1. Argumentati de ce este important s cunoastem personalitatea pentru activitatea noastr profesional si pentru viata privat.

Personalitatea reflecta diferentele individuale, unicitatea fiecarei persoane. Expresia personalitatii fiecarei persoane o reprezinta comportamentul in diverse situatii, contexte, domenii ale vietii: scoala, profesie, grup social, familie, relatie afectiva, fiind indicatorul integrarii persoanei. Este sursa si consecinta a definirii identitatii persoanei si a stimei de sine. Componenta temperamentala vizeaza energia relatiilor si intensitatea implicarii, puterea de a se manifesta intr-un domeniu, in timp ce caracterul, latura devenirii morale, da masura calitatii si rafinarea prin educatie a trasaturilor native cu implicatii majore in viata personala si sociala. Activitatea profesionala, un aspect major al vietii fiecarei persoane, solicita si necesita mecanisme complexe de adaptare si pregatire care sunt initiate de la varste mici in mediul familial si cel scolar si se continua pana la varsta adulta. Rezultatele procesului educational vor depinde atat de mediul familial/scolar cat si de trasaturile native ale copilului (temperament, aptitudini, inteligenta). Elementele ambientale au rol major in optimizarea manifestarilor native determinand eficienta si succesul profesional. Viata privata presupune comunicare, relationare atat afectiva, cat si intelectuala, cognitiva, optimizarea prioritatilor, armonizarea cu partenerul de viata sau cu grupul de prieteni. Personalitatea individului influenteaza si controleaza chiar, prin trasaturile temperamentale, dar si prin nivelul educational si statusul moral, calitatea relatiilor sociale si personale, determinand acceptabilitatea si continuitatea in grup, in familie sau in relatia cu partenerul. 2. Exemplificati modul de manifestare al unei trsturi de personalitate la aceeasi persoan, la vrste diferite sau n situatii diferite si analizati natura asemnrilor si deosebirilor la nivel comportamental. Trasaturile de personalitate sunt comune tuturor oamenilor, dar intensitatea cu care se manifesta si pozitia fiecarei trasaturi in configuratia personala variaza de la un individ la altul. Trasaturile de personalitate sunt temperamentale, aptitudinale si caracteriale. Personalitatea se formeaza prin interactiunea in copilarie dintre factorii ereditari (temperament, aptitudini) si factorii de mediu (educatie): factorii situationali produc modificari comportamentale care vor duce la modificari ale atitudinilor si comportamentelor modelarea trasaturilor de personalitate. Trasaturile de personalitate se manifesta de la cele mai mici varste, avand in copilarie caracter innascut, apoi pe masura cresterii, sub influenta mediului si educatiei, trasaturile se modifica si se cizeleaza, avand si o latura dobandita. Se poate spune ca personalitatea adultului este reprezentata de trasaturile native structurate si imbogate, pe care se grefeaza si se stabilizeaza elemente educationale, structuri cognitive, valori morale si culturale, generand structura de personalitate completa adultului. Trasaturile de personalitate se manifesta relativ constant in situatii diferite. Trasaturile temperamentale sunt manifestari de natura emotionala si reactiva care se manifesta de la varste mici si, desi sunt cizelate, raman constante de-a lungurl vietii. In copilarie trasaturile de temperament se manifesta prin emotii si reactii primare si comportamentele adecvate varstei, apoi se dezvolta o data cu structurile cognitive si afectivitatea/atasamentul. Ele pot fi modelate si adaptate vietii adulte prin educatie pentru a fi utilizate eficient si a nu produce dezechilibre. Natura trasaturilor de personalitate este duala; in functie de modul in care sunt folosite, pot fi benefice sau nocive la nivel emotional si comportamental. Trasaturile de caracter se formeaza in copilarie si adolescenta, pe suportul temperamental aferent, sub influenta educatiei familiale si scolare si a experientelor de viata in diverse situatii. Se manifesta la nivel decizional, uneori prin cautari , conflicte interioare, zbucium, pana la atingerea echilibrului emotional si cognitiv. Trasaturile de caracter sunt caracteristici dobandite ale personalitatii, care implica achizitionarea de reguli si valori morale cu rol de integrare si mentinere a integritatii psihice si a relatiilor sociale. Comportamentele pot varia la persoane diferite in acelasi tip de situatie sau la aceeasi persoana in situatii diferite. De asemenea, comportamentele pot varia cu etapa de varsta la care apare situatia/provocarea/stimulul. In general variatia comportamentelor este data de variabile interne (trasaturi de personalitate, structuri afective, motivationale, procese psihice, stari) sau externe (situatii). Comportamente similare apar atunci cand sunt activate trasaturi, procese sau structuri psihice similare, chaur daca tipul de situatiie difera sau este acelasi.

