * 62 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la tetracicline este incorecta? A. minociclina poate produce frecvent reactii toxice vestibulare B. tetraciclinele din prima generatie pot produce flebita locala la administrare i.v. C. tetraciclinele scad concentratia plasmatica a estrogenilor conjugati si scad eficacitatea contraceptivelor D. sunt contraindicate la copii mai mici de 8 ani E. doxiciclina nu se administreaza n insuficienta renala (pag. 1022 1025) * 63 Alegeti varianta incorecta: A. minociclina prezinta risc crescut de toxicitate vestibulara B. doxiciclina determina rar disbacterioza intestinala C. doxiciclina nu se administreaza i.v. D. rolitetraciclina se administreaza numai prin injectare E. demeclociclina prezinta frecventa mai mare de producere a diabetului insipid (pag. 1023 1025) * 64 Care din urmatoarele antibiotice actioneaza prin inhibitia sintezei proteice bacteriene, ca urmare a fixarii pe subunitatile ribozomale 30 S? A. cloramfenicol B. bacitracina C. aztreonam D. claritromicina E. doxiciclina (pag. 1021)

* 65 Care dintre urmatoarele tetracicline se poate utiliza n insuficienta renala? A. rolitetraciclina B. demeclociclina C. tetraciclina D. doxiciclina E. minociclina (pag. 1022) * 66 Notati varianta incorecta n ceea ce priveste reactiile adverse ale cloramfenicolului: A. anemie aplastica B. infiltrarea grasa a ficatului C. nevrita optica D. sindrom cenusiu E. enterita stafilococica severa (pag. 1026) * 67 Varianta incorecta este: A. sindromul cenusiu este o reactie adversa toxica a cloramfenicolului B. tiamfenicolul are un risc mai mic de a produce anemie aplastica C. tiamfenicolul realizeaza concentratii mai mari n urina si bila D. la adult, doza totala pentru o cura de tratament cu cloramfenicol nu trebuie sa depaseasca 25 g E. durata tratamentului cu cloramfenicol trebuie sa fie mai lunga de 14 zile (pag. 1026 1027) * 68 Afirmatia corecta pentru bacitracina este: A. este antibiotic polipeptidic produs de Streptomyces venezuelae B. prezinta activitate crescuta pe bacili gram negativ C. se utilizeaza exclusiv local, deoarece are nefrotoxicitate mare D. rezistenta bacteriana se instaleaza rapid E. mecanismul de actiune este bacteriostatic prin alterarea membranei celulare bacteriene (pag. 1029 1030) * 69 Notati varianta corecta cu privire la mecanismul de actiune al bacitracinei: A. interfera cu procesul de sinteza al acidului folic B. altereaza ireversibil membrana citoplasmatica bacteriana C. blocheaza dihidropteroatsintetaza D. mpiedica formarea peretelui bacterian E. inhiba dihidrofolatreductaza (pag. 1029)

Pag. 39 din 284

* 70 Varianta incorecta referitoare la bacitracina este: A. spectrul antibacterian cuprinde coci gram pozitiv, coci gram negativ, bacili gram pozitiv B. are actiune bactericida C. se utilizeaza local D. se utilizeaza sistemic E. are nefrotoxicitate mare (pag. 1029) 71 Comparativ cu tetraciclina, doxiciclina are urmatoarele proprietati farmacologice: A. absorbtie orala crescuta B. difuziune mai mica n tesuturi C. biodisponibilitate orala putin influentata de alimente D. T1/2 este lung E. este contraindicata n insuficienta renala (pag. 1022-1024) 72 Produc reactii adverse nefrotoxice: A. eritromicina B. demeclociclina C. gentamicina D. josamicina E. polimixina B (pag. 1015, 1021, 1023, 1028) 73 Tetraciclina are urmatoarele proprietati farmacologice: A. absorbtie per os redusa n prezenta alimentelor B. absorbtie per os diminuata de lactate C. absorbtie per os crescuta de medicamente care contin calciu, magneziu, fier, antiacide alcalinizante D. concentratie n bila mai mare dect cea plasmatica E. nu se acumuleaza n oase (pag. 1022) 74 Indicatiile de prima alegere ale tetraciclinei sunt: A. actinomicoza B. bruceloza C. gonoree D. holera E. rickettsioze (pag. 1022, 1023)

75 Sunt reactii adverse produse de tetracicline: A. iritatie gastrica si intestinala B. diabet insipid nefrogen rezistent la vasopresina C. colorarea n brun a dintilor cu hipoplazia smaltului dentar D. toxicitate cohleara E. tubulopatie proximala de tip sindrom Fanconi n cazul administrarii de preparate cu termen de valabilitate depasit (pag. 1021) 76 Indicatiile de alternativa ale tetraciclinei sunt: A. infectii cu Chlamydia B. holera C. acnee D. gonoree E. tularemie (pag. 1022, 1023) 77 Doxiciclina are urmatorul profil farmacologic: A. absorbtie orala influentata de alimente B. la adult se administreaza per os 200 mg/zi o singura priza n prima zi, apoi 100 mg/zi o priza la 24 de ore C. produce des disbacterioze si suprainfectii intestinale D. se acumuleaza n insuficienta renala E. produce efecte de tip disulfiram la asocierea cu alcoolul (pag. 1023, 1024) 78 Sunt antibiotice cu spectru larg: A. cloramfenicolul B. penicilina G C. tetraciclina D. colistina E. doxiciclina (pag. 1021, 1025) 79 Principalele reactii adverse ale cloramfenicolului sunt: A. reactiile adverse hematologice B. ototoxicitatea C. reactiile adverse digestive D. reactiile adverse neuropsihice E. nefrotoxicitatea (pag. 1026)

Pag. 40 din 284

80 Cloramfenicolul este indicat n: A. angina streptococica B. febra tifoida C. abcese cerebrale cu bacterii anaerobe D. pneumonii cu Haemophilus influenzae E. sinuzite (pag. 1027) 81 Cloramfenicolul are urmatorul profil farmacologic: A. difuziune buna n toate tesuturile, inclusiv n lichidul cefalorahidian B. este contraindicat n infectii cu germeni sensibili la alte antibiotice si chimioterapice C. scade concentratiile plasmatice pentru anticoagulantele cumarinice, fenitoina, sulfamidele antidiabetice D. sunt contraindicate serii repetate de tratament E. este inhibitor enzimatic (pag. 1026, 1027) 82 Polimixina B poate produce urmatoarele reactii adverse: A. nefrotoxicitate B. neurotoxicitate C. tulburari electrolitice D. anemie aplastica E. paralizia musculaturii striate (pag. 1028) 83 Alegeti afirmatiile corecte cu privire la mecanismul de actiune al antibioticelor: A. macrolidele inhiba sinteza proteica bacteriana prin legarea de subunitatile ribozomale 30S B. bacitracina lezeaza membrana citoplasmatica bacteriana C. tetraciclinele inhiba sinteza proteica bacteriana prin legarea de subunitatile ribozomale 30S D. polimixinele mpiedica formarea peretelui bacterian E. cloramfenicolul inhiba sinteza proteica bacteriana prin legarea de subunitatile ribozomale 50S (pag. 1021, 1026)

84 Afirmatiile corecte privind asocierea antibioticelor sunt: A. asocierea peniciline tetracicline este contraindicata B. polimixina B se poate asocia cu aminoglicozidele C. asocierea aminoglicozidelor cu carbenicilina sau ticarcilina este contraindicata D. n septicemii de origine abdominala este indicata asocierea cloramfenicolului cu amikacina E. bacitracina nu se asociaza cu polimixina si neomicina n preparate locale (pag. 980, 1010, 1022, 1027, 1028, 1030) 85 Sunt antibiotice polipeptidice: A. polimixina B B. isepamicina C. colistina D. norfloxacina E. bacitracina (pag. 1027) 86 Polimixinele au urmatoarele caracteristici: A. au structura lipopeptidica B. altereaza ireversibil membrana citoplasmatica a bacteriilor gram negativ C. nu au actiune bactericida D. sunt nefrotoxice E. se utilizeaza frecvent sistemic (pag. 1027) 87 Contraindicatiile polimixinei B sunt: A. infectii sistemice grave cu bacili gram negativ sensibili B. miastenia gravis C. insuficienta renala D. dizenterie colibacilara E. asocierea cu aminoglicozide (pag. 1028) 88 Sindromul cenusiu produs de cloramfenicol: A. apare la concentratii plasmatice mai mici de 25 g/ml B. poate fi letal C. se caracterizeaza prin hipotermie maligna D. riscul este mai mare la nou-nascut E. este datorat deficitului de epurare hepatica prin glucuronoconjugare si renala (pag. 1026)

Pag. 41 din 284

89 Indicatiile de prima alegere ale tetraciclinei sunt: A. holera B. febra tifoida C. bruceloza D. rickettioze E. pneumonii cu Mycoplasma (pag. 1022) 90 Farmacografia tetraciclinei cuprinde: A. la adulti, oral 2-4 g pe zi, in 4 prize egale B. la adulti, oral 100 mg la 24 ore C. in infectii genitale cu Chlamidia trachomatis durata tratamentului este de cel putin 3 saptamani D. local, preparate oftalmice (unguente, colire) de concentratie 20-30% E. se administreaza la copii dupa aparitia dentitiei definitive (pag. 1023) 91 Reactiile adverse produse de tetracicline sunt: A. iritatie gastrica si intestinala B. fotosensibilizare C. degenerescenta retrograda a nervului acustic D. bloc neuromuscular cu relaxarea musculaturii scheletice E. prin depunerea in oase determina inhibarea cresterii copiilor (pag. 1021, 1022) 92 Cloramfenicolul este antibiotic de rezerva utilizat in infectii grave pentru care nu exista alta alternativa terapeutica: A. difterie B. febra tifoida C. tetanos D. abcese cerebrale (cu bacterii anaerobe) E. meningite, laringotraheite (la copii) cu H. Influenzae (pag. 1027, 971) 93 Indicatiile terapeutice ale polimixinei B sunt: A. oral in dispepsii colibacilare la sugari si copii B. sub forma de aplicatii locale in otita externa, infectii oculare C. sistemic in tetanos D. sistemic in meningita cu meningococ E. intrarahidian in meningite cu Pseudomonas aeruginosa (pag. 1028)

94 Colistina: A. este polimixina B B. se absoarbe bine dupa administrare orala C. trece in creier si LCR D. se utilizeaza topic in instilatii oftalmice si spalaturi vezicale E. se poate utiliza oral, i.m. si in perfuzii i.v. (pag. 1029) 95 Bacitracina: A. inhiba specific sinteza proteica bacteriana B. are actiune bactericida de tip degenerativ C. are nefrotoxicitate mare D. specific determina leziuni cohleare si vestibulare E. se utilizeaza exclusiv local (pag. 1029, 1030) 96 Notati afirmatiile adevarate despre tetracicline: A. difuziunea in tesuturi este buna pentru tetraciclinele din generatia a II-a B. rolitetraciclina se administreaza injectabil C. la pacientii cu insuficienta renala se poate administra doxiciclina D. se asociaza frecvent cu penicilina E. se contraindica la copii sub 8 ani (pag. 1020-1022) 97 Doxiciclina: A. este inactiva pe coci gram pozitiv B. pe bacili gram negativ aerobi si gonococi este mai activa decat tetraciclina C. determina rar disbacterioza intestinala D. se acumuleaza in insuficienta renala E. se administreaza oral, 200 mg pe zi, timp de 10 zile (pag. 1024) 98 Minociclina: A. are absorbtie completa din tubul digestiv, foarte putin influentata de alimente si lapte B. realizeaza concentratii ineficiente in secretiile traheobronsice si in secretiile sinusale C. are toxicitate vestibulara D. determina specific confuzie mintala si delir E. este indicata in infectii stafilococice grave (pag. 1024, 1025)

Pag. 42 din 284

99 Notati afirmatiile false despre cloramfenicol: A. are difuziune buna si rapida in toate tesuturile, inclusiv LCR B. traverseaza placenta C. este foarte activ pe bacili gram pozitiv D. in cursul tratamentului se fac examene hematologice E. este de prima alegere in tifosul exantematic, bruceloza (pag. 1026) 100 Notati reactiile adverse pentru cloramfenicol: A. anemie aplastica B. diaree, varsaturi, dureri la defecatie (la doze mari) C. infiltrarea grasa a ficatului D. glosite, stomatite, limba neagra E. nevrita optica (pag. 1026) Tema nr. 8 Chimioterapice antibacteriene Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. pag. 1030-1058 *1 Fac parte din chinolonele de a 2-a generaie urmtoarele chinolone, cu excepia:

*3

Sunt chimioterapice antituberculoase minore urmtoarele medicamente, cu excepia:

A. etionamida B. cicloserina C. capreomicina D. acid aminosalicilic E. etambutol (pag. 1046) *4 Izoniazida:

A. are biodisponibilitate oral crescut B. se leag 100% de proteinele plasmatice C. nu trece prin placent D. nu trece n laptele matern E. este chimioterapic antituberculos minor (pag. 1048; 1046) *5 Biseptolul:

A. este asociaia dintre mafenid i trimetoprim B. se gsete n comprimate de 400mg sulfametoxazol i 80mg trimetoprim C. asociaia trimetoprim - sulfamid acioneaz antagonist D. asociaia trimetoprim - sulfamid acioneaz bacteriostatic E. asociaia trimetoprim - sulfamid are spectru antimicrobian mai restns (pag. 1041; 1042) 6 n terapia leprei se utilizeaz curent substanele:

A. acid oxolinic B. acid pipemidic C. cinoxacina D. rosoxacina E. acid nalidixic (pag. 1030) *2 Urmtoarele chimioterapice antibacteriene nu se utilizeaz n tratamentul leprei, cu excepia:

A. dapsona B. clofazimina C. rifampicina D. streptomicina E. tetraciclina (pag. 1056) 7 Clofazimina utilizat n terapia leprei produce urmtoarele reacii adverse:

A. acidul nalidixic B. nitrofurantoina C. dapsona D. izoniazida E. furazolidona (pag. 1056)

A. colorarea pielii i a leziunilor leproase n roubrun B. uscciunea pielii C. prurit D. fotosensibilizare E. ototoxicitate (pag. 1057)

Pag. 43 din 284

Etionamida:

14 Ftalilsulfatiazolul: A. este indicat n infecii digestive acute B. este indicat la purttorii cronici de bacili dizenterici pentru eradicarea germenilor intestinali C. are absorbie redus din tubul digestiv D. eliminarea se face predominant prin fecale E. la aduli se administreaz oral 1mg/zi (pag. 1040) 15 Ofloxacina: A. are biodisponibilitate oral 100% B. realizeaz concentraii tisulare mari C. eliminarea este predominant renal n form activ D. se administreaz oral 100mg/zi E. n insuficiena renal se reduce doza la jumtate (pag. 1034) * 16 Mecanismul actiunii antibacteriene a chinolonelor consta n: A. blocarea dihidropteroatsintetazei B. inhibarea ADN-topoizomerazelor C. inhibarea sintezei proteice bacteriene prin fixare pe subunitatea 50S a ribozomilor bacterieni D. inhibarea sintezei proteice bacteriene prin fixare pe subunitatea 30S a ribozomilor bacterieni E. inhibarea neuraminidazei (pag. 1030) * 17 Alegeti enuntul incorect referitor la fluorochinolone: A. au spectru antimicrobian ngust B. inhiba ADN giraza bacteriana C. sunt indicate n profilaxia cistitei recurente la femei D. sunt indicate n infectii ale pielii cu bacili gram negativ E. preparatele cu fier scad absorbtia fluorochinolonelor (pag. 1033; 1034) * 18 Alegeti enuntul incorect referitor la sulfamidele sistemice cu durata de actiune scurta: A. au absorbtie digestiva redusa B. au difuziune buna n tesuturi C. biotransformarea se face n ficat, prin acetilareN4 D. metabolizarea este dependenta de reactivitatea individuala (acetilatori lenti si rapizi) E. trec prin placenta n circulatia fetala (pag. 1036)

A. este medicaie de alternativ n tuberculoz B. se administreaz n asociere cu alte chimioterapice antituberculoase C. administrarea se face oral D. se administreaz n sarcin E. se administreaz n insuficien hepatic (pag. 1054) 9 Etambutolul:

A. are absorbie bun dup administrare oral B. realizeaz concentraii mari n plmn C. dup administrare oral se metabolizeaz n ficat D. acioneaz bacteriostatic E. nu se instaleaz rezisten n cazul utilizrii lui ca medicaie unic (pag. 1051) 10 Furazolidona: A. are absorbie sczut dup administrarea oral B. realizeaz concentraii plasmatice mici, ineficace pentru efect antibacterin, dup administrare oral C. se utilizeaz n enterocolite, giardioz D. n infecii sistemice cu stafilococ E. se administreaz parenteral (pag. 1044) 11 Nitrofurantoina produce urmtoarele reacii adverse: A. digestive B. alergice C. icter colestatic D. sindrom lupoid E. cardiotoxicitate (pag. 1043) 12 Este contraindicat administrarea nitrofurantoinei n: A. alergii B. insuficien renal C. deficit de G6PD D. ultimul trimestru de sarcin E. la tineri (pag. 1043) 13 Nitrofurantoina este indicat n: A. infecii urinare acute B. infecii urinare recidivante cu colibacili C. tricomoniaz D. infecii digestive la copii mai mici de 1 an E. infecii urinare n timpul sarcinii (pag. 1043)

Pag. 44 din 284

* 19 Alegeti enuntul incorect referitor la sulfamidele sistemice retard: A. au absorbtie crescuta si rapida din tubul digestiv B. se leaga n proportie mare de proteinele plasmatice C. se acetileaza n proportie mica D. T1/2 este aproximativ 4-6 ore E. metabolitii glucuronoconjugati sunt solubili (pag. 1037) * 20 Alegeti enuntul incorect referitor la sulfamidele antimicrobiene: A. cresc efectul si respectiv toxicitatea pentru anticoagulantele orale B. blocheaza dihidropteroatsintetaza C. rezistenta bacteriana la sulfamide se poate instala prin substituirea caii metabolice a acidului folic D. acidul p-aminobenzoic antagonizeaza actiunea antibacteriana a sulfamidelor E. substantele care acidifiaza urina scad toxicitatea renala a sulfamidelor antimicrobiene (pag. 1037; 1039) * 21 Alegeti enuntul incorect referitor la sulfafurazol: A. are absorbtie buna din tubul digestiv B. eliminarea se face predominant renal C. este medicament de electie n nocardioza D. este contraindicat n insuficienta hepatica si renala grava E. este o sulfamida sistemica cu durata lunga de actiune (pag. 1037; 1039) * 22 Sulfacetamida este indicata n: A. infectii urinare B. conjunctivite si infectii oculare superficiale cu germeni sensibili C. infectii biliare D. salmoneloze E. dizenterie bacilara (pag. 1040) * 23 Biseptolul este o asociatie: A. sulfadiazina-trimetoprim B. sulfamerazin-trimetroprim C. sulfametoxazol-trimetoprim D. sulfametrol-trimetoprim E. sulfafurazol-trimetoprim (pag. 1042)

* 24 Alegeti enuntul incorect referitor la izoniazida: A. are biodisponibilitate orala crescuta B. procesul de biotransformare prezinta polimorfism genetic C. este activa pe micobacterii aflate n faza de multiplicare D. inhiba ADN giraza bacteriana E. asocierea cu rifampicina creste riscul hepatotoxicitatii (pag. 1048; 1049) * 25 Ftalilsulfatiazolul este indicat n: A. infectii digestive acute B. conjunctivite si infectii oculare superficiale cu germeni sensibili C. profilaxia infectarii arsurilor D. infectii urinare E. infectii respiratorii (pag. 1040) * 26 Alegeti enuntul incorect referitor la rifampicina: A. absorbtia orala este redusa B. realizeaz concentraii mari n plamn, ficat, bila C. se metabolizeaza hepatic prin dezacetilare, cu formarea unui metabolit activ ca antituberculos D. spectrul antibacterian cuprinde M. Leprae E. rezistenta se dezvolta repede, prin aparitia unei mutatii care altereaza ARN polimeraza (pag. 1049; 1050) * 27 Alegeti enuntul incorect referitor la rifampicina: A. n tuberculoza se administreaza n asociatii polichimioterapice, pentru a evita instalarea rezistentei B. are efect inhibitor enzimatic C. produce reactii alergice D. creste toxicitatea hepatica a izoniazidei E. are actiune bactericida (pag. 1049; 1051) * 28 Alegeti enuntul incorect referitor la streptomicina: A. are absorbtie digestiva redusa B. este un antituberculos major C. inhiba sinteza acizilor grasi, care sunt precursori ai acidului micolic D. rezistenta pentru bacilul Koch poate fi ntrziata prin asocierea cu alte chimioterapice E. poate produce tulburari vestibulare si tulburari auditive (pag. 1052; 1053)
Pag. 45 din 284

* 29 Alegeti enuntul incorect referitor la etambutol: A. are absorbtie buna dupa administrare orala B. mecanismul actiunii antituberculoase este bacteriostatic C. rezistenta se instaleaza rapid n cazul utilizarii ca medicatie unica D. este un antituberculos minor E. poate produce nevrita optica (pag. 1051) * 30 Alegeti enuntul incorect referitor la pirazinamida: A. absorbtia orala este aproape completa B. are efect toxic hepatic C. poate produce reacii alergice: erupii cutanate, fotosensibilizare D. este un antituberculos major E. este indicata administrarea n guta (pag. 1052) 31 Alegeti enunturile corecte referitoare la chinolone: A. au un nucleu comun, 4-oxo-1,4-dihidrochinoleina B. mecanismul actiunii antibacteriene este de tip bactericid C. spectrul antibacterian este diferit, n functie de generatia din care fac parte D. inhiba neuraminidaza E. chinolonele vechi (acidul nalidixic) au spectru antibacterian larg (pag. 1030) 32 Ciprofloxacina: A. are biodisponibilitate orala medie, aproximativ 60 % B. este o chinolona din generatia I C. are difuziune buna n tesuturi, cu realizarea de concentratii mari n rinichi, parenchim pulmonar D. T1/2 este 40 ore E. este indicata n candidoze (pag. 1030; 1034) 33 Sunt chimioterapice antituberculoase minore: A. Streptomicina B. Cicloserina C. etionamida D. rifabutin E. rifampicina (pag. 1046; 1055)

34 Acidul nalidixic: A. este o chinolona din generatia a III-a B. se elimina renal, realiznd n urina concentratii mari C. are spectru antibacterian ngust D. se administreaza oral E. este indicat n tricomoniaza, giardioza (pag. 1030; 1033) 35 Alegeti enunturile corecte referitoare la acidul nalidixic: A. se elimina predominant digestiv B. are spectru antibacterian larg C. este indicat n infectii urinare D. este contraindicata asocierea sa cu tetraciclina sau cu cloramfenicol, deoarece apare antagonism de aciune E. este o chinolona noua (pag. 1030, 1033) 36 Este contraindicata administrarea acidului nalidixic n urmatoarele situatii: A. sarcina (primul trimestru) B. alaptare C. cistite D. epilepsie E. insuficienta renala avansata (pag. 1032) 37 Reactii adverse produse de acidul nalidixic sunt: A. reactii alergice: eruptii cutanate, fotosensibilizare B. aparat digestiv: greturi, varsaturi, diaree C. SNC: cefalee, ameteli, tulburari vizuale D. aparat respirator: deprimarea respiratiei (mai ales la vrstnici) E. colorarea n brun a dintilor, cu hipoplazia smaltului dentar (pag. 1032) 38 Alegeti enunturile corecte referitoare la fluorochinolone: A. inhiba dihidrofolatreductaza B. fluorochinolonele administrate oral au biodisponibilitate buna C. realizeaza concentratii mai mari dect cele plasmatice n prostata, plamni, bila D. rezistenta se dezvolta repede E. spectrul antimicrobian este larg (pag. 1033)

Pag. 46 din 284

39 Spectrul antimicrobian al fluorochinolonelor cuprinde A. coci gram pozitiv: Staphilococcus aureus B. coci gram negativ: Neisseria meningitidis C. bacili gram negativ: E. coli, Salmonella, Shigella D. chlamidii: chlamidia trahomatis E. protozoare: Giardia (pag. 1033) 40 Reactii adverse produse de fluorochinolone sunt: A. cutanate: alopecie B. aparatul digestiv: greata, voma, diaree C. SNC: convulsii, delir, halucinatii D. reactii alergice: fotosensibilizare, urticarie E. eroziuni si leziuni la nivelul cartilajelor de crestere, evidentiate la animale de laborator (pag. 1033) 41 Alegeti afirmatiile corecte referitoare la fluorochinolone: A. interfera cu procesul de sinteza al acidului folic B. antiacidele cu ioni bivalenti Mg2+, Ca2+ sau trivalenti Al3+ scad absorbtia fluorochinolonelor C. spectrul antimicrobian este ngust D. rezistenta se instaleaza lent, cu frecventa redusa E. sunt indicate n candidoze (pag. 1033) 42 Fluorochinolonele sunt indicate n: A. giardioza B. infecii urinare C. prostatita bacteriana D. infecii cu N. Gonorhoeae E. infecii gastrointestinale: gastroenterita cu Salmonella, febra tifoid (pag. 1033; 1034) 43 Dapsona: A. are absorbtie lenta si completa din tubul digestiv B. este utilizata exclusiv n tratamentul leprei C. efectul antibacterian este asemanator streptomicinei (inhibarea sintezei proteice) D. poate produce tulburari nervoase: insomnie, nervozitate E. poate produce dermatita alergica (pag. 1056)

44 Sunt sulfamide sistemice cu durata scurta de actiune: A. sulfafurazol B. sulfametoxidiazina C. sulfatiazol D. ftalilsulfatiazol E. sulfadimidina (pag. 1037) 45 Sunt sulfamide intestinale: A. sulfatiazol B. ftalilsulfatiazol C. salazosulfapiridina D. sulfafurazol E. sulfametoxazol (pag. 1037) 46 Sunt sulfamide sistemice cu durata lunga de actiune: A. sulfametoxidiazina B. sulfadimetoxina C. sulfatiazol D. sulfametoxipiridazina E. sulfametoxazol (pag. 1037) 47 Spectrul antimicrobian al sulfamidelor cuprinde: A. bacili gram pozitiv: Clostridium tetani B. chlamidii C. micoplasme D. virusuri E. protozoare: toxoplasme, plasmodii (pag. 1037) 48 Alegeti enunturile corecte referitoare la sulfamidele antibacteriene: A. actiunea bacteriostatica a sulfamidelor este mpiedicata de acidul p-aminobenzoic B. spectrul antimicrobian al sulfamidelor este ngust C. salazosulfapiridina este utilizata n tratamentul infectiilor urinare D. sulfamidele antibacteriene cresc efectul si respectiv toxicitatea sulfamidelor antidiabetice E. legarea de proteinele plasmatice a sulfamidelor sistemice retard este redusa (pag. 1037-1039)

Pag. 47 din 284

49 Sulfametoxazolul: A. se absoarbe bine oral B. este o sulfamida sistemica retard C. nu prezinta risc de cristalurie D. eliminarea se face predominant prin fecale E. se foloseste frecvent asociat cu trimetoprim (pag. 1036; 1039) 50 Alegeti enunturile corecte referitoare la sulfamidele antimicrobiene: A. sunt substante naturale B. molecula lor prezinta asemanari structurale cu acidul para-aminobenzoic, pe care l antagonizeaza C. sulfamidele sistemice semiretard nu se leaga de proteinele plasmatice D. sulfamidele intestinale au absorbtie crescuta din tubul digestiv E. actiunea bacteriostatica a sulfamidelor este mpiedicata de prezenta puroiului si a tesuturilor necrozate (pag. 1035; 1037) Tema nr. 9 Analgezice opioide Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. pag.163-187 *1 Urmtoarele tipuri de receptori sunt receptori opioizi, cu excepia:

Tramadolul:

A. prezint risc mic de abuz i dependen; B. este indicat n cazul pacienilor crora AINS le sunt contraindicate; C. se administreaz doar per os; D. este contraindicat ntreruperea brusc a tratamentului cu tramadol; E. are latena lung. (pag. 186-187) 4 Pentazocina:

A. induce dependen psihic; B. nu produce euforie; C. la injectarea intratisular, se prefer calea s.c.; D. este indicat asocierea cu morfina; E. poate induce sindomul de sevraj la morfinomani. (pag. 185) 5 Buprenorfina:

A. pentru prevenirea unui sindrom de sevraj, tratamentul nu se ntrerupe brusc; B. este indicat asocierea sa cu morfina; C. produce deprimare respiratorie frecvent; D. deprimarea respiratorie este antagonizat incomplet de naloxon; E. nu provoac reacii digestive. (pag. 184) 6 Codeina:

A. este analgezic opiod slab; B. este antitusiv moderat; C. se administreaza n tusea productiv; D. provoac diaree; E. morfina este metabolitul su activ. (pag. 183) 7 Dextropropoxifenul:

A. miu; B. kappa; C. beta; D. sigma; E. delta. (pag. 164) *2 Nu deprim centrul respirator:

A. nu este antitusiv; B. se elimin urinar, sub form de metabolii; C. se indic asocierea sa cu analgezice nonopioide; D. este indicat n tratamentul toxicomaniei i sindromului de abstinen la morfinomimetice; E. este deprimant respirator puternic. (pag. 182)

A. morfina; B. buprenorfina; C. butorfanolul; D. pentazocina; E. fentanilul. (pag. 185)

Pag. 48 din 284

Despre metadon sunt adevrate urmtoarele afirmaii:

13 Care dintre analgezicele opioide urmtoare provoac mioz A. morfina; B. codeina; C. pentazocina; D. petidina; E. piritramida. (pag. 171,182) 14 Nalbufina: A. nu influeneaz semnificativ tensiunea arterial; B. nu deprim respiraia; C. nu declaneaz sindromul de sevraj la morfinomani; D. poate provoca tulburri de limbaj i distorsiunea imaginii corporale; E. produce sedare, cu somnolen. (pag. 186) 15 Farmacografia analgezicelor morfinomimetice cuprinde: A. n administrare ndelungat se prefer calea s.c.; B. atenie sporit se acord pacienilor vrstnici, cu funcia hepatic redus, i cu boli respiratorii cronice; C. durata supravegherii funciei respiratorii este de maximum 24 ore, deoarece frecvent deprimarea respiratorie se instaleaz rapid; D. este contraindicat administrarea la copii sub 2 ani; E. sunt contraindicate activitile ce impun o atenie sporit. (pag. 175-176) 16 Deprimarea respiratorie este foarte redus n cazul administrrii urmtoarelor analgezice opioide: A. tramadol; B. morfin; C. codein; D. oxicodon; E. nalbufin. (pag. 175) 17 Notai variantele care reprezint exemple de analgezice opioide: A. levorfanol; B. levofloxacin; C. butorfanol; D. buspiron; E. buprenorfin. (pag. 166)

A. prezint tendin la cumulare; B. este indicat n tratamentul toxicomaniei la morfin i derivaii si; C. are durata relativ lung, cu variabilitate mare (448 ore); D. nu se administreaz per os; E. sindromul de sevraj este mai temperat. (pag. 181) 9 Care afirmaii referitoare la morfin sunt false:

A. produce hipotensiune arterial; B. are efect imunosupresiv; C. tolerana se instaleaz la analgezie, mioz i constipaie; D. este recomandat ca analgezic n travaliu; E. este contraindicat la copii sub 2 ani. (pag. 177-178) 10 Care dintre variantele de mai jos reprezint tipurile de receptori specifici pentru opioizi: A. miu; B. alfa; C. kappa; D. delta; E. sigma. (pag. 164) 11 Farmacocinetica analgezicelor opioide cuprinde: A. biodisponibilitatea pe cale intrarectal este mai ridicat fa de calea per os; B. biodisponibilitatea pe cale transnazal poate fi comparat cu cea pe cale parenteral; C. difuziunea prin placent este nesemnificativ; D. pentru morfin calea per os este rezervat preparatelor retard, adresate durerii cronice; E. efectul primul pasaj hepatic este foarte sczut pentru majoritatea analgezicelor morfinomimetice. (pag. 168-169) 12 Analgezicele morfinomimetice pot prezenta urmtoarele aciuni farmacodinamice, de intensitate variabil, funcie de substan: A. aciune analgezic; B. efect antitusiv; C. efect antidiareic; D. tendin la HTA; E. mioz. (pag. 171)

Pag. 49 din 284

18 Fentanilul prezint urmtoarele caracteristici: A. este indicat n neuroleptanalgezie, asociat cu droperidol; B. se poate administra copiilor sub 2 ani; C. impune monitorizarea funciei muchilor striai; D. se prezint i sub form de preparate sublinguale de tip oralet; E. se prezint i sub form de preparate transdermice de tip dispozitiv cu eliberare controlat. (pag. 179) 19 Alegei variantele incorecte cu privire la metadon: A. se elimin digestiv; B. are T1/2 lung; C. are durata foarte scurt; D. este euforizant i toxicomanogen mai slab, comparativ cu morfina; E. n tratament injectabil de lung durat se alege calea s.c. (pag. 181) 20 Alegei variantele corecte cu privire la metadon: A. se leag de proteinele plasmatice n procent nalt (90%); B. se biotransform hepatic la metabolii inactivi; C. se administreaz pe stomacul gol; D. are tendin la cumulare; E. n tratamentul intoxicaiei acute cu metadon, naloxonul trebuie repetat la 8 ore. (pag. 181) 21 Notai variantele false referitoare la petidin: A. se elimin digestiv; B. se biotransform la norpetidin, metabolit toxic; C. produce mioz; D. este contraindicat asocierea cu IMAO; E. are efect deprimant SNC. (pag. 181-182) 22 Notai variantele adevrate referitoare la petidin: A. norpetidina, metabolitul su toxic, poate induce tulburri SNC; B. are T1/2 lung i durata foarte lung; C. per os, formele lichide nediluate pot provoca anestezia mucoasei bucale; D. parenteral, poate provoca anestezia corneei cu abolirea reflexului cornean; E. nu se administreaz injectabil. (pag. 181-182)

23 n funcie de structura chimic, analgezicele opioide se clasific n: A. morfinani; B. fenilpiperidine; C. fenilheptilamine; D. derivai de acid salicilic; E. benzomorfani. (pag. 166) 24 Neuromodulatorii sunt neuropeptide active biologic aparinnd mai multor tipuri: A. endorfine; B. enzime; C. enkefaline; D. endomorfine; E. dinorfine. (pag. 163-164) 25 Notai afirmaiile corecte referitoare la biodisponibilitatea analgezicelor morfinomimetice: A. per os, este mai mic (15-60%) i este marcat de o variabilitate interindividual larg, n cazul compuilor tip morfin; B. per os, este mai ridicat (50-60%) i fr mari deviaii interindividuale, n cazul codeinei, hidrocodonei, oxicodonei i codetilinei; C. per os, este mai mare de 60% n cazul metadonei; D. pe cale sublingual, este sczut i cu fluctuaii mari interindividuale; E. pe cale intrarectal, este mai sczut fa de calea per os. (pag. 168-169) 26 Supradozarea i intoxicaia acut cu analgezice opioide au ca simptome: A. mioz accentuat (excepie petidina i n hipoxie accentuat); B. respiraie Cheyne-Stokes pn la apnee; C. HTA; D. retenie urinar; E. diaree. (pag. 173) 27 Analgezicele opioide au ca efecte secundare: A. deprimarea respiratiei; B. grea, vom; C. diaree; D. efecte de psihostimulare, pn la delir i convulsii; E. imunodepresie. (pag. 173)

Pag. 50 din 284

28 Pentru analgezicele morfinomimetice formele farmaceutice moderne sunt: A. tip oralet pentru absorbie sublingual; B. tip sistem transdermic cu cedare controlat; C. forme pentru calea intranazal, cu absorbie sistemic; D. supozitoare; E. dispozitiv cu pompe computerizate pentru autoadministrare pe cale s.c. (pag. 175) 29 Antagoniti totali miu i kappa (antidoturi) sunt: A. naloxonul; B. nalbufina; C. naltrexonul; D. nalorfina; E. nalmefenul. (pag. 168) 30 Agoniti kappa i antagoniti miu sunt: A. butorfanolul; B. buprenorfina; C. nalbufina; D. nalorfina; E. levorfanolul. (pag. 167) 31 Agoniti totali miu i kappa sunt: A. hidromorfona; B. hidrocodona; C. oximorfona; D. oxicodona; E. buprenorfina. (pag. 167) 32 Care dintre urmtoarele analgezicele opioide nu prezint mecanism complex opioid i monoaminergic? A. fentanilul; B. metadona; C. petidina; D. tramadolul; E. pentazocina. (pag. 166)

* 33 Analgezicele opioide au urmtoarele proprieti farmacocinetice, cu excepia: A. primul pasaj este relativ nalt pentru majoritatea analgezicelor morfinomimetice; B. este posibil stocarea n esutul adipos n cazul compuilor lipofili, la doze mari; C. epurarea este majoritar hepatic; D. eliminarea metaboliilor glucuronoconjugai are loc urinar i biliar; E. eliminarea metaboliilor glucuronoconjugai are loc doar urinar. (pag. 168-169) * 34 Nu reprezint o aciune farmacodinamic pentru analgezicele morfinomimetice: A. aciunea analgezic; B. efectul antidiareic; C. deprimarea centrului tusei, efect antitusiv util; D. scderea tonusului uterului gravid; E. mioza. (pag. 171) * 35 Notai afirmaia incorect referitoare la farmacografia analgezicelor morfinomimetice: A. dozele iniiale sunt doze eficace minime; B. n administrare ndelungat se prefer calea i.m.; C. se monitorizeaz funcia respiratorie; D. nu sunt contraindicate activitile ce impun o atenie sporit (conducerea mainii etc); E. este contraindicat administrarea la copii sub 2 ani. (pag. 175-176) * 36 Notai afirmaia greit cu privire la farmacografia analgezicelor morfinomimetice: A. alcoolul este contraindicat deoarece poteneaz deprimarea respiratorie; B. deprimarea respiratorie este foarte crescut la: tramadol, codein i oxicodon; C. injectate pe cale s.c. analgezicele opiode provoac reacii locale (edem, necroz); D. hipotensiunea ortostatic i greaa apar mai ales n ortostatism, apariia fiind favorizat de trecerea brusc din clino- n ortostatism; E. constipaia poate fi prevenit printr-o alimentaie bogat n fibre i lichide. (pag. 175-176)

Pag. 51 din 284

* 37 Nu reprezint o contraindicaie pentru administrarea de morfin: A. astmul; B. durerile acute foarte mari din infarctul de miocard; C. hipertrofia de prostat; D. insuficiena hepatic; E. strile convulsive. (pag. 177) * 38 Antagonist total miu i kappa este: A. morfina; B. codeina; C. oxicodona; D. naloxonul; E. levorfanolul. (pag. 168) * 39 Agonist total miu i kappa nu este: A. dihidrocodeina; B. morfina; C. nalorfina; D. oximorfona; E. hidrocodona. (pag. 167) * 40 Notai afirmaia incorect referitoare la morfin: A. morfina este eliberatoare de histamin; B. nu influeneaz testele hepatice; C. difuziunea prin bariera hematoencefalic are loc ntr-un procent mai mic, comparativ cu celelalte opioide; D. ncetinirea tranzitului intestinal este intens; E. tolerana nu se instaleaz pentru mioz i constipaie. (pag. 177-178) * 41 Notai afirmaia corecta referitoare la morfin: A. nu difuzeaz prin placent i n laptele matern; B. nu deprim centrul respirator; C. este indicat n cazul durerilor cronice mari; D. crete metabolismul bazal; E. se administreaz doar injectabil. (pag. 177-178)

* 42 Fentanilul are urmtoarele caracteristici, cu excepia: A. este de 80-100 ori mai potent ca morfina; B. este indicat n neuroleptanalgezie; C. este deprimant respirator mai slab i de mai scurt durat comparativ cu morfina; D. impune monitorizarea funciei muchilor striai; E. se poate administra sugarilor. (pag. 179) * 43 Metadona are urmtoarele caracteristici, cu excepia: A. este indicat n tratamentul toxicomaniei la morfin i derivaii si; B. are T1/2 scurt (1-4 ore); C. prezint eliminare renal; D. este euforizant i toxicomanogen mai slab, comparativ cu morfina; E. per os, se administreaz dup mas sau cu lapte. (pag. 181) * 44 Urmtoarele afirmaii despre petidin sunt adevrate, cu excepia: A. prezint un metabolit toxic, norpetidina; B. produce midriaz; C. are efect excitant SNC, intens n insuficiena renal; D. se asociaz cu IMAO; E. este euforizant i toxicomanogen mai slab, comparativ cu morfina. (pag. 181-182) * 45 Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la codein este fals: A. poate induce convulsii la copii; B. este metabolitul morfinei; C. este inhibitor al centrului respirator bulbar de circa 3 ori mai slab ca morfina; D. este contraindicat la copii sub 5 ani; E. este indicat n tusea uscat, iritativ. (pag. 183) * 46 Despre pentazocin nu este adevrat c: A. nu produce deprimare respiratorie; B. nu induce dependen psihic; C. se asociaz cu morfina, pentru a antagoniza deprimarea respiratorie morfinic; D. este indicata n analgezie la natere; E. la administrare injectabil, calea i.m. este preferabil cii s.c. (pag. 185)

Pag. 52 din 284

* 47 Una din afirmaiile urmtoare referitoare la buprenorfin nu este corect: A. nu se asociaz cu morfina; B. este analgezic intens, cu potena de circa 25 de ori mai mare raportat la morfin; C. produce sedare cu somnolen; D. provoac reacii alergice cutanate; E. nu produce deprimare respiratorie. (pag. 184) * 48 Despre tramadol nu este adevrat c: A. nu suprim sindromul de abstinen la morfinomani; B. este contraindicat n epilepsie; C. riscul de abuz i de dependen este foarte mare; D. dozele se ajusteaz n insuficienele hepatic i renal; E. poate provoca oc anafilactic. (pag. 186-187) * 49 Nalbufina are urmtoarele reacii adverse, cu excepia: A. sedare, cu somnolen; B. reacii alergice cutanate; C. deprimare respiratorie; D. poate declana sindromul de sevraj la morfinomani; E. risc de farmacodependen foarte mare. (pag. 186) * 50 Care dintre urmtoarele medicamente ntrzie, n caz de asociere, biotransformarea tramadolului la metabolitul activ? A. antidepresivele IMAO; B. antidepresivele inhibitoare ale recaptrii serotoninei; C. inductoarele enzimatice ale izoformei CYP3A4; D. inhibitoarele enzimatice ale izoformei CYP2D6; E. srurile de litiu. (pag. 187)

Tema nr. 10 Analgezice antipiretice Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. pag. 188-200 *1 Actiunile farmacodinamice principale, de intensitate variabila functie de grupa chimica, semnalate la analgezice -antipiretice sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. analgezica B. sedativa C. antipiretica D. antiinflamatoare E. antispastica (pag. 190) *2 Referitor la actiunea antipiretica a analgezicelor-antipiretice:

A. sunt hipotermizante B. reduc pragul perceperii durerii C. inhiba biosinteza de PGE2, cu efect pirogen la nivel central hipotalamic D. nu influenteaza centrii termoreglarii E. inhiba specific biosinteza de PGI2 la nivel central (pag. 190) *3 Diflunisal:

A. este derivat de pirazolona B. nu se absoarbe la administrare per os C. are durata scurta de actiune D. este analgezic si antiinflamator mai potent ca acidul acetilsalicilic E. se poate administra in sarcina si alaptare (pag. 195, 196) *4 Aminofenazona:

A. este metebolitul activ al fenacetinei B. se administreaza numai injectabil C. este antiinflamator puternic D. a fost retrasa din uz in multe tari E. poate fi utilizata la pacienti cu leucopenie (pag. 197) *5 Paracetamol:

A. nu traverseaza bariera hematoencefalica B. este antiinflamator C. este antipiretic de electie la copii mici, in viroze D. se poate administra in caz de insuficienta hepatica si renala E. este contraindicat in dureri reumatice (pag. 198-200)
Pag. 53 din 284

*6

Reactiile adverse posibile la doze mari de paracetamol sunt urmatoarele, cu exceptia:

* 11 Contraindicatiile acidului acetilsalicilic sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Ulcer gastroduodenal B. Astm bronsic C. Sarcina D. Alergie la salicilati E. Cefalee (pag. 194, 195) 12 Despre salicilat sunt corecte raspunsurile: A. salicilatul este biotransformat in ficat, pe 3 cai B. are T1/2 mare C. cinetica de biotransformare este de ordinul 2 D. se leaga de albuminele plasmatice in procent mic E. la o concentratie de peste 450 mcg/ml poate produce tulburari metabolice grave (pag. 192, 193) 13 Acidul acetilsalicilic: A. produce bronhoconstrictie B. este hiperglicemiant C. reduce filtrarea glomerulara D. produce soc anafilactic E. produce sindrom Reye (pag. 194) 14 Intoxicatia acuta cu acid acetilsalicilic se caracterizeaza prin: A. convulsii B. mioza punctiforma C. delir D. alcaloza respiratorie E. acidoza metabolica (pag. 194) 15 In ce situatii este contraindicat acidul acetilsalicilic: A. alergii la salicilati B. sarcina C. mialgii D. cefalee E. astm bronsic (pag. 195) 16 Se poate administra acid acetilsalicilic in urmatoarele situatii: A. infectii virale la copii, sub 4 ani B. reumatism poliarticular acut C. tromboze arteriale D. nevralgii E. astm bronsic (pag. 195)
Pag. 54 din 284

A. citoliza hepatica B. purpura trombocitopenica C. necroza tubulara D. sindrom Reye E. rabdomiolize (pag. 199, 200) *7 Acidul acetilsalicilic se administreaza ca antiagregant plachetar, la adult, in doza de:

A. 0,1 - 0,3 g o data pe zi B. 0,3 - 0,5 mg la 2 - 3 zile C. 0,5 g de 4 ori pe zi D. 0,5 g de 6 ori pe zi E. 5 g pe zi in 3 - 5 prize (pag. 195) *8 Urmatoarele actiuni farmacodinamice sunt caracteristice acidului acetilsalicilic, cu exceptia:

A. analgezic moderat B. antiagregant plachetar, la doze foarte mari antiinflamatorii C. antiinflamator puternic D. hipoglicemiant E. uricozuric (pag. 193, 194) *9 Metamizol:

A. este incriminat in inducerea cancerului gastric B. are efect antiinflamator puternic C. se utilizeaza numai injectabil D. se administreza per os la adult 3 - 6 g/zi, in 2 - 3 prize E. se administreaza i.m. la adult 0,5 - 1 g de 1 - 3 ori/zi (pag. 197, 198) * 10 Indicatiile terapeutice pentru paracetamol sunt urmatoarele, cu exceptia: A. cefalee si nevralgii B. poliartrita reumatoida si reumatism poliarticular acut C. mialgii D. febra de etiologie diversa E. dismenoree (pag. 200)

* 17 Care din substantele urmatoare face parte din derivati de chinolina: A. fenacetina B. acetaminofen C. diflunisal D. salipirina E. glafenina (pag. . 189) * 18 Referitor la efectele adverse ale analgezicelor antipireticelor este fals enuntul: A. produc euforie B. nu produc toleranta C. nu produc deprimare respiratorie D. nu produc toxicomanie E. nu produc farmacodependenta (pag. 191) * 19 Efectele secundare la administrarea de acid acetilsalicilic sunt urmatoarele, cu exceptia: A. microhemoragii gastrice B. bronhoconstrictie C. hiperglicemie si hipercolesterolemie D. eritem nodos E. sindrom Reye (pag. 194) * 20 Alegeti care din urmatoarele substante este derivat de acid salicilic: A. diflunisal B. aminofenazona C. acetaminofen D. metamizol E. salipirina (pag. 188)) * 21 Actiunile farmacodinamice ale acidului acetilsalicilic sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Analgezic moderat B. Antiinflamator puternic C. Bronhodilatator moderat D. Antiagregant plachetar la doze mici subanalgezice E. Uricozuric (pag. 193, 194)

* 22 Ce efect advers poate produce acidul acetilsalicilic? A. aritmii ventriculare B. tuse uscata C. depresie D. sindrom de sevraj E. sindrom Reye (pag. . 194) * 23 Metamizol: A. Este aminofenazona B. Se utilizeaza p.o. si i.m. C. Este contraindicate n colici renale D. Este incriminat n inducerea cancerului gastric E. Este lipsit de efecte adverse (pag. 197, 198) * 24 Care enunt este fals: A. diflunisalul are durata de actiune lunga B. diflunisalul se leaga in procent foarte mare de proteinele plasmatice C. diflunisalul nu are efect analgezic si antiinflamator D. diflunisalul are efect antipiretic mai slab E. diflunisalul este contraindicat in diateze hemoragice (pag. 196) * 25 Acetilsalicilatul de lizina: A. nu este tolerat gastric B. nu are efect analgezic-antipiretic C. are T1/2 mediu D. are hidrosolubilitate scazuta E. provoaca hemoragii gastrice (pag. 196) 26 Notati elementele prin care se monitorizeaza rectiile adverse la acidul acetilsalicilic: A. melena B. gingivoragii, echimoze C. electrocardiograma D. tinitus (zgomote in urechi) E. mioza (pag. 195)

Pag. 55 din 284

27 Acidul acetilsalicilic: A. are un prim pasaj intestinal si hepatic redus B. in sange este rapid hidrolizat C. metabolitul salicilat circula nelegat de albuminele plasmatice D. determina acetilarea ireversibila a ciclooxigenazei inductibile tip COX-2 E. este contraindicat in tromboze arteriale si profilaxia infarctului de miocard (pag. 191-195) 28 Posologia per os pentru acidul acetilsalicilic cuprinde: A. ca analgezic si antipiretic la adult, 0,5 g de 4 - 6 ori/zi B. ca antipiretic in infectii virale la copii sub 4 ani, 65 mg/kgc/zi, fractionat la 4 - 6 ore C. ca antiinflamator la adult, 3 - 5 g/zi, in 3 - 5 prize D. in profilaxia infarctului de miocard, 0,3 g/zi E. in reumatismul poliarticular acut la copil, doza de atac 1 g/kgc/zi, fractionat la 4 - 6 ore, timp de 2 3 zile, apoi 2/3 din doza de atac (pag. 195) 29 Sindromul Reye: A. este carcteristic pentru paracetamol B. a determinat retragerea din consum in multe tari pentru aminofenazona C. este caracterizat prin hepatita fulminanta si edem cerebral D. este precipitat la copii sub 4 ani, tratati cu acid acetilsalicilic ca antipiretic, in infectii virale E. este frecvent fatal (pag. 194) 30 Diflunisal: A. are durata lunga de actiune ce permite administrarea la 12 ore B. este administrat in caz de hipersensibilitate la salicilati C. se administreaza in afectiuni reumatismale inflamatorii, in tratamente de durata D. ca analgezic, doza de atac este de 1 g si doza de intretinere 0,5 g la 4 - 6 ore E. ca antiinflamator se administreaza 4 - 6 g/zi, in 1 - 2 prize (pag. 196)

31 Aminofenazona: A. este derivat de pirazolona B. are efect analgezic, antipiretic, dar si antiinflamator moderat C. este contraindicata in febra de etiologie diversa D. este lipsita de efecte adverse E. frecvent determina noduli locali la injectare i.m. (pag. 197) 32 Metamizol: A. este aminofenazona B. este utilizat p.o. si i.m. C. are efect antiinflamator intens D. determina agranulocitoza E. se administreaza la adult, per os, 0,5 g de 2 - 3 ori/zi (max. 3 g/zi) (pag. 197, 198) 33 Notati indicatiile terapeutice pentru metamizol: A. artralgii B. poliartrita reumatoida C. cefalee D. colici renale si biliare E. profilaxia infarctului de miocard (pag. 198) 34 Propifenazona: A. nu este incriminata in inducerea cancerului gastric B. foarte rar determina soc anafilactic C. are efect antiinflamator intens D. se administreaza numai injectabil E. la adult se administreaza per os si i.r., 100 - 300 mg de 3 ori pe zi (pag. 198) 35 Paracetamol: A. are absorbtie per os rapida si aproape completa B. are un metabolit, N-acetil-benzochinonimina, responsabil de toxicitatea hepatica si renala C. tratamentul se face obisnuit 10 - 12 zile D. se asociaza frecvent cu inductoarele enzimatice (barbiturice) pentru a scadea toxicitatea hepatica E. se evita la copiii mici in viroze (pag. 198-200)

Pag. 56 din 284

36 Intoxicatia acuta cu paracetamol se caracterizeaza prin: A. necroza acuta hepatica B. icter C. hipotermie D. encefalopatie E. mioza (pag. 200) 37 Metamizolul: A. este prodrog al acidului acetilsalicilic B. este antipiretic slab C. este analgezic si antispastic mai intens D. este indicat in colici biliare, renale E. este contraindicat in mialgii si artralgii (pag. 197, 198) 38 In intoxicatia acuta cu paracetamol: A. latenta este de 1 saptamana pentru semnele clinice B. latenta este de 1 - 2 luni pentru insuficienta hepatica C. se administreaza ca antidot acetilcisteina in primele 12 ore D. efectul letal este la 2,5 g/zi E. apare necroza hepatica acuta (pag. 200) 39 Acidul acetilsalicilic: A. are T1/2 la salicilat foarte scurt (aproximativ 15 min) B. este analgezic si antipiretic moderat C. este antiinflamator puternic D. este proagregant plachetar la doze mici subanalgezice E. este contraindicat in sarcina (pag. 192-194) 40 Notati reactiile adverse care apar la doze mari de paracetamol: A. citoliza hepatica B. hipotensiune arteriala, bradicardie C. necroza tubulara D. rabdomiolize E. leucopenie (pag. 199, 200)

41 Prezinta actiune antispastica musculotropa ndeosebi: A. metamizol B. acid acetilsalicilic C. fenacetina D. propifenazona E. glafenina (pag. 189) 42 Notati analgezicele antipiretice derivati de p-aminofenol: A. fenacetina B. benorilat C. diflunisal D. paracetamol E. fenazona (pag. . 189) 43 Actiunile farmacodinamice semnalate la analgezice antipiretice sunt: A. Antispastica B. Sedativa C. Antiinflamatoare D. Antidepresiva E. Analgezica (pag. 190) 44 Care sunt principalele actiuni farmacodinamice ale analgezicelorantipireticelor: A. analgezica B. antiinflamatoare C. sedativa D. antipiretica E. euforizanta (pag. 190) 45 Analgezicele-antipiretice: A. reduc temperatura normala B. reduc febra C. nu sunt hipotermizante D. inhiba biosinteza de PGE2 E. stimuleaza mecanismele de termoliza (pag. 190) 46 Analgezicele-antipiretice: A. ridica pragul perceperii durerii B. au eficacitate mare in durerile somatice C. suprima durerea D. au efect antialergic E. au actiune euforizanta (pag. 188, 190)
Pag. 57 din 284

47 Sunt adevarate enunturile: A. COX este o enzima membranara B. COX-1 este prezenta in toate tesuturile C. COX-1 se gaseste numai in plamani D. COX-2 este inductibila in toate tesuturile E. COX-1 este inductibila in toate tesuturile (pag. 190) 48 Indicatiile terapeutice pentru acidul acetilsalicilic sunt: A. Artralgii B. Infectii virale la copii sub 4 ani C. Profilaxia infarctului de miocard D. Cefalee E. Mialgii (pag. 195) 49 Selectati enunturile false referitoare la acidul acetilsalicilic: A. are biodisponibilitate peste medie 68% B. alimentele nu influenteaza absorbtia gastrointestinala C. in sange este repede hidrolizat D. comprimatele efervescente nu dau Cp dubla fata de comprimatele obisnuite E. absorbtie p.o. relativ buna (pag. 191, 192) 50 Transportul in sange al acidului acetilsalicilic: A. se face in forma libera B. se face in forma legata de albumine C. se face numai in forma legata de albumine D. se face numai in forme libera E. nici un raspuns corect (pag. 193) Tema nr. 11 Hipnotice si tranchilizante Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. pag.36-67 *1 Hipnoinductoarele:

*2

La ntreruperea brusca a unui tratament ndelungat cu hipnotice barbiturice apare:

A. obisnuinta B. sindrom de abstinenta C. inductia enzimatica D. toleranta ncrucisata cu alte medicamente E. sensibilizare (eruptii cutanate) (pag. 44) *3 Amobarbital:

A. este barbituric cu latenta si durata scurte (15 minute, respectiv 3 ore) B. este indicat n insomnii intermitente C. se poate administra timp ndelungat D. nu determina obisnuinta E. nu determina somnolenta dupa trezire (pag. 45) *4 n hiperexcitabilitate si nevroze, fenobarbitalul se administreaza:

A. 100 mg per os, cu 45 de minute nainte de culcare B. 100 mg per os, cu 15 de minute nainte de culcare C. 100 mg x 2/zi, per os (dimineata si seara) D. 15 mg x 2-3/zi, per os E. 200 mg i.m. (pag. 46) *5 Care dintre urmatoarele afirmatii despre nitrazepam nu este adevarata?

A. prezinta absorbtie digestiva buna B. intra n circuitul entero-hepatic C. are T plasmatic scurt (2-3 ore) D. este anticonvulsivant E. n insomnii, la adult, se administreaza 5-10 mg per os, seara la culcare (pag. 46) *6 Zolpidem:

A. se leaga pe ambele situsuri ale benzodiazepinelor BZD1 si BZD2 B. prezinta selectiv actiunea hipnotica-sedativa a benzodiazepinelor C. este miorelaxant D. nu determina somnolenta diurna E. induce obisnuinta si farmacodependenta (pag. 48)

A. produc deprimarea SNC gradata dozadependenta B. la doze mari produc somn narcotic C. actioneaza selectiv asupra unor receptori specifici (situsuri specifice din complexul GABAergic) D. trezirea din somn se face cu dificultate E. reduc durata de somn REM (pag. 40)

Pag. 58 din 284

*7

Notati mecanismul de actiune specific la doze hipnotice si sedative pentru hipnoticele barbiturice:

* 12 Tranchilizantele (anxioliticele) de tip benzodiazepine sunt urmatoarele, cu exceptia: A. clordiazepoxid B. diazepam C. clobazam D. meprobamat E. medazepam (pag. 52) * 13 Indicatiile terapeutice pentru tranchilizante (anxiolitice) sunt urmatoarele, cu exceptia: A. sindromul psiho-neurovegetativ B. insomnii psihogene C. stari spastice ale muschilor striati D. miastenia gravis E. starea de rau epileptic (pag. 53) * 14 Grupul I (tip diazepam) al benzodiazepinelor are urmatoarele caracteristici, cu exceptia: A. absorbtie per os nalta B. biotransformare la metaboliti inactivi C. semiviata eliminarii lunga D. medazepamul este biotransformat la diazepam E. acumulare cu realizarea starii de echilibru dupa aproximativ o saptamna (pag. 57) * 15 Antidotul n intoxicatia acuta cu benzodiazepine este: A. perfuzia cu NaHCO3 B. flumazenil C. buspirona D. adrenalina E. zopiclon (pag. 59) * 16 Despre clorazepat urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia: A. este biotransformat n mediul acid gastric la nordazepam activ B. dozele anxiolitice la adult sunt de 10-30 mg/zi, administrate n cteva prize, per os C. T plasmatic al metabolitului activ nordazepam este de 30-65 ore D. se utilizeaza exclusiv ca anxiolitic E. este indicat n tetanos, n doze foarte mari, cu respiratie asistata (pag. 63, 64)

A. inhiba eliberarea de GABA B. cresc frecventa de deschidere a canalelor de clor C. cresc timpul de deschidere a canalelor de clor D. deprima formatia reticulata ascendenta activatoare SAA E. stimuleaza formatia reticulata ascendenta activatoare SAA (pag. 42) *8 Care dintre urmatorii compusi este barbituric cu durata ultrascurta (10-20 de minute) de actiune?

A. secobarbital B. pentobarbital C. hexobarbital D. fenobarbital E. amobarbital (pag. 42) *9 Care dintre urmatoarele barbiturice hipnotice are durata lunga de actiune (8-10 ore)?

A. hexobarbital B. pentobarbital C. ciclobarbital D. amobarbital E. fenobarbital (pag. 43) * 10 Indicatiile barbituricelor sunt urmatoarele, cu exceptia: A. insomnii B. epilepsie C. anestezie generala D. insuficienta respiratorie E. preanestezie (pag. 44, 45) * 11 Actiunile tranchilizantelor (anxioliticelor) sunt urmatoarele, cu exceptia: A. reducerea starii de tensiune psihica B. antipsihotica C. miorelaxanta D. anticonvulsivanta E. inductoare ale anesteziei generale (pag. 52, 70)

Pag. 59 din 284

* 17 Care dintre urmatoarele benzodiazepine se administreaza de electie n anxietatea la miastenici si miopatici? A. diazepam B. clordiazepoxid C. bromazepam D. medazepam E. tofisopam (pag. 65) * 18 Care dintre urmatoarele efecte adverse sunt proprii benzodiazepinelor si nu caracterizeaza toate tranchilizantele? A. somnolenta B. ataxie C. farmacodependenta cu sindrom de sevraj D. efecte teratogene la administrarea n primul trimestru de sarcina E. obisnuinta (pag. 58) * 19 Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata? A. tranchilizantele reduc starea de tensiune psihica B. diazepamul are actiune anticonvulsivanta C. meprobamatul are actiune miorelaxanta D. tranchilizantele tempereaza reactiile emotionale E. tranchilizantele modifica intens facultatile intelectuale si functiile senzoriale (pag. 52) * 20 Contraindicatiile pentru administrarea diazepamului sunt reprezentate de urmatoarele situatii, cu exceptia: A. gravide, primul trimestru B. ambulatoriu, la conducatorii auto C. miastenia gravis D. tetanos E. insuficienta respiratorie acuta (pag. 61) 21 Reactiile adverse comune tranchilizantelor sunt: A. somnolenta B. obisnuinta C. ataxie D. efecte teratogene E. farmacodependenta cu sindrom de sevraj (pag. 53, 58)

22 Actiunile farmacodinamice ale tranchilizantelor benzodiazepine sunt: A. anxiolitica B. sedativ-hipnoinductoare C. anticonvulsivanta D. antiparkinsoniana E. antipsihotica (pag. 58) 23 Tranchilizantele benzodiazepine sunt utilizate n: A. schizofrenie B. sindromul anxios C. boala Parkinson D. convulsii si epilepsie E. miastenia gravis (pag. 60) 24 Diazepamul este utilizat n: A. sindromul anxios B. stari spastice ale muschilor striati C. miastenia gravis D. starea de rau epileptic E. preanestezie (pag. 60, 61) 25 Benzodiazepinele tip diazepam (grupul I) sunt biotransformate n metabolitii activi: A. clorazepat B. flurazepam C. nordazepam D. oxazepam E. clobazam (pag. 57) 26 Benzodiazepinele tip diazepam (grupul I) prezinta urmatoarele caracteristici: A. absorbtie per os nalta B. biotransformare n procente mari la metaboliti inactivi C. au semiviata eliminarii lunga D. prin dealkilare oxidativa sunt biotransformate la oxazepam E. diazepam este biotransformat la medazepam (pag. 57)

Pag. 60 din 284

27 Clorazepatul: A. este o structura chimica activa ca atare B. este biotransformat n mediul acid gastric, prin decarboxilare, la nordazepam activ C. este utilizat ca anxiolitic D. se administreaza exclusiv oral E. se administreaza n tetanos ca anticonvulsivant, n doze foarte mari, cu respiratie asistata (pag. 63) 28 Tranchilizantele benzodiazepine: A. activeaza un situs de pe subunitatea alfa a complexului receptor postsinaptic GABA-A B. scad frecventa de deschidere a canalelor de clor C. produc hiperpolarizare si inhibitie neuronala D. sunt antagonisti selectivi ai receptorilor GABA-A E. au indice terapeutic mare (IT aprox. 1000) (pag. 58,59) 29 Care dintre urmatorii compusi sunt tranchilizante benzodiazepine? A. alprazolam B. clordiazepoxid C. meprobamat D. buspirona E. clonidina (pag. 52) 30 Notati tranchilizantele benzodiazepine: A. medazepam B. diazepam C. buspirona D. oxazolam E. meprobamat (pag. 52) 31 Notati reactiile adverse comune pentru tranchilizante: A. tulburari de coordonare motorie B. obisnuinta C. somnolenta D. efecte teratogene E. efecte neurologice de tip extrapiramidal (pag. 53)

32 Tofisopam: A. este anticonvulsivant B. este anxiolitic cu latenta si durata scurte C. se administreaza de electie n anxietate la miastenici D. este agonist al receptorilor 5-HT1A presinaptici E. prezinta biodisponibilitate per os mica (pag. 65) 33 Hipnoticele barbiturice: A. activeaza un situs specific de pe complexul receptor GABA-A postsinaptic B. cresc frecventa deschiderii canalelor de clor C. cresc timpul de deschidere al canalelor de clor D. inhiba eliberarea de GABA E. produc hiperpolarizare si inhibitie neuronala (pag. 42) 34 Care dintre urmatorii compusi sunt barbiturice cu durata de actiune scurta (2-4 ore) si latenta scurta (15-20 minute)? A. ciclobarbital B. pentobarbital C. hexobarbital D. barbital E. secobarbital (pag. 43) 35 Care dintre urmatorii compusi sunt barbiturice narcotice? A. tiopental B. fenobarbital C. pentobarbital D. hexobarbital E. barbital (pag. 42) 36 Indicatiile terapeutice ale barbituricelor sunt: A. preanestezie B. insomnii C. boala Parkinson D. epilepsie E. anestezia generala (pag. 44, 45)

Pag. 61 din 284

37 Fenobarbitalul este indicat: A. rar ca hipnotic, deoarece produce somnolenta dupa trezire si sedare reziduala B. ca sedativ C. ca inductor enzimatic n porfiria hepatica D. ca anticonvulsivant n epilepsie E. ca inhibitor enzimatic n icterul neonatal (pag. 46) 38 Flunitrazepam: A. este hipnotic barbituric B. nu modifica structura somnului si nu reduce durata somnului de tip REM C. creste frecventa de deschidere a canalelor de clor D. se utilizeaza exclusiv per os E. se utilizeaza ca hipnotic per os si n preanestezie i.m. (pag. 46, 47) 39 Nitrazepam: A. este hipnocoercitiv cu latenta si durata lunga B. are T plasmatic relativ lung (21-28 ore) C. este hipnotic modern D. se utilizeaza n epilepsie E. se poate administra la indivizi cu profesii care necesita vigilenta crescuta (pag. 46) 40 Zopiclon: A. se absoarbe repede per os B. se leaga pe situsurile benzodiazepinelor C. afecteaza somnul paradoxal REM D. traseele EEG sunt identice cu cele ale benzodiazepinelor E. nu provoaca somnolenta diurna (pag. 48) 41 Zolpidem: A. este hipnoinductor B. prezinta actiune anticonvulsivanta C. determina somnolenta diurna D. n tratamentul cronic dezvolta rapid obisnuinta si farmacodependenta E. se administreaza per os n insomnii tranzitorii sau cronice (pag. 48, 49)

42 Cloralhidrat: A. are ca metabolit activ tricloretanolul B. este hipnocoercitiv C. are mecanism de actiune similar benzodiazepinelor D. prezinta efect iritant pe mucoase E. se administreaza per os si intrarectal, n asociere cu mucilag de guma arabica (pag. 40, 49, 50) 43 Diazepam: A. este biotransformat pe caile SOMH la 2 metaboliti activi B. nu strabate bariera hemato-encefalica si se redistribuie n tesutul adipos C. la injectarea rapida pe cale i.v. poate determina deprimare respiratorie marcata D. este contraindicata administrarea i.v. n status epilepticus E. n intoxicatia acuta moartea se produce rapid prin hipotensiune arteriala si deprimare respiratorie (pag. 61) 44 Buspirona: A. este agonist al receptorilor 5-HT1A presinaptici B. este agonist presinaptic alfa-2 C. este tranchilizant (anxiolitic) D. are actiune hipnotica si anticonvulsivanta E. este ineficace n atacurile de panica (pag. 65) 45 Nitrazepam: A. este hipnoinductor B. modifica structura somnului, reducnd durata somnului de tip REM C. are T plasmatic scurt (2-3 ore) D. n administrari repetate produce o sedare posthipnotica E. se utilizeaza n insomnii si epilepsie (pag. 40,46) 46 Bromurile se utilizeaza ca sedative si prezinta urmatoarele caracteristici: A. prezinta efect iritant tisular B. determina impotenta sexuala (la tratamentul ndelungat) C. se elimina rapid din organism D. se administreaza exclusiv i.v. si per os dupa mese E. se leaga pe ambele situsuri ale benzodiazepinelor (pag. 50)

Pag. 62 din 284

47 Notati contraindicatiile la administrarea de diazepam: A. gravide, n primul trimestru B. tetanos C. miastenia gravis D. conducatori auto E. anxietatea din nevroze si psihoze (pag. 61) 48 Alprazolam: A. are efect sedativ hipnotic B. este anxiolitic C. are efect antidepresiv D. este indicat n depresia anxioasa E. este contraindicat n atacul de panica (pag. 64, 65) 49 Oxazepam: A. are T plasmatic si durata de actiune scurte B. produce somnolenta C. nu are efect sedativ hipnotic D. este indicat ca anxiolitic E. este biotransformat direct la metabolit glucuronoconjugat activ (pag. 64) 50 Care dintre urmatorii compusi sunt hipnotice benzodiazepine? A. metohexital B. nitrazepam C. bromizoval D. flunitrazepam E. cloralhidrat (pag. 40, 46, 47) Tema nr. 12 Antidepresive Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. pag. 84-106 *1 Notati neuromediatorii deficitari in depresii:

*2

Antidepresivele timoleptice de tip amine triciclice utilizate curent in farmacoterapeutica sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. Imipramina B. Desipramina C. Maprotilina D. Clomipramina E. Amoxapina (pag. 87) *3 Urmatoarele antidepresive sunt inhibitoare moderne selective ale recaptarii serotoninei, cu exceptia:

A. Fluoxetin B. Fluvoxamin C. Paroxetin D. Moclobemid E. Citalopram (pag. 88) *4 Care dintre urmatoarele antidepresive este blocant modern al receptorilor alfa-2 presinaptici?

A. Imipramina B. Moclobemid C. Fenelzina D. Mirtazapin E. Doxepina (pag. 88) *5 Antidepresivele timoleptice clasice tip amine triciclice sunt caracterizate prin urmatorul profil farmacotoxicologic, cu exceptia:

A. Hipotensiune ortostatica B. Hipertensiune arteriala C. Aritmii D. Retentie urinara E. Glaucom (pag. 90) *6 Antidepresivele se afla in relatie de sinergism cu urmatoarele medicamente sau grupe de medicamente, cu exceptia:

A. Catecolaminele si serotonina B. Dopamina si acidul gama-aminobutiric C. Acetilcolina si dopamina D. Histamina si adrenalina E. Encefalinele si endorfinele (pag. 85)

A. Analgezice opioide B. Antiepileptice C. Simpatomimetice D. Amfetamina E. Petidina (pag. 93)

Pag. 63 din 284

*7

Notati reactia adversa care nu caracterizeaza antidepresivele timoleptice clasice tipice, amine triciclice si tetraciclice

* 12 Mirtazapin: A. Este agonist alfa-2 presinaptic B. Este indicat in schizofrenie C. Blocheaza si receptorii postsinaptici 5-HT 2 si 5HT 3 D. Determina reactii adverse de tip serotoninergic exacerbate E. Se administreaza per os, 600 mg pe zi, priza unica, seara (pag. 104) * 13 Antidepresivele de tip inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO): A. Se administreaza numai injectabil B. Absorbtia per os este scazuta C. Durata efectului antidepresiv dupa oprirea tratamentului este corelata cu T1/2 D. Durata efectului antidepresiv dupa oprirea tratamentului este de aproximativ 2-3 zile E. Sunt indicate ca antidepresive de rezerva, in depresiile rezistente la amine triciclice (pag. 104) * 14 Reactiile adverse frecvente ale antidepresivelor inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO) clasice, neselective si ireversibile, sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Insomnie si agitatie B. Hipotensiune ortostatica C. "Cheese effect" (efectul branzei), manifestat cu crize de HTA grave la asocierea alimentelor bogate in tiramina D. Sindrom parkinsonian E. Pierdere in greutate (pag. 104) * 15 In care dintre urmatoarele afectiuni nu este indicata fluoxetina? A. Depresie majora B. Epilepsie C. Afectiuni obsesiv-compulsive D. Stare de panica E. Bulimie nervoasa (pag. 103)

A. Anxietate B. Convulsii tonico-clonice C. Insomnie sau somnolenta D. Tulburari de memorie E. Sindromul neuroleptic malign (pag. 95) *8 Mianserina:

A. Este IMAO clasic neselectiv si ireversibil B. Este amina triciclica C. Este in grupa antidepresivelor atipice D. Are durata scurta de actiune (T1/2 - 2 ore) E. Potenteaza efectele amfetaminei (pag. 98) *9 Reactiile adverse specifice ale inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. Greata B. Anorexie C. Anxietate D. Tahicardie, aritmii, hipotensiune arteriala E. Disfunctii sexuale (pag. 102-103) * 10 Actiunile farmacodinamice specifice antidepresivelor timeretice clasice, inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO), sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Scaderea concentratiei catecolaminelor libere in SNC si periferie B. Vasodilatatie cu hipotensiune arteriala (paradoxal) C. Efect psihostimulant slab D. Potentarea efectelor simpatomimeticelor, cu crize hipertensive E. Potentarea efectelor tiraminei, cu crize hipertensive (pag. 104) * 11 Notati afirmatia falsa despre moclobemid: A. Este IMAO-A selectiv B. Determina reactia adversa "cheese effect" (efectul branzei) exacerbata la asocierea cu alimente bogate in tiramina C. Este indicat in depresii atipice D. Are latenta lunga (2-4 saptamani) E. Uzual se administreaza per os, 300 mg pe zi, in trei prize (pag. 105)

Pag. 64 din 284

* 16 Profilul farmacotoxicologic al antidepresivelor atipice se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia: A. Risc scazut de convulsii tonico-clonice B. Efect sedativ slab C. Efecte anticolinergice slabe sau absente D. Efect hipotensiv slab sau absent E. Efecte cardiace absente (pag. 98) * 17 Antidepresivele timoleptice clasice tipice, amine triciclice si tetraciclice: A. Scad efectele NA si 5-HT la nivel SNC si in periferie B. Scad efectele simpatomimeticelor C. Au efect anticataleptic D. Nu determina hipotensiune ortostatica E. Au latenta scurta (1-5 ore) (pag. 95) * 18 Antidepresivele: A. Sunt neuroleptice B. Sunt denumite si timoanaleptice C. Influenteaza negativ tonusul afectiv si dispozitia D. Se administreaza in starea de rau epileptic E. Se administreaza ca inductoare ale anesteziei generale (pag. 85) * 19 Care dintre urmatoarele antidepresive timoleptice face parte din grupul aminelor triciclice? A. Doxepina B. Mianserina C. Diazepam D. Trazodon E. Clobazam (pag. 87) * 20 Farmacoterapia antidepresivelor cuprinde: A. Se trateaza obligatoriu medicamentos formele usoare de depresie B. Indicatia principala este depresia endogena moderata si severa C. In depresia agitata se administreaza timolepticele activatoare D. In depresia severa sunt contraindicate antidepresivele triciclice E. La varstnici aminele triciclice nu determina reactii adverse (pag. 92)

21 Antidepresivele: A. Influenteaza pozitiv starea timica B. Fac parte din grupa psihoanaleptice C. Potenteaza neurotransmisia inhibitoare mediata de GABA D. Se administreaza ca anticonvulsivante si miorelaxante E. Sunt indicate in schizofrenii si tulburari paranoide (pag. 85) 22 Notati antidepresivele timoleptice din grupa aminelor triciclice: A. Imipramina B. Viloxazina C. Amitriptilina D. Mianserina E. Doxepina (pag. 87) 23 Notati antidepresivele timoleptice din grupa aminelor tetraciclice: A. Maprotilina B. Desipramina C. Amoxapina D. Trazodon E. Mianserina (pag. 87) 24 Antidepresivele timeretice clasice inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO) neselective si ireversibile sunt: A. Fenelzina B. Nialamida C. Moclobemid D. Mirtazapin E. Tranilcipromina (pag. 87) 25 Antidepresivele inhibitoare selective ale recaptarii noradrenalinei sunt: A. Doxepina B. Amitriptilina C. Maprotilina D. Desipramina E. Citalopram (pag. 88)

Pag. 65 din 284

26 Antidepresivele inhibitoare moderne selective ale recaptarii serotoninei (ISRS) sunt: A. Citalopram B. Imipramina C. Fluoxetin D. Fluvoxamin E. Paroxetin (pag. 88) 27 Antidepresivele blocante moderne ale receptorilor alfa-2 presinaptici: A. Sunt reprezentati de mianserina B. Inhiba eliberarea NA in fanta sinaptica C. Stimuleaza sinapsele serotoninergice D. Favorizeaza eliberarea 5-HT din citoplasma in fanta sinaptica E. Stimuleaza sinapsele adrenergice, favorizand eliberarea NA in fanta sinaptica (pag. 88) 28 Farmacoterapia antidepresivelor cuprinde: A. In depresia agitata timereticele sau timolepticele activatoare sunt contraindicate B. In depresia severa de electie sunt antidepresivele triciclice administrate intr-o singura doza, seara C. IMAO sunt de prima alegere, fiind mai eficace decat aminele triciclice D. In depresiile psihoreactive de electie sunt aminele triciclice E. In starile depresive postpartum se pot administra antidepresivele triciclice deoarece nu trec in laptele matern (pag. 92) 29 Antidepresivele potenteaza efectele: A. Amfetaminei B. Analgezicelor opioide C. Antiepilepticelor D. Antihipertensivelor simpatolitice E. Catecolaminelor si simpatomimeticelor (pag. 93)

30 Notati actiunile farmacodinamice ale timolepticelor clasice tipice, amine triciclice si tetraciclice: A. Scad efectele NA si 5-HT la nivel SNC si in periferie B. Potenteaza efectele simpatomimeticelor (cu crize hipertensive) C. Efect anticataleptic D. Hipertensiune arteriala cu tahicardie reflexa E. Efect anticolinergic central si periferic (pag. 95) 31 Reactiile adverse frecvente ale timolepticelor clasice tipice, amine triciclice si tetraciclice, sunt: A. Anxietate B. Convulsii tonico-clonice C. Deprimare medulara cu agranulocitoza D. Efecte secundare de tip anticolinergic E. Stimulare cardiaca intensa (pag. 95-96) 32 Notati afirmatiile false despre antidepresivele atipice: A. Constituie a doua generatie de antidepresive timoleptice B. Au durata de actiune extrem de lunga C. Prezinta toxicitate cardiovasculara D. Au IT mai mare comparativ cu aminele triciclice tipice E. Prezinta risc ridicat de convulsii tonico-clonice (pag. 98) 33 Mianserina: A. Este amina tetraciclica B. Inhiba relativ slab recaptarea NA C. Determina sedare, convulsii D. Contraindicata in depresii E. Determina reactii adverse cardiovasculare (pag. 98) 34 Farmacodinamia inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) cuprinde: A. Inhiba recaptarea catecolaminelor B. Au afinitate pentru receptorii colinergici muscarinici C. Inhiba selectiv si potent recaptarea serotoninei D. Nu au afinitate pentru receptorii adrenergici alfa-1 E. Au efecte secundare anticolinergice si alfa-1 adrenolitice (pag. 102)

Pag. 66 din 284

35 Reactiile adverse specifice inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) de tip efecte secundare serotoninergice sunt: A. Anxietate B. Glaucom cu unghi inchis C. Anorexie D. Retentie urinara si constipatie E. Dureri de cap si disfunctii sexuale (pag. 102) 36 Notati medicamentele implicate in sindromul serotoninergic sever: A. Risperidon B. Fluoxetina C. Ondansetron D. Amitriptilina E. Trazodona (pag. 102) 37 Fluoxetina: A. Este neuroleptic sedativ B. Este biotransformata de catre S.O.M.H. la norfluoxetin, metabolit activ C. Are T1/2 foarte lung, cu mare variabilitate interindividuala D. Nu determina hipotensiune arteriala si cardiotoxicitate E. Se administreaza in starea de panica (pag. 103) 38 Notati indicatiile terapeutice ale fluoxetinei: A. Depresie majora B. Afectiuni obsesiv-compulsive C. Epilepsie D. Inductia anesteziei E. Starea de panica (pag. 103) 39 Reactiile adverse specifice inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) frecvent intalnite, de tip efecte secundare serotoninergice sunt: A. Cardiotoxicitate B. Greata, voma, diaree C. Anorexie D. Cefalee vasculara E. Depresie majora (pag. 102-103)

40 Pentru antidepresivele inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO) mecanismul de actiune confera: A. Latenta scurta, 1-4 ore B. Latenta lunga, 1-4 saptamani C. Durata scurta, 1-24 ore, dupa intreruperea administrarii D. Durata lunga, 2-4 saptamani, dupa intreruperea administrarii E. Durata efectului antidepresiv dupa oprirea tratamentului este corelata cu T1/2 (pag. 104) 41 Moclobemid: A. Este IMAO-A selectiv B. Asocierea cu alimente bogate in tiramina determina "cheese effect" (efectul branzei), cu crize de HTA grave C. Trecerea de la IMAO-A la amine triciclice si invers necesita cel putin 2-3 luni de pauza D. Nu potenteaza efectele analgezicelor opioide E. Se administreaza in depresiile atipice (pag. 105) 42 Mirtazapin: A. Este agonist alfa-2 presinaptic B. Blocheaza receptorii postsinaptici 5-HT 2 responsabili de agitatia psihomotorie C. Blocheaza receptorii postsinaptici 5-HT 3 responsabili de greata si voma D. Este IMAO-A selectiv E. Este ISRS (pag. 104) 43 Clasificarea antidepresivelor in functie de criteriul farmacoterapeutic cuprinde: A. Timoleptice clasice tipice B. Neurotonice C. Timoleptice noi atipice D. Timeretice clasice si noi E. Tranchilizante (pag. 85-86) 44 Clasificarea antidepresivelor timoleptice in functie de structura chimica cuprinde: A. Amine triciclice B. Ciclopropilamine C. Hidrazine D. Benzamide E. Amine tetraciclice (pag. 87-88)

Pag. 67 din 284

45 Notati antidepresivele timeretice clasice inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO) neselective si ireversibile: A. Fenelzina B. Doxepina C. Tranilcipromina D. Clomipramina E. Nialamida (pag. 87) 46 Notati caracteristicile antidepresivelor timoleptice atipice, moderne: A. Au reactii adverse cardiovasculare evidente B. Determina constipatie si retentie urinara C. Au profil farmacotoxicologic cardiovascular si anticolinergic practic nul D. Sunt inhibitoare selective ale recaptarii NA E. Sunt inhibitoare selective ale recaptarii serotoninei, puternice (pag. 90) 47 Notati afimatiile adevarate despre antidepresive: A. Inceperea unui tratament cu amine triciclice se face numai dupa 2 saptamani de la intreruperea IMAO B. Asocierea antidepresivelor triciclice cu IMAO este lipsita de efecte adverse C. IMAO neselective provoaca crize hipertensive la indivizi care consuma alimente bogate in tiramina (branzeturi fermentate, peste afumat, vin rosu) D. Asocierea ISRS cu IMAO prezinta risc de "sindrom serotoninergic" E. Antidepresivele antagonizeaza efectele analgezicelor opioide (pag. 93) 48 Farmacografia antidepresivelor tipice, amine triciclice si tetraciclice, cuprinde: A. Doza de atac se administreaza 2-3 zile B. Se incepe cu doze mari, care se scad treptat C. Se incepe cu doze mici, care sunt crescute treptat D. Administrarea se face in 2-3 prize, ultima doza inainte de culcare pentru a induce somnul E. Doza de intretinere se administreaza 6-12 luni sau timp mai indelungat in caz de recaderi (pag. 96)

49 Trazodon: A. Este in grupa antidepresivelor atipice B. Este indicat in depresii fara sau cu anxietate C. Are reactii adverse anticolinergice marcate D. Determina sedare, confuzie E. Indicele de siguranta la supradozare este scazut (pag. 100) 50 Notati reactiile adverse determinate de fluoxetina: A. Greata si voma B. Hipotensiune arteriala C. Anorexie cu pierdere in greutate D. Stimulare SNC E. Disfunctii sexuale (pag. 103) Tema nr. 13 Anticonvulsivante Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. pag. 121-132 *1 Care dintre urmatoarele anticonvulsivante are structura chimica de tip iminostilbeni?

A. metilfenobarbital B. carbamazepina C. fenitoina D. fenacemida E. fensuximida (pag. 123) *2 Care dintre urmatoarele anticonvulsivante este inhibitor al anhidrazei carbonice?

A. gabapentin B. acid valproic C. clonazepam D. sultiam E. trimetadiona (pag. 123, 125) *3 n starea de rau epileptic se utilizeaza i.v.:

A. primidona B. carbamazepina C. diazepam D. acid valproic E. fenacemida (pag. 123)

Pag. 68 din 284

*4

Actiunea anticonvulsivanta consta n:

*9

A. scaderea pragului de excitabilitate si a pragului convulsivant la nivel SNC B. inductie enzimatica C. sedare si ataxie D. diminuarea tendintei la descarcari repetate a neuronilor modificati patologic E. mpiedicarea hiperpolarizarii membranei neuronale (pag. 125) *5 Care dintre urmatoarele anticonvulsivante mpiedica eliberarea neuromediatorului excitator glutamatul?

Notati antiepilepticul cel mai toxic, utilizat numai de rezerva:

A. fenitoina B. acidul valproic C. fenacemida D. clonazepam E. topiramat (pag. 131) * 10 Clonazepam: A. determina efecte teratogene tip spina bifida B. este indicat n marele rau epileptic C. se administreaza n status epilepticus i.v. lent D. prezinta corelatie buna ntre concentratiile plasmatice si eficacitate, respectiv toxicitate E. se administreaza exclusiv per os (pag. 131) * 11 Acidul valproic: A. determina afectare hepatica rara, dar grava B. se poate administra n sarcina C. se administreaza n status epilepticus i.v. lent D. la administrarea prelungita determina tulburari psihice E. este utilizat numai de rezerva (pag. 131) * 12 Urmatoarele antiepileptice au epurare hepatica aproape totala (> 99%), cu exceptia: A. carbamazepina B. clonazepam C. diazepam D. primidona E. vigabatrin (pag. 124) * 13 Care dintre urmatoarele antiepileptice are ca metabolit activ fenobarbitalul? A. carbamazepina B. acidul valproic C. primidona D. trimetadiona E. lamotrigin (pag. 124)

A. acid valproic B. vigabatrin C. gabapentin D. lamotrigin E. acetazolamida (pag. 125) *6 Fenobarbitalul:

A. n doze mari este inhibitor enzimatic B. se poate asocia cu anticoagulante orale si anticonceptionale orale fara a le modifica eficacitatea C. tratamentul cronic se poate ntrerupe brusc D. se administreaza de electie la copiii mici n marele rau epileptic E. este contraindicat n starea de rau epileptic (pag. 127) *7 Fenitoina, n afara de marele rau epileptic, este indicata n:

A. diabet insipid hipofizar B. sindrom lupoid C. aritmii cardiace D. nevralgie de trigemen E. crize mioclonice (pag. 129) *8 La care dintre urmatoarele antiepileptice supravegherea pe criteriul clinic este obligatorie?

