ASPECTE MEDICO-LEGALE ALE VATAMARII CORPORALE

Conf. dr. George Cristian Curca

1.ASPECTE GENERALE LEGATE DE EXPERTIZA MEDICO-LEGALA CA PROBA BIOLOGICA SI DE VATAMAREA CORPORALA Definitiile sint in general cele mai putin citite sau plcute texte dar pentru specialisti ele reprezint o delimitare necesara a noiunilor ceea ce in practica este adesea esenial. Exista mai multe definitii posibile ale medicinii legale, ca de altfel in orice domeniu de definit cu continut complex: etimologic reprezinta aplicarea cunostiintelor medicale la necesitatile implinirii actului legal de justitie. O definitie mai veche preciza ca medicina legala isi pune cunostiintele in slujba justitiei ori de cite ori pentru lamurirea unor cauze judiciare sint necesare anumite precizari cu caracter medical-biologic. Practica medico-legala internationala actuala precum si cea clasica (de exemplu cea initiata de catre Prof. Mina Minovici) are insa un pronuntat caracter expertal1, astfel incit prezentarea concluziilor medicale capata un caracter probatoriu in instanta si este administrat ca o prob, reprezentind in cadrul probatiunii judiciare proba medicala sau proba medical-biologica. De aceea consider ca cea mai potrivita si actuala definitie este urmatoarea: medicina legala este stiinta medicala care urmareste in interesul legii si a justitiei sa obiectiveze si s evalueze aspectele medical-biologice sub forma unui suport stiintific expertal cu caracter probatoriu2. Expertiza medicolegala este procedural necesara in cauzele juridice cu implicatii medicale precum si in cazurile medicale cu implicatii juridice. Rezultatul functionarii biologice are o legitate complexa, rezultatul functional nefiind intru totul predictibil datorita unei multitudini de factori printre care adaptabilitatea, diversitatea si specificitatea biologica proprie fiecarui organism (individ). Numai intelegand astfel realitatea biologica se intelege corect valoarea pe care proba biologico-medicala o poate avea in instanta.
Exemplu: Un caz de talharie. O persoana primeste o lovitura violenta in cap cu o bita de basebal si este tilharita. Majoritatea vor avea o plaga a scalpului si o fractura craniana la acel nivel cu sau fara implicare neurologica cerebrala de care va depinde si gravitatea cazului (numarul de zile de ingrijiri medicale, ZIM); un altul nu va avea fractura craniana dar va face o complicatie intracraniana in orele sau zilele urmatoare (hematom subdural) care daca se agraveaza in afara spitalului poate determina moartea prin rapiditatea si gravitatea evolutiei; un al treilea (probabil cu o grosime mai mare a calotei craniene) nu va avea decit o plaga a
1 2

este subinteleasa si marturia la bara a expertului definitia puncteaza cele 3 momente esentiale ale oricarei examinari, constatari sau expertize medicale.

scalpului (fara fractura craniana si fara complicatie intracraniana) posibil doar o stare de comotie cerebrala reversibila in urmatoarele ore-zile. Sub raportul infractiunii gravitatea faptei antisociale a fost identica. Sub raportul consecintelor medicale cele 3 cazuri au implicatii medicale diferite si un nr. diferit de ZIM.

Agent traumatic Leziune Variabilitate lezionala Optiuni terapeutice Variabilitate evolutiva +/- vindecare Prognostic diferit Medicina legala este deci chemata ca prin cunostiintele de specialitate ale unor experti medicali sa identifice i s separe probele biologice directe, materiale, de probele biologice indirecte, probele cu valoare certa de cele incerte (posibile, probabile) si sa le prezinte instantei pentru a fi administrate corect in ansamblul probelor judiciare ale spetei in cauz. Exist un rationament medico-legal, specific acestui domeniu de activitate care mbina triadic rationamentul medical clinic cu cel morfopatologic3 si criminalistic avand ca fundament verificarea si obiectivarea tuturor datelor medicale si a ipotezelor cauzale: simpla acceptare a acestora este de evitat. In acest sens expertizele medico-legale presupun verificarea aparentelor / probabilitatilor / posibilitatilor si inlocuirea acestora in masura posibilului cu certitudini in cadrul unui demers intotdeauna obiectiv bazat pe o argumentatie stiintifica; aceasta din urma rezulta dintr-o cercetare stiintifica aprofundata ce uneori, trebuie remarcat, este stimulata chiar de actul infractional. Medicul legist trebuie sa-si formuleze concluziile expertizei in deplina impartialitate fata de partile implicate. De asemenea trebuie sa manifeste obiectivitate in afirmatiile si concluziile sale; astfel certitudinile trebuie sustinute stiintific in afara oricarei indoieli: in conditiile celui mai mic dubiu sau a unei argumentatii stiintifice incomplete/inconsistente va trebui sa-si exprime indoiala delimitind certitudinile de incertitudini fara a se lasa influentat: in acest sens va trebui sa individualizeze aspectele medicale probate si certe de cele (im)probabile sau (im)posibile indiferent ce parte implicata nemultumeste prin aceasta. Activitatea de medicin legal se desfoar n conformitate cu dispoziiile Legii 459 din 18 iulie 2001 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala privind efectuarea expertizelor, a constatrilor i a altor lucrri medico-legale precum si a actelor normative conexe (ex.
3

Stiinta medicala care se ocupa cu studiul formei si structurii organelor

Ordonanta 57 din 30 august 2001, pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala, etc.). 1.1. Actele medico-legale In urma examinarilor prezentate mai sus rezulta ca activitatea medicolegala se materializeaza prin redactarea urmatoarele tipuri de acte medicolegale: raportul de expertiza, raportul de constatare, certificatul, buletinul de analiz i avizul. -prin raport de expertiza medico-legal se nelege actul ntocmit de un expert la solicitarea organului de urmrire penal sau a instanei de judecat i care cuprinde datele privind expertiza efectuat. Expertiza medico-legal se efectueaz n situaiile prevzute la Art. 116 i 117 din Codul de procedura penal, precum i la Art. 201 din Codul de procedura civil;
Art. 116 CPP Ordonarea efectuarii expertizei. Cand pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale caauzei, in vederea aflarii adevarului , sint necesare cunostiintele unui expert, organul de urmarire penala sau instanta de judecata dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei expertize. Art. 117 CPP Efectuarea unei expertize psihiatrice este obligatorie in cazul infractiunii de omor deosebit de grav, precum si atunci cind organul de urmarire penala sau instanta de judecata a reindoieli asupra starii psihice a invinuitului sauinculpatului. Expertiza in aceste cazuri se efectueaza in institutii sanitare de specialitate. In vederea efectuarii expertizei, organul de cercetare penala cu aprobarea procurorului sau instanta de judecata dispune internarea invinuitului ori inculpatului pe timpul necesar. Aceasta masura este executorie si se aduce la indeplinire, in caz de opunere de organele de politie. De asemenea, efectuarea unei expertize este obligatorie pentru a se stabili cauzele mortii, daca nu s-a intocmit un raport medico-legal. Art. 201 CPP Expertiza. Cind pentru lamurirea unor imprejurari de fapt, instanta considera necesar sa cunoasca parerea unor specialisti, va numi, la cererea partilor ori din oficiu, unul sau trei experti, stabilind punctele asupra carora ei urmeaza sa se pronunte si termenul in care trebuie sa efectueze expertiza. Termenul va fi stabilit astfel incit depunerea expertizei la instanta sa aiba loc conform dispozitiilor art. 209 alin.1. Cind este necesar, instanta va solicita efectuarea exertizei unui laborator sau unui institut de specialitate. In domeniile strict specializate, in care nu exista experti autorizati, din oficiu sau la cererea oricarei dintre parti, judecatorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalitati ori specialisti din domeniul respectiv. Punctul de vedere va fi prezentat in camera de consiliu sau in sedinta publica, partile fiind indreptatite sa puna si ele intrebari. Dispozitiile referitoare la expertiza, cu exceptia celor privind aducerea cu mandat, sanctionarea cu amenda si obligarea la plata de despagubiri sint aplicabile in mod corespunzator in cazurile prevazute la alin. 2 si 3. La efectuarea expertizei in conditiile alin.2 pot participa si experti desemnati de parti, daca prin lege nu se dispune altfel". Art. 122 CPP Raportul de expertiza. Dupa efectuarea expertizei, expertul intocmeste un raport scris. Cind sint mai multi experti se intocmeste un singur raport de expertiza. Daca sint deosebiri de pareri, opiniile separate sint consemnate in cuprinsul raportului sau intr-o anexa. Raportul de expertiza se depune la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata care a dispus efectuarea expertizei.

