3.

MASINA SINCRONA
3.1. GENERALITATI
Masina sincrona este o masina electrica de curent alternativ cu camp magnetic invartitor, la care turatia rotorului este egala cu turatia campului magnetic invartitor, indiferent de valoarea sarcinii. Masina sincrona poate functiona in regim de generator sau in regim de motor, nefiindu-i caracteristic regimul de frana. De asemenea, masina sincrona se foloseste pe scara larga si in regim de compensalor sincron (motor sincron supraexcitat, functionand in gol), caz in care compenseaza energia reactiva a retelei de alimentare. Pentru masina sincrona, inductorul (partea care creeaza campul magnetic) este rotorul, iar indusul (partea in care se induc t.e.m.) este statorul. Acest tip constructiv de masina sincrona este cel mai folosit si se numeste masina sincrona de constructie nomala sau directa. Mai rar, se construiesc si masini sincrone de constructie inversata, la care inductorul este statorul, iar indusul este rotorul (ca la masina asincrona sau de curent continuu).

3.2. ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE MASINII SINCRONE

Ca orice masina electrica rotativa, masina sincrona este formata din doua parti constructive de baza: statorul si rotorul. Statorul este partea fixa a masinii, fiind constituit, ca si la masina asincrona, din aceleasi parti: miezul feromagnetic statoric si infasurarea statorica. In plus, statorul mai include si carcasa masinii impreuna cu elementele ei caracteristice (talpi de fixare, scuturi laterale etc.). Miezul feromagnetic statoric se executa din tole sau segmente de tole, stantate din tabla silicioasa, izolate cu lacuri sau cu oxizi ceramici. Tolele se impacheteaza in interiorul carcasei, iar miezul se consolideaza cu tole marginale de grosime mai mare. In cazul masinilor sincrone de putere mare, miezul feromagnetic statoric se realizeaza. Din rnai multe pachete de tole de aproxirnativ 5 cm grosime, intre pachete prevazandu-se canale radiale de racire. Infasurarea statorica se construieste uzual in varianta trifazata si este uniform repartizata in crestaturile statorice. Materialul conductor din care se executa infasurarea este cuprul de sectiune circulara sau dreptunghiulara. La generatoarele sincrone trifazate, infasurarea statorica se conecteaza in stea, pentru a se evita inchiderea armonicilor curentului de ordinul 3 sau multiplu de 3, precum si aparitia unor armonici de acelasi ordin in curba tensiunii de faza. Rotorul masinii sincrone de constructie normala se deosebeste fundamental de rotorul masinii asincrone si este constituit, in principal, din miezul rotoric si din infasurarea rotorica. Dupa constructia miezului rotorului, se deosebesc masini sincrone cu poli inecati si masini sincrone cu poli aparenti.

Masinile cu poli inecati se construiesc uzual ca masini bipolare si au viteza rotorica periferica mare (Fig. 3.1.a). Acest tip de masina rezista bine la actiunea fortelor centrifuge care solicita rotorul din punct de vedere mecanic si se numeste masina de tip turboalternator, care se realizeaz de obicei cu axul orizontal, fiind antrenata de o turbina cu abur. Pentru a avea forte centrifuge cat mai reduse, turboalternatoarele au lungimea rotorului mare si diametrul mic. Miezul rotoric al masinii cu poli inecati este construit din otel masiv si se realizeazaz dual prin turnare. In miezul rotoric, sunt frezate crestaturi radiale, repartizate uniform pe aproape 2/3 din periferia rotorului. Daca se neglijeaza deschidere carestaturilor rotorice, largimea intrefierului dintre stator si rotor poate fi considerata constanta.

a) b) Fig.3.1. Sectiune transversala pirintr-o masina sincrona: a - cu poli inecati; b - cu poli aparenti: 1 armatura statorica; 2 talpa polara rotorica; 3 armatura feromagnetica rotorica; 4 infasurare rotorica (de excitatie); 5 - linie a campului magnetic de excitatie; 6 - ax.

