Afectivitate

Procesele affective sunt stari sau trairi subieective caer reflecta relatiile omului cu lumea inconjuratoare si masura in care necesitatile lui interne sunt sau nu satisfacute.

Teoriile mecaniciste
Ele dezbat existenta a doua tipuri de probleme : originea omotiilor este una de tip central sau din contra una periferica,iar a doua problema se refera la relatia emotiecognitie. Conform teoriei JAMES-LANGER,anumiti stimului externi declanseaza in mod instintiv anumite modele de exerciti pentru a face fata la doua modalitati de aparare:fuga sau lupta astfel,devenim nervosa pentru ca ne comportam agresiv,ni se face frica pentru ca fugim.(Teoria Cannon) Atunci cand un eveniment este perceput creierul stimuleaza activitatea autonoma si musculara dar si activitatea cognitive.Conform teoriei emotiile acompanieaza raspunsul fizic.Emotiile nu sunt produse de schimbari la nivelul fizic precum sustine teoria JAMES-LANGER. In concluzie daca teoria J-L sustine ca in cadrul afectivitati,rolul essential trebuie atribuit reactiilor comportamentale si comportamentului,teoria CANNON-BARD sustine faptul ca reactiile au loc in urma proceselor nervoase centrale.

Teoriile cognitiviste
Teoriile cognitiviste se concentreaza asupra explicari procesului de transmisie a informatiei.Principiul general este acela conform careia evenimentul inductor este receptat iar mai apoi interpretat.Odata interpretat el este codificat si transpus intr-o forma de reprezentare interna.In functie de aceasta reprezentare interna,se adopta un plan de pregatire pentru a actiona intr-un anumit fel,abia dupa acest pas se face o evaluare a adaptari la situatia respective. In general sustinatori teorie cognitiviste merg pe linia indicate de Schachter:interpretare situatiei are rolul de a determina aspectul subiectiv si tipul de emotie implicate .

Teoriile functionaliste
Aceste teori considera ca emotiile nu sunt folositoare vieti umane,ele fiind doar un factor perturbator la ordini interindividuale intraindividuale.Aceste teori au la baza opozitiile ratiune-pasiune si trup-suflet. Cel mai deseama reprezentant al acestor teorii este considerat DARWIN care sustine ca emotiile sunt perturbatoare.El sustine ca expresia emotiilor este comuna omului si animalelor si ca exista trei principi care explica majoritatea expresiilor si gesturilor involuntare ale omului si animalelor,asa cum au loc sub influenta emotiilor si a diverselor senzati.Cele trei principi sunt:
Page | 1

-Principiul perenitati obiceiurilor utile:pe parcursul evolutie specie sa dovedit ca exista un numar de comportamente,acestea sau fixat ereditar si pe termen lung,unele dintre acestea au devenit inutile si au ramas in stadiul lor primar -Princpiul expresiei antitetice a emotiilro opuse:trasaturile caracteristice a emotiilor opuse -Pricipiul actiunii directe a sistemului nervos:atunci cand excitatia este puternica,forta nervoasa,generate in exces se transmite in conformitate cu anumite cai predeterminate ale sistemului nervos si partial,in virtutea obisnuintelor Ipoteza Feed-Beck-ului facial sustine ca relatia cauzala dintre emotii si expresivitate fetei pot functiona in sens opus.Se poate ca zambetul sa declanseze aparitia bunei dispoziti sau incruntatul poate aduce furia?

Furia
Cognitivisti considera ca simntim emotii pentru ca gandim ceea ce inseamna ca furia este rezultatul unei seri de evaluari psihologice instantanee aspura evenimentelor respective.Astfel suntem capabil sa apreciem daca evenimentul este in acelasi timp: -Nedorit Cand este interzisa,oprita sau cand nu se reuseste satisfacerea uneia sau mai multor dorinte,oameni resimnt frustari din ce in ce mai mari,iar aceste frustari vor da nastere in final furiei. -contrar sistemului nostrum de valori -controlabil prin reactia noastra de furie (noi adoptam fie un coportament de supunere fie unul de intimidare) Furia si mecanismele de aparare Trecerea la actiune (adoptarea unu comportament violent) Deplasarea (descarcarea furiei asupra unui obiect sau unei personae) Reveria (cel agresat isi imagineaza o scena in care el devine agresorul) Somatizarea (persoana agresata incepe sa sufere anumite manifestari fiziologice ex.dureri de cap) Izolarea Rationalizarea Disocierea Proectia (atribuirea propriilor sentimente agresorului) Clivajul Sublimarea Suprimarea (consider actiunea agresorului penibila) Umorul (persoana agresata se amuza)

