APLICAIILE MOTORULUI ASINCRON CA GENERATOR LA O MICROHIDROCENTRAL 1. Generaliti.

Microhidrocentrala se compune din: - acumulare de ap - conduct de aduciune - turbin - generator - echipamentul de msur i reea n care se furnizeaz energia electric - echipamentul de automatizare - sistem pentru reglarea debitului Propunem ca generator un motor asincron care s funcioneze n regim de generator. Avantajele acestui tip de generator sunt: posibilitatea procurrii la costuri mai mici (uneori chiar i prin recuperare din instalaii dezafectate), stabilitate la variaii ale sarcinii, nu necesit surse pentru excitaie, etc. Turbina se alege n funcie de acumularea de ap i de debitul conductei de aduciune. n aplicaia pe care o prezint i la care am efectuat punerea n funciune s-a folosit o turbin PELTON cu 70 de cupe, produs la UCM Resia, alimentat prin cdere liber de la un baraj situat la distana de circa 350m i nlimea de 70m. Turbina este cuplat la un generator asincron i execut 750 rot/min. Automatizarea sistemului este realizat cu un automat programabil (PLC) modular Moeller, PS 416 i software Sucosoft S40. Ca generator se folosete un motor asincron produs la Electromotor Timioara avnd urmtoarele = 88%,caracteristici: Pn = 30kw, cos = 0,79, n = 750rot/min (8poli). 2. Regimurile de funcionare ale motorului asincron. Motorul asincron este o main electric de curent alternativ, cu cmp magnetic nvrtitor, compus din stator i rotor. Se numete asincron datorit faptului c turaia rotorului este diferit de turaia sincron a cmpului magnetic nvrtitor. Motorul asincron poate funciona stabil n trei regimuri: - de motor, maina transform puterea electric primit de la reea n putere mecanic cedat pe la arbore. - de generator, maina transform puterea mecanic primit pe la arbore n putere electric. - de frn, maina asincron primete putere mecanic pe la arbore i energie electric de la reea i le transform ireversibil n cldur. 3. Funcionarea motorului asincron ca generator. n cele ce urmeaz considerm cunoscut funcionarea mainii asincrone n regim de motor. Se introduc notaiile: - n1, viteza de rotaie a cmpului magnetic nvrtitor - n2, viteza unghiular de rotaie a rotorului - p, numrul perechilor de poli - s, alunecarea s =(n1 - n2)/n1 - M, cuplul electromagnetic - PCu, pierderile n bobinaj - PFe, pierderile n miezul magnetic - Pm, pierderi mecanice Pentru a descrie funcionarea motorului (mainii) asincron ca generator considerm c este conectat la o reea trifazat i funcioneaz n regim de motor. n acest caz 2 n sensul cmpului nvvrtitor prodisrotorul se rotete cu viteza unghiular 1. Dac motorul funcioneazde statorcare se rotete cu viteza de sincronism n gol (fr sarcin) absoarbe de la reea puterea activ necesar acoperirii pierderilor mecanice Pm, pierderilor n miezul statoric PFe, pierderilor n cupru PCu ct i o puterea reactiv necesar magnetizrii. Dac cuplm un motor electric exterior la rotorul mainii asincrone care rotete maina 2asincron cu o vitez > 1 atunci alunecarea mainii asincrone devine negativ. Existnd o vitez relativ ntre rotor i cmpul magnetic nvrtitor, n rotor se induc tensiuni electromotoare i cureni electrici. Asupra rotorului acioneaz un cuplu electromagnetic M care are o valoare negativ: n acest regim maina asincron absoarbe de la motorul de antrenare o putere mecanic care acoper pierderile mecanice, pierderile n nfurri ct i pierderile n miezul magnetic. De la reeaua de alimentare maina absoarbe o putere reactiv pozitiv destul de important.

