Sei sulla pagina 1di 7

Discursul memorialistic privind universul concentraionar comunist.

Student: Tivadar Nicu: An: II. Secia: Istorie. Profesor: Doru Radosav.

Fenomenul concentraionar comunist a atins in primi ani ai perioadei comuniste conte inimaginabile, deinui aparineau tuturor claselor sociale: scriitori, oameni politici, muncitori, rani, chiar i foti comuniti czui ulterior in dizgraie1. Numarul nchisorilor si al altor locuri de detentie cu relativ multi ocupanti a fost de peste 130, in perioada de maxim apogeu al arestrilor comuniste se extimeaz c prin aceste inchisori au trecut in jur de 2 milioane de oameni, muli dintre ei aflndu-i sfritul in aceste locuri de infencie. Principalele inchisori erau la: Aiud, Gherla, Sighet, Jilava, Suceava, Poarta Alba ,Piteti i altele2. Comunitii foloseau diferite metode de exterminare, acesta fiind scopul lor final in ceea ce privete deinuii politici mai ales, in memorialistica aprut dup 1989 foamea, tortura, izolarea, frigul, infeciile fiind des invocate. Reeducarea in conformitate cu doctrina comunist avea s fie unul din cele mai precise scopuri ale comunitilor, aceast incercare de transformare a omului in ceea ce avea s insemne pentru ei omul nou ajunge s aib practici de-a dreptul malefice, infiortoare doar cnd citeti despre ele. Btaia de exemplu era la ordinea zilei, gardianul neinnd cont de int. Etapele transformrii deinuilor n nite epave umane lipsite de demnitate sunt: arestul, ancheta, procesul , trecerea prin nchisoarea de tranzit care de regula e reprezentat de Jilava i reprezint ultimul contact cu un mediu ct de ct uman i ntr-un final cantonarea la nchisoarea de destinaie sau n lagrul de munc silnica, n funcie de pedeapsa primit. Inchisoarea ca spaiu de opresiune i supravieuire. In discursul memorialistic privind inchisorile comuniste gsim multe descrieri ale inchisorilor, unele axndu-se pe inchisoare in intregime altele pe anumite componente ale sale. Celula este principala locaie in care deinutul ii petrece majoritatea timpului i careia aproape toi memorialitii ii acord o atenie aparte. De regul celulele sunt mici strmte, miros urt, cuprind un numr mare de deinui, prost luminate, cu mobilier din lemn, beton pe jos sau pmnt. Pe lng celulele obinuite mai avem de-a face i cu o serie de celule specializate, la Aiud ,Rmnicu Srat se gsesc celule specializate pentru izolare, existau i celule medicale care ins in cazul multor penitenciare lipseau, un alt tip este celula de triaj in special la Jilava, o alt camer era camera de tortur ins existena acestei camere nu inseamn
Cesereanu Ruxandra, Gulagul in contina romneasc, ed Polirom,Iai, 2005, pp 101-102. http://www.athenian-legacy.com/2009/07/discursul-memorialistic-privind-universulconcentrationar-comunist/ ,13 ianuarie 2012, ora 10 p.m.
1 2

ca tortura se aplica doar acolo, btile aplicndu-se oriunde i oricnd, carcera avea scopul de izolare total. In general o celul cuprindea intre 4-20 de deinui, in funcie de inchisoare, condiiile fiind mizere, mncarea era in general lichide de foarte proast calitate. Lucrurile de baz care ii ajutau pe deinui s supravieuiasc era mancare( inuman de proast), igrile,somnul i discuile (asta in msura in care putea fi inute), de asemenea credina i rugciunea i-a ajutat pe foarte muli s reziste. :Nici urm de via n jurul acestui fort abandonat de Dumezeu i de oameni. De pe inaltimea zidurilor de aprare care ne dominau cu cei cincisprezece metri de pamant arid pe care smocurile de iarb uscat preau nite plgi, soldatii de gard, cu cciulile lor rusesti trase pn la urechi, ne supravegheau din miradoare, cu mitralierele indreptate spre noi. Consider c este un citat foarte vorbre despre felul cum vede el imprejurimile inchisorii, Ceiseanu se afla in momentul in care ajunge la Jilava. In jurul inchisorii si natura este moart locul fiind prsit pn i de Dumnezeu. Inchisoarea este prezentat ca un Iad, ca un loc infernal de a dreptul i asta este doar prima impresie3. Odat ajuns in celul Ceiseanu simte in sfarit un sentiment de siguran, un sentiment paradoxal cu ce era logic s simt, el marturisete aceste lcate, aceste zvoare care pana atunci m ingrozeau, iat c acum m puneau la adapost de violena oarb a brutelor de care nu m puteam apra i a fost una din rarele dti( dar nu singura) cnd am fost fericit c m aflu de aceast parte a uii. Deinutul simte o uurare de moment, chiar dac este inchis intr-o celul el se bucur c a scapt de violentele gardianilor4. Faptul c nu puteau primi veti de la familie veti de afar despre situaia politic a rii era de-a dreptul demoralizator, Ceiseanu spune ca unii inebuneau In afara vetilor de la familie, ne tortura i absena vetilor de afar.Ce poate fi mai ingrozitor dect s stai in conditii mai rele decat animalele si sa nu stii dect ce se intampl in celul, cnd singura speran era s fi eliberat graie evenimentelor? 5. In acest iad al inchisorii rugciunea era un refugiu ideal, rugciunea cretea moralul, rugciunea aducea sperana. Sperana de a rezista pn vor fi eliberai.Era momentul rugciunii al rugciunii fiecrui deinut, acela in care,rmas doar cu suferina sa i in solitudinea sa , in neant i in obscuritate, el incerca s intre in contact cu Divinitatea sa-i imprteasc nenorocirea, durerea sa i s primeasc linitea fort i sperana Inchisoarea este descris cu epitetele neant i obscuritate, i ei chiar acolo se aflau,
3 4 5

