F2

.
4
-
71.,

' M
.

, I

;1":,,,--6y-,,,,L,
AP
.311/1F
It"-

h.

fio

,
G,,,4 4.
,,,,s,;;5-7;1,
,;,;.;,.... ,
.,,..!....e:.,,;(.1,
.,-tre-
'it,cz:.i.
,..cr e; 4.4-*.t" "..,..,,-4.7,-7.:- ;#*
Iv/iv.
..,. , , ..,.._ ..,:".... .),...1/.0.
,i.. 4- ..-,
,+1,--'-tV.41."
1-'4 -."`"' . "..,,,.;-' -V-"'
t44)'-',7'..iP*;-17
.:z.,:::65.:P:e49'-')
' A
-?k,fife,-It
64.

www.dacoromanica.ro
efig'...V,i....4"'el
:..V.;,....,1,4.0... ,...,..,....,..Pg,. r 74
-1'1,4 Oa CI -4 1.F6k1",e! 1:,-f;.r.P.-:;;;(4111:144.1;4,5;;.,
".---
e?.`,1",-.P
L-ref';...$1-kAlr. ,,c.,...f..14 i'dri. .,,.0:4%;/¡4;;.Y.. "ei
,t...7:V1*,..ire^,,,.);' A'
.;,,, - ` reel s,4;:r.j2;..... - ..-.7-rle.ilet".
;1". 'kec
h,,ter-,..;,.7
,ii,:f . 724s
..5( .til:i126-
a f'S 4 Xi e,A
- 4:477).,_,'
rt'''- .fiie.;$5'03;11,Kf',4.45.1r4f114 . e-F.,,,,'.(1-4:
.;t2%...*::,"..P.4.,6,1,,,,,,4
".
':a". 1..424.'1' ir,''S.",'-''"'. ,W.,'_24-:f.-'
''..,'
, 4.7
'.4...4117;""Tr-7,1'V-e.:**,etie...,
:.30,71I?.-'1-"Atj'r.a.
4:
,..4.7.'"'
!,-.,..,...., .. .'...1....yolje;O:IPV
,..4.--.
""/"7:(.a" ' At
tis -'.... ..,.. . err:,
...v;,....4r-
%
?
,,....:f4m, .6-7--
....y.
,,7.,--
.-----::-:t
-'
-.F---7..,
tke.:1''''.."-(61'1I''.34-17
,..-... _ , 4,:if,:.'''''''k
....-e..
2'A,...r;,1-*.,.' .;-..
.4
,t"-X-,:';"k.n,k-ffix;;;',f*r.zt,-"Z.4-_,.''''...
"e4,;?,,,,,,,,,.-3f,:
f
,(4.--.-,e,,,fitt , p, --,14...,,-",:1:.
?z*,,,-..y.%:,---`-',-(:;-- '.0 ..,
,-,..-
;9'14.til.47.:".. , -,
.' - w...,-r-r,..¡rxi,Ave, ...,-, ,V ''',1. 4:- ,S, I..1'at....7....
,..,
... p- j
'±,:f';'it'SPele ,.:X.;"" f .V.:;-

- . -
,
.... ; ces.
e
 MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROMINIEI

6 ) Mai ele Dulio a, Get pa& I ni. 1i 1.

)( ,

www.dacoromanica.ro
 SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMNA
FUNDATA LA 15 IUNIE 1875
RECUNOSCUTX DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN 20 FEBRUARIE 1897

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROMiNIEI
ALCÄTUIT §I PRELUCRAT DUPA DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETE
DE

GEORGE IOAN LAHOVARI

PRWDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI,
PRWDINTE AL SOCIETATLI PENTRU 1NVXTXTURA POPORULUI ROMIN,
SECRETAR GENERAL AL SOCIETATII GEOGRAFICE ROANE

GENERAL C. I. BRATIANU GRIGORE G. TOCILESCU

SUB-*EF AL STATULUI MAJOR GENERAL, MEMBRU AL ACADEME! ROMINE,
DIRECTOR PROFESOR UNIVERSITAR,
AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHITATI

VOLUMUL II.

BUCURE§TI
STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59
1899.

www.dacoromanica.ro
 MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC
Bucure§ti (urmare). Edilitate.
Organisafia aa'ministrativii.
Inainte de secolul al XIX-Iea,
Bucuresti era administrat de un
consili0 comunal, compus din un
gIudet si 12 pirgarr, alesT de po-
porul orasului. Pe la inceputul
acestuT secol Bucuresti era admi-
nistrat de un consilia comunal
o parte ales si o parte numit de
stAptnire. El se numea Casa MO-
ghistratuluf sail Cinstitul sfat
oriifenesc al Poli/id Bucurefti.
El se compunea din 5 membri,
din cad unul-era prezident ; avea
ca functionarl auxilian: 1 secre-
tar, I ajutor, I easier, I regis-
trator, 5 cinovnicT, I tist Cu 6
dorobantI, I odlias si 1 rindas.
Acesta era tot personalul comu-
nal, asa cum il gAsim in dosa-
rele PrimArieT de Bucuresti.
Sfatul orAsenesc se intrunea
de 3 orf pe sAptAmin1 : Martea,
Joia si SimbAta si lucra cite 6
ore pe zi.
AzI Bucuresti se administrea-
zA de un consilia comunal, ales
de cele doul colegil electorale,
compus din 31 consilierT, din cad
unul e primar si 2 ajutoare ; Cu
un personal numeros de func-
AL ROMNIEI
B
tionarT, arhitectI, ingineff, geo- mitrescu, clucerul Grigore GrA-
metri, desenatorT, picherl, paz- disteanu, Chir Iancu ChiritA BA-
nicT, gardianT si sergentl, totT lAceanu si aminarul Alex. Ghica.
numitT de consilia 1834. Hagi Mihala Flip escu,
UrmAtoarele 9 servicir com- cAminarul Alexandra Ghica, clu-
pun azT administratia Bucures- cerul Grigore GrAdisteanu, stol-
tilor. nicul Stanch'', Scarlat PetrovicT,
I. Directia lucrArilor tecnice: Dimitrie Dedu si Christofor Mus-
Directia ; tacov.
Serviciul alinierilor 1835. Constantin Costache
» studiilor ; ut-u, Constantin Costache Bucl,
69 » planuluT ; stolnicul IonitA DrAgAnescu, ser-
» bunurilor ; darulAnagnosti,Christodor Mus-
. apelor tacov, Nicolae Teodor si Vamesu
» podurflos. ; Iordache.
I:) » salubritAtef. 1836. Postelnicul Costache
II. Directia administrativA. 1.1tu, serdarul Xenocrat, serda-
III. » acciselor. rul FAnutI, medelnicerul Cos-
IV. » comptabilitgef. tache Creteanu, Christodor Mus-
V. » sanitarA. tacov, MdrgArit Ivanovid, Pas-
VI. Serv. casierier centrale. cale Gazoti, postelnicul Alexan-
VII. Secretariatul general. dra Ghica, Anastase Polizu si
VIII. Economatul general. Mihalache Ionescu.
IX. Oficiul stAreT civile. 1837. CAminarul stefan 0-
Min aci lista diferitelor Sfa- grAzeanu, polcovnicul loan am-
turT orAsenestr din Bucuresti, cu pineanu, Anastasie Polizu, ser-
incepere de la anul 1831: darul stefan loan, postelnicul
1831. CAminarul Iorgu Bi- Manolache BAleanu, Christodor
bescu (mg tirzia Domnitorul Mustacov si Pascale Gazoti.
Muntenief), cAminarul Pavel si 1838. Ion Scarlat, Ion Ba-
Chir GhitA Opranu. caloglu, slugerul Spirache Co-
1833. Hatmanul Mihail Du- jescu, Aga Ion Filipescu, clu-
www.dacoromanica.ro
BUCURWI
cerul Gr. Cantacuzino, Margarit
Ivanovid, paharnicul Ion Ro-
setti, Nedelea Ion Mitescu i La-
zar Calenderoglu.
1839. Aga Iancu Balaceanu,
clucerul Alecu Ghica, slugeru/
Spirache Cojescu, Lazar Calen-
deroglu, serdarul Anasti, Ion
Serafim si George Balan.
1840. Slugerul Tomita, A-
tanasie Dumitriu, Anghel H.
Pandele, caminarul Dumitru Be-
lu, carainarul Pavel si paharnicul
Alexandru Ghica.
1841. Paharnicul Scarlat
Rosetti, serdarul Pirvu Asan,
serdarul Alecu Izvoranu, Ion
Ilie, Christache H. Paraschiva
Teodor Balaban.
1842. Marele postelnic Ion
Filipescu, paharnicul D. Ghica,
Asan Ion Camineanu, paharni-
cul Ion Mitica, Ion Polizu
Margarit Ivanovid.
1843. Maior Teodor Po-
pescu, serdarul Barbu Prisi-
ceanu, Lazar Calenderoglu
Ion Ioanidi.
Supleantl: Serdarul Ion Arion
si Ion Eftimiu.
1844. Vistierul Costache
Belu, maior D. Popescu, duce-
ruI Ion Mihaescu, serdarul Geor-
ge Papa si Lazar Calendero-
glu.
Supleanti : Stan Gheorghiu
Dimitrie Economu.
1845. Vornicul Ion Otete-
lesanu, clucerul Costache Pe-
trescu , paharnicul Mihalache Pen-
covicT, pitarul Lazar Calendero-
glu i Dumitru Ivanovid.
SupleantI: Enache Iancu
Ion MinovicT.
1847. Polcovnicul Scarlat
Cretulescu , pitarul Mihalache
Bascoveanu, clucerul Ian cu Dinu,
paharnicul Nicolae Lahovari
pitarul Lazar Calenderoglu.
SupleantI Pitarul IanovicT
Ion Triandafil.
1848. Scarlat Cretulescu
www.dacoromanica.ro
6 BUCUREM
(pana la Iunie) ; Constantin Cre-
tulescu (JunieAugust) ; Dim.
Polizu (August Octombrie) ;
Constantin Len s (Octombrie-
Decembrie).
1849. Constantin Len s (la
inceputul anultli) ; Aga Dimitrie
Falcoianu ; Paharnicul Nicolae
Lahovari, Raducanu Simonidi
si Ion Bacaloglu.
Supleantl : Nicolae Gherman
si Ion Triandafil.
1851. Mamie logofat Iorda-
che Barcanescu, paharnicul Cos-
tache Cirlova, Atanasie Chris-
tea Manta, Costache Balacescu
Lazar Gherasim.
SupleantI : Serdarul Nicolae
Herisescu si Ion Bacaloglu.
1853. Marele logofat Gri-
gore Obedeanu, paharnicul Ev-
ghenie Predescu, serdarul Ion
Creteanu i Nicolae Herisescu.
SupIeantI : Pitarul Enache
Trandafir i Raducanu Sinonidi.
1855. Aga Constantin loan
Filipescu, clucerul Simeon Mar-
covicT, Alecu Dumitrescu, ser-
darul Nicolae Herisescu si Cos-
tache Paltineanu.
Supleantl : Pitarul Teodor Sfe-
tescu si Ion Ioanid.
1856. stefan H. Pandele,
Panait Ionescu, Ion Polizu, clu-
cerul Ion Dinu, alesT pentru a
se complecta lipsurile a 4 mem-
bri demisionatI.
1857. Printul Dimitrie Ghi-
ca, serdarul Vasilache Paapa, Ion
Polizu, serdarul Costache Iliescu
Avram Gheorghiu.
Supleanti : Panait Ionescu
pitarul Ion Penescu.
1859. Printul Dimitrie Ghi-
ca, Ion Bratianu, Vasile Paapa,
Tudor Arcon, Ghita Gherasi, Pa-
nait Ionescu si Costache Iliescu.
186o.Vasile Constantinescu,
Anton Arion, Alexandru Oras
cu. Aceste trer persoane s'atí a-
les in locul demisionatilor G.
Gherasi, P. Ionescu si C. Iliescu.
i861. Anton Arlon, Dimi-
trie Bratianu, Dimitriq Berin-
deia, Cezar Boliac, Dimitrie Ghi-
ca, George H. Anghel.
1866. Dimitrie Bratianu,
Dr. P. Iatropolu, Grigore La-
hayan, Simeon Mihailescu, Gri-
gore Cantacuzino, Anton Arlon,
Constantin Panaiot, Constantin
Ciocirlan, Nicolae Blaremberg,
Grigore Serurie, Dimitrie Cu-
loglu, Pana Buescu, Iordache
Hagi Anghel, Radu loan, Cor-
neliu Lapati, Vasile Toncovi-
ceanu, din cad' era Primar Di-
mitrie Bratianu.
Ca ajutorl sunt: Simeon Mi-
hailescu, Gr. Lahovari, Anton
I. Arion, Dr. Panait Iatropolu,
Gr. C. Cantacuzino si Costa-
che Panaiot. A demisionat Dr.
Iatropolu si s'a inlocuit cu C.
Ciocirlan ; a demisionat C. Cio-
cirlan ; si s'a numit Gr. P. Se-
rurie; a demisionat C. Panaiot
si s'a numit Dem. Culoglu.
S'a reinoit pe jumatate nu-
marul membrilor i tragindu-se
la sortf a esit Radu Ionescu,
Dimitrie Bratianu, Anton I. A-
rion si Dr. Iatropolu in locul
cdrora s'a ales precum si in lo-
cul altor 6 ce eraa demisionatT
mal inainte:
Dimitrie Bratianu, Anton A-
nion, Dr. Iatropolu, C. Panaiot,
S. Mihailescu, Vasile Constan-
tin, Barbu Protopopescu, Nico-
lae Pancu, Iancu Stefanescu
Veniamin Hernia.
Dim. Bratianu fiind Primar, ia-
ra ajutorT S. Mihalescu, Anton I.
Arlon , Corneliu Lapati , Gri-
gore C. Cantacuzino, Costache
Panaiot i Veniamin Hernia.
1867. D. BrAtianu, demi-
sionind din calitatea de Primar,
a fost numit in locul lul C. Pa-
naiot, iar in locul acestuia s'a
numit ajutor pe Serurie Gr.
1 868 . S'a facut alegerea din
noa a ConsiliuluT Comunal si
BUCUREVII
rezultatul a fost: Dr. P. Iatro-
polu Primar, N. Manolescu, P.
Buescu, Gr. Serurie, S. R. Be-
chianu, V. Constantin 0 V. Her-
nia.
1869. S'a disolvat Consi-
liul 0 s'a Inlocuit Cu o comi-
sie interimarä compusa din P.
Dimancea, T. Christescu, Cor-
neliu Lapati, E. Predescu, Sta-
matt Atanasiu, P. Christu, I. G.
Manu, T. Radulescu, P. Ata-
nasiu, Anghel Solacolu 0 C.
Panaiot.
Din comisia interimara aa de-
misionat Petru T. ChrisLu, E.
Predescu 0 C. Panaiot 0 s'ad
numit in locul lor Dimitrie Teo-
haridi, Anton Stoianovicr 0 Ghi-
ta Dimitriadi,
x869. S'ail facut alegerr 0
ail e§it G. G. Cantacuzino
Primar, lara ajutoare P. Gil-
di§teanu, Dr. Daniilescu, C. A-
nino§eanu, Menelas Germani, R.
Dumitriu 0 Nae Raduleanu.
La 25 Ianuarie 1870, s'a fa-
cut o noua alegere 0 s'a con-
firmat Primar Eftimie Diaman-
descu, in locul lur G. Canta-
cuzino demisionat.
1871. S'a facut o noul ale-
gere 0 s'a ales : Scarlat Cretu-
lescu Primar, Graf. Sc. Rosetti,
Dr. Daniilopau, General B. V15.-
doianu, Const. Racota, Nicu Ra-
covita 0 Ion I. Palla.
B. Viadoianu s'a numit in
urma Primar in locul . Cretu-
lescu.
1873. C. Bralloia a fost
numit Primar in locul Genera-
lulur Vladoianu, iar ajutorr N. C.
Tatäranu, C. Valeanu, Teodor
Galita, Dr. Daniilopolu 0 C.
Racota.
La 2 Septembrie 1873 Genera-
lul Vadoianu s'a numit Primar in
locul lur C. Bralloia, demisionat.
1874. S'a facut alegere pen-
tru intregul Consilia 0 la 2 Oc-
tombrie s'a confirmat aiegerea,
7 BUCUREM
numindu-se Primar Colonel G.
Manu, lar ajutoare C. D. Atha-
nasiu, Gr. Triandafil 0 V. Paapa.
1877. A demisionat intregul
Consilia ; s'a facut convocare 0
in ziva de 14 Maiti, aa fost ale§I
0 numitr: C. A. Rosetti primar,
lar Dimitrie Giani, Ion Procopie-
Dumitrescu 0 Nicolae Fleva,
ajutoare.
1878. Expirind termenul Con-
s'a &cut alegere 0 a
siliulur,
fost numit Primar Dem. Ca-
riagdi, iar ajutoare N. Fle-
va, I. Pr.-Dumitrescu 0 Grig.
Serurie.
1883. S'a facut alegere pen-
tru intregul consilia 0 s'a ales :
Dimitrie Cariagdi Primar, Gr.
Serurie, N. Manolescu, P. Bu-
escu, V. Hernia, Colonel Barozi
0 Anton Mavrus ajutoare.
La 5 Noembrie 1883 s'a di-
solvat Consiliul comunal 0 s'a
numit Comisiunea interimara
compusa din :
M. Torok, Dr. Sergiu, N.
Hagi-Stoica, Spiru Haret, te-
fan Petrescu, C. Danescu 0 Gr.
Vulturescu.
1884. S'a constituit noul
Consiliu comunal compus din :
N. Fleva Primar, 0 Gr. Cer-
chez, I. DobrovicT, Gr. Cape-
leanu, D. Ionescu, C. Danescu
§i St. Petrescu, ajutoare.
La 4 Noembrie 1884 s'a fa-
cut alegere pentru jumatate din
numar'ul membrilor e0tr la sortr,
in urma careia procedindu-se la
alegerea sortilor a e§it N. Fle-
va, Primar, I. Bibicescu, Gr. Cer-
chez, Constantinescu Al., Do-
brovicI I., Petrescu stefan 0
Vladescu Al.
La 19 Iunie 1886 s'a ales Pri-
mar N. Manolescu in locul N.
Fleva.
La Noembrie 1886 s'ati facut
din noa alegerr de Consilierr 0
rezultatul a fost : I. Cimpineanu,
Primar, Gr. Cerchez, I. G. Bi-
www.dacoromanica.ro
bicescu, Gr. Serurie, I. Dobro-
viel, St. Petrescu 0 Gh. Pe-
trovicr ajutoare.
1888. S'a disolvat Consiliul
0 s'a compus o Comisia interi-
marl. din Em. Protopopescu-Pa-
ke, loan Alexandrescu, Dr. De-
metrescu-Severeanu, Chr. Cer-
lenti, Dem. Naumescu, Saya Va-
silia, Ion N. Lahovari 0 Efrem
Germani.
La 21 Maia 1888 s'a facut
alegerea Consiliulur 0 rezultatul
a fost : Em. Protopopescu-Pake,
Primar, Al. Rio§eanu, N. Vra-
biescu, Efrem Germani 0 Leo-
nida Paciurea, ajutoare.
1892. Primar Grigore Tri-
andafil.
1893. Primar P. Orbescu.
1894. Primar N. Filipescu ;
Ajutoare : Al. Ciurcu, I. A.
Bratescl ; Membrir : Alexandru
Th., Arlon C. C., Balanolu I. P.,
BdIdsanu Al., Balteanu Enia, Col-
tescu I., Cosacescu N., Do-
brescu N. G., Dumitrescu Mi-
rea E., Eftimiu G. M., Florian
G., Gerassy N. I., Hagi Pantele
D., Ioachimescu D., Ionescu
Al. Gr., Ionescu Petre, Ionescu
Victor, Nicolescu Luca P., 0-
bedenaru I., Capitan, Popovicr
Andrei, Ro§u D., Rusescu Ruse,
Severeanu C. Dr., oimescu N.
N., Tomescu N. Dr., Velescu
tefan, Zamfirescu Thoma.
1895. Primar, C. F. Robescu;
Ajutoare: G. Bursan 0 AngheI
Solacolu; Membrir : Alexandriu
Chr., Assan G., Bibicescu I.
G., Bolintineanu C. St., Chi-
ritescu Al., Christescu C., Dir
mitrescu Procopie I., Dobrescu
D. T., Eustatiu D., Fanuta Ath.
Maior, Hernia V., Ionescu D.
M., Ionescu N. blanaru, Meli-
sianu N., Miclescu Al., Micp-
nescu Gr., Musceleanu Iosef,
Pdltineanu Barbu, Petrescu D.,
Petrini Galati- Dr., Roseti Vin-
till D., Solacolu C. Gr., Sta-
BUCUREqTI 8 BUCUREFI'l

nescu D., Sterie Nita, Vanic la veniturl si 6828266 1. v. la banT 43; deschiderT de credite,
Anton. cheltuelf, cum era budgetul co- le! 128830, banT 90. Total le!
Finan/ele comuner.- In anul mune! Bucuresti in anul 1866, 15458313, ba.nT 83.
1832 budgetul comuneT Bucu- s'a urcat pentru anul 1898 la lata cum se repartizeaza ve-
resti prezinta la veniturT suma veniturT 15458313 leT noT si la niturile i cheltuelile budgetuluT
de leT noT 218641 si la chel- cheltueli 15660093 leT no!. pe anul 1898:
tuell suma de 194814 1. n. Datoria comuneT Bucuresti se Natura veniturilor.- Veni-
Pe anul 1859 prezinta la ve- urca in Ianuarie 1866 la suma turT directe: zecimi comunale a-
niturT 474268 1. n. i la chel- de 2300729 le! vechT, 30 parale. supra contributiunilor catre stat
tuelT 445730 1. n. AzT - dupa 32 - Primaria proprietatilor particulare, le!
De la anul 1866 aa mers tot Bucuresti are contractate datoriT 850000 ; taxa birjelor, carutelor,
crescind atit veniturile cit In suma de 99255000 no!, tramwaie, tram-care, etc., le!
cheltuelile comuneT; urmatorul din carT pana la I Martie 1897 342000;- taxa de cal, livrele,
tabel va da o idee exacta cum a amortizat suma de 11200000 servitorT si insigne, le! 130000;
a crescut budgetul in ultimiT le!. Aceasta suma e impartid taxa libretelor de la servitorl,
32 de anT : in 7 imprumuturT, pe cae are le! 40000 ; taxa pompelor fune-
VeniturT Cheltuelf 1. v. a le achita treptat pana la anul bre, le! ifl000; taxa balurilor,
z866.- 7161564 6828266 1945, platind o dobinda la ele spectacolelor, panoramelor, etc.,
/867.- 4268706 7474982 de 4, 4'9 i 5 °I0. leT 53000 ; taxa biletelor de
/868.- 3000000 3306091 Ultimul budget.- latl in de- vinzarea vitelor, leT Iotoo.
leT noi talia ultimul budget al comu- Veniturf indirecte (accise) :
1869.- 3417210 3819818 neT Bucuresti pe anul 1898: taxa asupra bauturilor i lichi-
1870.- 3150501 3419352 Veniturl ordinare: venituri delor, le! 3898300 ; taxa asupra
¡871.- 3211727 3122727 directe, le! 1441100; veniturl comestibilelor, lei 1780300; taxa
1872.- 4756529 4697482 indirecte (accise), le! 7874700 ; asupra combustibilelor, 1.992800;
1873.- 5632800 6620430 veniturT din bunurT comunale, taxa asupra materialelor de con-
1874.- 5443634 6321507 le! 679500; veniturl din ser- structle, leT 344600; taxa asu-
1875.- 6106365 4781325 vicif comunale, le! 1204500 pra furagielor, leT 211000 ; taxa
1876.- 6136515 6127781 subventiunT, leT 561252; contri- asupra diferitelor altor obiecte,
/877.- 5816639 5816268 butiunT pentru drumurl 1650000 le! 85200 ; taxa de intrare in o-
1878.- 6175623 6169997 leT. ras, leT 465000; taxa de maga-
r879.- 6728455 6678455 Veniturr extra-ordinare sinaj, le! 44000; taxa din vin-
/880.- 6471081 6448413 Veniturf Cu destinatie speciala, zarea vitelor, le! 30000; taxa
/88/.- 7788916 7784700 le! 424058, bam 40; diferite chibriturilor i cartilor de joc,
1882.- 627636o 6265630 veniturl, lei 176000; din exce- le! 20000; produsul vinzaref o-
r883.- 6434924 6406583 dentul esercitiuluI 1896-97, leT biectelor confiscate, le! i000 ;
1884.- 8094660 7879180 1447203, bani 43; total, le! amenzI din contrabande, 1. 2500.
/885.- 7719660 7660312 15458313, bani 83. Veniturl din bunurl comunale:
z886.- 7807820 7807820 Cheltueli: Datoria publica, chiriilc diferitelor proprietalT ale
1887.- 7539920 7519920 leT 5624320, banT 8o; retribu- comuneT, le! 460000; china pen-
z888.- 7889350 7889350 tiunea primaruluT i ajutoarelor, tru afisarf de anunciurT, leT l000;
1889.- 9755000 9755000 le! 45000; secretariatukgeneral, chirille din tirgul Mosilor, le!
¡890.- 9625464 9623186 lef 204200 ; directia adminis- 90000; china de la podul Vi-
1891.-10479431 10673807 trativas leT 2268616, banT 10 tan, leT 30000 ; produsul vinza-
J892.-10511014 10593913 directia sanitara, lei 500884, reT terenurilor de la cimitire, le!
1893.-12203050 12318620 banT So; lucrarile tecnice, le! 90000.
/894.-12515313 12616993 4027482; oficiul stareT civile, VeniturT din servicif comu-
1895.-12546059 12833639 leT 43020 ; directia contabilita- nale : abonamente la serviciul a-
¡896.-13148226 12345084 teT, lei 424855, banl 8o; servi- pelor, le! 525000 ; abonamente
1897.-13528843 13758153 ciul accizelor, leT 696140; ca- la serviciul curatireT gunoaelor,
/898.-15458313 15660093 s.cria centrala, le' 47760; lu- le! 180000 ; m arcatu 1 mlisurilor,
Din suma de 7161564 1. v. eral-1 extra-ordinare, lei 447203, lei 80000; coticul vaselor,

www.dacoromanica.ro
BUCURE§TI
2000; mAsuratul cerealelor la
Obor, ler 2500; cintAritul la MoO
Abator, lei 3000 ; curAtitul la-
trinelor, leT 15000; bilete de
legitimatie, ler 8000 ; estracte
de pe actele stArei civile, ler
6000; folie dotale, ler 25000 ;
produsul din taxa tAerer vitelor,
leT 240000; permisiunT de clà-
dirr, ler 90000 ; produs din vizite
condicute pentru supraveghe-
rea prostitutiuneT, 1. 20000; pro-
dus de la blile populare, L 8000.
Subventiunr: subventia pen-
tru tntretinerea grAdiner ame-
leI 6000; subventia pentru
intretinerea sergentilor de ora.,
ler 417600; subventia pentru a-
jutoare bisericelor sArace, ler
137652.
ContributiunT pentru drumurr:
prestatir comunale, leT 370000;
taxa 40/0 asnpra proprietAtilor
din coprinsul comuner, 1. 935 000 ;
subventia pentru intretinerea cli-
lor nationale, leT 145000; sub-
ventia pentru intretinerea ose-
lelor care cad in sarcina sta-
tulur (conform leger pentru ruAr-
ginirea oraplur BucurWi), leT
200000.
Veniturt extra- ordinare.
Donatiunr i veniturr cu desti-
natiunr speciale
Fondul dAruit de 4/. S.
Regina», capital nominal 7000
procente 5°Jo la acest capi-
tal, pentru mAritatul fetelor
race, ler 350.
Fondul cAndrocle i Are.
tia Fotino» capital nominal ler
20000, procente 50/r) la acest
capital, pentru intretinerea Azi-
lulta de noapte, ler moo.
Foirdul econtesa Zoe Ro-
setti», pentru facerea una opere
de bine-facere in memoria sa,
ler 127963, banT 90.
d) Fondul «AL Andonescu»,
capital nominal 10500 ler, pro-
cente la acest capital, pentru
cumpArarea de cArtr i hnbrA-
66760 Alarde Dtel(omar Goografta. FA II.
9 BUCURE§TI
cArainte la copir sAracT i pentru
intretinerea Azilulur de noapte.
Fondul 4Cutti», chirla ca-
selor 15.sate Comuner pentru a
se impArti la sAracT ca ajutoare
de inmormintArT, lel 1235.
Fondul (Avramidis», ca-
pital nominal 3000 ler, procente
5°/o la capital, pentru a se bu-
pArti la sAracr, ler 150.
Fondul e Arhiereul Vale-
rian-Rimniceanu », capital nomi-
nal moo ler, procente 50/0 la
capital, pentru a se impärti la
arad, ler 50.
. h) Fondul (Panady», capital
nominal 4000 fl. v. a., partea
ce revine Comuner din procen-
tele acestur capital pentru a se
intrebuinta in folosul copiilor or-
fa nr, ler 355.
Fondul cMaior Cioranu»,
china caselor lAsate comuner
pentru burse i inzestrArT de
fete, ler 2100.
Fondul tProtopopul Tudor
Economul», capital nominal ler
260000 i agaria Turnescu»,
capital nominal m0000 ler, pro-
centele la acest capital pentru
fundatiunea Protopopul Tudor
Maria Turnescu, ler 18000.
Fondul cEpiscopul Ino-
centie Kitulescu», dora zecimr
din venitul acestur legat pentru
a se impArti OspItArieT popu-
lare, Id 2415.
1) Fondul (Evlogie Gheor-
hieff» arenda moOelor Coteni-
ta i Vii§oara, 2IS cuve-
nite Comund conform testamen-
tulur, 7600 ler; '/B SocietAtir pen-
tru invAtatura PoporuluT Romin,
3800 ler ; in total 11400 ler.
vi) Diferite : pentru intretine-
rea mormintulur familieT Ec. Va-
siliad, procente la capitalul no-
minal de 2000 lei depus.
Idem pentru intretinerea mor-
mintulur poetulur Eminescu, pro-
cente la capitalul nominal de
moo ler depus.
www.dacoromanica.ro
Produs din mincArT la Ospl-
aria popularA, ler romo ; dife-
rite donatir pentru sAracT, Azi-
lul de noapte i OspItAria po-
pular-A, ler 18000.
Fondul dAruit comuna' de Co-
mitetul Romin al Expozitiuner
din Paris pentru intemeierea u-
ner expositiunT permanente in
capitall, capitalul nominal al e-
fectelor de leI 41500 (din care
efecte b valoare nominall de
38500, fondul dAruit) plus pro-
cente, leT 50000.
De la societAtile de tramvaie,
pentru curdtitul gunoaelor de pe
liniile tramvaielor, ler 29652,
banT 20.
Sume depuse de particularf
pentru instalArT de conducte de
apd, 40000.
Subventiunea de la Camera
de Comercid pentru intretinerea
coalei comerciale de gr. I, ler
3989, banT 30.
Diferitele veniturT Veniturr
din amenzT de contraventiunr,
ler 20000.
VeniturT din amenzr de la an-
treprenorl, ler 5000.
Procente la capitaluI consem-
nat, ler 500o.
Diferitele venfturl de la cimi-
tire, ler 15000.
Veniturr intimplAtoare , leT
130000.
Cheltueli. Cheltuelile cele
mal principale ale comuner sunt :
AnuitAtile diferitelor datorir pu-
blice (7 imprum.) 5624520.8Q ler.
Personalul central i adminis-
trativ 345060
Chirir pentru coalele insta-
late in localurr particulare, ler
55000.
Subventir celor dota leagAne
pentru copir orfanT, 3000 ler.
Subventie Teatrulur National,
55500 ler.
Subventir bisericelor slrace,
178000 leT.
Subventir corurilor ce fun,ctio-
2
BUCUREM
neazá la bisericele intrennute de
comuna 34200 leT.
Politla administrativa, 1061520
leT.
Serviciul pompierilor, 186000
leT.
Premiul com. Bucure$ti, pen-
tru imbunatatirea raser cailor,
2000 leI.
Directia sanitara, 294480 leT.
Eforiel Spitalelor Civile pen-
tru alienan, 30000 ler.
Serviciul copiilor gasitT, 9900
leT.
Fondul de epizootie, 66254.80
leT.
Laboratoriul chimico - bacte-
reologic municipal, w000 ¡el.
Retribununea personalulur lu-
crarilor tecnice, le! 297120.
Retributiunea lucratorilor tec-
niel, leT 1038840.
Imprimate, carn, jurnale, re-
chizite de biurod pentru toate
serviciile tecnice, afard de ser-
viciul planuluT, leT 4000.
Material pentru reproductiune
de desemnuff si scrierl, impri-
mate pentru toate serviciile tec-
nice, afard de serviciul planu-
luT, leT 5000.
Intrennerea si reparatiunea
cladirilor $i felefoanelor de la
Arcuda-Brezoaia, a basinelor $i
filtrelor de la Arcuda, a ape-
ductuluT si accesoriile luT, nisip
pentru exploatarea filtrelor, a-
parate pentru constatarea $i in-
registrarea calitateT $i cantita-
teT de apa, lei 35000.
Consolidarea digurilor si in-
tretinerea canaluluI DimboviteT
si accesoriile luT, de la Brezoaia
pana la Vitan, si despotmolirea
acestur canal, cu deosebire in
ora, filtre caderea de apa de
la Grozave$ti $1 Abator, ,
30000.
Intretinerea cladireT, turbine-
lor, pompelor, a rezervoarelor
de la Cotroceni, a canalizatiuneT
de distributiunea aper in oras,
lo
a fintinelor, basinelor si coloa-
nelor de apa, aparate pentru
masurarea debituluT de apa in
conducte, unsoare, stupa, com-
bustibil $i material divers pen-
tru exploatarea uzineT hidro-e-
lectrice, miel* schimbarI in ca-
nalizatiunile de apa existente,
leT 83000.
InstalatiunT de noul conducte
pe diferite strade, ler 30000.
InstalatiunT de conducte par-
ticulare, leT 40000.
Iluminatul ordinar al ora$uluT
cu electricitate, gaz aerian, pe-
trol si uleid mineral dens, -un-
soare, stupd, combustibil si ma-
terial divers pentru exploatarea
uziner electrice, intretinerea ma-
sinelor, lampelor si liniilor des
tinate iluminatulul public cu e-
lectricitate, plata diurnelor pen-
tru verificarea puteriT luminatoa-
re a gazuluT, leT 670000.
Iluminatul prin electricitate al
abatoriuluT, combustibil, unsoare,
stupa si material divers, sad
transformarea complecta a sis-
temuluT de iluminat, leT 25000.
Nisip, pietri$, bolovanT, pavele
de Turcoaia $1 transportul lor,
astfalt, basalt, scule $i ma$ine
pentru intretinerea $1 transfor-
marea actualelor pavage, $osele
$i trotuare cum $i pavage nota
ca incercare, le! 550000.
Intretinerea, in comptul statu-
luT, a cailor nationale din zona
CapitaleT dupa noua raza, per-
sonal $i material, leT 200000.
Intretinerea si complectarea
plantatiunilor de pe strade $i a
bancilor publice, le! 5000.
Material $i aparate pentru in-
tretin erea $i curantul canalelor,
transformarea recipientelor $i
leT imbunatatirl in genere, 1. 20000.
Intretinerea, transformarea si
complectarea materialulur de ma-
turat, stropit $i ridicat gunoaele :
pera*, forase, carucioare, tubur1
de guilla, maturT mecanice, sa-
www.dacoromanica.ro
BUCUREg I
cale, stropitoare, plugurT de za-
pada, cotige, furgoane, trAsurT,
saniT, hamurT, cum $i °e-ce alt
material similar, leT 60000.
Intretinerea garilor de gunoae,
facere qi intretinere de linif pen-
tru ele, ¡el I0000.
Lucratorl si carute suplimen-
tare pentru ridicarea zapezeT,
sumele disponibile ale alocatiu-
neT putindu-se intrebuinta $i la
ameliorarl diverse ale serviciuluT,
din carT pana la 30000 pentru
cumpararea de ca!, leT 50000.
Nutrimentul cailor, 1. 170000.
Iluminatul localurilor comu-
nale, lei 30000.
Intrennerea orologiilor publi-
ce, telefoanelor, telegrafelor, so-
neriilor $i complectarea lor, leT
6000.
Fond pentru imprejmuirT, din
care ¡0000 leT pentru imprej-
muirea ManutanteT, ¡el i6000.
Imbunatatirl la cladirile ospi-
ciulur Zerlendi, leT i0000.
Modificarea, transformarea si
imbunAtAtirea interioruluT haleT
Amza, leT 30000.
Unelte, seminte, rasadurT, ar-
bustl, tutorl, pietri$ arat $1 altele,
pentru intretinerea gradinilor, a
plantatiunilor $i a noilor con-
structiunT. Intretinerea taluzelor
DimboviteT $isplaiete, leT 15000.
ConstructiunT din nod si im-
bunatatie la cimitirul erban-
Voda, leT 65 5 5 8.
Fond pentru serbArT natio-
nale si decoratiunT publice, in
care intrl si serbarea de la Bo-
boteazà, leT 20000.
Fond pentru decorarea pavi-
lionuluT de la Mo$T, precum $i
diplome industria$ilor $i comer-
ciantilor, leT 5000.
Fond pentru facerea unei o-
pere de bine-facere in memoria
Contesel Zoe Rosetti, conform
transactiuneT incheiata cu suc-
cesoriT sal, leT 127963, batir 90.
Intretinerea constructiunilor
BUCURETI
din cimitire, cum pi noT adause,
lei 10000.
Diferite cheltuelf. Impozite
pentru imobilele ComuneT, leT
40000.
Remize serviciilor de perce-
pere, agentilor de constatarea
abonamentelor la serviciul gu-
noaelor particulare, pi a treT a-
vocatl insarcinatT cu procesele
de contraventiunT, socotit avo-
catilor de la 10-15 °/o din inca-
sarT, pentru fie-care, le11600oo.
MisiunT, diurne, indemnizati-
unT de transport pi altele, gra-
tificatiunT cameriptilor pi doro-
bantilor, leT 40000.
Diurnele membrilor comisiu-
nilor de recensemint, rechizitif
pi recru tare, leT 14000.
Cheltuelf extra-ordinare.
Pentru alimentarea fondului ri-
dicareT unuT monument in a-
mintirea eroilor Independenter,
leT 70000.
Pentru a veni in ajutorul co-
mitetuluT pentru ridicarea mo-
numentulur I. C. Bratianu, leT
50000.
Constructiunea uneT hale de
pasarT, legume, zarzavat, ota,
lapte pi brinzeturT, linga hala
Ghica, leT 130000.
Complectarl pi adause la hala
Grivita, leT 80000.
Pentru pavarea cu lemn a
cale Victoria, spre bulevardul
Elisabeta pi strada Fintiner, leT
150000.
Constructiunea uneT pcoale in
culoarea de Verde, leT woo00.
Idem in culoarea de Alba-
stru, leT 90000.
Fond pentru terminarea pcoa-
le! Ferdinand, lel 46203, b. 43.
Subventle coaleT pentru in-
vata.tura poporuluT romtn, leT
t0000.
ConstructiunT de canalurT de
scurgere din non pi transfor-
marl, leT 120000.
ReparatiunT, transformarT pi
11
imbunatatirl la filtrele de la Bicu,
leT 46000.
ConstructiunT de trotuare, lei
40000.
ComplectarT pi adause la in-
trepozite, leT 250000.
Cumpararea parculuT B MI easa,
imbunatatirl pi lucrar referitoare,
leT 65000.
ConstructiunT de pavage, tro-
tuare pi imbunatatirr pe poseaua
Filaret-Belu, ler 200000.
Fond pentru ridicarea planu-
lid orapuluT, prin Statul-major al
armateT, ler 201780.
Numeirulfunclionarilor comu-
nalf.La primaria de Bucurepti
eran la inceputul anuluT 1898:
La secretariat 11 persoane ;
la biuroul statistic 5; la arhiva
centrall pi registratura generala
13 ; la intendenta. 40; la directia
administrativa. 3; la biuroul cul-
telor, instructiuneT pi asistenteT
publice IO ; la biuroul licitatiilor
4; la azilul de noapte pi ospl-
aria populara ¡2; la baile po-
pulare 6; la cimitirele comu-
nale 40; la politla comunala 7';
la serviciul contencios 16; la
pcoala profesionala cTudor Eco-
nomul» 17 ; la biuroul verifica-
reT mdsurilor I i; la politia ad-
ministrativa 117; sergentT de o-
ra p sunt 1240; la biuroul de
servitorl 24 ; la serviciul sani-
tar 56; la serviciul veterinar
28; la serviciul copiilor gasitl
335 (din carr 330 moale); la os-
piciul comunal (Zerlendi» 20;
la laboratoriul chimico-bactere-
ologic municipal 9 ; la serviciul
central tecnic 5; la serviciul stu-
diilor tecnice 14 ; la serviciul a-
pelor io; la serviciul de podurl
pi posele ¡o; la serviciul alinie-
rilor 16; la serviciul bunurilor
12; la sectiunea bunurilor pri-
vate 7; la sectiunea captareT a-
pelor 18 (afara de lucratoriT su-
plimentarl cu ziva) ; la sectiunea
distributiuneT aper pi iluminatu-
www.dacoromanica.ro
BUCUREM
luT electric 41 ; la sectiunea pa-
vagiilor 244 (afara de lucratoril
suplimentarT cu ziva) ; la sectia
plantatiunilor ¡6; la sectia ca-
nalurilor 45; pentru maturatul,
stropitul pi ridicatul gunoaelor
567; pentru latrine 36; la sectia
- grajdurilor pi atelierelor 76; la
atelierele comunale 31 ; la gra.-
dinT pi cimitire 45 ; la serviciul
staxer civile 22; la comptabili-
tate 45; la serviciul accizelor
(central, inspectiune, Oil, ram-
pa, fabricile de bere, otet, stea-
fina., &lila) 96; la bariere 48;
la guarda accizelor 379; la ca-
sierie 32. In total functionarT
diverpI platitT de comuna Bu-
curepti sunt in numar de 3903.
Primaria platepte ajutoare la
72 functionarT Ira drept de
pensiune, celor infirmT pi yac:1u-
velor, o suma de 50000 leT pe
an; maT pldtepte la 107 func-
tionarT, cu drept de pensiune,
o suma de 210000 leT.
Serviciul mdsurilor fi greu-
Id filor me/rice. Pe linga Pri-
maria CapitaleT e atapat un ser-
vida pentru verificarea masuri-
lor metrice.
Acest servichl a fost condus
in 1897 de un verificator-pef pi
de 5 ajutoare de verificator. Fie-
care ajutor are in sarcina sa
inspectiunea uneT culorT, fiind
insotit de un dorobant care tre-
bue sa aducä la biurotI masu-
rile confiscate de la diferitT co-
merciantT.
Serviciul interior de adminis-
tratie, precum : corespondenfa,
verificarea másurilor pi greuta-
tilor noT, ce urmeaza a fi puse
In comerciii, se indeplinepte de
peful-verificator, ajutat de unul
din ajutoriT-verificatorT de ser-
vicia saptaminal in biurod numal
dimineata, iar dupa amiazT, de
la 2-5 ore, acest ajutor-verifi-
cator face serviciul la vama Fi-
laret, liberind certificate de im-
BUCURE§TI 12
port comerciantilor carl intro- de analize. Anual se fac
duc masurT in capitala. 1200-1500 expertize.
lata numarul verificarilor e- Numdrul medicilor.La 31
fectuate in ceT din urma. 4 Decembrie 1897 eraa in capi-
anT: tala : 228 doctorr in medi-
1893-94, 74987; 1894--95, cina; 22 medicT veterinarT ; I I
93141; 1895-96,124285;1896 dent4tT cl. I; 5 denti§t1 cl. II;
97, 137609. 32 farmackt1 dirigen; 26 far-
Serviciul sanitar. Serviciul maci§tT ; 50 asistentr in farma-
igieneT publice, al politier sani- cie ; 27 elevi- in farmacie ; isi
tare i veterinare, depinde de moaw ; 9 vaccinatorl; 137 sub-
primAria orawluT, sub controlul chirurgT ; 14 droghi§tT.
ministerulur de interne (al di- Serviciul sanitar a
rectiuniT generale a serviciuluT dat o ordonanta prin care o-
sanitar). Acest servicia se com- prWe ridicarea i intrebuinta-
pune din i medic-wf, cu perso- rea ghieter provenita din toate
nalul de cancelarle; 14 medid lacurile din interiorul orawluT
comunalT, insarcinatT cu cauta- din lacurile Valea-PlingeriT,
rea gratuita a bolnavilor slracr, Ghencea, Colentina, de la Zal-
cu privegherea sanitara a woa- hana, din fintina BrincovenesiT,
lelor, cu prevenirea boalelor in- Ciurel, din cat. BirzeT (com. Du-
fectioase i cu alte lucrari de dqti), Ciorogirla, din riul Dtmbo-
politie sanitara, cu ingrijirea me- vita, de la com. Row In jos, In tot
dican a copiilor gasitl, a infir- parcursul eT prin capitald i pana
milor din ospiciul comunal ; dincolo de Vitan, cu 5 kil, la
veterinar primar i 4 veterinarT vale; toate lacurile din apropie-
comuna% insArcinatT cu politia rea VitanuluT, carT se alimen-
veterinara, cu serviciul abato- teaza cu apa Dimboviter; pri-
riuluT §i al oboruluT de vite, cu valul situat intre str. Martiwr
privegherea alimentelor de ori- oseaua VAcare§ti ; lacul de
gine animan din comercia, cu pe cimpia Ganescu din oseaua
cultivarea de vaccin animal ; 2 Vilior ; lacul din tre liniile ferate
chim4tT municipalT ; 6 vaccina- Giurgiu ijonctiunea Filaret-
torl ; 9 moaw comunale ; 6 a- Gara-de-Nord, situat in dosul
gentI sanitarT, insarcinati cu pri- fabriceT Mandrea ; lacul Stiffier
vegherea salubritatiT publice de pe oseaua DoamneT, in drep-
Cu dezinfectarea; i mecanic pen- tul str. Coriolan.
tru aparatele de dezinfectare; Este permisa introducerea
revizor al copiilor gAsitT ; vInzarea in oras a ghieter care
comisar sanitar. Ca autoritate se va constata ca provine din
consultativa, In chestiunT sani- urmdtoarele elqtae, carr se vor
tare, functioneazà, pe linga pri- fi curdtit inainte de a se forma
mar §i consiliul comunal, un ghiata pe ele O. anume : lacul
consilia de igiena publica al o- Cignegia, eletaele Floreasca,
rawluT, compus din primar, ca HerastrIul, TeiT-DoamneT, Popa-
prewdinte, din medicul-wf, ca Toma, Mogowaia, Pasarea, BrA-
vice-prewdinte, din 16 medid, nqti, Fundeni-Doamner, Fun-
arhitect, i inginer, i farma- deni-Gherasi, riul Dimbovita de
cist, 4 veterinarT i I secretar. la com. Row in sus, Ciorogirla
Primaria a mArit in acest an de la Bragadiru in sus, riul Bre-
(1898) laboratoriul saa, adaogin- bina de l'higa c. Domne§ti-d.-s.
du-T i o sectie bactereologica Top- proprietariT i arenda-
www.dacoromanica.ro
BUCURE§TI
toril ele4aelor a caror ghiata
este admisa in capita% sunt o-
bliga in fie-care an, spre
toamna, sA curete elqtaele
libereze, celor carT mampara ghia-
ta, certificate liberate de Prima-
ria tocan, constatatoare cd ghia-
ta provine din aceste ele§tae
ca aa fost ciratite inainte de
inghet. Aceste certificate se pre-
zinta Primarier capitaleT (servi-
ciul sanitar), care, pe baza lor, a-
corda autorizatiunT de intrare in
oras; carutele carr nu sunt in-
sotite de un asemenea certificat
cu vizA, se resping la bariera.
in Bucurqti sunt 9
bal sistematice de abur!, de pu-
tina, cu basin, hydroterapie, ma-
sagiu, InhalatiunT, etc. Mara de
acestea maT este la fie-care spi-
tal cite o bae. Dupa calculele
facute luind ca baza cifrele
de la diferitele bal se poate
considera ca 14 din locuitorif
Bucuretilor frecuenta localurile
de MI calde. In timpul vereT,
mahalagiii i lucratorili se scalda
In Dimbovin.
Siguranta publici. Prefec-
tura PoNief.Siguranta pu-
blica in capitall se exercita de
Prefectura PolitieT. Din acest
punct de vedere Bucureti se
impart In 5 inspectorate i in
50 sectiunT, avind urmatorul per-
sonal: i Prefect de politie,
comisar-director, 2 comisarT-in-
spectorT clasa I, 3 comisarr-in-
spectorT clasa II, 50 comisar!
de sectie din carT 10 de clasa
I si 40 de clasa II; I comisar
clasa II special pe linga Banca
Nationala, I comisar clasa II,
special PalatuluT JustitieT, 5 co-
misar! specialT de sigurantA cla-
sa II; 6 comisar! specialf de
urmArire clasa II (cite unul pe
linga fie-care judecaorie de pace
din capitall) ; i comisar special
clasa II la gara de Nord ; 50
sub-comisan! clasa I, 5 sub-co-
BUCUREM
misad specialf clasa I de sigu-
ranta ; 1 oo sub-comisad clasa
II, 10 sub-comisarr clasa II (spe-
Cali de siguranta).
Osebit de acestia sunt mar
multr agentr secretr.
Pe lingd Prefectura Politier e
atasat un atelier fotografic, un
biuroti antropometric, un biuroti
telegrafo-postal si un arest.
Osebit de subventia de leT
1074240 ce o acordä comuna
pazer orasulur, in budgetul Mi-
nisterulur de interne se mar pre-
vede o suma de 517320 ler;
ded siguranta orasulur costa in
total 1591560 ler.
Biuroul de servitorr. Tot pe
linga. Prefectura Politier capita-
ler functioneaza, conform leger a-
supra servitorilor, un biuroti de
servitorr.
Osebit, tot pentru plasarr de
servitorT precum si pentru bone,
guvernante, doler, etc., s'a per-
mis de maT mult timp functio-
narea amar multor biurourr par-
ticulare, de oare-ce s'a consta-
tat ca singur biuroul de pe lingd
Prefectura nu putea satisface
cererile multiple ces i se pre-
zintaa.
Activitatea biuroulur de ser-
vitorT in anul 1897 a fost ur-
matoarea :
S'a liberat 5506 condicute din
noti, pentru care s'a incasat si
s'a varsat la casa comunala in
total 16518 la
S'ati vizat 1709 condicute
vechr, incasindu-se taxe In to-
tal de 1709 Id.
Pentru functionarea acestur
biurofi de servitorr, Primaria in
acest an a cheltuit 21600 leT
salad! pentru personal si 4000
imprimate, registre, condicute,
combustibil si alte materiale ne-
cesare.
Corpul sergenfilor de ora'.
Legea comunala dispune ca. Co-
muna este datoare a procura
13
mijloacele pentru paza si sigu-
ranta publica in comuna.
Conform obligatiunilor impuse
prin lege, Primaria a intretinut
in anul 1897 corpul sergentilor
de oras, pldtind si salariul a
I To sub-comisad de Casa II-a.
Acest corp e sub conducerea
Prefecturer PolitieT.
Pentru acoperirea cheltuelilor
necesare in aceasta privinta, Pri-
maria a prevazut in anu11897,
in budgetul respectiv, suma de
1074240 leT, din carT 1029240
¡el pentru plata de personal, lar
restul de 45000 ler pentru ma-
terial, chirle de cazarme, medi-
camente, etc.
Statul a venit in ajutorul co-
muner in anul 1897, oferindu-I
o subventiune de 417600 leT.
Efectivul batalionulur de si-
guranta publica in 1897 a fost
de 17 ofited si 1228 oamenT de
trupa.
Intreg corpul acesta a fost
impartit in 5 companir dupa cu-
lorile Capitaler, fie-care compa-
nie formindu-se din trer schim-
burr, ast-fel ea un om in timp
de 24 ore face numar 8 ore in
post si I ora la cazarma pen-
tru teorie.
Impartirea celor 1228 oamenT
pentru serviciti este : 356 la
schimbul ma, 294 la schimbul
al II-lea si 578 la sehimbul de
noapte.
Sergentir de strada se recru-
teaza din cer carT ati facut ar-
mata si cu stiinta de carte.
Corpul are ateliere propril
pentru croitorie si cizmärie, in
carT se lucreazä. : mantale, tunicT,
pelerine, bluze, cizme, etc.; lucra-
toril sunt luatT dintre sergentir
carT cunosc aceste mestesugurT.
Atelierele functioneaza pana ce
termina confectionarea coman-
de! anuale, apor contingentul
lucratorilor se micsoreazd, men-
tinindu-se in ateliere, pentru re-
www.dacoromanica.ro
BUCURE§TI
paratir, 5 °amen!' la croitorie si
cite un om de companie pen-
tru reparatia cizmelor.
Politia comunald. Pentru
pazirea curatenier in oras si
controlul in hale a carnurilor si a
alimentelor, Primaria are un ser-
viciil de politie special, intreti-
nut de ea si sub directiunea e!,
compus din urmatorul personal:
1 sef de politie; 3 comisad-in-
spector!, din care unul ajutor
al sefulur politiel; 6 comisar!
cl. I; zz comisar! cl. II; 30 can-
tonierr; 4 portad cl. I; 5 por-
tad cl. II.
Tot politier comunale ir in-
cumba datoria de a inspecta
starea sanitara a capitaleT (la-
trine, locuinte insalubre), a ob-
serva hrana si bautura ce se o-
ferä. locuitorilor orasulur.
In anul 1897, Politia comu n ala
a inspectat 168 case, a talcut O. se
evacueze 109 case, a darimat 83
case; de asemenea a darimat
si 91 latrine.
A rezolvat si a dat o solu-
tiune la 12577 hirtir, carT sunt
repartizate in urmatoarele ca-
tegorir: 127 cartr de judecata,
executate ; 2345 cercetArr cerute
de serviciul tecnic, oprirr de lu-
crad, cererr de reparatir etc.;
2348 cercetarr relative la dispen-
se de armata, taxe scolare, livrete
de tutun, etc. ; 715 publicatiunT
de licitati! si contracte de in-
chiriere ; 2321 corespondente
cu atas:60.0e administrative
prin directiuni; 2494 procese
de contraventie simple ; 2217
procese-verbale pentru defectul
cclerajulur.
Para barierelor. Pentru
paza barierelor, e organizat un
serviciti al accizelor, care se
compune din urmatorul perso-
nal: 1 comandant; 3 ofiterr;
8 aghiotaltr; I furier ; 16 ser-
gentr majorl; 320 guard ; 1 sef
al grajdurilor ; 10 rindasr; 1 ar-
BUCURESTI
murier ; I talonar ; 2 croitor1;
2 cameristl; 2 potcovari ; 9 vi-
zitiT.
Scutul oraEulut BucureEti.
Scutul Bucurestilor in vechime
a fost Buna-Vestire, dupa hra-
mul bisericeT Curtea-Vechie. Un
document inedit ce se aftá in
pdstrarea d-luT V. A. Urechil,
emanat de la DragotA, giudetul
(Primarul) orasulul din 1670, are
pe el aplicat sigiliul rotund, cu
Buna-Vestire la mijloc, si de jur
inscriptiunea orasuluT Bucuresti.
Scutul orasuluT Bucuresti, ast-
fel cum este azT, a fost stabilit
In principia printr'un decret al
fostuluT Domnitor Alexandru
loan. I, din 7 Decembrie 1864.
DAm ad in extenso o copie
exactA dupA acel decret, pe care-I
gIsim publicat In Monitorul O-
ficial al Principatelor Unite Ro-
mine, No. 2771, decret plin, cum
se vede, de eroff contra stiinteI
eraldice :
Alexandru loan I,
Cu mila luT Dumnezea i vo-
inta Nationall,
Domn Principatelor-Unite
; modul urmAtor :
La totT de fatl i viitorl
nAtate:
Asupra raportului MinistruluT
Nostru, Secretar de Stat la De-
partamentul de interne, Agri-
culturl i LucrArT publice;
VAzind chibzuirea ConsiliuluT
comund Bucuresti, asupra ar-
melor ce ar urma sA se adopte
pentru Bucuresti ;
Am decretat i decretAm ce
urmeazA :
Art. I. Armele comuneT Bu-
curesti se vor compune in mo-
dul urmAtor:
Un scut cu sfintul marele
martir Demetria (patronul ora-
suluT) naturale, pe chnp de azur,
surmontat de o coroanA murale
terminat de o esarpl trino-
lora, av?nd de tenentil, la dex-
www.dacoromanica.ro
14
tra, un pAstor cu un cAine, in
suvenirea origineT traditionale
a orasulur (Bucur pAstorul, fun-
datorul Bucurestilor) si la se-
nestra un herald cu armele tl-
rer sub coroana Domneascl, ca
semn de oras capitale.
Art. Il. i cel din urml. Mi-
nistrul Nostru Secretar de Stat
la Departamentul de Interne,
Agriculturl. i LucrArr publice,
este insArcinat cu aducerea la
indeplinire a acestuT Decret.
Dat in Bucuresti la 7 De-
cembrie 1864.
Alexandru Ion.
Ministra de Stat la Depar-
tamental de Interne, Agri-
culturit el Lucrad publico.
M. Cogalniceanu.
No. 1740.
De atuncT acest écusson a
fost modificat prin omiterea
toruluT si a ctinetuf i prin a-
dausul devizel: Patria fi drep-
tul meti.
Dupd un proiect pregAtit
prezentat de d. Stefan Greceanu,
fost senator, mult cunoscdtor
In ale eraldiceT, scutul CapitaleT
Bucuresti ar fi a se hotAr? In
Scut de zmalt lAzuriti (albas-
tru, d'azur) Incastrat cu Sf. Di-
mitrie Basaraboff, tinind crucea
in dextra i sulita in senestra,
toate d'auria (cf or).
Coroanl muralA.
Deviza : «Patria si dreptul
mea» d'auriti (d'or), pe ghiur-
ghiuli (gueules).
Se stie cl in biserica Mitro-
polier se pAstreazA intr'un si-
cria de argint masiv moastele
Sf. Dumitru Basaraboff, devenit
patronul Bucurestilor de la a-
ducerea moastelor sale din Bul-
garia de care generalul rus
Solticoff, din ordinul ImpArA-
teser Ecaterina. Asezarea sfin-
tuluT in biserica MitropolieT s'a
flcut la 13 Iulie 1774, sub dom-
nia tul VodA Ipsilante.
BUCUREM
Paza orafului. Corpu/pom-
pierilor din Bucuresti face parte
din Reg. al 2-lea de Arti-
lerie si se compune din 3 ba-
teril destinate pentru stingerea
incendiurilor. Fie-care baterie
are ca efectiv 150 oamenT
50 cal, cu pompe aparate
i
trebuincioase. Din intregul e-
fectiv al acestor baterff, 150
oamenT s int insArcinatT esclusiv
cu serviciul de incendir si o-
bligati a esi la toate focurile
ce s'ar ivi. ET sunt 11111)144T
actualmente la urmAtoarele pos-
tal-1 principale, al/1nd locas pro-
pria :
Postul de la Prefectura
PolitieT CapitaleT.
Pentru coloarea de galben,
postut de pe soseaua Bonaparte,
colt cu str. Cometa.
Pentru coloarea de verde,
postul de pe bulevardul Inde-
pendenteT.
Pentru coloarea de albas-
tru, postal de pe cheiul Dlin-
bovitet, la Radu-VodA.
Pentru coloarea de negru,
postal de pe bulevardul Fer-
dinand, la rezervoriul de apl.
Corpul este ?nzestrat i ope-
reazA cu aparate din cele mal
moderne i mar perfectionate.
Pentru serviciile ce pompieriT
aduc locuitorilor CapitaleT, Pri-
mlria pllteste statultff, sub tittut
de subventiune, suma de leT
186000 pe an.
Bateriite de rezervl sunt la
Cazarma Malmezon, unde fac
servida de artiterie
si sunt
scoase numai la incendiT marT.
Deosebit de aceasta mal sunt
afectatT pentru diferite localurT
publice 20 °afma cu 7 pompe
si 7 sacale miel.
Turnul de observalie. Ina-
inte-vreme ca turn de observatie
in CapitalA servea Turnul Col-
tei, dar acum e foisorul clAdit
anume pe bulevardul Ferdinand,
BUCUREVTI 15 BUCUREVTI

in inaltime de 45 metri. In in- lingl Administratiunea CurteI parte apartamentele M. S. Re-

teriorul sat, foisorul de foc are, regale. gineT de ale M. S. RegeluI.
In partea-T de sus, un rezervoria Mal multe tablourT semnate Apartamentele RegineT se
pentru apa, cu un volum de de Titien, P. Veronese, Bra- compun din o mare sail de mu-
woo m. c. Acest rezervoria mantino, Luca Cranach, Anto- zica, in care sunt de observat ta-
serva ca regulator pentru re- nello da Missina, etc. impodo- b/ourile : Lupta dintre Hercule fi
teaua de conducte a alimenta- besc interiorul acestor trel ca- Centaurul, de Ribera; Extasul
rei orasuluT Cu apa. mere. Tot aci se gasesc colec- S-tel Magdalene, de Antolinez ;
Numärul incendiilor. In tiunT de diferite arme vechT, e- Estera fiAman, de Rembrandt;
anul 7897 s'aa intimplat in mailiT, faiante italiane si ger- un Buchet, de Breughel ; un por-
capitala. 97 de incendiT, din mane, diferite bronzurl, etc. tret al luT Gluck, de Greuze ;
carT cele mal multe in lunile Biblioteca, instalata in vechia portretul until Cardinal, de Ve-
de vara, Iulie (18) si August sail a tronuluT, e o piesa impu- lasquez ; o Madond, de Ikens ; o
(I0) 0 cele mal putine in Mar- natoare prin bogatia mobilelor Sjintei Familie, de dei Rossi, etc.
tie si Iunie (cite 4). sale artistice, a plafonuluT sag si Din sala de muzica se pa.-
Re&edinte regale. Palatul a vitrailurilor sale. Biblioteca nu- trunde in salonul de audiente
regal din Calea VictorieT e o mara peste z0000 de vol. cu cu- si in biblioteca, amindoua mo-
cladire vasta, fara pretentiunT prins militar si istoric; arta si bilate cu multa arta. Mar multe
marT arhitectonice. A fost cladit literatura moderna, precum bibelourr rare si bronzurl vechT
in 7815 de Constantin Golescu, qtiintele sunt bine reprezentate. impodobesc aceste saloane. E
supra numit Dinicu, pe locul De remarcat sunt mal multe de remarcat aci in mod special
unor case marl ce apartineaa editiT de lux «elzeviriene», vechT frumosul biuroa lucrat in ivoria,
unuT boier, Colfescu, despre care rare. Inscripp pe tapiteriT, dis- argint, aur i pietre scumpe,
traditiunea spune ca ar fi hie- puse in «cartuse» printre friza opera lul Froment Meurice, ce
cat pe Mitropolitul Antim in care inconjoara sala, amintesc s'a oferit M. S. RegineT, de ca-
Durare. Intrind in proprietatea faptele mar insemnate ale dom- tre femeile romine, cu ocaziu-
statuluT, o parte a PalatuluT servi niel M. S. RegeluT Carol I. nea nunter de argint; de ase-
ca locuinta tuturor Domnitorilor Biblioteca e precedata de un menea nu trebue de trecut cu ve-
ce s'aa succedat de atuncT, iar mare salon circular in stilul re- derea statueta reprezintind Cu-
o parte servi pentru serviciile nastereT italiane. Mal multe ta- getarea desfacindu-se din ma-
administrative. blourl de pret decoreaza acest terie, opera gratioasa a sculpto-
In acest Palat, Domnitorul salon ; intre cele mal principale ruluT francez Boucher.
Alexandru Ion I Cuza abdica se pot cita cele ale luT Greco, Biblioteca M. S. Regina cu-
in ir ,Februarie 1866 si la ro Zuccaro, Sebastian del Piom- prinde mal cu seama. opere cu
Maia, acelas an, Domnitorul Carol bo, etc. E de semnalat de ase- continut literar, intre altele o-
fu primit ca Suveran al RominieT. menea in acest salon si o mo- perile Carmen SylveT (originale
Palatul regal se compune azT bill «empire», care a apartinut traducerl in toate limbele)
din treT corpurT de cladirr. luT Napoleon I, o capodoperä ocupa, maT multe rafturi.
In starea-T primitiva, Palatul din acea epoca, cu decoratiunT In apropierea acestor tref sa-
regal nu avea de cit aripa din de carnee, de mozaicurl i cu a- loane se afla si atelierul de pic-
stinga. Aripa dreapta si o parte plicatiunT de bronz, fin cise- tur5. al RegineT, plin de obiecte
din mijloc aa fost construite late. de arta, bibelourr, busturT, etc.
!litre aniT 7882-85. Treptat- Din acest salon, la stinga, MaT multe tablourT moderne
trep tat s'a adus mal multe 'fin- dal' in mal multe saloane, intre semnate de Bendzur, Lecomte
bunatatirT i 1176 umusetarT. carT se AA un salon de au- de Nouy, Grigorescu, Simonide,
In aripa stinga se afla apar- dienta, o sail de biliard, un sa- etc. complecteaza podoaba ate-
tamentele particulare ale M. S. lon de gobelinurl, etc. Herald.
RegeluT, cabinetul sail de lucru Din coridor se poate infra, In corpul central construit
compus din treT camere, in carT prin o said in stil mauresc, in in 7883 de arhitectul Gotte -
se remarca mobilierul foarte fru- care se afla una din cele mal reau se afla apartamentele de
mos si artistic executat in ate- frumoase marine, datorita luT receptie. Intrarea se face prin
lierul de ebenisterie, atasat pe Aiwasowsky, in sera, care des- o usa centrald. La stinga se a-

www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI
fla o mare sail de masä care
e legata ca salonul de astep-
tare si ca sala de fumat.
Din vestibulul corpuluT cen-
tral, o scarA de marmorA duce
In etagiul I-in. Un plafon lucrat
de pictorul vienez Veith, se ala
de asupra scärei si represintA
Apoteoza Rominiei.
Scara de marmorl dä inteun
vestibul tapetat cu mAtasA rosie,
si foarte elegant. De remar-
cat ad grupul de marmorl, lu-
crat de sculptorul Carol Storck,
reprezintind pe Regina Elisa-
beta ingrijind un dorobant rä-
nit in timpul rAzboiulur din
1877-78. Acest grup a fost
oferit RegineT de corpul ofite-
resc, in semn de 'Malt omagiti,
dupä rAzb oiul independenteT. Tot
aci se afta busturile MM. LL.
lucrate de sculptorul Hegel;
douA portrete marl reprezintind
pe MM. LL. in tinutä de ce-
remonie, lucrate de pictorul Jean
Lecomte de Nouy ; tabloul cel
mare lucrat de pictorul polonez
Taden Adjukevicz, reprezintind
revista cea mare a trupelor in
August 1896, in fata ImpAra-
tuluI Francisc Iosif al Austria.
Din acest vestibul se intrá in
sala cea mare de serbArl, in
stil Ludovic al XIV-lea, In fun-
dul careia se aflä sala tronuluT,
ornatA in stil bizantin. Tronul,
lucrare bogatA de sculpturA, e de
lemn, reproducind motive deco-
rative ale catedralei de la Arges.
In vitrinele din stinga tro-
nuluT se af1á coroana regalA a
Romind, turnatA in otel, din
tunurile luate de la Turd in
timpul rIzboiuluI romino-ruso-
turc, precum i coroana Re-
gind, simplA de aur.
Tot in acest corp de clAdire
se aflA un salon in stilul Ludo-
vic al XVI-lea, un salon In stil
Maria Teresa, o sail a bufe
tuft!! in stil «empire» si un salon
www.dacoromanica.ro
16
Ludovic al XIV-lea,. tus-patru
mobilate elegant si artistic de
casa Damon din Paris.
Palatul regal din Calea Vic-
torieI cuprinde in total peste
116 camere i saloane, osebit
de vestibulurl i coridoare.
In parter, la dreapta, se afll
administratia Prefecturd Pala-
tuluT i cancelaria regala.
Palatul servA. SuveranuluI nu-
mar ca resedintl de iarnA; vara
curtea e stabilitl la Sinaia. (VezT
acest cuvint). Palatul e iluminat
ca electricitate. Mal multe depen-
dinte vaste se aflA in dosul luI.
Cotroceni. Palatul de la Co-
troceni e un castel zidit cu
gust ; servea acum IC) anT ca re-
sedintA regalA pentru Suveran
priml-vara si toamna. AzI e re-
sedinta perecheT princiare.
Resedinta de la Cotroceni a
fost reflcutA in anul 1893 sub
directia arhitectuluI Gottereau,
pe locul arhondariculur mAnAs-
tireT Cotroceni, de la care a
rAmas numar biserica.
Cu coloanele vechd mauls-
tirl s'a %cut o galerie deschisA,
ca Ice de preumblare.
De desubtul casteluluI sunt
pivnite vechT, foarte spatioase
si Cu bolt' inalte.
La intrare se aflA un mare
vestibul, care cuprinde amin-
doul etagiele ; fundul galerid
e lucrat a jour ; la stinga se de-
taseazA o mare scarl de mar-
moll care duce direct in sala
de receptiune si in cabinetul de
lucru al PrintuluT. Tot sus e si
salonul de receptie al PrinceseT,
precum si sala mare de masA.
La dreapta vestibululuT se afll
o mare scarl de stejar, frumos
lucratA, care duce la etagiul
superior, unde se afil instalate
apartamentele private, camerele
de culcare, toaletä, bar, garde-
robl, etc.
Apartamentul Micilor Prin-
BUCURE$T1
cipr se aflA b etajul al II-lea;
de ad i se des(Asoarl una din
cele mal frumoase vederf asu-
pra Bucurestilor.
Parcul din jurul rezidentd e
cel mal frumos din Bucuresti;
situatia lui e in amfiteatru. Aci
se aflA mormintul princeser Ma-
ria, ñica MM. LL. Regele Si
Regina.
Palatul de la Cotroceni e
lucrat in stilul vilelor si cu-
prinde peste 50 de camere.
Grajdurile sunt inclpätoare
pentra 30 de cal.
Iluminatul se face cu electri
citate.
Justitia. Ochire generala.
Cele mal vechT institutiunI inri.
dicein Bucuresti, ca si in res-
tul TAriI-Rominestr, an fost de
treI grade, Ora la inceputul se-
coluluI al XVIII-lea.
VechiI mar' cApitanr, cu
puterI considerabile administra-
tive si judecAtorestI. Constan-
tin Mavrocordat a infiintat,
locul lor, ispravniciI, separind
puterea militará de cea admi-
nistrativA i judiciarl. In fie-care
judet man dol ispravnicr, earl
judecan impreunA san separatr.
Alexandru Ipsilante infiln-
teaza cite un judecAtor de ju-
det. Tot dinsul infiinteazg in
Bucuresti departamente compe-
tiate a judeca locuitoril capi-
tald, din can departamentul de
7 §i cel de 8, earl forman doul
seep ale aceluiasT tribunal. Pe
acea vreme nu exista tribunal
de comert ca instantl aparte.
Al doilea grad de instantA
judecAtoreascl in Bucuresti era
Divanul velitilor boerT, care
avea insArcinarea säjudece ape-
lurile in contra prime! instante.
Se compunea din Mitropolitl,
EpiscopT, Banul cel Mare, Marif
Vornid, LogofetiT i Vistierul
cel mare.
Al treilea grad de instantA
BUCURETrI
judecatoreasca era Inaltut Di-
van, care se compunea din
persoanele enumerate la instanta
de gradul al II-lea si din boerir
mar micr. Inaltul Divan era pre-
zidat de insusT Domnitorul tä-
rer i judeca hotaririle pricine-
lor infatisate la Divanul veli-
tilor boerr.
Ast-fel a fost justitia pana. la
1831. In acest an introducin-
du-se Regulatrientul organic, in-
stantele judecatorestr s'aft. modi-
ficat i anume in douA juris-
dictif ordinare i extraordinare.
In cele extraordinare gasim:
Judecatoriile de india' grad,
adica judecatoriile ordinare de
judet, carr judecati i afacerile
comerciale. In anul 1863 s'a in-
fiintot in Bucuresti un tribunal
special de comert.
Al doilea grad, cuprindea
judecatoriile de apel, carT ju-
decatí hotaririle pronuntate de
instantele de intiiul grad. In
Bucuresti, aceasta instanta se
cosnpunea din 5 membri, 3
numitT de Domn si 2 alesT de
negustorT.
hábil Divan, ca mar sus.
De la 1865 incoace justitia
a primit diferite organizatiunr,
intre carT vom cita cele mar
principale Inflintorea de jade-
catorir comunale, de judecatorir
de pace (de ocoale), de tribu-
nale, de curtr de apel si de
Curte de Casatie.
Sta rea actualit. Azr in Bu-
curesti sunt armatoarele instante
judecAtorestr
Sase judecatorir de ocol ;
Tribunal cu 5 sectir
anume : 3 civile-corectionale,
comerdiala i r de notariat.
rCurte de apel cu 3 sectir.
malta Curte de Casatie ca
doul sectir.
Ministerul public e reprezen-
tat printr'un parchet la tribu-
nal, cu 5 cabinete, la carT ofi-
667ti1. Ltql.laar Googralto. VoL IL
17
ciaza. 5 procurorT (din carT
prim-procuror), 5 judecatorr de
instructie; printe un paxchet la
Curtea de apel, la care oficiaza
4 procurorT (din cari I procu-
ror general) ; printr'un parchet
la Malta Curte de Casatie, re-
prezentat prin 2 procurorT (din
carT anal procaror-general).
Pe linga tribunal si Curtea de
apel e atasat un corp de por-
tar& compus din un personal
de 30 functionarr.
Baroul. In Bucarest' ati fost
inscrisr in barca, la sfirsitul a-
nular 1897, un mimar de 388
avocatr, din carr 38 stagiarT.
Avocatii ati un consilia de dis-
ciplina, prezidat de un decan.
In Bucuresti apar 3 ziare ju-
ridice i 2 buletine oficiale de
jurispradenta.
BucureEti militar. Cazarme
stabilimente militare aflate in
raza orasulur in anal 1898 sunt
In numar de 30 si anume ;
a) Stabilimente de servicit mi-
litare mal principale sunt :
1. Palatul Corpulut al 2-lea
de armatä, situat in strada Stir-
beiti-Voda, construit in anul 1894
pe ruinele vechiulur spital
incendiat in anul 1.890. Adi
sunt instalate urmatoarele ser-
vicir militare
Serviciile Comandamentulut
Corpulut 2-lea de arma/d, sub
comanda generalulur de divizie
Heracle Arion, comandant al
corpulur al 2-lea de armata.
Servicille comandamentulut
Divizit a pa de infanterie,
sub comanda GeneraluluT de bri-
gada Alexandru Carcilleleazu,
comandantul Divizier a 4-a de
infanterie.
Comandantul brigada a 8-a
de infanterie, sub comanda Ge-
neralutur de brigada A. S. R.
Prinfulut moftenitor Ferdinand,
comandantul brigada a 8-a de
infanterie.
www.dacoromanica.ro
BUCURETI
Comandantul brigada a 2-a
de artilerie, sub comanda Ge-
neraluluT de brigada G. Maca-
rovict, comandantul brigader a
2-a de artilerie.
Comandantul brigada a 2-a
de cavalerie, sub comanda Cc-
lonelulur Gr. Zossima, coman-
dantul brigadeT a 2-a de cava-
lerie.
Instan/ele _fustiga militare,
ale corpuluT al 2-lea de armata
si ale armater,
Serviciile comandamentuluf
cetetlet Bucurefti, sub comanda
Generalutur de brigada Mili.
Fas/ja, guvernatorul cetater Bu-
carest'.
Marele Stat-Major al arma-
ta, sub comanda Generalulur de
Divizie C'. Barozzi, eful Statu-
lur-Major General al armatel.
Institutul Geografic al arma-
ter, sub directia Generalutur de
brigada C. Brdtianu, sub-seful
Statutur-Major General al ar-
mate!.
Comanclamentul Pie/el Bu-
curefti.
Depozitul central de imfiri-
mate al Ministerutur de razboiti.
Escadronul al 2-lea de escora,
care se afla asezat sub directia
Statulur-Major General.
In gradina din fata a acestur
vast palat militar se aftä insta-
lat bustul decedatulur General
de divizie Alexandru Cernat, co-
mandant sef al armater romine
la asediul Plevner in Bulgaria
pentru razboiul de independenta
nationala din 1877-1878.
2. Observatorul astronomic al
arma/el, situat pe colina Fila-
retal, in strada Pisculur, cu un
pavilon al primulta meridian ce
trece prin Bucarest', construit in
1895; 'ara in proiect pentru a
se construi inca alte dota pa-
vilioane ; acela al primulur ver-
tical si pentru ecuatorial astro-
nomic.
8
 BUCUREVIT
Acest stabiliment stiintific este
o anexa a InstitutuluT geografic
al armateT, insarcinat special cu
redactia i retinerea in curent a
harte! regatuluT. In acest scop,
Institutul Geografic coprinde in
sine ease servid!: geodesia,
astronomia, topografia, nivel-
mentul geometric lireproducerea
cartografica a harte! %asir $1 a
planurilor de toata natura ne-
cesare armatel i serviciurilor
publice. Numai personalul de
directie face parte din cadrele
serviciuluT ; operatorT technic! in
nuralr de 70 sunt ofiterT de toate
armele detasati timporal de la
corpurile de trupa ; lar pentru
partea artistica a lucrarilor se
angajaza, dupd trebuinta, lucra
torT civil!.
Pana acum s'a ridicat pe te-
ren si s'a publicat 8472600
hectare din cuprinsul tare! care
in total este de 13287600 hect.;
ramin ast-fel de ridicat inca la
4815000, in partea din tara cu-
noscuta sub numirea de Olte-
nia panä in valea Dimbovitel.
Spitalul militar central,
situat pe strada Fracmasonilor,
e o constructiune model, in care
sInt puse in practica principiile
moderne ale constructiuniT de
spitale. Se compune din 8 pavi-
lioane de bolnavT, din 5 pavi-
lioane anexe pentru administra-
tie, bar, laboratoriT, compania
sanitara, etc. si este destinat a
primi in timp de pace 326, in
timp de razboiu 560 de bol-
navl. In spital fac serviciu 17
doctor! militad, 15 farmacisd si
un numar variabil de interni
doctorand i studentr in medi-
cina.
Ninisterul de rdzboia, o-
cupa o vasta cladire, proprie-
tate particulara (casa Ioanide)
asezata pe Bulevardul Carol. A-
ceasta administratie centrall a
razboiulur e impartita in seapte
www.dacoromanica.ro
18
directiunT, sub conducerea Ge-
neraluluT de divizie Anton Be-
rendei, actualul Ministru de raz-
boid (1898).
b) Stabilimente de inveltdmint
militar. In d'ara de fcoalele re-
gimentare, organizate la fie-case
corp de &upa, pentru formarea
gradelor inferioare i instruirea
soldatilor, in Bucuresti sunt inca.
).S'coale militare speciale, pen-
tru formarea oficerilor i spe-
cializarea acestora pe arme si
servicir, ì anume :
r. .,Scoala de oficer!, situata in
dealul Spiref, pe strada Isvorul,
cu douT anT de studiT, e desti-
nata a da oficerr de toate ar-
mele. Ad i sunt admisT absol-
ventiT scoalelor militare de fil
de militad din Ia$i i Craiova.
prin concurs: absolventif scoa
leT militare de sub-oficerT de la
Bistrita i absolventit liceelor.
S'coala specialti de arti-
lerie ,si Kenia, situata pe calea
Grivita, cu patru anT de studie,
e destinata a forma oficerT pen-
tru artilerie i genid. Ad, sunt
admisT prin concurs absolven-
ti! $colelor de fiT de militad si
absolventiT liceelor StatuluT cu
aptitudine pentru matematici.
CeT dintliu do! anT de studiu
constitue invatamintul militar si
politecnic ; jara pentru ceT din
urma doui anT, eleviT sunt avan-
satl sub-locotenentl i urmeaza
invatamentul de aplicatiunT mi
litare speciale de artilerie i ge-
nid.
S'coala superiora de ras-
ball, sanata pe strada Coltea,
In vechia cazarma a Jandarmi-
lor calad, cu dour anT de studif,
e destinata a forma oficed pen-
tru serviciul de Stat-major. Aci
sunt admisT prin eoncurs oficeri
de toate armele pana la gradul
de cápitan. Are cel putin cite
20 oficed elevf in fie-case an
de studiti.
BUCUREFTI
S'coala de administra/je,
cladita in curtea ManutanteT
centrale a armateT, cu don! anT
de studiT, e destinata a forma
oficeri de administratie comp-
tabllf in banT i materie, pentru
trupele de infanterie, cavalerie
alte serviciT militare.
Aci sunt admisT eleviT scole-
lor de fi! de milita"l si prin
concurs absolventif din scoa-
1ele comerciale i liceele statuluT
precum i sub-oficed de toate
armele.
coala de guarol de arti-
lerie, cladita in curtea scoaleT
speciale de artilerie si genid, cu
don! anT de studif, e destinata
a forma oficed guare de arti-
lerie i geniti comptabilT in banT
si in materie. Ad sunt admisT
elevI tinen in conditiunile pre-
vazute i pentr coala de ad-
ministratie. Aceasta scoall e a-
sezata sub directia ScoaleT de
artilerie si genid.
.,Scoala militarà de medi-
cina, stabilita linga spitalul mi-
litar central, cu cinc! anT de stu-
dif, ca i facultatea de medi-
cina, e destinata a forma me-
did militad. In aceasta $coala,
cunoscuta si sub numirea de
Institutul medico-militar, sunt
admisT elevT din seoalele de fir
de militan si absolventiT licee-
lor sad studentiT la facultatea
de medicina. EleviT sunt insar-
cinatI a face si serviciul de in-
ternT la spitalul militar.
.,Scoala de arte grafice, la
Institulul Geografic; coala de
meserir la Arsenalul armater
S'coala de artzficiert, la Pyro-
tecnia armater, sunt create in
scopul de a admite tinerl ab-
solventT din clase/e primare pen-
tru a-T forma ca maestri si lu-
cratorf pentru atdierele militare
ale armateT si pen'ru stabili-
mentele publice.
Un dmp de tragere per-
BUCUREFTI
manent este organizat pe pla-
toul Cotroceni. Acest cimp este
organizat pentru toate liniile
mar prindpale de ochire. El po-
sedá toate instalatiunile nece-
sare pentru ca corpurile de trupl
din garnizoanA sl fie servite
fárA intrer apere in mersul in-
structiunii lor.
9. Tabere militare perma-
nente sunh organizate pentru
infanterie pe platoul Cotroceni.
Ele apartin regimentelor de
infanterie din garnizoanA. Adi
primesc instructiunea lor tru-
pele in chestiune primAvara si
toamna.
c) Stabilimente de construc-
liunt )s.i fabricaliunt militare
mal principale sunt :
t. Arsenalul de construclit
al armatet, situat In strada Mi-
haid-VocIA, pe Dealul-SpireT, pe
ruinele unde altA datA in ve-
chime era un palat Domnesc.
Acesta arzind, localitatea a Os-
trat mult timp numele de Cur-
tea - ArsA. Chiliile rAmase din
acest incendia an fost utilizate
ca temnitA (inchisoare) a ora-
sului pAnA la strImutarea el'
in mAnAstirea VAcAresti. Bise-
rica Domneascl a fost atunci
transformatA de TurcT in geamie.
Acum nu se mal vede nimic
din aceste restud ale trecutuluT
unde pompieriT orasulul s'ati
ilustrat prin eroica lor ciocnire
cu TurciT, ce nAvAliserA in tarä
sub cuvint de a potoli mica-
rea nationall din 1848. Un
stabiliment militar de construc-
tiunl s'a ridicat pe aceastA lo-
calitate, destinat sa fabrice si
sA. repare armatura si materia-
lul de rázboiti al armateT ; sá,
formeze lucrdtorl de artilerie si
armurierT necesarT corpurilor,
precum si a face studiile si
experientele chimicale de toatá.
natura. Ad se pástreazA arma-
tura si materialul clq rezervA
19
al armatei. El depinde direct
de Ministerul de rAzboiù si de In-
spectoratul General de artilerie.
Este legat prin cale feratA cu
liniile statului si impArtit in treT
P541 :
a) Directiunea Generan, Ser-
viciul tecnic pentru. studiT si in-
formatiunT, Comptabilitatca, Ca-
siena; b) LemnAria, Debitul si
prepararea lemnelor, Timplarl si
modele, RotAria, FerAria, Cal-
dArAri a, Mecanica, Incheere (mon-
tare), Topitorie, Proectile si fo-
coase, ArmurAria, Vopsitoria,
Intretinerea uneltelor si masi-
nelor, Nichelagia ; c) Depozite:
pentru materiale prime, pentru
materiale confectionate, pentru
masinT, scule, instrumente de
precizie, muzeti si cazarmare,
receptia materialelor.
Personalul superior al acestuT
asezAmint se compune din :
1 Director militar, Colonel ;
1 Sub-Director, Loct. Colonel ;
i Maior, seful atelierelor ; 5 CA-
pitanT ; 2 Locotenentl; 9 GuarzT ;
302 SoldatT ; 1 Inginer sef ci-
vil; 12 Ajutoare; 45 Desenatod.
Personalul civil al lucrAtorilor
variazA dupl lucrAri si in media
numArul lucrAtorilor este de 500;
pe timpul cinc' lucrArile sunt
mal active numArul lucrAtorilor
trece peste 80o.
2. Pirotechnia armatet de-
pinde asemenea de Directiunea
ArtilerieT. Ea a fost construitA
in anul 1868. Este situatA in Ca-
lea CotrocenT, in apropiere de
palatul princiar. Se compune de
o cazarml pentru lucrAton mi-
litad si de o serie de ateliere
pentru facerea cartuselor si alte
munitiunT de rezbel, faceri de
artificil, etc. Din aceste cele mar
principale sunt: TurnAtoria de
gloante, atelierul de facerea tu-
burilor de cartuse In hirtie si
alt atelier de incIrcare si impa-
chetare, magazinul de iarbA, ma-
www.dacoromanica.ro
BUCUREM
gazinul de depozit provizoriii de
cartuse si munitiunT.
Tot stabilimentul este incon-
jurat de un sant si de un pa-
rapet. Fie-care atelier este sepa-
rat printr'o traversA sprijinitA in
pAtnint, spre a opri, pe cit este
posibil, efectul une eventuale ex-
plozil actúe la unul din ate-
liere.
Personalul acestuT atelier se
compune din :
i Locot.-Colonel, Director; i
Maior, Sub-Director; 4 CApitanI,
seff de ateliere; 1 Locotenent,
ajutor ; 5 Guarzi, ajutorl ; 238
Soldatr.
Atelierul de confecliunt
militare, situat pe platoul Co-
trocenilor e destinat a confec-
tion a imbrAcAmintea, echipamen-
tul si_ materialul de campament
al armater.
Manutanla centraM a ar-
mata, situatA la Malmaison
pe strada ManutanteT, e desti-
nat a fabrica piinea garnizoa-
nd Bucuresti si toate speciile
de conserve alimentare ale ar-
mater, pentru campanie.
Depozitul de furagig fi de
lemne al Corpulut al 2-lea de
armatel, situat pe platoul Co-
trocenilor, e destinat a procura
furagiul si lemnele trebuincioase
garnizoaneT Bucuresti.
5. Deposite de arme fi ma-
gazine de pulbere, de cartufe,
sunt situate pe mar multe pante,
lingl platoul Cotrocenilor, pro-
tejate de paratonere sistematice.
Fabrica de pulbere ftträ
fum, creatA in 1896 la, Dudesti,
ling5. Bucuresti, se afil aseme-
nea, ca toate stabilimentele de
constructiunT si confectiuni, sub
directia imediatA a Ministerulur
, de- rlzboiti.
d) Cazarme mal principale
pentru trupe sunt:
t. Cazarma L'Iza, in dealul
SpireT, construitA in 1862, a cos-
BUCUREM
tat 150000 leT ; are 183 inca.-
perT.
Arsa in parte in 1897, s'a re-
parat. E ocupad de regimentul
Mihaiti-Viteazul No. 6 pi de ba-
talionul 6 de vinatorT, detapat
timporal din divizia activa a
DobrogeI pentru serviciul gar-
nizoaneT Bucurepti.
Casarma ?Ad/ardor, in
dealul Spird, la E. de cazarma
Cgza, construitä in anul 1886,
a costat 290000 leT; are 74 ca-
mere pi e ocupatä de batalio-
nul 2 de vinatorT.
Cazarma dorobanlilor, si-
tuad pe strada Francmasonilor,
In dreptul spitalulul militar, con-
struid in 1886, a costat 365000
leI. Fa e ocupatä de regimen-
tul Ilfov No. 21.
Cazarma Sf. Gheorghe,
cunoscuta si sub numirea de
Cazarma Mahnaison, dupd nu-
mele localitateT, este cea mai
vasta cazarma din Bucurepti ; e si-
tuad in partea vestica a orapu-
lul, pe poseaua ManutanteT. Con-
struid. in 1846, in sistemul Vau-
ban, are 483 camere pi a cos-
tat 1120000 leT. Ea a fost in-
cendiad. in 1861. Actualmente
e ocupata de regimentul 4 ro-
piod, pi de reg. 2, 6 pi io de
artilerie.
Cazarma Alexandria, in
dealul SpireI, alaturT de Arsenal,
s'a construit in 1863, costind
343000 Id. Ea e ocupad de
batal. i de vinatorl pi de compa-
niite de meseriapT militad ale
ArsenaluluT. Cazarma poarta nu-
mele de Alexandria, dupa nu-
mele fondatorulur miceT cazarmr,
ce se afla construitä in curte
inca. din anul 1846, Dornnul
Alexandru-Ghica-Voda. Ad i s'a
intimplat ultima faza a ciocnireT
pompierilor cu TurciT la 1848,
cind santinela care pazca te-
zaurul regim. i infanterie a re-
fuzat sa o predea la somatia
www.dacoromanica.ro
20
Turcilor, caff 1-ati omorit dupa
o lupa eroica.
Cazarma jandarmilor
fosta cazarma a calámpilor,
de constructie moderna, situad
in catea PlevneT, este ocupatä
de divizionul jandarmilor calar!,
format de 2 escadroane.
Cazarma jandarmilor pe-
deFtri, situata pe calea VictorieT,
in curtea prefectureT orapuluT, in
fosta casa Baron Meitani. E o-
cupad de o companie a jan-
darmilor pedeptri forte de 274
oamenT.
Cazarma si-
tuad pe platoul Cotrocenilor,
construid In anul 1899, e ocu-
pad de regimentul No. 3 de ca-
lArapT.
Cazartna escadronulur tre-
nulur, situad pe platoul Cotro-
cenilor e ocupad de trenul cor-
puluI al 2-lea de armad.
Io. Cazarma geniulur, situad
la vestul orapuluT, pe platoul
Cotrocenilor, compusa din treT
mad pavilioane, pentru trupä
serviciT, i maT multe corpurl
de das:11re pentru conservatul
materialuluT de razboili pi in-
structiune. E inconjurad de un
parc frumos pi poseda un po-
ligon pentru lucdrile de varI.
S'a constrát in 1875; irisa a
primit de atuncT ameliorArT suc-
cesive pi importante. Este re-
pedinta regimentuluT i de geniti,
compus din 13 companiT pi e
legad cu calle ferate ale sta-
tuluT printr'o linie exploatata
de trupele de geniti, deservind
marile stabilimente militare de
pe platoul Cotrocenilor.
Inchisoarea militara', con-
structiune moderna, coprinde
dona corpud de c15.dire, a4ezate
In fata arsenaluluT, pe strada Mi-
haid-Voda.
Cimitirul militar.
cimitirul Serban-Voda se afla un
cimitir propriil pentru
BUCUREM
Pompierit. Legea impune
com. Bucurepti intretinerea de
pompierT, pentru care cheltuiepte
anual i 860001. Serviciul de pom-
pierT este incredintat une! com-
paniT, impartid in 5 sectil, care fa-
ce parte din Regimentul 2 de ar-
tilerie. Comanda companieT este
incredintata unuI capitan, avind
5 oficien, comandantl al sectii-
lor. Efectivul e de 247 oamenT
Too cal. Fie-care sectiune are
cazarma sa proprie, pe diferite
puncte ale orapuluT.
Contingentul anual. Rezul-
tatul operatiunelor de recrutare
a contingentuldi pe 1897 pe
calor!' :
Ropu, inscripT 506, perm. 302,
cal. 3, dorob. 18. Galben,
seripT 479, perm. 292, cal. 1,
dorob. 23. Verde, inscripT 664
perm. 376, CAL 2, dorob. 36.
Albastru, inscripT 353, perm. 177,
cal. 2, dorob. 13. Negru, in-
scripT 520, perm. 289, cal. 4, do-
rob. 16. Total, inscripT 2522,
perm. 1436, cal. 12, dorob. 106.
Inztetiiimintul militar. Mip-
carea invátamintuluT militar din
Bucurepti pe anul 1897:
,Scoala superioard de rdsboifi,
cu un personal de comanda-
ment de 5; cu 3 profesor! pi
30 elevi, din carT 19 absol-
ventT.
5.coala de aplicalie, cu 36 e-
levT, din cal< 45 absolventT.
.5'coala de artilerie
cu 85 de elevf, din carT 27 ab-
solventl.
.,Scoala de guara, cu 9 elevI,
Aceste treT pcol! aú avut un
personal comun i anume : per-
sonalul de comandament 26, 23
profesor! titulad pi IO ajuforf.
S'coala de oficeri, cu un per-
sonal de comandament de 26,
profesor! 20; elevI 270, din carT
¡01 absolventl.
y5coala militard de adminis-
tiwfie, cu un personal de co-
BUCURE8TE 21 BUCUREM

mandament de 8; 13 profesorT; stratia Domeniilor Coroaner ; trala, Directia personaluluT O a

elevr 39. Sfintul Sinod ; Cancelaria Mi- comptabilitatil, Directia judici-
Forja garnizoanel. latá un tropolieT ; Consillul Min4trilor ; ara), malta curte de casatie,
tabloá de forta truper O a ofi- malta Curte de CompturT ; Curtile de apel, Tribunalele de
terilor garnizoner Bucure§ti pe Ministerul de interne (Admi- Ilfov, Judecatoriile de pace; Mi-
anul 1898: nistratia centran., Directiunea nisterul de razboia (Administra-
Reg. 6 Mibaiii:Viteazul of. 4! sold. 907 generan a. serviciuluT sanitar, tia centran, Marele stat major,
a 4 'Hoy No. 21 44 774 Directlunea penitenciarelor); Di- Directia I. infanterie, D. II. ca-
1 geniti a 52 a 1422 rectiunea generan a telegrafelor valerie, D. III. artilerie, D. IV.
Batel. 2 vIniitori 13 424 li pWelor, Imprimeria statuluT, genia, D. V. genia, D. VI. sa-
Reg. 2 artilerie 30 a 42/ Prefectura politieT capitaleT li nitara., D. VII. intendenta, D.
a 6 artilerie a22 ; 269
a IO artilerie a24 257
Prefectura judetuluT Ilfov; Prima- VIII. control), Institutul geo-
2 4 rofiorI 32 573 ria; Ministerul afacerilor strai- grafic, Casa de dotatie a oasteT ;
3 cilliirasI 22 a 259 ne ; Ministerul de finante ; Di- Ministerul cultelor O instructi-
Divizionul jandarmI a 16 249 rectiunea contributiunilor direc- unii publice (Administratia cen-
Escadronul 2 tren 6
Comp. jandarmI
a: 435 22147425
te, Directiunea vamilor, Direc- tran, Directiunea invatamintuluT
a arsenaluluI tiunea comptabilitatiT generale a primar O normal, Directiunea
a photechnieI s 3 a 220 statuluT, Casieria centran a te- invatamintuluT secundar O su-
y 2-a administratie s 6 x7x zauruluT, birectiunea generan. a perior, Divizia comptabilitatiT,
2-a subsistentit D 2 * 282 monopolurilor statuluT, Manufac- Serviciul constructiunilor si con-
2-2 sanitari. *
depozitelor * 7
a
a
351
89
tura de tutun ; Fabrica de chi- tenciosului).
Depoz. de mun. de rrtzb. a 4 70
briturT ; Directiunea generan a Pe tina Ministerul Instructi- .
Corp. 2 arm., stat, major a 4a 5 creditelor agricole; Casieria ge- uneT publice, i sub a sa admi-
Intendenta corp. 2 arm. a 7» nerala. d e Ilfov ; Monetaria statuluT nistratie, functioneazä casa coa-
Brigada de cavalerie 3, I a I Il fabrica de timbre; Casa de de- lelor care administreaza 33 de
a de artilerie * 3a 2
punerT, consemnatiunT O econo- fondatiunT cu un capital de
Serv. san. al corp. II arm. * 4» _
I
raie ; Ministerul lucrarilor pu- 2121897 le!. Din acest fond se
de genift a o a 3
Divizia 4-a infanterie a 7» 4 bfice (Administratia centran); cheltue0e pentru cladirT wolare,
Consiliul de rizboiii * 4» 2 Calle ferate nomine ; Servicille burse, subventiT, stipendiT, etc.
Consiliul de revizie a I a I idraulice ale porturilor fluviale Misiunt strdine. In Bucu-
8coala de rilzboiu a 34 a 35 maritime, Serviciul de studiT reti sunt reprezintate urm5.-
Comandam. cefitil Buc. a 7» 2
constructiunT de cal ferate, toarele state :
Instit. geogr. al armateI a 74 a 30
Ministerul de riizboiii s s Serviciul lucrarilor nouT, Servi- Angli a Austro-Un garia, sunt
coala mil. de art, qi gen.. 4 a 264 ciul docurilor li podurilor li reprezintate prin cite o legati-
a a de adminstr. a 4 a 16 Serviciul maritim, coala de po- une i cite un consulat ; Belgia
Spititlul milit. central a 31 7
e reprezintata prin o legatiune;
dur4i osele); Ministerul agricul-
Atel, central de confecOe a 6 2
Inspect. jandarm. rur. a 4 a 6o
tureT, industrieT, comerciuluT i Bulgaria are o agentie diplo-
8 coala de ofiterI * 23 a 438 domeniilor (Administratia cen- matica; Elvetia are un consulat
Internad medico-milit. a 4 70 tran, Directiunea domeniilor i general ; Franta li. Germania
Comandam. pieteI Buc. a 6» 2 padurilor statuluT, Directiunea suat reprezintate prin cite o le-
Depozitul de furage a 3» 2
statisticer, Serviciul de arhitec- gatiune §i cite un consulat ;
In Bucure§ti se afla stabilitT tura, Serviciul minelor, apelor Grecia e reprezintata:printeun
13 generalT in activitate, 7 in re- minerale, sta.tiunilor balneare li ministru plenipotentiar, dar in
tragere O I 14 oficien l superiorT. carierelor); coala superioara de lipsa acestuia secretarul legatiu-
Autorittillf publice. Autoritält medicina. veterinara, coala cen- ner rusqt1 reprezinta interesele
romine. In BucurOd ig ad tra1ä de agricultura (Herastra,a); supu§ilor elenT ; Italia prin o le-
sediul toate autoritatile centrale Statia agronomica ; $coala de gatinne O un consulat; Olan da §i
O superioare, intre carT citara arte §i mesen!; colile comer- Rusia prin cite o legatiune i
pe cele mal principale : ciale de I-iul i II-lea grad ; Bur- cite un consulat ; Serbia numaT
Casa civila Regala ; Casa mi- sa li Camera de comercia; In- prin o legatiune ; Statele-Unite
litará a M. S. Regelur ; Casa ci- stitutul Meteorologic ; Ministerul prin un consulat general;, Tur-
vill a M. S. Regina; Admini- de justitie (Administratia cen- cia prin o legatiune O consulat.