3. Explicati natura laturii de nfruntare si pe cea a laturii expresive a comportamentului. Pornind de la explicatiile de mai sus, argumentati valoarea aspectelor de nfruntare si expresive ca surs de informatie despre trsturile de personalitate. Latura de de infruntare a comportamentului este in relatie cu adaptarea la situatii concrete, fiind contienta, intentionata, presupune motivatie specifica, efort si precizie. Poate fi controlata si modificata mai usor. Latura expresiva depinde de stilul personal de a reactiona, nu este constienta sau motivata, ci spontana si inconstienta, fiind marca unor structuri profunde ale personalitatii. Ea este greu de modificat sau influentat. Latura de infruntare (instrumentala) este un indicator pentru trasaturile dobandite ale personalitatii (caracter, aptitudini) si se datoreaza in mare parte educatiei. La baza acestei caracteristici stau si trasaturi de personalitate fundamentale (temperamentale) care au fost imbogatite, optimizate prin educatie, fiind usor de controlat sau modificat in procesul de adaptare la situatie (stapanirea nerabdarii la colerici, stimularea socializarii la flegmatici, organizarea si depasirea superficialitatii la sangvinici, intarirea increderii in sine la melancolici). Da indicii despre nivelul de cunostinte, deprinderi, viteza de reactie. Exemple: inteligenta, aptitudini dobandite, cunostinte, argumente, deprinderi. Latura expresiva (stilistica) implica manifestari legate de structuri psihice de baza ale persoanei, mai precis trasaturi temperamentale care exprima esenta psihica nemodificabila la nivel individual emotional si reactiv. Da indicii despre latura emotionala,trasaturi de temperament si caracter. Exemple: mimica, intonatia, pronuntia, stilul scrisului. Rezultatul unei activitati este influentat atat de latura de infruntare, cat si de cea expresiva. 4. Ce implicatii are cunoasterea faptului c multe caracteristici de personalitate sunt transmise ereditar asupra felului n care oamenii vd adoptiile? Care sunt implicatiile morale ale acestui fapt? Asemanarile dintre persoane sunt tribuite factorilor de mediu cand mediul este uniform si ereditatea diferita sau factorilor ereditari cand ereditatea este uniforma, iar mediile diferite. Deosebirile dintre persoane sunt atribuite ereditatii cand mediul este uniform, iar ereditatea diferia sau mediul, cand ereditatea este diferita, iar mediul uniform. In cazul familiilor (parinti biologici), familia furnizeaza gene comune si mediu comun, in timp ce in cazul adoptiilor (parinti adoptivi), exista doar mediu comun, genele fiind diferite. Gradul de asemnare intre copil si parintii adoptivi evidentiaza rolul factorilor de mediu, gradul de asemnare intre copil si parintii biologici indica rolul factorilor ereditari. Parintii adoptivi tind sa aleaga copii pe baza trasaturilor de personalitate si a mediului din care provin parintii biologici, cautand asemanari cu parintii biologici. De asemenea, familiile care adopta copii tind sa ii infieze la varste cat mai mici, cand influenta mediului de provenienta este mai mic si posibilitatea de a-i educa conform mediului propriu este mai mare. Copiii mai mari (peste 3-4 ani) sunt adoptati mai greu/rar. Implicatiile morale ale adoptiilor sunt profunde. Parintii adoptivi ar trebui sa fie constienti de faptul ca mediu/educatia, vor putea dora valorifica/controla mostenirea genetica temperamentala, insa nu o vor putea anula. De aceea, parintii adoptivi vor trebui sa aloce resurse/disponibilitate crescute/mai mari decat parintii biologici in vederea educarii copiilor adoptivi pentru insertia sociala ulterioara, in sensul constientizarii diferentelor sau/si deficitelor la nivel de trasaturi de personalitate ale copiilor, in acceptarea neconditionata si sustinerea copiilor in ciuda nepotrivirii lor cu parintii adoptivi. Efortul parintilor adoptivi in intelegerea si educarea copiilor este mai mare, dar satisfactia si rezultatele pot fi pe masura. In cazuri extreme, parintii adoptivi, in ciuda acordarii suportului si educatiei adecvate, pot asista neputinciosi la manifestarea necorespunzatoare a fiului/fiicei adoptive la varsta adulta, pe baza ereditatii. Constiinta de a fi parinte si de afi acordat tot suportul afectiv si educational necesar ii vor ajuta sa indure si sa depaseasca problemele viitoare. 