A. carbamazepina B. acidul valproic C. fenitoina D. fenobarbital E. tiagabin (pag. 125, 131)

Pag. 69 din 284

* 14 Fenobarbitalul: A. realizeaza steady state la 3 4 zile B. la ntreruperea brusca a tratamentului cronic determina sindrom de sevraj C. determina desensibilizarea receptorilor glutamatergici D. este indicat n micul rau epileptic E. se administreaza exclusiv per os (pag. 127) * 15 Urmatoarele mecanisme la nivel molecular sunt descrise n cadrul clasei de anticonvulsivante (antiepileptice), cu exceptia: A. blocarea canalelor de sodiu B. blocarea canalelor de calciu tip T C. deschiderea canalelor de clor D. inhibarea eliberarii GABA E. mpiedicarea eliberarii de glutamat (pag. 125) * 16 Fenitoina poate determina urmtoarele efecte adverse, cu excepia: A. ataxie B. agresivitate C. nistagmus D. hiperplazia gingiilor E. hirsutism (pag. 129) * 17 Notai antiepilepticul care, la administrare prelungit, poate determina tulburri psihice: A. carbamazepina B. clonazepam C. fenitoina D. fenacemida E. fenobarbital (pag. 131) * 18 n tratamentul antiepileptic cronic cu doze mari de fenobarbital pot s apar urmtoarele efecte adverse, cu excepia: A. sedare B. ataxie C. osteomalacie D. spina bifida E. anemie megaloblastic (pag. 122)

* 19 La ntreruperea brusc a unui tratament antiepileptic cronic cu fenobarbital se declaneaz: A. toleran ncruciat cu alte medicamente B. inductie enzimatica C. sindrom de sevraj D. ataxie E. anemie megaloblastica (pag. 127) * 20 Urmtoarele medicamente sunt anticonvulsivante, cu excepia: A. morsuximida B. clonazepam C. oxcarbazepina D. levodopa E. primidona (pag. 123) 21 Notati medicamentele care sunt anticonvulsivante (antiepileptice): A. fenacemida B. fenitoina C. levodopa D. selegilina E. topiramat (pag. 123) 22 Care dintre urmatorii compusi reprezinta metaboliti activi pentru unele dintre antiepileptice? A. acidul valproic B. fenobarbital C. dimetadiona D. trimetadiona E. epoxid (pag. 124) 23 Pentru anticonvulsivante (antiepileptice) mecanismul la nivel molecular consta n: A. deschiderea canalelor de sodiu B. deschiderea canalelor de calciu de tip L C. deschiderea canalelor de clor D. inhibarea selectiva a recaptarii GABA E. stimularea anhidrazei carbonice cerebrale (pag. 125)

Pag. 70 din 284

24 Deschiderea canalelor de clor prin activarea complexului receptor postsinaptic GABA-A este caracteristica pentru urmatoarele anticonvulsivante (antiepileptice): A. fenitoina B. fenobarbital C. etosuximida D. clonazepam E. topiramat (pag. 125) 25 Notati anticonvulsivantele (antiepilepticele) care actioneaza prin inhibarea anhidrazei carbonice cerebrale: A. sultiam B. lamotrigin C. tiagabin D. vigabatrin E. acetazolamida (pag. 125) 26 Principiile de tratament al epilepsiei constau n: A. se administreaza exclusiv un singur antiepileptic B. dozele de ntretinere variaza larg, interindividual C. tratamentul se ncepe cu doze mari D. optimizarea posologiei se face prin monitorizarea concentratiei plasmatice (Cp) a antiepilepticului E. tratamentul se ntrerupe brusc (pag. 126) 27 n status epilepticus: A. antiepilepticele se administreaza i.v., lent B. antiepilepticele se administreaza i.v., rapid si n doze mari C. n stare grava, refractara la antiepileptice, se recurge la anestezie generala D. de electie se administreaza tranchilizante majore E. la nevoie se asociaza 2 3 antiepileptice pentru inductie enzimatica si cresterea eficacitatii (pag. 126) 28 Fenobarbitalul n doze mari antiepileptice si n tratament cronic determina urmatoarele efecte adverse: A. anemie megaloblastica B. cataracta C. osteomalacie D. ataxie E. delir (pag. 127)

29 Potentialul farmacotoxicologic ridicat al fenitoinei se manifesta prin: A. icter B. dermatita exfoliativa C. nevralgie de trigemen D. sindromul hidantoinic fetal E. spina bifida (pag. 129) 30 Carbamazepina este indicata n: A. marele rau epileptic B. depresie respiratorie si coma C. nevralgie de trigemen D. sarcina E. diabet insipid hipofizar (pag. 129) 31 Acidul valproic este indicat n: A. marele rau epileptic B. micul rau epileptic C. status epilepticus D. crize mioclonice E. nevralgie de trigemen (pag. 131) 32 Tratamentul cu acid valproic se caracterizeaza prin: A. supravegherea pe criteriul clinic este obligatorie B. exista o buna corelatie ntre concentratiile plasmatice si efectele terapeutice C. se impune monitorizarea functiei hepatice D. nu exista risc de efecte teratogene E. la administrarea prelungita apar tulburari psihice (pag. 131) 33 La administrarea de clonazepam ca anticonvulsivant (antiepileptic), pot aparea urmatoarele efecte adverse: A. sedare B. nistagmus si diplopie C. ataxie D. hipotonie E. somnolenta (pag. 131)

Pag. 71 din 284

34 Indicatiile terapeutice pentru clonazepam sunt: A. status epilepticus B. marele rau epileptic C. micul rau epileptic D. aritmii cardiace E. crize mioclonice (pag. 131) 35 La administrarea de carbamazepina pot aparea urmatoarele efecte adverse: A. epilepsie psihomotorie B. nevralgie de trigemen C. hepatotoxicitate grava D. spina bifida E. fibrilatie ventriculara (pag. 129) 36 Care dintre urmatoarele anticonvulsivante (antiepileptice) au structura chimica de iminostilbeni? A. primidona B. feneturida C. carbamazepina D. clonazepam E. oxcarbazepina (pag. 123) 37 n starea de rau epileptic, iar experimental n convulsiile prin excitante SNC se administreaza: A. diazepam B. clonazepam C. fenitoina D. carbamazepina E. acidul valproic (pag. 123, 129, 131) 38 n crizele mioclonice se utilizeaza: A. neostigmina B. acid valproic C. clonazepam D. edrofoniu E. levodopa (pag. 123)

39 La care dintre urmatoarele anticonvulsivante (antiepileptice) monitorizarea terapeutica nu se poate realiza pe criteriul farmacocinetic (pe baza concentratiilor plasmatice)? A. fenitoina B. carbamazepina C. acidul valproic D. fenacemida E. clonazepam (pag. 125, 131) 40 La doze mari, fenobarbitalul este un puternic inductor enzimatic si determina: A. sindrom de sevraj B. ataxie C. toleranta dobndita ncrucisata cu alte medicamente asociate D. creste eficacitatea anticoagulantelor cumarinice la asocierea cu acestea E. cresterea biotransformarii si scaderea eficacitatii medicamentelor asociate (pag. 127) 41 Fenacemida: A. este antiepileptic cu spectru larg B. se utilizeaz de elecie n marele ru epileptic i n status epilepticus C. este antiepilepticul cel mai toxic D. la administrarea prelungit determin delir i agresivitate E. este utilizat numai de rezerv (pag. 131) 42 Fenitoina este indicat n: A. marele ru epileptic B. epilepsia psihomotorie C. micul ru epileptic D. crize mioclonice E. aritmii cardiace (pag. 129) 43 n tratamentul cronic cu fenobarbital, sindromul de sevraj apare: A. datorit induciei enzimatice B. datorit sensibilizrii receptorilor glutamat-ergici C. prin favorizarea eliberrii GABA D. la ntreruperea brusc a tratamentului E. datorit hepatotoxicitii (pag. 127)

Pag. 72 din 284

44 Fenitoina administrat i.v. rapid i n doze mari poate determina: A. HTA B. deprimare respiratorie C. oprirea inimii D. paranoia, delir E. crize mioclonice (pag. 129) 45 Carbamazepina: A. are structur chimic de tip benzodiazepine B. n administrare cronic poate determina depresie respiratorie i com C. se administreaz n sarcin D. se administreaz n marele ru epileptic E. este indicat n nevralgia de trigemen (pag. 123, 129) 46 La doze terapeutice mari de fenitoin, cnd sistemul oxidazic microzomal hepatic este saturat: A. viteza de biotransformare urmeaz o cinetic de ordin I B. viteza de biotransformare urmeaz o cinetic de ordin zero C. creteri mici ale dozelor antreneaz creteri mari ale concentraiilor plasmatice D. se ntrerupe brusc tratamentul pentru a determina inducia enzimatic E. viteza de biotransformare este independent de concentraie (pag. 129) 47 Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate? A. fenobarbitalul activeaz complexul receptor postsinaptic GABA-A B. acidul valproic crete nivelul de GABA n creier C. gabapentin inhib ireversibil GABA aminotransferaza D. lamotrigin favorizeaz eliberarea neuromediatorului excitator glutamatul E. fenitoina blocheaz canalele de calciu T (pag. 125) 48 Urmtorii compui sunt anticonvulsivante (antiepileptice): A. primidona B. fenacemida C. levodopa D. trihexifenidil E. gabapentin (pag. 123)

49 Efectele teratogene sunt menionate ca efecte adverse pentru urmtoarele anticonvulsivante: A. fenitoina B. fenobarbital C. carbamazepina D. acidul valproic E. clonazepam (pag. 127, 129, 131) 50 Fenobarbitalul: A. este antiepileptic cu spectru larg B. se administreaz n marele ru epileptic C. determin agresivitate D. tratamentul cronic nu se ntrerupe brusc E. n starea de ru epileptic se administreaz lent i.v. (pag. 123, 127, 128) Tema nr. 14 Simpatomimetice si simpatolitice Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. pag. 244-289 1 Efecte beta-1 adrenolitice cuprind:

A. sedare B. tahicardie C. reducerea debitului cardiac D. bronhoconstrictie la astmatici E. inhibarea secretiei de renina la nivelul aparatului juxtaglomerular renal (pag. 272, 273) 2 Reactiile adverse la administrarea de betaadrenolitice sunt:

A. bradicardie B. HTA C. tulburari ischemice periferice D. bronhoconstrictie la astmatici E. hiperglicemie (pag. 275) 3 Indicatiile terapeutice pentru betaadrenolitice sunt:

A. hipotiroidism B. angina pectorala C. tahicardie D. hipotensiune arteriala E. bloc atrioventricular (pag. 275, 276)
Pag. 73 din 284

Contraindicatiile beta-adrenoliticelor cuprind:

Prazosin:

A. bloc atrioventricular B. astm bronsic C. post infarct miocardic D. extrasistolie atriala E. prezenta diabetului zaharat (pag. 276) 5 Propranololul:

A. reduce colesterolul plasmatic si creste HDLcolesterolul B. este indicat n HTA C. determina fenomen de tip rebound D. dupa prima doza se sta n clinostatism 30 de minute E. este indicat n doze mari de la nceputul tratamentului (pag. 269) 10 Tolazolina: A. are biodisponibilitate per os mare B. este alfa-1 adrenomimetic C. produce arteriolodilatatie intensa D. este indicat n tulburari circulatorii periferice spastice E. cai de administrare: p.o., s.c., i.m., i.v. (pag. 266, 267) 11 Care dintre urmatorii alcaloizi au proprietati ocitocice prin mecanism alfa-1 adrenergic predominant? A. bromocriptina B. ergometrina C. nicergolina D. metilergometrina E. metisergida (pag. 263) 12 Dihidroergotamina este indicata n: A. migrena (n criza si n tratamentul de fond) B. hipotensiune arteriala cronica C. retinopatie de etiologie vasculara D. boala Raynaud E. de electie n hipotonia venoasa (pag. 265) 13 Fentolamina este indicata n: A. metroragii B. cefalee post rahianestezie C. HTA din feocromocitom D. sindrom de hipotensiune ortostatica E. tratamentul necrozei pielii n urma injectarii accidentale paravenoase de noradrenalina (pag. 267)

A. este beta-adrenolitic lipofil B. se administreaza strict i.v. C. este contraindicat n HTA D. se administreaza n tahiaritmii E. nu se asociaza cu hidralazina (pag. 278) 6 Reserpina:

A. prezinta actiune antipsihotica B. distruge veziculele de depozit ale adrenalinei si noradrenalinei C. determina hipotensiune arteriala D. se administreaza n stari depresive E. efectele dispar rapid dupa ntreruperea tratamentului (pag. 282, 283) 7 Metildopa:

A. se concentreaza n vezicule, ocupnd locul noradrenalinei B. este biotransformata la alfa-metilnoradrenalina, fals mediator chimic C. are actiune antihipertensiva D. are efecte toxice hepatice E. determina deprimare tiroidiana (pag. 285) 8 Clonidina:

A. are absorbtie digestiva scazuta B. determina tahicardie C. determina hipotensiune arteriala sistolica si diastolica D. se administreaza n tratamentul sindromului de abstinenta la morfina E. determina efecte rebound la ntreruperea brusca a tratamentului (pag. 287)

Pag. 74 din 284

14 Tamsulosin: A. blocheaza receptorii alfa-1A din prostata B. poate determina hipotensiune ortostatica C. nu este metabolizat la nivel hepatic D. se elimina predominant urinar E. este indicat n hiperplazia benigna a prostatei (pag. 270, 271) 15 Indicatiile terapeutice ale beta-adrenoliticelor sunt: A. HTA B. bradicardie C. glaucom cu unghi deschis D. hipertiroidism E. astm bronsic (pag. 275, 276) 16 Contraindicatiile pentru administrarea reserpinei sunt: A. stari depresive B. HTA C. ulcer gastroduodenal D. psihoze E. astm bronsic (pag. 283) 17 La administrarea de clonidina apar urmatoarele efecte secundare: A. hipotensiune ortostatica B. tahicardie C. somnolenta D. hipersalivatie E. agitatie si tremor (pag. 287) 18 Efedrina: A. prezinta difuziune buna n SNC B. se utilizeaza ca decongestionant al mucoasei nazale C. are efect bronhoconstrictor D. este contraindicata n blocul cardiac (sindrom Adams Stokes) E. este deprimant SNC (pag. 257)

19 Nafazolina: A. este adrenomimetic cu predominanta alfa B. determina tahifilaxie C. se administreaza per os D. este indicata n tratamentul rinitelor si conjunctivitelor E. se administreaza exclusiv local (pag. 258) 20 Adrenalina determina urmatoarele efecte pe aparatul cardiovascular: A. creste fragilitatea capilara B. vasoconstrictie arteriolara si venoasa (efect alfa1) C. vasodilatatie la concentratii mici (efect alfa-1) D. bronhodilatatie (efect beta-2) E. hipertensiune arteriala sistolica (efect beta-1) (pag. 255) 21 Indicatiile terapeutice ale adrenalinei sunt: A. boala serului B. edem Quincke C. aritmii cardiace D. insuficienta circulatorie cerebrala E. crize de astm bronsic (pag. 256) 22 Efedrina este indicata n urmatoarele afectiuni: A. HTA B. local, n rinite C. sindrom Adams Stokes D. aritmii cardiace E. supradozarea inhibitoarelor SNC (pag. 256, 257) 23 Simpatomimeticele bronhodilatatoare beta-2 selective sunt: A. efedrina B. isoprenalina C. orciprenalina D. fenoterol E. formoterol (pag. 261)

Pag. 75 din 284

24 Dobutamina: A. este activa per os B. difuzeaza n SNC C. este predominant beta-1 adrenergic D. are efecte vasodilatatoare D1 dopaminergice ca dopamina E. este indicata n socul cardiogen (pag. 261) 25 Beta-adrenolitice cu actiune de tip chinidinic sunt: A. propranolol B. atenolol C. metoprolol D. esmolol E. nadolol (pag. 262) 26 Golirea (depletirea) depozitelor de noradrenalina este realizata de catre: A. adrenalina B. alfa-metildopa C. reserpina D. guanetidina E. propranolol (pag. 262) 27 Nafazolina: A. la administrarea locala mai mult de o saptamna se instaleaza tahifilaxia B. se administreaza per os si local C. se administreaza n rinite si conjunctivite D. solutia nazala are concentratia 0,1 1% E. solutia oftalmica are concentratia 1 10% (pag. 258) 28 Indicatiile terapeutice ale simpatomimeticelor sunt: A. hipotensiune ortostatica (efedrina, etilefrina) B. soc cardiogen (dopamina, dobutamina) C. ateroscleroza cerebrala (isoxsuprina) D. aritmii (adrenalina, izoprenalina) E. tahicardie (adrenalina, izoprenalina) (pag. 253)

* 29 Care dintre urmatoarele adrenomimetice este indicat n travaliul prematur, avnd efect tocolitic? A. noradrenalina B. nafazolina C. prenalterol D. ritodrina E. metaraminol (pag. 245) * 30 Urmatoarele efecte sunt de tip stimulatoare beta-1 adrenergice, cu exceptia: A. stimularea miocardului contractil B. stimularea miocardului excito-conductor C. lipoliza n tesut adipos D. stimulare SNC E. stimularea aparatului juxtaglomerular cu secretie de renina (pag. 251) * 31 La nivelul aparatului cardiovascular, simpatomimeticele au urmatoarele efecte secundare, cu exceptia: A. palpitatii B. paloare tegumentara C. anxietate D. lipotimie E. hipertensiune arteriala (pag. 252) * 32 Simpatomimeticele de tip beta-2 selective au urmatoarele indicatii terapeutice, cu exceptia: A. arterite B. travaliu prematur C. astm bronsic D. ateroscleroza cerebrala E. insuficienta circulatorie acuta hipotona (pag. 253) * 33 Noradrenalina se administreaza: A. i.v. n vene mari, n perfuzie B. exclusiv local n rinite C. s.c. D. i.m. E. sub forma de aerosoli (pag. 254)

Pag. 76 din 284

* 34 Injectarea accidentala paravenoasa de noradrenalina produce necroza tisulara si se trateaza de urgenta cu: A. adrenalina B. fentolamina C. etilefrina D. dobutamina E. efedrina (pag. 254) * 35 Ergotamina are urmatoarele indicatii terapeutice, cu exceptia: A. migrena B. cefalee post rahianestezie C. metroragii D. postpartum, favoriznd retractia uterina E. HTA (pag. 264) * 36 Dihidroergotoxina: A. este alfa-adrenomimetic B. creste fluxul sanguin cerebral C. produce HTA D. scade metabolismul cerebral E. este contraindicata n arteriopatii (pag. 265) * 37 Nicergolina: A. nu se absoarbe per os B. are efect vasoconstrictor C. este vasodilatator prin doua mecanisme: alfaadrenolitic si musculotrop D. este indicata n hemoragii acute E. este indicata n hipotensiunea arteriala (pag. 266) * 38 Prazosin: A. nu este biotransformat la primul pasaj hepatic B. este adrenolitic alfa-1 selectiv C. creste colesterolul plasmatic D. este indicat n hipotensiunea posturala E. se administreaza n doze mari la nceputul tratamentului (pag. 269)

* 39 Beta-adrenolitice de tip beta-1 selective sunt urmatoarele, cu exceptia: A. atenolol B. metoprolol C. propranolol D. bisoprolol E. acebutolol (pag. 262) * 40 Care dintre urmatoarele beta-adrenolitice nu este de tip beta neselectiv? A. alprenolol B. oxprenolol C. propranolol D. metoprolol E. pindolol (pag. 262) * 41 Efecte de tip alfa-adrenolitic sunt urmatoarele, cu exceptia: A. vasodilatatie B. HTA C. tahicardie reflexa D. mioza pasiva E. diminuarea reflexelor presoare adrenergice (pag. 263) * 42 Care dintre urmatorii alcaloizi este agonist dopaminergic antiparkinsonian si inhibitor al secretiei de prolactina? A. ergotamina B. ergometrina C. bromocriptina D. nicergolina E. ergotoxina (pag. 263) * 43 Dihidroergotoxina: A. este sinonim cu dihidroergotamina B. are timp de njumatatire foarte scurt (circa o ora) C. este alfa-adrenomimetic D. amelioreaza oxigenarea si metabolismul cerebral E. este indicata n hipotensiunea arteriala (pag. 265) * 44 Fentolamina: A. se absoarbe bine digestiv B. este putin biotransformata C. realizeaza vasodilatatie la doze medii si mari D. este contraindicata n feocromocitom E. se administreaza per os nainte de masa (pag. 267)
Pag. 77 din 284

* 45 Care dintre urmatoarele beta-adrenolitice are si efecte simpatomimetice? A. propranolol B. labetalol C. bisoprolol D. pindolol E. carvedilol (pag. 272) * 46 Clonidina: A. este agonist adrenergic presinaptic alfa-2 central si periferic B. nu se absoarbe digestiv C. produce tahicardie si cresterea debitului cardiac D. creste secretia de renina E. este indicata n sindroamele depresive (pag. 286, 287) * 47 Care dintre urmatoarele beta-adrenolitice are si efect de tip chinidinic (anestezic local)? A. pindolol B. propranolol C. atenolol D. timolol E. sotalol (pag. 272) * 48 Urmatoarele reactii adverse sunt efecte secundare la administrarea de betaadrenolitice, cu exceptia: A. tahicardie B. bloc atrioventricular C. bronhoconstrictie la astmatici D. tulburari ischemice periferice E. fenomene depresive dupa tratament ndelungat (pag. 275) 49 Profilul farmacocinetic al beta-adrenoliticelor hidrofile cuprinde: A. efect al primului pasaj hepatic semnificativ B. excretie renala n forma netransformata C. T plasmatic peste mediu (peste 6 ore) si lung (10-20 ore) D. legare de proteinele plasmatice n procente mari E. n insuficienta hepatica se administreaza doze mai mici (pag. 271)

50 Profilul farmacocinetic al beta-adrenoliticelor lipofile cuprinde: A. absorbtie digestiva nalta B. n insuficienta hepatica se administreaza doze mai mari C. biodisponibilitate per os redusa (Bd = 10-75%) D. difuziune buna prin bariera hemato-encefalica E. T plasmatic relativ scurt (2-5 ore) (pag. 271) Tema nr. 15 Parasimpatomimetice si parasimpatolitice Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. pag. 289-314 *1 Care dintre urmatoarele acetilcolinomimetice este toxic si nu este utilizat ca medicament?

A. acetilcolina B. pilocarpina C. muscarina D. metacolina E. betanecol (pag. 289) *2 Care dintre urmatoarele anticolinesterazice are actiune ireversibila?

A. edrofoniu B. ecotiofat C. piridostigmina D. demecariul E. distigmina (pag. 290) *3 Urmatoarele efecte sunt secundare muscarinice, cu exceptia:

A. bradicardie B. hipersalivatie C. colici abdominale D. fasciculatii si tremor la nivelul musculaturii scheletice E. transpiratie (pag. 291) *4 Neostigmina are urmatoarele indicatii terapeutice, cu exceptia:

A. ileus paralitic B. retentie urinara postoperatorie C. glaucom D. miastenia gravis E. ulcer gastroduodenal (pag. 297, 298)
Pag. 78 din 284

*5

Scopolamina:

A. este excitant SNC la doze mici B. determina mioza si cicloplegie C. se utilizeaza n raul de miscare D. se contraindica n oftalmologie E. se administreaza exclusiv injectabil (pag. 306) *6 Ipratropium:

* 10 Metacolina are urmatoarele indicatii terapeutice, cu exceptia: A. boala Raynaud B. diagnosticul miasteniei gravis C. tahicardia paroxistica D. arterite E. diagnosticul hiperreactivitatii bronsice (pag. 294) * 11 Carbacol: A. are exclusiv efecte muscarinice B. indicat n epigastralgii C. se utilizeaza local, ca miotic, n oftalmologie D. este contraindicat n glaucom E. se administreaza i.m. si i.v. (pag. 294) * 12 n oftalmologie, pentru cercetarea fundului de ochi, se utilizeaza: A. tropicamida B. propiverin C. propantelina D. ipratropium E. pirenzepina (pag. 303, 312) * 13 Contraindicatiile la administrarea de parasimpatolitice sunt urmatoarele, cu exceptia: A. glaucom B. adenom de prostata C. retentie urinara D. explorari digestive radiologice si endoscopii E. constipatie atona (pag. 303) * 14 Pentru parasimpatolitice, care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata? A. glande exocrine hiposecretie B. aparat respirator bronhodilatatie C. ochi scaderea presiunii intraoculare D. intestin actiune antispastica E. miocard stimulare (pag. 302)

A. prezinta absorbtie buna la nivelul mucoasei traheobronsice B. determina bronhoconstrictie C. este indicat n glaucom D. se administreaza n astmul bronsic sub forma de aerosoli E. difuzeaza n SNC (pag. 311, 312) *7 Care dintre urmatoarele substante se ncadreaza la clasa antiglaucomatoase derivati organo-fosforici?

A. fluostigmina B. scopolamina C. emepronium D. oxitropium E. pirenzepina (pag. 300, 301) *8 Care dintre urmatoarele parasimpatolitice nu se utilizeaza ca medicament?

A. atropina B. hiosciamina C. oxibutinin D. pirenzepina E. oxitropium (pag. 301) *9 Piridostigmina:

A. este anticolinesterazic ireversibil B. prezinta latenta si durata de actiune foarte scurte C. se contraindica n atonia intestinala D. se administreaza per os n miastenia gravis E. se administreaza n astmul bronsic (pag. 298)

Pag. 79 din 284

* 15 Efectele secundare la administrarea de parasimpatolitice sunt urmatoarele, cu exceptia: A. hiposalivatie B. mioza cu cresterea presiunii intraoculare C. fotofobie D. rarirea mictiunilor si disurie E. constipatie (pag. 302) * 16 Asupra SNC atropina are urmatoarele efecte, cu exceptia: A. actiune stimulatoare, la doze mari B. actiune anticolinergica centrala utila n tratamentul bolii Parkinson C. actiune inhibitoare la doze terapeutice asupra centrilor bulbari respirator si vagal D. actiune stimulatoare slaba la doze terapeutice asupra centrilor bulbari respirator si vagal E. actiune anticolinergica centrala utila n intoxicatia cu anticolinesterazice (pag. 305) * 17 Care dintre urmatoarele efecte nu este de tip periferic n intoxicatia cu atropina? A. constipatie B. retentie urinara C. tahicardie D. convulsii E. disfagie (pag. 305) * 18 Pirenzepina: A. are absorbtie buna per os B. se elimina rapid dupa metabolizare la nivel hepatic C. are selectivitate mare pentru receptorii M1 din ganglionii parasimpatici intramurali din plexul mezenteric D. este contraindicata n sngerari gastrice de stres E. este antispastic urinar de electie (pag. 309) * 19 Pilocarpina se administreaza i.v. n: A. glaucom cronic cu unghi deschis B. glaucom acut congestiv cu unghi nchis C. irite D. irido-ciclite E. intoxicatie cu atropina (pag. 293)

* 20 Farmacodinamia substantelor parasimpatolitice cuprinde: A. deprimarea miocardului B. cresterea secretiei glandelor bronsice C. mioza D. ntrzierea golirii stomacului E. cresterea secretiei gastrice de acid clorhidric si pepsina (pag. 302) 21 Tratamentul intoxicatiei cu derivati organofosforici cuprinde: A. atropina i.v. B. neostigmina i.m. C. obidoxima i.v. D. edrofoniu i.v. E. betanecol s.c. (pag. 300) 22 Care dintre urmatoarele substante sunt anticolinesterazice ireversibile? A. ecotiofat B. fisostigmina C. piridostigmina D. metacolina E. fluostigmina (pag. 294) 23 Neostigmina: A. este anticolinesterazic ireversibil B. doza per os este cu mult mai mare dect doza injectabila (x 15-30) C. determina exclusiv efecte nicotinice D. se utilizeaza ca prokinetic n atonia intestinala postoperatorie E. este contraindicata n astm bronsic si ulcer gastroduodenal (pag. 297, 298) 24 Edrofoniu: A. este anticolinesterazic reversibil B. se utilizeaza n diagnosticul miasteniei gravis C. are durata lunga de actiune (24 ore) D. antagonizeaza curarizantele depolarizante E. se administreaza i.v. 2 mg, apoi 8 mg (daca efectul nu se manifesta la 45 de minute) (pag. 298, 300)

Pag. 80 din 284

25 Care dintre urmatoarele parasimpatolitice se utilizeaza ca bronhodilatatoare? A. tropicamida B. ipratropium C. telenzepina D. oxitropium E. propiverin (pag. 301) 26 Care dintre urmatoarele parasimpatolitice sunt utilizate ca antispastice digestive? A. homatropina B. emepronium C. propantelina D. oxifenciclimina E. atropina (pag. 301) 27 Tratamentul intoxicatiei cu atropina cuprinde: A. antiacide per os B. spalaturi gastrice C. pilocarpina s.c. D. barbiturice, n faza de excitatie a SNC E. scopolamina i.m. (pag. 305) 28 Notati indicatiile terapeutice pentru oxibutinin n: A. adenom de prostata B. disurie C. enurezis prin imaturitate vezicala D. vezica urinara spastica neurogena E. atonie intestinala (pag. 309) 29 Ipratropium: A. potenta bronhodilatatoare este mai mica dect a atropinei B. nu are efecte pe SNC C. indicat n astmul bronsic D. se administreaza sub forma de aerosoli E. se evita la pacientii cu glaucom (pag. 312)

30 Parasimpatoliticele administrate topic la nivelul ochiului determina urmatoarele efecte secundare: A. mioza activa B. fotofobie C. scaderea acuitatii vederii la distanta D. tulburarea vederii de aproape E. cresterea presiunii intraoculare (pag. 312) 31 Notati efectele nicotinice care pot aparea la administrarea de parasimpatomimetice: A. bradicardie B. hipersecretia glandelor exocrine C. stimularea musculaturii striate scheletice D. stimularea peristaltismului intestinal E. stimularea glandei medulosuprarenale cu cresterea secretiei de adrenalina (pag. 291) 32 Notati efectele secundare muscarinice care apar la administrarea de parasimpatomimetice: A. dispnee si criza de astm bronsic la astmatici B. uscaciunea gurii si a mucoaselor C. hipersecretie gastrica cu arsuri epigastrice D. hipertonie, fasciculatii si tremor (stimularea musculaturii scheletice) E. colici abdominale (pag. 291) 33 Notati parasimpatomimeticele cu actiune directa: A. betanecol B. demecariul C. carbacol D. metacolina E. pilocarpina (pag. 292) 34 Indicatiile terapeutice ale pilocarpinei sunt: A. ulcer gastroduodenal B. xerostomie C. astm bronsic D. glaucom cronic cu unghi deschis E. intoxicatie cu atropina (pag. 293)

Pag. 81 din 284

35 Indicatiile terapeutice ale neostigminei sunt: A. astm bronsic B. constipatie atona C. pregatirea pentru urografie (evacuarea gazelor) D. miastenia gravis E. antidot anticurarizant pentru antagonizarea curarizantelor depolarizante (pag. 297, 298) 36 Notati indicatiile terapeutice pentru atropina: A. irite si iridociclite B. glaucom acut congestiv C. bloc atrioventricular D. preanestezie E. boala Parkinson (pag. 305) 37 Scopolamina este indicata n: A. raul de miscare B. glaucom C. preanestezie D. ileus paralitic E. boala Parkinson (pag. 306) 38 Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate? A. atropina stimuleaza centrul respirator B. atropina, n doze mici si tonus vagal normal, determina tahicardie si HTA C. atropina se elimina si prin mucoasa gastrica D. solutia injectabila de sulfat de atropina are concentratia de 1% E. atropina se utilizeaza n oftalmologie sub forma de colir 1% (pag. 304-306) 39 Propantelina: A. la doze terapeutice blocheaza receptorii muscarinici B. la doze toxice stimuleaza placa motorie C. este indicata n adenomul de prostata D. se utilizeaza ca antispastic gastrointestinal E. se administreaza per os 15-30 mg de 2-4 ori pe zi (pag. 308)

40 Pirenzepina: A. prezinta absorbtie per os limitata B. prezinta efecte centrale C. se elimina lent mai mult nebiotransformat D. prezinta selectivitate mare pentru receptorii M1 din ganglionii parasimpatici intramurali din plexul mezenteric E. este contraindicata n sindromul Zollinger-Ellison (pag. 309) 41 Contraindicatiile administrarii atropinei sunt: A. boala Parkinson B. ileus paralitic C. retentia urinara D. bloc atrioventricular E. bronsite cu hipersecretie (pag. 305) 42 Intoxicatia cu derivati organofosforici se caracterizeaza prin: A. bronhospasm B. tahicardie C. ileus paralitic D. mictiuni frecvente, involuntare E. sialoree si transpiratii profuze (pag. 299) 43 Notati anticolinesterazicele de tip derivati organofosforici: A. demecariul B. paraoxon C. fluostigmina D. fisostigmina E. ecotiofat (pag. 294) 44 Notati afirmatiile adevarate despre antiglaucomatoasele de tip derivati organofosforici: A. se administreaza exclusiv local B. au actiune intensa si de scurta durata C. dupa absorbtie determina bronhospasm si colici abdominale D. stimuleaza pseudocolinesteraza si biotransformarea suxametoniului E. se administreaza sub forma de colir 1% (pag. 300)

Pag. 82 din 284

45 Notati contraindicatiile administrarii de parasimpatomimetice: A. glaucom acut congestiv cu unghi inchis B. diaree C. boala Raynaud D. bloc atrioventricular E. hipotensiune arteriala (pag. 292, 293, 294) 46 Farmacodinamia pilocarpinei cuprinde: A. relaxarea muschiului circular al irisului B. contractia muschiului ciliar C. mioza activa D. cresterea acuitatii vederii la distanta E. stimulare cu hipersecretie la nivelul glandelor exocrine (pag. 293) 47 Efectele de tip colinergic la nivelul aparatului cardiovascular sunt: A. stimularea nodului sinusal B. deprimarea nodului atrioventricular si fasciculului His C. arterioloconstrictie, mai ales la nivelul membrelor D. tensiunea arteriala nu se modifica E. tensiunea arteriala scade (pag. 291) 48 Efectele de tip colinergic la nivelul aparatului digestiv sunt: A. stimularea peristaltismului stomacului si intestinului B. relaxarea sfincterelor C. hiposecretie acida gastrica D. stimularea contractiei vezicii biliare E. contractia vezicii urinare (pag. 291) 49 Pentru efectele nicotinice la nivelul placii motorii, anticolinesterazicele reversibile se utilizeaza n: A. stari de atonie intestinala B. diagnosticul si tratamentul miasteniei gravis C. intoxicatia cu curarizante antidepolarizante (tip tubocurarina) D. supradozarea curarizantelor depolarizante (tip suxametoniu) E. pregatirea pentru urografie (evacuarea gazelor) (pag. 296, 297, 298)

50 Pentru parasimpatolitice efectele antimuscarinice la nivelul aparatelor si sistemelor sunt: A. miocardul deprimat blocaj M2 B. muschi netezi viscerali relaxati blocaj M3 C. muschi striati relaxati blocaj M1, M3 D. glande exocrine inhibate blocaj M1, M3 E. eliberare de adrenalina din medulosuprarenale blocaj M2 (pag. 302) Tema nr. 16 Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. pag. 617-634, pag.726-749 *1 Care dintre urmatoarele AINS favorizeaza inchiderea canalului arterial la nou-nascut?

A. acidul acetilsalicilic B. indometacina C. fenilbutazona D. piroxicam E. ketoprofen (pag. 619) *2 Piroxicam se administreaza in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:

A. poliartrita reumatoida B. spondilita anchilopoietica C. persistenta canalului arterial la nou-nascut D. reumatism extraarticular E. artrita acuta gutoasa (pag. 631, 619) *3 Tolmetina:

A. este esterul acetilsalicilic al paracetamolului B. este blocant selectiv COX-2 C. are T1/2 de 24 - 48 ore D. se foloseste ca antireumatic E. se administreaza oral si i.r. 10 - 20 mg/zi (pag. 625, 619) *4 Notati afirmatia falsa despre ibuprofen:

A. este derivat de acid propionic B. are absorbtie rapida per os C. determina epigastralgii si sangerari D. este foarte eficace in spondilita anchilopoietica E. este contraindicat in sarcina si la copii (pag. 625)

Pag. 83 din 284

*5

Tenoxicam are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

* 10 Prednison: A. este glucocorticoid natural B. este activ local C. hepatic, se bioactiveaza in prednisolon D. potenta antiinflamatoare este mai mica decat cea a hidrocortizonului E. se administreaza oral 300 - 800 mg/zi ca doza de atac (pag. 743) * 11 Derivat de acid salicilic este: A. alclofenac B. sulindac C. tolmetina D. benorilat E. naproxen (pag. 623) * 12 Derivat de acid propionic nu este: A. naproxen B. diflunisal C. flurbiprofen D. fenoprofen E. ibuprofen (pag. 623) * 13 Acidul flufenamic este derivat de: A. acid fenamic B. acid propionic C. acid fenilacetic D. acid acetilsalicilic E. nici un raspuns nu e corect. (pag. 628) * 14 Care varianta nu reprezinta un exemplu de blocant COX-2 selectiv: A. meloxicam B. nabumetona C. etodolac D. fenilbutazona E. nimesulid. (pag. 629, 633) * 15 Blocant COX-2 specific este: A. piroxicam B. tenoxicam C. celecoxib D. nimesulid E. indometacin (pag. 634)

A. oral se absoarbe complet B. nu se administreaza injectabil i.v. sau i.m. C. patrunde bine in lichidul sinovial D. are T1/2 de 72 ore E. doza uzuala este de 20 mg o data pe zi, oral sau intrarectal (pag. 631) *6 Urmatorii glucocorticoizi se administreaza numai oral, cu exceptia:

A. prednison B. prednisolon C. dexametazon acetat D. triamcinolon E. parametazon acetat (pag. 731) *7 Urmatorii glucocorticoizi au durata medie de actiune (12 - 36 ore), cu exceptia:

A. prednison B. prednisolon C. triamcinolon D. hidrocortizon E. metilprednisolon (pag. 732) *8 Principalele caracteristici ale actiunii antiinflamatoare ale glucocorticoizilor sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. reduc inflamatia indiferent de natura agentului cauzal B. sunt activi in toate fazele inflamatiei C. stabilizeaza capilarele si le impiedica permeabilizarea D. diminueaza formarea edemului local E. stimuleaza migrarea leucocitelor si procesul de fagocitoza in tesutul inflamat (pag. 727) *9 Hidrocortizon:

A. administrat oral nu se absoarbe B. determina retentie hidrosalina marcata C. nu este activ local D. este contraindicat la copii E. se administreaza oral exclusiv in poliartrita reumatoida (pag. 741)

Pag. 84 din 284

* 16 Marcati raspunsul incorect: A. AINS nu se asociaza ntre ele B. AINS cresc toxicitatea fenitoinei si litiului C. AINS scad timpul de sngerare D. asocierea cu antihipertensive scade efectul diuretic si antihipertensiv E. la bolnavii deshidratati pot produce insuficienta renala acuta. (pag. 621) * 17 Fenilbutazona este contraindicata n: A. acces acut de guta B. poliartrita reumatoida C. spondilita anchilopoietica D. hipertensiune arteriala severa E. tromboflebita (pag. 629) * 18 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la fenilbutazona este incorecta? A. are predominant efect antiinflamtor B. este un medicament usor suportat de bolnavi, determinand rar reactii adverse C. se poate administra intrarectal si topic D. durata tratamentului nu trebuie sa depaseasca 10 zile; E. se metabolizeaza n ficat formndu-se 2 metaboliti activi (pag. 629) * 19 Acidul mefenamic: A. scade riscul de hemoragie al medicamentelor anticoagulante B. nu are efecte analgezice si antipiretice C. este indicat la astmatici D. nu este indicat n combaterea dismenoreei E. rareori provoaca reactii sanguine. (pag. 628) * 20 Piroxicamul: A. este derivat de acid propionic B. are proprietati antiinflamatoare marcate C. este indicata asocierea sa cu anticoagulantele cumarinice D. nu este analgezic nici antipiretic E. absorbtia digestiva este influentata de alimente sau antiacide (pag. 630-631)

21 Prednisolon: A. este activ local B. administrat oral sau i.m., se absoarbe usor C. se utilizeaza in dermatologie si oftalmologie, local - preparate de concentratie 10% D. prednisolon acetat se administreaza oral E. prednisolon succinat de sodiu se administreaza i.v. in cazuri de urgenta (pag. 744) 22 Metilprednisolon: A. are potenta inferioara prednisolonului B. se utilizeaza ca antiinflamator oral C. in doza de atac se administreaza 20-60 mg pe zi D. in doza de intretinere se administreaza 40-200 mg pe zi E. metilprednisolon acetat se administreaza i.m. profund, in doza de 40-120 mg, la 7-10 zile (preparat retard) (pag. 744) 23 Triamcinolon: A. are efect mineralocorticoid minim B. determina mai frecvent miopatie cortizonica C. triamcinolon acetonid se administreaza numai oral D. triamcinolon diacetat se administreaza exclusiv i.m. E. triamcinolon acetonid se administreaza i.m. 40120 mg o data, la 3-6 saptamani (pag. 745) 24 Dexametazona: A. are actiune diabetogena mai intensa comparativ cu restul glucocorticoizilor B. are potenta foarte mare C. determina retentie hidrosalina marcata D. are efect de lunga durata E. se utilizeaza exclusiv injectabi, i.m. sau i.v. (pag. 745) 25 Notati reactiile adverse caracteristice glucocorticoizilor: A. osteoporoza si osteonecroza B. scaderea rezistentei la infectii C. diabet insipid hipofizar D. intarzierea cresterii, in cazul administrarii la copii E. stari de excitatie, tulburari psihotice (pag. 734, 735)

Pag. 85 din 284

26 Notati contraindicatiile administrarii de glucocorticoizi: A. ulcer gastroduodenal B. forme severe de astm bronsic C. osteoporoza D. anemie hemolitica imuna E. hipertensiune arteriala (pag. 736, 740) 27 Notati indicatiile terapeutice pentru glucocorticoizi: A. insuficienta corticosuprarenaliana acuta B. poliartrita reumatoida C. transplant de organe D. tendinta la convulsii E. leucemii acute la copii si limfoame maligne (pag. 739-741, 736) 28 Notati efectele farmacodinamice caracteristice glucocorticoizilor: A. inhiba procesul de gluconeogeneza hepatica B. scad absorbtia intestinala a calciului C. cresc numarul fibroblastilor si proliferarea lor D. la doze mari, scad producerea de anticorpi E. cresc sinteza proteica limfocitara in timus, splina si limfocitele circulante (pag. 726, 727, 730) 29 Hidrocortizon: A. administrat oral, se absoarbe usor B. nu determina retentie hidrosalina C. este administrat oral exclusiv in insuficienta cortricosuprarenaliana cronica (boala Addison) D. hidrocortizon acetat se administreaza exclusiv i.v. sau i.m. E. la copii se administreaza 20-60 mg pe zi, in 2-3 prize (pag. 741) 30 Hidrocortizon succinat de sodiu: A. se injecteaza i.v. lent sau perfuzie i.v. B. se administreaza in stari de soc, edem Quincke C. este activ local D. efectul apare dupa 2 ore E. frecvent se recomande asocierea in solutie cu alte medicamente (pag. 743)

31 In insuficienta corticosuprarenaliana cronica (boala Addison) obisnuit se administreaza oral, in doze substitutive: A. hidrocortizon B. prednison C. cortizon D. metil prednisolon E. betametazon dipropionat (pag. 739-741) 32 Prednison: A. este obtinut prin sinteza B. hepatic, se bioactiveaza in prednisolon C. cel mai frecvent se utilizeaza prednison acetat D. se recomande tratamente scurte cu doze de 3080 mg/zi, oral, ca doze de atac, fractionat, apoi se reduc dozele E. in situatii de criza se administreaza i.v. lent sau perfuzii i.v. (pag. 743) 33 Prednisolon: A. are durata lunga de actiune (36-54 ore) B. se utilizeaza ca antiinflamator oral C. este activ local D. prednisolon acetat se injecteaza local sub forma de suspensie E. se administreaza exclusiv in insuficienta corticosuprarenaliana cronica (pag. 744) 34 Glucocorticoizii au urmatoarele indicatii terapeutice: A. starea de rau astmatic B. soc anafilactic C. insuficienta cardiaca D. lupus eritematos diseminat acut E. boli infectocontagioase (varicela, herpes) (pag. 740, 741, 736) 35 Dexametazon: A. nu determina retentie hidrosalina B. nu deprima axul hipotalamo-hipofizocoticosuprarenal C. nu are actiune diabetogena D. poate produce aritmii prin hipopotasemie si alcaloza E. se utilizeaza in "testul de supresie" (pag. 745)

Pag. 86 din 284

36 Din grupa oxicami fac parte: A. diflunisal B. lornoxicam C. benorilat D. piroxicam E. tenoxicam (pag. 619) 37 Principii de utilizare pentru AINS: A. alegerea AINS se face n functie de indicatii B. principalul criteriu alegere este tolerabilitatea clinica C. de obicei o doza mica la nceput apoi una mai mare D. se prefera calea injectabila E. protectia gastrica preventiva este utila pentru AINS clasice (pag. 621) 38 Acidul flufenamic este contraindicat n: A. tromboflebite superficiale B. afectiuni reumatice degenerative C. insuficienta renala D. copii sub 14 ani E. hipersensibilitate la salicilati (pag. 628) 39 Acidul mefenamic: A. are efect antiinflamator, analgezic si antipiretic B. provoaca rareori reactii sanguine C. este indicat si pentru combaterea dismenoreei sau febrei D. scade riscul de hemoragie al medicamentelor anticoagulante E. este derivat de acid fenilacetic (pag. 628) 40 Precizati medicamentele antiinflamatoare: A. acid mefenamic B. sulindac C. penicilina D. clorura de sodiu E. naproxen (pag. 618, 619) 41 Precizati medicamentele antiinflamatoare: A. tolbutamida B. clorpromazina C. diclofenac D. indometacin E. ibuprofen (pag. 618, 619)

42 AINS active n spondilita anchilopoietica sunt: A. ibuprofen B. diclofenac C. tenoxicam D. ketoprofen E. fenilbutazona (pag. 625,629,631) 43 Diclofenacul are urmatoarele actiuni farmacodinamice: A. antiinflamator B. antiagregant plachetar C. analgezic D. antispastic E. antipiretic (pag. 624) 44 Se contraindica asocierea fenilbutazonei cu: A. fenitoina B. anticoagulante cumarinice C. sulfamide antidiabetice D. diuretice E. antihipertensive (pag. 629) 45 Reactiile adverse ale AINS sunt: A. ulcer gastro-intestinal B. reactii alergice C. retentie hidrosalina D. steatoree E. sindrom Reye (pag. 620-621) 46 Acidul acetilsalicilic: A. se absoarbe relativ bine din tubul digestiv B. este si antiagregant plachetar C. dozele mari, depasind 30 g/zi la adult, au efect antiinflamator D. mecanismul de actiune: inhibarea biosintezei de prostaglandine E. este contraindicat n insuficienta hepatica si diateza hemoragica (pag. 622)

Pag. 87 din 284

47 Acidul acetilsalicilic: A. este indicat n reumatism poliarticular acut si poliartrita reumatoida B. la copii cu varicela poate produce sindromul Reye C. poate produce retentie hidrosalina, alergii cutanate, euforie si agravarea astmului bronsic D. se administreaza ca antiinflamator 3-4 g/zi n 3-4 prize E. este esterul acidului salicilic cu acidul lactic (pag. 622) 48 Diclofenacul : A. este unul din cele mai active AINS B. este metabolizat la primul pasaj hepatic C. inhiba ciclooxigenaza la concentratii mai mici dect indometacina D. este contraindicat n sarcina E. nu este indicat n criza de guta (pag. 624) 49 Diclofenacul: A. are tolerabilitate clinica deosebita B. este un derivat arilaminoacetic C. se absoarbe lent si incomplet din tubul digestiv D. este antiinflamator foarte slab E. este indicat n stari inflamatorii dureroase postoperatorii si posttraumatice (pag. 624) 50 Indometacina: A. este un derivat de acid indol acetic B. se absoarbe bine per os sau rectal C. este foarte activ ca antiinflamator D. se administreaza cu prudenta la bolnavii cu tulburari psihice sau parkinsonism E. doza orala + intrarectala minima 150-200 mg/zi (pag. 624) Tema nr. 17 Antiacide, antiulceroase Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. pag. 507-538 *1 Urmatoarele medicamente sunt antiacide, cu exceptia:

*2

Urmatoarele medicamente sunt antihistaminice H2, cu exceptia:

A. ranitidina B. nizatidina C. propantelina D. roxatidina E. famotidina (pag. 521) *3 Inhibitoarele secretiei gastrice parasimpatolitice sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. atropina B. pirenzepina C. telenzepina D. roxatidina E. propantelina (pag. 520,521) *4 Omeprazol are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

A. este antiacid B. are durata de actiune lunga (peste 24 h) C. se administreaza de electie n sindromul Zollinger-Ellison D. se administreaza n ulcer gastric evolutiv E. determina efect rebound hipergastrinemic (pag. 527) *5 Antiacidele alcalinizante sunt:

A. solubile n apa si HCl B. solubile n apa si insolubile n HCl C. insolubile n apa si solubile n HCl D. insolubile n apa si HCl E. nici una din variantele de mai sus nu sunt corecte (pag. 513) *6 Carbonatul de calciu:

A. n doze mari inhiba secretia de gastrina B. se asociaza cu tetraciclina per os C. n doze mari determina hipercalcemie n insuficienta renala D. se utilizeaza ca antiacid n doze mari (10 g/zi) E. se utilizeaza ca antidiareic n doze mici (1 g/zi) (pag. 517)

A. carbonat acid de sodiu B. trisilicat de magneziu C. acid alginic D. almasilat E. sucralfat (pag. 512,513)
Pag. 88 din 284

*7

Oxidul de magneziu:

A. poate creste pH-ul gastric pna la 4 B. 25 g au efect laxativ C. n ulcer gastric se administreaza 4 8 g / zi D. creste biodisponibilitatea digoxinei E. creste biodisponibilitatea tetraciclinei (pag. 518) *8 Derivatii de aluminiu:

* 13 Care din urmatoarele medicamente are potenta cea mai mica? A. famotidina B. nizatidina C. ranitidina D. roxatidina E. cimetidina (pag. 523-525) * 14 Doza utilizata n tratamentul ulcerului gastric si duodenal de 150 mg o data pe zi, seara, per os este caracteristica pentru: A. nizatidina B. famotidina C. ranitidina D. cimetidina E. roxatidina (pag. 523-525) * 15 Omeprazolul: A. are caracter acid B. este inductor enzimatic C. are T 1/2 plasmatic lung D. durata de actiune este lunga (peste 24 h) E. se administreaza 100 mg o data / zi n ulcer duodenal evolutiv (pag. 526-527) * 16 Esomeprazolul: A. este izomerul R al omeprazolului B. se administreaza 80 mg o data pe zi, o luna, n esofagita de reflux C. se administreaza 40 mg de doua ori pe zi n ulcer Helicobacter Pylorii pozitiv, n triterapie D. se administreaza 40 mg o data pe zi, o luna, n esofagita de reflux E. se administreaza 80 mg de doua ori pe zi n ulcer Helicobacter Pylorii pozitiv, n triterapie (pag. 528-529) * 17 Care din urmatoarele medicamente se administreaza de electie n sindromul Zollinger-Ellison? A. omeprazol B. esomeprazol C. propranolol D. pantoprazol E. rabeprazol (pag. 528-530)

A. sunt contraindicati n sindrom diareic B. scad biodisponibilitatea propranololului C. scad biodisponibilitatea diazepamului D. cresc biodisponibilitatea digoxinei E. fosfatul de aluminiu este foarte activ n ulcer duodenal (pag. 519) *9 Care din urmatoarele medicamente imprima fecalelor culoarea neagra?

A. carbonatul de calciu B. sarurile de bismut C. derivatii de aluminiu D. derivatii de magneziu E. acidul alginic (pag. 517-520) * 10 Carbonatul hidratat de aluminiu si magneziu: A. este numit si almasilat B. este solubil n apa C. nu are mecanism adsorbant D. este indicat ca antiacid E. doza pentru o data este 4-8 g (pag. 520) * 11 Ranitidina: A. nu interactioneaza cu medicamentele metabolizate de SOMH B. doza este de 800 mg o data pe zi seara C. se administreaza numai per os D. are potenta mai mare dect roxatidina E. are potenta mai mare dect cimetidina (pag. 524-525) * 12 Avantajul administrarii famotidinei: A. potenta asemanatoare cu cimetidina B. durata actiunii nocturne este medie C. este inductor ezimatic D. nu inhiba SOMH dependent de citocromul P450 si nu induce inhibitie enzimatica E. are nucleu furanic (pag. 525)

Pag. 89 din 284

* 18 Care din urmatoarele medicamente este protector al mucoasei gastrice si stimulant ale regenerarii acesteia? A. acetazolamida B. proglumid C. propantelina D. carbenoxolon E. rabeprazol (pag. 530-535) * 19 Spirulina: A. produce ca efect secundar anemii B. scade uricemia C. este obtinuta dintr-o alga albastra-verde D. este inhibitor de anhidraza carbonica E. doza maxima zilnica este 90 g (pag. 535-536) 20 Care din urmatoarele substante nu este inhibitor al secretiei gastrice din clasa antihistaminicelor H2? A. cimetidina B. pirenzepina C. ranitidina D. roxatidina E. famotidina (pag. 521) 21 Antiulceroasele ce reduc factorii agresivi sunt: A. tranchilizante B. antiacide C. antispastice D. protectoare ale mucoasei E. inhibitoare ale secretiei gastrice (pag. 512) 22 Antiulceroase ce cresc factorii protectori n ulcer sunt: A. anestezina B. carbenoxolon C. sucralfat D. hidroxizina E. subcitrat de bismut coloidal (pag. 512)

23 Subcitratul de bismut coloidal: A. se administreaza de patru ori pe zi, nainte de mese cu ora si la culcare B. se administreaza n doza unica seara C. se administreaza dupa fiecare masa D. se asociaza cu antiacide E. are actiune bactericida fata de Helicobacter Pylorii (pag. 534) 24 Carbenoxolon: A. Se absoarbe prin mucoasa gastrica B. Inhiba degradarea PGE2 si PGE1 C. Scade secretia de mucus si bicarbonat D. Creste toxicitatea digitalicelor E. Determina retentie hidrosalina, cu HTA si edeme (pag. 535) 25 Sucralfat: A. nu are efecte sistemice B. se administreaza n ulcer duodenal activ, exclusiv cu nisa ulceroasa C. se asociaza cu antiacide D. se administreaza n ulcer gastric, exclusiv cu nisa ulceroasa E. se elimina urinar n totalitate (pag. 533, 534) 26 Pirenzepin: A. se administreaza de doua ori pe zi B. are actiune antisecretorie gastrica cu o mare selectivitate C. blocheaza receptorii M1, M2, M3 D. se administreaza la pacienti cu glaucom E. are actiune citoprotectoare gastrica (pag. 531, 532) 27 Parasimpatolitice inhibitoare ale secretiei gastrice: A. sunt eficace n ulcerul duodenal B. nu se asociaza cu antiacide C. intervin n calmarea durerii ulceroase D. sunt reprezentate de ranitidina si omeprazol E. sunt reprezentate de pirenzepin si atropina (pag. 530, 531)

Pag. 90 din 284

28 n ulcerul duodenal si gastric au loc urmatoarele modificari: A. n ulcerul duodenal cresc factorii agresivi B. n ulcerul duodenal scad factorii de protectie C. n ulcerul gastric cresc factorii agresivi D. att n ulcerul duodenal ct si n ulcerul gastric cresc factorii agresivi E. n ulcerul gastric scad factorii de protectie (pag. 509) 29 Antiacidele neutralizante: A. sunt solubile n HCl B. sunt solubile n apa C. n exces, nu se absorb D. n exces, nu modifica rezerva alcalina E. n exces, scad pH-ul gastric (pag. 513) 30 Antiacidele adsorbante sunt: A. carbonat bazic de bismut B. nitrat bazic de bismut C. acid alginic D. almasilat E. carbonat de calciu (pag. 513) 31 Antiacidele adsorbante: A. n exces, nu se absorb B. sunt insolubile n apa C. sunt reprezentate de carbonat de calciu D. sunt solubile n HCl E. n exces, pot provoca diverse efecte secundare (pag. 513) 32 Medicamentele antiacide sunt clasificate, n functie de coeficientul de absorbtie din tubul digestiv, n: A. alcalinizante B. sistemice C. neutralizante D. adsorbante E. nesistemice (pag. 513) 33 Antiacide alcalinizante sunt: A. fosfatul disodic B. carbonatul de calciu C. bentonitele D. citratul de sodiu E. fosfat de aluminiu (pag. 513)

34 Antiacidele influenteaza testele de laborator: A. cresc Ca2+ B. scad Mg2+ C. scad fosfatul D. scad fierul E. cresc creatinina (pag. 516) 35 Carbonatul acid de sodiu: A. solutia 0,5% este izoosmotica cu serul sanguin B. solutia 5% are pH = 8,5 C. solutia 1,39% este izoosmotica cu serul sanguin D. are actiune antiacida de scurta durata E. actiunea antiacida are latenta de 15 minute (pag. 516) 36 Carbonatul acid de sodiu: A. n exces, alcalinizeaza continutul gastric B. n exces, poate produce efect rebound acid C. n cantitati mari produce alcaloza D. este folosit n tratamentul starilor de acidoza E. poate produce foarte usor si rapid litiaza urinara (pag. 516) 37 Carbonatul acid de sodiu: A. creste efectul medicamentelor bazice B. scade efectul medicamentelor bazice C. creste efectul medicamentelor acide D. scade efectul medicamentelor acide E. este incompatibil n solutie cu penicilina G potasica sau sodica (pag. 517) 38 Cimetidina poate determina urmatoarele efecte adverse: A. ginecomastie B. oligospermie si impotenta sexuala C. HTA D. nefrita interstitiala E. halucinatii si delir la vrstnici (pag. 523) 39 Derivatii de magneziu: A. sunt solubili n apa si insolubili n acizi B. n exces au efect diuretic C. au efect purgativ la doze mari D. au efect constipant la doze mari E. scad biodisponibilitatea digoxinei si tetracicliniei (pag. 518)

Pag. 91 din 284

40 Ranitidina: A. se administreaza per os, i.m. si i.v. B. n tratamentul ulcerului se administreaza 300 mg o data pe zi, seara, per os C. este antiacid D. nu induce inhibitie enzimatica E. foarte rar, determina leucopenie (pag. 524,525) 41 Efecte secundare produse de antiacidele derivati de aluminiu sunt: A. sindrom diareic B. constipatie C. hipofosfatemie D. hiperfosfatemie E. hiperaluminemie n insuficienta renala (pag. 519) 42 Cimetidina se administreaza n: A. rinite alergice B. esofagita de reflux C. boala hemoroidala D. ulcer duodenal E. hirsutism androgen-dependent la femei (pag. 523,524) 43 Omeprazol: A. forma farmaceutica per os este enterosolubila B. are T plasmatic lung C. inhiba citocromul P-450 D. n sindromul Zollinger Ellison, doza medie este de 80 mg pe zi E. n ulcerul duodenal activ doza este 80 mg pe zi, timp de o luna (pag. 527) 44 Cimetidina: A. absorbtie per os lenta B. biodisponibilitate per os peste 80% C. biotransformare hepatica circa 35% D. difuzeaza prin bariera hemato-encefalica E. difuzeaza prin placenta si n laptele matern (pag. 523)

45 Referitor la cimetidina sunt incorecte afirmatiile: A. prezinta eliminare renala B. are T n administrarea per os scurt (circa 2 h) C. durata actiunii nocturne este medie (6 8h) D. efecte secundare sunt foarte putine, dar ireversibile E. nu determina efectul rebound la ntreruperea brusca (pag. 523) 46 Cimetidina este recomandata n: A. sarcina B. ulcerul duodenal C. ulcer gastric D. esofagita de reflux E. cancer gastric (pag. 523,524) 47 Care din urmatoarele medicamente nu cresc semnificativ clinic concentratia plasmatica a diazepamului, fenitoinei si warfarinei: A. lansoprazol B. omeprazol C. rabeprazol D. pantoprazol E. esomeprazol (pag. 528-530) 48 Atropina: A. este contraindicata n glaucom, adenom de prostata B. are actiune hiposecretorie gastrica C. produce uscaciunea gurii ca efect secundar D. ca antiulceros se foloseste mai ales n ulcerul gastric E. doza este 0,5 1 mg / o data per os sau injectabil (pag. 531) 49 Antiulceroase analogi ai PGE2 sunt: A. misoprostol B. rioprostil C. proglumid D. octreotid E. enprostil (pag. 536)

Pag. 92 din 284

50 Antiulceroase analogi ai PGE2: A. cresc secretia de mucus si de bicarbonat de sodiu B. amelioreaza circulatia locala C. se pot administra n sarcina D. se utilizeaza n profilaxia ulcerului iatrogen E. sunt tocolitice (pag. 537) Tema nr. 18 Antihipertensive Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. pag. 425-460 *1 Inhibitoarele enzimei de conversie a angiotensinei (IEC):

*4

Alegeti afirmatia corecta cu privire la alfa-1 adrenolitice:

A. pot fi administrate fara riscuri la hipotensivi B. nu se absorb pe cale digestiva C. nu necesita o ajustare a dozelor D. au dezavantajul ca nu se administreaza la diabetici, astmatici E. poate apare fenomenul primei doze (pag. 437, 438) *5 Prazosinul este indicat de electie n HTA asociata cu urmatoarele boli, cu exceptia:

A. diabet B. astm bronsic C. insuficienta circulatorie periferica hipertona D. hipertrofie benigna de prostata E. angina pectorala (pag. 432, 437) *6 Se utilizeaza n urgente hipertensive

A. inhiba biosinteza de prostaglandine B. devin active numai dupa metabolizare C. reduc secretia de renina la nivel renal D. cresc secretia de aldosteron E. cresc cantitatea de bradikinina (pag. 449, 451) *2 n hipertensiunea arteriala asociata cu dislipidemii este de preferat:

A. furosemid p.o. B. clonidina i.v. C. alfa-metildopa p.o. D. furosemid i.v. E. metoprolol p.o. (pag. 431) *7 Urmatoarele afirmatii cu privire la propranolol sunt adevarate, cu exceptia:

A. alfa-metildopa B. prazosin C. furosemid D. indapamid E. metoprolol (pag. 433, 437) *3 Alegeti afirmatia corecta referitoare la sistemul renina-angiotensina-aldosteron:

A. blocheaza selectiv receptorii adrenergici beta-1 B. tratamentul nu se ntrerupe brusc C. este indicat de electie n HTA usoara la tineri (ce nu sunt obligati la efort fizic) D. se asociaza cu dihidralazina conducnd la antagonizarea efectelor secundare ale acesteia E. are efecte de tip chinidinic (pag. 436) *8 Alegeti medicamentul din grupa antihipertensivelor simpatolitice centrale:

A. aldosteronul este un hormon mineralocorticosteroid care induce scaderea tensiunii arteriale B. hipertensiunea arteriala duce la eliberarea reninei C. renina catalizeaza transformarea angiotensinogenului n angiotensina I D. angiotensina II este cel mai slab vasoconstrictor endogen E. ECA (enzima de conversie a angiotensinei I) catalizeaza transformarea angiotensinei II n angiotensina I (pag. 426)

A. prazosin B. clonidina C. propranolol D. furosemid E. captopril (pag. 435)

Pag. 93 din 284

*9

Care din urmatoarele afirmatii despre clonidina este adevarata?

* 14 Care este mecanismul de actiune antihipertensiva pentru diltiazem? A. parasimpatolitic central B. agonist alfa-2 presinaptic C. blocant selectiv al canalelor de calciu D. agonist pe receptorii imidazolici I-1 E. blocant neselectiv al canalelor de calciu (pag. 443) * 15 Care dintre urmatoarele antihipertensive nu este blocant ale canalelor de calciu? A. amlodipina B. nifedipina C. reserpina D. diltiazem E. verapamil (pag. 446) * 16 Fiecare dintre urmatoarele antihipertensive poate produce bradicardie, cu exceptia: A. sotalol B. propranolol C. metoprolol D. dihidralazina E. atenolol (pag. 437, 440) * 17 Nitroprusiatul de sodiu este antihipertensiv din grupa: A. vasodilatatoare musculotrope B. neurosimpatolitice C. blocante ale canalelor de calciu D. diuretice E. inhibitoare ale enzimei de conversie a angiotensinei (IEC) (pag. 439) * 18 Care dintre antihipertensivele de mai jos este contraindicat la bolnavii hipertensivi cu stari depresive? A. clonidina B. indapamid C. reserpina D. nifedipina E. furosemid (pag. 434, 438)

A. este contraindicata n HTA cu glaucom B. are potenta mare, de aceea se administreaza doze mari C. este contraindicata ncetarea brusca a tratamentului D. este indicata asocierea cu beta-adrenolitice E. este agonist alfa-1 presinaptic (pag. 435, 436) * 10 Alegeti dintre antihipertensivele de mai jos pe cel de tip vasodilatator musculotrop: A. diltiazem B. dihidralazina C. clonidina D. enalapril E. furosemid (pag. 429, 439) * 11 Care dintre urmatoarele antihipertensive actioneaza pe receptorii alfa-adrenergici si/sau imidazolici? A. enalapril B. clonidina C. nifedipina D. propranolol E. spironolactona (pag. 428) * 12 La un astmatic cu HTA se recomanda de electie antihipertensivul: A. nifedipina B. propranolol C. nadolol D. sotalol E. pindolol (pag. 433, 437) * 13 Alfa-metildopa are contraindicatie majora n: A. hipertensiune arteriala severa B. hipertensiune arteriala moderata C. constipatie cronica D. hepatita acuta E. glaucom (pag. 439)

Pag. 94 din 284

* 19 Nifedipina este un blocant al canalelor de calciu, care nu se utilizeaza : A. ca antihipertensiv B. de electie n tahiaritmii supraventriculare C. ca antianginos D. n insuficienta cardiaca cu HTA E. de electie n HTA asociata cu astm bronsic (pag. 446, 447) * 20 Captoprilul face parte din grupa antihipertensivelor: A. alfa-adrenolitice B. beta-1 adrenolitice C. inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IEC) active D. inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IEC) prodroguri E. neurosimpatolitice (pag. 452) 21 Clonidina: A. blocheaza receptorii alfa-1 adrenergici periferici scaznd rezistenta vasculara periferica B. la ntreruperea brusca a tratamentului prelungit, poate apare criza hipertensiva, prin fenomen de rebound C. la asocierea cu beta-adrenolitice poate surveni hipertensiune paradoxala la ntreruperea brusca a tratamentului D. este contraindicata la conducatori auto E. tratamentul se ncepe cu doze mari care vor scadea progresiv (pag. 435, 436) 22 Precizati afirmatiile corecte referitoare la hidralazina: A. este vasodilatator musculotrop la nivel venos B. creste compensator secretia de renina C. este contraindicata n tahicardie D. creste colesterolemia E. nu se foloseste i.v. n urgente hipertensive (pag. 439, 440, 441) 23 Reactii adverse semnalate la inhibitorii enzimei de conversie (IEC) sunt: A. tuse uscata B. hipokaliemie C. tulburari de gust D. HTA E. eruptii cutanate pe toata perioada tratamentului (pag. 451)

24 Losartan este un antihipertensiv cu urmatoarele mecanisme de actiune: A. diuretic antialdosteronic B. blocarea receptorilor de tip AT-1 ai angiotensinei II C. blocarea receptorilor de tip AT-2 D. activarea receptorilor AT-2 de excesul de angiotensina II inoperabil pe receptorii AT-1 blocati E. adrenolitic selectiv alfa-1 (pag. 456) 25 Urmatoarele medicamente fac parte din grupa antihipertensivelor diuretice: A. hidroclorotiazida B. furosemid C. losartan D. spironolactona E. enalapril (pag. 458) 26 Precizati mecanismele de actiune antihipertensiva a diureticelor: A. pierdere de apa B. scaderea volemiei C. cresterea Na+ cu cresterea excitabilitatii muschilor netezi vasculari la stimuli vasoconstrictori D. antagonisti beta-2 presinaptici E. antagonizarea retentiei hidrosaline reactive provocata de antihipertensive (pag. 457, 458) 27 Diureticele sunt indicate n: A. boala hemoroidala B. hipotensiune arteriala C. hipertensiune arteriala D. edeme E. bradicardie (pag. 458) 28 IEC (inhibitoarele enzimei de conversie a angiotensinei) prodroguri esteri: A. au latenta mai mica si doze eficace mai mari B. sunt biotransformate prin dezesterificare hepatica C. n aceasta categorie intra: enalapril, benazepril, fosinopril D. absorbtia p.o. este influentata de prezenta alimentelor E. n aceasta categorie intra: captopril, lisinopril (pag. 450)

Pag. 95 din 284

29 Nifedipina: A. are absorbtie buna sublingual si p.o. B. nu are difuziune n laptele matern C. nu are difuziune prin placenta D. are efect antianginos cu coronarodilatatie intensa E. determina bronhodilatatie slaba (pag. 447) 30 Sunt antihipertensive blocante ale canalelor de calciu urmatoarele: A. amlodipina B. clonidina C. lacidipina D. diltiazem E. verapamil (pag. 435, 446) 31 Indicatiile terapeutice ale blocantelor canalelor de calciu sunt: A. hipertrofie benigna de prostata B. hipertensiune arteriala C. tahiaritmii supraventriculare D. angina cronica E. bloc AV gradul 2 si 3 (pag. 445, 446) 32 Efectele blocantelor canalelor de calciu la nivelul inimii sunt: A. actiune inotrop negativa B. actiune cronotrop negativa C. actiune dromotrop pozitiva D. cresterea aportului de oxigen E. efect antiaritmic (pag. 445) 33 Tipurile de canale ionice de calciu dependente de voltaj sunt: A. L (long lasting) B. T (transient) C. nici unul dintre raspunsurile a, b, d, e D. N (neuronal) E. P (Purkinje) (pag. 442)

34 Blocantele canalelor de calciu: A. se mai numesc si anticalcice sau agonistii calciului B. blocheaza selectiv canalele de calciu P C. blocheaza selectiv canalele de calciu lente L D. deprima functiile celulare dependente de influxul de Ca2+ E. au actiuni principale: antihipertensiva, antianginoasa, antiaritmica (pag. 443, 445) 35 Minoxidilul este: A. antihipertensiv de electie n hipertensiunea arteriala B. se asociaza obligatoriu cu diuretic si beta-blocant C. intra n categoria ganglioplegicelor D. intra n categoria vasodilatatoarelor musculotrope E. este indicat n tratamentul alopeciei, n aplicatii locale (pag. 442) 36 Nitroprusiatul de sodiu: A. este vasodilatator musculotrop B. supradozarea nu prezinta riscuri C. este indicat n urgente hipertensive i.v. D. se poate asocia n perfuzie cu alt medicament E. T1/2 este foarte lung (pag. 439, 440, 441) 37 Trimetafan: A. este alfa-1 adrenolitic B. este ganglioplegic C. este blocant al canalelor de calciu D. se administreaza i.v. n perfuzie E. se administreaza p.o. fara a fi necesara monitorizarea TA (pag. 439) 38 Printre beta-adrenolitice neselective se numara: A. nadolol B. metoprolol C. propranolol D. betaxolol E. atenolol (pag. 437)

Pag. 96 din 284

39 Contraindicatii pentru beta-blocante neselective sunt: A. astm bronsic B. diabet C. tahicardie D. dislipidemii E. HTA labila (pag. 437) 40 Betaxolol are contraindicatiile urmatoare: A. post infarct miocardic B. diabet C. bradicardie severa D. bloc atrioventricular E. HTA labila (pag. 436, 437) 41 Moxonidina: A. apartine clasei de medicamente: simpatolitice centrale B. are efect sedativ si provoaca somnolenta la dozele terapeutice C. apartine clasei de medicamente: blocante ale canalelor de calciu D. se recomanda cu prudenta la conducatorii auto E. se administreaza p.o. n doza unica (pag. 436) 42 Precizati medicamentele ce trebuie evitate n tratamentul HTA la un diabetic: A. captopril B. hidroclorotiazida C. nifedipina D. propranolol E. prazosin (pag. 433, 437, 458) 43 Notati cazurile n care alfa-1 adrenoliticele sunt antihipertensive de electie n HTA nsotita A. hipertrofie benigna de prostata B. diabet C. depresie D. astm bronsic E. ulcer gastroduodenal (pag. 437)

44 Se recomanda la hipertensivi cu insuficienta cardiaca: A. diuretice B. blocante ale canalelor de calciu de tip verapamil C. IEC (inhibitoare ale enzimei de conversie a angiotensinei) D. beta-blocante E. blocante ale canalelor de calciu de tip diltiazem (pag. 432) 45 Care din urmatoarele medicamente trebuie evitate la hipertensivi cu stari depresive? A. reserpina B. alfa-metildopa C. prazosin D. metoprolol E. furosemid (pag. 434, 436) 46 Antihipertensivele se clasifica n functie de mecanismele de actiune n: A. vasoconstrictoare B. antidiuretice C. substante care interfera cu sistemul reninaangiotensina-aldosteron D. simpatomimetice E. blocante ale canalelor de calciu (pag. 428, 429) 47 Felodipina: A. este antihipertensiv blocant ale canalelor de calciu de tip verapamil B. creste rezistenta vasculara sistemica C. se administreaza 5-20 mg/zi n 2-4 prize per os D. este antihipertensiv blocant al canalelor de calciu de tip nifedipina E. se administreaza 180-480 mg/zi n 2-4 prize per os (pag. 446, 447) 48 Metoprolol: A. este beta-adrenolitic neselectiv B. este contraindicat n bradicardie severa C. n asociatie cu clonidina poate induce HTA paradoxala la ntreruperea tratamentului D. se administreaza n doze de 50-200 mg/zi n 1-2 prize per os E. are efect slab de tip chinidinic (pag. 436, 437)

Pag. 97 din 284

49 Care dintre urmatoarele afirmatii privind tratamentul la hipertensivi cu boala reumatismala sunt adevarate? A. se ncearca evitarea tratamentului cu AIS si AINS B. se recomanda tratament antireumatismal nefarmacologic (fizioterapie, hidroterapie) C. este contraindicata asocierea cu un diuretic D. la reumaticii tratati cu saruri de aur sau penicilamina, se indica antihipertensivele inhibitoare ale enzimei de conversie E. indometacinul potenteaza efectul antihipertensiv datorita producerii retentiei hidrosaline (pag. 433) 50 Spironolactona: A. este indicat exclusiv n HTA cu hiperaldosteronism B. are latenta scurta C. face parte din grupa de antihipertensive: blocante ale canalelor de calciu D. este hipokaliemiant E. doza de ntretinere este de 25-75 mg/zi n 1-3 prize (pag. 458, 459) Tema nr. 19 Antianginoase Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. pag. 411-425 1 Farmacoterapia anginei pectorale cronice stabile se face cu :

n cazuri de polipatologie, terapia de electie in angina pectorala cronica stabila cuprinde:

A. verapamil in aritmii supraventriculare B. nifedipina in hipertensiunea arteriala C. -blocant in hipertensiune arteriala cu tahicardie D. morfina in ulcer duodenal E. trombina in anemie (pag. 414) 4 Dipiridamolul:

A. per os are absorbtie buna B. este biotransformat la nivel hepatic C. se elimina predominant prin urina D. este coronarodilatator E. este antiagregant plachetar (pag. 424) 5 Dipiridamolul:

A. are RA minore si rare B. este contraindicat n hipotensiunea arteriala C. se administreaza cu precautie n insuficienta cardiaca D. scade frecventa cardiaca E. scade debitul sanguin coronarian (pag. 424) 6 Dipiridamolul este indicat n:

A. hipertensiunea arteriala B. stare de rau anginos C. infarct de miocard D. prevenirea tromboemboliilor E. insuficienta cardiaca (pag. 424) 7 Dipiridamolul:

A. nitrat + -blocant B. nitrat + blocant calcic C. nitrat + -adrenomimetic D. -blocant + blocant calcic E. nitrat + -adrenomimetic+ blocant calcic (pag. 414) 2 Tratamentul anti-ischemic miocardic initial, de rutina, (n spital) in sindroamele coronariene acute prevede:

A. este inhibitor al recaptarii adenozinei B. produce vasoconstrictie periferica C. nu se administreaza n tratamentul de fond prelungit D. favorizeaza sinteza de ATP n miocard E. are efect inotrop negativ (pag. 424)

A. acenocumarol B. trombolitice i.v. C. repaus la pat, cu monitorizarea permanenta a EKG, oxigen D. nitriti, -blocante sau blocante ale canalelor de calciu E. morfina (pag. 415)

Pag. 98 din 284

Amiodarona, ca antianginos:

13 Molsidominul: A. are biotransformare hepatica la metaboliti activi, ce elibereaza direct NO B. nu dezvolta tahifilaxie C. reactii adverse principale: cefalee moderata, hipotensiune arteriala usoara D. este indicat sa se asocieze cu -blocante E. induce reflex tahicardie si inotropism pozitiv (pag. 419-421) 14 Actiunea antianginoasa a blocantelor calcice se produce prin: A. micsorarea frecventei de contractie a miocardului B. cresterea postsarcinii prin arterioloconstrictie C. cresterea fluxului sanguin coronarian D. scaderea postsarcinii prin arteriolodilatatie E. cresterea consumului de oxigen prin stimularea contractilitatii miocardului (pag. 421) 15 Nitroglicerina: A. nu se administreaza percutan B. pentru perfuzii se folosesc perfuzoare de PVC C. este inactivata la primul pasaj hepatic D. este un lichid exploziv, volatil E. comprimatele obisnuite au termen de valabilitate de 3 luni (pag. 418-419) 16 Nitroglicerina: A. are biodisponibilitate per os crescuta B. este gliceriltrinitrat C. se evita perfuzoarele de PVC pentru administrarea i.v. D. este blocant al canalelor de calciu E. nu se poate administra percutan (pag. 418-419) 17 Diltiazemul: A. este indicat sa se asocieze cu -blocante B. are biodisponibilitate per os crescuta C. se administreaza n bloc A-V D. este derivat de benzotiazepina E. este blocant al canalelor de calciu. (pag. 422-423)

A. dupa ntreruperea tratamentului, efectul sau dispare rapid B. doze de atac in 5 zile/saptamana C. se asociaza cu -blocante, verapamil, chinidina D. reprezinta medicatie de rezerva, n cazuri rezistente la alte tratamente antianginoase E. doze eficace minime, individualizate (evitarea reactiilor adverse) (pag. 425) 9 Amiodarona:

A. este inhibitor al recaptarii adenozinei B. se asociaza cu -blocante, verapamil, chinidina C. eficacitatea sa poate fi apreciata dupa 2-4 zile D. se administreaza n tratamentul de fond al cardiopatiei ischemice E. se administreaza n tahiaritmii atriale si ventriculare (pag. 425) 10 Amiodarona: A. este nitrat organic B. nu se asociaza cu -blocante, verapamil, chinidina C. se administreaza ca antianginos D. se administreaza ca antiaritmic E. are efect dupa ntreruperea tratamentului circa 10-30 ore (pag. 425) 11 Reactii adverse ale nitratilor organici : A. tahifilaxie B. methemoglobinemie C. hipotensiune intracraniana D. hepatita toxica E. cefalee cu caracter pulsatil (pag. 417) 12 Molsidominul se caracterizeaza prin: A. efect semnificativ al primul pasaj hepatic B. nu induce reflex tahicardie si inotropism pozitiv C. nu este indicata asocierea sa cu -blocant D. mecanismul de biotransformare la metabolitul activ este tiol dependent E. are biodisponibilitate per os mare (aproximativ 90%) (pag. 419-421)

Pag. 99 din 284

* 18 Nitratii organici si molsidominul au urmatoarele actiuni cu exceptia: A. relaxarea muschilor netezi vasculari B. reducerea presarcinii si postsarcinii inimii C. HTA (hipertensiune arteriala) D. actiune antiagreganta plachetara E. tahicardie reflexa (pag. 416-417) * 19 Care din urmatoarele afirmatii este adevarata referitor la nitroglicerina: A. biodisponibilitate per os nalta B. comprimatele obisnuite au termen de valabilitate mic, de 3 luni C. produsul Nitroderm TTS se administreaza sublingual D. pentru administrarea i.v. se folosesc perfuzoare de PVC E. nu se administreaza sub forma de aerosoli. (pag. 418-419) * 20 Notati singura afirmatie corecta pentru molsidomin: A. prin biotransformare nu elibereaza NO B. dezvolta toleranta tiol-dependenta C. nu se asociaza cu -blocante D. se administreaza sublingual E. are profil farmacodinamic si farmacotoxicologic similar nitratilor organici. (pag. 420-421) * 21 Inhibitor al recaptarii adenozinei este: A. dipiridamolul B. nifedipina C. verapamilul D. diltiazemul E. propranololul (pag. 424) * 22 Nu este blocant al canalelor de calciu: A. amlodipina B. diltiazemul C. metoprololul D. verapamilul E. trimetazidina (pag. 421)

* 23 Care afirmatie referitoare la diltiazem este adevarata: A. biodisponibilitate per os scazuta B. metabolitul o-dezacetil-diltiazem este inactiv C. este indicat n bloc A-V D. este cap de serie n clasa de antianginoase cu nucleu sidnoniminic E. asocierea cu digoxina impune cresterea dozei de digoxina (pag. 422-423) * 24 Notati raspunsul incorect pentru dipiridamol: A. este coronarodilatator B. este antiagregant plachetar C. creste frecventa cardiaca D. se elimina predominant prin scaun E. inhiba sinteza de ATP n miocard (pag. 424) * 25 Mecanismele farmacologice de restabilire a echilibrului aport consum de oxigen la nivelul inimii sunt, cu exceptia A. scaderea tonusului simpatic cardiostimulator B. scaderea postsarcinii C. cresterea recaptarii adenozinei in celulele cardiace D. cresterea AMPc in fibrele musculare netede E. aport de NO, cu cresterea GMPc (pag. 413) * 26 Medicamentele antianginoase nu: A. combat dezechilibrul dintre necesarul de oxigen al inimii si aportul redus B. suprima crizele anginoase C. scad rezistenta la effort D. previn complicatiile datorate aterosclerozei E. realizeaza profilaxia crizelor anginoase (pag. 413) * 27 Efectele secundare ale nitratilor organici nu sunt: A. cefalee cu caracter pulsatil B. dureri ale globilor oculari C. tahicardie D. hipertensiune arteriala ortostatica E. methemoglobinemie (pag. 417)

Pag. 100 din 284

* 28 Care varianta nu poate fi o cauza a bolii coronariene: A. coronarodilatatie B. obstructii aterosclerotice C. spasm coronarian D. disfunctia endoteliului coronarian E. dereglari ale metabolismului adenozinei (pag. 412) * 29 Contraindicatia pentru diltiazem nu este: A. blocul A-V B. angina vasospastica si cronica stabila C. boala nodului sinusal D. insuficienta cardiaca E. asocierea cu -blocante (pag. 423) * 30 Care afirmatie referitoare la perhexilina nu este adevarata: A. este blocant nespecific al canalelor lente de Ca2+ B. nu are RA numeroase C. are indicatie n cardiopatia ischemica, ca medicatie de rezerva D. este blocant al influxului prin canalele rapide de sodiu E. are biotransformare hepatica polimorfa (pag. 423) * 31 Care afirmatie referitoare la prenilamina este adevarata: A. este blocant nespecific al canalelor lente de Ca2+ B. se asociaza cu alte deprimante cardiace C. are numeroase RA D. nu potenteaza hipoglicemiantele E. beneficiul terapeutic n cardiopatia ischemica este crescut (pag. 423) * 32 Care dintre mediatorii de mai jos este implicat n contracararea ischemiei miocardice? A. adrenalina B. histamina C. GABA D. adenozina E. serotonina (pag. 412)

* 33 Adenozina este mediator n sistemul: A. purinergic B. peptidergic C. GABA-ergic D. aminoacidergic E. Kininergic (pag. 412) * 34 Nitratii organici nu se administreaza: A. per os B. i.v. C. sublingual D. transcutan E. intramuscular (pag. 418) * 35 Indicatia de electie a molsidominului este: A. migrene B. hipertensiunea arteriala C. tulburari de circulatie periferica D. angina stabila sau instabila, asociata cu insuficienta cardiaca E. tulburari de ritm supraventriculare (pag. 421) * 36 Blocant selectiv al canalelor de calciu este: A. perhexilina B. prenilamina C. nifedipina D. bepridil E. trimetazidina (pag. 421) * 37 Blocant neselectiv al canalelor de calciu: A. prehexilina B. nifedipina C. amlodipina D. verapamil E. diltiazem (pag. 421) 38 Care dintre antianginoase nu au nucleu sidnoniminic: A. nitroglicerina B. isosorbid dinitrat C. isosorbit mononitrat D. pentaeritritil tetranitrat E. molsidomin (pag. 419)

Pag. 101 din 284

39 Avantajele asocierii nitrati - -blocante sunt: A. potentarea hipotensiunii arteriale B. potentarea efectului antianginos C. reducerea dozelor si RA D. -blocantele combat cefaleea si tahicardia reflexa indusa de nitrati E. nitratii combat deprimarea cardiaca produsa de -blocante (pag. 418) 40 Marcati raspunsurile incorecte pentru isosorbid mononitrat: A. se administreaza per os n tratamentul de fond B. se administreaza i.v. C. este un metabolit inactiv al isosorbid dinitrat D. are biodisponibilitate per os mare E. are durata mai lunga (pag. 419) 41 Inhibitori ai recaptarii adenozinei sunt: A. dipiridamol B. amiodarona C. carbocromena D. verapamil E. lidoflazina (pag. 424) 42 Antianginoase -blocante sunt: A. propranolol B. nifedipina C. metoprolol D. verapamil E. atenolol (pag. 421) 43 Dipiridamolul are ca reactii adverse: A. greata B. tahicardie C. hepatita toxica D. hipoglicemie uneori pna la coma hipoglicemica E. eruptii cutanate (pag. 424) 44 Amiodarona nu se asociaza cu: A. -blocante B. verapamil C. chinidina D. nitroglicerina E. molsidomin (pag. 425)

45 Contraindicatii pentru nitratii organici si molsidomin: A. glaucom B. hipertensiune intracraniana C. hipersensibilitate la nitrati D. cardiopatia ischemica E. insuficienta cardiaca (pag. 417) 46 Preparatele farmaceutice ale nitratilor organici, cu efect rapid si de scurta durata, folosite pentru tratamentul crizelor de angina pectorala sunt: A. perfuzii i.v. B. unguente C. preparate sublinguale D. TTS E. preparate pentru inhalatie (pag. 418) 47 Preparatele farmaceutice ale nitratilor organici, cu efect de lunga durata, folosite pentru tratamentul de fond al anginei pectorale sunt: A. unguente B. TTS C. tablete bucale D. preparate sublinguale E. preparate pentru inhalatie (pag. 418) 48 Notati formele farmaceutice cu actiune de lunga durata ale nitratilor: A. nitroglicerina unguent 2% B. TTS nitroderm C. nitroglicerina aerosoli D. nitroglicerina comprimate sublinguale E. nitroglicerina comprimate 5 mg p.o. (pag. 418,419) 49 Scaderea postsarcinii si presarcinii cardiace este produsa de urmatoarele clase si medicamente antianginoase: A. blocante ale canalelor de calciu B. ntrati organici C. molsidomin D. -adrenolitice E. dipiridamol (pag. 413)

Pag. 102 din 284

50 Diltiazemul: A. este folosit ca antianginos, antiaritmic si antihipertensiv B. asocierea cu digoxina impune reducerea dozei de digoxina C. are absorbtie digestiva rapida si buna D. are biotransformare hepatica intensa E. este inhibitor al recaptarii adenozinei (pag. 422-423) Tema nr. 20 Antialergice Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. pag. 639-660 1 Efectele secundare ale antihistaminicelor H1 sunt:

Histamina:

A. este metabolizata la N-metilhistamina B. cresteri plasmatice de histamina se intalnesc in anafilaxie C. se sintezizeaza prin decarboxilarea histidinei D. nu are rol in hipersensibilitatea imediata E. intervine in raspunsul inflamator acut (pag. 645, 646) 6 Indicatiile terapeutice ale antihistaminicelor H1 sunt:

A. ntepaturi de insecte B. Febra de fn C. Rinite alergice D. Esofagita de reflux E. Prevenirea raului de miscare (pag. 650) 7 Clorfenoxamina:

A. sedare B. aritmii cardiace C. voma D. excitatie la copii E. simptome parkinsoniene (pag. 651) 2 Clemastina:

A. Este antihistaminic H1 din a 2-a generatie B. Are actiune antihistaminica de 8-12 ore C. Are efecte sedative marcate D. Are efect miorelaxant central E. Se administreaza la pacienti cu glaucom (pag. 653) 8 Intoxicatia acuta cu antihistaminice H1:

A. are actiune antihistaminica de 3-6 ore B. are efect antivomitiv activ C. este miorelaxant central D. are potenta mare E. se administreaza in edem Quincke (pag. 653) 3 Antihistaminicele H1 din generatia a doua:

A. provoaca efecte excitante centrale B. provoaca tahicardie sinusala C. provoaca mioza punctiforma D. provoaca uscaciunea gurii E. se poate termina cu coma profunda (pag. 652) 9 Astemizolul:

A. au efecte anticolinergice B. sunt lipsite de efecte sedative C. au durata scurta de actiune D. se administreaza o data pe zi E. sunt reprezentate de azelastina si astemizol (pag. 655, 657) 4 Loratadina:

A. nu se leaga de proteinele plasmatice B. este bine absorbit pe cale orala C. trece usor prin bariera hematoencefalica D. se administreaza 10 mg/zi E. eritromicina si ketoconazolul scad concentratiile plasmatice de astemizol (pag. 655) 10 Terfenadina: A. face parte din clasa fenotiazinelor B. se leaga 97% de proteinele plasmatice C. are efecte sedative D. o doza de 60 mg terfenadina este mai eficace decat 10 mg loratadina E. are efecte anticolinergice (pag. 656)
Pag. 103 din 284

A. Se administreaza in rinita sezoniera, alergica B. Are efect sedativ C. Este antihistaminic H1 din a 2-a generatie D. Determina efecte secundare cardiace E. Se metabolizeaza putin (pag. 656)

11 Alegeti raspunsurile false: A. ebastina nu induce sedare B. azelastina da somnolenta C. azelastina se foloseste in rinita alergica D. ebastina nu are actiune prelungita E. ebastina interactioneaza cu alcoolul (pag. 657) 12 Levocabastina: A. nu se leaga de proteinele plasmatice B. se leaga de proteinele plasmatice 55% C. se foloseste sub forma de comprimate D. T1/2 terminal este de 35-40 ore E. se foloseste sub forma de spray nazal sau colir (pag. 657) 13 Alegeti afirmatiile adevarate privind posologia antihistaminicelor H1: A. alimemazina adulti: 5-40 mg/zi B. prometazina adulti: 25 mg x 2-3/zi C. loratadina adulti: 10 mg/zi D. desloratadina adulti si copii peste 12 ani: 20 mg/zi E. terfenadina copii: 120 mg/zi (pag. 651) 14 Antihistaminicele H1 poseda urmatoarele actiuni: A. anticolinergice B. anestezie locala C. antiaritmica D. sedare E. antivomitiva (pag. 650) 15 Clemastina se administreaza n: A. ulcer gastric B. uritcarie C. prurit D. edem Quincke E. aritmii cardiace (pag. 653)

16 Alegeti raspunsurile incorecte: A. histamina poate actiona ca mesager intracelular B. receptorii H1 si H2 sunt localizati pe membranele postsinaptice C. histamina urinara nu creste in mastocitoza D. 30-50% din histamina este excretata neschimbata in urina E. la doze mari de histamina sau n anafilaxia sistemica poate aparea socul histaminic (pag. 646, 647, 648) * 17 Loratadina: A. potenteaza efectul alcoolului B. este bine absorbita oral C. se leaga de proteinele plasmatice in procent de 48% D. are efect sedativ E. se administreaza 20 mg/zi (pag. 656) * 18 Care dintre enunturi este adevarat? A. acrivastina are absorbtie orala rapida B. cetirizina nu este recomandata la pacienti cu astm moderat C. azelastina nu se foloseste in rinita alergica D. acrivastina se leaga 88% de proteinele plasmatice E. azelastina se leaga 50% de proteinele plasmatice (pag. 656, 657) * 19 Care dintre enunturi este fals? A. tratamentul cu corticosteroizi are efect antilimfokinic B. administrarea pe termen lung, de corticosteroizi scade rezistenta la infectii C. ketotifenul este o substanta fara actiune antihistaminica D. nedocromilul sodic se foloseste in astmul bronsic alergic E. histamina este cel mai important mediator al alergiei (pag. 643, 644, 645) 20 Haptene alergeni pot fi: A. procaina B. acidul acetilsalicilic C. formaldehida D. nichel E. nici un raspuns corect (pag. 639)

Pag. 104 din 284

21 Alergeni medicamentosi: A. polen B. veninuri de insecte C. protamina D. substante radiologice de contrast E. lapte de vaca (pag. 640) 22 Administrarea prelungita de glucocorticoizi induce efecte secundare negative: A. hiperaciditate B. osteoporoza C. cresterea rezistentei la infectii D. hipotensiune arteriala E. tulburari psihice (pag. 643, 644) 23 Extractele alergenice: A. sunt extracte apoase si depot B. extractele apoase se conserva 2-3 ani de la producere C. extractele apoase se conserva 2 ani dupa prepararea dilutiilor D. extractele depot se conserva 5 ani in stare liofilizata E. se pastreaza la frigider la 4-8 oC (pag. 642) 24 De imunoterapia specifica beneficiaza manifestari clinice ca: A. rinita B. urticaria C. astmul D. alergia la veninul de insecte E. de electie n alergia medicamentoasa (pag. 643) 25 Tratamentul cu corticosteroizi, pe o perioada lunga de timp, are efecte negative ca: A. hiperaciditate B. scade rezistenta la infectii C. diabet insipid nefrogen D. osteoporoza E. hipotensiune arteriala (pag. 643)

26 Indicatiile corticoterapiei: A. boala serului B. socul anafilactic C. hipertensiune arteriala D. status asmaticus E. dermatite alergice severe (pag. 644) 27 Cromoglicatul de sodiu: A. inhiba eliberarea mediatorilor bronhospastici B. stabilizeaza membrana bazofilului C. este ineficient preventiv in astmul de effort D. se foloseste preventiv in astmul bronsic alergic E. se foloseste n criza de astm bronsic alergic (pag. 644) 28 Notati antihistaminicele H1 din prima generatie: A. astemizol B. prometazina C. cloropiramina D. clemastina E. terfenadina (pag. 653) 29 Dupa stimularea receptorilor H2 se produc urmatoarele actiuni principale: A. vasodilatatie B. deprimarea inimii C. termoreglare D. bronhoconstrictie E. stimularea secretiei gastrice (pag. 646) 30 Activitati mediate de receptorii histaminici H3: A. contractie esofagiana B. down-reglarea sintezei de histamina C. inhibitia neurotransmisiei simpatice D. hipotensiune E. migrena (pag. 647) 31 Actiunea histaminei la nivelul sistemului cardiovascular: A. contracta vasele mici B. creste rezistenta periferica C. creste presiunea arteriala D. scade presiunea arteriala E. dilata vasele mici (pag. 647)
Pag. 105 din 284

32 Antihistaminice H1 sunt: A. mequitazina B. cetirizin C. clemastina D. ranitidina E. fexofenadina (pag. 648, 649) 33 Antihistaminicele H1: A. toate determina somnolenta si nu se recomanda n timpul zilei B. se epureaza prin metabolizare hepatica C. se absorb bine din tractul gastro-intestinal D. sunt contraindicate n dermatoze alergice E. cele din generatia a 2-a nu traverseaza bariera hemato-encefalica (pag. 649, 650) * 34 Alergenii: A. se mai numesc anticorpi B. medicamentele nu pot fi alergeni C. se mai numesc antigeni D. nu provoaca simptome alergice E. nu sunt imunogeni (pag. 639) * 35 Procesul de sensibilizare este influentat de: A. reactivitatea individuala B. frecventa contactului alergen-organism C. intensitatea contactului alergen-organism D. calea de contact alergen-organism E. toate raspunsurile sunt corecte (pag. 639) * 36 Pneumoalergeni pot fi: A. albusul de ou B. capsunile C. praful de casa D. insulina E. fragii (pag. 640) * 37 Extractele alergenice: A. se administreaza la bolnavul alergic in imunoterapia specifica B. se pastreaza la temperatura camerei C. se folosesc, ca tratament pe durata scurta D. in urma tratamentului cu extracte alergenice nu sau observat accidente anafilactice E. nu se folosesc ca tratament (pag. 642, 643)

* 38 Tratamentul cu corticosteroizi are urmatoarele efecte: A. antilimfokinic B. proinflamator C. stimuleaza actiunea bronhoconstrictoare a prostaglandinelor D. inhiba adenilatciclaza E. inhiba producerea de AMPc (pag. 643) * 39 Preparatele cortizonice cu administrare locala inhalatorie: A. cresc eliberarea de histamina B. sunt sub forma de aerosoli dozati sau pulberi de aspirat C. scad AMPc la locul de contact D. determina efecte secundare sistemice E. cresc vascozitatea secretiei bronsice (pag. 644) * 40 Ketotifenul: A. este un corticosteroid B. este un produs antiasmatic C. este un antihistaminic, blocnd receptorii H2 D. nu este indicat in rinitele sezoniere E. stimuleaza receptorii H1 (pag. 644) * 41 Receptorii histaminici H1 stimulati determina: A. cresterea AMPc B. cresterea Ca2+ intracelular C. vasodilatatie si cresterea permeabilitatii capilare D. cresterea secretiei gastrice E. termoreglare (pag. 646) * 42 Localizarea receptorilor histaminici H3: A. creier B. mastocite C. limfocite D. bazofile E. SNC (pag. 646) * 43 Activitati mediate de receptorii histaminici H1 si H2 sunt urmatoarele, cu exceptia: A. prurit B. cresterea GMPc C. cresterea AMPc D. down-reglarea sintezei de histamina E. contractie esofagiana (pag. 647)
Pag. 106 din 284

* 44 Notati medicamentul antagonist de receptori H1: A. ranitidina B. famotidina C. nizatidina D. loratadina E. impromidina (pag. 646) * 45 Urmatoarele medicamente sunt antihistaminice H1, cu exceptia: A. cloropiramina B. terfenadina C. nizatidina D. astemizol E. loratadina (pag. 646, 648, 649) * 46 Din clasa antihistaminicelor H1 din prima generatie fac parte substantele: A. astemizol B. ebastina C. acrivastina D. clorfeniramina E. azelastina (pag. 653, 655, 657) * 47 Antihistaminicele H1 din prima generatie: A. nu au efect sedativ B. sunt reprezentate de astemizol si loratadina C. majoritatea au efect antialergic de durata scurta D. majoritatea au efect antialergic de durata lunga E. sunt lipsite de efecte secundare (pag. 652, 653) * 48 Prometazina: A. este antihistaminic H1 din generatia a doua B. este derivat de piperazina C. este derivat de alchilamina D. are actiune antihistaminica de 8-12 h E. nu are efecte analgezice (pag. 653) * 49 Care enunturi sunt false: A. tenalidin face parte din clasa piperidinelor B. mepiramina face parte din clasa etilendiaminelor C. alimemazina face parte din clasa etilendiaminelor D. alimemazina face parte din clasa fenotiazinelor E. bromazinul face parte din clasa etanolaminelor (pag. 648)

50 Antagonisti H1 din generatia a 2-a sunt: A. terfenadina B. prometazina C. loratadina D. astemizol E. alimemazina (pag. 651) Tema nr. 21 Antiastmatice Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. pag. 321-354 *1 Urmatoarele medicamente sunt bronhodilatatoare adrenomimetice, cu exceptia:

A. efedrina B. terbutalina C. teofilina D. formoterol E. izoetarina (pag. 325) *2 Urmtoarele bronhodilatatoare sunt adrenomimetice, cu excepia:

A. ketotifen B. izoetarina C. fenoterol D. carbuterol E. reproterol (pag. 325) *3 n tratamentul de fond (zilnic) n astmul bronsic persistent moderat, de electie se administreaz:

A. Hidrocortizon hemisuccinat i.v. B. Antiinflamator corticosteroid inhalator C. Bronhodilatator beta-2 adrenergic cu durata lunga de actiune inhalator D. Bronhodilatator beta-2 adrenergic cu durata scurta de actiune inhalator E. Teofilina retard (pag. 326)

Pag. 107 din 284

*4

Care dintre urmatoarele substante sunt bronhodilatatoare?