www.dacoromanica.ro
BUCURWI
Oteluri. Inainte cu o sutA
de ani, lumea strAinA de oras
se servea de asa numitele ha-
nurl, carl servean i ca adApost
cAlAtorilor si, mal cu seamA, ca
magaziI pentru mArfurI. Hanu-
rile Bucurestilor ati dispArut mal
toate azI.
Pe vremea luI Serban-VodA,
Bucuresti daca nu era un oras
european, cel putin avea o ori-
ginalitate invederatA arhitec-
tura religioas1 ca i cea civilA
eran expresiunea timpuluI si toa-
te zidirile se presintati cu co-
loarea epoceT. Pana aci insA co-
merciul, bazat pe sigurantA
incredere, nu prinsese rAdAcind
intiun oras ata de expus ca
Bucuresti. erban-VodA pentru
a-I incuraja, introduce tipul edi-
ficiilor comerciale despre carl
vorbim Hanurile. Reproducind
pAnA la oare-care fidelitate ti-
pul arhitectureI monastice din
Italia, clAdirea are forma unuI
pAtrat coprinzind in zidurile el
solide un spatin foarte intins.
In mijlocul sAti, o curte de a-
ceeasI forrad servea pentru a-
dApostirea caravanelor. Toate
incIperile de jos, destinate sto-
felor pretioase, banilor, aure-
turilor si in general producte-
lor industria OrientuluI si Euro-
per, eran boltite i, prin solidi-
tatea ion, apArate de foc si de
spiritul de rApire al timpuluI.
Sus eran alte inaperi pentru lo-
cuinte, i toatA clAdirea era in-
conjuratä de galeriI cu arcade
pentru inlesnirea comunicatid.
Acesta fu tipul hanurilor, ade-
vArate fortArete ale comercialuI,
care adesea servirl chiar pen-
tru asigurarea averilor i vieteI
orAsenilor.
Tunusli spune cA in Bucu-
resti, la inceputul acestuI secol,
eran urmAtoarele mAnAstirl cu
hanurI
Mitropolia, Sf. Gheorghe, Col-
www.dacoromanica.ro
22
tea, Radu-Vocld, Mihaid- VodA,
Sf. Ion, SArindarul, Stavropo-
leos, Pogonianis, ZIAtarI, Arhi-
mandritul, Bis. Tutulor-Sfintilor,
Sf. Spiridon -Vechin, Sf. Spiri-
don-Non, Coltea, erban-VodA,
Domnita BAlasa, Hagiica, Sf.
nase, Foisorul i Biserica CurtiI.
Din toate acestea azI n'ati ra-
mas nimic. In schimb avem o-
telurl marl si elegante, carl pot
concura in toate privintele cu o-
telurile cele mal marI din Occi-
dent. In Bucuresti sunt azI 27
otelurI, afarl de 90 miel ha-
nurI, tot un fel de otelurl si
neavind nicI o asemAnare cu ve-
chile hanurl.
AfarA de otelurf, mal sunt
in Bucuresti 133 de restauran-
te ; 109 cafeneie i cofetAriI; 32
berArli si 1817 circiume.
lstoria Bucureftilor. Bucures-
ti, odinioarl capitala
minestI, astAd capitala Regatu-
lui
Numele acestuI oras vine de
la un Bucur, care a avut, in
vremurl bAtrine, proprietAtI pe
malurile de aci ale DimboviteI
si pe colinele din apropiere.
CA acest Bucur ar fi fost un du-
ce al Dacid Australe cu numele
de Hilarius, care pe slavoneste
se zice Bucur, cum seria A.
Treb. Laurian in gCoup d'oeil
sur l'histoire des Roumains
(1846) ; cl numele de Bucurefti
vine de la verbul gml bucur»,
cum afirmA KogAlniceanu in a
sa gHistoire de la Dacie; ca
acest Bucur saa Radu era un
fiu al unuI LaiotA-VodA, cum
pretindea D. Pelimon in nuvela
sa Bucur ; cl un neam de oa-
meni anume Bukurli sau Bukuri
a fundat Bucurefti, cum credea
Fuelek von Wittinghausen,
toate acestea noI nu le stim is-
toriceste, i niel* un document
autentic nu ne vorbeste despre
dinsele.
BUCURW1
StrAinil ad scris i pronuntat
numele orasuluI Bucurefti in
mil $i in mil de felurI. Bu ne-
oarl, din anul 1500 i pAnA in
vremurile noastre, el aii scris
Bokoresch,
.
Bocorest, Boceres-
tya, Bukuresch, Bocoresti,
kureszti, Bukaresztach, Buko-
ryschia, Bogrest, Bochioresti,
Buijuresti, Bucresi, Bogrest, Bu-
koreszcie, etc. etc.
and cu sApAturile de la Ar-
cuda, s'an gAsit multe topoare
de silex i alte obiecte ale o-
m iluTdin epoca preistoricA.
Lingl san in Bucuresti a fost
decI o statiune preistoricA (To-
cilescu).
In epoca ante-romank malu-
rile Dimboviter si colinde vecine
aü fost locuite. Urne cinerare,
oseminte omenestI calcinate,
resturl de arme si costume,
sAbiI, obiecte de argint, aratA
cA locurile pe carI s'an ridicat
mal ttrzin Bucuresti an fost lo-
cuite.
CAr'dmizile romane, gAsite la
Pantelimon i provenind din cas-
telele cari apAran faimosul Tro-
ian, adicA gvall im» ce incepea
de la Giurgin, pe atuncI Sexan-
ta Prista i mergea pe la Bucu-
resti la N. spre Carpa, prin
Prahova (unde si azI i se mal
;ad urmele), ne vorbesc de Bu-
curesti din epoca romanl ca
punct cel putin de trecAtoare
si, decT, locuit (Tocilescu).
Troianul, adicA acest g vall u m
din epoca romanA, a rAmas in
finta pana la fi iele secoluluI al
XVII-lea chiar prin Bucuresti.
In Ocolnica locurilor Mitropo-
coprinsl in hrisovul luI
Radu-VodA-Leon din 4 Iunie
1668 (Arhive g Con dica Mitro-
polieI, No. 2), e vorba de «ca-
pub TroianuluI, lingl helesteul
lul erban e VodA (Grammont-
Suter) pe la stilpul de piatrA
al ArmeanuluI».
BUCURE§TI
De la 274 si pinit la vtnirea
prin invaziunile con-
tinue ale Gotílor, Hunilor, Ge-
pizilor i Avarilor, s'a sters
pän i amintirea usoarelor ase-
zAminte romane.
Intre secolli V si VIII, locul
Bucurestilot face parte din Sla-
vonia dunAreanA, care se in-
tindea de la BrAila prin Buzdli
pinA la Tirgoviste, si de la
Tirgovistea prin Bucurefti la
Oltenita saü CAlArasi pe Du-
nAre larAsT pana la BrAila. A-
tund se botezarA riurile si lo-
buneoarl Dlmbovita
(foaie de stejar), Ialomita (stear-
pa), Prahova, Ilfov, Cricov (Has-
deti).
Dimbovita, foaie de stejar,
aratA poate intinderea nemAr-
ginitl a p5.durilor carT se aflaii
In Ilfov si in deosebr impreju-
rul Bucurestilor.
Intr'adevAr, inc5. din epoca
romand, de pe timpurile luI
Marid, propretorul Curione, a-
juns la fruntariele Dacid, se
sperie de intilnecimea codrilor
(Hasdeu).
de atuncl pAnA in secolul
nostru, pAnA /a 1821, pAdurile
ali persistat imgrejurul Bucu-
restilor. «De esial din biserica
Oltenilor spre E. daT In pa.
dure», zicea un Memorialist
al lul Tudor Vladimirescu.
Printre cele 570 de pAdurl
mar! ale Tdre-Rominesti, Fo-
tino citeazA pe ale Ilfovulur
printre cele mal marl. In se-
colul al XVIII-lea, Sulzer po-
meneste de pAdurea de la SE
Elefterie, Sestini de pAdurea
Cotrocenilor pe care o numeste
aun vasto bosco» ; del Chiaro
nu uita pAdurile dintre Bucu-
resti i Tirgoviste. In marele
hrlsov al Cotrocenilor, erban-
VodA Cantacuzino ne vorbeste
de marea pAdure a GrozAve.;;-
tilor, din care o parte a fost
23
curAtitA de dinsul ca sa faca
loc de Sat.
La 1640, Baksid, un misio-
nar catolic, zice in povestirea
cAlAtorieI sale : apotl merge o
zi frä sl esI din pAdure» prin
prejurul Bucurestilor. Paul din
Aleppo, in cAlAturiile Patriar-
culuI Macarius, vorbeste de a-
semenea de pAdurile cele dese
ale Bucurestilor. Intre Bucu-
resti i DunAre, zice un alt cl-
lAtor, sunt locurr pAduroase si
nepracticabile «tecta et invia
loca inter Danubium et Boche-
restium». N. Iorga). DacA nu
documentele, cel putin tradi-
tiunea vorbeste la 1354 de pl-
durile cele rnArete ale Bucures-
tibor.
SA nu uitAm cele ce ni se
spun prin traditiune °rala de
ceT bAtrinT in privinta marilor
padurT VIAsia, Riioasa, Cocio-
cul, Lupesti, Brosteni.
Sat, cAtun, trecAtoare pe dru-
mul cel vechiti al Romanilot de
la Giurgili in sus spre Carpay,
Bucuresti, dupA invaziunea ul-
tima si grozavA a TAtarilot de
la 1243-1245, trebue A. fi in-
ceput a se constituí.
Radu-Negru, cel de la 1245,
al *MI Fotino, fondeazA Bucu-
resti, cum a fundat Pitesti, Ar-
gesul, Tirgoviste. Unde sunt
documentele?
Cela ce e sigur prin insAsT
firea lucrurilor e faptul urmd-
tor : Giurgiul, colonie genovezA,
cu un comercia de o insemnA-
tate netntrecutd in istoria pri-
milor BasarabI al Muntenid,
prin relatiunile sale cu cetatea
foarte comerciantA a Brasovu-
luI, Giurgiul pe unde ave oare
sA isI ducl mdrfurile, dacA nu
pe lingä vechiul vallum al Ro-
manilor, pe lingA urmele ve-
chielor Castella, pe unde locu-
rile de drumuff nu eratI tocmaT
«invia et tecta?».
www.dacoromanica.ro
BUCURETI
Flinta Bucurestilok din suta
a doul-spre-zecea i a trel-spre-
zecea este legatd de avintul
comercial al GiurgiuluT, dupA
cum maf tirzirt soarta cetAtii
dunArene a Genovezilor va fi
legatA de soarta Bucurestilor.
Cronicile muntene, scriitorif
strAinf, citatí de d. Hasdeu in
«Istoria CriticAb, Gebhardi, Fil-
tisch, Luccari, afirma cA Negru-
VodA a fundat Bucurestí. Care
Negru-Vodà ? Cel de la 1185?
cel de la 1340? cel de la 137o!
Negru-VodA a acut la Bucu-
resti, zice Luccari, «si nì ste
usoare fortificatiunT de cArl-
midAxr.
La anul 1362, ne spune d.
Hasdeu, Vladislav-Voc1ä zideste
la Bucuresti o bisericA, aceia a
SArindarulur, numitä si a Co-
conilor. Alti! sustin cl biserica
Coconilor ar fi fost ziditA mal
inainte, la 1354, de dor fray
maT marT (?) al luT Mircea Basa-
rab, pentru ca sA alba casa de
rugAciune si de adApost, ami
veneati la vinAtoare prin aceste
locurl acoperite cu pAdurr m5.-
rete. Ceca-ce este sigur, se re-
duce la aceea, cA biserica SA-
rindar nu poate fi o fundatiune
a luf Vladislav Basarab ; cel pu-
tin ínscriptiunea, pe care se
sprijinl párerea contrarie, este
plgsmuitd.
Dupa incal, la t 370, Bucu-
resti sunt cetatea Dimboviter.
Dragomir, castelanul de Dim-
bovitA, este bAtut de Nicolae,
Voevodul ArdealuluT, hi apro-
pierea Bucurestilor, i apoT
el bate cumplit pe Nicolae,
acesta trece inclArAt muntif in
Ardeal. RominiI aveati pe atund,
In dreapta Ialomiter, spre Bu-
resti, multe ceatuld i tArimI.
Fotino, KogAlniceanu, Cesar
Bolliac i atitia altir ne spun
ca Mircea-cel-Bdtrin, biruitorul
luI Baiatid-Ilderim, a zidit Bu-
BUCURE§T1
curefti de bucurie, pentru ca
gonise otile dusmane in urma
unei bataliT fericite pentru din-
sul. i mal adaug scriitoriT a-
cestia cà Mircea a zidit Curtea-
Vechia; cä a hotarit ca lama,
Domnil sa seada la Bucuresti,
iar vara la Tirgoviste ; ca a
fácut palate, bisericI i inta-
riff, etc. Documente carT
invedereze i sa sprijine aceste
afirmatiuni, nu exista..
CA Bucuresti existad, nu in-
cape nici urma de indoiall Ca
Mircea-cel-Batrin i-a &cut capi-
tala a doua a ta.riT la 1383,
lucrul cere i poate va cere
multa vreme Inca sa fie docu
mentat.
D. Tocilescu poseda un do-
cument dat din cetquia Bucu-
reftilor la anul 1401 de Mir-
cea-cel-Batrin pentru o danie
facuta in tara FagarasuluT.
Secolul al XV-lea este pentru
Bucuresti inceputul insemndtatii
sale. De la 1460, prima data.
autenticä din documente, Dom-
nil locuesc in dese rindurf in
Bucuresti i dad dint-1110T multe
hrisoave, aflatoare la arhivele
statului si la Academia Romina.
Radu-cel-Frumos alege
capita/a dupa cererea Turcilor,
pentru ca Domnul Tarei sa fie
la dof pasi de cetatea Giurgiu-
luT, cea stapinita atunci de Turd.
La 1473 Bucuresti sunt, in
cronicariT muntenT i moldovenT
si in scriitoril strainI, ma des
numiti Cetatea Dimbovqer. Dlu-
gos zice Cetatea Dumbrovilei.
Cetatea are palat Curtea-Ve-
chid intariturT. Palatul
cetatea Bucurestilor sunt co.
prinse de ,tefan- cel- Mare al
MoldoveI la 24 Noembre 1473
dup5, batalla de la Cursul-ApeT.
Bucuresti ere' pe atunci, zice
Matthias Corvin, regele Unga-
rieT catre Papa de la Roma,
gam quae in regno illo et arte
www.dacoromanica.ro
24
et natura munitior eraty (1476,
Decembre 8). In coIectiunea
Esarcu, tot Matthias Corvin
numeste Bucuresti ecastrum for-
tissimum illius terrae».
Insemnatatea orasului creste
intfuna.
La finea secoluluI al XV-lea si la
inceputul secolului al XVI - lea
Bucuresti sunt de o potriva cu
Tirgovistea. S'aii Mat padurile,
s'ad secat baltile cele marT
zidirile ad inceput sa se inmul-
teasel, mal cu seama in partea
nord-estica a orasului.
La 15o6 gasim hrisoave date
din minunatul scaun al Bucu-
restilor ; la 1514 din vechiul
oras al Bucurestilor ; la 1516
din catedrala minunata cetate
a Bucurestilor.
Comerciul sad c a Brasovul
de la i5oo incoace merge in
fruntea celor-l'alte relatiuni co-
merciale ale oraselor i orasele-
lor romtne cu bogata i harnica
cetate a Coroanef.
Tirgovistea e lasata la o parte
In tot decursul sec. al XVI-lea.
TurciT doresc cu patima aceasta
parasire a TirgovisteT. Pentru
a a tinut prea mult la dinsa,
Petru Cercel pierde domnia.
Luptele pentru tron, i in prima
In a doua jumatate a secolu-
lur al XVI-lea, sunt date pe linga,
Bucuresti. Danesti i Draculesti,
Craiovesti i Slatineni, Buzoieni
Mehedinteni, toti vlastare ne-
numarate din puternicul trunchiu
al Basarabilor, hare el, sau cu
Unguril, sad cu TurciT, se bat
cind la Vacaresti din jos de
Bucuresti, cind la Clejani, dud
la Popesti din jos de Bucuresti,
chid la Peris, la Manesti (Buf-
tea), etc. TreT din doua-zecT de
batatif ale luT Radu de la A-
fumati sunt date la Bucuresti.
Mircea-Voda Ciobanul ( t 546-
1554 si 1558-1559) zideste, sad,
mult maT probabil, preface bi-
BUCURErl
serica de sus a Curtei-Domnesti
(azi Curtea-Vechia) i mareste
palatul, un adevarat castel in
conjurat cu puternice ziduri
care se intindea pe locul coprins
azi intre Calea Mosilor i stra-
dele PinzariT, Covacii, SelariT,
Carol si capul aid Serban-
Voda, mergind insa atit de mult
pang. in DImbovita, In &it uniT
calatoff din secolul al XVII-lea
credead ca o parte din cladi-
rile domnestf erad puse pe rid.
Curtea Domneasca de atuncT
a coprins dota bisericr, biserica
de sus (azi Curtea -Vechia), bi-
serica de jos (unde azT es te
Crucea de pe piata, Sfintuluf
Anton), palatul domnesc, }Hide
poate atuncT se gasiad i casele
despre Doamna i n fine pus-
caria.
Cur tea avea doul : poarta
de sus, care se afta la rdscru-
cile de astazi ale stradeT Carol
cu Selari i Calea RahoveT,
care era poarta de cetate, In-
tanta cu turnurl i foisoare.
Turnurl erad Inca si la poarta
de jos, care da in Calea Serban-
Voda, si la zidurile din spatele
palatului domnese, in spre stra-
da Mat-lei, care se numia «la
Locul unde se fringe fierulp
Putul Turnului. Pe colina care
se malta ?titre strada Patria,
Calea Vacaresti i Jicnita erad
Ville Domnestr.
Pe linga cele dou6 biserici
domnestl sa mal clam in secolul
al XVI-lea, ca locasurT sfinte in
Bucuresti, biserica zidita la 1552
a SE Gheorghe - Vechid ; ma-
nastirea Spatarului Stelea, in-
conjurata de viile SteleT (din
Stelea in strada Calomfirescu)
si pe lingl care trecea drumul
cel mare, care ducea la Sirbi;
bisericuta de lemn a Balacenilor
sad biserica de juramint (Sf.
Dimitrie); biserica Arhimandritu-
luT, numita in secolul al XVI-lea
BUCUREFTI
manastirea TrinovuluT, pe linga
podul CilibiuluT, far acum sfintiT
ApostolT; biserica Sf. Ioan-cel-
Mare, zidita de AndreT Vistie-
rul, socrul luT Preda Banul Bu-
zescu, in timpul luI Mihnea-Vo-
da (Casa de Depunerl); biserica
GhiormeT Banul, zisl. maT ttrzid
a Grecilor (in fata Batted, pa-
latul Dacia) ; biserica Sarinda-
ruluT sad 0. Coconilor ; biserica
SI. Nicolae a VorniceseT Cap-
lea (Mihaid-Voda) ; bisericuta luT
Alexandru Vodd, fOcuta pe o
coling afara din Bucuresti, la
miaza-zi pe linga Dimbovita care,
chid se revIrsa, inconjura co-
lina cu apele si era pod ca
mergI la biserica (Radu-Voda);
infine, manastirea Sf, Sava (Sta-
tua luI Mihaid-Viteazul).
Intre 1560 i 1593, Bucu-
resti se bucura de oare-care li-
niste i, decT, cresc foarte re-
pede. JudetiT jud. Gherghina,
buneoara, cu eel douT spre-
zecT pirgarT, ingrijesc de buna
stare a obsteI si a ora.suluT. Mi-
nunatul oras, cum il numesc
documentele timpuluT, are un
erg numit Tirgul-din-nauntru, pe
Rugg Curtea-Domneasca; are un
tirg .numit Tirgul-de-sus, pe uli-
ta cea mare (cam Lipscani)
un erg numit Tirgul de- afara.
and s'a infiintat Tirgul-Cuculul
(intre Stradele Coltea, Sfintii,
Pescaria-Vechil i Sf, Gheorghe-
Nod), nu se stie. Documen -
tele 'lima spun ca aci in Tirgul-
CuculuT era Sardria. Domnea,sca.
Din Tirgul-CuculuT, sosind din
la.cul Icoaner , venia o girlita
care, trecind prin ulita Bolan-
giilor, se varsa in Dimbovita
la Bazaca. Numele nu i se cu-
noaste. 0 alta girlita, Bucu-
restioara, trecea prin Pescaria-
Vechid si se varsa in Dimbo-
vita tocmaT la Jicnita, urmind
o cale bine cunoscuta asta zI.
0 a treia girlita,, Dimbovicioa-
6G700 Aran* Dictionar Geografich
25
ra, pomenita de documente, ve-
nia cam despre Gorgani si se
varsa in DimbovitO cana pe la
Palatul- de - Justitia, lingO Live-
dea-Domneasca, trecind prin ca-
pul Podulul Calicilor.
Am spus cA Curtea-Domneas-
ca era in secolul al XVI-lea In-
tanta i aparata ca ç cetatuie.
Tot la aceasta epoca vr'o
din marl! boierI al Tare!, din
trufasiT panegr sad Draculesti,
pe linga cetatuiele de case ce
avead pe la mosir, m0.1 avead
si in Bucuresti case marT si in-
tarite, bolovanite si case
de piatra, cum zic cronicarii.
Istoria i documentele pomenesc
de casa VistieruluI Dan, funda-
torul manastirel Marcuta, casa
in care descinse Emirul tramis
sa omoare pe 1VIihaid-Viteazul
care casa Mihaid o bdtu ca tu-
nurT din patru partr, cind omori
pe Emir si pe Turd. Dupa tra-
ditiune, casa Vistierulur Dan se
afla spre viile mOnAstireT Stelea,
pe local coprins azI intre stra-
dele Mina., Stelea, Calarasi
DomniteT, loc maI tirzid iardsT
celebru In fastele istorieT bucu-
restene prin casele bogatuluT ne-
gutator Baltaretul.
Cu domnia razboinica i vi-
foroasa a luT Mihaid-Viteazul in-
cepe pentru Bucuresti o epoca
de grea cumpana si de groz-
nice nenorocirT.
Dupa Calugdreni, Ungurif din
armata Mihaid, care se retra-
gea la munte ca sa astepte pe
Sigismund, principele Transilva-
nieT, Unguril se abat pe la Bucu-
rqti si'l prada cumplit, sub cu-
vint cti tot alma(' sa '1 pradeze
0, '1 jafuieasca TurciT. Sinan Pa-
p coprinde capitala, intareste bi-
serica de pe colina a luT Alexan-
dru-Voda,intAreste Curtea-Dom-
neasca, ridica in diferite locuri
bastioane pentru cite is tunurT
si face si un sant de care va
www.dacoromanica.ro
BUCUREM
voi sa se foloseasca mal tirzid
Radu-Voda erban. Aceste for-
tificatiunT, din carT semne i un-
me rAmin linga manastirea Ra-
dului-Voda sub numele de Pa-
lanca luT Sinan Pasa, pana la fi-
nea secol. al XVII-lea,aceste
fortificatiunI ale Bucurestilor fac
atuncI mare sgomot la popoa-
rele crestine Polonil tin sa stie
in ce consista aceste fortifica-
tiunT ; Maximilian , arhiducele
Austrier, vorbeste despre ele E-
lectoruluT de Brandenburg. Mul-
ta vreme s'a vorbit la Bucu-
rest' de tunurile cele mar! ale
Turcilor si de camilele luT Si-
nan-Pasa, carT, Cu zecimele cu-
treierad stradele Bucurestilor ,
pustil, goale, nenorocite, de vre-
me ce locuitoriT cje mult fugi-
sera din oras. and se retrase,
Sinan darima o parte din lu-
crarile lur strategice i aprinse
tot ce putea sA arza. Piccolo-
mini voi se fortifice din nort Bu-
curesti. Parerea sa fu parásita;
evenimentele se urman cu o 11.-
peziciune uimitoare, i bieta ca-
tedrala cetate a Bucurestilor,
cum zic batriniT &seal! rominT
de la scoala romineasca de la
Sf. Gheorghe-Vechid, sad scau-
nala cetate a Bucurestilor, su-
fere crunt toate grozaveniele raz-
boiulur.
De la 1600 si plug, la 1632,
Bucuresti inceteaza de a mal fi
aminunata cetate, a Bucuresti-
lor. Intiiil MoldovenfiluT Simeon-
MovilO si al doilea PoloniT luT
loan Potooki de Potok sfirsesc
cp jafurile i cu focurile ceea
ee nu ispravisera Unguril luT
Mihaid i Tura luT Milan. De
plecati MoldoveniT I PoloniT ca
sa se lupte intealte partI ale
Tarn', fie in contra viteazuluT
Udrea Baleanul, fie in contra
Buzestilor, TurciT de la Giurgid
se rapezead in Bucuresti. Si lar
jaf, iax pirjol, lar mine!
4
BUCUREM
Intr'un rind, Radu-Vodá er-
ban s'apuca se fortifice Bucu-
resti din non, dar nu starui in
hotartrea sa. Luptele nu-T dad
pas. Alte nenorocirT si grozdviT
mal suferira. Bucuresti la r611,
cu salbaticif ostasT al luT Bátory
Gábor. Nu se mar cunostea ni-
mic. Manastirile, casele boieri-
lor, podurile, tot darimate. Cur-
tea-Domneasca era o ruina. Har-
lay, un tramis francez, scriind
catre unul din secretariT de stat
al afacerilor straine din Paris,
zice la 1619: «m'am oprit cincr
zile la Curtea DomnuluT (Gavril-
Voda. Movila); «elle est bien
misérable».
Sub Radu Mihnea si fiul sal.'
Alexandru-Voda Coconul, Bucu-
resti incep sä respire mar li-
nistit. Se repara, marindu-se
foarte, fosta bisericutd a luT
Alexandru-Voda si devine md-
nastirea Sf. Troita a luI Radu-
Vocia ; se fac oare-carT repara-
tiunT CurteI-DomnestT. Orasul
continua a se intinde spre N.
si spre E. Incep procesele de
proprietate ; egumenif mAnasti-
rilor Mihain-Vocla, Sarindari, bi-
serica Sf. Gheorghe-Vechin, bi-
serica Grecilor, manastirea luT
Pana Vistierul (Sf. Ecaterina) se
cearta cu cer carT voiesc O.
cladeasca payan case, po-
vernr, pescariT, tabacaril pe in-
tinsele locuri virane ce, ziceau
egumeniT, apartineau acelor sfinte
locasurT.
Documentele vorbesc intea-
ceste timpurT (1630-1636) de
vechia mata. a Dimbovitef;
ceea ce arata. ca Dimbovita a
avut treT matce : una dinainte
de Matein-Basarab, alta de la
Matein-Basarab si pana la 1880
si in fine a treia, dupa canali-
zare, care este cea actuala.
Sub Mateiti-Basarab, ambasa-
doriT crestinT din Constantino-
pole considera Bucuresti ca me-
www.dacoromanica.ro
26
tropola a Tarif-RominestT. Ma-
tein-Vodä de asemenea o nu-
meste capitala. La 1640 BacsicT
ne spune ca Bucuresti an 12000
de case, T00000 de locuitorl si
100 de bisericT si manastirT ; ca
palatul DomnuluT are zidurile
inconjuratoare, p'alocurea clari-
mate si cd, intre clartmaturT, sunt
facute gardurT de lemn. Peste
opt anT irisa, la 1648, Paul din
Aleppo ne spune ca. Curtea-Dom-
neasca e frumoasa, elegantä si
ineintatoare. O reparase Matein-
Basarab.
Revolta Seimenilor si Doro-
bantilor cufunda iarasT capitala
cu jale si in nenorocire. Casele
boierilor sunt jafuite, arse, da-
rimate. Nelinistea continua. sub
Constantin-Vocia erban, care
totusf zideste la 1654 manasti-
rea cu hramul Sfintilor Constan-
tin si Elena si care va deveni
Mitropolia 'T'axil sub Radu-Vo-
da Leon. Necazurile merg cres-
cind sub Mihnea III, atuncT cind
cele tref principate, Muntenia,
Moldova si Transilvania, ascul-
tind de indemnurile inselatoare
ale VieneT si VenetieT, voiau,
nicT mal mult, nicT mal putin,
sá goneasca pe TurcT din Eu-
ropa. Stradele Bucurestilor sunt
inrosite de stngele Turcilor, ti-
iatT la 1659 din ordinul luT Mili-
nea III.
La 166o vine ciuma, flagelul
teribil care s'a napustit de atitea
orT asupra Bucurestilor si in se-
colul al XVI-lea si in secolele ur-
macare. De altmintrelT, condi-
tiunile igienice ale orasului erau
mal mult de cit potrivite, pen-
tru ca ciuma si alte boale mo-
lipsitoare O. se incuibe pentru
multa vreme in Bucuresti. Ta-
baciT se aflan atuncT (1668) pe
Dimbovita din fata Zlatarilor in
sus pe Orla, pana in Sarindar.
Fost-al ZlAtariT bariera a o-
rasuluf in timpul luT Matein-Ba-
BUCUREM
sarab ? Cestiunea ramine de do-
cumentat. OrT-cum ar fi, Sa.rin-
darul era tnsa afard din Bucu-
resti, pana. cind Matein-Basarab
dede rudeT sale Elena Radu-Vo-
da erban, maritata dupa Con-
stantin Postelnicul Cantacuzino,
locurile coprinse intre Zlatari
si Sarindar, locurT pe carf Can-
tacuzino si sotia sa le imparti-
ra la uniT din ceT doT-spre-zece
copiT ce avura. (6 bletT si 6
fete).
La 1676, diurna fu teribila.
Domnul Tarif, Duca-Voda, in-
grozit, paraseste Bucuresti si
se retrage la Cocoresti CapleT,
in casele de acolo ale lur Vlad
Comisul Cocorescul. Fug ¡spray-
nicir dintr'acest an al scaunuluT
Bucurestilor: Badea ve! Vornic
Balaceanu, Radu vel Logofat
Cretulescu, Hrizea ve! Vistier
si Constantin vel Aga Brinco-
veanul ; fug boieriT, fug negu-
tatorif, fuge «prostimea». Bucu-
resti ranfin pustif.
In anul urmator 1678, diurna
dispare; Duca se apuca se re-
pare Curtea-Domneasca, punind
ispravnic la aceasta lucrare pe
§erban Spatarul Cantacuzino,
mal tirzin Domn.
In luptele si procesele fai-
moase ale Ghiculestilor si Can-
tacuzinestiilor, BucuresteniT lua-
será parte mare tinind cind cu
uniT, cind cu altil. La suirea pe
tron a puterniculuT §erban-Vo-
da. Cantacuzino, Bucurestenif
sunt atit de veselT, in cit cel
ce nu avean vin, bean apä de
bucurie, a le-a venit Domn bun
si ca s'a sflrsit cu certurile si
cu necazurile. Nu se sfirsise lusa
Cu batalle celor vinovatT, boerT,
cdpitanT, slujitorT, tirgovetT. Sal-
pif infiptl inauntru si 'n afara. la
Puscaria Domneasca si de carT
se legan vinovatii pentru bátale
sunt si in scrierile cronicarilor
si in memoria batrinilor Bucu.
BUCUREM
restenT. CitT nu furl atuncl
datT prin Virg cu nasul taiat ?
erban-Voda este, pare-se, cel
care se ingrijeste de re-
varsarile DimboviteT si face la
1685 primul iaz de pamint care
se afla pe linga moara existentd
de la 1629 si care era proprieta-
tea MitropoliT (Morile V15.dichiT?)
Domnia, Mandstirile
Vodd, Radu -Voda, Sf. Saya,
Gorgani, preotiT de la bisericele
Domnesti de sus si de jos, Mi-
tropolla i vr'o boierT marT
aveati, din sec. al XVI-lea daca
nu din sec. al XV-lea, numeroase
morT pe malurile DimboviteT.
La finele sec. al XVII-lea incep
multe morT sa fie darimate, pen-
tru ca pricinuiati inectiff cum-
plite, dim' venia Dimbovita mare.
Biserica Sf. Nicolae-din-Prund
(1682) e cladita pe intinsul prund
al D'imboviteT, care se intindea
pe tot ce este astazT loc al A-
§ezImintelor BrincovenestI (gra-
dina, biserica, asilul, scoala, spi-
talele). Tot acolo, maT la vale,
pe Dimbovita era Baia Mitropo-
lie! inca din secolul al XVI-lea,
casele lui Preda Vornicul Britt-
coveanul (cam hala de peste).
De la Zlatari in sus spre SI-
rindar, Bucuresti cresc merea
In timpul luT erban Cantacu-
zino, pe clinul vestic de a stin-
ga Dimbovitd. Egumenul de la
Sarindar va protesta ma tirzia
in timpul Brincoveanulur in con-
tra incalcarilor ce se comit pe
pamintul man5stireT, pe linga la-
cul lur Dura Negutatorul (Cis-
megiul).
Ulita mare (cam Lipscani), exis-
tenta Inca din secolul al XVI-lea,
esia din Tirgul-de-sus spre bi-
sericuta de lemn a luT Coltea
Clucerul, nu Inca recladita de
Mihaiü Spatarul Cantacuzino ; u-
lita lasa la dreapta biserica luT
Antonie-Voda si a Dragomanu-
luT Panait Nicusios, pe care Brin-
27
coveanul avea s o faca mare si
frumoasa manastire cu hramul
Sf. Gheorghe-Notl ; de la bise-
rica aceasta a ltif Antonie-Vo-
da, spre N., veniati întuiü Tir-
gul-CuculuT cu Sdraria Dom-
neasca, apoT la dreapta spre N.
Pescaria Vechil pe ling5. girlita
Bucurestioara i apoT Scaunele
VechT de carne cu intinse o-
boare, si apoT mahalaua Sapu-
narilor, existenta, probabil, tot
din sec. al XVI-lea si acuta pe
locurile boierilor CretulestT.
Pe linga aceasta mahala tre-
cea din vremurT batrine drumul,
numit in documentele secoluluT
al XVII-lea cel vechiti al Tirgo-
visteT si care, de este sail nu
este tot una cu drumul Bravo-
vuluT, documentele nu spun.
La Podul-TirguluT-de-Afard,
bariera era la SfintT, adica la bi-
serica cu Sibilele.
Podul-luT- tefan-Voda, care va
deveni tocmaT sub Alexandru
Ipsilante (1774-1784) Podul-
BeiliculuT era foarte scurt, de
vreme ce biserica BanuluT Du-
mitrache (Sf. Spiridon-Noti al
Ghiculestilor) era si in secolul
al XVIII-lea afarl din Bucuresti.
La stinga de podul luT erban-
Voda era drumul GiurgiuluT,
dupa cum, in capul PoduluT Ca-
licilor, pe ting5. viile Mitropolier
si ale manastireT Mihaiti-Voda
era drumul Mehedintilor. Spre
S., padurile i battik Brosteni-
lor, ulita cea mare care ducea
la SirbT, mahalaua boierilor Po-
pestI, mahalaua Oltenilor, si la
vale, pe colina, Jignita- Dom-
neasca, in care Brincoveanul va
avea la 1695 una suta de miT
de chile de gnu. In fine, mal la
vale, nenumaratele proprietatT
ale prea bogateT manastirT Ra-
du-Voda., viile orasenestI si ale
manAstirilor Radu-Voda i Sfta
Ecaterina, adica manastirea luT
Pand Vistierul.
www.dacoromanica.ro
BUCUREM
Ciuma la 1689. Brincoveanul
taie dupa 1690 podul Mogo-
soaieT, prin locurile Cantacuz-i-
nestilor, i in deosebT printr'ale
luI erban-Voda Cantacuzino,
din mahalaua popeT luT Ivasco.
Tot el zideste hanul Constantin-
Voda pe locurile lur Constantin
Aga Balaceanul (Palatul Poster),
han mare, dar care nu a intre-
cut faimosul i istoricul han,
cladit de erban-Voc15. Canta-
cuzino in fata bisericeT Grecilor
sari a GhiormiT Banul. Brinco-
veanul repara foarte frumos
Curtea Domneasca i biserica
despre Doamna tot la Curtea-
Vechi5., mal zideste tot ad o
casa pentru musafirr i inca din
temelie cloud rindurT de case
brincovenestI pe vechiele lo-
curl ale Brincovenilor.
Peste Dimbovita, in fata Cur-
teT DomnestT, Podul Calicilor
incepe sa fie locuit de boeff.
In sfintiT ApostolT (manastirea
ArhimandrituluT sati a Trino-
vuluT) era de la inceputul se-
colulur, leaganul Cantacuzines-
tilor, la podul CilibiuluT. CaliciT
bucurestenT fug la deal spre
viile MitropolieT si ale luT
dincolo de Putul Cali-
cilor i spre drumul Mehedin-
tilor.
In mahalaua de azI a Steja-
ruluT, existenta in timpul Britt-
coveanuluT (1694) incepuse
se cladeasca pe la ipotul Fin-
tinelor i 'n spre Fintina Bou-
luT, pe unde erati padurr i lar
padurT.
La 1700, in tirgul dinduntru
pe linga zidurile CurteT Dom-
nestl, prin ulitele Boiangiilor,
Margelarilor, Abagiilor, BArbie-
rilor, Lacatusilor, Fierarilor, Cal-
dararilor, epcarilor,
rilor comerciul e dt
se poate de animat. Lordul Pa-
get, ambasadorul Anglief, care
veni in Bucuresti la 1702 si fu
13UCURE4TI
prImit cu marT onoruri de Brin-
coveatml, trebue sa fi admirat
activitatea Bucure$tenilor din
Ttrgul-din-nauntru.
La 1714, calatorul francez La
Motraye constata marimea Cur-
ta Domne$tT, Bucure$ti Brinco-
Veanului surit un oras fericit,
pentru ca fusesera mal multi
dril de-a rindUl un oras lini$-
tit.
Cu FanariotiT vin $i nenoro-
cirile Bucure$tilor.
La 1717, foamete teribill;
in toate diminetele se gasian
oameni morfi de foame pe stra-
dele Bucure$tilor. La 1718 arde
Curtea Domneasca, ard tirgul,
mahastiri, case bolere$ti, $i apea
Vine duma.,
Sub Nieolae Mavrocordat na$-
te mahalaua Foi$oruluI (i724),
dupà numele faimosului foi$or
fácut de el Jinga biterica zi-
dita de Doamna Smaranda, so-
la kg. La 1735, via $i gradina
Dornneasca continua a exista
pe colina dintre stradele Patria,
Vacare$ti si Serban-Vodd. Ca-
pta vieT spre rasarit era pe la
easele Camara$ului Assan (stra-
da Lazar), linga mahalaua Aga
Nita, care da in mahalaua Lu-
cacilor, existentä inca din vre-
mea Brincoveanului (1692).
Anul 1738 a ramas de po-
mina de groaza in istoria
$1.
Bucure$tilor. La 31 Main, un
cutremur groanic face sa crape
In multe locurl Curtea Dom-
neasea, &sima ease $1 biserici,
sperie intreaga tara; spre Bu-
zen crapd panitntul, inghite fe-
me!, azvirla. nisip. S'a simtit
cutremurul pana in Ungaria $i
in Serbia. La Noembre, Turcii
jefuesc ora$ul si fac Mitropolia
mecet, de se inchinan Turcil
intr'insa, zice cronicarul, $i in
fine pentru ca $irul sa fie com-
plect, lata $i ciuma care secera
(33000 de oamenT, i 233 pre-
www.dacoromanica.ro
28
otT, i 3 arhiereb, zice o nota
a unuT contimporan.
De aci inainte $1 pana la i8o0
Bucure$ti se preschimba la fie-
care cinc! san $ease ani din
cauza focurilor celor dese carT,
fie lama, fie vara, bintuian in-
teun mod ingrozitor. Casele a-
coperite cu $ite pe cari soarele
le rAscocea cumplit, alte case
toate de lemn ditt temelie pana
in vkf, samarele pravaliilor din
nrgul-din-nauntru, din Tirgul-
de-sus, din Tirgul Cuculur se
aptindean $i ardeati numal din-
tr'o scintele. La 1766, Noembre
2, se aprind pravaliile Herascu-
lui din Tirgul Cucului si arde,
fire$te, tot tirgul. Scarlat-Voda
Ghica vine sa vacía focal, ra-
ce$te $i moare la 2 Decembre
in casele Brincoveanului.
O alta nota caracteristica a
acestor vremuri mal" sunt si re-
voltele Bucure$tenilor, foarte
dese atunci cind BeiT fanarioti
san DomniT Romtni fanarioti-
zati, ca bunioara, Stefan-Voda
Racovita, flicead s5. ajunga cu-
titul la os in carnea san rab-
darea or5senilor. La minut se
repezian la clopotnitele biseri-
celor $1 indata, ca intr-un con-
cert detunator, clopotele hice-
pean sa balangane. PrAvgiile
se inchideati, se adunan bres-
lele cu starosti lor $i plecan,
ori la Mitropolie sa la pe sus
pe Mitropolit, orna vr'un mare
boier pamtntean Cu mita de ob$te
si ea totT, in buluc mare, vor-
bind, strigtnd, protestind, ve-
nian la Curtea Domneasca. Fa-
nariotul, galben de spaima, des-
finta birul san scotea din be-
ciurile Curte!, din puscaria, din
turnul de pe Poarta de sus, san
de sub %Ataxia pe boierul sad
pe negutatorul inchis pe ne-
drept.
La 1764, Stefan-Voda Raco-
vita inchide de °data pe Du-
8UCUR4TI
de$ti, Cantacuzine$ti, Pana Fi-
lipescu, Pantazi Cimpineanu, Gri-
gore Baleanu, Ion Balaceanu $1
alta. Orasenii tinean la ace$ti
bolerf pamintenT : la mlnut, decT,
clopotele, strigate, zarva ca de
obicein, inchid pravaliile si se
reped la Curte. Racovit5. rezista;
se incinge lupa sdravana intre
Arnautii $i Turcii DomnieT si
Intre locuitorii CapitaleT. Ar-
mata birue$te ; boieriT ramin in-
chi$T inca pentru cita-va vreme.
Suferintele CapitaleT cresc $i
maT mult cu inceperta rAzboiu-
lui turco-rus de la 1769-1774.
Curtea-Vechia crapa si se da-
rima tnered. Primirea capete-
niilor militare ruse$ti, exigin-
tele Turcilor, nesaturata laco-
mie a o$tirilor Caterinei II sle-
iesc cu desavir$ire puterea li
avutiile nenorocitilor Bucure$-
ten!. Pacea faimoasa de la Cu-
cluc-Cainargi incepe sa se ne-
gocieze intlid la Bucure$ti, in
Curtea Domneasca cea vechia,
s'a trataluit muchelemeaua
pana la veleatul 1773 luna Martie,
zice cronicarul.
D va pace, la 1 August 1774,
Bucure$teniT aud in ora$ul Ion,
el", cei d'intiin in tarile romtne,
vorbindu-se despre ideia inde-
pendintei patriei, gonirea func-
tionarilor greci, platirea numai
a unuT tribut cit cel din timpul
lut Mahomet IV. Peste o sud.
$1 mal bine de anT, stranepotii
Bucuresenilor de la 1774 avead
sa vacía. realistndu-se complect
independinta patrieT nomine
(Gio n).
La 1775, vechiul palat care
servise de locuinta Domnilor
inainte de 1473, stravechia li
lege ldara Curte - Domneasca e
parasita. de Domnii fanarioti.
Alexandru Ipsilanti incepe la
Martie 1775 Curtea-Domneasca
ot Mihain-Voda, in viile bogater
manastiri Mihaiti-Voda, si o sfir-
BucuREM
seste la Noembrie 1776. In tim-
pul cladireT noului palat, Dom-
nul sedea in casele luT Nicolae
Brincovean ul.
Tot atuncT Ipsilanti face si
chioscul de la Het-astral:I, dupa
moda turceasca. Ceva mai
Mitropolitul Filaret fácu
chioscul de la cismelele Filare-
tuluT, chlose minunat pe care
Mitropolitul Dosithie Filitis
impodobi cu colonete de o rara
frumusete. Tot in anul 1775 ese
la moda poetica padure de la
Sf. Elefterie, plimbarea numita
la Cismeaua-Beizadelelor, in pa-
durea Cotrocenilor, lar in ma-
halaua Fintina-Boului, dincolo
de viile boierilor Cretulesti, spre
Cuibul-cu-Barza, plimbarea nu-
mita la Carciuma din padure».
Tot sub Alexandru Ipsilanti
se fac si cele dotal chioscurT
de la manastirea Cotrocenilor,
chioscuri carT, impreuna cu ca-
sele EgumenuluT, alcatuiesc lo-
cuinta de vara a DomnuluT fa-
n ariot.
Se fac bisericr i bisericute
in tot decursul sec. al XVIII-lea.
Data end a inceput sa se po-
deasca cu lemne diferitele ulite
marT si cele patru poduri ale
orasuluT, nu se eunoaste. Apa
Dimbovitet e 13110. de Milt, dar
se mal aducea pe olane si apele
de la Cretulesti, pentru fintini,
ale caror loturT e cunoaste.
Bucurtsti se intind meren din
cauza multimeT enorme de GrecT,
Arnauti, Bulgari, Unguri, NemtT,
earl vin de prin Tuteia si de
prin alte locuri si se acioleaza
aci. Comerciul creste din ce in
ce mal mult. Inca de la pacea
de la Passarovitz (1718) se fa-
cusera oare-carT incercarT ca
Dunarea sa devina un mare
drum comercial. Mal tirzin, cu
teama si cu mil de precautiunT,
negutatorif rominT i grecT aT
Bucurestilor se pun in relatiunT
29
din ce in ce mal numeroase cu
Viena si cu Lipsca, pardsind
usor de tot, ea O. nu simta
Turcil, Constantinopolea de
unde inainte aducean totul.
Brasovul insa continua a fi
marele comisionar al Tarei-Ro-
minestf, i maT cu seama al Bu-
curestilor ; unde ulita Brasove-
nilor era una din cele mg vii
mal active, dar drumul Bra-
sovuluT, cunoseut keg din se-
colul al XVI-lea arata vechitnea
relatiunilor Bucurestilor cu in-
dustrioasa cetate a Coroand.
Btincoveanul numia In secolul
al XVII-lea pe negutatorul bra-
sovean Dumitru Nona: epriete-
nul iubit al Doranier mele.»
Trecerile dese ale calatorilor
streinT prin Bucuresti la Con-
stantinopole, saü dirt capitala
Sultanilor Spre Viena si Apus,
spre Iasi si Petersburg aruncan
inteuna i fard cumpat idei
nouT, lucran i nour, obiceiurT nouT.
BucuresteniT, cu admirabilul lor
spirit de pricepere si asimilare,
prindean total si se folosian de
toate.
Sa nu uitam litaba franceza,
incomparabilul instrument al ci-
vilizatiuneT oceidentale i uni-
versale. Crecif o adusera putin
cu sectetaril lör francezi, lar
RusiT la 1769-1774 0 adusera
Inuit i penttu tot-d'auna in %A-
ra romine. ET ntt stiati are-
ceste, RominiT nu stieati tuseste.
Lttara bimba franceza ca sa. se
inteleaga, i racura aceasta spre
cel maT mare bine al viitorului
Romtni el.
In timpul luT Mavrogheni-
Bucuresti ferb in viforul
razboalelor. S'ar fi crezut ca.
Beiul de la Bucuresti voia sa
coprinda Constantinopole. De
la Mihain-Viteazul si de la pri-
mul Grigore-Voda Ghica (1 660-
1664 si 1672 1674), Bucures-
tenif nu mg vazusera defilind
www.dacoromanica.ro
BuCUREsn
cu steagurT, cu tunurT, cii pusti,
lancT i alte arme, atita multime
de ostasT frumos imbracati. Un
dezertor germati invata pe CstasT
sa faca mustra., si un alit&
francez, raspopit, invata pe Sr-
tileristr sa traga cu tunul. Bu-
curesti vedean acurn epoca apel-
pisitilor cu MavrOgheni.
Peste trei-patru anT vine epoca
sanchiulotilor. Revolutiuftea fran-
cezà resuna adinc la Bucuresti
prin Grecil i Rominil carT se
reintorc de la Paris, beti de
declamatiunile sonore ale tevo-
lutionarilor din Paris. BoieriT
negustorr citesc pe fntrecute
gazeturile, cu toate popririle
Beiului i cu toate anatetnele
Mitropeolitului in contra scrie-
rilor revolutionare i in Contra
operilor lui Musiu de Volter,
cum zicea Ienachita Wards-cu.
SA hu uitam pe Nemtli cu
coada. (perucli) earl vin in Bu-
curesti cu Print Cobor (Coburg),
apof pe Rusif lui Suvarov.
Bucuresti eoprindean atunci
«in desfatatele sale sinurï»1 zice
un martor ocular, glimbele a
multor neamurf». Ulltele resu-
nan de cinteeele revolutionare
ale Parisuluf si de bataile,
nuelile i ghionturile extrabtdi-
nare dintre Nemtif lui Cobor
RusiT lui Suvarov.
Contrastele, mal tnult de eft
curioase, earl ati fost in toate
timpurile una din notele catac-
teristiee ale vietei orasului Bu-
curesti de chid el exista, eon-
trastele se vazura la finele se-
coluluT al XVIII-lea poate mal
violente de cit orisi end. Eraii
boieri earl discutan cu Emile
Gaudin, consulul RepubliceT
franceze din Bucuresti, prihci-
piele coprinse in «les Drolts de
l'homme» ; el tramitean lui Na-
poleon Bonaparte o suplica.
ruitoare ta sa faca i tara lor
republiea) tutu Meuse republica
BUCURWI
batava, republica ligurica i alte
republicl. i mal erati boierr
carT fáceati curte lur AIexandru
Moruzi care se uita sasitl, silin-
du-se si er O. se uite tot sasiti
ca Beiul fanariot.
Curtea - Vechia se darima cu
totul. Curtea-Noul de dealul Spi-
rer arsese, caer Moruzi la 1795
ordona se fi l reparata., lar Mi-
hail uu ezuse la 1791 la mg.-
nastirea Sf. Saya. La sfirsitul se-
colulur (1798), Hangerlitl vinde
la mezat In bucatr tot locul Cur-
tel-Domnestr.
Ast-fel dispare, cu secolul tre-
cut, faimosul palat, vechia Curte-
Domneasca a Bucurestilor care,
cel putin din timpul lur tefan-
cel-Mare i Radu-cel-Frumos, fu-
sese cunoscuta de totT Romtnir,
cintata in poesiele noastre po-
pulare, descrisa de top cala.-
toril, martor elocinte in tace-
rea-T vorbitoare, martor de pia-
tra. si de caramidä al tuturor
evenimentelor marl din istoria
nostra natio
Cu anul 1800 incepe istoria Bu-
curestilor contimporanT.
De la 1800 i pina la 1822
orasul trece printeatita incer-
carl incat nu odata, nu de doul,
nu de nona, ci de nota-zed
nota de orT, BucuresteraT cre-
deati ca. a sunat ceasul din ur-
ma. al orasulur lor.
De cite orT, inteacestr neno-
rocitT dota-zed i &I de anT,
nu s'al vazut oraseniT cu mic,
cu mare, cu adevarat de la Vla-
dica pina la opincl, parasind
capitala i apuclnd drumul Cim-
pulungulur sati al ampiner ca
sa treaca la Brasov.
Citr din Bucurestera nu ple-
caa cu hotarirea de a nu se mar
1ntoarce, si cAtr nu cautara se
'sr viuda tot si se plece pentru
tot-dauna intealte W, In Italia,
in Francia, si Germania. Relele
Yr înteçiaü i'r bIntuiati cu atita
www.dacoromanica.ro
30
groza.vie In cit alta speranta nu
mal aveati de cit In fuga ara
end de intoarcere.
Rusir cu cnutuI ; Turcir cu ia-
taganele ; hoardele nediscipli -
nate ale lur Pazvantoglu care de
atitea orr deterä sa vil si din
fericire nu venira ; Manafir lur
Ibrahim - Pasa, arjalii i, dupa
acestia, tinindu-se in sir, cutre-
murile, focurile, ciuma si holera
chinuira pe rind orasul iubit al
lur Radu-cel-Frumos. Bucuresti
ail suferit de la 1800 si pana la
1822, cit nu suferisera niel o-
data de la 1460, de cind avem
primele documente date de Dom-
niT Tare! dinteinsir.
cu toate acestea, indatä
dupa aseclarea lucrurilor i du-
pa venirea la Grigore-Voda Ghi-
ca la Domnia., capitala 'parir Ro-
mtnestr iea un sbor din ce in
ce ma! puternic si care pana as-
ta-zi nu s'a mar oprit.
Fie-care an, de 76 anT incoa-
ce, a fost insemnat de veselul
oras cu cite o cruce alba, in
semn de bucuria. De la Gri-
gore - Voda. Ghica, de cind in-
cepe pavarea cu platrä de ri4
a unora din stradele Bucuresti-
lor, pana atuncr podite cu ursT
cu birne, si de cind se pun
primele felinare pe podul Mo-
gosoaier, si pana azi, and avem
strade pavate cu Iemn i lumi-
nate cu electricitate, Bucuresti
ail propasit inteuna.
Civilizatiunea Apusulur a In-
trat toata In Bucuresti. Grigore-
Voda-Ghica, Regulamentul Or-
ganic, Alexandru- Ghica, Bibe-
scu-Vo da, Stirbeiá-Voda, Calma-
camia, Cuza-Voda, ail litcrat pe
Intrecute se-i dea cIt tnar mult
posibil o fisionomia. europeana.
Chiar dinainte de 1821, ar-
hitectl italianT cladesc primele
case marl ale Bucurestilor. Fo-
curile partiale satl generale (ca
cel din Marte 1847) contribuirá
BUCUREgI
enorm de mu/t la aliniarea stra-
delor ; cutremurile, foarte dese
In prima jumatate a secolulta
nostru, avura de efect,. zidirea,
unor case mar igienice. Pana si
raul fu folosit spre bine.
Sfatul orasenesc, insareinat
dupa regulamentul organic, cu
de aproape bagarea de seama
a intereselor orasulur, Incepu lu-
crarile carT continua si astazr.
In diferitele aliniate ale aces-
tur articol, s'a aratat ce sunt,
ce produc, ce consuma Bucu-
resti la finitul secol. al XIX-lea.
Ne marginim a constata aci
ca, din toate capitalele Europer,
exceptind Berlinul, de la razbo-
iul franco-german incoace, nu
este nicr una care sa fi intrecut
cu lucrarile de estindere, de 1m-
populare, de impodobire, inteun
timp atit de scurt, capitala Re-
gatulur Romtnier.
Dupa unirea i dupa mutarea
tuturor inaltelor diregatorir
a,sezaminte la Bucuresti, avintul
fu mare; dupa. razboiul Inde-
pendenter Irisa el deveni colo-
sal. Bucuresti din 1898 nu sunt
de loe Bucuresti din 1868 si
dupa spusa unur batrin Bucu-
restean din Ceaus-Radu (daca
s'ar scula tata din mormint
ar vedea in locul maidanelor
padurilor de la Ceaus-Radu, ca-
sete cele marl i stradele cele
frumoase, el ar jura ca asta nu
mal sunt Bucuresti lur de odi-
nioara.».
Inteadevar, calculul s'a mal
facut. Un loc mare pe actuala
Calea Victoria, un loc mare
de putear osteni calul incuria-
du-1 pe dinsul, se 1nchiria la
1798 de manastirile proprietare
(Znagovul, Calddrusani i 'Viga-
nesti) pe cite 5-6 oca de lu-
minar/ de ceard, pe care chi-
riasul le aducea la hramul ma-
nastirer. AzT, un metru patrat
de pe Podul Mogosoaier, .adica
BUCURETI
de pe Calea Victoria, produce
inteanumite puncte proprieta-
ruluT sIa suma de la una sutd
(Gio tr).
Inteastfel de proportie
crescut i s'aii dezvoltat Bucu-
rWi ta timp de 76 de anT.
Menirea luT e: tot inainte !
Flagele, cutremure, incendilf,
Asupra Bucure§tilor aü trecut
de nenumArate orT biciul cum-
plit al flageluluT g sabia nemi-
loasA a vrAjmwluT. Tot soiul
de rdzmerite, nenumArate cutre-
mure, incendiT dese, bolT la fie-
care deceniti, foamete groaznicA,
ocupatiunT diferite, revolutiunT
sIngeroase, ati fost partea aces-
tul mult incercat oras.
Vom inregistra aci in ordi-
nea cronologicA cele mal marT
nenorocirT ce ati dat peste Bu-
cure§ti, incepind cu secolul al
XVIII-lea:
In vara anuluT 1706, Bucu-
rqti fu bintuit de ciumA g epi-
demia secerA grozav printre o-
r4enT. Engel spune el aceasta
fu cauza pentru care Constantin
Brincoveanu pdrAsi orapl maT
de timpuria, instalindu-se la tara.
In 1718 i 1719, sub Nicolae
Mavrocordat, Bucurqti ca
toatl tara fu bintuitA de foa-
rtlete i ciumA ; o mare parte
din populatie fu seceratA. Fo-
tino zice cl in toate diminetile
se gasear' pe ulite oamenT mortT
de foame.
La 1719, sub Const. Mavro-
cordat, focul arse mal tot oraul.
Tot in anul 1719, in luna Fe-
bruarie, s'a aprins mAnästirea
Cotroceni g a ars tot inveli§ul
caselor g al chiliilor.
Tot atund, spune Cronica luT
Radu Popescu, «Dacia», dintr'o
casa micA i proastA ce s'a a-
prins, a fost atita foc in cit mer-
gind asupra CurteT Domne§tr, a
ars toate casele, scApind numaT
cele boltite, i trecind focul
31
peste curte a mers pAnA la mar-
gine, arzind tirgul, mAndstirele
casele boere§tT.
In 1738, in a III-a domnie a
luT Constantin Mavrocordat, ciu-
ma secerA din noti Bucurqti ;
cari murit atuncI (in tarA) de
ciumA oamenT 30000, i preotT
223, i 3 arhiereTyp.
In 1764, avem de inregistrat
revolta boerilor in contra luT
Stefan-VocIA RacovitA. Or4enii
se ridicA, trag clopotele i cer
imputinarea clArilor. Domnitorul
ir imprA§tie cu armata.
In 1769, sub Grigore Ghita
III Voevod, intrA volintiriT rug
sub comanda luT Nazarie. Po-
porul se unqte cu eT i incep
a mAcelAri pe TurcT ; chiar Dom-
nul e prins i trimes la Peters-
burg.
La 1770, Rugr infra din raoll
in capitalA. TurciI sunt bAtutl la
VA.cArqti de principele Repnin.
In 2 Noembrie 1793, in tim-
p .11 nopteT, a fost un mare cu-
tremur de pg.mtnt, care ruinI
cea mal mare parte din clAdi-
rile vechi.
De asemenea ciuma i foa-
metea flcurä multe victime in
acest an.
La I 5 Maiti 18o i, sub Mi-
hail Sutu, de frica Cirjaliilor luT
Pazvantoglu, maT toatä popu-
latia capitaleT fugi ; 70000 lo-
cuitorl luarA calea BrapvuluT.
In 1802 Octombrie 14, sub
Constantin Ipsilante, un cutre-
mur inspAimintAtor aduse prin
zguduirile sale ruina capitalei.
Curtea DomneascA suferi §i D om-
nitorul trebui sA fie gAzduit la
mAndstirea VAcAre§ti. Turnul
ColteT asemenea suferi mult pe
urmele acestuT cutremur; partea
superioarl a fost stricatA ca de-
sAvirgre. InAltimea acestui turn,
a fost de 48 metri, iar pAtratul
de la bazd avea 38 metri.
La 28 August 1804, Bucu-
www.dacoromanica.ro
BUCURETI
rqti devin prada focula i ard
In mare parte. Reproducem aci
nota interesana a unuT contim-
poran asupra acestuT trist eve
niment: ADuminecA la 8 cea-
surT ziva, tIrgul, buricul Bucu-
regilor, arzind toate prAvAliile,
i hanul Sf. Gheorghe, i hanul
erban-Voc1ä pAnA in zidul ha-
nuluT Coiçil,g la vale hanul luT
Mihaiti-VocIA, SArAria vechil cu
tirgul CuculuT, i la vale pAnA.
In casele luT Castrige. Fiind fo-
cul pAnA la opt ceasurl din
noapte, dind insA putinicA ploae
s'a g potolit. Poate vor fi fost
la 2000 prAvAliT cu case marT
micT §i boite, cl. Domnind
Constantin Alexandru Ipsilante
VoclAy. Ap dar cutremurul de
la 1802 i focul de la 1804,
schimbarl foarte mult vechia fi-
zionoma a orawluT.
La anul 1806 un foc nApraz-
nic a consumat 5-600 case g
prAvAlil din Bucurqti. In urma
foculuT, Const. VocIA Ipsilante
a dat mare ajutor bAnesc
inlesnindu-T la facerea
caselor celor arse g dind po-
runcl sl se facA casele la rind,
ca ulitele sA iasA drepte.
La 1812, in noaptea insta-
lAreT pe tron a DomnitoruluT
Caragea (12 Decembrie), alt in-
cendiu in Bucure4i. A ars pA-
nA in temelie palatul domnesc
din Dealul SpireT. Curtea a fost
nevoitA a se muta in casa Ba-
nulur Ghica, in fata SArindaru-
luT, care incepea de la casa
Satineanu pAnd in casa luT
Tache Ghica (fost Hotel Hu-
gues, azT hotel Paris din Calea
Victoria); iar in dos se intindea
panl in strada AcademieT, unde
e biserica Sf. Nicolae.
In ziva de 13 Decembrie 1812,
se iveste ciuma in Bucurqti, a-
dusA din Constantinopole de cl-
tre oameniT curtiT luT Caragea.
Ciuma din vremea lur Caragea
BUCURE§TI
a rAmas vestitA ; niel odatA a-
cest flagel n'a fácut atitea vic-
time ca atund. Muread cite 300
de oamenT pe zi in Bucuresti.
Contagiunea era primejdioasä
si violenta flageluld atit de pu-
ternick cA un om lovit de
dula era privit ca mort i p5.-
rAsit. Se instalase cite un lazaret
provizorid la Cioplea si la Du-
desti.
BoieriT i negutAtorif Cu dare
de minA fugiri. din Bucuresti,
orasul se pustiise si se auzea
numaT vaetele i gemetele celor
bolnavl si in agonie.
Abia dupA un an, boala a ince-
put a se domoli i lumea a se
readuna in oras.
Revolutia luT Tudor din 1821,
bAgl spaima intre locuitorii o-
rasuluT.
Aricescu ne spune cA atund
boieriT marl i miel si top' lo-
cuitoril orasuluT, ingroziti de ve-
nirea luI Tudor si Ipsilante, fu-
gira din oras spre a se ascunde
unif pe mánAstirile din ju-
rul Bucurestilor, altil pe la mosiT,
altiT pe la orasele de sub muntl,
altir se refugiará in Austria.
PrAvArtle negustorilor ì casele
boerilor eral' inchise, plinea
carnea lipsead, banT nu se maT
gdsead, capitala parea pustie, pe
strade se vedead numal vaga-
bond.
La 1831 Bucuresti sunt bin-
tuitT de holerá. ; ad murit 2169
de oameni in Bucuresti, i anu-
me din:
Vopseaua galbenA, 580; verde,
522; role, 161 ; albastrA, 418;
neagrk 488.
In 837, Bucuresti, in urma
unor ploT torentiale si neintre-
rupte, sunt inundatT.
In 1838 s'a intimplat un vio-
lent cutremur, cutremur care
s'a indas peste toata tara.
Voc16.-Ghica a adus, imediat
dupa nenomcire, pe un invAtat
www.dacoromanica.ro
82
geolog, prof. Schtiller din Saxo-
nia care a studiat structura
geologicA a tAreT cit i cauzele
probabile ale cutremurulur.
In 1847 avem de notat cel
maT mare incendia, de care a
fost bintuit Bucurestiul.
In noaptea de Paste, 23 Mar-
tie, a izbucnit un groaznic foc,
arzind pArtile cele mal popu-
late ale orasuluï. Focul a con-
tinuat si a doua zi.
Era bite° flacárl Vergu,
LucacT, UdricanT i Pelea. Ad
ars 13 tnahalale i urmdtoarele
biserici: Sf. Dumitru, biserica
DomneascA din Curtea-Veche,
Sf. Anton, BArAtia, Sf. Gheorghe
Vechid, Sf. Gheorghe-Noti, Sf.
Mina din mahalaua Stelea, Ver-
gu, UdricanI, LucacT, Ceaus-
Radu i Sf. stefan.
Spaima i sArAcia fu mare
printre locuitorT. Veni la fata
locului Domnitorul Bibescu
mingliA pe cei atit de greti in-
cercatT.
In acea zi se convoca un
mare sfat la Curte, la care luarA
parte, sub presidentia Domnito-
rului Bibescu, Mitropolitul si cu
sfatul extraordinar.
In urma acester consfAtuirT,
Vodá Bibescu porunci a se da
din casele obstesti urmAtoarele
sume :
Mitropolia i Episcopiile, a
patra parte din venitul lor pe
un an, ceea ce facea aproxi-
mativ suma de 500000 leT ; Casa
Centralk suma ce va rAmine
disponibilA dupA intimpinarea
cheltuelilor hotArite pentru ca-
sele facAtoare de bine, aproxi-
matiV 200000 le! ; MAnAsti-
tirile inchinate, indoita zeciu-
lata din venitul lor pe un an,
700000 le!; Casa visterief din
§ rezerveT, 300000 leI; ¡caía pe
o lunI a tutulor amploiatilor
civil! si militar! de la 300
In sus, 300000 leT; din rezerva
BUCURE§TI
caselor magistraturilor tuturor
oraselor PrincipatuluT, 200000
le!. In total 2200000 leT. Aceste
sume furA impdrtite la ce! atinsT
de nenorocire, pentru a'si re-
clAdi casele.
Domnitorul Bibescu a dat din
casa sa particularl o suma de
200000 leT, in afarg. de 30000
fr. clati mar tirzid. Sultanul Ab-
dul-Medjid a trimes darurT in
banT, de asemenea i ImpAratul
Rusiei. Darurile ion se urcarA
la suma de t00000 leT.
In acelasi tirap VocIA-Bibescu
fAcu apel la populatiunea
spre a veni in ajutorul incendia-
tilor, numind o comisiune, pen-
tru a primi subscriptiile, com-
pusl pentru partea boereascl
din Logofetir Emanoil BAleanu,
loan Filipescu i Clucerul G.
Marcovid; lar pentru partea ne-
gutAtoreascl de Clucerul Opran,
Hilel Manoach, Pitarul M. Cali-
faru, Cerlenti, Xanto i Ioan
Ghermani.
Tot in acest scop s'a numit
o comisie de catagrafie care sA
adune gstiintele cele mal temei-
nice i nepArtinitoares de top'
aceia carT ad fost bintuiti de
grozavul foc.
In acelasT timp, Domnitorul
Bibescu aflind cá. uniT negutl-
tod de materialud de clAdid
vor a specula cu nenorocirea
obstieT, a dat ordin ca nimeni
sl nu ridice preturile materia-
lelor, cAcT alt-fel IT va pedepsi
asprir ccAcT niel o pravilA nu
iartá asta».
De asemenea lucrAtoriT n'ad
fost ingAduiti a urca preturile de
muncA.
Incet-incet toate cuartierele
s'ail rezidit i reparat, afarl de
bisericile Sf. Mina, din mahalaua
Stelea i Sf. Anton, din piatI.
In 1854 a fost de asemenea
o epidemie de holerA.
In 180 si 1873, Bucurqd
BUCURE§TI
maT fost iarlsT bintuiti de a-
ceastA boalA.
La 1892, Octombrie in 2, a
fost un cutremur, care a durat
30 secunde.
Imprejurimile Bucureftilor.
Satele. In imediata impreju-
rime a Bucurestilor se numAr5. :
La N. Bdneasa, sat, in apro-
pierea cAruia se af1á un hipo-
drom al societAtei Jockey-Club.
In Aprilie si Septembrie, mar
cu seamd in zilele de DuminicA,
se fac aci alergärT de caT cu
premiT. E foarte vizitat in zilele
de curse, cind se pune la dis-
pozitia vizitatorilor trenurT spe-
ciale. Primária este pe cale a
cumpAra padurea de la BAnea-
sa pentru a o transforma in parc
municipal public.
De Bdneasa tin si satele: He-
rAstrdul, Plumbuita, Floreasca si
Teiul, locurT unde vin Bucures-
tenif, maT cu seaml in zilele de
serbAtorT, sl petreacA. Aceste sa-
te sunt situate pe lingä helestae,
din carT se pescuesc rad si pesa.
In Sulzer gAsim urmdtoarea
descriere a HerAstrAuluT, asa cum
a fost in vechime :
«La Herástrai (care poartd
aceastA numire dupa un herAs-
trAti mecanic ce era asezat acolo),
Domnitorul Alexandru Ipsilante
a ordonat a se construi aproa-
pe de lac (helesten) o casa de
petrecere de lemn in gustul
turcesc care servA Cu atit mal
bine de plimbare obicinuitA no-
bilimeT Bucurestilor, cu cit de-
pArtarea eT este de abia o ora
de suburbiile acesteT resedinte
'princiare. Helesteul de lingA a-
ceastA casI de placere e intins,
foarte limpede si are in mijloc
o micA insull imprejurul cArela
Doamna, insotitá de damele cur-
te!, obicinueste a se preumbla
inteo saicI sati luntre mare, si
in resunetul melodiilor turcestI,
care plac cu deosebire si misa
667a Jla olo .Dhlloaar Goograflo. Vol, II
33
inima Grecilor si mal ales a
sexuluT frumos al acesteT na-
tiunr».
Ceva mal la N. de Bäneasa
se alll situat satul Grefoaicele,
fosta proprietate a d-luI avocat
Aristid Pascal. Mosia Grefoaicele
a fost impArtitä de proprietarul
eT in loturr miel, pe carl le-a
vindut cu usurintA de plata la
diferitl locuitorT din Bucuresti,
clutind cu modul acesta a fonda
un orAsel noti de lucrAtorT, Bu-
curesti-NoT, in genul celor din
jurul Viene si al Parisulur. Ati in-
ceput deja a se clAdi case, vile
cu grddinT spatioase. Pentru ca
lucrArile sA mearg5, maT repede
s'a constituit o societate finan-
ciará cooperativA, care a si in-
ceput operatiunile eT.
La N.-E. e Colentina, mide
e si spitalul cu acelasT nume ;
Märcuta, unde e ospiciul de ne-
bunT si Pantelimonul, unde e un
ospiciti de infirmI.
La S.-E., vine VAcAresti, unde
se aflA inchisoarea cu acelasT
nume (Vez! § Criminalitatea).
La S. Magurele, proprietatea
familier Otetelesanu, o locali-
tate ceva maT depArtatA de Ca-
pitalA, care odinioarä era foar-
te vizitatA pentru parcul eT i-
mens si bine ingrijit, in mijlo-
cul cAruia se af1à un lac, pe care
se puteati face preumblArT cu
barca. Astl-zI fiind donatA Aca-
demieTRomtne, aceasta a insta-
lat acolo un institut de fete,
intretinut din fondul donatorilor.
La V. vin localitAtile Ciure-
lul, Cringasi, Tigania, Chiajna,
etc.
Meïncistirl. In jurul Bucu-
restilor se af1à mal multe mA-
nAstirT, si anume :
MAnAstirea Cernica la Est
este depArtatä de o oil de Bu-
curesti. Ea se aflä asezatA pe
doul insule din lacul Colen-
tina. MAnIstirea Cernica a fost
www.dacoromanica.ro
BUCURWTI
fundatà de marele Vornic Cer-
nica tirbeiti s'i s'a populat in
scurt timp ; astA-zI este una
din cele mal marT chinoviT de
cAlugArY ale tärd rominestT si
locul de inmormintare pentru
crestiniT mal evlaviosT din ca-
pitalA. Intre bisericile sf. Gheor-
ghe si sf. Nicolae se aflA un
helesteá.
Depártare de o ora de la a-
ceastà mánAstire si dou5. de
Bucuresti se afina N.-E. ml-
nástirea PasArea, chinovie de cl-
lugArite. MAnAstirea Paskrea se
af1ä situatä pe lacul PasáreT. Ea
a fost ziditá la anul 1813 de
TimoteT, Arhimandritul Cerni-
en Monahele de aci se indeletni-
cese pe lingá cele bisericestr si
cu lucrul miinelor, fácind mo-
hairurT si diferite pinzeturl.
MAndstirea Tiganqti, se aflA
situad. la N. de Bucuresti si la
o distantA de treT ore. MdnAs-
tirea TigAnesti e una din cele
maT marl chinoviI din tara. A-
§ezatA pe o limbl de pAmint
intratA in lacul BAlteni, are in
fatA o pAdure deasl. Pozi-
t'une frumoasl. Ea a fost fun-
datA la anul 1812 de staritul mA-
nAstireT CAldArusani, Dosotehl si
cu ajutorul d-lor Radu Golescu,
G. Florescu si alta'. MaT inain-
te-vreme aceastA mAnIstire era
locuitA de monahT si avea o
mica bisericA de lemn de birne,
care a dus-o la satul Amarul, de
11110 Mizil, unde existA si azI.
Acum mAnAstirea este locuitA
de maid, care pe lingl servi-
ciul bisericesc se mal indeletni-
cese si cu lucrul de minA, fl-
cind covoare, pinzeturf, etc.
DepArtare de patru ore de
Capitall, la Nord, se aflA mA-
ndstirea de monahl CAldáru-
sanT, asezatA pe o limbá de pl-
mint intratA in lacul CAldAru-
sani ce se formeazà la intilni-
rea cu pldurea VlAsid. Ea era
5
BUCURE$TI
pdnd in timpul lul Mateiti-Ba-
sarab un loc de schivnicie
de scdpare al Rominilor din
satele invecinate; pe atuncr a-
vea numal o unja bisericutd si
pustnicI.
La anul 1638, Mateiti Basa-
rab, dupä un rdzboiti ce a avut
cu Vasile Lupu, din care a esit
invingätor, a fundat biserica si
cetatea. Mändstirea s'a populat
si a fost in mar multe rindurI
un loc de addpost pentru Po-
pulaVa BucurestilluI. Si tua0a
acesteI mAndstirl este pi toreascd.
In vechime era situatd pe o in-
suld formatd de un lac, apoI in-
conjuratd de vestita padure a
VldsieI, asa cd indndstirea de si
cimpeand, Cu toate acestea
rivalizeazd cu cele de munte prin
pozitiune. Aci a fost alt-datä un
focar de literaturd romineascd.
Grigorie Mitropolitul, inainte
de alegere trdia in aceastd md-
ndstire ca simplu Diacon, ocu-
pindu-se cu traducerea de cdrtI
bisericestI in limba nationald.
Mändstirea Samurcdsesti se
af1à in comuna Ciorogirla-Dir-
vari in apropiere numaT de o
ora de Capitald. La spatele md.-
nästireI trece riul Ciorogirla.
Ea a fost fundan' la anul i8o8
de catre Vornicul Constantin
Samurcas si so0a sa Zinca.
Se aflà ad i acum ca staritä
monaha Sofia Eliade-Rddulescu,
fiica lur Eliade-Rddulescu.
Mándstirile acestea sunt vizi-
tate mult de Bucuresterif, mar
cu seam& in timpul vereI.
Bibliografie. - C. Alessandrescu,
Diclionar geografic al jud. Ilfov, 1892.
G. Assan, Cestiunea iluminatulurca-
pitalet, 1894.
Joseph l3auscher (soulTleur), Alma-
nach du Théatre de Bucarest, pour le
nouvel an 1S35.
Mihail Belador, Istoria Teatrulur,
1896.
Bucurefti, publicat In «Re-
vista rem/nae, 1862.
www.dacoromanica.ro
34
M. Berthelot, etc., La Grande
Encidopédie, (articolul Bucuresti).
Gheorghe Bibescu, Domnia tur Bi-
bescu, 1894.
Const. St. Bilciurescu, Guide de Bu-
carest, 1897.
(Col. Vlad. Blaremberg), Anuarul
Principatulul Tara RomInestl, 1542 (par-
tea relativa la Bucuresti).
Brockhaus , Konversations - Lexikon,
1893. (Articolul Bucuresti).
Carmen Sylva, Bucarest (In «Les Ca-
pitales du monde)).
St. Cucu, Proect pentru di:tribu-
lia aper tu oras, 1887.
N. Cuarida, Plan î,, relief al am-
plia Bucurefti, 1897.
Depozitul de rezbel, Plana/ impre-
jurimilor Bucurefti, (fara. datil).
Dr. Cornelia Diaconovich, Oraful Bu-
curefti, articol retiparit din (Enciclope-
dia rominas, 1895.
Dim. Frunzescu, Digionar totografic
fi statistic al Ronanier, 1572.
Carol G thi, Atusarte/ Bucurefttlor
pe 1597-95.
Alexander F. Heksch si Vladimir
Kowszewicz, Illustrirter Fahrer durch
die Ungarischen, Ost-Karpathen, Cali-
zien, Bukawina und Rumanien, 1892
(Cu un plan al Bucurestilor, diferite ve-
den si si o descriere).
Sta C. Hepites, Observa/luid' meteo-
rologice In Bucterefti, pe anul 1596.
- Determinarea inaltimer boro-
metrulur Instit. Meteorologic, la Ife-
rattrail i886.
- Clima Bucureftilor, 1885.
N. L Idicru, Istoria artelor frumoase,
1895 (partea relativa la istoria scoaleI
de bele-arte si a conservatorulta de muzica
si declamaiune din Bucuresti).
Gh. Ionescu, Spicuirr din arta tipa-
grafier, (lucrare inedia").
G. I. Ionnescu-Gion, Bucurefti in Hm-
pul Revolee/nena' franceze, 1891.
- La Presse roumaine, publi-
cat In revista franceza eRevue des R e-
vuese , 1896.
- Bucurefti fin& la r500,
1898.
- Dinebovila bucurefleana, arti-
col publicat in revista eTincrimea ro-
mita., 1595.
- Istoria Bucurestilor, lucrare
inedia.
Locot. Jigurtu, Plantel de la Cernica
la Manilla (desemn f. d.).
Dr. Hans Kraus, Rumanien und Bu-
carest, 1896.
A. L. Bucarest, Manuel du Voyageur,
1879.
BUCURETI
Grigore I. Lahovari, Cite-va etimolo-
gir geografice romine, In eBuletinul So-
cietatiI geografice romInes i 886.
Pierre Larousse, Grand Dictionnaire
universel du XIX-me Sale, (articolul
Itucuresti).
E. Levasseur, L'Eterope, (moins la
France), 1890.
Ion P. Licherdopol, Bucurefti, 1889.
Meyers Konversations-Lexikon, i 894,
(articolul Bucuresti).
Ministerul financelor, Budget general
de veniturr fi chelluelr pe exerciOul
898-99.
Gh. Moceanu, Memoriile mele, 1895.
(Partea relativa la sport).
M. G. Mumuianu, Plan perspectiv al
orerfulur Bueurefti, 1895.
Preotul Grig. Musceleanu, Montemen-
tele strabunilor, 1873.
l'apadopol-Calimah, Istoria fondarer
Bucurefti, 1582.
Major D. Papazoglu, Calendar pe a-
nul z369 (cu plauiul capitaleI Bucuresti).
- Carnuza saa conducatorrel Bu-
cureftiulur istoric fi pitoresc, cu planul
capitalei, 1871.
- Harta calei ferate din L'une-
refti la Giurgia, 1571.
- Bucurefti, capital(' Rominier,
(plan), 1871.
Locotenent-Colonel Papazoglu, Islario
Bucureftilor, i S92.
Dim. Penescu, Memoria astepra ape-
lar firuginoase de la Vdcarefti, 1873.
Sub-locot. Pontbriant, Bucurefti-Slo-
bosia-Clenceni, (plan topografic, f. d.).
Primaria comunel" Bucuresti, Detrae
de seama, pc anil 1894-951 96-97 fi
97-98.
- Anuarul statistic al orafulur
Bucurefti, pe anil 1595 si 1896.
- Rapar/ astepra chestiuner afier,
1 895 .
Elisée Reclus, Nouvelle g,:ographit
universelle, 1890.
Locot. C. B. Segarceanu, Itinerarul
drumulur de la Bucurefti spre
1873.
- Itinerarul a'rumidurele /a Bu-
curefti, trecind prin Jilava, Vidra, du-
cindu-se la Tirgul-Vestel (o foae manus-
cript, In biblioteca Marcha Stat-Major).
D. P. Sesquières si Gr. Cerchez, Bu-
curefti (planul orasuluI), 1883.
Chr. D. Staicovicl i F. Robin, Sta-
tistica 1898.
Franz loseph Sulzer, Glundriss der
Ilaupstadt Bukarest in der Vallachei,
1781, plan al orasulul Bucuresti, In
eGeschichte des Transalpinischen Da-
ciens, etc.)
 BUCURESTI
Grigore Tocilescu, Istoria Bucurefti-
lor, articol publicat In revista eTinerimea
romlnii, 1898.
Istoria Rondad, 1894.
V. A. Urechili, Istoria IS'coalelor, 5892.
Istoria Ronanilor, so volume,
5891-98.
Varino, Guides-Album, Roumanie,
1896.
Sub-locot. Zosim, Recunoafterea mi-
litar& a drumulur de la bariera Filaret
la satul 7ilava, (f. d.).
, Apele Bucureftilor fi Proectul
Radu, 1898.
, hinerarul drumulur de la Bu-
curefti la satul (In biblio-
teca Marelui Stat-Major).
Bucuresti (Gara-de-Nord), sta-
lid, de dr. d. f., jud. Ilfov, pl.
Dimbovita, com. Bucuresti, de-
parte de statia Chitila de 9.5
kil. Inaltimea d'asupra nivelulur
marir de 70'1,14. (Vez! cuvintul
Bucuresti, § Mijloace de comu-
nicatie).
Bucuresd (Filaret), statie de
dr. d. E, jud. Ilfov. (Vez! Fi-
laret).
Bucuresti, sat, in partea de S.
a comuner Salageni, pl. Podo-
leni, jud. Falciti, asezat pe ma-
lul Prutulur, pe o suprafata de
245 hect. 6o aril. Are o popula-
tie de 71 fam. cu 247 suflete,
din carT 58 contribuabill.
Bucuresti, fost sat in jud. Ilfov,
In secolul al XVI-lea. In arhi-
vele Mitropoliel de Bucuresti
(Condica relativä la jud. Ilfov)
se gaseste un act din 12 Mar-
tie 1580, prin care Calota, pos-
telnicul i jupineasa sa Caplea
dad lur Dragomir Vornicul sa-
tele Clejani, Valcanesti, Bucu-
refti, Ciumesti si Salda.
Bucuresti, fost sat, jud. Tecticiti,
situat la vre-o 3 kil. spre S. de
Nicoresti, in partea de E. a
Tecucelulur. Nu se stie din ce
cauza s'a desfiintat. Parte din
35
locuitorl sunt in Nicoresti, lar
parte in satele vecine. AstazI
este pamint arabil, proprietatea
d-lur Iancu Corban.
Bucuresti, fost sat pe apa Ve-
del, in jud. Teleorman, despre
care ne vorbeste un hrisov din
secolul al XVII-lea al Mitropo-
fiel de Bucuresti (Condica No.
5) ca fiind mosia vel-comisulur
Bunea Gradisteanu.
Bucuresti, fost sat in jud. Vil-
cea, de care pomeneste un hri-
sov de la 1392 al manastirer
Cozia.
Bucuresti, numire vechie a cit-
tunulut Erculesti, com. Vilcele,
jud. R.-Sarat.
Bucuresti deal, in jud. Mehe-
dinti, plaiul Cerna, pe terito-
riul com. mi-. Balta ; ad se po-
vesteste cä a fost drciuma lur
erban-Vorld. In acest loc s'ati
gasa banT si arme ingropate.
Bucuresti, deal, in corn. rur.BA-
sesti, plaiul Cerna, jud. Mehe-
dinti.
Bucuresti-MicI, thrufor,(v. Bu-
hus, erg in comuna Buhus, pl.
Bistrita, jud. Neamtu).
Bucuri, deal, In jud. Muscel,
la Vest de comuna Contesti,
plasa Argeselul, care domina
valea Argeselulur. Acest deal
cade Intre riul Argesel si com.
Titesti.
Bucuroasa, maha la, In jud. Me-
hedinti, plasaBlahnita, com. rur.
Bucura.
Bucurului (Dealul-), deal, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.
Cernatesti, continuindu-se din
dealul Triesteniculur.
www.dacoromanica.ro
BUDA
Buda, com. rur., pl. Bistrita-d.-s.,
jud. Bacati, asezata. In valea Bis-
triter. Se margineste la Est cu
teritoriul com. Racova, de care
se desparte prin riul Bistrita ;
la N. cu riul Bistrita, care o
desparte de com. Buhus, jud.
Neamtul ; la V. cu com. Blagesti;
lar la S. cu Slobozia-Luncanr.
Comuna este udata de 0.1111
Prajoaia, care se varsa in 011111
GIrla-Moarer, de pe dreapta Bis-
triter. Aceastä comuna s'a des-
lipit din com. Blagesti. (In «Sta-
tistica» din 1874 se &este u-
nja cu Blagesti).
Totalul paminturilor de cul-
tura este 248.82 de hectare.
Dota sate o alcdtuesc : satul
Buda, situat pe malul drept al
Bistriter i catunul ipotele, la
apusul sati.
Comuna are 309 case; o sin-
gura biserica, ruinata insa, asa
cä nu se oficiaza in ea, situata
In satul Buda, cu i preot i 2
cintaretr; 8 circiumr.
Populatiunea se compune din
1330 suflete, apartinind la 309
familir nomine si 5 de Evrer.
Dupa nationalitate se deosebesc
In 1317 RominT i i 3 EvreT, totT
de protectiune ronfing.
Se &ese : 60o agricultor!,
91 meseriasT, 2 comercian!, 6
cu profesiunT libere si 6o mun-
citorT.
tit't a citi si serie numar 9
persoane ; restul de 1321 nu
stiti carte.
Animale sunt: 19 cal, 522
vite cornute, 28 porcI si 107
or, carr apartin la 7 proprietad
si care áúprodustn 1891 2 4.kgr.
tina amestecata.. Sunt 16 stupr de
albine, care dad anual 61968
kgr. miere i 20656 kgr. ceara..
Dupd budgetul pe 1891-92,
veniturile comuner sunt de 4845
le!, 94 banT; iar cheltuielile de
2768 ler, 6o banr.
Teritoriul comuner are o in-
 BUDA
tindere de 464.75 hectare. Nu
se aflA pe dinsul niel o proprie-
tate mare. PAdurT marT nu sunt,
ci numal cringurr.
Reedinta comuneT se aflA la
o depArtare de 21 kil. de Ba-
clii, de 5 kit. de Girleni, rqedin-
ta plä.§eT, §i se gAsqte pe calea
vecinall-comunall Valea-luT-Ion-
Podul-LespezT, dimpreun cu B1A-
ge0. Se aflA depArtatA Cu 7 kil.
de BlAgWi Cu II kil. de Slo-
bozia-LuncanT.
Buda, com. rur., in jud. Doro-
hola, pl. Herta, la 6 kil. de
Herta, re§edinta plA0lor Herta
Prutul-d.-s., 0 la 38 kil. de
Dorohoiti, formatA din satele :
Buda-Mare, Buda-MicA, Miho-
reni-Stavrat, Mogomti, Pasatul
Slobozia, cu rqedinta prima-
riel in satul Buda-Mare. Are o
populatie de 667 fam. cu 2655
suflete. Are 7 bisericT, deservite
de i preot, 5 cintAretT i6 pala-
marT ; o coalä, cu un invAtAtor
0 50 elev1; 978 hect. pAmtnt
sdtesc ; 2455 hect. cimp a pro-
prietAter, Cu 12384 hect. 85 ariT
pAdure ; 2 iazurT 0 28 0 jum.
pogoane vie.
Budgetul in 1889-90 era la
veniturT de leT 4266, 0 la chel-
tuell de leT 4266.
Vite marl albe cornute sunt
1559, oT 388, capre 1, caT 277,
porcI 572; stupT 299.
Buda, com, rur., in plaiul Rim-
nicul, jud. R.-SArat, pe piriul
cu acela0 nume. luat nu-
mele de la piriul Buda.
Este nezatA in partea vesticA
a judetuluT, la 20 ldl. spre N.-V.
de R.-SArat, i in partea rAsA-
riteanA a plaiuluT, la 7 kil. spre
S.-E. de com. Dumitre0i, re-
edinta plaiuluT. Comunele in-
vecinate sunt : Dedule0i, la 5
kil.; DAnule§ti, la 3 kil.; Pando0,
la 8 kil.; Valea-SAlcieT, la 9 kil.
www.dacoromanica.ro
36
Se mArginqte la Est cu com.
DAnulqti, de care se desparte
prin riul Rimnicul-SArat ; la Nord
Cu Dumitre§ti, de care se des-
parte prin dealul Gorunulul; la
S. cu Dedule0i, de care e despAr-
titA prin dealul Poiana-PAruluf.
Este din regiunea dealurilor,
brAzdatA la Nord de dealurile
GorunuluT, CAtAutul; la Vest de
dealurile Dorul, Mita, al-FeruluT,
Piscul-TauruluT, Poiana-PArulur ;
la S. de Dealul-Dedule0ilor.
Riurile carr o udl sunt : Rim-
nicul-SArat la E. 0 afluentiT sAT:
CAtAutul, Valea-Largd, unja cu
Buda 0 Valea-Rea.
CA.tunele carT o compun sunt:
Buda, rq edintA, Muce§ti, la Nord,
ToropAlqti, la Est.
Suprafata comuneT este de
3500 hectare, din carT 50 hect.
vatra satelor, 1510 hect. ale lo-
cuitorilor, 1930 ale proprietIteT
private.
Populatia este de 441 familif,
Cu 1777 suflete din carr : 862
bArbatT 0 615 femeT; dupa sta-
rea civilA: 882 cdsätoritT, 775
necAsatoritr, 70 vAduvI ; dupà in-
structiune : 17 tiú carte ; totT
sunt RominT.
In comunA este o bisericA, cu
hramul Adormirea-MaiceT-Dom-
nuluT, ziditA in 1827 de Mihail
Despu i sotia sa, cu preotiT Ion
S tanciu, Mihail Necular i locui-
torl ; are 17 pogoane pdmint ;
preot, i cintdret ii paracliser.
Comuna are o §coalá de bA-
etT, fondatA in 1828 de comuna,
cu I invAtAtor i cu 41 elevT
inscrig.
Calitatea pAmintulur este me-
diocrA, terenul fiind pietros,
muntos i putin propria agricul-
turil. In ce privqte cultura pl-
mintuluT, comuna are: 680 hect.
arabile, 250 hect. ima, 960 hect.
pAdure, 244 hect. vil, 950 hect.
finete 0 357 hect. neproductive.
LocuitoriT ati 19 plugurT,
BUDA
incas% Cu apA; 2132 capete de
vite, din carT : 570 boT, 220
vacr, 50 cal, woo oT, 40 capre
252 rimdtorr. Lemnäri i rotA-
ria sunt micile industriT ale
locuitorilor. Sunt in comunA
cojocar, I potcovar, 3 mAce-
i bolangia §i 6 rotar. Co-
larT,
mertul este activ i constd in
import de coloniale, instrumente
agricole i in export de vin,
vite, cereale i obiecte de do-
gane. Transportul se face prin
gara Sihlea, la 18 kil. spre E.
Sunt 7 comerciantf (I strdin),
apoi 3 bilcanI si 6 circiumarT.
CAile de comunicatie sunt :
1. calea judeteang. ce pleacA din
oraul Rimnicul-SArat, trece prin
BAbeni-DedulqtT §i comunA,
se duce la Dumitre0i-Chiojdeni-
Jitia; 2. spre DAnule,ti; 3. spre
Valea-SAlcier.
ContribuabilT sunt 462. Ve-
niturile sunt de 3326 Id 99 banT,
iar cheltuelile de 2927 Id 79
banT.
Buda, com. rur., pl. StAni§eSi,
jud. Tecuciii, compusl din cd-
tunele : BrAtoaia, Buda, DAnAilA,
Putinele, Salahorul i FArcaul. E
situatA pe Valea-ZeletinuluT, la o
distantA de 84 kil. de Tecuciti
la 5 kil, de re§edinta plA§eT
(tirgul S tAnie0).
Are o populatie de 1391 su-
flete, din carT 372 capT de fam.,
303 contribuabilT, locuind in 435
case. StrAinT sunt 25, EvreT.
Comuna are o suprafatI de
2340 hect. 91 ariT, din care
1305 pAmint arabil 0 472 hect.
0 72 ariT pAdure, din care
385 hect. §i 72 ariT sunt ocu-
pate de pAdurea statuluT, 107
hect. acoperite cu viT i TOO
hect. 0 96 ariT vatra satuluT.
Statul are 443 hect. pAmint
arabil.
Tererml acesteT comune este,
In mare parte, acoperit cu dea-
BUDA
lurf si padurT; aceste din urma
ocupa culmea si coastele dea-
lurilor. Partea despre E. Zele-
tinuluT este mar productiva, fiind
compusa din pamInt argilos,
cea de V. este neproductiva
din cauza pamintuluT clisos.
Valea-Zeletin u lul este productivä
in finete.
Ocupatia de cdpetenie a lo-
cuitorilor este : agricultura, cres-
terea vitelor si cultura vier ;
parte dinteinsiI se ocupa si cu
dogaria, rotaria, cizmaria, etc.
In comuna se afld o moara
de foc facutä. in 1892.
Comertul consta in exportul
produselor agricole si al vinulur
in orasele Birlad, Bacad si t'ir-
gul Podul-Turculuf.
Loc. ad : 322 bol, 318 vacT, 17
taurT, 160 cal, 50 epe, 5 arma-
sarT, 767 oT, Io0 capre, 200
porcI; 270 stupT.
Comuna are 2 scolT. Una se
afla ip s. Buda, avind un local
anume facut pentru scoala si da-
tind din anul 1869. Se fre-
cuenta de 34 copiT (32 baetT si 2
fete), din numarul de 115 (59
baetl si 56 fete) in virsta de
scoala. A doua este in satul
Putinele, si dateaza din anul
1892. Se frecuenta de 28 copiT
(25 baetT si 3 fete), din numa-
rul de 68 copiT (53 baetT si 25
fete) in virsta de scoald
ticl carte 186 barbati si 24
femeT.
In aceasta com, se afla. 2 bi-
serie!: una facuta din lemn de
stejar la 1800 si cea din catu-
nul Buda, zidita la 181o, Iulie
4. Sunt intretinute de poporenT
sí sunt deservite de I preot si 2
cintaretT. arciumT sunt 9; in
cdtunul Buda este si o bacanie.
Se crede ca numele acesteT
comune ar veni de la unul,
Budeanul, primul locuitor care
a venit din Buda-d.-j. (com. Cor-
bita), cam pe la 1750, si cu altl
87
locuitorT s'a asezat in Valea-
ZeletinuluT, forruind satul Buda,
de unde sl-a luat numele si co-
muna. LocuitoriT sunt in mare
parte razesT, iar restul clacasT.
Se margineste la N. cu com.
Colonesti, la S. cu com. RAchi-
toasa, la E. cu com. Avramesti
si Lalesti (jud. Tutova), care
servesc si ca limita intre jud.
Tecucid si Tutova, la V. cu
com. Stanisesti. Com, are for-
ma unuT trapez ; laturea de E.
este formata de dealul Tutova,
cea de V. de Dealul-Dcbrotfo-
ruluT ; cele-l'alte laturT sunt for-
mate de liniT conventionale.
In partea de V. a com., pe
zarea DobrotforuluT, se afla o
urma de sant, cu o suprafata de
512 m. p. Aceasta localitate,
care se numeste Cetatuia, era
inconjurata de padurT priincioase
pentru aparare.
Buda, sat, pl. Bistrita-d.-s., jud.
Bacati, resedinta comuneT cu a-
celasT nume. Se aifla asezata nu
departe de malul drept al Bis-
triteY. Are 170 case ; o biserica
deservita. de 1 preot si 2 din-
taretT. CapT de familie sunt in
numar de 169, sufl. 563, printre
carT 7 EvreT. CirciumI sunt 4.
Animale: 14 caT, 279 vite cor-
nute, 23 o! si 14 porcr.
Buda, sat, din com. Braesti, pl.
Cirligatura, jud. Iasi, situat pe
o vale, in marginea padureT, spre
S.-V. de satul Braesti. Are 54
fam. sati 321 loc. lingurarr si
ursarr locuind In niste bordee.
Numarul vitelor este de 81
capete, din carT : 28 vite mar!
cornute, 5 cal, 34 oT si 14 fi-
matorT.
Buda, sat, resedinta com. rur.
Buda-PrisicenT, pl. Sabarul, jud.
Ilfov. Cade la V. de Bucuresti,
pe malul sting al riuluT Arges.
www.dacoromanica.ro
BUDA
Aci este un pod de vase, de
la care se percepe taxa. lama
pe ingheturT comunicatia este in-
trerupta si locuitoriT ocolesc, spre
a trece, pe la Malul-Spart. Cor-
purile legiuitoare ad votat de
curind constructia unuT pod intre
Buda si Mihailesti, pe calea Bu-
curesti-Alexandria, alocind pen-
tru acest scop in budget 870000
le!.
Satul se intinde pe o supra-
fata de 5 to hect. si are o po-
pulatie de 830 locuitorT RominT,
carT se ocupa cu agricultura si
cresterea vitelor. Intre Valea-
CornetuluT si Buda, locultoriT in
special se ocupa cu cultura tu-
tunuluT, cartofilor si usturoiuluT.
ET sunt mult aplicatT spre co-
mert. Mal nu e tirg in tara ne-
cunoscut de el.
Din teritoriul satulur, d-na
Frederica Paleologu si d-1 M.
Xanto ad 98 hect. si locuitorif
412 hect. Se cultiva tot terenul.
Are o biserica, cu hramul
SfintiT ImparatT, deservita de 2
preotT si 2 cintaretT; precum si
o scoala mixta frecuentatit o-
bicinuit de 26 elevI si 2 eleve, cu
intretinerea careia statul chel-
tueste anual 1080 le!, lar com.
830 Id. Localul s'a construit de
judet in anul 1887 si costa
6473 lel.
Comerciul se face de 4 cir-
ciumarT.
Numarul vitelor marT e de
455 si al celor micT de 429.
S'ad stabilit in sat 2 strainf.
Pentru apararea satuluT de
inundatiT, locuitoriT ad facut in
dreptu-T zagazurT.
Buda, sat, in plaiul Rimnicul, jud.
R.-Sarat, catunul de resedintä
al com. Buda, asezat la mijloc
pe piriul Buda, de unde .9'-a
luat numele. In vechime se nu-
mea Buda-Vechia. Are 500 hect.,
si o populatie de 262 fam., Cu
 BUDA
1021 suflete, din carr 281 con-
tribuabili, 14 stia carte. In sat
e o biserica si o scoald.
Buda, sat, in jud. Roman, plasa
Fundul, com. Bozieni, linga sa-
tul Bozieni. Populatia acestuT
sat este de 21 capT de familiT,
109 loc., din carl 9 stia carte ;
locuesc in 22 case.
Buda, sat, pe mosia i in com.
Dolhasca, jud. Suceava. Asezat
In ripa si pe coastele dealurilor
Strahotin la E. si Velnita la V.,
numara 165 case, populate cu
215 capT de fam. saa 719 sufl.
(36o barbatT si 359 l'eme°.
ContribuabilT sunt 120.
Vatra satuluT ocupa suprafata
de 85 &leí. Improprietaritl la
1864 si 1879 sunt 68 fruntasT,
94 mij1ocas1 s't 19 codal, sta.-
pinind 448 Miel si 30 prajinT.
Are o biserica cladita de sa-
tenr din lemn, cu patronul Sf.
Gheorghe, deservita de preoVI
din Dolhasca cu rindul si de
un cintaret ; o sopada rurala
mixta., cu un invatator pila de
comuna, infiintata la 1882 si
frecuentata de 23 elevl. Copir,
intre 7-12 anr, din raza scoalel
sunt 46 baetT si 47 fete.
Drumurile principale sala la
Lespezr (3 kil.) si la Dolhasca
(5
Buda, sat, face parte din com.
Corbita, pl. Zeletinul, jud. Te-
cucia. Este situat pe un platouBuda, sat, in jud. Tutova, plasa
inalt, la o distanta de 3 kil. Simila, com. Orgoesti, spre E.
si 650 m. de resedinta co- de satul Orgoesti. Are 145 lo-
muneT. Are o populatie de 129 cuitorT, din carl 9 stia carte ;
capT de familir, 468 suflete, lo-
cuind in 118 case.
Totl locuitoriT din acest sat
se ocupa numai cu rorária si fa-
bricarea multor obiecte de lemn.
Er ati o biserica situata in
partea de S. a satulul. Nu4 se
cunoaste precis data zidireT. In
www.dacoromanica.ro
38
1856 si 1874, a fost reparata
In parte, lar in anul 1894 s'a
reparat radical.
Buda, sat, face parte din comuna
Cu acelasT nume, jud. Tecucia.
Are o populatie de 534 suflete,
din carl To6 contribuabilT, lo-
cuind in 146 case.
Are o suprafata de 951 hect.
si 47 aril pamint razasesc.
care 89 locuitorT: 30 barbati, 4
femeT, 40 baetT si 5 fete. Aici
se allá scoala com., care se fre-
cuenta de 34 copiT (32 134.0
§i 2 fete).
Biserica ce se afta in acest
sat este fAcuta de locuitorl in
anul 1810. Ea are hramul Sf.
Nicolae.
Buda, sat, in jud. Tutova, plasa
Simila, spre N. de oras. Are
238 loc., din cae' 18 stia carte;
73 case. Formeaza com. Buda,
cu catun ele: Patrascani, Plesesti
Gavanul. Toata comuna are
824 hect., din carl 4 nelucra-
toare si 4,25 hect. lived cu
prunl. Comercia se face de 16
persoane, din carT : ro RominT,
4 Evrel i 2 strainT, in 16 sta-
bilimente comerciale, din mil lo
circiumT. Are o scoala primara
de bletT si I de fete. In co-
muna este o biserica. Contribu-
tiunile directe ale locuitorilor a-
ceste/ comune ating suma de
7057 ler.
54 case.
Buda, sat, jud. Vasluiu, spre S. de
Rafaila, la o distanta de 6 kil. E
situat in marginea piriuluT Stem
nicul, pe o supraf. de 519 hect.
Are o populatie de 124 fam.
saa 623 suflete. Are o biserica,
BUDA
deservita de I preot si 2 cin-
taretT. Numarul vitelor: 342 vite
marT comute, 426 or, 15 capre,
57 cal, 146 rimatorl §i 202 stupT.
Buda, cdtun, al com. Cisldul, jud.
Buzda, Cu 500 loc. §i 123 case.
Are doul catunase, Birlesti
Craciunesti, alipite de dinsul. Pe
teritoriul acestur catun sunt rui-
nele cetater Doamna Neaga. Pe
aci, cind plaiul Buzaa tinea de
jud. Sacueni, era drumul locui-
torilor din acest piala la Bucov.
Buda, atun, com. Ocnele-Marl,
pl. Ocolul, jud. Vilcea. Ad lo-
cuitorir se ocupa mult cu
ria. Are o biserica vechia, care a
servit multa vreme de schit.
Buda, stafie de drum-de-fier, ju-
detul Prahova, pl. Tirgsor, co.
muna Paulesti, pe linia Ploesti-
Predeal, futre statiile Ploesti si
Inaltimea d'asupra ni-
velulul maril e de 208.78 m.
Venitul acesteT statil pe anul
1896 a fost de 31921 leT, go b.
Buda, deal, jud. Bacla, pl. Mun-
teluT, de pe teritoriul com. Po-
durile.
Buda, deal, pl. Bistrita-d.-s., jud.
Bacaa, situat la V. comuneT cu
acelasT nume.
Buda, deal, judetul Bacan, plasa
Tazlaul-d.-s., com. Bucsesti, care
apartine sireT de dealurT dintre
Tazlaul-Mare i Trotusul.
Buda, deal, in partea de E. a
com. Copalaul, pl. Cosula, jud.
Botosani.
Buda, deal, in partea de S. a
com. Dracsani, pl. Miletinul, jud.
Botosani.
Buda, deal, in partea de V. a
 BUDA
satuluf Stroiesti, com. Zatu-
noaia, jud. Botosani. Se prelun-
geste In com. DrAcsani.
Buda, deal, ling5. satul Buda,
comuna BrAesti, pl. Cirligatura,
jud. Iasi.
Buda, deal, com. ,Genuneni, Pl.
Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
Buda, pilla, in jud. Buzdti, com.
CislAul, format din izvoarele
Zidul i Dogari, care dupà ce
inconjoarä ruinele ceateT Doam-
na-Neaga., se teunesc putin mal
jos. Primeste apoT Izvorul-Rece,
trece prin cAtunul Buda, unde
i se dA numele de Izvorul-BudeT
si merge de se vars1 in riul
Cricovul.
Buda, loc icolat, com. Frincesti,
pl. Oltul-d.-s., jud.
Buda, nzahala, face parte dih
orasul Tecuciti, situatä in par-
tea stingA a riuluT Birlad, strA-
bAtutA de strada Cuza-VodA,
avind la E. barierea PrutuluT.
Buda, mofie a statuluT, in jud.
com. CislAul, pendinte
de Episcopie. Are numal 30
hect. arabile, care s'ati deslipit
de pAdurea Buda si s'ati alipit
mosieT Runceni, din com. Jugu-
reni ; se arendeazA impreunA
cu Runceni.
Buda, mofie a statuluT, In judetul
Roman, pl. Siretul-d.-s., com.
PAncesti, arendatä impreunA cu
mosia SAcAleni Cu 5000 leT anual.
Buda, pdclure, in partea de S.-V.
a com. DrAcsani, pl. Miletinul,
jud. Botosani. Se intinde pe Va-
lea-Buder si are o suprafatA de
514 hectare.
Buda, pdclure, pe mosia Cuco-
39
reni, com. Cucoreni, pl. Tirgul,
jud. Botosani. Are o intindere de
243 hect. E compusl mar mult
din stejar, fag si carpen. Se
exploateazA sistematic.
Plmintul e ripos. Se gAsesc
ad : porcI, lupT, vulpT i epurT
Buda, pi-dure a statului, In jud.
BuzAti, com. CisIdul. Are 800
hect. Face parte din marele
corp Cisläul cu trupurile.
Buda, pddure, in jud. R.-Sdrat,
plaiul Rimnicul, com. Buda, tine
de circumscriptia VII silvic5.,
ocolul BAbeni. Are 1763 hect.,
din carT 1463 ale statuluI. Esen-
te : fag, jugastru, gorun, ulm
frasin.
Buda, pirliaf, jud. BaclA, plasa
TazIdul-d.-s., com. Bucsesti.
Buda, piria, izvoreste de sub Dea-
lul-Mare, din padurea BrAesti,
com. BrAesti, pl. CirligAtura, jud.
Iasi, de la poiana numitd Iosup ;
curge de la S. spre N. prin
lunca i esul cu acest nume,
pe lingA. dealul Dodul. De aicT
la numele de pirlul Costesti
prirnind in dreapta piriul Cris-
testi i in stinga piriul GAnesti,
merge de se vars5. In pirlul Bah-
luetul, in dreptul satuluT Prigo-
reni.
Buda, phia, jud. Tecuciti, izvo-
reste din lipa cu acelasT mime
In com. Valea-Rea, si se varsà
in partea stingä a riuluT Ber-
in raionul comuneT.
Buda, pîriiq, jud. Tutova, pl.
Simila ; udA com. Puntiseni de
unde i izvoreste, curge de la
N. spre S. si se varsA in 1:1E11
Birlad de-a dreapta.
Buda, ripc7, numit5. si SAlcuta, in
www.dacoromanica.ro
BUDA-CU-DEALUL
mijlocul pAdureT Vladnicul, com.
Valea-Rea, plasa Zeletinul, jud.
Tecuciti. Prin mijlocul el curge
piriul Cu ace1as1 nume.
Buda, fost schit, astA-zI bisericá
de mir, in cAtunul cu acelasT
nume, com. Ocnele-MarT, plasa
Ocolul, jud. Vilcea. Inscriptia
de d'asupra useT bisericeT are
urmAtorul coprins :
«Intru cinstea i lauda. S-teT
TreimI si de minunT fAcAtor Ni-
colae, s'a zidit din temelie a-
ceastA sf. bisericA de la izvorul
GrecesculuT din hotarul OcneT,
Cu toatA cheltuiala i ostrdia
robuluI luT Dumnezeti, Pope' luT
(sters) Deodosie (sters) i Monah
BrAnescu din OlAnesti, fost-ati
schit. In luna luT August 7259
(1751)».
Buda, vale, jud. BacAti, pl. Mun-
teluT, care incepe din dealul cu
acelasr nume si desparte comu-
nele Berzuntul si Podurile.
Buda, vale, in partea de S.-V.
a com. DrAcsani, pl. Miletinul,
jud. Botosani, acoperitA cu pa-
dure.
Buda, vale, intre dealul Ciunca
pAdurea Cristesti, com. BrA-
esti, pl. CirligAtura, jud. Iasi,
prin care trece piriul Cristesti.
Buda (Valea-), pida, jud. R.-SA-
rat, plaiul Rimnicul, com. Buda,
izvoreste din dealul Poiana-PA-
ruluT, udä cAtunul de resedintà
si se varsA In riul Rimnicul.
Buda-cu-Dealul, sate, in com.
ZvorAstea, pl. Berhometele, jud.
DorohoiA ; formeazA un trup, a-
vind o populatie de 270 fam.,
ro80 sufiete.
Biserica din satul Dealul, cu
patronul Sf. Mihail si Gavril,
deservitä de i preot, 2 entl-
 BUDA-LTJI-XANTO
retI O 1 palamar, este mica de
lemn $i vechia, facuta. la 1772,
de Alex. Tautu, proprietarul
mosieI, dupä spusa populara. $i
insemnarile ce sunt, cacI inscrip-
tie n'are.
Buda-luI-Xanto, trup de mofie
nelocuit, pendinte de com. Me-
reni-d.-j., pl. Glavaciocul, jud.
Vlasca.
Buda-Mare, sat, pe mosia de
asemenea numire, in com. Bu-
da, pl. Herta, jud. Dorohoiti,
Cu i14 famifie, 529 sufl., si burla
situatie inteo vechia curatura.
Proprietatea mo$ieT este a e-
rezilor defunctuluT N. Alcaz.
Biserica, cu patronul Ador-
mirea - MaiceI - DomnuluT, cu I
preot, 2 cintareyi si I 'Alamar,
este de zid, fácuta in anul 1704
de Vasile Holban, fost proprie-
tar al mosieT, dupa spusa popu-
'ara li insemnarile ce sunt, cacI
inscriptia ce se vede este in-
descifrabila. coala, cu un inva-
tator li 50 elevI, are un local
bun, facut la 1880 de comuna,
cu ajutorul dat de raposatul pro-
prietar M. Holban.
Calitatea pamintuluT este par-
te bunisoard $1 parte mal slaba,
dar prin gunoire poate deveni
fertila, fiind locurl de padurl.
SateniT impropritariV aa 226
hect. 2§ aril pamint, iar pro-
prietarul mo$1eI are 500 hect.
86 ariT cimp si 710 hect. 37
ariT padure harina li tiara, cu
mal multe esente de arborT se-
cular!, intre carT domina fagul
si stejarul. Iaz este unul, dar
mic. Livada si vie este in su-
prafata de 6 pogoane.
Piraiele ce trec pe mosie si
cae vin din Bucovina sunt : Pi-
riul-Poenilor si al Cociorvenilor.
Se gase$te piatra calcarica
gresa, li se exploateaza numaT
pentru trebuintele locale.
www.dacoromanica.ro
40
Drum principal este acel de
la Mihdileni la Mamornita.
Buda-Mare O Buda-Micä, tru-
puri de padure ale statuld, carI
impreuna cu trupul Groapa-Dan-
ciuluT, situate in com. Sal-5.cl-
ne$6, plaiul Cozia, jud. Vilcea,
ati o intindere de 350 hect.
Buda-Mici, sat, pe mo$ia de a-
semenea numire, com. Buda, pl.
Herta, jud. Dorohoiti, cu 115
familiT si 410 suflete.
Proprietatea mo$ieT este a fa-
milieI Holban. Pamintul este pu-
pa fertil.
Biserica, cu patronul Sf. Di-
mitrie, este de zid, facuta in
1818 de fostul proprietar Hol-
ban.
SateniI improprietarip ali 767
hect. 67 ariT pamint ; iar pro-
prietarul mosiel are 568 hect.
58 ariT cimp si 55 hect. 85 ariT
padure tinära., cu esente domi-
nante: fag si carpen.
Drumurl principale sunt : a-
cel de la Mihaileni prin Buda-
Mare, ce duce prin Godine$ti la
Mamornita si acel din Hreatca
la Herta.
Hotarele cu: Buda-Mare, Go-
dinesti, Harbova li Hreatca.
Buda -Micä. (Vez! Buda - Mare,
jud. Vilcea).
Buda-Palanca, com. rur., plasa
Cimpul, jud. Prahova.
La formarea comuner, atit el-
tunul Buda cit $i Palanca ati fost
situate in padurea Buda; de a-
colo locuitoriT $i - ail stramutat
locuintele unde se gasesc acum,
din cauza inundatiilor ce su-
fereati din revarsarea riurilor
Leautul si Prahova, ce le faceati
multa. p agub A.
Este situata pe loc ses, Intre
riurile Teleajenul si Prahova, si
pe ambele malurI ale girler Leau-
BUDA-PALANCA
tul, la 14 kil. departare de ca-
pitaba judetuluI $1 la 6 kil, de
re$edinta plA$eI.
Comuna se compune din 2
catune : Buda li Palanca, cu o
populatiune de 1096 locuitorI:
549 barbatT, 547 femeI, in plus
30 familiI de TiganT. Sunt 271
capI de familie, 250 contribua-
bilf, 271 case de locuit $i 3
bordeie.
In comuna sunt douà bise-
riel' : una in Buda, ziditä la a-
nul 1889 $i alta in Palanca, zi-
dita la 1824, ambele deservite
de do! preotI.
Pe litiga agricultura, totT lo-
cuitoriT se ocupa cu rogojinasia.
Produsul muncelil desfac in o-
rasul Ploe$ti.
Locuitorir, in numar de 139,
s'at1 improprietarit la 1864, pe
mo$ia baronese! Richman, cind
fi s'a dat 499 hect. El aa, a-
farà de vitele trebuincioase mun-
ce!, 100 cal, 6o epe, 225 traer,
5 capre, 600 o! si 250 porcT.
In raionul comuneI este o pi-
va, o moara, o fabrica. de spirt
si una de flina, toate asezate
pe riul Leautul.
coalä s'a infiintat la 1889.
A functionat si mal inainte, dar
a fost des intrerupta. S'a fre-
cuentat in anul trecut de 27
copil, totT baetT, din numarul
de 154 copiI, 88 baetI, 66 fete,
cu virsta de $coall. tili carte
40 barbatT $1 3 femeT.
Comuna se intinde pe o su-
prafata de 1416 hect. pamint,
in care intra izlazul, pamintul
de muna., padurT li partea a-
masa proprietareseT dupa deli-
mitare.
Cite-va femeI cresc &dacit
de matase. StupT cu albine stmt
68. Pamintul e mar mult priel-
nic porumbuluI si griuluT.
Comerciul se exercita in co-
muna de 6 cIrciumari.
Budgetul comuner prezinta
 BUDA-PRISICENI
la veniturr suma de 3876 ler
anual; cheltuelile prezinta a-
ceeasT suma.
Buda-Prisiceni, com. rur., plasa
Sabarul, judetul Ilfov, la V. de
Bucuresti, Miga riul Arges, la
19 kil. departe de Bucuresti.
Se compune din satele : Bu-
da, Druganesti, Posta, cu o po-
pulatie de 1232 locuitorr, carI
traesc in 278 case si i bor-
deia.
Se intinde pe o suprafata de
1735 hect.
D-ni! M. Xanto, N. Turnescu,
biserica Sf. Ilie i Doamnele Fre-
derica Paleologu si Natalia Fa-
nuta, au 1053 hect., lar locuito-
rif 682 hect. Proprietarir culti-
va 703 hect.; iar locuitorir cul-
tiv5. tot terenul, ara rezerve de
pasune.
Comuna numara 226 contri-
buabil Are un budget de 4747
le! la veniturr si 4957 ler la chel-
tuelT. In anul 1885 eraa 207
contribuabilT.
In comuna sunt 2 bisericr, la
Buda si la Druganesti, 2 scoale
mixte; i pod statator pe Arges.
Vite sunt : 723 vite mar!: 13
cal i epe, 281 bol, 237 yac!
viter, 21 taurr, 53 bivolite;
842 vite miel : 85 capre, 103
rimatori si 654 o!.
Dintre locuitorI, 289 sunt plu-
garT si 3 industrias!.
Aratura se face cu 130 plu-
gurr: loo cu bol i 30 cu cal.
Locuitorir aa 182 care si el-
rute: 137 cu bol si 45 Cu cal.
Comerciul se face de 7 cir-
ciumarl.
S'aa stabilit in comuna 2
strainT.
Buda-Rafaila, com. rur., in par-
tea de N. a plasel Stemnicul, j ud.
Vasluia, la distanta de 35 kil. Buda9ca, deal, in jud. Mehe-
de orasul Vasluia, de 12 kil. dinti, pl. Ocolul-d.-s.; tine de
de Negresti, resedinta plaseT, a-
156760 Mal etr Pleito a, Get. vallo I ol.
41
sezata pe dealurile ce formeaza
valea Stemnicul. Este alcatuita
din satele Buda si Rafaila, pe o
intindere de 4863 hect., din carr
2960 hect. padure a statulur, si
are o populatiune de 130 fa.mi-
iir saa 645 locuitorr Rominr, carT
se ocupa cu agricultura si eres-
terea vitelor. El posea. 36 plu-
gurr si 79 care cu bol', 8 cdrute
Cu cal si 350 stupT ca
Prin mijlocul comuner trece
01111 Stemnicul.
Are 3 bisericr ca 2 preotr, 3
eintaretT si o scoall.
Budgetul comunel e de 2624
le! 93 banT la veniturr si 2567
le! 94 banT la cheltuell; statul
incaseaza 1734 le! de la 289
contribuabilI. Comerclul se face
de 7 Romin.T si 2 stainf.
.54te sunt: 985 vite marl cor-
nute, bivol, 840 oI, 23 capre,
87 cal si 229 rimatorr.
Buda-TAiati, iidure, pl. Dim-
bovita, jud. llfov, care merge
pana in valea Pasarea, care o
desparte de padurea Cernica.
Buda-Vechiä, numire veckid a
cdt. l com. Buda, jud. R.-Sarat.
Budacul, cel mar inalt munte
din judetn/ uceava, aflator in
com. Borca,- avind 1864 metri
altitudine de asupra nivelulul
Budacul, ir , afluent al pirluluI
Borca, jud. Suceava.
Budancea, deal. (Vez! Dealul-
Maree pl. Cirligatura, jud. Iasi).
Budancea, pida. (Vez! Lacul,
pida, com. Sirca, pl. Cirliga-
tura, jud. Iasi).
com. rur. Izvorul-Anestilor.
www.dacoromanica.ro
BUDÄIUL
BudAcelul, afluent al piriulur
Rica, com. Bogdanesti, jude-
tul Suceava (1300 m.).
Budäile, imare, pe mosia Bo-
bulesti, com. Bobulesti, pl. te-
fanesti, jud. Botosani, de unde
izvoreste piriul Saha.
afluent al Racer,
com. Vascani, jud. Suceava ; are
de afluent din dreapta pe Onu-
fral.
Budàilor deal,14 co-
muna Preutesti, jud, Suceava,
acoperit de padure de fag.
Budfiilor (Valea-), vale, Pi Par-
tea de N. a satulur Potingeni,
com. Movileni, pl. Copad, jud.
Iasi; loe numar de pasune.
Budiilor (Valea-), vale, In co-
muna Golgesti, plasa Branistea,
jud. Iasi.
Budblioasa, deal, incepe de la
hanul Budaioasa, din com. Cior-
testi, pl. Crasna, jud. Vasluia,
si se intinde spre E., pana in
padurea CrasneI; pe coasta nor-
dica a acestur deal merge so-
seaua
Budgiul (Frince§ti), sal, in par-
tea despre E. a com. Sirca, pl.
arligatura, jud. Iai, Ruga iazul
pirtul Budalul. (In privinta
ved Sirca,' sat).
Numarul vitelor este de g 69
cap ete, din casi: upo vite marl
cornu te, 14 ce pi 55 ritnatorT.
BudAiul, sat, numit i Urlati, pe
mosia i in com. Silistea, plasa
omuzul, jud. Suceava. Are 21
case, populate cu 21 cap' de
familie, sal"' 68 suflete : 28 bar-
batl si 40 femer. Sunt 17 con-
tribuabilI.
Vatra satului ocupa o supra-
6
 BUDÀIUL
fatA de 5 fAlcl si 40 prj. Locui-
toril sunt totT plugarI.
Improprietdritl la 1864 sunt:
2 fruntasI, 3 mijlocasr si 4 co-
das!, stApinind 14 fAlcr si 28
prj. Biserica din Silistea iscoala
din StirbAt servesc i acestur sat.
Drumurile principale sunt: la
StirbAt 3 kil., la Silistea 1/2 kil.
si la Liteni 2 kil.
Budaiul, deal, in com. MAnAsti-
reni, pl. Jijia, jud. Botosani. In-
cepe de lingá riul jipa, sub nu-
mele de Dealul-Oddei, merge
paralel cu Dealul-Viei, spre S.
si se termina in Podisul-Furilor.
Buditiul, deal, pe mosia LAtAl,
com. LAtAl, pl. Cosula, jud. Bo-
tosani.
Budaiul, deal, in partea de N.-
E. a comunei Cucoreni, pl. T'ir-
gul, jud. Botosani.
Budaiul, deal, in com. Movileai,
pl. Copoul, jud. Iasi, pe terito-
riul satultd Potingeni.
Budaiul, iaz, in com. LAXE, pl.
Cosula, jud. Botosani.
Budäiul, iezifor, lingA satul Bu-
clAiul, com. Sirca, pl. CirligAtura,
jud. Iasi, format de piriul Bu-
dliul.
Budaiul, lac izolat, pe mosia CA-
tAmAresti, com. Cucoreni, plasa
Tirgul, jud. Botosani.
Budaiul, piria, pl. Siretul-d.-j.,
jud. BacAti, care curge pe teri-
toriul com. Milesti.
Budalul, firîu, curge pe mosia
CAtAmAresti, com. Cucoreni, jud.
Botosani, si se vara. in Siena.
Budaiul, pfrig, jud. Dorohoiti,
numit i Conceasca, se forme221
www.dacoromanica.ro
42
din mal multe izvoare, trece
prin mijlocul satulur Concesti,
com. Hudesti-Marl, pl. Prutul-
d.-s. ; formeazA, in partea de V.
a satulur, iazul BudAiul, si se
varsA in piriul Podriga. (V. Con-
ceasca).
Budäiul, AMa, izvoreste din sa-
tul Budliul, com. Sirca, pl. Ch.-
ligAtura, jud. Iasi, formeazA un
mic iaz in sat si se varsA in
stinga pirtuluT Bahluetul.
Budäiul, piriti, izvoreste de sub
dealul BudAiul, satul Potingeni,
com. Movileni, pl. Copoul, jud.
Iasi, curge de la V. spre E., se
impreunl cu Piriul-HirtopuluI,
ce izvoreste tot din acest sat,
unde, in vatra luï formeazA ¡azul
Potingeni ; esind din iaz, trece
prin Valea-SAratA, lutnd numele
de Pirtul-SArAturilor si dupA ce
primeste pe dreapta piraiele :
Amara, ce izvoreste din lazul
Amara, si Sbantul de pe mosia
Larga, formeazA iazul din satul
Movileni ; de acolo sub numele
de Piriul-Bahna, unit mal la vale
cu piriul Rediul, ce are 4:le a-
fluente pe Piriul-GreculuT, se
varsA in iazul din vatra satuluI
Larga. (V. Larga, piriti, com.
Movileni, pl. Copoul).
Budaiul, mic aftuent al Somuzulta-
Mic, com. Giurgesti, jud. Su-
ceava.
Budäiul, curge de la N.
spre S., udA teritoriul comunel
Lipova, pl. Racova, jud. Vasluiti,
si se varsA in piriul Lipova.
Budaiul, vale, plasa Siretul-d.-j.,
jud. BacAti, situatA in partea E.
a com. Milesti.
Budäiul, vale, In com. MAnAsti-
reni, pl. Jijia, jud. Botosani, futre
dealul BudAiul
BUDEASA-MARE
Budaiul, vale, in raionul com.
CondrAchesti, jud. Tecucin. Mer-
ge in directia N.-S. spre E. si
se vars1 in Iartagan.
Budalul-Clofilor, loc de iovoare,
pl. TazlAul-d.-j., com. Ripele, jud.
BacAti, satul PAltinata.
Budäiul-de-la-Standoale,
fia A, in comuna
Valea-GloduluT, jud. Suceava.
Budalul-Domneso, loc de
voare, pl. Tazilul-d.-j., com. Ri-
pele, jud. Bacla, pe Ruga satul
Borzesti.
Budäne§ti, sat, plaiul Cerna, ju-
detul Mehedinti ; tine de com.
rur. Blzesti.
Budane§ti, deal, com. rur. BA-
zesti, plaiul Cerna, jud. Mehe-
dinti, acoperit cu vii.
Budeanul, deal, in partea de E.
a com. Buznea, pl. CirligAtura,
jud. Iai, numit ast-fel dupA nu-
mele une! vi! ce este pe dinsul
care se numeste Viea-Budeanulur.
Are ldirectia de la S. spre N.,
despArtind comuna de jud. Ro-
man. Este cel mar inalt deal de
pe aci. Pe coasta luI se aflA
tuatA o parte a satuluI GAnesti.
Budeanul, mic afluent al
PiriuluT-luI-Pulpl, in com. Dol-
hasca, jud. Suceava.
Budeasa, sat, face parte din co-
muna rur. Micesti, plasa Riul-
DoamneI, jud. Muscel.
Budeasa, girlä, trece prin com.
MArAcineni, pl. Riul-Doamner,
jud. Muscel.
Budeasa-Mare, sat, jud. Arges,
pl. Pitesti ; face parte din coin.
rur. Dobrogostea-Negovani.
 BUDEASA-MARE
Budeasa-Mare, sat, jud. Arges,
pl. Pitesti; face parte din com.
rur. Budesile. Are o scoald pri-
marA ruralA.
Budeasa-Micä, sat, jud. Arges,
pl. Pitesti ; face parte din com.
rur. Budesile.
Budeasa-Micä, gîrld, izvoreste
din jud. Arges, formeazA limita
de S. intre comuna Ciumesti
com. MArAcineni, pl. Rturile, jud.
Muscel, si limita de V. t'Are
comuna Ciumesti si jud. Arges.
Dupa ce udA partea de V. si
S. a comuner Ciumesti se varsA
In riul Doamner.
Budeasca, nume, ce purta mar
inainte satul Scorteni, judetul
BudeI (Valea-), vale insemnatA
In com. Tohani, jud. BuzAti ;
incepe din Fintina-Stilpulur
clA in Valea-Scheilor.
BudeI (Valea-), vale, com. Da-
videsti, plasa Argeselul, judetul
Muscel, se varsà in riul Arge-
selul, pe teritoriul comuner Da-
videsti, din care izvoreste.
Budele, mahala, com. rur. Nen-
ciulesti, pl. Cerna-d.-j., judetul
Vilcea.
Budele, pIta, strAbate vestul co-
mune! Rosiile, pl. Cerna-d.-j.,
jud. Vilcea.
Budele, pirta, izvoreste din ho-
tarul comuner Rominesti, strd-
bate comuna SAscioara, plasa
Mijlocul, jud. Vilcea, primeste
de afluente apa SAscioara si se
varsd in Oltet, la sudul comuna
Budeni, cdtun, pendinte de com.
Comana, plasa Cilnister, judetul
Vlasca, situatd pe coasta dreap-
43
tA a atmI Cilnistea, proprietatea
Vetrer-MAndstireI-Comana.
Acest cAtun este situat pe
loc mlAstinos, provenit din vAr-
sAturile alnister.
Este mult vinat de apA cum:
sitar!, rate, lisite, etc.
In 1864 s'a improprietarit aci
120 locuitorl fostr clIcasT, luind
o suprafatA de 385 hect. Aci
este o bisericA de zid, fOcutA in
1882, deservit1 de I preot
cintAretr ; tine de parohia Co-
mana, de care este departe de
3 kil.
La marginea de E. a satulur,
pe coastA, este o vilA, fostd a de-
cedatulur M. KogAlniceanu, care
fusese arendasul mosier Va-
tra-MAnAstirer-Comana; azr este
proprietatea familier decedatului
Em. GrAdisteanu.
Se scoate multa trestie din
batile i zmircurile Cilnister, tres-
tie care servA locuitorilor pen-
tru acoperirea caselor.
Se creso si &dad de m6,-
tase. In 1885 a fost in vilA o 6o kil. de Pitesti. Se compune
crescAtorie model pentru creste-
rea gindacilor de mAtase In mod
sistematic.
In acest cAtun sunt 3 hect.
Cu vil.
CAtunul acesta este aproape
de statia drumulur de fier de
la ComanA de 3 kil., iar de halta
de la GrAdistea de 5 kil.
Trupul de mosie, pana a nu
fi fost incorporat cu Vatra-MA-
nAstirer-Comana i pOnA a nu
fi dat pAmint fostilor clAcasT a-
vea suprafata de 954 hect.
Sunt 3 circiumr.
Budesile, com. rur., pe riul Ar-
ges, jud. Arges, pl. Pitesti,
5 kil. de com. rur. BAscovul-
resedinta subprefecturer,
si la 15 kil. de Pitesti, formatO
de satele : Budeasa-Mane, Bu-
deasa-Micl, Rogojina i Redi-
oasa, avind peste tot 210 case,
www.dacoromanica.ro
BUDEM
176 fam., cu 809 sufl., din care
3 fam. TiganT. Comuna are o
biserica ziditA de familia Budes-
tenilor din Pitesti, deservità de
preot, i cintAret i r para-
cliser ; o scoalA primará ruralA ;
5 circiurd. Budgetul comu-
ner pe anul financiar 1882-83
a fost de 1816 le! la veniturr
si de 1774 Id, 62 bant la chel-
tuelr.
Dupg o publicatie oficiall
(1887) aceastA comunA numArA
181 contribuabill si are un bud-
get de 4097 leI la venituff si de
2268 le/ la cheltuell.
In anul 1887 erati in comunl
698 capete vite mar!: 68o bol
si yac!, 18 cal i 608 vite má-
runte : 358 o!, 62 capre i 188
porcr.
Bude§ti, com. rur., pe apa Sim-
niculur, aproape de riul Olt, ju-
detul Arges, pl. Topologul, la
20 kil, de com. rur. Tigveni,
resedinta subprefectureI, si la
din satele urmAtoare : Budesti,
Barza, Linia i RudAria, aviad
peste tot 327 familli, din care
57 fam. de Tiganr, cu 1168 su-
flete. In comuna este o bise-
ricA vechid, reziditA din temelie
la 1812 de marele clucer Cons-
tantin Socoteanu, proprietarul
mosier, i restauratA in urmá de
familia Lahovari, descendentir
Socotenilor; o scoalA primará.
ruralA. ; case vechr boerestr; 5
Budgetul comuner pe
anul 1882-83 a fost de 1610
le! la veniturf si de 1600 le! la
cheltuelI.
Dup. o publicatie oficialA
(1887) aceastA comunA numArA
225 contribuabilr i avea in acel
an un budget de 3573 le! la
veniturr si de 3919 ler la chel-
tuelI.
NumArul vitelor era in anul
1887 de 523 capete vite marr :
 BUDE$T1
504 boT i vacT, 15 caT si 4 bi-
voli si de 632 vite marunte :
io oT, 22 capre i 600
torT.
Aid este o trecatoare peste
Olt Cu pod umblator.
Bude§ti, com. rur., in jud. R.-
Bude§ti, corn. rur., pl. Negoesti,
jud. Ilfov, situata la S.-E. de
Bucuresti, pe tarmul sting al
riuluT Arges, la varsarea riuluT
Dimbovita in acest riti, 39 kil.
departe de Bucuresti.
Se compune din satele : Ne-
goesti, Posta si Budesti cu o
populatie de 2094 loc., carT
traesc in 383 case 0 5 bordee.
Sta in legatura cu comuna Va-
silati i Aprozi, prin sosele ve-
einale. Din sus spre Bucuresti
este un pod pe vase peste riul
Arges.
Intinderea comuneT e de 3814
hect., din cad d-niT General G.
Manu, P. Chiritescu si Gr. Fi-
lipescu, an 3225 hect. si locui-
torif 589 hect. Proprietarir cul-
tiva 2722 hect, 235 ramin ster-
pe, 208 izlaz si 6o padure. Lo-
cuitoril cultiva tot terenul, re-
zervind 100 hect. pentru finete.
Comuna numara 361 contrib.,
cu un budget de 8914 leT la
veniturT si 6585 lei la cheltueli.
In anul 1885 emit 349 contrib.
Dintre locuitorT, 499 sunt plu-
gad, 27 ati diferite profesiT.
Aratura se face cu 103 plu-
gurT :54 cu bol si 49 cu cal.
Locuitoril at1 119 care si el-
rute : 54 cu bol i 65 cu cal.
Comerciul se face de 13 cir-
ciumarl si 2 hangiT.
Numarul vitelor marl e de
781: 314 cal i epe, 202 bol,
185 vacT i viteT, 22 taurT, 58
bivoll i bivolite, si al celor mid*
de 1365: 9 capre, 338 porcT
si 1018 oT.
Are o biserica cladita de ma-
rele vornic loan Manu ; o small
mixta, baetr si fete ; o povarna;
www.dacoromanica.ro
44
2 masinT de treerat cu aburl
un pod. In comuna s'ari stabi-
lit r8 strainT.
In mare parte locuitoriT acesteT
comune sunt Tigani.
SArat, plasa OrasuluT, pe piriul
arceiul.
luat numele de la mosia
unuT vechiti proprietar, numit Bu-
descu.
Este asezata in partea de mia-
za-noapte a judetuluT, la 29 kil.
spre N. de orasul
rat, si in partea rasariteana a
plaser Orasul, la 2 kil. spre E.
de com. Cotesti, resedinta pia-
seT. Comunele invecinate sunt :
Blidare, la 4 kil., Bontesti
akige la 6 kil., Golesti la 8
kil., Faraoane i Slobozia - Cio-
Asti la i I kil.
Se margineste la E. cu pro
prietatea Cotesti, la V. cu pa-
durea StatuluT Varzaresti, la mia-
za-zi cu com. Urechesti, de care
se desparte prin piriul Circeiul,
la miaza - noapte cu com. Co-
testi, de care se desparte prin
piriul Valea-Dilgovuluf.
Este o comuna de cimp; nu
are dealurT importante pe teri-
toriul ei, avind, spre V. nu mal,
ramificatiile Dealulur-Cornitelor.
Ca riurT are niste micT piraie,
formate din ploT ; asa sunt: Or-
ceiul la miaza-zi, Dilgovul la
miaza-noapte i pirtul Leordetul;
are 9 puturl, cu o adincime de
cite 30-40 metri.
Alt catun, afara de cel de
resedinta, nu maT are; insa par-
tea apusana a luT poarta nu-
mirea de Circeiul.
Suprafata comund este de
463 hect., din earl 23 hect. o-
cupate de vatra comuneT, restul
de 443 hect. este al locuito-
rilor.
Populatia este de 405 fami-
liT, cu 1373 suflete; intre ace§-
BUDETTI
tia sunt : 700 bArbatT 0 673
femeT; 616 cAsAtoritr, 660 ne-
cAsAtoritr, 96 vlduvl; 122
carte ; totT sunt RominT orto-
doxT.
In comuna este o biserica, cu
hramul Sf. VoevozT, zidita in
1844 de familia Zosescu ; are
venit 1784 leT 66 banT ; e de-
servita de i preot, i cintaret
si I paracliser.
In com. este o scoall mixta,
fundata in 1874 de comund, cu
invatator si 76 elevI inscrisT,
din carT 41 promovatT (1892-
¡893).
Calitatea pamintuluT este mij-
locie ; comuna are: 19 hect. pa-
mint arabil, I hect. imas, 420
hect. vi!.
Ocupatiunile locuitorilor sunt:
fabricarea vinuluT si a rachiuluT,
agricultura putina, apoi creste-
rea vitelor. Loc. aa 15 plugurr,
545 capete de vite, din earl : 19
boT, 43 vac!, 47 ca!, 9 epe, 12
or, 6 capre i 237 rimatorT. Co-
mertul este activ si consta in
importul de cereale, carT lipseso
co mu n eT , instrumente trebuin-
cioase la fabricarea vinuluT, co-
loniale i vestminte, i in ex-
portul vinuluT. Transportul se
face prin statia Cotesti, la 8 W.
spre E. de comuna. Sunt in co-
muna 50 comercianti, din car!
strain ; din acestia: i este ba-
can, 7 circiumarT, 2 mAcelarl,
marchidan.
CAile de comunicatie sunt sim-
ple drumurT vecinale, spre :
Slobozia -Cior4ti - Gologan ; 2.
Golesti-Focsani; 3. Cotesti-Fa-
raoane-Cirlige-Virtescoiti ; 4. Co-
testi - Odobasca - Dealul - Lung;
5. Popesti - pragosloveni - PlAi -
ne0-Rimnicu1 SArat ; 6. gara
Cote0.
Comuna are 308 contribua-
Veniturile sunt de 8835 let
5o banT, lar cheltuelile sunt de
8563 le! 45 banT.
 BUDEM
Bude§ti, sat vechig, pe apa Sim-
niculuT, jud. Arges, pl. Topo-
logul, in apropiere de riul 01-
tul ; face parte din com. rur.
Cu acelasI nume. In acest sat
este o biserica vechil rezidid
din temelie la 1812 de clucerul
Dinca Socoteanu i restaurad
In urma de familia Lahovari,
descendentiI Socotenilor. Bise-
rica are hramul S-tiI Ingerl; este
deservid de 2 preotI, 2 clritgretT
paracliser. Este tntretinuta
de proprietarI, casi ati case marI
boerestr si un atelier cu heras-
trae cu aburI, unde se lucreaza
lemne de cherestea din padu-
rea proprietatiI, exploatata de o
societate franceza (1885).
Mosia Budesti, a d-luI George
I. Lahovari, are o intindere a-
proximativa. de 7600 pog., din
care 1500 pog. lucratoare, 3600
pog. padure batrina de stejar,
fag si alte esente si 2500 pog.
date fostilor clacasI.
Aicr este o trecatoare peste
Olt cu podurr volante si un pod
de lemn peste apa SimniculuI.
Satul are o scoala primara.
Bude§ti. (V. Guranda, sat, com.
Babiceni, pl. .$tefanesti, judetul
Botosani).
Bude§ti, sat, in partea de E. a
com. Curteni, pl. Crasna, jud.
Falda ; situat in valea dintre
dealurile Osoiul i Caluglrita,
la distand de i kil, de satul
de resedinta, Curteni.
Are o biserica facuta la 1864,
deservid de I preot si 2 cln-
tAretr, intretinuta de proprieta-
rul rnosid.
Bude§ti, sat, in com. Mogosesti,
pl. Stavnicul, jud. Iasi, asezat
la poalele dealuluT Budesti. Are
o populatie de 46 familiI, saa
169 locuitorI; o biserica ; casele
proprietatiI; o moara.
45
Prin el trece drumul spre
numit leahul-Budesti.
Din vechime acest sat a fost
razasese.
Numarul vitelor este de 246
capete, din carI: 183 vite marI
cornute, 20 of, 13 caI si 20 ti-
mAtorT.
Bude§ti, sat, pl. Negoesti, jud.
Ilfov; face parte din com, rur.
cu acelasT nume. Este situat la
S. E. de Bucuresti, pe tarmul
sting al riuluI Arges. Prin mij-
locul satulur trece soseaua ju-
deteana Bucuresti-Oltenita. La
V. se varsa rlul Dimbovita in
rtul Arges. Aci este resedinta Bude§ti, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
subprefecturiI plaser Negoesti,
a jlideluI de ocol, a mediculuI
plaseT si a und companiI de
dorobantI. Are un biuroa tele-
grafie, platit de judet, care face comund, asezat pe piriul Cir-
serviciul postei rurale, precum
si un spital rural cu 40 paturT.
timpul rasboiuluI din 1877,
divizia IV-a, comandad de d.
General Manu, a ocupat acest
sat.
Suprafata lui e de 1839 hect.,
din carI d. General Manu are
1275 hect. si locuitorir 564 hect.
Proprietarul cultiva 1005 hect.,
150 ramtn sterpe, 6o izlaz si 6o
padure. Locuitoril cultiva 464
hect. si ioo rezervä pentru fi-
flete.
Populatia satuld e de 2000
locuitorI, carT se ocupa cu a-
gricultura si cresterea vitelor.
Are o biserica mare, cu hra-
mul Adormirea, deservid de
preot i 2 cintIretT, cladita de
Marele Vornic Ioan Manu ; o
cazarma de dorobantI; o gra-
dilla frumoasa cu tot felul de
poml, proprietatea d-lur Gene-
ral Manu ; o scoall mixta, fre-
cuentad de 40 elevI si 15 eleve,
cu intretinerea carda statul chel-
tueste anual 1404 ler, lar co-
muna 1175 leI. Localul scoald
www.dacoromanica.ro
BUDEM
s'a construit de judet in anul
1884.
Ad sunt 2 masinI de treerat
cu aburI, i pod pe vase, filtre
Budesti i RadovanuI, i i po-
varna.
Comereiul se face de 13 eh--
ciumarl si 2 halle%
Numarul vitelor marf e de
667 si al celor miel de 1199.
LocuitoriI aa 86 plugurr, 47
cu boT, 39 cu ea! i 102 care
carute, 47 Cu bol si 55 Cu
cal. In sat sunt 18 straid.
Dintre locuitorI, 478 sunt plu-
garr.
OrasuluI, catunul de resedinta
al comuna Budesti. i.a luat
numele de la mosia Budesti. E
situat in partea de tasarit a
ce; are o tntindere de 120 hect.,
Cu o populatiune de 1373 loc.,
futre carI sunt socotitt i ceI
din catunul arceI, cu care for-
meaza un singur trup.
Bude#I, sat, in pl. si jud. Tu-
tova, com. Plopana, spre S. de
tirgusorul Plopana. Are 233 loc.,
din carI 6 stia carte, si 53 case.
Budeqti, sat, face parte din co-
muna rur. Diculesti, pl. Olte-
tul-d.-j., jud. Vilcea. Are o po-
pulatie de 395 locuitorI, 200
barbatI si 195 femeI. Cade in
partea de N. a comund. Locui-
toril sunt ImproprietaritT In a-
nul 1864.
Ad e o biserica fondata la
anul 1825 de Slugerul Alexan-
dru Diculescu si reparad in ur-
ma de d. Vasile Racod.
In partea de V. e udat de
1.1111 Oltetul si de valea Imoroasa.
Copir in vIrsta de scoall sunt 28,
dintre carl 14 baetI si 14 fete.
Bude§ti, cif tun al comund Tres-
 BUDEsTI
tioara, jud. Buzaa, Cu 200 loc.
si 48 case.
Bude§ti, deal, jud. Iasi, la poa-
lele caruia e situat satul Bu-
desti, com. Mogosesti, pl. Stav-
nicul. Virful luT se numeste
Toaca. La 1812, in timpul be-
jenier, o ceata de TurcT se ase-
zase pe virful dealuld.
Bude§ti, drum, jud. Iasi, ce duce
de la Iasi la Vasluia prin co-
munele : Galata, Miroslava, Mo-
gosesti, Mironeasa si prin satul
si pe dealul Budesti. Acest drum
servea in vechime de comuni-
catie intre Tara-de-Jos si Iasi ; pe
aicl veneaa Domnir din Con-
stantinopol la scaunul domniet
Bude§ti O Färtigani, mofie, pl. Bude§ti-GhicAI, com. rur., jud.
Tazlaul-d.-s., comuna Scorteni,
judetul Bacaa, despre care Th.
Codrescu, In cBuciumul Ro-
m'in», pag. 523, ne spune: cmo-
sie la tinutul Bacaulul, in care
are parte si d-luI Stefanache Ion
Cocea, care mal cumpara o suma
de stinjenT de la Niculal sin Toa-
der Petrea, Vasilie a Icoanel
din satul Scorteni; iar din ra-
zesT sunt si C. Magu, Vasilie
Grigoras, Grigori Patrichi, care
vind 12 stinjenr din mosia d-sale
Aga Enache Crupenschi, si Ion
Banca 4 stinjenl, d-sale Satra-
ruluT Sandu Chiriac; Tudurachi
Matagund, C. Maris, etc.; pe
litiga mosia Costesti si altele,
fara sat».
Bude§ti, piidure particulark su-
pusa regimulul silvic, pendinte
de com. Diculesti, pl. Oltetul-
d.-j., jud. Vilcea.
Bude§ti, pirig, jud. Iasi, format
din dota ramurl ; una izvoreste
din padurea numita Gisca si
alta de sub dealul Huma, trece
prin satul Budesti, com. Mogo-
www.dacoromanica.ro
46
sesti, pl. Stavnicul ; mal jos de
sat, unindu-se Cu piriul PIetro-
sul, se varsa in scursura iazulul
Birca.
Bude§ti-de-Jos (Lunca), mo-
fie nelocuita, pl. Negoesti, jud.
Ilfov ; face parte din com. rur.
Budesti. Are o suprafata de 750
hect., proprietate a d-lur P. Chi-
ritescu. Din totalul mosief, 75
hect. se rezerva pentru finete.
Bude§ti-de-Sus (Lunca), mo-
fie nelocuita, pl. Negoesti, jud.
Ilfov; face parte din com. rur.
Budesti. Are o suprafata de 450
hect., proprietate a d-luT Gene-
ral Manu. Din totalul mosieT, 40
hect, se rezerva pentru finete.
Neamtu, la extremitatea despre
E. a judetuluT si despre S.-E.
a pl. de Sus-Mijlocul. Se mar-
gineste la N. cu com. Bozieni
si Birgaoani ; la V. cu com. gin
gaoani, in parte ; la V. cu com.
Margineni, si la E. cu jud. Ro-
man, despartindu-se in toate par-
tile prin limite conventionale.
Terenurile sale in parte sunt
accidentate, prezintind sira dea-
lurilor Climesti, Faurei si Chi-
, care strabat comuna a-
liile
proape paralel cu hotarul jud.
Roman ; in colo sunt val si po-
dise rodnice si prielnice cultu-
re/ plantelor agricole, iar pe
unele locurT, mal cu seama. des-
pre N., putin mlastinoase.
Este formata din satele : Bu-
desti - Ghical, Climesti, Faurei,
Micsunesti si Tatomiresti, Cu o
populatiune de 2446 suflete, 548
familiT, carT repartizatT dau :
2422 suflete: 1237 barbati, 1209
femel ; dupa stare chilla: 1219
necasatoritT, 1060 casatoritT, 167
vaduvr, dintre carT 71 vaduve,
3 divortatl, 40 nevolnicT ; 128
stia carte, 2319 nu stia ; 1078
BUDESTI-GHICM
sunt copiT, dintre carT 562 co-
piI de sex barbatesc, 516 co-
piT de sex femeesc ; dupa na-
tionalitatT sunt : 34 suflete strli-
ni, saa 5 familir evreestI, 7 fa-
mili! UngurT, NemtT, etc.
RominiT se indeletnicesc cu
agricultura si cresterea vitelor;
strainl, in parte, aa angajamen-
te la proprietarl, alta' se ocu-
pa. c 1 agricultura, si altiT cu ne-
gotul. Dintre locuitorir impro-
prietaritl In 1864 sunt asta-zT :
119 carT staptnesc locurile lor
insi-sì; 166 ca urmasT si 98 mil
de si insuratT si cultivatorl de
pamint, dar Inca n'ail niel un
sola de improprietarire, precum
niel prilejul de a mosteni dupa
urma parintilor lor legiuitt
Agricultura se poate face pe o
intindere de 2423 hect., 47 aril.
Suhatul are o intindere de
140 hect., nutrind 2391 capete
de vite, carI, singure din tot
judetul, sunt de o rasa supe-
rioard, ad i prasindu-se si eres-
cindu-se specia boilor si a vaci-
lor Olandeze si Elvetiane. In
aceastä comuna se mal allá si
o herghelie de cal.
Sunt: 560 boT, 285 vacT, 1036
or, 1,8 caT, 238 pord, si 154
vite micr cornute.
In aceasta comuna sunt : 5 bi-
sericr, Cu II deserventr, 5 preotT,
6 eclesiarcT, platitl din fondu-
rile comunale cu 700 leT (veni-
tul fonciar anual al paminturi-
lor date bisericilor, se urca la
suma de 2366 leT) ; 4 morl de
apa ; o velnita; 4 fferariT ; 2 ro-
tariT ; o scoala.
Budgetul comuneT e de i0802
lel la venituff si 10703 la chel-
tuel/ ; nUmgrui contribuabililor e
de 543.
Comunicatiunea Cu satele ve-
cine se face prin : un drum
comunal din satul Tatomiresti,
ce trece prin satul Faurer, Bu-
desti-GhicAT, legindu-se cu so-
 BUDE.5TI-GHICIT
seaua jud.Platra-Bozieni-Roman
Intre kil. 25-26; prin douA dru-
murr comunale ce es din prece-
dentul, intre satul Tatomiresti
Fdurer, ducind unul prin sa-
tul Climesti in jud. Roman, prin
Micsunesti la Hirtesti, precum
prin diferite alte drumurr na-
turale, ce leaga. diversele loca-
litAtT.
Bude§ti-GhicM, sat, com. Bu-
desti-Ghical, pl. de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu, asezat pe valea
piriiasulur cu acelasr numei sub
coastele a trer dealurr: FAgete-
lul, Chiliile i Climesti, intre sa-
tele: Vlddiceni la V., Bozieni
la N.-E., Climesti si FAurer la
S.-E., la 29 kil. 300 m. depar-
tare de Piatra. -
Are o populatiune de 819 sufl.,
sati 182 fam., din cae 26 vAduve,
7 nevolnicT Rominr, 3 familir
Izraelitr, 7 Ungurr, carr in ge.
neral se ocupa cu agricultura
cresterea vitelor, lar Evreir cu
negotul.
In acest sat se aflA : resedinta
autoritatilor comunale, o bise-
rica nota facuta de vr'o 4 anT,
deservitA de 2 preotr si 2 das-
cAlr; o scoala frecuentatA de
42 elevr; 2 mor): de apa, o vel-
nitA, 2 fierarr l i rotar.
NumArul contribuabililor este
de 207.
In acest sat se face mare bilciti,
la 20 Iulie.
Numárul vitelor se urca la
572 capete, dintre carl : x58
bol, loo vacr, 207 cl, 25 cal,
33 porcr si 49 juncr.
Bude§ti- Ghick" (De la-), iaz,
jud. Neamtu, in partea despre
N.-V. a satulur Budesti.GhicAl,
format de scursoarea piriiasulur
din iazul BAlAnesti ; comunica.
cu iazurile din com. Bozieni prin
un piriias, care, dula cum spun
unir, poarta aceeasT numire, a-
47
die& Pirlulaudestilor, lar dupA
altir, pirtiasul VlAdiceni, fiind-cl
scursoarea iazulur BalAnesti trece
pe teritoriul saruhr Vadiceni.
Bude§tilor (Dealul-), dial, in
com. Budesti - GhicAT, plasa de
Sus-Mijlocul, jud. Neamtu; for-
meazA o sira, din care se de-
taseaza dealurile: Climesti, Chi-
liile i FAurer.
Bude§tilor ju-
detul Neamtu, formeazä scur-
soarea iazurilor de pe partea
nordica a terenurilor com. Bu-
desti-GhicAl ; parcurge teritoriul
com. Bozieni, urmind directiu-
nea S.-V. catre N.-E., pe o in-
tindere de 150 m. si se varsA
in iazul al treilea din cea din
urmá. comunl, dupa ce primeste
din stinga pe piriul Sorer.
Budichia. (Vezr Dealul-Teiulur,
com. Rosiile, jud. Vilcea).
Budieni, com. rur., in partea de
E. a pasa Ocolul, jud. Gorj ;
e situat5. parte pe loc ses, parte
pe deal. Este formatA din 2 ca-
tune, catunul Budieni, unde este
resedinta, i cAtunul Pistesti
numit i Pistesti -din - Deal. Se
margineste la N. cu com. BA-
15.nesti, la V. cu cat. Bucureasa
al comuner Petresti-de-VArsaturr,
la S. cu asa si la E. cu com.
CopAcioasa.
Numele de Budieni, se zice
cA i s'a dat dupa numele unuia
din primil sar locuitorT, numit
Budianul, al cAruf descendentr
sunt i acum foarte numerosT.
Are o intindere de I200 hect.,
din carr 205 hect. arabile, 235
hect. finete, 6 hect. vie, 745
hect. izlaz, pomet si padure, 9
hect. vatra satulur. Pamintul
este productiv.
Are o populatie de 1430 sufle-
te, saii 285 familir, totr Rominr,
www.dacoromanica.ro
BUDIENI
ocupindu-se cu agricultura, cre-
sterea vitelor i cu lucrul de lem-
rarie simplä. Locuitorir posea
30 plugurr, 63 care cu bol, 606
vite marT cornute, 55 cal, 955
or, 62 capre, 197 rimAtorr si 30
stupr carr dan 16 kil. ceara.
Budgetul comuner are ca ve-
nit 960 ler, iar cheltuelile se
urca la 930 ler. Contribuabilr
sunt 250.
Riul Amaradia udd patnintul
acester comune, care, in tim-
purr ploioase, debordind, prici-
'tueste marr stricAciunr semana-
turilor.
Comunicatia se face prin ca-
lea fierata Filiasi-T.-Jiul ce trece
prin apropierea acester comunT
avind statie la CopA.cioasa ; prin
soseaua judeteana Tirgul - Jiul-
Rimnical-Vilcea, care trece prin
mijlocul comuner ; prin soseaua
comunala care se detaseazI din
soseaua judeteanA de la «Fin-
tina-cu-lantul», strabate interio-
rul comuner si merge la com.
DAnesti.
In comuna se gasesc io fin-
tIni acute de locuitorl.
Comuna are I local de prima-
rie ; i coa15. infiintatA, la 1879
frecuentatA de 45 elevr si 2
eleve, din 50 inscrisr.
Comuna are 4 bisericr, din
care i de zid si 3 de lemn, slu-
jite de 2 preotr si 3 cintaretr.
Bisericile sunt cladite : cea de
zid in anul 1870, iar cele de
lemn: i in 1770, alta la 1820;
celer de a treia nu-i se cuma--
te data fondArer fiind foarte ve-
cha.
Budieni, cätun de resedintA, jud.
Gorj, com. Budieni. Are o intin-
dere de 900 hect., din carT 140
hect. arabile, 160 hect. finete,
695 hect. izlaz, pomet i tuaris,
5 hect. vatra satulur.
Are o populatie de 190 fa-
willi cu 950 suflete, top* Ro-
 BUDIENI
miar, din carr 160 contribua-
bill.
Locuitorir posea. 20 plugurr
si 45 care cu bol, 400 vite marT
cornute, 35 caT, 535 or, 32 ca-
pre, upo rimatorr si 20 stupr cu
albine.
Apele si calle de comunicatie
descris la comuna.
In catun se maT gasesc
put si 7 fintionr.
Catunul are 2 bisericT de lemn,
deservite de z preot i I din-
ta.ret.
Budieni, mahala, in com. rur.
Tehomirul, pl. Vailor, jud. Me-
hedinti.
Budilovätul, deal, in com. rur.
Breznita, pl. Ocolul-d.-s., jud. träesc in 294 case.
Mehedinti.
Budilovätul, mahala, in plasa
Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti ; tine
de com. rur. Breznita.
peidure, in jud. Me-
hedinti, pl. Ocolul-d.-s., com.
rur. Breznita.
Budinul-Cilciul, trup de pizdure,
pe teritoriul com. Crucea- d.-s.,
pl. Zabrauti, jud. Putna. Este
proprietatea razesilor.
Budislavul, 1/mute, in jud. Ar-
ges, plaiul Lovistea. De aicr
pleacd Culmea-Cozier. Are o mal-
time de 2397 m. d'asupra ni-
velulur MariT-Negre.
Budisteanca, sat, jud. Braila.
(V. Filiul).
Budisteanca, gIrM, jud. Mus-
cel; izvoreste din colinele jud.
Dimbovita, ja diferite numirT,
dupa. localitatile pe unde trece,
uola com. Budisteni i Ciulnita,
pl. Podgoria, si se varsd in riul
Arges.
www.dacoromanica.ro
48
Budisteanca, pddure, supusa re-
gimulur silvic, com. Budisteni,
pl. Podgoria, jud. Muscel, com-
pusd din stejar, fag, carpen si
plop, in intindere de 75 hect.
Budisteni, com. rur., pl. Podgo-
ria, judetul Muscel, la S.-E. de
Cimpulung-, asezata pe ambele
'T'alud ale riulur Budisteanca.
E numita si Bogati. De la a-
ceasta comuna pana la Cimpu-
lung isunt 77 kil.
Se compune din 4 catune :
Budisteanca, Glodul, Scoicesti
si Pietroasa. Numele saii vine
de la Gira si Schitul-Budi.steni.
Are o populatie de 1057 locui-
torT (650 barbar si 407 l'eme»
Cu 214 capr de familie, cari
LocuitoriT, pe Ruga agricul-
tura. i cresterea vitelor, se mar
ocupa cu clltura ciresilor, pe-
penilor, prunelor si a visa Pro-
dusul muncer desfac la Bu-
curesti, Pitesti i Gdesti. StupiT
Cu albinele daú pana la 41 kg,r.
miere. Gindacir de matase pro-
duc pana la 40 kgr. gogosT.
Porumbul se cultiva pe 96 hect.;
iar tuica se fabrica pana la 7000
decalitri pe an.
Locuitorir al-1: 210 bol, 17
cal, 247 or, 154 porcr, 69 juncr
105 acf.
In comuna .5.i imprejurul co-
muna sunt dealurile : Cringu-
reanca, Zamfir, Covergibr, Schi-
tul-Budistenr, Baila-Mare si Baila-
Comuna are 233 contribua-
bilT. Venitul anual e de 2140
leT i cheltuelile de 2133 ler.
Are un capital de 1154 leT la
Casa de Depunerr.
Locuitorir sunt parte mosnenT,
parte improprietaritT prin legea
din 1864, pe mosia Schitul-Bu-
disten In raionul acester co-
mune sunt schiturile : Budisteni
Cotroceni, ambele in ruina,
BUDIFrENI
si biserica, deservita de
I
preot si 2 dascalT, claditä de
locuitorT.
Scoala, cu intretinerea carela
statul cheltueste anual 1080 leT,
e frecuentata de 65 bletT si 6
fete, din numarul de 131 in e-
tate de scoala.
tiú carte 239 barbatr si 30
femer.
Budisteni, sat, face parte din
com. rur. cu aceIasr nume, jud.
Muscel. Se mal numeste i Mos-
neni.
Se afla situat intre dealurile:
Cringureanca, pe care se afla
vie si padure, i dealul Zamfir
unde este cimitirul satulur, cu
o mica bisericutd. Ad i este re-
edinta. primarieT ; scoala i bi-
serica, cu hramul Adormirea.
Gira Budisteanca uda catu-
nu/ spre V.
Are o populatie de 380 lo-
cuitorr.
Budisteni, cdtun al comuner Cos-
testi, jud. Buzad, cu 370 locui-
torT si 78 case.
Budisteni, deal, in raionul co-
munel Budisteni, jud. Muscel,
pe care se cultiva 62,25 hect. vie.
Budisteni (Bälisoara), mofie,
com. Costesti, jud. Buzail. Are
420 hect. arabile si izlaz, 15
hect. padure, despartita in 3
sforT : Ariceasca i Balisoarele.
Budisteni, pefolure a statulur, in
intindere de 322 hect., pendinte
de com. Budisteni, pl. Podgoria,
jud. Muscel.
Budisteni, fost schit de calugarl,
in comuna cu acelasT nume, jud.
Muscel, fondat inainte de anuf
1685, de S tefan Calu garul, care,
ca mirean, punta numele de
Stanciu, logofatul din Budisteni.
 liUDOAIA
Acesta lAsI o mare parte din
averea sa schitulur Budisteni,
care mar tirziä fu inchinat ml-
nAstireT Cotroceni, spre a fi fe-
rit in viitor de orr-ce supArdrI,
spre a-r asigura, cu felul a-
cesta, existenta i inflorirea.
Din cauza releí administratil,
schitul s'a pArAsit, chiar din a-
nul inchinArer sale. CAlugArir 11
IAsarA, caer le lipsea pAnA
existenta de toate zilele.
Bisericuta, dei ruinatA, ser-
vea de eclesie, iar preotul se
intretinea din mila crestinilor.
La anul 1838, consingenir
consAteniI fondatorulur schitulur
Budisteni, aü reclamat Domni-
toruluI Alexandru Chica contra
egumenilor de la Cotroceni pen-
tru reaua intrebuintare a veni-
turilor acestur schit; reclamatia
lor tusa n'a avut niel un rezul-
tat. AstA-zr este o coinplectl
ruinA. Venitul schitulur era de
700 galbenI anual.
Budoaia, deal, pe teritoriul sa-
tulur Crucea, com. Sirca, plasa
CirligAtura, jud.
Budoaia,ftirig, izvoreste din dea-
lul Budoaia, satul Crucea, com.
Sirca, pl, CirligAtura, jud. Iasi,
si se vars1 in 04'111 Bocnita,
com. Sinesti, pl. CirligAtura.
Budoaia, piria, in jud. R.-S5.rat,
plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni,
izvoreste din culmea CAtAutulur,
uda partea de S. a com. si mer-
ge de se varsA in riul R.-SArat.
Budoiul, nzofie a statulur, la N.-
V. comuner B5.esti, pl. Oltetul-
d.-s,, jud. Vilcea.
Budoiul, mo,sie a statuluI, jud.
Vilcea, fostA pendinte de m5.-
n5stirea Polovraci, cate, pe pe-
riodul 1888-93, s'a arendat cu
4200 ler anual.
50700 :lime* Ineffonur Geograito. Vol. II.
49
Budoiul, mofie, fostA proprieta-
te a statulur, com. Tereuja, pl.
Oltetul-d.-s., jud. Vilcea, care
s'a vindut in loturr la locuitorl.
Budoiul, perdure a statuluI, jud.
Vilcea, in intindere de 500 hect.,
fosa pendinte de mAndstirea
Polovraci, situatA in com. Si-
nesti, pl. Oltetul-d.-s,, i formatA
din trupurile : Dobrica saä Pie-
troasa (300 hect.) si Urzica (200
hect.).
Budrea sat, jud. R.-SArat, plasa
R1mnicul-d.-s., cAt. com. Raco-
viteni, asezat in partea de N.
a comuner, la poalele dealulur
Budrea, pe pirlul Budrea, la I
kil. spre N. de cAt. de rese-
dintA, Racoviteni. Are o inda-
dere cam de 50 hect., si o po-
pulatie da 96 familiI, sari 410
suflete, din carl 81 contribua-
bilI ; 15 stiii carte. Este in sat o
deservit5. de I preot
I clntäret.
Budrea, deal, jud. R.-SArat, pl.
Rimnicul-d.-s., com. Racoviteni,
se desface din dealul Hirboca,
brAzdeazA partea de N. a com.;
se sfirseste in riul Ciln Aul ; e a-
coperit ou imasurl semAná.-
turI intinse.
Budrea, phia, jud. R.-SArat, pl.
Marginea-d.-s., com. Racoviteni;
izvoreste din dealul Budrea, uda
partea de N., trece prin cAtunul
Budrea si se varsä in riul Cil-
nA.ul, pe dreapta lur. Valea sa
este frumoasl, cu malurr imite
verzI.
Buduhala, cdtun,a1 com. ox111-
nesti, pl. Ocolul, jud. Gorj, si-
tuat spre N. de comunä, si a-
proape de soseaua judeteanA
T.-Jiä-Severin.
Are o suprafat5. de 206 hect.,
din carr 30 hect, pldure, lo
www.dacoromanica.ro
BIMUILA
hect. izlaz, 6o hect, fin*, wo
hect, cultivabile.
Are o populatie de 41 fami-
liI, sati i8o suflete, din carl 35
contribuabilr.
Locuitorir aii 8 plugurT, 15
care cu bol i vad, 83 vite inarr
cornute, 33 porcr si 41 capte.
In apropiere de acest cAtun
trece apa Bistrita.
Comunicatia in acest cAtun
se face prin sosele comunale
carr 11 pun in comunicatie la S.
cu omAnesti, lar la V. cu Te-
lesti-d.-1., unde soseaua comu-
na1ä inelneste soseaua judeteanA
Buduhoaia, perdure, in partea
de N.-V. a comuner Urziceni,
pl. Cosula, jud. Botosani.
Buduhoceai iaz, pe mosia Cer-
vicesti, com. Cucoreni, jud. Bo-
tosani, format din pirluI Ratica.
Are o suprafatA de 3 hect,
Buduhocea, tes, pe mosia Cer-
vicesti, com. Cucoreni, jud. Bo-
tosani; produce mult fin.
Buduiasca, cdtun, pendinte de
com. MAgura, pl, alnistea, jud.
Vlasca, situat futre vAile Te-
leorman i Clenita, proprietate
a statuldf. Are o suprafat5. de
370 hect., din carr 62 hect, p5.-
dure, si tine de ocolul siIvic
Ghimpati. Are o bisericA ziditä
de d-na Salta Castrisoaia, fosta
proprietarl, si deservitA de
preot i2 cintAretI.
In cAtun este o scoall
ziditl la 186r, cu I invAtAtor,
frecuentatA de io bAetr si 5 fete,
din numärul de 42 eopir, in
virstA de scoall. Este o clr-
ciuml.
Buduila, certun al comuna B o
ziorul, jud. BuzAti ; are 90 loc.
si 26 case,
7
 BuDUIOASA
Buduioasa, ddure, jud. Bacati,
plasa Siretul-d.-s., com. OtelWi ;
proprietatea d-nel Maria Ha-
nuta.
Budulul, deal, pl. Marginea-d.-s.,
com. Borde§ti, jud. R.-Sarat ; se
desfa,ce din Dealul-Nucllor, braz-
deaza panca de Vest a comu-
neI, de-a lungul piriuluT Budu-
iul. E acoperit cu padurr §i pa-
Buduiul, iruil, in pl. Marginea-
d.-s., com. Borde0, jud. R.-SA-
rat; izvorete din Dealul-Nuci-
lor, uda V. comuna, de-a lun-
gul dealuluI Buduiul §i se ter-
mina in rtul Rimnul.
Budul, sat, in partea de S.-V. a
comund Stanilqti, pl. Prutul,
jud. Fälciü, la distanta de 4 kil.
de satul de re.5edinta, situat pe
dealul cu acela§I nume, pe o
suprafata. de 450 hect. Are o
populatie de 41 familif, sati 124
suflete, din carl 19 contribua-
bill. Se afla pe domeniul statu-
lur
Acest sat a avut i el partea
sa de suferinta in luptele ur-
mate futre Rug i TurcI in rAz-
boiul de la 1711.
Budul, deal, in partea de V. a
comuneI Stanile§ti, pl. Prutul,
jud. Falda ; pe el se afla situat
satul Budul §i o movild care
poarta acela. nume.
Budulacul,sirld, ce izvore§te de
la N. de com. Singerul, plasa Pod-
goria, jud. Prahova, i se varsa
in gira Cricovul, tot in raionul
com. Singerul.
Budulanulul. (Valea-), vale,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., comuna
Florqd.
BuduluI (Dealul-), deal, jud.
www.dacoromanica.ro
60
Bacaii, pl. Bistrita-d.-s., pe te-
ritoriul com. Margineni-MuntenT.
Budului (Valea-), vale, jud. Ba-
can, pl. Bistrita-d.-s., com. Mar-
gineni-Muntenr, situad intre dea-
burile Secatura i Dealul-Buduldf.
Budurana, piriii, jud. Teleor-
man. Vara este sec. Pe timpul
topirel zapeziT i al plollor marT
se revarsd i ineacd tarinele lo-
cuitorilor.
Budurana, vale, jud. Teleorman, pl. Ocolul, com. Preajba.
incepe din tufariul moOd But-
culWi, se indrepteaza. spre S., Buduroiul, Jinda, comuna MI.
adincindu-se din ce in ce mal dulari, pl. Cerna, jud. Vilcea.
mult, trece pe Ruga. com. GA- Numele IT vine de la un copac
1-5.011, la punctul numit Fin- scorburos ce este bagat in acel
tina - Noul. Ceva mar sus de
acest punct se formeaza piriul
cu acelaffl nume, care fiind o-
prit in cursul luI, formeaza Ele§-
teul-luI-Dima, chiar in comuna
Garagaul. De aci valea i pi-
riul se indrepteaza spre Apa-
CiineluT, in care se varsa, maI
jos de catunul Gol4d, la ho-
tarul ce desparte mo0a
ragAul de nunia Virtoapele-d.-s.
Budureasca, gîrld, izvorWe din
raionul comund Calugareni, trece
prin com. Vadul-Sapat, pl. Cri-
covul, jud. Prahova, i-§1 con-
tinua cursul pre linga comuia
Mizil, jud. Buzäú, dup. ce pri-
mWe ca afluent girla Scheianca.
Pe aceasta vale se aflä putinA
piatra de constructie.
Budureasca, vale, In jud. Bu-
zan, com. Baba-Ana ; se scurge
In plriul Istaul ; pricinuWe
culi in timpurile ploioase.
Budure§ti, sat, face parte din
com. rur. Dobriceni, pl. Ocolul,
jud. Vilcea. Are o pop. de 112
locuitorl (54 barbatT §1 58 fe-
mer). D'aci yi pana la catunul
BUEASCA
Dobriceni, reedinta comuneI,
e aproape I kil.
Are o biserica, fondata la
anul 1830 de preotul TAnase,
reparata la 1881 de Stan
Boiangiul. Este situat intre doua
frumoase paduri wzate la V.
o E. luY.
Buduroaia, avoig fi final, pe
esuI drept al SiretuluT, la com.
Stolniceni, jud. Suceava.
Buduroaiele, vale, jud. Dolj,
izvor §i prin care se scoate
apa. cu un vas.
Buduroiul, piria, la Sudul co-
muna Zavideni, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea ; se varsa In riul
Olt.
Buduroiului (Mägura-),
gura', jud. Teleorman, in partea
din centrul comuneT Dracea,
spre Vest.
Budurosul, apd, jud. Prahova,
izvorWe din com. Strejnicul,
se varsa In iazul Moruzzi
(Leautul), in raionul com. Ne-
goqti, pl. Tirporul.
Budusluve§ti, izvoreSe
de pe teritoriul com. Fagetelul,
pl. Vedea-d.-s., jud. Olt, i se
varsa In Orla Plapcica, com.
Aluni§ul.
Bueasca, pci'dure, in plasa Ialo.
mita-Balta, comuna Albe0, jud.
Ialomita, pe tarmul drept al
riuluI Ialomita. Are o suprafata
de 350 hect. Esente : tejar,
ulm, anin, jugastru, salde gi
plop.
 BUEVTI
Bue§ti, sat, plasa Ialomita-Balta,
pendinte de comuna Albesti,
jud. Ialomita. Este situat spre
E., la 4 kil, de satul de rese-
dinta, la extremitatea de Nord
a cimpului Baraganul.
Are o suprafata de 4500 hect.,
proprietate a statulur. A fost
pendinte de man. Cernica, a fost
arendata pe periodul 1883-1893
cu suma de 40100 leI anual.
Populatiunea e de 220 familir
Romtni si 2 familii Greci.
Aici se afla dota scoale pri-
mare, una de baeti si una de
fete, cu un invatator si o 'luya-
%atoare, retribuitt de comuna.
Localul scoalei este construit
de comuna.
Are o biserica zidita. la 1843,
deservita de 2 preotr si 2 cin-
tlretr.
Bufnel (Izvorul - de - la - Pla-
tra-), isvor, in judetul Buzati, -
com. Cislaul, cat. Ungureni ; in-
cepe de la Piatra -Bufner si da
In riul Buzar'.
Bufnei (Platra-), colind, in jud.
Buzati, com. Cislaul; incepe de
la Batatura-Vacilor si merge
pina in albia riului Bisca-Chioj-
dula
Bufnitei (Coltul-), .pisc, in co-
muna Badeni-Paminteni, plaiul
Dimbovita, jud. Muscel.
Buftea, sat, pl. Znagovul, jude:
tul Ilfov ; face parte din com.
rur. Bucoveni ; cade spre N. de
Buciumeni, pe malul sting al
riului Colintina. Calea fieratA Bu-
curesti-Ploesti tale calea natio-
na15. filtre Buciumeni si Buftea.
Ad i este un frumos castel, cu
3 etaje, Inteun stil elegant
el se afla in mijlocul parculur,
inconjurat de arborl seculari;
mai este o casa de mosafirl, o
mare moara de abur'''.
51
In mijlocul une alel umbroa-
se este o cismea Cu apa buna
de baut, care poarta urmAtoa-
rea inscriptie: «Aceasta cismea
s'ati ridicat de dumnealui ma-
rele vornic Barbu Stirbeiti si
s'al"' lucrat de Hristea Tersa-
nena cismegiul, 1844, Tulle».
De alta parte, cu litere noua :
«Renovat de principele Al. B.
Stirbeiti, 1888y. In fundul par-
cului este o mica capela, in
stil bizantin, sub care se af1á
cripta in care se odihnesc Barbu
P. Stirbeiti, fostul Domn al Ta-
rif-RomtnestI, Elisabeta Doam-
na, nascuta Cantacuzino, Prin-
tul Alex. Barbu Stirbeiti Cu so-
tia sa Maria, nascuta Ghica-Co-
manesti si mal multi copii al
lui Alex. Stirbeiti.
In Buftea, in timpul razboiu-
luI din 1877, s'a infiintat de
principesa M aria Alexandru Stir-
beiti un spital pentru ostenil ra-
niti.
Satul, impreuna cu Atirnati
si Flaminzeni, se intind pe o
suprafata de 3458 hect. Proprie-
tarul, Principele Al. B. Stirbeiti,
are 2350 hect. si locuitorii 1108
hect.
Pe mosia proprietatei se cul-
tivl 1030 hect., 15 ramin sterpe,
1305 hect. padure. Locuitorir
cultiva 1053 hect. si restul ra-
m'in sterpe. Populatia satului e
de 504 locuitori.
Are o scoala de baetr si una
de fete, frecuentate de 27 elevi
O 20 eleve, cu cari statul si co-
muna cheltuesc anual 5056 lei.
Ambele scoale sunt sub un a-
coperamint, si sunt construite
in anul 1889.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumari. In sat s'ati stabilit 13
strainr.
Ad este o mare fabrica de
&ira.
Buftea, stafie de dr. d. fr., jud.
www.dacoromanica.ro
BUGEACUL
Ilfov, pl. Znagovul, com. Buco-
veni, pe linia Bucuresti-Ploesti.
Se afla intre statiile Chitila (7.7
kil.) si Peris (12.9 kil.). Inaltimea
d'asupra nivelului mara e de
101.79 m. Venitul acestei statir
pe anul 1896 a fost de 60791
lei, 90 banr.
Buftea, ptidure, jud. Ilfov, plasa
Znagovul, de 1305 hect., pro-
prietate a Principelui Al. B.
S tirbeit.
Buftea, pirlia,r, jud. Bacati, pl.
Bistrita-d.-s., curge prin comu-
nele Girleni si Fintinelele si se
scurge in Bistrita.
Buftea. (V. Piriul-Cazacului, jud.
Suceava).
Buftea, vale, jud. Bacati, plaza
Bistrita-d.-s., ce se intinde prin
comunele Girleni si Fintinelek.
Buftei (Valea-), vale, jud. Ilfov,
prin care trece piriul cu acelasI
nume, care alimenteaza balta
Znagovul.
Buga, lacul, in com. Lisa, din pl.
Marginea, jud. Teleorman.
Buga, loc izolat, in jud. Buzaii,
com. BlAjani, acoperit in mare
parte de vil.
Buga, mdgura, in partea de S.
a comuna Lisa, jud. Teleorman.
Buga, movild, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-j., comuna Guli-
anca. Azi tinde O. dispara, fiind
necontenit arata de locuitori.
Buga, vale micd, la N.-E. satului
Nazirul, in proprietatile locuito-
rilor din Nazirul, jud. BrAila.
Bugeacul, com. rur., in pl. Si-
fistra-Nota, jud. Constanta.
BUGEACUL
Este asezatg in partea ves-
ticg a judetuluI, la 118 kil. spre
V. de orasul Constanta, capi-
tala districtului, si in cea nord-
esticg a piase la 6 kil. spre E.
de orAselul Ostrov, resedinta
plAseT. Comune invecinate cu
ea sunt : Almaliul la 6 kil. spre
S.-V., Glrlita la 5 kil. spre S.-
E., Cgluia la 7 kil. spre E., Ese-
Chioi la io kil. spre S.
Hotarul amg.nuntit al acester
comune este urmg.torul: Plednd
de pe malul Dual-el, din dreptul
ostrovulul Tilchia, la poalele
dealuluT Bugeacul, i anume la
o egala distantg de 2 kil. de
Ostrov i Bugeacul, hotarul se
Indreaptg. spre S., urcg i co-
board dealul Bugeacul, taie so-
seaua comunalg Ostrov-Bugea-
cul, strgbate %ralea Bugeacul
urca dealul pietros al CgrAmizeT;
de ad se dirige spre E., co-
boarg. dealul de mal sus, pe
malul iezerulur Girlita, taie acest
iezer pAng in dreptul satului
Girlita, de ad o ja spre N.-E.
pAng in fata gura vAii Cuiu-
Iuc, de unde se indreaptg
spre V., ajunge pe malul lacu-
10, la locul unde incepe scur-
gerea sa in Dungre pi-in girla
Dervent, urmeazg malul drept
al acestet girle, in directiune de
la S.-V. spre N.-E., pgng la lo-
cul unde se varsg in Dungre,
la punctul numit Dervent ; de
ad se indreaptg spre V. pe
malul Dungrei, pe la poalele
septentrionale ale dealului Bu-
geacul, pe la N. de satul Bu-
geacul ; la 2 kil. spre V. de
sat ajungem la locul de unde
am plecat. Forma lui este aceea
a unid dreptunghiA neregulat ;
lungimea Id este de 18 kil.,
iar intinderea totalg e de 1712
pogoane sati 817 hect. sari 8
kit p.
Se mArgineste la N. cu co-
munele rurale Tonea i Rosetti,
www.dacoromanica.ro
52
din jud. Ialoraita, despArtindu-se
de ele prin fluviul Dungrea ; la E.
si la S. cu com. rur. Girlita, se-
parata fijad de dinsa prin iezerul
Girlita i gira Dervent ; la V. cu
com. rur. Almaliul, de care o
desparte dealul CgrAmida i cu
com. urb. Ostrovul, de care se
desparte prin dealul CdrAmida
dealul Bugeacul.
Relieful solului e in general
accidentat, afarg de o mica parte
spre E., un ses cuprins intre
Dungre, iezerul Girlita i girla
Dervent, acoperit cu iarbg. Cul-
mea dealurilor OstrovuluT o brgz-
deazg In partea vesticg i een-
tra16, i anume cele doug ra-
murf ale sale Dealul-Bugeacu-
luf (75 m.) la N. si N.-V. de-a-
lungul maluluT dungrean ; dea-
lul Cg.rAmida la S. 11 S.-V., de
naturg pletroasg (77 m.), am-
bele dominind satul Bugeacul;
sunt acoperite cu Jinete §i ci-
te-va vil. Movile sunt in nu-
tnAr de 6, naturale, PArg impon
tanta i acoperite cu verdeatg.
Cursurile de apg cae udg co-
muna, sunt Dungrea la N., pe
o distantg de 6 kil. ; malurile
sale sunt in general inalte i 11-
poase din pricina ondulatiuni-
lor nordice i nord-estice ale
dealulur Bugeacul, care se ter-
ming aproape brusc inteinsa.
Girla Dervent, ce servg de scur-
gere iezerului Gtrlita in Dungre,
irisa ciad apele fluviuluf sunt
mari, servg ca scurgere ale
uner pArtT din apa DungreT in
iezerul Girlita; are 3 kilora.
servgi ca hotar estic spre
comuna Girlita. VAI sunt pu-
tine ; principala este Valea-Bu-
geacului ce vine de pe terito-
riul comund urb. Ostrovul, din
dealul CgrAmida ; o brAzdeazg
in partea S.-V., deschizindu-se
In iezerul Girlita. Iezerul
(600 hect., din carT 120 hect.
apartin nurnaT comund Bugea-
BUGEACUL
cul) se aflg la S. si. S.-V.; are
malurile la S.-V. imite i stin-
coase din cauza rarnificatiflor
rgsgritene ale dealului CdrAmi-
da ; are peste bun ce se con-
suma si se exporta de locuitorl
in diferite pArtT.
Are un singur cgtun, Bugea-
cul, resedintg, asezat in partea
centraId a comuneT, la poalele
rgsgritene ale dealului Bugeacul,
pe un ses ce se ridicg treptat de
la matul iezerulur Girlita spre N.;
cgt, se afig la 200 m. spre N. de
iezer, la 600 m. departe spre
V. de Ola Dervent si la i kil.
spre S. de Dungre. Satul are
forma lunguiatA ; casete sunt
frumoase, bine zidite, a.sezate pe
lungirne de i kil., de o parte
si de alta a une! ulitI princl-
pale ; la Vest sunt i vre-o cite-va
hect. cu vil.
Suprafata totall a comund
de 817 hect., din carT 65 hect.
vatra satuluT ca 79 case; res-
tul de 752 hect. apartine tot
locuitorilor.
Populatiunea este de 107 fa-
ma, sal 446 suflete, impgrtitg
ast-fel : 225 bArbati si 221 fe-
me, din carl 242 neasgtoritl,
188 cgsgtorild si 16 vdcluvr. Din
acestia 75 stiu carte si 371 nu
stiu ; totT sunt Romint.
Dupg ocupatiune sunt : 87 a-
gricultorIi meseriasI ; 3 cfr.
ciumarI.
ImproprietgritT sunt 87, ne-
improprietgritT 15.
Budgetul acestei comune este
la venituri de 2632 lei si la
cheltuell de 2593 le!. Sunt 90
contribuabili.
Cgile de comunicatie sunt: un
drum mare ce merge la Ostrov,
pe malul Dungrel, trecind pe
lingg sat si drumuri comunale
la Oltinea, Galita i Cilnia.
Bisericg este una singurg., cu
hramul Sf. Atan asie, ziditg
intretinutg de comuna; are IO
 BUGEACUL
hect. de la stat i ea deserventi
preot i I cintaret.
coalà este una rurall mixta,
infiintata i intretinuta de stat ;
are lo hect. pamint ; i invatA-
tor §i 43 elevi.
Bugeacul, deal, in judetul Con-
stanta, pl. Silistra-Noua, pe te-
ritoriul comundrurale Bugeacul.
Se desface din dealul Iapce-Bair;
se intinde spre E., avind o di-
rectiune generala de la S.-V.
spre N.-E. §i brazdind partea
nordica a plasei i pe cea nord-
vestiel a comuneI. Prelungirile
sale nordice se sfirese in Du-
nare, facindu-I malul drept, inalt
ripos; cele sudice fac malul
lezeruluI Girlita inalt §i stincos.
La poalele sud-estice este a?ezat
satul Bugeacul. Are o indltime
de 79 m., dominind satul Bu-
geacul, Dunarea i drumurile
comunale ce duc de la Bugeac
la Ostrov i Almaliul. E aco-
perit cu semanaturi §i de viile
locuitorilor din Bugeacul.
Bugeacul, deal, in jud. Tulcea,
pl. Mäein, pe teritoriul comuna
Vacareni i pe al catunulul saa
Garvan. Este mal mult o pre-
lungire nordica a dealuluI numit
Dealul-cu-Monumentul; se intinde
spre N., avind o directiune ge-
nerala de la S.-E. la N.-V. La
V., la E. i la N. este inconju-
rat de Girla-Latimer, care are
ad i forma uner potcoave de cal.
Pe la poalele sale vestice sunt
semanate cite-va vil; iar la poa-
lele estice se vede un monu-
ment in piatra comemorativ al
debärcäril trupelor rusegl in
razboiul de la 1877-78. Este
stincos pe alocurea, dar mal
mult acoperit cu finete i izlaz.
Virful culminant este de 86m-,z;
punct trigonometric de observa-
tie de rangul De pe acest
se vede satul Pisica i Dual-ea,
53
ce sunt la lo kil. departare. Pe
la ambele sale poale tree denla
drumud vecinale : Azacliul-Gar-
van-Vacareni §1 Azacliul-Jijila.
Bugeacul, lac, in pl. Borcea,
sala Balta, com. ocariciul, jud.
Bugeacul, vale, in jud. Constan-
ta, pl. Silistra-Noul, pe terito-
riul comuna' rurale Bugeacul.
Pleaca din pantele estice ale
dealuld Caramida; se indreapta.
spre E. printre dealurile Iapce-
Bair §i Bugeacul la N. i Cara-
mida la V. 11 S., bräzdind par-
tea nordica a pla§ei §i pe cea
vesticä a comuneI. Se sfNe0e
in iezerul Girlita, la 11/2 kil.
spre V. de satul Bugeacul. Ma-
lurile sale sunt in general joa-
se; aproape de vársarea sa, sunt
?usa inalte i stincoase. Apa are
numaI cinc' ploua. Este tablä
de drumul comunal Almaliul-
Bugeacul.
Bugeanul, deal, e a-
pe care
zat satul Virlezi, pl. Zimbrul,
jud. Covurluiti.
Bugeanul, iezifor, pe valea pi-
riuluI Covurluiul-Sec, futre com.
Virlezi §i Jora5ti, jud. Covurluiii ;
acest ie*or se usuca la secetd.
Bugeloiul, pise, la E. de com.
Tite0i, pl. Riul-DoamneI, jud.
Muscel.
Buge9ti, parte din satul Trifqti,
jud. Roman.
Bughea, deal, com. Bughiile, pl.
Teleajenul, jud. Prahova, pe care
se cultiva '/2 hect. vie.
Bughea,suburbie a ora5uluI Cfm-
pulung, jud. Muscel. Coprinde
satele din jurul satulur cu a-
cela0 nume.
www.dacoromanica.ro
BUGHEA
Bughea, izvorqte din
muntele Boldul i Zanoaga,
dupa ce uda, in jud. Muscel :
comunele Bughea, Godeni i Ca-
pul-Piscului, se varsa in Riul-Tir-
gului, pe teritoriul comuneI Mi-
Atunul Furnic4, ser-
vid, in partea de N., de limita
intre acest catun i catunul Mi-
Me§ti.
Bughea, (Izvorul-din-Hume),
izvor, cu apa sulfuroasa, in jud.
Muscel, la 5 kil, departe de
Cimpulung. Are un stabiliment
de bAY, tuteo pozitie frumoasa,
vizitat de multI plítima0'. Drumul
de la ora.s la baI este eh se
poate de placut, mal ales cind
ajungl pe platoul musceluluI,
care predomina oraul.
Bughea, movilá, in jud. Buzati,
com. Caragele.
Bughea, pddure, proprietate a
statului, pendinte de manastirea
Cimpulung, in intindere de 102
hect., plasa Nue§oara, judetul
Muscel.
Bughea, pirlu, izvore§te de la lo-
cul numit Piatra-SlaniculuI, co-
muna Slanicul, plasa Varbilaul,
jud. Prahova, face maI multe
zigzagurI, strabate comuna Bu-
ghiile in tot lungul san, trece
prin com. Scaio0, §i se varsa
In riul Teleajenul.
In acest piriO se varsa, tot
in raionul com. Bughiile, gir-
litele : Bughipara, Runcul, Ga-
vana, Greaca, Valea-Lupulur
Valea-VI4tenilor. In raionul co-
munei Tei§ani, pl. Teleajenul,
primqte girlele: Muscelul i SI-
raturile.
Bughea,vdlcea, ce se varsa in Orla
Slanicul, pe tarmul sting, in
raionul com. Slanicul, pIaiul
Varbilaul, jud. Prahova.
 BUGHEA-DE-JOS
Bughea-de-Jos, sat, face parte
din com. rur. Bughiile, pl. Te-
leajenul, jud. Prahova. Aci e o
biserick cu hramul Sf. VoivozI
Sf. Gheorghe, fondata la a-
nul 1813 de Damian i Ste-
liana din Valeni-de-Munte i care
s'a reparat de mar multe orI.
Aci e rqedinta comuna
LocuitoriI din acest catun
s'aa improprietarit dupa legea
rurala din 1864, pe moOile
Gura-Vitioard i Bughea-d.-j.
Bughea-de-Sus, sat, face parte
din com. rur. Bughiile, pl. Te-
leajenul, jud. Prahova. Ad i e o
biserica fondatá. la anul 1837,
de ob§tea locuitorilor §i. alp
straid. S'a reparat la anul 1892.
Loc. din acest cat. sunt mo§ned.
Bughea-de-Sus, trup de ptidure,
a statuld, in intindere de 45
hect., pendinte de com. Valeni,
pl. Teleajenul, j ud. Prahova, care
impreuna cu trupurile : Poiana-
Laculd (13 hect.), Valea-Gar-
duluI i Cotul-cu-Plopr (62 hect.),
Obratele, dupa sfoara Predealul
(25 hect.), i Runcul (40 hect.),
formeaza padurea Valed.
Bugheni, cittun,a1 com. Cioranca,
jud. Buzar', cu 150 locuitorI
35 case.
Bugheni (Särata-Nenciule§ff),
ceItun, al com. Monteorul, jud.
Buzaa, situat d'alungul maluld
drept al pIriulur Sdrata, cu 840
locuitorT i 236 case.
Bugheni, mocie, in jud. Buzati,
com. Cioranca. (V. Sárata-Bu-
ghen1).
Bugheni, moviM, in jud. Buzaa,
com. Cioranca, pe mo§ia Sárata-
BughenI.
Bughtile, com. rur., plaiul Te-
www.dacoromanica.ro
54
leajenul, jud. Prahova. Este si-
tuatd pe valcelele Bughea
Bugh4oara, la 25 kil, departe
de capitala judetuluI §1 la 2
kil, de a plaiuluI.
Se compune din dota ca-
tune : Bughea-d.-s. i Bughea-
d.-j., avind o populatiune de 827
locuitorr (393 barbati i 434 fe-
me). Capr de familie sunt i 8o;
contribuabill 147; case de lo-
cuit I 80.
In comuna sunt 2 bisericr
(in fie-care catun cite una), de-
servite de cite un preot.
Locuitoril din cat. Bughea-
d.-s. sunt moped, lar cd din
Bughea-d.-j. s'ad improprietarit
la 1864, pe moOle Gura-Viti-
oaref i Bughea-d.-j. El a(' 20 cal,
112 bol, Io8 vacI, 155 viteT,
25 taurI, 254 oT, 5 capre i 298
porcI.
In raionul comund, pe piriul
Bughea, e o moard.
coala exista in comuna din
anul 1890. Pana la aceastA data
parte din copil urmaa la §coala
din Valeni. In 1892 s'a fre-
cuentat de 52 copiT. StiA carte
14 barbatI i 6 femer.
Toata comuna are o supra-
fata de 500 hect., atit pamtnt
rural cit i nuntenesc.
Se fabrica ad tuica i vin.
GindaciI de matase daa a-
proximativ 6o kilgr. gogcnI.
Stupl cu albine sunt 65. Pa-
mintul nu e prielnic la toata
cultura. Dintre pomI roditorl
sunt: 800 alee, Ioo perT, 100
duzI, 200 nud si 200 v4inI.
Livezile daa cam 6000 care de
fin anual.
Comerciul se exercita de 3
circiumarT.
Veniturile comund se urca la
cifra de 3006 leI anual §i chel-
tuelile la 2138 le!.
In comuna sunt §oselele :
Calea-Salinel, a Tinguird, a Peni-
tenteI i Gura-VitioareI, ?des-
BUGIULEM
nind comunicatia intre Valed,
Varbildul, Poiana, Slanicul
Gura-VitioareT.
E brb.zdata de dealurile : Ca-
rabetul, Podul.Valenilor, Seciul,
Runcul, Gavana, Milpa i mo-
vila Gorganul. Piscurile poarta
numele dealurilor. Pe dealurI
se cultiva ()yaz, vil §i pomr ro-
ditorr; parte din ele sunt aco-
perite cu padurf saa serva de
izlaz. Poied sunt : Timpa
Vldsceni ; surpaturT : erparia
Valea-Lupuld, situate In par-
tea de V. a comuneI i Runcul
Seciul in partea de E.
E strabatuta In tot lungul
sau de gira Bughea, in care
se varsa Bugh4oara,
Runcul, Gavana, Greaca saa
Valea-Grecir, Valea-Lupului
Valea-Vlascenilor, carl izvoresc
din interiorul comuneI.
Se marginWe la E. cu com.
Valeni-de-Munte §i Olteni, la
V. cu com. Varbillul i Poiana-
de-Varbilaa, la N. mi, com. S15.-
nicul i la S. cu com. Gura-
VitioareI i Seaio§i.
Bughi§oara, izvorqte
de la E. de com. Bughille, pl.
Teleajenul, jud. Prahova §i se
varsd in Orla Bughea, tot in
raionul comuneI Bughiile.
Bugioaia, parte din satul Ru-
ginoasa, jud. Suceava.
Bugioaia, pIruz, numit i Piriul-
AxinieT, afluent al pirluld Dum-
bravita, din satul Ruginoasa,
jud. Suceava.
Bugiule§ti, sat, face parte din
com. rur. erbanqti, pl. Mijlo-
cul, jud. Vilcea. Are o popula-
tie de 69 locuitorl, 33 bArbal¡I
si 36 femel. Are o §coala rurall.
Bugiule§ti, sat, face parte din
com. rur. erbane0, pl. Migo"
 BUHAIUL
cul-d.-j., jud. Vilcea. Are o po-
pulatie de 366 locuitorI, 180
barbatT i 186 l'eme. Ca popu-
latie colará are 28 copiI.
Buhaiul, sat, pe mo0a de ase-
menea nutnire, com. endriceni,
pl. Copla, jud. Doroholii, cu
185 familiI, 740 suflete. A§eza-
rile satenilor in mare sunt bune,
cu livezI i gradinI. Proprieta-
tea mo§ier este parte a statulur,
aceea care a apartinut md-
nastirel Birnova din jud. Ia.5i,
lar parte a d-lor D. Prunca
Ionescu Iconomu.
Biserica, cu patronul Adormí-
reI-Maicel-Domnulur, cu i preot,
2 cintaretI §i I paldmar, este
de zid, facuta in 1863. coala
are i invatator i 6o elevr.
Calitatea pamintuluI e in parte
huna.. Satenil improprietaxitI
687 hect. 45 arif pamint, lar
proprietatea mo§iei are 1144
hect. 32 axil' cimp ; 340 hect.
89 arif sunt padure i 4 pogoa-
ne vie.
Piriul principal ce trece pe
mo0e este Buhaiul.
Drumurn acel de la Doro-
hoifi spre HiNei1 i calea jude-
teana Mihaileni-Dorohoiti.
Aceasta mo§ie, care cuprinde
treI partr: Buhaiul, Pescad §i
Dumbravita, se invecineaza cu :
HaneSi, Hili§eul, Dersca, Loz-
na, endriceni i Trestiana.
Buhaiul saü Cioflicul, celtun,
pendinte de com. Naipul, pl. Cil-
ni§tea, jud. Vla§ca. (Vezi Cio-
flicul).
Buhaiul, a'eal, pe mo0a Codre-
ni, com. Mileanca, pl. Ba§eul,
jud. Dorohoiti.
Buhaiul, deal, formeaza hotarul
despre E. a com. Lozna i Ders-
ca, pl. Berhometele, jud. Doro-
Incepe din dealul Dersca,
55
din partea de N., i trece spre
S., pana la Fintina- luI - Bostan,
de unde ja numirea de Capul-
Dealulur ; apor se termina in
dealul cel mare numit Cobila,
din com. endriceni.
Buhaiul, deal, prelungire a dea-
luluT care se intinde
pe partea de S.-E. a comuna
Albqti, pl. Crasna, jud.
Buhaiul, mofie, jud. Neamtu, ara
sat, pe lingl rnoii1e Tarpe§ti,
Cureche§ti, din com. Petricani,
pl. de Sus-Mijlocul. Inainte de
secularizarea averilor mandsti-
retI apartinuse manastiref Va-
raticul i a fost inchinata Mitro-
polla de Ia0, starea a patra.
Buhaiul, päclure. (VezI Rusul,
deal, com. endriceni, pl. Cop-
la, jud. Dorohoiti).
Buhaiul, pirill, jud. Dorohoifi,
izvorqte din padurea Dersca,
com. cu asemenea numire, pl.
Berhometele, de la locul numit
Prisaca. Curge spre E., trece
prin partea de. N. a satuld Bu-
haiul, din com. endriceni pe
linga oseaua judeteana.
§i pe la locul nu-
mit ; apor, face un cot,
unde se intilne§te cu &tul Ghi-
lia, i, urmindulf cursul pe lin-
ga tirgul Dorohoia, se varsa in
Iezer.
Buhalnita, com. rur., in pl. Pia-
tra-Muntele, jud. Neamtu, ave-
zata pe valea BistriteI, la Nord-
Estul gruper stincoase Ceahlaul.
Se marginqte la V. cu com.
Hangul, la S. i E. cu com. Bica-
zul §i Pingarati (parte), la N.-E.
cu com. Cracdoani i Baltatqti.
Este formata din satele: Bu-
halnita, Izvorul-Alb, Izvorul-Mun-
teluI, Lacul-Buhalniteï, Poenari
Potoci, cu o suprafata de 2129
www.dacoromanica.ro
BUHALNITA
hect., §i. cu o populatiune de
I 979suflete san 472 familif (7 I
barbatI, ioo8 femel), din carr
182 tiü carte i 1797 nu §titi.
Dintre loc. improprietaritI in
1864, sunt asta-zI 181 carI sta-
pinesc if100 locurile lor, 59 ca
urmasf, 4 stapinind locurile al-
tora. Dintre cel improprietdritl
In 1878, sunt 40 carI poseda lo-
curile lor, 2 ca urma§I al celor
improprietariV, 15 stapinind lo-
curile altora, 4 locuff ramase
pe seama comuna; 110 insT, casi
de i insuratI i cultivatorI de
pamint, nu afi niel un soiù de
proprietate.
Locuitorir se ocupa cu agri-
cultura, plutaria i mar cu sea-
ma cu crWerea vitelor.
Terenurile comuneI sunt
mult muntoase i acoperite cu
paclurI imense, in exploatare.
Locurile pentru cultura sunt
foarte restrinse.
Imapl vitelor are o intindere
de 489 hect. 81 arif, nutrind un
numar de 6224 capete de vite,
din carT 240 bol, 104 vaci, 4550
of, 68 caf, 80 rimatorr, 102 vi-
te i 78jund.
In aceasta comuna se afla 2
bisericI, Cu 7 deserventr, 3
preotT §i 4 dascalI, platitf cu
2464 leI de la stat i 16o de
la comuna.
In com. e o coall cu i inva-
tator. Sunt 14 mor! de al:1; o
pita pentru sucmane, Cu 2 g5.-
vane; o pita cu 4 gavane ; de
asemenea fierlriT, I dulgher,
2
2 cojocarf, i herastrail sistema-
tic, care taie pe vara 2000 M. C.
de lema; 7 circiumf.
Budgetul comund e de 5243
banf la veniturT, si de
leT, 20
4756 leT la cheltuelI.
Numarul contribuabililor: 541.
Comunicatia cu satele vecine
se face prin oseaua mixta Pia-
tra-Prisacani, cit i prin cursul
11'1.110 Bistrita in jos.
 BUHALN1TA
Buhalnita, sat, in jud. Iasi, par.
tea de S. a comuneT Ceplenita,
pl. Bahluiul, A luat numele de
la piriul Buhalnita, ce curge prin
mijlocul lui. Este situat pe va-
lea piriuluT cu aceeasT numire,
futre dealul Cdtdlina i Dealul-
luT-Vocla. Are o pop. de 188 fam.
sati 727 loc. RominT, prea pu-
tinT de originä slavI i citi-va E-
vreT. El se ocupl cu cultura vier
precum i cu agricultura,
AicT se aflA o bisericA
de Mihail PAscanu, vechiul pro-
prietar, deservitA de t preot,
cintlret i i eclesiarc, precum
si o scoalA, infiintatA in 1859,
frecuentatd de 29 elevi. In sat
sunt 7 morT de apl.
NumArul vitelor este de 1152
capete, din carT: 261 vite mar<
cornute, 36 Cal, 721 oi §i 134
rimAtorT.
Buhalnita, sat, in comuna Bu-
halnita, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu, asezat pe valea din
stinga riuluI Bistrita i in drep-
tul gureT piriiasuluT Schitul-Bu-
halniteT, lntre al 96-97 kil. al
drumuluT mixt Piatra-PrisAcani,
la 38 kil, departe de orasul Piatra.
Se mArgineste cAtre Nord
cu curbAtura ramureT Muntilor-
Doamnel, prin care se desparte
de com. Hangu ; spre V. (In
susul riulta Bistritel), cu satul
RApciunita (din com. Hangul) ;
spre S. cu satul Izvorul-Alb
Poenari.
Impreunl cu locurile vecinase
ce-1 apartin, are o suprafatä de
1136 hect. Are o populatiune
de 828 suflete, san 164 familiT,
carl se ocupl. cu agricultura,
cresterea vitelor i in special
cu plutdria ; parte (in timpul
verer), servesc cu anume cal Buhalnita,mändstire, jud. Neam-
dresatT, drept cAlduzd voiajorilor tu. (Vez! Buhalnita, sat).
din pArtile rnuntoase. StrAinT
sunt 7 Evref, cari se indeletni- Buhalnita, ftîrîü, izvoreste de
cese cu negotut.
www.dacoromanica.ro
66
In acest sat se afll o ml-
nAstire, care a fost populatl de
calugArl ; astl-zi" insl nu mal
sunt de cit 2 monahT i 2 e-
clisiarcI. ImpreunA cu mosia Bu-
hatnita, aceastA mAnAstire a fost
inchinatl cu toate veniturile el'
bisericeT SE Me din Ia0, cu care
la un loe a fost reinchinatl Pa-
triarhieT din Alexandria. Adi
este resedinta autoritdtilor co-
munale ; o scoalA frecuentatl. de
69 elevT. Sunt si 4 morT de apl..
NumArul contribuabililor e
de 212.
NumArul vitelor se urcl la
2367 capete 104 bo1, 35 vacT,
too o!, 31 cal, 32 porcT, 35
viteT si 30 juncT.
Buhalnita,sat,jud.Neamtu. (VezT
Cirnul-Bistritel).
Buhalnita, sat. (VezT Secul-Bu-
halniteT, sat, in com. Buhalnita,
plasa Piatra - Muntele, judetul
Neamtu).
Buhalnita, molde, in plasa Piatra-
Muntele, jud. Neamtu, situatA
intre moiile Frangul, BaltAtesti,
Potoroiul, Poenari. Apartine
statuluT, inainte de seculariza-
rea averilor mlnástirestI a fost
pendinte de mAnAstirea Buhal-
nita.
Arenda anual l e de 12981
leT. Are un herAstrAd cu o
pinza si 5 morT cu cite o pe-
reche de pietre.
NumArul vitelor arendauluT
se urcli la cifra de 1176 ca-
pete, dintre carT : 21 caT, rol
vite cornute i 1054 oT.
Numire vechie: Buhalnita, Iz-
vorul-Alb i Izvorul-Sec.
sub dealul SticlAria, com. Ce-
BUHÄCENI
plenita, pl. Bahluiul, jud. Id0;
trece prin satele : SticlAria,
riti, Buhalnita, prin partea de
Sud a satelor Ceplenita i Moa-
ra-PrefectuluT, apoT se varsl in
partea dreaptl a riutur Bahlu-
iut. Pe acest pirla se gAseste
multA platrA ce se scoate pentru
sosele i diferite trebuintr. Pe
dinsul se afll morT de nal.-
cinat.
Buhalnita-Secul, ldure, in jud.
Neamtu, in intindere de 1540 po-
goane, situatl pe teritorlul co-
munel Buhalnita, plasa Piatra-
Muntele. Aduce arendl anuall
1995 leT. (Vez! Buhalnita, mole).
Buhalnitele, pîrtiae, jud. Neam-
tu. (Vez! Schitul-BuhatniteT, O-
rnas).
Buhana, mofle, jud. Dolj, plasa
BAilesti, com. Gaticiuica; e datA
In loturi.
Buhana, mofie particularA, jud.
Dolj, pl. Blilesti, com, Urzi-
cuta, satul Urzica-Mare.
Buhiceni, sat, pe tArmul sting
al riuluT Jijia, in partea de S.
a comuneT Dinjeni, plasa Jijia,
jud. Botosani. Are o supreatA
de 1327 hect. cu o populatie
de 140 familiT, saA 526 suflete,
din carl 117 contribuabilt.
Totl locuitoriT, RominT, se o-
cupl cu agricultura si cresterea
vitelor ; sunt harnicT j avulf;
aspectul satuluT, compus din case
marT si bine flcute, inzestrate
Cu multe obiecte de gospodArie,
se deosebeste mult de satelet
megiese.
Are o bisericl, deservitA de
preot si 2 cintlretT; i moarl
Cu abur!.
NumArul vitelor cornute este
de 557, calmar! si miel sunt 117,
of 1761, mascurr 941 stupT
 BUIIÄ.ENI (TAIJRI)
In sat sunt 5 meseriasI, 3 co.
merciantr si 3 circiumT.
Buhäeni (Tauri), sat, in jud.
Iasi, partea despre E. a comu-
neT Sipotele, plasa Bahluiul. E
situat pe dealul Bulaeni, in
dreapta 1.11110 Jijia. Infiintat in
1879 cu locuitorl improprien-
ritT, aclusI din diferite
Buhaeni, deal, pe care este si-
tuat satul BuhAeni, com. Sipo-
tele, plasa Bahluiul, jud. Iasi.
Buhäeni, jets, in com. Sipotele,
plasa Bahluiul, jud.
BuMeni, vale, formatà de dea-
lul Buhleni, com. Sipotele, pl.
Bahluiul, jud. Iasi.
Buhäeqti, com. rur., in centrul
si spre N. plaser Stemnicul, jud.
Vasluiti, la distann de 21 kil.
de la orasul Vasluiti, de 9 kil.
de Negresti, resedinta plaser,
asezan mal mult pe va.I si se-
surI i udan de riul Birlad.
Numele ir vine, se zice, de la
un locuitor, Nicolae Burlacul, su-
pranumit i Buhaescu, dupa un
buhaig frumos ce avea.
Este forman din satele : Bu-
Buhaesti-d.-mj., Bu-
Voinesti, Uncesfi
Macresti. Are o suprafan de
462 hect., din cari 242 hect.
padure si 32 hect. vie ; cu o
populatie de 482 familiI, sati
2413 locuitorI, din cari 35 Evre/
si 76 Tiganl, ocupindu-se cu a-
gricultura si cresterea vitelor.
LocuitoriI aí Ioo plugurl cu bol.
In comuna sunt 4 bisericl,
deservite de 3 preotI si 5 cin-
nrell; se afia si. o scoald.
Comerciul se face de 16 Ro-
minI si I strdin.
Numarul vitelor e de 2018,
din carI loto vite marI cornute,
188 cal, 5.'O or §i 270 rimatorT.
46760. Nardo Dictionar Geografic. Fol. Il.
67
Budgetul comund e de 4521
lei, 45 banr la venitur/ si de
4219 lei, 6o banl la cheltuelI.
Buhaeqti, statie de dr. d. f , ju-
detul Vasluiti, pl. Fundurr, com.
BuhAesti, pe finja Vasluig-Iasi.
Se afld intre statiile Birzesti
(6.1 kil.) si Rebricea (8.7 kil.).
Inaltimea d'asupra niveluluI
riI e de 105rn,93. Venitul aces-
ter statil pe anul 1896 a fost
de 155968 lef, 03 banI.
Buhfieqti, micá mo je, in tru-
pul mosid SinAuti, com. Tu-
reatca, pl. Berhometele, jud.
Dorohoig, in suprafan de 114
hect., 58 ara cimp si 710 hect.,
5 arir padure. Este proprietatea
EpitropieI Sf. Spiridon din Iasi.
(VezI Singuti, sat).
Buhae§ti-de-Jos, sat, in partea
de N. a com. Buhdesti, plasa
Stemnicul, judetul Vasluiti, si-
tuat in infundatura vallar Mun-
tenesti si Biserica i udat de pi-
riul BuhAesti, ce strAbate satul
de la V. spre E. Are o inda-
dere de 460 hect. si o popula-
tie de 54 familir sag 277 su-
flete, din carl 6 EvreI si 43
Tigad.
In sat se afla o bisericd, fa-
ctin. la 1792 de Stefan Gälusca..
Numarul vitelor e de 325: 110
vite mal-1 cornute, T50 or, 15
cal si 6o riniatorr.
Buhá.e§ti-de-Mijloc, sat, in par-
tea de N. a com. Buhdesti, pl.
Stemnicul, jud. Vasluig, situat in
infundItura vlilor Humlria
Ruginoasa, pe o suprafan de
639 hect. Are o populatie de
62 fam. sag 310 locuitorl Ro-
m'id, !O EvreI si 9 TiganI.
Este resedinta comuneI. Are
o scoala infiintan in anul 1865
si frecuentan de 32 elevI.
In partea de E, a satuld este
www.dacoromanica.ro
BUHNA
un loc numit Velnita, precum
urmele unta laz. Se zice
pe acest loc ar fi fost cind-va
o velnin.
NumArul vitelor e de 257: 130
vite marI cornute, 50 o!, 37
cal si 40 mascurI.
Buhae§ti-de-Sus, sat, in partea
de N.-V. a comuna' BuMesti,
pl. Stemnicul, jud. Vasluiti, si-
tuat in infundatura vailor Ru-
ginoasa i Ernesti i udat de pi-
rtul Buhdesti. Are o suprafan
de 556 hect. si o populatie de
57 fam., sag 289 locuitorr Ro-
minI si I I EvreI.
In sat mal din vechime, a. fost
biserica' si un schit de aluga-
rite ; acum nu se cunosc de
cit numal urmele lor.
NumArul vitelor e de 168: 48
vite maff cornute, 30 oI, 6o
cal si 30 rimAtoff.
Bulae§ul, la nastere de
pe teritoriul com. Dersca, pl.
Berhometele, jud. Dorohoill,
se varsI in pirlul Buhaiul.
Buhlea, deal, in comuna Mar-
gineni, plasa de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu, situat spre hota-
rul satuluI Itrinesti.
Buhlea, deal, spre N.-V. de sa-
tul Ciortesti, din com. Ciortesti,
pl. Crasna, jud. Vasluiti ; sub
coasta acestui deal e situat si
satul Crasna, tot din aceast1
comuna.
Buhlea, jlrz, izvore.ste din pa-
durea Buhlea, udA teritoriul sa-
tulur Crasna, com. Ciortesti, pl.
Crasna, jud. Vasluiti, trece prin
mijlocul satuluI i, curgind spre
E., se varsä in ptriul Crasna.
Buhna, inovild, din satul Perieni,
comuna arniceni, plasa Turia,
judetul. Iasi. (V. Caraiman).
8
 BUHOANCA
Buhoanca, sat, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., com. Doljesti,
situat pe malul drept al piriului
Buhoanca, la o departare de 250
m. spre E. de satul Doljesti. Are
49 capi de familif, 76 contribua-
bar, din 211 locuitori, 54 case. Din
aceastA populatie, 41 capi de
familie (171 locuitorI) sunt Un-
guri, lar restul Romini. Sunt 419
vite mari. Tine de parohia ca-
tolla Oteleni. Se numea inainte
si Firtesti si chiar si astazi mai
poarta acest nume. In vechime
se numea Fratesti si Firtesti.
Un document de la 13 Ianuarie
1586 ne aminteste de acest
sat. (Vez! Fratesti, plasa Sire-
tul-d.-s.).
Buhoanca, pida, ce curge prin
jud. Roman, pl. Siretul-d.-s.,
com. Doljesti, trece pe la E.
de satul Buhoanca si, mar jos
de acest sat, se varsä in piriul
Albuia, de a dreapta.
Buhocelul. (Vezi Buhociul-mic,
jud. Bacári).
Buhocelul, 'd'Are, jud. Bac6.0,
pl. Siretul-d.-s., com. Buhoci.
E foloasa.; are o intindere de
164 hect.
Buhociul, comuna' rurald, plasa
Siretul-d.-s., jud. Bacau, situata
In valea riuluI Siret, si alca-
tuitä din 4 catune : Buhociul-
Mare, resedinta, Buhociul-Mic,
ambele in stinga Siretului, Sa-
tul-Noti, pe valea piriului Ulmul
Costesti, pe dreapta Sire-
tuluI.
Satul Buhociul se crede a fi
fondat pe la anul 1802, d'Id
s'a numit Cerbul, dupa cerbul,
ce se zice ca s'ar fi gasit in pa-
durile din apropiere ; lar cele-
l'alte sate s'e" fondat futre anii
1828 si x835 («Buciumul Ro-
mili», anul I, pagina 525).
www.dacoromanica.ro
58
Mosia Buhociul a apartinut
parte sfintei mandstiri Precista
si Raducanul din Tirgul-Ocna,
supusA Sf. manastiri Trei-Erarhi
(Iasi), inchinata. si aceasta Sfin-
tului-Mormint.
Teritoriul comuna este stra-
bAtut de piriul Valea-Ulmulur,
incarcat cu piriiasele Pietraria
si tirbul, ce curg de la E. spre
V., varsindu-se in Siret.
Se margineste la E. cu co-
munele Botesti si Bibiresti, la
S. cu com. Rusi, la V. cu com.
SAucesti si Letea si la N. cu
com. PrOjesti.
Are 2 §coll mixte : una in
satul Buhociul-Mare, care func-
tioneazA de la 1865, intretinuta
de Stat, inteun local bun, cu
6 falci si 49 prdjini pamint; alta
In catunul Satul-Noa, care func-
tioneazä de la 1884, intretinutA
de Stat, si avind si 40 prajini
panfint in tarina. Ambele scoli
a(' fost frecuentate in 1881 de
40 copiI, dintre cari 6 fete.
Sunt 3 biserici : una ortodoxa.,
fIcutA de enoriasT si deservita de
un preot O 2 eintareti si dota
catolice, deservite de preotul din
com. Prajesti. Case de locuit
sunt 542; circiumr 7.
Populatiunea numara 548 cap!'
de familie sati 2089 suflete, din-
tre care 1304 Rominr, 16 Iz- Buhociul, deal, in com. Baleni,
raeliti si 769 Ungurf, toti de
protectiune romind. Dupl fe-
lul ocupatiund se deosebesc in:
goo agricultor!, 17 meseriasI, 7
comercianti, 25 cu profesii libere,
40 muncitorI si 15 servitori.
tii-i carte 149, dintre care 12
femei ; nu stia carte 1940, din-
care mi 6 femei. Contribuabili
sunt 466. Dupa legea rurala. din
1864 s'a(' improprietarit 333 lo-
cuitorr cu 1056 ala pamint in
tarina.
Teritoriul comund are o in-
tindere de 1933.50 hectare.
Viile aii 25.81 hectare.
BUHOCIUL
Animale sunt: 49 ca!, 1425
vite cornute, 509 porci, 8 ca-
pre si 489 oi.
Totalul paminturilor de cul-
turd este de 1271.27 hect.
Budgetul comuneT, pe exer-
citiul 1891-92 are la veniturr
ler 4572, bani 40 si la cheltueli
le! 3639, bani 73.
Stupi de albine se numarl
Iol, cal!, in 1890, a5 dat 391173
kilgr. miere si 130391 kilgr.
ceara.
Comuna este strabatuta de
catea vecinald nesoseluitA Bu-
hociul-Leca (Bibiresti).
Distantele: la Bacail, capi-
tala judetuluf, IO kil. ; la SA-
cuieni, resedinta plasei, 13 kil.;
la com. Letea 6 kil. ; la com.
Rusi 1 1 kil. ; la com. Prajesti
12 kil. ; la Saucesti 1 o kil. si
la com. Botesti, 12 kil.
Buhociul, arta!, jud. Bacail, pl.
Trotusul, pe teritoriul comunei
Onesti, situat d'a stinga Oitu-
zulla.
Buhociul, deal, jud. Bacaii, plasa
Trotusul, comuna Bogdanesti;
face parte din dealurile ce des-
part apa Slanicului de a Oitu-
zului.
pl. Zimbrui., judetul Covurluiti,
aflator 'filtre ca.t. Oasele (com.
Cuca) si satul Baleni.
Buhociul, mofie, jud. Baca, pl.
Siretul-d.-s., com. Buhociul, des-
pre care Th. Codrescu in «Bu-
ciumul Romtny, ne spune: «mo-
sie a manastirei Precista si RA-
ducanul din Tirgul-Ocna, supusl
Sf. mandstiri Trer-Sfetitelor din
Iasi, inchinata. Sf. Mormint In
j os ; are parte si d-lui Banul Mano-
lachi Corola, d-luipaharnicul loan
CiuscA, care la anul 1845 cum-
pla 40 stinjeni, in pretul de
 BUHOClUL
200 galbeni, de la Ileana, Os-
cutá Guranda, sotia luT Costan-
tin Popa, care vinde acqti stin-
jenT din hotarul Ru0 O fundul
de Bacad i Buhociul; sunt si
alti mal multI razeg O. partag
in ea. Are sat, cu o biserica,
deservid de 2 preotT, 2 dascali;
I privilegiat, 9 capatlierl, 9 ne-
volnici, 9 vadane, 1 vatav ; pe
langd moOile BunWI, Costeiul,
Satul-Mare O altele, cu un nu-
mar de 160 locuitorT».
Buhociul, fes, jud. Bacan, plasa
Siretul-d.-s., com. Buhociul, d'a
stinga SiretuluT.
Buhociul, vale, jud. Bacad, pl.
Siretul-d.-j., pe teritoriul com.
Tamal.
Buhociul - Mare sad Cerbul,
sat, jud. Bacad, pl. Siretul-d.-s.,
re§edinta com. Buhociul. Are o
*es:mil ; o bisericá ortodoxa, fd-
cutä de cuvio0, deservid. de 1
preot O 2 dasc'd1T; o bis. cato-
fiel, Multa de locuitorl la 1850,
in care oficiad preotul din Pra-
jWi. Are 3 dirciuml. Capr de
familie se numara 252, din 920
suflete. Animale sunt: 30 caT,
657 vite cornute, 181 porci O
5 capre.
Buhociul-Mic sad Buhocelul,
sat, jud. Bacad, pl. Siretul-d.-s.,
situat in com. Buhociul. Se ga-
sqte la o distand de 3920 m.
de Buhociul-Mare. Se numara
59 capT de familie, din 193 sufl.
Are o dirciuma. Animale sunt :
140 vite cornute li 32 pord.
Buhociu1-Praje§11, mofie, jud.
Bacan, pl. Siretul-d.-s., comuna
Buhociul, cu 971 t'Ala' intindere.
Buhorelul, cleal, in com. rur.
Dragote§ti, pl. Vailor, jud. Me-
hedinti.
59
Buhorelul, vale, in com. rur.
Dragote§ti, pl. Vailor, jud. Me-
hedinti.
Buhu§oaia, iaz. (V. Dorosteiul,
Orla, com. Birlqti, pl. Bahluiul,
jud. Ia§i).
Buhu§oaia, mofie, in com. Bu-
hwul, jud. Neamtu. (V. Bobqti,
sat).
Buhu§oaia, mofie, jud. Neamtu,
numita O Buhupl. (V. Bodqti-
Buhuoaia, mo§ie in com. Bu-
hu§ul, pl. Bistrita).
Buhu§ul, com. rur., situad in
capatul despre S.-E. a pld. eT
Bistrita, la 46° 41' oo" latitudine
bor. O la 24° 22' 50" longitudi-
ne Est, jud. Neamtu, formind
cu marginele sale (in parte) ho-
tarul jud. Roman O Bacd.d.
Se marginete la N. cu com.
Coti§a, la V. cu com. CandWi,
de care se desparte prin riul
Bistrita, la E. cu jud. Roman
de care se desparte prin linie
conventionala, la S. cu judetul
Bacad, de care se desparte prin
riul Bistrita.
Teritoriul sad, accidentat, este
strabatut de lungi val*, formate
de riul Bistrita, piriul Orbicul
qi pl. Bosculeasa.
Este formad din satele: Bu-
hupl (ttrgwr), Bodqti, Mar-
gina qi Orbicul, cu o populati-
une de 3155 locuitorT sati 649
fam., 1500 barbatT qi 1655 fe-
meT, din caff, dupa starea civila :
1716 necasatoritT, 1 178 casato-
ritT, 256 vaduvI (30 vaduve), 5
despartitT; dupavirsta: 895 baetl,
975 fete; dupa nationalitatT :
1519 strainT, in mare parte E-
vrel; 6o6 titi carte, 2549 nu
ti ti .
Dintre locultorir improprieta-
ritT in 7864, sunt asta-E1 19 carT
stapinesc inO§T locurile ion; 36
www.dacoromanica.ro
BUHU UL
ca urma.5T ; un loe este parasit
O se stapinqte de catre co-
muna O 94 de imT, cal% sunt
de qi insuratT 0. cultivatorT de
pamint, n'ad niel un fel de pro-
prietate.
LocuitoriT satenT se indelet-
nicesc Cu crqterea vitelor O a-
gricultura; cer din tirgupr, cu
comerciul de diferite producte
alimentare, precum O cu negotul
de cherestea qi cu pludria.
Ima5u1 are o intindere de 214
hect., 50 ariT, nutrind un numar
de 2326 capete de vite.
In aceasta comuna se afla 1
biserica in stare bulla, cu 6 de-
serventT, platitl din fondurile
comuCei cti 2061 lei, 74 banT ;
o qcoalä primara de baeti qi
una de fete.
Industria este reprezintadprin
Mal multe stabilimente, dintre
care cel mal important e fabrica
de postavurl infiintata de rap.
colonel E. Alcaz O care se afla
In stapinirea mWenitorilor luT.
(V. Buhupl, tirg).
Budgetul comunel e de 18551
lel la veniturl qi 17794 la chel-
tu elr.
Comunicatiunea cu satele ve-
cine se face prin oseaua mixta:
Piatra-Bacad, care parcurge co-
muna pe o intindere de 25 kil.
aproximativ ; prin un drum care
leaga tirgul Buhuwl cu satul
Blageti, jud. Bacan, strabatind
riul Bistrita, aproape de gura
piriuluT Cotreanta; prin dota
drumurT, carT purced din fata
ratopluf din vale a ttrgworu-
luT Buhwul, i conduc in judetul
Roman, unuL prin satele Orbi-
cul-d.-j., Orbicul-d.-s., Sil4tea O
altul prin Bodqti-Buhu§oaia ,
Ciolpan, Mocani; precum §i prin
calea fierata Piatra-Bacad, care
parcurge teritoriul comuneT pa-
ralel cu oseaua mixta.
..
Buhu§ul, tirg, in com. Buhu§ul,
BUF1UUL
pl. Bistrita, jud. Neamtu, situat
la 35 kil, departe de orasul Pia-
tra, pe dealul cu aceeasT numire.
Are o populatie de 2360 lo-
cuitorT, in cea mal rnare parte
EvreT, care se indeletnicesc cu
comerciul, speculatiunea si in-
dustria manufacturiera.
In acest tirg se afla rese-
dinta subprefecturel plaseT Bis-
trita; o judecatorie de ocol; douà
scolT primare, una de baep si
una de fete, cu o populatiune
de i6o elev1; un oficia telegrafo-
postal ; o farmacie ; o gara a
drumuluT de fier dintre Piatra
si Baca(' ; i biserica; resedinta
rabinulur evreesc, care se pre-
tinde a fi urmas din semintia
lui David, pentru care este foarte
venerat nu numaT printre Evrefi
din judet, ci si din Wile cir-
comvecine; maT multe sinagoge;
un spital infiintat de colonelul
.Alcaz.
Aci se mal af1ä fabrica de postav
Eugen Alcaz, ce manipuleaza cu
un capital de 2000000 1., 250
lucratorl, 184 masinT, 51 scar-
manatorT, ro masinT de tors, !o
pive, 3 masinT de tuns, t de
uscat Una, io de vopsit i spalat,
io de urzit, 8o de tesut, 4 de
spalat postavul, i de uscat pos-
tavul, 3 bortace, t masita cu
o turbina (ambele cu putere de
cite 200 cal), productnd 240
25o bucatT de postav de so ni.
pe saptamina.
Mal este: i fabrica de lumi-
narT de se5, 2 fabricl de oleiti,
fabrica de vacs, 3 olariT, 4
caciularir, 8 croitorT, I brutar,
I murengerie (fabrica de lumi-
nar», 2 tinichigiT, i fTerarie,
caratasie, I armurarie, I povarna
(fabrica de spirt), 12 ciubotarT.
Bilciurl se tin in localitate in
toata Duminica.
Numirl vechT ale tirguluT: Bu-
husoaia, Bucuresti-MicT, Tirgu-
sorul.
www.dacoromanica.ro
60
Buhu§ul, stafie de dr. d. f., jud.
Neamtu, pl. Bistrita, com. Buhu-
sul, pe linia Bac5.5-Piatra-Neam-
tu, pusa in circulatie la 15 Fe-
bruarie 1885. Se afla 'filtre sta-
tlile Girleni (10.8 kil.) si Podo-
leni (11.8 kil.). Inaltimea d'a-
supra niveluluT mariI de 20Im.,o6.
Venitul acesteT stati1 pe anul
1896 a fost de 125.385 leT, 40
banT.
Buhu§ul, deal, jud. Neamtu, in
prelungirea catre S.-V. a dea-
lurilor Silistea. Este situat in co-
muna cu aceeasT numire, plasa
Bistrita.
Buhu§ul, mo,cie, Cu partl, in com.
Buhusul, plasa Bistrita, judetul
Neamtu. Aduce un venit anual
de 29375 leT, Impreuna cu ca-
sele proprietatir. Aren ddsia po-
sea.: vite cornute, cal, plugurT,
in valoare aproximativa de leT
93000.
Buicani, mahala, in jud. Mehe-
dinti, plaiul Closani, tine de com.
rur. Ponoarele.
Buice§ti, sat, jud. Gorj, apar-
tinind comuneT Cernadia, din
plaiul Novaci. Se limiteaza la E.
Cu apa Cernadia i padurea Cu-
raturile, la V. Cu apa Balota si
la N. cu MuntiT CarpatT.
Are o intindere cam de 1200
hect., producind aproximativ :
85o hectol. porumb, 185 decal.
tuica, 185 kg. fasole, 480 kg.
Iba, i hectol. cinepa, 13 hec-
tol. gnu, 80000 kg. fin.
Numele se zice ca poarta
de la primul sati fondator Bui-
cescu. LocuitoriT sunt veniti du-
pa valea JiuluT. Are o popula-
tie de 162 familiT, cu 594 su-
flete, din carT 85 contribuabilT.
Locuitorif posea 35 plugurT,
upo care cu bol, 4 carute Cu
cal, 408 vite marY cornute, 53
BUIMA.CENI
cal, 296 oT, 42 porcr, 93 capre
si 50 stupT.
Aceasta comuna este udata
de apa CiocadieT, catunul fiind
asezat pe partea sting5, a a-
cestel ape si de ptriul Balota.
In catun sunt 4 morT. pe apa
Balota ; 25 fintinT.
Poteca cea maï principala din
acest catun ce duce la muntT,
este aceea ce duce din comuna
Bumbesti-Piticul, trece spre N.,
tae plaiul catunuluT, i intra in
drumul ScheleT-Timpa.
In catun se af1ä i coall
si primaria comuna Cernadia ;
scoala e frecuentata de 31 elevi
din 41 inscrisT.
Are i biserica, deservita de
preot si 2 cintAretT.
Proprietatile din acest catun
apartin locuitorilor mosnenT.
Calitatea pamintuluT e medi-
oca, terenul fiind pietros si hu-
mos.
Buice§ti, sat, face parte din com.
rur. Turia, pl. Oltul-d.-j , jud.
Olt. Are o populatiune de 300
locuitorl. Ad i e o biserica, fon-
data la anul 1770 de locuitorT,
reparata la anul 1830.
Buice§ti, ca/un, in jud. Mehe-
dinti, plasa Motrul-d.-j., tine de
com. rur. Gura-MotruluT.
Buicliul, balteg, jud. Dolj, plasa
Cimpul, com. Ciuperceni.
Buila, pisc, pe muntele Culmea-
Arnota, pe care-I uda la V. riul
Bistrita, iar la E apa Costesti-
lor. Cade intre muntele Coco-
rul si piscul Arriata, in judetul
Buimäceni, com, rur., situata in
centrul piase Jijia, jud. Boto-
sani. Se intinde pe valea JijieT
dealurile din dreapta i stin-
ga sa.
 BUIMACENI
E formatà din satele Albesti
Buimaceni, Capul- Padurir,
ciumeni, Jumatateni, Petresti
Satrareni. Are o suprafata de
7150 hect. si o populatiune de
560 familif, sati 2008 suflete, cu
450 contribuabill; locuesc in 453
case; locuitoril sunt RominI,
se ocupa cu agricultura si eres-
terea vitelor; sunt si 6 familiI
de EvreT.
Teritoriul comuna, format in
cea mar mare parte din dealurI,
este de buna calitate si produce
cereale in alte.
Comuna e strabatuta, prin mij-
loc, de riul Jijia, in lungul
ruja se afla asezate satele ce
compun comuna, lar sesul Jipa
este lasat imasurI pentru vite,
al caror numar e de 8160: 3760
vite bol i yac!, 300 cal, 450
porcT, 3650 o!; sunt 226 stupT.
In partea de N. a comuner
spre V., pe dealud, se afla
padurI, care formead mal multe
grupe, ce se exploateaza, com-
puse mal mult din stejarI i cari
ad o intindere de 673 hect.; pe
coastele dealurilor ce mArginesc
Jijia sunt 17 hect. vir, carr
produs in 1888, 640 hectol. vin.
In comuna sunt 10 iazurI.
Drumurile pietruite lipsesc cu
totul. Prin comuna trece unja
fierata Dorohoid-Iasi,
Budgetul comuna a avut la
venituri, pe anul 1889/90, 6262
le!; lar la cheltuell 6153 le!, 90
banI.
Are 4 bisericI, cu 2 preotI
4 eintareti si o scoala mixta, in-
tretinuta de judet, cu I invata-
tor si 30 scolarr.
Buim'Aceni, sat, pe tarmul sting
al Miel, in centrul comund Bui-
maceni, pl. Jijia, jud. Botosani,
cu o suprafata de 892 hect. si
o populatie de 68 familrf sad
293 suflete, din carl 72 contri-
buabill..
61
Are t biserica, facuta de 10-
cultor!, cu I preot si 2 cintaret1
si o scoall mixta a judetuluI, cu
invatator si 30 scolad.
Aicr este resedinta comunei
Buimaceni.
Numarul vitelor cornute este
de 175 ; sunt 50 caI mar! si
miel', 735 oI, 6o mascuri si 50
stupI.
In catun se gaseste i cir-
ciuma.
Bujina, punct de hotar, intre par-
tea de mosie a locuitorilor din
com. Pleasovul i mosia Riioasa,
In directiunea despre N., jud.
Teleorman.
Bujoara, peidure, jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-s., comuna Seaca,
particulara, compusa din cerT,
ulmI, jugastri, fagI. Predomina
cerul.
Bujora - Cu - Tau ra, trupuri de
padure ale statuluf, in intinde-
re de 175 hect., formind,
preuna cu trupul Paduricea, de
mo hect., padurea Milostea, si-
tuad in com. Milostea, pl. 01-
tetul-d.-s., jud. Vilcea.
Bujoräscul, deal, situat la S. de
com. Ciuperceni, plasa Ocolul,
jud. Gorj, acoperit cu padure.
E proprietatea locuitorilor co-
mune! Ciuperceni.
Bujoräscul, deal mare, in pl. Val-
lor, jud. Mehedinti, peste care
trece soseaua judeteana Tur-
nul - Severin -Tirgul-Jid.Acest
deal incepe de la precurmatura
Culmir - Frumoase, din hotarul
Padesultif si se termina in jud.
Dolj, avind cea mg mare inäl-
time a sa de peste 500 metri;
desparte jud. Mehedinti de jud.
Gorj.
Bujorä§tilor (Dealul-), deal, CO-
www.dacoromanica.ro
BUJOREANUL (ASAN-AGA)
respondent vaid cu acelasI nu-
me, in com. Cudalbi, jud. Co-
vurluid.
Bujorä§tilor (Valea-), vale, pe
teritoriul com. Cudalbi, plasa
Zimbrul, jud. Covurluid ; e a-
coperid cu vii numeroase si de
bulla calita te.
Bujoreanca, sat, jud. Dimbo-
vita, pl. Ialomita, cat comuneI
Catunul.
Bujoreanca, sat, face parte din
comuna rurall Tardsesti, pla-
Znagovul, judetul Ilfov. E si-
tuat la Vest de Calugarul, pe
soseaua nationala Bucuresti-Pi-
testi.
Se intinde pe o suprafata de
532 hect., cu o populatie de 290
locuitorT. D-1 G. D. Vernescu
are 350 hect si locuitoril 182
hect.
Proprietarul cultiva 190 hect.
(ro sterpe, 25 izlaz, 125 padure);
locuitorlI cultiva 165 hectare,
restul ramin sterpe.
Are o biserica cu hramul SE
Nicolae, deservid de 2 preotI
si 2 cintaretr. Comerciul se face
de 2 dirciumarI.
Numarul vitelor marl e de
161 si al celor mici de 394.
Bujoreanca, cdtun, pendinte de
com. Flaminda, pl. Glavaciocul,
jud. Vlasca, situat pe dealul
Cilnistea, proprietatea d-lor fratI
Alexan drescu.
Are o suprafata de 950 hect.,
din cae 60 hectare padure de
stejar.
In 1864 s'ad impropriedrit 69
locuitorI, fostI cla.casI, dindu-li-se
207hect.
Venitul total al mosiel este
de 14000 ler.
Bujoreanul (Asan-Aga), ceitun,
pendinte de comuna Rasuceni,
 BUJOREANUL
pl. Marginea, jud. Vlasca. KVez T
Asan-Aga).
Bujoreanul, pe sesul
fintind,
Crasna, jud. Falda, ltngá pir.
cu acela$T nume, in fata satuluT
Cordeni, com. Vinetesti, plasa
Crasna. (V. Cordeni, sat).
Bujoreanul, loc arabil, in com.
Tudor-Vladimirescu jud. Te-
cucill, pe o intindere de 849
hect., 16 ara, proprietatea d-luT
Verona ; se intinde spre E. pana
in Lunca-GeruluT.
Bujoreanul, piidure particulard,
supusa regimulur silvic, ce se afla
pe mosia Bujoreni, com. Bog-
danesti i Bujoreni, plaiul Co-
zia, jud. Vilcea.
Bujoreni, com. rur., pl. Cozia,
jud. Vilcea, compusa din 5 ca-
tune : Bujoreni, Malul-Alb, 01-
teni, Lunca i Mosoroa.sa. E si-
tuata pe Valea-OltuluT, la 3 kil.
de resedinta judetuluT i la Io
kil, de a sub-prefecturel.
Are o populatie de 1043 loc.
(535 barbatT si 508 femeT), in
care intra. si 8 familiT de 'ri-
gola; sunt : 230 capT de familie ;
240 contribuabilr vi 230 case.
gunt 2 biselict: una in cat.
Olteni, zidita la anul 1831, si
a doiia in cat. Bu)oreni, zidita.
la anul 1812.
LocuitoriT se ocupa numaT cu
agricultura i desfac produsele
lor la R.-Vilcea.
In comuna sunt : I I cal, 8o
bol; 130 vaer, 235 or i 170
porcT.
Un numar de 124 locuitorT
s'aa improprietarit dupa legea
din 1864 pe 417 hect. pamint,
pe rnosia statuluT si pe alte doul
mosil particulare.
coala exista. in comuna de
Veo TO anT. 'Cladirea e proprie-
tata comuna. 5e frecuenta de 13ujoreni, Sat. Lee parte ditr com.
www.dacoromanica.ro
62
21 copiT, din numarul de 115 in
virsta de scoall. tiü carte 55
barbatT i 15 femel. Cu intreti-
nerea scoalef statul cheltueste
anual 1404 leT.
Vatra satuluT are 65 hect.,
lar comuna, cu izlaz cu tot, 417
hect.
and recolta e productiva se
fabrica aci pana la 3500 decal.
de tuica.
Venitul i cheltuelile comu-
neT se urca. la cite 1200 leT a-
nual.
oseaua nationala Kimnicul-
Riul-VaduluT strabate partea de
Est.
Se margineste /a N. cu com.
Gura-Vaief i Bogdanesti, la S.
cu orasul Vilcea, la
Est Cu judetul Arges, de care
sé desparte prin riul Oltul,
la V. cu comunele Vladesti
Oldnesti.
In partea de N.-V. a comu-
neT sunt dealurile Plesea i Pur-
caretul.
Luncile se numesc: Glamcile,
Toporanul, Bradul i Dobranul.
0 parte din mosie s'a vindut
in 7 loturT la 7 locuitorT.
Bujoreni (Bujoresti), sat, cu zo
familii pe malul sting al Teleor-
manuluT, jud. Arges, pl. Cot-
meana. Face parte din comuna
rur. Vulpesti. Mosia Bujoreni,
de aproape 1200 pogoane, a-
partine d-luT George I. Laho-
vari.
Bujoreni, sat, in jud. Tutova,
pl. Tirgul, com. Slobozia-Zor-
leni, spre N.-E. de satul Zor-
len/. Poptilatia sa e cuprinsa In
acea a satuluI Zorleni. A fost
jefult, impreuna cu satele vecine,
de catre armatele polone pe la
anut 1667, in timpul domnier
luT C. Cantemir.
BUJORE$TI
rur. Cu acelasT nume, pl. Cozia,
jud. Vilcea. Cade in partea de
S. a comuneT, pe soseaua na-
tionall Rimnicul-Vilcea-Riul-Va-
duluT. Ate o populatie de 205 lo-
cuitorT, 103 barbatT $i 102 femer.
CopiT in virsta de scoala sunt
19, 8 baet1 si II fete, din carl
urmeaza numaT 3. E la distan-
ta de i kil, de satul Olteni,
resedinta comuneT.
Ad i e o biserica Cu hramul
Sf. Nicolae, preinoita de Preda
Bujoreanul, «in zilelescrie pe
pisanie inaltatuluT nostru tm-
parat Alexandru PavlovicT, a-
flindu-se Episcop al NouluT Se-
verin D. D. Nectarie, anul 1812,
August in 19 si la anul 1866
s'a preinoit al doileay.
Bujorenl, deal, In raionul comu-
neT Bujoreni, plaiul Cozia, jud.
Vilcea, pe care se cultiva
hect., 50 arif vie.
Bujoreni saa Gurani, trup de
nelocuit, fost at familier
Lapati, trecut in unid in po-
sesiunea Principeld B. tirbeia
°data cu mosia Pietrosani ; este
azT intrupat la aceasta din ur-
tila. E situat la S.-V. mosieT, in
pl. Marginea, jud. Vlasca.
Bujorescu, insuM in Dunare, in
dreptul comuneT Fintinelele, jud.
Teleorman. Are ö intindere ca
de 12 hect. si este acoperita
Cu zavoiu de salde, plop si ca-
tina.
Bujorescu, pichet militar, pen-
tru para frontierel, pe marginea
DunareT, in jud. Teleorman, In
dreptul insuleT Bujorescu de la
care luat numele; poara
No. 14.
Bujoreqti, celtun, In plasa Tirgu-
lur, com. Antonesti, jud. Te-
leorman. Populatiunea luT este
 1311JOREM
de 287 suflete, din carT 44 con-
tribuabilí.
Bujore§ti, mofie) jud. Teleorman,
'filtre comunele Licuriciul $i An-
tonesti, proprietate a d-luI Cons-
tantin Politimos.
Bujorul, com. rur., in pl Prutult
jud. Covurluid, resedinta aces-
teI plAsT, la depArtare de 54
kil. de la Galati. SituatA in mij-
locul jud. Covurluid, pe vAile
Chinejel i CovurluiuluT, aceas-
ta comuna se mArgineste la N.
cu com. BIneasa i Jorlsti, la E.
cu com. VlAdesti, la S. cu Firtá-
nesti si la V. ca BAleni i Virlezi.
Pe teritoriul Bujorulur curg
piraiele Covurluiul-Sec, Covur-
luiul-cu-Apl i Chineja, azora
le corespund valle respective.
Mal sunt i alte vAl mal miel,
precum : Rädiciul, Miloala, Bu-
jorul , Velichea, VAlcica-Draga,
etc. Dealul cel mal insemnat e
Piscul-SáreT.
Bujorul este una din cele mal
importante com. rur. ale jud.
Covurluiu, atit in privirea intin-
dereT teritoriulur cit si a popu-
latiuneT, precum si a institutiuni-
lor ce posedA. Ea numArl 5 el-
carT, dupA asezarea lor in
directie sud-nordicA, sunt: Pu-
tichioaia, UmbrAresti,Tirgul-Bu-
jor, resedinta, Gollsei i Moscu.
LocuitoriT se impart ast-fel: in
Tirgul-Bujor sunt bezmAnaff ; in
Putichioaia i Goldsei, fostr clá-
casT; in UmbrAresti, parte fostl
clAcasT, parte rAzesT ; in Moscu
numaT rAzesT. NumArul total al
contribuabililor e de 492, fami-
liT sunt 743, cu 2747 suflete, din
cari: 1411 bArbatl, '336 femel;
1365 necAsAtoritT, 1247 cAsAtori-
0, 133 vacluvii, 2 divortatl; 276
cu tiintä de carte, 2471 faxl.
Populatia izraelitä se cifreazá.
la 77 suflete.
Suprafata intreagA a terito-
63
riuluT acesteT comune se soco-
teste la 10918 hect, din carT
4730 hect, 44 aril, pAmint ata-
bil, 2742 hect., 75 arii, imas,
188 vil, 2288 pAdure, 107 hect.,
25 aril, vetrelesatelor i 67 hect.,
21 arjr, tema netrebnic. Din te-
ritorid, 7430 hect. apartin pro-
prietAteT marl, reprezintate prin
mosiile particulare: GolAsei (Pi-
tAroaia), Putichioaia, Urechesti,
UmbrAresti, aceasta in 4 tru-
purl apart,inind la 4 proprietarl,
Armeneasca ; restul de 309
hect. sunt ale sAtenilor. Dintre
instalatiile gospodArestl ale pro-
prietarilor marl, se disting in-
tre primele ale judetuluT Covur-
luid cele de la mosiile Golásei, ale
d-luT Lascar Catargid, fost prim-
ministru i fost locotenent Dom-
nesc-; Putichioaia, ale d-luT Pa-
raschiv Sechiari, i Moscu, ale
d-luT G. Fulger. Osebit de a-
ceasta, la Gollsei, aläturea chiar
cu tirgusorul Bujor, ce apartine
aceleiasI mosiT, pe o colla in-
eintAtoare, ce domineazA intrea-
ga regiune, este un castel prea
frumos al d-lul i d-neT Las-
car Catargid, cu admirabile
grAdinT, cu lac artificial. Cas-
telul cu grAdina ocupl o in-
tindere de teritorid de 12
fäld; lacul artificial se &este
in partea din valea apusand a
grAdineT; e format din apele
piraielor i izvoarelor -vecine
are peste si se poate umbla pe
el cu barca; in mijlocul lul se
aflA o mica insulA legatl. cu
podet de uscat.
Terenul acesteT comune in
multe pánl e nAsipos; in Puti-
chioaia e chiar o carlea de pie-
tris, exploatatA de judet.
Productia agricolA se cifreazA
in total la 93059 hectol., lar pe
speciI: 21792 hectol. grill, 2 2 5 oo
secará, 12042 017, 2784 rapitl,
28878 porumb.. 4186- °As, 624
malaiii, 72 cinepl i 180 in.
www.dacoromanica.ro
t1 BUJORUD
Statistica vitelor prezintA ci-
frele urindtoare : bol 1353, vad
115 J cal 182 armasarr 13,
7740, capte iao, porcl 428;
In total 10747 capete.
Pe 1140 agricuttUrA i cte$-,
terea vitelor, locultpril 4e aicT
se ocupa i cu cultivarea, viilor ;
In Tirgul- Bujor msA sunt
multl negutAtod micT, in malo-
ritate EvreT.. La 14oscu este o
moarl cu foci sunt i cite-va
mori de vint. -
Budgetul comunei are la ve-
niturl de 12519 leT 65 hanr
la cheltuelT de 11506 leT 44
banT. DArile directe anuale ca-
tre stat, judet, comunA si ca-
mera de comercia se ridicl in
total la 18833 Id 40 bard.
BisericI sunt 4 Adormirea-
MaiceI-DomnuluT (vechiA si de-
terioratA), in Gollsei; Sf. Dimi-
trie, in UmbrAresti (tot vechil);
Sf. Gheorghe in Putichioaia (de
curind construltA); 0, SE Voe-
vozT, in Moscu (ziditá. in 1882);
bisericile ad plmint rural, afarA
tie cea din Moscu, ca una ce
e inteun sat rdasesc. ,Dupl
impartirea parohiilor din 1888,
com. Bujorul, afará de cAt. Pu-
tichioaia, care e alipitA la Fir-
tAnesti, formeazA o parohie, cu
catedrala Adormirea, deservia
de un preot paroh, tzi preot a-
jutor si 5 cintAretr.
§col1 asemenea aunt 4 : I de
bgetl in GolAsei, 2 mixte In Pu-
tichioaia i Moscu i i de fete
in T.-Bujori cea din Gollsei
are 46 elevI din 64 inscrisT, cea
din Putichioaia are 29 elevl din
32 inscrisT, cea din Moscu are
35 elevI din 45 inscrisI i cea
de fete din T.-Bujor are 21 e-
leve din 30 inscrise.
Pe lingA resedinta subpre-
fecturel pläseT P,rutal i a me-
dicului in T.-Bujor se
afil<si un biurod telegrafo-postal,
intretinut de judet, un spital
 BUJORUL (TIRGUL-)
rural al statuluT Cu 40 paturl,
infiintat in 1890, in local uneT
infirmeril judetene de 15 paturl,
ce a existat mar inainte.
Bujorul (Tirgul-), tirgufor, re-
sedinta com. Bujorul, pl. Prutul,
jud. Covurluiti, format din douk
sirurl de casisoare lipite in mare
parte una de alta si asezate de
ambele laturT ale soseleT jude-
tene ce-1 strabate. Numara 29
lama' cu 156 suflete, din carT
17 familiT cu 77 suflete Evrer,
restul RominT.
Terenul, pe care e situat a-
cest tirgusor, apartine mosieT
Golasei; pentru acest teren lo-
cuitoriT platesc bezman. Are o
scoala de fete ; biuron telegrafo-
postal ; un spital, si e resedinta
sub - prefecturer si a mediculuT
plaseT.
Bujorul, com. rur., situata in par-
tea S.-V. a judetulul Vlasca,
la hotarul TeleormanuluI, pl.
Marg-inea. La aceasta comuna
se unesc riurile Vedea si Te-
leorman si dan in Girla-Mare,
care apoT da in Dunare. Este
situatá pe proprietatea Petro-
sani a principeluT D. B. Stirbeiti.
Distanta de la Giurgiu e de 37
kil., lar de la Stánesti, resedinta
plaseT, de 22 kil.
In 1887, in aceasta comuna,
se afla 240 contrib. san 1200
sul In 1888, 282 contrib. san
1196 suflete.
Venitul comund in anul 1886
era de leI 5475, iar cheltuelile
de 5218 le!. In 1887 venitul
era de 3297, iar cheltuelile de
3149 leT si. in 1888 venitul de
4458, lar cheltuelile de 4119 le!.
In 1887 s'a arat pe aceasta
comuna suprafata de 1520 hect.
cu diferite cereale, in deosebT
grill porumb, rapita si orz.
Aci se cresc gogosT de ma-
tase.
64
Se afla 66 hect. cu vi!.
In 1864 s'ají Improprietarit 145
locuitorT fostl clacasT pe 598
hectare.
In 1888 se aflan in aceasta
comuna: 436 boT, 100 bivolT, 252
vacT, 396 ca!, 3528 or o 150
rimatoff.
Aci este o biserica zidita la
1839, si care la 1869 s'a repa-
rat de Principele Dim. Stirbeiti.
Are hratnul Sf. Dumitru; e de-
servia de I preot si 2 cinta-
retl; depinde de parohia Pe-
trosani.
In comuna se afla o scoalA
mixta cu 4 clase, facuta de zid
si in buna stare.
Sunt 5 circiumI.
Prin comuna trece soseaua ju-
deteana Giurgin-Zimnicea. Este
departe de Giurgin de 27 kil.,
de Alexandria de 28 kil., de
Bucuresti de 89 kil.
In aceasta comuna sunt 2 pi-
chete pentru para hotarelor des-
pre Bulgaria.
Sunt mal multe pilcurl de pa-
dure de salde si ostroave carl
se afla descrise la Petrosani.
La capul mosieT trece Drumul-
UntuluT, drum pe care treceati
TurciT ce locuian raiaua Giurgiu-
luT ca sa negustoreasca in judet.
Bujorul, deal, jud. Bacan, plasa
Siretul-d.-j., de pe teritoriul co-
mune"' Racataul.
Bujorul, deal, In jud. Tulcea, pl.
Macin, pe teritoriul com. Tur-
coaia si pe al catunuluT Turcoaia.
Este maT mult o prelungire Bujorul, vale, com. Oteleni, pl.
nord-vestica a dealuluT Caraci-
cula, de pe teritoriul comuneT
Cerna. Se intinde spre N., avind
o directiune generala de la S.-
E. la N.-V.; brazdeaza partea
centrala a plaseI si cea de E.
a comuneT. Este despartit de
dealul Priopcea printr'o vale
cam ripoasA, pe malurile carea
www.dacoromanica.ro
BUJORULUI (VALEA-)
merge drumul judetean Cerna-
Macin. Natura luT pe alocurea
este stincoasa. Este acoperit par-
te numaT Cu finete si pasunT. Pe
la poalele luT occidentale merge
drumul comunal Satul-Non-Ma-
cin.
Bujorul, lac, pe teritoriul com.
Alimanesti, pl. Siul-d.-s., jude-
tul Olt. Se zice ca s'a numit ast-
fel, dupa numele uneT plante
numite bujor, tare crestea sal-
bata. pe o mare intindere in
jurul laculuT.
Bujorul, loc cu isvoare, jud. Ba-
can, pl. MunteluT, com. MAgi-
resti, de pe muntele Maddrzaul, de
unde ig are obirsia piriul Ruja.
Bujorul, loc cu izvoare, judetul
Bacan, pl. Siretul-d.-s., de pe
teritoriul comuner Buhociul.
Bujorul, munte, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul, com. Chiojdeni, in
partea de N. a comuneT ; face
parte din culmea dealuluT Ma-
gura. Este acoperit cu padurT
si pasunT. Vara se aseaza pe
dinsul multe sane de oT.
Bujorul, 'fria, com. Oteleni, pl.
Mijlocul, judetul Falcin. (V. Ro-
goza).
Bujorul, piriil, ce se varsa in
Riul-DoamneT, pe teritoria com.
Corbi, cat. Sboghitesti, plaiul
Nucsoara, jud. Muscel.
Mijlocul, jud. Falda.
Bujorului (Mägura-), nagurd,
la E. com. Slobozia-Mindra,
jud. Teleorman.
Bujorului (Valea-), vale, afla-
toare in comuna cu acelasT nume,
jud. Covurluiu.
 BUJORULUI (VALEA-)
BujoruluI (Valea-), vale, jud.
Vlasca, incepe din mosia Uzu-
nul, de la clt. Buturugari si se
varsä in apa Cilnistea, o data
cu valea Glveni, luind la gura
eI numirea de Valea-UzunuluI,
dupl satul Uzunul, prin care
trece.
Bularul, isvor, com. Tirgsorul-
Vechid, pl. Tirgsorul, judetul
Prahova.
Bulatanul, pirliaf, jud. Neamtu,
izvoreste dintre ramurile mun-
tilor Rajen i Petru-Vod5.; curge
printre dinsele, in directiune S.-
E., panA in dreptul satuluI Co-
roiul, teritoriul com. Caluglreni,
plasa Piatra-Muntele, mide se
uneste cu pirliasul Bargilele
apor cu piriiasul Coroiul, formind
ast-fel piriul numit Largul.
Bulätäul, baltd, in judetul
pAdurea PrisAcani, pl. Branistea,
formatA din vArsarea PrutuluI.
Buläul, pädure, jud. BacAti, pl.
Siretul-d.-s., com. Obirsia. Are
o intindere de 40 hectare. E
compusä din arboxi foiosr.
Bulba, in plaiul Closani, jud.
Mehedinti ; il la nastere din s.
Proitesti, apoI unindu-se cu mal
multe piraie, formeazA lacul nu-
mit ZA.tonul, in com. rur. Po-
noarele ; de ad, ascunzindu-se sub
Dealul-Ponoard, trece pe sub
podul natural de piatrA din a-
ceastA com., si izvoreste de °data,
in riu mare, de sub niste stinci
de piatrA, din locul numit Va-
lea-GAineI; isI urmeazä cursul
spre Bala-de-AramA, pe care o
udä in trecerea sa, primind aci
in stinga doi afluentl : Ieruga,
ce trece prin curtea mAnAstireI
Schitul-Baia-de-Aramd i Izvo-
rul-cel-Mare, ambele cu apA
foarte curatO i bun4 de bdut ;
o6760. d1o4ole ilkfionar Mogrollo.
65
tÏ continua cursul prin Lun-
ca-BAeI; la satul Tarnita se im-
preunà cu riul Brebina, aruncin-
du-se in Apa-Motrului, la satul
Apa-NeagrA, din com. rur. Ne-
goesti.
Acest Ad a servit la pune-
rea in miscare a masinelor carI
extrAgead arama din min ele BleI-
de-AramA. Pe acest l'id se afil:
morr i pivi.
Bulbac, numire, ce se d5. viroa-
geI Flarel, jud.. BrAila, inainte
de a intra In acest judet, din
judetul
Bulboanele, b2lç1 achina, siipd-
turl, in gira cea sApatä pe te-
ritoriul comund Fintinelele, pl.
Siretul, jud. Botosani.
Bulboasa, se numeste partea
dealultif Fund5.tura, ce se pre-
lungeste de la satul Miclesti,
pl. Crasna, jud. Vasluid, Orla
In dreptul satului Chircesti.
Bulboasa, deal, se intinde la
Vestul com. Osesti, pl. Stemni-
cul, jud. Vasluid, despOrtind-o
de satul Fistici.
Bulboasa, vale, se intinde in par-
tea de E. a satuld Chircesti,
com. Miclesti, pl. Crasna, ijud.
Bulboci, bi1111, pe teritoriul mo-
ski Brehuesti, com. Brehuesti,
pl. Siretul, jud. Botosani.
Bulbucani, sat, in partes. de
Vest a com. Gropnita, pl. Co-
poul, jud. Iasi, situat pe coasta
de S. a dealulur Crucea. Se zice,
ca dupl pozitiunea loculuI ce
este ridicata sad bulbucatA,
luat numele satul, chiar de la
prima lui formatiune. Are o po-
pulatie de 135 familir, sad 572
locuitorl RonainI.
www.dacoromanica.ro
BUL13UCATA
In fata satulur se aflA iazul
Bulbucani, format din piriul Ji-
jioara. Are o bisericA de lemn,
acutA. la 1864, deservitA de I
preot si i cintdret.
Vite sunt in numAr de 2510
capete, din carI : 545 vite mar/
cornute, 1253 or, 133 cal si 579
.rimAtorr.
Bulbucani, las, in partea despre
E. a com. Belcesti, pl. Bahluiul,
jud. Iasi. Serveste de hotar fil-
tre aceastA comuna i satul Bul-
bucani, din com. Gropnita, pl.
Copoul.
Bulbucata, com. rur., compusá
din critunele : Bulbucata, FAcAul
si Gästesti-Cotenl, situatA. in pl.
Neajlovul, pe coasta dreaptA a
vaiI NeajlovuluI, j ud. Vlasca. De-
pArtarea cea maI mare a cdtune-
lor intre ele este de 41/2 kil.
Com. e departe de Bucuresti de
38 kil., de Giurgiu de 45 kil.,
lar de Obedeni, resedinta
ser, de 14 kil. Este o osea jude-
teand, ce duce la Obedeni.
In 1887 se aflad in aceastA
comuna 254 contribuabill, sad
1455 suflete.
Venitul comunal In 1886 era
de leí 808 r, lar cheltuelile de
4838 lel. In 1887 venitul era de
3809 i cheltuelile de 3316 leí.
S'a cultivat in 1887 o su-
prafatA de 1200 hect. cu di-
ferite cereale.
In 1888 se aflad 31 hectare,
50 ariI, acoperite Cu vii. Sunt
pometuri multe.
In 1888 s'a cultivat ad de
atre 104 locuitori, suprafata de
97 hect., ir arir, cu tutun, care
ad produs 43478 kilgr. tutun, in
valoare de leI 36350. Aci a fost
cea mal mare productie a anu-
luI aceluia din intregul judet,
dupl com. Cdmineasca $i Letca-
Nou5..
In com. sunt 3 bisericI, de.
9
 BULBUCATA (VELEA)
servite de 2 preotT si 5 cinta-
retr, constituind o parohie. In
1888 s'aa oficiat la toate biseri-
cile din aceasta comuna 86 bo-
tezurr, 10 casatorir li 42 in-
mormintärr.
Aci este o coa1ä mixta, cu 4
clase, de zid, facuta de curind,
la care, in 1888, aa urmat 50
baeti li o l'ata ; dupa lege
trebuia sa urmeze 62 bletl li
17 fete ; este conclusa de un
invatator.
In 1888 se aflaa ad 652 bor
§i vacT, 206 cal, 2007 oi li ca-
pre li 135 rimAtorY.
In aceasta com. sunt 6 cir-
durar.
Este un petic de padure, in
catunul Bulbucata, de iot hect.
Se afla o moara cu turbine,
pe apa NeajlovuluT.
Bulbucata (Velea), ciitun, pen-
dinte de com. Bulbucata, si-
tuat pe coasta dreapta a Neaj-
lovuluT, plasa Neajlovul, judetul
Vla§ca.
Proprietate a d-lur Dr. I. Ni-
culescu.
Mo§ia are o suprafata de 1630
hect.
La 1864 s'a dat la 115 lo-
cuitori, fo§tr claca§r, suprafata de
450 hect., raminind 1200 hect.
Are un petic de padure de te-
jar de io hect.
1 pe dinsa.
Venitul mo§ier pe 1888 a fost
de 40000 ler.
coala comunalä a com. Bulbu-
cata se afla in acest cdtun. S'a
&cut in anul 1887, dupa testa-
mentul vechiulur proprietar Pe-
tre Niculescu, care a lasat un
fond de 100000 ler pentru con-
struirea §i intretinerea §coaler,
numind executor testamentar pe
d-1 Dr. I. Niculescu, din Bu-
cure§ti.
Pe apa Neajlovulur s'a con-
struit de curind un facla sis-
tematic,
www.dacoromanica.ro
66
Ad este o biserica, zidita la
1856, cu hramul St. stefan, de-
servia de un preot i 2 chi-
taretr; in 1888 s'aa oficiat adi
56 botezurr, 7 casdtorir i 22
inmormintarr.
Sunt 2 circiumr.
Bulbuceni, sat, jud. Dolj, plasa
Jiul-d.-s., com. Poiana, impr4-
tiat, situat pe dealul Icleanul,
la 4 kil. N.-E. de Poiana-d.-s.,
unde e reedinta comuner. Are
697 suflete, 363 barbar §i 334
femer. Locuesc in 117 case.
Copiir din sat urmeaza la coala
mixta din satul Poiana-d.-j., ce
este la 7 kil. departare. tia
carte 40 locuitorr. In sat sunt
2 bisericr de lemn. Sunt 3 me-
seria51 : I fierar, 1 rotar O
carucer.
Bulbuceni, deal, jud. Gorj, in
partea de E. a comuner ipotul,
vine in prelungire despre N. *i
merge spre S. In toata intin-
derea catunelor ipotul O Spahir.
Este acoperit de padure, cu e-
sente: de cer, gorun O putin fag.
Este proprietatea statulur.
Bulbuceni, mofie particulara, ju-
detul Dolj, pl. Jiul-d.-s., com.
Poiana, in satul Bulbuceni, a-
partirle mo§nenilor. Are padure
Bulbuceni, padure particularO,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Po-
iana, pe mo0a Bulbuceni. A-
partine mo§nenilor. Esente : de
stejarT, ulmr, fagr si jugastri ;
predomina stejarul.
Bulbuceni, dulei, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-s., com. Poiana, ce se
varsa pe dreapta riulur Coco-
roya; curge prin valea Bulbu-
ceni.
Bulbuceni, vale, jud. Dolj, pl.
BULETA
Jiul-d.-s., com. Poiana, prin care
curge riul Bulbuceni.
Buldi§ul, fina, jud. Bacaa, pl.
Trottw.11, com. Mandstirea-Ca0n,
care ucla satul Curita O se
varsa in piriul Curita.
Bulea, Livezeni O Petrequl,pä-
duri particulare, supuse regi-
mulur silvic, aflate pe mo0a
MAIdare0, plaiul Horezul, jud.
Vilcea.
Buleandra, pridure, jud. Doro-
hoiu, pe mcOa Darabani, com.
cu acelaT nume, pl. Prutul-d.-j.,
spre N. de tirgu§orul Darabani ;
se afla crescuta in mijlocul cim-
puluT. Aceasta padure dimpre-
I una cu padurile Grozava O Po-
driga, tot de pe aceasta mo0e,
are o suprafata de 270 hect.
Bulerca, movild, la 2 kil. spre
S. de satul Rtwtul, jud. Braila,
intre movilele Giurgiul §i Geme-
nele.
Bulerca, vale, in jud. Buzan,
com. Vintill-Vodd, pe hotarul
despre com. M5.ne0 ; se scurge
In 1'1111 Slanicul.
Bulercil (Muchia-.), colina', in
jud. Buzaa, com. Vintill-Voda,
pe hotarul despre com. Manqti ;
goall O izlaz.
Buleta, sat, face parte din com.
rur. Birse0, pl. Ocolul, judetul
Vilcea. Are o populatie de 271
locuitorT (141 barbatr li 130
femer). Inainte de 1883 forma
singura o comuna sub numele
de com. Buleta, iar de la aceasta
data s'a alipit la Barse0i.
Este situata pe valea Buleta,
la 9 kil. de Rimnicul-Vilcer
Are o biserica, fondata la
anul 1838, de preotul Ion li altr
locuitorT.
 BULETA
Buleta, vale, formatA din scur-
gerea apelor dupb. piscurile :
Ciobea si Rarisul, com. Birsesti,
pl. Ocolul, jud. Vilcea, care,
durd ce udA com. BArsesti, se
varsd In riul Oltul, la punctul
numit Sevestreni, comuna Mi-
hlesti.
Bulgarul, sat, face parte din
com. rur. Bragadiru-Bulgarul,
pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este si-
tuat la S.-V. de Bragadirul, pe
tArmul drept al riului Ciorogirla,
in apropiere de imbucAtura aces-
tui rtù cu riul RAstoaca.
Se intinde pe o suprafatd de
290 hect. si are o populatie de
200 locuitori. D-na Elena Mi-
clescu are 182 hect., din care
cultivA. 137 hect. (43 sunt izlaz
si 4 vie). Locuitorii au 1o8 hect.
NumArul vitelor mar! e de
102si al celor raid de 120.
Bulgarului (Iazul-), iaz, pe te-
ritoriul satului GlAvAnesti, com.
Epureni, pl. Turia, jud. Iasi.
Bulgarului (La-Podul-), han,
In jud. R.-SArat, pl. Marginea-
d.-s., comuna Voetin; la lacul
unde piriul Cotatcul tale soseaua
nationalA R.-SArat-Focsani ; nu-
mit ast-fel de la un fost han-
& bulgar.
Bulgarului (Putul-), loc izolat,
In jud. BuzAd, com. Tislul, cAt.
Halesul, insemnat printr'o cruce
si un pus, fácute in amintirea
faptului, cl ad ad fost oprite
reliquele Sf. Filotea, in anul
1875, cind ad fost transpon-
tate la schitul Ciolanul.
Bulgarului (Valea-de -la - Po-
dul-), in jud. Tulcea, pl.
Tulcea, pe teritoriul comuna
Cisla; izvoreste din poalele nor-
dice ale dealului TAusan-Tepe;
se indreaptA spre N. avind o di-
67
rectiune generalA de la S.- V.
spre N.-E. si brAzdeazä partea
apusanA a plAsei si pe cea mij-
locie a comund; trece pe la Bulhacul, baltd, pe teritoriul co-
poalele dealului ala, pe la mune! PAltinisul, pl. Prutul-d.-j.,
rAsArit de comuna Cisla, tale
soseaua nationall Tulcea-Isac-
cea-MAcin, futre kil. 5 si 6, si,
dupl un curs de 6 kil., merge
de se varsA in mlastina stufoasA
din Sudul Orle Somova ; pe
valea sa trec douA drumuri co-
munale: Cisla-Catald si Cisla-Fre-
95.tei. Cursul sAll este foarte
incet ; malurile sale sunt joase
acoperite cu verdeatA.
Bulgänoaia, välcea, jud. Teleor-
man, de la Sud spre Estul co-
muna Lisa, in directiunea sa-
tului VinAtori; strAbate pe la
coltal viilor Lisenilor si se pierde
spre satul VinAtori.
Bulgareasca, trup de mo,vie a
statului, pe teritoriul comund
SlIvesti, jud. Teleorman ; are pe
dinsa i pA.dure; face parte din
proprietatea statului numitA S1A-
vesti-Zlotesti.
Bulgaria, localitate acoperitA de
tarine, pe mosia Stolniceni-PrA-
jescu, jud. Suceava.
Bulgarie (La-), grädine de le-
gume, pe mosia Siretel, judetul
Suceava.
Bulhacele, ias-ba/td, format din
izvoare pe pAmtntul locuitorilor
Hu/ubul-Nod, com. Trusesti, pl.
Jijia, jud. Botosani ; are o in-
tindere de 35 hect.
Bulhacul, billtitd, formatA de vAr-
sAturile PrutuluT, pe teritoriul
com. MAstAcani, pl. Prutul, jud.
Covurluid.
Bulhacul, baltä, formatA din iz-
voare si din ploi, pe mosia Co-
www.dacoromanica.ro
BULHACUL-MARE
dreni, com. Mileanca, pl. Ba-
seul, jud. Dorohoid.
jud. Dorohoiti.
Bulhacul, deal, pe mosia Dur-
nesti, com. Durnesti, pl. tefd-
nesti, jud. Botosani.
Bulhacul, a'eal, in jud. Roman,
pl. Fundul, com. Chilii, spre N.
de satul Buciumi.
Bulhacul, deal, in com. Preu-
testi, jud. Suceava, imbrAcat cu
pAdure de fag.
Bulhacul, lar, format din Pi-
riul-Tiganulur, se aflA in fata
curte! din satul CorlAteni, com.
cu asemenea numire, pl. Copla,
jud. Dorohoid.
Bulhacul, iaz, pe teritoriul sa-
tulur Onesti, com. ipotele, pl.
Bahluiul, jud. Iasi, pe Dealul-
Urzicanilor.
Bulhacul, pida, izvoreste de pe
teritoriul satului Andrieseni, co-
muna Epureni, pl. Turia, jude-
tul Iasi, si he varsA in
Bulhacul, vale, pe mosia Dur-
nesti, com. Durnesti, pl. tef'l-
nesti, jud. Botosani.
Bulhacul-de-linga-Curte, lag,
format din riul Jijia, in centrul
comund Trusesti, pl. Jijia, ju-
detul Botosani, pe proprietatea
statuluï; are o intindere de 14
hect. ; contine mult peste.
Bulhacul-Mare, lac, in partea
de E. a com. Gura-Bohotia, pl.
Podoleni, jud. FAlcid, pe sesul
in suprafatA de 2 hec-
tare.
 BULIBEVTI (CANTONUL-)
Bulibe§ti (Cantonul-), petclure,
jud. Neamtu, situata Miga Pe-
tricani-d.-j., in com. Petricani,
pl. de Sus-Mijlocul. Este pro-
prietatea statuluI si se arendeazA
CU suma de 4931 leI.
Buliga, sat, plasa Borcea,
in
pendinte de com. Cocargea, ju-
detul Ialomita. Este situat pe
lunca bratuluT Borcea, sub coas-
ta BarOganuluY, la 5 kil. spre
E. de satul de resedinta. E satul
cel mal despre E. al plaseT.
Poarta numirea si de Buliga-
Tlinburestl.
Populatiunea satuld este de
94 famili/ RominT, 2 fam. Ti-
ganI si 1 familie GrecT, san
487 locuitorl, cu 183 barbatT,
181 femeI si 123 copif.
Aci este o biserica constru-
la la 1856, deservita de un
preot si un cintaret.
Vite sunt: 125 caT, 396 boT
si 507 oI.
Buliga, deal cu vit, In jud. Me-
hedinti, pl. Ocolul-d.-s.; tine de
com. rur. Bresnita.
Buliga, pichet No. 7 al comp. a
2-a din regim. 18 Dorob., jud.
Gorj; se afld situat pe dealul
Copita; se margineste la N. cu
Zanoaga si Streaja, la S. cu
Varaticele, la E. cu Sarisoara,
lar la Vest cu 1-1111 tisita. Po-
teca, ce se privegheaza de acest
pichet, vine de la satul Vulca-
nul, intra in tara pe la Tabla;
de aci, scoboara Zanoaga la pi-
chetul Buliga, unde e si vama.
Construcea e de lemn, compusa
din o cazarma si o bucatarie,
camera pentru oficer si o can-
celarie. De ad, poteca la direc-
tia S. pana la Schela, treend
peste dealurile: Copita, Vara-
ticele, Poiana-lul-Mihain si Pla-
iul-Scheld ; lar de aci la rese-
dinta companid a 2-a, care e Bulihariul, munte pl. Tazlaul-
www.dacoromanica.ro
68
la T.-Jin, se urmeaza soselele
comunale ce leaga comunele :
Schela, Horezul, Cartiul, Cure-
soara si Turcinesti. ApoI da In so-
seaua nationall T.-Jin-Bumbesti.
Buliga e trecatoarea cea mal im-
portanta din judet. Patrularea
intre Buliga si Dealul-lur-Frate
se face pe poteca ce trece pe
dealurile : Zanoaga, Dealul-Ru-
guluT, Uruzul, Streaja, Culmea-
CartianuluT, Carpenu/ si apor
pe Plaiul-Valarilor pana la Dea-
lul-luI-Frate, unde este si pichet.
Aceasta poteca poate fi straba-
tuta de patrupede incarcate. In-
tretinerea se face cu greutate.
Comunicatia se intrerupe pe tim-
pul jeme!, din cauza zapezeT.
Alte directir pentru construirea
de poted nota nu exista. Cele
vechT s'ar putea Imbunatati.
Buliga (Schitul-), schit, cu hra-
mul s-tir VoevozT, in Pitesti,
jud. Arges, pl. Pitesti ; a fost
intemeiat la 1741 de jupin Mar-
tin Cupetul si jupin Petru Bu-
liga, carl se afla inmormintatl
aid, impreuna cu familiile lor.
Acest schit era metoh al Sf. Mi-
tropoliT din Bucuresti. Biserica
este In proasta stare; asemenea
si clac:lidie dimprejur. Dup5, se-
cularizare s'a redus la biserica
de mir, si pentru lntretinerea
cultuluI divin se inscrie anual
In budgetul statului o suma de
1838 leT. Serviciul divin se face
de 2 preotT, I cIntaret si 1 pa-
racliser. In casele manastirestr
s'a instalat actualmente cazarma
de dorobane din Pitesti.
Aceasta biserica, atit prin sti-
lul sali arhitectonic clt si prin
picturile interioare ale bisericer,
nu prezinta niel un interes ar-
tistic. Tronul arhieresc, aflat In
biserica, merita singur oare-care
luare aminte ca obiect de arta.
BULTUL
d.-j., jud. Bacan, pe teritoriul
comuneT Berzuntul.
Bulija, jud. Muscel. (Vez! Malo-
reasca).
Bulimaculul (Movila-), movild
i puna trigonometric, In jud.
Buzan, com. Gheraseni, pe mo-
sia Suditi.
Bulimandrelui sad Buliman-
drul-Mic, virf de munte, jud.
Baca'', pl. MunteluT, com. DAr-
manesti, situat lIngd Buliman-
drul-Mare.
Bulimandrul, munte, jud. Bacan,
pl. Tazlaul-d.-j., pe teritoriul sa-
tuluI Berzuntul.
Bulimandrul-Mare, munte, jud.
Bacan, pl. MunteluT, com. Dar-
manesti, pe limita satelor Plo-
pul si Pagubeni.
Bulimandrul-Mic, jud. Bacan.
(Vezi Bulimandrelul).
Bulimanul, sat, cu 50 familiT,
jud. Arges, pl. Oltul ; face parte
din com. rur. Vitomiresti-Trep-
ten!. Are o biserica cu hramul
Sf. Dumitru, deservita de 1 preot
si I dneiret.
Buloaea, pirtg, izvoreste din dea-
lul Racea, comuna Miroslava,
plasa Stavnicul, jud. Iasi, si se
varsa in ochiul Birca, din sesul
Birca.
Buloaea, va' lcice1, pe dealul R5.-
cea, com. Miroslava, pl. Stav-
nicul, jud. Iasi, unde se zice ca
ar fi fost mal inainte satul Ciur-
bese. Dupa o pestilenta, lo,
cuitorii, de au ramas din Ciur-
besti, au infiintat satul pe loeul
unde se afta asta-zt.
Bultul, virf de Inmute, din Cul-
 BULUC-ORMAN
mea-Fagarasulul, judetul Arges,
plaiul Lovistea.
Buiuc-Orman, pädure insemna-
ta, in jud. Constanta, pl. Silistra-
Noug, pe teritoriul com. rur.
Ghiuvegea si Parachioi ; acopere
ramificatiile nordice ale dealu-
luI Capuschioi-Bair ; se intinde
pana pe malul E. al vaeI Sa-
tischioi -Ceair, cel V. al vaeT
.,51
Ghiuvenli-Ceair. Are o intindere
de 220 hect. Emite principale
sunt : fag, mesteacan, carpen,
etc. Pe la Estul er trece drumul
judetean Ostrov-Cuzgun, iar pe
la S. drumul Velichioi-Parachioi.
Bulucul, jud. Putna. (V. Bolocul).
BuluI, deal, jud. Bacati, pl. Taz-
laul-d.-s., pe teritoriul com. Ba-
sasti.
Bulumetele, petec de pädure, pe
proprietatea Glavaciocul, pen-
dinte de com. Fierbinti, pl. Gla-
vaciocul, jud. Vlasca, in ocolul
silvic Cirtojani.
Bulumezi, firig, izvoreste din
jud. Ialomita, pe linga Satul-
Nog, si se varsa in Valea-Vinata,
spre S. de cat. Sulimanul, pl.
Mostistea, jud. Ilfov.
Bulumezi, vale, in pl. ampu-
luT, com. Stefanesti, jud. Ialo-
mita. Pe aceasta vale se afla
satul tefanesti.
Bulumezi, vale, jud. Ilfov, pi-in
care curge pfriul Cu acelasInume.
Buluvita, numire vechiä a satu-
luI tefanesti, pl. Cimpuld, ju-
detul Ialomita.
Bulze§ti, com. rur., in pl. Ama-
radia, jud. Dolj, la 28 kil. N.-
E. de Craiova si la 2 kil, de
resedinta plaseT, com. Melinesti.
69
Situata pe malul drept al riuld
Frgila si Ia poalele dealuld
Murgasul.
Se invecineste la N. cu com.
Gorunesti, din com. Vilcea, la
S. cu com. Oculesti-Vilcea, lar
la V. cu com. Balota.
Terenul comunel este acci-
dentat de dealul Murgasul si
de Dealul-Bulzestilor ; pe limita
de S. a comund, la poalele Dea-
luluT-Bulzestilor, se intinde valea
numita a Bulzestilor, prin care
curge piriul cu acelasT nume.
Comuna este udatä de riul
Fratila, ce merge pe teritoriul a-
cesteT com. in directia N.-E.-S.-
V. In dreptul acestel comune,
pe riul Fratila, se afla un po-
det de lemn. Miel ptraie for-
mate din ploT 41 ají scurgerea
In riul Fratila.
Comuna se compune din 4
catune: Bulzesti, care e catunul
de resedintá, Gura-Raculd, Nas-
tasesti si Seculesti.
In comuna sunt 3 biseric1 :
una in catunul Seculesti, zidita la
1848, serbeaza hramul Sf. Pa-
raschiva ; una in catunul Bul-
zesti, ziditä in anul 1851, Cu
hramul Adormirea-Maicer-Dom-
nuld; a 3-a in cat. Nastasesti,
ra'cuta din lemn, la anul 1852,
serbeaza hramul Intrarea-in-Bi-
seria..
Fie-care biserica are cite un
preot si cite un cintaret.
Se aflä o scoala mixta in ca.-
tunul Gura-RaculuI; are 1 sin-
gur invatator ; este intretinuta
de comuna si functioaneaza de
la anul 1859. Localul de zid, a
fost construit. cu cheltuiala co-
muna'.
In anul 1892-93, scoala a
fost frecuentata de 93 copiI ve-
nitl din catunele: Bulzesti, Nas-
tasesti, la 3681 m. departare de
scoala, Seculesti, la 3582 m.
departare de scoall.
Populatiunea comuneI este de
www.dacoromanica.ro
BULZETI
1545 sufl., din carl, itpa legea
rurall din 1864, sunt 58 impa-
mintenitl.
Casele sunt fácute din birne;
58 numaT ati grading.
Suprafata teritoriuld comunal
este de 7000 pogoane, din carl
3000 pogoane arabile, 2000 po-
goane izlaz, 2000 fine* si va-
tra satulul.
Mosia de pe teritoriul comu-
nal se numeste Bulzesti ; apar-
sine locuitorilor improprietäritl
la 1864.
LocuitoriI isT duc productele
la orasul Craiova ; duc cereale
si importa cele necesariT casd.
Transportul 11 fac pe calea ju-
deteang., ce duce la Craiova pe
o lungime de 1 kil. In comuna.
In comuna. sunt 7 circiu-
ml, din care : 2 In catunul Bul-
zesti, 1 in catunul Gura-Racu-
luT, 2 in Nästasesti si 2 in Se-
culesti.
Animale sunt : 2880 capete,
din carI 85 cal, 897 vite marl
cornute, 1367 oT, 314 pord si
217 capre.
Contribuabill sunt 273.
Budgetul comuneI pe exerci-
tiul 1893-94 a fost de 4070 le
la veniturl si de 3406 la chel-
tuell.
Bulze§ti, sat, jud. Dolj, pl. A-
maradia, com. Bulzesti. E situat
pe piriul FrAtila, la 8 kil. N. de
Murgasul. Aci e resedinta pri-
mal-id. Are 284 sufl., 154 bar-
batI si 130 femeT. Locuesc in
94 case. CopiiI din sat urmea-
za la scoala mixta din satul
Cirstulesti. In 1892-93 ati ur-
mat 12 bgetl. Cu virsta de
scoala sunt 24 copiT, 18 baetI
si 6 fete. titi carte IO barbatI.
oseaua judeteana, care lea-
ga. Bulzesti de Craiova, 'hales-
neste comunicatia acestuT catun.
BUlZelti,numire vechiä a satuluT
 BULZETI
Boghesti, comuna cu acelasl nu-
me, jud. Tecuciti.
Bulze§ti, deal, jud. Dolj, pl. A-
maradia, pe care este asezata
dom. Bulzesti.
Bulzi§a, loc de izvoare, jud. Ba-
cail, pl. Trotusul, com. Manas-
tirea-Casin, de unde 41 are o-
birsia piriiasul Bulzisul.
Bulzi§u1, pirtiaf, jud. Bacafi, pl.
Trotusul, care curge pe terito-
riul comunelor Manastirea-Casin
si Casinul. Izvoreste de la loca-
litatea numita Bulzisa si se varsa
In piriul Curita, pe dreapta.
Bulzul, izvor, com. Barbatesti,
pl. Horezul, jud. Vticea, care,
cu izvoarele: Patrunsa si Tisa,
formeaza riul Otasaul.
Bulzul, munte, in pl. Closani,
jud. Mehedinti, acoperit cu brazT,
din carT se face sindrilä pen-
tru invelitul caselor.
Bulzul, ostrov, in Olt, la S. de
ea.. Calinesti, pl. Cozia, judetul
Vilcea, numit ast-fel pentru cá
mal de mult, spune o legenda
din localitate, a fost o bina
grea si, la Sf. Gheorghe, ve-
nind un preot de peste Olt,
de la comuna Racovita, a tre-
cut Oltul pe ghiata., in dreptul
acestuT ostrov. Dupa ce a ser-
vit la bisericd, luind un bulz de
cas, a trecut Inapor Oltul, tot
prin dreptul acestuT ostrov si
a stat preotul, impreuna cu alt
om, si ati mincat bulzul de cas
pe pod de ghiatä si spre tinere
de minte despre acea lama grea
s'a numit acest ostrov gal-Bul-
zultu».
Bulzul, pisc, pe muntele Piscul-
Bulzulur, com. Filipesti-de-Pa-
dure, pl. Filipesti, jud. Prahova,
www.dacoromanica.ro
70
la poalele caruia e padurea pro-
prietarulur.
Bulzul, pichet de gram:td, in pl.
Closani, jud. Mehedinti.
Bulzul, pirta, in pl. Closani, ju-
detul Mehedinti, izvoreste din
muntele Bulzul si se varsa in
apa Cerner pe partea dreapta.
In acest pifia se &ese pastravr.
Bulzul, 'ledo, jud. MehedinV, ce
duce, de la apa Cerna, la vtrful
muntelur Bulzul si altor muntr.
Bumbacului(Coltul-),mlaftina,
putin intinsa, din jud. Constanta,
pl. Constanta, pe teritoriul co-
muner rurale Cara-Harman, si-
tuat5. in partea nordica a piase!
si cea sud-estica a comuner; e in-
conjurata de toate partile de pro-
montoriul saa capul Midia. Se
pare a fi o ramasita din intinsa
pinza de al:4 ce acopera aceste
locuri, cind lacul Sinoe era u-
nit cu Marea si nu forma de
cit un golf al sati; solul dobro-
gean ridicindu-se, apa s'a retras,
raminind icr si colo baltoace,
carl s'ad transformat in mlastinT,
dad cu timpul vor dispare din
cauza evaporatiuner.
Bumbarul (Dealul- Bänetu-
lui), colind, in judetul Buzau,
futre comunele Manesti si M'in-
zalesti, parte goala, parte aco-
perita de izlaz si putina padure.
Bumbata, sat, in partea de S.-
E, a com. Lunca-Banulur, pl.
Prutul, jud. Falciu, situat in ses
pe malul drept al Prutulur, pe
o suprafata de 10721 2 hect. Are
o populatie de 59 fam., 230 su-
flete, din carT 45 contribuabilT.
Satul este inconjurat de mlas-
tinT si expus adese-orT la inun-
datir. Mosia este proprietatea
epitropier spitalelor Sf. Spiri-
BUMBWI-DE-JItT
don din Iasi, capatata prin do-
natiune.
Aicr este un punct sucursal
de trecatoare in Rusia. Se cul-
tiva 5 hect. de vie.
Bumbata, luna, spre V. de sa-
tul Bumbata, com. Lunca-Banu-
lur, pl. Prutul, jud. Falda.
Bumbacioaia, vale, in pl. Bor-
dea, com. Dichiseni, judetul Ia-
lomita.
Bumbe§ti, atun, jud. Gorj, pe
malul sting al riulur Galbenul, la
S. de Ciovei si la V. de Poe-
nari ; apartine comuner Bumbes-
ti-Piticul.
Are o suprafata de 1177 hect.
Se produce anual cam 950 hec-
tol. porumb, 18 hectol. gnu, 2
hectol. cinepa, 162 kg. fasole,
354 kg. link 820 decal. vin, 15
decal. tuja., 2000000 kg. fin
si to kg. ceara.
Are o populatie de 46 fami-
lif, 130 suflete, din carT 27 con-
tribuabilt. Locuitorir posea to
plugurf, 20 care cu bol, 320
vite marr cornu te, 68 cal, 236
or, 28 capre si 52 rimatorl; 22
stupT.
Pe la partea de N. a acestur
catun trece soseaua Tirgul-Jia-
Horezul.
Prin catun mar trece si pi-
riul numit Apa-NeagrA.
In cdtun se gAsesc 2 mod
pe apl si 2 joagare.
Are 1 biserica zidita de locui-
torT.
Bumbe§ti, deal, pe teritoriul sa-
tulur Ghermanesti, in partea de
E., com. Ghermanesti, pl. Po-
doleni, jud. Falcia.
Bumbe§ti-de-Jia, com. rur., in
partea de V. a plaiulur Novaci,
jud. Gorj, si sub poalele plaiu-
rilor din muntl numite Plaiurile-
BUMBEM-DE-JIÙ
Bumbestilor. E situad pe malul
sting al JiuluI si parte in albia
sa. E formad din 2 catune,
tunul Bumbesti-de-Jiti, unde e si
resedinta i catunul Birlesti. Se
margineste la N. cu Plaiurile-
Bumbestilor, la V. cu comuna
Schela, din pl. Vulcan, la S. cu
com. Tetila, si la E. cu com.
Musetesti. Se zice, ca numele
i-ar fi venind de la un vechiti
locuitor, anume Bumbul, care-1
pastea oil» pe aci.
Are o intindere cam de 1800
hect., din cari 285 hect. ara-
bile, 275 hect. finete, io hect.
pomet i vi!, 1222 hect. padure
izlaz, in munte, unde pase vara
tot soiul de vite, 8 hect. vatra
satulur; toate apartin locuitori-
lor, carI sunt mosnenI i carI se
intind pana la hotarele tara
Productiunea se urca apro-
xirnativ la 425 hectol. porumb,
55 hectol. grill de primavad,
3 hectol. fasole, 600 decal. vin,
300 decal. rachiü, woo kg. brin-
za, 800 kg. BO. si 10000 kg.
fin.
Are o populatie de 320 fa-
mili, 1288 suflete, din car/ 233
contribuabilr, totl ocupindu-se
cu agricultura, cresterea vitelor,
sadirea pomilor roditorI si a
vieI, lucrul de lemnarie, precum:
scindurr, sindrila, etc.
Locuitorli poseda 45 plugurl,
70 care cu bol, 9 clrute Cu cal,
1360 vite mar! cornute, 139 cal,
1976 ol, 955 capre i 1279 ri-
matorI.
Budgetul comuneI are la veni-
turl lei 20o0; iar la cheltueli leI
1900, banI 78.
Apele cele mal principale ce
udä aceasta comuna, sunt : riul
Jiul i Sadul, afluentul Pula Po-
durl peste aceste ape sunt: Pun-
tea Bumbesti-PorcenI, construid,
de locuitorr i podul peste Sa-
dul, al soseld nationale ce duce
spre frontiera, construit de stat.
71
Comunicatiunea comuneI se
face prin; soseaua nationala
; prin soseaua
comunala, care strabate comuna
de la N. la S.; printr'o alta po-
sea comunall, ramificatia celeI
de sus, si care duce in soseaua
nationala de la catunul
Mal sunt 3 drumurl ordinare,
anume: unul, din catunul Bir-
lesti, duce la com. Gruiul i ca-
tunul Arsani ; altul, din Bum-
besti, in soseaua nationala ; al
3-lea, drumul pe marginea Sa-
duluI ce se desparte de soseaua
nationala, de la confluenta aces-
tuia cu Jiul, merge paralel cu
fiul si duce in munt/ la pi-
chetul Gloabele ; mai este o po-
teca, care merge pe plaiul Bum-
bestilor si duce in muntele Trin-
torul si de aci la pichetul Cur-
matura i muntele Paltinul.
In comuna sunt 4 puturI
8 fintinI.
Ca stabilimente industriale
sunt : 3 joagare pentru fabricat
blanr, scindurT, etc., 2 morl de
macinat si 2 pive pe apa Sadu-
luí ; 2 circiumI.
Are un local de primarie si o
scoala publica, frecuentad de
70 elevI si 8 eleve, din 82 In-
Are 2 bisericI deservite de 2
preotI §i 2 cindrett Nu se ga-
seste niel o inscriptie, care s'O
arate datele fondard lor, dar du-
pA locuitorilor batrinr,
bisericile ar fi fondate inainte
de anul 180o.
Din aceasta comuna, spre N.,
Incepe defileul numit Lainici, care
duce spre frontied, avind o in-
tindere de 29 kil., urmind dr-
mul stIng al Jiuld ; in parcursul
pana spre &ondea. este o osea
impietrita, din carI numaI 5 kil.
lipsesc spre a atinge marginea
tara La 14 kil., la N. de Bum-
besti, defileul se largeste pu-
lasind pe dreapta-I o fru-
www.dacoromanica.ro
BUMBWI-DE-J10
moasä poiana, in mijlocul el-
reja este schitul Lainici, zidit
de doamna Paianu din catu-
nul Porceni ; schitul are i sta-
rit, 7 calugarI, I diacon i I
paracliser. De la schit spre ho-
tar i la o departare de 8 kil.
pe stInga JiuluI, este sucursala
vamalä Paiusiul-Lainici ce tine
de vama Buliga; are un supra-
veghetor ; ad i e si pichetul Lai-
nici, pazit de I sergent si 3 sol-
datl al companiei 5-a din regi-
mentul 18 dorobantl.
La o distand de I ora spre
N. de schitul Lainici, se aflii
schitul Locurile-Rele, fondat de
preotul Dinu Cartianu.
Pe dreapta rlului Jiul, In sus
de comuna, la 2 kil., se &ese
ruinele cetateI numite Catina,
fácuta, se zice, din timpul Da-
cilor.
La confluenta SaduluI cu Jiul,
si pe malul drept al acestuia,
se vad niste ziduri in ruina; lo-
cuitorli spun ca ad ar fi fost o
cetatue zidita de TurcI inainte
de anul 1710. E mal probabil
ca ea O. fi fost zidita de
Austriad, pe cinc! posedaa Ba-
natul Oltenid.
La distanta de 4 kil. la N.
de schitul Lainici, si pe malul
sting al JiuluI, se afid locul nu-
mit Baile, unde se crede cA ar
fi fost odinioara IDO, i unde se
vad si mal multe gropI in for-
ma de cuptoare. In susul aces-
td comune, pe la locul numit
Fintina-din-Plaiti, se Arad din
distand In distanta, ruinele u-
nul drum, care se crede, cA du-
ceali la acele ba.T.
Tot ad, la locul numit
s'a gasit de catre locuitorr
niste sägetl i alte obiecte an-
tice.
Burnbe§ti-de-Jia, cdtun, judetul
Gorj, resedinta a comund Bum-
besti-de-Jiii, are o intindere de
 13UMBE§T1-PITICUL
1300 hect., din carl I5ohect. ara-
bile, 150 hect. finete, 5 hect. vil
pomet, 195 hect. padure i izlaz
pentru pa$unea vitelor, i 5
hect. vatra caselor, toate pro-
prieap ale locultorilor carl, se
intind pana la hotar.
Are o populatie de 185 fa-
milir, saii 750 suflete, din carl
121 contribuabiliT, top RominI,
ocupindu-se Cu agricultura $i
lucrul lemnarid. LocuitoriT po-
sea 20 plugurl, 40 care cu bol,
9 cdrute Cu caT, 803 vite marT
cornute, 89 cal, 1467 oT, 576
rimatorl i 868 capre.
In ce prive$te $coala, drumu-
rile si apele, vezT Bumbe$ti-de-
Pa, comuna.
Are o biserica, deservia de
preot i I cinaret.
Bumbe§ti -Piticul, com. rur.,
din plaiul Novaci, jud. Gorj,
situaa la S. comuneT Cernadia.
Se invecineaza la E. cu Poenari,
la V. cu Dirligei i Pociovali$-
tea, la S. ci Zorle$ti i Prigoria
$1 la N. cu Cernadia. Este formata
din 5 cat. i anume: Bumbe$ti-
Ciovei, Site$ti i Lupe$ti.
Are o intindere de 1415 hect.,
din carl 800 hect, ale proprie-
tatil i 615 ale mo$nenilor ; din-
tr'acestea sunt 400 hect. arAtura,
350 hect. fivezT, 3 hect. padure
51 2 hect. vil.
Productia anuala e de cam
1766 hectol. porumb, 400 kgr.
fasole, 2600 decal. vin, 47 decal.
tuica, 1134 kgr. tina, 42 hectol.
gnu, 400000 kgr. fin ; sunt 70
stupT, carl dad 30 kgr. ceaa.
Are o populatie de 200 fa-
mili!, salí 750 suflete, din car7
120 contribuabili. Locuitoril po-
sea. 39 plugurl, 148 cal, 904
vite marT cornu te, 756 of, 191
rinatorl, 8o capre, 120 care cu
bol i 5 carua cu cal.
Venitul comuneT este de 2038
leT, iar cheltuelile de 1631 le!.
www.dacoromanica.ro
72
Comuna este udata de rlul
Bala-de-Ffer (Galbenul).
Prin comuna trece $oseala
T. Jid-Horezul.
In comuna sunt 8 morl pe
apa, 28 fintinI si 4 joagare.
Comuna are 4 bisericI, deser-
vite de 2 preotl $i 4 cinaretT.
Bumbetei (§esub), fes, judetul
Fakir'. Este partea din esul-
PrutuluT ce se aflit in raionul
satulul Bumbata, comuna Lun-
ca-BanuluT, pl. Prutul.
Bumbi sad Bunghi, sat, in
com. Pince$ti, pl. Siretul-d.-s.,
jud. Roman.
Bumbueni, com. rur.,jud. Arge$,
pl. Cotmeana, la 26 kil. de com.
rur. Coste$P, re$edinta subpre-
fecturer, i la 23 kil. de Pite$ti.
Se compune din 4 sate : Bum-
bueni, Gogo$ari, Sili$tea $i Lan-
ge$ti, avind peste tot 195 fam.
sati 890 loc., top' Rominr. In
com. sunt: 2 bisericT, una in Bum-
bueni i alta In Lange$P, de-
servite de 3 preotl, 2 cântaretT
parafliserT; o $coall pri-
mara rurala. Budgetul com. pe
anul financiar 1882-83 a fost
de 1857 1. 71 b. la veniturT,
de 1775 1. la cheltuelT.
Dupa o publicatie oficia15.
(1887), aceasa comuna numara
194 contribuabilT, i are un bud-
get de 2281 1. la veniturT,
de 1230 1. la cheltuell.
Numarul vitelor era in anul
1887 de 544 vite marT (492
bol $i vacT, 52 cal) $i de 1834
vite mdrunte (1545 ol, 15 ca-
pre i 274 rimatorT).
Bumbueni, sat, cu no familiT,
jud. Arge$, pl. Cotmeana; face
parte din com. rur. cu acela$T
nume. AicT este re$edinta pri-
marieI. In sat este o biserica
cu hramul Adormirea, deser-
BUNEA
via de doI preoff, un cintaret
$i un paracliser.
Bumbue§ti, sat, 537 loc.,
Cu
Argm pl. Lovi$tea ; face
parte din com. rur. Boi$oara
.Are o biserica, cu hramul Buna-
Vestire, deservia de un preot
$i un cinaret.
Buna, deal, se prelungeste din
com. Bereasa, in com. Telejna,
printre piral ele Telejna i Chioaia
$i se termina in dreptul satuluT
Telejna-d.-j., despre E., aproape
de iazul pronumit Galu$ca. Pe
culmea acestui deal se allá sa-
tul Botoaia, fata in fata cu sa-
tul Bereasa, jud. Vasluid.
Bunaica, deal, in jud. Mehedinti,
plaiul Cerna, pe care este a$e-
zata mahalaua Bunaica.
Bunaica, mahala, in jud. Mehe-
dinti, plaiul Cerna; tine de com.
rur. Larga.
Bunca, mofie, fi-ira sat, situata
pe ling5. moii1e Bircu-Go$manr
Birjoveni. Odinioaa a facut
parte din cuprinsul jud. Neamtu,
iar acum se aliá in jud. Ro-
man.
Bunea, mitnelstire, jud. Dimbo-
vita, pe un deal inalt, în plaiul
Dimbovita-Ialomita, spre N. de
Tirgovi$te, in partea de S.-V.
a bailor Vilcana, facind parte
din com. Vilcana - Pandeli. ..A-
ceastA manastire, care se com-
pune din o bisericuta $i cite-va
chiliT parasite, unde sluje$te ser-
batoarea $i Dumineca, un preot
ce Fj a d e de vale in Vilcana-Pan-
deli, este unul din locurile cele
mal des vizitate de persoanele
ce vin vara la baile Pucioasa
Vilcana. Ad este una din pozi-
tiile cele mal inalte roman-
tice din cite se afla in apropi-
131.3114 (13i11111L-)
erea bailor Pucioasa si Vilcana.
Cu un aparat optic se poate Ve-
dea de la Comanacul (un ste-
jar centenar, din care acum s'a
rupt o parte) punctele cele mar
departate ale judetuluT, precum :
Titu, Tirgovistea, Bucsiani, mun-
til Leota, Bucegiul, etc., chiar
si fabricele si rezervoarele de pe-
trole(' Cantacuzino, din judetul
Prahova, situate pe muntir din
apropierea Cimpiner. Manastirea
Bunea are in jurul er o fiadnä
cu apa de pucloasa. Mar are un
copac, sa0 comanac, dupa cum
il numesc locuitorir din apropi-
ere, care pe vede din depar-
tare. E o petera artificiala, sail
un fel de chille, sapata cu multa
arta intr'un mal inalt, in partea
de S.-E. de manastire, la o de-
partare de 800 metri. In aceasta
petera, se zice, a a stat ascuns
mar mult timp Armasul Bunea,
fondatorul manastirel, cind a
fost urmarit de niste dusmanT
al sal. Calugarul Trifon, fostul
egumen al manastirel Bunea,
care a asasinat pe unul din vi-
carir mitropolier mar anir trecutT
si care U.Cum isT ispaseste paca-
tele in unul din penitenciarele
tara, 3 &cut in jurul manasti-
rer o gradilla cu fel de fel de
pomr fructiferl, Zare ar fi una din
cele mal frumoase si mal pito-
restr, daca nu s'ar fi ruihat si je-
fuit in una intemnitareT numitu-
lur calugar. Culmea de muntisor,
pe care este situata manastirea
Bunea, se intinde de la S.-E. spre
N.-V. In partea de N..-E. a aces-
ter culmr, sad a Buner, oe in-
tinde l'atea si com. Vilcana-d.-j.,
in care sunt baile Vilcana; iar
In partea de S.-V. de manas-
tire si de culmea manastirel se in-
tinde valea Sticlaria. In aceasta
vale, in vechime, a fost o mare
fabrica de oficier din care si a-
cum se mar zaresc urme. Tra-
ditiunea spune, cd nu este Mult
4760. Jla ole DfCi&U mr (idvo O IV. rei, 11
'73
de ciad in una unor jocurr de
lumina fosforescenta, mar multI
locuitorT, crezind ca este vre-o
cula sail colmara, ati gasit, sa-
piad pe valea sticlarier, o mare
cantitate de oase amestecate cu
seda. Chiar azI exista acea groa-
pa sati sapatura. Din familia Ar-
masulur Bunea mar exista si azI
familia Gradisteanu. Actul de
fundarea manastirel , fIcut in
com. Branesti, la 1622, Aprilie
23, se afta in Arhiva statului ;
de pe acest act exista o copie,
lipita pe zidul bisericer manasti-
reT Bunea, lar alta publicata de
d. B. P. Hasdeu, in gArhiva is-
torica a Românier», pagina 31,
tom. I.
Bunei (Piriul-), pida, mic aflu-
ent al piriulur Bunesti, jud. Su-
maya.
Buneni-Florff, sat, pe tarmul Bune§ti, com. rur., in partea de
sting al Niel, in partea de N.
a com. Dingeni, pl. Jijia, jud.
Botosani, cu o suprafata de 587
hect. si o populatie de 9 fa milir,
satlt 27 sufiete, cu 6 contribua-
bilr. Vite sunt : 15 vite cornute,
3 caT, 16 or si 4 mascurr. In
sat e o circium5..
Buneni -Stihii, sat, pe tarmul
sting al Jifia, jud. Botosani, in
partea de N. a com. Dingeni,
pl. Jijia, in megiesie cu Buneni-
Floril. Are o suprafata de 246
hect. O o populatie de 19 fa-
milir sail 52 suflete, cu 17 con-
tribuabill.
Vite sunt : 34 vite cornute, 7
caí, 36 or si 13 mascurT.
Bune§ti, com. rur., pe apa Vil-
sanulur, jud. Arges, la 17 kil.
de Curtea-de-Arges (resedinta
subprefecturel) §i la is. kil. de
Pitesti. Se compune din satele
si catunele urmatoare : Valea-
Mare, 6o fam., cu 252 loe.; Gar-
www.dacoromanica.ro
BUNETI
cia, 22 fám., CU 106 loe. ; Fata-
Cimpulur, 46 fam., cu 173 loc.;
Solea, 26 fam. cu 133 loc.; Va-
lea-Mosulur, 26 fam., cu mo lo-
cuitorr; peste tot i8o familiT cu
764 locuitorl, din Carr 12 loe.
TiganT. In com. este o biserica
11 2 scolT, una de bletr si alta
de fete si o arciuma. Budgetul
com. pe anul financiar 1882-83
a fost de 1497 leT, 67 banT, la
veniturr si de 1483 leT, la chel-
tuelT.
Dupa o publicatie oficiall (an.
1887), aceasta com. nunaara 185
contribuabilr si are un budget
de 26821er la veniturl si de 2749
ler la cheltuelr.
Numarul vitelor in 1887 a
fost de 66o capete vite mari
(265 bol si yac!, 35 cal) si 334
vite márunte (27 oT, 189 capre
si ir8 rimatorr).
E. a plaseT Crasna, jud. Fakir',
pe dealurr, pe o suprafata de
2388 hect. din care : 1028 hect.
ale locuitorilor, 158 vatra satu-
luT, 8'h hect. ale scoaler si II
ale bisericer, iar restul proprie-
tatea statulur. Are o populatie
de 295 fam. sail 1156 sufl., din
carl 295 contribuabilr. Comuna
e formata numar din satul Bu-
nesti, care din vechime punta
numele de satul Bunul. Este a-
sezata futre trer dealurT : Fun-
doaea spre E., Olareni spre S.
si Bardriul %me N.
Proprietatea mosier este a sta-
tulur. Locuitorir improprietaritl
dupa legea din 1864 se ocupa
cu: lucrarea pamintulur, creste-
rea vitelor, lemnaria, parte cu
lucrarea viilor si a livezilor.
Din vechime san]. a fost
razesesc, /usa cu timpul prin
cidniI facute de razesT, atit
schituluT BrAdicesti, cit si E-
piscopieI de Hui, prin partile
de cumparatura ale acestora ;
10
 BUNETI
rAzeir pierzind mosia, ea a de-
venit proprietatea Episcopier de
Hui, iar dupa secularizare a
statulur.
In sat se aflá o scoala infi-
intat5. in 186o, frecuentata de
30 elevr; o biserica deservita
de I preot si 2 dascall, facutl.
la 1864; o bala si un iaz.
Budgetul la veniturr i chel-
tuelr este de 3200 ler.
Vite cornute sunt 909, cal
258, si porcr 108.
Bune§ti, com. rur., pl. Ocolul,
jud. Vilcea. N'are niel un c5tun
alipit. Numele ir vine de la un
Bucur Bunea, primul locuitor ce
s'a wzat aci, spune traditia.
Este situata. pe valceaua Bu-
nesti, la 25 kil, departe de Rim-
nicul-Vilcer si la 15 kil. de Ola-
nesti, resedinta plaiuluT.
Are o populatie de 800 loc.
(366 barbatl i 434 femer), in
care intra si 5 familir de Ti-
ganT (rudarT, fierarT i lautarT).
CapT de familie sunt 250;
contribuabilT 200; case de lo-
CUit 220.
In comuna sunt 2 bisericr:
una vechia, adusa de la schi-
tul Sghiabul, cu hramul Cuvioa-
sa-Paraschiva, si a doua cu hra-
mul Intrarea-in-Biserica. Inscrip-
tia de la aceasta biserica s'a
sters ; se vede pe ea numaT a-
nul 7350 (1842).
Locuitorir se ocupa cu agri-
cultura, dulgheria, rotaria si do-
Oda.
In comuna sunt : 37 cal, 83
bol, 164 yací, 47 capre si 86 or.
LocuitoriT, in num'a'r de 157,
improprietarit la 1864 pe
mosia Episcopier Rimniculul.
Are o scoa1ä de zid, proprie-
tatea comuner. Se frecuenta de
32 copir, din numarul de 92 in
virsta de scoala. E dotata cu
3 hect. pamint in tarina.
,carte 40 barbatr yi I femee. Cu
74
intretinerea scoaler statul chel-
tueste 1080 ler anual.
StupT cu albine sunt vr'o 65,
carT dar' pana la 30 kgr. miere
si 15 kgr. ceara.
Toata comuna, cu izlaz cu tot,
are 410 hect.
In comuna sunt 2 izvoare cu
miros de pucioasa i gaz, carr
izvoresc de sub dealul Bogdan.
Se povesteste ca la rogoaze s'a
facut un pu t de mal de unde
apa a esit sarata.
Terenul cultivabil produce
pana la 250 chile porumb.
Tuica se fabrica pana la 5000
decalitri.
Sunt in comund i000 mea,
500 ciresT, 200 perr si 350 nucT,
lar livezile dar' pana la 265 care
de fin.
Veniturile i cheltuelile comu-
na se urca la 1000 ler anual.
oseaua Bunesti inlesneste co-
municatia catre Titireciul, Stoe.
nqti i Birlogul.
Se margineste la E. cu com.
Pausesti-Maglasi, la V. Cu Bir-
logul i Govora, la N. cu Stoe-
nesti i Smeuratul si la S. Cu
Titireciul.
E brazdatä de dealurile : Dra.-
ganeasa, Prazul, la E.; Ciuta,
Bogdan, Mircea, Barcan i Gher-
man la V.; Cornul, Scorusul
Malurelul la N.; Sodoma si
Orbul la S.-E. udata de valle:
Bunesti, Scoica, Corbulur, Dra-
gomir, Uca i Diculur.
Bune§ti, sat, jud. l pl. Arges ;
face parte din com. rur. cu a-
celasT nume. Ale! este resedinta
Primarier. Are o biserica, cu
hramul Cuvioasa-Paraschiva, de-
servita de dor preotI si un cin-
taret.
Bune§ti, sat, jud. i pl. Arges,
avind 20 familir Cu 140 suflete;
face parte din coni. rur. Bas-
covele.
www.dacoromanica.ro
BUNETI
Bune§ti, sat, jud. Arges, pl. 01-
tulur; face parte din com. rur.
Stoiceni-Plesoi5.
Bune§ti, sat. (Vez! Bunesti, co-
muna, jud. Falcia).
Bune§ti, sat, pe mosia cu ace-
lasr nume, din com. Plesesti, ju,
detul Suceava. Asezat pe dea-
lurile Babel si Vier si straba-
tut de Piriul-Ciurer, numara 24
case, populate cu 24 capr de
familiT, sati 74 suflete, 40 bar-
batr si 34 femer. Are 24 con-
tribuabilr. Vatra statulur ocupa
o falce si opt prajinr. Locuito-
riT sunt gospodarT de mijloc.
Mosia, proprietatea doamneT
Profira Ghitescu si a d.lur G.
Vasescu, are suprafata de 652
l'ad, din carT 392 faleT cultiva-
bile, 70 fAlcI finat si restul ne-
productiv.
Improprietaritl la 1864 sunt
7 mijlocasr si 3 codasr, stApi-
nind I I falcr si 8 prajinr.
Are o biserica, zidita de doam-
na Ghitescu, Cu patronul Sf. Va-
sile, deservita de preotul din
Uncesti. coala din Petia serva.
acestur sat.
Drum mal principal este a-
cel la Falticeni, de 4 kil.
Inscriptia din jurul unur aer
ce se afla la biserica din
Bunesti, judetul Suceava, spu-
ne ca eacest aer 1-a f5cut
piosul Domn Ion Stefan Voe-
vod, fiti al raposatulur Mima
Voevod si al sotier sale Axinia
si s'a dat Bisericer Domnesti din
anul 1613». (A. D. Xeno-
pol, cIstor. Rom.», Vol. III, p.
492).
La 1803 t Bunesti, a Sluge-
rulur Fotache Ciure, avea 12
liuzi platind 116 ler bir anual».
(cUricarul» de Codrescu, vol.
VII, P. 253).
Buneqti, sat, face parte din com.
 BUNE$TI
rur. Ciumagi, plasa Cerna-d.-s.,
jud. Vilcea.
Bune§ti, deal, in raionul comu-
na Bune$ti, pl. Ocolul, judetul
Vilcea, pe care se cultiva 23
hect. vie.
Bune§ti, lag, pe frontierA, in sa-
tul Bune$ti, jud. Suceava, for-
mat de pirlul cu acela$T nume.
Bune§ti, nzofie, jud. Arge$, com.
Urluesti, pl. Topologul ; e com-
pusA din trupurile Urluesti
Valea-Babir. Este proprietate a
Eforier Spitalelor Civile din Bu-
cure$ti, fosa pendinte de mg.-
nAstirea GAiseni. Are o intin-
dere totall de 2364 pog.; pro-
duce o arena anuall de 48501.
Bune§ti, mofie, pl. Siretul-d.-s.,
jud. Bacdti, despre care Th. Co-
drescu in auciumul Ronfiny,
pag. 561, ne spune : «tinea
parte sf. mAnIstirr Precista
RAducanul din Tirgul-Ocna, su-
pusA sf. mAnAstirl Trel-Sfetitele
din Iasi, inchinatA Sf. Munte in
jos ; si o parte de Sf. mAnAstire
Tazaul, inchinatO Sf. Mormint;
pe 11110 mo$iile Radomire$ti,
PrO.je$ti i altele, fOrA sat».
Bune§ti, mofie a statulur, pen-
dinte de Episcopia Rimniculd,
situatA in com. Bunesti, pl. O-
colul, jud. Vilcea. S'a arendat pe
periodul 1888-93 Cu 2260 ler
anual.
Bune§ti, mofie, pl. Ocolul, jud.
Vilcea, proprietate a Eforier Spi-
talelor Civile din Bucuresti, fosa
pendinte de schitul Titireciul, In
intindere de 223 pog., in plus
15 pog. suprafatA ImpAduritl.
S'a arendat pe periodul ,886
1891, Cu goo ler anual.
Bune§ti, pdclure a statulur, pen-
75
dinte de com. Bune$ti, pl. Oco-
lul, jud. Vilcea, in intindere de
455 hect., formatA din trupu-
rlIe : Feroagele-Dealul-Miri (302
hect.) si Turtureaua (153 hect.)
Bune§ti, pîr, numit i Piriul-
Graniter, in c. Ple$esti, jud. Su-
ceava. Mic afluent al .Somuzulur-
Mare. Are de triblitarr pe : Po-
deni, Piriul-Buner $i Piriul-Vir-
navulur.
Bune§ti, vale, jud. Vilcea, for-
mata din Valea-Prunilor-lur-Din
ai de izvorul de sub muntele
CorbuluI. Se varsA in r. Govora.
Bungelatul, loc, acoperit cu
durr, jud. Mehedinti, pl. Blah-
nita ; tine de com. rur. Deve-
selul.
Bungeni, sat, in plasa i jud. Tu-
tova, com. Plopana, spre S. de
tirgu$orul Plopana. Are 335 loc.
66 case. Populatia aceasta e
socotitO impreung. cu acea din
Bungeni-Linguraff i Vadia. Se
mar numeste i Bungeni-Marr.
Bungeni, mofie, in plasa i jud.
Tutova, com. Plopana, proprie-
tate a statulur, arendatA in ul-
timul period cu 166o ler anual.
Bungeni, ddure, in pl. si jud.
Tutova, com. Plopana, pe mosia
cu acela$T nume, in intindere de
120 hect. Se gAsesc cariere de
piatrA de var, pe aci se si fa-
brica var mar inainte.
Bungeni-LingurarI, sat, in pl.
jud. Tutova, com. Plopana,
spre V. de satul Bungeni, de
care se tine. E locuit numar de
Tiganr, pentru care se mar nu-
me$te i Bungeni-TiganT.
Bungeni-Mari, jud. Tutova. (V.
Bungeni, sat).
www.dacoromanica.ro
BUNGETUL
Bungeni-TiganI, jud. Tutova.
(V. Bungeni-LingurarT).
Bunge§ti, deal, pe mo$ia cu a
sa numire, in com. erbesti, pl.
Piatra-Muntele, judetul Neamtu ;
serva de loc cultivabil.
Bunge§ti, mofie, cu pArtr i rA-
zOseascl, 1'111 sat, in com. er-
be$ti, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu. A format un trup cu
mo$iile Ghigoe$ti $i Trude$ti.
Se ara situatO pe lingl mo$iile
$erbe$ti-Canter, Ghigoe$ti,
jesti. La 1847, un rdza$, Gri-
gore Manas, vinde de vecT
douA pAminturi de acolo Logo-
fAtulur Petrache Roset BAllnescu.
Bunge§ti, pirlia,s, izvore$te din
dealul cu a sa numire, comuna
$erbe$ti, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu 0. se varsä in piriul
CAlu$ul.
Bungetul, sat, jud. Ditnbovita,
pl. Dealul, cAtunul com. V1c5.-
re$ti. Are un lac.
Bungetul, deal, comuna Gheo-
roiti, pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.
Bungetul, pddure, in com. rur.
Deveselul, plasa Blahnita, jud.
Mehedinti.
Bungetul, pdclure, tliatA in anul
1892, in intindere de 75 hect.,
situatA, la S.-V., pe teritoriul
com. erlpInesti-d.-j., pl. er-
bAnesti, jud. Olt.
LingA aceastA pAdure se cu-
nosc urmele uner zidArir vechr,
de care se spune el a fost un
conac turcesc, unde fo$tir su-
zerani aduna0 yi.tele luate de
dijrnA san jefuite de la local-
torr.
Bungetul, pise, com. Dobriceni,
pl. Ocolul, jud. Vilcea.
 BUNGHEROAIA
Bungheroaia, vale, com. Sta-
nesti, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea.
Bunghi, sat, in judetul Roman,
pl. Siretul-d.-s., com. Pincesti,
spre V. de satul Pincesti si la
o departare de 3 kil, de el.
Are: 49 capl de familii, 37 con-
tribuabilT, 184 locuitorI, din carI
2 stiù carte; 52 case. Sunt 37 ca-
pete de vite marI.
Buni, mofie mosneneasck in jud.
Buzar', com. Fintesti, si parte
in Tisaul, a mosnenilor d'aval-
masI, ca de 750 hect., din care
290 padure, restul putina ara-
turä si mare parte vi!.
Buni, päclure, in jud. Buzaa, com.
Tisaul, catunul Glodul ; face parte
din mosia Badulesti, a mosneni-
lor d'avalmasI.
Buraga, munte, la hotarul satu-
lui Bistricioara, com. cu aceeast
numire, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu ; face parte din grupa
GrintesuluI.
Barca, sat, pe teritoriul comuneT
Vidra, pl. Vrancea, jud. Putna.
Are o biserick cu hramul A-
dormirea. coalä nu se afta in
sat. Din 30 copiI (i6 ba.etT si 14
fete) citI ati virsta de scoalk
urmeaza 13 (8 baet.I si 5 fete) la
scoala din Vidra.
Burca (Moara-lui-), välcea, pe
teritoriul ea. Ungurei, comuna
Tltulesti, pl. erlpInesti, jud.
Olt, Cu directiunea V.-E. ; da
in Dorofeiti. Se numeste ast-fel,
fiind-ca. ad avea moara de bol
proprietarul Cali Burca. Se mal.
numeste i valea Cacalaul.
Burce§ti, välcea, comuna Cior-
test", pl. Mijlocul, jud. Vlicea.
Burche§tilor (Malul-), COfind,
www.dacoromanica.ro
76
in jud. Buzad, com. Rusiavltul,
catunul Tega, in apropiere de
lacul arnul. Aci, in 1821, s'a
dat o crincena lupta futre Turd
EteristI.
Burchi, poianä, com. Izvoarele,
plaiul Teleajenul, jud. Prahova,
nuraitä ast-fel de la un om,
Burchi, ce poseda aceastl po-
ianl.
Burci, loc izolt, in partea de
N.-V. a ttrguluI tefanesti, jud.
Botosani, unde, pe tarmul drept
al Baseulta, este un mic deal
acoperit cu gropI i ridicaturl
de, pamtnt, care se observa
pe vale si despre care legenda
spune cl sunt intarituff facute
co ocazia unuI rIzboia cu TurciI.
Burcioaia saa Bircioaia, com.
rur. in plasa Raciciuni, jud.
Putna.
Comuna Burcioaia este situ-
ata la locul, unde se impreunl.
Trotusul cu Siretul.
Distanta er de resedinta sub-
prefecturd e de 3 kil., lar de
capitala judetuluI de 42 kil.
Marginile acesteIcomune su nt :
la N. comuna Adjudul-Vechia,
la N.-E. Adjudul-Noti, la E. si
S. riul Trotusul, care o des-
parte de Ruginesti si Domnesti,
lar la V. Siretul, care o des-
parte de judetul Tecucia.
Populatiunea comuneI, dupà
cel din urmarecensamint, a fost
de 96 cap! de familie, MI 347
suflete, din care 207 barbatI
167 femet.
Aceasta populatiune se im-
partea ast-fe!:
Dupl. stare 203 nein-
suratI (124 barbatI, 79 femeT),
140 insuratI, 31 vlduvl (13 bar-
batI, 18 femeT).
Dupl nationalitate: 372 Ro-
minI si 2 GrecI.
Dupa religie : 374 ortodoxi.
BURCIOAIA SAO' Biltp0AIA
Dupa felul ocupatiund : 123 a:
gricultort, 2 cota ercianti, 4 cu pro -
fesiunI libere si 8 servitorI.
tiü carte 17 persoane (t5
barbatI si 2 femet).
Numarul caselor de locuit era
In 1892 de 99.
Miscarea populatiund in anul
1892 a fost : 4 asItoriT, 12
nastert si 13 mortI.
Are o biserica filialä, Cu
mul S-tif Voivoif.
.$coall nu se afla in comuna.
Din 50 copiT (23 Metí', 27 fete)
co virsta de scoall, urmeaza
7 blietI la scoala din comuna
invecinata.
Numlrul contribuabililor e de
94, ceca ce revine: I la 3.98
de locuitorl.
In anul 1886 eral! numal 8o
de contribuabili.
Budgetul comund pe anul
nanciar 1893-94 era urnAto-
rul: veniturI 1090.30, cheltuelf
1075.90.
Comuna Burcioaia, fiind ase-
zata futre Siret i Trotus, aceste
ape maninca malurile i micso-
reaza pamintul cultivabil.
Cea mal mare parte a teri-
toriuluI comuneI e formata din
imas si prundis.
NumIrul cultivatorilor a fost in
anul 1892 de 84, cart poseda
40 plugurl de lemn i i de fier.
Vite aflatoare pe teritoriul
comund au fost, dupa ultima nu-
maratoare, 441, din carr: 8o
bol, 100 yac!, 31 cal; 150 o!
si 80 porcI.
In acelasI an se aflatí in co-
muna 50 stupI de albrne, carI
ati produs 20 kilgr. miere si to
kilgr. cearl. Kilogramul de miere
s'a vindut cu un leu, lar cel de
ceara cu 4 la Valoarea totall
a miereI i cerd prod use a fost
de 70 Id.
S6 afla o circiuma tinuta de
Romin.
Burcioaia e legata prin_ sal
 BURCIULEASA
sele comunale de iscani si Ad-
judul-Vechiti la N, si de com.
Domnesti la S., peste apa Tro-
tusului. O alta osea conduce
la Adjudul-Noti si la statiunea
caer ferate din aceasta din urma
localitate.
Burciuleasa, vale, izvoreste din
mosia Preotesti, com. Oporelul,
pl. Oltul-d.-j., jud. Olt ; curge
tot pe aceasta mosie spre E.
si se varsa in gina Tesluiul.
Burculeasa, com. rur., judetul
Olt. (V. Seaca-Belciugata).
BurcutuluI (Pirlul-). (V. Piriul-
luI-Mindrila, jud. Suceava).
Burdäle§ti, sat, face parte di.
com. rur. Gusoeni, plasa Oltul-
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu-
latiune de 116 locuitorr, din carI
6o barbati si 56 femer; iar ca
populatie scolar a are 25 copil, ro
baetr si 15 fete. E departe de
3 kil, de catunul Spirleni, unde
e scoala.
Burdea, stalie de dr. d. f., jud.
Arges, pl. Cotmeana-Galasesti,
com. GAujani, pe linia Costesti-
Rosiori, pusa in circulatie la I Ia-
nuarie 1897. Se afla intre statiile
Costesti (13.4 kil.) i Mirosi
(14.0 kil.). InAltimea d'asupra
niveluld mariT de 203m.,18. Ve-
nitul aceste statiT pe anul 1897
a fost de 52519 lel, 21 banl.
Burdea, dmpie intinsa, la Nordul
judetuluI Teleorman. Se intinde
filtre Valea-Cotmenil i Valea-
CiineluI si continua pe o mare
intindere si in judetul Arges,
pl. Cotmeana. E intrerupta nu-
mal de Valea-TecuciuluI si Va-
lea-Burdel. Terenul acesteI cimpir
este sAracAcios ; cind ploul prea
mult, apele baltesc si dad e se-
ceta, plmintul craph. Se cul-
77
tiva pe dinsa mal mult orz
°yaz.
Burdea, loc iolat, in com. Co-
testi, pl. Riurile, jud. Muscel.
Burdea, pirlu, in jud. Teleorman,
strabate o mare parte a judetu
prin plasile Teleorman
Tirgul, de la N. spre S.-E., cur-
gind prin valea cu acelasI nume.
Burdea, vale, incepe din com.
erboeni, jed. Arges, de unde
continua in jud. Teleorman, in-
tre comunele Urlueni i Strim-
beni ; strabate mal' bine de
jumatate judetul prin cele doua
Teleormanul i Tirgul; pri-
meste in albia piriuluI sati apele
din diferite alte väì, izvoare
in dreptul comuna
j)triiase ;
Strimbeni se impreuna cu valea
numita a Bortif, care incepe tot stejar, mesteacan si carpen si
din jud. Arges si de ad ina-
inte isT schimba i numele de
Burdea luind si pe acela de
Zbirgleaza. Ast-fel, impreunata
lArgita, valea i piriul Burdea
isr continua drumul in pl. T'ir-
guita, prin dreptul com. Draga-
sani, de unde isI urmeaza cur-
sul pe linga. comunele Draga-
nesti, Meri-Goala si Dulceanca.
Mar la vale de com. Albesti se
pierde in Valea-VedeT, unde se
varsa i piriul. Atit valea cit
piriul el, de la punctul Beuca
si pana la Albesti, poarta nu-
mirea cind de Burdea, clnd de
Zbirgleaza. Pîrtul seacä une-ori
vara cu desavirsire la unele
puncte.
Burdea-CildArarul, mofie a sta-
tuld, in pl. Teleormanului, ju-
detul Teleorman, formata din
mal multe trupurl. Intinderea
este de 2356 hect., din cal-1
250 padure. Parte din mosie
este destinata a se vinde locui-
torilor in loturI. Mosia ap- arti-
www.dacoromanica.ro
BURDUCEASCA
nea inainte de secularizare Mi-
tropolia Asad face parte din
teritoriul comune Strimbeni.
Burdeanca, dmpie intinsa cu li-
vezI i arlturI, pe teritoriul co-
mune Craciunei-d.-s., pl. Siul-
d.-j., jud. Olt, situata la Nordul
comuna
Burdeanca, vdlcea, judetul Olt,
care se formeaza pe teritoriul
com. Craciunei-d.-s., pl. Siul-d.-s.,
strabate cimpia cu acest nume
da in Calmatuiul.
Burde§ti, sat, cu 318 sufl., jud.
Arges, pl. Galasesti; face parte
din com. rur. Cersanile.
Burduhosul, deal, in com. Bra-
dAtelul, jud. Suceava, parte a-
coperit de padure batrina de
parte cultivabil.
Burdiosul, deal, jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-j., com. Vela, pe
care este situat satul Bucovi-
ciorul. Are o inaltime de aproa-
pe loo m. si este acoperit cu
pAdurl.
Burdiosul, pddure a statulur, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.
Vela, satul Bucoviciorul, in in-
tindere de 30 hect. Esente :
cerr, stejarr, ulmI, plopr, fi-asid
mal mult emite.
Burduca, sat, jud. Dimbovita,
pl. Cobia, cat. si com. Cuparul.
Burduceasca, rnoie, in judetul
Buz5.ti, com. Cernatesti; are 354
hect., din care 160 arabile,
restul izlaz i padure.
Burduceasca, sfoarit de mo,vie,
in jud. Buzati, com. Vispesti, a
mosnenilor Burducesti ; are 27
hectare.
 BURDUCEASCA
Burduceasca, sfoard de mofie,
a mosnenilor, jud. Buzad, com.
Lipla; face parte din trupul
Bancesti.
Burduci-Crucea, loc izolat, in
jud. Buzad, com. Tisaul, catunul
Valea-Caprer.
Burdufulul (Lacul-), lac, in
jud. Teleorman, situat tuteo
valcea din com. Cringeni, unde
este o tintina, careia 11' zice
tina-cu-Burduful.
Burdujani, cdtun, jud. Braila, la
N. com. Urleasca, pe malul de
V. al \raer Ianca, in fata satulur
Traian la 5 kil. departare de el.
S'a infiintat la 1859 de familia
Burdujan. Vatra satulur e de
6 hect., avInd 22 case; popu-
latia e de 25 capI de familie,
sati 121 suflete, din carI 54 bar-
batT, 68 femer, 50 cAsAtoriti, 71
necasatoritl; 7 stid carte si
nu stiti.
Animale sunt: 87 ca!, 270
vite cornute, 760 oI si 70 fi-
matorr.
Burdujeni-Sat, comuna rurald,
situatl in partea de V. a pla-
ser Siretul, jud. Botosani. Se in-
tinde pe sesul Sucever i dea-
lurile ce marginesc acest riti in
stinga. E formatä din satele :
Burdujeni, Fetesti, Mereni, Plo-
peni, Prilipca i Tisauti. Are o
suprafata de 1859 hect. si o po-
pulatie de 939 farailiT, sad 3001
suflete.
PamIntul comuner e argilo-
nisipos si parte calcaros; este
productiv.
Sunt 118 hect. padurr, cari
se exploateaza sistematic.
Vite sunt : 574 bol' si yací,
48 cal, 400 porcr i 1104 or. Co-
muna e strabatuta de calea fíe-
rata Pascani-Itcani si de soseaua
judeteana Botosani-Burdujeni.
www.dacoromanica.ro
78
Budgetul comuner are la ve-
nituff 8430 leT si 79 banT $i la
cheltuelf 6506 leT.
Sunt 3 biserid, Cu 4 preotT
si 6 &hit:11TV ; i coala. de Loa-
etr, cu I invatator si 96 scolarl;
scoala de fete cu i invAta-
toare i 54 colgri%e, ambele
intretinute de judet.
Burdujeni-Tirg, tirgufor, situat
In partea de V. a piase Sire-
tul, jud. Botosani, pe vale, In
stinga riulur Suceava, la mar-
ginea tareI despre Bucovina, la
470 40' 40- latudine boreala
si la 230 58' 00" longitudine
estica.
Teritoriul tirguld are o su-
prafata de 984 hect., din carr
vre-o 809 hect. mosia statulur
si 175 hect. imasul i locul
guita. Are o populatie de 486
familiT, sad 1960 suflete, din carT
939 barbatT si 1021 femer, lo-
cuind In 340 case.
Dupl nationalitatT sunt: 456
RominT si 1477 Evrer.
Tirgul este proprietatea locui-
torilor, rascumparat de la stat,
conform leger; In vechime se
crede a fi fost proprietate a Mo-
vilestilor.
Departarea tirgulur de Bo-
tosani e de 58 kil. pe calea fie-
rata.
E strabatut de o osea pietru-
ita, intretinuta de judet, care
pune comuna In legatura Cu
orasul Botosani i cele-l-alte co-
mune vecine si de catea fie-
rata. Pascani-Itcani.
Locuitoril se ocupa: Evreir
mar cu seamà Cu comerciul
mestesugurile, iar Rominir cu
lucrarea pamIntulur.
Vite sunt: 146 bor, 135 vacT,
166 cal, 18 porcr si 60 or.
Sunt In Burdujeni Io8 comer-
ciantr si 137 meseriasr; 200 cit.-
ciume.
Este i moara de apa
BURDUJENI
de abur, i fabrica de rachiti
de drojdir, i fabrica pe pislarie,
fabrica de lumlnarl de sAd
fabrica de luminarT de ceara.
Se face tirg saptaminal in fie-
care Duminica.
Este z biserica deservita de
2 preotT si 3 entaretr. Aceasta
biserica a fost manastire de ca-
lugarT; asta-zI este transformata
in biserica de mir. S'a zidit de
Theodor Movill, de unde i nu-
mele manastird, de Theodoreni,
In prima jumatate a secoluluT
al XVII-lea.
Sunt 2 colr, una de bletr
una de fete, Cu 2 invatatorl si 2
invatatoare, avind Los elevr
90 eleve.
coala de baetT este inteme-
lata de la 1856, in localul hara-
zit de Ilie Morariti, Romin tran-
silvanean.
Budgetul comuner, in 1889/90,
avea la veniturT 24050 ler si la
cheltuelT 23920 le. In acelasT an
erad 412 contribuabilr.
Numere tirgulur, dupl legenda,
se crede a fi luat de la nu-
mele unur cioban, numit Burdujo.
Despre locul Burdujenilor,
ras! se povesteste, ca satul era
situat mar spre V., fusa din pri-
cina una razboiu, locuitorir spe-
riatT, s'ad retras in padurea ce
era pe locul tirgulur si al satulur,
imprejurul manastireT Theodo-
reni i s'ad stabilit acolo. Des-
pre locul vechid, se spune ca
acolo a vdstat un sat mare cu
biserica si curtí' i ca daca s'ar
sapa in pamint s'ar gasi beclurr ;
pietre multe se vdd i astA-1,
Ca dovadd, se zice, ca s'a gasit
pe acel loc un sigilid si o pla-
ta cu inscriptir, carT s'ad in-
credintat fostului egumen al ma-
nastirer, anume Sofronie ; dar
nu se stie ce a facut acesta
cu ele.
Burdujeni, sat, in com. Burdu-
 BURDUJENI
jeni-Sat, jud. Botosani, formind
mahalaua TirguluI-BurdujenI; e
situat pe mosia statulur Burdu-
jeni, Are o suprafatA de 809
hect. si o populatie de 1385
suflete, totT locuitorr Rominr,
sal 404 familiI, cu 212 contri-
buabilf. Are o bisericl, deser-
vitl. de 2 preotI si 2 dascAlf.
Este resedinta primArid din
comunA. Are 3 meseriasI, 6 co-
merciantf, 2 fabricf si 4 cir-
ciume.
Vite sunt: 196 vite cornute,
8 cal marI i micI, 498 of, 50
mascurl i 90 stupI cu albine.
Burdujeni, stalie de dr. d. f.,
jud. Botosani, pl. Siretul, Bur-
dujeni-Sat, com. pe unía PAscani-
Burdujeni. Se allá intre statiile
Veresti (14.8 kil.), i Itcani (1.6
kil.). InAltimea d'asupra niveluluT
mArif de 268m., 40. Venitul acesteI
statif pe anul 1896 a fost de
1311928 leI, 58 banI.
Burdujeni, mahala, face parte
din satul Unguri, comuna Gli-
ceana, pl. Berheciul, jud. Te-
cuela.
Burdujeni, pi« trece pe lingd
Tirgul-BurdujenI, jud. Botosani;
izvoreste din pldurea Burdu-
jeni si se varsä in riul Suceava,
dupl ce formeazA un mic iaz,
pe care se aflä o moarA de apl.
Burdulea, catun (dril), In plasa
Borcea, pe cimpul BlrAgan, pen-
dinte de comuna Tonea, jud,
Ialomita.
Burduloiul, vale, la S.-V. com.
Ulmul, jud. Bráila, avind malu-
rile ridicate, ca la 4 kil. spre
S.-V. de satul Ulmul.
Burdun, gtrM, curge din iazul
BAlAneasa, pe mosia Fintinelele,
com. Fintinelele, jud. Botosani,
79
si se varsl. In gira SApata, tot
pe mosia Finttnelele.
Burdunoaia (Cotul-), parte din
fesul SiretuluI, in comuna Dol-
hasca, jud. Suceava.
Burduresti, mofle, nelocuitA, in
jud. Roman, plasa Siretul-d.-s.,
com. Boghicea.
Burdusaci, com. rur., pl. Sani-
sesti, jud. Tecucil, la 66 kil.
departe de capitala jud. i la
18 kil, de resedinta plAseT.
Comuna este asezata pe am-
bele laturI ale pirtulur Zeletin.
Se compune din 7 cltune Buc-
sa, Burdusaci, Deleni, Gunoaia,
Haghiac, Oprisesti si Tochilele.
Are o populatie de 339 capI Burdusaci, sat, face parte din
de familie, din 1251 suflete.
In com. sunt 4 bisericI : in
Burdusaci una si in Oprisesti
tref, deservite de 2 preotr si 4
chltdretI, coala dateazA de 25
anf. Se frecuentA de 49 copiI,
43 bdetI si 6 fete, din nunalsul
de 196 copif, 104 bletr si 92
fete. titi carte 48 blrbatf
8 femeI.
Locuitorif se ocupl cu agri-
cultura si cresterea vitelor. EI
: 500 bol, 624 vacI, 44 cal",
36 epe, 635 OT, 345 porcI
20 capre.
Intinderea terenuld cultiva-
bil este de 16504 hect., repar-
tizindu-se ast-fel : 156 hect. uta,
55 hect. secará, 584 hect. po-
rumb, 320 hect. orz, 21 hect.
ovAz, i i hect. meid, 3 hect.
chlepl, 21 hect. finete. Loc. al
I 14 stupI; 4 morT de vint, carT
Sunt asezate pe Dealul - Mare,
la E. de satul Oprisesti. Sunt
ad 2 iazurT cu peste.
Budgetul se urcA la suma de
3398 leI 02 han In com. sunt
398 contribuabilt
Com. este strAbltutA de sose-
aua judeteanA, care merge prin
www.dacoromanica.ro
BURDWAIA
partea de V. a ZeletinuluI i prin
centrul com.; din osea se des-
fac mal multe drumurf, cal-1 merg
la satele din aceastA comunl.
E brAzdatl de dealurile : Dea-
lul-Mare prin centru, care se
intinde pinl In fata Burdusa-
cilor ; de dealurile Oprisestilor,
HAghiacul, Sohodunul i BIlu-
suluI.
E strAbltutA de valle:
prin mijlocul com., Gu-
noaia, futre Dealul-Mare si Opri-
sesti, SohodunuluI, BucseI, riul
Zeletinul si de alte raid pIraie.
Se mgrgineste la N. cu com.
RAchitoasa, la S. cu com. Moto-
seni, la E. cu com. CrAesti si la
V. cu jud. Tutova.
com. Burdusaci, jud. Tecuchi.
Situat pe coasta de V. a dea-
luluT este strnAtut de lipa
Deleni si de piriul Stucheni.
este resedinta comuneI. Are o
populatie de 116 cal:A de fa-
milie, din 432 suflete. Tot adi
este scoala care se frecuenta de
59 copir, 56 bdetr si 3 fete.
Este strAbItut de drumul ce
duce in jud. Tutova la Birlad,.
si de altele maI raid care duc la
satele : Bucsa, Deleni i Tochile.
Are o bisericI, cu hramul Sf.
Nicolae, deservitA de I preot
2 cintIrett Este flcutA, de ob-
stea satuluI, la 1814. S'a repa-
rat i astl-zT se gAseste in buril
stare, intretintndu-se de locuitorI.
Burdusani, pl. Dimbovita, jud.
Ilfov. (Ved PasArea).
BurduseI, localitate, in comuna
Drajna-d.-s., pl. Teleajenul, jud.
Prahova, unde Orla Drajna, in
cursul säü, formeazA un mare
zigzag.
Burdusoala, jud. Buzäü. (Vez!
Bordusoala.).
 BURDUZA
Burduza, vale, udA teritoriul cAt.
Goruna, com. Cocoresti - Misil,
plaiul VArbillul, jud. Prahova,
si, dupA ce primeste vAile : Un-
cheasuluï, Bouluf i HotuluT, se
varsA in apa Cosmina.
Bureteqti, sat, face parte din
com. rur. Fata, pl. Vedea-d.-s.,
jud Olt. Are o populatiune de
186 locuitorT.
Burghelea, pi« judetul FAlciii,
izvoreste din partea de N. a
com. Oteleni, pl. Mijlocul; curge Buriceni, loc, in com. rur. Ma-
prin partea de V. a satuluT Ote-
leal si, din jos de sat, in esul-
MarieT, se vars1 in piriul Ro-
goza.
Burghelea, vale. (VezT Valea-
BurgheleT, com. Oteleni, plasa
Mijlocul, jud. FAlcia).
Burghele§ti, sat, din com. Ta-
nacul, pl. Crasna, jud. Vasluiti,
asezat pe coasta dealuluT Me-
rieni, spre S. de satul Tanacul,
resedinta comuneT, la o distantA
de 232 metri. Are o suprafatA
de 572 hect., din carT 14 hect.
vil si livezT, iar restul locurT de
arAturl, finet i imas. Are o po-
pulatie de 41 fam., salí 124 su-
flete, ocupindu-se cu agricultura
cresterea vitelor. Loc. posea
25 plugurT, 30 care cu boT
40 stupT de albine.
In sat este o bisericA clAdità
din lemn, In anul 1819; e deser-
vitA de i preot i I eclesiarc.
NumArul vitelor e de 300 ca-
pete, din carT 161 vite marl cor-
nute, 150 oT, 20 caT i 70 ri-
mAtorT.
Burghine§ti, localitate, din com.
RAdAseni, judetul Suceava, afIA-
toare in jurul more! cu acest
nume, de pe piriul BrAdAtelul,
aproape de gura acestuia. Aci
se aflA i o circiumA.
www.dacoromanica.ro
80
Burghine§ti, moard, in com. RA-
dAseni, jud. Suceava.
Burhala, vale insemnat,11, in jud.
BuzAti, comuna Gura-AninoaseT.
(VezT ComAneasca).
Buria§ul, jud. Ilfov. (Ved VA-
leni-Buriasul).
Buricelului (Malul-), colind, in
jud. BuzAti, com. CernAtesti, a-
coperia cu livezr.
rosesti, plalul Closani, jud. Me-
hedinti, unde se vAd santurT
zgurA de aramA.
Burice§ti, vale, com. tefAnesti,
pl. Riul-Doamner, jud. Muscel.
Buricioi, poiand, com. tefAne-
sti, plasa Riul-Doamnel, judetul
Muscel,
Buriciul, vale, in com. rur.
sita, plasa Motrul-d.-j., judetul
Mehedinti.
Buridava, cetate romand,in apro-
piere de com. CAlimAnesti, pl.
Cozia, judetul Vilcea. P'aci tre-
cea Drumul-luT - Traian, I d'aci
se indrepta pe malul sting al
OltuluT, com. Jiblea, jud. Ar-
ges ; mergea pAnA la Clineni ; de
ad i trecea iarAsT pe dreapta si,
prin trecAtoarea Turnul - Rosu,
mergea la Sarmizegetuza, capi-
tala Daciet
Burieni§ul, pirii, judetul
pl. MunteluT, com. Brusturoasa,
care izvoreste din culmea Ciu-
domir si se vars1 in Trotus, d'a
dreapta.
Buriboaia, bala, Ruga satul Ros-
cani, com. Fintinelele, pl. Sire-
tul, jud. Botosani are o supra-
fata de 2 hectare.
BURIL A-MICA
Burila-Mare, com. rur., in pl.
Blahnita, jud. Mehedinti, la dis-
tant5 de 38 kit, de orasul Tur-
nul-Severin. Este situatl pe loc
ses si in apropiere de fluviul Du-
rarea. FormeazA com. cu satul
Izvorul-Frumos, avind 293 con-
tribuabilT, din 1560 loc, ce lo-
cuesc in 366 case. Ocupatiunea
loc. este agricultura si creste-
rea vitelor. Calitatea pAmintulul
este bunA si in unele locurT ni-
sipoasl.
Loc. posea.: 31 plugurT, 74
care cu bol, 18 cdrute cu cal
si 40 stupT.
Are 3 bisericT, deservite de
preot i 3 cintAretT; o scoall,
cu i invAtAtor, frecuentatA de
25 elevT.
Budgetul comuneT coprinde
la veniturT 6486 ler si la cheltu-
eh* 2908 leT.
NumArul vitelor in aceastA
com. este de ¡296: 444 vite marl
cornute, 42 caT, 510 oT i 300
rimItorT.
In at. Izvorul-Frumos se afIl
mar multe izvoare cu apA bunA,
unde locuitoriT au fAcut 22 fin-
tinT invelite. Apa de la aceste
fintinT adunindu-se serveste la
punerea in miscare a mal mul.
tor morT pAnA la vArsarea sa in
DunAre.
Prin aceastA comunA trece so-
seaua Severin -Hinova- ScAp5.ul-
Devese1ul-Burila-Mare-TigAnesti.
Pe teritoriul acester comune
se \TM:1 urmele unuT drum ro.
man ce vine despre Duare,
Burila-Micä, com. rur In jud.
Mehedinti, pl. Blahnita, situatA
pe loe ses. FormeazA com.
satul Mileni si 2 mahalale, avind
169 contrib., cu 790 loc., locu-
ind In az case. Ocupatiunea
locuitorilor este : agricultura si
cresterea vitelor. Calitatea
mintuluT este bunA. Loc. posedA :
39 plugurT, 80 care cu bol
 BURILA-MICÄ
9 cdrute Cu cal. Are 2 bisericI,
deservite de I preot $i 3 eta-
taret1; o $coala, Cu I invatator,
frecuentan. de 20 elevr $i o eleva.
Budgetul comuna coprinde la
veniturr 1926 ler $i la cheltuelr
1138 lei.
Numarul vitelor in aceasta
com. este de 914 : 480 vite marT
cornute, 22 ce, 212 or i 200
rimatorI.
Comuna Burila-Mica se mar.
gine$te spre E. cu com. Pana-
Mare $i Jiana-Vechil; spre S. cu
Gogo$i $i fluviul Dunarea ; spre
V. cu com. TigAna5i si spre N.
cu comunele: Burila-Mare $i De-
veselul.
Pe teritoriul acesteI comune
se afla me multe baltT, dintre
carI mal principale sunt : Balta-
ltn-Calciulan, Balta-Mare, Balta-
Juvita. Pe proprietatea statuluI
din aceasta comuna, la locul
numit Podul- Sitati, se vad
ni$te ridicaturI de pamtnt, in
forma, de parapete $i inconju-
rate cu arborI secularT, iar pe
marginea lor, Balta-Juvita for-
meaza ni$te mla$tie intinse unde
cine-va nu poate patrunde de
cit pe podul din acel loc. Spre
S. de aceasta se aflä un loc jos,
care se nume$te Valea-Rea, in
care se revarsä Dunarea eind e
mare, lasind o multime de pe$te,
atit in acest loc, cit i in par
tile din imprejurime. Comuna
aceasta este legan cu comuna
Deveselul printr'o osea, lar cu
cele l'alte comune prin drumurI.
Burila-Mick "d'Are, in judetul
Mehedinti, pl. Blahnita; sine de
teritoriul com. cu acela$I nume.
Buriului-Muchia (La Patra-
noaia), colina', in jud. Buzati,
com. Ru$iavatul, cat. Tega ; -po-
seda pacura in abundenta, care
a incepu sa se extraga siste-
matic din anul 1882.
.5676 . el /Ajeu,. G °tira lo. vol.
81 BURLEVTI SAt; BORLEVTI
Burla, sat, in partea de N. a co- Burlacul, vale, izvore$te de la
muneI Gorbane$ti, pl. Miletinul, N. de com. Sa1cia, pl. Podgoria,
jud. Boto$ani, pe piriul Burla. jud. Prahova ; se impreuna in
Numele ti vine de la un vechia raza comuneI cu izvoarele: Ciu-
proprietar. ciurul, Bilcilor, PacureI, °anee!,
Are o suprafan de 485 hect. Stupina - Pope', Clinele i Vul-
$i o populatie de 22 familil, pea $i formeaza Orla Salcia.
sal-1 roo suflete, din carI 15 con- Aceasta vale e acoperin cu
tribuabilr. padure.
Numarul vitelor e de 116:
40 vite marI cornute, 6 cal*, 60 Burlacului (Izvorul-), son:Tinte
or o io mascurI. mica de ape minerale, in jud.
Sunt ad i 2 comerciantI ; I cir- Buzati, com. Nehoia$ul, sub ra-
ciuma. mificatiile munteluI Cumpenile;
e avuta in pucioasa $i fier.
Burla, pirtii, izvore$te din Va-
lea-Grajdiulur, în partea de N. Burlacului (Movila-), movilä,
a com. Gorbane$ti, jud. Boto- pe teritoriul com. Obile$ti - Ve-
$ani, curge prin satul Burla, se chi, plasa Negoe$ti, jud. Ilfov.
uneqte cu pirlul Drislea $i se Are o inaltime de vr'o i5 m.
varsa In Jijia. Dateaza, se zice, de la anul 1802
$i a fost ridicata in comuna de
Burla-Mare, ramurd a Dealu- un om burlac i foarte- bogat.
luI-Mare, dintre esul-PrutuluI Pe d'insa s'a pus de catre acesta
$i Valea-Parule, com. Masa- douä. cruel.
cani, pl. Prutul, judetul Covur-
luirr. Burlanilor (Poiana-), poiana,
com. Bro$teni, pl. Cm-la-d.-s.,
Burlad, sat, in pl. $i jud. Tu- jud. Vilcea.
tova, com. Mice$ti, pe pir. Stu-
dinetul, spre S. de satul Mi- BurlAnesti, sat, jud. Dimbovita,
ce$ti. Are 85 locuitorY, din carr plaiul Dimbovita -Ialomita, cat.
9 $tiù carte ; 22 case. com. Voine$ti.
Burlacul, cruce, situata la N. de Burlea, colina, in jud. Buzar',
cem. Surdfia-Gaiseanca, judetul com. Trestioara, intre cdt. Ve-
Bräila. glriuri i Crivele$ti, forman din
pietri i pamtnt alb.
Burlacul, moviM, jud. Braila, pe
viroaga Buzaelul-Sec, din com. Burlea, i.zvor, in judetul
Ianca, la 6 kil. spre N.-V. de com. Trestioara ; incepe de la
comuna. colina Burlea $i se scurge in
izvorul Mocearul.
Burlacul, popina mare, judetul
Braila, la V. movild Burlacul, Burleasca, valcea, in jud. Te-
pe lunca BuzauluI; serva de ho- leorman ; strdbate o parte din
tar intre com. Ianca si Ciineni com. Doagele sati Dobrote$ti.
din jud. Rimnicul-Sarat.
Burle§ti se" Borle§ti, jud. Ba-
Burla cul, chele, pe riul Bistri- cau, pl. Bistrita-d.-s., com. Ciu-
ta, proprietatea com. urb. Pia- ma$i, nume vecha al satule Bor-
tra, jud. Neamtu. liana, despre care d. Hasdeil,
11
www.dacoromanica.ro
 BURLI.5TEA SA1) BERBECARUL
in «Etymologicum Magnum Ro-
maniae», tom. III, p. 2293, ci-
teaza urmatorul hrisov din 1633,
aflator in Arhiva statuluI din Bu-
curesti : do, Alexandru Ilieas-
Voda . . . scriem Domnia mea
tutulor slugilor Domniel mele
citl yeti umbla cu slujbele Dom-
niel mele la tinutul BacauluI
damu-va stire daca vet1 vedea
cartea DomniI meale, iar vol sa
avetI a rasa foarte in pace de
toate angheriile (birurile) satul
Burlesti, numaI sa alba el
piad cisla lor cit vor hi scrisr
la catastiv in vistieariul Dom-
niel meale, nid ilis sa nu dee,
niel sulgiu, niel unt, nid ceard,
niel lup, nicI o angherie cite
sunt pre 41' miser (supusI)
Domnier meale, pentru cacIDom-
nia mea I-am lasat sa tie strajá
pre apa TazlauluI - celuI - Mare,
cum tin i alte strajr, si de toate
s'A le tie in sama de cite sa %in,
nime intru nimic sa nu-I in-
valuiasca preste cartea Dom-
niel meale... Iasi, 7141. Martie
15 ». Din acest document, d. Has-
deü cA chiar dup5. ce
Bacaul 'n'a mal fost oras de gra-
nita cu vamA, judetul tot a a-
mas organizat militareste , cu
sate scutite de dad i insarci-
nate a tinea streajd.
Burli§tea sati Berbecarul,
cea, jud. Teleorman, prin care
curge un Odias ; incepe din
dreptul comuner Surdulesti, din
pl. Teleormanuld, trece pe lin-
ga com. limbreasca ; de ad o ia
pe linga cat. Plopi si se termina
In apropiere de com. Dragsdnei,
unde piriul se varsd in Burdea.
Burlugul, sat, face parte din co-
muna Motoseni, jud. Tecuciù.
Situat pe valea cu acelasI nu-
me, in partea de E. a com. si
la i kil. 920 m. departe de
resedinta el.
www.dacoromanica.ro
82
Are o populatie de 25 capT
de familie cu 97 suflete. CopiI
In virsta de scoala sunt 18, I0
baetI si 8 fete.
Burlugul, deal, la E. de satul
cu acelasI nume, com. Moto-
seni, jud. Tecucid.
Burlugul, piriil, in raionul co-
muneI Motoseni, jud. Tecuciti,
izvoreste din dealul Praja, mer-
ge spre V. pana la intrarea in
satul cu acelasT nume, si apoI
spre S.-V., pana la confluenta
sa cu Zeletinul.
Burluiul (Bechetul), 'Vd i vale,
in judetul Romanati, afluent pe
stinga al OltetuluI ; izvoreste
din Dealul-SaruluI si curge pa-
rabel Cu acest deal, pana la val.-
sarea sa in Oltetul, aproape de
com. Pirscoveni. Are foarte pu-
tina apa. ; irisa nu seaca vara.
Din cauza adincimeI albieI sale
natureI funduluI 0.6, nu se
poate trece de cit pe pod. Dea-
lurile de pe marginile sale sunt
acoperite, in dreptul com. Cd-
luiul, cu padurI marI.
Burlu§i, sat, cu 55 familiI, in jud.
Arges, pl. Topologul. VezT Cio-
frageni-PdmintenI.
Burnaia, vale, in jud. Teleor-
man, plasa Tirgulul, prin care
curge un il mal zice si
; Burne§ti, sat,
Valea-GirbaciuluI.
Burnazul sati Bornazul,
pie intinsd, in partea de S.-E.
a jud. Teleorman i in judetul
Vlasca, intre comunele Contesti
Bragadirul, pana in dealurile
DunareT. Partea ce cade in jud.
Teleorman, este de o intindere
numaI de citI-va kil.; cea mal
mare parte se intinde in jud.
Vlasca, unde continua la Vest,
pana la com. Cacaleti §i de adi
BURNWI
coboara pe la Grosul, Chiriac
si Trestenicul, la S.-V., pana la
com. Stanesti. In hartile geogra-
fice ale StatuluI-major austriac
numirea acestel val este gresit
trecutA : i se zice Pernaz. Gresala
facutd de ceI strainI de toponi-
mia noastra a fost reprodusa
mal' pe toate hartile tiparite in
urma in tara si chiar in manu.
alele de geografie a tarir, desti-
nate scoalelor primare si secun-
dare.
Aceasta cimpie se aseamana
cu bardganele din jud. Braila
Ialomita. Pe dinsa nu se vAd
padurI; sate sunt putine si la
mare departare unele de altele ;
din distanta in distanta se vad
magurI marI, despre care se zice
c5. ar fi fost posturI de paza din
epoca Romanilor ; dintre aces-
tea cele maI principale sunt :
magura Balanoaia, magura To-
porul si magura Cacaleti.
Burnazul, vale, in jud. Vlasca,
ce vine din Gogosari-Nor, din
cimpul Burnazului, trece pe pro-
prietatile Ciochina, Cerneveni,
se coboara prin Gogosari-Vechl,
si se varsa in Dunare, intre sa-
tele Slobozia i Malul.
Burnazului (Movila-), movild,
In jud. Buzati, com. Luciul, fa
apropiere de Caragele.
face parte din
com. rur. Schitul-Golesti, plasa
Riurile, jud. Muscel. Ii trage
numele de la valea cu acelasl
nume. Are o populatie de 102
locuitorI, din carI 19 capI de fa-
milie. Se desparte de cat. LA-
zaresti prin Riul-Tirgulur.
Burne§ti, vale, izvoreste de pe
teritoriul padureI Gradistea, pro-
prietate a statulur, si se varg
In Riul-TirguluI, pe malul sting,
dupa ce ucla com. Schitul-Go-
 BURSUCAN (ODAIA-)
1Wi, plasa Riurile, in judetul
Muscel.
Bursucan (Odaia-.), jud. Tu-
tova. Vezr Odaia-Bursucan.
Bursucani, com. rur.,in jud. Co-
vurluití, pl. Zimbrul, la frontiera
nord-vesticä a judetuld, depar-
tare de 72 kil. de Galati. Situata
intrio pozitie frumoasa, pe o
culme de deal, la o inaltime de
aproape 8o metri d'asupra ni-
veluluI mariI ; e inconjurata cu
pAduff. Aceasta comunà se mar-
ginete la N. cu teritoriul com.
Balabanqti, la E. cu com. RO.-
dqti li la V. cu com. Adam,
toate treT din judetul Tutova,
lar la Sud cu teritoriul comu-
neI T.-Dragueni li CrAqti din
jud. Covurluiti. Se poate zice
dar ca com. Bursucani are for-
ma une' peninsule intrate in jud.
Tutova in trei directiunr, ti-
nindu-se de Covurluiù numar in
partea sudica.
Prin mijlocul Bursucanilor tre-
ce 04111 Suhuluiul-Sec. Aceasta
com. are dona catune.: Bursu-
cani, rqedinta 11 Zimbrul saa
Schitul-Zimbrul, acesta in direc-
tiune mal nordica li la o de-
partare de 1 kilometru de cel
dintilii. LocuitoriT din Bursu-
cani sunt raza0, ceI din Zimbru
fintI cla.cal, top' RominI. In
intreaga comunA sunt 190 case ;
121 contribuabili ; 187 familli
san 618 suflete, din carl 317
barbatl, 301 femeI ; 274 necasa-
toritT, 308 casatoritT, 36 vacluvI;
113 titi carte, 505 nu.
Pamintul acestd comune e
nisipos i calcaros ; intinderea
sa totall e de vr'o 1800 hect.,
din carl goo arabile, 750 pl-
dure, 45 ima4, 91 viI, 6 fineatA,
I li jum. grAdinArir, 12 livezI
li restul vatra satuluI li Omita
netrebnic. 483 hect. apartin
proprietateT marI li 1317 pro-
83 BURSUCI
prietater miel (satenilor) ; proprie- lea judeteana) dintre Galati O
tatea mare e reprezintatä prin Birlad, satuluI i se dadu mal
mo§ia particulara Zimbrul; in tutti(' numele de Bursuc, apoI
Bursucani o parte este a statului. de Bursucani.
Productia agricold totall se
cifreaza la 5900 hectolitri ce- Bursucani, sat, reqedinta com.
reale, din carl 2500 secara, 2000 cu acelag nume, pl. Zimbrul,
porumb, 700 gritl, 500 orz qi jud. Covurluiti, cu 170 case ;
200' ovAz. Un folos mal simti- 134 familir, sail 849 suflete; o
tor ati locuitorir de aid din biserica O o §coall. (V. Bursu-
cultura viilor, livezilor li a gra- cani, com.).
dinelor lor. Productia vinicoll se
calculeaza la 12000 vedre, de Bursucanilor (Dealul-), deal,
calitate destul de burla. aflator in com. cu acela§I nume,
Vite sunt : 200 bol, zoo vacT, jud. Covurluiti.
50 cal, 150 capre, 200 OT li 400
por& Bursucanilor(Valea-), vale, co-
In com. Bursucani sunt 3 ctr- respondenta dealulur cu aceea§T
ciumI §I o mica pravalie cu alte numire, jud. Covurluiti.
marfurl ; se afld aicl i 6 ca-
zane de fabricat rachill de droj- Bursucänia, deal, jud. Bacan,
die ; meseriag sunt 3 cizmarl li pl. Tazlaul-d.-s., com. Schittil-
3 stolerr. Frumoasa, pe teritoriul satuluI
Veniturile comunale se ridica Schitul-Frumoasa.
la 2347 ler li cheltuelile la 2327
leI, 27 banT. Bursucäria, deal, spre S.-E. de
Bisericr sunt 2 : Sf. ArhanghelI com. Ivane§ti, pl. Racova, jud.
(Voivozi), in Bursucani qi Sf. Vasluiti.
Gheorghe, in Zimbrul, ambele
construite de pe la 1825; niel BursucAria, pdclure seculard, in
una din bisericl n'are pamint ; jud. Buzati, com. Boziorul, cat.
dupa intocmirea sinodalä a pa- Nucul ; face un corp cu litnsarul
rohillor, comuna Bursucani for- O Stilpi-TainiteT. (Vezr Nucul).
mind o parohie, cu catedrala
Sf. ArhanghelI, e deservita de Bursuciria, pisc al dealuluI Ho-
1 preot paroh li 3 cintaretI. mita, din com. Cristqti, jud.
coalä este una sin gura, mixta, Suceava.
Ara pamint, cu 50 elevI Inscr4I.
Prin aceasta comuna trece Bursuceni, sat, pe tarmul drept
pe o intindere de 7 kil. calea al SiretuluT, jud. BotoRni, in
judeteana Galati-Birlad. partea de S.-V. a com. Brehu-
Dupa legenda, Bursucani vi-ar e0i, pl. Siretul. Are o suprafata
fi avind existenta de pe la mij- de 1046 hect. si o populatiune.
locul veaculul trecut, §i origina de 157 familir saa 68o suflete,
numeluI satl se explica de local- din carI 183 contribuabilI.
niel ast-fel: pe ala; fiind padurl Are o biserica, facuta de lo-
marT, intre animalele salbatice, cuitorl, deservita de I preot li
se incuibase mal multl bursucI; 1 cintaret ; o qcoall mixta a ju-
adunindu-se in partea loculuI, detuluI, cu I invatator li 40
din diferite puncte ()amen% i colarl.
fácindu-II case de sal4luire,
cacI pe aid e drumul mare (ca- Bursuci, sat, in pl. Tirgul, com.
www.dacoromanica.ro
 BURSUCI
Iepureni, jud. Tutova, spre S.-V.
de satul Iepureni. Are 375 lo-
cuitorl (din carr ii tid carte)
si 98 case.
B ursuci, mine de nandstire-,
satul cu asemenea numire, jud.
Tutova. Aicr s'a fost bejanit
Vornicul Lupu Costaki, la anul
1711, in timpul razboiulur Ruso-
Turc.
Bursucul, deal, in partea de E.
a com. Slobozia.Secatura, jud.
Botosani, numit ast-fel de la
vizuinile de bursucI ce se afla
sapate in coastele sale.
Bursucul, deal, In com. Brateni,
pl. tefa'nesti, jud. Botosani.
Bursucul, deal insemnat, In jud.
R.-Sarat, pl. Orasul, com. An-
dreasi, lingä Milcov, in partea
de Vest a com. si la hotarul
plalulul Rimnicul ; este acoperit
cu padurr.
Bursucul, deal, incepe din coama
dealuld Bordea, ce desparte
jud. Ia.si de jud. Vasluid, se
prelungeste de la N. prin com.
Tacuta, unde de la satul Ta-
cuta, formind limita de la E.
a com. Mircesti, ja numirea de
Bursucul, apor, prelungindu-se
spre S. se termina in valea tirgu-
soruld Codaesti. Pe inclinatiu-
nea sa estica se afla satul Du- Bursucului (Valea-), pîrîu, in
masca, din com. Dobrovätil, j ud.
Vasluid.
Pursucul, iffvor, jud. Buzdu. (V.
Izvorul-Marchitanulur).
Bursucul, vale, in pl. Ialomita-
Balta, com. Hagieni, jud. Talo-
mita, este situata ltngá viile lo-
cuitorilor satulur Hagieni.
Bursucului (Grindul-), grind
sati loc rldicat de-asupra stu-
www.dacoromanica.ro
84
fulur inconjurator, in jud. Tulcea,
pl. Sulina, pe teritoriul com.
Sf. Gheorghe (sad Caterlez), a-
sezata pe malul Marer-Negre,
In partea de E. a plaser si S.
a com., in fata farulur Cater-
lez ; se continua la S. cu grin-
dul Mocirla. Are o intindere de
40 hect. necultivate ; pe .el se
afla asezata cisla °linea,
BursuculuI (La-Poiana-), ve-
chid pichet cu No. 7, jud. R.-SA-
rat, catre hotarul Moldover, in
plasa Orasuld, com. Andreasi,
spre S. la poalele dealului Bur-
sucul si pe piritil Bursucul.
Bursucului (Movila-),
insemnata, in jud. si pl.Tulcea, pe
teritoriul com. Sari-Chioi, ase-
zata in partea de S. a pl. si a
com., la i kil. spre S. de satul
Sari-Chioi, linga gradinele sa-
tulur. Este o movila naturala,
avind o inaltime de 31 metri
de asupra niveluluT laculur Ra-
zelm, de care e inteo depar-
tare de mar putin de i kil. E
punct trigonometric de obser-
vatie de rangul al 3-lea. Prin
inaltimea sa domina asupra
Sabangia, care curge pe la poa-
lele sale occidentale, asupra sa-
tuluT Sari-Chioi si asupra uner
parti insemnate din lacul Ra-
zelm. E acoperita cu verdeata.
jud. R.-SArat, pl. Orasulur, com.
Andreasi; izvoreste din Dealul-
Bursuculur, uda partea de S. a
com. si se varsa In rlul Milcov,
pe dreapta lui.
Bursunarul, mic afluent al pi-
riulur Suha-Mare, in com. MA-
lini, jud. Suceava.
Bursunarului (VIrful-), nzunte,
In comuna Malini, judetul Su-
ceava.
BURT0A1CA
Burta, sat, face parte din com,
rur. Otesani, plaiul Horezul, ju-
detul Vilcea. Are o populatiune
de 372 locuitorr, 179 barbatI
193 femer. Aci e o biserica, cu
hramul Buna Vestire, fondata
de Talin i Radu, Grecr venir
din Rumelia. S'a reparat la a-
nul 1850 de Ion Prodescu.
Burta-Encer, czitun, in judetul
Braila, la S. com. Urleasca, unde
Valea -Encer schimba directiu-
nea de la S. spre N., formind
o burta ca la 7 kilometri spre
S. de satul Urleasca. Acest cat.
este infiintat de la 1838. Va-
tra satulur este de 6 hect., a-
vind 28 case si o circiuma. Po-
pulatia e de 26 capT de fami-
lie sau i i i locuitorr, 60 barb.
si 51 femei ; 51 sunt casatoritr,
6o necasatoriti. Animale sunt :
66 car, ZIO vite cornute, 218
or si 25 rimatorr.
BurteOlor (Piscul-), pisc, com.
Rijletul - Vieros, pl. Vedea d.-s.,
jud. Olt.
Burtii (Piscul-),pisc, ce se lag.
din Dealul - Oltetului, in partea
de E. a com. Zatreni, pl. Mij-
locul, judetul Vilcea.
BurtiI (Valea-), vale, com. Vul-
canesti, plaiul Varbilaul, jude-
ul
Burti§ul, i vor, in judetul Buzad,
com. Mlnzalesti, cat. Risteni; In-
cepe din Lacul de-la Poiana
da in riul Slanicul.
Burtoaica, a'eal, in judetul Dolj,
pl. Dumbrava-d.-s., com. Seaca,
peste care trece de a curmezi-
sul, limita de E. catre com. Bra-
boya. Are o inaltime aproxima-
tiva de 35 m. si este acoperit
cu padure i putine locurr ara-
bile.
 BURTOAICA
Burtoaica, pi« se varsa in
gira Geamana-Mare, in raionul
com. Rtjletul-Vieros, plasa Ve-
dea-d.-s., jud. Olt, de unde iz-
voreste.
BurtoT, pisc, la N. de com. Ti-
testi, pl. Riul-DoamneI, judetul
Muscel.
Burtu cala, tirM, situata la N.-E.
de com. Mihaid-Bravul, judetul
Braila, la o distanta de 3 kil, de
dinsa.
Buruene§ti, sat, in partea de
N.-V. a com. Bivolari, pl. Tu-
ria, jud. Iasi, situat la poalele
dealuluI Turia, numit si al Ca-
radaner, la distan ta de 2 kil.
de malul Prutultd. Acest sat in
vechime se numea Silinesti ; mal'
In urmá a luat numele de Bu-
ruenesti, de la familia r524easca
Burueanä al canela descendentr
sunt li asad. Are o populatie
de 29 familii, sau 83 locuitorT,
RominI raze0, carT se ocupa cu
agricultura. In sat e o biserica
vechia, ce se afla in ruine,
lar pe malul Prutului o mica
padurice.
Proprietatea mo0eI apartine
razesilor.
Numarul vitelor este de 301
capete, din carY : 125 vite marI
cornute, 24 cal', 131 oI si 21
rimAtorr.
Buruene§ti, sat, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., com. Doljesti,
pe malul sting al riuluI Siret,
spre S. de satul Doljesti si la
o departare de 214 kil, de el.
Are 219 capi de familie, 246
contrib., 971 locuitorr, din carI 4
§tiu carte ; 234 case. Populatiu-
nea este comp asa nu maT din Un-
gurI. Sunt 450 vite mar! cor-
nute. Are o bisericä catolica de
zid Pacutd in 1875. Tine de pa-
rohia catolica Agiudeni. Acest
85
sat este legat cu orasul Roman
prin osea si apartinea, impre-
una. cu mosia inconj uratoare, ma.-
nastireI Barboiul din Iasi, care
era inchinata manastireT Golia.
Buruene§ti, cdtun, in jud. Bu-
z'a'ti, com. Patirlagi ; are IO lo-
cuitorI si 4 case.
Buruene§ti (Rädiul-), peldure
mica, proprietatea statuluI, in
judetul Roman, pl. Siretul-d.-s.,
com. Doljesti, in intindere de
io hect. A ceasta padure apar-
tine manastirer Barboiul din Iasi,
inchinata manastireI Golia.
Burun-Sirti, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Noud, pe te-
ritoriul com. rur. Ese-Chioi. Se
desface din dealul Hagi-Durac-
Sirti, de la virful Ese-Chioi; se
intinde spre S., avind o direc-
tiune generara de la S.-V. spre
N.-E., mergind printre valle Cu-
rul-Canara si Ciuciuc - Chessen-
Ceair, si iezerul Girlita, brazdind
partea de V. a plaser si cea de
N. a comund ; prelungirile nor-
dice se termina pe malul sudic
al iezeruluI Girlita, facindu - le
inalte si ripoase ; ari o inältitne
de 140 m. Acest deal este taiat
de drumul Almaliul - Girlita si
Ese-Chioi-Girlita. Este acoperit
cu padurI si tufarisurI. Bustea, p(idure de salcie, pen-
dinte de mosia Bertesti, plasa
Busaga, baltd, situata. la E. co- Balta, jud. Braila. Se margi-
mune! Ciactrul, pl. Balta, jud.
Braila.
Busaguta, baltd, situata la N.-
V. de balta Busaga, ce este la
E. com. Ciacirul, pl. Balta, ju-
detul Braila.
Busca, com. rur., pl. erba.nesti,
jud. Olt. (Ved Mihaesti-d.-j).
Buscata, sat, la S.-V. de satul
Ivanesti, pl. Racova, jud. Vas-
www.dacoromanica.ro
BUSTEA
luiti, situat sub poalele dealuluI
Buscata. Are o populatie de 15
fam. saii 88 suflete.
Numarul vitelor este de 64:
40 vite mar! cornute, 12 capre,
4 caI si 8 rimatorI.
Buscata, deal, in partea de S.-
E. a satulur Iezerelul, din com.
Cosesti, pl. Racova, jud. Vasluiti.
Formeazd linia despartitoare fu-
tre plasa Racova si pl. Tutova
din jud. Tutova. Se intinde de
la N.-V. spre S.-E.
Buscule§ti, sat, jud. Arges, pl.
Oltul; face parte din com. rur.
Dragutesti-Sapunad.
Busieni§ul, Ala, jud. Bacati, pl.
Muntelul, com. Brusturoasa; iz-
voreste din muntele Preutesele
si se varsä d'a stinga TrotusuluI.
Bustea, deal, in com. Rädiul, pl.
Stemnicul, jud. Vasluiii, pe a
caruf coasta de E. se afla satul
Bahnariul, iar pe cea de V.
vil si o padurice.
Bustea, iezer mare, compus din
2 iezere : Bustea-Mare si Bu-
stea-Mica, filtre canalul Vilciul
si japsa Strimbul, din comuna
Bertesti-d.-s., jud. Baila.
'leste la E. ca cimpul si iezerul
Bustea, la V. si S. cu canalul
Vilciul si la N. cu cimpul. Su-
prafata sa e de 15 hect.
Bustea, prival, jud. Bräila, care
uneste iezerul Bustea, in partea
de E., cu canalul Vilciul.
Bustea, tirld, in jud. Braila, pa-
durea Bustea. compusä din maI
multe bordee, locuite de TiganiI
lingurarI.
 BUSTOINA
Bustoina, moard de al:4, jude
tul Dolj, pl. Jiul-d. j., com. Gio-
rocul-Mare, pe plriul Giorocul-
Mare.
Busuiaca. (V. Pascani, sat, jud.
Covurluiù).
Busuioaca, vale, jud. Baca'', pl.
MunteluT, com. Vasiesti, de pe
teritoriul satultif Viermesti.
Busuioceni, sat, pe mosia Bra-
esti, com. Bdesti, pl. Cosula,
jud. Dorohoiri. Are 47 fam., 213
sufl. Asezarile satenilor sunt mal
mult bune, cu livezur si gradine.
Biserica, cu 2 patroane, Sf.
Mihail si Gavriil si Nasterea-
Maicer-DomnuluI, este de lemn
si mica, avind urmatoarea in-
scriptie :
e Ctitorir Sf. locasuluT acestuia,
robiT luT D-zett Emandi $i Eca-
terina, sa fie pomenitl cu fiil lor
$1 tot neamul lor In ved. Amin.
18or, Mait1 in 18 zile.» Servi-
toril bisericeT sunt : I preot, 2
cintaretl si I palamar.
SateniT improprietaritT au 99
hect., 53 ariT pamint.
Rosinata, pl. Vdilor, jud. Me-
Busuioceni, deal, se prelungeste hedinti.
din com. Virful-ampulur, prin
com. Bdesti, pl. Cosula, jude- Busuiocul, hirtop, pe teritoriul
tul Dorohoiu, pe mosiile : Bu- satuluT Onesti, com. Sipotele,
slioceni, Poiana si Prdstesti i pl. Bahluiul, jud. Iasi.
se lasa In jud. Botosani spre
Leorda.
Busuiociul, com. rur., din plasa
Gilortultd, In partea despre S. a
c6munel Coltesti, jud. Gorj. Se
margineste la S. cu com. Hu-
rezani-d.-s., la N. cu Coltesti, la
E. cu comunele Hurezani-d.-j.
$i Piscoiul si la V. cu Negreni.
Formeaza singura comuna. E
situad pe Valea-Amaradier si
pe malul sting al acester ape.
Are o suprafata de 400 hect.,
din carT 53 hect. padure, 140
www.dacoromanica.ro
86
hect. arabile, 131 hect. finete,
32 hect. vie, 21 hect. livezT de
prunT si 22 izlaz.
Are o populatie de 99 fam.,
Cu 390 sufl., din carl 85 con-
tribuabill, totT RominT, ocupin-
du-se cu agricultura $i cresterea
vitelor. EI sunt parte mosnenT
si parte improprietaritT dupa le-
gea rurala. LocuitoriT posea I5
plugurT, 47 care cu boT, 2 cd-
rute cu cal', 166 vite marT cor-
nute, 7 cal, 203 oT li 77 ti-
matorT.
Comuna e strabatuta in par-
tea despre V. de o osea veci-
nala ce se desface din soseaua
judeteana Craiova-Petresti-d.-s.
Comuna are 1 bis. de lemn
prefacuta de locuitori la anul
1869, deservid. de 1 preot si r
cintaret.
Venitul este de let 632, han'
35, iar cheltuelile de leT 534,
banT 50.
Busuiocul, deal, jud. Bacati, pl.
MunteluT, com. Vasiesti, situat
linga muntele Tarnita.
Busuiocul, deal, in- com. rur.
Busuiocul, lac, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul, com. Jitia, in par-
tea de V. a comuneT, pe o po-
iana din dealu/ Rosu. Contine
crap si caracuda marunta, care
se vinde si se consuma in lo-
calitate.
Busuiocul, munte, peste care trece
hotarul intre Dorna si Brosteni,
jud. Suceava.
Busuiocul, piria, jud. Bacdti, pl.
MunteluT, com. Vasiesti, care
BUSUI,
obtrseste intrio balta mare, nu-
mita Tarnita si se varsa d'a
stinga TrotusuluT, dupl ce uda
satul Viermesti.
Busuiocul, vale, la S. de satul
Ocheni, com. Condrachesti, pl.
Berheciul, jud. TecuciO.
Busuiucenilor ( D rumul - ),.
drum, in com. Costinesti, plasa
Tirgul 1T, jud. Botosani.
Busul, com. rur., in plasa Dum-
brava, jud. Mehedinti, la dis-
tand de 6o kil, de orasul Tur-
nu-Severin. Este situad pe vale
$i formeaza comuna cu satul
Gropanele $i mahalalele Busu-
letul, Milicioaia, Dragan si Gra-
distea, marginindu-se la E. cu
com. Grecesti, la S. cu com.
Butosesti, la V. cu com. San-
cesti si la N. cu com. Smado-
visa si avInd peste tot 233 con-
tribuabilT, din 1200 locuitorT, lo-
cuind in 306 case. Ocupatiunea
locuitorilor este agricultura si
cresterea vitelor. Calitatea pa-
mintuluT este destul de burla.
Loc. posea: 51 plugurT, Ir°
care cu boT, 22 carute Cu cal
si 40 stupt. Are doua bisericT,
deservite de 2 preott si 4 chi-
arel. Budgetul comunel co-
prinde la veniturl suma de 1307
leT, lar la cheltuelT 1042 leT.
Numarul vitelor in aceasta
comuna este de 1602: 760 vite
marT cornute, 48 cal, 394 or si
400 rimaton.
Prin aceasta comunA trece so-
seaua Biclesul - Corzul - Busul -
Barboiul. DealurT mal principale
In aceasta comuna sunt : Dea-
lul-Gropanelor, al-BusuluT, al-Do-
robantuluI si Paiul.
Val mal principale sunt : Va-
lea-Gropanelor, a-BusuletuluT, a-
Busulut si a-TeisuluT ; iar piraie
principale sunt : Pirtul-Gropa-
nelor, al-BusuletuluT, ce curg
 BUSUL
spre com. Secul i Piriul-Busu-
lur, cu al-TeisuluT, carT, unite,
curg spre com. Grecesti.
Busul, deal, in com. rur. Busul,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Busul, pirig, in com. rur. Busul,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Busul, vale, in com. rur. Busul,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Busuletul, mahala, In com. rur.
Busul, pl. Dumbra.va, jud. Me-
hedinti.
Busuletul, pilla, in com. rur.
Busul, pl. Dumbrava, jud. Me-
hedinti.
Busuletul, vale, in com. rur. Bu-
sul, pl. Dumbrava, jud. Mehe-
Busa, fes intins, in raionul com.
Ogretinul, pl. Teleajenul, jud.
Prahova.
Bu§aga, sat, pe riul Arges, jud.
si pl. Arges, pendinte de com.
urb. Curtea-de-Arges.
Busesti,com rur., In plaiul Cerna,
jud. Mehedinti, situatA pe par-
tea stingd a riulur Cosustea, pe
dealurr ce intrA in regiunea
muntilor. Hotarul acester co-
mune are o intindere cam de
2000 pogoane. Pdmintul, privit
in mod general, nu e roditor
de cit pe valea Cosuster, in ho-
tarul satulur Nadanova.
FormeazA comuna Cu satul
Nadanova, care altä. datA a fost
resedinta sub prefecturer plaiu-
lur Closani i u cAtunul Cor-
netul, avind peste tot 760 loc.,
din carT 150 contribuabilr. Are
150 case. Ocupatiunea locuito-
rilor este agricultura si creste-
rea vitelor. Locuitorir posea :
87
19 plugurr, 41 care cu bol si 3
cdrute cu cal. In com. sunt 2
bisericr, deservite de 3 preotl
4 cintAretr; o scoalA, cu i 'in-
vdtAtor, frecuentatA de 38 elevl ;
circiuml. Budgetul comuneT
este de 1179 ler la veniturr
de 766 ler la cheltuelT.
NumArul vitelor in com. e de:
878 vite marT cornute, 300 ca-
pre, 700 or, 40 cal i 280 ri-
matoff. Piraiele mar pincipale
sunt : apa Busesti, ce curge pe
Valea-Basestilor, spre E., intrA
in com. Bala-d.-s.; piriul Bratosul
si Sohodolul, carr curg prin vAile
Cu acelasT nume si se varsa in apa
Cosustea ; Valea-Morir ce se varsA
In apa Proitestilor. VAile prin-
cipale sune: Valea-Busestilor,
valea Bratosul, valea Sohodolu-
lur, Valea-MoriT, Valea-Rahover
valea Nadanova, pe unde
curge i piriul Nadanova. In
centrul comuna se afiä un lac
cu numele de Lacul-fárA-Fund.
Dealurile principale sunt : Sulita,
Fata-Vier, Porcul, Gorunul, Scau-
nele, Cornetul-Mare, Fata-Mare,
Poloamele, Cornetul - Mare - de -
Nadanova, Virful-Cerboaner, Cu-
tuiul-Fluerea, Creanga i Bra-
nistea.
Se povesteste de locuitorT,
In timpul nAvAlireT barbarilor,
In comuna Busesti, nefiind alte
locurr, pe unde sä pAtrundA strli-
nir, de cit cele douI vdr : Sohodo-
lul i Bratosul, carT i acestea sunt
fo arte strimte ipräpästioase,loc.
In datg. ce auzeati cA vine vre-o
limbl strling peste el, alergati
cu top si puneail in calea lor
arborT uriasT, fácind marT grA-
mezr, ast-fel cd inchidea dru-
mul strAinilor de a intra in sa-
tul lor, si de multe oil aruncati cu
bolovanT asupra Ion omora.
Aceastä traditie se raportA poate
la luptele Rominilor cu Ungurir
din timpul lur Alexandru Ba-
sarab i Mircea-cel-BAtrin, mar
www.dacoromanica.ro
BUSTENARI
ales c5. In cdtunul Gheorghiesti-
de - Proitestr se gäsesc ca i la
MArAsesti, morminte cu nume
ungurestr. Se poate, ca numele
cAtunuluT Gheorghiesti s'A vinA
de la satul GherghitA, cunoscut
pe acele vremurr.
Prin aceastA comunA trece so-
seaua vecinalA Turnul-Severin-
Halinga -Balta - Nadanova- Bala-
de-Aramd.
Busesti se mOrgineste : la E.
cu com. Ponoarele si Bala-d.-s.;
la S. cu Cerna i affma; la V.
cu Babele i Gornovita ; la N.
Cu Turbata i Proitesti.
Busmeiul-Mare, munte, jud. Su-
ceava, filtre com. Borca si jud.
Neam tu, avind 1617.6 m. alti-
tudinea d'asupra nivelulur marir.
Busmeiului (Pirtul-), mic afiu-
ent al piriulur Borca, judetul
Suceava.
Bustele, cdtun, al com. Minz5.-
lesti, jud. BuzAti ; are 120 loc.
si 24 case; situat pe un frumos
platoti intre pirliasul Sghiabul
izvorul Ruginosul.
Bu§tele, izvor mineral, in jud.
Buzar', com. Minzälesti, cAt. Bus-
tele; contine fier, sulfi carbon ;
isr la nastere in poalele mun-
telur Brazeul si se scurge in
Valea-Ruginoaser. In apropiere,
la locul numit la Lutul-Rosu,
se gAseste ocru de o coloare
rosie.
Bustele, mofie, In jud. BuzAti,
com. Mlnzdlesti, cAt. Bustele ;
are 150 hect. fineatA, izlaz, pie-
tris si putinA arAturA.
Bustenari, sat, face parte din
com. rur. Telega, plaiul Pra-
hoya, jud. Prahova; se exploa-
teazA aci titeiúsi se distileazA
toate derivatele sale.
 BUVrtNETUI,
Bu§tenetul, deal, in com. Jupi-
n esti, pl. Riul-Doamner, jud. Mus-
cel, intre valea Purcareata si
judet 11 Arges.
Bu§teni, sat, jud. Dolj, pl. Ama-
radia, com. Balota, resedinta
comuna. Are 294 de suflete,
159 barbatT si 135 lema
Satul e lipsit de bisericä si
de scoala. Copiir din sat ur-
meaza la scoala mixtä din satul
Gaia.
Cu virstä de scoala sunt 12
copiT. tiu carte 8 locuitorT.
Bu§teni, sat, face parte din com.
rur. Predealul, plaiul Pelesul, jud.
Prahova. Acest cat. dateaza de
la inceputul acestur seco!. Aci,
In timpul verer, se adapostesc
sute de vizitatorT. Pana la anul
1864, cat. Busteni tinea de co-
muna Sinaia. De la aceasta data
s'a deslipit de Sinaia, impre-
una. cu Predealul, Azuga si Po-
iana-Tapulur si au format com.
Predecdul, care se intinde de la
hotarul tara pana in apa Pele-
sulur si din virful Bucegilor pana
in virful Unghier si a siruluT de
muntr din partile Doftaner.
Este situat pe malul drept al
riulur Prahova si pe malul val-
lor : Jepi, Paltenul si Valea-Alba.
Intre constructiunile de la Bus-
teni gdsim: Biserica-Domneasca,
Presbiteriul si coala, toate zi-
dite cu cheltuiala M. S. Rege-
lur Carol I, prin Administratia
Domeniilor Coroaner ; Gara, Fa-
brica de hirtie, hotelul Busteni
si mar multe case tara.nestr mo-
del, care ati aspectul unor miel
vile.
Biserica din Busteni, una din
cele mar frumoase bisericr din
tara, construita cu cheltuiala
Regelur, s'a tirnosit la 8 Sep-
tembrie 1889, in prezenta M. S.
Regelur, a A. S. R. Principelur
Ferdinand, asistati de Inaltul
www.dacoromanica.ro
88
Cler, ministri, autoritatile jude-
tene si comunale.
D'asupra user s'a pus urma-
toarea inscriptiune sapata in
piatra.:
«In numele Tatalur, al Fiulur
si al Sfintulur Duh, al unur
Dumnezea in treime marit ;
Noi credinciosir si de Christos
iubitori Carol I, si Elisaveta,
Rege si Regina a Rominier, ri-
dicat'am din temelie aceasta
sfinta. si Dumnezeeasca biserica
si inzestrat'o-am cu toate cele
de trebuinta, puindu-T hramul
Nasterea-prea- Sfintel - Nascatoa-
rea-de-Dumnezeu-si- pururea- fe-
cioarer-Maria, spre a ne fi noua
de vecinica pomenire.
i s'a sfintit de catre Mitro-
politul Ungro - VlahieT, Primat
al Rominier, Iosif, l'ad fiind
NoT si al Nostru de Christos
iubitor Mostenitor, Principele
Ferdinand, si sfetnich si cre-
dinciosir nostri si enoriasir si
tot poporul din loc, in anii de
la intruparea Mintuitorulur si
Domnulur Nostru Christos 1889,
luna lur Septembrie, in 8 zile ;
lar al Domnier Noastre In
accasta de Dumnezeil pazita
Tard-Romlneasca, doud-zecT si
patrulea an .
coala din Busteni s'a infiin-
tat la anul 1865. Localul ac-
tual s'a construit din fondurile
Caser Regale si s'a inaugurat
la anul 1887. Are doul. sair
de invatamint, una pentru bi-
blioteca., atelier de mesen! si 4
camere pentru invatator. A fost
frecuentad in anul 1892 de 6o
elevr si 30 eleve. Are 2 ?uva,
tatori, Cu intretinerea carona sta-
tul cheltueste anual 2484 ler.
In Busteni este o fabrica de
hirtie, una din cele mal marr
si mar importante intreprinderr
industriale din valea Prahovei.
C15.dit5. pe mosia Jepi, u ide
riul Cu acest nume se varsa in
BWENI
Prahova, fabrica de htrtie este
proprietatea fratilor Carol si S.
Schiel.
Piatra fundamentall a cladi-
rilor acester l'abrid s'a pus pe
la mijlocul lur Aprilie 1882 si
In Octombrie acelasT an, termi-
nindu-se instalatiunea, s'a ince-
put mal intiiu fabricatiunea hIr-
tier de mucava. O jumatate an
maT tirziu, in Martie 1883, s'a
montat prima ma. ina. pentru fa-
bricatiunea hirtier de impache-
tat. La 1886, montIndu - se cu
nota masinT, s'a inceput fabrica-
rea hirtiei de paie ; iar la 1891,
fabrica de la Busteni a inceput
sa produca si M'Ale pentru ti-
par si scris.
Fabrica, iluminad cu elec-
tricitate, este pusa In miscare
prin 7 turbine de apa, cu o pu-
tere totall de 500 cal*. In a-
ceasta fabrica se ocupa In per-
manenta 250 lucratorr, dintre
carT : 187 Romint, 35 UngurT,
15 SasT, 8 Polonr si 5 Italienr.
Tot in Busteni este si o fa-
brica. de var hidraulic, care pro-
duce anual cam 300 vagoane
de var.
Pozitiunea catunulur Busteni
e incintatoare. Este inchis la
V. de muntir Jepi, Caraimanul,
Omul si Costilele ; la E. si N.
de muntr acoperiti cu Odiar
de brazi si la S. are valea Pra-
hoye' ce se largete spre Si-
naia.
Mar multe hotele, avind si
restaurante, sunt puse la dis-
pozitia celor ce viziteaza. aceasta
statiune. Multe case taranestr,
in forma de vile, se inchiriaza
in tirnpul verer de bucurestenr.
Bu§teni, stafie de dr. d. f, jud.
Prahova, pl. Azuga, cat. Pra-
hoya, pe linia Ploes i Predeal.
Se afld intre statiile Sinaia (7.6
kil.) si Azuga (3.7 kil.). Inalti-
mea d'asupra nivelului marh de

