Facultatea de Management in Producie i Transporturi

Proiect la Managementul si Ingineria Mediului

Protectia si conservarea mediului, necesitate obiectiva a dezvoltarii turismului

Elaborat: Stlinescu Ana- Maria Terel Cosmin Toth Robert

Timioara 2012

Facultatea de Management in Producie i Transporturi

Dintre numeroasele probleme de mediu care ameninta planeta noastra, o problema majora o constituie, fara nici o ndoiala, deseurile.Fiecare dintre noi, mic sau mare, arunca zilnic n pubela sa obiecte care nu ne mai servesc, care sunt goale sparte sau uzate. Depozitarea deseurilor, pe lnga faptul ca este un proces tehnologic destul de scump, mai prezinta un dezavantaj: polueaza mediul. Calitatea mediului este afectata, n general, de doua grupe de factori esentiali: factori cu caracter obiectiv, rezultati prin manifestarea unor fenomene naturale nefavorabile si factori subiectivi, cauzati de activitati umane. Printre multiplele activitati prin care omul poate contribui la distrugerea mediului se includ si activitatile turistice, desfasurate nerational si necontrolat, n teritoriu. Spre deosebire nsa de rezultatele nocive pentru mediu, pe care le genereaza unele ndeletniciri (ca, de exemplu, cele industriale), ale caror efecte pot fi, n cel mai fericit caz, limitate, turismul si poate aduce o contributie proprie, semnificativa, nu numai la stoparea degradarii cadrului natural, cauzata de activitatile desfasurate, dar si n directia protejarii si conservarii mediului, prin adoptarea unor reglementari specifice si eficiente. Relieful, reteaua hidrografica, peisajul, resursele naturale de factura balneara, monumentele naturii etc, la care se adauga si resursele antropice ca monumente de arhitectura si arta, siturile arheologice si istorice s.a. reprezinta componente ale mediului ambiant si se constituie n resurse de oferta si atractie turistica, favorizante pentru desfasurarea unor multiple forme de turism: de la drumetie, odihna si recreere, ia turismul de sanatate sau cel cultural etc. Cu ct aceste resurse sunt mai variate si complexe, dar mai ales nealterate si neafectate de activitati distructive, cu att atractia lor devine mai puternica si genereaza activitati diversificate, raspunznd, astfel, unor foarte variate motivatii turistice. Rezulta ca relatia turism-mediu ambiant are o importanta deosebita, ocrotirea si conservarea mediului ambiant reprezentnd conditia primordiala de desfasurare si dezvoltare a turismului. Orice interventie distructiva sau de modificare a proprietatilor primare ale acestuia aduce prejudicii potentialului turistic, care constau n diminuarea sau anularea resurselor sale, dar si a echilibrului ecologic, putndu-se periclita, n ultima instanta, sanatatea sau chiar existenta generatiilor viitoare. Acest aspect a fost subliniat, n repetate rnduri, n cadrul unor reuniuni consacrate ocrotirii si conservarii mediului ca, de exemplu: Conferinta Uniunii Internationale de Conservare a Naturii (U.I.C.N.) din anul 1967 de la Spindlesy Hyn - Cehoslovacia, simpozioanele internationale avnd ca tema ocrotirea naturii, organizate la Cluj-Napoca (1968), Arles (1971) si Copenhaga (1973), conferinta Natiunilor Unite pentru mediul nconjurator de la Stockholm (1972), conferinta pentru Securitate si Cooperare n Europa de la Helsinki (1977), conferinta Mondiala a Turismului de la Manila (1986) s.a. ncepnd cu anul 1980, dupa publicarea "Strategiei mondiale de protectie a mediului" de catre U.I.C.N., multe tari au nceput sa coopereze pentru satisfacerea unor cerinte n acest domeniu. Astfel, n 1987, s-a nfiintat Comisia Mondiala pentru Mediul nconjurator si Dezvoltare", a carei strategie principala a fost conceputa la nivel global si, ulterior, orientata, pe noi baze, la nivel national, pe diferite niveluri de catre administratiile guvernamentale. Dezvoltarea aparuta
Timioara 2012