5. Pe baza cunostintelor acumulate n U.I. 2, argumentati, ntr-un eseu de aproximativ 300 de cuvinte (o pagin A4), 2-3 consecinte ale descoperirii transmiterii ereditare a unor trsturi psihice asupra modului n care educm copiii. Ereditatea are un rol important in explicarea diferentelor individuale privind caracteristicile psihice alaturi de influentele mediului. Studiile indica faptul ca particularitatile de personalitate sunt determinate genetic si sunt transmise sub forma unor predispozitii comportamentale. Caracteristicile individuale care sunt transmise ereditar sunt trasaturile temperamentale (emotivitate, activism, sociabilitate, impulsivitate), inteligenta, orientarea sexuala, tuburari psihice, comportamente deviante, constitutia fizica.

Pe parcursul dezvoltarii individuale sunt importante trasaturile temperamentale in initierea educatiei specifice pentru a obtine rezultate optime in acumularea de cunostinte si deprinderi (stapanirea nerabdarii la colerici, stimularea socializarii la flegmatici, organizarea si depasirea superficialitatii la sangvinici, intarirea increderii in sine la melancolici). Identificarea unor trasaturi temperamentale se poate realiza din copilaria frageda, prin intermediul scalelor de temperament aplicate la nivel familial si pot orienta procesul educational atat in familie, cat si ulterior in gradinita si scoala. In cazul trasaturilor extraversie-introversie, introvertii prefera situatii in care stimularea este mai redusa, iar extravertii prefera stimulari mai intense, nivelul de stimulare inadecvat (crescut/scazut) fiind privit ca stanjenitor (suprasolicitare, respectiv plictiseala). Introvertii sunt mai vigilenti la niveluir de stimulare mai redusa si se adapteaza mai usor la activitati monotone, raspund la cantitati mai mici de euforizante si la cantitati mai mari de substante depresoare. Diferente de reactivitate emotionala (nevrotism) sunt prezente la introverti/extraverti. Introvertii sunt mai activati cortical si mai usor de conditionat, momentele de conditionare asociate cu socializarea (pedeapsa, frustrare) determina mai frecvent anxietate si depresie. Extravertii sunt mai putin activati cortical si mai greu de conditionat, ei nu invata prin pedeapsa si frustrare, pot avea un comportament mai putin socializat, impulsiv, uneori chiar antisocial. Atat in cazul introvertilor, cat si al extravertilor, mediul familial poate accentua sai diminua aceste trasaturi. Persoanele instabile emotional au un grad de reactivitate corticala mai ridicat, reactioneaza disproportionat si neadecvat la stimuli noi sau neobisnuiti, ducand la anxietate si afecte negative. Persoanele echilibrate emotional au reactii emotional adecvate stimulilor. Cercetari ulterioare complexe au identificat alte categorii temperamentale care pot influenta procesul educational, reactivitatea si adaptarea la mediu: lateralizarea cerebrala (dominanta) cu implicare in comportamente de apropiere/inhibitie si in raspunsul emotional. Pe baza acestor date s-a constatat ca exista sistemul de activare/apropiere comportamentala (impulsivitate) si sistemul de inhibare comportamentala (anxietate). De asemenea, termenul de cautare de senzatii indica persoane cu foame de senzatii crescuta (activitsm cerebral crescut, protectie redusa la suprastimulare - augumentatori) sau foame de senzatii redusa (activism cerebral