880'.68. Venitul acesteT statiT
pe anul 1896 a fost de 99553
leT, 25 batir.
Bu§tila, loc, jud. Dolj, pl. Balta,
com. Cima, unde este pod pe
nul Ddsnatuiul.
Bu§tiucul. (V. Slobozia, sat, com.
Fintinele, pl. Siretul, jud. 'Bo-
tosan».
Bu§umeiul, cdtun, in com. Ca-
lugAreni, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu, situat pe partea dreap-
ta a riuluT Bistrita.
Populatiunea sa e de 58 loc.,
satt 15 familiT, din carT 24 bar-
batT si 34 femeT.
Bu§umeiul, pirtiaf, in com. Ca-
lugareni, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu ; izvoreste din spre ca-
patul de N.-E. al ramureT Mun-
tilor-PrislopuluT; se varsd pe dr.
riuluT Bistrita, futre localitatile
numite Stejarul si Busumeiul.
Buta,(Ale§ii-din-Teia sati Oli-
neasca), sat, cu 133 sufl., jud.
Arges, pl. Galasesti ; face parte
din com. rur. Teiul.
Buta, cdtun, pendinte de comuna
*erbanesti-d.-s., pl. erlaInesti.
jud. Olt, resedinta comuneT, si-
tuat pe dreapta soselel judetene,
la gura vaeT cu acelasT nume,
spre S. de erbanesti-d.-s. Are
o populatie de 380 locuitorT,
din carT 42 sunt improprietaritT
dupa legea rurala. Ef poseda
80 boT, 50 vacT, 6o caT, 850 oT
si 116 porcT.
Are o bisericA, deservita de
preotul din erlaanesti, platit
de comuna.
Buta, braf, in plasa Borcea,
suba Balta, copa. Maui, jud.
Ialomita ; alimenteaza lacul cu
acelasT nu me.
1101 fr) GenonlIc
89
Buta, lac, in plasa Borcea, in-
sula Balta, com. Gildaul, jud.
Ialomita ; este format din re-
vassarile bratuluT Borcea.
Buta, pddure, in plasa Borcea,
insula Balta, com. Gildaul, jud.
Ialomita, cu o suprafata de 6o
hect. ; esentA: salcie si plop.
Buta -cu-Gura-VAieI, trup de
pildure, a statuluT, in intindere
de 1413 hect., care, impreuna
Cu trupul Calimanesti, formea-
za padurea Calimänesti, judetul
Vilcea.
Buta-Mare, vale, ce se formeazä.
la V. de cat. Buta, in Boianul,
teritoriul comuneT erbanesti-d.-
s., pl. erlaanesti, jud. Olt; cur-
ge de la N.-V. catre S.-E. si
se varsa in Dorofeiti, la S. de
$erbanesti-d.-j.
Locuitorif batrinT afirma ca
aci a fost, la 1821, o lupa
tre Turd i VolintiriT luT Ipsi-
lante. GreciT fiind batutT i ur-
maritT, fugira peste Olt, catre
R.-Vilcea, iar Turcil se intoar-
sera jefuind tara.
Buta-Mica,vdIcea, ce se formeaza
la S.-V. in Boianul, pe terito-
riul comuneT eriarinesti-d.-j., pl.
erbanesti, jud. Olt ; curge de
la N.-V. catre S.-E., paralel cu
Buta-Mare, si se vana 'in girla
Dorofeiul.
Butanul, vdlcea, com. atreni,
plasa Mijlocul, jud. Vilcea.
Butanului, (Dealul-) deal, ju-
detul Dolj, pl. Amaradia, com.
Mierea-BirnicT, inalt de aproape
300 m. Este acoperit cu livezT
de prunT, viT i cu padure ma-
runta.
Butari, sat, face parte din com.
rur. Gusoeni, pl. Oltul-d.-j., ju-
Ini
www.dacoromanica.ro
BUTCULETI
detul Vilcea. Are o populatle de
265 locuitorT, 148 barbatT i117
femeT. Ca populatie scolara are
45 copiT.
Butariul, lac, numit i Lacul-Bu-
tarulur, in com. rur. Almajelul,
pl. CimpuluT, jud. Mehedinti.
Butire§ti, mahala, in com. rur.
Almajelul, pl. Cimpul, jud. Me-
hedinti.
Butcule§ti, com. rur., in plasa
TirguluT, judetul Teleorman, si-
tuatä pe partea dreapta a vaeI
Tinoasa. Are un catun, Strbi-
Sfintestr, cdruia IT maT zice
Butculesti-d.-j. sati Mosteni. A-
cest catun se allá parte pe
coasta, parte in valceaua numita
Pauceasca, ce vine despre com.
Saceni. Resedinta comund este
in Butculesti-d.-s. Se invecineste
la N. cu com. Saceni, la S. cu
com. Sfintesti (cal. Rateasca),
la E. cu com. Virtoapele-d.-s.
si la V. cu cat. Dragsani de la
com. DrAgsenei.
Suprafata comunel, dimpreuna
cu a mosiilor aflate pe &usa si
cu pamintul dat locuitorilor dupa
legea rurala, este de aproape
3500 hect. Din acestea, 1750
hect. pá.mint arabil si 745 hect.
laIdure apartin d-luT N. Butcu-
lescu. In catunul Sirbi-Sfintestr
sunt peste 300 hect. pamint a-
rabil, si vre-o 30 hect. padure,
apartintnd la diferitT mosnenT.
LocuitcarT improprietaritl dupa
legea rurall, sunt in mamar de
182, pe o intindere de 576 hect.
Sunt 3 hect. livezT cu prunT.
Pamintul mosiilor este fertil.
Populatiunea comuneT si a cd-
tunuluT este de 1067 sufl., din
carT 272 capl de fanailie si 18o
contribuabili.
Populatiun,ea uneT partI din
catunul Sirbi-Sfintestr este de
originä'. bulgara. ; ea isT pastrea-
12
 BUTCULEM-DE-JOS
za incä limba, portul obiceiu-
rile. Restul populatiuner acestur
catun este compus din Rominr,
mal totr proprietarr mostenI.
Numarul vitelor In comuna si
catun este de 4278 capete, din
cari: 734 vite marr cornute, 243
cal, 19 magarT, 3017 or, 23 ca-
pre i 262 porcr.
Venitul comuner este de le!
2730 i cheltuelile de 2718. Are
o scoala, cu un invatator si 87
elevr ; douà bisericr, una in But-
culesti si alta in Sirbi-Sfintestr,
avind fie-care cite un preot, un
cintaret si un paracliser.
Cu com. Saceni la N. si cu
com. Sfintesti la S.-V. se leaga
prin cäl vecinale.
Ocupatiunea locuitorilor este
numaT agricultura.
Butcule§ti - de -Jos sal Sirbi-
Sfinte§t1, cdtun, in pl. Tirgu-
lur, com. Butc desti, jud. Te-
leorman. Are o populatiune de
450 sufl., din mil 154 cap! de
familie ; 93 contribuabilr.
Butea. (V. Poiana-Hotarele, jud.
Vilcea).
Butea, sat, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-s., com. Miclausani, pe
malul sting al riulur Siret, ase-
zat pe o pozitie inaltd, spre S.
de satul Miclausani si la o de-
partare de 2 kil, de el. Este
resedinta comuner Miclausani
satul cel mar populat din
toad comuna. Are : 380 capI
de familir, 391 contribuabill,
1744 loc., din carT 20 stia carte;
420 case. Aceastä populatie
este socotita impreuna cu acea
din satul Litca. Totr loc. din a-
cest sat, 368 capi de fam. saa
1472 loc., sunt Ungurf. Se lu-
creazä rotaria, dulgheria, but-
naria i cojocaria. Are o biseri-
ca de zid. Formeaza cu satele
Caracasi, Farcaseni, Rachiteni
www.dacoromanica.ro
90
Scheea o parohie catolica.
Este legat cu orasul Roman prin
sosea.
Buteanul, vive de munte, din
plaiul Lovistea, jud. Arges.
Buteasca (Mägura-), ilitun, pen-
dinte de com. Magura, proprie-
tate a statulut pl. alnistea,
jud. Vlasca, situad pe apa \raer
Clenita, la extremitatea vestica
a judetulur, despre Teleorman.
Ad i este o biserica deservid
de I preot i 2 cintaretr, pen-
dinte de par. ohia Magura-La-
ceanca.
Vez! com. Magura.
Buteasca-de-Jos saa Ciuper-
ceni, com. rur., compusa din
catunele Buteasca-d.-j. sí Bu-
teasca-MostenI, pl. Glavaciocul,
jud. Vlasca. Este situad la N.-V.
judetulur, pe platoul dintre Cle-
nita i Glavacioc. S'a numit ast-
fel, spre a se deosebi de Bu-
teasca-d.-s. salí Adunati-Butestr.
In 1888 se afta in aceasta
com. 208 contribuabilr, din 1096
suflete.
Veniturile comunale in anul
1897 eraa de 3489, lar cheltuelile
de 2237 ler.
In 1887 s'a cultivat aci o su-
prafata de 2105 hectare cu di-
ferite cereale.
In comuna se afla o scoall
comunalä mixta, cu cinc! clase, la
care, in 1888, aa urmat 30 bdetT
si o l'ata.
Este o biserica vechil cu
mul Sf. Dumitru, deservitä de
preot si 2 cinareV; depinde
de parohia Cozmesti.
In 1888 se aflaa in com. 604
bol i vacT, 35 cal, 389 ol
270 rimatorT.
Comuna este departe de Bu-
curesti de 50 kil., de Giur-
gia de 65 kil., lar de reved.
plaser, Obedeni, de 22 kil. Este
BUTESTI SAU ADUNATI-BUTE§TI
o osea judeteana ce duce pe va-
lea Glavaciocul la Letca-Noua.
Sunt 4 circiumr.
Se face blIcia in toate Du-
minicile si la Dumineca Tome!,
Sf. Petru i Sf. Dumitru, se tine
tirg cu obor de vite.
Buteasca - de - Jos, cdtun, pen-
dinte de comuna Buteasca-d.-j.,
plasa Glavaciocul, jud. Vlasca.
Venit anual 16000 le!.
Are o suprafata de 1450 hect.
La 1864 s'aa improprietarit
Ioo locuitorT pe o suprafata de
400 hect.
Mosia e evaluad de Creditul
fonciar rural din Bucuresti, la
suma de 350000 ler.
Aci este o scoalá comunala
2 circiumr. (Vezr Buteasca-
d.-j., com.).
Buteasca Mo§teni, atta:, pen-
dinte de com. Buteasca- d.-j.,
proprietatea mostenilor, alaturr
cu Buteasca-d.-j., in jud. Vlasca.
Suprafata totall a mosier e
de 1200 hect.
Sunt 120 contribuabilr.
Are o biserica de zid, a co-
mune!, facuta la 1856.
Bute§tisaq Adunati-Bute§t1 (se
mal numeste i Sili§tea), com.
rur., pl. Glavaciocul, jud. Vlas-
ca, fosa a manastireT Comana.
Are o suprafata de 1310 hect.
Venitul anual al mosier este
de 13000 ler. Evaluad de Cre-
ditul funciar rural din Bucuresti,
la suma de 350000 ler.
Este situad pe platoul din-
tre apele Clenita i Cilnistea, la
N.-V. judetulur.
In comuna. se afta 177 con-
tribuabilr, din 826 suflete.
Venitul comunal este de 2655
le!, lar cheltuelile de 2388 leT.
Se cultiva 850 hect. cu dife-
rite cereale. Se cresc gogosr de
matasa.
 BUTEM.
Este o scoala mixta, cu 4
clase, frecuentata de 21 bletT si
3 fete.
Se afla in comuna o biserica,
care sine de parohia Purani, si
la care serveste un preot si dol
cintaretl.
Numarul vitelor este de 1169:
302 boT si yací, 37 cal, 520 oT,
si 310 rimatorT.
Sunt 3 circiumT.
Este departe de Bucuresti de
59 kil., de Giurgia de 70 kil.,
lar de Obedeni, resedinta pla-
seT, de 24 kil., o osea jude-
teana duce la Pueni.
Bute§ti, sat, jud. si pl. Arges,
pendinte de com. rur. Zarnesti-
CacaletT ; are 28 de familia'.
Bute§ti, cdtun, pendinte de com.
Purani-d.-s. saa aT MitropolieT,
pl. Glavaciocul, jud.Vlasca, situat
pe coastele apeT Glavaciocul.
In acest catun este o bise-
rica, deservita de un preot li 2
entaretT.
Pe teritoriul lur este un petic
de padure al statuluT, pendinte
de ocolul silvic Ghimpati. (VezT
comuna Purani).
Butilli (Valea-lui-), vale, la N.
com. Madulari, plasa Cerna, ju-
detul Vilcea, Ruga. piriul Stai-
culesti.
Butimanul, sat, jud. Dimbovita,
pl. Ialomita, cat. si com. CA-
tunul.
Butimanul, sat, plasa Znagovul,
jud. Ilfov; face parte din com.
rur. Butimanul-Luceanca. Cade
la extremitatea judetuluT de
Nord-Vest.
Ad este resedinta primariet
Are o scoalä mixta., frecuentata
de 19 elevI si 1 eleva, cu intre-
tinerea careia statul si comuna
cheltuesc anual 1388 leT. Lo-
91
calul s'a construit de judet in
anul 1887; s'a cheltuit cu zi-
direa lur 6460 leT.
Suprafata totala a satuluT e
de 247 hect. Are o populatie de
267 locuitorT, din carT 230 Ro-
m'id si 37 TiganT de meserie
muncitorl de pamint si parte
lautarT, totY crestinT ortodoxT.
D. St. Iorgulescu are I5o hect.,
din carT cultiva II() hect., 5 ra-
min sterpe, 20 sunt izlaz si 15
padure. LocuitoriT cultiva tot pa-
mintul, arara de 9 hect. carT ra.-
m'in sterpe.
Comerciul se face de 1 cir-
ciumar.
Numarul vitelor marl este de
164 si al celor miel de 225.
Are o povarnä si un pod sta-
Mor.
Acest sat s'a infiintat la anul
1790, dupa CUM spun locuito-
riT, In urma victorieT cistigate
de armatele austro-rusestr, in
contra Turcilor, la Focsani si
Martinesti, pe M'ulule.
In timpul acestuT razboia, lo-
cuitoriT, fugitl de frica ostilor
straine, precum si de foamete
si angarale, s'al" pitit in padu-
rea din aceste locurT, unde se
ocupar' cu facerea de butT, de
unde si satul s'a numit Butima-
nul (?) Acesti pribegl aa fost a-
dusl de Clucerul State, fostul
proprietar al mosieT, in acest loc.
Acesta le-a dat pamint pentru
hrana si ajutor de case, infiin-
tind acest catun.
Este situat pe loc ses, d'asu.
pra va.eT Luicaneasca.
Are o biserica, cladita la anul
1836 de preotul Constantin Mi-
rodot, in unire cu locuitoriT, la
care servesc 2 preotT si 2 din-
taretT.
Butimanul-Luceanca, comund
rurald, pl. Znagovul, jud. Ilfov,
situata la N.-V. de Bucuresti,
la extremitatea jud., spre jud.
www.dacoromanica.ro
BUTWAIEI (VALEA-)
Dimbovita, 32 kil. departe de
Bucuresti.
Se compune din satele: Bu-
timanul, Linia-Luceanca, Lucean-
ca, Pascaneanca, Sterianul-d.-s.,
S terianul-d. -mj. si Sterianul-d.-j.,
Cu o populatie de 1226 locui-
torr, carT traesc in 276 case.
Suprafata totala a satuluT e
de 2342 hect.
ProprietariT: D-niT St. Iorgu-
lescu, A. Vanicu, B. Ratescu,
P. Vlahuti, C. Presan si I. Go-
runeanu, ail 1728 hect. si locui-
toril 614 hect.
Proprietarir cultiva in total
834 hect.; 25 ramin sterpe; 168
sunt izlaz, 695 padure O 2 vie.
LocuitoriT cultiva 574 hect si 40
ramtn sterpe.
Comuna are 246 contribuabilT ;
budgetul e de 3792 leT la veni-
turT si 3932 leT la cheltuelT.
In comuna sunt doua bisericT,
la Butimanul si la Luceanca, de-
servite de 2 preotY ; o scoall
mixta.
Numdrul vitelor marT e de
920 (163 cal si epe, 403 boT,
306 yací si viteT, 18 taurT, 30
bivolf si bivolite) si de 1228
vite micT (22 capre, 304 porcI
si 902 oT.)
Dintre locuitorT, 245 sunt plu-
garT, 7 industriasT si 25 aa di-
ferite profesiunT. Aratura se face
Cu 76 plugurT: 64 cu bol §i. 12
Cu cal. Locuitorir aa 202 care
qi carute : 156 cu bol si 46 cu
cal.
Locuitorl improprietaritl sunt
156 si neimproprietaritT 129.
Comerciul se face de 8 cit.-
ciumarT.
In Butimannl este: 1 povarna,
1 masina de treerat Cu aburT,
1 pod stätator si 1 helestea.
StabilitT sunt 16 strainT.
Buti§oaieI (Valea-), vale, plasa
Jiul-d.-s., com. Floresti, judetul
Dolj.
 BUTIqOARA
Butisoara, fost sat, pl. Bailesti,
com. Urzicuta, jud. Dolj.
Butnariul, mic afluent al piriu-
luT Suha-Mare, com. Malini, jud.
Suceava.
Butnariul, izvoreste din
padurea statuluT, de sub dealul
Sucevenilor, din partea de S.;
curge spre V. pe \ralea Lipo-
vatul, prin mijlocul satuluT Li-
povatul, pl. Crasna, jud.
si, de la un loc, coteste spre N.
pana in marginea satuluf, de
unde apuca spre E., alaturea
cu drumul spre ; dupa
un curs de aproape 9 kil, se
varsa pe dreapta riuluT Birlad,
aproape de satul Gura-Munteni-
lor, primind in cursul sati pi-
raiele : Brosteni, Bodea, Corbul,
Timofteid i Spatarul.
Butnariul (171rful-), munte, in
com. Mälini, jud. Suceava.
Butnarul, padure, in judetul Bu-
zar', comuna Pirscovul, catunul
Badila, in intindere de 200 hec-
tare.
Butnära§ul, deal, acoperit de
tarine, in com. Dolhesti, jude-
tul Suceava.
Butnärasului (PIrtul-), mic aflu-
ent al omuzulur-Mare, In com.
Dolhesti, jud. Suceava.
Butnaresti, sat, In jud. Roman,
pl. Siretul-d.-j., com. Bogzesti,
la o departare de 3 kil, de el,
pe piriul ButnAresti. Este rese-
dinta comuneT Bogzesti. Are 150
capT de familie, saú 503 sufl.,
din carT 76 contribuabilr; 122
case. Populatia este romina, a-
T'ara de 5 fam. EvreT. Sunt 250
capete vite mar!. Are o biserica
de zid si o scoala mixta, care
a fost frecuentad. in anul scolar
www.dacoromanica.ro
92
1886-87 de 30 elevi, din 55
inscrisT.
Butaresti, curge prin ju-
detul Roman, plasa Siretul-d.-j.,
com. Bogzesti si Sacueni. Izvo-
reste din satul Climesti (Ghirva),
jud. Neamtu. Curge de la N.-
V. catre S.-E., intra in acest
judet pe la satul Giulesti, uda.
satele Giulesti, Butnaresti si
Cocosi, si la satul Sacueni se
uneste cu ptriul Poarca, cu care
se varsa apor in plriul Valea-
Neagra de-a dreapta i la Est
de satul Mircesti, comuna SA.-
cueni.
Butnärita, munte, in com. Ma-
lini, jud. Suceava.
Butnärita, pisc, al DealulurMare,
com. Mironeasa, pl. Stavnicul,
jud. Iasi.
Butnarita, vale, din com. Miro-
neasa, pl. Stavnicul, jud. Iasi.
(V. Ursita, vale).
Butnäritef (PIrlul-), mic afluent,
al piriuluT Suha-Mica, in com.
Maui, jud. Suceava.
Butoesti, com. rur., -a4ezatä in par-
tea de rasArit a pl. Motrul-d.-j.,
jud. Mehedinti, la distanta de
64 kil. de orasul Turnul-Severin,
situad in lunca Motrului. Buto-
esti alta data erati despartitT in
doua partl: Butoesti-d.-s. i Buto-
esti-d.-j. Are 122 contribuabili,din
620 locuitorl, locuind in 155
case. Ocupatiunea locuitorilor
este agricultura si cresterea vi-
telor. Calitatea pamtntuluT este
burla. Locuitoril posea : 24
plugurT, 51 care Cu bol, i i ca-
rute cu cal si 6o stupT.
Are o biserica, deservitä de
preot si 2 cintareti ; o scoala, cu
invatAtor, frecuentad de 36
elevr si 2 eleve. Are 2 circiumr.
BUTO1UL
Budgetul comuner coprinde la
veniturT 2012 ler, lar la cheltuell
1430 lei. Numarul vitelor este
de 1244: 406 vite marT cor-
nute, 28 cal, 360 oi i 450 1.1-
matorT. Pe teritoriul com. se
afla o padure mare seculara.
Prin Butoesti trece soseaua na-
tionala Virciorova-Turnul-Seve-
rin-Craiova-Bucuresti.
Butoesti, stalie de dr. d. f., jud.
Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com.
Butoesti, pe linia Craiova-T.-Se-
verin. Se mal futre statiile Fi.
liasi (13.i kil.) i Strehaia
kil.). Inaltimea d'asupra nivelu-
luT mariT de 116m.59. Venitul
acesteT statii pe anul 1896 a
fost de 47467 leT, 36 banT.
Butoi (La - Crucea - lui-), loc
izolat, in jud. BuzAA, comuna
Gura-TeghiT, pe plaiul munteluT
Bradul.
Butoianului (Dealul-), deal, in
com. Golesti-BadeT, pl. Podgoria,
jud. Muscel.
Butoiasca, pi-dure, In jud. Bu-
zar', com. Gura-SArAteT, catunul
Nenciulesti ; are 40 hect. (Vez!
Brinzeasca).
Butoiul, com, mur., pl. Dimbovita-
Dealul, jud. Dimbovita. Aceasta
com. este situad pe valea Bu-
toiul, intre dealul Dirmocteanuli
Dealul-CobiT, D ealul- CeruluT,D ea-
lul-MotiT, i Dealul-cu-Padurile
este udata de apele : Butoiul,
Mare, Butoiul - Sec, Puturoasa,
Valea-DadiT i Izvorica, peste
carT sunt dota podurr marl)
dota mai miel si cinc! podete.
Butoiul se compune din treT
eatune Butolul-d.-s., Butoiul-d.-j.
si Valea-DadiT, cu 995 locuitorl
RominT. Aceasta comuna, nu
produce maT nimic, de oare-ce
maT tot pamintul peste 3500
 BUTO1UL
hect., este acoperit cu paclurT,
pentru care si locuitorir se o-
cupä mar mult Cu lemnaria.
Pe apa Butoiulur-Mare sunt
6 morl. In com, este o biserica
intretinuta de -enoriasr si o ma-
nAstire intretinuta. de stat. Bu-
toiul se invecineste la E. Cu
com. Lucieni si Dragomiresti,
de care se desparte prin padurr
marl; la V. cu Ludesti si Hu-
lubesti, despartindu-se iarasr prin
padurr; la N. cu hotarele mos-
nenilor Ludesti, despartindu-se
tot prin pacluff; la Sud se
invecineste cu comuna Valea-
Caselor si Cobia, despartindu-se
numar de Valea,-Caselor printio
mica cimpie de luna. In com.
Butoiul este o scoall clac:lita de
locuitorT.
Mar totr locuitoriT din catu-
nul Butoiul-d.-j. sunt de origina'
TiganT, si se ocupa cu diferite
meseril ; eT sunt : lautarf, fierarT,
lemnarT, croitorT, etc.
Butoiul, c& un, al com. Pirsco-
veni, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
Romanati, situat pe stinga 01-
tetulur, aproape de gura aper
Burluiul, la S. de Dealul-Saru-
luT. Are 50 de familir si 243
locuitorT. Are o biseria Adormi-
rea-Maicer-Domnulur, zidita la
1881, deservita de 1 preot si
2 cintaretr.
Butoiul, baltd, jud. Dolj, pl. Cim-
pul, com. Piscul.
Butoiul, indndstire, in com. Cu
acelasr nume, jud. Dimbovita.
MAndstirea Butoiul s'a fondat
de Vornicul Udriste si de Lo-
gofatul Dragomir de la BAnesti,
pe timpul lur Mircea-cel -Balín.
Fondatorir aii inzestrat-o cu mar
multe mosir, anume: Butoiul,
Rogoazele - din - Celeeni, Davi -
desti, Rastoaca, Vladuta si Ce-
leiul, jumatate cu balta, pre-
93
cum si cu mar multe salase de
TiganT.
In osebite rindurr a fost re-
parata si adAugita prin evlavia
altor Rominr, precum: de Radu
Voevod, prin inchinarea mosieT
Tatulesti ; de apitanul Mihaiti
si jupineasa luT Dragna, prin a-
dausul din mosia PAtroaia ; de
Banul Spahiu, cu o parte din
VilsAnesti ; de caugarul Saya,
care i-a acut danie mosia sa
Laresti-de-Munte.
Aceasta manastire a fost in-
chinata la Sf. $tefan de la Me-
teora in Turcia.
Butoiului (Iezerul-)1 lac, plasa
Ialomita-Balta, insula Ba/ta, co-
muna Gaita, jud. Ialomita.
Butul (Turnul-), stincd ticloasa
pe vtrful Ceahlaulur, j ud. Neamtu,
numita ast-fel de la forma er ci-
li ndria.. Legen da atribueste exi s-
ten ta sa urmAtoarer intimplArT:
Pe vremea luT Alexandru-cel-
Bun, traia un ostas dintre cer maT
vestitT si vitejr, care se numea
Butu. El era logodnicul Aner,
ñica lur Alexandru -Vota, cind
fu trimes departe de tara lur cu
400 de calaretr Rominr pentru
a da ajutor Polonilor in lupta
cu Teutonir, unde el muri sub
zidurile cetatiT Marienburg. Ana
aill, mar tirzia, de aceasta si,
nemingaiatä de moartea lo-
godniculur cAreia tr jurase
el',
credinta pana la moarte si va-
zind ca. tata 8 voeste s'o ma-
rite dupa un boer din tara,
si apor dula. niste boerr polonl,
s'a satuit cu Helgea, o mare
vrAjitoare de pe timpurile ace-
lea, care i-a fagaduit sA-T scoata
pe logodnicul sal din mormint
si sa-1 aducl la d'irisa. Si in-
tr' adevAr, zice balada, 'in noaptca
nuntir, vrajitoarea, prin farme-
cele el', aduse pe Butul strigo-
lul, care indemna pe Ana sa
www.dacoromanica.ro
BUTUCAMLOR (DE4LUL-)
plece cu el. Ea se indupleca
la rugAmintile iubitulur er logod-
nic si amindor plecarl calare pe
calul strigoia al lur Butu catre
tarT indepArtate. Ajungind la
Piatra-Teiulur,.(tot_ in, judetul
Neamtu), unde era locasul dra-
cilor, calul poticni si Ana a
trebuit, dupa povata lur Butu, sa
arunce cruciulita si mAtaniile ce
le avea clAruite de un sihastru ;
dar tocmar cind -calul zbura
peste muntr si era cit pe ce sa
treaca si piscul Ceahlaulur, co-
cosul a cintat si atuncr se auzi
o detunatura strasnica, care zgu-
dui tot muntele, iar Butul cu
calul si logodnica lur furl pre-
facutr in stinca care se vede si
astazr.
Butuc (La-), mocirld, pe mo-
sia Baia, jud. Suceava.
Butucari, sat, jud. Bacan, plasa
Tazlaul-d.-j., al comuner Ber-
zuntul, situat in apropiere de
satul Berzuntul si pe piriiasul
Butucari. Are o biserica ,cato-
lia cladita la 183 I de locuitorr.
Circiuma este una. Capr de fa-
milie sunt 67, din 218 suflete.
Animale se numara : 14 cal,
316 vite marr comute, 24 porcl
i 22 capre.
Butucari, pirtia,r, judetul Bacán,
pl. TazlAul-d.-j., com. Berzun-
tul, care curge din dealul Pia-
tra-AlbA, prin satele Berzuntul
si Butcari si se varsa in piriul
Berzuntul-Mare, dupa ce se in-
carca cu piriiasele Dragomirul
si Puscasiul.
Butucari, vale, in jud. Baca'',
pl. TAzlaul-d.-j., com Berzuntul,
prin care curge plriul cu ace-
lasT nume.
Butucarilor (Dealul-), deal, in
jud. Baca'', plasa Tazlaul-d.-j.,
 BUTUCARIUL
de pe teritoriul comunel Ber-
zuntul.
Butucariul, deal, in jud. BacAti,
pl. TazlAul-d.-j., comuneT SAndu-
leni, pe teritoriul satuluf SAn-
duleni.
Butucära§ul, pirid, in jud. Ba-
cAii, pl. TazlAul-d.-j., com. SAn-
duleni, care curge prin satul
SAnduleni si se vars1 d'a stinga
TazauluI-Mare. In valea luI se
gAseste mult gips si de o cali-
tate bund.
Butucäria, sat, in partea de N.-
V. a com. Telejna, pl. Mijlocul,
jud. Vasluid, situat pe o ase-
. zaturA. a culmel dealuld cu a-
semenea numire, pe o supra-
fatA de 157 hect., din carl 128
hect. pAdure si 4 hect. vie. Are
o populatiune de 50 familif sad
255 suflete, Rominf, ocupindu-se
cu agricultura si cresterea vite-
lor. Loc. posedd : ro plugurI si 30
care cu bol*, precum i ioo stupi
de albine.
Are o bisericA, facutä de lo-
cuitorf in anul 1854, deservia
de i preot i i eclesiarc.
Satul ButucAria este proprie-
tate vechiA a locuitorilor rAzesT,
de la strAbunif lor, ce o avead
de pe timpul mareluT Domnitor
*tefan, In urma bAtAlid cu Tur-
cir de la Valea-Racovei.
PArtile de pAmint de pe mo-
sia acestuI sat se numesc :
MicAsesti, TArAceni si Ben-
chesti.
NumArul vitelor e de 419: 65
vite marI cornute, 300 of, 14
cal si 40 rimatorI.
Butucäria, deal, spre V. de dea-
lul Chioaia. Pe coasta cul-
mea acestuT deal e asezat sa-
tul Butuaria, din com. Telejna,
pl. Mijlocul, jud. Vasluid. El se
intinde spre S., si, in marginea
www.dacoromanica.ro
94
pAduref din satul Telejna-d.-j.,
se desparte in (100.: partea de
deal despre E. la numirea de
Dealul - luT - Topor, care se ter-
minA. spre S. de satul Telejna;
ramura a doua se intinde spre
V. de Dealul- Toporulur, luind
numirea de Dealul-Telejnef, pe
a cAruf coastA i culme e situat
satul Telejna-d.-s. AceastA ra-
murl. se intinde spre S. si a-
proape de satul Ciofeni se des-
parte in douA. Putin mal la
vale, futre aceste doul ramificArT,
este situat satul Ciofeni. Rami-
ficarea despre Est se termin5.
din jos de Ciofeni, HITA. piriul
Telejna ; cea despre Vest se
prelungeste pAnd aproape de riul
Birlad, luind numirea de Ca-
pul-Dealuluf, in comuna Zapo-
deni.
Pe aceste dealurf se face cul-
turA intinsA de cereale, iar pe
culmea dealuluI de la Butuc5.-
ria i pAnA. la Ciofeni se afla
pAclurl.
Butuceanca (Butuc ele), mo-
fie, in jud. Prahova, com. Sin-
gerul ; intrA putin in jud. BuzAu
in com. Laposul si desparte cA-
tunul Laposul de cAtunul LA.-
poselul.
Butuci, sat, face parte din com.
rur. Singerul, pl. Podgoria, jud
Prahova. Are o populatie de
118 loc., 57 bArbatf si 61 femef.
Aci e o bisericA fondatA la anul
1893 de Mihail I. BAbeanu.
Butuci, baltd, in jud. R.-SArat,
pl. Marginea-d.-j., la Sudul com.
MAicAnesti, formatA din revAr-
sArile riuluT Rimnicul-SArat ; din
ea la nastere piriul Puturoasa,
afluent al BuzAulul ; malurile sale
sunt acoperite cu stufi trestif.
Butuci, iezer, jud. BrAila, la N.
iezeruluf Iorguleasa, intre Duna%
BUTUCUL-LUPULUI
rea-Vapoarelor i canalul Vilciul,
din com. Ciacirul.
Butuci, o parte din piidurea si-
tuatI pe malul sting al Siretu-
ltif, la S. de Movileni-d.-j., com.
Movileni, jud. Tecucid.
Butuct (Crucea-de-la-), cruce
de .piatril, Ruga balta Butuci,
jud. R.-Sdrat.
Butuci (Lacul-cu-), lac, in jud.
Ialomita, pl. Borcea, insula Bal-
ta, alimentat de bratul Mari
si de alte brate mal miel.
Butucilor (Citrla:), pitlial, in
jud. Neamtu, com. PingArati,
pl. Piatra-Muntele; izvoreste din
muntiT Bitca-Cailor, ramura Tar-
cluluI ; curge indreptat cltre
S.-V. pe cuprinsul mosier Tar-
cAul, vArsindu-se in josul loculuf
izolat numit Bratesul, pe partea
dreaptA. a Huid( Tarclul.
Butucoasa, lac, in pl. Borcea,
insula Balta, comuna ocariciul,
jud Ialomita.
Butucoasa, lac, in pl. Ialomita-
Balta, insula Balta, com. Bor-
dusani, jud. Ialomita.
Butucoasa,pichet vechiu, cu No.
12, cAtre Moldova, jud. R.-SA-
rat, pl. Orasul, com. Andreasi,
Ruga riul Milcovul, si la gura
piriuluI Butucoasa.
Butucoasa, ?fria, in jud. R.-SA-
rat, pl. OrasuluT, com. Andre-
asi; izvoreste din culmea Sco-
rusulut se varsA in riul Milco-
vul, pe dreapta hu.
Butucul, deal cu in jud. Me-
hedinti, pl. Motrul-d.-s.; tine de
com. rur. CAtunele.
Butucul-Lupului, virf de munte,
 BUTURUGARI
jud. Badil, pl. Trotusul, pe
teritoriul com. Hirja.
Buturugari, catun, pendinte de
com. Uzunul, din pl. alnistea,
j ud. Vlasca, situatl pe o miel
vAlcea, la partea de S. a mo-
sieT Uzunul. Acest sat a inceput
a se stringe la 1864. Proprie-
tariT mosier Uzunul, carT piatuncT
erati fratiT Dimitru din Giurgiii,
in scop ca sA populeze mosia
si sl o transforme din starea
pAduroasa in care se afla, dupa
ce ati Wat pldurea In acea parte,
a5 dat la orl-ce locuitor venea
sl se aseze acolo cite un po-
gon plmtnt, fArl banT, i i-ati in-
gAduit sl scoatA buturugt cu
conditiune ca rodul celor d'in-
tiT 3 anT sl apartie acelor ce
ar fi scos buturugile. De aci
oameniT, carT la inceput se ocu-
pa5 cuscosul buturugilor, ají luat
numirea de ButurugarT, dindu-
se aceastà numire i miceT v11-
cele, pe care se avezase satul.
AzT sunt aci asezate 50 case
si bordee.
Buturugari, vale, in proprieta-
tea Uzunul, jud. Vlasca. luat
numirea de la 1864, de cind
s'2.5 asezat locuitoril acolo. (VezT
Buturugari, cAtun).
Buturugeni, sat, face parte din
com. rur. Prisiceni -ButurugenI,
pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este si-
tuatA. la N. de Bucuresti, intre
nul Arges si limita jud. despre
Vlasca.
Ad i este resedinta primArier.
Se intinde pe o suprafatl de
512 hect. Are o populatie de 305
locuitorT. D-1 G. Enescu are 343
hect. si locuitoriT 169 hect.
Proprietarul cultivA. 123 hect.;
so sunt izlaz, 170 pAdure. Lo-
cuitoriT cultiva tot terenul.
Comerciul se face de 2 cit.-
ciumarT.
95
NumArul vitelor marT e de
198 si al celor micT de 341.
Buturugi (La-), loc de araturd,
in pAdurea Tintea-MArgineanca,
jud. Prahova.
Buti, deal, com. Rijletul-Govora,
pl. Vedea-d.-s., jud. Olt.
Buti, lac, la E. comuneT SAs-
cioara, pl. Mijlocul, jud. \Meca.
Buti, movilï, jud. BrAila, la S.-V.
com. Osmanul, numità i Mo-
vila- de - la - Put ca la 4 kil, de
satul Osmanul.
Buti, vale, izvoreste din comuna
Cotesti si se varsA in riul Tirgul,
pe malul drept, dupA ce udA
partea de Nord a com. Schitul-
Golesti, plasa Riurile, judetul
Muscel.
Butilor (Drumul-), drum, pleacä
dintre com. Gircovul i Giuvl-
resti, strAbate toatA pl. Balta-
Oltul-d.-j., jud. Romanatl, in di-
rece spre N. si ajunge la Ca-
racal, dupA 45 kil. Ocupa mij-
locul intre traseul fierate
cursul OltuluT si este, pe un
lung curs, paralel Cu aceste 2 liniT.
Butulucul, sat, In partea nor-
dica a com. Plusesti, pl. Cirli-
g5.tura, jud. Iai, lingA satul Ro-
minesti, din com. Movileni, pl.
Copoul, la distant& de 14 kil.
de resedinta comuneT. .Despre
acest sat legenda spune cA mal
inainte era locuit de hotT, carT
aveat ascunzAtorT in pAmint.
Acest sat, impreunA cu Amara,
de pe teritoriul com. Movileni,
pl. Copoul, formead un trup
de mosie (V. Amara, mosie),
Cu o suprafatA de 2145 hect.
Cu o populatie de 23 familii,
saS 900 suflete.
NumArul vitelor este de 178
www.dacoromanica.ro
BUZATA
capete, din carT: 122 vite marT
cornute, 13 cal si 43 eimAtorT.
Butulucul, pida, care izvoreste
de pe mosia Serafinesti, com.
Corni, curge prin com. Poiana-
LungA, pl. SiretuI, jud. B oto-
sani, se uneste cu piriul To-
plita si se vard In iazul Clo-
potelul.
Buza, pa-dure, in jud. Mehedinti,
pl. Dumbrava ; sine de teritoriul
comuner rurale Piria.
Buza-Bogolinulul, munte, peste
care trece hotarul intre Dorna
Brosteni, jud. Suceava.
Buza-Piscului, deal, la 5 kil.
spre N. de com. Recea, plasa
Horezul, jud. Vilcea.
Buza-Plaiului, loc, unde a fost
moarà i circiumA, pe apa Mo-
trul - Sec, proprietatea D-luT I.
D. Spineanu, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani, com. rur. Clo-
sani.
Din acest loc incepe plaiul
cel mare ce duce la muntiT Os-
lea si Pietrele-Albe, trecAtoare
peste granitA in imperiul aus-
triac. (Vez! Oslea,
Buza-§ärbeI, unul dintre piscu-
rile munteluT Pietrele-RosiT, in
com. Neagra - aruluT, jud. Su-
ceava.
Buza-Toplicioarel, munte, intre
comunele Dorna, arul-DorniT
Brosteni, jud. Suceava.
Buzat (Iazul-), gîrld, jud. R.-
SArat, ce se desface din piriul
MotnAul, udA, com. Dumitresti,
plaiul Rimnicul si se arund ia-
rAsT in Motnai ; are treT morT
pe dInsul.
Buzata, sat, face parte din com.
 BUZATA
rur. Apostolache, pl. Podgoria,
jud. Prahova. Are o populatie
de 94 locuitorI, 39 blrbati, 55
femd. Locuitorii s5.T s'aa impro-
prietArit la anul 1864.
Buzata, 1117, izvoreste din padu-
rile statului, din dealul Mgstä-
nesti, com. Apostolache, plasa
Podgoria, judetul Prahova; for-
meaz1 limita de V. futre cdt.
Buzata si com. Podeni-Noi,
se varsa in 111.11
Cricovul-SArat,
filtre com. Apostolache si Po-
deni-NoI. Curge de la Nord
la Sud.
Buzatul, numire vechrd, a cau-
nului Mucesti, com. Buda, jud.
R.-Sásat.
Buzatul, lac, in jud. R.-Sdrat,
plaiul Rimnicul, comuna Buda,
atunul Mucesti; produce ca-
racudA maruntà, ce se consu-
ma in localitate.
Buzatul, vale, comuna Gornetul-
Cuib, plasa Podgoria, jud. Pra-
hoya. Izvoreste de sub Virful-
Dorulur, in partea de N.-V. a
cdt. BogdAnesti. In cursul
formeaza o frumoasä cascada.
Il trage numele de la un lo-
cuitor, Ionitä Buzatu, care a
fost in vechime posesorul ace-
stuT loc.
Buzatului (Mägura-), mdgurd,
jud. Dolj, pl. Bdilesti, com. Ga-
licea-Mare, pe lingä care trece
limita de E. cAtre com. Gali-
ciuica.
Buzatului (Magura-), miigurd,
jud. Dolj, pl. Cimpul, comuna
Desa.
Buzatului (PAclurea-), p &dure,
pe mosia statului Merisani, din
pl. Teleormanului, judetul Te-
leorman. Are o tntindere ca de
www.dacoromanica.ro
96
300 hect., cu arbori de diferite
esente.
Buzati, mo,cie, fárl sat, situatà
spre E. satului Timisesti, pl. de
Sus-Mijlocul, jud. Neamtu, fu-
tre rnoiile Preotesti, Plaesti,
misesti, din jud. Neamtu, Un-
gurasi, Stanislavesti-OtelestI
Boureni, din jud. Suceava.
A fost proprietatea mAnasti.
rei Neamtu i inchinan Mitro-
polla de Iasi, starea I-a. Pe cu-
prinsul sAil se aflà. o singurl
casA mare, in care aa locuit
niste calugárI, pe timpul cind aici
eraa vIcarilie i tirlele de ol ale
mAndstird. Asad cladirea este
aproape dArIpanatä i locuta
de calugArii cari tin grAdinArii
pe u-upul mosier.
Suprafata mosid Buzati e de
429 hect.
BuzAelul, pilla, in jud. R.-Slrat,
pl. Rimnicul-d.-j.; izvareste de
pe teritoriul comund SAlcioara,
o udd In partea de V., primeste
piriul Valea-de-la-Humg si se
varsI in piriul Valea-
lingä locul Trei-Movile.
Buzfielul, piritI, in jud. R.-S5.-
rat, pl. Marginea-d.-j.; izvoreste
de pe teritoriul comund Gu-
llanca, trece prin cdtunul A-
riciul, primeste pfriul Puturoasa,
ce trece prin cAtunul Gulianca
si se varsa in riul BuzAti, pe
stinga luI.
Buzäeni, vale, in pl. Borcea, teri-
toriul corn. Ceacul, jud.
Buzaul, numit ast-fel dupg,
riul BuzAul, care fi udA in tot
lungul slii, situat In partea cen-
tralà i nordicA a tare!, intin-
zindu-se filtre 230 44' si 24"
56' longitudine orientald si 'futre
440 46' si 45 si 47' latitudine
septentrionald.
BUZÄUL (JUDET)
Numirea de BuzAti, multi o cred
a fi de origina slavonA, de la
cuvintul Boza.turbure, ceea ce
ar coincide cu faptul cA apa
rtului Buzlul curge mal tot-d'a
una turbure. Numirea ins6 e
ante-slavA, ante-gotd si ante-ro-
man5.. Pentru prima °ara cu-
vintul BuzAil se intilne. te in a.
nul 372 p. Ch. (Epistola ecle.
siae gothicae. Vez! Sinca!, aCro-
nicay, ed. II, anul 372, pag. 89
sub forma Mouactiov Muzau.
Vez!: Colectie de vietile
Constantinopole, 1845, IX,
p. 55: (Sta Toryco gppov ezúttov
el; TeN norctlibv Mouactiov, %al
paXinsec. etc. Vez! Xeno-
pol: dstoria Rominilor», vol. I,
p. 303. Vez! Erbiceanu : (Isto-
ria Mitropolid Moldover si Su-
cevei», prefata p. XVI). Forma
Muzei nu poate fi de cft saa
o alteratiune a cuvIntului Buzar',
stiut fiind, cA Grecii, neavind
sunetul B, il reprezinta prin
in transcrieri p s'a omis, ra-
miind numai m i de ad Muzdu
in loe de Buzga ; saa cA m in
decursul timpului a trecut
b, analog: Eleemosynarium
'EXellp.oatín.Mosinarium= Bu-
sunaru. Semnificatia cuvintuld
nu se cunoaste lita. Opiniunea
lui Dionisie Fotino (Iatoptx
raXat xtac, vol. III, p. 196),
cd Buzgul, dupa Geografia
Ptolomeu, s'ar fi numit In ve-
chime Napuca, e gresitl. Se
stie, cd cetatea dacicA Napuca,
era unde e Clujul actual (Gr.
Tocilescu tDacia inainte de Ro.,
mili», p. 69 si 77). Aceastl
eroare a lui Fotino a vulgari-
zat-o Genilie In a sa Geografiel
din 1835, p. 201, de la care a
imprumutat-o top' cîÇT ail
scris in urma Geografia Tire!.
Limitele.Limita acestui
det. la N.-V. Incepe din muntele
TAtdrutul, care face hotar-Intre
jud etel e BuzAa, Prahova.11 Tran,
stizAUL (AIDED
silvania, inainteaza putin spre
S. la plaiul BiteI, unde se curma
piriul Crasna, punct nurnit
Curmatura-Crasner si de aci
continua pe albia acesteI ape,
pana la varsarea el' In rful Bu-
zaul (distanta io kilometri). De
la Gura-Crasnelf, hotarul se lasa
pe albia riuluT Buzaul pana la
Cheia-CordUnuluI, punct unde
riul Buzaul intra in judet (dis-
tanta 3 kilometri), trece dui
si se dirige, descriind un arc,
spre Nord-Est, prin punctele
Stinca - Cheet Plaiul CerbuluI,
Tabla Ched (distanta 1500
metri), Zimbrul, muntif Bota-
Mica, Bota-Mare si Poiana-din-
Cale, apoI se lasa putin spre
Sud si merge pe seaua mun-
teluT Surducul, pana da in Iz-
vorul-SurduculuT (distanta t2 ki-
lometri) ; apoT o la pe cursul a-
cestuI iiVor pana la varsatura
luI in rful Bisca Mare (dis-
tantA 3 kilometri) ; de aci se
lasa pe apa Biscer- Marl in jos,
pana in fata gurir izvoruluI
Pitac-Patac (distanta 6 kilome-
tri), unde este punetul de
si
despartire al plaiuluI Buzaa de
plaiul Pirscov. De ad se dirige
drept spre N., pe albia. izvoru-
luI Pitac-Patac, Ora in dreptul
munteluI Hosszucos, peste care
trece in linie dreapta i dA in
albia izvorulul Bisculita, tri fata
guriI izvorulur Coriitil, trece iz-
vorul Bisculita si o ja pe izvo-
rul Coriiul pana la sorgintea lui;
urea apoI peste plaiurI l, pe cul-
mea dintre muntif Cortiul si
lesiul; merge pana in virful mun-
telul Balescu (distant5. 12 kil.);
de ad i coboara la sorgintea pir.
Cilianosul si merge pe albia sa
pana la varsatura lui in piriul
Bisca-Mica (distanta 12500 m.) ;
apor urca putin spre N. pe al-
bia BisceI-MicI si se abate spre
E. pe cursul izvortiluI Magya-
rosbocor, pang. la sorgintea luI,
56 760 Mat lc Patio ou 6eogralfc. 101. 11
97
de unde urea peste seaua mun-
téluI Thetura, (distanta 6500
metri), punct care separa tot
de o data plaiul Pirscov de
plaiul Sank. Diti muntele TA-
ietura se lasA putin i, intilnind
izvorul Sttna-Giurgiulul, merge
pe clirisul pan5. la intlInitea sa
cu Izvorul-Giurgiulul, apoI o ja
pe albia acestuI izvor, spre N.,
pana. in poalele DealuluI-Negru,
urea pe culmea sa i ajunge in
virful munteluT Giurgiul, punc-
tul eel maI de N. al judetuluI,
care face hotar intre Buzati, Put-
na si Transilvania.
La N.-E. si E., hotarul, 'Mee-
pind din muritele Giurgiul se
lasa in jos, Cu o mica. Inclinare
spre E., pi-in muntif : Musa-Mare,
Musa-Mica, Vetrilele, Neharna
Platra-SecuiuluI, de unde face
un arc spre N., trece pi-in pis-
curile Paltinul si Nerezul, face
o curba spre S., trecind ptin
muntele Furul-Mic, apoI urea lar
spre N. in muntele Fui-ui-Mare,
numit de obiceiti : La-TreI-Ho-
tare, fiind-ca formeaza limita In-
tre judetele Buzati, Putna si . -
Sdrat, i unde se termina veci-
natatea Buzauld cu jud. Putna,
incepind de ad i inainte a se in-
vecina nurnaT cu jud. R.,Sarat.
Din muntele Furul-Mare, hota-
rul se lasa in jos prin poalele
FuruluI - Mare, la Stina - Vrince-
neasca., a Paltinenilor i ajunge
la Beleiul, o strimtoare de sand',
de unde isf la nastere piriiasul
Recea, numit i Fundul-Rimni-
celuldf ; apoI o la pe albia aces-
teI ape, avind la dreapta muntir
Martinul si Macesul, pana la var-
satura cl In riul Rfmnicul, in poa-
lele munteld Curcubeta-Mare, la
punctul nutnit Urzicaril; de
merge pe dui Rimnitul, avind
pe malul drept : Curcubeta-Mica,
Muchea -Biseticuter, izvorul S5.-
ratelul si Podul-Coiter ; din dtep-
tul PodultiI - CoiteI pArgse.$te
www.dacoromanica.ro
BUZÄUL (JUDBT)
albia riuluI Rimnicul si pe la
Nord de cdtunul Plavetul trece
Bisoca, descrie un arc
spre Sud-Vest si aju rige peste
plaital in virful munteld Bisoca
de aci se urea spre N.-V. pi-in
muntin Locusta, Piscul-Mindru
Muchea-1u1-Tutuiti (Vitful-Di-
nuluI), de unde se lasa drept in
jos pi-in culm ea dealurilor: Carp e-
nul, al-CumetriI, Goicelul, TAta-
rul, Caratriaul, Cimpulungeanca,
Hamocioaeasi niuchile :
Licoi, Gardoaea, Motohani
Richitele, unde intilneste riul
Cilnaul ; urmeaza cit-va pe albia
acestuia In jos, pana unde acest
patrunde in sinul judetuld
si de acolo se dirige spre E.
spre Crucea-Comisoae, avind de
limita mosia Zoita, din R.-Sat-at;
de ad i se guseaza in dreptul Mo-
vilef-luI-Berbecel, apoI se urea
spre E., facind o mare proe-
minenta, eu o mica inclinare
spre S., pana la com. Cochir-
leanca, MoVila-Pirlita, invecintn-
du-se cu hotarele mosiilor din
Rimnic : Costieni, Zidui, Soea-
riciul, Balaceanca si Robeasca.
De la Movila - Pirlita, hotarul
face o mare curl:4 spre S.-V.
ajunge la lacul Costeiul, pe
apa catuia merge pAnA In riul
Buzaul, unde inceteaza a se mar-
gini cu Ritunicul i incepe ve-
cinatatea sa cu jud. Braila. Ho-
tarul BuzauluI, dup. ce atinge
apa riuluI Buzati, merge cite-va
kil. pe albia sa, pan& in mosia
Mosesti, unde trece .6.11 si se
lasa spre S. limitindu-se pana
In dreptul com. 131Ihacul, com.
Cotul-CioriI, ca mosia Vizireni ;
de ad, fdcind o mare intrare
spre V. si S,, In linil mixte,
trece pe lingl movila Singurul,
Inainteaza lar spre E. si ajunge
in albia Auld Calmatulul, inve-
cinindu-se ca hotarul mosid Ru-
seta', Dupa ce trece CalmAtu-
iul, hotarul se lasa. in jos, In-
13
 BUZ'AUL (JUDET)
clinindu-se putin spre V. si
marginindu-se tot cu mosia Ru-
setul, pana in dreptul padureI
Macoveanca, com. Padina ; face
apor o mare proeminenta spre
E. In linif drepte, rhärginindu-
se cu hotarul mosief Jugureni,
se lasa in jos facind un unghia
ascutit i limitindu-se cu mosia
Ciocile, ajunge in fine la Mo-
vila-Ciocilor, punctul cel mal de
S. al judetuld, unde inceteaza
vecinatatea sa cu jud. Braila si
incepe a se hotart cu jud. Ia-
lomita.
La S., incepind din Movila-Cio-
cilor, hotarul merge drept pana
In hotarul mosid Colilla, avind
de limite, despre Ialomita, hota-
rele Balasesti, Ciochi-
na, Reviga si Cazanesti. De la
Colilia, se urea lar spre Nord
pana. in hotarul mosief Balaciul,
apor se lasä in jos pe hotarele
Pitisteanca, Rogozul
saa Groaza, Grindul, Grindasul,
unde formeaza un unghia si se
ridica spre N.-V., in linif frinte,
Ora in dreptul com. Boldesti,
avind limita hotarele mosiilor :
Sf. Gheorghe, Brosteni-NoT, Bal-
dovineasca, Stejereasca, Girbo-
veanca, Man asi a, Apostoloche an-
ca, Dudeasca i Jilava, unde se
termina hotarul cu jud. Jalo-
mita si Buzaul incepe a se in-
vecina Cu j id. Prahova.
La V., hotarul incepind de la
com. Boldesti, face o mare proe-
minenta spre V., formata din
mal multe curbe i limitata. de
moiiIe Salcianca, Cioranca si
Fulga, merge apoi pe hotarul
Fulgif pana. in dreptul laculuI A-
marul, face o mare intrare spre
E., apoI ese jara si se dirige
spre N.-V., pe lingd com. Baba-
Ana si Mizilul, invecinindu-se
cu mosiile : Conduratul, Fintine-
lele, Ghenoaica i Vadul-Sapat ;
de aicf o ia pe valea Risnitef
pana sub com. Calugdreni, face
www.dacoromanica.ro
98
o intrare spre E., in dreptul
com. Jugureni, apor incepe a se
urca spre N. pe colina Piscul-
Pietros si pe hotarul Mirestilor,
pana &I in albia riuluf Cricovul ;
trece riul si se ureä pe valea iz-
voruluI Calugarul (Circiu ma-So-
fronia) pand in Butuceanca, co-
muna Singerul. De ad, hotarul
se urea pe muntele Runcul, mer-
ge prin marginea cat. Craciu-
nesti si Buda, comuna Cizlaul,
pang ajunge in Virful-CocioabeI,
se lasa. pe plait"' si urea In mun-
tele Gilma; de ad, facind o
mare proeminenta spre S. - V.,
peste plaiurf, ajunge in muntele
Salda, apoI in Virful-Grosilor,
de unde incepe a urca spre N.
prin muntif : Tatulesti, Trenul
si eaua-Draculur, atingind pro-
prietatea Carbunesti si dind in
apa Zeletinul. Din Zeletin, ho-
tarul merge prin : Scurs ira, Va-
lea-Ciinilor (La-Piatra) si se lasa
In obirsia vaeI Catina, de aci
urca Slemnea-Dealulur, pana in
muchea Dubanuluf, trece prin
muntele Tisele (La-Pietrile - In-
fundate), face o curba. spre E.
si dà in muntele Piatra-Rotarier si
de ad i in apa Stimniculuf (pi.
riulBatrineanca), de unde, inch-
hindu-se putin spre N.-V., mer-
ge in muntele Carafte, zis si
Piatra- Rotarief, in dreptul pis-
culuf Muratoarea, hotarul Ro-
ma, urcd-pe Piscul-CiocirlanuluI
si Virful-Calugarului, facind un
unghia, intrá putin spre E., trece
pe la muchea mare a Brade-
tului, se lasa pe valea ColniculuI
si merge la Piatra-Infierata-din-
tre-Biscr, la poalele muntelur Ple-
sea, unde trece Bisca-fara Cale
si o la pe albia Biscif-cu - Cale
pana la izvorul Bisculita ; urea
pe Bisculita in sus pana la Ma-
gura-CarpenuluI, apoI, dupa ce
merge cit-va pe plaiu, se lasa.
In jos si da in albia riuluf Si-
riul, trece Siriul si urca pe va-
BUZÄUL (JUDED
lea Tatarulur, pana in muntele
Tatdrutul, de unde izvoreste
unde se termina. si hotarul jud.
Buzaa despre Prahova.
Limitele jud. Buzati n'aa fost
tot-d'a-una cele actuale, ci ati
fost supuse la diferite modifi-
can. Asa In 1828, jud. Braila
incetind de a me fi raja tur-
ceased, comunele : Faurei, Ru-
setul i Strimbul, carol pang adi
tinusera de B izati se alipesc
Braila ; lar comunele : Babeni,
Racoviteni, Nisipurile i Mose-
sti, Rimniculur - Sarat. Cu des-
fiintarea judetulul Sacul (1842),
Buzaul a crescut foarte mult in
teritoriu, alipindu-i-se : pl. To-
hani i plaiul Buzau, care fa.-
ceaa parte din desfiintatul ju-
det Sacul. In una delimitareI
frontiereI din 1888, 1 s'a mar
adaugat inca cam 4300 hect.
Conturul acestui jud. nu se
poate raporta la nicI o figura
geometria.; totu§T dacd vom uni
prin linif drepte : M. Giurgiul,
punctul cel maI de N. cu Mo-
vila.Ciocilor, punctut cel
de S.; apoi Movila-Ciocilor, cu
cat. Gradistea, com. Boldesti;
cat. GI adistea cu M. Tatarutul ;
Tatarutul cu M. Giurgiul, jud.
va lua forma until trapez, pre-
zintind cea mar mare lungime
de la M. Giurgiul pana la Mo-
vila-Ciocilor si cea maI mare
latime de la M. Salcia, com.
Cislau I, pe hotarul Prahovei, pana
la movila Pirlita din com. Co-
chirleanca.
Din actele de proprietate ale
mosnenilor din com. Nehoiasul,
rezulta cA vechiul hotar al Bu-
zauluI despre Transilvania era
ast-fe!: De la varsatura
Crasna in Buzau urca spre N.
pe albia rîului Buzaa pana la
gura pirluluI Crasnita i mergea
pe aceasta apa pana in mun-
tele Bota Mare. Acest teritoria,
coprins ¡litre dui Buzau', piriul
BUZXUL (JUDED
Crasnita i muntiT Cheea si Bota
a fost cotropit de Austro-Un-
gana de pe la 1700. In timpiT
maT apropiatI Austro-Ungaria nu
s'ad multumit nia Cu aceasta
limita, cea stabilita actualmente,
ci a volt O. se lase $1 mar spre
S., pe albia pleiuluT Artagul
in conformitate cu aceasta do-
rinta s'a fixat hotarul $1 pe har-
ta austriaca din 1856. Certele
ivite in tre mopeniT NehoesenT
PaltinenT cu UnguriT all dat
nastere mal multor anchete, care
de drept, neau recunoscut
frontierea pana in Virful - Bo
telor ; de fapt insa tot UnguriT
beneficiad de ace$tT muntr, pas-
clndu-T si mal cu seama taind
pad trile de tisa, brad ro$u,
lemn atit de clutat in industria
Transilvanier, pana dud padu-
durile all fost aproape extermi-
nate, crescind in locul User, mes-
teacani. Ca O. se pule capat cal-
cantor, colonel I. Cucitorescu,
pe end comanda regimentul
din Buzad, a indemnat pe mal
multI dorobantT, monea din
Nehoiasul, salt faca ferastrae
pe apa Artagula, i a$a din
1881, calcarile Ungurilor au de-
venit mat anevoioase. Totu0
insa, comisia de delimitare din
1889 a gasit cu cale ca O. cum-
pere acest teritoriu ill supra-
fata de 1510 hect., de i curat al
Romlnilor, de la UngurT, pentru
suma de 78720 fiorinT.(0Monit. o-
ficial , No. 9 din no Aprilie I 888).
Muntele Balescu, pana la de-
limitarea din 1888, tinea de
Transilvania, lar frontierea ve-
chid mergea din poalele M. Ba-
lescul, peste plaiurT, pa.na in izvo-
rul anoaga, apoT apuca cursul
acesta izvor, pana. la varsarea
sa in piriul arsa-Mica. $1 pe
Birsa in sus pand in M. Giur-
giul. Muntele Balescul i Bales-
cutul, addugindu-se acum Bu-
zaula, jud. a c4tigat i aci o
99
tntindere in suprafata de 2800
3000 hect.
In harta austriaca hotarul in-
tre judetele Buzad i Rimnicul
e gre0t, l aceasta gresala a
reprodus-o apoT totT cartografiI
geografir : In harta austriaca
hotarul e tras din muntele Fu-
rul-Mare, drept in Podul-CoiteT,
adaugind cu modul acesta ju-
detula Buzati, muntiT : Carim-
bul, Virstele i Piatra-PeneT, care
tot-cl'a-una all tinut de jud.
nicul. In aceasta regiune hota-
rul BuzduluT n'a trecut nicl-o-
data peste izvorul Recea i fiul
Rimnicelul.
O alta croare este in dreptul
com. Lapowl, unde mo$ia Bu-
tuceanca din com. Singerul, ju-
detul Prahova, se $uiaza foarte
mult spre N.-E. si patrunde mult
in jud. Buzati, despartind cat.
Laposul de cat. Lapo$elul. Tot
o asemenea croare e facuta in
dreptul com. Glodeanul- Sarat,
unde mo$ia Sdlcianca din Pra-
hova inainteaza In jud. Buzad
pana tinga. lacul Cufuritul.
Limitele Buzaula despre Pra-
hova, in dreptul com. Chiojdul-
din-Bisca incl nu sunt defini-
tiv fixate, din cauza ca locui-
toriT sunt in devalma$1e cu mo$-
nenif din comunele Chiojdul -
Mare si Batrina, din Prahova ;
neterminabilele procese mope-
nest/ fac ca partT marT de mo-
$ie sa treacd clnd la uniT, dud
la altir: din aceasta cauza, multe
proprietatr din Prahova sunt im-
puse la foncierd in jud. Buzad
0 vice-versa.
Suprafala. Supraf. jud. Buzad
este de 494313 hect., ceca ce
face sa ocupe al 5-lea loc intre
judetele Ora in privinta intin-
dera. Din aceasta suprafata.:
204040 hect. sunt arabile, 117906
padure, 35389 fineatd, 75604
izlaz, 4874 livezT, 10671 vir
45918 sterp.
www.dacoromanica.ro
BUZXUL (JUDET)
Relieful judelulu. Judetul Bu-
zati, ca i tara din care face
parte, prezinta aspectul unuT
vast amfiteatru, a cara arena
o formeaza $esurile, iar treptele:
dealurile, colinde $i muntiT, earl
merg din ce in ce ridicindu-se
de la S. spre N., pana dad in
frontiera Transilvaniei. Mara de
aceasta, terenul sad, in partea
$esurilor, mal are o inclinatiune
de la V. la E., ceea ce face ca
toate apele care ucla acest ju-
del, O. decline, mal mult sad
mal putln, spre E., in loc de
a continua curgerea lor spre S.,
dupa cum IT primesc directiu-
nea, cind es din muntl. Aceasta
accidentare a terenuluT variaza
de la N. spre S., intre 1753 m.
(muntele Penteleul) 0 67.32 (Mo-
vila-Ciocilor); lar de la V. spre
E., tare 139.9 (Mizil) 0 27.5
(com. Cotul-Cioril).
La prima vedere, teritoriul
acestuT judet s'ar putea divide
in doul partl, bine distincte :
zona sesurilor 0 zona munti-
lor ; dar tinind seamd de ina.1-
timI, de constitutia geologica a
terenuluT, de felul productiuner,
etc., zona muntilor se poate
sub diviza in treT regiunr: regiu-
nea dealurilor, regiunea coline-
lor i regiunea muntilor pro-
prid-zi$T.
Zona sesurilor ocupa. dota
din cincT partI din teritoriul ju-
detuluT, cu o suprafata aproxi-
mativa de 215 hect., prezintInd,
din poalele dealuluT pana la ex-
tremitatile judetuluT, o vasta dm-
pie, care se continua in jude-
tele Ialomita si Braila, Ora in
Dunare, Intrerupta icT si colea
de nenumarate movile, cu care
e semanata, precum si de ma-
lurile riulur Buzdul $i
ceca ce face ca $esul Intre
aceste cloud riurI sa ja forma
une vaste albir, acoperita in
mare parte de nisip, saraturT,
13117,XUL OUDET)
smIrcurf, stuf, etc., din care cauza
e si maT putin fertil. O alta' al-
bie formeazd. rîul Istául, de si
maT putin insemnata, dar prezin-
tind terenuluf agricol aceleasf in-
conveniente si supusa cite o datà
si inecAciunef. Cu toate acestea,
zona sesurilor judetuluT Buzdti
este una din cele maT fertile ale
tara si produce cu abundenta
de calitate superioara : po-
rumb, grîü, orz, secard, meiu
rapitd.; are finete, izlaz i pd-
durf multe.
Zona munfilor. a) Regiunea
dealurilor, de i nu se poate
circumscrie in limite fixe, tiind
mnsà compt de productiunT, de
InaltimI si de constitutia geo-
logica a terenuluf, se determind
ast-fel : la N., incepind din Va-
lea-Unghiuluf, limita el merge pe
albia r. Nifp-covul pdnd in dreptul
com. Tisdul ; de aci se dirige
spre N., pe izvorul Tisdul si Va-
lea-Largä. (cdt. Viperesti), pAnd
da in albia riuluT Buzad, merge
putin in jos pe albia sa si trece
Buzdul in dreptul com. Pirsco-
vul, de unde o la spre N. pe
valea SdrAteluluf - Baldnestilor,
pAnd in com. Trestia ; de aci
se dirige spre E., trece pe la
poalele munteluI Balaurul si a-
junge in albia riuluf Slanicul ;
se 'asá pe Sldnic in jos pana'
la com. Aldeni si peste muchl
urca la Virful-Mare, trece pe la
N. comunelor Bdesti i Blájani,
ajunge la com. Vadul - Soresti,
la gura 1-11rbocel. La S. limita
ar fi soseaua nationald Buzdu-
Focsani, daca aceasta nu s'ar de-
parta Cu 3-10 kil, de poalele
dealurilor. Sc poate exclude din
aceastA regiune: muntele Istrita,
cu continuatia sa Strihani, n'un-
tele Ciolanul, Cu cubninatia sa
Cettituia si cite-va dosurI de pe
Valea- Niscovuluf, acopen te de
pAdure. Se poate ad'auga insu.
valea riuluf Buzdri pg.nd in com.
www.dacoromanica.ro
100
PAltineni, fiind-cd pe coastele
el' permite cultura viteI pAnd
In acest punct nordic, de si nu
tot-d'a-una cu o complectd reu-
sita ; de aseinenea valea r. Sil-
nic, p'And In coin. Vintild-VodA.
Aceastd regiune are o s'ipra-
fatd aproximativa de 65000 hect.
acoperite cu vii, livezT,pomI fruc-
tiferf, grddinf de legume, cere-
ale, precum: porumb, putin grid,
orz, alac si alte plante din mica
cultura. Pdclurile ocupd cam a
4-a parte din aceastà suprafatd.
b) Regiunea colinelor se mdr-
&este la S. cu limitele de N.
ale regiunef dealurilor, iar la N.
se desparte de regiunea mun-
toasd prin urmAtoarele puncte:
la V., incepe din poalele mun-
teluT Plesea, trece pe sub poa-
lele muntelut Plescioara, apoT,
pe Valea-Cdtiazuluf, da in dul
13uzda, merge pe albia riuluf
BuzAti in sus pand la vdrsitura
riuluI BIsca - RozileI, inerge pe
albia Biscel pdnd in Valea-Largd
(com. MIljetul); urca pe aceastd
vale pdnd in mun tele Virful-Oaef,
se lasa putin pe Valea-StAnilef,
urca' In Virful- elef si, pe la V.
de com. Colti, da in Valea - Si-
biciuluf ; de ad i urca muntele
Gornetul, *rige in muntele
-Junculuf si, pe Alunis, dd
In inuntif Martira i Crucea-Spd-
taruluf, de unde se indrepteazd
prin muntif Arsenia si Ivanc-
tul, ajung-e la muntele Rosul,
in albia riuluf Skinicul, trece
Sldnicul pe la poiana Terca,
apoT pe la poalele munteluf Bra-
zdul si, pe la N. de cdt. Buste
(com. 1V1inzdlesti), dd. in Pirita-
SghiabuluT; se !asá. putin in
Sgiriabul si urcd pe muntele Bi-
soca parid intiltieste valea Pc-
cenega, unde se termina limita
aceste regiunf. Suprafata regi-
rme! colinelor, cu o intindere
aproximativa de i r0000 hect.,
este Intreruptd adesea si de
BU7AUL (JUDET)
muntf a cilror indltitne trece
peste t000 metri. Productiu-
nile principale sunt ; porumbul,
livezr de prunf, pomf fructiferT,
finete, izlaze si intinse padurT.
c) Regiunea muntilor propriti
zisT se coprinde intre litnitele
de N. ale regiuneT colinelor
frontiera. Suprafata el aproxi-
mativA este de 100000 hect.,
acoperita In mare parte de vaste
si seculare pddurf, in casi bra-
dul ocupd primul loc, de finete
si izlaze i In cit-va de sttncf
si piscurf fortnate din pietris.
TotusT mica cultura a patruns
panà in vdile cele mal ascunse
si ciliar in poalele Penteleuluf
se vAd holde de porumb,
Veiile. Numeroasele va ce se
afla In judet contribue foarte
mult la rnodificarea si varieta-
tea reliefuluf sAti. Vom mentiona
pe cele mal principale, dupa or-
dinea mdrimef Valea-Buzauld,
una din cele mal' frumoase ale
tdrel, Valea - SlaniculuT, BIsca-
RozileT, Bisca-Chiojduluf, Nisco-
vul, SdrAtelul -Baldnestilor, Va-
lea-SibiciuluI, alnaul, SdrAtelul-
Bercif, Siriul, ghiabul, Neho-
iul, Artagul, CAsoca, Harhadaul,
Catia5ul, Cricovul, etc., din care
unele udate in permanenta de
apa izvoarelor, ce se aduná in
albiile lor, iar altele carf n'ad
apd, de cit in timpul ploilor
al topireT zdpezei.
Orografia ci ipsoinetria. Mun-
ti! Buzdului, de si nu se disting
mult prin inältirne, sunt totusT
din cef mai insemnatI al tAreT
p1-in vastitatea pddurilor, exce-
lenta pdsunilor, , avutiile mine-
rale si prin frumusetea lor. Nu-
maT putinf dinteinsiT sunt bine
cunoscutI, iar restul nu-sT desco-
copere misterele de clt pdsto-
rilor i prea putinilor caldtori.
Ace5tT muntl, dupa' apele carl
le udd poalele, se pot grupa in
19 serif mal importante
BUZÄUL (JUDET)
MuntiI Siriulur, coprinsI
intre apele : Crasna, Valea-TA-
taruluI, Siriul si Buzan', ocupa
partea de N.-V. a judetuluI
culmineazà in piscurile : Tata-
rutul (818 m. indltime), Mallia,
Bockna (1200 m.), Fetele (1675),
Curul-MunteluI (1416), cu ra-
mificatir mai insemnate : Picio-
rul-BaliI si Plaiul-Bite. TotI a-
coperitI de pdsunr si padurI.
fi) Muntir ChiojduluI, coprinsI
filtre apele : Bisca-Chiojdulur,
Siriul, Buzaul Valea-Muscelu-
luI, cu virfurI insemnate :
Monteorul (1408 m.), Stevia
(1305 m.), Cumpenele (1170 m.),
Impistritul (1094 in.), Virful-Sti-
ner (1020 m.), Pitica, Plescioara,
Spedisul - Neholulni, Caraftele,
Catiasul, Piatra-CorbuluI, Titila,
Ripa-Feter, Olteanul-Mare, 01-
teanul-Mic, Roma, Manta, Vir-
ful-Lerif, Predealul i Magura.
Toti acoperiSI de fineaSa, izlaz
padurI ; citr-va sunt stincosT.
La poalele lor se cultivá pomiI
fructiferI si porumbul.
Teisul, coprin$I 'futre Bisca-
ChiojduluI, Valea-MusceluluI si
riul Buzdul, cu culminatiunI maI
insemnate : Cetatuia, Virful-Cl-
tine1 (817 m.), Balosinul, Coli-
nul (567 m.), Virful-FeteI, Poe-
nari, Cornetul, Malul-Pieii si Zd-
puselul. Mare parte sunt pie-
trosi. Cea mal mare parte sunt
acoperitI de pddurI; altir sunt
acoperiti de livezI, finete si se-
manaturr.
MuntiI Cislaului, coprinsI
intre Zeletinul, Bisca-ChiojduluI,
Buzaul si Cricovul. Piscurile mal
insemnate sunt Salda, Finttna-
Hotilor, Runcul, Stina-Batrind,
Pietricica , Gihna , Scarisoara ,
Plaiul -Ungurulul si Nicovanul.
Mai totr sunt acoperitT numar
de padur1 si in cit-va de livezI.
In poalele NicovanuluI reuseste
si visa.
Predealul BuzduluI, coprInsI
101
'filtre Cricovul, Niscovul si Bu-
PiscurI maT insemnate sunt:
Glodul, Virful-BraduluI, Fata -
Inalta, Ciolanul, cu faimoasa sa
culminatie: Cetatuia, Golta, Ni-
fon, Virful-CerbuluI si Liliacul, a-
poi% Poiana-BrasovuluT, Poiana-
Lupuld, Cucuiata, Pandurul, Ce-
tatea, Solnita, etc., mal toti a-
coperitl de paclurT, lived de pru-
viI si semanaturT. sunt
nisiposT sati pietrosi i aproape
sterili.
Muntii IstriteI, coprinsi
tre 1-tul Niscovul, Valea-Scheilor
si ses. Virfuri mal insemnate
s u nt : faimoasa Istrita (755) cu
ramficatiile sale: Strihani (408)
Gruiul si Vladimirul, apon Cor-
neanul, Chilmiziul, Arhimandri-
tul, Dumbrava, Pragul i alte
dealurT care o inconjoard.. Mare
parte sunt formati din stincI calca-
roase si goale ; altiI sunt acope-
riti de päduri, vii, pornI si in
cit-va de semanaturI.
Pe partea stinga a riuld Bu-
zad, munth se grupeazd in ur-
matoarele serii :
Botele, coprinsI filtre Bu-
zdul, Crasnita si Artagul, cu vir-
furile: Stinca-Cheer, Cheea, Cer-
bul, Tabla-Cheer, Zimbrul, Bota-
Mare si Bota-Mica, me toSI cu
stincI, pasunT i paduri.
Muntir NehoiasuluI, co-
prinsItntre Buzaul, Artagul, Bis-
ca-Mare, Paltinisul i Bisca-Ro-
zild. Mal insernnati sunt : Po-
dul-Caluld ( 1446), Teharaul
(1365), Virful-Babel (1360), Po-
iana-dia-Cale, Pruncea, Spedisul-
BuzauluI, Giurca, Casioca i Ar-
sele. StincI, pasunI intinse
padurI.
z) Muntil Pältiniului, coprinsI
'futre Bisca-Mare, Pältinisul si
Bisca-RozileT, cu piscurI in-
semnate: Podul-Grecilor (1200),
Tega (1054), Monteorul,
ni§ul, Piatra-CorbuluI, Argasa-
lesti, Tentea, Piatra-Arsd, Vir
www.dacoromanica.ro
BUZÄUL (JUDET)
ful-Dracultif i Nemertea. Stincr,
fineata i päsunr.
Muntif PenteleuluI, coprinsI
tare frontiera, Bisca-Mare
Bisca-Mica, cu insemnatele pis-
Penteleul (1753), cu rami-
ficatille sale, Balabanul (1600),
Piciorul-CapriI (1543), Viforita,
Cernatul, Cursele, Zanoaga, Co-
raiul, Micläusul, Monteorul, Pis-
cunasul i Balescul. AcestI munff
sunt ceI maT insemnatI, nu nu-
mal prin indlSimea si frumuse-
tea lor, dar si prin excelenta pa-
sunilor, al caror calitatI supe-
rioare nu le egaleaza niel' un alt
munte din Sara.
k) Muntii SibiciuluT, coprinsI
futre riul Buzaul, Bisca-RozileI
si Valea-SibiciuluI, cu piscurI
mai insemnate : Sboiul (I1I7),
Virful-Oael (1092), Barbul, Sta-
nila, Martiria, ColtiI, Crucea-Spa-
tarului, Cilnaianul, Vulturul, Ci-
niile, Fulgoiul, Leurdeanul,
ful - PietreI (1320), Virful - BleI,
Stermina i Verzele. Mal top' su nt
stincosI sail nisiposI, goI i rar
acoperitI de pdsune san' padure.
Iii acestI munSI se gaseste chih-
libar.
MuntiI PanatauluI, copring
'nitre Valea-Sibiciului, Buzaul
Sargelul-Balanestilor, cu virfurI
maI insemnate: Jungul (1200),
Pänatdul, Vatraiul, Samarul, Vir-
ful-EpeI, Gornetul, opînla, Pre-
seaca, Blidea, Dintele, Virful-de-
Nimed, Scarisoara i Sarea-luT-
Buzad. MaI totI sunt acoperitI
de pasunI, fineSe, padurI si se-
manaturI.
tn) Muele, coprinsI intre Bis-
ca-Mi ca, Izvorul-GiurgiuluT,Vran-
cea i Izvorul-NeharniteI, cu vir-
fui-1 mai insemnate : Giurgiul
(t60o), Musa- Alba (Taietura),
Musa-Mare, Mu.sa-Mica., Vetrilele,
Neharna (1402), Neharnita, Chil-
miziul si Piatra-SecuiuluI. TotI
s Int acoperiSI de pasunI intinse,
de padurI i intru cit-va stincosl.
 13UZAUL (JUDET)
n)MuntiT Goide$tilor, coprin$1
intre Bisca-RozileT, riul SlAnic,
SdrAtelul-BAIAne$tilor, SdrAte1u1-
13ercil i Valea-Stupinef la S.,
cu virfuri maT insemnate: RAz-
boiul, cu frumoasele sale rami-
ficatiT : Mortatul, Vi$anul, Biz-
dadeaua, Tigva, Fulgeri$ul, Brin-
zea $i Tainita ; apoT Arsenia,
Ivanetul (r 176), Ivanetul-Mic,
FArimicioasa, Scobita, Curm5.-
tura-Purceilor, etc., maT totT stin-
co$T, lar uniT acoperitl de p5.-
$unr i pAdurT; la poalele lor se
cultivd porumbul.
o) MuntiI TrestioareI, coprin$1
intre SArdtelul-BAldne$tilor, SA-
rAtelul-Bercir, Slänicul la N. $i
riul Buzdul la S. Aceastd se-
rie, plecInd de la Fundata, se
bifurcA o parte spre S. si cul-
mineaz5. In virfurile Mdgura,
Boziorul, Dilma, Stoicana, Za-
podia, Piatra-NegosineT, Rota-
nul (783), oimul, etc., iar alta
spre N. culmineazA in virfurile:
Mociarul, Pitigoiul (817) i Cer-
chezul. CeT de N. sunt formatT
In mare parte din pdminturT albe
goT ; ceT de S. insl sunt a-
coperitT de pA$unT, pAdurT si in
cit-va de lived $i semdraturI de
porumb. AceastA serie e foarte
bogatd in substante minerale $i
mar cu seamd in sare; in eV-
va se gdsesc multI psilodontl.
Muntif CociT, coprin$T in-
tre 11'111 SlAnic, SdrAtelul-BerciT
$i riul Buzdu, ca vîrfuri maT In-
semnate : Coca (671), Umbra-
relul (815), Bocul, Imprumutul,
Ocea, Grabicina, Corbul, Ba-
laurul (490), Bostucana, Moara-
de-Vint, Siminocul 5i Sdpoca.
atI-va sunt goT, dar cea mare
parte sunt acoperitT de fineatd,
p4unT, livezT, vil, Wuxi $i se-
mAndturT, Sunt avuti In sub-
stante minerale, lar citT-va au
salze.
r) MuntiT Lopdtarilor, coprin$T
Intre rlul S15.nic, Izvorul - Secu-
www.dacoromanica.ro
102
iuluT, ghiabul i Recea, cu vtr-
furl insemnate: MAce$ul (1355),
Brazeul (1229), Cire$ul (1166),
Curcubeta (1092), Piatra Secu-
iuluT, Paltinul, Nerezul, Furul-
Mare, Furul-Mic, Martinul, MA-
lu$elul, Muierea, Cheea, Runcul,
Grunjul, etc., carT se disting nu
numai pi-in mArime, dar si prin
sAlbAticie; uniT sunt stincosi, lar
altiT acoperitr de pdsunT i pd-
durl. In clt-va sunt avutT $i in
substante minerale $i mar ca
seamd in sare $i ape sulfuroase.
Muntir BisoceT, copring
Intre 1.1111 Slänic, Rimnicelul,
ghiabul $i valea Pecenega. MaT
insemnatT sunt : Bisoca (960),
cu ramificatiile eT, apoT colinde:
Veveritele, CetAtuia, Vornicul,
Papa, Ripa-AlbA, Ghizdita, etc.
Mar totr au pd$unr i pAdurr.
Muntif SlAniculuT, coprin51
intre Pecenega, hotarul RImni-
culuT, riul CilnAul i riul SlAnic,
cu virfurf mal insemnate: Lo-
casta, Tutuiul, Carpenul, Goi-
celul, TAtarul, CArandul, Di -
miana (484) , Cimpulungeanca
(481), Dumbrava (384), Virful-
Mare, Lazul, Bldjani i Clociti.
Mal toti sunt acoperitT de pd-
dure, finete, izlaz, viT, liven $i
semAnAturl.
Partea de S. a judetulur de
$i prezintd un vast ves, este $i
ea accidentatd de malurile rlulur
Buzdul, care se continua, de par-
tea stIngl, pdnd in com. Gavd-
ne5ti $i de malurile CAlmdtuiu-
luT, care, incepind de la com.
Costesti, se continua pe dreapta
pAnd In jud. Ialomita. Afard (lc
aceste malurT, sesul se maT In-
trerupe de nenumdrate movile,
din care unele Imprd$tiate ard
ordine, la distante maT mult sau
maT putin depártate, izolate, sau
grupate maT multe la un loc.
Altele ins5. pleacd ca raze, sau
din muntele Istrita $i, in linie
dreaptd, ajung la Durare, pe
BUZAUL (JUDET)
care o trece la Hirsova, si de
aci la Marea-Neagrd; sad din
Sdpoca, urmind albia BuzduluT,
pAnd la gura riulur CilnAul, unde
se bifurcA, apuclnd unele pe ma-
lurile CilnAuluT pAnd la cdt. Clo-
citi, lar altele, continuind pe Bu-
zdti la vale $i indreptindu - se
spre ora$ul BrAila.
Poporul deosebeste movilele
dupd mArimea i situatia lor,
pi-in expresiunile : movill, po-
pind si bAsicd. Aceste movile
se pot clasa ast-fel : a) tumule,
b) itinerare, c) telegrafice sad
puncte de observatie, d) semne
de bdtAliT sau locurT memora-
bile, $i e) hotare de mo$ir. Un
studid special asupra lor nu s'a
acut, ca O. se poatd sti cdreT cla-
se apartine fie-care din ele. Singu-
ra movild exploatatA este Clock-
lia de la Vadul-Pa$ir, com. Scur-
te$ti. Aci d. Gr. Tocilescu, in
1881, Maiu, a gdsit oseminte de
om $i de cal, precum i resturT de
arme : o sable, zdbale, scIrT de
$ea, friu, etc., depuse acum in
Muzeul de AntichitAtl. E de no-
tat, cd o mare parte din movile
incep sl dispard, fie distruse de
cdutAtoriT de comorT, carT le sa-
pd fard nicT un sistem si le im-
prd$tie; fie de agricultorT, carl
le ard si le aplaneazA.
Ridicdturile marl de pamint,
acute pe ses sad pe dealurl, le
numesc locuitoriT movile. Movi-
lele marl, situate pe vAT sad prin
stufaris, le numesc popine; lar
pe cele micT, orT unde ar fi si-
tuate, be numesc bAsicT.
Idrografia. Judetul BuzAd
e strAbAtut de maT multe ape,
care-1 udd de la N.-V. spre S.-
E., concentrindu - se in 2 basi-
nurr: al riuluT Buzdd si al rfuluf
Ialomita. Cele mal insemnate
sunt : Buzdul, care udd prin mij-
loc $i in lung tot plaiul Bugg,
Sudul plaiurilor Pirscovul i SIA-
nicul, N. - E. plAser Sdrata
131.3zIUL (JUDET)
partea de N.. E. a plAseI Cim-
puluI. Afluentif sAI mal princi-
pan' sunt: Bisca-Roziler, Nehoiul,
Valea -
SArätelul-Baldnestilor, SArl-
telul-BerciI, SlAnicul, Niscovul
alndul, care fecunda valle pe
unde trec, inlesnind tot-d'Q-datA
foarte mult comunicatia prin dru-
murile naturale ce ofer5. pe al-
biile lor. Ele, prin marile vAI
ce deschid In partea muntoasA,
¡input.: si impArtirea administra-
tiva. Partea muntoasA este ast-
fel divizatA in tref plaiurI: Bu-
zAul, Pirscovul i Sldnicul. Mal
putin insemnate prin marime,
dar foarte importante pentru a-
gricultura, sunt: CAlmAtuiul, care
udind in lung plasa ampul,
trece prin judetul BrAila si se
varsa In Dundre; Sarata, care
uc1ä o parte a plAseI SArata, a-
poi, cind prin plasa
cind prin plasa Tohani, merge
de se vars5. in eta Ialomita; Is-
tAul, care ucla partea de V. a
plaser Tohani, formeaz5. lacul
Boldesti si merge sl se verse
tot in 1.1;11 Ialomita. Pe llaga a-
cestea, judetul are o rnultime de
alte Oraje, izvoare, vAT, lacurf
si viroage, a caror descriere sunt
la locurile respective.
Geologia. Din punct de
vedere al constitutiund geolo-
gice, judetul Buzdu e unul din
cele dintiiti ale tara Se im-
pune atentiund geologilor, o-
ferindu-le cu prisosintg date nou5.
si un material foarte abund
pretios pentru scrutarile lor
inavutirea stiintd, ceea ce a fA-
cut ca sa. fie cercetat aproape
maI mult ca orl-care altul, atit
de geologii rominI, cit si de
ce! strainI.
D. Gr. tefAnescu a studiat
muntele Penteleul («Revista sti-
intifica», anul VI).
Studir s'au mal fácut de d-nif
Pilidi si Porumbaru.
103
D. Gr. C. Monteoru, prin di-
feritI inginerf strainI, a facut
multe sondagiI i studit geolo-
gice la proprietAtile d-sale ; dar
rezultatul n'a fost comunicat
publicitatd.
D. C. Botea, In vara anuld
1884, a facut o excursiune mal
prin tot judetul, si a publicat apre-
cierile sale in Anuarul Biurou-
luI Geologic», Anul II, 1884, pe
carl apoI le reproduce si d. N.
MichAilescu, in a sa «Geografie
a Romlniel».
D. Gr. Cobdlcescu, in vara a-
nular 1881, viind in Buzau, a
studiat bine vulcanii de noroI
de la Pide si locurile Inveci-
nate. («Studif geologice si pa-
leontologice», Bucuresti 1883,
p. 73-82), studiI, care se re-
peta mai in fie-care an de D-1
Gr. tefá.'nescu si eleviI sal de
la facultatea de stiinte. Tot asa
de bine d. Cobalcescu a stu-
diat i terenurile din jurul Be-
cenilor si o parte a albid sid-
nicultif (Ibidem, pag. 6 seqq.),
de care studiti s'a servit in
mare parte d. Botea in a sa
relatie despre Buzda.
I. Grupa quaternarA sail di-
luviana este foarte dezvoltata ;
ea formeaza toatA partea de
dmp a jud., si se intinde pana
sub ultimile coliae ale grupeI
tertiare, formind terase si chiar
dealuri, inaintind si in interiorul
vailor. Asa, ea se intinde pe
malul sting al Buzaulul, de la
Sapoca pana aproape de Fun-
deni, pe Valea-CilnAuld, pe par-
tea dreapta a vAd Niscovuld,
pana la Grájdana. AceastA gru-
pa. este formata din ambele sale
membre: pietrisul i lössul, une-
orl impreuna, alte-orI izolate; asa
In partea despre colinde terti-
are, pietrisul exista singur si
este acoperit imediat de solul
arabil. Lössul prezintA diferite
caractere in acest judet ; pe lin-
www.dacoromanica.ro
BUZ ÄUL (JUDET)
ga caracterul sAu propriti de
argil nisipos gAlbuiü, cu conere-
tiunI margoase.5i gaurile vermi-
forme, el devine foarte nisipos,
cum se vede spre hotarul jud.
Prahova, pe cind, din contra,
pe hotarul jud. Rimnicul-Sarat
si BrAila el devine mar argilos
negru, adevarat Cernoy Zem-
lo al Rusiel meridionale.
II. Grupa tertiarä sati keno-
zoicà este foarte dezvoltatä si
reprezentata prin cite trele sis-
temele sale : pliocenic, miocenic
eocenic.
a) Sistemul pliocenic se com-
pune din stratele cu unio, stra-
tele cu congeril i paludine, stra-
tele cu cardium si cardite
oTesiile cu bivalve.
I. Stratele cu unio se ob-
serva pe malul Slaniculd, la
Beceni, i sunt reprezentate prin
argilurI i nisipurI rosiI i negre,
rosir feruginoase, care, la Mlaca
pe Valea-VaciI, iati o mare im
portantA, intinzindu-se de la Be-
ceni, pe Valea-CilnAultif, pana in
hotarul jud. Rimnicul, iar in
partea despre riul Buzati, spre
Valea-Josenilor, la Joseni in sus,
pana aproape de Scortoasa, si
lipsind cu totul pe partea dreap-
tä a BuzAuld.
2. Stratele Cu congerif si pa-
ludine ocupa o intindere foarte
mare ; ele se aratd: pe Valea-
Släniculur, la Gura-Dimiener; lin-
gd Beceni, pana la PetrAchesti;
pe Valea-Josenilor, la Policiori,
pAnA la valea Baligoasa ; pe Va-
lea-BuzduluI, incepind de la R5.-
testi in Valea-Pirscovuld si con-
tinuindu-se pe partea sting5. a
BuzAuluI, prin RusiavAtul si Te-
ga, pana in Valea- SibiciuluI;
lar pe partea dreapta a riuluI
de la Palanca, In fata vAer Jo-
senilor, prin Scarisoara, Bisceni,
pana in Valea-CupuluI; pe Bis-
ca-Micl, de la BIsceni pana apro-
ape de Colnice ; formeazA intre-
BUZXLI (JUDED
gul basin al Niscovulul, de la
Grajdana, pe riá in sus, pana
la Tisati, coprinzind basinul de
la Sarata $i mar toate podgo-
riile jud. pana la Ceptura.
Aceste strate sunt repre-
zentate prin argiluri cenusiT,
unele plastice, altele ni-
sipoase $i foarte avute in pa-
ludine i congerir $i cite-va alte
bivalve ; prin nisipurr galbene $i
cenusiT, asemenea fosilifere; prin
cite-va gresiI albe i galbuI con-
geriane, asezate aci pe stra-
te gipso-margoase, ca la Tega
$i Sarata, ad i pe strate cu Car-
dium, ca la Coca $i Petra-
chesti, aci pe strate sulfuroase,
ca la Valea-SibiciuluT $i Valea-
Lupulur, pe Buzág si la Bis-
ceni-d.-j., pe Bisca-Mica. Sunt
acoperite de strate cu unio la
Mlaca, pe Slanic, $i in Pod-
goriI. Ele coprind toate exploa-
tatiunile $i culcusurile de pa-
cura' din acest judet.
Stratele cu nisipurr cu
Cardium si Cardite apar la Pe-
trachesti pe Sla'nic 5i formeaza
basinul lignitulur de la Coca pe
aceasta vale, unde iaá o dez-
voltare foarte mare : pe Slanic
in sus, pana aproape de Vin-
tilä- Voda; pe Valea-Josenilor
pana. la Policiori ; pe Buzati,
de la Palanca pana aproape de
Cislaul, tiindu-se continuti sub
stratele cu paludine, sub care
se afunda la Ceptura si Rotar
5i complet pe Valea-Biscd.
Argilurile din aceste strate
sunt toate cenusiT, nisipoase, pe
cind nisipurile sunt unele albe,
altele rosietice.
Stratele de gresir si cal-
care Cu bivalve se arata pe Va-
lea-SläniculuI, la Vinti15.-Voda,
formind capdtul vaei Pecenega
masivul dintre Sárurr, cum $i
cel zis Bisoca, pe hotarul jud.
Rimnicul-Sarat $i pe Slanic in
sus, se continua de la Vintilá-
www.dacoromanica.ro
104
Voda pana la Minzalesti, unde
staii pe gresiile cu Ceritr; iar
pe Valea-Buzaulur se aratá. la
Nifon si Ciuta, unde se afundà
spre Niscov, pentru a se arata
din noti la Särata $i de aci la
Pietroasa i Istrita; formeaza
partea superioard a masivulur
cu Ceriti, de la Cislaul $i lip-
sesc din toate cele-l'alte partr
ale judetulur.
b) Sistemul miocenic se com-
pune din stratele gipso-mar-
goase $i salifere, din stratele
sulfuroase si din stratele cu
CeritT.
Stratelc gipso-margoase sali-
fere constituesc niste basinuri
de intinderr miel, izolate la Ru-
siavatul $i Tega, la &trata $i
Saruri, la hotarul jud. Rimni-
cul - Sarat, fiind baza stratelor
cu congerir i paludine ; la M'in-
zdlesti sunt acoperite de cal-
carul en bivalve, pe cind la Va-
lea-Sibiciului,spre Tega, stau
pe stratele sulfuroase . Acest
nivel gipso-margos se aratä prin
sarea gema $i prin argilurile sa-
lifere la Sal-ata si Mocearul, prin
gips la Tega si Minzalesti.
Sarea gema', ce se arata prin
riul Buzad, face parte tot din
acest nivel, insa ad acoperita
de nisipurr si gresiT cu palu-
dine si congeriT, d'asupra cd-
rora ca si la Blestemate, depo-
zitul de sane a fost ridicat de
o eruptiune posterioara forma-
tiuner sale si ale carel' urme
sunt indicate de cite - va roce
eruptive din prejurul S'arel-1m-
Buzati.
Stratele sulfuroase se arará
la Tega sub stratele gipso-mar-
goase, spre Valea-Sibiciulur; se
vad pe partea stinga a Buzau-
luT, se continua spre Colti si
de ad in Valea.PirscovuluI pana
la Valea-FintineT si in Valea-Slä-
niculur, de la Lopatari, prin Fo-
cul- Nestins, pana aproape
BUZÀUL (JUDED
Gavanul. Pe partea dreapta a
Buzaului aceste strate se arata
la Valea-Lupulur in fata Sibi-
ciulur, de unde se continua pa-
na la atina, pe Bisca - Mica
(Bisca ChiojduluT), unde merg
pe hotarul jud. Prahova si Bu-
eta, prin Ceptura si Piatra-Cor-
bulur, pana la Pldisorul, pe ho-
tarul tarer, lagindu-se ad cu a-
ceeasT formatiune ce vine, pe Bu-
zau, in sus de Patarlage, pana
la Nehoiul si pe Valea-Nehoia-
suluT.
Aceste straturT sunt formate
de arp.-,ilurr cenusir, nisipoase, cu
chihlibar, de nisipurr albe si
galbene, de gresir nisipoase si
de schisturT, toate incarcate
de sulf si de strate impor-
tante si multiple, de un silex
negru rosietic foarte abundent
$i foarte caracteristic al aces-
ter formatiunl $i care nu se in-
tilneste In Ronfinia in asa can-
titate in niel unul din judetele
de la V. de jud. Buzati.
Stratele cu ceritT se prezinta
In masive de g,resir izolate
de putina importantd. La Cis-
laul, pe B izau, ele se arata In-
teo gresie cenusie in bande pu-
ternice 5i inteun argil cenusid
schistos, acoperit de gresie cal-
cara cu bivalve si aceasta de
o gresie alba-nisipoasa cu con-
gerif. La Minzalesti, pe Slanic,
avem asemenea un mic masiv
de gresie $i argiluri schistoase
cu ceritT, acoperit aci de gre-
sie calcara cu bivalve, aci de
stratele gipso-margoase, ad de
cele sulfuroase de la Lopatari.
c) Sistemul eocenic este re.
prezentat prin cite-va conglome-
rate $i prin gresir grauntoase,
care formeaza baza acestur sis-
tem in judetele Prahova j Mil-
bovita.
Conglomeratele sunt de o
mica importanta; ele nu se a-
rata de eit pe unele
BUZ/1UL (JUDET)
adeca. la Tatarul-Mic i pe ho-
tar, la Siriul ; in legatura cu
conglomeratele dupa Tätarul-
Mare i Tigaia din Prahova, la
Penteleul 11 Curse, pe Bisca, la
Gavanul, pe Slanic, la Ivane§ti
§i Goide§ti, in Pirscov.
Gresiile granntoase de la bazà
prezinta o mal mare intindere,
formind intreaga inaltime a Si-
riulur, a PenteleuluI, a Gavanu-
luI, a Goide§tilor §i fiind aco-
perite icI11 colea de miel' strate,
de raid blocurI izolate de con-
glomerate eocenice, de ordinar
fára bolovanI volumino§I.
III. Grupa secundarà sati me-
zozoica este reprezentatá prin
sistemul cretacic. E compusa
din toate stratele inferioare celor
precedente, carI constituesc res-
tul jud. Buzaa pana la frontiera
compuse de argiluri schistoase,
schisturI, gresiT licite-va calcare.
Aceste strate formeazá baza
tuturor masivelor inalte ale ju-
detuluI i se arata pe Buzati la
Nehoia§ul, formind baza Siriu-
luT i de ad, pe vale maI sus,
pana la hotarul austriac §i d'a-
lungul acestuT hotar, trec pe
partea stinga a riuldr in Bisca ;
formeazá baza Curselor §i a Pen-
teleuluI, trec apoT pe la Gura-
Teghil, la Ivane§ti §i Goide§ti,
pe Pirscov §i de aci pe Sld-
nic, pentru a forma baza pe
care stail conglomeratele i gre-
siile de la Gavanul.
Ca roce eruptive se gasesc
cite-va blocurr de serpentina §i
quartite la localitatea numita.
Sarea-luI-Buzdu.
Tot aci putem cita i ema-
natiunile de hidrogen proto-
carbonat de la Lopatari, pre-
cum i salzele de la Policiori
de la Beciu.
Clima. Clima judetuluI e in
genere sanatoasd, dar putin cam
asprd, din cauza vinturilor. Pre-
siunea atmosferica dà o medie
56,6 11 el I) lo i Ge g oilc rol. 11,
103
anuald de 75.6r. Temperatura
cade in timpul ierneI pana la
280 Celsius, dar foarte rar (1888,
Decembrie) §i se ridica pana la
+ 36°. Cantitatea de ploaie ce
cade in timpul unul an prezinta
o medie de 62 cm. §i 3 mm.;
sunt fusa ved', cind apa cazuta
nu trece de 30 cm. Grrosimea
stratuluI de zapada prezinta o
medie de 53 cm.; suntinsa. iernI
localitatI, unde cade pana la
1.85 m.; sunt insa. iernI, cind
nu trece peste 0.23 cm. §i alte
oil nu ninge maI de loc. Vin-
turne dominante sunt Crivatul,
care sufla, de la N.-E., dind o
medie anuala de 147 zile; Aus-
trul, de la V., cu o medie a-
nual& de 124 zile ; Munteanul,
de la N. cu o medie anuala de
27 zile ; Baltdretul, de la S.,
cu o medie de 17 zile. Cele-
1-alte sunt zile lini§tite sati pu-
in agitate de Zefir. Tranzitiu-
nea de la cald la frig §i vice-
versa se face foarte brusc. Da-
ca vinturile ati bunul ca pu-
rificä atmosfera, aa insa raul
impiedica ploile, din care cauza
judetul adesea e supus seceteI.
Anotimpil nu aa o epoca fixa.
Primdvara aproape nu exista;
toamnele sunt lungr, calde §i
placute.
Producliunf lfaturale. Judetul
Buzau, prin pozltiunea sa mun-
toasa, este unul din cele mal bo-
gate In productiunI naturale.
a) Minerale are : fier, pirita, in
muntele Bisoca, la Coca, Bi§-
teni-d.-s. (com. Calvini), sfero-
xiderit la Beceni, fier-sulfurat
la Jugureni §i alte localitatI.
Plumb §i arama se sustine cd
se gase§te in muntele Bisoca.
Aur in prundul riuluI Buzati,
pe Bisca-ChiojduluI §i in mun-
tele Bisoca, la Gropile-de-Aur,
unde Ru§iI in 1828 §i mai in
urma, aa exploatat sistematic,
dar dupa retragerea lor diu tara
www.dacoromanica.ro
BUZKUL GUDET)
aa distrus totul. Gipsul in com.
Finte§ti, in muntele Piatra-Cor-
buluI (com. atina), la Grunjul,
Malul-Alb, Cetatuia, etc. Ozo-
cherita, in regiunea munteld Co-
ca i a ramificatiilor sale. Ocru
galben-auria, la Nehoiul, Coca-
Seaca, Lopatari, etc.; ro§u, la
Bulte (M'in zále§ti) ; vinat, la Grunj,
Vintila-Vocla, etc.; alb, la Ne-
hoiul, Maxenul, etc. Piatra de
constructif, la Ciuta, care prin
fragilitatea eT, permite a lua
ce-ce forma; apoI cea din mur.-
tele Istrita, (comunele Pietroasa
§i Breaza), cea de la Brinzeasca
Muscelul-DareI, Panataul, etc.
Piatra de var in comunele Ru-
§iavatul, Calvini, Verne§ti §i in
multe alte
Chihlibarul se gase§te numaY
in acest judet, de §i nu in can-
titatile de mal inainte, totu§l
poate Indestula mica intrebuin-
tare ce industria face in tara
noastra cu dinsul. Chihlibarul
a fost descoperit In anul 1836,
&liad se intrebuinta pisat, pen-
tru a afuma prin case. Pe la
anul 1840 a inceput a se face
dinteinsul mataniI, apoI igarete
§i alte obiecte de bijuterie. Ga-
leriele sapate la Colti, pe filoa-
nele chihlibaruluI, s'ají darimat.
Acum nu se pune in comen de
cit ce se gase§te pe va!, dupa.
ce apele vin marI. Locurile
unde se gase§te sunt : Valea-
Coltilor §i afluentil eI, Valea-
BouluI i Valea - Aluni§uluT, in
care predomina varietatea gal-
iar cea neagra sal ver-
zue e maI rara. La Veneti§
Ro§coi predomina varietatile ne-
gru §i albastru - verzuiti. Mara
de aceste localitatI, chihlibarul
s'a mal gasit In: Izvorul-Corbu-
luI, Bisca-ChiojduluI, Saratelul-
Baldne§tilor, etc., dar nu s'a pu-
tut constata locul de unde a
fost rupt.
Sare se gase§te in mal* multe
14
BUzÄUL (jullET)
localitAtI ; nu se exploateazd
insA. Vom cita, la dreapta riu-
luT BuzAti : Ndeni, Monteorul,
Pätärlagele i Bisca - ChiojduluT,
iar la san : Sarea - lur- BuzAtí ,
Pirscovul, Pinul, Fundata, Ne-
gosina, LopAtari, etc. CArbunir
de pámtnt, lignita, s'ají constatat
la : Vispesti, Palanga, Joseni,
Valea-DragomiruluT,Coca-Seacd,
Coca-Merceascd, Vintild -VodA,
Valea-TainiteT, etc.
Pdcura, de si s'a constatat la:
Bisoca, Brädetul, Pa:cura, Chioj-
dul, Cisidul, etc., s'a exploatat
'1110. numar la Beciul, la Berca,
unde exploatarea se face pe o
scard rala.; la Cuculesti, i maT
cu seaml in com. Monteorul,
unde se exploateazd sistematic.
Pe lingd acestea i alte sub-
stante, judetul e avut i in ape
minerale, din carT vom cita pe
cele de la : Boboci, Nifonul, Lo-
pdtari , Murdtnarea, Prorocul,
Cirnul, Nehoiul, Jaristea, Mi.
rAul, Plesa, Burdusoaia, Puturo-
sul, Gornetul, Fata-Inaltä, Fun-
dul, etc., a cAror descriere se
va vedea la locurile respective.
b) Plantele sunt de asemenea
bogat reprezentate, avind spe-
cil maT din fie-care familie. Vom
cita dintre lemnele de foc si
constructiunr : bradul, moliftul,
pinul, tisa, enuperile, fagul, fra-
sinul, paltinul, cornul, cerul,
carpenul, singerul, mojdreanul,
gorunul, jugastrul, mesteacdnul,
plopul, aninul, alunul, salcia, te
iul, ulmul, cAtina, etc., apoT
dudul, castanul, salcImul, mA-
cesul, pAducelul, scorusul, arta-
rul, etc. ; din pomr: ciresul, vi-
mdrul, pArul, prunul, cai-
sul, zarzArul, piersicul, gut.liul,
mosmolul i nucul; se mar aflä
in mar)" cantitatI : coacdzul, a-
grisul, zmeura, afenul, etc. Din
cereale sunt : grlul, secara, or-
zul, meiul , ovä.zul , alacul, po-
rumbul ; apor : rapita, fasolea,
www.dacoromanica.ro
106
mazIrea, bobul, lintea, etc. Din
plante textile : cinepa, inul, etc.
Finetele ati : trifolul, ofiga
ghizdeiul, amestecate cu o mul-
time infinita de florT, care le
dati un parfum delicios. Iarba,
ce creste pe muntele Penteleul;
intruneste calitAtI atit de supe-
rioare, in cit laptele oilor, ce se
nutreste aci, dd brinza si casca-
valul cel maT reputat din tarl.
Pe alocurca atí inceput sd se
cultive si livezr artificiale. Un
fel de pAsunT artificiale se pre-
para de cdtre ciobanT ast-fel :
dupd ce se coboarA din munte,
dati foc plisulur si mar cu seamd
strigoer, care, prin Fina oilor,
s'a prásit chiar In Virful mun-
tilor; iarba crescutA in urmA, o
numesc iarbä de frinturd sati
de pirliturA, pe care oile o pasc
cu deosebitd placere.
c) Din regnul animal are :
lupT, ursT, vulpT, jdeff, risT (linx),
viezurr, iepurr, veverite, nevds-
tuicr, dihorT, aricr, mistretr, cd-
prioare, i rar cerio! (prin rnuntir
Siriului), etc. Dintre pAsAri, afa-
rä. de cele domestice, are: vul-
turr, soimr, ulf, bufnite, porum-
bel, gäini, rate si giste sAlbatice,
prepelite, potirnichT, cocosarT,
lisite, ciovlici, cirster, sitar, be-
cate, becatine, cocostircT, berze,
pelicanT, dropir, cocorT, etc.
Sunt : serpr, cea mar mare par-
te neveninosT, broaste testoase,
broaste comune, brotdcer, gus-
ten, sopirle, etc. Dintre pesa,
apele BuzduluT au puOne vari-
etdtr si in micr cantitdtr. Asa
sunt: pdstravr, in apele : Arta-
gul, Cdsoaca, Bontul, BIsca-Ro-
zileT si mar cu seamd pe Bisca-
Mare, Valea.Neagrd, etc.; apor:
mreand, molan, soreascd, tipar,
porcoid, crap, caracudd, rosi-
oard, albisoarA, sabioard, po-
det, zvirlugl, clean, latet, somn,
lin, stiucd si ciortan. Prin eles-
tale se mar gAsesc si alte va-
BU zÄUL (JUDET)
rietätT, iar dintre crustacee, nu-
mar raer. LipitorT se gAsesc in
mare numdr In lacul Fetele, din
muntele Siriul, precum i In
alte ape. Insectele, favorizate
de clima si de varietatea lerbu-
rilor si a florilor, sunt in specir
considerabile i in numdr infi-
nit.
Agricultura. Judetul BuzdA,
ca i tara din care face parte,
e unul din cele mal agricole.
Din cele 494313 hect., suprafata
teritorulursd0, 204040 hect. sunt
acoperite cu sdmdndturr; 116906
cu pdd. ; 35389 cu fineatd; 75604
cu izlaz ; 4874 cu livezT ; 10671
Cu vir ; 45819 este sterp, ocupat
sad de vatra satelor, sad de ape,
salí de drumurr, saii de sardturi,
sati, in fine, de terenurr neprodu-
atoare, precum: prun durT, sane',
pdminturr albe, etc. Cele 204040
hect. arabile, dupa diferite faze
prin care a trecut proprietatea,
si mar cu seaml in urma desvol-
arel din ce in ce mar marl
ce s'a dat agriculturer, sunt dis-
tribuite ast-fel (1897-98) :
Griul se cultivA pe o supra-
fatd de 55960 hect-.; porumbul
pe 71494; orzul pe 22198; seca-
ra pe 13466; meiul si alacul pe
1470; ovd.zul pe 3143 si rapita
pe 2 I 7; grddinT i zarzavat sunt
pe 1700 hect. ; plante de niel
cultura pe 3020 hect.
E de notat c5. rapita nu se
cultivd in totr anif si nu in ega-
la intindere. Cultura el variazd
intre 100 5i 2000 hect., lar cul-
tura meiulur descreste din ce
in ce.
Tot aci trebue adaugate
2700 hect., pe care se eultivi
plante din mica culturd: cinepd,
in, fasole, cartoff, etc. aper pe-
penT i dovlecr.
Pentru a efectua aceste muncT
agricole, pe lingA brate si vite,
jud. are: 5736 plugurr de lemn,
6130 plugurr de fier ; 129 ma-
 BU ZAUL ( JUDET)
$inT de treierat; 53 de secerat
$i 218 de batut porumbul,
ra de alte ma$inT accesorir pen-
tru vinturare, ciuruire, etc.
Productia medie a acester
culturr, calculata in chile este :
Gria 128000; porumh 185000;
orz120000 ; secara 25000; meid
alac 15000; °yaz 15000;
rapita 1500, ceea-ce da unr to-
tal de 489500 chile.
Pretul medid al productiuner,
avindu-se in vedere localitatea
este : griul = 90.00 ler chila ;
porumbul=55.00 ; orzu1=-70.00 ;
secara 54.00; mei ul = 36.00;
ovazul 38.00 ; rapita 100.00;
lar valoarea intreger cantitatr a
productiunel este :
Griu1 . . . . 115 20000
Porumbul 10115000
Orzul . 6000000
Secara . . . 1 3 5 0000
Meiul $i alacul . 540000
Ovazul 570000
Rapita . . . 150000
Total 30305000
Gradinile de
zarzavat . . 984000 »
Plante de mica
cultura . . 540000
Total general 31829000
Viile. Podgoria BuzauluT e
o mar departe continuare a Dea-
lului-Mare din jud. Prahova,
care incepe In jud. Buzad, la N.
de Mizil (Valea-Scheilor) si con-
tinua d'alungul dealurilor pana la
varsatura Ni$covuluT in Buzad, a-
vind dealun mar reputate: To-
hani, Sarata, Dealul-Merer, Va-
lea-Teanculur $i mar cu seamA
SAseni, carT produc vin negru
de o calitate superioara. Dea-
luri mar putin insemnate sunt,
pe Valea-CilnauluT : Ghizdita $i
Blajani ;pe Valea-Slaniculur :
Cernate$ti, Alden i Bae$ti $i
peValea-Buzaulul: ande$ti, Pirs-
covul, Cislaul, PatArlagele
Sibiciul-d.-s. In urma improprie-
tariref din 18641 locuitorir ad
107
transformat in vif mar toate
pele sterpe, dar priincioase a-
cesta culturr, ceca ce a fAcut
ca viile sA se intinza chiar pana
In poalele muntilor, de i, pro-
dusul lor e inferior. Speciile
de strugurr, cari se cultiva
sunt:
Strugurr alto! sad balan,
cu varietatile: gordin, ba$icata,
timpurie, om-rati, cruciulita, tig-
voasa, coarn5.-alba, tita-vacif, ta-
miioasa, focsaneanca, pircid, pu-
ricoasa, mischet (rar) $i ro$ioar.5.
Strugurl negri, cu varieta-
tile: negru-virtos, negru-moale,
vulpe, seina, basicata-neagra, ft-
gana., scuturatoare, coarna-nea-
grd, foc$Aneanca-neagra $i
vacir neagr5..
Viile 'in acest judet se culti-
* v'A din timpurr departate i re-
putatiunea lor e stabilita din
vechime, ceca ce a flcut pe
Domnul Tare!, Constantin Brin-
coveanu, sair alba via sa dom-
neasca. in Dealul-Dumbraver, zis
$i Corbeanca. Totu$T vinul alb
e inferior de cit cel din Dea-
lul-Mare, pe d'Id cel negru
rivalizeaza cu cele d'india din
tara. vir mal renumite sunt :
Dumbrava, Virful-Utir (Tohani),
Ele$teul (Sarata), OlAnita,
mar tot Dealul-Sasenilor,
din com. Ni$covul.
Viile ocupa o suprafatd de
10671 hect., din care 2500 sunt
aproape parasite. Filoxera s'a
Intins i In acest judet, atacind
pana acum mar 2 din 3 partr
ale podgorier sale. Productia
medie anuala e de 2400000
decal., ceca ce reprezinta, in
pret mijlocid, o valoare de leT
5000000.
Liveldle de pruni ocupa a su-
prafata de 4874 hect carT pro-
duo. In aniT fertilI pana la i mi-
lion decal., iar In cer rár abia
25000. Media se poate stabili
la 300000 decal., ceca-ce repre-
www.dacoromanica.ro
BUZXUL (JUDET)
zinta o valoare de 2000000 le!
anual.
Toata aceasta productiune a-
grieola se face pe un numar de
492 mo$ir mar insemnate, din
care statul mal are asta-21 88,
restul fiind vindute in total sail
In loturr, Eforia Spitalelor din
Bucure$ti 7, Spitalal Girlasi 2,
$coala Craciunescu 2, $coala Slo-
bozia-Galbenul una, iar restul e
parte al marilor proprietarr, par-
te al mo$nenilor. Nu se cu-
prind aci i sforile de mo$ir
posedate de micir proprietarI.
Din pamintul dat locuitorilor
In 1864, se mal posea.- asta-zr
In intreg 8844 locurl ; 6346 ad
trecut la mo$tenitorT, 284 sunt
parasite, 455 ocupate de altr lo-
cuitorT.
Numarul locuitorilor insuratr,
can traesc din munca pamtn-
tulur i carl n'ail niel locurr de
hrand, niel drept la succesiune
este de 12984; la acestea s'ar
mar putea adauga $i o parte din
succesorif improprietaritilor din
1864, canora s'a transmis po-
sesiunea prima, divizata In 3,
4, 5 $i chiar mar multe partl,
ceca ce le este cu totul insufi-
cient pentru a putea tral.
Proprietatile mo$nene$tr divi-
zate la 242 cete, ale caror nu-
me se va vedea la descrierea
comundor, aü devenit asemenT
foarte insuficiente, fie prin in-
multirea descendentilor, fie ca
marr partl din aceste proprie-
tatl s'ad cotropit, san aü fost
vindute mo$nenilor mar avutr.
Pdidurile aflate asta-zr in jud.
Buzad sunt resturr dinteun
mens masiv, ce-T acoperea o
data mar toata intinderea, eres-
cute natural, ara insamintare
sal-1 plantatiune.
Padurile din acest judet se
pot diviza in treT: envine, pà-
durr de emp i pacluff de mun-
te. Crivinele se afla mar -cu. sea-
Buz/1m., (JuDET)
ma pe malurile riuluI Buzaul,
precum si pe alte fine, formate
in mare parte din lemne albe :
Olen, aninT, plopI, teT, catina, etc.
Padurile de chnp contin arboti
folosI: tufa riloasa, tufan,
nita, stejaricä, gorun, cer, car-
pen, jugastru, paltin, ulm, fra-
sin, teiti, corn, sorb, alun, anin,
salde, plop, etc. Padurile de
munte maI ati, pe linga arboriI
aflatI in cele de cImp, esentele
räsinoase: bradul, moliftul, pi-
nul, tisa, ienuperile, etc., pre-
cum si fag, mesteacan, moj-
drean, etc.
Suprafata ocupata de padurI
este de 117906 hect., formind
318 padurI independente. Din
acest numar, 72 sunt ale sta-
tuluT cq o intindere de 36000
hect.; iar restul particulare
mosnenestr.
In vedere cu aceasta
dere, jud. Buzati, care formeaza
a patra sub-inspectie silvica, e
despartit in 3 ocoale:
Ocolul I, cu resedinta in Bu-
zati, compus din padurile: Mä.-
guleasa, Mina, sforile Ndeni, tu-
fete Bradeanu, jumatate din mun-
tele Ciresul, Badeni saO Pietroa-
sa, GirboviI, Gavanesti sau Cotul-
CioareI, Stuculeasa sau Maxenul,
Furul-Mic si Musa, Dimbroca,
Capota, Boaca, Tufele-Catunet,
Pietroasa, Badeni, Saineasca,
Capresti, Istrita, Vintila-Voda,
Sarulesti si Caratnaul, Särata-
Banul, Crivina, Odaia-Banul, Fra-
sinul, Lipia i Verguleasa.
Ocolul II, cu resedinta tot in
Buzdti, se compune din : Mierea
sati Adincata, Produleasa, sfo-
rile Ndeni, Ciolanul, Bradul cu
sforile, Sf. Gheorghe-Noti, Bar-
buncesti, Izvoranul, Miluiti I,
Miluiti II, Barbul, Sarata-Banul,
Lastarul, Mägura, Unguriul, Ra-
testi, Pirscovul i Lunca-Fru-
moask Piclele, Arhimandrita,
Schitul, arnul si Runceni.
www.dacoromanica.ro
108
Ocolul III, cu resedinta in
Patarlage se compune din pa:
durile : SE-Gheorghe-Noti, GA-
vanele, Stinca-LeuluI, muntir Pi-
ciorul- CapriI, Uhnetul, Pinul, Glo-
dul, Negosina, Cozieni i Ball-
nesti, Tigdne§ti-Ursoaia, Benga,
Märuntisul, Buda, Cisläul cu tru-
purile : Bdrasti, Predesti, Cis-
lAub Scarisoara, Valea-Larga,
Trestioara, Mlajetul i Alunisul.
Dacä cage de comunicatie ar
permite o exploatare maI facilä
a padurilor si daca proprietarif
le ar ingriji maT bine, valoarea
ce ar reprezenta exploatarea
lor ar fi de 73025000 leT, cal-
culindu-se In termen de mijloc
650 leI pe hect.
Fine/ele ocupa 35389 hect.,
cea mat mare parte in
Pirscov. Dintre finetele mal re-
numite prin calitatea erbeI, vom
cita : Rozila, Musa, Terca, Gra-
mäticul, etc. Cele de &imp sunt
inferioare, contiind ofiga si so-
vir In mare cantitate. Pretul
mediti al unti hect. de fineata
este de 50 leY, ceea ce da In
total 1769450 leI.
Izlazele ocupa actualmente
numaI 75604 hect., cad supra-
fata lor descreste di an In an,
Intinzindu-se agricultura si bn-
putinindu-se vitele. O cauza a
imputinareI izlazelor este ferti-
litatea soluluI, care a dat un
mare zbor ag.,ricultureT, ceea ce
a scumpit foarte mult pamintul.
pe clad In cea maI mare
parte a tareI, pretul unuT hect.
vindut nu trece peste 400 leI,
In Buzau, e maI mult timp de
cind pretul hectaruluI variaza
intre 700-800 lei, ceea ce nu.
se vede de &it In jud. Roman.
Izlazele cele maI intinse au
rämas acum numaI prin munti
si serva atit pentru pa5unatul
oilor cit si al vitelor marI. Cele
maI importante sunt : Siriul,
unde pot paste anual 6000 ()IL
BuzXuL GuDED
Bocirna, 2600; Curul-MunteluT,
2600; Tatdrutul, 1200 ; Tega,
2600 or si 120 vacT ; Cursele,
400 or si 120 yací; Zanoaga,
2800 or; Corinul, i8o0 or; Mi-
cldusul, 1800 oT; Cernatul, 3600
or; Podul-CaluluI, 4600 or si 50
vacI; Viforita, 2200 of ; Picio-
rut-Capra, 600 or, 300 vite cor-
nute si 40 cal ; Razboiul, 160
vite cornute ; Ivanetul, 8o vite
cornute ; Tehäraul, 2000 o!; Po-
iana-din-Cale, 2800 o!; Spedi-
sul-BuzauluI, 800 oT ; Spedisul-
NehoiuluI, 700 of ; Arsele, 80
vite cornute ; Giurgiul, 2600 ol ;
Musele-cu-Neharna, 3800 o!; Fu-
rul-Mare, 2600 oT; Furul-Mic,
f 800 of; Casoaca, moo oT si 200
vite cornute; Bontul, 300 oI
70 vite cornute. In partea de
cimp, izlaze maT insemnate sunt
In coinunele Padina , Luciul,
Scurtesti si Mihailesti.
Cele mat multe of (20000
2500o), ce pase muntiI Buzau
vin din Ialomita si din Tran-
silvania; restul este din locali-
tate.
Iarba PenteleuluI, care intru-
nea calitati incomparabile si a-
vea reputatiune de cea d'intiiti
pasune a Orel; incepe a pierde
din calitatile el in raport direct
cu Imputinarea braduluI, intin-
derea ienuperuluI si a faguluf
mar cu seama a planter stri-
goaia, care se inmulteste din ce
in ce mal mult.
Numarul vitelor aflate in judet,
dupa ultimele date (1898), este ur-
mAtorul: boi 42622, vacT 17073,
ta.trI 1100, v4er 794f, bivolf ii6,
bivolite 248, malam 88, armAsarf
802, ca! 10714, epe 9506, minji
1538, asin1 106, catirT 5, ber-
bed 16072, or 165729, mief
89449, tapT 928, capre 10948,
vierT 2045, scroafe 8979, znas-
curl 12112 $i purceT 10937.
Rasele aflate in judet, sunt
Cah orientall, miei, via fara
I SU ZXUL (J UDET)
forta mare, si caei pot suferi un
traid cit de cumpatat. CeT de
cimp sunt ceva mal' mar!. Re-
numita rasa, can* de Bisoca, carI
in vechime erati cautatI pana in
tal-He cele maI departate, aproa-
pe ad disparut ; totusI cail de
Bisoca se disting si azI prin iu-
teala si tarja copitelor si sunt
cautatI pentru postalioane.
Vitele cornute sunt propra
ale tara, despartite In rasa de
m'ante si rasa de cimp. Pentru
munca cimpuld, marii proprie-
tele se serva mai rnult cu bol
din Moldova. Bol ungurestI a-
proape nu se vad. Incercarr de
a Incrucisa vitele locale cu cele
de Elvetia s'ad facut multe, dar
n'au reusit. Singur d. Casotti,
dup5. un Indelungat timp si cu
marI cheltuelI, facind Incruci-
sed cu mal toate rasele renu-
mite din strainatate, a reusit O.
alba acum o rasa, care se dis-
tinge prin frumusete, vigoare si
vioiciune.
Rasa ovina e reprezentatamd
In tot judetul prin oaea tigae,
apoI bIrsana si stogoasa. Tigaea
neagra abia acum a inceput a
se introduce. In oile manastiri-
lor se gasesc si cu alte color!,
mal cu seama rosii, a caror tina
serva pentru mohair. Caprele
sunt de o buna rasa, curat ro-
mineasca.
Porcii sunt cei comuni intre-
gd taxi.; rar se gasesc incruci-
ser! cu porci sirbestI, unguresti,
etc., prin comunele Blajani, Zi-
li$teanca, Fundeni, etc. Tot d.
Casotti a reusit a avea o nota
rasä din diferite incruciseri, care
sa Intruneasca: marime, carne
gustoasä si grasime suficienta.
Este de notat ca, cimpul in
genere e mal avut in vite de
clt muntele.
Mierea si ceara aproape ad
pIerit din cultura si micul numar
de 6665 stupi ne arata putina
1.00
atentiune ce dati agricultoril lo-
calnid apiculturd. Un stup pro-
duce, in termen de milloc, io
leI; ded produsul total al ion
e de le! 66650.
Cultura viermilor de matasä
pe la anul 1860 era In floare,
puind jud. Buzad aproape in ca-
pul acestei productiud. Canti-
tatea insemnata de gogosi ce
producea si multimea duzilor ce
se plantasera mal' In toate par-
tile, atragead sume Insemnate,
variind filtre 300000 400000
leI anual. AstazI abia mal pro-
duce 350-400 kg. gogosI, ceea
ce nu poate satisface niel tre-
buintele taranilor din localitate.
Industria. De si activitatea
locuitorilor e absorbita de agri-
cultura, totusI lipsa de pamint
cultivabil in unele partT de mun-
te, inlesnirea si eftinatatea cu
care se procura materiile prime,
beneficiul ce ele asigura, apoI
necesitatile domestice, etc., ad
facut ca si industria sa nu fie
uitata, ba din contra O. atragä
din ce in ce mal mult atenti-
unea locuitorilor.
LumInarlile si sapunariile, o
datä in floare, sunt asta-zI des-
fiintate. Mide trebuir4e se sa-
tisfac prin import. Lumlnarile
de ceara se fabrica Insa in lo-
calitate.
Zalhanale erad doua, : cea la
la Sapoca si cea din comuna
Simileasca, unde O. tala anual
2200 vite cornute si 5000 °I si
capre. Cea de la Sapoca a ince-
tat de pe la 1870, lar cea de
la Simileasca In 1885.
Tabacariile n'ad fost niel o
data in floare; singura care a
functionat si functioneazä regu-
lat e cea de la Moara - Gher-
manoaia, din orasul Buzad, la
care se mal' poate adauga cea din
strada Dorobantilor, trifiintatä
abia de citI-va ani. Pieile ce se
tabacesc serva pentru cizmarie
www.dacoromanica.ro
BUZ ÄUL (JuDET)
groasa si opind. Tot aci rapor-
taro si colocariile, din care cele
mal multe sunt in orasul Mizil,
apoI in Buzad si In cite-va co-
mune de munte, mal' cu seama
in plaiul Slanic.
Pentru fabricarea postavu -
id s'a infiintat de citI- va anI
(1883), stabilimentul de la Moa-
ra - Episcopid Buzad, a d:lui I.
Garoflide, unde se Licreaza a-
nual 200000 kil. lIna., din care
se fabrica s.ofe de postav si di-
mii pentru valoarea de 60000
le! anual. La acestea se poate
adauga tesaturile de lira pentru
trebuintele domestice, precum :
dimiI, sarid, plocate, zeghiT si
mal cu seama scoarte lucrate cu
multa abilitate, gust si solidi-
tate, de tarancele muntene si
mal' cu seama de cele din com.
Mizil si Lipia. Pt.ntru acest scop
judetul are 26 pive si 2 dirste.
Calugaritele de la Ratesti si
Barbul, pe linga diferite tesa-
turI de matase si borangic, bete
alese, etc., lucreaza mohair de
diferite colorl, atit pentru im-
bracamintea lor, dit si pentru
comert.
Pentru transformarea laptelui
in brinza si cascaval, judetul
are ti casara* si r t3 stine. CA-
*R. la munte sunt : Viforita,
Tega, Siriul, Podul - Caluld si
Musa; la dmp: Luciul, Mar-
gieni, Largul, Mizil, Breaza si
Baba-Ana, productrid anual cas-
caval 120000 kgr., 130000 kgr.
brinza : de burduf, de cosulete si
urda, si 200000 kgr. brinza, al-
ba, sati de putina, apoi : unt de
oaie 20000 kgr. si 140000 kgr.
lapte de putina, care se pune
In comert, parte pentru consu-
matiunea locala, iar parte se ex-
porta ; asa brinza alba trece In
Austria si mar cu seama in Vie-
na, servind ca aliment lucrato-
r119r din fabrici, lar cascavalul
de cImp se vinde in Bulgaria si
BUZAUL (JUDET)
Turcia. Cea mar renumita pro-
ductiune a judetuld, in aceasta.
1-amura, e cascavalul de Penteled,
a carur reputatiune e bine sta-
bilita afit in tara, dit si In strai-
natate. El se fabrica, in termen
de mijloc, cam 80oo kgr. anual,
cea ce nu poate satisface toate
cereri/e, din care cauza e in/o-
cuit cu cel fabricat in muntiT
Musa, Siriul si Podul - Calului,
care are un gust aproape egal.
In timpul din urma, cascavalul
de Penteled (fabricat In casarla
Viforita si la Tega) a inceput
sa piardà din calitatea sa, atit
din cauza lacomier fabricantilor,
cit si din lipsa de bacT expertr.
Cel mar renumit baciu al Bu-
zriulur a fost Petre Baciu, mort
In 1865, in virsta de 103 anT.
El a fost adus de Episcopul
Chesarie, pentru oile Ep'scopier,
care pascind Penteleul, a facut
renumele acester productiunr.
Filr sar aú continuat arta paria-
telul lor si ciad Penteleul era
al lur Persescu, cascavalul de
a ci inca nu-sT desmintea repu-
tatiunea. Cu moartea lor a in-
ceput sa devie de o calitate in-
ferioara.
Suma, ce se poate incasa pen-
tru aceasta productiune, se ri-
dica la 740000 leT anual.
Laptele de yac! i bivolite,
pe Ruga consumatiunea casnica,
trece o parte in comert, fie ca
lapte, fie ca unt saU smintina.
Untul de vaca, de si se pro-
duce in cantitate de cam 800000
kgr., nu se pune in comert anual
de cit in cantitate de 240000,
reprezintind o valoare de 720000
leT, cea ce da, pentru intreaga
fabricare a lapteluT desfacut In
comert, 1460000 ler anual.
Industria bazata pe produc-
tiunile vegetale e reprezintata
prin 102 morT de aburi sau
dfn care mar trisemnate sunt :
cea dirr Mizil, lucrind pe zi 18
www.dacoromanica.ro
110
chile de fama.; cea din Pogoane
15 chile ; cea de la Episcopie
to chile; si cea din catea Dobro-
gel, (ambele in orasul Buzad),
7 chile ; sad un total de so chile
pe zi, cea ce a anual 15000
chile. Aceasta fajnä se desface
parte in Buzad, parte in Rtm-
nicul, Putna si alte judete. Sunt
127 morr de apa si 34 facae, mar
toate pentru macinat porumbul.
Din fina mdcinata se fabrica
pibe in 43 brutarir, aflate atit
In orasul Buzad si Mizil, cit si
prin comunele rurale. Bragage-
rir sunt 9.
Pentru fabricarea rachiulur de
bucate era o povarna In com.
Simileasca, care de citr-va anT
nu mar functioneaza; lar pentru
fabricarea tuicer de prune sunt
264 poverne, cu un numar de
328 cazane, situate in mar toate
comunele de munte.
O parte din vinul produs trece
asemenT in industrie, servind la
fabricarea spirtului de vin si
mar cu seama a meliser. Melisa
de la schiturile Gavanul i Cio-
lanul are o reputatie bine sta-
bilita. In com. Ulmeni s'a in-
fiintat In 188o o fabrica de co-
niac a caser Amanieux si I. Na-
ville ; tot aci se conserva o mare
cantitate de vin pentru export.
O altä fabrica de coniac s'a in-
fiintat la Zoresti (com. Valea-
TeanculuT), de C. Cirlova.
Tesatura cineper si a inulur,
de si cu instrumente primitive,
se face cu multa soliditate ; lar
pentru impletitul fringhlilor e
o fabrica in ora.sul Buzad. Se fac
incercarT si pe la scoalele rurale,
futre care se pot cita lucrarile
fkute la scoala din Glodeanul-
Silistea.
Uleiul de in si nuca nu poate
indestula niel trebuintele locale.
Poamele cele multe, pe cae'
le produce judetul, se consuma
parte in localitate si parte serva
BLIZXUL (JUDET)
la fabricarea tuicer si a ote.
Zmeura atrage cîÇTva colee-
torT In locurileLde munte pen-
tru a face dulcead. Ce1e mar
reputate gradinT de poame iln
oras sunt: a d-lur Marghiloman,
a case! N. Stanescu si a Epis-
copier; iar in judet : a d-lur Pr.
Casotti, a d-lur Marghiloman
(Fundeni), a d-lur Perieteanu-
Buzad (Beceni), a d-lur N Bag-
dat (Tohani), a d-lur Mares (Fe-
feler), a d-lur C. arlova (Gura-
NiscovuluT), etc.
Padurile &era lemne, nu nu-
mar de foc, dar si de lucru :
Pentru fabricarea scindurilor,
judetul posea 102 herastraie,
aflate cea mar mare parte in
comunele Nehoiasul, Gura - Te-
ghir, Lopatari, Bisca-Chiojdulur,
ett. Scindurile din Siriul sunt
superioare. Tiganii rudarr fa-
brica in mal multe padurf :
copar, lopetr, litigue, etc., apor
cärbuni sad mangal. In comuna
Tisaul si in comuna Marunti-
sul, rodea se practica pe o
scara intinsa. In comuna Vipe-
resti se fabrica hambare. Fa-
bricarea donitelor, , a putini-
lor si a altor obiecte de lemn,
precum : mese, seaune, etc., se
face in mar multe comune de
munte, dar mar cu seand in
Nehoiasul, Gura- Teghir, Lopi-
tari si Paltineni, mide tot-d'o-
data se face sindrila sad sita
pentru acoperisul caselor. In co,
muna Bozierul se fabrica buto-
iase de tuica cu multa. ara si
gust, mal cu seama cele- din
vergele. Padurile dad ghinda,
girul pentru ingrasatul porcilor
ranza pentru tabacitul pieilor.
In ce priveste industria pro-
venid din substante rninerale
avem
Extragerea petroleular, care
se face in corn. Monteorid (Futv
dul-Sarati1), unde, din 1860, °tu&
BUZXU L (JUDET)
a inceput aceasta industrie, s'a
sapat peste 1000 puturi, din
care functioneaza 274, unele pri-
mitive, lar altele sistematice, Cu
adincime 'Ana la 200 metri ;
lar unul (sistem american) pana
la 400. Aceste puturI produc
zilnic 2000 decalitri pleura cu
tarie de 320, saa un total dc
800000 decalitri pleura. anual.
Din resturile de pleura., tot adi
se fabrica diferite uleiurT pen-
tru ungerea vagoanelor, trlsu-
rilor, etc. Pleura se maI ex-
ploateaza. In com. Mdruntisul,
comunele Tiga i Cuculesti, unde
functioneaza. 40 gurI de puturi
au o adincime de 120 m., &rid
pe zi 650 decalitri, Cu o task
de 290. Aceasta 'Acura. e trans-
formata. in gaz in fabricele din
comuna Sirmileasca, a asociati-
lor Christodorescu , producind
32000 decalitri anual, a dial
P. Catanescu, producind woo°
decalitri. Tot de la Tega, d. N.
Bara.teanu aduce pleura pentru
fabrica sa din com. Merei, unde
se fabricd pana la 5000 deca-
litri anual.
Pleura insa cea mal buna
cea din com. Piclele (Mier-
lari), care are o tasie de 400,
dind la I 00 pleura, 70 pe-
trolea. Aceasta pleura se rafi-
neaza in fabrica din com. Ma-
racineni, producind anual 8000
decalitri petrolea.
IncercarI de extragerea pa-
curd s'ati facut si in alte loca-
litAtI, dar farà o deplina reusitd.
In total dar, judetul produce
4504000 decalitri petrolea, ceca
ce reprezinta un milion leI; la
-care se mar pot adauga inca
200000 lei , valoarea palcureT
brute si a altor derivate ale el.
Sarea, de i. este multa, in ju-
det, dar nu se exploateaza. In
comunele de munte, apele fiind
skate, si adunatul sareI etfacil,
rmaI totT locuitoriI nu o cumpara,
11
servindu-se cu ceca ce natura
le-a pus la indemina.
Pentru extragerea pietreI de
constructiunI, judetul are mai
multe cariere, din care mal in-
semnate sunt : a) Ciuta (Po-
dul-Tiser), care dà piatra pen-
tru temeliI, ornamente, trepte,
canale, cruel', etc. ; se distinge
foarte mult prin uniformitatea
maseI i inlesnirea cu care se
poate sculpta, din care cauza
permite a se sapa intr'insa chiar
obiecte de arta. b) Pietroasa
(muntele Istrita), ceva mai durd,
dar avind vintuti si alte sub-
stante straine in masa sa. c)
Brinzeasca i d) Muscelul-DariI,
care da piatra cea maI durd
si care se poate intrebuinta
cu succes în bordurI de trotu-
are, etc. Piaträ de constructiunI
se mal afla in comunele Mon
teorul, Breaza, Tisaul, Pandtaul,
dar inferioarä celeI din cariere-
le de mal sus.
Piatra de var se af1ä maI
in toate apele de munte ; cel
mal bun var se fabrica. la Ver-
Desti, Pirscovul, Calvini si maI
cu seama. in com. Rusavatul,
care produce varul gogon pen-
tru spoit.
(Maria ordinara se practica
in cite-va comune si maI cu
seamd in : Mizil, Niscovul, Cal-
vini, Pirscovul i Policiori.
Comerful ,ci tirg-urile.Co-
mertul und judet, ca si al Ord
din care face parte, sta. in ra-
port direct cu productiunea sa
agricola i industriall. Buzdul a-
And o produetiune destul de in-
semnata, prin urmare, relativ
comertul an e bine dezvoltat.
Cel d'intia loc, fArà indoiald, 11
ocupa cerealele, care mal mult
de jumatate se vind pentru ex-
port in diferite partY ale Euro-
pd. Pietele cele maT impor-
tante de desfacere sunt,garile :
Cilibia, Mizil i Buzda. Muntele
www.dacoromanica.ro
BUZXUL (JUDET)
are un comert dezvoltat cu tuica,
lemnaria i brinzeturile. Casca-
valul de Pentelea e cautat pana.
In partile cele mal departate ale
Ord. Poamele aduc asemenI
oare-carI foloaselocuitorilor m un-
teal', earl le desfac la &imp in
schimbul cerealelor. Mierea
ceara fiind putinà si comer -
cu dinsele e neinsemnator.
Una si pieile se exporteazd in
mare parte in Austria. Petro-
leul trece in Austria, Bulgaria si
Turcia, in cantitate caen de
300000 decalitri anual. Vinul,
de si se produce relativ mult,
se exporta putin. Mare parte se
consuma in fabricele de coniac
de la Ulmeni i Zoresti; o mica
parte, maI cu seama vinul negru, a-
junge pand in Bucuresti si chiar
afard din tara. Nu maI putin
insemnat este comertul cu vi-
tele, din care unele se ingrasa
pentru Mat, jar altele se des-
fac pe la diferite tirgurI pentru
trebuintele agricole.
Importul judetuluI se face in
cea maI mare parte din Aus-
tria, mal cu seama pentru ma-
gazinele de brasovenie, lipscd-
nie si Minarie, apoI masinI a-
gricole, obiecte de fontd,
taminte, etc. BacaniI aduc o
mare parte de marfurr din Cons-
tantinopole. Importul din Franta,
Germania, Anglia, e neinsem-
nator.
Pentru inlesairea comerciuluI,
judetul are maI multe tirgurI
din care cel mal important este
Dragaica. Scopul principal pen-
tru care s'a infiintat acest tirg,
a fost desfacerea rind, de aceea
el se tine in zilele de 18-24
Iunie, dupa tunderea oilor.
lina se vinde naaI la fie-care
sttna ; nu se mg lasa in de-
pozite si nu se mal aduce la
ergurI. Comertul cel mal in-
semnat ce se face acum, la
acest erg, e cu vite cornute
BU ZAUL (JUDET)
si mal Cu seamA Cu atit
de lux, cit si de hergheliï, a-
poi cu trasurI, lemnarie, tesa-
turT, cizmärie, obiecte de ruda.-
rie, etc., precum i marfurf de
brasovenie, lipscanie, marchita.-
nie, häinArie, mode, bacanie, etc.
pentru care vin magazine, atit
locale, cit si din alte judete.
De la infiintarea cailor fierate,
tirgul decade din an in an. La
29 Iunie acest erg se muta de
la Buzan, la Mizil, tot sub nu-
mele de Dragaica si tot cu a-
celeasT märfurT ; e aci insa mult
mar mic. Dona tIrgurf de
toamna. numite Valea-Teancu-
luT, incep la 15 Septembrie si
se termina'. la 15 Noembrie, in
zilele de Simbata i Duminicä ;
unul din aceste tirgurT se face
tot pe locul i in baracele
guita Drägaica, avind numele
Carol I, iar altul In com. Ver-
nesti in apropiere de com. Va-
lea-Teancula Aci se desface
multa' butnarie, lemnäric, poa-
me, zarzavat si alte obiecte
necesare culesulta viilor. In fine
mar e tirgul de la S'apoca, care
incepe la 9 Martie i tine pana
la 30 Aprilie In toate Miercu-
rile si Joile. La aceste tirgurT
se maT pot adäuga cele 127
ce se tin in diferite comune,
maT cu seama de munte, la
deosebite särbätorT, cu o du-
rata de o zi, cel mult tres si
unde se consuma mal mult de
cit se vinde. Numarul circiu-
milor in tot judetul e de 1088.
n'ir de comunica/le. r. Caile
fierate sunt doua :
Bucuresti-Braila, care intra
In judet pe l'higa comuna Mizil,
trece prin orasul Buzan si ese
din judet pe la com. Cotul-CioriI,
avind o lungime de 65 kil. Pe
aceasta linie sunt statiunile : Mi-
zil, Ulmeni, Monteorul, Buzan
Cilibia.
Buzan-Mdrasesti, care in-
www.dacoromanica.ro
112
cepe din gara Buzan, atinge par-
tea de E. a orasulul, trece riul
Buzan' printre catunele Blajani
FocsAnei, ese din judet In co-
muna Zilisteanca si se indrep-
teaza. spre Rlinnic. Are lungi-
mea de 22 kil. i in judet halta
Bobocul.
e) La acestea se poate add-
uga linia fierata, in stare de pro-
iect, Buzan -PatArlage.
2. CA! nationale : soseaua na-
tionala, venind din Ploesti, trece
prin Mizil i Buzan, apof, prin
com. Märäcineni, se indrepteazd
spre Rimnic si Focsani. Pe a-
ceasta osea sunt doul podurT
de fier, unul peste riul Buzaul,
cu o lungime de 536 ni. si al-
tul peste riul Cilnaul, cu o lun-
gime de 76 m.
Calle judetene sunt :
a) 1. Buzan-frontiera, prin co-
munele : Vernesti, Cindesti, MA-
gara, Viperesti, CislAul, Marun-
tisul, Patirlage, Paltineni, Ne-
hoiasul si de aci la frontiera,
avind o lungime de 93 kil. 460
metri.
2. Buzan-Braila, prin comu-
nele : Tabarasti - Cilibia - Cotul-
CioriI, cu o lungime de 30 kil.
400 metri.
b) Calea mixtA Buzau-Urzi-
ceni, prin comunele : Costesti,
Cioranca, Mihailesti i Glodul-
Sarat, de unde trece in judetul
Ialomita, avind o lungime de
40 1/2 kil.
c) Gane vecinale sunt :
I. Sapoca-Lopatari, prin co-
munele : Cernatesti, Carpiniste,
Beceni, Gura-DimieneT, Vintila-
Vodd, Mänesti si Lopatari, cu o
lungime de 41 kil. 905 m.
2. Buzaa-Rusiavatul, incepind
din soseaua nationala, in com.
MAracineni (3 kil, departe de
Buza(í), trece prin Maracineni ,
Plescoi, Gura-AninoaseT, Robes-
ti, Pirscovul si Rusiavatul, cu o
lungime de 57 kil. 550 m.
BUZÄUL (JUDET)
Buzdii-Vadul-Sorestilor, In-
cepind din soseaua nationala (la
3 kil.) in cat. Haimanalele, trece
prin Zilisteanca, Fundeni si Va-
dul-Soresti, avind o lungime de
9 kil. 670 m.
Vernesti-Tisdul, trecind prin
comunele: Niscovul, Grajdana
cu o lungime de 30
kil. 940 m.
Niscovul-Tohani (Drumul-
Viilor), trece prin comunele : Va-
lea-TeanculuI, Gura-Sal-6.g
Pietroasa-d.-s. i Tohani,
cu o lungime de 3 I kil.
Vernesti-Valea-TeanculuT,
cu o lungime de i kil. 925 m.
Mizil-Cislaul, trece prin co-
munele : Tohani i Jugureni, cu
lungime de 32 kil. 858 m.
Mizil-Cilibia, trece prin co-
munele : Amarul, Glodeanul-Cir-
lig, Glodeanul-Silistea, Cotorca,
Meteleul, Pogoanele, Caragelele
si Cilibia, cu o lungime de 73
kil. 788 ni.
Berca-Policiori, cu o lun-
gime de 8 kil. 100 m.
I O. Pirscovul-Goidesti, trece
prin comunele : Trestia, Bala-
nesti, Boziorul, BrAesti si Goi-
desti, cu o lungime de 29 ki-
lometri.
Nehoiasul-Gura-Teghir, cu
lungime de ro kil.
Tintesti-Albesti (din so-
seaua mixta), cu o lungime de
19 kil. 578 m.
Maxenul-Albesti, prin Sme-
eni (din soseaua mixta), Cu o
lungime de 22 kil. 580 m.
d) CA! comunale sunt :
Lipia, Merei, Monteorul, Gu-
ra-Sal-ata', Stilpul, aringa, Pie-
troasa-d.-j., Breaza si Vintilean-
ca, care toate cad perpendicu-
lar in soseaua nationala, apoI:
Cochirleanca-Scurtesti, Scurte-
sti-Sageata-GAvdnesti, Gherase-
ni-Costeti, Blajani-Maracineni,
Zarnesti-de - Unan, Pogoanele-
Calddresti-Padina si Cislaul-Cal-
BUZXUL GUDET)
vini, avind un total de 155 kil.
27 m. lungime.
La acestea se me pot adl-
uga : soseaua comuna15. Mizil-
Baba-Ana-Boldesti, i oseaua
Pietroasa - d. -s. -Breaza-Vispesti-
Nleni-Fintesti-Jugureni.
Totalul cAilor acute de judet
si comune este :
Cï judetene, 164 kil. 360 m.;
vecinale, 368 kil. 894 m.; co.
munale, 155 kil. 27 m. Total
688 kil. 281 m.
Din acest numAr 219 kil. 569
m. sunt impietrite, 84 kil. 202
m. in executare si 384 kil. 510
m. nelmpietrite (1891).
Pe Ruga aceste cä, jud. are
mal' multe drumuff naturale, din
care mal insemnate sunt dru-
mul Bogdanuld, drumul Fieru-
lui, drumul SAriI, drumul Ama-
ruluI, drumul BuzAálul (al Dea-
lului), drumul Oilor (Grindul mo-
vila ManciuluI-Buz5b), LopAtari,
drumul_ Penteleula, etc. a cAror
descriere se va vedea la lite-
ra respectiva.
Impiirfirea
Jud. BuzAil e impArtit in 3 plAsI
si 3 plaiurI :
Plasa SAratd, formatA din
orasul BuzAil si 16 com. ru-
rale, Cu 73 cAtune si 30 subdi-
visiunI.
Plasa Cimpuld, formatA
din 22 comune rurale, cu 72
cAtune si 14 subdiviziunI.
Plasa Tohani, formatA din
orasul Mizil i 17 comune ru-
rale, cu 57 catune si 12 subdi-
viziunl.
Plaiul Buz5.5, format din
17 com. rur., cu 160 cltune §i
46 subdiviziunI.
Plaiul Pirscovul, format
din 16 comune, cu IZO cltune
48 subdiviziunI;
Plaiul SlAnic, format din
19 com., Cu 91 cAt. si 39 sub-
diviziunI.
De cItT-va anI (1891) pl. SA-
5671W. Ma ele thcl Geotparic. Vol. II
113
rata s'a unit cu pl. Tohani i pla-
iul Sanie cu plaiul Pirscov, atit
in ceea-ce priveste puterea ad-
ministrativA, cit i judiciará..
Marca jud. este o bisericA
un soim ; biserica, in semn cá.
aci este scaun episcopal, soimul,
poate pentru cA jud. Buzdti era
unul din cele ce procurati
multI soimI Domniei (vel Mon-
teorul) pentru a.. fi trimisI la
Constantinopole. AstA-zI pasA-
rea care se pune pe sigiliile
salí pe tabelele oficiale, depin-
de de capriciul sculptorula, pic-
torula sati al cela ce comandá.
sigiliul saü tabela. Sigillile din
1831 ati o pasare in zbor, pro-
babil un porumbel.
Populafia. Judetul era popu-
lat in 1888 de 196654 locui-
torI, formind 43250 familiI, care
dupa starea civill, se impArteati
ast-fel : bArbatI cAsAtoritT 39910,
necAsAtoriti 4982, vAduvI 3092,
divortatI 227, bAetI 51422; fe-
meI mAritate 39910, vdduve
6047, fete 50964, saa un total
de 99633 bArbatr si 96921 fe-
mer. ToatA aceastA populatie
trlia In 40588 case si da un
numär de 36291 contribuabilr.
In vedere cu intinderea teri-
toriduI jud., erati decI cite
2.52 hect. pentru fie-care lo-
cuitor.
Dupa nationalitAtr, populatia
se impártea ast-fel : 192419 Ro-
m'Id, 145 BulgarI, 2192 Izra-
elitI, 324 GrecI, 1223 Austro-Un-
garr, 70 Italica, 39 PolonI, 56
GermanI, 16 FrancezI, 15 Rusr,
16 Armed, 17 TurcI si 22 StrbI.
Populatia acesta jud. a mers
tot-d'a-una crescind. Asa, dupà
recensAmintul din 1844, judetul
avea 133942 loc.; dupl recen-
sAmintul din 1860: 144326 loc.;
dupá. recensAmintul din 188o:
182130; dup5. cel din 1885:
183225; lar dupa cel din 1890:
196654. Datele exacte, culese
www.dacoromanica.ro
BUZXUL (JUDET)
din registrele stArif civile, pe
perioada de 5 anI 1879-1883,
care nu a fost tocmal favo-
rabilA populatiund, poate din
multimea boalelor ce bintuiail
atuncl, precum: anghina, vari-
ola, tifosul, etc., ne dA urmA-
torul rezultat :
In jud. BuzAti media anuall
a nasterilor era atundi de 7104,
a deceselor de 4679 si a cAsl-
toriilor de 1548. Populatia eres-
tea dar cu un numAr de 2428
suflete anual. DupA sex, numl-
rul nAscutilor se repartiza ast-
fel : 3678 bArbatI si 3467 femeI;
iar al decedatilor: 2467 bArbatI
si 2209 femeI. AstA-zI creste-
rea populatid se poate evalua
la 3200 suflete anual.
DupA religiud erati in 1888:
193041 ortodoxl, 2192 mozaid,
1148 catolicl, 256 protestantl,
4 gregoried i 13 mahometad.
DupA cultur5.: ci tiintA de
cante 1945610c.; iar arA stiintl,
177198 loc.
Dupl drepturile politice se
impArteali in acelasI an ast-fel:
Pentru Camerl: 547 alegAtorf
In colegiul I, 1014 In colegiul
al II-lea, 865 in colegiul al III-lea
direct si 990 prin delegatie; iar
pentru Senat : 296 In colegiul
I si 353 in colegiul al If-lea. 'Top'
acestI alegAtorr &Si 4 senatorI si
7 deputatI. NumArul alegAtorilor
lnsA varieazA din an in an.
Dupl numArul alegAtorilor, Bu-
zeul ocupA al IV-lea loc in
tarA.
In 1898 populatia s'a ridicat
la 224000 locuitorI.
TiganI sunt ca la 7000 suflete,
imprIstiatI prin diferite comune,
mal cu seamA in : BuzAti, Simi-
leasca, Cindesti, CislAul, Fun-
deni, etc. ColoniI de Sasr,
stabilit In secoliI trecutl In co-
munele:- Calvini, Niscovul, etc.,
dar carr acum asimilat
cu desAvIrsire poporuluI romin
15
BUZkUL (JUDET
avind limba, religia si datinele
sale, precum si aceleasI drepturr
politice.
Bulgaria' in Buzad sunt foarte
numerosI si venitT in doua co-
lonir.
Prima colonie e venia in
1806 O s'a stabilit in partea de
N.-E. a orasului (in suburbiile
Girlasi si Brosteni), ocupindu-se
cu gradindria. A doua colo-
nie, a venit in 1828, dar ne-
gasind locurI proprice, parte
a trecut la Ploesti, parte la
Hui; cei ce ad ramas in Buzau
s'ad stabilit In partea de V. a
orasului (extremitatile stradelor :
Carol I si Unirea) si in co-
muna Maracineni, catunul Po-
troceni. De si sunt numaratI
intre Romliff si exerciteaza
drepturI politice, insa cea mal
mare parte inca nu stid bine
rorulneste si traesc aproape 'fil-
tre dinsiI.
Serviciul sanitar. Actual-
mente, din punct de vedere sa-
nitar, judetul e impartit in 5 vinzarI 291, secuestre 24, ipo-
circumscriptiI : 1. Plaiul Buzar',
avind un spital In comuna Pa-
tärlagi, un medic, un vaccina-
tor si o moasa ; 2. Plaiul Slanic-
Pirscovul, avind un spital In
manastirea Nifon, un medic,
doT vaccinatorl si o moasa; 3.
Pl. ampuluI, n'are spital ; are
irisa un medic, doi vaccina.tori
si o moas5.; 4. Plasa Sal-ata,
dotatA acum cu un spatios
si frumos spital, construit de
domnul Monteorul, pe proprie-
tatea sa Monteoru are un me-
dic, doI vaccinatorr si o moa-
sa; 5. Plasa Tohani, are un
spital in comuna Mizil, ser-
vid si orasenilor MizilenI, cu
un medic, dor vaccinatorr si o
moasa.
In oras sunt : spitalul comu-
nal, spitalul judetean, spitalul
Girlasi (institutie particularA, fon-
dat de Paharniceasa Maria Min-
www.dacoromanica.ro
114
culeasca, in 1792), si spitalul
militar.
Pentru populatia rurala si cea
saraca, medicamentele se dad
gratuit
Yusti /la. Pentru rez-olvarea
micilor pricini dintre locuitorr
este (i 88g): cite o judecatorie co-
muna15., In fie-care comuna, iar
pentru pricinf mai marI sunt 4 Ju-
decatorii de Ocol: in Buzan,
Mizil, Plescoi si Patarlagele. Pen-
tru apeluff, afaceri ruar insem-
nate, etc., se afla in orasul Bu-
zad un Tribunal, de a doua in-
stanta, care depinde de Curtea
de Apel din Bucuresti. Tot In
orasul Buzad' este si o Curte
cu Jurati.
Numarul proceselor ce se
judeca de tribunal prezinta ur-
matoarea medie anuala: civile
zoo, corectionale 645, divorturT
48, apelurt civile 270, apelur!
corectionale 400, comerciale 25,
executarr 218, epitropir ioo, e-
fecte 30, mezate 31, dote 83,
teci 86, testamente 27, con-
ventiuni 130, separati! patri-
moniale 8, interdictiI 4, pensil
alimentare io, propriri in mina
a 3-a 7, firme 29, donatiuni
14, falimente I r, adoptii 6, co-
respondenta 6 si electorale 8.
Numarul crimelor da media
anuala de 30.
Judetul are un arest preven-
tiv, zidit in 1888, in toate con-
ditiunile cerute, cu intretinerea
caruia se cheltueste anual (1889)
leI 5700 pentru personal si 7500
pentru material. Media detinu-
tilor in fie-care an e de 350
barbati si 5 femei. Numarul ad-
vocatilor e de 48.
Instrucpnnea. Pentru instruc-
tiunea publica, judetul posedd :
un liced, fost gimnaziti infiin-
tat de comuna in 1868, care in
1884 a trecut la stat, cu un nu-
mar de 12 profesor! si o popu-
BUZ 'AUL (JUDET)
latie medie anuala de 240 elevi.
Acest liced, de la 1889, este
instalat in propriul sad local,
constructiune frumoasa, zidita de
Ministerul Instructiund. E fre-
cuentat acum de 515 elevT si
posedá o biblioteca avuta s't
importanta. Un seminar, infiin-
tat in 1838 de Episcopul Che
sane, si care avea in 1890 un
numar de 9 profesor! si o po-
pulatie medie anuala de 60 e-
levI (solventI si internr); a fost
desfiintat in 1893, si localul saA
restaurat si marit in 1898 va
servi pentru o scoall normall
de invatatort. ase scol! pri-
mare de bletT, din care 4 In
BuzaA, 1 In Mizil si 1 in ma-
nastirea Berca, cu un numar de
18 institutor! si o populatie de
960 elevi. Patru scoale primare
de fete, din care 3 in Buzad si
1 in Mizil, cu un numar de 12
institutoare si Cu o populatie
de 470 eleve ; 1 IO coa.le rurale,
frecuentate de 6580 blet1 si
976 fete. coalele primare ru-
rale stad sub privegherea unui
revizor scolar, a asid resedinta
este in orasul Buzau. Pentru in-
vatamintul primar si secundas
cheltueste in genere numal sta-
tul, iar pentru cel rural, atit
statul cit si comunele, irisa Cu
o parte mal mica. coalele ru-
rale, intretinute numai de co-
mune, sunt II.
Mara de scoalele publice, mal
sunt in orasul Buzdu si institute
private: 2 de baeti si I de fete,
cu o populatie de 58 elevi si
66 eleve. La aceste se poate a-
dauga si invatamintul confesio-
nal izraelit Cu 2 colf de bleti
si I de fete, frecuentate de 198
elevi si 25 eleve.
Cultul.Mal top' locuitorif ju-
detulur sunt crestinf ortodoxI,
avind biserici mar prin toate co-
munele si catunele. Dintre con-
fesiunile straine n'are nicr una
BUZÄUL (J UDET)
temple sad bisericr, afara de iz-
raelitir, cari ad in Buzad o sina-
goga si douà case de rugaciunr,
iar in Mizil numal o casa de
rugaciunr.
Numarul bisericilor e de 289,
din care 275 servesc, iar 14
sunt parasite. Din cele 275 bi-
sericT, numar 268 ad preotl, iar
la cele-l-alte serviciul se face de
preotir de pe la bisericile veci-
ne. Numarul preotilor e de 270;
diaconT sunt 5, cintaretT 261 si
paracliserr 191. In cea mar mare
parte din bisericile de la comu-
nele rurale, cintaretil implinesc
si serviciul de paracliserT.
Pe finä aceste bisericr de
mir, mar sunt 7 monahale, din-
tre care: Episcopia Buzauld,
Ciolanul, Gavanele, Nifonul si
Gavanul pentru calugarT ; iar IZA-
testi si Barbul pentru calugarite,
cu un numár de 105 calugarT
si 1 1 r calugarite. Toate aceste
bisericr, impreuna cu cele din
jud. Rimnicul Sarat, formeaza
eparhia sad diecesa Buzaulur si
stad sub privegherea si ascul-
tarea Epis copuluT acester eparhir,
al carda scaun este in Buzad.
(Vez! Buzau-Episcopie).
Finan/ele. Diferitele darT si
veniturr se incaseaza de Casie-
ria generara al carur sedid este
In orasul Buzau. Din punct de
vedere financiar, judetul este
impartit in 4 circumscriptir de
control : Buzad, Mizil, l'atarla-
gele si Plescoiul si 32 circum-
scriptir de percepere. Comunele,
ca si numarul lor, in ceca ce
priveste circumscriptia de perce-
pere, sunt supuse adesea schim-
bárilor.
Veniturile statulur In judet,
in anul 1888-89, ad fost :
CM de comunicatie, 196930
leI; patente, 86738 le! 22 batir;
fonciera 500 si 6°/0, 446179 ler
07 banT ; taxa 50/0 33961 ler 07
banT ; bauturr spirtoase, 137431
115
ler 14 banT; timbre, inregistrarT
si amenzI, 144766 ler 79 banT ;
veniturr extraordinare, 16009 lei
49 banT ; amenzr judecatorestr,
17714 ler 20 banT ; arenzT de mo-
sil', 759685 leT 02 banT ; arenzl
de padurr, 142306 lei 30 banT ;
chirir, 3159 ler 75 bad ; sub-
ventie pentru pompierT, 32000
ler; taxa pentru elevir aflatI in
scoala militara, 1100 ler; taxa
pentru elevii din internate 6075
ler ; Camera de Comer t din Plo-
esti, 4994 ler o8 banT ; licenta,
186772 leI 50 banT ; zecimI de
percepere, 91619 lei 25 bani ;
taxa de transmitere 3432 ler ;
poduri peste rlurT, 8940 ler ; des-
pagubirr de la insurateT, 99538
leT 29 banT ; procente de la de-
bitorir statulur, 9459 leT 47 banT ;
din costul porumbulul impartit
locuitorilor 17966 ler 63 banT
si ramasite din exercitiT inchise
2925081d 6 iban!. Total 2738986
ler 81 }Dad.
Sume incasate: pentru Efo-
ria Spitalelor, 97128 ler, 90 b.;
Casa pensiilor, 78321 leT, 02 b.;
Casa de DepunerT, 2202265 leí,
44 b. ; Casa de dotatie a oaster,
22740 Id; Creditul agricol, 8111
ler, 25 b.; zecimI si diferite ve-
niturr cuvenite case! judetulur,
440496 leT, 97 banr.
In anul 1898 veniturile se im-
partem-1 ast-fer:
CM de cornunicatie, 222336
lel; fondera, 635645 le!, 56 b.;
extraordinare, 448 Id; amenzr,
21138 leI, 04 banT; arenzI de
mosiI, 327959 le!, 36 banI ; a-
renzI de padurr, 77750 le!, 96
banT ; chirir, 7377 ler, 30 banT ;
subventiunea pompierilor, 33000
ler; elevr in internate, 3450 ler;
elevI strainT in invatamintul pri-
mar, 2125 le!; elevr strainI in
invatamintul secundar, 1530 ler;
Camera de Comert, 4206 leT, 92
banr; licenta, 153572 le!, 40 b.;
zecimI de percepere, 111088 leT,
www.dacoromanica.ro
BUZXUL (JUDET)
59 banT; despagubirr de la in-
surater, 17619 ler, 93 banT ; pro-
dente de la debitorif statulur,
50930 le!, 69 banT; din costul
porumbuld dat loc., 94326 ler,
68 banT ; ramasite din exercitir
inchise, 495120 le!, 85 banI ;
Eforia Spitalelor, 36681 le!, 67
banT; Casa Pensiunilor, 184056
le!, 75 ball; Casa Scoalelor,
13828 ler, o6 banT; conservare
la Casa de DepunerT, 6420735
ler, 39 banT; Casa de Dotatie a
Oaster, 23258 le!, 20 banT ; ze-
cimI si diferite veniturr cuvenite
case! judetulur, 845620 le!, 81
banT. Veniturile judetulur, pe a-
cest an, din fondul zecimilor,
subventiunT si extraordinare :
427700 ler; din fondul drumu-
rilor : 149145 le!, 75 banT ; to-
tal: 576845 ler, 75 banT.
Venitul comunelor rurale: le!
397959, 74 banT.
Regia Illonopolului'. De la tu-
tunurr, 992155 le!, 80 banl ;
cartl de joc, 6761 leT, 20 banT ;
timbre, 160071 le!; sare, 85626
le!, 75 banT. Total 1244614 leT,
75 banT.
Creditul agricol. VeniturT din
dobind 100/00, 82372 ler, 28
banT; veniturl din dobinzr 2°/o,
440 ler, 30 banT; beneficid, 180
Id. Total 82992 Je!, 58 banT.
Telegraful ,ri Polla. Pentru
serviciul telegrafo-postal, jude-
tul posea. 4 oficir: Buzad, Mi-
zil, Patarlage si Plescoi, precum
si douä biurourr postale rurale
la garile Monteorul si Cilibia,
afara de biurourile instalate la
fie-care gara pentru serviciul
editor fierate.
Armata. Pe teritoriul distric-
tuld Buzad se afta urmatoarele
corpurT de trupa :
1. Infanteria. a) Regimentul
Buzad, No. 8, compus din 3 bata-
lioane permanente si cu schim-
bui, cite patru companir fie-
care, avind resedinta In orasul
BUZÄUL (JUDET)
Buzan si un efectiv total de
4380 camera combatantI i 2000
dispensatt si auxilian, in care in-
tra i rezerva.
Regimentul Buzatl, No. 8
de militil, cu resedinta in Bu-
zad, compus din 2 batalioane,
unul cu resedinta in Buzati si
al doilea cu resedinta la l'atar-
lage; avind un efectiv de 2800
oament combatantl si 1190 dis-
pensatt si auxilian.
Gloatele, can' nu sunt or-
ganizate in regimente, atl un e-
fectiv de 3660 combatantI si
2700 dispensatr si auxilian.
Cavaleria. Excadronul al
111-lea din regim. 6 calarast.
Artileria. Regimentul 7
artilerie, cu resedinta in Buzau,
are un efectiv de 1990 oament
activI, din can numat a patra
parte se recruteazà pe terito-
riul districtulut Buzan.
Contingentul anual al tineri-
lor, ce se recruteazd pe terito-
riul districtului Buzan este de
r350 in media, din can se a-
limenteaza corpurile aratate la
No. I, 2 i 3, in plus alte cor-
pul-1' i servicir ale annater, can'
ati resedintele in alte garni-
zoane.
In orasul Buzatí sunt con stru-
ite dona cazarme: una pentru
Regimentul de infanterie si alta
pentru Regimentul 7 de artilerie ;
ambele sunt proprietatea arma-
ter, lar cele-l-alte corpun si ser-
viciI din garnizoana stau in case
inchiriate.
Pichete. Pentru paza frunta-
riel Austro-Ungaria, sunt
insirate pe hotar un numar de
I I pichete, din care: Botita,
Poiana-din - Cale, Cocianul, Ba-
labanul i Giurgiti sunt de vara,
Uscatura - Teharaulur, Pasarea,
Brazeul si Lacul-luI-Dobrin, de
jama, lar Crasna i Checa sunt
si de vara si de lama. Piche-
tul Crasna serva í ca punct de
www.dacoromanica.ro
116
vatna pentru calatorif i mar-
furile, care se duc i vin din
Austria, pe albia riulut Buzad.
Istoricul. Urm ele ce carac-
terizeaza epoca de piatra, at1t pa-
leolitica cit si neolitica se gasesc
Cu abondenta si in jud. Buzäu.
Vom cita: topoare, lanct, cioca-
ne, etc. gasite la Niscovul, Valea-
Tatarilor, Bisoca, Biidea, etc. Pe
muntele Fintina-Hotilor se vad
inca resturt de hirburl de diferite
forme, instrumente de oase, lo-
cuinte scobite In masivul
care ne probeazà cu certitudine,
cd acest judet a fost cunoscut
omulta preistoric. Venind la tim-
plif istorict, pe la anit 500
inainte de Christos, dup. cum
ne spune Herodot, Dacia a fost
locuit5. de Scitt, iar partea sin-
ga a Dundre de Scitit agricul-
tort sati Scolott, de la carr ne
aU ramas o mare parte din mo-
vilele ce imbrazdeaza judetul,
mal' in toate senzurile. Pe la a-
nul 340 a. inainte de Christos
se stabilesc in aceste partI Ge-
cet d'intiiu barban din po-
poarele tracice, Cu oare-care in-
clinatiunt spre stabilitate si cul-
tura. El" 1st ridicaserd 3 cetatt
intre Bräila si Calarast, ca sa
poata prada cu inlesnire ceta-
tile grecestI de pe malul M5.-
reI-Negre, asigurindu-si tot de
o data retragerea in muntir a-
propiati, in care sapau pestert
adinci, unde sa se poata ascun-
de in timpI de restri$te. In anul
335 innainte de Christos, ma-
rele Alexandru, incepind expedi-
tiunea contra lor, trece Dunarea
pe la Silistra si in apropiere de
Calarasi dete peste o cetate a lor
si o distruge, lar Getit invinst
fug in muntir apropiatt. Nea-
parat ca muntir apropiati nu pu-
teati fi de cit ai Buzdului, ceca
ce se poate sustine si prin mul-
timea pesterilor sapate in el, pe
care traditia le atribue
BUZAUL (JUDET)
lor. Dintre aceste pesterr vom
cita : Casa-Hotilor si Platra- oi-
mulut, din muntele Istrita, in
care s'au gasa i resturt de ar-
me, apot Piatra Bogzir, Aluni-
sul, Crucea - Spatarulut, Agato-
nul, Piatra-Gaurita, Gaura-Zme-
ulur, etc.
Getir cazutt sub dominatiu-
nea Bastarnilor, Dacit, fratil lor,
se intind peste teritoriul ocu-
pat de dinsit si lasard in acest
judet douà cetAtI : Comidava
Ramidava. Dupa Ptolomen, Co-
midava a fost unde e com. Pie-
troasa-d.-j.; ruinele Comidavet se
vad Inca. Ramidava ar fi fost pe
albia riului Cilnaul, in apropiere
de Clociti. Romanh cucerind
Dacia, de si teatrul actiund lor
s'au intins in Transilvania, Ba-
nat si Oltenia, totust aa autat
O. se asigure de tot teritoriul
ocupat mai inainte de Dad si
Cumal seama de localitatile for-
tificate de dInsir, distruend pe
unele si consolidind pe altele,
dupa cum le dicta interesul
strategia . Romanit mentinura
ambele cetatl dacice din jud.
Buzau i mal cu seama a Comi-
daver (Pietroasa) ti dete o mare
intindere, puind-o pe baze so-
lide, cu o grosirne de 2 metri,
in forma unuI vast patrulater,
unde stabilisera un lagar, ale
carel ruine se N'Ad inca in poa-
lele de S. ale muntelui Istrita.
Urmele RamidaveI nu se cunosc,
dar in apropiere de locul unde
a trebuit sa fie aceasta cetate,
s'a gasa un mare tezaur de mo-
nede romane, care erail aduse
de undele izvorultu Clociti, orI
de cite on veneau mart. Tot
din perioada romana a mal ra-
mas urme din Valul-lut-Tralan,
pe care d. Schuchardt, in 1885,
le a co statat pana in apropiere
de com. Amarul.
Gotit revarsindu - se asupra
Europer, pe la anul 238 dupa
BUzik.UL (JUDET)
Christos s'ati ramificat In doud :
Ostrogotl si VizigotT. Vizigo-
tiI se stabilesc in Dacia, unde
parte rdmin pdginT, parte de-
vinise cre$tinI. EI ati ocupat
$i Buzdul. Probe despre aceas-
ta avem urnatoarele : Gota
pdginT sub comanda luI Ata-
naric, incep persecutiunile con-
tra Gotilor cre$tinT i Sf. Saya
Gotul, a cdruia memorie se ser-
bdtoreste la 24 Aprilie, este 'Me-
cat In riul Buzati. b) Un insem-
nat trib al Gotilor, CauciI, se
stabilesc in poalele Carpatilor
(«Ad Caucalandensem locum al-
titudine silvarum inaccesum et
montium cum suis omnibus de-
clinavit». Am. Marcellinus. Res
gest. XXI, 3 4), In tara Cauca
sau Coca. Se $tie insd, cd o mare
parte din muntiT BuzduluT poar-
ta si azI numele de Coca. A$a,
incepind din riul SlAnic, com.
Vintild - Vodd i pana in virful
munteluI Istrita, gdsim i astd-zI
numirile: muntele Coca, valea
Coca, apor cdtunele sati : de la Dundre, vin in secolul V
Coca-Plind, Coca- Seacd, Coca-
ScheeT, Coca-Antemireascd, Co-
ca-NiculestT, Coca-Mereiascd, Co-
ca-Dara, Mucelul-CociT, Coca-Sa-
ringa, etc., care ne pot con-
vinge pana la evidentd cdCau-
ciT se stabiliserd aci. (Vezi si
Odobescu : «Notices sur la Rou-
manie», Paris 1868, p. 399-405).
c) Atanaric, regele Gotilor, fiind
invins de imperatorele Roma-
nilor Valente, (anul 367), pe ma-
lul SiretuluT, se fortified inteo
cetate romand, in muntl, pe un
afluente al SiretuluI. Afluentele
n'au putut fi de cit riulBuzdul ;
muntil n'au putut fi de cit Is-
trita, in jurul cdruia erau sta-
bilitI CauciT, i cetatea n'a pu-
tut fi de cit Comidava, care e
a$ezaa la poalele acestui munte.
Ceea ce confirma si mal mult
acest fapt, e si imprejurarea cd
Atanaric, nemultumit Cu pozi-
117
tiunea umild in care se gdsea
acum, ingrozit si de Hunii, carl
incepuserd invaziunile ion In Da-
cia 11 care if zdrobiserd inca o
data armatele sale, trecu Du-
ndrea ca sd se inteleagd cu Gotif
luatI captivI de Valente, cu gin-
dul de a forma acolo un noti
stat i apoT a se intoarce de a
lua pe GotiI ama$T i cu totiT
sd se stabileascd In Moesia. La
plecarea sa nu-sT lud cu dinsul
tezaurele, ci le ascunse in jurul
ceatiI Comidava, unde era for-
tificat. Moare insd in Constan-
tinopole la 381, iar tezaurele
ruin necunoscute pdnd in anul
1837, cind Episcopul Chesarie,
scotind piatrd din muntele
frita, pentru nenumdratele sale
constructiunT, lucatorir deterd
peste o micd parte din acest
tezaur, care acum, se afld in
Muzeul de AntichiatT din Bu-
curesti, sub numele: Closca
Cu puiT». AntiT, stabunT aI Sla-
vilor, chemati in ajutor de HuniI
si gdsind teritoriul dintre Siretul
Dimbovita cu totul gol, se
stabilesc aci. In secolul VII vin
peste dinsiT Bulgarif, sub ducele
ion, Isperuch, subjugd pe primir
SlavI si formeazd un vast stat
de la BalcanT pana in regiunile
depArtate ale TransilvanieT. Cum
cd Bulgaril erau foarte nume-
rosI in acest judet, se poate
proba $i prin faptul cA in to-
pica judetuluT sunt peste 2000
de numirT slavone.
Din timpul invaziunei Ma-
ghiarilar (a. 893), n'a ramas
niel o urmd, afard poate de
cite-va cuvinte in topicä, pre-
cum : It$fa, MiclAusul i altele.
PecenegiI, popor fino-atar, ve-
ni id dupd Maghiarr, calcä si
acest teritoritl, unde de sigur
s'au stabilit o parte dintr'insir,
cdcr apa Pecenega din plaiul
Sldnic le conserva nealterat nu-
www.dacoromanica.ro
BuzXuL (ruDET)
mele. Dupd PeceriegT, vin, pe la
anul io65, CumaniI, carr, ingro-
zitT de Madi', ce inaintati sub
conducerea luT Gingiscan, se re-
trag in muntiT CarpatT. De la
dInsiT, de sigur, a amas in to-
pica numirile: Comana, Cirio-
indne$ti, Begul, Bontul, Bilhacul
$i altele, precum si mal milite
movile, la care s'ar putea adduga
cu oare-care probabilitate si Tu-
mulul-Cetatea din cdtunul Cir-
lomAnesti, care a fost un vast
cimitir al lor.
In fine vin TätariT, ultimul
popor barbar, care a maT de-
vastat pamintul RominieT $i prin
urmare i judetul Buzda. Cu-
maniT, necutezInd sd se opuie
T Atarilor, parte se retraserd peste
Dual-e, parte in muntT. Nepo-
tul luI Gingiscan, Batukan,
urmdri pana în Ungaria (a. 1241).
O parte din hordele sale, sub
conducerea luI Bugeac, se intoar-
sea in Rominia, tredind muntiT
pe valle PrahoveT si ale Buzdu-
luT. RominiI din muntif Buzdu-
luT, PrahoveT i aT VranceT, im-
preund cu Cumanir refugiatI la
dinsir, cercará sd li-se opuie, dar
Bugeac trecu peste &mil $i se
stabili in locurile Ion. Din nu-
ineroascle urme rdmase de la TA-
taxi, pe lingd o multime de nu-
mili in topicd: muntele Tdtarul,
muntele Tdarutul, Valea-TAta-
ruluI, etc., maT avem fortifica-
tlile de pe platoul S dpoceT, rui-
nele i putul din comuna Al-
deni, antul-Tdtarilor, intre co-
munele Grdjdana si Niscovul.
In plaiul BuzAti, de la comuna
Calina $i pand la frontarie, sunt
mal multe locurT, care poartd
numele de TAtarul. MaT Insem-
nate sunt : Viea-TAtaruluT, din
care se vede si acum cite-va
vite de o grosime insemnatd,
ruine de o micd ceatuie, unde
traditia zice, cd a fost biserica
tdareascd ; Petera-TAtarulul, in
BUZ;101, (JUDET)
muntele Carafte. In fine, chiar
in orasul Buzar', in locul unde
este acurn grädina publica, exis-
ta pan pe la 1835, un put,
zis al-Tatarulul.
Cu descalicarea lui Radu-Ne-
gru, luind finta s tatul romin,
gasim in relatiunile luT Giaco-
mo di Pietro Lucari, ea Radu-
Negru a zidit cetatT la : Cim-
pulung, Bucuresti, Tirgoviste,
Floci si Buzatl. Aceasta rela-
tiune pare a se adeveri si prin
faptul ca pe dealul Gruiul, din
comuna Saringa, se yací si as-
täzi" ni$te ruine, pe care tradi-
tia le numeste Cetatea-luI-Ne-
gru-Voda, addugind chiar c5.
acest Domn ar fi avut si o alta
cetate pe apa Negreasca din
comuna Maxenul, de unde r-a
si ramas numirea. In timpul luT
Alexandru Basarab, Buzaul exis-
ta ca tirg sal"' oras (la a. 1350).
Prin secolul al XVI-lea si al XVII-
lea, numerosir boieri aT acestuT
jud. incepura sa joace un rol im-
portant in Istorie, ba adesea
dispuie de tronul tärer; dar a-
aceastä influentä a lor a fost
in multe rindurr pernicioasa lo-
cuitorilor.
Dupa moartea luT Neagoe Ba-
sarab (1521), o mare parte din
boerr recunoscura Doran pe fiul
sää Teodosie, dar cer din Bu-
zalá se opuserd i aleserä un al-
tul, favorit lor, pe Radu - Calu-
garul si cu armele Il instalara
In capitala tarer, Tirgoviste
Partidul luf Teodosie chierna in
ajutor pe Mehmet - Beg, de la
Nicopoli, care invinse pe Radu
tale capul ; apor, dupa in-
demnul comisulur Badicul, tri-
mise un numár de Turcr contra
boerilor buzoenr, pe carT ir robi,
devastind tot-d'o-datä judetul in
mod cum nu s'a mar auzit pana
atuncT. (Balcescu, «Mag.
tom. I, p. 158).
Radu al IX-lea, fiul lur Kadu
www.dacoromanica.ro
118
al V-lea cel mare, ddrui Episco-
piel Buzdulur, infiintatä de tatal
salí, judetul Braila (anul 1544),
pe care TurciT pusese stapi-
nire in anul 1546. Episcopul
Atanasie voi sa-si apere acest
dar, lusa TurciT respinsera in-
cercarea sa si mar devastara
incà odata aceste locurr. (Vezr
Sincar : Cronica», ed. II, anul
1554, pag. 288).
In anul 1596, hanul tataresc
profitind de absenta trupelor lur
Mihaiä, veni si se stabili In Bu-
zad, cind pradà iar pe locuito-
riT acestur judet, precum .si pe
cer din Prahova si Brdila. Mi-
haili venind in Buzara, vindeca
in parte aceste rele prin dife-
rite daruff, ce facu, ata unor bi-
seria cit si locuitorilor. (A se
vedea Condica episcopieT Bu-
; Sincar, gCronica», ed. II, a-
nul 1596, p. 416).
N'apucase sa se uite aceste
devastatiunr, cind Vasile-Lupul,
Domnul Moldover, incepe expe-
ditiunile sale contra lur Mateiu-
Basarab, Domnul Muntenier (a-
nul 1637-1639). Timus, gine-
rele lui Vasile-Lupul, viind in
Buzar.' cu Tatarif, pradd si arde
judetul, arde schitul Frasin etul
(Episcopia actual4), si din oras
nu rämine piaträ pe piatrá. (Mi-
ron Costin, < Cronicele», vol. I,
pag. 333. Balcescu, (Mag Isto-
ric»,vol. I, pag. 206. Sincal,cCro-
nica >, ed. II, vol. III, anul 1637,
pag 47-48).
Dup." moartea 'uf Mateiu-Ba-
sarab, SeimeniT cart se revolta-
será si pradall tara, detronara
pe Constantin - Basarab (1656)
si puser5. Domn in locu-T pe
Christea, spatarul lor. George-
Racoti, Domnul Transilvaniet, si
Gheorghit5. Stefan,Domnul Mol-
dover, venia in ajutorul alun-
gatulur Domn, si impreuna fa-
curd planul sa distruga aceasta
armata de mercenarT, care de- .
BUZAUL (JUDED
venise spaima tarer. Gheorghitá
Stefan, cu trupele sale, veni in
Buzad, unde se opri trer zile,
apor inainta spre Sarata. In ziva
de 17 Iunie 1656, lupta se in-
cepu aci $i Seimenif fura res-
pinsr spre Prahova ; Racoti insa,
care venise din Transilvania prin
plaiul Teleajenulur, ir opri din
fuga ion si asa SeimeniT fiind
apucatr "filtre douä. armate, furä
zdrobitr cu totul. Cer ce sea-
para luard drumul spre Baila
si in trecerea lor prin Buzld,
mar jefuird inca °data aceste
locurr. (Miron Costin, «Croni-
cele», vol. I, pag. 350).
In anul 1689, Neintir, adusr
de Balaceanul, venira sub co-
manda generalulur Haisler i o-
cupara tara. Domnul Constan-
tin Brincoveanu se duse la ce-
tatea Floci, unde era sultanul
Caiga, ca s1 se inteleaga cu a-
cesta si sa chibzuiasca ce ar fi
de acut. Sultanul trimise pe
l'Atad contra lor, dar Brinco-
veanu, temindu-se ca Tharir sA
nu dea foc Bucure$tilor, unde
se fortificaserd Nemtir, fugi in
Buzda, lar pe Doamna Maria
cu alte jupinese le asigurd
mandstirea Bradul. Dupa retra-
gerea Nemtilor, , Brincoveanu
serbd foarte pompos Boboteaza
In Buzda $i in ziva de 7 Ianu-
arie 1690, porni spre Bucuresti.
Doamna Maria facu cu aceastA
ocaziune mar multe darurr in&
ndstirilor Banul $i Bradul. (BAl-
cescu, «Mag. istoric», vol. II, p.
152; vol. V, pag. 112. inca.r:
Cronica», editia II, vol. III,
pag. 237).
In prima sa Domnie,Nicolae Ma-
vrocordat alungd. $uba$ir Turci,
care se intilniserd mar in toatA
partea de cimp a judetulur pAnd
la Niscov, (Balcescu, «Mag. ist.»,
vol. IV, pag. 1o7) ; in a doua
Domnie, viind in BuzAti, pe de
o parte ddrui Episcopulur 200
 BUZAUL (JUDET)
talen, pe carl sa-1 la din ve-
niturile judetuluI, pentru a pu-
tea sustine scoala, ce era infi-
intata Inca din timpul luI Ma-
tein-Basarab, lar pe de alta dete
hrisovul din 1728, prin care
inchina manastirea Banul, ma-
nastirer din Larisa, numita Dus.
ca.(Balcescu, «Mag.ist.», v. IV.
pag. 127).
Sub urmatoriI Doma Fana-
riotI, TurciI se intinseserà din
ce in ce in jud., i Capanliii,
sub pretext de comert, jefuiail
totul i depunean prazile in ma-
gaziile ce stabilisera la Clinciti.
Inceperea campaniilor rusestI
contra Turcilor fura asemenI
fatale locuitorilor. Judetul fiind
in catea ambelor armate, Rusii
cereal"' proviziunr i podvezI,
Turcir ucidean si jefuian ce le
esea inainte, lar in anul 18°6
detera foc si orasuluI, care arse
cu desavirsire.
Din aceste cauze locuitorii de
la cimp se imprastiard in toate
partile i abia dupa 1828 uniz
incepura a se Intoarce la vechile
lor locuinte, san a fonda nota
sate.
Toate aceste nenorochl a fa-
cut ca judetul sa se pustleascä
altI locuitorI, de multe ori
strainI, sa vie si sa ocupe locu-
rile parasite. Daca vom adäuga
invaziile, ce mal tot-d'a-una a
trebuit sa treaca prin acest
judet, vom intelege lesne de ce
tipul romin, mal cu seamd in
partile de cimp, se intilneste
atit de rar. Singurele comune
in care Rominul s'a mentinut
neainestecat si conservat
clasica figura romana, sunt :
Manesti,
lesti si Lopatari, din plaiul Sld-
nic; Goidesti, Braesti si in cit-
va Balanesti i Trestia, din pla-
iul Pirscov; apoI Gura-Teghir,
Nehoiasul, Paltineni, Chiojdul,
si Colti, din plaiul Buzan. Tot
119
din aceastà cauza i limba vor-
bita e departe de cea proprie
adevaratilor RominI.
LocurI istorice mal insemna-
te sunt: Pietroasa - d.-j. (Comi-
dava), Clociti (Ramidava), Pe-
cenega, Coca, Sapoca, Santul-
T'Atar-flor, Tumulul-Cetatea (din
cat. arlomanesti), Jidova, Biso-
ca, etc., din timpurile vechI ;
lar din timpurile mal nota sunt :
Cetatea-luI-Negru-Voda, Cetatea
luI Vintild-Voda, Zidul- Doam-
neI - Neaga, Cucuiata, Crucile,
din com. Särata, Palatul - luI-
Brincoveanu, etc.
Familif istorice. Cele mal in-
semnate famibil i persoane is-
torice ale acestuT jud. sunt :
Radu al V-lea cel mare si des-
cendentii saI: Radu Paisie, Mir-
cea Ciobanul, Alexandru i Mih-
nea, care s'a turcit. Mihalcea
Banu ot Cocorasti, al caruia
fin, Patrascu Spdtarul, traia pe
la 1640. andestiI, descendentI
din Mihalcea Vornicul ot Pa-
tarlage, care traia pe la 1590
16o5, lar fili san Negoita. Clu-
cerul andescu, Moise Spatarul
andescu, George Spatarul an-
descu se stabilesc mai in urma
la proprietatile Ion din poalele
muntilor, unde se si intemeiaza
satul andesti. Aceasta familie
se stinge cu Serban andescu,
care a avut numaI douä fete,
cae casatorindu-se ati devenit
una Luxandra Cimpineanu
alta Maricuta Lehliu. Mihnea
Postelnicul ot Badeni, ginerile
luI Coada Vornicul, trdia pe
la 1530. El e cel mal' vechin
membru cunoscut al acesteI
insemnate familiI, Bädeanu, stin-
sn. pe la jumätatea secoluluI
trecut. TataraniI, vechia familie,
ai careia membiI eran stabilitI in
com. Blajani i Pirscovul, stinsa
la 1752 cu Radu sin Dragan
Clucerul, care a murit ara mos-
tenitorY. Vlaicu, Clucerul Mara-
www.dacoromanica.ro
BUZXUL (PLAIO)
nu, e tatal DoatnneI Neaga, sotia
luI Mihnea turcitul, decedata pe
la 1614, lasind mostenitor pe fiul
san Negoita Tataranu, care mal*
in urma s'a calugärit sub nu-
mele de Nicolae si a fondat schitul
Negoita din com. Sarata i ma-
nastirea Pinul-cel-Mare din Brä-
est.i Mitrea Vornicul, a carui
l'ata Neaga Mitroaia se confunda
adesea cu Doamna Neaga Ta-
táranu. Mihain Postelnicul si
fui sati Stoichita, Spatarul ot
Sal-ata, ti-alai:1 la 1659, inruditii
Cu Negoita i Mihain Postelni-
cul, continuati acum prin Sa-
rateni. Banul Udrea, a cäruI
sofá, jupineasa Grajdana, Cu
un alt frate al el', postelnicul
Badea ot Badeni, a fondat ma-
nästirea Grajdana, lasind i alte
monumente istorice in jud., din
care mal insemnate sunt Cru-
cile de la Sarata. Ienache, Ba-
nul ot Lipia, mostenit de Pir-
van Vistierul.
Buzäul, plaiu, ocupind partea de
N.-V. a judetulul Buzan. Se mar-
gineste la N. cu Transilvania,
la V. cu jud. Prahova, la E. cu
plaiul Pirscovul, lar la S. cu
Tohani i Sarata. Suprafata
sa este de 97465 hect., din care
8990 arabile, 48045 padure,
8410 fineatd, 18786 izlaz, 2092
livezr, 281 vir i 10861 sterp.
Acest teritoriti se imparte in 90
mosiI i 90 padurl mar insem-
nate, posedate parte de stat,
parte de cele 8o de cete de mos-
nenl aflate inteinsul, precum
cite-va particulare, afard de cea
ce poseda improprietaritif
insuratell. Terenul este foarte
muntos i avut in pasunr, pa-
durI i substante minerale. A-
gricultura consta din cultura
porumbuluI, putin grití i alac.
Clima, de si aspra, e sana-
toasa
Vite sunt : 8571 bol, 3623
BUZ:4UL (01bW
vacT, 1856 vitel, 310 cal, 361
epe, 167 minzl, I I bivolf, 30 bivo-
lite, 7458 capre, 8 asinI, 23760
oí, 5670 porcT si 1369 stupT.
Industria constä in lucrarea
lemnuluT, fabricarea brinzeT, a ra-
chiuluT de prune, tesäturT, etc.
Loc. posedä 49 morT de al:A, 30
facae, To piue, 93 fierastrae
putine masinT agricole. TirgurT
are 54; circiumI 127.
Comunele din care e format
sunt 17: Calvini, Catina, Chioj-
dul-din-Bisca, Cislaul, Colti, Gu-
ra-TeghiT, Laposul, Märuntisul,
Mläjetul, Nehoiasul, Paltineni,
Panätaul, Pätarlagele, Rusiava-
tul, Sibiciul-d.-s., Valea-Muscelu-
luT i Viperesti, caff toate sunt
formate din 162 catune si 41 sub-
diviziunI mal insemnate. Rese-
dinta acestul plaiü a fost tot-
d'a-una in com. Patarlage. Popu-
latia sa este de 33380 suflete,
din cari : barbatI insuratl 7019,
neinsurati 58o, vaduvI 443, di-
vortatI 15, bdetT 9016 ; femeT
maritate 7019, vaduve 681, fete
8607. TotT acestI locuitorT träesc
In 8261 case. Dupä nationali-
tap' sunt : 35278 RominT, 15
Greer, 2 IzraelitT, 46 Austro-Un-
garT, 4 BulgarT si 8 ArmenT.
Dupa profesiunT : 137 lem-
narT, 190 rotar, 23 timplarr, 66
butnarT, 7 zidarT, 8 crofter'',
27 tronarT, 22 cizmarl, 50 fie-
rarT, i masinist, 5 boiangiT, 27
cojocaff, 18 brutal-I, 33 vararT,
3 olarT, 4 barbierl, i tinichigiù
si 18 mangalagiT. Media na5te-
rilor e de 1130, a deceselor de
721, a casatoriilor de 258. Po-
pulatia creste cu o medie anuall
de 409 suflete. In cite-va co-
mune ca Pätarlagele, Marunti-
sul, Paltineni, etc., fetele se nasc
in numar aproape indoit ca bd.
eta', pe Mild in altele, precum :
Cisläul, Chiojdul, etc., nurndrul
baetilor intrece cu mutt pe al
fetelor.
www.dacoromanica.ro
120
Din punctul de vedere finan-
ciar, acest plaiü avea in 1889:
6193 contrib. din earl 719 comer-
ciantf RominT si 13 strainl. Sta-
bilimente 246. Venitul caselor,
leT 84645 ; taxa proportionaki,
leí 1963.65; venitul fonciar, lei
955320; darea caller de comu-
nicatie, leí 37158 ; patente, lel
7001.94; fo nciera, leí 49600.61;
taxa spirtoaselor, lei 21667.50.
Total fiscal, leí 116065.55. Per-
ceperea, leT 9385.61; judetene, leí
19088.83; drumurT, leT 5995.99;
comunale, leT 19088.83; comer-
ciale, leí 21782. Total general,
lef 169842.64. Budgetul comu-
nelor e de leT 58731.36.
Are 18 scolT de baetf si i de
fete, cu o populatie de 788 e-
levT i 80 eleve. Carte stiu 2411
locuitorT. Biserici sunt 6o, de-
servite de 47 preotT, 51 cinta-
retT si 34 paracliserT.
Acest phi(' pana. in 1844 a
fäcut parte din jud. Sacueni,
and desfiintindu-se acel judet,
s'a alipit Buza
Buzäul, comund urband i capi-
tala jud. Buzau, situatä pe ma-
lul drept al riuluT Buzau, in pl.
SdratiT, pe al 24° si 29' 45"
longitudine si 45° si 9' 15- lati-
tudine boreala, avind ingAime
d 'asupra nivelulur marli 118
metri ; la distanta de Bucuresti
de 128 kilometri. Limitele sale
sunt: la Est apa riului Buzau,
incepind din punctul de hotar
al mosiei Verguleasa, pana in
dreptul catunului Vadul-Pasir,
de aci apucà pe hotarul mosieT
Girla5i (proprietatea Gherman),
pana da in hotarul mosier Va-
tra-EpiscopieT, pe care merge
pand in apa .AreteT; la N. in-
cepind din apa Aretel, conti-
nua tot pe hotarul mosieT Va-
tra-EpiscopieT, pana da in ho-
tarul mosieT Simileasca-Banul,
pe care merge pana linga pa-
BUZ:4UL (ORAS)
durea Cringul, ocolind-o la N.-V.
si da in hotarul mosier
la V., continuind pe hotaril
Stilpuluf, trece pe la capul mo-
sieT Balta-PlopuluT si ajunge in
hotarul mosieT Grosani (Stam-
buloaica, din com. Costesti), pe
care merge pana in apa Ne-
greasca ; la S. pe apa Negreas-
ca, ja pe hotarul mosier Ver-
guleasa, pana da in apa riului
BuzaCi.
Suprafata acestuT teritoria e
de 1370 hect., din care 503 va-
tra orasuluT, 178 padurea Crin-
g-,u1, 1500 mosia orasuluT i ca
200 mosia Girlasi. Terenul e
ves, intrerupt de micT declina-
tiunT. Apele car' 11 uda, sunt:
riul Buzail, la E.; Iazul-Mori-
lor, (abatut din riul Buzati), la
N.-E. ; apa Negreasca la S. s't
canalul, abdtut din Iazul-Mori-
lor, care strabate partea de N.
a orasuluT. Pentru trebuintele
domestice si alimentatiunea se
intrebuinta pana acum apa de
puturl, care contine multe ma-
terh neorganice si mai cu seama
var, ceca ce o face improprie
nutritieT si prin urmare gad-
teT. Acum cu nouele lucraff de
edilitate, aceste inconveniente
ati disparut si orasul se alimen-
teaza cu apa buna subterana,
adusa prin tu burr din Cringul.
Din punct de vedere al consti-
tutiuneY geologice, terenul e ar-
gilos, acoperit de un strat sub-
tire de humus. Partite mal joase
sunt acoperite adesea de ape
stagnante, dind nastere mutter
boale $1 mal cu seama friguri-
lor intermitente.
Clima. Orasul fiind situat
pe ses si departe de orT-ce a-
dapost, este expus vinturilor.
Gurile Buzaul, Slanicul,
Cilnaul, stau deschise asuprasa
In partea de N. si N.-E. adu-
cind in contra-T suflarea %/tutu-
luT Munteanul si a subdiviziel
BUZXUL (ORA)
sale VrInceanul (N.-N.-E.). Cri-
vatul, sprinten, rece si violent,
cu infioratoarele sale sueraturr,
fi bate in partea de N.-E. ; A-
ustral sati Saracill, nu mar pu-
in aspru, violent si uscat,
bate in partea de V. si N.-V.; In
fine Baltaretul, lin si bine-fa-
calor, 11 bate in partea de S.-
S.-E., rar si de o scurta du-
rata. Aceste vinturT, adesea ne-
plAcute, fac ca nici 50 zile pe
an, orasul sá n'alba atmosfera
linistita. Tot din cauza vinturi-
lor, atmosfera e foarte variabila
si cu treceri subite de la frig
la cald si vice-versa. Seceta e
predominanta ; rar verl cu ploae
suficienta, rar ierne cu zapada,
care sa.-1 acopere solul. Ano-
timpil n'aii o durata fixa, iar pri-
mavara aproape lipseste ; toam-
nele insa, sunt lungY, calde si
placu te.
Agricultura sa e restrinsä, a-
vind mar desvoltata cultura gil-
dinelor de zarzavat, al caruT pro-
dus indestuleaza nu numaT lo-
calitatea, dar se exporta pana
in pärtile departate ale täriT
mal cu seama in Baila, Buen-
resti si Oltenia. Industria este
aproape in fase. (A se vedea
industria judetuluT, unde e co-
prinsä si a orasulur). Are 8 morT
pentru macinatul 'grluluI si al po-
rumbuluT pe Iazul-Morilor, pre-
cum i dota morT cu aburT. Co-
merciul principal consta din des-
facerea cerealelor, a vitelor, a lem-
nelor, a vinului, a spirtuluT, a tui-
ceT, a brinzeturilor, etc., care par-
te se consuma in localitate, parte
trece si in alte judete. Impor-
tul pentru magazinele de lip-
scanie, hainarie, marchidanie,
brasovenie i bacanie se face cu
deosebire din Austro -Ungaria
Turcia, apoT din Germania,
Elvetia, Franta si Rusia. Tir-
gurT are : Dragaica, de la 18-24
Iunie ; tIrgul de toamna Carol
66760. Maa,: Diclio lar Gengralic.
121
I salí Valea-TeanculuT, de la 18
Septembrie pana la 15 Noem-
brie, care se tine in toate Sim-
betele si Duminicele si tirgul
saptamtnal de Simbata. Are treT
piete Oborul, Sf. IngerT si Da-
cia. Cea d'intiiii, atit pentru a-
limente, cit i pentru vinderea
cumpararea tuturor obiecte-
lor necesare traiulur, cea d'a
doua numaT cu alimente, iar
cea d'a treia pentru zarzavaturr,
lapturT i intru cit-va pentru In-
caltaminte. Vite are : 865 boT,
620 vacT, 235 viteI, 28 bivoli,
122 bivolite, 586 cal, 363 epe,
122 minjI, 340 or, 36 capre, 4
asinT i 1210 pord. Stupi 140.
CA! de comunicatie are : a)
Liniile flerate: Buzar' - Ploesti ,
Buzau - Rimnicul-
Sarat, la care s'ar putea ada-
uga i Buzad - l'atarla
linia
ge. b) oseaua. nationall: Bu-
zail-Ploesti i Buzaii-Focsani. c)
oselele judetene : Buzati-Fron-
fiera, Buzaii-Rusiavatul, Buzari-
Braila, Buzati-Urziceni si in fine
d) maT multe sosele vecinale co-
munale ale comunelor circum-
vecine. Circulatiunea in oras si
imprejur e inlesnita prin trasuri
cu caT: 6o birjT de plata i 153
particulare.
Orasul Buzati e format din
urmatoarele partl: Tirgul, Epis-
copia, Banul, Domneasca, Bros-
teni, Frasinetul, Girlasi si Posta,
care reunindu-se aU dat nastere
orasuluT actual, sub-divizat acuin
In urmatoarele sub-urbiT : Tirgul,
S-tiT IngerT, Episcopia, Banul,
Sf. Nicolae, Girlasi, Brosteni
Posta.
Populatia sa era in 1890 de
17300 loc., din cari : barbatT in-
suratI 3313, neinsurati 440, va-
duvI 480, divortatT 106, baeti
4453; femeT maritate 3313, O-
cluye 766, fete 4427. Aceasta
populatie traia In 3780 case,
cea-ce da cite 7 loc. pentru o
II.
www.dacoromanica.ro
BUZXUL (ORA)
Dupd nationalitä.tr se ira-
parteail ast-fel 13991 RominT,
151 GrecT, 2112 Izraelifi, 800
Austro-Ungari, 44 GermanT, 13
FrancezT, 25 ItalienT, 36 PolonT,
16 SirbT, 76 BulgarT, 13 RusT,
7 ArmenT si 16 TurcT. Dupa
pro fesiuni se imparteail ast-fel :
1489 comerciantr, din carT 1046
RominT, 231 IzraelitT §i 212 stra-
'ni de diferite nationalitatl. Me-
seriasT sunt 466, din care mare
parte strainT i mal cu seamd
IzraelitT. Media nasterilor e de
648, a deceselor de 507, a ca-
satoriilor de 114. Populatia eres-
te cu o medie anuala de 141
suflete.
Acum Buzaul are 19000 loc.
Comuna avea in 1890, 3463 con-
tribuabilT, din carr 1021 comer-
clantl RomlnI, 210 strainT i 217
IzraelitT. Budgetul comuneT, care
In 1889 era de leT 501156.16,
acum e in suma de leT 825036.94.
Pentru administrarea orasuluT
este un consilitt comunal, avind
In cap pe primar. Consiliul e
compus din 15 membri : 8 a-
lesT de 501 alegatorT, cari for-
meazä colegiul I, i 7 de 957
alegatorf directI sí 623 prin de-
legatie, carT formeaza colegiul
al II-lea. Orasul e imparta In
4 colorT : Rosu, Negru, Galben
Albastru. Paza de noapte
de zi se face de agentiT politie-
nesti si de 120 gardistI.
In oras e resedinta Tribuna-
luluT, a dota JudecatoriT de ()-
col, a Sub-PrefectureT plaseT Clin-
pulul, a CurteT cu Jurl i a Poli-
tier. E resedinta Episcopului E-
parhid Buzail , a Consistoriu-
luT, a ProtoiereuluT judetulur, a
RevizoruluT scolar si a Sub-Ins-
pectoruluT silvic, a OficiuluT te-
legrafo-postal, a Creditului agri-
col, a Casierier generale, etc.
Instructiunea publica e repre-
zentaa prin urmatoarele scoli:
Liceul i coala profesion ala de
16
BUZXUL (ORA)
fete; 8 scoli primare : 4 de bdetI
si 4 de fete, si prin 3 institute
private: 2 de bäetI i i de fete,
precum i prin 2 scoli confesio-
nale, una catolicd si alta izraelita.
Are 6 biserici: Episcopia, Banul,
Sf. ingeri, NegutatoriI, Sf. Ni-
colae i Brosteni, afara de ca-
pela de la cimitirul Dumbrava
biserica in ruine Girlasi. Este
o sinagoga si 2 case de rugd-
ciuni ale Izraclitilor. Numdrul
preotilor de mir este de II, dia
conr sunt 3, cintdrerf io, para-
cliserr 5, afard de personalul mo-
nahal al serviciului Episcopief.
Are o statiune meteorologica
de al II-lea ordin, 3 farmacii,
4 librdrii, 2 tipografif, 6 oteluit
un stabiliment de baI, etc. Cir-
culatia in interiorul orasului se
face pe cele 102 strade, mar
toate pavate si iluminate. Ba-
riere sunt 7. Ca locurf de pre-
umblare sunt : gradina orasului,
Cringul, frumoasà padure, gra-
dina Episcopiei si gradina Mar-
ghiloman. Intre edificiile mai in-
semnate sunt: Episcopia, cu fru-
moasele el' palate si gradinele ce
o in conj oard ; Liceul, scoalele pri-
mare ; cazarmele: calärasilor, do-
robantilor i pompierilor, unde
este si un foisor de observatia in-
cendiilor ; Prefectura, Tribunalul,
Penitenciarul , Spitalul Girlasi,
etc., la care s'ar putea adduga
mal multe case particulare.
Episcopia, Banul, Gîr1ai i
Brosteni, sunt descrise la lite-
rele respective; in privinta ce-
lor-l-alte vom mentiona datele
mal importante.
Biserica Sf. ingeff a fost
fondata pentru prima card, pe
la anul i600, cad in pantahuza
de inscriere pentru zidirea eI se
gdsea trecutá in cap Doamna
Neaga, cu suma de 100 talere.
Ea a fost rezidird in anul 1833
prin indemnul Episcopului Che-
sane si cu cheltuiala orasenilor.
www.dacoromanica.ro
122
In noul frontispicia nu s'a tre-
cut data vechei fondärI.
Biserica Negutätori a fost zi-
ditd pentru prima oard de Ba-
dea Obre!, la anul 1649, dar a cd-
zut curind in ruine; urinele ei aa
stat pdnd. in anul 1806, cind a
ars Buzdul. Ruinele eraa cunos-
cute sub numele de Biserica-Ti-
gdnceI, (porecld datd de Greci
in deridere). Pe la anul 1700,
Caloian capitanul de Buzati, re-
zideste aceastd bisericá putin
mai la N.; a cheltuit lei 32000
Cu rezidirea, dup5. cum se declard
in frontispicia; ruininclu-se si a-
ceasta cu totul, a fost ziditá a
treia oard, la anul 1850, de ca.-
tre negutatorii din tirgul Bu-
zda, de unde i numirea ei de
Negutatori. Negutdtorii fiind in
mare parte Greci, biserica a pur-
tat mult timp i numele de Bi-
serica-Grecilor.
Frontispiciul biserice Negu-
tätori : «Biserica si casa a ce
luI Prea inalt sunt. Doud sute
ani am primit in sinul mett ru
gdciunile, plingerile si fägdduin-
tele fiilor mei, de cind ma zi-
dise evlaviosul mea Badea 0-
brer, in zilele printului Mateia
Basarab. Curgerea timpului a
ducindu - mA in ruinare, bunul
mea fia, rdposatul in fericire,
Medelnicerul Nicolae Caloian a
jertfit 32000 lei, pentru a mea
reinfiintare ; iar cu ajutorul ce-
lor-l-altI fiI al me!: Serdarul Di-
mitrie Sdrdtianu, Atanasie Poe-
naru, Costicd Nicolaii, Fratii Mi-
haia si Costache, Iane Econo-
mu, Saya Diamandi, Stan SO:
nescu, impreuna i cu iubitii me!
ordsenT, adus in starea in
care md aflu. Cititorule, afla
afard de mine usurare nu e. Fe-
riciti a! me!, din credinta lor
exist. 1850.
Sävirsitd in zilele printului
Barbu Dimitrie tirbeiü i cir-
muitor SI. Episcopii Buzaa, D.
BUZXUL (ORA)
Filoteia. Sfintitd 8 Septembriex.,
(Stilul acestur frontispicia , ca
al bisericei de la Gdvdnesti,
etc., denota cd autorul lor e Ga-
briel Munteanu, profesor pe a-
tund la Seminar).
Sf. Nicolae a fost zidità pen-
tru prima oard la 1826, de cd-
tre grddinarif bulgari, de uncle
si numirea el' de Biserica-Sir-
beasca.
In secolul XVIII-lea exista in
Buzda inch' o bisericd, situatd
in fata GrAdiner Publice, pe lo-
cul unde se aft' astd-z! farma-
cia Weber si prdvdliile Geor-
gescu. F.fa fusese ziditd. de Con-
stantin Cdpitanul, care fugise de
peste Olt si se stabilise in Bu-
zati. In 1806, cind Buzdul a fost
ars de Turci, aceastd biserici
a cazut in ruine. Cu reinfiinta-
rea orasului, in 1830, a displ-
rut off-ce urmd despre existen-
ta el%
Notiuni istorice. Orasul Bu-
zda si-a luat cel mai tirzia nas-
tere de o data cu descdlicarea
lui Radu-Negru, ceea ce se con-
firma si prin relatiunile lui Gia-
como Lucari. (Vez! Istoria ju-
detuluT). D. Hasdea ii gaseste
existind in timpul luI Alexan-
dru Basarab, mai mult ca tirg
de cit ca oras (1350). Dupd a-
ceastd epoca a mers continua
dezvoltindu se si populindu-se.
In ceea ce priveste vechea so
vatra, vom mentiona cite-va do-
cumente, pentru a o putea de-
termina cu certitudine. Inteun
hrisov al lui Mihaia-Viteazul, din
1594, prin care dà voe calugd-
rilor de la manastirea Banul
si faca o moard pe apa
zdului cu 9 roate, se zice: cDa-
t-am Domnia mea aceastd po-
runca a Domniei - mele, sfintel
dumnezeestir mdndstiff, care
este din jos lingd orasul Dom-
nief-mele Buzda . Intr'un hri-
soy a 1.1T Matcia Ilasarab, din
BUZÄUL (01(2W
1643, Ianuarie 24, prin care re-
guleaza proprietatile mosnenilor
Beceni i ale manastiriI Ot.-Me-
nedicul, sad Vintild-Vodd, care
avea in oras metohul Frasine-
tul, devenit in urma scaunul E-
piscopid, se zice : metohul
Sf. manastirf Menedic, de la
moll, de la Buzda, din jos de
t1rgul Buzaulur» si mal la vale :
iar O. fie Sf. manastirli Me-
nedic Metohul din tirgul Bu-
zaulul, din oras, fiind ca este
al Sf. manastiti de bastina ve-
chid». Din aceste 2 hrisoave
ar rezulta ea, daca Banul, Epis-
copia sunt din jos de ttrgul
BuzauluI, Buzdul sa fi fost mal
spre N., adica in com. Simi-
leasca, Vernesti saa Niscovul,
dar nicI ruine, nicI traditia, nicI
vr'un document posterior nu
confirma aceasta, nici nu o ad-
mite. Urmeazd dar cd prin ex-
presiunea : «din jos de oras» sa
intelegem: afard din ora».
Tot cu acest inteles este in-
trebuintata expresiunea : «Din
jos de oras» si de cronicarul
Constantin Capitanul. VezMalce-
scu, «Mag. ht.», vol. I, p. 211,
281 etc. D. Odobescu, in nu-
vela sa «Doamna Chiajna», § I,
«Mormintul», interpreta aceasta
expresiune iardsi prin cuvintele:
«din jos de oras», prin «afard
de oras». Rezulta dar pana la
evidenta, ca vechia vatrd a tir-
guld Buzau, trebue pusa intre
Episcopie si manastirea Banul.
In cazul acesta, Banul si Epis-
copia fiind afara din oras, ve-
chia vatra a tirguld Buzaa
dea intre ele amindota, adica
unde e si asta-zI tirgul °rapid
Buzaa. Tot din hrisovul luI
Mateia Basarab, reese ca Bu-
zaul in secolul al XVII-lea avea
doul partl distinse : tirgul si
orasul : Metohul din tirgul Bu-
zauld, din oras , si ca ttrgul
se tinea ala.turI. Cu aceste date
123
corespunde nu numal traditia
si amintirile batrinilor, dar §i
urmele vechI de constructiunI
ordinea asezdri/ lor. Tirgul
era in vechime unde sunt as-
ta-zI stradele : Tirgul-OrA§anul
Oborul, iar orasul maI mult
in jurul manastirif Banul. Pa.nd
pe la inceputul acestta secol,
partea orasulur care formeaza
asta-zI coloarea de Negru si S.
coloard de Rosu, era mai mult
padure, care incepea de la
Brosteni, trecea pe la N. Epis-
copie, pe la padurea Cringul,
care 'Inca se conserva din acest
masiv si ajungea la padurea Fra-
sinul (la S. orasulul). Unde e
acum Gradina Publica, era ba-
riera, pe care se esea din oras
spre Moldova si renumitul put al
TataruluI, pe care citI-va batrini
maI tin minte. Plata Dacia
era un vast smirc plin de richita
si pdpuris, unde se vînati rate sal-
batice, iepurI si chiar lupI. Pe
la 1560, calugäsir de la mang-
stirea Ot.-Menedicul cumparard
de la municipalitatea orasuluI 7
pogoane de loc, in apropiere
de tirgul Buzatilur, unde ridi-
card metohul Frasinetul, ca sa
aiba unde trage, chid vor veni
in oras. Acest metoh devenind
me in urma scaun episcopal,
padurea, care-I inconjura, in-
cepu a se tdia, populatia a se in-
desi si o multime de TiganT robr
al EpiscopieT si lude ail inceput a
popula aceasta parte de N. a ora-
sulul. Tiganif manastirir Banul o-
cupara partea centrald (Str.
Independenter, Carol I, Cuza-
Vodd), iar al Bradulur, partea
de S. (spre bariera Urziceni).
TotusT, de si populatia ce se
gramadise ad i pozitiunea cen-
trail, da a se intelege, cd acest
oras va deveni in curind unul
din cele mal insemnate, insa
fiind pus in drumul tuturor inva-
ziunilor, mal fie-cave navalitor
www.dacoromanica.ro
BUZXUL (ORA)
s'a cercat a-I distruge din te-
meliI. Mehmet Beg, in 1521,
devasteaza. cum n'a fost oras je-
fuit pana atund («Mag. ht.», vol.
I, p. 158). La 1596 a fost prddat
si ars din noii (vezI Istoria ju-
detuld). La 1637-1639, Va-
sile Lupul si ginerile sda Thins
cu Tatarri nu lasarA din oras
piatra pe piatra (a Cronicele», vol.
I, p. 333. «Mag. Ist.», vol. I, p.
296). UnguriT, venitl in ajutorul
luI Mateiti-Basarab, sub Kemeni
Ianos, pradara ce mar ramasese
de la Thad. Dupa incheierea
pled, Mateia-Basarab fa'cu tot
ce putu de a intemeia orasul ;
la 1649 reconstrui Metohul Frd-
sinetul, ars de Timis, care de-
veni imediat scaunul Episcopid
Buzaa. Sub Brincoveanu i citI-
va insemnati Episcopf, Buzaul
incepu lar O. se dezvolte i sä
devie chiar un centru de cul-
tura. Inmultirea Turcilor,
sub pretext de comercia se sta-
biliserd aci, ba se intinsera pana
in poalele muntilor, descuragiä
cu totul pe locuitorl, iar eel a-
vutI paräsird orasul i incepura
a se retrage in muntf. Rusia,
incepind luptele sale contra Tur-
cilor, mal in fie-cave campanie
a ocupat Buzaul i nesfirsitele
podvezI, ce impunea locuitorilor,
ail speriat si pe cei ce mal ra-
maserä, silindu-I sá fugd. In
'806, Generalul Kamensky, dupd
ce arse toate satele din jurul
orasuluI, stabili trupele, parte
in Buzati, parte in Maracineni.
apan Oglu vine din Braila cu
TurciI, alunga. pe RusI si da
foc Buza.uluI, pustiindu-1, asa ca.
Episcopul Constantin (1793
1819) libera chitante oamenilor
sal de servicia: «N. N. din sa-
tul Buzda». Singurir proprietad,
ce rdmas'esera. acum, E-
piscopia, mandstirea Banul
turcul Mola Asan, care pana la
1828 dispunea de toata soarta

