Circulatia la plante CIRCULATIA SEVEI BRUTE

SEVA BRUTA=apa +saruri minerale Intervin doua forte: 1.PRESIUNEA RADICULARA -celulele radacinii pompeaza activ apa in sus,prin vasele lemnoase(mecanism activ,consum de energie) Ia nastere primavara ,inainte de aparitia frunzelor(exemplu:vita de vie plange) 2.FORTA DE SUCTIUNE A FRUNZELOR -este determinata de pierderea apei prin transpiratie -se creaza un deficit de apa ce se transmite prin vasele lemnoase descendent pana la perisori absorbanti Sucul vacuolar la celuleor frunzelor se concentreaza Prin osmoza ele aspira apa prin vasele lemnoase -este un mecanism pasiv(fara consum de energie)

CIRCULATIA SEVEI ELABORATE

Seva elaborata=substante organice produse in frunze prin fotosinteza dizolvate in apa -circula prin vasele liberiene Circula activ(cu consum de energie Are viteza de circulatie mai mica decat seva bruta(vasele liberiene contin citoplasma) -circula in ambele sensuri

FACTORII DE MEDIU CE INFLUENTEAZA ABSORBTIA SI CIRCULATIA

1 APA-soluri uscate.presiunea osmotica apa sol mai mare p osm radacinaabs nu are loc -exces apa(aer din sol dislocat,respiratei celule radacina scazuta,abs scazuta) 2.TEMPERATURA 0C(abs. nu are loc) Temperatura pozitiva scazuta abs .scazuta(citoplasma celule vascoasa,greu permeabila,diviziuni celulare lente,putini peri absorbanti formati) T optima=30-35 c 3.OXIGENUL -este necesar pt activitatea meristemelor din care iau nastere perii absorbanti si care asigura cresterea in lungime a radacinii Soluri tasate..02 putin,abs scazuta 4. Ph-ul -optim=7 (neutru) majoritatea plantelor -se corecteaza prin administrare de amendamente 5.SUBSTANTELE TOXICE AJUNSE IN SOL -dauneaza absorbtiei.(exemplu poluarea chimca a solului ce determina poluarea produselor vegetale si piederi de recolta

Mica si Marea circulatie la mamifere

Circulaia dubl: Sngele trece de dou ori prin inim, n cadrul celor dou circulaii:mic i mare i complet -sngele neoxigenat nu se amestec cu cel oxigenat. Inima: situat n cavitatea toracic, ntre cei doi plmni; -prezint patru caviti (dou atrii i dou ventricule) separate prin valve atrio-ventriculare care permit trecerea sngelui doar din atrii n ventricule; -prin ventriculul stng pornete artrera aort ce transport snge oxigenat, iar din ventriculul drept pornete artera pulmonar cu snge ncrcat cu dioxid de carbon; -n atriul drept sosesc venele cave (superioar i inferioar) ce transport snge cu substane nutritive i dioxid de carbon, iar n atriul stng sosesc patru vene pulmonare ce transport snge oxigenat de la plmni. Sngele este alctuit din plasm i elemente figurate: - plasma: transport nutrimente, substane rezultate din catabolism precum i hormono; factori plasmatici ai coagulrii; -eritrocitele (globulele roii): transport gaze respiratorii care formeaza combinaii labile cu hemoglobina; -leococitele (globulele albe): realizeaza fagocitarea particulelor strine organismului deci au rol de imunitate; -trombocitele (plachete sanguine): au rol n coagularea sngelui. Accidentul vascular este o afeciune a sistemului circulator la om: -cauze: ateroscleroza, hipertensiune dup infarct miocardic; -simptome: pareze, paralizii, tulburri senzoriale, tulburri de vorbire, memorie, vedere, com.

Transpiratia la plante Transpiratia este un proces fiziologic major laplante, prin care se pierde prin deschiderile stomatelor. Stomatele sunt porii din frunze, tulpina, radacini si flori. La cele mai multe specii de plante, numarul lor este mai mare in partea inferioara a frunzelor. Sunt structuri cruciale pentru schimbul de gaze si umiditate intre plante si mediul lor. In ceea ce priveste procesul de transpiratie la plante este similar cu evaporarea. Ce este transpiratia plantelor? In afara de pierderea apei, mai multe functii ale plantei sunt asociate cu procesul de transpiratie. Daca studiem structura detaliata a unei stomate, descoperim celulele care regleaza deschiderea si inchiderea lor. Categoric, transpiratia se produce atunci cand stomatele sunt deschise, iar ceea ce le face sa se deschida este presiunea hidrostatica a celorlalte elemente superioare ale plantei si umiditatea solului. Cand apa este prezenta in sol, radacinile preiau moleculele de apa din sol prin osmoza, proces prin care sunt absorbite si substante nutritive esentiale. Apa si mineralele sunt transmise elementelor superioare ale plantei. Pe masura ce stomatele primesc moleculele de apa, celulele de paza devin flasce, iar porii se deschid. Apoi, apa din planta se pierde prin transpiratie (metoda de difuzie), dupa care celulele revin la starea normala si stomatelese inchid.