-prin raport de constatare medico-legal se nelege actul ntocmit de medicul legist la solicitarea organului de urmrire penal sau a instanei de judecat i care cuprinde date privind constatarea efectuat. Constatarea medico-legal se efectueaz n situaiile prevzute la Art. 112 i 114 din Codul de procedura penal; Art.112 CPP Folosirea unor specialisti. Cind exista pericolul de disparitie a unor mijloace de proba sau de schimbare a unor situatii de fapt si este necesara lamurirea urgenta a unor fapte sau imprejurari ale cauzei, organul de urmarire penala poate folosi cunostiintle unui specialist sau tehnician, dispunind, din oficiu sau la cerere, efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice. Constatarea tehnico-stiintifica se efectueaza de regula, de catre specialisti sau tehnicieni care functineaza in cadrul ori pe linga institutia de care apartine organul de urmarire penala. Ea poate fi efectuata si de catre specialisti sau tehnicieni care functineaza in cadrul altor organe. Art.114 CPP Constatarea medico-legala. In caz de moarte violenta, de moarte a carei cauza nu se cunoaste ori este suspecta, sau cind este necesara o examinare corporala asupra invinuitului ori persoanei vatamate pentru a constata pe corpul acestora existenta urmelor infractiunii, organul de urmarire penala dispune efectuarea unei constatari medicolegale si cere organului medico-legal, caruia ii revine competenta potrivit legii, sa efectueze aceasta constatare. Exhumarea in vederea constatarii cauzelor mortii se face numai cu incuviintarea procurorului".

-prin certificat medico-legal se nelege actul ntocmit de medicul legist la cererea persoanelor interesate i care cuprinde date privind examinarea medicolegal; -prin buletin de analiza se nelege actul ntocmit de specialitii instituiilor de medicin legal sau de persoanele competente din cadrul instituiilor de medicin legal, la cererea persoanelor interesate, i care cuprinde date privind examenul complementar; -prin aviz medico-legal se nelege actul ntocmit de Comisia superioara medico-legal, precum i de Comisiile de avizare i control al actelor medicolegale, la solicitarea organelor judiciare, prin care se aprob coninutul i concluziile actelor medico-legale i se recomand efectuarea unor noi expertize sau se formuleaz concluzii proprii. 1.2. Obiectivitatea actelor medico-legale Obiectivitatea actelor medico-legale se bazeaza pe respectarea in activitatea medico-legala a urmatoarelor principii fundamentale: -principiul metodologiei unitare -principiul nerestrictionarii accesului expertului la informatia medicala Constatrile i expertizele medico-legale se efectueaz pe baza principiului metodologiei unitare i al nerestricionarii accesului medicului legist la informaia medical. Unitatile sanitare, prin sectiile, serviciile si laboratoarele lor, vor da sprijin la efectuarea expertizelor, constatarilor si altor lucrari medico-legale, oricnd li se va cere.

Consulturile efectuate de medici rezidenti nu au valoare medico-legala, deoarece medicul rezident nu are responsabilitatea juridica a diagnosticului si tratamentului de specialitate. Consulturile solicitate de unitatile medico-legale vor fi efectuate in mod obligatoriu de un medic specialist sau primar, rezultatele acestui consult fiind in mod obligatoriu consemnate intr-un document medical prevazut cu toate elementele de siguranta ale unui act medical (numarul de inregistrare, data, stampila unitatii, parafa, codul si semnatura medicului). Unitatile sanitare sint obligate sa puna la dispozitia unitatilor medicolegale, la cererea scrisa a acestora: copii xerox/dactilografiate de pe documente medicale, extrase din registrele de consultatii, copii xerox/dactilografiate integrale ale fiselor de observatie clinica, incluzind evolutia clinica, tratamentul, rezultatele investigatiilor paraclinice, protocoale operatorii etc, sau vor permite liberul acces al expertului la orice documente medicale privitoare la cazurile cercetate. Unitatile medicale au obligatia sa puna la dispozitia unitatilor medicolegale, neconditionat, atit radiografiile cit si documentul original al oricarei investigatii efectuate. Aceste documente vor ramine in arhiva unitatilor IML, care beneficiaza de conditii de securitate deosebite, si nu au o limita de casare a actelor ca in cazul arhivelor unitatilor sanitare. Copiile dupa documentele medicale mai sus mentionate trebuie sa fie lizibile si vor purta mentiunea "conform cu originalul" si semnatura si parafa medicului responsabil. -principiul contradictorialitatii Acesta sta la baza calitatii si corectitudinii intocmirii actelor medico-legale, existind fata de concluziile acestora atit posibilitati de control cit si de apel. Continutul actelor medico-legale este controlat printr-un dublu control: din interiorul sistemului medico-legal sau din partea sistemului juridic. Corectitudinea intocmirii acestora se supune investigatiilor comisiilor de disciplina ale Colegiului Medicilor precum si a unor comisii mixte delegate prin dubla decizie a Ministerului Justitiei si Sanatatii. Controlul actelor medico-legale este deci efectuat: -din interiorul sistemului medico-legal: avizarea de catre comisia de avizare si control a tuturor actelor medicale ce fac obiectul noilor expertize medico-legale inainte de a fi transmise organelor in drept care le-au solicitat. Comisiile de avizare i control al actelor medico-legale, funcioneaz n cadrul institutelor de medicin legal, verific, evalueaz, analizeaz i avizeaz din punct de vedere tiinific coninutul i concluziile diverselor acte medicolegale realizate de serviciile de medicin legal judeene, conform competenei teritoriale Avizarea poate dispune avizarea in totalitate sau partiala a concluziilor (in cazul actelor contradictorii doar a concluziile unora dintre ele), facind anumite precizari sau completari. In cazul in care concluziile actelor medico-legale nu pot fi avizate, Comisii de Avizare si Control ea poate dispune refacerea partiala sau in totalitate a acestora.

-din exteriorul sistemului medico-legal respectiv din partea sistemului juridic, principial in urmatoarea secventa: completare la constatarea efectuata sau refacerea constatarii (art.115 CPP), expertiz medico-legal , nou expertiz medicolegal, Comisie de avizare, Comisie Superioara de medicina legala. Comisia superioara medico-legala verifica, evalueaza, analizeaza si avizeaza din punct de vedere stiintific, la cererea organelor de drept, continutul si concluziile diverselor acte medico-legale. Nu efectueaza examinari pe persoane. In cazul unor concluzii contradictorii ale unor expertize cu cele ale unei noi expertize medico-legale sau ale altor acte medico-legale, comisia poate aviza in totalitate sau partial concluziile uneia dintre ele, facind anumite precizari sau completari. In cazul in care concluziile actelor medico-legale nu pot fi avizate, Comisia superioara medico-legala poate formula propriile concluzii. Comisia Superioara Medico-Legala functioneaza numai pe linga Institutul de Medicina Legala Mina Minovici Bucuresti, si constituie autoritatea stiintifica suprema in domeniul medicinei legale.
Art. 115 CPP. "Raportul de constatare tehnico-stintifica sau medico-legala. Operatiile si concluziile constatarii tehnico-stiintifice sau medico-legale se consemneaza intr-un raport. Organul de urmarire penala sau instanta de judecata, din oficiu sau la cererea oricarei dintre parti, daca apreciaza ca raportul tehnico-stiintific ori medico-legal nu este complet sau concluziile acestuia nu sint precise, dispune refacerea sau completarea constatarii tehnicostiintifice ori medico-legale, sau efectuarea unei noi expertize. Cind refacerea sau completarea constatarii tehnico-stiintifice ori medico-legale este dispusa de instata de judecata, raportul se trimite procurorului, pentru ca acesta sa ia masuri in vederea completarii sau refacerii lui". -expertiza medico-legala (la solicitarea scrisa a organelor de ancheta dupa constatare numai cind apar noi date prin examinarea actelor medicale si medico-legale). -supliment de expertiza (art. 124 CPP). Art. 124 CPP." Suplimentul de expertiza. Cind organul de urmarire penala sau instanta de judecata constata, la cerere sau din oficiu, ca expertiza nu este completa, dispune efectuarea unui supliment de expertiza fie de catre acelasi expert, fie de catre altul. De asemenea, cind se socoteste necesar, se cer expertului lamuriri suplimentare in ssciris, ori se dispune chemarea lui spre a da explicatii verbale asupra raportului de expertiza. In acest caz, ascultarea expertului se face potrivit dispozitiilor privitoare la ascultarea martorilor. Lamuririle suplimentare in scris pot fi cerute si serviciului medico-legal, laboratorului de expertiza criminalistica ori institutului de specialitate care a efectuat expertiza". -avizare de catre Comisia de Avizare si Control -noua expertiza medico-legala4 (art. 125 CPP). Art.125 CPP."Efectuarea unei noi expertize. Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiza, dispune efectuarea unei noi expertize". -avizare de catre Comisia de Avizare si Control -comisia superioara medico-legala5
4

5894 cazuri in 2002. Amintim ca noua expertiza medico-legala se avizeaza obligatoriu prin lege ca metodologie interna medico-legala inainte de a fi trimisa organului de cercetare sau instantei de judecata care a solicitat-o.
5

533 cazuri in 2002.