Masinile cu poli aparenti se construiesc ca masini multipolare si au viteza rotorica periferica mai mica( Fig.3.l.b). Din acest punct de vedere,masina se construieste cu rotorul de diametru mare si lungime mica, fortele centrifuge care solicita, rotorul din punct de vedere mecanic fiind mai mici. Acest tip de masina se numeste masina de tip hidroalternator, care se realizeaza de obicei cu axul vertical, fiind antrenata de o turbina cu apa. La masina cu poli aparenti, intrefierul dintre stator si rotor nu mai este constant; in dreptul polilor inductori, intrefierul este mic, iar in spatiul dintre poli intrefierul este rnare. Masina sincrona cu poli aparenti este anizotropa din punct de vedere magnetic. Infasurarea de excitatie (rotorica) a masinii sincrone cu poli inecati se realizeaza din bobine repartizate in crestaturile rotorului, iar a masinii cu poli aparenti se realizeaza din bobine concentrate asezate pe polii inductori si inseriate astfel incat sa formeze poli rnagnetici alternati. Infasurarea de excitatie este parcursa de curentul continuu de excitatie Ie, care ceeaza, la randul lui, campul magnetic de excitatie de inductie Bo (Fig.3 .1),camp fix fata de rotor si invartitor fata de stator(a se vedea paragrafu 2.3.c.). La masinile sincrone de putere mijlocie si mare, in piesele polare de pe partea dinspre intrefier, sunt prevazute crestaturi in care se plaseaza un sistem de bare scurtcircuitate la capete, ce pot fi privite ca elemente ale unei colivii rotorice, asemanatoare unei colivii de masina asincrona, colivie care are rol important la pornirea in asincrona

motoarelor sincrone sau la amortizarea pendulatiilor rotorului, fiind denumita, din aceasta cauza, colivie de pornire si amortizare. Legatura dintre infasurarea rotorica si exterior se realizeaza, prin intermediul contactelor alunecatoare perie - colector. Capetele infasurarii rotorice sunt legate la doua inelecolectoare, fixate la unul din extremitatile axului. Periile care calca pe inele asigura legatura in tresursa exterioara de curent continuu si infasurarea de excitatie.

3.3. DOMENII DE UTILIZARE, DATE NOMINALE, SIMBOLIZARE

Masinile sincrone pot functiona in regim de generator cand primesc energie mecanica la arbore si, o transforma, prin intermediul campului magnetic de excitatie, in energie electrica, cedata retelei pe la borne, sau pot functiona in regim de motor, cand primesc energie electrica de la reteaua de c.a. si o transforma din energie mecanica, cedata la ax mecanismului antrenat. 3.3.1. DOMENIILE DE UTILIZARE ALE MASINII STNCRONE 3.4.2. MOTORUL SINCRON
3.5. TEORIA GENERATORULUI SINCRON CU POLI iXnCaTt 3.5.1. MARIMI COMPLEXE 3.5.2.E CUATII DE FLTNCTTONARES,C HEMAE CHTVALENTA 3.5.3. DIAGRAME DE FAZOzu
3.5.4. CUPLUL ELECTROMAGNETIC

3.5.5. PUTEREA ELECTROMAGNETICA 3.5.6. PUTEREA REACTIVA

3.5.7. STABILITATEA STATICA A GENERATOIIULUI SINCITON

3.6. TEORTA GENERATORULUT SINCRON CU POLr APARENTI 3.6.1. DI]SCOMPLTNEREMAA RIMILOR DUPA DOUA AXE 3.6.2. ECUATIILE MA$INII $r DTAGRAMELE DE FAZORI 3.6.3. CUPLUL ELECTROMAGNETIC 3.7. FUNCTIONAREA GENERATORULUI SINCRON PE RETEA PROPRIE 3.7.1. CARACTEzuSTICA DE FLTNCTIONAREiN GOL 3.7.2. CARACTERISTICILE EXTERNE 3.7.3. CARACTERISTICA DE SCURTCIRCUIT

3.8.FUNCTIONAREAG ENERATORULUSII NCRONin pnnnlnl CU O RETEAD E PUTEREIN FINITA

3.8.1. CUPLAREA LA RETEA A GENERAI'ORULUI SINCRON 3.8.2. FUNCTTONAREA GENERATORULU STNCRON iN panarEl- CU O RETEA DE PUTERE INFINITA, LA EXCITATIE VARIABILA $I PUTERE ACTIVA CONSTANTA - CANACTERISTICILE iN V 3.9. SCURTCIRCUIT TRIFAZAT BRUSC LA GENERATORUL SINCRON 3.9.1.CALCULUL CURENTTLORD E SCURTCTRCUTT