BUZIUL (ORA)
si averea orasultii. Fostit negus-
torI al BuzguluI mutaserg tirgul
la Niscov, sat' umblau din loc
in loc, desfacg putinele
mgrfurI ce aveart, and nu erati
rgpite de Turcil CapanliT,
aveau barace la Clinciu, unde
maI mutt jefuiali de cit cumpg-
rail. TotusI insd RusiI stabilesc
aci, in 1806, o puternicg colo-
nie de BulgarI, care se ocupa
cu grgdingria, si care trgia maT
sigur i mal comod de cit in
patria-mumg. Dupg incheiarea
pgceT, vechiI tirgovetI at Buzgulut
trimit DomnuluT Caragea o peti-
tiune, in 1812, ca sä le dea voe
sg se intoarcl de la Niscov
Buzgli i sä reinfiinteze vechiul
tirg, ceca ce art i obtinut. E-
venimentele din 1821 impiedica
din noli acest avint i orasul
nu poate inainta. In anul 1828,
cu luarea BrgileI de Rust, cu-
rgtinda-se i Buzgul de Turd,
locuitoriI incepurä a prinde ini-
mg si a se intoarce la vechile
lor locuinte. Tot in acest timp,
o noug colonie bulgarg viind in
BuzAil, parte s'a stabilit la Vestul
orasuluI i in com. Mgrdcineni,
iar parte a trecut: uniI la Hui
si altit la Ploesti. Dupg 1828,
crawl incepe a se reconstrui.
Regulamentul Organic it numg-
ra intre capitale i vechie Were
de isprgvnicat. Dintre familiite
boerestI, carY se reintoarsera
sunt: Chrisoscoleti, Buzoianu,
Jugg-Urs (Sgrgteanu), Mehtup-
ciu, Vernescu (Ciresoiu), Mus-
celeanu, Picleanu, Arlon, Chir
culesti, Tgutu, Armasu, Codrea-
nu, etc., asa cg orasul in 1835
numgra 3800 suflete. In 1844
populatia ajunsese la 7000 si
de &tuna a mers continuu cres-
cind. Dezvoltarea cea mare a
luat-o dupg 1870, in urma des-
chidereI cäilor fierate.
Iatg petitiunea trimisl de ve-
chit tirgoveff, Caragea la
www.dacoromanica.ro
124
1812, dimpreung cu alte hirtiT
relative :
Prea balitate Doamne,
Jeluim Miiriel Tale, a aid, In ora;u1
Buzaultil, fiind obicinuit din vechtme de
se fleea tirg o data' pe Aptaminii, dupii
cum se urmeazli pe la toate oraçele, pen-
tru ali?veriçttl locuitorilor sì inlesnirea
celor trebuincioase ale 'Thgovetilor s'a
urmat acest tirg pang In rasmerita ce
a fost ; lar dttpa ce s'a calcat ci robit
ora;u1 asupm rasmeriteI, cum este ;tiut,
raspindindu-se çi no' negustora0I i lo-
cuitorit ttrgovetT. pe uncle am putut ; va-
alud ca 0 din pricina drumulut let.) sa
maI putem starui la local nostru, saii a
se mil urma facerea tirgulm la ziva cca
rinduitä, de sunt scum 4 anl, prin po-
mud i dupa jaiba ce am dat staptniret
de atuncI ii cererea ce am fa'cut, s'a
orinduit acest tIrg, sa se faca In Buzau
afara, la un loe maI ferit ce se numezte
Niçcovul, unde pana acum s'a í urmat.
Acum, dupa ce ni-s'a vestit bucuria pa-
cet 0 a Market Tale mil stiva stapinire
(care de la milostivul Dumnezeu o cerera
sa fie am multt i fericitt , pe vi-eme de
lama, cum am putut, am navalit ne-
am adunat la caminurile n astre, silin-
du-ne de ne-am Beat de o cam data,
care bordeie, care colibe, cum am putut
iiánä In prima-vara, ca sa se faca ora, el
iarap In stares luI si fiind-ca tirgul se
urmcaza tot acolo la Niçcov, In poalele
muntelui, uude la nevoie s'a urrnat tu
vremea rasmeritet i osebit c 1 cul este
neindemInatec, dar 0 noua negutit ra-
;nor i locuitorilor ne este peste mina
0 din pricina asta patimim de t ate cele
trebuincioase, pana de ah reaua tre-
buinci as pentru hrana n a tra 0 de
lemne de foc. Printr'aceasta plecata jai-
ba, dar ne rugam Panel Tale ca sa dea
lurninata p nmea de a se muta facerea
acestuI firg de la Ni;cov lar la Buzau,
unde In vechime a fost cu b r de vite,
de zacharele, de cherestelele si pentru
Inlesnirea noastra de a ne putea face
casele, pravalioarele, ce ni- 'au stricat in
vremea Asmeritet 0 a venit ora, ul in sta-
rea ce a fost max Inainte. Si pentru a
locuit rilor Marie' Tale alio,eriç, cam
nemutindu-se tirgul aict In Bu/au, pre-
cum zicem, este de mare sminteala si
chsc lie la totl ci sa fie mila Deland Tale.
Robtr Mart r T
1.01 neguetoraell I locuitort1 de la
tirg il Bu7au uf. Jud. Buzuù.
D-ta Ipistatule al log fetiet mart a
arei-de-Sus, veI %erica jaiba accasta,
BUZAUL (EPISCOPUE)
pentru care poruncim Domnia mea sa
cercetezI 0 la cererea ce fac jeluitoril
s. ne arataç lu scris. 1812, Decembre
'5-
8w Vel Mearelniceru (nedescifrabil).
Io loan George Caragea, Voevod i
gpod z Vlascoe.
Dumneavoastra, Ispravnicilor din Sud.
Buzan, clad In adevar, cura arata jelui-
toriloril, va fi ea vointa i primirea tu-
tutor locuitoril r i negutareraçilor din
ora;u1 Buzan, de a se muta acel tirg la
locul ende a fast din vechime fi din
aceasta mutare nu se va izvodi vi-e-o
sminteala sail zatihnire la alireriul
folosul locuitorilor, pomncim A se muto
acel tirg la locul uncle a fost mat Ina-
inte, ce urmare IntoemaI precum mal
jos ta aceasta anafora se coprinde 18x2,
Decembre 19.
L. S.) Vel L gofat (nedescifrabil
Prea Ind/late Doamne,
Dupa luminata porunca a Marie' Tale
ce mi-se da la accasta jaiba, a neguta-
t rilor ui locuit nlor ot ttrgul Buzaulut,
fcind cercetare, m am pliroforisit ca cu
adevamt acest tirg In rasmerita amtati,
nu numm alte nevoi a plUmit, ci i de
ostap s'au ars 0 ce slobozenia i pomn-
ca stapiniret s'au tras mat sus In poa-
lele muntelut la un loe ce se ice Niç-
e vol: iar scum clod din mila lui D-zeu
s'a Meat pace, urrneaza ca fe-care sa
fie lit stares lor de mat Inainte. 8i acest
tirg hind vechiu i cadere de ispmvnicat,
cum 0 loe de c i ac al trecatorii, cu
a este a se da lummata p runca a
Marie' Tale, ca sa vie tirol la local
cel vechiu, unde sa'çt faca ali,veri;, atit
ce altele cat i ce obor de vite, cum
este i alte tirgun, ca un trebuincius
de lidos si locuitorilor si ora;enilor
D-lor Ispravnicit ca publicuia.;ca sa
luugni asca a se pune In lucrare porunca,
-au precum se va ghsi ce cale de Thal-
lium Ta, se va da p nunca Inaltimet
de urmare x812, Decembre 16.
1 al
Dumttrache Rat t Logo/di.
Buzbul (Episcopie). Radu al
V-lea-cel Mare, suindu se pe tro-
nut tgrif (anul 1496-1508), vg-
zind rebele ce bintuiati biserica,
chiamg din Constantinopole pe
fostul patriarh Nifon si-1 ?mar-
cira cu administrarea el, zicin-
du 1: Eu sd domnesc, lar tu
BUZÄUL (EPISCOPIE)
sd mA invetT legea luí D-zeit
sä ne fi tatd si pastor». Nifon
proceda la indeplinirea sarcineI
sale si chiar in acel an sfátui
pe Domn sd infiinteze doud E-
piscopiT : cea de Rimnic i cea
de Buzdti (SincaT, «Cronica»,
ed. II, vol. II, pag. 146). Dio-
cesa acesteT EpiscopiI fu com-
pusd din judetele : Buzda,
nicul-Sdrat, si Sacul ; mal in ur-
mg. printr'un hrisov al luí Radu
al IX-lea, fiul luI Radu-cel-Mare,
din 1544 i se alipi i judetul
Primul Episcop a fost
Paisie, dar atit dinsul cit i suc-
cesoriT sAT, pana la 1649 n'aii a-
vut in Buzdil o bisericd, ca scaun
episcopal, ci steteau in Tirgovi-
ste, in jurul Domnulul, venind in
Buzdu numaT cind fáceau in-
spectiT, sau erail chematr de
alte imprejurdrI. In anul 1532,
Vintild-Vodd ridicind insemnata
mAndstire Ot-Menedicul, Epis-
copiT incep, cind veneau in Bu
zdu, sd traga la aceastd mAnd-
stire i sd o considere ca o re-
sedintd episcopal. alugdriT de
la Ot-Menedicul inmultindu-se
intinsele lor proprietdtI che-
mindu-I des in Buzdu, se vdd
cumpere de la munici-
palitatea orasuluT 7 pog. loc
ca sd-si construiascd un metoh,
FrAsinetul, situat unde e acum
grAdina EpiscopieT si ale cdruI
ruine se vdd inca. EpiscopiT in-
cep si el' a nu se mal duce la
departata mAndstire Ot-Mene-
dicul, ci a se opri la metoh,
orT de cite ori veneau in Bu-
zAu. Vasile Lupul, in 1639, in-
cepind expeditiunile sale con-
tra luí Mateiu-Basarab, prddd
arse schitul FrAsinetul, impreun A
cu orasul i chiar Episcopul tim-
puluI, stefan tipograful, fiind a-
tuncT in Buzdu, a fost luat pri-
zonier. Dupa incheierea pace,
Mateiii-Basarab, atit din indem-
nul EpiscopuluT stefan, cit
125
pentru a compensa pe cdlugdrI
de pierderile suferite, incepe, in
1648, a ridica vechiul schit Frd-
sinetul, irisa in proportiunT maT
marl si in 1649 II termind. In
acest an, Episcopul stefan, de-
venind Mitropolit al tdriI, in
locul säü, sacra pe Serafim E-
piscop al BuzduluT. Serafim ex-
primd dorinta ca acest metoh
sd. devie scaun episcopal si E-
piscopiT sd-sT ailDA resedinta aci.
Cererea sa se aprobd de Doran,
ba ceva maT mult, reuseste a
transforma biserica-mumd, Ot-
Menedicul, in metoh al fostuluf
metoh Frdsinetul, devenit acum
Episcopie, i averile Ot-Mene-
diculuT a fi administrate de E-
piscop. Aceastd bisericd fiind
sldbitd de cutremure i prddatd
de mal multe orI, Episcopul
Metodie in 1742, o repara si o
infrumuseteazd, dar iardsT cu-
tremure si invaziunT o sIbird
si o despuiará de orT-ce orna-
ment. Episcopul Chesarie, acel
rivnitor de cele DumnezeestI,
vázind-o in aceastd stare, in a-
nul 1832, o restaura din noií,
o impodobi in mod demn de o
Episcopie, clAdind in jurul el
mArete palate: casele donmestT
pe temeliile caselor fácute de
Mateiii-Voevod, seminarul, con-
sistoriul, tipografia, locuinte de
cAlugArT, etc., d.poT grd.clinT in-
tinse i frumoase, asa cA Epis-
copia de BuzdO, ca local, e si
astd-zI cea in tard.
Frontispiciul el este acesta :
«Aceastd sfintd. i Dumneze-
iascd bisericd s'a zidit din te-
melle de rdposatul intru fericire
Mateiu-Basarab -Vocid, 1a leat
1649, dupd ce mal india a da-
rimat din temelie pe cea vechie,
fácutd de strAmosiT sAT, arsd
stricatd de ndvdlirile barbari-
cestT. Incepátor acestuT scaun
fiind chir Serafim Episcop. La
leat 1740, fericitul Episcop, chir
www.dacoromanica.ro
I3UZÄUL (EP I S COPIE)
Metodie, asezindu-se in acest
scaun i gdsindu-se stricatd de
cutremure i pdrdginitä de os-
tirT, s'a apucat mal intliú de a
dArtmat turlele sldbite si a zi-
dit altele, apoT a impodobit-o
ata pe dinduntru cit si pe din
afard; iar la leatul 1832, iubi-
torul de D-zeil Episcop Chir
Chesarie, vdzind iard toate tur-
lele sldbite de cutremure si des-
podobitd de toatd frumusetea,
ce s'ar fi cuvenit sà alba o ast-
fel de sfintd. Episcopie, incd si
prdclatd de toate lucrurile sale
cele miscdtoare, in vremea rAz-
vrdtireT din leatul 1821, s'a a-
pucat cu rivnd si grea cheltu-
iald de a ddrimat intliii turlele ;
pe doT stilpT din bisericd si pe
toate ferestrele le-a flcut cu
mestesug arhitectonic, apoI des-
tencuind-o, atit pe dinduntru,
cit si pe din afard, a impodo-
bito induntru cu iscusitä zu-
grAveald, cu timplá si cu alte
sdpdturl poleite, lar pe din a-
fard cu foarte frumoasd arhi-
tecturd ; asemenea infrumuse-
tIndu-se tot atuncr i clopot-
nita si asa cu multa dragoste
libov, aü inoit toate pAnd la
cel mal mic lucru spre vecinica
sa pomenire ; si s'a isprdvit tot
lucrul acesta in zilele DomnuluT
Alexandru Dimitrie Ghica-Voe-
vod, la leatul 1834, Decembre
30 §i s'a sfintit cu multa cere-
monje bisericeascd».
Inscriptia sustine cd. Mateiti-
Basarab a fácut aceastd bise-
ricd in locul celeT fdcute de strd-
mosiT sIT, ceea-ce e in contra-
zicere cu toate datele istorice.
Probabil cd Episcopul Chesarie,
la redijarea acestuT frontispiciii
n'a consultat maI de aproape
Istoria.-0 altd gresal fácutà de
acest mare Episcop, e si aceasta :
In timpul pdstorieT sale a res-
taurat, sail a zidit din noil, mal
toate bisericile istorice din ju-
BUZXUL (EPISCOPIE)
det si a pus frontispicir noua, in
care nu se mar mentioneaza
data si primii fondatorr, se
CI
multumeste a declara : cAceasta
sfìntä biserica s'a fácut de E-
piscopul Chesarie in locul celer
vechr v.
Episcopia Buzati a avut mar
multe metohurr: Adincata, A-
Berca, Cheea (Prahova),
Cislaul, Cozieni, Gavanele, GA-
vanesti, MereI, Pirscovul, Pinul,
Prosca, SAseni, Sf. Dumitru (Bu-
curesti), SE Nicolae (Focsani)
Vintill-Voda, ale cAror averT,
impreuna cu ceea-ce era pro-
prin Episcopier, se administra
'de Episcopr, din cad, uniI an
stint sa faca fapte laudabile, iar
altir Y - an apropiat veniturile
pentru bunul lor train si al
neamurilor lor. Dupa seculari-
zare, Episcopia a incetat de a
mar avea metohurr. Diecesa Bu-
zäulur consta actualmente din
doua judete: Buzaul i RImai-
cul-Sarat si e impartita in
parohiI urbane (4 in Rimnic)
si 197 rurale (84 in Rimnic),
aviad 15 bisericr in parohiile
urbane sr 400 In cele rurale,
Cu un numar total de 432 pre-
otI, 6 diaconI si 693 cintaretr.
Pentru administrarea clerulur
sunt dor protoerer, unul Cu re-
sedinta in Buzan si altul in Rim-
nit. Tot in Rimnic trebue sa
stea si un arhieren, locotenent
al Episcopulur de Buzati.
Episcopil ce ad pastorit e-
parhia Buzaulur, dupa datele ce
am putut culege din diptice,
frontispiciI, condica episcopilor,
cIstoria bisericeasca de Les-
viodax», etc., sunt:
i. Paise, primul episcop, sa-
crat de patriarhul Nifon, pasto-
reste de la 1496 1526. Domnul
tarn', Radu-Voevod, II darueste
padurea Cringul (Branistea), de
linga oras, interzicind tuturor
orAsenilor intrarea inteinsa.
www.dacoromanica.ro
126
Anania, de la 1526-1544.
Ieremia, se suie pe scaun
la 1544; i-se mareste diecesa
de Radu IX, adaugindu-I i ju-
detul Braila, dar, in anul 1546,
devenind raia turceasca, die-
cesa Amine in limitele de mal
inainte. El lasd locul lur
Atanasie, care pastoreste
de la 1558-1587.
Luca ocupa scaunul epis-
copal in 1587; se distinge prin
calitatile sale morale si printr'o
infocata iubire de tara. Ajuta
mult pe Mihain-Viteazul cu con-
siliile sale si moare in 1612. Se
gaseste pastorind si la Rimnic.
Ciril pastoreste de la anul
1612-162o.
Efrem TrufAsel pastoreste
de la 1620-1636. El obtine un
hrisov de la Radu-Mihnea-Voe-
vod, in anul 1623, prin care
se zice ca Episcopul BuzauluI
si arhiepiscopul ot Buzavski, sa
alba in pace poslusnicir ce sunt
imprejurul SE Episcopir, strinsT
saracr de pe la Moldova si de
pe la Braila si din toate latu-
rile si sa fie scutitl de bir si
de galbenT si de cal $1 de oae
seaca, pentru ca sa fie de lucru
si de ajutor si de treaba Sf.
EpiscopiI. Tot acest episcop
obtinuse mar inainte de la A-
lexandru Ilias Voevod un hri-
soy, prin care se zice ca pos-
lusnicir Episcopier sa. alba pace
de bir si de galben si de sluha
si de catre judetul cu 12 ph--
garr si de catre calarasr cu cal
de olac si de toate slujbele si
mincaturile cite sunt peste an.
Face lima rezerva, ca pirgarir
an voe, ca daca poslusnicir vor
fi Moldovenr, sa le la birul mol-
dovenesc (Hrisovul poarta data
ZPKN sari r620, insa Alexan-
dru Iliasr in Istorie se vede
domnind numar pana la anul
1618).
Tot Efrem TrufAsel obtine
BUZXUL (EPISCOP(E)
un alt hrisov de la Matein-Ba-
sarab, din anul 1634, in care,
intre altele se zice: tSi voul
care umblatr dupa birul moldo-
venesc sa lasatr in pace pe pos-
lusnicr, mar ales care va fi mol-
dovean, vol de la acela sa luatr
bir moldovenesc; iar 11-1-altr oa-
menr, buna pace sa le datr».
Stefan Tipograful, care inc5.
ca monah se ocupa cu tradu-
cerea cartilor bisericestr i ca
imprimarea lor, fu ridicat la
demnitatea de Episcop al Bu-
zaulur la anul 1636, In care
demnitate nu-sr uita vechia sa
ocupatiune. El sezind In Tirgo-
viste, in anul 1644, publica a
doua editie a Cazanier, apor
Pravila cea mare, etc. Scoala
infiintata de Mateid-Basarab in
Buzad, sub privegherea si con-
ducerea lur Stefan, dobindi oare-
care renume, dind in curInd oa-
menr bine cunoscatorr in ale
limber nationale si e probabil
ca i Grecenir sa-sr fi clstigat
aci primele cunostinte, pe care
apor le complectara retrasI la
proprietatile lor : Vernesti, Po-
toceni, Greci- de -1a-Buzad, etc.
In anul 1648, murind Mitropo-
litul Ord Teofil, Stefan ir urma
in aceasta demnitate, sacrind in
locul san Episcop al Buzaulur
pe Serafim. Stefan muri la 1668
si se inmormtnta In Mitropolia
Tirgovister.
Serafim se sui in scaunul
episcopal la 1649. Stabili rese-
dinta Episcopier in schitul Fr&
sinetul, pe care-1 proclama bi-
serica catedrala. In anul 1668,
murind Stefan, Serafim era sa
devie Mitropolit, dar fu in urma
mutat la Episcopia Rimniculur,
urmind in locu-I
to. Grigore, cate pastor' de
la 1668-1691. Din timpul a-
cestur Episcop se gaseste
hrisov a lur Constantin Serban-
Voevod, prin care se zice ca
BUZAU". (EP1SCOP1E
Mateid-Voda, %/end cä sara-
ceste Episcopia a slobozit pe
poslusnicir eT de pircalab si de
Capitan si le a scos tabrul din
visteria Ora de aceea si el
confirmä aceasta legatiune.
Mitrofan, de profesie ti-
pograf, traia In Moldova si era
ajutor i emul al marelur Mitro-
polit Dosoffeid. Meritul sad II
urea pe scaunul Episcopier Hu-
silor, dar cazind in disgratia
lur Constantin Cantemir se de-
mise. Constantin Brincoveanu
chema in Muntenia, unde im-
preund cu fratir Grecenr, Nico-
lae Milescu, Gherman Nisis
altir incep sa colaboreze la tra-
ducerea biblier si a altor scrierr.
La anul 1691, devenind vacanta
Episcopia BuzauluT, Grecenir, in-
tervenind in favoarea sa, i se
incredinteaza scaunul acester e-
parhiT. In anul 1692 a infiintat
pentru prima oara o tipografie
In Buzau, in care se tipasi :
Pravoslavnica marturisire, tra-
dusa din greceste de fratir Ra-
du si Serban Greceanu (1692),
Triodu (1697), Mineiul slavo-
rom. (1698) si alta editie in
1700, Molitvelnicul greco-romin
(1699), Invatatura preotilor de-
spre cele 7 taine (1702), precum
0 mar multe alte scrierr. Scoala
din Buzau fu de asemenea una din
ocupatiile de predilectie ale lur
Mitrofan, ridicindu-1i mal mult
renumele ce I-1 lasase Stefan.
Mitrofan muri, lasind un nume
scump natiuner si mar cu sea-
ma literaturer romine, la 1703.
12. Damaschin. Gloria Epis-
copatulur de Buzad nu inceta
cu Mitrofan , cacT succesorul
sau Damaschin care ir urma
in anul 1703 , stiu atit prin
conduita sa cit si prin intin-
sele sale cunostinte, sa-T dea o
noul aureola. Damaschin mar in-
tiiulfusese dascal i cunostea
bine limbile : slavona, elena si
127
latina. Devenind Episcop, in-
cepu cu un neintrecut zel si o
rara competinta a complecta li-
teratura religioasa, fie prin noua
traducen,, fie prin corigerea ce-
lor deja traduse. In anul 1710
fu mutat la Episcopia Rimni-
culur, unde continua opera in-
ceputa. Scoala din Buzati ir dete
un caracter si mar national, vo-
ind a scoate de ad i pe viitorli
dascalf de limba romina. Nu-
mele lur Damaschin va ocupa
tot-d'a-una un loe distins in is-
toria literaturer romine si din-
tre cele d'intid in Istoria litera-
turei eclesiastice.
Constantin Brincoveanul,prin-
teun hrisov din 1707, acorda
acestur Episcop beneficiul, ca
oameniT ce vor veni la moara
Episcopier sa fie scutitr de cd-
tre Capitanul cu totr calarasir
ot Buzad, a nu-T bintui de o-
lacarr si de potvadd, sa nu le
la cair de olac si casele de pot-
vada, ci sa-T base in buna pace
sa umble fara grije ori unde vor
vrea. Tot Damaschin, pentru
a maxi averea Episcopier, incepu
sa cumpere proprietatr In oras,
intre care pravalia lur Afi Tur-
cul Deli Hogea si a fratelur sad
Abdulah, pe care si el o aveau
de la un alt Turc Mahomet Ba-
raictarul, pe pret de 20 talere.
Ioasaf pastoreste de la
anul 1710-1717.
Daniel, originar din Om-
pu-Lung, discipol al lur Melhi-
sedec, egumen al manastirli de
acolo, care 'II initiase si in lite-
raturA, fu sacrat Episcop al Bu-
zauluT in 1717, iar dupa. 3 anT,
1720, deveni Mitropolit al Mun-
tenia El ne !Asa cite-va tradu-
cerT, a imprimat mar multe cartT
bisericestr, a zidit biserica Ver-
guluT din Bucuresti i in 1732
§T-a dat sufletul.
Stefan, succesorul lur Da-
niel,pastoreste de la 720-1732,
www.dacoromanica.ro
BUZÄUL (EPISCOPIE)
cind a devenit Mitropolit al ta-
rel. Cu ocaziunea venirer luT N,
Mavrocordat in Buzati, in 1728,
el transforma scoala de ad in
greco-slavona i Domnul ir da-
rui 200 talere din venitul jude-
tuluT pentru intretinerea
Misail, succesorul luT Ste-
fan, pastori de la 1732-1740,
fad. sa se distinga prin nimic;
obtine insa pentru un pescar,
favorit al sad, un hrisov de la
Grigore Ghica 0735), in care
se zicea: <<Acest pescar said-
tor Dicul Majar, ce este al Sf.
Episcopir Buzad, sa fie scutit de
toate dajdiile, numaT la hara-
cif" sa aibá o dare Intl' un an o
data, verr cu pecetT, aU fArà pe-
cetr, ughr II, In pace sa fie si
de majerit si de fumarit, cu con-
ditie sa dea peste la Episcopie.
Ordona apor boierilor cislasT pe
judete si slujitorilor stringatorl
de bani i fumarilor i mdjarilor
sa se fereasca de acest om.
Metodie pastoreste de la
1740-1749, se ocupa mult cu
restaurarea bisericilor din epar-
chia sa i mar cu seama a E-
piscopiel si a manastirir Vin
tild-Vodd. Mari averea Episco-
pier, cum/Ai-Ind mar multe din
proprietatile Grecenilor. Con-
stantin Mavrocordat ti ddrueste
mosia Unguriul, ca sa fie sat al
Episcopier: 4i fieste care om
sa ail:a a face daca ce s'a orin-
duit de la Domn, de om in-
&tin an zile 6; insa daca, iar
nu lucru ; j aceasta daca
nu se faca toata °data ci pe
rind : la coasa', la secere si la
arätura. i sa dea i dijma din
Jo una, dupa obiceiu ; cel ce
vinde vin sa dea aditul butir
SE Episcopir».
Filaret, egumen al ma-
nastirer SE Ecaterina din Bu-
curesti, devine episcop al Bu-
zäulur in 1749; pastoreste pana
la 1753, cInd if ia locul
BUZÄUL (EPISCOPIE)
Rafael, care demisioneaza
in 1764.
Cozma, Protosinghel al
Mitropolier din Bucuresti, deve-
nind episcop in 1764, se dis-
tinge prin maT multe fapte de
caritate, mal cu seama inavutind
bisericile cu odoare sacre. E cel
d'Intiiu care introduce sfesnice
de alama cu cheltuiala sa. Sub
dînsul,scoala din Buzaii, in ur-
ma hrisovuluT dat de Al. Ipsi-
lante in 1774, devine cu totul
greceasca. In urma', Alexandru
Ipsilante, da un alt hrisov prin
care zice ea' Episcopia Buzati,
fiind arsa i stricatA de vapaia
räsmeriteT, se face ctitor al er
si-T acordà maT multe darurT
(1778, Aprilie 26). Tot sub Coz-
ma, Constantin Caragea, prin-
tr'un hrisov din 1782, Decem-
brie 26, zice cd Episcopia fiind
jefuitá i arsa de vapaia trecu-
teT rasmerite se face si el cti-
tor al el% Acest hrisov se con-
firma la 1792, de Mihail Con-
stantin - Sutu - Voevod. In fine,
Scarlat Grigore Ghica ii da voe
sä. aduca lude din strainatate,
in specie mestesugarT, earl vor
fi scutitl de ori-ce dari, ca sa
fie poslusnicT al Episcopier. El
devine Mitropolitul Orel, in a-
nul 1787 si in locu-T se alege
Dosofteiti, grec din Ja-
nina, dar eminent pastor si In-
focat iubitor de tard. El pasto-
reste de la 1787 1793, clnd
este ales Mitropolit al Ord. In
anul 1810 fu exilat de Rusi
moare In Brasov, la 1826. El
tipàri mal multe cartl cu chel-
tuiala sa, incuragia pe monahiT
Grigore i Gheronte de a tra-
duce si tipari continua, iar a-
verea ce o adunase, o 'Asa ta-
rer, ca sä. se ti-imita tineff in
strainatate, spre a se instrui. El
Infiinteaza pentru prima oara
condica Episcopief Buzau , in
care a trecut hrisoavele i car-
www.dacoromanica.ro
128
tile de mosiT aflate pana la din-
sul. (VezT «Condica EpiscopieT
Buzativ, tom. I, fila 3).
Constantin Grecul de la
Janina, pastoreste de la anul
1793 1819 ; nu stiu insa srt
imiteze pe connationalul si pre-
decesorul säü, traind mar mult
pentru dinsul i aT sä.T. Sub dinsul
scoala din Buzati se inchise; la
aceasta contribuise In mare parte
si evenimentele din 1806. Con-
stantin obtinuse de la Nicolac
Caragea un hrisov, prin care se
darueste Episcopier un scaun
de carne scutit de vamd, de er-
bärit si de orT-ce darT la care
sunt supuse cele-l-alte scaune ;
cad si alti DomnT aü dat sca-
une in Buzai. Constantin Mo-
ruzzi printr'un hrisov din 1793,
August 19 (cel d'intiu docu-
ment cu leatul modern), dupa
ce spune ca manastirile sunt
cinstea i podoaba tareT, stabi-
leste drepturile acestuT Episcop
asupra tirguluT Dragaicer, pre-
cizindu-T darile ce trebue sa ja
si scutirile ce trebue sa faca.
Domnul Ord, Alexandru Mo-
ruzzi, printr'un hrisov din 1793,
fiind Episcop 'Inca Dosofteiu, de-
dese voie EpiscopieT sa aduca
40 lude lemnarr. Ludele insa
sosesc sub Constantin si munca
lor servi la marirea averer sale
propriT.
Gherasim, romln de ori-
gina, pastori de la 1819-1824.
Se distinge maT mult pi-in viata
ascetica, de cit pi-in calitati pas-
torale. Demisionind In 1824, se
retrase la manastirea Cäidaru-
sani, unde se facu schimnic. A
murit in 1844.
Chesarie (Constantin CA-
patina), se sui in scaunul Epis-
copieT Buzau clupa retragerea
luT Gherasim i pastoreste de la
1825 pa.nä. la 1846 Noembrie 30.
Nascut in Bucuresti la 1784, se
dete studiilor ce se puteau do-
BUZÀUL (EPISCOPIE)
bindi pe atuncT i maf cu sea-
ma limbiT i literatureT elene,
In care era foarte competent, a-
vind de maestru pe renumitul
Lambru. El mal Intiiii deschise
o scoald privata in Bucuresti
instrui pe copliT Barcanesculur,
pi-in care facu cunostinta Epis-
copuluT Iosif al Argesuluï. Io-
sif IL introduse in viata mona-
hala, ti facu diacon al acester
EpiscopiT, apor preot curator al
metohuluT Antim din Bucuresti,
de unde it lua. Mitropolitul Gri-
gore si 11 numi econom al Mi-
tropolieT. Grigore Ghica ti In-
credinta in 1825 Episcopia Bu-
za.uluT. Discursul sat' de insta-
lare e o capo-d'opera, ca cuge-
tare si forma, ca patriotizm
iubire evangelica. El a lucrat
nu numaT cu cuvintul, ci si cu
fapta. Dispunind de marile ve-
ninri ale Episcopiei, incepu mal
intiiu restaurarea eT, si o incon-
jura cu marete palate 0 fru-
moase gradinT, asa ca ea deveni
cea d'intiiu in tara. Construi
palatul SeminaruluT si un altul
pentru tipografie, ridica din te-
mein' bisericile: Voda,
Ciolanul, Ratesti, Pirscovul, Cis-
ldul, Gavanesti, Cozieni si
seni ; rezidi schitul Cheea din
jud. Prahova si mar multe altele
din jud. Rimnicul-Sarat. El in-
demnd cu energie i contribui
cu (amide la ridicarea altor bi-
sericT, atit din oras, eh si din
jud. Buzau, asa ca. mar nu e bi-
serica care sa. nu fi fost atinsa
de bine-Pdcatoarea sa mina. Ti-
pografia, infiintata de Mitrofan
si lasata in parasire de la moar-
tea sa, o relnfiinta, inavutind-o
Cu material nou si in 1834 in-
cepu iar sA functioneze, esind
de aci serien Insemnate. Scoala
Episcopier incetase de la 18o6,
orasul era distrus, si ceT ce
doreau a capata oare-care cu-
nostinte erau sa se dud,
BUZAUL (EPIS COPIE)
la Niscov, unde boeril Banica_
Mihail .Chirculescu infiintasera
o scoall greceasca, sub directiu-
nea lui Iorgu Codru, un dual- din
Atena, cu oare-care cultura. Che-
sane mnfiinÇä ludatä o scoall de
gramaticT, lar In 1838 infiinta
Seminarul. Scoala luT Codru se
Inchise in 1834, In urma des-
chidereT scoalelor nationale. Che-
sarie, cunoscator i amator de
muzica, deprins accentele
Cu
armonioase i rominestT ale mu-
ziceT, reformata de Macarie, a-
duse in Buzad pe celebrul
discipul, psaltul Matache, i In-
fiinta o scoall de muzica bise-
riceasca. Aceasta scoall deveni
in curind celebra si elevir
Iosif Nania, actual Mitropolit
al MoldoveT, Serafim, Chirchi-
don , Hipolit, Parascoveanul, etc.
se fácurä cunoscutT ca ceT d'in-
tlid cintarefT Amic al
lur loan Varbileanu, protopop
in Mizil, ramas vaduv, il ca-
lugasi sub numele de Iosapat
siil numi eclesiarh al Episco-
piel, maT in urma deveni pro-
fesor la Sf. Saya, egumen al
Znagovuluf, etc., de unde lua
numele de Znagoveanu. Chesa-
rie ca un alt Mateid-Basarab,
reedificind i restaurind atitea
BisericT, nemultumit de pictura
bizantina, decazuta cu totul, voi
sa introduca si in pictura bise-
ricilor un nod sal original si
rominesc. Gasi pe un tifiar de
mare talent, pe Nicolae Zugra-
vul, i infiinta In Buzad o scoala
de pictura. Dintre eleva ei vom
mentiona pe raposatul George
Tatarescu. Demna de amintit e
importanta i splendoarea ce da
serviciuluT divin. Chesarie, sim-
plu, sever, cu o autoritate mo-
mia necontestata, insotit de o
numeroasa suita de arhidiaconr,
diaconT i anagnostT, totT cu vocT
frumoase i imbracatr cu multa
bogatie, facea pe credinciosT sa
5C760 .d/egrele rilo tal Gcoipaiir 101. I I
129
asiste la un servicid intea.devar
maret. and servea in Bucu-
resti era sarbatoare. De la Dom-
nul TareT pana la cel din urmä
cetätean, se sculad de cu noapte,
ca sA apuce loc In biserica unde
el oficia. In anul 1846 Noem-
brie 30, acest stimat i mult re-
gretat Episcop muri sarac cu
desävirsire si se ingropa la E-
piscopia Buzad.
Filoteiti, arhidiacon
apoT econom al luT Chesarie, lua
locul predecesoruluT sad, maT
india ca locotenent, iar in 1850
se numi Episcop titular. El mal'
Inavuti tipografia, tipari
multe scrierT, filtre care Biblia
: de Buzad, si se distinse prin-
tr'o mare lacomie de banT.Muri
de alienatie mintala la 16 Au-
gust, 186o, lasind in urma-T
sume fabuloase, din care s'a
impartasit multT din ceT ce erati
imprejurul san, samiind si Sta-
tuluT 70000 galbenT.
Dionisie Romano. Am pu-
tea zice ca este ultimul cu care
sé termina seria marilor prelatT
aT tara, fiind un factor puter-
nic, care a lucrat la regenera-
rea, cultura si libertatea Romi-
niel. El s'a nascut la 1806 In
comuna Silistea din Transilva-
nia. Venit in tara de 'copil se
opri la manastirea Neamtu, unde
in 1823 fu calugarit. msA fiind
mare amator de studid, pardsi
manastirea i veni In Bucuresti
sa-sT complecteze studiile in scoa-
la de la.. Sf. Saya. Ca sa-s1 pro-
cure mijloace de existenta, se
alipi de Ilarion, demnul i In-
semnatul Episcop al ArgesuluT,
caruia ir deveni discipol, Ilarion
iubea mult i in 1832 II hirotoni
diacon, Cu infiintarea scoalelor
nationale, diaconul Dionisie fu
numit profesor in Buzad.. In tim-
pul profesoratulur isT continua Cu
asiduitate studlile, i publica mar
multe scrierT didactice. Episco-
www.dacoromanica.ro
BUZÄUL (:P[3 )
pul Chesarie 1.1 lua, sub protec-
tiunea sa i ir inlesni publi-
carea scrierilor ; in urma Il numi
director al tipografier. InfiintIn-
du-se Seminarul, Dionisie gAsi
un demn emul in Gabriel Mun-
teanu, pe care Il adusese Che-
sarie ca profesor si impreunä
ca dinsul publica maT multe
serien. In anul 1840 fu chemat
In Bucuresti de 1Vlitropolitul Neo-
fit, care ti incredintä directiunea
Seminarulul de acolo. In aceasta
noua. demnitate nu /meta de
a compune si traduce diferite
cartr didactice, de care era mare
Dupa insistenta sa, Mi-
tropolitul Neofit trimese in 1845
multr tinerT In Petersburg,
Atena, Moscova i Pesta, din
carT sä. poatä recruta un cler
demn de cerintele timpulul. In
anul 1848, Dionisie lua parte
activa la revolutie si fu inchis
la Vacaresti, apoY, liberat, fu silit
sa se exileze in Transilvania.
Calmindu-se putin animozitätile,
Dionisie se intoarse in tara si
se aseza la manastirea Babeni,
din jud. Rimnicul-Sarat (1850),
unde traduse mal multe scrierT,
filtre carT Geniul Cristianis-
muluTo al luT Chateaubriand, a-
poT fonda un ziar eclesiastic
cEcoul Bisericesc». In anul 185 I,
Domnitorul Stirbeid 11 numi e-
gumen la Sadova, dar in 1853,
Rusil ocupind tara, Dionisie fugi
in Turcia, nade stete pana la
plecarea lor. Reintors in tara,
se duse in Moldova si In 1855
fu numit starit la manastirea
Neamtu ; dar compromis In re-
volutie, antipatic monahilor, a-
mic cu partizaniT unird, fu silit
s5. se retraga in Iai, unde stete
maT mult timp si de unde pu-
blica l'Are altele eElocinta Am-
vonuluT, in dota volume. Dupa
unire, Domnitorul Cuza il numi
locotenent al EpiscopieT de Bu-
zad, si in 1861 fu sacrat arhie-
17
BUZAUL (Rib)
rea çi numit titular. In 1864,
opunindu-se reformer calenda-
rulur, fu mutat la Hui; la Bu-
zäü Ghenadie, care nu stete
mult, fiind mutat la Arges
Dionisie se intoarse la vechiul
sàü scaun.
Dionisie, dotat cu o vasta me-
morie, cu o fecunda imaginatie,
Cu un spirit sagace i plin de
sare atica, cu un rar talent de
a nara si a persuada, mar mult
sau mar putin cult si pasionat
de lectura, stiind dupa expre- Buzäul, (vechiul Natrona = Na-
siunea Apostolulur csa se faca puca, dui:4 Dionisie Fotino),
tuturor toate, ca pe top' sal-
dobindeasca», se impunea tutu-
ror i nimenT nu se despartea
de dinsul de &it cu regret. A-
mator infocat al scoaler, orT unde
agitata sa viata T-a condus pa-
a insemnat prezenta sa prin
infiintarea uner scolT, care 'T a-
rata urma. Astmul de care su-
ferea T-a rapit viata in anul
1873 Ianuarie 18. El a fost in-
mormintai la Episcopia
Inocentia, fiti de preot
din Bucuresti, sr-a facut studi-
ile in Seminarul de acolo si mar
In urmä. la Pesta, unde a fost
trimis, lmpreuna cu altr tinerI,
de Mitropolitul Neofit. In 1850
fu numit director al Seminaru-
luf din Bucuresti, de unde fu
departat in 1863. In urma de-
veni egumen al Mänastirer-Dea-
lalur. Murind Calinic, Episcopul
Rimniculur, fu insarcinat pro-
vizoriti cu administrarea acester
eparhir, i in anul 1873, Epis-
copia Buzaulur devenind vacanta
prin moartea lui Dionisie, se a-
lese titular al er. Inocentin alipi
tipografia Episcopier pe linga a
Sf. Sinod si o muta in Bucu-
resti. A murit la 13 Noembrie
1893, lasindu-sr averea pentru
bine-facen i In special pentru
ajutorarea eleviler sarmanT
meritosr.
Dionisie Climescu a fost
www.dacoromanica.ro
180
ales Episcop in locul Ili! la 17
Martie 1894. El pastoreste
ad.
Vedem el, de la 1496 pang.
la 1890, Episcopia Buzaulur a
fost pastorita de 28 EpiscopT,
din carr 5 s'aa suit pe scaunul
mitropolitan. Dintre acestr E-
piscopT, cincr: Stefan Tipogra-
ful, Mitrofan, Damaschin, Che-
sane i Dionisie, pot punta cu
dreptate numele de mad.
rig insemnat, care uda. judetele :
Buzdul, caruia i-a i dat numele,
RImnicul-Sarat si Braila. El iz-
voreste din Transilvania, din
poalele munteluT Tezla, putin
mar la Nord de muntele Bra-
tocea, din Prahova, se dirige pe
o frumoasa vale, in directiunea
N. - E., pänd la punctul Bodza-
Furdulo, de unde, &chid un un-
ghiu spre S., primeste pirliasele
Cräsnita la stinga i Crasna la
dreapta i inträ in judet pe la
punctul Cheia - Cordunultu ; de
aci se lasa in jos printre munir
stincosT ,acoperitr adesea de
brad, pana la cat. Broasca din
com. Nehoiasul, unde albia sa
incepe a se mar largi si tot de
o data a se curba spre E. pana
ajunge la cat. Ursoaia, com. Ru:
siavatul ;aci face o noua
turd spre N. - E., descriind un
arc Ora la Plescoiul, apof se
inclinA spre S.-E., atinge in par-
tea de N. orasul Buzau i prin
nenumarate cotiturr ajunge la
com. Gavanesti, de unde se di-
rige iar spre N. - E. si ese din
judet pe la com. Cotul-CioariT,
formind de aci inainte limita fn-
tre jud. Braila si Rimnicul-Sa-
rat; intra in jud. Braila pe la
cat. Vizireni, servind de hotar
intre ambele judete numaT pana
la com. Strimbul ; de ad i curge
pe lino hotarul dintre jud.
BUZXUL (R10)
Braila si R.-SArat, uctind and
unul, dud altul din aceste ju-
dete, pang la com. Latinul, de
unde serva, pan& la confluenta
sa, de hotar intre ele. Se varsa
In nul Siretul, NITA cat. Sir-
besti, al com. Maxineni, din jud.
Braila. De la Vizireni pang la
gura Buzaulur este o distanta de
68 kil. Panta, pe care curge, fiind
foarte inclinata, face ca Buzaul
sa fie unul din riurile cele mar
reped ale tareT. In timp de
ploae e foarte violent, rupe
ce obstacol intilneste in cale-Y,
manincd Cu lacomie malurile
ce-I sine inchis, schitubindu-sT
la fe-care viitura, albia pe care
cursese pana aci, ceea ce cau-
zeazá man pierden l locuitorilor
malurenr. BolovaniT imensT, ce-T
aduce in viitura sa, produc, in
ciocnirea lor, un zgomot asur-
zitor, care se aude de departe.
Tarmurile sale sunt impodobite
Cu frumoase crivine, renumite
pentru vinatul ce se gaseste in-
teinsele, mar Cu seatna : lupr, e-
purr, becate, becatine, sitar, etc.
Lungimea cursuluí sat' este, in
tara, de peste 270 kil.
Afluentir sar sunt numerosr ;
pe partea dreapta mar insem-
natT sunt : Crasna, Valea-Nea-
gra, Siriul, Bontul, Nehoiasul,
Nehoiul, Citiasul, Valea - Rea,
Valea - Muscelulur, Valea - Vier,
Bisca-Chiojdulur, Valea-Larga
Niscovul; lar pe partea
Artagul, Gramaticul, Teharaul,
Casioca, Bisca-Roziler, &Attila,
Valea-Panatau-
Rusiavatul , Saratelul BA-
ldnestilor, , Tircovul, Saratelul-
Bercir, Slanicul i Cilnaul, (v.
a. n.), afar& de o multime de
alte var i izvoare mai pu-
tin insemnate. Totr acestr aflu-
entr, marind volumul Buzaulur,
intirziaza i cursul, care, de pe
la Scurtesti, incepe a fi mar lin
si mar tardiv.
 13UZAUL (STATIE)
Pe Buzan sunt urmatoarele
podurr: podul de fier al liniei
ferate BuzAil-R.-Sarat, la 3831,02
rnetri departare de ora$ul Bu-
zan; podul de fier al $oseler na.-
tionale Buzan-Rlmnicul-Sdrat,
proape de orasul Buzan, pe te-
ritoriul comuner Maracineni ;
pod stAtAtor de lemn, in com.
Nehoiasul, jud. Buzan; pod pe
vase, la Gavane$ti, in acela$r
judet.
Buzäul, stalie de dr. d. E, jud.
Buzan, pl. Sarata-Tohani, orasul
Buzau. De la aceasta statie finja
care vine din Ploe$ti se bifurca
in: unja Buzau-Braila, pusa in
circulatie la 13 Septembrie 1872
linia Buzan -Rimnicul- Sarat,
pus a in circulatie la 13 Iunie
188i. Statia Buzaul se afld pe
prima linie 'nitre statiile Mon-
teorul (10.6 kil.) i Tabare$ti
(9.6 kil.) $i pe a doua intre
statiile Monteorul si Boboc (11.5
kil.) Inaltimea d'asupra nivelu-
lur marir de 92',94. Venitul a-
cester statir pe anul 1896 a fost
de 716108 ler, 25 banr.
Buziul, mofie a orasulur Buzan,
jud. Buzau, avind ca 1500 hect.,
despartita in dota sforr, care
se arendeaza separate. Una are
897 hect., din care 32 ocupate
de baracile in care se tin tir-
gurile Dragaica i Valea-Tean-
culur, lar restul izlaz, fineata $.1
araturr; a doua de 603 hect. Buzdruganul, lac, in pl. Jalo-
gradinI de zarzavat, araturr, fl-
neata $i izlaze pentru pa$unatul
vitelor din oras.
BuzAului" (Drumul-), vechi0
drum, in jud. Buzau, Inainte de
facerea $oselelor, lega ora$ul
Ploe$ti cu Buzaul, merend a-
proape paralel cu $oseaua natio-
nala, dar pu in mal spre N. ServA
azT de cale de comunicatie
locuitorilor potgorenT din pla-
131
sa Tohani. E tot de o data
punct cte hotar intre mar multe
mo$ir.
BuzäuluI (Lunca-), lundi, in-
tre muchia platoulur de N. $i
rtul Buzaul, pe ambele tarmurr
ale rlulur, jud. Braila. Pe aceasta
luna sunt izlazurr, finete prin
coturile fiulur $i padurr de sal-
cie; pe unde locul e mar ridi-
cat se fac $1. araturT.
Buzaulul (Predealul-), lungd
serie de dealurl fi colme, jude-
01 Buzan; se incepe din com.
Cinde$ti, de la Virful-Cerbulur
se continua pana in comuna
Tisaul, culminind in Virful-Bra-
dulur, 'filtre valle riurilor Buzan
Ni$covul. E acoperita Cu pa-
durr, vil, fivezr $i izlaze.
Buzfiului (Sarea-), munte, ju-
detul Buzan, ramificatie din Vir-
ful-Dintelur, 'filtre valea Ursoala
$i Izvorul-Sarir, in com. Ru$ia-
vatul. El se termina 'in malul
sting al riulur Buzan, prin doua
piscuff de sare, e$ite la supra-
fata, din care cauza se .$1. nu-
me$te Sarea - BuzAulur. Serva
tot d'odata ca limita 'filtre plaiu-
rile Buzan i Pirscov.
BuzäuluI(Vatra-Episcopief-),
mofie, in jud. Buzan. (V. Va-
tra-Episcopier).
mita-Balta, insula Balta, com.
Bordu$ani, jud. Ialomita.
Buzdrugilor ( Dealul- ), deal,
jud. Buzan, pl. Bistrita-d.-s., pe
teritoriul com. Margineni-Mun-
tenr.
Buzducul, catun, al com. Popin-
zele$ti, plasa Oltetul-Oltul-d.-j.,
jud. Romanati, situat aproape
de hotarul judetulur, pe un te-
www.dacoromanica.ro
BUZDUGANUL
ren ce are 180 m. de altitudine
d'asupra nivelulur marir. Are
70 familir, 300 loc. Are o bi-
serica, 'cu hramul SE Nicolae
(1854), deservita de I preot $i
2 cinaretr.
Buzducul, trupde piidure al sta-
tulur, in intindere de 13 hect.,
care impreuna cu trupul Iliuta
(40 hect.) formeaza padurea Cer-
nelele, situata in com. Surpa-
tele, plasa Oltul-d.-s., judetul
Vilcea.
Buzdugani, sat, jud. Bacan, pl.
Siretul-d.-s., com. Parincea, a-
$ezat pe piriul RAcAtaul, d'a
dreapta. Numele san deriva. pro-
babil de la buzduganele vech1
ce s'ati gasit pe comuna vecina,
la Cetatuia - Buzduganulur. Se
afla la o departare de 2550 m.
de tirgul Parincea. CapI de fa-
milie sunt 25, din 97 suflete.
Buzdugani, mofle, jud. Bacau,
pl. Siretul-d.-j., com. Parincea.
Buzdugani, peidure, jud. Bacan,
pl. Siretul-d.-j., pe teritoriul co-
muner Parincea.
Buzduganul, sat, face parte din
com. rur. erbane$ti, pl. Mijlo-
cul, jud. Vilcea. Are o popula-
tiune de 238 locuitorr, 136 bar-
batr $i 122 femer. Populatie $co-
lara are 34 copil. D'ad i pana la
catunul Lunca, unde e $coala,
e 12 kil.
Buzduganul, deal, se intinde de
la N. spre S., ocupind partea
de E. a com. Feresti, pl. Mij-
locul, jud. Vasluin, fAcInd $i li-
mita intre com. Valea-Rea.
Buzduganul, fost schit, jud. Te-
cucin, situat in mijlocul padurir
Gaiceana, bite° priveliste fru-
moasa.
 BUZ DUGANUL
Nu se cunoaste precis data
fondarer. Batrinil spun ca a fost
facut de un dogar ; in urmä s'a
reparat de un om eu numele
de Buzdugan, cdruia if poarta
numele, $i maT In urmä s'a re-
parat de preotul Atanasie Rusu,
care a adus $i o colectiune de
cartr bisericestr. A servit ca ma-
nastire de calugarT pana in 1862;
de atuncr s'a parasit $i astaizT
a ramas ca o biserica izolatd
In mijlocul padurer.
Buzduganul, vale, jud. Iai. (V.
Candrea, deal).
Buzdugi, sat, jud. Roman, plasa
Siretul-d.-j., com. Stanita, spre
S.-E. de satul Stanita 5i la o
departare de 3 kil. 500 m. de
el. Este asezat pe un platou
inalt. Are 34 capT de fam. totr
contrib., 134 loc., din carT 3
$tití carte ; 34 case. Sunt 117
vite marT cornute.
Buzdugi, deal, In jud. Roman,
plasa Siretul-d.-s., comuna Sta-
nita, spre Sud-Est de satul Sta-
nita.
Buzduva, baila', formará din vär-
sarea Jipe!, spre E. de satul
Costuleni, pl. Brani$tea, judetul
Iasi.
Buzeiasca, trup din mafia Cio-
ce$ti, din pl. Teleormanulur, jud.
Teleorman, situata spre 0.1111
Cotmeana , in partea despre
Nord-Vest.
Buzei (Virful-), munte in com.
Bro$teni , jud. Suceava (1411
metri.
Buzeielul, pi« din com. Co-
tul-Lung, jud. Bräila, pe mo$Hle
Vräbiescul $i Nicoleanul, la
kil. spre S. de Cotul-Lung. Par-
curge 2 kil, de la N.-E. spre
www.dacoromanica.ro
132
Sud - Vest , facind 2 cotiturr
miel.
Buzeielul, pilla, din com. Scor-
tarul-Noa, jud. Braila ; pleaca
din jud. Buzati, de la N. satuluT
Sihleanul, parcurge lunca spre
Sud, pierzindu-se ca la 3 kilo-
metri.
Buzeielul, phig, din com. Su-
testi, jud. Braila; pleacti din jud.
Buzati, ca la 21 2 kil. mar sus de
podar de la Gradistea, apuca
spre E. la muche, merge spre
S. paralel cu muchea, prerzln-
duse mar sus de satul Grigo-
resti.
Buzeielul, ph111, mar spre S. de
precedentul, la 2 kil, de satul Co-
tul-Lung, jud. Braila; parcurge
o distantá de la N.-E. spre S.-
Vest de 212 kil. si se pierde
ca i primul in baltisul Ducu-
leser.
Buzeielul, pirin, din com. Co-
tul-Lung, jud. Brälla, intre satul
erbane$ti $i gura riulur Buzdul.
Are directia de la N.-E. spre
S.-V., parcurge o distanta de
2 1/2 kil. Aceste 3 Buzeieluri
sunt pe lunca Siretulur.
Buzeielul, pirig, din com. Su-
te$ti, jud. Braila; pleacd din riul
Buzau, ca la 212 kil. mar sus
de satul Constantine$ti ; ia di-
recia N.-V. si trece pe litiga
Cotul-luT-Punga, de unde intra
In jud. Rlmnicul-Sarat.
Buzeielul, pilla, din com. Ianca,
jud. Braila ; incepe din hotarul
com. Sute$ti, trece spre S. pe
sub popina $i movila Burlacul
$i se pierde mar jos de movila
Barbuleasa.
Buzeielul, nume, ce se da la
mal multe viroage sati valcele
BUZEIELUL-SEC
carT ad latimea de la 8-12
metri, adincime de la 2 5 me-
tri, jud. Braila. Aceste Buzeiele
sunt pe lunca BuzauluT.
Buzeielul-Sec, jud. Braila, plea-
ca din lunca Siretulur, In apro-
piere de muchea Baldovine$ti,
din com. Naztrul, merge spre
V. paralel cu muchea, pe sub
vadul Malacof, trece $oseaua
judeteantt Braila-Foc$ani, intra
pe teritoriul com. Cotul-Lung,
apucInd spre S., tot pe Ruga
muchea dealulur, trece pe la N.
popiner, lasInd muchea, apuca
spre V. panä la circiuma de la
Verzea. La N. circiumer, Buze-
ielul-Sec se desparte in doud
una pleaca spre E. pana la so-
seaua Braila-Foc$ani, de unde
apuca. spre N., pierzindu-se in
baltisul Duculeasa ; iar cea l'alta
pleaca de la circiuma Verzea,
spre V., pana la hotarul Ba-
chita, de unde formeazd hota-
rul com. Latinul, traverseaza
partea de N. a aceler comune
pana la circiuma Lambru, de
unde formeaza hotarul comuner
Gurgueti, traverseaza. $1 aceasta
com., intre riul Buzdul i muchea
platoulur; dupa ce intra in co-
muna Scortarul-Nou, apucd spre
S. pana la muchea platouluT $i,
din dreptul Moviler Vierulur,
ia directia spre V., paralel cu
muchea, pana in dreptul tirlelor
Afurisiti, de unde se separa in
doua. : o parte urmeazd muchea
pana'. In tirlele Tobescu, de mide
apuca. spre N. pierzindu-se, iar
alta parte de la tirlele Afurisiti
merge in luncd spre N.-E. unin-
du-se cu riul Buzaul ca la I
kil. mar sus de cdtunul
rati.
Buzeielul-Sec, judetul Braila,
pleacä din riul Buzar', de Irriga
Pi scul-Negru, din com. Dedule$ti,
merge spre S.-V. paralel Cu mu-
 BUZEIELUL-SEC
chea, pe linga satele Bagdat,
Filipesti si gara FaureI, pana
aproape de satul Mizireni, unde
face un cot luind, directia de
la S.-V. spre N.-E., pana la ca-
tunul Hure, de unde tT la nu-
mirea de FaureT l cu acest
nume trece pe la N. satelor
Surdila-Grech, Bratesul pana la
N. satulur Surdila-Gaiseanca. De
adis/ la iarasT numirea de Bu-
zeielul-Sec, apucind spre S. si
trece prin satul Surdila-Gai-
seanca 5i la N. com. Ulmul se
uneste cu pirlul Calmatuiul. Din
acest Buzeiel, de la N. satulur
Gaiseanca, pleaca drept spre N.
o viroaga, care merge pana a-
proape de gara FaureT, unde se
pierde. Toate aceste Buzeielurl
sunt pe tarmul drept ale Bu-
Buzeielul-Sec sa.t1 Una, jud.
BrAila, formeaza hotarul de N.
al com. Scortarul-Nog, la o dis-
tanta de 5 kil. spre N.-V. de
riul Buzaul, apuca. spre S.-V.,
trece pe llega tirlele Ciumati,
de unde se desparte in doul:
o parte apucg. spre S.-V. tre-
cind in judetul Rimnicul-Sarat,
iar alta continua. spre S. unin-
du-se cu riul Buzaul, la hota-
rul numit Piatra-BouluT, dintre
comuna Domnita, din jud.Rim-
nicul-Sarat.
Braila, formeaza hotarul de N.
al com. Gurg leti5i al jud. des-
pre Rimnicul-Sgrat, la o dis-
tanta de 2 kil. spre N. de riul
Buzaul ; trece spre E. in com.
Scortarul-Noti, pierzindu -se a-
proape de tirlele CrAita. Acesta
se mal numeste si Siretelul-Sec
si se zice ca In vechime aci a
fost albia riuluT Siret, cea ce e
probabil, de oare-ce e mg mare
si mal adinc de cit cele-l'alte
13uzeieluri.
133
Buzeni, sat, in partea de V. a
com. Baluseni, pl. Tirgul, jud.
Botosani, situat aproape de so-
seaua nationala Botosani-Hirlati.
Mosia este proprietatea Epi-
tropieT Sf. Spiridon din Iasi si
are o suprafata. de 785 hectare.
Satul are o populatie de 78
familii, sag 321 suflete, cu 56
contribuabili.
Are o padure de stejar de
8o hectare.
Este o biserica deservita de
preot l 2 cintaretl.
Numarul vitelor este de 385:
130 vite cornute, 20 ca! rima
5i miel; 40 de of, 171 mascurT
si 15 stupr Cu albine.
In acest catun se afid 2 me-
serial, I comerciant; o circiuma.
Buzescul, com. rur., in pl. Tir-
gulur, jud. Teleorman, pe par.
tea dreapta a riuluf Vedea. Se in-
vecineste la N. cu com. Mavro-
dinul, de care este despartir:a
prin nul Vedea ; la S. cu tar-
mul drept al Vede/ i cu padu-
rea aflata pe dinsul; la E. cu
comuna Adamesti; la V. cu
com. Plosca-d.-j. ; la N.-E. cu
com. Nenciulesti sag Vatasani,
de care o desparte numaI riul
Vedea.
Comuna Buzescul poartg
numirea de Sloboda. Suprafata
el este de 530 hectare. Locui-
torf improprietAritY dupg legea
rurala nu se gasesc, pentru mo-
tivul ca com. Buzescul, facind
parte din domeniul numit al
MavrodinuluT, fosa proprietate
a raposatuluT principe al Ser-
bia Mihail Obrenovicr, iax ac.
tualmente In posesiunea baro-
nuluITheodorNicolicT de Rodna;
defunctul proprietar a voit s'A
infiinteze aci un erg.
Populatiunea este de 1554
suflete, din carT 387 capT de fa-
mine si 292 contribuabih. Lo-
cuitorif se indeletnicesc pe tina
www.dacoromanica.ro
BUZESCUL
agricultura, i cu comerciul ce
fac, mar ales in orasul Alexan-
dria.
NumArul vitelor este de 4427
capete, din carT, 885 vite cor-
nute marf, 304 cal, 22 inggarT,
2962 of, 13 capre i 241 porcI.
Budgetul comuneI este de leT
6917, banI 40 la veniturr si de ler
5345, ban/ 46 la cheltuelf. Are
o scoala, in localul el propriii,
oferit de proprietarul mosieT,
cu un numar de 121 elevI.
In central comuneT este bi-
serica, cIadire mareata zidita
de principele Mihail Obrenovicr;
deservita de doI preotr, un cin-
taret 5i un eclesiarh.
Prin centrul comuner trece
soseaua judeteana Rosiori-Ale-
xandria ; la Nord soseaua ve-
cinala care o leaga cu Mavro-
dinul, apor la S.-V. soseaua Ma-
vrodin-Turnul, care pleaca din
com. Buzescul, pe Valea-Nano-
vulur si de acolo, prin catunul
Ulmeni 5i com. Dracea, spre re-
sedinta judetuluT. Soseaua ju-
deteana Rosiori-Alexanciria pune
in legatura com. Buzescul cu ora-
u1 Alexandria si ca comuna
Plosca.
Aceasta comuna este interne-
iata in anul 1860, de catre fos-
tul principe al SerbieT, Mihail
ObrenovicI, care era proprieta-
rul domeniuluT Mavrodinul, din
care face parte si comuna Bu-
zescul. Intentiunea proprietaru-
luT ca sa forrueze aci un erg
sal"' orasel, ca sA contrarieze for-
matiunea orasuluT Alexandria,
dind voe, orr-cur voia sg. se sta-
bileasca aci, sa cumpere locurT
de case si prävalii in conditi-
unT avantagioase. De ad deriva
numirea de Sloboda, pe care
i-a dat-o locuitoriT. Tirguletul
incepuse deja a se forma si a-
ceasta se poate vedea i astazT
din multimea de case si prg-
valiT solid construite 5i a loca-
 BUZESCUL
lurilor destinate pentru autori-
uitT; ast-fel Primaria are un lo-
cal foarte frutuos, de si ruinat ;
scoala de asemenea ; in cen-
trul com., e frumoasa biserica
de care am vorbit. S'a(' stabi-
lit atuncI si se mal gäsesc
astäzi- in comuna diferitT indus-
triasT i meseriasT : cizmarT, co-
jocarT, abagiT i dulgherT, un
atelier mecanic si o moarà
de aburi cu treI pietre, cu o
putere de 12 cal.
In urma promulgäriT si pu-
nerd in aplicatiune a legiT ru-
rale, n'a mai fost cu putintä a
se indeplini scopul ce urmarea
proprietarul i ast-fel comuna
Buzescul a ramas comuna rur.
La Sudul comunei se afld o
magua mare numitä Sapata ;
are o inanime de 4 metri
circumferinta de 20 metri.
Prin aceastä comuna trece Braz-
da- luT - Novac. In timpul rdz-
boiulul din anul 1877, parte din
trupele rusesti ati stationat In
aceastä comunä mal mult timp.
Buzescul, loc, cu 25 pogoane
vie, in com. rur. Vlädaia, pl.
Cimpul, jud. Mehedinti.
Buze§ti, com. rur., pl. Mijrocul,
jud. Olt, situata pe luncl si de
amindoul laturile ale r. Vedea,
la distantä de 31 kil, departe
de capitala judetulul. Ad e re-
sedinta pläser.
Se compune din 6 catune,
carT sunt dispuse de la N. la
S. pe Vedea i la distanta de
400-500 metri unul de altul,
in ordinea urmatoare : Corbul,
Birlesti, Burdulesti, Ciorästi, Bu-
zesti, Spdlatel si Milcoveni. Toa-
te se intind pe o suprafata. de
5 kil. i ati o populatiune de
1523 locuitorr, 803 barbatI
720 femeT, cu 332 capT de fa-
milie, 296 contribuabilT, locuind
in 436 case.
www.dacoromanica.ro
134
Date sigure despre infiintarea
acesteT comune nu sunt. Din
spusele batrinilor, se deduce ca.
foarte vechia., chiar din timpul
luT Mircea-cel-Mare. Loc. poves-
tesc despre un cdpitan Toma,
care or fi posedat aci un trup
de mosie, ca de 3500 stinjenT,
ce s'a tot sub-divizat urmasilor
numiti i azI mosneniT To
mesd. igumele si-1 trage de la
vechia familie a Buzestilor, fosti
proprietarl ala
TotT locuitorit, in carT intra.
si 6 L'un' de Tiganr, sunt nu-
maT Rominf, si se ocupa. exclu-
ziv cu plugaria i cresterea vi-
telor. MeseriasT sunt numaT io:
dulgherI, cizmarl, cojocari si I
armurier. Productele munceT lor
le desfac la Slatina, Pitesti
gara Corbul.
86 locuitori s'au improprie-
tärit dupa legea rurala din 1864,
cind li s'aa dat 276 hect. pe
mosiile DrAgoescul, Perieteanul
si familia* Milcoveanu. El pose-
a : 72 cal, 91 epe, 432 bol*,
19 capre, 2200 a i 245 porcT.
Teritoriul comuneT se intinde
pe o suprafata de peste 4000
hect. Calitatea solulur de cul-
turä variaza, in stinga VedeT
pdna. la Cotmeni si pe lunca,
maT fertil de cit in dreapta
el, unde e mal argilos.
In raionul comuneT sunt mal
multe clac:1W insemnate: casele
proprietarilor, o moarä de foc,
localul de scoalä i primärie
si 5 biserici, deservite de 5
preotl, platiti de locuitorl prin
invoell particulare si din bud
getul com. cu cite 6o leí anual.
Carte a inceput a se inväta
de mult adj. Scoala s'a infiin-
tat la 1873, irisä a functionat cu
mal multe intreruperT pana. la
1887, de d'id nu s'a mal intre-
rupt cursul. Localul, proprieta-
tea comuneT, e la un loe cu pri-
maria. Se frecuenteaza. de 27
BUZEp'I
copiT, 21 bäetT si 6 fete, din
numaral de 206, 100 bletT
106 fete, in virsta de scoalä.
Intretinerea eT costA pe stat
108o lei anual. Stiti carte 90
barbatI si 17 femei.
Se fabrica in comunä in ter-
men mijlociú 25 hectol. tuja.
Gindacir de naltasä daü 5o0 kgr.
gogosr. Stupi sunt peste I00.
nepa i inul se cultiva. in mica
cantitate. PomI roditorT sunt : 91
merI, 45 perT, 500 duzI, 45 ci-
resT, 180 prunT i IO nucT.
Comerciul se face de 7 cir-
ciumarl.
Budgetul comuneT pe exerci-
tiul 1892-93, prezinta la veni-
turT suma de lei 3552 si la chel-
tueli suma de 2445 lei anual.
O osea vecinal& strAbate co-
muna de la N. la S., pe malul
drept al Vedei, din gara Cor-
bul i pAnA in com. Icoana. O
altA ramurA pleacä din cea-d'in-
tliu, tot catre S., din cAt. Bir-
lesti-BurdulestI, trece Vedea
leag& intre ele cAt. Buzesti,
lAtei i Milcoveni. O a treia
ramurl pleacA catre N.-V., din
cAt. Ciuresti, la comuna Sinesti.
Tot de la N. la S. comuna e
udatA de riul Vedea, care pri-
meste urmAtoarele vAlcele : Cu-
penul, Seaca i Borqul pe stin-
ga. Pe dreapta primeste gira
Flap cea-Mare.
La S.-V., in mijlocul unta mic
platou, este o localitate numitA
de locuitorI Cetatea. Are o po-
zitiune inaltl, frumoasA i stra-
tegicA. Probabil cA aci trebue
O. fie existat oare-cind vre-o
cetate.
La N., cu direcOunea V.-E.,
talud perpendicular soseaua
riul Vedea, trece prin clt. Cor-
bul, Brazda-lui-Novac.
La E. si cu directiunea N.-S.
se ridicADealul-Tomestilor, care
serveste de limita intre Teleor-
man si Olt.
 BUZETI
Se limiteaza la N. cu com.
Corbul, la E. cu Urluieni, Cio-
cesti, Mindra si Birla din Te-
leorman, la S. cu Icoana si la
V. cu Timpeni, Ursoaia si Si-
nesti.
Buzeqt.i, cdtun, apartinind comu-
neT Turbati, plaiul Novaci, jud
Gorj. E situat in l'atea piriului
Sunatorea. Are o intindere de
600 hect., din carT 150 hect. ara-
bile, 150 hect. finete, 190 pa-
dure si izlaz, 1 oo hect. pomet, 5
hect. vie, 5 hect. vatra satuluT.
Are o populatie 90 familiT,
saii 450 suflete, din can 66 con-
tribuabill.
LocuitoriT poseda: 12 plugurT,
26 care cu bol, 3 to vite marT
cornute, 220 01, 96 rimatorT, 26
capre si 18 cal; 22 stupT, care
dad 15 kgr. miere si 8 kgr. ceara.
In catun se afta 2 mor!, I E formara' din satele: Buznea,
put si 3 fintinT.
Catana' are 1 biserica, deser-
vita de I preot si I cintaret.
Buze§ti, ciitun, judetul Olt, pen-
dinte de com. Buzesti.
Buze§ti, stafie de drum de fier,
jud. Teleorman, pl. Marginea,
cat. Buzesti, pe billa Rosiori-
Alexandria, pusa in circulatie
la 2 Decembrie 1895. Se afla
intre statiile: Plosca 6.9 kil. si
Alexandria 9.5 kil. Inaltimea d' a-
supra niveluluT mara de 53m.39.
Buze§ti, coastä, com. Rusanesti,
pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea.
Buze§ti, mica valcea, com. Ru-
saiesti, pl. Cerna-d.-j., judetul
Vilcea.
Buzeti, mahala, in com. rur. Ne-
gomirul, pl. Vailor, judetul Me-
hedinti.
Buzeti, phifi, in com. rur. Ne-
135
gomirul, pl. Vailor, judetul Me-
hedinti.
Buzietul, deal mare, in judetul
Mehedinti, plaiul Closani ; tine
de teritoriul com. rur. Odobesti,
satul Valeni.
Buzila, deal, acoperit de padure
de fag, in com. Dolhesti, jude-
tul Suceava.
Buzilenilor(Dealul-), munte, in-
tre comunele $arul-DorniI si Nea-
gra- aruluT, jud. Suceava.
Buznea, com. rur., in partea de
V. a piase/ Cirligatura, judetul
Iasi si in marginea despre S.-
V. a TirguluT-Frumus, de care
se desparte prin piriul Bahluetul.
Terenul eT este foarte acciden-
tat, prezintind dealurl si val.
Ganesti si Jora, pe o intindere
cam de 4756 hect., din cari ca
la 537 sunt acoperite Cu pa-
durT. Are o populatiune de 229
familiT sati I to6 locutor! Ro-
minT, carT se ocupa cu agricul-
tura si cresterea vitelor. Are
dota bisericT, deservite de 2
preotT, 2 cintaretT si I eclesiarh.
Are o scoall si patru morl de apl.
Budgetul comuneT e de 8321
leT 90 banT la veniturT si de
8234 Id 80 banT la cheltuelT.
Numarul vitelor se urca la
2169 capete, din carT: 612 vite
marl cornute, 63 cal, 1374 oI
120 rimatorT.
Buznea, sat, in centrul comuner
Buznea, pl. Cirligatura, judetul
Iasi, situat pe podisul si coasta
dealuluT Beciul. Are o popula-
tiune de 77 familiT sati 359 lo-
cuitori. Este resedinta comuneT.
Are o biserica, zidita la 1855 de
fostul proprietar N. Mavrocor-
dat, deservita de 1 preot, 1 cin-
taret si I eclesiarh.
www.dacoromanica.ro
BUZOENI
Mosia este proprietatea d-luT
Michel Daniil, Evreti impamin-
tenit. Satul acesta s'a infiintat
In 1849, tí ipa stäruinta fostu-
lur proprietar, N. Mavrocordat,
prin stramutarea locuitorilor
dintr'un sat vechiti ce se afla
sub poala unel padurl, aproape
de hotarul judetuluT Roman si
care sat s'ar fi numit Draga.
Numarul vitelor este de 1050
capete, din cal-I: 253 vite marl
cornute, 20 caT, 737 oT si 40
rimatorT.
Buznea, j'ir*, judetul Iasi, izvo-
reste din jud. Roman, in apro-
piere de Strunga, curge de la
V. spre E., primeste in stinga
piriul Ravaianul, trece prin ia-
zul PaharniculuT, formeaza limita
intre Buznea si Tirgul-Frumos,
apoT se varsa in Bahluet, aproape
de gura cale! ferate.
Buznoaia, deal. (VezT TAtArani,
deal, com. Telejna, plasa Mijlo-
cul, jud. Vasluiti).
Buznoaia, t'erg, se afla la N. sa-
tuluT Telejna, pl. Mijlocul, jud.
Vasluiti, fiind format de piriul
Telejna. Este bogat in peste si
are stuh mult. Aproape de el
este o casa si cosarele proprie-
tatiT ; spre E., pe culmea dea-
luluT, in hotar cu mosia Bereaza,
se afla padure.
Buzoaia. (Vez! Vararia, sat, co-
muna Dranceni, plasa Podoleni,
jud. Falda).
Buzoeni, sat, pl. Negoesti, jud.
Ilfov ; face parte din com. rur.
Obilesti - No!. Suprafata totald
a satuluT e de 4760 hect., im-
preuna cu a cat. Obilesti-NoT si
Ordsani.
Mostenitorii PrincipeluT N. Bi-
bescu, ati 3983 hect. si locui-
toril 777 hect. Pentru izlaz s'ati
 BUZOENI
rezervat 200 hect. Pe teritoriul
satulur 400 hect. sunt padure.
Populatla satuluI este de 105
locuitorI. Comerciul se face de
hang-iti.
Buzoeni, cdtun, in pl. Ialomita-
Balta, pe cimpul Baraga-nul, te-
ritoriul comuneI Poiana, jude-
tul Ialomita.
Buzoe§ti, com. rur., pe riul Te-
leorman, jud. Arges, plasa Cot
meana, la 5 kil, de com. rur.
Costesti (resedinta subprefectu-
reT). Se compune din satul Bu-
zoesti, (8o &UD i cat. Podeni
(30 falcI), peste tot I I0
Cu 630 suflete, totIRominI. Com.
are 2 bisericI, deservite de 2
preotI, 2 cintaretI si 2 paracli-
sexi. Are o scoala i treI
circiumf. Locuitorif sunt mos-
.nenI. Budgetul com. pe anul
1882-83 a fost de 1340 leI.
Dupa o publicatiune oficiala
(1887), aceasta comuna numara
130 contribuabill si are un bud-
get de 1836 leI la veniturI si
de 1897 leI la cheltuell.
Numarul vitelor era in 1887
www.dacoromanica.ro
136
de 445 capete de vite marr:
368 bol i vacT, 75 cal i 2 tra-
gad, si de 1208 vite marunte:
1100 oI, 5 capre i 103 rimatorT.
In apropiere de Buzoesti trece
calea ferata Costesti-RosiorI-de-
Vede.
Buzoe§ti, sat, cu 12 familif si 8o
suflete, jud. si plasa Argesul ;
face parte din com. rur. Bas-
covele.
Buzoe§ti, sat, pe malul drept al
riuluT Teleorman, cu 8o familiI
si 400 suflete, jud. Arges, pl.
Cotmeana ; face parte din com.
rur. cu acelasT nume. In acest
sat este resedinta prirnAriel. Sa-
tul este de mosnenI si are 2
bisericI, una cu hramul Infra-
rea-ln-Biserica i cea-l'alta cu hra-
mul Sfintil ApostolI, avind fie-
care cite I preot, I cintaret si
paracliser.
Buzoi, deal, jud. Bacau, plasa
MunteluI, de pe teritoriul com.
Podurile.
Buzoianca, numire data une'
BUZULINA
partI din mosia Monteorul, din
com. Monteorul, jud. Buzad.
Buzoianca , sfoard de mofie,
jud. Buzaa; face parte din tru-
pul Mocesti, proprietate a mos-
nenikir din com. Lipia.
Buzoianca - Iatropolo,
in jud. Buzaa, com. Monteorul,
cAt. Bugheni, ca de 320 hect.;
face un corp cu Coca.
Buzoianul, sat, jud. Dimbovita,
pl. Bolintinul, cat. si com. Po-
iana-Lungl-d.-s.
Buzoianul, poiand, pe valea riu-
luI Telejenelul, com. Maneciul-
UngurenI, pl. Teleajenul, jude-
tul Prahova.
Buzulencei (Dealul-), jud. Do-
rohoiu. (VezI Horodistea, deal)
Buzulina saa Mace§ul, vilice-
lufd,care desparte Letea-Noul
de Dusani Eforiei Spitalelor Ci-
vile si care da in Glavaciocul,
din jud. Vlasca.

