Dezvoltarea moral.

raionamentului

Influena empatiei i a toleranei

Anioara Budeanu Asist. Drd. Mihaela Boza

Acest studiu a fost inspirat de teoria lui Kohlberg privind dezvoltarea raionamentului moral, dar i de criticile aduse acesteia: limitarea moralitii la echitate (dreptate), excluznd bunvoina i studiul doar pe subiecii masculini. Se propune studierea influenei genului subiecilor, toleranei i empatiei asupra raionamentului moral. Obiectivul cercetrii: Se dorete identificarea relaiilor ntre diferite stadii ale dezvoltrii judecii morale i genul inidividului, precum i urmtorii factori de personalitate: tolerana i empatia emoional.

L. Kohlberg prezint 6 stadii ale genezei raionamentului moral, grupate n 3 mari niveluri. Fiecare nivel reprezint o schimbare fundamental n perspectiva socio-moral a individului, astfel: Nivelul 1: preconvenional (judecata moral este caracterizat de o perspectiv concret, individual); Nivelul 2: convenional (indivizii posed o nelegere elementar a moralitii convenionale i raioneaz nelegnd c normele i conveniile sunt necesare pentru a susine societatea); Nivelul 3: postconvenional (judecata este bazat pe principii, folosind perspectiva sa ca element anterior societii).

Cele 6 stadii: Stadiul 1 al moralitii ascultrii, n care pedeapsa i recompensa sunt criterii foarte puternice;

 Stadiul 2 al moralitii hedonismului instrumental naiv. Conformarea la norm este sursa de beneficii, deci trebuie realizat pentru c, fiind recompensat, poate fi i plcut n consecinele sale; Stadiul 3 al moralitii bunelor relaii. Individul respect norma din dorina de a fi recunoscut ca o persoan bun. ncepe s se prefigureze judecata faptelor dup intenia lor, nu numai dup consecine; Stadiul 4 al moralitii legii i ordinii. Respectarea autoritii, a normelor i legilor ncepe s apar ca necesitate ce reglementeaz conduita tuturor; Stadiul 5 al moralitii contractuale i al acceptrii democratice a legii. Legile nu sunt intangibile i pot fi schimbate pe considerente raionale, viznd utilitatea lor general; Stadiul 6 al moralitii principiilor individuale de conduit. Se cristalizeaz propriul sistem de valori morale, prin semnificaiile personale acordate conceptelor de justiie, reciprocitate, egalitate, demnitate.

Ipotezele cercetrii:
IPOTEZA GENERALA: Nivelul de dezvoltare a rationamentului moral si genul subiectilor influenteaza empatia emotionala si atitudinile tolerante. IPOTEZE SECUNDARE: 1. Persoanele aflate in stadiul 3 de dezvoltare a rationamentului moral sunt mai empatice decat cele aflate in stadiul 4. 2. Persoanele aflate in stadiile 4 si 5 vor fi mai tolerante decat cele din alte stadii de dezvoltare a rationamentului moral. 3. Persoanele de sex feminin vor fi in numar mai mare in stadiul 3 al dezv. rationamentului moral decat in alte stadii. 4. Persoanele de sex masculin vor fi in numar mai mare in stadiul 4 decat in alte stadii. 1. Persoanele aflate in stadiul 3 de dezvoltare a rationamentului moral sunt mai empatice decat cele aflate in stadiul 4.

 Este o afirmatie sintetica, ea poate avea sansa de a fi adevarata sau falsa si poate fi reformulata astfel: Daca persoanele aflate in stadiul 3 de dezvoltare a rationamentului moral sunt mai empatice decat cele aflate in stadiul 4, atunci cele din stadiul 4 sunt mai putin empatice decat cele din stadiul 3; Este o afirmatie testabila, este posibila manipularea conditiilor si masurarea comportamentelor; Este o explicatie simpla, nu contine informatii redundante; Ipoteza poate fi respinsa prin rezultatele cercetarii; Ipoteza este productiva, permite realizarea altor studii.