*9

A. nedocromil B. ketotifen C. Fenspirid D. teofilina E. prednison (pag. 325) *5 Este bronhodilatator parasimpatolitic:

Care din substantele urmatoare face parte din grupa bronhodilatatoarelor parasimpatolitice:

A. Teofilina B. aminofilina C. ipratropium D. salbutamol E. efedrina (pag. 336) * 10 Cand trebuie reduse dozele de teofilin ? A. in insuficienta hepatica B. la fumatori C. la copii, n comparatie cu necesarul de al adult D. BPOC E. Bronsita astmatiforma (pag. 341; 342) * 11 La trecerea de la corticosteroizi sistemici la cei inhalatori se poate produce moarte prin: A. Disfonie B. atrofia mucoasei respiratorii C. sindrom de tip Cushing D. tulburari psihice E. insuficienta suprarenala acuta (pag. 352) 12 Bronhodilatatoare adrenomimetice cu durata scurta de actiune, debut rapid si indicate exclusiv n terapia crizei de astm bronsic sunt: A. adrenalina B. salmeterol C. isoprenalina D. fenoterol E. izoetarina (pag. 330; 331) 13 Bronhodilatatoare adrenomimetice cu durata lunga de actiune, debut tardiv si indicate exclusiv n profilaxia de lunga durata a crizelor de astm bronsic sunt: A. salbutamol B. salmeterol C. reproterol D. Formoterol E. bambuterol (pag. 331)

A. adrenalina B. orciprenalina C. fenoterol D. aminofilina E. oxitropium (pag. 325) *6 Nu este corecta afirmatia:

A. in criza de astm bronsic se administreaza bronhodilatatoare beta 2 adrenergice cu durata scurta de aciune B. in criza de astm bronsic se administreaza antiinflamatoare corticosteroizi sistemici i.v. C. in criza de astm bronsic se administreaza metilprednisolon succinat de sodiu 0.5-1 mg/kg la 6 ore D. in criza de astm bronsic se administreaza bronhodilatatoare musculotrope E. in criza de astm bronsic se administreaza corticosteroizi inhalatori (pag. 327) *7 Care este calea de administrare utilizata in astmul bronsic, in profilaxia de durata:

A. injectabil B. sublingual C. per os D. intrarectal E. inhalator (pag. 328) *8 Zileuton:

A. Inhiba selectiv 5-lipoxigenaza B. Inhiba selectiv COX-2 C. Nu are toxicitate hepatica D. Se administreaza exclusiv inhalator E. Are durata lunga de actiune (pag. 343; 347)

Pag. 108 din 284

14 Bronhodilatatoarele adrenomimetice : A. Determina bronhodilatatie predominanta pe bronhiile mari B. Determina bronhodilatatie predominanta pe bronhiile mici C. Determina hipersecretie bronsica D. Amelioreaza clearance-ul mucociliar E. Stimuleaza eliberarea de mediatori proinflamatori (pag. 332) 15 Teofilina: A. Are efect iritant tisular B. Se administreaza s.c. si i.m. C. Se administreaza pe cale respiratorie D. Se administreaza per os si exclusiv i.v. E. Se administreaza n preparate retard per os, nainte de culcare (pag. 339; 342) 16 Ipratropium: A. Se administreaza n bronsita cronica obstructiva cu hipersecretie de mucus B. Are T lung C. Difuzeaza prin bariera hematoencefalica D. Realizeaza o bronhodilatatie moderata E. Se administreaza inhalator si nazal (pag. 336; 337) 17 Notati inhibitoare ale degranularii mastocitelor: A. ipratropium B. orciprenalina C. ketotifen D. nedocromil E. triamcinolon (pag. 325) 18 Nu sunt bronhodilatatoare antileucotriene urmatoarele substante: A. Ketotifen B. budesonid C. salbutamol D. montelukast E. zafirlukast (pag. 325)

19 Farmacoterapia astmului persistent usor: A. tratamentul zilnic nu este necesar B. tratamentul simptomatic se face la nevoie C. tratamentul zilnic de electie antiinflamator corticosteroid inhalator in doze moderate D. tratamentul zilnic de alternativa teofilina retard E. tratamentul zilnic de electie antiinflamator corticosteroid inhalator in doze mci (pag. 326) 20 In criza severa de astm si starea de rau astmatic tratamentul asociat farmacoterapiei antiastmatice este: A. Antibioterapie, n caz de sputa purulenta B. Oxigenoterapie intermitenta C. Intubare si ventilatie mecanica asistata D. Hidratare cu glucoza 5% si ser fiziologic E. Neuroleptanalgezie (pag. 327) 21 Teofilina este contraindicata n cazul pacientilor cu: A. epilepsie B. Tahiaritmii C. bronsita astmatiforma D. BPOC E. Infarct miocardic (pag. 341) 22 Montelukast: A. Se absoarbe rapid per os B. Nu se metabolizeaza hepatic C. Se utilizeaza n profilaxia bronhospasmului indus defort D. Se utilizeaza n criza de astm bronsic E. Se administreaza la adult, 10 mg per os, seara la culcare (pag. 345; 346) 23 Bronhodilatatoarele adrenomimetice: A. sunt derivati de beta-feniletilamine B. selectivitatea lor se reduce la doze mari C. se clasifica in functie de vechime si selectivitate in 3 generatii D. cu durata medie de actiune sunt: salbutamolul, orciprenalina, pirbuterol E. cu durata lunga de actiune sunt: adrenalina si izoprenalina (pag. 330, 331)

Pag. 109 din 284

24 Efedrina: A. face parte din grupa saligeninelor B. are biodisponibilitate inalta p.o. C. se administreaza p.o. pentru profilaxia de lunga durata a crizei de astm bronsic D. face parte din grupa feniletilaminelor E. nu difuzeaza prin bariera hematoencefalica (pag. 331) 25 Posologia antiastmaticelor betaadrenomimetice cuprinde: A. izoprenalina - inactivata p.o. B. salbutamol activ s.c., i.m. C. ADR inactivata s.c. D. ADR inactivata p.o. E. efedrina activa numai p.o. (pag. 334) 26 Ipratropium: A. nu difuzeaza prin bariera hematoencefalica B. T este scurt C. nu creste vascozitatea secretiei bronsice D. se administreaza numai p.o. E. este o substanta cu efect bronhoconstrictor (pag. 336) * 27 Urmtoarele bronhodilatatoare sunt parasimpatolitice, cu excepia: A. atropina B. orciprenalina C. ipratropium D. oxitropium E. tiotropium (pag. 325) * 28 Precizai care este bronhodilatatorul musculotrop: A. montelukast B. aminofilin C. zileuton D. atropin E. efedrin (pag. 325) * 29 Notai care medicament este inhibitor al degranulrii mastocitelor: A. nedocromil B. zileuton C. teofilin D. oxitropium E. formoterol (pag. 325)

* 30 Notai glucocorticoidul care se administreaz inhalator, n aerosoli, n astmul bronic: A. budesonid B. prednison C. zileuton D. zafirlukast E. aminofilin (pag. 350) * 31 Notai glucocorticoidul care se administreaz sistemic, per os, n tratamentul astmului bronic: A. hidrocortizon hemisuccinat B. prednison C. triamcinolon acetat D. salbutamol E. ketotifen (pag. 350) * 32 Precizai care este glucocorticoidul care se administreaz sistemic, i.v., n tratamentul astmului bronic: A. prednisolon B. prednison C. hidrocortizon hemisuccinat D. fluticason propionat E. triamcinolon acetat (pag. 350) * 33 Notai antileucotriena care inhib selectiv 5lipoxigenaza: A. zileuton B. montelukast C. fenoterol D. efedrina E. atropina (pag. 343) * 34 Notai care este bronhodilatatorul adrenomimetic cu durat lung i debut tardiv al efectului aerosolilor: A. formoterol B. fenoterol C. salbutamol D. izoetarina E. orciprenalina (pag. 331)

Pag. 110 din 284

* 35 Notai care este bronhodilatatorul adrenomimetic cu durat scurt i debut rapid al efectului aerosolillor: A. izoetarina B. orciprenalina C. salbutamolul D. clenbuterolul E. pirbuterol (pag. 330) 36 Sunt glucocorticosteroizi utilizai n tratamentul astmului bronic urmtoarele mediamente: A. fluticason B. prednison C. prednisolon D. nedocromil E. tiotropium (pag. 325) 37 Calea inhalatorie de administrare utilizat n astmul bronic se caracterizeaz prin: A. este o cale de administrare curent B. se folosete att n profilaxia ct i n terapia crizei C. se folosete numai n profilaxia crizei D. confer bronhoselectivitate, cu eficacitate pronunat E. efectele sistemice sunt mai intense, comparativ cu celelalte ci per os sau injectabil (pag. 328; 329) 38 Dezavantajele cii de administrare orale n tratamentul astmului bronic sunt: A. efect mai slab B. laten mai lung C. efecte secundare mai frecvente D. confer bronhoselectivitate E. efectele sistemic sunt mai reduse (pag. 329) 39 Calea injectabil utilizat n tratamentul astmului bronic se caracterizeaz prin: A. este util n crize severe B. determin efecte secundare frecvente C. este util pentru profilaxia crizei D. efectul este mai slab E. efectul apare dup o laten mai lung (pag. 329)

40 Sunt contarindicate la astmatici urmtoarele medicamente: A. barbiturice B. morfinomimetice C. propranolol D. formoterol E. adrenalina (pag. 330) 41 Urmtoarele medicamente sunt adrenomimetice beta 2 selective: A. terbutalina B. fenoterol C. salbutamol D. salmeterol E. efedrina (pag. 330) 42 Urmtoarele medicamente sunt beta1 beta 2 adrenomimetice: A. izoprenalina B. izoetarina C. orciprenalina D. fenoterol E. salbutamol (pag. 330) 43 Bronhodilatatoarele adrenomimetice au urmtoarele aciuni farmacodinamice,utile n astmul bronic: A. produc bronhodilataie predominant pe bronhiile mici B. amelioreaz clearance-ul mucociliar C. inhib degranularea mastocitelor pulmonare D. reduc edemul mucoasei prin vasoconstricie i creterea rezistenei capilare E. determin hipersecreie bronic (pag. 332) 44 Ipratropium produce la doze mari urmtoarele reacii adverse: A. uscciunea gurii B. retenie de urin C. midriaz D. bradicardie E. tulburri de acomodare vizual (pag. 336)

Pag. 111 din 284

45 Montelukast este indicat n: A. tratamentul de fond al astmului bronic B. profilaxia bronhospasmului indus de efort C. astm sensibil la acid acetilsalicilic D. se contraindic asocierea cu bronhodilatatoare beta 2 adrenomimetice E. se contraindic asocierea cu corticosteroizi inhalatori (pag. 346) 46 Ketotifenul: A. este indicat n tratamentul de fond al astmului alergic B. este indicat n rinit i conjunctivit alergic C. eficacitatea maxim este la 2 - 3 luni de tratament D. poate produce somnolen la nceputul tratamentului E. se administreaz i n primele trei luni de sarcin i la copii sub 6 luni (pag. 350) 47 La administrarea local, inhalatorie n astmul bronic, corticosteroizii produc urmtoarele efecte secundare locale: A. disfonie reversibil B. atrofia mucoasei respiratorii C. candidoze orale D. insuficien suprarenal acut ce apare rapid dup 2- 3 inhalaii la adult E. rinit alergic (pag. 352) 48 Hidrocortizonul hemisuccinat se administreaz n astmul bronic astfel: A. soluie inj. I.v. Lent B. 100 - 500mgn decurs de 15minute C. se repet la 2 - 8 ore D. se administreaz i per os E. se administreaz i inhalator (pag. 354) 49 La administrarea sistemic cronic a glucocorticoizilor pot apare urmtoarele efecte secundare: A. HTA B. edeme i cetere n greutate C. fragilitate capilar D. acnee E. crize severe de astm bronic (pag. 352)

50 Efectul antiastmatic al teofilinei este rezultatul unora din aciunile fiziopatogenice enumerate mai jos : A. aciune brohodilatatoare B. aciune antiinflamatoare C. aciune imunomodulatoare a reaciilor induse de alergeni D. deprimare SNC E. deprimare cardiac (pag. 340) Tema nr. 22 Antitusive, expectorante Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. pag. 354-366 *1 Precizai care antitusiv este inhibitor opioid al centrului bulbar al tusei:

A. codeina B. clofedanol C. benzonatat D. prenoxdiazina E. glaucina (pag. 355) *2 Notai antitusivul care face parte din categoria de inhibitoare neopioide ale centrului tusei:

A. noscapina B. codeina C. morfina D. dionina E. folcodina (pag. 355) *3 Ca antitusiv codeina:

A. se administreaz n tusea productiv , umed B. la adult se administreaz 15 - 30mg repetat la 4 6 ore C. la adult se administreaz 15 - 30 g repetat la 4-6 ore D. este antitusivul cel mai rar utilizat E. nu este antitusivul luat ca referin (pag. 357)

Pag. 112 din 284

*4

Dextrometorfanul are urmtoarele avantaje ca antitusiv,cu excepia:

* 10 Morfina este indicat ca antitusiv excepional, n urmtoarele afeciuni, cu excepia: A. astm bronic B. cancer pulmonar C. fracturi de coaste D. infarct pulmonar E. pneumotorax (pag. 357) 11 Codeina: A. este antitusiv central opioid B. este biotransformat hepatic prin demetilare la morfin C. difuzeaz prin placent i laptele matern D. efectul antitusiv apare la doze mai mici dect efectul analgezic E. durata efectului la administrarea unei doze de 15mg per os este 48 ore (pag. 357) 12 Din punct de vedere farmacotoxicologic codeina produce: A. constipaie i grea numai la doze mari B. crete presiunea intrabiliar prin spasm al sfincterului Oddi C. convulsii la copii D. efect antitusiv E. dezvolt toxicomanie dup administrare prelungit (pag. 357) 13 Butamirat este indicat ca antitusiv n: A. tuse acut B. tuse convulsiv C. profilaxia tusei, pre i postoperator D. tuse cronica, productiva, cu hipersecretie obstructiva E. posologia la adult este 20 - 25 mg per os repetat de4 ori/zi (pag. 359) 14 Oxeladina: A. este antitusiv eupneic B. durata efectului este cca 4 ore C. nu are aciune deprimant pe SNC D. se indic n tuse neproductiv, iritativ E. se indic n tuse umed, productiv (pag. 359)

A. efect antitusiv cu durat relativ medie 3 - 6 ore B. nu are aiune analgezic C. deprim respiraia D. nu deprim motilitatea cililor respiratori E. nu prezint risc de dependen (pag. 357) *5 Clofedanolul:

A. este antitusiv central neopioid B. se utilizeaz n tusea productiv, umed C. posologia 25g de 3 - 4 ori/zi D. antitusiv mult mai slab comparativ cu codeina E. laten lung, prin absena efectului anestezic local pe mucoasa faringian (pag. 358) *6 Oxeladina:

A. antitusiv central opioid B. deprim SNC C. provoac somnolen D. este indicat n tusea neproductiv, iritativ E. durata efectului 24 ore (pag. 359) *7 Notai bronhosecretoliticul care are mecanism de aciune biochimic:

A. streptodornaza B. tiloxapolul C. benzoat de sodiu D. ioduri E. guaifenesina (pag. 360; 361) *8 Iodurile au urmtoarele contraindicaii, cu excepia:

A. sensibilizare la iod B. hipertiroidie C. ulcer gastroduodenal D. stri congestive pulmonare acute E. bronit cronic (pag. 363) *9 Bromhexinul se administreaz la adult:

A. per os 8 - 16 mg de 3 ori/zi B. parenteral 8 - 16 mg de 3ori / zi C. per os 10 - 20 g de3 ori/zi D. nu se administreaz n traheobronite acute i cronice E. se administreaz fr pruden la astmatici (pag. 365)

Pag. 113 din 284

15 Expectorante secretostimulante prin mecanism mixt sunt: A. benzoatul de sodiu B. iodurile C. sruri de amoniu D. tiloxapolul E. tripsina (pag. 360) 16 Expectorantele bronhosecretolitice prin mecanism biochimic sunt: A. tripsina B. streptokinaza C. streptodornaza D. mesnum E. acetilcisteina (pag. 361) 17 Mecanismele de aciune ale expectorantelor bronhosecretolitice sunt: A. mecanism biochimic B. mecanism chimic C. mecanism fizico- chimic D. se elimin la nivelul glandelor bronice stimulndu-le secreia E. sunt substane iritante pe receptorii din mucoasa gastric declannd reflex stimularea secreiei gastrice (pag. 361) 18 Secretostimulantele: A. cresc i fluidific secreia glandelor traheobronice B. stimuleaz motilitatea cililor mucoasei C. stimuleaz peristaltismul bronic D. favorizeaz clearace-ul mucociliar E. favorizeaz infecia traheobronic (pag. 362) 19 Care sunt efectele adverse ale guaifenesinei: A. efect expectorant B. efect iritant gastric C. la doze mari determin paralizia muchilor striati D. somnolen E. la doze mari poate produce oprirea respiraiei (pag. 363)

20 Indicaiile acetilcisteinei sunt: A. afeciuni bronhopulmonare acute i cronice cu hipersecreie obstructiv B. BPOC C. mucoviscidoz D. ca antidot n intoxicaia cu paracetamol E. n criza de astm bronic (pag. 364) 21 Carbocisteina: A. are absorbie pr os rapid B. se acumuleaz la nivelul esutului bronhopulmonar C. are T1/2 scurt D. produce reacii de intoleran digestiv E. este bronhodilatator (pag. 364) 22 Ambroxolul: A. este mucolitic mucoreglator B. stimulant al secreiei de surfactant pulmonar C. este indicat n boli respiratorii acute i cronice D. este util n profilaxia sindromului de detres respiratorie la nou-nscut E. nu este contraindicat n sarcin (pag. 365) 23 Bromhexinul este indicat: A. n traheobronite acute i cronice B. postoperator C. se administreaz la adult per os 8 - 16 mg de 3 ori/zi D. se administreaz i la bolnavi cu ulcer gastroduodenal E. nu necesit administrarea cu pruden la astmatici (pag. 365) 24 Bromhexinul: A. este derivat sintetic de la vasicin B. se degradeaz la lumin C. este biotransformat la ambroxol, metabolit activ D. nu se leag de proteinele plasmatice E. este bronhosecretolitic (pag. 361; 364; 365)

Pag. 114 din 284

25 Bronhosecretoliticele acioneaz direct asupra secreiei traheobronice determinnd: A. fluidificarea secreiei traheobronice B. ameliorarea proprietilor rheologice ale secreiei traheobronice C. favorizarea clearace-ului mucociliar D. inhibarea clearace-ului mucociliar E. favorizarea infeciei traheobronice (pag. 363) * 26 Ambroxolul: A. prin demetilare formeaza bromhexina B. este indicat n boli respiratorii acute si cronice C. nu difuzeaza n laptele matern D. este antitusiv central neopioid E. are biodisponibilitate p.o. foarte buna (pag. 365) * 27 Carbocisteina: A. are absorbtie per os lenta B. este antidot n intoxicatia cu paracetamol C. se administreaza per os, i.v. si inhalator D. prezinta eliminare prin scaun E. prezinta reactii de intoleranta digestiva (pag. 364) * 28 Codeina: A. este 2-metilmorfina B. se gaseste sub forma de clorhidrat sau fosfat C. are biodisponibilitate per os mica D. are timp de njumatatire lung E. nu difuzeaza prin placenta (pag. 357) * 29 Butamirat: A. se administreaza p.o., i.v. si intramuscular B. are absorbtie p.o. rapida si totala C. este lipsit de reactii adverse D. la supradozare produce hipertensiune arteriala E. are T1/2 foarte scurt (pag. 358) * 30 Clobutinol: A. are absorbtie per os foarte scazuta B. se elimina urinar n forma nebiotransformata si ca metaboliti C. este indicat n tusea productiva D. nu produce reactii alergice E. n supradozare produce miorelaxare. (pag. 358; 359)

* 31 Notati afirmatia incorecta: A. codeina diminua secretiile bronsice B. morfina este stupefiant C. dextrometorfanul nu are actiune analgezica D. codeina are un potential toxicomanogen foarte mare E. dextrometorfanul este contraindicat la copii sub 2 ani. (pag. 357; 358) * 32 Guaifenesina este: A. miorelaxant B. excitant SNC C. indicata conducatorilor auto D. indicata n ulcer gastro-duodenal E. nu produce iritatie gastrica (pag. 363) * 33 Inhibitoarele centrului tusei opioide sunt urmatoarele, cu exceptia: A. morfina B. dextrometorfan C. codeina D. E. butamirat (pag. 355) * 34 S-au evidentiat efecte teratogene la animale n cazul urmatorului antitusiv : A. Pentoxiverina B. Butamirat C. Clofedanol D. Clobutinol E. oxeladina (pag. 358; 359) * 35 Care din urmatoarele medicamente este antidot n intoxicatia cu paracetamol ? A. acetilcisteina B. carbocisteina C. ambroxol D. bromhexin E. nici una din variantele anterioare (pag. 364; 365) 36 Inhibitoare ale centrului tusei sunt: A. codeina B. clobutinol C. prenoxdiazina D. clofedanol E. dextrometorfan (pag. 355)
Pag. 115 din 284

37 Notati inhibitoarele centrului tusei neopioide A. glaucina B. folcodina C. noscapina D. clofedanol E. codeina (pag. 355) 38 Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte? A. efectul antitusiv al codeinei apare la 120mg B. morfina se administreaza n mod exceptional ca antitusiv C. codeina are efect inhibitor asupra centrului respirator bulbar mai puternic dect morfina D. codeina produce diaree E. dextrometorfanul nu are actiune analgezica (pag. 357) 39 Dextrometorfan: A. are efect antitusiv de durata relativ medie (3-6 ore) B. nu are actiune analgezica C. deprima motilitatea cililor respiratori D. nu prezinta risc de dependenta E. este contraindicat bolnavilor cu insuficienta hepatica (pag. 357; 358) 40 Expectorante secretostimulante prin mecanism mixt sunt: A. clorura de amoniu B. ioduri de sodiu si potasiu C. benzoatul de sodiu D. ambroxol E. guaifenesina (pag. 360; 362) 41 Bronhosecretoliticele: A. actioneaza direct asupra secretiei traheobronsice B. agentii tensioactivi au eficacitate maxima administrati inhalator C. enzimele proteolitice administrate inhalator au eficacitate mare D. mucoliticele reprezinta grupa de bronhosecretolitice utilizate n mod obisnuit E. pot fi administrate local n aerosoli fie per os (pag. 361; 364)

42 Guaifenesina: A. este antitusiv B. este expectorant C. nu produce somnolenta D. se administreaza n bronsite si traheite E. este contraindicata n laringite (pag. 363) 43 Expectorantele secretostimulante contraindicate n epilepsie sunt: A. Acetatul de amoniu B. Benzoatul de sodiu C. Clorura de amoniu D. Iodura de potasiu E. Guaifenesina. (pag. 362; 363) 44 Acetilcisteina: A. se degradeaza la lumina B. este antidot n intoxicatia cu paracetamol C. nu se asociaza cu tetraciclina D. se asociaza cu eritromicina E. contraindicat n criza de astm bronsic. (pag. 364) 45 Care din urmatoarele medicamente sunt bronhosecretolitice? A. ambroxol B. bromhexin C. guaifenesina D. carbocisteina E. acetilcisteina (pag. 363-365) 46 Bromhexin: A. are biodisponibilitate per os foarte redusa B. se elimina urinar, n principal netransformat C. prezinta biotransformare la ambroxol D. se degradeaza la lumina E. are T scurt. (pag. 364; 365) 47 Ambroxol: A. este metabolitul activ al acetilcisteinei B. este metabolitul demetilat si hidroxilat al bromhexinei C. are absorbtie per os rapida D. are absorbtie per os aproape totala E. are biodisponibilitate per os foarte buna. (pag. 365)

Pag. 116 din 284

48 Oxeladina : A. nu are actiune deprimanta SNC B. nu provoaca somnolenta C. se administreaza cu prudenta in afectiuni cardiovasculare D. se administreaza la adult 3-5 mg/zi per os E. la copii pna la 15 ani se administreaza 10mg/10 kg/zi (pag. 359) 49 Bronhosecretolitice prin mecanism chimic sunt: A. Tiloxapol B. Tripsina C. Bromhexina D. acetilcisteina E. ambroxol (pag. 361) 50 Morfina este indicata ca antitusiv n mod exceptional n: A. fracturi de coaste B. pneumotorax C. laringita acuta D. cancer pulmonar E. infarct pulmonar (pag. 357) Tema nr. 23 Stimulatoare ale contractiei miocardului, antiaritmice Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. pag. 371-411 *1 Referitor la insuficienta cardiaca, afirmatia gresita este:

*2

Alegeti afirmatia gresita pentru digitoxina:

A. are liposolubilitate mare B. se leaga in proportie mare de proteinele plasmatice C. se epureaza majoritar prin biotransformare hepatica D. pragul toxic este de 30-40 ng/ml E. in urgente se administreaza prin injectare i.v (pag. 385) *3 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la digoxina este gresita?

A. se epureaza majoritar prin excretie renala, in forma nemetabolizata B. este contraindicata in faza acuta dupa infarctul de miocard C. prezinta avantajul ca nu se acumuleaza in insuficienta renala D. are T1/2 de aproximativ 1,5 zile E. la intreruperea tratamentului, dupa o digitalizare completa, efectul dispare in circa 6 zile (pag. 386) *4 Sub actiunea glicozidelor cardiotonice, care din urmatoarele functii ale miocardului poate favoriza aparitia focarelor ventriculare ectopice, generatoare de aritmii ectopice?

A. inotropa B. batmotropa C. tonotropa D. cronotropa E. dromotropa (pag. 381) *5 Care antiaritmic blocheaza canalele calciului?

A. verapamilul B. lidocaina C. amiodarona D. sotalolul E. atenololul (pag. 396) *6 Scad eficacitatea digitoxinei, cu exceptia:

A. este caracterizata de disfunctie sistolica B. scade debitul cardiac C. compensator organismul reactioneaza prin inhibarea unor mecanisme neuroendocrine D. consecintele diminuarii debitului cardiac sunt: staza sanguina cu congestie, edeme si dispnee E. se trateaza cu medicamente inotrop pozitive la care se pot asocia diuretice (pag. 372, 374)

A. paracetamol B. barbiturice C. fenitoina D. fenilbutazona E. rifampicina (pag. 386)

Pag. 117 din 284

*7

In aritmiile induse de supradozarea digitalicelor, se indica:

* 12 Dobutamina: A. are actiune antiaritmica B. actioneaza antagonist pe receptori beta adrenergici C. creste debitul cardiac in insuficienta cardiaca D. scade debitul cardiac E. are biodisponibilitate buna per os (pag. 389) * 13 Care din urmatoarele medicamente se utilizeaza ca antiaritmice? A. nifedipina B. amlodipina C. verapamilul D. prazosinul E. molsidominul (pag. 410) * 14 In insuficienta cardiaca acuta se administreza i.v. urmatoarele, cu exceptia: A. digoxin B. furosemid C. nitroglicerina D. morfina E. verapamil (pag. 383,418) * 15 Urmatoarele asocieri sunt contraindicate, cu exceptia: A. amiodarona - verapamil B. verapamil - digoxin C. verapamil - chinidina D. amiodarona - chinidina E. hidralazina - beta adrenolitic (pag. 408, 410, 440) * 16 Alegeti medicamentul care nu are actiune antiaritmica: A. verapamil B. milrinona C. lidocaina D. propafenona E. atenolol (pag. 391)

A. chinidina B. fenitoina C. procainamida D. disopiramida E. amiodarona (pag. 405) *8 Caracteristica farmacocinetica comuna tuturor glicozidelor cardiotonice este:

A. se acumuleaza in insuficienta hepatica B. se acumuleaza in insuficienta renala C. au biodisponibilitate mare administrate oral D. se leaga in proportie mare de proteinele plasmatice E. se distribuie preferential in miocard (pag. 379) *9 Afirmatia gresita pentru amrinona este:

A. inhiba fosfodiesteraza miocardica B. are efect inotrop pozitiv C. se administreaza oral D. produce vasodilatatie arteriolara cu scaderea postsarcinii E. este exclusa diluarea cu solutie de glucoza (pag. 390-391) * 10 Referitor la adenozina, alegeti afirmatia gresita: A. este nucleozid natural B. T1/2 este ultrascurt (mai mic de 10 sec) C. se administreaza i.v. in bolus rapid D. este mediator al sistemului adrenergic E. are efect antiaritmic (pag. 410, 411) * 11 Indicatiile terapeutice ale digitalicelor sunt urmatoarele, cu exceptia: A. tahicardia paroxistica atriala (i.v.) B. insuficienta cardiaca la bolnavi coronarieni C. insuficienta cardiaca congestiva cronica cu fibrilatie atriala D. edem pulmonar acut E. tahicardia ventriculara (i.v.) (pag. 382-383)

Pag. 118 din 284

* 17 Efectul antiaritmic si toxicitatea fenitoinei sunt crescute de urmatoarele asocieri, cu A. cimetidina B. paracetamol C. fenilbutazona D. fenobarbital E. acetilsalicilic (pag. 405) * 18 Afirmatia gresita pentru chinidina este: A. este alcaloid utilizat ca sulfat B. are actiune parasimpatolitica si alfa adrenolitica C. se poate administra si in prezenta blocului A-V D. alcalinizarea urinei creste durata de actiune E. doza maxima este de 2g/ 24 h (pag. 401-402) * 19 Referitor la amiodarona sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu exceptia: A. eficacitatea tratamentului poate fi apreciata dupa 2 - 4 saptamani B. durata efectului dupa intreruperea tratamentului este de circa 10 - 30 de zile C. poate induce infiltrat pulmonar cu fibroza D. poate fi administrat in sarcina E. se elimina complet in circa 7 luni dupa incetarea tratamentului (pag. 407-408) 20 Nu sunt inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei III: A. teofilina B. amrinona C. aminofilina D. milrinona E. dobutamina (pag. 389, 390) 21 La aparitia reactiilor adverse (intoxicatie digitalica) se iau urmatoarele masuri: A. oprirea administrarii digitalicelor B. in aritmii ventriculare - chinidina C. in bradicardie accentuata - atropina D. in hipokaliemie - KCL per os sau i.v. rar E. in intoxicatii digitalice grave - anticorpi specifici antidigitalice (pag. 384)

22 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la structura chimica a glicozizilor cardiotonici sunt adevarate? A. actiunea de tip cardiotonic este imprimata de aglicon B. numarul gruparilor OH influenteaza profilul farmacocinetic C. digitoxina are doi OH D. digoxina are un singur OH E. partea glucidica creste fixarea pe fibrele miocardice (pag. 378) 23 Medicamente cu actiune inotrop pozitiva sunt: A. digoxina B. dopamina C. aminofilina D. chinidina E. amrinona (pag. 386-389) 24 Glicozizii cardiotonici sunt contraindicati in : A. tahicardie paroxistica atriala B. flutter atrial si fibrilatie atriala C. tahicardie ventriculara D. bradicardie sinusala E. edem pulmonar acut (pag. 382-383) 25 Parametrii monitorizati in terapia cu digitalice sunt: A. pulsul B. hemoleucograma C. kaliemia D. functia hepatica E. functia renala (pag. 384) 26 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia: A. digitoxina este digitalicul cel mai intens bradicardizant B. digoxina are T1/2 foarte lung (6 - 7 zile) C. digitoxina are cea mai mare tendinta de cumulare D. pentru a potenta efectul glicozizilor cardiotonici se recomanda administrarea concomitenta a sarurilor de calciu i.v. E. digoxina este indicata in faza acuta dupa infarctul de miocard (pag. 385-386)

Pag. 119 din 284

27 Efectele cardiace beta 1 adrenergice sunt: A. stimularea pompei cardiace B. cresterea fluxului sanguin renal C. tahicardie D. cresterea vitezei de conducere in sistemul His Purkinje E. nu creste consumul de oxigen (pag. 388) 28 Dobutamina: A. este derivat de sinteza al dopaminei B. are T1/2 de 2 -3 ore C. se administreaza per os si i.v. D. este indicata in socul cardiogen si insuficienta cardiaca acuta prin infarct miocardic acut E. este antagonist al receptorilor beta 1 din miocard (pag. 389) 29 Inhibitorii selectivi ai fosfodiesterazei de tip III : A. sunt indicati in astmul bronsic, ca bronhodilatatoare B. au actiune inotrop pozitiva C. produc vasodilatatie D. sunt indicati in insuficienta cardiaca congestiva severa E. se administreaza frecvent in tratamentul ambulatoriu (pag. 390-391) 30 Referitor la amrinona sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu exceptia: A. inhiba selectiv fosfodiesteraza de tip III miocardica B. la concentratii plasmatice mai mari de 2,4 mcg/ ml poate sa apara trombocitopenia C. durata tratamentului este limitata la 7 zile D. T1/2 este scurt (2 - 4 ore) E. se administreaza per os si i.v. (pag. 391) 31 Mecanismele responsabile pentru actiunea antiaritmica a medicamentelor antiaritmice A. stimularea receptorilor beta1 din miocard B. blocarea canalelor de sodiu C. stimularea receptorilor alfa 2 presinaptici D. blocarea canalelor de potasiu E. blocarea canalelor de calciu (pag. 396)

32 In functie de teritoriul predominant de actiune, alegeti afirmatiile adevarate pentru antiaritmicele urmatoare: A. chinidina - supraventricular B. metoprolol - ventricular C. fenitoina - ventricular D. digitalice - supraventricular E. lidocaina - supraventricular (pag. 397) 33 Biodisponibilitate mare per os prezinta urmatoarele antiaritmice: A. amiodarona B. lidocaina C. fenitoina D. chinidina E. verapamil (pag. 397) 34 T1/2 pentru urmatoarele antiaritmice este: A. amiodarona - 10-24 ore B. fenitoina - 4-7 saptamani C. lidocaina - 2-4 ore D. chinidina - 4-9 ore E. verapamil - 2-4 ore (pag. 397) 35 Avand in vedere potentialul advers aritmogen al medicamentelor antiaritmice, urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. in bradicardia sinusala + bloc A - V produs de digitoxina se administreaza anticorpi antidigitalice B. tratamentul cu antiaritmice nu se intrerupe, deoarece exista riscul aparitiei fenomenului de rebound C. digitoxina poate induce tahicardie atriala si ritm ventricular bigeminat D. terapia cronica cu beta blocante sistata brusc poate favoriza aparitia tahicardiei sinusale E. bradicardia sinusala indusa de verapamil se trateaza cu saruri de calciu (pag. 398) 36 Chinidina: A. este izomerul levogir al chininei B. are biodisponibilitate mare per os C. se acumuleaza in miocard D. are indice terapeutic mare E. poate produce cinconism (pag. 401)

Pag. 120 din 284

37 Medicamente antiaritmice din clasa I (blocante ale canalelor de sodiu) sunt : A. mexiletina B. chinidina C. adenozina D. disopiramida E. sotalolul (pag. 396) 38 Referitor la antiaritmice care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate: A. clasa I - stabilizeaza membrana B. clasa II - blocheaza canalele de potasiu C. clasa III - blocheaza receptoriiadrenergici D. clasa IV - blocheaza canalele de calciu E. nici o afirmatie nu este corecta (pag. 396-397) 39 Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate? A. la pacientii tratati cu chinidina, hipokaliemia poate favoriza aparitia aritmiilor cardiace B. verapamilul asociat cu chinidina potenteaza deprimarea miocardului C. chinidina stimuleaza automatismul cardiac D. procainamida produce sindrom lupoid reversibil E. lidocaina prezinta absorbtie redusa per os (pag. 401-403) 40 Procainamida: A. are actiune anticonvulsivanta B. concentratiile plasmatice eficace sunt foarte apropiate de cele toxice C. se biotransforma prin hidroxilare D. are un metabolit activ antiaritmic E. se recomanda in tratament de scurta durata (pag. 402) 41 Tratamentul simptomelor insuficientei cardiace se face cu: A. diuretice tiazide B. diuretice de ansa C. diuretice antialdosteronice D. digoxin E. hidralazina (pag. 376)

42 In tratamentul de urgenta al aritmiilor ventriculare grave se alege: A. milrinona B. nifedipina C. lidocaina D. amiodarona E. bretiliu tosilat (pag. 403, 407, 409) 43 Asocierea propranolol - verapamil trebuie evitata, deoarece amandoua: A. au actiune inotrop negativa B. produc vasoconstrictie coronariana C. produc bronhospasm D. deprima conducerea A - V E. produc insuficienta circulatorie periferica (pag. 409-410) 44 Prezinta efect parasimpatolitic urmatoarele antiaritmice: A. sotalol B. chinidina C. verapamil D. procainamida E. disopiramida (pag. 401-402) 45 Antiaritmice care inhiba depolarizarea si scurteaza repolarizarea sunt: A. chinidina B. lidocaina C. disopiramida D. mexiletina E. propafenona (pag. 396-397) 46 Dintre antiaritmicele care inhiba depolarizarea si prelungesc repolarizarea fac parte: A. chinidina B. propafenona C. flecainida D. disopiramida E. procainamida (pag. 396)

Pag. 121 din 284

47 Amiodarona: A. este un antiaritmic care prelungeste repolarizarea si perioada refractara B. are efect antianginos C. interfereaza cu functia tiroidiana D. nu se utilizeaza pentru preventia secundara a aritmiilor ventriculare E. doza de intretinere este de 200 - 400 mg/zi (pag. 407-408) 48 Pentru tratamentul fibrilatiei atriale la un pacient care prezinta astm bronsic, ca patologie asociata, pot fi utile: A. oxprenololul B. verapamilul C. digoxina D. bretiliu tosilat E. amlodipina (pag. 272-273, 383, 409) 49 Verapamilul: A. este derivat de dihidropiridina B. se absoarbe bine per os, se biotransforma intens la nivel hepatic si are biodisponibilitate foarte mica per os C. are actiune deprimanta cardiaca mai mare decat diltiazemul D. dozele i.v. sunt aproximativ egale cu cele per os E. datorita reducerii remodelarii ventriculare si vasculare este util in insuficienta cardiaca (pag. 409, 410) 50 Cresterea toxicitatii digitalicelor este favorizata de: A. hipercalcemie B. hipopotasemie C. asocierea cu adrenomimetice D. insuficienta hepatica sau renala E. asocierea cu antiacide (pag. 382-385)

Tema nr. 24 Diuretice Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. pag. 477-496 *1 Selectati diureticul cu profil farmacologic de tip tiazidic, cu potenta mica:

A. clopamid B. ciclotiazida C. clortalidon D. ciclopentiazida E. hidroclorotiazida (pag. 484) *2 Xipamidul face parte din urmatoarea clasa de diuretice:

A. diuretice de ansa (ascendenta) B. diuretice osmotice C. diuretice cu profil farmacologic de tip tiazidic (de ansa terminala) D. diuretice inhibitori ai anhidrazei carbonice E. diuretice antialdosteronice (pag. 480) *3 Hidroclorotiazida are urmatoarele efecte secundare, cu exceptia:

A. alcaloza hipocloremica B. hiperglicemie C. hiperuricemie D. hiperkaliemie E. hTA posturala (pag. 486) *4 Urmatoarele afirmatii despre hidroclorotiazida sunt adevarate, cu exceptia:

A. per os prezinta absorbtie rapida, dar incompleta B. are T lung C. are actiune antihipertensiva D. are efect antidiuretic n diabet insipid si nefrogen E. are efecte toxice sanguine si digestive (pag. 486)

Pag. 122 din 284

*5

Politiazida are urmatorul avantaj comparativ cu celelalte diuretice tiazide:

* 10 Dezechilibrul metabolic provocat de administrarea diureticelor este: A. hipoglicemie B. hipolipemie C. hiperlipemie D. hiperpotasemie E. hipoazotemie (pag. 483) * 11 Urmatoarele diuretice sunt antialdosteronice, cu exceptia: A. spironolactona B. amilorid C. triamteren D. indacrinona E. canrenona (pag. 480, 481) * 12 Urmatoarele medicamente sunt diuretice de ansa, cu exceptia: A. manitol B. bumetanid C. piretanid D. acid etacrinic E. furosemid (pag. 480,481) * 13 Hiperpotasemia ce apare la administrarea diureticelor antialdosteronice se trateaza cu: A. saruri de Ca2+ B. NH4Cl C. NaCl D. vitamina A E. vitamina PP (pag. 483) * 14 Indapamidul: A. este un diuretic cu durata scurta de actiune B. are actiune vasodilatatoare proprie C. are numeroase RA n metabolismul glucidic si lipidic D. administrat p.o. are o biodisponibilitate scazuta E. are T scurt (pag. 489) * 15 Indapamidul are actiunile farmacodinamice: A. diuretica, vasodilatatoare, antihipertensiva B. diuretica, vasodilatatoare, anticonvulsivanta C. diuretica, vasodilatatoare, antidepresiva D. vasodilatatoare, hiperglicemianta E. antihipertensiva, hiperlipidemianta (pag. 489)
Pag. 123 din 284

A. profil farmacologic similar cu furosemidul B. biodisponibilitate aproximativ 100% C. se administreaza de electie pentru efect antidiuretic n diabetul insipid hipofizar si nefrogen D. are potenta mica E. are T de o ora (pag. 487) *6 Xipamidul are urmatoarele particularitati, cu exceptia:

A. se administreaza p.o. B. biodisponibilitatea la administrare p.o e mai mica de 75% C. legarea de proteinele plasmatice e scazuta D. inhiba reabsorbtia de Na+ si Cl+ la nivelul tubului contort distal E. stimuleaza secretia de K+, producnd hipopotasemie (pag. 487) *7 Xipamidul are avantajul, fata de celelalte diuretice:

A. tratamentul de lunga durata nu trebuie monitorizat B. se administreaza de electie n diabetul insipid nefrogen C. se poate administra si n sarcina D. efectul diuretic se mentine si n insuficienta renala avansata E. nu prezinta sensibilitate ncrucisata (pag. 488) *8 Autolimitarea efectului diuretic este o consecinta nedorita la administrarea diureticelor datorata:

A. retentiei hidrosaline B. proteinemiei scazute C. circulatiei sanguine renale deficitare D. dezechilibrului electrolitic E. hipoglicemiei (pag. 481) *9 Momentul optim de administrare al diureticelor este:

A. nainte de masa B. dupa masa C. dimineata D. seara E. n timpul mesei (pag. 483)

* 16 Fata de hidroclorotiazida, indapamidul are urmatorul avantaj: A. absenta hiperglicemiei B. potenta mica C. se poate administra fara precautii n guta D. actiune vasoconstrictoare proprie E. actiune de scurta durata (pag. 484, 489) * 17 Din clasa diureticelor de ansa face parte: A. triamteren B. indapamid C. bumetanid D. acetazolamida E. spironolactona (pag. 480, 491) * 18 Furosemidul are ca indicatie principala: A. diuretic, n toate tipurile de edeme B. antidiuretic, n diabetul insipid nefrogen C. hipoglicemiant, n diabetul zaharat D. cardiotonic, n insuficienta cardiaca E. vasoconstrictor, n hipotensiunea arteriala (pag. 491) * 19 Mecanismul actiunii diuretice a spironolactonei: A. diuretic de ansa B. inhibitor al anhidrazei carbonice C. diuretic osmotic D. antagonist competitiv al aldosteronului E. antagonist de efect al aldosteronului (pag. 493) * 20 Din clasa diureticelor antialdosteronice face parte: A. manitolul B. butizida C. amiloridul D. furosemidul E. indacrinona (pag. 495,481) 21 Procesele renale ce participa la formarea urinei sunt: A. filtrarea glomerulara (proces activ) B. filtrarea glomerulara (proces pasiv) C. secretia tubulara (proces activ) D. secretia tubulara (proces pasiv) E. reabsorbtia tubulara (proces pasiv si activ) (pag. 477, 478)

22 Care din urmatoarele diuretice au durata lunga de actiune (mai mare de 24 ore): A. spironolactona B. hidroclorotiazida C. ciclotiazida D. indapamid E. furosemid (pag. 481) 23 Sunt antagonisti de efect ai aldosteronului urmatoarele diuretice: A. amilorid B. canrenona C. acetazolamida D. triamteren E. spironolactona (pag. 481) 24 Diureticele osmotice: A. sunt filtrate glomerular, fara reabsorbtie tubulara B. cresc presiunea osmotica a urinei tubulare C. scad presiunea osmotica a urinei tubulare D. realizeaza o diureza apoasa E. sunt diuretice renale saluretice (pag. 481) 25 Hidroclorotiazida are urmatoarele contraindicatii: A. sarcina B. hipercalciurie idiopatica C. alaptare D. alcaloza E. hipokaliemie (pag. 486) 26 Selectati afirmatiile corecte referitoare la politiazida: A. profil farmacologic asemanator cu hidroclorotiazida B. biodisponibilitate aproximativ 100% C. se administreaza de electie n edem pulmonar acut D. potenta de 25 de ori mai mare dect hidroclorotiazida E. durata lunga de actiune (pag. 487)

Pag. 124 din 284

27 Din clasa diureticelor cu profil farmaceutic de tip tiazidic (de ansa terminala) fac parte: A. furosemid B. hidroclorotiazida C. bumetanid D. clortalidon E. indapamid (pag. 480) 28 Urmatoarele diuretice au durata medie de actiune (6 24 ore): A. hidroclorotiazida B. clopamid C. butizida D. triamteren E. spironolactona (pag. 481) 29 Care din urmatoarele clase de diuretice nu au durata scurta de actiune: A. diureticele tiazide B. diureticele antagonisti competitivi ai aldosteronului C. diureticele de ansa D. diureticele antagonisti de efect ai aldosteronului E. diureticele sulfonamide heterocliclice (pag. 481) 30 Hidroclorotiazida este indicata n: A. HTA B. hipotensiune arteriala C. diabet insipid nefrogen (de electie) D. litiaza urinara oxalica (adjuvant) E. hipercalciurie idiopatica (pag. 486) 31 Mecanismul de actiune al Xipamidului: A. inhiba reabsorbtia de Na+ si Cl- la nivelul tubului contort distal B. stimuleaza reabsorbtia de Na+ si Cl- la nivelul tubului contort distal C. inhiba secretia de K+ la nivelul tubului contort distal si tubului colector D. stimuleaza secretia de K+ la nivelul tubului contort distal si tubului colector E. stimuleaza reabsorbtia de Na+ si Cl- la nivelul tubului contort proximal (pag. 487)

32 Notati indicatiile terapeutice pentru furosemid: A. edem pulmonar acut B. edem cerebral C. sarcina si alaptare D. insuficienta renala acuta cu oligurie E. intoxicatia cu barbiturice (pag. 491) 33 n tratamentul de lunga durata cu Xipamid, se monitorizeaza frecvent: A. natremia B. calcemia C. potasemia D. glicemia la diabetici E. substantele azotate (pag. 488) 34 Furosemid: A. inhiba cotransportul Na+/K+/2Cl- la nivelul segmentului ascendent al ansei Henle B. este diuretic osmotic C. este eficace chiar n cazul unei filtrari glomerulare scazute D. scade calciuria E. poate produce hipotensiune arteriala pna la colaps (pag. 490) 35 Furosemid: A. are actiune diuretica B. are actiune antihipertensiva C. se administreaza exclusiv i.v. D. se administreaza n edemul pulmonar acut si edemul cerebral E. se administreaza n HTA (forme usoare si medii), inclusiv n crize (pag. 490, 491) 36 Tratamentul hipopotasemiei provocate de Xipamid se realizeaza prin administrare de: A. KCl p.o. B. diuretice de ansa C. diuretice antialdosteronice D. hidroclorotiazida E. furosemid (pag. 488)

Pag. 125 din 284

37 Selectati afirmatiile corecte: A. retentia hidrosalina crescuta influenteaza pozitiv eficienta diureticelor B. retentia hidrosalina crescuta influenteaza negativ eficienta diureticelor C. hipoproteinemia influenteaza pozitiv eficienta diureticelor D. hipoproteinemia influenteaza negativ eficienta diureticelor E. dezechilibrul electrolitic diminueaza efectul diureticelor (pag. 481) 38 Prin administrarea diureticelor se produc: A. hipopotasemie dupa saluretice tiazide si nrudite B. hiperpotasemie dupa antialdosteronice C. hipomagneziemie accentuata dupa diuretice care induc hiperpotasemie D. hipomagneziemie dupa saluretice care induc hipopotasemie E. hiponatremie acuta dupa saluretice cu eficacitate mare (pag. 482, 483) 39 Ce efecte secundare pot sa apara la administrarea de diuretice? A. hipernatremie acuta B. hipopotasemie C. hiperpotasemie D. alcaloza hipocloremica E. acidoza hipercloremica (pag. 483) 40 Indicatiile terapeutice de electie pentru diuretice sunt: A. edem pulmonar acut furosemid i.v. B. hiperaldosteronism primar - antialdosteronice C. insuficienta renala acuta, edem cerebral, glaucom acut congestiv hidroclorotiazida oral D. insuficienta renala acuta, edem cerebral, glaucom acut congestiv - manitol i.v. E. edemul din ciroza hepatica diuretice hiperkaliemiante (pag. 483) 41 Indapamidul are urmatoarele avantaje comparativ cu celelalte diuretice: A. durata lunga de actiune B. durata scurta de actiune C. actiune vasodilatatoare D. absenta RA n metabolismul lipidic E. absenta RA n metabolismul glucidic (pag. 489)

42 Referitor la farmacodinamia Indapamidului, sunt false urmatoarele afirmatii: A. are actiune diuretica B. are actiune vasoconstrictoare C. are actiune vasodilatatoare D. are actiune antihipertensiva E. produce hiperglicemie (pag. 489) 43 Indapamidul are urmatoarele avantaje comparativ cu Hidroclorotiazida: A. absenta hiperglicemiei B. absenta hiperlipidemiei C. absenta contraindicatiei n caz de diabet D. se administreaza n sarcina si alaptare E. actiune vasodilatatoare proprie (pag. 489) 44 Din clasa diureticelor de ansa fac parte: A. spironolactona B. bumetanid C. acidul etacrinic D. indapamid E. furosemid (pag. 490, 491) 45 Care afirmatii sunt adevarate cu referire la acidul etacrinic: A. are o biodisponibilitate orala foarte scazuta B. are o biodisponibilitate orala practic totala C. este un diuretic de rezerva D. are reactii adverse mai frecvente fata de furosemid E. prezinta ototoxicitate (pag. 491) 46 Care sunt indicatiile acetazolamidei? A. glaucom B. ulcer gastric si duodenal C. edeme D. litiaza renala E. epilepsie (pag. 492) 47 Din clasa diureticelor antialdosteronice fac parte: A. acetazolamida B. triamterenul C. amiloridul D. spironolactona E. acidul etacrinic (pag. 493, 494, 495)
Pag. 126 din 284

48 Referitor la actiunea diuretica a spironolactonei sunt adevarate afirmatiile: A. stimuleaza actiunea aldosteronului B. blocheaza actiunea aldosteronului C. se elimina Na+ si Cl- si un echivalent osmotic de H2O D. scade excretia de K+ si H+ E. urina devine alcalina (pag. 494) 49 Sunt diuretice osmotice: A. canrenona B. uree C. manitol D. acetazolamida E. izosorbid (pag. 481) 50 Manitolul este indicat ca diuretic i.v. n : A. profilaxia anuriei la bolnavi cu soc, arsuri B. intoxicatii acute cu substante care se elimina renal C. de electie n edemul din ciroza hepatica D. edem cerebral E. glaucom acut congestiv (pag. 483, 495) Tema nr. 25 Insulina si antidiabetice de sinteza Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. pag. 761-772 1 Scad efectul sulfamidelor antidiabetice :

Aciunile pe metabolismul glucidic ale insulinei sunt:

A. scade utilizarea tisular a glucozei B. stimuleaz ptrunderea glucozei n muchi C. stimuleaz ptrunderea glucozei n adipocite D. stimuleaz fosforilarea oxidativ n hepatocite, adipocite, celule musculare E. scade depozitele de glicogen (pag. 762) 4 Tolbutamida:

A. este preferabil administrarea la vrstnici B. efectul este uor controlabil C. se evit administrarea n insuficien hepatic D. se administreaz numai la tineri E. se administreaz n sarcin (pag. 766) 5 Clorpropamida:

A. se administreaz n diabetul zaharat insulinodependent B. are absorbie bun din tubul digestiv C. are efect de lung durat D. are efect antidiuretic n diabetul insipid E. are metabolizare hepatic rapid (pag. 766) 6 Sunt sulfamide antidiabetice de a 2-a generaie:

A. glipizid B. gliclazid C. glibenclamid D. clorpropamid E. buformin (pag. 767) 7 Biguanidele antidiabetice:

A. insulina B. diureticele tiazidice C. glucocorticosteroizii D. estrogenii E. propranololul (pag. 765) 2 Insulina:

A. acioneaz antihiperglicemiant B. inhib absorbia glucozei din intestin C. blocheaz captarea glucozei n muchi i esut adipos D. inhib glicoliza anaerob E. stimuleaz neoglucogeneza (pag. 768)

A. este un hormon polipeptidic B. este secretat de celulele A ale insulelor pencreatice C. este format din 51 aminoacizi D. se fomeaz din precursori E. insulina monomer activ se depune n granulele intracelulare (pag. 762)

Pag. 127 din 284

Tulburrile digestive care apar mai frecvent la nceputul tratamentului cu biguanide antidiabetice sunt:

13 Rosiglitazon este contraindicat n : A. hipotiroidie B. HTA C. obezitate D. insuficien cardiac E. insuficien hepatic (pag. 771) 14 Inhibitori ai aldoreductazei sunt : A. tolrestat B. epalrestat C. repaglinid D. metformin E. acarboz (pag. 772) * 15 Diabetul zaharat este caracterizat prin: A. hipoglicemie B. hiperglicemie i glicozurie C. hiperglicemie D. glicozurie E. oligurie (pag. 761) * 16 Medicamentele antidiabetice de sintez sunt urmtoarele, cu excepia: A. repaglinid B. acarboza C. insulina D. glimepirid E. pioglitazona (pag. 762) * 17 La nivelul metabolismului lipidic insulina: A. stimuleaz sinteza trigliceridelor B. crete lipoliza C. scade disponibilul de acizi grai D. stimuleaz lipaza din adipocite E. scade influxul celular al ionilor de potasiu (pag. 763) * 18 Insulina a fost dozat iniial biologic, o unitate fiind considerat cantitatea necesar la iepure pentru a scdea glicemia pe nemncate la: A. 30 mg/ 100ml B. 45 mg/ 100ml C. 20mg/100ml D. 50 mg /100 ml E. 60 mg/100ml (pag. 762)
Pag. 128 din 284

A. diverticuli esofagieni B. gust metalic C. anorexie D. grea E. constipaie sau diaree (pag. 768) 9 O reacie advers particular la biguanide antidiabetice este acidoza lactic.Reacia advers este favorizat de urmtorii factori:

A. administrarea unor doze mici de biguanide B. diabet zaharat neechilibrat C. poliurie D. insuficien renal E. ulcer duodenal (pag. 769) 10 Biguanidele antidiabetice sunt contraindicate n : A. obezitate B. HTA C. alcoolici D. insuficien cardiac E. sarcin (pag. 769) 11 Simptomele acidozei lactice sunt: A. crampe musculare B. dureri abdominale intense C. astenie macat D. com E. HTA (pag. 769) 12 Acarboza: A. inhib alfaglucozidaza din peretele intestinal B. diminu degradarea polizaharidelor n monozaharide absorbabile C. diminu hiperglicemia postprandial D. stimuleaz secreia pancreatic de insulin E. inhib glicogensintetaza (pag. 770)

* 19 Este contraindicat administrarea insulinei n: A. insuficien corticosuprarenal B. insuficien circulatorie periferic cronic C. hiperaciditate gastric D. neuropatie diabetic evolutiv E. retinopatie diabetic evolutiv (pag. 763) * 20 Sulfamidele antidiabetice se leag de proteinele plasmatice n proporie mai mare de : A. 90% B. 70% C. 50% D. 40% E. 10% (pag. 764) * 21 Urmtoarele reacii adverse nu sunt caracteristice sulfamidelor antidiabetice, cu excepia: A. ototoxicitate B. anomalii fetale dac sulfamidele antidiabetice sunt administrate n timpul sarcinii C. nefrotoxicitate D. ulcer gastric E. litiaz renal (pag. 765) * 22 Clorpropamid: A. nu se absoarbe din tubul digestiv B. T1/2 mediu este de 3 ore C. are efect de lung durat, 20- 60 ore D. are metabolizare hepatic rapid, cu formare de metabolii inactivi E. este contraindicat n diabetul insipid (pag. 766) * 23 Notai sulfamida antidiabetic din generaia 1: A. tolbutamid B. glibenclamid C. glipizid D. glimepirid E. gliquidon (pag. 767)

* 24 Notai care este sulfamida antidiabetic din generaia 2: A. glimepirid B. tolbutamid C. clorpropamid D. buformin E. tolrestat (pag. 767) * 25 Biguanidele antidiabetice: A. scad greutatea corporal,efect anorexigen la diabetici B. cresc greutatea corporal la diabetici C. stimuleaz pofta de mncare la diabetici D. stimuleaz pancreasul endocrin E. stimuleaz absorbia glucozei din intestin (pag. 768) * 26 Biguanidele antidiabetice au ca reacie advers particular: A. ototoxicitatea B. nefrotoxicitatea C. bloc neuromuscular D. acidoza lactic E. cardiotoxicitatea (pag. 768) * 27 Insulinele purificate conin proinsulin mai puin de: A. 20 ppm B. 10 ppm C. 30 ppm D. 40 ppm E. 50 ppm (pag. 764) * 28 Acarboza este: A. inhibitor al alfaglucozidazei B. inhibitor al aldoreductazei C. biguanid D. sulfamid antidiabetic E. insulin cu aciune intermediar (pag. 770) * 29 Precizai care din urmtoarele medicamente este inhibitor al aldoreductazei A. repaglinid B. metformin C. tolbutamid D. insulin E. tolrestat (pag. 772)
Pag. 129 din 284

* 30 Acarboza nu este contraindicat n urmtoarele afeciuni, cu excepia: A. obezitate B. boli inflamatorii intestinale C. HTA D. bronit cronic E. cefalee (pag. 771) * 31 Notai n care din urmtoarele afeciuni este contraindicat repaglinidul: A. diabet zaharat noninsulinodependent B. bronite cronice C. cetoacidoz D. cefalee E. cardiopatie ischemic cronic (pag. 772) * 32 Glipizid: A. este biguanid antidiabetic B. are absorbie rapid din tubul digestiv C. absorbia este favorizat de prezena alimentelor D. T1/2 este de 20 ore E. are biotransformare hepatic n proporie de 100% (pag. 766) * 33 Tolbutamida: A. are absorbie rapid i complet din tubul digestiv B. T1/2 mediu este de 24 ore C. nu se leag de proteinele plasmatice D. nu se metabolizeaz hepatic E. este o biguanid antidiabetic (pag. 765) * 34 Insulina nu se utilizeaz temporar n urmtoarele afeciuni, cu excepia: A. insuficiena renal B. insuficiena hepatic C. retinopatia diabetic evolutiv D. diabet juvenil E. miocardit (pag. 763) 35 Diabetul zaharat se caracterizeaz din punct de vedere bichimic prin : A. hipocalcemie B. tulburri ale metabolismului glucidic C. tulburri secundare ale metabolismului lipidic D. tulburri secundare ale metabolismului proteic E. tulburri de coagulare (pag. 761)

36 Diabetul zaharat primar familial se clasific n : A. prediabet B. diabet zaharat latent C. diabet zaharat clinic manifest D. endocrin E. poststress (pag. 761) 37 Insulina: A. este activat dup administrare oral B. se administreaz injectabil subcutanat C. este degradat n esuturi de insulinaz D. se administreaz in diabetul zaharat insulinoindependent E. eliminarea se face prin fecale (pag. 762) 38 Preparatele de insulin utilizate n terapeutic au un coninut de insulin de : A. 40u/ml B. 100u/ml C. 50u/ml D. 20u/ml E. 10u/ml (pag. 762) 39 La nivelul metabolismului proteic insulina determin: A. favorizeaz sinteza proteinelor n muchi B. stimuleaz sinteza ribozomal n celulele musculare C. scade disponibilul de aminoacizi D. stimuleaz catabolismul proteic E. blocheaz sinteza proteinelor n muchi (pag. 763) 40 Aciunile insulinei pe metabolismul lipidic sunt: A. scade disponibilul de acizi grai B. induce sinteza glicogensitetazei C. crete anabolismul lipidic D. stimuleaz sinteza de trigliceride E. scade lipoliza (pag. 763)

Pag. 130 din 284

41 Preparatele de insulin pot conine urmtoarele impuriti: A. dezamidoinsulina B. proinsulin C. calmodulin D. calciu E. sodiu (pag. 764) 42 Insulina cu aciune de scurt durat are : A. latena 15 - 30 min B. efect maxim la 3 ore C. durata 6 - 8 ore D. pentru controlul glicemiei este nevoie de 2 - 4 administrri pe zi E. durata efectului 2 ore (pag. 764) 43 Insulina cu aciune intermediar are: A. latena 1 - 2 ore B. latena 30 min C. efect maxim la 6 - 12 ore D. durata efectului 18 - 24 ore E. sunt necesare 4 administrri pe zi (pag. 764) 44 Insulina cu aciune lent are: A. latena 1 or B. latena 4 - 6 ore C. efect maxim la 14 - 20 ore D. durata efectului 24 ore E. durata efectului 20 - 36 ore (pag. 764) 45 Ritmul administrrii i posologia insulinei depind de: A. tipul de insulin B. laten C. durata de aciune D. disponibilul de calciu E. disponibilul de acizi grai (pag. 764) 46 La nivel pancreatic sulfamidele antidiabetice: A. stimuleaz secreia pancreatic de insulin B. sunt eficace cnd se pstreaz capacitatea secretorie a celulelor pancreatice C. au efect avantajos la diabeticii noninsulinodependeni D. au efect avantajos la diabeticii insulinodependeni E. scad nivelul insulinei (pag. 764)

47 Sulfamidele antidiabetice: A. diminu glicogenoliza B. diminu gluconeogeneza C. cresc lipoliza n esutul adipos D. cresc lipogeneza n esutul adipos E. cresc utilizarea glucozei n muchi (pag. 764, 765) 48 Sulfamidele antidiabetice au i alte aciuni, dect aciunea hipoglicemiant : A. cresc secreia i aciditatea sucului gastric B. efect hipotiroidian C. efect diuretic D. efect sedativ E. efect fibrinolitic pentru tolbutamid i clorpropamid (pag. 765) 49 Efecte secundare la sulfamide antidiabetice sunt : A. ototoxicitate B. toxice pe SNC C. hipoglicemia D. tulburri digestive E. efecte toxice sau alergice cutanate (pag. 765) 50 Poteneaz efectul hipoglicemiant al sulfamidelor antidiabetice urmtoarele medicamente : A. anticoagulantele cumarinice B. fenilbutazona C. barbituricele D. aminoglicozidele E. diureticele tizidice (pag. 765) Tema nr. 26 Anticoagulante, trombolitice, antihemoragice Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. pag 591-616 *1 Medicamente hemostatice locale sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. trombina B. gelatina C. vitaminele K D. saruri ale metalelor (fier, aluminiu) E. oxiceluloza (pag. 592, 593)
Pag. 131 din 284

*2

Vitamina K este o coenzima implicata n sinteza hepatica a urmatorilor factori ai coagularii, cu exceptia:

*7

n supradozarea anticoagulantelor orale se utilizeaza:

A. sulfat de protamina B. fibrinogen C. etamsilat D. vitamina K E. enoxaparina (pag. 594, 602) *8 Heparina:

A. protrombina (factorul II) B. tromboplastina tisulara (factorul III) C. proconvertina (factorul VII) D. globulina antihemofilica B (factorul IX) E. factorul X (Stuart Prower) (pag. 594) *3 Ca medicatie antidot n supradozarea heparinei, se utilizeaza i.v.:

A. se absoarbe pe cale orala B. se administreaza i.m. C. traverseaza bariera hemato-placentara D. se administreaza n caz de avort si iminenta de avort E. supradozarea se manifesta prin hemoragii (pag. 599, 600) *9 Enoxaparina:

A. fibrinogen B. vitamina K C. vitamina C D. sulfat de protamina E. etamsilat (pag. 594, 600) *4 Care dintre urmatoarele antiagregante plachetare este utilizat n terapie predominant ca uricozuric?

A. este heparina calcica B. se administreaza oral C. dupa administrarea s.c., biodisponibilitatea este de 90% D. este lipsita de efecte adverse E. se foloseste local, n caz de hemoroizi (pag. 601, 602) * 10 Urmatoarele afirmatii despre etamsilat sunt adevarate, cu exceptia: A. absorbtia pe cale orala este lenta B. scade rezistenta capilara C. mareste gradul de adezivitate plachetara D. determina tulburari renale E. se utilizeaza n hemoragii prin fragilitate capilara (pag. 596) * 11 Aprotinina este indicata n: A. sindroame hemoragice prin fibrinoliza B. coagulare intravasculara diseminata C. supradozarea heparinei ca medicatie antidot D. hemofilia A ca medicatie de electie E. embolii arteriale (pag. 598) * 12 Acidul e-aminocaproic are urmatoarele indicatii terapeutice, cu exceptia: A. hematurie B. melena C. profilaxia hemoragiei dupa extractii dentare D. stari trombotice E. stari hemoragice prin hiperfibrinoliza (pag. 597)
Pag. 132 din 284

A. indobufen B. acid acetilsalicilic C. dipiridamol D. ticlopidina E. sulfinpirazona (pag. 606-609) *5 Streptochinaza este strict contraindicata n urmatoarele situatii, cu exceptia:

A. accident vascular cerebral B. infarct miocardic recent C. alergie n antecedente D. interventii chirurgicale recente E. leziuni susceptibile sa sngereze (pag. 613, 614) *6 Heparina se administreaza:

A. oral B. local C. intramuscular D. intravenos E. intrarectal (pag. 599, 600)

* 13 Urmatoarele afirmatii despre heparina sunt adevarate, cu exceptia: A. este activa numai la administrarea parenterala B. nu se administreaza i.m. C. scade timpul de coagulare si timpul de sngerare D. produce osteoporoza n tratamentul pe termen lung E. este utilizata n embolii arteriale si n embolia pulmonara (pag. 599, 600) * 14 Urmatoarele anticoagulante sunt naturale, cu exceptia: A. heparina B. warfarina C. hirudina D. heparine fractionate E. ancrod (pag. 598, 602) * 15 Urmatoarele mecanisme de actiune sunt caracteristice hemostaticelor locale, cu exceptia: A. vasoconstrictie B. actiune tromboplastinica C. cresterea rezistentei capilare D. precipitarea proteinelor E. absorbtia sngelui, servind ca matrice pentru formarea cheagului (pag. 593) * 16 Notati afirmatia falsa despre vitaminele K: A. fitomenadiona (vitamina K1) este liposolubila B. n intestin, bacteriile saprofite sintetizeaza vitamina K1 C. vitamina K3 este derivatul sintetic hidrosolubil D. substanta naturala, fitomenadiona, se gaseste n produsele de origine vegetala E. derivatul natural este lipsit de toxicitate, dar analogii sintetici sunt mai toxici (pag. 593, 594) * 17 Reactiile adverse caracteristice vitaminei K sunt urmatoarele, cu exceptia: A. hiperbilirubinemie B. methemoglobinemie C. anemie hemolitica D. hemoragie E. tulburari vasomotorii la administrarea i.v. rapida (pag. 594)

* 18 Carbazocroma: A. influenteaza procesul de coagulare B. creste rezistenta capilara C. se utilizeaza exclusiv oral D. se administreaza de electie n stari hemoragice prin hipoprotrombinemie E. se contraindica naintea interventiilor chirurgicale (pag. 595, 596) * 19 Batroxobina prezinta urmatoarele caracteristici, cu exceptia: A. este obtinuta din veninul unor serpi B. contine o fractiune tromboplastinica si o fractiune trombomimetica C. se utilizeaza ca tratament specific la bolnavii hemofilici D. determina manifestari alergice E. latenta este scurta (15 minute) (pag. 595) * 20 Tratamentul cu heparina poate produce urmatoarele reactii adverse, cu exceptia: A. hemoragii B. reactii anafilactice C. alopecie D. priapism E. efecte de tip teratogen (pag. 599) 21 Notati contraindicatiile pentru administrarea heparinei: A. ulcer activ B. infarct miocardic C. hipertensiune arteriala severa D. accident vascular cerebral (AVC) E. profilaxia trombozei venoase profunde (pag. 599) 22 Heparina este utilizata n: A. tromboze venoase B. embolia pulmonara C. interventii chirurgicale cardiovasculare D. leziuni organice susceptibile de sngerare E. infarct miocardic (pag. 600)

Pag. 133 din 284

23 Anticoagulantele orale: A. mecanismul actiunii este de tip antivitamina K B. nu traverseaza bariera placentara C. se utilizeaza n tratamentul profilactic al tromboemboliilor (din fibrilatia atriala) D. efectul se instaleaza rapid (n cteva ore) E. determina efecte de tip teratogen (pag. 602-604) 24 Anticoagulantele orale: A. au actiune care se evidentiaza numai in vitro B. au actiune de tip antivitamina K C. stimuleaza formarea factorilor coagularii II, VII, IX, X D. intervin mpiedicnd carboxilarea resturilor glutamice ale precursorilor protrombinici E. stimuleaza reconversia vitaminei K n forma naftochinonica din epoxidul acesteia (pag. 602, 603) 25 Notati anticoagulantele orale derivati de cumarina: A. warfarina B. difenadiona C. acenocumarol D. biscumacetat de etil E. dicumarol (pag. 602) 26 Care dintre urmatorii compusi sunt utilizati ca antiagregante plachetare? A. dextranii B. dipiridamol C. anistreplaza D. ticlopidina E. urochinaza (pag. 605) 27 Dipiridamol: A. stimuleaza fosfodiesteraza plachetara B. diminua adezivitatea trombocitelor C. determina coronarodilatatie D. frecvent se asociaza cu pentoxifilina E. este contraindicat la pacientii cu infarct miocardic n antecedente (pag. 605-608)

28 Hemostaticele sistemice care cresc rezistenta capilara sunt: A. acidul tranexamic B. carbazocroma C. hirudina D. etamsilatul E. flavonoidele (pag. 593) 29 Urmatorii compusi au actiune antifibrinolitica: A. acidul aminocaproic B. biscumacetat de etil C. acidul tranexamic D. aprotinina E. clopidogrel (pag. 593) 30 Streptochinaza: A. se administreaza numai n perfuzie i.v. B. are actiune antifibrinolitica C. determina formarea de mari cantitati de plasmina D. frecvent determina rash urticarian si febra E. se administreaza n primele ore de la debut n caz de infarct miocardic recent (pag. 613, 614) 31 Sunt hemostatice sistemice care cresc rezistenta capilara: A. heparina B. hirudina C. carbazocroma D. etamsilatul E. flavonoidele (pag. 593, 599, 600) 32 Sunt antifibrinolitice: A. streptochinaza B. acidul aminocaproic C. aprotinina D. urochinaza E. anistreplaza (pag. 593, 613, 614)

Pag. 134 din 284

33 Alegeti afirmatiile corecte referitoare la vitaminele K: A. vitamina K1 este hidrosolubila B. n intestin, bacteriile saprofite sintetizeaza vitamina K3 C. vitamina K este o coenzima implicata n sinteza hepatica a proconvertinei D. vitamina K este o coenzima implicata n sinteza hepatica a protrombinei E. actiunea catalitica a vitaminei K necesita integritatea functiei hepatice (pag. 593, 594) 34 Vitamina K este indicata n: A. stari hemoragice prin hipoprotrombinemie B. tromboembolie C. supradozarea anticoagulantelor orale D. tromboflebita E. hipovitaminoza K (pag. 594) 35 Acidul e-aminocaproic este indicat n A. stari trombotice B. stari hemoragice prin hiperfibrinoliza C. hematurie, melena D. profilaxia hemoragiei dupa extractii dentare E. coagulare intravasculara diseminata (pag. 597) 36 Alegeti enunturile corecte referitoare la batroxobina: A. este o enzima obtinuta din veninul unor serpi B. produsul contine o fractiune tromboplastinica si o fractiune trombomimetica C. actiunea hemostatica a batroxobinei este inhibata de heparina D. latenta este scurta (15 minte) E. actiunea este de scurta durata (3-4 ore) (pag. 595) 37 Carbazocroma: A. este un hemostatic local B. este semicarbazona adrenocromului C. nu influenteaza procesul de coagulare D. scade rezistenta capilara, crescnd permeabilitatea E. este indicata n tratamentul hemoragiilor capilare (pag. 595)

38 Etamsilatul: A. este un derivat de cumarina B. creste rezistenta capilara C. micsoreaza gradul de adezivitate plachetara D. poate produce tulburari renale, nefropatii E. se utilizeaza n hemoragii prin fragilitate capilara (pag. 596) 39 Acidul e-aminocaproic: A. are actiune antifibrinolitica B. se administreaza oral si parenteral C. nu este metabolizat D. are timp de njumatatire lung (24 ore) E. inhiba activatorii plasminogenului (n doze mici) (pag. 596, 597) 40 Aprotinina: A. este o polipeptida de origine animala B. se administreaza oral C. inhiba actiunea catalitica a unor proteaze: plasmina, activatorii plasminogenului D. poate produce reactii alergice, uneori soc anafilactic E. este indicata n sindroame hemoragice prin fibrinoliza (pag. 597, 598) 41 Heparina: A. se absoarbe pe cale orala B. traverseaza bariera hemato-placentara C. are actiune anticoagulanta att in vitro, ct si in vivo D. prelungeste timpul de coagulare E. prelungeste timpul de sngerare (pag. 599) 42 Tratamentul cu heparina este contraindicat n: A. stari hemoragice B. ulcer activ C. embolii arteriale D. infarct miocardic E. accident vascular cerebral (pag. 599, 600)

Pag. 135 din 284

43 Heparina este utilizata n: A. tromboze venoase B. embolie pulmonara C. leziuni organice susceptibile la sngerare D. profilaxia trombozei venoase profunde si a emboliei pulmonare E. stari de defibrinare nsotite de coagulare intravasculara diseminata (pag. 599, 600) 44 Nadroparina: A. este o heparina fractionata obtinuta prin depolimerizare B. traverseaza bariera hemato-placentara C. este indicata n tratamentul trombozei venoase profunde D. este utila pentru prevenirea coagularii n circulatia extracorporala E. prezinta un risc hemoragic crescut (pag. 601) 45 Alegeti enuntul corect referitor la anticoagulantele cumarinice: A. se leaga de proteinele plasmatice n proportie mare B. actiunea cumarinelor poate fi pusa n evidenta in vitro C. traverseaza bariera placentara D. mecanismul actiunii este de tip antivitamina K E. au o perioada de latenta lunga (pag. 602, 603) 46 Anticoagulantele orale se folosesc n urmatoarele situatii clinice: A. tratamentul accidentului vascular cerebral B. tratamentul si profilaxia trombozei venoase profunde C. tratamentul emboliei pulmonare D. profilaxia accidentelor tromboembolice E. profilaxia si tratamentul complicatiilor tromboembolice din infarctul miocardic acut (pag. 602, 604) 47 Streptochinaza: A. este o enzima dotata cu actiune fibrinolitica B. se administreaza pe cale orala C. este lipsita de proprietati antigenice D. este indicata n caz de accident vascular cerebral E. este utilizata n infarct miocardic recent (n primele ore de la debut) (pag. 613, 614)

48 Sunt medicamente fibrinolitice: A. streptochinaza B. nadroparina C. urochinaza D. enoxaparina E. hirudina (pag. 600, 601, 613) 49 Alegeti enunturile corecte: A. sulfatul de protamina se utilizeaza ca medicatie antidot n supradozarea heparinei B. ionii de magneziu sunt indispensabili n procesul normal al coagularii sngelui, intervenind n majoritatea etapelor declansate ca urmare a lezarii vasului C. supradozarea heparinei se manifesta prin formarea trombilor D. vitamina K este indicata n supradozarea anticoagulantelor orale E. actiunea hemostatica a batroxobinei este inhibata de heparina (pag. 591, 594, 595, 600) 50 Cresc efectul anticoagulant al anticoagulantelor orale derivati de cumarina: A. colestiramina B. fenilbutazona C. rifampicina D. eritromicina E. consumul crescut de varza (prin aport de vitamina K) (pag. 604) Tema nr. 27 Hlipocolesterolemiante Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. pag. 661-672 *1 Notai cea mai frecvent cauz de hipercolesterolemie:

A. creterea LDL-colesterol B. creterea HDL- colesterol C. creterea trigliceridelor D. creterea chilomicronilor E. creterea acizilor grai liberi (pag. 662)

Pag. 136 din 284

*2

Medicamentele hipolipemiante nu combat urmtoarele afeciuni , cu excepia:

*7

Notai care este doza maxim terapeutic pentru atorvastatin:

A. hipertiroidia B. ateroscleroza C. edemele D. hipercorticismul E. acidoza (pag. 663) *3 Colestiramina este :

A. 1g/zi B. 10mg/zi C. 100mg/zi D. 80mg/zi E. 200mg/zi (pag. 672) *8 Precizai care este doza maxim terapeutic pentru simvastatin:

A. statin B. rin schimbtoare de ioni C. fibrat D. derivat de acid nicotinic E. diuretic (pag. 663) *4 Face parte din categoria de fibrai de a 2-a generaie urmtorul medicament:

A. 40mg/zi B. 300mg/zi C. 2g/zi D. 1g/zi E. 10mg/zi (pag. 671) *9 Notai ce determinare se recomand n cursul tratamentului cu sivastatin:

A. probucolul B. simvastatina C. colestiramina D. acidul nicotinic E. fenofibrat (pag. 665) *5 Probucolul nu se administreaz n urmtoarele doze, cu excepia:

A. determinarea bilanului lipidic B. determinarea tensiunii arteriale C. determinarea greutii corporale D. determinarea diurezei E. determinarea glicemiei (pag. 671) * 10 Precizai cu ce valoare reduce colestiramina colesterolul total i LDL-colesterolul: A. 100% B. 15 - 20% C. 80% D. 5% E. 50% (pag. 663) * 11 Urmtoarele aciuni nu caracterizeaz colestiramina,cu excepia: A. favorizeaz metabolizarea hepatic a acizilor biliari B. favorizeaz eliminarea renal a acizilor biliari C. leag acizii biliari de proteinele plasmatice D. fixeaz acizii biliari din intestin sub forma unui complex insolubil E. fovorizeaz ptrunderea acizilor biliari n esuturi (pag. 663)

A. oral 500mg de 4 ori pe zi la mese B. oral 250mg de 3 ori pe zi la mese C. oral 500mg de 2 ori pe zi la mese D. oral 250mg pe zi E. parenteral 100mg de2 ori pe zi (pag. 672) *6 Atorvastatina nu se administreaz n urmtoarele doze, cu excepia:

A. oral, doza iniial de 10mg n priz unic pe 24 ore B. oral, doza iniial de 80mg n priz unic pe 24 ore C. parenteral 80mg/zi D. oral, doz iniial 30mg de 3 ori pe zi E. oral, doz iniial 10mg de 3 ori pe zi (pag. 672)

Pag. 137 din 284

* 12 Tratamentul prelungit cu fibrai nu determin urmtoarele modificri ,cu excepia: A. cretera HDL-colesterolului B. creterea LDL-colesterolului C. creterea VLDL D. creterea trigliceridelor E. creterea colesterolului (pag. 666) * 13 Notai n ce doz se administreaz oral fenofibratul: A. 200mg/zi B. 800mg/zi C. 3g/zi D. 4g/zi E. 500mg/zi (pag. 666) * 14 Notai care este afectiunea n care este indicat probucolul: A. hipercolesterolemie esenial pur B. hipertrigliceridemie C. hiperglicemie D. HTA E. hiperlipidemie familial (pag. 672) * 15 Precizai care este doza iniial de simvastatin la pacienii cu boal coronarian: A. 400mg/24 ore priz unic seara B. 800mg/24ore priz unic seara C. 20mg/24ore priz unic seara D. 1g/24ore priz unic seara E. 5mg/24ore priz unic seara (pag. 671) * 16 Urmtoarele aciuni nu caracterizeaz statinele ,cu excepia: A. inhib HMG- CoAreductaza B. inhib glicogensintetaza C. inhib lipoproteinlipaza D. blocheaz oxidarea acizilor grai E. scade sinteza de prostaglandine (pag. 667)