2. CERTIFICATUL MEDICO-LEGAL, CML. ASPECTE GENERALE Examinarile medico-legale pot fi solicitate in vederea eliberarii unui certificat medico-legal in urmatoarele circumstante: a) persoana in cauza, daca a implinit virsta de 16 ani; b) unul din parinti, pentru copii mai mici de 16 ani; c) tutorele sau autoritatea tutelara pentru persoanele puse sub tutela, precum si curatorul in cazul in care s-a instituit curatela; d) persoanele care ingrijesc minori, altele decit cele prevazute la lit.a, b si c; e) directorul unitatii pentru persoanele internate in camine, spitale, internate scolare; f) comandantul locului de detinere, pentru persoanele condamnate si organul de urmarire penala sau instanta de judecata, pentru persoanele aflate in stare de retinere sau detinere; g) orice alte persoane, pentru copiii gasiti, pentru persoanele debile mintal, pentru cei care nu se pot ingriji singuri si nici nu sint in ingrijirea cuiva. h) orice persoana juridica, pe baza de contract incheiat cu institutia de medicina legala Minorii vor fi examinati in prezenta unuia dintre parinti sau atutorelui, iar in lipsa acestora, in prezenta unui membru major al familiei, de acelasi sex cu minorul. Persoanele aflate in stare de retinere vor fi examinate in prezenta personalului de paza de acelasi sex. CML este compus din 3 parti: a. Partea introductiva in care se consemneaza: date personale privind persoana examinata: datele de identitate ale persoanei examinate, adresa, numarul si seria buletinului de identitate/cartii de identitate/pasaportului (singurele acte ce identifica in fata legii o persoanalegistul este in acest tip de expertiza un reprezentant al legii-). Nu sint valabile legitimatii, carnet de conducere, etc. In cazul minorilor sub 14 ani, consultatia medico-legala nu poate fi efectuata decit in prezenta unei persoane majore care insoteste minorul si care se legitimeaza. Daca examinatul/examinata nu poseda asupra sa nici unul dintre cele 3 acte de identitate amintite mai sus, se considera neidentificat: in acest caz identificarea se efectueaza prelevind amprentele de la pulpa indexului miinii stingi (la dreptaci). Ridicarea certificatului medico-legal nu poate fi realizata decit numai de catre persoana examinata care se legitimeaza cu B.I./C.I./pasaportul. Daca nici la acel moment nu poate prezenta nici unul dintre actele de identitate amintite, atunci se va proceda din nou la amprentare si numai dupa ce serviciul de criminalistica din unitatea medico-legala dovedeste uncicitata identitatii persoanei in cauza se va proceda la inminarea CML. Aceste masuri de securitate se iau tinind cont de valoarea probatorie in instanta a CML.

Istoricul faptei. Presupune un istoric scurt care sa cuprinda tipul de agresiune suferita (viol, lovie, tilharie, etc.), date minime despre agresor (cunoscut/necunoscut) precum si daca fapta este la prima sa manifestare. Date medicale in relatie cu agresiunea suferita. Este vorba de consultatii medicale (eventual internari) pe care victima le-a efectuat dupa comiterea traumatismului reclamat si in relatie cu acesta. In acest sens victima trebuie sa aduca ca proba a consultului ce s-a efectuat actele medicale amintite emise cu aceste ocazii. In cazul in care din diferite motive aceste acte lipsesc (pierdere, etc.), medicul legist va inmina o trimitere catre spitalul/sectia unde victima a fost consultata pentru a obtine un nou act medical doveditor al consultatiei/internarii cu diagnosticul si tratamentul aplicat. In orice situatie in care actelor medicale le lipsesc elementele de siguranta se vor lua masuri pentru corectarea acestor lipsuri iar in cazul in care se constata falsuri se vor anunta organele de ancheta.

b. Parte descriptiva Consemnarea aspectelor lezionale obiective. Se descriu leziunile traumatice pe care victima le prezinta si le arata (leziuni traumatice fara solutie de continuitate a tegumentului: echimoza; hematomul; fractura, luxatia inchisa, sau leziuni traumatice cu solutie de continuitate a tegumentului-excoriatia; plaga; fractura, luxatia deschisa). Consemnarea acuzelor subiective este obligatorie. Fara a fi obiectivate insa, simptomele nu vor fi luate in considerare in cadrul concluziilor expertizei medico-legale. Prezenta unei discordante pronuntate intre acuzele subiective si absenta relativa/totala a leziunilor traumatice impune obiectivarea traumatismului prin investigatii de specialitate. Solicitarea unor consultatii de specialitate. Inainte de a trece la formularea concluziilor CML medicul legist trebuie sa aprecieze daca pentru formularea acestora ii sint suficiente aspectele lezionale constatate si daca acel caz nu prezinta complicatii traumatice sau o severitate crescuta. In aceste cazuri va solicita examen/examene de specialitate care au ca scop: -obiectivarea unor acuze subiective -obiectivarea diagnosticului complet -aprecierea gravitatii medicale/chirurgicale a cazului, evaluarea diagnosticului, tratamentului si a prognosticului.
Art. 42 1) Unitile sanitare sunt obligate s pun la dispoziie instituiilor medicolegale, la cererea scris a acestora: copii lizibile de pe documente medicale, extrase din registrele de consultaii, copii integrale lizibile de pe fiele de observaie clinic cuprinznd evoluia clinic, tratamentul, rezultatele investigaiilor paraclinice, protocoale operatorii, sau s permit accesul expertului desemnat la orice documente medicale privind cazurile cercetate. Unitile medicale au obligaia s pun la dispoziie instituiilor medico-legale, la cererea acestora, i documentul original al oricarei investigaii efectuate, innd evidena strict a acestora i pstrnd o copie n locul originalului. 2) Documentele se arhiveaz de ctre instituiile de medicin legal fr termen limit de pstrare a acestora. 3) Copiile de pe documentele medicale prevzute la alin 1) trebuie s fie lizibile, s poarte meniunea conform cu originalul, semntura i parafa medicului responsabil.

Art. 10 (Norme procedurale de apolicare a legii 459/2001) - 1) La ntocmirea actelor medico-legale medicul legist sau comisia desemnat are urmatoarele obligaii: a) s ia n considerare certificatele, referatele medicale i fiele de observaie clinic emise de uniti sanitare ale Ministerului Sntii sau acreditate de acesta; b) s verifice dac documentele menionate la lit. a) prezint urmatoarele elemente de siguran: numr de nregistrare, tampila unitii sanitare, semntura i parafa medicului, care trebuie s menioneze specialitatea i codul medicului, iar n cazul fotocopiilor, meniunea conform cu originalul, atestat de medicul responsabil. 2) Medicul legist nu poate lua n considerare informaii cuprinse n alte tipuri de nscrisuri medicale dect cele prevzute la alin 1), cum ar fi bilete de trimitere, reete, consulturi nscrise pe reete, concedii medicale, bilete de externare. Art. 25 n cazul n care instituiile sanitare refuz nejustificat punerea la dispoziie a informaiilor solicitate sau examinarea nemijlocit a persoanei, instituiile de medicin legal comunic organului judiciar care a dispus efectuarea expertizei punerea n imposibilitate de efectuare a lucrrii solicitate.

c. Concluziile CML Certificatul medico-legal se consemneaza o data cu examinarea, concluziile sale putind fi incheiate imediat dupa examinare sau dupa un timp scurt in conditiile in care leziunile constatate impun pentru obiectivare consulturi de specialitate. Concluziile CML trebuie sa precizeze conform codului de procedura penala urmatoarele aspecte: i.realitatea traumatismului ii.mecanismul de producere iii.natura agentului traumatic iv.data probabila a traumatismului v.aprecierea gravitatii traumatismului exprimata prin durata ingrijirilor medicale (numarul de zile de ingrijire medicala). 3. Raportul de constatare/expertiza medico-legala, RCML/REML: aspecte generale RCML6/REML7 se efectueaza numai la solicitarea scrisa a organelor de ancheta din subordinea Ministerului de Interne si Parchetului sau a instantei de judecata (Ministerul Justitiei) ca examinari oficiale si au ca obiect: -constatarea sexului, virginitatii, capacitatii sexuale, virstei, conformatiei sau dezvoltarii fizice, precum si a elementelor necesare stabilirii filiatiei; -constatarea leziunilor traumatice, a infirmitatilor si a starilor de boala consecutive acestora; -constatarea starii obstetricale, cum ar fi sarcina, viduitatea, avortul, nasterea, lehuzia etc; -expertiza pentru evaluarea starii de sanatate avind ca scop stabilirea aptitudinilor unei persoane de a exercita o anumita activitate (aptitudinea de a conduce autovehicole, aparate de zbor, de port arma etc).
6

raportul de constatare medico-legala este redactat in cazul examinarilor medico-legale solicitate prin adresa scrisa emisa de catre organele de ancheta privind prima examinare medico-legala pe persoana in viata privind constatarea vatamarii corporale si a urmelor acesteia pe corpul victimei sau pe persoana decedata ca autopsie medico-legala. 7 raportul de expertiza medico-legala este redactat in cazul examinarilor medico-legale prin adresa scrisa emisa de catre organele de ancheta privind fie (1) o prima examinare medico-legala in domeniul examinarii medico-legale pe acte, (2) expertizei medico-legale psihiatrice sau (3) expertizei filiatiei fie o noua examinare medico-legala (noua expertiza) pe persoana in viata sau pe cadavru (exhumare).