Nefronul unitatea structurala si functionala a rinichiului

Lichidul filtrat din capsula formeaz urina primara, 180 l n 24 ore. Urina primar nainteaz prin tuburile urinifere i o mare cantitate de apa, substane folositoare i toata glucoza se absorb n snge. Ceea ce rmne n tuburile urinifere i trece n tuburile colectoare este urina final 1-1,5 l n 24 h. urina se formeaz la nivelul neufronilor. Compoziia urinei 90 % apa uree i acid uric(format n ficat n urma degradrii proteinelor) sruri minerale(care nu au fost utilizate de organism) medicamente Urina finala este un lichid limpede, transparent, de culoare galben-deschis, uor srata i are o reacie acidic , la omul sntos. Eliminarea urinei din vezica urinara se numete miciune Boli ale sistemului excretor Nefrita este o boala inflamatorie a unui rinichi sau a ambilor rinichi Nefritele sunt provocate de o atingere a tesutului interstitial pe cale urinara. Denumite si nefrite interstitiale pe cale ascendenta, sau pielonefrite, ele sunt provocate de o infectie sau de o malformatie a cailor excretorii. Masuri generale - regim, alimentatie curativa, tratament etiotrop: terapie antiinfectioasa, restabilirea pasajului urinar, mbunatatirea hemodinamicii renale, gimnastica functionala renala pasiva, aplicarea remediilor antiinflamatorii nesteroidiene, fitoterapie, fortificarea imunitatii nespecifice a organismului, tratament fizioterapie, tratament simptomatic, tratament sanatorial, tratament antirecidivant planificat, tratamentul insuficientei renale cronice, tratament chirurgical: nefrostomic, decapsulare renala, tratamentul chirurgical al adenomului de prostata, nefropielotomie, lichidarea refluxului Cistita este o inflamatie a vezicii urinare, asociata sau nu cu inflamatia uretrei canalul prin care se elimina urina din vezica urinara n timpul mictiunii. Atunci cand este cauzata de o infectie bacteriana, cistita face parte din grupul infectiilor tractului urinar (ITU). Cum poate fi prevenita cistita?

 Pentru a preveni aparitia cistitei exista cteva reguli de viata ce pot fi respectate cu usurinta: consumul a cel putin 2 litri de lichide pe zi, o toaleta intima corecta, evitarea folosirii produselor de baie iritante. La baie sau toaleta stergeti-va ntotdeauna din fata n spate pentru a evita aducerea bacteriilor dinspre zona anala spre zona urinara; evitati purtarea de lenjerie prea strnsa care determina aducerea bacteriilor catre uretra si favorizeaza inflamatia zonei prin frecare;

Miscarile plantelor

Sunt cunoscute doua tipuri de miscari: tropisme si nastii.TROPISME-sunt miscari orientate fata de directia si sensul factorilor externi. Dupa natura excitantului sunt cunoscute mai multe tipuri de tropisme:geotropism,fototropism,higrotropism etc. Geotropisme-sunt miscari de orientare a plantelor fata de directia gravitatiei pamintului.Radacina principala si tulpina principala se orienteaza in sens opus una fata de cealalta,dar paralel cu directia de actiune a gravitatiei. Radacina se orienteaza in directia centrului de atractie a pamintului,fiind un organ pozitiv ortogeotrop,iar tulpina se orienteaza in sens opus gravitatiei pamintului,avind ortogeotropism negativ.Geotropismul este important pentru plante,deoarece tulpinile plantelor ies din sol si se mentin vertical,chiar pe terenuri inclinate,iar tulpinile culcate de vant, ploaie revin la pozitia verticala. NASTII-sunt miscari neorientate ale plantelor, determinate de modificarea in timp a intensitatii unui excitant.