redus, protejati de suprastimulare - reducatori). Reflexul de orientare (la stimuli noi, neobisnuiti) este mai accentuat la cei cu foame de senzatii crescuta, iar reflexul de aparare (blocarea stimulilor) este mai accentuat la cei cu foame de senzatii redusa. Nivelul testosteronului crescut implica predispozitie spre impulsivitate, dominanta, violenta, un nivel redus avand efecte opuse (calm, submisiv, pacificator). Trasaturile temperamentale se manifesta inca din primele saptamani de viata: activism general, reactivitate, emotionalitate, sociabilitate si au o constanta relativa de-a lungul vietii. Ractia la stimuli departejeaza doua categorii de copii: inhibati (timizi, rusinosi, mofturosi) sau neinhibati (deschisi, curiosi, aventurosi) comportamental. Exista diferente de temperament la copiii de diferite rase. Stilul educativ al mamei (rationament moral/impunere autoritatra de reguli) are influenta diferite asupra copiilor inhibati/neinhibati. In cazul in care mama utilizeaza rationamentulul moral, copiii inhibati vor dezvolta o constiinta morala intensa, iar copiii neinhibati vor avea semtimente morale de nivele variabile, in timp ce comportamentul autoritar al mamei va determina sentimente morale slabe la ambele categorii de copii. Temperamentul are rol in alegerea profesiei si in adaptare. Inteligenta fluida este innascuta, bazandu-se pe caracteristicile morfo-functionale ale creierului, si consta in stabilirea de relatii intre continuturi informationale diverse, a se adapta, a restructura schemele operatorii mentale al cerintele situatiei, avand flexbilitate, plasticitate, adaptabilitate, spre deosebire de inteligenta cristalizata, dependenta de invatare, care se bazeaza pe formarea structurilor operatorii prin invatare si acumulare de cunostinte. 6. Comparati influentele ambientale mprtsite cu influentele ambientale nemprtsite n privinta efectelor pe care le au asupra diferentelor individuale la nivel de dezvoltare cognitiv si de trsturi de personalitate. Influentele ambientale comune (impartasite) sunt caracteristici comune membrilor unei familii datorate conditiei si experientelor de viata impartasite: status socio-economic, stil de viata, modelul parental, climatul emotional, dar si de tipul de scoala la care merg copiii. Un mediu familial armonios si afectuos sau/si cu statut social ridicat favorizeaza dezvoltarea si armonizarea adecvata a copiilor: cognitiv, afectiv, moral prin exemplul parental, implicarea si sustinerea adecvate din partea parintilor, indrumarea catre scoli potrivite. In

cazul unui meiu familial dezavantajos (violenta, saracie, dezacord parental, lipsa afectivitatii si indrumarii parentale), copiii, in marea majoritate, vor avea o dezvoltare deficitara pe plan afectiv, cognitiv si moral, vor avea rezultate scolare mai slabe sau abandon scolar, inclinatii spre comportament deviant, dezvoltare dizarmonica. Exista insa si rexceptii de ambele cazuri: copiii foarte dotati proveniti din familii defavorizate/dezorganizate sau copii slab dezvoltati/educati proveniti din familii armonioase. Influentele ambientale sunt influente externe cu efecte majore, pe termen lung, asupra dezvoltarii copiilor. Influentele ambientale necomune (neimpartasite, specifice individului) reprezinta modul in care copilul recepteaza influentele ambientale si difera de la individ la individ in cadrul aceleiasi familii: pozitia in familie, ordinea nasterii, boli, alimentatie. Exista diferente intre gemenii monozigoti, cel mai greu la nastere poate avea un QI mai mare. Gemenii pot adopta roluri complementare care le vor influenta dezvoltarea personalitatii. Diferenta de varsta intre frati poate fi un factor necomun: pot exista influente ambientale diferite, parintii pot avea o experienta mai buna in cresterea celui de-al doilea sau al treilea copil, copiii crescuti la maturitate sunt tratati diferit fata de cei crescuti la tinerete, copiii care au frati sunt tratati altfel de parinti decat copiii unici, cu cat diferenta de varsta intre frati e mai mare, cu atat diferenta ambientala e mai ridicata. Influentele necomune sunt specifice, pot afecta un un membru al familiei, fara sa ii influenteze pe ceilalti. Pot apare complexe de inferioritate sau de dominare, pot apare deficite fizice care sa influenteze dezvoltarea ulterioara la nivel cognitiv sau al personalitatii. 