-orice alte examinari medicale cerute de organele in drept sau de parti, inclusiv constatarea starii psihice. Adresa de solicitare trebuie sa fie in original avind un nr. de inregistrare, stampila unitatii, semnatura sefului unitatii, precum si un scurt istoric asupra faptei si obiectivele expertizei la care trebuie sa raspunda expertul medico-legal (nu sint admise adrese copii xerox sau trimise prin fax). Persoana care face obiectul expertizei va fi examinata la cabinetul de expertize oficiale in de catre medicul de garda din ziua respectiva; exceptie fac adresele care au ca obiectiv examinarea psihiatrica. Cu ocazia expertizei medicul are urmatoarele obligatii: -verifica datele mentionate in adresa/ordonanta in ceea ce priveste autenticitatea acesteia. -verifica identitatea persoanei examinate (compararea datelor din BI), iar in cazul in care aceasta nu are asupra sa un act de identitate, ea va fi amprentata; in cazul in care aceasta este instotita de catre organele de politie, trebuie mentionat gradul, numele lucratorului de politie si unitatea acestuia. Solicita efectuarea unor examinari clinice si paraclinice (atunci cind este cazul) care pot fi efectuate la unitatile medicale apartinind MS sau recunoscute de acesta. Elaboreaza concluziile raportului de expertiza in functie de leziunile traumatice prezentate de victima si de rezultatele examinarilor clinice si paraclinice efectuate, raspunzind la toate problemele medico-legale chiar daca in obiectivele inaintate in ordonanta nu au fost stipulate in mod expres. Certificarea actelor medicale puse la dispozitie in astfel de cazuri se va face de regula de catre organele solicitatoare care se vor asigura de autenticitatea lor. In cazul in care medicul legist constata ca actele medicale sint insuficiente pentru a putea face aprecieri stiintifice medico-legale, acesta poate solicita alte acte medicale mai complete (in extenso). Institutiile de medicina legala au dreptul sa refuze efectuarea unei constatari/expertize daca nu se asigura informatii medicale suficiente, acces la dosar, consultul nemijlocit al persoanei etc Raportul de constatare/expertiza medico-legala cuprinde: Partea introductiva, in care se arata data si organul ce a ordonat expertiza, numele, prenumele si gradul profesional al medicului (medicilor) legist care a efectuat-o, cind si unde a fost efectuata, identitatea persoanei, data intocmirii raportului de expertiza, obiectul expertizei si intrebarile la care expertul trebuie sa raspunda, materialul pe baza caruia a fost efectuata expertiza, informarea si consimtamintul partilor, explicatiile acestora in cursul expertizei; Descrierea in amanunt a constatarilor facute cu ocazia expertizei incepind cu anamneza, analiza explicatiilor in raport de datele medicale constatate, rezultatul examinarilor si discutia faptelor medicale; Concluziile se bazeaza exclusiv pe date si fapte consemnate in raport si cuprind raspunsurile la intrebarile puse, opinia expertului asupra obiectului expertizei, precum si orice alte probleme pe care expertul le considera utile de afirmat in expertiza.

10

 In cazurile in care organele in drept solicita concluzii imediat dupa efectuarea unei lucrari medico-legale, unitatea de medicina legala va inainta raportul de expertiza sau de constatare medico-legala de indata sau in cel mult 3 zile de la data efectuarii lucrarii. Daca in acest termen, nu pot fi formulate concluzii definitive, raportul va fi inaintat cu concluzii provizorii, urmind ca raportul cu concluzii definitive sa fie inaintat imediat ce va putea fi intocmit. Concluziile provizorii se vor referi numai la datele ce se pot deduce din lucrarile efectuate. 4. Evaluarea gravitatii leziunilor traumatice: zile de ingrijire medicala Gravitatea leziunilor traumatice este evaluata prin numarul de zile de ingrijire medicala. Codul penal prevede denumirea de numar de zile de ingrijire medicala pentru vindecare. Aceasta sintagma este incorecta din punct de vedere medical intrucat exista afectiuni posttraumatice care nu se mai vindeca niciodata, astfel incat evaluarea zilelor de ingrijire nu poate fi cuantificata numeric. Pe de alta parte dpdv medical poate exista o vindecare partiala (de exemplu in chirurgie -vindecat chirurgical- dar inca nevindecat socioprofesional): vindecarea completa fie nu mai poate avea loc fie necesita un timp prelungit depinzand de particularitati biologice si terapeutice. Reinsertia sociala presupune concediu medical si eventual de tratamente de recuperare. Vindecarea partiala se poate efectua cu sau fara sechele constituite. Vindecarea totala (completa) se poate realiza inca de la inceput (vindecare per primam) sau ulterior (vindecare per secundam). In sensul prevederilor legale durata ingrijirilor medicale, reprezinta intervalul de timp in care o persoana, victima unui traumatism (deci prezentind leziuni traumatice), beneficiaza (in mod real) de ingrijiri medicale (consulturi, proceduri diagnostice si/sau tratamente) ce se adreseaza leziunilor suferite sau complicatiilor lor imediate sau tardive, locale sau la distanta.
Durata reinsertie socio-profesionala Complicatii Durata recuperare prin metode medicale Durata tratament Durata spitalizare

Dincolo de a fi o operatie aritmetica, aprecierea numarului de ZIM presupune mai intai o evaluare a gravitatii leziunilor traumatice. Durata ingrijirilor medicale se cuantifica printr-un criteriu medico-legal si juridic de apreciere al gravitatii leziunilor traumatice denumit zile de ingrijire medicala (ZIM.).

11

Expertiza medico-legala are ca scop ca pornind de la efect (prejudiciu) sa analizeze sub raportul obiectivitatii toate datele medicale in sensul probarii lantului cauzal care leaga efectul (prejudiciul) constatat de cauza initiala (traumatismul) si sa aprecieze medico-legal imprejurarile in care a putut surveni aceasta (ex. accidentul rutier). Lantul cauzalitatii in cazul unei infractiuni cu vatamare corporala este urmatorul:
Cauzalitate juridica Fapta si elementele traumatice Cauzalitate medical-biologica >> traumatism >> leziuni

ei (ex. agresiune, accident rutier, etc.)

Vindecare per primam secundam

vindecare totala (completa) vindecare per

Complicatii ale leziunilor traumatice

asistenta medicala deficitara comportament inadecvat al victimei caz fortuit, caz de forta majora +/- moarte sechele prejudicii fiz/psih partiala (incompleta)

fara infirmitate / cu infirmitate

Daca nu se poate proba existenta leziunilor traumatice, practic, din punct de vedere medico-legal nu se poate proba traumatismul probarea vatamarii corporale fiind de competenta altor tipuri probatorii. Absenta probarii traumatismului pune in discutie realitatea infractiunii.
Exemplu: Un copil sufera un accident rutier si in contextul acestuia sufera declarativ un traumatism craniocerebral. Este internat prezentind cefalee. Investigatiile efectuate timp de 3 zile nu constata leziuni traumatice pe cap, corp, membre. Examenele paraclinice efectuate nu constata modificari lezionale posttraumatice. Se mentine in stationar 3 zile timp in care i se administreaza medicatie adresata simptomelor (cefalee) dupa care se externeaza. In acest caz concluziile examinarii medico-legale vor aprecia urmatoarele:"Numitulnu prezinta leziuni traumatice la data de(data internarii in spital)... Exemplu: Un tanar sufera ca pieton un accident rutier cu traumatism craniocerebral. Se interneaza in aceeasi zi prezentind 1 echimoza frontala stinga 2/1 cm, 1 excoriatie superficiala 0,5 cm cot drept si 1 excoriatie superficiala 0,5 cm genunchi drept, cefalee. Toate investigatiile efectuate sint in limite normale. I se administreaza antialgice. Se externeaza a doua zi. In acest caz concluziile examinarii medico-legale vor aprecia urmatoarele: "Numitul prezinta leziuni traumatice ce s-au putut produce prin lovire cu si de corp dur posibil in conditiile unui accident rutier ca pieton (lovire-cadere). Leziunile pot data din(data traumatismului) si au necesitat 1 zi ingrijiri medicale. Leziunile nu au constituit punerea in primejdie a vietii si nu conduc la infirmitate."

12

Aceasta zi de ingrijiri medicale se acorda intrucit exista leziuni traumatice si nu in relatie cu tratamentul leziunilor traumatice primare constatate (care de altfel in acest caz nu necesita ingrijiri medicale) ci in relatie cu consultatiile si investigatiile efectuate pentru evaluarea leziunilor traumatice constatate.