4. Conectarea generatorului asincron la o reea trifazat de putere infinit. Am definit reeaua trifazat ca fiind de putere infinit considernd c are un numr mare de generatoare conectate n paralel astfel nct orice variaie de valoare finit de sarcin s nu afecteze variaii ale mrimilor reelei (tensiune, frecven). Fluxul magnetic al mainii asincrone care funcioneaz n regim de generator i este conectat n paralel la o reea trifazat de putere infinit este dat de curentul de magnetizare absorbit de la reea i care are o valoare de (20 25)% din valoarea curentului nominal. Rezult i o putere de excitaie necesar cam de aceeai valoare din puterea generatorului sincron. Asta nseamn c pentru patru generatoare asincrone este nevoie de un generator sincron care s furnizeze aceast putere reactiv. Aceasta reprezint principalul dezavantaj. Conectarea generatorului asincron la reea se face relativ simplu: rotorul se aduce la turaia apropiat de cea sincron si de acelai sens cu viteza cmpului. 5. Funcionarea generatorului asincron autoexcitat. Dac generatorul asincron funcioneaz izolat el trebuie sa fie autoexcitat. Aceasta se obine prin aducerea rotorului la viteza de sincronism i conectarea la bornele generatorului a unei baterii de condensatoare. Cnd rotorul este pus n micare de motorul primar, cmpul remanent devine cmp mvrtitor de vitez n1 fa de stator. Fluxul produs induce n fiecare nfurare a statorului o tensiune electromotoare indus de frecven f 1 = pn1 Aceat tensiune aplicat bateriilor de condensatoare produce /2 n urm fa den statorul mainii curentul Io1 defazat cu aproape tensiunea la borne U1. Astfel tensiunea la bornele mainii crete repede pn la valoarea nominal. Avantajele generatorului asincron autoexcitat: - lucreaz n regim stabil pentru sarcin activ ct i pentru sarcin inductiv - frecventa poate fi variat prin modificare capacitii bateriilor de condensatoare - tensiunea generatorului variaz liniar cu frecvena - conectarea receptoarelor se poate face inainte sau dup conectarea bateriilor de condesatoare. - innd seama de uurina realizrii bateriilor de condensatoare automate se poate spune ca soluia cu generatoarele asincrone poate fi utilizata cu succes la aplicaii economice

Am nevoie de ajutor. La actionari (materie de la facultate) ne-a dat sa proiectam o scheme de comand reversibil a unui motor asincron trifazat cu interblocare la comanda simultan n ambele sensuri. Schema de mai sus evita scurtcircuitul care ar putea fi cauzat de actionarea motorului in ambele sensuri. Daca motorul este actionat intr-un sens, apasarea butonului de inversarea (Sr) nu fucntioneaza . Problema e ca daca vrem sa schimbam sensul de functionare , trebuie mai intai oprit sensul in care functioneaza motorul si dupa sa actionam motorul in sesnul invers. Eu am de proiectat o schema in care schimbarea sensului de functionare sa opreasca automat sensul in care functioneaza motorul . Mai pe scurt : momentan schema functioneaza asa : motor pornit ; apasam inversare , nu se intampla nimic; oprim sensul curent, apasam inversare => se inverseaza sensul ar trebui sa functioneze asa: motor pornit ; apasam inversare => sensul curent este oprit automat , iar motorul functioneza in sens invers iop95 May 5 2008, 16:18

Cea mai simpla varianta ar fi ca cele 2 butoane de sens sa aiba cate un contact NC care sa deschida mai repede decat inchid cele NO; aceste contacte NC se vor inseria cu butoanele de oprire similar ca cele de protectie K1 si K2; adica NC de la S2 pe bratul SR si vice-versa. em2006 May 5 2008, 21:34 QUOTE (iop95 @ May 5 2008, 16:18) ...cele 2 butoane de sens sa aiba cate un contact NC care sa deschida mai repede decat inchid cele NO; aceste contacte NC se vor inseria cu butoanele de oprire similar ca cele de protectie K1 si K2... Daca face asa, va trebui sa renunte la interblocajul asigurat de catre contactele NC ale K1 si K2 inseriate cu bobinele contactoarelor, interblocarea fiind asigurata in acest caz doar de catre contactele NC ale butoanelor S1, S2. Desi simpla, in practica eu n-as alege aceasta solutie, decat poate, daca contactoarele ar fi de tipul cu interblocaj mecanic. Schema de care vorbim ar fi asa:

iop95 May 5 2008, 21:48 Da, este cam acelasi lucru; interblocajul realizat de catre contactele NC ale K1 si K2 ar fi bine sa ramana pentru siguranta suplimentara. em2006 May 5 2008, 23:56 QUOTE (iop95 @ May 5 2008, 21:48) ...interblocajul realizat de catre contactele NC ale K1 si K2 ar fi bine sa ramana pentru siguranta suplimentara. Daca raman, ce se poate face e o varianta in care motorul e pornit doar in perioadele cand butoanele sunt apasate, deci fara automentinerea comenzilor, schema fiind asta:

[ naeTV May 6 2008, 01:09 Contactorii uzuali au 3 cleme( contacte) pentru curenti mari si 4 pentru curenti mici , folositi in circuitul de comanda.Pentru interblocare se folosesc contacti normal inchis-NI-iar pentru mentinerea comenzii se folosesc contacti normal deschis-ND-legati in paralel pe butoanele de pornire-sens. Click to view attachment iop95 May 6 2008, 09:50 La aceasta varianta - schimbarea de sens se poate face numai dupa actionarea butonului STOP. Varianta de mai sus permite schimbarea de sens direct, prin actionarea unuia dintre butoanele de sens. naeTV May 6 2008, 10:06 QUOTE (iop95 @ May 6 2008, 09:50) La aceasta varianta - schimbarea de sens se poate face numai dupa actionarea butonului STOP. Varianta de mai sus permite schimbarea de sens direct, prin actionarea unuia dintre butoanele de sens. Da ,dar are mentinere,cealalta varianta functioneaza atita timp cit tii mina pe buton. naeTV May 6 2008, 11:37 Si in plus stii ce inseamna sa schimbi sensul de rotatie din mers? em2006 May 6 2008, 16:52

QUOTE (naeTV @ May 6 2008, 11:06) Da ,dar are mentinere,cealalta varianta functioneaza atita timp cit tii mina pe buton. QUOTE (naeTV @ May 6 2008, 12:37) Si in plus stii ce inseamna sa schimbi sensul de rotatie din mers? Am precizat in postul #5 care insoteste schema in discutie, ca "motorul e pornit doar in perioadele cand butoanele sunt apasate, deci fara automentinerea comenzilor"

Am postat totusi aceasta schema intrucat consider ca se incadreaza in conditiile impuse in postul #1 de catre cel care a initiat discutia. Acestea sunt: -"o scheme de comanda reversibila a unui motor asincron trifazat cu interblocare la comanda simultana in ambele sensuri" si -"schimbarea sensului de functionare sa opreasca automat sensul in care functioneaza motorul", neprecizandu-se ca ar fi obligatorie automentinerea. Variantele propuse de iop95 in post#2 si de mine in post#3 si post#5 cauta sa respecte conditiile impuse de proiect. Schema pe care o propui nu intruneste conditiile impuse de proiect, cu toate ca e mult mai corecta pentru inversari de sens, evitand suprasolicitarile motorului. De fapt asa se si procedeaza corect la actionarea motoarelor, fiecare comanda de inversare a sensului este precedata de comanda STOP, comanda pentru noul sens dandu-se dupa oprirea motorului, pentru a evita socurile. Cred ca variantele propuse anterior ilustreaza cam tot ce s-ar putea face cu numai 2 contactoare. Marind numarul acestora, se pot imagina variante mult mai bune. O idee ar fi, de exemplu, introducerea unei temporizari intre cele 2 comenzi, respectand conditia existentei a numai 2 butoane, butonul STOP avand rol numai de "OPRIRE DE URGENTA". iop95 May 6 2008, 17:29 QUOTE (naeTV @ May 6 2008, 11:37) Si in plus stii ce inseamna sa schimbi sensul de rotatie din mers? Cred ca inseamna un regim mai putin placut pentru motor si poate chiar pt retea si alte aparate aflate intre. Dar daca e nevoie, cu placere se poate face si franare contracurent. Poate trebuie sa oprim ceva rapid. em2006 May 6 2008, 21:09 QUOTE (iop95 @ May 6 2008, 17:29) ...se poate face si franare contracurent. Poate trebuie sa oprim ceva rapid. E un caz des intalnit in automatizarea instalatiilor de ridicat, cum sunt podurile rulante. Un exemplu tipic este ilustrat in desenul de mai jos, in care mai apar limitatoarele de cursa Lc1, Lc2, protectia cu releul termic Rth si, bineinteles, frana electrica.