* 17 LDL - colesterolul este o lipoprotein: A. antiaterogenic B. aterogenic C. antioxidant D. cu densitate crescut E. reduce apariia bolii coronariene (pag. 662) * 18 Fibraii nu determin creterea uoar a incidenei urmtoarelor afeciuni, cu excepia: A. litiazei renale B. ulcerului duodenal C. diabetului zaharat D. litiazei biliare E. HTA (pag. 666) * 19 Notai care este medicamentul din categoria statinelor: A. acidul nicotinic B. pravastatina C. gemfibrozilul D. probucolul E. acipimox (pag. 667) * 20 HDL - colesterolul nu transport urmtoarele lipide, cu excepia: A. colesterolului esterificat B. colesterolului neesterificat C. colesterolului i trigliceridelor D. fofolipidelor E. colesterolului i fosfolipidelor (pag. 661) 21 Principalele tipuri de lipide din organism sunt: A. trigliceridele B. fosfolipidele C. colesterolul D. acizii grai liberi E. acizii biliari (pag. 661) 22 Colesterolul: A. intr n structura membranelor celulare B. servete ca precursor al hormonilor steroidieni C. servete ca precursor al acizilor biliari D. servete ca precursor al carbohidrailor E. servete ca precursor al levotiroxinei (pag. 661)
Pag. 138 din 284

23 HDL - colesterolul are origine n : A. ficat B. intestin C. miocard D. rinichi E. muchi (pag. 662) 24 Medicamentele hipolipemiante: A. scad nivelul plasmatic al diferitelor fraciuni lipoproteice B. combat ateroscleroza C. reduc mortalitatea prin boal coronarian D. scad nivelul glicemiei E. cresc catabolismul proteinelor (pag. 663) 25 Dup mecanismul de aciune distingem urmtoarele medicamente hipolipemiante: A. fibrai B. tolbutamid C. glipizid D. probucol E. glibenclamid (pag. 663) 26 Colestiramina: A. are greutate molecular mare B. este o rin schimbtoare de ioni C. este neresorbabil la nivelul mucoasei digestive D. fixeaz acizii biliari din intestin E. stimuleaz circuitul enterohepatic al acizilor biliari (pag. 663) 27 Nu se recomand administrarea colestiraminei la bolnavii cu: A. cataract B. constipaie cronic sever C. sarcin D. obstrucie complet a cilor biliare E. hiperglicemie (pag. 663) 28 Colestiramina poate fi asociat cu: A. laxative lubrefiante n caz de constipaie B. vitamina A i D pe cale parenteral n cursul tratamentelor prelungite C. vitamina A i D pe cale oral D. statinele mai ales cnd colesterolul depete 350mg% E. se administreaz dup mese (pag. 663)

29 Colestiramina interfer cu absorbia intestinal a numeroase medicamente: A. hormoni tiroidieni B. digoxin C. fenobarbital D. anticoagulante cumarinice E. vitamine administrate parenteral (pag. 664) 30 Acidul nicotinic: A. este o vitamin hidrosolubil B. are activitate hipolipemiant semnificativ C. inhib puternic lipoliza n esutul adipos D. reduce sinteza hepatic de VLDL i LDL E. crete concentraia plasmatic a trigliceridelor (pag. 664) 31 Acidul nicotinic determin: A. scderea concentraiei plasmatice a trigliceridelor B. scderea concentraiei plasmatice a colesterolului C. terapia combinat cu colestiramina reduce nivelul LDL- colesterolului D. dup tratament prelungit crete HDL colesterolul E. crete concentraia plasmatic a fibrinogenului (pag. 664) 32 Tratamentul cu acid nicotinic poate determina apariia urmtoarelor efecte adverse: A. bloc neuromuscular B. fenomene vasomotorii C. uscarea tegumentelor D. hepatotoxicitate E. nefrotoxicitate (pag. 664) 33 Nu se recomand administrarea acidului nicotinic n : A. sarcin B. afeciuni hepatice severe C. gut D. diabet zaharat E. hipertrigliceridemie familial (pag. 664)

Pag. 139 din 284

34 Reprezentani ai fibrailor de generaia a 2-a sunt : A. bezafibrat B. fenofibrat C. ciprofibrat D. clofibrat E. niacina (pag. 665) 35 Fibraii determin: A. stimularea activitii lipoproteinlipazei B. scderea nivelului plasmatic al trigliceridelor C. inhibarea sintezei hepatice de VLDL D. efect hipocolesterolemiant modest E. efect hipoglicemiant (pag. 665 i 666) 36 Tratamentul prelungit cu fibrai determin: A. creterea HDL- colesterolului B. efect antiagregant plachetar C. creterea nivelului plasmatic al trigliceridelor D. creterea sintezei hepatice deVLDL E. blocarea activitii lipoproteinlipazei (pag. 665 i 666) 37 Efectele adverse care pot apare la tratamentul cu fibrai sunt: A. creterea moderat i tranzitorie a GOT i GPT B. alopecie C. creterea uoar a incidenei litiazei biliare D. tulburri musculare de tip miozit E. poliurie (pag. 666) 38 Fibraii se administreaz pe cale oral astfel: A. cu 2 ore naintea mesei B. ciprofibrat 100mg/zi n priz unic C. fenofibrat 200mg/zi D. benzafibrat 50mg/zi E. gemfibrozil 10mg/zi (pag. 666) 39 Statinele: A. reduc marcat colestsrolul plasmatic B. scad titrul plasmatic al LDL - clesterolului C. cresc HDL - colesterolul D. cresc trigliceridele plasmatice E. scad HDL - colesterolul (pag. 668)

40 Statinele pe lng activitatea hipolipemiant produc: A. stabilizarea plcii de aterom B. reduc ischemia miocardic C. scad riscul apariiei infarctului D. scad riscul apariiei dibetului zaharat E. cresc coninutul de lipide din placa de aterom (pag. 668) 41 La unii bolnavi n tratament cu statine au fost semnalate: A. dispnee B. tulburri digestive C. miopatie D. hepatotoxicitate E. HTA (pag. 669) 42 Statinele nu se administreaz n: A. sarcin B. la copii C. afeciuni hepatice evolutive D. diabet zaharat E. HTA (pag. 669) 43 Tratamentul cu statine se administreaz astfel: A. pe cale oral B. se ncepe cu o doz redus, iniial 10 - 20mg/zi C. se administreaz n priz unic seara D. dup 3 - 6 sptmni posologia poate fi crescut E. se crete posologia pn la maxim 1g/zi (pag. 669) 44 Statinele sunt considerate a fi medicamente de prim alternativ la: A. pacieni cu hipercolesterolemie primar B. pacieni cu hiperlipidemie combinat C. bolnavi cu sindrom dislipidemic asociat diabetului zaharat D. pacieni cu boal coronarian asociat cu hipercolesterolemie moderat E. pacieni cu hipertrigliceridemie (pag. 669)

Pag. 140 din 284

45 La nivel muscular simvastatina poate produce: A. mialgii B. senzaie de slbiciune muscular C. creterea moderat i tranzitorie a CPK D. rareori rabdomioliz E. bloc neuromuscular (pag. 670) 46 n cursul tratamentului cu simvastatin se recomand: A. urmrirea periodic a titrului transaminazelor hepatice B. dozarea CPK C. dozarea glicemiei D. determinarea bilanului lipidic E. dozarea ureei (pag. 671) 47 Atorvastatina are aciune: A. hipoglicemiant B. scade acidul uric C. hipolipemiant D. hipocolesterolemiant E. produce o scdere mai important a trigliceridemiei comparativ cu celelalte statine (pag. 671) 48 n afara aciunii hipolipemiante , atorvastatina are aciune: A. fibrinolitic B. antiinflamatorie C. antioxidant D. imunomodulatorie E. agregant plachetar (pag. 671) 49 Posologia cu atorvastatin este individualizat corespunztor n funcie de: A. nivelul creatininei B. nivelul glicemiei C. scopul tratamentului D. starea funcional hepatic E. rspunsul terapeutic al fiecrui pacient (pag. 672)

50 Printre efectele adverse la probucol se numr: A. tulburri digestive B. prelungirea intervalului QT pe EKG C. ototoxicitatea D. efectul mutagen E. efect imunosupresor (pag. 672) Tema nr. 28 Vitamine liposolubile si hidrosolubile Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. pag. 805-838 1 Necesarul zilnic recomandat de vitamin K este:

A. copii pn la un an: 0,005-0,01 mg B. copii ntre 1-10 ani: 0,015-0,03 mg C. femei gravide: 0,015 mg D. femei care alpteaz: 0,015 mg E. femei gravide: 0,15 mg (pag. 816, 817) 2 Vitamina B2 este important pentru:

A. intervine n metabolismul seleniului B. procesul de cretere C. are activitate antiagregant plachetar D. protecia celulei hepatice de aciunea diferitelor toxice E. asigurarea integritii epiteliilor (pag. 821) 3 Necesarul zilnic recomandat pentru vitamina B2 este:

A. copil pn la un an: 0,4-0,5 mg B. copil 1-10 ani: 0,8-1,2 mg C. brbai: 1,3-1,4 mg D. femei: 1,2-1,3 mg E. femei nsrcinate: 1,5 mg (pag. 821) 4 Vitamina B1 este implicat n:

A. transformarea glucidelor n lipide B. favorizarea depunerii glicogenului n ficat C. sinteza acetilcolinei D. intervine n activitatea glandelor sexuale E. metabolismul seleniului (pag. 818)

Pag. 141 din 284

Deficitul de vitamin B1 n care se impune administrarea preparatelor cu vitamin poate avea diferite cauze:

10 Necesarul zilnic recomandat pentru vitamina B12 este: A. copil pn la un an: 0,0004-0,0005 mg (0,4-0,5 micrograme) B. copil 1-10 ani: 0,0009-0,0012 mg (0,9-1,2 micrograme) C. femei: 0,0018-0,0024 mg (1,8-2,4 micrograme) D. femei care alpteaz: 0,0026 mg (2,6 micrograme) E. brbai: 0,0011 0,0022 mg (1,1 2,2 micrograme) (pag. 830-831) 11 Carena medie de vitamin C este nsoit de: A. hematoame B. retard psihomotor C. hemoragii gingivale D. ataxie E. scorbut (pag. 835) 12 Vitamina C posed cteva aciuni farmacologice, ns ea intervine ca i coenzim i agent reductor ntr-o serie de procese biochimice. Astfel: A. favorizeaz depunerea calciului n oase B. intervine n transformarea acidului folic n acid folinic C. are aciune antialergic D. favorizeaz depunerea glicogenului n ficat E. intervine n metabolismul seleniului (pag. 834) 13 Acidul folic este sintetizat de plante i microorganisme, dar nu este sintetizat de om. Sunt bogate n acid folic: A. vegetalele proaspete, nefierte B. nuci C. drojdia de bere D. ficatul E. lapte (pag. 831) 14 Vitamina B6 scade efectul: A. barbituricelor B. L-dopa C. anestezicelor locale D. fenitoinei E. antiaritmicelor (pag. 827)

A. aport crescut de glucide B. aport insuficient la persoanele n vrst C. sterilitate D. alcoolismul, ciroza i afeciunile gastrointestinale n cadrul crora apare un proces de malabsorbie E. aport sczut de glucide (pag. 818) 6 Necesarul zilnic recomandat de vitamin B1 este:

A. femei: 1,0-1,1 mg B. femei gravide:1,5 mg C. femei: 1,2-1,5 mg D. femei care alpteaz: 1,6 mg E. femei care alpteaz: 1,4 mg (pag. 818) 7 Carena vitaminei PP poate fi rezultatul:

A. neoplasmelor B. deficitului alimentar C. aminoaciduriei D. aportului de carne E. hipotiroidismului (pag. 822) 8 Necesarul zilnic recomandat pentru vitamina B6 este:

A. brbai: 1,5 mg B. femei: 2 mg C. femei nsrcinate: 2,2 mg D. femei care alpteaz: 2,1 mg E. brbai: 1,6 mg (pag. 827) 9 Vitamina B12 face parte din grupul vitaminelor complexului B, vitamine hidrosolubile. n funcie de substituenii fixai de ionii de cobalt din structura sa, avem:

A. cianocobalamina (grupare cian) B. hidroxocobalamina (grupare hidroxil) C. etilcobalamina (grupare etil) D. 5-dezoxiadenozilcobalamina (grupare 5dezoxiadenozil) E. alfa-tocoferolul (pag. 828)

Pag. 142 din 284

15 Carena biotinei poate apare n cteva situaii cum ar fi: A. persoanele ce consum timp ndelungat ou crude (albu) B. sugarii cu seboree C. pacienii cu anomalii genetice ale enzimelor pentru care biotina este coenzim D. beri-beri E. sindromul picioarelor arznde (burning feet) (pag. 828) * 16 Ergocalciferolul se administreaz: A. profilactic la gravide i femei ce alpteaz 15002000u.i./zi B. curativ la gravide i femei ce alpteaz 400000u.i./zi la 4-6 sptmni C. pentru profilaxia rahitismului la sugar 4001000u.i./zi D. pentru tratamentul rahitismului 100 000-200 000u.i. oral, injectabil ntr-o priz sau 5000-15 000u.i./zi n 2-3 prize, timp de 3-6 sptmni asociat cu calciu. E. profilactic n rahitism 200 000 400 000u.i. la 6 luni (pag. 813) * 17 Necesarul zilnic recomandat de vitamina D este: A. copil pn la un an:0,0075-0,010mg B. copil 1-10 ani:0,050 mg C. brbai: 0,020 mg D. femei:0,100 mg E. femei care alpteaz 0,200mg (pag. 813) * 18 Vitamina K1 se gsete n: A. ou B. unt, lapte C. grsimi animale D. tomate E. ficat (pag. 815) * 19 Necesarul zilnic recomandat pentru vitamina E este: A. copii pn la un an:3-4 mg B. copii ntre 1-10 ani: 8-9 mg C. brbai: 11 mg D. femei: 9 mg E. femei care alpteaz: 9-10 mg. (pag. 815)

* 20 Vitamina PP este indicat pentru a trata sau a preveni: A. pelagra B. hepatita cronic C. prevenirea cancerelor D. sterilitatea E. ca hiperlipemiant n tratamentul diferitelor tipuri de dislipidemii. (pag. 823) * 21 Necesarul zilnic recomandat de vitamina PP este: A. copil pn la un an: 3-4 mg B. copil 1-10 ani: 7-8 mg C. brbai: 12-13 mg D. femei: 13-15 mg E. femei nsrcinate: 20 mg (pag. 823) * 22 Carena de vitamin B12 produce: A. anemie hemolitic B. anemie pernicioas sau anemie Biermer C. sindrom Hodgkin D. anemie feripriv E. limfom non-hodgkin (pag. 830) * 23 Necesarul zilnic recomandat pentru acidul folic este: A. brbai: 0,3-0,4 mg B. femei: 0,2-0,3 mg C. femei nsrcinate: 0,3 mg D. femei care alpteaz: 0,4 mg E. copil pn la 1 an:0.15-0,2mg (pag. 832) * 24 Acidul folic este implicat n: A. meninerea troficitii mucoasei digestive B. catabolismul histidinei cu formarea acidului glutamic C. metabolismul lipidic D. metabolismul glucidic E. metabolismul seleniului (pag. 832)

Pag. 143 din 284

* 25 Carena sever de vitamin C: A. se numete scorbut i este foarte rar ntlnit B. apare la persoanele care consum timp ndelungat ou crude (albu) C. se numete sindromul picioarelor eznde(burning feet) D. poate apare datorit aminoaciduriei E. se poate instala n cadrul sindromului de malabsorbie lipidic (pag. 835) * 26 Doze mari de vitamin C pot da: A. reacii alergice B. creterea riscului de formare a calculilor renali oxalici C. hipokaliemie D. poate favoriza evoluia tumorilor prin creterea sintezei de AND E. avort habitual (pag. 835) * 27 Necesarul zilnic recomandat de vitamina C este: A. copii pn la un an: 30-35 mg B. copii 1-10 ani: 35-40 mg C. femei: 50 mg D. femei nsrcinate: 60 mg E. brbai: 40-50 mg (pag. 835) * 28 Vitamina C mai poate fi folosit n: A. diabet non-insulinodependent B. ciroz C. hepatit D. stri astenice E. sterilitate (pag. 835) * 29 Acidul folic se utilizeaz n afectiunile urmatoare, cu exceptia: A. tratamentul carenelor B. deficit de vitamina D C. tratamentul anemiei megaloblastice D. la femei insarcinate E. prevenirea accidentelor cardiovasculare legate de hiperhomocisteinemie moderata (pag. 832)

* 30 Forma sub care se gsete vitamina A este: A. alfa-tocoferol B. dihidrotahisterol C. 3-dehidro-retinolul (vitamina A2) D. adermina E. filochinona (pag. 807) * 31 Vitamina K este implicat n coagularea sngelui, intervenind n formarea unor factori ai coagulrii: A. factorul VIII B. factorul V C. factorul VI D. factorul X E. factorul IV (pag. 815) * 32 Tiamin-pirofosfatul (TPP) are rol de coenzim, intervenind n metabolismul carbohidrailor. El particip: A. la reacii de transcetolizare a glucidelor n calea pentozofosfatic B. intervine n metabolismul seleniului C. intervine n activarea glandelor sexuale D. este implicat n metabolismul acizilor nucleici E. crete retenia din urin a calciului (pag. 818) * 33 Hipovitaminoza B1 mbrac mai multe forme printre care: A. fragilitate eritrocitar B. anemie hemolitic la prematuri C. sindrom Wernicke-Korsakoff D. scorbut E. boal hodgkin (pag. 818) * 34 Un alt rol important al vitaminei B12 este: A. stimuleaz absorbia calciului i fosfatului la nivelul intestinului B. induce sinteza de fosfataze alcaline la nivelul celulelor intestinale C. crete retenia din urin a calciului i fosfatului D. n meninerea troficitii mucoasei digestive E. n activitatea glandelor sexuale (pag. 830)

Pag. 144 din 284

* 35 Un coninut ridicat de vitamin C prezint: A. cerealele nedecorticate B. cpunii C. drojdia de bere D. cerealele integrale E. ulei de soia (pag. 834) 36 Vitamina A: A. este necesar pentru formarea pigmenilor fotosensibili n retin i prevenirea nictalopiei (hemeralopiei) B. are proprieti anticanceroase, favoriznd transformarea celulelor maligne n celule normale i inhibnd creterea tumorilor C. este necesar pentru reproducere i dezvoltarea embrionar D. intervine n metabolismul seleniului E. intervine n metabolismul acizilor nucleici (pag. 808) 37 Pentru absorbia vitaminei A este necesar prezena: A. srurilor biliare B. lipazei pancreatice C. proteinelor i grsimilor alimentare D. acidului nicotinic E. factorului intrinsec al lui Castle (pag. 807) 38 Manifestrile clinice ale carenei vitaminei A sunt: A. tulburri de vedere nocturn (hemeralopie) B. sindrom de malabsorbie C. scderea rezistenei la infecii D. uscciunii pielii i a mucoaselor E. hemoragie digestiv (pag. 809) 39 Carena vitamina A poate fi datorat: A. unor diete dezechilibrate (aport insuficient) B. consum de alimente care conin substane aa numite antitiamine: ceaiul, carnea unor peti C. bolilor renale (eliminare crescut) D. diabetului (conversia carotenoidelor deficitare) E. aport crescut de glucide (pag. 809)

40 Necesarul zilnic recomandat de vitamina A este: A. brbai: 1 mg B. femei: 0,8 mg C. femei nsrcinate 1,2 mg D. femei care alpteaz: 1,3-1,4 mg E. femei nsrcinate:1,4 mg (pag. 810) 41 Cei mai importani compui din grupul calciferolilor sunt: A. ergocalciferol (D2) B. colecalciferol (D3) C. calcitriol D. alfa tocoferolul E. tiamina (pag. 810) 42 Vitamina D la nivel intestinal: A. stimuleaz absorbia calciului i fosfatului B. stimuleaz absoria lipidelor C. induce sinteza de fosfataze alcaline la nivelul celulelor intestinale ce permit hidroliza polifosfailor neabsorbabili n fosfai absorbabili D. hidrolizeaz fosfatazele alcaline intestinale E. transform glucidele n lipide (pag. 811) 43 Vitamina D este folosit n prevenirea i tratamentul strilor careniale (hipovitaminozei D). Ea se indic n: A. rahitism B. hipoparatiroidie C. dermatoze D. hipocalcemie E. hiperparatiroidie (pag. 812) 44 Tratamentul hipervitaminozei D const n: A. oprirea vitaminei D B. diminuarea calciului C. aport de lichide D. administrarea de menadion E. creterea calciului (pag. 812)

Pag. 145 din 284

45 Vitamina E poate fi indicat n: A. osteoporoz B. avort habitual C. hepatita cronica D. distrofii musculare E. hemoragii digestive (pag. 814) 46 Colecalciferolul se administreaz: A. profilactic n rahitism 200 000-400 000 u.i. la 6 luni B. curativ n rahitism 200 000 u.i. pe sptmn, 2 sptmni C. profilactic n rahitism 400-1000 u.i./zi D. curativ n osteomalacie 200 000 u.i. la 2 sptmni pentru 3 luni E. curativ n osteomalacie 200 000-400 000 u.i la 6 luni (pag. 813) 47 Vitamina E ndeplinete mai multe roluri n organism: A. are efect antioxidant in vitro i in vivo B. intervine n metabolismul seleniului C. are activitate antiagregant plachetar D. favorizeaz transformarea acidului piruvic n aminoacizi E. intervine n formarea unor factori anticoagulani proteina C i S (pag. 814) 48 Vitamina E este indicat pentru prevenirea i tratarea strilor careniale la: A. cei cu malabsorie intestinal B. diateze hemoragice C. femei nsrcinate i care alpteaz D. la vrstnici cu tulburri de circulaie periferic E. supradozarea vitaminei A (pag. 814) 49 Carena de vitamin K se manifest prin: A. hematurie B. epistaxis C. oligurie D. echimoze E. hipertiroidie (pag. 816)

50 n grupul vitaminei K au fost descrise: A. vitamina K1 B. vitamina K2 C. vitamina K8 D. vitamina K9 E. vitamina K12 (pag. 815) Tema nr. 29 Hormoni sexuali si hormoni tiroidieni Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. pag.751-761, pag.772-797 *1 Urmtorii estrogeni nu sunt naturali, cu excepia:

A. estradiol B. dietilstilbestrol C. clorotrianisen D. mestranol E. hexestrol (pag. 776) *2 Urmtoarele progestative sunt de sintez, cu excepia:

A. medroxiprogesteron B. progesteron C. alilestrenol D. linestrenol E. etisteron (pag. 779) *3 Notai care este indicaia terapeutic a progesteronului natural:

A. este indicat n tulburri de vedere B. este indicat n tromboflebite C. este indicat n hipercolesterolemie D. este indicat n sngerri uterine datorate insuficienei de secreie a hormonului luteotrop E. este indicat n depresii (pag. 780) *4 Precizai care medicament este inductor al ovulaiei:

A. metiltestosteron B. gonadorelina C. nandrolon D. stanozol E. gentamicina (pag. 785)

Pag. 146 din 284

*5

Urmtoarele substane sunt steroizi anabolizani, cu excepia:

* 10 Notai care este indicaia terapeutic a stanozolului: A. este indicat n angioedem ereditar B. este indicat n hiperglicemie C. este indicat n hipertiroidie D. este indicat n endometrite E. este indicat pentru meninerea sarcinii (pag. 797) 11 Hormonii estrogeni au urmtoarele contraindicaii absolute: A. sarcin n primul trimestru B. alptare C. antecedente troboembolice D. fibrom uterin E. insuficien ovarian la menopauz (pag. 775 i 776) 12 Estrogenii sunt indicai la femeie n: A. insuficien ovarian la menopauz B. sngerri uterine disfuncionale profuze i periculoase C. sindrom Turner D. profilaxia osteoporozei de menopauz E. sarcin (pag. 776) 13 Progestativele de sitez sunt indicate n: A. iminen de avort B. metroragii funcionale C. terapia de substituie postmenopauz, asociai cu estrogeni D. endometrioze, doze mai mari E. depresie (pag. 780) 14 Reacii adverse produse de progestativele de sintez sunt: A. tulburri digestive B. cretere n greutate C. hipercolesterolemie D. depresie la utilizarea dozelor mari E. scderea tensiunii arteriale (pag. 781)

A. metandienona B. nandrolon C. noretandrolon D. estriol E. stanozol (pag. 796) *6 Precizai organul care secret fiziologic gonadorelin:

A. este secretat fiziologic de hipotalamus B. este secretat fiziologic de hipofiz C. este secretat fiziologic de ovar D. este secretat fiziologic de testicul E. este secretat fiziologic de corticosuprarenal (pag. 788) *7 Biosinteza progesteronului n organism pornete de la:

A. colesterol B. acetilcolin C. tirozin D. vitamin B12 E. vitamin E (pag. 781) *8 Urmtoarele reacii adverse nu caracterizeaz estrogenii, cu excepia:

A. efect sedativ B. cresc riscul afeciunilor tromboembolice C. efect virilizant D. efect diuretic E. efect ototoxic (pag. 775) *9 Urmtoarele aciuni nu sunt de tip progestativ, cu excepia:

A. antiulceroas B. sedativ C. fixarea oului fecundat i meninerea sarcinii D. antiinflamatoare E. imunomodulatoare (pag. 781)

Pag. 147 din 284

15 Progesteronul are urmtoarele aciuni de tip progestativ: A. inducerea travaliului B. fixarea oului fecundat C. meninerea sarcinii D. scade frecvena contraciilor uterine E. pregtete glanda mamar pentru secreia lactat (pag. 781) 16 Medroxiprogesteronul: A. se absoarbe bine dup administrare oral i perlingual B. bitransformarea se face n ficat C. metaboliii rezultai se elimin renal sub forma conjugat D. aciunile farmacodinamice sunt asemntoare progesteronului natural E. se administreaz n insuficiena hepatic (pag. 783) 17 Alilestrenolul: A. este indicat ca steroid anabolizant B. stimuleaz sinteza placentar de oxitocinaz care degradeaz oxitocina C. are efect progestativ D. este indicat n avort habitual E. este indicat ca stimulator al hematopoiezei (pag. 784) 18 Gonadotropina corionic este indicat la brbat n: A. criptorhidie B. hipogonadism prin hiposecreie de gonadotropine C. ginecomastie D. n tulburri de coagulare manifestate prin tromboze E. n retenia hidrosalin cu apariia de edeme (pag. 787) 19 Clomifenul: A. are absorbie oral bun B. se metabolizeaz hepatic C. eliminarea se face parial biliar D. este indicat n sngerri uterine nediagnosticate E. este indicat n sarcin (pag. 788 i 789)

20 Hormoni androgeni utilizai n terapie pentru efectul virilizant sunt: A. testosteron B. metiltestosteron C. testosteron undecilenat D. estriol E. hexestrol (pag. 795) 21 Steroizii anabolizani sunt indicai n: A. sarcin B. la sportivi C. la btrni denutriti D. n arsuri ntinse E. n osteoporoz la vrstnici (pag. 797) 22 Hormonii androgeni: A. au structur steroidic B. biosinteza lor pornete de la colesterol sau de la acetilcoenzima A C. cantiti mici sunt produse de celulele din zona reticulat corticosuprarenal D. sunt secretai de celulele interstiiale Leydig E. sunt reprezentai de linestrenol (pag. 793) 23 Anticoncepionalele care conin combinaii estroprogestative n asocieri fixe au urmtoarele reacii adverse severe: A. tromboembolii cu accidente vasculare cerebrale B. HTA C. icter colestatic D. depresie E. litiaz renal (pag. 791) 24 Contraceptivele hormonale: A. se utilizeaz n scopul controlului fertilitii B. conin asocieri estroprogestative C. pot fi contraceptive care conin numai progestative D. pot fi contrceptive care conin numai estrogeni E. favorizeaz fixarea oului fecundat i meninerea sarcinii (pag. 789)

Pag. 148 din 284

25 Diminu efectele estrogenilor urmtoarele medicamente: A. fenobarbital B. fenitoin C. rifampicin D. ampicilin E. nifedipina (pag. 776) * 26 Hormonii tiroidieni: A. la doze mici inhiba sinteza proteica B. determina cresterea lipolizei C. cresc colesterolul D. actioneaza in sens hipoglicemiant E. scad debitul cardiac si tensiunea arteriala (pag. 752) * 27 Insuficienta tiroidiana severa poarta numele de: A. cretinism gusogen B. gusa nodulara C. tireotoxicoza D. mixedem E. tiroidita (pag. 753) * 28 Hormonii tiroidieni la doze mari produc fenomene de hipertiroidie caracterizate prin urmatoarele, cu exceptia: A. hiperexcitabilitate la nivel SNC B. tremuraturi C. somnolenta si letargie D. palpitatii E. anorexie (pag. 753,754) * 29 Levotiroxina: A. biodisponibilitatea orala nu este influentata de alimente B. se biotransforma in liotironina C. are efectul maxim dupa 1-2 zile D. tratamentul se incepe cu doze mari, care se scad treptat E. uzual se administreaza 2-4 mg/zi (pag. 755)

* 30 Farmacoterapia antitiroidienelor propriu-zise (care impiedica sinteza hormonilor tiroidieni) cuprinde urmatoarele, cu exceptia: A. eficacitatea este scazuta la persoanele tinere, cu boala recenta B. in boala Graves Basedow, latenta pana la aparitia efectului este lunga si variabila C. tratamentul de atac se face cu doze mari D. sint indicate si la bolnavi la care se va face tiroidectomie E. se indica in hipertiroidismul in forme usoare si medii, la copii si adulti tineri (pag. 758) * 31 Carbimazol: A. este derivat de tiouracil B. in organism se transforma in tiamazol activ C. este contraindicat in caz de terapie cu radioiod D. nu are efect la bolnavi refractari la derivati de tiouracil E. nu normalizeaza frecventa cardiaca decat dupa luni de zile de tratament (pag. 759) * 32 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia: A. iodul administrat oral are absorbtie buna din tubul digestiv B. iodul la doze mari (peste 6 mg/zi), la bolnavi cu hipertiroidism, are efect antitiroidian C. iodul si iodurile in doze mici participa la sinteza hormonilor tiroidieni D. iodul si iodurile sunt contraindicate in profilaxia gusei endemice E. iodul are efect alergizant intens (pag. 759, 760) * 33 Iodul radioactiv utilizat pentru iradierea locala a tiroidei: A. se administreaza injectabil i.m. sau i.v. B. se administreza topic (unguente, creme, geluri) C. se acumuleaza in tiroida unde emite doua tipuri de raze , beta si X D. este de prima alegere la tineri si copii E. nu se utilizeaza in scop diagnostic (pag. 760, 761)

Pag. 149 din 284

* 34 Metiltiouracil: A. dupa administrare orala nu se absoarbe B. nu se leaga de proteinele plasmatice C. este antitiroidianul care se poate administra la femeile insarcinate si care alapteaza D. stimuleaza sinteza hormonilor tiroidieni E. nu se acumuleza in tiroida (pag. 758, 759) * 35 Liotironina: A. are biodisponibilitatea orala foarte scazuta B. are T1/2 scurt (1-3 ore) C. este folosita frecvent ca tratament substitutiv D. are risc mare de reactii adverse cardiace E. se administreaza de electie in boala Graves Basedow (pag. 756) 36 Notati contraindicatiile hormonilor tiroidieni: A. tireotoxicoza B. cancer tiroidian C. mixedem D. cardiopatie ischemica si hipertensiune arteriala E. intoleranta la iod (pag. 754) 37 Levotiroxina: A. dupa administrare orala, efectul maxim apare dupa aproximativ 10 zile B. se administreaza in hipotiroidism C. la copii se administrezeaza numai dupa varsta de 8 ani D. este contraindicata in coma mixedematoasa E. se poate administra i.v. (0,2 - 0,4 mg/zi levotiroxina sodica) (pag. 755, 756) 38 Reactiile adverse produse de antitiroidienele propriu-zise (care impiedica sinteza hormonilor tiroidieni) sunt: A. tireotoxicoza B. hipotiroidism C. greata, voma, diaree, rar hepatita D. leucopenie E. reactii alergice cutanate (pag. 758)

39 Tiamazol: A. are efect antitiroidian B. este metabolitul activ al metiltiouracilului C. este indicat in boala Graves Basedow D. nu se administreaza oral E. tratamentul nu depaseste 1 - 2 luni (pag. 759) 40 Iodul: A. trece in laptele matern si prin bariera placentara B. administrat in doze mari la persoanele cu eutiroidie poate produce hipotiroidie C. este contraindicat in tratamentul gusei endemice D. este indicat pentru pregatirea preoperatorie a bolnavilor inaintea tiroidectomiei E. in hipertiroidism are efect foarte bun, chiar dupa multe luni de administrare (pag. 760) 41 Notati nivelele la care actioneaza hormonii tiroidieni: A. pe receptori nucleari prezenti in hipofiza, ficat, miocard, rinichi, creier B. pe reglarea pozitiva a unor gene, stimuland specific sinteza de lipocortina C. pe receptori din membrana mitocondriala, cu rol in reglarea oxidarilor celulare D. pe reglarea negativa a unor gene, inhiband specific expresia COX-II E. pe receptori din membranele celulare, cu cresterea captarii glucozei si aminoacizilor in celule (pag. 753) 42 Hormonii tiroidieni scad efectele pentru: A. glicozide cardiotonice B. anticoagulante cumarinice C. insulina D. antidiabetice orale E. antidepresive triciclice (pag. 754) 43 Tiroida, preparatul de origine animala (pulbere de tiroida de bou, porc, oaie),: A. contine numai levotiroxina B. are compozitie variabila de levotiroxina si liotironina C. se poate administra la copii pana la 3 ani in doza de 100-200 mg/zi D. efectul se mentine 3 - 4 saptamani dupa intreruperea tratamentului E. pentru evitarea cumularii se administreaza 4 - 5 zile cu 2 - 3 saptamani pauza (pag. 755)
Pag. 150 din 284

44 Levotiroxina: A. In sange 99% circula legata de alfa-1 si alfa-2 globuline B. se elimina nemodificata prin urina C. este biotransformata in liotironina D. se administreza oral si i.v. E. se poate administra la bolnavi cu hipertiroidism tratati cu antitiroidiene in scop substitutiv pentru a mentine starea de eutiroidie (pag. 755, 756) 45 Notati antitiroidienele propriu-zise, care impiedica sinteza hormonilor tiroidieni: A. carbimazol B. metiltiouracil C. propiltiouracil D. clorpromazina E. carbamazepina (pag. 755) 46 Farmacodinamia antitiroidienelor propriuzise, care impiedica sinteza hormonilor tiroidien, se caracterizeaza prin: A. impiedicarea oxidarii si organificarii iodului B. propiltiouracil stimuleaza conversia periferica a levotiroxinei in liotironina C. tiamazol inhiba sinteza anticorpilor cu tropism pentru receptorii tirotrofinei, care apar in boala Graves Basedow D. actioneaza pe receptori nucleari E. impiedica procesul de cuplare a celor 2 derivati iodati, monoiodtirozina si diiodtirozina (pag. 757) 47 Carbimazol: A. este antitiroidianul care se poate administra la femeile insarcinate si care alapteaza B. determina alopecie reversibila spontan C. este indicat in hipertiroidie si prepararea pentru tiroidectomie D. se administreaza oral E. este metabolitul activ al tiamazolului (pag. 759) 48 Iodul radioactiv: A. dupa administrare orala, sub forma de solutie de iodura de sodiu, se absoarbe bine din tubul digestiv B. datorita radiatiilor X emise este utilizat pentru explorarea tulburarilor tiroidei C. poate determina cancer tiroidian D. frecvent determina hipertiroidism E. este indicat la tineri, copii, femei insarcinate (pag. 760, 761)

49 Hormonii tiroidieni: A. actioneaza in sens hiperglicemiant B. cresc rezervele de lipide si colesterolul C. cresc termogeneza D. stimuleaza formarea si eliberarea hormonilor de crestere E. scad secretia de acid clorhidric si pepsina si peristaltismul la nivelul aparatului digestiv (pag. 752) 50 Notati contraindicatiile antitiroidienelor propriu-zise (care impiedica sinteza hormonilor tiroidieni): A. leucopenie B. femei care alapteaza si gravide C. hipertiroidism forme usoare si medii D. cancer tiroidian E. gusa toxica (pag. 758) Tema nr. 30 Formularea si biodisponibilitatea medicamentelor Bibliografie asociata temei: Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2001. pag. 107-144, pag. 386-422 *1 Biodisponibilitatea unui medicament este influentata de urmatorii factori, cu exceptia:

A. compozitiei formei farmaceutice B. particularitatilor procedeului de preparare a medicamentului C. particularitatilor procedeului de preparare a materialelor de ambalaj D. eliminarii presistemice sau efectului pimului pasaj E. timpului de rezidenta la locul de administrare (pag. 111,112/Leucuta) *2 Se tine seama la alegerea caii de administrare de :

A. formele polimorfe B. forma hidratata a substantei medicamentoase C. forma anhidra a substantei medicamentoase D. biodisponibilitatea substantei medicamentoase E. doza substantei medicamentoase (pag. 73/Popovici)

Pag. 151 din 284

*3

Sunt destinate administrarii pe cale orala:

*8

Doua medicamente sunt bioechivalente daca:

A. unguente, B. comprimate, C. supozitoare, D. sisteme transdermice, E. linimente. (pag. 73/Popovici) *4 Precizati care din urmatoarele forme farmaceutice sunt solide:

A. ele sunt echivalente sau aleternative farmaceutice si daca biodisponibilitatile lor (viteza si marimea absorbtiei) dupa administrare in aceleasi doze molare sunt comparabile intr-o asemena masura incat efectele lor sunt practic similare (definitia europeana), B. ele contin aceeasi cantitate a aceleiasi substante medicamentoase, in aceleasi forme dozate, care intrunesc prevederile acelorasi standarde sau ale unor standarde comparabile (definitia europeana), C. ele contin cantitati egale din acelasi principiu activ, adica aceeasi sare sau ester, dar aceleasi entitati terapeutice, in prezentare asemanatoare (definitia americana), D. ele contin aceeasi entitate terapeutica, dar care difera in forma chimica sau in forma farmaceutica dozata sau in continutul substantei medicamentoase (definitia europeana), E. ele contin aceeasi entitate terapeutica sau precursorul sau, dar nu in mod necesar aceeasi sare/ester, proportii si formulari. (pag. 119,120/Leucuta) *9 Conditiile de calitate pentru un produs ideal formulat sunt:

A. solutie, B. spray, C. unguente, D. crme, E. comprimate. (pag. 73/Popovici) *5 Substantele auxiliare folosite n formele farmaceutice cu eliberare imediata indeplinesc urmatoarele conditii:

A. biocompatibilitate, B. biodegradabilitate, C. antigenitate, D. inertie, E. toate variantele de mai sus. (pag. 74/Popovici) *6 Nu reprezinta tipuri de echivalenta:

A. instabilitatea, B. sa fie mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor, C. sa fie iritant, D. lipsa efectelor adverse, E. toxicitatea. (pag. 72/Popovici) * 10 Nu se administreaza oral: A. comprimate, B. solutii, C. sisteme terapeutice transdermice, D. suspensii apoase, E. emulsii U/A. (pag. 72/Popovici) * 11 Referitor la hidroxietilceluloza, utilizata la obtinerea comprimatelor cu matrita hidrofila, sunt adevarate afirmatiile: A. este biodegradabila, B. nu este inerta fata de moleculele ionizate, C. este un polimer biocompatibil si nebiodegradabil, D. nu este inerta fata de moleculele neionizate, E. nu se hidrateaza cu apa. (pag. 75/Popovici)

A. echivalenta farmaceutica, B. echivalenta farmacologica, C. echivalenta chimica, D. echivalenta sublima, E. bioechivalenta. (pag. 179/Popovici) *7 Un medicament formulat modern trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii, cu exceptia:

A. toxicitate marcata, B. forma farmaceutica stabila, C. forma farmaceutica usor acceptata de catre pacient, D. forma farmaceutica sa asigure un dozaj corect, E. sa fie activ terapeutic. (pag. 72/Popovici)

Pag. 152 din 284

* 12 Alegerea cii de administrare depinde de: A. forma anhidr a substantei medicamentoase B. forma hidratat a substantei medicamentoase C. biodisponibilitatea substantei medicamentoase D. doza substantei medicamentoase E. formele polimorfe (pag. 73/Popovici) * 13 Principalele forme farmaceutice destinate administrrii orale sunt: A. supozitoare B. unguente C. linimente D. sisteme transdermice E. comprimate (pag. 73/Leucuta) * 14 Dac pentru anumite preparate farmaceutice forma fizic final este cea solid, cele mai ntlnite tipuri de formulare sunt: A. solutie B. crme C. spray D. comprimate E. unguente (pag. 73/Leucuta) * 15 Conditiile pe care trebuie s le ndeplineasc substantele auxiliare folosite n formele farmaceutice cu eliberare imediat sunt: A. biocompatibilitate B. antigenitate C. inertie D. biodegradabilitate E. toate variantele de mai sus (pag. 74/Popovici) 16 Pentru obtinerea comprimatelor cu matrita hidrofila nu se folosesc polimeri hidrofili: A. inertie fata de moleculele din tractul gastrointestinal B. foarte solubili n apa C. biocompatibili D. de culoare verde E. incolori (pag. 75/Popovici)

17 Excipientul folosit n realizarea unei forme farmaceutice poate influenta: A. numai variantele b) si c) sunt corecte, B. realizarea formei farmaceutice, C. stabilitatea formei farmaceutice, D. toxicitatea formei farmaceutice, E. biodisponibilitatea formei farmaceutice. (pag. 75/Popovici) 18 In plan stiintific exista urmatoarele tipuri de biodisponibilitate: A. relativa optima B. optimizationala C. statica D. relativa E. absoluta (pag. 179/Popovici) 19 Determinarea biodisponibilitatii n lichidele biologice nu se realizeaza prin: A. determinari n urina B. testul de dizolvare C. determinari n snge D. determinarea efectului pe oameni E. determinari efectuate pe animale (pag. 181/Popovici) 20 Este recomandabila substituirea unui medicament cu altul cnd: A. se folosesc n tratament analgezice, B. se utilizeaza antidiabetice, C. se folosesc n tratament antiinflamatoare, D. se utilizeaza antiaritmice, E. substanta medicamentoasa are indice terapeutic ngust. (pag. 185/Popovici) 21 Biodisponibilitatea unui medicament poate fi influentata modificand: A. mirosul formei farmaceutice B. starea chimica a substantei medicamentoase C. tehnologia de preparare D. culoarea medicamentului E. forma farmaceutica (pag. 186/Popovici)

Pag. 153 din 284

22 La administrare extravasculara biodisponibilitatea este influentata de: A. factori specifici formei farmaceutice, B. factori fiziologici, C. factori patologici, D. factori specifici substantei medicamentoase, E. culoarea substantei medicamentoase. (pag. 186/Popovici) 23 Factorii fiziologici care influenteaza biodisponibilitatea la absorbtia pe cale orala: A. irigarea cu snge a mucoasei gastro-intestinale B. tehnologia de preparare C. compozitia sucurilor digestive D. motilitatea tractului gastro-intestinal E. gradul de umplere al tractului gastro-intestinal (pag. 186/Popovici) 24 Biodisponibilitatea se caracterizeaza prin urmatorii parametri: A. cantitatea de substanta medicamentoasa absorbita care ajunge in urina B. cantitatea relativa de substanta medicamentoasa absorbita care ajunge in circulatia sanguina C. viteza cu care se produce absorbtia D. viteza cu care se produce eliminarea din organism a substantei active E. viteza cu care se produce eliminarea metabolitilor din organism (pag. 178/Popovici) 25 Doua medicamente sunt echivalente farmaceutic daca: A. ele prezinta clinic acellasi profil de eficienta si inocuitate B. ele contin aceeasi cantitate a aceleiasi substante medicamentoase, in aceleasi forme dozate, care intrunesc prevederile acelorasi standarde sau ale unor standarde comparabile (definitia europeana) C. ele contin cantitati egale din acelasi principiu activ, adica aceeasi sare sau ester, dar aceleasi entitati terapeutice, in prezentare asemanatoare (definitia americana) D. ele contin aceeasi entitate terapeutica , dar care difera in forma chimica sau in forma farmaceutica dozata sau in continutul substantei medicamentoase (definitia europeana) E. ele contin aceeasi entitate terapeutica sau precursorul sau, dar nu in mod necesar aceeasi sare/ester, proportii si formulari. (pag. 119-121/Leucuta)

26 Doua medicamente sunt alternative farmaceutic daca: A. ele prezinta clinic acelasi profil de eficienta si inocuitate B. ele contin aceeasi cantitate a aceleiasi substante medicamentoase, in aceleasi forme dozate, care intrunesc prevederile acelorasi standarde sau ale unor standarde comparabile (definitia europeana) C. ele contin cantitati egale din acelasi principiu activ, adica aceeasi sare sau ester, dar aceleasi entitati terapeutice, in prezentare asemanatoare (definitia americana) D. ele contin aceeasi entitate terapeutica , dar care difera in forma chimica sau in forma farmaceutica dozata sau in continutul substantei medicamentoase (definitia europeana) E. ele contin aceeasi entitate terapeutica sau precursorul sau, dar nu in mod necesar aceeasi sare/ester, proportii si formulari. (pag. 119-121/Leucuta) 27 Bioechivalenta se poate evalua prin urmatoarele moduri: A. Test in vivo la om in care se masoara concentratia substantei medicamentoase ori a metabolitului activ excretate in urina in functie de timp B. Test in vivo pe subiecti umani in care se masoara concentratia elementului activ, substanta medicamentoasa, entitate activa, metabolit activ, in sange, ser sau alt lichid biologic in functie de timp C. Test in vitro, usor de realizat dar nu neaparat aprobat de FDA D. Test in vivo la animal de prevedere a biodisponibilitatii la om si corelat cu acesta E. Alt procedeu, acceptat de FDA pentru stabilirea bioechivalentei (pag. 123/Leucuta) 28 Un studiu de bioechivalenta se desfasoara in umatoarele etape: A. alegerea subiectior B. stabilirea marimii lotului C. alegerea formelor farmaceutice studiate si a dozelor administrate D. alegerea modului de administrare si standardizarea administrarii E. alegerea locatiei desfasurarii studiului (pag. 124-126/Leucuta)

Pag. 154 din 284

29 Criteriile de validare a metodelor de dozare, in cazul analizei probelor biologice sunt: A. specificitatea B. sensibilitatea C. stabilitatea D. liniaritatea E. doar raspunsurile b si c (pag. 129,130/Leucuta) 30 Proprietatile fundamentale urmarite in cazul caracterizarii unei substante medicamentoase in faza preformularii sunt: A. spectroscopia UV B. solubilitatea C. punctul de topire D. modalitatea de interactiune cu receptorii E. stabilitatea in solutie si in stare solida (pag. 388/Leucuta) 31 Aria de sub curba concentratiei sanguine functie de timp: A. este cantitatea totala de substanta medicamentoasa din circulatie B. este cantitatea totala de substanta medicamentoasa din urina C. se foloseste la determinarea biodisponibilitatii D. este cantitatea totala de substanta medicamentoasa din forma farmaceutica E. este utilizata in calculele farmaceutice (pag. 181/Popovici) 32 Nu fac parte din categoria substantelor auxiliare cu rol corector al caracterelor: A. aromatizantii, B. conservantii antimicrobieni, C. edulcorantii, D. antispumantii, E. colorantii. (pag. 79/Popovici) 33 Promotorii de absorbtie: A. sunt substante auxiliare, B. sunt substante active, C. scad biodisponibilitatea unor substante active, D. scad biodisponibilitatea unor substante auxiliare, E. cresc biodisponibilitatea unor substante active. (pag. 77/Popovici)

34 Excipientii influenteaza: A. realizarea formei farmaceutice, B. stabilitatea formei farmaceutice, C. biodisponibilitatea substantei active, D. toxicitatea substantei active, E. sunt corecte raspunsurile a) si c). (pag. 75/Popovici) 35 Promotorii de absorbtie: A. amelioreaza eliberarea substantei active, B. impiedica dizolvarea substantei active, C. cresc viteza de dizolvare a substatei active, D. cresc absorbtia substantei active, E. impiedica pasajul transmembranar. (pag. 77,78/Popovici) 36 Formele polimorfe metastabile, fata de cele stabile, au: A. puncte de topire ridicate, B. puncte de topire scazute, C. solubilitate mica in apa, D. solubilitate mai mare in apa, E. activitate biologica superioara. (pag. 79/Popovici) 37 Substante auxiliare care actioneaza asupra stabilitatii fizico-chimice, biologice si microbiologice: A. antioxidanti B. reglatori de pH C. agenti de uscare D. conservanti antimicrobieni E. umectanti (pag. 79/Popovici) 38 Substante auxiliare cu solubilitate selectiva n mediile gastro-intestinale: A. plasticizanti B. agenti de acoperire neenterica C. gelifianti D. pseudoemulgatori E. agenti de acoperire enterica (pag. 78/Popovici)

Pag. 155 din 284

39 Factorii fiziologici care influenteaza biodisponibilitatea la absorbtia pe cale orala sunt: A. excipientii B. substantele medicamentoase C. pH-ul D. gradul de umplere a tractului gastro-intestinal E. enzimele (pag. 193/Popovici) 40 ntre momentul administrarii medicamentelor si cel al efectului terapeutic substanta medicamentoasa trebuie sa strabata o serie de etape grupate n 3 faze; care sunt: A. faza biofarmaceutica B. faza psihologica C. faza farmacocinetica D. faza farmacodinamica E. faza apoasa (pag. 163/Popovici) 41 Polimerii hidrofili folositi pentru obtinerea comprimatelor cu matrit hidrofil sunt: A. biodegrababili B. biocompatibili C. inerti fat de moleculele din tractul gastrointestinal D. de culoare verde E. foarte solubili n ap (pag. 75/Popovici) 42 Excipientii pot influenta: A. realizarea formei farmaceutice B. stabilitatea formei farmaceutice C. biodisponibilitatea formei farmaceutice D. toxicitatea formei farmaceutice E. numai variantele b si c sunt corecte (pag. 75/Popovici) 43 Cele mai importante tipuri de bioechivalent sunt: A. bioechivalent B. echivalent farmaceutic C. echivalent chimic D. echivalent sublim E. echivalent farmacologic (pag. 179/Popovici)

44 Determinarea biodisponibilittii n lichidele biologice se realizeaz prin: A. determinarea efectului pe oameni B. testul de dizolvare C. determinri n snge D. determinri efectuate pe animale E. determinri n urin (pag. 181/Popovici) 45 Nu se recomand substituirea unui medicament cu altul cnd: A. substanta medicamentoas are indice terapeutic ngust B. se utilizeaz antiaritmice C. se utilizeaz antidiabetice D. se utilizeaz antianginoase E. se folosesc n tratament analgezice-antipiretice (pag. 185/Popovici) 46 Farmacistul poate influenta biodisponibilitatea unui medicament alegnd: A. starea fizic a substantei medicamentoase B. forma farmaceutic C. starea chimic a substantei medicamentoase D. culoarea medicamentului E. tehnologia de preparare (pag. 186/Popovici) 47 n cazul administrrii extravasculare biodisponibilitatea este influentat de: A. factori specifici substantei medicamentoase B. culoarea substantei medicamentoase C. factori specifici formei farmaceutice D. factori fiziologici E. factori patologici (pag. 186/Popovici) 48 Factorii fiziologici care influenteaz biodisponibilitatea la absorbtia pe cale oral: A. tehnologia de preparare B. gradul de umplere al tractului gastro-intestinal C. irigarea cu snge a mucoasei gastro-intestinale D. motilitatea tractului gastro-intestinal E. compozitia sucurilor digestive (pag. 186/Popovici)

Pag. 156 din 284

49 Optimizarea formularii si tehnologiilor farmaceutice prin metoda raspunsurilor multiple (dependenta de model), poate fi realizata prin urmatoarele moduri: A. prin suprapunerea curbelor cu acelasi raspuns B. prin optimizarea unui raspuns aditiv ponderent unic C. prin optimizarea coeficientului cerinta D. prin optimizarea unui coeficient adimensional care cuprinde toate caracteristicile dorite avand calitatea de a fi coeficientul dorit E. prin optimizarea folosind Planurile Simplex (pag. 409-417/Leucuta) 50 Punctele de topire ale substantelor medicamentoase se determina prin: A. topirea in capilara B. microscopie cu placa incalzita C. termoizolare D. analiza termica prin calorimetrie diferentiala E. masurarea densitatii (pag. 393/Leucuta) Tema nr. 31 Preparate parenterale Bibliografie asociata temei: Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutica vol I, Ed. Polirom, Iasi, 2001;Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutica vol II, Ed. Polirom, Iasi, 2008;Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa - Tehnologie farmaceutica vol III, Ed. Polirom, lasi, 2009. vol I pag. 394-536 *1 Sterilizatorul cu vapori de apa se mai numeste:

*3

Avantajele sterilizarii prin formaldehida sunt:

A. costul mare al operatiei de sterilizare B. durata mare de timp pentru desorbtie C. gaz cu miros foarte puternic si usor de detectat D. functionarea la temperaturi inalte E. nici un raspuns nu este corect (pag. 413) *4 Oxidul de etilen utilizat in sterilizare nu este:

A. bactericid B. fungicid C. virulicid D. sporocid E. un lichid de culoare galbena (pag. 413) *5 Se pot steriliza dupa conditionarea definitiva:

A. vaccinurile B. pulberile liofilizate C. amestecurile de solutii pentru alimentarea parenterala D. preparatele care contin substante termolabile E. preparatele care contin substante termostabile (pag. 421) *6 Administrarea i.v. de solutii hipotonice in exces produce:

A. hiperglicemie B. glicozurie C. anemie hemolitica D. diureza osmotica E. pierderea apei si electrolitilor (pag. 431) *7 Precizati conditiile necesare pentru sterilizarea cu aer cald:

A. etuva B. tunel de sterilizare C. autoclav D. cuptor Pasteur E. sterilizator Poupinel (pag. 407) *2 Controlul sterilizarii la etuva utilizeaza urmatorii indicatori biologici:

A. 180 timp de 30 minute C B. 98 timp de 30 minute C C. 134 timp de 3 minute C D. 128 timp de 10 minute C E. 121 timp de 15 minute C (pag. 406) *8 FR X nu oficializeaza urmatoarea metoda de sterilizare:

A. masurarea presiunii si temperaturii cu aparate B. spori de Bacillus subtilis var. Niger ATCC 9372 C. Bacillus stearotermophilus D. tuburi cu indicatori de fuziune E. amestec de carbonat de plumb si sulfura de litiu (pag. 406)

A. tindalizare B. sterilizare prin filtrare C. sterilizare cu gaz D. sterilizare prin caldura uscata E. sterilizare cu vapori de apa sub presiune (pag. 1072)
Pag. 157 din 284

*9

Nu se folosesc, conform FR X, la obtinerea preparatelor injectabile urmatoarele substante auxiliare:

* 14 Suplimentul 2004 al FR X nu oficializeaza: A. preparatele injectabile B. preparatele perfuzabile emulsie A/U C. concentratele pentru solutii injectabile D. pulberile pentru solutii injectabile si perfuzabile E. implanturile (pag. 140) * 15 Conform FR X la obtinerea preparatelor perfuzbile se folosesc: A. substante active B. agenti de suspendare C. solutii tampon D. coloranti E. conservanti antimicrobieni (pag. 492/FR X) * 16 Nu se permite adaosul conservantilor antimicrobieni, conform FR X, in cazul: A. preparatelor perfuzabile care se administreaza n volume mai mari de 5 ml B. preparatelor perfuzabile care se administreaza n volume mai mici de 5 C. preparatelor perfuzabile care se administreaza n volume mai mari de 10 ml D. preparatelor perfuzabile care se administreaza n volume mai mari de 15 ml E. preparatelor perfuzabile (pag. 492/FR X) * 17 Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii injectabile trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii, conform FR X: A. 90% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri B. 90% trebuie sa aiba cel mult 50micrometri C. 10% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri D. 10% trebuie sa aiba cel mult 50micrometri E. in FR X nu se regaseste nici o prevedere in acest sens (pag. 512/ FR X) * 18 Proba de pasaj trebuie efectuata solutiilor injectabile, conform FR X prin acul de seringa nr.: A. 16 B. 5 C. 15 D. 10 E. nici un raspuns nu este corect (pag. 512/ FR X)

A. coloranti B. agenti de emulsionare si suspendare C. antioxidanti D. conservanti antimicrobieni E. solubilizanti (pag. 511/FR X) * 10 Nu se permite adaosul conservantilor antimicrobieni n cazul preparatelor: A. care se administreaza n volume mai mici de 5 ml B. care se administreaza n volume mai mari de 5 ml C. care se administreaza n volume mai mari de 15 ml D. care se administreaza n cantitate mai mare 10 g E. care se administreaza n volume mai mari de 10 ml (pag. 511/FR X) * 11 Probei de pasaj trebuie sa-i corespunda conform FR X: A. suspensiile injectabile B. suspensiile cu administrare i.v. C. emulsiile de uz intern D. pulberile pentru solutii injectabile E. solutiile injectabile (pag. 512/FR X) * 12 Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii perfuzabile trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii, conform FR X: A. 90% trebuie sa aiba cel mult 50 micrometri B. 10% trebuie sa aiba cel mult 50 micrometri C. sa fie de cel mult 5 micrometri D. 10% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri E. 90% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri (pag. 493/FR X) * 13 Sterilizarea cu aer cald nu se efectueaza la: A. 121 timp de 15 minute C B. 160 timp de 120 minute C C. 180 timp de 30 minute C D. 170 timp de 60 minute C E. 140 timp de 4 ore C (pag. 406)

Pag. 158 din 284

* 19 Uleiurile vegetale folosite ca solventi pentru preparate injectabile sunt: A. ulei de floarea soarelui B. ulei de arahide C. ulei de in D. ulei de floarea soarelui neutralizat E. ulei de migdale (pag. 512/ FR X) 20 n starea de alcaloza se administreaza A. solutii izotonice de clorura de sodiu cu adaos de clorura de potasiu, n formele usoare B. carbonat acid de sodiu C. acetat de sodiu D. lactat de sodiu E. solutii acidifiante pe cale orala, n formele mai grave (pag. 518) 21 O solutie injectabila este considerata izohidrica daca: A. are un pH egal cu cel al sangelui B. are un pH, conform cu FR X, de 2,5-9,5 C. are un pH usor acid D. are un pH usor alcalin E. are un pH 7,35-7,40 (pag. 436) 22 Amestecul tampon acid boric-borax: A. se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile B. se utilizeaza ca sistem tampon pentru colire C. nu se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile D. administrat injectabil are proprietati hemolitice E. este cel mai folosit sistem tampon pentru preparatele injectabile (pag. 437) 23 Polietilenglicolii, ca solventi pentru preparatele injectabile: A. se utilizeaza cei cu masa moleculara 200-600 B. se utilizeaza cei cu masa moleculara 800-1000 C. se folosesc pentru substantele care hidrolizeaza in apa D. se asociaza cu alcoolul si apa E. nu sunt miscibili cu alcoolul si apa (pag. 443)

24 Sticla de tip I se utilizeaza pentru: A. confectionarea fiolelor B. confectionarea flacoanelor pentru perfuzabile, flacoane care pot fi recuperate C. conditionarea unguentelor D. conditionarea comprimatelor E. conditionarea capsulelor (pag. 456) 25 Preparatele perfuzabile se clasifica in functie de forma farmaceutica in: A. solutii apoase B. solutii uleioase C. emulsii U/A D. emulsii A/U E. suspensii apoase (pag. 498) 26 In starea de alcaloza nu se administreaza: A. carbonat acid de sodiu B. acetat de sodiu C. lactat de sodiu D. solutie izotonica de clorura de sodiu cu adaos de clorura de potasiu in formele usoare E. perfuzii de clorura de amoniu, clorhidrat de arginina in formele grave (pag. 518) 27 Emulsiile perfuzabile: A. sunt de tip A/U B. sunt de tip U/A C. contin uleiuri vegetale ca faza externa D. contin apa distilata pentru preparate parenterale E. contin emulgatori tip A/U (pag. 519) 28 Selectati aminoacizii esentiali: A. leucina B. arginina C. histidina D. lizina E. valina (pag. 521) 29 Se folosesc ca inlocuitori de plasma: A. gelifundolul B. polividona C. dextranul 1 D. hemacelul E. plasmagelul (pag. 525)
Pag. 159 din 284

30 Formele parenterale cu eliberare conventional sunt: A. solutiile injectabile apoase B. comprimatele pentru solutii injectabile C. pudrele sterile D. emulsiile uleioase E. solutiile injectabile uleioase (pag. 466) 31 Ca emulgatori la prepararea emulsiilor injectabile se utilizeaza: A. monogliceride acetilate B. lactat de sodiu C. lecitine obtinute din galbenusul de ou D. acetat de sodiu E. lecitine obtinute din soia (pag. 478) 32 In metabolismul reconstituant se folosesc: A. perfuziile pentru terapia afectiunilor cardiovasculare B. perfuzii cu hidrolizate de proteine C. perfuziile cu aminoacizi D. perfuziile cu hemacel E. perfuziile cu dextrani (pag. 521) 33 Conditiile care trebuie indeplinite de substantele coloidale nlocuitoare de volum plasmatic sunt: A. s prezinte presiune coloid-osmotic B. mas molecular relativ corespunztoare C. solubilitate n ap D. solubilitate n lipide E. s nu fie filtrabile renal (pag. 525) 34 n functie de scopul terapeutic urmrit perfuziile se clasifica in: A. emulsii U/A B. emulsii A/U C. solutii pentru dializ peritoneal si hemodializ D. perfuzii folosite n metabolismul reconstituant E. solutii apoase (pag. 498)

35 Principalele diferente ntre perfuzii si preparatele injectabile sunt: A. perfuziile nu contin conservanti antimicrobieni B. volumul preparatelor injectabile este mai mic (circa 1-20 ml) C. perfuziile se administreaz numai n spital D. numai perfuziile sunt preparate sterile E. volumul perfuziilor este mai mic (pag. 498) 36 Controlul impuritatilor pirogene nu se efectueaz prin: A. urmrirea numrului de globule rosii la iepuri B. msurarea hipertermiei la soareci, conform FR X C. urmrirea numrului de globule albe la iepuri dup injectarea unui preparat pirogen D. testul Limulus E. msurarea hipertermiei la iepuri (pag. 492) 37 Dopurile de cauciuc folosite pentru nchiderea flacoanelor de sticl multidoz sau flacoanelor pentru perfuzii ndeplinesc urmtoarele conditii: A. sa permita ptrunderea acului seringii fr a disloca fragmente de dop B. sa nu-si modifice calittile fizico-chimice prin sterilizare la autoclav C. sa fie compatibile cu substantele active D. sa nu permita ptrunderea acului seringii fr a disloca fragmente de dop E. sa asigure ptrunderea aerului n recipient (pag. 461) 38 Sterilizarea cu substante gazoase foloseste: A. -propiolactona B. oxidul de etilen C. formaldehida D. oxigenul E. dioxidul de carbon (pag. 412) 39 Conform FR X proba de pasaj nu se aplica A. emulsiilor de uz intern B. suspensiilor cu administrare i.v. C. solutiilor injectabile D. suspensiilor injectabile E. pulberilor pentru solutii injectabile (pag. 512/FR X)

Pag. 160 din 284

40 Nu sunt forme parenterale cu eliberare conventional: A. emulsiile uleioase B. solutiile injectabile uleioase C. solutiile injectabile apoase D. pudrele sterile E. comprimatele pentru solutii injectabile (pag. 466) 41 Perfuziile folosite n metabolismul reconstituant sunt: A. cu dextrani B. cu aminoacizi C. cu hemacel D. cu metronidazol E. cu hidrolizate de proteine (pag. 521) 42 Conform Suplimentului 2004 al FR X, pentru preparatele injectabile se realizeaza urmatoarele determinari: A. miros B. uniformitatea continutului C. endotoxine bacteriene - pirogene D. culoare E. gust (pag. 139) 43 Suplimentul 2004 al FR X prevede determinarea endotoxinelor bacteriene pirogene pentru: A. implanturi B. pulberi pentru solutii injectabile sau perfuzabile C. concentrate pentru solutii injectabile sau perfuzabile D. preparate perfuzabile E. preparate injectabile (pag. 138) 44 Nu reprezinta o diferenta ntre perfuzii si preparatele injectabile: A. doar perfuziile sunt preparate sterile B. volumul preparatelor injectabile este mai mare C. volumul preparatelor injectabile este mai mic (circa 1-20 ml) D. perfuziile se administreaz numai n ambulatoriu E. perfuziile contin conservant (pag. 498)

45 Preparatele parenterale trebuie sa prezinte urmatoarele calitati obligatorii A. sterilitate B. lipsa particulelor insolubile C. apirogenitate D. pH=9 E. inocuitate (pag. 399) 46 Calitatile dorite ale preparatelor parenterale sunt: A. izotonie B. izohidrie C. capacitate tampon D. culoare verde E. toleranta (pag. 399) 47 Tipuri de filtre folosite pentru filtrarea sterilizanta: A. filtre din retele poroase solide B. filtre de sticla fritata C. filtre de azbest D. filtre presa cu rame E. filtre Millipore (pag. 421) 48 Conform Suplimentului 2004 al FR X sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la preparatele parenterale: A. sunt destinate administrarii prin injectare si perfuzare in corpul uman sau animal B. sunt destinate administrarii prin implantare in corpul uman sau animal C. sunt preparate nesterile D. sunt preparate sterile E. se regasesc in monografia Parenteralia (pag. 135) * 49 In obtinerea preparatelor parenterale, se pot utiliza conform Suplimentului 2004 al FR X, urmatoarele categorii de excipienti cu exceptia: A. agentilor pentru cresterea solubilitatii B. agentilor coloranti C. agentilor izotonicizanti D. agentilor pentru ajustarea pH-ului E. agentilor pentru asigurarea stabilitatii fizicochimice a substantelor active. (pag. 135)

Pag. 161 din 284

50 Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor parenterale trebuie sa se mentioneze: A. concentratia conservantilor antimicrobieni adaugati B. culoarea preparatului parenteral C. in cazuri adecvate, daca solutia este utilizata dupa o filtrare finala D. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de pirogene E. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de endotoxine bacteriene (pag. 137) Tema nr. 32 Preparate oftalmice Bibliografie asociata temei: Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutica vol I, Ed. Polirom, Iasi, 2001;Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutica vol II, Ed. Polirom, Iasi, 2008;Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa - Tehnologie farmaceutica vol III, Ed. Polirom, lasi, 2009. vol. I pag. 558-601 *1 Cel mai periculos germen la nivel oftalmic:

*4

Utilizarea conservantilor antimicrobieni este obligatorie in cazul:

A. mioticelor B. solutiilor irigatoare in chirurgia oculara C. produselor enzimatice folosite intraocular in timpul operatiilor D. colirelor multidoza E. colirelor unidoza (pag. 566/Popovici) *5 FR X prevede pentru preparatele oftalmice urmatoarele:

A. solutiile hipotonice se izotonizeaza B. solutiile coloidale se izotonizeaza C. solutiile hipertonice se izotonizeaza D. daca substanta activa este sub 1% (m/m) se adauga un izotonizant conform formulei de la Injectabilia E. daca substanta activa este peste 1% (m/m) se dizolva in solutii izotonice sterile (pag. 567/Popovici) *6 Valoarea euhidrica a pH-ului unei solutii oftalmice este:

A. Bacillus stearotermophilus B. Pseudomonas aeruginosa C. Serratia sp. D. Klebsiela sp. E. M. tuberculosis (pag. 565/Popovici) *2 Sterilitatea colirelor este asigurata prin urmatoarele procedee cu exceptia:

A. valoarea pH-ului sanguin B. valoarea pH-ului lichidului lacrimal C. egala cu 7 D. valoarea de pH la care stabilitatea substantei este optima E. egala cu 10 (pag. 570/Popovici) *7 Sterilitatea colirelor este asigurat prin:

A. prepararii pe cale aseptica B. sterilizarii C. adaosului de substante colorante D. filtrarii sterilizante E. combinarea procedeelor a), b) si d) (pag. 566/Popovici) *3 Sterilizarea colirelor prin vapori sub presiune:

A. diferite metode de sterilizare B. preparare pe cale aseptic C. adugare de conservanti antimicrobieni D. sunt corecte doar raspunsurile a si b E. sunt corecte rspunsurile a, b si c (pag. 566/Popovici) *8 Majoritatea solutiilor oftalmice se sterilizeaz n farmacie n recipientul de conditionare definitiv la:

A. are loc la 180 - 30 minute, C B. are loc la 140 - 60 minute, C C. are loc la 160 - 60 minute, C D. se aplica pentru solutiile apoase, E. se aplica pentru toate categoriile de forme farmaceutice oftalmice. (pag. 566/Popovici)

A. 98-100 timp de 30 de minute C B. etuv la 121 timp de15-20 minute C C. autoclav la 121 timp de 15-20 minute C D. etuv la 115 timp de 25-30 minute C E. autoclav la 115 timp de 25-30 minute C (pag. 566/Popovici)

Pag. 162 din 284

*9

Nu este permis adugarea conservantilor antimicrobieni colirelor:

* 14 Nu este permis adugarea conservantilor antimicrobieni colirelor: A. care contin miotice B. care contin enzime C. multidoz D. unidoz E. conditionate n recipiente de sticl (pag. 566/Popovici) * 15 Agentii vscozifianti folositi n colire trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii, cu exceptia: A. s fie inerti din punct de vedere chimic B. s fie liposolubili C. s nu obstrueze cile lacrimale D. s fie tolerati de mucoasa ocular E. s permit sterilizarea preparatului oftalmic (pag. 576/Popovici) 16 Adjuvantii folositi la obtinerea colirelor sunt: A. agenti solubilizanti B. vascozifianti C. corectori de gust D. corectori de miros E. corectori de pH (pag. 576/Popovici) 17 Dextranii: A. se folosesc numai la otinerea perfuziilor inlocuitoare de volum plasmatic B. sunt bine tolerati de mucoasa oculara C. la aplicare oculara formeaza cruste pe pleoape D. sunt macromolecule E. se obtin prin fermentatia zaharozei (pag. 577/Popovici) 18 Zefirolul: A. este clorura de benzalconiu B. este acetat de clorhexidina C. se foloseste in concentratii 0,01-0,02% D. se foloseste in concentratii 1-2% E. este bactericid pe germeni gram - si gram + (pag. 577/Popovici)

A. care contin antibiotice B. unidoz C. multidoz D. care contin apa potabila E. conditionate n recipiente de sticl (pag. 566/Popovici) * 10 Izotonizarea colirelor hipotonice, atunci cnd concentratia substantei active este sub 1%, se face prin: A. dizolvarea substantei active n solutii izotonice sterile B. dizolvarea substantei active n ap C. dizolvarea substantei active n solutie de clorur de sodiu 0,009% D. dizolvarea substantei active n solutii hipertonice sterile E. suspendarea substantei active n solventul respectiv (pag. 567/Popovici) * 11 Ca solventi si vehicule pentru preparatele oftalmice nu se utilizeaz: A. solutii tampon izotonice sterile B. apa distilat proaspt fiart si rcit C. glicerin D. ulei de floarea soarelui sterilizat si neutralizat E. apa pentru preparate injectabile (pag. 576/Popovici) 12 Sterilitatea colirelor este asigurat prin: A. preparare pe cale aseptic B. sterilizare C. filtrare sterilizant D. adugare de conservanti antimicrobieni E. sunt corecte rspunsurile a, b, c. (pag. 566/Popovici) * 13 Majoritatea solutiilor oftalmice se sterilizeaz n farmacie n recipientul de conditionare definitiv la: A. autoclav la 121 timp de 15-20 minute C B. 98-100 timp de 30 de minute C C. etuv la 121 timp de15-20 minute C D. autoclav la 115 timp de 25-30 minute C E. etuv la 115 timp de 25-30 minute C (pag. 566/Popovici)

Pag. 163 din 284

19 Prepararea solutiilor apoase oftalmice in farmacie presupune urmatoarele etape: A. cantarirea substantelor medicamentoase si auxiliare B. obtinerea unei suspensii apoase C. completarea la volumul prevazut D. conditionarea primara E. aplicarea unei etichete de uz intern (pag. 584/Popovici) 20 Baile oculare nu trebuie sa fie: A. sterile B. cu particule in suspensie C. izotonice D. izohidrice E. conditionate in recipiente nesterile (pag. 587/Popovici) 21 Lentilele de contact moi: A. sunt pe baza de HEMA (hidroxietilmetacrilat) B. sunt pe baza de PMMA (polimetilmetacrilat) C. au pori de 0,1-0,2 nm D. au pori de 2,2-3 nm E. se aplica pe partea interioara a globului ocular (pag. 587/Popovici) 22 Solutiile oftalmice uleioase folosc ca solvent: A. solutia de metilceluloza 1% B. alcoolul polivinilic C. gelatina D. uleiul de ricin E. uleiul de arahide (pag. 589/Popovici) 23 Formele farmaceutice oftalmice bioedezive se prepara sub forma de: A. comprimate B. suspensii C. capsule D. solutii E. geluri (pag. 591/Popovici) 24 Sistemul OCCUSERT: A. contine pilocarpina baza B. contine pilocarpina nitrica C. contine un element de control al cedarii substantei D. este un sistem terapeutic transdermic E. contine nitroglicerina (pag. 593/Popovici)

25 Metodele folosite n practic pentru izotonizarea colirelor sunt: A. metode ce utilizeaz formule de calcul B. metode grafice C. metode ce utilizeaz tabele D. metoda celor mai mici ptrate E. metoda dreptunghiului (pag. 570/Popovici) 26 Ochiul tolereaz mai bine: A. solutiile cu pH 7,5-9,5 B. solutiile cu pH 4,5-5 C. solutiile usor acide D. solutiile usor alcaline E. solutiile cu pH 5-7,5 (pag. 570/Popovici) 27 Agentii vscozifianti folositi n colire trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii: A. s permit sterilizarea preparatului oftalmic B. s nu obstrueze cile lacrimale C. s fie tolerati de mucoasa ocular D. s fie liposolubili E. s fie inerti din punct de vedere chimic (pag. 576/Popovici) 28 Plastomerii folositi pentru obtinerea recipientelor de conditionare pentru colire prezint urmtoarele dezavantaje: A. sunt mai transparenti dect sticla B. se preteaz foarte bine la operatiile de liofilizare C. se preteaz foarte putin la operatiile de liofilizare D. nu sunt suficienti de etansi pentru oxigen si aer E. sunt dificili de sterilizat prin cldur (pag. 581/Popovici) 29 Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmatiile: A. sunt utile pentru o prelungire a a actiunii terapeutice, B. indicate cnd substantele medicamentoase au solubilitate limitat n ap, C. sunt sterile, D. nu sunt prevzute de FR X, E. sunt forme farmaceutice solide. (pag. 589/Popovici)

Pag. 164 din 284

30 Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o baz de unguent oftalmic sunt: A. s fie iritant pentru mucoasa conjunctival B. s nu cedeze usor substanta medicamentoas C. s fie liposolubil D. s se etaleze usor prin miscarea pleoapelor E. s fie hidrosolubil (pag. 590/Popovici) 31 Latexurile oftalmice: A. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlat B. se instileaz n fundul de sac conjunctival C. sunt dispersii stabile de particule polimerice n faza apoas D. sunt forme farmaceutice cu eliberare conventional E. sunt forme farmaceutice cu actiune prelungit (pag. 591/Popovici) 32 Eliberarea substantei active dintr-o form oftalmic cu eliberare controlat depinde de: A. natura suportului n care este introdus substanta medicamentoas B. culoarea ochilor C. factori biologici D. propriettile fizico-chimice ale substantei medicamentoase E. firma productoare (pag. 592/Popovici) 33 Metodele folosite n practic pentru izotonizarea colirelor sunt: A. metoda dreptunghiului B. metode ce utilizeaz formule de calcul C. metoda celor mai mici ptrate D. metode ce utilizeaz tabele E. metode grafice (pag. 570/Popovici) 34 Pentru o mai buna tolerabilitate, picaturile pentru ochi ar trebui sa aiba un pH: A. 6-7,5 B. usor alcalin C. usor acid D. 7,5-9,5 E. 5,5-6,5 (pag. 570/Popovici)

35 Plastomerii folositi pentru obtinerea recipientelor de conditionare pentru colire prezint urmtoarele dezavantaje: A. sunt dificili de sterilizat prin cldur B. sunt mai transparenti dect sticla C. nu sunt suficienti de etansi pentru oxigen si aer D. se preteaz foarte bine la operatiile de liofilizare E. se preteaz foarte putin la operatiile de liofilizare (pag. 581/Popovici) 36 Referitor la suspensiile oftalmice, sunt valabile afirmatiile: A. sunt forme farmaceutice solide B. sunt utile pentru o prelungire a actiunii terapeutice C. sunt sterile D. indicate cnd substantele medicamentoase au solubilitate limitat n ap E. nu sunt prevzute de FR X (pag. 589/Popovici) 37 O baz de unguent oftalmic trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii: A. s fie hidrosolubil B. s fie liposolubil C. s nu fie iritant pentru mucoasa conjunctival D. s se etaleze usor prin miscarea pleoapelor E. s nu cedeze usor substanta medicamentoas (pag. 590/Popovici) 38 Latexurile oftalmice: A. sunt dispersii stabile de particule polimerice n faza apoas B. sunt forme farmaceutice cu eliberare conventional C. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlat D. sunt forme farmaceutice cu actiune prelungit E. se instileaz n fundul de sac conjunctival (pag. 591/Popovici) 39 Eliberarea substantei active dintr-o form oftalmic cu eliberare controlat depinde de: A. propriettile fizico-chimice ale substantei medicamentoase B. factori biologici C. firma productoare D. natura suportului n care este introdus substanta medicamentoas E. culoarea ochilor (pag. 592/Popovici)

Pag. 165 din 284

40 Mecanismele de actiune ale agentilor tensioactivi sunt: A. scad tensiunea superficiala marind miscibilitatea cu lacrimile B. cresc timpul de contact cu corneea si conjunctiva C. cresc tensiunea superficiala D. scad rezistenta barieiei epiteliale E. scad timpul de contact cu corneea si conjunctiva (pag. 574/Popovici) 41 n tratamentul cataractei se utilizeaza colire cu: A. aminoacizi B. vitamina C C. apa oxigenata D. atropina E. citocrom C (pag. 575/Popovici) 42 Pentru conditionarea colirelor se folosesc: A. celofanul, B. plastomerii, C. bachelita, D. sticla, E. elastomerii. (pag. 581/Popovici) 43 Monografii de colire oficinale n FR X: A. picaturi pentru ochi cu rezorcinol 1% B. picaturi pentru ochi cu sulfat de zinc 0,25% C. picaturi pentru ochi cu sulfat de atropina 1% D. picaturi pentru ochi cu nitrat de argint 1% E. picaturi pentru ochi cu cloramfenicol 0,5% (pag. 711,713/FRX) 44 Picaturile oftalmice pot contine urmatoarele categorii de excipienti: A. excipienti pentru ajustarea tonicitatii B. excipienti pentru ajustarea vascozitatii C. excipienti pentru ajustarea sau stabilizarea pHului D. excipienti pentru scaderea solubilitatii substantei active E. excipienti care sa influenteze negativ actiunea terapeutica a preparatului (pag. 129/Supl 2004)

45 Referitor la picaturile oftalmice, care din urmatoarele afirmatii sunt false: A. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical nu trebuie sa contina conservanti antimicrobieni B. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical sunt conditionate in recipiente multidoza C. Picaturile oftalmice sub forma de solutii, examinate in conditii corspunzatoare de vizibilitate, sunt practic limpezi si lipsite de impuritati mecanice D. Picaturile oftalmice sunt solutii sau suspensii sterile, apoase sau uleioase E. Picaturile oftalmice pot contine doar o substanta activa (pag. 129/Supl 2004) * 46 In cazul picaturilor pentru ochi conditionate in recipiente multidoza, perioada limita de utilizare dupa deschiderea recipientului (cu exceptia cazurilor justificate si autorizate) nu trebuie sa depaseasca: A. 15 zile B. 4 saptamani C. 8 saptamani D. 30 zile E. 45 zile (pag. 130/Supl 2004) * 47 Cu exceptia cazurilor justificate si autorizate, solutiile pentru bai oculare pot fi conditionate in recipiente multidoza cu o capacitate de cel mult: A. 50 ml B. 100 ml C. 150 ml D. 200 ml E. 250 ml (pag. 131/Supl 2004) 48 Conform FRX Supliment 2004, preparatele oftalmice semisolide: A. sunt unguente, crme sau geluri sterile B. sunt unguente sau crme sterile C. contin una sau mai multe substante active dizolvate sau dispersate intr-o baza de unguent corspunzatoare D. au un aspect omogen E. se conserva in recipiente bine inchise (pag. 133/Supl 2004)

Pag. 166 din 284

49 Care dintre urmatoarele afirmatii sunt incorecte: A. implanturile oftalmice sunt preparate solide sau semisolide sterile, de marime si forma corespunzatoare, destinate aplicarii in sacul conjunctival B. implanturile oftalmice sunt preparate solide sau semisolide nesterile, de marime si forma corespunzatoare, destinate aplicarii in sacul conjunctival C. implanturile oftalmice se folosec pentru obtinerea unui efect local D. implanturile oftalmice se folosec pentru obtinerea unui efect sistemic E. implanturile oftalmice sunt conditionate individual in recipiente sterile (pag. 134/Supl 2004) 50 In suplimentul din 2004 al FRX, sunt prevazute urmatoarele preparate oftalmice: A. picaturi auriculare B. solutii bentru bai oculare C. pulberi pentru solutii oftalmice si bai oculare D. preparate oftalmice semisolide E. implanturi oftalmice (pag. 127-134/Supl 2004) Tema nr. 33 Preparate nazale Bibliografie asociata temei: Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutica vol I, Ed. Polirom, Iasi, 2001;Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutica vol II, Ed. Polirom, Iasi, 2008;Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa - Tehnologie farmaceutica vol III, Ed. Polirom, lasi, 2009. vol. I pag. 320-339 1 Alegerea pH-ului unei erine lichide se va efectua in functie de afectiunea nazala tratata astfel:

*2

Solutiile izotonice au:

A. aceeasi concentratie molara B. aceeasi concentratie procentuala C. acelasi pH D. aceeasi concentratie molara si acelasi pH E. concentratie molara diferita si acelasi pH (pag. 330) *3 In formula de calcul De Vries prevazuta in F.R. X de la monografia de generalitati "Injectabilia", c, c1, c2 reprezinta:

A. Coeficientii de disociere a substantelor active B. Raportul dintre concentratia si masa moleculara relativa a substantei de izotonizat C. Raportul dintre concentratia % si masa moleculara relativa a substantei de izotonizat D. Raportul dintre masa moleculara relativa a substantei de izotonizat si concentratia % E. Raportul dintre masa moleculara relativa a substantei de izotonizat si concentratia (pag. 330) 4 Se administreaza endonazal pentru actiune sistemica, urmatoarele medicamente:

A. Testosteron B. Cloramfenicol C. Nitroglicerina D. Nicotina E. Lidocaina (pag. 332) *5 Solventii indicati pentru preparate nazale sunt:

A. Solutia izotonica de NaCl 9% B. Solutia de glucoza 50% C. Parafina lichida D. Polietilenglicoli lichizi E. Uleiul de floarea soarelui cu indice de aciditate de cel putin 0,2 (pag. 332,333) *6 Conform F.R. X pH-ul picaturilor de nas trebuie sa fie cuprins intre:

A. in cazurile de rinite acute, rinite alergice, sinuzite, pH-ul creste spre domeniul alcalin B. in cazurile de rinite acute, rinite alergice, sinuzite, pH-ul scade spre acid C. in inflamatii creste spre domeniul alcalin D. in inflamatii scade spre domeniul acid E. doar in rinite alergice pH-ul scade spre domeniul acid, iar in inflamatii si sinuzite pH-ul creste spre domeniul alcalin (pag. 330)

A. 5-6,5 B. 5-7,5 C. 6-7,5 D. 5-8 E. 6-8,5 (pag. 823/ FR X)

Pag. 167 din 284

*7

Conform F.R. X conservarea picaturilor de nas se face:

11 Agentii vascozifianti pentru erine trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: A. Sa fie hidrosolubili B. Sa fie liposolubili C. Sa fie bine tolerati de mucoasa nazala D. Sa influenteze cleareance-ul mucociliar E. Sa fie inerti din punct de vedere chimic si farmacologic (pag. 333) 12 Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea erinelor sunt: A. Clorura de benzalconiu 1% B. Tiomersalul 0,02% C. Clorbutanolul 0,05-0,1% D. Nipagin si nipasol 0,01-0,02% E. Clorocrezol 0,05-0,1% (pag. 334) 13 Ca agenti de marire a vascozitatii, la prepararea erinelor se folosesc A. Carbopolii B. Metilceluloza C. Guma arabica D. Guma tragacanta E. Carboximetilceluloza sodica (pag. 337) * 14 Mucoasa nazala are o permeabilitate: A. Relativ crescuta atat pentru moleculele de substante hidrofile cat si lipofile B. Relativ scazuta atat pentru moleculele de substante hidrofile cat si lipofile. C. Relativ crescuta doar pentru substantele hidrofile D. Relativ crescuta doar pentru substantele lipofile E. Relativ scazuta doar pentru substantele hidrofile (pag. 337) 15 La nivelul nucoasei nazale: A. Unele substante active sunt inactivate datorita efectului de prim pasaj hepatic B. Unele substante active sunt activate datorita efectului de prim pasaj hepatic C. Se evita efectul de prim pasaj hepatic D. Au loc actiuni enzimatice datorita prezentei aminopeptidazelor E. Are loc un pseudoefect al primului pasaj (pag. 337)

A. In recipiente inchise etans prevazute cu sistem picurator B. In recipiente bine inchise la cel mult 25 grade Celsius prevazute cu sistem picurator C. In recipiente inchise etans la cel mult 25 grade Celsius prevazute cu sistem picurator D. In recipiente bine inchise prevazute cu sisteme de picurare E. In recipiente inchise etans, ferite de lumina, la cel mult 25 grade Celsius (pag. 824/ FR X) *8 F.R. X prevede urmatoarele picaturi pentru nas:

A. Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 0,1% B. Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 1% C. Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 0,1 D. Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 10 E. F.R. X nu prevede nici o monografie de picaturi pentru nas (pag. 824/ FR X) *9 Conform F.R. X picaturile pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 0,1% se pastreaza la:

A. Venena B. Separanda C. Deoarece contine o substanta toxica, se pastreaza la Separanda D. Deoarece contine o substanta puternic activa, se pastreaza la Venena E. Nici o varianta (pag. 824/ FR X) * 10 Pentru ajustarea pH-ului, in cazul picaturilor de nas oficinale cu nafazolina se foloseste: A. Tampon acetat B. Tampon citrat C. Tampon fosfat D. T.H.A.M E. Nu se foloseste nici un tampon pentru ajustarea pH-ului (pag. 330)

Pag. 168 din 284

16 Biodisponibilitatea formelor farmaceutice nazale poate fi modificata de diferite afectiuni ca: A. Raceli B. Deviatie de sept nazal C. Poliartrita reumatoida D. Rinite virale E. Rinite alergice si cronice (pag. 338) 17 n plus, fa de soluii, la prepararea erinelor se ine seam i de: A. pH (pentru erinele lichide); B. izotonie (pentru erinele soluii); C. eficacitate terapeutic; D. realizarea unei toxiciti locale; E. scderea rapid a coninutului n substana activ. (pag. 329) * 18 Pe cale nazal nu se administreaz: A. sisteme bioadezive nazale B. microsfere nazale C. sisteme membranare sau rezervoare D. unguente nazale E. alveoconuri (pag. 320) 19 Conform FR X pH-ul picturilor apoase pentru nas nu este: A. acid B. alcalin C. neutru D. cuprins ntre 6-7,5 E. cuprins ntre 4-7,5 (pag. 823/ FR X) * 20 Conform FR X la prepararea erinelor se folosesc urmtoarele substane auxiliare cu excepia: A. solubilizanilor B. agenilor pentru ajustarea pH-ului C. ageni pentru creterea vscozitii D. conservanilor antimicrobieni potrivii E. agenilor pentru scderea vscozitii (pag. 823/ FR X)