Zilele de ingrijire medicala se acorda: a.independent de zilele de spitalizare Este o eroare aprecierea dupa care numarul de zile de ingrijire medicala trebuie sa se afle in raport cu numarul de zile de spitalizare.
Exemplu: O persoana sufera ca pieton un accident rutier soldat cu un poli traumatism craniocerebral si de membre cu: hematom epicranian occipital drept, fractura diafiza tibiala in 1/3 superioara dreapta pentru care se interneaza in aceeasi zi. Se intervine chirurgical si se externeaza vindecat chirurgical dupa 7 zile cu recomandarea de a nu calca 2 luni. In acest caz concluziile examinarii medico-legale vor aprecia urmatoarele: "Numitul prezinta leziuni traumatice ce s-au putut produce prin lovire cu si de corp dur posibil in conditiile unui accident rutier ca pieton (lovire-cadere). Leziunile pot data din(data traumatismului) si au necesitat 80 zile ingrijiri medicale. Leziunile nu au constituit punerea in primejdie a vietii". Obs. ZIM in acest caz in mod evident nu au nici o legatura cu numarul redus al zilelor de spitalizare ci cu gravitatea leziunii exprimata in acest caz de durata ingrijirilor medicale (perioada postoperatorie imediata + perioada de imobilizare + perioada necesara recuperarii functionale a articulatiilor imobilizate-glezna, genunchi-). Exemplu: Tanar victima a unui TCC prin agresiune; afirmativ pierdere de scurta durata a starii de constienta. Se interneaza pentru supraveghere pe o perioada de 24 ore in sectia de neurochirurgie; la internare examen neurologic normal, hematom parietal drept minim 1/1/0.5 cm. In apropierea timpului de externare face o colica renala. Este solicitat consultul medical, i se administreaza un cocktail litic dar colica continua. Se solicita consultul urologic care constata un calcul coraliform pentru care se transfera in vederea interventiei; cu ocazia transferului examenul neurologic este normal. Se opereaza si se externeaza vindecat chirurgical peste 25 zile. Revine pentru expertiza medico-legala. Cazul acesta beneficiaza medico-legal de 1-2 zile i.m. pentru traumatismul suferit (un hematom epicranian minim necesita 1-2 zile i.m.) intrucit pe de o parte nu s-au constatat complicatii neurologice ale TCC iar pe de alta parte colica renala nu se afla in legatura de cauzalitate cu traumatismul si prin aceasta nu constituie o complicatie a TCC.

b.independent de zilele de incapacitate temporara de munca (concediu medical) In zilele de concediu medical, victima se odihneste, se fereste de intemperii, efort fizic, etc. dar nu efectueaza tratament medical. Daca totusi in acesta perioada i s-a recomandat efectuarea unui tratament in relatie cu traumatismul suferit si complicatiile sale lezionale, atunci prin documentarea probatorie a efectuarii tratamentului indicat (exemplu fizioterapie, etc.) se va stabili legatura de cauzalitate cu traumatismul initial si aceste zile vor putea fi contabilizate alaturi de zilele initiale de i.m. c.independent de perioada de vindecare anatomica (care poate sa nu mai survina niciodata in unele situatii).

13

5. CONSTATAREA MEDICO-LEGALA A VATAMARII CORPORALE IN CONFORMITATE CU ART. 180,181,182,184 CP: EXEMPLIFICARE PE CAZURI 5.1 Art. 180. CP.: "Lovirea sau alte violente. Lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda. (11)Faptele prevazute la alin. 1 savirsite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda. (2)Lovirea sau actele de violenta care au pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 20 zile se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. (21) Faptele prevazute la alin. 2 savirsite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu inchisoare de la unu la 2 ani sau cu amenda. (3)Actiunea penala se pune in miscare la plingerea prealabila a persoanei vatamate. In cazul faptelor prevazute la alin. 11 si 21, actiunea penala se pune in miscare si din oficiu. (4) Impacarea partilor inlatura raspunderea penala producindu-si efectele si in cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu. Aspecte sintetice extrase din baremurile medico-legale pentru acordarea zilelor de i.m.: fara i.m.: echimoze simple chiar multiple, excoriatii superficiale. 1-10 zile i.m.: excoriatii sau eroziuni pe suprafete intinse, profunde (cu crusta hematica) sau infectate secundar, echimoze multiple sau pe suprafete mari (placarde echimotice mai ales la copii sau virstnici), hematom unic sau hematoame multiple care necesita deschidere sau care necesita tratament local sau general (datorita infectiei tendintei hemoragice), plaga (contuza, intepata sau taiata cu vindecare per primam) sau cu infectie superficiala, mobilitate anormala mai mult de 3 dinti, fracturi partiale ale dintilor, fracturi incomplete oase nazale, ulceratii superficiale ale corneei, rupturi incomplete ale irisului, hemoragii interstitiale mici ale coroidei, comotie retiniana, rupturi sau sectiuni musculare sau ale tendoanelor partiale vindecate per primam., comotia cerebrala probata neurologic, etc. 10-20 zile i.m.: plaga contuza, intepata sau taiata infectata cu evolutie severa (infectie profunda), rupturi sau sectiuni musculare sau ale tendoanelor infectate sau ale vaselor de calibru mare, fracturi a mai mult de 3 dinti sau a 1-3 molari la nivelul coletului, fracturi liniare simple sau cominutive cu deplasare a oaselor nazale, luxatii temporo mandibulare, ruptura completa sau plaga punctiforma a irisului, fisuri ale metacarpului sau falangelor, dilacerari ale mezenterului, mezourilor sau epiplonului, fracturi 1-3 coaste, etc. 5.2 Art. 181. CP "Vatamarea corporala. Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare

14

ingrijiri medicale de cel mult 60 zile se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. (11)Fapta prevazuta la alin. 1 savirsita asupra membrilor familiei se pedepseste cu inchisoar de la unu la 5 ani. (2) Actiunea penala se pune in miscare la plingerea prealabila a persoanei vatamate. In cazul faptelor prevazute la alin. 11 si 21, actiunea penala se pune in miscare si din oficiu. (3) Impacarea partilor inlatura raspunderea penala producindu-si efectele si in cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu. Aspecte sintetice extase din baremurile medico-legale pentru acordarea zilelor de i.m.: 20-30 zile i.m.: TCC inchis cu fractura craniana liniara, contuzie cerebrala minora (LCR sanguinolent), fracturi complete deschise apofize coronoide, fracturi cu deplasare sau fracturi deschise ale arcadei temporozigomatice, fracturi costale peste 4 coaste, etc. 30-40 zile i.m.: fracturi totale liniare unice neinfectate ale mandibulei, rupturi sau plagi ale corpului ciliar, fractura unghi extern omoplat, luxatie metacarpo-falangiana a policelui, etc. 40-50 zile i.m.: fracturi totale liniare multiple/infectate ale mandibulei, fractura falangelor, luxatia si fractura cominutiva a rotulei, fistule postoperatorii in traumatismele abdominale, etc. 50-60 zile i.m.: luxatia genunchiului, fractura fara deplasare ale ambelor oase ale antebratului, fracturi diafizare spiroide si oblice ale humerusului, in mod obisnuit fracturile de humerus, femur, tibie etc. 5.3 Art. 182 CP."Vatamarea corporala grava. Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60 zile sau care a produs vreuna dintre consecintele: pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea, avortul, ori punerea in primejdie a vietii persoanei, se pedepseste cu inchisoare de la 2 ani la 7 ani. Cind fapta a fost savirsita in scopul producerii consecintelor prevazute in alineatul precedent pedeapsa este inchisoarea de la 3 ani la 10 ani. Tentativa faptei prevazute in alin. (2) se pedepseste". Aspecte sintetice extase din baremurile medico-legale pentru acordarea zilelor de i.m.: 60 zile i.m.: dezlipirea posttraumatica a retinei, fractura cu deplasare ale ambelor oase ale antebratului, traumatismul craniocerebral cu dilacerare cerebrala/contuzie cerebrala grava (coma), traumatismul vertebro-medular cu fractura si interesare mielica, etc.

15

-Pierderea unui simt sau organ. Preteaza la confuzii a considera un organ ca o parte a corpului. Astfel, prin parte corporala se poate intelege orice segment, indiferent de localizare si dimensiune, care apartine corpului uman si reprezinta o portiune a acestuia (segment de membru toracic sau pelvin, unghie, portiune tegumentara, dinte, etc.). In sens medical un organ este o formatiune anatomica unica sau pereche alcatuita dintr-un tesut specific cu vascularizatie si inervatie proprie prin care indeplineste independent sau impreuna cu organul pereche o anumita functie specifica care se pierde implicit in cazul pierderii organului unic. Organul din punct de vedere biologic fie nu poate fi inlocuit (rar) fie poate fi nlocuit prin transplant. Pierderea anatomica a unui organ (unic sau pereche) constituie vatamare corporala grava. -Incetarea functionarii acestora (s.n. simturilor sau organelor). Pierderea unui organ pereche poate sa nu semnifice si pierderea functiei indeplinita de perechea de organe atunci cind celalalt organ restant are capacitate biologica intacta (dar constituie pierdere de organ si infirmitate) sau poate semnifica scaderea functiei restante cind celalalt organ restant are capacitate biologica afectata. Este de retinut ca toate organele au o rezerva functionala cit si o capacitate de regenerare postlezionala (direct proportionala cu metabolismul lor): astfel trebuie evaluata aceasta capacitate. Pierderea unui organ unic semnifica evident si pierderea functiei exercitate de acel organ. In cazul glandelor endocrine cu rol de organ, se poate pierde fie numai functia endocrina, fie numai cea exocrine si ambele. -Infirmitate permanenta fizica ori psihica Infirmitatea este o vatamare corporala grava a integritatii corporale sau sanatatii cu un caracter permanent de ordin morfologic, morfo-functional sau functional, ce implica un deficit pronuntat (sever) fizic i/sau psihic apt de a pune persoana respectiva in conditii de inferioritate. 1. Pentru a constitui o infirmitate deficitul fizic si/sau functional TREBUIE sa fie grav (sever), aspect ce poate fi intilnit in: pierderea unui organ si incetarea functionarii acestuia. Deficitul si infirmitatea pe care o genereaza se analizeaza pentru fiecare organ in parte. In cazul organelor unice, pierderea unui organ constituie in mod evident si infirmitate prin pierderea anatomica si morfologica a lui cit si prin pierderea in totalitate a functiei lui. In cazul membrelor constituie infirmitate pierderea unui membru sau a unei parti din fiecare, pierdere in masura de a afecta functia intregului. incetarea functionarii sau reducerea functionarii sub limita utila social (limita insertiei sociale, dincolo de care are nevoie de insotitor) : -unui simt (pentru organele senzoriale: ochi afectarea importanta sau pierderea vederii, ureche-pierderea auzului-, nas-pierderea