iop95 May 7 2008, 17:52 La franarea contracurent se pot folosi rezistente intercalate intre motor si retea pentru limitarea curentului. Schema de mai sus sugereaza varianta de franare dinamica (fara recuperare) care presupune trecerea motorului in regim de generator prin decuplarea sa de la retea si conectarea pe o sarcina pasiva (de obicei o rezistenta). La motorul asincron trecerea in regim de generator e ceva mai pretentioasa si in principiu trebuie sa ramana conectat la retea (sursa) pentru a-i asigura autoexcitarea si trebuie ca viteza de rotatie sa fie peste viteza de sincronism (o solutie eleganta ar fi cu un VFD care-si "coboara" frecventa pentru a mentine n>ns). Rezistenta din schema ar trebui conectata doar cand se intra in regim de franare si nu permanent cu motorul - la retea. Consuma... em2006 May 7 2008, 19:18 QUOTE (iop95 @ May 7 2008, 17:52) ...Rezistenta din schema ar trebui conectata doar cand se intra in regim de franare si nu permanent cu motorul - la retea. Consuma... Semnul conventional de mai sus nu vrea sa sugereze o rezistenta, ci o frana electromagnetica, in genul cuplajelor electromagnetice de la masinile unelte. Semnul apare in schemele din cartile tehnice ale podurilor rulante fabricate in tara (Timisoara, Satu Mare). Un astfel de dispozitiv e compus dintr-un ansamblu de 3 electromagneti (bobine cu miez magnetic) care realizeaza franarea mecanica a motorului. Electric, cele 3 borne ale dispozitivului sunt conectate nemijlocit pe bornele motorului. In lipsa tensiunii pe motor, cei 3 electromagneti nu sunt nici ei alimentati si mentin arborele motorului blocat mecanic. In prezenta tensiunii pe motor, sunt alimentati si electromagnetii, care deblocheaza arborele, facand posibila miscarea. Exista, bineinteles, si posibilitatea de reglaj mecanic al dispozitivului. O astfel de frana e foarte eficienta si se foloseste pe scara larga la utilaje de ridicat, acolo unde e nevoie de franari rapide (electropalane, macarale). iop95 May 8 2008, 11:32 OK; am crezut ca e vorba de o retea de rezistente. Inteleg ca e o frana de siguranta, obligatorie in instalatiile de ridicat. Intra in functiune si la o faza lipsa sau doar la toate 3? Daca da, se blocheaza motorul - cine ii asigura protectia? sau schimbam / recuplam sigurantele... naeTV May 8 2008, 23:18

QUOTE (iop95 @ May 8 2008, 11:32) OK; am crezut ca e vorba de o retea de rezistente. Inteleg ca e o frana de siguranta, obligatorie in instalatiile de ridicat. Intra in functiune si la o faza lipsa sau doar la toate 3? Daca da, se blocheaza motorul - cine ii asigura protectia? sau schimbam / recuplam sigurantele... Protectia o realizeaza termicul Rth ( in schema data de em2006).Acestaar trebui sa comande un contactor de protectie pozitionat imediat dupa sigurante,dar era vorba de o schema de principiu.Altfel se poate lua o schema de pod rulant sau ascensor,cu toate dispozitivele de actionare si protectie.Si nu vad ca cel care a initiat subiectul sa mai fie interesat.

Alegerea metodei de frnare

Alegerea metodei se face n funcie de tipul constructiv al motorului, de performanele tehnice cerute (limitarea vitezei, oprirea acionrii, oprirea i reversarea de sens), respectiv n funcie de aspectele economice.
n practic se utilizeaz una dintre urmtoarele metode: frnarea recuperativ, dac se cere limitarea vitezei acionrii prin recuperarea energiei cinetice sau poteniale a mainii de lucru; frnarea contracurent, dac se cere oprirea acionrii, reversarea sensului de rotaie a motorului, iar motorul este cu rotorul bobinat; frnarea dinamic sau frnarea n regim de generator sincron, dac motorul este cu rotorul n scurtcircuit i nu se cere reversarea de sens din micare; frnarea prin alimentare nesimetric, nu mai este utilizat ca atare, dar poate s apar n practic prin ntreruperea accidental a unei faze.