21 FR X nu menioneaz ca monografii individuale de picturi pentru nas soluia de: A. clorhidrat de efedrin 0,1% B. clorhidrat de nafazolin 0,1% C. clorhidrat de nafazolin 0,2% D. clorhidrat de nafazolin 1% E. clorhidrat de pseudoefedrin 0,2% (pag. 824/ FR X) * 22 Conform FR X la prepararea picturilor pentru nas este contraindicat folosirea ca solvent a : A. soluiilor apoase izotonice B. soluiilor apoase hipertonice C. soluiilor apoase hipotonice D. uleiului de floarea soarelui neutralizat E. parafinei lichide (pag. 824/ FR X) 23 Pentru obinerea preparatelor rinologice lichide se prefer un vehicul: A. izotonic B. tamponat la pH 7,5-8 C. neiritant D. netoxic E. uor hipertonic (pag. 329,332) 24 n formularea erinelor soluii se inea seama de urmtorii factori: A. pH B. culoare C. izotonie D. miros E. vascozitate (pag. 329) * 25 Referitor la pH-ul erinelor este fals afirmaia: A. influeneaz clearance-ul muco-ciliar B. influeneaz epiteliul mucoasei nazale C. asigur stabilitatea substanei medicamentoase D. asigur eficacitatea terapeutic E. nu influeneaz biodisponibilitatea substanei medicamentoase (pag. 330)

Pag. 169 din 284

26 Va crete spre alcalin pH-ul erinelor lichide folosite n tratamentul urmtoarelor afeciuni: A. rinite acute B. rinite alergice C. sinuzite D. inflamaii E. toate rspunsurile sunt corecte (pag. 330) 27 Sistemele tampon folosite n cazul erinelor, pentru ajustarea pH-ului la valorile fiziologice, sunt: A. fosfat monosodic/fosfat disodic B. acid citric/citrat de sodiu C. acid boric/borax D. trimetamol E. rezorcin (pag. 330) 28 Sistemul tampon acid boric/borax: A. se utilizeaz pentru tamponarea erinelor lichide B. nu se utilizeaz pentru tamponarea erinelor lichide C. influeneaz negativ clearance-ul mucociliar D. la pH mai mic de 7,5 conduce la inhibarea micrii ciliare E. la pH mai mare de 7,5 conduce la inhibarea micrii ciliare (pag. 330) 29 Condiiile obligatorii pentru materiile prime folosite la prepararea erinelor sunt: A. s influeneze negativ clearance-ul mucociliar B. s nu lezeze mucoasa nazal C. s nu irite mucoasa nazal D. dac sunt insolubile s aib un diametru mai mic de 50m E. s nu influeneze negativ clearance-ul mucociliar (pag. 332) 30 Administrarea transnazal pentru aciunea sistemic se face pentru urmtoarele clase terapeutice: A. medicamente cardiovasculare B. hormoni C. prostaglandine D. analgezice E. antipiretice (pag. 332)

31 Solvenii folosii la prepararea erinelor: A. sa corespunda conditiilor de calitate din farmacopee B. sa asigure stabilitatea substanelor ncorporate C. sa nu reacioneze cu substanele asociate i cu recipientul D. sa fie miscibili cu mucusul nazal E. sa aiba aciune farmacologic proprie (pag. 332) 32 Controlul calitii erinelor, conform FR X, cuprinde: A. determinarea pH-ului B. masa total pe recipient C. dozarea substanei active D. determinarea coninutului n solvent E. determinarea volumului preparatului (pag. 823) * 33 Erinele se mai numesc: A. nasoguttae B. otoguttae C. solutii D. oculoguttae E. auristillae (pag. 322) * 34 Mentionati anexele cavitatii nazale: A. piramida nazala B. cavitatile nazale C. narile D. glandele sudoripare E. sinusurile paranazale (pag. 322) * 35 Urmtoarele enzime nu sunt continute in secretiile din celulele mucusului nazal: A. anhidraza carbonica B. lizozim C. leucinaminpeptidaza D. monooxigenaza E. alcooldehidrogenaza (pag. 325,326) * 36 Miscarea cililor vibratili care acopera epiteliul mucoasei nazale nu este influentat de: A. saruri coloidale de argint B. adrenalina C. apa distilata D. mentol E. efedrina (pag. 331)
Pag. 170 din 284

* 37 In terapia endonazala nu se utilizeaza urmatoarele clase de medicamente: A. hormoni B. antihistaminice C. anestezice locale D. anestezice generale E. prostaglandine (pag. 332) * 38 Referitor la agentii folositi pentru marirea vascozitatii erinelor, sunt adevarate afirmatiile: A. scad timpul de contact cu mucoasa nazala B. se folosesc sub forma de solutii concentrate C. sunt substante liposolubile D. nu sunt inerti farmacologic E. maresc timpul de contact cu mucoasa nazala (pag. 333) * 39 Nu se utilizeaza ca promotori de absorbtie nazala: A. laurilsulfat de sodiu B. saponine C. acid oleic D. metilceluloza E. bacitracina (pag. 334) 40 La administrarea medicamentelor pe mucoasa nazala apar dificultati la trecerea prin bariera: A. hematoencefalica B. fizica C. temporara D. reprezentata de epiderm E. chimica (pag. 337) 41 Conditiile de absorbtie transnazala sunt modificate de: A. consideratii de formulare B. parametrii fizico-chimici ai recipientului de conditionare secundara C. forma farmaceutica D. parametrii fizico-chimici ai substantei medicamentoase E. starea foselor nazale (pag. 338)

42 Calea transcelulara a pasajului transnazal: A. este importanta pentru absorbtia substantelor lipofile B. este importanta pentru absorbtia substantelor hidrofile C. implica un transport activ al substantelor active D. implica un transport pasiv al substantelor active E. implica trecerea prin membrana celuleor apicale (pag. 338) 43 Clasificarea medicamentelor rinofaringiene are la baza criteriile urmatoare: A. natura solventului B. culoarea recipientului de conditionare primara C. durata efectului terapeutic D. actiunea terapeutica E. modul de administrare (pag. 322) 44 In functie de modul de administrare medicamentele rinofaringiene se clasifica in: A. spalaturi B. forme oficinale C. instilatii D. inhalatii E. erine multidoze (pag. 322) 45 Primele forme farmaceutice utilizate petru tratarea afectiunilor nazale au fost: A. microsferele nazale B. gelurile bioadezive C. inhalatiile D. fumigatiile E. sisteme bioadezive pulverulente (pag. 321) 46 La nivelul mucoasei nazale se aplica pentru actiunea sistemica urmatoarele clase terapeutice: A. antiinfectioase B. antiinflamatoare C. vaccinuri D. parasimpatolitice E. cardiovasculare (pag. 322)

Pag. 171 din 284

47 Epiteliul respirator contine urmatoarele tipuri de celule: A. cilindice ciliate B. cilindrice neciliate C. calciforme D. bazale E. romboidale (pag. 324) 48 Urmatoarele categorii de preparate nazale sunt prevazute in Suplimentul 2004 al FR X: A. creioane nazale B. solutii pentru spalaturi nazale C. pulberi nazale D. picaturi nazale E. comprimate nazale (pag. 121) 49 Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor nazale trebuie sa se mentioneze: A. denumirea tuturor conservantilor antimicrobieni adaugati B. denumirea tuturor emulgatorilor adaugati C. denumirea tuturor edulcorantilor adaugati D. ca preparatul nu este steril E. cand este cazul, ca preparatul este steril (pag. 122) 50 Stabiliti care din urmatoarele determinari nu sunt mentionate de Suplimentul 2004 al FR X in cazul solutiilor pentru spalaturi nazale: A. uniformitatea masei B. sterilitatea C. masa sau volumul eliberat D. uniformitatea continutului E. uniformitatea dozei eliberate (pag. 126)

Tema nr. 34 Suspensii farmaceutice Bibliografie asociata temei: Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2001. pag. 475-481 *1 Intr-o suspensie, viteza de sedimentare a particulelor solide poate fi micsorata prin:

A. folosirea de vehicule tixotrope sau plastice B. cresterea diferentei de densitate intre cele doua faze C. scaderea concentratiei fazei solide D. scaderea gradului de dispersie E. scaderea vascozitatii mediului de dispersie (pag. 477) *2 Urmatorii factori nu influenteaza stabilitatea unei suspensii:

A. solubilitatea in apa a fazei dispersate B. gradul de hidratare C. vascozitatea mediului de dispersie D. sarcina electrica a particulelor fazei interne E. volumul suspensiei (pag. 477) *3 Caracteristicile particulelor suspendate in suspensiile floculate sunt:

A. nu sunt entitati individuale B. au viteza de sedimentare mica C. sunt entitati individuale D. formeaza lent sedimentul E. duc la obtinerea unui sediment greu de redispersat (pag. 478) *4 La prepararea suspensiilor de uz intern nu se folosesc:

A. conservanti antimicrobieni B. aglutinanti C. aromatizanti D. coloranti E. edulcoloranti (pag. 479) *5 Gradul de floculare al unei suspensii se determina prin:

A. masurarea volumului de sediment format B. conductimetric C. metoda diluarii D. determinarea indicelui de refractie E. metoda colorarii (pag. 478)
Pag. 172 din 284

*6

Viteza de sedimentare a particulelor unei suspensii poate fi scazuta prin:

* 11 Viteza de sedimentare a particulelor solide dintr-o suspensie, scade prin: A. scderea concentratiei fazei solide B. scderea gradului de dispersie C. scderea vscozittii mediului de dispersie D. folosirea de vehicule tixotrope sau plastice E. cresterea diferentei de densitate ntre cele dou faze (pag. 477) * 12 Stabilitatea unei suspensii este influentat de urmatorii factori, cu exceptia: A. gradului de hidratare B. solubilitatii n ap a fazei dispersate C. volumului suspensiei D. vscozitatii mediului de dispersie E. sarcinii electrice a particulelor fazei interne (pag. 477) * 13 Conform FR X pe etichetele recipientelor care contin suspensii trebuie sa se mentioneze urmatoarele: A. a se pastra la 4 C B. a se pastra la temperatura camerei C. a se pastra ferit de umiditate D. a se pastra n recipiente nchise etans E. a se agita nainte de administrare (pag. 894/ FR X) 14 Comportamentul particulelor unei suspensii este influentat de urmatorii factori : A. culoarea substantei suspendate B. forma solvatata C. forma amorfa D. starea anhidra E. structura cristalina (pag. 476) 15 La prepararea suspensiilor obtinerea fazei insolubile se face prin: A. precipitare prin dubla descompunere B. precipitarea prin modificarea pH-ului C. precipitarea cu solventi organici D. triturare la mojar E. procedeul sedimentarii (pag. 476)

A. cresterea gradului de dispersie B. scaderea concentratiei fazei disperse C. scaderea vascozitatii mediului de dispersie D. folosirea de polimeri hidrofili E. utilizarea tensioactivilor in cantitate mare (pag. 477) *7 Conform FR X substantele auxiliare folosite la prepararea suspensiilor sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. agentilor de floculare B. colorantilor C. conservantilor antimicrobieni potriviti D. umectantilor E. adsorbantilor (pag. 893/FR X) *8 Afirmatii adevarate despre suspensiile farmaceutice, conforn FR X:

A. sunt preparate farmaceutice lichide sau semisolide B. sunt constituite din una sau mai multe substante active insolubile suspendate in mediu de dispersie C. 90% din particulele examinate au diametru de cel mult 150 micrometri D. 90% din particulele examinate au diametru de cel mult 25 micrometri E. substante auxiliare folosite: diluanti, adsorbanti, agenti tensioactivi (pag. 893/ FR X) *9 Formularea suspensiilor farmaceutice are urmatoarele obiective cu exceptia:

A. reducerea vitezei de sedimentare B. reducerea fenomenului de crestere a cristalelor C. asigurarea redispersarii omogene D. evitarea sedimentarii E. reducerea cimentarii (pag. 475) * 10 Obtinerea fazei insolubile la prepararea suspensiilor nu se face prin: A. precipitarea cu solventi organici B. precipitarea prin modificarea pH-ului C. precipitarea prin dubla descompunere D. procedeul sedimentrii E. triturare la mojar (pag. 476)

Pag. 173 din 284

* 16 Afirmatii adevarate despre suspensiile defloculate A. sedimentarea se face lent B. sedimentul e foarte usor de redispersat C. viteza de sedimentare e mare D. sedimentarea nu se realizeaza individual E. particulele dispersate nu sunt ca entitati individuale (pag. 476) 17 Metode de obtinere a suspensiilor floculate: A. cu ajutorul substantelor tensioactive B. cu ajutorul polimerilor hidrofili, dar procedeul este mai dificil de realizat C. prin agitare foarte puternica D. prin adaugare de emulgatori E. floculare prin controlul sarcinii electrice a particulelor (pag. 478) 18 Calitatea suspensiilor se controleaza prin determinarea: A. gradului de coalescenta B. marimii particulelor C. potentialului zeta D. vascozitatii E. vitezei de sedimentare (pag. 480) * 19 Obtinerea suspensiilor sterile se realizeaza prin: A. preparare pe cale aseptica B. filtrare C. sterilizare la etuva D. sterilizare la autoclav E. folosirea de materii prime nesterile (pag. 480) 20 Pentru determinarea marimii particulelor fazei solide a unei suspensii se foloseste: A. pipeta Andreasen B. masurarea volumului sediment C. microscopul cu micrometru ocular etalonat D. cernarea cu site standardizate E. numaratorul Coulter (pag. 480)

21 Suspensiile prezinta urmatoarele avantaje: A. pot fi administrate usor persoanelor cu dificultati de ingrijire B. evitarea gustului neplacut al substantelor active C. se pot administra substante greu solubile in apa D. procesele de degradare ale substantelor active sunt mai reduse E. aparitia sedimentelor cimentate (pag. 475) 22 Pulverizarea unei substante solide duce la obtinerea de particule cu urmatoarele caracteristici: A. stare energetica scazuta la suprafata B. nu au tendinta de aglomerare C. stare energetica crescuta la suprafata D. tendinta de adsorbtie a aerului E. mai dificil de dispersat in apa (pag. 476) 23 Referitor la flocularea suspensiilor cu substante tensioactive, sunt adevarate afirmatiile: A. se folosesc tensioactivi ionici B. particule individuale trebuie acoperite integral cu filmul de tensioactiv C. se folosesc tensioactivi neionici: tween,span D. particulele individuale sa nu fie integral acoperite cu filmul de tensioactiv E. este necesara o cantitate foarte mare de tensioactiv (pag. 478) 24 Flocularea suspensiilor cu ajutorul polimerilor hidrofili: A. foloseste tween sau span B. polimerii hidrofili realizeaza o scadere a vascozitatii mediului de dispersie C. este mai dificil de realizat fata de alte metode de floculare D. foloseste lanolina E. necesita tensioactivi neionici (pag. 479) 25 Factori care nu influenteaza stabilitatea fizica a suspensiilor: A. umectarea particulelor B. densitatea fazelor C. gustul suspensiei D. dimensiunea particulelor E. culoarea suspensiei (pag. 477)

Pag. 174 din 284

26 Prepararea suspensiilor defloculate : A. se face prin dispersarea substantei medicamentoase B. se prepara prin cristalizare controlata C. se controleaza sarcina electrica a particulelor cu ajutorul unui electrolit D. se utilizeaza substante tensioactive E. se face cu polimeri hidrofili (pag. 479) 27 Flocularea prin controlul sarcinii electrice: A. se utilizeaza un electrolit cu sarcini de semn contrar particulelor suspendate B. este dificil de realizat C. cresterea valentei ionilor creste capacitatea de floculare D. cresterea valentei ionilor scade capacitatea de floculare E. ionii monovalenti sunt de 10 ori mai eficienti decat ionii bivalenti (pag. 478) 28 In realizarea flocularii prin controlul sarcinii electrice a particulelor cu ajutorul unui electrolit se pot folosi ca agenti floculanti : A. methocel B. clorura de aluminiu C. lauril sulfat de sodiu D. polioxietilen monostearat E. fosfatul dipotasic (pag. 478) 29 Conform FR X marimea particulelor unei suspensii : A. se determina prin examinarea a 100 mg substanta activa suspendata la microscop B. 90% din particule au diametru maxim 50 micrometri C. 90% din particulele suspensiilor oftalmice au diametru maxim 25 micrometri D. 10% din particulele examinate au diametru max 100 micrometri E. se determina prin examinarea a 10 g substanta activa suspendata, la microscop (pag. 893)

30 Precizati factorii dependenti de substanta activa care influenteaza comportamentul particulelor in suspensie: A. structura cristalina B. tipul de emulgator folosit C. cresterea temperaturii D. forma amorfa ori cristalina E. polimorfismul (pag. 476) 31 Prepararea suspensiilor se face prin: A. dispersarea pulberilor intr-un vehicul B. agitarea pulberilor cu grad avansat de dispersie intr-un vehicul C. precipitarea substantelor medicamentoase in vehicul D. folosirea unui emulgator corespunzator E. metoda gumei uscate sau continentala (pag. 476) 32 Suspensiile defloculate se caracterizeaza A. particule dispersate sub forma de entitati individuale in vehicul B. viteza de sedimentare mare C. grad ridicat de impachetare al particulelor D. sedimentul se formeaza rapid E. particulele sunt puternic legate intre ele (pag. 476) 33 Suspensiile-picaturi pentru ochi, conform FR X A. pot prezenta un sediment usor redispersabil prin agitare B. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 25 micrometri C. se conserva in recipiente de cel mult 10 ml bine inchise D. pentru suspensiile unidoza se admite adaosul conservantilor antimicrobieni E. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 50 micrometri (pag. 710) * 34 Urmtorii factori, dependenti de substanta activa, nu influenteaz comportamentul particulelor solide dintr-o suspensie A. structura cristalina B. starea anhidr C. forma amorf D. forma solvatat E. culoarea substantei suspendate (pag. 476)

Pag. 175 din 284

35 n suspensiile defloculate: A. particulele dispersate nu sunt ca entitti individuale B. sedimentarea se realizeaz individual C. viteza de sedimentare e mare D. sedimentarea se face ncet E. sedimentul este foarte usor de redispersat (pag. 476) 36 Nu reprezinta metoda de obtinere a suspensiilor floculate: A. realizarea floculrii prin controlul sarcinii electrice a particulelor B. realizarea floculrii cu ajutorul substantelor tensioactive C. realizarea floculrii cu ajutorul polimerilor hidrofili D. realizarea floculrii prin metoda gumei umede E. realizarea floculrii prin adugare de emulgatori (pag. 478) 37 Controlul calittii suspensiilor nu implic determinarea: A. mrimii particulelor B. vitezei de sedimentare C. culorii preparatului D. vscozittii E. gradului de coalescent (pag. 480) 38 Sterilitatea suspensiilor nu se poate obtine prin: A. sterilizare la autoclav B. sterilizare la etuv C. filtrare D. folosirea de materii prime nesterile E. prepararea pe cale aseptic (pag. 480) 39 Mrimea particulelor fazei solide a unei suspensii se determin folosind: A. microscopul portabil B. cernerea cu site nestandardizate C. numrtorul Coulter D. pipeta Andreasen E. msurarea volumului sedimentului (pag. 480)

40 Avantajele suspensiilor: A. posibilitatea administrrii de substante cu solubilitate redus n ap B. procesele de degradare ale substantelor active sunt mai reduse C. evitarea gustului neplcut al substantelor active D. aparitia sedimentelor cimentate E. pot fi administrate usor persoanelor cu dificultti de nghitire (pag. 475) 41 n formularea suspensiilor se tine seama de: A. sedimentarea particulelor B. cresterea mrimii particulelor C. obtinerea unei suspensii floculate D. obtinerea unei suspensii defloculate E. de alti factori, nu de cei enumerati mai sus (pag. 475) 42 Particulele obtinute prin pulverizarea unei substante solide: A. au stare energetic crescut la suprafat B. nu au stare energetic C. nu au tendint de aglomerare D. au tendint de adsorbtie a aerului E. sunt mai usorl de dispersat n ap (pag. 476) * 43 In cazul substantelor puternic active sau toxice, masa prelucrata sub forma de suspensie, conform FR X, nu trebuie sa depaseasca doza maxima pentru: A. 3 zile B. 5 zile C. 12 ore D. 24 de ore E. 11 zile (pag. 894/ FR X) 44 Conform FR X suspensiile administrate intern pot contine: A. microorganisme B. aglutinanti C. corectori de gust D. corectori de miros E. adsorbanti (pag. 893/ FR X)

Pag. 176 din 284

* 45 Afirmatii adevarate despre suspensiile oftalmice: A. 90% din particulele examinate au diametrul de cel mult 25 m B. 90% din particulele examinate au diametrul de 50 m C. 10% din particulele examinate au diametrul de cel mult 25 m D. 10% din particulele examinate au diametrul de cel mult 150 m E. 90% din particulele examinate au diametrul de cel mult 15 m (pag. 710/ FR X) 46 Flocularea corespunzatoare se manifesta la urmatoarele concentratii ale ionilor: A. 25-150 milimoli/litru pentru ioni monovalenti. B. 200-300 milimoli/litru pentru ioni monovalenti C. 1-3 milimoli/litru pentru ioni bivalenti D. 0,001-0,005 milimoli/litru pentru ioni trivalenti E. 0,5-2 milimoli/litru pentru ioni bivalenti (pag. 478) * 47 Suspensiile farmaceutice sunt: A. sisteme disperse eterogene B. sisteme disperse omogene C. sisteme disperse mecanice D. forme farmaceutice solide E. destinate numai administrarii interne (pag. 475) * 48 Reprezinta fenomene de instabilitate pentru suspensiile farmaceutice: A. cremarea B. ecremarea C. coalescenta D. agregarea particulelor si sedimentarea E. topirea fazei solide (pag. 475) * 49 Comportamentul particulelor aflate in suspenie nu este influentat de: A. structura cristalina a acestora B. starea anhidra a acestora C. gustul preparatului D. polimorfismul substantei active E. forma amorfa sau cristalina a acestora (pag. 476)

* 50 Referitor la suspensiile farmaceutice sunt adevarate afirmatiile: A. au monografie de generalitati in FR X B. nu au monografie de generalitati in FR X C. au monografie de generalitati in Suplimentul 2004 al FR X D. au monografii individuale in Suplimentul 2004 al FR X E. au monografii individuale in FR X (pag. 893) Tema nr. 35 Preparate semisolide pentru aplicatii cutanate Bibliografie asociata temei: Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2001. pag. 513-538 *1 Scopul terapiei medicamentoase dermatologice este:

A. instalarea unor stari patologice B. modificarea sau ajustarea functiei de bariera a pielii C. scaderea functiei bariera mecanica D. scaderea functiei bariera antimicrobiana a pielii E. subtierea stratului cornos (pag. 517/Leucuta) *2 Scaderea absorbtiei percutanate este redusa in cazurile urmatoare:

A. psoriazis B. cheratinizarea excesiva C. ranile penetrante D. jupuirea pielii E. infectiile cutanate (pag. 524/Leucuta) *3 Afirmatii adevarate despre sistemele terapeutice transdermice:

A. cedeaza substanta activa cu o viteza ce nu poate fi controlata B. folosesc calea cutanata pentru efecte locale C. contin substante active intr-un rezervor D. sunt forme farmaceutice transparente E. cedarea substantelor active este influentata de variabilele de la locul de absorbtie (pag. 521/Leucuta)

Pag. 177 din 284

*4

Afirmatii adevarate despre absortia percutanata:

*9

Referitor la paste este adevarat ca:

A. este un proces de difuziune activ B. decurge contrar gradientului de concentratie C. nu depinde de factori fizico-chimici caracteristici substantei madicamentoase D. nu depinde de starea pielii E. este un proces de difuzie pasiv (pag. 520/Leucuta) *5 Urmatoarele substante active sunt folosite ca antiseboreice in terapia locala cu exceptia:

A. faza apoasa depaseste 25% din masa unguentului B. pe tegumente realizeaza film opac C. in FR X este oficinal unguentul cu oxid de zinc 1% D. nu au efect de filtru solar E. au proprietati absorbante pentru diferite noxe deoarece suprafata particulelor solide continute este redusa (pag. 533/Leucuta) 10 La obtinerea unguentelor acceleratorii de penetrare: A. sunt incompatibili cu substantele active B. au actiune farmacologica C. scad temporar capacitatea bariera a pielii D. nu trebuie sa permita pierderea unor componente ale lichidelor biologice E. sunt alergeni (pag. 527/Leucuta) 11 Afirmatii adevarate despre bazele de unguent lavabile: A. pot fi anhidre sau hidratate de tip U/A B. se numesc si evanescente C. formeaza un film care nu este ocluziv dupa aplicare pe piele D. se indeparteaza doar prin spalare cu apa si sapun E. sunt reprezentate de unguentul cu alcooli de lana hidrata (pag. 532/Leucuta) * 12 Caracteristicile acceleratorilor de penetrare utilizati la obtinerea unguentelor: A. cresc temporar capacitatea de bariera a pielii B. au actiune farmacologica C. sunt alergizanti D. scad temporar capacitatea bariera a pielii E. nu trebuie sa permita pierderea unor componente ale lichidelor biologice (pag. 527/Leucuta)

A. substantelor astringente B. antibioticelor C. substantelor cheratolitice D. substantelor degresante E. substantelor reducatoare (pag. 518/Leucuta) *6 Substantele active se absorb transepidermic astfel:

A. prin peretii foliculilor pilosi B. prin glandele sebacee C. prin glandele sudoripare D. prin stratul cornos, intra sau intercelular E. raspunsurile corecte sunt c si d (pag. 519/Leucuta) *7 Referitor la paste este adevarat ca:

A. sunt baze de unguent lavabile B. au continut redus de substante insolubile solide C. filmul format pe tegument este transparent D. in compozitia lor se asociaza ZnO, talc, amidon E. sunt mai grase decat unguentele (pag. 533/Leucuta) *8 Afirmatii corecte referitoare la sistemele terapeutice transdermice:

A. viteza de eliberare a substantei active este influentata de variabilele de la locul de absorbtie B. sunt sisteme farmaceutice cu cedare controlata C. folosesc calea cutanata pentru efecte locale D. au actiune rapida E. cinetica este intotdeauna de ordinul1 (pag. 523/Leucuta)

Pag. 178 din 284

13 Factori dependenti de natura chimica a substantei madicamentoase care influenteaza transferul cutanat: A. coeficientul de repartitie U/A B. coeficientul de repartitie strat cornos/vehicul C. activitatea termodinamica a substantei medicamentoase D. prezenta unei duble legaturi C2-C3 E. clearance-ul substantei medicamentoase dupa traversarea stratului cornos (pag. 525/Leucuta) 14 Bazele de absorbtie hidratate: A. se numesc si coldcreme B. sunt amestecuri de polietilenglicoli cu mase moleculare mici si mari C. Sunt emulsii apa/ulei D. unguentul emulgator este un astfel de exemplu E. lanolina hidratata cu 25% apa este un astfel de exemplu (pag. 532/Leucuta) 15 Bazele de unguent lavabile: A. pot fi baze anhidre B. pot fi hidratate de tip U/A C. pot fi hidratate de tip A/U D. se mai numesc si crme E. dupa evaporarea apei formeaza un film continuu si hidrofob (pag. 532/Leucuta) 16 Unguentele trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii de calitate: A. instabilitate fizica B. prezenta caracterului sensibilizant C. puritate D. eficienta-efect terapeutic bun E. stabilitate fizico-chimica (pag. 533/Leucuta) 17 Biodisponibilitatea cutanata poate fi mai mica in urmatoarele cazuri: A. cand solubilitatea in vehicul este foarte mare B. cand coeficientul de repartitie piele/vehicul este mic C. cand solubilitatea in vehicul este foarte mica D. cand substanta medicamentoasa este emulsionata in vehicul E. cand coeficientul de repartitie piele/vehicul este mare (pag. 529/Leucuta)

18 Se pot folosi ca promotori ai absorbtiei percutanate urmatoarele substante: A. dimetilsulfoxid B. propilenglicol C. dimetilacetamida D. dimetilformamida E. miristat de izopropil (pag. 527/Leucuta) 19 Elemente mai importante care infuenteaza transferul percutanat: A. coeficientul de repartitie strat cornos/vehicul B. activitatea termodinamica a substantei medicamentoase C. clearance-ul substantei medicamentoase dupa traversarea stratului cornos D. natura chimica a substantei medicamentoase E. cantitatea de excipient folosita (pag. 525/Leucuta) 20 Afirmatii corecte privind bazele de unguent lavabile: A. prin incorporarea de substante grase pot avea caracter emolient B. dupa evaporarea apei ramane un film semipermeabil C. unguentul emulgator hidratat este o baza de tip emulsie U/A D. lanolina hidratata cu 25% apa este o baza lavabila E. dupa evaporarea apei ramane un film continuu si hidrofob (pag. 523/Leucuta) 21 Urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare la bazele de absorbtie: A. sunt anhidre si hidratate B. cele hidratate au proprietati emoliente C. unguentul simplu este un vehicul anhidru constituit din vaselina-lanolina (10:90) D. alcooli din lana sunt baze de absorbtie hidratate E. cele hidratate se numesc si coldcreme (pag. 532/Leucuta) 22 Etapele absorbtiei percutanate sunt urmatoarele: A. dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient B. difuzia moleculelor substantei medicamentoase prin vehicul spre suprafata pielii C. parasirea vehicului si patrunderea in foliculii pilosi D. retinere in derm E. difuzia prin stratul cornos ,in epiderm si derm (pag. 521/Leucuta)
Pag. 179 din 284

23 Absorbtia transfoliculara a substantei active se realizeaza prin: A. glandele sebacee B. glandele endocrine C. glandele sudoripare D. anexele pielii E. peretii foliculilor pilosi (pag. 519/Leucuta) 24 Produse naturale organice formatoare de geluri: A. tragacanta B. agar C. bentonita D. pectine E. carragenan (pag. 532/Leucuta) 25 Referitor la paste este adevarat ca: A. pot sa contina oxid de Zn, talc, amidon B. sunt unguente cu un continut ridicat de substante insolubile solide (20-50%) C. au proprietati absorbante pentru diferite noxe chimice D. sunt foarte grase E. sunt transparente (pag. 533/Leucuta) 26 Conform Suplimentului FRX din 2004, din clasa preparatelor semisolide pentru aplicatii cutanate fac parte: A. unguentele B. crmele C. gelurile D. emplastrele medicamentoase E. solutiile (pag. 153/Supl 2004) 27 Preparatele semisolide pentru aplicatii cutanate pot contine: A. antioxidanti B. conservanti antimicrobieni C. stabilizanti D. agenti de crestere a solubilitatii E. emulgatori (pag. 152/Supl 2004)

28 In cazul preparatelor semisolide, Suplimentul FRX din 2004 prevede ca trebuie luate masuri corespunzatoare pentru asigurarea calitatii microbiologice in urmatoarele etape: A. preformulare B. fabricare C. ambalare D. conservare E. distributie (pag. 153,154/Supl 2004) 29 Pentru a asigura preparatelor semisolide proprietatile reologice adecvate, se pot efectua urmatoarele determinari, conform FRX Supliment 2004: A. masurarea consistentei prin penetrometrie B. masurarea densitatii C. masurarea vascozitatii D. masurarea conductibilitatii electrice E. masurarea tensiunii superficiale (pag. 154/Supl 2004) 30 Conservarea preparatelor semisolide pentru aplicatii cutanate: A. se face in recipiente inchise etans daca preparatele contin apa B. se face in recipiente inchise etans daca preparatele contin componente volatile C. se face in recipiente sterile, inchise etans, securizate, daca preparatele sunt sterile D. se face in recipiente sterile, inchise etans, securizate daca preparatele contin apa E. se face in recipiente sterile, inchise etans, securizate daca preparatele contin componente volatile (pag. 154,155/Supl 2004) 31 Eticheta preparatelor semisolide trebuie sa mentioneze: A. denumirea tuturor etapelor prepararii B. daca preparatul este steril, atunci cand este cazul C. denumirea tuturor substantelor oficinale continute D. denumirea tuturor conservantilor adaugati E. conditiile de preparare (pag. 155/Supl 2004)

Pag. 180 din 284

32 Dintre componentele bazelor de unguent utilizate pentru prepararea unguentele hidrofobe fac parte: A. grasimile B. parafinele solide C. cerurile D. glicerina E. polialchilsiloxanii lichizi (pag. 155/Supl 2004) 33 Emulgatorii care stabilizeaza emulsiile de tipul de tipul apa in ulei folositi la prepararea unguentelor de tip emulsii sunt: A. monogliceride B. alcoolii de lana C. alcooli grasi sulfatati D. esteri ai sorbitanului E. alcooli grasi (pag. 155/Supl 2004) 34 Emulgatorii care stabilizeaza emulsiile de tipul ulei in apa folositi la prepararea unguentelor emulsie sunt: A. alcoolii grasi sulfatati B. eter cetostearil de macrogol C. polisorbatii D. alcoolii grasi E. esteri ai acizilor grasi cu macrogolii (pag. 155,156/Supl 2004) * 35 Cremele sunt: A. Preparate semisolide polifazice pentru aplicatii cutanate, compuse dintr-o faza lipofila si o faza hidrofila B. Lichide gelificate cu ajutorul unor agenti de gelificare corespunzatori C. Preparate semisolide destinate aplicarii cutanate, care contin proportii crescute de pulbere fin dispersata in baza D. Preparate compuse dintr-o baza hidrofila capabila sa retina caldura, in care sunt dispersate substante active solide sau lichide E. Preparate flexibile, care contin una sau mai multe substante active, destinate aplicarii pe piele in vederea mentinerii unui contact direct intre aceasta si substantele active, astfel incat acestea pot fi absorbite lent sau pot actiona ca agenti protectori sau cheratolitici (pag. 157/Supl 2004)

* 36 Emplastrele sunt: A. Preparate compuse dintr-o baza hidrofila capabila sa retina caldura, in care sunt dispersate substante active solide sau lichide B. Lichide gelificate cu ajutorul unor agenti de gelificare corespunzatori C. Preparate semisolide destinate aplicarii cutanate, care contin proportii crescute de pulbere fin dispersata in baza D. Preparate semisolide polifazice pentru aplicatii cutanate, compuse dintr-o faza lipofila si o faza hidrofila E. Preparate flexibile, care contin una sau mai multe substante active, destinate aplicarii pe piele in vederea mentinerii unui contact direct intre aceasta si substantele active, astfel incat acestea pot fi absorbite lent sau pot actiona ca agenti protectori sau cheratolitici (pag. 158/Supl 2004) 37 Referitor la emplastre, sunt incorecte urmatoarele afirmatii: A. Sunt preparate flexibile, care contin una sau mai multe substante active, destinate aplicarii pe piele in vederea mentinerii unui contact direct intre aceasta si substantele active, astfel incat acestea pot fi absorbite lent sau pot actiona ca agenti protectori sau cheratolitici B. Nu trebuie sa fie responsabile de iritarea sau de sensibilizarea pielii C. Banda protectoare din alcatuirea emplastrelor nu trebuie sa antreneze din preparatul medicamentos, atunci cand este separata de stratul adeziv, dupa administrare D. Se prezinta intr-o singura dimensiune E. Adera puternic pe piele printr-o simpla apasare (pag. 157,158/Supl 2004) 38 Benzile protectoare din compozitia emplastrelor: A. Ajuta la separarea straturilor adezive ale emplastrelor B. Se indeparteaza inainte de administrarea pe piele C. Banda protectoare din alcatuirea emplastrelor nu trebuie sa antreneze din preparatul medicamentos, atunci cand este separata de stratul adeziv, inainte de administrare D. Se prezinta intr-o singura dimensiune E. Sunt constituite din material sintetic sau natural (pag. 158)

Pag. 181 din 284

39 Gelurile hidrofile pot contine: A. Amidon B. Derivati celulozici C. Ulei de parafina D. Propilenglicol E. Silicati de magneziu si aluminiu (pag. 157/Supl 2004) 40 Gelurile lipofile pot sa contina: A. Ulei de parafina B. Polietilena C. Uleiuri grase D. Derivati celulozici E. Sapunuri de aluminiu sau zinc (pag. 157/Supl 2004) * 41 Emplastrele se pot clasifica in: A. Crme B. Geluri C. Paste D. Cataplasme E. Nici unul dintre raspunsurile de mai sus (pag. 156,157/Supl 2004) 42 Suplimentul FRX din 2004 prevede urmatoarele determinari pentru preparatele semisolide pentru aplicare cutanata: A. Masa sau volumul eliberat B. Marimea particulelor C. Sterilitatea D. Dizolvarea E. Nici unul din raspunsurile de mai sus (pag. 154/Supl 2004) 43 Principalele functii ale pielii sunt: A. invelirea si protejarea tesuturilor si lichidelor organismului B. functie termoreglatoare C. rol de reglarea presiunii sanguine D. functie de reproducere E. functie de protectie impotriva noxelor externe (pag. 516,517/Leucuta) * 44 Poarta denumirea de "manta acida" a pielii: A. aparatul pilosebaceu B. sebumul C. stratul cornos D. epidermul E. stratul spinos (pag. 514,515/Leucuta)

45 Care din urmatoarele variante sunt zone terapeutice la nivelul pielii: A. stratul Malpighi B. stratul cornos C. suprafata externa D. glandele pielii E. epidermul viu si dermul superior (pag. 517,518/Leucuta) 46 Absorbtia percutanata se poate realiza prin urmatoarele cai: A. transcornean B. transepidermic C. transfolicular D. raspunsurile a si b E. raspunsurile a si c (pag. 519/Leucuta) * 47 Absorbtia decurge in urmatoarele etape consecutive: A. difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata pielii, dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient, parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos, difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm B. dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient, difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata pielii, parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos, difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm C. parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos, dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient, difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata pielii, difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm D. difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm, parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos, dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient, difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata pielii E. difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm, difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata pielii, parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos, dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient. (pag. 521/Leucuta) 48 Fac parte din categoria acceleratorilor absorbtiei percutanate: A. tensioactivii B. dimetilsulfoxidul C. acidul salicilic D. dimetilformamida E. acidul oleic (pag. 527,528/Leucuta)

Pag. 182 din 284

49 Factori ce influenteaza absorbtia percutanata: A. factori meteorologici B. factori fiziologici C. natura chimica a substantei medicamentoase D. tipul vehicolului E. natura adjuvantilor (pag. 525-528/Leucuta) 50 Excipientul poate avea urmatoarele roluri in formularea preparatelor dermatologice: A. vehicul hidrofob B. agent de scadere a vascozitatii C. vehicul neapos, miscibil cu apa, cosolvent D. formator de matrita E. agent de crestere a vascozitatii (pag. 529/Leucuta) Tema nr. 36 Preparate transdermice Bibliografie asociata temei: Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2001. pag. 610-641 1 Elementele structurale comune la toare STT-urile sunt:

Din punct de vedere al tehnologiei farmaceutice, STT-urile se clasific n STTuri cu eliberare:

A. controlat prin permeabilitatea membrane, B. prin difuzie controlat de matri, C. controlat din microrezervoare cu soluie, D. controlat de curentul electric, E. toate rspunsurile sunt corecte. (pag. 853) *4 Sistemele terapeutice transdermice:

A. se aplica pe leziunea respectiva a pielii B. irita pielea C. sensibilizeaza pielea dupa aplicatii repetate D. au un film protector E. contin doua folii preotectoare (pag. FRX - 172) *5 Suportul extern al sistemelor terapeutice transdermice:

A. este permeabil fata de substantele active si impermeabil fata de apa B. este impermeabil fata de substantele active si fata de apa C. nu sustine preparatul D. este impermeabil fata de substantele active si permeabil fata de apa E. nu protejeaza preparatul (pag. FRX - 171) 6 Sistemele terapeutice transdermice afirmatii adevarate:

A. un strat permeabil, B. un strat impermeabil, C. un strat support pentru susbtana medicamentoas, D. un strat suport pentru unguent, E. o membran pentru controlul vitezei de eliberare. (pag. 842) 2 Controlul dozei de substan medicamentoas eliberat dintr-un STT are la baz urmtoarele mecanisme:

A. poate fi constituit dintr-o matrita solida sau semisolida B. Compozitia si structura matritei influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active C. poate fi constituit numai dintr-o matrita solida D. structura matritei nu influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active E. nu conteaza tipul matritei (pag. FRX - 171) 7 Din categoria sistemelor cu cedare controlata autoreglabila (inteligente) fac parte:

A. difuzie molecular pasiv a substanei n structurile pielii B. difuzie activat de o for fizic de transport C. nici un rspuns nu e correct D. difuzie activat de umiditate E. difuzie activat de bioadezivitate (pag. 845)

A. sistemele bioadezive B. dispozitive cu cedare controlata C. sisteme cu eliberare pulsatorie D. sisteme cu eliberare autoreglabila E. sisteme vectorizate (pag. Leucuta - pg. 636)

Pag. 183 din 284

Dispozitive modulabile pentru transportul medicamentos transdermic:

13 Duragesic afirmatii adevarate: A. este un sistem de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase B. contine Fentanil C. contine scopolamina D. cantitatea de substanta eliberata este direct proportionala cu marimea plasturilor E. contine Diazepam (pag. Leucuta - pg. 616) 14 Sistemul Deponit A. este un sistem terapeutic`de tip matrita continand Nitroglicerina B. este un sistem iontoforetic periodic transdermic C. este un sistem modulabil prin camp magnetic exterior D. este preparat prin realizarea unor straturi succesive de polimer izobutilenic E. contine Fentanil (pag. Leucuta - pg. 618) 15 Sistemul Compudose - afirmatii adevarate: A. este dispozitiv de cedare modulat din exterior B. este un sistem terapeutic`de tip matrita administrabil ca implant subdermic C. contine estradiol intr-un extract siliconic D. contine Levonorgestrel intr-un extract siliconic E. contine scopolamina (pag. Leucuta - pg. 618) 16 Sistemul Oros: A. este o pompa osmotica de uz oral B. are marimea unui comprimat obisnuit C. este impermeabil fata de substantele active si fata de apa D. este un sistem modulabil de pH E. este un sistem terapeutic pentru implantare dermica (pag. Leucuta - pg. 622) 17 Pompe si sisteme implantabile pentru perfuzare exemple: A. pompe osmotice B. dispozitive de perfuzare ambulatorii C. sisteme de perfuzare continua D. pompe peristaltice E. sisteme vectorizate (pag. Leucuta - pg. 624)

A. pompe seringi B. Iontoforeza C. sistemul Oros D. Electroporarea E. fonoforeza (pag. Leucuta - pg. 637) 9 Sisteme de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase:

A. pompe peristaltice B. sisteme vectorizate C. sisteme rezervor cu membrana, cu cedare controlata de permeabilitate D. sisteme matrita sau monolitice, cu cedare controlata de difuzie E. sisteme cu microcompartimente inchise, cu cedare controlata de dizolvare (pag. Leucuta - pg. 611) 10 Sisteme cu cedare preprogramata bazata pe difuzia moleculara printr-o membrana polimerica: A. Ocusert B. Nitroderm C. Scopoderm D. Catapres E. Seretide (pag. Leucuta - pg. 612) 11 Sistemul terapeutic Transderm Nitro afirmatii adevarate: A. contine nitroglicerina asociata cu Clonodina pentru prevenirea crizelor de angina B. contine nitroglicerina C. este de tip rezervor D. este dispozitiv de cedare modulat din exterior E. este dispozitiv de cedare transdermic (pag. Leucuta - pg. 614) 12 Norplant: A. este un sistem terapeutic pentru aplicare dermica B. este un sistem terapeutic pentru implantare dermica C. contine levonorgestrel D. contine extract de plante E. contine nicotina (pag. Leucuta - pg. 616)

Pag. 184 din 284

18 Exemple de pompe de perfuzare implantabile: A. Sistemul Oros B. Catapres C. dispozitive cu presiune de vapori D. pompe peristaltice E. Sistemul Deponit (pag. Leucuta - pg. 629) 19 Dispozitivele cu modulare din exterior sunt: A. hidrogeluri termosensibile B. dispozitive cu cedare modulata de schimbarea pH-ului C. pompe seringi D. Iontoforeza E. Sistemul Oros (pag. Leucuta - pg. 640) * 20 In cazul sistemelor cu cedare controlata eliberarea substantei medicamentoase; A. a. este neinfluentata de variabilele fiziologice locale c. este influentata de variabilele fiziologice locale d. viteza de cedare este neprogramata B. b. se face cu o viteza inconstanta C. c. este influentata de variabilele fiziologice locale D. d. viteza de cedare este neprogramata E. e. se face cu o viteza nereproductibila (pag. Leucuta/pg. 610) * 21 Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Ocusert sunt adevarate cu exceptia; A. este un implant ocular B. contine pilocarpina baza dispersata in ulei de silicona C. se comercializeaza doua forme Pilo-20 si Pilo-40 D. contine pilocarpina baza dispersata in gel de alginat E. viteza de cedare din sistem este inferioara vitezei de absorbtie prin cornee. (pag. ( Leucuta/pg. 614)) 22 Exemple de sisteme terapeutice comercializate: A. Transderm-scop B. Transderm-nitro C. Nicoderm CQ D. Normaderm E. Norplant (pag. ( Leucuta/pg. 615).)

23 Exemple de sisteme polimerice cu cedare controlata tip matrita: A. Progestasert B. Ocusert C. Nitro-dur D. Compudose E. Deponit (pag. ( Leucuta - pg. 618)) * 24 Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Transderm-nitro sunt false cu exceptia; A. este un sistem tip matrita B. contine triturat de nitroglicerina pe gel de alginat C. contine clonidina asociata cu nitroglicerina pentru prevenirea anginei pectorale D. este un sistem tip rezervor E. se foloseste ca implant cutanat (pag. ( Leucuta - pg. 614)) * 25 Conform FRX, suplimentul 2004,sistemele terapeutice transdermice: a. sunt preparate farmaceutice inflexibile A. sunt preparate farmaceutice inflexibile B. sunt de dimensiuni fixe, standardizate C. contin o numai o substanta activa D. structura matritei nu influenteaza modul de difuziune transdermica a substantei active E. elibereaza substanta activa in circulatia generala dupa traversarea barierei cutanate. (pag. (9 171)) * 26 Sistemele terapeutice transdermice nu contin A. solubilizanti B. stabilizanti C. substante farmacologic active D. substante care sa modifice absorbtia transdermica E. substante care sa modifice absorbtia transdermica (pag. (9 171))

Pag. 185 din 284

* 27 Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemele de cedare a substantei medicamentoase activate de enzime sunt false cu exceptia: A. rezervorul medicamentos este alcatuit din microsfere de substanta medicamentoasa B. procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 0 C. rezervorul medicamentos este alcatuit din macrosfere de substanta medicamentoasa D. procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 1 E. un proces neenzimatic activeaza cedarea substantei (pag. ( Leucuta - pg. 636)) * 28 Viteza de cedare a substantei medicamentoase din sistemele de cedare controlata tip matrita este influentata de urmatorii factori cu exceptia: A. timp B. doza initiala in matrita polimerului C. solubilitatea substantei medicamentoase in polimer D. coeficientul de difuzie a moleculelor substantei medicamentoase in matrita polimerului E. gradul de hidratare al substantei medicamentoase (pag. ( Leucuta - pg. 616)) * 29 Sistemul Progestasert: A. contine cristale de estradiol dispersate in ulei de silicona B. este invelit de o membrana neporoasa de copolimer de etilen-vinil-acetat C. contine cristale de scopolamina dispersate in ulei de silicona D. este invelit de o membrana poroasa de copolimer de etilen-vinil-acetat E. elibereaza substanta medicamentoasa cu o cinetica de ordinul 1 (pag. ( Leucuta - pg. 614)) * 30 Referitor la tehnologia sistemelor cu eliberare controlata este adevarat ca: a. formularea micsoreaza viteza de cedare A. formularea micsoreaza viteza de cedare B. formularea micsoreaza viteza de absorbtie C. asigura un control al absorbtiei in organism D. formularea creste viteza de cedare E. formularea creste viteza de absorbtie (pag. ( Leucuta - pg. 611))

* 31 Sistemele de administrare cu viteza controlata prin activare sunt activate de urmatorii factori cu exceptia: A. presiune osmotica B. ph C. ioni D. presiunea vaporilor E. forta de comprimare exercitata de ponsoanele masinii de comprimat (pag. ( Leucuta - pg. 611)) * 32 Sistemele de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase: A. Sunt sisteme rezervor cu membrana, cu cedare controlata de permeabilitate B. Sunt sisteme rezervor cu membrana, cu cedare controlata de pH C. Sunt sisteme rezervor cu matrita cu cedare controlata de ioni D. sunt sisteme cu microcompartimente deschise cu cedare controlata prin dizolvare E. sunt sisteme cu macrocompartimente inchise cu cedare controlata de difuzie (pag. Leucuta - pg. 611)) * 33 Sistemul Nitrodisc (Roberts): A. Utilizeaza o matrita de alginat siliconic B. Viteza de cedare poate scade la asociere cu ulei mineral C. Viteza de cedare poate creste la asociere cu ulei de izopropil D. este format din macrocompartimente inchise E. este format din microcompartimente deschise (pag. ( Leucuta - pg. 620)) 34 Presiunea osmotica ca sistem de activare a eliberarii din sistem se intalneste in: A. Pompa osmotica elementara (Oros). B. Pompa osmotica push pull C. Pompa osmotica implantabila Alzet D. Pompa osmotica Ocusert E. Pompa osmotica Progestasert (pag. ( Leucuta - pg. 621)) 35 Exemple de sisteme de cedare controlata cu microcompartimente inchise A. Sistemul Nitrodisc B. Dispozitiv transdermic contraceptiv C. Dispozitiv implantabil Syncro-Mate-C D. Sistemul Deponit E. Sistem terapeutic transderm-Nitro (pag. ( Leucuta - pg. 620))

Pag. 186 din 284

36 Iontoforeza: A. utilizeaza un camp electric pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase ionizabile prin piele B. utilizeaza un camp magnetic pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase ionizabile prin piele C. se mai numeste si transferul atomilor D. se mai numeste si transferul ionilor E. este folosita pentru transferul pasiv al pilocarpinei (pag. ( Leucuta - pg. 631) * 37 Sistemele bioadezive: A. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de membranele biologice B. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de organele cavitare C. mecanismul bioadeziunii este mecanic D. eliberarea este controlata de osmoza prin bariera gelifiata E. mecanismul bioadeziunii este termic (pag. ( Leucuta - pg. 634)) * 38 Formularea sistemelor terapeutice nu include A. faza preformularii B. alegerea vehiculului C. alegerea excipientilor D. testul de dezagregare al sistemelor E. alegerea variabilelor tehnologice de fabricare (pag. ( Leucuta - pg. 610)) * 39 Conditia esentiala pentru realizarea unui preparat cu actiune prelungita este A. lipsa unor efecte imunologice B. puritatea substantei medicamentoase C. inocuitatea relativa a medicamentului D. cedarea cu viteza mai mare a substantei medicamentoase decat viteza de absorbtie in organism E. cedarea cu viteza mai mica a substantei medicamentoase decat viteza de absorbtie in organism (pag. ( Leucuta - pg. 611)) * 40 Sistemele cu cedare preprogramata bazata pe difuzia moleculara: A. folosesc presiunea osmotica ca sursa de energie B. se bazeaza pe transferul de masa generat de lipsa unui gradient de concentratie C. Difuzia substantei medicamentoase urmeaza de regula legea Fick D. folosesc presiunea vaporilor ca sursa de energie E. se bazeaza pe transferul de masa generat de ioni (pag. ( Leucuta - pg. 612))

* 41 Sistemul terapeutic Duragesic (Alza): A. Este un sistem transdermic ce contine Fentanil B. Este un sistem transdermic ce contine Morfina C. rezervorul medicamentos este o solutie metanolica a substantei medicamentoase D. contine scopolamina E. contine nitroglicerina (pag. ( Leucuta - pg. 616)) * 42 Sistemul terapeutic Norplant: A. este un dispozitiv intrauterin B. contine progesteron C. contine levonorgestrel D. se aplica cutanat E. contine nicotina (pag. ( Leucuta - pg. 616)) * 43 Clasele medicamentoase folosite in pompele osmotice implantabile sunt urmatoarele cu exceptia: A. anestezice B. antibiotice C. anticoagulante D. dezinfectante E. hormoni (pag. ( Leucuta - pg. 624)) * 44 Pompele si sistemele implantabile pentru perfuzare sunt urmatoarele cu exceptia: A. pompe osmotice B. dispozitive de perfuzare ambulatorii C. sisteme contifue de perfuzare continua D. pompe de perfuzare implantabile E. Dispozitive transdermice (pag. Leucuta - pg. 624)) * 45 Iontoforeza: A. utilizeaza un camp magnetic pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase B. utilizeaza un camp electric pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase C. utilizeaza presiunea vaporilor pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase D. utilizeaza hidroliza pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase E. utilizeaza presiunea osmotica pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase (pag. ( Leucuta - pg. 631))

Pag. 187 din 284

* 46 Fonoforeza: A. este un sistem de cedare al substantei medicamentoase activata cu ajutorul ultasunetelor, B. se numeste si ionoforeza C. foloseste energia electrica pentru a activa cedarea substantelor medicamentoase D. foloseste hidratarea polimerului pentru a activa cedarea substantelor medicamentoase E. este un sitem frecvent utilizat in medicina (pag. ( Leucuta - pg. 632)) * 47 Electroporarea: A. consta in formarea pasagera de pori in stratul lipidic B. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedare a substantei medicamentoase modulate mecanic C. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedare a substantei medicamentoase modulate magnetic D. consta in formarea permanenta de pori in stratul lipidic E. se mai numeste si sonoforeza (pag. ( Leucuta - pg. 637)) * 48 Sistemele terapeutice transdermice se mai numesc si: A. emplastra subcutanea B. emplastra usum dermicum C. emplastra transcutanea D. romplastra transcutanea E. emplastra medicati (pag. (FRX - 171)) * 49 Sistemul terapeutic transdermic: A. contine o singura substanta activa B. nu contine stabilizanti C. contin numai colorantii aprobati de Ministerul Sanatatii D. contine una sau mai multe substante active E. contine antioxidanti (pag. FRX - 171) * 50 Referitor la uniformitatea continutului sistemului terapeutic transdermic este adevarat ca: A. trebuie sa corespunda determinarii A a uniformitatii continutului unidoza B. trebuie sa corespunda determinarii D a uniformitatii continutului unidoza C. trebuie sa fie neuniforme D. uniformitatea este stabilita standard E. toate afirmatiile sunt false (pag. FRX - 171)

* 51 Etichetarea sistemelor terapeutice transdermice: A. trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active B. are obligatoriu chenar albastru C. are obligatoriu chenar rosu D. nu trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active, acestea fiind stiute E. are obligatoriu chenar negru (pag. FRX - 173) * 52 Conservarea sistemelor terapeutice transdermice: A. se pastreaza la loc racoros B. se pastreaza la Venena C. se pastreaza la Separanda D. se pastreaza la temperatura camerei E. se pastreaza oriunde (pag. FRX - 173) 53 Sistemele terapeutice transdermice conditionare; A. sub forma de rezervor solid B. prezinta o membrana impermeabila ce nu influenteaza cedarea C. sub forma de rezervor semisolid D. prezinta o membrana impermeabila ce influenteaza cedarea E. prezinta o membrana permeabila ce influenteaza eliberarea (pag. FRX - 172) Tema nr. 37 Preparate rectale Bibliografie asociata temei: Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2001. pag. 538-552; *1 Conform FR X supozitoarele cu metronidazol contin:

A. 4 g metronidazol B. 0,5-1g metronidazol C. 2g metronidazol D. 200mg metronidazol E. 100mg metronidazol (pag. pag. 892/FRX)

Pag. 188 din 284

*2

Supozitoarele pentru adulti au conform FR X greutatea de :

*7

Referitor la untul de cacao este adevarat ca:

A. este o baza hidrosolubila B. este prevazut in FR X C. nu se preteaza la prepararea supozitoarelor prin topire si turnare in forme D. nu este prevazut de FR X E. nu se preteaza la prepararea supozitoarelor prin modelare manuala (pag. pag. 890/FRX) *8 Gliceride semisintetice sunt urmatoarele cu exceptia:

A. 1-5g B. 2-4g C. 2-3g D. 1-2g E. 5-12g (pag. pag. 889/FRX) *3 Conform FR X supozitoarelor rectale preparate cu baze liposolubile, trebuie sa se topeasca la 37+/- 2 C in cel mult:

A. 60 minute B. 15 minute C. 30 minute D. 45 minute E. 90 minute (pag. pag. 890/FRX) *4 Conform FR X supozitoarele rectale preparate cu baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve la 37+/- 2 C in cel mult:

A. Suppocire B. Massa Novata C. Massa Estarinum D. Witepsol E. Massa tripla (pag. pag. 543/Leucuta) *9 Dozele terapeutice maxime pentru substantele toxice si puternic active din supozitoare

A. 60 minute B. 30 minute C. 20 minute D. 90 minute E. 40 minute (pag. pag. 890/FRX) *5 Pastrarea supozitoarelor se face conform FR X in recipiente bine inchise la cel mult:

A. aceleasi cu cele folosite n cazul preparatelor farmaceutice administrate intern B. sunt de doua ori mai mari dect n cazul preparatelor farmaceutice administrate intern C. la supozitoare nu este necesar calculul dozelor maxime D. pentru supozitoare exista tabele separate cu dozele terapeutice maxime E. sunt de doua ori mai mici dect n cazul preparatelor farmaceutice administrate intern (pag. pag. FR X, 889) 10 Supozitoarele rectale - au : A. forma rotunda B. forma ovoidala C. forma de torpila D. forma cilindroconica E. diametrul bazei 8-10 mm (pag. pag. 889/FRX) 11 La prepararea supozitoarelor conform FR X se pot folosi si substante auxiliare ca: A. diluanti B. adsorbanti C. agenti tensioactivi D. conservanti antimicrobieni potriviti E. coloranti (pag. pag. 889/FRX)

A. 15 C B. 8 C C. 25 C D. 18 C E. 30 C (pag. pag. 890/FRX) *6 In farmacie supozitoarele se prepara prin:

A. comprimare directa B. porfirizare C. metoda imersiei D. granulare E. modelare manuala (pag. pag. 899/FRX)

Pag. 189 din 284

12 Supozitoarele se pot administra pe urmatoarele cai: A. i.m. B. i.v. C. rectala D. vaginala E. uretrala (pag. pag. 538/Leucuta) 13 Greutatea supozitoarelor rectale: A. 5-12 g B. 12-14g C. aproximativ 10 g D. aproximativ 1 g pentru copii E. aproximativ 2 g pentru adulti (pag. pag. 538/Leucuta) 14 Administrarea rectala a medicamentelor se foloseste in urmatoarele situatii: A. cand exista obstructii ale tractului gastrointestinal B. pentru evitarea primului pasaj hepatic C. numai cand substanta activa este foarte toxica administrata oral D. cand substantele madicamentoase sunt inactivate de secretiile gastrice sau intestinale E. in caz de vomismente (pag. pag. 538/Leucuta) 15 Procesul de absorbtie prin mucoasa rectala poate avea drept etapa limitanta de viteza: A. transportul moleculelor dizolvate prin membrana rectului B. forma anhidra a substantei medicamentoase C. forma cristalina D. cedarea substantei medicamentoase din forma farmaceutica E. dizolvarea substantei medicamentoase din mucusul rectal (pag. pag. 538/Leucuta) 16 Etapele eliberarii si absorbtiei substantei medicamentoase din supozitoare sunt: A. transferul substantei madicamentoase prin membrana rectala B. difuzia substantei medicamentoase dizolvate din excipientul topit sau dizolvat C. topirea bazei de supozitor D. dizolvarea bazei de supozitor E. transferul substantei medicamentoase nedizolvate din excipient in mucusul rectal (pag. pag. 538/Leucuta)

17 In FRX sunt oficinale urmatoarele supozitoare: A. cu piroxicam B. cu fenilbutazona C. cu algocalmin D. cu glicerol E. cu metronidazol (pag. pag. 892/FRX) 18 Afirmatii corecte privind untul de cacao: A. este un excipient hidrofil B. are tendinta la rancezire C. este un excipient gras D. se pastreaza la rece ferit de lumina E. se obtine prin presarea la rece a semintelor de Theobroma cacao (pag. pag. 542/FRX) 19 Untul de cacao are urmatoarele dezavantaje: A. polimorfism B. variatii in compozitie C. tendinta la rancezire D. inocuitatea E. toleranta locala (pag. pag. 543/Leucuta) 20 Caracteristicile gliceridelor semisintetice folosite ca baza de supozitoare: A. solidificare rapida B. indice hidroxil mare C. indice de iod scazut D. punct de topire la 32-34 C E. punct de topire la 40-45 C (pag. pag. 543/Leucuta) 21 Proprietatile excipientilor folositi la prepararea supozitoarelor sunt: A. interval suficient de mare intre punctul de topire si solidificare B. solidificarea sa se faca prin contractie de volum C. sa fie inerti chimici D. interval mic intre punctul de topire si solidificare E. sa aiba actiune farmacologica (pag. pag. 542/Leucuta)

Pag. 190 din 284

22 Procedee de obtinere a gliceridelor semisintetice ca baze grase de supozitor: A. hidrogenarea uleiului vegetal B. presarea la cald a semintelor de Theobroma cacao C. procedeul de transesterificare a uleiului de palmier D. procedeul reesterificarii E. procedee extractive (pag. pag. 543/Leucuta) 23 Plastifianti folositi la prepararea supozitoarelor: A. ulei de ricin B. hialuronidaza C. tocoferol D. Tween 80 E. glicerol (pag. pag. 545/Leucuta) 24 Promotori ai absorbtiei folositi la prepararea supozitoarelor: A. tensioactivi B. acid ascorbic C. Tween 80 D. salicilat de sodiu E. acid oleic (pag. pag. 545/Leucuta) 25 Adjuvantii tehnologici utilizati la malaxarea supozitoarelor sunt: A. gliceride ale acizilor grasi saturati B. uleiuri neutre cu vscozitate redusa C. ulei de parafina D. ulei de ricin E. ulei de avocado (pag. Leucuta - pag. 544) 26 Substantele medicamentoase continute de supozitoare pentru efectul lor sistemic sunt: A. antihemoroidale B. laxative C. purgative D. Antispasmodice E. tranchilizante (pag. Leucuta - pag. 538)

27 Urmatoarele afirmatii despre calea rectala sunt adevarate cu exceptia : A. Este alternativa caii orale B. Nu se foloseste in vomismente C. Cantitatea de substanta medicamentoasa poate depasi doza maxima pentru calea orala D. Nu se foloseste in obstructii gastro-intestinale E. se utilizeaza frecvent in anestezia generala (pag. Leucuta - pag. 538) 28 Proprietatile tehnologice ale gliceridelor semisintetice: A. Hidrofilie variata B. putere emulgatoare diferita C. prezinta polimorfism accentuat D. solidificare rapida E. Solidificare medie, lenta (pag. Leucuta - pag. 543) 29 Inconvenientele masei gelatinoase in stocarea supozitoarelor sunt: A. sensibila la actiunea luminii B. incompatibilitati cu fenolul C. sensibila la umiditate D. poate fi contaminata cu microorganisme E. incompatibilitati cu toate substantele farmaceutice (pag. Leucuta - pag. 544) * 30 Bazele dispersabile in apa folosite la prepararea supozitoarelor A. contin glicerina solidificata B. sunt de obicei gliceride semisintetice C. sunt de obicei substante tensioactive singure sau in amestec D. sunt de obicei acizi grasi si derivati E. nu se folosesc (pag. Leucuta - pag. 544) * 31 Pulberi inerte folosite pentru usurarea incorporarii unor substante in supozitoare sunt: A. Dioxid de siliciu coloidal B. Talc C. Acid acetilsalicilic D. Lactoza E. Amidon (pag. Leucuta - pag. 544)

Pag. 191 din 284

* 32 Urmatoarele afirmatii despre capsulele moi rectale sunt adevarate cu exceptia : A. sunt preparate solide unidoza B. au forma alungita C. pot fi acoperite cu lubrifianti D. au forma sferica E. sunt netede (pag. FRX 148) * 33 Preparatele rectale semisolide : A. Sunt unguente, creme, geluri B. Sunt capsule gelatinoase moi C. sunt preparate multidoza D. trebuie dizolvate in apa in momentul administrarii E. sunt comprimate (pag. FRX 151) * 34 Preparate rectale sunt urmatoarele, cu exceptia : A. solutii B. emulsii C. spume D. capsule moi E. Globule (pag. FRX 145) * 35 Pulberile si comprimatele pentru solutii sau suspensii rectale : A. Sunt preparate unidoza B. Sunt preparate multidoza C. Nu trebuie sa se dezagrege D. Contin edulcoranti E. Nici una din afirmatii nu este adevarata (pag. FRX 145) * 36 Urmatoarele forme farmaceutice se pot administra pe cale rectale cu exceptia : A. Capsule moi rectale B. solutii rectale C. spume rectale D. Tampoane rectale E. sisteme terapeutice osmotice rectale (pag. FRX 145) * 37 Ca excipient pentru prepararea supozitoarelor se poate folosi : A. celuloza microcristalina B. coloranti autorizati C. lactoza hidratata D. fosfat dicalcic dihidratat E. amidon pregelatinizat (pag. FRX 147)

* 38 Masa gelatinoasa folosita ca baza hidrosolubila pentru supozitoare : A. are o putere de dispersare inferioara excipientilor grasi B. permite absorbtia mai lenta a substantelor lipofile C. se foloseste indeosebi la prepararea ovulelor D. este alcatuita din polietilenglicoli E. se aleg gelatine cu forta de gelificare de 1231150 grade Bloom (pag. Leucuta - pag. 544) * 39 Indicele de saponificare, caracteristica fizicochimica a excipientilor pentru supozitoare : A. reprezinta numarul de mg KOH necesar pentru neutralizarea acizilor grasi liberi B. reda numarul de g de iod care reactioneaza cu 100 g grasime C. reprezinta cantitatea de apa in g care poate fi incorporata in 100 g grasime D. reda numarul de g de iod care reactioneaza cu 100 g gelatina E. reda numarul de g de iod care reactioneaza cu 100 g gelatina (pag. Leucuta - pag. 542) * 40 Proprietatile excipientilor pentru supozitoare sunt urmatoarele cu exceptia : A. solidificarea sa se faca prin contractie de volum B. sa posede inertie chimica C. la stocarea medicamentului sa fie instabili fata de umiditate D. sa nu fie contaminabili cu microorganisme E. sa nu oxideze (pag. Leucuta - pag. 542) * 41 In timpul prepararii supozitoarelor inspectarea produsului poate releva urmatoarele nejunsuri cu exceptia : A. lipsa de omogenitate a masei topite B. Lipsa de coeziune C. crapaturi si fisuri D. Lipsa de glisanti E. sfaramare (pag. Leucuta - pag. 551)

Pag. 192 din 284

* 42 Fenomenul de transport al substantei medicamentoase din supozitoare prin masa excipientului topit sau dizolvat - afirmatii adevarate: A. se face dependent de modul in care aceasta a fost incorporata in baza de supozitor B. este influentat de pH C. este dependent de starea de agregare a substantei medicamentoase D. depinde de indicele de iod al substantei E. depinde de indicele de saponificare al substantei (pag. Leucuta - pag. 541) 43 Procedeul topirii si turnarii utilizat la prepararea supozitoarelor afirmatii adevarate: A. substanta medicamentoasa se malaxeaza cu untul de cacao razuit B. se preteaza numai la excipientii hidrofili C. se preteaza numai la excipientii lipofili D. trebuie cunoscuta capacitatea formei goale E. substanta medicamentoasa se malaxeaza cu gliceride semisintetice (pag. Leucuta - pag. 546) * 44 Procedee de preparare ale supozitoarelor sunt urmatoarele cu exceptia : A. modelare manuala B. presarea in tipare C. Comprimarea directa D. topire si turnare in forme manual, in doua etape E. topire si turnare automatizat, in doua etape (pag. Leucuta - pag. 546) * 45 Timpul de deformare prin inmuiere sau lichefiere al supozitoarelor : A. este o metoda propusa de Higuchi B. supozitorul este introdus intr-un flacon de plastic C. este o metoda propusa de Krowczinski D. se face cu dispozitivul Erweka E. determina timpul de topire integrala a supozitorului imersat in baie de apa la 37C. (pag. Leucuta - pag. 551) * 46 Substantele modificatoare ale hidrofiliei utilizate la prepararea supozitoarelor sunt urmatoarele cu exceptia : A. alcool cetilic 5% B. laurilsulfat de sodiu C. lecitina D. miristat de PEG E. Glicerol (pag. Leucuta - pag. 544)

* 47 Referitor la folosirea apei ca substanta ajutatoare la prepararea supozitoarelor este adevarat ca : A. in proportie 1-2% ajuta la incorporarea substantelor minerale B. nu se contamineaza microbian C. nu favorizeaza hidroliza D. In cantitati mari necesita tensioactivi pentru a putea fi incorporata E. nu se foloseste ca substanta ajutatoare (pag. Leucuta - pag. 544) * 48 Ca plastifiant la la prepararea supozitoarelor se poate folosi : A. Tween 80 B. Dioxid de siliciu coloidal C. lactoza D. ceara de albine E. vaselina (pag. Leucuta - pag. 545) * 49 Controlul calitatii supozitoarelor consta in : A. determinarea uniformitatii masei B. influenta umiditatii C. influenta temperaturii D. comportamentul la topire E. determinarea potentialului zeta (pag. Leucuta - pag. 551) * 50 Referitor la aspectele biofarmaceutice legate de administrarea medicamentelor pe cale rectala este este adevarat ca ; A. rectul are functie de absorbtie propriu-zisa B. transpotul substantelor nu poate avea loc prin celulele epiteliale ale mucoasei rectale C. supozitoarele introduse in rect raman in partea sa inferioara D. absorbtia se poate face datorita vascularizatiei abundente a regiunii submucoase E. nici o afirmatie nu este adevarata (pag. Leucuta - pag. 538)

Pag. 193 din 284

Tema nr. 38 Comprimate, capsule Bibliografie asociata temei: Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2001. pag. 553-593 1 n funcie de solubilitatea i permeabilitatea substanelor active, comprimatele se clasific n:

*5

Conform F.R. X capsulele sunt pentru administrare:

A. Orala B. Rectala C. Vaginala D. Auriculara E. Oculara (pag. pag. 192/FRX) *6 Conform FR X, daca nu se prevede altfel, n formula de preparare a comprimatelor talcul trebuie sa fie de cel mult:

A. comprimate cu substane active din clasa III SCB B. comprimate cu substane active din clasa IV SCB C. comprimate cu substane active din clasa V SCB D. comprimate cu substane active din clasa VI SCB E. comprimate cu substane active din clasa VII SCB (pag. 387) 2 Legturile de adsorbie n care intervin aglutinanii ntlnii la prepararea comprimatelor sunt:

A. 1% B. 2% C. 3% D. 10% E. 5% (pag. pag. 284/FRX) *7 Conform FR X, daca nu se prevede altfel, n formula de preparare a comprimatelor acidul stearic trebuie sa fie de cel mult:

A. aglutinant-matri B. aglutinant-poanson C. aglutinant- aglutinant D. aglutinant-substrat E. substrat-substrat (pag. 411) *3 Factorii dependeni de material i de formulare care influeneaz structura comprimatelor i rezistena mecanic sunt urmtorii cu excepia:

A. 10% B. 1% C. 3% D. 15% E. 5% (pag. pag. 284/FRX10) *8 Conform FR X, daca nu se prevede altfel, n formula de preparare a comprimatelor aerosilul trebuie sa fie de cel mult:

A. proprietile fizico-chimice ale particulelor solide, B. etapele de amestecare, C. umiditatea relativ, D. tipurile de formulare pentru comprimarea direct, granularea umed i uscat, E. selectarea i influena substanelor auxiliare (pag. 416) *4 Se numesc capsule operculate:

A. 1% B. 10 % C. 3% D. 2% E. 4% (pag. pag. 284/FRX) *9 Conform FR X, comprimatele efervescente trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze n apa cu efervescenta n cel mult:

A. Capsulele amilacee B. Capsulele gelatinoase moi C. Capsulele gelatinoase tari D. Perlele E. Casetele (pag. pag. 193/FRX)

A. 20 minute B. 25 minute C. 10 minute D. 15 minute E. 5 minute (pag. pag. 284/FRX)

Pag. 194 din 284

* 10 Conform FR X, comprimatele acoperite trebuie sa se dezagrege n pepsina-solutie acida n cel mult: A. 25 minute B. 40 minute C. 15 minute D. 30 minute E. o ora (pag. pag. 284/FRX) * 11 Uniformitatea masei comprimatelor se determina, conform FR X, pe: A. 10 comprimate neacoperite B. 5 comprimate neacoperite C. 20 comprimate neacoperite D. 25 comprimate neacoperite E. 15 comprimate neacoperite (pag. pag. 248/FRX) 12 Conform F.R. X in formula de preparare a capsulelor: A. Talcul trebuie sa fie de cel mult 1% B. Talcul trebuie sa fie de cel mult 3% C. Acidul stearic trebuie sa fie de cel mult 1% D. Acidul stearic trebuie sa fie de cel mult 3% E. Aerosilul trebuie sa fie de cel mult 5% (pag. pag. 192/FRX) 13 Sunt corecte afirmatiile: A. Capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 30min daca nu se prevede altfel B. Capsulele amilacee trebuie sa se transforme in apa intr-o masa moale dupa 30sec C. Capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie in 120min daca nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina-solutie alcalina in cel mult 60min D. Capsulele gelatinoase gastrosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie in 120min daca nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina-solutie alcalina in cel mult 60min E. Capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie in 60min daca nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina-solutie alcalina in cel mult 120min (pag. pag. 193/FRX)

14 Sunt oficinale urmatoarele capsule: A. Capsule cu ampicilina B. Capsule cu bromura de calciu C. Capsule cu ciclofosfamida D. Capsule cu acetat de retinol E. Capsule cu rifampicina (pag. pag. 193-200/FRX) 15 Precizati afirmatiile incorecte conform F.R. X: A. Comprimatele sunt preparate farmaceutice solide ce contin doze unitare din una sau mai multe substante active B. Comprimatele sunt preparate farmaceutice solide ce contin doze multiple sau unitare din una sau mai multe substante active C. Nu se pot folosi coloranti admisi de M.S. D. Se pot folosi coloranti admisi de M.S. E. Se pastreaza in recipiente inchise etans (pag. pag. 284-286/FRX) 16 Din punct de vedere al dezagregarii comprimatelor F.R. X prevede ca: A. Comprimatele acoperite trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 15min daca nu se prevede altfel B. Comprimatele acoperite enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie acida in 2 ore, daca nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina-solutie alcalina in cel mult 1 ora daca nu se prevede altfel C. Comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 15min daca nu se prevede altfel D. Comprimatele efervescente trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie acida in cel mult 1 ora daca nu se prevede altfel E. Comprimatele efervescente trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze in apa cu efervescenta in cel mult 5 min (pag. pag. 285/FRX) 17 La prepararea comprimatelor F.R. X prevede folosirea urmatoarelor substante auxiliare: A. Agenti de curgere B. Dezagraganti C. Agenti de crestere a vascozitatii D. Aglutinanti E. Diluanti (pag. pag. 284/FRX)

Pag. 195 din 284

18 Indicati afirmatiile corecte, conform F.R. X A. La prepararea comprimatelor talcul nu trebuie sa depaseasca 1% B. La prepararea comprimatelor acidul stearic nu trebuie sa depaseasca 3% C. Adaugarea corectorilor de gust si miros la prepararea comprimatelor este admisa pentru comprimatele ce se mentin in gura D. Adaugarea corectorilor de gust si miros la prepararea comprimatelor este admisa pentru comprimatele administrate dupa o prealabila dizolvare E. Aerosilul nu trebuie sa depaseasca 3% (pag. pag. 284/FRX) 19 Corespund termenului de "compressi obducti" conform F.R. X: A. Comprimatele neacoperite B. Drajeurile C. Comprimatele filmate D. Comprimatele efervescente E. Nu exista acest termen in F.R. X (pag. pag. 284/FRX) 20 La prepararea comprimatelor se folosesc ca dezagreganti urmatoarele substante: A. Alginati B. Stearat de magneziu C. Bentonita D. Polietilenglicol 4000 E. Carboximetilceluloza sodica (pag. pag. 563/Leucuta) 21 Se folosesc ca diluanti la prepararea comprimatelor: A. Amidon B. Lactoza C. Manitol D. Zahar E. Laurilsulfat de sodiu (pag. pag. 565/Leucuta) 22 Se folosesc drept lubrifianti pentru prepararea comprimatelor: A. Ulei de vaselina B. Uleiuri minerale C. Stearat de magneziu D. Ciclamati E. Dioxid de siliciu coloidal (pag. pag. 567/Leucuta)

23 Se folosesc pentru acoperirea cu film a comprimatelor urmatorii polimeri enterosolubili: A. Acetoftalat de celuloza B. Etil celuloza C. Polivinilacetoftalat D. Polivinilpirolidona E. Polimeri ai acidului metacrilic si esterii sai (pag. pag. 571/Leucuta) 24 La prepararea capsulelor se folosesc urmatoarele matrite hidrofile: A. Metilceluloza B. Acid poliacrilic C. Carbopoli D. Gliceride E. Polivinilpirolidona (pag. (pag. 583/Leucuta) 25 Ca diluant pentru obtinerea comprimatelor se foloseste: A. lactoza B. papaverina clorhidrica C. manitolul D. amidonul E. zaharul (pag. (pag. 565/Leucuta) 26 Liantii derivati de celuloza cei mai folositi pentru obtinerea comprimatelor sunt: A. metilceluloza B. carboximetil celuloza sodica C. hidroxipropilmetil celuloza sodica D. guma arabica E. guma tragacanta (pag. ( Leucuta, p. 566)) 27 Colorantii folositi la obtinere comprimatelor autorizati de M.S. sunt A. eritrozina B. indigotina C. siropul de lamaie D. siropul de portocale E. riboflavina (pag. Leucuta, p. 568))

Pag. 196 din 284

28 Aromatizantii se folosesc la prepararea urmatoarelor comprimate A. comprimate bucale B. comprimate masticabile C. comprimate vaginale D. comprimate enterosolubile E. comprimate pentru supt (pag. ( Leucuta, p. 568)) 29 Granularea: A. asigura aglomerarea particulelor substantei medicamentoase impreuna cu excipientii B. reduce curgerea in matrita C. asigura o coeziunea mai buna in comprimat D. se face prin compactizare E. nu se face prin compactizare (pag. ( Leucuta, p. 563)) 30 Formularea comprimatelor are ca obiective : A. calitatile fizice corespunzatoare ale comprimatului B. puritatea chimica si microbiologica C. substanta medicamentoasa sa ramana in comprimat la locul de absorbtie D. utilizarea unor emulgatori corespunzatori E. obtinerea unui punct de solidificare adecvat (pag. (Leucuta, p. 564)) 31 Dezagragantii utilizati ca excipienti la prepararea comprimatelor afirmatii adevarate : A. talcul si dioxidul de siliciu coloidal sunt cel mai frecvent folositi B. se folosesc sub forma dispersiilor in apa (mucilagii) C. se adauga amestecului de pulberi intragranular D. se adauga amestecului de pulberi intergranular E. imbunatatesc curgerea comprimatului in matrita (pag. (Leucuta, p. 566)) * 32 Lubrifiantii propriu-zisi- ca excipienti la prepararea comprimatelor : A. micsoreaza frecarea suprafetei laterale a comprimatului de matrita B. usureaza curgerea granulatului din palnia de umplere in matrita C. maresc coeziunea particulelor pulberii pentru formarea granulatelor D. se folosesc in formularea comprimatelor solubile E. micsoreaza coeziunea particulelor pulberii pentru formarea granulatelor (pag. (Leucuta, p. 566))

* 33 Comprimatele sublinguale: A. trebuie sa se dezagrege lent B. sunt foarte multe tipuri de comprimate de acest fel C. se mai numesc si pastile D. se mai numesc tablete triturate E. nici o afirmatie nu este corecta (pag. (Leucuta, p. 575)) * 34 Comprimatele vaginale : A. cedeaza rapid substanta medicamentoasa cu actiune locala B. se folosesc comprimate efervescente C. se pot folosi comprimate implantabile D. se pot folosi capsule implantabile E. sunt acoperite cu selac (pag. (Leucuta, p. 577)) * 35 Elementul esential al comprimatelor cu cedare prelungita este: A. dezagregarea rapida B. producerea unui efect terapeutic prelungit C. toti componentii sunt solubili in apa D. micsorarea vitezei de cedare a substantei medicamentoase E. marirea vitezei de cedare a substantei medicamentoase (pag. (Leucuta, p. 578)) * 36 Avantajele comprimatelor cu cedare prelungita A. lipsa de flexibilitate in medicatie B. mentinerea nivelului medicamentos pe operioada cat mai scurta C. usurinta eliminarii rapide a substantei medicamentoase in caz de supradozare D. fluctuatii ridicate ale nivelului medicamentos E. lipsa efectelor adverse (pag. (Leucuta, p. 578)) * 37 Sistemele cu eliberare continua : A. sunt forme acoperite cu un film polimeric solubil in apa indiferent de pH B. sunt forme acoperite cu un film polimeric solubil in apa la pH acid C. preparatele se pot realiza sub forma unor comprimate cu straturi concentrice D. preparatele se pot realiza sub forma unor comprimate cu laminate E. sunt forme acoperite cu un film polimeric insolubil in apa indiferent de pH (pag. (Leucuta, p. 582))

Pag. 197 din 284

* 38 Rasinile schimbatoare de ioni ; A. sunt utilizate pentru prelungirea cedarii substantelor medicamentoase B. se bazeaza pe deplasarea rapida a substantei medicamentoase de pe complexul format cu rezina C. sunt utilizate pentru cedarea rapida a substantelor medicamentoase D. utilizarea lor este limitata la substantele minerale E. se folosesc polimeri hidrodispersabili (pag. (Leucuta, p. 582)) * 39 In capsulele gelatinoase tari nu se conditioneaza A. pulberi B. granule C. Brichete D. Bujiuri E. suspensii (pag. (Leucuta, p. 584)) * 40 Dintre factorii farmacocinetici implicati in formularea comprimatelor cu cedare modificata nu face parte: A. volumul de distributie B. constanta de viteza a eliminarii C. fractiunea F absorbita D. doza D administrata E. Valoarea pH-ului (pag. (Leucuta, p. 578)) * 41 Medicamentele cu actiune repetata: A. cedeaza tarziu dupa administrare o doza cu cedare imediata B. cedeaza imediat dupa administrare o doza cu cedare lenta C. dupa o perioada de timp cedeaza o a doua doza cu cedare lenta D. cedeaza imediat dupa administrare o doza cu cedare imediata E. necesita administrari repetate (pag. (Leucuta, p. 578))

* 42 Referitor la formularea materialului de umplut capsulele gelatinoase tari este adevarat ca: A. amestecul de pulberi nu trebuie adus la un grad avnsat de omogenizare B. substantele prescrise in cantitati mici nu reclama asocierea unui diluant C. adaugarea unor uleiuri micsoreaza si gradul de prafuire D. asigurarea omogenitatii nu necesita asocierea unui lubrifiant E. substantele prescrise in cantitati mici reclama asocierea unui edulcorant (pag. (Leucuta, p. 585)) * 43 In cazul produselor cu actiune prelungita A. cedarea substantei medicamentoase are loc imediat B. cedarea substantei medicamentoase are loc cu viteza lenta C. concentratiile plasmatice sunt mentinute pe o perioada scurta D. durata actiunii terapeutice este redusa E. absorbtia substantei medicamentoase se face pe o perioada mai scurta de timp (pag. absorbtia substantei medicamentoase se face pe o p) * 44 Comprimatele efervescente : A. sunt comprimate complet solubile in apa B. sunt comprimate complet insolubile in apa C. toti componentii trebuie sa fie hidrosolubili si sa absoarba apa D. se asociaza plastifianti E. cedeaza lent substanta cu actiune locala (pag. (Leucuta, p. 576)) * 45 Prepararea comprimatelor efervescente include una din urmatoarele posibilitati: A. prepararea concomitenta a fractiunii acide si alcaline B. granularea separata a fractiunilor cu un solvent organic volatil hidrofil C. granularea prin comprimare directa D. comprimatele trebuie sa se dizolve integral in apa in maxim 30 minute E. comprimatele trebuie sa se dizolve integral in apa in maxim 5 minute (pag. (Leucuta, p. 577))

Pag. 198 din 284

* 46 Comprimatele de mestecat : A. au ca excipienti glicerol B. liantii folositi sunt gelatina, coca de amidon C. lubrifiantii folositi sunt aerosilul si talcul D. toti componentii trebuie sa fie hidrosolubili si sa absoarba apa E. se numesc si tablete triturate (pag. (Leucuta, p. 575)) * 47 Comprimarea directa : A. este practicabila doar foarte rar asupra substantelor medicamentoase B. se face prin compactizare C. se face pe cale umeda D. este practicabila frecvent asupra substantelor medicamentoase E. caracteristicile comprimatelor nu depind de cele ale excipientilor (pag. (Leucuta, p. 563)) * 48 Dezagregantii ca excipienti la formularea comprimatelor A. reduc fortele capilare de incorporare a apei in comprimat B. accentueaza fortele capilare de incorporare a apei in comprimat C. nu se umfla in contact cu apa D. nu elibereaza gaze E. nu influenteaza fortele capilare de incorporare a apei in comprimat (pag. (Leucuta, p. 566)) * 49 Comprimatele obisnuite A. sunt comprimate neacoperite pentru uz oral B. sunt enterosolubile C. reprezinta o mica parte din productia de comprimate D. sunt gastrorezistente E. se dezagrega lent (pag. (Leucuta, p. 569)) * 50 Drajefierea: A. reprezinta acoperirea cu film continuu a comprimatelo B. cresterea in greutate a comprimatului este de 25% C. cresterea in greutate a comprimatului este de 5% D. comprimatele trebuie sa posede o convexitate optima E. se pot folosi si latexurile si pseudolatexurile (pag. (Leucuta, p. 569))

* 51 Polimeri enterosolubili sunt urmatorii cu exceptia A. selac B. sirop vascos de zahar C. acetoftalat de celuloza D. polivinilacetoftalat E. ftalat de hidroxipropil metilceluloza (pag. (Leucuta, p. 569)) * 52 Fazele acoperirii cu zahar a comprimatelor sunt urmatoarele cu exceptia : A. izolare samburelui B. neaplicarea unui strat de acoperire intermediar C. aplicarea stratului de acoperire intermediar D. finisarea E. polisarea (pag. (Leucuta, p. 570)) 53 Conform FR X comprimatele efervescente se pastreaza: A. in recipiente bine inchise B. in prezenta unei substante deshidratate C. la loc racoros D. la 30 grade Celsius E. in recipiente inchise etans (pag. 286) 54 Marcai afirmaiile corecte referitoare la aerosil: A. dioxid de siliciu coloidal, B. dioxid de calciu coloidal, C. ca aglutinant la formularea comprimatelor se folosete singur, D. ca aglutinant la formularea comprimatelor se folosete amestecul aerosil:amidon hidroxiliat 85:15, E. este un bun agent emulgator. (pag. 434) 55 Utilizarea coloranilor la prepararea comprimatelor urmrete anumite scopuri, cum ar fi: A. diferenierea concentraiei substanelor active, pentru a aprea accidente, B. considerente de ordin estetic, C. considerente de ordin comercial, D. identificarea produselor la dozare, E. diferenierea inovatoarelor de generice. (pag. 445)

Pag. 199 din 284

* 56 Marcai scara corect a biodisponibilitii substanelor active n cazul formelor farmaceutice administrate pe cale oral: A. forme solide acoperite >comprimate > capsule > pulberi> suspensii> emulsii> soluii, B. emulsii> soluii> suspensii>pulberi> capsule>comprimate>forme solide acoperite C. suspensii> emulsii> soluii> pulberi> capsule>comprimate>forme solide acoperite D. soluii> emulsii>pulberi >suspensii > capsule>comprimate>forme solide acoperite E. soluii> emulsii> suspensii>pulberi> capsule>comprimate>forme solide acoperite (pag. 532) 57 Din categoria agenilor formatori de film, utilizai la acoperirea formelor farmaceutice solide, ca polimeri solubili n ap numai la pH mai mare de 5, fac parte: A. Eudragit NE 30 B. CAP C. CMEC D. HPMCP E. Eudragit RL (pag. 571) 58 Un polimer ideal utilizat la acoperirea cu film a formelor solide trebuie s aib urmtoarele caliti: A. proprieti care s influeneze negative biodisponibilitatea B. stabilitate sczut n prezena luminii i cldurii C. s fie netoxic i inert farmacologic D. s fie solubil n ct mai multe sisteme de solveni E. s fie insolubil n ct mai multe sisteme de solveni (pag. 570) 59 Defectele ce pot s apar la acoperirea cu zahr a formelor farmaceutice solide sunt: A. erodarea nucleelor, B. fragmentarea nucleelor, C. lipirea comprimatelor de pereii tobei, D. lipirea comprimatelor de pereii mojarului, E. nveli cu aspect marmorat. (pag. 600)

Tema nr. 39 Exercitarea profesiunii de farmacist Bibliografie asociata temei: Legea nr. 95/2006 privind reforma n domeniul sanatatii, titlul XIV: Exercitarea profesiunii de farmacist. Organizarea si fimctionarea Colegiului Farmacistilor din Romania, Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 372/2006. *1 Adunarea generala a farmacistilor unui colegiu teritorial este formata din:

A. 7 membri, pentru un numar de pna la 100 de farmacisti nscrisi n acel colegiu B. toi farmacitii nscrii n colegiul teritorial respectiv C. 11 membri, pentru un numar de 101 pna la 500 de farmacisti nscrisi n acel colegiu D. 13 membri, pentru un numar de 501 pna la 1.000 de farmacisti nscrisi n acel colegiu E. 19 membri, pentru un numar de peste 1000 de farmacisti nscrisi n acel colegiu (pag. art. 590) *2 Biroul consiliului colegiului teritorial al Colegiului Farmacistilor din Romnia este format din:

A. un preedinte, 3 vicepreedini i un secretar B. un preedinte C. 3 vicepreedini D. un preedinte i un secretar E. un preedinte, 2 vicepreedini i un secretar (pag. art. 594-2) *3 Organele de conducere, la nivel naional, ale Colegiului Farmacitilor din Romnia sunt:

A. Adunarea general naional; Consiliul naional; Biroul executiv; preedintele B. preedintele C. Adunarea general naional D. Biroul executiv i preedintele E. Consiliul naional i preedintele (pag. art. 596) *4 Adunarea general naional are urmtoarele atribuii, cu excepia:

A. aprob bugetul de venituri i cheltuieli i execuia celui pentru exerciiul financiar expirat; B. alege, dintre membrii si, comisia de cenzori; C. adopt Statutul Colegiului Farmacitilor din Romnia; D. adopt Codul deontologic al farmacistului; E. elaboreaz Codul deontologic al farmacistului; (pag. art. 598, 604)

Pag. 200 din 284

*5

Prin titlu oficial de calificare n farmacie se nelege, cu excepia:

*8

A. diploma de farmacist, eliberat de o instituie de nvmnt superior medico-farmaceutic acreditat din Romnia; B. certificatul de farmacist specialist, eliberat de Ministerul Sntii Publice; C. diploma de farmacist, eliberat de o instituie de nvmnt superior medico-farmaceutic acreditat sau nu din Romnia; D. diploma, certificatul sau un alt titlu de farmacist, eliberate conform normelor Uniunii Europene de statele membre ale Uniunii Europene, statele aparinnd Spaiului Economic European sau de Conferina Elveian; E. diploma, certificatul sau un alt titlu de farmacist, dobndite ntr-un stat ter i recunoscute de unul dintre statele membre prevzute la lit. d) ori echivalate n Romnia. (pag. art. 554-2) *6 Monitorizarea i controlul exercitrii profesiei de farmacist se realizeaz de ctre:

Farmacistul, n conformitate cu pregtirea sa universitar, este competent s exercite i alte activiti profesionale, cu excepia:

A. farmacovigilen; B. marketing i management farmaceutic; C. activiti didactice sau administraie sanitar. D. necolaborare cu medicul pentru stabilirea i urmrirea terapiei pacientului; E. analize n laboratoare de biochimie, toxicologie i igien a mediului i alimentelor; (pag. art. 558-2) *9 Este nedemn s exercite profesia de farmacist, cu excepia:

A. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotrre judectoreasc pentru svrirea cu intenie a unei infraciuni contra umanitii, n mprejurri legate de exercitarea profesiei de farmacist, i pentru care nu a intervenit reabilitarea; B. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotrre judectoreasc pentru svrirea cu intenie a unei infraciuni contra umanitii sau vieii, n mprejurri legate de exercitarea profesiei de farmacist, i pentru care a intervenit reabilitarea; C. farmacistul cruia i s-a aplicat pedeapsa interdiciei de a exercita profesia, pe durata stabilit prin hotrre disciplinar. D. farmacistul cruia i s-a aplicat pedeapsa interdiciei de a exercita profesia, pe durata stabilit prin hotrre judectoreasc definitiv E. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotrre judectoreasc pentru svrirea cu intenie a unei infraciuni contra vieii, n mprejurri legate de exercitarea profesiei de farmacist, i pentru care nu a intervenit reabilitarea; (pag. art. 562) * 10 Conform, Legii nr. 95/2006 privind reforma n domeniul Sntii, exercitarea profesiei de farmacist este incompatibil cu, cu excepia: A. profesia de medic; B. oricare ocupaie de natur a aduce atingere demnitii profesiei de farmacist sau bunelor moravuri, conform Codului deontologic al farmacistului; C. starea de sntate fizic necorespunztoare pentru exercitarea profesiei de farmacist. D. starea de sntate psihic necorespunztoare pentru exercitarea profesiei de farmacist. E. profesia de asistent de farmacie (pag. art. 563)

A. Colegiul Farmacitilor din Romnia i de Ministerul Sntii Publice; B. numai de Colegiul Farmacitilor din Romnia; C. numai de Ministerul Sntii Publice; D. farmacistul-ef al unitii farmaceutice unde lucreaz farmacistul respectiv; E. managerul compartimentului de resurse umane al unitii farmaceutice unde lucreaz farmacistul respectiv; (pag. art. 556) *7 Exercitarea profesiei de farmacist se realizeaz prin urmtoarele activiti, cu excepia:

A. prepararea formelor farmaceutice ale medicamentelor; B. fabricarea i controlul medicamentelor; C. prepararea, controlul, depozitarea i eliberarea medicamentelor din drogherii; D. fabricarea i controlul medicamentelor; E. prepararea, controlul, depozitarea i eliberarea medicamentelor din farmaciile de spital; (pag. art. 558)

Pag. 201 din 284

* 11 Care din urmtoarele afirmaii nu este corect: A. Farmacitii se pensioneaz la vrsta prevzut de lege B. n unitile sanitare publice farmacitii membri titulari i corespondeni ai Academiei Romne, profesori universitari, cercettori tiinifici gradul I, doctori n tiine farmaceutice care desfoar activiti farmaceutice pot continua, la cerere, activitatea, pn la mplinirea vrstei de 70 de ani. C. Farmacitii care au depit limita de vrst prevzut la alin. (a) pot profesa n continuare n uniti sanitare private. Desfurarea activitii se face n baza certificatului de membru i a avizului anual al Colegiului Farmacitilor din Romnia, eliberat pe baza certificatului de sntate i a asigurrii de rspundere civil pentru greeli n activitatea profesional, ncheiat pentru anul respectiv. D. Farmacitii care au depit limita de vrst prevzut la alin. (1) pot profesa n continuare n uniti sanitare private. Desfurarea activitii se face numai n baza certificatului de membru E. Farmacitii care au mplinit vrsta de pensionare prevzut de lege nu pot deine funcii de conducere n cadrul Ministerului Sntii Publice, al ministerelor i instituiilor centrale cu reea sanitar proprie, al autoritilor de sntate public, al Casei Naionale de Asigurri de Sntate, al caselor judeene de asigurri de sntate, respectiv a municipiului Bucureti, precum i n cadrul spitalelor publice i al oricrei alte uniti sanitare publice. (pag. art. 565)

* 12 Care din urmtoarele afirmaii nu sunt corecte: A. Colegiul Farmacitilor din Romnia este organism profesional, apolitic, fr scop patrimonial, de drept public, cu responsabiliti delegate de autoritatea de stat, n domeniul autorizrii, controlului i supravegherii profesiei de farmacist ca profesie liberal, de practic public autorizat. B. Colegiul Farmacitilor din Romnia este organism profesional, politic, fr scop patrimonial, de drept public, cu responsabiliti delegate de autoritatea de stat, n domeniul autorizrii, controlului i supravegherii profesiei de farmacist ca profesie liberal, de practic public autorizat. C. Colegiul Farmacitilor din Romnia are autonomie instituional n domeniul su de competen, normativ i jurisdicional profesional. D. Ministerul Sntii Publice urmrete modul de respectare a prevederilor legale n activitatea Colegiului Farmacitilor din Romnia. E. Colegiul Farmacitilor din Romnia cuprinde toi farmacitii care ntrunesc condiiile prevzute de Legea nr. 95/2006 privind reforma n domeniul sntii. (pag. art. 576) * 13 Colegiul Farmacitilor din Romnia are urmtoarele atribuii, cu excepia: A. colaboreaz n domeniul su de competen cu Ministerul Sntii Publice prin asigurarea controlului aplicrii regulamentelor i normelor care organizeaz i reglementeaz exercitarea profesiei de farmacist, indiferent de forma de exercitare i de unitatea farmaceutic n care se desfoar; B. apr demnitatea i promoveaz drepturile i interesele membrilor si n toate sferele de activitate; C. apr onoarea, libertatea i independena profesional a farmacistului, precum i dreptul acestuia de decizie n exercitarea actului profesional; D. poate s influene decizia unui farmacist n exercitarea actului profesional; E. asigur respectarea de ctre farmaciti a obligaiilor ce le revin fa de pacient i de sntatea public. (pag. art. 579)

Pag. 202 din 284

* 14 Membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia au urmtoarele drepturi, cu excepia: A. s aleag i s fie alei n organele de conducere de la nivelul structurilor teritoriale sau naionale ale Colegiului Farmacitilor din Romnia; B. s se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Farmacitilor din Romnia i s primeasc informaiile solicitate; C. s se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Farmacitilor din Romnia, acestea nefiind obligate s dea informaiile solicitate; D. s participe la orice aciune a Colegiului Farmacitilor din Romnia i s fie informai n timp util despre aceasta; E. s poarte nsemnele Colegiului Farmacitilor din Romnia; (pag. art. 584) * 15 Obligaiile membrilor Colegiului Farmacitilor din Romnia sunt urmtoarele, cu excepia: A. s respecte dispoziiile Regulamentului de organizare i funcionare a Colegiului Farmacitilor din Romnia, Codul deontologic al farmacistului, hotrrile organelor de conducere ale Colegiului Farmacitilor din Romnia i regulamentele profesiei; B. s participe la edinele ori adunrile la care au fost convocai; C. s pstreze secretul profesional; D. s respecte normele, principiile i ndatoririle deontologiei profesionale i s aib un comportament demn n exercitarea profesiei ori a calitii de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia E. s nu pstreze secretul profesional; (pag. art. 585) * 16 Obligaiile membrilor Colegiului Farmacitilor din Romnia, ce decurg din calitatea lor special de farmaciti, sunt urmtoarele,cu excepia: A. s respecte i s aplice n orice mprejurare normele de deontologie farmaceutic; B. s acioneze, pe toat durata exercitrii profesiei, n vederea creterii gradului de pregtire profesional i cunoaterii noutilor profesionale; C. s respecte drepturile legale ale pacienilor; D. s nu acorde asisten farmaceutic de urgen dac este n afara programului; E. s acorde, cu promptitudine, asisten farmaceutic de urgen, ca o ndatorire fundamental, profesional i civic. (pag. art. 586)

* 17 n cazul aparitiei situatiei de incompatibilitate, conform Legii nr. 95/2006 privind reforma n domeniul Sntii, n cte zile este obligat farmacistul s anunte colegiul al carui membru este: A. o saptamana B. doua saptamani C. 10 zile D. 20 zile E. 30 zile (pag. art. 563-2) * 18 Exercitarea profesiei de farmacist se face, conform Legii nr. 95/2006 privind reforma n domeniul Sntii, pe baza: A. certificatului de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia B. Autorizatia de libera practica eliberata de Colegiul Farmacistilor din Romnia C. Autorizatia de libera practica eliberata de Ministerul Sanatatii D. diplomei de licenta eliberat de o instituie de nvmnt superior medico-farmaceutic acreditat din Romnia; E. Niciunul dintre raspunsurile A, B, C, D (pag. art. 557) * 19 n ceea ce priveste farmacistii care au dreptul la pensie pentru limita de vrsta, potrivit legii nr. 95/2006, este adevarata urmatoarea afirmatie: A. Pot fi mentinuti, la cerere, n activitatea profesionala, pe baza autorizarii la interval de doi ani a Colegiului Farmacistilor din Romnia B. Pot fi mentinuti, la cerere, n activitatea profesionala, pe baza autorizarii anuale a Colegiului Farmacistilor din Romnia si a aprobarii angajatorului C. Pot fi mentinuti, la cerere, n activitatea profesionala, pe baza autorizarii anuale a Ministerului Sanatatii D. Pot fi mentinuti, la cerere, n activitatea profesionala, pe baza aprobarii angajatorului E. Pot profesa n continuare n uniti sanitare private n baza certificatului de membru i a avizului anual al Colegiului Farmacitilor din Romnia, eliberat pe baza certificatului de sntate i a asigurrii de rspundere civil pentru greeli n activitatea profesional, ncheiat pentru anul respectiv. (pag. art. 565-3)

Pag. 203 din 284

* 20 Controlul si supravegherea exercitarii profesiei de farmacist se realizeaza de catre: A. numai Colegiul Farmacistilor din Romnia B. numai Ministerul Sanatatii Publice C. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate D. Colegiul Farmacistilor din Romnia mpreuna cu Ministerul Sanatatii Publice E. Agentia Nationala a Medicamentului (pag. art. 556) 21 Conform Legii nr. 95/2006, membrii Colegiului Farmacistilor din Romnia sunt obligati: A. s rezolve sarcinile ce le-au fost ncredinate n calitate de membri sau reprezentani ai corpului profesional; B. s respecte dispoziiile Regulamentului de organizare i funcionare a Colegiului Farmacitilor din Romnia, Codul deontologic al farmacistului, hotrrile organelor de conducere ale Colegiului Farmacitilor din Romnia i regulamentele profesiei; C. s nu pstreze secretul profesional; D. s respecte normele, principiile i ndatoririle deontologiei profesionale i s aib un comportament demn n exercitarea profesiei ori a calitii de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia; E. s achitesau nu, n termenul stabilit, cotizaia datorat n calitate de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia; (pag. art. 585) 22 Consiliul colegiilor teritoriale are un numar de: A. 7 membri, pentru un numr de pn la 100 de farmaciti nscrii; B. 11 membri, pentru un numr de 101 pn la 500 de farmaciti nscrii; C. 13 membri, pentru un numr de 501 pn la 1.000 de farmaciti nscrii; D. toti farmacistii nscrisi n colegiul respectiv E. 19 membri, pentru un numr de peste 1.000 de farmaciti nscrii (pag. art. 592)

23 Atributiile Adunarii generale a colegiilor teritorile sunt, cu exceptia: A. aprob proiectul de buget al colegiului i, n baza raportului cenzorilor, descarc de gestiune consiliul pentru anul fiscal ncheiat; B. alege, dintre membrii si, consiliul colegiului i reprezentanii n Adunarea general naional a Colegiului Farmacitilor din Romnia; C. colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea tematicilor, metodologiilor, concursurilor si examenelor pentru farmacisti D. stabileste sistemul de credite de educatie continua pe baza caruia se evalueaza activitatea de perfectionare profesionala a farmacistilor E. stabilete indemnizaia de edin a membrilor comisiei de disciplin; (pag. art. 590-3) 24 Atributiile Consiliului national al Colegiului Farmacistilor din Romnia sunt urmatoarele: A. elaboreaz Statutul Colegiului Farmacitilor din Romnia, precum i proiectele de modificare a acestuia; B. elaboreaz Codul deontologic al farmacistului, precum i proiectele de modificare a acestuia; C. adopta Codul deontologic al farmacistului D. colaboreaz cu Ministerul Sntii Publice la elaborarea tematicilor, metodologiilor, concursurilor i examenelor pentru farmaciti; E. adopta Statutul Colegiului Farmacitilor din Romnia (pag. art. 604)

Pag. 204 din 284

25 Urmatoarele afirmatii cu privire la Consiliul national al Colegiului Farmacistilor din Romnia sunt adevarate: A. Consiliul naional al Colegiului Farmacitilor din Romnia este alctuit din preedinii colegiilor teritoriale, 3 reprezentani ai Colegiului Farmacitilor din Bucureti, respectiv preedintele i 2 vicepreedini, un reprezentant numit de Ministerul Sntii Publice ca autoritate de stat i cte un reprezentant al farmacitilor din fiecare minister ori instituie central cu reea sanitar proprie. B. Consiliul naional al Colegiului Farmacitilor din Romnia este alctuit din preedinii colegiilor teritoriale; C. Cheltuielile de deplasare i diurna reprezentanilor n Consiliul naional al Colegiului Farmacitilor din Romnia vor fi suportate de ctre colegiile teritoriale ai cror reprezentani sunt. D. Consiliul naional al Colegiului Farmacitilor din Romnia este alcatuit din presedintii colegiilor teritoriale, 3 reprezentanti ai Colegiului Farmacistilor din Bucuresti - presedintele si 2 vicepresedinti E. Deciziile Consiliului naional al Colegiului Farmacitilor din Romnia sunt obligatorii pentru colegiile teritoriale i pentru toi farmacitii care practic profesia de farmacist n Romnia. (pag. art. 60, 6031) 26 Atributiile Consiliul national al Colegiului Farmacistilor din Romnia sunt: A. adopta Statutul Colegiului Farmacitilor din Romnia; B. avizeaza reinscrierea farmacistilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmacistilor din Romnia C. fixeaz cotizaia care trebuie pltit obligatoriu de ctre fiecare farmacist consiliului judeean sau al municipiului Bucureti, stabilind partea din aceast cotizaie care trebuie virat ctre Consiliul naional al Colegiului Farmacitilor din Romnia; D. soluioneaz, prin comisiile de specialitate ale Colegiului Farmacitilor din Romnia, n termen de 30 de zile de la nregistrare, contestaiile formulate mpotriva deciziilor date de consiliile judeene, respectiv al municipiului Bucureti, n conformitate cu regulamentele proprii; E. alege, dintre membrii si, Biroul executiv al Colegiului Farmacitilor din Romnia; (pag. art. 604)

27 Urmatoarele afirmatii cu privire la Biroul executiv al Colegiului Farmacitilor din Romnia sunt adevarate: A. Biroul executiv al Colegiului Farmacitilor din Romnia este format dintr-un preedinte, 3 vicepreedini i un secretar general, alei n mod individual de ctre Consiliul naional dintre membrii si B. Biroul executiv al Colegiului Farmacitilor din Romnia ntocmete raportul anual de activitate i gestiune, pe care l supune aprobrii Consiliului naional; C. Biroul executiv al Colegiului Farmacitilor din Romnia este format dintr-un preedinte, 2 vicepreedini i un secretar general, alei n mod individual de ctre Consiliul naional dintre membrii si D. Biroul executiv al Colegiului Farmacitilor din Romnia este format dintr-un preedinte, 1 vicepreedinte i un secretar general, alei n mod individual de ctre Consiliul naional dintre membrii si E. execut hotrrile Adunrii generale naionale i ale Consiliului naional; (pag. art. 606, 607) 28 Atribuiile Biroului executiv al Colegiului Farmacitilor din Romnia sunt urmtoarele: A. asigur activitatea permanent a Colegiului Farmacitilor din Romnia ntre edinele Consiliului naional; B. aprob angajarea de personal i asigur execuia bugetului Colegiului Farmacitilor din Romnia; C. elaboreaz i supune spre avizare Consiliului naional proiectul bugetului de venituri i cheltuieli, pe baza bugetelor de venituri i cheltuieli ale colegiilor teritoriale; D. elaboreaza Codul deontologic al farmacistului E. informeaz Consiliul naional cu privire la deciziile emise ntre edinele Consiliului. (pag. art. 607) 29 Atribuiile preedintelui Colegiului Farmacitilor din Romnia sunt urmtoarele: A. reprezint Colegiul Farmacitilor din Romnia n relaiile cu persoanele fizice i juridice din ar i din strintate; B. ncheie contracte i convenii n numele Colegiului Farmacitilor din Romnia, cu aprobarea Biroului executiv; C. aproba cuantumul indemnizatiei lunare a membrilor Biroului executiv, precum i membrii birourilor consiliilor colegiilor teritoriale D. angajeaz personalul de specialitate i administrativ; E. convoac i conduce edinele Adunrii generale, ale Consiliului naional; (pag. art. 609, 611)
Pag. 205 din 284

30 Urmatoarele afirmatii cu privire la raspunderea disciplinara a farmacistului sunt adevarate: A. Farmacistul rspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor i regulamentelor profesionale, a Codului deontologic al farmacistului i a regulilor de bun practic profesional, a Statutului Colegiului Farmacitilor din Romnia B. Farmacistul nu rspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor i regulamentelor profesionale, a Codului deontologic al farmacistului i a regulilor de bun practic profesional, a Statutului Colegiului Farmacitilor din Romnia C. Plngerea mpotriva unui farmacist se depune la colegiul al crui membru este. D. Plngerea mpotriva unui farmacist se depune la preedintelui Colegiului Farmacitilor din Romnia. E. Procedura judecrii abaterilor este prevzut n Statutul Colegiului Farmacitilor din Romnia, cu respectarea principiului egalitii, a dreptului de aprare, precum i a principiului contradictorialitii. (pag. art. 613,614,615) 31 Biroul consiliului, n baza anchetei disciplinare efectuate de ctre departamentul de jurisdicie profesional, poate decide: A. respingerea plngerii ca vdit nefondat; B. solicitarea completrii anchetei disciplinare; C. dispunerea trimiterii dosarului disciplinar la comisia de disciplin. D. dispunerea trimiterii dosarului disciplinar la comisia superioara de disciplin. E. retragerea calitii de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia (pag. art 614)

32 Urmatoarele afirmatii cu privire la comisia de disciplina sunt adevarate: A. n cadrul fiecrui colegiu teritorial se organizeaz i funcioneaz o comisie de disciplin, constituit din 3 membri, independent de conducerea colegiului, care judec abaterile disciplinare svrite de farmacitii cuprini n acel colegiu. B. Membrii comisiilor de disciplin de la nivelul colegiului teritorial sunt alei de ctre adunarea general judeean, respectiv de cea a municipiului Bucureti, iar membrii Comisiei superioare de disciplin vor fi alei de ctre Adunarea general naional. C. n cadrul fiecarui colegiu teritorial se organizeaz i funcioneaz Comisia superioar de disciplin. D. Membrii comisiilor de disciplin vor fi alei din rndul farmacitilor cu o vechime de peste 7 ani n profesie i care nu au avut abateri disciplinare n ultimii 5 ani. E. Membrii comisiilor de disciplin vor fi alei din rndul farmacitilor cu o vechime de peste 5 ani n profesie i care nu au avut abateri disciplinare n ultimii 3 ani. (pag. art. 615, 616) 33 Urmatoarele afirmatii cu privire la comisiile de disciplina sunt false: A. Funcia de membru al comisiei de disciplin este incompatibil cu orice alt funcie n cadrul Colegiului Farmacitilor din Romnia. B. Durata mandatului membrilor comisiilor de disciplin este de 4 ani. C. Funcia de membru al comisiei de disciplin este compatibil si cu alt funcie n cadrul Colegiului Farmacitilor din Romnia. D. Durata mandatului membrilor comisiilor de disciplin este de 5 ani. E. Calitatea de membru al comisiilor de disciplin nceteaz prin deces, demisie, pierderea calitii de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia ori prin numirea unui alt reprezentant n cazul membrilor desemnai de ctre Ministerul Sntii Publice sau autoritatea de sntate public. (pag. art. 616) 34 Sanciunile disciplinare sunt: A. mustrare; B. avertisment; C. vot de blam; D. suspendarea calitii de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia pe o perioad determinat, de la o lun la un an; E. nici unul din punctele A,B,C,D (pag. art. 618)

Pag. 206 din 284

35 Urmatoarele afirmatii cu privire la retragerea calitii de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia sunt adevarate: A. retragerea calitii de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia nu este o sanctiune disciplinara B. Retragerea calitii de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia opereaz de drept pe durata stabilit de instana de judecat prin hotrre definitiv a instanei judectoreti, cu privire la interzicerea exercitrii profesiei. C. Retragerea calitii de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia opereaz de drept cel putin 1 an D. Se poate prevedea, dup caz, obligarea celui sancionat la efectuarea unor cursuri de perfecionare sau de educaie farmaceutic ori altor forme de pregtire profesional. E. n termen de 15 zile de la comunicare, farmacistului cercetat disciplinar poate contesta la Comisia superioar de disciplin decizia pronunat. (pag. art. 618, 619) 36 n cazul n care s-a primit o plngere mpotriva unui farmacist se efectueaza o ancheta disciplinara. n baza acestei anchete, biroul consiliului poate decide: A. respinge plngerea ca vadit nefondata B. dispune trimiterea dosarului disciplinar la comisia profesional-stiintifica si de nvatamnt C. dispune trimiterea dosarului disciplinar la comisia administrativ financiara si contabila D. solicita completarea anchetei disciplinare E. dispunere trimiterea dosarului disciplinar la comisia de disciplin (pag. art. 614) 37 n ceea ce priveste Colegiul Farmacistilor din Romnia, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia: A. Colegiul Farmacistilor din Romnia se organizeaza si functioneaza ca organizatie profesionala, de interes public, politica si fara scop patrimonial B. n cadrul Colegiului Farmacitilor din Romnia se organizeaz i funcioneaz Comisia superioar de disciplin. C. Colegiul Farmacistilor din Romnia se organizeaza si functioneaza ca organizatie profesionala, de interes public, apolitica si cu scop patrimonial D. Nici un colegiu teritorial nu poate funciona n afara Colegiului Farmacitilor din Romnia. E. Colegiile teritoriale functioneaza in afara Colegiului Farmacitilor din Romnia. (pag. art. 576, 588, 615)

38 n ceea ce priveste Colegiul Farmacistilor din Romnia, sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Colegiul Farmacitilor din Romnia are autonomie instituional n domeniul su de competen, normativ i jurisdicional profesional. B. Colegiul Farmacitilor din Romnia se organizeaz i funcioneaz pe criterii teritoriale, la nivel naional i judeean, respectiv la nivelul municipiului Bucureti. C. Colegiul Farmacitilor din Romnia se organizeaz i funcioneaz numai la nivel naional. D. Sediul Colegiului Farmacitilor din Romnia este n municipiul Craiova. E. ntre Colegiul Farmacitilor din Romnia i colegiile teritoriale nu exist raporturi de autonomie funcional, organizatoric i financiar, n condiiile legii. (pag. 576,577,578) 39 Membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia au urmtoarele drepturi: A. s aleag i s fie alei n organele de conducere de la nivelul structurilor teritoriale sau naionale ale Colegiului Farmacitilor din Romnia; B. s foloseasc, mpreun cu membrii si de familie, toate dotrile sociale, profesionale, culturale i sportive ale Colegiului Farmacitilor din Romnia i ale colegiilor locale; C. nu pot solicita ajutoare materiale pentru situaii deosebite, att personal, ct i prin membrii lor de familie. D. s conteste sanciunile primite; E. s se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Farmacitilor din Romnia i s primeasc informaiile solicitate; (pag. art. 584) 40 Organele de conducere ale colegiului teritorial sunt: A. adunarea general a farmacitilor B. consiliul; C. biroul consiliului; D. preedintele. E. Nici unul dintre punctele A, B, C, D. (pag. art. 589)

Pag. 207 din 284

41 Care dintre urmatoarele afirmatii, cu privire la atributiile Colegiului Farmacistilor din Romnia, sunt valabile: A. elaboreaz i adopt Regulamentul de organizare i funcionare a Colegiului Farmacitilor din Romnia i Codul deontologic al farmacistului; B. iniiaz, promoveaz, organizeaz i acrediteaz n domeniul su de competen forme de educaie farmaceutic continu i de ridicare a gradului de competen profesional a membrilor si, cu excepia programelor de studii complementare n vederea obinerii de atestate; C. nu poate controla modul n care sunt respectate de ctre angajatori independena profesional i dreptul de decizie profesional ale farmacistului; D. nu poate organiza judecarea cazurilor de nclcare a normelor de deontologie profesional ori a celor care reglementeaz exercitarea profesiei sau a actului profesional; E. colaboreaz n domeniul su de competen cu Ministerul Sntii Publice, organizaii patronale i sindicale, precum i cu alte asociaii ori cu organizaii neguvernamentale, n toate problemele ce privesc asigurarea sntii populaiei. (pag. art. 579) 42 Care sunt afirmatiile corecte cu privire la suspendarea calitatii de membru: A. La cerere, membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia care, din motive obiective, ntrerup pe o durat de pn la 5 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calitii de membru pe acea durat. B. La cerere, membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia care, din motive obiective, ntrerup pe o durat de pn la 3 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calitii de membru pe acea durat. C. La cerere, membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia care, din motive obiective, ntrerup pe o durat de pn la 10 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calitii de membru pe acea durat. D. pe durata suspendarii la cerere a calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din Romnia, nu se suspenda obligatiile si drepturile ce decurg din Legea nr. 95/2006 E. pe durata suspendarii la cerere a calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din Romnia, se suspenda obligatiile si drepturile ce decurg din Legea nr. 95/2006 (pag. art. 582)

43 Urmatoarele afirmatii privind facilitarea exercitrii dreptului de stabilire sunt adevarate: A. Accesul n Romnia la una dintre activitile farmaceutice se poate face, conform Legii nr. 95/2006, de catre farmaciti ceteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului Economic European sau ai Confederaiei Elveien B. Solicitrile farmacitilor ceteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului Economic European sau ai Confederaiei Elveiene cu privire la accesul n Romnia la una dintre activitile farmaceutice se soluioneaz de ctre Ministerul Sntii Publice, n colaborare cu Colegiul Farmacitilor din Romnia, n termen de 30 zile de la data depunerii dosarului complet de ctre cel interesat. C. Solicitrile farmacitilor ceteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului Economic European sau ai Confederaiei Elveiene cu privire la accesul n Romnia la una dintre activitile farmaceutice se soluioneaz de ctre Ministerul Sntii Publice, n colaborare cu Colegiul Farmacitilor din Romnia, n termen de 3 luni de la data depunerii dosarului complet de ctre cel interesat. D. Farmacitii ceteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului Economic European sau ai Confederaiei Elveiene, stabilii n Romnia i care, n timpul exercitrii profesiei, ncalc dispoziiile, legile i regulamentele profesiei, rspund potrivit legii. E. Farmacitii ceteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului Economic European sau ai Confederaiei Elveiene, stabilii n Romnia i care, n timpul exercitrii profesiei, ncalc dispoziiile, legile i regulamentele profesiei, nu pot rspunde potrivit legii. (pag. art. 569)

Pag. 208 din 284

44 Urmatoarele afirmatii privind facilitarea exercitrii dreptului de stabilire sunt adevarate: A. Farmacitii ceteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului Economic European sau ai Confederaiei Elveiene, care exercit profesia ca urmare a recunoaterii calificrii profesionale de ctre autoritile competente romne, trebuie s posede cunotinele lingvistice necesare desfurrii activitilor profesionale n Romnia. B. Atunci cnd autoritile competente romne au cunotin de fapte grave i precise care pot avea repercusiuni asupra nceperii activitii profesionale sau asupra exercitrii profesiei de farmacist n Romnia, comise de farmacitii ceteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului Economic European sau ai Confederaiei Elveiene, anterior stabilirii n Romnia i n afara teritoriului su, acestea informeaz statul de origine sau de provenien a celor n cauz. C. Atunci cnd autoritile competente romne au cunotin de fapte grave i precise care pot avea repercusiuni asupra nceperii activitii profesionale sau asupra exercitrii profesiei de farmacist n Romnia, comise de farmacitii ceteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului Economic European sau ai Confederaiei Elveiene, anterior stabilirii n Romnia i n afara teritoriului su, acestea nu trebuie sa informeze statul de origine sau de provenien a celor n cauz. D. Farmacitii ceteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului Economic European sau ai Confederaiei Elveiene, care exercit profesia ca urmare a recunoaterii calificrii profesionale de ctre autoritile competente romne, nu trebuie s posede cunotinele lingvistice necesare desfurrii activitilor profesionale n Romnia, fiind de ajuns cunoasterea unei limbi de circulatie internationala, ca de exemplu engleza. E. Farmacitii ceteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului Economic European sau ai Confederaiei Elveiene, care exercit profesia de farmacist n Romnia, au obligaia de a se informa la autoritile competente cu privire la legislaia care reglementeaz sectorul de sntate, domeniul securitii sociale, precum i cu privire la Codul deontologic al farmacistului. (pag. art. 575)

45 Urmatoarele afirmatii cu privire la cotizaiile lunare ale membrilor ale membrilor Colegiului farmacistilor din Romania sunt adevarate: A. Cotizaiile datorate i nepltite n termenul fixat de ctre consiliul teritorial de ctre membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia determin plata unor penaliti de ntrziere n cuantumul prevzut de dispoziiile legale aplicabile instituiilor publice. B. Neplata cotizaiei datorate de membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia pe o perioad de 3 luni i dup atenionarea scris a consiliului local se sancioneaz cu suspendarea calitii de membru al Colegiului, pn la plata cotizaiei datorate. C. Neplata cotizaiei datorate de membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia pe o perioad de 6 luni i dup atenionarea scris a consiliului local se sancioneaz cu suspendarea calitii de membru al Colegiului, pn la plata cotizaiei datorate. D. Neplata cotizaiei datorate de membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia pe o perioad de 1 an i dup atenionarea scris a consiliului local se sancioneaz cu suspendarea calitii de membru al Colegiului, pn la plata cotizaiei datorate. E. Cuantumul cotizaiei de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia, precum i partea din aceasta care trebuie vrsat ctre forurile naionale se stabilesc de ctre Consiliul naional al Colegiului Farmacitilor din Romnia. (pag. art. 625,627)

Pag. 209 din 284

46 Urmatoarele afirmatii cu privire la asigurarea de raspundere civila pentru greseli in activitatea profesionala sunt adevarate: A. Pe durata exercitrii profesiei n regim salarial sau/i independent, farmacistul este obligat s ncheie o asigurare de rspundere civil pentru greeli n activitatea profesional i s ntiineze colegiul teritorial al crui membru este. B. Pe durata exercitrii profesiei n regim salarial sau/i independent, farmacistul nu este obligat s ncheie o asigurare de rspundere civil pentru greeli n activitatea profesional i s ntiineze colegiul teritorial al crui membru este. C. Farmacistii pensionari pot profesa n continuare n uniti sanitare private. Desfurarea activitii se face n baza certificatului de membru i a avizului anual al Colegiului Farmacitilor din Romnia, eliberat pe baza certificatului de sntate i a asigurrii de rspundere civil pentru greeli n activitatea profesional, ncheiat pentru anul respectiv. D. Farmacistii pensionari pot profesa n continuare n uniti sanitare private. Desfurarea activitii se face n baza certificatului de membru i a avizului anual al Colegiului Farmacitilor din Romnia, eliberat pe baza asigurrii de rspundere civil pentru greeli n activitatea profesional, ncheiat pentru anul respectiv. E. Certificatul de membru al CFR devine operativ numai dup ncheierea asigurrii de rspundere civil pentru greeli n activitatea profesional. (pag. art. 564,565,639) 47 Colegiul Farmacitilor din Romnia are urmtoarele atribuii: A. apr onoarea, libertatea i independena profesional a farmacistului, precum i dreptul acestuia de decizie n exercitarea actului profesional; B. ntocmete i actualizeaz permanent Registrul unic al farmacitilor din Romnia, administreaz pagina de Internet de publicare a acestuia i nainteaz trimestrial Ministerului Sntii Publice un raport privind situaia numeric a membrilor si, precum i a evenimentelor nregistrate n domeniul autorizrii, controlului i supravegherii profesiei de farmacist; C. ajuta ministerul Sanatatii Publice sa intocmeasca Registrul unic al farmacistilor din Romania D. colaboreaz n domeniul su de competen cu Ministerul Sntii Publice la formarea, specializarea i perfecionarea pregtirii profesionale a farmacitilor; E. controleaz modul n care sunt respectate de ctre angajatori independena profesional i dreptul de decizie profesional ale farmacistului. (pag. art. 579)

48 Obligaiile membrilor Colegiului Farmacitilor din Romnia sunt urmtoarele: A. s pstreze secretul profesional; B. s achite, n termenul stabilit, cotizaia datorat n calitate de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia; C. s acorde, cu promptitudine, asisten farmaceutic de urgen D. s execute cu bun-credin sarcinile ce decurg din hotrrile organelor de conducere ale corpului profesional; E. Nici una din obligaiile prevazute al punctele A, B, C, D. (pag. art. 585, 586) 49 Afirmatiile cu privire la comisia de disciplina sunt adevarate: A. n cadrul fiecrui colegiu teritorial se organizeaz i funcioneaz o comisie de disciplin, constituit din 3 membri, independent de conducerea colegiului, care judec abaterile disciplinare svrite de farmacitii cuprini n acel colegiu. B. n cadrul fiecrui colegiu teritorial se organizeaz i funcioneaz o comisie de disciplin, constituit din 5 membri, independent de conducerea colegiului, care judec abaterile disciplinare svrite de farmacitii cuprini n acel colegiu. C. Unul dintre membrii comisiilor de disciplin este desemnat de autoritile de sntate public, la nivel teritorial, i de ctre Ministerul Sntii Publice, la nivelul Comisiei superioare de disciplin. D. Doi dintre membrii comisiilor de disciplin este desemnat de autoritile de sntate public, la nivel teritorial, i de ctre Ministerul Sntii Publice, la nivelul Comisiei superioare de disciplin. E. Membrii comisiilor de disciplin i vor alege un preedinte, care conduce activitatea administrativ a comisiilor de disciplin. (pag. art. 615)

Pag. 210 din 284

50 Conform Legii nr. 95/2006, prin titlu oficial de calificare n farmacie se nelege: A. diploma de farmacist, eliberat de o instituie de nvmnt superior medico-farmaceutic acreditat din Romnia; B. diploma de farmacist, eliberat de o instituie de nvmnt superior medico-farmaceutic acreditat sau nu din Romnia; C. certificatul de farmacist specialist, eliberat de Ministerul Sntii Publice; D. diploma, certificatul sau un alt titlu de farmacist, eliberate conform normelor Uniunii Europene de statele membre ale Uniunii Europene, statele aparinnd Spaiului Economic European sau de Conferina Elveian; E. diploma, certificatul sau un alt titlu de farmacist, care nu sunt eliberate conform normelor Uniunii Europene de statele membre ale Uniunii Europene, statele aparinnd Spaiului Economic European sau de Conferina Elveian; (pag. art. 554) Tema nr. 40 Deontologia farmaceutica Bibliografie asociata temei: Decizia Colegiului Farmacistilor din Romania nr. 2/2009 privind aprobarea Statutului Colegiului Farmacistilor din Romania si a Codului deontologic al farmacistului, Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 490/2009 *1 Codul deontologic al farmacistului are drept principal scop, cu exceptia:

*2

Principiile fundamentale n baza crora se exercit profesia de farmacist sunt urmtoarele, cu exceptia:

A. exercitarea profesiei se face exclusiv n respect fa de viaa i de persoana uman; B. n orice situaie primeaz interesul pacientului i sntatea public; C. n orice situaie primeaz interesul unitatii farmaceutice unde se lucreaza; D. respectarea n orice situaie a drepturilor pacientului; E. adoptarea unui rol activ fa de informarea i educaia sanitar a publicului, precum i fa de combaterea toxicomaniei, polipragmaziei, dopajului, automedicaiei i a altor flageluri (pag. Cod -art.4) *3 Conform Codului deontologic al farmacistului, principiile fundamentale n baza crora se exercit profesia de farmacist sunt urmtoarele, cu exceptia:

A. respectarea drepturilor pacientului, doar in cazuri de urgenta; B. colaborarea, ori de cte ori este cazul, cu toi factorii implicai n asigurarea strii de sntate a pacientului; C. n exercitarea profesiei farmacitii trebuie s dovedeasc loialitate i solidaritate unii fa de alii n orice mprejurare, s-i acorde colegial ajutor i asisten pentru realizarea ndatoririlor profesionale; D. farmacitii trebuie s se comporte cu cinste i demnitate profesional i s nu prejudicieze n nici un fel profesia de farmacist sau s submineze ncrederea public n aceasta. E. acordarea serviciilor farmaceutice se face la cele mai nalte standarde de calitate posibile, pe baza unui nivel nalt de competen tiinific, aptitudini practice i performane profesionale (pag. Cod - art.4)

A. ocrotirea drepturilor pacienilor; B. respectarea obligaiilor profesionale de ctre farmaciti; C. respectarea obligaiilor profesionale de ctre asistentii de farmacie; D. aprarea demnitii profesiunii de farmacist E. aprarea prestigiului profesiunii de farmacist (pag. Cod art. 2)

Pag. 211 din 284

*4

Conform Codului deontologic al farmacistului, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

*6

n exercitarea funciei farmacistul-ef are urmtoarele obligaii, cu exceptia:

A. n situaiile n care n rezolvarea unei probleme alegerea soluiei nu este prevzut n normele legale, farmacistul trebuie s ia o decizie concordant cu etica profesiei i s-i asume responsabilitatea. B. Pentru respectarea principiilor codului, farmacistul este obligat s-i pstreze libertatea i independena profesional conform jurmntului profesiei. C. Codul deontologic al farmacistului cuprinde un ansamblu de principii i reguli ce reprezint valorile fundamentale n baza crora se exercit profesia de asistent de farmacie pe teritoriul Romniei. D. Codul deontologic al farmacistului cuprinde un ansamblu de principii i reguli ce reprezint valorile fundamentale n baza crora se exercit profesia de farmacist pe teritoriul Romniei. E. Codul deontologic al farmacistului exprim adeziunea farmacitilor romni la Carta Universal a Drepturilor Omului i la Carta Farmaciei Europene. (pag. Cod - art. 1,5) *5 n exercitarea funciei farmacistul-ef are urmtoarele obligaii, cu exceptia:

A. se asigur c echipamentele, localul i utilitile de la locul de munc sunt meninute la standardele acceptate pentru desfurarea n bune condiii a activitilor profesionale; B. se asigur c toate activitile profesionale desfurate sub controlul su, precum i cele exercitate de el personal sunt supuse asigurrii de rspundere profesional; C. nu are datoria s notifice colegiului pe raza cruia i desfoar activitatea orice schimbare de interes profesional privind membrii personalului din subordinea sa ori funcia sa; D. trebuie s accepte, n msura posibilitilor, elevi i studeni, pentru ndeplinirea stagiului de practic n unitatea pe care o conduce. E. trebuie s respecte independena profesional a farmacitilor din subordine; (pag. Cod - art.12) *7 Cu privire la competenta profesionala, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

A. trebuie s se informeze asupra tuturor aspectelor i cerinelor legate de funcia pe care o ndeplinete; B. trebuie s se asigure c toi membrii personalului aflat n subordinea sa sunt informai asupra atribuiilor profesionale pe care trebuie s le ndeplineasc; C. trebuie s transmit instruciunile clar pentru a mpiedica orice risc de eroare; n msura posibilitilor, el va transmite n scris proceduri standard de operare; D. se asigur c membrii personalului aflat n subordinea sa i ndeplinesc atribuiile n conformitate cu prevederile legale, dar i cu competena i aptitudinile personale; E. se asigur c membrii personalului aflat n subordinea sa i ndeplinesc atribuiile n conformitate cu prevederile legale, dar i cu competena i aptitudinile personale, nerespectand independena profesional a farmacitilor din subordineatunci cand nu iau o decizie corecta; (pag. Cod - art.12)

A. Farmacistul trebuie s-i asigure i s-i menin la un nalt nivel pregtirea profesional, prin actualizarea permanent a cunotinelor n aria sa profesional, n scopul ndeplinirii atribuiilor cu competena necesar. B. n vederea actualizrii permanente a cunotinelor profesionale, farmacistul este obligat s-i planifice i s participe la formele de pregtire profesional organizate sau acreditate de Colegiul Farmacitilor din Romnia; C. Farmacistul trebuie sa ateste cu documente doveditoare pregtirea sa, prin formele programelor de dezvoltare profesional acceptate, atunci cnd acest lucru i este solicitat de comisiile de specialitate ale colegiului teritorial la care este nregistrat. D. Farmacistul nu trebuie s ateste cu documente doveditoare pregtirea sa, prin formele programelor de dezvoltare profesional acceptate, atunci cnd acest lucru i este solicitat de comisiile de specialitate ale colegiului teritorial la care este nregistrat. E. Farmacistul este obligat sa evalueze i s aplice n practica curent cunotinele actualizate permanent; (pag. Cod - art. 13, 14)

Pag. 212 din 284

*8

Informaiile referitoare la pacienti pot fi dezvluite n urmtoarele cazuri:, cu exceptia:

A. cnd pacientul i-a dat consimmntul scris; B. cnd pacientul i-a dat consimmntul oral; C. cnd tutorele pacientului a consimit n scris, dac vrsta pacientului sau starea sa de sntate nu permite aceasta; D. cnd este necesar pentru a preveni afectri majore sau punerea n pericol a sntii pacientului, a unei tere persoane sau a publicului n general; E. stabilirea vinoviei n cazul svririi unor infraciuni, la solicitarea instanei de judecat; (pag. Cod - art.17) *9 Cu privire la confidentialitatea informatiilor referitoare la pacienti, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

* 11 n interesul pacientului i al publicului n general, farmacistul trebuie s colaboreze cu medicul i cu ali membri ai echipei de sntate. n acest sens, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia: A. farmacistul colaboreaz activ cu medicul prescriptor pentru a realiza efectuarea tratamentului pacientului la timp, n parametrii optimi i n interesul acestuia; B. n colaborarea sa cu medicul, farmacistul se va abine de la orice nelegere n scop material sau de alt natur care ar avea drept rezultat nclcarea dreptului pacientului; C. farmacistul trebuie s se abin de la orice fapt care ar putea aduce prejudicii demnitii i imagini medicului pentru a nu crea nencredere pacientului. D. armacistul trebuie s se abin de la orice fapt care ar putea aduce prejudicii demnitii i imagini asistentului medical pentru a nu crea nencredere pacientului E. nici unul dintre punctele A, B, C, D. (pag. Cod - art.21) 12 Se consider a fi practici neloiale, fr a fi limitative, urmtoarele activiti: A. atragerea pacienilor prin oferirea de avantaje materiale ; B. atragerea pacienilor prin reclam mincinoas; C. eliberarea de medicamente in oferte propuse de diferiti producatori; D. folosirea de funcia deinut ori de mandatul ncredinat n cadrul organelor de conducere pentru atragerea de pacieni E. nefolosirea de funcia deinut ori de mandatul ncredinat n cadrul organelor de conducere pentru atragerea de pacieni (pag. Cod - art. 23)

A. Farmacistul nu trebuie s dezvluie, dect cu acordul scris al medicului prescriptor, nici o informaie referitoare la practica prescrierii acestuia. B. Farmacistul nu trebuie s dezvluie, dect cu acordul scris sau verbal al medicului prescriptor, nici o informaie referitoare la practica prescrierii acestuia. C. Farmacistul nu trebuie permit accesul terilor la informaii privind activitatea unitii n care i desfoar activitatea dect cu acordul scris al angajatorului sau n alte situaii prevzute de lege; D. Farmacistul trebuie s asigure protecia informaiilor la operaiunile de stocare, transmitere, primire ori distrugere. E. Farmacistul are datoria de a respecta i proteja informaia profesional. (pag. Cod - art. 15, 18, 19) * 10 Conform legislatiei, urmatoarele afirmatii privind relaiile de colaborare ale farmacistului sunt adevarate, cu exceptia: A. toi farmacitii i acord ajutor reciproc i consultan pentru realizarea ndatoririlor profesionale; B. farmacitii i rezolv singuri litigiile, cu respectarea spiritului de colegialitate; dac nu reuesc, fac apel la comisia de litigii a colegiului; C. farmacistul trebuie s-i trateze toi colaboratorii cu respect, bunvoin i colegialitate; D. farmacistul trebuie s dovedeasc n orice mprejurare solidaritate fa de colegii si i loialitate fa de corpul profesional i profesia de farmacist. E. niciunul dintre punctele A, B, C, D. (pag. Cod - art.20)

Pag. 213 din 284

13 Privind servicii farmaceutice de urgen, urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Pentru asigurarea continuitii asistenei cu medicamente a populaiei, farmacitii trebuie s furnizeze, n condiiile legii sau nu, servicii farmaceutice de urgen. B. decizia farmacistului in furnizarea serviciilor farmaceutice de urgenta va fi luat avndu-se n vedere i afeciunea pentru care se solicit medicamentul, grupa terapeutic din care face parte medicamentul, efectele adverse i contraindicaiile; C. n funcie de gravitatea situaiei prezentate, farmacistul va ncerca s ia legtura cu medicul curant al pacientului sau cu un alt medic; D. dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore, indiferent de zilele in care se furnizeaza serviciile farmaceutice de urgenta; E. orice intervenie de acest tip va fi nsoit de recomandarea farmacistului ca pacientul s se adreseze imediat medicului. (pag. Cod - art. 31) 14 Cu privire la serviciile farmaceutice de urgenta, sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore, n zilele lucrtoare, i pentru maximum 72 de ore, pentru sfritul de sptmn i srbtorile legale; B. medicamentele psihotrope i stupefiante nu fac obiectul serviciilor farmaceutice de urgen; C. se pot elibera si medicamente stupefiante in cazuri de dependenta; D. medicamentele pentru copii nu pot fi eliberate in cazul serviciilor farmaceutice de urgenta, fiind obligatoriu avizul medicului; E. n cazul copiilor, eliberarea unui medicament va fi nsoit de recomandarea ctre prini de a consulta n cel mai scurt timp medicul de familie sau de a apela la serviciul de urgen; (pag. Cod - art. 31-2)

15 Cu privire la eliberarea de catre farmacist a medicamentelor fara prescriptie medicala, sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Farmacistul poate elibera medicamente fara prescriptie medicala doar daca acestea se incadreaza in categoria OTC-urilor; B. Farmacistul poate elibera medicamente fr prescripie medical daca pacientul este bolnav cronic i este cunoscut de ctre farmacist sau se afl n evidenele farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat, dar din diverse motive nu a putut ajunge la medic; C. Farmacistul poate elibera medicamente fr prescripie medical daca pacientul nu posed o prescripie medical, dar prezint un bilet de ieire din spital; D. Farmacistul poate elibera medicamente fr prescripie medical daca pacientul nu posed o prescripie medical, dar prezint o scrisoare medical; E. Farmacistul poate elibera medicamente fr prescripie medical daca pacientul prezint o schem de tratament neparafat de medicul prescriptor; (pag. Cod - art.33) * 16 Conform Statutului Colegiului farmacistilor din Romania, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia: A. Colegiul Farmacitilor din Romnia are personalitate juridic i este autonom n raport cu orice autoritate public, exercitndu-i atribuiile fr posibilitatea vreunei imixtiuni. B. Colegiul Farmacitilor din Romnia are personalitate juridic i nu este autonom n raport cu Ministerul Snttii Publice. C. Colegiul Farmacitilor din Romnia are ca principal obiect de activitate controlul i supravegherea exercitrii profesiei de farmacist. D. Colegiul Farmacitilor din Romnia are ca principal obiect de activitate aplicarea legilor i regulamentelor care organizeaz i reglementeaz exerciiul profesiei. E. Colegiul Farmacitilor din Romnia are ca principal obiect de activitate reprezentarea intereselor profesiei de farmacist i pstrarea prestigiului acestei profesii n cadrul vieii sociale. (pag. Statut - art.2)

Pag. 214 din 284

* 17 Ca autoritate public i profesional, Colegiul Farmacitilor din Romnia realizeaz atribuiile prevzute de lege i de prezentul statut, n urmatoarele domenii principale de activitate, cu exceptia: A. profesional; B. etic i deontologic; C. jurisdicie profesional i litigii; D. administrativ i organizatoric; E. comercial. (pag. Statut - art. 3) * 18 Cu privire la relatiile dintre Colegiul Farmacistilor din Romania si colegiile teritoriale, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia: A. ntre Colegiul Farmacitilor din Romnia i colegiile teritoriale nu exist autonomie organizatoric. B. ntre Colegiul Farmacitilor din Romnia i colegiile teritoriale exist, n condiiile legii i ale prezentului statut, autonomie organizatoric. C. ntre Colegiul Farmacitilor din Romnia i colegiile teritoriale exist, n condiiile legii i ale prezentului statut, autonomie financiar. D. ntre Colegiul Farmacitilor din Romnia i colegiile teritoriale exist, n condiiile legii i ale prezentului statut, autonomie funcional. E. Nici un colegiu teritorial nu poate funciona n afara Colegiului Farmacitilor din Romnia. (pag. Statut - art.4,5)

19 Cu privire la relatia dintre Colegiul Farmacistilor din Romania si Casa Naionala de Asigurri de Sntate, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia: A. Colegiul Farmacitilor din Romnia particip la elaborarea contractului-cadru privind furnizarea serviciilor farmaceutice n cadrul sistemului de asigurri sociale de sntate i, mpreun cu casele de asigurri de sntate teritoriale, stabilete necesarul estimativ de servicii farmaceutice i l prezint Casei Naionale de Asigurri de Sntate. B. Colegiul Farmacitilor din Romnia nu are dreptul sa participe la elaborarea contractuluicadru privind furnizarea serviciilor farmaceutice n cadrul sistemului de asigurri sociale de sntate i, mpreun cu casele de asigurri de sntate teritoriale, stabilete necesarul estimativ de servicii farmaceutice i l prezint Casei Naionale de Asigurri de Sntate. C. n cadrul Colegiului Farmacitilor din Romnia se va nfiina o comisie care va urmri ndeplinirea de ctre farmaciile aflate n raporturi contractuale cu sistemul de asigurri sociale de sntate a obligaiilor contractuale D. Trimestrial comisia va prezenta, n baza datelor furnizate de partenerii contractuali, consiliului colegiului teritorial un raport privind modul n care farmaciile respect obligaiile contractuale i drepturile asigurailor, problemele aprute n urma derulrii raporturilor contractuale i propune msurile ce trebuie luate n vederea mbuntirii activitii farmaciilor. E. Semestrial comisia va prezenta, n baza datelor furnizate de partenerii contractuali, consiliului colegiului teritorial un raport privind modul n care farmaciile respect obligaiile contractuale i drepturile asigurailor, problemele aprute n urma derulrii raporturilor contractuale i propune msurile ce trebuie luate n vederea mbuntirii activitii farmaciilor. (pag. Statut - art.12)

Pag. 215 din 284

20 Conform Statutului Colegiului Farmacistilor din Romania, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia: A. Sunt membri ai Colegiului Farmacitilor din Romnia toi farmacitii, ceteni romni, domiciliai n Romnia, autorizai s practice profesia de farmacist. B. Farmacitii pensionari care nu mai desfoar activitate profesional nu pot fi, la cerere, membri ai Colegiului Farmacistilor din Romania. C. La cerere, membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia care, din motive obiective, ntrerup pe o durat de pn la 5 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calitii de membru pe acea durat. D. ntreruperea sau suspendarea activitii pe o durat mai mare de 5 ani atrage de drept pierderea calitii de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia i, pe cale de consecin, pierderea dreptului de liber practic E. ntreruperea sau suspendarea activitii pe o durat mai mare de 5 ani atrage de drept pierderea calitii de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia, fara pierderea dreptului de liber practic (pag. Statut - art. 13, 14) * 21 Cu privire la intreruperea exercitarii profesiei de farmacist, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia: A. La cerere, membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia care, din motive obiective, ntrerup pe o durat de pn la 5 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calitii de membru pe acea durat. B. ntreruperea sau suspendarea activitii pe o durat mai mare de 5 ani atrage de drept pierderea calitii de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia i, pe cale de consecin, pierderea dreptului de liber practic. C. La cerere, membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia care, din motive obiective, ntrerup pe o durat de pn la 3 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calitii de membru pe acea durat. D. Pe durata suspendrii, la cerere, a calitii de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia se suspend obligaiile i drepturile ce decurg din prezentul statut. E. Renscrierea n cadrul Colegiului Farmacitilor din Romnia i reluarea activitii profesionale dup o ntrerupere a exercitrii profesiei mai mare de 5 ani se pot face numai n condiiile legii i cu avizul favorabil al Consiliului naional al Colegiului Farmacitilor din Romnia, acordat n baza unei reatestri profesionale organizate de Comisia profesional-tiinific i de nvmnt (pag. Statut - art.14)

* 22 Membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia au urmtoarele drepturi, cu exceptia: A. dreptul s aleag i s fie alei n organele de conducere ale corpului profesional; B. dreptul s se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Farmacitilor din Romnia i s primeasc informaiile solicitate; C. drepturi oferite de Statutul functionarilor publici; D. dreptul s participe la orice aciuni ale corpului profesional i s fie informai n timp util despre acestea; E. dreptul s foloseasc, mpreun cu membrii lor de familie, toate dotrile sociale, profesionale, culturale i sportive ale Colegiului Farmacitilor din Romnia i ale colegiilor teritoriale. (pag. Statut - art.16) * 23 Membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia au urmtoarele drepturi, cu exceptia: A. nu pot purta nsemnele corpului profesional decat daca fac parte din Consiliul National al Colegiului Farmacistilor din Romania; B. dreptul de a fi judecai pe baza prezumiei de nevinovie de ctre organele competente ale Colegiului Farmacitilor din Romnia pentru abaterile deontologice i disciplinare; C. dreptul de a contesta sanciunile primite; D. dreptul de a solicita ajutoare materiale pentru situaii deosebite, att personal, ct i prin membrii lor de familie E. dreptul s participe la orice aciuni ale corpului profesional i s fie informai n timp util despre acestea; (pag. Statut - art.16) * 24 Obligaiile membrilor Colegiului Farmacitilor din Romnia sunt urmtoarele, cu exceptia: A. s respecte dispoziiile Statutului si ale Codului deontologic al farmacistului, hotrrile organelor de conducere ale Colegiului Farmacitilor din Romnia i regulamentele profesiei; B. s rezolve sarcinile ce le-au fost ncredinate n calitate de membru sau de reprezentant al corpului profesional; C. s participe la manifestrile iniiate de organele de conducere, la activitile profesionale ori de pregtire profesional, iniiate ori organizate de organele de conducere naionale sau locale; D. s participe la edinele ori la adunrile organiuate, chiar daca nu au fost convocai; E. s execute cu bun-credin sarcinile ce decurg din prezentul statut ori stabilite prin hotrrile organelor de conducere; (pag. Statut - art. 17)

Pag. 216 din 284

* 25 Obligaiile membrilor Colegiului Farmacitilor din Romnia sunt urmtoarele, cu exceptia: A. s participe la deliberrile organelor de conducere n care sunt alei, chiar n cazul n care, n ndeplinirea unor atribuii ale acestor organe, au un interes propriu; B. s pstreze secretul profesional; C. s pstreze n cadrul profesiei confidenialitatea asupra dezbaterilor, opiniilor i voturilor exprimate n organele de conducere; D. s respecte normele, principiile i ndatoririle deontologiei profesionale i s aib un comportament demn n exercitarea profesiei ori a calitii de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia; E. s rezolve litigiile cu ali membri, n primul rnd prin intermediul medierii de ctre comisiile de specialitate din cadrul colegiului la care sunt nregistrai; (pag. Statut - art. 17) * 26 Obligaiile membrilor Colegiului Farmacitilor din Romnia, ce decurg din calitatea lor special de farmacist, sunt, cu exceptia: A. s respecte i s aplice n orice mprejurare normele de deontologie; B. s nu aduc prejudicii reputaiei corpului profesional sau altor membri, respectnd statutul de corp profesional al Colegiului Farmacitilor din Romnia; C. s acorde cu promptitudine i necondiionat ngrijirile profesionale de urgen, ca o ndatorire fundamental profesional i civic, numai daca este in timpul orelor de serviciu; D. s acioneze, pe toat durata exercitrii profesiei, n vederea creterii gradului de pregtire profesional i cunoaterii noutilor profesionale; E. s informeze organele de conducere ale corpului profesional ori de cte ori constat sau apreciaz c independena profesiei le-a fost nclcat prin decizii administrative. (pag. Statut - art. 18)

27 Cu privire la educatia profesionala continua sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia sunt obligai s realizeze numrul anual de credite de educaie profesional continu, stabilit de Consiliul naional; B. Membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia sunt obligai s realizeze numrul anual de credite de educaie profesional continu, stabilit de Adunarea generala naionala; C. Nerealizarea numrului integral de credite pe parcursul a 3 ani atrage suspendarea dreptului de liber practic pn la realizarea numrului total de credite. D. Nerealizarea numrului integral de credite pe parcursul a 5 ani atrage suspendarea dreptului de liber practic pn la realizarea numrului total de credite. E. La stabilirea numrului de credite se vor avea n vedere numai programele i celelalte forme de educaie profesional acreditate de Colegiul Farmacitilor din Romnia. (pag. Statut - art. 19, 20) 28 Urmatoarele informatii cu privire la Adunarea generala nationale sunt adevarate: A. Adunarea general naional a Colegiului Farmacitilor din Romnia este alctuit din preedinii colegiilor teritoriale i din reprezentani alei de adunrile generale locale prin vot direct i secret. B. Adunarea nationala generala este alcatuita din toti farmacistii cu Certificat de Membru al Colegiului Farmacistilor din Romania. C. Reprezentanii n Adunarea general naional sunt alei pe o durat de 4 ani. D. Reprezentanii n Adunarea general naional sunt alei pe o durat de 5 ani. E. Proporional cu numrul de farmaciti nscrii n evidena colegiului teritorial, se va alege un numr de 3-11 membri supleani. (pag. Statut - art. 25) 29 Adunarea general naional are urmtoarele atribuii: A. adopt Statutul Colegiului Farmacitilor din Romnia; B. elaboreaza Codul deontologic al farmacistului; C. elaboreaza Statutul Colegiului Farmacitilor din Romnia ; D. aprob modificarea Codului deontologic al farmacistului; E. adopt declaraii care s reflecte poziia Colegiului Farmacitilor din Romnia cu privire la aspecte de interes general n ceea ce privete profesia de farmacist ori statutul farmacistului n societate. (pag. Statut - art. 26)

Pag. 217 din 284

30 Urmatoarele afirmatii despre Adunarea nationala generala sunt adevarate: A. Adunarea general naional este condus de preedintele Colegiului Farmacitilor din Romnia. B. Adunarea general naional se ntrunete n edin ordinar n primul trimestru al anului n curs. C. Adunarea general naional se ntrunete n edin ordinar n ultimul trimestru al anului n curs. D. Adunarea general naional adopt hotrri n prezena a cel puin dou treimi din numrul membrilor si, cu majoritate simpl de voturi. E. Adunarea general naional adopt hotrri n prezena a cel puin jumatate plus unu din numrul membrilor si, cu majoritate simpl de voturi. (pag. Statut - art. 27, 28) 31 Atribuiile Consiliului naional: A. elaboreaz Statutul Colegiului Farmacitilor din Romnia; B. aproba Statutul Colegiului Farmacitilor din Romnia; C. elaboreaz Codul deontologic al farmacistului; D. aproba Codul deontologic al farmacistului; E. elaboreaz proiectele de modificare ale Codului deontologic al farmacistului. (pag. Statut - art. 37) 32 Conform Statutului Colegiului Farmacistilor din Romania, atribuiile Consiliului naional sunt: A. stabilete sistemul de credite de educaie continu, pe baza cruia se evalueaz activitatea de perfecionare profesional a farmacitilor B. colaboreaz cu Ministerul Sntii la elaborarea normelor privind exercitarea profesiei de farmacist pe teritoriul Romniei; C. colaboreaz cu Ministerul Educaiei i Cercetrii la elaborarea normelor privind exercitarea profesiei de farmacist pe teritoriul Romniei; D. colaboreaz cu Ministerul Educaiei i Cercetrii la elaborarea principiilor i criteriilor privind teritorializarea i nfiinarea de noi farmacii, laboratoare i depozite farmaceutice; E. fixeaz cotizaia care trebuie pltit n mod obligatoriu de ctre fiecare farmacist consiliului colegiului teritorial, stabilind partea din aceast cotizaie care trebuie virat ctre Consiliul naional. (pag. Statut - art. 37)

33 n cadrul Consiliului naional, pentru realizarea atribuiilor, funcioneaz urmtoarele comisii de specialitate: A. Comisia economico-social i de asigurri sociale de sntate; B. Comisia de etic i deontologie profesional; C. Comisia de farmacovigilenta; D. Comisia acreditri i avizri; E. Comisia superioar de disciplin. (pag. Statut - art.) 34 Urmatoarele afirmatii despre Biroul executiv al Consiluilui national sunt adevarate: A. Biroul executiv al Consiliul naional este format dintr-un preedinte, 3 vicepreedini i un secretar general, alei n mod individual de ctre Consiliul naional dintre membrii si. B. Biroul executiv al Consiliul naional este format din membrii birourilor executive ale consiliilor teritoriale ale CFR. C. Biroul executiv se ntrunete o dat la dou sptmni sau ori de cte ori este cazul, la cererea preedintelui sau a cel puin 2 dintre membrii si. D. Biroul executiv lucreaz legal n prezena a 3 dintre membrii si i ia decizii valabile cu votul majoritii membrilor prezeni. E. Biroul executiv lucreaz legal n prezena a 5 dintre membrii si i ia decizii valabile cu votul majoritii membrilor prezeni. (pag. Statut -art. 43,44) 35 Atribuiile Biroului executiv sunt: A. asigur activitatea permanent a Colegiului Farmacitilor din Romnia; B. aproba raportul anual de activitate i gestiune; C. accept donaiile, legatele i sponsorizrile fcute Colegiului Farmacitilor din Romnia; D. aprob angajarea de personal i asigur execuia bugetului Colegiului Farmacitilor din Romnia; E. elaboreaz i supune spre avizare Consiliului naional proiectul bugetului de venituri i cheltuieli pe baza bugetelor locale; (pag. Statut - art. 45)

Pag. 218 din 284

36 Codul deontologic al farmacistului are drept principal scop: A. ocrotirea drepturilor pacienilor; B. respectarea obligaiilor profesionale de ctre farmaciti; C. aprarea demnitii i a prestigiului profesiunii de asistent de farmacie; D. aprarea demnitii i a prestigiului profesiunii de farmacist; E. respectarea obligaiilor profesionale de ctre asistentii de farmacie. (pag. art.2) 37 Principiile fundamentale n baza crora se exercit profesia de farmacist sunt urmtoarele: A. n orice situaie primeaz interesul pacientului i sntatea public; B. respectarea n orice situaie a drepturilor pacientului; C. adoptarea unui rol activ fa de informarea i educaia sanitar a publicului, precum i fa de combaterea toxicomaniei, polipragmaziei, dopajului, automedicaiei i a altor flageluri; D. colaborarea, in timpul orelor de serviciu, cu factorii implicai n asigurarea strii de sntate a pacientului; E. acordarea serviciilor farmaceutice se face la cele mai nalte standarde de calitate posibile. (pag. art.4) 38 Cu privire la responsabilitatea personal i independena farmacitilor, urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Farmacistul este rspunztor pentru toate deciziile sale profesionale, indiferent de responsabilitile asumate n exercitarea profesiei sale. B. s-i ndeplineasc ndatoririle profesionale cu competen, chiar daca depaseste termenele stabilite; C. s-i ndeplineasc personal atribuiile i, la nevoie, s delege o persoan competent autorizat pentru ndeplinirea anumitor activiti profesionale, asumndu-i rspunderea; D. s informeze imediat o persoan responsabil n cazul n care nu i poate ndeplini ndatoririle profesionale, pentru a se putea lua la timp msuri de remediere; E. s raporteze medicului prescriptor sau autoritilor competente orice efect nedorit sau advers al medicamentelor, n scopul optimizrii tratamentelor; (pag. art.8,9)

39 Farmacistul, n timpul exercitrii actului profesional, este obligat s respecte urmtoarele reguli: A. Farmacistul nu poate refuza niciodata acordarea unor servicii ctre pacient;. B. s se asigure c serviciile sale au fost percepute i nelese corect de pacient, ncurajndu-l s participe activ la reuita tratamentului; C. s accepte acele posturi pentru care are competena i disponibilitatea necesare pentru a ndeplini cu succes ndatoririle profesionale; D. s critice sau s condamne convingerile personale ori religioase ale pacientului care apeleaz la serviciile sale; E. s acorde servicii n mod egal pentru toi pacienii, fr discriminare, n ordinea solicitrii acestora, cu excepia situaiilor de urgen; (pag. art.9,10) 40 Responsabilitatea farmacitilor-sef consta in: A. nainte de a-i asuma o funcie de conducere, farmacistul trebuie s se autoevalueze i s se asigure c este capabil s ndeplineasc toate responsabilitile acestei funcii. B. se asigur c membrii personalului aflat n subordinea sa i ndeplinesc atribuiile n conformitate cu prevederile legale, indiferent de aptitudinile personale; C. trebuie s respecte independena profesional a farmacitilor din subordine; D. nu trebuie sa se asigur c echipamentele, localul i utilitile de la locul de munc sunt meninute la standardele acceptate pentru desfurarea n bune condiii a activitilor profesionale; E. se asigur c toate activitile profesionale desfurate sub controlul su, precum i cele exercitate de el personal sunt supuse asigurrii de rspundere profesional; (pag. art. 11,12)

Pag. 219 din 284

41 Cu privire la confidentialitate, urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Farmacistul are datoria de a respecta i proteja informaia profesional; B. Farmacistul trebuie s respecte i s protejeze confidenialitatea informaiilor referitoare la pacieni, obinute n cursul activitilor profesionale; C. Nu exista cazuri in care pot sa fie dezvaluite informatiile; D. Farmacistul nu trebuie permit accesul terilor la informaii privind activitatea unitii n care i desfoar activitatea dect cu acordul scris al angajatorului sau n alte situaii prevzute de lege; E. Farmacistul trebuie s asigure protecia informaiilor la operaiunile de stocare, transmitere, primire ori distrugere. (pag. art.15, 18, 19) 42 Informaiile privind pacientii pot fi dezvluite n urmtoarele cazuri: A. cnd pacientul i-a dat consimmntul verbal; B. cnd tutorele pacientului a consimit verbal, dac vrsta pacientului sau starea sa de sntate nu permite aceasta; C. cnd este necesar pentru a preveni afectri majore sau punerea n pericol a sntii pacientului, a unei tere persoane sau a publicului n general; D. stabilirea vinoviei n cazul svririi unor infraciuni, la solicitarea instanei de judecat; E. in alte situatii neprevazute de lege. (pag. art.17)

43 Cu privire la confidentialitatea informatiilor despre pacienti, sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Farmacistul nu trebuie s dezvluie, dect cu acordul verbal sau scris al medicului prescriptor, nici o informaie referitoare la practica prescrierii acestuia. B. Farmacistul nu trebuie s dezvluie, dect cu acordul scris al medicului prescriptor, nici o informaie referitoare la practica prescrierii acestuia. C. Farmacistul nu trebuie s permit accesul terilor la informaii privind activitatea unitii n care i desfoar activitatea dect cu acordul scris al angajatorului sau n alte situaii prevzute de lege; D. Farmacistul nu trebuie s permit accesul terilor la informaii privind activitatea unitii n care i desfoar activitatea dect cu acordul scris sau verbal al angajatorului sau n alte situaii prevzute de lege; E. Farmacistul trebuie s respecte cerinele legale de protecie a informaiilor privind acumularea i utilizarea acestora. (pag. art. 18, 19) 44 Urmatoarele afirmatii cu privire la relatiile de colaborare ale farmacistului sunt adevarate: A. toi farmacitii i acord ajutor reciproc i consultan pentru realizarea ndatoririlor profesionale; B. farmacitii nu pot sa i rezolve singuri litigiile; C. farmacistul trebuie s-i trateze toi colaboratorii cu respect, bunvoin i colegialitate; D. farmacistul trebuie s dovedeasc n orice mprejurare solidaritate fa de colegii si i loialitate fa de corpul profesional i profesia de farmacist; E. farmacitii i rezolv singuri litigiile, cu respectarea spiritului de colegialitate; dac nu reuesc, fac apel la comisia de litigii a colegiului; (pag. art. 20)

Pag. 220 din 284

45 Farmacistul poate elibera medicamente fr prescripie medical n urmtoarele situaii: A. daca medicamentele sunt OTC-uri; B. daca medicamentele nu sunt OTC-uri, dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore, n zilele lucrtoare, i pentru maximum 72 de ore, pentru sfritul de sptmn i srbtorile legale, fiind un caz de servicii farmaceutice de urgenta; C. daca medicamentele nu sunt OTC-uri, orice intervenie de tipul serviciilor farmaceutice de urgenta va fi nsoit de recomandarea farmacistului ca pacientul s se adreseze imediat medicului; D. daca medicamentele sunt stupefiante; E. daca medicamentele sunt psihotrope. (pag. art. 31,32,33) 46 In cazul furnizarii serviciilor farmaceutice de urgen se vor respecta urmtoarelor principii: A. dozele de medicament eliberate pot fi pentru maxim 5 zile in cazul bolilor acute; B. dozele de medicament eliberate pot fi pentru maxim 10 zile in cazul bolilor subacute; C. pentru a realiza un serviciu de calitate, farmacistul va solicita pacientului sau aparintorului acestuia toate informaiile legate de urgena cererii sale, respectiv medicaia curent, existena altor afeciuni sau alergii, precum i alte aspecte care pot influena decizia farmacistului; D. decizia farmacistului va fi luat avndu-se n vedere i afeciunea pentru care se solicit medicamentul, grupa terapeutic din care face parte medicamentul, efectele adverse i contraindicaiile; E. n cazul copiilor, eliberarea unui medicament va fi nsoit de recomandarea ctre prini de a consulta n cel mai scurt timp medicul de familie sau de a apela la serviciul de urgen; (pag. art.31)

47 Sunt considerate servicii farmaceutice de urgenta urmatoarele cazuri: A. pacientul este bolnav cronic i este cunoscut de ctre farmacist sau se afl n evidenele farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat, dar din diverse motive nu a putut ajunge la medic; B. pacientul este bolnav acut i este cunoscut de ctre farmacist sau se afl n evidenele farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat, dar din diverse motive nu a putut ajunge la medic; C. pacientul prezint o schem de tratament care nu e parafat de medicul prescriptor; D. pacientul este n tranzit i nu i poate continua tratamentul; E. alte situaii de urgen n care farmacistul va decide, dup caz, eliberarea unui medicament pe o durat limitat, pn la obinerea unei prescripii, cu ndrumarea pacientului ctre medicul de familie, centrul de sntate sau permanen, compartimentul ori unitatea de primire a urgenelor sau apelarea numrului de urgen 112. (pag. art.33) 48 Farmacistul rspunde disciplinar in urmatoarele cazuri: A. pentru nerespectarea legilor i regulamentelor profesionale; B. pentru nerespectarea Codului deontologic al farmacistului i a regulilor de bun practic profesional; C. pentru nerespectarea Statutului Colegiului Farmacitilor din Romnia; D. pentru respectarea deciziilor adoptate de organele de conducere ale Colegiului Farmacitilor din Romnia; E. pentru orice fapte svrite n legtur cu profesia sau n afara acesteia, care sunt de natur s prejudicieze onoarea i prestigiul profesiei sau ale Colegiului Farmacitilor din Romnia. (pag. art. 36) 49 Judecarea cazurilor de abateri de la prezentul cod se soluioneaz, conform legii i Statutului Colegiului Farmacitilor din Romnia, de catre: A. comisia de disciplina de la nivel judetean; B. comisia imagine, relaii interne i externe; C. comisia de etic i deontologie profesional de la nivel judeean; D. comisia superioara de disciplina; E. comisiei economico-sociale i de asigurri sociale de sntate. (pag. art. 38)

Pag. 221 din 284

50 Comisia economico-social i de asigurri sociale de sntate are urmatoarele obiective: A. comisia va colabora cu toate instituiile implicate i va aciona prin toate mijloacele legale pentru ndeplinirea obligaiilor contractuale de ctre toate prile implicate. B. comisie care va urmri ndeplinirea de ctre farmaciile aflate n raporturi contractuale cu sistemul de asigurri sociale de sntate a obligaiilor contractuale. C. Semestrial comisia va prezenta, n baza datelor furnizate de partenerii contractuali, consiliului colegiului teritorial un raport privind modul n care farmaciile respect obligaiile contractuale i drepturile asigurailor, problemele aprute n urma derulrii raporturilor contractuale i propune msurile ce trebuie luate n vederea mbuntirii activitii farmaciilor D. reprezint farmacitii care lucreaz n sistemul de asigurri sociale de sntate, urmrind aprarea drepturilor, intereselor i a demnitii profesiunii de farmacist; E. supravegheaz desfurarea raporturilor dintre farmacitii care lucreaz n sistemul de asigurri sociale de sntate, lund toate msurile care se impun pentru asigurarea libertii profesiei i a aprrii statutului farmacistului n societate, inclusiv cu privire la raportul dintre importana social a activitii profesionale i veniturile farmacistului. (pag. Statut - art.12, 60) Tema nr. 41 Regimul legal general at medicamentelor de uz uman Bibliografie asociata temei: Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, titlul XVII: Medicamentul, Monitorul Oficialal Romaniei partea I nr. 372/2006. *1 Conform Legii nr. 95/2006, definitia medicamentului este urmatoarea:

*2

Conform Legii nr. 95/2006, urmatoarele definitii sunt corecte:

A. medicament radiofarmaceutic - orice medicament care, atunci cnd este gata de folosire, conine ncorporai, n scopuri experimentale, unul sau mai muli radionuclizi (izotopi radioactivi); B. medicament homeopat - orice medicament obinut din substane numite sue homeopate n acord cu un procedeu de fabricaie homeopat descris de Farmacopeea European sau, n abstana acesteia, de farmacopeele utilizate n prezent n Romnia i n statele membre ale Uniunii Europene; un medicament homeopat conine doar un singur principiu activ; C. generator de radionuclizi - orice sistem care ncorporeaz un radionuclid-printe fixat, care servete la producerea unui radionuclid-fiic obinut prin eluie sau prin orice alt metod i care nu poate fi folosit ntr-un medicament radiofarmaceutic; D. kit (trus) - orice preparat care urmeaz s fie reconstituit sau combinat cu radionuclizi n medicamentul radiofarmaceutic final, n mod obinuit naintea administrrii lui; E. reacie advers - un rspuns pozitiv, care apare la utilizarea unui medicament n doze, ntrebuinat n mod normal la om pentru profilaxia, diagnosticarea sau tratamentul bolii ori pentru restabilirea, corectarea sau modificarea unor funcii fiziologice; (pag. art. 695) *3 Prevederile titlului XVII din Legea nr. 95/2006 privind medicamentul se refera la urmatoarele medicamente:

A. medicamentelor preparate n farmacie conform unei prescripii medicale pentru un anumit pacient (numite formule magistrale); B. medicamentelor preparate n farmacie conform indicaiilor unei farmacopei i destinate eliberrii directe ctre pacienii farmaciei respective (numite formule oficinale); C. medicamentelor destinate studiilor de cercetare i dezvoltare, dar fr a aduce atingere prevederilor legale referitoare la implementarea bunei practici n desfurarea studiilor clinice efectuate cu medicamente de uz uman; D. sngelui total, plasmei sau celulelor sangvine de origine uman; E. plasma preparat printr-o metod care presupune un proces industrial. (pag. art. 697, 695)

A. orice substan sau combinaie de substane prezentat ca avnd proprieti pentru tratarea sau prevenirea bolilor la om; B. orice substan sau combinaie de substane care poate fi folosit sau administrat la animale pentru restabilirea, corectarea sau modificarea funciilor fiziologice prin exercitarea unei aciuni farmacologice, imunologice sau metabolice; C. orice substan sau combinaie de substane care poate fi folosit sau administrat la animale pentru stabilirea unui diagnostic medical; D. orice substan sau combinaie de substane prezentat ca avnd proprieti pentru tratarea sau prevenirea bolilor la animale; E. nici unul dintre punctele A, B, C, D. (pag. art. 695)

Pag. 222 din 284

*4

Cu privire la autorizarea de punere pe piata a unui medicament, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

*6

Cu privire la procedura speciala de autorizare simplificata urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. Nici un medicament nu poate fi pus pe pia n Romnia fr o autorizaie de punere pe pia emis de ctre Agenia Naional a Medicamentului; B. Nici un medicament nu poate fi pus pe pia n Romnia fr o autorizaie eliberat conform procedurii centralizate; C. Deintorul autorizaiei de punere pe pia este responsabil de punerea pe pia a medicamentului; desemnarea unui reprezentant exonerand deintorul autorizaiei de punere pe pia de rspundere juridic. D. Deintorul autorizaiei de punere pe pia este responsabil de punerea pe pia a medicamentului; desemnarea unui reprezentant nu exonereaz deintorul autorizaiei de punere pe pia de rspundere juridic. E. Autorizaia de punere pe pia nu este necesar pentru medicamentele radiofarmaceutice preparate la momentul utilizrii de ctre o persoan sau instituie care, conform legislaiei naionale, este autorizat s utilizeze aceste medicamente potrivit instruciunilor fabricantului, ntr-un centru sanitar acreditat i pornind exclusiv de la generatori de radionuclizi, kituri (truse) sau precursori radionuclidici autorizai. (pag. art. 700, 701) *5 Cererea de autorizare de punere pe piata trebuie sa fie insotita de unele documente si informatii, printre care si rezultatele obtinute la, cu exceptia:

A. Pot face obiectul unei proceduri speciale de autorizare simplificat numai medicamentele homeopate care au cale de administrare parenterala: B. Pot face obiectul unei proceduri speciale de autorizare simplificat numai medicamentele homeopate care au indicaii terapeutice specifice pe eticheta produsului sau n orice informaie legat de produsul respectiv; C. Pot face obiectul unei proceduri speciale de autorizare simplificat numai medicamentele homeopate pentru care exista unui grad suficient de diluie pentru a garanta sigurana medicamentului; D. O cerere pentru autorizare simplificat poate s se refere la o serie de medicamente derivate din aceeai su homeopat. E. O cerere pentru autorizare simplificat nu poate s se refere la o serie de medicamente derivate din aceeai su homeopat. (pag. art. 711) 7 Cu privire la autorizarea pentru utilizare traditionala, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. Pentru a obine o autorizare pentru utilizare tradiional, solicitantul depune o cerere la Agenia Naional a Medicamentului. B. Pentru a obine o autorizare pentru utilizare tradiional, solicitantul nu e obligat sa depuna o cerere la Agenia Naional a Medicamentului. C. Autorizarea pentru utilizare tradiional este o procedur simplificat de autorizare pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiional ce ndeplinesc anumite criterii; D. Solicitantul i deintorul autorizaiei de punere pe pia trebuie s fie stabilii n Romnia sau ntr-un stat membru al Uniunii Europene E. Solicitantul i deintorul autorizaiei de punere pe pia nu trebuie s fie stabilii n Romnia sau ntr-un stat membru al Uniunii Europene (pag. art. 714, 715)

A. testele farmaceutice (fizico-chimice, biologice sau microbiologice); B. testele preclinice toxicologice; C. testele preclinice farmacologice; D. studiilor clinice; E. studiile clinice nu sunt obligatorii, dac nu poate demonstra c medicamentul este un generic al unui medicament de referin care este sau a fost autorizat de cel puin 8 ani n Romnia, ntrun stat membru al Uniunii Europene sau n Uniunea European prin procedura centralizat. (pag. art. 702, 704)

Pag. 223 din 284

Cu privire la autorizatia de punere pe piata a unui medicament, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

10 Cu privire la autorizaia de punere pe pia rennoite, sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Medicamentele pentru care s-au depus cereri de rennoire a autorizaiei de punere pe pia nu pot fi meninute n circuitul terapeutic decat dupa soluionarea cererii de rennoire a autorizaiei. B. Medicamentele pentru care s-au depus cereri de rennoire a autorizaiei de punere pe pia pot fi meninute n circuitul terapeutic pn la soluionarea cererii de rennoire a autorizaiei. C. O dat rennoit, autorizaia de punere pe pia este valabil pe o perioad nelimitat, cu excepia situaiei n care Agenia Naional a Medicamentului decide, pe baza unor motive justificate privind farmacovigilena, s procedeze la o alt rennoire a autorizaiei dup 5 ani; D. O dat rennoit, autorizaia de punere pe pia este valabil pe o perioad nelimitat, cu excepia situaiei n care Agenia Naional a Medicamentului decide, pe baza unor motive justificate privind farmacovigilena, s procedeze la o alt rennoire a autorizaiei dup 10 ani; E. Dac pentru un medicament nu se solicit rennoirea autorizaiei de punere pe pia, medicamentul poate fi meninut n circuitul terapeutic pn la epuizarea cantitilor distribuite n reeaua farmaceutic, dar nu mai mult de o luna de la expirarea autorizaiei de punere pe pia. (pag. art.730) * 11 Pe ambalajul secundar al medicamentului sau, n cazul n care nu exist ambalaj secundar, pe ambalajul primar trebuie s apar urmtoarele informaii, cu exceptia: A. denumirea medicamentului urmat de concentraie i de forma farmaceutic i, dac este cazul, precizarea dac este destinat sugarilor, copiilor ori adulilor; B. dac produsul conine mai mult de 3 substane active, va fi inclus denumirea comun internaional (DCI) sau, dac nu exist, denumirea comun; C. substanele active exprimate calitativ i cantitativ pe unitate de doz sau n funcie de forma de administrare pentru un volum sau o greutate dat/dat, folosind denumirile lor comune; D. forma farmaceutic i coninutul pe mas, volum sau pe numrul de doze al medicamentului; E. modul de administrare i, dac este cazul, calea de administrare; se las spaiu pentru indicarea dozei prescrise; (pag. art. 763)

A. Dup acordarea unei autorizaii de punere pe pia, deintorul trebuie s informeze Agenia Naional a Medicamentului asupra datei de punere efectiv pe pia a medicamentului de uz uman n Romnia, lund n considerare diferitele forme de prezentare autorizate. B. Deintorul nu trebuie s anune Agenia Naional a Medicamentului dac produsul nceteaz s fie pus pe pia temporar. C. Notificare ca produsul inceteaza sa fie pus pe piata permanent trebuie s fie fcut cu cel puin dou luni nainte de ntreruperea punerii pe pia a medicamentului, cu excepia situaiilor excepionale. D. Notificare ca produsul inceteaza sa fie pus pe piata permanent trebuie s fie fcut cu cel puin o luna nainte de ntreruperea punerii pe pia a medicamentului, cu excepia situaiilor excepionale. E. Pe baza solicitrii Ministerului Sntii Publice, n special n contextul farmacovigilenei, deintorul autorizaiei de punere pe pia trebuie s furnizeze Ministerului Sntii Publice toate datele privind volumul de vnzri al medicamentului i orice date aflate n posesia acestuia privind volumul de prescrieri. (pag. art. 729) *9 O autorizaie de punere pe pia a unui medicament este valabil timp de:

A. 5 ani; B. 10 ani; C. 1 an; D. 2 ani; E. 3 ani. (pag. art. 730)

Pag. 224 din 284

* 12 Pe ambalajul secundar al medicamentului sau, n cazul n care nu exist ambalaj secundar, pe ambalajul primar trebuie s apar urmtoarele informaii, cu exceptia: A. o list cu excipienii cunoscui ca avnd activitate sau efect propriu indiferent de modul de administrare al medicamentelor; B. o atenionare special privind faptul c medicamentul nu trebuie pstrat la ndemna i vederea copiilor; C. data de expirare n termeni clari (lun/an); D. condiii speciale de pstrare, dac este cazul; E. numrul seriei de fabricaie; (pag. art. 763) * 13 Sunt obligatorii urmtoarele informaii ce trebuie s apar pe blisterele introduse ntrun ambalaj secundar, cu exceptia: A. denumirea medicamentului urmat de concentraie i de forma farmaceutic i, dac este cazul, precizarea dac este destinat sugarilor, copiilor ori adulilor; dac produsul conine pn la 3 substane active, va fi inclus denumirea comun internaional (DCI) sau, dac nu exist, denumirea comun; B. numele deintorului autorizaiei de punere pe pia; C. data de expirare; D. condiii speciale de pstrare; E. numrul seriei de fabricaie. (pag. art. 764) 14 Pe ambalajele primare de mici dimensiuni trebuie sa apara obligatoriu urmatoarele informatii: A. denumirea medicamentului urmat de concentraie i de forma farmaceutic i, dac este cazul, precizarea dac este destinat sugarilor, copiilor ori adulilor; dac produsul conine pn la 3 substane active, va fi inclus denumirea comun internaional (DCI) sau, dac nu exist, denumirea comun; B. denumirea medicamentului urmat de concentraie i de forma farmaceutic i, dac este cazul, precizarea dac este destinat sugarilor, copiilor ori adulilor; dac produsul conine pn la 5 substane active, va fi inclus denumirea comun internaional (DCI) sau, dac nu exist, denumirea comun; C. data de expirare; D. numrul seriei de fabricaie; E. numele i adresa deintorului autorizaiei de punere pe pia i, unde este cazul, numele reprezentantului desemnat de deintor s l reprezinte; (pag. art. 764)

15 La eliberarea autorizaiilor de punere pe pia, Agenia Naional a Medicamentului specific clasificarea medicamentelor n: A. medicamente care se elibereaz cu prescripie medical si medicamente care se elibereaz fr prescripie medical; B. medicamente care se elibereaz cu prescripie medical, medicamente care se elibereaz fr prescripie medical si medicamente care se elibereaza pe retete speciale; C. Agenia Naional a Medicamentului stabilete subcategorii pentru medicamentele eliberate numai cu prescripie medical, dup cum urmeaz: medicamente care se elibereaz cu prescripie medical care se reine n farmacie (nu se rennoiete) sau care nu se reine n farmacie (se poate rennoi); medicamente care se elibereaz cu prescripie medical special; medicamente care se elibereaz cu prescripie medical restrictiv, rezervate pentru utilizarea n anumite domenii specializate D. Agenia Naional a Medicamentului stabilete subcategorii pentru medicamentele eliberate numai cu prescripie medical, dup cum urmeaz: medicamente care se elibereaz cu prescripie medical care se reine n farmacie (nu se rennoiete); medicamente care se elibereaz cu prescripie medical special; medicamente care se elibereaz cu prescripie medical restrictiv, rezervate pentru utilizarea n anumite domenii specializate E. Agenia Naional a Medicamentului stabilete subcategorii pentru medicamentele eliberate numai cu prescripie medical, dup cum urmeaz: medicamente care se elibereaz cu prescripie medical care se reine n farmacie (nu se rennoiete) sau care nu se reine n farmacie (se poate rennoi); medicamente care se elibereaz cu prescripie medical special. (pag. art. 780) 16 Medicamentele se elibereaz cu prescripie medical dac: A. prezint un pericol direct ori indirect, chiar n cazul utilizrii corecte, dac sunt folosite fr supraveghere medical; B. sunt utilizate frecvent i n mare msur incorect i ca atare pot prezenta un pericol direct ori indirect pentru sntatea uman; C. conin substane ori preparate ale acestora ale cror activitate i/sau reacii adverse necesit investigaii aprofundate; D. contin substante netestate clinic; E. sunt prescrise n mod normal de medic pentru a fi administrate parenteral. (pag. art. 781)