2. Persoanele aflate in stadiile 4 si 5 vor fi mai tolerante decat cele din alte stadii de dezvoltare a rationamentului moral. Este o afirmatie sintetica, ea poate fi adevarata sau falsa si poate fi reformulata astfel: Daca persoanele aflate in stadiile 4 si 5 vor fi mai tolerante, atunci celelalte persoane din celelalte stadii de dezvoltare a rationamentului moral vor fi mai putin tolerante decat cele din stadiile 4 si 5; Este o afirmatie testabila, este posibila manipularea conditiilor si masurarea comportamentelor; Este o explicatie simpla, nu contine informatii redundante; Ipoteza poate fi respinsa prin rezultatele cercetarii; Ipoteza este productiva, permite realizarea altor studii.

. 3. Persoanele de sex feminin vor fi in numar mai mare in stadiul 3 al dezvoltarii rationamentului moral decat in alte stadii. Este o afirmatie sintetica, ea poate fi adevarata sau falsa si poate fi reformulata astfel: Daca persoanele de sex feminin vor fi in numar mare in stadiul 3 al dezvoltarii rationamentului moral, atunci persoanele de sex feminin din celelalte stadii vor fi in numar mai mic decat cele din stadiul 3;

 Este o afirmatie testabila, este posibila manipularea conditiilor si masurarea comportamentelor; Este o explicatie simpla, nu contine informatii redundante. Ipoteza poate fi respinsa prin rezultatele cercetarii; Ipoteza este productiva, permite realizarea altor studii.

4. Persoanele de sex masculin vor fi in numar mai mare in stadiul 4 decat in alte stadii. Este o afirmatie sintetica, ea poate fi adevarata sau falsa si poate fi reformulata astfel: Daca persoanele de sex masculin vor fi in numar mare in stadiul 4, atunci persoanele de sex masculin din celelalte stadii vor fi in numar mai mic decat cele aflate in stadiul 4; Este o afirmatie testabila, este posibila manipularea conditiilor si masurarea comportamentelor; Este o explicatie simpla, nu contine informatii redundante; Ipoteza poate fi respinsa prin rezultatele cercetarii; Ipoteza este productiva, permite realizarea altor studii.

Variabilele si operationalizarea lor

VI: nivel de dezvoltare a rationamentului moral (cu 5 niveluri: stadiul 1, stadiul 2, , stadiul 5); VI: genul subiectilor (cu 2 niveluri: fem. si masc.); VD: empatia emotionala (a fost operationalizata prin itemii Chestionarului de masurare a empatiei emotionale (Q.M.E.E.) realizat de A. Mehrabian si N. Epstein. Proba permite calcularea in final a unui scor ce reflecta nivelul empatiei afective); VD: atitudini tolerante (a fost operationalizata prin itemii subscalei Toleranta apartinand Inventarului Psihologic California).

Lotul de subiecti
Au fost chestionati 240 de subiecti, 120 de barbati si 120 de femei cu varste cuprinse intre 22 si 27 de ani. Acestia sunt studenti in anii terminali sau fac studii postuniversitare la fac de Teologie, Matematica, Istorie, Litere, Drept ale U.A.I.C Iasi. Selectia esantionului a fost aleatorie.

Rezultate
In ceea ce priveste distributia subiectilor in stadiile de dezvoltare morala, s-au obtinut urmatoarele rezultate: 2,9% din subiecti se afla in stadiul 2; 56,7% se afla in stadiul 3; 30% se afla in stadiul 4; 9,6% in stadiul 5; In stadiul 6 avem doar doi subiecti, adica 0,8%.