Bucuria
Se poate defini ca fiind o inbinare a gradului de satisfactie al individului si trairea emotionala.
Page | 2

Fericirea poate fi estimate de fiecare individ in parte in functie de trei mari categori de diferente: Diferenta dintre ceea ce dorim si ceea ce avem dj Diferenta dintre conditiile actuale de viata si cele trecute Diferenta dintre ceea ce avem noi si ce au alti Cele patru chipuri ale fericiri Fericirea perceputa ca o suma de bucuri Fericirea perceputa ca o stare prelungita de multumire(cand obtimen ceea ce neam propus) Fericirea ca scop atins in activitatea desfasurata Fericirea ca serenitate(ca echilibru sufletesc) Factori care determina fericirea A)Factori foarte important personalitate B)Factori importanti -Sanatatea -Casatoria(studiile arata ca oameni casatoriti sunt mai fericiti decat ceilalti) -Practica religioasa(oameni religiosi au un nivel de fericire mai ridicat) -Activitatea(oameni active implicate in diferite activitati sunt in medie mai fericiti decat ceilalti) -Prieteni si relati(fericirea este data de relatia stabile intre sprijinul social si adaptarea la situatiile stresente ale individului) C)Factori mai putini importanti -Varsta(fericirea se diminueaza pe masura inaintari in varsta) -Bani(starea subiectiva de bine creste proportional cu veniturile)

Tristetea
Este emotia care,in general,este asociata pierderi,ea va fi o emotie de durata mai mare sau mai mica in functie de valoare atribuita de fiecare individ pierderi suferite. Tipuri de pierderi:pierderea unei finite iubite,pierderea unui obiect de valoare,a statutului,pierderea valorilor,scopurilor. Functiile tristeti: Ajuta la evitarea situatiei ce determina aparitia acestei emoti Determina retragerea si reflectare la propriile greseli Atrage antentia si simpatia celorlalti Protejeaza,pe moment de agresivitatea celorlalti Ajuta la manifestearea simpatiei si empatiei fata de tristetea altor personae
Page | 3

Frica
Frica este o emotie specifica primejdiei si perceptiei asupra primejdiei.Ea are un impact major din punct de vedere psihologic:ritmul batai inimi si alrespiratiei se accentueaza,muschi se contracta iar mainile tremura Centrul de coordonare fundamental pentru frica se afla in nucleul amigdalian,in lobul temporar din zona laterala cortexului cerebral Anxietatea se refera la anticiparea unei primejdi presupusa sau iminenta,poate devein cronica.Anxietatea nu are un obiect exact asupra caruia se concentreaza si are ca manifestari grijile si nelinistea. Tipuri de temeri Temerile inascute sunt specifice Pana la sase luni copilul se sperie la pierderea punctului de sprijin si de zgomotele puternice Intre 7 luni si 1 an se sperie de persoanele necunoscute si de obiectele care apar si dispar din campul visual Intre 1 si 2 ani il sperie despartirea de parinti si baia zilnica Intre 2 si 4 ani se sperie de intuneric masti zgomote sau animale Intre 5 si 8 ani de fiintele supranaturale tunete oameni rai rani corporale sau temeri specifice lui Intre 9 si 12 ani de evenimentele din mas-media sau de moarte Temrile naturale(pe care le au majoritatea oamenilor de insecte,serpi,etc.) Temerile culturale -legate de religie si de supranatural(teama de sfarsitu lumi,de demoni,etc) -legate de posibili dusmani(razboaie,extraterestri) -legate de inovati si descoperiri stiintifice Controlul frici Accptarea frici ca fiind o emotie normala Dezvoltare mijloacelor de controlare a frici Invatare unei oarecare intensitati a frici Confruntare frici Analizarea obiectiva a riscurilor reale