Acnea este o boala comuna, partial determinata genetic, observata mai ales in perioada pubertara, dar si la adult.Este o afectiune polimorfa in care coexista leziuni retentionale si inflamatorii adeseori pe fond de piele seboreica. Tratamentul acneei trebuie sa tina seama de tipul acneei: retentionala, inflamatorie sau mixta, de intensitatea si gravitatea sa, de eventualii factori declansatori sau de asocierea cu alte afectiuni.La debutul bolii leziunile retentionale sunt reduse, tabloul clinic poate fi nesemnificativ dar tratamentul este uneori dificil. Arsura solara este o reactie inflamatorie cutanata care urmeaza expunerii excesive la radiatii ultraviolete-UVR. Expunerea la UVR poate proveni dintro varietate de surse,incluzind solarele, lampe de fototerapie, solare si lampe cu arc electric. Arsura solara este clasificata drept o arsura de gradul I. Semnele si simptomele arsurilor solare apar in mod obisnuit la cateva ore dupa expunerea la soare si include durerea, inrosirea pielii si ocazional, aparitia flictenelor (basicute cu lichid). Intrucat expunerea afecteaza de obicei portiuni intinse ale pielii, arsurile solare pot provoca si dureri de cap, febra si stari de oboseala.

Sistemul senzorial cuprinde organe care recepioneaz diferii excitani din mediul nconjurtor, care sub forma de impulsuri bioelectrice este transmis de la receptor pe traiectul nervilor la sistemul nervos central care poate fi mduva spinrii saucreierul. Transformarea excitantului din afar la nivelul organului receptor ntr-un impuls nervos are loc prin o serie de procese fizico-chimice, fiind apoi din nou interpretat la nivel central. Aceti exitani pot fi fizici ca: lumina, sunetul, presiunea, temperatura, cmpul electric, cmpul magnetic sau exitani de natur chimic. Receptorii sistemului senzorial se afl n organe specializate numinte organe de sim sau analizatori ca: ochiul, nasul,urechea, gura cu cavitatea bucal i pielea.

Localizarea receptorilor pt fiecare organ de simt: -receptorii vizuali sunt localizati in retina-stratul intern al globului ocular -receptorii acustici sunt situati in organul lui Corti aflat in melcul membranos al urechii interne -receptorii vestibulari se afla in crestele ampulare al canalelor semicirculare membranoase, precum si in maculele otolitice din utricula si sacula; ambele tipuri de receptori vestibulari se afla in urechea interna. -receptorii gustativi se afla in mugurii gustativi de la nivelul papilelor gustative din mucoasa linguala, labiala, epiglotica etc. -receptorii tactili se afla in epiderm, derm si hipoderm-straturi ale tegumentului. Receptorul olfactiv e un neuron bipolar care prezinta dendrita cu cili pt a creste suprafata de contact cu stimulul. Axonii neuronilor olfactivi constituie nervii olfactivi care transmit influxul nervos la encefal. Tipuri de celule receptoarevizuale sunt celulele cu bastonase pt vederea nocturna si celulele cu conuri pt vederea diurna si color. In mucoasa linguala exista chemoreceptori gustativi,termoreceptori stimulati de variatii termice, receptori tactili stimulati de deformarile mucoasei produse la atingere, receptorii pt durere stimulati de leziuni celulare.

Sistemul nervos la mamifere

Sistemul nervos central (SNC) Aceasta este partea principal a sistemului nervos i se ocup cu prelucrarea informaiei venit de la receptori (de exemplu, receptori vizuali, tactili, de durere etc.) i generarea de rspunsuri. SNC este format din encefal i mduva spinrii. Aceste dou componente sunt protejate de cutia craniana i, respectiv, de coloana vertebral. Sistemul nervos periferic (SNP) SNP este partea sistemului nervos format din neuronii i nervii din afara SNC. Acetia se gsesc n membre (de exemplu, n mn i picioare) i organe (de exemplu stomac, inimetc.). SNP nu este protejat de oase sau de o barier pentru snge (faa de creier care este protejat de bariera hematoencefalic), i poate fi uor lezat mecanic sau chimic. SNP se mparte la rndul su n dou componente: 1. Sistemul nervos somatic, care este asociat cu controlul voluntar al micrilor prin aciunea muchilor scheletici, ct i recepia stimulilor externi (n cazul stimulilor termici, stimulilor mecanici etc.). Sistemul nervos somatic este format din fibre aferente, care duc informaiile de la surse externe spre SNC, i fibre eferente, care duc impulsurile nervoase de la SNC la muchi. 2. Sistemul nervos autonom gestioneaz aciunile care nu se afl sub control contient. El controleaz de exemplu funciile vitale ca respiraia i btile inimii, dilatarea i constricia pupilelor, digestia etc. Se mparte n sistemul nervos simpatic i cel parasimpatic. Mduva spinrii (Medulla spinalis) face parte din Sistemul nervos central al vertebratelor, fiind protejat de canalul vertebral, legat de gt, trunchi i extremitile corpului prin intermediul nervilor spinali, fiind nvelit la fel ca i creierul ntr-o membran (meninge). Mduva spinrii este localizat n canalul vertebral i ine de la vertebra cervical C1 pn la vertebra lombar L2. De acolo, are o formaiune terminal numit fillum terminle. Fillum terminale mpreun cu rdcinile nervilor spinali sacrali i lombari formeaz coada de cal. Mduva spinrii este localizat n canalul vertebral i ine de la gaura occipitala pn la vertebra lombar L2. Are o formatiune terminal numit fillum terminale, aceasta mpreuna cu rdcinile nervilor spinali sacrali i lombari formeaz "coada de cal".