Caba-Iuc, movilii naturall in j ud.
Tulcea, pl. IstruluI, pe teritoriul
com. rur. Caranasuf, situata in
partea esticä a p14eI li cea nor-
dica a com., pe dealul Caranasuf.
Are56 m.; e punct trigonometric
de al 3-lea rang, dominInd asu-
pra satuluI Caranasuf. E acope-
rita cu verdeata.
Cablanul, vale, jud. Vlwa, sa-
tul Cucuruz, unde sunt izvoare ;
aci este un elWed de pescuit.
Cablanul da in Ci1n4tea.
Cable-Bair, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, com. Ta.5-
punar. Se desface din dealul
Geabacul, se intinde spre E.
printre \dile Ta4punar O Geaba-
cul. Are 113 m., domintnd valle
de mal sus, satul Taffmnar O
drumul judetean Hirpva-Med-
jidia. Este acoperit numaI cu
finete §i semanaturI. Ca virf in-
semnat are Devcea-Nord (i14
metri).
Cablovata, lacinsemnat, in jud.
Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul
com. urbane Chilia-Vechia. Este
situat in partea vestica a pl4eI
si in cea sudica a comunel.
Este alimentat cu %A de catre
lacul Triozorul, wzat la V,
luI, li. acesta de Ola Lopatna.
56760 Mareic Di( (io mi (.elograllo. Vol. II.
C
Comunica cu lacul Bodaproste,
wzat la rasaritul luI. Are o in-
tindere de 120 hect. In el se
afla 4 micT insule cu stuf. Con-
tine bun pqte, care se aduce
in orasul Chilla §1 de aci se ex-
porta.
Cabul-Agi, sat, jud. Constanta.
(VezI Hagi-Cabul.).
Cabula-Bair, deal, In jud. Con-
stanta, pl. Medjidia WL Mangalia,
in com. Carabaci 0 Cavlacar,
servindu-le ca hotar. Se Intinde
printre valle MangaeT i Bewul.
Are 1 1 r m. inaltime, dominind
valle sus mentionate, satele Be-
p.ul. §i Merdevenli-Punar. Dru-
mul ce unqte satele este aco-
perit cu finete §i pä§unT,
Cacaina, vale, situata pe mo§ia
Grum1zqti, la hotarul despre
satul Ghindloani, in com. Gru-
mazesti, plasa de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu; prezinta i terenurl
arabile In cea maI mare parte
sunt tusa mll§tinoase.
Cacaleti, nurnire vechid, a com.
Albqti, jud. Buzan.
Cacaleti, cotn. rur., in partea de
S.-V. a pl. Ocolul, jud. Roma-
nati, se compune numal din sa-
www.dacoromanica.ro
tul cu acela0 nume, departe
de Caracal, spre Vest de 26
kil. Terenul com. prezinta o
altitudine d'a,supra niveluIuT ma_
rir de 17o'n.,37.
Are o populatie de 1966 lo-
cuitorr, din carT 991 barbatI qi
975 femeI; 590 capI de familif ;
901 casatoriti si 1065 necasa-
toriti; 134 stiii carte si 1832
nu stiti ; sunt 422 contribua-
bilf. Ocupatia locuitorilor e agri-
cultura precum si cresterea ui-
telor.
Se cultiva 1009 hect. cu
griti, 2186 cu porumb, 71 cu
ovaz, 16 CU orz, 346 CU secara,
76 Cu meiii, 30 Cu cinepa si
107 Cu vil. Vite mad sunt 1641,
vite miel' cornute 594 O riml-
torI 877. Are 5 circiumr. Bud-
getul com. pe 1886/87 a fost
de 4596 leI la veniturT §i 4544
leI la cheltueli. Are o coall
primara mixta de gradul I cu
un invAtator O la care ati urmat
68 elevT (40 blet.1 O 2g fete)
din 68 copiI (40 baetl i 18 fete) in
1887. Are 4 bisericI : Sf. Nicolae
(1866), Sf. Dumitru (1879), Ador-
mirea-MaiceI-DomnuluI (1877),
§i SfintiT-Voevoif (1869), deser-
vite de 4 preot1 qi 8 cintaretl.
In coprinsul com. se allá un
loe unde a fost sat vechia,
o biserica, O mal multe magurr:
18
 CACALETI SAU RACOV1TA
a TurculuT, a BerzeT, a CorneT,
a Purcelel, a Jidovilor, etc. §i
unde se gAsesc cioburT i oale
groase la fApturd.
Cacaleti. sal:1 Racovita, com.
rur., pl. Marginea, jud. Vlawa,
proprietatea Eforier Spitalelor
din Bucure§ti, cu o suprafatA de
5304 hect., rdmase dup1 ce s'a
dat la 138 locuitorl improprietà-
ritT in 1864 suprafata de 567
hect.
De aceastA comund depinde
Ciochina §ati Racovita, pro-
prietate nelocuit1 ce apartine
D-luT I. Marghiloman, i care
are o suprafatA de 679 hect.
In 1886, mo0a EforieT Spita-
lelor s'a arendat pe pretul de
48660 ler.
AceastA com. se af1á situatA
pe loc ses, In valea Craciul, din
jos de Gogoari, la extremita-
tea V.-S. a jud. Teleorman, de-
parte de Giurgiul de 34 kil., de
Alexandria 20 kil. si de 16 kil.
de StAnesti, re§edinta paseT.
Populatiunea acesteT comune
era in 1886 de 1037 suflete,
din care 180 contribuabilf.
Budgetul comunal la 1886 era:
la venituff de 46041e!, lar la chel-
tuelf 2399 ler. In 1887 veni-
tul era de 3153, liar cheltuelile
de 2731 le.
S'a semAnat in 1887 supra-
fata de 1500 hect. cu diferite
cereale.
Ad este o bisericä ziditA la
1865, deservitA de I preot
dasc5.1. La aceastA bisericA s'au
oficiat In x888: botezurT 78, cu-
nuniT 7 si inmormintArT 39. Tine
de Parohia Gogopri-NoT.
In comunA este o scoa1ä mixta
cu 3 clase, condusd de I invA-
tAtor. In 1888 ati urmat la
scoalA: 55 bAetT, 12 fete, din
65 bdetT si 42 fete in VirstA de
scoald.
In raionul acesteT proprietAtT
www.dacoromanica.ro
138
se aflA un petic de pAdure In
suprafatA de 118 hect.
Ad sunt valle: Craciul, er-
ban, MAlurenilor i Adinca.
Vite sunt : 640 bol si vacT,
30 bivolI, 47 cal, 3400 oT, si
420 rimAtorT.
Com, e strabátutA de soseaua
judetean5. Giurgiul-Alexandria.
Cacaleti, sat, jud. §i pl. Arge,
pendinte de com. rur. arnesti-
Cacaleti, cu o populatie de 55
familif, sal' 200 suflete. Are o
o bisericl, Cu hramul Sf. Filof-
tea, deservitd de I preot i I
cintdret ; o scoalA primará ru-
rail.
In acest sat este resedinta
primdrier Zdrnesti-Cacaleti.
Cacaleti, sat mic, pl. Znagovul,
jud Ilfov. Face parte din com.
rur. Balotesti. Este asezat spre
E. de Preotesti, pe malul sting
al vAeT Pociovalistea si la S.
de p5.durea VIAdiceasca.
Are o bisericA, cu hramul Iz-
vorul-TAmAduireT, deservitg de
preot i t eintdret. Populatia
luT e de 68 locuitorT.
Suprafata total1 a satuluT e
de 418 hect. Proprietarul, d-1
N. Ioanide, are 353 hect. si lo-
cuitoriT 65 hect. In corpul
sunt 200 hect. pAdure.
Num5sul vitelor marT e de 60
si al celor micT de 180.
Comerciul se face de i cir-
ciumar.
Cacaleti, jud. Ilfov. (V. Balotesti).
Cacaleti, cätun, j'id. Ialomitá, pl.
CimpuluT, pendinte de comuna
ArmdsWi.
Cacaleti saU Gogo§ari-Nol,
tun, jud. Vla§ca. (V. cAt. Go-
gosari-Nor).
Cacaleti, o:0)de, jud. Argq, pl.
CACALETI-CIRESUL
GA1Asesti, proprietate a statuluT.
Are 100 pog. pAdure. La 1877
avea o arendA de 1356 leT, 35
banT, si a fost ipotecatd, impre-
una cu alte mosiT ale statuluT,
pentru acoperirea emisiuneT bi-
letelor ipotecare de 27 mil. le!.
Pe periodul 1883-88 arenda
acesteT mosiT a scAzut la 200
leT anual.
Cacaleti, munte, in com. CAtina,
cAt. PAsAroiul, jud. Buzlii. Face
hotar despre com. Calvini.
Cacaleti, numire, ce se mal dA
munteluT Virful-Sttnei i pAdu-
reT de pe dinsul, din com. a-
tina, jud. Buzdti.
Cacaleti, numire datd cite o datA
mosieT Albesti, jud. Buzad. (V.
Albesti-Vernescu).
Cacaleti, vechiä numire, a mosiel
Scheiul, din comuna GherAseni,
jud. Buzlu.
Cacaleti-Cirewl, com. rur., in
apropiere de rlul Neajlovul, jud.
Arges, pl. Gallsesti, la 25 kil.
de com. rur. Costesti, resedinta
subprefectureT, si la 36 kil. de
Pite§ti. Se compune din 2 sate:
Cacaleti i Cireu1, avind 194
familif, din carT 5 fam. de Ti-
ganT, sau 824 suflete. In com.
sunt 2 bisericT vechT si o scoall
primará rurall. Budgetul comu-
neT pe anul 1882-83 a fost
de lel 1580, banT 48, la veni-
turl si de ler 1964,1a cheltuelT.
DupA o publicatie oficiall
(1887), aceastA comunA are 203
contribuabill si un budget de
1890 ler la veniturT si de 1738
le! la cheltuelr.
NumArul vitelor era in anul
1887 de 818 vite marI (750 boT
vacT, 68 cal), si de 460 ca-
pete vite márunte (oI i capre),
si 160 rimAtorT.
 CACALETI-DE-JOS
Cacaleti-de-Jos, com. rur., pe
riul Neajlovul, jud. Arges, pl.
GAlAsesti, la 24 kil. de comuna
rur. Costesti, resedinta sub-pre-
fectureI, si la 37 kil. de Pitesti.
Se compune din satele : Caca-
le-d.-j. i Gruiul, avind 170 fa-
miliI, sad 630 suflete, din carl
16 fam. de Tigard. In comunA
sunt 2 biserieI si o scoalä pri-
mara ruran. Budgetul com. pe
1882-83 a fost de 1643 ler,
82 banl la veniturI si de 1600
leI la cheltuell. Dupä o publi-
catie ofician. (1887), aceastA co-
munl are 162 contribuabili
un budget de 2299 leT la ve-
niturI si de 2082 leI la chelt.
Nundrul vitelor era in 1887
de 513 vite mar! (440 bol si
vacI, 73 cal), si de 622 vite ml-
runte (372 of si 250 rimAtorl).
Cacaleti-de-Jos, sat, Cu 138 fa-
millI, sad 520 suflete, jud. Ar-
ges, pl. GAllsesti. Face parte
din com. rur. cu acelasi nume.
Are o bisericA, cu hramul Ador-
mirea, deservitA de i preot,
cindret i i paracliser; o seca1ä
primará ruralA.
Cacaleti-de-Sus, (mal inainte II
zicea Sili§tea), sat, cu 84 fa-
sad 240 suflete, jud. Ar-
ges, pl. GA15..sesti. Face parte
din com. Cacaleti-Ciresul. Are
o bisericl, cu hramul S-ta Pa-
raschiva, deservid de I preot
si I cintAret.
Cacaleti-Vechl, numire vechid
a cdt. Suditi, com. GherAseni,
jud. Budd.
Cacaleti-Zarne§ti, com.rur., ju-
detul Arges. (V. Zgrnesti-Caca-
10).
Cacamel, numire vechiä, ce o
purta satul Cacomeanca, jud.
Ialomita.
139
Cac&-lapa (Valea-Calului), va-
le insemnatl, in com. Cern Atesti,
jud. Buzad. Se formead din
ploI si se scurge in 1-1'11 BuzAul,
mal sus de Valea-BlAjenciI.
Caciamac, sat, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, cAt. comund Ma-
mut-Cuiusu. E situat in partea
sud-esticA a pläsel i cea sudicA
a comuneI, la 7 kil. spre S. de
cAtunul de resedind, Mamut-
Cuiusu, inteo vale inchid de
dealurile Iurtluc-Bair, Caradede-
Bair i Copadin.
Caciamac, sat, in jud. Tulcea,
pl. IstruluI, cAt. comuneI Ca-
simcea, asezat in partea V. a
judetuluI si a plAseI, pe ambele
malurI ale piriuluI Taslul sad Ca-
simcea, la 6 kil. Spre S. de re-
sedinta Casimcea, Este o adu-
nAtud de vre-o 35 case, carl
ocupg, o intindere de 8o hect.
Teritoriul satuluT are 700 hect.
Populatia este de 32 familiT, sad
118 suflete, maI toatg, turcl-d-
tarA. PAmintul este in general
bun pentru agricultura; de aceea
ocupatiunile principale ale lo-
cuitorilor sunt pluggria si eres-
terea vitelor. In cAtun se aflA
o scoan primará mixtl, cu in-
vAtAtor, frecuentad de 38 elevr.
Printeinsul trece drumul comu-
nal Casimcea-Chiuciuc-ChioI.
Caciamac-Ciflic,fermd sad mo-
)cie insemnad la S. plAseI Man-
gala, jud. Constanta, tocmar
la hotarul Bulgarid; tine de co-
muna Sari-Ghiol. Este situad
pe valea Papucci si are o formg.
drept-unghiularg, alungita de la
E. cAtre V. E proprietate par-
ticulará si are 120 hect. supra-
fatl.
Caciamac-Orman-Bair, deal,
in jud. Constanta, pl. Medjidia,
pe teritoriul comuna Mamut-
www.dacoromanica.ro
CACOMEANCA
Cuiusu, situat in partea nord-
esticl a plAseI i cea sud-ves-
ticA a comuner. Se intinde de-a-
lungul si pe la Estul vIeI Curt-
Culac, avind o directiune gene-
ran. de la N.-V. catre S.-E. Aie
o inAltime maximg. de 147 m.,
pe care o atinge in virful sAti
Cogea-Iuc. Este diat de mal
multe drumurI comunale si e a-
coperit pe poale cu semAnAturl,
lar mal' sus Cu pAsunI i fin*.
Caciorul, pisc, com. Izvorul, pl.
Vedea-d.-s., jud. Olt.
Caciorul, fdrig, udA poalele pis-
culul cu acelasT nume, com. Iz-
vorul, plasa Vedea-d.-s., jude-
tul Olt.
Cacina, git, al laculuI Boianul,
jud. Ialomita, pl. Borcea, pe te-
ritoriul com. ClocAnesti-MArgi-
nenr si ClocAnesti-Sirbr; pune
In comunicatie lacul Boianul cu
bratul Botul.
Cacomeanca, com. rur., in jud.
Ialomita, pl. Borcea, este situ-
ad. futre comunele Ceacul
Rasa, la ¡o kil. spre V. de ora-
u1 CAlgrasi.
Teritoriul com. are o supra-
fatA de 1560 hect., din cae :
300 hect. pAdure i bAltis, lar
cea-l'altA parte plmint de arg.-
tud. Coprinde douA mosiY, ce
apartin la doT proprietarT. Dupg.
legea rurald din 1864, snnt im-
proprietäritri 74 locuitorY i neira-
propriedritl se mal gAsesc 156.
Se compune dintr'un singur
sat, situat pe partea de N.-V.
a loculuI CAlArasi, numitl de
locuitorI Japsa-SatuluT. Numirea
ofician a satulur e Cacomeanca,
lar populatiunea nu intrebuin-
teazá de cit numirea de MAnu-
cul, datA dupA numele unid fost
proprietar al mosid. CacameI
este vechiul nume al satuluI.
 CACOMEANCA
Aid este re$edinta primAriel
$1 a judecAtorid comunale.
Populatiunea comund este
de 1482 locuitorI, Cu 360 capi
de familie $i 1122 membri de
familie, salí 752 bárbatI i 730
femer. Dup5. nationalitate sunt :
1477 RominI, 3 Greci $i i Sirb,
totI de religiune cre$tinl orto-
dox5.. Dupa profesiunI sunt
349 agricultor!, 3 meseria$I, 9
comerciantI, 5 profesiuni libere
$i 6 servitorl. Din ace$tia, nu-
mai persoane $tiq' carte, iar
1421 nu $tiq.
Dup5. statistica din anul 1887,
populatinnea era de 340 fa-
mili! Rotula, 3 familli Gred
8 familif iganì, sali 1311 lo-
cuitorI, Cu 365 bArbatI, 382 fe-
me! $i 564 copiI. Numdrul con-
tribuabililor era de 23t, din cari :
18 se ocupau cu comerciul de
producte, vite, bAutuff, etc., iar
ceI-l'altI, cu cre$terea vitelor
agricultura.
Vite sunt : 816 cal, 1413 bol*,
65i ol 1 300 pord.
Venitul anual al comund e
de 4424 leT i cheltuelile de
6570 leI.
Instructiunea se precia inteo
$coalA mixtA, la 40 elevI $i 8
eleve, de un invAtátor retribuit
de stat.
AicI se aflä o bisericA, la care
serve$te un preot i do! das-
edil. In budget se prevede pen-
tru cult suma anuall de 360 leI.
Cacomeanca, movild, in pl. Bor-
cea, jud. Ialomita, d'asupra coas-
te! BArAganuluI, intre satele Cea-
cul i Cacomeanca i lingd dru-
mul CAldra5i-Bucuresti.
Cacotul, com. rur., in pl. $i ju-
detul Mehedinti, la distantd de
24 kil. de ora$ul Turnul-Seve-
rin, lar de Strehaia, re$edinta
plA.5eI, de 41 kil., situatA pe va-
lea Piriultif-Alb $i pe deal.
www.dacoromanica.ro
140
FormeazA comund singurA, a.
vind 124 contribuabilf, din 700
locuitorr, locuind in i6o case.
E! posedA : 44 plugurI, 83 care
cu bol, 12 cArute Cu cal i 35
stupI.
Are o bisericA deservitA de 2
preotI $i 2 cintAretI ; o circiumA.
Budgetul comund coprinde
la veniturI suma de 1360 ler,
iar la cheltueli 1191 leI. Numd-
rul vitelor in aceastA comund
este de : 345 vite mal-1 cornute,
120 o!, 16 cal i 102 rimdtori.
Prin comuna Cacotul trece $o-
seaua judeteand Dumbrava- Ze-
gaia-Popa-Bicle$ul, etc.
Cacova, com. rur., plasa Ocolul,
jud. Vilcea. N'are niel un cAt.
alipit. Este situad. pe dealurile
Cornetul, Viisoara i LAzurelul ;
e strdbAtutd de rtul Cacova ; se
af15. la 20 kil. de resedinta jud.
$i la 7 kil, de a subprefecturd.
Are o populatie de 715 lo
cultor!, in care intrd $1 4 familif
de Tiganr; sunt 179 cap! de
familie, 159 contribuabilt ; locu-
esc in 195 case.
In com. sunt 3 biserld. Una
se numeste Sghiabul (v. a. n.).
A doua are hramul Sf. loan Bo-
tezAtorul. AceastA din urmA bi-
seria poartA urmAtoarea inscrip-
tiune :
¿Cu vrerea tatuí.lui si Cu a fiit ruluI
fiu si a d'intuid duh, ziditu-s'au aceastä
sfintii si Dumnezeeasca biaerica din te-
melle de piatra cu toata osteneala si
cheltuiala sfinpet lar Popa Ion Sin An-
dronie, popa Ion sin Sima, fiind ven
bina, zida Intru cinstea i praznuirca
sfIntulul Slavitulul pro roc Ion B teza-
toral si a sf. ierarh Nicolae, facatorul
de minuta si a prea CuvioaseI Paras-
chiva, In zilele prea Luminatulul Domn
Ion Alexandru Nicolae §uvu Voevod si
ca blagoslovenia prea S. Sale iubitoru-
luí de Dumnezeil Chir, Vi Galation, Ar-
hiepiscopul Rlmniculul si s'ají Impodo-
bit ca zugraveala, la anul 1819, Au-
gust 25e.
A treia bisericd, cu hramul
CACO VA
Sf. IngerT, este fondatl la anul
1782 de Lavrintie Monahul
Calistra Monahia, $1 s'a reparat
la anql 1876 de Popa Nicolae
Neghinescu $i C. TAnAsolul.
Afarl de mica agricultura,
16 locuitorr se maT ocupa cu
dulgheria, dogAria $1 rotAria. Pro-
d isul muncei il desfac in co-
mun A.
In comunA sunt: 76 cal', 145
bol, 227 vacl, 119 capre, 442
oI i 290 pord.
Pe ritil Cacova, in raionul
comuner, sunt 5 mori.
Locuitorif sunt mo$nenI.
Scoala dateazA in comunA de
30 ad: E frecuentatA de 15
copiI, din numArul de 78 copa
in virstA de $coall. Stia carte 65
bArbatI. Cu intretinerea $coalef,
statul cheltue$te anual let 1404.
Stupr cu albine sunt 50. Se
fabricA ad pAnd la 12000 de-
calitri tuicA.
Vatra satului are 100 hect.,
lar cu izlaz, livezr, locuri culti-
vabile, are cam 500 hect. De
aceastA comuna apartine $i mun-
tele Cacova.
Terenul ce se cultiva de lo.
cultor' poate produce 400 chile
porumb $i foarte putin gnu.
Dintre pomI roditorl sunt a-
proape t000 merI, 800 pert,
5000 nucr, 620 cire$1. Livezile
pot da 800 care de fin.
E brAzdatA de dealurile Finati,
Cornetul, Suvita, MAnucul, Son,
Gorganul $i udatA de o mul-
time de val', vAlcele, piraie
de riul Cacova.
Se mdrgine$te cu com. Cheia,
Zmeuratul, Stoene$ti $1 Do-
briceni.
Fructele, i mal ales cirefile
de Cacova, sunt renumite.
Cacova, jud. Dimbovita, pl.
sat,
Cobia, cAt. com. Morteni.
Cacova, deal, in raionul comuna
 CACOVA
cu acelasI nume, pl. Ocolul, jud.
\alma, pe care se cultivd.
hect. 50 aril vie.
Cacova, areal, la E. com. Do-
briceni, plasa Ocolul, judetul
Vilcea.
Cacova, izvoreste din
mu ntele Gagul, com. Breaza-d.-j.,
plaiul Prahova, jud. Prahova,
se varsA in Valea-CimpuluI
impreunA Cu acesta in riul Pra-
hova, intre con-1. Breaza-d.-j.
Breaza-d.-s.
Cacova, izvor de apd minerald,
care contine iod i pucioasA,
situatA pe loe ses, in comuna
Breaza-d.-j., pl. Prahova i apar-
tinind obsteI locuitorilor. Este
situat aproape de soseaua na-
tionall.
Cacova, loc izo/al §icea mar fru-
moasA cimpie a comuneI Ghio-
roiul, plasa Oltetul-d.-j., judetul
Vilcea.
Cacova, mahala, in com. rur.
Rosinta, p/asa Vällor, jud. Me-
hedinti.
Cacova, munte, in com. Cacova,
plasa Ocolul, jud. Vilcea, pro-
prietatea easel decedatuluI I.
MdrAcinescu, cu directia spre
N.-V. Iarba acestuT munte se
pAsuneazA de dreg de bor
vad si de herghelif de car.
Cacova, piria, izvoreste din drep-
tul cat. Creti, udä intru cit-va
acest cAtun si se varsA in &la
Plapeica, intre cat. Creti si Po-
borul, plasa Vedea-d.-j., jude-
tul Olt.
Cacova, piriti, in jud. R.-Sarat,
plasa Rimnicul-d.-s., CPIII.
citi ; izvoreste din pAdurea ZA-
plazi (proprietatea d-luI Ghica),
141
udà comuna in partea de rA-
sArit, trece prin cAtunul de re-
sedintd, Zgirciti, si merge de
se varsA in Hui Rimnicul-SArat,
mai jos de cAtunul Topliceni.
Cacova, rig, jud. Vilcea, izvo-
reste din muntele Piciorul-Mo-
truld, strAbate pl. Sgheabulur,
se uneste la comuna Stoenesti
cu gira Dobriceni, i apoI pri-
meste numele de Govora. Trece
prin com. Titireciul, Govora,
Mihdesti si de la com. Birsesti
primeste numele de Atli /Mr-
sescul.
Curge de la N.-V. cOtre S. Cadi-Ci§la, sat, jud. Constanta,
si se varsA in Olt aproape de plasa Hirsova, cAtunul comuneI
com. Arcesti. Acest rid, in tim-
pul verer, are putinA apd. LAr-
crimea albieI variazA de la ro
pAnA la 15 metri. Fundul con-
tine nisip. TArmurile ad o in11-
time de on',80-15m,50.
Valea acestuI curs de apd nu
este nicled mar larga de zoo
metri. Este populatl i produe-
tivA. De multe orI riul in re-
värsarile sale umple valea si in-
trerupe cu desIvirsire circulatia.
Un singur pod de lemn, lung
de 28 metri, se afla pe acest
rid si apartine soseler natio-
nale Rimnicul-DrAgAsani.
Cacova, vale, in com. rur. Ro-
sinta, plasa VAilor, jud. Me-
hedinti.
Cacova, vale, in partea de V. a
com. MArgineni-d.-s., plasa Fili-
pe$ti, jud. Prahova.
Cacova, vale, jud. Vlasca, de sub
satul BAneasa, comuna BAneasa;
se varsA in DunAre.
Cacova, vdlcea, jud. Olt, izvoreste
de la V. de com. Otesti-d.-s., pl.
Oltul-d.-s., si se varsA in Cun-
grea-MicA, pe %Annul drept, tot
In raionul com Otesti-d.-s.
www.dacoromanica.ro
CAM-Cis LA
CacoveI (Dealul-), deal, com.
Otesti-d.-s., pl. Oltul- d.-s., jud.
Olt,
Cacovei (Dealul-), deal, la N.
com. Poborul, pl. Vedea - d.-j.,
jud. Olt, cu directia de la N.
spre S.-E. Se uneste cu Dealul-
Plapcicer si are o lungime de
kil.
Cadeul, baltd, formatd din vAr-
sarea PrutuluI, in 1)k/urea Pri-
sAcanilor, com. PrisAcani, plasa
Branistea, jud. Iasi.
Grapa-Ciobanului. Este asezat in
partea vesticA a plAwl i cea
S.-E. a comuneI, la poalele S.-V.
ale dealuluI Cadi-Cisla si la am-
bele malud ale vAef ala, la 8
kil. spre S.-E. de cAtunul de re-
sedintA, Groapa-CiobanuluI. Te-
ritoriul sAd se mOrgineste la N.
cu com. Sarai; la E. cu cAt. Mus-
lul, al comund Siriul; la S. cu
com. rur. GhizdAresti i cea un-
banä ifirsova; la V. cu eau-
nul de resedintA.
Relieful sAil este putin acci-
dentat. DealurI avem : Hazar-
tic (77 m.) si Eschisarae (78
m.) la N.; Cadi-Cisla (I 16 m.) si
Muslul (144 m.) la E. Ca mo-
vile maI insemnate avem : TreI-
Movile (Ili m.) la S.; ele sunt
numeroase i acoperite cu ver-
deatd. Ca vAi mal insemnate dis-
tingem : Valea - Breutului, ce o
desparte de cAtunul de resedintd
la V., formaa din vAile Cisla
prin mijloc si prin sat si Valea-
BIlAceanulur la S.; Valea-Dov-
leceluluI la N.
Intinderea totall a teritoriulur
satuluI e de 270 hect., din earl
70 hect. ocupate de vatra sa-
tutu/ cu gradinile locuitoriloy.
Populatiunea e de 40 suflete,
care se ocupa cu agricultura.
 CADIASA
Cadiasa, movild, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul com.
rur. Luncavita, situata in partea
vesticg a plasel i cea centrará
a comuner. Este naturalg. Are
o inaltime de 87 metri. E punct
trigonometric de observatie de
rangul al 3-lea, dominind asu-
pra satelor Luncavita si Rachel si
asupra drumulur judetean Tul-
cea-Isaccea-Macin. Este acope-
ritá cu verdeatg.
Cadi-Chioi, sat, in jud. Constan-
ta, pl. Mangalia, catunul cornu-
nei situat in partea me-
ridionalg a piase! i cea S.-E.
a comuner, la 6 kil. spre S. de
catunul de resedintg, Cheragi,
pe valea Cadi-Chioi, fiind domi-
nat la N. de dealul Sari-Ghiol
la S. de dealul Cadi-Chioi.
Suprafata sa este de 179 hec-
tare, dintre care 5 hect. sunt
ocupate numar de vatra satulur
si de grldinT, cu 7 case.
Populatiunea sa, compusg din
Bulgarr, este de io familir cu
29 suflete, ocupindu-se cu a-
gricultura si cu cresterea vi-
telor.
Drumurr com. pleacg doua
unul spre N.-E. bifurcindu-se, in
doug i dudad o ramur5. la Ac-
basi si alta la Hagilar, prin Pa-
pucci, cea-l'alta spre N.-V., bi-
furcindu-se i aceasta i ducind
o !amura la Hoscadin si cea-l-
alta la Cheragi.
Cadi-Chioi, deal, in jud. Constan-
ta, pl. Mangalia, pe teritoriul
com. rurale Cheragi i anume
pe acela al catunulul sag, Ca-
di-Chioi. Se desface din dealul
Hoscadin si anume din virful
Buiuc-Tepe-Hoscadin, indreptin-
du - se spre V. si mergind pa-
raid l cu valea Cadi-Chioi; trece
pe la S. satulur Cadi-Chioi, 5i
se termina cu dealul Papucci.
Este situat in panca meridio-
www.dacoromanica.ro
142
nata a plaser, foarte aproape
de hotar.
Cadi-Chioi, vale, alt nume al vaer
Cheragi, jud. Constanta, numitg
ast-fel dupa satul pe care fi udg,
Cadi- Chioi. Este continuarea
\raer Papucci si se continua cu va-
lea Hoscadin, curgind printre
dealul Sari-Ghiol la N. si Cadi-
Chioi la S. Malurile sale sunt
ripoase mar in toata intinderea
dealuluI Cadi-Chioi.
Cadisoiul, movild, ca la 3 kil.
spre E. de satul Silistrarul, ju-
detul Braila.
Cadisoiul, vale, jud. Braila, linga
movila Cu acelasr nume, pe care
se formeazg prima-vara un lac.
Cadiului (Dealul-), deal, in ju-
detul Tulcea, plasa Isaccea, pe
teritoriul com. rur. Balabancea,
anume pe acela al catunu-
lur sati Taita. Se desface din
Dealul-Teilor, se intinde spre
E., avind o directiune generala
de la N.- V. spre S.-E., brgz-
&Lid partea de Nord a plgser
si a comuner si se prelungeste
printre valle Cadiulur si Taita.
Din el se desface spre E. Dea-
lul Cocosulur i Dealul-Breazu-
iar spre S.-E. dealul Taita.
Este acoperit cu o parte din
intinsele padurr ce poartg nu-
mele de Taita, compusi numal
din teI frumosI, carr raspindesc
In departare un miros placut.
Apartine statulur. Din el isr iag
nastere valle: Cadiulur, Taita si
Capacha. Pe la poalele sale ve-
stice trece drumul comunal Lun-
cavita-Balabancea.
Ca di u lui (Valea-), vale, judetul
Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul
comuna rurale Balabancea,
anume pe al cgtunulur sati Ta-
ita. Izvoreste din poalele sudice
CADIRLEZ
ale Dealulur-CadiuluI, de la care
luat numele. Se indreapta
spre S., avind o directie gene-
rala de la N. spre S., brazdind
partea nordica a plgser si a co-
muneI, i, dupg un drum de
2h/2 kil., merge de se vars1 in
valea Taita, pe dreapta.
Cadim - Gena (Sufletul- Ca d!-.
nei), vie, fosa a unur Turc
bogat, situata. in viile orasulur
Giurgig, jud. Vlasca. Aci, inainte
era un mic sat, sag cioflic tur-
cesc. viile sunt ale orasulur
Giurgig.
Cadina, sat, in pl. Borcea, pen-
dinte de com. Tonea, jud. Ia-
lomita, situat pe malul sting
al bratulur Borcea, spre E. de
orasul Calgrasi si puin spre S.
de soseaua judeteang Calgrasi-
Roseti.
Numirea, se zice, o poartg de
la un sat turcesc, ce era in
dreptul satulur actual, peste bra-
tul Borcea, in ins ila Trimseani
si care sat s'a parasit i distrus,
In 1828, in timpul razboiulur
dintre Rusr i Turci.
Populatiunea satulur este de
40 fam. Rominr, cu 200 locui-
torr.
Biserica i coala din satul
Tonea, ce este in apropiere de
Cadina, servesc i locuitorilor
de ala
Cadina, ceitun (tirla), in pl. Ialo-
mita-Balta, com. Andrgsesti, ju-
detul Ialomita.
Cadirlez, far insemnat, la gura
bratulur Sf. Gheorghe, judetul
Tulcea, tuteo mica insulg, ce
cade tocmaI in gura ramurer ()-
finca, in fata ciad Olinca,, de
pe grindul Bursucului, la 4
spre S. de Cadirlez (Sf. Gheor-
ghe), in pl. Sulina, in partea de
E. a el si a comuner Sf. Gheor-
 CADIRLEZ
ghe. Lumina acestuf far este in-
tensá si se vede In mare de-
partare noaptea, la IO kil.
mal bine.
Cadirlez, grind, in jud. Tulcea,
pl. Sulina, pe teritoriul comuneT
rurale Cadirlez sati Sf. Gheor-
ghe, in partea de E. a plAseT
si a comuneT, incepind de la
malul mArif si intinzindu-se spre
interior. Satul Cadirlez e asezat
chiar in partea sudicA a luT. La
N. comunicA cu grindul SdrAtu-
rile. Are o intindere de 300
hect. E acoperit cu nisip i strd-
bAtut de drumul comunal Ca-
dirlez-Sulina.
Cadirlez, punct trigonometric, de
observatiune de rangul al 3-lea,
in pl. Sulina, com. Cadirlez (Sf.
Gheorghe), judetul Tulcea, in
partea esticA a plAseT si a co-
muneT, pe malul sting al bra-
tulla Sf. Gheorghe, la 4 kil.
spre N.-V. de satul Cadirlez.
Are i metru inAltime si e in-
conjurat cu stuf.
Cadirlez, punct trigonometric, de
observatie de rangrul situat
chiar in interiorul comuneT Ca-
dirlez, jud. Tulcea, la 300
departe de malul sting al bra-
tuluT Sf. Gheorghe, In fata
Ostrovocul.
Cadmulor-Alcea, vale, judetul
Constanta, in pl. Mangana, pe
teritoriul comuneT Enghez. Se
desface din ramificatiunile nord-
vestice ale dealulur Arta-Burun,
indreptindu-se spre N. Merge
pe la Estul satului Enghez-Bu-
iuc, apoi schimbA, odatA cu
directia spre N.-V. si numele,
numindu-se Cioroi - Ceair, sub
care nume se deschide in valea
Canara-Deie. Este dominatl de
virful Orta-Iuc i Ciatal-Iuc (125
m.) Drumurile comunale Enghez-
143
Amzacea i Enghez-Bu-
iuc, Cara-Chioi o tae in senz
transversal.
Cafeaua, iezer, jud. BrAila, la E.
com. Chiscani, latre Dunärea-
Vapoarelor i DunArea-NouA.
Cafeaua, japse, jud. BrAila, u-
neste Corotisca cu Filipoiul, am-
bele privare.
Caftalan isvor,
In com. GrAjdana, jud. BuzAti ;
incepe din pAdurea Unguriul
servA ca hotar despre com. Mä-
gura; se scurge in riulNiscovul
filtre Valea-Mierer i valea BAr-
buleanca.
Caiafa, pichet vechiii, pe Dunäre,
In dreptul satulur Dudesti, pl.
Ialomita-Balta, jud. Ialomita.
Caier, locuinfd izolatd, in jud. R.-
SOrat, plaiul Rimnicul, com. Bu-
da, pe riul Rimnicul; azI e han.
Caff, mofie, cAt. TisAul, jud. BuzAti,
de 153 hect. pldure si to finea-
tä, proprietate a mosnenilor :
Cair, Hodorogesti i Proscani.
Cail-Dere, sat, in jud. Tulcea, pl.
Istrulta, cAt. com. Beidaut, ase-
zat In partea nordia a pl. si
N.-V. a com., la 14 kil. spre
N.-V. de resedinta, Beidaut, pe
pirita Cail-Dere, de la care si-a
luat numele. Intinderea sa este
de 1200 hect., din care 65 hect.
ocupate de vatra satului. Popu-
latia este 60 familiT, cu 245 su-
flete, BulgarT i TurcT. PAmintul
este bun numaT pentru pAsunr,
de aceea ocupatiunea principalA
a locuitorilor este cresterea vi-
telor. Are o bisericA vechie.
Printeinsul trece drumul Bei-
daut-CirjelarT.
Cail-Dere, deal, in jud. Tulcea,
www.dacoromanica.ro
CAlLOR (MOV1LA-)
pl. IstruluT, pe teritoriul com.
rur. Beidaut (si anume pe acela
aT cAt. sAti Cail-Dere). Se desface
din dealul Cismea, de care e
despOrtit prin o vale adincl ;
se intinde spre Est, avind
o directie generala de la N.-V.
spre S.-E., brAzdind partea N.
a plAsei si pe cea N.-V. a com.
Merge dealungul piriului Cail-
Dere i ramurile sale se sfir-
sesc pe malurile pirluluT Beidaut.
Are o ingltime de 240 m., do-
minind asupra satului Cail-Dere,
asezat la poalele sale de S. Este
acoperit cu pupna pOdure si
finete.
Cail-Dere, pirizg neinsemnat, in
jud. Tulcea, pl. IstruluT, pe te-
ritoriul com. Beidaut, si anume
pe acela al cAt. Cail-Dere, Izvo-
reste din dealul Ciaric-Cairac; se
IndreaptO spre Est, avind o
directie generall de la V. spre
E., udind partea N. a pl. si
V. a com. Trece prin satul Cail-
D ere, cäruia i-a dat numele
sati. Dupl un curs de 4 kil.
filtre malurT inalte i stincoase
se varsO in piriul Beidaut, pe
dreapta.
Cailor (Dealul-), deal, pe teri-
toriul satulur Larga, com. Movi-
leni, pl. Copoul, jud. Iasi, spre
S.-V.de Dealul-lui-Dumnezeti. Se
numeste ast-fel pentru cA era
imaui cailor, pe timpul cind se
afla posta vechie in satul Larga.
Este bogat in p5.sune, finete si
pe dinsul se seamAnA popusoiA.
Cailor (Fintina- ), finitud, in
com. CetAteni-din -Deal, plaiul
aimbovita, jud. Muscel.
Cailor (Movila-), movild, in jud.
BrAila, la 21/a kil. spre V. de
satul Bertesti-d.-j.
Cailor (Movila-),movikt
 CAII.OR (ESUL-)
nata, pe mosia Balta-PlopuluI,
com. Stilpul, jud. Buzaa, foarte
avuta in hirbuff.
Cailor (§esul-), tes, situat pe
malul SiretuluI, la S. de Movi-
leni - d. - j., In locul numit Cu-
halmul, jud. Tecuciii.
Cailor (§esul-), loc ara 611, si-
tuat la S.-E. de satul Tudor-
Vladimirescu, jud. Tecucia, pe
partea stingä a cad fierate.
Cailor (Valea-), pdfune i add-
post de vite, pe mosia Boldesti,
din com. Boldesti, jud. Buzatl.
Cailor (Valea-), cracul de S. al
unef vdt mid, in directiunea
S.-E., com. Branistea, pl. Siretul,
jud. Covurluiu.
Caimacli-Dere, vale, in judetul
Constanta, pl. HIrsova, la ho-
tarul com. Ghizdaresti, in com.
Hirsova, situata asa darä in
partea de V. a plasif, cea de N. a
com. Ghizdäresti i cea de S.-E.
a comund Hirsova. Se desface
din virful TreI-Movile (I II m.);
indreptindn-se spre V., trece
pe la N. satuluT Ghlzdaresti
dupa un drum de 3 kil, se des-
chide in Dunare, in dreptul os-
trovulul Ghizdaresti.
Cainac-Bas, fintind (bas =-izvor
pe turceste), in jud. Tulcea, pl.
Istrului, comuna Cogelac, mal
sus de satul Tariverde. Din ea
izvoreste un mic pirlii, ce udd
com. la S. si se varsa. In pIriul
Duimgi, pe stinga luI.
Cairac, deal, in jud. Constanta,
pl. Hirsova, com. Daeni, co-
prins intre alte doua dealurI
si anume al MosuluI la N.-V.
si al MezetuluT la S.-E. Are o
directiune generala de la S.-V.
catre N.-E. Este acoperit numat
www.dacoromanica.ro
144
cu semanaturI, nefiind tocmaI
asa de inalt. Pe partea sa
S.-E. merge drumul comunal
Daeni-Flgarasul-Noti. Este si-
tuat in partea N.-V. a pl. si Calabalic, deal, in jud. Tulcea,
cea N.-E. a com.
Cairacile, fir de dealuri, in jud.
si pl. Tulcea, com. Bestepe
Mahmudia, avind o directiune
generala de la N.-V. spre S.-E.
In forma de arc, brazdind par-
tea estica a plaser i cea su-
dica a comunelor. Este de na-
tura stincoasa, ridicindu-se pana
la 118 m. Se prelungeste la V.
cu dealul Calica, la E. cu dea-
lul Moru-Ghiol. Este intretaiat
de multe drumurf comunale:
Bestepe-Calica i Mahmudia-Sa-
rinasuf. Din el se desfac valle
Lutul-Alb i Chior-Culac. Este
acoperit Cu tufarisurr, si pe la
poale Cu semanaturI.
Cairaculul (Dealul-), deal, in
jud. si pl. Tulcea, com. Zebil.
Se desface din dealul Fundul-
GavanuluI, se intinde spre S.,
In o directie generala de la N.-
V. spre S.-E., brazdind partea
sudica a plaseI i cea estica a
comund. Satul Zebil este ase-
zat chiar la poalele luf vestice.
Este taiat de drumul comunal
Zebil-Sarim-Chioi. Are 68 m.,
dominind satul. Este acoperit
cu semanat _uf i finete.
Cal-Alb, iaz, jud. Dorohoiri, in
suprafata. de 45 hect. 95 ariI, pe
teritoriul satuluI Lupeni, cotn.
Hudesti-MarT, plasa Prutul-d.-s.,
bogat in peste si rad.
Cal-Alb, locuinld izolatd, in jud.
Tutova, pl. Tirgul, com. Gura-
Simila.
Cal-Alb (Pidurea -lui - Dri -
ghiCi), numire, data un el parti
din padurea Petrovicf, comuna
CALAFATUL
Baesti, jud. Buzatl, care face ho-
tar despre comuna Carpinistea.
(VezI Izvorul-Dulce).
pl. Babadag, pe teritoriul com.
rur. Eni-Sala. Se desface din
dealul Molfa, se intinde spre E.,
Cu o directie generala de la V.
spre E., brazdind partea estica
a plaseI si cea vestica a comu-
na Virful sail, Chiuciuc-Suhat,
are 50 m. Punct trigonometric
de rangul al 3-lea. Poalele
merg pana tingl lacul Babadag.
Este acoperit cu livezI i sema:
naturI.
Calabatina, vale, pe teritoriul
satulur Onesti, com. ipotele,
pl. Bahluiul, jud. Iasi.
Calabux-Alia, un picior din mun-
tele Clabucul, pl. Trotusul, com.
Manastirea-Casinul, care venea
inainte de noua delimitare chiar
pe granita spre Austro-Ungaria.
Calabux-Alia, pirtiaf, in judetul
Bacad, pl. Trotusul, com. MI-
nastirea-Casinul, aflueat de pe
dreapta Casinultu si care curge
paralel cu pir. ClAbucul. Con-
fluenta sa cu Casinul este mal
spre E. de a ClabuculuI.
Calafatul, COMUnd urbana, jud.
Dolj, pl. Cimpul, la 85'2 kil.
S.-V. de Craiova si la 20
la S. de Cetatea, situata pe
costisea putin cam inclinata spre
Dunare.
Se invecineste la N. si la V.
cu Dunarea, care incepe a uda
aceasta comuna de la locul nu-
mit Cetatuele, din raionul ora-
sulul. La S. se invecineste cu
comunele Smirdan i Ciuper-
ceni, de care se desparte prin
mosiile Calafat, Comani i Ciu-
perceni. La E. se margineste Cu
coin. Poiana i I3asarab, de care
CALAFATUL
e departe de 5 kil. In fata ornuld
Calafat, dinc6lo de Dunare, se
afl Vidinul i satele Cerem-
bec, Copanita ì Smtrdan (in
Bulgaria). In toate zilele cir-
cula vapoare tntre Vidin i Ca-
lafat.
Terenul comuneT este incli-
nat de la E. la V., pe o pautä
de ro m. de la nivelul DunIrd.
Comuna este udata. de Mi-
nare !a partea de N. i de V.
Se gAsqte in comunä o fintinl
numitl Baba-Lupa facutl in me-
moria bltrinuld Lupa, de catre
sotia sa, care a fost omorit de
Pasvantoglu.
Se spune el com. 41 trage nu-
mele de la corAbieril genovezT,
carl gAsirl aici pe la inceputul se-
coluluf al XVII-lea, loc bun p en tru
calAfatirea saa smolirea vaselor
plutitoare (calfater).BltriniI, prin
traditiune, spun cl un anume
Mihail Calafat, om instruit in
arta calIfatird vaselor plutitoare
(calfatage), a fondat aceastl co-
muna acum goo de ad, &licä
intre mili 1040 §i 1042. Pánl
la 1853 a fost comuna rurall,
cind Domnitorul Barbu
a declarat-o de comuna urbana.
Comuna Calafat se compune
dintr'un singur tirg, numit Ca-
lafat. E reedinta sub-prefectu-
re! pla§e! i a judecAtorie de
ocol.
Populatiunea Calafatuld este
urmatoarea: 1372 capI de fa-
milie, cu 5372 suflete, din cae:
2851 barb. §i 2521 fem. (1892).
Dupa starea civill, populatiu-
nea se imparte in: neinsurat1
2834: barbat.1 1619, femer 1215;
insurat! 2254: barbat/ 1127, fe-
me! 1127; vaduvr 279: bar-
bat! 3 i 2 femd.
$titi carte 1350 barbat.1
470 femel.
Dupl nationalitg1, populatiu-
nea CalafatuluT e de 3865 Ro-
mid, 261 Gred, r56 SirbT, 449
36760. Almete Diellongsr (logro*. roli
145
Bulgarl, 4 RuO, 229 Germad,
45 Unguri, z Francee, 4 Ita-
herir, 9 Turd lí 348 de alte
nationalitatr (Evre1).
Dupa felul ocupatiund, po-
pulatiunea se imparte in: 644
agricultor!, i 15 meseriag, 62
industria!, 125 comerciantl, 51
cu profesiud libere, t20 mun-
citad §i 255 servitorl.
Dup5. ultima publicatiune ofi-
ciall, comuna numAra. 796 con-
tribuabili i are un budget de
161355 le! la venitud §i 125291
leI la cheltueli.
Dupl legea rurall din 1879,
sunt 377 insurAter.
Media na0erilor este de 250;
a mortilor de 220.
Agricultoril, carl formeazA ma-
loritatea populatiund, ati portul
national, lar industriai1 i co-
merciantiI poartä haine de ora.
Locuitorli inclina mult spre co-
mert. Starea lar material& este
infloritoare.
In comuna Calafat se afla 3
bisericT, dintre care una numitl
biserica Mahalaua-din-Vale, in-
ceputl la anul 1866 i termi-
nata la 1872, cu hramul Ador-
mirea - Maicd - Domnuld, deser-
vitA de r preot paroh i su-
pranumerar Cu 4 cintlret1
paracliser. A doua, numitl Ma-
halaua-din-Deal s'a fondat intre
ami! 1730-1740 i s'a reedifi-
cat la anul 1856; are hramul Sf.
Nicolae, i e deservitl de i preot
paroh i 2 supranumerad cu 3
cintareti sí 2 paraclised, avind
215 enoriaffl; ambele sunt fon-
date de locuitoril comuna A
treia este fondatA de Hagi Pa-
nait Teodoru, la anul 1874 in-
eeputl i la anul 1879 termi-
nata ; este intretinuta de co-
munitatea deltä din localitate.
Aceastä biserica are hramul Iz-
vorul-TAmAduireLE deservitl de
cinc! preot1 i cinc! cintlretl;
un. preot i doi cintlret1 sunt
www.dacoromanica.ro
CALAFATUL
a! comunitltd elene. Aceasta
bisericä e una din cele mal fru-
moase din judet.
In Calafat se afll douI §colr
primare de 1:10' i una de fete.
Una din qcoalele de bAet1 func-
tioneazA de la anul 186i. Fie-
care §coalA are 4 institutor!.
Cea de bIetl, infiintatä de curind,
are un singur institutor pentru
singura clasa infiintata pana a-
cum. Scolile de blet1 ati fost
frecuentate in anul §colar ¡892-
93 de 389 copiT, iar cea de
fete de 216 copile.
Sunt in virstl de coall 450
bletr i 600 fete.
Suprafata teritoruld comunal
este de zoo° pog., saa 501 hec-
tare 20 m. p.
Pamintul arabil e de 1565
hect. ; apartine locuitorilor eo-
mund.
Milete sunt 75 hect.; izlaz,
150 hect.; lac i teten sterp, 200
hect.; pldure (ostroave), io hec-
tare i vil', 20 hectare.
Mo0a de pe teritoriul comu-
nal se nume0e Calafat i apar-
tine bisericd Sf. Ilie din Cra-
iova. Inain te apartinea d-lur Ra-
fael Hagiadi. Are o intindere
de 1500 hectare i un venit de
80000 le!. Pe plmintul arabil
se seamInl: gria, porumb, orz,
()yaz, etc.
Viile, in intindere de 19 hect.
apartin locuitorilor.
In oras sunt 5 cazane, in care
se fabrica anual 40 hectolitri
rachiti de tescovinA.
Pe DunAre sunt 3 mori de
apa, lar In ora 4 2 mod de abur!.
Se glsesc pe mo0a Calafat 5
stine, ce produc brinzä ordinarA.
In com. se luereazl funiI. Se
afiä de asemenea i ateliere de
timplArie i fierArie.
Se gAsesc 373 meseria0 : crol-
tod, cizmarI, fierarl, timplad,
brutad, rotar!, tablead, papa:
mad, etc.
19
CALAFAT1JL
In Calafat sunt 41 ctrciumi
si 1 1 bacaniT; comerciantr sunt
215, dintre carT 140 strainl. Pro-
ductele le transporta cu carul.
Comuna este strAbatuta de :
calea fierata Craiova-Calafat ; so-
seaua nationald Craiova-Calafat-
Severin ; calea comunala ce duce
la com. Ciuperceni ; calea comu-
nalä ce duce la Bailesti treand
prin Poiana, Tunari si Seaca.
Calafatul fiind un oras mo-
dern, stradele sunt regulate si
largl. Patru strade strabat o-
rasul cu directia de la Est la
Vest casi* luate de la Nord
sunt cele urmItoare : Strada
Craiova, Strada Cuza-Voda, Stra-
da Traian, Strada Mircea-Vodd,
si Strada Voltaire. In mijloc se
ridica monumentul Independen-
ta, situat pe partea cea mal
Maltä a ora.,,ului. 1 1 strade tae
directiunea N.- S. Intre acestea
se numära bulevardul tirbeiu-
Voda, ce strabate orasul drept
prin centrul sdu ; Strada Elisa-
beta, care dä in Bulevardul Ba.
ba-Lupa ce duce la debarcader.
In unghiil format de aceste
2 din urma strade se afla gra.-
dina publica.
In Calafat isl are resedinta
compania I din regimentul 3 F.
Budgetul comuner pe exer-
citiul 1893-94 a fost la veni-
tuff de la 104506, fond ordi-
nar si 15390 prestatif.
Cheltueli le au fost de 104020.50
fond ordinar si 14960 prestatiI.
Vite cornute sunt 700, oT
490 si cal' 128.
Calafatul este port pe malul
sting al Dundrel, situat in fata
Vidinulur. Are o statiune de
vapoare, o vainä si o capidnie
de port. Are un biurod vamal
infiintat in Ianuarie 186o si
care are si o sucursala, Ce-
tatea. Venitul biuroular vamal
a fost in ultimul an de la
-
353175.
www.dacoromanica.ro
146
Are un biurou postal cu ser-
vicia de posta usoard si mesa-
gerif si un biurod telegrafo-te-
lefonic, cu serviciul complect.
Venitul oficiuluI telegrafo-pos-
tal pe 1896 a fost de 46538
ler si anume : din telegref ler
16922 la ; din posta 29542 leT;
din telefon 74.25.
Pentru corespondenta dintre
Vidin li Calafat circulà zilnic
vapoare ¡rúa
Notile istorice.Aci, in anul
1790, Mavrogheni, Domnul Va-
lahia avu un rezbel cu Aus-
triach.
La 1828, se dete ad o
batalle crincena. l'Are RusT si
TurcI.
In rdzboiul de la 1854, Ah-
met-Pasa, intarit aci cu 15000
de oamenT, respinse lunT Intregf
asalturile Rusilor comandatI de
Aurep.
In razboiul Romino-Ruso-Turc
pentru independenta, Calafatul
a jucat un rol insemnat. Eve-
nimentele principale intimplate
aci in timpul acestuf razboiu
sunt urmatoarele :
In toamna anulur 1876 si in
cursul erna, s'ad ridicat intd-
rirT trecatoare la Calafat. La 25
Aprilie 1877, Comandantul su-
prem ordonase trupelor din bat.
4 vinatorl, reg. 4 linie, esca-
droanelor din reg. I caldrasT,
citor-va baterir din reg. I arti-
lerie si din reg. 2 artilerie, sa
ocupe pozitiunI in imprejurimile
acesta localitatI. In ziva de 26
Aprilie, orele 2 p. m., TurciT, de
si stiad c5. in Calafat sunt trupe
romine, carI inca nu-sl deta-
sase ostile contra lor, deschid
cu tunurile de plata, focul asu-
pra orasuluI Calafat. Se ridica
la baterie drapelul romin sub
ordi tele malorulul C. Popescu
si se asteaptd a se trage 7 lo-
viturr, din cal-1 se constata, sad
mal bine zis se dovedeste agre-
CALAFATUL
siunea luata de TurcT contra
noastra. La a 7-a lovitura, tu-
narif RominT din bateria te-
fan - cel - Mare, raspund pro-
vocara tunarilor turcestr. Pri-
mele obuze turcesti ad lovit
vaina, cazarma si cite-va case
private din Calafat. Obuzele ro-
mine latí mal intiid de tinta niste
vase turcesti aflate In portul
VidinuluI, apoi. cetatea O edifi-
elite importante din Vidin. La
primul obuz cazut, Domnul Ca-
rol salud, descoperindu-se. Lup-
ta a tinut pana la orele 2'4,
end Turcil ea dintlid inceteaza
focul.
In urma decizia obtinuta dupa.
venirea comandantuluI suprem,
Domnul Carol, porni la 27 Iu-
nie la cuartierul general al ar-
mata sale (Poiana), lasind or-
dinele pentrJ 1ntdrirea Calafa-
tuldCu o inci ltd. Acum fortele
nomine erau cu totul schimbate
de acelea de mal inainte, ciad
campania abia se incepuse. Lu-
crar-He de fortificare in jurul Ca-
lafatulur aducead o mare lauda
oficerilor romini si constad din
urmatoarele intarid : bateria Ca-
rol, Elisaveta, Mircea, tefan-
cel-Mare, Mihaiu-Viteazul, Inde-
pendenta No. 1, No. 2 si No. 3.
Ele se val si astazr. In a doua
linie a acestor lucras se vad
urmele lidie' a doua, construid
din desfundarea santurilor ce
in razboaiele anterioare serveati
de intarirI.
De la inceputal campanieT din
1877-78, Calafatul a jucat un
rol important atit din punctul
de vedere tactic cit si strate-
gic. Luarea Vidinulur este da-
torit, in mare parte, pozitiund
avantagioase si dominante ale
indririlor construite in impre-
jurimile acestul oras.
Calafatul este inconjurat cu
anturT, iar din distanta in dis-
tanta. se vad magurI acute de
 CALAFAT
Turcr cu ocazia razboiulur ce al
avut cu Ru$ir $1. Austriacir.
In apropierea Calafatulur se
vgd urmele cetater Ratiaria, ca-
pitala Dacier-Ripense.
Calafat, stalie de drum de fier,
jud. Dolj, pl. Cimpul, comuna
Calafat, pe unja Craiova-Calafat,
pusa in circulatie la i Decem-
brie 1895. Situata la 9.9 kil. de
Golenti, statie finall. Venitul a-
cester statir pe anul 1896 a fost
de 68340 ler, 70 banr.
Calafat, insuld, in Dungre, sita-
ata in dreptul Calafatulur, jud.
Dolj. Este cea mar mare din
cele 3 a$ezate in dreptul acelur
ora. Este lunga de aproape 3
kil. i larga aproximativ de 300
metri.
In dreptul acester insule, Du-
Oxea se imparte in doug brate
neegale, din care cel mar mare
trece intre insulg i Vidin, a-
vind o largime de 1100 metri.
Amindoul aceste brate sunt na-
vigabile cind D in Ama vine mare.
De la 1877 incoace, insula se
nume$te Independenta, de la ro-
lul insemnat ce a jucat in raz-
boiul Ruso-Turc. Inteinsa este
un $ant ce s'a sApat pentru a-
dapostul artileriel, iar pe tarmul
sting s'olí construit bateriile :
Independenta $iRenasterea, des-
tinate a bombarda Vidinul.
Calaigi, sat, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Nouà, at. comuner
Ghiuvegea, situat in partea me-
ridionala a pld$er $i a comuner,
la 3 kil. spre S. de at. de
re$edinta, Ghiuvegea. Este a$e-
zat in valea Calaigi, filnd inchis
la Nord - Vest de dealul Mac-
mora-Bair cu virful sari Calaigi-
Tepe, care are 168 m., la Vest
de dealul Siran-Culac-Bair $1
la Sud de padurea Chereslic-
Orman.
147
Populatiunea so este connpusa
din trer elemente; Romin, Bul-
gar i Turcr, acesta dominind.
Drumul comunal, care vine
de la Ghiuvegea, trece prin Pa-
ra-Chioi, apor prin centrul sa-
tulur si se duce la Regeb - Cu-
iusu. Un alt drum vine din sa-
tul Cranova (Bulgaria) $i intrà
in sat pe la partea sa de Sud.
Calaigi, vale, in judetul Tul-
cea, plasa Istrulur, pe teritoriul
comunelor rurale Ciamurli-d.-s.,
Beidaut. Se desface , sub
nurnele de valea Dolojan, din
poalele sudice ale dealulur Cea-
murli, se indreapta spre S., a-
vind o directie generala de la
N. spre S., curge printre dea-
lurile Dolojan, Sari- Me$elic $i
Durale, taie drumul comunal
Eschibaba- Beidaut, i, dupa ce
a brazdat partea nordia a pla-
$er $1 pe cea apusang a comu-
nelor, merge de se varsa, dupa
un curs de 7 kil., in 0611 Bei-
daut, pe malul sting, ceva mar
sus de satul Beidaut; la varsare,
malurile el sunt inalte i stin-
coase.
CaIaigi, virf insemnat de deal, in
jud. Constanta, p/asa Silistra-
Nota, pe teritoriul comuner ru-
rale Para - Chioi, situat in par-
tea centrala a pla$er i cea S.-
E. a comuna Este cel mar inalt
vid al dealulur Ba.$-Punar-Sirti;
are o Inaltime de 196 metri ;
punct strategic important, domi-
nind satul Para-Chioi, valle Cu-
iugluc-Culac, Babuci-Culac, dru-
mul judetean Ghiuvegea-Dobro-
mir, , drumurile com. Calaigi-
Caranlic, Para - Chioi -Caranlic.
Este acoperit cu fin* $i pa-
$unr, iar pe la poale cu semd-
naturr.
Calalgi, deal, in jud. Constanta,
pl. Silistra - Noua, pe teritoriul
www.dacoromanica.ro
CALAPXRUL-DE-JOS
com. rur. Hairan-Chioi i anume
pe acela al atunulur saa Schen-
der. Se desface din dealul Hai-
ran - Chioi ; se intinde spre E.,
tuteo directie generala de la
V. spre E., printre valea De-
mircea i adiacenta el volea Ca-
laigi ; are 193 m. ; e acoperit
Cu padurr i tufi$urr.
Calaigi, virf de deal, in judetul
Constanta, plasa Silistra-NouA,
com. Hairan-Chioi, at. Seven-
dic, in partea sudica a plAser,
cea vestica a comuner de S.-V.
a catunulur. Se aflà pe muchea
dealulur Calaigi. E virf inalt
insemnat, de 195 m., pe hotarul
spre Dobrogea bulgareasa,
domina valea Calaigi. Este aco-
perit cu finete. E punct strate-
gic important.
Calaigi, pichet rominesc, pe hota-
rul spre Dobrogea bulgareasa,
jud. Constanta, la poalele vir-
falur Calaigi, Ruga un cimintir
turcesc. Poartà No. 21.
Calaigi, vale, cu malurile inalte,
pietroase i stincoase, acoperite
cu paidurr, aviad i pozitiunr
frumoase de vazut, irisa im-
practicabile aproap e pentru mers,
in judetul Constanta, plasa Si-
listra-Noua, com. Hairan-Chioi,
cat. Hairan-Chioi, de care nu e
departe, spre N. Nu are apl.
Se deschide in valea Demircea,
pe stinga.
Calangi, cdt., in pl. Borcea, pe
ctmpul BAragan, teritoriul com.
Calara$1-Vechr, jud. Ialomita.
Calapärul-de-Jos, com. rur., din
jud. Gorj, pl. Jiului, in partea
de N. a com. Stolojani, situata
pe volea Jiltulur i Ruga lantul
de inAltinil numit Frasinul-d.-j.
Un singur sat formeaza comuna.
Are o suprafatg. de 965 hect.,
 CALAPÁRUL-DE-SUS
din carT 150 hect. padure,
450 hect. loc de cultura., fl-
nete si pasune, proprietate a
d-luI Alecu Calotescu, lar 267
hect., din carT 18 hect. vil s't 8o
hect. livezT de prunT, sunt ale
locuitorllor.
Are o populatie de 86 fami-
liT, din carl 2 familiT TiganT, cu
306 suflete.
Locuitorif posea 18 plugurT,
35 care cu bol, 3 carate ca cal,
235 vite marl cornute, 17 caT,
156 oT, 89 rimatorT si 5 stupT
de albine.
Venitul comunel este de leT
663, banT 8o, lar cheltuelile de
leT 562, banI 50.
Apa ptriuluT Jiltul - Mic stra-
bate com. in lung.
Prin ea trece soseaua coma-
nald ce vine din spre N. si o
leaga in acea parte cu com. Ca-
laparul-d.-s., lar la S. cu com.
Stolojani.
In comuna se allá un Mari
pe piriul Jiltul, cu 2 alergatorr;
put si 4 linda
Are o primArie, i bisericá de
lemn, facutd de locuitorT la a-
nul 1710, deservin de I preot
si I dintaret.
Calapärul - de - Sus, com. rUr.,
din pl. JiuluT, jud. Gorj, situata
pe loc ses i litiga lantul de
inaltimT numit Frasinul-d.-s.
in partea despre N. a com. Ca-
laparul-d.-j. Se compune din ca-
tunde Calaparul-d.-s., Scorusul
iiBaniul. Are o suprafata de
631 hect., din cari 44 padure,
343 hect. loe de cultura, finete
pasune, ale proprietatiT, lar
224 hect, ale locuitorilor ; sunt,
dintr'acestea 8 hect., viT 5i 20
hect. pasune.
Are o populatie de 121 fami-
lir, Cu 449 suflete, din care
contribuabilT, top' RominT, ocu-
pindu-se cu agricultura si cres-
terea vitelor. Locuitorir posea
www.dacoromanica.ro
144
22 pluguri, 43 care cu bol, 2
carate cu cal, 260 vite marf cor-
nute, 24 caT, 476 oT, 114 rima.-
torT i io stupT.
Venitul comuneT este de leT
616, banT 95, iar cheltuelile de
leT 596, banT 95.
Comuna este udata de apa
Jiltul-Mic, care se varsa in Jiu,
si pe care are I moara cu
alergator. Are lo puturT si 8
fintinI.
Aci este primaria i o scoala
primara, frecuentan de 20 e-
levI i i eleva, din 32 inscrisT.
Are i biserica, deservita de
preot si 3 cintaretT.
Calapärul-de-Sus, art. de rese-
dinta al comuneT cu acelasT nu-
me, jud. Gorj. Are o suprafan
de 554 hect., din care 40 hect.
'Aclare, si 407 hect. loc de cul-
tura, fineata si pasune, 2 hect.
viT, 5 hect. livezT de prunT, a-
partinInd parte proprietarilor ,
parte locuitorilor.
Are o populatie de 42 fami-
liT, lo' suflete, din carT 44 con-
tribuabilf, totT RominT, ocupin-
du -se cu agricultura si eres-
terea vitelor. LocuitoriT posea
io plugurl, 18 care cu bol, 2
carate Cu caT, 92 vite marT cor-
nute, 14 caT, 100 oT si 66 rimatori.
Apele si calle de comunica-
tie sunt piriul Jiltul-Mic, care se
varsä In JiT si soseaua comu-
nall care trece prin comuna si
o leaga la N. cu com. Bonscul,
lar la S. ca com. Calaparul-d.-j.
In cat. se ga.sete I moard
cu o alergatoare pe piriul Jil-
%alta ; 5 puturl si 4 flntinl.
Are o primarie si o scoall
frecuentan de 21 elevI.
In sat e o bis, de zid facuta
de raposatul L Cirjeu la anul
1870, deservita de I preot si 3
cintaretT.
Calapode§ti, numire, ce o da po-
CALDE (V1NELE-)
porul satulur Vultureni, pl. Ber-
heciul, jud. Tecucid.
Calburgina, deal, in jud. Con-
stanta, plasa Silistra Noul, pe
teritoriul com. rurale Oltina
Beilicul. Se desface din dea-
lul Macuc, se intinde spre E.,
inteo directiune general de la
V. spre E., pana in lacul
leanul, caruia ir face malul ves-
tic inalt l ripos ; ramificatiile
sale sudice se opresc in Valea-
BeiliculuT; brazdeaza. partea N.
a plaser si a comunelor. Are o
inaltime de 126 m.; e acoperit
ca intinse finete si semanaturi
si este intretMat de dota dru-
murT vecinale ce duc de la 01-
tina la Beilic si la Mirleanu.
Calburgina, virf de deal, aflin-
du-se pe muchea dealuluT cu a-
celasT nume, jud. Constanta, in
N. plaseT Silistra-Noua, si pe ho-
tarul dintre comunele Beilicul
Oltina, la 3 kil. spre N.-V.
de cea d'india. Are o inaltime
de 126m., dominind apele Du-
nareT ce se Al la il2 kil. spre
N., cele dota drumuri comu-
nale Oltina-Beilicul, satul Beili-
cul, 5i iezerul Mirleanul, aflator
la 2 kil. spre E.; e si un punct
strategic insemnat. Este aco-
perit cu verdean.
Calda, pirig, izvoreste din par-
tea de N.-V. a com. T'ataran',
pl. Crivina, jud. Prahova, se in-
tilneste piriul Recelea si im-
preuna formean &tul Recelea-
Calda. Dupa ce uda com., face
mal multe cotituri i apoT se
varsá in riul Leautul.
LocuitoriT ad numit-o Calda,
pentru-ca mal tot de-a-una e cal-
disoan. lama nu ingheata, orT
cit ar fi de frig.
Calde (Vinele-), p a dure, in co-
muna Gura-TeghiT, jud. Buzad,
 CALDE§1LL
strabatuta de un izvor sulfuros
cu apa. caldA.
Calde§iul, iezer, jud. Braila, pe
tarmul sting al DunareI-Vapoa-
relor, din com. Bertesti-d.-s. Co-
municá cu piriul Girluta.
Cale (Poiana-din-). (V. Poia-
na-din-Cale, jud. Buza5).
Cale-Bair, deal, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul co-
muner rurale Atmagea. Se des-
face din dealui Sacar-Bair ; se
intinde spre V., avind o direc-
tie generala de la S.-E. spre
N.-V.; intra in pl. Macinul, pe
teritoriul cAtunului Homurlar (al
comuner Cirjelari), brazdind par-
tea vesticA a plAser Babadag si
a comuner Atmagea si pe cea
estica a plaser Macin si a co-
rauner Cirjelarr. Se prelungeste
spre N., cu dealul Ciubucluc-
Bair si spre S. cu dealul Hagi-
Tepe. Are o inaltime de 380
m. La poalele lur vestice, pe
valea Homurlar, este asezat sa-
tul Homurlar. Este acoperit nu-
mar cu paduri intinse de ste-
jar/.
Cale-Bair (Dealul-cu-Cetate),
deal, in jud. Tulcea, pl. Istru-
lur, pe teritoriul comuner rurale
Casap-Chioi. Este o prelungire
de S.-E. a dealulur Acic-Suat.
Situat in partea esticA a plaser
si a comuner. Poalele sale sunt
scaldate de balta Zmeica. Are
31 m. inaltime, dominind insula
Curt-Bei, asezata in fata lur spre
E. S'a numit asa din pricina ra-
masitelor de cetate romana, care
trebue sa fi fost un avant-post
al cetAter Istropolis (ruinele linga
Cara Harman, Constanta),
mata de vre-o invaziune si din
care azr n'a ramas mar nimic.
Cale-Bair, dei/, in jud. Tulcea,
149
pl. Macinul, pe teritoriul co-
muner rurale Satul-Noti, situat
in partea sudica a plaser i cea
centrald a comuner, chiar lingd
Satul-Noti, spre E., la Intilairea
vailor Cerna cu Talla. Este izo-
lat oare-cum, si e de natura Calfa, com. rur,, jud. Constanta,
stincoasa. Pe muche are o mo-
vila naturald de 55 m., acope-
rift cu verdeata. Este punct
trigonometric de observatie de
rangul al 3-lea, dominind asu-
pra comuner Satul-No5, asupra
vailor Cerna i Talla, asupra dru-
mulur judetean Macin-Ostrov si
asupra drumurilor comunale Sa-
tul-Noil, Picineaga, Iaila, Cerna
Turcoaia. El face ca malurile vaer
Cerna sa fie inalte si ripoase.
Calea-Hotinului, drumul ¡de la
Radauti, din jud. Dorohoirit, ca-
tre tirgusorul tefanesti, din ju-
detul Botosani. Purta din ve-
chime aceasta numire, cad era
calea pe Prut in sus la ceatea
Hotinul.
Calea-lul-Mupt, bral(prival),
pl. Ialomita-Balta, insula Balta,
teritoriul comuner Chioara, jud.
Ialomita.
Calea-Mare, deal, jud. Suceava,
parte cultivabil si parte cu pa-
dure, In comuna Bradatelul, pe
,creasta caruia trece drumul ce
leaga satul Rotopanesti cu La-
mAseni i Cornul-Luncer.
Calea-Pietroasklocizolat, unde
Valea-Mare se varsa in Riul-Tir-
gulur, dupa ce uda com. Valea-
Mare, pl. Rtul-Doamner, judetul
Muscel.
Cale a-R*1, /data, ce se intinde
in partea de E. a satulur Lipo-
va Manastirer, comuna Doage/e,
pl. Racova, jud. Vasluiu.
Calea-Salinel, drum, com. Bu-
www.dacoromanica.ro
CALFA
ghiile, pl. Teleajenul, jud. Pra-
hova.
Calestrul. (V. Prisacani, padure,
jud. Iasi).
pl. Hirsova, situata In partea
septentrionala a judetulur, la 91
spre N.-V. de orasul Con-
stanta, capitala districtulta,
in cea de N. a plaser, la 40 kil.
spre N.-E. de oraselul.Hirsova,
resedinta el, pe 01111 Calfa
Saraiul.
Se margineste la N. cu co-
munele Topologul i Urumbei ;
la E. cu com. Casimcea, jud.
Tulcea ; la S. cu com. Saraiul;
la N. cu comunele Daeni si
Girliciul.
Relieful solulur este acciden-
tat de dealurT pietroase i stin-
coase. Cumule Calfa si Dul-
gherul o brazdeaza la Est, iar
Carapelit la Vest. Principalele
dealurr sunt : Ceemsicu-Bair (223
in.) la N., Hagicapar-Tepe (199
in.) la N.-V., Miselic-Bair (189
m.) la N.-E., Hagiomer-Bair (281
m.), Ceaus-Chioi-Bair (304
Turbancea-Bair I (287 m.) si
dealul Turbancea II (227 m.) la
E., dealul Dulgherul I (252 m.)
Dulgherul al II-lea (168 m.)
la S., dealul Carapelit-Bair (173
m.) la S.-V., dealurile Ermelichi
(170 m.), Carateful (193 ni.),
Namolesti (i45 in.), la Vest.
Aceste dealurr sunt inalte si
stincoase mar pretutindenr. Sunt
acoperite cu cite-va padurr, ca
Tausan-Orman, pe dealul Hagi-
Omer, cu tuPdrisurr, finete i fru-
moase semanaturr, Valle for-
mate de ele sunt ripoase si pra-
pastioase. Movilele sunt nume-
roase (28 importante), servind
ea puncte de orientare si ob-
servatie. Toate sunt artificiale.
Printre ele distingem Movi-
la-lur-Ahmed (223 ni.) la N.,
CALFA
Chitu (193 m.) la V., :Turban-
cea (252 in.) la S.-E., Sulugeac-
Tepe (216 m.), Buiuc- Osenbei-
Tepe (243 m.), Beorlegee-Tepe
(302 m.), Haidar-Tepe (193 m.),
Hagli-Taslic (2 fo in.), Mahomet-
cea-Iol (163 m.), toate raspin-
dite prin interiorul comuneT, pe
muchiile dealurilor Sulugeac-
Bair (212 m), Curu-Bair (298
m.), Haidar-Bair (195 m.), Ma-
hometcea-Bair (215 m.), acope-
rite numaT cu finete.
Hidrografia este reprezentata.
prin $ase piraie si cite-va
varputin insemnate. Piraiele sunt:
Sara, care vine din dealul Cher-
chenez-Bair, sub numele de Ces-
me-Culac, se continua sub nu-
mele de: Topolog-Derea, Calfa,
Chioi-Dere, Haidar, Balgiul si
in fine sub cel de Saraiu,
vArsindu-se in lacul Hazarlic-
Ghiol. El udd partea centrala
a com., trecind prin satele Calfa,
Ramazan-Chioi, Rahman si Hai-
dar. Malurile sale sunt pang la
Rahman inalte i stincoase, iar
de aci putin ridicate. Cele-l-alte
5 piraie o udá prin partea cen-
trail i sunt toate afluente pe
stinga ale piriulul Saraiul. Ele
sunt : Sulugeac-Dere la N.-E. ;
H ai dar-D ere siCapadin-Dereprin
centru ; plriul Mohametcea, nu-
mit si Dulgher-Ceair la S.; toate
sunt cu maluri inalte i sari-
coase. Valle sunt neinsemnate,
in general putine largT, cu ma-
lurT 'Mahe, neavind apà de cit
toamna in timpul ploilor i pri-
ma.-vara dui:A topirea zApezilor.
Principale sunt: Curugea-Ceair
la N.-E.; Ramazan-Ceair si Rah-
man-Culac spre V.; toate adia-
cente ale pirlului Saraiul, cel
d'intiiu pe stinga, cele-l-alte pe
dr. ; Valea StanciT, la N.-V., des.
chizindu-se in Valea-MezetuluT.
Clima com, este aceea a pla-
toului dobrogean in genere, cu
verT caiduroase, ernT aspre. Vin-
www.dacoromanica.ro
150
tul dominant e cel de N.-E.;
plor sunt putine.
Suprafata com. in total este
de 14064 hect., din cad 87
hect. ocupate de vetrele celor
sase sate cad o formeazA. Restul
de 13977 hect, este impartit in-
tre locuitorr cad ati 11487 hect.
$i statul cu propietariT, carT au
2490 hect.
CAtunele, cad compun com.,
sunt sase i anume : Calfa, re-
sedinta, in partea nordica, pe
ambele malurT ale piriuluT Calla
saa Saraiul. Ramazan-Chioi, in
partea centrald, la 4 kil. spre
S.-V. de resedinta, tot pe ambele
malurT ale pirluluT Saraiul. Rah-
man, spre V., la 6 J/2 kil. spre S.-V.
de resedintA, pe malul drept al
piriuluT Saraiul. Haidar spre S.,
la 9 kil. spre S.-V. de resedinta,
pe piriul Saraiul. Mahometcea,
tot spre S., la 12 kil. spre S.-V.
de resedinta, pe malul drept al
piriuluT Mahometcea. Curugea
tot spre S., la 12'2 kil. spre S.
de resedintd, pe malul sting al
piriuluT Mahometcia, aproape
de izvorul sat'.
Populatia este in maioritate
Ronfinl $i Bulgard ; sunt $i pu-
tinT TurcT. Se urea la 502 fam.,
cu 1811 membri, deci in total
sunt 2313 sufl., repartizatI dupa
cum urmeazA:
Dui:a sex: bArbatr 1185, fe
meT 1128.
Dupd starea civill: necas5.-
toritl 1322, casatoritT 918, va-
duvf 73.
Dupa instructie : stia carte
356, nu stiu 1957.
Dupl protectie: cetatem ro-
min! 2295, supusT strAinT 18.
Dupd religie : ortodoxr 2217,
mahometanT 96.
Dupa ocupatiune: agriculton
467, comerciantl 6, altele 34.
ContribuabilT sunt 479.
Dupa avere: improprietaritI
507, nelmproprietaritT 23.
CALFA
In comunA sunt treT bisericT:
una in catunul Calfa, Cu hramul
Sf. Dumitru; a 2-a in cAtunul
Curugea, Cu hramul Sf. VoevozT;
a 3-a in cdtunul Rahman,
hramul SI. Nicolae. Cite trele,
sunt zidite de locuitorT; ail cite
Io hect. pdmint; sunt deservite
de cite i preot, i dascal i I pa-
racliser. Mai este si o geamie
In cAtunul Mahometcea, cu
hoge.
In com. sunt 3 scoale mixte
rurale, cite una in catunele Cal-
fa, Curugea si Rahman, intreti-
nute de locuLori si avind cite
I0 hect. pAmint de la stat, cu
cite un invatator i cu 115 e-
levi inscrisT, 69 bAetT, 46 fete.
Cele 14064 hect. ale comunet
se divid ast fe!: 97 hect. teren
neproductiv, 87 hect. ocupate
de vetrele satelor, 10 hect. bait!,
mlastinI, etc.; 13967 hect. teren
productiv, din carT : 11917 hect.
teren cultivabil, din care 116
hect. ale statuluT cu proprietariT,
10801 hect, ale locuitorilor; 200
hect. teren necultivat, 200 hect.
ale locuitorilor; 265 hect. teren
Cu izlaz, din care 24 hect. ale
statuluT cu proprietariT, 241 hect.
ale locuitorilor; 4 hect. teren
Cu vil, din care 4 hect. ale lo-
cuitorilor; 241 hect. teren cu
padurI, din care 241 hect. ale
statuluT cu proprietarif.
0 cupatiunile loe Atorilor sunt:
agricaltura si cresterea vitelor.
ET au : 368 plugurf, (188 cu bor si
180 cu cal), 386 care $i ear*
(41 Cu bol si 345 cu cal), 6 ma-
sinT de secerat, 3 masini debl-
tut porumb, 251 grape de fier,
5 masinT de vinturat. Numl-
rul vitelor este de 12270 capete,
din call 8o6 cal, 1454 WI 3
bivoli, 20 asinT, 9345 oI, 213
capre $i 432 pord.
In comunl sunt: i balta, 8 po-
durT stAtatoare, 84 puturT, 7
morI de apa si 2 de vint.
 CALFA
Comerciul este destul de ac-
tiv si se face de catre 12 co-
merciantI (totT cIrciumarl) pe
soseaua judeteana Babadag-Hir-
pva, prin gara Cernavoda (64
kil. spre S.-V.) si consta. in im-
port de masinT agricole, manu-
facturT, ba'uturT, si in export de
vite (01) cu produsele lor (brin-
zeturT, lind, piel') si cereale (gnu,
orz, secara).
Budgetul acester comune este
de leT 10311 la veniturT si de
leT 4877 la cheltueh.
Caile de comunicatie sunt nu-
maT niste drumurf vecinale co-
munale, In cea mar mare parte
rail intretinute, brazdind teri-
toriul comuneT, urmind cele 6
sate filtre ele si cu cele inveci-
nate, ca : Hagi - Omer, Ciaus -
Chioi, Casimcea, Dulgherul, Ca-
rapelit, Ddeni, FIgarasul, Doe-
rani, Topologul, etc.
Pe teritoriul comunel, spre
E. la 3 kil., spre S.-E. de ca-
tunul Calfa, se yac/ ruinele sa-
tuluT Osen-Bei, azT Siliste, Haga
movila Buiuc - Osen -Bel - Tepe,
distrus in urma unul incendia
din timpul razboluluT CrimeeT.
LocuitoriT s'al-1 refugiat In Calfa.
Calfa, sat, in jud. Constanta, pl.
Hirsova, catunul de resedinta al
comuner Calfa, situat in partea
N.-E. a plaseT si a comuneT, pe
Valea Chior-Dere si pe ambele
malurT ale piriuluf Rahman, in-
chis fiind intre dealurile Ceemi-
sicu-Bair si Sulugeac-Bair si do-
minat fiind de Movila - luT - Ah-
met (223 m.) si movila Sulu-
geac-Tepe (216 m.)
Suprafata sa este de 2687
hect., dintre care 16 hect. sunt
ocupate de vatra satu/uT.
Populatiunea este de 105 fa-
miliT, cu 508 locuitorT, ocupin-
du-se mal ales cu agricultura.
Pamintul produce grill In can-
titate destul de mare. DrumurT
161
comunale vin de la Rahman, FA-
gä'rasul-Noti, Orumber, Topolog,
Doerani, Hagi-Omer (Tulcea) si
Mahometcea.
Calfa-Chioi, sat, in jud. Constan.
%a, pl. Mangalia, catunul com.
Cara-Omer, situat in partea S.-V.
a plaseT si a com., la io kil.
spre V. de catunul de resedinta,
Cara-Omer si la 1 kil. spre N.
de satul Mamuzli. Este asezat
in valea Calfa-Chioi, fiind inchis
in partea räsariteana de dealul
Mezarlic-Bair.
Suprafata sa este de 970 hect.,
dintre carl 10 hect. sunt ocu-
pate de vatra satuluT si de gra-
din! cu 40 de case.
Populatiunea sa, compusa maT
ales din Turcr, este de 124 fami-
liT, cu 350 suflete, ocupindu-se
Cu agricultIra. 131111(11m1 pro-
duce mar ales orz si meiä ; griul
si porumbul vin in a doua linie.
Din Calfa-Chioi [Amca drumurT
comunale in toate directiunile
si pe la toate satele invecina-
toare: la Docazaci, la Mamuzli,
la Alibi-Chioi, la Bairam-Dede,
la Cial-Margea si la Demircea.
E punct militar, la o ina/time
de 187.80 metri d'asupra nive-
luluT mariT.
Calfa-Chioi, vale, jud. Constan-
ta, in pl. Hirsova, pe teritoriul
com. Calfa. Este un alt nume
al pirlulur Saraiul, nume ce-1
poarta de la confluenta piraie-
lor Topologul, cu Hagi-Omer,
si pana la confluenta luT cu piriul
Sulugeac-Dere. Sub acest nu-
me udä. partea N. a pase si
pe cea estica a comunei. Are
in general malurile apropiate,
inalte, ripoase si p'alocurea pie-
troase. Inteinsa este asezat si sa-
tul Calfa. Dealurile carT o inca-
dreaza sunt : Ceemtic-Bair la V.
si S ilugeac - Bair la E. Prin-
tr'insa merge drumul judetean
www.dacoromanica.ro
CALIA
ce duce de la Babadag la Hin-
soya.
Calfa-Chioi, vale, in jud. Con-
stanta, pl. Mangalia, pe terito-
riul com. rurale Cara-Omer, si a-
nume pe acela al catunuluT salí
Calla - Chioi. Este un alt nume
dat vaeT Cerchez - Chioi Sarap-
cea. Se Intinde de /a N. la S.,
pe la Vestul dealuluT Mezarlic-
Bair ; trece prIn satele Calfa-
Chioi si MamuzII. Este situatä.
in partea S. - V. a plaseT si a
comuneT.
Calfa-Dere, vale, in jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, pe teritoriul
com. Mamut- Cuiusu si anume
pe acela al catunulur sal:1 Idres-
Cuiusu. E situata in partea V.
a catunuluT, cea S. a com. si
cea centrala a piase'. Se desface
din apropierea movileT Idrita ;
se indreaptd catre N.; merge
printre dealul Merea-Bair-Cara-
Iuhic pe de o parte, si dealul
Caramancea pe de alta parte
siapoT da nastere mareT vaT
Caramancea. Este strabatuta de
drumul com. Idres-Cuiusu-Mol-
ceova.
Cali-George, insuld, de mica in-
tindere, in Dundre, jud. Con-
stanta, plasa Silistra - Noua, pe
teritoriul com. rurale Satul-Noti.
Are forma lungulata, ca acea a
unuT corn, o lungime de 6o0
metri si o lätime de 50 metri,
o intindere totald de 15 hect.
Este aproplata de tärmul dobro-
gean, de care e despartit prin-
tr'un brat larg de 22 metri si
adlnc de 4 metri, decT imprac-
ticabil. Este acoperita cu pietris
si nisip, si e putin inaltd, asa
ca une-orT Dunarea viind mare,
o acopera cu totul. Este impro-
ductiva.
Calla, ostrov, jud. Bral, situat
 CALICA
intre Dundrea-Vapoarelor si La-
ta (Dundre), la N. de ostrovul
Popa si la S.-E. de ostrovul Mi-
noaia.
Calica. (Vezr Filesti, sat, judetul
Covurluid).
Calica, sat, in jud. Tulcea, plasa
Tulcea, cdtunul comuner Sari-
Ghiol, situat in partea esticd a
pldser, la 14 kil. spre S.-V. de
com. urband Mahmudia, rese-
dinta pldser si In partea meri-
dionald a com., la 2 ki/., spre
S., de cdt, de resedintd, Sari-
Ghiol, la poalele vestice ale dea-
luluI Calica si nu departe de la-
cul Agi-Ghiol. Numele sàú ar
veni de la numele cel vechid,
Suaclia, dupd numele unur
sor din apropiere, ce s'a distrus
de demult. Hotarul säù, ince-
pind de pe malul estic al la-
culur Agi - Ghiol, se indreaptd
spre E., pana ling5. satul Ca-
lica ; trece printre el si satul
Sari-Ghiol, formind o miel fein
turd; urca dealul Carlea, pe care
II pogoard pentru a se opri la
poalele dealulur Cairacile; o ia
apor spre miazd-zi, pe la V. de
satul Caraibil ; intrd in lacul Ra-
zelm, oprindu-se nu departe de
gura Dund'vetuluT, de unde pu-
tin se indreaptd spre S. - V.;
apor se urcd spre N., pe la V.
de insula Popina, ce tine de el;
urmind apor in spre N.-V. ma-
lul oriental al laculuT Agi-Ghiol,
se termina de unde am plecat.
Se mdrgineste la N. cu cdt. Sari-
Ghiol, la V. cu com. Agi-Ghiol,
la S. cu lacul Razelm, la E. cu
cdt. Caraibil, al com. Sarinasuf.
Fiind sat de cimp, n'are de clt
un deal, dealul Calica (82 ni.)
in partea N., deal pietros. In la-
cul Razelm este insula Popina,
In care o ridicAturd are o
time de 48 m. PIrlul Sari-Ghiol,
sati Valea-Nucarilor, o udd prin
www.dacoromanica.ro
152 CALICUL
mijloc, trecind si prin centrul E situatá in partea sudicd a
satulur. Intinsul lac Razelm o pldser si a comuner. Este o par-
udd la S.; apartine satuluI o te dintr'un lung lac cu apd sl-
parte din lac in intindere de rata, ce face parte din lacul
cam 3000 hect., la V. lacul Agi- Razelm, dar care e separatti
Ghiol. Prin interiorul satuluT se prin o lunga fäsie de stuf. Con-
intinde lacul Calica, ce COM'I- tine multI pesa, ce se consuena
IliCa cu lacurile Razelm si Agi- in Calica.
Ghiol. Clima este sdndtoasd; plor
sunt putine ; vintul de N. pre- Calica, (leal, in jud. Tulcea, pl.
domina. Intinderea totalá este Tulcea, pe teritoriul comuner
de 1923 hect., din care 8 hect. rurale Sari-Ghiol (si anume pe
ocupate de vatra satuluI, 7 hect. acela al ambelor sale cdtune,
ale statuluT, si 1908 hect. ale Sari-Ghiol i Calica). Se desface
locuitorilor. din prelungirile vestice ale pie-
Populatiunea este compusd trosuluT deal, Cairacile ; se in-
din Rominr, Bulgarr, RusI, Li tinde spre S., avind o directie
poveni si EvreI. Sunt 197 fam., generala de la N.-V. spre S.-E.,
cu 882 suflete. RominT : 185 fa- In formd de arc. Brdzdeazd par-
milir, cu 829 sufl.; Bulgan : r tea sudicd a pldser si cea de E.
fam. cu 6 sufl.; RusT : io fam. a comuneT. Ramificatiile sale su-
Cu 43 sufl.; z fam. evreiascd Cu dice se scaldd in apele lacurilor
4 sufl. Are o scoald, fondatd, in Calica si Iarinasuf, prelungirr ale
I88o, de locuitorr, Cu ro hect. Razelmulur. Este acoperit cu
pdmint, Cu I invataoare, 39 o multime de movile, unele na-
copir lnscrisr. Este o bisericd, turale, altele fdcute de oarnenT,
nu tocmal in bund stare, ziditd toate acoperite cu verdeatd, va-
de locuitorr in 1814, Cu hramul riind intre 30-118 m., dintre
Aducerea-Moastelor- carr Tdusan-Tepe este cea mal
deservitd de i preot, i cintdret inaltd (118 m.) i punct trigo-
si I paracliser. Calitatea pdmin- nometric de observatie de ran-
tulul e bund. 180o hect. sunt gul al 3-lea. Dealul este intre-
loc arabil, 123 hect. izlaz. tdiat de drumurile comunale Sa-
Locuitorir au 8o pluguri; 700 ri-Ghiol-Bes -Tepe - Caraibil-Sari-
capete de vite; 8 morr de vint. nasuf-Calica. Este acoperit Cu
Comertul e neinsemnat. Veni- semandturi si livezr.
turile sunt de 6200 leI, cheltue
lile de 5623 Id. Contribuabilr Caliciul, makala, in pl. Motrul-
sunt 153. CE de comunicatie d.-s., jud. Mehedinti ; tine de
sunt drumurile comunale spre com. rur. Floresti.
com. Sari-Ghiol, Bes-Tepe, Mah-
mudia, Agi-Ghiol-Caraibil. Co- Calicul, sat, in jud. R.-Sdrat, pl.
muna e vechid, fondatä. de Ro- Marginea-d.-s., cdtunul comuner
m'id din Basarabia. A fost ex- Lacul-lur-Bdban, asezat in par-
pusd dese-orr präddciunilor Tur- tea de E. a comuna Intindera
cilor si Cerchezilor. si populatia sunt socotite in cd-
tunul Gura-Caliter, al com. La-
Calica, baltd, in jud. Tulcea, pl. cul lur-Bdban.
Tulcea, pe teritoriul comuna
rurale Sari-Ghiol (si anume pe Calicul, sat, in jud. R.-Sdrat, pl.
acela al cdtunulur sdd Calica, Orasulur, cdt. comuner Cotesti,
de la care si-a luat si numele). resedinta plaser. Este asezat in
 CALIVANTI
partea de V. a comunei, la 7
kil. spre V, de atunul de rese-
dintA, Cotesti, pe &tul Valea-
Dilgovuk Are o intindere cam
de 6o hect. Are o populatiune
de 20 fam., cu 70 suflete ;
contrib.; toti RomtnT. Are o bi-
seria, deservitA de i preot
cintAret.
Califanti, deal, in jud. Gorj, co-
muna Urdari-d.-s., din pl. JiuluT.
Merge d'alungul comund si se
termind spre S.-V., ?are hotare,
la at. Artanul. Pe acest deal Calistrul, munte, pl.
se aflA pld ure.
California, Mtun (tira), in plasa
Ialomita-Balta, com. FrAtilesti,
jud. Ialomita, situat pe mosia
statultff GhizdAresti.
Calinova,punct trigonometric de
observatie, de rangul al 3-lea, in
jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teri-
toriul comuneT rurale Cara-Or-
man, pe malul drept al bratu-
luT Sf. Gheorghe, in partea ves-
ticA a plAsef i cea de S. a co-
muneT. Are o inAltime de 6.7 m.,
dominind asupra bratuld Sf.
Gheorghe, precumasupra dra-
mului comunal Mahmudia-Sf.
Gheorghe (Cadirlez).
Calistra, îrî, in judetul Tul-
cea, plasa MAcin, pe teritoriul
comunelor rurale Greci i Tur-
coaia. IsT ja naptere din poalele
nordice ale dealuluT Daiaman-
Bair ; se indreaptl maT india
spre N.-V., ptintre dealurile Al-
malla, Secarul, Coslugul i Pia-
tra-MarieT, la dreapta, dea- i stiva, caracudl i albisoarA, ce
lurile Megina, Piatra-AscutitA
Piatra-RiioasA, la stinga. PoartA,
pAnA ese afarl din pldurile cu
carT sunt acoperite aceste dea-
lurT, numele de Lunca-Plopilor,
iar de aci ?molo numele de A-
pa-Calistrier. Ceva mal spre V.
de satul Greci, se indreapta spre
S676 Ilat el lb, leo ii, 1..cgrap1e 10. II.
153
S.-V., taie soseaua judeteanA
MAcin-Ostrovul-Babadag, pe la
poalele movileT Piatra-RiioasA
si se varsA, dupl un curs de
vre-o 8 kil., in balta Iglita.
BrAzdeazA partea centralA a pIA-
sel, cea sudicA a com. Greci si
cea nordia a comunel Tur-
coaia. Ca afluentr primeste pe
dreapta vAile: Crucelari, Dicto-
vul, Rahova i Greci, aceasta
cea mal insemnatl. Pe clima se
aflA 4 morT.
MunteluT,
jud. BacAti.
Canta, mic cdt., in jud. R.-SArat,
plaiul Rimnicul, comuna Dumi-
tresti. Este o parte a cAtunuluT
de resedintl, Dumitresti-d.-s.
Calita, deal, in jud. R.-Sgrat., pl.
MargInea-d.-s., com. Lacul-luT-
Baban. Se desface din dealul
Costandoiul; se intinde printre
rtul Rimna I afluentele sAti
Calita, brAzdind partea de V.
a com. E acoperit cu pAsuni.
Calita, piria, in jud. R.-SArat, pl.
MArginea-d.-s., com. Lacul - lui-
Baban, izvoreste din dealul Cos-
tandoiul, curge de-alungul luT,
udd partea de S. a com. si se
vars1 in riul Rimna, pe dreapta
luT, lingl clt. Gura-CaliteT, care
a luat numele sal
Calitä (Lacul-dupi-), /ac,in jud.
R.-SArat, pl. Marginea-d.-s., com.
Lacul-luT-Baban, cdt. Calita, ase-
zat pe dealul Calita, produce
se consumd de locuitorT.
CaliteI (Gura-), sat, in jud. R.-
Sara% plasa Marginea-d.-s., cAt.
com. Lacul-luT-Baban, asezat in
partea de E. a com pe riul
Rimna, la gura pirlului Calita, la
5240 m. spre E. de atunul de
www.dacoromanica.ro
CALOENEASCA
resedintd, Costandoiul. Are o
intindere cam de 52 hect.; o
populatie de 149 familiT, Cu 523
locuitorT. Contribuabili sunt 149.
Stiti carte 23 persoane. Are o
bisericA, deservitA de i preot
si I cintAret.
Calitei (Valea-), vale, in com.
VrAnesti, pl. Podgoria, judetul
Muscel.
Calmu§ul, picior de munte pl.
MunteluT, jud. BacAti.
Calrnu§uluI (PIrlul-), ftîth, in
jud. BacAti ; se varsä in piriul
Doftana.
Calna, fost sat, in com. Ciumu-
lesti, jud. Suceava. Pe la 1850,
Calna, Costesti i Beresti, toate
inteun hotar, la tinutul Suce-
ve!, mosie cu pArtT i r5.zAseascl,
In care mosie ad parte si d-lor
comisul Costache Ganea, fratii
Mortunesti, d-luT Costache
lescu, iconomul Iftimie Statnati
altiT. Pe ling5. mosiile Unir-
zani, Ciumulesti i altele, l'Ara
sat.» (cBucium. Rom.», An. II).
Calna, ieser, in suprafatl de 20
prájinT, jud. Suceava.
Calna,pirliay, in com. Ciumulesti,
jud. Suceava. Izvoreste din sa-
tul CAmirzani, formeazA un mic
iaz si se vars5. in Somuzul-BleT
(1800 m.).
Caine! (Lunca-), luna, in com-
Ciumulesti, jud. Suceava, de o
micA intindere.
CalnovAtul, insuM, cea maT mare
ce formeazA Durarea in jud.
Romanati. Se afld in dreptul
com. Izlazul, in fata satelor Mdcri-
sani i Semovitul din Bulgaria.
Caloeneasca, peIdure, pe mosia
20
 CALOFIREM 154
arteanca, din comqna Beceni, coperit in 1869, urmele uner ce-
jud. Buzda. Are 18 hect. atT inconjuratá de pdmint ars.
Lungimea eT era de 40 m.
Calofire§ti, sat, pl. Jiul.-d.-mj., ldrgimea el de 6o m.
com. Lipovul, jud. Dolj, cu 642
suflete, 312 bárbati si 330 femeI. Calopärul, com. rur., jud. Dolj, pl.
Locuesc In 45 case si 82 bordee. Jiul-de-mijloc, la 20 kil. de Cra-
CopiiT din sat urmeazà la scoala iova si la i i kil. de resedinta
mixtd din satul Lipovul, ce este pldseT, comuna Seggscea.
la 200 m. depgstare. In anul E situatg. aproape de malul
scolar 1892-93 aú frecuentat drept al riuluT Jiul, pe valea
scoala 27 copiT, 19 bdetT si 8 Dilga si pe rnarginea pddureT
fete. Cu virsta de scoald sunt Panaghia.
76 copiT, 39 bdetT si 37 fete. Se invecineste la E. cu com.
Stia carte 38 loc. CirciumT sunt Secuiul, de care se desparte prin
2; meseriasT 2: I cizmar i I riul Pul, la V. cu com. Rado-
fi erar. vanul, la N. Cu com. Glodul
la S. cu com. Segdrcea.
Calofire§ti, mofie particulard, pl. Limita Enid de N. incepe de
Jiul-d.-mj., comuna Lipovul, jud. lingd Pul, de la Poiana-luT-Braiu,
Dolj. Apartine sgtenilor. merge spre Vest, pe la punctele
Fintina - TiganuluT i la-Sasul,
Calomfire§ti, cdtun, in jud. Te- lingg. soseaua Craiova-Bistretul,
leorman, pl. Marginea, comuna pe lingd mosia statuluT Secuiul,
Tigdneti. Este situat pe Va- spre V. la punctul numit La-
lea-NanovuluT si e udat de Pi- cul-ViteluluT, lingd soseaua Cra-
rliasul-DoamneT, care se scurge iova-Calafat.
In Vedea. Are o populatiune Limita linieT de V. incepe de
de 850 suflete, din carT 165 la Lacul-ViteluluT, merge spre
contribuabill. LocuitoriT sunt in S. pdnd. la Movila-Murddroaia.
cea maT mare parte BulgarT de Limita linieT de S. incepe de
origina si pdstreazd inca limba, la aceastd movild, merge spre
portul si obiceiurile lor. E. trecind prin movilele La-Vie-
In aceastd comund s'ai1 gd- zurul, unde Incepe hotarul Do-
sit ruine, in cae locuitoriT cred meniuluT CoroaneT, SegIrcea, cu
cd se gdsesc comorT, lAsate maT mosia Prejbeanul, la Lacul-Sti-
ales de familia Buzestilor, ale cleT, unde se numesc mosiile
cdror mosiT se intindeau prin DomeniuluT CoroaneT: Segdrcea,
prejur. Prejbeanul i Calopdrul, apona
In privinta antichiatilor gd- Lacul-luT-Gorjan, pe lingd par-
site la Calomfiresti, d. Tocilescu chet, pdnd la movila Trer-Gor-
In scrierea «Dada inainte de nite.
RomanT», spune cd ata oldria Limita liniel de E. incepe de
cit si uneltele de piatrd desco- la aceastd movild, merge spre
perite, nu pot fi atribuite de N. pe malul drept al PuluI pAnd
cit numaT epoca de piatrd. In la Poi ana-luT-Braiu.
excursiunile arheologice ale luT Terenul comuna este aproape
C. Boliac, s'au ggsit aci, in a- ves; nu se gdsesc de cit cite-va
nul 1872 si mal inainte, cutite, micr delulete, acoperite in mare
rdzatorT, sdgetT negre, risnite parte cu pg.durT.
de moard si bulgdrI de cremene Comuna este udatä de un mic
pentru prdstiT. Tot aci s'ají des- numit Dilga, care izvo-
www.dacoromanica.ro
CALOPÁRUL
reste In dreptul conaculuT mo.
siel Calopdrul, merge de la V.
spre E., prin cdtunul Miga, tac
calea vecinald ce duce la com.
Foisorul i apor se vara. In riul
Jiul, pe dreapta. Valea pe care
curge pirlul se numeste tot Dilga.
In dreptul cdeT vecinale Foiso.
rul se afld pe Dilga un podes
de lemn.
Lingd cdtunul Panaghia se
aflg. Lacul-ViteluluT. Po l'ingd
cdtunul SAlcuta trece apa Va-
barana, ce se pierde pe teritoriul
acester comune. In cdtunul Ca-
loparul curge Valea-SasuluT.
Legenda spune cd comuna
Calopárul a fost infiintatd de
un grec, Sariene.
Comuna se compune din 5
cdtune si anume : Blzdina, Ca-
lopdrul, care este cdtunul de re-
sedintd, Daga, Panaghia si SA1-
cuta.
In comund sunt doug. bise-
riel: una in cdtunul Panaghia,
cutd de un cdlugdr din schitul
comuneT SegArcea. Cea-l'altd se
afld in cdtunul Calopdrul fon-
datd de numitul Sariene, acum
vr'o 150 anT. Fie-care bisericA
e deservia de cite un preot
un cintdret ; fie-care are cite o
proprietate de 17 pogoane ara-
bile, date in urma legei rurale
din 1864.
In comund, si anume in el-
tunul Calopdrul, se afld o scoall
mixtd, ce functioneazá de la a-
nul 1882, Decembrie 1. Este in-
tretinutd de stat.
Cuprinde o singurd clasd. A-
ceastd scoald are o proprietate
de 8500 hectare, date dupd le-
gea rurald din 1864. La aceastA
scoald urmeazd copiiT din cl-
tunde: Dilga, Salcuta si Btz-
dina. In anul 1893 s'a infiintat
o scoald in cdtunul Panaghia; are
un invdtdtor ; este intretinutg
de stat si de comund. Are o
proprietate de 8,50o hect ara.
CALOP 'AltUL
bile. In anul t 892-93, scoala din
Caloparul a fost frecuentan. de
15 copiT din Caloparul, 8 din
Dilga, 6 din Bizdina, 7 din
Salcuta, 7 din Panaghia. In virstA
de scoala sunt 40 baetI $i 9
fete din Caloparul, 21 din Dita,
19 din Bizdina, 49 din Pana-
ghia si 49 din Salcuta.
Populatia comuneT este de
1992 suflete. Media mortilor este
de 44, a na$terilor de 58.
Dupa legea rurala din .1864
sunt 129 locutor! impaminte-
nit1 ; lar dupa cea din 1879
sunt 16 insurateT.
Case sunt in numar de 228,
iar bordee
Suprafata intreguluT teritoriti
comunal este de 8269 pogoane,
din care 6869 pog. pamint a-
rabil, 100 pog. finete, zoo pog.
izlaz si 4100 padure.
Mosiile de pe teritoriul comu-
nal sunt: Dilga, de 1300 pog.;
Bizdina i Panaghia, Cu 1200
pog. ; aceste treT mosil aparti-
neati d-ner Maria Romanescu ;
azi, sub numele de Salcuta, a-
partine d-lor Stefan Prejbeanu
si C. Marinovici. Mosia Calo-
parul are o suprafata de no°
pog. arabile i apartine biseri-
ceT Sf. Treime din Craiova ;
apartinea alta-data luf Alecu Dil-
geanu. Pe pamintul arabil se
sean-lana griu, porumb, orz, 0-
yaz si secará; putin in si prea
putind rapita.
Paduri sunt: Panaghia, cu o su-
prafan de 1253 hect. ; apartine
DomeniuluT Coroaner Segarcea ;
inainte apartinea statuluT. Calo-
p5rul, lunga de 200 hect. 40 m.,
pe mosia si in catunul Calopl-
rul, apartine bisericeT Sf. Trei-
me din Craiova ; apartinea luT
Dilgeanu. Dilga, cu o suprafata
de 551,32 hect., apartine Do-
meniuluT CoroaneT ; apartinea sta-
tului.
Sunt compuse din cer,
155
nita, carpen, ulm, plop, salde,
stejar i artar. Predomina gir-
nita, carpenul, stejarul i cerul.
Viile, in intindere de 136 hec-
tare, se gasesc pe Domeniul
Coroaner Segarcea i apartin
lo cui torilor.
In catunul Caloparul sunt 3
ctrciumr, 3 in Salcuta si una in
Panaghia. Comercianti sunt II.
Productele se des fac la Crai ova si
la Bistretul, unde loc. se duc cu
carele, pe calea Craiova-Bistre-
tul. Catea ferata in constructie
trece prin catunele Panaghia
Dilga. MaT trec prin comuna :
Soseaua judeteana Craiova-Bis-
tretul, pe o lungime de 4 kil.;
soseaua comunala Calopärul -
Dilga, lungl in comuna de 8
kilometri.
Contribuabili sunt 321.
Budgetul comuneT pe exerci-
tiul 1893 94 a fost la veniturT
de Id 358822, la cheltuelf de le!
274154.
Vite Cornute sunt 240; or,
300; cal', 37.
Calopärul, sat, pl. Jiul-de-Mij-
loc, com.ina Caloparul, judetul
Dolj, cu resedinta primaria. Are
457 suflete : 246 barbatT
211 femeT. Locuesc in 58 case
construite din paiante, de zid,
$i 49 bordee sapate in pamint.
In sat este o $coalä mixta, ce
functioneaza din anul 1882. Este
intretinuta de stat si de com.
Are 17 pog. proprietate; are un
invatator. Se afla o biserica,
fondata de un Grec, Sariene.
Are 17 pog. arabile proprie-
tate.
In anul scolar 1892-93, scoala
a fost frecuentan de 43 bletT.
Cu virsta de scoala sunt 40
baetT i 40 fete. StiO carte 14
locuitorT.
Calopärul, mofie, pl. Jiul-de-Mij-
loe, com. Caloparul, jud. Dolj,
www.dacoromanica.ro
CALL'L
satul Caloparul ; apartine Epi-
tropieT bisericeT SfinteT-TreimT,
din Craiova.
Caloparul, paVure, pl. Jiul-de-
Mijloc, com. Caloparul, jud. Dolj,
satul Caloparul, de 400 pog.
Apartine epitropieI bisericerSf.-
TreimT din Craiova i inainte
apartinea d-ner Maria Roma-
nescu.
Este amenajata. Felul arbo-
rilor ce compun padurea sunt:
emita, cer i stejar, acest fel
din urma predominind.
Calotfi (Putul-luI-), in comuna
Gárdesti, in hotar cu mosia Bel-
ciugul, jud. Teleorman. E punct
important de hotar intre aceste
Caloteqti, sat, jud. Arge$, plasa
Pitesti, pendinte de com. rur.
Valea-Marulur. Are 34 farn., cu
209 suflete.
Are o scoala primara rurala.
Calpagiul, deal, pe teritoriul sa-
tuluT One$ti, com. Sipotele, pl.
jud. Iasi. La poalele
luT se allá iazul cu asemenea
numire.
Calpagiul, jud. Ia$i, pl. Bah-
luiul, com. Sipotele.
Caluda, ostrov, pl. Cimpul, com.
Desa, jud. Dolj, cu padure de
tufanT, sala; plopT $i salcimT,
ace$tia predominind. Apartine
statuluT.
Calul, sat, in com. Calul-lapa, pl.
Piatra-Muntele, judetul Neamtu,
situat intre dealurile Cu a sa nu-
mire si Dealurile-EpeT, linga pi-
riul Calul.
Tereriurile sale, in partea des-
pre V., N. si S., sunt acciden-
tate, iar in partea despre E. se
confunda cu Valea BistsiteT.
 CALUI,
Populatiunea sa este de 1270
suflete, dintre carl 625
645 femeT. barbai
In acest sat se afla : resedinta
comunel ; o biserica, deservita de
I preot i 2 elesiarhi; o scoald,
cu o populatiune de 58 elevi;
4 herastraie, cu 6o de lucratorT.
Locuitorif se indeletnicesc cu:
agricultura, exploatarea paduri-
lor, industria primitiva i exp loa-
tarea pdminturilor.
Comunicatiunea cu satele ve-
cine se face: prin un drum, care
strabate rtul Bistrita, criad la sa-
tul Savinesti ; prin o osea care
trece de sub Capul-Dealulur, u-
nindu-se cu soseaua ce duce
de la Roznov la satul lapa;
prin alte drumurr naturale
potecT, prin care comunica. cu
diferite localitatI limitrofe.
Calul, cdtun, in pl. Ialomita-Balta,
com. Ciulnita, jud. Ialomita, si-
tuat pe cimpul Baraganul.
Calul, canal, jud. Braila, situat
In stinga Filipoiului ; da in Jap-
sele-Patiului.
Calul, deal, pl. Amaradia, com.
Slavuta, jud. Dolj, inalt de a-
proape 200 m., acoperit cu vil
livezi de pruni.
Calul, deal, numit i Dealul - Ca-
luluI, in com. rur. Closani, pla-
iul Closani, jud. Mehedinti.
Calul, dealurr muntoase, in pre-
lungirea catre S. a ramure Cer-
negura, pe teritoriul com. Calul-
lapa, plasa Piatra-Muntele, jud.
Neamtu.
Calul, mofie, pe coprinsul comu-
neT Calul-lapa, pl. Piatra- Mun-
tele, jud. Neamtu, asezata
mosiile Savinesti, Roznovul
Tarcaul.
Inainte de secularizarea ave-
www.dacoromanica.ro
156
rilor mandstirestr a apartinut
manastireT Bistrita, inchinata. sf.
Mormint. Are sat.
Calul, munte, in com. Malini, ju-
detul Suceava.
Calul, pitclure, numita i Piriul-Ca-
situata pe cuprinsul com.
Calul-lapa, jud. Neamtu. Este
proprietatea statulul, care o a-
rendeaza cu 2100 leT anual.
Calul,firta, in com. rur. Closani,
plaiul Closani, j id. Mehedinti.
Calul, pirtg,jud. Neamtu, izvo-
reste dintre munir Vitioana
Mare si Murgociul, adica din
nodul ce-1 formeaza ramurile
Tarcdul, Harmanul i Mdlaestea-
Murgociul. Curge paralel cu ra-
mura Doselul si ultimele rami-
ficatiuni ale Cernegurei, trecind
pe la satul Calul , in dreptul
caruia strabate Valea -Bistritei,
varsindu-se pe partea dreapta
a acestur ria, in lata satultn
vinesti, ducind cu sine si urma-
toarele micr piriiase ce primeste
din stinga : Piriul-Falcaul, Piriul-
Istratenilor, Stamboiul , Piriul-
Draculd, Ciurca,
lor, Dunarea, Bogoslovul si Pa-
lele, iar din dreapta : Stahia si
Carpinisul.
Cursul ski e de vre-o lo ki-
lometri.
Calul, vdlcea, ucla partea de E. a
com. Barcanesti, plasa Siul-d.-s.,
jud. Olt, apoi da in Orla Imi-
nogul.
Calul-Alb, vale, in satul Oneaga,
com. Slobozia-Secatura, pl. Co-
sula, jud. Botosani.
Calul-lapa, com. rur.,jud. Neam-
tu, asezatä parte pe dreapta ri-
ulur Bistrita, parte pe partea
stinga a acelui ria, in plasa Pia- t
.CALLIL-1APA
tra-Muntele, la 32 kil. de Pin-
garati, resedinta plaseT si la 19
kil. de Piatra, capitala judetului.
Terenurile sale accidentate,
sunt traversate de-a lungul, in
directiune V.-E., de doul val
mari formate de piriul Calul
Piriul-Ieper, mil se halad pa-
ralel unul de altul, fiind des-
partite in toata prelungirea Ion
de ramurile muntilor Doselul
Iepei ; este strabatuta catre E.
comuna de Valea-BistriteT.
In privirea geologica obser-
vara, ca de si aceste terenurl
fac parte din scoborisurile Cer-
negurei, irisa chiar la o mica
departare spre S. de satul VA-
leni (com. Vinatori Dumbrava-
Rosie), toate depozitele casi* vin
despre Piatra, dispar sub altele
mal noul. Ast-fel, cam la o tre-
ime din calea ce desparte Va-
leni de Gura-Calului, ¡es la iveall
marnele salifere superioare, cati
sunt caracteristice inteaceasta
parte. Formatiunea cu sare con-
tinua a forma sirul de muntl din
dreapta riuluT Bistrita pana la
Gura-Calului ; reapare in dreapta
Calulur, in culmile Doselultd, in-
trerupte din nou de Valea-Ieper ;
se observa iardsi in muntil din
dreapta ei (ramura Negulestilor).
In susul piriialor (Fundul-Iepel),
se intinde saliferul pana la ju-
matate cale de la gura piriului
lapa si Varnita (locul unde se
face var). De acolo vin depo-
zite mal vechi (eocenice), gre-
siurile, zise de Sztrolka, de asu-
pra canora zac nemijlocit pa-
turi calcare, din care se extrage
varul, care in priVinta calitatei
difera : daca se scoate din to-
rovanii de calcar compact, ce-
nuOu i destul de curat, ce vin
in partea superioara a patureT,
atuncl ese un var graS si bun,
iar daca se scoate din bancu-
rile de calcar mal argilos, ce
vin sub cele precedente, atuncz
CALULUI (OURMXTURA-)
se face un var slab, prost, poate
chiar hidraulic.
Comuna Calul-lapa se margi-
neste la N. cu com. Vinatori-
Dumbrava-Rosie si com. Doam-
na, de carT In parte se desparte
prin ramurile munteluT Cer-Ne-
gura; la Vest cu mosia Tarcaul
(com. Pingarati), de care se des-
parte prin culmea MurgociuluT,
Bitca-Cailor ; la S. cu com. Mas-
tacaul, de care se desparte prin
ramurile Tarclul, Porfirul, Alu-
nisul i Negulesti ; la E. cu co-
muna Roznovul.
Este formatä din satele : Ca-
lul, Dumbrava-Rosie-d.-j., lapa
Savinesti, cu o populatiune
de 2955 suflete, sau 615 capT
de familie insuratT, 15 neinsu-
ras!, 41 vacluvr , 94 vaduve ;
1456 barbat, 1499 femeT ; dupa
virsta : 714 coph de sex barba-
tesc, 676 copiT de sex femeesc ;
dupa nationalitatT : 27 strainT,
in cea maT mare parte UngurT.
DiAtre locuitorii improprieta-
ritT in 1864, sunt astazT 162 car,
poseda îni1 locurile lor, 234
ca urmasT, 2 10Curr ocupate de
altif. Dintre locuitorii improprie-
taritT In ¡878 sunt astazt: 98
can ocupa eT insisT locurile lor,
31 ca urmasT si 73 can n'au
fost inca improprietdritT.
Locuitorli se ocupa cu agri-
cultura si cu plutaria.
Cultura pamintuluT se face pe
o intindere de 1919 hect. 50
ariT i anume: 124 hect. 011,
215 hect. hrisca, 133 hect, se-
cara, 583 hect. porumb, 32 hect.
orz, 433 hect. ovdz, 2 hect. meiu
(malaiu tataresc), 17 hect. ra-
pita, 5 hect. einepd, i hect. in,
2 hect. cartoafe, 13 hect. fa-
sole, 31 hect. mazare, 50 ariT
livezi artificiale si 328 hect, li-
vezT naturale (finge).
Imasul are o intindere de
400 hect. si nutreste un numar
de 5186 capete de .vite.
157
In aceasta comuna se allá: 3
biserici, cu cite un preot i 2
eclesiarhT; o scoala., cu un inva-
tator ; o fabrica (cu aburl) de che-
restea, cu 4 ferastrae sistema-
tice, la carr servesc 6o lucra.-
torT ; 23 pive pentru facutul
sucmanilor stofelor; 12 morT de
apa; 3 cariere de piatra; 3 va-
rariT; un cazan pentru fabricat
rachiti de drojdie. Sunt 5 fierarT,
5 dogarT, si 12 stolerI.
Budgetul comuneT e de 8560
le! si 6o banT la veniturT si de
7943 ler la chdtuelT.
Comunicatia cu satele vecine
se face: prin un drum, ce da din
satul Calul prin satul Savinesti
in soseaua mixta Piatra-Bacau;
prin un drum, ce da din satul
Calul, în drurnul ce duce de la
satul lapa la Roznovul (punind in
legatura satele Roznovul, Tapa si
Negulesti); prin alte drumurT na-
turale, ce pun in legatura satul
lapa cu satul Mastacaul-Negu-
Test', din comuna Mastacaul.
CaluIuI (Currnatura-), munte,
in jud. Buzdu, com. Minzalesti,
cat. Bustea; face hotar despre
corn. Lopatari.
Calului (Dealul-), deal, plasa
D u mbrava-d.-s., com. Cernatesti,
jud. Dolj, pe costisea caruia este
situata, o parte din comuna.. Este
situat in partea de N. a comu-
neT, avind directiunea de la V.
spre E. Inaltimea luT este apro-
ximativ de 45 m. Este aco-
perit parte cu cereale si parte
cu tu fári su rr.
Calulul (DealulA a'eal, o pre-
lungire a dealuluT Bordea, din
com. Mogosesti, plasa Stavnicul,
jud. Iasi.
Calulul (Dealul-), vive de a'eal,
com. Valea-Lunga, pl. Prahova,
jud. Prahova, numit ast-fel, se
www.dacoromanica.ro
CALULUI (MOVILA-)
zice, de la un cal ce s'ar fi ga.-
sit legat aci de hotT.
Calului (GIrlita-), pîrîi2, izvo-
reste din raionul com. Star-
Chiojdul, plasa Teleajenul, jud.
Prahova, si se varsa in gira
Bradetul, tot In raionul com.
Star-Chiojdul. Curge de la N.-
E. spre S.-V.
CaluluI (Izvorul-), izvor, jude-
tul Buzau ; iese din muntele Po-
dul-CaluluT i da. In Bisca-Mare.
Calulul (In-Muchia-), colina, a-
coperitä de izlaz, In com. Lo-
patari, jud. Buzad.
Calului (Malul-), colind, in com.
Vintila -Vodä, in apropiere de
izvorul Foltea, jud. Buzad.
CaluluI (Malul-), deal, in jud.
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com.
Chiojdeni. Se desface din dea-
lul Mágura ; brazdeaza, partea
de V. a comuner; se sfirseste in
riul Motnaul. Este acoperit cu
pasunr i paduri. Vara sunt aci
sane de oT.
Calului (Malul-), vtunte, in jud.
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com.
Bisoca. Se desface din muntele
Ulmusorul ; se intinde spre E.,
printre riul Rimnicul-Sarat si a-
fluentul sati, Pirial-SariT. Este a-
coperit cu Intinse padurr i pa-
sunT.Vara sunt pe el stine de oT.
Cal uluI (Movila-), movild, jud.
Braila, situata la E. de com.
Ciacarul, pl. Balta, si la o de-
partare de 2 kil. de d'irisa.
Ad, se zice, ca a pIesnit ca-
lul TurculuT insarcinat cu hotar-
nicia raieler Braila. Plesnind ca-
lul, Turcul si-a luat seaua In spi-
nare 5i s'a dus pana la japsa
CenusaruluT iapoT de aci cu
luntrea pana la Dunare.
 CALULUI (MOVILA-)
Calului (Movila- ), moya/1, pe
coasta de S.-E. a munteld Is-
trita ; face hotar 'filtre mosia sta-
tuluI, Sf. Gheorghe i proprietatea
mosnenilor din com. Breaza, ju-
detul Buzdti.
Calului (Padurea-). (Vezi Valea-
Marculd, pa'clure, jud. Vilcea).
Calului (Piscul-), colina', in jud.
BuzAti, com. Piclele, cat. Berca,
In marginea padurd statuluT,
Sforile-Banuld.
Calului (Piscul-), pisc, pl. Ama-
radia, com. Valea - Bould, jud.
Dolj.
Caluluf (Piscul-), pisc, comuna
Madulari, pl. Cerna, jud. Vilcea.
Calului mic afluent, al
ptriulul Suha-MicA, in com. MA-
lini, jud. Suceava.
Calului (Podul-), magurd mare,
avind inältimea de 1425 metri,
parte tiind de mosia Penteleul,
parte de mosia Tega si parte
al mosnenilor din Nehoiasul,
jud. BuzAti. Virful sAu e aco-
perit de o intinsa i excelentä
pAsune, lar poalele de pAduri
de brad si de molift. Este a-
vut in afene. Vara se aduc aci
de la 5000-8000 oT, cdrora le
procura iarbA in abundentA. Are
o ca.sdrie, al cAreI produs se
vinde in comercifi tot sub numele
de brind. de Penteleu. Pri-
velistea ce se desfasoarA o-
chilor dupd virful sAti, e din cele
maT frumoase. Multl suferinzT
de piept adApostitT la stinele
de aci i umbritT de secularele
pAdurI de brazI, îT gAsesc a-
desea usurarea. E punct trigo-
nometric de observatie.
Calului (Podul-), fost pichet mi-
litar de iarnA, jud. Buzar), situat
www.dacoromanica.ro
158
intre asoca-Mare i Izvorul-Ca-
luluI, in partea de V. a poale-
lor mAguriT
Calului (Podul-), intins plata,
intre comunele Lopátari si M'in-
zalesti, jud. Buzati, acoperit cu
pAdurT.
Calului (Privalul-), braf, in pl.
Ialomita-Balta, insula Balta, te-
ritoriul com. Gaita, jud. falo-
mita.
Calului (Valea-), (Cacfi-lapa),
isvor, 'filtre comunele CernAtesti
MArAcineni, jud. BuzAti ; se
scurge In riul BuzAO.
Calulul (Valea-), vale, pl. Ama-
radia, comuna Valea-Boulur, ju-
detul Dolj.
Calulul (Valea-), vale, com. Bu-
covul, plasa Cricovul, judetul
Prahova.
Calvini, com. rur., In pl. Buzau,
jud. BuzAO, situata pe ambele
malurl ale riuluT Bisca-Chiojdu-
la, la o distanta de Buzaa de
51 kilometri. Limitele sale sunt:
la N., incepe din muntele Ce-
tAtuia, care o desparte de com.
atina si merge spre Virful-Cor
netuld, de unde se lasA spre
N.-E., pi-in muntii Teisul si Poe
nari, pAnd la culmea BrAdetului ;
de aci urmeazaapaBisca-Chiojdu-
luI, pinA lingA cAtunasul Toca,
com. MAruntisul. La S., trece Bis
ca i tira. pe colinele din pAdurea
CislAul pana in muntele Salcia,
care face hotar futre cAtunele
CislAul, Calvini si jud. Prahova.
La V., Incepind din muntele
Salda, o ja pe slemnea munteluT
Fatulesti, ajunge in virful mun-
teld Trenul si de aci in virful
munteluT eaua-DraculuT, de un-
de se lasA pe slemnea dealului
arbunesti, urcA in Virful Zbo-
CALVINI
iuluT, apoi coboarA in Valea-Ze-
letinulu I, pe care, urmindu-I putin
albia, Il trece; urca apoT mun-
tele Cacaleti, se lasA in jos in
dreptul cAt. Slobozia, trece Birs-
ca, pe la malul Pieu i urcl in
muntele CetAtuia. Suprafata so
este de 4240 hect., din care
280 arabile, 1890 pAdure, 315
finete, 580 izlaze, 7 vil, 193 11.
vezi si 968 sterp. Proprietatile
mal insemnate, coprinse pe te-
ritoriul acestd comune, sunt
Marcociul, CetAtuia, Silistea, Ve-
resul, Bisceni-d.-j., Bisceni-d.-s.,
Fdtuleasca, Cerbul, Turburea,
Huma i BrAduletul, mar toate
ale mosnenilor d'avAlmasr, din
carT Homoriceanul, SAseni
CArbunesti cu pArt1 mar marl,
apoT vin mosnenii: Calvini, FA-
tulesti, Popesti, Bociocesti
Bisceni. Terenul este acciden-
tat, fiind format mar mult din
coline pietroase. Malul sting al
BisceT, in urma Mere' pAdu-
rilor, a devenit un vast.prund.
E avutA in substante minerale,
maT cu seamA in fier i piatrA
de var, din care cea dupl Va-
lea SeacA este renumita. Produc-
tiunile principale sunt lemnele
de constructiunT i uica. Agri-
cultura e mArginita numar la
cultura porumbuluT, care nu
poate indestula localitatea. Ca
industrie proprie are °lada, dar
tila primitiva. Sunt io morT si
o pivA. Comertul consta mal
mult in transporturr. Are 5 &-
pul: la 7 Ianuarie, 25 Martie, Mo.
sil, 27 Iulie i 30 Noembrie. Cale
de comunicatie are valea riuluT
Bisca, care pe alocurea e sose-
luitA, dar care se intrerupe ori
de cite orT apa vine mare.
Vite are : 527 boT, 284 yac!,
153 viteT, 3 bivolf, 30 Car, 15
epe, 9 minji, 68o oT, 354 ca-
pre, 5 asinT si 269 porcI. Stupi
sunt 40.
Comuna e formatA din catu-
CALVINI
nele Risce ni - d. - j., Bisceni - d.-s.,
Calvini, Frasinetul, Iorgulesti,
Olari, Slobozia, Valea-SeacA
Zeletinul. Populatia sa este de
2370 loc., din carl barbatT in-
suratI 468, netnsurati 95, va-
duvI 66, bAeti 634, femei ma-
ritate 468, vaduve 84, fete 555,
care traesc in 569 case. Strainr
sunt 2 GrecT si I Bulgar. Mes-
tesugarT su n t : 491emnarT, 3 tim-
piad, 2 cojocarr, io rotar, 2
fierarT, I brutar, 18 varad g 3
olarT. Media nasterilor e de 57,
a deceselor de 40 g a casato-
riilor de 14. Populatia creste cu
o medie anual. de 17 suflete.
Comuna are : 457 contrib.,
din care 105 comerciantT Ro-
m'id si un strain.
Budgetul e de 3995 leT.
Comuna are o scoall in cat.
Calvini, cu o populatie scolard
de 31 elevT si 6 eleve. Carte
still 96 loc. Are 3 bisericT in
catunele Bisceni-d.-s., Calvini si
Bisceni-d.-j., deservite de 2 preotT
g 3 cintarett. Catedrala e cea
cu hramul SE VoevozT, din co-
muna BIsceni-d.-j. (V. Bisceni-Sa-
senT, biserica), importanta prin
arhitectura eT. CirciumT are 12.
Casele locuitorilor sunt In ge-
nere bune ; sunt de observat
mar ca seaml ale proprietarilor
g mosnenilor fruntasT, mal ca
seama ale Sasenilor, care de g
acurn mal mult in ruine, amin-
tesc inca de bogatia, pe care a-
ceasta ceata o avea in secolul
trecut.
Inceputul acesteT comune da-
teazá cam din jumatatea seco-
luid al XVII-lea. Cind mar multT
Sag, devenitt CalvinT i perse-
cutatI in Ungaria, fura primitT
aci ca colonr, ramasT izolatI,
trecura la ortodoxizm. Parte din
eT stiura sa se ridice peste ni-
velul celor-l-altI si, in curind, apar
In. acte cu niimele de boeriT
seni, deosebindu-se prin faptele
1E9
lor laudabile. AzT sunt contopitT
in masa poporul.d.
Calvini, cdtun, al com. Calvini,
judetul Buzäü, situat pe malul
sting al riuluT Bisca-ChiojduluT
si udat prin mijloc de Valea-Hu-
mer. Are 560 loc. g 141 case.
De dinsul sunt alipite catuna-
sele Olari i Frdsinetul.
Calvini, minare, ce se da mo-
siilor Silistea si Veresul, ale mos-
nenilor Fatulesti, jud. Buzar'.
Cama, girld, ramurA din limare,
ese din acest fluviä din dreptul
satulur Slobozia, judetul Vlasca,
separa. domeniul GiurgiuluT de
proprietatea Paraipani, se varsa
In Dunäre la Zeta g Ostrovul
in dreptul cetatuef SL Gheor-
ghe, dupa ce primeste pe dreapta
Girla-Mare.
Camara, girld, ese din Dunare
da in lacul MaharuluT, In jos
de satul Paraipani, jud. Vlasca.
Camara, mahala, in jud. Mehe-
dinti, pl. ampul ; tine de com.
rur. Pristolul.
Camara, pichet de granita, in
jud. Mehedinti, pl. ampul, pe
teritoriul com. rur. Pristolul, la
marginea DunareT.
Camber, sat, in jud. Tulcea, pl.
Babadag, catunul comunei Ar-
mutlia. Este asezat in partea
nordica a plasel g in cea sud-
estica a comuneT, la 4 kil. spre
S.-E. de resedinta, Arinutlia,
nu departe de malul drept al
piriuluT Taita. Intinderea teri-
toriuluT catunuluT este de 700
hect., din carT 25 hect. ocupate
de vatra satuluT. Populatiunea
este de 60 fam., cu 280 suflete,
BulgarT in maioritate g RominT.
PAnaintul este In parte mlAsti-
www.dacoromanica.ro
CAMENA
nos, in parte bun pentru culti-
varea pamintuluT. Printeinsul
trece drumul comunal Babadag-
Armutlia.
Camber-Tepesi, deal, in jud.
Tulcea, pl. Mäcin, com. Coium-
Pu nar. Este o ramificatiu n e a dea-
lulul Ghiun-Ghiurmes. Are o di-
rectiune generala de la N.-E.
spre S.-V.; brazdeazä partea su-
dicA a plasei si centralA a co-
munei. Pe la poalele sale estice
curge piriul Cana-Misea. Pe mu-
chie merge drumul vecinal Co-
ium-Punar-Aiorman. Este aco-
perit cu padurT putine g Jinete.
Camberul, pcidure, in pl. Ialo-
mita-Balta, insula Balta, com.
Vlädeni, jud.Ialomita. Face par-
te din pädurea Vladeni. Are o su-
prafata. de 200 hect., impreund
ca padurea Sitele. Esente: salcie
g plop.
Camburul, cdtunaf al comuner
Colti, jud. Buzati. Are 6o loc.
si 16 case.
Cameghila, movild, in jud. Do-
rohoiti, pe care unir o numesc
Cham-Moghila, adica Movila-Ha-
nuluT-Tataräsc, lar altiT Camne-
Moghila, nume slavon, care in
romlneste insemneaza Movila-de-
Piatra. Este in padure, spre S.-
V. de satul Zvorastea, com. cu
acelasT nume, pl. Berhometele.
Are aproape 1070 m. periferie
la baza si 220 m. inaltime.
Camen (Mägura-luï-),mdgurd,
jud. Teleorman, la Estul mosiel
Suhaia, pe laturea despartitoare
de mosia Traista.
Camena, sat, in jud. Tulcea, pl.
IstraluT, cat. com. Ciamurli-d.-s.
E situat in partea nordica a
plaseT, i cea nord-vestica. a co-
mune, pe pirlul Camena. Satul
 CA MENA
ocupl. 75 hect. Populatia este
de 65 familit, salí 263 sufiete, in
maioritate BulgarT í cltI-va Ro-
IntnI. PAmintul e bun pentru p5.-
sunat; parte fiind acoperit cu
pádurt Ocupatia locuitorilor e
cresterea vitelor.
Camena, virf de deal, in jud.
Tulcea, pl. Istrulut pe teritoriul
com. rur. Ciamurli-d.-s., cAtunul
Camena. E situat in partea nor-
dicA a plAseT i esticá a comu-
ud. Are i8o m. t'Intime. E punct
trigonometric de observatiune
de rangul al 3-lea. Domina' a-
supra piriuluI Slava-RuseascA si
asupra drumuld comunal Cia-
murli-d.-j., Slava-Ruseasca. Este
de natura' pietroasà, de unde
numele sAu turcesc, ce insem-
neazd stincá.
Camena, in jud. Tulcea,
pl. Istrulut pe teritoriul comu-
nd rur. Ciamurli-d.-s., catunul
Camena. Izvoreste din poalele
orientale ale dealuluI Ciamurli;
se indreaptd spre E., avind o
directiune generala de la V. la
E., udind partea nordicA a pla'sd
si a comund; curge pe la poa-
lele dealuluI Pietrosul, i, dupa
un curs de 5 kil merge de se
varsá in plriul Slava-RuseascA,
pe dreapta, ceva mal sus de
satul Caugagia, dupA ce mal in-
dia trece prin satul Camena.
Camena, munte, in jud. Mehe-
dinti, plaiul Cerna ; tine, in par-
te, de teritoriul plaluluI Closani.
Camena, pîrîü, in jud. Mehe-
dinti, plaiul Closani ; izvoreste
din poalele muntelui Camena,
si se varsá in riul Bahna.
Can:tinca, ceitun, jud. BacAu, pl.
Muntelut com. Brusturoasa ; for-
meazA trup cu satul Brustu-
roasa.
www.dacoromanica.ro
160
Caminca, virf de deal, jud. Ba-
en'', pl. Muntelut com. Brustu-
roasa, lingá satul Brusturoasa.
Caminca, vale, jud. Bacni, pl.
Munteld, com. Brusturoasa ; In-
cepe la poalele munteluI Tar-
cAul si se inclina in directia su-
dicA, unde se confunda cu Va-
lea-Trotusulut
Caminca, piria, jud. BacAu, pl.
Muntelut com. Brusturoasa, pe
teritoriul cat. Brusturoasa ; izvo-
reste din muntele TarcAul, curge
prin valea cu acelasr nume si
se varsA in Trotus, pe stinga, la
satul Caminca, dupA un curs de
6.25 kil.
Camnita, brat al Durare', la pl.
Borcea, insula Balta, jud. Jalo-
mita, curge pe teritoriul comu-
nelor : Tonea, Roseti-Volnasi
Dichiseni.
Camnita i Scurta, päduri, si-
tuate in jud. Brdila, pl. Balta.
Se marginesc la E. cu iezerul
Uhnul si la V. cu iezerul Ma-
res. Suprafata: 7 2 hect. EsentA:
salde.
Camuga, pilla, pl. Muntelut jud.
BacAu. (V. Caminca).
Cana-Mi§ea,firig mic, pl. MAcin,
jud. Tulcea, pe teritoriul com.
cAt. Coium-Punar. Ia nas-
tere din poalele meridionale ale
culmeI de dealurr Ghiun-Ghiur-
mes ; se indreapta spre S. avind
o directiune generall de la N.-
E. spre S.-V.; curge pe la poa-
lele estice ale dealulul Camber-
Tepesi, brAzdind partea sudicA
a pláseT si a comuneI si, dupl
un curs de 4 kil., merge de se
aruncl in pirtul Coium-Punar,
la limita judetulut La inceput
curge prin o padurice, apoI prin
o vale frumoasl, de-alungul el-
CANARA
reja merge drumul comunal Cfr.
jilar-Aigar-Ahmet, din jud. Con-
stanta.
Canagic-Bair, a'eal, in jud. Tul-
cea, pl. Babadag, pe teritoriul
com. rur. Nalbant si al cátunu-
luI Trestenic. Se desface din
dealul Carcaman-Bair ; se intinde
spre E., avind o directiune ge-
neralA de la N.-V.-E., brazdind
partea nordica a plAseI si ves.
ticA a comuna ; se intinde de-a-
lungul malulur drept al vAd
CA.rbunAria (sa0 Izvorul-Taita),
avind la poalele sale estice sa-
tul Trestenic. Are 120 m. tnal-
time. E punct trigonometric de
observatie de rangul al 3-lea.
Natura sa este stincoasa. Pe la
poalele sale vestice, trec dru-
murile comunale ce duc la Nal-
bant, Trestenic, Bas-Chioi, Ali-
Bei-Chiol i Acadin. Din el 31T
ja nastere pirlul Ormangicula.
Se prelungeste cu dealul Ghel-
Tepe. Este acoperit numaT cu
pasunT si finete.
Canapa, baltd, pl. Cimpul, com.
Ciuperceni, jud. Dolj, ce tine de
Balta-Arcerulut Se glseste
pichetul Canapa.
Canapa, ostrov, in DunAre, plasa
ampul, com. Ciuperceni, jud.
Dolj.
Canapa, pichet, pl. Cimpul, com.
Ciuperceni, jud. Dolj.
Canara,sat,:in jud. Constanta, pl.
Constanta, cAt. comund Palazul,
situat In partea centralA a pl. si
cea de N. a com., la 3 kil. spre
N.-V. de cat. de resedintA, Pa-
lazul-Mare, la marginea de V. a
laculuI Siut-Ghiol i in t'ata In-
suleT-hu-Ovidiu, este inchis la
nord de catre niste ridicaturl
stincoase, lar la V. de dealul
Duran-Bair. Acest sat mal
 CANARA
inte era construit mal spre S.;
fiind distrus, a fost construit
din noli de Bulgari mal spre N.
si in golful laculuT Siut-Ghiol.
Suprafata sa este de 3500
hect., dintre care 85 hect. sunt
ocupate numaT de vatra satulut
si de grldinT cu wo case.
Populatiunea sa este de 105
familiT, cu 420 suflete $i se ocu-
pg mal ales cu pesarla. oseaua
nationalg Constanta - Babadag
trece pe la V., iar un drum co-
munal pleacg spre S.-V. la Ho-
roslar. Aci e un oficiti telegra-
fo-postal sucursal.
Canara, vale, in jud. Constanta,
pl. Hirsova, pe teritoriul com.
Topalul, catunul Boazgicul. Se
desface din ramificatiunile de
V. ale dealuluT Erchesc ; se in-
dreaptg spre S.-V. brg2dInd
partea de V. a pl. $i a com.
si partea de N. a at. Boazgi-
cul; se deschide in Duare, la
2 kil, de ruinele Cala-Chioi. Este
rarginitA la N. de valea Cala-
Chioi si la S. de Valea-Zavolu-
lut si este strabgtutg de drumul
Boazgic-Topalul.
Canara-Baba, deal, in judetul
Tulcea, pl. Babadag, pe terito-
riul com. urbane Babadag. Se
desface din dealul Coium-Baba.
Se intinde spre N., tuteo direc-
tiune generan de la S.-V. spre
N.-E., printre piriul Babadag
si Piriul-Nucilor, bazdind par-
tea de E. a pl. si a com. Se
termina la virful Sultan-Tepe, de
6o m., ale arta poale se oglin-
dese in albdstriile ape ale ieze-
ruluI Babadag. Este tgiat de so-
seaua judeteang Babadag-Eni-
sala - Jurilovca. Se prelungeste
spre E. cu dealurile Molfa si
Calabalic-Bair. Este acoperit cu
finete si pgduri.
Canara-Bair, deal, jud. Constan-
a l il O Ir D f o
66 , (ano rollo
161
ta, in pl. Constanta, pe terito-
riul com. rur. Murfatlar. Se des-
face din dealul Mangala-Culac-
Bair ; se indreaptg spre V. cu
o directiune de la S.-E. spre
N.-V., printre valea Mezarlic-
Ceair si dealul Cesme-Culac-
Bair ; brazdeazá partea de V. a
pl. si cea de E. a com., fb.cind
hotar intre com. Murfatlar
Omurcea. Este acoperit cu flnete
si semangturT. Pe la poalele sale
nordice trece calea fieratá Cer-
navoda - Constanta, iar pe la
S. este strábAtut de Valul-luT-
Traian.
Canara-Ceair, deal, in jud. Tul-
cea, pl. Babadag, pe teritoriul
com. rur. Atmagea. Se desface
din dealul Ghiobilche; se intin-
de spre E., avind o directiune
generan de la V. spre E., brgz.
dind partea de V. a pl. si cea
de N. a com. Merge dealungul
vgeT Musafir-Culac. Are o l'al-
time de 273 in. Se prelun-
geste spre rgsgrit in dealu-
rile Iasi-Orman si Eschili-Orman.
Pe la poalele sale sudice trece
drumul comunal Bas-Chioi-At-
magea. Este acoperit cu pgdurT
si putine pg$unT pe la poale.
Canara-Ceair, vale, jud. Con-
stanta. Poartg, pe teritoriul com.
bulggrestI, Cranova, si pe teri-
toriul bulgAresc al com. din Do-
brogea, Para-Chioi, cu alte cu-
vinte de la inceputul sg.ti,
poalele de N. ale dealuluT Uzum-
Bair si pana la hotarul cgtre
Dobrogea, numele de Dermen-
Ceair, de la hotar ja si pe cel
de Satis - Chiol - Ceair. Malurile
sale sunt in general inalte
stincoase. Dealurile printre care
merge sunt: Ciriagi-Iol-Bair la
Vest, Siran - Culac -Bair la E
Printeinsa merge drumul co
munal ce duce de la Cranova
in Bulgaria.
101. II
www.dacoromanica.ro
CANAT-CALFA
Canara-Ceair, vale, in jud. Tul-
cea, pl. Babadag, pe teritoriul
com. Atmagea. Poartg si nu-
mele de Musafir-Culac. Se varsd
in valea Bas.Chioi. Intiiul sgti
nume e Ghiobilche, al 2-lea e
acesta $i al 3-lea Musafir-Culac.
Curge pe la poalele dealulul
Ghiobilche. Face hotar futre
si com. Atmagea (plasa Babadag)
si Orta-Chioi (Tulcea). E tdiatà
de drumul comunal Atmagea-
Cineli. Primeste pe stInga valea
Emir-Asan-Culac.
Canaraua - de - Piatrà, intinsä
cubne de piatra, in partea de
N.-E. a at. Bogdanesti, com.
Gornetul-Cuib, pl. Podgoria, jud.
Prahova, care merge pana in
culmea dealuluT NAstisoaia. In
aceasta culme se ggseste cea
mai bung piatrá de constructle.
Nu s'a pus lilcá in exploatare.
Canat-Calfa, sat, in jud. Tulcea,
pl. Mä.cin, at. com. CoiumPu-
nar, situat in partea rgsgriteang,
la 3 kil. spre E. de resedintg,
pe pirlul cu acelasT nume. Are
o intindere de 68o hect., din
can 15 hect. sunt ocupate de
vatra satulul. Populatia este ro-
mineascg sí compusg din 56 fa-
miliT, Cu 237 suflete. LocuitoriT se
ocupa mal mult cu cresterea
vitelor, acT pgmintul e putin
proprig agriculturel.
in Canat-Calfa, deal, in jud. Tul-
cea, pl. Mdcin, pe teritoriul co-
muneT Coium - Punar, $i pe al
atunulur sgti Canat-Calfa. Este
o ramurg orientalá a dealuluT
Ghiun-Ghiurm es. Se intinde spre
si V., avind o directiune generan.
de la S.-E. spre N.-V. ; brgz-
deazg partea sudia a plIseT si
cea esticä a comunei ; se in-
tinde printre piriul Ai-Orman si
afluentul sgti, valea Cenat-Calfa,
flcind ca malurile lor sg fie In-
21
 CANAT-CALFA
nalte si ripoase. Pe muchea-T
merge hota.rul dintre judetele
Tulcea i Constanta. El este a-
coperit in mare parte cu padurr
intinse i framoase, lar pe poale
cu pasuni bogate. Este intretdiat
de drumurile vecinale Orum-
bei (Constanta), Al-Orman, O-
rumbei-Cirjelari.
Canat-Calfa, pfria, in jud. Tul-
cea, pl. Macin, pe teritoriul co-
muna Coium-Punar si pe acela
al catunulur säú Canat - Calfa.
Isr la nastere din poalele nor-
dice ale sirulur de dealurr Ghiun-
Ghiurmes ; se indreapta spre E.,
avind o directiune generald de la
S. la N.-V. descrie un semi-cerc,
trece prin cat. Canat-Calfa, prin
paduri *si dupd un curs de 3
kil., dupa ce a brazdat partea
sudicä a piase si nordica a co-
muneT, se arunca in piriul AL
Orman, pe stinga, putin mar sus
de satul Ai-Orman. Malurile sale
sunt Inalte i ripoase. Pe valea
lui merg drumurile vecinale Ai-
Orman, Canat-Calfa i Cirjelari-
Canat-Calfa.
Candrea, deal, com. Bivolari, pl.
Turia, jud. Iasi. Este o conti-
nuare a sirulur de dealurr ce
vine din jud. Botosani si care
se prelungeste prin partea de
V. a com. sub numirile: Can-
drea, Ieparia i Tarcea. Se lasa
spre Sud, paralel cu riul Prut,
formind pe de o parte culmea
vaer acestm riti, lar pe de alta
diferite vaisoare i anume : Re-
diacul, Hamosinoilor, Hodoroa-
bei, Juncanilor, Buzdugan ul, Tar-
ea, Izvoarele, Todiroaer si Can-
drea.
Candrea, pilla, format din scur-
gerea unor iazurr, din com. Bi-
volari, pl. Turia, jud. Iasi. Curge
spre S.-E. si formeaza iazul din
satul Bu ru enesti.
www.dacoromanica.ro
162
Candrea, vale. (Vezr Candrea,
deal, jud. Iasi).
Canela, sat, jud. Ilfov, face porte
din com. rur. Caciulati, pl. Zna-
govul. Este situat la E. de C5.-
ciulati, intre Valea-Pociovalistea
si padurea Gradistea.
Se intinde pe o suprafata. de
345 hect., cu o populatiune de
179 locuitorr.
Din teritoriul satulur, d. D.
Solacolu are 200 hect. si lo-
cuitorir 145 hect. Proprietarul
cultiva 184 hect. (restul padure).
Locuitorir cultiva 138 hect. (7
ramil sterpe).
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea, deservitá de i preot
cintáret. Comerciul se face
de i circiumar.
Numarul vitelor este de 107
vite marr si de 307 vite micr.
Canela, sat,jud. Ilfov, face parte
din com. rur. Stubeiul- Ordsti,
pl. Dimbovita. Are o suprafata
de 153 hect., proprietatea d-ner
Elena Caramaliu, si o popula-
%le de 40 locuitorT.
Din tot terenul, se cultiva 53
hect. (25 rdmin sterpe i 75 pd-
dure). In raionul satulur este
pod stAtdtor si o mona cu
apa.
Numarul vitelor mal-1 este de
44 si al celor miel de 6.
Comerciul se face de i cir-
ciumar.
Canela, 'm'ara', plasa Dimbovita,
jud. Ilfov. (Vezr Postavari).
Canela, coamii de deal, pl. Trotu-
sul, jud. Baclu.
Cangea, vale, in pl. Borcea, te-
ritoriul comunelor Jegalia i Gil-
daul, jud. Ialomita.
Canja, fintind, com. Folesti-d.-s.,
pl. Horezul, jud. Vilcea.
CANLÌ-lit:GEAC
Canli-Bugeac, com. rur., in ju-
detul Tulcea, pl. Babadag, si.
tuata in partea sud-estica a ju-
detulur, la 55 kil. spre S. de
orasul Tulcea, capitala judetu-
lur, si in partea de S. a plaser,
la 20 kil. spre S.-E. de orasul
Babadag, resedinta plaser.
Numele sati este turcesc si
vine de la cuvintele canli =. sin-
geros si bugeac. colt, decT colt
singeros, in amintirea une lupte,
intimplatd ad.
Hotarul amanuntit al comu-
ner este urmatorul : plecind de
la poalele moviler Visterna, se
indreapta in linie direc.1 spre
S., taie dealul Visterna, urmeaza
valea Mil-Vel-Culac, trece prin-
tre satele Ciamurli-d.-j. i Canli-
Bugeac, taie cimpia Tatli-Suhat,
iezerul cel mic Golovita, stuful
sad inconjurdtor, oprindu-se la
poalele nordice ale dealului Ca-
ra-Burun ; de aci o la direct
spre E., prin tufis, intra in ma-
rele iezer Golovita si dupa 8
kil. de lungime se indreapta
spre N., talad iezerul Golovita,
trece printre satele Jurilovca
Pasa-Cisla, de unde o ia spre
N.-V., taie valea Mil-Vel-Alciac,
dealul Buiuc-Orman-Bair, valea,
Ceeliu-Chioi, ajungind iarasT la
movila Visterna de unde a ple-
cat. Forma lur e aceea a unur
patrat neregulat. Lungimea sa e
de 35 kil. si intinderea sa de 78
kil. patratr, saa 7800 hectare.
Comuna se invecineste la N.
cu cat. Visterna (al com. Eni-
sala), la S. cu iezerul Golovita,
la V. cu com. Ciamurli-d.-j., de
care se desparte prin valea Mil-
Vel-Culac, si la E. cu comuna
Jurilovca.
Relieful soluluT e putin acci-
dentat, comuna fiind situata pe
marginea lacurilor. Ca dealurT
avem : dealul Buiuc-Orman-Bair
(186 metri), aeoperit cu tufdris
la N.; dealul Visterna (52 me-
CANLI-131.:GEAC
tri) la V., acoperit cu finete;
dealul Ac-Topraclac, la N. - E.
de satul Canli-Bugeac, acoperit
cu semanaturt. Movile sunt nu-
meroase si naturale; mal prin-
cipale sunt: Movila-Neagra (65
metri), la N.- E. de catunul de
resedinta i movila Visterna, la
N.-V., ambele acoperite cu ver-
deata. La S.-V. se aflä cimpia
de pasune, numita Tatli-Suhat.
Ape curgAtoare nu trec prin
comuna. Sunt numat niste val,
cal-1 ati apä numat in timpurr
ploioase ; mar insemnate : Mil-
Vel-Alciac la E. si Mil-Vel-Culac
la V. Baltt avem : iezerul Go-
lovita, o parte vestica a laculul
Razelm, si un alt lezer, numit
tot Golovita, continuatie a ce-
lut dinttiü. Stuful care le Incon-
joara precum i pescuitul din
lacurt, de pe o intindere de 1700
hect., aduc statulut un venit
me bine de 10000
Cat. caff o formeaza sunt
i. Canli-Bugeac, resedinta, la V.
la 800 metri departare de Go-
lovita-Mica, pe cimpia Tatli-Su-
hat. 2. Pasa - Cisla, (Cisla sati
Tirla-Pasil), la 4 kil. spre E. de
resedinta, pe ambele malurI ale
vaet Mil-Vel-Alciac.
Intinderea totall a comunet
este de 7800 hect., din cart
1700 hect. ocupate de baltt si
stuf, 284 hect. ocupate de ve-
trele celor 2 sate (Canli-Bugeac
si Pasa-Cisla); 5498 hect. apar-
tin locuitorilor. Statul, afara de
baltt, me are 180 hect., din-
preuna 120 hect., plantatia co-
munet.
Populatiunea e amestecatä si
compusa. din Romint, Rust i Bul-
gart. Sunt 270 familit, Cu 1338
suflete, din cart: Romtni sunt
88 familh, cu 480 suflete ; Rust,
39 familit, cu 185 suflete si Bul-
gart, 143 fama', cu 673 suflete.
Sunt : 675 barbatt, 643 femet,
498 cAskoritT, 179 neelsAtori¡T;
163
221 copit in virsta de scoala;
sunt 259 contribuabilt.
Instructiunea se precia it'1 o
singurd scoall mixta, fondata de
locuitorT in 1880. Are 'o hect.
pamint, un singur invatd:or. In
1893-94 art fost 120 elevI in-
Sunt doui biserict: una in ca-
tunul de resedinta, Canli - Bu-
geac, cu hramul SE Voevozt, zi-
dita, in 1880, de Romint cart ati
venit ad; acum e refacuta. Are
to hect. pamint, un preot si un
cintaret. In cat. Pasa.- Cisla se
afla a doua ; are ca hram A-
ducerea - Moastelor -SE-Nicolae ;
este in stare buril; a fost fun-
data in 1842 de locuitorT ; are
un preot si un cintaret.
Calitatea pamtntulut e bulla,
de coloare galbena. Se seamand
orz, ovaz, paiug, porumb,
etc. In 1893-94, semanaturile
ati fost : grîü, too6 hectare cu
3018 hectol., orz, 1742 hect. cu
13936 hectol., °yaz, 248 hect.
Cu 2232 hectol., meiO, 140 hect.,
porumb, 254 hect.; in total a-
vem : 3400 hect. loc arabil, 2100
p4unT i finete, 126 hect. tu-
aris, restul baltt i stuf.
Locuitoril ati 205 plugurl sí
2 masint de secerat; 5478 ca-
pete de vite, din cart: 517 bol,
264 yací, 79 bivolt, 309 cal,
256 epe, 15 asid, 3166 oT, 248
berbect, 624 pord. Pescarla e
una din principalele ocupatiunt
a locuitorilor din Pasa-00a. In-
dustria e neinsemnata. Sunt : 2
croitort, 2 C0j0Carr, 3 lemnart,
2 fierart. Sunt 13 mort de vint.
Comertul e activ. Se exporta
vite, link peste si se importa
manufactura si instrumente a-
gricole. Sunt 6 comerciantt, din
cart 2 bacant si 4 circiumart.
Budgetul comunet este la
veniturt ca si la cheltuelt de
6105 let.
Cal de comunícatie sunt dru-
www.dacoromanica.ro
CANLICIUCUR
murile comunalc cati duc la Ju-
rilovca, Ciamurli-d.-j., Caraman-
Chiol, Visterna $i Babadag.
Aceasta comuna a fost fun-
data de TurcI si 'oculta, de ei
si Cerchezt pana la anul 1878,
cind ati emigrat. Se zice, ca
inainte, la nuntt cerchezestt,
intilneaa aceste procesiunt de
nunta, trebuia ort-cine O. se a-
bata si sa le lase drumul liben
Intilnindu-se dota nuntI in a-
cest loe, si nevrind niel una sa
se dea la o parte, dupa cum
e obiceiul, nuntasit s'ar fi luat
la cearta si la bátale, si asa
de crunta a fost ca n'a ramas
niel* unul vitl. De ad i vine, spun
locuitorit, numele acestet co-
munt de colt singeros.
Canli-Bugeac, sat, in jud. Tul,-
cea, pl. Babadag, cat, de rese-
dinta al com. Canli-Bugeac, a-
sezat in partea de V. a comu-
net, nu departe de iezerul Go-
lovita. Are o intindere de 4020
hect., din cart : 172 hect. vatra
comunet, 3613 hect, ale locui-
torilor, 143 hect. plantatia co-
muna 20 hect. ale statulut, a-
fara de bAltr i stuf, in intin-
dere 800 hect. Populatiunea e
amestecata, compusa din Ro-
minT, Ru0 i BulgarT. Sunt 153
familif, cu 755 suflete. Pamin-
tul e prielnic cultureT. Locui-
toril se ocupa cu agricultura si
cu cresterea vitelor, putint 5i cu
pescarla. In sat este o biserica
si o scoala mixta, a comunet.
Canli-Ciucur salí Groapa-Sin-
geroasä, sat, jud. Constanta,
in pl. Mangalia, cat. comunet
Cara-Omer, situat in partea me-
ridionald a plaset i cea de S.-E.
a com., la .4 kil, mal spre S.-E.
de catunul de resedintd, Cara-
Omer. Este situat pe valea Iurt-
luc, la 0/2 kil. mal spre V.
de satul Daulu-Chioi. Are o su-
 CANLI-DERE
prafata de 1340 hect., dintre
care 27 hect. sunt ocupate de
vatra satuluT, cu gràdin i cu
33 case. Populatiunea sa este
de 51 familir, Cu 250 suflete,
ocupindu-se maI ales cu creste-
rea vitelor i cu agricultura. Ma-
ioritatea populatiuneI o formea-
zä DrumurI comunale
duc la Cara- Omer, Mustafoci,
Daulu-Chioi i in Bulgaria. Nu-
mele acesta si l'a luat de la un
macel, de de mult intimplat in-
tre navalitorif turd i popula-
tiunea de bastilla bulgara, cind
s'a virsat mult singe i s'ati dis-
trus multe case, reducind satul
la aproape pe a treia parte din
teritoriul sati.
Canli-Dere, deal,jud. Constanta,
pl. Silistra-Nota, pe teritoriul
comunelor rurale Coslugea
Girlita. Se desface din dealul
Coslugea; se indreaptd spre V.,
inteo directiune generala de la
S.-E. spre N.-V., prin vaile
Scorci i Canli-Dere, brazdind
ast-fel partea de N. a piase, pe
cea vestica a co mu neT Coslugea
pe cea estica a comuneI Gir-
lita ; lasa spre V. prelungirile
ce poarta numirile de dealurile
Taplic i Draca; se ridica la Cante' (Pidurea-), pddure, in
o inaltime de 132 metri in mo-
vila Almall-Cula. Are pe alocurea
o natura stincoasd. Din poalele
sale nordice incepe valea Canli-
Dere. Este acoperit cu finete
tufkisurI. Pe muchea sa merg
olrumurile Galita-Lapinta, Gir-
lita-Coslugea, precum i drumul
judetean Ese-Chioi-Lipinta.
Canli-Dere, vale, jud. Constanta,
pl. Silistra-Noud, pe teritoriul
comuneI rurale aula. si-a luat
numele de la dealul Canli-Dere,
din ale ardí poale nord-estice
se desface; se indreapt5. spre
N., avind o directiune generala
de la S.-E. spre N.-V., mergind
www.dacoromanica.ro
164
printre dealurile Coslugea si Can-
li-Dere, brazdind ast-fel partea
ele N. a pläsel i cea de S. a
comuneT; trece prin satul Unja,
de unde incepe sa ia numele
de Valea-Cilnia si sub acest
nume se deschide in Dunare.
Canlic-Bair, a'eal,jud. Constanta,
pe teritoriul comund rurale Ca-
ra-Murat. Se desface din dealul
Bilarlar ; se intinde spre rasara,
in o directie generala de la V.
spre E.; brazdeaza partea nor-
dicä a plaser si a comuna Are
138 m. inältime, dominind sa-
tul Cara-Murat. Pe muchea lttI
trece un drum judetean : Hir-
sova-Constanta. Este acoperit
cu semanaturI.
Cantacuzino, numire, data mo-
sid Nucul, din com. Boziorul,
jud. Buzau.
Cantacuzino, numire data unei
sforr de pda'urr,ca 50 de hectare,
din jud. Buzàú, com. Gura-Sa-
l-4i/, cat. Nenciulesti-Mosnenr.
Cantel (Mo§ia-), jud. Neamtu.
{Ved erbesti-Canter).
com. Serbesti, pl. Piatra-Mun-
tele, jud. Neamtu, situatd des-
pre hotarul Cirligilor.
Cantemirul, cdtun, pendinte de
com. Baldnoaia, pl. Marginea, j u d
Vlasca, pe domeniul GiurgiuluI.
Acest sat s'a infiintat din nou la
1882 cu ocazia improprietarirer
insurateilor ; s'a dat atuncIpentru
30 insurater o suprafata de 170
hectare.
Cantocul. (V. Dealul-Mare. coin.
Sinesti, pl. Cirligatura, j id. Iasi).
Cantonul-Bulibeqti, pddure, ju-
detul Neamtu. (V. Bulibesti).
CAPACLIA
Cantonul Cenia, pddure, in com.
Bodesti-PrecisteI, pl. Piatra-Mun-
tele, jud. Neamtu, situata pe te-
renurile anexeI Oslobeni. Apar-
tine statuluI, care incaseaza o
arenda anuala de 2926 leI.
Cantonul-DomesniculuI, trup
de pddure, jud. Neamtu. (V. Can-
tonul-Dosul-Magurel).
Cantonul-Dosul-MägureI,trup
de pildure, pe cuprinsul com.
Pipirigul, pl. de Sus-Mijlocul, jud.
Neamtu. Apartine statulur, care
pentru dinsul, impreuna cu trupul
Cantonul-DomesniculuT, la o a-
rena anual/ de 2426 leI, 7!
bani.
Cantorul, movila, in jud. Braila,
pe malul drept al Siret.
Serva de hotar Intre mosia
tia si domeniul Brand, din com.
Vadeni.
Capacha, balta, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul com.
rur. Nicolitelul, asezata in par-
tea de N. a plaseT i a com.
Este formata de revarsarile a-
pelor DunareI, din timpuri lude-
partate. Are forma unuI drept-
unghiu alungit, cu o suprafata
de io8 hect., carT apartin statu-
luI. Este inconjurata de 2 partr,
la V. si S, cu padurI, la V. cu
mlastinf si la E. ca stuf. In ve-
cinatatea el, spre E., se afla bal-
Ole Sauna si Rotunda, viile
manastirea Sauna. Pe malul nor-
dic merge hotarul dintre com.
Nicolitelul si orasul Isaccea. In
partea vestica se varsa valea
Capacha. Venitul pesteluT sau
ce se consuma in Isaccea si Ni-
colitelul apartine statuluI.
Capacha, 'fria, de mica insem-
natate, in jud. Tulcea, pl. Isac-
cea, pe teritoriul com. urbane
Isaccea. Este format din dota
 CAPANULUI (VALEA-)
vál: una izvoreste din poalele
estice ale dealuluI Cocosul, al-
ta, numitd Valea - CocosuluI, iz-
voreste din poalele vestice ale
jlealuluï Breazul, se impreund
repede, se indreaptA spre E.,
avind o directiune generald de
laV. spre E., brAzdind partea de
N. a plAseI si pe cea de S. a co-
muneI, taie soseaua judetean A
Isaccea-Tulcea, pe la kil. 31 si,
dupä un curs de 4 kil., se a-
runa in coltul vestic al bAltiI
Capacha, formind o bala mlAs-
tinoasd la vArsarea sa.
Capanului (Valea - ), vale, in
raionul com. Jupdnesti, pl. Riul-
Doamnel, jud. Muscel. Se var-
sd in Valea-Aninoasa.
Capela, deal, care inconjurd ora-
sul Rimnicul-Vilcir, in partea de
V., jud. Vilcea. Pe acest deal,
Romania, in unire cu DaciI, in
urma colonizdrer, au ridicat tem-
ple pentru cultul zeilor. Chiar
ad se mg vid resturI din
boul de piaträ ridicat in
Capela, in onoarea zeuld
Apis. OrdseniI cunosc aceastd
localitate si-1 zic : la Boul-de-
Piatrd. Pe acest deal se vdd
ruinile unei vecht capele ca-
tolice.
Capota, sat, jud. Bacdu, pl. Taz-
ldul-d.-j., al comuneI Gropile, si-
tuat pe sesul de pe malul sting
al Trotusuld, la poalele culmer
Ciortolomului si la o depArtare
de 1500 m. de satul Gropile.
In anul 1891, din acest cdtun,
n'a urmat la scoald niel un co-
pil, din ceI 7 In virstd de scoald.
Are o biserica catolicd, cldditä
de preotul Ianus Pdtrascu, la
1884; o circiumA. Cap/ de fa-
milie sunt 60, suflete 168, din
carI 75 UngurI. Animale sunt :
12 caT, 136 vite cornute,
pord si 25 capre.
165
Capota, colina, in jud. Buzai,
comuna Niculesti, cAtunul Pe-
trAchesti, pe mosia Cimpulun-
geanca.
Capota, deal, judetul BacAll, pl.
Tazidul- d. -j., comuna Gropile,
pe teritoriul satuluI Capota.
Capota §i Muntele, mofie, jud.
BacIti, pl. Tazldul-d.-j., comuna
Gropile, despre care Th. Co-
drescu, in (Buciumul Romin»,
zice: mosie cu pártI i rezdseas-
ea, in care are parte si dumneaef
comisoaia Paraschiva, sotia ra-
posatuluI comis lancu Ghibd-
nescu ; elironomir rAposatuluI
postelniculuT Dimitrie ChiritA,
si altI mal multi rdzesi si par-
tal In ea; pe lingd. mosiile
GIsteni, GäÇei, Gropeni si al-
tele, fdrd sat».
Capota, pddure, jud. Bacäü, pl.
Tazldul-d.-j., com. Gropile. Este
populatA de ulmI, fagi si carpen
Are o intindere de 56 hect. si
este supusd regimuluI silvic.
Capota, peidure, in jud. BuzAu,
com. Niculesti, pe mosia Cim-
pulungeanca. Are 38 hect.
Capota, poiand, jud. BacAti, pl.
TazIdul-d.-j., com. Gropile, in
pAdurea cu acelasi nume.
Capra, numire, ce o poart5, sa-
tul Chitcani, com. Boghesti, pl.
Zeletinul, jud. Tecuciu.
Capra, iezer, jud. Brdila, situat
la S.-E. de Pesti-Turce5ti ; co-
municä cu el prin privalul sdA.
Capra, movild, jud. BrAila, la 6
kil. spre N. de satul Filiul, a
proape de hotarul com. Bol
deiul-Verde.
Capra, movild, in partea de V.
www.dacoromanica.ro
CAPREI (DEALCL-)
a comuner CrAciunei-d.-s., plasa
Siul-d.-j., jud. Olt.
Capra, munte, intre muntif Papdad
Jupineasa, jud. Muscel. Riul
Bratia-Mare udd poalele sale de
Est.
Capra, munte, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani, la granita aus-
triacd.
Capra, pilla, jud. Mehedinti ; iz-
voreste din dealul Culmea-Cer-
neI si se varsd in apa Motrul-
Sec, la Buza-Plaiulul.
Capra, pirig, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani ; izvoreste din mu n-
tele Capra si se varsA In apa
Cerna.
Capra, tirld, jud. Brälla, forman'.
din 2 case, la S. com. Cotul-
Lung, ca la 300 m. spre E. de
satul Roman.
Capra, veilcea, plasa Amaradia,
com. Cdpreni, judetul DoIj, de
la care-sI trage comuna numele.
Caprariul (Capraci),
(V. anturile, deal, in comuna
Mironeasa, plasa Stavnicul, jud.
Iasi).
Caprei (Cornul-), deal, in jud.
R. -Sdrat, plasa Rimnicul-d.-s.
Se desface din dealul Emalicul,
brdzdeazd partea de N. a com.
Valea-RateI. Este acoperit cu
padurI.
Capref (Dealul-), lungd.
ce se rupe din muntele Um-
bea.'relul si se intinde intre vAile
Coca-Seacd i Coca-Plind, din
comuna Niculesti, jud. BuzAu.
Caprel (Dealul-), a'eal, in par-
tea de N. a com. Deleni, pl.
Cosula, jud. Botosani.
 CA PREI (DEALUL-)
Caprei (Dealul-), deal, pl. A-
maradia, com. Vele$A, judetul
Dolj, inalt de aproape 500 m.
$i acoperit cu flnete.
Caprei (Dealul-), deal, in jud.
R.-Sarat, plasa Ora$uluT. Se des-
face din muntele Deleanul, se
intinde in partea de S. a com.
Bro$teni. Este acoperit C11
$unI.
Caprei (Dealul-), mente, in co-
muna Bro$teni, jud. Suceava.
Caprei pisc stincos,
in comuna Nehoia$ul, catunul
Broasca, jud. Buza0, la dreapta
Anita Siriul, intre Valea-Vacir-
Mari $i Valea-VaciI-Micl.
Caprei (Malul-), deal, in jud. R.-
Särat, pl. Ora$uluI, com. Bro$-
teni. Se desface din Dealul-Ca-
prei, brazdeazd partea de E. a
comunel. Este acoperit cu
$unl $i semandturI.
Caprei (Magura-), meigurd, in
jud. Teleorman. Este una din
cele mai insemnate mägure din
judet.E situatà la hotarul despre
F,. dintre mo$iile Dorobantul $1
Cringeni.
CapreI (Movila-), spre
N. de comuna Bdicoiul, pl. Fili-
pe$ti, jud. Prahova, pe care se
cultivä cereale.
CapreI 1;7.olat
fost pichet de iarna (Vaduvoiul),
la poalele de S.-E. ale munte-
luT Piciorul-Caprei, jud. Buzati.
De la pichet la vale drumul e
foarte räü, constind numaI din
ripe $1 stIncT.
Caprei mofie, rupta
din mo$ia Piciorul-Capref, jud.
Buzau, incorporata cu mo$ia
Penteleul-cu-Sforilc.
www.dacoromanica.ro
166
Caprel =lie, a sta-
tulul, pendinte deEpiscopie, jud.
Buzad. Se arendeazd impreuna
cu Moisica (in loc de Mu$ica),
Furul-Mic i Lacul-luT-Vintila-Vo-
da. Are putine pa$unT, dar are in
total 3508 hect. padure de brad,
care nu se exploateaza. Piciorul-
Caprel singur are 1200 hect.
Caprei munte, mare
stincos, in com. Goide$ti, ju-
detul Buzati, avind inaltimea de
- I 504 m. i formind una din cele
5 culminatiunI ale masivuluT Pen-
teleul. Are intinse padurI de brad
$i molift precum $i pa$unl- renu-
mite. Numarul vitelor ce pasc adi
e de 940: 600 of, 300 vac! $i 40
cal. Laptele ce se adund in stina
de aci, se fabrica in cagria de
la Viforita. Coastele sale de S.
sunt numai stifle cäldtorul,
care ?I urca pe aci, se exp _me
la marl pericole. El serve$te $1
ca punct trigonometric.
Caprei (PIrtul-), mic afluent, al
$omuzuluT-Mare, (t kil.), jude-
tul Suceava.
Caprei (PIrful), mic afluent al
Bistriter, in com. Bro$teni, ju-
detul Suceava.
CapreI (Valea-), ceitun al com.
Tisaul, jud. Buzau; are 340 lo-
cuitoff $1 75 case. E situat pe
malul sting al Ni$covului; 'hare
comunele Glodul i Strejeni.
CapreI (Valea-), vale, in jude-
tul Boto$ani, com. Deleni, pl.
Co$ula, intre dealul Helmut 0
dealul Dodolea.
CapreI (Valea-), vale, in muntir
SiriuluT, in apropiere de Valea-
Vacii-MarT, judetul Buzati, la ho-
tarul despre com. Chiojdul.
Capref (Valea-), vale, in judetul
CA l'REI.OR (ST1NCA-)
Buzati, com. Tisaul ; incepe din
pAdure, de la Mesteceni i da
in dui Ni$covul.
Caprei (Valea-), vale, In jude.tul
Buzail, comuna Colti, incepind
din padurea mosnenilor Colteni,
in apropiere de Hinsarul, in
dreptul catunuluT Colti-d.-s. Se
uneste cu Valea-Aluni$uluT i da
na$tere VaeT-Coltilor.
Caprei (Valea-), vale, com. Va-
dul-Sapat, pl. Cricovul, judetul
Prahova.
Caprei (Valea-), vale, a piriuluT
Cu acelasT nume, com. Ple$e$ti,
jud. Suceava.
Caprei (Valea-), pIrla, in jud.
Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul
com. $1 cat. Cirjelari. I$T ja
tere din poalele sud-estice ale
dealulur Ta$lic-Bair ; se indreapta
spre S., avind o directiune ge-
nerald de la N.-E. spre S.-V.;
curge in mare parte prin pi-
durT. Are malurile Make $1 A-
pease. Tale drumul comunal Or-
jelari-Topolog, din judetul Con-
stanta, $i Cirjelari-Hagi-Omer.
Dupd ce brazdeazA partea sud-
esticd. a pla$ef $i a comunei,
merge de se varsa in piriul Va-
lea-Cirjelari, pe dreapta. Dinpre-
una Cu acest piriu formeaza Va.
lea - Ai - Ormanulur, care are un
curs de 3 kil.
Caprei (Välceaua-), vtilcea, ju-
detul Teleorman, care desparte
rno0i1c Doagele $i Tecucid-Ka-
linderu , de mo$ia Balad, in
partea de Vest.
Caprelor (StInca-), numita
StInca-C6 prioarelor,
situata in ramura muntilor Sih-
leI, com. Vinatori-Neamtu, pl.
de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.
Forma acesteI sand e ne-
 CAPROLIA
tecla, plana la suprafata, aco-
perita cu mu$chiii, din care ra-
sare ici-colea cite-va fire de un
fel de iarba rosiatica. Este des-
partita de cele-l-alte stinci prin
enorma prapastie, care se nu-
meste Coroiul, $i comunicatia
se face prin ajutorul uneI punti
de brad. Se nume$te ast-fel,
fiind-ca, In timpuri de erni grele,
multime de caprioare sdlba-
tice se adunä aci, unde gasesc
tot-d'a-una un mu$chiti dezgolit
de zapacla., din cauza vinturilor
violente ce bat In aceasta re-
giune.
Catre baza, aceasta stinca este
scobita $i in scobitura aceasta
se afla un fel de bisericuta fa-
cuta dintr'un lemn, se zice, de
catre cel d'intiiu sihastru al
SihleT.
Caprolia, baltd, jud. Bacaii, pl.
Siretul-d.-s., com. Buhociul, pe
teritoriul cat. Satul-Nou.
CaprucilOr (Piscul-),pisc, la V.
comunei Nemoiul, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea.
Capsa, las. (V. Capa, pirlii, jud.
Ia$i).
Capa (V. Lete$ti-Poiana-Capa,
jud. Neamtu).
Capsa, 'Ha, izvore$te de sub
dealurile Birlesti $i al -Tinte!,
com. BIrle$ti, pl. BAhluiul, jud.
Ia$i, $1, formInd iazurile Cape!
li TinteT, se varsa in stInga Bah-
luiuluI, din jos de satul Birle$ti.
Captalan, deal, se prelunge$te
de pe mosia $tefane$ti, pana in
com. Bobule$ti, pl. $tefane$ti,
jud. Boto$ani.
Captalan, movild, pe dealul Cap-
talan, com. Bobule$ti, pl. te-
Pane$ti, jud. Boto5ani.
167
Aceasta moya, filnd situata
pe un punct inalt, vederea se
intinde foarte departe, peste lo-
curile de prin prejur; de aceia
In vechime servea ca loc de
observatie In timp de razboaie.
Captarilor (PIrlul-), phig, jud.
Jai, (V. Lacul, pIriu).
Capugi, sat, jud. Constanta, pl.
Flir$ova, catunul comunei $iriul,
situat In partea meridionala a
pla$er $i cea centrall a cornu-
nel, la 3 kil. spre S. de catunul
de re$edinta $iriul. Este a$ezat
inteo pozitiune foarte frumoasa,
pe un deal, din ale carta ra-
mificatiunT nord-vestice se des-
face valea Batacli-Dere. Este
dominat de movila Capug-i (t65
metri), care este la Sud-Estul
lui. Are o suprafata de 2545
hectare, dintre care : 125 hec-
tare sunt ocupate numar de va-
tra satului $i de gradinT cu 1°6
case.
Populatiunea sa, compusà mal
mult din Bulgari $1. putini Ro-
mInT, este de too fanal, Cu 538
sufiete, ocupindu-se de o po-
triva cu cre$terea vitelor $i cu
agricultura. DrumurT comunale
pleaca in toate directiunile du-
cind pe la satele invecinate :
$iriul , Tichile$ti , Erchesc $i
cele-l'alte.
Capugi, virfsati movila artificiala,
jud. Constanta, pl. Hir$ova, pe
teritoriul comunei rurale $iriul
$i anume, pe acela al catunului
sad Capug-i. Are 165 metri ?MI-
time, dominind intreg satuI Ca-
pugi. Este acoperit cu verdeata.
Capugiului (Dealul-), a'eal, in
jud. Constanta, in pl. Hir$ova,
pe teritoriul comuneT rurale Eni-
Sarai. Se intinde pe la Sudul
satelor Eni-Sarai $i Balgiul, a-
vind o directiune generala de
www.dacoromanica.ro
CA PUL-DEALULUI
la E. catre V. $i o inaltime
maxima de 115 metri, pe care
o atinge in vIrful saii Capugiu-
Iuc. Este situat maT mult in
partea centrald a pla$ei $1 a
comuna Pe partea sa de N.
merge $oseaua judeteana. Hir-
$ova-Babadag.
Capul, virf de a'eal, jud. Bacau,
pl. Bistrita-d.-s., com. Finan e-
lele, din zarea Capatina.
CapuI-Cimpului, se numeste par-
tea de N. a platozdut Cimpul-
Berzei, pe care este a$ezat cdt.
Breaza-d -s, pl. Prahova, jud.
Prahova.
Capul-CoasteI, sat, jud. D'hubo-
bovita, plaiul Ialomita, cat. com.
Virfurile.
Capul-CodruluI, movild, pl. Bal-
ta, com. Gingiova, jud. Dolj,
de lingä care incepe hotarul de
V. catre com. Mace$ul-d.-s.
Capul-Dealuluf, sat, face parte
din com. rur. Mihde$ti, pl. Oltul-
d.-s., jud. Vilcea. Are o popu-
latie de 148 loc. (76 barbatT
$i 72 femei). Aci este o bise-
rica, careia nu-i se cunoa$te niel'
anul fondareT, niel* ctitorii. Pe
clopot se afla o inscriptie cu
litere cirilice cdat de Gheorghe
Risu, 1818».
Cade In partea de S.-V. a
com. Pe la E. trece calea fierata
Peatra-Rimnicul-Vilcea.In partea
de S. este udata de riul Bistrita.
Ca populatie $colara are 25
copir (13 ba.eti O 12 fete). Este
la distantl de 2 '/2 kil, de cat.
Mihae$ti, unde se afta $coala
$i primaria.
Capul-DealuluI, punct militar,
de indiul ordin in judetul Ro-
manati, In inaltime de ¡89,46
m. d'asupra nivelului mitriT.
 CAPUL-DEALULUI
Capul-Dealului, ciitun, comuna
Brdnesti, pl. Jiultif, j ud. Gorj,
In partea despre S. a comund
si la 2 kil. depIrtare de dinsa.
Poartà nutnirea de la Capul-
CulmeT-Dealulta din stInga Jiu-
luT, imprejurul carel culm1 e a-
sezat. E situat pe loc ses. Are
o suprafatd de 296 hect., din
carT 8 hect. vil' si 25 hectare
prun et.
Produce aproximativ 3420
hectol. porumb, 2280 hectol.
grill, 5 hectol. fasole, 1600 de-
calitri vin si 2000 decal. tuicd.
Are o populatie de 140 fam.,
sail 560 sufl., din carf 4 fam.
TiganI, cu 22 sufl.; contribuabilf
sunt 123. LocuitoriT se ocupa
cu agricultura si cresterea vi-
telor. ET posea: zo plugurl, 60
cdrute cu boI, 2 cdrute cu cal,
34 vite marl cornute, 15 cal,
464 o!, 82 rim5.tori i 30 stupl.
Comunicatia se face prin so-
seaua nationald
care il leagd la N. cu comuna
Brdnesti, iar spre S. cu com.
Tintdreni, din jud. Dolj. De la
V. spre E. e strabdtut de so-
seaua comunald care pleacd din
soseaua nationald Filiasi-T.-Jiul
si il pune in legaturà cu coin.
Valea-lui-Ciine.
In cltun se afld.: 2 circiumI,
2 puturi si 2 fintlnI.
Este o bisericd de lemn, acutd
de locuitorI la anul 1820.
Capul-DealuluI, deal, pe terito
nu satuluI Andrieseni, comuna
Epureni, pl. Turia, jud. Iasi.
Capul-Dealulul, locul unde se
termind dealul Popricani, in par-
tea despre S.-V., pe teritoriul
com. Copoul, satul Vulturul, ju-
detul Iai. Aid se afld si o &ir-
ciuma, In marginea soselei Iasi-
Botosani.
Capul-Dealului, deal, pe mosia
www.dacoromanica.ro
168
Davideni, com. PdstrAveni, pl.
de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.
Legenda spune cd in aceastd
localitate a fost mar de mult
sat intemeiat, cu biserica. Cum-
pdrind mosia rdposatul N. Grl-
doy, s'a desfiintat, si locuitorii
s'au rdzldtit prin satele mär-
ginase Rddeni, Pdstrdveni, Ti-
bucani, etc.
Capul-DealuluI, deal, in com.
Calul- lapa, pl. Piatra -Muntele,
jud. Neamtu, situat in prelun-
girea dealurilor ce se intind la
Sudul satultil Calul, si a arel
extremitate despre E. se termi-
na' la incrucisAtura drumurilor
ce vin din satul Calul i satul
lapa, prin terase secundare, ce
dati in valea rIulur Bistrita.
Capul-Dealulul, deal, spre S.
de satul Pribesti, com. Ciortesti,
pl. Crasna, jud. Vasluiu.
Capul-DealuluI, deal. (V. Bu-
tucaria, deal, com. Telejna, pl.
Mijlocul, jud. Vasluiu).
Capul-Dealului, deal. (V. Chice-
rea, deal, comuna Zepodeni, pl.
Mijlocul, jud. Vasluiu).
Capul-Dealului, deal. (V. Hol-
mul, deal, com. Drdguseni, pl.
Funduri, jud. Vasluiu).
Capul-Dealulul, iaz, pe terito-
riul satuluT Andrieseni, comuna
Epureni, pl. Turia, jud. Iasi.
Capul-DealuluI, iezer, in supra-
fata de 2 ariI, in com. Uidesti,
jud. Suceava, pe sesul Moldo-
ver, in apa cdruia, se zice, sunt
ascunse multe arme din timpul
revolutieT de la 1821.
Capul-DealuluI, loc cu finete,
com. Cheia, pl. Cozia, judetul
Vilcea.
CAPUL-LUNCEI
Capul-Dealului, loc izolat, pe
partea dreaptd a riuluT Bistrita,
lingä gura plriuluT Schitul-Du-
116, in com. Hangul, pl. Piatra-
Muntele, jud. Neamtu.
Capul-DealuluI, loe, unde se
termind dealul Rdchitoasa, in
partea de V. a com. Rd.chitoasa,
jud. Tecuciu.
Capul-Dealului, loc, jud. Tecu-
ciu, situat intre satele Corcio-
veni i Cositeni, la locul numit
C etd.tu i a.
Capul-Dealului, MOf ie, in partea
despre N.-V. a comunel Ros-
cani, pl. Turia, jud Iasi. Are o
suprafata de 7 16 hect., Mil po-
pulatie. Tot terenul este culti-
vat, avind flnete i locurT de a:
rAtu r6..
Capul-Dealulul, pise de munte,
intre Risca-Mare si SlAtioara,
comuna Bogclanesti, judetul Su-
ceava.
Capul-Dealului, izvoreste
de pe teritoriul satuld Andrie-
seni, pl. Turia, jud. Iasi, si se
varsA in riul Jijia.
Capul-Dealului, fostd stage de
poftd, pe soseaua nationall Ro-
man-FAlticeni-Bunesti, pe locul
desfiintatuluT sat Filipesti, jud.
Suceava.
Capul-Dracului, loc, jud. Putna,
din dreptul cdruia Siretul incepe
a face hotarul dintre jud. Putna
si jud. Teeuciu.
Capul - GrädineI, cdtun (tira),
in pl. Ialomita-Balta, com. Po-
lana, jud. Ialomita, situat pe
cimpul BArAganuluT.
Capul-Luncei, numire ce poartd
mofia statulut situatd pe teri-
 CAPuL-MiELtiLuI
toriul comuna Ciolanesti-din-
Vale, jud. Teleorman. Aceasta
numire o poarta si comuna din
vechime.
Capul-MIeluluI, vid, pe dealul
Nucetul, com. Chiojdeanca, pl.
Podgoria, jud. Prahova.
Capul-Mo§ieI, cdtun, in pl. Ialo-
mita-Balta, com. Larga, judetul
Ialomita, situat pe cimpul Ba-
raganuluI.
Capul-Näde§eI, padure, Cu ar-
bori foiosT, pl. Tazldul-d.-s., com.
Slobozia- LuncanT, jud. Bacau.
Proprietar e G. Pirvu. Intinderea
de 203 hect.
Capul-PidureI, ca/un, pe mosia
Albesti, com. Buimaceni, plasa
Jijia, jud. Botosani ; apartine
satuluI Albes i. Are o populatie
de 23 familh cu 81 suflete ;
sunt 7 contribuabih.
Numele satuluT vine de la ase-
zarea sa la capul paclureI Al-
besti.
Numarul vitelor din acest sat
este de 32 : 18 vacT i bol, ro
cal marl i miel si ro mascurI.
Capul-PisculuI, com. rur., pl.
jud. Muscel, la S. de
ampulung, lo kil, departe de
acest oras. Este situar'. pe am-
bele malurl ale riulur Bughea
si n'are niel un cat. alipit. Este
impartita in 7 mahalale.
Se margineste la N. cu com.
Cotesti, la S. cu com. Mihaesti,
la E. cu com. Schitul-Golesti
si la V. cu com. Vadesti.
Are o populatie de 560 locui-
torl (281 lArbatr si 279 l'eme)
cu 121 capI de familie. Locui-
toril, pe linga agricultura, se mal
ocupa cu dulgheria, zidaria, tim-
plaria.
Ei ati : 430 bol si vacI, 14
cal si 300 or.
1)6760. J10 ole 11414 o mi Gouglaric, Yol.
1.0
Riul Bughea uclä comuna prin
centru si la 2 kil. de aceastà
com. se varsd tn 11.1u1-TirguluI.
Sunt 80 locuitorI improprie-
taritI, dupa legea rur. din 1864,
pe mosia statuld Capul-PisculuI.
Calea ferata Golesti-Cimpulung
soseaua nationald Pitesti-Cim-
pulung trec pe la Estul com.,
pe locul c imparat de locultorI
la anul 1870. Ele merg paralel
pana es din comuna. Ad i se cul-
tiva 122 hect. e.0 porumb.
Comuna numard 86 contri-
buabilI si are un budget de
1296 ler la veniturI si 1146 le'
la cheltuelI. Are o biserica, de-
servia de I preot si 2 cintareff.
tiil carte roo barbatI 51 15 femer.
Scoala, cu intretinerea carda
statul cheltueste anual 1242 leI,
se frecuenta de 36 elevT si e-
leve, din numarul de 107 in
virstà de scoala.
Aceasta com, a fost jefuita
in me multe rindurI de arma-
tele straine, care invada' tara.
Capul-Piscului, sat, in jud. si
pl. Arges ; face parte din com.
rur. Valcelele.
Capul-Piscului, sat, face parte
din com. mur. Nemoiul, pl. Oltul-
d.-j., jud. Vilcea.
Capul-Piscului, deal, jud. Ba-
cari, pl. Bistrita-d.-s., pe teri-
toriul com. Sdugesti.
Capul-Piscului, deal, in com.
cu acelasr nume, plasa
jud. Muscel.
Capul-Piscului, cap de deal,
unde se unesc piraiele Izvoranul
Cu Iartaganul, comuna Condra-
chesti, jud. Tecuciu.
Capul-Piscului,fintina, comuna Capulan- Culac, vale mica, in
Fratila, pl. Oltetul-d.-j., judetul judetul Constanta, plasa Med-
Vilcea.
www.dacoromanica.ro
dAPULAN.CULAC
Capul-PisculuI, pisc, aproape
de satul Doftana, jud. Bacai.
Capul-Plaiulul, poiand, in par-
tea de N. a com. Star-Chiojdul,
plasa Teleajenul, jud. Prahova,
situata la E. de muntelePlaiul-
ChiojduluI. Serveste de izlaz
pentru vitele locuitorilor.
Capul - Rediului, sat, in partea
de N. a com. Miroslava, plasa
Stavnicul, jud. Iasi, situat pe po-
disul cu acelasI nume, de-a san-
ga riuluI Bahluiul. Are o popu-
latie de 21 familif sati 98 su-
flete, RominI.
Numarul vitelor e de 303 ca-
pete, din carI: 123 vite mar/
cornute, 154 of, 6 cal si 20 ri-
matorI.
Capul-Rediului, podif, pe care
se afla situat satul cu acelasI
nume, din com. Miroslava, pl.
Stavnicul, jud. Ia.si. Acest po-
dis, di'mpreunA cu Dealul-Uri-
culuI, formeaza valea numitä. Va-
lea-LupuluI.
Capul-Ro§u, sat, face parte din
com. rur. Floresti, pl. Filipesti,
jud. Prahova. Numirea acestur
sat, spun locuitoril, vine de la
un Grec ce era la moara din
acest cat. si care purta fes rosu.
Are o populatiune de 112 lo-
cuitorr.
Capul-Stogului, judetul Vilcea.
(VezI Tirsa).
Capul-Stratului, deal. (V. Dea-
lul-Mare, com. Sirca, pl. Cirli-
gätura, jud. Iasi).
Capul - Toplitel, gura piriulut
Strimba, jud. Suceava.
jidia, pe teritoriul comuneI Ca-
22
 CAPUS-CHIOI-BA1R
rabaia i anume pe acela al cd-
tunulul sa.O Chertic-Punar. Se
desface din poalele vestice ale
dealulul Chezlen - Sirtl ; se in-
dreapta. spre S. tuteo directie
generala de la N. spre S.; face
intru clt-va hotarul Intre pldsile
Medjidia si Mangalia, i, dupd un
drum de 4 kil., se deschide in
valea Borungea, la V. de satul
Chertic-Punar. Malurile sale sunt
joase. Printeinsa merge dru-
'mul comunal Becter-Alibei.
Capus-Chioi-Bair, deal, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noua, pe
teritoriul com. rurale Para-Chioi.
Se desface din ratnificatiile nor-
dice ale dealuluT irau - Culac-
Bair ; se intinde spre N., avind
directiune generala de la S.-V.
spre N.-E. ; merge printre valle
Sati-Chioi -Ceair i Ghiuvenli -
Ceair ; brAzdeazä partea de S.
a piasel si pe cea vesticá a co-
muneT; se ridicá pana. la '53 m.,
dominind ast - fel satul Para -
Chioi, asezat In parte la poa-
lele sale estice, drumul comu-
nal Veli-Chioi-Para-Chioi, ce tre-
ce pe muchea sa, si cele doua
väl Sati-Chioi-Ceair si Ghiuvenli-
Ceair. Este acoperit cu tufdri-
surf i padurT, din carr cea mal
insemnata, numita Buluc-Orman,
asezatä pe ramificatiile sale
nordice.
Caputa, sat, cu biserica, o
o tuluT. Un alt drum merge la Bai-
scoala, plasa Tazlául-d.-j., jud.
Bacau.
Capuzul, cdt., facind parte din
com. Musetesti, plaiul Novaci,
jud. Gorj. E situat pe dealul
Capuzul In partea de V. a com.
Are o intindere de 250 hect.,
din carT 40 hect. arabile, 30
hect. fin*, I hect. pornet,
hect. vie, 174 hect. islaz i pa-
dure, si 4 hect. vatra satulur.
Are o populatie de 40 fami
www.dacoromanica.ro
170
liT, saü 120 suflete, din carT 30
contribuabilf, totT RominT, ocu-
pindu-se cu agricultura si eres-
terea vitelor. LocuitoriT pose-
a.: 5 plugurT si lo care cu bol.
Numarul vitelor este de : 40 vite
marr cornute, 4 cal', I IO oT
28 rImatorT.
In cat. sunt 2 fintInT.
Cara-Aci sati §arapcea-Cara-
Aci, sat, in jud. Constanta, pl.
Silistra-Noua, cat. comuneT Hai-
ram - Chioi. E situat In partea
de S.-E. a plaser i cea de N.-E.
a comuneT, la 51/2 kil. spre N.
de catunul de resedinta, Hairam-
Chioi si la i kil. spre V. de
satul Malacoci. Este asezat pe
valea Cracic-Ceair, in partea sa
de N. si este inchis la E. de
dealul Tuzla-Mezarlic-Bair, la N.
de dealul Tuzla-Bair si la V.
de dealul Cara-Peletlic.
Populatiunea sa, a carel ma-
ioritate este formata de TurcT
TatarT, se ocupa cu creste-
rea vitelor si prea putin Cu a-
gricultura. Satul In partea de N.,
si mal ales in cea de V., este in-
conjurat de marl padurr. Casele
carr sunt In numar restrins, sunt
potrivite si asezate regulat. Dru-
mul comunal Schender-Cherim-
Cuiusu, trece prin mijlocul sa-
tuluT, strabatlndu-1 de la Sud la
Vest, lar drumul Becter-Seven-
dic, trece tot prin mijlocul sa-
ram-Dede, trecind prin Malcoci.
Cara-Ad, baltd mica, in judetul
Constanta, pl. Constanta, pe te-
ritoriul com. rur. Cicracci si a-
nume pe acela al catunului sati
Cara-Coium. E mar mult o pre-
lungire a intinsuluT lac Tasaul
de care azT e despartit printr'o
limba de patnint de 800 metri
IL-gime. De mare e despartit
pri iteo distanta de 1200 me-
tri, lar ata de satul Cara-Coium
CARA-ACI-CULAC
se gaseste la i kil. spre E. Are
o intindere de 15 hect., presa-
rate numaT cu stuf. Produce pu-
tin peste ce se consuma numal
în localitate.
Cara-Aci-Alceac, vale, In jud.
Constanta, pl. Silistra-Noua, pe
teritoriul com. urbane Cuzgun,
anume pe acela al cittunulul
säü Urluita. Se desface din ra-
mificatiile sud-orientale ale dea-
luluT Escuuiuc - Olceac ; se in-
dreapta spre N., avInd o direc-
tiune generala de la S. spre N.,
brazdind partea de E. a plasel
si a comuneT, i dupä un drum de
7 kil., se deschide in valea Ur-
luia, pe stinga, lîngä ruinele sa-
tuluT Dedebali, dupa ce s'a u-
nit pe stlnga cu valea Cara-Cia-
lic-Culac. Mal formeaza putin
hotarul filtre pl. Silistra-Noul
Medjidia.
Cara-Aci-Culac, sat, in judetul
Constanta, plasa Mangalia, cat.
com. Sari-Ghiol. Este asezat in
partea de S. a pl. i cea de E.
a com., la 10 kil. spre E. de
cat. Sari-Ghiol, resedinta com.
pe malul de S. inalt i pietros,
al laculuT Mangalia, pe partea
stingl a vaer Cara-Aci-Culac, la
poalele de N. ale dealuluT Ma-
mutlusta, dominat fiind de vir-
ful Meragi-Iuc. Casele sale sunt
putine, rau zidite, mare parte
darimate de invazille turcestT
basibuzucestT.
Intinderea sa este de 3251
hect., din carT 12 hect. ocupate
de vatra satuluT.
Populatiunea totala e de 105
familiT, cu 421 suflete, care se
ocupa in mare parte cu eres-
terca vitelor i cu agricultura.
Cara-Aci-Culac, vale mica, In
jud. Constanta, plasa Mangaba,
com. Sari-Ghiol, cat. Cara-Aci-
Culac, de unde si-a luat nutnele.
 CARA-AC1-CORUSU
Se desface din deal. Mamutlusta ;
se indreapta spre N.; trece pe
tina satul Cara-Aci-Culac, pe
la dreapta luí, pe la poalele
vestice ale dealultd Checige
dupa. 3 kil., se deschide in
lacul Mangalia. Malurile sale
sunt inalte si pietroase cu o
multime de perforatiunI din
cauza ploilor. Este tdiatä de
drumul Hagilar-Mangalia.
Cara- Aci - Corusu, peidure, in
jud. Constanta, pl. Silistra-NotiA,
com. Garvan, cát. Velichia, pe
teritoriul rominesc i bulgAresc,
taiata in doul de hotarul spre
Dobrogea, situatA pe ramifica-
tiile de E. ale dealuluI Ciragi-
Iol-Bair, in partea de S. a pl.
si a comuna. Are 70 hect. in-
tindere. Esente principale : teI,
fag, mesteacan, totI miel. Dru-
mul Veli-Chioi-Cromora, trece
pe 11110 dinsa, prin partea de
Vest.
Cara-Aci-Culac, virf insemnat,
al dealulur Mamutlusta, judetul
Constanta, in partea de S. a
pl. Mangalia, cea esticA a com.
Sari-Ghiol, si cea nordica a cat.
Cara-Aci-Culac. Are 62 m., do-
minind prin 1115411:lea sa satul
si valea Cara-Aci-Culac, satul
valea Hagilar, valea Ilanlic
drumurile ce duc de la Ha-
gilar la Cara-Aci-Culac, Man-
galia l Ilanlic. Punct strategic
important. Este acoperit cu ver-
deatA.
Cara- Amat, sat, in jud. Con-
sta*, plasa cat.
com. urbane Cuzgun, asezat in
partea de E. a plaseI si a com.,
la 4 kil. spre S. - E. de orasul
Cuzgun , resedinta, pe ambele
malurl ale vad Ccair-Orman, la
poalele estice ale dealului Cara-
Amat. Teritoriul sati se mdrgi-
neste la N. cu cdt. Bac-Cuiusu
171
(al com. Beilicul), Polucci
comuneI Enisenlia, pl. Medjidia);
la E. cu cat. Urluia ; la S. cu
Cherim-Cuiusu, (al com. Ha-
zarlic), Bazargian i Nastradin
(cdt. comuneI Enige), la V. cu
orasul Cuzgun.
Relieful solutuI e accidentat:
de dealul Echi-Iuiuc - Olceac cu
virful salí Cuzgun (181 m.), la
N. acoperit cu pddurI ; Cara-
Amat (112 ni.), la S. - V., aco-
perit cu pdsunT si padurr, do-
minind satul. Movile sunt treI,
avind 75 83 m., artificiale,
acoperite Cu iarbd i pldurT.
Cursurr de apa n'are, cacI Valle
contin apl numaI in timpul
primIvereI si al ploilor. Ca va.I a-
vem: Diudiuliuc-Cucuciuc-Alcea,
la S. pe hotar ; Ceair - Orman,
ce trece prin mijlocul satuluI si
adiacenta sa, valea Sat - Culac
prin interiorul satuluI; Cara-Cia-
lic-Culac si Cara - Aci-Alcea, in
partea de N.-E.
Intinderea totala e de 725
hect., din carr 50 hect. ocupate
de vatra i gradinile satuluI.
Populatiunea intreaga este de
52 familii cu 166 suflete, carr
se ocupa cu pasunatul vitelor.
Cara - Amet, pichet vechi ü de
frontiera, pe Dundre, in pl. Ia-
lomita - Balta, jud. Ialomita, in
dreptul satulul Chioara.
Cara-Bair, deal, in jud. Tulcea,
pl. Tulcea, pe teritoriul comu-
nelor rur. Man-Ghiol si Sari-
Ghiol. Se desface din dealul
Cairacile; se intinde spre E., a-
vind o directiune generala de
la S.-V. la N.-E. Pe muchea luí
merge hotarul despartitor al ce-
lor dota comune. Are 79 m.
indltime si e punct trigonometric
de observatie de rangul al 3-lea.
Este acoperit cu finete si pd-
sunT. Poalele sale sudice .se
sesc pe malul nordic al intin-
www.dacoromanica.ro
CARA-BACI
sulta lac Razelm. La poalele
sale orientale, si nu departe de
lacul Razelm, se afld ruinele
uncí cetatr, numit5. a Zaporo-
jenilor. Numele dealuluI e tur-
cesc si insemneaza. Dealul-Ne-
gru .
Cara-Bact, com. rur., In judetul
Constanta, pl. Medjidia, situatd
in partea meridionalä a judetu-
luI, spre V. de orasul Constanta,
capitala districtuluI, si in cea
de Sud a plaser Medjidia, spre
S.-V. de ordselul Medjidia, rese-
dinta el, pe valea Borungea.
Se margineste la N. cu com.
Mamut-Cuiusu ; la E. cu com.
Copadin, pl. Constanta ; la S.
cu com. Agemler, Cavaclar,
Cazil-Murad, toate din pl. Man-
galia; la V. Cu com. Chioseler.
Relieful solulur e putin acci-
dentat de urrndtoarele princi-
pale dealurI : Sari-Iuc-Bair (138
m.) la N.-V.; Copadin (135 m.)
la N.-E., Arabi-Iuc-Bair (137
m.), Uzun-Bair (130 m.), Cara-
Ola (123 ni.) la E., Cabula-Bair
(103 m.), Bairam-Dede-Bair (r35
m.) la S., Chezlen-Sirti (130 m.),
Canen-Gurse, Cultimes-Bair (105
m.), Strti - Caia - Bair (107 m.),
toate prin interiorul comunel.
Aceste dealurI sunt acoperite
Cu fin ete si semandturr.
Movile sunt putine; cele maï
insemnate sunt : Cara-Baci (130
m.) la N.-V.; Caugagi (ior m.)
prin centru, la V.; Cabula-Iuc
(103 m.), ObaThic (123 m.), Cau-
gagi-Est (130 m.), Arabi-Iuiuc
(131 m.), toate la E. Ele sunt
artificiale si azI sunt acoperite
Cu verdeata..
Hidrografia este reprezentata
numar prin nite val sed, carT
contin apd mimar primdvara,
dupd topirea zapezilor i toam-
na, in timpul ploilor. Cele mar
insemnate sunt : Iomer-Bei-Iutu
la N.-V., Colceac - Alcea, unita
 CARA-11ACt
cu Cultimes-Ceair prin interi-
orul comunei si spre E. Mer-
devenli- Punar (sail Borungea)
unta cu Capulan - Culac pe
dreapta, care brIzdeaza comgna
spre partea de Sud.
Catunele, cari compun co-
muna, sunt 4 si anume : Cara-
Baci, resedinta, in partea cen-
tran, pe valea Merdevenli-Punar
san Borungea; Chertic-Punar, la
V., la 3 kil. spre V. de rese-
dintA, tot pe valea Borungea ;
Caugagi, la panca centran, la
900 m. spre E. de resedintä, pe
valea Calceac-Alcea; Beaul, la
E., la 312 kil. spre S.-E. de
resedintA, pe valea Cultimes-
Ceair.
Populatiunea intreaga a co-
munei se ridica la 141 fam., cu
753 suflete, cea mal' mare parte
Turci si T'atad, repartizatI dupA
cum urmeaza :
DupA sex: barbati 396, femei
357; dupa starea civin : neca-
satoritI 444, casAtoritI 280, va-
duvr 28, divortati i; dupd in-
structie : stiù carte II, nu stiti
782; dupä cetatenie : cetAtern
Romini 749, supusi straini 4;
dupa religie : crestim 334, na-
turalizatI 419; sunt, dupa ocu-
patiune, agricultorr, meseriasi,
comerciantI, etc.
Calle de comunicatie sunt nu-
mal* niste drumuri comunale sau
vecinale, ce duc de la Cara-Bac?
la catunele comunei si la satele
invecinate : Ati-Bei, Chioseter,
Merdevenli-Punar, Bairam-Dede,
Cavaclar, etc.
Cara-Bact saii Cara-Baci, sat,
jud. Constanta, in pl. Medjidia,
cAtunul de resedintA al comunei
Cara-Baci, situat in partea meri-
dionall a plAsei si cea vestica
a comund, pe ultimele ramifica-
tiuni nordice ale dealurilor Cul-
times - Bair i Bairam - Dede -
Bair,
www.dacoromanica.ro
172
Terenul sAtl este destut de ac-
cidentat. In partea sudica sunt
deaturite Bairam-Dede-Bair si
Cultimes-Bair ; in partea centran.
dealut Chezlen-Slre si in partea
de N. valea Iomer-Bei-Iutlu.
Populatiunea se ocupa mal
ales cu agricultura si cu creste-
rea vitelor si in special a oilor.
Casete sunt bine ingrijite; sunt
asezate regulat, formind strAzI
care se Intretae 'filtre ele. Dru-
murI comunale pleacA din sat,
ducind la: Caugagi, Cazil-Mu-
rad, Bas-Punar, Chioseler, prin
Chertic-Punar si altele.
Cara - Barusan, movild insem.
nata, in jud. Tulcea, pl. Istru-
luI, pe teritoriul com. rur. Ca-
ranasuf. Este situatA pe partea
de S.-E. a plasei si cea de S.
a comund, pe una din cele mar
orientale prelungirr ale dealului
Haidin, la O 2 kil. spre N. de
lacul Duimgi. Are o inaltime
de 48 m.; e punct trigonometric
de observatie de rangul al 3-lea,
dominlnd asupra satuld Cara-
Nasuf, si a drumuld comunal
Cara-Nasuf-Duimgi. Este natu-
rala si acoperitA cu verdeata.
Cara-Burun, deal, In jud. Tul-
cea, pl. Istruld, pe teritoriul
co m u n ei rurale Casap-Chioi. Este
o pretungire rasariteana a dea-
luluI Maadem-Bair ; se intinde
spre N., av?nd o directiune ge-
neran. de la S.-V. spre N.-E.,
brazdlnd partea esticä a plAser
si cea nordicA a comuneu Poa-
tele sale se scaldä in dota
mari lacuri, Golovita la Nord
si Zmeica la E. Este presarat
cu o multime de movile, intre
cari Dravarschi 83 m., Movila-
lur-Tincu 74 m. Se prelungeste
spre E. cu dealut Acic-Suhat.
Drumul comunal Hamamgi-Ca-
sap-Chioi 11 tac. Este acoperit
cu finete si semAnaturi. Numele
CARA-CIALIC
sAti e turcesc si inseamna Nas-
Negru.
Cara-Burun, deal insemnat, ia
jud. Tutcea, plasa Istruld, pe
teritoriut comund rurale Potur
(si al cAtunului sAti Hamamgi).
Se desface din dealul Eniceti i
se intinde spre Sud, avind o
directiune generan de la N.-V.
spre S.-E. ; brazdeaza partea
nordica a plAser si pe cea nord-
vestica a comuneT. Ramifica-
tiile sale orientale se intind
pana pe malul piriuld Slava
si tarmurite laculuI sArat Golo-
vita. Are o inAltime de 128 me-
tri si este tdiat de soseaua na-
tionall Tulcea-Babadag - Con.
stanta. Este acoperit cu livezI
si pasuni. Pe la poalele sale se
gAsesc o multime de movile
naturale.
Cara-Burun-Bair, deal, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noul, pe
teritoriul comund rurale GAr-
van si pe al catunulur sau Cu-
iugiuc. Se desface din dealul
Garvan-Bair si anume din vir-
fui Iuc-Mezarli, se intinde spre
N., avind o directiune generan
de la S.-E. spre N.-V., printre
valle Iaila Ceair sau Garvan (ce
e tot una cu Valea Cuiu-Iuc)
si vaile adiacentelor Cuiugiuc_
Ceair si Garvan-Ceair, brAzdind
partea de Sud a piase si cea
vesticä a comuna. Satul Cu-
iugiuc e asezat la poatele sale
vestice. Are 145 m. inAltime,
dominInd satul Cuiugiuc si vAile
de mal sus, precum si drumul
judetean Ese-Chioi-Lipnita. Este
aeoperit cu tufarisuri, pAdurI s'i
putine vil.
Cara-Chioi, punct militar, In Do-
brogea, la o inaltime de 83 m., 17
d'asupra nivelului MArii-Negre.
Cara-Cialic, vale, jud. Constan-
 CARA-C1ALIC
ta, in pldsile Silistra - Nola
Medjidia, pe teritoriile comune-
lor Cuzgun, (Silistra - NouA)
Enige (Medjidia) Incepe din
poalele sud - estice ale dealuluI
Echi-Iuiuc-Olceac ; se indreapta
spre N., aviad o directiune ge-
nerala de la S. -V. spre N.-E.,
brazdind partea estica a plae'i
Silistra-Noul si a com. Cuzgun,
pe cea vestica a plaseI Medjidia
cea nord-vestica a comund
Enige. Drumul si-1 face mal mult
prin padun. Dupa un drum de 6
kil., se uneste cu valea Nastra-
din, spre a se deschide in va-
lea Urluia, pe stinga. Este tdia-
ta de drumul judetean Ostrovul-
Cuzgun, iar printr'insa merge
drumul comunal Cara-Amat-Ta-
lasman.
Cara-Cialic, pirta, in jud. Tul-
cea, pl. Babadag, pe teritoriul
com. rur. Armutlia (si anume
pe acela al catunuluI sad Cam-
ber). Izvoreste din poalele o-
rientale ale deahl Tasli-Bair; se
indreapta spre N., avind o di-
rectiune generala de la S. - V.
la N. -E, brazdind partea nor-
dica a pl4eT si pe cea estica
a com.; curge prin padurI, pe
la poalele orientale ale dealuluI
Balar-Bair, si, dupa un curs de
6 kil., merge de se varsa in pi-
riul Taita, pe dreapta, nu de-
parte de varsarea acestuia in
lacul Razelm. In cursul sat' tre-
ce prin satul Camber. Are ca
afluentI valea Orta - Burun pe
dreapta, si Doruchi - Dere pe
stinga. Numele sat' este turcesc
inseamna Valea-Neagra.
Cara-Cicula, deal, in jud. Tulcea,
plasa Mein, pe teritoriul com.
rur. Cerna. El este mai mult o
prelungire sud-orientala a dea-
lulur Bujor ; se intinde spre E.,
aviad o directiune generala de
la N.-V, spre S. - E., brazdind
173
panca centrall a plasa si pe
cea vestica a comuna. Sta in
legatura cu dealul Curt-Bair si
dealul Piatra-Rosie ; de cel din-
thu despartit prin o vale ri-
poasa, pe malurile careia merge
drumul judetean Cerna - Greet ;
de eel-I-aft e despartit de aseme-
nea prin o vale ripoasa, prin ca-
re merge drumul judetean Cirji-
drumul com. Cer-
na-Turcoala. Din poalele luI su-
dice izvoreste Valea - UlmuluI,
afluent al piriuluI Cerna. Este
acoperit cu pasuni si finete.
Cara-Coium, sat, in jud. Con-
stanta, pl. Constanta, catunul
comuner Cicracci, situat in par-
tea de E. a plasel si a comu-
na, la 5 kil. spre S.-E. de ca-
tunul de rqedinta, Cicracci, la
S. - V. laculd Tasaul si la V.
!Alta Cara-Coium 1, la 2 kil.
spre V. de mare. Este inchis
la N. de dealul Cara - Chioi -
Bair, cu virful sla Caraevila,
care virf este la 2112 kil. spre
N.-V. de sat si are o tnaltime de
74 m., iar la S.-V. de dealul
Mamaia, cu movila sa Mamaia,
care are 34 m. si este situatà
laI '2 kil. spre S. de sat.
Suprafata sa este de 1900
hect., din carI 55 hect. sunt
ocupate numar de gradinI si de
vatra satuluI, cu 65 case.
Populatia este de 114 familif,
cu 506 suflete, ocupindu-se maT
mult cu pescaria, satul fiind la
marginea laculuI Tasaul si in
apropierea
Populatiunea sa este ameste-
cata.; se compune din RominI,
BulgarI, Tura si AustriacI, insa
majoritatea o formeaza. BulgariI.
Un drum comunal pleaca spre
N.-E., apoI se bifurca : o parte
duce la Sahman si alta la Sar-
galacul-Mic si la Sargalacul-Mare.
Alte doua. drumuff pleaca spre
S. si S.-V., ducind unul la Ma-
www.dacoromanica.ro
CARA-HARMAN
maia 0 la Cogea-Ali i altul,
spre N.-V. la Cicricci.
Cara-Cuius-Dere, vale, in pla-
stic Medjidia i Constanta, jud.
Constanta, servindu-le intru cit-
va si de hotar despartitor, pe
teritoriul comunelor Alacapt,
pl. Medjidia, i Murfatlar, pl.
Constanta, pe care le desparte
putin. Nu este alt - ceva de
cit un alt nume al vaa Medji-
dia sat Carasu. Acest nume
poarta intre comunele Murfatlar
Alacapi. Este inchisa 'Mire
dealurile Tasli-Bair i Gherme-
Bair la E., Cara-Bel-Bair si Chiu-
cluc-Murfat-Bair, la V. Printeinsa
merge calea ferata Cernavoda-
Constanta, drumul comunal Ala-
capi -Murfatlar -Omurcea. Este
taiata d'alungul, in partea de
N., de unul din valurile luI Tra-
ian i anume de cel de piatra.
Cara-Culac, vale neinsemnata,
In jud. Constanta, pl. Silistra-
Nota, pe teritoriul rominesc
cit si pe cel bulgaresc al co-
muna rurale Garvan. Incepe
din poalele rdsäritene ale dea-
lulur Garvan-Bair ; se indreap-
tA N., avind o directiune
generala de la S.-E. spre N.-V.,
pe la poalele apusene ale dea-
lultd Ciriagi-Iol-Bair; intra pe
teritoriul rominesc pe linga
pichetul No. ii, trece prin sa-
tul Garvanul-Mare, i, cum ese
dinteinsul, se uneste cu valea
Culac-Punar-Ceatr, spre a forma
impreuna valea Saila-Ceair, sari
mal bine zis Valea-Culuiucului.
Lungimea el' e de 7 kil. Malul
sag sting e acoperit cu padurT.
Printeinsa merge un drum co-
munal ce duce de la Garvan
la Cranova, in Bulgaria.
Cara-Harman, com. rur., din
jud. Constanta, pl. Constanta.
Este situata in partea estica
CARA-HARMAN
a judetului, la 42 kil. spre N.
de 'Drawl Constanta, capitala
districtulur, i in cea septentrio-
nald a plAseT, la 19 kil. spre
N.-E. de com. Cara-Murat, re-
sedinta plAser.
Se mArgineste la N. cu co-
znunele rurale Cara-Nasuf si Co-
gealac, din jud. Tulcea, de care
se desparte prin dealurile Cas-
canc-Bair, Duimgi, lacurile Tuzla
Sinoe ; la E. si S. cu Marea-
NeagrA; lar la V. cu comunele
rurale Gargalic si Cicricci, des-
pArtindu-se de cea prin
dealurile Movila-05.1dArli, Ciatal-
Bair si Gangalic, jar de cea d'a
doua prin dealul Peletlia.
Relieful soluluT prezintA o
deosebitA insemnAtate. El tine
tot de odatà si de regiunea dea-
lurilor si de regiunea sesuluT,
cAcI 3/5 din suprafata eT apar-
tine celuT din urmA. esul este
situat tri partea esticl $i este
coprins intre Marea-Neagr5. la
E. si S., poalele estice ale dea-
lurilor Movila-CaidArir si Cara-
Harman, canalul vestic al lacu-
luT la V., si o little ce
pleacä de la ruinele cetAtuel
vechT Istropolis la gura Peri-
teasca, spre N. Sesul este aco-
perit cu bält1 : Sinoe si Tuzla,
Ceatal-Sic ; Balta-Mare ; de-Mij-
loc ; Balta-MicA, Chituc, care are
stuf trains si des ce poartä nu-
mele de Chituc. A cest din urind
lac are o intindere de peste
2000 hect. s't este aflAtor intre
lacul Sinoe si Mare ; este con-
siderat adese-orr si cu drept
cuvint ca tinind tot de lacul
Sinoe. Pe acest ses sunt mla-
stinI lingA Cara - Harman si
late bande de nisip (aflAtoare
fare lacurile Tuzla si
intre Sinoe si Mare, de oparte
si de alta a prelungireT sudice
a stufuluI Chituc $i a girlelor
numite Balta-Mare si de-Mijloc,
precum $i dealungul maluluT Mä-
www.dacoromanica.ro
174
riT-Negre). Toata aceastA intin-
dere a sesuluT, incontestabil ca
a fost acoperitA de Mare, care
retrAgindu-se a lAsat lacurile :
Tuzla, Sinoe, mlastinT stufoase
si intinderT considerabile aco-
perite cu nisip, amestecat Cu
resturT animale asemAratoare Cu
cele ce se glsesc astA-zI in
inane.
Regiunea dealurilor coprinde
restul vestic, 2 5 ale comuneT
este reprezentatl pi-in culmile :
Cogealac la N. si Tasdul la S.
51V.
Dealurile cele maT insemnate
ale comuner sunt: Duimgi, cu vir-
furilePeletlia (89 in.), Duimgi (83
m.), Tuzla-Iuc (38 m.), la N., d'a-
lungul pirlulul Peletlia si pe ma-
lul vestic al lacului Tuzla, i aco-
perit cu finete, pAsunT i vr'o cincT
movile. Dealul Peletlia, cu virful
Cara-Iuc (138 m.) la V.; TasAul-
Tirti, cu virful (1o4
m.) la S.-V.; Gargalic (84 m.),
Ciatal-Bair, cu virfurile Erim-
Ittiuc (94 in.) si Gargalic-Buim-
Iuitic (75 m.); (70
m.), dealul Cara-Harman (102
m.) la S.-V. Toate aceste dea-
sunt ramificatiunT orientale
ale culmeT TasAul, avind o direc-
tiune generala de la N.-V. spre
E. si S.-E., intinzindu-se printre
pirlul Peletlia, lacul Tuzla, Bal-
ta-Mare, plriul Gargalic si Mare.
Sunt acoperite cu movile, finete
semAraturT.
Movile sunt numeroase: peste
38. Ele se gAsesc mal toate
pe muchiile dealurilor ; afarA de
cele ce se gAsesc pe virfurile
amintite mar sus, mal avem :
Cara-Iuiuc (150 metri), Iarim-
Iuiuc (140 m.), Movila-Beiulur
(136 m.), Movila-din-TirlA (119
m.) la Vestul comuner, la S. de
satul Peletlia, pe muchia dea-
lul IT Peletlia; Buiuc-Iuiuc (102
m.), Sac-Iuiuc (52 in.), Sarim-
Iuiuc (46 m.), acestea chiar lingd
CARA-HARMAN
satul Cara-Harman se gAsesc si-
tuate in partea centra1ä i sud-
vesticA a comunel pe muchea dea-
lulur Cara-Harman. Ele sunt arti-
ficiale mar toate, construite in
scop de a servi de inmormin-
tare sag ca punct de observatie
$i orientare. E un singur 1311.15 :
Peletlia, care udl N.-V. comu-
neT. PleacA din dealul Peletlia,
ca directie de la V. spre E.,
trece pi-in satul Peletlia, tale
drumul Gargalic-Cara-Nasuf, pe
la locul numit Podul-DraculuT-
Negru si se varsA In lacul Tuzla,
In coltul sud-vestic al luT. Ma-
lurile cursuluT sAti superior sunt
inalte si cam pietroase, lar ale
celul inferior sunt joase. Mar a-
vem dota girle numite: Balta-
Mare si de-Mijloc prin care se
stabileste o legAturA intre lacul
Sinoe si Marea-NeagrA. Plead
de la Gura-BuazuluT o singurA
ramurA, care apor ramificindu-
se In douA, brAzdeazä partea
esticä a comuneT, trecind pe
ling5. satul Cara-Harman $i des-
chizindu-se in coltul sudic al la-
culuT Sinoe.
BAlti avem: Tuzla la N., care
apartine maT mult comuneT Ca-
ra-Nasuf, fiind pe hotarul intre
aceste doul comune : are ma-
joase, o intindere de 11600
hectare, cu peste bun ; al doilea
lac e Sinoe. Venitul ambelor
lacurl apartine statulta. Marl
de acestea maT avem altele ma!
mict: Ciatal-Su de 15 hect., in
nisipul Ciatal-Su, la N. de Cara-
Harman ; Chituc, in stuful Chi-
tuc, de 20 hect. intindere
altele mal mid, fArA insemnl-
tate. Intre lacurile Tuzla si Si-
noe avem nisipul numit Ciatal-
Su, cu o intindere de 1400 hect.,
putin ridicat d'asupra niveluluT
MAril i lacurlior, , presArat la
N. cu cite-va lacurT miel uscate.
Se aflA la locul unde a fost o-
dinioarl ora,u1 Istropolis, si se
CARA-HARMAN
intinde la S. pana la satul Cara-
Harman de l'higa care incep e, spre
S., printre &ele : Baltile-Marr
$i de-Mijloc $i pe litiga Mare,
cu o intindere de peste 500
hect., nisipul Cara-Harman, taiat
de &le miel. Intre balta Sino e $i
Mare se intinde stuful Chituc cu
o intindere de peste 2000 hect.,
amestecat Cu apa., avind la N.
multime de raid lacurI, in mij-
loc Cu riisip $i spre S. lacul
Chituc, prelungindu-se spre S.
in forma de limba, impracticabil
pentru comunicatie. Marea-Nea-
gil udd comuna in partea estica,
pe o distanta de 22 kil. Malul
catre Mare este jos $i acoperit
cu nisip in toata lungimea lur;
acest nisip se intinde in inte-
rior pana. la I/2 kil. Alta-data,
de sigur, Marea trebue O. se fi
tntins departe de interiorul us-
catuld $i ca proba sunt lacurile
ce aii ramas asta-zr: Tuzla $i
Sinoe, care comunica cu ea prin
gura Periteawa $i Buazul, nisi-
pul Ciatal-Su $i stuful Chituc.
In toate se gasesc resturi de
animale $i plante ce se gasesc
asta.-zr in mare.
Suprafata totall a comuner
este de 15787 hect., din care
208 hect. ocupate de gradinile
$i vetrele celar dou5. sate, cu 169
case, iar restul de 5618 hect.
imparta futre locuitorir ce po-
sea 4257 hect. $i statul en pro-
prietarr, carr ai1 11461 hect.
Catunele, carr compun com.,
sunt dota: Cara-Harman, re$e-
dinta, a$ezata, in partea estica a
comuner, pe malul sting al gir-
leI Balta - Mare, la coltul sudic
al laculd Sinoe, avind la sudul
sail o mla$tina Inchisa $i domi-
nauta la N.-V. de dealul Cara-
Harman, Cu movilele Cara-Har-
man $i Iarim-Iuc ; Peletlia, in par-
tea vestica a comuner, la 6 kil.
spre N.-V. de re$edinta Cara-
Harman, de ambele malurI ale
175
piriuld Peletlia, inchis $i domi-
nat la N. de dealul Duimgi cu
movilele Peletlia $i Duimgi, lar
la S.-V. de dealul Peletlia cu
movilele Iarim - Iuc, Beiul, - Mo-
vila - din - Tirla $i Traian, la 2
kil. spre S. de cat. Cara - Har-
man. Aspectul general al lor e
acesta : a$ezate pe locurr mal
$ese, casele sunt marr, rail zi-
dite, adunate in jurul biserici-
lor saa geamid; prea putine in-
conjurate Cu gradinr. Cara-Har-
man are $i cite-va villa Nord.
Populatiunea sa este formata
din elemenre romine $i Turcr.
In anul 1896 se gasee:1 207 fa-
milir, cu 1089 suflete, impartite
dupa. cum urmeaza: d'II:4 sex :
567 barbatI $i 522 femer ; dupa
stare civila : 651 necasatoritI,
410 casatoritr $1. 28 vaduvr
dupa instructie : 74 $tiind carte
$i 1015 ne $tiind ; dup5. cetate-
nie : 1088 cetated rominr, $i
1 supus strain ; dupa religie :
719 ortodoxr $i 370 mahome-
tanr; dupa. ocupatie : 246 agri-
cultorI $i meseria$r, 4 comerci-
antr $i to industria$T ; erati 203
contribuabilr; 145 improprietA-
ritr §i 115 neimproprietaritr.
In ceea ce prive$te calitatea
pamintulur, cele 15787 hectare
ale com. se impart ast-fel: 5508
hect. teren neproductiv (vetrele
caselor : 508 hect.) $i baltI, stu-
furI, etc. (5000 hect.) ale statu-
lur $i 10279 hect. teren produc-
tiv, din carI : 8461 hect, loe cul-
tivabil (din care loc ail 3764
hect.), 1565 hect. izlaz (din care
164 hect. al locuitorilor) $i 4
hect. vil' ale locuitorilor.
In com. sunt 246 plug,arr, cu
156 plugurr (151 cu bol', 5 cu
cal), 135 ce $i carute (11 cu
bol $i 124 cu car), 1 ma$ina de
secerat, 1 ma$ina de b5.tut po-
rumbul, 1 ma$ina de vinturat $i
1 ma$ina de cosit finul.
In Cara-Harman sunt 13590
www.dacoromanica.ro
CARA-MIEA-TEPE
capete de vite, din carr: 519 cal,
1449 bar, 82 bivolr, 12 asid,
10900 °I $i 630 porcI. Locui-
toril se ocupa $1. Cu pescuitul
din baltile Sinoe $i Tuzla. Sunt
8 morr de vint.
Comerciul e activ $i se face
pe $oseaua nationall Tulcea-Ba-
badag - Constanta si prin gara
ora$ulur Constanta, la 35 kil.
spre S. El consta in importul
manufacturilor, bauturr spirtoa-
se, unelte agricole $i in expor-
tul vitelor cu productele lor
(tina, brinza) $i al cerealelor.
Budgetul comuner e de 4427
leí veniturr, $i de 2908 leI chel-
tuelr.
CM de comunicatie sunt: pe
lacurI $i baitr cu luntre ; dru-
murr comunale ce unesc catu-
nele filtre ele $i cu satele tuve-
cinate : ca Taran, Leremet, etc.
Biserica ortodoxa e una sin-
gura in catunul Peletlia, cu hra-
mul Acoperdmintul-Maice-Dom-
nuld, cu 10 hect, de la stat, de-
servita de i preot $'1 1 cinta-
ret. Sunt 2 geama cu 2 hogr
in catunele Cara-Harman $i Pe-
letlia.
coll sunt 2 rurale mixte :
una in cat. Cara-Harman $i alta
in ca. Peletlia ; aii 2 invatAtorr;
89 elevr inscrig (52 bleti $i 37
fete).
Cara-Harman, punct militar, in
Dobrogea, la o inaltime d'asupra
nivelulur mara' de 104.97 ni.
Cara-Mi§ea-Tepe, a'eal, judetul
Constanta, pl. Hir$ova, pe teri-
toriul comuner rurale Topolog,
li anume pe acela al catunelor
Doerani li Topologuld-Romin.
Se desface din dealul Doerani;
se intinde spre S. printre pirlul
Top ologul (sati Saraiul) $i afluen-
tul sailHagi-Omer, inteo directie
de la Nord-Est spre Sud-Vest,
brazdind partea de E. a plat;eI
 CARA-MURAT
si pe cea meridional5. a comu-
nel. Se ridicA la 197 m., domi-
nind piraiele de mal sus, ale
cAror malurT, din cauza natureT
sale pietroase, sunt inalte si
stincoase, satul Doerani, si dru-
mul judetean Babadag-Hirsova.
Este acoperit cu finete.
Cara-Murat, comuna rurald, din
jud. si pl. Constanta.
Este asezatä in partea es-
t'el a judetului, la 26 kil. spre
N.-V. de orasul Constanta, ca-
pitala districtuluT, si in cea cen-
tral" a p15.seT, a cdreT resedintd
este.
Se mArgineste la Nord cu
comuna rura15. Pazarli, de care
se desparte prin dealurile Ilan-
lic-Bair si Dolufaci-Bair ; la S.
Cu comuna ruralä. Caratai (din
plasa Medjidia), de care se
desparte prin dealurile Hagi-
Culac si Murat-Bair ; la E. cu
comuna ruralä. Cicricci, de care
se separá prin dealul Cara-Mu-
rat-Bair ; iar la V. cu comuna
rurall Carol I sat1 Dana-Chioi,
de care se desparte prin dealul
Dana-Chioi-Bair.
Relieful solulul este acciden-
tat, de culmile Dorobantul, Ca-
rol si Cara-Murat; cea d'intiiu
la Nord si Vest, cea d'a doua
la Sud, cea d'a 3-a la Est.
Dealurile principale, carT brOz-
deaza teritoriul comune1 sunt :
Slanlac-Bair, cu virful llaulle-
Tepe (42 m.) la N.; Delu-
faci (125 m.) la N.-E., si ra-
mificatiT orientale ale culmeT
Dorobantul ; Murat-Bair, cu vir-
ful Murat-Iuc (130 m.) la S.-V.;
Amut -13air, virful Tepe - Cara-
Murat (203 m.) la S.-E., pre-
lungirT orientale ale culmeT dea-
luid Carol I. Cara-Murat-Bair
cu virfurile Cara-Murat (I i8 m.)
si Cara-Murat-Lic (104 m.) la E.
Toate aceste dealun sunt aco-
perite cu semOnAturT si finete.
www.dacoromanica.ro
176
CopaciT lipsesc aproape cu de-
sAvirsire ;pe muchea lor mo-
vikle sunt risipite in diferite
directiunT, iar numeroase dru-
muri le intretae in nenumArate
directiunT. Movilele sunt rAspin-
dite in toate pdrtile, in numdr
de 17; al:1 servit ca locurT de
mormint si puncte de obser-
vatie.
Hidrografia nu este repre-
zentatd de cit prin cite-va vdT,
carl ati apá numaT in timpul
ploilor sati topireT zdpezilor, pri-
mAvara. Principalele sunt: Ca-
ra-Murat-Ceair, ce pleacA din
dealul Cara - Murat, bazdeazd
mijlocul comuneT, trecind prin
satul Cara-Murat si, sub numele
de Hagi-Cabul si Chiostel, se
deschide in lacul Medjidia; va-
lea Caratai, care o brAzdeazA
la S. si valea Doblan putin la
N.- E. Ondulatiunile terenutui
fiind miel si uniforme, nu pot
forma vAT adincT si marT. Lipsa
de pAclurT face ca aceste vdT
sA, fie maT tot-d'a-una lipsite
de apl.
Comuna se compune dintr'un
singur sat Cara-Murat situat pe
ambele maturT ale traer Cara-
Murat, inchis si dominat la V.
de dealul Murat-Bair, cu movila
Murat-Iuc, la E. de dealul Ca-
ra-Murat, cu movila Cara-Murat,
la S. de dealul Amut-13air si la
N. de deatul Hamlic-Bair. Ca-
sete satuluT in partea de Est
sunt bine zidite, inconjurate
cu gràdinI si dispuse pe 4 uliti
paralele ; aceasta este partea de
curind formatO ; partea vechiA
este situad. la V. formatA din
case avind fie-care gradina sa,
dar risipite la capAtul vdei Cara-
Murat.
Suprafata tota1à a comunei
este de 10073 hect., din can :
228 hect. ocupate de gradinile
si vatra satuluT, Cu 304 case ;
iar restul 9769 hect. este ?ni-
CARA-MURAT
pArtit intre stat cu proprietarit
can el 4570 hect. si locuitoriI
carT posea 4570 hect.
Populatiunea sa totalA pe
1896 este de 320 familir, cu
1569 suflete, impArtitA ast-fel:
Dup5. sex : 86o bArbatT, 709
femeT. DupA starea civi15. : 923
necAsAtoritr, 602 cAsAtoritT, 44
vAduvI. Dupg instructiune: 493
stiA carte, 1071 nu stiu. Dupl
cetAtenie : 1349 cetAtenT RominT,
220 supusT strdinT. Dup5. reli-
gie: 705 ortodoxT, 619 catolid si
246 mahometanT. Dupa avere:
improprietAritT 466, neimpro-
prietAritl 32. Sunt 498 contri-
buabili.
In ceea ce priveste calitatea
plmintutur, cele 10073 hect.,
intinderea comu neT, se impart
ast-fel: 228 hect. teten nepro-
ductiv, ocipat de vatra satuluT ;
9769 hect. teren productiv din
carT : 6420 hect. teren cultiva.
bu (14.50 hect. ale Statulul Cu
proprietarif pi 4970 hectare ale
locuitorilor) 6279 hectare teten
necultivat, din carT: 3129 hec-
tare ale StatuluT cu proprietariT
si 150 hect. ale locuitorilor; 84
hect. teren izlaz, tot al Statu-
luT. I I hect. teten cu viT, tot al
StatuluT.
In comunl sunt 477 plugarT,
carT ají 240 plugurT (140 Cu
boT, roo Cu cal), 266 care si
cArute (6 cu bol, 260 cu cal),
66 mapinT de secerat, 10 masinl
de bAtut porumbul, roo grape
de fier, 6o masinT de vinturat.
LocuitoriTaA 13708 capete de
vite, din carr: 777 caT, r389
boT, 12 asinT, 10900 oT si 630
porcT.
Industria este cea casnici.
Sunt in comunl : 1 fabricA de lu-
minan de cearl si 3 morT de vint.
Sunt in total r4 industriasT.
Comerciul e activ si se face
pe poseaua nationall Tulcea-
Babadag - Constanta, prin gara
-CARA-MURAT I
Murfatlar, la 26 kil. spre S., si
constä in importul de masinT
agricole, vin, manufacturd si In
export de cereale, vite cm pro-
dusele lor (linA, brinzO) si lu-
mtnArT de cearl.
Budgetul comuneT este de
7428 leT la venituff si 4973 leT
la cheltuelf.
COI de comunicatie sunt: ca-
leajudeteanA Hirsova-Constanta,
care trece chiar prin comund,
apor drumurT comunale la Cu-
vicci, Esther si Palaz.
Are o bisericd, cu hramul
Sf. Gheorghe, deservitd de
preot, I cintdret si 1 paracliser.
Sunt si 2 bisericT catolice.
Sunt 2 §colT : una a comuneT
cu I invAtItor, I invdtAtoare,
120 elevI inscrisT (68 bAetT, 52
fete) si alta catolicA.
Cara - Murat I, punct militar,
in Dobrogea, la o indltime de
118.15 m. d'asupra nivelului MO-
riT-Negre.
Cara - Murat II, punct militar,
In Dobrogea, la o indltime de
107.30 m. d'as ipra niveluluT Md-
riT-Negre.
Cara-Murat-Tepe, deal, in ju-
detul Constanta, pl. Constanta,
pe teritoriul comunelor Pazarli
si Cara.Murat. Este maT mult o
prelungire esticA a dealuluT Bi-
larlar, desfAcindu-se din virful
Cara-Tepe (177 m.) ; se indreap-
t1 spre E., d'alungul piriuluT
Esther, pAnA aproape de apa
TasAul. Domina satul Esther, a-
sezat la poalele sale nordice, sa-
tul Cara,Murat si doud drumurT
ce pleacä unul la Cara -Murat
si altul la Medjidia.
Cara - Nasuf, com. rur., situatA
in partea sud-esticd a judetuluT
Tulcea si a plAser Istrul, tina
malul vestic al bOltif Sinoe.
i16760, Mal Oil Dig$01441* (voulp cslic. I vi, 41
177
Se mArgineste la N. cu com.
Casap - Chioi. La E. cu lacul
Sinoe, la V. cu com. Cogealac,
si la S. Cu com. Cara-Harman
din jud. Constanta.
Relieful soluluT tine de regiu-
neadeluroasd.DealurT sunt : dea-
lul Cara-Nasuf la N., de 57 me-
tri, dealul Cascalli-Bair, de 115
metri, la S.-V. Movile sunt foar-
te numeroase ; mal insemnate
sunt : Caba- Iuc, de 56 metri,
la N.; Cara-Harman, de 48 me-
tri, la S.; Duitngi, de 68 metri,
la S.-V. Sunt naturale si aco-
1 perite Cu verdeatä, lar dealurile
cu semandturT.
Apele, carr udd com., sunt :
piriul Duimgi, la S., trece prin
satul Diimgi; are malurT inalte;
se varsd In lacul Tuzla. Valea
Cara-Nasuf, la N., trece prin sa-
tul Cara-Nasuf. BAlt1 sunt : Si-
noe la S.-E., Cara-Nasuf la S.-E.,
Tuzla la S. si dottA miel la-
cut-1 la S.-V. formate de piriul
Duimgi.
CAtunele carl o formeazA sunt :
Cara-Nasuf la N.-E., resedinta,
pe piriul cu acelasT nume ; Duim-
gi, la 5 kil. spre S.-V., pe piriul
Dulingi.
Intinderea comuneT este de
8215 hect, din mil* 120 hect.
ocupate de vetrele satelor, 5500
hect. ale locuitorilor si 2585 hect.
ale statuluT.
Populatiunea este amestecatd.
Sunt 310 familif Cu 1336 SU-
flete, din carT 322 bArbatr, 305
femeT, 709 copil. Dupl nationa-
litAtT sunt : 23 RominT, 1095
Bulgarl, 203 TAtarT, 6 GrecT,
2 ArmenT si 7 EvreT.
Calitatea pamintuluT este In
general bunA pentru agricultu-
ra. S'a0 cultivat 3991 hect,; res-
tul din suprafata comuner este
ocupatA de : stuf, bAltI si mlas-
Un!.
In com. sunt 189 plugarT, cu
115 plugurl. Vitele, in numdr de
www.dacoromanica.ro
CARA NASUP
4218 capete, constituesc una din
avutiile locuitorilor.
GrAdindritul este ocupatia Bul-
garilor. Industria este cea do-
mesticrt. Comertul este activ,
constind in import de manufac-
tura si coloniale si in export
de cereale si vite. Sunt 7 co-
mercianti,
Veniturile com. sunt de 5212
leT, iar cheltuelile de 4915 la
Sunt 296 contribuabilT.
Drumurile sunt toate comu-
nale si duc la satele apropiate :
Cogealac, Peletlia, Duimgi, Ca-
sap-Chioi si Potur.
Bisericd este una singurA, or-
todoxa, ziditd, in 1879, de lo-
cuitorT ; are hramul Sf. Methodiu
si Ciril ; posedd io hectare pa-
mint ; e deservia de I preot
si un cintaret.
coll sunt doul, una in fie-
care cAt. ; ambele sunt fundate
de locuitorT ; ati cite un invAtd-
tor, io hect. ; 82 elevl inscrisT.
Comuna e vechiA. Este funda-
td in secolul trecut de TurcT,
carT s'ati retras in mare parte
in locul lor aii venit BulgariI.
Cara-Nasuf, sat, in jud. Tulcea,
pl. Istrulur, cdt. de resedintd al
com. rur. Cara-Nasuf, asezat in
partea de S.-E. a pl4eT si in
cea de N.-E. a comuneT, pe am-
bele malurr ale piriuluT Cara-
Nasuf. Intinderea satuluT este de
75 hect. Populatia e formatA de
TurcT, TAtarr si BulgarT. Sunt
105 aman', cu 540 suflete. Spre
S -E. de comuna* se afld ramurile
vecheT cetAtT grecestI Istropolis.
Cara-Nasuf, deal, in jud. Tulcea,
pl. IstruluT, pe teritoriul comu-
nef Cara-Nasuf. Este maT mult
o prelungire esticd a culmeT Hai-
Din, brAzdind partea de S. a
pldseT si pe cea de N.-E. a co-
mune!. Ultimele sale ramifica-
tiunI se termina Haga tArmiT
23
 CARA-NA SIN
1A-sed al* laculuI Sinoe. E talat
de drumul comunal Sari-Iurt-
Cara-Nasuf. Are o Inaltime de
104 m. Este presärat cu o mul-
time de movile, intre carr Ca-
ba-Iuc (56 m.) e cea mal Malta.
E acoperit cu semanaturf si
izlazurI.
Cara-Nasuf, pitifi, In jud. Tul-
cea, pl. Istrulul, pe teritoriul co-
muneI rur. Cara-Nasuf. IsI la nas-
tere din poalele sudice ale dea-
luluI cu acelasI nume ; se in-
dreapta spre E., avInd o direc-
thine generan. de la V. spre E.,
udind partea sudica a plaseI si
cea de mijloc a comuner ; trece
prin satul Cara-Nasuf, curgind
pe la poalele sudice ale dealu-
lur Cara-Nasuf, si, dupd 3 kil.
de curs, se varsa in iezerul Si-
noe, ceva mal' spre E. de satul
Cara-Nasuf.
Cara-Omer, com. rur., in jude-
tul Constanta, pl. Mangalia.
Este asezata in partea meri-
dionala a judetuluI, la 64 kil.
spre S.-V. de orasul Constanta,
capitala districtuld, si In par-
tea vestiel a plaseI, la 50 kil.
spre V. de oräselul Mangalia,
resedinta el'.
Se margineste la N. cu co-
munele rurale Carvaclar si En-
ghez, despärendu-se de cea d'in-
Ola prin dealul Cavaclar, de cea
d'a doua prin dealul Cara - Su-
luc-Bair ; la S. cu Bulgaria, de
care o desparte dealurile Docu-
zair si Muraci ; la E. cu comu-
nele Hazaplar si Sarighiol, des-
pá'rtind-o de cea d'hiela, dealul
Ghiuvenli, si de cea d'a doua
dealurile Egiluitic si Murtfacea-
Bair ; la V. cu comunele Bairam-
Dede si Hairam - Chioi (pl. Si-
listra-Noul), separindu-se de pri-
ma prin dealul Docuzaci, de se-
cunda, prin dealurile Sari si Cu-
ru-Bair.
www.dacoromanica.ro
178
Culmile Cara-Ornen la V.-N.
si la interior si Muraci la E. si
S. brazdeazä teritoriul comu neT ;
mal intinsä dintre toate comu-
nele din judetul Constanta. Prin-
cipalele dealurl sunt : Docuzaci
(193 m.), Dealul-Morif (170 m.),
la S.-V.; Malcoci-Mazarlt (176
ni.), Curu-Bair (168 m.), la N.-
V. ; Cavadas-, cu vIrful Ghiu-
venli-Nord (155 m.), Cara-Su-
lac - Bair, cu vIrful Ghluvenli-
Est (14r m.), la Nord ; Coru-
Sirti (152 in.) si Cara-Cuiuc
Bair, cu Virful Cheragi (136 m.)
la E. Prin interiorul comunel
sunt dealurile: MezarlIc-Bair, de
natura. stIncoasa, Sari-Bair (140
m.), Mezarlic (164 m.), acestea
spre partea nordica ; dealurile :
Bair-Mezarlic (187 m.), Mamuzli-
Bair (I 80 m.), Alibei-Chioi, Me-
zarric (170 m.), Alibei-Chioi-Bair
(163 m.), Cara- Omer- Bair cu
vIrful Ghiuvenli II (152 m.), Me-
zarlic-Bair (158 m.), acestea in
partea centran.; dealurile: Dere-
Chioi-Bair (182 in.), Bair-Itauc
(140 m.), Cara-Omer (170 m.),
in partea meridionall
Culmea Muraci e reprezentata
prin dealurile : Egi-Iuiuc, cu Vir-
ful Cheragi 11 (123 m.) ; Mezan
lic-Sirti (128 m.) si Murfatcea-
Cairac (140 in.), toate in spre
S.-V., avind acelasr aspect ca si
cele ale culmeI Cara - Omer.
Movile sunt numeroase ; unele
Inalte marl, servind probabil ca
puncte de observare si orien-
tare; toate sunt artificiale ; ele
sunt raspindite pe toata supra-
fatateritoriuluT. Principalele su nt :
Movila-Mare (200 m.), pe hota-
rul spre Bulgaria, la S.-V.; Ball-
Iuc (182 m.), tot la S.-V.; Che-
ragi (130 m.) la E.
Principalele va sunt : Docu-
zaci la V., trecInd prin satul
Docuzaci, cu maluif Inalte si
pe alocurea pietroase. Valea
Calfa-Chioi, care la inceputpoar-
CARA-OMER
ta numele de Cerchez-Chioi-Cu-
lac, trecInd prin satul Cerchez-
Chioi, apoI cel de Calfa-Chioi-
Ceair, trecind prin satul Calla
si in urma cel de Sarapcea, tre-
cind prin satul Cialmagea si
deschizindu-se In valea Demir-
cea. Brazdeaza comuna la V.
Malurile sale sunt in general
Inalte si stincoase. Valea Afi-
ghinea Incepe sub numele de
valea Dere-Chioi, la pe urma
pe cel de Alibi - Chioi - Ceair,
trecind pe 'higa satul Alibi-
Chioi, in una de Valea-Cisler,
treclnd pe litiga cIsla Alibi-
Chioi si in fine pe cel de A-
fighinea, brazdi ad interiorul co-
muneI, Valea Ghiuvenli sad
Mangad, trece prin satul Ghiu-
venli, brazdeaza comuna la N.
Valea Chior - Cui o strabate
prin interior; valea Daulu-Chioi,
care la mar la vale numele
de valea Sirti, trecInd prin sa-
tul Daulu-Chioi, o brazdeaza
la E. si S.-E. Valea Cara-Omer
primind pe senga valea Luci,
Ghiolgiul si lzvoruluT, trece prin
satul Cara-Ornen si fi strabate
la S.
Clima comuna este excesi-
va, din pricina lipser de pa-
durI si adaposturT oferite de
dealurr ; vara este arzAtoare qi
rare-orr pupa temperatl de vin-
turile ce sutiá din spre mare;
iarna e aspa, guvernan fiind
de vIntul dominant, recele si
gerosul crivat (N. - E.). Ploae
cade putina si puturile trebu-
esc sapate la adIncimr foarte
marT.
Catunele, carl compun co-
muna, sunt noua si anume 1
Cara-Omer, asezat In partea me-
ridionala a comuneT, pe valea
Cara-Omer, futre dealurile Cara-
Omer la S.-V., Alibi-Chioi-Bair
la N.-V., Cara-Omer-Bair la N.-E.
si Mezarlic-Bair la E. s'i S.-E.;
Ghiuvenli, In partea septentrio-
 CARA-OMER
nala a comuna, la 7 kil. spre
N. de resedinta, pe valea Ghiu-
venli, filtre dealurile Cavaclar
la V., Constrti la S., Carasuluc-
Bair la N.-E. si Ghiuvenli la
N.; Cauli-Cicur (groapa singe-
roasa) in partea meridionall a
ComuneT, la 4 kil. spre S.-E.
de resedinta, pe vaile Iurtluc
Cauli-Cicur, intre dea/urile
Mezarlic-Bair la N.-V., Caulicum
la N., Surtluc-Bair la S. si Mu-
fatcea-Cairac la S.-E.; Daulu-
Chioi in partea estica a com.,
la 5 kil. spre S.-E. de resedinta,
pe valea Daulu-Chioi, filtre dea-
lurile Mezarlic-Bair la E., Mur-
fatcea-Bair la S. si Eg-uiuc la
N.; Calfa-Chioi, in partea ves-
ticä a com., la io kil. spre N.-V.
de resedinta, pe valea Calfa, la
poalele pietroaselor dealurT Mal-
coci, Mezarlic la V. si Mezar-
lic-Bair la E.; Mamuzli, in partea
vestid a comuneT, la 9 kil. spre
N.-V. de resedinta, pe valea
Calfa-Chioi, futre dealurile Do-
cuzaci la V. si Mamuzli la E.;
Alibi-Chioi, in partea centrall a
comuneT, la 5kil. spre N.-V.
de resedinta, pe vaile asta si
Alibi-Chioi, intre dealurile Alibi-
Chioi la V. si Alibi-Chioi-Bair la
E. Cerchez-Chioi, in partea me-
ridionall a pla5el, la 9 kil. spre
V. de resedinta, pe valea Cer-
chez-Chioi, la poalele pietroase-
lor dealurT Bair-Mezarlic la E.
dealul Bai la V.; Deru-Chioi,
tot in partea meridionala a com.,
la 912 kil. spre V. de rese-
dinta, pe valea Des-Chioi i la
poalele stincoaselor dealurI Des-
Chioi la E. si Dealul-MoriT la V.
Docuzaci satI Docuz-Aci, in par-
tea vestica, la 12 kil. spre V. de
resedinta, pe valea Docuzaci,
inconjurat de toate partile de
dealul Docuzaci. Casete aces-
tor sate sunt asezate in jurul
bisericelor sail geamiilor, in cite
doua san treI grupurT, mal toate
179
allí de jur - imprejur morT de
vInt.
In anul 1895, populatiunea era
de 443 fam., CU 2079 suflete,
partita dupa cum urmeaza.: Dupa
sex : 1159 barbatT si 920 femeI ;
dupa starea civila : 1152 neca-
satoritl, 850 casatoritl si 77 va-
dulif ; dupa instructie : 118 stiind
carte si 1961 ne stind ; dupa
religie : 906 ortodoxI, 126 ca-
tolicT i 1047 mahometanI; dupa
profesiunT : 823 agricultorl si
meseriasT, 14 comerciantl, 4 in-
dustrial si ¡o cu diferite alte
profesiunr; sunt 851 contrib.
Dupa statistica din 1896-97
sunt in comuna 820 familiI, cu
3067 suflete.
In comuna sunt 2 bisericT ca-
tolice si 4 geamiT.
In ceea-ce priveste calitatea
pamintuluT, cele 23340 hect. ale
comunei se impart ast-fel: 191
hect. loe neproductiv, ocupate
de vatra satuluT; 23149 hect.
loe productiv, din carn 13936
hect. loc cultivabil (3773 hect.
ale statuluT cu proprietarl si
10173 hect. ale locuitorilor) ;
4613 hect. loe necultivat, ale
locuitorilor ; 4600 hect. izlaz, din
care 1113 hect. ale statuluT cu
proprietariT si 3487 hect. ale lo-
cuitorilor.
In comuna sunt 823 plugarT,
casi aU 322 plugurr (302 Cu bol,
to cu cal) 448 care si clrute,
(139 Cu boT, 309 cu cal), i ma-
sita de treerat cu aburI, 4 ma-
sinT de semanat, 4 masinI de
secerat, i masina de batut po-
rumb, IO grape de fier si 3 ma-
sinT de vinturat. Sunt In comu-
na 65 puturT. LocuitoriT ad 9194
capete de vite, din caff : 1025
caT, 2135 bol, 94 bivolT, 6271
oT, 86 capre si 583 porcf.
Comertul este activ, in co-
muna fiind vama de export si
import spre Bulgaria. Gara mal
apropiatA este Murtfatlar la 50
www.dacoromanica.ro
CARA-OMER-BAIR
kil.spre Nord. La Cara- O -
mer e un biuroti vamal, avind
de sucursale biurourile din Hir-
soya i Rasova. Biuroul din Cara-
Omer a fost infiintat In anul
1894 (Aprilie). Pe ultimul exer-
cithl financiar a produs un ve-
nit de leI 4430, importindu-se
marfurT pentru 43466 leT si ex-
portindu-se pentru 168564
Suprafata totala a comuner e
de 23340 hect., cea mal intinsa
din tot judetul, din carl: 191
hect. ocupate de vatra satuluT
cu 323 case, lar restul de 23149
hect. impartit futre stat cu pro-
prietariT carT posea. 44886 hec-
tare si locuitoriT carr ají 18263
hectare.
Budgetul este de 16115 leT,
95 banT la veniturI 51 5349 le1,
16 banI la cheltuell.
CM de comunicatie sunt calle
judetene : Para-Chioi-Mangalia,
trecind prin satul Ghiuvenli, la
N.; soseaua Cara-Omer-Manga-
lia ; drumurT comunale la Ha-
zaplar, Chiragi, Bairam-Dede,
Cavaclar, Sari - Ghiol, Toprai-
sari.
Cara-Omer, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Mangalia, pe terito-
riul comuneT rurale Cara-Omer,
situat In partea vestica a plaseT
si cea de S.-V. a com. Se des-
face din dealul Bair-Iuiuc, In-
tinzindu-se printre valle Iuci-
Ghiolgiu si Valea-IzvoruluT. Este
acoperit Cu verdeata. Are o
inaltime de 16o m. Pe muchea
dealuluI merge drumul Cara-
Omer-Dere-Chioi si altul ce mer-
ge in Bulgaria.
Cara-Omer-Bair, deal, judetul
Constanta, in pl. Mangalia, pe
teritoriul comuneT Cara-Omer.
Se desface din dealul Alibi-
Chioi, din punctul Ghiuvenli II
(152) ; se intinde spre S., tuteo
directie generala de la N.-V.
 CARA-ORMAN
spre S.-E., brazdind partea ve-
stica a piase si cea estica a co-
munel. Se prelungeste spre S.
Cu dealul Mezarlic-Bair, de pe
lingd satul Cara-Omer. Pe mu-
chea lur merg drumurile co-
munale de la Cara- Omer la
Ghiuvenli si Mustafaci. Este a-
coperit cu semanaturr.
Cara - Orman, com, rur., in pl.
Sulina, jud. Tulcea, situata in
putea esticA a judetulur, la Ioo
kil. spre E. de orasul Tulcea,
capitala judetulur, si in partea
centrala a pldser, la 35 kil. spre
V. de orasul Sulina, resedinta
p las d.
Numele saa turcesc, lnseamna
Padurea - Neagra, din cauza in-
tunecimer padurer seculare care
poarta acelasT nume si care se
afla pe teritoriul sal.
Hotarul saa amanuntit este
acesta: Incepe din bratul Sulina,
de la mila No. 7; se indreapta
spre S.-E., in o linie mal conti-
nua., pana ce dä. de Glrla -Irn-
putita, ce o urmeazà pAnd la
varsarea el In Marea-Neagrà, la
mila marina No. 7; merge spre
S., pe malul Mard, pana la mila
No. 8, de unde o la spre S.-
V., de alungul grindului Ivan-
cia, pana dà in bratul Sfintul-
Gheorghe linga. cherhaneaua (I-
vancea-Noua) Ermalaiul; de aci
trece Dundrea (bratul Sfintul-
Gheorghe) si urmind cel-l'alt mal
(drept), se intortocheazA dupa
toate sinuozitatile meandrulur
brat, avind o directiune gene-
rala spre Nord-Vest, pana in
dreptul gurd girler I,itcovul ,
lingd punctul trigonometric Par-
vuloc. De ad, intr'o directiune
generala spre Nord, urmeazd
Orla Litcovul, pana la lacul Ciu-
bida, de unde o pArasqte, pen-
tru a inconjura lacul Obreti-
nul s'i a se opri in bratul Su-
lina la mila No. 22. De ad, in-
www.dacoromanica.ro
180
tr'o directiune generall spre E.,
urmeaza bratul Sulina, pana la
mila No. 7, de unde am plecat.
Forma lur este foarte neregu-
lata.. Lungimea perimetrulur este
de peste 150 kilometri.
La N. com. se invecineste cu
com. urb. Chilia-Vechie si cu cea
rurala Satul-Noa, despartita fi-
id de ambele prin bratul Su-
lina ; la E. cu comuna urbana
Sulina; la S. cu com. SE Gheor-
ghe (sati Catirlez) si la V. cu
com. Moru-Ghiol, de care se des-
parte prin girla Litcovul.
In general terenul nu e ridicat
mult de asupra nivelulur Mari;
une-orr e maT jos ca acela al bra-
telor Sulina si Sf. Gheorghe, de
unde inundatiT foarte dese.
Apele carT o uda sunt : Bra-
tul-Sulina la N. si Bratul-Sfin-
tul Gheorghe la Sud. Sunt si
multe girle, ce servesc de scur-
gere multelor si intinselor lacurr,
de carT intreaga delta a Duna-
rer este presdrata. Asa avem :
Orla Litcovul la V., Girla-Im-
putita la E., gira Tudor-Vdta-
ful spre E. Baltile ocupa o mare
parte din teritoriul comuner Balta
Obretin se afla la Nord-Vest,
si se scurge In bratul Sulina ;
lacurile Ciubida si Gorgostel sunt
la V. si se scurg in gira Lit-
covul ; lacul Erenciuc, la S., se
scurge in bratul SE Gheorghe.
Mal sunt bAltile : Puiul, Puiule-
tul, Lumina, Potcoava, Rosul si
Rosuletul, ce comunica una cu
alta si ati o varsare comuna in
Girla- Imputita, ocupind partea
centrala' si estica a comuner. La-
curile Porcul si Porculoiul, la
N. se scurg tot in Girla-Impu-
tita. Stuful ocupa 710 din teri-
toriul comuner, care in cele mar
multe locurT este m165tinos.
Comuna este formata dintfun
singur sat.
Intinderea er totala se ridicA
la 400 kil. patratT (saa 40000
CARA-ORMAN
hect.), din carr 30 kil. patrall
(3000 hect.) ocupate de lacurr
s'i baltr, 45 kil. patratr (4500
hect.) pamint solid, lar restul
de 325 kil. patratT (32500 hec-
tare) sunt ocupate cu stuf, parte
mlastinos, parte uscat. Din cele
4500 hect. pAmint solid: 180o
hect. apartin statulur (padurea
Cara-Orman, ce are aceasta in-
tindere) ; restul de 25oo hect, a-
partine locuitorilor, din carr ioo
hect. sunt ocupate de vatra sa-
tuld cu gradinile si locurile cul-
tivabile. Cele-l'alte, gradinr ca:
gradina Rosu, Gradina-Ivancir,
Lumina, sunt neproductive, fiind
acoperite Cu nisip.
Populatiunea este ruseasca, a-
farl de 4 Rominr, 3 Ovrel, 1
Tigan si ¡5 Lipovenr. Sunt 96 fa-
milif, cu 649 suflete, din carT 226
barbar, 229 femer, 194 copa
(109 110 si 85 fete), vAduvf
3, neinsurati 17. Contribuabill
sunt 78.
In com. e o bisericA, Cu hra-
mul SE Dumitru, ziditA in 1875
de locuitorf, cu z preot, un ctn-
tAret, cu un venit de 1200 ler ; o
scoala, fundata in 1881, facuta
din stuf si valltucT. Are un in-
vatator, 71 elevT inscrisr, 41
baeti si 30 fete.
Calitatea pamintulur e me-
diocra. Nisip este mult ; pasuni
sunt prin padurea Cara-Orman.
Din cele ZOO hect. pAmint li-
ber, numat 30 hect. sunt culti-
vate cu secara.
Locuitorir au 4120 capete de
vite, din carr: 2000 bol si yac!,
1900 of, 6o cal, io capre si 150
pon!. Sunt 3 morr pe apA ; 2
bacanii si 1 &duma..
Budgetul comuner este de
3200 leT la veniturr si 3000 ler
la cheltuelr.
Cal de comunicatie sunt dru-
murile comunale, ce duc de la
com, la orasele Chilla - Vechie,
Sulina, Mahmudia si la com, in-
 CARA-ORMAN
vecinate : Cadirlez, SE Gheor-
ghe, Moru-Ghiol si Satul-Noti.
Comuna aceasta s'a fundat
acum 80 anT, pe timpul Turci-
lor, din privilegiatT. La inceput
traiati aci si CerchezT ce jefuiati
corabiile pe malul Marif si se
intorceaa Cu prazile acasa. Mal"
tirziti ad venit si marea maiori-
tate de Rusif ce s'ad contopit
cu el'.
Cara-Orman, grind, sati loc ri-
dicat de-asupra stufuld incon-
jurator, in jud. Tulcea, pl. Su-
lina, pe teritoriul com. rur. Ca-
ra-Orman. Incepe nu departe
de bratul Sulina, din dreptul
mileI No. i 5; se indreapta spre
S., ldrgindu-se din ce in ce, ter-
minindu-se prin mal multe prc-
lungirT, aproape de bratul SE
Gheorghe. Are o lungime maxi-
ma. de 14 kil., o latime medie
de 4 kil. si o intindere totala
de 25 kil. patrati sad 2500 hect.
E unul din cele mal marI grin-
durr ale judetuluI, al doilea
dupa Chilla. In partea esticä
este asezat satul Cara-Orman ;
in partea sud-vestica este situat
satul Li tcov ; in interiorul luI,
pe o intindere de 1800 hect.
se intinde padurea Cara-Orman.
Restul din teritorid (150 hect.)
e parte productiv, parte cu pa-
suni si locuri r.eproductive, a-
coperite cu nisip, mal cu seama
la Vest. Este strabatut de dru-
murile comunale Cara-Orman-
Litcov-Ivancea. Se ridica pana
la o inaltime de 4 m. d'asupra
stufului ce-1 inconjoara de toate
partile.
Cara-Orman, punct trigonome-
frie de observatie, de I-iul rang,
avind 4.25 m., situat in judetul
Tulcea, pl. Sulina, com. Cara-
Orman, in partea vestica a pla-
seT si cea sud-estica a comuna',
pe grindul cu acelasT nume, in
181
mijlocul una bande lungT de
nisip si pietris.
Cara-Orman-Copac, tuna tri-
gonometric de observatie, de
rangul al 3-lea, in judetul Tul-
cea, plasa Sulina, comuna Ca-
ra-Orman, pe grindul Cara-Or-
man, in partea nordica, in mij-
locul une padurT. Are 2.7 m.
inaltime.
Cara-Peletlic-Artasi, deal, in
jud. Constanta, pl. Silistra-Noua,
pe teritoriul comunelor rur. Pa-
ra-Chioi si Regep-Cuiusu. Se
desface din dealul Siran-Culac-
Bair. Se intinde spre S., avind
o directiune generala de la N.-
V. spre S.-E., printre valle Sarp-
Orman-Ceair si Ghiuvenli-Ceair.
Brazdeaza partea de S. a pla-
sel si pe cea de V. a comune-
lor. Are 155 m. inaltime. Pe
muchea luf 'merge hotarul Do-
brogeT spre Bulgaria. Este aco-
pen it cu finete si padurT, intre
carT insemnam padurea Chiri-
slic-Orman.
Cara-Suhat, sat, judetul Tulcea,
com. urb. Mahmudia, situat pe
malul siing al bratulur SE Gheor-
ghe, in partea nordica a plaseT
si in cea nord-vestica a orasu-
lur, la 3 kil. spre V. de rese-
dinta. Populatia se compune din
32 familiT, cu 147 suflete, din
carr 3 RominT si 1.44 RusT. O-
cupatia lor este pescarla in Du-
nare si in lacul Cara-Suhat.
Cara-Suhat, sat, adunaturä de
colibe pescarestI, in judetul Tul-
cea, plasa Tulcea, pe teritoriul
com. Bes-Tepe, pe malul sting
al bratuluT SE Gheorghe, situat
la 4 kil. spre N.-V. de satul
Bes-Tepe, in fata dealuluT Cara-
Suhat. Are 15 familif, Cu 52 su-
flete, totT RusT, ocupindu-se cu
pescarla.
www.dacoromanica.ro
CARA-TEPE-BA1R
Cara-Suhat, lac, in jud. Tulcea,
pl. Tulcea, pe teritoriul comu-
neT urb. Mahmudia, situat in par-
tea nordica a piase si cea ves-
tica a comuna Este format de
una din revärsdrile anterioare
ale bratuluT SE Gheorghe, litiga
care e asezat si cu care comu-
nica prin 7 micT girlite. Are o
formä lunguiata si inconjurat de
toate partile cu stuf. Din el
pleaca eirla Marchel, care se
pierde inteun lac spre rdsärit.
Are o intindere de 115 hect.
Produce peste bun, care e pes-
cuit de locuitoriI din satul Ca-
ra-Suhat.
Cara-Suhat, virf de deal, in ju-
detul Tulcea, pl. Tulcea, pe te-
ritoriul com. rur. Bes-Tepe. E si-
tuat in partea centrall a plaser
si cea vestica a comuneI, pe
malul drept al bratuluT SE Gheor-
ghe, 'in dreptul satuluI Cara-
Suhat. Este un virf nordic al
dealuluI Ciuciuc-Beili. Are 45
m. inaltime. E punct trigonome-
frie de observatie, de rangul al
3-lea, dominind bratul pe o mare
intindere.
Cara-Tepe-Bair, a'eal insemnat
in jud. Tulcea, pl. Istrulur, pe
teritoriul comuneT Tocsof si al
cát. Chirislic. Este o prelungire
a dealulul Bes-Tepe, din jud.
Constanta. Se indreapta spre E.,
avind o directiune generala de
la N.-V. spre S.-E., brazdind par-
tea sud-vestica a plasei si a co-
munef; se intinde de-alungul pi-
riuluT Casimcea, pe dreapta luT.
E stincos. Linga. satul Chirislic,
formeaza, impreunä cu Chirislic-
Bair, o vale frumoasa (vezT Chi-
rislic-Bair). Se ridica pana la o
inaltime de 170 m. E punct tri-
gonometric de observatiune de
rangul al 3-lea. Domina asupra
satulur Chirislic si asupra vaeT
piriuluT Casimcea. Este acoperit
 CARA-UtiA
numar Cu finete i päsuni. Pe
muchea-T merge drumul comunal
Chirislic-Ghelinge (Constanta).
Cara-Uba, movilil, in jud. Con-
stanta, asezatA in partea nordicA
a plAser Constanta si a comu-
ner Cicricci, pe muchea dealulur
Palaz. Este naturad, a servit ca
punct de orientare. Are o indl-
time de iox ni., dominind prin
inAltimea sa pirlul Casimcea,
satul Palaz si drumul national
Tulcea-Babadag-Constanta.
Carabanul, glrlâ, izvoreste din
muntil com. Tesila, plaiul Pe-
lesul, jud. Prahova, curge de la
E. spre V. si se varsA In riul
Doftana, pe malul sting, tot in
raionul com. Tesila.
Carabanul, munte, ce serveste
de izlaz, in partea de E. a com.
Tesila, pl. Pelesul, judetul Pea-
hoya.
Carabanul-cu-Boia, trup de pa--
dure a statuluT, pendinte de co-
muna Tesila, pl. Pelesul, jude-
tul Prahova, care, impreund cu
trupurile : Gilma, Lacurile - cu-
Rusul, Rusul-d.-j., Prislopul, Po-
durile si Virful-Negrasulur, for-
meazd pAdurea Tesila, de 5000
hectare.
Carabetul, deal, situat in Sudul
com. Bughiile, pl. Teleajenul, ju-
dqul Prahova.
Carabetul, pise, com. Bughiile,
plaiul Teleajenul, judetul Pea-
hoya.
Carabulea, moard de apti, pl.
Jiul-d.-j., com. Sadova, judetul
Dolj.
Caracalul, com. urbana', a§ezatil
in mijlocul plAseT Ocolul, jud.
Romanati, capitala judetul Ro-
www.dacoromanica.ro
182
manati unul din cele mal
i trarea i esirea din oras se
vechr orase ale tara E situat
pe doul dealurr si o vale. Se
compune din : Centrul orasu-
luT i urmAtoarele despArtirr:
Boldul, spre Vest, locuitl de
agricultorl i cdrAusT, Tirgul-de-
Afarl, Protoseni, Sf. loan, Sf.
Gheorghe si SE Nicolae. E de-
parte de DunAre de 42 kil., so-
cotit pe linia ferad. Este la 185
kil. depArtare de Riul-Vadulur
(frontier1), la 54 kil. spre E.
de Craiova si In mare apropiere
(lo kil.) de vArsarea Tesluiultif
In Olt. Altitudinea terenuluT este
de 138 m. d'asupra nivelulur
märir.
Orasul Caracal e strAbatut
prin mijloc de riusorul Caracalul,
canalizat si care curge dintr'un
elesteri mare din spre V., pen-
tru a se vdrsa, dupA esirea din
oras spre E. in altul mai mic.
Terenul orasulur este putin acci-
dentat i pAmintul din care se
compune e argilos. Intinderea
stradelor cu pavagiti ce sunt in
circulatie e de 12441 in. li-
neal% si a soselelor de 5040
m. Cele mal principale strade
sunt: BrAtulesti, LibertAter, Mi-
, Izlazul, Rozaliile,
Carpatir , Nordulur, Liliecilor, ,
Privighetorilor, Traian, GAreT,
Justitier, Craiover, Filipescu, Ca-
rol I, Anton Caracala, Unirer,
Encea, Izvoarelor, Bulevardul
Regina Elisabeta, Calea Plevner,
Calea nationalA Rimnicul-Vilcel-
Corabia, etc. etc.
Piete sunt : Mata Unirer, Pia-
teta S-tul Aposta', Plata de t'A-
surr, Plata de pasArT, Piata-
Mare (cu 26 maghernitr), Pia-
ta grAdiner publice, etc.
Orasul e impArtit in douà sec-
tiunT. Sectiunea I coprinde su-
burbiile Potroseni, Tirgul-de-A-
farA, Tirgul-din-Nluntru i Sf.
Nicolae ; Sectia II a coprinde
suburbiile Sf. Ion si Boldu. In-
CARACALUL
face prin 14 bariere, din carT
mal principale sunt : a soseler
cAtre CarpatT, a Cezienilor, a
Liicenilor, a Craiover, a Dobros-
lovenilor, a BArbiciulur, Redea,
Gramnea, Pirscovul, a Celariu-
lur, a Bechetulur, a Corabier, a
Izlazulur si a Stoenestilor.
In mijlocul orasulur se ?l'al-
tA palatul administrativ al jud.
Romanati (1871), o clAdire fru-
inoasà, in care se afll instalate;
Prefectura judetulur, comitetul
permanent, cu consiliul judetean,
tribunalul de I-a instand, par-
chetul tribunalulur, cabinetul ju-
decAtorulur de instructie, medi-
cul primar cu serviciul sanitar
al judetulur cu serviciul sla, o
judecAtorie de ocol, corpul por-
tAreilor, etc.
AlAturr, spre E. este localul
PrimArieT, unde mar e instalad
politia, perceptia comunalA, ser-
viciul tecnic si o iudecAtorie de
ocol. In fata de Nord a pala-
tulur administrativ se afla GrA-
dina PublicA, bine intretinutl,
cu arborl i florT. In mijlocul eT
se inaltA statua Ceres.
Politia se compune din i po-
litaiu, i comisar-director, 2 co-
misan l de sectir, z comisar spe-
cial al gArif, 2 sub-comisarT
agent special al sigurantel ;
cu un efectiv de 55 sergentl.
Cheltuelile comunel pentru a-
cest serviciu sunt de 46090
ler.
Putin mat la N., pe punctul
cel mai ridicat al orasului, se
aflA turnul de observare pentru
incenditl i putin mar la Nord
cazarma pompierilor. Serviciul
pompierilor se compune din 20
pompierr, 10 sacagir, 3 vizitir
la pompe i 4 cosarr; sunt 2I
cal; 2 pompe marl, 5 pompe
miel, z saca rnare, IO miel
bric.
In Caracal e un spital al ju-
 CARA.CALUL
detuluT cu 30 paturT, instalat
in cladirea sa proprie ; poarta
numele donatoareT, Esmeralda
VlAdoianu; pentru procurarea
de rnedicamente sunt doug far-
maciT.
Serviciul sanitar al com. se
compune din r medic, r vaccina-
tor pi 2 moape. In Caracal se mal
afla: o sectiune de observarT me-
teorologice, un biuroti telegrafo-
poptal, o casa de credit agricol,
casieria judeteana, cu o sectiune
a CaseT de Economie, repedinta
subprefectureT pl. Ocolul, dota
tipografiT, trel librariT pi un sta-
biliment de baT. Administratia
comunall o exerciteaza prima-
rul, Cu 2 ajutoare i consiliul co-
munal. Iluminatul se face prin
472 lampT cu petroleil, costind
pe comuna fie-care lampa anual
Id 37.85.
Populatiunea orapuluT Caracal
s'a ridicat la recensamintul din
1894 la 11690 locuitorT, din carT
844 populatie flotanta, restul
stabild.
Dupa cetatenie sunt: 11723
cetatenT rominT, 434 supupT al-
tor tarT, 133 nesupupT nicT uneT
protectiunT ; dupd religiune
11217 ortodoxI, 209 catolicT,