Page | 4

COMUNICAREA SI LIMBAJU

Putem defini comunicarea drept procesul de codare si transmitere a informatiei,in forma unu mesaj de la un emitator la un receptor prin intemediul unui canal In procesul comunicari sunt implicate urmatoarele componente de baza:un emitator,un cod prin intermediul careaia sa se exprime cele ce vor fi transmise,un canal de comunicae un mesaj ce reprezinta realizarea unitati dinte un continut de informati si forma,receptorul sau destinatarul si feed-back-ul or conexiunea inverse,prin care emitatorul este informat asupra primiri mesajului,a intelegeri,a nevoi de o noua informatie ori din contra de incheierea a comunicari(cretu 2005). In pratica,emitatorul transmite un mesaj adresat receptorului in urma unui process de codificare,de transpunere intr-un cod.continutul comunicari reprezinta mesajul,iar acesta este transmis pe un canal de comunicare.Receptorul va descifra mesajul si va inchide comunicatia sau o va continua emitand la randul lui(Antei 2005) Nivele de comunicare Comunicarea verbala reprezinta cea mai evidenta forma de comunicare sic ea mai usor de indentificat.Aceasta presupune existenta uni limbaj,a unor coduri verbale ce ajuta la tranzmiterea si descifrarea mesajului.Un rol important in acast caz il are limba in care se comunica si care asigura fluiditatea procesului. Comunicare non-verbala o insoceste pe cea verbala si apare ca un element de intarire a acesteia.Cel mai des intalnite forme de comunicare non-verbala sunt :mimica,gestica,atitudinea,postura,vestimentatia.Acestea confirma sau infirma mesajul verbal,in functie de manifestarile lor Comunicare paraverbala reprezinta un nivel mai profund de comunicare,operand cu aspecte si forme ale cumunicari verbale si non verbale.La acest nivel,acceptul cade in principal nu pe ceea ce este spus ci pe maniera de exprimare .Comunicare para verbala opereaza cu nuante si este factorul esential in personalizarea comunicari si in perceperea autentica a mesajului Metacomunicarea reprezinta ultimul nivel al comunicari si tot odata cel mai profund.Prin intermediul acestuia se realizeaza operatia de control al cumunicari dintre parteneri.Nu este vorba numai de intelegerea,de codarea mesajului ci si de actiunea asupra lui prin aplicarea rationala si aceptarea sa,odata cu generarea de feedback.Reflexie a cumunicari,metacomunicari stabileste conditiile de interpretare a discursului pentru destinatar,impunand si obligativitatea reactiei de raspuns.
Page | 5

Limba si limbajul
Limbajul reprezinta activitatea de comunicare interumana realizata prin intermediul limbi. Limbajul este activitatea verbala,comunicare prin intermediul limbi:una dintre formele activitati comunicative ale omului. Suntele vorbiri Daca concetrarea sar putea realiza numai asupra sunetelor vorbirii,s-ar descoperi faptul ca discursul unei personae poate fi perceput drept o secventa de foneme ori de category distincte de sunete.Ex. o fonema poate fii considerate sunetul ce corespunde primei litere din cuvantul copac. Atunci cand fonemele sunt combinate intr-un mod acurat,acestea sunt percepute in forma cuvintelor,fiecare limba beneficiind de propriile reguli de sucesiune a fonemelor,influenta acestor reguli poate fi sesizata atunci cand se asculta structura discursului. Cuvintele In momentul ascultari vorbiri nu sunt percepute fonemele, ci chiar cuvintele dar spre deosebire de foneme acestea au sens.Cu toate acestea cuvintele nu sunt cele mai mici unitati linvistice cu sens,sufixele de exemplu avand si ele sens. Termenul morfem este utilizat pentru a desmena orice unitate limvistica,oricat de mica,ce are un sens,majoritatea morfomelor find si ele cuvinte.morfemele gramaticale include si articolele de-pe-la. Sensul reprezinta cel mai important aspect al cuvantului.Acesta poate fii privit drept numele unui concept,sensul sau poate fi considerat conceptual care il desemneaza,unele concepte fiind ambigue tocmai pentru ca ele sunt atribuite mai multor sensuri. Propozitiile Cuvintele sunt combinate uneori fara effort in cadru unitatilor propozitionale,ce include atat asertiuni(judecati)cat si termini propozitionali. O proprietate importanta a acestor unitati este faptul ca pot corespunde unor parti ale gandului,corespondentele permitand ascultatorului sa extraga asertiunile din cadrul propozitiilor. O asertiune poate fi segmentata intr-un subiect si un predicat. Atunci cand ascultam o propozitie,oameni tind sa imparta mai intai in subiecte propozitionale si predicate propozitionale si alte structure similare,iar apoi sa extraga asertiunea din acesti termeni. Descompunerea unei asertiuni in subiecte si predicate propozitionale,iar apoi impartirea lor in unitati mai mici presupune analiza sintactica.

