Portretul facut de Grigore Ureche lui Stefan cel Mare are rolul de a emotiona cititorul, pentru a-i prezenta

acestuia figura celebrului domnitor intr-un mod cat mai somptuos. Cu toate ca Ureche nu a fost contemporan cu voievodul, informatiile acestuia fiind culese din putinele izvoare scrise din acea perioada si din traditiile si legendele existente, cronicarul este in masura sa faca chiar o caracterizare fizica a acestuia ca fiind om nu mare de statu, trasatura care contrasteaza cu caracterizarea morala a personajului istoric. In aceasta a doua observatie se reflecta conceptia feudala fata de domnii autocrati. Este bine cunoscuta ignoranta pe care o avea Stefan cel Mare in fata marii boierimi; poate de aici porneste nemultumirea cronicarului, nemultumire care-l determine sa-l numeasca pe erou om [] de grabu varsatoriu de sange nevinovat.

Lui Stefan ii sunt dedicate cele mai multe pagini din letopiset, intr-un joc de lumini si umbre, caci cronicarul nu se sfieste sa-l judece uneori (de exemplu il considera mai curind un razboinic de dragul razboiului decit un patriot). Celebru este finalul portretului, in care moartea voievodului este prezentata secvential: a) imprejurarile mortii lui Stefan (anul, luna, ziua); b) portretul fizic, realizat printr-un eufemism (aom nu mare de stata) si cel moral, alcatuit dintr-o enumerare de insusiri: impulsiv (aminois si degraba a varsa singe nevinovata), uneori nedrept cu boierii (adeseori la ospete omoriia fara giudeta), dar bun gospodar (asi lucrul sau il stia A-l acoperia), neintrecut strateg (ala lucruri de razboaie mestera), stiind sa-si transforme chiar infringerea in victorie (aaca stiindu-se cazut gios se radica deasupra invingatorilora);

Stii de ce barbatii insurati sunt grasi,iar celibatarii sunt slabi? Un barbat celibatar spune: Iar aceeasi mancare,mai bine ma duc la femei... Iar cel insurat spune:iar aceeasi femeie,mai bine ma duc sa mananc.. c) sentimentele poporului la moartea lui Stefan (jalea, intrarea in legenda A domnitorului); Cu toate ca a luat cunostinta de personalitatea lui Stefan numai din izvoare scrise, foarte putine pe atunci, sau din traditie, cronicarul procedeaza ca un artist, plecnd n executarea portretului, de la un amanunt de ordin fizic: "om nu mare de stat" (a se observa constructia prin negatie, foarte potrivita n cazul de fata), pentru ca, prin contrast, sa nsemneze trasaturile de ordin moral, ncepnd cu aceea care i se pare dominanta: "mnios si de graba varsatorul de snge nevinovat". In aceasta a doua observatie ca si n urmatoarea: "de multe ori la ospete omoria fara judetu", se reflecta, gandirea feudala fata de domnitorii autocrati, cu toate cronicarul avea admiratie pentru eroul sau.