16

mirosului-, limba si alti receptori gustative i-pierderea gustului, pielepierderea sensibilitatii secundare unor paralizii-) -unui membru (de ex. pentru genunchi, pierderea miscarilor articulare in articulatia genunchiului-artrodeza-, reducerea lor sub limita de 79 grade, pierderea miscarilor in articulatia genunchiuui ca urmare a paraliziei nervoase a unor nervi motori esentiali-nervul femural, etc.) -unui organ intern (ex. pentru rinichi insuficienta renala cronica/acuta) -unui organ endocrin (generator de hormoni si alte secretii: ex. abolirea secretiei hormonale endocrine sau exocrine: la testicul distrugerea posttraumatica a cailor spermatice constituie infirmitate pentru acel testicul si pentru acel caz intrucit functia de procreere este abolita, chiar daca functia endocrina de secretie de hormon testosteron este inca pastrata). Preteaza la erori corelarea apriorica a existentei SECHELELOR cu infirmitatea: nu toate sechelele se pot asimila notiunii de infirmitate. Sechela posttraumatica reprezinta o stare reziduala posttraumatica ce poate apare numai in starea de vindecare partiala si conduce obligatoriu la un prejudiciu morfo-functional si deseori si estetic. Sechelele pot fi corectabile, partial corectabile, necorectabile (definitive). Medico-legal se discuta de constituirea unei sechele definitive numai dupa epuizarea mijloacelor de vindecare. Sechelele pot conduce la infirmitate, invaliditate, handicap, dar pot exista si in afara de aceste consecinte. Consecintele vatamarii corporale grave sunt evaluate: -in domeniul penal de codul penal prin introducerea criteriului infirmitatii (permanente) fizice si psihice -in domeniul muncii de codul muncii prin criteriul invaliditatii - in domeniul social prin criteriul handicapului Astfel o persoana poate avea diferite tipuri de asocieri ale criteriilor de mai sus, toate aceste criterii sau niciunul desi a prezentat un traumatism cu leziuni traumatice si chiar prezinta sau a prezentat sechele posttraumatice. afectarea in acest fel a vederii (sechele, n.n.) reprezinta o infirmitate fizica permanenta, astfel incit fapta constituie infractiune de vatamare corporala grava (Drept penal roman, partea speciala, autori O.Longhin, T.Toader, ed. Sansa SRL Bucuresti 1994, p.112, cu transmitere la decizia Tribunalului Suprem nr. 3187/1967 si Revista Romana de Drept 6/1998).
Exemple. (1) Pierderea unui glob ocular in totalitate constituie pierdere de organ, constituie infirmitate (prin deficit morfologic), dar nu constituie pierderea functiei analizatorului vizual orbirea- (continua sa vada) desi constituie diminuarea sa. Constituie invaliditate insa daca victima este nevoita sa-si schimbe locul de munca si sa se recalifice ca urmare a pierderii vederii stereoscopice si a ingustarii cimpului vizual (exemplu mecanic de locomotiva, etc.) si daca ochiul celalalt nu vede mai bine de 1/10 constituie si handicap major. (2) O plaga taiata prin agresiune care sectioneaza complet la nivel brahial 1/3 proximal postero-lateral nervul radial si care nu poate fi resuturat in timp util din motive obiective, conduce la paralizia consecutiva cu mina in git de lebada. In acest desi nervul este pe loc (anatomic este prezent dar cu continuitatea intrerupta) functia exercitata de el este absenta,

17

ceea ce conduce la pierderea in mare masura a functiei membrului superior respectiv (este vorba de o infirmitate prin deficit morfo-functional). (3) Un traumatism cranio-cerebral care conduce la leziuni ale creierului din regiunea ariilor optice conduce la orbirea de tip central (cecitate centrala) desi ochii si caile optice sunt anatomic si functional intacti (este vorba de o infirmitate prin deficit functional).

n situaia n care infirmitatea este numai morfologica (leziune exclusiv anatomic) ea nu se asimileaz cu o invaliditate. Invaliditatea presupune n mod obligatoriu un deficit funcional, indiferent dac acesta este sau nu asociat cu o modificare anatomic. Repercusiunea acestui deficit funcional asupra posibilitilor individului de a exercita o anumit profesie se reflect n noiunea de capacitate de munca. Invaliditatea este evaluata de catre expertiza capacitatii de munca si primeste confirmarea, in cazurile medico-legale (accidente rutiere, agresiuni. etc.) prin expertiza medico-legala. Invaliditatea poate fi permanent sau temporar, total sau parial; incadrarea se face in 3 grade: grd. III (capacitate de munca pierduta in proportie de 50%, adesea necesita schimbarea locului de munca), grd. II (pierderea completa a capacitatii de munca dar nu necesita insotitor), grd. I (pierderea completa a capacitatii de munca dar necesita insotitor). Aceste evaluari se refac periodic, intrucit gradul invaliditatii prin tratamente medicale sau evolutia naturala a bolii/sechelelor se poate reduce sau din contra se poate agrava. Exista infirmitate fara invaliditate. In cadrul baremului invaliditatii, aceasta nu poate exista in afara infirmitatii pe care o presupune. Pentru a constitui o infirmitate deficitul psihic pronuntat trebuie sa fie reprezentat de urmatoarele aspecte ireversibile: -modificari psihice posttraumatice cu substrat organic obiectivabil (cicatrice meningo-cerebrala, epilepsia post-traumatica, encefalopatia posttraumatica, dementa posttraumatica, diabetul insipid), potential agravante intr-o evolutie continua spre moarte. De retinut: -infirmitatea poate fi fizica sau psihica si este definitiva, permanenta si nu este revizuibila (sub raportul codului penal): exista sau nu dupa legea tot sau nimic. -infirmitatea fizica se refera la cazurile cuprinse intre situatiile in care se pierde un organ si/sau functia acestuia precum si situatiile in care organul este prezent anatomic dar avand functia scazuta sub pragul util social (insertiei sociale). Nu se poate asimila notiunii de infirmitate simpla reducere/scadere a functiei. Codul penal prevede clar pierderea unui simtincetarea functionarii.... -infirmitatea psihica are un substrat lezional posttraumatic obiectivabil si o patologie potential agravanta, ireversibila. -Slutirea poate fi rezultatul unei desfigurari (schimbarea infatisarii fetei), deformari (schimbarea formei corpului) sau a unei mutilari (pierderea unei parti din corp). Slutirea trebuie sa aiba caracter de permanenta.

18

Implica o deformare evidenta morfologica si estetica cu caracter permanent (ireversibil) a unei regiuni anatomice, indiferent de localizarea sa, care prejudiciaza evident armonia de ansamblu a acelei regiuni si a intregului organism, apta de a crea victimei un prejudiciu real fizic si psihologic. Cind slutirea se refera la fata se numeste desfigurare. Slutirea este o vatamare corporala grava definitiva (permanenta) a integritatii corporale de natura exclusiv traumatica ce consta din prezenta unor sechele ce determin indiferent de localizarea lor o deformare morfologica, un deficit estetic local si de ansamblu cu dizarmonie corporala evidenta si insotita de tulburari functionale, apte de a pune persoana respectiva in conditii de inferioritate si de a-i putea produce tulburari de ordin psihic. De retinut: -nu exista slutire netraumatica -slutirea este definitiv si se apreciaza numai dupa epuizarea tuturor metodelor medicale si chirurgicale de corectare a deficitului morfologic si estetic respectiv. In cazul in care din conditii obiective sau subiective victima nu poate urma/nu urmeaza aceste interventii, medicii specialisti sint chemati sa aprecieze sansele potentiale ale recuperarii in conditiile in care interventiile respective s-ar fi putut efectua. -notiunea de "slutire" se poate suprapune peste cea de infirmitate sau de pierdere a unui organ. Exemplele prezentate la discutia privind infirmitatea constituie si slutire. Alte exemple: amputatii ale unor membre sau parti ale acestora, a pavilionului urechii, cicatrici intinse retractile sau cheloide etc. -Avortul (postraumatic). Reprezinta intreruperea posttraumatica a cursului sarcinii in urma unui traumatism (mecanic, fizic, chimic, biologic, psihic) survenit in perioada cuprinsa intre conceptie si nasterea fiziologica. Pentru a proba aceasta infractiune victima trebuie sa probeze ca era gravida, ca a suferit un traumatism cu actiune posibila asupra uterului gravid, ca a avortat sau a nascut un fat mort si ca intre avort/nastere si traumatism exista o legatura de cauzalitate (adica avortul nu se datoreaza unei stari constitutionale ce favorizeaza aceasta complicatie a sarcinii sau unor probleme obstetricale ci se datoreaza cauzal traumatismului cu sau fara alte conditionalitati).
Exemplu: O persoana de sex feminin insarcinata in luna 5 sufera un accident rutier soldat cu traumatism vertebro-medular mielic pentru care se decide interventia chirurgica. Anestezia generala impune insa obligatoriu viduitatea uterina, pentru care se practica avortul prin mica cezariana; in continuare se practica interventia neurochirurgicala care evolueaza bine. Speta constituie avort posttraumatic fata de conducatorul auto care se afla in culpa.