7. Argumentati de ce scoala poate/ nu poate realiza o uniformizare complet a educatiei. Componentele majore care determina structurarea personalitatii sunt factorii ereditari si cei ambientali (familie, grup social, scoala). Educatia in scoala se realizeaza la nivelul grupurilor, si nu la nivel individual, fiind acoperite necesitatile educationale medii conform etapei de varsta, fara a acoperi extremele (supradotatii, subdotatii la nivel de inteligenta). In scoala primara si ciclul gimnazial cunostintele sunt generale. De la liceu se poate promova o educatie specifica pentru nivelul si preferinta elevilor, iar studiile universitare si postuniversitate sunt elective si supraspecializate. Uniformizarea educatiei nu se poate produce datorita diferentelor foarte mari la nivel de intelect (mostenit si dobandit), dar si la nivelul trasaturilor temperamentale, unii copii preferand activitatile linistite si rutiniere, in timp ce altii sunt mai activi si necesita activitati stimulative. Cele mai mari diferente intre rezultatele educationale se inregistreaza la nivel de scoala primara unde nu se cunosc capacitatile copiiilor, dar unde si diferentierea cognitiva este putin cunoscuta. Pe baza evolutiei si rezultatelor la invatare, elevii sunt directionati in sensul valorificarii resurselor si cunostintelor acumulate. Un alt factor care influenteaza major capacitatea de dezvoltare a copiilor este sustinerea din mediul familial, promovarea educatiei, diversificarii activitatilor si a comunicarii (rationament moral), factori care vor facilita, alaturi de tendintele innascute, dezvoltarea copilului. Exista factori biologici (boli congenitale, ereditare deficiente genetice, malformatii, boli fetale sau in copilarie) care pot afecta formarea sistemului nervos central cu generarea unor carente in dezvoltarea structurilor psihice si reducerea evolutiei psihice si intelectuale prin educatie.

8. Pornind de la diferentele de conditionare dintre introverti si extraverti, construiti scenarii de corectare diferentiat a unui comportament disturbant la clas. Introvertii devin mai usor supraactivati si tind sa evite stimulii, in special pe cei de natura sociala. Extravertii sunt mai putin activati, sunt in cautare de stimuli (foame de stimuli), in special de natura sociala, pentru a realiza optim de stimuare. La un nivel de stimulare crescut sau normal pentru extravert, introvertul se simte suprastimulat, coplesit. La un nivel de stimulare redus sau normal pentru introvert, extravertul se simte plictisit. Introvertii sunt mai alerti la niveluri de solicitare reduse, de aceea sunt mai atenti la activitati monotone sau care necesita concentrare indelungata, la care extravertii fac pauze involuntare mai frecvent datorita scaderii periodice a vigilentei. Diferentele de conditionare intre introverti si extraverti, induc un mod diferit de invatare prin conditionare. Introvertii sunt activati cortical mai ales la nivel bazal si sunt mai usor de conditionat. Sunt mai reactivi amotional, au mai multe ocazii si mai multe momente de conditionare care presupun pedeapsa, frustare si, prin aceasta, depresie si anxietate. Extravertii sunt mai putin activati cortical bazal si mai greu de conditionat. Ei nu invata prin pedeapsa si frustrare, avand un comportament mai putin socializat si impulsiv. Cei cu grad mare de emotionalitate, raspund prin comportamente impulsive. Persoanele instabile emotional