Creierul este format din trei pri principale: anterioar, medie i posterioar. Creierul anterior este mprit n dou jumti reprezentate de emisfera cerebral dreapt i emisfera cerebral stng. Telencefalul const din 2 emisfere cerebrale, separate prin fisura longitudinal i unite n profunzimea ei prin corpul calos, comisura anterioar, comisura posterioar i comisura fornixului. Cavitatea encefalului formeaz n fiecare din cele 2 emisfere ventriculii laterali drept i stng. Fiecare emisfer a creierului mare const dintr-un strat de substan cenuie periferic - scoara cerebral (mantia), substana alb - situat n profunzimea ei i coninnd aglomerri de substan cenuie, care constituie nucleii bazali. Linia limitrof dintre telencefal i diencefal, care-l succed, trece prin regiunea n care capsula intern ader la partea lateral a talamusului.

Locomoie
ntruct sunt animale active, locomoia este un proces esenial n viaa mamiferelor. Ele s-au adaptat pentru un anumit tip de locomoie.

Pe uscat
Cele mai multe mamifere sunt terestre i se deplaseaz pe uscat. Toate aceste mamifere se deplaseaz cu ajutorul picioarelor, cele inferioare fiind mai scurte dect cele posterioare la cele care se deplaseaz prin salturi. Cangurul, mamifer inferior, se deplaseaz prin salturi mari, folosindu-i coada grea ca o contragreutate. [2] Alte animale se deplaseaz prin mers plantigrad (exp. crtia) sau mers digitigrad (exp. cinele). Felinele africane, tigrul, leul, ghepardul, cita, etc, au corpul uor i fr surplusuri de grsime, atingnd rapid viteze de pn la 70 km/h atunci cnd i alearg prada. [3]

n ap
Delfin
Puinele mamifere exclusiv acvatice (cele mai reprezentante fiind delfinul i balena) se deplaseaz cu ajutorul cozii musculoase sau a aripilor. Exist i mamifere terestre care pot nota, ca de exemplu ursul polar. Ursul polar are nevoie de aceast ndeletnicire mai ales pentru a se hrni, hrana lui de baz fiind petele, dar i pentru a se deplasa ntre banchizele de ghea. Ursul polar poate nota pe o distan de aproape 100 km fr s se odihneasc, se scufund pn la 4,5 metri i poate rezista sub ap pn la dou minute. [4] Straturile groase de blan i grsime asigur flotabilitatea.[4] Hipopotamul, dei este un mamifer terestru, este bine adaptat vieii acvatice. Urechile, ochii i nrile sunt poziionate pe vrful capului, astfel nct poate vedea, respira i mirosi n timp ce se afl n ap. [4]

n aer
Liliac
Singurul mamifer care efectiv zboar este liliacul. Liliacul, fcnd parte din grupul insectivorelor, are aripile formate din-un pliu tegumentar care leag membrele anterioare de cele posterioare. Mai exist mamifere care se pot deplasa pe calea aerului plannd, fr a zbura, ns. Un exemplu este veveria zburtoare.

Reproducerea la ferigi
Pe dosul frunzelor se gsesc nite pete maronii denumite sori, care conin sporangi cu spori. Sporii ajuni la maturitate sunt eliberai i germineaz, dnd natere unui protal care are form de inim i poart la captul ascuit anteridii (ele produc anterozoizi) i la captul opus arhegoane (produc o singur oosfer). n urma fecundaiei rezult celula-ou, din care se dezvolt un embrion, ce va da natere unei ferigi i ciclul se reia. Exist dou generaii: cea gametofitic (de la stadiul de spori, la cel de celul-ou) i cea sporofitic (de la stadiul de celul-ou, la cel de spori).

Caracterele generale ale Subregnului Bryophita

Muchii au corpul vegetativ lipsit de vase conductoare adevrate, numit tal cormoid . Organele de reproducere sexuat, anteridia i arhegonul, sunt pluricelulare, iar ciclul vital este haplodiplofazic. Muchii au corp alctuit din dou generaii subordonate:gametofitul dominant (muchiul propriu zis) i sporofitul marunt. muschiul de pamint face parte din categoria muschilor superiori