Pag. 225 din 284

17 In ceea ce priveste distributia angro a medicamentelor, sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Sunt distribuite pe teritoriul Romaniei numai medicamentele pentru care a fost acordat o autorizaie de punere pe pia conform prevederilor titlului XVII i prin procedura centralizat B. Sunt distribuite pe teritoriul Romaniei numai medicamentele pentru care a fost acordat o autorizaie de punere pe pia conform prevederilor titlului XVII; C. Sunt distribuite pe teritoriul Romaniei numai medicamentele pentru care a fost acordat o autorizaie de punere pe pia prin procedura centralizat; D. n ceea ce privete furnizarea de medicamente ctre farmaciti i persoanele autorizate s elibereze medicamente ctre populaie, Ministerul Sntii Publice nu trebuie s aplice unui deintor de autorizaie de distribuie acordat de alt stat membru al Uniunii Europene nici o obligaie, n special obligaii de serviciu public, mai restrictiv dect cele aplicate persoanelor autorizate s efectueze activiti echivalente n Romnia. E. Pentru toate furnizrile de medicamente, distribuitorul angro autorizat trebuie s emit un document nsoitor care indic: data; numele i forma farmaceutic ale medicamentului; cantitatea furnizat; numele i adresa furnizorului i destinatarului. (pag. art. 787, 792, 793) 18 Publicitatea pentru medicamente include: A. orice mod de informare prin contact direct (sistemul "door-to-door"); B. orice form de promovare destinat s stimuleze prescrierea, distribuirea, vnzarea sau consumul de medicamente; C. informaii privind sntatea uman sau boli, cu condiia s nu existe referine, chiar indirecte, la medicamente; D. etichetarea si prospectul; E. publicitatea pentru medicamente destinat persoanelor calificate s prescrie sau s distribuie medicamente. (pag. art. 797)

19 Este interzisa publicitatea pentru un medicament in urmatoarele cazuri: A. medicamentul nu are autorizaie de punere pe pia valabil n Romnia; B. medicamentul nu are autorizaie de punere pe pia valabil n Uniunea Europeana; C. informaiile coninute n materialul publicitar pentru un medicament nu corespund cu informaiile enumerate n rezumatul caracteristicilor produsului; D. medicamente care nu se elibereaz cu prescripie medical; E. conin substane definite ca stupefiante sau psihotrope de convenii internaionale, precum conveniile Naiunilor Unite din 1961 i 1971, i legislaia naional. (pag. art. 798) 20 Este interzis pe teritoriul Romniei publicitatea pentru medicamente in urmatoarele cazuri: A. publicitatea este destinat publicului larg pentru medicamentele prescrise i eliberate n sistemul asigurrilor de sntate; B. publicitatea campaniilor de vaccinare efectuate de industria farmaceutic i aprobate de Ministerul Sntii Publice; C. publicitatea destinat publicului larg doar pentru acele medicamente care, prin compoziie i scop, sunt destinate a fi utilizate fr intervenia unui medic, n scopul stabilirii diagnosticului, prescrierii acestora sau pentru monitorizarea tratamentului, fiind suficiente, la nevoie, sfaturile farmacitilor; D. se elibereaz numai cu prescripie medical; E. se elibereaz fara prescripie medical; (pag. art. 799) 21 Substantele folosite la prepararea medicamentelor pot fi de origine: A. uman, precum: snge uman i produse derivate din sngele uman; B. animal, precum: microorganisme, animale ntregi, pri de organe, secreii animale, toxine, extracte, produse derivate din snge; C. vegetal, precum: microorganisme, plante, pri de plante, secreii vegetale, extracte; D. chimic, precum: elemente, substane chimice naturale i produi chimici obinui prin transformare chimic sau sintez; E. nici unul dintre raspunsurile A, B, C, D. (pag. art. 695)

Pag. 226 din 284

* 22 Substantele folosite la prepararea medicamentelor pot fi de origine, cu exceptia: A. uman, precum: snge uman i produse derivate din sngele uman; B. animal, precum: microorganisme, animale ntregi, pri de organe, secreii animale, toxine, extracte, produse derivate din snge; C. vegetal, precum: microorganisme, plante, pri de plante, secreii vegetale, extracte; D. chimic, precum: elemente, substane chimice naturale i produi chimici obinui prin transformare chimic sau sintez; E. nu pot fi sange uman si produse derivate din sange uman. (pag. art. 695) * 23 In categoria medicamentelor imunologice nu intra unul din urmatoarele medicamente: A. vaccinul holeric, BCG, vaccinul poliomielitic, vaccinul variolic; B. vaccinul holeric, BCG, vaccinul poliomielitic, vaccinul variolic; C. vaccinul holeric, BCG, vaccinul poliomielitic, vaccinul variolic; D. vaccinul holeric, BCG, vaccinul poliomielitic, vaccinul variolic; E. antibioticele. (pag. art. 695) * 24 In categoria medicamentelor imunologice nu intra unul dintre urmatoarele medicamente: A. globulina antivariolic; B. globulina antilimfocitic; C. antiinflamatoarele nesteroidiene; D. antitoxina difteric; E. toxine folosite pentru testele Schick i Dick. (pag. art. 695) * 25 O reactie advers grav are urmatoarea definitie, cu exceptia: A. o reacie advers care cauzeaz moartea; B. o reacie advers care pune n pericol viaa, necesit spitalizarea sau prelungirea spitalizrii; C. o reacie advers care provoac un handicap ori o incapacitate durabil sau important; D. un rspuns nociv i nedorit, care apare la utilizarea unui medicament n doze, ntrebuinat n mod normal la om pentru tratamentul unei dureri de cap; E. o reacie advers care provoac anomalii/malformaii congenitale. (pag. art. 695)

* 26 Prospectul unui medicament consta in urmatoarele: A. document cuprinznd informaiile pentru utilizator, care nsoete medicamentul; B. recipientul sau orice alt form de ambalaj aflat n contact direct cu medicamentul; C. ambalajul n care este introdus ambalajul primar; D. informaiile de pe ambalajul primar sau secundar; E. document cuprinzand informatiile despre farmacia de la care s-a cumparat medicamentul. (pag. art. 695) 27 Cu orivire la autorizarea de punere pe pia a unui medicament, sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Nici un medicament nu poate fi pus pe pia n Romnia fr o autorizaie de punere pe pia emis de ctre Agenia Naional a Medicamentului B. Nici un medicament nu poate fi pus pe pia n Romnia fr o autorizaie eliberat conform procedurii centralizate de catre Agentia Europeana a Medicamentului; C. Nici un medicament nu poate fi pus pe pia n Romnia fr o autorizaie eliberat conform procedurii centralizate de catre Ministerul Sanatatii; D. O autorizaie de punere pe pia nu poate fi eliberat dect unui solicitant stabilit n Romnia sau ntr-un stat membru al Uniunii Europene. E. Deintorul autorizaiei de punere pe pia este responsabil de punerea pe pia a medicamentului; desemnarea unui reprezentant exonereaz deintorul autorizaiei de punere pe pia de rspundere juridic. (pag. art. 700,702)

Pag. 227 din 284

28 Solicitantul unei autorizatii de punere pe piata trebuie sa prezinte urmatoarele rezultate: A. solicitantul nu trebuie s furnizeze rezultatele testelor preclinice i ale studiilor clinice, dac poate demonstra c medicamentul este un generic al unui medicament de referin care este sau a fost autorizat de cel puin 8 ani n Romnia, ntr-un stat membru al Uniunii Europene sau n Uniunea European prin procedura centralizat; B. rezultatele testelor farmaceutice (fizico-chimice, biologice sau microbiologice); C. Dup eliberarea autorizaiei de punere pe pia, deintorul autorizaiei nu poate permite utilizarea documentaiei farmaceutice, preclinice i clinice din dosarul medicamentului, n vederea examinrii solicitrilor ulterioare n legtur cu alte medicamente avnd aceeai compoziie calitativ i cantitativ de substane active i aceeai form farmaceutic. D. rezultatele testelor preclinice (toxicologice i farmacologice);

30 Se stabilete o procedur simplificat de autorizare - autorizare pentru utilizare tradiional, pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiional ce ndeplinesc n mod cumulativ urmtoarele criterii: A. se administreaz exclusiv n conformitate cu o concentraie i o posologie specificate; B. sunt preparate de uz oral; C. sunt preparate de uz extern; D. sunt inhalatii; E. sunt preparate perfuzabile. (pag. art. 714) 31 Se stabilete o procedur simplificat de autorizare pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiional ce ndeplinesc n mod cumulativ urmtoarele criterii: A. informaiile referitoare la utilizarea tradiional a medicamentului nu sunt suficiente; B. au indicaii adecvate exclusiv medicamentelor din plante medicinale cu utilizare tradiional care, datorit compoziiei i scopului lor, sunt concepute i destinate a fi utilizate fr supravegherea unui medic n ceea ce privete stabilirea diagnosticului, prescrierea i monitorizarea tratamentului; C. sunt preparate injectabile; D. sunt preparate de uz oral; E. sunt preparate pentru inhalatii. (pag. art. 714) 32 Autorizarea pentru utilizare tradiional este refuzat dac: A. cererea nu este conform cu prevederile legale cuprinse in Titlul XVII al Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul Sanatatii; B. compoziia calitativ i cantitativ nu este conform cu cea declarat; C. compoziia calitativ i cantitativ este conform cu cea declarat; D. produsul poate fi duntor n condiii normale de utilizare; E. produsul poate fi duntor la concentratii mai mari decat cele precizate. (pag. art. 718)

E. rezultatele studiilor clinice; (pag. art. 702, 704,707) 29 Medicamentele homeopate au aplicabile urmatoarele dispoziiile speciale: A. Agenia Naional a Medicamentului trebuie s elaboreze o procedur de autorizare simplificat pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare orala; B. Agenia Naional a Medicamentului trebuie s elaboreze o procedur de autorizare simplificat pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare externa; C. Agenia Naional a Medicamentului trebuie s elaboreze o procedur de autorizare simplificat pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare injectabila; D. Agenia Naional a Medicamentului trebuie s elaboreze o procedur de autorizare simplificat pentru medicamentele homeopate care au absente indicaii terapeutice specifice pe eticheta produsului sau n orice informaie legat de produsul respectiv; E. genia Naional a Medicamentului trebuie s elaboreze o procedur de autorizare simplificat pentru medicamentele homeopate care au un grad suficient de diluie pentru a garanta sigurana medicamentului. (pag. art.711)

Pag. 228 din 284

* 33 Cu privire la medicamentele din plante medicinale cu utilizare tradiional, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia: A. orice etichetare i prospect trebuie s conin o precizare referitoare la faptul c: produsul este un medicament din plante medicinale cu utilizare tradiional care se folosete pentru indicaia specificat, exclusiv pe baza utilizrii ndelungate; B. orice etichetare i prospect trebuie s conin o precizare referitoare la faptul c utilizatorul trebuie s consulte un medic sau alt profesionist din domeniul sntii dac simptomele persist n timpul utilizrii medicamentului sau dac apar reacii adverse care nu sunt menionate n prospect; C. trebuie s conin urmtoarea atenionare: "Acest medicament din plante medicinale cu utilizare tradiional se folosete pentru indicaia/indicaiile specificat/specificate, exclusiv pe baza utilizrii ndelungate"; D. La examinarea unei cereri de autorizare de punere pe pia, Agenia Naional a Medicamentului nu trebuie s ia n considerare monografiile comunitare pentru plante, elaborate i publicate de Comitetul pentru medicamente din plante al Ageniei Europene a Medicamentelor. E. Cnd sunt elaborate noi monografii comunitare de plante, deintorul autorizaiei de punere pe pia apreciaz dac este necesar modificarea documentaiei de autorizare n conformitate cu monografia respectiv. Deintorul autorizaiei de punere pe pia informeaz Agenia Naional a Medicamentului n legtur cu modificarea respectiv. (pag. art. 720, 721) 34 O autorizaie de punere pe pia este valabil: A. 5 ani; B. Orice autorizaie de punere pe pia, care n primii 3 ani de la emitere nu a fost urmat de punerea efectiv a medicamentului pe pia n Romnia, i nceteaz valabilitatea. C. 2 ani; D. Orice autorizaie de punere pe pia, care n primii 2 ani de la emitere nu a fost urmat de punerea efectiv a medicamentului pe pia n Romnia, i nceteaz valabilitatea. E. 4 ani. (pag. art. 730)

35 Autorizarea de punere pe pia a unui medicament se face de catre: A. Agenia Naional a Medicamentului; B. Agenia European a Medicamentelor prin procedura centralizat; C. numai de catre Agentia Nationala a Medicamentului; D. Ministerul Sanatatii; E. Colegiul farmacistilor din Romania. (pag. art.700) 36 O autorizaie de punere pe pia a unui medicament poate fi eliberata: A. Autorizaia de punere pe pia nu este necesar pentru medicamentele radiofarmaceutice preparate la momentul utilizrii de ctre o persoan sau instituie care, conform legislaiei naionale, este autorizat s utilizeze aceste medicamente ; B. unui solicitant stabilit n Romnia sau ntr-un stat membru al Uniunii Europene; C. numai unui solicitant stabilit in Romania; D. de ctre Agenia Naional a Medicamentului sau de catre Agentia Europeana a Medicamentului conform procedurii centralizate; E. Deintorul autorizaiei de punere pe pia nu este responsabil de punerea pe pia a medicamentului; (pag. art. 700,701,702) * 37 Un medicament generic autorizat nu va fi comercializat nainte de: . A. trecerea a 2 ani de la autorizarea iniial a medicamentului de referin; B. trecerea a 4 ani de la autorizarea iniial a medicamentului de referin C. trecerea a 6 ani de la autorizarea iniial a medicamentului de referin D. trecerea a 8 ani de la autorizarea iniial a medicamentului de referin E. trecerea a 10 ani de la autorizarea iniial a medicamentului de referin. (pag. art.704)

Pag. 229 din 284

38 In cazul medicamentelor homeopate, se vor respecta urmatoarele reguli: A. Agenia Naional a Medicamentului trebuie s elaboreze o procedur de autorizare simplificat care s fie aprobat prin ordin al ministrului sntii publice; B. Agenia Naional a Medicamentului trebuie s elaboreze o procedur de autorizare simplificat care s fie aprobat de Colegiul farmacistilor din Romania; C. Pot face obiectul unei proceduri speciale de autorizare simplificat numai medicamentele homeopate perfuzabile; D. Pot face obiectul unei proceduri speciale de autorizare simplificat numai medicamentele homeopate de uz intern; E. Pot face obiectul unei proceduri speciale de autorizare simplificat numai medicamentele homeopate de uz extern. (pag. art.700,711,712) 39 Medicamentele din plante medicinale cu utilizare tradiional au prevederi speciale, cu exceptia: A. Se stabilete o autorizare pentru utilizare tradiional, pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiional ce au indicaii adecvate exclusiv medicamentelor din plante medicinale cu utilizare tradiional care, datorit compoziiei i scopului lor, sunt concepute i destinate a fi utilizate fr supravegherea unui medic n ceea ce privete stabilirea diagnosticului, prescrierea i monitorizarea tratamentului; B. Autorizarea pentru utilizare traditionala este o procedura mai grea de autorizare; C. Autorizarea pentru utilizare traditionala este o procedura simplificata de autorizare; D. plantele medicinale din aceasta categorie se administreaz exclusiv n conformitate cu o concentraie i o posologie specificate; E. plantele medicinale din acesta categorie sunt preparate de uz oral, extern i/sau pentru inhalaii. (pag. art.714)

40 Medicamentele din plante medicinale cu utilizare tradiional au prevederi speciale: A. Pentru a obine o autorizare pentru utilizare tradiional, solicitantul depune o cerere la Ministerul Sanatatii; B. Pentru a obine o autorizare pentru utilizare tradiional, solicitantul depune o cerere la Agenia Naional a Medicamentului C. Pentru a obine o autorizare pentru utilizare tradiional, solicitantul depune o cerere la Colegiul Farmacistilor din Romania; D. Se stabilete o procedur de autorizare, denumit autorizare pentru utilizare tradiional, pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiional ce ndeplinesc n mod cumulativ anumite criterii; E. Autorizarea pentru utilizare traditionala este o procedura simplificata de autorizare. (pag. art.714) * 41 Validarea autorizaiei de punere pe pia a unui medicament se face de catre: A. Agentia Nationala a Medicamentului; B. Agentia Europeana a Medicamentului; C. Ministerul Sanatatii Publice; D. Colegiul Farmacistilor din Romania; E. nici unul dintre raspunsurile a,b,c,d. (pag. art.726) 42 O autorizatie de punere pe piata a unui medicament isi pierde valabilitatea in urmatoarele cazuri: A. dac un medicament autorizat, pus pe pia anterior, nu mai este prezent timp de 50 ani consecutivi n Romnia; B. dac un medicament autorizat, pus pe pia anterior, nu mai este prezent timp de 3 ani consecutivi n Romnia; C. daca n primii 3 ani de la emitere nu a fost urmat de punerea efectiv a medicamentului pe pia n Romnia; D. daca n primii 30 ani de la emitere nu a fost urmat de punerea efectiv a medicamentului pe pia n Romnia; E. daca nu este reinnoita dupa 5 ani. (pag. art.730)

Pag. 230 din 284

43 Medicamentele autorizate n vederea punerii pe pia n Uniunea European se autorizeaz n Romnia conform unor proceduri simplificate prezentate n reglementrile Ageniei Naionale a Medicamentului prin: A. procedura centralizata; B. procedura descentralizata; C. recunoastere mutuala; D. nu exista astfel de proceduri simplificate; E. aceste proceduri nu se refera la medicamentele autorizate in vederea punerii pe piata in UE. (pag. art.733) * 44 Agenia Naional a Medicamentului emite autorizaia de fabricaie, care este valabil: A. 3 de zile; B. 3 de luni; C. 3 de ani; D. 10 de ani; E. 30 de ani. (pag. art.750) 45 Pe ambalajul secundar al medicamentului sau, n cazul n care nu exist ambalaj secundar, pe ambalajul primar trebuie s apar urmtoarele informaii: A. denumirea medicamentului urmat de concentraie i de forma farmaceutic; B. substanele active exprimate doar calitativ, fara a fi si cantitativ pe unitate de doz sau n funcie de forma de administrare pentru un volum sau o greutate dat/dat, folosind denumirile lor comune; C. modul de administrare i, dac este cazul, calea de administrare; se las spaiu pentru indicarea dozei prescrise; D. nu este necesar a se trece data de expirare n termeni clari (lun/an); E. condiii speciale de pstrare, dac este cazul. (pag. art.763)

46 Pe ambalajul secundar al medicamentului sau, n cazul n care nu exist ambalaj secundar, pe ambalajul primar trebuie s apar urmtoarele informaii: A. o list cu excipienii cunoscui ca avnd activitate sau efect propriu; B. n cazul medicamentelor injectabile, topice sau de uz oftalmic, toi excipienii trebuie declarai; C. nu exista medicamente pentru care trebuie declarati toti excipientii pe ambalajul secundar al medicamentului; D. o atenionare special privind faptul c medicamentul nu trebuie pstrat la ndemna i vederea copiilor; E. denumirea medicamentului urmat de concentraie i de forma farmaceutic. (pag. art.763) 47 Pe ambalajul secundar al medicamentului sau, n cazul n care nu exist ambalaj secundar, pe ambalajul primar trebuie s apar urmtoarele informaii: A. denumirea medicamentului urmat de concentraie i de forma farmaceutic nu este obligatoriu, fiind de ajuns ca apare pe ambalajul primar; B. numele i adresa deintorului autorizaiei de punere pe pia i, unde este cazul, numele reprezentantului desemnat de deintor s l reprezinte; C. numrul autorizaiei de punere pe pia a medicamentului; D. numrul seriei de fabricaie; E. n cazul medicamentelor care se elibereaz cu prescripie medical, instruciunile de utilizare. (pag. art. 763) 48 Cel puin urmtoarele informaii trebuie s apar pe blisterele introduse ntr-un ambalaj secundar: A. o atenionare special privind faptul c medicamentul nu trebuie pstrat la ndemna i vederea copiilor; B. denumirea medicamentului urmat de concentraie i de forma farmaceutic i, dac este cazul, precizarea dac este destinat sugarilor, copiilor ori adulilor; C. numele deintorului autorizaiei de punere pe pia; D. data de expirare; E. numrul seriei de fabricaie. (pag. art. 764)

Pag. 231 din 284

49 Cel puin urmtoarele informaii trebuie s apar pe ambalajele primare de mici dimensiuni: A. precauii speciale privind eliminarea medicamentelor neutilizate sau a reziduurilor provenite din medicamente, dac este cazul, precum i referine la orice sistem adecvat de colectare existent; B. denumirea medicamentului urmat de concentraie i de forma farmaceutic; C. modul de administrare; D. data de expirare; E. numrul seriei de fabricaie. (pag. art. 764) 50 Prospectul este ntocmit n acord cu rezumatul caracteristicilor produsului i include o serie de informaii: A. pentru identificarea medicamentului; B. pentru identificarea pacientului caruia I se administreaza medicamentul respectiv; C. indicaiile terapeutice; D. instruciuni necesare i uzuale pentru utilizarea corect a medicamentului, n special: doza recomandat; modul i, dac este cazul, calea de administrare; frecvena administrrii, specificndu-se, dac este cazul, momentul potrivit la care medicamentul poate sau trebuie s fie administrat; E. o descriere a reaciilor adverse care pot s apar n timpul utilizrii normale a medicamentului i, dac este cazul, msurile care trebuie luate; (pag. art.769)

Tema nr. 42 Regimul legal special al medicamentelor psihotrope si stupefiante Bibliografie asociata temei: Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 1095/2005. 1 Conform Legii nr. 339/2005, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

A. Preparatele sunt supuse aceluiasi regim ca si substantele pe care le contin si, daca ele contin doua sau mai multe substante, sunt supuse regimului substantei celei mai putin controlate. B. Preparatele sunt supuse aceluiasi regim ca si substantele pe care le contin si, daca ele contin doua sau mai multe substante, sunt supuse regimului substantei celei mai strict controlate. C. Orice persoana fizica sau juridica ce desfasoara o operatiune cu plante, substante si preparate prevazute in tabelele I, II si III din anexa se afla sub controlul si supravegherea Ministerului Sanatatii, prin inspectii efectuate de inspectorii farmacisti. D. Orice persoana fizica sau juridica ce desfasoara o operatiune cu plante, substante si preparate prevazute in tabelele I i II din anexa se afla sub controlul si supravegherea Colegiului Farmacistilor din Romania, prin inspectii efectuate de inspectorii farmacisti. E. Orice persoana fizica sau juridica ce desfasoara o operatiune cu plante, substante si preparate prevazute in tabelele III din anexa se afla sub controlul si supravegherea Ministerului Sanatatii si a Colegiului farmacistilor din Romania, prin inspectii efectuate de inspectorii farmacisti. (pag. Legea 339-art. 7, 10)

Pag. 232 din 284

Privind cultivarea plantelor ce contin substante stupefiante si psihotrope, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:

Privind transportul plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. Furnizorii de seminte de canabis si mac opiaceu nu au obligatia de a livra asemenea seminte numai catre detinatorii autorizatiei de cultivare. B. Cultivarea fara drept a plantelor ce contin substante aflate sub control national, prevazute in tabelele I, II si III din anexa, este interzisa. C. Cultivarea fara drept a plantelor ce contin substante aflate sub control national, prevazute in tabelele I, II din anexa, este interzisa, iar pentru cele din tabelele III nu este interzisa. D. Este permisa cultivarea plantelor ce contin substante aflate sub controlul legislatiei nationale numai daca sunt prelucrate in scop tehnic, in vederea producerii de tulpini, fibre, samanta si ulei, in scop medical si stiintific si numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale; E. Este permisa cultivarea plantelor ce contin substante aflate sub controlul legislatiei nationale numai daca sunt prelucrate in scop tehnic, in vederea producerii de tulpini, fibre, samanta si ulei, in scop medical si stiintific si numai cu autorizarea Ministerului Sanatatii. (pag. Legea 339 - art.11, 12) *3 Privind producerea, fabricarea si distributia plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:

A. Unitatile autorizate si transportatorii autorizati de catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului sunt obligati sa ia masuri corespunzatoare pentru a preveni deturnarea din circuitul legal a plantelor, substantelor si preparatelor prevazute in tabelele prevazute in lege; B. preparatele sunt transportate in containere fara sigilii si care sa permita controlul; C. nu este obligatoriu a comunica autoritatilor competente orice circumstante care ar permite traficul ilegal; D. transportul este insotit de documentele prevazute de lege; E. transportul este insotit de un farmacist. (pag. Legea 339/2005-art.33) 5 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. farmaciile cu circuit deschis isi desfasoara activitatea cu plante, substante si preparate stupefiante si psihotrope, in baza autorizatiei de functionare; B. farmaciile cu circuit inchis isi desfasoara activitatea cu plante, substante si preparate stupefiante si psihotrope, in baza autorizatiei de functionare; C. farmaciile cu circuit deschis isi desfasoara activitatea cu plante, substante si preparate stupefiante si psihotrope, in baza autorizatiei de stupefiante eliberate de Ministerul Sanatatii; D. farmaciile cu circuit inchis isi desfasoara activitatea cu plante, substante si preparate stupefiante si psihotrope, in baza autorizatiei de stupefiante eliberate de Ministerul Sanatatii; E. Preparatele si substantele stupefiante si psihotrope pot fi utilizate in scop medical numai pe baza prescriptiilor medicale cu timbru sec. (pag. Legea 339/2005 - 34, 37)

A. Desfasurarea activitatilor de producere, fabricare, depozitare, comert, detinere si distribuire a plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope este interzisa fara autorizatia eliberata de Ministerul Sanatatii. B. Desfasurarea activitatilor de producere, fabricare, depozitare, comert, detinere si distribuire a plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope este interzisa fara autorizatia eliberata de Ministerul Sanatatii si a Colegiului Farmacistilor din Romania. C. Valabilitatea autorizatiei pentru desfasurarea acestor activitati nu poate depasi termenul autorizatiei de functionare. D. Orice producator sau importator autorizat are dreptul sa produca, sa fabrice sau sa importe numai cantitatile de substante si preparate necesare operatiunii aprobate. E. In vederea aprobarii cantitatii de substante si preparate, producatorii si importatorii transmit anual Ministerului Sanatatii estimarile cantitatilor diferitelor substante si preparate pe care le produc, fabrica sau importa. (pag. Legea nr. 339/2005 - art.15)

Pag. 233 din 284

Conform Legii nr. 399/2005 urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. Comenzile si facturile pentru plantele, substantele si preparatele prevazute in tabelul II din anexa se efectueaza pe formulare separate. B. Comenzile si facturile pentru plantele, substantele si preparatele prevazute in tabelul I din anexa se efectueaza pe formulare separate. C. Comenzile si facturile pentru plantele, substantele si preparatele prevazute in tabelul III din anexa se efectueaza pe formulare separate. D. Orice persoana autorizata care detine plante, substante si preparate prevazute in tabelul II din anexa este obligata sa ia masuri de paza pentru prevenirea sustragerii acestora, pentru celelalte preparate din tabelul I sau III nefiind obligatoriu. E. Orice persoana autorizata care detine plante, substante si preparate prevazute in tabelele I, II si III din anexa este obligata sa ia masuri de paza pentru prevenirea sustragerii acestora. (pag. Legea 339/2005 - art.43) 7 Reglementarile privind publicitate cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele I, II si III din anexa Legii 339/2005 sunt:

Urmatoarele afirmatii cu privire la autorizatii, conform Normelor metodologice de aplicare a legii nr. 339/2005, sunt adevarate:

A. Autorizaia de fabricaie a preparatelor stupefiante i psihotrope se elibereaz anual n limita cantitii aprobate de Ministerul Sntii Publice. B. Autorizaia de depozitare i distribuire a plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante i psihotrope are valabilitate 5 ani, la expirarea creia se poate solicita rennoirea acesteia pe perioade succesive de cte 5 ani. C. Autorizaia de depozitare i distribuire a plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante i psihotrope are valabilitate 3 ani, la expirarea creia se poate solicita rennoirea acesteia pe perioade succesive de cte 3 ani. D. Autorizaia de fabricaie a preparatelor stupefiante i psihotrope se elibereaz la 3 ani n limita cantitii aprobate de Ministerul Sntii Publice. E. Valabilitatea autorizaiei nu poate depi termenul autorizaiei de funcionare. (pag. Norme - art.11,13) *9 Farmaciile de circuit deschis isi desfasoara activitati cu substane i preparate stupefiante i psihotrope astfel:

A. Orice publicitate cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele I, II si III din anexa este interzisa pentru publicul larg. (2) Este interzisa distribuirea de esantioane ale substantelor si preparatelor prevazute in tabelele I, II si III din anexa. B. Orice publicitate cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele I, II si III din anexa este interzisa pentru publicatiile stiintifice sau profesionale, recunoscute pe plan national, destinate cercetatorilor sau profesionistilor C. Orice publicitate cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele I, II si III din anexa nu este interzisa pentru publicatiile stiintifice sau profesionale, recunoscute pe plan national, destinate cercetatorilor sau profesionistilor D. Este interzisa distribuirea de esantioane ale substantelor si preparatelor prevazute in tabelele II si III din anexa, pentru cele dintabelul I neexistand astfel de reglementari, ele fiind lipsite de interes terapeutic pentru medicina; E. Este interzisa distribuirea de esantioane ale substantelor si preparatelor prevazute in tabelele I, II si III din anexa. (pag. Legea 339/2005 art 47)

A. ele isi desfoar activiti cu substane i preparate stupefiante i psihotrope n baza autorizaiei de funcionare; B. ele isi desfoar activiti cu substane i preparate stupefiante i psihotrope n baza autorizaiei de stupefiante eliberate de Ministerul Sanatatii dupa o inspectie programata; C. nu sunt obligate s asigure evidena acestor substane i preparate; D. nu sunt obligate sa asigure protectia fizica acestor substane i preparate stupefiante i psihotrope; E. activitatea cu substane i preparate stupefiante i psihotrope se desfoar de ctre asistentul de farmacie. (pag. Norme - art. 25) * 10 Farmaciile de circuit inchis isi desfasoara activitatea cu substantele si medicamentele psihotrope si stupefiante astfel: A. n baza autorizaiei de funcionare, nefiind necesara si o autorizatie de stupefiante; B. n baza autorizaiei de stupefiante; C. nu sunt obligate s asigure evidena; D. nu sunt obligate sa asigure condiii de protecie fizic a acestor substane i preparate. E. activitatea cu substane i preparate stupefiante i psihotrope se desfoar de ctre asistentul de farmacie. (pag. Norme - art. 25)

Pag. 234 din 284

11 Urmatoarele afirmatii cu privire la prescriptia medicala pentru preparate stupefiante sunt adevarate, cu exceptia: A. Prescripia medical pentru preparatele stupefiante i psihotrope poate fi emis, pentru tratamentul n ambulatoriu, de medici n scop medical, oricrui pacient, indiferent de natura bolii lui, dac medicul consider necesar preparatul respectiv ca tratament. B. Prescripia medical pentru preparatele stupefiante poate fi emis, pentru tratamentul n ambulatoriu, numai de medici specialisti. C. Prescripia medical pentru preparatele stupefiante i psihotrope poate fi emis, pentru tratamentul n ambulatoriu, de medici, oricrui pacient, numai pentru anumite boli precizate in lege, dac medicul consider necesar preparatul respectiv ca tratament. D. Responsabilitatea pentru aprecierea necesitii i legitimitii utilizrii n actul medical a acestor preparate, precum i pentru prescrierea lor corespunztoare revine n totalitate medicului care face prescrierea. E. Prescriptia medicala cu stupefiante poate contine medicamente pentru maxim 10 zile. (pag. Norme - art.32) * 12 Urmatoarele afirmatii cu privire la prescriptiile medicale pentru preparate stupefiante si psihotrope sunt adevarate, cu exceptia: A. Prescripia medical pentru preparatele stupefiante i psihotrope se emite n patru exemplare, destinate pacientului, farmaciei i, dup caz, casei de asigurri de sntate; un exemplar rmne n carnetul de prescripii al medicului care a completat prescripia. B. n situaia n care preparatele se prescriu contra cost, exemplarul destinat casei de asigurri de sntate se anuleaz i rmne n carnetul de prescripii al medicului care a completat prescripia. C. Formularele prescripiilor medicale pentru preparatele care conin substane din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare galben, iar cele pentru preparatele care conin substane din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare verde. D. Formularele prescripiilor medicale pentru preparatele care conin substane din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare verde, iar cele pentru preparatele care conin substane din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare galbena. E. Cnd pentru acelai pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite i/sau a unor preparate ce conin substane nesupuse controlului prezentelor norme metodologice, se utilizeaz formularul corespunztor substanei supuse celui mai riguros control. (pag. Norme -art.32,33)

* 13 Urmatoarele afirmatii cu privire la prescriptiile cu medicamente stupefiante sunt adevarate, cu exceptia: A. Prescripiile se completeaz integral i lizibil. B. Orice modificare, dar nu mai mult de dou modificri, trebuie confirmat prin semntur i tampil. C. Orice modificare, indiferent de numar, trebuie confirmat prin semntur i tampil. D. Modificrile pot fi fcute cu condiia neafectrii lizibilitii prescripiei. E. O prescripie poate cuprinde cel mult 3 preparate, inclusiv acelai medicament n maximum 3 forme farmaceutice diferite, i numai cantitatea de preparate necesare tratamentului pentru 30 de zile. (pag. Norme - art.36, 37) 14 Valabilitatea prescriptiilor medicale cu produse stupefiante sau psihotrope este urmatoarea: A. Prescripia pentru preparatele care conin substane din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 trebuie prezentat la farmacie n cel mult 10 zile de la data prescrierii; B. Prescripia pentru preparatele care conin substane din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005, n cel mult 30 de zile; C. Prescripia pentru preparatele care conin substane din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 trebuie prezentat la farmacie n cel mult 5 zile de la data prescrieri; D. Prescripia pentru preparatele care conin substane din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005, n cel mult 10 de zile; E. n cazul neprezentrii prescripiilor n aceste termene, preparatele nu mai pot fi ridicate din farmacie dect n baza altei prescripii. (pag. Norme - art.36)

Pag. 235 din 284

15 Urmatoarele afirmatii cu privire le eliberarea fractionata a stupefiantelor sunt adevarate, cu exceptia: A. Cantitatea total de preparate poate fi eliberat fracionat, la solicitarea pacientului. B. Cantitatea total de preparate trebuie eliberat fracionat, chiar daca pacientul nu solicita acest lucru; C. Preparatele pot fi ridicate fracionat, n cel mult 3 trane, din aceeai farmacie, n perioada de valabilitate a prescripiei, cu condiia confirmrii, pe cele dou exemplare ale prescripiei, a cantitilor ridicate. D. n situaia n care eliberarea fracionat este determinat de lipsa preparatului din farmacie, aceasta este obligat s procure preparatul n cel mult dou zile lucrtoare. E. n situaia n care eliberarea fracionat este determinat de lipsa preparatului din farmacie, aceasta este obligat s procure preparatul n cel mult trei zile lucrtoare. (pag. Norme - art. 37,38) * 16 In farmaciile cu circuit inchis, eliberarea preparatelor cu substante stupefiante si psihotrope se face astfel, cu exceptia: A. pentru cele prevazute n tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 se face pe baza nscrierii n condicile de prescripii medicale sau n condicile de aparat, destinate exclusiv acestui scop B. pentru cele prevazute n tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 se face pe baza nscrierii n condicile de prescripii medicale sau n condicile de aparat, destinate exclusiv acestui scop C. Condica de prescripii medicale pentru prescrierea preparatelor cu substane stupefiante i psihotrope se completeaz lizibil, n patru exemplare autocopiante D. un exemplar rmne n condica de prescripii, un exemplar rmne n evidena farmaciei, un exemplar se ataeaz centralizatorului farmaciei i un exemplar este destinat centralizatorului pentru evidenele contabile ale unitii. E. Prescrierea preparatelor cu substane stupefiante i psihotrope pentru bolnavii spitalizai se face pentru 24 de ore i, n cazuri speciale, pentru 72 de ore. (pag. Norme - art. 41)

* 17 Prescrierea medicamentelor psihotrope si stupefiante se face astfel, cu exceptia: A. Nu se admite prescrierea cu meniunea "dup aviz" sau "dup sfat". B. Prescrierea preparatelor cu substane stupefiante i psihotrope pentru bolnavii spitalizai se face pentru 24 de ore i, n cazuri speciale, pentru 72 de ore. C. Condica de prescripii medicale pentru prescrierea preparatelor cu substane stupefiante i psihotrope se completeaz lizibil, n trei exemplare autocopiante; D. un exemplar rmne n condica de prescripii, un exemplar rmne n evidena farmaciei si un exemplar se ataeaz centralizatorului farmaciei E. n condica de prescripii medicale se specific: numrul patului i al foii de observaie, numele i vrsta bolnavului; denumirea complet a medicamentelor; cantitatea, n cifre i n litere; modul de ntrebuinare, cu menionarea dozei i a intervalului de administrare. (pag. Norme - art.41) * 18 In cazul calatoriilor internationale, se respecta urmatoarele norme privind regimul medicamentelor psihotrope si stupefiante, cu exceptia: A. Cantitatea de medicamente deinut de cltorii internaionali pentru tratamentul personal nu se consider export i nici import. B. Cantitatea de medicamente deinut de cltorii internaionali pentru tratamentul personal se consider import. C. Persoanele fizice aflate pe teritoriul Romniei care, pe baza unei prescripii medicale, au nevoie de medicamente ce conin substane din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 i doresc s cltoreasc n alt stat trebuie s solicite Ministerului Sntii Publice emiterea unui certificat pentru deinerea medicamentelor cu coninut stupefiant i psihotrop n scop terapeutic; D. solicitantul este obligat s l prezinte autoritii vamale la ieirea din ar. Certificatul are valabilitatea de 30 de zile E. Pentru fiecare medicament se emite un certificat separat. (pag. Norme - art.45, 46)

Pag. 236 din 284

* 19 Pentru distrugerea plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante i psihotrope se respecta urmatoarele norme: A. Comisia pentru distrugerea plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante i psihotrope este constituit din cte un reprezentant al Ministerului Sntii Publice sau desemnat de acesta la nivel local, al societii comerciale ce efectueaz distrugerea i al formaiunii teritoriale a poliiei antidrog. B. Comisia pentru distrugerea plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante i psihotrope este constituit din cte un reprezentant al Ministerului Sntii Publice sau desemnat de acesta la nivel local, al societii comerciale ce efectueaz distrugerea, nefiind necesar un reprezentant al formaiunii teritoriale a poliiei antidrog. C. Societile autorizate pentru distrugerea plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante i psihotrope pot transporta i depozita numai cantitile specificate n aprobarea de distrugere eliberat solicitantului de ctre Ministerul Sntii Publice. D. Distrugerea se consemneaz ntr-un procesverbal, ncheiat n patru exemplare, cte unul pentru fiecare membru al comisiei i un exemplar pentru titularul aprobrii de distrugere. E. n aceleai condiii, la solicitarea poliiei se distrug i plantele, substanele i produsele stupefiante i psihotrope confiscate, cu excepia cantitilor solicitate de instituiile abilitate s dreseze animale pentru depistarea drogurilor sau n scopuri didactice i de cercetare tiinific. (pag. Norme - art. 51,52,53)

* 20 Evidena i pstrarea plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante i psihotrope se face conform urmatoarelor norme, cu exceptia: A. Evidena substanelor i preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 se realizeaz prin nscrierea i centralizarea zilnic n registrul de eviden special, conform modelului prezentat n anexa; B. Evidena substanelor i preparatelor stupefiante din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 se realizeaz prin nscrierea i centralizarea zilnic n registrul de eviden special, conform modelului prezentat n anexa; C. Registrul de eviden special se confirm zilnic prin semntur de ctre persoana responsabil. D. Obligaia nscrierii revine tuturor persoanelor fizice i juridice autorizate s desfoare activiti cu plantele, substanele i preparatele prevzute n tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005; E. Facturile i, dup caz, comenzile pentru substanele i preparatele prevzute n tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 se completeaz i se pstreaz pe formulare separate de celelalte facturi. (pag. Norme - art.56)

Pag. 237 din 284

21 Conform legii nr. 339/2005 privind medicamentele psihotrope si stupefiante, urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea, comertul, distributia, transportul, detinerea, oferirea, transmiterea, intermedierea, achizitionarea, utilizarea, importul, exportul si tranzitul pe teritoriul national ale plantelor, substantelor si preparatelor prevazute in tabelul I din anexa sunt interzise, cu exceptia situatiilor prevazute de prezenta lege. B. Cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea, comertul, distributia, transportul, detinerea, oferirea, transmiterea, intermedierea, achizitionarea, utilizarea, importul, exportul si tranzitul pe teritoriul national ale plantelor, substantelor si preparatelor prevazute in tabelul II din anexa sunt interzise, cu exceptia situatiilor prevazute de prezenta lege. C. Cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea, comertul, distributia, transportul, detinerea, oferirea, transmiterea, intermedierea, achizitionarea, utilizarea, importul, exportul si tranzitul pe teritoriul national ale plantelor, substantelor si preparatelor prevazute in tabelul III din anexa sunt interzise, cu exceptia situatiilor prevazute de prezenta lege. D. Cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea, comertul si distributia, transportul, detinerea, oferirea, transmiterea, intermedierea, achizitionarea, utilizarea, importul, exportul si tranzitul pe teritoriul national ale plantelor, substantelor si preparatelor prevazute in tabelele II si III din anexa sunt permise numai in conditiile prevazute de prezenta lege. E. Cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea, comertul si distributia, transportul, detinerea, oferirea, transmiterea, intermedierea, achizitionarea, utilizarea, importul, exportul si tranzitul pe teritoriul national ale plantelor, substantelor si preparatelor prevazute in tabelele I si II din anexa sunt permise numai in conditiile prevazute de prezenta lege. (pag. Legea 339/2005 - art.4, art.5) * 22 Orice persoana fizica sau juridica ce desfasoara o operatiune cu plante, substante si preparate prevazute in tabelele I, II si III din anexa Legii 339/2005 privind medicamentele psihotrope si stupefiante, se afla sub controlul si supravegherea: A. Ministerului Sanatatii, prin inspectii efectuate de inspectorii farmacisti. B. Ministerului Sanatatii, prin inspectii efectuate de inspectorii doctori. C. Colegiului Farmacistilor din Romania; D. Inspectoratului General al Politiei Romane; E. Comisia pentru Stupefiante a Organizatiei Natiunilor Unite. (pag. Legeda 339/2005 - art.7)

* 23 Conform legii nr. 399/2005 privind regimul juridic al plantelor, substamntelor si preparatelor stupoefiante si psihotrope, cu privire la cultivarea plantelor ce contin substante psihotrope sau stupefiante, sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Cultivarea fara drept a plantelor ce contin substante aflate sub control national, prevazute in tabelele I, II si III din anexa, este interzisa; B. Cultivarea fara drept a plantelor ce contin substante aflate sub control national, prevazute in tabelele II si III din anexa, este interzisa, iar a celor prevazute in tabelul I nu; C. Cultivarea fara drept a plantelor ce contin substante aflate sub control national, prevazute in tabelele I din anexa, este interzisa, iar a celor prevazute in tabelul II si III nu; D. Cultivarea fara drept a plantelor ce contin substante aflate sub control national, prevazute in tabelele I si II din anexa, este interzisa, iar a celor prevazute in tabelul III nu; E. Cultivarea fara drept a plantelor ce contin substante aflate sub control national, prevazute in tabelele II din anexa, este interzisa, iar a celor prevazute in tabelul I si III nu. (pag. Legea 339/2005 - art.11) * 24 comert, detinere si distribuire a plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope este interzisa fara autorizatia eliberata de: A. Ministerul Sanatatii; B. Colegiul Farmacistilor din Romania; C. Ministerul Sanatatii impreuna cu Colegiul Farmacistilor din Romania; D. Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale; E. Inspectoratul General al Politiei. (pag. Legea 339/2005 - art.15)

Pag. 238 din 284

25 Conform legii, transportul plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope trebuie sa respecte urmatoarele norme: A. Unitatile autorizate si transportatorii autorizati de catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului sunt obligati sa ia masuri corespunzatoare pentru a preveni deturnarea din circuitul legal a plantelor, substantelor si preparatelor prevazute in tabelele din anexa. B. transportul este insotit de documentele prevazute de lege; C. transportul nu trebuie insotit de documentele prevazute de lege; D. preparatele sunt transportate in containere cu sigilii nefalsificabile si care sa permita controlul; E. orice circumstante care ar permite traficul ilegal trebuie comunicate autoritatilor competente in cel mai scurt timp. (pag. Legea 339/2005 - art. 33) * 26 Farmaciile cu circuit deschis si farmaciile cu circuit inchis isi desfasoara activitatea cu plante, substante si preparate stupefiante si psihotrope astfel: A. conform autorizatiei de functionare; B. in baza autorizatiei de stupefiante eliberata de Ministerul Sanatatii; C. farmaciile cu circuit deschis isi desfasoara activitatea pe baza autorizatiei de functionare, iar farmaciile de circuit inchis pe baza autorizatiei de stupefiante; D. farmaciile cu circuit deschis isi desfasoara activitatea pe baza autorizatiei de stupefiante, iar farmaciile de circuit inchis pe baza autorizatiei de functionare; E. nu este nevoie de nici un document. (pag. Legea nr. 339 - art. 34) 27 Preparatele si substantele stupefiante si psihotrope pot fi utilizate in scop medical astfel:numai pe baza prescriptiilor medicale A. numai pe baza prescriptiilor medicale; B. pot fi eliberate si fara prescriptie medicale; C. Prescrierea substantelor si preparatelor prevazute in tabelul II din anexa se face pe formulare speciale, securizate, de culoare verde; D. Prescrierea substantelor si preparatelor prevazute in tabelul II din anexa se face pe formulare speciale, securizate, de culoare galbena; E. Prescrierea substantelor si preparatelor prevazute in tabelul III din anexa se face pe formulare speciale, securizate, de culoare galbena. (pag. Legea 339/2005 - art.37)

* 28 Sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu privire la substantele si preparatele psihotrope si stupefiante: A. Orice publicitate cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele I, II si III din anexa este interzisa, in afara de publicatiile stiintifice sau profesionale, recunoscute pe plan national, destinate cercetatorilor sau profesionistilor. B. Doar publicitatea cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele I si II din anexa este interzisa, in afara de publicatiile stiintifice sau profesionale, recunoscute pe plan national, destinate cercetatorilor sau profesionistilor; C. Doar publicitatea cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele I si III din anexa este interzisa, in afara de publicatiile stiintifice sau profesionale, recunoscute pe plan national, destinate cercetatorilor sau profesionistilor; D. Doar publicitatea cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele II si III din anexa este interzisa, in afara de publicatiile stiintifice sau profesionale, recunoscute pe plan national, destinate cercetatorilor sau profesionistilor; E. Doar publicitatea cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele II din anexa este interzisa, in afara de publicatiile stiintifice sau profesionale, recunoscute pe plan national, destinate cercetatorilor sau profesionistilor; (pag. Legea 339/225 - art.37) * 29 Conform legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, este interzisa distribuirea de esantioane ale substantelor si preparatelor prevazute in: A. tabelele I, II si III din anexa; B. tabelele I si III din anexa; C. tabelele I si II din anexa; D. tabelele II si III din anexa; E. tabelul II din anexa; (pag. Legea nr. 339/2005 - art.47)

Pag. 239 din 284

30 Conform legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al substantelor si preparatelor psihotrope si stupefiante, in cazul in care exista sau se presupune in mod justificat ca exista un risc iminent si grav pentru sanatate, autoritatile sanitare vor adopta masurile de precautie, care vor consta in: A. blocarea marfii, retragerea de pe piata si interzicerea utilizarii specialitatilor farmaceutice, formulelor magistrale si preparatelor oficinale; B. suspendarea activitatilor, publicitatii si inchiderea provizorie a localurilor, centrelor sau serviciilor; C. continuarea activitatilor, publicitatii si inchiderea provizorie a localurilor, centrelor sau serviciilor; D. continuarea elaborarii, prescrierii, eliberarii si furnizarii de preparate in faza de cercetare clinica sau pentru cercetare pe animale. E. suspendarea elaborarii, prescrierii, eliberarii si furnizarii de preparate in faza de cercetare clinica sau pentru cercetare pe animale. (pag. Legea 339/2005 - art.50) * 31 Plantele, substantele si preparatele cu substante psihotrope si stupefiante interzise, lipsite de interes recunoscut in medicina sunt grupate, conform legii nr. 399/2005, in tabelul nr: A. I; B. II; C. III; D. IV; E. V. (pag. Legea nr. 399 - anexa) * 32 Plantele, substantele si preparatele cu substante psihotrope si stupefiante care prezinta interes recunoscut in medicina, supuse unui control strict, sunt grupate, conform legii nr. 399/2005, in tabelul nr: A. I; B. II; C. III; D. IV; E. V. (pag. Legea 339/2005 - anexa)

* 33 Plantele, substantele si preparatele cu substante psihotrope si stupefiante care prezinta interes in medicina, supuse controlului, sunt grupate, conform legii nr. 399/2005, in tabelul nr: A. I; B. II; C. III; D. IV; E. V. (pag. Legea nr. 339/2005 - anexa) * 34 Heroina este o substanta stupefianta care, conform legii nr. 399/2005 privind regimul juridic al substantelor si produselor psihotrope si stupefiante, este incadrat in tabelul nr.: A. I; B. II; C. III; D. IV; E. V. (pag. Legea 399/2005 - anexa) 35 In farmaciile de circuit deschis, activitatea cu substane i preparate stupefiante i psihotrope se desfoar de ctre: A. asistentii de farmacie; B. farmacistul desemnat pentru aceasta; C. asistentii de farmacie si farmacistii; D. inlocuitorul farmacistului desemnat pentru aceasta; E. studentii veniti in practica. (pag. Norme-art.25) 36 Prescripia medical pentru preparatele stupefiante i psihotrope poate fi emis de catre: A. medici; B. numai medici specialisti; C. numai medici oncologi; D. medici veterinari; E. farmacisti primari. (pag. Norme - art.32)

Pag. 240 din 284

37 Prescripia medical pentru preparatele stupefiante i psihotrope se emite n patru exemplare astfel: A. una pacientului; B. una farmaciei; C. casei de asigurari de sanatate, dupa caz; D. numai primul exemplar va fi cu timbru sec, celelalte fiind formulare obinuite; E. un exemplar rmne n carnetul de prescripii al medicului care a completat prescripia. (pag. Norme - art.32) 38 Prescripia medical pentru preparatele stupefiante i psihotrope se emite n patru exemplare, astfel: A. unul pacientului; B. numai primul exemplar va fi cu timbru sec, celelalte fiind formulare obinuite; C. unul farmaciei; D. un exemplar rmne n carnetul de prescripii al medicului care a completat prescripia; E. n situaia n care preparatele se prescriu contra cost, exemplarul destinat casei de asigurri de sntate se anuleaz i rmne la farmacia de unde s-a ridicat stupefiantul. (pag. Norme -art.32) 39 Formularele prescripiilor medicale pentru preparatele care conin substane stupefiante sunt: A. de culoare galbena daca sunt din tabelul II; B. formulare speciale, numerotate i vizate cu timbru sec; C. de culoare verde daca sunt din tabelul III; D. formulare obisnuite, de culoare alba; E. de culoare roz. (pag. Norme-art.33)

40 Cnd pentru acelai pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite i/sau a unor preparate ce conin substane nesupuse controlului conform Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al stupefiantelor, se vor respecta urmatoarele norme metodologice: A. daca sunt unul din tabelul II si altul din tabelul III, atunci se vor prescrie pe retete de culoare galbena; B. daca sunt unul din tabelul II si altul din tabelul III, atunci se vor prescrie pe retete de culoare verde; C. daca sunt unul din tabelul II si altul din tabelul III, atunci se vor prescrie pe retete cu timbru sec; D. daca sunt un medicament stupefiant/psihotrop din tabelul II si un preparat ce contine substante nesupuse controlului legii nr. 229/2005, atunci se vor prescrie pe retete de culoare galbena; E. daca sunt un medicament stupefiant/psihotrop din tabelul III si un preparat ce contine substante nesupuse controlului legii nr. 229/2005, atunci se vor prescrie pe retete de culoare verde; (pag. Norme - art.33) 41 In cazul in care se fac modificari pe o reteta speciala reglementata de Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al produselor psihotrope si stupefiante, se respecta urmatoarele reguli: A. Orice modificare, dar nu mai mult de dou modificri, trebuie confirmat prin semntur i tampil; B. Modificrile pot fi fcute cu condiia neafectrii lizibilitii prescripiei; C. Orice modificare, dar nu mai mult de trei modificri, trebuie confirmat prin semntur i tampil; D. Orice modificare, dar nu mai mult de dou modificri, trebuie confirmat prin semntur, fara a fi obligatorie i tampil; E. Modificrile pot fi fcute chiar daca afecteaza lizibilitatea prescripiei. (pag. Norme- art.36) 42 Prescripia pentru preparatele care conin substane din tabelul II si III din anexa la Legea nr. 339/2005 trebuie prezentat la farmacie n cel mult: A. 10 zile daca sunt din tabelul II; B. 10 zile daca sunt din tabelul III; C. 30 de zile daca sunt din tabelul III; D. 30 de zile daca sunt din tabelul II; E. 30 zile indiferent de tabelul din care fac parte. (pag. Norme -art.36)

Pag. 241 din 284

43 O prescriptie cu preparate psihotrope/stupefiante poate cuprinde: A. cuprinde cel mult 3 preparate, inclusiv acelai medicament n maximum 3 forme farmaceutice diferite; B. n cazul depirii dozei maxime pentru 3 zile, se va elibera numai cantitatea corespunztoare dozei maxime pentru 3 zile; C. numai cantitatea de preparate necesare tratamentului pentru 30 de zile; D. Doza maxim pentru 3 zile poate fi depit n cazul unor dureri provocate de neoplasm incurabil (inoperabil sau netratabil prin citostatice, ageni fizici sau hormoni); E. Doza maxim pentru 3 zile poate fi depit n cazul unei arterit avansat n stadiul de gangren, cu dureri de decubit, ce nu pot fi calmate prin alt medicaie; (pag. Norme-art.37) 44 Cantitatea total de preparate psihotrope/stupefiante poate fi eliberat fracionat, la solicitarea pacientului, cu respectarea urmatoarelor reguli: A. n situaia n care eliberarea fracionat este determinat de lipsa preparatului din farmacie, aceasta este obligat s procure preparatul n cel putin dou zile lucrtoare; B. Preparatele pot fi ridicate fracionat, n cel mult 2 trane, din aceeai farmacie, n perioada de valabilitate a prescripiei, cu condiia confirmrii, pe cele dou exemplare ale prescripiei, a cantitilor ridicate; C. aceste preparate nu se pot elibera fractionat indiferent de solicitarea pacientului. D. Preparatele pot fi ridicate fracionat, n cel mult 3 trane, din aceeai farmacie, n perioada de valabilitate a prescripiei, cu condiia confirmrii, pe cele dou exemplare ale prescripiei, a cantitilor ridicate; E. n situaia n care eliberarea fracionat este determinat de lipsa preparatului din farmacie, aceasta este obligat s procure preparatul n cel mult dou zile lucrtoare. (pag. Norme-art.37,38)

45 n unitile sanitare cu farmacie proprie, eliberarea preparatelor cu substane stupefiante i psihotrope prevzute n tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 se face astfel: A. pe baza nscrierii n condicile de prescripii medicale sau n condicile de aparat, destinate exclusiv acestui scop; B. pe baza nscrierii n condicile de prescripii medicale sau n condicile de aparat, destinate eliberarii tuturoe preparatelor din farmacia respectiva; C. Condica de prescripii medicale pentru prescrierea preparatelor cu substane stupefiante i psihotrope se completeaz lizibil, n trei exemplare autocopiante, dintre care un exemplar rmne n condica de prescripii, un exemplar rmne n evidena farmaciei si un exemplar se ataeaz centralizatorului farmaciei; D. Condica de prescripii medicale pentru prescrierea preparatelor cu substane stupefiante i psihotrope se completeaz lizibil, n patru exemplare autocopiante, dintre care un exemplar rmne n condica de prescripii, un exemplar rmne n evidena farmaciei, un exemplar se ataeaz centralizatorului farmaciei i un exemplar este destinat centralizatorului pentru evidenele contabile ale unitii E. Condica de prescripii medicale pentru prescrierea preparatelor cu substane stupefiante i psihotrope se completeaz lizibil, n trei exemplare autocopiante, dintre care un exemplar rmne n condica de prescripii, un exemplar rmne n evidena farmaciei i un exemplar este destinat centralizatorului pentru evidenele contabile ale unitii (pag. Norme -art.41) 46 Prescrierea preparatelor cu substane stupefiante i psihotrope pentru bolnavii spitalizai se face pentru o perioada de: A. 24 de ore; B. in cazuri speciale, pentru 72 de ore; C. o saptamana; D. doua saptamani; E. trei saptamani. (pag. Norme-art.41)

Pag. 242 din 284

47 Persoanele fizice aflate pe teritoriul Romniei care, pe baza unei prescripii medicale, au nevoie de medicamente ce conin substane din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 i doresc s cltoreasc n alt stat trebuie sa respecte urmatoarele reguli: A. s solicite Ministerului Sntii Publice emiterea unui certificat pentru deinerea medicamentelor cu coninut stupefiant i psihotrop n scop terapeutic; B. solicitantul este obligat s prezinte acest certificat autoritii vamale la ieirea din ar; C. solicitantul nu este obligat s prezinte acest certificat autoritii vamale la ieirea din ar; D. Certificatul are valabilitatea de 30 de zile; E. Certificatul are valabilitatea de 10 de zile. (pag. Norme-art.46) 48 Persoanele fizice aflate pe teritoriul Romniei care, pe baza unei prescripii medicale, au nevoie de medicamente ce conin substane din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 i doresc s cltoreasc n alt stat trebuie sarespecte urmatoarele reguli: A. Certificatul se solicit de ctre medicul care prescrie medicamentul sau de ctre pacient; B. Certificatul se solicit numai de ctre medicul care prescrie medicamentul; C. Cantitatea total a medicamentelor ce pot fi prevzute este cea necesar pe durata cltoriei, dar nu mai mult de 30 de zile; D. Cantitatea total a medicamentelor ce pot fi prevzute este cea necesar pe durata cltoriei, indiferent de numarul de zile; E. s solicite Ministerului Sntii Publice emiterea unui certificat pentru deinerea medicamentelor cu coninut stupefiant i psihotrop n scop terapeutic. (pag. Norme- art.46,47,48)

49 In ceea ce priveste distrugerea plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante i psihotrope se vor respecta urmatoarele norme: A. se realizeaz de ctre societile specializate care au acest obiect de activitate i prezint autorizaia de funcionare emis de Ministerul Sanatatii, documentele de constituire i msurile de protecie fizic pe durata transportului i a depozitrii B. se realizeaz de ctre societile specializate care au acest obiect de activitate i prezint autorizaia de funcionare emis de Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor, documentele de constituire i msurile de protecie fizic pe durata transportului i a depozitrii; C. Societile autorizate pentru distrugerea plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante i psihotrope pot transporta i depozita numai cantitile specificate n aprobarea de distrugere eliberat solicitantului de ctre Ministerul Sntii Publice; D. Societile autorizate pentru distrugerea plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante i psihotrope pot transporta i depozita numai cantitile specificate n aprobarea de distrugere eliberat solicitantului de ctre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor; E. Comisia pentru distrugerea plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante i psihotrope este constituit din cte un reprezentant al Ministerului Sntii Publice sau desemnat de acesta la nivel local, al societii comerciale ce efectueaz distrugerea i al formaiunii teritoriale a poliiei antidrog. (pag. Norme-art.51,52,53)

Pag. 243 din 284

50 In ceea ce priveste evidena i pstrarea plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante i psihotrope , se vor respecta urmatoarele norme: A. evidena substanelor i preparatelor stupefiante din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 se realizeaz prin nscrierea i centralizarea zilnic n registrul de eviden special, conform modelului prezentat in legislatia in vigoare; B. Evidena substanelor i preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 se realizeaz prin nscrierea i centralizarea zilnic n registrul de eviden special, conform modelului prezentat n legislatia in vigoare; C. registrul de eviden special se confirm zilnic prin semntur de ctre persoana responsabil; D. Evidena preparatelor prevzute n tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 poate fi inut mpreun cu preparate ce nu conin substane din acest tabel, pe orice suport de stocare a informaiilor, cu condiia ca aceste date s poat fi prezentate ntr-o form care poate fi citit i sunt permanent disponibile pentru control la solicitarea autoritilor competente; E. Evidena preparatelor prevzute n tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 poate fi inut mpreun cu preparate ce nu conin substane din acest tabel, pe orice suport de stocare a informaiilor, cu condiia ca aceste date s poat fi prezentate ntr-o form care poate fi citit i sunt permanent disponibile pentru control la solicitarea autoritilor competente. (pag. Norme - art.56,57) Tema nr. 43 Inflintarea, organizarea si functionarea farnriaciei Bibliografie asociata temei: Legea nr. 266/2008 a farmaciei, republicata, Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 448/2009, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvemului Romaniei nr. 130/2010, Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 890/2010. *1 Farmacia comunitara asigura asistenta farmaceutica a populatiei prin urmatoarele activitati, cu exceptia:

*2

In farmacia comunitara nu se pot desfasura urmatoarele activitati:

A. eliberarea la pretul cu amanuntul a medicamentelor care se acorda pe baza de prescriptie medicala; B. eliberarea medicamentelor de uz veterinar; C. vanzarea de produse cosmetice; D. vanzarea de dispozitive si aparatura medicala de uz individual; E. utilizarea tehnicii de vanzare "cu autoservire" pentru medicamentele de uz uman. (pag. art. 2) *3 Eliberarea medicamentelor se face numai cu amanuntul, cu exceptia:

A. medicamentelor magistrale; B. produselor destinate truselor de urgenta impuse prin lege; C. medicamentelor oficinale; D. produselor cosmetice; E. dispozitivelor si aparaturii medicale de uz individual. (pag. art.2) *4 Drogheria asigura asistenta farmaceutica a populatiei prin urmatoarele activitati, cu exceptia:

A. eliberarea la pretul cu amanuntul a medicamentelor care se acorda pe baza de prescriptie medicala; B. eliberarea la pretul cu amanuntul, in conformitate cu prevederile legale, a medicamentelor fara prescriptie medicala; C. vanzarea de produse cosmetice; D. vanzarea de produse parafarmaceutice; E. testarea unor parametri biologici cu aparatura destinata utilizarii individuale de catre pacienti. (pag. art. 2,4) *5 Urmatoarele activitati sunt realizate de asistentii medicali de farmacie numai sub supravegherea farmacistului:

A. eliberarea la pretul cu amanuntul a medicamentelor care se acorda numai pe baza de prescriptie medicala, gratuite sau compensate; B. eliberarea la pretul cu amanuntul, in conformitate cu prevederile legale, a medicamentelor fara prescriptie medicala; C. informarea si consilierea pacientilor privind utilizarea corecta si rationala a medicamentelor si intretinerea starii de sanatate; D. prepararea medicamentelor magistrale; E. prepararea medicamentelor oficinale. (pag. art.2)

A. eliberarea la pretul cu amanuntul a medicamentelor care se acorda pe baza de prescriptie medicala; B. eliberarea la pretul cu amanuntul, in conformitate cu prevederile legale, a medicamentelor fara prescriptie medicala; C. vanzarea de produse de puericultura; D. vanzarea de produse destinate aromaterapiei; E. testarea tensiunii arteriale. (pag. art.5)

Pag. 244 din 284

*6

Urmatoarele activitati nu pot fi realizate de catre asistentii medicali de farmacie fara a fi sub supravegherea farmacistului:

*9

Urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate cu privire la oficinele locale de distributie:

A. eliberarea la pretul cu amanuntul a medicamentelor care se acorda pe baza de prescriptie medicala; B. testarea glicemiei; C. vanzarea de produse parafarmaceutice; D. vanzarea de consumabile pentru aparatura medicala de uz uman; E. vanzarea de produse pentru protectia impotriva bolilor cu transmitere sexuala. (pag. art. 5) *7 Personalul care are calitatea de a autoriza sau de a controla farmaciile comunitare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

A. oficina locala de distributie se poate infiinta in localitatile in care mai exista farmacii; B. oficina locala de distributie se poate infiinta in localitatile fara servicii farmaceutice; C. infiintarea oficinei locale de distributie se inscrie pe autorizatia de functionare a farmaciei comunitare tirulare; D. oficina comunitara locala de distributie poate fi infiintata in statiunile aflate pe litoral, in perioada sezonului estival; E. oficina existenta intr-o localitate se desfiinteaza in cazul in care se infiinteaza o farmacie comunitara in localitatea respectiva. (pag. art.13) * 10 Farmacia comunitara poate fi amplasata in urmatoarele locuri, cu exceptia: A. la parterul cladirilor, cu acces liber si direct din strada; B. la etajul 2 in cadrul unor centre comerciale; C. la etajul 1 in cadrul unor centre comerciale, cu acces din incinta acestora; D. la etajul 1 in gari, cu acces din incinta acestora; E. la parter in cadrul unor centre comerciale, cu acces din incinta acestora; (pag. art.14) * 11 Personalul de specialitate al farmaciei comunitare se compune din: A. administrator, farmacisti, asistenti medicali de farmacie; B. farmacisti, asistenti medicali de farmacie, studenti in practica; C. farmacistul-sef, farmacisti, asistenti medicali de farmacie; D. farmacisti, farmacisti rezidenti; E. numai farmacisti specialisti, farmacisti primari. (pag. art.16)

A. sa aiba gradul profesional de farmacist specialist si o vechime de minimum 1 an in specialitate; B. sa aiba gradul profesional de farmacist primar si o vechime de minimum 1 an in specialitate; C. sa aiba gradul profesional de farmacist specialist si o vechime de minimum 5 ani in specialitate; D. sa aiba gradul profesional de farmacist primar sau o vechime de minimum 8 ani in specialitate; E. sa aiba gradul profesional de farmacist specialist si o vechime de minimum 10 ani in specialitate. (pag. art.10) *8 Criteriul demografic luat in considerare la infiintarea unei farmacii comunitare se refera la:

A. in municipiul Bucuresti, o farmacie comunitara se poate infiinta la minimum 3.500 de locuitori; B. in orasele resedinta de judet, o farmacie comunitara se poate infiinta la minimum 3.500 de locuitori; C. in municipiul Bucuresti , o farmacie comunitara se poate infiinta la minimum 4.000 de locuitori; D. in orasele resedinta de judet, o farmacie comunitara se poate infiinta la minimum 2.000 de locuitori; E. in orasele resedinta de judet, o farmacie comunitara se poate infiinta la minimum 5.000 de locuitori. (pag. art.12)

Pag. 245 din 284

* 12 Emblema farmaciei comunitare este reprezentata de: A. simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi drept, de dimensiuni egale, de culoare alba pe fond verde; B. simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi drept, de dimensiuni egale, de culoare verde pe fond alb; C. simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi drept, de dimensiuni egale, de culoare rosie pe fond alb; D. simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi ascutit, de dimensiuni egale, de culoare alba pe fond verde; E. simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi drept, de dimensiuni inegale, de culoare alba pe fond verde; (pag. art.17) * 13 In ceea ce priveste suspendarea in mod voluntar a activitatii unei farmacii comunitare, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia: A. daca perioada de suspendare depaseste 10 de zile calendaristice, este obligatorie anuntarea Ministerului Sanatatii Publice si a Colegiului Farmacistilor din Romania. B. daca perioada de suspendare depaseste 30 de zile calendaristice, este obligatorie anuntarea Ministerului Sanatatii Publice si a colegiilor teritoriale ale Colegiului Farmacistilor din Romania; C. detinatorul autorizatiei de functionare poate cere intreruperea activitatii farmaciei comunitare pe o perioada de pana la 180 de zile; D. Ministerul Sanatatii Publice poate aproba intreruperea activitatii farmaciei comunitare pe o perioada de pana la 180 de zile; E. farmacia comunitara isi poate suspenda activitatea in mod voluntar pentru o perioada de maximum 60 de zile calendaristice. (pag. art.21) * 14 Farmacia isi inceteaza activitatea prin anularea autorizatiei de functionare in urmatoarele situatii, cu exceptia: A. la cererea titularului autorizatiei de functionare; B. dizolvarea societatii comerciale; C. retragerea autorizatiei de functionare; D. modificarea autorizatiei de functionare prin schimbarea farmacistului-sef pe numele caruia este eliberata autorizatia de functionare; E. faliment. (pag. art.22)

* 15 Constituie contraventie urmatoarele fapte, cu exceptia: A. functionarea unei farmacii comunitare fara autorizatie de functionare emisa de Ministerul Sanatatii; B. detinerea in drogherii a medicamentelor eliberate fara prescriptie medicala; C. eliberarea in drogherii a medicamentelor eliberate cu prescriptie medicala; D. drogheria functioneaza in prezenta unui student la Facultate de Farmacie; E. drogheria este condusa de un medic. (pag. art.38) 16 Constituie contraventie urmatoarele fapte: A. farmacia comunitara functioneaza numai in prezenta unui asistent medical de farmacie; B. drogheria functioneaza in prezenta unui farmacist care nu este specialist; C. drogheria este condusa de un farmacist care nu este specialist; D. functionarea unei farmacii comunitare fara autorizatie de functionare emisa de Agentia Nationala a Medicamentului sau de Ministerul Sanatatii Publice, dupa caz; E. eliberarea in drogherii a retetelor compensate sau gratuite. (pag. art.38) 17 Constituie contraventie urmatoarele fapte: A. angajarea de personal farmaceutic de specialitate care nu poseda Certificat de Membru al Colegiului Farmacistilor din Romania; B. afisarea in incinta farmaciei comunitare a reclamelor privind produsele medicamentoase care nu au autorizatie eliberata de Agentian Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale; C. eliberarea in drogherii a produselor de puericultura; D. impiedicarea activitatilor organelor de inspectie si de control; E. respectarea programului de functionare a farmaciei comunitare. (pag. art.35,36)

Pag. 246 din 284

18 In ceea ce priveste supravegherea si inspectia in farmaciile comunitare sau drogherii, sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. inspectia de autorizare in farmaciile comunitare se exercita de Ministerul Sanatatii; B. inspectia de supraveghere in farmacii comunitare se face cel mult o data la 5 ani; C. Inspectia de supraveghere in farmacii comunitare se face cel putin o data la 3 ani sau ori de cate ori este nevoie; D. inspectia de autorizare in drogherii se exercita de Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor medicale; E. impiedicarea activitatii organelor de inspectie constituie contraventie. (pag. art.31,32,35) 19 Constituie contraventie urmatoarele fapte: A. comercializarea medicamentelor a caror valabilitate este depasita; B. respectarea Regulilor de Buna Practica Farmaceutica; C. impiedicarea activitatii organelor de inspectie si control; D. afisarea in incinta farmaciei comunitare a reclamelor privind unele medicamente care se elibereaza cu prescriptive medicala; E. nerespectarea Regulilor de Buna Practica Farmaceutica. (pag. art.35,36) 20 In ceea ce priveste o drogherie, urmatoarele afirmatii sunt false: A. este interzisa utilizarea in denumirea drogheriei a cuvantului farmacie; B. este permisa utilizarea in denumirea drogheriei a cuvantului farmacie; C. este interzisa in denumirea drogheriei a unui nume derivate sau prescurtat din cuvantul farmacie; D. nu este interzisa folosirea de catre drogherii a insemnelor farmaciei comunitare; E. firma drogheriei va contine obligatoriu denumirea de drogherie. (pag. art.30) 21 Drogheria isi inceteaza activitatea prin anularea autorizatiei de functionare emise de Ministerul Sanatatii, in urmatoarele situatii: A. intarzierea platii farcturilor catre furnizori; B. la cererea detinatorului autorizatiei de functionare; C. intreruperea activitatii pe o perioada de 30 de zile; D. retragerea autorizatiei de functionare; E. intreruperea activitatii peo perioada de 60 de zile. (pag. art.28)

22 Localul unei drogherii poate sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. va avea o suprafata utila de minim 50 m2; B. va avea o suprafata utila de minim 30 m2, excluzand din aceasta suprafata holurile, grupul sanitar si biroul asistentului medical de farmacie sef; C. va avea o suprafata utila de minim 40 m2; D. trebuie amplasat la parterul cladirilor; E. poate fi amplasat intr-un spatiu la etajul 1 in gari. (pag. art.25) 23 In legatura cu drogheriile, urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. drogheria poate fi condusa numai de catre un asistent medical de farmacie sef; B. drogheria este condusa de un farmacist-sef sau de un asistent medical de farmacie sef; C. drogheria poate fie condusa numai de catre un farmacist-sef; D. poate fi farmacist-sef farmacistul care nu mai este membru al Colegiului Farmacistilor din Romania; E. poate fi asistent medical de farmacie sef, asistentul medical de farmacie cu drept de libera practica, membru al Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania. (pag. art.23) 24 Mutarea sediului unei farmacii comunitare se face in urmatoarele conditii: A. se comunica Ministerului Sanatatii si colegiilor teritoriale; B. inceperea activitatii la noul sediu se poate face daca sunt indeplinite conditiile legate de spatiu, fara a se mai face inspectia de catre Ministerul Sanatatii; C. inceperea activitatii la noul sediu se poate face daca sunt indeplinite conditiile de autorizare, pe baza raportului de inspectie favorabil si dupa modificarea autorizatiei de functionare cu noul sediu; D. se comunica Agentiei Nationale a Medicamentului; E. se poate incepe activitatea in noul sediu fara a fi modificata autorizatia de functionare cu inscrierea mentiunii noului sediu. (pag. art.19)

Pag. 247 din 284

25 Referitor la personalul dintr-o farmacie comunitara, sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. isi pot efectua practica studentii la facultatea de farmacie sub indrumarea unui asistent medical de farmacie; B. orice alt personal necesar functionarii farmaciei comunitare isi desfasoara activitatea sub controlul farmacistului-sef; C. orice persoana care desfasoara activitate farmaceutica in farmacia comunitara trebuie sa poarte un ecuson inscriptionat cu numele si prenumele sau, calificarea si titlurile profesionale, precum si cu numele farmaciei comunitare; D. isi pot efectua practica studentii la facultatea de farmacie sub indrumarea administratorului farmaciei care este medic; E. isi pot efectua practica studentii la facultatea de farmacie sub indumarea oricarui farmacist din farmacia comunitara respective. (pag. art.16) 26 In legatura cu autorizatia de functionare emisa de Ministerul Sanatatii, sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. cuprinde toate datele referitoare la personalul angajat al farmaciei comunitare respective; B. confera dreptul de a detine, de a prepara si de a elibera, in conditiile legii, substante ;I medicamente stupefiante, folosite in scop medical; C. confera dreptul de a detine, de a prepara si de a elibera, in conditiile legii, substante ;I medicamente stupefiante, folosite sau nu in scop medical; D. dreptul de a detine, de a prepara si de a elibera, in conditiile legii, substante si medicamente psihotrope folosite sau nu in scop medical; E. dreptul de a detine, de a prepara si de a elibera, in conditiile legii, substante si medicamente psihotrope folosite in scop medical. (pag. art.9) 27 Farmacia comunitara asigura asistenta farmaceutica a populatiei prin urmatoarele activitati: A. vanzarea de produse cosmetice; B. consilierea pacientilor privind utilizarea corecta si rationala a medicamentelor; C. administrarea oricarui vaccin; D. vanzarea de produse homeopate; E. nu este permisa eliberarea medicamentelor de uz veterinar. (pag. art.2)

28 Urmatoarele activitati pot fi realizate intr-o farmacie comunitara: A. testarea unor parametri biologici cu aparatura destinata utilizarii individuale de catre pacienti; B. prepararea medicamentelor magistrale intr-o farmacie comunitara cu autorizatie de functionare pe care este precizat fara receptura; C. eliberarea medicamentelor de uz veterinar; D. vanzarea de plante anodine; E. vanzarea de produse de puericultura este interzisa. (pag. art.2) 29 Intr-o drogherie pot fi realizate urmatoarele activitati: A. vanzarea produselor homeopate care se elibereaza numai pe baza de prescriptive medicala; B. eliberarea la pretul cu amanuntul a OTC-urilor; C. eliberarea medicamentelor de uz veterinar; D. echipamente destinate protectiei sau imbunatatirii sanatatii; E. prepararea medicamentelor magistrale de catre farmacist. (pag. art.4) 30 Functionarea unei farmacii comunitare se realizeaza in urmatoarele conditii: A. in cadrul unei societati comerciale ce are ca obiect de activitate comercialiyarea cu amanuntul a produselor farmaceutice; B. poate fi condusa de un asistent medical de farmacie primar; C. poate fi condusa de un farmacist-sef numai daca estespecialist sau primar; D. poate fi condusa de un farmacist-sef numai daca acesta are o vechime de minim 1 an; E. poate fi condusa de un farmacist-sef care detine certificate de membru ak Colegiului Farmacistilor din Romania. (pag. art.7)

Pag. 248 din 284

Tema nr. 44 Aplicatiile spectrofotometrice in IR la identificarea si dozarea medicamentelor Bibliografie asociata temei: Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean, Analiza si controlul medicamentelor, vol. 2, Ed. Intelcredo Cluj-Napoca, 2003. pag. 353-382 *1 Pentru determinarile cantitative in IR se alege:

*5

pentru obtinerea de probe solide in IR, prin pastilare, se utilizeaza:

A. bromura de sodiu B. clorura de sodiu C. fluorura de calciu D. bromura de potasiu E. bromura de cesiu (pag. 362) *6 Sursa de radiatii IR este:

A. banda de absorbtie caracteristica pentru fiecare compus B. oricare din benzile din spectru C. intotdeauna banda caracteristica gruparii C=O D. intotdeauna banda caracteristica gruparii C-OE. intotdeauna prima banda din spectru (pag. 356) *2 Referitor la identificarea unei substante cu ajutorul unei substante de referinta, care din afirmatiile de mai jos nu este corecta:

A. lampa de argon B. lampa de xenon C. lampa Nernst D. lampa de hidrogen E. lumina alba (pag. 357) *7 Care dintre urmatoarele molecule pot absorbi in IR?

A. molecula de clor B. molecula de oxigen C. molecula de hidrogen D. molecula de dioxid de carbon E. molecula de azot (pag. 354) *8 Numarul de unda folosit in domeniu IR este o marime direct proportionala cu:

A. ambele substante se pregatesc in acelasi mod B. inregistrarea spectrelor IR se face in aceleasi conditii experimentale C. nu este necesara efectuarea spectrelor IR in aceleasi conditii experimentale D. maximele de absorbtie ale celor doua substante trebuie sa corespunda ca pozitie si intensitate E. daca apar abateri privind pozitia maximelor, se aduc cele doua substante in aceeasi stare de cristalizare si se refac spectrele (pag. 363) *3 Care din urmatoarele metode de analiza pot da spectre considerate ca o "amprenta a moleculei"?

A. intensitatea luminii transmise B. intensitatea luminii incidente C. transmitanta substantei de analizat D. lungimea de unda E. frecventa (pag. 1038) *9 Radiatiile IR produc urmatoarele tranzitii:

A. spectrometria UV B. spectrometria VIS C. spectrometria de fluorescenta D. spectrometria de masa E. spectrometria IR (pag. 354) *4 Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate, referitor la solventii utilizati in spectrometria IR:

A. electronice B. numai de rotatie C. de rotatie si electronice D. de rotatie si de vibratie E. de vibratie si electronice (pag. 354) * 10 Unitatea de masura a numarului de unda este de obicei: A. inversul centimetrului B. metru C. centimetru D. inversul micrometrului E. micrometrul (pag. 1038)
Pag. 249 din 284

A. trebuie sa fie complet transparenti B. se poate utiliza apa C. se poate utiliza tetraclorura de carbon D. se poate utiliza sulfura de carbon E. trebuie sa fie anhidri (pag. 356)

* 11 In cazul spectrelor IR pentru gaze: A. se folosesc cuve in care gazul este amestecat in diferite proportii cu aerul B. se folosesc cuve cu apa in care este barbotat continuu gazul C. se trece gazul timp de 15 minute peste o pastila de KCl anhidru D. se foloseste o cuva din care s-a evacuat aerul si se introduce gazul la presiunea potrivita E. nu se pot obtine spectre in IR pentru gaze (pag. 354) * 12 Referitor la radiatiile IR alegeti raspunsul incorect: A. pot produce tranzitii de vibratie si de rotatie B. pentru ca o molecula sa absoarba radiatii IR este necesara modificarea momentului sau de dipol C. pot produce tranzitii electronice D. moleculele de azot, oxigen si clor nu absorb radiatii IR E. molecula de dioxid de carbon poate avea un moment de dipol indus de excitatia de vibratie determinata de absorbtia radiatiilor IR (pag. 354) * 13 Hidrocarburile saturate produc spectre de absorbtie in IR: A. complexe B. suprapuse C. simple D. cu picuri foarte multe E. nu absorb in IR (pag. 358) * 14 Regiunea spectrala IR apropiat corespunde lungimii de unda: A. 0,1 - 100 centimetri B. 1 - 1000 milimetri C. 50 - 1000 micrometri D. 200 - 400 nanometri E. 0,75 - 2,5 micrometri (pag. 535) * 15 Spectrul de adsorbtie in IR se obtine grafic prin reprezentarea: A. transmitantei in procente in functie de numarul de unda B. transmitantei in procente in functie de lungimea de unda C. absorbantei in functie de lungimea de unda D. transmitantei in procente in functie de concentratia analitului E. absorbantei in functie de concentratia analitului (pag. 1038)

* 16 Pentru ca o molecula sa poata absorbi radiatii IR este necesara modificarea: A. lungimii de unda B. temperaturii C. presiunii D. momentului sau de dipol E. numarului de unda (pag. 354) 17 Benzile de absorbtie in IR: A. sunt caracteristice pentru fiecare substanta B. pot fi folosite pentru identificare C. pot caracteriza doar substante medicamentoase cu OH fenolic D. cu ajutorul lor se pot identifica doar anumite structuri generale ce prezinta acelasi tip de legatura E. pot fi folosite pentru dozare (pag. 1029) 18 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radiatiile IR sunt corecte? A. au lungimi de unda relativ mari si energii mici B. produc tranzitii electronice C. produc numai tranzitii de vibratie D. produc tranzitii de vibratie E. produc tranzitii de rotatie (pag. 354) 19 Domeniul spectral IR este cuprins intre: A. 200 - 400 nanometri B. 200 - 600 nanometri C. 400 - 800 nanometri D. 750 - 1000 nanometri E. 0,75 - 1,00 micrometri (pag. 354) 20 In specrometria IR cei mai folositi diluanti (solizi si lichizi) ai probelor sunt urmatorii: A. bromura de potasiu B. parafina lichida C. apa D. tetraclorura de carbon E. nujol (pag. 356)

Pag. 250 din 284

21 Inregistrarea spectrelor IR se poate face prin transmisie sau reflexie. Referitor la cele doua metode sunt corecte afirmatiile: A. metoda prin transmisie se utilizeaza de obicei pentru probe lichide B. metoda prin reflexie se utilizeaza pentru probe solide C. in cazul probelor lichide pot sa apara modificari datorate temperaturii D. inregistrarea spectrelor pentru probele solide nu este influentata de dimensiunile particulelor E. nici o afirmatie nu este corecta (pag. 365) 22 Pentru identificarea unei substante medicamentoase in IR: A. probele se pregatesc numai in topitura B. probele se pregatesc numai dispersate in KBr C. probele se pregatesc in solutie, suspensie sau stare solida D. se alege o banda caracteristica din spectru E. se alege aceeasi banda pentru orice substanta (pag. 362) 23 Care din urmatoarele molecule pot absorbi in IR: A. oxigen B. azot C. dioxid de carbon D. cloretena E. clor (pag. 354) 24 Radiatiile IR: A. au lungimi de unda mai mari B. au lungimi de unda mai mici C. implica energii mai mici D. pot produce tranzitii electronice E. pot produce tranzitii de vibratie (pag. 354) 25 Care din urmatorii solventi pot fi folositi in obtinerea spectrelor IR? A. acetat de plumb B. nujol C. tetraclorura de carbon D. sulfura de carbon E. azotatul de argint (pag. 356)

26 In general, pentru obtinerea spectrelor IR se utilizeaza un spectrometru cu: A. un fascicul B. doua fascicule C. trei fascicule D. patru fascicule E. cinci fascicule (pag. 357) 27 Pentru trasarea spectrelor IR ale gazelor, se utilizeaza uneori un gaz vector care poate fi: A. vapori de apa B. neon C. dioxid de carbon D. argon E. oxid de azot (pag. 363) 28 Alegeti afirmatiile corecte cu privire la inregistrarea spectrelor in IR apropiat: A. spectrul IR se inregistreaza prin metoda prin transmisie in cazul probelor solide, dupa dizolvare B. spectrul IR se inregistreaza prin metoda prin transmisie in cazul probelor lichide C. spectrul IR se inregistreaza prin metoda reflexiei difuze in cazul probelor lichide D. spectrul IR se inregistreaza prin metoda reflexiei difuze in cazul probelor solide E. transreflexia este o metoda de inregistrare a spectrului IR atat pentru probe lichide cat si pentru cele solide (pag. 365) 29 Cu privire la aplicatiile spectrofotometriei IR in controlul medicamentelor, care din afirmatiile de mai jos sunt corecte? A. se utilizeaza in special pentru determinarea cantitativa B. este o metoda sigura de identificare a substantelor organice C. constituie un criteriu de puritate a unei substante D. este o metoda importanta de cercetare a structurii substantelor E. este utilizata mai ales pentru identificarea substantelor organice, inclusiv medicamentoase, dupa distrugerea integritatii moleculelor (pag. 382)

Pag. 251 din 284

30 Printre componentele unui spectrofotometru de absorbtie in IR se numara: A. camera de ionizare B. dispozitiv port-cuva C. monocromator D. amplificator-detector E. sursa de radiatii (pag. 357) 31 Probele supuse determinarilor in IR se pregatesc sub forma de: A. solutii in solventi transparenti si perfect anhidri B. suspensii in nujol C. solutii in metanol sau etanol D. dispersii (sub forma de comprimate) in KBr E. pelicule (pag. 362) 32 Spectrele in IR depind de o serie de insusiri ale substantelor printre care se numara: A. polimorfismul B. marimea particulelor C. solventii reziduali D. umiditatea E. indicele de aciditate (pag. 365) 33 Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A. radiatiile IR au lungimi de unda mai mari si energii mai mici B. radiatiile IR au lungimi de unda mai mici si energii mai mari C. radiatiile IR nu pot produce tranzitii electronice D. radiatiile IR pot produce tranzitii electronice E. radiatiile IR pot produce tranzitii de vibratie si de rotatie (pag. 354) 34 Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A. moleculele de azot, oxigen, clor, perfect simetrice nu pot avea un moment de dipol si deci nu absorb in IR B. moleculele de azot, oxigen, clor, perfect simetrice pot avea un moment de dipol si deci absorb in IR C. apa absoarbe puternic in IR D. molecula de dioxid de carbon absoarbe in IR E. spectrofotometria IR este utilizata mai ales pentru identificare si mai putin pentru dozare (pag. 355)

35 La obtinerea spectrelor IR, solventul: A. nu implica probleme deosebite B. alegerea lui este o problema majora deoarece trebuie sa fie anhidru C. trebuie sa fie pur, cu molecula simpla si opac D. apa nu absoarbe in IR si se foloseste foarte des E. cel mai des se folosesc CCl4 si CS2 perfect uscate (pag. 356) * 36 Pentru identificarea unei substante se compara spectrul IR al acesteia cu: A. spectre similare combinate B. spectrul standard similar C. spectrele electronice D. spectrele unor substante asemanatoare E. spectre simple (pag. 365) 37 Determinarile cantitative in IR au la baza masurarea urmatorilor valori: A. energia radiatiei incidente B. variatia frecventei radiatiei C. variatia intensitatii radiatiei D. energia radiatiei transmise E. energia absorbita (pag. 356) 38 Determinarea calitativa prin spectrofotometrie IR se caracterizeaza prin: A. identificarea speciilor moleculare B. identificarea izomerilor si stereoizomerilor C. identificarea polimorfilor D. identificarea omologilor aceleiasi clase E. stabilirea echilibrului ceto-enolic (pag. 360) 39 Spectrofotometria in IR este folosita pentru determinarea cantitativa a: A. penicilinelor de semisinteza B. gradul de impurificare a unui polimorf activ cu unul inactiv C. simvastatinei D. acidului nicotinic E. acidului ascorbic (pag. 371)

Pag. 252 din 284

40 In spectrofotometria in IR, pentru analize structurale se foloseste regiunea: A. IR indepartat B. IR apropiat C. IR mediu D. cuprinsa intre 0,75 - 2,5 micrometri E. cuprinsa intre 2,5 - 50 micrometri (pag. 353) 41 Domeniul spectral IR apropiat: A. este mai sarac in informatii specifice decat cel mediu B. este utilizat mai ales pentru determinari cantitative C. este situat intre 0,75 si 2,5 micrometri D. este utilizat atat pentru identificari cat si pentru dozari E. este utilizat mai ales pentru determinari calitative (pag. 353) 42 Substantele solide supuse analizei prin spectrofotometrie in IR, se pot pregati: A. in solutie B. in suspensie C. in emulsie D. in stare gazoasa E. in topitura (pag. 362) 43 Benzile de absorbtie in IR: A. sunt caracteristice pentru fiecare substanta B. se pot utiliza pentru identificarea substantelor medicamentoase C. se pot utiliza numai pentru dozarea substantelor medicamentoase D. se pot utiliza atat pentru dozarea cat si pentru identificarea substantelor medicamentoase E. permit numai identificarea unor structuri generale care prezinta acelasi tip de legaturi in molecula (pag. 355) 44 Selectati raspunsurile corecte referitoare la domeniul spectral IR: A. este un domeniu mai larg decat cel UV-VIS B. pentru analize structurale intereseaza numai regiunea IR apropiat C. din punt de vedere analitic intereseaza regiunea IR medie D. domeniu IR indepartat este utilizat mai ales in cercetare E. regiunea IR apropiat este cea mai bogata in informatii analitice (pag. 353)

* 45 Transformarea radiatiei luminoase emisa de sursa de radiatii IR intr-un fascicul monocromatic se realizeaza cu ajutorul: A. cuvelor B. monocromatorului C. amplificatorului D. detectorului E. inregistratorului (pag. 357) * 46 Numarul de unda folosit in domeniul spectral IR este: A. raportul intre intensitatea radiatiei incidente si a radiatiei transmise B. o marime direct proportionala cu transmitanta C. o marime proportionala cu frecventa D. o marime direct proportionala cu lungimea de unda E. o marime a carei unitate de masura este centimetrul (pag. 1038) 47 Pentru ca o molecula sa poata absorbi in IR trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. sa aiba structura de dipol B. perioada de vibratie trebuie sa fie in opozitie de faza cu perioada de oscilatie a radiatiei IR incidente C. sa poata dobandi o structura de dipol prin excitatie cu radiatii IR D. cantitatea de energie a radiatiei IR trebuie sa fie permisa de restrictiile cuantice E. sa fie perfect simetrica (pag. 354) 48 Care dintre urmatoarele elemente intra in componenta unui spectrofotometru IR? A. monocromator B. cuve de cuart C. sursa de radiatii D. detector termic E. detector refractometric (pag. 357) 49 Sursele luminoase in FTIR pot fi: A. bara de carbura de siliciu B. filament gros C. lampa cu deuteriu D. bastonas scobit confectionat dintr-un amestec de oxizi de zirconiu si lantanide E. lampa cu hidrogen (pag. 369)

Pag. 253 din 284

50 Intensitatea radiatiei in spectrometria IR cu transformare Fourier depinde de: A. temperatura B. pH C. concentratie D. lungimea de unda E. presiune (pag. 369) Tema nr. 45 Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul medicamentelo Bibliografie asociata temei: Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean, Analiza si controlul medicamentelor, vol. 2, Ed. Intelcredo Cluj-Napoca, 2003. pag. 17-239 1 Pentru eluarea analitilor hidrofili in cromatografia pe hartie se pot folosi urmatoarele sisteme de solventi:

In cromatografia de gaze se folosesc urmatoarele gaze purtatoare:

A. argon, azot B. heliu, argon C. metan, azot D. hidrogen, heliu E. oxigen, dioxid de carbon (pag. 198) 5 Numarul platourilor (talerelor) teoretice caracterizeaza eficacitatea coloanei cromatografice si este dependent de:

A. lungimea coloanei B. inaltimea platoului teoretic C. dinamica fazei mobile D. latimea platoului teoretic E. diametrul coloanei (pag. 58) 6 Care dintre urmatorii parametrii caracterizeaza retentia in cromatografia de lichide pe coloana?