Facultatea de Management in Producie i Transporturi

n domeniul managementului viabil pentru resurse a fost (acceptata ca o modalitate logica de atingere a dorintei de conservare si totodata de dezvoltare a mediului ambiant. O noua etapa referitoare la mediul ambiant, n viziunea acestei strategii, are o relevanta deosebita n toate tarile, n principal n cele din Europa de Vest. Mediul ambiant, considerat alaturi de mediul socioeconomic si fenomenele culturale, prezinta anumite restrictii pentru dezvoltarea turistica. Turismul modern ne demonstreaza nsa ca activitatile umane de profil, ncep sa se modifice sau sa "manipuleze" mediul att n sens pozitiv, ct si negativ, iar consecintele nu sunt usor de prevazut. Turismul necontrolat poate contribui la dezvoltarea mediului si implicit, la autodistrugerea sa. Tocmai de aceea, profesorul elvetian J. Krippendorf sublinia: "Daca putem sa pierdem si apoi sa ne reconstituim capitalul n alte domenii ale economiei, nu acelasi lucru se ntmpla n turism, unde substanta de baza - peisajul si pamntul o data pierduta, este iremediabil pierduta". Este tot mai evident ca perpetuarea unui turism ce considera legitima ignorarea mediului ambiant este imposibil sa ramna valabila pe termen lung.

Aspecte ale degradarii mediului prin turism

Actiunile distructive ale unor activitati turistice se manifesta, n principal prin folosirea necorespunzatoare a mediului ambiant, n scopuri recreative si de agrement, dublata de o interventie brutala a omului asupra peisajului si resurselor naturale. Aceste practici nocive se ntlnesc mai ales n zonele {sau la obiectivele) de mare atractivitate, situate n spatiile populate, sau n imediata apropiere a marilor aglomerari urbane. De asemenea, absenta unor reglementari privind comportamentul vizitatorilor, nsotite de o monitorizarea zonei sau obiectivelor, favorizeaza desfasurarea activitatilor care afecteaza calitatea mediului si pun n pericol integritatea si conservarea obiectivelor. Astfel de cazuri se ntlnesc, mai frecvent, n urmatoarele situatii: 1. n zonele sau la obiectivele turistice situate n afara traseelor marcate si special amenajate, care atrag fluxuri importante de vizitatori, n principal n perioadele de weekend, si unde se deruleaza o circulatie turistica necontrolata. Prejudiciile pricinuite sunt profunde si, adesea, pot avea un caracter ireversibil. Dintre acestea pot fi mentionate: distrugerea vegetatiei si florei, ruperea copacilor si n special a puietilor, distrugerea semintisului natural, desprinderea de roci, braconajul s.a., care, n final, au ca rezultat mpiedicarea regenerarii plantelor, terasarea solului, tulburarea biotopurilor specifice vnatului si, n general, a faunei, mergnd uneori pna la disparitia unor specii. Este de semnalat, de asemenea, disparitia unor specii floristice, cauzata de colectarea abuziva a florei, n special a plantelor declarate monumente ale naturii, si totodata de recunoasterea, de catre turisti, a gravelor implicatii pe care le pot avea actiunile necontrolate asupra factorilor de mediu. n aceasta situatie se afla o serie de specii de plante ocrotite de lege si aflate pe cale de disparitie, cum sunt: Floarea de Colt, Garofita de Munte cu varietatea ei Garofita de Piatra Craiului s.a.
Timioara 2012