protestantr, luteranT, etc. 32 ma-
hometanT, 230 mozaicI, 2 de alte
religiuni; 3496 ptiti carte, 8194
nu ptiu.
Populatia ora5uluT e in crep-
tere ; in anul 1897, registrele
stareT civile arata un exceden t
de 36 nascutT.
In cursul anuluT 1897, s'ati
inregistrat la oficiul starel ci-
vile urmitoarele acte : 465 nap-
terf, 429 mortf, 71 casatoriT pi
4 divorturT.
In Caracal sunt alegatorT:
Pentru Senat coleg. I 234
o II 400
Pentru Camera o I 452
»11 590
* III 7150
183
Pentru com. col. I 195
/ II 615 (dir.)
o o II 604 (ind.)
Pentru camera de comerciti :
93 din ora p pi 228 din alegatorI
judet.
EligibilT la Senat sunt 19
persoane.
Caracalul are 2250 case de
locuit, din carT un numar mare de
bordee, maT ales in sectiunile ru-
rale. Sunt 4 hanurT, 6 hotelurT,
8 birturT, 70 circiumT,Io bacanir,
5 cazinurT, 14 cazane de facut
rachiti, t cazan pentru sapun,
7 tabacariT, 12 fabricT de cara-
midarie, 4 de luminarT, 2 morl
cu abur pi 4 pe apd, din care
treT spre V. de ora p pi una spre
E. lingd abatoriti.
Numarul vitelor marT i micT
din comuna este de 6618, din
carf: moo cal, 800 bol, moo
vacT, 2018 bivolf, 1100 oI i 700
porcI. Sunt 2500 duzI pentru
crepterea gindacilor de mdtasa.
Orapenif se aprovizioneaza cu
cele necesare pentru nutriment
din piala tirguluT din centru/
orapulur pi din plata de carne pi
zarzavaturl de Haga riti.
In cursul anula 1897 s'al:1
taiat la abatoriul comunal 1587
vite marl cornute i anume:
777 boT, 421 vacT, 36 minzatI,
744 minzate, 43 viteT, 37 vitele,
bivolT, 31 bivolite pi 36 ma-
lacT.
S'ati Wat de asemenea d'ara'
din abatoriti : 1890 or, berbecT
capre ; 3830 miel pi 442
porcT.
Locuitorif se ocupa cu co-
merciul i industrid.
Comerciul mal principal consta
in cumpararea de producte pen-
tru export, pi in vinderea vi-
telor.
MaT sunt cojocati, carl fac
cojoace frumoase cu florT ce
seamana mult cU ale Vrinceni-
lor, cizmarT, croitorT, brapovenT,
www.dacoromanica.ro
CARACALUL
bacanT, tinichigii, fierarT, vinza-
toril' de lemne, etc.
Are o statiune de cale fie-
rata, care unepte Corabia cu R.-
trecind pe la Est de
Caracal.
Ad se face, In fie-care LunT,
bilciil de saptamina unde se
desfac producte, vite, etc. Mal
sunt i 4 bilciurl anuale pi a-
nume : unul la 9 Martie, care
tine 3 zile, infiintat in 1870 de
consiliul judetean, pe proprieta-
tea com.; al 2-lea la Duminica
Floriilor pi care tine 3 zile, s'a in-
fiintat la 1873, tot de consiliul
judetean ; al 3-lea, la 23 Aprilie,
tine 3 zile i functioneaza de
50 de anT ; al 4-lea, la Dumi-
nica Rusaliilor, care sine lo zile,
este de asemenea vechiù. Toate
se fac pe proprietatea comuneT,
care percepe taxele.
Budgetul veniturilor pi al chel-
tuelilor pe anul 1898-99 este
de 370200 leT. Cu 12 anT in
urma (1886-87) budgetul de ve-
niturT i cheltuell era numar
de leT 162632.
Municipalitatea orapuluT Ca-
racal are datorif contractate la
Casa de depunerT, consemna-
tiunT i economie in valoare de
400000 ler.
Orapul Caracal posedä filtre
altele urmatoarele proprietatl :
GrAdina publica, Piata - Mare
(cu hala), Piata-UnireT, cazarma
pompierilor, piata din fata
diner publice, uil teatru in coas-
tructiune, locul pe care se face
tirgul saptamtnal, observatoriul
de incendiO, abatoriul, platoul pe
care se fac bilciurile, spitalul de
holericI, piateta dintre stradele
CrinuluT pi Rosetti, un loc rezer-
vat pentru parc situat intre gara
pi ora, un domeniO compus din
4661 pogoane, un loe al viilor
manastirept1 situate pe poseaua
CorabieT, diferite localurT pco-
lare, etc.
CARACALUL
Biuroul telegrafo-postal a pro-
dus in anal 1897 suma de ler
44461 la, i anume 32185 leT
din posta, 12149 leT din telegraf
si 126 lei 75 banT din telefon.
Aci e resedinta until regiment
de infanterie si a unuT regiment
(II) de cavalerie. La N.-E. se
afla cazarma calärasilor, pe str.
Cazarme!, unde se afla i tem-
nita judetuluT si la S. se afla
aceia a dorobantilor. Linga gara
s'ad cladit localurT noua de ca-
zarmr.
In Caracal, instructiunea se
preda in 7 scoale i anume:
3 scoale primare de bdetI,
2 de fete; i gimnaziu clasic, cu
4 clase; i coalä profesionald
de fete. Gimnaziul clasic a fost
infiintat la IO Oct. 1888. Are
5 profesorT si 45 elevT. Se afta
instalat in localul fosta scoale
de mesen!.
In 1887-1888: Scoala No. I
de baetT, fondata in 1842, avea
o populatiune de 219 elevi; se
afla pe str. Negru-Voda. Scoala
No. II de ba.etT a fost populata
cu 148 elevT. Scoala No. I de
fete, fondata in 1859, avea 102 e-
leve, iar scoala de fete No. II,
avea o populatie de 100 eleve.
Numarul copiilor in etate de
small a fost de 740, din cad a
urmat numai 570. Ad mal era
si o scoala de mesen!, fondata
in 1880, Zaman, intretinuta de
judet, Cu 25 elevr, 5 profesor!
si 3 sectiunT : de fierarie, tim-
plarie i rotarie.
Scoalele primare de baeti ad
fost frecnentate in anul 1897 de
683 elevT ; cele de fete, de 317
eleve ; gimnaziul, de 241 elevI
scoala profesionalä de fete, de
48 eleve.
Toate scoalele primare sunt
instalate in localurile lor proprit.
In Caracal este resedinta pro-
toereuld care administreaza de-
rul judetuluT Romanati ajutat
www.dacoromanica.ro
184
de un proestos, dependinte de
Eparhia Rimniculd (Noul - Se-
verin). Cele 12 bisericT ale o-
rasuld sunt I. Sfintul loan,
cladit la anul 1768 de jupin
Serban Cojocarul din Craiova ;
este deservita de do! preotT,
3 cintaretT si 2 paracliseri. 2.
Sf. Nicolae, cladit la 1770 de
Protopopal Mihail din Gosta-
vatul, al card portret e pe pe-
retT ; e deservita de 2 preotT, 2
cintaretT si I paracliser. 3. In-
trarea-in-Biserica., fondata, dupa
uniT, de Mateid- Basarab, dupa
altiT pe timpul administratiei O1-
tenia de Nemti"; e deservita de
preotT, i diacon, z cintareti
si i paracliser. 4. Sf. Treime,
cea vechia, cladita la 1647
(7155) de Pan Pascal vel capi-
tan s't restauratd de Varlam Con-
dicarul, un pomelnic, pre-
facut la 1853, se pomeneste Mi-
halt"' - Viteazul , Mateid - Voda ,
Radu al V-lea si Stefania Mo-
nahia); este deservita de i preot,
paracliser i I cintaret. 5.
Madona, cu hramul Adormirea-
Maicel- Domnuld (1839), e de-
servita de i preot, 2 cintaretT
si i paracliser. 6. Sf. Gheorghe
(1817). 7. S-ti! Apostoli ([824).
8. Buna - Vestire (1842). 9. Sf.
Andrei(' (1841). 10. TotT-Sfin-
tiT (1819). ii. Sf. Ilie de la
cimitir (1880). 12. Sf. Vasile.
Cele 12 biseria cu aceea din
cimitirul No. i sunt divizate
in 6 parohiT i sunt deservite de
12 preoti, 4 diaconT, 16 cintd-
reti si 12 paracliserT.
Pentru serviciul bisericilor, co-
muna cheltueste anual suma de
26720 leT.
Bisericile : Sf. Andreitl, Ma
dona, Sf. Nicolae, Buna-Vestire,
Sf. Gheorghe i Sf.ApostolT sunt
cu desavirsire ruinate si supuse
darimäref.
Primaria a decis a se con-
strui din fondurile a 2 biserict
CARACALUL
si anume : una in suburbia Bol-
dul si alta In Tirgul-de-Afard.
Chnitire sunt dotal : Boldul
Eternitatea, unul la N. linga
bilciti, avind in mijloc o bise-
rica si de curind zidita, altul la S.
spre Redea, in mahalatia Boldul.
IzrailitiT ad un cimitir aparte.
Istoricul. Daca orasul, ce a-
cum se numeste Caracalul,
trage numele de la imparatul
roman Anton. Caracalla; sad ca
aceastá numire i s'a dat
de curind de Turd, Cara-Cale
sad Cetate-Neagra, toata proba-
bilitatea vorbeste pentru prima
parere. Inteadevar, la departare
de un ceas i jumatate spre N.-
E. de oras, se afta ruinele
tinse ale municipiuluT roman
Romula, ocupate azT de satele
Recica i Hotarani. Aceste ruine
se numesc in graiul poporuld
Antina, ceea ce ne duce iarasi
la Anton. Caracalla. De si Ora-
sul actual cu toata a luT Men-
dere nu coprinde nicT un semn
de asezaminte sad de monu-
mente romane, de si el e situat
la o parte de calea traiana, care
pleaca din Recica si merge spre
Celeiu, de si prin urmare totul
dovedeste, ca asezarea orasuld
este de data me recenta, nu-
mele sad insa de Caracal, nu
poate fi despartit de al impa-
ratuld Caracalla. Acesta, in a-
nul 215, intreprinzind expedi-
tiunea contra Dacilor celor li-
ben, can se revoltasera, a ve-
nit in aceste locurT, vizitind
orasul Romula. Este foarte pro-
babil, cA vechif locuitorT al Ro-
mute!, dupa darimarea
lor de GotT, HunT, sad
altI barbarT, sa se fi mutat mar
la vale, pe cimpia cea stearpi
si fall apa, careia i-a dat ace-
lasT nume stravechiti de Ca-
racal.
Orasul rominesc a inaintat
foarte incet, ca in genere toate
 CARACALUL
orasele noastre. Pe vremea lur
Mihaiii-Viteazul semana mar mult
unur sat mic, iar la 1830 nu-
mara abia cite-va casuSe de ca-
ramia, carr lesne se puteal nu-
mara pe degete. E de obser-
vat ca foarte multe case si bise-
riel sunt cladite cu carAmida
pIetre aduse din Antina (Resca)
dupa, cum porecla lur Auto-
nin-cel-Crud, se dedese, pentru
cá s'a arAtat tuteo zi in Roma
cu o halla lunga numita Cara-
calla, tot asa si orasul Cara-
cal s'a imbracat cu vestegiile
vestitd colonir de la Resca. Bi-
serica Sf. Mihaiti, de ex., care
dupa legenda, s'ar fi zidit de
Mihaiä-Viteazul, dar mar sigur
de Mateiti-Basarab, e construità
toatä de cdramizr romane pana
la o inatime de 3 stinjenr.
Mar nido casa din cele vechr nu
e in oras, care, daca nu este zi-
dig cu caramida de Antina, cel
putin e asternuta cu ast-fel de
caramizr.
De jur imprejurul orasului a-
vem magurr marT i micr, d. ex.
Movila - lur - Sterie, Movila-VaciI,
Movila-ThiatA si Movila-Mare.
Peste piriul Caracal trecea
podul troianulur saü al dru-
mulur asternut Cu plata, care
punea in legaturd T.- Severin-
RecIca, cu Celeiul. In timpul luI
Mihaiä - Viteazul, s'a petrecut
aci si o batalle intre Rominr
Turcr.
Caracalul, stalie de drum de fier,
jud. Romanati, pl. Ocolul, co-
muna Caracal, pe linia Piatra-
Corabia, pusa in circulatie la
Aprilie 1887. Se afla futre sta-
Sine Romula (7.5 kil.) i Frasi-
netul (13.9 ldl.). Inaltimea d'a-
supra nivelulur marir de 95m-14.
Venitul acester stasir pe anul
1896 a fost de 266450 1. 75. b.
Caracalul, sat, face parte din co-
46700 Manga 1M1 o.as 4euvraitc. Vol. (j,
185
muna Dlrmanesti, plasa Riul-
Doamner, jud. Muscel.
Caracalul, pIrlu, izvoreste din
un elesteä care se afta in par-
tea de V. a orasulur cu aces::
nume, jud. Romanati. Este ali-
meritat de mar multe ape, care
se scurg din Valea-Bratii si Va-
lea-Ostenilor. Acest pîrtü, stra-
bdtind orasul canalizat, aduce
oare-care folos, pe el fiind in-
stalate vre-o 4 morr in coprin-
sul orasulur. Se varsa in Olt la
satul Fintinelele, putin mar sus
de comuna Slaveni.
Caracalul-Craiova, fosca jude-
Seand, larga de 9 m. i lunga
de 54 kil., jud. Romanati i Dolj.
Pleaca din Caracal in spre V.;
trece prin Valea-Ostenilor pe un
podes, pe Ruga Liiceni, Draghl-
ceni, Grozavesti, pe linga Drosti
¡o), prin Vizulesti, Rado-
(kil.
mir l Zanoaga in care intra cu
al 2 -lea kil., trece prin satul
Leul - Mare (kil. 30) si se in-
dreapta spre N. - V. esind din
judeSul Romanati cu al 35-lea
kil., trece in Dolj, prin comuna
Cosoveni i infra in Craiova
prin bariera de E. numita a-Ca-
racalulur.
Aceasta cale pune in lega-
turä capitala jud. Romanati, Ca-
racalul, cu Craiova, centrul 01-
tenid, i uneste un sir mare de
sate. Este bine intreSinutd.
Caraca§ul. (VezI Oboroceni-d.-j.,
sat, in jud. Roman, pl. Siretul-
d.-s., com. Helestieni).
Caraca§ul. (V. Cordeni, sat, co-
muna Ivanesti, pl. Crasna, jud.
Falda).
Caraca§ul, deal inalt, in judeSul
Roman, pl. Fundul, com. Oni-
ceni, spre S. de satul Oni-
ceni.
www.dacoromanica.ro
CARACLÄUL
Caraca§ul, 'Mg, ce curge prin
com. Helestieni, pl. Siretul-d.-s.,
jud. Roman; izvoreste la S. de
satul Oboroceni-d.-j. (Caracasul),
curge de la E. spre V. si la
satul Cogalniceanul se varsa in
piriul Tiganca, de-a stinga.
Caracliul, sat, jud. Bac5.0, plasa
Tazlaul-d.-j.i al com. Birsänesti,
situat pe valea piriulur Cara-
clan!, la o departare de 4385 m.
de satul Birsanesti (scoala). In
anul 1891, aä urmat la scoala
din acest cat. 13 baeSI, din 89
copir in virsta de scoala.
Are o biserica, cladita la 1770
de Constantin Crupenschi, re-
parata la 1844 de Anastasia
Crupenschi. Este deservita de
preot, I diacon si i cintareS.
Circiumi sunt 2. Capr de fami-
lie 201, suflete 773. Animale
sunt: 31 cal, 529 vite cornute,
108 porcr si 6 capre.
Caracläul, loc de izvoare, jud.
Baca.A, plasa Tazlaul-d.-j., com.
Birsdnesti, de pe teritoriul sa-
tulur Bratesti, la poalele mun-
telur Pravila.
Caraclaul, mofle, judeSul Bacati,
plasa Tazläul-d.-j., comuna Bir-
sänesti, de 341 hectare, care
dad o arena de 9500 ler a-
nual.
Caracläul, phig, judeSul Bacaa,
plasa Tazlaul-d.-j., comuna Rt-
pile ; curge de la Est spre
Vest si se vana d'a stinga Tro-
tusula
Caracläul, piriii, jud. Bacaii, pl.
Tazlaul - d. -j., com. Birsanesti,
care curge pe teritoriile satelor
Bratesti i Caraclaul. i§r are o-
birsia la locul numit al Cara-
claulur si, dupa ce se incarca ca
piriiasele Glodul si BrAtesti, se
vara d'a stinga Trotusulur.
24
 CARADA
Carada, jud. Ilfov. (VezI
ceni-d.-s.)
Carada-Bair, 'ir de dealurt,
in jud. Tulcea, pl. Babadag, com.
urbana Babadag. Este o parte
din culmea dealurilor Babada-
guluI, coprinsd 'filtre piriul Sla-
va si piriul Babadag. Brazdeazd
partea centrall a plaseI i apu-
seana. a comuneI, inteo directie
de la V. spre E. El lasä.
multe prelungirl spre E. Din
el izvoresc mal multe vaI. Are
264m. inältime si e acoperit nu-
maI cu padurI.
Carada jud. Tul-
cea, vil', ce apartin locuitorilor
din Babâdag, asezate la poa-
lele dealulta Carada-Bair, de
unde luat si numele. Pro-
duc vin bun ce se consuma.
in orasul Babadag. Ele au o in-
tindere de 65 hect.
Caraevila, punct militar, in Do-
brogea, la o indltime d'asupra ni-
veluluI m'alriI de 67.44 m.
Carafte, pisc inalt, pe mosia Ro-
ma, com. atina, jud. Buzan;
face hotar despre jud. Prahova.
Partea pisculuI despre com. CA-
tina se zice i Virful-Caraftelor,
iar partea despre Chiojd e cu-
noscuta mar mult sub numele
de Virful-Rotaria.
Caragea, moya& importanta,
jud. Constanta, pl. Silistra-Noua,
pe teritoriul comuna rur. Lip-
nita, i anume pe acela al ca-
tunuluI sau Coslugea. E asezatä
pe una din muchiile dealuluI
Coslugea. Are o inaltime de 149
m. Este punct trigonometric de
observatie de rangul al 3-lea,
dominind, prin indltimea sa, mo-
vila AlmaliculuT (133 m.) de la
S. de ea, valea Almaliculur ce
trece pe Ia V., satul Lipnita a-
www.dacoromanica.ro
186
sezat la 2 kil. spre S.-V., dru-
mul judetean Ese-Chioi-Lipnita,
ce! comunal Lipnita-Coslugea si
valea Dere - Ceair. Are o pozi-
tie strategica insemnata. Prin-
blusa trece hotarul dintre sa-
tele Lipnita i Coslugea. Este
naturala i acoperita cu ver-
d mosid Valeanca din com. Al-
Caragea, meigurä, pl. Cimpul,
com. Desa, jud. Dolj, in S. co-
muna.
Caragea (Balta-lui-), baltä, in
com. Cringeni, jud. Teleorman,
tri partea despre Vest a mo-
sieI.
Caragea-Punar, deal, in jude-
tul Tulcea, pl. IstruluI, pe teri-
toriul comuna rurale Beidaut.
Se desface din dealul Ciaric-
Cairac ; se intinde spre E., a-
vind o directie generala de la
N.-V. spre S.-E., brazdind par-
tea vesticä a piase' si a comu-
na; se prelungeste spre E. cu
dealurile Sari-Ghiol i Gogea-
Bair. Din el izvoresc valle Culac-
Alcea i Dulgea. Are o inaltime
de 289 m., dominind asupra sa-
telor Cail-Dere i Sari-Ghiol, a-
sezate la poalele sale.
Este acoperit cu pádurl
pasunI.
Carageaua, deal, jud. Bacau, pl.
Tazlaul-d.-j., com. Sanduleni, de
pe drumul Bacau-Sdnduleni. Se
zice ca numele ski vine de la
Voda-Caragea, carula placindu-I
pozitia aceltd loc, a poposit adi
de a mincat in padure.
Caragecul, ostrov mic, pe Du-
rare, in jud. Vlasca, in drep-
tul satuluI Branistea.
Caragele, com. rur., in pl. Cim-
puluI, jud. Buzati, situata pe am-
bele malurI ale riulur Calmatu-
CARAGELE
iul, la distanta de Buzati de 32
kil. Limitele sale, la N., sunt:
hotarele mosiilor Minzul, Cili-
bia i Movila-OaeI; la E., hota-
rele mosiilor Luciul i Calda-
reti ; la S., hotarele mosiilor
Scutelnici i Lipanesti, ale co-
muna Meteleul ; la V., hotarul
besti, despartindu-se de toate nu-
mal prin mosoroae sati pIetre.
Suprafata sa este de 6073 hect.,
din carl: 4775 hect. arablle,
1240 hect. izlaz i 78 hect. sterp.
ProprietatI mar insemnate sunt:
Tuguiatul, Caldareasca si Cara-
gele. Terenul e fertil i yes,
ondulat putin de malurile riu-
luI Calmatuiul si de cite-va mo-
vile. Agricultura se face pe o
scard intinsa, cultivindu-se po-
rumb, orz, secara, meia i vil
Se fabrica. brinza.. Comertul con-
sta din desfacerea cerealelort
pe care locuitorir le transporta
la gara Cilibia. Cea mal insem-
nata cale de comunicatie e so-
seaua Meteleul-Cilibia prin Po-
goane, apor drumul de pe mar-
ginea CalmatuiuluT, care o leagi
cu Albesti i orasul Buzaa.
Vite are: 214 bol, 240 vacI,
160 vitei, r67 cal, 138 epe, 33
minzI, 1200 oT si 264 pon!.
Stupi sunt 20.
Comuna e formata dintr'un
singur sat : Caragele. Populatia
sa este de 700 locuitorI, din
carI: barbatt insuratI 130, ne-
insurati 2, vaduvI I r, baetI 220;
lar lema maritate 130, vaduve
16, fete 191. Er traesc In 144
case.
Comuna are 120 contrib.,
din casi', 7 comerciantI Romint
Venitul fonciar e de 104138
Budgetul comuneI e de leI
3647.39.
Are o scoala frecuentata de
37 elevI. Carte stiO 72 locui-
torf. Are o biserica, cu brama'
Mihail si Gavril, deservita dea
 CARAGELE, SA1, TUGUIATUL
preot O 3 cintaretr. Sunt 5 cit.-
ciumr.
Comuna ig are inceputul cam
de la ato ; 4T la irisa o insem-
natate mar mare dupa 1835.
(Ved com. Pogoanele).
Caragele, sail Tuguiatul,intinsa
mo,rie, in pl. Cimpulur, jud. Bu-
zaii, fosa proprietate a lui C.
Musceleanu, care suferind de
lipsa bratelor, a inceput sa villa
claca.$ilor locurr in diferite punc-
te §i unde mar in urma a luat
naSere comunele Caragele 11
Pogoanele. O alta parte din mo-
§ia Tuguiatul a trecut prin Vin-
zare la com. Meteleul li ce a
mal ramas s'a cumparat de d.
Ghermani. Aceasta parte poarta
asta-zr numirea de Cnragele, a-
vind o suprafata de 4720 hect.,
toate arabile.
Caragele, movild insemnata, pe
moia Caragele, jud. Buzail §i
punct trigonometric.
Caragelelor (Valea-), fes, in
com. Caragele, jud. Buzau, mare
parte saraturr, din care cauza
e putin productiv.
Caragheorghe, iaz, pe terito-
riul satulur Andriqeni, comu-
na Iepureni, plasa Turia, jude-
tul Ia§i.
Caragheorghe, pirig, izvorqte
de pe teritoriul satului Andrie-
eni, com. Iepureni, pl. Turia,
jud. Ia§i i se varsl in Iazul-
de-la-Odaia.
Caraghios (Ceair-), vale, in ju-
detul Constanta, plasa Silistra-
Noua, pe teritoriul comuner ru-
rale Girlita. Se desface din poa-
lele de V. ale dealulur Cuiu-
giuc-Iol-Bair, litiga oseaua ju-
deteana Ese- Chi oi-Lip nita ; se in-
dreapta spre N., avind o direc-
187
tiune generala de la S. la N.,
pe la poalele vestice ale dea-
lulur Olucliu; face hotarul din-
tre comunele Glirvan O Girlita;
brazdeaza partea vestica a pla-
er §i pe cea estica a comuner
Girlita, O dupa un drum de 3
kil., se deschide in valea Cuiu-
Iuc.
Caraghiosul, punct militar de
I-iul ordin, in jud. Ialomita, cu
inaltime d'asupra nivelulur Ma-
ril-Negre de 41.24 In.
Caraghiosul, peidure, in judetul
Vla5ca; are o suprafata de 150
hect.; se afta pe proprietatea
statulur Magura-Luceanca.
Caragica, atta:, pendinte de co-
muna RoOori, pl. Calmatuiul, j ud.
Braila, situat la N. de com. O la
2-3 kil. departare de ea. Are o
populatiune de 123 suflete for-
mind 31 familir; 17 tiiii carte, to6
nu tiu. Vite cornute sunt 683
(16o bol*, 430 yací, to taurr §i 90
viter) ; sunt 7 magarT, 96 caí,
2000 OT, 225 fiznAtorl O 8 capre.
Catunul se mar numea O Bucu-
re§ti-de-Gard.
Caragicul, 6altd, pl. Amaradia,
com. Cdpreni, jud. Dolj.
Cara gicul, pilla, izvoreste din
dealul Muruianca, com. Divi-
deni, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea,
§i se varsd in riul Oltul.
Caragidi-Bair, deal, in jud. Tul-
cea, pl. Babadag, pe teritoriul
com. urbane Babadag. Se des-
face din dealul Asmilar-Bair ; se
indreapta spre S., inteo direc-
tie de la N.-V. spre S.-E., braz-
dind partea centrall a pla§el §i
nord-vestica a com. Este Wat
de drumul comunal Babadag-
Slava-Cercheza. Se intinde dea-
lungul piriulur Doruchi -Dere.
www.dacoromanica.ro
CARAIMANUL
Este acoperit cu pädurr i nu-
mar pe la poale are putine ima-
prr i finete.
Caragioaica, girld, pe proprie-
tatea Paraipani. Se scurge in
Girla-Mare. Depinde de com.
Arsache, plasa Marginea, jud.
Vla$ca.
Caragioaica, lac, pe proprieta-
tea Gaujani, pl. Marginea, jed.
Via§ca.
Caraibil, sat, in jud. Tulcea, pl.
Tulcea, catunul comuner Sari-
Nasuf, arlezat in partea de E.
a pla4e1 li a comuner, la 31/a
kil. spre N.-V. de rqedinta, Sa-
ri-Nasuf. Intinderea teritoriulur
sal."' este de 400 hect., din carr
46 hect. ocupate de vatra sa-
tulur. Populatiunea este t'atä
täta.reascä i se compune din
91 familiT, CU 379 suflete. Ocu-
patiunea principall a locuitori-
lor este agricultura si intru cit-
va crqterea vitelor. Printeinsul
trece drumul comunal Sari-Ghiol-
Sari-Nasuf. Nu departe de acest
sat, pe malul laculur Razelm, se
vad ruin ele vecher cetatr, ap
numita a Zaprojenilor.
Caraimanul, sat, pl. Dumbrava-
d.-s., com. Mona, jud. Dolj.
Are 251 suflete, 138 barba i
113 femer. Locuesc in 48 case.
Copiir din sat urmeaza la coala
mixtà din satul Mona, ce este
la I kil. departare. In anul
colar 1892-93 aii frecuentat
§coala 6 baetr.
Cu virsta de coala. sunt ¡5
copiT. Stiil carte 4 locuitorT.
Caraimanul, deal, in parta de
E. a satulur Zahorna, comuna
Avrameni, pl. Ba§eul, judetul
Dorohoiti
Caraimanul, movilti, in comuna
 CARAIMANUL
Glodeanul-Cirlig, jud. Buzan, la
S., intre comunele Casota si
Cirligul-Mare.
Caraimanul, movild, pe podisul
dealului Turia, la hotarul dintre
satele : Borsa, din com. Roscani
si Perieni, din com. Carniceni,
pl. Turia, jud. Iasi. Numele se
zice a-T fi dat de la un Pasa., care
s'ar fi asezat cu armata acolo in
timpul revolutieT de la 1821,
pentru a priveghia pe Eteristif
greci. Se mai numeste si Dea-
lul-BuhneT.
Caraimanul,pdclure, tina movila
Caraimanul, pe mosia Perieni,
cAt. Carniceni, pl. Turia, jud.
Iasi.
Caraimanul, pisc, inalt de 2495
m. d'asupra niveluld MAriT-Ne-
gre, in fata Munteld-Babelor,
jud. Prahova.
Acest pise pietros si sAlbatic,
fácind parte din rnasivul Buce-
gilor, este presArat cu dinti de
sanca pana jos, la Busteni, si
este mArginit de marT prApAstiT.
Pana, la anul 1863, muntele
Caraimanul a fost proprietatea
mandstirei Margineni; azT apar-
tine Domeduld Coroanei.
Acest munte are o impon
tanta netagAduità pentru renu-
mitele luT caried de plata,.
Piatra de Caraiman este mult
cautata pentru consistenta si
tarja el.
Caraimanul, silifte, plasa Dum-
brava-d.-s., comuna Mona, jud.
Dolj.
Carale, luncii, padurice de salcie,
pe mosia Leorda, com. Costi-
nesti, plasa Tirgul, jud. Boto-
sani.
Caraman - Chioi, com. rur., in
jud. Tulcea, pl. Babadag, situa-
www.dacoromanica.ro
188
ta in partea esticA a judetulta,
la 53 kil. spre S.-E. de orasul
Tulcea, capitala judetuluT, s't in
partea estica a plaser, la tg kil.
spre S.-E. de orasul Babadag,
resedinta piase!.
Numele salí e turcesc, si vine
de la Caraman = omul negru
si Chioi = sat.
Hotarul amAnuntit al comu-
nei este urmAtorul: Plecind din
marginea lacului Razelm, la t
kil. spre E. de satul Jurilofca, se
indreapta spre N.-V., pe la poa-
lele dealuluT Ivan-Bah, pana In
virful Jurilofca ; de aci apucl pu-
tin spre N. pana in dreptul sa-
tulul Caraman-Chioi, pe culmea
dealuluT Caraman-Chloi-Bair. De
ad, taind culmea, se indreapta.
spre V., treceprin valea Mil-Vel-
Alciac, si urca. in dealul Buiuc-
Orman-Bair, de unde o la spre
N. pe muchea acestul deal, pana
in virful Sevri - Bair. Se dirige
apoi spre N. - E., pe culmile
Orta-Bair, PAdurea-Mare, Golo-
var-Bair, oprindu-se Haga virful
Enisala. De ad i se indreaptA
spre E., tae valea Cesme-Culac,
pe la poalele Virfuld Iuc, al dea-
luid Tasbun, pAseste peste dea-
lul Casavet - Bah, intrA in la-
cul Razelm, si, dupA ce merge
In linie dreapta vre-o 6 kil., se
indreaptA spre S.-E., ese din la-
cul Razelm, tae balta Peritasca
si se ()preste pe marginea Ma
riT, la locul numit Farul - En-
glez. De aci, tinind malul MariT,
o ia spre S.-V. pana la locul
numit Pahani - Crani. ApucA a-
poi spre N. - V., tae lacul Mal-
ceanu, intra in lacul Razelm si
apoi in linie dreaptA, prin el, se
dirige spre V., si ajunge lingl
Jurilofca, de unde am plecat.
Forma este a unuT poligon ne-
regulat, al card perimetru are
50 kil. si interiorul 18o kil. p.
(18000 hect,)
Marginile sunt acestea: La N.,
CARAMAN-CHIOI
se invecineste cu com. Enisala,
de care se desparte prin dea-
lurile Enisala, Golovar-Bair, Or-
ta-Bair, Sevri-Bair. La V., cu cat.
Visterna (al com. Enisala), de
care se desparte prin dealul Bu-
iuc-Orman-Bair, si cu com. Can-
li-Bugeac. La S., cu cat. Pasa,
Cisla (al cAt. Canli - Bugeac) si
cu com. Jurilofca. La E., cu In-
tinsul lac Razelm si cu Marea.
Dealurile ce brAzdeaza teri-
toriul acesteT com. sunt : dealul
Dolojman la S.-E. (58 m.), care
formeaza capul Dolojman inain-
tat in lacul Razelm, de natura
pietros. Dealul Ivan-Bair (67 m.)
la S., despre care se zice ca
sl-a luat numele de la un clo-
ban, Ivan, ce cinta frumos si atit
de tare din fluerul lul, in cit se
auzea pana in sat. Tausan-Bair
(Dealul-Iepurilor) si Ciardac-Bair
(in forma unuT ceardac, ce ser-
vea ca loc de pazA). La S.-V.
dealul Caratnan-Chioi-Bair (i15
m.) sau Dragaica, culme ce se
intinde de la N. la S., (cu virful
Jurilofca, care are 84 m.), aco-
perit cu padurT, tufarisurT si pi-
sunT. Dealul Iancuia la E., ce se
prelungeste in lacul Razelm prin
capul Iancuia ; pe acest deal
se planteaza vita. La N. avem
dealurile Golovar-Bair, cu virful
Enisala (177 m.), dealul Tas-
Burun cu virful he (84 m.),
Orta - Bair (216 m.), Sevri-Bair,
acoperite de intinsa PAdurea-
Ma,re, la V. padurosul deal Bu-
iuc-Orman-Bair. La E. se mar
afla Casavet-Bair (48 m.) si. Cazil-
Suhat (64 m.) din a cArui pia-
tra s'a facut in vechime un dig,
ale cara rAmAsite se vad si azT
si poartA numele de Caza -
Cum.
Apele care o uda sunt pu-
tine. Afarl de valea Mil-Vel-
Alciac, ce o udA la V., cele-
Falte sunt numaT niste mici val,
carT ají opa rare-orl toamna si
CARAMAN-LI-1101
prirnavara. BaltI avem : lacul
Caraman-Chioi la E., format de
revärsarile lacilui Razelm (400
hect.) si lacul Razelm, carr pro-
duc trestii pentru invelitul ca-
selor. De venitul lor, ce se
ridica la 5000 leT, se bucura
statul.
Comuna este compusd din-
tr'un singur sat asezat pe ma-
lul laculd Caraman-Chioi si la
poalele dealul Caraman - Chioi-
Bair.
Populatia com me! este mar
toata bulgareasca. Sunt 393 fa-
mili! (din carT 387 bulgare, 3
ovreestr, 2 romine, i tatar-ti-
ganeasca), Cu 1256 suflete: 204
barbati, 189 femeT ; 190 copiT in
virsta de scoall ; 393 insurafT,
loa neinsuratT, 6 vacluvr; 204
contribuabilT.
Budgetul este de 3241 leT 78
banT la veniturT, si 3241 lei 71
bani la, cheltueli.
CM de comunicatie sunt : so-
seaua judeteara ce duce la Ju-
rilofca, la Enisala- Babadag, a-
poi drumuri comunale ce duc la
com. Enisala, com. Jurilofca, la
cat. Pasa - Cisla, cat. Visterna,
altele ce-T brazdeaza terito-
riul si care duc catre la.cul Ra-
zelm.
Este o scoala mixta, fondata,
in 1884, de obstia locuitorilor.
Are fo hect. parnint arabil. Este
frecuentata de 76 elevI, 73 bletT
si 3 fete, din carT 73 BulgarT
si 3 Romini. Are un singar in-
N/41ton
Se afla o biserica ortodoxa,
cu hramul Sf. Gheorghe, fon-
data pe timpul dominatiuneT o-
tomane de locuitorT. Este facu-
ta inteun sti/ cerut de musul-
manT, asa ca nu indeplineste con-
ditiunile cerute unui locas de
rugaciune crestin. Are 4 hect.
pamint. E deservita de un preot
si un cintdret.
Despre aceasta com., se spune
189
din batrinT, ca este fondata pe
teritoriul unul vechiii oras. Acel
oras nu se stie cind, cum si de
cine era fondat. El purta nu-
miele de Cara - Manliul. Era si
port de mare. Cu timpul retra-
gindu-se Marea, orasul s'a dis-
trus ; orT a decazut incetul cu
incetul pana a pierit cu totul,
orl s'a pdrasit in urma vre uneT
navalirT saa vre-unuT rezbel. Lo-
cuitoriT era/1 crestinI, dar atit
limba religioasd, cit i cea fami-
lia/1 era turceasca.
Caraman-Chioi, sir insemnat
a'ealurr, in jud. Tulcea, pl. Ba-
badag, pe teritoriul com. rur.
Caraman-Chioi. Se desface din
dealul Orta-Bair; se intinde spre
S., avind o directiune generall
de la N.-V. spre S.-E. Braz-
deaza partea estica a plaseT, pe
cea vestica a comuneT Caraman-
Chioi si pe cea nordica a co-
mune! Jurilofca. Cu numeroa-
sele sale ramificatiunf, se in-
tinde printre valea Mil-Vel-Al-
clac, malul vestic al lacului Ra-
zelm, si cel nordic al laculuT
Golovita. La poalele sale estice
este asezat satul Caraman-Chioi,
la cele sudice satul Jurilofca.
Se prelungeste spre S.-E. cu
dealurile: Ivan-Bair, Suhat, Do-
lojman, terminindu-se cu stin-
cosul cap Dolojman. Se ridica
pana la 115 m. Un alt Vid este
Jurilofca, 84 m. Este intretaiat
de o multime de drumurT co-
munale, ce duc de la Caraman-
Chioi la Jurilofca, Pasa, Cisla,
Visterna, Enisala. E acoperit
cu padurT la N., cu pasunT la
mijloc, pe muchT, si pe la poale
cu semänaturr.
Caraman-Chioi, punct militar,
In Dobrogea, jud. Tulcea, plasa
Babarlag, la o inalfime de-85.65
metri d'asupra nivelului MariT-
Negre.
www.dacoromanica.ro
CARAMANCEA
Caraman-Chioi, baltd, judetul
Tulcea, acind parte din intin-
sul lac Razelm, de care e des-
partía prin o asie lunga de
stuf, in comuna Caraman-Chioi,
spre Est de ea. Pe rnalu-T
vestic sunt vii. Contine putin
peste, ce se consuma in sat.
Caraman-Chioi, vale, de putind
insemnatate, in jud. Tulcea, pl.
Babadag, com. Caraman-Chioi.
merge de alungul dealuluT Ca-
raman- Chioi, brazdind partea
nordica a comuneT. Se termina
In balta Caraman-Chioi, chiar
linga sat.
Caramancea, deal, in jud. Con-
stanta, plasa Medjidia, comuna
Enigea, cat. Molceova. Este cu-
prins futre valle Uzum-Ceair,
Chior-Cuius-Ceair, Calfa-Dere
Caramancea, avind o directiune
generala de la S.-V. catre N.-E.
apoi catre N.-V., asa cd for-
meaza un arc de cerc cu con-
cavitatea spre V. Atinge indl-
timea de 133 m. Este acope-
rit Cu pasunT i semanaturf.
Caramancea, vale, in jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, pe teritorul
comunelor rurale Enigea, Rasova
si Cochirleni. Se desface, sub
numele de Calfa-Dere, din apro-
pierea movileT Idrita si se in-
dreapta spre N. urmind o di-
rectiune generala de la S.-E.
catre N. - V., mergind printre
dealurile Ivranes i Geam-Pasa,
pe de o parte si dealurile Cara-
mancea si Mare, pe de alta.
parte. Primeste pe stinga, va-
lea Uzun-Ceair, care este re-
zultata din unirea N/el Chior-
Curu-Ceair cu valea Chireslic-
Culac. Sc deschide in Dundre
putin maT spre Nord de satul
Rasova, dupd un drum de peste
15 kil. MaT multe drumuri co-
munale o tac tranversal i altele
 CARAMANUL
merg pe fundul ei. Serveste pe
o parte din a sa intindere si ca
hotar intre com. Cochirleni
Enigea. Este situata la Nordul
comuneT Enigea i la Sudul co-
mund Cochirleni.
Caramanul, bral (prival), in pl.
Ialomita-Balta, in sula Balta, com.
Stelnica, jud. Ialomita.
Carametilor (Valea-), vale, ce
se varsa In riul Argeselul, pe te-
ritoriul comuneT Davidesti, din
care izvoreste, plasa Argeselul,
jud. Muscel.
Caramziile, baltd, plasa Cimpul,
com Piscul, jud. Dolj.
Caranlic, com. rur., din plasa
Silistra-Noua, jud. Constanta.
Este situata in partea de V.
a judetuluT, la S.-V. de orasul
Constanta, capitala districtuluT,
si in cea centra1ä a plaser, spre
Est de oraselul Ostrov, rese-
dinta el.
Se mArgine5te la N. cu co-
munele Beilicul i Oltina, la E.
cu comuna urbana Cuzgun
cea rurala Enisenlia, la S. cu
comuna Para-Chioi i la V. cu
cbmuna Ghiuvegea.
Relieful soluluT e accidentat
in general. Culmile Para-Chioi la
E. si S. si Oltina la N. o acci-
denteazä. Dealurile principale,
care o brazdeaza, sunt: Cisla
(147 m.), Merchez (143 m.), la
N.-V., apartinind culmer Oltina
acoperite Cu livezT, pasunT
padurr, ca Duan-Chioi pe Cisla.
Dealul Hasan-Orman, cu virful
Caranlic (136 m.) la N.; Cuz-
gun (173 m.) la N.-E.; Arpalic
(r43 m.) la E.; Baspunar-Sirti,
cu virful Calaigi (196 m,) la
S.-E.; Distrail (172 m.) la S.;
Cital-Orman (140 m.) prin inte-
rior si Mezarlic-Bair (142 m.)
Apartin toate culmel Para-Chioi
www.dacoromanica.ro
190
si sant acoperite cu padurT fru-
moase, resturT din intinsele pa-
durT de odinioara, cu livezT,
pasunT i arborl izolatT. Movi-
le sunt putine si nu prezinta
nicT o importanta.
Ape curgatoare nu sunt. Sunt
numaT vaT, ce contin apa in
timpurile ploioase i prima-va-
ra, dupa topirea zapezilor, cu
toata vecinatatea padurilor. Prin-
cipalele sunt : ' Beilicul pe la
N.-E., purtInd in comuna nu-
mele de Cioringi i Derincea-
Ceair, i primind pe stinga va-
lea Caranlic unita cu valea
Cisme-Culac, brazdeaza comuna
prin interior si E., trecind si
prin satul Caranlic. Valea Curu-
Orman trece prin satul Curu-
Orman, primeste, pe stlnga, va-
lea Cisla unja cu Valea-luT-
Ghenciu, iar pe dreapta, valea
Beilicu - Ceair ; brazdeazä com.
In partea ves tica. Valea Ghiu-
venli-Ceiar trece spre S.-V.
Catunele, carT o compun, sunt
dota: Caranlic, resedinta, ase-
zat in partea de S.-E. a comu-
neT, pe valea Caranlic, futre dea-
lurile Arpan& la E. si Distrail
la V., sat frumos ca pozitie ;
Curu-Orman, in partea de V.
a comuneT, la 6 kil. spre V. de
resedinta, pe valea Curu-Orman,
futre dealurile Duan-Ctiloi-Or-
man la E. si Mezarlic-Bair la
E., sat bine ingrijit si curat.
Populatiunea pe anul 1896
a fost de 142 familif, cu 689
suflete, impartita. ast-fel : dupa
sex: 362 barba*, 273 femd ;
dupl starea civilä : 418 necasa-
toritI, 248 casatoriti, 23 vaduvi ;
dupa instructie: 17 stiind carte,
672 ne stiind; sunt: 689 ceta-
tenT ron:ad; 433 ortodoxI, 249
mahometanT, 7 evreT ; 367 agri-
cultorT 5i meseria5T, 2 drciu-
marT ; 132 contribuabilT.
Suprafata comund este de
5398 hect.
CARANL1C-ALCEA
Budgetul acesteI comune este
la veniturl de 3481 leT si la chel-
tuell de 2281 Id.
Biserica ortodoxa are hra-
mul Sf. Athanasie ; este infiin-
tata i intretinuta de comuna,
avind i IO hect. de la stat.
Are un cintaret. Sunt i doul
geamiT, Cu 2 hogl.
coa1ä este una rurala mixta,
cu un Invatator si 56 elevT in-
scrisr, din carT : 31 baet1 si 25
fete. coala are IO hectare de
la stat.
C5.1 de comunicatie sunt: ca-
lea judeteand Ostrov-Cuzgun, ce
trece pe la N. de sat si drumurT
comunale ce duc la satele Curu-
Orman, Ghiuvegea, Para-Chioi
Cuzgun.
Caranlic, vi," de a'eal, judetul
Constanta, in pl. Silistra-Noul,
pe teritoriul comund rurale Ca-
ranlic, de la care si-a luat i nu-
mete. Este asezat pe muchea
dealuluT Hasan-Orman, in par-
tea estica a plaseT i cea nor-
dica a comuneT, la 3 kil. spre
N.-V. de satul Caranlic. Punct
strategic important, avInd o Mal-
time de 136 m., dominind valle:
Beilicul i Hasan-Orman, satul
Caranlic, drumul judetean Os-
trov-Cuzgun, si cele comunale:
Beilic-Caranlic si Beilic - Curu-
Orman. Este acoperit cu pa-
sunT.
Caranlic-Alcea, vale, jud. Con-
stanta, in pl. Mangalia, pe te-
ritoriul comund rurale Osman-
Fact. Se desface din punctele
s adice ale dealuluT Mangalia-Cu-
lac-Bair ; se dirige spre S., tu-
teo directie de la N.-E. spre
S.-V., brazdind partea nordica
a plaser i cea vestica a comu-
neT; se uneste Cu valea Curu-
Bair-Alcea, si se deschide in va-
lea Sarapci-Dere, pe stInga el.
Este Mata de drumul comunal
 CARANT1NA
Biulbid-Osman-Faci si de cel
judetean Medjidia-Mangalia.
Carantina, deal, in com. Mate-
esti, pl.Oltetul-d.-s., jud. Vil-
cea, care, impreuna cu Magura
Cornatelul, formeaza un lant
ce se prelungeste din hotarul
com. Greci la N., pana n ho-
tarul comuner Turcesti la Sud.
Coama acestur lant formeaza li-
mita filtre com. Mateesti si in-
tre com. Alunul i jud. Gorj.
Carantina, mahala, in jud. Me-
hedinti, plasa Blahnita ; tine de
com. rur. Izvoarele.
Carantina, mdgurd, pl. Cimpul,
com. Fintina-Banulur, jud. Dolj.
Carantina, fost pichet de gra-
nita, pe marginea Dunarer, in
jud Mehedinti.
Carantina-Vechii, fosta vana,
judetul Ilfov, la S. de Oltenita.
Aci, la anul 1853, s'au batut Ru-
sir cu Turca'.
Carapcea, a'eal, in judetul Tul-
Carapancea, ceitun, pendinte de
com. Prunarul, pl. Cilnistea, ju- comuna rurale Cirjelari (si a-
detul Vlasca, proprietate a d-lur
Hristopolo, situata in coasta dea-
lulur cu acelasr nume, in sus
de valea Cilnistea. Este departe
de Bucuresti de So kilom., lar
de Giurgiti de so kilometri. A-
ceasta proprietate este trup din
mosia Prunari. Ambele aü fost
estimate de Creditul Funciar Ru-
ral la suma de 560000 le!.
CarapanuluI (Piscul-), trup din
mosia statulur Persica sati Bor-
duselele, jud.
Carapat-IDaga, deal, in judetul
Constanta, plasa Medjidia, com.
rur. Seimeni. Se desface din
dealul In-/zIaz ; se intinde spre
E., printre pirlul Silistea i Gea-
191
ba- Ceair, brazdind partea nor-
dica a plaser si cea estica a co-
mune!. Are 103 m. inaltime, do-
minind valle de mar sus, sa-
tele Geabacul-Mare si Geabacul-
Mic i drumul judetean Hirso-
va - Medjidia. Este acoperit cu
finete i semanaturr.
Carapcea, a'eal, In jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul com.
rurale Balabancea (si anume pe
acel al catunulur de resedinta,
Balabancea). Se desface din dea-
lul Amzalii; se intinde spre S.
avind o directie generan. de
la N.-V. spre S.-E., d'alungul
%del Acar-Cula si a piriulul Taita,
brazdind partea sudica a pia-
se! si vestica a comuna Intre
poalele sale nordice i *tul
Taita, se afla asezat satul Ba-
labancea. E de natura cam pie-
tros. Se ridica pana la 220 m.
Este taiat de drumul comunal
Cerna-Balabancea. Este acoperit
cu finete si pe la poale cu tu-
fárisurl.
cea, plasa Macin, pe teritoriul
nume pe acela al catunulur sda
Ac-Punar). Este prelungirea su-
dica. a dealulur Amzalii ; se in-
tinde spre Sud, avind o direc-
tiune generala de la N.-V. spre
S.-E, brazdind partea sud-es-
tia. a plaser si pe cea nord-
estica a comuner; face hotar
intre plasa Macin i Isaccea,
brazdind partea vestica a cele!
din urma si a comuner Orta-
Chioi. Are 2 virfurr (310 m.
249 m.), puncte trigonometrice
de observatie de rangul al 3-lea.
Din el izvoreste valea
Este Wat de drumul judetean
Macin-Babadag. Este acoperit
cu padurI i tufOrisurT.
Carapcea, lac, jud. Braila, pe
www.dacoromanica.ro
CARAPELIT-BAIR
teritoriul com. Vizirul, la un
kil.spre V. de Dunarea-Va-
poarelor, pe malul privalulur
Morarul.
Carapelit, sat, 'in jud. Constanta,
pl. Hirsova, catunul com. Eni-
Sarai. E situat in partea centralà
a plaseI si a comuner, la 3 kil.
spre E. de catunul de resedinta,
Eni-Sarai. Este asezat pe ulti-
mele ramificatiunI sudice ale
dealuluf Carapelit-Bair, pe am-
bele malurr, i mai cu seama
pe cel drept, al pirlutur Haidar,
putin mar spre V. de locul unde
pinol Dulgherul se varsä in pi-
riul Haidar. Este dominat de
virful Carapelit, care are 135 m.
fraltime si este situat la 2 kit.
spre N. de sat. Suprafata sa
este de 2460 hectare, din cari
35 hectare sunt ocupate numar
de gradinI si de vatra satulur.
Populatiunea sa, compusa, mar
ales din Bulgarl, este de 65 fa-
mili! Cu 298 suflete, ocupindu-se
Cu agricultura, pamintul produ-
cind tot felul de cereale si mar
ales porumb si grill. oseaua
judeteana Hirsova-Babadag (Tul-
cea) trece prin partea nord-ves-
tica a satulur. Mara de aceasta
sosea mar pleaca drumurr co-
munale la satele urmdtoare: la
Mahometcea, la Dulgherul, spre
Muslu (care se desface in trer
ramurr, ducind la Muslo, la
si la Muslu-Bei), la Balgiu si
la Girlici.
Carapelit-Bair, deal, in judetul
Constanta, pl. Hirsova, pe tul-
toriul comunelor rurale Sarai
(catunul Carapelit i Calfa (Cu
cat. Haidar). Se desface din dea-
lul Fagarasul ; se intinde spre
S., de-alungul malulur drept al
piriulur Sarai, facindu-1 pe alo-
curea sd fie inalt i ripos. Se
ridica la 173 m. si domina sa-
tele Haidar, Carapelit i pirlul
 CARAPELIT-TEPE
Haidar. Este acoprit cu seml-
nAturi i finete.
Carapelit-Tepe, virf de (leal,
in jud. Constanta, pl. Hirsova,
pe teritoriuI comund Sarai, cl-
tunul Eni-Sarai. Este asezat in
partea centrala a plaseT i cea
suclicA a comund, pe hotarul eI
catre com. Siriu. Are 142 m.
inaltime. E acoperit-- cu 8 mo-
vile artificiale i domineaza dru-
murile Muslu-Carapelit i Sarai-
Siriu.
Carasa, sat, in partea de N.-V.
a com. Corlateni, plasa Cosula,
jud. DorohoiA. Are 66 familiT,
Cu 187 suflete. Este proprieta-
tea mosier luT Hermeziu. Ca-
litatea pAmintuluT e burla. S'A-
teniT improprietaritT ati 130.37
hect. pamint, iar proprietarul
mosieT 4 I 5.34 hect. cimp i 11.46
hect. padure de stejar. Iaz este
unul, mic, pe valea Putreda. Li-
vada i vie este in marime de 4
pog. RIul jijia curge pe hotar,
iar piriul Carasa trece pe mosie.
Drumuff sunt: cel de la Do-
rohoiti prin CorlAteni in jos, pe
Jijia i cel ce duce la Dumeni
CordAreni.
Se invecineaza cu : Broscauti,
Vladeni, Miclauseni sí Dumeni.
Caras a, iaz , format de piriul
Iazul-Plopilor, pe mosia Bros-
cAuti, com. cu asemenea numire,
pl. Cosula, jud. Dorohoici.
Carasa, pida, format din scui-
gerea iazulur Carasa, de pe te-
ritoriul satuld Broscluti, com.
cu asemenea numire, pl. Cosula,
jud. Dorohoiu. Curge spre S.
si se varsa in riul Jijia, in fata
satuluT Carasa, din com. Cor-
lateni.
Carasan, vale, jud. Constanta, in
plasa Silistra-Noua, pe teritoriul
www.dacoromanica.ro
192
com. rur. Mirleanul. Se desface
din poalele vestice ale dealuluT
Zbreia ; se intinde spre V., tu-
teo directl me generald de la
S.-E. spre N.-V., pe la poalele
orientale ale movileT Dragaica,
de care e dominatA. Dupa ce
brazdeaza partea de N. a plAseT
si a comuna, dupA un drum de
3 kil., se deschide in Dunare,
pe dreapta, in fata ostrovuluT
Huzun-Ada. Este talata de dru-
mul comunal Mirleanul-Rasova.
Carasevschi, grind, sati loc ri-
dicat de-asupra stufuluT incon-
jurator, situat in jud. Tulcea,
partea estica a plAser Sulina si
cf.a sudica a comuneT Cadirlez
sati Sf. Gheorghe. Are o forma
lunguiata. Din el se tasa spre
S.-V. alte 3 grindurT : Vasile,
Crasevschi si Trofincivovilion.
Pe el se afla 2 cisle sau pes-
cara : Vasile si Musca. Are 75
hect. Este improductiv, fiind a-
coperit cu nisip.
Carasevschi, pesarle insemnata,
In judetul Tulcea, plasa Sulina,
pe teritoriul comunerrurale Sfin-
tul -Gheorghe, situata in partea
sud-esticA a pla§ei i cea sud-
vestica a comuna, pe grindul
cu acelasT nume, pe malul Ma-
riT. La E. de ea se afla pescarla
Ciotic, lar la V. pescAria Mur-
gu-Iani-Milanu.
Carasul, bala; in com. Masa-
cani, pl. Prutul, jud. Covurluiu,
pe sesul PrutuluT i formatA de
varsAturile acestuia.
Carasul, stafie de drum de fier,
jud. Dorohoiu, pl. Cosula, catu-
nul Corlateni, pe finja
pusa in circulatie la
Iunie, 1896. Se aflA intre sta-
tiile Vorniceni (10.7 kil.) si Doro-
hoiti (I o kil.). InAltimea d'asu-
pra niveluluf mAriT de ii8m.39.
CARASULUC-1UC
Venitul acester statir, pe anul
1896, a fost de 4011 leT 65 batir.
Carasuluc - Bair I, deal, in ju-
detul Constanta, pl. Mangalia,
la hotarul comunelor rurale A-
zaplar, Enghez i Cara-Omer,
Se desface din virful Ghiuvenli,
indreptindu-se spre E. si avind
o directiune generala de la V.
catre E. Se intinde pana in va-
lea Carasuluc-Ceair.
Este situat mal mult in par.
tea de V. a plAseT, la N. com.
Ghiuvenli i Azaplar si la S.
comund Enghez.
Carasuluc-Bair II, deal, in ju-
detul Constanta, pl. Mangalia,
pt teritoriul com. rur. Azaplar
anume pe acela al cat. sAA
Erebiler. Se intinde printre va-
lle Carasuluc-Ceair si Erebiler-
Dere, avind o directiune de la
N. catre S. si o inaltime ma-
xima de 114 metri, pe care o
atinge in vida' sad Carasuluc-
Iuc.
Carasuluc- Ceair, vale, judetul
Constanta, in plasa Mangalia,
pe teritoriul com. rur. Azaplar
anume pe acela al cAtunului
sAu Erebiler. Merge printre dea-
lurile Carasuluc-Bair I i Carasu-
luc-Bair II; se uneste cu valea
Erebiler-Dere, dind ast-fel Das-
tere uneT a treia val', numitA
Buiuc-Dere. Are o directiune
de la S. catre N.-E.
Caras uluc - Iuc, vbf de deal,
jud. Constanta, in pl. Mangalia,
pe teritoriul com. rur. Azaplar
si anume pe acela al catunulul
sAti Erebiler. Este virful cel mal
inalt al dealuluT Carasuluc-Bair
II, a.vind o inAltime de 114 me,
tri, dominind prin aceasta inal-
time satul Erebiler, care este la
kil. spre S.-E. de vid, valea
Erebiler, \ralea Carasuluc-Ceair,
 CARA (DE-LA-LOTUL-LU1-)
precum i drumul comunal Ere-
biler-Mangoci.
Cara g (De-la-Lotul-lui-), fin-
find, pl. Cimpul, com. Ciuper-
ceni, jud. Do1j.
Caratai, coin. rur., in jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, situatA in
partea centrall a judetuluT, la
26 kil. spre N.-V. de ora.u1 Con-
stanta, capitala districtuluT, §i
in cea esticA a p14er, la 9 kil.
spre E. de orawl Medjidia, re-
§edinta ocoluluT, pe ambele ma-
lurI ale vAeT Caratai.
Se mArgine§te la N. cu com.
Carol I 0 Cara - Murat ; la E.
cu com. Cicricci; la S. Cu cAt.
Nazircea (al comuneT Omurcea),
patru din pl. Constanta;
lar la V. cu com. Alacapi
Tortoman.
Relieful soluluT e accidentat
de urmAtoarele principale dea-
dealul Dere-Chioi (105 m.),
la N.- V.; dealul Murat - Bair
m.), la N.; dealul Amut-
Bair (103 m.), la N.- E.; dea-
lul Nazircea (loo m.), la E.; dea-
lul Caratai (65 m.), la S.; dea-
lul Chiostel (74 m.), la S.- V.,
dealul Agi-Cabul (89 m.), prin
centrul comuneT. Ele sunt aco-
perite cu finete i izlazurT in-
tinse l cu semAnAturT frumoase.
Movile sunt opt, toate artifi
ciale, servind ca puncte de o-
rientare. Principalele sunt : Na-
zircea (loo m.), la E.; Caratai-
Nord (89 m.), prin centru ; Ca-
ratai-Sud (65 ni.), la S.; Chios-
tel (76 m.), la S.-V.
Principalele vAi sunt : Docu-
zol-Dere la N.-V., care se des-
chide in balta Carasu ; valea
Hagi-Cabul, prin interiorul co-
muneT, trecind prin satul Hagi-
Cabul 0 care se pierde tot in
lacul Carasu, sub numele de
valea Chiostel; valea Cioban -
Dere la E., care se deschide
5,470. Ilan,* ,,,,,, i eografict Vol. II.
193
in valea Carasu; valea Caratai,
prin interioriul comuneT, tre -
chid prin satul Caratai, 0 Ca-
ratai-Alceac la S.-E., amindouä
deschizindu-se in balta Carasu ;
fundul acestora servesc astA-zI
drumurilor de comunicatie ce
se rAspindesc in diferite direc-
tiunT.
CAtunele, carT o formeazA, sunt
doul: Caratai, rqedinta, spre
S., pe fundul vleT Caratai; Agi-
Cabul, spre N., la 5 kit. spre
N. de reedintl, pe ambele ma-
lurT ale vAeT Hagi-Cabul. Are
mar multe puturT.
Populatiunea acesteT comune
se compune in cea mar mare
parte din Turd i TAtarT, apoi
din citT-va RominT i BulgarT.
Sunt 143 familir, cu 604 suflete,
impArtite dupa cum urmeazA :
DupA sex : bArbatI 309, fe-
me! 295. Dupa stare civilA : ne-
cAsAtoritT 325, cl.sAtoritT 246,
vAduvT 33. DupA instructie:
carte II, nu §titi 593. Dupa
religie: ortodoxT 34, catolicT 10,
mahometanT 56o. TotT sunt de
protectiune rominA.
Budgetul acesteT comune e
de le! 4185 la venituri 0 de leT
1874 la cheltueil.
Cal de comunicatie sunt : ca-
lea feratl. Cernavoda-Constanta,
ce trece pe la 4 kil. spre S.-V.
de satul Caratai; calea jude-
teanA Medjidia-Cara-Murat, tre-
chid pe la 3 kil. spre E. de sa-
tul Agi-Cabul ; apoT drumurT ve-
cinale ce due la satele inveci-
nate : Cara-Murat, Carol I, Do-
robantul, Nazircea, Omurcea,
Hasancea, Murfatlar, Medjidia,
Tortoman, etc.
Pe hotarul sudic al comund
trece valul mare de pAmint, nu-
mit al luT Traian.
Caratai, sat, jud. Constanta, pl.
Medjidia, cAtunul de reedintä
al com. Caratai, situat pe valea
www.dacoromanica.ro
CARATALA LCEAC
Caratai i inchis la N.-V. de dea-
lurile Chiostel §i Hagi - Cabul
0 la S.-E. de dealul Caratai, cu
virful sAti Caratai-Sud (67 m.)
care dominA intreg satul. Dru-
murY comunale sunt : Via-de-la-
Chiostel, Hagi- Cabul-Nazircea
Endec-Cara-Chioi.
Caratai, deal, in jud. Constanta,
plasa Medjidia, comuna 0 cAt.
Caratai. Se prelungete spre
Sud-Vestul dealulur Nazircea
merge de-alungul vAeT Caratai,
pe la sud-estul satuluT cu ace-
nume. Are o directiune ge-
nerall de la N.-E. care S.-V.,
0 o inAltime maximA de 88
metri, pe care o atinge in virful
säü Caratai-Sud. E situat in par-
tea rAsAriteanA a plA§el i cea
sudicl a comuneT.
Caratai, vale insemnatl., in jud.
Constanta, pl. Medjidia, com.
cAtunul Caratai. E situatA in
partea de E. a pl4eT i cea
centran a comunel, pe care o
strAbAte in intregime de la S.-V.
cAtre N.-E. Trece prin satul Ca-
ratai §i printre dealurile Chiostel
Hagi-Cabul pe de o parte, 0
dealurile Caratai i Nazircea pe
de altl. parte. Mai multe drumurT
com inale o tac in lung si in lat.
Caratai, punct militar de obser-
vatie, in jud. Constanta, inalt de
88 m. d'asupra niveluluT mAriT.
Caratai-Alceac, vale, in judetul
Constanta, plA0le Constanta
Medjidia, pe teritoriul comune-
lor Omurcea §i Alacapt. E si-
tuatA in partea de V. a pl4eT
Constanta 0 a comunel Omur-
cea, cea de E. a pl4eT Med-
jidia, i cea nordica a comund
Alacapi. Are o directiune de
la N.-E. cAtre S.-V. Extremi-
tatea sa sud-vesticA e tliatA de
Valul-luT-Tralan.
25
 CARATAI-NORD
Caratai-Nord, virf de deal, in
jud. Constanta, plasa Medjidia,
comuna Caratai, pe muchea dea-
luluT Hagi-Cabul, la 4 kil. spre
N. de satul cu acelasi nume,
avind o inältime de 89 metri,
dominind satul i valea Caratai.
Este acoperit cu verdeata.
Caratai-Sud, virie de deal, jud.
Constanta, In pl. Medjidia, co-
muna Caratai, pe muchea dea-
luluT Caratai, la 2 kil. spre S.
de satul Caratal. Are 67 metri
dominind satul Caratai
valea Caratai-Alceac. Este a-
coperit cu verdeatä.
Caraula, com. rur., din jud. Dolj,
plasa Dumbrava-d.-j., la 51 kil.
de resedinta plaser, com. Vir-
topul.
Este situata pe ambele po-
virnise ale vaer Caraula.
Se invecineste la E. cu coin.
Corlatele i Rudarul, la V. cu
com. Plenita, la N. cu comuna
Cornul, la N.-E. cu com. Oro-
delul si la S. cu com. Motatei
si Risipiti. Limita linier de N.
este formata de valea Oltenita.
Limita liniel de E. este forma-
ta de Valea-Virtopulur si limita
linier de S. de Valea-Corlatelor,
care nu este de eh o prelun-
gire a precedentelor i prin care
curge 0111 Cu acela. r nume.
Terenul comuneT este acci-
dentat de dealurr, Cu o inalOme
de pana la 180 m. aproximativ
acoperite maT toate cu vi!.
Comuna este udata de piriul
Eruga, ce-sT are izvorul in a-
ceasta comuna, curge de la V. la
E., si dupa ce ese din sat, se u-
neste cu piriul valea Ciocanari
Cu care d'impreuna se pierde
pe mosia Galieea-Mare, la Fin-
tIna-lur-Nita. Piriul Oltenita trece
prin vaile VIrtopul, Oltenita,
Corlatele si se pierde aproape
de limita de N. a comuna
www.dacoromanica.ro
194
Piriul Caraula izvoreste In co-
muna, curge si se pierde in
valea Caraula. Peste piriul E-
ruga se afla un pod, la S. co-
muner; tot pe el, In S. comu-
ner, se afla' i o moard.
Cam pe la 180o, pe locul de
azT al comuner, se aflaii clima
sate : Silistea i Ciocanari. Pe
locul dintre aceste dota sate ati
asezat mai tîrzít Rusir tabara,
punind streaja saii caraula, spre
paza. Dupä plecarea Rusilor,
locuitoril din ambele sate se ase-
zara pe acest loc, numindu-1 Ca
raula, in amintirea, se zice, a stre-
jer rusestr. Azr se compune din-
tr'un singur catun numit Caraula.
In comuna se afla o biserica,
inceputa la 1886, terminata la
1892. Serbeaza hramul Sf. Ni-
colae. In serviciul eT se afla
preot si 2 cintaretT. Are o pro-
prietate de 24 pog. arabile.
Se aflä in comuna o scoald
mixta, Cu un invatator. .5coala
functioneaza din anul 1865. Este
intretinuta de stat. Localul, con-
struit din caramida, este in 'puna
stare. A fost frecuentata de 69
baetT si 8 fete, in anul 1892 93.
In virsta de scoala sunt 143
baetT si ro8 fete. 90 barbatt si
¡o femei sunt cu stiinta de
carte.
Populatia comuner este de brava-d.-j., pe care este asezata
1994 suflete, din carI 958 fe- com. Caraula.
me! si 1036 barbal.
Dupa legea rural din 1864 CarauleI (Dealul-), deal, jud.
sunt 308 locuitorr impamintenitr;
iar dupd cea din 1879 sunt 13
insurater.
Case sunt 406, facute parte
din zid si parte din paiante ;
bordee sunt 36. Atit casele, cit
bordeele au gradina.
Mosia de pe teritoriul co-
muner se numeste Caraula ; apar-
tine locuitorilor impamintenitT la
1864 i 1879.
Locuitoril 41 desfac produc-
tele la schela Calafat, unde se
CARAVANETI
duc cu grIne si de unde importa
cele necesarir pentru casa. Trans-
portul 11 fac cu carele pe cal
comunale si vecinale.
VeniturT pe 1892-1893:
3396.88 si cheltuelT: le! 2041.39.
Vite marr cornute sunt 406,
ca! 8o i capre 41.
Caraula, sat, jud. Dolj, pl. Dum-
brava-d.-j., com. Caraula. (Vez!
com. Caraula).
Caraula, mofie, jud. Dolj, plasa
Dumbrava d.-j., com. Caraula.
Caraula, movild, in judetul Con-
stanta, pl. Silistra-Notia, pe te-
ritoriul comuner Cuzgun, ase-
zata. pe muchea dealulur De-
mircea, In partea estica a pta.
ser si cea nord-vestica a com.,
la t 2 kil. departe de oraselul
Cuzgun. E punct strategic impor-
tant, avind o inAltime de 175
metri i dorninind ordselul Cuz-
gun, valle Demircea, Beilicul,
Voinea-Mare, drum.11 comunal
Beilicul - Cuzgun si pe cel ju-
detean Ostrov-Cuzgun. Este a-
coperita cu verdeata, iar la poa-
lele er se intind bogate semi-
naturr.
Caraula, vale, jud. Dolj, pl. Dum-
Dolj, plasa Bailesti, com. Gali-
cea-Mare, cu o inaltime de io m.
Este in legatura cu dealul Ru-
dari, din c. Rudari i cu Dealul-
Virtopuhr, din com. Virtopul.
Caravanel (Brani§tea-), bra-
nifte, in com. Segarcea-din-Deal,
la E., pe proprietatea statulur,
judetul Teleorman. Are o 'in-
tindere ca de 5 hectare.
Caravaneti, com, mur., in plasa
 CARA VANETI
si pe valea CalmatuiuluT, jude-
tul Teleorman. Este situad pe
deal si are alaturat catunul Ca-
ravanul, de care nu este des-
partid de cit numaT prin pozi-
tiunea loculuT ce ocupa: Cara-
vaneti sunt pe deal si Carava-
nul in vale. De altminterT Cara-
vanul este considerat mal mult
ca o mahala a satuluT si nu este
separat de comuna.
Se invecineaza la N. cu com.
Cirligati, la S.-E. cu mosiile A-
dincata i Salda, la S.-V. tot
cu mosia si com. Salcia, iar la
V. cu cimpla ComanceT si cu
mosia Mindra.
Suprafata comuneI, cu a mo-
sief aflata pe &risa, este de 2360
hect., dintre carI 1850 hect, pro-
prietatea d-nei Creteanu. Loc.
improprietaritT sunt 140 Cu 440
hect. Viile sunt plantate, pe pro-
prietatile locuitorilor, pe o in-
tindere de 74 hect.
Populatiunea este de 1078 su-
flete, din carT 189 contribuabilT.
Cea mal mare parte din locui-
torT sunt de origina BulgarT.
Numarul vitelor din comuna
este de 3532 capete, din can:
488 cal, 758 vite mar! cornute,
1702 vite mid si 584 porcT.
Budgetul comuneT este la ve-
niturT de leT 5048, banI 43 si la
cheltuelT de leT 3825, banI 90.
Are: o scoala frecuentad. de
38 elevI; o biserica deservitä
de i preot i 2 cintaretT.
La comuna Salcia comunica-
tia se face pe osea vecinala,
pe o intindere de 21/8 kil. ; la
com. Cirligati se face tot pe
sosea vecinald, pe o intindere
de i /2 kil.
La marginea satuluT se vad
ruinele une! bisericf, pe locul
ce serveste de cimitir, precum
silistea unta' sat, iar pe dea-
lul dimprejurul satuluT sunt in-
sirate multime de magurT i mo-
vile, dintre carl maT insemnate
195
sunt : Magura-Vacif, inalta de
14 m.; Magura-Izbramulur, de
10.40 m.; Magura-cu-Cuib, de
10.40 m., sapata la vid de ca-
tre locuitorI in cautare de co-
morT.
Comuna Caravaneti s'a infiin-
tat pe la finele secoluluT trecut
de catre Bulgarif refugiatT de
peste Dunare i cae, o data
stabiliti ad, nu s'ai1 mal intors
la vetrele lor.
Caravaneti, moyie, situad pe te-
ritoriul com. Cu acelasr nutne,
jud. Teleorman. Are o intin-
dere de aproape 1850 hect.
Caravanita, mdgurd, la Nord-
Estul mosier Zimnicelele, de liti-
ga Zimnicea, jud. Teleorman.
Formead punctul despartitor al
mosieT care poarta numele de
Fisteica-Zimnicelelor.
Caravanul, movild, jud. Dolj, pl.
Bailesti, com. Bistretul.
numire, ce se da
pile de N. a satului Gropeni,
unde in vechime a fost t'ida
luT Crim-Pasa.
Caräuta, deal, pe teritoriuI co-
mune! Drinceni, pl. Podoleni,
jud. Falda.
Carcadie§ti, sat, face parte din
com. rur. Creteni, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea. Cade spre S.-V.
comuneT, pe partea stinga a pi-
riuluT Mamul, la poalele unur
frumos platoii impadurit. Are
o populatie de 136 locuitorT
(72 barbatI si 64 femeT). Popu-
latia scolad e de 14 copiT (io
bletr si 4 fete). LocuitoriT aces-
teT comune s'ail improprietarit
la anul r864.
Carcaliul, comund rurald, in ju-
detul Tulcea, plasa Macin, si-
www.dacoromanica.ro
CARCAL1UL
tuad in partea vestica a jude-
tulur, la 8o kil. spre V. de ora-
sul Tulcea, capitala judetuluT ;
si in partea vesticä a plaseT, la
8 kil. spre S. de orasul Macin,
resedinta plaseT.
Numele sati este o coruptie
a celuT turcesc CaraCalé de la
cara = negru si calé cetate ;
inainte purta numele slavonesc
de Camena piatra, si, de la
navalirea Turcilor, a luat nu-
mele ce poard astazT.
Hotarul amanuntit al com.
este urmatorul : Pleend din
movila Carcaliul, vid al dealu-
luT Carcaliul, se indreapta. spre
S.-E., coboad dealul si merge
paralel cu drumul comunal Ma-
cin-Turcoaia, pana ajunge la
extremitatea orientala a baltiT
Iglita; de aci o la spre V., ur-
mead putin malul batir, o tac
curmezis, si merge pe un ca-
nal al el de scurgere, pana in
Dunare; de ad, indreptindu-se
spre N.-V., urmeaza malul Du-
nareT, inchizind si o mica insula
paduroasa. Dunarea facind o
intorsatura spre N.-E., hotarul
urmead pe o distand de 2 kil.;
de ad o pdraseste, se indreapta
spre E., taie pe din dota balta
Carcallui, urca dealul Carcaliul,
In movila Carcaliul. Forma lur
este aceea a unuT trapez nere-
gulat ; lungimea perimetrulul e
de 117 kil., iar intinderea totall
e de 1178 hect.
La Nord comuna se inveci-
neste cu comuna urbana
cin ; la Est cu com. Greci,
de care se desparte prin dealul
Carcaliul; la S. cu catunul Iglita
(al com. Turcoaia), de care se
desparte prin balta Iglita; la
V. cu judetul Braila, de care
se desparte piin Dundrea.
Dealul Carcaliul (90 m.), Cu
virful sad Carcaliul, o brazdeaza
la E. si N. Se zice a pe el ar
fi fost odinioara o cetate vechie.
CARCALIUL
Apele carT udd comuna sunt :
Dundrea la V., care formeazd o
insulitA si o insuld ce apartin co-
muneT ; privalul Carcaliul la V.,
ce e o scurgere a bAlteI Iglita.
BAltr avem: balta Carcaliul sati a
MdcinuluT, 500 hect. la N., carI
coprinde li 2 insule acoperite
cu stuf; balta Iglita la S., ce-T
apartine pe jumAtate. Bdltile
produc stuf si peste, de care
beneficiazd statul si locuitorli.
Comuna este compusá din-
tr'un singur cdtun, ce este ase-
zat intre bAltile Carcaliul sí I-
glita, lingd girla Carcaliul.
Intinderea comuneT este de
1178 hect., din carT 20 hect.
ocupate de vatra satuluT, 5o
hect, ale sta,tuluI, restul de 1108
hect. ale locuitorilor.
Populatia este mal toatA lipo-
veand.. Sunt 350 familii, cu 1553
suflete, din carT: 354 barbati si
374 femeT; 270 insuratI si 90
neinsuratI ; 20 vdduvT. Sunt 235
copiT de scoald (135 bdeti si toa
fete). Obiceiurile si porturile loc.
sunt cele lipovenestr in general.
In com. sunt 3 scolI: una ro-
mind cu un invAtAtor, fondatd,
in 1887, de locuitorl, cu lo hec-
tare de pdmint, 25 elevI inscrisT;
doud lipovenestI, cu too elevl
inscrisr.
Este o bisericá de ritul lipo-
venesc, fondatA, in 1884, de lo-
cuitorl, cu hramul Sf. Treime ;
are 10 hect. pdmint dat de stat ;
este deservitA de i preot, i di-
acon si I cintAret.
Calitatea pdmintuluT e medio-
crd, terenul e mar mult nisipos.
Din 1178 hect. sunt : 770 hect.
loc arabil ; 378 hect. loc Mitos.
In com. sunt : 30 plugarr cu
30 plugurT, 320 pescar!. Sunt
667 capete de vite, din carT 507
boT si yac!, 16o cal' si epe. Sunt
lo meseriasT (lemnarl si fierarT)
si 5 comerciantI (3 circitunarr i
2 bacan».
www.dacoromanica.ro
196
Budgetul comuneT e de 4000
leT la veniturT si 4000 leT la
cheltu eh% S u nt 398 con tribu abilT.
CM de comunicatie sunt dru-
murile comunale ce duc de la
comund la orasul MAcin, la co-
muna Greci, Turcoala si Iglita.
Acum too anI, aceastä com.
nu exista. Se aflati niste colibe
de pescar! lingd un pietroiti mare
(pe ruseste «camen ), ce se poate
vedea si azI; incetul cu incetul
se populd cu LipovenT fugitI din
Rusia si venitI sd ceard sprijin
TurcieI. La 1825 furd destul
de numerosT, ca sd intemeeze
un sat, cdruia 11 deterd numele
de Camena. TurciT iI schimbard
numele in cel de Cara-Calé.
Carcallul, deal, in jud. Tulcea,
plasa MAcin, pe teritoriul com.
rur. Carcaliul-Greci, si al com.
urb. MAcin. Este mal' mult o
prelungire sud-vesticA a Dealu-
luT-PricopanuluT. Se intinde spre
S., avind o directiune generald
de la N.-E. spre S.-V., brAzdind
partea vesticd a plAseI si a co-
mune! Greci, pe cea esticA a
comuna Carcaliul si pe cea su-
dicA a orasului MAcin. Pe mu-
chea sa se intilnesc hotarele a-
cestor treI comune. Poalele sale
vestice se termind pe malul es-
tic al bAltii Carcaliu, iar cele
sudice pe malul nordic al bAl-
VI Iglita. La poalele tul' sud-ves-
tice se afll asezat satul Carca-
liul. Pe la poalele orientale mer-
ge drumul judetean MAcin - Sa-
tul-Nou-Ostrovul ; la S. drumul
comunal Carcaliul-Greci; la V.
drumul comunal Carcaliul - MA-
cin. Ajunge pAnd la o ináltime
de too m. Este acoperit cu pa-
sunI si semAndturi.
Carcaliul, virf de deal, in ju-
detul Tulcea, plasa MAcin, pe
teritoriul com. rurale Carca -
liul. Se mal numeste Virful-la-
CARCALIUL
Trei-Hotare, cdcr in virful sAti se
intilnesc hotarele comunelor Car-
caliul, Greci si Mdcin. Are o
inAltime de too m. Este punct
trigonometric de observatie, de
rangul al 3-lea, dominind aSu-
pra satulur Carcaliul ; drumu-
luT judetean Mdcin - Satul-Nod,
ce trece pe la poalele sale o-
rientale ; asupra bdltilor Carca-
liul si Iglita si intru clt-va li
asupra Dundrei. Este acoperit
numaT cu pdsunT si finete.
Carcaliul, baltd, in judetul Tul-
cea, plasa Dada, pe teritoriul
com. rurale Carcaliul, .si al co-
mune! urbane MAcin, apartinind
pe din dota acestor comune.
Este asezatA in partea vestid
a plAser. Se intinde la poalele
vestice ale dealuluT Carcaliul. In
mijlocul eT sunt dota insulite
acoperite Cu stuf. Malul eT orien-
tal este inalt si cam ripos. Pe
malul eT sud-estic este asezat
satul Carcaliul. Este formatA de
revArsarea Dundrei, ea care a-
cum comunicA printr'o girlitA ce
se isprAveste la picioarele fortu-
lur orasuluT MAcin. Intre &asa si
Dundre se allá un grind, ce a-
partine comunelor MAcin si Car-
caliul. E acoperit Cu iarbA de
pdsunT. Suprafata bAltiT intregi
este de 6 kil. p., saa 6o0 hect.,
din carI 120 sunt formate de
2 insulite stufoase, ce apartin
pe din dota si MAcinulur si Car-
caliuluT. Pe malul eT estic mer-
ge drumul comunal Carcaliul -
Mdcin.
Carcaliul, mica girlip, pi-in care
balta Iglita se scurge in Dund-
re, situatA in jud. Tulcea, plasa
MAcin, pe teritoriul comuneT
Carcaliul, avind o directiune ge-
nerald de la E. spre V., si o
lung-ime de Oh kil. Pe raalul
sAu drept este asezat satul Car-
caliul si pe cel sting se afil
 CARCAMAN-BAIR
stuf intins, ce se intinde intre
balta Iglita si DUnare. Malul
cel drept, adica despre satul
Carcaliul, este inalt i ripos, filnd
format de dealul Carcaliul.
Carcaman-Bair, fir de dealurf,
In jud. Tulcea, pl. Babadag, pe
teritoriul comunelor rurale Ali-
Bei-Chioi, Nalbant i Bas-Chioi.
Se desface din ramurile sud-
estice ale DealuluT-CiliculuT, din-
tr'un vid' de 305 metri. Se in-
tinde spre S., avind o directi-
une generall de la N.-V. spre
S. si S.-E., intinzindu-se dimpre-
una Cu ramificatiile luT futre
piraiele Accadtn, Taita si Telita.
BrAzdeaza partea vestica a pla.-
seT si a comuneT Nalbant, pe
cea estica a comund Ali-Bei-
Chiol si pe cea nordica a co-
munel Bas-Chioi. Lasa prelun-
spre E. dealul Canagic-Bair,
spre S.-E. dealurile Tartar-Bair
Ghel-Tepe. Este intretaiat de
o multime de drumurT comu-
nale, carl unesc futre ele satele
Accadin, Ali-Bei- Chioi, Cineli,
Bas-Chioi c u Nalbant, Trestenic
Hagilar. Intre virfurile luT, insem-
nam : Stamuni-Culac, pietros, de
228 metri, movila Patrascu, de
170 metri. Natura luT este pe
alocurea stincoasa. Este acope-
rit cu padurT, tufarisurf, flnete
semanaturT pe prelung-irile
sale.
Cardonul, puna trigonometric de
observatie, de rangul al 3-lea,
In judetul Tulcea, plasa Sulina,
comuna urbana Sulina, in par-
tea estica a plaseT i cea nordica
a comuneT, pe grindul Sulina,
lingä malul MariT. Are 30 m.,
dominind asupra drumulur co-
munal Sfistofca-Sulina.
Cardonul, ruinele unid picket de
granild, in jud. Tulcea, plasa
Macla, comuna Picineaga. Sunt
197
situate in partea sud-estica a
plaseT i cea nordica a comu-
neT, la i 'ja kilometri spre N.-E.
de satul Picineaga, pe malul
sting al piriuluT Cerna. Sunt
asezate pe o inaltime de 34 metri
d'asupra apelor D anareT. Pi-
chetul a fost intarit In timp de
razboin si domina asupra satu-
luT Picineaga i asupra drumu-
luT comunal Pi cineaga-Satul-Noti.
AstazT fiind in ruine, nu mal
serveste la nimic. Cardonu in-
seamna pe turceste cetate sati
fortareata.
Cardonulul (Movila-),
In judetul Tulcea, plasa
cin, pe teritoriul comuneT Pi-
sica (i pe al catunuluT Pisica),
pe malul drept al DunareT, la
locul unde se desface GIrla-Lun-
caviteT, pe grindul Pisica, la
i1/2 kil. spre N.-V. de satul Pi-
sica, In fata pichetuluT romin,
coprins futre pietrele miliare 86 si
87. Are o inaltime de 6 m. d'asu-
pra apelor DunareT. Este punct
trigonometric de observatie de
rangul al 3-lea, dominind asu-
pra comuneT Pisica si peste Du-
nare, pe o mare intindere. In
timpul staptnire1 Turcilor, aci
era si un fort mic, dar insemnat,
cacT oprea trecerea armatelor
rusest-T peste Dunare. Prin a-
cest loc, unde Dunarea are 700
m. latime, nu e tocmaT adin-
ea. AstazT fortul e in stare de
ruina.
CardonuluI (Valea-), phig, in
jud. Tulcea, pl. Tulcea, pe teri-
toriul com. rurale Cataloi. Izvo-
reste din poalelle sudice ale Dea-
luluT-Mare ; se indreapta spre
S., avind o directiune generala
de la N.-E. spre Sud-Vest; uda
partea de V. a plaser si pe cea
de E. a comuneT. Curge pe la
poalele DealuluT-Redil; taie so-
seaua nationall Tulcea-Babadag-
www.dacoromanica.ro
CAR1EREI (DEALUL-)
Constanta; primeste pe drcapta
Valea-PuturosuluT i, dupa un
curs de 3 kilom., merge de se
aruncä in valea Cataloi san
Telita, pe stinga, ceva maT
sus de satul Eni-Chioi. luat
numele de la un cardon (fort)
turcesc, de pe o inaltime, In
apropierea caruia se afla.
Careda, sau Copaceni-Careda,
cdtun, in jud. Vlasca. (VezT
Copaceni-Careda).
Carecua, san Caregua,
ce uda comunele Movilita
Pluaesti, din jud. Putna. Izvo-
reste din Fintina-luT-Moise ; se
pierde in Gura-PlopuluT i resufla
iarasT la Aramoasa. In Carecua
se varsa Gura-Vaef-Noue, apoT
Valea-cu-Apa ; dupa aceia valea
Copula. Se vars5. In Siret, tre-
cind prin satul Pufesti.
Caribolul, plasa Sabarul, judetul
Ilfov. (VezT Domnesti-Caltuna).
CariereI (Dealul-), deal insem-
nat, in jud. Tulcea, pl. Tulcea,
pe teritoriul orasuluT Tulcea, si-
tuat in partea nordica a piase
cea sudica a comuneT. Se
desface din Dealul-TulceT ; se
intinde spre N., avind o direc-
tiune generala de la Sud-Est
la N.-V. Are o inaltime de 137
metri. Este punct trigonometric
de observatie, de rangul al 3-lea,
dominind asupra orasuluT Tul-
cea, asupra DunareY, pe o mare
intindere, asupra laculuT Zaghen
asupra soseleT judetene Tul-
cea-Mahmudia, ce trece pe la
poalele sale nordice. Pe o pre-
lungire nordica a sa, ce se nu-
meste DImbul-Horia, la Estul
orasului Tulcea, se afla un mo-
nument, ridicat de M. S. Regele
Carol I, In onoarea ocupareT Do-
brogeT de Rominia. Pe muchia-T
sunt peste 30 morT de vint
 CARIMBUL (PIATRA-PLWI-) 198
luat numele de la faptul ca in- Se margineste la N. cu com.
teinsul sunt cariere de piatra rur. Pazarti, de care se desparte
calcará si granitica., piatrá care prin muchea dealulta Bilarlar-
serveste la constructiunI de po- Bair ; la S. cu comunele rurale
duff i altele. Tortoman i Caratai, din pl.
Medjidia, despartindu-se de ele
Carimbul(Piatra-Ple§iI), mun- prin linie conventionald, care e
te, in jud. R.-Sarat, plaiul kim- aceeasI cu hotarul dintre
nicul, com. Bisoca, in partea Constanta i Mecljidia ; la E.
de Nord, pe marginea pIrluluI Cu comuna Cara-Murat, despar-
Martini la hotarul judetulta ca- tita fiind de dinsa prin dea-
tre Buzaa. Este acoperit cu lul Dana-Chioi-Bair ; iar la V.
durr i pasunr. Vara are stlne cu com. Tas-Punar din pl. Med-
de oI. jidia, despartindu-se prin dealul
Mahomet-Bair.
Carll-Chioi, sat, in judetul Con- Relieful solulur e In general
stanta, plasa Mangalia, cdtunul accidental; dealurile ating
comunei Musurat, situat in par- timI marI si sunt intretaiate de
tea nord-estica a plaseI i cea numeroase val. Culmea Doro-
centrall a comuner, la 4' 2 kil. bantul o brazdeaza la N. si cul-
spre S. de catunul de resedinta, mea Carol la S.
Musurat. Suprafata sa este de Cele mal insemnate dealurI
492 hect., dintre care 6 hect. cati accidenteazd teritoriul co
sunt ocupate de vatra satulta munel sunt : Mahomet-Bair (140
si de gradint Populatia sa, m.) la V., Tasli-Iuc-Bair (17o
formata mal ales din BulgarI, m.), Dealul-Lung (134 m.), Da
este de 2 familif, cu 7 suflete, na-Chioi-Bair (120 m.) la Nord.
ocupindu-se cu cresterea vitelor Aceste din urmá sunt rami-
si mal ales cu agricultura. Pa- ficatif sudice ale dealului Bilar-
intul, de o calitate excelenta, lar (189 m.) de la hotar, care
pro. uce gnu, porumb i ovaz insusI este o muche secundara
tildes 1. DrumurI comunale a culmeI Dorobantul ; ele se in-
pleaca ouä: unul spre Vest,
t tind printre numeroase vai, carI
ducin la Topraisari prin Mu- formeazd impreuna valea Torto-
ratan Cuciuc i altul spre Est man. Mal sunt dealurile : Tuzla-
dudad la Tuzla prin Ceatmalar. Iuc-Bair, cu Virful Bilarlar (129
m.) la S.-V.; Bilarlar (130 m.)
Carlobanul, jud. Olt. (Ved Siul.) tot la S.-V.; Paspala-Bair, cu vlr-
ful Paspala - Iuc si ramificatia
Carmen-Sylva, izvor de apa mi- sud-vestica Buiuc-Bair, cu virful
nerala, jud. Suceava. (V. com. Buiuc- Iuc (116 m.) i D ere -
Sarul-Dornii). Chioi (1o8 m.), Dere-Chioi-Bair
Muratan-Bair,cu virfurile Dan a-
Carol I, com. rur., din judetul Chioi-Iuc (126 m.) la S. Aceste
Constanta, pl. Constanta. patru din urme sunt ramificati-
Este situata in partea septen- unI orientale ale culmeI Carol I.
trionala a judetulta, la 34 kil. Ele sunt de natura. humoasa, din
spre N.-V. de orasul Constanta, pamint bun productiv, Irisa con-
capitala districtulur, si In cea trariat In productivitatea sa de
vestica a plaseI, la 8 kil, de co- lipsa ploilor. Sunt acoperite cu
muna rurala Cara-Murat, rese- semanaturr si fineturr bogate,
dinta presdrate Cu movile, insa ar
www.dacoromanica.ro
CAROL I
borif lipsesc aproape cu desa-
virsire. Movile sunt putine (I2),
toate artificiale, servind capuncte
de observare si orientare.
Teritoriul comund este braz-
dat de valle cari: formeaza o
vale mal mare numita Tortoman
I. Aceste val secundare sunt : va-
lea Tortoman, forman din dota
ramurI : una alcatuita din valle
Ta.51i-Iuc-Dere, Buiuc - Leilarlar-
si Tuzla-Iuc-Dere ; iar alta, alca-
tuita din valle: Mangalia-Dere,
Buiuc-Dere ; cea d'a doua trece
prin satul Bilarlar sau Doroban-
Mal sunt: valea Tortoman II,
formata din valle Baspala-Ceair,
apor valea Dere-
Bas - Culac ,
Chioi, unja cu valle Lunga,
Dana- Chioi- Culac i Hotarul ;
cea d'a doua trece i prin satul
Dana-Chioi, saa Carol I.
Catunele can formeazá com.
sunt Dana-Chioi,saa Carol I, re-
sedintd, in partea estica a com.,
pe ambele malurI ale Arad Dana-
Chioi sau Dere-Chioi, inchis
dominat de dealurile Dealul-
Lung la N., Dana-Chioi-Bair la
E., Murat-Bair la S. si S.-E.;
Cu casele asezate in ordine pe
ulitI paralele si inconjurate cu
gradint numeroase. Bilarlar saa
Dorobantul, in partea vestica
a comuner, la 4 kil. spre V. de
resedintd, pe valea Bilarlar, in-
chis si dominat de dealurile
Paspala-Bair la S., Bilarlar la
V., Tasli-Iuc-Bair la N., cu casele
rdspIndite l'ara regula.
Suprafata sa este de 14073
hect. sau 140 kil. p., din care:
413 hect. ocupate de vetrele
celor 2 sate, cu 340 case ; iar
restul de 13660 hect., impartite
intre stat cu proprietarif, carl
poseda 1606 hect. si locuitoril,
carr au 12054 hect.
Populatiunea sa totall, pe a-
nul 1894, este de 353 fam., Cu
1598 suflete, impartite ast-fel
dupa sex : 801 barbatl, 797 fe-
CAROL I
meT ; dupl stare civill: 76 ne-
cAsAtoriti, 662 cAsAtoriti, 59 va-
duvi, i divortat ; dupä. instruc-
tie : 175 stiind carte, 1423 ne
stiind; dupl religie: 1050 or-
todoxl, z luteran, 539 mahome-
tanT, 8 armenT ; dupl ocupatie:
353 agricultorT, 18 comerciantr;
sunt 366 contribuabili ; 336 im-
proprietAriti, 36 nelmproprie -
tAriti.
In privinta caliateT pAmintu-
luT, cele 14073 hect. ale com.
se divid ast-fel: 413 hect. te-
ren neproductiv (vetrele sate-
lor), 13660 hect. teren produc-
tiv, din care: 10918 hect. loc
cultivabil (din care : 2762 hect.
ale statuluT cu proprietarir si
8156 hect. ale locuitorilor); 61
hect. loc necultivat (din care :
61 hect, ale statulni cu pro-
prietariT si 1961 hect. ale lo-
cuitorilor) ; 33ii hect. loe izlaz
(din care: 1350 hect. ale sta-
tuluT Cu propietarh si 1961 hect.
ale locuitorilor); 30 hect. loe
Cu vil (din care: 3 ale statului
cu proprietariT si 27 hect, ale
locuitorilor).
In conning. sunt 353 plugari,
carT au 496 plugurT (285 Cu
boT, 21 cu cal), 255 cArute cu
bol,z masinä de semAnat, 90
masinT de secerat, 12 masinr
de bAtut porumbul, 5 triori, 25
grape de fier, io masini de
vinturat, i masinl de cosit finul.
Sunt 244 puturr (239 in sate si
5 pe cimp). Comuna are 14848
capete de vite, din can: 728
ce, 2549 boT, 16 asim, 11218 oT
si 337 porci. Industria este cea
domesticA. Sunt in cAtunul. Do-
robantul, 2 morT cu aburi. In
com. Carol I sunt 13 comer-
cianti, din carT 9 dirciumari.
Budgetul comuner este de
9016 lei la veniturT, 5218 ler la
cheltuelT.
CAT de comunicatie sunt numal
niste drumurT miel comunale
199
vecinale, ce duc la satele hive-
cinate : Cara-Murat, Ghelingec
Chior-Cesme.
Are o bisericl, in cltunul
Carol I, cu hramul Sf. Voevozi
cu io hect. de la stat, deser-
vitA de I preot 0 2 cintAretT.
Sunt 2 colI, in ambele cA-
tune cite una, cu 2 invAtAtori
si I invdtAtoare, cu 115 elevi
inscrisT, din carT : 81 bAetT, 34
fete.
Carol I, (Dana-Chioi), sat, ju-
detul Constanta, in pl. Constan-
ta, cAtinul de resedintA al co-
muneT Carol I, situat mal mult
in partea vesticA a pldser i cea
sud-esticA a comuneT, pe Valea-
Lungl. Este inchis la Sud de
dealul Murat-Bair, cu virful
Murat - Iuc (130 metri). Supra-
fata sa este de 6979 hect., din-
tre care: 229 hect. sunt ocu-
pate de vatra satuld si de grA-
dinT, cu 196 case.
Populatiunea sa este de 208
familii, cu 977 suflete, ocupin-
du-se mal ales cu cresterea vi-
telor si cu agricultura. Locui-
torn' sunt Romini, Turd'
garT. Maioritatea o formeazd Ro-
miniT numiti MocanT, venitT din
Transilvania, In urma rdzboluluI
de la 1877. Acesti MocanT si-au
format un cuartier aparte, in
partea sudicA a satului. In sat
se aflà o scoalä a comunei
o bisericl ortodoxl.
Pl.mintul este productiv ; se
cultiva mal ales grhil i ovI-
zul. DrumurT com., care plea-
cO din acest sat, sunt in nu-
mar de 8 si duc la satele ur-
mOtoare : Cara - Murat, Caratai
prin Hagi-Cabul, Chiostel, Do-
cuzol, Tortoman, Bilarlar (Do-
robantul), Esther si Palazul-Mic.
Carol I, com rur., in pl. Mol-
dova, judetul Roman, pe malul
drept al riului Siretul i aproape
www.dacoromanica.ro
CAROL-DAVILA (P1ATRA-TÄIATÄ)
de vdrsarea riuluT Moldova in
el, spre E. de orasul Roman
si la o depArtare de 2 kil, de
el si de 3 kil, de resedinta plà-
ser. Este asezatl pe ses. E for-
matä din satele : Carol I, Lutca
Sterpul. Are 385 familiT, cu
1205 suflete, din car! 350 con-
tribuabili ; locuesc in 289 case.
Stir' carte 38 persoane. Sunt
710 vite ruari cornute. Venitul
anual al comuneY este de 4996
lei, iar cheltuelile de 4289 lei.
Este legatä Cu orasul Roman
prin osea. Pe teritoriul el este
un pod de lemn stAtAtor pe riul
Siretul.
Carol I, sat, In jud. Roman, pl.
Moldova, com. Carol I, pe ma-
lul drept al fiului Siretul si a-
proape de vArsarea riulul Mol-
dova in el. Se aft' spre E. de ora-
sul Roman si la o departare de 2
kil, de el si de 3 kil, de resedinta
plOsei. Este asezat pe ses. Are
179 familii, cu 601 suflete, din
carT 139 contribuabili ; locuesc
in 141 case. Stii1 carte 30 per-
soane. Populatiunea este numaT
romlnO. Sunt 290 vite marT. Se
face iarmaroc la Sf. Ilie (20 Iu-
Este legat cu orasul Ro-
lie).
man prin osea. In dreptul a-
cestui sat este un pod de lemn
stAtAtor peste rhil Siretul. A-
cest sat este infiintat in anul
188o prin darea de pAmint la
noir insur4ei si numit ast-fel in
onoarea M. S. RegeluT Carol I.
Carol-Davila, (Platra-Thiatä),
sursd de apd minerald, in va-
lea riuluT OlAnesti, jud. Vilcea,
dind in 24 ore 2886 litri apl.
Are ca substante fixe : iodure
alcaline de magnezie si bromur
de magnezie (predominante), bi-
carbonat de magnezie, de calcium
si natrium (considerabil concen-
trate), sulfat de calce si de sodä.,
dortir de calcium (concentrat),
 CARP
silicate de aluminim si phos-
phate (urme).
Carp, mofie, in jud. Buzdtl, com.
CAtina, cät. Moara-lur-Enicd. Are
6000 hect., din care 8 curdturr,
restul fineata si pAclure.
Carpati, sistem de mung, formind
un parapet muntos al &tropei
centrale i sudice cdtre cimpiile
Europer orientale.
Pam& geograficd. Car-
pati, ocupd hare al 14024' 30-
si 24° 343" longitudine orientald
si 440 40' si 490 45' latitudine
boreald o suprafatd mal mare
de 280000 kil. p., tare vAile
Moraver, Oderultif, Vistuler, Nis-
truldi i cimpiile Dundrel de jos
si de mijloc cu directia de la
S.-E. la N.-E.
Carpati, fdrd a putea fi com-
paratl cu Alpi, totusr, prin in-
tinderea si indltimea lor, con-
stitue dupi Alpi, cel mar in-
semnat sistem orografic al Eu-
roper.
Creasta lor centrald, trans-
portatd in partea exterioard a
sistemulur, descrie o curbd lungd
de 1300 kil. ca capetele spriji-
nite pe Dundre : odatd intre
Pressburg si Waitzen la gura Mo-
raver; si a doua oard, intre Ba-
ziasi i Severin, la intrarea D .1-
ndrer In Rominia. Acest vast
hemiciclu a cdrur concavitate e
intoarsd spre apus catre ba-
sinul de mijloc al Dundrerrfor-
meazd un imens parapet care
addposteste Ungaria spre cim-
piile Sarmatice si ale Dundrer
de jos constituind cu multd a-
proximatie si limita politicA a
statulur unguresc spre Rominia
Galitia.
Carpati ail importante puncte
de contact cu Alpi, cu
i cu Balcani . In tre
SudeBoemier
gura Moravier si Buda -Pesta :
Micil Carpati i munir Neogra-
www.dacoromanica.ro
200
dulur stati lii fata colinelor Lei-
ther si ale Granuhr, santinelele
inaintate ale Alpilor pe tdrmu-
rile Dundrer, unde constituesc
cloud strimtorr strategice cu-
noscute sub cloud numirr diferite :
una Poarta-Ungarier la Press-
burg ; lar cea-l'altd, Defileul-Vi-
segradulur intre Gran si Waitzen.
Litre Baziasi i Severin, Car-
pati par a se impreuna cu Bal-
cani, cu cad formati la o epoca
geologicA indepArtatd, stavilarul
laculur ungar, ce umplea basinul
de mijloc al Dundrer. Coltarir
stincosr rup i azI pinza fluviu-
lur in numeroase puncte de la
Golubaci la Virciorova, creind
dese virtejurr i iutT In toatd
partea Dundrer numitd Cazanele
sail Por e-de-Fier (turceste De-
mir-Capu).
La limita lor nord-vesticd, Car-
pati, ati un nog si important
punct de contact cu muntir Su-
deti, carl se prelungesc spre er
prin pragul colinar zis : Das
Gesenkez. sag Depresiunea Ode-
rulur, pAnd in adincitura urmatd
de calea feratd Viena-Cracovia
Sonnenberg (798 m.) si Oder-
Gebirge (675 m.) abia meritA
numele de mug( tu aceastd re-
giune asezatd sub pantele repezf
ale muntelur Vater (14.94w.)
din grupul Sudetilor. In aceastd
regiune colinard ia nastere 0-
derul, care curge un moment
In senz opus cu Beciva la poa-
lele Carpatilor i in adincitura
Viena - Cracovia. Peste pragul
dintre Sudeti si Carpati trec
toate drumurile vAilor Oderu-
lur si Vistuler care se inmd-
nunchiaza apor in valea Mora-
ver, pentru a conduce asupra
Viener. Depresiunea OderuluT
constitue ast-fel In flancul Car-
patilor nord-vesticr o poartd geo-
graficd, o mare intrare a Eu-
ropa orientale tn basinul de
mijloc al Dundrer, un drum des-
CARPATI
chis cdtre Viena printre Car-
pati si muntir Boemo-Moravier.
In partea centrald Carpati
se subtiazd i descresc In punc-
tul de a-VI pierde, pe alocurea
aspectul muntos.
LAtimea lor descreste de la
extremitAtr cdtre centru . RedusA
la o suvitd de abia 120 kil.
time intre debuseurile Tiser
Ondaver in cimpie, ea atinge
250 kil. in partea nord-vesticA
si 500 kil. in partea sud-estica
a sistemulur.
Carpati se prezintd dar geo-
graficeste impArtitT in trer marl
sectiuni saü grupdrf , i anu-
me : a) Carpap Nord-Occiden-
tall; b) Carpati Sud-Orientall
si c) Carpati de mijloc.
Orografia Carpafilor. Car-
pati Nord-OccidentalT, consti-
tue partea N.-V. a sistemulur
si imbrdtiseazd in lungime toatA
regiunea dintre Dundre (Press-
burg-Waitzen) si Valea-Topler.
Grupul Carpatilor occiden-
tall', este remarcabil prin regu-
laritatea conturulur si a princi-
palelor sale linir interioare. Mun-
tir sAT perifericf expird inteo de-
presiune exterioard care afectl
forma uner elipse : Morava, Be-
civa, Oderul, Vistula, Topla
Dundrea intre Pressburg si Wai-
tzen, curg succesiv in adincl-
tura elip tied de la poalele Car-
patilor nord-vesticr.
Axul mare al acester elipse,
mdsoard, In tre Pressburg si Epe-
ries, 240 kil.; axul cel mic md-
soard intre Teschen i cimpia
Tiser 150 kil. Valle principale
ale grupulur: Vagul, Granul,
Ipoli, Hernadul, Tarcea si To-
pla, isr recurbeazd c irsul dupd
conturul elipse! periferice. Mar
mult, ele contribuesc a construi
un sistem de depresiunr eliptice,
care pleacd de la Dundre si de-
buseazd in partea orientald a
axuluf asupra Tiser. Prima li-
CARPATI
nie urmeaza Valea-Vaguld, pe
a afluentuld satiVarinca (r. dr.),
pe a Arvei, apor depresiunea
Neumarkt de la Nordul Tatra,
de unde imprumuta rind pe rind
valea DunaetuluT, pe a. Popra-
duld, pe a Tared si pe a Her-
naduld, afluent al Tisei (r. d.).
Continuitatea acester linii este
intrerupta de trer pragurr:
intre Varinca i Arva (Weinne
Geb.); al 2-lea intre Dunaet
Poprad (Magura-Radovan) ;
al 3-lea intre Poprad i Tarcea.
A doua linie, la Sud, se recu-
noa.ste in valea NeutreI, a Tu-
rociuld, a Vag-aid si a Hema-
duld, unde se unifica cu cea
precedentA ; ea este intrerupta
de doul praguri, intre Neutra
Turocifi i intre Vag si Her-
nad. A treia linie e dat5. de
valea Granuld, a Saiuld si a
Bodvd, despartite intre ele prin
pragurl putin inalte intre Ve-
resco, Dobschau, Rosenau si Tor-
na. A patra linie, cea mai de
la Sud, coincide ea valle Ipoli,
Rima si Said. Aceasta segmen-
tatiune a Carpatilor nord-vesticI,
face ca intreaga regiune sa a-
para constituita ca dintr'o suc-
cesiune de circumvolutiuni, cu
frontal spre partea exterioara
a elipse. Primul val incepe Cu
Carpati-Mid, lant subtire i pu-
tin Malt, intins din Dunare pana
In Miava ; Rachsturm (740 m.),
cel mar inalt crestet al WI.
Intre Miava i Beciva se suc-
ced Muntii-AlbT cad 41 trag
numele din albeata stincilor lor
dolomitice, i Iavornicul (1064
ni.). Tot lantul coprins intre
Beciva i Poprad poarta nuinele
generic de Beschizii ocddentall ;
e1 sunt impartitI in : Muntil Ia-
bluncai, Beschizir propriA zis! si
Muntii Neumarktulur, prin vaile
Sola-Chisuta i Arva-Raba, care
deschid importante comunicati-
un! In Galitia. Carpati
57470 4Innt u. Grogralle. JO. !I
201
Iablunca i Bes-
chizir, formeazd un lant exte-
rior neintrerupt pana in Dunaet;
el se continua cu creasta Ra-
dovan (1265 m.) dintre Du-
riAe i Poprad, care se orien-
teaza spre Sud-Est, pentru a
se aseza pe acela-si arc cu
dintre Toplea-Bodrog i Tarta-
Hernad. Acest din urma e for-
mat diu muntir Saros (Mincol
1157 m.), din munti! Sovarer (Si-
monca 1092 m.) si din muntii
trahiticT a! Hegyaliet Lantul ex-
terior al Carpatilor nord-vestid
constitue o importanta bariera:
inaltimea sa care abia atinge
740 m. in Rachsturm, se ri-
dica In Beschizi la 1325, (in
Lisa-Hora 1570 metri, in Pilsco
1725 metri), apoi recapaa a-
proape acelasI nivel In Hegia-
lia 768 metri. Cea mal puter-
nica sectiune a acestei incinga-
tori este a Beschizilor, care
constitueste ca o caten5. inaintata
a munteld Tatra. Povirnisul in-
terior .este scurt i repede ; po-
virnisul exterior al Carpatilor-
Albr si al Beschizilor e lin, prelun-
gindu-si punctele in departare pa-
nä. in valle Morava, Oderuld
Vistulei. Acest lant, exceptind
partea de la hstul lad Popra-
duld, formeaza ma! peste tot
frontiera politica ; iar in ?titre-
gul WI, el constitue obstacol
inaintat ca un parapet, fron-
tiera militará a Ungariel mun-
toase despre Moravia si Galitia.
El prezinta importante solutiunr
de continuitate, pe unde strabat
liniile strategice in Valea-Va-
guld, in sesul Neumarktuld sari
In valea Tartei si a Hernaduld,
unde se afla objective a caror
posesiune permite fie de a opera
in mima Carpatilor nord-occi-
dental!, fie de a inconjura a-
cest complex muntos pe la ca-
petele sale. Partea cea mal ac-
cesibill a acesteiincingatori este
www.dacoromanica.ro
CARPATI
cea vestica pana In Beschizi.
Drumurile Tarnavd, Buczovel
Miavel, strabat - Carpati,
conducind catre Tarnau, Pos-
tien i Leopoldstadt ; drumurile
Clancenitd, CongencauluT al pa-
suld Vlara trec Muntii Albi,
conducind spre : Neustadt, Pu-
cho iTrencin ; drumurile Ja-
bluncar (fablunca-Pas, 55 r m.),
ale Soler, al Babigorir, al Ra-
bd-Arva i Rabe!. Dunaet, al
defileurilor Crocinsco (Dunlet)
Leluchov (Poprad), trec Bes-
chizi pe locurI grele, peste ja-
blunca , Beschizi central! sail
Muntil - Neumarktuld, condu -
cind la Sillein, Slanita, Neu-
markt si Eperies. Kaschau i E-
perks sunt importante obiective
ale drumurilor ce trec la.ntul
dintre Tarta, si Toplea printre
muntii Sarosului i Sovaruld,
printre acestI din urma si at
Hegialid. Al doilea lant incepev
intre Gran si Neutra prin muntit
Neutrel (Galgoci) care tin pang
In Turociii si Vag si se conti-
nua. apoI prin Magura-Arvei pe
dreapta Vagu/uI. La Estul Ar-
vei intre Arva, Du. naet, Poprad
si Vag, care il inconjura ca un
drum de ronda, apare grupul
MareluI - Tatra; in acesta se
deosebesc : Tatra la centru, Hra-
dosis la V. si Magura-Zipsd
la E. La. Estul Tatre!, intre Po-
prad, Galintz i Tarcea, se afla
Munt1I-ZipseT spintecat1 la Sud
prin Valea-Hernadului. Lantul
care incepe In Dunare cu map
Neutrer cresc progresiv in mal-
time, panä. in Mincov (1364 ni.),
virful culminant al miculd Tatra.
Magura - Arvd, culminanta de
Crivan-Tatra (1666 m.) consti-
tue o creasta compacta intre
Varinca, Vag si Arva. Dar cel
mal important masiv, nu numar
al acestui §ir dar al intreguld
sistem al Carpatilor nord-vesticI,
este al Tatrei, format din stind
26
CARPATI
cristaline, impozant prin aspec-
tul crester sale lungr si stirbita
ca un flerastrau, prin goliciunea
päretilor sal stincosl §i abrupt'',
prin prezenta lacurilor sale sus
pendate la altitudinr de la 1400
la 2025 metri. Masivul TatreI
are aproape too kil. lungime si
15 la 25 kil. largime, cu pante
mar dulcr catre N. si repezr la
S. Partea centrala a Tatrer po-
sedá cele mar maxi indltimr din
tot sistemul Carpatic : Rohaci
(2225 m.), dolomitic la V.; Cri-
vanul (2500 m. §i Gerlsdorf
(266j m.) graniticr la E., etc.
Creasta Marelur - Tatra ocu-
pind partea centrala a Carpa-
tilor nord-vesticT, joacd un rol
In clima si idrografia lor : ea
opre§te vinturile inghetate ale
oceanulur polar, si stavile§te
vinturile temperate care sufla'
despre S.; contrastul este ast-fel
caracteristic intre clima nordica
si cea sudica a Carpatilor oc-
cidental'. La Estul Tatra Mun-
tir-ZipseI formeazd o depresiune
a reliefulul acestur lant; cea mar
mare inaltime, Ihla (1284m.), se
aflä. la N., in prelungirea TatreI.
Lantul al 3-lea incepe prin
muntir Bars dintre Neutra-Gran
si Turociul, se prelungeste la
Est prin masivul dintre Turo-
ciul, Vag si Gran, unde formeaza
grupul micului Tatra, p5.na in
sorgintele Golnitulur, de aci se
continua pana la Kaschau, fiind
limitat pe partea nordica si es-
tea' de Hernad. Multi! Bars a-
ting in Placnik, 1348 m. Gru-
pul miculuI Tatra (Nizna-Tatra)
coprinde: Tatra-Mare, puternica
creasta intinsa de la N. la S.
In lungul Turociulur din Gran,
pana In Vag ; Nizna-Tatra, sir
In care calcarul acopere un sim-
bure cristalin si constitue cel
mar puternic munte al Carpati-
lor-Nord-Occidentalr dupa Ta-
tra ; creasta sa atinge in Giom-
www.dacoromanica.ro
202
ber 2045 m., iar In Cralovahola
1943 In.
Nizna - Tatra se prelungeste
recurbindu - se usor spre Sud,
pana la Kaschau ; Golnitul il
desparte In douä creste; cea su-
dica coprinde cele mar marr cres-
tete : Goldener-Fisch (1316 m.)
si Coisovska-Hola (1248 m.)
Muntir de la Sudul sirulur pre-
cedent constitue un masiv cen-
tral al Carpatilor nord-vesticr
de forma elipticä in conturul sail'
general. Linia Eipel-Rima-Saiul
desface din acest masiv la Sud
o antecatena, afectind ca si in-
tregul masiv, din care face par-
te, forma uner elipse insa cu
contururr mar bine definite §i
mult mar turtità in forma sa
generala; axul el mare trece
la Miscolci §i ceva mar sus de
gura Eipelulur. Crestele inte-
rioare, prezinta In genere mul-
ta confuziune in rindulala lor.
Se deosibeste aci : t. un lant
mar sustinut la Sudul Granu-
lur, intrupInd cele mar marr cre--
tete ale regiuner: Silma (1104
m.), Poliana (1459 m.), Fabova-
Hola (441 m.), Stolita (1480m.);
2. o serie de grupurr deluroase
§i de muscelele culminate de
piscurile : Ciovanio§ (1939 m.),
Matra (1009 m.), Bicu (952 m.),
Tegaru (798 m.); 3. un com-
plex de Arai cu scurgerea in ge-
nere la Sud ca : Eipelul, Rima,
Saiul, in cursul lor superior; a-
poi : Bodva, Zagiva, Tarna si
Erlau, care tae d'a curmezisul
elipsa sudica.
Intre Gran si Eipel se inalt5.
muntir Chemnitulur, prelungitI
spre Est printr'o hitinsa regiune
vulcanica. Trahitul abundeaza
de preferinta in constitutiunea
acestor muntr, cdrora s'a dat
si numele de mitnlit metalici at
Ungariet, din cauzazdcamintelor
lor metalice, mar ales in impre-
jurimile Chemnitula
CARPATI
Restul regiuner la Est, for-
meaza inaltimele Gömör si e-
pes, constituite din terenurr cal-
care, formatiune care se prelun-
geste §i la Estul Tatrer pana in
Valea-Tarcer si sunt renumite
prin avutiile lor metalice si pe-
tenle glaciale si cu stalactite de
la Syadelö, Aggetelek, Syilicze,
etc. Valea-Hernadulur este In-
globatd in terenurr trahitice, de
oare-ce acestor formatiunr apar-
tine si lantul din Estul Herna-
dulur, cmoscut sub numele de
Muntir-Sovarulur si Hegialia.
Partea sudica a masivulur cen-
tral, ja numele de Muntir-Neo-
gradulur (trahiticr in mare par-
te) intre Eipel si Zagiva ; de
Muntir-Matrei, grupe pitorestr,
intre Zagiva si Torna ; de Mun-
tir.Biculur la Estul Erlaulur.
b) Carpatir-Sud-Orientalr, for-
meaza partea muntoasg a ve-
che! Dad'', el constitue o pro-
tuberantä sud-estica a sistemu--
lur carpatic, un complex muntos
adunat in interiorul uner elipse,
al carel ax mare ar fi dat in
directiune printr'o linie ce ar
uni Baziasul cu Iasi ; iar axul
cel mic prin linia Des-Oltenita.
Orasele Rimnicul-Sarat, B _maul,
Ploesti, Slatina, Craiova, Arad,
Oradea-Mare si Satul-Mare, si-
tuate la debuseurile muntelur
asupra clmpiilor Dundrer de jos
si de mijloc, Valea-Prutulur din
jos de Lipcani, pana aproape
de gura sa §i a Dullard !titre
Ostrovul - Corbului si Argesul
dati cu multaaproximatiune con-
turul acester elipse.
La ex..erior, Tisa de la To-
kai la gura el, Dunarea de la
gura Tiser la Cernavoda, Nis-
trul intre Hotin si Marea -Nea-
grA si parte din coastele acester
Mart determina o noul elipsa
aproape concentrica cu elipsa
Carpatilor - Dacia Intre aceste
don,'" curbe concentrice zac $e-
CARPATI
surile MaramuresuluT, CrisianeT
Banatuluf, intreaga ample a-
luvionara a MuntenieT si Basa-
rabia. Protuberanta dada pre-
zinta In centrul a o mare de-
presiune a card altitudine mij-
locie nu trece de 500 m., prin
opozitiune cu Carpatif nord-ves-
tic!, unde cele maT marl inal-
timI, concentrate in partea cen-
trail a grupuluI variaza intre
2045 m. 0 2663 m. CeI mar
voluminosI muntT aT Carpatilor-
Dacia cercuesc acest fund inal-
tat, constituind in Intregul lor
ceea ce se numeste de obiceia
platoul saa bastionul Transil-
van. Pe marginele platoulur
Transilvan se inaltä succesiv,
ca pentru a-1 inchide intrarea:
Alpif-TransilvanieT la S., Carpa-
tif.Orientali la E., Muntir vestidT
al TransilvanieI la V., muntil
LapusuluT si aT TiblesuluT la N.
Aceasta incingatoare constituita,
cind dintr'un lant unic, cind din
doul sail chiar tre! lanturT pa-
ralele, prezinta fret' pragurr, pe
unde accesul platouluT este maT
inlesnicios: o poarta nord-ves-
tica ?titre Crisul-Repede si So-
mes, unde cele maI marf inal-
timT nu trec de 700 metri; o
poarta vestica, din Mures 'Ana
in Valea-Bistre!, unde rnuntif
Ruscal iaa aspectul deluros, in
fata maselor puternice ale Re-
tezatuluI i Muntilor - Negri de
la Sudul lor; o poarta sud - es-
tica, a 3-a intrare larga a pla-
touluï, coprinsa ?titre Valea-Dim-
boviteI si a BuzauluT, pe unde
tree AlpiI-TransilvanieT, drumu-
rile Dimbovita, Prahover, Dof-
taneT, TeleajenuluT i BuzauluT.
TreI riurT mar!: Somesul, Mu-
resul $i Oitul, dupa ce si-a im-
partit apele basinuluI Transil-
van, rup barierile muntoase ce
tarmuresc acest basin si duc a-
pele sale in Tisa i Dunare.
Considerata in intregul eT,
203
protuberanta dadcá este seg-
mentata de un complex de de-
presiunI earl contribuesc a orien-
ta in studiul detaliurilor sale.
1. Sistemul depresiunilor pa-
ralele care, in peninsula Balca-
nica, imbratiseaza, vane Mora-
ve!, Vardaruld i StrumeI, pare
a se recunoaste in Carpati:
a)In depresiunea Lugos-Vidin
(in care cad pe rind Timesul,
Cerna i Dunarea intre Orsova
si Vidin) ;
In depresiunea Simeria-
Bechet In care curg Streiul pe
clina transilvana i Jiul pe cea
mining
In valea OltuluT de la
Turnul-Rosu la gura ()hula;
In depresiunea Moldova-
Siret, care, in traseul el gene-
ral e paralel cu cele precedintl.
2. Dunarea de la gura Tise1 la
Orsova i Muresul de la Deva
la Segedin, ca i axul general
al celor treT CrisurI, aa o direc-
tiune
3. Bistrita, Moldova, Moldo-
vita si Ceremusele cit timp se
gasesc in regiunea curat mun-
toasa, Bistricioara in partea su-
perioara, Domucul, Tarcdul, A.-
sad i Taslaiele, Borsa-Tisa pa-
na la Hust, Muresul pana la
Sepsi-Sf.-Giorzu, curg in depre-
slunI longitudinale ale Carpa-
tilor oriental!.
4. In fine, in partea interioara
a platoului transilvan, Some$ul-
Mare si Somesul-Mic pana la
Impreunarea lor la Des, Mure-
sul, cele cloud Tirnave i Oltul,
contruesc un sistem de liniT pa-
ralele toate orientate In directiu-
nea Sud-Est-Nord-Vest.
AlpiI TransilvanieT, stavilarul
sudic al basinuluT transilvan,
constitueste sectiunea cea maT
puternicä a incingatoareI aces-
tuT basin ; aci gasim cele mar
mad altitudinT ale intreguluT
cercuit. Linia despartitoare a
www.dacoromanica.ro
CARPATI
apelor celor doua povirnisurT
ale Alpilor-Transilvanr intinsa
din Portile-de-Ffer ale DunäreT,
dintre cele doul clisiurT, pana
in sorgintile Biscer, se incovoaie
la extremitatI pentru a se lega
d'oparte cu Carpatif oriental!,
de atta cu Balcanir. Ea este
maT peste tot transportata disi-
metric in partea nordica a lan-
tuluI. De aci dina interioara
repede, constituind ca un pe-
rete al basinulur transilvan ; iar
cea exterioara lina, azind trep-
tat de la cele maI mari inaltimI
ce ating acestI muntl pana in
cimpia Muntenia.
Se obisnleste a se Imparti a-
ceasta clink pentru studiul ,
In o zona curat muntoasa la
N.; o zona de muscele, dealurI
coline la centru ; o zona. de
$esurI la S. Aceste zone se di-
ferentiaza de altmintrelea prin-
tr'un complex de caractere fi_
zice referitoare la altitudine, cli-
ma, viabilitate, productiune, etc.
Cele mal marI creste ale Al-
pilor-TransilvanI se gasesc une-
orI, la Sudul liniT despartitoare a
apelor ; alte - orI la Nordul
AlpiI TransilvanieI se pot con-
sidera intinsI la N. pand in Mu-
res, Secas i Cibin; ì maI la
E., pang in cimpia Fagarasulur,
a BirseT (Brasovulul) si a celor
Tra-Scaune pe a doua juml-
tate a lungimeT Ion. Oltul este
sin gura apä care tae AlpiI Tran-
silvaniel pentru a-$T croi drum
catre Dunare, impartind acesti
muntT in dota partI aproape e-
gale, prin pasul TurnuIur-Ro$u.
Catena centrall. a Alpilor Tran-
silvanieI incepe din Dunare, in
Banat, cu muntli StretineT, ce
patrund prin capatul lor sudic
intocmaI ca o pana In muntif
SerbieT, cu care constituesc cele
doul strimtor/ ale Dullard zise
Clisura-Superioara i Clisura-In-
ferioara, unde stincele opuse se
CARPAT1
ridicä unele peste altele la sute
de metri d'asupra pinzer fluviu-
in forma de peretr uriasr,
tul',
claditI unul in fata altuia si ale
cdror puternice temelir se im-
preunä pe sub apele fluviutur,
tramitind de repetate orr la su-
prafata luI mase si coltr san-
coi carr jeneaza navigatiunea
creind cataracte si virtejurr, (re-
pezr-curentI, iutr in localitate),
cunoscute in localitate sub nu-
mete de cazane. Cele dota cli-
surr constituesc ad Poarta-de-
Fier superioara a Dundrer. Tot
muatele de la Vestul Porter-O-
rientale (depresiunea Times- Cer-
na) constitue masivul Banatic,
grup ca contururile bine de-
finite prin Dundre la S., depre-
siunea Cerna-Times la E., si
prin sesul BanatuluI la V. Aci
apar mal ales : Creasta Streti-
nel in directlune N.-S. si creasta
Locver intre Nera si Donare,
apor: Cirja (r161 m.), Siminicul
(1445 m.), Nemanul (1058 m.),
Plesuva (i147 m.), despartind
apele Nerer si pe ale Temesu-
lur, de ale Carasiulur BirzaveI
si Poganisulur.
In jumätatea diatre Dallare
si Olt a Alpilor Transilvanier
pe Ruga marile depresiunI trans-
versale semnalate deja (Portile-
de-Fier, Poarta-Orientan, li lia
DI-Strep, mar apar alte depre-
siunI secundare carI nu joacä
niel un rol in distributiunea gru-
pelor acestor muntl. Mar intliu
apare in partea sudica a huid
despartitoare a apelor, Incovo-
indu-se ca si aceasta, un sant
in al carur fund, Cerna si Jiul-
Rominesc, Jiul-Transilvan si Lo-
trul, curg in senz opus inainte
de a se varsa in Dual-e, Jiï si
Olt, canalete lor naturale de
scurgere. La Nordul depresiu-
ner precedente, Poarta-de-Fier-
Transilvana, desparte din masa
Carpatilor antecatena muntilor
www.dacoromanica.ro
204
Ruscar care se intinde pana in
Mure.s. Grupul dintre depresiu-
nile Porter-Orientale, a Porter-
Transilvane si depresiunea PI-
Strer, inglobeazd toata valea Cer-
ner si pe a Jiulur rominesc. Va-
lea-Lapusniculur pe clina nor-
dica. a acestur grup si Valea-
Tismaner pe cana lur sudica il
impart in patru parti : Muntir-
Negri, intre Poarta - Orientan.,
Poarta - Transilvana si Sebe;
Muntir-Retezatuldi, futre Lapus-
nic, Streid si Jiul rominesc ;
Muntil-Vulcanutur, la Sudul Jiu-
lur rominesc si la Estul Tisma-
ner, pana. in defileul Lainicilor ;
Muntir -Mehedintir, complectind
restul grupulur, 'futre Muntif-Ne-
gri, Masival-Banatutur si Muntir-
Vulcanulur. Cele mal marr eres-
tete se aflä in partea centralä
a grupuluI, in Retezatul (2447
m.), Gugu (2294 m.), si Sarcu
(2190 m.).Acest grup are trer con-
tacturI importante cu muntir im-
prejmuitorr : pragul PorteI-Tran-
silvane (656 m.) la N., pe unde
se leaga ca muntir Rusa! ; pra-
gul Porter-Orientale (Domasnea)
la V., care il leaga cu Masivul-
Banatic ; pragal Merisorulur la
E., dincolo de care apar Muntir-
Sebesulur.
Peste aceste pragurr, trec cele
mar lesnicioase comunicatiunT,
caer ad pus in toate vremurile
in legatura populatiunile Olte-
niel ca ale Banatulur si Transil-
vanier. La Nordul Porter-Tran-
silvane apare gruput Ruscar,
mantos in partea luI sudica unde
Virful-Padesulur (1380 m.), Po-
lana-Rusai (1360 m.), si v. So-
silor (1185 m.) sunt cei mar
inaltI reprezentantr al saI.
La Nordul acestor virfurr, de
la Deva si pana la esirea Mu-
resulur in cimpie, regiunea este
simplu deluroasd. Valea-Begar
deschide o comunicatiune mare
futre inima Banatulur si interio-
CARPATI
rul defileulur Muresulur in par-
tea N.-V. a acestor muntr.
Regiunea dintre Mures si 136r-
ta-de-Fier-Transilvana constitue
una din marile intrarr ale Tran-
silvanier, o poartä geografica, iu
toate veacurile apreciad de o-
cupatir tinuturilor opuse. Gru-
pul dintre pragul Merisorulut
(Jir-Streiu) si pasul Turnulur-Ro-
su (01t), se intinde in Transil-
vania in dreptul muntilor Rete-
zatulur si al* Rusal pana. in Ci-
biul-Secas si Mures. Subtiat in
partea centran, futre Livezeni
(Jil) si Gura-Lotrulur, se largeste
spre Sud futre Jir si Olt si
mal ales spre Nord intre Hateg
si Sibiu. Doul spintecaturr apar
in directiun ea de Est-Vest consti-
tuind trer lantun paralele: una
la Sud, in care curg in senz o-
pus Lotrul si un afluent al Jiu-
luI-Transilvan ; alta la Nord, in
care curg Jiul -Transilvan, Se-
besul - Superior si Riul- Satutur.
Creasta nordica culminad de
Cindrelul (2248 m.), V.- Petrir
(2133 m.), Surianu (2061 m.)
leagd grupul intreg cu muntir
Retezatulut; ea este rupta in
partea vestica de valea Sebesulur.
Creasta centran, culminad de
Paring este cea mar malta si con-
stitue li iia despartitoare a ape-
lor celor doui. cine. Creasta
sudica se tine pe dreapta Lo-
trulur ; ea formeaza baza intre-
gulur povirnis meridional al gru-
putur, u nde se disting mar ales
Gitortul, afluent al Jiutul s't 01-
tetul, afluent al °aula In a-
cest grup deosebim, pe NO
muntii cliner nordice, Muntir-
Pdringulur culminatT de Mindra,
(2520 m.), Paringul si Cirja fu-
tre Jir si sorgintele Lotrulur;
apor Muntir-Lotrului coprinzind
ambele catene care tnglobeag
cursul Lotrutur. La Estul OltUlur,
sirul Alpilor Transilvanier se
unifica lateo singurä creasta ca
CARPAT1
pentru a rezista trecerit OltuluT
case, in Transilvania, curge la
poalele sale. Aceasta creasta cu-
noscutä sub numele de MuntiT.
Fagara$uluT se intinde pana in
drumul pasuluT Bran, in ata
cimpid Birser, unde Piatra-Cra-
iuluI (2241 ridica la 900 m.
stincile sale aproape verticale,
d'asupra praguld deja inaltat
al BranuluT. Creasta Muntilor-
FagArasulur apare ca un zid
uria$ intre pasurile TurnuluT-
Rosu si al BranuluT. Nicain Car-
patiT sud - orientalt nu prezinta
atita siccesiune in prezenta
furilor inane si a$ezarea lor pe
aceea$I linie, ea In ace$tr muntr.
Aci Negoiul (2536 m.) atinge
cea mal mare Inanime din tot
sistemul carpatic, dupa piscul
Gerlsdorf (2663 m.) al mareluT
Tatra; vin apot Buteanul (2510
m.), COltUl - VisteT (2520 m.),
Urla (2479 m.) $i Berevoescu
(2240 m.). La cele dota extre-
mitatl, Surul (2288 m.) culmi-
neaza profunziunea in care cur-
ge Oltul (352 m.) cu aproape
2000 m., pe cind Piatra-CraiuluT
imbratiseaza stincele sale am-
bele cine ale Alpilor -Transa-
vanr. MuntiT FagarasuluT pre-
zintA spre N. o pantA scurtA
iar spre S. o succe-
precipi$e ;
siune de plaiurr ce se lasa lin
catre cimple. Apele clineT nor-
dice sunt impetuosT torentr; a-
pele clineI sudice su A, din con-
tra, importante chiar in zona
curat tnuntoasa ; apele centrale
ale clineT sudice: Argesul, Vil-
sanul, Riul-Doamnet, Riul-Tir-
gulut i Argeselul constituesc.nn
mic basin idrografic cu valle con-
vergente. Dimbovita la Estul sis-
temultu i Topologul de la Ves-
tul sati ati cursul divergent.
Pe dina sudicA se deose-
beste mal ales plai 11 IezeruluT
(cu Piatra -IezeruluI 2240 m.,
Papu$a 2426), puternica creasta
205
inclinatd de 450 pe a Fagarasu-
luI si servind de basa intregu-
luT sistem orografic dintre valle
Dlinbovitel si RiuluT-DoamneT.
AlpiT TransilvanieT se prelungesc
la Estul pasuld Bran sub nu-
mele de Muntif-BirseT si al' Bu-
zduluT pana in Carpati orien-
tan. Pasul Predelu$ (Doftana)
desparte MuntiT-BirseT de al Bu-
aceastA depresiune co-
zauluT ;
respunde chiar la o schimbare
in constitutiunea geologicA a te-
renuluI. Linia crestelor celor mal
limite care in Munt1I-Fagarasu-
luT afecteazA forma simpla a. unuI
arc, 41 Intoarce în Mintir-Birsef
aT Buzaulur, curbura cind catre
interiorul citad catre exteriorul
basinuluT Transilvan. In MuntiT-
BuzauluT ea chiar inceteaza de a
coincide cu linia crestelor celor
mal inalte, care se tine mal la
S.; ad T avem da.ra doua creste:
una la N. neintrerupta ocolind
sorgintele BuzauluT, BisceT-MarT
si BisceT-MicT pana In Lacauti ;
alta la S. jalonata prin Grohoti$
(1771 m.), Ciucas (1958 m.) $i
Penteled (1776 m.), precurmata
de aspre defileurT, prin care
scapa spre S. Buzaul, Bisca-Mare
Bisca-Mica.
In Muntit-Birsei cele mal marr
inaltimI sunt.: Mitarcea (2140m.),
Strunga (2078 in.), Omul (2508
m.), le gdsim de obste d'alungul
luid, despartitoare a apelor ; In
MuntiT - Buza iluT, unde relieful
scade, cele maT marT inAltimI
sunt pe creasta suclica: in Gro-
hotis 0764 Ciucas (1958
Creasta-Tatarulur cu Tata-
rul-Mare ('4f5 m.) si Tatarul-
Mic, Penteleul (1776 m.). Par-
tea centrald a Muntilor - Buzan-
luI acuza o depresiune in ra-
port cu virfurile Grohotis - Ciu-
ca$ $i Penteleul-Cilianos care for-
meaza extremitAtile lor ; peste
aceasta depresiune trece vechiul
dr.un al PasuluT-TataruluT iar la
www.dacoromanica.ro
CARPATI
Vest se afla. Pasul - Buzaulur,
defiletz remarcabil, taiat chiar
in grosimea cresteT sudice. In
Muntil-Birsel cele mal volumi-
noase mase inconjoara sorgin-
tele IalomiteT pe dina sudica
proecteaza puternice contra-
forturT pe cea nordica: Creasta-
LeoteT (Mitarcea), Strunga si Ca-
raimanul sati BucegiT TechiamA
prin inaltimea, goliciunea si ver-
ticalitatea stincilor lor multa
FagarasuluT. La Vest.11 acestur
grup, creasta se l'Ateste, scade
in inaltime si ja aspectul unta
platoti : aci e Poarta - BranuluT,
una din depresiunile cele mal
caracteristice ale muchiT Alpi-
lor TransilvanieT ; ea se vede cu
ochir liberI chiar din cimpiile
MuntenieT $i fu una din trece-
die marr ale Transilvaniel in
toate veacurile. La Estul säti,
Pasul-PredealuluT pune in lega-
tura Valea PrahoveT cu a Te-
mesuluT ; aci terenul cade ca o
treapta sub stincele aproape ver-
ticale ale Caraimanulul. Depre-
siunea PredealuluY se vede din
cimpiile MuntenieT, imediat la
Estul CaraimanuluT $i constitue
azT trecatoare cea mar importan-
ta din totr CarpatiT Rominid.
CarpatiT - Orientan, formeaza
stävilarul estic al basinuluT tran-
silvan. Acesti muntI nu ajung
niel- °data la inaltimile Alpilor-
Transilvarn. Cele mal marT inAl-
timT se afla in partea lor sep-
tentrionald. Ceahlaul (1911 m.),
pe dina estica, este cel maT
inalt din totT muntir Moldo-Tran-
silvanieI; muntiT CalimanuluT (cu
Pietrosul 2102 m. i Izvorul-
CalimanuluT 2023 m.), constitue
intre Mures i Bistrita cel maT
puternic masiv la limita Moldo-
ver, TransilvanieT $i Bucoviner;
MuntiT-Rodner (cu Ineul 2280
m. $1 Pietrosul 2305 in.) intre So-
me $ Borsea, este cel mal puter-
nic al Carpatilor-0-
CARPATI
rientali si baza unuT intreg grup
dezvoltat pe di la lor vestid,
Intre Valea-MaramuresuluT (Vi-
sAti-Tisa) i Somes. Acest grup
formeazA stävilarul nordic al ba-
sinulur transilvan.
NicT un pisc al Carpatilor-O-
rientall de la sorgintele Bisce-
lor la Ceahlliti nu atinge in5.1ti-
mea de 1800 m.; In cit aceastA
parte corespunde une! depresi-
unI generale, a crestelor mun-
toase, unde se grAmAdesc cele
maT multe comunicatiunT dintre
clinele opuse (Oituzul, Uzul, Tro-
tusul, Bicazul). Totisl prin
timea si prin alternarea lanturi-
lor lor, el constituesc o regiune
muntoasA remarcabill. Caracte-
rul esential al acestor muntl este
spintecarea lor prin depresiunI
paralele crester centrale, une-0H
neintrerupte, de cele mal multe
ori infundate. O primA depresi-
une apare imediat la Vestul linii
despartitoare a apelor celor douà
cine; ad i curg unul spre N.,
altul spre S.: Muresul i Oltul.
Dar mal ales pe dina orientald
se inmultesc spintecAturile
gitudinale : Bistrita reprezintA
pe cea mar lungl din acestea;
apor vin cele doul CeremusurI,
Moldova , Moldovita , Cradul,
etc. la Estul Bistritel ; Neagra-
Brostenilor, Bistricioara $i Bica-
zul, in partea s iperioarA a cursu-
lui lor ; Domucul, TarcAul, A-
sAul, Taslacle si Trotusul, intre
ComAnesti si Onesti, etc.
Alaturi cu spintedturile lon-
gitudinale existA fracturi si de-
presiunl transversale carl deter-
minA principalele 'inri de acces
ale regiuneT muntoase odatA cu
principalele linii de comunicati-
une intre cele douà cine. De citat
avem : 1. pasul Rodner deschis
de Valea - Somesulur ; 2. pasul
BArgAuluT, deschis de Bistrita
transilvanA futre Transilvania si
Bucovina; 3. Valle NegrisoareT,
www.dacoromanica.ro
206
Bistricioarei i BicazuluI In por-
tiunea lor normalA creste prin-
cipale ; 4. depresiunea Tulghes-
Moinesti-BacH care deschide
intre Cic-Sereda i Badil cea
maI directA linie de comunica-
tie peste tripla creastA a Carpa-
tilor-Ori entalr ; 5. Valea-Uzului
OituzuluT care dati In Valea-
TrotusuluI , incA in regiunea
mun toas d.
CarpatiT-Orientall, se prezina
pe margin ea esticá a platoului
transilvan, reculesI mal ales in
douà sirurI: o antecated ves-
tid, inglobatl in interiorul pla-
touluT un sir principal la Est,
si
cáruia se reserveazd de obicei0
numele de CarpatiI-OrientalT.
Antecatena vestid apare la
Vestul-Muresulur i Oltului su-
perior urmInd paralel cu sirul
principal cu care se leagA de
dota orT : printre sorgintele 01-
tuluI si ale Muresului i printre
sorgintele plriulur Cason si Olt.
In unghiul dintre AlpiI Tran-
silvaniei i CarpatiI-Orientall,
apare o nouà basa muntoasA
lipitA de o parte de Carpa-
tii-OrientalT intre Oituz .si Uz;
de alta de Muntir-Flgárasu -
lui, constituind si ea tot ca
o antecaten1 a lacingAtoarer ex-
terioare a basinului transilvan.
Acest sistem de antecatene ale
sirului principal al Carpatilor-
Sud-Orientall prezintá treT frac-
turI: una la Sudul Muntilor-Cd-
liman!, prin care scapA Muresul ;
a doua in partea sudicá a siste-
muluT, la junctiunea celor dod
catene pe u :de scapA Oltul din
tinutul Ciucului in al BirseI, a-
poI din acest din urmA in al Fa-
garasului. A cest lant inaintat al
Carpatilor are cite odatl inal-
timI mai mari ca sirul de la Es-
tul sea. El incepe la Sudul Mun-
tilor-CAlimanT sub numele de
Muntlf - GurghiuluT (Funcelele
1685 m.), carl %in pana in Tar-
CARPATI
Tdrnava-
nava-MicA. In tre O 1 t si
Mare Muntil-ArghiteT (1798 m.)
ating cea maT mare inAltime a
acestd catene. Creasta culmi-
natA de Virful-Ciucuc (1560 m.)
tArmureste Oltul, inainte de in-
trarea luT in defileul Tusnadu-
luT ; vin apor Muntif-Persanilor
cu Mä.gura (I 106 m.) incadratl
de Olt de la Feldioara la Sar-
cani ; MuntiI-Barotuld incadrati
de Olt la Est, S id si Vest; si
muntii de la Estul defileulur
TusnaduluT (cu Puturosul, 1246
m.) Aceste din urmA trei gru-
pulete despart sesul din coltul
sud-estic al platoulur de interio-
rul basinuld transilvan.
Al doilea sir formeazA creasta
principall a Carpatilor-OrientalT
cu aceasta linia despArtitoare
a apelor celor dota cine. El
continuA, in directiunea nord-
vestid. sirul Alpilor-TransilvanI
prin : Muntii-Brescul ii, ai Caso-
nuluT si ai CiuculuT care se suc-
ced pana in sorgintele Oltului;
aT Gherghiului si al CAlirnanuluT,
carl cercuesc la exterior curba
MuresuluT de la originea eT pAnA
la Regin ; al BistriteT i al Rod-
nei, carI se succed pe clina inte-
rioarl a Carpatilor-Orientall din
Bistrita TransilvanA pAra in
VisAu si Iza. Pe dina exteri-
oard gAsim mai ales : Muntir-
VranceT, al nbrAutilor si al
OituzuluT inglobind cursurile :
PutneT, ZAbräutilor i Oituzul,
in dreptul muntilor Bretcani al
cine! interioare ; apol, MuntiT-
Tazldulur si ar TarcAuld inglo-
bind cursurile apelor cu acelasT
nume, in dreptul muntilor Ciu-
cului aT cine! interioare ; mal
la Nord masivul CeahlAuluT,
pe al Grintiesulul, pe al Gaboif
PietrosuluI, care constituesc
ca un lant in lungul Bistriter,
segmentat de fracturile Bica-
zulur, Bistricioarei i Negrel-
Broscenilor. La Est, in tot lun-
CARPATI
gul Bistriter se inflad MuntiI-
Bistrita Moldovene, lung sir
a cara linie culminanta insoteste
de aproape cursul Bistrita pana
la orasul Piatra. MuntiI-Bistri-
teI se prelungesc spre Sud prin-
tre Siret i Trotus prin douä
sirurf paralele, despartite intre
ele de Valea-TazIdulur.
Basinul Transilvan este in-
chis la V. printr'un grup pu-
ternic si compact intins intre
Valea-Muresuld si a CrisuluI-
Repede, constituind muntif apu-
senI al Transilvania, numire re-
zervatá de obiceiä parta cen-
trate a acestuI stavilar. La cen-
trul acestora apare, de la N.
la S. creasta Muntilor-Bihorului
calminata de Vlaghiasa (1847
m.), Cucurbeta (1850 m.) i Vil--
ful-VulcanuluI (1268 m.). Creas-
ta BihoruluI serveste de bazä
celor doud cine spintecate de
valle CrisuluI-Alb, CrisuluI-Ne-
gru, Ariesuld i SomesuluI. Re-
giunea dintre Mures, Crisul-Alb
si Aries, avute in metate, mal
ales in partea N.-E., poarta nu-
mele de Muntil-MetaliferI ; acea
dintre Crisul-Alb si cel Negru,
de Muntir-Codruld ; pe stinga
Ariesulur apare cea mai puter-
nica creasta dupa Muntif-Biho-
ruluI comandan: de Virful-Vir-
fuluI (1672 m.) , Balimareasa
(1636m.) j Muntele-Mare (1828
metri).
Din Crisul-Repede pana in
Somesul intrunit, inältimele ba-
riera vestice a Carpatilor sud-
orientalI sunt atit de reduse in
cit ele abia mal pot purta nu-
mete de muntI. Magura-Desu-
noiuluI (983 m.), cel mal inalt
reprezentant al intreguluI grup,
este un important nod idrografic
si orografic al regiuna; de aci
nasc: Beretaul, Crasna, Agre-
sul si Plopisul, principalele
cursurI de apa, dupa. Somes, care
curg pe marginea nordica.
207
MuntiI- de - Arama (Varaticul
756 m.), al Mesesuld (868 m.),
si al. Biculur (550 m.) constitue
o curba neintreruptd in jurul
sorgintei BeratauluI i Crasner,
care insoteste mal india Crisul
(r. d.), apoI Agrisul (r. s.) si
In fine Crasna (r. d.).
Partea estica coprinsä. intre
Nadas, Somes si Almas, e o re-
giune curat deluroasa in care
se deosebeste, la Estul Alma-
linia Virfurilor-Babli (695
m.), al Cresta (622 m.) si al
NadasuluI (747 m.), care se re-
curbeaza spre V. ca i cursul
Almasulni.
Basinul Transilvan este in-
chis in partea nordica printr'un
grup concentrat inteun contur
triunghiular, care patrunde ca
pana intre stavilarul sati apu-
san si cel estic, din Valea-So-
meuluI pana In a
MaramuresuluI (Borsea-Hust). In
acest grup, pe linfa culminantd,
aruncata in lungul latura nord-
estice a conturuluT, se disting :
MuntiI-Rodner cu Ineul (2280
m.), Pietrosul (2305 m.), a! La-
pusuluI cu Tiblesul (1842 m.)
Gutinul (r447 m.), care se pre-
lungesc urmind de aproape cur-
sul TiseI, prin creasta culminata
de Plesa-Mare (1291 m.), Che-
niu (1003 m.), si Siroca (777
m.), pana la defileul HustuluI.
Apa Tiblesuld desparte, pe clina
sudica Muntir-RodneI de ai La-
pusulur ; acestr din urmä. Inglo-
beazd tot cursul Lapusulul, a
caruI vale e despärtita de a So-
mesuluT prin Culmea-GimiI (770
tn.) §i a Breza (974 m.) putin
imita si orientan riguros de la
V. la E., constituind aci primul
zagaz al basinuluI transilvan.
Panta generala a Basinulur-
Transilvan se inclina. catre V.;
de aceea toate cursurile care-I
strabat, Somesul-Mare, Muresul,
Tirnava-Mare si Tirnava-Mica,
www.dacoromanica.ro
CARPATI
Oltul cu afluentir sal: Riul-Ne-
gru i Riul-Paruld, isI prdvalesc
apele lor in senzul inclinara
pauta; apor rupind bariera ves-
tia si pe cea sudica, debuseazä
spre cimpiile exterioare prin
treI fracturI : la N.-V. prin Va-
lea-Somesulul, la V. prin Valea-
MuresuluI, la S. prin Valea-01-
tuluI.
c) Carpatir de mijloc, con-
stitue partea centrald a siste-
mului carpatic, afectind forma
unuI arc ce leagä gruparea nord-
vestica cu cea sud-estica. Re-
dusi ast-fel la o suvitä ingusta,
eT se intind din Valea-PopraduluT
pana aproape de frontiera Mol-
dover, unde inglobeaza sorgin-
tile Ceremuselor, Siretuluf, Mol-
doveI, etc.; de Carpati sud-es-
tici despartitI prin valea
longitudinala a Maramuresulur
(Borsea Tisa). Mijlocul Carpa-
tilor padurosI, cunoscutr mal a-
les sub numele de BeschiziI-0-
rientalI in opozitie cu Bes-
chiziI-Occidentalf din Carpati
nord-vesticI ramine in gol, in
fata cimpia DunareI de mijloc ;
iar lungimea lor intre limi tele de
maI sus trece de 400 kil., pe
ciad in latime, a nu trec niel o
data de 120 kil.
Considerat in profilul saa lon-
gitudinal, acest lant prezinta
crestete ce, se inaltä progresiv de
la Nord-Vest spre Sud-Est. Bu-
sovul (1010 -m.), Stribul (1014
m.), Ravca (1303 Halici
(1335 m.), Pecuia (1405 m.), Pa-
Odia (1742 m.), Covirla (2508
m.), dati scara ascendenta ina-
intind spre Transilvania. Paralel
Cu creasta principala, atit pe
dina interioara cit si pe cea
exterioard, se succed creste'scur-
te sustinute de contraforturI
mal scurte, inglobind vAI adincI.
Vihorlitul (1074m.), Gilul si Nas-
tasul intre Laborcea i Ungul;
apor, crestele culminante de Po-
CARPATI
lonina-Rovna (1482 m.) dintre
Ung i Latorcea, Hatul, Gilul
(1086 m.), Polonina-AguluT (Cu
virful stor 1679 m.), Polonina-
TarteT (cu virful Groapa 1568
m.) i vidovAtul, constituesc
principalele creste ale cling in-
terioare, paralele cu creasta prin-
cipalA. Bucovita (797 ni.), Chwa-
niow (685 m.), Zucow, Adritul
(1838 m.), Polonina, etc. in Ga-
litia, Arsita (1589 m.), Ciortca
(r259 m), Hordia (1478 m.)
Obcinele BucovineT, culmineazA
principalele catene ale cine! ex-
terioare. Carpati de mijloc, de-
semnatI adesea si sub numele
de Matra, sunt constituitT din
flich J terenurT cretacee. Inal-
timea lor scade' une-orT atit, in
cit el prezinta din toate punc-
tele de vedere aspectul deluros.
Principala trecere se gaseste in
centrul lor, intre valle: StriT
Laborcea. Creasta prezintA ad
un. prag, care are abia 670 m.
altitudine, pe unde trec azT la
distan. de 12 kil. una de alta
calea feratA isoseaua StriT-Mun-
cae!.
Acest prag, cunoscut in isto-
rie sub numele de Pasul-Maghia-
rilor este situat pe finja dreaptA
ce uneste Kievul, unul din cen-
trele mari geografice ale dm-
piilor orientale, cu Bdda-Pesta,
centru nu mal putin important
al dmpiilor DunAreT de mijloc.
Prezenta acestei stirbiturT in pa-
rapetul Carpatilor aa pus, in
toate veacurile, in nesigurantA
popoarele ce ají ocupat suc-
cesiv tinuturile fertile ale Tiser
DunArer, din. partea nAvalire
popoarelor i armatelor din eim-
piile orientale.
Toatá. partea Carpatilor mij-
locli, coprinsa 'filtre Pasul-Ma-
ghiarilor si Defileul-Leluchov al
Popraduld poartá numele ge-
neric de Beschizil-OrientalT. Nis-
trul, Sanul, Vislocul Vis1oca,
www.dacoromanica.ro
208
nasc pe clina lor exterioarA. La-
torcea, Ungul, Laborcea, On-
dava si Topla, nasc pe clina in-
terioara. a Beschizilor-OrientalT.
Acestl muntr prezintä cele mg
miel InáltimI din tot lantul, fiind
cind precurmatI de pasuri, cind
de pragurT foarte asezate. De
semnalat mar ales: Pasul-Usco-
culg (889 m.) Intre valea Un-
guluT si a NistruluT ; Pasul-Lup-
cov, intre valea Laboree! si a
SanuluI; Pasul-Ducla futre Vis-
loca si Ondava.
In genere regiunea dintre Lup-
cov si Duela constitue o de-
presiune care In Duela descinde
la 500 m. altitudine. Aci o nouà
poarta. peste Carpatir mijlociT,
la jonctiunea lor cu Carpatir-
Nord-OccidentalT.
La SudulPasuluT-Maghiarilor,
o data cu cresterea inaltimilor,
terenul isT schimbA si formatiu-
nea ; crimpee constituite din te-
renurT cretacee se amestecl cu
muntT vulcanicT. Popadia (1742
m.), Sevola (181f m.), Popa Ivan
(1925 m.), GiumalAul (1853 m.),
Tarcaul (196 m.), sunt ceT
mar inaltI reprezentantr cli-
neT interioare. TrecAtorile se ra-
resc, cele maT importante sunt :
a Pasulg-T5.tarilor intre Prut si
sorgintele TiseT-Negre, si a Pa-
suluT Borsea, intre Maramures
Bucovina.
Geologia sistemulut earpatic.
L Constituirea geologicA.Par-
tea caracteristicá a muntilor Car-
pati este faptul cA el sunt lip-
sitI de urme recente de erup-
tiunT vulcanice, de si terenurile
eruptive abundeazA in toate re-
giunile sale. Ele se intilnesc in
interiorul cerculuT carpatie i ies
la iveall maT ales in val unde
sunt reprezentate prin granit
asociat cu sisturT cristaline, por-
fire, pi-in serpentina asociatà cu
terenurT paleozoice saa de tran-
zitiune ; prin melafir asociat cu
CARPATI
trachite ; in fine, prin bazalte
Un alt caracter general al inun.
tilor Carpati este faptul el pe
bordul sAa exterior, la Nord de
Tatra se gAseste o bandl de
stincT izolate in proeminentesa5
clipen, avind o lungime cam de
loo kil. si o largime mijlode
de 180o m., de la Rogoznic a-
proape de Neumarkt In Galitia
pana la Zeben (Ungaria). Aceste
salid sunt formate- de un cal-
car compact, de virstA jurasica
sau infracretacee , Inconjurate
de un flis gresos, a case! etate
e greu a se preciza ; totusT, se
poate considera ca coprins in-
tre cretacea si eocen.
Origina clipelor se crede da-
toritA inegalitateT de flexibilitate
a rocelor supuse la o energiel
impingere, si care aa produs
lantul muntilor Carpati. Ondu-
latia cea mad insemnatd s'a &-
cut acolo unde straturile creta-
cee treceau de la facies nisipos
la facies dolomitic. CAcT din
cauza obstacoluluT opus de do-
lomite, presiunea latera1á a tre-
buit sa se forteze de a curba
In bolt5. calcarul jurasic si neo-
comian, care aveau acoperisul
lor de gresie carpaticA. Dar cal-
carul fiind cu mult maT flexibil,
a inceput a se impArti In bu-
cAti, si din cauza, putereT Im-
pingerer s'au introdus prin fortA
in straturile de cretacee, care
erau mal slabe. Mal tîrziü erosi-
unile atmosferice au facut sa dis-
para acoperisul de gresie si de sis-
turi,15.sind ast-fel la vedere blo-
curile calcare solide care reusise
sa. se introduca.. Ast-fel clipele
suat resturile uneT boite ruptA,
introdusl cu fortA in straturile
mg recente care le acopereaa
alta. data. AceastA miscare s'ar fi
produs cam pe la sfirsitul oli-
gocenuluT.
Luind straturile in mod cro-
nologic, adicd de la cele mal
CARPATI
vechr, catre cele mar recente.
Constituirea geologica in regiu-
nile carpatice se prezintä cum
urmeaza
In epoca Triasica, conditiunile
pelagice perzista in regiunea
Carpatilor, ca i in Italia, Sili-
cia, etc. Triasul mediteran, se
vede aparind in Ungaria, in Ba-
conier-Wald, care este un a-
mestec de tipul jurasic cu forme
germane si alpine ; adicä tria-
sicul alpin maritim este format
din quartite si sisturT cu Este-
ria-minuta, suportind calcaronr
negre de Willenova si Chem-
nitz, si totul este incoronat
cu un calcar alb de crinoizr,
care se afla asezat pe un cal-
car cu cremene. Triasul german
este compus din : Gresia biga-
rata , muschelcalc (formatiune
calcaroasa si marina cu depo-
zite de sare), si Cheuper (marne,
gips si grezie).
Terenul liasic cu etagiul Ne-
tian este desvoltat prin calca-
rul säü cu Brachiopode si pe
care d-1 de Suers II numeste
facies carpatic.
Jurasicul mediu in Carpati este
compus din sisturr argiloase,
asezate pe marne cu Harpoce-
ras opalinum. D'asupra vine cal-
carurr albe i crinoizt, si peste
ele vine calcarurr rosir. Batho-
nianu marin exista pe versantul
romin al Carpatilor, in apro-
pierea obirsiet Ialomiter unde se
poate aduna opp. aspidoides,
Phylloceras cadernatschis.
mediteraneum.
disputabile.
suboptusum.
Jurasicul superior este repre-
zentat prin masivuri in forme
de falese sau clipen, izolate in
mijlocul gresiilor carpatice, si
care se numesc clipencalc. S'ati
putut distinge urmatoarele stra-
turt :
3. Calcarurr cenusir bogate in
67470 Mat le Dr on 6 I fI
209
cremene cu Perisph. transito-
rius.
2. Brece cu cefalopode i cri-
noizT, formate din calcarurr albr
saü rosir cu metapohinus con-
vexus, etc.
T. Calcarurr noduloase rosir
in stratificatie regulata.
Etagiul I-iti este considerat
ca oxfordian i sequanian, eta-
giul al II-lea prezinta analogie
cu chimeridgianul.
In partea superioara a lantu-
luI Carpatilor avem un facies
diferit, compus din calcarurr al-
be sag cenusil deschise, avind
vine de calcite si concretiunr de
cremene.
Cretacett se gaseste impartit
In 2 serif :
In seria I infracretaceu gasim
in Galitia si Moravia in muntir
Beschides urmatoarele:
5. Grezie de Godula, conglo-
merate si minereurT de fer, alu-
vian cu scoicT mamilare.
4. StraturT de Werusdorf cu
fauna baremiana.
3. Sisturr superioare de Tes-
chen, negre, marnoase si grezia
de grodischt cu optychus di-
dagi.
2. Calcarurr de Teschen cu
Belemnites pistiliformis (90-loo
metri).
t. Sisturr inferioare de Tes-
chen (loo m.)
In afata de calcarul de Tes-
chen, totul este cunoscut cu
numele de grezie de Carpati
care se intilneste in tot cre-
taceul i chiar in tertian
Seria corespunzAtoare la eta-
giurile cretacice este ormAtoa-
rea :
Albian ; este reprezentat in
Carpati prin grezii verzl cu Be-
lemnites minimus, grezie de go-
dula.
Aptian: Calcarurr Cu Tere-
brirostra la limita.
www.dacoromanica.ro
CARPATI
Schrattercalk.
Straturr de Wern-
sdorf.
Baremian : .
Sisturr superio are
de Teschen (la
limita).
Hoterivian: cal-
carurT de Tes-
chen.
Neocomian:
sis-
turT inferioare
de Teschen.
1Valancian:
A doua serie supracretacee
este reprezentata prin flis , a
carel parte inferioara corespun-
de cu cenomonianu i turonianu.
In aceasta epoca, din cauza
aparitier cefalopodelor in Bava-
ria si in imprejurimile Viener, pu-
tem vedea ca a fost o comuni-
catie ca Marea in spre Est, si
inteadevar straturile cu Belem-
nitela i cu Baculite sunt ea-
noscute in Polonia.
Succesiunea straturilor este
urmatoarea :
4. Calcarurr cu hipurite si or-
bitoline. Calcarurr cu acteonele.
3. Marne cu O. visicularis
Trigonia limbata.
2. Straturr lacustre cu lig-
nita.
1. Calcarurr cu rachiolite, ca-
protine i nerine.
Grupul tertiar este reprezen-
tat in Carpati prin diviziunile
celor 2 sisteme : eogen si neo-
gen.
Sistemul eogen coprinde :
t. Seria Eocena, reprezentatd
prin terenurr Cu numulite. Ca
tip se iati straturile din Kressen-
berg unde avem :
8. Flisurr.
7. Marnele cu foraminifere.
6. NisipurT si grezir cu ser-
pula sprirulaca.
5. Marne cenusir ca foramini-
fere.
4. Seraturr feruginoase si glau-
coniene cu moluste.
27
CARPATI
3. Grezif galbene si sistuff
manoase inchise.
2. Calcaruri cu numulite marl
si cu un mare numdr de fora-
minifere.
Marne cenusif inchise sail
verzul.
Totul avind o grosime cam
de 200 m.
In Carpati Galitiel, eocenul
este format din grezil cu argi-
lull bigarate sail rosiI, care nu
este alt-ceva de dit flis avind
In interior grezie calcaroase ca
Lithotharnnium si cu numulite.
Eocenul in Carpati rominl are
la baza Calcarul de Alb esti (Mus-
cel) si la partea superioarl Cal-
carul de Azarlic (Dobrogea) co-
prinzind numulites distans, N.
Ramandi, Assilina, Terebratula,
etc.
Seria Oligocend. Se poate
distinge in Carpati austriad ur-
matoarele straturT :
Straturi de Loibersdorf.
Grezie, marne si sisturI de
Liguri. Lignità de Cadibona
i de Sotrka. Straturr de
Horn. Stratuff Cu petonele
de Buda.
Stampian: Lignita. de San-
ta-Giustina. Straturl cu Na-
tica crassatina de Hoja. Gre-
zie de Mägura. TufurI de cal-
-,. catan l cu polipiert de Gom-
11**,0
berto. Sisturf cu menelitice
de Carpati.
Sannosian: Calcarurr de
brecciole de montecehio mag-
giore.
Seria Oligoce la in Carpati
romira este :
III. Grezia de Tisesti.
II. SisturI cu menelite.
I. Brecir verzr de Harz.
Sistemul Neogen coprinde :
1. Seria miocena, care este
reprezentata in Austria: si in Ro-
mlnia ast-fel :
www.dacoromanica.ro
210
Austria
4 ( Primele straturI cu palu-
!dine.
6',,,'
1
t StraturT cu congerr.
Marne cu mactra podo-
4 I Ilea.
) tum, Neritnia.
ti 1 Nisipuri cu ceritI.
(1)
...;
.,t.1, [ Calcarurr de Leitha, stra-
,5?, turI de Bya, marne de Ba-
k
E.,i'z. Eden si de Viislaii.
Lignituff d'Eibiswald.
NisipurI de Grund-schlier.
MolasurI de Eggenburg.
NisipurI de Gandendorf.
2. Seria Pliocena este repre-
zentata. in Rominia prin Plats-
sancian sail Levantin, care co-
prinde :
III. Orizontul marnelor si ar-
gilelor superioare.
II. Orizoltul nisipurilor.
I. Orizontul marnelor si ar-
gilelor inferioare, avind in ele
diferite varietatI de unjo precum :
V. Stefanescui, V. Davilai, etc.
Era quaternard se manifesta
in Rominia prin straturi marT
de loess, care ail marl adincimI
pe colinde muntilor Carpatf.
Roce eruptive. In Transilva-
nia se poate bine observa cà
tertiarul a fost intrerupt de roce
numite Griinstein trachit, care
au sunt alt-ceva de eh labra-
dorite si andesite cu ogite, cite
o data sunt quartzifere.
Roca numitA Dacita, taie an-
desitele la Rodna ; dup. aceste
CA RPATI
Rominia
III. NisipurI si marne cu Roso-
daena Unio, Vivipara, etc.
II. Marne galbene adesea nisi-
poase cu congeria umana, Pantal-
mira, etc.
Marne albe-cenusir sail alboi-
tuse cu Cardium, Congeria, etc.
Orizontul superior Cu do.
sinia exoleta, cerithium disjunc-
I. Orizontul inferior cu mactra
cumulata.
Nisipuri si conglomerate.
II. Marne cu ostraea cochlear.
I. Calcarul de curchia cu ce-
rithium Turitella, Mitra, Turbos,
Lucina, etc.
Marne, grezie micacee, gips,
sare gema, tuf trachitic verzur
(Palla).
StraturI ca cerithium.
Mangeritaceum si cerithium pli-
cotum.
a venit andesitele in genere am-
fibolice, care formeazA filoane
in cele-l'alte doul grupurl la
Capnic si Lapos-banya.
Dupa aceste au venit: Rhyo-
litele, Liparitele si Basaltele. Se
gasesc la Tokai, Nagy-Milahy,
etc.
Seria eruptiva se terminA in
Transilvania prin curgere putin
desvoltata a bazalturilor, a clror
tufurI acopere calcarul de Leitha.
Activitatea vulcanicA in ma-
siva! Carpatilor, a avut loc cam
de la eocenul superior pAnA la
Pfiocen.
Pe versantul romin avem:
GraniturI, Lignite, Diorite, Me-
lafirul, in judetele: Mehedinti,
Gorj, Vilcea, Arges, Dimbovita,
la Virful-Mdgura, precum si in
Nordul Moldova in jud. Su-
ceava, la Brosteni, Dorna, etc.
Serpentine la judetul Gorj
CARPATI
la Poiana-MuereI, Virful-CapreI,
Mindra, etc., precum si in ju-
detul Suceava la Cotirgaci.
TrachiturI se gdsesc In coltul
Vest-Nord al judetulul Suceava
in regiunea Neagra, Lucacia, etc.
II. Bogdlia minierit a Car-
pa/I./or. Muntil Carpati at in
sinul lor o mare bogltie mi-
nierl. De citat mal ales sunt :
muntif Zolion $1 la Chemnitz in
Carpatif Nord-OccidentalI, avutI
In fer, araml, .mercur, bismuth,
nikel, cobalt, galena $i in mi-
nerale rail ca amiante, chriso-
lithe $i grenate. Muntir metalicI
din vestul TransilvanieT cu cen-
trul Detunata imbrati$eazä cele
mar avute zadminte metalifere ;
aci, la Nagy-ag eraa cele mal
renumite mine de aur $i argint
inaintea descoperireI A mericei.
Sarea gemg se prezinta In stra
turT intinse in regiunea sudica
a Carpatilor ; situate in Salzthun,
grup de desuptul PliocenuluT, re-
prezentat prin straturT cu Pa-
ludine. In fundul bazinuluI Tran-
silvan, aceste straturI se intind
Ill intrerupere sub tristele co-
line despAdurite ale Cimpid $i
chiar mal departe intre Some$
$i Mure$. Tot acest fund for-
meazg sub straturile ce-1 aco-
per o mare albá de sare, rest
al vechiulur golf tertiar, care
umplea acest bazin al Carpa-
tilor; pe alocurea sarea apare
la suprafata in forme de ade-
vArad munti de sare ; a$a la
Paroid sarea se prezintl inteun
adevArat mu n te rotund mAsurind
7 kil. de circonferintA.
Asemenea filoane metalice si
straturI saline contine $1 regiu-
nea romina a Carpatilor ; dar
Ong acum ad i n'au fost exploa-
tate de cit acelea pe care na.
tura le punea in evident& flrá
a cduta in adincul subsolula
Afar& de arama de la Baia-de-
Araing, din Gorj, exploatata In
211
tirupurI depdrtate, nu se extrage
de &It sarea, petroleul, lignita,
piatra $i sorgintele balneare.
Regiunea salinit Ron:incl. Se
poate indica existenta Ord In
regiunea Romid. dupd 3 liniT,
corespunend la zonele de pliurI
ale colinelor :
Cea d'inttia, de Nord, trece
prin SlAnic, Buzda $i R.-Sdrat ;
A doua, prin Salinele-Mari,
Cimpina $i Telega ;
A treia, prin Tirgovi$te $i
Balcoia.
In general straturile cu pa-
ludine si congeriI, sub care se
depune straturile de sare, for-
meazá lantuff de coline care do-
mineazd cimpia de aluviune a
DudreI ; acestea la Andul lor
sunt dominate de muntiI de gre-
zie compaca, de greziï cu me-
nelite $i de grezie neocomiad
a fucoides. Pe alocurea sarea
apare la suprafata spIlat& de
pica* in forme de abundentT muntI
albI.
Formatia argil& -saliferl este
compusl la partea superioard
de argilf ro$LI cu miel straturr
de grezir, la bazI sisturI gre-
soase micacee $i $istuff argiloase
verzr sail cenu$iI. Grezia micacee
are gipse, sare si pucioasà. Gi-
sementele aa forme lenticulare
$i nestrAbAtute la 200 m. de a-
dinci me.
Se extrage anual cam 100000
tone de sare din salinele bine
exploatate asta-zI la Tirgul-Oc-
na (jud. Badil), SlAnic $i Dof-
tana (jud. Prahova) $i de la Oc-
nele-MarI Cjud. Vilcea). Anali-
zele chimice prezina sarea ro-
min& cu calitatea cea maI bun&
In Europa.
Regiunea petroliferd rondnd
oferl interes cu totul particu-
lar, nu numaT din cauza num&-
ruluI $i importanteI acestor gi-
semente, atit de bogate, In &it
ar putea aproviziona o mare
www.dacoromanica.ro
CARPATI
parte din Europa, dar chiar din
cauza situatiuner $i a dispozi-
tiuneI lor speciale. Se pretinde
cA subsolul RominieI aproape
In toat5, intinderea sa e petro-
lifer. Sursele de petrol sunt maI
In tot-d'a-una In terenurile cu
paludine : la Co1iba$1, Cimpina,
Monteorl $1 Govora. Daca s'ar
parcurge tara de la N. la S.,
gisementele apar in ordinea ur-
mItoare :
In partea de Nord a Moldo-
veI nu exist& exploatatiunI, dar
se constati numaT aflueremente
in jud. Neamtu : la Buhalnita,
Doamna, Tazläul, etc.
La Moine$ti se cunosc 5 li-
nl principale de fracturl. Pe-
trolul se glse$te de multe oil
la suprafata.
Mal la Sud, In Muntenia, te-
renurile petrolifere sunt me des-
coperite si ad se gAseati ex-
ploatatiunI importante in tere-
nurile cu paludine, In $isturile
numulitice $i cite o datà in gre-
zie de mAgura (Slänic).
Ast5.-zI centrurile de exploa-
tatie sunt :
Tirgovi$te (Dimbovita), Om-
pina, Monteorul (Buda), Moi-
ne$ti (Bada) $i se fac incer-
cad la Vest la Govora (Rim-
nic); lar sorgintele in exploa-
tare sunt :
Prahova: Cimpina, Poiana,
BAicoia, Tintea, Telega, Scor-
teni, Doftana, Bu$tenari, Poia-
na-Piriulul, Stejari, FAget, Mi-
sli$oara, Grinsor, Cozmina, Re-
cea, VArbilda, Bughea, MAlini,
PAcureata, Copäceni, Turburea,
BrAcacia, Valea-Reni, Plcureti,
Matita, Ochi$ori, MAgura, RI-
paos, Apostolache, Moreni.
Buzeid: Plcurele, Berea, Cu-
cule$ti, Tega.
Dimbovita: Gura-OcniteT, Co-
liba$1, Re$ca, Glodeni.
Bacda: Solont, Moine$ti, Lu-
cace$ti, Margire$ti, StAne$ti, Tet-
CARPATI
cani, ComAnesti, Doftana, PA-
curita, Nimeasa, T.-Ocna, Mo-
soarele, MAnAstirea-Casin.
In jud. Dimbovita sunt :
Prahova
Maga
Bacla
Total .
Productia totald a MuntenieT
pe 1897 este de 5022106 kgr.
si a MoldoveT de 10175000.
Productia totalA a RominieT
pe 1895 a fost de 7469 va-
goane, valorind 29840001er, care
se imparte ast-fel
Particulart Stat
Prahova . . . 3688
Dimbovita . 1365
BacAri . . . . 1602
BuzAri . . . . 902
Total 7557
Monografia cliferitelor re-
giunt metalice fi de cdrbunt, In
versantul romin al Carpatilor,
se poate stabili cum urmeaz5.:
Minereurt de aramd. Pe riul
Bulba In apropiere de Baia-de-
Arana (Mehedinti) se gäseste
carbonat de cupru. Piral de
cupru la Baia-de-AramA ; Valea-
Holda pe dealul PizreT, UrsuluY,
Valea-Holdita, dealul Toncel, A-
StAnisoara, Crucea, Co-
joc (jud. Suceava); Valea SA-
rata, Muntele Plesul, Fundul-
Purcel (R.-SArat) ; Sodeni (Me-
hedinti) ; Bldeni (Musca).
Minereurt de fter. Dealul Che-
ruluT, Piatra-Tdiatl la Chirilo,
Drumocsa, Negrisoara, RarIul,
Brosteni, FIerul, Piriul-Ars la
poalele dealuluT Ciubuc, Valea-
MIlini (jud. Suceava); Vulcanul
(jud. Gorj); PingArAcior, Secul
(jud. Neamtu), Bahna (jud. Me-
212
In regiunile acestea avem ur-
mAtoarele date :
SONDAGE PUTURI
Product.i Neprod. Product. Neprod.
107 35
24 410
37 355
4 r0 87 3
40 8 333 "4
. 68 55 882 562
hedinti); Trestioara (jud.13uzAti);
Valea-Cubitl, Muntele-Cordun,
Coltul-UrsuluT, Muntele-Purcelul
(jud. R.-SArat); Ciungetul (R.-
Vilcel) ; Valea-Rea, Stoenesti,
Valea-luT-Begulet (jud, Muscel).
Minereurt de galena' argin-
tiferd. Tonel, Chirilo, Brosteni,
Cojoc (jud. Suceava); Valea-SA-
26
ratA, Muntele-Ulma, Poiana-MA-
179 ruluT (R.-Sárat); Leaota, Flge-
236
telul, Valea-BAdeanca, Poiana-
2
MA.ruluT, arnesti (jud. Muscel).
443 Minerettrt de aun. Valea-Bo-
gata la Nicadia si Sima (jud.
Suceava); Breslieni aproape de
Hangul, Pietrele-Arse (judetul
Neamtu), Gemenea, Cindesti ,
Codlea (jud. Muscel); Valea-lur-
Stan (Viicea).
Minereurt de mercur. Pitesti,
(jud. Arges), Brosteni (jud. Su-
ceava) ; Geseni i Berca (jud.
Buzá.11).
Psilomelan. Dealul-DoamneT
(jud. Suceava).
Minereurt de cobalt. Valea-
Negulet si Tocilor (jud. Muscel).
Zmaltinii. La 13Adeni (jude-
tul Muscel).
Celrbunt. Plaiul Pirscovul 1T si
la stinga rtauT SArAteni (jud.
BuzAti) ; ComAnesti, Lapos (jud.
BacAa); Larga, Riul-Birladul pe
mosia Hangul, Scdricica (jud.
Neamtu) ; SoldAnesti (jud. Su-
ceava); Soanga, MArgineanca,
Bezdad (jud. Dimbovita); Lai-
www.dacoromanica.ro
CARPA TI
niel, Amaradia (jud. Gorj) ; Mue-
reasca d.-j. (jud. Vilcea).
Lignitd. Pe riul Cernisoara
la ArmAsesti, Cerneti, Balma,
Plosnita (jud. Mehedinti); Baia,
Casca, Fintina-Mare, SoldAnesti,
Valea-SeacA, Valea-MAlini (jud,
Suceava) ; Gura-Dimiani, 13eciii,
Soseni, Coca-Palanga (jud.tn3u-
z1u); SlAnic, Filipesti, Valea-
GarduluT ()ud. Prahova); Vul-
cana-luT-Pandele (jud. Dimbo-
vita); Cucesti, Berlesti (jud. Vil-
cea) ; Bengesti, Timisani (jud.
Gorj) ; Cretesti (jud. Dolj) ; Bor-
deele-luT- Manea (jud. Putna);
Strunga (jud. Muscel).
Grafit. BAdeni (jud. Muscel).
Antracit. Schela (jud. Gorj).
Chihlibar. Aproape de satele
Coltea si BAilor, SibiciO, Alu-
nis (jud. Buzlu); Valea-Cariln-
buluT (jud. R.-SArat).
Gren ate. Muntele-Ciocanul (ju-
detul Arges).
Pucioasii. Aproape de Sotin-
ga (jud. Dimbovita) ; VAleni
Poiana (j ad. Prahova) ; Plusesti,
Pucioasa (jud. Vilcea) ; Glvan,
SecAturi (jud. Buzlu).
Realgar fiopriment. CAliman,
In satri Sarul-DorneT (jud. Su-
ceava).
Piatret acra. MAnAstirea Bi-
sericani, Valea-TArcAuluT (jud.
Neamtu).
Kaolin. Finanele (jud. Bada);
si in Mehedinti (jud. Gorj).
.7aspis. Pietrele-Rosif (judetul
Neamtu) i Muntele-Rarlul (jud.
Suceava).
Gipsurt. Dealul-Caluglrui (ju-
detul Baclu) ; Cimpulung, Fil-
trando (jud. Muscel); Ving.tori,
Tazidul, B itca(j u d.Neamtu), Mun-
tele-Giurgeallul (j Ud. Putna); BA-
deni, Pucioasa (jud. DImbovita).
Piatra de moaret. Deleni (jud,
Iasi) ; Albesti (jud. Muscel); 0e-
nele de la Biserica Popesti (jud.
Dimbovita) ; Corbeni (jud. Ar
ges).
CARPATI
Marinara. Muntele-Raraul lin-
gaToance i Piriul-MarniturT (jud.
Suceava); Ocna (jud. Bacán);
Olanesti (jud. Vilcea); Albesti
Valea-Doamnel (judetul Mus-
cel).
Carien % de piatra brutd
pentru constructit suntla: Goan-
ta, Plopa, Dracoaia, Lucacesti,
Tiganesti, Druta, Cafa, Coasta
Vacaruluf, Elena, Jean, Carbu-
nari (jud. Bacau); Deleni, Fe-
redieni, Tincusa, Storesti, BA
deni, Dealul-Burdujeni, Prelipca,
Grigoresti, Vericani-Foldesti-Li
teni, Geamana-Tudora (jud. Bo-
tosani); Buzaul, Cornul-CapreT,
Maracini-MarT,Izvorul,
Istrita, Marginea-PadureT, Grea
banul, Piatra-LatA, Pietroasa
d.-j., Muntele-Dusmanesti, Gira
Toncaneanca (jud. Buzan); Ar
gesul, Neajlovul, CetAtuia, MA
gura, Poenele, Cirpenisul, Fieni,
Coltul-PlAiesuluT (jud. Dimbo-
vita); Brosteni, Oradia, Gureni,
Valea-Luseni, Runcu, Baltisoara,
Gruia, Beurani, Voetesti (,jud.
Gorj) ; Gura- VaieT, Ursoanca
(j ud. Mehedi n ti) ; Albesti, Bleajul
(jud. Muscel) ; Sanca Fernus,
Fundul-Prihodesti, VAratic, Fili
oara, Piri ul-Straj el, Topolita, Tar-
clul, Sanca, Stinca-VAleni (jud.
Neamtu); Ciortea, Coltul-PietreT,
Gorganul, Provita, Doftana, Col-
tul-MaluroaseT, VAcAreata, Va-
lea-Larga, Coltul - Cheia - Tesila
(jud. Prahova) ; Poalele-Munte-
luT-Pietros, Plesa, Muntele-Sta.-
nisoara, Muntele-DrAcenilor, Pi-
riul-Cirja, Capul-DealuluT, Buda,
Berezlogi, Slobozia, Heciu, Pie-
traria-Rangu, Topilele, Gastesti,
Haina, Dealul-Costestilor, Pie-
trAria-Stroes ti, Leucusesti-Giur-
gesti, Plesesti, Preutesti, Basa-
rabia, Arghira, Podurile (jud.
Suceava); Puturoasa, Vasalatul.
Gura- Lotrulul- Delusele, Caciu-
lata, sul. Pleasa, Valea-PietroseT,
Robesti, Alu-Tarostea, Valea-
213
Lespedea, Negresti, Valea-Ra-
chitilor (iud. Vilcea).
Piatrel de var se gaseste : Pe
Piriul-Dragugesti, Sordocat, Pi-
riul-Bradulul (jud. Bacan); Mo-
vila-Ruptá.', Dealul-Stinca (jud.
Botosani); Satuc-Berea, Cindesti-
Lapoia, Schitul-Ciolanul (jud.
Buzan) ; Bleni, Batos, Dealul-
PestereT, Godeanul, Runcul, Cor-
netul, Dalbocita (jud. Mehedi nti);
Mateiasul, Doamna (jud. Mas-
cel) ; MAgura, Chinil, Strimtura-
antu, Bour (jud. Neamtu) ; A-
pa-Lupa, Piatra-ArsA, Gura-Lim-
baselulul, Valea-Seaca. 5i Valea-
Prahovel (jud. Prahova); Dea-
lul-SticlarieT, Buda (jud. Sucea-
va); Onnesti, Valea-CerneT, Mun-
tele Gluricin, Vaile-MAgurer gu-
detul Vilcea); uicT (jud. Arges).
Sorgintt minerale balneare
In Carpati apar pe numeroasc
puncte. In regiunea nord-ves-
del cunoscuta si sub numirea
de Elvetia-Ungureasca la Stu-
beu, Cremnitz, Schemnitz, Neu-
sohl in Valea-Granulur; la Stav-
nica, Musine, Crinca, Lublo,
Cornita, Schwartzenberg, Raue-
Herlin, Bartfel, Tatrafiired, Kii-
lenhei, etc.; in valle Papradu-
lm, VaguluT, HernaduluT î Bod-
veT. Protuberanta Sud - Orien-
tan. a Carpatilor inca abon-
deaza in sorg-inte minerale ce-
lebre. In Transilvania sunt : A-
pele termale sulfuroase de la
Mehadia (Herculesbad) ; sorgin-
tele gazoase de la Zaizon, Val-
cele, Tusnad , S-ta Ana si
Borsek. In Rominia sunt: -sor-
gintele iodurale de la Govora
(jud. R.-Vilcea); Vulcan (jud.
Dimbovita) ; sorgintele termale:
la BivolarT (jud. Argesul); sor-
gin tele sulfuroase : la Calima-
nesti (jud. Vilcea) ; Fucioasa
(jud. Dimbovita) ; Bughea (jud.
Muscel); Baltatesti (j ud. Neamtu);
Slanic i Tirgul-OcneT (jud. Ba-
can); Cimpina (jud. Prahova);
www.dacoromanica.ro
CARPATI
Strunga (jud. Roman), si multe
alte sorgintl saline dotate cu
stabilimente balneare de toatä
insemnatatea sunt vizitate de
numerosT suferinzT in timpul
vereT.
Regiunea vecina vechiuluf lac
al OltuluT e remarcabila prin
fenomenele chimice particulare.
Muntele Puturosul cu vaste de-
pozite de sulfure din care es
gazurr sulfuroase prin douà fi-
sur!; la Covasva, bAT cu mal
bine de loo sorgintl de acid
carbonic.
Statiunt climatologice in Car-
patiT Ro m'ini mal principale sunt
la Cimpulung (jud. Mnscel) ; Si-
naia (jud. Prahova) ; Piatra (jud.
Neamtu) ; Curtea-de-Arges (jud.
Arges); ampina (jud. Prahova),
care atrag numeroasa lume in
tirnpul verel.
IV. Monografia diferitelor
regiunt care coprind carbunT
san metalurT in versantul Aus-
tro-Ungar al Carpatilor este ur-
mAtoarea
Siebengebirge (Un-
garia).
Antimonia. Joachimsthal, .An-
dreasberg, Pzibram (Boemia) ;
Magurca, Birstra, Botra, Ara-
nyidca, Felsbanya, Schemnitz,
Cremnitz (Ungaria).
Argint. Schemnitz, Cremnitz,
Dillen (Ungaria).
Arsenic. Joachimsthal (Boe-
mia); Nagiag, Baja- dejos (Tran-
silvania).
Bismuth. Coya Teresia (Ba-
nat) ; Pro copi, Hauer (Boemia);
Baia-de-Aram5. (Transilvania).
Chrom. Orsova (Banat).
Cobalt. Oravita (Banat); Ioa-
chimsthal (Beemia); Dobsina II
(Ungaria).
Cupru (aramA)Baia-de-Araml,
Moravita , Dognasa , Oravita,
Czilowa , Rod na , Offenbanya
(Banat) ; Starkenbach, Hohe-
nelbe, Eipel, Radowenz (Bee-
CARPATI
mia) ; Kotterbach, Szlavinka,
Göllnitz (Ungaria).
Cositor. Zinnwald, Schlaggen-
wald, Eibenstork (Boemia).
Fier. Moravita, Dognasca (Ba-
nat); Nucic (Boemia) ; Milove,
Resbanya (Ungaria).
Grafit. Möhldorf (Austria-de-
jos); Krummau, Schwarzbach,
Swojanow (Boemia).
Grenate. Dlascowitz (Boemi a).
Mercur. Thihuthal (Transil-
vania).
Molibden. Moldova (Banat) ;
Zinnwald, Przibram (Boemia) ;
Rezbania (Ungaria).
Natra Szekboden (Ungaria).
Nikel. Dobsina (Ungaria).
Opalurr. Czerwenitza (Unga-
ria).
.Aur. Vulkoy, Botes, Vörös-
patak, Nagybanya, Felsobanya,
Kapnik, Baia -de - Arama, Baia
Abrudulul, Tokai, Nagyag, Of-
fenbanya, Rodna (Ungaria).
Ozocheritd. Gresten (Austria-
d.-j.) ; Boryslaw, Truskawice,
Starunia, Dwiniar (Galitia).
Petrol. Boryslau, Truscowice,
Roczk, Duda, Sanoc, Sloboda
(Gall ti a).
Plumb. Baia- de - Aramd (Ba-
nat); Przibam (Boemia); Schem-
nitz, Cremnitz, Capnic (Unga-
ria); Nagyag, Felsobanya, Offen -
banya (Transilvania).
Sare :emir. Wieliczca (Gali-
Oa); Vizacna, Maros-Uivar, Pa
rayd, Thorda, Does, Marmo-
ros, Slatina, Ronaszk, Sucatac,
(Transilvania).
Telurig. Offenbanya (Unga-
ria).
Topazurr. Zinnwald (Boemia).
Cdrbunr. Secul si Resitza
(Banat); Petrosani (Transilva-
nia), etc.
Idrografia Carpatilor. Curbu-
ra generala a crestd sistemului
Carpatic impiedicá existenta vai-
lor marl' longitudinale cum ar fi
acele ale Alpilor ; de aceea ve-
www.dacoromanica.ro
214
dem Wile acestur sistem, chid
tinzInd a urma aceeasI direc-
tiune cu creasta principan, chid
o directiune normall acestd
creste. Asa Oltul, curge mar
India inteo vale paralela cu Car-
path' Orientalf, apol cu AlpiI
Transilvanid pe carl if tac In
defileul TurnuluT-Rosu, pentru a
curge apof inteo vale normala
acestor muntl. De asemenea Mu-
resul, in partea superioara, curge,
pana la esirea-I in cimpie inteo
vale care reproduce sinuosita-
tile cresteI principale ale Car-
patilor Orientalf, apoI isI schim-
ba cursul urmind o vale nor-
man acester creste apoI scapa
catre Tisa prin defileul Deva-
Arad care rupe bariera Munti-
lor apusenI al Transilvania So-
mesul, sub numele de Somesul-
Mare si Somesul-Mic, curge de
asemenea inteo vale normala
Carpatilor Oriental!; apoT uni-
ficat la Des, isI schimba direc-
tiunea in senzul crester princi-
pale a Carpatilor centralf, impri-
mind chiar Tiser directiunea cur-
suluI saii Oa. la Tap. Pe dina
exterioara, valle SiretuluI, Pru-
tuld, NistruluI pana la Hotin, va-
lea Morava dintre sistemul Car-
patic si al Boemeia se recur-
beaza progresiv cu creasta prin.
cipala. AcelasI fenomen, pe o
scara reclusa, se petrece cu
multe din valle Carpatilor Sud-
OrientalY. Jiul, sub numele de
Jiul Rominesc si Jiul Transil-
van curge intr'o vale paralela'
Cu creasta Alpilor Transilvani,
apoI intà in fractura Lainicilor,
normall acestor muntl, prin care
seal:a catre Dunare ; Bistrita,
curge pe clina orientala a Car-
patilor Moldo-BucovinenI, mal
tot timpul inteo vale paraleld
Cu creasta acestor muntI ; Mol-
dova, Ceremusele, Tisa, Sanul,
curg la inceput In val paralele
cu creasta principala a Carpa-
CARPATI
tilor inainte d'a-si inclina cur-
sul lor pe aceasta creasta, etc.
In protuberanta N.-V. a sis-
temuluI carpatic, apele urmeazà,
.santurile eliptice semnalate pe
intinsul acestd protuberante ;
ele rup adesea lanturile inter-
mediare pentru a trece dintr'o
depresiune In alta. AtarI sunt :
Vagul, care curge intlia la su-
dul Tatra strabate defileul Ru-
tec-Silein, apor isI recurbeaza
cursul printre muntiI Neutrd si
Mull' CarpatI pentru a se varsa
in Dunare ; Granul, [poli, Saiul
si Hernadul, cad se tin in total
sau o parte a cursuluI lor in
depresiunile eliptice de la sudul
creste principale ; Dunaetul si
Popradul, call, dupd ce aii curs
paralel cu creasta Tatra unul
la Nordul si altul la Sudul aces-
tul masiv, rup creasta princl-
pala inainte de a se impreuna
la Neu-Sandec ; apoi curg nor-
mal cu aceasta creastd spre Vis-
tula.
Aproape intreg sistemul car-
patic este inglobat in basinul
de mijloc si cel inferior al Du-
nara Singure apele ce merg
din Carpati spre Oder, Vistula
si Nistru, din dina exterioara,
nu apartin basinulur Dunara
Linia despartitoare a apelor ce-
lor doul cine ale sistemuld
.carpatic trebue cantata in creas-
ta principala a terenurilor de
flis si cretacee care formeazi
incingatoarea lui exterloara. A-
ceasta linie este taiata de Du-
nalet si Poprad in Carpati Nord-
Occidental!, de Olt in Alpir
Transilvania
Fertilitatea agronomicd a so-
lulut Carpatic. Sistemul carpa-
tic nu are fizionomia muntilor
inaltr nicf in pArtile cele maI
inalte ale Tatret sad Alpilor
TransilvanI. Zapezile nu per-
zista nicaerI pe tot timpul anu-
lur si nu au creat ghetari. Ca-
CARPATI
derea apeT abia atinge la pi-
cioarele celor maT inaltT muntl
800-900 milim. pe an; la S.-
E, ea este de 616 milim. Tem-
peratura mijlocie e de + 6° pe
clima septentrionala 51 9°,6 in
vaile apusene; ea e de 90 la
100 in Transilvania. Aceste date
sunt culese la altitudinT de 350
la 450 m.
Regiunea Carpatilor este a-
coperita de o florä variata
de padurT vaste. Esenta cea
maT intinsa e fagul care se in-
tilne5te pana la 900 m. pe clina
septentrionall 5i 1400 la S.-E.
D'asupra faguld incepe bradul
cu toate varietatile luT, in abon-
denta panä la inaltimea de 1600
m., iar sub regiunea fagutur se
intind vaste padurT cu toate va-
rietatile lemnuluT (stejar, ulm,
plop, frasin, corn, etc.)
Pe masura insa ce ne ridi-
cam, arboriT devin maT rarT,
plantele dispar pe nesimtite p Ana
la 2000 m. i sunt InlocuitT prin
lichen, singura vegetatie a ro-
celor descoperite i escarpate
cad se inaltä din toate par-
tile, adesea in forma pirami-
data.
La piciorul lantulur, pe mus-
cele se cultiva. Intinse livezT de
prunT, din care se fabrica
tura higienica numita tuica, 51
podgoriT vaste ale caror vinurT
aü ci5tigat o reputatie Euro-
peand. A5a sunt : Tokal, in Un.
gana; Cotnari, Draga5ani, Odo-
be5ti, Dealul-Mare, etc. In Ro-
minia. Cultura griuluT 51 mar a-
les a porumbutuT 5i a arborilor
fructifen inainteaza pana la inAl-
timile de 1200 m. Imense spa-
tiurT de fineatd atrag chiar pe
regiunile cele mai inalte ale Car-
pati/or, mar cu seama in par-
tite despre Rominia, numeroase
turme de oT, venite din toate
partite Europer orientate.
In codri Carpatilor mi5uesc
215
toate speciile de pasarT 51 ani-
male salbatice, earl vietuesc in
regiunile red', din cele-l'alte partI
ale EuropeT.
Etnog-rafia Carpafilor. Prin
pozitiunea lor geografica, Car-
pati inchid intrarea parteT mun-
toase a EuropeT, constituind o
bariera puternica din SudetiT
Boernier pang in BalcanI.
ceastd bariera, cu mijlocul a-
venturat spre cimpiile orien-
tate ale EuropeT i cu flancurile
refuzate catre Sudeti ì Balcani
constitue o protectie naturall
a basinuluT de mijloc al Dulla-
rd, contra atacuritor venind din
cimpiile Sarmatice. De ea se
izbira toate popoarele barbare
ce luara rind pe rind loc pe 5e-
surile dintre Baltica i Marea-
Neagrä pentru a invada apusul
Europel, unde deja puterea Ro.
mamá incepuse a declina. Goti,
Vandali, Gepizi, Alani, Huni,
Lumbarzi, Rugieni i Heruli,
Slav!, Avari, Bulgari, Maghiari,
Comani, Pecenegi, Tätari i Tur-
ci, bat stavilarul carpatic de la
un cap la altul, il strabat in
lung si in larg, scormonindu-1 in
toate senzurile. UniT din naväli-
torT trec, altiT iau loe alaturT cu
ocupantir anteriorT i intemeiaza
state care dureazä sute de ad.
Statistica actuall inregistreaza
un mozaic de populatiud, uncle
conservind toatä originalitatea
lor, altele altoite pe tulpina ve-
chilor popoare bastina5e ce sta-
pinira Carpati nu numaï In e-
poca Romanä, dar 5i in timpu-
rile preistorice, ca: Celti, Pelas-
gi, Sarmati, Sciti, Agatir5i, Geti,
Daci, Iasigi, Bastarni, Marco-
manni, etc. Se intilnesc dar azT
in Carpati, SlavT de toate nu-
antele : Polonr, Ru tenT saa Rus-
niacT, SlovacT, PodolenT, UngurT,
RomInT, GermanT, Sacul i Izrae-
litT, adica atitea populatiunT, di-
ferind prin limba, tip, moravurT,
www.dacoromanica.ro
CARPATI
costume, credinte, culturd 5i as-
piratiunf.
Populatiunea Carpatilor apar-
tine maT ales raselor slave 51
latine. Vin apoT MaghiariT 51
GermaniT ; in fine : IzraelitT, Ar-
menr, TiganY, etc. Ungurir o-
ovä aproape fall rival toata
partea centrall i meridionala
a Carpatilor Nord-OccidentalT,
la sudut TatreT. PoloniT ocupa
din clina exterioara a Carpati-
lor Nord-OccidentalT, Vestul
Nord-Vestul GalitieT, cu centrul
Cracovia ; Rusniacif, acoper Es-
tul GalitieT de la Visloc, afluent
al Sanulur, pana la sorgintile
PrutuluT ; eT incaleca CarpatiT-
Paduro5T, patrund elementul Po-
lonez In Galitia apusana, apof
masa elementuluT maghiar unde
se infiltreaza prin defileurile Du-
naietului, PopraduluT pentru a
inconjura masivul TatreT cu valle
VaguluT i ArveT. Vin in fine
alte triburr ca : Horviaci, Polaci,
Gorali, Slovaci, care complec-
teaz1 lista ocupantilor Carpati-
lor Nord-OccidentalT. Masivul
TatreT cu cimpia Neumarkt for-
meaza o insula etnografica lo-
cuita de PodolenT, popor neslavic.
Lembergul este centrul etno-
grafic al pop ulatiunilor rusniace
care ocupd Carpati-Paduro5T.
Carpati Sud-Orientall sunt lo-
cuitf de Rominr, care se intind
la Nordul DunäreT intre Nistru
cimpiile din stinga TiseT, a
Maramure5uluT, Cri5aneT i Ba-
natuluT.ElementulRominesc este
compact pe clinele exterioare
ale Alpilor Transilvanid 51 Car-
patilor OrientalT In cotro se res-
fira chiar prin Galitia i tn lun-
gul tarmurilor MäriT-Negre pana.
la Odesa ; el este maT putin com-
pact in regiunea occidentala din-
tre cresta principala. a Carpati-
lor i cimpiile din stinga Tisel,
unde rind pe rind se retran-
5ara. altd-data Agatir5i1, DaciT 51
CARPATI
apor Romanil, a caror descen-
dintr, Rominir, formeaza azi ma-
rea majoritate a populatiuner.
In interiorul basinulur Transil-
van, numar pe laturea Carpa-
Olor Orientall, elementul Ronii-
nesc este intrerupt de Säcur,
populatiune de vita maghiara,
formind o fa$ie ingusta intre
cimpia Birser i muntir Calima-
nuluT.Germanir, sub numele dc
Sa$1, se gasesc resfiratT printre
populatiunile romine aproape
pretutinded in ora$e mar ales
In centrele de exploatatiunr mi-
nerale $i industriale. Slovacir lo-
cuesc partea V. mar ales $esul
Banatulur. Izraeliti Ilo cu esc In ma-
se, de preferinta la ora$e, pe clina
exterioara a sistemuld carpatic,
mar ales In Polonia $i Galitia,
de nade curentul lunge$te azi
Carpatif Orientalr In toat5. Mol-
dova $1 Basarabia ; aceasta po-
pulatiune este de altmintrelea
reprezentata in toate partile sis-
temulur carpatic, de la Pressburg
la Or$ova.
Etimologia Carpalilor. Dupa
unil numele Carpatilor ar pro-
veni din radacina slava chrebet,
chreb, chrb, care semnifica: lant
muntos. Pe aceasta tem5. cuvin-
tul Carpati, ar putea tot a$a de
bine fi considerata, ca de ori-
gina latind, saü chiar elind. Cu-
vintul latinesc crepido (mis)
xprprEc, insemneaza $i margine,
margine Inaltata, tarmure, sta-
vilar, cheti, parapet, e$itura
inaltaturd, adica tot ce desteapta
intrege$te ideea de relief.
In limba latina vorbita ca $i
in limbile neolatine cuvintele:
crepare it., quebrar isp. $.1 port.,
crebar prov., crever fr., ati a-
ceea$I semnificare ca $i in limba
rominA, unde gasim In toata In-
tregimea lur, in gura poporulur,
cuvintul criipat. Prin urmare,
vorba Carpati poate fi o nu-
mire poporand latinl. provenind
www.dacoromanica.ro
216
din trunchiul aceluia$I popor
din care ail esit Grecir $i La-
tinir, $i insemnInd unul din as-
pectele muntilor ; tot asa pre-
cum Alpir, Insemneaza muntli
cer inaltr ; Molisti$ul, muntele cu
molifçi$i altir, ca Muntele-Alb,
Mu nti-Negrir, etc. ale caror nu me
denota unul din principalele a-
tribute ale muntelur respectiv.
Aceasta e o lege constanta ce
se gaseste in us la toate popoa-
rele $i in toate veacurile.
Culfintul Carpathus (Kipnx-
Oos), intrebuintat de geograful
Strabone desemneaza acelasr lu-
cru ca stravechiul Crapathus
(K*cceog) din Omer $i anume :
o insula din Mediterana, o inal-
taturd, al carel mime ni s'a tran-
sails aproape neschimbat pana
In zilele noastre.
In epoca romand numele de
Carpati, aplicat la sistemul car-
patic, pare necunoscut Ora la
Ptolomeii.
Virgiliù numeste Rodop nu
numar grupul din dreapta flu
viuluf Marita, cunoscut i azI
tot sub numele de Rodop, dar
si intregul sistem al Balcanilor
$i chiar Carpatir actualt, carr,
dup5. acest autor, merg pana la
Polul-Nord. Cl. Ptolomeù' din
Watä aceasta epoca intrebuin-
teaza pentru prima oarA, vor-
bind de limitele nordice ale Da-
clef, numele de Carpathes-Mon-
tes i aceasta cu mult inainte
de venirea Slavilor in regiunea
carpaticd. Dupa Ptolotneu, acea-
sta provincie lnceteaza In coti-
tura Nistruld $i in muntir Car-
pati. Cordonatele geografice de
460 $i 48°30, date de Ptolomeu,
se referd, probabil, la muntele
Tatra, cel mar limit din siste-
mul carpatic.
Numirea de Carpati, pare dar
a fi fost rezervat la inceput par-
tir din sistemul carpatic cunos
cutd azr sub numele de Tatra,
CARPXNUL
sau Carpatul-Central, in opozi-
tiune cu Micir-Carpati, lanti$or
din acela$r grup care incepe in
Dunare la Presburg. Anticitatea
pastrase aceasta numire numar
gruparir nord-occidentale (Car-
pathus) ; iar celel-alte grupad,
erall cunoscate sub numirea de
Alpir Dacier sail Bastarnici. In
particular masivul septentrional
se deosebea i priu numirea
de Alpir Silvestris (padurosr) din
cauza naturer lor prea padu-
roase. Geografir modernr Il ge-
neraliseaza, intinzindu-1, de la
Carpatir lur Ptolometl, la tot
sistemul muntos ce ocupa mima
vechir Dacir, pana in Portile-de-
Fier ale Dullard.
Nu mele de Carpati se ga-
seste localizat azf numar la ci-
te-va elemente ale sistemulur
ca: Carpatul-Central sau Tatra;
Carpatir-Padurog, nume aplicat
mar ales diner exterioare a Car-
patilor mijlocir, acel lung $ir ce
leaga protuberanta nord-vestica
cu cea sud-estica a sistemuld
carpatic ; Carpatiz-Orientalr im-
partitt hare Moldova si Tran-
silvania; in fine Carpatir Ungro-
Transilvarn (Ung. Transilvani-
sche Sibenbiirgen), nume dat de
cit-va timp muntilor nord-esticr
ai Transilvaniez, coprinzInd mal
ales muntir Bistritet, pe a! Rod-
ner si pe ar Lapu$ulur.
Carpfinul, deal, intre satul Frumu-
$elel,e $i Dealul-Mare, com. Pau-
se$ti, pl. Cirligatura, jud.
Carpinul, deal, linga satuf Ne-
grWi, com. Dobreni, plasa Pia-
tra-Muntele, jud. Neamtu ; situat
In prelungirea dealulur Otelul,
pana spre sudul mandstird Ho-
raita.
rpanul,pirlia,r, ce izvore$te din
ramnrile muntilor Stridinele, co-
!Irma Tazlaul, pl. Bistrita ; se
 CARPANUL
vanä pe partea stinga a Foil-tu-
lla Tazlaul.
Carpänul, ptruia, in com Vina-
tori-Neamtu, plasa de Sus-Mij/o-
cul, jud. Neamtu ; izvoreste din
ramurile muntilor numiti Fun-
dul-RomineseT si se vana pe par-
tea dreapta a piriuluT Ozana,
putin mal in sus de gura piri-
ului Secul.
Carpfinul, pirtiaf, in c. Tazlaul,
pl. Bistrita, jud. Neamtu ; izvo-
reste din ramurile dealurilor Lin-
gurari ; curge in directiune S.-V.
printre satele Frumoasa i Bal-
cani, strabatind aproape de var-
sarea sa, pe partea stinga a Taz-
lauluT, soseaua judeteana Do-
breni-Moinesti, intre kil. 46-47.
Carpanoaia, baltel, pe teritoriu/
comunei Nanesti, jud. Putna, in
intindere de ro hect.
Carpelul (Izvorul-), izvor, jud.
Buzan; ese din poalele munte-
lui Stevia si se scurge In pir.
Siriul, in apropiere de hotarul
despre jud. Prahova.
Carpelui (Mägura-), colincl, in
com. Chiojdul, jud. Buzan, si-
tuata futre izvorul Rosia, pir.
Bisca-cu-Cale I apa SiriasuluT,
pe hotarul PrahoveT. Pozitie
frumoasa.
Carpen!, vale, la Nordul comu-
ner Slatioara, plaiul Horezul,
jud. Vilcea. Numita ast-fel de
la padurea e! de carpen!.
Carpeni§ul, sat, jud. Arges, pl.
Lovistea ; face parte din com.
rur. Suici. Are o biserica vechia,
cu hramul SI. Gheorghe, deser-
vita de t preot i r cintAret.
Carpenul, com. rur., plasa Dum-
brava-d.-s., jud. Dolj, la 43 kil.
7la le lh ti re 7ra ie. ro/ II.
217
de Craiova si la 24 kil. de re-
sedinta plaseT, com. Sipotul. E si-
tuata pe dealul Gurguesti si va-
lea Baltani.
Se invecineste la N. cu com.
aciulatul i anume cu catunul
Stiubeiul, de care se desparte
prin padurea statuluI numita
Stiubeiul ; tot la N. se margi-
neste cu com. Seaca, de care se
desparte prin padurea statulur
numita Seaca ; la S. se margh
neste cu com. Calugareni, de
care se desparte prin Drumul-
luT-Traian ; la V. cu com. Clea-
novul, de care se desparte prin
parnint arabil ; la E. se mar-
gineste tot cu com. Seaca.
Terenul comuna este acciden-
tat de dealul Gurguesti, care
are inaltime cam de roo m. si
este acoperit cu padurT. La poa-
lele acestui deal se afla valea
Baltani.
Comuna se allá foarte aproape
de apa DesnatuiuluT, care pri-
meste maT multi afluent! de pe
teritoriul acestei comune; 'filtre
acestia se numara piriul Carpe-
nul, ce izvoreste din dealul Gur-
gue§ti, curge prin valea Baltani
si se varsa in stinga Desnatu-
iului ; piriul Boaca ce-sl are izvo-
rul tot in dealul Gurguesti; pi-
14'111 Porcaretul ce curge prin
catunul Geblesti.
In %ralea Baltani se d'a o balta
de 70-80 in. p., numita BA1-
tan! si in care se gdseste mult
peste.
Catunele ce compun comuna
sunt in numar de treT: Carpe-
nul, care este catunul de rese-
dinta, Geblesti i Boaca.
Comuna este strabatuta la S.,
pe limita catre Calugareni, de
Brazda-lui-Traian.
In comuna sunt trer biserici
fondate de locuitorl cu ajutorul
proprietarilor. Doul se Al in
satul Carpenul, din care una in-
ceputa la anul 1874 i terminata
www.dacoromanica.ro
CARPENUL
In anul 1878. Ambele bisericr
din Carpenul sunt de birne.
A treia biserica se afla in ca-
tunul Geblesti ; are hramul Sf.
Nicolae ; e fácuta de zid. Fie-
care biserica este deservita de
cite r preot si i cintaret.
In com. Carpenul sunt doua
scoli mixte, una in catunul Car-
penul si alta in Geblesti. Cea
din Carpenul functioneaza din a-
nul 1871, cea din Geblesti din
1880. Scoala din cdt. Carpenul
este intretinuta de stat. Localul
san e de /Dime i construit de
comuna. Are o invatatoare. S coa-
la din Geblesti este intretinuta
de comuna. Localul sati e de
/gime si in bina. stare. Cursurile
se predan de o invdtdtoare.
Populatia comunei este de
1079 sufiete, din cari 531 bar-
bati si 548 femeT, locuind in 460
case, mai toate de birne. Popu-
latia creste anual cu 300/o.
Suprafata teritoriulur comunal
este de 2000 hect., din carl
1500 hect. pamint arabil, roo
hect. fineata i 159 hect. pá.-
dure. Mosiile Carpenul, Boaca
si Geblesti dan un venit de 20
leT de hect. Apartin proprieta-
rilor i mosnenilor. Paduri sunt:
Boaca, de 50 hect.; Geblesti
Carpenul, carT apartin pro-
prietarilor ; sunt compuse din
cer i gtrniä. Viile de pe mo-
sia Carpenul dan vin negru bun.
In Geblesti sunt 4 meseria.51.:
r cizmar, r timplar, r fierar
r tiglar. O moara cu abur! se
afla in Geblesti.
In comuna sunt 5 comerciantl:
4 in Carpenul i t in Geblesti.
Productele se desfac la sche-
la Cetatea. Transportul se face
cu carele pe caile comunale.
Comuna este unita prin o
cale lunga de 3 kil. cu Seaca
la N.; prin una de 4 kil. cu
Gubancea si alta duce la Ver-
bita. O poteca merge de la N.
28
 CARPENUL
la S. si se nutneste Poteca-Ni-
culta.
Contribuabilt sunt 65o,
Venitul budgetar, pe 1893.-
1894, a fost de Id 2795.89 si
cheltuelile de le 2248.86.
Vite cornute sunt 210, ol" 140
cat 29.
Carpenul, sat, pl. Dumbrava-d.-s.,
com. Carpenul, jud. Dolj, rese-
dinta Primaria Are 714 sufl.,
359 barbati si 355 feme.
Locuesc in 300 case, con-
struite din birne i avind fie-
care gradina el. In sat este o
sopará mixta, ce functioneaza
din 1871 si este intretinuta de
stat. Are o invatatoare. Loca-
lul scoald este construit din
birne. In anul scolar 1892-93
scoala a fost frecuentan. de 54
copiI din numarul de 90 in vil.-
sti de scoala.
titt carte 79 locuitorI. In sat
s'ata 2 bisericf, fondate de lo-
cuitort Cu ajutorul proprietari-
lor. Una din ele s'a inceput la
1877 si s'a terminat la 1878.
Amindouà ati ca patron Sf.
loan. Fie-care biserica este de-
servia de cite I preot i I 61-
täret.
Carpenul, deal, In partea de N.
a comuneI Borascu, jud. Gorj ;
vine din spre V. din jud. Me-
hedinti si merge spre E., termi-
nindu-se In soseaua comunala
care leaga comuna Ohaba cu
Borascu.
Formeaza irnpreuna cu Fra-
sinul-d.-s. valea Borascu, pe carc
este situata. comuna Borascu.
Prin aceasta vale curge in
directiune spre E. pir. numit
Jiltul-Borasculia, care se varsa In
piriul Jiltul-Mare.
Creas ta acestitt deal este a-
toperita cu putind padute ; pe
coaste sunt vii i livezT cu
prua
www.dacoromanica.ro
218
Carpenul, mofie, plasa Dumbra-
va-d.-s., com. Carpenul, satul
Carpenul, judetul Dolj.
Carpenul, munte, In jud.R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, vid principal
al culmet Cimpulungeanca, la
hotarul judetulut spre judetul
Buzati, com. Va:lea-Salda. Este
acoperit co padurI.
Carpenul, pii dure, pl. Dumbrava-
d.-s., com. Carpenul, satul Car-
penul, jud. Dolj, in intindere de
59 hect. Esente : cer i glr
nitg.
Carpenul, Sri/4 pl. Dumbrava
d.-s., com. Carpenul, jud. Dolj ;
ese din dealul Gurguesti, curge
prin valea Baltani si se varsa
pe malul sting al riulul Des
natuiul.
Carpenul, vale, jud. Prahova, pl.
Teleajenul, formata din doua
izvoare unul vine din valea
Sf. Ilie altul din virful mun-
i partea centrala a plaset i cea
teluI Nebunul ; curge de la V.
spre E. si se varsd In riul Te-
leajenul, pe malul drept, in ra-
ionul comuneI Maneciul-Ungu-
reni.
Carpenul, vale, com. Fratila, pl.
Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.
Carpenului (Poiana-), intins si
frumos platea, In com. Chioj-
dul-din-Bisca, jud. Buzau, co-
prins Intre calea munteluT,
Siriul si izvorul Bisculita. Este o
ramificatie din munteIe Stevia.
CarpenuluI (Polana-), poi nä,
In partea de N. a com. Star-
Chiojdul, plaiul Teleajenul, jud.
Prahova, situata la E. de mun-
tele Plaiul-ChiojduluT. Serveste
de izlaz vitelor locuitorilor.
Carpinei (Valea-), val , in cu-
CARTAL SELEU$
prinsul teritoriuluI com. Rogo-
jeni, pl. Horincea, jud Covur-
Carpinul, pildure, pe sesul Sire-
tuluT, pe teritoriul mosiilor Hu-
tani si Hancea, com. Brehuesti,
pl. Siretul, jud. Botosani, in in-
tindere de 350 hect. Esente:
stejar, carpen, tela, salcie i plop.
Carpinul, pirM, pe mosia Bre-
huesti, com. Brehuesti, pl. Si-
retul, j id. Botosani.
Carpinul, poi ind, In padurea Car-
pinul, com. Breinesti, pl. Sire-
tul, jud. Botosani.
Carpinul, va e, filtre Dealul-Lupa-
riel si Dealul-Petroad, din com.
Brehuesti, pl. Siretul, jud. Bo-
tosani.
Cartal-Seleu§, sat, judetul Con-
stanta, pl. Hirsova, cal. com.
rur. iriul, situat mal mult in
nord estica a comuner, la 5 kil.
spre rasara de catunul de re,
sedinta, iriul. Este asezat pe
valea Cartal si la izvorul pide-
lut Cartal. Este inchis la, N.-V.
de dealul Cantal i domi tat de
virful Cantal, care are o fila-
time de 148 m. Forma satufur
este lunguiata de la N. catre S.
Suprafata sa este de 4527 hect.,
dintre carT 172 hect. sunt ()ca-
pte de vatra satuluT 1.1 de rgra-
din!. Populatiunea, compusl nu-
maT din B ligan si Talad, este
de 167 familif, cu 884 suflete,
ocupindu-se co agricultura si
dre§terea vitelok. Pamintul pro-
duce orz si ovaz. Drumurr .co-
munale pleaca foarte multe si
in toate directiunile, ducind fie-
care la cite un sat mal* apropiat
ca Muslo, Eni-Sarai,
Dulgherul, Casimcea (Tulcea).
altele.
 CARTAL-TEPE
Cartal-Tepe, vil! de deal, in ju-
detul Tulcea, pl. Isaccea, pe te-
ritoriul com. rur. Cisla. Este vir-
ful cel maI inalt al dealuluI Su-
Bair, situat in partea esticä a
pliiseI si cea nordicA a comund.
Are o ingtime de 157 in.; este
punct trigonometric de obser-
vatie de rangul al 3-lea, domi-
nind asupra satuluI FrecAtei si
asupra drumuluT comunal Cisla-
FrecAtei. Este acoperit numaT
cu tufgrisurI.
Cartalul, lac mic, in jud. Ialo-
mita, plasa Borcea, com. Socari-
ciul.
Cartiul, com. rur., jud. Gorj, pl.
Vulcan, spre N. de T.-Pul, la 93/2
kil. de acest oras si la E. de co-
muna StInesti. Se compune din
cAtunele : Cartiul, Porceni si Sim-
botinul. Brin el trece soseaua
comunalà si in apropiere, ca la
6 kil. spre E., si in partea stingA
a pula trece soseaua judeteanA
T.-Jiul- Bumbesti. Prin el trec
riurile : Cartiul si Simbotinul
care izvoresc din muntele ZA-
noaga si se varsA in apa Jiulul,
care trece in apropiere.
Este situatA pe ves, pe malul
drept al riulta Jiul. Are o supraf.
de 1130 hect., din carl 469 hect.
arabile, 653 hect. pAdure si 28
hect, vie si livezi cu prunt
Locuitorir au 50 plugurI, 105
care cu bol si vact, 8 cArute
cu ce, 6o stupI cu albine ; sunt
In com. 58 finen!, puturI si cis-
mele.
Are o populatie de 373 fa-
mita, Cu 1570 suflete, din carr
3 i6 contribuabib.
Venitul comuneI este de leI
1609, banT 9 si cheltuelile de
leI 1577, banI ii.
NumArul vitelor marI cornute
este de 827; sunt 1299 or, 495
capre, 50 car sf 1099 rimAtorI.
Are 6 biserid fAcute de lo-
219
cuitorr, deservite de 3 preoti si
6 cintäretr.
Cartiul, M'Un, jud. Gorj, ce apar-
tine comuner Cu acelasI nume.
Are o suprafatA de 378 hect.,
din carr 130 hect. arabile, 240
hect. pAdure, 8 hect. vi, livezI
Cu prunI.
Locuitorli ati 18 plugurI, 35
care cu bol si vacI, 4 carute
cu caT, 20 stupI cu albine. Sunt
in cAt. 9 fintinI.
Are o populatie de 98 fami-
III, sati 368 suflete, din cae 88
co ntrib u abilT.
Numásul vitelor mari cornute
este de 277; sunt 20 cal, 433 0T,
165 capre si 367 rimAtort.
Are 4 bisericr, deservite de
2 preotY si 4 cintAretr. Prin a-
cest cAtun trece apa Simbotinul,
ce izvoreste din muntele Z5.-
noaga si se vars1 in Jiul la c5.-
tunul Simbotinul si apa Cartiorul,
care vine din muntif Scheler si
este formad. din topirea zapezeI
si din ploT.
Carul, vale, pe teritoriul satulur
Potingeni, com. Movileni, plasa
Copoul, jud. Iasi.
Carului (Dealul-), deal, com.
Rijletul-Govora, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt.
Carului (Valea-), vale, comuna
MihAesti, plasa Riurile, judetul
Muscel.
Caruzul, las, pe mosia Todireni,
com. Todireni, pl. Jijia, judetul
Botosani.
Carvanul salí Garvanul, C. MY.,
pl. Silistra-Nou5., jud. Constanta.
Este asezatl in partea apusanA
a judetultd, spre S.-V. de orasul
Constanta, capitala districtultd,
si in cea meridionalA a plIseI,
spre S.-E. de or5.selul Ostrov,
www.dacoromanica.ro
CARVANUL SAO. GARVANUL
resedinta plAser. Comunele in-
vecinate cu ea sunt urmAtoa-
rele : Girlita, la 7 kil. spre N.-E.;
Ese-Chioi, la 8 kil. spre V.;
Calnia, la ro kil. spre N.; Lip-
nita, la 6 kil. spre N.-E.; Ghiu-
vegea si Para-Chioi, la 9 kil.
spre E.
Se margineste la N. cu com.
rur. Lipnita,. de care se desparte
prin dealurile Scorci si Sirti-Iol-
Bair ; la E. cu com. Para-Chioi;
la S. cu Bulgaria, de care se
desparte prin culmea Cainardgi ;
lar la V. cu com. Girlita, de
care se desparte prin vAile Be-
gene-Ceair si Caraghios-Culac.
Relieful soluluI e In general ac-
cidentat si anu me de cubica Car-
vanul. Principalele dealuri sunt:
Oluc (105 m. indltime) la N.-V.;
Cuiugiuc-Iol-bair, cu virful Cuiu-
giuc (180 m.) la V.; Regene-
Bair (164 m.), cu virful Cuiu-
giuc (170 m.); Carvan-Bair, cu
virful Carvan (i45 m.) la S.;
Caraburun-Bair cu virful Iuc-
Mezarli (168 m.) prin interiorul
comunel ; Ciriagi-lol-Bair la S -E.;
Sirti-Iol-Bair (145 m.) la N.; Der-
men-Sirti (166 m.), ca virful Veli-
Chioi (i58 ni.)
Aceste dealurI sunt acoperite
cu pAdurI frumoase, cu pAsunI
si livezI intinse. Movile sunt
numeroase , mal toate artifi-
ciale, servind ca puncte de ob-
servare si orientare In timpul
deselor invaziunI si atacurI ne-
asteptate din partea basbuzuci-
lor turcestr. Printre pAdurile cele
mal insemnate deosebim : Ber-
botasi-Orman la $.; Echenli-Or-
man prin Interior; Saidi-Orman
la S.-E.; Chirisli-Orman, Iasi-
Orinan, Cara-Ali-Consul, si Saia-
Coru-Orman la E.
VAile principale sunt : Nur-
cus-Ceair, forman din vAile Co-
vac-Culu-Ceair si Tasli-Burun-
Ceair, provenitl din unirea vAi-
lor Cuiugiuc-Ceair si Demecican-
CARVANUL-MIC
Culu-Ceair la S. i la S.-V.; va-
lea Cuiu-Iuc-UluT, ce vine din
Bulgaria sub numele de Cara-
Culac, traverseaza interiorul co-
muner, trece prin satul Carva-
nul-Mare, unde primete pe san-
ga valea Culac-Bunar-Ceair, ja
apoI numele de Carvan-Culac,
trece prin satul Carvanul-Mic,
unde prime§te valea Carvan-
Ceair, se indreapta. spre N., pri-
mind pe dreapta valea Ciril-
misi-Ceair unita cu Eche nli-Ceair,
apoI se indreapta spre N.-V.,
primind pe stinga valle Ciugiuc-
Ceair i Caraghios-Culac i se
deschide in lacul Girlita in par-
tea estica a luI; valea Ciali-
Ceair ce vine din Bulgaria sub
numele de Veli-Chioi-Ceair, tre-
ce prin satul Veli-Chioi i se
deschide la balta Ciamurlia la
N.-E.; valea Satis-Chioi la ho-
tarul din spre E. Mal toate a-
ceste var a(' malurile inalte
acoperite cu padurf.
Catunele carl compun comuna
sunt patru i anume : Carvanul-
Mare, rerdinta in partea me-
ridionala a comund, pe valea
Carvan, futre dealurile Ciriagi-
Iol-Bair la E. si Carvan-Bair la
V. i S.; Carvanul-Mic, sat, in
partea meridionala a comuna
la I1/2 kil. spre V. de reedinta,
pe valea Carvan-Ceair futre dea-
lurile Caraburun-Bair la V.
Carvan-Bair la S.-E.; Cuiugiuc,
in partea vestica a comund, la
5 kil. spre N.-V. de reedinta.
pe valea Cuiugiuc-Ceair, futre
dealurile Oluc i Cuiugiuc-Iolu-
Bair la V.; Caraburun-Bair la
E.; Veli-Chioi, in partea rasári-
teanä a comunef, la 3 kil. spre
N.-E. de re§edinta, pe valea
Veli-Chioi-Ceair, intre dealurile
Cermen-Sirt la N., Chiri0i-Bair
la Vest í Veli - Chioi -Bair la
Est. Aspectul lor este placut,
mal cu seama din cauza fru-
moaselor lor pozitiunr, fijad a-
www.dacoromanica.ro
220
ezate pe val cu malud padu-
roas e.
Populatiunea total& in 1896
era de 176 familiI, cu 740 sufl.,
impartita ast-fel :
Dupa. sex: 362 barbatl, 327
femeI ; dupa starea civila : 418
necasatoritT, 248 casátoritI, 23
vaduvl; dupa instructie : 12
carte, 708 nu titi; dupa. ceta-
tenle: 728 cetAtenr rominl, 12
supu0 strainl ; dupa religie : 562
ortodoxl, 178 mahomedanI; du-
pa ocupatie : 400 agricultorI
meseriag, 2 circiumarI. Sunt 215
contribuabilI.
Suprafata comuna' este de
5184 hect. sati 51 kil.
Budgetul comuneI la veniturI
e de 3841 lei i la cheltuelI de
2991 leI.
Calle de comunicatie sunt :
calea judeteana. Ostrov-Cuzgun,
ce trece pe la nordul comuna;.
apol drumurl comunale ce duc
la satele apropiate, ca : Girlita, Casa-Mänästirei-Nucetul, loc
Lipnita, Para-Chioi, CoOugea,
etc.
Are 2 geamiI, cu 2 hog-I.
Locuitorir crqtinI, cae sunt foar-
te numennl, se duc la biserica
prin satele vecine.
In comuna este o scoala ru-
ralá mixta, cu i invatator, fre-
cuentata de 48 elevr; §coala are
Do hect. pAmint de la stat.
Carvanul-Mic, sat, judetul Con-
stanta, plasa Silistra-Nota, catu-
nul comunei Carvanul. E situat
in partea meridionald a pl4er
cea sud-vestica a comuneT, la
kil. spre V. de cat. de ree-
dinta Carvanul-Mare. Este ar-
zat in valea Cara-Burun-Ceair
este inchis la N. de catre
dealul Iailea-Bair. In cele-l-alte
pArtr este inconjurat de pa-
durl, i este dominat de virful
Iuc-Mezarl?, care este la nord-
vestul i la marginea satulur §i
care are o inaltime de 168 m.
CASA-VECE10
Satul e mal tot aeoperit cu
padurI saa tuNurI.
DrumurI comunale plena pe
la satele mal invecinate : la Cu
iugiuc, la Lipnita, la Vell-Chioi
prin Carvanul-Mare i la Chiu-
ciuc-Cainargi (Bulgaria).
Casa, 'fria, in com. Madeiul, ju-
detul Suceava. Izvorqte din Do-
sul-Ariter §i, dupa un curs de
5 kil., se varsa in Bistrita.
Casa-Albä, ruina de bisericii, pl.
Jiul-d.-j., com. Caciule0i, jud.
Dolj, imprejurul careia sunt 2
santurr, carora li se zice Ce.
tate 0. 2 movile marI, in mijlo-
cul azora sunt gropI adincI.
Casa-ImpärfiteascA, sat, Cu 14
familiI, jud. Argq, pl. OltuluI;
face parte din com. rur. Cre-
menari-Flaminda.
izolat, jud. Muscel, plasa Pod-
goria ; tine de comuna Gole§ti-
Badet
Casa-Vechià, com. rur, pl. 01-
tul-d.-s., jud. Olt, compusa. din
2 catune : Casa-Vechil i Cio-
boti. Este situatA pe valea
lul Trepteanca, la 50 kil, de-
parte de capitala judetuld ú la
kil, de a pl4eI.
Are o populatie de 214 capi
de familie cu 1085 suflete. Sunt
192 contribuabilI.
In comuna e o biserica, de-
servita de 2 preotl, cu
Sf. Nicolae; s'a reparat la 1869.
LocuitoriI se ocupa numal Cu
agricultura. EI desfac produsul
munceI lor la R.-Vilcea i Dra-
S'ati improprietarit la 1864,
pe fosta mo0e a MaioruluI
Mi§u, dindu-li-se 600 hect. El aa
9 cal i epe, 300 bol, 409 vacI,
35 capre, 580 01 i 410 pord.
 CASA-VECHIA.
In comuna sunt 2 morl Cu
abur! §i 2 pe riul Oltul.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumarT. Livezile dati peste 20
care de fin.
Veniturile comuneT se urcä la
leT 1360.20 i cheltuelile la 1323
le!. Casa-Vechil este in lega-
tura cu comunele: Gezmana
Dejesti, prin oseaua judeteana.
E brazdata de dealurile : Bir-
soi, Oldnelul, Clocoticiul, Rus-
ca-de-la-Nitu, Rusca-de-la-Albu-
lesti, si este udata. de &la Trep-
teanpa.
Casa-Vechiä, sat, face parte din
com. rur. cu acelasT nume, pl.
Oltul-d.-s., jud. Olt. Ad i e re-
sedinta primarier.
Casaiul, deal, in jud. R.Sarat,
pl. Marginea-d.-s., com. S lob ozia ;
se desface din dealul Magura-
CapAtiniT i brazdeaza partea de
V. a comuner. Este acoperit cu
padurr.
Casap-Chioi, com. rur., in jud.
Tulcea, pl. IstruluT, situata in
parten. de S. a judetuluT, la 65
kil. spre S.-V. de orasul Tulcea,
capitala judetulut i in partea
de E. a piase!, la 19 kil. spre
N.-E. de com. Cogelac, resedinta
plaseT.
Numele saa este turcesc
vine de la cuvintele casap =
macelar i chioi = sat, satul ma-
celarilor, pentru ca ad i se Miau
vitele pentru Babadag.
Hotarul amanuntit al comuneT
este urmatorul plecind de la
gura Portitel, se indreapta spre
V., prin lacul Razelm, prin la-
cul Golovita, trece prin gura
Zmeica, infra in lacul cu ace-
las! nume, prin stuf, apor pe
pamint uscat, si, de la poa-
lele dealuluT Cara-Burun, se in-
dreapta. spre S.-V., taie dealul
Maadem-Bair i dealul Movila-
221
Mare, de la poalele caruia o la
in spre S., taie dealul Haidin,
si merge pana in apropiere de
satul Tan-Verde; de ad se di-
rige spre N.-E., pe llaga dru-
mul comunal Tari-Verde-Casap-
Chioi, trece printre dealurile
Haidin i Cara-Nasuf, de unde,
pe muchia celuT din urma, se
indreapta. spre S.-E., pana in
virful Coba-Iuc; de aci apuca
spre E., tale transversal lacul
Zmeica i ajunge pana la gura
Periteasca, pe unde lacul Sinoe
comunica cu Marea; de ad, ho-
tarul merge pe malul MariT pana
la Portita, de unde am plecat.
Forma sa e a unuT dreptunghiti
neregulat, cu o lungime de 55
kil. si o intindere de 4000 hect.
(40 kil. p.)
Comuna se invecineste la N.
cu com. Jurilofca, Canlibugeac
Ciamurli-d.-j.; la V. cu co-
munele Poturul i Beidant ; la
S. cu comunele Cogelac si Cara-
Nasuf ; la E. cu Marea-Neagra.
Relieful soluluT depinde de
2 regiunT: a dealurilor si a se-
suluT cu baltile. Dealurile mal
insemnate sunt : dealul Cara-
Burun, 48 m., cu virful princi-
pal Movila-luT-Tincu (74 aco-
perit cu pasunT; dealul Maadem-
Bair (92 m.) i dealul Movila-
Mare (91 m.), ambele acoperite
cu semanaturl i cite-sr trele la
N.; Dealul-Mormintelor (124 In.)
Haidin, cu virful Casap-Chioi
(152 m.), acoperite cu livezT
pasunT, la S.; dealul Cara-Na-
suf cu virful Caba-Iuc (56 m.) ;
dealurile Caba-Iuc, Amze-Saisi
(Tirla-luT-Amza, 30 in.) la S.-E.;
dealul Acic-Suat (Suhatul des-
chis, 65 m.) i dealul Cale (sati
Cetate, 31 m.) acoperite cu ver-
deata, la E. In balta Sinoe se
afla insula Curt-Be! (Insu1a-L1-
pilor) lunga i ingusta, de a-
proape 400 hect. intindere, a-
coperita cu iarba i vizuinT de
www.dacoromanica.ro
CASAP-CHIOI
lupT, de unde i numele eT.
MaT e o alta insula, tot Curt-
Bei, la Nord-Vest de cea pre-
cedenta, acoperita cu stuf. Te-
ritoriul comuneT e acoperit cu
o multime de movile, intre carT
maT insemnate s'int Haidin ,
Caba-Iuc, Cestimoghili, Amza,
Bes-Tepe, etc. Toate sunt arti-
ficiale, facute in timpul rAzboae-
lor. Acum sunt acoperite cu
verdeata.
Ape curgatoare avem : piriul
Casap-Chioi, care, sub numele
de Sari-Iart izvoreste din dealul
Haidin, trece prin satele Sari-
Iurt i Casap-Chioi, si apoT se
varsa in balta Sinoe ; Valea-
CismeliT, afluentul precedentuluT.
Baltile sunt marT i insemnate.
Din cele mar-1 insemnam : Ra-
zelmul la N.-E.; Zmeica la E.;
Sinoe i Sinoaia la S.-E. Ele
produc mult si bun peste : kefal,
combulT, etc.
atunele carT o formeaza sunt:
Casap-Chioi, resedinta, la E., pe
riul Casap-Chioi; Sari-Iurt, la 6
kil. spre V. de resedinta, tot
pe riul Casap-Chioi, si la poa-
lele estice ale dealuluT
Intinderea comund este de
8700 hect., din carl 380 hect.
vetrele celor 2 sate, 220 hect.
pentru plantatii, 50 hect. vi!,
40 hect. bisericile i coaIele,
3500 hect. de cultura, 4000 hect.
date cu rescumparare, 300 hect.
improductiv, al statuluT.
Populatiunea este amestecatl.
E compusa din RominT, GrecT,
ArnautT, -atad, Tiganr, dar mar
ales Bu/garT. Sunt 265 familiT,
Cu 1177 sufl., din carT 6ro bar-
ball, 567 femeT ; insuratT 428,
neinsuratT 685, vaduvl 50. Dupa
nationalitate avem: 60 RominT,
7 GrecT, 5 Arnautr, fo Turcl,
8 TatarT, 30 TiganT turcestr, iar
restul de 1057 BulgarT.
In comuna sunt 2 colI, cite
una in Be-care catun, cu 20
 CASAP-CH1OI
hect. pdmtnt, 2 InvdtAtarl, 112
elevl InscrisT.
BisericT sunt 2, una in rese-
dintA, cu hramul Sf, VoevozT,
alta in cdtun, cu hramul Sf. Du-
mitru; ati 20 hect.; sunt deser-
vite de 2 preotI si 3 cintdretT.
Parnintul e bun pentru agri-
cultura.
In comunA sunt 610 agricul-
torT, cu 500 plugurf; Lo mese-
ria.5T. Comerciul consta in ex-
port si import de vite si cereale.
Sunt 5 comerciantr.
Drumurl sunt de la comund
la comunele si satele invecinate.
Budgetul comuner este de
7000 le venit si 65o0 Id la
cheltuell. Sunt 286 contrib.
Se zice a acum zoo anT eraii
prin aceste locurT tire de oT.
Aci se niari vite pentru Baba-
dag, si se transportar' la Con-
stantinopole.
Casap-Chicii, sat, in jud. Tulcea,
pl. IstruluT, atunul de resedintd
al comuneT Casap-Chioi, asezat
pe Orín' Casap-Chioi, nu de-
parte de balta Sinoe. Are o in-
tindere de 8700 hect. si o po-
pulatie de 265 familiT, cu 1177
suflete, din carl 1070 BulgarT,
restul RominT, Turcl, TiganT si
GrecT. Are o biserica si o secan.
Casap-Chloi, virf de deal, in ju-
detul Tulcea, pl. IstruluT, com.
Casap-Chioi, cdt. Sari-Iurt. Este
un pise al dealulul Haidin. Are
155 m. inAltime. E pu nct trigono-
metric de observatie de rangul
I-iti, dominind asupra satuluT
Sari-Iurt si asupra soseleT natio-
n ale Tulcea-Babadag-Constanta.
Este acoperit cu verdeatd.
Casap-Chioi, pirld, in jud. Tul-
cea, plasa IstruluT, com. Casap-
Chioi ; izvoreste din dealul Hai-
din ; se indreapa spre E.; trece
prin satul Sari-Iurt, apoT prin
www.dacoromanica.ro
222
com. Casap-Chioi ; se vara in
balta Sinoe, dupa 12 kil, de
curs, brazdind partea estica a
plaseT si cea centralä a comuneT.
Malurile sale sunt inalte si fi-
poase.
Casapul, &Id, jud. Brdila, for-
man din 2 case, la S. comuner
Cotul-Lung, spre E. de satul
Roman.
Casa§i, parte din seda Rugi-
noasa, jud. Suceava, locuità de
Tigara.
Casavet-Bair, deal, in jud. Tul-
cea, pl. Babadag, pe teritoriul
com. rur. Caraman-Chioi. Este
o prelungire nord-vestica a dea-
luid Cazil-Suhat. Se intinde
spre N., avind o directiune ge-
neran. de la S.-E. spre N.-V.,
brdzclind partea esticd a plAseT
si pe cea nordia a comuneT si
prelungindu-se de-alungul ma-
luluT apusan al laculuT Razelm,
Se ridica pana la o inaltime
de 48 m. Este punct trigono- Case! (Dealul-de-la-Valea-),
metric de observatie de rangul
al 3-lea, dominind asupra dru-
muluT comunal Enisala-Caraman-
Chioi, Sta in legaturd la N. cu
dealul Tas-Burun. Este acoperit
numar cu finete si pAsuni.
Casca, mdgurd, jud. Dolj, plasa
Cimpul, in partea de N. a com.
D esa.
Casca, pirig mic, jud. Neaintu,
ce naste din coastele muntelui Case! (Pirlul-), mic afluent al
Ceahldul, in drumul ce duce de
la schitul Durar' spre crestetul
muntelur.
Cascada, cddere de afta', judetul
Bacail, pl. Trotusul, com. T'ir-
gul-Trotusul, formata de Sldnic,
din cauza unor stincT, aproape
de granitd. Ea este locul pre-
dilect de preumblare al vizita-
CASELE
torilor SlaniculuT. Dota drumurT
duc la cascada, unul lat soseluit,
lar altul strimt, care serpueste
printre braziT dupa malurile sta.
niculuT. Pe ad i se aude necon-
tenit murmurul piriului. Acest
murmur devine un sgomot a-
surzitor la punctul adereT a-
pelor.
Cascarla, pirtil, jud. Putna, a-
fluent al CozieT, in care se varsd
la Chinul.
Cascoe, 'Mur?, supusl reg,imu-
luT silvic, in raionul com. Ru-,
arul, plaiul Dimbovita, judetul
Muscel.
Cascul, munte, jud. Muscel, la
S. de Picineagul. De aci 1.10
Dimbovita, care udä poalele sale,
isT ia directia spre S., d'II:4 ce
trece printre picioarele virfuluT
Tamasul si se indreapta cAtre
Tamaselul, Piscul - Turcilor si
DrAganelul.
colind, In jud. Buzau, com. MA-
nesti, at. Reghinesti. Este a-
coperita de padurea Mayra.
Case! (Piscul-), pisc, com. Rij-
letul-Govora, pl. Vedea-d.-s., ju-
detul Olt.
Case! (Pirlul-), mic afluent al sis-
triter, jud. Suceava. IMA, patea
de sus a satuluT Lungeni.
Bistritei. Uda. satul Crucea.
Case! (Valea-), f s, in jud. Bu-
al', com. Manesti, at. °orne-
gile, izlaz al mosnenilor.
Casele, vdlcea, care se formeazA
la V., pe teritoriul com. Crlm-
poaia, pl. erbanesti, jud. tOlt,
si se varsa in Dorofeiti.
 CASELE
Casele, välcea, care se formeaza
la E., pe teritoriul com. Perieti,
pl. Siul-d.-s., jud. Olt ; curge
catre S., trece pe teritoriul co-
munel Mierlesti si se varsa In
Iminog.
Caselor (Dealul-), deal, strabate
central com. Rosiile, plasa Cer-
jud. Vilcea, avind di-
na-d.-j ,
recia de la N. spre S.
Caselor (Valea-),-vale, jud. Ba-
dil, pl. Siretul-d.-j., pe terito-
riul com. Pancesti.
Caselor (Valea-), pîrîia,c, for-
mat pe teritoriul comund
nesti, jud. Putna; are izvoare
adind pana la 6 m.; se varsa
In Carecua impreuna Cu piriia-
sul Valea-cu-Apa.
Caselor (Valea-), vale, comuna
Raciesti, plasa Oltul-d.-j., jud.
Olt, numita ast-fel pentru el in
timpurile de demult, cind lo
cultora' fugtau de frica Turcilor,
se ascundeati in aceasta vale
sí-sI faceaa bordee.
Casimcea, com. rur., jud. Tul-
cea, asezata in partea vestica
a plaseI Istrulta si in cea sud-
vestica a judetuluI, pe ambele
malud ale pirtuluT Casimcea.
Se margineste la Nord ca
com. Slava-Ruseasca; la Vest cu
comunele Calfa si Dulgherul, din
judetul Constanta; la Sud cu
com. Tocsof; la Est cu com.
Beidant i Ciamurli-d.-s.
Relieful soluluI este de regi-
unea dealurilor. Cele mar in-
semnate sunt : Periclic, Batacla-
Basa la Nord ; Turbencea, 287
m., Dulgherul, 252 m., la Vest,
toate acoperite ca lived si se-
manaturt ; Ciucluc Chioi -Bair.
170 in., Sulugea, 214m., Sacsan-
Cairac, 215 tn,, Sascan-Cula,
230 m,, acoperite ca semana-
223
turT ; Ali-Faci, 281 m., Ciaric-
Cairac, 287 m., acoperite Cu pa-
durY, toate la E. Movile sunt nu-
meroase: Rosculetul, 250 in.,
Turbencea, 252 in., Bostangi-
Tepe, 189., Chiuciuc-Chloi, 131
m., la Vest, Tas-Tepe-Iuc, 181
m. Sunt toate naturale.
Comuna este udata de riul
Casimcea salí Tasaul de la N.
la S. Tasaul trece prin toate ca-
tunele comuna Izvoreste sub
numele de Tasli-Dere, apof maT
ja i numele de Suflam. Are
afluentr pe dreapta valle Sasli-
Cula, Curu-Dere, Caciamac; lar
pe stinga valle : Dichilitas-Alciac,
Sulugea i piriul Rimnic-Dere.
Catunele carI formeazd com.
sunt : Casimcea, resedinta, la
mijloc, pe piriul Casimcea; Ali-
Faci, la 5 kil., pe piriul Casim-
cea; Ciaus-Chioi, pe prriul Sa,sli-
Cula, la 5 kil. spre Nord-Vest;
Hagi-Omer, la 13 kil. spre N.,
pe piriul Hagi-Omer-Dere; Ca-
ciamac, la 6 kil.; Chluciuc-Chioi,
la II kil. spre Sud, ambele pe
piriul Casimcea.
Intinderea sa este de 23.000
hect., din cart 285 hect. vatra
satulul, 18.600 hect, ale locui-
torilor, 4115 ale Statulur.
Populatiunea este amestecata.
Elementul predominant este
cel rominesc , in urma vine
cel bulgaresc, apoI cel tataresc.
Sunt 400 farnilil, Cu 2888 su-
flete, din cad 498 barbatT, 476
fPmeI, 1714 copiI. Dupa natio-
nalitatT distingem : 1288 Ro-
mini, Bulgart 8o Turd,
422 l'atad, 2 Rusl lipovenr, 5
GrecI, 14 GermanI, 18 ArmenT.
Calitatea pamintuluI este bulla
pentru agricultura.
In com. sunt 452 plugarI, avind
385 plugurr. Vitele sunt in nu-
mar de 12100 tapete. Rominir
de ad sunt venitf din Transil-
vania si stabilitl Inca din seco-
lul trecut.. Gradinaritul e ocu-
www.dacoromanica.ro
CASIMCEA
palia BulgariIor. Armenil, EvreiI
GreciT se ocupa Cu comer-
tul. Sunt in Casimcea 5 mor':
de apA §i 32 de vint.
Veniturile comunef sunt de
14700 le, lar cheltuielile se ri-
dica la 12500 leI. Sunt 392 ton-
tribuabill.
DrumurI comunale sunt cele
carI unesc intre ele cele 5 ca-
tune, precum cele carl duc la
comunele invecinate ca: Beidant,
Tocsof, Slava-Ruseasca, Rari-
chiol, Cantal, Dulgherul.
BisericI ortodoxe sunt 2 :
una in cat. Casimcea, cu hra-
mul SE Dumitru; a doua In Ca-
caimac, cu hramul SE Niculae.
Ambele sunt zidite de locuitorr;
aa cite 10 hect. pamint si sunt
deservite de -cite I preot si
un cintaret. Este o gearnie in
Casimcea, cu un hoge ; are io
hect. de la stat.
S con sunt treI: una In Ca-
simcea, fondata. de locuitor1; a
doua in Caciamac, si a treia in
Chiuduc-Chioi, fondate de stat.
Cursurile se predaii de 3 lava.-
tatorI. Sunt frecuentate de 173
elevi. Aa 30 hect, de la stat.
Casimcea, saz; in jud. Tulcea,
pl. Istruld, cat. de resedinta
al comuner Casimcea, situat In
partea vestícä a piase!, i cea
de mijloc a comund, pe ambele
malurl ale piniului Casimcea ,
de la care si-a luat numele. Sa-
tul are o intindere de .115 hect.
Populatia este de 280 familir, tu
1105 suflete. Pamintul este pri-
elnic cultureI; de aceea oca-
patia principal a locuitorilor
este agricultura. Printeinsul tre-
ce drumul Tocsof-Topolog.
Casimcea, ruinele unui sat, In
jud. Constanta, plasa Mangalia,
.pe teritoriul comund Chiragi,
pe piriul Casimcea. Satul odini-
oara a fost destul de b.ogat ;
 CASIMCEA
a fost Irisa distrus In timpul
rdzboluld de catre BaOuzud
Talar/. Din cauza pozitiund
lui care e placuta i adapostita.,
a inceput a fi jaral populat
numarä actualmente to familii,
Cu 32 suflete.
Casimcea, phifi, in jud. Tulcea
jud. Constanta. Este printre
cele mal mar! ale Dobroger. In-
trece ciliar in lungime pe Taita.
Mal poarta i numele Tasli-Dere.
Izvoreste din ultimele ramifi-
catiurd orientale ale dealuluI
Perielic, de pe teritoriul catu-
nuluI Hagi-Omer. Se intinde
mal india spre S., apoI spre
S.-V. pana la satul Ali - Faci
(al comund Casimcea) ; de aci
alma. spre S., trece prin satul
Casimcea, de unde incepe a pur-
ta numele de piriul Casimcea, se
indreapta tot mal spre S., tre-
cmnd satele Caciamac
Chiuciuc-Chioi (al comuna Ca-
simcea), curen I dealungul dea-
luld Arman-Tepe i la locul
numit Moara - Cocoand, unde
se afla i podul lul Cogea-Ah-
tnet. De ad i trece din judetul
Tulcea In jud. Constanta ; se in-
dreapta spre Sud-Est, infra lar
in jud. Tulcea; urmeaza ho-
tarul dintre cele douà judete
pina la confluenta sa cu 01111
Cuiu-Culac ; "ida cat. Chir4lic
(al comunei Tocsof) ; ocolqte
dealurile Cara-Tepe-Bair, Chirle-
Bair, Seremet-Bair, trece prin
satele Seremet, Palazul-Mic, prin-
tre dealurile Ali-Culac-Bair si
Beris-Tepe, prin satul
de unde mai poarta i numele
de Tagul-Dere saa Tasli-Dere
pastrind In. continua directia
generad spre S.-E., merge de
se aruncä in lacul Tasaul, linga
satul Tasaul.
Cursul salí are o lungime de
80 kil., udind pl. IstruluT, din
jud. Tulcea, i plasa Constanta,
www.dacoromanica.ro
224
din jud. Constanta. De la izvor
pana la satul Ali-Faci, curge
prin padurT, avind o iuteala de
2 m. pe secunda. Malurile sale,
si mal ales cel drept este inalte
stincoase, pana la satul Chiu-
ciuc-Chioi ; de aci pana la Arar-
sare sunt joase.
Basinul saa considerabil, este
al doilea ca intindere din toata
Dobrogea , avind o suprafata
de 600 kilometri patratl (600000
hect.), cuprinzind partea vesticä
a pl. IstruluT, cu comunele Casim-
cea si Tocsof, partea estica a pla.-
seI Rasova si pe cea nordica a
p14eI Constanta (ambele din jud.
Constanta. El este cuprins laV. in-
tre dealurile Caracoi-Bair, Beris-
Tepesi, Bilarlar-Bair, Co§-Tepe-
Bair, Hagi -Bairam-Tepe, Insira-
tele, Cartal, Dulgherul, Turben-
cea-Bair i Talw.n-Orman, iar
la Est intre dealurile Ali-Faci,
Sasancula, Caragea-Punar, Sa-
ram-Mezelic, Saram-Ittc, Snatl-
Bair si Cascalac-Bair. AfluentiT
slI ceI mai insemnatI sunt : valle
Cura -Dere, Caciamac, Cartal
unit cu T41c-Dere, Mandalic-
Dere, Sasac - Coral' Valea - ea- Casota (Ota), cdtun, al comu-
Pietrile (TaOic - Culac), Cea - neI Glodeanul-Cirlig, jud. Bu-
tal- Orman i Ester ; lar pe zar', cu 500 loc. si 120 case.
stinga valle: Sulugea , Dere - Are o bulla coa1ä, ingrijita de
TichiliTas-Alceac, Rimnic-Dere
unit ca Curu - Dere Sarighiol-
Dere, Cuiuc-Culac, unit cu Ta§-
1i-Dere-Culac.
Casimcea, vale, jud. Constanta,
In pl. Mangalia, pe teritoriul co-
munelor Cheragi í Hazaplar.
Se desface din poalele sudice Casota, mofle, In judetul Buzaa,
ale dealuld Hazaplar. Se in-
dreapta spre S., In directie de la
N.-V. spre S.-E. Brazdeaza par-
tea de S. a plaser, cea de N.
a comuneI Cheragi si cea de S.
a comuneI Hazaplar. Merge prin
dealurile Casimcea la E., Ha-
zaplar la N. Cara-Iuiuc i Tir-
pan-Dere la V. Se desface In
CASOTA
valea Cheragi, in dreptul
muna Cheragi. Malurile sale
din spre dealul Casimcea sunt
ripoase i lnalte ; in cele-i'alte
partí malurile sunt maT joase.
Are o lungime de 6'12 kil.
Casicci, sat, jud. Constanta, in
pl. Mangalia, catunul comund
Enghez, situat in partea vestid
a p14eI si a comuneI, la 2 kil,
spre N.-V. de catunul de re§e-
dinta, Enghez-Buiuc, pe valea
Chiuciuc-Enghez, fiind inchis la
N. de ultimele ramificatiunI me-
ridionale ale dealuluT Chedreanu,
la S. fiind dominat de vtrful,
Ciatal-Iuc (134 metri). Supra-
fata sa este de 949 hect., dintre
carl 70 hect. sunt ocupate de
vatra satuluI §i de gradid, cu
36 case. Populatiunea sa este de
45 familil, Cu 284 suflete, ocu-
pindu-se mal ales cu agricultura.
Drumurr comunale sunt indrep-
tate spre urmatoarele sate: Ghiu-
venli, Chiuciuc-Enghez, Osman-
cea, Ciobanisa-Agemler i So-
fular.
proprietarul de aci, pe linga care
s'a instalat si un mic atelier
de streanguri ; o frumoasa bise-
rica, zidita in 1853 si restaurad
In 1884; frumosul castel Casota ;
o gradina orticoll; o moara de
abur!, etc.
com. Glodeanul-Cirlig, cat. Ca
sota. Are 2100 hect., mal toate
arabile, in mijlocul carora s'a
plantat o padure de salcimI. Ad
se practica agricultura sistema-
del i cea mal ingrijita din ju-
det. Instalatia agricoll, precum:
grajdurT, magaziT, masía plu-
gurT, etc. sunt modele.
 CASTELUL-PELE
Castelul-Peles. Vezr Peles (Cas-
telul-).
Castra-Nova, staflune pe calea
romana ce mergea prin Olte-
nia, de la Drubetis (T.-Severin),
prin Amutria, Pelendova, Ro-
mula, Ponte-Aluti, la Apulum
(Alba-Julia), jud. Romanati. In
tabla lur Peutinger este indi-
cata asa : «Castris novis XIX
mula pasusum». Credem,
una cu Goos, ca se poate loca-
liza la Cacaleti, bazar pe faptul
ca aci se implineste distanta data
de tabla, incepind de la Pelendo-
va. Dealtmintrelea se observa adi
ruinele unta sat vechld neexplo-
rat inca, care ne afirma exis-
te* ad a unta asezamint to-
man, cacT peste tot acest loc
se &ese cioburr i oale vechr
foarte groase la faptura. La S.
de com. Cacaleti se aflá o mo-
ya mare de pamInt, numita a
Turculur, imita de 5 stinjenT,
ocolul eI la poale fiind de 27
stinjenT ; iar in partea de N.
sunt vre-o Io movile, i anume :
Magura-Mica. (dota), a-Cornil,
a-Bardier, a-Purcelir, etc., si tot
In asta parte de loc se mal afla
olane pe care curge apa, facute
de lut. and piola se gasesc
de aceste olane i oase.
De aci, Goos i Kiepert
citind gresit o cifra din tabla a-
mintit5. ducea calea romana
la Celeid, pentru a o urca la
Resca, cind ea, de la Castra-
Nova, mergea direct la Resca.
alocurea s'a descoperit chiar
urme ce indica acest trased.
Castraveti - Rominesti, afine,
jud. Bräila, la S. de Castraveti-
Turcesti si la E. de Bandolul.
Castraveti-Turcesti, afine, ju-
detul Baila, la E. de Bandoiul
si la N. de Castraveti-Romi-
nesti.
67470. llar e D Mona, G ognafie. I ol.
225
Castrisoaia, peldure, supusa regi-
mulur silvic, com. Dobresti, pl.
Podgoria, jud. Muscel, in intin-
dere de 500 hect., compusa din
stejar, fag, carpen, mesteacan,
plop, frasin, jugastra i aula.
Cascalac-Bair, culme de dealurr,
In jud. Tulcea, pl. Istrulur, pe
teritoriul comuner rurale Coge-
lac. Se desface din dealul Veli-
Tepe-Bair si se intinde spre E.,
avind o directie generala de la
N.-V. spre S.-E., brazdînd par-
tea sudica a p14er si a comuner.
Se intinde printre piriul Duimgi
si apa Peletlia. Din poalele sale
sudice nasc valle All - Culac-
Dere i Alciac-Dere, iar din cele
nordice valea Cogelac - Dere.
La poalele sale nordice sunt ase-
zate satele Cogelac i Duimgi.
Este Matä de soseaua nationall
Tulcea-Consta.nta. Virfurr mar
limite su nt : Buiu c-Cogelac-Tep e
(194 m.), Pericli-Iol-Tepe (145
m.), Duimgi (85 m.) Este aco-
perita Cu finete si pe la poale cu
semanaturr.
Cascavalele, japse, judetul Bra-
ila, situata la Vest de iezerul
Puzdercul, de unde chiar in-
cepe.
Cascavalul, cdtun (dril), in pl.
Ialomita-Balta, pe cimpul Basa-
ganul, pendinte de com. Cosam-
besti, jud.
Cascavalul, 6altii. (Vezr Vetri-
soaia, pl. Prutul, jud. Falcid).
Casinul, com. rur., jud. Bacad,
pl. Trottqul, aezatä pe valea
rlulur CaOnul. Este alcatuita din
2 ea-une Ca§inul, resedinta ,
chiar pe en, i Curita, pe pirlul
cu acelag nume, afluente dupa
stinga al CaOnulur.
In «Condica Liuzilor», gasim
Cainul apartinind manastirer cu
www.dacoromanica.ro
CAINUL
acelag nume. In «Statisticas, din
anul 1874 se arata ca comuna
are un catun mar mult : Po..
chitul.
Teritoriul sad care se margi-
neste la V. cu comunele Bog-
danesti i Manastirea- Casinul,
la S. cu Manastirea-CaOnul, la
N. si E. cu com. Onqti, (catu-
nele Filipesti i Buciumi), este
brazdat de dealurile Cuciurul,
al-Lazer, al-Buciumil,
reçu i Podul-Mare.
Dupa spusele batrinilor, a-
ceasta comuna este formata din
3 colonir, numite : Rucareni ,
Dragosloveni i Secareni. Pri-
mele dota colonir se zice cl as
fi venit din jud. Muscel, cu vi-
tele (or mar cu seamA), atras1
fiind de faptul ca ocupatiunea
principall a locuitorilor CasinenT
era pastoria i cresterea vitelor.
Ceca ce confirma. ca acele co-
lonir al venit de s'ad stabilit
aci, este faptul ca se gasesc
multe familir cu numele de Dragu
si chiar 2 mahalale, numite a
Dragulestilor i Rucarenilor. Lo-
cuitorir comuner se numese Mo-
cani.
Are o scoall mixta, care func-
tioneaz1 de la 1865 in satul Ca-
sinul, intretinuta de stat, Inteun
local construit din birne si ce-
dat comund pe timp hotarit,
cu 5 &leí si 40 prajinr pamtnt
in tarina. In anul 1891, coala
a fost frecuentata de 24 copir,
printre care 9 fete.
BisericI sunt 4: trer In satul
Casinul si una in Curita, deser-
vite de 3 preotT §i 7 cintaretr.
Sunt 455 case dese de locuit
si 7 circiumr.
Populatiunea numArA 457 cap!
de familie cu 1774 suflete: bar-
batr 857, femer 917. Dupa na-
tionalitate se impart in : 1727
Rominr, 9 Ungurr i 38 Izrae-
litT, totT de protectiune romina.
Dupa. felul ocupatiuner se deo-
29
 CA6INIIL
sibesc : 985 agricultor!, 2 me-
serlasT, 15 comerciantr, 7 cu pro-
fesiunT libere si 7 servitorT. Stiù
a citi si serie 174 (27 l'eme);
nu stit carte 1639 (890 femel).
ContribuabilT, dupa noul re-
censamint, sunt 377. Dupl le-
gea ruralg. din 1864 s'ail impro-
prietArit 405 locuitorT, Cu 959
si 64 präjinT pamint. La
falcr
1879 s'ail dat la 7 insurater 14
l'Ala pAmint in improprienrirT.
Totalul paminturilor de cul-
tura este de 797.73 hect.
Intreg teritoriul comuner are
1990 hect., la care se mar a-
daugA I I4'/2 hect. finete, ce
comuna posea pe teritoriul co-
muner MAngstirea - Casinul. PI-
dure se gAseste numar 20 hect.
Proprietar mare este statul care
posecla peste 938 hect., cu un
venit de 7210 ler. Restul pa.-
mintulur 11 stapinesc fosar da-
cal si insunter.
Viile pe o intindere de 51
hect., la 1890, ail dat 1183.20
hectol. vin alb.
Animale sunt: 241 cal, 1202
vite cornute, 381 pord, 83 ea-
pre («Statistica», 1890)01964. oi,
carl apartin la 72 proprietarl
si carr, la 1891 aii dat 2494
kgr. fina turcana, 1039 kgr.
iba amestecatA si 385 kgr. lind
mita.
Budgetul coinunei, pe exer-
citiul 1891-92, are la veniturT
ler 27521, ba.nr 9 si la chel-
tuell ler 4979.
Comuna este strabátun de
calea vecinald Onesti-Manástirea-
Casinul.
Distantele: la BacAii, cap itala
districtulur, 57 kil.; la Tirgul-Oc-
na, resedinta plaseT, 21 kil.; la
com. Onesti, 7 kil.; la com. Ml-
nastirea - Casinul, 8 kil. ; si la
com. BogdAnesti 15 kil.
Ca41nu1, sat, pl. Trotusul, jud.
Bacaii, si resedinta comuna cu
www.dacoromanica.ro
226
acelasT nume, situat pe &tul
Casinul. Are o scoala mixta., la
care, in anul 1891, din acest
sat, ail urmat 15 baeti si 9 fete,
din 142 copir in virstA de scoall.
Are 3 bisericr ortodoxe, deser-
vite de 2 preoti 6i 6 dintAretr:
una, cu hramul Sf. Dimitrie, de
zid, incepun de cAluggrul Isaia
TgrigrAdeanul, egumenul ina -
'lastre! Casinul, si care a fost
terminan de obstea locuitori-
lor la 1842; alta, cu hramul
Adormirea-Maicer-Domnulur, de
zid, in stare bulla. Asupra fun-
dare e1 se &este o notita
in altar, scrisI in dosel icoa-
nelor, care reprezinn prazni-
cele impantescr, unde se aran
numele zugravilor ce ati lucrat
catapeteazma, purtind data din
1794. A treia, tu hramul S-ti!
VoevozT, este de lemn si in stare
bunk ingitatg. la 1796, dupA
cuna se aran scris pe icoana
S-tilor Voevozr. Circiumr sunt
5. CapT de fam. sunt 336, sufl.
1299. Animale su nt : 235 cal,
762 vite cornute, 298 porcr si
62 capre. In acest sat se face
mare iarmaroc de la 1-15 Au-
gust, in fie-care an.
Ca§inul, fasta mändsti re, judetul
BacAu, pl. Trotusul, com. Manas-
tirea-Casinul, in mijloctil satulur.
Manastirea Casinul era ziditA
cu 'ñata cioplitA, si era inconju-
ran de padurT. AceastA manas-
tire este acum ~asa biserica de
mir, intretinutI de stat tu 2300
de ler si administran de un
preot ingrijitor. Este reziditA
inteun stil modern, t'Arà niel
o inscriptie. E deservitg. de 2
preotT si 3 cintaretr.
ManAstirea Casinulur a fost
c15.ditg. de Domnul Stefan Gheor-
ghita., la 1655. Zidirea mAnds-
tire! a tinut 2 anI : 1655 6i
1656. Mosia Casinul era proprie-
tatea luI Stefan Gheorghin .
CA6INUI,
Inteo scrisoare, care se &este
in «Monumenta Hungariae his.
torica» Gheorghe Stefan Voe-
vod serie Domnului Transilvaniel
Gheorghe Racoti al II, urmatoa-
rele : «Nor vom pleca la mosia
noastrA despre Trotus, din tulla
luT D-zeil. Voim sa zidim o mA-
nastire spre vecinica pomenire,
prin care sa putem cherna in
ajutor numele luí D-zeil». Miron
Costin in «Letop. Mold., zite si
el el «pe atu ncr purcesese Stefan
Voda lo. munte sA aleaga loc de
mAngstire care se chiaml Casi-
nul.» Gheorghe Stefan avea aid
si curtr marT domnestr, ale caror
ruine se vAd si astazi in agrada
manAstirer de sus, iar in fata bi-
sericeT, tot in cuprinsul manAs-
tira este, in forma de beciit o
tainin in care, intrind, dar in
dreapta si in stinga de dalia
odal mal% lar in fata, de esirea
ce ducea afara din manIstire,
peste apa Casinulur si la deal,
la pldurea apropian., care se
hotAreste Cu Ardealul. Traditia
ne spune, prin gura batrinilor
locuiton de la Casinul, ea prin
aceastA tainin subterana, prin
acest inchipuit beciu, s'a repe-
zit calare Gheorghe Stefan-Vodi
cu citt-va capitarif si slujitorr, de
ari esit si au scapat in ses si
in padure la deal din fata mg-
nastirer si de aceea ail pribegit
in megiesita Transilvauie, cind
era fuggrit si inpresurat de
Turci si de Tatarr. Gura ates-
tu! beciu, in forma de cerc,
este impodobitä cu un colan
sati cadru de marmora alba, a-
vind in mijloc sapata marca
Moldover.
MAnAstirea Casinul, ce casele
domnestr din cuprinsul er, era
inconjuratl de un zid de pia-
trA inalt si tare si Cu turnurl.
Ea era cetate. Dar pentru el
Nemtir si Ungurir veneail de se
inchideati ale!, cind prg.dati Mol-
CA FNU L
dova, Mihaiú Cehan - Racovita-
Voevod, dupä ce a batut ca-
tanele nemtestl la 1717, a mers
la Casin si a stricat zidul ma-
nastirel. Manastirea Casinul era
deci cetate vestita. Poarta, zice
cronicarul, «aflind ca Nemtif
catanele punead mina si se in-
chidead in aceasta cetate si de
aid iesead i pradad Moldova,
trimise un ciohodar al ViziruluT,
cu firman din parta SultanuluT,
la Mihaili Racovita-Voevod, ca
sa mearga sa risipeasca acea
cetate. La 21 MaT 1717, Mihaid
Racovita a plecat din Iasi cu
oaste, sa indeplineasca firmanul.
Ca sardar, axila cap peste oaste,
Mihaid Racovita rindui pe Cos-
tandin TArigradeanul, postelnic
mare. Mihaid Voda, dupä ce
batu i coase din Casin pe cä-
taiele puse de dári-
má care era atit de
tare si de vestita, in cit Sulta.-
nul poruncise ca ciohodarul
Vizirului sa stea tot fmpreuna
cu Mihaid Racovita i sa saciä
sa vada cu ochiT cum se va
strica acea cetate. Zidul
nastiref Casinul abia l'ad putut
strica. Pe une locuri a pus la-
gum (mina) de a sfarimat zi-
dul, pe de alta parte cu cio-
cane de fier, aü adus
de la ()era i l'au risipit.» De la
1717 pana la 1820, manastirea
Casinul a stat faca zid, ingra-
dita numaT cu un gard. La 1820,
Egumenul Isaia TArigradeanul
a intreprins sa faca din nod zid
imprejurul manastireT de sub clo-
potnitA, care are forma unui
turn, si pe care a fost in ve-
chime case. Se citeste pe o pla-
ta urmatoarea inscriptie scrisa
romineste : «Aceasta zidire s'a
facut de Isaia TIrigrAdeanul
Egumenul acestei SE Manas-
tirT. S'ad inceput la 1820 si din
intimplarea Zaverei ce a fost la
1821, ad ramas pana la 1828
227
si s'ad savirsit la anul 1830,
care s'a facut cu insusi chel-
tuiala sa, la Iulie 21.» In bise-
rica manastirei, la dreapta, este
tronul domnesc, cu marca tariT
Moldovel, asezat pe doi lei si
alaturT tronul Mitropolitului. In
stinga se malta un amvon fi-u-
mos, in fata tronului domnesc
si a tronului mitropolitan. Bise-
rica e frumoasa, Malta si mare.
Icoanele sunt de pictura bizan-
tina aleasa. La i82 , cind Tur-
ciT calcasera Moldova, IeniceriT
ad pus caiT lor in aceasta bi-
serica, qi pe icoanele sfinte se
Arad si asad urmele sabiilor
iataganelor turcesti. Acele pro-
fanad salbatece se arata vizita-
torilor de batrinir locuitori aT Ca-
sinului. Cu 14 anT Inainte de
1820, adica la 1806, Egumenul
Isaia Prigradeanul reparase
biserica. Dar el si-a permis sa
stearga inscriptia cea vechie ce
era pe o piatra de marmorá al-
ba, asezata pe un perete d'a-
supra use! bisericeT. El a lasat
numai marca tare*, asa cum era
d'asupra inscriptiel vechT, lar
in locul acesteia, stergind-o, a
scris tot romtneste data si im-
prejurarile reparatieT fácute de
el, la 1806. Prin coltud se vad
1'10. urmele inscriptid vechT, ur-
mele vechilor litere, din care to-
tusi rasare numele Voevodulul
Gheorghita stefan. Manastirea
Casinului avea multf calugarl
pe la 1840. Ea era inca popu-
lata. de monahT, dupa cum se
vede inteun ispisoc de la Gri-
gore Ghica-Voevod, din 12 Iu-
nie, 1741 (7249). Acest ispisoc
se pastreaza in original de ge-
neralul Pencovici, dupa cum a-
firma Al. Papadopol Calimah,
In scrierea sa «Despre Gheor-
ghe stefan Voevod.» Manas-
tirea Casinul, impreuna cu al-
tele, a fost Inchinata. la 7250
(1742) de Constantin Mavrocor-
www.dacoromanica.ro
CAFNUL
dat, Domnul MoldoveT, Sfintulur
Mormint. Dupa cura spune cro-
nicarul loan Niculcea, aceasta
manastire mar fusese inchinata
SE Mormint. Insa la vreme de
nepace, ea a fost data de bu-
ná-voie de Patriarhul de la Eru-
salim iarasT pe seama caluga-
rilor moldovenT. La 1805, ma-
nastirea Casinului era risipita
de outremur. O anafora a Di-
vanulur velitilor bolee al Mol-
dovei din 1805, Ianuarie 15, In-
tanta la Februarie 1805, de A-
lexandru Moruzzi Voevod, hotari
ca «intru meremetisirea minas-
tire! Casinul, ce este risipita de
cutremur, sA dea ajutor i ce-
le-l-alte manastirr ce sunt la o
inchinare cu dinsa.» Meremeti-
sirea, impreunä cu zidul d'im-
prejurul manastirei , s'a facut
precum s'a mal zis, de Egu-
menul Manastirei de pe atunci,
Isaia TIrigrAdeanul.
Cronicarul Iaon Neculcea ne
spune ca Gheorghe§tefan-Vo-
da a fi murit la Mosc i ca
pe urma i-ad adus oasele luT in
Moldova in mandstirea 14 la
Casin, de le-ad ingropat.» Nu
se cunosc datele precise ale a-
cestei inmormintad i insusi Pa-
padopul Calimah, in monogra-
fia sa, pare a nu fi tocmai si-
gur, cu toate ca conchide ast-
fel: «Am cercetat la manastirea
Casinul i prin biserica si pe a-
fara, dar n'am dat de niel o
inscriptle 15.muritoare, ca acolo
ar fi oasele lui Gheorghe Ste-
fan Voevod. Dar locuitoriT ba-
trtni din satul Casinul m'ad in-
credintat ca, la 1806, cind s'a
reparat biserica de Isaia Egu-
menul, inauntru el s'ad gasit
sub zid, in partea stinga, tuteo
cripta, un sicrid i ca acela era
sicriul Domnului Gheorghe- te-
fan. Cripta se cunoa.ste l as-
tAl.» In orT-ce caz, este bine
cunoscut ca tefan-Gheorghita
 CAFNUL 228 CATALOI