A. izopropanol - amoniac - apa B. formamida - benzen C. n-butanol - acid acetic - apa D. apa - fenol E. ulei de parafina - DMF - metanol - apa (pag. 173) 2 Selectati metodele cromatografice oficinale in FR X:

A. factorul de intarziere B. timpul de retentie C. volumul de retentie D. eficacitatea coloanei E. factorul de capacitate (pag. 66) *7 Eficacitatea si inaltimea platoului teoretic este influentata de:

A. cromatografia pe strat subtire B. cromatografia cu fluide supercritice C. cromatografia de gaze D. cromatografia de schimb ionic E. cromatografia de lichide sub presiune (pag. 1043) 3 La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stau urmatoarele procese fundamentale:

A. forma picurilor B. difuzia turbulenta si longitudinala C. simetria picurilor D. temperatura E. coeficientul de distributie (pag. 84) *8 Cromatografia HPLC de repartitie se foloseste la separarea si dozarea urmatoarelor substante medicamentoase:

A. adsorbtia pe suporturi inerte B. repartitia intre cele doua faze C. adsorbtia pe suporturi solide D. excluderea-difuzia E. schimbul ionic (pag. 18)

A. acizi si baze tari B. aditivi C. combustibili D. sedative E. derivati polihalogenati (pag. 98)

Pag. 254 din 284

*9

Calitatea sorbentilor este determinata de:

* 14 Cromatografia de gaze: A. se aplica la temperaturi mai mici de 200 grade C B. se poate folosi pentru separarea unor substante organice si medicamentoase C. nu se aplica pentru separarea substantelor volatile D. nu impune o anumita temperatura pentru mentinerea moleculelor in starea gazoasa E. fazele stationare sunt particule inerte fizic si chimic (pag. 117) * 15 Cuplajul LC-GC: A. nu se foloseste in analiza si controlul medicamentelor B. nu este o metoda de analiza exacta C. se utilizeaza pentru determinarea unui compus din matricea complexa D. este imposibila cuplarea LC cu GC E. analiza sterolilor prin aceasta metoda nu este posibila (pag. 156) * 16 Faza stationara: A. este formata din particule fine lichide B. gruparile chimice C8 sau C18 nu se pot grefa sau adsorbi pe particulele solide C. omogenitatea marimii particulelor din faza stationara nu este o caracteristica D. este formata din particule fine, solide, sferice E. in cromatografia de gaze faza stationara este un gaz inert chimic (pag. 138) * 17 Schimbatorii de ioni: A. nu trebuie sa prezinte stabilitate termica B. pot contine grupari dietilaminoetil si grupari aminodiacetat C. sunt solubili in apa D. silicea are rezistenta mecanica slaba E. au micropori uniformi, cu diametrul de ordinul centimetrilor (pag. 198) * 18 In cromatografia de lichide de inalta performanta: A. faza stationara este apa B. faza mobila este formata din solventi organici mai putin polari C. faza stationara este un lichid polar vascos D. faza mobila poate fi un gaz inert E. solventi ca ciclohexanul si pentanul nu pot fi folositi ca faza mobila (pag. 161)
Pag. 255 din 284

A. faza stationara B. calitatea separarii C. polaritate D. stabilitatea mecanica E. mecanismul de retentie (pag. 74) * 10 Cromatografia chirala preparativa: A. este metoda cea mai utilizata pentru obtinerea compusilor enantiomerici, in stare pura B. nu se realizeaza separari chirale cu faze stationare Chiralpack C. nu are utilitate in industria farmaceutica D. nu se folosesc faze mobile normale ce contin metil-tertbutil-eter E. retentia pe coloane chirale este numai chirala (pag. 147) * 11 Cromatografia de excludere sterica: A. nu se bazeaza pe diferenta dintre marimile moleculelor B. tehnicile cromatografice de excludere sterica se folosesc la separarea proteinelor si polipeptidelor C. nu se poate aplica pentru volume mici de proba D. face parte din cromatografia planara E. faza mobila este un gel (pag. 154) * 12 Sephadex-ul: A. contine molecule solubile in apa B. este gel de dextran C. Sephadex G200 are pori foarte mici D. isi mentine integritatea moleculara in HCl 0,1N E. exista numai Sephadex G200 (pag. 119) * 13 Identificati raspunsul corect referitor la specificitate: A. este o caracteristica a analitilor separati cromatografic B. este o caracteristica a tuturor detectorilor C. este o caracteristica a detectorilor ce dau un raspuns discriminant D. presupune ca detectorul da mai multe raspunsuri pentru un singur analit E. nu este o caracteristica a detectorilor (pag. 121)

* 19 Principalul parametru al evaluarii unei separari in cromatografia plana este: A. factorul de capacitate B. factorul de retentie C. izoterma de distributie D. factorul de intarziere E. volumul de retentie (pag. 173) * 20 In cromatografia de gaze se utilizeaza ca faza mobila: A. dioxidul de carbon B. hidrogenul si argonul C. oxigenul D. oxizi de azot E. solventi organici (pag. 202) * 21 Cele mai utilizate faze stationare lichide in cromatografia de gaze sunt: A. chromosorbul B. gelurile de dextran C. sitele moleculare D. polieteri ai glicolilor E. alumina (pag. 203) * 22 Parametrul cantitativ al unei separari prin cromatografia de gaze este: A. timpul de retentie B. aria picului cromatografic C. coeficientul de distributie D. factorul de intarziere E. volumul de retentie (pag. 221) * 23 Separarea, identificarea si dozarea tetraciclinelor este posibila folosind: A. cromatografia de gaze B. metodele volumetrice de analiza C. cromatografia de lichide de inalta performanta D. cromatografia plana E. metode refractometrice (pag. 234)

* 24 Medicamentele ce contin molecule chirale se pot separa folosind: A. metode optice B. metode volumetrice C. metode electrochimice D. metode cromatografice E. metode termogravimetrice (pag. 104) * 25 Procesele de separare in cromatografia pe coloana se realizeaza in: A. injector B. detector C. coloana cromatografica D. reductor E. inregistrator (pag. 202) * 26 Fazele stationare inverse (nepolare) utilizate in HPLC se obtin prin silanizarea grupelor silanol libere cu radicali: A. vinil B. amino C. carboxil D. ciano E. octadecil (pag. 70) 27 Precizati raspunsurile corecte referitoare la gelurile de agaroza si agar-agar: A. gelurile de agaroza se pot folosi la separarea moleculelor cu M=10000-150000000 B. agaroza este un polizaharid de D-galactoza C. nu sunt sensibile fata de solventii organici D. agar-agarul se obtine prin extractie din alge E. se mai numesc si Sephadex-uri (pag. 118) 28 La determinarea concentratiei compusilor separati prin GC se pot folosi: A. largimea picului la baza B. factorul dependent de detector C. concentratia analitului D. metoda normarii ariilor E. metoda curbei de calibrare (pag. 157)

Pag. 256 din 284

29 Avantajele cromatografiei planare sunt: A. ofera posibilitatea separarii compusilor colorati B. ofera posibilitatea efectuarii de separari paralele, unele bidimensionale C. in OPTLC ciclul poate fi complet in 1000 sec D. nu se pot folosi decat dispozitive clasice de aplicare a probelor E. optimizarea vitezei de curgere a fazei mobile nu imbunatateste separarile cromatografice prin CSS (pag. 143) 30 In cromatografia de lichide cu faze inversate, faza stationara poate fi: A. rasina schimbatoare de ioni B. nepolara C. polara D. silicagel grefat cu lanturi C18 E. silicagel grefat cu grupe amino (pag. 219) 31 Fazele stationare in cromatografia de gaze: A. sunt suporturi poroase B. lichide formate din compusi cu volatilitate mare C. nu prezinta stabilitate termica D. trebuie sa fie solubile intr-un solvent volatil E. trebuie sa interactioneze cu faza mobila gazoasa (pag. 89) 32 Precizati afirmatiile incorecte despre cromatografia de excludere sterica: A. se mai numeste cromatografie de excluderedifuzie B. faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solid C. faza stationara este un gel D. faza stationara este un compus macromolecular reticulat E. este utilizata la separarea polipeptidelor si a proteinelor (pag. 139) 33 Gelurile de poliacrilamida: A. se folosesc in cromatografia de excludere-difuzie B. se folosesc in cromatografia cu fluide supercritice C. sunt usor solubile in apa D. se mai numesc si biogeluri E. se umfla usor in solutii apoase fiind puternic polare (pag. 145)

34 Agaroza: A. face parte din clasa xerogelurilor B. face parte din clasa aerogelurilor C. gelurile de agaroza sunt sensibile la temperaturi de peste 30 grade C D. se obtin prin extractie din alge E. este o substanta neionica (pag. 145) 35 Selectati raspunsurile corecte referitoare la reflectanta: A. este o metoda de evaluare densitometrica a CSS B. dispersia luminii este dependenta de grosimea stratului de sorbent C. forme si dimensiunile spotului analitului influenteaza exactitatea si precizia rezultatelor D. dispersia luminii este independenta de grosimea stratului de sorbent E. se recomanda numai aplicarea probelor de analiti, pe placa (pag. 188) 36 Cei mai utilizati detectori in HPLC sunt: A. detectorul UV B. detectorul de conductivitate C. detectorul amperometric D. detectorul refractometric E. detectorul electrochimic (pag. 126) 37 Etapele analizei cromatografice sunt: A. identificarea analitilor separati B. inregistrarea cromatogramelor C. determinarea maximului de absorbtie pentru fiecare analit D. calcularea ariilor picurilor E. deplasarea selectiva (pag. 77) 38 Marimile de retentie ce caracterizeaza retinerea analitilor in coloana cromatografica sunt: A. inaltimea talerului teoretic B. raportul de retentie C. volumul de retentie D. eficacitatea coloanei E. factorul de capacitate (pag. 40-44)

Pag. 257 din 284

39 Rezolutia separarii cromatografice a doi compusi: A. depinde de distanta ce separa varfurile picurilor B. trebuie sa fie mai mare decat 1 C. depinde de diametrul coloanei cromatografice D. trebuie sa fie mai mica decat 1 E. depinde de vitezele de migrare ale celor doi compusi (pag. 55) 40 Caracteristicile detectorilor utilizati intr-o analiza cromatografica sunt: A. rezolutia B. eficacitatea C. liniaritatea D. timpul de raspuns E. limita de detectie (pag. 62) 41 Cele mai utilizate faze stationare in cromatografia de adsorbtie pe coloana sunt: A. silicagelul B. n-hexanul C. alumina D. polietilenglicolii E. acetonitrilul (pag. 66) 42 Cromatografia in faza gazoasa cuprinde ca tehnici de lucru: A. cromatografia gaz-lichid B. cromatografia de afinitate C. cromatografia gaz-solid D. cromatografia prin schimb ionic E. cromatografia pe strat subtire (pag. 198) 43 In functie de procesele care stau la baza separarilor cromatografice se disting: A. cromatografia de adsorbtie B. cromatografia de repartitie C. cromatografia prin schimb ionic D. cromatografia plana E. cromatografia de excludere sterica (pag. 65)

44 Cromatografia prin schimb ionic este utilizata in special pentru separarea: A. alcaloizilor si aminoacizilor B. peptidelor si proteinelor C. medicamentelor neionizabile D. ionilor metalici esentiali E. antibioticelor (pag. 155) 45 In cromatografia de excludere sterica se utilizeaza ca geluri: A. polimerii porosi B. agaroza C. alumina D. poliacrilamida E. polistirenul (pag. 139) 46 Detectorii utilizati in HPLC sunt: A. de conductibilitate termica B. de fluorescenta C. electrochimic D. de ionizare in flacara E. UV cu retea de diode (pag. 67) 47 In cromatografia pe hartie, pentru obtinerea fazelor stationare hidrofobe, se folosesc: A. arenele B. apa C. alcanii lichizi D. glicerina E. metanolul (pag. 173) 48 Cele mai utilizate faze stationare in CSS sunt: A. polistirenul B. alumina C. silicagelul D. pulberea de celuloza E. agar-agarul (pag. 174) 49 Rasinile schimbatoare de cationi contin ca grupari functionale: A. grupe carboxil B. grupe aminice C. saruri cuaternare de amoniu D. grupe amidice E. grupe sulfonice (pag. 155)
Pag. 258 din 284

50 Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul cromatografiei de gaze? A. faza stationara este un gaz B. faza stationara este un solid C. faza mobila este un lichid D. faza mobila este un gaz E. faza stationara este un lichid cu care este impregnat un suport solid inert (pag. 198) Tema nr. 46 Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul medicamentelor Bibliografie asociata temei: Monciu C.-M., Neagu A., Nedelcu A., Arama C., Constantinescu C.: Analiza chimica in controlul medicamentului, Editura Medicala, Bucuresti, 2005. pag. 319-330 *1 Prezenta intr-o molecula organica a gruparii carbonil poate fi identificata printr-o tranzitie:

*4

Transmitanta (T) se defineste ca:

A. diferenta dintre intensitatea radiatiei transmise si intensitatea radiatiei incidente B. raportul dintre intensitatea radiatiei transmise si intensitatea radiatiei incidente C. raportul dintre intensitatea radiatiei incidente si intensitatea radiatiei transmise D. produsul dintre intensitatea radiatiei transmise si intensitatea radiatiei incidente E. raportul absorbantelor substantelor la doua lungimi de unda diferite (pag. 309) *5 Tranzitiile d -- d* sunt specifice:

A. hidrocarburilor saturate B. alcoolilor C. compusilor anorganici cu electroni in orbitali de tip d D. compusilor carbonilici E. hidrocarburilor nesaturate (pag. 301) *6 Masuratorile de absorbanta in UV-VIS se fac de regula intr-un domeniu spectral de la:

A. n -- sigma* B. n -- pi* C. pi -- pi* D. sigma -- sigma* E. d -- d* (pag. 303) *2 Efectul hipercromic datorat influentei unei auxocrom existent intr-un compus organic, se manifesta prin:

A. 1 - 10 unitati de absorbanta B. 0,01 - 5 unitati de absorbanta C. 0,1 - 2 unitati de absorbanta D. 0,1 - 10 unitati de absorbanta E. 5 - 10 unitati de absorbanta (pag. 311) *7 Spectrometria in UV-VIS se aplica in domeniul spectral:

A. deplasarea maximului de absorbtie spre o lungime de unda mai mare B. cresterea intensitatii absorbtiei C. deplasarea maximului de absorbtie spre o lungime de unda mai mica D. nu modifica absorbtia cromoforilor E. scaderea intensitatii absorbtiei (pag. 302) *3 Interactiunile dintre analit si solvent in spectrometrie, poarta numele de:

A. 0 - 180 nm B. 180 - 1100 nm C. 1100 - 2100 nm D. 2100 - 3000 nm E. 1100 - 1500 nm (pag. 296) *8 Legaturile sigma din structura substantelor organice au o stabilitate:

A. efect hipercromic B. absorbanta specifica C. reactie de halocromie D. solvatocromie E. efect hipocromic (pag. 305)

A. mare B. mica C. medie D. foarte mare E. foarte mica (pag. 298)

Pag. 259 din 284

*9

Tranzitia n -- pi* consta in saltul unui electron de pe un orbital molecular de nelegatura n pe un orbital molecular de antilegatura pi* si este o tranzitie de intensitate:

* 14 Domeniul spectral vizibil este situat intre: A. 400 - 1100 nm B. 400 - 700 nm C. 180 - 400 nm D. 700 - 1100 nm E. 180 - 1100 nm (pag. 296) * 15 Pentru determinarile spectrofotometrice in domeniul UV se foloseste ca sursa de radiatii: A. filtrul optic B. fotodioda C. fotomultiplicatorul D. lampa cu deuteriu E. lampa cu filament de wolfram (pag. 306) * 16 Absorbanta molara in spectrofotometria UVVIS depinde direct proportional de: A. concentratia analitului B. grosimea stratului de solutie C. masa molara a analitului D. lungimea de unda E. numarul de unda (pag. 306) * 17 Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la legea Lambert-Beer sunt corecte? A. este utilizata pentru determinarea densitatii relative a solutiilor studiate B. se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii policromatice C. nu sunt prevazute abateri chimice D. este valabila pentru solutii cu concentratii mai mari de 0,01 M E. este valabila pentru solutii cu concentratii mai mici de 0,01 M (pag. 310) * 18 Spectrometria de absorbtie in vizibil se poate aplica: A. solutiilor incolore diluate B. solutiilor colorate diluate C. solutiilor incolore sau colorate D. solutiilor colorate concentrate E. suspensiilor colorate (pag. 315)

A. mare B. medie C. mica D. foarte mare E. nu au loc astfel de tranzitii (pag. 299) * 10 Reactia prin care se formeaza carbocationi a caror sarcina pozitiva atrage electronii vecini, determinand o deplasare a dublelor legaturi si delocalizarea sarcinii pozitive se numeste: A. reactie de hipocromism B. reactie de batocromism C. reactie de halocromie D. reactie dubla E. reactie de monocromism (pag. 305) * 11 Legea lui Lambert-Beer este valabila: A. pentru solutii concentrate B. pentru solutii diluate C. numai pentru solutii colorate D. numai pentru solutii incolore E. pentru suspensii (pag. 310) * 12 Care dintre urmatorii cromofori sunt specifici pentru oxime? A. -NH2 B. -NOH C. -ONO D. -N=O E. -ONO2 (pag. 302) * 13 Deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari, poarta numele de: A. efect hipsocromic B. efect hipercromic C. efect hipocromic D. reactie de halocromie E. efect batocromic (pag. 305)

Pag. 260 din 284

19 Prin absorbtia unei radiatii din domeniul UVVIS, o molecula poate efectua urmatoarele tipuri de tranzitii: A. de intindere B. de vibratie C. de rotatie D. de deformare E. electronice (pag. 298) 20 Tranzitiile n -- sigma* sunt specifice urmatorilor compusi organici: A. hidrocarburi saturate B. alcooli C. hidrocarburi aromatice D. amine E. derivati halogenati (pag. 301) 21 Pentru evaluarea spectrofotometrica a puritatii unei substante medicamentoase se poate utiliza: A. raportul absorbantelor substantei la doua lungimi de unda diferite B. produsul absorbantelor substantei la doua lungimi de unda diferite C. diferenta dintre absorbantele substantei la doua lungimi de unda diferite D. raportul absorbantelor substantei la aceeasi lungime de unda E. diferenta absorbantelor substantei la aceeasi lungime de unda (pag. 309) 22 Conform legii Lambert-Beer, absorbanta unei solutii depinde de: A. grosimea stratului de solutie B. natura solventului C. concentratia analitului D. structura chimica a analitului E. absorbanta molara a analitului (pag. 308) 23 Inregistrarea spectrelor UV-VIS este posibila prin reprezentarea grafica: A. absorbantei functie de concentratie B. transmitantei functie de lungimea de unda C. intensitatii radiatiei transmise functie de intensitatea radiatiei incidente D. absorbantei functie de lungimea de unda E. intensitatii radiatiei incidente functie de intensitatea radiatiei transmise (pag. 318)

24 Radiatiile policromatice provenite de la sursele utilizate in UV-VIS se pot transforma in benzi inguste (radiatii monocromatice), folosind: A. detectoare B. filtre optice C. fotodiode D. fante E. fotomultiplicatoare (pag. 307) 25 Solventii utilizati in determinarile spectrofotometrice din domeniul UV-VIS, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. sa nu absoarba in regiunea spectrala folosita pentru determinarea analitului B. sa nu produca fenomene de solvatocromie C. sa produca deplasari bato si hipsocrome D. sa aiba puritate spectrala E. sa solubilizeze cu usurinta proba (pag. 318) 26 Abaterile in cazul legii Lambert Beer pot apare: A. in solutii cu concentratii mai mari de 0,01M B. in solutii cu concentratii mai mici de 0,000001M C. datorita radiatiilor policromatice provenite de la sursa D. in solutii cu o forta ionica ridicata E. datorita radiatiilor monocromatice selectate cu filtrele optice (pag. 310) 27 Referitor la absorbanta specifica sunt adevarate afirmatiile: A. se defineste ca absorbanta unui strat de solutie cu grosimea de 1 cm, care contine 1 g de substanta dizolvata in 100 mL B. foloseste la determinarea concentratiei unui analit C. este independenta de lungimea de unda la care se fac determinarile D. este constanta la o lungime de unda data E. are aceeasi valoare la o anumita lungime de unda indiferent de substanta studiata (pag. 309)

Pag. 261 din 284

28 Electronii din structura compusilor organici, care nu contribuie la absorbtiile din domeniul spectral UV-VIS sunt: A. pi B. pi* C. sigma D. n E. din invelisul electronic inchis (pag. 302) 29 In spectrofotometria UV-VIS pentru determinari cantitative trebuie sa se tina seama de curba de calibrare a carei liniaritate se verifica prin: A. metoda celor mai mici patrate B. metoda regresiei liniare simple C. metoda curbei Gauss D. metoda standardului intern E. metoda normarii ariilor (pag. 316) 30 In cazul unui amestec de tetraciclina si epitetraciclina al carui spectru in UV este cunoscut, pe baza acestuia se pot calcula: A. concentratia molara a tetraciclinei B. concentratia procentuala a tetraciclinei C. concentratia molara a epitetraciclinei D. concentratia procentuala a epitetraciclinei E. concentratia procentuala in amestec (pag. 316) 31 Inregistrarea spectrelor UV-VIS se poate realiza prin reprezentarea grafica a: A. absorbantei functie de lungimea de unda B. intensitatii radiatiei incidente functie de timp C. intensitatii radiatiei absorbite functie de grosimea stratului absorbit D. transmitantei functie de lungimea de unda E. concentratie (pag. 318) 32 Care din solventii urmatori se utilizeaza in spectrometria UV-VIS? A. glicerina B. dioxan C. acetonitril D. metanol E. eter (pag. 319)

33 Din punct de vedere al participarii sau neparticiparii electronilor la tranzitiile electronice, intr-o molecula se disting urmatoarele tipuri de electroni: A. invelis de electroni inchis B. electroni de tip sigma C. electroni de tip pi D. electroni de tip n E. electroni de tip sigma* (pag. 303) 34 In legea lui Lambert-Beer, epsilon reprezinta: A. absorbanta molara B. produsul dintre absorbtivitate si masa molara a analitului C. o marime independenta de concentratie D. o marime dependenta de concentratie E. absorbtivitatea (pag. 308) 35 Cauzele cele mai importante ale erorilor datorate aparatelor folosite in spectrofotometria UV-VIS sunt: A. zgomotul de fond al sursei luminoase B. zgomotul de fond al fotomultiplicatorului C. procesele de reflexie si difuzie D. procesele de adsorbtie E. procesele de repartitie (pag. 311) 36 Detectia analitilor in spectrofotometria UVVIS se realizeaza cu: A. monocromatorul B. fotomultiplicatorul C. fotodioda D. retele de difractie E. filtre optice (pag. 306) 37 Tranzitiile n -- pi* sunt: A. tranzitii de rotatie B. tranzitii electronice C. tranzitii de vibratie D. specifice compusilor carbonilici E. specifice alcoolilor (pag. 301)

Pag. 262 din 284

38 Domeniul spectral UV-VIS se compune din urmatoarele zone spectrale: A. UV apropiat B. UV indepartat C. IR mediu D. IR foarte apropiat E. vizibil (pag. 296) 39 Metodele spectrofotometrice in UV-VIS pot fi utilizate pentru: A. studii de structura-activitate B. determinarea valorilor Ka pentru morfina C. analiza anionului fluorura din preparatele farmaceutice D. separarea enantiomerilor unei substante medicamentoase E. determinarea puritatii unor medicamente (pag. 313-316) 40 Betcarotenul poate fi determinat spectrofotometric in domeniul vizibil: A. prin tratare cu acid sulfuric concentrat B. prin tratare cu clorura de stibiu (III) C. ca urmare a unui proces solvatocromic D. prin tratare cu acizi Lewis E. ca urmare a unei reactii de halocromie (pag. 316) 41 La analiza unei substante medicamentoase prin spectrometrie UV-VIS sunt necesare: A. spectrul de masa B. curba de calibrare C. un etalon al substantei analizate D. absorbanta specifica E. absorbanta molara (pag. 309) 42 Lungimea de unda se poate exprima in: A. angstromi B. nanometri C. micrometri D. cm-1 E. milivolti (pag. 290)

43 Care dintre urmatoarele lungimi de unda apartin domeniului IR foarte apropiat: A. 600 nm B. 800 nm C. 500 nm D. 1000 nm E. 200 nm (pag. 296) 44 Absorbanta unei substante in UV-VIS depinde de mai multe marimi, exceptand: A. volumul solutiei B. grosimea stratului de solutie C. indicele de refractie al solutiei D. densitatea relativa a solutiei E. concentratia analitului in solutie (pag. 308) 45 Absorbtia luminii de catre o molecula in domeniul spectral UV-VIS, conduce la: A. tranzitia moleculei de pe nivelele de rotatie inferioare pe nivelele de rotatie superioare B. tranzitia electronilor de pe un nivel energetic superior pe unul inferior C. tranzitia moleculei de pe nivelele de vibratie inferioare pe nivelele de vibratie superioare D. tranzitia moleculei de pe nivelele de vibratie superioare pe nivelele de vibratie inferioare E. tranzitia electronilor de pe un nivel energetic inferior pe unul superior (pag. 299) 46 Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte? A. maximul de absorbtie este lungimea de unda la care absorbtia este maxima iar transmisia este minima B. tranzitiile care au loc cu o energie mare implica absorbtii la lungimi de unda mici C. tranzitiile care au loc cu o energie mica implica absorbtii la lungimi de unda mari D. tranzitiile care au loc cu o energie mare implica absorbtii la lungimi de unda mari E. maximul de absorbtie este lungimea de unda la care atat absorbtia cat si transmisia sunt maxime (pag. 291) 47 Un spectrofotometru UV-VIS are urmatoarele componente: A. sursa de eluent B. fante de intrare si de iesire C. coloana cromatografica D. detector E. inregistrator (pag. 307)
Pag. 263 din 284

48 Prin inregistrarea unui spectru UV-VIS se pot obtine informatii despre: A. punctul de topire al unei substante B. concentratia substantei C. identificarea substantei D. puritatea substantei E. timpul de retentie al substantei (pag. 309-312) 49 Transmitanta nu este dependenta de urmatorii parametrii: A. pH B. concentratie C. indice de refractie D. densitate relativa E. grosimea stratului de solutie (pag. 308) 50 Alegeti raspunsurile incorecte referitoare la absorbanta unei solutii: A. este logaritmul zecimal al transmitantei B. este logaritmul zecimal al raportului dintre intensitatea luminii incidente si intensitatea luminii transmise C. este invers proportionala cu concentratia substantei analizate D. este proportionala cu grosimea stratului absorbant E. se mai numeste si extinctie specifica (pag. 1036) Tema nr. 48 Controlul limitelor de impuritati in substante si produse farmaceutice Bibliografie asociata temei: Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean, Analiza si controlul medicamentelor, vol. 2, Ed. Intelcredo Cluj-Napoca, 2003. pag. 249-287 *1 Pentru determinarea zincului ca impuritate trebuiesc indepartati ionii interferenti, si anume:

*2

Impuritatile organice usor carbonizabile se detecteaza din substante minerale incolore:

A. cu acid sulfuric (R) B. cu amoniac C. cu acid azotic D. cu hipofosfit de sodiu E. prin calcinare (pag. 258) *3 Care este afirmatia incorecta?

A. FR X prevede controlul limitelor pentru impuritati anorganice B. conform FR X trebuie efectuat controlul limitei de fer in substante organice C. nu este obligatoriu controlul limitei de nitrati D. FR X prevede pentru controlul limitei de arsen doua procedee E. in cazul controlului limitei de carbonati, tehnica de lucru prevede ca determinarea sa se faca in eprubete cu dop rodat (pag. 1123) *4 Procedeul cu acid sulfuric:

A. se foloseste pentru controlul limitei de impuritati anorganice B. determinarea se efectueaza in eprubete spalate in prealabil cu acid sulfuric C. in cazul in care la dizolvarea substantei are loc degajate de gaze, amestecul nu se agita D. peste acidul sulfuric se adauga substanta pulverizata E. acidul sulfuric folosit se incalzeste pe baia de apa (pag. 1154) *5 La controlul limitei de calciu:

A. nu se folosesc solutii etalon B. se obtine un precipitat de oxalat de calciu, microcristalin, galbui, insolubil in amoniac C. sensibilitatea limita a reactiei este de 0,0035 mg/mL D. solutia de analizat si proba etalon se compara dupa 24 ore E. FR X nu recomanda controlul limitei de calciu (pag. 1168) *6 In cazul impuritatilor anorganice

A. calciu B. magneziu C. arsen D. potasiu E. fier (pag. 266)

A. limitele admise se exprima in microgram/mL B. pot proveni din procesul de fabricatie si din materiile prime folosite C. conservarea necorespunzatoare nu conduce la impurificarea substantelor D. FR X nu prevede determinarea impuritatilor anorganice E. se determina prin calcinare (pag. 1187)
Pag. 264 din 284

*7

La controlul limitei de arsen:

A. FR X prevede: "nu trebuie sa dea reactia pentru arsen cu hipofosfit de sodiu si acid clorhidric" B. arsenura de hidrogen coloreaza hartia indicator in violet C. FR X prevede: "trebuie sa dea reactia pentru arsen cu hipofosfit de sodiu si acid clorhidric" D. se realizeaza doar printr-un singur procedeu E. arsenura de hidrogen se depune sub forma unui precipitat rosu-caramiziu (pag. 1165) *8 Controlul limitei de fer, conform FR X, se executa:

* 11 Care dintre afirmatiile referitoare la controlul limitei pentru impuritati organice usor carbonizabile, prin procedeul calcinarii, este incorecta? A. se folosesc solutii etalon B. se efectueaza prin calcinare in flacara 10 minute C. se deceleaza impuritatile organice usor carbonizabile din substante minerale incolore D. nu se folosesc solutii etalon E. metoda este prevazuta de FR X (pag. 1173) * 12 Conform FR X, controlul limitei de zinc se executa: A. prin tratare cu o solutie de permanganat de potasiu in acid sulfuric B. prin reactia de culoare cu acidul sulfosalicilic C. prin reactia de culoare cu hexacianoferatul (II) de potasiu D. prin tratare cu acid clorhidric concentrat la 150 grade E. prin calcinare in flacara 10 minute (pag. 1170) * 13 Precizati afirmatiile corecte referitoare la controlul limitei de cloruri, conform FR X: A. in solutia analizata nu trebuie sa apara un precipitat galben B. se determina prin procedeul cu acid sulfuric C. determinarea se efectueaza in eprubete spalate in prealabil cu acid sulfuric D. se determina prin reactie cu nitratul de argint E. nu este necesara compararea solutiei de analizat cu o solutie etalon (pag. 1162) * 14 Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de: A. mercur B. plumb C. calciu D. zinc E. magneziu (pag. 250-262) * 15 In reactie cu hexacianoferatul (II) de potasiu, ionul de zinc formeaza: A. un precipitat galben B. o solutie galbena C. un precipitat brun D. un precipitat alb E. un precipitat albastru (pag. 250-262)

A. prin reactia de culoare cu nitratul de argint B. prin reactia de culoare cu hipofosfitul de sodiu in acid clorhidric C. prin reactia de culoare cu hexacianoferatul (II) de potasiu D. prin reactia de culoare cu molibdatul de amoniu E. nu se executa in cazul substantelor organice (pag. 1154) *9 Conform FR X subtantele organice usor carbonizabile:

A. se determina prin calcinare in flacara timp de 10 minute B. se determina prin reactia de culoare cu saruri de bariu C. se determina prin reactia de culoare cu acidul sulfosalicilic D. se determina numai prin procedeul cu acid azotic E. se determina printr-o reactie redox cu permanganat de potasiu si acid sulfuric (pag. 1165) * 10 Care dintre metodele de mai jos sta la baza controlului limitei de fosfati in substantele medicamentoase, conform FR X? A. precipitarea cu nitrat de argint B. tratarea cu o solutie acida de permanganat de potasiu C. calcinarea in flacara timp de 10 minute D. reactia de culoare cu molibdatul de amoniu in hidroxid de sodiu E. reactia de culoare cu molibdatul de amoniu in acid nitric (pag. 1178)

Pag. 265 din 284

* 16 La controlul limitei de calciu, solutia de baza din care se prepara solutia etalon de comparatie, contine: A. carbonat de calciu in acid acetic B. clorura de calciu in apa C. sulfat de calciu in apa D. carbonat de calciu in acid sulfuric E. oxalat de calciu in apa (pag. 265) * 17 Limita de carbonati in substantele medicamentoase se determina cu: A. o solutie de hidroxid de bariu B. o solutie de molibdat de amoniu C. o solutie de sulfura de sodiu D. un acid mineral E. o solutie de nitrat de argint (pag. 258) 18 Solutia de reactiv de nitrat de argint 20 g/L serveste la determinarea limitei de: A. carbonati B. ioduri C. fosfati D. azotati E. bromuri (pag. 267) 19 Selectati raspunsurile incorecte referitoare la controlul limitei de carbonati: A. FR X nu prevede compararea solutiei de analizat cu o solutie etalon B. se determina prin incalzire in flacara C. nu se foloseste solutie etalon de ion carbonat D. se executa reactia de culoare cu hidroxidul de bariu E. FR X prevede compararea solutiei de analizat cu o solutie etalon dupa 10 minute (pag. 1127) 20 Conform FR X, controlul limitei de nitrati: A. se executa prin reactia de culoare cu saruri de bariu B. se executa prin procedeul cu acid sulfuric C. se determina prin reactia de culoare cu nitratul de argint D. se executa prin reactia de culoare cu acidul sulfosalicilic E. solutia de analizat nu trebuie sa se coloreze in galben mai intens decat solutia etalon (pag. 1112)

21 Substantele organice usor carbonizabile se determina conform FR X, astfel: A. prin procedeul cu acid azotic B. prin reactia de culoare cu nitratul de argint C. prin calcinare D. prin procedeul cu acid sulfuric E. prin tratare cu o solutie de permanganat de potasiu in acid sulfuric (pag. 1139) 22 Alegeti raspunsurile corecte referitoare la limita de metale grele in substante organice: A. substanta organica se mineralizeaza cu acid azotic (R) B. substanta organica se mineralizeaza cu acid sulfuric (R) C. substanta organica se mineralizeaza cu acid clorhidric (R) D. FR X precizeaza ca prezenta sarurilor de fer in rezidul de la calcinare nu interfereaza E. se determina prin reactia de culoare cu nitratul de argint (pag. 1057) 23 Controlul limitei de calciu se bazeaza pe reactia acestuia cu oxalatul de amoniu cand se formeaza: A. un precipitat alb-galbui amorf B. o tulbureala sau un precipitat alb microcristalin C. un precipitat alb cazeos D. un precipitat de oxalat de calciu insolubil in acid acetic si amoniac E. o tulbureala albastra (pag. 1164) 24 Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte? A. ionul fosfat se identifica cu molibdatul de amoniu B. ionul fier (III) se identifica cu piridina C. ionul cobalt (II) se identifica cu hidroxidul de bariu D. ionul clorura se determina cu nitratul de argint E. FR X nu prevede pentru decelarea impuritatilor solutii etalon (pag. 1028)

Pag. 266 din 284

25 Care dintre afirmatiile referitoare la controlul limitei pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile prin calcinare sunt adevarate? A. se folosesc solutii etalon B. se efectueaza prin calcinare in flacara timp de 10 minute C. se foloseste pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile in substante minerale incolore D. nu se folosesc solutii etalon E. aceasta metoda nu este prevazuta in FR X (pag. 1161) 26 Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitei de fier sunt corecte? A. ionul fier trivalent se determina pe baza reactiei cu hexacianoferatul (III) de potasiu B. fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat alb cazeos C. fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat verde D. fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu o tulbureala sau un precipitat albastru functie de concentratie E. solutia etalon de fier se prepara la nevoie (pag. 1167) 27 Referitor la determinarea impuritatilor de substante organice carbonizabile prin procedeul cu acid sulfuric: A. acidul sulfuric folosit se raceste la 10 grade celsius B. se aplica substantelor organice C. se efectueaza la temperatura de 10 grade celsius D. se aplica atat substantelor minerale cat si celor organice E. se efectueaza la temperatura de 150 grade celsius (pag. 1143) 28 FR X prevede pentru controlul limitei de arsen: A. procedeul I se aplica atunci cand arsenul din proba de analizat este peste limita de sensibilitate a reactiei cu hipifosfit de sodiu in acid clorhidric B. procedeul I se aplica atunci cand arsenul din proba de analizat este sub limita de sensibilitate a reactiei cu hipifosfit de sodiu in acid clorhidric C. procedeul II se bazeaza pe reducerea compusilor arsenului la arsenura de hidrogen D. procedeul II se aplica la controlul arsenului in substante organice E. nu exista doua procedee pentru controlul limitei de arsen (pag. 1136)

29 Selectati raspunsurile corecte despre controlul limitei de carbonati, conform FR X: A. FR X prevede compararea solutiei de analizat cu o solutie etalon B. se determina prin incalzire in flacara C. se foloseste o solutie etalon de ion carbonat D. se executa reactia de culoare cu hidroxidul de bariu E. compararea solutiei de analizat cu solutia etalon se face dupa 24 ore (pag. 1156) 30 Precizati raspunsurile incorecte despre controlul limitei de impuritati organice usor carbonizabile, conform FR X: A. se determina prin metoda refractometrica B. se determina prin procedeul prin calcinare C. se determina prin metode cromatografice D. se determina prin metode spectrofotometrice E. se determina prin procedeul cu acid sulfuric (pag. 1149) 31 La determinarea limitei de cloruri, se formeaza un precipitat: A. alb de clorura de calciu B. alb de clorura de argint C. solubil in amoniac D. greu solubil in apa si acid azotic diluat E. galben de clorura de argint (pag. 250-262) 32 La controlul limitei de fosfati: A. se formeaza un precipitat galben de molibdat de amoniu B. se foloseste ca reactiv molibdatul de amoniu C. la concentratii mici apare o tulbureala galbena de fosfomolibdat de amoniu D. la concentratii mari se obtine un precipitat usor solubil in apa E. se foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) de potasiu (pag. 258) 33 Controlul limitei de metale grele se refera la metalele ce precipita sub forma de sulfuri greu solubile in mediu acid, si anume: A. Hg2+ B. Zn2+ C. Cu2+ D. Fe2+ E. Bi3+ (pag. 252)

Pag. 267 din 284

34 In cazul decelarii impuritatilor de arsen se pot utiliza urmatoarele procedee: A. cu hartie indicator pentru arsen B. cu tetraiodomercuratul (II) de potasiu C. cu molibdatul de amoniu D. cu hipofosfitul de sodiu E. mineralizarea substantei (pag. 250) 35 Tetraiodomercuratul (II) de potasiu: A. este utilizat ca reactiv pentru decelarea impuritatilor de amoniu si fer B. in mediu alcalin formeaza reactivul Nessler C. cu ionul amoniu formeaza un precipitat galbenbrun D. in mediu acid formeaza cu ionul amoniu un complex de culoare galbena E. este o combinatie complexa greu solubila in apa (pag. 260) 36 Controlul limitei de azotati: A. se bazeaza pe reactia de nitrare a acidului sulfosalicilic B. conduce la obtinerea unui nitroderivat de culoare galbena C. are loc in mediu de acid sulfuric D. are loc in mediu de hidroxid de sodiu E. se bazeaza pe reactia de nitrare a acidului salicilic (pag. 262) 37 Ionul Ba2+ in solutie este folosit pentru decelarea impuritatilor de: A. fosfati B. azotati C. cloruri D. carbonati E. sulfati (pag. 257) 38 In procedeul cu acid sulfuric pentru determinarea limitei de impuritati organice usor carbonizabile: A. se detecteaza impuritatile organice din substantele organice B. se detecteaza impuritatile organice din substantele minerale incolore C. solutia se coloreaza datorita carbonizarii impuritatilor D. limitele admise se determina prin comparare cu solutii etalon E. se detecteaza impuritatile anorganice din substante organice (pag. 261)

39 Dintre ionii metalici de mai jos, nu se deceleaza ca impuritati conform FR X: A. Na+ B. Sb3+ C. Bi3+ D. K+ E. Ca2+ (pag. 250-260) 40 Procedeul cu hartie indicator pentru arsen consta in: A. imbibarea hartiei de filtru cu o solutie alcoolica de MgCl2 B. reducerea arsenului la hidrogen arseniat C. aparitia unei coloratii galbene pe hartia indicator D. reactia hidrogenului arseniat cu clorura mercurica E. folosirea unui sistem oxidant de zinc si clorura stanoasa (pag. 258) 41 Precipitarea metalelor grele sub forma de sulfuri greu solubile se realizeaza cu: A. sulfat de sodiu B. carbonat de sodiu C. fosfat trisodic D. sulfura de sodiu E. tioacetamida (pag. 255) 42 In vaccinuri adsorbite se determina impuritati de: A. aluminiu B. arsen C. calciu D. fier E. metale grele (pag. 262) 43 Controlul limitei de calciu: A. se face comparativ cu o solutie etalon de oxalat de amoniu B. se bazeaza pe reactia ionului de calciu cu o solutie de acid oxalic C. se face comparativ cu o solutie etalon de calciu 0,1 g/mL D. se face comparativ cu o solutie etalon de calciu 0,1 mg/mL E. se bazeaza pe reactia ionului de calciu cu oxalatul de amoniu (pag. 256)

Pag. 268 din 284

44 Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A. limita de fier se determina cu tetraiodomercuratul (II) de potasiu B. limita de calciu se determina cu nitrat de argint C. limita de zinc se determina cu hexacianoferat (II) de potasiu D. limita de metale grele se determina cu sulfura de sodiu E. limita de fosfati se determina cu molibdatul de amoniu (pag. 258-262) 45 Referitor la determinarea limitei de cloruri, alegeti afirmatia corecta: A. se determina cu oxalatul de amoniu B. se determina cu azotatul de argint C. se obtine un precipitat alb de clorura de argint D. se obtine un precipitat alb de clorura de amoniu E. se obtine un precipitat alb de azotat de argint (pag. 258) 46 La controlul limitei de calciu: A. proba este corespunzatoare daca reactia pentru Ca2+ este negativa B. proba este corespunzatoare daca tulbureala sau precipitatul aparut sunt mai putin intense decat cele din proba etalon C. FR X prevede alta metoda de identificare daca proba contine ioni de fier D. ionii de fier nu interfera in analiza E. FR X nu prevede compararea cu o solutie etalon (pag. 256,1010) 47 La controlul limitei de carbonati: A. pentru prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de sodiu anhidru B. pentru prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de calciu C. pentru prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de calciu cristalizat D. pentru prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de amoniu E. solutia etalon se obtine prin diluarea solutiei de baza (pag. 1010)

48 Solutia etalon de arsen utilizata la controlul limitei de arsen prin procedeul II (FR X): A. se prepara din solutia de baza B. se prepara la nevoie C. se trateaza in mod identic cu proba D. contine ioni As(III) si As(V) E. contine ioni As(V) (pag. 1009) 49 Pentru care impuritate FR X foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) de potasiu? A. zinc B. amoniu C. fer D. metale grele E. arsen (pag. 1011) 50 Pentru controlul limitei de amoniu se utilizeaza ca reactiv principal: A. hipofosfitul de sodiu B. solutia bazica de tetraiodomercurat (II) de potasiu C. solutia acida de tetraiodomercurat (II) de potasiu D. reactivul Nessler E. complexonul III (pag. 250) Tema nr. 49 Toxicomanii: morfinomania si heroinomania, cocainomania, toxicomanii induse de halucinogenele naturale (TI-IC) si de sinteza (LSD), tabagismul Bibliografie asociata temei: Martian Cotrau, Teodor Stan, Lidia Popa, I. Preda, Maria Kincsesz-Ajtay - Toxicologie, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991. pag. 162-165, pag. 170-173, pag. 185-186, pag. 188190 1 Toxicitatea cocainei consta in:

A. actiunea simpatomimetica B. actiunea anticolinergica C. actiunea parasimpatomimetica D. excitarea SNC, urmata de deprimarea acestuia E. produce hipertermie (pag. 185)

Pag. 269 din 284

Tulburarile cardiovasculare intalnite in tabagism sunt:

Urmatoarele afirmatii in legatura cu opiomania sunt adevarate, cu exceptia:

A. tahicardia B. riscul producerii infarctului de miocard C. scaderea ponderala D. astenia E. hipertensiunea arteriala (pag. 190) 3 Morfinomanul se caracterizeaza prin:

A. simptomatologia este diferita de cea din morfinomanie B. degradarea fizica si psihica se instaleaza mai lent comparativ cu morfina C. efectul euforizant este mai puternic decat cel indus de heroina D. heroinomania este mai grava decat opiomania E. se trateaza prin administrarea de nalorfina (pag. 171) 8 Dependenta fizica si toleranta in opiomanie se instaleaza prin urmatoarele mecanisme:

A. fata palida cu extremitati reci B. secretii abundente C. tegumente uscate, cu eruptii D. mioza E. preocuparea principala este procurarea dozelor de drog (pag. 171) 4 In heroinomanie:

A. cresterea primului pasaj hepatic B. mecanisme farmacocinetice C. mecanisme farmacodinamice D. cresterea sensibilitatii receptorilor corespunzatori E. inductie enzimatica (pag. 171) 9 Semnele caracteristice ale intoxicatiei acute cu morfina sunt:

A. manifestarile sunt mai grave decat in morfinomanie B. instalarea senzatiilor dorite este lenta, dar persistenta C. toleranta este foarte mica D. se mentine pericolul supradozarii, chiar in conditiile dezvoltarii tolerantei E. sindromul de abstinenta este deosebit de grav (pag. 172,173) 5 In cocainomanie:

A. diminuarea ritmului respirator B. midriaza C. hipertermia D. hipertensiunea arteriala E. mioza (pag. 170) 10 Nicotina: A. actioneaza la nivelul jonctiunii neuromusculare B. este indicata in tratamentul miasteniei gravis C. eliminarea este favorizata de administrarea NaHCO3 D. determina decesul prin stop cardiac sau respirator E. actioneaza la nivelul sinapselor ganglionare (pag. 189, 190) 11 Afectiunile respiratorii intalnite in tabagism sunt: A. edemul pulmonar B. emfizemul pulmonar C. perforarea septului nazal D. astmul bronsic E. cancerul pulmonar (pag. 190)

A. toleranta este foarte mare B. dependenta psihica este usoara C. drogul se administreaza exclusiv pe cale parenterala D. este prezenta midriaza E. se poate produce perforarea septului nazal (pag. 185,186) 6 Tabagismul prezinta efecte nocive, datorita urmatoarelor substante prezente in fumul de tigara:

A. oxidul de carbon B. nicotina C. hidrocarburi polinucleare cancerigene D. amine aromatice E. tebaina (pag. 188)

Pag. 270 din 284

12 Cocainomania se caracterizeaza prin: A. instalarea rapida a obisnuintei B. dependenta psihica puternica C. administrarea drogului exclusiv pe cale nazala D. dependenta fizica extrem de puternica E. toleranta foarte mare (pag. 185, 186) 13 Sindromul de abstinenta in morfinomanie se caracterizeaza prin: A. tahicardie si hipertensiune B. dureri musculare, tremuraturi, convulsii C. hipotensiune ortostatica D. mioza E. agitatie intensa (pag. 171) 14 Principalele efecte adverse induse de morfina sunt: A. tulburarile respiratorii B. tulburarile cardiovasculare C. eruptii cutanate D. tulburari hematologice E. tulburari extrapiramidale (pag. 170) 15 Dupa o singura administrare, cocaina induce: A. delirium tremens B. stimulare intelectuala C. inlaturarea senzatiei de foame si oboseala D. anestezie si narcoza E. stare euforica, urmata de anxietate si tristete (pag. 185) 16 Referitor la efectele adverse ale morfinei sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. apar chiar dupa o perioada scurta de tratament B. un efect advers foarte grav este instalarea obisnuintei la efectele euforice C. hipotensiunea este consecinta deprimarii centrilor cardiovasculari D. hipertensiunea este consecinta stimularii centrilor cardiovasculari E. tulburarile neuropsihice nu reprezinta efecte adverse ale morfinei (pag. 171)

17 Referitor la dextromoramida sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. nu produce farmacodependenta B. este un inlocuitor sintetic al nicotinei C. semnele clinice ale intoxicatiei acute sunt similare celor din intoxicatia acuta cu morfina D. cel mai grav efect advers este deprimarea respiratiei E. prezinta actiune toxica similara morfinei (pag. 174) 18 Metadona: A. este substanta activa din produsul Sintalgon B. este mai toxica decat morfina C. se biotransforma prin N-demetilare D. determina farmacodependenta intr-o mai mica masura decat morfina E. nu determina sindrom de abstinenta (pag. 173) 19 Referitor la petidina sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia: A. este substanta activa din produsul Mialgin B. dupa absorbtie se localizeaza in organele interne C. se biotransforma prin hidroliza si N-demetilare D. la nivel renal poate produce necroza tubulara E. se elimina renal sub forma nebiotransformata (pag. 173) * 20 Actiunea toxica a opiului se datoreste in special continutului ridicat in: A. codeina B. tebaina C. morfina D. ezerina E. narcotina (pag. 169) * 21 Simptomatologia si caracteristicile opiomaniei sunt asemanatoare cu cele ale: A. tabagismului B. amfetaminomaniei C. alcoolismului D. morfinomaniei E. ergotismului (pag. 169)

Pag. 271 din 284

* 22 Calea majora de biotransformare a morfinei este: A. hidrogenarea in pozitiile 7, 8 (dezomorfina) B. O- metilarea C. acetilarea D. sulfurarea E. conjugarea cu acidul glucuronic (pag. 170) * 23 Actiunea toxica a morfinei se manifesta prin: A. excitarea puternica a SNC B. scaderea diurezei prin inhibarea eliberarii hormonului antidiuretic C. deprimare respiratorie D. midriaza E. hipertermie (pag. 170) * 24 Triada toxicitatii acute a opoidelor este: A. HTA, constipatie tahipnee B. diaree, mioza, retentie urinara C. coma, mioza, deprimare respiratorie D. HTA, midriaza, dispnee E. fasciculatii musculare, tahicardie, transpiratii (pag. 170) * 25 Toleranta la morfina: A. este scazuta B. este o toleranta incrucisata cu alte analgezice neopioide C. se explica prin modificari cantitative in raspunsul receptorilor D. nu implica adaptarea centrilor nervosi la actiunea repetata a morfinei E. se explica prin metabolizarea diferita de calea metabolica normala (pag. 170) * 26 In intoxicatia cu morfina, nalorfina se administreaza pentru: A. diagnosticarea intoxicatiei acute B. tratamentul intoxicatiei cronice C. combaterea deprimarii respiratorii in intoxicatia acuta D. prevenirea instalarii dependentei psihice E. tratamentul de substitutie a morfinei la dependenti (pag. 171)

* 27 Care dintre urmatoarele efecte nu corespunde actiunii morfinei: A. deprimant respirator B. bradicardizant C. constipant D. euforizant E. analgezic (pag. 170) * 28 Cel mai puternic efect euforizant il are opioidul: A. heroina B. codeina C. petidina D. hidromorfona E. dextromoramida (pag. 173) * 29 Cocaina produce: A. efecte excitante, urmate de deprimarea centrilor bulbari B. mioza, prin actiune simpatomimetica C. midriaza, prin mecanism anticolinergic D. cresterea diurezei E. dependenta psihica slaba (pag. 180-186) * 30 Prizarea cocainei de catre toxicomani nu determina: A. aparitia de halucinatii B. perforarea septului nazal dupa administrari repetate C. instalarea dependentei psihice D. instalarea dependentei fizice E. anestezia mucoasei nazale (pag. 185) * 31 Accidentele terapeutice consecutive hipersensibilitatii induse de cocaina constau in: A. bradicardie B. hipotensiune C. eruptii cutanate D. fotosensibilitate E. hipertensiune (pag. 185)

Pag. 272 din 284

* 32 Tratamentul intoxicatiei acute cu cocaina se realizeaza prin: A. epurare extrarenala B. administrare de atropina C. perfuzie intravenoasa cu KMnO4 1% D. sustinerea functiilor cardiaca si respiratorie E. administrare de nalorfina (pag. 186) * 33 Consecutiv supradozarii cocainei moartea poate surveni prin: A. instalarea insuficientei renale acute B. paralizie respiratorie si colaps circulator C. soc anafilactic D. accidente hemoragice E. septicemie (pag. 185) * 34 Cocaina se biotransforma prin: A. acetilare B. conjugare cu acid glucuronic C. mercaptare D. hidroliza E. N-demetilare (pag. 185) * 35 Cocainomania prezinta urmatoarele caracteristici, cu exceptia: A. este o toxicomanie majora B. se caracterizeaza printr-o puternica dependenta psihica C. se caracterizeaza prin cresterea tolerantei D. midriaza E. mioza (pag. 185-186) * 36 Nicotina: A. prezinta implicatii toxicologice nesemnificative B. are actiune N-colinolitica C. este utilizata in terapie D. a fost utilizata pentru otravirea sagetilor E. se absoarbe lent (pag. 188) * 37 Nicotina: A. prezinta implicatii toxicologice nesemnificative B. este utilizata in terapie pentru stimularea musculaturii netede C. prezinta actiune N-colinolitica D. se absoarbe lent E. este un lichid foarte volatil (pag. 188-189)

* 38 Tabagismul are urmatoarele caracteristici: A. este o toxicomanie majora B. este o intoxicatie cronica profesionala C. se caracterizeaza prin dependenta psihica usoara D. se caracterizeaza prin sindrom de abstinenta grav E. este o intoxicatie profesionala (pag. 190) * 39 Urmatoarele afirmatii referitoare la toxicocinetica nicotinei nu sunt adevarate: A. patrunde in organism pe cale respiratorie B. se absoarbe lent C. se biotransforma la nivelul nucleului pirolidinic prin oxidare D. se elimina rapid prin urina E. eliminarea renala este marita prin acidifierea urinei (pag. 189) 40 In intoxicatia acuta cu morfina se observa: A. mioza B. hipertermie C. o faza initiala euforica, urmata de o faza de deprimare D. coma cu abolirea reflexelor E. hipertensiune arteriala (pag. 170) 41 Tratamentul intoxicatiei acute cu morfina se realizeaza prin: A. administrare de nalorfina pentru combaterea deprimarii respiratorii B. corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic C. epurare gastrica si renala D. administrare de insulina asociata cu neuroleptice E. administrare de benzodiazepine (pag. 171) 42 Morfinomania se dosebeste de cocainomanie prin prezenta urmatoarelor simptome: A. mioza B. midriaza C. perforarea septului nazal D. sindrom de abstinenta grav E. o puternica depedenta psihica (pag. 170,185)

Pag. 273 din 284

43 Care din urmatoarele afirmatii legate de opiomanie nu sunt adevarate: A. opiomania este mai grava decat heroinomania B. simptomatologia este asemanatoare cu cea din cocainomanie C. degradarea fizica si psihica induse de opiu sunt mai puternice comparativ cu morfina D. degradarea fizica si psihica se instaleaza mai lent comparativ cu morfina E. efectul euforizant indus de opiu este mai puternic comparativ cu cel indus de heroina (pag. 169) 44 Nicotina actioneaza toxic la nivelul: A. aparatului reproducator B. muschilor C. SNC D. ficatului si pancreasului E. aparatului cardiocirculator (pag. 188) 45 Principiile de baza in tratamentul opiomaniei sunt: A. intreruperea administrarii toxicului B. detoxicarea in institutii specializate C. substituirea drogului cu derivati cu potential de dependenta mai redus D. diureza fortata E. transfuzia (pag. 172) 46 Nicotina se caracterizeaza prin urmatoerele proprietati toxicocinetice: A. se absoarbe rapid pe toate caile de patrundere B. se biotransforma in proportie mica, de 10-20% C. prin biotransformare formeaza cotinina, metabolit toxic D. se elimina rapid prin urina, respiratie, transpiratie E. alcalinizarea urinei favorizeaza eliminarea renala (pag. 188) 47 In tratamentul intoxicatiei acute cu morfina se recomanda: A. sa se administreze nalorfina ca antidot pentru combaterea deprimarii respiratorii B. sa nu se administreze nalorfina, deoarece declanseaza sindromul de abstinenta C. sa se corecteze dezechilibrul electrolitic D. sa se efectueze epurare gastrica si renala E. sa se administreze insulina asociata cu fenotiazine (pag. 171)

48 Tabagismul: A. este o toxicomanie majora B. determina multiple efecte nocive C. se caracterizeaza printr-o dependenta psihica usoara D. determina sindrom de abstinenta E. determina tulburari neuropsihice (cefalee, tremor, insomnii) (pag. 190) 49 Actiunea toxica a nicotinei se manifesta la nivelul: A. SNC B. respiratiei C. cardiocirculator D. muschilor netezi, in special E. ficatului (pag. 189) 50 Referitor la codeina sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. este metilmorfina B. este diacetilmorfina C. calea majora de biotransformare este conjugarea D. determina obisnuinta E. semnele clinice caracteristice intoxicatiei acute sunt convulsiile si delirul (pag. 172) Tema nr. 50 Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici, neuroleptice, antidepresive, analgeziceantipiretice, glicozide cardiotonice Bibliografie asociata temei: Martian Cotrau, Teodor Stan, Lidia Popa, I. Preda, Maria Kincsesz-Ajtay - Toxicologie, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991. pag. 137-141, pag. 142-147, pag. 152-155, pag.174179, pag. 195-197 1 Printre efectele adverse ale rezerpinei se numara:

A. tulburarile digestive B. tulburarile hematologice C. tulburarile neuropsihice D. tulburari cardiovasculare E. eruptii cutanate (pag. 146)

Pag. 274 din 284

Simptomatologia intoxicatiei acute cu rezerpina se caracterizeaza prin:

*7

Tulburarile renale din intoxicatia acuta cu derivati barbiturici sunt consecinta:

A. paloarea fetei B. bradicardie C. hipotensiune D. hipotermie E. convulsii (pag. 146) 3 Tratamentul intoxicatiei acute cu butirofenone se realizeaza prin:

A. actiunii directe a acestora asupra parenchimului renal B. obstructiei ureterale C. starii de soc sau deshidratarii D. nefritei interstitiale acute toxice E. necrozei tubulare (pag. 140) *8 Principala manifestare clinica a intoxicatiei acute cu derivati barbiturici este:

A. administrarea de antiparkinsoniene B. administrarea de anticonvulsivante C. asistenta respiratorie D. combaterea hematuriei E. administrarea de clorpromazina (pag. 147) 4 Printre efectele adverse ale haloperidolului, se numara:

A. retentia hidrica B. convulsia C. hipoacuzia D. coma E. hipoxia tisulara (pag. 139) *9 Urmatoarele afirmatii in legatura cu derivatii barbiturici sunt adevarate, cu exceptia:

A. depresii B. tulburari de comportament C. methemoglobinemie D. sindrom parkinsonian E. sindrom hemolitic (pag. 146) 5 Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?

A. sunt inductori enzimatici B. derivatii N-substituiti se biotransforma prin hidroliza, cu clivajul ciclului pirimidinic C. stimuleaza activitatea enzimelor propriului lor metabolism D. toleranta se instaleaza fata de efectul hipnotic si anticomitial E. efectul inductor enzimatic prezinta implicatii in biodisponibilitatea unor medicamente (pag. 138-139) * 10 Oliguria din comele barbiturice este consecinta: A. actiunii toxice directe asupra rinichiului B. cristaluriei C. pigmenturiei D. hipoxiei si hipotensiunii E. hepatotoxicitatii (pag. 138) * 11 Toxicitatea acuta cardiovasculara a derivatilor barbiturici este consecutiva: A. metabolizarii intense B. stimularii metabolismului oxidativ al flavoproteinelor C. instalarii farmacodependentei D. actiunii toxice directe asupra miocardului E. caracterului slab acid (pag. 138)

A. fenacetina si paracetamolul, in doze mari, pot produce necroza ficatului B. fenacetina are o valoare terapeutica relativ minora, fata de efectele adverse grave pe care le produce C. intoxicatia acuta cu paracetamol se caracterizeaza prin coma cu deprimare respiratorie D. fenacetina nu produce tulburari hematice E. abuzul de fenacetina (intoxicatia cronica) determina aparitia convulsiilor (pag. 177,178) *6 In faza de debut a intoxicatiei acute cu derivati barbiturici predomina tulburarile:

A. hepatice B. respiratorii C. hematice D. neuropsihice E. cardiace (pag. 139)

Pag. 275 din 284

* 12 Tulburarile majore din coma barbiturica sunt: A. hematologice B. cardiocirculatorii C. neuropsihice D. digestive E. instalarea sindromului de abstinenta (pag. 139) * 13 Urmatoarele afirmatii referitoare la antidepresivele triciclice sunt adevarate, cu exceptia: A. absorbtie digestiva rapida B. nivelul sanguin scade rapid C. prezinta actiune M-colinolitica D. traverseaza bariera placentara E. se biotransforma prin hidroxilare la nivelul sistemului triciclic, urmata de conjugare (pag. 153) * 14 Intoxicatia acuta cu antidepresive triciclice se caracterizeaza prin urmatoarele semne si simptome, cu exceptia: A. uscaciunea gurii, consecinta a efectului Mcolinolitic B. somnolenta C. stare ebrioasa D. coma profunda E. halucinatii (pag. 153) * 15 In intoxicatia acuta cu IMAO nu sunt caracteristice: A. tulburarile neuropsihice B. tulburarile hematologice C. retentia urinara D. hipotensiunea E. colapsul cardiovascular (pag. 154) * 16 IMAO: A. blocheaza receptorii adrenergici B. se asociaza cu antidepresivele triciclice pentru cresterea efectului terapeutic C. asociate cu adrenomimetice pot conduce la HTA grava D. stimuleaza eliberarea de neuromediator din granulele de depozit E. se asociaza cu un regim alimentar bogat in tiramina (pag. 154)

* 17 Principiile de tratament in intoxicatia acuta cu IMAO sunt: A. administrarea de adrenalina B. administrarea de excitanti SNC pentru combaterea insuficientei respiratorii C. spalatura gastrica, diureza osmotica neutra D. administrarea derivatilor fenotiazinici pentru combaterea agitatiei E. alcalinizarea urinei (pag. 155) * 18 Urmatoarele afirmatii, in legatura cu IMAO, sunt adevarate, cu exceptia: A. in asociere cu antidepresive triciclice se produc grave tulburari cardiovasculare B. este periculoasa asocierea cu fenotiazine C. stimuleaza enzimele microzomale D. in asociere cu adrenomimetice pot conduce la HTA grava E. asocierea cu hipotensive poate determina insuficienta circulatorie (pag. 154-155) * 19 Referitor la toxicocinetica acidului salicilic sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia: A. derivatii acidului salicilic se absorb rapid de la nivelul tubului digestiv B. se leaga 80% de albuminele plasmatice C. se biotransforma prin acetilare D. conjugarea are loc la nivelul hidroxilului fenolic E. eliminarea este favorizata de alcalinizarea urinei (pag. 174) 20 Referitor la toxicodinamia derivatilor acidului salicilic, urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. salicilamida are actiune deprimanta asupre SNC B. determina dezechilibru acidobazic C. determina dezechilibru hidroelectrolitic D. determina tulburari de coagulabilitate E. nu determina hipokaliemie (pag. 175) 21 Referitor la toxicodinamia fenacetinei sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. induce farmacodependenta B. determina methemoglobinemie C. este nefrotoxica D. poate determina hemoliza E. nu prezinta actiune toxica hepatica (pag. 177,178)

Pag. 276 din 284

22 Intoxicatia acuta cu aminofenazona se manifesta prin: A. tulburari neuropsihice B. hipotensiune, in formele grave insuficienta circulatorie acuta C. hipertensiune arteriala D. convulsii tonico-clonice, la copii E. insuficienta renala acuta, uneori (pag. 180) 23 Referitor la efectele adverse ale fenilbutazonei este adevarat ca: A. determina tulburari hematologice prin mecanism medulotoxic B. determina leucopenie, trombocitopenie, anemie C. determina retentie hidrosalina prin mecanism iritativ la nivel tubular si glomerular D. prelungeste eliminarea renala a unor medicamente cu posibilitatea aparitiei unor efecte toxice E. nu produce hematurie (pag. 180) 24 Principalele masuri de tratament in intoxicatia acuta cu derivati ai acidului salicilic sunt: A. provocarea de varsaturi si efectuarea de spalaturi gastrice B. epurare renala prin alcalinizarea urinei C. epurare renala prin acidifierea urinei D. in cazuri grave se efectueaza epurare extrarenala E. se administreaza saruri de potasiu pentru corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic (pag. 176) 25 Referitor la fenilbutazona este adevarat ca: A. realizeaza concentratii plasmatice foarte mari B. este derivat de pirazol C. se biotransforma majoritar prin hidroxilarea radicalului butil D. hepatotoxicitatea se traduce prin icter colestatic E. cele mai grave efecte adverse sunt leucopenia si agranulocitoza prin mecanism alergic (pag. 179-181) 26 Efectele adverse determinate de derivatii acidului salicilic sunt: A. tulburari de hipersensibilitate B. tulburari hematice C. tulburari metabolice D. tulburari osoase E. tulburari neuropsihice (pag. 175)

27 Sindromul de abstinenta din farmacodependenta barbiturica se manifesta prin: A. somnolenta B. hipertensiune arteriala C. anxietate D. convulsii E. delir (pag. 140) 28 Efectele toxice determinate de fenotiazine sunt: A. deprimarea SNC B. paralizia motricitatii traheobronsice C. deprimarea centrilor respiratori D. bradicardie E. hipertensiune (pag. 143) 29 Efectele toxice ale fenotiazinelor sunt potentate de asocierea cu: A. etanol B. curarizante C. metilxantine D. analgezice E. hipnotice (pag. 143) 30 Tratamentul intoxicatiei acute cu fenotiazine se realizeaza prin: A. administrarea de EDTA-Na2 B. epurare gastrica C. administrarea de ulei de ricin D. administrarea unor doze moderate de derivati barbiturici cu actiune rapida pentru combaterea convulsiilor E. administrarea de saruri de Ca (pag. 145) 31 Reactiile adverse care apar in timpul tratamentului prelungit cu fenotiazine sunt: A. edemul pulmonar B. icterul colestatic C. tulburari extrapiramidale D. fotosensibilitate, dermatite E. hemoragie digestiva (pag. 145)

Pag. 277 din 284

32 Haloperidolul: A. este derivat de p-fluorbutirofenona B. se biotransforma pe cale oxidativa C. se elimina lent, acumulandu-se in ficat D. prezinta actiune toxica mai intensa decat fenotiazinele E. nu determina sindrom extrapiramidal (pag. 146) 33 Elementele caracteristice intoxicatiei acute cu haloperidol sunt: A. hipertensiunea arteriala B. sindromul extrapiramidal C. spasmele muschilor capului si gatului D. hipertermia E. agranulocitoza prin mecanism alergic (pag. 146) 34 Efectele toxice cardiovasculare determinate de fenotiazine sunt consecinta: A. actiunii M-colinolitice B. actiunii colinergice C. actiunii alfa-adrenergice D. actiunii alfa-adrenolitice E. hipoxiei si tulburarilor respiratorii (pag. 143) 35 Tulburarile vizuale caracteristice intoxicatiei acute cu glicozide cardiotonice sunt: A. cecitatea, consecinta a acumularii digitalicelor la nivelul ochiului B. diplopia C. vederea colorata D. glaucomul E. ambliopia (pag. 196) 36 Tulburarile tardive ale intoxicatiei acute cu glicozide cardiotonice sunt: A. tulburari psihice B. tulburari vizuale C. uneori fibrilatie venticulara D. extrasistole ventriculare E. sincopa cardiaca (pag. 196)

* 37 Principalele manifestari clinice in intoxicatia acuta cu derivati ai acidului salicilic sunt urmatoarele, cu exceptia: A. tulburari digestive B. tulburari respiratorii C. deshidratarea D. tulburari cardiovasculare E. modificarea formulei leucocitare (pag. 175) * 38 Cele mai grave efecte adverse ale derivatilor acidului salicilic sunt: A. tulburarile metabolice B. tulburarile renale C. tulburarile digestive D. tulburarile neuropsihice E. tulburarile hematice (pag. 175) * 39 In preintoxicatia terapeutica cu glicozizi digitalici semnul clinic principal este: A. polifagia B. bradicardia C. oliguria D. eruptii cutanate E. dispnee (pag. 196) * 40 Glicozizii digitalici produc actiune toxica prin legare de: A. MAO B. anhidraza carbonica C. NaK/ATP-aza D. COMT E. colinesteraza (pag. 196) * 41 In intoxicatia acuta cu glicozide cardiotonice sunt contraindicate: A. administrarea de atropina B. administrarea de chinina C. epurarea gastrica D. administrarea de clorura de potasiu E. administrarea de EDTA-Na2 (pag. 196)

Pag. 278 din 284

* 42 Dozele toxice de digitalice determina: A. cresterea concentratiei ionului K intramiocardic B. cresterea concentratiei ionului Ca intramiocardic C. stimularea factorului relaxant cardiac D. scaderea concentratiei ionului Na intramiocardic E. stimularea ATP-azei membranare (pag. 196) 43 Dozele toxice de digitalice determina: A. scaderea concentratiei ionului K intramiocardic B. cresterea concentratiei ionului K intramiocardic C. scaderea concentratiei ionului Ca intramiocardic D. cresterea concentratiei ionului Ca intramiocardic E. scaderea concentratiei ionului K extracelular (pag. 196) 44 Reactiile ce caracterizeaza biotransformarea derivatilor barbiturici sunt: A. N-dezalchilarea B. desulfurarea oxidativa C. conjugarea cu cisteina D. hidroliza nucleului pirimidinic E. oxidarea unui radical din pozitia 5 (pag. 138) 45 Utilizarea cronica a derivatilor barbiturici conduce la instalarea tolerantei: A. fata de efectul hipnotic B. fata de efectul anticomitial C. specifica fata de un anumit derivat D. mai repede la derivatii cu actiune rapida E. mai repede la derivatii cu actiune lenta (pag. 140) 46 Factorii care favorizeaza aparitia toxicitatii digitalicelor sunt: A. insuficienta renala B. terapia antiacida C. administrarea de saruri de Ca D. hipokalemia E. terapia concomitenta cu chinidina (pag. 196) 47 Biotransformarea glicozidelor digitalice se realizeaza prin: A. hidroliza B. hidroxilare in pozitia 12 C. epoxidare D. conjugare E. N-demetilare (pag. 195)

48 In tratamentul intoxicatiei cu glicozide cardiotonice se recomanda: A. repaus absolut pentru prevenirea sincopei B. administrarea de adrenalina C. administrarea de KCl sub controlul ionogramei serice D. administrarea de atropina pentru combaterea bradicardiei E. administrarea de EDTA-Na2 (pag. 196) 49 In legatura cu toxicocinetica IMAO sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. se absorb rapid, nivelul sanguin mentinandu-se ridicat B. se biotransforma prin reactii de scindare hidrolitica C. se biotransforma prin reactii de N-oxidare si conjugare D. biotransformarea poate conduce la formarea de ioni carboniu E. se elimina predominant pe cale digestiva (pag. 154) 50 Simptomele de debut ale intoxicatiei cu glicozide cardiotonice sunt: A. tulburari auditive B. tulburari vizuale C. tulburari digestive D. sincopa cardiaca E. extrasistole ventriculare (pag. 196)

Pag. 279 din 284

Tema nr. 51 Alcaloizi tropanici, izochinolinici si indolici generalitati si produse vegetale (Belladonnae radix et folium, Opium, Chelidonii herba et radix, Ipecacuanhae radix, Secale comutum, Vincae minoris herba, Catharanthi rosei herba et radix) Bibliografie asociata temei: Ion Ciulei, Emanoil Grigorescu, Ursula Stanescu Plante medicinale, fitochimie si fitoterapie, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993. pag. 371-377, pag 377- 384, pag. 436, pag. 465479, pag. 492-494, pag. 508-512, pag. 515-516, pag. 531-541, pag. 594-600, pag. 583-590 1 n afeciuni bronice, rdcina de Ipeca se administreaz sub form de:

Care dintre aciunile farmacologice de mai jos corespund alcaloizilor din Secale cornutum ?

A. antiaritmic; B. cardioprotectoare; C. ocitocic; D. antihistaminic; E. vasoconstrictoare periferic. (pag. 539) 6 Preparatele din Secale cornutum sunt remedii preventive i curative n:

A. hemoragii post partum sau post abortum; B. caexie; C. metro- i menoragii; D. infecii urinare; E. perioada iniial de lehuzie. (pag. 539) 7 Care dintre alcaloizii lisergici prezint aciune la nivel circulator ?

A. tinctur; B. soluie perfuzabil; C. sirop; D. pulbere compus, Pulvis Ipecacuanhae opiatus (Pulvis Doveri); E. colir. (pag. 511) 2 Ergotismul cuprinde urmtoarele forme:

A. ergotamina; B. ergometrina; C. codeina; D. DH-ergotamina; E. atropina. (pag. 540) 8 Vincamina se recomand n:

A. gangrenoas; B. ocitocic; C. convulsivant; D. antiagregant plachetar; E. vasodilatatoare periferic. (pag. 531) 3 Din punct de vedere structural, alcaloizii din Secale cornutum se clasific n:

A. dermatite; B. carcinoame cutanate circumscrise; C. insuficien circulatorie cerebral; D. sindrom ischemic al fundului de ochi; E. sechele consecutive accidentelor cerebrale. (pag. 598) 9 Vincamina este contraindicat n:

A. lisergici; B. izolisergici; C. clavinici; D. tropanici; E. morfinanici. (pag. 533) 4 Care sunt alcaloizii lisergici din complexul ergotoxinic ?

A. tumori cerebrale; B. tendin de spasm cerebral; C. retinopatii degenerative; D. graviditate; E. pierderi de memorie. (pag. 598)

A. ergotamina; B. ergocristina; C. ergocriptina; D. ergocornina; E. ergosina. (pag. 539)

Pag. 280 din 284

10 Care sunt cei mai importani alcaloizi oncolitici izolai din Catharanthi herba et radix ? A. reserpina; B. yohimbina; C. vinblastina (VLB); D. papaverina; E. vincristina (VCR). (pag. 585) 11 Vincristina se folosete n tratamentul: A. leucemiilor acute; B. maladiei Hodgkin; C. dizenteriei; D. limfosarcomului; E. maladiei Parkinson. (pag. 588) * 12 De la care aminoacid provin alcaloizii tropanici ? A. fenilalanin; B. ornitin; C. triptofan; D. histidin; E. glicocol. (pag. 371) * 13 Biosinteza acidului tropic: A. are ca precursor ornitina; B. nu are precursor bine determinat; C. a fost elucidat n culturi de celule radiculare de Digitalis purpurea; D. are ca precursor fenilalanina; E. a fost elucidat n culturi celulare de Digitalis lanata. (pag. 373) * 14 Nucleul tropanic: A. este structura de baz pentru reserpin; B. este structura de baz pentru alcaloizii izochinolinici; C. este structura de baz pentru alcaloizii indolici; D. este structura de baz pentru morfin; E. prezint stereoizomerie, datorat poziiei grupei OH de la C3 fa de puntea =NCH3. (pag. 374, 375)

* 15 Prin sintez total: A. se pot obine atropina, scopolamina, cocaina; B. nu poate fi elucidat structura alcaloizilor tropanici; C. nu este posibil obinerea atropinei; D. nu este posibil obinerea cocainei; E. nu este posibil obinerea scopolaminei. (pag. 376) * 16 Produsul Belladonnae radix et folium reprezint: A. frunzele speciei Datura stramonium; B. rdcinile i frunzele speciei Atropa belladonna; C. frunzele speciei Erythroxylon coca; D. rdcinile speciei Phytolacca americana; E. rizomii speciei Scopolia carniolica. (pag. 377) * 17 Hiosciamina: A. este un alcaloid indolic; B. este un derivat cumarinic; C. este esterul tropanolului cu acidul tropic; D. este eterul tropanolului cu acidul tropic; E. este un amestec racemic. (pag. 378) * 18 Atropina este esterul tropanolului cu: A. acidul atropic; B. acidul cinamic; C. acidul benzoic; D. acidul D,L-tropic; E. acidul L-tropic. (pag. 378) * 19 Menionai principiile active ale produsului Belladonnae radix et folium: A. alcaloizii indolici; B. saponozidele; C. glicozidele cardiotonice; D. alcaloizii tropanici; E. alcaloizii izochinolinici. (pag. 378) * 20 Din punct de vedere structural, alcaloizii benzilizochinolinici simpli cuprind: A. benzilizochinoline de tip papaverin; B. proaporfine; C. aporfine; D. bisbenzilizochinoline; E. benzofenantridine. (pag. 436)
Pag. 281 din 284

* 21 Opiul reprezint: A. extractul obinut din capsulele imature de mac (Papaver somniferum); B. latexul din partea aerian a speciei Chelidonium majus; C. latexul concretizat la aer, recoltat n urma unor incizii practicate la suprafaa capsulelor imature de mac (Papaver somniferum); D. latexul extras din tulpinile unor specii de Euphorbia; E. latexul obinut din capsulele uscate ale speciei Papaver rhoeas. (pag. 465) * 22 De la specia Papaver somniferum, precizai varietatea cultivat pentru opiu i semine: A. flavum; B. album; C. atropurpureum; D. pubescens; E. tomentosum. (pag. 466) * 23 Latexul din Chelidonium majus: A. are culoare verde; B. se obine numai din prile aeriene uscate; C. are culoare portocalie; D. se obine numai din rdcinile uscate; E. prezint aciune simpatolitic. (pag. 492) * 24 Chelidonii herba: A. are efect colecistokinetic; B. conine codein, cu aciune antitusiv; C. se folosete n tratamentul afeciunilor respiratorii; D. conine, n principal, alcaloizi cu nucleu tropanic; E. nu se recomand n diskinezii biliare. (pag. 493, 494) * 25 Principiile active ale rdcinii de Ipeca sunt reprezentate de alcaloizii: A. tropanici; B. izochinolinici de tip emetin; C. morfinanici; D. lisergici; E. indolici de tip stricnin. (pag. 509)

* 26 Din punct de vedere terapeutic, cel mai activ alcaloid din rdcina de Ipeca este: A. cefelina; B. psihotrina; C. emetamina; D. emetina; E. O-metilpsihotrina. (pag. 511) * 27 De la care aminoacid provin alcaloizii indolici ? A. triptofan; B. histidin; C. fenilalanin; D. ornitin; E. lisin. (pag. 515) * 28 Produsul Secale cornutum reprezint: A. sporii ciupercii Claviceps purpurea; B. fructele speciei Secale cereale; C. scleroii ciupercii Claviceps purpurea; D. rdcinile speciei Secale cereale; E. hifele ciupercii Claviceps purpurea. (pag. 531) * 29 Care sunt componentele utile terapeutic din Secale cornutum ? A. protoalcaloizii de tip efedrin; B. alcaloizii de tip morfinanic; C. alcaloizii izolisergici; D. alcaloizii lisergici; E. alcaloizii clavinici. (pag. 533) * 30 Menionai alcaloidul principal din compoziia produsului Vincae minoris herba: A. atropina; B. codeina; C. papaverina; D. morfina; E. vincamina. (pag. 595)

Pag. 282 din 284

* 31 Produsul medicinal Catharanthi herba et radix reprezint: A. apartea aerian a speciei Vinca minor; B. rdcina speciei Atropa belladonna; C. partea aerian i rdcinile speciei Catharanthus roseus; D. partea aerian a speciei Passiflora incarnata; E. rdcina speciei Taraxacum officinale. (pag. 583) 32 Precizai afirmaiile corecte privind obinerea produsului Belladonnae folium: A. frunzele se usuc lent, la 100 i n condiii C anaerobe; B. recoltarea frunzelor se face ntre orele 911, la nceputul i n timpul nfloririi; C. la plantele de cultur, recoltarea frunzelor se face o singur dat pe an, vara; D. frunzele se usuc rapid, la 5060 i n condiii C de bun aerisire; E. recoltarea frunzelor se face ntre orele 1820, n timpul nfloririi. (pag. 377) 33 n timpul uscrii produsului Belladonnae radix et folium, dar mai ales la extracia alcaloizilor, datorit mediului alcalin: A. acidul atropic se racemizeaz la acid D,L-tropic; B. nu au loc modificri chimice; C. acidul L-tropic se racemizeaz la acid D,L-tropic; D. se obine morfina; E. se obine D,L-hiosciamina (atropina). (pag. 378) 34 Menionai alcaloizii cu nucleu tropanic din Belladonnae radix: A. hiosciamina; B. scopolamina; C. N-metilpirolina; D. N-metilpirolidina; E. belaradina. (pag. 378, 379) 35 Alturi de alcaloizii tropanici, produsul Belladonnae radix et folium mai conine: A. baze pirolice; B. cocain; C. baze pirolidinice; D. papaverin; E. nicotin. (pag. 379, 380)

36 Aciunea farmacodinamic a produsului Belladonnae radix et folium se datorete: A. coninutului de alcaloizi indolici; B. cocainei; C. atropinei, prototipul substanelor parasimpatolitice; D. coninutului de alcaloizi tropanici; E. cinamil-cocainei. (pag. 382) 37 Alcaloizii totali din Belladonnae radix intr n compoziia urmtoarelor produse industriale: A. Distonocalm; B. Cofedol; C. Bergonal; D. Hipazin; E. Foladon. (pag. 384) 38 Menionai centrele de greutate, la nivel mondial, pentru cultura speciei Papaver somniferum: A. Romnia; B. Australia; C. India; D. China; E. Iran. (pag. 465, 466) 39 n Europa: A. seminele de mac nu se utilizeaz n alimentaie; B. concomitent cu extracia alcaloizilor din opiu, se urmrete i obinerea seminelor de mac; C. seminele de mac nu se utilizeaz pentru extracia uleiului gras; D. seminele de mac se folosesc ca atare, n alimentaie sau pentru extracia uleiului gras; E. nu pot fi obinute seminele de mac, din cauza degradrii rapide a acestora. (pag. 467) 40 Din punctul de vedere al compoziiei chimice, opiul: A. conine 1020% alcaloizi totali; B. nu conine alcaloizi; C. conform F.R. X, trebuie s conin cel puin 11% morfin, ceilali alcaloizi putnd s varieze necondiionat; D. conform F.R. X, trebuie s conin cel puin 1% morfin; E. conine 12% alcaloizi totali. (pag. 468)

Pag. 283 din 284

41 Precizai alcaloizii cu nucleu morfinanic din compoziia opiului: A. morfina; B. codeina; C. narcotina; D. tebaina; E. papaverina. (pag. 469) 42 Opiul: A. nu determin farmacodependen, la utilizare repetat; B. a fost folosit din cele mai vechi timpuri pentru aciunea sa analgezic; C. nu prezint importan terapeutic; D. prezint avantajul c poate fi injectat ca atare; E. prezint dezavantajul c provoac, la consum repetat, farmacodependen. (pag. 473, 474) 43 Opiul se administreaz sub form de: A. tinctur; B. unguent; C. extract; D. soluie injectabil; E. sirop. (pag. 478) 44 Din punct de vedere structural, alcaloizii din Chelidonii herba et radix sunt derivai: A. benzofenantridinici; B. indolici; C. protoberberinici; D. tropanici; E. protopinici. (pag. 493) 45 Culoarea portocalie a latexului de Chelidonium majus este imprimat de urmtorii alcaloizi: A. sanguinarina; B. cheleritrina; C. berberina; D. stilopina; E. protopina. (pag. 493)

46 Chelidonii herba i extractele obinute din acest produs se utilizeaz n tratamentul: A. glaucomului; B. hipertensiunii arteriale; C. maladiei Parkinson; D. icterului; E. afeciunilor hepato-biliare. (pag. 493) 47 Care dintre alcaloizii din Chelidonii herba et radix se folosesc i ca substane pure ? A. papaverina; B. chelidonina; C. cheleritrina; D. sanguinarina; E. atropina. (pag. 494) 48 Ipecacuanhae radix conine: A. alcaloizi izochinolinici; B. emetin; C. cefelin; D. atropin; E. morfin. (pag. 509) 49 Emetina este: A. expectorant, n doze mici; B. antihipertensiv; C. vomitiv, n doze mari; D. folosit n tratamentul dizenteriei amoebiene; E. antimigrenoas. (pag. 511) 50 n tratamentul dizenteriei amoebiene, emetina: A. nu prezint eficacitate terapeutic; B. distruge formele vegetative ale protozoarului Entamoeba histolytica; C. nu se utilizeaz ca atare, n stare pur; D. se utilizeaz ca atare, n stare pur, ca medicament chimioterapic; E. stimuleaz dezvoltarea formelor vegetative ale protozoarului Entamoeba histolytica. (pag. 511)

Pag. 284 din 284