Facultatea de Management in Producie i Transporturi

Circulatia turistica necontrolata efectuata la obiectivele turistice naturale sau antropice provoaca, de cele mai multe ori, distrugerea ireversibila a unora dintre elementele care le-au consacrat ca atractii turistice, dar care Iesi asigura valoarea intrinseca, uneori avnd caracter de unicat. Vizitarea intensiva a unor monumente istorice, arhitectonice si de arta, n conditii improprii (iluminat cu lumnari, lipsa dotarilor tehnice de aerisire sau de poluare etc.) a condus la degradarea frescelor de mare valoare a unor manastiri, a picturilor din cadrul unor monumente istorice si de arta, distrugerea formatiilor carstice din interiorul pesterilor etc. Tot la acest capitol se nscrie si inexistenta n zonele (sau de-a lungul traseelor) turistice, a unor demarcari precise a locurilor de popas si campare. Stationarea pentru picnic sau instalarea de corturi n zone de mare atractivitate provoaca, inevitabil, degradarea peisajului si a altor componente ale mediului ambiant, ca urmare a tasarii solului si, n special, a urmelor reziduale lasate la ntmplare de turisti la locurile de popas. Astfel de situatii de ntlnesc, de obicei, n zonele destinate turismului de odihna si recreere, n preajma statiunilor si a centrelor urbane si, n special, pe pajistile montane, n apropierea cabanelor, pe malul rurilor sau lacurilor etc. 2. Fenomenul poluarii naturii s-a amplificat o data cu patrunderea turismului automobilistic n locuri pna nu demult inaccesibile pentru acest mijloc de transport. Abatndu-se de la traseele amenajate de acces, turistii patrund pe, drumuri ocolite, oprindu-se n poieni pitoresti si provocnd distrugerea pajistilor, a arbustilor si a florei, n general, prin strivirea acesteia sau sub influenta gazelor de esapament, scurgerilor de ulei etc. Efectul nociv al turismului automobilistic se face resimtit si prin intensificarea circulatiei n statiunile balneoclimaterice. n absenta unor restrictii le acces n statiuni, a unor zone amenajate de parcare, turismul automobilistic altereaza calitatile aerului ori ale factorilor de cura, influentnd negativ si tratamentele balneare specifice. 3. Conceptia gresita de valorificare a resurselor naturale si, n special a factorilor naturali de cura afecteaza potentialul turistic, prin exploatarea stiintifica si nerationala a acestuia si realizarea necorespunzatoare a obiectivelor de investitii cu caracter turistic, care se concretizeaza prin: - supradimensionarea statiunilor din punctul de vedere al capacitatilor de primire si tratament, comparativ cu capacitatea potentialului resurselor destinate unei exploatari rationale; - nerespectarea principiilor generale de protectie si exploatare a substantelor minerale balneare, cu deosebire a apelor minerale si termominerale, cum fi: limitarea zacamintelor n raport cu rezervele omologate de substante minerale balneare, executarea lucrarilor geologice n
Timioara 2012

Facultatea de Management in Producie i Transporturi

conformitate cu prevederile cercetarilor si proiectelor de specialitate, evitarea exploatarii zacamintelor pna la epuizare, protejarea si evitarea altor actiuni care pot conduce la degradarea factorului de cura (exemplu, namolurile terapeutice), asigurarea perimetrelor hidrogeologice si sanitare ale resurselor mpotriva unor agenti poluanti etc. 4. Dezvoltarea nesistematizata a localitatilor turistice, n special a statiunilor, neajuns ce se caracterizeaza prin: - proiectarea necorespunzatoare a obiectivelor de investitii cu caracter turistic; - stabilirea de amplasamente neadecvate pentru baza materiala turistica; - realizarea de constructii inestetice, neadaptate specificului arhitectonic traditional sau specificului etnografic si natural al zonei; - ocuparea intensiva a spatiului cu constructii turistice etc. Toate aceste actiuni au ca rezultat o suprancarcare a teritoriului cu instalatii turistice, afecteaza echilibrul ecologic, conduc la urbanizarea statiunilor. 5. 5. Amenajari deficitare pentru vizitarea pesterilor - obiective de mare atractivitate turistica, executate fara respectarea tehnicii specifice unor astfel de lucrari. Efectele rezultate constau n degradarea totala sau partiala acestora, cum este cazul pesterilor Muierii (Muntii Parng), Ialomitei (Muntii Bucegi) s.a.