-Punerea in primejdie a vietii persoanei. Notiunea de punere in primejdie a vietii victimei se refera la pericolul imediat sau potential cert ca leziunile ce au survenit in urma unui traumatism sa conduca la moartea victimei prin:

19

gravitatea lor initiala (pericol grav si imediat). Aprecierea corecta a gravitatii leziunilor este cheia de bolta a precizarii. - certitudinea evolutiei prin aparitia unor complicatii grave (locale/generale, imediate/tardive). Punerea in primejdie a vietii nu se judeca medico-legal in abstract (teoretic) ci in concret ca fiind o stare in care in mod real s-a aflat victima si din care a supravietuit prin tratament de urgenta sau o reactivitate deosebita a organismului. Continutul tratamentului constituie un criteriu pentru evaluarea gavitatii initiale a leziunilor. Nu se judeca riscul vital potential ci cel real, i-mediat. Exemplu: TCC cu fractura craniana dar fara dilacerarea durei mater: TCC inchis fara punerea in primejdie a vietii (cu dilacerarea durei mater: punere in primejdie) Exemplu: TCC cu hematom subdural acut gros de minim 1,5 cm (punere in primejdie) Exemplu: TCC cu edem cerebral important pentru care se intervine chirurgical sau medical cu mijloace specidfice (antiedematoase). Obs. Toate aceste diagnostice implica anumite stari neurochirurgicale care trebuie documentate si obiectivate prin mijloace de investigatie.

In afara acestor criterii rezultatul tratamentului medical nu are valoare in sustinerea punerii in primejdie a vietii, pentru a putea crea drepturi egale pentru cel ce beneficiaza de un tratament util, corect si la timp de un altul care nu beneficiaza sau nu poate beneficia de un astfel de tratament.
Exemplu: Un tanar sufera un accident rutier cu traumatism lombar forte cu ruptura multipla de rinichi drept. Se interneaza in soc hemoragic cu hemoperitoneu si hematurie macroscopica masiva. Se intervine prin nefrectomie de necesitate. Tinarul a ramas spitalizat 23 zile si se externeaza vindecat chirurgical. Concluziile certificatului medico-legal: Numitul prezinta sechele (rinichi unic chirurgical) ale unor leziuni traumatice ce s-au putut produce prin lovire cu sau de corpuri dure posibil in conditiile unui accident rutier. Leziunile expertizate au necesitat 25-30 zile ingrijiri medicale. Leziunile constituie pierdere de organ si infirmitate dar nu constituie incetarea functiei renale intrucit rinichiul unic restant are functia biologica apta sa substituie pierderea anatomica suferita. Prin gravitatea lor initiala si prin complicatiile grave ce au rezultat cu caracter imediat (hemoargie interna si externa), leziunile expertizate au pus in primejdie viata victimei intrucit in absenta tratamentului medico-chirurgical de urgenta ar fi condus in mod nemijlocit la deces. Pentru aprecierea gradului de invaliditate urmeaza ca numitul sa fie supus expertizei capacitatii de munca.

5.4 Art.184. C.P. "Vatamarea corporala din culpa. Fapta prevazuta in art. 180 alin. 2 care a pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 10 zile, precum si cea prevazuta in art. 181, savirsite din culpa, se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda. Daca fapta a avut vreuna din urmarile prevazute in art. 182 alin. 1, pedeapsa este inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Cind savarsirea faptei prevazute in alin. 1 este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exercitarea unei profesii sau meserii, ori pentru indeplinirea unei anumite activitati, pedeapsa este inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

20

Fapta prevazuta in alin. 2 daca este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere aratate in alineatul precedent se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani. Pentru faptele prevazute in alin. 1 si 3, actiunea penala se pune in miscare la plingerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala. In acest capitol de legislatie penala se includ traumatismele ce survin din culpa faptuitorului, mai frecvent accidentele rutiere (ce sint in mod obisnuit actiuni din culpa), culpa profesionala medicala (vezi cap. 12.4), etc.
Exemplu: T.C. 56, afirma ca a suferit un accident rutier ca pieton pe cind traversa strada la nivelul unei treceri de pieton la data de... Acte medicale: Copie FO conforma cu originalul Spital/sectia ortopedietraumatologie/nr F.O.. Internat intre -. total 7 zile- (data internarii = data afirmativa a agresiunii) cu dg.:Luxatie inchisa genunchi drept. Hemartroza. Entorsa glezna dreapta grd. I. Imobilizare in aparat gipsat cruro-podal 45 zile. Consult neurochirurgical la internare: neurologic normal. Se externeaza ameliorat cu recomandarile: Nu calca 3 saptamini; revine dupa 45 zile pentru scoaterea gipsului si radiografie, tratament conform Rp., etc. Radiografiile se anexeaza certificatului in original. Stare prezenta: -obiectiv: frontal 1 cicatrice rosie oblica 3 cm cot drept 1 placard excoriat 3/2 cm cu crusta bruna partial detasata aparat gipsat cruro-podal membrul inferior drept. glezna stinga tumefiata moderat, imobilizata partial in bandaj elastic. Deplasare dificila cu ajutorul cirjelor. -subiectiv: dureri la nivelul genuchiului drept. Concluzii: Numitul M.C. prezinta leziuni traumatice ce au putut fi produse prin lovire cu si de corp dur, posibil in conditiile unui accident rutier (lovire-cadere). Leziunile pot data din -se va specifica data- si necesita 50-55 zile i.m. daca nu survin complicatii 8. Leziunile expertizate nu au pus in primejdie viata victimei.

* Uneori se constata ca numarul de ZIM este mai mic de decit numarul de zile de spitalizare sau chiar de tratament fapt ceea ce se poate explica prin: concept notional diferit intre ZIM ca indicator de gravitate al unei leziuni traumatice (acceptiunea medico-legala) si ZIM ca suma aritmetica a zilelor de spitalizare si a celor in care se efectueaza tratamente medicale adresate leziunilor traumatice si/sau complicatiilor lor. Un concept medico-legal viabil trebuie sa genereze baremuri medico-legale care sa imbine cele doua concepte notionale marcind o preponderenta asupra primului. erori de tratament: a) medicul de specialitate nu a ales pentru cazul in speta tratamentul corect, sau pe cel considerat optim si care ar fi dus la refacerea sanatatii in termenul cel mai scurt cu putinta alegind metode de tratament depasite/neindicate/nefolosite.

celelalte prevederi ale art. 182 nu pot fi evaluate decit dupa vindecarea leziunilor traumatice.
21

tratament dictat de metodele si tehnologia avuta la dispozitie: tratament conservator in loc de tratament interventionist, materiale de osteosinteza de calitate inferioare, etc. c) tratament acordat pe o perioada nejustificat de mare fata de leziunile traumatice diagnosticate. d) tratament acordat si aplicat pentru leziuni inexistente (erori de diagnostic, etc.) erori de diagnostic (diagnostic incomplet): (1) medicul de specialitate nu formuleaza un diagnostic lezional ci formuleaza un diagnostic patogenic (exemplu "contuzie9 forte umar drept"), care priveste mecanismele de producere ale traumatismului (in exemplul de mai sus contuzie forte umar drept, diagnostic incomplet care nu obiectiveaza leziunile posibile: rupturi ligamentare, hematom intraarticular, disjunctii acromio-claviculare-pe grade-, luxatie, fractura, etc.). Din aceasta omisiune medicul legist va deduce in mod necesar ca nu au existat leziuni traumatice obiectivabile. (2) medicul de specialitate formuleaza un diagnostic nesustinut obiectiv prin examene de laborator sau alte consulturi de specialitate sau se axeaza in diagnosticul sau pe acuze subiective, stari reactive/functionale, care fie nu survin posttraumatic (deci nu au legatura de cauzalitate cu traumatismul) fie pot surveni atit posttraumatic cit si netraumatic (patologic), aspectele lezionale care ar putea sustine legatura de cauzalitate cu traumatismul fiind incerte, insuficiente sau neobiectivate.
Exemplu:" TCC grad I., GCS 15 pct. Anamnestic comotie cerebrala. Examen neurologic normal. LCR clar. Fara leziuni traumatice craniene". In acest caz nu este obiectivat TCC gradul I, starea victimei fiind normala precum si investigatiile de laborator (comotia este complet reversibila deci nu se poate obiectiva). Pe de alta parte poate exista un TCC fara leziuni traumatice, astfel incit formularea dg. TCC grad I, GCS 15 pct., este folosit pentru ca neurochirurgul sa fie acoperit in cazul unei complicatii intracraniene in 2 timpi.