a raposat, nu la Mosc, ci la Casinul si Manastirea - Casinul, satele Cataloi si Frecatei, taind

Stettin, si ca intentia de a a- strtnsa intre dota siruri mun- piriul Cilicul, pe la locul numit
duce oasele luT in Moldova, un- toase, care sunt foarte grele de Moara-lui-Hagi-Velicu ; urca si
de inca traja sotia pardsita de strabatut, maT cu seamain dreap- scoboara dealul Cataloi O de
dinsul, Doamna Safta, e mani- ta, spre jud. Putna. ad ia o directiune spre S.-E.
festata. in diferite documente pana la poalele dealuluT Gitiu-
ale timpuluT. Dacä fusa ea s'a Casinului sati Grozestilor (Cul- lele-Tepe, urmind putin si va-
si executat si daca corpul Dom- mea-), fir de munli, pl. Trotu- lea Izvorul, de unde se indreapt4
nuluT a fost inmormintat in lila- sul, jud. Bacatl, care incepe pe spre E., talud dealul Ghiulele-,
nastirea sa, Casinul, faptul pare clina estica a virfuluT Runcul- Tepe, piriul Telita, printre sa-
inca a fi indoios. Alb si se indrepteaza spre N.-E. tele Eni-Chiol si Congaz, pe
intre apele Oituzul si Casinul muchia dealuluT Ceatal-Bair, o-
Casinul, luncd, pl. Trotusul, ju- despartind basinurile lor. Acea- prindu-se in virful dealuld Orta-
detul Bacati, pe teritoriul co- sta culme trámite spre Oituz, Bair ; de ad o la spre N. pana
mune! Manastirea-Casinul. dealurile Mesteacanul, Staneica, inteun vid al dealuld Desli-
ce-1 silesc sa. se incovoaie spre Caira, de unde o ia putin spre
Ca§inubmofie, jud. Bacall, plasa N., si, numaT dupa ce a incoa- V., pentru a se indrepta lar spre
Trotusul , comuna Casinul , a jurat muntele Plostina, cel din N. printre dealurile Redil si
statuluT, cu o intindere de 938 urma deal al sird, 41 reia di- Dealul-Mare ; de aci apuca spre
hect., si arendata cu un venit de rectia primitiva de la trecatoarea N.-V., taie Valea-Cardonuld si
7210 leT. sa, si anume aceea spre E. pana soseaua nationala Tulcea-Baba-
la Bogdanesti. dag, si, dupa cite-va cotiturr,
Casinul, plidure, jud. Bacari, pl. ajunge la poalele dealuld Su-
Trotusul, com. Casinul, foioasa Casului (Piscul-), pisc, in com. Bah, de unde am plecat. Forma
si rasinoasa, apartinind statuluT, Slanicul, pl. Nucsoara, judetul sa se aseamana Cu aceea a unul
fostä proprietate a mandstird Muscel. patrulater neregulat. Lungimea
Casinul, cu o intindere de 17700 sa este de 54 kil., lar intinderea
hect., neamenajata. Catalanul,poiand, com. Otesani, totall este de 3382 hect.
plaiul Horezul, jud. Vilcea. Comuna se invedneste la N.
Casinul, pirtg, pl. Trotusul, jud. Cu com. Cisla ; la N.-E. Cu o-
Bacati, ce-s1 are obirsia la hota- Catalanuldf (Muchia-), colina, rasul Tulcea, de care se des-
rul spre Transilvania intre muntiT In com. Beciul, ramificatie din parte prin Dealul-Mare ; la E.
Cldbucul si Bucieasul, de la lo- movila Balaurul, jud. Buzar'. cu com. Agi-Ghiol, la S. co com.
cul numit Säritoarea si se varsa Congaz, de care se desparte
d'a dreapta Trotusuld. El curge Catalina sari Negrilesti, cdtun, prin dealul Ceatal-Bair ; la V.
de la V. spre E. pana la O- pendinte de com. Scurtul, pl. cu com. Frecatei si catunul Ha-
nesti, unde 41 are confluenta. Glavaciocul, j id. Vlasca. Aci se gilar (al com. Congaz), de care
Strabate teritoriile comunelor afla o biserica, deservita de un se desparte prin dealul Ghiulele.
Manastirea-Casinul, Casinul, O- preot si un dascal. Tepe si Valea-IzvoruluT.
nesti si se limarcä cu apele pi- Dealurile, carl brazdeaza co-
riiaselor : Clabucul, Zboina, Ghio- Catal0i, com. rur., in pl. Tulcea, muna, sunt numeroase : Dea-
ina, Pietroasa, Negrul-Paltinul, jud. Tulcea, situata in partea lul Curt- Bair (Dealul -Lupuld,
Plriul-Feter-Moarte si Sarätelul, centrala a judetuluT, la 12 kil. 97 m.), dealul Uzum-Bair (Dea-
pe stinga; lar Baracea, Cuciurul, spre S.-V. de orasul Tulcea, lul-Lung, 83 m.); dealul Desli-
Curita, Halosul-Mare, Halosul- capitala districtulur, si in partea Caira (174m.) la E.; Dealul-Re-
Mic, Bucieasul-Coarnelor, Cala- vestica a piase, la 30 kil. spre diT (200 m.) ; dealul Tausan-
saul-Mare, Calasaul-Mic, Talam- S.-V. de oraselul Mahmudia, re- Tepe (Dealul-Epurilor), la N.;
ba, Valea-Rea, Ciubotarul-Dul- sedinta plaseT. dealul Cataloi (89 m.) la V.;
ce si Racauti, d'a dreapta. Hotarul amanuntit al. comu- dealul Ghiulele-Tepe (33 m.) la
na este urmdtorul : Plecind de la S.-V. ; dealul Ceatal -Bair (156
Casinul, vale, pl. Trotusul, jud. poalele dealulur Su-Bah, se in- m.) la S.; dealul Orta-Bair (179
Bacail, pe teritoriul comunelor dreaptä spre S., trece printre m.) la S.-V.; dealul Tausan-Tepe

www.dacoromanica.ro
CATALOI
(f r6 in.) si dealul Cazalgic-Bair
(55 in.) prin interiorul comune,
in partea despre E.; multe sunt
acoperite cu pasunI, o parte din
ele si cu araturI si semanaturT.
Piriul Telita uda com. prin
mijloc, trece prin satul Cataloi
si pe Ruga. catunul En i - Chioi,
avind 2 podurI peste el §i 2 tul de la disc ; un preot si un
mor!; acesta are ca afluentI Va-
lea- CardonuluI unja cu Valea-
PuturosuluI cae trec prin com.
la E.; la S. - E. com. Cataloi
este udata de Valea-Izvorulur.
Este o singura mica balta: Ia-
zul-Anabaptistilor, la V. Apar-
tine statuluI, care il inchiriaza
locuitorilor, pentru arat sati pa-
sunat, cind seaca, pe pret de
380 leI.
Cátunele, din care este for-
mata com., sunt doul : Cataloi,
catunul de resedinta, asezat la
V., pe ambe/e malud ale pi-
riuluT Telita, la poalele dealu-
rilor Cataloi si T'Alisan - Tepe;
Eni-Chioi, la S., pe malul drept
al piriuld Telita, la 4 kil. spre
S.-E. de catunul de resedinta,
/fuga poaiele dealurilor Ghiulele-
Tepe si Ceatal-Bair.
Intinderea comuneT este de
3382 hect., din care 140 hect.
arabile sunt ocupate de vetrele
celor doul sate ; 1552 hect, a-
rabile apartin locuitorilor si i690
hect. sunt ale statulut
Populatiunea este ameste -
cata si formata din patru ele-
mente si anume : Rominr, Bul-
garI, GermanI-Austriacl, ItalienI.
Sunt peste tot 311 familiI, cu
1712 suflete : 388 barbati, 309
léale'', 589 copii in virstA de
scoala ; 50 insuratI, 64 neinsu-
ratl, 28 vaduvi" si vaduve. Bul-
garI sunt 144 familiI, Cu 561
suflete, cei mar multi in catu-
nul Eni-Chioi ; Ro m'id, 64 fa-
mili!, cu 351 suflete, maI multl
in catunul Cataloi ; GermanT -
Austriad, 58 familiI, cu 299 su.
229
flete, in Cataloi; Italienr, 64 fa-
milif, cl 332 suflete, in Cataloi.
Cultul religios se exercita in
doul bisericr: una in cat. Ca-
taloi, cu hramul Adormirea-Mai-
ceI-DomnuluI, fondata de locui-
torr 'in ¡874.; are io hect, ara-
bile, pamtnt date de stat, veni-
cintaret ; cea din catunul Eni-
Chioi, cu hramul Sf. Treime, zi-
dita de locuitorl in 1869, J'Ora
pamint, cu un preot si un din-
taret.
Calitatea pO.mintuluI este me-
diocra. Se cultiva tusa orz, uta,
porumb si dughie. Sunt 1239
hect. loc arabil, 195 hect. iz-
laz, 51 hect. neproductive, ale
statuluI.
In com. sunt 306 agricultor)",
posedind 185 plugurl, 3245 ca-
pete de vite, din caz< 310 bol",
700 yac!, 300 cal' qi epe, 1935
o!. Sunt 2 mori pe apä li vre-o
6 morI de vint.
Budgetul comuner este la ve-
niturI de 6000 le! si la chel-
tueli de 50001e!. Sunt 311 con-
tribuabilI.
COI de comunicatie sunt: so-
seaua nationall Tulcea - Baba-
dag-Constanta, care trece nu de-
parte de satul Cataloi si pe Ru-
ga. catunul Eni - Chioi; drumurT
comunale spre Cisla, Tulcea,
Somova, Frecatei-Telita-Isaccea,
Hagilar, Congaz si Agi-Ghiol.
Cataloi, sat, in jud. Tulcea, pl.
Tulcea, catunul de resedinta al
comuneT Cataloi, asezat in par-
tea vestica a pl4eT si nord-ves-
tia a com./Ele!, pe ambele ma-
lurI ale pirluluI Telita, la poa-
lele nordice ale dealuld Cataloi.
Se margineste la Nord cu com.
Frecatei ; la Sud. cu cat. Hagilar ;
la Est cu cat. Eni-Chioi. Intin-
derea Id este de 2410 hect.,
din care 33 hect. ocupate de
vatra sattilui, 1137 hect. ale
www.dacoromanica.ro
CATALOI
/ocuitorilor, 1240 hect, ale sta-
tuld. Populatiunea este ameste-
cata ; sunt 195 familli, cu 1141
suflete: Ro nihil, 64 fama Cu 351
suflete, Germatif, 38 familiI, cu
299 suflete, BulgarI, 28 fama',
Cu 153 suflete, Rallad', 64 fa-
mili!, cu 332 suflete. Are o scoala
ci 2 invAtAtori i o bisericA ve-
chie, deservitä de un preot si
un cântaret.
In acest sat se afla un biroti
telegrafo-telefonic-postal sucur-
sal, care aduce un venit anual
de 552 le! (1896).
Cataloi, a'eal insemnat, in jud.
Tulcea, pl. Tulcea, pe teritoriul
comunelor rurale Cataloi, si Fre-
catei. Este una din prelun-
girile cele mal de rasarit ale
dealuluI DiliculuI. Se intinde
spre E., avtnd o directiune ge-
nerará de la N.-V. spre S.-E.,
brazdind partea vestica a plaseI,
pe cea sud-vestica a com. Ca-
taloi si pe cea sud-estica a com.
Frecatei. Amb ele sate sunt ase-
zate pe valea TeliteI, la poa-
lele sale nordice. Este filtre-
taiat de o multime de drumurr
comunale carI unesc intre ele
satele Frecatei-Trestenic, Cata-
loi-Nalbant-Hagilar. Este pre-
sarat Cu o multime de movile
naturale (filtre 55-112 m.), din-
tre carr cea mai inaltá este Mo-
vila- lui - D obre (116 m.), domi-
nind asupra satuluT Frecatei.
Natura lur este pamintoasa si
humoasa, buna pentru semdn6.-
turne cari se intind pe marl su-
prafete la poalele lul. Muchiile
sale sunt acoperite Cu pasunI
si putine tufarisurl.
Cataloi, jud. Tulcea, un alt nume
al ve / Telita, numire care o are
de la satul Cataloi pina la uni-
rea luI Cu piriul Taita. Cu toate
acestea, locuitorii din satele
Eni-chioi, Hagilar, o numesc si
 CATANA
eT de pe numele satuluT prin
care ptriul trece.
Catana, pdclure mica', in judetul
Constanta pl. Silistra-Noua, pe
teritoriul comuneT rurale Segep-
Cuius, situata pe coasta de V.
a dealulul Giur -Iol - Bair. Are
120 hect. intindere, apartintnd
in totalitate statulul. Esentele
principale sunt fagul, jugastrul
$i carpenul.
Catana, válcea, izvore5te de la
Nordul com. Mereni, pl. Vedea-
d.-s., jud. Olt 51 se varsd in
gira Eiu5orul, pe tännul drept,
tot in raionul com. Mereni.
Catanei (Valea-), izior, In com.
Panataul, jud. Buzatl. Incepe din
com. Panataul 5i se scurge In
valea Panataul.
Catanei (Valea-), vale, in jud.
Buzar', com. Ni5covu1, cat. Sa-
senT-Vechf.
Catanele, com. rur., pl. Bailesti,
jud. Dolj, la io kil. N.-V. de
re5edinta p15.5eT Baile5ti 51.
63 kil. la Sud departe de Cra-
lova.
Este situatd Iingä Dunare, la
59 m. deasupra niveluluT fluviu-
luT.esul, pe care este situata
com., se lasa in jos spre E.
Se invecine5te la E. cu com.
Birca, ce se afla la 18 kil. de-
partare, 5í cu com. Bistretul,
care este la io kil, departe
de comuna..
La V. se invecine5te cu com.
Negolul, de care se desparte prin
movile de hotar, la N. cu com.
Coveiul, ce este la 5 kil, de-
parte de ea ; la S. cu Dunärea.
Limita linieT de N. incepe din
com. Coveiul, merge spre Est
pana la Movila-CarbuneluT. Li-
mita liniel de S., forman de
Dundre, incepe de la glrla Cir-
230
janul, merge spre E. pana. la
Girla-Sirb u luT.
Limita linieT de Vest incepe
de la movila Coteiul drept spre
Sud pana la Orla Cirjan. Li-
mita linier de Est incepe din
Movila-CarbuneluT 5i merge spre
S. pana in Girla-Sirbulur.
Terenul comuneT este 5es. Se
gasesc dota movile: Movila-Car-
buneluT i Coteiul.
Comuna este udata la S. de
Dunare, care prime5te Girla-Sir-
buluT i &la Cirjan. LacurT
sunt urmatoarele: Strimba, Se-
nicele 5i Ciolanul, carl vara,
seacd cu desdvir5ire.
Numele comunel vine de la
catane (soldatil). Inainte se com-
punea din cat. Negoiul i Co-
veiul, azT comune deosebite.
Aceasta comuna' se numea In-
nainte Strimba. Este a5ezata.
apa Strimba, la 2 kil, de-
parte de locul actual al comuneT.
In comuna., lingä apa Stemba
se afla o groapa, in care &ají
in vechime bordeele locuitorilor.
Tot acolo se gasesc ruine de
zidurT vechT, a caror cardmida
la are o dimensiune indoita a celor
obicfnuite. In sfir5it se gase5te
locul vechin al bis, din comuna.
In pamint, locuitorir gasesc
diferite unelte agricole. La 188o
ad gasa o sapa, a carel forma.
5i greutate nu se potrivesc cu
a celor obicinuite. Ea se gd-
se5te in Muzeul din Bucure5ti.
Se spune ca locuitora s'ah
mutat din Strimba, pentru ci. in
apropiere trecea un drum mare,
pe care defilei armatele in timp
de razbol0, a5a cd locuitorir erau
necontenit hartuitl. Din aceastä
cauzà s'au hotarlt a se stramuta
linga apa Saraceanu, ceva maI
spre N. de Strimba. Dar dupa
cit-va timp deschizindu-se dru-
mul pe lingd acest noti loc al
comuneT, s'el mutat spre Sud
pe locul unde se afla azT com.
www.dacoromanica.ro
CATANELE
Se gase5te in comuna. o bi-
serica fondata la anul 1842, ter-
minata la anul 1843 de catre
Nicolae Iota Biv-vel Sardar, Sar-
ddreasa Casandra N. Iota 51
Evghenita, fiica d-lor. In tinda
bisericeT se gase5te inscriptia:
In numele tafálta si al fiulul si al sí.
duh amin. aceastä sfinti §i
Dumnezeiascil. bisericá unde s prilznu-
qte hramul Sf. Terarh Nicolae, din te-
melie, cu toata osirdirea i cheltuiala d.
Bivel Särdar Nicolae Iota, IncepIndu-se
lucrarca la leatul 1842, In zilele prea In-
nältatuluI Domn Alexandru Dimitrie
Ghica Voevod, s'a sävlqit In anul
1843, In zilcle prea inältatula nostra
Doren Gheorghe Dimitrie Bibescu Voe-
vod, infrumusetindu-se Cu zugräveala,
procure si cu toate podoabele el 1i tre-
buincioasele odoare din inceput i pini
In sfir;it dupa cure se vede ca hlagos-
lovenia proa Sfintiel' sale Domnul Doren
cavaler al mal multor ordine Impfirite7t1
Ncofit Episcop al HimniculuI fi Mitro-
polit a tosa tara Rom/neasci. 1843.,
Biserica este de zid si serbeaza
hramul la Sf. Niculae. Are un
preot 5i un cintaret.
Se afla In comuna o 5coall mix-
ta, care functioneaza din 1859;
este intretinuta de stat. Localul
facut din zid este in buril stare.
Scoala are o propietate de 8'/I
hect. Localul are o clasa c.i o
suprafata de 35 m. p. ; o can-
celarle 5i 2 camere ale invata-
toruluT. In anul 5colar 1892-93
a fost frecuentata. de 57 baeti.
In virsta de 5coall sunt 214
copiT. Stiti carte 83 locuitorT,
din carT 68 barbati i 15 femeT.
Populatia comuneT este de
1172 suflete, din carT 15 femeT.
Populatia cre5te ad in medie
de 26 pe an. Dupa legea din
1864 sunt 144 impa.mintenitl,
dupa cea din 1879 sunt 40 In-
surater. Case sunt 156, bordee
67. Casele sunt construite din
pamint batut ; prea putine sunt
de zid.
Suprafata teritoriuluT comu-
nal este de 1480 hect., din care
 CATANELE
1425 hect. arabile, 554 lac si
teren sterp, z i hect. pAdure §i
200 hect. fineata.
Proprietatea comuner se nu-
meste Strimba sail Catan ele ; are
1620 hect. intindere, cu un venit
anual de 64800 ler. Apartine
locuitorilor, iar inainte aparti-
nea statulur. Suprafata ~asa
este de 504 hect. (3652 in. p.).
A fost arendata dela 1893-98
Cu 36100 ler. Se seamana griA,
porumb, orz, meiA i ovaz.
Pe marg-inea Dunarer se in-
tinde o padure de ii 1/2 hect.,
pe mosia statulur, Onda ir a-
partine ; pana la secularizare a-
partinea manastirer Govora.
Pe mosia Strimba sunt stine,
unde se fabrica brinza de pu-
tina. In comuna sunt 5 circiumr.
Comerdantr sunt II.
Calle de comunicatie ce stra-
bat comuna sunt : catea veci-
nala comunala ce duce la Ne-
goiul, calea comunall ce duce
la Bistretul, precum si o poteca
ce duce la Dunare.
Contribuabill sunt 200.
Veniturr : 2526,15; cheltuelf :
2120,95.
Vite cornute sunt 210, or 79,
cal 12.
Catanele, sat, jud. Arges, plasa
Galasesti; face parte din com.
rur. Stanislavesti.
Catanele, sat, avind 50 familir
Cu 376 locuitorT, jud. Arges, pl.
Cotmeana ; face parte din com.
rur. Paduretul-Ciesti. In sat este
o biserica, cu hramul Sf. Nico-
lae, avind I preot i I entaret.
Catanele, sat, pl. Bailesti, com.
Catanele, judetul Dolj, grama-
da, cu resedinta primArier. (Vezr
com. Catanele).
Catanele, sat, face parte din com.
rur. Rosul, pl. Znagovul, jud.
231
Ilfov. Cade la N.-V. de Rosul,
pe malul drept al riulur
bovita, in niste locurr mult smir:
coase. Mosia, in intindere de
95 hect. s'a cumpdrat In loturr
de mar multr locuitorr.
Populatia lur e de 108 su-
flete. Comerciul se face de
circiumar.
Numarul vitelor marr e de 34.
Catanele, sat, face parte din com.
rur. Mierlesti, plasa Siul - d.- s.,
jud. Olt. E resedinta comuner,
situat In centru, intre catunele
Magura i Mosteni, pe valea si
amindoul malurile Iminogulur.
Are o populatiune de 452 lo-
cuitorT, din carl 40 improprie-
taritr dupa legea rurall. Po-
sea o scoall si o moara cu a-
burr. Locuitorir aü 170 bol, 87
vacr, 95 cal i epe, 15 capre,
300 or si 72 porcl.
Catanele salí Strimba, mo,cia
statulur, pl. Bailesti, com. Ca-
tanele, jud. Dolj, arendata, de
la 1893-98, Cu 36100 Id. Su-
prafata mosieT este de 504 hect.
Din aceasta mosie 314 sunt date
in loturr.
Catanele saA Strimba, mofie
particulara, plasa Bailesti, com.
Catanele, jud. Dolj, in intindere
de 1620 pog., cu venit anual de
64800 leT. Apartine locuitorilor;
inainte apartinea statuld, care
azr are numal 504 hect. Pe a-
ceast5. mosie se gasesc stine de
el, din al earor la.pte se fabrica
brinza de putink.
Catanele, pichel, plasa Bailesti,
com. Negoiul, jud. Dolj, servind
ca hotar, spre E., catre com.
Bistretul.
Catargiaua, iezer, jud. BrAila,
care comunica spre S. cu ieze-
rul Orzea, in care se varsa.
www.dacoromanica.ro
CATARGUL
Catargiaua,privai, jud. Braila, ce
incepe din Dunarea-Vechie, ata
de chiciul Lopatna i da in Ge-
menile, la N.-V.
Catargia (Puturile-luï-), lo-
cuing izolatd, in jud. R.-Sarat,
plasa Marginea-d.-j., com. Gu-
lianca, numita ast-fel de la un
vechiü proprietar, Catargiul, ce
tinca mosia Gulianca. Ad e han
pe drumul spre jud. Braila.
Catargiul, deal, pe teritoriul sa-
tilul Fintinele, com. ipotele,
pl. Bahluiul, jud. Iasi.
Catargiul, iaz, format din piriul
Jijioara, pe hotarul dintre com.
Belcesti i satul Cioara (Finti-
nele, com. ipotele), pl. Bah-
jud.
Catargiul, peidure, 'filtre Nico-
resti i Ionasesti, com. Ionases-
ti, jud. Tecuciti.
Catargiul, pdd4, in dreapta pi-
riulur Sirca, com. Sirca, plasa
Cirligatura, jud. Iasi. Face parte
din podisul asezat tare piriul
Bahluet si Sirca. Este ridicat
in partea despre N., avind coas-
ta drept in jos, in forma de
zid.
Catargiuluil (Dealul-), deal, si-
tuat in raionul com. Corbita,
pl. Zeletinul, jud. Tecuciti.
Catargul. Vezi Gheocul, deal,
jud. Suceava.
Catargul, pirtiaf mic, ce ese din
ramurile despre Sud ale muntelur
Doselul si se varsa pe partea
stinga a pirfulur lapa, putin mar
in josul afluentulur acestuia de
pe dreapta, numit Minza. Este
situat cu curgerea sa pe teri-
toriul comund Calul-lapa, plasa
Piatra-Muntele, jud. Neamtu..
 CATARGULUI (DEALUL-)
Catargului (Dealul-), deal, in
com. Dolhesti, jud. Suceava,
parte cultivabil, parte acoperit
de padure.
Cata - Cal, mofie, In com. Sme-
eni, jud. Buzad. Are 420 hect.,
mal toate arabile. LocuitoriT
zic si Salcianca, dupa numele
proprietarulur actual.
Cata-Cal, movilä insemnata, in
com. Smeeni, pe mosia cu ace-
lasT nume, jud. Buzar'.
Catea, movild, in pl. Ialomita-
Balta, com. Hagieni, jud. Talo-
mita. Are inditimea de 15 m.
Catelina, deal, in centrul comu-
neT Cotnarul, pl. Bahluiul, jud.
Iasi. Este cel mal inalt din co-
muna si chiar din plasa; de pe
virful luí se vede la o Mare de-
partare pana peste Prut si spre
Carpati. Legenda spune ca si-a
luat numirea de la o Doamna a
lui Stefan-cel-Mare, numita Ca-
telina, care era de relig-ie ca-
Istoria insa nu arata.
fi fost vre-o Doamna de a luí
tefan-cel-Mare cu numele de
Catelina, cadí cea sotie
a luT s'a numit Evdochia de la
Chiev, sora ImparatuluT Simeon
(la 6971) ; a doua Maria de
Magop (la 6980) ; a treia Voi-
chita, filca luí Radu, Domnul
Muntenid (la 6983) si a patra
Cneaja, (care a murit la 6986).
Acest deal este tdiat d'acur-
mezisul, in partea despre S., de
un sant in adincime cam de 14
metri, si care se prelungeste
spre S.-V., trecind prin satul
Horodistea, pana in satul Cir-
joaia, com. Balceni, unde se
sfirseste la o fintina, numita de
popor Fintina-DoamneT. Legen-
da atribue acest sant Domnului
Stefan-cel-Mare, iar fintina une!
Doamne a sale.
www.dacoromanica.ro
232
Din dealul Catelina se for-
meaza si se intind urmatoarele
culmT : Piciorul-CatelineT, numit
Dealul-HulubasuluT, ale caruia
poale se laza spre E. pana in
satul Zlodica, lar spre N. pana
in pirtulBuhalnita; Paraclisul, nu-
mit ast-fel de la paraclisul ce este
clac:lit pe podisul saa. .Acest din
urmä deal din vechime se nu-
mea Dealul-PorculuT ; In prelun-
girea sa formeazà dota ramurT :
cea întiiü se coboara In directia
nord-vestica spre Hulubasul
este cunoscuta sub numele de
Dealul-ZIodiceT, care, prin o cul-
me, se leaga. cu Dealul-Chisco-
vuld, ce vine In partea despre
E. a dealulur Catelina i apoT
se intinde spre S. pana In gura
satuluT Cotnarul, unde se si
termina, lasindu-sT poalele sale,
una spre V. in satul Cotnarul
si alta spre E. In ves. Pe Dea-
lul-ChiscovuluI, aproape de le-
gatura ce o face cu dealul Zlo-
dica, se inalta treT movile, nu-
mite de popor Tihlele-luT-Balta.
A doua ramura a dealuluI Pa-
raclisul, porneste spre S.-E. si
formeaza dealul numit Ineama-
nul, ale caruia coaste se pre-
lungesc, una spre N., pana in
Gura-CotnaruluT, iar alta pana
in valea numita Riscana.
LocuitoriT cred ca marl co-
morT se afla ascunse in Cate-
lina. MaT multe legende circula
In populatiune cu privire la a-
cest munte.
Catesa, movild, jud. Braila, si-
tuata la S.-V. com. Lacul-ReziT,
in apropiere, la 2-3 kil., de pa-
durea Viisoara.
Catif izvoreste din
dealurile com. Dirmonesti, pl.
Riul-Domnef, jud. Muscel, merge
catre S., trece prin mijlocul co-
mune! si se varsa in riul Doam-
na, maT la N. de podul numit
CATITA
al BeluluT. Valea-Catir imparte
comuna In dota partl, atila
Negreni spre N. si Piscani spre
S. Despre aceasta girla se spune
urmatoarea legenda
c0 doamna Baloteasa Cati
veniid prin aceasta comuna
voind a trece gira, care era
foarte mare, a dat ordin
tiuluT care mina boli' caruta
era trasa de bol sa intre In
apa. ca nu se vor 'Meca. Intim.
plarea facu ca tocmaT pe end se
gasead In mijlocul sa vie
un talaz repede, care rasturni
carul si 'Meca pe doamna Cati,
al caruT trup n'a fost gasit de
cit tocmaT dupa 3 zile. Spre
aducere aminte s'a numit gira
Valea-CatiT.
Catii (Valea-), vale, c. Racovita,
pl. Riul-DoamneT, jud. Muscel.
Catinca, numire ce se mal da
ciitunulur Comanacul, din com.
Manesti, pl. Tirgusorul, judetul
Prahova.
Catinca, insuld in bratul Chi-
lla, apartinind districtuluT Ismall
din Basarabia ruseasca. Este
situata in partea nordica. a ju-
detuluT, in fata ostrovuluT Ta-
tarul. Are forma lunguiata, cu
o intindere de 115 hect. E ne-
productiva, cad pamintul este
mlastinos , si, cind vin apele
marT, este des inundata.
CatincaI (Dealul-), deal, jude-
tul Bacati, pl. Siretul-d.-j., pe
teritoriul com. Racataul.
Catinei (Dealul), deal, comuna
Golesti, pl. Riurile, jud. Muscet
De aci izvoreste girla Fageanca.
Catita, deal, In jud. Constanta,
pl. Silistra-Noul, comuna Ali-
man; se desface din dealul Cor-
Cuius; se intinde spre N. inteo
 CAT1TA
directie generall de la S.-V.
spre N.-E., brazdind partea nor-
dica a plaveI vi cea vestica a
com. La poalele sale S.-E. e
avezar satul Aliman, lar pe la
cele N.-E. se afla valea Catita.
Are 94 m. inaltime, dominind
satul Aliman, baltile: Vederoasa
Limpezivul vi un drum comunal
Mirleanul-Aliman. Este acoperit
cu semanaturI vi fìnete.
Catita, vale mica, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Nouk com.
Aliman. Se desface din poa/ele
N.-V. ale dealulul Catita, de la
care vi-aluat numele; se in-
dreapta spre Est in o directie
generala de la S.-V. spre N.-E.,
brazdind partea nordica a 057
ve' vi a comunei. Are malurile
joase, acoperite cu iarba. Dupa
ce tae drumul comunal M'ir-
leanul-Aliman, se deschide in
partea vestica a baltil Vede-
roasa, cu stuful ei inconjurator,
dupa un drum de 4 kil. E dru-
mata de dealurile Zbreia i Ca-
tita, printre care se afil.
Catira, deal, in jud. Buzan, co-
muna Robevti, futre catunele
Runcul i Stanilevti; e format
din paminturi albe. Este aco-
perit cu vie vi izlaze.
Patira, phi:4 in judetui Buzak
çomuna Robevti, cdt. Stanilevti ;
incepe la Piclele-Robevtilor
se varsa in Buzau.
Catirilor (Brani§tea-), pddure
mica, spre S. de com. Amarevti-
d.-j., pl. Balta, jud. Romanati,
lingá movia i padurea Poporul.
Se invecinevte la V. cu movia
domeniala Sadova.
Catirilor (Valea-), tes, in com. vi
cat. Meteleul-Lipanesculur, jud.
Buzati, cunoscut pi-in fertilita-
tea sa.
674.u. Alnado LoiLltoists, oga/c. Vol. U.
233
Catirul, muchie de deal, judetul
Braila, in partea de N. a com.
Sutevti, pe lunca stinga a riu-
lui Buza0 ; incepe de la movi-
lele Suliganulury spre S.-V. de
circiuma de la Cotul-lur-Punga.
Catranul, baltd, pl. Cimpul, in
S. comund Tunari, jud. Dolj,
vi .prin care trece limita de V.
catre com. Poiana.
Catrina, pdiure de salde,. jude-
tul Braila, com. Vadeni, pe ma-
lul drept al riulur Siret.
Catrina, vdlcea, izvorevte din dea-
lul Circinovului, comuna Bir-
zevti, pl. Argevelul, jud. Mus-
cel, vi strabate partea de S.-E.
a comuner, varsindu-se in pir.
Lentea.
Catrinari, parte din satul arul-
Dorner, jud. Suceava.
Catrinari, tnunte, peste care e
hotarul moviilor Sarul-Dornei
Brovteni, jud. Suceava.
Catrinari, mic afiuent al piriuluI
Negrivoara, jud. Suceava.
Catrinei (Movila-), movild, in
jud. Buzati, com. Luciul, pe mo-
via Luciul.
Catrinel (Muchia-), colind, in
jud. Buzad, com. Piclele, cat.
Berca.
Catrinel (Piscul-), deal inalt,
in judetul Tutova, comuna LA-
Catrinei (Vadul-), vad, pe riul
Siretul, in jud. Braila, com. Va-
dei, intre podul c. f. vi gura
Siretului.
Catrinesti, numire, ce se da din
vechime cdtunulut Palanga, din
www.dacoromanica.ro
CATINUL
com. Popevti-Palanga, pl. Te-
leormanuluI, jud. Teleorman.
Catrinita. Ved Cotreanta, jude-
tul Bacatl.
Catrinoiul, punct de hotar, co-
muna Gura-Dirnienii, jud. Buzar',
pe malul riuluf Slanic vi al iz-
vorulur Valea-Mare.
Cataonul, välcea, izvorevte dupa
teritoriul com. Cornatelul, pl.
Oltul-d.-s., jud. Olt, vi se varsa
Valea-GuguluT, pe tarmul
drept, tot in raionul com. Cor-
natelul.
Catetul, mofie a statuluI, judetul
Vilcea, foasta a lul Vasile Giu-
lescu, pendinte de manastirea
Horezul I. s'a arendat pe perio-
dul 1888-1893, cu 700 leI a-
nual.
Catichea, sat, face parte din co-
muna rurala Ciorogirla-Dirvari,
pl. Sabarul, jud. Ilfov, situat
pe malul sting al riulul Rastoaca.
Se intinde pe o suprafata de
470 hect., cu o populatie de 191
locuitori.
D-1 I. Niculescu -Dorobantu
are 330 hect. vi loc. 140 hect.
Proprietarul cultiva 250 hect.,
8o padure i locuitorir cultiva
132 hect.; 6 sunt sterpe vi restul
vie. Are o biserica, cu hramul
Adormirea, deservita de î preot
vi I cintAret.
Numarul vitelor marI e de
112 vi al celor raid de 92.
Comercial se face de 2 ctr-
ciumad.
Catinul, ratnurd de dealurt, in
com. Rädiul, pl. Bistrita, jud.
Neamtu. Se detaveaza din ra-
mura numita a Scaunelor, pre-
lungirea Magurer - Stridinelor, ,
perpendiculara pe vira Tarcau-
luI, i intruchipeazd un nod cura-
30
 CATINUL
murile Iurcani i Dragva. Coas-
tele sale despre N. sunt udate
de Piriul-PoduluT si de al-Pode-
tuluT, com. Borlesti. Acele des-
pre S.-E. sunt udate de Piriul-
RAdiulur.
Catinul, loc izo/al, in com. Bor-
lesti, pl. Bistrita, jud. Neamtu,
situat in drumul ce uneste sa-
tul Betesti cu satul Ruseni.
Cattnul, ftddure, pusä in exploa-Caugagi, vale, in jud. Tulcea,
tare, jud. Neamtu, In pl. Bis- pl. Babadag, pe teritoriul co-
trita, com. Borlesti ; are o In-
tindere de vre-o 270 hect.
Cattnul-cu-Secera, lac, in plasa
IaIomita-Balta, in insula Balta,
com. Dudesti, jud. Ialomita.
Cattnul-cu-Stirci, lac, in plasa
Ialomita-Balta, in insula Balta,
com. Dudesti, jud. Ialomita.
Caugagi, sat, jud. Constanta, in
pl. Medjidia, cAtunul Carabaci,
situat in partea meridionald a
plAseT si a comuneT, la i kil.
spre E. de cAtunul de rese-
dintd Carabaci. Este asezat pe
valea Alceac - Alcea, tocmal in
locul unde se deschide valea
Cultimes-Ceair si este inchis la
N. de dealul Gurse, la N.-V. de
dealul Cultimes-Bair si la S.-E.
de dealul Sarti-Caia-Bair. Popu-
latiunea este formatA de catre
Turd, ocupindu-se in general cu
agricultura. PA.mintul produce
In abondentä tot felul de cerea-
le; 111sä griul i ovAzul reusesc
maT bine. Drumurr comunale
pleacl in spre Carabad, Cazil-
Murad, Besoul i Copadin.
Caugagi, sat, in jud. Tulcea, pl.
Babadag cat. comuner Ciamurli-
d.-j., situat in partea sudicä a
pläseT si in cea nord-vesticA a
comuneT, pe malul sting al pi-
riuluT Slava-Rusd, la 5 kil. spre
www.dacoromanica.ro
234
N.-V. de resedinta, Ciamurli. In-
tinderea satului este de 44 hect.,
iar populatia bulgAreascA, mal
mult este de 32 fam. cu 121
suflete. Pdmintal este In gene-
ral bun pentru agriculturl i pA-
sunat. O cupati unge principale ale
locuitorilor sunt plugAria i cres-
terea 'vitelor. Prin Caugagi tre-
ce drumul comunal Ciamurli -
Slava-RuseascA.
muneT rurale Ciamurli-d.-j.,
anume pe acel al cAtunuluT sdiTi
Caugag,i, de la care si-a luat si
numele. Se desface din ramu-
rile estice ale dealulur Pahotin ;
se indreaptA spre S., Tuteo di-
rectie de la N.-S., pe lingd dru-
mul comunal Babadag-Caugagi,
dupl un curs de 4 kil., se
deschide in valea Slava, pe
stinga, chiar in satul Caugagi.
Caugagi-Est, moviM, foSt punct
trigonometric de observatiune
de rangul al II-lea, jud. Con-
stanta, situata la hotarul
Mangalia i Medjidia, pe cul-
mea dealultli Uzun- Bair, fiind
virful s'Oí cel mal inalt ; are o
inalOme de 130 metri.
Caugagi-Vest, virf de deal, jud.
Constanta, In pl. Medjidia, pe
teritoriul comuneT rurale Chiose-
ler. Este asezat pe culmea dea-
lului Chezlei-Sirti; are o Indltime
de 130 metri; a fost punct trigo-
nometric de observatiune de ran-
gul al II-lea. Este acoperit cu
verdeata.
Caula-Ceair, vale, jud. Constan-
ta, pl. Mangalia, pe teritoriul
comunei rurale Cavaclar. Nu
este alt ceva de cit partea de
la inceput a vder Merdevenli-
Punar, adiacenta vAeT Borungea.
Acest nume Il poarta de la ca-
CAVACLAR
pátul vdeT i pana la locul unde
tae drumul judetean Cuzgun-
Mangalia. Este situatd in par-
tea vesticä a plAseLsi cea sud-
vesticA a comund, futre dealu-
rile Cazil-Murad la V. si Cava.
ciar la E. Printeinsa merge si
drumul comunal Mangaci-Calfa-
Chioi.
Caulea, pod, peste piriul Stavnicul,
in valea de litiga satul Hadimbul,
din tom. Mironeasa, pl. Stavni-
cul, jud. Iasi.
Cavac-Culac-Ceair, vale, jude-
tul Constanta, In plasa
Nou5., pe teritoriul bulgdrest si
rominesc al comund GArvanul,
servindu-T de hotar spre dom.
Girlita. Se desface din poalele
sud-estice ale dealuluT Bei-Or-
Man-Bair ; se indreaptd spre X.,
avind o directiune generala de
la S.-V. spre N.-E., brAzdind
ast-fel partea de S. a plAseT
cea sud-vesticd a comuneT. Mer-
ge printre dealurile Bei-Orman-
Bair i Versat-Sird la V. i Cia-
tal-Iol-Bair i Regene-Bair la E.
Are o lungime de 8 kil. Se
deschide in valea Nursus-Ceair
pe stinga eT. Pe ateattl vale
merge drumul comunal Ulrlita-
Cuciuc-Cainargi.
Cavaclac-Cairac, zrale iñ 3ucie-
tul Tulcea, pl. Babadag, dom.
Ciamurli-d.-s., cdt. Testemel. Se
deschide din dealul Surth7c-
Bair; se indreaptl spre S., Cu
o directie de la N. tpfe S.,
brAzdind partea vestida a pa,,er
si a comuneT; dupd 3 kil. de
drum se deschide in %ralea pi-
riuluT Beidant, ceva mar jos de
satul Testemel, pe parta dreap-
tA a luT.
Cavaclar, com. rur., in judetul
Constanta, pl. Mangalia, titdatd
in partea meridionall a Jude-
 c4VACLAg
tgluí, la $3 kil. sprg .§.-Vs de
orasgl Constanta, capitala di-
strictuld, si in pea nord-vesticä
a plAseT, la 35 kil. spre N.-V. de
oraselul Mangana, resedinta pT,
valea Mangaci-Ceair.
Se margineste la /1. si V. cu
eom. Cazil-Murad, la E. cu com.
nghez, iar la. SI pu insemnata
comuna Cara-Omer.
Solul e putin accidentat, de
prmatoaxele principaIe dealurl:
Cavaclar, cu virful Merdiven-
li-Punar (141 metri) la Nord;
pazil-Murad, cu virful Cazil-Mu-
rad (x44 m.), la V.; Culac-Bair
(128m.) la N.-E.; Carasuluc-Bair,
cu virful Cital-Iuc (134 m.) la
E. si S.-E.; Phiuvenli, cu virful
. Ghiuvenli NI n2.) la S. Toate
aceste &alud sunt acoperite cu
pnete i setnanaturT. Movilele
sunt numeroase (15), importante
si el servit o dinioara capuncte de
orientare san aparare. Principa-
tele sunt ; Cavaclar-Iuc (136 m.),
Ja kil. spre S.-E, de atul
Cavaclar i Mangaci-Iuc (i i5 m.)
la S. de satul cu acelasT mune.
Ele sunt acoperite cu verdeatl.
Principalele vAT sunt : Ca-
vaciar, ce trece prig mijlocul
comuner $i prin satele Mangaci
Cavaclar, cu adiacentele sale:
Mangaci-Ceair, pe dreapta, spre
Est si Tatar-Ceair, unita Cu va-
lea Culac-Ceair, pe sano, spre
Vest. Valea Merdeven - Ceair,
care pleaca cu numele de Cu-
lac-Ceair, brazdeaza partea ves-
ticA a comuneT.
atunele carT compun com.
sunt doul i anume Cavaclar,
resedinta., in partea centrala a
comuna, pe volea Cavada:, la
unirea ei cu valea Culac-Ceair in-
chis fiind de dealul Cavaclar la
N. si V., de Culac-Bair la S.; Man-
gad, tot In partea centrala a
comuna, alipit de precedentul,
In partea luí meridionall, afla-
tor n valea Cavaclar, inchis
235
dominat fiind de dealurile Culac-
Bair i Mangad la Sud,
Suprafata comuna in total
este de 5355 hect., dio parT : Ii5
hect. ocupate de vetrele celor
ama sate, cu 91 pase i restul
de 5240 hect. impArtit intre lo-
cuitorn, carT an 2240 hect, si
statgl cu proprietarir, posedlpd
3000 hect,
Populatia comuna' este de 6i
familif, cu 285 suflete, in majo-
ritate Turd i T'atad, diu cari:
barbaq 157, J'eme 128; casa-
toril! 106, necasatoritl 165, va.-
d avI 14. S tia carte 15, pu stin
270. Dupa. religie sunt: prtodoxI
15, catolicT i8, mahometanT 249.
Dup4 protectie sunt supusT
strainI 20, restul Rominf. Dupa
ocupatiune sunt agricultor! 115,
indgstriasT I, comerciantI 2, Cu
alte profesiud 2. Contribuabilf
sunt 120.
In ceea-ce priveste calitatea
pamintuluT, cele 5355 hect. ale
comuneT se divid ast-fel:
115 hect. loc neproductiv,
ocupat de vatra satuluT; 5240
hect. loe productiv, din carT
3200 hect. loc cultivabil, din
carl : 1600 hect. ale StatuluT
cu proprietariT si 1600 hect.
ale locuitorilor; 890 hect. loc
necultivat, din carr 650 hect, ale
statuluí cu proprietarif i 240
ale locuitorilor : 1143 hect. loc
izIaz, din parí': 743 hect. ale sta-
tuluí Cu proprietarif i 400 ale
loeuitorilor; 7 hect. vif ale sta-
tuluT cu proprietaril.
In comuna. sunt 115 plugarT,
aviad 68 plugurT (40 cu bol, 28
cu cal), 68 care si cArute (40
cu boT, 28 cu cal); j masina de
treerat eu aburf, 4 masinf de
semanat, 4 masinT de secerat,
masina de bAtut porumb si
23 grape de fier.
Comuna are 1201 caf, 283
boT, 2 bivolf, 3300 of, 17 pord.
Sunt in comuna : I moara cu
www.dacoromanica.ro
PAITACLAR
aburr, 22 puturT (20 in sate,
2 in dmp).
Comertul e putin activ. Se
face prin gara Medjidia, la 35
kil. spre N.-E. de catre 2 co-
merciantI.
Budgetul comunel este la ve-
nituff de 2331 leT, si la cheltuelT
de 1941 la.
CE de comunicatie sunt: dru-
mul judetean Cuzgun-Mangalia,
ce trece pe la 3 kil. spre S.
de sate ; drumprf vecinale la
comuneIe invecinate ca. Ghiu-
venli, Cazil-Murad, Caslcci,
Carabaci, etc. Be.soul,
Cavaclar, sat, jud. Constanta, in
pl. Mangana, catunul dg rese-
dinta al comuneT Pavaclar. Este
situat in partea vesticA pla-
seT i cea centrala a comuna,
pe valea Mangaci san Cavac-
lar, si anume la impreunarea a-
cesteia cu valle Culac- Ceair
Talar-Ceair. Este inchis si do-
minat la S. si V. de dealul
vaciar, lar la E. de dealuI Pa-
vaciar. Are o populatiune de
115 familiT, Cu 380 suflete, in ma-
ioritate BulgarT, ocupIndu-se Cu
agricultura si cresterea vitelor.
Pamintul san produce destule
cereale.
Cavaclar, cuitne insemnata de
dealurf, jud. Constanta, In pl.
Mangana, pe teritoriul comune-
lor rurale Cavaclar si Cara-Omer.
Se intinde printre valle Afighi-
nea la V. si Enghez la E. Este
Wat de o multime de drumurT,
intre carT cel judetean Cuzgun-
Cara - Omer. Are 145 m. ira]:
time si este acoperit Cu sema-
nAturT i fin*.
Cavaclar, vale, alt nume al vleT
Mangaci, jud. Constanta, nume
ce-1 poartA in pl. Mangalla com.
Cavaclar, 'filtre satele Cavadal.
1VIerdevenli-Punar. Este inchisl
 CAVAD1NWI
filtre dealurT inalte. Prin ea merg
drumurile comunale Cavaclar-
Carabaci.
Cavadine§ti, com. rur., in pl. Ho-
rincea, jud. Covurluiù, la o dis-
tanta de 8o kil. de Galati. Este,
mergind de la S. spre N., hi-
ela comuna asezatá pe valea
HorinceT. Se hotareste la N.
cu com. Ganesti, la E. si S. cu
Rogojeni i la V. cu Slivna.
Teritoriul säti e udat de pirlul
Horincea si de piriiasul Liscovul.
Are 3 catune; Grapeni, Cava-
dinesti, resedinta, si Rugineni cu
Onesti. Cea dintlia este la depar-
tare de vr'o 800 metri de .rese-
dinta comunala, iar cele-l-alte
dota mal lipite una de alta. Lo-
calitatea este frumoasa : plan-
tatiT dese, viT, arborT roditorr,
in deosebI nucT multI i marT,
impodobesc teritoriul Cavadi -
nestilor. SateniT de aicT sunt totT
RominT, razesT, afarä de putinT
fosa clacasT i insurateT in Gra-
peni. Numärul total al caselor
e de 5o1. Contribuabili sunt
403; familiT 523, CU 2142 su.
flete: 1122 barbatI, 1020 l'eme ;
1130 necasatoritT, 908 cäSät0-
ritT, 104 vaduvI; 209 CU $tlinta
de carte, 1933 fra.
Pamintul Cavadinestilor e ni-
sipos, argilos i calcaros. Su-
prafata sa aproximativa. e de
3446 hect., din carl 285 hect.
arabile, 75 padure si luna., 150
imas, 65 finete, 16o viT, io grä-
dinariT, 45 livezT si 120 vatra
satuluT i netrebnic. Tot teri-
toriul apartine proprietateT
mijlociT. Dintre sateni sunt
fruntasi carl posea, pana la 40
pamint.
Numarul vitelor e de 3165,
din carT 577 boT , 191 vacT ,
134 juncT, 30 junce, 3 taurT,
129 gonitorT, 87 gonitoare, 283
minzatT, 273 minzate, 109 vi-
teT, 301 cal; 1003 or, 40 ber-
www.dacoromanica.ro
236
becT si 6 capre, osebit de ri-
matorT, din carT are cite unul
cel putin fie-care locuitor.
Pe linga. agricultura, viticul-
tura si cresterea vitelor, sateniT
acester comune cultiva nume-
roase gradinT de zarzavaturr.
O singura circiumA e in Cava-
dinesti ; pravalif de alte mar-
furl sunt 2. Se lucreaza aicT ro-
gojinT i caramizT. Functioneaza
o moard cu aburr, infiintata in
1880, cu venit anual de 2000 1.
Morl de vint sunt 8, producind
fie-care pana la 8o ler venit pe
an. Sunt ca la 150 femer carT
cultiva. duzI vTermi de ma-
tasa, fac tesaturT din clnepa si
in. MaT toate Cavadinencele lu-
creazA singure obiectele casnice.
CultivatorI de albine sunt pu-
tinT. Loc. posea. 251 plugurT.
Veniturile comunale se urca.
la 6242 ler 35 banT pe an, iar
cheltuelile la 4435 leT 5 banT.
Contributiile directe in total a-
jung- la 10865 leT 17 banT.
Biserici sunt 4: Sf. Voevozr,
In Rugineni ; Sf. Gheorghe, Po-
sada, si Adormirea-Maicii-Dom-
nulul in Cavadinesti ; Prea-Cu-
vioasa - Paraschiva in Grapeni.
Cele treT functioneaza ;
a patra, in ruina, este inchisa.
Toate sunt vechT. Cea mar noua,
Adormirea, este din 1848. Dalia
alcatuirea parohillor din 1888,
com. Cavadinesti formeaza o pa-
rohie, Cu catedrala Sf. Gheor-
ghe, un preot paroh, un preot
ajutor si 6 cintaretT.
ScolI sunt 2, una de baetT si
alta de fete. Cea de baetT, in-
fiintata in 1866, numara 76
elevI regulatr in 1889; cea de
fete dateaza de la 1884.
Cavadinesti, sat, resedinta com.
cu acelasT nume, pl. Horincea,
jud. Covurluiu. Are : 364 familii,
Cu 1212 suflete ; 2 biserici ; 2 acela al catunuluT san Cavargic.
scolf.
CAVARGIC-BA1R
Caval (Palana-1110, poiand, la
E.-V. de cat. Guesti, com. Mal-
darul, pl. Vedea-d.-j., jud. Olt.
Cavalic-Coresi, a'eal, in judetul
Constanta, pl. Silistra-Noul, pe
teritoriul bulgaresc al comunel
Regep-Cuiusu. Se desface din
dealul Uzun-Bair ; se intinde spre
S., intr'o directie generala de
la N.-V. spre S.-E., brazdind
partea de S. a plaser ì cea de
V. a comuneT. Are 120 ni. tnal-
time. Este acoperit cu livezi
padurT, intre carT maT insemnata
e padurea Sarp-Orman pe par-
estice.
Cavargic, sat, in jud. Constanta,
pl. Constanta, cat. comunel Ci-
cricci. E situat in partea sep-
tentrionala a piase si a comu-
nel, pe valea Alciac-Dere i in
apropierea piriuluT Casi mcea.
Este inchis la S.-E. de catre dea-
lul Cavargic-Bair, cu virful sAO
Cavargic-Iuc, care are 105 ni.;
lar din partea de N. este do-
minat de catre virful Ali-Culac-
Bair, care are o inaltime de 14
m. Suprafata sa este de 2200
hect., dintre carT : 57 hect. sunt
ocupate de vatra satulur si de
gradinT. Are o populatie de 49
familiT, Cu 200 suflete, compusi
numaT din BulgarT carT se ocupa
In general cu agricultura. Pa-
mintul produce tot feltil de ce-
reale si in special Oil si °yaz.
Casele sunt miel si putine. De
la Cavargic pleaca urmatoareli
dru murT comunale : spre Sere-
met, Cogealac (Tulcea), Peletlia
si Palatul-Mic ; pe teritoriul sad
trece un drum de la Palatul-
Mic la Seremet.
Cavargic-Bair, areal, in judetul
Constanta, pl. Constanta, pe te-
ritoriul com. rur. Cicricci si pe
Se desface din dealul Peletlia
 CAVERNA
anume din vIrful Cara-Tepe,
indreptindu-se spre S., cu o di-
rectiune generala de la N.-E.
catre S.-V.; trece pe la sudul
vad Alceac-Dere i pe la sudul
satuluT Cavargic; ultimele sale
ramificatiunT se sfirsesc cu ma-
lul piriuluT Casimcea. Are o
inaltime maxima de 164 m. pe
care o atinge In virful sàú Ca-
vargic-Iuc. Este situat in par-
tea nordica a piase? si a comu-
neT. Serva ca punct militar.
Caverna, jud. Vilcea. (V. Petera).
Cazaca, isvor, in jud. Buzati, co-
muna Pietroasa-d.-j., îr ia nastere
din padurea Berca i Bradul la
punctul Coltul PietreT, Dupa ce
udä comunele Pietroasa i Clon-
dirul se scurge In pir. Sarata.
Cazaci, com. rur., pl. Dealul-Dim-
bovita, jud. Dimbovita. Aceasta
comuna, situata pe cimpie, spre
S. de Tirgoviste, In apropiere
de linia ferata isoseaua natio-
nall Tirgoviste-Titu, este udatá
In raionul sad de durile Dimbo-
vita. i Ilfovul, precum si de He-
lestaele-DomnestT, atit de renu-
mite in istoria tareT. Comuna
Cazad se compune din sapte
atine Movila, Nucetul, Olari,
Cazad, Bratesti - d. - j., BrAtesti-
d.-s. si Helesteul-Domnesc cu o
populatie in total de 3572 lo-
cultor! Rominr. In aceasta suma
de 2572 loc*orT intra i po-
pulatia din com. Mircea-Vodd,
care, pana la 1887, era un ca-
tun, care fama parte tot din
com. Cazaci. (Vez! Mircea-Vo-
da). In com. Cazaci, la cat. Nu-
cetul, se afld herghelia statu-
luT ; statia Nucetul, a cae( ferate
TIrgoviste - Titu ; o mangstire.
(Vez! Nucetul). Pe chnpiile sale,
comuna Cazad produce multe
cereale. Sunt ad treT morT de
apa, precum si o piug.. In a-
237
ceasta comuna sunt patru bi-
sericT intretinute de enoriasT; o
mangstire intretinuta de stat,
Nucetul ; precum i doul col!:
una intretinuta de stat, in Nu-
cet si una, de judet, In Cazad.
Comuna Cazad se invecineste
spre E. cu com. Habeni, des-
partindu-se prin padure ; spre
E. se invecineste i cu comuna
Bleni i Comisani ; spre V. cu
com.Perinari, Gura-Sutii i Ghi-
nesti, de carT se desparte prin
riul Dimbovita ; la N. cu com.
Vacaresti, de care se desparte
prin padure i cu care se leaga
prin osea vecinall; In fine, la S.
se invecineste cu com, Bolovani.
Padurile din raionul acesteT co-
mune sunt doua, una cam de
17500 ara', alta cam de 12350
ariT. Comuna Cazad, se zice,
trage numele de la o ceata
de CazacT , care-sT stabiliserg.
cartierul ad in timpul vechi-
lor InvasivaT Ruso-Tatare. La
Helestaele - Domnestif, carT
nu sunt de cit o vale, prin care
trece piriul Ilfovul, se zice
TePq-Vodä a pus In tepl o ar-
mata Intreaga turceasca, si pe
Hamza-Pasa, comandantul eT, in
o teapa mal inalta, ca semn de
batjocura. Comuna Cazad are
7038 leT venit si peste 250 con-
tribuabilf In Cazad si tot cam
atit in restul comuneT prin ce-
le-l-alte catune. Amindoul scoa-
lele sunt mixte. Primaria este
in acelasT local cu scoala din
Cazaci, lar scoala din Nucetul
e singurg. Fie-care scoall are
cite un invatator.
Cazad. Vez! TarcAul, sat, jud.
Neamtu.
Cazad, capul unur deal, numit
Brebeni , care brazdeazg. par-
tea de V. a teritoriuIuT com.
Coteana, pl. Siul-d.-s., jud. Olt.
Ad se impreung. valea Oboga
www.dacoromanica.ro
CAZACILOR (MOVILA-)
Valea-DirjovuluT si se varsa
in Valea-OltuluT. E punct stra-
tegic. Se zice ca in titnpul u-
nid razboiii Ruso-Turc, Cazad!
ocupasera acest punct, lar Tur-
ciT se asezasera pe o alta
piscul Bola, maT la S., pe
malul OltuluT. Lupta s'a dat pe
Valea-DirjovuluT.
Cazaci, izolatd, (vr'o 4
case), In com. Doamna, pl. Pia-
tra-Muntele, jud. Neamtu, llega
ptriiasul cu a sa numire. MaT
iainte, cind la 1882 se proec-
tase infiintarea uneT com. noug,
acest mic cabinas a fost alipit
la comuna Dumbrava-Rosie, in
care intrd i actuala com. Va-
durile. Dar din priciná cg. acea
comuna a ramas neconstituitä.
Cazad sunt ramal atasatT co-
mune! carda apartin i astazI.
Cazaci, îrÊia,r, In com. Doam-
na, pl. Piatra-Muntele, judetul
Neamtu. Izvoreste din ramurile
CernegureT, partea numitä de
uniT Cirlomanul, lar de altiT Car-
pati, si se varsa pe partea dreap-
ta a riuluT Bistrita, in fata ora-
suluT Piatra.
Cazacilor (Movila-), movild, fe
j.td. Buzar', comuna Ghergseni,
pe mosia Rotunzeanca.
Cazacilor (Movila-), movild, pl.
Dumbrava- d. - s., com. Rudari,
jud. Dolj.
Cazador (Movila-), deal, in
jud. Tulcea, plasa Mdcinul, co-
muna Pecineaga, ramura vesticä
a dealuluT Ghiun-Ghirmes. Se
Intinde spre V., avind o directie
generall de la S.-E. spre N.-
V, Brazdeaza partea sud-vestica
a plaser si a comuneT. Se intinde
dealungul maluluT sting al pi-
riulur Ai-Orman ì malul drept
al DundreT. Are 129 metri
 CAZACW,
time. E punct trigonometric de
observatie de rangul i.iú, Este
taiat de o multime de vgi a-
dincT si prdpastioase. La poa-
lele sale nordice se afla asezat
satul Picineaga. El a fost IntA-
rit de Turd, cacT prin inaltimea
sa domina asupra satuluT Pici-
neaga, i asupra Dunard, pe o
mare intindere. Fiind-ca postul
turcesc de aid era compus nu-
mar de Cazad, de aceea i s'a
dat numele de Cazaci. Are o
importantä strategica deosibita.
Este acoperit cu verdeata.. Pe
la poalele sale trece soseaua
judeteana Ostrov-Satul-Noa,
drumul vecinal Picineaga-Cirji-
lar.
Cazacul, cdtun, in pl. Ialomita-
Balta, com. Balaciurile, jud. Ia-
lomita.
Cazacul, deal, ce se intinde de la
N. spre S., pe teritoriul satuluT
Epureni, com. Radiul-Mitropo-
lid, pl. Copoul, jud. Iasi, si se
termina In sesul JijieT.
Cazacul, j'ud. Iasi. (V. Bordea,
deal).
Cazacul, movilä, com. Todireni,
pl. Jijia, jud. Botosani.
Cazacul movild. (V. irul-Movi-
lelor, com. Braesti, pl. Cosula,
jud Dorohoiii).
Cazacul, munte, proprietatea E-
forier Spitalelor Civile din Bu-
curesti, pendinte de com. Bre-
bul i Predealul, jud. Prahova.
Impreuna cu muntiT Pietricica
Piraele, s'a arendat, pe perio-
dul 1886-91, cu 1450 leT anual.
Cazacul, munte, in com. Predea-
lul, pl. Pelesul, jud. .Prahova,
situat 'filtre valle Cazacul i Cea-
usoaia.
www.dacoromanica.ro
238
Este proprietctea Eforier Spi-
talelor Civile din Bucuresti, La
anul 1846, acest munte a fost
masurat de inginerul George
Fischtum, trimes de marele Pos-
telnic Ion Al. Filipescu,
Cazacul, podi1, in com. Dobro-
vatul, pl. Crasna, jud. Vasluia.
Este acoperia cu padure.
Cazacul, vale, izvoreste din ra-
ionul com. Predealul, pl, Pele-
sul, jud. Prahova; are directia
de la S. spre N, si se varsa In
piriul Azuga, pe tarmul sting,
dupa ce uda poalele de V. ale
munteluT Cazacul.
Cazacului (Gira-), girid, n ju-
detul Tulcea, pl. Isaccea, pe te-
ritoriul com. urb. Isaccea. Se
desface din lacul Piatra-Cacatd,
din partea sudica ; se indreapta
spre E., avind o directiune ge-
nerala de la V. spre E.; uda
partea nordica a plasei i cea
vestica a comuna ; curge nu-
maT prin stufarii. Serveste ca
scurgere a laculuT Piatra-Cacata
in lacul Japsa-Racova. Are o lun-
gime de 5 kil.
Cazacului (Mägura-), niligurä,
pe proprietatea Gaujani, plasa
Marginea, jud. Vla4ca.
Cazacului (Poiana),poiand, co-
muna Otesti-d.-s., pl. Oltul d.-s.,
jud. Olt.
CazaculuT (Välceaua-), vacea,
com. Mi trofani, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vlicea.
Cazan (Dealul-de-la-), semn de
hotar al mosieT Scaelele, In par-
tea de S. despre mosia Riioasa,
jud. Teleorman.
Cazan (Putul-lui-), loc izolat,
in com. Glodeanul-Sdrat, jud.
CAZARMA
Buzatí, pe hotarul ei despre copa,
Glierdseni.
Cazan (Rusca-de-la-), coOarjf,
pe dealul cu acelasT nume, jud.
Teleorman, pe unde comunica
parte din loc,JitoriT com. Scae.
lele, cind vin despre com. M-
i oas a.
Cazanele, groapd, jud. PrAila,
unde se impreuna Aurelul cu
Bobocul si care se afil la ,LE,
de iezerul Bobocul.
Cazangia, vale insemnata, in ju-
detul Tulcea, pl. Tulcea, com.
A gi-Ghiol 4i Sari-Chioi. Se des-
face din dealul Orta-Bair ; se
indreapta spre S., tuteo direc-
tie generald de la N.-V. spre
S.-E. printre dealurile Tas-Bair,
Gdvanul i Cairacul de o parte,
Causul, Cununa si Pretrosul de
alta; brazdeaza partea sudica a
plaseT si pe cea vesticA a. celor
2 comune. Este intretaiata gle
o multime de drumuri comu-
nale dintre satele Agi-Ghiol,
Congaz, Zebil, Sabandgia si Sa-
ri-Chioi, Are o lungime de 12
kil. Se deschide in cotul Sara-
tuna al iezeruluT Razelm, waT
jos de Sari-Chioi.
Cazanul, jud. Vilcea. (Vez! Vld-
doaia).
Cazanul, iezer, jud. Braila, a-
proape de tirlele Blasova, din
cuprinsul comuneT Chiscani.
Cazarma, fìntînd vechie, ,Intre
com. rur. Broscari i Rogova,
jud. Mehedinti, pl. Ocolul-dej.,
in dreptul padureT Virciorova.
Ad i se vad urme de zidarilmari
vechT. Din marginea pAdureT,
incepe Brazda-luT.Novac si Bo-
beara in Valea-PoroiniteT. Pe
aci se vede la locul parasit nu-
mit La-Becia si Desiste si la
 CAZAR MA.
vale pana la local numit Cio-
banul.
Ca2arma, 10C, pe terltoriul
vid Stiubeehi, com. S tiubeeni,
pl. Baseul, jud. Dorohoid, Unde
Austriaca Stabilita O herghelie a
statilluT ddpa. dd luara Bucovina,
in anul 1777. Partea aceasta
de inosie era a manbstireT Put-
na. DupI vinderea mosieT in
1785, herghelia s'a desfiintat.
Zidurile cazarnieT si ale grajdu-
rilor ad existat mult timp, pana
ce, in 188o, s'ad dartmat cu
totul.
Cazasul, COM. rur., jud. Braila,
pl. Vadeni, situata pe 4e5. Se
invecineste la E. tu Izlazul
Baila, la V, cu Nazirul, la S.
Ttidor-Vladimiresdu Vi la N.
Videni. Sdprafata eomuneT
este de 9053 hect. Populatia
sa e de 1834 suflete, cOmpunind
30 anilla, 267 persoane stid
darte, lar 1567 nu Vtid darte.
&hit 245 contrib. In Cazasul
sunt 6 debiturT, 13 circiumr.
Sunt 66 improprietariti din 1864
t5i din i8'8; iat rietinpro-
prietaritT tunt 169. Venitul co-
mtind e de 875 leT, 59 banr;
lar cheltuelile de 8183 Id, 75
bani.
Vite ornute sunt 1860, din
tarT: 810 boT, 835 vacT, 8 taurT,
207 Vitei; sunt 549 dar, ma-
garT, 2176 or, 157 rimatorT, .29
rapte. Izlazul e de 200 hect.
to1nuna are la biseriea, constru-
u de locuitorT In 1883, cu pa-
trona S-ta VoevozT, deservita
de i preot, I cintaret vi pa-
racliser. Are 2 colT, din carT
una de bletT, infiintata la. 1852
frecuentata de 58 eIevl,
alta de fete, infiintata in 1885
frecuentata de 22 eleve.
In comuna sunt 14 strade a-
liniate i t plata. Prin apropie-
rea a, spre S.-E., era drumul
039
veeltei po*tt BrAila Bucuresti.
DrumurT ! la Naztrul, spre V. 6
kil; la VI:leal, spre N. i t kil.;
la Tudor-Vladimirescu, spre S.-
V,) 6 kilo; la Lacul-Sarat, spre
S. 8 kil.; la Braila, spre E., 6
kil. Coruuna infiititata la 1828
ptin intrunirea doul sate ce
fost situate in apropierea co-
mubeT, Vre si care erail
staptnite de 2 TurcT, Cazad si
Ismen. PrItnul ramtnind in trina
depila ttaptnitor a acestot sate,
le tontopi intr'unul, dindu-I im-
alele sal In tiinpul 1 tareltraileT,
Rusa avead aci Stabilit cuartie-
rul lor general. Tot aci a.vead
intarirT, Cart se yac' i azT.
Cazasul, svzt, in jud. nraila, par-
tea de S. a comunet cu acela0
nutne, pe voseaua 131111a-Rim-
hicttl, la 6 kit. spre V. de ora-
sul "Braila, infiintat la 1828 de
Turcul Cazas. Acest Turc sta-
pfnea mal %atrae un mic sati-
sor nurnit Cazasul, care era si-
tuat la r kif. spre de sa-
tul Cazasul, i tumparind de la
alt turd satisorul Iminul de era
In apropiere de Cazacul, pe locu-
itorif ambelor satisoare stra-
mutat, formind satul Cazasul.
In locul sAtisorului Cazacul, pe
timpul raialeT turcestl, era 'un
Mate depozit de iarba de pusca.
La. 1828 fu cuprins acest loe
de Rusr; ad s'o avezat cuartierul
general, de u nde s'a atacat Braila.
Dup1 inaintarea armatelor ru-
sestT a ramas de poza un capitan,
care a stat aci 4nat mult tirnp;
de aceea povirnisul ce se intinde
In acel loc se nunteste Valea-
CapitanuluT.
Suprafata satulta este de 108
hect., avind 184 case, 9 chciurni
vi o moara de Wat. Populatia
satuluT este de 916 locuitorT sad
177 apY de familia, din carT :
488 bArbatr i 42Z femer, 543
casatoritr si 573 neasatotiti;
www.dacoromanica.ro
CAZtf-MuRAT
197 persoane titi carte 19
stid.
Are o scbala de bketT,
tata Ia 1852, intretimita de stat,
frecuentata de 58 eletrt; $i o
scoall de fete) infiintata la 1885,
intretinuta de camufla, frecuen-
tata de 22 eleve. Ambele scoll
ad un bun local de gardi Bise-
rica din sat este ziditá de lbc.
l'a 1883, Ilvind ufi prebt, un
dascal si un paracliser.
Nutnarul vitelor din sat este
de 304 caT, 965 vite canute,
469 cl si 88 ilmatorT.
Cazilgie-Bair, deal, in jud,
pl. Tulcea, pe teritorlul comuneT
rurale Cataloi Si pe al catunu-
lui 011 Eni-Chioi. ste b pre-
lungire nordica a dealuluT Cia-
tal-Bair. Se intinde spre N., a-
vInd o directiune gerierala de
la S.-E. spre N.-V., larazdind
partea sudica -a p14ei i pe cea
esticá a tomanet Sta In lega-
tira la N, cu dealul Tauvan-
Tepe si la E. cu dealul Orta-
Bair. Se ridica pana la o ?Al-
time de 88 in, Pundt trigono-
metric de observatie de rangul
al 3-lea, dorainind asupra satulta
Eni-Chioi i asupra drumulta
comunal Eni-Chioi-Agi- hiol,
trece pe la poaleie sale nordice.
Este acbperit tu tufi§urt ramase
din o padure te exploatare
tu PasunT.
Caztl-Curn, jud. Tulcea, ratsi-
tele unta dig de piatra de tia,
amestecat cu plmint nlsipos, in
pl. Babadag, pe teritoriul tomu-
neT rurale Caraman-Chiol, in par-
tea estica a pasel si a Zdinu-
fiel, la poalele dealulur Cazil-
Suhat, i linga capul lancina.
Nu se stie de eine t fácut. Avea
o lungime de 150 metri. A fost
sfarama.t de apa lacului Razelm.
Cazil-Murat, com, rut., situata.
 CAZIL-MURAT
In partea meridionalA a jude-
tuluI Constanta, la 56 kil. spre
S.-V. de orasul Constanta, ca-
pitala districtuluI, i tn partea
vesticA a plAseT Mangalia, la 43
kil. spre V. de orAselul Man-
galia, resedinta ocolulut.
Se mArgineste la N. cu Chio-
seler i Carabaci (ale plAset Med-
jidia), la Est cu com. Agemler,
la Sud cu com. Cavaclar, lar
la Vest cu com. Bairam-Dede
Hairan-Chioi (ale plAset Si-
listra-Nouä).
Relieful soluluI e in general
putin accidentat. Culmile Bai-
ram-Dede la Vest si Mangaci
la Est if brazdeazä. teritoriul.
Principalele dealurt sunt: To-
pasler, Cisme - Bair si Turla-
Mezarlic-Bair la N.-V.; Baspunar-
Bair (167 m.) la N.; Mezarlic-
Bair (181 m.) laV. (aceste cincI
dealurl apartin culmer Bairam-
Dede i sunt acoperite cu finete,
pasunt i semAnAturi); Bairam-
Dede-Bair (143 m.) la Nord ;
Cultimes-Bair (105 m.), Cabula-
Bair (103 m.), ambele tot la
Nord ; Cara-Olca (123 m.)
Uzun-Bair, cu vtrful Caugagi-Est
(136 m.) la N.-E. ; Cazil-Murat-
Bair (165 m.) la S.-V.; Cavaclar
cu virful Merdevenli-Punar (141
m.) la Sud; Culac-Bair (128 m.)
la Est (toate aceste dealuri apar-
tin culmei Mangaci si sunt aco-
perite cu pasunt, livezi i semA-
nAtur1). Movile sunt numeroase
si importante (42), servind ca
puncte de observatie si orien-
tare. Principalele sunt : Caza-
Murad (165 m.) i Merdevenli-
Punar (149 m.) la S. Ele sunt
acoperite cu larbA.
CursurI de apA propriii zise,
in comunA, nu sunt, ci numat
vAT cart sunt lipsite de apa mar
tot anul, afarA de timpul piojos
primAvara. Principalele vAI
sunt : Becter, la N.-V., trecind
prin satul Becter ; Cazil-Murat,
www.dacoromanica.ro
240
la N., trecind prin satul Terzi-
veli ; Chiorgherciu-Punar-Ceair,
la V., trecind prin satul Cazil-
Murat ; Merdevenli - Ceair prin
mijloc, treeind pe la Est de sa-
tul Cazil-Murat; Mangaci la E.,
trecind prin satul Merdevenli-
Punar si cu adiacenta sa Culac-
Culac. Unele dintre ele ati ma-
lurt inalte i stincoase pe alo-
curea.
CAtunele carI formeazg com.
sunt : Caza- Murat, resedintd,
asezat in mijloc, pe valea Chio-
gerciu-Punar-Ceair, intre dealu-
rile Mazarlic-Bair la Vest si
Cavaclar la E.; Merdevenli-Pu-
nar, in partea esticA, la 2 kil.
spre Nord-Est de resedintà, pe
valea Mangad, intre dealurile
Cavaclar la V. si Culac-Bair la
E.; Terzi-Veli, in partea nordicA
la 4 kil. spre N.-V. de resedintA,
pe valea Cazil-Murat-Ceair, in-
tre dealurile Bas-Punar-Bair la
V. si Bairam-Dede la E.; Becter
in partea vestia, la 6 kil. spre
N.-V. de resedintA, pe valea
Afighinea, intre dealurile Cisme-
Bair la V. si Bas-Punar-Bair la
Est.
Suprafata totalk a comuner
este de 5412 hect., din casi: 63
hect. ocupate de vetrele celor
4 sate cu 148 case, iar restul
de 5269 hect. impArtit intre stat
cu proprietarit, cart posedA 2030
hect. si locuitoriT ce stApinesc
3319 hect.
Biseriel n'a(' locuitoriI; et se
duc sArbdtoarea la cea din Cau-
gagi (pl. Medjidia). Sunt 5 gea-
mii 5 hogI in cAtunul Caza-
Murat si cite una in cAtunele
Becter, Merdevenli-Punar i Ter-
ziveli.
Populatia comunet este de
146 fama, cu 653 suflete : 359
bArbatT, 294 femet, din cart: 373
cAsAtoritI, 258 necAsAtoritI, 22
vaduvI; 34 .tia carte, 619 nu
CA Zi L-MURAT
Sunt 221 ortodoxI, 432 Ma-
hometanT; 165 agricultort i me
serial, 3 comerciantr, I indus-
trias, 6 de alte profesiT; 179
' contribuabilt; 174 improprietl-
ritt, r neimproprietArit.
In ceca-ce priveste calitatea
pdintrituluI cele 5412 hect. ale
comuna se divid in chipul ur-
: 63 hect. teten nepro-
ductiv (ocupat de vetrele cate-
lor), 5349 hect. teren productiv,
dlii carr: 3813 hect teren cul-
tivat (1830 hect. ale sta,tulut cu
proprietariT si 1980 hect. ale lo-
cuitorilor) ; 600 hect. terca ne-
cultivat ale locuitorilor; 939 hect.
teren izlaz, din carT : 200 hect,
ale statulut cu proprietarit
739 ale locuitorilor.
In comuna sunt r65 plugarl
posedind 52 plugurt (40 Cu bol,
12 cu cat), 104 care i cArute (40
cu bol, 64 cu cal), 2 masinT de
semAnat, 2 ma.$inr de vinturat.
NumArul vitelor este de 3826
oapete, din cart : 312 cal', 734
bol, 2 b 4 asint, 2680 ol
si 94 pord.
In com. sunt 3 morr de vid.
Comertul este putin activ; se
face prin gara Medjidia, la 35
kil. spre N.-E. de cdtre 3 comer-
ciantr.
Budgetul este de 4749 leI la
veniturT, 2037 lel la cheltuell.
CM de comunicatie ale co-
muna sunt : drumul judetean
Enisenlia-Mangalia pe la S., dru-
rnul mare Bairam - Dede
Copadin ;:i drumurt comunale
la satele invecinate, cum : Cava-
clar, Ghiuvenli, Bas-Punar, Cal-
fa-Carabaci.
Cazil - Murat, punct militar, in
Dobrogea, la o InAltime de 1-64.72
m. d'asupra nivelului mArlI.
Cazil-Murat, sat, in pl. Manga-
lia, jud. Constanta, cAtunul de
resedintA al comuna Cazil-Mu-
 CAZIL-IIURAT-CEAIR
rat, situat In partea vestica a
plaseT i cea centralä a comu-
na, pe valea Chiogherciu-Punar.
Are o intindere de 2150 hect.,
din carT 49 hect. vatra satuluT
Cu l'o case. Populatiunea, in
maioritate turca si bulgara, este
de 140 familif, cu 775 suflete,
ocupindu-se t u agricultura si
cresterea vitelor.
Cazil- Murat- Cealr, vale, ju d.
Constanta, in pl. Mangalia, pe
teritoriul comuna Cazil-Murat,
anume pe acela al satulut s5.0
Terzi-Veli. Se desface din dealul
Mezarlic Bah, ?ndreptindu-se
spre N. si mergind printre dea-
lurile Bas-Punar Bair si Bairam-
Dede ; trece prin satele Terzi-
Veli i Chertic-Punar i aporse
continua sub numele de Ca-
pulan-Culac.
Cazil-Stihat, deal, in jud. Tul-
cea, pl. Babadag, pe teritoriul
com. rurale Caraman- Chioi, in
partea estica a plaseT I cea nor-
die& a comuna. Se intinde de
la E. spre V., pe malul laculuT
Razelm, pana la capul lancina.
Lasa spre N. dealul Casavet-
Bair. Are o ingtime de 64 m.
Punct trigonometric de obser-
vatie de ordinul al treilea. Pe la
poalele sale trece drumul comu-
nal Enisala- Caraman - Chioi. E
acOperit cu ?Mete i semanaturl.
Se bucura de o privire frumoasa.
Cazlar-Bair, deal, in jud. Tul-
cea, plasa Isaccea, pe teritoriul
com. rurale Orta-Chioi. Se des-
face din dealul Ghiobilche-Bair.
Se ?cande spre Nt, avind o di-
rectie generala de la E. la
N.- V., brazdind partea sudica
plaseT si pe cea vestica a co-
muna. Are 177 m. in5.1time
este punct trigonometric de ob-
servatie de a 3-a ordine, Este
acoperit cu intinse padurT, pur-
47470 ;Mute Plrl 0 nr Geoprnfir. In?. /I
241
tind -numele de hmet-Orman
saü Padurea-JuT Ahmet. Pe la
poalele sale nordice trece dra-
muljudeteanBabadag-Bas-Chioi-
Orta-Chioi-Cerna-Macin.
CA/A ceni, Numire vechie, a sa-
tulur Darabani, jud. Dorohoiti.
Cäbälul, bral, in plasa Ialomita-
Balta, insula Balta, com. Ce-
gani, jud. Ialomita, prin care
se alimenteaza lacul cu acelad
nume.
Cäbälul, lac, in pl. lalomita-Bal-
ta, insula Balta, teritoriul co-
muneT Bordusani, jud. Ialomi-
ta, in apropiere de Dunare. Este
cel me mare lac din insula Balta.
Me poarta numirea de Cobolul.
Cäbilului (Muchia-) , culmea
coastet Bdriiganulut, in pl. Ia-
lomita - Balta, jud. Ialomita in
dreptul satuluT Bordusani-Mar!.
Cäbälulur (Valea-), vale, In pl.
Ialomita-Balta, jud. Ialomita, In
dreptul satulta Bordusani. Se
intinde la poalele mucher cu a-
cela§T nume.
Cäbe§ti, sat, in .pL Pereschivul,
jud. Tutova, spre V. de Birlad,
pe piriul Pereschivul. Formeaza
o comuna, com. Mesa, cu ca-
tunele : Sighea si Plopul. In
toata com. sunt 1532 locuitorT,
din carT 106 stiil carte. Sunt
380 contribuabilT; 426 case, Se
cultiva. viia pe o suprafata de
253 hect. Sunt 24.75 hect. li-
ved cu prunT. Comerciul se face
de catre 6 persoane, din carT
5 RominT i i Evreil, In 6 sta-
bilimente comerciale, din cae
4 drciumT, Are o scoala pri-
mara de bletT. In toata comuna
,sun't 3 biseria.
Cfiboaia, sat, pe mOsia,*1 in ¡ud.
www.dacoromanica.ro
CXCAINA
Suceava, com. Brosteni. Asezat
pe malul drept al BistriteT, e
strabatut de plrlul caruia II poar-
ta numele i numara-numal io
case locuite ; io capT de familie,
salí 50 suflete, 27 barbatr si 23
femeT, din carl 3 Tigani. Contri-
buabilT sunt 12. ImproprietariV
la 1864 sunt : I frunta$, 4 mij-
locasT si 3 codasT, stapinind 29
de flia.
Biserica din Holda i coa-
lele din Brosteci servesc i a-
cestui sat. Niel un drum de.-co-
municaae nu-1 leaga cu cele-
l'alte sate, si trecerea pe Bistrita
se face numaT cu o ciobaca, un
trunchiti de arbore scobit.
Cäboaia, mie afluent al BistriteT,
In jud. Suceava, comuna Bros-
teni.
Caboala, munte, in jud. Suceava,
com. Brosteni, aviad 1638 m.
altitudine.
Cäboita, munte, in jud. Suceava,
com. Brosteni.
Muja, sfoarel de mofie, in jud.
Suceava, ce acum formeaza un
trup cu Draguseni.
Cäbujei, sat, jud. Suceava. Ved
Draguseni.
Cäbujel (Pirlul-), thig, afluente
al pirluluT Hatia, lu jud. Su-
ceava, comuna DrAguseni (3
kil.).
Cfibu§ca, deal, jud. Dorohoia,
ce incepe de pe mosia Saucenita,
se intinde pe partea de V. a
mosier Vdculesti, com. cu ase-
menea numire, plasa Cosula,
trece In com. Braesti,
Cacaina, gErM, trasa din Putna,
in baza hrisovuluT luT Mihail
Sturdza, Domnul Moldova, in
31
CkAlNA
1874, pentru alimentarea Cu apa
a orasuld Focsani. Gira incepe
la satul Gagesti, jud. Putna,
din malul drept al Putna, trece
pe la S. - V. de Bolotesti, tia
Jaristea si Varsatura, inconjoara
partea nord-estica a Odobesti-
lor, trece pe linga Patesti, uda
marginea de N. a orasuld Foc-
sani, tlind soseaua Odobestilor
soseaua Tecucilor i trecind
pe la Ocol i cazarma Vinato-
rilor. Dupa ce ese din Focsani,
gira se varsa in balta
dresti, care se scurge in riul Put-
na la satul Vinatori..
Aceasta girla, de la Patesti
In jos, este vechiul canal tras
de Domnul Moldova, Stefan ce!
Mare, din Milcovul-cel-Mare, spre
a forma hotarul dintre Moldova
Tara-Romineasca, despre care
ne zice cronicarul Urechia :
zlbovind Stefan-Voc1ä acolo pa-
na a se stringe ostile toate, a-
ducind si pre multt din boierii
'Tara - RominestI i alti oameni
de frunte, acolo ad pus pre al
säl bojen i oameni de cinste
de ad vorovit si ati tocmit, de
ad despartit din Milcovul- ceI-
Mare o parte de pirid, ce vine
pre linga Odobesti si trece de
da in apa: Putna i acela 0.11ä
astild este hotar tara Moldo-
ver si Tärei-RominestI.» («Le-
topiset.), I, p. 162).
Aproape de aceasta gir1A, a
avut loc, in i600, infringerea lur
Simion Movila de catre Mihaid-
Viteazul, dup5. care Simion a
fost nevoit sä fuga si ia °ri-
ce nadejde de a mal" capata tro-
nul Tarel-Rominesti. lata si pa-
sagiul in care cronicarul Miron
Costin pomeneste de aceasta
lupta : «n'ad statut Simion Mo-
vira impotriva lui Mihaiii-Vocia
de indatà ce s'ad dat spre mar-
ginea tara, spre Focsani, pen-
tru ajutorul de la frate sad Ie-
remia-Voevod, de la care ve-
www.dacoromanica.ro
242
nise slujitorI din tara de jos la
Simion -Voevod. Si daca s'ad
strins cite-va seama de osa si
la Simion-Voevod, ad statut si
aúasteptat pe Mihaid-Voevod
Cu razboiul la o vale ce se chia-
ma Milcovul-cel-Mare in l'ara-
Munteneasca (are i alt nume
grozav acel pinîü, i spun, de
atunci). Si ad statut razboiul ci-
te-va ceasuri, apoI ad pferdut
Simion-Voevod razboiul. (Miron
Costin «Opere complectey. Edit.
Urechia, Tom. I, p. 444-445).
Aceasta lupa e pomenita
de Sincal" («Cronica Rominilor»,
Ir, 457), insa sub anul i6oi, care
reproduce amAnuntele el dupl.
Engel : «Nefiind de t'ata Mi-
haiii-Voda, Simeon Moghill cu
Moldovenir si cu Polonii, cu cari
venise in Valahia, foarte ail pra-
dat tara. Iar5. fratil BuzestI, s'ad
ridicat asupra lur cu ostile de
la Craiova, clara Simeon n'ad cu-
tezat a-I astepta, ci ad fugit in
Moldova. Buzestil s'ad carat dupa
el si ajuns ostile dincoace
de Focsani, la un raí. Aci ad
taiat prea multi dintre ostasii
lul Simeon í au luat inapoT tot
cit pradase din Valahia. De aci
Buzestif s'ad inturnat cu mare
doblada, si lid linga care ad
batut pe ostasii lui Simeon Mo-
ghila, l'ad numit CO.catal..
Lingl acest pifia al card nu-
me Costin nu indrazneste sa-1
citeze, din cauza trivialitateI ha,
a avut loc in 1653 infringerea
de catre Vasile Lupu a ()asta
muntenestI conduse de Dicul,
spatarul lui Mateid-Basarab. In
pasagiul ce urmeaza, vedem ca
numele ce-1 punta acest pifia
pe acea vreme, era Cacata : «Sta
in tocmealä cu ostile sale si
Dicul spatarul lui Mateiti-Voe-
vod nu departe de oras de
Focsani, la o vale careia-I zic Mil-
covul - cel -Mare (Cu alt nume
Cacata). Ripele celur pirld pusese
aCAINA
despre ostile lur Vasile-Voevod
oastea sa tocmise de cea-
1-alta parte stol, toata oa.stea
inteun sirag tocmita ca 9000
de oameni; cl s't din lefegiii lui
Mateid-Voevod o seama era cu
dinsul i oastea de tara, cita
are tara Munteneasca de la Bu-
curesti, din coace pana la mar-
gine, toata era acolo adunata
acolo si Gheorghe Stefan-Voe-
vod cu vr'o 300 de Moldovel.
Si asa in rind tocmitl oastea
Munteneasca, astepta pe Vasile-
Voevod si pre Timus. Intiiii
s'ad aratat Vasile-Voevod cu
ostile sale si at statut frunte si
MoldoveniI; lar Cazacif isr in-
tocmea tabara pe urm5. Si atita
ail statut Muntenli la razboid,
cit ad flcut oare-ce harturr cu
Moldovenii peste pirld, trecind
Moldovenii, apoi trecindu-I Mun-
tenif iar dincoace, asa in dona-
treI rindurI, pana ad trimis Va-
sile-Voevod Nemtli ce avea
s'a supus pe sub malurl. Ded
aU luat calarimea Moldovenilor
malul dincolo. lar cit ad va-
zut MunteniI tabara cazaceasca
apropiata de pifia, ati purees
in risipa cine in cotro i-ati pa-
rut. Gonit-ad Moldovenir si o
seatna de calaretI si de Cazad
pana la Ribnic. Iar n'ad pierit
osteni asa multT din Mantea,
ca ad luat de vreme fuga». (Mi-
ron Costin, «Opere complectel,
Edit. V. A. Ureclill, Tom. I,
p. 605-606).
Cicaina. V. Izvoarele, pirld, jud.
Iasi.
Cacaina. V. Corblea, plriú, jud.
Iasi.
Cicaina,phig, j ud. Botosani. Ese
din orasul Botosani si, pe mosia
Zeicesti, se uneste cu Drasleuca
si se varsa in iezerul Dracsani,
com. Baluseni.
 CitCAINEI (CALEA-)
Cäcaina, 'rival, kid. Braila, in
com. Stancuta, futre canalele
Cremenea i Vilciul. Uneste ieze-
rul Milea cu Dumboiul.
Mainel (Calea-), vale, in jud.
Buzati, com. Aldeni, cat. Po-
deni. Incepe de la Ripa-Mare,
se uneste cu Valea-OarzeT si da
in riul Slanic.
Cicata, bala, situatA pe terito-
riul com. Viisoara, pl. Siul-d.-s.,
jud. Olt, la Sudul comuneT. Se
formeaza din apele IminoguluT
si din izvoarele ce ies din dea-
lul
acata, numele vechia al piriului CicArizeni (Banul), sat, in
acaba, jud. Putna. partea de N.-E. a com. Pau-
sesti, pl. Cirligatura, jud, Iasi,
Cimba, Mia, com. Aluoul, pl. pe malul drept al titila Bahluiul.
Oltetul-d.-s., jud. Vilcea. Dupa Se zice de oameniT din loca-
ce uda E. comuneT, avind o di-
rectie de la E. spre V., se varsa
In riul Oltul, tot in raionul co-
mune! Alunul.
Cficatele,punct insemnat, in drep-
tul comuneT Cioara, judetul Te-
leorman, in partea care se nu-
meste Rosia, spre Minare.
acicioaia, vale, jud. Bräila, si-
tuad la N. de comuna Ciad-
rul, in drumul Braila-Calarasi.
A fost nivelata de catre ju-
det.
Cicicloiul, lac, fu com. Ciocesti-
Mindra, jud. Teleorrnan.
Cicinäul, sat vechifi i mofie,
In pl. Calmatuiul, jud. Teleor-
man. Ntunirea aceasta se ga-
seste in cele mal vechT nomen-
claturl de com inc i prin dife-
rite acte de hotarnicie. Numele
comunel a fost schimbat in a-
cela de Vinatori, in anul 1883.
Mosia CAcanaul o vedem fi-
guend ca hotar al Taril-Romi-
243
nesti in partea despre Dunare,
In urma hotarnicieT facuta Upa
pacea de la 1741. Pe atuncT
era proprietatea cluceruluT S1A--
tineanu. Istoria » Dion. Fo-
tino).
Cacaniul, 'rival, jud. BrAila, pe
lunca DunareT, Pleaca din Pri-
valul-MoraruluT, din dreptul cir-
durad Ibis, de pe teritoriul sting
al DunareT-Vapoarelor, din co-
muna-Vizirul ; merge paralel cu
Dunarea spre N,; trece in com.
Ciacirul si se uneste cu lacul
Tocilele, In dreptul satulul Cia-
drul.
litate, ca un locuitor din Va-
lahia, stabilindu-se ad cu fami-
lia sa, cultiva papusoiti, pe care
el Il numea cucuruz, locuitorii
din vecinatate poreclindu-1 Cu-
curuz, a ramas i numele satu-
lul Cucuruzeni, iar mal in urma
Cacárazeni. Se mal numeste
Banul, nume ce i s'a dat de
catre un fost proprietar, Banul
loan PopovicT. Are o suprafata.
de 1717 hect. si o populatie de
32 familir, cu 169 suflete.
Numarul vitelor e de 1534,
din carl : 186 vite marT cornute,
19 cal, 1288 of i 41 rima-
tori.
Pe la 7248, Constantin-Can-
temir, fiul luI Antioh-VodA, care
era brigadier in armata ruseasca,
a trecut riul Bahluiul, prin drep-
tul acestui sat, Cu 2000 de RusT,
luind drumul anteT c5.tre Vas-
luid, fugarind pe Grigore-Voda-
Ghica.
Cicsarizeni, deal, intre satele
Dumesti si Cacarazeni, din com.
Pausesti, pl. arligAtura si Cu-
www.dacoromanica.ro
CÁCIULATA
cuteni din pl. Stavnicul, jud.
Iasi ; face si hotar tare ele.
CficAreaza, deal, pl. Bistrita-d.-j.,
jud. Bacati, pe teritoriul com.
Dealul-Noii.
CAcArezeni, sat i cona. rur., pe
apa Cotmeana, jud. Arges, pl.
Cotmeana, la 19 kil. de com.
rur, Costesti, resedinta subpre-
fectureT, si la 23 kil. de Pitesti.
Are 252 familiT, Cu 1038 sufl.,
din carT 20 TiganT. In comuna.
sunt 3 bisericI vechT, deservite
de 3 preotT, 3 cintareti si 3 para-
cliserT; o scoall primara. rurala;
5 circiumT.
BudgetuI comuner pe 1882-83
a fost de 2441 leT, 41 banl la
veniturl si de 2400 leT la chel-
tuell, Dupa o publicatie oficiala
(1887) aceasta comuna avea 219
contribuabilI i un budget de
2776 leT la veniturl si de 2.103
la cheltuell.
Numarul vitelor a fost in a-
nul 1887 de 955 capete vite
marT (862 boT i vacr, 93 caí)
si de 3400 vite marunte (2655
oi, 72 capre, 673 rlmatorT).
pdelure particulara,
supusa regimuluI silvic, pendinte
de com. Olanesti, plaiul Cozia,
jud. Vilcea.
Caciula, pirîü, izvoreste din ra-
ionul com. Maneciul-Ungureni,
plaiul Teleajeaul, jud. Prahova;
se impreuna. cu &tul Stancea;
trece pe Ruga manastirea Su-
zana ; cirge de la N. spre S.-E.
si se varsa In riul Teleajenul,
pe malul drept, tot In raionul
comuneT Maneciul-Ungureni.
C'aciulata, sat, face parte din
com. rur. Calimariesti, pl. Co-
zia, jud. Vilcea. Are o popu-
latie de 21 10C. (9 barbatl si 12
femel). Este la distanta de 5
 CXCIULATA
Idl. de resedinta comunel CAli-
mdnesti.
Cficiulata, izvor cu apd mineralá
alcalind, jud. Vilcea, numit ast-
fel dupd micul cAtun cu acest
nume, ce se afla in apropiere
de aceastd sursd. Sursa este si-
tuatä pe malul drept al OltuluT,
la 3 kil, departe de stabilimen-
tul de la alimitnesti si la
kil, de tnändstirea Cozia. Ateas-
ta apd, intrebuintatä in bdu-
turT contra boalelor rinichilor
bdsicel uduluT, ati o reputatiune
europeand.
Se stie cA Cdciulata la noT si
Contrexéville in Franta sunt u-
nicele izvoare minerale in com-
baterea boalelor men tionate. Unii
medicT sustin chiar superiorita-
tea apelor noastre de la aciu-
lata asupra celor din Franta.
La 1869, ImpAratul Napoleon
al III-lea, care pätimea de cum-
plita boald a basicei udului, se
hotdri a veni la noT in tara spre
a face o cura la aciulata; re-
gretatul filo-romin Dr. Davila,
contribuise mult la rdspindirea
renumeluT acestor ape minerale.
Se vorbea pe atuncT cá guver-
nul se pregItea a restaura si a
mobila incdperile mandstireT Co-
zia, pentru a primi pe iluscrul
oaspete. Nenorocitele evenimente
din anul 1870 fdcurd ca pro-
ectul acesta sa nu se realizeze.
Iatd analiza chimica fdcut5. de
Dr. Zorileanu :
Kgr.
Clorurd de soditi . . o, 0876
magnezi5 o, 0055
Carbonat de calce. . o,
magnezid o,
Sulfat de calce . . . o,
Acid carbonic formind
bicarbonate . . . . o, 0135
Idrogen sulfurat liber o, 03035
Total . . . o,
Izvorul de la aciulata face
244
parte din statiunea de la ali-
manesti. Intrebuintarea apeT la
izvor este gratuitd. Se vinde
apd de Clciulata si in buteliT.
CAciulata (Piva-de-Cruce), loc
izolat, in judetul Buzdti, com.
Albesti, i punct de hotar des-
pre com. Meteleul.
I Caciulata, munte, in jid. Gorj,
plaiul Vulcanul, situat spre N.
de com. Frdncesti. Partea sa
despre E., fostd a mAndstirei
Strimba, apartine statuluT. Pe
acest munte se afld pddure si
pdsunT frumoase.
Cäclulata, calme de miente, pre-
lungire a culmeT Oldnesti, jud.
Vilcea. Culmea e scurtd i maT
abrupta dintre toate, separind
piriul aciulata de piriul Putu-
roasa.
Caciulata, vale, la N. comuneT
CalimAnesti, plaiul Cozia, jud.
Vilcea.
Caciulatul, com. rier., situatd pe
dealul Cdciulatul, plasa Dum-
brava-d.-s., jud. Dolj, la 34 kil.
la N.-V. de Craiova si la 23 kil.
de resedinta pldseT, com. 50-
potul.
Se invecineste la E. cu com.
Terpezita, la V. cu com. Mo-
na, la N. cu com. Rdchita si
la S. cu com. Vela.
Terenul comuner este ses. Pe
Grame el se gasesc cite - va scursorT,
formate din plor si carT se perd
nu departe de origina lor.
0203 Comuna se compune din 4 cd-
0111 tune si anume : Cdciulatul, care
oo8o este cdtunul de re3edintd, Flo-
ran, Ivdchesti si $tubeiul. Al-
tl-datä cdtunul de resedintd a
fost Floranul.
1495 In comund sunt doud bise-
ricT: una in cdtunul aciulatul,
fácutá de rdpasatul vistier Po-
www.dacoromanica.ro
cA C1UL ATOL
lihronie ; cead-altá in cdtunul
Stubeild, flcutá de locuitori! co-
mune!. Biserica are o proprie-
tate de 17 pogoane arabile, da
serviciul bisericeT sunt doi preoti
doT cintdretT.
In aceastd comun5 se ad
doud scoli mixte: una in cdtunul
Cdciulatul si una in cdtunul
Ambele a(' cite un tova-
tdtor si sunt intretinute de stat.
coala din cdtunul tubeiul func,
tioneazd de la anul 1888. Lota-
lul scoaleT din Cdciulatul, de iid,
este construit de comund. Lo-
calul scoaleT din tubeiul este
de birne. Ambele localuri sunt
In bund stare. Dupd legea rurall
din 1864 a0 cite 17 pogoane
arabile.
Aü frecuentat scoala (1893)3
copiT din Ivdchesti, 18 din Cd-
ciulatul, 5 din Floranul si 12 din
$tubeiul.
In virstd de scoald sunt 54
copiT in toatd. comuna.
$tiii carte : 6 locuitorT din cdt.
Floranul, 3 din aciulatul, 5 din
$tubeiul si 2 din Ivdchesti.
Populatia comunei este de
548 locuitorT si anume: in CA-
ciulatul 153; in Foranul 446;
in Ivdchesti 153 si in $tubeiul
98. Ef locuesc in 206 case. Du-
legea rurald. din 1864 sunt
194 implmtntenitT, iar dupd cea
din 1879 sunt 27 impaminte-
niti.
Suprafata intregului teritoriu
comunal este de 1669 pogoane.
Mosia de pe teritoriul comanal
se numeste aciulatul. Aparti-
nea vistieruluT Polihronie, lar
acum apartine D-lui Tache Cu-
ran. D5. un venit d 12000 Id
Statul are in aceastd comund
mosiile Floranul 5i*tubeiul, care,
impreund cu VAlcanul, sunt a-
rendate de la [893-98; arenda
anuald este de 31000 lei. Su-
prafata vindutd esta de 1468
hect. [256 m. p. Suprafaya,rk
 CACIDLATUL
masa este de 493 hect., 8960
m. p.
In cat. Stubeial se gaseste
o mica carita de piatra.
In cat. Floranul sunt doua
circiumi, si in cat. Stubeiul nu-
mar una. Comerciant1 sunt 6.
Locuitorir isi desfac produc-
tele la Craiova si la schela Ca-
lafat. Transportul li fac cu ca-
rele pe sosele comunale si ve-
cinale.
Cheltuelile si veniturile bud-
getare gunt 2344 leT si 72 bani.
In comuna su nt 200 vite marT
cornute, 240 oh 15 capre, 24
porcl si 28 cal.
Calle de comunicatie ale co-
munei sunt : soselele vecinalc
comunale, care o leaga la V.
cu Ivachesti, la S.-E. cu Ter-
pezita, iar la S. cu Vela.
Ciciulatul, sat, pl. Dumbrava-
d -s., comuna Caciulatul, jade-
tul Dolj, situat 1a43 kil. la NeV.
de Craiova. Ad i e resedinta pri-
.marieT. Are 153 suflete, 78 bar-
batl si 75 femeT. Locuesc in 64
case. In sat este I coala mixta
ce functioneaza din 1864, fiind
intretinuta de stat i comuna.
Localul este de zid. Cursurile
se predau de un invatator. In
anal 'scolar 1892----93 ad fre-
cuentat scoala 18 copii. Stiu
carte 3 locuitorT. in sat este
t biserica fondatá de raposatul
vistier Polihronie. Are i preot,
cintaret. Are 17 pog6ane pro-
prietate.
Satul e legat prin sosele ve-
cinale i comunale la V. cu Ior-
dachesti, la N. - V. eta Rachita,
lar la S.-E. cu Terpezita.
Ciciulatul, nuyie particulara, pl.
Dumbrava-d.-s., com. Caciulatul,
jud. Dolj, cu venitul anual de
12000 leT. Apartin,e d-luT Tache
Guran j inainte era a vistiera-
luT Polihronie.
245
Caciulati, com. rur., pl. Znago-
vul, jud. Ilfov, situad. la N. de
Bucuresti, 28 kil, departe de
capitall. Se compune din sa-
tele : Caciulati, Canela, Moara-
Saraca, Pascani i Pirlita, cu o
populatie de 2058 locuitod, cari
traesc in 490 case.
Se intinde pe o suprafata de
4042 hect,
ProprietariT i statul ad 2384
hect. si loc. 1658 hect. Proprie-
tara cultiva 1283 hect.; 7 A.-
min sterpe, I5o izlaz, 941 pl-
dure si 3 vie. LocuitoriT cultiva
1514 hect.; restul ramIn sterpe.
Comuna nurndra 365 contrib.
Are un budget de 6964 Id la ve-
niturr si 6907 lei la cheltueli.
In anul 1885 erati 359 contri-
buabili.
In comuna sunt: 5 biserici; 2
scoli mixte ; 2 mori de apa;
masilla de treierat cu abad.; 4
helestaie ; 4 poduri.
Numarul vitelor mal-1 e de
1492 (238 cal i epe, 3 arma-
sarr, 6/7 bol', 571 vacT i viteT,
7 tauri, 26 bivoli si 30 bivo-
lite) si al celor miel de 2135
(66 capre, 462 porci i 1607 oi).
Dintre locuitor1, 464 sunt pla-
ga/1, 4 industriasi si 36 ad di-
ferite profesiuni. Aratura se face
Cu 140 plugurfl 137 CU bol si
3 Cu cal. Locuitorli ad 253 care
si carate : 237 Cu bol, 16 Cu
cal.
Locuitori Improprietariti sunt
291 i neimproprietariti, 227.
Comercial se face de 13 cir-
ciumarT i I hangid.
CAclulati (Caciulati Episco
sal, din com. rur. ca a-
celasT nume,- pl. Znagovul, jud.
Ilfov, situat la N. de Bucarest',
intre Moara- Voicului i valea
Fieni. Are un castel si un he-
lested bine ingrijit, in gradina
casteluluTi
Se intinde pe o suprafata de
www.dacoromanica.ro
CAcIULX
2642 hect., Cu o populatie de
874 locuitori.
Din teritoriul satuluT, familia
Blaremberg are 1531 hect. si
locuitorii 1111 hect. Proprieta-
rul cultiva 572 hect. (7 sterpe,
150 izlaz, 2 vie si Soo padure).
Locuitorir cultiva 999 hect.; res-
tul de I12 ramin sterpe.
Are 2 bisericr, cu hramul A-
dormirea, deservite de 2 preotr
si 4 -cintAreff, si o scoall mixta
frecuentata obicinuit de 21 elevi
si 3 eleve, cu intretinerea careia
statul si comuna cheltuesc anual
2516 leT. La aceasta scoall copii
lucreazä cu indeminare palarif
si cosa/1 de paie. Localul s'a
construit de judet in anul 1889,
pe terenul oferit de d-na Ma-
ria Blaremberg, care a mal* con-
tribuit t000 lei pentru construc-
tiune.
In raionul satului mal este I
moara de apa, i masina de
treierat cu abur!, 2 helestaie
2 podan i statatoare.
Numarul vitelor mari e de
766 si al celor raid de 514.
Comercial se face de 4 cir-
clamar! si i hangid.
Stabiliti in sat sunt i i strainr.
Caciulati, ficYclure, jud. Ilfov, pl.
Znagovul, de Soo hect., proprie-
tatea d-neT Maria Blaremberg.
Cáciulati-Banului. (V. Pascar*
pl. Znakovul, jud. 11(v).
Caciulati-Episcopiel. (V. Caciu-
lati, sdt, jud. Ilfov).
&adula' izo-
/ata', j id. Constanta, in plasa
Medjidia, com. Alacapi, pe te-
ritoriul si In apropierea satului
Docuzol. Numele acesta, se zice,
si l-a luat de la un cioban_134.-
ten care in tot-d'a-una locuia
aci cu turma lui numeroasrsi
care in cele din urma a fost o-
 CA.CEULXTETI
morit i pradat ; t'ida a fost
01-Asia. AzI este cu totul da-
rapanata.
Ciefulàte§ti, com. rur., in jud.
Dolj, plasa Jiul-d.-j., la 43 kil.
spre S.-E. de Craiova. In aceastä
comuna se aftä resedinta sub-pre-
fectureT Jiul-d.-j.
Este situata pe loc ses, in san-
ga JiuluT, in fata comund Hore-
zul-PoenarT, din dreapta _Dula
Se invecineste la N. Cu com.
Murta, la S. cu com. Damian,
la E. Cu com. Locusteni si. la
V. cu com. Valea-StanciuluT.
Terenul comund este braz-
dat de valle: Valea-SartaluiuluT
ce se allá in N. comund cu in-
dreptarea de la E. la V.; Valea-
Predestilor ; valea Gura-Ginsa-
culuT.
Movile sunt 3: una numita
Magura-cu-Coadà i alte dota
mpvile, gaurite adinc in cen-
trul lor.
Comuna este udata de piriul
Jietul, ce curge pe lunca JiuluT,
cu directiunea de la N.-S., pri-
meste in stinga piriul Sartaluiul,
ce curge in valea cu acelasT
nume, avind izvorul saa In a-
ceasta comuna. la N.-E.; merge
de la E.-V. pana ce taie soseaua
judeteana. Craiova, apoT de aci
se indrepteaza spre S.; incon-
jura. balta Stegaroaia $1 se varsa
in Jietul. Tot in stinga primeste
Pirlul-Predestilor, care curge de
la E.-V. pana. la intilnirea caeT
judetene Craiova, pe care o taie;
apor se indrepteaza spre S.-V.
si se varsa in Jietul.
Piriul Gura-GinsaculuT, ce cur-
ge pe valea cu acelasT nume,
se varsa si el in Jietul. Acesta,
dupa ce se incarca cu aceste
piraie, se varsa in balta PIetrisul,
din comuna Sadova.
Lacurr sunt: Rosul,
Bica-cu-Peste, Marsoaia si Ste-
garoaia.
www.dacoromanica.ro
246
Inainte, comuna se numea Do-
bresti. AzT se compune din treT
catune: Cdciulatesti la centru,
Roaba, numita in vechime To-
ceni, la S., si Dobresti, care este
catunul de resedinta, la N.
Litiga catunul aciulatesti se
afià ruina une bisericr, pe care
locuitorif o numesc Casa-Alba.
In jurul el sunt dota santurT
ce li se zic Cetate. In apropiere
de acest sant se d'a dota mo-
vile marT cu gropi adincl in cen-
trul lor.
BisericT sunt doul In catunul
Roaba, una in Caciulatesti si una
in Dobresti ; cu totul 4 biserici.
In catunul Roaba: biserica nu-
mita Schitul-Roaba-Vechia, azT
fondata la anul 1834,
Noembrie 28 ; si biserica numita
Schitul-Roaba-Noui., fondata la
anul 1855, de paharnicul Robu
Iermonahu. Biserica din catunul
Caciulatesti a fost inceputa la
1841 de Popa Stoica, Boer Ilie,
Popa Voinea si I. Stefan Caran-
banu. Biserica din cat. Dobre$ti,
a fost fondata. la 1847 de Iacov
Grigorie si Toma Dobrescu. Nu-
mal Schitul-Roaba-Noul are o
proprietate numita Mosia-Roa-
ba. In serviciul bisericilor sunt
un preot si doT cintaretT.
*coatí se afla una singura in
Dobre$ti, mixta, ce functioneaza
de la 1860 si este intretinutd
de stat. La aceasta scoala ur-
meaza copiir din satele CAciula-
testi i Roaba. Localul, construit
din zid, este in buna stare. $ coala
are un sing r invatator. Pe a-
nul scolar 1892-93 a urmat
la scoala 32 bletf si 6 fete.
Stia carte 63 barbatI si 9 femeT.
Populatia comund se urca la
1247 suflete, din carT, dupa le-
gea din 1864, sunt 43 impamin-
tenitT, iar dupa cea din 1879
s ira 2 Insurater. ET locuesc in
37 case si 243 bordee.
Suprafata teritoriuluf comu-
CACIULXTETI
nal este de aproape 8800 po.
goane.
Mosia de pe teritoriul comu-
nal se numeste Roaba. Din a-
ceasta statul ocupa a 1/4 parte.
Venitul anual este de 59846
leT, 86 batir.
Se gasesc cete de mosneui
in Caciulatesti, Roaba si Do-
bresti.
$e afla o padure in catunul
Roaba, numita Opritura, in in-
tindere de 5 hect.
Padurea numita Schitul-Roa-
ba, apartine statuluT; se afta si-
tuata intre catunele Caciulatesti
la S. si Roaba la N.; inainte
apartinea Schitulul Roaba. Pa-
durile sunt compuse din cer,
stejar i Omita; aceasta din
urma predomina.
Viile, in intindere de 69 hect.,
apartin mosnenilor si dad vin
f0$11.
In _comuna. sunt 9 morT de
apa; se gasesc la vadurile nu-
mite Tiganca si Opritura, Iz-
vorul i Pirlita, la pod in cur-
tea proprietaruluT, N. V. Lubici,
precum si la Iordaneasa, in ca-
tunul Caciulatesti.
Comerciul se face cu schela
Bechet, undelocuitoriT due vite
gene. Transportul il fac cu
rele pe calea judeteana Craiova-
Bechet ce trece prin catunul
Roaba de-a lungil säú i pe la
V. de cat. Caciulatesti, pe o
lungime de 4 kil.
Circiuml sunt in numar de
8. Comerciantf sunt 7.
Din cele 8 eirciumT, 3 sunt
in Cdciulatesti, 3 in Roaba
2 in Dobresti.
ContribuabilT sunt 258.
Budgetul comunei pe exerci-
tiul 1893-94 este de 3459,96
lei la venit. si 3222,44 la chelt.
Animale: Vite cornute 284,
or 140, caT3o, capre 9 si porcr 40.
Caciuläte§ti, sat, plasa
 CÄCIULE$T1
comuna Caciulatesti, jud. Dolj,
situat la 11/2 kil. la S. de d.-
tunul Dobresti, unde e resedin-
ta subprefectureT si a primaria
Doua dealurl Il despart de a-
cest catun. Linga acest sat este
ruina de biserica, numita de lo-
cultor! Casa-Alba. Are 642 su-
flete, 340 barbati si 302 femei.
CopilI din sat urmeaza la scoala
mixta din satul Dobresti, ce este
la 1625 m. departare. In anul
rolar 1892-93, ail urrnat re-
guiat la scoala 7 baeti. es Ud
carte 24 barbati Si 3 femeT. In
sat este o biseria, Inceputa in
1841 si terminata la 1851 de
Popa Stoica, Boer Ilie, Popa
Voinea si I. Stefan Caranbanu.
C.omunicatia se face prin so-
seala judeteana Craiova-Bechet,
care-1 pune in legatura la N.
Cu Murta, lar la S. cu Sadova.
Ciciule§ti, com. ríen, situata in
centrul pl5ser Piatra - Muntele,
jud. Neamtu. Este asezata pe
podisele ce se intind catre E.
dealurilor Balaurul i Darma-
nesti,in drumul soselei jude-
tene Piatra- Roman, cum si pe
Valea-CracAuluT.
Se margineste spre V. cu
com. Gircina, de care se des-
parte prin eulmea dealului Ba-
laurul $1 o parte din dealul nu-
mit Ciriter, spre N. cu com.
Dobreni si com. Cirligi, spre
V. cu com. Serbesti, lar spre
S. cu com. Girovul.
Este formata din satele: CA-
ciulesti, Gura-VaeT, Popesti, Tur-
turesti i Versesti, cu o supra-
fata de 2685 hect. si o popu-
latiune de 1243 suflete, carr
träesc in 298 case. Sunt 635
barbatT, 624 femeT; 631 neca-
satoritl, 533 casatoritl, 94 va-
duvr, t divortat ; 87 stiti carte,
1172 nu $in.
Ocupatiunea de capetenie a
locuitorilor este agrie iltura, So-
247
lul irisa nu prea este produc-
tiv, din care pricinA s'a si
desfiintat imasul vitelor, prefa-
cindu-se in locurT de araturá.
Dar cu toate acestea, plante-
le agricole de abia se cultiva
pe o intindere numal de 927
hect. 15 ariT, cea ce reprezinta
cu mult mal putin de cit juma-
tate din intreaga suprafata a
comuneT.
Terenurile se apleaca catre
E., in povirnisuri ce se prerd
spre Valea-Cracaului.
Dintre locuitoriT improprie-
tariti in 1864 sunt astazi : 84
carT stapinesc insisT locurile lor;
114, ca urmasr. Dintre ce! im-
proprietaritT in 1878 sunt as-
tazI 53 carT posedä locurile lor ;
2 locuri sunt parasite ; 7 locurl
ocupate de altir; 2, de comu-
na ; 61 persoane sunt carT, de
si insuratI i cultivaturi de pa-
mint, n'ail niel un fel de pro-
prietate.
la aceasta comuna se aflä :
5 bisericT, deservite de 5 preoti
si 8 dascall, platiti din fondu-
rile comunale cu suma de 700
le! anual. Venitul fonciar anual
al pAminturilor date bisericilor
se urc5. la suma de 1025 leT.
Este o scoala, Cu un inv5.tator
platit de stat. Mal sunt 5 morT
de apa pe Cracaul, i velnitá,
I fTerarie, 6 stoleff, etc.
Budgetul e de 5036 le! la
venituri si de 5021 leT la chel-
tuel Numarul contribuabililor
e de 120.
Comunicatiunea cu satele din
imprejurime se face pi-in: so-
seaua judeteana Piatra-Roman,
te trece pe llaga satul Turtu-
resti; prin soseaua judeteana D o-
breni - Roznov-Tazlaul, ce trece
prin satul Caciulesti; precum
pi-in drumurile comunale prun-
duite : Turturesti -Popesti, care
purcede din soseaua Platra-Ro-
mai, dintre al 4-5 kil., 1 dru-
www.dacoromanica.ro
CACIULE§TI
mul Popesti-Caclulesti, in osebl
de drumurile naturale, carl leaga
satul Popesti - Casarla -Dobreni,
satul Popesti-Gura-VaeT.
NumArul vitelor, mil se cresc
In comuna, se ridicä la cifra de
3379 capete, dintre carT : 1725
vite marT cornute, x380 de oT,
I ro ca!, 94 porci.
sat,in com. Caciulesti,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neam-
tu, asezat pe valea Cracaului,
ce trece despre Estul sarr, in
drumul soseleT judetene Dobre-
ni-Roznov, la 5 kil, departe de
satul Dobreni, i la ii kil. de
orasul Piatra.
Suprafata terenurilor sale (im-
preuna cu vatra satului) e cam
de 1074 hect., cu o populatiune
de 250 suflete, ce locuesc in
6r case. Dintre acestia sunt:
13 2 barbatT, r18 femei, sail dupa
starea civila : 121 necasatoriti,
rol eigAtoritT, 20 vaduvf ; In ra-
port ca instructia : 19 stiti carte,
231 nu stiil.
In acest sat se afla: resedinta
comuneT; o biserica, deservita de
un preot si 1 eclesiarc; o scoa-
; 4 mori de apa. pe cracul
despre Vest al piriului Cra.caul;
o velnitg.
Nutnarul vitelor e de 415 ca-
pete : 150 vite mar! cornu te, 6o
cal', 35 poni* 44 200 de ol.
Satul Caciulesti fornieaza cru-
cisul liniilor ce s'ar trage pe
un plan, de la satul Popesti
(ce vine asezat catre V.), spre
satul Versesti (asezat spre E.),
cum si de la satul Malul (spre
Nord), la satul Girovul (spre
Sud).
Ciciule§ti, deal, in com. rur.
Menti-din-Dos, pL Motrul - d. -j.
jud. Mehedinti.
Ckciule§ti, mofle, cu partl, in co-
muna cu aceeasT numire, plasa
 CAC10EA
Piatra-Muntete, judetul Neamtu.
Partea stapinita de Enache Can-
temir produce un venit anual
de 8o040 de Id, lar partea fa-
milieI Alexandru Mavrocordat,
de 28000 leí.
Cacicea, izvoreste de la
locul numit Sub - Virful - Sena,
comuna Maneciul-PamintenT, pla-
iul Teleajenul, judetul Praho-
va, si se varsd in Teleajen la
Piatra.
CAcicea, izvor, in jud. Buzar',
com. Chiojdul. Ese din muntele
BrAdetul si se scurge in riul
Bisca, in dreptul comund Chioj-
dul,
Cacicea, Pila', jud. Bacati, pl.
Tazlaul-d.-s., de pe teritoriul
mune-1' Bucsesti, cu scurgere in
plriul Cernul.
Cicicea, jud. Bacati, pl.
Bistrita-d.-j., de pe teritoriul co-
munei F.araoani, care se scurge
d'a dreapta in Siret.
Cicicea, poiand, com. Maneciul-
PAminted, plaiul Teleajenut, jud.
Prahova.
CacIceI (Fundul-), loc izolat, in
com. Cizaul, in padurea Cislaul.
jud. Buzar'; face hotar despre
jud. Prahova.
CAeata, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
Marginea-d.-s., cAtunul comund
Bogza, asezat in partea de V.
a comuneI, in cimp deschis,
lingl movila cu acelasI nume,
la o depArtare de 2268 m. spre
Vest de cátunul de resedinta,
Bogza. Are o intindere cam de
57 hect. (numaI vatra satuld),
cu o populatiune ce se ridica
la 117 familiT, carI cuprind 428
suflete, din car. 147 -contribua-
bilT; 22 locuitori stiO carte. Are
www.dacoromanica.ro
248
o bisericA, deservita de un preot
nn cintaret, precum si una
din scolile comund.
Acest catun, precum si locu-
rile inconjurAtoare, ati fost tea-
trul rAsboaielor dintre Turcl si
RusI aliatl cu Nemtir, la 1789
si i8,.-35.
Caeata, deal, in jud. R.-SArat, pl.
com. Lacul-luT-
Marginea-d.-s.,
Baban. Se desface din dealul
Costandoiul; brAzdeaza partea
de Est a comuneT si se ()preste
in riul Rimna, intinzindu-se prin-
tre acest riü i afluentul
piriul Calita. Este acoperit cu
imas pentru vite.
Caeata, movild naturala, in jud.
R.-Sarat, pl. Margi nea-d.-s., com.
Bogza, catu nul CAeata. AzI tinde
sä dispara, fiind arata de locui-
torT necontenit.
CAianul, deal, in com. rur. Izvo-
rul-Anestilor, pl. Ocolul - d. - j.,
jud. Mehedinti.
CAierul, vale, numita i Valea-Ca-
ieruld, in comuna rurall Ilfo-
vatul, plaiul Cerna, jud. Mehe-
dinti.
Cäineni, com. rur., pe apa Oltu-
aproape de frontiera tariI
despre Transilvania, jud. Arges,
pl. Lovistea, la 40 kil, de com.
rur. Suici, resedinta subprefec-
tureI, si la 89 kil. de Pitesti.
Se compune din satele: Caineni
si Grablesti, avind in tot 150
cu 991 suflete mosned,
si vr'o zece familiI Tiganr. Prin
aceasta comuna trecea mal
inte drumul vechiti al posteI
de la Sibiü prin Riul-VaduluT,
in Vilcea, la Pitesti-Bucuresti.
In comuna sunt 3 biserici si 2
scolI primare, una de baetT si
alta de fete; 6 circiumr. Budge-
tul com.ind pe anul 1882-83 a
CXIUTür.,
fost .de. 2489 leT la venit í 'de
2092 leI la cheltuell. Dupa o pu-
blicatie oficialá ([887), aceasta
comuna numara 160 conttibua-
bilI si are un budget de 2725
leI la venit si de 2369 leT la
cheltuelI.
Numarul vi telor a fost In 1887
de 830 capete vite marl (730
bol i vaci, 100 caT) si de 5950
vite mArunte (5180 or, 470- ca-
pre i 200 rImAtori).
Ciineni, sat, pe malul sting al
OltuluI, jud. Arges, pl. Lovi$-
tea, in fata satului Ciineni, din
jud. Vilcea, in apropiere de gra-
nita.
Are 8o de familiT si 2 bi-
sericI, india Cu hramul S-VI In-
gerI si a doua cu hramul Sf.
Nicolae, deservite fie-care de
cite I preot si i cIntdret. Acest
sat face parte din comuna rurala
Cu acelasI nume.
Are o scoald primara rurall
mixta.
Aid este si resedinta
Ciiniceni, maña/a, In com. rur.
Jidostita, pl. Ocolul-d.-s., jud.
Mehedinti.
CAiniceni, *in, in com. rur.Ji-
dostita, pl. Ocolul-d.-s., jud. Me-
hedinti.
Caita, deal cu viI, in cötti. rur.
Vinjul-Mare, pl. Blahnita, jud.
Mehedinti.
Ciititul, com. rur., pl. Trottol,
jud. Bac5.0, situad. in dreapta
TrotusuluT. Se alcatueste din:
Negoesti, Caiutul, tirgusor ibat
(resedinta), la confluenta
cu Trotusul, Popeni
Pralea pe Calutul-Mare.
In Condica Liuzilor, Calutul
se gdse§te a fi rA24ese ; ,seetia
Negoestt este si asta-zT a raze-
 'CIIUTU1,
silor. In statistica din 1874, co-
muna se &este constituita ca
si asta-d.
Teritoriul san se margineste
la E. si N. cu al comunei Ja-
vreni, la V. cu al comuna Bog-
dana si Ia S. cu al comunelor:
Borsani, Cimpurile si Racoasa,
din jud. Putna.
Comuna este udata de riu-
rile Caiutul-Mic si Calutul-Mare,
si brazdata de dealuri/e : Dealul-
Chimil, Dealul- Mare, Ousorul
si altele.
Are o scoala mixta care func-
tioneaza din 1865 in tirgusorul
Calutul. Pana la 1877, scoala a
fost intretinuta de stat ; lar de
atund se intretine de comuna.
In anul 1891 scoala a fost fre-
cuentata de 15 copiT, din carT
5 fete.
Biseria sunt 5 : 4 ortodoxe,
in fie-care sat cite una, deser-
vite de I preot si 7 cintaretT,
si una catolica in satul Pralea.
Case de locuit sunt 456, rare
in Pralea, dese in cele-lalte ca-
tune. CirciumT sunt 12. Casete
boerestl ad un parc frumos, cu
un lac.
Populatiunea este de 481 capT
de familie, cu 1697 suflete, din
carl 814 barbatT s'i 883 femeT.
Dupa nationalitate si protecti-
une se impart : 1686 romina,
dintre carr 300 EvreT ; 1 bul-
gag; 4 rusa si 6 ungarA. Dupa
felul ocupatiuneT sunt : 1470 a-
gricultor!, 8 meseriasT, 18 co-
merciantI, 12 profesiunT libere
s't 6 servitorT. tit-i carte 179
persoane, din carT 46 femeT; nu
Sin carte 1518 persoane, din
caz-1 837 femer. ContribuabilT,
dupO noul recensamint, sunt
391. Dupa legea rural& din 1864,
s'ají improprietarit 231 locui-
torT, cu 803 fala si 40 prajinT
pamint.
Teritoriul comuneT are o in-
tindere de aproape 7000 hect.
0470. Aarfis Dicho 1411 brogralir. fOi. I
2-49
Padurile: Pralea, Ciortolomul,
etc. ocupa peste 4000 hect.
ProprietarT mar! sunt moste-
nitorif deced. Raducanu Rosetti,
care al mosiT marT ce dan un
venit anual de 75000 leT, cu ve-
nitul padurilor exploatate. Cea
mar mare parte din mosif este
stapinita de sotia GeneraluluT
G. Cataren, n ascua Rosetti. Im-
pozitele sunt de 45001e! anual.
In contunA wint 6 morI de
apa, 23 piue pentru s'imane
si 3 dr'iste pentru facut cergT.
Ville sunt pe o intindere de
54 hectare, carT in 1890 an dat
540 hectol. vin alb. Dupa con-
troalele divizier filoxerice (1891)
viea lucratoare are 95 hect. Id
comuna s'a maT facut, la 1890,
22 hectol. ra,chin de tescovina
si drojdif.
Animale sunt : 73 caT, 855
vite marT cornute, 151 porcT,
117 capre si 465 oT, cati apar-
tin la 72 proprietarl; la 1891
oile an dat 977 kgr. Una tur-
cana.
StupT de albine sunt 88, carT
In 1890, an dat 44 kgr. miere
si 44 kgr. ceara.
Totalul paminturilor de cul-
tura este de 2848 hect.
Budgetul comuna pe exerci-
tiul 1891-92 are la veniturT
la 1797 r, banT 65, si la chel-
tuelT la 4383, banT 40.
Teritoriul comunal este stra-
batut de calea ferata Adjud-
Ocna, cu statia Calutul si de
catea nationall cu aceeasT des-
ti natie.
Distantele: la Bacan, capitala
districtuluT, 62 kil.; la T.-Ocna,
resedinta plasa, 25 kil.; la co-
muna Bogdana, 9 kil.; la com.
ravreni, 7 kil.
Cäiutul, sat, jud. Bacan, pl. Tro-
tusul, cu o sectie numita T'ir-
gusorul-Caiutul, si resedinta co-
muna cu acelasT nume, situat
www.dacoromanica.ro
CXIUTUL-MARE
pe ses in dreapta TrotusuluT si
pe Caiutul-Mic. Are o scoala
mixta in ttrgusorul Caiutul, la
care an urmat din acest sat, la
1891, 6 baetT si 5 fete, din 77
copiT in virsta de scoala. Are
o biserica ortodoxa in tirguso-
rul CaiutuL cladita la 1765 si
reparata la 1884 de locuitorT
si de familia Catargin, deservita
de 1 preot si 2 cintaretT. Cit.-
ciumT sunt 8. CapT de familie
189, suflete 645. Animale se
numara : 22 caT, 250 vite cor-
nute, 16 pora si 44 capre. Pe
teritoriul acestuT sat se afla sta-
tia cae! ferate Adjud-Tirgul-Oc-
na, numita Caiutul.
Chiutul, iirgufor, jud. Bacan, pl.
Trotusul, com. Calutul, care in-
tra in compunerea satului CA-
iutul si pi-in care trece calca ju-
deteana Adjud-TirguI-Ocna. Co-
mertul consta in vite, cherestea,
producte de emplarie, etc. Drep-
turile si indatoririle tirgovetilor
ati fost regulate de Domnul Ion
Sandu Sturdza al Moldover, prin
hrisovul de la 1828.
Cäiutul, stalie de dr. de fer, jud.
Baclil, pl. Trotusul, com. CA-
iutul, pe finja Adjud-T.-Ocna,
pusl in circulatie la 22 Iunie
1884. Se afla intre statiile Bil-
cea (5.8 kil.) si Onesti (4.2 kil.)
sí la o departare de 267 kil. de
Bucuresti. In altimea d'asupra ni-
veluluT mara de 159m.,14. Ve-
nitul acesteT statiT pe anul 1896
a fost de 740908 ler, zo banr.
Cäiutul-Mare, pifia, jud. Bacan,
pL Trotusul, com. Caiutul, care
curge pe teritoriul satelor Pi-alea
si Popeni. IsT are obirsia din
munteIe Ursoaia si se varsa d'a
dreapta in Trotus, dupa ce pri-
meste pe dreapta pirliasul Pra-
lea si Piriul-Cucoana si pe stinga
pfrilasele Secul si TeiuL
82
 CXTUTUL-MTc
aiutul-Mic, pis« jud. BacaU,
pl. Trotusul, com. Caiutul, care
curge prin satul si tirgusorul
Caiutul. 'si are obirsia in Fun-
dul-MateiasuluT si se varsa d'a
.dreapta in Trotusul, dupa ce se
ingroasa pe stinga cu pidiasul
Braduleata.
Cälärä§i, com. urb., in jud. Ia-
Imita, pl. Borcea, capitala ju-
detuluT Ialomita. Este situatà j u-
matate, partea de E., pe ma-
lul sting al bratului Borcea
jumatate, partea de V., pe ma-
lul sting al gituluT Jirlaul.
Se invecineste la E. cu sa-
tul Mägureni, pendinte de o-
ras, la V. cu lacul Canrasi si
la N. Cu cimpif arabile.
OrasuI este asezat pe un loc
ves, ridicat d'asupra nivelului
apel bratuluT Borcea, cu O po-
zitiune fruMoasä, si privit, cu
deosebire din partea de S., de
pe apa BorceT, prezinta vederei
unul din cele mal pitorestI ta-
blouri. In partea de S. se des-
fasoara lunca intinsa a BorceT
si a Dunaref, aviad la dreapta
lacul Cdlarasi si din loc in loe
grupe de padurT; iar la 8 ki-
lometri, pe cel-l'alt %km al Du-
nard, se Malta, spre E., Dealul-
Dobrogef, pe a caruf coasta este
Ostrovul si spre V., Dealul-Bul-
garieT, sub poalele cdruia este
Silistra.
Numirea de Calarasi, orasuluT
o poarta clupa numele vechilor
ostasf a! Asupra acestef
nuniiri sunt doua versiunT. Se
spule ca. aid fiiud trecatoare
din T'urda In Romlnia, p inctul
de trecere era sub priv gherea
une capita lit militare capita-
nia Lichiresti si oamenif de 'Dazà
eratIcalareti saa calasasi, de
unde a ramas si numirea ora-
suluT.
A doua versiune este, ca. de
aid si de prin satul Calarasi-
www.dacoromanica.ro
250
VechT se recruta pentru armata
cei mal buni caläretT si pentru
acest cuvint s'a dat si
numirea de Calarasi. Ina-
inte s'ar h numit Lichiresti. De
la 1852 orasul a luat numirea
de tirbeiti, pentru ca in acel
an, fiind Domn al tariT Barbu
locJitorif orasuld, du-
pa. mal mu'te incercarr neizbu-
tite, aü reusit sa cumpere de
la Eforia Spitalelor Civile din
Bucuresti o parte din mosia Li-
chiresti, pe care se afla si ora-
u1; lar drept aducere aminte
pentru acest mare act, a dat
orasulul numirea Domnitorulul
de atund. Numirea de $tirbeiti,
data. in atuncT orasului, s'a pa-
strat pana la 1881, ciad nu
s'a maT intrebuintat de niel o
autoritate.
Terenul cumparat de la E-
foria Spitalelor Civile este de
1714 pogoane, carT s'ati impar-
ta ast-fel: 229392 stinjenT pa-
tratT formeaza vatra orasului,
din carT 157784 s'ah impartit
71608 ah ramas
locuitorilor, ,
pentru strade, piete i rezerve,
lar restul de 1357 pogoane for-
meaza izlazul i mosia orasului.
Pana la 1852 orasul era mic,
aviad o singura strada i nu-
mar in urma cumpardref mosieT
a inceput a se mdri. Satul MI-
gureni, numit inainte Creteni,
care este spre E., in apropiere
de oras, forma inainte un sat
separat. Dar prin retragerea lo-
cuitorilor in oras a inceput a
descreste si a.stazI conteaza ca
mahala. Prin 1877, orasul s'a
mai marit in toata lungimea sa
cu 54 stinjenT in partea de N.
51V.
Calarasi este capitala jude-
tuluT Ialomita de la anul 1832,
cind resedinta prefectilor (sca-
unul ispravnicilor) judetuluT s'a
stramutat ad din tirgusorul Ur-
zicen
CXLARASI
Dupa statistica din 1887, pp.
pulatiunea orasuluT era de 1826
capr de familie ; 7734 locutor!,
din carT 2762 barbati, 2353 li-
me! si 2619 copiT.
In recensamintul &cut in 1890,
s'a constatat ea populatiunea
este de 8125 locuitorT, cu 2156
capr de familie si 5969 mem-
bri de familie, sah 4204
bati i 3921 femel. Dupl na-
tionalitatT s'ah gasit: 7648 Ro-
minT, 50 Grecr, 60 Sirbr, 50
Bulgarl, 3 Rusf, 3 PrusianT, 15
GermanT, 30 UngurT, 5 Fran-
cee, 13 ItalienT, 2 Englezi,
Turd si 236 de alte nationa-
litAtI.
Dupa profesiuni : 1687 agri-
cultorf, 245 meseriasT, 50 in-
dustriasT saù fabricanti, 237 co-
mercianti, 272 profesiunl libe-
re, 370 muncitorT i 250 ser-
vitorr.
Dupa religie sunt: 7811 cres-
tinT ortodoxT, 65 catolicT, 3 ar-
men!, lo mahometanT si 236 mo-
zaicT.
Cu stiinta de carte sunt 3340
persoane si AA §tiint5. 4785.
Industriiile micT, ce se prac-
tica in oras, sunt : croitoria, co-
jocaria, cizmaria, lemnaria,
plapumaria, tinichigeria,
dogaria si altele.
Industria mare e reprezen-
tata prin 4 morT cu vapor!, o ti-
bacarie, maT multe caramidariT,
o fabrica de bere, dota de api
gazoasa si una de fringhierie.
Miscarea comercialà in oras
este vie, cadí se vind zilnic pea-
tru export marT cantitatT de ce-
reale si multe vite, ce sunt a-
duse cu calea ierata i Cu ca-
rele si se transporta cu vase
plutitoare pe Borcea si de ad
pe Dunare.
Exportul cerealelor si a al-
tor producte in portul alarasi
in aniT 1887-1888, in chintale
metrice, 100 kill a fost:
CALAIRAI
1887 1888
Gria 78525 193696
Secara 34099 88950
Porumb 478266 129891
Orz z7522z 159009
Ovaz 4266 2007
Meia 54898 26402
Legume fain. 39605 67314
Sena. uleioase 720 1589
In vama portului Calarasi a
fost in 1886 urmatoarea mis-
care in import si export:
Import 54759878 kilgr ; val.
lei 2416148; dreptul de perc.
53221 leT.
Export 50629802 kilgr.; val.
lei 7869723; dreptul de perc.
13385 lei.
Comerciul intern al orasului
se face zilnic in mal multe sta-
bilimente de coloniale, lipscanii,
brasovenir, de bauturr si altele,
precum si in piete, unde se vind
legume, fructe si diferite ali-
mente.
In fie-care an, de la 1 I()
Septembrie, se face aici un mare
Welt' de vite, de manufacturi si
altele, care este vizitat de co-
mercianti indigenT si straini si
de unde locuitoriT orasului pi
al judetului se aprovizioneaza
cu diferite obiecte.
La 9 Martie, in fie-care an,
se face un biIciu numar de vite.
Bilciurile aduc easel comu-
nale un venit de 26000 leT a-
nual.
In oras se afla : 5 brutarif, 3
cofetarif, 4 cafenele, 2 farmacii, 2
tipografiT, 3 librariT, mal multe
case de conaerciu, 3 otelurr.
In Calarasi sunt 5 piete: pia-
ta Carol I, principala piata a
orasulta, in mijlocul carela s'a
construit un palat administra-
tiv,imprejurul caruia s'a fa-
cut un parc ; piata tirbeiu-
Voda; piata cerealelor saa o-
borul ; plata Cuza-Voclá si piata
pescariilor.
Sunt in oras 23 strade, din
251
earl strada Stirbelii-Voda este
cea mal mare; este soseluitä
si cu trotuare de bazalt. Apra
caile judetene : Bucuresti, Slo-
bozia pi Dobrogea, cea din-
tad traverseaza orasul de la
E. spre V. Cele doul din ur-
ma duc in port, unde este u 1
frumos cheia de lemn de ste-
jar cu doua indltimr, servind
pentru ancorarea vaselor, pi unde
se termina calea feratd Slobozia-
Calarapi-Port.
Pe marginea orasulul despre
port, este bulevardul Traian, so-
seluit cu trotuare largi umbrite
de arbori si care este singu-
rul loc de preumblare al °rase-
nilor.
Sunt i i bariere : Magureni,
Caramidari, Sf. Imparati, Ste-
fan - cel- Mare, Tudor Vladimi-
rescu, Bucuresti, Cioroiul, Slo-
bozia, Leasa, Sirbi si Dobro-
gea.
Ordinea publicä se tine de
un politaia, 2 comisar! clasa I,
4 comisan l clasa II, un comi-
sar de gall si port, 58 gardisti
si 2 sergenti revizorT.
Pentru paza de foc sunt 24
pompierT, cu un comandant si
un ajutor.
Serviciul sanitar se face de
un medic , un vaccinator, , o
moasa si un medie veterinar. In
oras se afla un spital judetean
cu 50 paturi.
In orasul Calarasi se afla re-
sedinta urmatoarelor autoriati:
prefect ira judetuluT, tribu nalul,
judecatoria ocolulta Calarasi ,
protoieria judetulur, casieria ju-
detuluT , comitetul permanent,
consiliul de igiena, creditul a-
gricol, serviciul technic al ju-
detuluT, biuroul telegrafo-postal,
biuroul sub- sefuluT silvicultor,
biuroul vamal si cdpitania por-
tulur. Ad i este si resedinta re-
gimentulta Ialomita cu un bata-
lion permanent 0 2 batalioane
www.dacoromanica.ro
CÁLXRAI
teritoriale si a doua escadroane
de calarasi.
Biserici sunt 4: Sf.. Nicolae
(catedrala) deservita de 3 preoti,
I diacon si 2 clascali cintareti;
cheltuindu-se 5220 lei anual.
Sf. Nicolae, biserica filiala, in
mahalaua Magureni, deservita
de 1 preot supra-numerar si
i d-,,cal cintaret, cheltueli a-
nua'e 1248 lei.
Sfintir Imparati, deservitá de
trei preoti si doi cintaretT,
cheltueli anuale 4260 lei.
Sf. Ion, Cuvioasa Paraschiva
si Sf. Treime deservita de 1
preot paroh si doi dascali cin-
tareti.
La cimitir se afla o capela.
Evreir aa dotia sinagoge.
Sunt trer cimitire, unul pen-
tru crestini ortodoxi, until pen-
tru catolici si al treilea izraelit.
In oras se aft: un gimnazia
real, fondat in 1884, Cu 6 pro-
fesorT si 3 maestri ; a fost fre-
cuentat, in arril scolar 1891-
1892, de 91 elevi ; 7 scoli pri-
mare, din care 3 de bleti (2 cu
patru clase si. 1 cu 2 clase),
2 de fete (t cu patru clase si
I Cu 3 clase); o scoala. urbana
mixta, si o scoala rurala cu tip
urban.
Scoalele de bleti stint fre-
cuentate de 596 elevi, cele de
fete de 375 eleve.
Budgetul veniturilor si a chel-
tuelilor pe anul 1898 99 se
balanteaza cu suma de 428133
leT, 99 ban!.
Intre cheltuelile cele mai prin-
cipale trecute in budgetul a-
'lulu! 1898-99, notarn urma-
toarele mia principale:
Datoriile comund 105302 lei;
retributia sell :ciului accizelor
24480 le!; idem a serviciului
medical 25030 leT; idem a ser.
viciulta politief administrative
53720 le!; idem, pompieriT 30440
¡el; iluininatul, asistenta publica
rÄLARAV
33668 ler ; instructiunea publica
8980 ler.
Budgetul drumurilor se ba-
lanteaza cu cifra de 18825 let,
6o banr.
Orasul are o luncd in vale,
destinatä pentru depozite de
lemne de foc si altele, care
aduce un venit anual de ler
2500.
Are si o mosie care se aren-
deaza pe suma de 15500- ler a-
nual.
Comuna Calarasi a realizat
in anul 1897 de la Casa de De-
punen i Consemnatiunr un im-
prumut de i milion ler, pentru
infrumusetarea i imbunatatirea
orasulur.
Comuna are subvenir: de la
Ministerul Cultelor 5136 ler pen-
tru intretinerea clerulur mirean ;
20000 ler de la casa judetuld
Ialomita i 8o0 ler de la execu-
toril ai defunctulur
A. Popestu, pentru intretinerea
serviciulur divin.
Una dintre trecItoarele cele
mar lesnicioase de pe un tarm
al Dunarer pe cel-ralt, a fost
si este tarmul sting al Borcer,
intre Calarasi i Silistra. Aceasta
imprejurare a si facut ca Silis-
tra sa devie, din vechime, o ce-
tate puternica. Calarasi , fiind
situat in fata trecatoard, a fost
punctul cel mar expus d'a fi a-
tacat de popoarele ce locuiau
cel-l'alt drm al Dunarer, sau
locul de unde se pornea atacul
contra cetatel Silistra.
In anul 335, inainte de era
crestina, Alexandru cel Mare,
regele Macedonier, venind cu
armele asupra Getilor, trecu Du-
narea in titnpul nopter, pe la
Silistra si in revarsatul zorilor
se arad de o data inaintea Ge-
tilor. 'Acestia lovitr; asa pe neas-
teptate, luara fuga, inchizindu-se
intr'un oras al lor de lemn, slab
intarit, care se afla numar trer
www.dacoromanica.ro
252
sferturr de. ceas departe de Du-
Ore. Vazindu-se si ad i incon-
juratT de toate partile, se arun-
cara pe cal, cu femer, copa si
cu tot ce mal putear' O. incarce,
si se napustird in cimpir BAO:
ganulur. Macedonenir, dupa ce
ddrimara si arséra in cite-va
ceasurr orasul Getilor, se in-
toarsera incarcatr de prada chiar
in acea zi în lagarul de pe ma-
lul drept al Aula
In anul 1398, sultanul Baia-
zid a trecut pe aicr cu o armad
formidabill in contra lur Mir-
cea cel Mare. Dar fiind invins
de Rominr la Rovine, tot pe adi
s'a retras, dupa ce prin indem-
nul lur Evernos-Beg cel mal ca-
pabil general turcesc, a facut o
tabdrä de care si santurr, la
adapostul careia a scapat de ur-
marirea lur Mircea.
In toate razboaele pdrtate de
RusT contra Turcilor, orasul a
fost ocupat mar tot-d'auna de
Rusr si de aci îl indreptag a-
tacul contra Silistrd i nurnal
multutnita departarit sale de a-
cea cetate, a putut fi aparat de
distrugere.
Cälära§i, com. rur., in pl. Jiul-
d.-j., jud. Dolj, la 67 kil, de-
parte de Craiova si la 36 kil.
departe de resedinta plaser, Ca-
ciulatesti.
Comuna este situad pe o mica
coasta, pe malul sting al Duna-
rer, la o departare de 4 kil.
spre N. de Dunare.
Se invecineste la N. cu com.
Damian, la S. cu Dunarea, la
E. cu com. Dabuleni, jud. Roma-
nati, si la V. cu com. Grindeni.
Limita linier de N. incepe de
la Magura-Verde si merge spre
V. pana la Plopi.
Limita Enid de V. incepe de
la Plopi, merge spre S. pana. la
Plopul-Ostrovenilor.
Limita finja de S. incepe de
CALARA
la movila Plopul-Ostrovenilor
merge pana la movila Perigelul
Cu directiunea de la V. la_ E.
Limita Huid de E. Incepe de
la movila Perlgelul si merge spre
N. pana la Magura-Verde.
Terenul comund este ses.
Comuna este udata de piriul
Ascunsa, ce izvoreste din dea-
lul Ascunsa, jud. Romanati, o
merge pe hotarul despartitor
tare jud. Dolj i j ud. Romanati;
se °preste linga gradinr, unde
formeaza o mica mlastina.
Stntrcurr sunt, dar in lipsa
ploilor seaca adesea-orr.
Intre acestea se numara:
cul Pateleanca, Salcita i Vadul-
Barcer. Ele incep din Dunare
si se scurg in balta Potelul, din
jud. Romanati.
Fintini sunt : Fintina-Hirnu-
finttna Mantea, tintina Ma-
rinescu, Fintina-Noul, Cismeaua-
lur - Vasile, Fintina-luT-Dragolu,
Fintina-10- ercau, Fintina-cu-
Salde , Fintina -Vladulur, Cis-
meaua- Alba, Fintina-lur-Obede
s't Fintina-lur-Nuta.
Cea mar mare parte din bi-
trinT povestesc ast-fel imprejura
rea, care a facut ca aceasta comu-
sa se numeasca ast-fel. Se zice
ca atuncrcind satul se compunea
numar din cite-va case, ag venit
Turd si calare fiind, ag diat
oamenir din acel satulet. De
la Turcir calad si-a tras nu-
mele comuner de Calarasi.
inte cuprindea i cat. Andina,
dar mar apor s'a desfiintat din
cauza ca izvora apa din casele
oamenilor. Azi comuna coprinde
un si n gur catan, numit Calarasi,
in care se afta silistea catunulur
Ascunsa. Spre N.-E. comuna',
ca la 40 m. departe de sat, pe
un pamint nisipos, sapind oa-
menir, aü gasit arme si oseminte
ce se cred a fi din timpul raz-
boiului lur Mihaig-Viteazul cu
Turch.
 CÄLARW
In comuna se afla o biserica
parohiala, cu hramul SI. Nico-
lae i Adormirea-MaiceT-Dom-
nulur.
A fost edita din caramida
piatra, la anul 1820, de catre
Hagi Ion Enu$T $1 s'a terminat
la anul 1833. In tinda biseri-
cel se afta urmatoarea inscrip-
tiune:
(In numele Malta si al fiuluf i al
Maula* duh: la lcatul 182o ziditu-s'aii
acensa sfbita dumnezetascá biseria
unde se prilzmicte hramul Adormirea-
Precistei i hramul Sf. Erarh Nicolae,
din temelie, de d-1 Hagi Ion Enu1 pana
s'a siv1r7it zidul i acoper4u1 i acum
la lcatul 1833 cu ajutorul luIDumnezcii
s'a apucat ccl mal jos aratas1 §i au In-
frumusesat-o ce zugmvea11, dupfi cum se
vede: Panait sin Enache i sosia luI,
Popa Stan An Popa Stan, Patru sin
Moise, Patru sin Neagoe, de a una cu
tot satul ad ajutat l la zid l la zu-
griveala. La zugmveala a fust ostenitorl
Sfinsia-Sa Popa Ion Duhovnicul, Zugrav
boer de neam Cupveanu. Iulie 24».
In catunul Calara$i se afla o
$coall mixta ce functioneaza din
1865, fiind intretinuta de co-
muna $i de stat. Localul con-
struit din caramida este ia burla
stare. Cu ridicarea !uf s'a chel-
tuit roo leT. Are dota sale de
studiu : La are o suprafat.l. de
88 m. p., lar a II-a de 72 m. p.
Pentru cancelarla, locuinta in-
vatátorulur $i pentru servichl
sunt 5 camere. Pe lingl $coala
se afla un atelier de palariT de
pae. Localul a fost construit de
Adrninistratia DomeniuluT Co-
roaneT.
In arul $colar 1892-93
inscris la $coala 59 bletT $i 8
t fete At1 urmat regulat la $coala
46 baetT si 6 fete. In %rima de
$coall sunt 137 copiT, adica 196
baetT j 175 fete. S tia carte 380
locuitorT, din carl 8o femer. S coa-
la are 8 pogoane arabile.
Populatia comund se urca la
2329 suflete, din care 1252 bar-
batT i 1077 femer. Dupa legea
253
rurala din 1864 sunt 335 im-
proprietaritT ; s'a da' pamint
pentru doT preotl. Dupa legea
din .1879 sunt 27 insuraiteT.
Case sunt roo $i bordee 370.
Parte din ele sunt factite din
zid, parte de gard.
Suprafata teritoriulta comunal
este de 10358 pogoane, din care
7358 pogoane arabile.
Mo$ia se nume$te Bechet-CA-
lara$i, apartine statuluT. Arenda
este de 127 roo leT. Suprafata vin-
cha este de 8455 hect. 5290
m. p. ; suprafata ramasd este
nevinduta sal:" parcelan. Restul
pamintuluT arabil de 2858 po-
goane ale locuitorilor dad un
venit de 28296 Id. Inainte, toata
mo$ia apartinea schitulta Roaba.
Prundul-luT-Gol, cam de 150
hect., este situat pe mo$ia sta-
tulul Calara$i, la marginea Du-
rare' ; padurea numita Prundul-
Noti, pe insula din fata comuneT,
In Durare, are o suprafata de
So hectare.
Viile apartin locuitorilor. Se
fabrica cam la 700 vedre ra-
cilla din tescovina strugurilor.
Pentru fabricare sun.t ro cal-
ar! k comuna.
Pe mo$ia statuluT sunt dota
mor', una cu apa $i alta cu abur!.
Stine sunt patri".
Sunt in comuna 9 circiumr.
Comerciul se face cu com. Bechet,
unde duc loc. gnu, porumb, orz,
ovaz, secara $i de unde importa
lucrurT trebuincioasepentru casa.
Transportul 11 fac pe calea ju-
deteana Bechet-Corabia, ce tre-
ce prin centrul comuneT pe o
lungime de 6 kil. CAÍ comu-
nale unesc comuna Calar* cu
comunele megiese.
Ca drum vechiii este Drumul-
SareT ce vine din ocnele jude-
t iluT Rimnicul Vilcea, trece
prin Caracal, prin viile locui-
torilor din aceasta. comuna $i
merge la Bechet. Pe el se trans-
www.dacoromanica.ro
porta sare ; de aceea s'a numit
Drumul-SareT.
Contribuabill sunt 578.
Veniturile comund pe exer-
citiul 1893-94 ad fost de 4584
leT, 41 banT, iar cheltuelile de
4236 leT, 98 banr.
Animale sunt: 44o vite cor-
nute, 500 of $i 36 cal.
stalie de dr. d.f., jud.
Ialomita, pl. Borcea, cat. Cala-
ra$i, pe linia Ciulnita-Caldra$i,
pusa in circulatie la 17 Noem-
brie 1886. Se afla intre statille
Sili$tea (14.5 kil.) i Ca.lara$i
(port) (3.3 kil.) Inaltimea d'a-
supra niveluluT máriT de 16,11'17.
Venitul acesteT stata pe anul
1896 a fost de 240349 leT 72
banT.
Cfirára§i, sat, in jud. tBoto$ani,
partea de Sud-Vest a comuneT
Ringhilesti, pl. Stefane$ti. A fost
lnfiintat la 188o cu noiT impro-
prietaritT insurAter, pe mo$ia
Ciornohal. Are o suprafata de
1436 hect. pämint al locuitorilor
$i o populatie de 193 fama',
Cu 1012 suflete, din carY 212
contribuabilf.
Locultorif din acest sat sunt
venitT din pl. Siret, comunele
Salcea $i Caline$ti; ceT maT
multY sunt Rus!.
Are o $coala mixta, intreti-
nuta de comuna, cu I invatator
$i 29 $eolarT, avind 8 hect. $i
50 ariT pamint.
Numarul vitelor este de 6o8
vite cornute, 96 cal mar! iii miel,
4.41 de oT, i 60 mascurT. Sunt 48
stupT cu albine.
In sat se ab.' o circiuma ; 3
comerciantI $i 4 meseriasI.
Cäläraqi, sat, pl. Jiul-d.-j., com.
Caciuläte$ti, jud. Dolj, cu ree-
di rita primar-id.
Cäläraqi, lac, in jud. Ialomita, pl.
 CA LARAV-VECHI
Borcea, situat spre Vest de
orasul Calarasi, de la care a
primit i numirea. Se intinde
pe teritoriul comunelor : Cala-
rasi-VechT, Ceacul, Cacomeanca
si Rasa, avind o suprafata in
teren mediA de 500 hect. Este
alimentat de DunAre, prin bra-
tul Botul i adesea i prin gt-
tul Jirlaul-de-Borcea; cadí d'ad
apele Durar-el cresc, apa din
Borcea curge prin Jirlati in lac,
iar ciad apele Dunarel descresc,
apa laculuT se scurge prin ace-
lasT git in Borcea. Din acest lac
se pescueste mult peste.
Calära§i-VechI, com. rur., in pl.
Borcea, j ud. Ialomita. Este situa-
ta spre N.-V. de orasul Calarasi.
Teritoriul acester comune se
intinde din Dunare spre N., pe
cimpia Baräganul, pana in apro-
piere de linia cae ferate Bucu-
resti-Fetesti, si intre comunele
Ceacul i orasul Calarasi. Are
o suprafata de 14000 hect., din
carl 3000 hect. bala, 500 hect.
izlaz, lar restul pamint arabil.
Coprinde doua mosiT : Calarasi-
VechT, proprietate a statului, fos-
a pendinte de mandstirea Cal-
darusani si care a fost arendata
pe periodul 1885-95 cu suma de
58100 leT anual, si mosia Caldrasi-
Lichiresti, proprietate a EforieT
Spitalelor Civile din Bucuresti,
arendata acum cu suma de ler
33000 anual.
Dupa legea rurala din 1864,
sunt improprietáriti 150 locui-
torT; neimproprietaritT sunt 110.
Se compune dinteun singur
sat, situat sub coasta de S. a
BaraganuluT, la ro kil, de ora-
u1 Cdlarasi, i spre E., la i kil.
de satul Ceacul. De aceasta co-
muna tia si catunele (tirlele)
Calangi, Gratarul, Stilpul, Tres-
tia, Gara-Silistra, Revederea, Mai-
can, Vadul-Cailor, Osaran, Lu-
chia 5i Sili5tea-Inalta.
www.dacoromanica.ro
254
Resedinta primarieT este in sa-
tul CAlarasi-Vechr.
Populatiunea comuneT este de
1097 locuitorT, Cu 235 capi de
familie, sati 559 barbatI si 538
fema, totT de nationalitate ro-
mina si de religie ortodoxa.
Dupa profesiunT sunt : 247 a-
gricultorT, 6 meseriasT, 7 comer-
ciantT, 8 cu profesiunI libere, 38
muncitorI si 40 servitorT.
Stiti carte 143 persoane; 954
nu stiA carte.
Vite sunt: roo° bol, 500 cal,
230 porcI, roo bivolf, 4000 of
20 capre.
Venitul comuna este de 4317
ler i cheltuelile de 4719 leT.
Are o scoala mixta, frecuen-
tata de 36 elevl si 21 eleve.
Cursurile se predaii de un in-
vatator retribuit de stat si co-
muna. coala are localul el
propriti, construit de comuna.
Ad i este o biserica, deservita
de 2 preotT i 2 cintareti, pen-
tru care comuna are prevazut
In budgetul eT suma de 408 la
Prin apropiere, spre E. de sat,
trece calea ferata Calarasi-Slo-
bozia, avind aproare statia Si-
stea.
Calfira§ilor (Valea-), vale, ce
se afla pe proprietatea Baciul ;
da in Valea-Sericiulur de pe a-
ceeasT proprietate, pendinte de
com. Blejesti, pl. Glavaciocul,
jud. Vlasca.
Calfied§ani, atun, pendinte de
comuna Chiriacul, pl. Marginea,
jud. Vlasca. Aceasta proprietate
este : 3/5 proprietate a mosneni-
lor Calarasani sí 2/5 proprietate
a d-luI Alimanescu. Are o su-
prafata de 388 hect. si aduce
un venit anual de 4600 leT. In
sat se afta 2 circiumr.
Calära§e§ti. VezT Mateesti, jud.
Vilcea.
CALA RET1-$EINOMA
Cäläreti (Giula), sat, jud. Ilfov,
face parte din com. rur. Cala.
reti- einoaia, pl. Negoesti. Este
situat la E. de Bucuresti, lingO
Valea-luT-Ilie. Ad i este resedin-
ta primarieT.
Se intinde pe o suprafata de
1221 hect., cu o populatie de
313 locuitorT.
D-1 C. AtanasiA are 1025 hect.
si locuitoriT 196 hect.
Acest sat s'a infiintat la a-
nul 1843 de polcovnicul Odo-
bescu. In spre S. de acest ca-
tun se afla. valea numita Valea-
Vinata care are directiunea de la
V. spre S.-E.
Proprietarul cultiva 740 hect.;
85 sunt sterpe, 50 izlaz i r50
dure. Locultorif cultiva tot te-
renul, rezervind 5 hect. pentru
izlaz.
Are o biserica, cu hramul Cu-
vioasa-Paraschiva deservita de
preot i I cintaret. In sat este
un elesteti.
Comerciul se face de 2 ch.-
ciumarT s'r i hangin.
Numarul vitelor marT e de
302 si al celor micT de 1088.
Are o seoalg frecuentata de
20 elevT i 2 eleve, cu Intreti-
nerea careia judetul si. comuna
cheltuesc 150 leT anual.
CAlareti-§einoaia, com. run,jud..
Ilfov, plasa Negoesti, situata la
E. de Bicuresti, linga valea
Mostistea, 40 kil. departe de
Bucuresti.
Se compune din satele: Bra-
tasani, Caldreti, Pitisteanca,
Cu o populatie de 769
locuitorT, cae traesc in 148 case
1.1 in 13 bordee.
Se intinde pe o suprafata de
3171 hect.
D-niT C. Atanasiii, G. Pites-
teanu, Fratir Manolescu i sta-
tul ati 2672 hect. si locuitoril
499 hect. Proprietarii cultiva
2087 hect. ; 85 sunt sterpe, 145
 CILASÄUL
izlaz, 355 pldure. LocuitoriT cul-
tivl 451 hect.; 38 sunt rezervate
pentru izlaz si 10 pentru vie.
Comuna numArA 165 contri-
buabilT. Are un budget de 2474
leT la venituri si 2436 leT la chel-
tuelT. In anul 1885 erad 174
contribuabilT.
In comunA sunt 2 bisericT, cu
2 preotT, la BrAtAsani si Cala-
reti; I scoalA mixt5.; 4 elestaie.
NumArul vitelor marT e de
1022: 371 cal o epe, 277 boT,
361 yací si viter, 4 taurT, 9 bi-
volf si bivolite, si al celor miel
de 1709: 7 capre, 210 porcT si
1492 oT.
DintrelocuitorT, 204 sunt plu-
garl si 1 1 ati diferite alte profe-
siunr.
ArAtura se face mi 151 plu-
girT: 72 cu bol si 79 Cu cal.
LocuitoriT ati 244 care si c5.-
rute: 107 cu bol si 137 ca cal.
LocuitorT improprietAritT su at
104 si neimproprietaritT, 117.
Comerciul se face de 5 eh--
ciumarT si I hangiu.
CAlisAul, vale, jud. BacIA, pl.
Trotusul, com. ManIstirea -C a-
sinul, formatA de dealurile Ce-
poiul si Zboina - Neagr5., prin
care curge ptriul CAllsäul-Mare.
M'as aul-Mare, pirliaf, jud. Ba-
cAu, pl. Trotusul, care lo are
obirsia la locul numit Izvo-
rul-Iute, curge pe teritoriul co-
mune! MAnAstirea- Casinul, si se
varsä in pirliasul Casinul, pe
dreapta.
Cfiläsäul-Mic, pirtia", jud. Ba-
dil, pl. Trotusul, care isT are
obirsia la locul numit al Ba-
null, curge pe teritoriul com.
ManAstirea- Casinul si se varsA
in piriiasul CAldsdul-Mare.
Cfilcii, mo,cie nelocuitA, in jud.
R.-SArat, pl. Marginea-d.-j., pen-
255
dinte de com. Hingulesti ; azI
e proprietatea statuluT.
Calcal (La-Salda), vechiti pi-
chet, cu No. 63, cAtre Moldo-
va, jud. R.-SArat, situat in pl.
Marginea-d.-j., com. Hingulesti,
'si pe mosia CtilcAi, de unde si-a
luat numele. AzT e han pe dru-
mul spre com. Gologani si Foc-
sani.
Cfilchlasca (La-), locuinid izo-
lata, jud. R.-SArat, in pl. Mar-
ginea-d.-j., com. Gologanul, in
partea de E., aproape de ho-
tarul catre jud. Putna. AzT e
han pe drumul spre Hingulesti-
MAxineni.
=calcas a, bala, jud. Botosani,
pe sesul PrutuluT, formatA din
revArsarea apelor, la com. Os-
topceni, pl. tefInesti.
CAlceasca, piaure, supusa regi-
muluT silvic, com. Glimbocelul,
pl. Podgoria, jud. Muscel, avind
impreurtá cu trupurile: Goleasca,
BAneasa, Dinuleasa, Tomeasca,
GherIsoaia, Chiriceasca si Chi-
teasca, Ontindere de 1350 hect.;
compuse din stejar, fag, car-
pen, jugas.ru, plop si frasin.
Calcescul, munte, la N.-E. com.
arpenisul, in jud. Gorj, plaiul
Novaci.
Cfilcliul, sat, jud. Baati, pl. Tro-
tusul, sectie din satul Grozesti.
Caldare (In-), parte din cursul
Hulla Bistrita, in judetul Su-
ceava, tare Cojoci si Dimbul-
ColaculuT. Ad Bistrita curge
foarte lin.
Cildarea. VezT Mocirlele-LeoteT,
jud. Muscel.
641clArarilor. (Piscul-), pise, co-
www.dacoromanica.ro
CALDA'. a ARUL-GLINA
muna Golesti, pl. Podgoria, jud.
Muscel. De ad izvoreste Orla
Pesteleasa.
Caldärarul, sat, face parte din
com. rur. Cernica-aldArarul, pl.
Dimbovita, jud. Ilfov. Este si-
tuat la S.-V. de Cernica, inteun
loe smircos. Spre S. de CAld5.-
rarul trece riul Dimbovita.
Populatia luT e de 162 sufl.
Suprafata tota1ä a satulur e
de 773 hect., din carl 658 hect.
sunt ale statuluT si 115 ale lo-
cuitorilor. Statul cultivA prin a-
rendasii s5.1 580 hect. (30 sterpe
si 48 p5dure). LocuitoriT cultivä
103 hect., rezervind restul pen-
tru cultura vieT.
Comerciul se face de 1 dr-
ciumar.
NumArul vitelor marT e de 75
si al celor miel de 270.
Cäldärarul, cdtun, pendinte de
com. Strimbeni, pl. Teleorman,
jud. Teleorman. Are o popula-
tiune de 456 suflete, diu carT
83 contribuabili.
CAldärarul, pda'ure a statuld, in
intindere de 35 hect., pendinte
de com. Cernica, pl. Dimbovita,
jud. Ilfov.
aldärarul, etic de perdure de
stejar, pe proprietatea Purani-
Mitropolier, pl. Glavaciocul, jud.
Vlasca. Are o suprafatA de 295
hect., pendinte de ocolul silvic
Cirtojani.
CAlciararul-Burdea, mofie a sta-
tuluT, jud. Teleorman, compusA
din maT multe trupurr, avind pe
dinsa si p5durr intinse.
Caldärarul-Glina, molde a sta-
tuluT, jud. Ilfov, pendinte de m'A-
nästirea Radu-VodA ; mosia s'a
arendat pe periodul 1888-93,
Cu 17600 leT anual.
 CALDAREASCA
Uldfireasca, mofie a statuluT,
jud. Buzaa, com. Caragele, pen-
dinte de Episcopie. Are 630
hect. Acum e vindutà in loturT
locuitorilor din com. Caragele.
Cäldäreasca, inofie, in pl. Mar-
ginea, jud. Teleorman, proprie-
tate a d-neT Zoe Slatineanu,
situatá pe teritoriul com. SO-
t'Arel. Se Invecineste pe de o
parte cu Pirlul-Urluiuluf, la N.
cu mosia Ulmeni si parte din
Spatdrei si cu proprietatile lo-
cuitorilor din com. Spatarei; de
pe alta parte cu mosiile Plosca
si Spatarei. Are o intindere de
250 hect. Aceasta fasie de mo-
sie forma mar fnainte un sin-
gur trup cu mosia Liza, si in
urma impártelilor succesive fu-
tre mostenitorr, a ramas aceastä
fasie izolata.
CfildäreI (Movila-), deal, In jud.
Constanta, plasa Constanta, pe
teritoriul comunei Gargalicul, si
anume pe al ambelor catune ce
o constituesc. Se desface din
dealul Tasaul; se Intinde spre
S., intr ' o directie de la N.
la S., printre piriul i lacul Gar-
gallcul de o parte la V., Balta-
Mare si tarmul, pe care li face
inalt i stincos, la E. Se ridi-
ca la 35 m., In virful Bacargi-
Tepe. La poalele-i vestice e ase-
zat lacul Gargalicul si cele doua
sate Gargalicul Mare si Gar-
galicul-Mic. Este acoperit cu fi-
nete si izlazurr.
Cäldärei (Pirtul-), mic
afluent al BistriteT, com. Bros_
teni, jud. Suceava.
Caldärei (Valea-), vale, pl. 01-
tul-d.-s., jud. Vilcea ; izvoreste
dintre com. Genuneni si Sur-
patele, de la nordul dealuluT
Clineni, zis si Plescioara ; trece
prin coin. Surpatele si se varsa
www.dacoromanica.ro
1256
in riul Otasaul, cam in mijlocul
comaner Surpatele.
Caldäre§ti (Trandafirul), com.
rur., In pl. ampuluT, jud. Bu-
zda, filtre comunele Padina si
Pogoanele, la distanta de Buzar'
de 46 kil. Limitele sale sunt :
la N., hotarul mosiilor
reasca i Luciul ; la E., hotarul
mosiel Macoveiul, pana da in
hotarul mosiei Balaciul, jud. Ia-
lomita ; la S., hotarul mosiilor
Arcanul si Meteleul ; la V., pl-
mintul locuitorilor din com. Po-
goanele si parte din mosia Tu-
guiatul, pana da iar in hotarul
mosier Calddreasca Limitele
sunt insemnate numaT prin mo-
soroaie. Suprafata sa este de
4266 hect:, din care : 3607 a-
rabile, 73 padurT, 32 fineata,
458 lilas si 96 sterp. Are o
singura proprietate, Trandafirul.
Terenul e un vast ves, intrerupt
putin In partea de E. de cite-
va delulete i movile. Industrie
n'are, afara de 2 stine. Cal de
comunicatie n'are altele, afara
de soseaua vecinala Padina-Po-
goanele.
Vite are: 462 boT, 365 vacT,
188 viteT, i bivol, 8 bivolite,
147 caT, 175 epe, 63 minjT,
1020 or i 293 porcT.
Comuna e formata din sin-
gurul sat Calddresti, avind o
populatie de 870 locuitorr, din
carT : 182 barbatT insuratT, 22
neinsuratl, 5 vaduvT, 250 1310;
182 femeT maritate, 15 vadu-
ve, 214 fete. ET traesc in 173
case. StrainT sunt: 2 GrecT, 5
Austro-Ungarr, i German
Bulgar. MeseriasT sunt : 2 lem-
narT, 2 fierarT, I masinist, I co-
jocar i i boiangiii. Media nas-
terilor e de 45, anual, a decese-
lor de 23, a casatoriilor de 9.
Comuna are 154 contrib.,
din carr 6 comerciantI rominr.
Stabilimente sunt 7. Budgetul
CIILDARU$A
comutier e de 30000 leT, 54
banT.
Are o scoall, frecuentata de
45 elevT si 3 eleve. Carte stiti
82 locuitorT. Are o biserica, de-
servia de 2 preotT si 2 cinta.
rel, al carel hram este la 6
De-cembrie. CirciumT sunt 7.
Aceasta comuna a purtat tnult
timp n u mele de Trandafirul, dupl
un bacia, care, pe la finele se-
colulur trecut, isT avea t'ida ad.
Parte din locuitorif din comuna
Meteleul, spune legenda popo-
rana, ne mar putind suferi an-
garalele impuse de proprietarT,
incepurä a fugi si a se stabili
ad i si pe la inceputul acestui
veac, satul tsT lua finta ; dar,
fiind situat in drumul invaziu-
nilor ruso-turce, nu putu pros-
pera. Cu improprietarirea locui-
torilor, comuna incepuse sa -
la oare-care avint, ?usa In anul
188o, Februarie 2, un incendia
puternic o reduse aproape in ce-
nusa, asa ca locuitorir, cu grea,
si - aa terminat constructiunea
primitivelor lor locuinte.
Céldare§ti, atun al comund
Cernatesti, jud. Buzati. Se la
adesea alipit cu catunul Zar-
nesti-de-Slanic. Are 170 locui-
torf si 40 case.
Cildäre§fi, mofie, in jud. Buzar!,
comuna Caldgresti, numita de
comun Trandafirul. Are 4o66
hect., maT toate arabile, din care
86 padure, formata din dota
pilcurl alaturate, din care unul
are 70 hect. si altul 16.
C'äldäre§fi, vale, ce incepe de
pe mosia Blejesti i da in valea
Glavaciocul. Depinde de com.
Blejesti, pl. Glavaciocul, judetul
Vlasca.
CaldAru§a, cdIu, pendinte 4de
com. Urleasca, pl. Ianca, jud.
 CXLDXRUSA
Braila, situat la 5 kil. spre S.-
V. de Plopul. Are 155 suflete,
saa 31 familii. tit'i carte 6 per-
soane, 149 nu stia.
Cäldäru§a, vechie numire a ca-
tunuluT Postea, din com. Cilibia,
jud Buzda.
C61däru§a, lac, in satul Buhd-
e01, plasa Stemnicul, judetul
Vasluiu.
Ciftldiru§a, peYdure a statuluT, In
jud. Buzla, com. Jugureni; face
corp cu Arhimandrita si Nucii-
Ghidi eT.
Ciddäru§a, pise., spre E. de com.
Oporelul, jud. Olt, pl. Oltul-d.-j.,
acoperit cu pkdure.
Ciildäru§a-CApreni, mofie a sta-
tuluT, pendinte de Sf. ApostolT,
In jud. Buzati, com. Cilibia. Are
373 hect., mal toate arabile, si
60 hect., pAdure formatI din tufa
si salde. Se arendeaza impreunl
cu Jugureni din com. Jugureni.
Acum s'aa despartit si aa de-
venit proprietAtT particulare.
Cildäru§a - Jugureni, mofie.
VezT Jugureni, jud. Buzati.
aldäru§a-Manasia, mofie, in
jud. Buzau, com. Aldeni. Veg
Manasia.
Cildäru§a - Urseasa, mofie.
VezT Urseasca sau CAlddrup,
jud. Buzgu.
Cäldäru§anca, mofie a statuluI,
pe care, la 1864, s'aa improprie-
tkrit 36 locuitorl din com. Cal.-
bunesti, plasa Podgoria, judetul
Prahova.
Cäldäru§anca, mofie a statuld,
pe care, la 1864, s'ati improprie-
tArit parte din locuitoriT comu-
57170. Ilm le DIEllonnr Ceogrnlio. roi. II:
257
n el Ceptura, pl. Cricovul, judetul
Prahova.
Cildiru§anca - Arice§ti. Vezi
CAldArupnca - Atirnati, judetul
Prahova.
Cäldäru§anca - Atirnati, trup
de pldure, a statuluT, in intin-
dere de 75 hect., pendinte de
com. Carbunqti, pl. Podgoria,
jud. Prahova, care impreura cu
trupurile : Carbuneti (430 hect.),
si Caldarwanca - Aricesti (750
hect.) formeaza pldurea Car-
bunesti.
Calcifiru§ani, sat, jud. Ilfov, face
parte din com. rur. Rddulesti-
Resimcea, pl. Mostistea. Se in-
tinde pe o suprafatl de 8o6
hect., cu o populatie de 280
locuitorT.
D-1 N. C. Filitis are 250 hect.,
din carT cultiv5. 170 hect. si
locuitorii aa 556 hect., din cm-1
rezervk pentru izlaz 125 hect.
Comerciul se face de 2 dr-
ciumarT.
NumArul vitelor mar! e de
316 i al celor mici de 263.
Cäldäru§ani, jud. Ilfov, nidnit's-
tire de calugarT, asezata pe o
limbl de pamint intratä in lacul
Calddrusani, la 4 ore depk'rtare
de Bucureti. Are o pozitie pi-
toreasca. Era pdnk in timpul
luT Mateia-Basarab un loc de
schivnicie si p'atund avea o
mica bisericutä cu citT-va pus-
niel.
La anul 1638, Mateia-Basa-
rab, dupa un razboiti ce a avut
cu Vasile Lupu, din care a eit
biruitor, a fondat biserica si
cetatea, lar mard.stirea s'a po-
pulat si a fost in multe rinduri
un loe de addpost pentru po-
pulatia Bucurestilor.
Inscriptia d'asupra usa bise-
rice! este cea urmAtoare
www.dacoromanica.ro
CXLDXRUSANI
cCu stOlucirea cel Sfinte si incepl-
toare de vial si ceY nelmpIrtite si celeY
pururea antatg. si tnchinate Troiee, si
no cu aceastei putere de luminet umbrin-
du-ne si lumintndu-ne. Luat-am aminte
la cele grite Cu dumnezeestile scripturY.
Cind zice I Cie Infricosat este a ciedea in
mina luY Dumnezele celuY vill. Cine 1g
asciende In pgmlne talantul boglieieY luY,
si iar grKeste Domnul. Nu O ascundetT
voY vistieriele in petmlnt unde viermiY s'i
putreziciunele o putrezesc si furd o sapd,
ci A ascundep vistieriele la cer de unde
nicY una dintre acestea nu le poste strica.
Si iar mei intristez de ce grheste Pavel,
vasul ce! ales : De zice a nimic n'am
adus In lumea aceasta cu aceia nicY a-
duce nu vom putea, si iar zic: celor
bogaeT se °preste set nu se Inalee cu mm-
tea tneelepciuneX nicY A netzuiasA spre
bogellia cea pYeritoare, ci spre Dunme-
zeul cel vid, celuY ce a dat nouie toate
din destul Inerte tndulcire, a lucra cele
bune si A se Imbogeteeascie tntru lucru-
rile cele batee si A-§Y ascunzi evanghe-
lie, zire o teme bune veacul cela ce va
a fie prorocirea.
Drept acestea si eil tntru Christos
Domnul, bun crestin, singur 4iitor, Io
Mate! Basarab Voevod si Domo a toateL
Tara-Romtneascii si de cea parte de munte
si altele domnind, auzind acestea, repe-
zitu-m'am cu pofta si cu endul cel Dum-
nezeesc, carde este Ata sintele bisericY
a le zidi si a le urzi si a le Infrumuseea
cu cheltuialK din avutia ce s'a dat noule
de la Dumnezeh, intocmind acestea, vrut-am
si aci In locul acesta carde se chiamet
C6.1dKrusani a zidi casa DomnuluY, carde
loc singur Domnia-mea cu gindul l'am
gdsit Intru mhrirea si lauda sintuld Ma-
reta Mucenic Dimitrie, ca A ne fie Dom-
nieY-mele si pKrineilor me! intru vecYnicä
pomand. lar ImpKratultg de vecY, celuY
neputred, celuT nevKzut, celuY tneelept,
unul Dumnezeh, aceitas sK-T fie cinste
si melrire Intru ved( de veac, amin.
Si s'a inceput a zidi In luna luY Iulie
In 14 si s'a Avirsit In luna Octombrie
20, leatul 1638».
Ad, pe vremurf, era un focar
de literaturA romineasca. Meri-
tosul Mitropolit Grigorie, inainte
de alegere, traia. 'in aceastä md-
nkstire ca simplu diacon, indelet-
nicindu-se cu traducerea de cartl
bisericesti in romineste.
A/16115.s tirea numara azi I I I el-
lugar!, ceT maT multi infirmT si
33
 CÄLDXRU§ANI
batrinl i Intretinerea el costa
pe stat anual, 25204 Id.
Cildäru§ani, baltd, jud. Ilfov,
pl. Znagovul, linga ma.nastirea
cu acelasr nume, formata de pl-
raiele:Pirlul-alugaruluT,al-Vlds-
cioarer, a1 Vlasier si de alte iz-
voare. Din ea se scoate peste
mult o gustos.
Cäldäru§ani, numire datä in lo-
calitate, mofid Glodeanul-Sarat,
din com. Glodeanul-Sarat, jud.
Buzad.
Cäldäru§ani, 'd'Are, pl. Znago-
vul, jud. Ilfov, Ruga mändstirea
cu acelasT nume. Coprinde 3522
hect., Impreuna cu cele dupi ca-
tunele comuneT Lipia-Bojdani,
formata din trupurile : Caldaru-
sani (1800 hect.), Intre.PodurT
(770 hect.) si Brinzeanca (952
hect.)
Caldäruse§ti, mahala, In plasa
Motrul-d.-s., jud. Mehedinti; tine
de com. rur. Pestenuta.
Caldäru§li (Cotul-), 'd'Are a
statuluT, in jud. Buzan, comuna
Cilibia. Are aproape 48 hect.
crivina. Face un corp cu Tu-
fele-Lupasculur.
Cäldura, pddure, in jud. Buzati,
com. Panatául. Face un corp, de
8o hect., Impreuna cu sforile :
Coasta-BabetuluT, Nicioaia si Ma-
lurile, proprietate a mosnenilor
in devalmasie.
Cile§ti, ciitun, al comuneT Slobo-
zia, din pl. Ocolul, jud. Gorj,
ca la 3 kil. spre N.-E. comu-
neT. E situat pe ses si are o in-
tindere de 258 hect., din carr
96 arabile, 45 hect. finete si li-
ved, 7 hect. vie, 110 hect. pa-
dure.
Are o populatie de 15 fam.,
www.dacoromanica.ro
258
Cu 75 suflete, din carT io con-
tribuabill, top' RomlnT. LocuitoriT
poseda 9 plugurT, 12 care cu
bol si vacT, t caruta cu cal ;
12 stupT de albine.
Catunul este udat de apa
Cernadia si in comunicatie cu
comuna sa, printr'un drum de
care.
In catun se gasesc I moara
pe apa Cernadia si 2 l'infla
Numdrul vitelor este de 174
vite marT cornute, IO cal, 87
oT si 67 rimatorT.
Biserica n'are ; oameniT merg
la biserica din cat. Maui. CA-
tunul are si un deal numit
dealul Calesti, care nu este altul
de cit prelungirea dealulur Ba-
trina, din com. Stänesti.
Calianul, tipa, com. Priboeni, pl.
Podgoria, jud. Muscel.
Cälianului (Valceaua-), valcea)
pe teritoriul comund
pl. Podgoria, jud. Muscel.
CAlicelele, deal, jud. Vilcea, u-
nit Cu dealul Catanelul, des -
pre care se spune ca sl-ar fi
luat numele de la un om, anu-
me Catanelul, care a curatit a-
cel loc de padure, facindu-1 a-
rabil. Este situat la V. comu-
neT Ciineni, pl. Cozia, departare
de i kil. de vatra satuluT.
Cälieni, com. rur., in pl. Biliesti,
jud. Putna.
alieni se afla asezat pe ma-
lul Leical si al Siretulur. Ser-
veste ca loc de popas pentru
plutele ce vin din Moldova si
merg spre
Distanta el de resedinta sub-
prefectura (com. Suraia), e de
15 kil., iar de capitala judetuld
e de 30 kil.
MarginileacesteT comune s u nt :
la N. si N.-V. cu Siretul ; la N.-
V. si E. cu Milcovul, care o
CALIENI
desparte din com. Vulturul ; la
S. cu Milcovul ; lar la E. cu Si-
retul.
Comuna Calieni e formata
din catunele Calieni si Malu-
rile.
Populatiunea comunef, dupa
cel din urma recensamlnt, e de
314 capl de familie, CU 1246
suflete, din care : 641 barbatr
605 femeT. Aceasta pop ulatie se
Impartea (1892) ast-fel:
Dupa starea civila : 614 nein-
suratT : 327 barbatl, 287 femeT ;
596 insuratT : 35 vaduvT, 16 bar-
batl, 19 femeT si t femee divor-
tata ; dupa nationalitate: 1238
RominT, 4 GrecT si 4 de diferite
nationalitatT ; dupa religiune :
1242 ortodoxI si 4 mozaicr; dupl
felul ocupatiuneT: 484 agricul-
torT, 3 meseriasr, 8 comerciantf,
2 profesiuni libere, 24 munci-
torT si 3 servitorT. tiu carte
184 barbatT si 2 femei.
Numarul caselor de locuit
este de 278.
Miscarea populatiuner in anul
1892 a fost: 14 casatoriT, 72
nasterT si 45 mortr.
Cultul crestin-ortodox e re-
prezentat printr'o biserica pa-
rohiall, cu hramul Sf. Gheorghe.
Comuna vine in ajutorul bise-
rice! cu 20 leT anual.
Instructiunea publica se precia
tuteo scoala mixta. situata in sa-
tul alieni i frecuentata de 57
copir, 52 baetT si 5 fete. Nu-
marul total al copiilor cu virsta
de scoala e de 150, 90 baetT
6o fete. Comuna vine In ajuto-
rul scoaleT cu 334 leT anual.
Comuna numara 274 contri-
buabilT, adica i la 4.55 loc. In
anul 1886 erail numal 213 con-
tribuabili.
Budgetul comuneT pe anul fi-
nanciar 1893-94 a fost:
Veniturr le! 4068, banT 68;
cheltuelT leT 4049, banr 3.
Budgetul fondurilor drumuri-
 CALIENI
lor : veniturr leI 629, banT 95;
cheltueli leT 500.
In anul 1885-86, budgetul de
veniturl era de leT 4548, iar la
cheltueli leT de 4546.
Teritoriul comuneT Calieni ,
fiind asezat in Valea-MilcovuluT
si a SiretuluT, are un pamtnt
fertil, din care se cultiva 2 treimI.
NumArul cultivatorilor este de
216.
Instrumentele agricole, de care
dispun cultivatorif din Calieni,
sunt: I masilla de treerat cu
abur, I masina de vinturat, 6
plugurT de lemn, 84 de fier si
3 grape de fier.
Vite sunt : 2986, din carT :
476 boT, 532 vacT, 197 ea!, 1549
oT si 232 porcT.
Stabilimente comerciale sunt :
6 circiumT, 2 bacanil, 1 fabricä
de cherestea, 2 cizmariT, 1 gra-
dinarie si I fabrica de rachia de
tescovina.
Comuna Calieni e pusa in co-
municatiune la N.-V. si V. cu
com. Vulturul, prin soseaua co-
munalA Suraia -Vulturul-Calieni
In lungime de 16 kil., lar cu
Namoloasa, printr'o alta osea,
ce pleaca de la Sudul comunei
si are o lungime de 17 kil. La
marginea acestei comune, se afla
o movild, care indica locul unde
s'au ingropat mortiT din timpul
revolutiuniT de la 1821.
alieni, ceitun, in comuna cu a-
celasT nume, pl. Biliesti, judetul
Putna. Este situat pe malul Si-
retuluT, servind ca loc de po-
pas pentru plutele ce vin din
Moldova spre Galati.
Are o biserica parohiala, cu
hramul Sf. Gheorghe, pentru in-
tretinerea careia comuna vine
in ajutor cu 20 leT anual. Are
1 scoala mixta, construita din
birne, care e frecuentata de 57
copiT (52 bletT Si 5 fete), din
150 copiT (90 baetT si 6o fete)
259
Cu virsta de scoala. Cu intreti-
nerea eT, comuna cheltueste 334
leT anual.
CAlieni, mahala, in plasa Motrul-
d.-s., jud. Mehedinti ; tine de
com. rur. Floresti.
C'alieni, parohie, in com. cli ace-
lasT nume, pl. Biliesti, jud. Put-
na, formata din 2 bisericT : una
parohiall, cu hramul Sf. Gheor-
ghe, in catunul Calieni ; a doua
filiald, cu hramul Cuvioasa-Pa-
raschiva, in catunul Malurile.
Comuna vine in ajutorul biseri-
cilor Cu 30 leT anual.
Calimah, deal, in raionul com.
Valea-Rea, plasa Zeletinul, jud.
Tecucia. Este acoperit de vii,
pomI fructiferT, putina padure
si are si loc de semanaturT. Se
intinde din Valea-ZeletinuluT pa.-
na in Valea-BerheciuluT.
Cälimani, loc izolat, in comuna
Roznovul, plasa Bistrita, jude-
tul Neamtu, renumit pentru fine-
tele ce se fac aicr, precum si
pentru zarzavaturile ce se cul-
tiva.
Calimanul, deal, in com. lora-
chianul, plasa Cricovul, jud. Pra-
hoya ; serva de pasune pentru
vitele locuitorilor.
C'älimanul, munte, in jud. Su-
ceava, intre com. Neagra- aru-
luT si Transilvania, avind ca pis-
cur1 Bitca-TiganuluT inTransilva-
nia si Ciribuc (1459) la noT. D'a-
supra acestuT munte este un pla-
tal mare, peste care TransilvaniT
s'aa intins incet incet cu pasu-
natul, pana ce UnguriI, dupd
mal mult timp de pasunat, al
pus stapinire, a.sa ca. frontiera
trece acum pe sub creasta mun-
teluT. D'asupra luT, peste hotar,
se afla un lac, mic in suprafatd,
www.dacoromanica.ro
aLIMIINEASA
dar adinc. De obiceia, pana pe
la io Iulie omatul e nelipsit
de pe Calimanul, pe care nu
creste de cit muschiti gros,
catunT, eniperT, afine si mal jos
meriso are.
La poalele luT sunt mine de
arsenic ; formeaza vine groase
de 112 m. E de o calitate curata.
Se intrebuinteaza mal cu seama
de vopsitoriT de stofa.
Calimanef (Piscul-), pisc, in co-
muna Cetateni-din-Deal, plaiul
Dlmbovita, jud. Muscel.
Calimaneasa, sat, face parte din
com. Valea-Rea, jud. Tecucia.
E asezat pe dealul cu acelasT nu-
me, la o distanta de 1 kil. si
860 m. departe de cdtunul Gal-
beni, unde se afla resedinta co-
muneT.
Are o populatie de 210 capT
de familie, cu 86o suflete.
Locuitoril sunt razesT vechT.
Are o scoala mixta., frecuen-
tata de 40 de copiT.
In sat este o biserica, cu hra-
mul Sf. Nicolae, deservita de 1
preot si 2 cintaretT.
Pe la 1700, satele Calimaneasa
si Galbeni formati un singur sat
Cu numele de Galbeni, avind si
o biserica facuta de Ursul Var-
tic. Din cauza inundatiilor Ze-
letinuluT s'a despartit in doua :
o parte din locuitorl cu Fatul
Galbenul s'a stabilit spre V. si
a dat numele satuluT Galbeni ;
lar a doua parte a apucat spre
E., formind satul Calimaneasa.
Pana la 1730, ambele sate for-
maa o parohie cu o biserica
numita Schitul-luT-Ursul-Vartic.
La 1735, locuitoriT din Calima-
neasa ati staruit la parintele So-
fronie, care le-a dat un schit din
satul Tochile (com. Burdusaci).
El a fost adus in 40 care si s'a
fácut biserica. La 1754 s'a t'ir-
nosit. Este de lemn de stejar.
 CALIMINEASA
S'a reparat la 1850 si 1854. In
aceasta stare se afla si asta-zi.
Calimäneasa, deal, In raionul
com. Valea-Rea, pl. Zeletinul,
jud. Tecuciti. Este acoperit cu
vil' si padurf. De o parte este
situat satul alimaneasa.
Cfilimänelul, munte, In jud. Su-
ceava, intre comuna Sarul-Dor-
neT si Dorna.
Cälimänelul, fria, In jud. Su-
ceava, com. Sarul-Dornef. Izvo-
reste de sub muntele cu acelasI
nume si dupl. un curs de 12
kil, se varsa in Neagra- arului,
din jos de Panaci. Are de a-
fluentl din dreapta : Jalovjita, Mi-
hailetul si Piriul-Taeturei ; iar din
stinga Bucinisul si PIrlul-Tul-
bure.
Cfilimäneqti, com. rur., plaiul Co-
zia, jud. Vilcea, formata din 5
catune : Calimanesti, Gura-Vaa,
Seaca, Tigania si aciulata. A-
ceastA comuna este situata pe
Valea-Oltuluf, pe malul drept,
spre N. de RImnicul, la 17 kil.
si spre E. de resedinta sub-pre-
fectura, Olanesti, la 9 kil.
Dupa spusa bateinilor, vatra
satuluf Calimanesti ar fi fost
tina manastirea Cozia, dar mai
tirzia s'a mutat pe locul unde e
asta-a.
Are o populatiune de 2088
locuitori, 988 barbatT si 11 00
femef, in care intra si 75 fami-
lif TiganI, carT se ocupa cu a-
gricultura si fieraria. Capf de fa-
milie sunt 538, contribuabilf
518, case 497.
In Calimanesti e o singura bi-
serica, fondata de calugarul S era-
fim, Egumenul Manastiref Cozia
si zugravita de jupan Gheorghe
Miscuricf. Inscriptia e stearsa.
Pe linga. agricultura, 69 lo-
cuitorf se ocupa cu dulgheria,
www.dacoromanica.ro
260
rotaria si dogaria, mg putinf
Cu enviarla, olaria si fieraria.
Produsul munceT fi desfac la ca-
l'altf satenf satl la comerciantif
din comuna.
In comuna sunt: 51 cal; 488
bol, 515 yací', 375 of, 126 ca-
pre, 872 porcf.
Pe rlul Calimanesti si Gura-
VäeT sunt mal multe morf carf
produc anual 1500 leT.
Locuitoril, in numar de 389,
s'ati improprietarit la 1864 si
li s'ati dat 1235 hect. pamInt
din mosia statuluT.
Terenul cultivabil produce
cam 875 chile porumb. Alte ce-
reale nu se cultiva.
Aproximativ sunt In comuna
1550 merf, '200 per% r400 nucf,
1600 ciresf si peste 50000 prunr.
Venitul comunef se urca la 4.406
lef anual, lar cheltuelile la 3722
lel. Nu dispune de fond capita-
lizat.
Se margineste la E. cu jud.
Arges, de care se desparte prin
riul Oltul, la V. cu dealul Ple-
sul si Muerestile, la N. cu mun-
tif Carpati si la S. cu com. Mu-
ereasca.
La N. de vatra satului, la dis-
tanta de 8 kil. sunt locurile nu-
mite : arlige, Lotrisorul, Clopo-
tul, Lunca - Bagi si Puturoasa.
Spre N.-V., la distanta de 2-5
kil. sunt poenile : Onofrea, Va-
dul - Sindiler, La - StIna, Plesul,
Poeni, Nazaria si Cocinile. Spre
V. la distanta de 2-4 kil, sunt
poenile : Purcaretul, Grosatul,
Gangurea. Ve sunt : Caciulata,
Postea, Puturoasa, Lotrisorul,
Antim , Calimanesti si Gura -
Vda.
Prin comuna trece soseaua na-
tionala RImnicul-Rlul- Vaduluf,
care inlesneste comunicatia in-
tre com. Brezoiul, aineni, Cá-
linesti, Robesti si kimnicul.
Locurile din jurul comuna se
numesc : anpul-luf-Dan, Ras-
CILIMXNETTI
toaca, Naca, Manga, Belegosul,
Fulga, Spoelile, Piva si Caciu-
lata. Mosia nu s'a vIndut in lo-
tuff la locuitorT, fiind ape Mi-
nerale pe dinsa.
De com. Calimanesti apar.
tine muntele Nerotul cu direc-
tia de la N.-V. spre S.-E. Ca
locuri insemnate in comuna sunt :
Manastirea Cozia, 1:dile CAliml-
nesti si Ostrovul.
Pe HITA apele de la CAliml-
nesti, destul de bine cunoscute,
aci mal este un izvor Cu al:1,
care contine pucioasA In multA
cantitate, numitA de sAtenI Pu-
turoasa si care izvoreste din
dealurile CAlimAnestilor.
Pe prundurile Oltuld se gl-
seste mult1 piatrA de constructie.
Scoalá existA in comun5. de
la anul 1837. ClAdirea e bunA si
e proprietatea comuner. Se fre-
cuenteazA de 61 copir, 52 bAeti
si 9 fete, din numArul de 282
copiI, 153 bAetI si 129 fete, cu
virsta de scoall E dotatA cu
3 hect. pAmint In tarinA. StiO
cante 16o bArbatr si femeI. Cu
intretinerea scoaler, statul chel-
tueste anual 2322 Id. Sunt 2
invatatorf.
Sunt 136 stupT cu albine,
carf dati pana la 150 kgr. miere
si I00 kgr. ceara.
Intinderea comuna, cu izlaz,
vatra satului si pamint pentru
cultura, este de 1295 hect. a-
farA de proprietatea si pAdurea
statuld. In timpil cind se fac
prunele, se produce peste 13000
decal. tuicl, iar in cazul con-
trariti maximum t000 decal.
Aproape de asa numita Masa-
lui-Traian, intre mAnAstirea Co-
zia si Piscul-TurnuluI, pe tás-
mul sting al OltuluI, la cite-va
sute de pasI mal la vale de Ca-
lea-lur-Traian si la o miel dis-
tant1 de izvorul termal de 27°
C., sunt secase astAzI la lu-
mina zileI mar multe zidlrir de
CALIMÄNETI
piatra cioplita $i de calmidd,
a caror forma 0 dispozitiune
nu lasa flier o indoialä aSupra
destinatiuneT lor. Sunt rama$itele
uneT cetaf romane, numitl Aru-
tella, una din statiunile militare
de pe limesul alutan. SOpatu-
rile intreprinse aci de d. Toci
lescu avura de rezultat dezgro-
parea a doul pietre cu inscrip-
tiunT, inscriptiunile chiar de fun-
datiune ale lagO.ruluT, earl se a-
flaü portilor de intrare
in cetate. Din ele rezulta cá
laglrul a fost construit la anul
138 d. Chr., in timpul impOra-
tuluT Hadrian , de care cor-
pul auxiliar al Siriacilor sageta$1
(Surii Sagittarii), prin ingrijirea
luT T. Fi. Constans, procura-
torul imperial al Dacier infe-
rioare. In interiorul lagarulur s'a
destoperit $i insemnate resturI
de o bail (balneum) a$a cum o-
bicinuiaa RomaniT sa aibl in
fie-care castru al lor, ba chiar
In sate. Se observa cele treT
despatiturr absolut necesare u-
nel baT: cella tepidaria, (tepi-
darium) cella caldaria, (calda-
rium) $i cella frigidaria, (frigida-
rium).
In mijlocul constructiund se
allá furnalul (hypocausis), Ina-
intea luT: camerile pentru In
calzit : propnigeum i praefur-
nium, lar, de o parte qi de alta
a furnaluluT, caldariele, ce co-
munica cu tepidariele, i In fatd,
frigidariele.
Din caldariT $i tepidariT s'a
pastrat Suterana (suspensurae)
numita i hypocaust, pardosita
Cu caramida i avind maT multc
rindurl de stilpi$orT sail* columne
de caramida, Inalte 2 picioare
romane i depatate una de alta
11/2 picior; pe cite douä din
aceste coloane venea cite o de magnezie
caramida mare de 2 picioare in
quadrat, alcatuind pardoseala
cellelor; pe and tuburile (tubi),
261 CALIMANE§T1
prin paretT, comunicau caldura kgr. gr.
din suspensurae In cella. SuIfat de magnezie. 0,0034
In sapaturl s'a maT aflat, pe Acid carbonic formind
lingä virfurT de lancT, cutite ur- bicarbonate . 0,058
matoareIe : I. o placa rotunda Idrogen sulfurat liber 0,00006
de argint cu inscriptia Teren-
t(ius) Dec(imianus) saa Teren- Aceasta localitate este inzes-
t(ianus) dec(urio); 2. 0 alta placa trata cu un frumos stabiliment
tot de argint cu inscriptia pe balnear.
ea punctata : Valerius, Valeri- A$ezat in mijlocul uneT naturT
anus eques librarius chortis I de o frumusete incintaoare
Hispanorum ex voto posuit , In ni$te conditiunT higienice
precum $i 3. maT multe monede dintre cele maT bune, stabili-
incepind cu August pana la mentul balnear de la Mina-
Julia Doamna. Obiectele, ca $i neqti poseda toate necesitaile
monedele, se pastreaza in co- cerute de $tiintä pentru tra-
lectiunea MuzeuluT, iar inscrip- tamentul balneo-terapeutic, ce
tiunile atl fost publicate de d. cu totul lipsea In tara noastrl..
Gr. Tocilescu in «Archaeologisch In fala stabilimentulul se afla, in
Epigraph. Mittheilungen » din Vi- mijlocul OltuluT, o insuld, ce poar-
ena, vol. XIV. t5. numele de Ostrovul, punct de
atractie al acesteT statiunT bal-
Calimäne§ti, izvor de apa mi- neare. In partea de V. are dea-
nerald, situat la extremitatea lurT inalte acoperite cu verdeata.
vestica a comuneT Spre aripa stinga sunt munti
jud. VIIcea. inaltT; In fata sa are pe barinul
Analiza chimica a apelor ce Olt $i $oseaua puterniculuI Tra-
s'a facut in laboratoriul ian de glorioasO aducere aminte.
de podurT i osele este cea ur- Lucraile pentru captarea a-
maoare : pelor s'ati intreprins $i condus
SorginOle earl' alimenteazi bazinul cel de speciali$tT fi-ancezT. Primele
mare. lucrär1 s' aa inceput in anul 1883.
kgr. gr.
Apele de la Calimane$ti cloro-
Clorura de soditi . 0,7814 sodice-sulfuroase sunt atermale
de calce . 0,0737 si sunt intrebuintate cu folos in
de magnezie 0,0337 reumatizm, scrofula, anemia, si-
Carbonat de calce . 0,0598 filis $i diferite leziunT osoase.
» de magnezie D-1 Dr. Bernard, in a sa lu-
Sulfat de calce . . 0,0161 crare facuta in 1884 asupra a-
Iodurl de magnezie 0,0003 pelor din Vilcea, se ocupa in
Bromura. . . . . 0,0002 special de izvoarele de la Cali-
Acid carbonic formind ml.ne$ti, dupä ce face o com-
bicarbonate . . 0,0149 paratiune intre apele acestora
Idrogen sulfurat liber 0,00143 si a celor maT importante sor-
Sorgintea de linga stabiliment despre gi nte sulfuroase din Europa, co n-
partes nerd. kgr. gr. chide in modul urmator : «a.$a
Clorura de sodia 0,0012 dar,sorgintele de la Calimane$ti,
de calce 0,0039 sunt maT bogate in constitutive
sulfo-fere de cit statiunile renu-
Bromurl. . . . mite de pe continentul EuropeT
Carbonat de calce 0,164 ca de pilda Aachen, Aix-les-
» magnezie 0,118 Bains, Canterets, Eaux-Bonnes,
www.dacoromanica.ro
 CALIMANE§TI
St. Sauveur, Vernet, Baden,
Pystyan, Teplitz i Kreutznach.
UrmAtorul tabel ne dA nu-
mArul bAilor fAcute precum
incasdrile din bAT si ape (2) :
2 mayie a statuluT, ju-
1893 5394 19759 leT
1894 5490 20950
1895 4000 23906
1896 2737 22069
1897 2057 20239
In anul 1897 Calimane0 ati
fost vizitatT de aproape Isoo de
persoane suferinde.
Cälimäne§ti, sat, face parte din
com. rar. cu acelasT nume, pla-
iul Cozia, jud. Vilcea. Are o
poriulatie de 1315 loc. (609 bar-
batl i 706 femeT). Aci sunt a-
pele minerale, numite 13111e-de-
la-Cálimlnesti. E reedinta co-
mune!. Are o coald frecuen-
tatl de 59 copiT.
Cfilirnfine§ti, ciltun, in com. Pa-
dureni, pl. Susita, jud. Putna.
E situat pe piriul cu acelasr
nume. Are o populatiune de
240 locuitorT, carr trá.esc in 75
case. In cAtun este o bisericA,
cu hramul Adormirea. Nicolae
Mustea pomeneste ea in acest
sat si-ar fi trimis Buhus Hat-
manul sotia, impreunA cu alte
gloate ale lor, refugindu-se di-
naintea lur Petriceicu-Vodd. In
anul 1803, satul CAlimAnesti a-
partinea postelnicese Catrina.
MaT tîrziú, parte din mosia CA-
limAnesti intrA in stApinirea ba-
nului Mateiil Vidrascu ; iar parte
se stApinea de Sandulache Sturd-
za, de clminarul Gh. Lipan, pa-
harnicul erban Bontäs si de
serdarul Alecu BAltatul, cifro-
nomiT serdarului Ion GitA.
Cällmäne§ti, deal, la nordul co-
munei Muereasca-d.-s., plaiul Co-
zia, jud. Vilcea, cu directia de
la V. cAtre N.-E.
www.dacoromanica.ro
262
Cilimine§ti, deal, in raionul co-
mune Cu acelasT nume, plaiul
Cozia, jud. Vilcea, pe care se
cultivA 50 ariT vie.
detul Vilcea, care impreunA cu
Gura-VIeT (fArä bAT), pendinte
de mAnAstirea Cozia, s'a cAutat
in regie de stat, aducInd un
venit anual de lei 5200.
Calimäne§ti, cuhne de »mute, ju-
detul Vilcea. Este o prelungire
a culmei OlAnesti, coprinsl tare
piraele Gura-VAeT i CAciulata.
Calimine§ti, pädure a statuluT,
situat5. in comuna CAlimAnesti,
pl. Cozia, jud. Vilcea, fosa pen-
dinte de mAnAstirea Cozia, in in-
tindere de 6637 hect., formatA
din trupurile : alimAnesti (5224
hect.), si Buta cu Gura-Vder
(1413 hect.).
Cilimäne§ti, ',fria, pe teritoriul
comuneT PAdureni, plasa Susita,
jud. Putna, care se varsA. in
Siretul.
Cfilimine§ti, vale, jud.
Izvoreste din dealul Gangurea;
trece prin mijlocul cdt. CAliml-
nesti si se varsA in Olt, la Estul
comunei.
Cälimäne§ti-Boere§ti, sat, in
jud. i pl. Tutova, com. LAlesti,
spre S.-E. de satul LAlesti. Are
465 locuitorT, din carT 60 stiti
carte. Locuesc In 127 case.
CAlimäne§ti-Räze§i, sat, in jud.
plasa Tutova, com. LAlesti,
spre S.-E. de satul LAlesti. Are
o scoald primará de bdetT.
Calin (Piscul-lui-), deal, lung
de 600 m., com. Rijletul-Vieros,
plasa Vedea-d.-s., jud. Olt. Are
directia de la N. la S.
CALINA
Calina, com. rur., pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vileea. N'are niel un cl-
tun alipit. Se crede trage
numele de la o femee CAlina,
Este situatd pe Valea-OltuluT,
sub dealul atina, la 49 kil. de
parte de capitala judetuluT i la
5 kil, de a plAsel.
Are o populatie de 1634 lo.
cuitorT, 865 bArbatT si 769 fe-
meT, In care intrA si 7 familil
de Tiganr. Sunt 290 case i 2
bordee.
Ad sunt 2 biserici vechl de
lemn. Anul fondAref i ctitorii
lor nu se cunosc. Acum s'a mal
zidit o alt5. bisericA de zid al
cAreT ctitor este D-1 loan D.
Lintoiu.
LocuitoriT se ocupa cu agri-
cultura, dar mal mult cu viti-
cultura. El desfac vinurile pria
DrAgAsani, Craiova, Bucuresti
alte orase.
Sunt in comuna: 12 cal, ioo
bol, 6o vacT si 250 ol'.
Pe rlul Olt, In raionul comu-
ner sunt 3 mori. Locuitorii, in
num5s de i6o, improprie-
tArit la 1864, ci'nd li s'ail dat
467 hect. pámint in mosia sta-
tuluT, DrAgAsani.
Pe cimpille acester comune a
poposit Tudor Vladimirescu la
anul 1821 cu panduriT
Scoala dateazA de 30 am. Se
frecuentA de 7 copiT, 6 bleti 11
fatà, din numgrul de 113, 61
bleti i 52 fete, cu virsta de
scoala. Este dotatl in tarja Cu
8'2 hect. pamint. tiü carte 50
barbatt §i niel o femee. Cu In-
tretinerea scoaleT, statul cheltu-
este anual 1404 leT.
Vatra satului are 150 hect.;
iar comuna cu izlaz cu tot are
467 hect. plmint. Tujca se fa-
bria. cam 1200 decal.
Prin comund trece soseaita
nationalA Traian.
Veniturile comuna se urcá
la suma de 2662 leT si cheltue-
 CALINA
lile la 1957 leT anual. Dispune
d'un capital de 1342 leT.
E brAzdad de dealul afina
$i udatl de valea Gro$erea, care
izvore$te din dreptul com. Prun-
deni, vine prin valea numitA
Gro$erea $i se vars1 In Olt. Spre
S., In apropiere de comun5., este
ora$ul DrAg5.$ani, spre N. com.
Prundeni, spre E. riul Oltul $i
spre V. com. Mitrofani.
Cälina, deal, in raionul com. CA-
lina, pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea,
pe care se cultivA 296 hect. $i
50 ariT vie.
Cälina, pida, izvore$te de sub
dealul MAgura, ' din com. Gir-
be$ti, plasa Funduri, jud. Vas-
luiti, trece printre com. Girbe$ti
$i TibAne$ti $i se varsA in pi-
riul SacovAtul.
Calina, alce.; jud. Olt, com. Spi-
neni, pl. Vedea-d. j.
Mina, vilicea, izvore$te din Dea-
lul-PapiT, com. MArgineni, plasa
Cerna - d. - j., jud. Vilcea, trece
cAtre V. prin comunA $i se varsA
in riul Cerna.
Cälineasca, peldure, supusá re-
gimuluT silvic, pe proprietatea
Negre$ti, com. Beleti, pl. Pod-
goria, jud. Muscel, in intindere
de 2500 hect., impreunA cu tru-
pul de pAdure Topoloveanca,
compusa din stejar, fag, car-
pen $i. anin.
Cälineasca, pisc, spre S. de com.
Pose$ti, plasa Teleajenul, jud.
Prahova. Desparte com. Ploe$ti
de comuna Tirle$ti $i cdt. Go-
geasca. Acest pisc serve$te de
p4une vitelor.
Cälineasca, piria, izvore$te din
fundul vleT aline$ti, pl. Pod-
goria, jud. Muscel, curge spre
263
S., se intoarce putin spre E.
prin cAt. Turcule$ti, se varsä in
apa Izvorul $i impreunA in riul
Arge$ la com. Gole$ti-BadeT.
Mine' (Dealul-), deal, in jud.
Roman, plasa Moldova, comuna
Cirligul, spre Sud de satul ar-
ligul.
Mine' (Poiana-), fes, com. O-
gretinul, plaiul Teleajenul, jud.
Prahova. S'a numit ast-fel de la
numero$iT cAlinT ce o acoped.
Calinei (Valea-), vale, la Nor-
dul com. Traianul. DA In Va-
lea-SuroaeT, jud. Teleorman.
Cälinele, dmpie. (VezT DAroaia,
jud. Vilcea).
Cilinescul, mofie mopeneascd,
in jud. BuzAti, com. Finte$ti, de
aproape 520 hect., din care 200
pAdure, restul vil; livezT, arA-
Cäline§ti, com. rur., plasa Pod-
turr $i finead. goria, judetul Muscel, situatA
la S. de Cimpulung, pe malul
Mine§ti, com. rur., situatA in sting al riulur Arge$ li pe par-
jud. Botopni, partea de N. a tea dreaptA a vleT Circinovul.
p15.$eT Siretul. Se intinde pe $e-
sul SiretuluT $i dealurile din
dreapta $i sano sa.
E formad. din satele : Buce-
cea, CAline$ti, Grigore$ti $i Si-
minicea-Miclescu. Are o supra-
fatI de 4750 hect. $i o popu-
latie de 790 familiT, sati 3257
suflete, carT locuesc in 708 case.
PAmintul este productiv. Lo-
curile cultivate MI o intindere
de 2989 hect.
In partea de S. - V. a comu-
na se afll pAdurea Grigore$6,
de aproape 429 hect., iar in
partea de N. $i E. pAdurile Sta-
tuluT Bohoghina $i Gdvanele 18o
hect., toate se exploateazA sis-
tematic.
Vite sunt: 913 boT, 633 vacT,
360 cal, 2016 oT, 6 capre$i 878
porcr.
www.dacoromanica.ro
CÀLINWI
Sunt 324 stupT cu albine.
In comuná. sunt 8 comer-
ciantI, carT tin dirciume $i 31
meseria$T.
Comuna e strAbAtutä de ca-
lea ferad Boto$ani - Veresti, a-
vind $i statie la Tirgul-Bucecea,
$i de calea nationalA MiltAileni-
Boto$ani.
In comunA sunt 4 iazurf $1.
15 morT de apd, din carT i t ,
pe plriul Izvorul, sunt proprie-
tAtI ale statuld $1 aduc un venit
anual de 4800 leT.
Budgetul comuner are la ve-
niturT 686o leT, 14 banf, iar la
cheltueli 6673 leT, 9 banT.
Sunt 4 bisericT, deservite de 3
preoti li 7 cintdretT $i 1 $coa1à
mixtá a statuluT, cu 1 invAtAtor,
53 báetT li 7 fete. NumArul co-
piilor, din toad comuna, in e-
tate de a urma la $coalA e de
207 bletT li 198 fete.
'
De la aceastA comunA parid la
CImpulung sunt 69 kil.; pAna
la re$edinta judecAtorier de ocol
5 kil. li. p5.nA la subprefecturá.
12 kil.
Se mArgine$te la N. cu com.
TigAne$ti, la E. cu com. Topo-
loveni o Gole$ti-BadeT, la V.
cu com. Gorganul li. la S. cu
judetul Arge$, de care se des-
parte prin riul Arge$.
Are o populatie de 1621 lo-
cuitorT romInT (876 bArbatT $i
745 femeT) cu 413 capT de fa-
milie, carT trAesc in 401 case.
Se compune din 3 atune :
CAlinesti, Turcule$ti $1 Vid-
che$ti, cu re$edinta in cAtunul
Turcule$ti.
Locuitorir posea : 49 cal,
899 boT $i vacT, 4 bivolf, 271 oT,
348 porcI li 4 capre.
CAL1NETI
Comuna se intinde pe o su-
prafata. de 1055 hect.
Locultorir posea pamintul
prin improprietarire pe mosiile
statulqI Cozia o Gdiseanca, Co-
troceanca- Slatineanca si Cas-
trisoaia, pe proprietatea d-lui
Romanov si a Grigore
utzu. Atuncr s'ad improprieta-
rit 270 locuitorT.
Numarul contribuabililor este
de 313. Budgetul comuneT este
la veniturr de 2525 ler, 61 banT
si la cheltuelI de 1988 leI, 61 banT
(1889-90). Pentru scoala se
cheltueste 140 ler anual si
pentru cult 176 ler.
Comuna este inconjurata la
Nord de dealurr acoperite cu
viI o livez1 de prunr, precum :
dealul Chiciura, Unguroiciul,
Slatineanca, Mirzolea i Dealul-
BisericeT. Aceste dealuff sunt
ramurr din Carpatr.
IR partea de Sud este udata
de riul Axges, care desparte
comuna de judetul Arges si de
Spoita, alineasca
Izvorul. Prin, mijlocul comuner,
de la V. spre E, trece calea
ferata Bucuresti-Pitesti si so-
seaua national1 de la Bucuresti-
Pitesti-Frontiera, ambele raer-
gind aproape paralel. Din calea
nationala, la Sud, pleaca treT dru-
murT marT nesoseluite, numite
La-Locuri, carT merg pana in
riul Arges; iar la Nord cite
trele catunele sunt strabatute
de sosele bine intretinute, carI
leaga comuna Calinesti cu co-
munele: Gorganul la V., To-
poloveni i Tiganesti la Nord.
In centrul comunef, peste riul
Calineasca, pe soseaua nationala
Bucuresti-Pitesti, este un pod
de lemn. Are: 3 bisericr, in fie-
care catan cite una, deservite
de 3 preotT si 6 cintaretr; o
scoalá mixta, frecuentata de 41
elevl, din numärul de 180 copir
In virsta de scoala. Cu intreti-
www.dacoromanica.ro
264
nerea scoaler statul cheltueste
1296 ler anual.
Stid carte 96 barbatI si 10
femer.
Intre catunele Turculesti si
Vitichesti este o moara de a-
buri, proprietate a d-lur G. Ma-
nolescu.
Cäline§ti, comunä ruralä, pl. Fi-
jud. Prahova. Dupa ac-
tele ce exista in arhiva prima-
ria', se vede ca aceasta comuna
dateaza din anul 1859. luat
numirea de la proprietarul mo si er.
Este situata intre titirite Pra-
hoya si Provita, la 20 kil. de-
parte de capitala judetulur
la 3 kil, de a plaseT.
Se compune din treT catune:
Calinesti, atina i Silistea-Dea-
luluT, cu o populatiune de 605
loc. (309 b., 296 f.), avind 145
capT de familie; 126 contribua-
bilT. Sunt 145 case de locuit.
In comuna este o singura bi-
sericä si o capea a D-neI Maria
Cantacuzino. Biserica este fon-
data din timpul domnier lui
Mateid Basarab. Ctitoril nu i se
cunosc, de oare-ce inscriptia s'a
sters. Aceasta biserica e deser-
vita de un singur preot. S'a repa-
rat de raposatul General Ma-
vru, proprietarul mosiel, care a
dat-o fiicer sale Mafia I. Canta-
cuzino. Aci este un frumos pa-
lat si alee, ce duc spre co-
muna Filipesti-de-Padure.
Locuitorif se ocupa numaT cu
agricultura. Produsul muncer II
desfac la Ploesti, resedinta ju-
detulur.
Locuitorir, in numar de 93,
s'au improprietarit la 1864 pe
mosia lur G. N. Mavros, cind
li s'ad dat 321 hect. pamint.
El ad 23 car i epe, 144 bol,
38 vacr, 16 vitef, 25 capre,
653 oT, 124 porcI.
In raionul comuner, pe riul
Prahova, sunt doua morr.
CÁLINEVI'I
coala dateaza in comuna de
la 1870. Localul e proprietatea
comuneT, daruit de d-na Maria
Cantacuzino. In anul trecut s'a
frecuentat de 51 baet.r i i fati,
din numarul de 136 copir in
virsta de scoala. Cu intretinerea
er statul cheltueste anual 1080
leT. $tid carte 60 barba tr si 4
femeT.
In anul 1893 s'a fabricat in
comuna 1800 decal. %Mea si
I000 decal, vin. Gindacif de
matase dad pana la 25 kil. go-
gosr. StupT cu albine sunt 35.
PAmIntul e pietros. Terentil
ce se cultiva a produs, In anul
1892, 1056 hectol. gnu, 120
hectol. porumb.
Comerciul se exercita in co-
muna de 4 circiumarT.
Veniturile comuneT se urca
la x756 ler si cheltuelile la
1675 le'.
osele vecinale o pun in
comunicatie cu comunele : Fi-
lipesti, Filipesti-de Padure, Flo-
resti i Magureni.
Ciline§ti, com. rur., in jud. Te-
leorman, pl. Tirgului, in par-
tea de S.-E., pe platoul dintre
Valea -Teleormanulur i Valea-
Ciinelur.
Se margineste la S. Cu co-
muna Mavrodinul, la N. cu co-
muna Bivolita, la E. cu com.
Orbeasca- d. -j. si la V. cu co-
muna Licuriciul. Este striba-
tuta de soseaua judeteani TA-
tl.resti-Zimnicea.
Intinderea acester com., din-
preuna cu proprietatile de pe
dinsa, este de 2000 hect. Ito-
prietarir principalr sunt : D-I M.
Rimniceanu i mostenitoril de-
cedatulur C. Aninosianu, avind
fie-care cite 65o hect, Fe proprie-
tatea d-lur M. Rimniceanu se
afla si o padure de 40 llect
LocuitorT improprietaritT in
numar de 146, pe 700 hect. Fe
 CÄL1NEp'I
58 hect. sunt sadite vi!, lar in
Valea-ClIneluI sunt livezT de fi-
nete, in intindere de aproape
100 hect. $i osebit alte va de
27 hect. Solul este prea putin
accidentat si este fertil.
Populatiunea comuneT este de
1107 suflete, din carT 318 capI
de familie. Sunt 218 contrib.
Numarul vitelor din comuna
este de 3130 capete, din carI
786 vite cornute marT, 192 cal',
1972 o! §i 180 porcT.
Budgetul comund este de ler
3221, banI 57 la veniturI si de
leI 3204, banI 48 la cheltuelI.
Are o scoala frecuentata de
26 elevT; o biserica, deservita
de doT preotT i dof cintaretl; o
moara Cu abur!.
Comuna alinesti se leagá
prin sosele vecinale cu Laceni
Obeasca- d.-j., precum l cu
com. Mavrodinul, Licuriciul
Bivolita.
Vechea denumire de $etrarul
i-a fost data dupä rangul pro-
prietaruld de pe vremurI, care
era setrar. Parte din locuitorI
sunt venitI ad i de prin alte partI:
unil de la com. Talpa, din jud.
Vlasca i alth de la Rosioride-
Vede. Din aceasta imprejurare
satul s'a impartit in doua ma-
halale : una a Talpenilor i cea-
l'alta a Rusanestilor.
Ciline§ti, com. rur., pl. Cozia,
jud. V/Icea, compusa din 5 el-
tune: alinesti, Golotreni, Cor-
bul, Proeni i Tutulesti.
Este si uata pe valea
Oltul, pe malul sting al Lotru-
luT si pe ambele malurI ale gir-
leI Calinestilor, la 40 kil, de-
parte de resedinta judetuluI
la 30 kil, de a subprefectura
Se margineste la E. cu com.
Racovita, din jud. Arges, de care
se desparte prin riul Oltul, la
V. si la S. cu com. Brezoiul
la N. cu com. Robesti.
67470. dlaocle Dicho:alar Goal/rallo. Io.
265
Are o populatiune de 509 lo-
cuitorl, 273 barbatI si 236 fe-
me!, in care intra si 4 familif
de TiganT i io lucratorr Ita-
lienI. Sunt 135 cap! de fatnilie;
130 contribuabilT. Locuesc in
140 case.
In coprinsul comuneI, afard
de schitul Cornetul, sunt
2 bisericI: una in Cdlinesti, ca-
tunul de resedintd, ziditl la anul
1773, de mosnenT si a doua
in catunul Proeni, fondata de
Constan tin Davidescu din Rim-
nic, la anul 1798 si al cara am-
von s'a facut de parintele Ma-
carie Monahul i Iamandi din
Rimnic, la 1817.
Mara de aceste bisericI,
cea din cat. alinesti, a mal
fost in vechime o alta bisericä
de lemn, careia i se vede teme-
lia. Tot asemenea si linga cea
din Proeni a fost o biserica de
lemn, in care, zice traditia lo-
cala, s'ar fi celebrat casatoria
luI MihaiCt-Viteazul.
Locuitorit se ocupa cu eres-
terea vitelor ; putinI si cu agri-
cultura, de oare - ce nu e mult
pamint agricol. Se mar ocupa
cu caratul de plute de scin-
durI pe apa Oltulur. EI aU 30
caT, 105 bol, 180 yac!, 800 ca-
pre, 1700 oI si 190 porcI.
Pe valea Calinesti, in raio-
nul com., sunt 2 pive si 3 morr.
Locuitorh sunt mosnenI, a-
fara de ce! din cat. Tutulesti,
carl s'a(' improprietarit la 1864
pe mosia Eforier Spitalelor Ci-
vile din Bucuresti. De aceasta
comuna apartin muntin $asa,
Priporul, Fetele-Cheilor, Pala-
nei si Veveretul. In muntir asa
si Priporul sunt selle i intar-
caca
Comuna Calinesti este braz-
data de dealurile Richitile ,
Pleasa, RAdeia, Chilla, Sulita
Virtopul. Este udata de riul
Oltul, In care este OstrovuliBul-
.T
www.dacoromanica.ro
zulul i Ostrovul - Bisericei, de
Lotrul, Betelul, Calinesti si Lo-
trisorul, toate varsindu - se in
Olt, in raionul acester comune.
Ca locurI izolate sunt mal' multe
stincI de piatra, precum: Pie-
trile-Smeilor, Pietrele-Vacarului,
Motata, Albiori si Piatra-Spin-
tecata.
In stincile muntilor de pia-
tra. sunt cite-va pesterI.
coala dateaza in comuna de
la 1883 si este proprietatea co-
muna E frecuentata de 26
copiI, 17 baetI s't 9 fete, din
numarul de 64 copiI, 33 bletI
si 31 fete, in virsta de set:mil.
tiu carte 120 barbatr si 40 fe-
me!. Cu intretinerea scoaleT sta-
tul cheltueste anual 1080 la
Comuna e situata pe drumul
pe unde a mers Traian In con-
tra Dacilor. Tot pe- aci a tre-
cut o parte din armata luI Mi-
haiti-Viteazul contra Ungurilor ;
o parte din armata ruseasca
la 1848 In Transilvania; ete-
ristir la 1821, de goana Tur-
cilor.
Sunt In comuna. 6o stupI cu
albine.
Se fabrica pana la 400 deca-
litri tuja.
Toata comuna are aproape
t000 hect. pAnfint, pe care nu
se cultiva de cit porumb si a-
cesta in putina cantitate.
oseaua nationata R.-Vilcea-
Riul-VaduluI inlesneste comuni-
catia cu com. Robesti la N. si
Brezoiul la S. Mal* este de o
parte un drum de care, ce o
pune in comunicatie cu com.
Racovita peste Olt.
Veniturile comuneI se fidica
la suma de 1715 le! anual si
cheltuelile la 1643 la
Caline§ti, sat, in jud. Botosani,
situat pe coasta dealuluI
nesti, in partea de S.-E. a co-
mune! Calinesti, pl. Sirettil
34
 CALINETTI
spre S. de ttrgul Bucecea. Are
o suprafatd. de 2137 hect. si o
populatie de 175 fam., saii 816
suflete, locuind in 170 case.
Are i bisericl de zid, flcutA
de Scarlat Miclescu, vechid pro-
prietar, deservità de i preot
2 cintd.retr; o scoald mixtd, cu
un invAtAtor, 53 elevr si 7 e-
leve. Copii in etate de scoald.
sunt 75 bdetr i 50 fete.
Vite sunt : 493 vite cornute,
117 cal marT i miel', 1086 or,
6 capre, 372 mascurT. Sunt 135
stupT cu albine.
Se aflA a ci 3 circiumarT, 3
comerciantl si 8 meseriasr.
Se poveSteste cä numele de
Cálinesti s'ar fi pAstrat de la o
cAlugarità, numitá CAlina, care
fusese stdpind pe o parte din
acel loc,. unde se crede a fi
existat schit si chilir.
Satul alinesti era asezat o-
dinioarl mar aproape de Siret,
pe locul numit Silistea, unde se
observl citr-va pomr, urme de
ruine de bisericA, cArárnizT
pietre sfArAmate, un cimitir, s. a.
Proprietarul, Const. MicleScu, a
Wat pAdurea, ce se afla pe lo-
cul satulur de astAzT si a strA-
mutat pe locuitorr unde se gá-
seste astAzr satul Cdlinesti.
Cfiline§ti, sat, jud. Dorohoid, pe
mosia cu asemenea numire, coxn.
Lozna, pl. Berhometele, Cu 42
fam., 128 suflete, asezat pe ri-
dicAtura unur dimb.
Proprietatea este a d-lur Scar-
lat C. Virnav, cumpAratá de la
Gr. M. Holban. Biserica ca pa-
tronir Sf. Mihail si Gavriil, fárä
deserventr, este micA, vechid, de
lemn, fAcutä in anul 1853 de
SpAtarul M. Holban, fost pro-
prietar. Calitatea pAmintulur, in
cea mar mare parte, este de
mijloc. Sdtenir improprietdriti ati
67 hect. ; proprietarul are 7286
hect., 44 arir cimp.
www.dacoromanica.ro
266 C/IL1NE§TI
Piriul principal ce trece pe muna rurall ca acelasT nume,
mosie este Molnita. Drum, acel pl. Cozia, jud. Vilcea. Are o
ce duce la MihAileni. populatie de 271 locuitorl, 138
Hotarele sunt : Lozna, Cdn- bArbatr i 133 femer. Este si-
desti, Dersca si Talpa. tuat pe ambele laturr ale soseler
nationale Riul-VaduluT si pe ma-
Caline§ti, sat, .tri plaiul Cerna, lul Oltulur.
jud. Mehedint't ; sine de com. Aci este resedinta comuner
rur. BilvAnesti. scoala. Ca populatie scolará are
32 copia', 16 bdetr si 16 fete,
aline§ti, sat, jud. Muscel, face din care urmeazd 8, 4 bletr
parte din com. rur. CAlinesti, 4 fete.
pl. Podgoria. Este situat la V.
comuner si se intinde piná in Caline§ti, cdtun, pendinte de co-
riul Arges. In centra este strA- muna Mana, jud. Olt, pl. Siul-
bAtut de piriul CAlineasca, peste d -j., situat la S., pe piriul CA1-
care s'a construit Un pod de mAtuiul, la distantA de I idl. de
lema pe soseaua nationald, lar Poiana, resedinta comuner. Are
la N. are dealul Mirzolea, aco- 800 locuitorr, din carr 239 sunt
perit cu vir i livezr Intinse. improprietáritr dupá legea rurall
Prin mijlocul comuner trece din 1864 si dupd cea din 1879,
calea feratd Bucuresti-Pitesti El posea.: 24 caT, 23 epe, 154
soseaua nationall de la Bucu- bol, 41 yac!, 700 or i 120
resti spre Pitesti. porcr.
Are o bisericl, deservitA de Ad i se aflA o bisericA,
I preot i 2 dascAlT, cldditä cu In anul 1892 si deservitd de un
cheltuiala locuitorilor. Populatia singur preot, plAtit din budge-
satulur e de 570 locuitorr. tul comuner.
Pe teritoriul acestuT cAtun, sta-
Chlinegti, sat, in jud. Roman, pl. tul posea. proprietatea Gilmeele
Fundul, com. Negri, pe malul ca pAdurea Branistea.
sting a riulur Siret, spre N -V.
de satul Negri si la o depAr- .Caline§ti, ca-tun, al comuner Vul-
tare de 250 m. de el. Este a- peni, pl. jud.
sezat pe malul Siretulur, tuteo Romanati, situat pe partea cea
pozitiune joasä si mllstinoasA. mar de N.-V. a plAser. Are 200
Este resedinta comuner Negri. locuitorr, formInd 50 fam. de
Are 26 capr de fam., 26 con- RominT. E o bisericA, Intrarea-
tribuabilr, 115 loc., din carr 16 in-Bisericd (1821), deservirá de
stiá carte si 29 case. Populatia preot i 2 cintAreO,
este numar rominA. Sunt 134
vite mar! cornute. Are o bise- Caline§ti, cdtun, comuna Cepari,
ricd de zid si o scoall primará plasa Oltetul-Oltul-d.-s., judetul
mixtl, care, in anul s colar 1886 manati. Are 100 de fam.
1887, a fost frecuentatd de 42 o bisericA, Sf. Nicolae (1832),
elevr, 40 bAtti si 2 fete, din 50 deservitl de i preot si 2 cin-
elevr inscrisr, 43 1:40' si 7 fete. tAretr.
Drumul de la acest sat si pd.nd.
la Drägesti, de unde incepe so- Caline§ti, baltd, in jud. Roman,
seaua, este foarte anevoios. pl. Fundul, com. Negri, Une.
s. CAlinesti. Este formatA din
Caline§ti, sat, face parte din co- izvoare i fárd niel o scurgere,
 CÄLINEM
CAline§ti, deal, in_ raionul comu-
ner Calinesti, pl. Podgoria, jud,
Muscel, pe care se cultiva [26
hect. vie.
Ciline§ti, deal, com. alinesti,
pl. Filipesti, jud. Prahova, pe
care se cultivA 48 si jum. hec-
tare vie.
Ciline§ti, mahala, in plaiul Cerna,
jud. Mehedinti, tine de com.
rur. Marga.
Cfilineqti, mahala, in com. rur.
AlmAjelul, pl. Cimpul, jud. Me-
hedin ti.
Cäline§ti, mofie a statulur, in ju-
detul Roman, pl. Fundul, com.
Negri, arendatA (1887), impre-
una cu mosia Catunel, cu leí
820o anual.
CMine§ti, mofie, situata pe teri-
toriul comuner cu acelasr nume,
din plasa Tirgulur, jud. Tele-
orman. Ca si comuna din care
face parte, poartA si numirea de
etrarul.
CAline§ti, pädure, in plaiul Cer-
na, jud. Mehedinti, tine de co-
mma rura15. Marga.
Ciline§ti, pädure a statulur, in
jud. Roman, pl. Fundul, com.
Negri, pe mosia co asemenea
numire, in intindere de 240 hec-
tare.
Chline§ti, vale, in com. rur. Ci-
resul, plaiul Cerna, judetul Me-
hedinti.
CAline§ti, vale, uda partea de
N. a comuner Calinesti, plaiul
Cozia, judetul Vilcea, si, dupl
ce primeste de afluente piriul
Lotrisorul se varsA in Olt, in-
tre cltunele Calinesti si Tutu-
lesti din plaiul Cozia. Izvoreste
267
din muntele Robul, pendinte
de comuna Robesti.
Caline§ti (Virful-), munte, si-
tuat in com. Tirle5ti, 'pl. Te-
leajenul, jud. Prahova, acoperit
parte cu pAdure, parte cu [1-
neatd.
Cäline§ti cu Sratineanca, pro-
priet iv ale statulur, jud. Muscel,
carr s'ati arendat, pe periodul
1885-95, Cu 8700 leí anual.
Caline§ti-Slitineanca, mofie a
statulur, in comuna CAlinesti,
plasa Podgoria, jud. Muscel, pe
caie locuitorir ati vir supuse em-
baticulur si rAscumpArate de o-
tasnita, la care erati supuse.
Cfiline§tilor (Dealul-), deal, in
jud. Dorohoiti, ce se intinde pe
mosiile Lozna si CAlinesti, co-
muna Lozna, pl. Berhometele.
Contine nasip si prundis gal-
buiti, ce se scoate pentru sosele.
Calini§ul, deal, jud. BacAti, pl.
TazlAul-d.-s., din com. Bucsesti.
Calini§ul, deal, jud. Bacad, pl.
Tazlaul-d.-j., pe teritoriul com.
Bosoteni.
Cfilini§ul, pädure, jud. Badig,
pl. TaziOul-d.-j., com. Bosoteni,
proprietatea d-lor S. TAzlAuanu si
T. Rafail. Intinderea sa este de
300 hectare. Este foioasa (fag
5i stejar) si este supusl regi-
mulur silvic.
Cálini§ul, vale, jud. BacAti, pl.
TazlAul-d.-j., com. Bosoteni, for-
mata de catre dealul cu ace-
lasr nume, pe teritoriul satului
EnAchesti.
CAlinovAtul, deal, in com. rur.
Ciresul, plaiul Cerna, judetul
Mehedinti.
www.dacoromanica.ro
CiiI,MXTUIUL
CAlmätuiul,p/asei, jud. Braila, si-
tuatA In partea de S. a jude-
Old si numita ast-fel dupti pi-
riul CAlmAtuiul, care formeazA
limita nordicl a acester plAsT.
Se mOrgineste la E. co plasa
Balta, la N. cu plana Ianca, la
S. cu judetul Ialomita si la V.
Cu judetul Buzlii. Aceasta plasO
este formatl din comunele :
I. Chichinetul, co satele: Chi-
chinetul 0 ChioibAsesti.
Ciocile, co satul Ciocile.
Cioara-Doicesti, cu satele:
Cioara-Doice5ti, Corcanul.
Cioara-Radu-Vodd, cu sa-
tele : Cioara-Radu-Vodd, VinA-
tori si Ciorusca.
Colea, cu satul Coltea.
Fleasca, cu satele : Fleasca
si Scaratesti.
Dudescul, co satul Du-
descul.
Jugureanul, co satul Ju-
gureanul.
Rosiori, cu satele: Rosi-
ori si Ulmeni.
io. Rusetul, cu satul Rusetul.
II. Slujitori-Albotesti, cu sa-
tele : Slujitori-Albotesti si Gher-
ghesti (Cocotati).
12. Tatarul, cu satul Tatarul.
¡3. Ulmul, cu satele: Ulmul,
Mavrodin, Militarul si Nistor.
Suprafata acester pltisr este
de 65850 hectare, din care 12
pana la 15000 hectare izlaz, lar
50000 hectare pentru semana-
tuna; pA.mintul este ceva mar
productiv de cat acela al prase
Balta, fiind mar putin nisipos.
Aceastd plasa este strIbAtutä
in partea de N. -ele muchea
platoulur ce vine din plasa Balta,
din partea de E. si urmArind
valea CalmdtuiuluT, paralel, for-
meaza intru cit-va limita nor-
dica a plAser. In partea de N.
este udatl de plriul CAlmAtuiul,
ce vine din jud. Buz5.11, intra
In plasA pe la N. satulur Ru-
setul, la o depArtare de 2 kil. si
CALMÄTUIUL
jum. i dupa. ce face o coti-
turd pe la N. satuluT Ulmul,
urmeaza directiunea paralela a
platouluf, trectnd pe la N. sa-
telor : Dudescul, Fleasca i Slu-
jitori-Albotesti. Aceasta plasa
mar coprinde i lacurile : Chi-
chinetul, Fleasca i Tdtarul.
Comunicatiunea In plasa se face
prin c. f. ce strabate plasa de la
N. spre S.-E., trecind prin sta-
tiile : Ciresul, din plasa Ianca;
Dudescul i Cioara din aceasta
plasa i apof trece, prin partea
de S. a piase in judetul Ia-
lomita; pe Soseaua judeteana
Braila-Calarasi, care intra pe la
N. plaseT, in apropiere de satul
Insuratei, trece prin satul Cioa-
ra-DoicestI i Cioara-Radu-Voda
si de ad in judetul Ialomita ;
In fine pe drumul vecinal de la
Insurätei la satul Tatarul, de la
N.-E. spre S.-V. plaseT.
In extremitatea vestica a pta.-
seT se afla o singura padure
de tufa. Rusetul.
Animale in plasä sunt: 18930
vite cornute, din cad: 8942
bol, 7110 vacT, 250 taud, 2500
vitel, 54 bivolf ; 7800 cal, 3 ma.-
garT, 29680 oI, 5690 rimatorr,
50 capre.
Populatiunea totall a plasd
este de 14960 suflete, din cad
3470 capi de familie ; 1190
stiti carte si 13770 nu stiu.
Sunt 2098 contribuabilí, din
carr 98 patentad Rominí si 33
patentad strainT. Sated impro
prietariti dupd legea din 1864,
sunt 160o; dupd cea din 1878
sunt 290 improprietäritf i 660
neimproprietarití. In plasa sunt
54 debite si 90 licente. Plasa are
15 biserid, deservite de 15 preoçi,
14 paraclised si 15 cintaretI.
§coale de baetT sunt 6, frecu-
entate de 350 elevi; scolí de
fete sunt 5, frecuentate de 162
eleve; sunt si 7 scoale mixte,
Cu 300 elevi si eleve.
www.dacoromanica.ro
268
Aceasta plasä se. adminis-
treaza de un sub-prefect, cu re-
sedinta in comuna Tatarul; fie-
care comuna e administrata de
catre un primar, ajutat de con-
siliul comunal. In fie-care co-
muna este instituita cite o ju-
decatorie comunala.
CalmAtuiul, p/asd, jud. Teleor-
man, numita ast-fel dupa valea
si piriul Cu acelasT nume care
o strabate. Este marginita. la
N.-V. Cu judetul Olt, la N.-E.
cu parte din plasa TirguluI, la
E. cu plasa Marginea cu care
este intrunita ; la V. cu riul 01-
tul, care o separa de jadetul
Romanati si la S. Cu Dual-ea.
Este situata futre valea numita
a OltuluT saf.1 a SiuluT de o parte
si Valea-Dunard de alta, formind
un platal intins, intretaiat de
ondulatiunile mal multor val si
valcele.
Aceasta plasa numara. 28 co-
mune si 9 catune: Baneasa (c
catunele Baduleasa, §ipotele si
Iamandinul), Bäsesti, Caravaneti,
arligati, Cioara, Cringeni, Do-
robantul, Dracea, Elisabeta,
m'inda (cu cdt. Ciuperceni), Lita,
Magurele, Mindra, Odaia, Ologi
(Cu ca.t.Secara sati Broasca),
Pleasovul, Plopi (Cu cat.
Putineiul (Cu cat. Cirio-
manul), Riioasa, Saelele, Salda,
Seaca, ,Segarcea - din - Deal, §e-
garcea-din-Vale, Traianul, Uda-
Clocociovul, Uda-Paciureí i Vo-
da-Carol. Comuna urbana Tur-
nul-Mdgurele, capitala judetului,
este tot in aceasta plasa..
Intinderea teritoriuld acestei
plasT este de 102257 hect. Cli-
ma este ca a intregului judet,
cu deosebire ca toata partea de
V. si S. este expusa la vinturr,
efect al curentilor OltuluI si Du-
nard. Aceste partí ale plaseI
sunt adese-orT bintuite de fri-
gurí, din cauza emanatiunilor
CALNIA.TIMUI,
palustre produse din revarsa,
rile apelor OltuluT i Dunarel ce
baltesc in tot cursul veril.
Pamintul este de o fertilitate
recunoscuta in toata tara. E ne-
gru-vegetal, i productiunea
ca i inlesnirea de a-1 munci,
face superior altora. De aceea
pretul mosiilor si al pamin-
tuluí este mult mal urcat in a-
ceasta plasa.
Teritoriul acestd plasT este
strabatut : de piriul i valea Cal-
matuiul, de la N. spre E., a-
proape de-a curmezisul,
Comancer, la N.-V., care uda
si platoul cu aceeasf numire ;
Valea - Duhna, spre E. plaser;
Totita, Valea-Moldovencei; Va,
lea-Abazul i Valea Stejaruluí,
toate tributare ale vad Calma-
tuiuluI.
Dealurile cele maT inalte sunt:
al Oltuld, care incepe de la Du-
rare si merge marindu-se pana
la hotarul plaser, la com. Plopi-
Slavitesti ; Dealul - Ologilor
Dealurile-Segarcel si S Iroad.
Apele ce uda aceasta piad
sunt: Calmatuiul, piriul Duhna
alte pirliase, sail mal bine zis
izvoare, ce curg din dealurile
OltuluT si ale egarcer.
Oltul uda toata laturea de V.
a plaser; Dunarea udd toatd par-
tea sudica ; Siul, care se varsa
in ramura OltuluT, numita Olti-
sorul saü Oltul-Mic, filtre co-
munele Lita si Odaia strabate
si el aceasta
Lacurile acestd plasl sunt :
Berceluiul, Lacul-PorculuI, Lis-
teava si Rosia, toate formate
din varsaturile Dunard, care a-
&te une-orr Insemnate cantitatl
de peste. In verile secetoase, a,
ceste lacurl seaca cu desavirgire.
Productiunea principall a pA-
mintuluf este tot felul de ce-
reale. Dinteo suprafata de a-
proape 102257 hect., din car. e
o parte de peste 15000 este ni-
eXLmliTutuL
sipiste i expusa inundatiunilor
si o alta parte ca de mar bine
de 15000 llec.t. este acoperitä
de lacurr, baltace, putine pa.-
durr, cursurile piraielor, etc., din
suprafata aratata mal' sus, aproa-
pe 80000 sunt cultivabile. In
anul agricol 1890, o intindere
de peste 79000 hect. a. fost a-
coperita cu semanaturT in
ceasta plasa.
Productiunea lor se specifi-
cá 345303 hectol. gria,
: numar a cara productele la sche-
12606 hectol. orz, 10792 hec-
tol. °yaz, 350000 hectol. ra
pita, 3039 5 hectol. porumb,
42920 hectol. fasole, 41950 hec-
tol. cartofY, 16640 hectol. cine-
pa si 760 hect. meia si finte.
Afara de aceasta productiu-
ne, pe marginea Oltulur, a Du-
narir si in tot lungul piriulur Cal-
matuial sunt o multime de gil-
dinT de legume, cultivate de mun-
citorl bulgarr, carl vin prima-
vara si pleacA toamna, ludes-
tulind trebuintele populatiuner
satelor í orasulur de resedinta.
Productiunea viilor este im-
portanta in aceasta plasa. Viile
de pe dealurile Oltulur i Du-
narer produc vinurr bune. Ase-
menea si viile din Valea-Tur-
nuluT si a Ociad.
In cite-va dealurr se gasesc
cariere de pietris carr se ex-
ploateaza: la poalele dealulur nu-
mit La-Totite, futre comunele
Dracea i Putineiul si in dea-
lurile Duhna i Suroaia.
Paduri sunt putine in aceasta
plasa: padurea PutineiuluT, nu-
mita Zarva, padurea Doroban-
tulur, a Cringenilor, a Ologilor
zavoaele de pe marginea Oltulur
si a Dunarer. Totala suprafata
impadurita din aceasta plasa o-
cupa 14000 hect., din care 15G0
proprietate a statulur si 12500
proprietate particulara.
Ocupatiunea locuitorilor din
aceasta plasa este numar agri-
269
cultura; prin sate se gasesc
citr-va meseriasT i fierarT. Pro-
dusul agricol, loc titorir ti Vind
treptat, dupl trebuinte, in o-
borul de cereale din orasul T.-
Magurele ; multr din locuitorr,
cum sunt cer din satele mar-
ginase Cu T.. Mdgurele si cer
din oras, se ocupaa, mal inainte
de a se incepe transportul pe
calea ferata, cu meseria de chi-
rigie. Acestia nu se margineaa
15.,ci treceaa si in alte judete,
in Olt si Romanati. Transpor-
tul productelor se face si prin
garle drumulur de fer Troia-
nul, Salcia si Lita, la portul
TurnuluT.
Comercia insemnat se facc
In orasul si portul Turnul-Ma-
gurele, mar mult cu cerealele.
Ca industrie, in comunele ru-
rale sunt morile de abur cari
sunt in numár de 27; mar este
o moara pe apa si o fabrica
de spirt.
Populatiun ea acester plasr este
de 38856 suflete, dupa recen-
samintul facut in toamna anuluT
1889. Din acestia 8432 sunt
capT de familie i 6715 contri-
buabilr. Dupa felul nationalita-
tilor sunt: 468 BulgarT, 36 Sir-
bl, 433 Grecr, 437 Austro-Un-
garT, 17 GermanT, 256 EvreT,
Ir RusT, 2 ItalienT, 3 FrancezT,
4 Armenr si 5 TurcI.
Dupa felul confesiuneT sunt :
38132 orto doxI , 439 catolicr,
20 protestantI, 4 armenr, 256
evrer si 5 mahometanI.
De la anu/ 1882, pl. Calma.-
tuiulur este unità cu pl. Mar-
giner, avind resedinta subpre-
fecturer la Alexandria. Este una
din cele mal marT plasl din
toate judetele tareI. Pana la a-
nul 1870, resedinta acester plasi
era la com. Riioasa, de mide
apor a fost mutata la T.-Ma-
gurele, la un loc cu prefectura
www.dacoromanica.ro
CXLMATUIUL
si de ad, in 1882, la Alegan
dna.
Dupa vechea, impartire facuta
sub Domnia luT Mavrocorclat si
care a stat in vigoare pana la
1836, toate comunele insirate
de-a lungul Oltului si pe o parte
din Valea - Calmatuiulur faceaa
parte din pL care se numea a
Marginer si tinea de jud. Oltul.
Aceastà plasa avea 14 tom,une
pana la com. Segarcea-din-Deal,
unde incepea rálaua Turaulur.
Ca impartire judecatoreasca,
toatA pl. Calmatuiulta tina de
ocolul Turnul-Magurele. In fie-
care comuna functioneaza i ju-
decatoriile comunaIe.
Numárul bisericilor din a-
ceasta plasa este de 40, deser-
vite de 52 preotr, 21 cintaretT
si 19 eclesiarhr,
coale sunt in numar
30, in comunele rurale, toate
mixte, frecuentate, in cursul a-
nulur 1890, de 716 elevr si 52
eleve.
Calmätuiul, com. rur., pl. Bir-
lad, jud. Tecucia, compusa din
2 catune: Calmatulul i Grivita.
E situata pe valea cu acelasT nu-
me, la o distanta de 31 kil. de
capitala judetuluT si de ii kil.
de a piase. Numele Oil vine de
la riul cu acelasT nume, care
uda comuna prin centru.
Populatia : 344 barbatT, 354
femel, 441 baetr, 366 fete, 17
vaduvr, 27 Naduye. Locuesc in
350 case si ro bordee. Contri-
buabilT sunt 363.
Locultorir se ocupa cu agri-
cultura si cresterea vitelor. El
: 495 bol, 367 vacr, 2-40 cal,
490 or si 18 capre,
In comuna este o biserica, cu
hramul Sf. Mucenic Gheorghe,
deservita de I preot i 2 cinta-
retr.
In comuna sunt 2 scoale : una
in satul Calmatuiul, care dateaza
 CXLM XTUIUL
de la 1879, frecuentata de 26
copil; a doua, In satul Grivita,
frecuentata de 47 copir. coala
din Grivita are 8 hect. $i 64
ariT. titi carte 43 barbatI 11 3
femei.
Budgetul comuneT este de
lei 4473, banT 36. 0 $osea jude-
teana, avind pe dInsa 3 can-
toane, leagd comuna cu tIrgul
Ive$ti, trecind prin partea de
N. a nisipurilor ce se intind in-
tre Ive$ti i Calmatuiul.
Satul Calmatuiul a facut parte
din com. Vultureni pana. la 1879,
d'Id s'a tnfiintat satul Grivita,
care, unindu-se cu acesta, s'a for-
mat o nouà comuna Cu numele
de Calmatuiul.
Calmfituiul, sat, face parte din
com. cu acela$I nume, jud. Te-
cuela. E situat pe valea Cal-
matuiul, la o distanta de 3 ki-
lometri 150 m. de re$edinta
comuna.
Are o populatie de 257 sufl.,
care locuesc in 50 case $i 7
bordee.
In sat este o scoala frecuen-
tata de 26 copir. StiO carte To
barbatI $i 4 femel.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Gheorghe, construita la 1862, de
Alexe Anastasiu, proprietarul
mo$id. Se intretine de actualul
proprietar, Tache Anastasiu.
Cálmfituiul, dèal, acoperit Cu viI,
sub coasta cdruia e situata co-
muna Craciunei-d.-s., plasa Siul-
d.-j., jud. Olt. Limiteazä raio-
nul comuneI la E. $i are direc-
tiunea N.-S.
La E. de el se intinde cim-
pia
Calmätulul, luna, situata in pl.
Balta, jud. 13rAila; incepe din
partea vestica a comund Ru$e-
tul $i se intinde spre E., ingus-
tindu se. Pe malul satí drept sunt
www.dacoromanica.ro
270
situate comunele : Jugureanul,
Ulmul, Slobozia-Cire$ul, Dudes-
cul, Slujitori-Albote$ti, Insura-
tei $i Lacul-Rezir; pe malul sting:
Batogul, Ion e$ti, Filiul $i
Aceasta lunca se intinde de la
Rwetul $1 pana la punctul Cor-
nul-MaluluT.
Calmfituiul, rnoie, jud. TecuciCi,
cu o suprafata de 10000
loc arabil $i pa$une, aduclnd un
venit de 42000 lei.
Cfilmätuiul, pî,îu, jud. Buzar' $i
Braila. IT la nastere din douà
sorgintl: una, la Cracanata, un-
de se aduna apa din valea Mat-
ca, ce curge prin com. Lipia cind
piola $i din apa ce se aduna
din $antul de N., dupa mar-
ginea $oselei nationale, care e
sapat 1ntr'un teren smircos,
a$a, adunate ad, pot da na$-
tere unur mic curs. A doua sor-
ginte incepe de la Crucea-Coan-
deI, din com. Stilpul $i se re-
unesc In padurea Spatarul. De
aci incepe a curge, udind com.
Coste$ti, Smeeni i Albesti, pe
teritoriul carda primeste afluen-
%ir: Negreasca $i Ru$avatul, iar
In com. Caragelele prime$te Iz-
vorul-MaluluI. ApoI uda. com.
Luciul i Largul. Ese din judet
pe la cat. Scarlate$ti. Intra in
jud. Brdila, la 2/2 kil. depar-
tare de com. Rwetul. Dupa ce
prime$te In stinga viroagele u-
nite Strimbul i Buzlelul, uda
com. Ulmul i Slobozia-Cire$ul,
trece pe la S. de com. Filiul,
tae $oseaua judeteana
aldra$i, prime$te viroaga Pu-
turosul la punctul Cornul - Ma-
lului, trece pe la N. comund
Berte$ti-d.-j. $i catunulul Gura-
Girliter $i se varsa. in Dunarea-
Vapoarelor. Cursul san e lin,
albia mocirloasa i adesea plind
cu trestie. Se crede ea acest
pida ar fi o continuatie a riuluI
CA LMATUIUL
Niscovul, care la Fintina Dra.
culd dispare, fiind absorbit de
malurile cele nisipoase. Apa so
apoI ar incepe sa jasa la supra-
fata pe teritoria comunelor Li-
pia i StIlpul, in forma de miel
laculete carI, reunindu - se la
Cracanata, dati na$tere
tuiuluI.
Calmätuiul, 'fria, format din
douà ramurI, in jud. Olt si Te-
leorman, care se formeaza in
partea de N.-E. a ampid Boia-
nuld, curg cam paralel catre
S. aproape 30 kil., trec in ju-
detul Teleorman $i se impreuna
la N. de comuna Dorobantul.
Uda apoT comuna Voda-Carol,
Caravaneti, Salda, Pu-
tineiul, Dracea i Ologi. La Vol-
voda mal primeste i Urluiul;
traverseaza Piatra $1 Vii$oara
$i se varsa in lacul Suhaia, de
linga Dunare. In total parcurge
o distanta de aproape 71 kil.
jud. Olt $i Te-
leorman, ramura I-a de 'V., numit
spre distinctiune, in unele locurl
Sodolul, de la ni$te dealuri si-
tuate in lungul malulul drept al
saa. Ese din cimpia Boianul la
N. de com. Stoicane$ti, mar uda
Craci u n el-d.-s., Craci u n ei-d.-j. i
Polaca, apoI trece in Teleor-
man $i se uneste Cu ramura II-a,
de E.
Calmätuiul,pirta, jud. Olt $'1 Te-
leorman, ;amura II-a de E.
vore$te din Boianul, la N. -
Curge pe la V. de Tatule$ti,
traverseaza Seaca - Bekiugata,
Mihae$ti d.-s. $i de jos $i apd,
trecind in jud. Teleorman, se
impreuna cu ramura de V. la
N. de com. Dorobantul.
Valle Calmatuiuld cu piraiele
lor, strabat unul din $ esurile cele
mal fertile din jud. Teleorman
$1 Olt. Comunele situate pe ele
 cXLmXTurui.
ail o agriculturä frumoasa
prospera.
Cälmätuiul, 'frig, in jud. R.-
Sarat, pl. Rimnicul-d.-j., com.
Socariciul, format din plor. Ali-
menteaza lacul Socariciul in tim-
pul primaverer si al toamner.
izvoreste din
satal Cu acelasr nume, jud. Te-
cuciti. Are apä numar in tim-
purr ploioase i primavara.
Cilnatuiul,girld, In jud. Vlasca,
ce vine did sus de Pietrosani
si se varsa in Dunare aproape
de Pietrosani.
Cilmätuiul, vale, ce-sr ja nastere
din localitatea numita Tirla-lur-
Manole, la N. com. Calmatuiul,
jud. Tecuclii. Merge in direc-
tie N.-S., trece prin satele : Gri-
vita, Calmatuiul, prin teritoriul
com. Liesti pana la Hanul-Ko-
nachi, unde se varsa In o bai-
t& Are o adincime de 15 m.
Prin mijlocul el trece piriul cu
acelasT nume.
viroagd, jud.
ce-'i la nastere din var.-
saturile piriulur Istaul, in com.
Baba-Ana si merge O. se verse
in lacul Boldesti.
Calmatuiul-Vechia, viroagd, in
jud. Prahova, la nastere
din com. Parapea, uda mosia
Fulga si se uneste cu Calma-
tuiul-Notí, mergInd unite sa se
verse In lacul Boldesti.
Cälmätujulul (Dealul-), deal
lung, ce incepe din com. Cos-
testi, jud. Buzaa si se continua
pana in com. Rusetul din judetul
Braila, pe partea dreapta a piriu-
lur Calmatuiul.
CalmAtuiului (Valea-), vale,
271
strabate toatä pl. cu aceeasr nu-
mire, jud. Teleorman, de la ho-
tarul judetulur Olt, /Litre comu-
nele Cringeni i Basesti, urmind
directiunea de la N. spre S.-E.
pana la terminarea el in com.
Viisoara, din pl. Marginea.
Valea-Calmatululur 41 are in-
ceputul pe teritoriul com. Bar-
canesti, jud. Olt, si este formata
din doul brate, care merg a-
proape paralel pana la hotarul
judetulur Teleorman. Unul din
aceste brate, cel din dreapta,
incepe din apropierea catunulur
Greci, in judetul Olt si cel din
stinga din dreptul cat. Valce-
lele d. -s. Pe cel d'intliù brat
curge Piriul - Calmatuiulur, iar
cel de al doilea este mar tot-
d'a una sec si locuitorir din Olt
II zic Sodolul, lar ce! din Te
leorman, Calmatuiul-Sec.Distan-
ta dintre cele doua brate ale vael
Calmatuiulur variazä intre fo
15 kil.; ele all diferite rami-
ficatiunT pe partea dreapta ca
si pe cea stinga pana la infra-
rea in judetul Taleorman, unde
malurile vaer devin din ce in
ce mar mid.
Cälna§ul, fosfa, pl. Tazlaul-d.-s.,
jud. Bacall, pe valea piriulur cu
acPlasr nume. Ea uneste satele
Solontul i Ardeoani.
Calnaqul sail Cánuu1,ftftîz,jud.
Bacati, pl. Tazlaul-d.:s., care obir-
seste la izvorul Taunilor, stra-
bate comunele Solontul i Ar-
deoani i apor se varsd de a still-
ga Tazlaulur-Sarat. In valea sa se
afla. soseaua Calnasul.
Cilnhul. V. alnaul, jud. Buzati.
Cfilnäul. Vez! Custureni, comuna
Frumusani, pl. Negoesti, jud.
Ilfov.
Cilnaul,pirizi, izvoreste din coas-
www.dacoromanica.ro
CALTUNA
tele dealulur Dogarul, com. Opa-
riti, plaiul Teleajenul, jud. Pra-
holm. Curge spre E. si se varsa
in riul Saratelul, tot in raionul
comuner Opariti.
CAlnAulul (Fundul-), deal, in
jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul,
com. Valea-Säleier, de unde iz-
voreste riul Cilnaul. Este acope-
rit cu padurr. Brazcleaza partea
de N. a comune.
Ciloianca, deal, situat in jud.
Olt, partea de S. a orasulur
Slatina. Pe dInsul se afla situata
mahalaua cu acest nume i mar
multe vir.
Caloianca, mahala a orasului
Slatina, situata in partea de S.,
pe dealul cu acest nume.
Caloianul, pisc, la E. comuner
Nemoiul, pl. Oltul-d.-j., judetul
Vilcea.
CAltin, trup de piidure, care face
parte din pädurea Caltin-Saltava,
plasa Ialomita-Balta, com. Piva-
Petrel, jud. Ialomita. E compusa
numar din stejar. Are o Intin-
dere de ro hect.
Caltin-Sältava, picture, in plasa
Ialomita-Balta, com. Piva-Petrer,
jud. Ialomita. Este formata din
cloud trupurl;Are o suprafata de
50 hect. Esente : stejar, salcie
si plop
Cältuiul, lac, in pl. Borcea, in-
sula Balta, comuna Cocargea,
jud. Ialomita.
Cältun, bra', in jud. Ialomita, pl.
Borcea, insula Balta; curge pe
teritoriul comunelor Jegalia, Gil-
daul i Petroiul.
Cältuna, saa Cotuna, mofie a
statulur, jud. Buzail, com. Al-
 CÀLTUNAVL
bevti, cät. Udati, pendinte de
manastirea Banul. Are 1950 hec-
tare, din care 190 hect. padure,
restul araturT i putin izlaz.
Cältuna§ul, cdtun, al comuneI Al-
bevti, jud. Buzati. Are 130 loc,
vi 22 case, format din insurateT.
Cälugara, baila', pl. Bailesti, co-
muna Ristretul, jud. Dolj, cu o
suprafata de aproape 850 hect.
Contine peste. Se mal numeste
vi Bistretul.
Calugara, a'eal, pl. Tazläul-d.-j.,
com. Ripile, jud. Bacati, de, pe
teritoriul satulul Slobozia-Mie-
luluT.
Ad se gasevte gips-albastru,
in straturr subtirT vi maT groase,
de o calitate compacta; se poa-
te intrebuinta pentru obiecte
de arta vi de lux.
Cfilugära, virf de a'eal,jud. Ba-
ad, pl. Bistrita-d.-j., acoperit Cu
padurI, situat intre comunele
Osebiti-MarginenT i Calugara-
Mare.
CAlugära, firuz, jud. Bacati, pl.
Tazlaul-d.-j., com. Ripile. Uda
satul Slobozia-MieluluI vi se
varsa d'a stinga Trotusul.
CAlugära,pirig, in jud. Suceava,
com. Tataruvi, nutnit ast- fel,
pentru ca se spune ca pe albia
luT ar fi fost un schit depen-
dinte de manastirea Probata. Is-
voreste din Groapa-Catirulul
se varsa In Matioala (7 U.)
CAlugära-Mare, com. rur., pl.
Bistrita-d.-j., jud. Bacati, situata
pe dealurT si in valea de pe
dreapta Bistritel. Are dota ca-
tune : Calugara-Mare, revedinta,
Sohodolul, numit si Osebiti-
Sohodolul.
Singurul 0.10 este Negelul,
www.dacoromanica.ro
272
care strabate teritoriul e! de la
V. la E.
Vecinatatile teritoriuluT co-
munal sunt: la N., teritoriul co-
mune! Osebiti-MarginenT; la V.,
teritoriul com. Nadiva ; la S.,
Liuzi - Calugara ; iar la E., ta-
rina oravuluI Bazar'.
In comuna se afla o biserica ;
320 case, foarte rare ; o vcoala'
mixta, intretinuta de stat, in-
tr'un local de valatucT, construit
de comuna, avind 6 präjinT im-
prejmulte in vatra satuluT, fre-
cuentata in 1891 de 16 bAetI si
I ata ; 6 circiuml.
Populatia : 347 capT de fa-
mille, cu 1358 suflete. Dupa
nationalitate sunt: 1341 Ro-
minT, 1 1 Ungurl vi 6 IzraelitT,
toyf de protectiune romana. Du-
pd felul ocupatiuner sunt : 566
agricultor!, 5 meseriasI, 8 co-
merciantT, 15 profesiunT libere,
49 muncitoff vi 21 servitorl.
tiü carte 29 persoane, 1329
nu
Contribuabill sunt 277.
Dupa legea rurall dela 1864,
s'au dat la 151 locuitorI427 t'ad.
Padurile, care imbraca dealurile
din aceasta comuna, aä o intin-
dere de 2500 hect.; iar viile
carT Mi o pozitiune buna pe
partea rasariteana vi de miaz5.-
zi daü strugurT bunT, care se
desfac pe plata oravulul Bacan.
Intinderea viilor este de 24.93
hect. Dupa controalele divizieT fi-
loxerice, viile lucratoare de ad
ocupa o intindere de 49 hect.
Teritoriul cotnuneT este de
3388.24 hect. Proprietarf m'arT
sunt fratiT Braescu, carT ati 1909
hect., dintre care 757 hectare
pamint productiv, cu un venit
de 24.600 le!; fratif Miclestr,
carl aü 1039 hect., cu un ve-
nit de 23.000 leT; Statul, care
poseda o mica'. intindere.
Animale sunt: 67 cal, 600
vite cornute, 165 porci si 862 or.
CRLUGARA-MARE
Stupl de albine sunt in uu.
mar de 16.
Budgetul comuneT, pe exerci-
tiul 1891 92, avea la venitud
leT 3151 vi la cheltuelT le! 28"
banT 40.
Distanta la oravul Bacall este
de 7 kil., lar la gasa Bacati
de 6 kil., masurata pe ca-
lea nationala, care merge de la
Sanduleni la Bacad. Revedinta
comuna este legata vi cu Dea-
lul-Nou, printr'o cale vecinala,
in care raspunde o cale comu-
nata, venind de la Liuzi-Calu-
era. Distanta spre Osebiti:
Margineni este de 3 kil. ; spre
Liuzi-Calugara de 4 kil. ; lar
la Valea-Seaca, revedinta piase,
21 ldl.
CalugAra-Mare, sat, jud. &-
care da
cata, pl. Bistrita-d.-j.,
numele salí comuneT, carela
servevte de revedinta. Este ave-
zata in imprejurimile oravuluT
Bacau, spre Vest de acesta, pe
deal. Ad se afla primaria vi
scoala inteun local destul de
bun. Are 3 circiumT ; i bise-
rica, facuta la 1878 de Nasta-
sia Veninoaia, deservitg de 2
preotT i i cintaret. Capr de
familie sunt 243; suflete 940.
Animale sunt: 63 ca!, 460 vite
mati cornute i 128 porcl. A-
cest sat se numea mar inainte
Ungureni. Pe atuncT era movid
a Vornicului Micu Roset, cu 2
bis. In CondicaLiuzilor, (1803)
o gasim sub numele de Calu-
Ora, a Caminarulur Raducanu
Roset, din ocolul Bistrita-d.-j.; iar
dupa rotunzirea din 1833 se
aftá in ocolul Bistrita eu nu)
mele de Calugara-Mare.
Calugära-Mare, (Ungureni),
mo,sie, pl. Bistrita-d.-j., judetul
Bacau, despre care Th. Co-
drescu ne spune: 4mosie a d-sale
Vorniculur Nicu Roset-Balanes"
 CÄLUGÄRA-MARE
cu. Are sat, cu 2 bisericI,
preotT, r diacon, 4 ' dasalT, 6
mazili , 19 bAjenarr - hrisolovitT,
9 nevolnicT, 1 vdtav, 4 jidovI;
pe lingd mosiile Barati, Ose-
biti, alugdra, Beresti si altele,
cu un numdr de 135 locuitorr».
CalugAra - M are , piidure, de
fagT si putinT stejarT, jud. BacAti,
pl. Bistrita-d.-j., com. Cdlugdra-
Mare. Intinderea : 662 hectare.
CAlugära§ul, pilla, jud. Putna,
. .
pe tentoriul comuna Clipicesti,
at. Vitanesti, care se varsd in
Putna.
Cfilugäreasa, cdtun, al comuneT
Negoesti, plasa Arnaradia, jud.
Gorj, asezat pe Valea-Cilnicu-
luT. Are o intindere cam de
183 hect.
Populatia : 65 familiT, cu 280
suflete, din carT 28 contribuabill.
LocuitoriT posedd : 8 plugurI,
23 care cu bol si vacT, 112
vite marf cornute, 9 caT, 83 oT
§i 73 rimAtorT.
In atun se Osen : 8 fin-
tinT ; 2 circIumI.
atunul are I biseria, deser-
vitd de 1 cinaret.
Calugäreasa, mofie, pl. Ocolul,
com. Ghindeni, jud. Dolj.
Calugareasca, sat, jud. Olt, pen-
dinte de com. Icoana, pl. Mij
locul, situat In apropiere de
cdt. Icoana, pe Valea - Veder.
Are o populatiune de 408 lo-
cuitorT, din carT 55 sunt im-
proprietdritT, dupd legea rurald,
cu 170 hect.
Cilugäreasca, mofe particu-
lard, de 165 hect., in com. Be-
resti, plasa Horincea, jud. Co-
vurluiti.
Csalugfireasca, mofie. VezT Ve-
117470. Morolo PIrtionar Culpad*, lo!. II
273
2 trisoaia, plasa Prutul, judetul
Fdlciii.
Calugäreasca, mofie, a statuluT,
jud. Olt, situatd pe teritoriul
com. Sinesti, plasa Mijlocul, cu
o suprafatA de 105 hect., din
care 55 hect. arabile si 5o hect.
pddure, numitd. Pdclurile-alu-
gAresti. E pendinte de trupul
de mosie Schitul-Greci.
CAlugareasca, numire ce se de-
dea uneT fdfit de mofie, din tru-
pul Dulceni-Sfintul-Spiridon, din
pl. TirguluT, jud. Teleorman.
alugäreasca, ddure, jud. Olt,
pe proprietatea statuluT alu-
gdreasca, situatA in partea de
E. a com. Sinesti, plasa Mij-
locul, cu o intindere de 20 hect.
Are lemne in grosime de 0,40
pAnd la o,6o cm. in diametru.
CAlugAreasca, pa-dure, jud. Olt,
in intindere de 30 hect., situatä
pe proprietatea statuluT, terito-
riul com. Sinesti, pl. Mijlocul.
Cade in partea de N. a com.
si are lemne diferite In gro-
sime de 4-5 palme.
Calugfireasca, vale, pl. Dum-
brava-d.-j., com. alugArei, jud.
Dolj, pe care este asezatd co-
muna alugArei.
Calugäreasca, sal Pueni, zei-
void de salcie, pe proprietatea
Pueni, ce apartine statuluf, pe
marginea DundreT, in plasa Mar-
ginea, jud. Vlasca.
Cfilugäreasa (Moara-),/oc izo-
MI, In jud. BuzAti, com. Bozio-
rul, atunul Fisici; moard pe apa
Brdiasca si punct de hotar.
CAlugäreasca (S tupina-), (Sfo-
rile-Gägeni), sfoard de mofie
a statuluI, jud. Buzlii, pendinte
www.dacoromanica.ro
CÄLUGÄREI
de Ciolanul, in com. GAgeni-
Vintileanca. Are ca 40 hect.
Calugäreasca (Valea-), vale,
com. Ogretinul, pl. Teleajenul,
jud. Prahova. Aci, se presupune,
a .i-a avut locuinta un schimnic.
Calugäreasc A (Valea-), com.
rur. i stalie de dr. de f., jud.
Prahova. VezI Valea- alugd-
reascd.
Calugärel, comuna' ruralci, din ju-
detul DO, pl. Dumbrava-d.-j.
Comuna rurald e situaa pe
ambele povirnisurI ale vdeI Cd-
lugdreasca, ast-fel cd o parte a
comuneT este asezatd cu fata
spre Nord si o parte cu fata
spre S.
Comuna CAlugdrei se mdrgi-
neste la N.
Cu com. Carpenul,
de care se desparte prin riul
DA.snAtuiul ; la E. cu com. Gu-
bancea, despArtitA prin pdmintul
locuitorilor din amb ele comu n e,
cu pddurea D-lor Dumitru Mag-
dalinescu si Aurel Magdalinescu ;
la S. cu com. Orodelul, des-
partia prin mosia d-luT Ionitd.
Geblescu, proprietar pe mosia
alugdrei ; iar de delimitdrile
locuitorilor din Orodel se des-
parte prin miel mosoroae. La
V. se märgineste cu Verbita,
de care se desparte in parte pria
pddurea statuluI Verbicioasa si
in parte prin delimitdrile locui-
torilor. Tot la V. se invecineste
cu com. Cleanovul din Mehedinti,
de care se desparte prin drumul
ce duce de laI-a la a II-a com. Li-
nia de N. a hotaruluf com. incepe
din capul loculuT arabil de 11'10.
pAdurea din dreptul comunei
Gubancea, merge drept spre
V. de-alungul margineT mosier
d-luI Verbiceanu, pe o 140 care
face si hotarul mosiel, apor de
aci tot spre Vest de-alungul
mosieT d-luI IonitA Geblescu pand.
85
CXLUGAREI
la conacul mo$iel ; apol se in-
clina putin spre S. - V.; spre
E. taie mo$1a Statului in doua,
lasind partea de N. a catunuluI
Boca, din com. Carpen, iar unja
merge spre V. pana la viile com.
Carpenul ; iar de ad. spre S.-V.
pana in riul Dasnatuiul. Urmea-
za putin cursul riului pana in
drumul ce merge de la Calu-
garei la Carpen, care drum face
$11 limita linier de V. Linia de
V. incepe de la Dasnatulul,
merge drept spre S. pe lingä
mo$ia com. Cleanovul, de ad pe
fina padurea statulur Verbi-
cioasa, pendinte de com. Ver-
bita, pana in delimitarile locui-
torilor din com. Orodel, de unde
incepe unja de S. Linia de S.
merge spre E. prin delimitarile
locuitorilor din Orodel $i pro-
prietatea d-lul Ionitä. Geblescu,
avind ca hotar ni$te mägu -
rele de mica insemnätate, a-
poi printre pädurea proprieta-
ruluI i delimitarile locuitorilor
din Cornul, pana la marginea
padurer. Unía de E., formata
din padurea proprietarilor din
com. Calugarei, merge spre N.
pana in Dasnatuiul, apol spre E.
pe marginea riulul ce face hotar
intre delimitarile locuitorilor din
Cornul i mo$ia d-lur Verbiceanu
din cat Bechetul, mergind tot
spre E. pana in padurea d-lor
Dumitru $i Aurel Magdalinescu,
de unde merge spre E. panä
unde se fine$te padurea la in-
ceperea liniei de E. Linia de
E. incepe din acest punct, mer-
ge spre N., tae Dasnatuiul, mer-
ge panä la capul padureI, apoI
filtre delimitarea loculuI de a-
l-aura al d-lor Magdalinescu
pamintul ce tine de Gubancea
pana la terminarea mosieI, ciad
ajunge in vale, unde se termina
ata limita cit i mo$ia d-lor
Magdalinescu.
qomuna este strabatuta de
www.dacoromanica.ro
274
Valea-Dasnatuiului, ale caruimá-
luri ati o inaltime ca de 200 m.
Aceste maluti sunt acoperite cu
araturl, avind spre N. com. Car-
penul, spre V. padurea com.
Verbita (pe loc $es) spre S. com.
Orodel i spre E. Gubancea,
unde pamintul este $es. La V.
com une/ se afla o tintina numi-
ta a Udrif, facuta de un pastor
numit Udrea. Aceastä tintina for-
meaza un piriti, care se scurge
In Dasnatuiul. O alta tintina, la
N.-E. de comuna, la 2 kil, dis-
tanta, este facuta de loc. co-
munei in 1882. Comuna este u-
data, de Dasnatuiul la N. ce
are directia de la V.-E. Are po-
durI statatoare unul la E. $i altul
la V. pe unde se poate trece
Cu carele, carutele, calan l $1 pe
jos. In cele-ralte parti loc.
trec cu picioarele, apa fiind mica.
Dasnatuiul se revarsa cind plota
mult, mar ales pritnavara.
Comuna, se zice, îi trage nu-
mele de la ni$te calugarI, ce ar fi
trait pe aci de frica Turcilor. A
fost infiintata de un mare pro-
prietar numit Pleniceanu, zis $1
Capatina. Re$edinta com. este
In Calugarei. Se compune din 2
catune : Bechetul $i Calugarei.
Distanta tntre ele este de 2800
metri.
Se afla o biserica, deservita
de i preot i 2 cintaretI. In
tindä se gAse$te inscriptia: «A-
ceasta. sfintä biserica ziditu-s'a
din temelie, la anul 1833, cu os-
teneala mea. Serdarul Dumitru
Pleniceanu $i mutua sa, Maria
Ple$oianu». Aceasta biserica se
afla in cat. Calugarel. Are dupa
legea rurall din 1864, 9 pog.
pamint arabil.
In cat. Calugdrei se afla o Viile, de 75 pogoane, apartin
$coall mixta, intretinuta de co-
muna i de judet. Are un sin-
gur invatator.
Populatiunea comuna e de
1272 suflete (688 blrbatr si 582
CX.LUGAREI
temer), locuind in 327 case
8 bordee.
Aü urmat la $coala 50 baetl
din Calugarei si 2 din Beche.
tul. Ati virsta de $coalä 69 bletr
si 69 fete in CAlugarei, 15 bletr
si 4 fete in Bechetul. Stiii carte
In alugArei, 23 lgárbatI si 2 fe-
io barbatl $1 3 temer
In Bechetul.
Dupl legea ruralg. din 1864,
sunt 158 impaminteniff. De la
1888 pdnA la 1892 media na$-
terilor a fost de 97, iar a mor-
tilor de 75.
Suprafata teritoriulur comu.
nal este de 1800 pogoane in
care intra $i vatra satulur, de 95
pogoane. Pamtnt arabil este in
intindere de 1715 pogoane, In
care sunt coprinse $i 9 pogoane
ale bisericer.
Mo$11 sunt : aceea a d-lul Io-
nita. Geblescu, cu o suprafata.
de 1650 pogoane; mo$ia d-lor
Dimitrie i Aurel Magdalinescu,
cu o suprafata de 360 pogoa-
ne, in Calugarei ; lii Bechetul,
mo$ia d-lur Verbiceanu, cu o
suprafata de 400 pogoane,
a d-luY Calist Strimbeanu, cu
250 pogoane. Toate dati un ve-
nit de 40 lel de pogon $i apar-
%in proprietarilor.
Padurl sunt : aceea a d-lui
Ionita Geblescu, de 302 hect.
$i 50 arii ; a d-lor Dimitrie
Aurel Magdalinescu, cu 8 hect
Cea e compusa din gil--
nita i cer, a doul din stejar,
frasin, ulm i alte lemne de
tunca. Finete sunt 37 pogoane,
apartinind proprietarilor de mal
sus, la cari se adauga in cat
Bechetul 25 pogoane ale d-lur
Verbiceanu.
locuitorilor, 5 pogoane sunt ale
d-luI Geblescu. Produc vin ro$u
de buna calitate.
O cale comunala vecinala trece
prin com., venind de la com. Gu.
 CXLUGXREI
bancea; de aci o ja spre S. pana
In com. Orodel.
CtrciumI sunt doul. Comer-
cian 2.
ContribuabilT sunt 197.
Veniturile comuneT sunt de
leT 1752, barif 32, lar cheltue-
lile de leT 1713, banT 60. Vite
cornute sunt 341, oT 140, ca-
pre 36.
CAlugärel, sat, plasa Dumbrava-
d.-j., com. Calugarei, jud. Dolj,
gramada, Cu resedinta prima:
riel. Are 1162 suflete, 625 bar-
batT si 537 femer ; locuesc in
303 case si 6 bordee. In sat
este o scoala mixtl, intretinutä
de comuna si de judet. Are un
singur invatator. In anul scolar
1892-93, ari urmat la scoall
50 bletT din Calugarei si 2 din
Bechetul. Cu virsta de scoald
sunt 69 baetT si 49 fete. Stiti
carte 23 barbatT si 2 femeT.
In sat este o biserica, in tinda
careta se gaseste urmatoarea
inscriptiune : e Aceasta sfinta Bi-
seria, ziditu-s'aii din temelie la
anul 1833 (una mie opt sute
treT-zed si treT), cu osteneala mea,
Serdarul Dumitru Pleniceanu si
muma sa, Maria Plesoianu».
Dupa legea rurala din 1864,
are 9 pogoane axabile. E deser-
vita de I preot O 2 cintaretT.
CAlugärei, mofie particulara, pl.
Dumbrava-d.-j., com. Calugarei,
jud. Dolj, satul Calugarei. Apar-
tine d-luT Ionita. Geblescu. Are
o suprafata de 1650 pogoane.
Mugir-el , pcidure particulara ,
pl. Durnbrava-d.-j., com. Calu-
garei, jud. Dolj, satul Calugarei,
pe mosia Calugarei. Apartine
d-luT Ionita Geblescu. Are o su-
prafata de 302 hect. si 50 arir.
Felul arborilor : emita si cerul.
Cilugärelul, pdclure, in jud. Bu-
275
zag, com. Canesti, cat. Pirlita ;
face parte din padurea statuluT
Sforile-BanuluT.
Chlugärelul, vale, jud. Olt, lz-
voreste pe teritoriul com. Cor-
nAtelul, pl. Oltul-d.-s., si se var-
sa in Valea-GuguluT, pe tarmul
drept, tot in raionul com. Cor-
ndtelul.
CAlugareni, com. rur., in plasa
Piatra-Muntele, jud. Neamtu, si-
tuata filtre comunele Bistricioara
si Hangul la E.; com. Pipirig,
la N.; comuna Galul, o parte
din jud. Suceava si Transilvania
la V.
Este formata din satele si ca-
tunde : Calugareni, Gura-Lar-
guluT, Poiana-Largulur, Poiana-
TeiuluT, Roseni, Dreptul, Fru-
mosul, Busumeni, Stejarul, Gal-
bazeni, Brinzeni, Coroiul si Res-
cani, cu o populatiune de 2242
suflete, salí 561 familiT, dintre
cari deosebim, dupa sex : 1112
barbar, 1130 femei ; dupa stare
civild : I I85 necasatoritT, 934
casatoritT, 123 vaduvT, 50 v5.-
duve ; 520 copiT de sex barba-
tesc, 548 copiT de sex femeesc.
Sunt 23 strainT, 8r persoane
stig carte si 2161 nu stig.
LocuitoriT se ocupa cu plu-
tarja, agricultura si Cu cresterea
vitelor.
Dintre ea improprietaritI in
1864, sunt astazT : i81 carT stä.-
pinesc insi-si locurile lor, 153
ca urmasT, 8 locurT ocupate de
altiT. Dintre ceT improprietaritT
in 1878, sunt : 30 carl stapt-
nesc insisT locurile lor, 7 ca
urmasT, 2 locurT stapinite de
catre altil, I loc parasit si ocu-
pat de catre comunA, O r76 de
indivizT, carT dei insuratT si cul-
tivatotT de pamint, dar n'ajá nid
un fel de proprietate.
Locurile pentru agricultura
sunt foarte marginite, din pri-
www.dacoromanica.ro
CXLUGXRENI
cina formatiund muntoase a te-
renurilor.
Imasul are o intindere de 650
hect. si nutreste un nu mar de
9070 vite.
In aceasta comuna se afla
5 biserid, deservite de 13 de-
ricT, platitI din fondurile comu-
nale cu 600 leT. Venitul fon-
ciar al paminturilor bisericestI
e de 812 leT. Este o scoala cu
un invatator, platit de catre stat.
Sunt : 9 morT de apa ; 2 pive
pentru facutul sucmanelor ; 3
fierAriI; 4 stolerT ; 3 cojocarl; 3
circiumari; 2 bacanT.
Budgetul comund e de 6313
leT la veniturT si 5373 leT la
cheltuelY.
Comunicatiunea Cu satele mar-
ginase se face: prin soseaua ce
vine de la satul Bistricioara spre
satul Galul; prin soseaua care
incepe din precedenta de llaga
satul Poiana - TeiuluT, sati maT
bine zis dintre satul Gura-Lar-
gulur si Poiana-LarguluT, si sue
spre cursul superior al piriuluT
Largul, prin satul Coroi, unind
cu soseaua Petru-Vocia, ce da.
in satul Pluton, com. Pipirig;
pe apa riuluT Bistrita in jos, cu
plute/e.
Cfilugareni, com. rur., pl. Cri-
covul, jud. Prahova. Este si-
tuata tinte muntele Ciortea si
dealurile : Valea-luT-Mos, Gruiul,
Scheile si Belciul, la 40 kil, de-
parte de resedinta judetuluT si
la 20 kil, de a plaseT.
Se compune din 2 catune :
Calugareni si Miresul, avind o
populatiune de 2159 locuitorr,
1135 barbatT, 1024 femeT, cu 556
capT de familie, 429 contribua-
bilT. Locuesc in 500 de case.
In comuna sunt 2 biserid:
Una s'a daca in anul 11'22, cu
cheltuiala locuitorilor, in india
domnie a luT Grigorie D. Ghica
Voevod, si la anul 1850 s'a
CALUGAREN1
darámat pana in temelie si s'a
recladit tot cu spesele locuito-
rilor, in zilele DomnuluI Barbu
tirbeiii. A doua s'a dada tot
de locuitorr, in anul 1856, re-
parindu-se in anul 1889.
Locuitorii comuneI se ocupa
numaI cu agricultura si creste-
rea vitelor, desfIcind produsul
muncer lor in orasele Bucuresti,
Ploesti i Mizil.
Toti locuitorir sunt mollea
EI ail 31 cal si epe, 131 vacI,
114 capre, 1002 oli 182 porcI.
Scoala exista in comuna de
peste 6o anI. Localul e pro-
prietatea comunel. In anul sco-
lar 1892-93 s'a frecuentat de
97 copir, 93 bärbatr, 4 femeI.
Cu intretinerea eI, statul chel-
tueste anual 1728 leí.
Comuna se intinde pe o su-
prafatä de peste I000 hect.
In termen mijlociti se fabrica
ad I5000 decal. plica. s't 20000
decal. vin.
In partea de N. a comuna
in muntele Ciortea, se aflä ca-
riere de piatra si mine de sare,
dar nepuse in exploatare. In
partea de S. si V. se gasesc
carbunI de pamint.
Terenul cultivabil e produc-
tiv numaI porumbulul.
Comerciul se exercita In co-
muna de 5 circiumarI.
osea principald o pune
In legatura cu comunele : Mi-
zil, SIngerul, Tátarul, Salcia
altele.
brazdata la E. de dealu-
rile : Cernatul, Culcea i Valea-
Scheilor ; la V. de dealurile :
Papucul, Fetele i Barboiul; la
S. de deahrile Virful-CoasteT,
Gruiul, Scheile si Belciul ; la
N. de muntele Ciortea, proprie-
tatea mosnenilor.
strabatuta de girlele : Bar-
boiul, Cernatul si Ciuciurul
de valle: Cheia, Valea-Glodulur,
Budureasca i Scheia.
www.dacoromanica.ro
276
Se margineste la N. cu com.
Singerul, la E. cu jud. Buzati,
la V. cu comuna Tatarul i Cep-
tura si la S. cu comuna Vadul-
Sapat.
CAlugareni, sat, jud. Botosani,
pe drmul drept al Jijier, in par-
tea de N. a cominci Manasti-
reni, plasa Tirgul. Are o supra-
fad. de 2032 hect. si o popula-
tie de zoo familiI sal 760 su-
flete.
Are i bisericd, deservitá de
preot si 2 cintaretI i i coal.ä
mixta intretinuta de stat, cu
invadtor si 36 scolarI.
Vite sunt : 390 vite cornute,
90 cal' marI si micI, 1556 oT,
2 eapre, 200 mascurl i 150
stupr cu albine.
Sunt in sat 3 meseriasI, 4 co-
merciantI si 3 cIrciume.
CAlugäreni, sat, jud. Dimbovita,
pl. Ialomita, catunul commeI
Balteni.
CAlugäreni, set!, jud. Dimbovita,
pl. Cobia, cat. comuneI Cobia.
Calugäreni, sat, in pl. Closani,
jud. Mehedinti ; tine de com.
rur. Orzesti. Are 30 familif.
CAlugäreni, sat, in com. alu-
gareni, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu, situat aproape de gura
pirtuluI cu a sa numire, pe ma-
lul drept al riului Bistrita, la
53 kilometri departare de orasul
Piatra.
Are o populatiune de 223 su-
flete, sati 55 capl de familie,
dintre carr : 113 barbatl i Ioo
femeI; 116 necasatoritI, 96 ca-
satoritr, II vaduvI; 16 persoane
stiù carte, 207 nu stiti.
Locuitorli se indeletnicesc cu
agricultura si plutaxia.
In acest sat se afla : resedin-
ta autoridtilor comunale; r coa-
CXLUGXRENI
16. frecuentad de 43 elevI; o
piva; o moara.
CAlugäreni, sat, face parte din
com. rur. Calugareni, pl. Cri-
covul, jud. Prahova. Are o po-
pulatie de 2089 loc., 1095 bar-
batI si 994 femeI. Ad i e rese-
dinta comuneI.
CaluOreni, sat, in jud. Roman,
pl. Fundul, com. Dámienesti, pe
pirlul Cretoaia, spre E. de tir-
gusorul Damienesti si la o depar-
tare de 2 kil. de el. Are 77
capI de familie, 72 contrib., 286
loc., din cm-1 4 §tití carte s't 71
case. Populatia este compusa
numaI de UngurI. Sunt 693 vite
marl cornute. Are o biserica ca-
tollcä de lemn. Catolicir din a-
cest sat, impreuna cu cel din
satele: Balusesti, Migla, Negri,
Racea, Rosiori, Rusi (jud. Ro-
man), Bogdanesti, Buhociul, Sa-
tul-Noù (jud. Bac611), tin de pa-
rohia cotona. Präjesti, din jud.
Bacat.
Calugäreni. V. Tacmanesti, sat,
jud. Vasluiù'.
Calugäreni, ceitun, pendinte de
com. Uzunul, pl. Cilnistea, jud.
Vlasca. Acest cdtun se compune
din trupurile Calugareni, Brani-
stea si Ionesti. Este proprietate a
fratilor Vartiade, situad la gura
apel Neajlovul, unde da in al-
nistea. Aci este resedinta sub-
prefecturer plaser. Are o supra-
fata totala de 1947 hect. La
1864 s'a dat la 77 locuitorl 306
hect. pamint. Are o padure de
lunc6. In suprafata de 367 hect.
situad. in valea Neajlovul i al-
nistea. Proprietatea mal posea
si 174 hect. vie.
Pe valea Neajlovul se afla
mal multe morI de apl.
Prin acest catun trece soseaua
nationald Bucuresti-Giurgiù, un.
 CXLUGXRENf
de se aflá si un han care maT
inainte era statia birjelor ce cir-
culan intre Bucuresti-Giurgin.
In cAtun se afll u bis. de zid,
deservitA de un preot si do!
dascAII. Acest sat se aflä situat
la 30 kil, departe de Bucuresti
si la 34 departe de Giurgin.
Venitul anual este de 28000 le!.
Lingl. CálugAreni s'a dat ves-
tita Malle futre Sinan-Pasa
Mihain-Viteazul.
La 1716, a stat aci Niculae-
Vodä. al MoldoveT care gonise
pe Ion - VodA- Cantacuzin o, as-
teptind rezultatul invaziuneT un-
gurestI.
La 1644, Matein-Vodd, In dom-
nia luI, a fa.cut o bisericA la CA.-
lugAreni.
Cilugäreni i Ite§ti, mofie, jud.
Bacan, plasa Bistrita-d.-s., com.
Spineni, despre care Th. Co-
drescu ne spune : cmosie, in care
avea parte si d-lor SpAtarul Ion
Iurascu, spAtareasa Marghioala
Mortun i altif. Pe lingd mosiile
Albotesti i altele, ard
satv.
Calugäreni, fost pichet de gra-
nitA, in pl. Closani, judetul Me-
hedinti.
CAlugareni,piria, izvoreste de la
N.-E. judetuluT Ilfov, din pAdu-
rea Gradistea si se desparte In
douA : o parte alimenteazá va-
lea Pociovalistea spre V. iar
alta apucd spre E., trece pe
11110 satele: Bitinelele, Movi-
lita, Chirotut, DrAgoesti - d. -s.,
Drágoesti-d.-j., de unde tármii
sal devin mlAstinosT, si se varsä
In Orla Mostistea.
Calugäreni, piria, In pl. Clo§ani,
jud. Mehedinti, in com. rur.
Orzesti. Se formeazá din izvoa-
rete dealuluT i vAeT CAlugAre-
nilor, udind satul cu acelasT
277
nume. Se varsä. In apa Mo-
truluT.
CAlugAreni, piriiab ce izvoreste
din ramura muntilor MAlustetul
(coastele despre E.), com. CA-
lugäreni, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu. Curge printre aceastd
ramurd si a GrintiesuluT - Mic,
udind satul CAlugAreni, in drep-
tul cáruia se varsg, pe partea
dreaptA a rluluT Bistrita.
Cfilugäreni, vale, in pl. Closani,
jud. Mehedinti; tine de com.
rur. Orzesti, satul CAlugAreni.
Ad i se vAd urme de ziddrie
vechiA, pe carY legenda popo-
ranä le atribue uneT mAndstirT,
pe care ar fi zidit-o Sf. Nico-
dim, in drumul sail de la m5.-
nAstirea Vodita, la mAnAstirea
Tismana-Izvoarele.
Aceastá vale este bogatA in
izvoare cu apA bunA si in cas-
tanI. Pe aceastA vale, in acele
zidäriT, s'ají gásit de locuitorii
comuneT Orzesti, monede vechT.
Calugäreni-MänästireisatiCru-
cea-de-Piatrkatun,pendinte Cálugäri, com. rur., jud. Olt, pl.
de com. Uzunul, jud. Vlasca,
sub deal. Apartine statula A-
partinea inainte mAnAstireT Gla-
vaciocul i producea un venit
anual de le! 14855. Are o su-
prafatä. de 1270 hect., din mg
600 hect. pAdure de stejarT,
care depinde de ocolul silvic
Comana.
Aci se aflA un han care mar
inainte servea de statie birjelor
care circulan filtre Bucuresti-
Giurgin, inainte de construirea
linieI ferate actuale. La 1775
a fost metoc de cAlugArI, pen-
dinte de Glavaclocul.
Acest cAtun se desparte de
CAlugAreni-Vartiade, prin valea
alnistea, peste care sunt doud
poduri de lemn.
Numele acestuI cAtun s'a luat
www.dacoromanica.ro
CILUGARI
de la crucea de piatrA ce se aflá
sub mal, in marginea soseleY,
care este ridicatA de la 1682 de
Serban-Voevod, spre aducere a-
rninte a construirer poduluT peste
apa Cilnistea-Neajlovul. CAtu-
nut acesta este situat la 35 kil.
departe de Bucuresti si la 29
kil, departe de Giurgin. Aci a
fost bátália filtre Sinan-Pasa si
Mihaili-Viteazul la 1595.
CAlugäreni-Mo§tenl,cdtun,pen-
dinte de com. Uzunul, pl. al-
nistea, jud.- Vlasca, situat pe
partea stingl acestuT rin, din jos
de CAlugAreni-Vartiade.
Suprafata acesteT pArtl de mo-
sie este de 600 hect., din care
8o hect. pAdure. La 1864 s'an
impämintenit 18 loc. cu 56 hect.
Acest cAtun are o bisericA,
ziditá la 188z, ca hramul Sf.
Nicolae, deservitá de un preot
si do! dascAlT.
Calugaresc (Cringul-), numire
vechid a cdtunuhd Cringul-Sih-
lelor, jud. R.-SArat.
Vedea-d.-j. Este situatá pe lin-
gA riul Vedea, spre N.-E. de o-
rasul Slatina. Are o populatie
de 596 locuitorT. Pämintul
e mal* mult deluros si produce in
abondentA porumb, mein, se-
cará si ováz. Cultura prunelor
e aci infloritoare.
Contribuabilf sunt 114.
Aci sunt douà bisericT, de-
servite de 2 preotT; o scoalä. In
cAt. CAlugárul, frecuentatá de
37 copiI, top' bAetT. La intre-
tinerea eT contribue i statul cu
360 le! anual.
Budgetul comuneT este la ve-
niturT de 1617 le!, 93 banT si la
cheltuelf tot aceeasT suma.
CAluggri, sub-divizie a cdtunulu'i
Haimanalele, din jud. Buzln,
 CALUGARI
cora. Zilisteanca. Are loo loc.
si 27 case.
CfilugAri, deal, in jud. Buzad,
com. Breaza, acoperit cu viT si
semanaturf mosnenestT.
CAlugärilor (Grindul-),grinei, in
jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teri-
toriul comund Sf. Gheorghe sad
Cadirlez, situat in partea sudica
a piase' si a comuna nu de-
parte de tarmul mariT. Are o
forma lunguiata. Comunica' cu
grindurile Metava i Dranov,
prin niste asiT inguste de pa-
mint. Are 80 hectare impro-
ductive
CAlugärilor (Lacul- ), numire
datä din lacul Bilhacul,
care uda comuna Cilibia, jud.
Buzad.
Calugarilor (Moara-), locuinjei
izolatä, constind din o moara,
ce apartinea calugarilor din
manastirea Taita, si e acum a
locuitorilor, in jud. Tulcea, pl.
Isaccea, com. Balabancea (cát.
Giaferca-Turca), pe apa piriuluT
Boclogea.
CAlugärilor (Movila-),
jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,
com. Fundul-Crasani, in padu-
rea Groasa.
Cfilugärilor (Stupina-), vechiti
pichet, Cu No. go, catre. hotarul
MoldoveT, jud. R.-Sarat, pl. Mar-
ginea-d.-s., comuna Corbul, in
partea de V. a el; numit ast-
fel, pentru ca aci se cultivad o
multime de stupl, apartinind
calugarilor din schitul Mdzei-
neni. AzT e han pe drumul spre
Maicánesti.
C'älugärita, sat, jud. Dimbovita,
pl. Dimbovita-Dealul, cat. com.
Glimbocata.
www.dacoromanica.ro
278 CALUGXRUL
Cälugärita, sat, in jud. Roman, Cilugarita, pirliaf, in com. Dcr,
pl. Siretul - d.-s., com. Stanita, breni, plasa Piatra-Muntele, jud.
spre V. de satul &guita si la Neamtu. Izvoreste din dealul
5 kil, de el. Este asezatä trae° Dohotaria, de linga satul Ne-
micà valcea, pe piriul Caluga- gresti, si unindu-se cu pirliasul
rita. Are 8o capete de familir, Dosurile, se varsa pe partea
cu 500 suflete, din carT 48 stiti stingA a pirluluT Almasul.
carte; locuesc in 63 case. Sunt
65 contribuabill. Populatia este Calugärita, pîrÎ, jud. Roman,
numal romina. Sunt 107 capete ce curge prin pl. Siretul-d.-s.,
de vite marT. Are o biserica de com. Stlnita. Izvoreste la Sud
zid si o scoala primará: mixta., de satul Ca1ug5.rita, trece prin
care in anul 1886-87 a fost el, si, la tirgusorul Bira, se vars1
frecuentata de 24 elevl (21 bdeti, in pirita Poenele-Oancer, de a
3 fete) din 39 inscrisT (32 baetT, stinga.
7 fete) Localul de scoalä este
bun. Satul e legat cu orasul Cfilugfirita, valcea, intre mosiile,
Roman prin osea. Mal inainte Pauleasca a statuluT i oimul
se numea Negresti. a d-luf G. Cantacuzino, in pl.
MargineT, jud. Teleorman.
CAlugärita, cdtun, pendinte de
com. Bablita, plasa Glavaciocul,Cälugäritele, celtun, al comuna
jud. Vlasca, departe de Bablita Colti, judetul Buzad, situat pe
de 3 kil. Este proprietate a stinga Vaer-Coltilor, in coasta
statulur. A apartinut mandsti- munteluT Virful-Baba Are 200
rer Nämaesti. Are o suprafatd locuitorT, cari locuesc in 52
de 530 hect. S'ad impamintenit case.
la 1864 un numar de : 13 frun-
tasT, 18 mijlocasT, 7 Cu mlinele, Cfilugäritilor(Virful-).,colind, in
8 cu loe de casa, in total 36 jud. Buzad, com. Colti, cat. CA-
Cu 120 hect. pamint. lugaritele, ramificatie din Virful-
Curge pe mosie apa Clenita, Babel.
ce vine de sus din Catalina-
Negreni. Calugärul, sat, face parte din
Aci se afla o biserica vechie com. rur. Tatasesti, pl. Znagovul,
si alta noud, la care serveste un jud. Ilfov. Este situat la N.-V.
preot si da dascalr. de Bucuresti, la extremitatea
In sat e o circiumd. judetulul sprejudetul Dimbovita.
Mosia se arendeaza impreuna Prin mijlocul satuluf trece so-
cu Bablita cu 8900 leT. seaua nationall Bucuresti-Pitesti.
Aci este resedinta primaria
Calugärita, deal, jud. Falciu, in- Se intinde pe o suprafata de
tre satele Curteni si Budesti, 370 hect. ; cu o populatie de
com. Budesti, com. Curteni, pl. 332 locuitorT.
Crasna. MostenitoriT Dr. Capa, colo-
nel Gramont si Fr. Enachi aii
Calugärita, pcIdure, jud. Bacad, 265 hect. si locuitoriT 105 hect.
plasa in com. Buc- ProprietariT cultivl 103 hect.
sesti, proprietatea razesilor din (65 sunt sterpe, 37 izlaz si 6o
comund. Are o intindere de padure). Locuitorir cultiva go
peste 90 hect. Este foioasa (fag si hect. ; 15 rAmin sterpe.
stejar) e supusa regimuluT silvic. Are o biserica, cu hramul Sf.
 CÀLUGÁRUL
Gheorghe, deservia de 1 preot
si 2 cintAreti ; o scoalA miza
frecuentatA de 12 elevI si 13
eleve, cu intretinerea cAreia
judetul si dom. cheltuesc anual
1468 la
Comerciul se face de 1 ch.-
ciumar si 2 hangii.
NumArul vitelor marI e de
264 si al celor mici de 826.
StabilitI ad i sunt 2 strAinI.
Cilugärul, cdtun, pendinte de
com. 'FlAminda, pl. Glavaciocul,
jud. Vlasca, proprietate a d-luI
General E. Arion.
Ad se afIá o scoall mixt5.
cu 3 clase, la care, in r 888,
ati urmat, in virstä de scoalA, 23
bleti si 37 fete, din 41 bdetr
si 37 fete.
Cälugärul, sal' Bistretul, baltd,
jud. Dolj, la 4 kil. de Durare. Are
800 hect. suprafatA si se intinde
pe teritoriul comunelor Bistretul
si Plosca, (pl. BAllesti), si com.
Cima, (pl. Balta).
CAlugärul, deal, acoperit cu viI
si pometurl, com. Filipesti-de-
PAdure, plasa Filipesti, judetul
Prahova.
Cilugfirul, movild, spre N. de
com. Ianca, jud. Romanati. In-
cep e si rul de movile care se intind
de alungul DungreI, cind grupa-
te cite 3-4-5, cinc! izolate.
Cilugfirul, munte, in partea de
N. a com. Star-Chiojdul, pl. Te-
leajenul, jud. Prahova, acoperit
cu pAdure si izlaz. Merge in
aceeasY directi u ne ca si mu n tele
ZmeurAtul. Din acest munte iz-
voreste gira BrAdetul.
Calugärul, pisc, comuna Valea-
Lungl, plaiul Prahova, jud. Pra-
hoya, numit ast-fel de la un
pustnie, ce locuia ad.
279
Calugärul, poiand, com. Valea-
Lungl, plaiul Prahova, judetul
Prahova.
Cfilugärul, poiand, la V. de co-
muna BAdesti, plasa Oltul-d.-j.,
jud. Olt ; serveste ca livede de
fin. i-a luat numele de la un
cAlugar, care a avut t'ida ad.
Calugärul, vale, jud. Prahova,
pl. Cricovul, com. Ceptura.
CAlugaruluI (Dealul-), munte,
in jud. Suceava, com. Dorna.
CfiluglruluI (Dealul-), deal, co-
muna Diculesti, pl. Oltetul-d.-j.,
jud. Vilcea.
CAlugAruluI (Fintina-),fintind
cu apl mineralA, com. aciulati,
pl. Znagovul, jud. Ilfov. (Vez!
VlAsia, pifia).
CMugärulul (Iazul-), iaz, jud.
Suceava, in suprafatA de 83 facI,
pe mosiile RAduseni si Opriseni,
format de pirtul omuzul-Mare.
Calugärulul (Izvorul-), izvor,
In jud. Buzlii, com. BAllnesti;
ese din muntele Arsenia, pri-
meste Ciucurul-Orbulur si se
scurge in SArAtelul -BalAnesti-
lor.
Cilugärului (Izvorul-), izvor,
in jud. Buza, com. Laposul;
se scurge in riul Cricovul, fa-
cind hotar despre judetul Pra-
hoya.
CAlugirului (Moara-), //mara;
pe riul Bahluiul, in pAdurea De-
leni, jud. Botosani, in apropiere
de schitul Lacurile. Se zice cA
a fost a cAlugArilor aceita schit.
Calugärului (Moara-), moard,
in judetul Suceava, proprietatea
statulta, la iezAtura lazuld cu
www.dacoromanica.ro
CÄLUGX RULUI (V IRFUL-)
acelasI nume. A fpst fAcutI de
mAnAstirea Slatina.
CilugArulul (Pirlul-), pirig, la
Nordul jud. Ilfov, pl. Znagovul.
Izvoreste din partea de S. a pA.-
dure! Vasia si alimenteazA Va-
lea-P o 6 ovalistet
CälugäruluI (Pleul-), afiu, nt al
ptriuluI ForAsti, in jud. Suceava,
com. Uidesti (3 kil.)
CalugäruluI (Valea-), vale, pl.
Ocolul, com. Preajba, jud. Dolj,
ce se uneste cu Valea-Siener,
dind nastere pirluluI Circea.
CalugäruluI (Valea-), vale, in
jud. Muscel, in raionul.com. Ju-
pinesti ; se vars1 in Rtul-Doam-
ner, pe malul drept, in dreptul
cAtunuluI Petresti, com. Cosesti,
pl. Riul-Doamnel.
CAlugArului (Valea-), vale, si-
tuatA la E. de tirgul StAnisesti,
pl. StAnisesti, judetul Tecuciti.
Merge in directie E.-V. pAnA
dA. in Dobrotfor.
CalugäruluI(Valea-), vale miel,
in jud. Tulcea, plasa Babadag,
com. Slava-RuseascA, cAt. Sla-
va-CerchezA. Se desface din dea-
lul Jidini ; se indreaptA spre S.,
brAzdind partea N.-V. a plAseI
si a comuner; curge prin pA-
duri si se vars5. dupA 3 kil. in
piriul Ciucurova (Slava-Cerche-
zá), maI jos de satul Ciucurova.
CälugaruluI (Valea:), vale, co-
muna Folesti-d.-j., plaiul Hore-
zul, jud. Vilcea.
CAlugäruluI (Virful-), colina, in
jud. BuzAii, com. CAnesti, for-
matá. din stincI, cu o descindere
foarte periculoasA.
Calugirului (VIrful-), pise, in
 CALIMUL
jud. Buzad, com. Chiojdul, pe
hotarul despre Prahova. De sub
poalele sale ese izvorul BrAdetul.
Cfilui§ul, piria, In jud. Neamtu,
format cdtre obirsia sa de doud
pîriiae: Brosteni si l'Hui-La-
culd, care izvoresc din Sudul
sistemuluI muntos din com. Ser-
besti, numit Sanca - de -1a- Ser-
besti ; curge strdbAtind terito-
riul com. Dochia., printre satele
Dochia i Jidesti ; apof pe terito-
riul com. Girovul, printre satele
Jidesti i Bahna, coborind In di-
rectiune sudicd printre comu-
nele Roznovul si MArgineni, pe
la satul Traian (com. Zdnesti),
paralel cu podisele de la Ne-
grites& pAnä inträ pe teritoriul
com. Podoleni, unde, In drep-
tul satuluIPodoleni, traverseazd
soseaua mixtd Buhusi-Piatra, fu-
tre kil. 30-31, vdrsindu-se pe
partea stingd a riuluI Bistrita,
dupa ce a primit maT multI a-
fluentI, dintre carf cel maI in-
semnat e plrliasul Plopesti, for-
mat din piraele Mdrgineni si Hoi-
sesti (ce vine pe stinga sa).
Caluiul, com. rur., in N.-V. pld-
ser Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Ro-
manati, situatd pe tdrmul sting
al rlusoruluI CAluiul, a cdruf
vale aci e micd i restrinsd de
clealurY marl. E departe de Ca-
racal de 43 kil., lar de Bals, rese-
dinta plAseI, de I I kil., se com-
pune din aluiul (1250 loc.), satul
mic si cdt. Brosteni
(254 loc.) In vechime i se zicea
Gura-CAluiul. Terenul dimprejur
are o altitudine de 190 m. d'a-
supra niveluluI
Are o populatie de 1504 lo-
cuitorT,totf RominI, din carI
769 bdrbatI, 735 femef; 440 capI
de familie ; 769 cdsd'toritI si 732
necdsdtoritr. Stiti carte 38 per-
soane si 1466 nu stiti. Locui-
toril se ocupa cu agricultura si
www.dacoromanica.ro
280
cresterea vitelor. In com. sunt
4 circiumI. Budgetul com. pe
anul 1886-87 a fost de 4924
le! la veniturI si de 4902 leI la
cheltuelf. Sunt 353 contribua-
bili. Are o scoald. Bisericr sunt
doud : una cu hramul 5-ti! Voe-
vozi (1865), deservitä de un
preot i z cintdretI; a doua in
Brosteni, cu hramul Sf. Nicolae
(1854).
LIngI aluiul se afld o mare
pAdure, si, pe lingä sat, soseaua
vecinald catre extremitatea ju-
detuluf. Nu departe se aflä si
mIndstírea Cdluiul.
Caluiul, mdniístire, in jud. Ro-
manati, cu hramul Sf. Nicolae,
lingd satul cu acelasI nume.
Este fondatd de strdmosif Bu-
zestilor la 1579, inainte de Mi-
haiti-Viteazul. Ea este importantd
din punctul de vedere arheo-
logic si a jucat un rol insemnat
in secolul al XVI-lea, al XVII-lea
si al XVIII-lea. Aci, aproape de
pragul nordic al jud. Romanati
se afld vatra Buzestilor, farni-
lie ilustra in istoria Rominilor.
In satul Strejesti s'a stins si
ingropat cel din urmd din eI.
In partea loculuI trdesc 'fuel
amintirile Buzestilor pdstrate in
pisanif sati dedicatiunI murale,
pe lespezI mormintale, pe chi-
puf( zugrdvite de alungul pare-
tilor ; lar 'futre taran!, se pd-
streazd chiar sufletul timpilor
eroicr, in care ati trdit Buzestif
fratif Ion de arma, aceasta
o probeazà cintecele bdtfinesti.
Neamul Buzestilor se stinse
prin odrasid bärbAteascd., la 1831
prin Const. Buze.scu, sfirsitul
neamuluI sd.a, ingropat la bise-
rica din Strejesti, unde std si o
inscriptie interesantà in versurI,
ce incepe asa: cBuzesti ceT din
vechime, (pentru tara jertfit)
s'ají sfirsit acum prin mine, etc.»
La aluiul este mormintul luT
cALMUL
Radu Buzescu, banul, al lur Stroe
si femed sale Stanca, al lui Preda
Buzescu, etc. ; iar in mAndstire
sunt portretele celor 2 fratI
de arme al luI Mihaiti-Viteazul
cu portretul Domnitorulur si al
fratelul sdi1 Petru Cercel, ale
sotiilor si fiilor acestor doinuT
5i ale credinciosilor lor vasalI.
Dinaintea mandstiref, sunt ba-
gate, in stand de piatrd., oasele
Buzestilor. Poporul crede, cd md-
ndstirea Cdluiul a fost intemeiatd
de niste haiducl, poate dela fap-
tul cd BuzestiI ati fost oamenI
de arme si cum ir numeste ein-
tecul, Zmeif Tare! - Rominestf,
(purtAtorif ostilor i fruntea Boe-
rilor). BuzestiT ati edificat mInd-
stirea, cu patronul Sf. Nicolae,
dupa un rdzboiti sIngeros, ca
refugiti, cae( atuncI era incon-
juratA de pAdurI nestrAbAtute.
MAndstirea aluiul a fost in-
chinatd la Patriarhia Ierusali-
muluI, la 1673, de Grigorie Voe-
vod. Acum este ruinatd de tot.
Reparatiunl nu-Y s'ají fAcut cind
toate veniturile eseati afard din
tara, de si in hrisovul luI Const,
Brincoveanu se hotdrise, cd niel
din venitul mosiilor niel din al
satelor i tiganilor, sd nu lag ni-
mic din tara, dacd nu s'a satis-
fáeut mdrastireI, lar
locul de care s'a inchinat sd. aibd
parte numaI de prisosul venitu-
rilor.
De constructie germand, sea-
mänd foarte mult cu cea din
Stänesti (Vilcea). Biserica e in
mijlocul une! curtI cu zid si are
2 briurr de un aspect plleut.
Avem ad i pe linea mormintele
ctitorilor, clopote vechl din
1588, maI multe inscriptiunI, cum
pomelnice interesante.
S'a ocupat de aceastd.
ndstire A. I. Odobescu, care
ne a adus o multime de do-
cumente relative la mändstirea
CAluiul a Buzestilor i carr pot
 CALMUL
servi mult la formarea arbore-
lid genealogic al acestel familiT.
Caluiul, mime, ce pUrta in ve-
chime mofia Ciup.erceni, din
jud. Dolj, pl. Cimpul, com. Ciu-
perceni.
CAIuiul, pddurice, in pl. Oltetul-
Oltul-d.-s., jud. Romanati, de 70
pogoane, coprinzindu-se si ace-
lea dupa mosia Brincoveanca.
Caluiul, plidure, cu o suprafata.
de 2734 pogoane, pe proprie-
tatea Brosteni, pendinte de ma-
nastirea Caluiul, Ruga
Caluiul, pl. Oltetul-Oltul - de s,
jud, Romanati.
CAluiul, vale i rîi, jud. Roma-
nati. Rtul izvore3te din coasta
dealuluT Fi-5.0a, la hotarul dintre
j-id. Dolj, Vilcea i Romanati.
Curgein directia de la Nord spre
Sud-Est, trece pe Ruga com.
Caluiul si se varsa in Oltetul,
putin mar sus de com. Oboza.
\ralea luT este strimta 5i nu
se largeste de clt de la catunul
Gira-Caluiulur in jos.
Cäluiul (Gura-1, al t. al com. Ca-
ligul, pl. Oltetul-Oltul-d, 5,, jud.
Romanati, situat pe farmu'l sting
al ritiletuluT Catuiul,
pdtiure a sta-
tuluT, de 252 pogoane, pe pro-
ptietatea Cotnesul-Burluiul, pen-
dinte de manastirea Caluiul,
link coma Bechetul, pl. Oltetul-
Oltul-d.-s., jud, Romanati.
Cfilule§ti, sat , face parte din
com. t'un Mdtaul, plaiul Dim-
bovita, jud. Muscel.
phig, pl. Ocolul, com.
Gherce5ti, jud. Dolj, ce formeaza
limita de Nord a com. Gher-
ce5t1, catre com ina Mischi. Are
¡ 3; 1)11,wisai LoulpI ic.
281
directiumea de la V.-E. si se
varsá pe lipa dreapta a riuluT
Tesluiul.
Calutul, iapi, in jud. Botosani in
partea de Nord-Est a comuneT
Buimaceni, pl. Jijia, pe mosia
Buimaceni.
C'ämälinul, colina', in jud. &metí
com. Pietroasa - d. -j., formind
un pise stincos Iii masivul
munteluI Istrita.
CamAra§ul, (Brezoaia-Cämä-
ra§uluI), sat, pl. Znagovul, jud.
com. Ilfov. Face parte din c. r. Bre-
zoaia, Este sL.uat la Brezoaia
In niste locuri bältoase formate
de ritil Ilfovatul.
Suprafata satuluT e de 743
hect., cu o populatie de 178 loc.
D-I Anastasie Gavarof are
597 hect, si locuitoriT 146 hect.
Proprietarul cultiva. 177 hect.,
40 sunt rezervate pentru izlaz
si 380 sunt padure. Loeuitorif
cultiva tot terenul.
Are o biserica, cu hramul
SE Nicolae, i helestea i 2 po-
durT statatoare. Comerciul se
face de t circiuman
Cimara§ului (Movila-), 1110-
In judetut Buzad, comuna
Padina, numita ast-fel fiind
in vechime era a5ezat aci un
Turc, da sá incaseze taxele
impuse pentru pasunatul oi -
lor ce se aduCeati din raiaua
Braga El aplica Dangana (mar-
ca turceasca) pe ciomagele cio-
banilor, ce le pazeau, aratind cu
aceasta, sail ca oile sunt cum-
Orate pentru Imparatie, satl ca
taxele sunt platite.
Carnära§uluI (Valea-), vale CAmianulul (Valea-), vale, iz-
mlastinoasa, in comuna Padina,
jud. Blzau.
Cämärä§escu (Schitul-luI-),
I 1. .1.
www.dacoromanica.ro
CAMIANULUI (VALEA-)
bisericd ruin ata, fost schit, azT
servind ca un fel de capell in
chnitirul comuneT
jud. Olt, plasa erbanesti. S'a
numit ast-fel, fiind-cd acum vre-o
40 anT loe iia ad i un boer, fost
mare proprietar, Cu mama sa, in
chilige luT, deja atuncT in ruina.
Doatma Ca.mara5escu, ere-
zindu-se sfintä i inspirata, se
purta vecinic in dolia si cu un
angolpion previos (Cu diamante)
la git, ca un arhierea, cinta in
strana la biserica in toate zi-
lele regulat. Zicea Apostolul
toate rugaciunele.
Iorgu, fi ml el', era maI mult
maniac ; tot-d'a-una trist si me-
lancolic, vorbia numaT in mo-
nosilabe i avea vedeniT, zi-
cea el.
In acest schit, care ajunsese
faimos, era un fer de oracol,
numit Oracol il de la schitul
Iorgu Carnarä3escu.
CAmaruteI (VIrful-), munte, in
jud. Buzaa, com. Sibiciul-d.-s.,
acoperit cu padurI i fineata ;
face hotar despre com. Bala-
nesti.
Cämenita, bral al Dundref, in
plasa Ialomita-Balta, insula Bal-
ta, teritoriul comuneT Vladeni,
jud, Ialomita ; comunica cu bra-
tul Saltava.
Cfime§a. V. Surda, pddure, jud.
Iasi.
Came§oiul, munte, jud. Suceava,
pe culmea cdrula se intilnesc
hotarele mosiilor Baia, Bogda-
nesti, Sasca si Malini. E im-
bracat in padure de brad.
voreste despre Dealul-AldeT, co-
muna Rade5ti, pl. Mutile, jud.
Muscel; curge de la spre V.
se varsä in Riul-TirgulnI.
36
 CAMiNARIUL
Cäminariul, jud. BacId,
pl. Trotu$ul; izvoreste de pe te-
ritoriul comunef Doftana. Se
varsà d'a dreapta in Trotu$.
Cämineasca, com, rur., com-
pusa din satele Cdmineasca si
Bila, din pl. Cilnistea, judetul
Vlasca, situatd pe valea Cil-
nistea, departe de Giurgla de
34 kilometri, de Ghimpati, re$e-
dinta plä.$ef, de 4 kil., iar de
Bucure$ti de 40 kil.
Suprafata mo$iel este de 2 850
hect., din care 15 hectare pd.-
dure. Proprietatea dd un venit
anual de 27000 Id.
Cu ocaziunea impAmintenirei
dat la locuitori 330 hectare
de pdmint.
In anul 1886, aceastd comun5.
avea 1494 locuitorT, din carf
298 contribuabilf. La acea datä
ven itul comunal se urca la suma
de 7366 lei, iar cheltuelile la
4017 lef. In 1887 a avut venituri
4936 lei, lar cheltuelf 3141 lei.
Se allá in comunä 2 bisericf
din care una fäcuta la 1867.
Aceste biserici sunt deservite
de 2 preoti $i de 3 dascd1I.
Se afld o $coald mixtd, con-
dusl. de o invdtOtoare. coala co-
prinde 4 clase. In 1888 ad ur-
mat la $coall 31 baeti $1 2 fete.
In anul 1888 s'a cultivat
in localitate, de catre 255 lo-
cuitori, 113 hectare si 40 arif
de tutun.
In aceastO comund se face
un Uncid la 29 Iunie in fie-care
an.
Pe proprietatea Cämineasca-
Bila se ab:: Lacul-de-la-Duzi,
Lacul-Grdli nei. Apa Cilnistea
trece prin mijlocul satului. Gla-
vaciocul dí in Cilni$tea la CA-
mineasca. Valea- Neacsuluf
pe aceastrt proprietate in valea
Cilni$tea. Valea-Dorobantul, ce
vine din Naipul, dà iardsf in
Cilni$tea. Valea-Lungl $i Va-
www.dacoromanica.ro
282
lea-Rece incep din pOdurea Cd-
mineasca $i se unesc cu
tea in sat. Mal trec prin sat
Valea-Seacd ce dd in valea Do-
robantful ; Valea-Laculuf, care la
hotarul Ghimpati da in apa
Glavaciocul ; vdile Adincati-Micr
si Adincati-Mari, ambele esind
din padurea Cämineasca si dind
In Cilni$tea la Singureni ; Va-
lea-NeacsuluT, care ese din mo-
$ie si dA in Cilriistea. Pe aceastd
proprietate se aflà Mägura-L-in-
gd 51 Mdg- ira-din-Cot.
Vite sunt 206 boi, vacT si
bivoli, 70 cal', 790 of, 50 cal*
$i 96 rimdtorT.
Prin aceastd comunA trece
soseala ce duce de la Giurgiä
la Pite$ti.
CAmineasca, cittun, pendinte de
comuna Cdmineasca, de la care
si-a luat numele ; situat pe va-
lea Cilnistea, jud. Vla$ca; pro-
prietate a Doamnef Cazirnir,
ndscutd Mihailescu. Aci se afld
o bisericd, deservitä de un preot
si doi dascálf.
Cäminitoaia, pîruz, izvore$te din
comuna Aninoasa si Bdde$ti,
plaiul Nuc$oara, jud. Muscel, $i
se varsä. in nul Doamna, pe
malul sting, In raionul comunel
Bade$ti. Formeazd aproape li-
mita de Nord *filtre aceasta co-
mund $i comuna Domnesti.
Cämirzan, pödure, in jud. Boto-
$ani, in partea de S.-E. a co-
munei Gorbäne5ti, pl. Miletinul.
Cämirzani, sat, pe mosia cu a-
celas! nume, din jud. Suceava,
com. Ciumule$ti. 41 trage nu-
mele de la un strävechid pro-
prietar al mosief, Camirzan. (Vezi
actul de hotOrnicie al mo$ief
Hui unde se pomeneste de Podul-
luf-Cdmirzan). A$ezat pe coastele
dealurilor Dealul-Curter, Gania
CAMIRZANI,
$1 Coltun, numArA 23 case, po-
pulate Cu 26 capi de familie,
sail 104 suflete (51 bArbati
53 temer), din carT 2 izraeliti,
Are zo Vatra sa-
tulur ocupa suprafata de trei
Mo$ia e proprietatea d-lui
Mortun. Are o supratata de 700
fdlci, din carl 420 fälcl cultiva-
bile, 200 pOdure $i 8o flnat.
Loe Atora s'ad improprietArit la
1864 pe Mesteceni $1 parte din
Movileni.
Arc o bisericd, cu patronul
Sf. Gheorghe, construita cu spe-
sele actualuluT proprietar, la 1863,
deservitä de preotul din Ciu-
muleti. Scoala din Ciumule$ti
servd i acestuf sat.
Drumurile principale la
Fälticeni, prin Leucuse$ti, (13
kil.) si la FAlticeni, pe la SO-
taresti (16 kil.)
La 1803 damirzani, a pahar-
nicului Lind, avead 5 liuzi, cu
60 lef anual, fiind i un liud
de ceT fara bir. La ace$tia se
addugau breslasii Mortune$ti,
3 linzi, pldtind 24 lef bir pe an».
Pe la 1850, (Cdmirzani i Mas-
tocani, la tinutul Sucevei, oco-
lul Moldovef, mosie cu párti, in
care mo$ie ad parte $i d-lor
trata Mortunesti, i d-lul Costachi
Mortun, d-lui Costachi Hirlescu,
i altf pOrtasi in ea. Are sat cu
o biserica, deservita de un preot,
doi dascali, dor bAjenarf hriso-
volitT, opt nevolnicf, 3 1/Mane,
4 slujba$I volnicl, un jidov; pe
lingá.mosiile BdrA$ti, Calna,
Ciumulesti, Leicu$e$ti, Dumbrl-
vita $i altele cu un numAr de
18 locuitorT».
Origina familia Mortun pre-
zintind oare-care interes iStoric,
extragem urmdtoarele din ge-
nealogia facutd de descendenta
el, d. Emanoil Mortun, proprie-
tarul acester mosii :
Pe la finele DomnieT Jui
CAMNICIO ARA
tru chiopul (1590), tinarul Pa-
vel Mortal' trece din Maramu-
rep in Moldova. Un oare-care
Lazar (urmap luI Potcoava) toc-
mal Cu un corp de ca-
zad, vrind sa detroneze i sg
la locul lur Petru chiopul. Pa-
vel Mortun se aventura in con-
ducerea unei 041 a optireI mol-
dovene i reupi a pune pe fugá
armatele cazaceptI. Vodä ras-
piad vitejia acestur Romtn, da-
ruindu-I mopia Budinita, din Bu-
covina. Intre 1630 1640, 4 din-
tre ce/ 12 fi/ aT lui Pavel Mor-
tun se casatoresc cu fete din
famfliile Goian, Giurgiuvanu, Va-
silco i Volcinoschi. Cer-l-altI
8 ad numal fete, pe carr le rnA-
rita dupg. Cuciureanu,
Holban, Gorovei si Teodorini.
Din prima' patru MortuneptI se
trag tot/ urmapiT acestet
aflatorr asta-1 in tara i carI
ati trecut ad i dupg. rapirea Bu-
covinel.
Un oare-care Mortun,
nitor al Budintilor, pe la 1792,
lag te/ fiT : 111e, Lupu pi Con-
stantin.
Lupu trece in Rusia la 1731,
jara cadet in armata imparg-
tesei Ana Ivanovna pi la 1740
ajunge polcovnic. In acelapT an
este recomandat din ordinul im-
pgratese/ Ana, de catre cance-
larul Ostermann, Domnitorului
Moldove Grigore Ghica, care
ti gratificä cu lloeria de 5.trar.
La 1742, se casatorepte cu Ma-
ría, ñica medelniceruluT Constan-
tin Una, dar 10. retine partea
de Budinti din Bucovina .0 Ghe-
nauti de la tinutul Hotinului.
Zestrea sotieI era mopia Brop-
teni de la tinutul Botopani.
In urml, potrivit diater lui
Andrei Pisoschi, ramin in sta-
pinirea Lin eptilor pi mopiile : Leu-
cusepti, jumatate din Hirtop, a
treia parte din Hui, intregT Ca-
mirzani, Obtrpia pi cite juma-
283
tate din Costepti i BArApti, pe
apele omuzul-Mare, Somuzul-
BaeT, pi Moldova pana in Rica.
Ast-fel pun stdpInire Mortunesti
pe Camirzani.
Pavel, fig al luT Ilie, ajunge
maior in armata ruseascá pi, la
1812, e luat prizonier de Fran-
cezI pi dus in Franta, de unde
se intoarce la 1815 si se cAlu-
&este in mangstirea Neamtu,
de unde era cunoscut sub nu-
mele de Mortun Frantuzul.
Cämnicioara, jam, jud. Braila.
Unepte jappea Camnita cu iezerul
Mrejarul, in ostrovul Iazul.
Cämnita, japfe, jud. Brgila, si-
tuatá in ostrovul ¡azul; unepte
jappea Rogozul cu jappea Cam-
nicioara.
Camue§ti, sat, in jud. Mehedinti,
plaiul Clopani; tine de com. rur.
Negoepti ; are o bisericä pi peste
i6o locuitorT.
Cänäitele, vale in nti. Ialomita,
pl. Borcea, pe teritoriul comu-
ne/ Dichiseni.
Cände§ti, sat, jud. Dorohoiti, pe
mopia cu acelapI nume, comuna
Dersca, pl. Berhometele. Are
117 familir, Cu 470 suflete. Se
afla pe pesul Siretului, intre ca-
lea nationala Mihaileni-Botopani
pi piriul Molnita.
Apezarile satenilor sunt bune,
arä livezI, numaI cu gradan*.
Proprietatea din vechime a
fost a manastirelDobrovAtul din
judetul Vasluig.
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea- Maice -D omnulur, de-
servia de i preot, z cintaretr
piz 'Alamar. Este de zid, fa.-
cutg in anul 1858, de poseso-
rul mopieT Stolanovid.
In sat este o pcoala, cu i in-
vatator, frecuentata-de 35 elevI.
www.dacoromanica.ro
CXNETI
Cali tatea pamintuIuI este burla'.
Satenir improprietaritT ag 494
hect. 82 arii pamint, iar pro-
prietarul mopieI are 298 hect.
5 arif cimp.
Piraie principale sunt : Vitca-
nul, ce trece pe mopie, pi Mol-
nita, ce curge pe la hotar.
Drum maI insemnat este ca-
lea nationalg. Mihaileni-Botopani.
Se hotarepte cu : Calinepti,
Pirlul-Negru, Vitcani pi Buco-
vina.
Numirea mopieI pi a satului,
se zice, ca. vine de la Ondea,
ce era din vechime proprietar.
In hrisovul din 1463 (6o72), fu-
nie i 1, de la Stefan-cel-Mare,
se vede ca un Toma Ondea
era consilier domnesc pi boer
de credintg.
Cände§ti, sat, jud. Arges, pl. 01-
tul; face parte din com. rur.
Valea-Ungureni.
Cfine§ti, com. rur., in jud. Buzar',
pl. Pirscovul, situata pe ambele
malurr ale SarateluluI-Bercir, la
distanta de Buzag de 40 kil. Li-
mitele sale su it : la N., incepind
din izvorul SlaniculuI, de la vil.-
ful Beldimanescul, ajunge pe
coaste in piscul Glodul, apor se
lasa pe plaiul muntelur Umbrg-
relul pi se urca in culminatia
Bocul; la E. se lasa din Bocul,
pe la Muchia-InaltA, merge pe
coline, pe la Giriacul, coborind
in apa Sarateluluf-Bercir, la gu-
ra izvorului Dragomirul, trece
Saratelul pi lAsindu-se in jos
pe Izvorul-Mircii, urca. in Mu-
chea-Seacä i dà in drumul ce
merge la Dilma, apor pe dinsul
paila in virful Dilmer; la S.,
merge pe plaiul DilmeI pana dA
in Izvorul-SgrimbuluI, coboarl
putin pe izvor si, peste colme,
ajunge in marginea cat. Scoru-
pepti, urca pe muchia la-TeT, de
unde se laza in izvorul Poenita,
CANETI
\ira pe muchia Trestioara, p5.nä
dA in apa Fundata, se abate
peste coline si pe din jos de
clt. Crivelesti, dà In izvorul SIA-
nicelul, pe care merge in sus
pAnA in virful BeldimAnescul.
Suprafata acestei comune este
de 3880 hect., din care 8r8
cultivabile, 624 pAdure, 357 fi-
nete, 714 izlaze, 42 lived, 53
vie si 1169 sterp. Proprietati
mal insemnate sunt: Sforile.Ba-
nuluI si Negosina (ale statuluI),
apor: PAcurile, Hirtopeasca-Moii-
neascl, Negosina, B o ndrea si Va-
lea-Verzir (ale mosnenilor Ne-
gosini, Glodani i Hirtopesti).
Terenul este accidentat, hind
format in mare parte din pie-
tris si pdmiaturi albe ; totusi
are porumb, lived si vil. Cul-
tura albinelor e dezvoltatA. E
bogatá In substante minerale,
mal cu seamd in sare i ghips.
Are 5 mor*/ de apA si dota stine.
Peste an se tin aci doul tirgurI:
la Ispas si la RusaliI. Cal de
comunicatie n'are alta de cit
albia SArAtelul-Bercil.
Vite sunt 120 bol, 310 yací,
71 viteI, 25 cal', 14 epe, 19
minjr, 1800 o!, 48 capre si 138
pord. Stupi are 590.
Comuna e formatA din cAtu-
nele: Glodul, Gontesti,Negosina,
Plcurile, Pirlita, Poenari, Ple-
tari, uchea i Valea-Verzir. Po-
pulatia sa e de 1570 loc., din
carI: 320 bárbatI insuratr, 35
neinsuratI, 14 vaduvI, i divortat;
320 femei ináritate, 62 vAdu-
ye, 420 bAetI si 398 fete. EI
trAesc In 369 case. Media nas-
terilor e de 47, a deceselor de
33, a cAsAtoriilor de 9. Popu-
latia creste cu o medie anuall
de 14 suflete.
Comuna are 299 contrib., din
carl 7 comerciantl romini si un
strAin. Stabilimente comerciale
sunt 5.
Budgetul comund e de 13011.
www.dacoromanica.ro
284
Comuna are o scoalA, fre-
e lenta.t1 de 32 elevI si 3 eleve.
Carte stiti 65 loc. Biserid sunt
5, deservite de 3 preotI, 5 cin-
tAretT si 5 paraclised. Catedrala
e eea cu hramul S-tif ImpAratI.
Circiuml sunt 3, Comuna exista
la inceputql secolului si era repre-
zentatä prin satele : CAnesti, PA-
carile 1.1 Negosina. In urmA, satul
anesti fiind situat pe un te-
ren mobil, pAmIntul a fugit, ca-
sele s'ati ddrimat si lo cuitorii
imprAstiat prin cAtunele vecine,
mal cu seaml la Gontesti
Pirlita. Dinteul hrisov a luì Ma-
teiti-Basarab, din anul 1643, Au-
gust 8, reese cA dupg ce hotii
ati omorit pe Egumenul RdsbicI
de la mInAstirea Mendicul (Vin-
tilá-VodA) si I-ati furat hrisoa-
vele si alte acte de proprietate,
iar ceata mosnenilor BrAghesti
si a pus stdpinire pe mosiile
ce le poseda pana acum ml-
nA.stirea, condusr mal cu seaml
de Dragomir Frige-aine si de
fiiisAl Gontea si Dumitrascu,
acesti capY al rAzyratitorilor atí
fost gonitI din vechia lor
ca ocaziunea judecAtir ce
a avut loc intre mosnenir Brá-
ghesti i cAlugAril de la Mene-
dicul, cind mAnIstirea si-a re-
cistigat averea. E probabil dar,
cA Dragomir Frige-Ciine si fiul
sAti Gontea s'A. se fi stabilit in
com. CAnesti, dind nastere sa-
telor Valea-Dragomirulur si Gon-
testi.
Cane§ti, cittun, al com. CAnesti,
jud. Buzdti, In urma prAbusireI
pAmintului si dArimdrel caselor,
locuitorir s'ati imprIstiat in ca-
tunde Gontesti i Pirlita. Totusl
mai numärl inca vr'o 20 loc.,
rAmasi pe la vechiul lor avut.
CAne§ti, colina", in jud. Buzan,
com. CAnesti, format5. ola mult
din pAmintud albe.
CXPÄT1N4
CAnicea, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Cerna ; sine de com. rur.
Izverna.
Cänoasä (Valea,), izvor de apA
minerall, situat pe loc yes, a-
proape de soseaua nationall, In
centrul comund Breaza-d.-j., pl.
Prahova, jud. Praliova, aparti-
nind obste/ locuitorilor. Apa con-
tine pucioasA. si iod. Nu i s'a
fAcut nici o alalizA filmicA pana
acu ma.
CAnteläre§ti, sat, din com. 13ir-
zesti, pl. Stemnicul, jud. Vas-
situat pe coasta de Vt a
dealuld Plopul, fiind udat spre
V. de riul Birlad,
Se intinde pe o suprafatá de
342 hect., din carl 95 ale lo-
cuitorilor, aviad o populatie de
25 fam., saa 735 suflete.
Are: o bisericA flcutA din lemn,
la 7807, de fostul proprietar,
tru Cazimir ; 3 circiumT.
Vite sunt: 71 vite mad cor-
nute, 8o ol, 8 cal si 7 rimAtorl.
Locuitorif posedA.: 16 plugurI
si 30 care cu bol, 2 cAruto Cu
cal si 15 stupr.
In partea de N. a satuluT, pe
drumul vechiti dintre Vasluid
si Iasi, se afta un pod mare de
piatrA, peste o ripA, formatA
din scursura ploilor ce vine des-
pre deal. Acest pod a fost &cut
la 1636, de Hatmanul Gavriil,
fratele luI VAsile - Lupu.
La partea de V. a podulul se
aflA o piatrA in zid, Cu inserip.
tiunea slavonA, a cAreI tradu-
cere o dAm
eAcest pod l'a fácut Gavriil
Hatmanul $i cneghinea lui, Li-
liana. In zilele frateluI säü Ioan-
Vasile - Voevod, in anul 7144
(1636)».
CApAtina, d'aun (1tra), in pi. Ia-
lomita-Balta,, jud. Ialomita ; este
pendinte de com. Crunti.
 CAPÀTINA
CapAttna saü Cäpäcina, deal,
pl. Bistrita-d.-s., jud. Bacati, im-
bracat Cu paduri in care se afla
un izvor cu apa sulfuroasa, pe
teritoriul com. Fintinele. Pe a-
cese deal s'ad gasit urme de o
exploatare vedija de pare si
pietre de constructie.
Niätina, deal, in partea vestica
a vad Lozova, com. Branistea,
pl. Siretul, jud. Covurluid.
M'Atina, deal, in jud. Roman,
pl.Siretul-d.-s., com. Pincesti,
spre V. de sa.tul Pincesti.
Càpätina, ( MAgura Cäpätt -
nei - ), culme de dealurt, in
jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s.,
in partea de V. a el, si des-
partind-o de pl. Rimnicul. Se
intinde printre afluentir riuld
Rimnicul-Sarat i aceia al Slam-
Prelungirile sale sunt :
Gurguia, Gurguiatul si Traisteni,
in pl. Marginea-d.-s. ; Jinurul si
Cotatcul in pl. Rimnicul- d.- s.
Este acoperit cu padurl, din
carT multe sunt in exploatare.
Upätina, deal, intre satele Bou-
reni i Soci, jud. Suceava.
M'Atina, niu ae, al comunei Ho-
rezul, jud. Gorj, la N. plaiu-
luT Vulcan. E acoperit cu pa-
dure de brad si fag. Pe el pa-
suneaza vara vitele locuitorilor.
Capatina, munte, jud. Muscel,
pl. Nucsoara, com. Nucsoara.
Cäpätina, munte, in jud. Sucea-
va, peste care trece hotarul
intre com. Brosteni si Buco-
vina (1383 m.)
M'Atina, (VezT Licura, judetul
\Meca).
munte,, la N, comaaer
285
Vaideeni, plaiul Horezul, jud.
Vilcea. Aci se fabrica brinza la
stinile cu numirea munteluT.
Capitlna, piidure, pe muntele cu
acelasI nume, com. Nucsoara,
jud. Muscel, in intindere de 800
hect., cd un masiv intrerupt din
cauza devasta'rel padurd. Se
invecineste la N. cu Bouretul,
la S. si E. Cu muntele Otieul,
la V. cu Spinarea.
Cäpätina, jud. Bacail, pl.
coni. Schitul-Fru-
moasa, care curge pe teritoriul
satuld Schitul- Frumoasa ; in-
cepe din localitatea numita Ri-
tul sl se vara in piriul Ghi-
dion.
CäpAtina-Porculuï, munte, jud.
Prahova, care trece si pe terito-
riul judetuld Dimbovita. Are o
inaltime de 1364 m, d'asupra
nivelului MariT-Negre. Este si-
tuat la limita jud. Prahova, plaiul
Pelesul, com. Predeal. E aco-
perit pu padure.
Capatinata, pidure, jud. Bacati,
pl. TazlAul-d.-s., com. Luncani;
e foioasa ; se intinde i in sec-
tia Secatura.
Capätineni, sat, pe riul Arges,
jud. Arges, pl. Lovistea, cu Too
locuitorl ; face parte din com.
rur. Corbeni. Are o biserica, cu
hramul S-tiI Ingeri, deservita
de un preot si un paracliser.
Aid sunt ruinele vestitel Ce-
tatl a lul Tepes-Voda, 2idita pe
virful unei stind inalte, care
surplornbeaza Valea-Argesuld.
Zidurile ati aproape 30 m. lun-
gime, 12 latime si 12-20 m.
inaltime. Grosimea lor este de
peste un metru. Legenda po-
pularä atribue luT Tepes-Voda
aceasta cetate, pe care ar fi zi-
dit-o intrebuinttlid ca salahorT pe
www.dacoromanica.ro
CAPÄTINOWL
niste luoerr din Tirgoviste, carT
complotasera in ccntra hit Rui-
nele sunt maree i pozitiunea
loculd admirabild.
Capätineni, fost sat domn ese.
L'a daruit Radu-Voda aluga-
rubia anul i546,VistieruluTRadu,
pentru vitejia sa in bAtAlia cu
Stroia Pribeagul.
CApálneni, mofie, proprietatea
Statuld, jud. Arges, pl. Lo-
vistea, cu o intindere de 25.100
pogoane, din care 4600 po-
goane pädure,. La 1877, avea
o arenda anuala de 14.558 leT
21 banr si a fost ipotecata fin-
preunl Cu alte proprietátl ale
Statuld, pentru acoperirea emi-
siunel biletelor ipotecare in su-
ma de 27 milioane. Pe pedo-
dul 1883-88, arenda acester mo-
siT a scazut la 7700 la
Pe aceasta mosie se allä maT
multe morr i herestrae, pe 611
Arges.
Capätine§ti, sat, cu 290 locui-
torT, jud. Arges, pl. Pitesti. Face
parte din com. rur. Dobrogos-
tea-Negovani.
CapatIne§ti, cdtun al com. Mara-
cineni, jud. Buzati, situat pe ma-
lul iazulur Buzatil. Are 470 lo-
cuitorT i 105 case.
Cäpätlne§ti, sat, in jud. Mehe-
dinti, pl. Motrul-d.-s. ; tine de
com. rur. Brosteni.
Capfitine§ti, mofie, in jud. Buzar',
com. Maracineni, cät. CdpAti-
nqti. Are 453 hect.i din care
362 arabile, 50 crivina si izlaz,
reestul prund. Pe apa iazuluT,
ce trece printeinsa, are 3 mor!.
Cäpatinosul, ptidure, jud. Ba-
edil, pl. Bistrita-d.-s., com. Fin-
tinelele, care imbraca. dealul
 C.A131NTEN1
apAtina, i apartine Principe-
seT S choenburg - Waldenburg ;
aci sunt izvoare Cu apa sarata.
Capinteni, sat, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-s., com. Floresti. Are 56o
suflete, 302 barbatT si 258 femeI.
Locuesc in 137 case, construite Capitanului (Valea-), vale, in
mal toate din birne i foarte pl. Borcea, com. Lupsani, jud.
patine de zid. Printre cele de Ialomita; face linie despartitoare
zid este thia boereasca, a ra-
posatuluT 13. Balcescu. CopiiI din
sat urmeazà la scoala mixta din
satul Floresti, ce este la 312 m.
departare. In anul scolar 1892-
93 ají urmat 18 bdetl la scoald.
Stiii carte- 33- barbatI si 2 femer.
Satul Capinteni este legat prin-
tr'o osea cu satul de resedinta,
Floresti. In sat este o biserica,
fondata. de Balan Poenaru. Are
17 pogoane proprietate. Este
de lemn i serbeaza hramul
S-tilor Voevod.
Cäpitan-Ismail, grddind, in jud.
Constanta, plasa Hirsova, com.
Hirsova. E situad. pe marg-inea
DundreT, la i kil. spre E. de
oraselul Hirsova. Are o supra-
fata de aproape 15 hect., ju-
matate cultivate cu vita, lar cea-
l'altä. jumatate, cu legume.
Cäpitanul, munte mare, la N. de
com. Dragoslavele si la V. de
com. Rucarul, jud. Muscel, intre
rlul Dimbovita i riul Argeselul.
Formeazd unja de despartire
Intre aceste riurT, impreuna Cu
muntiT: Draxinul, Mara, Tefe-
lega, Preajma, Plaisorul, Prava-
tul, Altamasul i Mateiasul.
Cäpitanul, pddure, supusa regi-
muluI silvic, in raionul comu-
neT Rucarul, plaiul Dlmbovita,
jud. Museel.
Cäpitanul, vale, jud. Ilfov, ce se
vana in balta Mostistea, la S.
de com. Obilesti.
www.dacoromanica.ro
2g6
Capitanului (Valea-), vale, ju-
detul Braila, la i kil. spre N.-
V. de satul Cazasul. In timpul
Turcilor era aci un mare de-
pozit de iarba de pusca si mu-
nitil.
intre judetul Ialomita si Ilfov.
Capitäneasa, moard de apd, pl.
Jiul-d.-j., com. Giorocul - Mare,
jud. Dolj, pe piriul Giorocul-
Mart.
Cäpoteasa, välcea, jud. Olt, iz-
voreste de la Estul com. Vata,
pl. Vedea-d.-s., si se varsa in
gira Vetisoara, pe tdrmul sting,
tot in raionul com. Vata.
Cäpoteqti, sat, in partea de N. a
com. Ivanesti, pl. Prutul, jud.
situat pe valea piriulul
Pietrosul, pe o suprafata de 287
hect., avind o populatie de 73
familiT, 201 suflete, din carT 53
contribuabilT. LocuitoriT sunt rd-
zesl vechr, avind mosia lor, des-
pre care se spune ca ar pose-
da documente vechT, de pe tim-
pul lui Stefan-Voda.
Cäpote§ti, sat, in jud. Putna,
com. Bolotesti, pl. Girlele. Ca-
tunul este asezat pe malul Put-
ner, intre Magura si Putna.
Are o populatiune de 172 su-
flete, carT locuesc in 46 case.
Are o biserica filiall, cu hra-
mul Adormirea. Scoall nu se
afla in comuna. CopiT cu virsta
de scoall sunt 27, io baetT, 17
fete. Din acestia, 5 copiT, 4 baetI
si i fa ta, urmeaza la scoala din
Bolotesti.
Cäpotesti, sat, face parte din co-
muna Huruesti, plasa Berheciul,
jud. Tecuciii. E asezat pe coas-
CkrOTETI
ta dealuluf cu acelasI nume,
partea de N.- E. a comuneT, 2
kil, departe de resedinta co-
muna.
Are o populatie de 68 capI
de familiT, Cu 290 suflete, lo
cuind in 68 case. Are o bise-
rica, Cu hramul loan Botezato-
rul, facuta de locuitorr, dupa
cum se vede din inscriptia ce
se gaseste in ceaslov i evan-
ghelie. Are 8 '/2 fäld de pamint.
Copir in virsta de scoala sunt:
25 baetT si 20 fete.
Cipote§ti, ,ces, in comuna Miro-
neasa, pl. Stavnicul, jud. Iasi,
numit ast-fel (Pipa valea Capo-
testi. Se intinde spre S. de sa-
tul Hadtmbul, de la poalele dea-
lula Cdpotesti, pana in apa Stav-
nicul. Este acoperit mal peste
tot de-o lunca deasa Cu feluritl
copad si mal cu seamd rachitl.
Cäpote§ti, vale, jud. Iasi. Incepe
de la Sudul trae! Ulmilor i mer-
ge pana in hotarul despre Vas-
luiti a comuneT Mironeasa, din
pl. Stavnicul. .Aceasta vale dim-
preuna cu valle: Hadimbul, Ro-
tariul i Ulmi, nu sunt de clt
numirr de parti. a Arad Stav-
nicul. apotesti formeaza par-
tea de la sfirsit a acesta
Tot cu numele de Capotesti se
aflä si un ves. Legenda spune
ca numele vleT i s'ar fi dat,
dupa numele una ttrgusor ce
odinioara as fi existat aci
din care se gasesc i astazI
pietre si bucAtI de caramia. Se
poate ca in timpurile vechI sa
fi fost pe acolo vr'o locuinta
de oamenI, i despre aceasta ne
putem incredinta dupa cele ara-
tate in «Letopisetul, la pag. 320,
t. I. ca: «in timpul ciad Caiga
Sultanul cu ostile de la Soroca
s'a tras la Tutora si Hamil Hat-
manul cu tabara pe Vladnic,
Vasile-Voda inspaimintat
 CAP UTEANUL
tara inaintase pana sub tirgul
las', a pornit pe Doamna im-
preuna cu casete boerilor, prin
frinturile codrilor pe la Capo-
testi, spre Cetatea - NeamtuluT.
Apol singur Vasile-Vodä, dupa
cite-va zile a läsat Iasi, asezin-
du-se in niste poene in codrul
Capotestilor dimpreuna cu cur-
tea sa., Din faptul acesta re-
zulta, ca, de oare - ce Domnul
s'a retras Cu curtea aicea, de
sigur ca in asta localitate, a tre-
sa fie vre-o locuinta de
b lit
oamenT, ci toate ea nu o po-
meneste Letopisetul.
Cu numele de Cäpotesti se
afla un sat in com. Scheia din
jud. Vasluiti, tot pe valea pi-
riuluT Stavnicul, mal in jos de
com. Mironeasa din jud. Iasi.
Localitatile sunt aproape u la
de alta.
Cäputeanul, culme de dealurr,
jud. Bacan, pl. MunteluT, com.
Darmanesti, care se desprinde
din muntele Chinul, trece prin
Mäguricea si Virful - Rusultd si
formeaza ridiaturile din stinga
Uzulul.
qaprarilor (Dealul-), colina, in
jud. Buzati, com. Cislaul. Incepe
din ata muntelul Saxisoara
se fineste la Muchea-Rudarilor.
Caprarilor (Valceaua-),välcea,
care strabate partea de E. a
com. Brebul, pl. Prahova, jud.
Prahova. S'a numit ast-fel, se zi-
ce, de la pastoril de capre, carr
aveati t'Irle in aceste locurf.
Capräreasa, catun (ttrla), in jud.
Ialomita, pl. Borcea , pendinte
de com. Tonea.
aprareata, a'eal, com. Mihaesti,
pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
Capräreata, munte, la N. comu-
287
neT Olänesti, plaiul Cozia, jud.
Vilcea, unde sunt stine i unde
se fabrica brilla..
Capräretele, jud. Gorj, depre-
siune pe Dealul - Muera, 'rice-
pind la Vestul catunuluT Rosia-
d.-s.1 i terminindu-se la hotarul
Prigori f.
Caprà. retele, munte, com. Cheia,
plaiul Cozia, jud. Vilcea.
Capraria. V. Dealul-Mare, com.
Sinesti, pl. Cirligatura, judetul
Iasi.
Capraria, deal, acoperit de p5.-
dure de fag, Ruga satul
jud. Suceava.
Capeada, localitate, jud.
situata la N.-V. de com. Ber-
testi-d.-j., pl. Balta. Sunt aci
putuff pentru adaparea vitelor.
Se zice cä alta data aci Turcif
ayear' turme de of i capre, de
unde si numele localitateI.
Capraria movilä, jud. Braila, la
N.-V. com. Nazirul, ca la 3 kil.
si jum. spre E, de Roman. Servà
de hotar filtre com. Nazirul
Cotul-Lung.
Cap-aria, pilla, in jud. R.-Sd-
rat, plaiul Rimnicul, com. Da-
nulesti. Izvoreste din dealul Ca-
prioara, curge d'alungul luT
merge de se vara in riul
rat, itrigá catunuf Toropalesti.
CaprarieI (Dealul-), deal, pe te-
ritoriul com. Dolhesti, pl. Crasna,
jud.
Caprariei (Poiana-),poianä, ju-
detul Dorohoiti, in padurea de
pe Dealul-Lupdrief, com. Dersca,
pl. Berhometele.
Caprariel (Piriul-) mic afluent
www.dacoromanica.ro
C 'APEEN E
al pirtuluf Neagra-Brostenilor,
jud. Suceava,
Cà'prariei (Valea-), vale, conti-
nuare a Vad-Puicil, spre V.-E.
de comuna Tigdnqti, jud. Te-
cuela.
Capreanu, munte, filtre comu-
nele Monteorul, Merei si Lipia,
jud. Buzati, acoperit de padurf.
Capreanul, vale, in com. Mon-
teorul, jud. Buad. 'acepe din
fundul munteluf Chilmiziul,
uneste cu alt izvor, apreanul,
si se scurge In piriul Sarata,
la Fintina-PaduceluluTy de pe
mosia Sarata-BanuluT.
Capreasca (Nenia-), padure, in
comuna Vadul-Soresti, jud. Bu-
zad, proprie:ate a statuluT, pen-
dinte de Episcopia de Buzdti,
situata pe mosia Modruzesti
Capresti; are 138 hect.
Capreasca, fiad:ere. Ved Ar-
seanca, jud.
Capreni, comuna ruralä, din jud.
Dolj, pl. Amaradia, situata in
partea de N.-V. la 52 kil, departe
de Craiova si la 23 kil, departe
de Melinesti, resedinta p/ä5ef A-
ny.radia.
E si tuatg, intre dealurileArtan,
Boloseni i Icleanul, pe ambele
malurT ale rtuluT Amaradia
pe piriul Amardzuia.
Limitele com. sunt: la E. co-
muna Slavuta, la V. com, An-
dreesti (Gorj), la N. comuna
Pegeni i Bacesti (Gorj), la S.
com. Stoina..
Terenul comunef este acci-
dentat de dealurile Boloseni si
Icleanul si de piscurile: -Doga-
ruluT, -SpireT, Gigiiul, Grinolea,
Boloseni, Biroaia i Artanul.
Dealurile sunt in legatura cu
muntif Gorjului ; ati o inaltime
CkPRENI-DE-JOS
aproximativa de 600 m. si sunt
acoperite cu vil, finete si pa-
durT.
Comuna este udata de riel
Amaradia ce trece prin centrul
comunel si care se ?nearca pe
stinga cu piriul Amarazula, lar
pe dreapta co plriul Plopul. In
timpul primavereT s't al ploilcrr
torentiale, riul Amaradia se re-
varsd.
Pe teritoriul comuneT se afta
balta Caragic-Boloseni, ce se
scurge in Amaradia si ende se
gasesc si pestT multl.
Smircuri sunt : ArlanuI si
Scurtul.
Com. Capreni se crede ca-si
trage numele de la o mica val-
cea, Capra, pe care este a-
sezata. In vechime coprindea 7
sate si anume : Boloseni, 01-
preni-d.-j., Bradesti, Grinolea,
Scurt il, Cornetul, Gigtiul. A
fost un timp d'id coprindea si
satele : Ciorari - din - Stoina si
Tolaga, din com. Slavuta. AzT,
comuna este compusi din 9.
sate si *anume: Boloseni, CA-
preni-d.-j., sat de resedinta, Ca-
preni-d.-s Cornetut, Giglitd, Go-
I rm-beiul, Grinolea, Scurtui si
Plopul.
In comuna sunt 3 bisericT
vechT si una nota: una de zid
in satul apreni-d.-j., ce patrona
Sfintif - Gheorghe si Dimittie ;
alta in Cornetil, tot de zid, fon-
data la /863, de loan Pascal
Caragea si sora sa Raluca MAL-
&resol ; are ea patron Cuvi-
nasa Paraschiva ; atta in Bolo-
seni, ci patronul S-ta Maria-
Mica,
In satul Capreni-d..-s. sunt 2
seolT primare, i de baetT si alta
de fete, ce functioneaza din 1882.
Ambele scoll sunt sub acelasT
acopetis ; localul este in burla
stare. Fie-care semi& isT are in-
vatatorul eT. In anul scolar
r8.92.--93 ati fost frecuentate,
www.dacoromanica.ro
288
cea de baetT de 70 scolarT si
cea de fete de 20 colgrite.
Populatiunea comuneT se urca
la 2247 suflete, din cari 1196
barbatT si 1051 femer. StrainT
sunt II, 6 GermanT si 5 OvreT.
In 1864 s'aa improprie:Osit 334
locuitorl.
Suprafata teritoriuluT comunal
trece de 3500 he:t., din cari
1170 hect. a.rabile, 1780 hect.
pidure, 335 hect. izlaz, 16o hect.
fineata, 119 hect. vil si 55 hect.
teren sterp si lacurT.
Mosiile sunt in numar de 9
si poartà fie-care numele satu-
luT pe cal-e se afla. Padurile se
gasesc pe mosiile Capreni-d.-s.,
Boloseni, Scurtul, Plopul, Cor-
netul si Capreni-d.-j. si apartin
d-ner Ecaterina Capreanu, d-lor
Logadir Zavarof, Murgasianu
simosnenilor. Felul arborilor
ce se gasesc, sunt: Omita si
stejarul carr predomina, apoi
gorunT, fagi, cerT, paltinT, tei,
sorbT, jugastri, carpeni, salcif
si anini.
Sunt dota morT cu aburT: una
pe proprietatea d-nel Caprianu
in satul Cdpreni-d.-s., si alta in
satul Plopul, pe proprietatea
d-lui Zavarof. MeseriasT sunt 4:
doT timplarl, un zugrav si un
brutar.
LocultoriT posea i21ß vite
cornete, 56 caT, 1774 oT, 368
posa si 330 capre.
arciumi sunt 8 si lacanii 2;
una este In Cdpreni-d.-s. si alta
in Capreni-d.-j. - oneazd din 1882. Localul scoa-
Comuna Cdpreni este stra-
batuta de soseaua judeteara
Capreni-Craiova, pe o lungime
de 8 kil. Satele futre ele sunt
legate prin potece de car sí
drumurr nesoseluite.
Veniturile com. pe 1892-93
aa fost de 1e13177,60.
Cheltuelile COM. pe 1892-93
au fost de leT 3 1 19,2 7.
ContribuabilT sunt 756
CAPIZENT-DE-Sus
CApreni-de-Jos, sat, pendinte
de com. rur. Capreni, jud. Dolj,
situat pe rigl Amaradia, aproape
de confluenta Id cu Amaradia,
la 52 kil., N.-V. de Craiova.
Are 389 suflete, 200 barbati
si 180 femeT. Copar din sat ur.
meaza la scoalele din satul Capte.
ni-d.-s., ce sunt la 1 kil. de-
partare. Cu virstd de scoala sunt
13 copa'. Stia carte 9 barbatf si
1 femee. In sat este o biserica
de zid, co hramul Sf. GheOrghe
si Sf. Dumitru ; t circiuma si I
bacanie.
Soseauajudeteana care reaga
acest caten cu Craiova tí hiles-
neste comunicatia la N. spre
cAtunete Cdpreni-d.-s. si Golum-
i .1- la S. spre Ciorari
bei 11, si
Stoina.
Capreni-de-Jos, »Hure par-
ticulant, pl. Amaradia, comuna
Capreni, jud. Dolj, sgul CA.
preni-d.-j. Apartine d-luT N. Mur-
gasianu. Felul arborilor ce se
gasesc sunt: cerul, plopul, fra-
sinul, aninul ; predomina ste-
jarul.
Capreni-de-Sus,sat,pendinte de
com. rur. Capreni, jud. Dolj, pl.
Amaradia, situat la i kit. la N.
de Capreni-d.-j., catunul de re-
sedinta al comuneT; cu 315' su-
flete, 167 barbatT si 148 femei.
In sat sunt 2 $eoil: una de,
b-letl, ce functioneaza de maT
tnult si una de fete ce functi-
lelor este in bufa state, con-
struit din birne. Pentru ele s'ad
cheltuit 4000 la Ambele sea
sunt sub acelasT acoperis. et)ala
de fete are o InvdtAtoare, O
este intretinuta de comund, lar
cea de bdetT este Intretinutä de
stat si are un invOtAtor. Secara
de baetT a fost frecuentata in
anul 1892-93 de 70 baeti si
cea de fete, de 20. eleve.
 CAPREN1-DE-SUS
In sat este o circiuma si o
blanie.
Catunul acesta se leaga de
Capreni-d.-j. prin soseaua jude-
teana Craiova-Capreni. O osea
vecinala il leaga la N. de Go-
lumbeid.
Cipreni-de-Sus, piidure parti-
culara, pl. Amaradia, com. Ca-
preni, judetul Dolj, satul Ca-
preni-d.-s. ; apartine d-neT Eca-
terina Capreanu. Felul arborilor
sunt: limita, cerul, plopul, ani-
nul, jugastrul, carpenul, salda ;
aninul si stejarul predomina.
Capre§ti - Modruze§ti, moFie,
in com. Vadul-Soresti, j ude-
tul Buzan. Vezl Modruzesti-Ca-
preni.
Upriana, virf de deal, jud. Ba-
dil, pl. Bistrita-d.-j., com. Fun
dul-Racaciuni, situat Ruga satul
Curmatura.
Capriana, deal, imbracat in pa-
dure de fag, in jud. Suceava,
com. Tatarui.
Cfiprianul, deal, jud. Bacan', pl.
Bistrita-d.-j., com. Fundul-Raca-
ciuni; acest deal desparte com.
Fundul- Racaciuni de comuna
Gropile.
Ciprianul, piidure, jud. Baca,
com. Fundid-
pl. Bistrita-d.-j.,
Racaciuni, de pe teritorlul mo-
sieT Gisteni.
Cáprianul, pirtia,r, jud. Bacad,
pl. Bistrita-d -j., comuna Fun-
dul-Racaciuni. Izvoreste din pa-
durea cu acelasT nume, uda sa-
tul Curmatura, unde se incarca
cu plrliasul Curmatura si se var-
sa in piriul Racaciuni.
CAprini§ul, (Pitigoiasca), vale,
in cat. si com. Breaza, jud. Bu-
67470. Alta oto Ihci,00ti) Goor alk. Poi. D.
289
zad. Ese din muntil Istrita si se
scurge in Apa-Limpede.
Caprioara, in jud. R.-Sarat,
deal,
plaiul Rimnicul, com. Danulesti.
Se desface din Magura- Capa-
tineT, se intinde in partea de
E. a comuneT, printre riul Co-
tatcul si piriul Capräria. Se ter-
mina in riul R.-Sarat ; e aco-
perit cu padurT.
CAprioara, pildure de salde, pe
malul SiretuluT, in com. Piscul,
pl. Siretul, jud. Covurluid. In ve-
chime, aid era un sat, care s'a
desfiintat, dnd tocuitorif luí s'ad
adaugat la formarea satuluT
Piscul.
Ciprioara, pda'urice, judetul Te-
cuciti, com. Tudor-Vladimirescu,
situata la extremitatea judetu-
luT, 'in partea de Sud,
Siret.
CAprioara, vale, com. Rimesti,
plaiul Horezul, jud. Vilcea. Se
varsá in riul Beica, tot in ra-
ionul acester comune.
CAprioarei (Valea-), izvor, in
jud. Buzad, com. Dumbrava-Col-
tiT, cat. Lupoaia. Ese din loca-
litate si se scurge in Valea-Col-
tilor.
CiprioareI (Valea-), vale,
Tecucid, situata. la V. de satul
Matca ; se intinde pana la S.
de sat.
Cáprioarele, deal, jud. Dolj, pla-
iul Jiul-d.-mj., com. Intorsura,
de litiga care incepe hotarul de
N. catre com. Virvorul.
Upriorul, sat, jud. si pl. Dim-
bovita, catunul comuna Tata-
rani.
Acest catun are in raionul
san 1175 hectare de padure.
www.dacoromanica.ro
CÀPWNI
CApriorul, torent, jud. Gorj, ce la
nastere de la Sudul com. Rosia
si se varsa in Rosia la hotarul
Coltesti, dind nastere vad Cu
acelasT nume.
CApriorului (Dealul-), deal, co-
muna Coltesti, pl. Oltetul-d.-s.,
jud. Vilcea.
Csapriorului (Muchea-), colina',
In jud. Buzad, com. Canesti, pe
hotarul despre com. Policiori.
CApripara, virf de munte, in
dreapta riulur Arges, jud. Ar-
ges, plaiul Lovistea.
Caprita, peidure de fag, pe poa-
lele dealulur Pietrisul, din com.
Valea-Gloduluï, jud. Suceava,
Ruga frontiera.
ling'a'. CApritel (Izvorul-), ivzor, in
com. Tislaul, cat. Valea-CapreT,
jud. Buzad. Incepe in padure
si se scurge in riul Niscovul.
Cäpritei (PIrIul-), mic afiuent
al BistriteT, in jud. Suceava, com.
Brosteni.
Cap§una, sat, jud. Dlmbovita,
pl. Cobia, cdtunu/ comuner Co-
bia.
CAptälani, sat, face parte din
jud. com. Motoseni, jud. Tecucid,
situat pe coasta dealuluT Apa-
NeagrA, departe de resedinta co-
muneT cu 6 kil. Are o populatie
de 32 capT de familiT, cu 121
suflete. La S. de sat se afla
ruinele uncí bisericT, numita Bi-
serica-din-SpinT.
C'aptäre§ti, trup de mofie ne-
locuit, din proprietatea Strimba,
situata in plasa Cilnistea, jud.
Vlasca.
Cäpu§eni, sat, in pf. Simila, jud.
37
 CÄRAREA
Tutova, com. Vlddesti, spre N.
.de satul Vlddesti. Are 192 lo-
cuitorr (din carI 16 stid carte)
si 55 de case. Locuitorif se o-
cupd cu rotdria i facerea man-
galuluI.
CArarea, atan in jud. Ia-
lomita, plasa Ialomita-Balta, pe
teritoriul comunel Cosimbesti.
Cirarea-lul-Radu, loc, judetul
Bdcdd, pl. Bistrita-d.-s., pe te-
ritoriul com. Ciumasi.
Cfirtboaia, munte, jud. Bacdd,
pl. MunteluI, com. Ddrindnesti,
situat d'a dreapta UzuluI.
CAraboaia, podif, jud. Bacgi,
pl. Muntelul, com. Ddrmänesti,
avind o intindere de 180 hect.
si acoperit cu finete i locurl
arabile.
Caräbu§ul, pise, pe muntele cu
acelasi nume, com. Filipesti-de-
PAdure, pl. Filipesti, jud. Pra-
hoya, la poalele cdruia e pd-
durea proprietarulta.
CfirAdana, movill, in satul Bd."-
ddrdi, com. Bivolari, pl. Turia,
jud. Iasi.
Cartimänesc (Muscelul-), cl-
/un, al com. Colti, jud. Buzdti,
situat pe un platod inalt i in-
zestrat cu o frumoasd priveliste.
Are 350 locuitorI si 92 case.
De dinsul se alipesc cdtunele
Camburul, Matara si Seciul.
Cárairnanesc (Muscelul-),
In jud. Buza'd, com Colti,
cdt. Muscelul-CdrAimAnesc. Are
320 hect., din cari 82 pAdurea
Virful-Gosir, restul finete, izlaz
si curatud. Proprietate in de-
vdlmäsie a mosnenilor. Aci se
afld o bogata sorginte de apd
minerald: Muscelul.
290
Cärfirnida, Ira, de Alelare, a sta-
tullir, in intindere de 20 hect.,
care impreund cu trupurile Gd-
vanele, Valea-OcolitureI si Va-
lea-IepureluI, formeazd pddurea
BAlteni, din com. Pojogi, plasa
Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
Cirärnida, loc izolat, com. Bdl-
teni, plasa Cerna d.-s., judetul
Vilcea.
CArämida, vale 1:oled, in judetul
Vlasca, pe proprietatea Uzu-
nulur; dà in valea Bujorul.
Cärämidari, sat, judetul
(Vezi Licoteanca, de pe mosia
EforieI, din com. Filiul).
CAramidari, mahala, in jud. Mc-
hedinti, pl. Motrul-d.-s.; tine de
com. rur.
Cartmidarilor (Lacul - ), lac,
pe proprietatea Paraipani, pen-
dinte de com. Arsachi, pl. Mar-
ginea, ju'd. Vlasca.
CarAmidäria, subdivizie a cdt.
Simileasca - Banul, din com. Si-
mileasca, jud. Buzad, numit ast-
fel din cauza cA mai totI locui-
toril se ocupa aci cu facerea el-
rdmidel.
Carämidäria, jud. Baca,
pl. Siretul-d.-s., de pe terito-
riul com. Buhociul.
Cärämidäria, ,es, jud. Botosani,
pe teritoriul satului Manolesti
sad Botosanca, com Curtesti,
pl. Tirgul, numit ast-fel de la
urmele de cuptoare de edil -
midd ce se vdd.
Cärämidäriel (Dealul-), a'eal,
jud. Dorohoiti, numit i Dealul-
LdbusteI. Se intinde in partea
de S. a com. Lozna, pl. Berho-
metele.
www.dacoromanica.ro
CÀRÄPCE$TI
CAramidef (Dealul-), deal, jud.
Constanta, in pl. Silistra-Noul,
pe teritoriul comunelor Ostro-
vul, Almaliul si Bugeacul. Se
desface din dealul Sapce-Bair.
Se intinde spre E. in forma de
semicerc, aviad o directiune ge-
neran. de la N. -V. spre S.-E.,
prin partea vesticá a pldseI si
a com. Bugeacul, prin cea sudicd
a coin. Ostrovul, si prin cea
nordicd. a comuneT Almaliul. Din
el izvoreste Valea - Bugeaculur.
Pe muchea luI merg drumurile
Ostrovul Cuzgun si Almallul-
Bugeacul. Are o inAltime de
97 m. Este acoperit cu
si putine semanaturf.
Caramidei (Dealul-), deal, in
com. Ddesti, plasa
judetul Vilcea, pe virful anda
se vdd fdrimIturI de cardmizr
mur, in forma cardmizilor in-
trebuintate la ceatile romane.
Cäränäul, numire vechie a co-
munid i cdtunalut Cimpulun-
geanca, jud. R.-Sdrat, ce a ra-
mas acum numaT pentru cdtu-
nul Cardndul.
CärfinAul, sa', in jud. R.-Sdrat,
pl. Rimnicul- d.- s., catunut co-
muneI Cimpulungeanca, in par-
tea de N., pe poalele dealulur
Cdrandul, la 3 kil. spre N. de
cdtunul de resedintd. Are 30Q
hect., populate cu 24 familiI, in
totul 266 suflete, din carI 14
contribuabili.
CAränäul, deal, in jud. R.-Sirat
pl. Rimnicul-d.-s., com. ampu-
lungeanca, in partea de V. a
eT. Face parte din calmea Ch.
pulungeanca. Este acoperit
pAdurT.
Cäräpce§ti, sat, in pl. Corodul.
jud. Tutova, la marginea des-
pre S. a jud., pe pirlul Recea,
 CXRÄREN1
Are 567 locuitorT, din carT 37
$tii1 carte; 175 contribuabilT. Lo-
cuesc In 131 case. FurmeazA
o comunA, comuna CArApce$ti,
cu cAt. TAlploani. Are 32.50
hect. viT, din carT 7.50 nelucrA-
toare, i 1.50 livezT cu prunT.
Comerciul se face de 12 oamenT,
din carl ro Romhi 2 EvreT,
i tre cele mal insemnate drumurT
In 12 stabilimente comerciale,
din carT 6 circiumr. Are o $coa1ä
primarä de bAet1 i o bisericA.
Cäräreni, numire vechie, a sa-
tulut Hagieni, jud. Ialomita.
Cieárenilor (Lunca-), luna, in
jud. Boto$ani, com. Costine$ti,
pl. Tirgul.
Cirärilor (Dealul- ), deal, in
judetul Tulcea , plasa MAcin ,
comuna VAdireni, $i cAtunul
sAil GArvanul. Se intinde spre
N., avind o directiune generan
de la S.-E. spre N.-V., descriind
forma unuT semi - cerc i brAz-
dind partea nord-vesticä a p1A-
FT, pe cea esticA a comuneT Ji-
jila si pe cea vesticä a comu-
neT VAcAreni. La N. se prelun-
geste cu dealul numit Dealul-cu-
Monument, la ale cAruT poale
estice se aflA a$ezat satul GAr-
vanul ; la S. cu Dealul - Milco-
vuluT, prin care stA. in legáturA
cu dealul Sevastinul. Poalele sale
vestice se sfir$esc pe malul es-
tic al intinser bAltI Jijila ; cele
nord-estice, pe malurile vestice
ale girlelor LAtimea i Girla-
Mare; cele de la S. se sfir-
$esc pe malul drept al piriuluT
Valea-Jijila. Satul Jijila se aflA
a$ezat la poalele sud-vestice ale
sale, si VAcAreni la cele nord-
estice. Din el 1$T lag na$tere
urmAtoarele piraie : la V., Va-
lea-Nucilor, ce se vars1 in balta
Jijila ; la S., Valea-luT-Bran, a-
fluent al Vlei-jijila ; la E.,Valea-
GloduluT, afluent al GirleT-Mari.
291
InAltimea cea mal mare o atin-
ge in virful Pietrosul (162 m.),
apoT in Movila-Fuser (to8 m.)
$i Movilele-SApate (un m.) Pe
costisele sale vestice i estice
sunt vil intinse. Din pricina nu-
meroaselor drumurr ce-1 strA-
bat i s'a dat $i numele. Prin-
avem Catea judeteanA MAcin-
Isaccea, drumurile vecinale Ji-
jila-Azacllul, Jijila - VAcAreni, Ji-
jila-GArvanul $i Luncavita-GAr-
vanul-Azacliul. Este acoperit cu
pA$unT $1. sAmAnAturT.
CArasoaea, baltd, in suprafatil
de 3 hect. in partea de S. a Cäräväeasca, bral (priva»,
satuluT. Bucuresti, comuna SA1A-
geni, pl. Podoleni, jud.
Cärä§elul, bala, formatA din
vArsarea PrutuluT, lingd satul
endreni, pl. Branistea, judetul
Ia$1.
Caratnäul, atun al comuner SA-
rule$ti, jud. BuzACi. Are 270 lo-
cultor! $i 36 case.
Cärätnaul, vechie numire a co-
muna SArule$ti, jud. BuzAa.
Cärätnäul, vale, in com. SAru-
lesti, jud. Buzäú. Incepe din Fun-
dul-CArItnAuluT i dA in valea
Pecenega.
Cfirfitnaul o Sarata, pdolure, a
statuluT, pe mo$ia SArule$ti-CA-
rAtnAul, jud. Buzati, pendinte de
Episcopie, incorporatA cu p5.-
durea de pe Vatra-SchituluT-Vi n-
till-Vod A, $i formind impreunà
un corp de 1789 hect.
Cärätniul $i Särule§ti,
jud. Buzad. (VezT SArule$ti
CArAtnAul).
Caräu§i, sat, populat de 40 fa-
miliT, in plasa Ialomita Balta,
www.dacoromanica.ro
CÄRBUNARILOR (VALEA-)
pendinte de comuna Rasi, jud.
Ialomita. Este situat pe cimpul
BarAganul, la 5 kil. spre S. de
satul de re$edintA.
Acest sat maT poartä numirea
de Ra$i-d.-s. Numirea de
CArdusi i s'a dat pentru cA lo-
cuitoriI, pe lingA plugArie, maT
exercia $i meseria de cArAusi.
Cärauta, pirig, in judetul Su-
ceava, mic afluent al piriulur Sa-
basa.
Cärävanul, movilá, plasa Balta,
com. Goicea-MicA, jud. Dolj.
in
jud. Ialomita, pl. Borcea, insula
Balta, com. ocariciul.
Carbuna, deal, pe mosia Capul-
DealuluI, com. Ro$cani, pl. Tu-
ria, jud.
Carbunari, (Poiana), bc izolat,
pe malul sting al riuluT Bistrita,
In com. Bicaz, pl. Piatra-Mun-
tele, jud. Neatritu.
Carbunari, munte, jud. BacAti,
pl. Trotu$ul, com. Tirgul-Ocna,
situat la V. de ora, pe malul
sting al TrotusuluT, prezintind
Stinca-LAstunilor.
Cfirbunari (La-), poianel, com.
Tirle$ti, plasa Teleajenul, jud.
Prahova.
Cbrbunarilor (Valea-), pida
insemnat, in jud. Tulcea, plasa
Babadag, pe teritoriul comuneT
rurale Nalbant (si anume pe
acela al cdtunuluT sAti Trestenic).
Izvore$te din poalele sudice ale
dealuluT Cilicul; se indreaptl
spre S., avind o directiune ge-
neran. de la N.-V. spre S.-E.,
brAzdind partea de N. a plAseT
$i pe cea nord-vesticä a comu-
neT. Curge prin pAdurT, printre
 CARBUNARUL
dealurile Cogea-Cara-Bair, Bu-
iuc - Cara-Tepe, Cuciuc - Cara-
Tepe, de o parte si Carcaman-
Bair, Canagic-Bair de alta parte ;
lasä padurile, trece prin satul
Trestenic i Nalbant, de unde
incepe sa poarte numele de Va-
lea-Pirlulur - Telita, deosebit de
adevaratul 011 Telita, care
uda satul Telita. Malurile sale
sunt inalte si pe alocurea si
ripoase. -a luat numele In
faptul ea o multime de cärbu-
narT erati stabilitI in muntI, de-
alungul acesteI val.
Carbunarul, sat, in partea de
N. a comunerValea-SatuluT, pl.
Funduri, jud. Vasluiú, numit
ast-fel de la ocupatiunea locui-
torilor carT fac carbunT. Mal in-
nainte se numea Filozofi. E si-
tuat pe coasta de S. a dealului CArbunaruluf (Lacul-), lac, in
Bordea, in marginea jud. Iasi,
pe o intindere de 422 hect., in
carl sunt 200 hect. padure, iar.
82 hect. pamint arabil sunt ale
locuitorilor. Are o populatie de Carbun'aria,
31 familiI, sati 156 suflete.
Are r crisma. Pe teritoriul
satuluT se afil un iaz.
Vite sunt : 94 vite marT cor-
nute, 5 cal si 3 rimatorT.
Locuitorif pose& 7 pluguri
13 care cu bol.
CArbunarul, deal, spre V. de
satul Mironeasa, comuna Miro-
neasa, pl. Stavnicul, jud. Iasi, tot prin padurI si pe la poalele
numit ast-fel dela carbunil ce
se fac pe el.
Carbunarul, pri lure. VezT Tru-
purile-de-Padure, com. Ldicai,
pl. Argeselul, jud. Muscel.
C'arbunarul,pädure, supusa regi-
muluT silvic, in com. Albesti,
plaiul Dimbovita, jud. Muscel,
in intindere aproximativa de CArbunärita, tes, in com. Bo-
300 hect., avind un masiv filtre- zieni, pl. Mijlocul-d.-s., judetul
rupt i neregulat, din cauza
292
taerilor neregulate din trecut.
Esente principale: fag, mestea-
can si plop cu vIrsta de 20-30
anI.
Carbunarul, pirizi, in jud. Su-
ceava, com. Brosteni, afluent
al CotirgasuluT. Are de tributar
pe Plriul-Tiganusuldf i Riele.
Cärbunarul, poiand, com. Zme-
uratul, pl. Ocolul, jud. Vilcea.
Carbunarul, vale, jud.
la Sudul comunel Fleasca.
Carbunarul sati Mägura, pd-
dure, la E. de com. Cetateni-
din-Vale, jud. Muscel, din care
izvoreste valea Magura si Mito-
jul.
Valea-Gavenel, la hotarulmosie-
lor Uzunul si Strimba, pl. al-
nistea, jud. Vlasca.
mic, in ju-
detul Tulcea, plasa Isaccea,
pe teritoriul comund rurale Ba-
labancea si pe acela al catunu-
luI s'a"' Tiganca-Ta4a. Izvoreste
din poalele orientale ale dea-
lulur Negoiul ; se indreapta spre
E., avind o directiune generan
de la V. la E.; uda partea cen-
tralä a piase si vestica a comu-
neI, i, dupa un curs de 2 kil.,
dealuluI Carbunaria, se deschide
in Valea-PlriuluI-Taita, pe dreap-
ta, ceva mal jos de satul Taita.
Este taiat de drumul vecinal
Taita-Hancearca. luat nu-
mele de la dealul arbunaria,
pe care alta data se fáceati car-
bunr din lemnul padurilor celor
intinse de pe acest deal.
Neamtu, situat filtre tlrgusorul
www.dacoromanica.ro
CARBUNELE
Bozieni, satul Ruginoasa, dea-
lul Stan si ptriiasele Ciorani
Ruginoasa. Este impartit, prin
soseaua Piatra-Roman, in doua
partI, dintre care cea despre
S. se mal numeste si Silistea.
Intinderea sa e de 146 hect.
(102 ale», lar terenurile sale pri-
esc semanaturilor de orz
porumb.
Cfirbunitor, vale, In jud. Tul-
cea, pl. Isaccea, pe teritoriul
comuneT rur. Nicolitelul. Se des-
face din Dealul-Mare; se indreap-
ta. spre N., avind o directiune
generala de la S.-V. spre N.-E.,
brazdind partea centran a piase
si a comuneT. Curge prin pa-
durf. Are malurT inalte. Se des-
chide dupa 3 kil. In Valea-Te-
lita, chiar lingä satul Nicoli-
telul.
Carbuneanul, se numea in vechi-
me a treia gura' de ociar', des-
chisa in Salnicul, plaiul Varbi-
laul, judetul Prahova. AzT se
numeste Baia-Verde, din cauza
aper sale verzI. Aceasta apa are
o saratura extraordinara s't o
densitate mare. Ocna a avut
o adinchne mare.
Cfirbuneanul, välcea, jud. Pr a-
hoya. Izvoreste dintre dealurile
com. Slanicul i Valeni ; trece
pe litiga Baia-Verde si se varsa
In glrla Slanicul, pe tarmul sting,
In dreptul penitenciaruluT din
com. Slanicul.
Carbuneasca, vechca numire a
com. Scortianca, din com. Ama-
rul, jud. Buzati.
C'arbunele, a'eal, la E. de com.
Boteni, pl. Argeselul, jud. Mus-
cel, din care izvoreste pida!
Baneasca.
Cfirbunele, munte, jud. Gorj, la
 CIRBUNELE
N. de com. Novaci, ling5. riul
Lotrul.
Carbunele, munte, in jud. Me-
hedinti, plaiul Clo$ani. Este a-
coperit cu brazr.
Carbunele, pirik, in jud. Me-
hedinti, plaiul Clo$ani. Isvoreste
din muntele Carbunele $i se
varsa. In apa Cerna. Dinteinsul
se pescuesc pastravT.
Carbunele, piriierf, in com. VI-
natori NeamtuluT, pl. de Sus-Mij-
locul, jud. Neamtu. Izvore$te
din povarni$111 despre N.-E. al
munteluT Ple$a $i se varsa pe
partea stinga a piriuluT Nemti-
$orul, drept in fata piritiluT Ma-
ghernita.
Carbunelui (Movila-), movilii,
pl. Baile$ti, com. Catanele, jud.
Dolj, de Migä care incepe ho-
tarul de E. al com. Catanele
catre com. Bistretul.
Cárbunesculdi (Muchea-), co-
lintl, in com. $1 cat. Calvini, jud.
Buzaa, acoperita cu livezr $i
putina vie. Se mal nume$te si
Fata-BisericeT.
Carbune§ti, com. rur., in jud.
Gorj, partea de S.-E. a comu-
neT Petre$ti-d.-s., pl. Amaradia,
spre. S.-E. $i la 27 kil, de ora-
$ul T.-Jiul $i compusa din 2 ca-
tune :Carbune$ti $i Dute$6. E
situata parte pe deal, parte in
vale, in partea stinga a riuluT
Gilortul. Are o suprafata de 800
hect., din car1 400 hect. ara-
bile, 15 hect. vie, 17 prunet,
iar restul padure $i livezT.
Pamintul este fertil.
Are o popalatie de 340 fa-
miliT, cu 1034 suflete. Sunt 186
contribuabilf. LocuitoriT posedd
Loo plugurl, 2 cärute Cu cal,
90 care cu bol, 472 vite marT
293
comute, 6o8 °I, 135 capre, 344
rimatorT, 41 caT O 92 stupT de
albine.
Venitul comuneT e de leT 1655,
iar cheltuelile de 1643 leT, 39
bard.
Gilortul traverseazd aceasta
comuna de la N. la S.
Comunicatiunea se face prin
soseaua vecinald ce vine despre
V., pe la capul poduluT de pes -e
Gilortul, din com. Petre$ti-d.-
s., legind-o spre E. cu Licureni.
Spre N. se leaga prin $oseaua
comunala cu comuna .5 teane$ti.
In comuna se Osase : I
moara, Cu 5 alergatorT, pe apa
Girlortul, 4 puturT Cu cumpana
$i 10 izvoare acoperite.
Are 1 $coala infiintata la 1870
si frecuentata de 55 elevi. In a-
ceasta comunà a patra parte
a locultorilor $tia carte.
Comuna are 4 bisericT, din
care : una este ruinata ; una e
de zid, pe malul drept al Gi-
lortului, zidita la anul 1797 de
Mihail Coltescu ; a 3-a la 1780
de locuitorT $1 a patra la anul
1790 tot de locuitorT. Sunt de-
servite de I preot si I ctntdret.
Cärbune§ti, cdt., jud. Gorj, re-
$edinta comuneT. Are o supra-
fata de 430 hect., din care 200
hect. arabile, 8 hect. vil, ro
hect. prunet, restul tufari$, fi-
neata $i padure. Pamintul este
fertil.
Populatia sa este de 255 fa-
miliT,ca 761 suflete, din carT
106 contribuabilT. Locuitorif po-
sea. 66 plugurT, 1 caruta cu cal,
6o care cu bol, 300 vite marT
cornute, 400 oT, 8o capre, 200
firnatorT, 22 caT li 6o stupT.
In catun se gasesc 2 puturT
cu cumpana li 6 izvoare aco-
perite.
Catunul are 2 bisericT, din
carT una e ruinata, lar cea-l'alta
facutá de locuitorT la anul 1790.
www.dacoromanica.ro
aRRUNWE
Sunt deservite de 1 preot $i 1
cintaret.
Carbune§ti, com, rur., pl. Pod-
goria, jud. Prahova. In vechime
locuitorri ocupindu-se cu facerea
de carbunT, comuna s'a numit
Carbune$ti.
Este situata pe dealurile Lo-
patna, Hotarul, Sorescu li Go-
geasca-d.-j., li pe ambele ma-
lurT ale girleT Lopatna, la 45
kil, departe de Ploe$ti, capitala
judetuluT §i. la 15 kil, de a
pl 5.$ eT.
Populatia sa e de 1107 lo-
cuitorT (544 barbatT, 563 fe-
mel); 272 capT de familie ; 205
contribuabilT. Locuesc in 275
case.
In comuna e o singura bi-
serica, fondata ,la anul 1842
$i deservita de un preot.
LocuitoriT se ocupa numal
cu agricultura. ET au 22 caT,
120 boT, 120 vacI, 114 vitei,
200 or, 16 capre, 150 porcT li
20 bivoli.
Parte din locuitorT sunt mos-
nenT. 36 s'aa improprietarit, la
1864, pe mo$ia statuluT Calda-
rasanca, cind $i li s'al dat 90
hect., iar II pe mo$il particu-
lare, dindu-li-se 35 hectare pa-
mint.
In raionul comuneT, pe apa
Lopatna, sant 3 morT pentru
macinat.
Scoala clateaza in comuna de
la 1864, dar n'a functionat re-
gulat. A fost frecuentata in 1892
de 18 bdetT li 4 fete, din nu-
marul de 110 copii in virsta.
de $coall. S tia carte 36 bar-
batT $i 12 femer.
Toata comuna are o supra-
fata de 1300 hect.
Comertul se exercita de 4
dirciumarr.
Bugetal comuneT este de leT
6793.
Comuna are numai o singura
 CARBUNEV'I
sosea, ce vine din judetul Bu-
zaiä, la orasul Ploesti.
E udata de vdile : Gogeasca,
Limpezelul, Seciul si Lopatna.
Cirbune§ti, stafie de dr. d. f.,
jud. Gorj, pl. Novaci-Amaradia,
cat. Petresti-d.-s., pe unja Fi-
liasi-T.-jiul, pusa in circulatiune
la 16 Ianuarie, 1888. Se afla
futre statiile Barbatesti (9.6 kil.)
si Copacioasa (i0.2 kil.) fila'.
timea d'asupra niveluluT madi
de I 991",64. Venitul acestei statif
pe anul 1896, a fost de 93540
leT, 50 banT.
Cärbune§ti, deal, com. Carbu-
nesti, pl. Podgoria, jud. Pra-
hoya, pe care se cultiva 13 hect.
vie.
Cärbune§ti, mo,vie a statuluT, fo-
stA pendinte de manastirea Cal-
darusani, jud. Prahova si care pe
periodul 1888-93, s'a arendat cu
2200 leT anual. Arenda s'a sed-
zut la 1200 leI, pentru-ca. o parte
din mosie s'a vindut.
Carbune§ti, inofie, pe care s'aa
improprietarit la x864 parte din
locuitorif comunel Tirlesti, pl.
Teleajenul, jud. Prahova.
Cfirbune§ti, pidure a statuluT,
lo intindere de 1255 hect., pen-
dinte de com. Carbunesti, pl.
Podgoria , jud. Prahova, for-
mata din trupurile Carbunesti
(430 hect.), Caldarusanca -Atir-
nati (75 hect.) si CAldarusa.nca-
Aricesti (750 hect.)
Cirbune§ti - Mindriva, sati
Mänästirea -Ca§inul, mofie,
fosa a StatuluT, situata pe ted-
toriul comuneT Mindreasca, jud.
Putna, pl. Racaciuni, in intin-
dere de 650 falcr. Are 2 can-
toane : Mindreasca (600 filo°
si Flurel (so falo». Trupul nu-
www.dacoromanica.ro
294
mit De- la-Vale- de- osea, in
intindere de 400 hect., s'a par-
celat in loturT micT si s'a vin-
dut in anul 1890. Arenda el
anuall, pana la 1890, a fost de
3000 ler.
Cirbuni (Lacul-cu-), lac, 'filtre
com. Poianasati Gilmeele, din ju d.
Oltul si mosia Cringeni. Acest
lac serveste ca punct de hotar
al mosiilor Poiana si Cringeni,
jud. Teleorman.
Cfirbuni (Mägura-cu-), meï-
gurd, situat5. in jud. Olt, cam
la Nord, pe malul drept al
IminoguluT. Serva. si de hotar
intre delimitarea locuitorilor din
catunul Perieti-d.-s. si mosia
d-luT Alexe Romanov.
Cärce§ti, sat, cu zoo suflete, jud.
Arges, plasa Oltul; face parte
din com. rur. Cuca.
Carle§ti, sat, Cu 25 fam., judetul
Arges, pl. Oltul ; face parte din
com. rur. Vitomiresti-Trepteni.
Cfirligata, deal, jud. Bacati, pl.
Bistrita-d.-s., de pe teritoriul
com. Margineni-Munteni.
Cärligata, lac, jud. Bacati., pl.
Tazlaul-d.-s., de pe teritoriul
com. Nadisa.
Cärligata, pdclure, jud. Baclu,
pl. Tazlaul-d.-j., din com. Dra.-
gugesti.
CArligei, com. rur., din plasa No-
vaci - Amaradia, jud. Gorj, si-
tuata pe ambele malud ale pi-
riului Galbenul, la 36 kil. spre
rasarit de T.-Jiul. Este formata
din 3 catune : arligei, Peresti si
Balcesti. Are 300 familil, Cu 1370
suflete, din carT 265 contribua-
bilT. Este coprinsa intre comu-
nele Bumbesti-Piticul la E., Po-
CARNICENI
ciovalistea la N., Prigoria la S. si
Bengesti la V. Prin comuna trece
soseaua T.-Jiul-Horez-R.-Vilcea;
soseaua vecinall, care merge la
Zorlesti si riul Gilortul si trece
prin catunul Peresti. Suprafata
mosieT este de 2500 hect., dintre
care T250 ale locuitorilor si 1300
ale proprietarilor. Sunt 8000
hectare padure, 300 hect. livezT,
700 hect. aratud, 89 hect. vie,
61 T hect. pasune. Are: 4 bisericT,
deservite de 4 preotT si 4 cinta-
retI ; 1 scoall mixta, frecuentata
de 6o elevl, din carT 15 fete.
Are 3 morT si 3 circiumT. Co-
merciul se face de 3 Romini.
Locuitoril se ocupa cu agri-
cultura si cultivarea gradinilor.
Ef pose& : 40 plugurT, T080
vite marT cornute, 168 ca!, 5
bivolT, 1200 oT, 65 capre, 405
rimatorT. Veniturile com. sunt
de leT 1338, banT 56 s'i chel-
tuelile de le! 1327, banT 76.
Carmäne§ti, mofie, ¡ara sat, In
comuna Costisa, plasa Bistrita,
jud. Neamtu.
CArnicea, lac, in plasa falomita-
Balta, insula Balta, com. Stel-
nica, jud. Ialomita.
CArniceni, com. rur. la S. plasa
Turia, jud. Iasi, la o departare
de 18 kil. de orasul Ia.si. Este
asezata intre sesul PrutuluT si
al Niel. Terenul sati e putin ac-
cidental si prezintä maT multe
podise intinse, avind satele si-
tuate parte pe aceste podise
si parte pe coastele lor. Este
formata din satele: Carniceni,
etrareni, Probota, Blindesti,
Raiul, Tiganesti (Caminaresti,
tirgusor) si Perieni. Suprafata
este cam de 8400 hect. si po-
pulatia sa de 695 fati]. sail 2648
locuitorT RominT, carT se ocupa
Cu agricultura si Cu cresterea vi-
telor.
 CARNICENI
In comunä sunt cinci bisericT,
deservite de 4 preotT si 6 cin-
arel ; treT scolT, Cu 4 invata-
torT si 119 scolarT, (87 elevT,
30 eleve); 6 morl, 4 de apa si
2 de aburf.
Budgetul este de 17252 leT
59 bani la veniturT si 16940 ler
6o banT la chelt lelT.
Numarul vitelor se urcá. la
9270 capete, din carT: 35003 vite
marT cornute, 348 caT, 4698 or,
20 capre si 809 rimAtorT.
Cärniceni, sat, din com. Carni-
ceni, pl. Turia, jud. Iasi, asezat
pe doul platourf despartite de
o ripa, prin care curge piriul
Stejarelul. In partea despre E.
a satuluT trece riul Jijiea, iar
pe marginea despre V. trece
soseaua judeteana Iasi-Botosani.
Are o suprafatd cam de 1859
hect. si o populatie de 140 fa-
milif, saa 514 suflete. Partea sa-
tuluT asezata pe costisa despre
Est se numeste Valeni, dupa
numele vdeT ce se afla in mar-
ginea la Se zice ca aceasta
parte de sat s'ar fi infiintat la
1815 de catre un rdzes, care,
cumparind mosia, s'a statornicit
in aceasta localitate.
Spre S. de satul Carniceni,
pe sesul dintre riurile Prutul
si Jijiea, trece santul, numit de
oamenT, antul-luT-Traian.
Are o biserica zidita la 1792,
de d-1 Beldiman, fost proprie-
tar, deservita de i preot si 2
eintaretT ; o scoall, intretinuta
de comuna, e infiintata la 1865
si frecuentata de 33 elevT.
Numarul vitelor e de 1086
capete, din carT : 750 vite marT
cornute, 78 cal, 69 of si 186
rimatorT.
In acest sat, a stat Ghica-
Voda cu tabara tuteo vard, dupa
anut7I65, ciad Constantin-Voda
era gata sa viril cu ajutorul
lui Racoti, Doinnul Transilva-
295
niel, de unde apoT s'a retras
maT la vale la Capul-StinceT.
Carpänosul, lac, in judetul Tul-
cea, plasa Sulina, comuna ur-
bana Chilia-Veche, situat in par-
tea apusanä a plaseT si a co-
munef. Este format de lacul
Tatanir, cu care comunica prin
2 mici girle. E inconjurat numaT
Cu stuf. Are 12 hectare si pro-
duce peste putin.
Cärpinei, pilla, in com. rur. Clo-
sani, plaiul Closani, jud. Me-
hedinti ; se varsa in Motrul.
Cärpinel (Dealul-), deal insem-
nat, jud. R. -Sarat, in plaiul
Rimnic, com. Dumitresti. Se des-
face din culmea Lupan si brAz-
deaza partea nordica a com.
Este acoperit cupadurl si pasunr.
Cdrpine§ti, deal, in jud. R.-Sa-
rat, pl. M'in nicul-d.-s., com. -Mar-
garitesti. Se desface din culmea-
Cimpulungeanca si brazdeaza
partea de Vest a comuna Este
acoperit cu padurT si pasunT.
Carpini§tea, com. rur., in plaiul
Slanicul, jud. Buzdil, situata pe
ambele malurT ale ritiluT Slanic,
la o distanta de Buzlia de 30 kil.
Limitele sale sunt : la S., ince-
pind din marginea cát. Popo-
neti (com. Baesti), urca peste
coline pana la muchea Piva (co-
muna Policiori) ; la V., incepind
din muchea Piva, merge pe cul-
mea plaiuluT, prin Muchea-Vi-
zireanuld si Muchea-BeciuluT,
pana ajunge in Muchea-Galbe-
zeT, de unde se laza pe bota-
rul mosier arteanca ; la Nord,
incepind din Cirteanca se abate
pe Ruga muchea Motoiul si se
lasa In albia riuld Slanic, in a-
propiere de Valea-VaceY, trece
Slanicul, urca pe muchea Po-
dul-luT-Cirlig, apoT In Groapa-
www.dacoromanica.ro
CXRP1N1TEA
Mare, de unde urca in Muchea-
FurtuneT, apoT in Muchea-Gar-
doaia, face o micá curbi. spre
N.-E. si ajunge in Muchea-Di-
mieneT si de ad i in muchia Flo-
resti, de unde se curbeazä pe
hotarul mosieT Licoi, atinge ho-
tarul jud. Rlinnicul, in dreptul
muchiei Motohani, merge pe
hotarul Rimniculur, pana in mu-
chea Motohancli sal' RichitiT, in
dreptul comuneT Nisipurile; pa-
Aseste hotarul ItimniculuT, si
peste coline, se indrepteaza spre
ca.tunul Hirboca, o la pe ho-
tarul mosieT Hirboca-BanuluT,
ese in Muchea - Dumbraver si
mosia Clociti, ajunge in viile
locuitorilor din catunul Izvorul-
Dulce, apoT merge tot pe plaia,
alaturT ca Clociti, pana. In Mu-
chea-liff-Isac ; de aci trece pe la
muchile Pietroiul si Cremenea,
se asa pe litiga podul Cal-Alb,
pana in muchea Fulga, ajunge
la cat, Poponeti si trece Sld-
nicul in Gura-Vaer-BalauruluT,
punct de unde am inceput. Su-
prafata acestef com. este de
4586 hect. din care 2585 ara-
bile, 57 padure, 1046 fìneata,
473 izlaz, 32 lived, io8 vi! si
291 sterp.
Proprietäti mal* lnsemnate sunt :
Furesti saa Izvorul-Dulce, Ri-
chitile, Licoi, Valea-HotaruluT
Valea-PutuluT si Cocoresti sal"'
Beceni-d.-j., toate particulare.
Terenul comuneT, de si acciden-
dat, dar prezintä o intinsa su-
prafata pentru cultura cereale--
lor. Industrie n'are gua de 2
morT de apá si inceputurT de
colocarle si cizmarie. Comertul
se margineste in desfacerea pro-
ductiunilor locale si in trans-
porturT. Are 2 t'irgue : la 23
Aprilie si la Dumineca-Mare.
Calea cea mai insemnatl de co-
municatie e soseaua Sapoca-Lo-
pdtari, care se intrerupe cinc:1
SlAnicul vine mare.
 CARP1NWTEA
Vite are : 617 bol, 363 vacT,
84 viter, 4 bivolite, 21 cal, 56
epe, 13 mInjr, 4150 of, 4 capre
3 asinI si 294 porcr. StupT
sunt 40.
Comuna e formatä din cAtu-
nele CArpinistea, Izvorul-Dulce,
Valea-Hotarulur i Valea-PAru-
luT. Populatia sa e de 2040 lo-
cuitorT, din carl bArbatr Insuraff
370, neinsuratT 25, vaduvr 44,
divortatT 5, bdetT 525; iar fe-
mer mAritate 370, vAduve 55,
fete 646. El ti-dese in 415
case. MeseriasT sunt : 6 lemnarr,
I rotar, 4 fierarT, 2 boengir, 3
cojocarT, 2 croitorr, 2 cizmarr
si un brutar. Media nasterilor
e de 58, a deceselor de 46 si
a asätoriilor de 16. Populatia
creste cu o medie anual& de
12 su flete.
Comuna are 351 contribua-
bilT, din carI 25 comerciantr ro-
minr. Stabilimente comerciale
sunt i i. Budgetul comuner e de
2610 leT, 42 batir.
Comuna are o scoald, in d.-
tunul Valea-Hotarulur, cu 50 e-
levr si io eleve. Carte stiti 83
locuitorT. Bisericr sunt 3, deser-
vite de 3 preotr, 3 cintaretT
2 paracliserr. Catedrala e cea
cu hramul Sf. ImpAratr. Cir-
ciumr are 6. Locuintele sunt
bune si confortabile. La ince-
putul secolulur comuna exista,
avind satele: Cärpinistea, Izvo-
rul-Dulce si Valea-PArulur;
-tunul Valea-Hotarulur s'a infiin-
tat maI in urmä. Aceastä comuna
a servit mal mult timp ca rese-
dintä a sub-prefecturer plaiuluT
Slänicul. Se gäsesc niste vechr
ruine in cAt. Izvorul-Dulce, des-
pre care traditia spune cA ar
fi fost palate din ale lur Vin-
till-Vodl.
Carpini§tea, cdtun, al com. Cä.r-
pinistea, jud. Buzn, situat la
dreapta riuluT SlAnicul !A udat in
www.dacoromanica.ro
296
partea de N. de Vale& Putulur.
Are 3 to locuitorI carr locuesc
in 53 case.
Cärpini§ul, numire, ce se mar
dA plaiulur Nucsoara, din con].
Rincezi, plaiul Teleajenul, jud.
Prahova.
Carpini§ul, com. rur., din jud.
Gorj, plaiul Novaci, e situatA
pe ambele malurr ale piriulur
Cärpinisul, care o traverseazA
prin mijloc. CAspinisul ii la na-
stere din muntele PlAsala. Nu-
mele, se zice, cA-T vine de la o
pAdure de carpenl ce acoperea
acest loc.
Se invecineste la E. cu com.
Radosi, la V. cu corn. Crasna,
la S. cu com. Ciodidia, lar la
N. cu plaiul muntos al comuner.
Este proprietatea mosnenilor.
Are o suprafatA cam de 1225
hect, dintre carr 175 hect. ara-
turA, 200 hect. livezr, 400 hect.
izlaz si 450 hect. pAdure.
Are o populatie de 237 fa-
mili!, cu 791 suflete, din carT
202 contribuabilr. Locuitorir po-
sea. 98 cal, 6o8 vite marT cor-
nute, 1026 or, 216 rtmatorT, 326
capre, 55 plugurr, 42 care cu
bol, i cdrutA cu cal; lo stupT
de albine.
Venitul comuner este de 1230
leT, iar cheltuelile de ler 734,
banT 25.
Comunicatia se face prin so-
seaua Bumbesti-de-Jir-l'olovraci
si prin alte drumurI ordinare.
Cu frontiera comunia prin po-
teca care plecind din CArpini-
sul, trece plaiul munteluI PIA-
sala, Coasta-Crainiculur, Gruia,
si de ad i la Tirana.
Cärpini§ul, sat, jud. Dimbovita,
pl. Bolintinul, cAt. com. GAiseni.
Carpini§ul, cdtunaf , care for -
meazd o subdiviziune a cAt. Lo-
CARP1NI1JL
pAtari, din com. LopAtari, jud.
BuzAti.
Carpini§ul, culme, in com. Lo-
pAtari, pe malul drept al riulur
Slänicul, jud. BuzAii. Sub coas.
tele sale sunt apele minerale de
la LopAtari.
Carpini§ul, deal, jud. BacAii, pl,
Siretul- d. -j., pe teritoriul co-
muneI
Cfirpini§ul, deal, jud. Dorohoiti,
pe teritoriul satulur
comuna cu asemenea numire,
pl. Prutul-d.-j.
Carpini§ul, a'eal, in jud. Suceava,
comuna Uidesti, mosia Tolesti,
parte cultivabil, parte ponoros.
Carpini§ul, virf cte munte, jud.
BacAti, pl. Trotusul, pe terito-
riul com. MAnAstirea-Casinului.
munte, jud. Suceava,
pe teritoriul mosier Borca, co-
muna MAdeiul.
Cfirpini§ul, firliaf, jud. BacAd,
pl. Tazldul-d.-s., com. Schitul-
Frumoasa, care d'impreunl cu
pîriiaele Iuga si CAsoasa, for-
meazá. Piriul-SchituluT.
Carpini§ul, piriiaf, in com. Ca-
lul-Iapa, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu. Izvoreste din ramura
Muntilor- Ieper si se vars1 pe
partea dreaptd a pirlulur Calul.
Carpini§ul, pida, in jud.
rat, pl. Rimnicul-d.-s., com. MAr-
gAritesti. Izvoreste din dealul
MArgaritesti , merge d 'alungul
dealului CArpinisul, udh' comuna
spre E., trecind prin cAt. tu-
beiul, si se varsä in pirlul
boca, mar jos de cAt.
Cfirpini§ul, podif, jud. Baclä,
 CXRPINITIL
pl. Trotusul, com. Manastirea-
Casinul, care este format de
Muntif-Stand si Sboina-Verde.
Cärpiniqul, vale, jud. Bacati, pl.
Siretul-d.-j., com. Milesti, for-
mata de dealul cu acelasT mime.
Cärpinipl, vale, jud. Doroholil,
fina dealul cu asemenea nu-
mire, com. Paltinisul, pl. Pru-
tul-d.-j.
Cirpini§ul, vale, com. Otesani,
plasa Horezul, jud. Vilcea. Se
varsa In riul Luncavdtul.
Carpini§uluT (Muchea-), deal,
In jud. R.-Sdrat, pl. Rimnicul-
d.-s., com. Valea-RateT. Se des-
face din Dealul-alnauluI si se in-
tinde d'alungul riulul Cilnaul,
brazdind partea vestica a co-
ni iner. Este acoperit Cu pasunT
si padurT.
Cárpinoasa, deal,la S. com. CA-
limanesti, pl. Cozia, jud. Vilcea.
Are directia de la V. spre E.
Cirpinoasa, pida, uda poalele
de S. ale dealuluI cu acelasT
nume, comuna Calimanesti, jud.
Vilcea.
Cärpiti (Dumitre§ti-Gilätei-),
sat, in partea de N.-V. a com.
Poiana-CirnuluT, plasa Crasna,
jud. Vasluia. E asezat pe partea
dreapta a plriuluT Vasluetul, pe
o suprafata de 398 hect., din
cari : 85 hect. padure si 258
hect., loc de cultura, finat si imas.
55 hect. sunt proprietatea lo-
cuitorilor, iar restul e proprie-
tatea statuluT. Are o populatie de
6o fam., saii 305 loc. El posea.:
12 plugurT si 24 care cu bol,
6 plugurT si 5 ca'rute cu cal.
Numarul vitelor e de : 70 vite
mar' cornute, 120 or, 17 cal si
30 rimatori.
57470. Mareta L'allanar Calografia. Vol. 11.
297
Cärpuleasa, subdivizie a cdtu-
nuluI Coiteasca, din com. SO.-
geata, judetul Buzail.
CArpuleasa, mofie, in jud. Bu-
zati, com. Sageata, ea:t. Coitea-
sca, are 312 hect., mal toate
arabile.
CArpuleasa, peldure, pe mosia
Carpul, din jud. Buzar], com.
CAtina, cat. Moara - P1T - Enica.
Are 140 hect.
Carstane§ti, sat, pe apa Topo-
loguluT, in pl. Topologul, jud.
Arges; astazT nu mal exista. Loc
istoric insemnat ; ale' tinura con-
ferina boerif din oastea luT Mi-
haia-Viteazul, dupa moartea a-
cestuia, spre a-sT alege Domn
si ridicard la tron pe Serban-
Voda, la anul 1601.
Cirtiba§i. VezT Voinesti-Boeresti,
jud. Tutova.
Cartile (Malul-cu-), rupturd, in
jud. Buzad, com. Sibiciul-d.-s.,
cat. Gornetul, acoperita de pa-
durea Cuculetul. In poale, are
urme de pacura.
Cirunta, virf de deal, jud. Ba-
caa, pl. Bistrita-d.-j., com. Va-
lea-Seaca. E situat litiga satul
Valea-Seaca.
Carunta, munte, jud. Bacaa, pl.
MunteluI, com. Brusturoasa. E
acoperit cu padurT si e situat la
N. culmeT LaposuluT. Face parte
din Culmea-Bordel. Pe el se a-
fla urme de intarirT vechI.
Carunta, 'd'Are, jud. Bacati, pl.
Tazlaul - d. - j., com. Sanduleni,
proprietatea d-neT Zamfira Ro-
setti. Este foioasd, aviad fag
si stejar. Are o intindere de 100
hect, si este supusä regimuld
silvic,
www.dacoromanica.ro
CASCIOARELE
Cärunta, padure, judetuI Bacaa,
pl. MunteluT, com. Brusturoasa
pe mosia Beleghetul. E proprie-
tatea d-luT N. Ghica. Are o 'in-
tindere de 4050 hect. si este
supusa regimuld silvic. Bradul
predomina.
CArunta, piriiaf, jud. Bacan, pl.
MunteluT, comuna Brusturoasa.
Ese din muntele cu acelasT mi-
me si se varsa d'a stinga Cio-
banasuluI.
Caruntei (Valea-), vale, izvo-
reste din muntele Lazul, plaiul
Breaza-Talea, com. Breaza-d.-s.,
plasa Prahova, jud. Prahova.
Curge de la V. spre E. si se
varsa la riul Prahova, tot in
com. Breaza-d.-s.
C'ärtita§uluI (Piscul-), pisc, la
N. de com. Apostolache, plasa
Podgoria, jud. Prahova.
Caruta§uldf (Poiana-), poiancl,
in intindere de 14 hect. pamint,
com. Apostolache, pl. Podgoria,
jud. Prahova.
CäruteI (Valea-), vale, comuna
tefdriesti, plasa Rlul-DoamneT,
jud. Muscel.
Casata, baltd, pl. Bailesti, com.
Negoiul, jud. Dolj.
Ciscioarele, com. rur., pl. 01-
tenita, jud. Ilfov, situata la S.-E.
de Bucuresti, l'higa balta Grea-
ca, la 49 kil. departe de Bucu-
resti.
Sta in legatura cu comunele
Greaca si Hotarele prin sosele
vecinale.
Are o populatie de 1209 lo-
cuitorT, cae trlesc in 240 case
si 7 bordee.
Suprafata totall a comund
e de 4850 hect., din carT 3898
apartin statuluT si d-luI A. Sto-
38
 CASCIOARELE
lojanu, $1953 insurdteilor, pe mo-
$ia Talaba. Peste 1400 hectare
rdmin sterpe, din cauza
bdltacelor, väilor, piraelor, cari
fac terenul impropriiI culture,
mai ales in timpuri ploioase.
In partea de S. e inconj.iratd
de dealuri tnult ridicate, pe carr
se cultivA 10915 hect. vie. In
cercul comune e pddurea Cds-
cloarele, care se intinde pe o
suprafatd de 480 hect.
Are o biserica cu hramul Sf.
Nicolae, deservitd de 3 preoti
$i 2 cintAretT ; o $coald mixta,
sub un acoperemint cu primd-
ria, oferit gratuit pe timp pro-
vizoriti de d-1 A. Stolojanu.
Pentru intretinerea e, statul
pldteste, Impreund cu comuna,
1860 lei anual. coala este fre-
cuentatd de 24 bdeti si 3 fete.
Pe teritoriul comund este un
hele$tei. Se aflä. 2 ma$inT de tree-
rat cu abur!.
Comuna are 217 contribua-
bili $i un budget de 5005 le la
venituri i 5107 le la chel-
tuelt
Dintre locuitori, 310 sunt plu-
garT $1 2 industria$T.
Ardtura se face cu 94 plu-
gurT, din carT 59 cu bol i 35
cu cal. LocuitoriT aü 101 care
$i cdrute : 67 cu boT $i 34 cu
cal.
Comertul se face de 7 cir-
ciumarf.
Numdrul vitelor marT e de
984 (269 cal $i epe, 308 bol,
296 yac! $i vite, 99 tauri, 12
bivoli $i bivolite) $i al celor miel
de 1444 (217 pord $i 1228 ol).
Locuitori improprietdriti sunt
221 Si neimproprietdriti 99.
In partea de E., lingd pAdu-
rea Cdscioarele, se vdd urtne
din ruinele unei mdndstiff, nu-
mitd de locuitorT a MI Negru-
Vodd.
Cäscioarele, sat mic, pl. Zna-
CAscioarele, com. rur., compusd
www.dacoromanica.ro
298
din enmiele : Cdscioarele, Go-
14el, Popa- N ae, Poiana-lui-Stincl
si Susani, toate situate pe pro-
prietatea statulul, vatra mdnd-
stirei Cdscioarele, pl. Neajlovul,
jud. Via$ca. Pe marginea satu-
luf trece riul Arge$ul.
Aceastd comund este departe
de Bucure$ti de 36 kil., de
Giurgiti de 8o kil., de statia
Titu de 22 kil , lar de Obedeni,
re$edinta pld$6, de 16 kil.
Suprafata total a mo$iei este
de 6800 hect.; iar suprafata
totald a pactare de 4456 hect.
Rdmine primint descoperit 3344
hect.
Arenda anuald a mosieT este
de 16280 le.
In 1886, com. a avut o po-
pulatie de 1340 sufl., din carT
250 contrib. Veniturile comu-
ne, in 1886, aci lbs': de 13057
leT $i cheltuelI de 10942 la In
1887, venituri ají fost de 2927
iar cheltueli de 2980 leT.
In aceastd comund este o bi-
seria. cu hramul Intrarea-in-Bi-
sericd. Aceastd bisericd a fost
altd datd mdndstire. AzT este
deservitd de un preot $i doT
dascdif $i depinde de parohia
Cdscioarele.
LocuitoriT se ocupa excluziv
cu exploatarea de pddurr $i cu
cdratul lemnelor la Bucuresti.
In comund se afta" o $coald
mixta' cu 5 clase, condusd de o
invdtAtoare. Ciddirea scoaleT este
localul vecheI indndstiri Cdscioa-
rele.
In acest sat a fost, la 1876,
stabilit institatul cLuminap, con-
dus de invdtátorul Cordescu ;
avea ca interni 40 bdetr si ca
externY, 82. In acel institut pe
lingd cele 4 clase primare se
mal preda $i 2 clase gimna-
ziale.
govul, jud. Ilfov ; face parte din
CASCIOARELE
com. rur. Brezoaia. Suprafata
satului este de 115 hect., avind
o populatie de 69 locuitori.
Domnul Anastasie Gavarof
are 50 hectare $i locuitorif 65
hectare.
Numdrul vitelor marT e de
57 $i al celor miel de 109.
Cäscioarele, cdt., pendinte de
com. Cdscioarele, pl. Neajlovul,
jud. Vla$ca ; situat pe malul
drept al Arge$uluT, pe proprie-
tatea statuluT, vatra mandstirei
Cdscioarele. Ad este o mahala
de tiganf ce se nume$te Su-
sani. In acest cdtun se afld
$coala, primdria $i mdndstirea.
Cascioarele, mandstire, cu hra-
mul Intrarea-in-Bisericd, pe pro-
prietatea statuluT, in pl. Neaj-
lovul, jud. Vla$ca.
Inainte de secularizarea md-
ndstirilor, era aci re$edinta ar-
hierulul saú egumenul il Me.
letie Cdscioreanu ; acesta a fAcut
aci o grAdind frumoasd. $i un
palat, care se afid acum insd
ruine.
Pe inscriptia de la usa mrals-
tire este scris cA biserica a fost
ziditd de fratif Ivascu $i Ivan
din Sidtioara, la anul 1607, dar
s a rezidit la 1859 de arhi-
mandritul Meletie Cdsciorea iu.
Aceastd nandstire serve$te a-
cum de bisericd de mir. Se vld
pietrele mormintale ale boeri-
lor Cretale$ti $i Bdleanu. Ace$t1
boerT, carl aveati, ce!
mosia Corbi - Ciungi, i cel de
al doilea mo$ia Bdleanu, sunt
in mormintati aci.
Pomelnicul ctitoricesc coprin-
de n um ele: Iva$cu AlexeVoevod,
Gri gore Voevod ; Constantin
Voevod ; Mas Aluzu ; Paraschi-
va Daia; Misu Meletie, arhi-
mandrit i Mate]) Mu$at. Locui-
toril spun cd, in vremea vechie,
un Vodd al tdre, pTerzind In
 CiSCIOARELE
apropiere de Arges, o mare
bAtalie, scApl din mina inami-
culuI Va mare nevoe, impreunA
Cu dor fiT al sd, si tustreT el-
lArT, trecurA Argesul ; VodA spre
amintirea acester imtimplArT, a
ridicat ad aceastA bisericA, pe
care o inzestrA cu avere de
mosie.
Cfiscioarele. (VezT Flore$ti-d.-j.,
pl. Sabarul, jud. llfov).
Ciscioarele , mofie a statuluT,
jud. Ilfov, pendinte de mAnAs-
tirea Cotroceni. S'a arendat pe
periodul 1886-96 Cu 34.100
leT anual.
Cascioarele, pda'ure a statuluT,
pendinte de com. CAscioarele,
pl. Oltenita, jud. Ilfov. E in In-
tindere de 585 hect. $1 e formatA
din trupurile: Tufele- Grecului
(225 hect.), Cotroceanca - de -
Balt1 (325 hect.) li MArunta
(35 hect.)
Ciscioreanca, pichet de granitA,
pe DunAre, cu No. 5, la S. de
lacul Greaca, jud. Ilfov.
Ciscoe§ti. (V. TAngujei, sat, ju-
detul Vasluiu).
CAsoasa, phliaf, jud. BacAtl, pl.
TazlAul.d.-s., corn. Schitul-Fru-
moasa. Ese de pe muntele Su.
gel din fintina Zimbrului si for-
meazA dimpreunAcu altepiriiase,
izvoarele PiriuluT.SchituluT.
Ci§cie§ul, jud. BacAil. (V. Cheq-
ce$u1).
CA§citia, vale, in com. rur. Ji-
do$tita, pl. Ocolul-d.-s., judetul
Nlehedinti.
CA§eria, sat, situat pe valea Al-
masulul, sqb poalele dealurilor
ripoase : Malul $1 SArata, in co-
299
muna Dobreni, pl. Piatra-Mun-
tele, jud Neatntu.
Se mArgine$te la N. cu satul
Dobreni, de care se desparte
prin plasa Almasul ; la E. cu
satul Malul ; la V. cu satul SA-
rata-PingArati, si la S. cu satul
Mdscdtesti.
Populatia sa e de 210 suflete,
28 familil, din carT 9 vAduve si
3 nevolnicT.
Sunt 51 contribuabilT.
NumArul vitelor e de 303 ca-
pete, din carf : 25 bol, 16 vacT,
215 oT, 8 caT, 10 rimdtorT, 13
viteT, 15 juncT si 2 taurT.
Ca§eria, ceYtun (tirld), in jud. la-
lomita, pl. Ialomita-Balta. E pen-
dinte de com. Bucul.
CA§eria, a'eal, com. Izvoarele, pl.
Teleajenul, jud. Prahova. Numit
ast-fel pentru cl in vechime adi
era o cAserie si unde se fabrica
cascaval si ca s bun. ServA pen-
tra pAsunatul vitelor.
Cfi§eria, izvor, curge din poalele
munteluT Caraimanul, cAt. Bu$-
teni, pl. Pele$ul, jud. Prahova.
Litiga soseaua nationa1ä se im-
preunl cu izvorul numit Palti-
nul $i se vars1 in 1.1'11 Prahova,
pe malul drept, tot In raionul
cAtunuluT Busteni, din comuna
Predealul.
Ci§eria, 1/mute, la N. com. Vai-
deeni, plasa Horezul, jud. Vil-
cea. Aci se fabria brinzA, fiind
mal multe sane.
CA§eria, poiand, com. Dragosla-
vele, plaiul Dimbovita, judetul
Muscel.
Ch§eria, trup de piidure, a statu-
luT, in intindere de 1544 hect.
E situatA In com. Vaideeni, plaiul
Horezul, jud. Vilcea. FormeazA
linpreunl cu trupurile : Vaideeni,
www.dacoromanica.ro
Ci§OCA-MICk
anoagele, Ursoaia si Padina
(4038 hect.), pldurea Vaideeni
cu muntiT.
CA§eria, vale, in raionul comuneT
Predealul, pl. Pelesul, jud. Pra.
hoya, care se varsA in valea
Litnbd5elul. E afluent al piriuluT
Azuga.
C4eria - de -Podurl, pichet de
graniid trecAtoare despre
i
Transilvania, judetul Prahova.
Are trecere pe la muntele Mu-
sita.
CA§eriei (Poiana-), fes, com ina
Ogretinul, pl. Teleajenul, jud.
Prahova.
CA§oca, ciitun, al com, Nehoia$u1,
j id. Buzan. E situat pe rnalul
sting al riuluT BuzAul, pe am-
bele malurT ale piriului Capea.
Are 130 loc. $i 33 case.
a§oca, S'Are, in jud, Buzar',
com. Nehoiasul, pe muntele CA-
soca. Are ca la 500 hect., parte
a mo$nenilor Nehoie$ani, parte
tine de mo$ia Penteleul.
CA§oca,piriii, in com. Nehoiasul,
jud. BuzAti. Isl ia inceputul din
plaiul Bertel si Poiana-CepeT ;
udä poalele dealurilor : PAltini-
sul si CAsoca ; trece printre mun-
til: Spedisul-Buzdulur qi Pruncea,
$i dà in riul Buzdul la punctul
numit La-Cher. El prime$te a-
fluentiT : Pruncea-Mare, Pruncea-
Miel, CAsoca-MicA si Izvorul-
SpedisuluT. Pe dinsul sunt treT
herlstrae. Este avut in Os-
trAvI.
Ca§oca-Mick ievor, In com. Ne-
hoiasul jud. BuzAti. Incepe din
poalele munteluT Podul-CaluluT,
de la plaiul CA$oceT si dA In
CAsoca-Mare la Sipotul - aso-
cer.
 C;i0CEI (DEALUL-)
CA§ocei (Dealul-), munte, jud.
Buzdti. E coprins filtre muntele
Spedisul-BuzduluT, piriul Cdsoca
si Valea-Giurca. E acoperit cu
pldure de brad.
CA§ocei (Plaiul-), douil ramifi-
cafiunt din muntele Podul-Ca-
luluT, jud. Buza. Una apucd
spre N., Cdsoca-Mare, si a doua
spre S., Cdsoca-Micd. Ambele
acoperite cu pdsunT.
Catärnire§ti, sat, in partea de
S.-E. a comuneT Cucoreni, plasa
Tirgul, jud. Botosani. Are o
suprafan de 1317 hect., Cu o
populatie de 152 familiI, sati
530 suflete. Sunt 157 contrib.
In sat este I scoald mixta,
cu I invdtdtor, intretinutà de
stat si frecuentan. de 22 elevT.
Pe mosie se aflä.: o pddure
in intindere de 286 hect.; un
iaz ; 2 morT de apd. Sunt 3 di--
ciume.
Vite marT cornute sunt 212,
cal mal-1 *i mici 32, (Di 625,
mascurT 104.
Cätänelul. (VezI alicelele, jud.
Vilce a).
Catäne§ti, numire, ce se dà und
pdrtT din comuna Racovita, pl.
Riul-DoamneT, jud. Muscel.
CatAne§ti, loc izolat, in ramifi-
catiunile de V. ale munteluT Is-
frita, com. Ndeni, jud. Buzda.
Catäne§ti, mahala, in com. rur.
Greci, pl. Motrul-d.-j., jud. Me-
hedinti.
Cfitänoaia, deal, in jud. R.-Sd-
rat, pl. Marginea-d.-s., comuna
Dragosloveni. Se desface din
Dealul-N1 Aguri; bräzdeazä par-
tea de V. a comuneT. E aco-
perit cu pdsunT. La poalele luT
se afld cdtunul Terchesti.
www.dacoromanica.ro
300
Catänoiul, sat, in jud. R.-Sdrat,
plasa OrasuluT, cdtunul comuneT
Andreasi, in partea de N. a co-
muneI, pe partea dreaptd a luT.
M'A' noiul, numire, ce se maT dd
ciitunulut Alunisul-d.-j., comuna
Alunisul, pl. Vedea-d.-s., jude-
t.il Olt.
Catänoiul-AndreI,vechiz7 pichit,
ci No. lo, pe riul Milcovul, lin-
gä. cdt. CAnnolul, al comuneI
Andreasi, pl. Orasulur, judetul
R.-Sdrat. AzT e locuintä. izolatd.
Cätäutul (La-), locuingi izolatii,
jud. R.-Sdrat, In plaiul Rimni-
cul, com. Buda, in partea de
V., pe piriul anutul, lingd cd-
tunul Cdtdutul. Azi e han pe
drumul spre Chiojdeni si Jifia.
Cätäutul, sat, in jud. R.-Sdrat,
plaiul Rimnicul, cdt. comuneT
Buda. Asezat 11 partea de V.
a comuner, pe piriul CdtAuttil,
la 3 kil. spre V. de cdtunul de
resedintd, Buda.
Cätäutul, culme de dealurr, in
jud. R.-Sdrat, plaiul Rimnicul,
com. Chiojdeni ; se desface din
Dealul - CilnduluT ; se intinde
spre E. printre fiul R. - Sdrat
si afluentul gil*, piriul Cdtdutul,
despärtind comunele Buda de
Chiojdeni. Este acoperit cu pd-
durT.
Cat'autul, piria, in jud. R.-Sdrat,
plaiul Rimnicul, com. Buda. Iz-
voreste din Deal ul-Cilinulu T. Cur-
ge d'alungul dealuluT CdtAutu-
luT. Udd partea de N. a comu-
neT, trednd prin atunele Fun-
ddtura, Cdtdutul, Spide, Scdri-
soara, si merge de se varsd in
riul Rimnicul-Sdrat, litiga cdtu-
nul Buda-Vechid.
Catautuldi (Fundul-), deal, in
CATIWL
jud. R.-Sdrat, plaiul Rimnicul,
com. Buda. Se desface din dea-
lul CilnduluT ; brAzdeazd partea
de V. a comuner. S'a numit asa,
pentru cà de aci izvoreste pi-
riul CdtAutul. Este acoperit cu
pddurT intinse.
Cateasca, sat, pe riul Argesul,
jud. Argesul, pl. Gäläsesti. Are
49 familiT si face parte din co-
muna rurald ateasca-Popesti.
Are o bisericd, cu hramul Nas.
terea-Maicd-DomnuluT, deservi-
ta de un preot, un cintdret si
un paracliser.
Cateasca-Pope§ti, com. rur., pe
riul Argesul, jud. Argesul, pl.
Gäläsesti, la extremitatea jude-
tuluT despre jud. Dimbovita, la
27 kil, de com. rur. Costesti,
resedinta subprefectureT si la 38
kil. de Pitesti. Se compune din
satele Cdteasca (maT inainte Tu-
feanca), Cosarele si Popeti, a-
vind peste tot 179 fam., Cu 486
suflete, din carT 37 familiT Ti-
ganT. In comund este o bise-
ricd, cu hramul Nasterea-Maicd-
Domnului si o scoald primará. ru-
raid. Budgetul comuna' pe a-
nul 1882-83 a fost de 1686
leT la veniturI, si de 1599 leT la
cheltuelr. Dupla o publicatie o-
ficialá. (1887), aceastd comuna nu-
indrA 134 contribuabilT si are
un budget anual de 2070 leT la
veniturT, si de 1846 Id la chel-
tuelT.
Numdrul vitelor a fost, in a-
nul 1887, de : 706 capete vite
marT, 590 bol si vad, 14 bivoll
si 102 mi; §i de 897 vite ind-
runte : 700 or i 197 rimatori.
CAtia§ul (Flingani-), cdtun, al
comund Chiojdul, jud. BuzIti, si-
tuat pe malul sting al &luid'
Cdtiasul, in apropiere de sorgin-
tea sa. Are 330 locuitorf si 72
case.
 CATIAUt.
CAtiaquI, munte, in com. l'Alti-
neni, judgul Buzaa, copring
tre pirtaele Catiasul, Nehoiul
riul Buzdul. Are 1006 metri
laaltime, in punctul numit Vir-
ful-Catiasului. E ocoperit, cea
mal mare parte, cu paclud $i
izlaz de vite. Masa sa e nesta-
bita, fiind formata mar mult din
pietris. Din aceastä cauza se
macina si se precipita panie din-
teinsul carl impiedicä circulgia,
la punctul numit Rupturile-Päl-
tinenilor.
Cätia§ul, mofie a Eforier Spitalelor
Civile din Bucuresti. E pendinte
de schitul Tirgusorul, jud. Buzar',
caruia s'a daruit de mosneniI
Codesti, in com. Chiojdul, cat.
Catiasul. Are 380 hect., din
care 520 padure, 78 izlaz, 128
finega, 90 arabile, 6 lived si
restul sterp.
Catia§ul, pädure, in jud. Buzar',
com. Paltineni, cat. Curmatura.
Face un corp cu padurea Plos-
cari, de 320 hect., din care vre-o
50 s'aa transformat in curaturT
Jinete. Proprietati: mosnenii
Curmatureni si Cb.tieseni.
Catia§ul, pirtil, in com. Palti-
neni, jud. Buzaa. Izvoreste din
poalele muntelur Pitica, com.
Chiojdul ; uda cat. Catiasul din
Chiojdul, apoi cat. Catiasul din
com. Paltineni, primind izvoa-
rele Tarina-Rosie, Grohotisul si
Ghertallul, si da In rful Buzati,
la Gura-Catiasului, in dreptul
cat. Topilele.
Citiaqul-Ploscari, cdtun, al co-
munei Paltineni, jud. Buzaa, si-
tuat in partea de mijloc a pi-
riului Catiasul. Are I lo loc. si
27 case.
CAtia§ului (Gura-), cätun, al co-
munei Paltineni, jud. Buzaa, si-
301
tuat la varsatura 'Adule Calla-
sul in riul Buzati, in l'ata cat.
Topilele, din com. Mlajetul. Are
100 loc. si 22 case. De dinsul
e alipita si mica subdivizie etul.
Cätia§uluI (Virful-), pädure, in
com. Paltineni si Fundatura, ju-
detu/ Buzar'. Are ca 280 hect.,
din care 18 transformate in cu-
raturi. Proprietate a moslelilor
Paltineni i Fundatureni.
Catina, com. rur., in plaiul Buzati,
jud. Buzaa, situata pe ambele
maluri ale riului BiscaChiojdu-
10, la distantá de oras de 59
kil. Limitele sale sunt: la N.,
incepind din hotarul Roma, de
la piscul MuratoareI, se lasa in
nul Bisca Chiojdului, pe care-1
trece, si pe la Pietrele-Romer
urca in virful Manta. La E. se
lasa peste coline si merge in
virfil Patirlega, de ad i in Va-
lea-Colinulur, In virful Stiner, In
Piscul-Rosu, in virful Cetatelei,
apoI pe %ralea Seaca atinge ca-
tunul Slobozia. La S., Incepind
de la N. catun Slobozia, mer-
ge in muntele Piel, trece Bisca
si o ja pe albia apei Zeletinul,
pana in dreptul cát. Tirlesti,
(din Prahova). La V., incepInd
din apa Zeletinul, o ja pe scur-
sura s'ad Ciinilor, da In apa
vaeI Catinei, de unde urca Slem-
nea pana in Muchea-Dubanului,
de aci In muntele Tisele, apor
In malul Pietrei-Rotarii, de unde
coboarä in apa Stimniculd, urca
in tivintele Carafte i de aci in
Piscul-Muratoarei. Suprafga sa
e de 3953 hect., din carI 258
arabile, 1750 padure, 165 finge,
450 izlaz, 180 livezi, 3 vie
1147 sterp. Proprietd¡I mal in-
semnate sunt: Catina, Valea-Ca-
tinei, Chiojdeanca, Cepturasul,
Lera, Roma si Biserica-Fungul-
Catinel, mar toate in devalmasie
ale mosnenilor Catineni, Izba -
www.dacoromanica.ro
CATINA
soi, Frasineni, Rimber, Boeresti,
Miculesti, Chiojdeni si Lereni ;
iar Carpul i Corbul (Floreasca)
sunt particulare.
Terenul com,inei e muntos,
format In cea mal mare parte
din pietz-i i nisipuri; de aceea
nu se poate cultiva de cit pu-
tin porumb. E fusa avut In sub-
stage minerale, mal Cu sea-
rab. : fier, sare, gips, pacura, de
si nu se exploateaza, mar rar
chihlibar. Are 2 di-gua : la 24
Iunie, In cat. Corbul, si la 6 Au-
gust. CM de comunicaOune n'are
de cit valea Biscii- Chiojdului,
care se intrerupe adesea, din ca-
uza viiturei apelor 5i cadera'
malurilor.
Vite are : 658 bol', 270 vacT,
146 viter, 6 bivolite, 17 cal*, 30
epe, ro minjI, 1200 oT, 377 ca-
pre i 584 porcI. StupI sunt
Comuna e formata din cal-
nele : Catunul, atina, Ceptura-
sul. Corbul, Lera, Mordana, Mo-
truna, Moara-lui-Enica, Pasaro-
iul, Roma, Tronari, Saticul
Valea-CatineI. Catunele au o po-
pulgie de 2240 locuitori, din
cal-1: 538 barbati insurgi, i6 e-
insuratI, 39 vaduvi, 532 baeti;
iar &raer maritate sunt 538,
186 vacluve, 491 fete. EI tra-
ese In 543 case. MeseriasI sunt
io lemnarl, I timplar, 10 ro-
tari, 3 butnari, i zidar, 2 fie-
rarT 5i I cojocar.
In comuna sunt 393 contri-
buabili, din carT 62 comerciagT
romini. Stabilimente sunt 8.
Budgetul comuna e de 2581
lel.
Comuna are o scoall in cdt.
Silistea-Motruna, frecuentata re-
gulat de 35 elevi. Carte stia
'o locuitod. Biserici sunt 5,
(din care una in raine), deser-
vite de 2 preotr, 4 cintaretT
4 paraclised. Catedrala e cea
eti hramul Sf. Dimitrie. Bise-
rica co oare-care insemnatate
 CANINA 302 aTINEI (VALEA-)

