Sei sulla pagina 1di 2

Coboara-n lut parintii, rand pe rand, in timp ce-n noi mai cresc gradinile.

Ei vor sa fie radacinile, prin cari ne prelungim pe subt pamant. (Parintii - Lucian Blaga)

Parintii, doua chipuri sfinte ce ne apar in fata ochilor atunci cand rostim acest cuvant. Orice copil, vede in aceste persoane niste fiinte marete ce ne sunt mereu aproape, oameni fara de pacat, puternice stanca in marea involburata. Fiind la o varsta frageda, ei incearca sa isi depun toate eforturile atat fizice cat si morale pentru a cultiva in sufletele noatre acele sentimente nobile, si ganduri frumoase. Nimeni, niciodata nu va fi in stare sa sacrifice atat o multime de lucruri precum ei, parintii nostri, numai pentru a ne insufla optimismul si ambitia de care avem nevoie pentru a ne constru un viitor. E trist sa realizezi, ca unul dintre ei nu iti mai poate calauzi drumul vietii, e trist sa stii ca nu-l mai poti avea alaturi. Tot ce a fost mai frumos si mai scump inimii, se contopeste cu pamantul odata cu pierderea fiintei dragi. In acelasi timp, pe umerii nostri raman saci cu responsabilitati, griji si nelinistiri. Aceeasi soarta a avut-o si Gheorghe din romanul "Frunze de Dor". In caracterizarea acestuia predomina modul indirect. Ramas orfan de mic copil "inca nici nu i se putea sui singur pe genunchi cand a ramas fara dansul", Gheorghe face tot posibilul pentru a umple aces gol imens din sufletul sau, si cel mai des, o face prin intermediul lucrului cu pamantul. Putem identifica conditiile grele in care traia acesta, lipsa bucuriilor si a nazbatiilor din copilarie "a invatat sa-si faca singur jucarii", dar si toate greutatile si chinurile prin care trecea pentru a depasi momentele grele "manca poama numai cu paine". Precautia si grija cu care acesta efectua orice lucru, este observata si pe cand tatal sau era in viata "nu dezgheta fereastra cu buzele, de frica sa n-o strice, ca n-avea tata care s-o puie la loc." Deasemenea, Gheorge este prezentat in raport si cu copii de varsta lui din sat, acesta ne putand sa se bucure de nazbatiile copilariei insa de mic, fiind obisnuit cu munca grea si dura "s-a deprins sa caute pe unde razbate apa in pod, pe cand ceilalti copii cautau mere domnesti in gradinile straine."Toate aceste circumstante dure, au determinat maturizarea rapida a flacaului si dorinta acestuia de a-si ajuta mama pentru a avea un trai mai bun, mai decent. Indiferent de varsta pe care o avea, Gheorghe era un baiat respectat de consatenii sai, acestia mereu apreciindu-i iscusinta si staruinta cu care el isi realiza lucrul. "Daca iti masura el pamantul si iti spunea ca aici trebuie sa fie hatul - basta". Din aceaste spuse denontam spiritul sau de gospodar, firea lui indemnatica si premeditara (care pune la cale ceva) cu ajutorul carora Gheorghe isi facea pe plac inimii si isi lucra pamanturile. Inca din perioada maturizarii, baiatul a tins la multe lucruri, si-a construit noi aspiratii si vise, unul dintre acestea fiind de a se casatori cu o fata de taran, si de a-si urma vocatia, cea de a prelucra pamantul.

Aceasta idee se desprinde din spusele "muncea cat 3, muncea zi si noapte, muncea pe vreme buna sau rea, muncea vara si iarna". Repetitia cuvantului "muncea", accentuand dependenta sa de terenuri, acestea fiind unicile surse ce ii asigurau necesitatile vitale, materiale si financiare. Avea scopuri bine determinate, chiar si pe timpul razboilui, era un baiatan care prelucra pamantul din noapte-n noapte ptr ca mama lui sa simta acea mandie materna din partea feciorului. "Nici tranta nici fetele, nici paharul nu-l puteau abate din cale si nimi nu-l interesa inafara de ceea ce putea sa-i prinda bn in gospodarie". Din aceasta caracterizare indirecta de catre autor, observam simtul responsabilitatii al baiatului, perseverenta si ambitia de care acesta da dovata in acea perioada a vietii, cand ptr multi altii de varsta lui, pamantul este treaba parintilor. In opera, se observa si satisfactia de propria munca, indestularea ce o simtea atunci cand isi vedea roadele "tragea sapa, zambea multumit". Insa pe langa toate calitatile sale gospodaresti acesta nu a avut curajul de a lupta pentru femeia ce o iubea, de a-si urma visul reluat in continutul operei, astfel lasand-o sa se predea vocatiei din cauza ca ptr Gheorge, taranii si inteligentii faceau parte din 2 paturi total diferite. De altfel,cu totii tindem sa credem ca visele sunt acele instrumente zilnice din viata noastra ce pot fi interpretate in moduri pozitive, dar si negative, acest lucru fiind foarte important deoarece in acest fel, suntem capabili de a lua o decizie asupra viitoului nostru, a cursului vietii. In vise nu se arata decat prezentul si viitorul, insa trecutul este baza aspiratiilor de mai departe.