raspund exagerat la stimuli noi sau neobisnuiti (stresori), fiind mai predispuse catre anxietate si emotii negative. Exista si introverti si extraverti stabili sau instabili emotional. In cazul unor elevi cu comportament, acestia pot fi extraverti sau introverti. Extravertii pot fi colerici sau sangvinici. Colericii ar trebui directionati catre stapanirea impulsivitatii prin activitati constructive, interesante, atractive care sa le orienteze energia impulsiva si sa le redirectioneze energia negativa catre creatie. Sangvinicii, a caror deficienta poate fi superficialitatea, pot fi indrumati prin activitati de organizare care sa ii responsabilizeze, sa le ordoneze conduita si sa uitilizeze in mod util energia de care dispun. Introvertii se impart si ei in doua categorii: flegmaticii si melancolicii. Flegmaticii cu comportament inadecvat, in general prin interiorizare si apatie, pot fi stimulati spre socializare si integrarea in grup prin activitati comune, constructive teme in grup, excursii, activitati recreative, jocuri. Melancolicii, care pot fi pesimisti, depresivi si pot avea deficiente de invatare, necesita o atitudine suportiva, rabdare pentru a castiga incredere in sine, de asemenea sunt incurajati sa socializeze tot pentru intarirea imaginii de sine socializare, jocuri, teme efectuate individual sub indrumarea profesorului. 9. Construiti 2 scenarii de disciplinare a agresivittii diferentiate pentru bieti si fete. Studiile in domeniu, bazate pe informatii legate de sistemul endocrin (nivelul testosteronului) la cele doua sexe, evidentiaza un nivel diferit de agresivitate la baieti si la fete: baietii aleg mai frecvent agresiunea fizica decat fetele; baietii si fetele expusi la hormoni androgeni au fost mai agresivi decat cei care nu au fost expusi. Testosteronul creste dupa experiente pozitive (un succes in competitie), dupa actul sexual, si scade dupa experiente negative (esec). Cresterea testosteronului duce la cresterea asertivitatii si a motivatiei pentru competitie, dar si a activitatii sexuale, in timp ce scaderea testosteronului dupa un esec duce la scaderea motivatiei si evitarea competitiei. In societatea actuala, agresivitatea nu este un avantaj, deoarece statutul social este legat mai mult de nivelul de educatie. Agresivitatea la baieti poate fi controlata prin activitati competitionale, intreceri pe subiecte comune cu alti baieti, axate pe rezolvare de probleme, sub indrumarea unor persoane competente, cu rol de ghid, invatator, pe traseul dificil al controlarii agresivitatii, impulsivitatii si dominantei si convertirea lor in activitati intelectuale cu mare potential. Un rol important il are familia, prin asigurarea unui mediu suportiv, stimulativ, acceptare neconditionata si rationament moral. In cazul fetelor, acestea au de obicei o abordare participativa, inclusiva, centrata pe relatie si mentinerea ei. Agresivitatea la fete/femei are un efect nociv care interfereaza cu si le indeparteaza de misiunea lor principala: intemeierea familiei si cresterea copiilor. Interventia se poate baza pe rezolvarea conflictelor, socializare, stimularea asertivivatii, integrarea in grup, in relatie si in familie, sustinere afectiva, comunicare. In societatea moderna, in care femeia, in afara de sustinerea familiei, are si implicare in cariera, si-a cultivat un nivel de agresivitate, ambitie pentru a face fata provocarilor, care, uneori, interfera cu structura interna, relationala. Este necesara o reglare atenta a acestor aspecte pentru pastrarea unui echilibru interior care sa conduca femeia spre implinire personala. Rolul familiei este deosebit de important prin sustinere, intelegere, comunicare, lucruri de care fata are nevoie si pe care, la randul ei, le va darui viitoarei ei familii.