Conceptul de dezvoltare durabila n turism

n ultima perioada a fost adoptat si n ramura turismului conceptul de "dezvoltare durabila", utilizat deja n alte sectoare de activitate. Pentru turism, acest concept a fost enuntat de U.I.C.N. astfel: "Dezvoltarea durabila este un proces care se desfasoara fara a distruge sau a epuiza resursele, asigurnd dezvoltarea. Resursele trebuie valorificate ntr-un ritm identic cu cel de rennoire a lor, renuntndu-se la exploatare atunci cnd resursa se regenereaza foarte lent, pentru a o nlocui cu alta cu mai mare putere de regenerare. Toate resursele trebuie exploatate n asa fel, nct de ele sa beneficieze si generatiile viitoare". Exista trei principii majore de dezvoltare durabila: -durabilitatea ecologica, asiguratoare a unei dezvoltari suportabile cu mentinerea tuturor proceselor ecologice esentiale, mai ales a diversitatii resurselor biologice; - durabilitatea sociala si culturala, ce garanteaza o dezvoltare economica favorabila membrilor societatii, compatibila cu cultura si valorile de cultura si civilizatie existente, cu pastrarea identitatilor comunitare; - durabilitatea economica, avnd rol n asigurarea unei dezvoltari economice eficiente, resursele fiind astfel gestionate, nct sa existe si n viitor. Altfel spus, durabilitatea economica a turismului se defineste ca un model de dezvoltare
Timioara 2012

Facultatea de Management in Producie i Transporturi

care asigura: ameliorarea calitatii vietii n asezarile umane care primesc turisti; posibilitatea de a oferi vizitatorilor experiente de prima calitate; pastrarea calitatii mediului ambiant, element esential pentru vizitatori si gazde. Din punctul de vedere al protejarii mediului, avantajele promovarii unui turism durabil rezida n urmatoarele aspecte: - turismul durabil favorizeaza ntelegerea efectelor activitatilor de turism asupra mediului natural, cultural si uman; - asigura realizarea unei planificari si zonari a teritoriului care sa permita o dezvoltare turistica adaptata la capacitatea de suport a ecosistemelor; - orienteaza realizarea unor dotari si instalatii de agrement, care poate fi benefica si pentru populatia locala si poate contribui astfel cu fonduri la conservarea siturilor arheologice, cladirilor si vestigiilor istorice; - favorizeaza utilizarea rentabila a terenurilor cu randament agricol scazut; - respecta si asigura cerintele de protectie a mediului, dovedind astfel importanta resurselor naturale si cultural-istorice, pentru cresterea bunastarii economice si sociale a comunitatilor locale. La Conferinta Globala pentru Afaceri si Mediul nconjurator care a avut loc la Vancouver (Canada) n anul 1992, specialisti din peste 60 de tari au prezentat schimbarile majore care au avut loc n sectorul industriei turistice, n ultimul deceniu. Aceste schimbari au vizat toate aspectele prin care se poate aborda industria turismului, si anume: 1. Politici, legislatie, reglementari: - realizarea institutiilor si cadrului necesar pentru implementarea turismului durabil; - asigurarea conservarii si protectiei resurselor turistice de baza; - mobilizarea sectoarelor industriei turistice pentru practicarea ui turism durabil n concordanta cu cerintele de mediu; - stabilirea unui cadru legislativ-juridic care sa vina n sprijinul agentilor de turism, autoritatilor regionale si locale, pentru corijarea atitudinilor turistilor fata de mediu. 2. n domeniul cercetarii si tehnologiei: - identificarea resurselor naturale de baza, cu valente turistice; - identificarea resurselor culturale, cu valente turistice; - stabilirea cererii turistice viitoare si compararea acesteia cu capacitatile ofertei de a o asigura; - realizarea unei banci de date si a unei monitorizari prin indicatori specifici care sa evidentieze noile oportunitati si sa sprijine noile decizii de planificare si dezvoltare a industriei turistice n
Timioara 2012