b)

determina un tratament ce nu se adreseaza unei situatii reale. tratament in relatie cu aspecte de patologie ce nu au legatura de cauzalitate cu traumatismul, aspecte ce nu sint urmari/complicatii/sechele ale acestuia. 6. Limite si contradictii vatamarea corporala ale expertizei medico-legale

(3) medicul de specialitate comite o eroare simpla de diagnostic care

in

i. In general medicii (exemplu specialistii ortopedie-traumatologie) considera ca recuperarea cit mai rapida a functiei diminuate sau pierdute primeaza asupra calitatii reducerii fracturii si a calitatii consolidarii fracturii.
9

Contuzie=lovire

22

De aceea, in aprecierea completa a gravitatii unui caz traumatologic trebuie cu maxima atentie analizat si prognosticul functional. Sub acest raport restabilirea unei functii cit mai complete nu este sinonim cu vindecarea leziunilor care poate dura mult mai mult.
De exemplu un bolnav cu o fractura de pumn tratata ortopedic (45 zile de imobilizare plus circa 14 zile de recuperare functionala) ajunge sa totalizeze circa 60 zile ingrijiri medicale. O fractura de col femural operata prin osteosinteza sau o luxatie de sold redusa chirurgical ajunge sa totalizeze aproximativ la fel, circa 60 zile ingrijiri medicale. Aceste tipuri de leziuni se pot aprecia ca numar de zile de ingrijiri medicale relativ asemanator dar riscurile pe care le prezinta pentru functia ulterioara a membrului repsectiv cit si chiar pentru viata pacientului sint complet diferite: in timp ce fractura pumnului poate cel mult conduce la o partiala reducere a mobilitatii degetelor sau o discreta deformare a regiunii, fracturile femului sau soldului pot conduce la anchiloza completa a membrului inferior sau chiar la moarte (fractura urmata de embolie constituie punerea in primejdie a vietii, dar fractura fara embolie nu constituie puenrea in primejdie intrucit embolia este un pericol potential). Sa adaugam ca implanturile metalice necesita de obicei o a doua interventie -la circa 1-2 ani de la prima-pentru extragerea materialului de osteosinteza. Gravitatea de ansamblu a leziunilor comparate mai sus este total inegala, desi numarul de zile de ingrijire medicala sint apropiate.

ii. Criteriul de apreciere actual al ZIM poate fi folositor juridic in penal dar defavorizeaza net victima in civil: in mod paradoxal nevoia accentuata de obiectivitate a expertizei obliga uneori medicul legist sa devina fara voie avocat al apararii si sa imparta cu avocatii gustul amar al defavorizarii victimei in raport cu agresorul. Se certifica numai ce se vede si/sau numai ce se poate proba10. iii. Pentru a aprecia gravitatea leziunilor traumatic ale unui caz medic legist nu va contabiliza numarul de z.i.m. ci se va orienta pentru aprecierea gravitatii cazului dupa: timpul de ingrijiri medicale pentru a efectua aprecierea timpul necesar reinsertiei sociale a persoanei respective sau prognosticul functional al leziunilor sale chiar daca deficitul respectiv nu este apreciat ca infirmitate, etc. perioadele de imobilizare partiala si de restrictie a functiei complete In acest caz el emite o opinie medico-legala. In cazul in care justititia are indoieli asupra calitatii expertului sau a expertizei poate solicita conform procedurii in vigoare, supliment de expertiza, noua expertiza, avizarea noii expertize, comisia superioara medicolegala, expert parte.
Dupa o interventie chirurgicala pentru o entorsa grava de genunchi, imobilizarea totala poate sa nu depaseasca 1 saptamina, dar revenirea la mobilitatea completa a genunchiului respectiv poate sa se prelungesca pina la 3-4 luni (120 z.i.m.); de aceea optim este ca zilele de imobilizare sa constituie intervalul de timp necesar pentru ca pacientul sa poata calca fara ajutor (cirje, baston, cadru) si sa poata efectua o flexie compatibila cu o viata cvasinormala (70-90 0), adica circa 40-50 z.i.m.

10

uneori actele medicale sint incomplete participind la neputinta formularii obiective a probatiunii medico-legale

23

iv. Uneori numarul de zile de ingrijire medicala nu reflecta intotdeauna gravitatea leziunilor suferite de o victima, prin aceasta creandu-se premiza falsa ca expertul medic legist ar favoriza infractorul. Pe de alta parte trebuie sa se evite erorile ce pot fi generate dintr-un plus de obiectivitate determinat uneori de cautarea obsesiva a obiectivarii leziunilor traumatice si a cuantificarii finale a leziunii celei mai grave, ceea ce poate crea o nedreptate lezionala.
Exemplu: 1. O persoana prezinta un politraumatism cu multiple echimoze, excoriatii, plagi superficiale, nepenetrante si neperforante, contuzii forte de parti moi cu hematoame (exemplu muschi fesieri si coapsa) cu dificultati la mers. La EML se prezinta in mod corepunzator cu realitatea cu multiple bandaje si in cirje si in final poate primi (in raport de potentialele complicatii ale hematoamelor) undeva peste 10 ZIM (exemplu 10-14 ZIM) in timp ce un altul cu fractura oaselor proprii nazale fara deplasare si o banda de leucoplast peste piramida nazala primeste tot atit. Daca imprejurarile agresiunii sint cele ale unui accident rutier, atunci situatia devine potential litigioasa intrucit neavind leziuni traumatice obiectivabile si incadrabile peste 10 ZIM (pragul art. 184 CP), legistul va trebui sa decida sub 10 ZIM sau sa treaca pragul spre 184 CP pe raspunderea lui. 2. In asocierile lezionale traumatice actualmente se alege ca perioada de ingrijiri medicale cea mai lunga dintre perioadele necesare tratarii separate a leziunilor, considerind ca in timpul vindecarii acestor leziuni sint vindecate si celelalte. Astfel o persoana care in urma unui accident rutier prezinta: - o plaga a scalpului - o comotie cerebrala - o entorsa simpla de glezna - o fractura piramida nazala - si fractura a 2 coaste primeste acelasi numar de z.i.m ca o persoana care are doar 1 coasta fracturata: 16-18 z.i.m .

Juristii trebuie sa cunoasca faptul ca o persoana politraumatizata de cele mai multe ori este supusa unui tratament secvential, neputindu-se rezolva in general din primul moment toate leziunile traumatice (mai ales in conditiile fracturilor multiple). In acest caz primeaza ca ordine de interventie leziunile cu prognostic vital, urmind ca o fractura care nu s-a putut opera in urgenta sa fie rezolvata atunci cind starea generala a pacientului o va permite. Tendinta actuala este de a aborda bolnavul politraumatizat in echipa pluridisciplinara cit mai complet si cit mai repede, dar acest mod de abordare este la dispozitia doar a spitalelor mari de urgenta din marile orase. v. Expertiza medico-legala in vatamarea corporala priveste leziunile traumatice obiective sau obiectivabile (metode paraclinice) iar pe cele functionale le abordeaza in contextul traumatismului probat. In absenta leziunilor traumatice obiective sau obiectivabile exprima ca medico-legal nu se poate proba traumatismul ceea ce in intelesul juridic al spetei inseamna absenta probarii vatamarii corporale prin probele medicalbiologice.

24

vi. In problematica aplicarii baremurilor trebuie evitate atit generalizarile care pot deveni periculoase intrucit exclud individualizarea, dar in aceeasi masura si detalierile exagerate care nu fac altceva dect s frimieaza aprecierea gravitatii lezionale in ansamblul cazului (de exemplu consider exagerata o detaliere lezionala cu diferente de 1-2-3 ZIM pentru care nu numai ca nu se modifica incadrarea juridica dar nici nu foloseste justitiei pentru o gradare a pedepsei). Avizele care revin si modifica numarul initial de ZIM pentru 1-2-3 ZIM (cu exceptia trecerilor pragurilor generatoare de o noua incadrare juridica) sint neproductive generind confuzie juridica si creind senzatia, uneori bazata pe un fond real, a unor antagonisme in interiorul corpului medico-legal. vii. Ori de cate ori in urma autopsiei se constata leziuni traumatice care sau putut produce si prin lovire (mecanisme active) trebuie sa se acorde ZIM intrucat este evident ca s-a produs un traumatism care le-a determinat si care a fost anterior decesului. Desigur se vor face aprecieri privitor la legatura de cauzalitate.In acest sens materia juridica a comorientilor trebuie la randul ei rezolvata.

25