Frnarea recuperativ
Frnarea recuperativ se obine prin antrenarea rotorului mainii electrice de ctre maina de lucru la o vitez mai mare dect viteza de sincronism (fig.1.a.).
Aceast situaie apare la mainile de lucru care au acumulat energie potenial sau cinetic n timpul procesului tehnologic (ex.:o garnitur de tren la coborrea unei pante n sensul de mers, un vehicul de transport din parcurile de distracii pentru prefrnarea la apropierea de staia de coborre). De asemenea, apare uzual la reducerea vitezei unei acionri cu motor asincron prin comutarea numrului de perechi de poli (fig.1.b) sau prin micorarea tensiunii i frecvenei (fig.1.c).

Figura 1 a) Parametrii care pot fi determinai: a) valoarea la care este limitat viteza.

n acest scop se particularizeaz ecuaia caracteristicii statice pentru punctul (MS , A). Rezult:

b) energia recuperat la reducerea vitezei ntre dou valori init , fin . n acest scop se calculeaz:

Energia recuperat:

Frnarea contracurent
n cazul mainilor de lucru care dezvolt cuplu static pasiv, frnarea contracurent se obine prin schimbarea ordinii de succesiune a fazelor i introducerea unei rezistene suplimentare n circuitul rotoric.

Figura 2 Principiul de determinare a rezistenei de frnare R2f const n particularizarea caracteristicii statice de frnare pentru punctul de coordonate ( initial , Mf initial)

Rezistena de frnare poate fi determinat i din condiia ca acionarea s se opreasc ntr-un interval de timp impus. Pentru aceasta se calculeaz

unde: t=tf impus =initial-fin ntr-un caz particular cnd fin=0: =initial. Se consider c Mfmed este media geometric ntre cuplul iniial i cel final

Se adopt |Mf(0)|>|Ms| sau |Mf(0)|>|Ms(0)|,

n funcie de valoarea lui Mf (0) i valoarea cuplului static, pot s intervin n funcionare urmtoarele dou cazuri: 1.Mf(0) < Ms(0) (caracteristica A). Punctul de funcionare se obine pentru viteza 0, rotorul fiind calat. 2.Mf(0) > Ms(0) (caracteristica B), punctul de funcionare ajunge n cadranul III. n cazul cuplurilor statice active frnarea contracurent se obine prin introducerea unei rezistene suplimentare n circuitul rotoric i inversarea sensului de rotaie sub aciunea cuplului static.

Figura 3 Punctul B corespunde cazului n care greutatea G este meninut n echilibru la viteza zero, iar punctual D corespunde cazului n care greutatea G este cobort cu o viteza mic - S, impus de procesul tehnologic. Parametrii necunoscui sunt rezistenele R2f1 i R2f2. Principiul de determinare este acelai - se particularizeaz ecuaia caracteristicii statice pentru: - punctul B:

Rezult alunecarea critic:

respectiv rezistena:

- punctul D:

Rezult:

Frnarea n regim de generator sincron fr recuperarea energiei

Acest regim de frnare se obine prin deconectarea statorului de la reeaua trifazat i alimentarea acestuia cu tensiune continu.

Figura 4 Se poate demonstra c, n acest caz, ecuaia caracteristicii mecanice are o form asemntoare formulei lui Kloss pentru regimul de motor:

unde

I1 valoarea efectiv a curentului de faz statoric la funcionarea n gol a motorului. Alunecarea de frnare:

Dac = init = 0 rezult sf init = -1, iar dac = fin = 0 rezult sf fin = 0 Curentul continuu cu care trebuie alimentat statorul se calculeaz din condiia ca tensiunea magnetomotoare produs de curentul continuu s fie egal cu tensiunea magnetomotoare produs de curentul alternativ, ceea ce corespunde unei solicitri termice echivalente

n funcie de schema de conectare a nfurrilor statorice rezult diferite relaii pentru calculul curentului continuu.

Figura 5 Tensiunea continu Uc = 2R1Ic

unde R1 rezistena unei faze statorice. Tensiunea din secundarul transformatorului

unde p este numrul de semialternane redresate, iar raportul de transformare

n funcie de aceti parametrii se alege redresorul monofazat i se dimensionez transformatorul.