Page | 6

Atentia
Putem defini atentia ca un proces specific de veghe prin care se asigura orientarea si conectarea resurselor neuropsihice in vederea selectarii optime a evenimentelor din mediul extern si cel intern-cognitiv. Vigilenta este starea reactivitatea a organismului la stimuli din mediu, o stare de alerta a organismului,pe fondul caruia sunt receptati cu priorotate acei stimuli esentiali pentru individ la un moment dat. Vigilenta faciliteaza focalizarea si selectia,dar este in esenta o stare de explorare,neavand o orientare anume . Astfel ,in starea de vigilenta ,omul exploreaza orice din mediu, fara a avea o tinta precisa. Niveluri ale vigilentei: veghea difuza , trezirea atenta, trezirea intensa, concentrarea atenta. Mecanismele atentiei Orientarea atentiei Posner si Peterson considera ca orientarea atentiei cuprinde 3 etape . Idea de baza de la care pornesc cei doi este ca reorientarea atentiei presupune in primul rand deconectarea de la actiunea curenta si implicit mutarea atentiei de pe obiectul curent pe urmatorul . Apoi urmeaza focalizarea fizica a atentiei dintr-un loc in altul pentru ca ,in final atentia sa fie comutata pe o noua locatie , respective activitate. Formele atentiei *Atentia involuntara sau reflexa apare atat la oameni cat si la animale si este determinate de prezenta unor factori externi si interni.Practic reactia automata a atentiei involuntare este intoarcerea(capului sau doar a priviri)spre sursa unui stimul auditiv sau visual. *Atentia voluntara,spre deosebire de ceea automata,nu este spontana.Atentia voluntara apare prin autoreglare constienta.Din acest motiv este considerate forma superrioara a atentiei.Prin atentie voluntara apar efecte precum cresterea performantei si eficientizarea activitatilor.Atentia voluntara presupune orientarea intetionata spre obiect si inhibarea altor stimuli sau obiecte. O lista de conditi de respectat pentru mentinerea cand mai indelungata a atentie voluntare -Conturarea clara a scopurilor -evidentierea recompense,consecintelor positive -stabilirea unui cadru adecvat activitati -alungarea factorilor perturbatori

Page | 7

*Atentia postvoluntara este o deprindere a lui AV.Desi pastreaza eficienta lui AV ii este superioara prin lipsa incordari voluntare care rezulta oboseala psihica. Calitatile atentiei a.Campul atentiei desemneaza intinderea atentiei,numarul maxim de obiecte si stimului care pot fii percepute intr-o singura prezentare. b.Volumul atentiei este cantitatea de elemente pe care le poate cuprinde campul atentiei la un momendat. c.Stabilitatea atentiei este masura in timp a orientarii si concentrarii atentiei asupra unui stimul,obiect sau sarcina. d.Concentrarea atentiei reprezinta aducerea in prin plan a unor stimuli,in paralel cu umbrirea partial sau totala a altora. Nivele de activare:-intentia totala(stare de inconstienta) -activarea maxima(in cazul claritati atentiei) e.Distributivitatea atentiei permite concentrarea atentiei in mai multe activitati simultan. f.Flexibilitatea atentiei este capacitatea individului de a isi muta focusul atentiei de la un obiect la altul,in interval specifice activitatii.

Page | 8

VOINTA Vointa defineste cauzalitatea actiunilor umane orientate intr-o maniera deliberate spre o finalitate anticipate cu un rezultat probabil. Mecanisme: 1. Limbaj-intern -extern 2. Energia motorie:trebuie sa mobilizam resurse motorii,neuro-fiziologice,psihologice. 3. Obstacol-extern(este vizualizabil) -intern(este invizibil) Etapele actelor voluntare 1. Aparitia impulsului:apare o intentie,o dorinta. 2. Lupta motivelor:se ivesc mai multe scopuri sau trebuinte. -presupune activarea mai multoe motive care nu pot fi satisfacute simultan,de aceea face selectie. -uneori au character dramatic -alegerile trb sa fie informate,argumentate 3. Luarea hotararii:face o corespondenta intre motiv si scop -in momentul hotararii se declanseaza 2 verigi(inhibitoare si incitatoare) 4. Executarea hotarariiadopatate -implica intr-o masura mare subiectul -este o momentul in care actiunea se coreleaza cu scopul cand trb sa faci o lista cu conditii/informatii -actiunea se poate desfasura la nivel mental/fizic -executia se face prin effort sustinut 5. Evaluarea si realizarea unei corectii -se realizeaza secvential(la fiecare etapa evaluam) sau final -actele voluntare sunt constient reglabile -depinde de fct reglatorie a constintei 6. Verificarea rezultatelor + formularea concluziei -intervin in actiuni complexe intr-un tp indelungat -cantitatea de effort depus depinde de conditiile mediului si particularitatile subiecului.

Page | 9