Facultatea de Management in Producie i Transporturi

conditiile protejarii mediului; - utilizarea tehnologiilor performante pentru proiectarea unui turism receptiv la problemele mediului ambiant, cu aplicarea unor solutii arhitecturale, de inginerie a constructiilor si de dotare a acestora, fara afectarea mediului si n conformitate cu specificul fiecarei zone; - asigurarea unui management tehnic si practic al circulatiei turistice pentru protejarea echilibrului ecologic si evitarea degradarii mediului 3. n domeniul economico-financiar: - includerea costului de mediu n ncasarile percepute pentru activitati turistice, n ideea ca poluatorul trebuie sa suporte anumite taxe legate de formele de poluare, prin care sa contribuie indirect la conservarea mediului ambiant; - elaborarea unor rapoarte privind gradul de implementare a proiectelor propuse (la nivel international, national, regional), a unor actiuni ntreprinse si a schimbarilor legate de adaptarea la cerintele de mediu ale industriei turistice; - utilizarea influentei pietei interne si internationale pentru identificarea de noi piete turistice, cu respectarea cerintelor de mediu si realizarea de parteneriate comune pentru punerea n practica a noului concept de ecoturism - element de sustinere a turismului durabil; - obtinerea de beneficii din marketingul de mediu, prin dezvoltarea si vnzarea unor produse turistice compatibile cu valoarea acestora. 4. n domeniul comunicarii si formarii: - realizarea unei atitudini deschise n rndul angajatilor firmelor de turism si a populatiei locale fata de problemele de mediu; - elaborarea codurilor de practica pentru industria turistica, a standardelor pentru creditul de mediu, n vederea atenuarii impactelor; - influentarea cererii turistice si a motivatiilor de calatorie, prin largirea ofertei si a unei mai bune informari a turistilor, prin aplicarea codurilor de etica turistica; - evaluarea rezultatelor pozitive din trecut, n vederea stabilirii de noi propuneri de dezvoltare durabila, cu transmiterea proiectelor si experientelor pozitive prin intermediul organismelor nationale si internationale. 5. Alte aspecte: - practicarea unei educatii active de protectie si n alte sectoare care beneficiaza de resursele naturale si culturale ale industriei turistice, cu ntelegerea si a problemelor de mediu; - stabilirea de relatii de colaborare cu alte sectoare de activitate implicate n protectia mediului (silvicultura, agricultura, planificare regionala etc); - realizarea de modele si proiecte care sa sprijine dezvoltarea durabila a turismului, cu prezentarea modelelor si posibilitatilor de aplicare.

Timioara 2012

Facultatea de Management in Producie i Transporturi

Principalele actiuni de protectie si conservare a mediului si a potentialului turistic

Protectia si conservarea potentialului turistic si a mediului se contureaza ca o activitate distincta, avnd probleme specifice, care solicita colaborarea specialistilor din domenii variate. Aceasta actiune poate avea o eficienta satisfacatoare, numai n conditiile asigurarii unui cadru de desfasurare juridico-administrativ adecvat, care impune organizarea administrativa, existenta unor resurse economice, un suport legislativ eficient si o sustinuta activitate de educatie cetateneasca. Pe plan international, tari cu vechi traditii turistice adopta o planificare turistica la nivel national fundamentata pe aspectul protejarii resurselor turistice proprii. n vederea dezvoltarii unui turism durabil, ele au luat n calcul trei obiective principale: - economic - esential n identificarea, valorificarea si cresterea gradului de exploatare a resurselor turistice; - social - deosebit prin permanentizarea populatiei, cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, sustinerea practicarii unor meseni traditionale si atragerea populatiei n practica turismului; - ecologic - important pentru evitarea degradarii, a poluarii mediului si asigurarea unei exploatari echilibrate si pe termen lung a resurselor turistice. n concordanta cu aceste cerinte, a aparut necesitatea elaborarii si adoptarii unor planuri nationale de dezvoltare a turismului, menite sa permita conjugarea experientei si pozitiilor principalilor agenti economici: administratie publica, organizatiile patronale, asociatii si organizatii profesionale, sociale, sindicale, specialisti n cercetarea de profil etc. Planurile de dezvoltare turistica care au Ia baza prognoze pe termen lung, globale, pe forme de turism, n concordanta cu tendintele pietelor externe si planuri concrete, realizate pe termen mediu (patru-cinci ani) sau scurt (unu-trei ani), elaborate pe regiuni, zone sau forme de turism, sunt fundamentate pe standardele si normele europene privind exploatarea resurselor turistice, dezvoltarea si modernizarea structurilor si serviciilor turistice. Elaborarea prognozelor si a planurilor de dezvoltare turistica reprezinta principalul punct de sustinere a strategiei de realizare a unui turism durabil care presupune, ntre altele: - conservarea resurselor turistice naturale si antropice n scopul unei utilizari continue si n perioada viitoare; - cresterea nivelului de trai al comunitatilor locale; - mai buna cunoastere si constientizare, att de populatia locala, ct si de vizitatori, a ideii de conservare a mediului. Planificarea turismului reprezinta o forma de control al viitorului, legat de strategia de planificare a mediului. Planificarea ecologica presupune supravegherea si analiza tuturor elementelor de mediu, n scopul determinarii celor mai adecvate modele de dezvoltare si amenajare teritoriala.
Timioara 2012