Constantin, Cesianu, Salvat din infern, Bucureti, Humanitas, 1992, p 25. Ibidem, p 29. Ibidem, p 37.

in neant i obscuritate6.

Toate elementele inchisori ne sunt prezentate intr-o lumin

sumbr, intunecoas, stranie. Ceiseanu prezint coridorul pe care in prim faz la strbtut in mare vitez caEra un coridor lung i sumbru, luminat din loc in loc de becuri electrice 7, celula de altfel ne este prezentat ca fiind dezastruoas, inalt de 3-4 metrii si lunga de 15 metri, aflandu-se in subsol in care persista mirosul de mucegai i urin. Inchisoarea din Pitesti este cunoscut i va rmne in istorie prin atrocittile si crimele ce au fost comise in timpul reeducrii. Am avut norocul sau poate nenorocul de a fi si eu in aceast perioad in penitenciarul din Piteti unde am putut s vd cum a fost creat omul nou cu virtuile sau slbiciunile sale. Mi-a fost dat s vd cum un om se poate transforma cu sau fr voia lui, intr-un instrument de tortur pentru semenii lui sau cum poate accepta martiriul cu senintate8. Prin toate aceste instrumente de tortur se urmreaa distrugerea fizic i moral a tuturor celor care au avut curajul s se opun comunismului, Neculai Popa observ foarte bine scopul precis al acestei torturi malefice din inchisori i nu numai, el folosete sintagma om nou, acel om perfect indoctrinat, Neculai Popa vede inchisoarea ca pe o institutie care servete in totalitate scopurilor malefice ale comunismului, citatul de mai sus exprim foarte clar acest lucru. Un alt termen asupra cruia Neculai insist este reeducare reeducarea reprezentnd un proces absolut necesar la care apeleaz comunitii, incercnd s educe intreaga populaie in spiritul teoriei comuniste, Ceauescu vedea anul 2000 ca an de apogeu al comunismului an in care toi oamenii vor tri in bunstare i perfect armonie9. Mncarea era slab, limitndu-se la o singur sup, att la amiaz, ct i seara, in care puteam numra 3-5 boabe de fasole sau 40-50 boabe de arpaca. Mai dezastruase erau supele cu varz sau carabale, care nu aveau nici mcar gust de mncare, fiind fierte in apa lor- ca s folosesc jargoul inchisorii. Observm in acest scurt citat din Nicoale Mrgineanu c nici la Aiud unde a fost el inchis, nici la Jilava unde a fost Ceiseanu mncare nu era prea comestibil, Ceiseanu relatnd c odat pe lun li se dedeau fierturi de ochi de vac i tot felul aceste avnd scopul s compenseze grsimile pierdute dar erau aa de mirositoare inct se ineau de nas cnd le inghiteau deoarece nu doreau s le pstreze prea mult prin gur. Pierderile in greutate erau imense ajungnd in cazul lui Mrgineanu pn la 42 de kilograme dup 10 luni am slbit aa de mult inct Popp a cntrit
6 7

Ibidem, p 38. Ibidem, p 50. 8 Neculai, Popa, Coborrea in iad: amintiri din inchisorile Romniei comuniste,ed. Vremea, Bucureti, 1999, p. 49. 9 Ibidem, pp. 117-118.

36 de kilograme iar eu 4210.