Testul nonparametric Chi Square a evidentiat urmatoarele rezultate: In stadiul 2 (hedonism) nu exista o diferenta semnificativa intre fete si baieti, valoarea statistica a testului nefiind semnificativa (0,059). In stadiul 3 (concordanta), exista o diferenta semnificativa intre fete si baieti, fetele fiind in numar mai mare prezente in acest stadiu decat baietii (1)=12,97, p< 0,001. Acest rezultat confirma teoria lui Gilligan, potrivit careia fetele sunt mai orientate spre relatii interpersonale, spre sentimentele celorlalti, spre alegeri motivate de dorinta de a se face placute si acceptate in grupul de apartenenta.

In stadiul 4 (lege), exista o diferenta semnificativa intre fete si baieti, baietii fiind in numar mai mare in acest stadiu (1)=11,84, p<0,001. Aceasta diferenta vine tot ca o

ilustrare a concluziilor lui Gilligan despre barbati, ei fiind considerati mai predispusi la rationamente ce valorizeaza ordinea sociala data, imuabila. In stadiul 5 (contract), nu exista o diferenta semnificativa intre fete si baieti. Testul t pentru esantioane independente a evidentiat: In stadiul 2, nu exista diferente semnificative intre fete si baieti privind empatia sau toleranta. In stadiul 3, fetele sunt mai tolerante decat baietii t(134)= -2,28 ; p=0,024 si mai empatice decat baietii t(134)= -4,42 ; p<0,001. In stadiul 4, fete si baietii au niveluri ale tolerantei aproximativ egale, iar la empatie fetele sunt in medie mai empatice decat baietii t(69)= -3,11 ; p=0,003. In stadiul 5, testul t(20)= -2,24 ; p=0,036 arata diferente semnificative intre fete si baieti in favoarea fetelor in privinta empatiei si nu exista diferente semnificative in ceea ce priveste toleranta. In stadiul 6, nu am putut aplica testul t deoarece aveam doar doi subiecti, ambii de sex maculin.

Concluzii:
Ipoteza() ca persoanele aflate in stadiul moralitatii ordinii si datoriei si in stadiul drepturilor individuale si al contractului social vor inregistra scoruri mai mari la toleranta sa bazat pe presupunerea ca viziunile mai largi asupra ordinii sociale din aceste stadii necesita si atitudini tolerante fata de ceilalti membri ai societatii. Aceasta ipoteza nu s-a confirmat, se pare ca apartenenta la un stadiu superior de dezvoltare a gandirii morale nu are nici o legatura cu atitudinile tolerante si deschise fata de ceilalti.

Ipoteza(3) ca persoanele de sex masculin vor fi in numar mai mare in stadiile 4 si 5 decat in alte stadii nu s-a confirmat, tinerii barbati plasandu-se in proportii aproximativ egale in stadiile 3 si 4. Se confirma ca fetele sunt orientate spre o moralitate a bunavointei fata de ceilalti. Mai mult, femeile, desi putine la numar in stadiile superioare, sunt mai empatice decat barbatii.

Studiul are validitate interna deoarece este prezenta relatia cauzala dintre variabila independenta si cea dependenta. Astfel, se poate spune ca, daca nu exista mai multe genuri si stadii ale dezvoltarii rationamentului, atunci nivelul empatiei si al tolerantei este la fel pentru toate persoanele. Factorii care o compromit: Selectia participantilor, toti au studii superioare; Tendinta de fatada; Expectantele experimentatorului(experimentatorul are anumite expectane cu privire la rezultatele experimentului, formuleaz ipotezele i dorete ca acestea s fie confirmate; prin anumite comportamente, el poate influena neintenionat rspunsurile participanilor). Studiul are validitate de construct deoarece empatia emotionala poate fi masurata de Chestionarul QMEE(Chestionar de masurare a empatiei emotionale) realizat de A. Mehrabian si N. Epstein iar toleranta poate fi masurata prin Inventarul Psihologic California. Studiul are validitate externa, deoarece rezultatele obtinute in urma cercetarii pot fi generalizate la alte situatii, conditii diferite sau momente diferite. Are validitate statistic pentru c s-au folosit proceduri statistice potrivite pentru ceea ce s-a propus s se msoare(One Way Anova, testul T).