Facultatea de Management in Producie i Transporturi

Principalele prognoze si planuri de dezvoltare la nivel national au rol orientativ, de informare si estimare a perspectivelor viitorului. Prin sprijinul direct al statului se poate aprecia cadrul general de protectie a resurselor, de stabilire a regimului de exploatare sau de realizare a unor investitii deosebite. Planurile pe termen mediu si scurt sunt benefice, ndeosebi pentru sprijinirea dezvoltarii-locale si regionale. Practic, legat de specificul potentialului turistic al Romniei, principalele actiuni ce vizeaza protejarea si conservarea mediului si a resurselor turistice se concretizeaza n adoptarea urmatoarelor masuri: - exploatarea stiintifica, rationala a resurselor turistice, astfel nct ritmul de exploatare a acestora sa nu depaseasca ritmul lor de reciclare si regenerare, iar intensitatea relatiilor directe sau indirecte ale turismului cu factorii de mediu sa nu depaseasca limitele capacitatii de suport ale acestora; - valorificarea n turism a resurselor cu valente turistice sa fie solutionata n contextul valorificarii tuturor resurselor naturale si a protectiei mediului ambiant, pe baza studiilor de amenajare teritoriala, componente ale planului de amenajare stiintifica, rationala si eficienta a teritoriului - instrument principal al organelor de decizie locale; - amenajarea si organizarea adecvata si la nivel superior a zonelor, traseelor si obiectivelor de interes turistic; - organizarea si exploatarea turistica rationala a parcurilor nationale si rezervatiilor naturale, cu asigurarea protectiei lor. n mod similar se va proceda si la amenajarea, pentru vizitare si exploatare, a pesterilor, ca obiective de atractie deosebita, menite sa mbogateasca si sa diversifice oferta turistica romneasca cu noi produse turistice; - organizarea corespunzatoare a zonelor montane, pentru dezvoltarea n perspectiva a turismului de munte, prin localizarea tuturor peisajelor atractive si a domeniilor schiabile, menite sa ofere baza de proiectare a amenajarilor turistice viitoare (poteci, marcaje, conditii de accesibilitate n portiunile mai dificile, amenajarea unor puncte de belvedere, dotari pentru practicarea sporturilor de iarna, cabane si refugii montane, instalatii de transport pe cablu etc.) n conditii de conservare si replantare a padurilor; - realizarea de amenajari cu caracter turistic n zone, localitati si pe trasee turistice, menite care sa asigure o echipare turistica adecvata unui turism competitiv si ecologic; - dezvoltarea unei constiinte ecologice n rndul populatiei si a sentimentului de dragoste si respect pentru natura, pentru locuri istorice si monumente de arta si arhitectura create de-a lungul timpurilor. Aceasta se poate realiza printr-o sustinuta actiune de educatie cu privire la mediu si la potentialul turistic, actiune ce trebuie ntreprinsa ia nivelul ntregii tari, prin insuflarea unei atitudini de respect si comportament responsabil fata de resursele naturale, n vederea ocrotirii lor. Educatia ecologica pentru ocrotirea naturii si a potentialului turistic trebuie sa aiba caracter permanent, sa debuteze nca din perioada copilariei si sa fie consolidata n institutiile de
Timioara 2012

Facultatea de Management in Producie i Transporturi

nvatamnt de toate genurile si gradele. Ulterior, ea se poate perfectiona prin intermediul massmedia n cadrul unor cercuri de "prieteni ai naturii", prin diverse publicatii de specialitate sau de catre ghizi si nsotitori, pe perioada desfasurarii unor excursii etc.

Timioara 2012