Foamea ne era astfel cu att mai

cumplit. De aceea in momentele grele, care ne erau rezervate cu ocazia srbtorilor, pentru a mai putea totui rde, recitam versurile din Infernul lui Dante care contrastau asa de mult cu infernul nostru de pe pmnt, ce depsea cu mult cruzimea imaginat de zbuciumatul florentin11. suferintelor indurate de aceti deinui. Comparerea suferintelor lor cu cele din In Testamentul Politic al lui N. opera lui Dante este una de excepie mai ales c Mrgineanu inclin mult balant in favoare Steinhardt, autorul ne vorbete despre trei soluii de a rezista universului concentraionar: soluia Soljenin- de a te considera mort sau mortificat, i deci inabordabil de ctre aparatul de represiune, soluia Zinoviev- de a juca rolul unui fel de nebun sau vagabond inadaptat structural la sistem i soluia Churchill-Bukoski- de a lupta cu voluptate impotriva sistemulul concentraionar12. In insemnrile sale episcopul greco-catolic Iuliu Hossu mrturisete ca form de rezisten christomorfoza, ( chiar dac nu pomenete acest termen), dar una nativ i instinctual. In ciuda represiunii atmosfera este una de comuniune i acceptare a calvarului in sensul de contopire cu Dumnezeu si de inviere prin suferin13. Detenia este vazut de muli oameni ai bisericii ca o voie a lui Dumnezeu , Ioan Ploscaru, prelat greco-catolic exclamnd Pentru toate suferinele indurate s fie binecuvntat Dumnezeu in veci, Ioan Ploscaru recunoate c sentimentul cel mai primejdios in detentie este deprimarea. Ioan Ploscaru practic mai ales exerciii spirituale, iar uneori excut chiar i un fel de autoflagelare. Explicaia pe care o d atitudinii preoilor greco-catolici aflai in inchisori ca fiind nu opozant, ci disciplinat, este un bine inserat de Ioan Ploscaru: Atitudinea noastr, a preoilor era cea de disciplin i munc. Noi nu socoteam vinovai, lor, ci lui Dumnezeu. Oferindu-ne lui Dumnezeu suferinele, de la inceput, i in fiecare zi, cutam s i le druim curate, de bunvoie, nu cu impotrivire. Pentru un virtual reeducat precum Emil Cortez( personaj care camufleaz identitatea lui Costin Merica) soluia credinei este prima la care se renun cel dinti trebuie sa-l ucid in mine pe Dumnezeu! De la El pleac toate!. Inchisoarea este o coal a vieii, a voinei, a disciplinei i a rbdrii, chiar supradotat intelectual deinutul este judecat dup criterii interiare si morale, Radu Buditeanu vede doar dou atitudini de rezisten decent in detenie: refugiul in religie i supravieuirea egoist.Tot el recomand tinerilor de azi un regim
Nicoale, Mrgineanu, Amfiteatre i inchisori, ed: Fundatiei Culturale Romne, Bucuresti 2002, p 203. 11 Ibidem 204. 12 Cesereanu, op cit, pp 243-244. 13 Ibidem, 245.
10

spartan necesar pentru infruntarea vieii in general14.

Nicolae Mrgineanu ii destinuie

secretul rezistenei marele avantaj al intelectualului romn ajuns in inchisoare acesta a fost: bogia vieii sale, care-l fcea s-i ajung siei i s nu se simt singur oriudne s-ar fi aflat dup 17 ani de osnd Mrgineanu i justific rezistena fizico-moral prin contiina curat, autoimpunerea unui regim intens de gndire i nu in ultimul rnd, prin camaraderia din detenie. Pentru a afla informaii politice la zi , Ioanid ii insceneaz o operatie de tumoare, altdat fur ziarul de popularizare comunist sau se preface bolnav, pentru a fi izolat cu un prieten din alt celul, un lucru necesar suine el este umorul negru, un element dac nu optimizator atunci cel puin de adaptabilitate ironic la iad. Toi aceti memorialiti au incercat fiecare in felul lor , individual sau in grup s reziste atrocittilor din aceast perioad neagr a istoriei Romniei, fiecare a incercat s nu se uite de suferintele pe care le-au indurat i tot odat au scris pentru o mai bun intelegere la ce a dus acest regim tiranian. Rezistena lor a fost de multe ori supraomeneasc, dar muli au ajuns s ii gseasc sfritul in acel iad al inchisorilor comuniste.

Bibliografie:
Nicoale, Mrgineanu, Amfiteatre i inchisori, ed: Fundatiei Culturale Romne, Bucuresti 2002.

14

Ibidem, p 249.

Neculai,

Popa,

Coborrea

in

iad:

amintiri

din

inchisorile

Romniei

comuniste,ed. Vremea, Bucureti, 1999. Constantin, Cesianu, Salvat din infern, Bucureti, Humanitas, 1992, Cesereanu Ruxandra, Gulagul in contina romneasc, ed Polirom,Iai, 2005. http://www.athenian-legacy.com/2009/07/discursul-memorialistic-privinduniversul-concentrationar-comunist/ ,13 ianuarie 2012,