istorica e cea din Fundul-Cati- jeasca, a fratilor C. si G. Ola- CatineI (Dealul-), deal, la Vest
neT. CirciumT sunt 6, nescu, situat in padurea zisa de comuna Poenarei, plaiul Nuc-
Comuna e vechie. Mosnenif Gradina-luT-Boboc, plasa Glava- soara, situat intre judetele Mus-
catineaT posedä un hrisov de cioc, jud. Vlasca. cel i Arges.
la Radu al II-lea, ti care se
spune ca acest pamint este Mina, lo: de Jinete si pruni, CAtineI (Dosul-), parte din fio-
al lor de vechie bastina. Cele- situat in comuna Valeni, plasa dul Catina-Siliftea, din comuna
l'-alte catune sunt de mal tirzin. Arge§elul, jud. Muscel. atina, jud. Buzan. Formeazä o
Ca locuri istorice sunt : Roma sfoara ca de 60 hect.
si Pietrele-RomeT, Silistea, Ripa- Mina, piidure, in com. Calina,
Fetei, Nanta, etc. jud. Buzan. Consta din sforile : Mine' (Fundul-), veche numire,
Balosinul, Fata-cu-GoriniT, Vir- a cal. Valea-CatineT, jud. Buzan.
Mina (Sili§tea), atun de re- ful-RipeT-FeteT i Valea-Seaca,
sedinta al comuneT atina, jud. formind in total t30 hect, ale Mine' (Funduh), fost schit, in
Buzan. E situat pe malul sting al mosnenilor Frasineni Cal- com. Catina, jud. Buzad, zidit
BisciT. Are 240 locuitorl cari neni. in secolul XVII de Spiridon CA-,
stat in 6o case. lugarul. AzT e biserica de min.
CAtina (La-), han, in jud. R.-S5.-
Catina, sat, pl. Jiul-d.-s., comuna rat, pl. Marginea-d.-j., comuna Catinei (Fundul-), moFle, in co-
Bralostita, judetul Dolj. Are Corbul, in partea de Vest, pe muna atina, jud. Buzan, ca soo
93 suflete, 43 barbati, 50 l'eme. drumul ce duce la comunele hect., din care 84 padure. A fost
CopiiT din sat urmeaza la scoala Maicanesti sí Rimniceni. confirmata printeun hrisov din
mixta din satul Bralostita, ce 1804, al luT Al. Ipsilante, schl-
este la 2980 m. departare. In Catina (Piscul-cu-), pisc, spre tulur de la Fundul Catad; res-
anul scolar 1892-93 aú urmat S. de com. Talea, plasa Pelesul, tul e a mosnenilor. Hrisovul se
6 baetT. Cu virsta de so:mil jud. Prahova. Si-a luat numele afla inca in cancelaría foasteT
sunt 19 copiT. Stiti carte 27 loc. dela atina ce se afla pe el. Protopopii de Cislati, de unde
Serva de pasune vitelor locui- nu s'a ridicat nicT un act, de
Citina, sat, face parte din com. torilor. protopopiile de plaiurT sunt
Calinesti, plasa Filipeti, jud. suprimate din 1864.
Prahova. Cfitina-Mare, insuld in Dunare,
intre com. Flamlnda si insula Mine' (Lacul-) (Lacul-Mare),
Catina, costife, pl. Jiul-d.-s., com. atina-Mica, judetul Teleorman. lac insemnat, in com. si catunul
Bralostita, jud. Dolj, satul a- Este acoperita Cu zavoin de atina, jud. Buzan.
tina, pe care se intinde satul salde, proprietate a statulta;
cu acelasT nume. se da in taere. CfitineI (Plaiul-) saii Poiana-
Mare, coliml, in judetul Bu-
Cfitina, deal, in partea meridio- Catina-Micä, insuld in Dunare, zar', com. Catina, catunul Mor-
nata. a com. Tautesti, plasa Co- la departare de 2 kil, de gura dana.
poul, jud. Iasi. OltuluT, putin mal jos de cheiul
portuluT, jud. Teleorman. Este CatineI (Valea-), ciitun, al com.
CAtina, izvor, in com. Canesti, acoperita cu zavoin de salcie. atina, jud. Buzan, cu 16o lo-
jud. Buzan. Incepe de la mun- Aci, intre tdrm si ínsula, abor- cuitorT si 34 case. Are sub-di-
tele Umbrarelul si se scurge in deaza cea mar mare parte din vizia Besgulesti, locuita de des-
piriul Saratelul-Bercif. vasele carT vin sa incarce cere- cendentiT luT Ilie Besgu, fost
ale in port. capitan de potera.
Catina, sorginte de ape ininerale,
in jud. Buzan, comuna Canesti, Catina-Sili§tea, mofie, in com. CatineI (Valea-), vale, in cotn.
cat. Pacura. Se scurge in valea Catina, jud. Buzan, a mosneni- atina, jud. Buzan. Incepe din
Barchezi. lor CatinenT FrasinenI.: Are padurea Marculeasa si se scur-
640 hect. padure, fineata, izlaz ge in Bisca-ChiojduluT, in drep-
Catina, lac, pe proprietatea Ble- si curaturT. tul cat. Catina.

www.dacoromanica.ro
 CA.TINET (1/IRFUL-)
Mine' (Virful-) (Virful-Stir-
culuI), munte, in jud. Buzaa,
com. Catina, cat. Valea-Cati-
neT. E acoperit de padure.
Citinele,numire, data uneI partI
din pihiurea Badeni-Popesti din
comuna Clondirul, jud. Buza.
CAtinele, loc izolat, com. Gole$ti,
pl. Podgoria, jud. Muscel. La
atine, se zice, cä a fost ta-
baria o parte din o$tirea luT
Tudor-Vladimirescu, la 182 I.
CAtini, sat, in judetul R.-Sarat,
plasa Marginea- d.- j., catunul
comuneT Corbul, situat in par-
tea de Vest a com., la hota-
rul spre judetul Putna, a$ezat in
dimp.
CAtini§ul, mofie, avind o supra-
fata. de 460 hect., 23 ariT, in jud.
Tecucia. Este adesea-orT supusa
inundatiilor riulur Siret,
care se afla com. Tudor-Vladi-
mirescu, proprietatea d-luT Vé-
ron. Este acoperita de poene,
de finge, iar restul calina $i
cuhalm.
CAtrune§ti (Sinte§ti), sat, face
parte din com. rur. Catrune$ti-
Miineasca, pl. Mosti$tea, jud.
Ilfov. Este situat la N.-E. de
Bucure$ti, pe malul sting al
\del* Mosti$tea. Aci este re$e-
dinta primaria
Se intinde pe o suprafata de
964 hect. cu o populatie de
397 locuitorT.
D-1 D. Pica are 700 hect.
$i locuitoriT 264 hect. Proprie-
tarul cultiva 600 hect., avind
Ioo hect. padure. LocuitoriT cul-
tivá tot teren il, rezervind, pen-
tru io hect.
Are o bisericá c.1 hramul A-
dormirea, deservita. de I preot
$i 2 cintäretr. O 5coald mixta
frecuentatä de obiceia, de 25 elevT
808 CATUNELE
$i 6 eleve, cu intretinerea (4- Aratura se face cu 16o plu-
reia statul $1 comuna cheltuesc gurT : 130 cu bol $i 30 cu cal.
anual 2092 la In raionul satulta Locuitorii aa 208 care $i -ca-
e i hele$tea i i moara de apa. rute : 157 cu bol $i 51 cu cal.
Comerciul se face de i cir- LocuitorT improprietaritT sunt
ciumar ii hangia. 254 $i neimproprietaritr 77. Co-
Numdrul vitelor marT e de merciul se face de 7 circiumarl
328 $i al celor miel de 625. $i 4 hangii. S'a stabilit in co-
S'a stabilit in sat i strain. muna i strain.
Acest sat, s'a infiintat la a-
nul 1795, de fostul proprietar CAtuna, ceitul, al coin. Albe$ti,
Baldovin. jud. Buzaa.
CAtrune§ti-Miineasca, comuna CAtuna§i, sat, face parte din com.
ruraleY, pl. Mosti$tea, jud. Ilfov, Umbrare$ ti, pl. Birlad, j ud. Tecu -
situata la N. - E. de Bucure$ti, cit. E situat pe parten dreapta a
linga Valea-Mosti$tea; la o dis- fiuluT Birlad, la o distanta de re-
tar4A de 29 kil. de Bucure$ti. $edinta comuneT 8io m. E si-
Se compune din satele : Ca- tuat la S. comuneT. Are o popu-
trune$ti, Clowa , Lilieci, Mii- latie de 32 capi de familiT, cu
neasca, Sine$ti-Ve- 127 suflete Este inconjurat in
chi. Cu o populatie de 1382 partea de V. cu padure, lar la
locuitorT, carI traesc in 259 case E. de riul Birlad.
si bordee. Se intinde pe o su-
prafata de 4416 hect. CAtuneanca, trup de mofie ne-
D-nif D. Pica, Sp. Casotti, locuita, intrupata cu mo$ia Pe-
Fratil Dumba., N. Califaru, sta- tropni, din pl. Marginea, jud.
tul $i insurateiT aa 3478 hect. Vla$ca. Foastaproprietatea a fa-
$i locuitorir 938 hect. maje Lapatti ; azT e proprie-
ProprietariT cultiva 2656 hect., tatea ccesorilor prin cip eluT
avind 88 hect. izlaz $i 734 hect. Dim. B. S tirbeia.
padure. Locuitorif cultiva tot
terenul, rezervind pentru izlaz CAtuneanul, deal, cu directia
ca la 34 hect. spre S.-E., in comuna Dite$ti,
Comuna numara. 269 contri- plasa Filipe$ti, jud. Prahova.
buabilT, aviad un budget de 4910 Pe deal sunt plantate vil, prunT,
leT la veniturT $i 4876 la chel- nucl i merT. Serva. $i de pa$u-
tuelT. In anul 1885 eraa 258 nat.
contribuabilr.
In comuna sunt 3 bisericT, de- CAtunele, com. rur., in jud. Me-
servite de 2 preotT, la Catru- hedinti, pl. Motrul-d.-s., situata
nesti, Miineasca i Sinesti - Ve- pe Valea-MotruluT, la o clistanta
chi, I $coall mixta; 4 hele$tele de Turnul - Severin de 43 kil.,
si 2 morT cu apl. iar de Bro$teni, re$edinta pla-
Numgrul vitelor marT e de $eT, de 14 kil. Furmeaza comu-
1318, 294 cal 5i epe, 6 arma- ná co catunele : Staicul-d.-j.,Va-
sarT, 560 bol, 365 vacT i viteT, lea-Perilor i Valea-Caselor, a-
23 taurT, 34 bivoll, 36 bivolite, vind 142 contribuabill, Cu 900
$1 al celor miel de 2400, 21 ca- locuitorT, locuind in 1 80 case.
pre, 377 porcT i 2000 oT. LocuitoriT posea.: 40 plu-
Dintre locuitorr, 305 sunt plu- gurT, 6o care cu bol, io carute
garT i 15 aa diferite profesiT. cu cal i io6 stupT. O parte din
www.dacoromanica.ro
 CÄTUNELE
aceasta com. e proprietatea sta-
tullir. Are 2 bisericl deservite de
2 preoti si 4 cintAretl; o scoall
Cu i invAntor, frecuentan de 20
elevI. Sunt 2 circiumr. Budgetul
comund coprinde : la venituri,
suma de 738 leI ; iar la cheltuelr,
suma de 698 ler. NumArul vi-
telor in aceastä comunà este
de : 408 vite marl cornute, 26
cal, 450 oi si 406 rimAtorl. Co-
muna e strábAtutA de 2 osele
comunale.
Dealud sunt : Cloaca - Vie,
Culmea-Mare, Dealul-Mare, Cru-
cea - luI - Ilie, Cracul - Scorosu-
luT, Cracul-TiganuluI, Viisoarele,
Viile-PArasite I Cracul-Poiana-
MlnAstireI, din virful cAruia se
poate privi In diferite directiunI
la marI distante.
Val sunt : Valea-MotruluT, a
ChivAdaruluI , a GrAdistel , a
ScoarteI, a Perilor, Valea-Mare,
Valea-Cimpul-Mare, Valea-Bise-
rice!, Valea - Boereascl si Va-
lea-Dder.
Apele ce udl aceastA comu-
na sunt : Motrul i Iupca.
In aceastà comunl se vAd ur-
mele une! zidAriI ce se aflà. la
Gura-ChivAdarulut Aci se zice
al a fost o cetate romanl. Zi-
dAria este in malul MotruluI
chiar pe deal. CArl.mizI de adi
s'ad luat i intrebuintat de care
locuitorI la sobele i casele lor.
In aceste zidlriI s'ati glsit o-
biecte vechI, monede cu inscrip-
Ounea ImpáratuluI Sever, sA -
getT, hiele cu initiale pe din-
sele, iar in 1885, Cu ocaziunea
unor sApAturI, s'ati gasit niste
monede vechI de aur.
Munele, mofe, a statulta, In ju-
detul Roman, pl. Fundul, com.
Negri, arendatA (1887) impreunl
cu mosia CAlinesti, cu 8200 le1
anual.
Munele-de-Jos, sat, in judetul
www.dacoromanica.ro
304
Mehedinti, pl. Motrul-d -s.; tine
de com. rur. atunele.
Munele-de - la - Fin-duele, co-
nac, pe marginea bAltii Suhaia,
judetul Teleorman. Aci se des-
face si se conservA pestele, ce
se vineazá de nAvodarT. Sunt
magazii pentru pestele sArat.
Munele-de-la-Vii§oara, conac,
pentru pdstrat pestele, destinat
pentru partea de baltä ce cade
pe mosia Viisoara, jud. Teleor-
man.
Muneni, alzas, pendinte de co-
muna Bucsani, fostl proprieta-
tea mAnAstirei Cltuneni. AzI e
proprietatea d-nei SAmAsescu.
E situatl in pl. Neajlovul, ju-
detul Vlasca.
Catunul, com. rur., pl. Ialomita,
jud. Dimbovita. Aceastl comu-.
nA, situad. spre S.-E. de T'ir-
goviste, aproape de margines
judetuluT, pe loc ses si pe ma-
lul sting al riuluI Ialomita, este
udan, in raionul sAti, de riurile
Ialomita, Cricovul i CrivAtul si
se compune din cinc! cAtune :
CAtunul , Bujoreanca, Butima-
nul, HodArästi i Ochiul-Boulur.
Are o populatie de 1876 locui-
torI. Comuna Cdtunul produ-
ce tot felul de cereale, i vite
multe. Se aflà o moard de apl.
Are trei bisericI i o scoall.
coala este mixtl i Cu un in-
vatátor. Este frecuentan in cur-
sul anuldf de 50-62 elevr §i e-
leve. In comunA sant 102 b6.etT
67 fete cu etatea de scoall..
Localul a fost clAdit in 1885, Cu
primaria la un loc. coa la n'are
plmint. Comuna are un venit
de 4618 lei si 410 contribua.bili.
Aceastl comuna se inveci-
neste la E. cu comuna HAbu-
dul, pl. Tirgsorul, jud. Prahova,
de care se desparte prin
CATUNUL
Cricovul-Dulce, ce dA In Jalo.
mita, la S.-E. cu com. Madi,
despArtindu-se prin Ialomita, la
V. cu com. Cojeasca, la N. cu
com. Cornesti, de care se des-
parte prin riul CrivAtul, si la N.
cu pl. Znagovul, jud. Ilfov. Co-
muna CAtunul, atit cu atunele
sale, cit l Cu ma.T.toate co-
munele vecine, se leagl prin so-
sele comunale, vecinale i ju-
detene.
Catunul, com, rur., plaiul Telea-
jenul, jud. Prahova. Situatl ling5
ptriul SArAtura si MAclita, la 38
kil, departe de Ploesti si la IO
kil, departe de resedinta plaiu-
Se compune din doul cá-
tune : CAtunul i Poiana-Mler-
la Are o populatie de 932 lo-
cuitorI, fiind 200 capi de fa-
milie, din carI 150 contribuabili;
sunt 210 case de locuit.
Comuna n'are bisericA. Lo-
cuitorif merg la biserica din
com. Ogretinul.
Parte din locuitorI sunt mos-
nenI; parte s'ati improprietArit
dupA legea ruralä 5i a insurl-
tenor. Ei aii : 150 bol, zoo yac!,
i8o vitel, loo o!, 5 capre 5i 200
porcI.
§coall nu este in comunl.
CopiiI merg la scoalele din O-
gretinul i Drajna-d.-s. tiü carte
40 bArbati.
LocurI insemnate in comunl
sunt : Virful-cl-Pietrele-Infierate
5i Malul- cu -Rtpa, La- Coas ta -
Tare.
Toatl comuna are o supra-
fan de 800 hect.
Tuicl se fabricA in comunl ca
la 750 hectol.
StupT cu albine sunt 50.
DealurIsunt: Malul-de-RAsunl,
Ursoaia. PAdurea Virful-Casuld
se aflä pe teritoriul comuner.
Catunul, com. rur., compusl din
 CXTUNUL
cdtunele: Albeni, Banovul, Brd-
testi, atunul, Tavirldul, pen-
dinte de pl. Glavaciocul, jud.
Vlasca. Se af1á situatd pe coasta
dreaptd a Glavacioculur.
In 1886, avea 940 suflete
178 contribuabill.
Budgetul anual era in 1886
de 7713 leT la veniturT i 7606
leT la cheltuelf.
Are o bisericd, cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, deservitä
de i preot si 2 dasalr. In co-
mund se aflä o scoald mixta
cu 2 clase, condusd de un in-
vdtltor ; in 1888 aü urmat ti
bletT si 3 fete.
Aceastá comund este departe
de Bucuresti de 65 kil., de
Giurgi9 76 kil., lar de Obe-
deni, resedinta pldseT, de 28 kik
In anul i888 s'aii cultivat o su-
prafatd de 1150 hect., cu dife-
rite cereale.
Catunul, sat, face parte din com.
rur. Berceni, pl. Cricovul, jud.
Prahova.
Citunul, sat, face parte din com.
mi% atunul, plaiul Teleajenul,
jud. Prahova.
Catunul, cdtun, al com. atina,
jud. Buzad. Are 40 locuitorT
u) case.
Citunul, cdtiun, pendinte de com.
Cu acelasT nume, pl. Glavacio-
cul, jud. Vlasca. In acest cdtun
sunt ; scoala, biserica si casa
comunald.
CAtunul, mofie a d-luT Gheorghe
Gr. Cantacuzino , pe care , la
1864, s'ad improprietdrit loc
din com. Provita-d.-j., pl. Praho-
va, jud. Prahova.
Catunul-Bisericei, sat, jud. Ar-
ges, pl. Pitesti. Face parte din
com. sur. Coeul,Popesti.
67170. ITh kD mol renarafir. Vol 11;
305
Catunul-Bouluï, sat, jud. Ar-
ges, pl. Pitesti; face parte din
com. rur. Cocil-Popesti.
Cätunul-de-Sus, sat; face parte
din com. rur. Dobrotinetul, pl.
Oltul-d.-j., jud. Olt. Are o po-
pulatie de 550 locuitorT. Este
situat pe dealul OltuluT. Ad e
o bisericd fondatá la anul 1639,
de MateT-Vodd-Basarab.
Catunul-din-Deal, sat, jud. Ar-
ges, pl. Pitesti ; face parte din
cotn. rur. Bradul-Geamdna.
Cfitunul-Moara, sat; face parte
din com. rur. Bdtesti, pl. Cri-
vina, jud. Prahova.
Catunul-Negra§i, sad Roma-
nati, sad Romine§ti, mofie,
judetnl Arges, plasa Cotmeana ;
cu o intindere de 4950 po-
goane pd.dure. E proprietatea
statuluf ; alta-data apartinea md-
ndstiriT Glavaciocul din Vlasca.
La 187r avea o arena. de
12700 leT si a fost ipotecatd
impreund cu alte 380 proprie-
atT ale statuluT pentru impru-
mutul domenial de 78 milioane.
Pentru periodul 1883-88, arenda
acester mosiT a scdzut la 5720
leT.
Cátunul §i Ceptura§ul, mofie,
In jud. Buzdd, com. atina, c5.t.
Catunul. Are 300 hect, ale mos-
nenilor Boeresti.
Cfitunulul (Fata-), parte din
mafia Cepturasul-atunul, din
com. atina, jud. Buzad; for-
meazd o sfoard de 27 hect., din
care II pddure.
Citu§a, sat, jud. Arges, pl. 01-
tulur, pendinte de com. sur.
I3Arbdtesti. Are 150 locuitorT,
Catup, baltd, lingd Siret i sta-
www.dacoromanica.ro
CXTEAUA.
tia Bdrbosi, In com. Fi/esti, p/.
Siretul, jud. Covurluiti. Este for-
matd.de plrliasul cu acelasT nume.
Catu§a, pilla, in com. Filesti,
pl. Siret, jud. Covurluid. El in-
cepe a izvori din Satul-Costi si e
format din alte patru pillase, ce
curg prin vdile DancdT, Satul-
CostiT, Satul-Conachi i Fileti;
apoT, strdbdtind valea Cu ace-
lasT nume, formeazd la capdt
spre S., ling5. Siret, balta a-
tusa.
Cfitu§a, vale, in com. Filesti, pl.
Siret, jud. Covurlui9. Ambele
coline ale acesteï. vAT sunt im-
podobite cu viT apartinind cele
mal multe GAIltenilor. Pe par-
tea esticd, a väeT atusa trece
drumul de fer, lar prin partea
vesticd linia fortificatiflor
Ndm oloasa-Focsani.
täle§ti, sat, pl. Bistrita-d.-s.,
com. Spineni, jud. Bacdd ; si-
tuat pe sesul drept al Siretu-
luT, maT sus de Spineni. Are
o scoald; o bisericd ortodoxd
fäcutd la 1832; o circiuml. Sunt
69 capT de familie, cu 259 su-
flete. Vite sunt 13 cal, 169
vite marr cornute sí 39 pord.
Cätätul , pddure a statulur, in
intindere de 225 hect. formatd
din 2 trupurr atdtul (200
hect.) si Altul-CuceT (25 hect.).
E situatd in com. Dozesti, pl.
Cerna-d.-j., jud. Vilcea.
Cateaua, iezer, balta com.
In
Gropeni, jud. Brdila. E unit in
partea de V. Cu iezerul Moara-
Bund, comunicind Cu privalul
Gingdräsoaia, prin privalul Mo-
canu.
Cäteaua, inovila, jud. Bráila, la
I kil. spre N. de satul Du-
descu, pe lunca almatuiuluT.
29
 CA TEAUA
Cäteaua, prival, jud. &dila, care
uneste iezerul Cdteaua cu ca-
nalul
CAteI (Valea-), vale cu ',tia, com.
Corbita, jud. Tecuciu. Izvores te
din Dealul-Viilor si se varsd in
Berheciul, pe partea dreaptd.
Cátel (Mägura- luI-), nagurcl,
jud. Teleorman, la hotarul do-
meniului orasului Alexandria cu
mosia Atirnati, in apropiere de
calea nationald Turnul-Vitdnesti.
Indltimea eT este de 40 m. si
lärgimea la bazd de 150 m.
Cátele" (Piatra-), loc izolat,
escavatie in muntele Bisoca, jud.
Buzar'. Din interiorul sda incepe
s'A curgl. apa Peceneaga. In a-
ceastä pesterd s'ad gdsit resturi
de arme vechT, precum : sabii,
topoare, etc.
Cátele" (Piatra-), munte, in
R.-Sdrat., plaiul Rimnic, com.
Bisoca. E asezat in partea de
Vest a comunel Carimbul, pe
Recea. E acoperit cu Cátelusa, mic afluent al Bistritel,
pAduri i pdsuni. Vara se afld jud. Suceava. Formeazd hotar
ad i stine de or.
CAtele§ti, ciitun, pendinte de co-
muna Tecuciul-Kali ideru, din
plasa TeleormanuluT, jud. Tele-
ormai. Are o populatiune de
250 suflete si 49 contribuabill.
Cátelul, sat, pl. Dimbovita, jud.
Ilfov ; face parte din com. rur.
Dudesti-Cioplea. Este situat spre
E. de D ide$ti. In partea de N.
are dealurT, iar la S. pAmintul
e bdltos.
Are o bisericA, cu hramul
Sf. Nicolae, deservitä de i preot
si 3 cintdreti. In sat se aflä
o scoall, frecuentatA de 16
elevi, cu intretinerea cAreia co-
muna cheltueste 1940 leT a-
nual.
www.dacoromanica.ro
306
Populatia MI e de 259 suflete.
Comerciul se face de 4 circiu-
marT si i hangia.
Suprafata totald a satului e de
620 hect. (impreund ca Vitanul),
din carT 420 hect. apartin d-lui
T. Eftimiu si 200 locuitorilor.
Viea se cultivd pe o scard In-
tinsA. 150 hect. rámln sterpe.
Cfitelul, fort in jurul Bucuresti-
lor, jud. Ilfov.
CateluluI (M'águra-), semn de
hotar, intre moille Lisa $i Vi-
nAtori, din pl. Marginer, judetul
Teleorman.
CáteluluI (Piscul-), pise:, la V.
de com. Titesti, pl. Riul-Doam-
neT, jud. Muscel.
efiteluluI (Valea-), vale, intre
iazurile Romlnesti, comuna Mo-
vileni , plasa Copoul, judetul
Iasi. Se prelungeste pAnd in
comuna Plunesti. Pe ea se fac
semandturr.
intre comunele Brosteni i Md-
deiul (300o m.)
Citetul, sat, face parte din com.
rur. Dozesti, pl. Cerna-d.-j., jud.
Vilcea. Are o populatie de 319
locuitorT (163 bArbatr si 156 fe-
me». Cade in partea de N. a
cornund si este situat pe dea-
lul atetul.
Aci este o bisericA de lemn,
Cu hramul Adormirea -MaiceT-
DomnuluT, fondatA. la anul 1822.
Este la distantd de 3 Va kil, de
cdt. Dozesti, unde este scoala
si resedinta comuna. CopiT in
virstd de scoald sunt 39 (23
bdetT si 16 fete).
Cätetul, deal, com. Dozesti, pl.
Cerna-d.-j., jud. Vilcea. Are o
CAUETI
directiune de la N. spre S. Pe
el este situat satul CAtetul.
Cátinele, lac, in pl. Borcea, in-
sula Balta, com. Socariciul, jud.
Ialomita.
Cätinul, lac, in pl. Ialomita-Balta,
instila Balta. Se lntinde pe te-
ritorul comunelor Fetesti i Stel-
nica, jud. Ialomita.
Catinul-cu-Butuci, lac, in plasa
Ialomita.Balta, insula Balta, co-
muna Dudesti, jud. Ialomita.
Cátinul-din-Mijloc, lac, in pl.
Ialomita-Balta, insula Balta, co-
muna Dudesti, jud. Ialomita.
Cátinul-luI-Panait, lac, in pl.
Ialomita-Balta, insula Balta, com.
Dudesti, jud. Ialomita.
Cátunul, munte, la N. --de com.
Leresti, plaiul Dimbovita, jud.
Muscel.
Catunul, pädure, supusd regimu-
lur silvic, pe mosia Muntele-
Cdtunul, com. Leresti, plaiul
Dimbovita, jud. Muscel. E in in-
tindere aproximativA de 300
hect., cu un masiv des, compus
din fag, plop si mesteacdn. Spre
vid se aflä putin molift $i e si-
tuatd in regiunea inuntoasd, cu
pante reped, din care se scurg
piraie. Se invecineste la N. cu
Zezerul, la S. cu VAcarea, la
E. cu Riul-TirguluT si la V. cu
Táritoasa.
Cáuesti, sat, din com. Roscani,
plasa Turia, judetul Iasi ; sa-
tul se afld situat pe dealurile:
Spineni si Stilpeni, avind o su-
prafatd de 1432 hect. si o po-
pulatie de 83 familiT, sati 323
locuitori RominT, carT se ocupa
cu agricultura si cresterea vite-
lor. Are o bisericA, deservitd
 CAUEM
de I preot, I cintaret 0 2 ecle-
siarhl, precum si o sama intre-
tinuta de comuna, care a fost
infiintata in 188o, frecuentan'
de 15 elevr.
Numarul vitelor e de 761 cape-
te, din carI : 262 vite marl cornu-
te, 380 oT, 42 cal 0 77 rimatorT.
Ciuesti, sat, in jud. Tutova, pl.
Corodul, com. Adam, spre s.-
V. de satul Adam. Are 207
locuitorl (din cae 16 $tiii carte).
Inainte se numea Cucuesti.
Cäuesti, sat, din com. Scheia-
Capotesti, pl. Fundurile, jud.
Vasluiii. E situat 'filtre dealul D u-
palta la S., si filtre al FauruluT
la N.-E., pe o intindere de 644
hect. si cu o populatie de 56
familiT, sati 280 suflete. Parte
din el sunt raze0.
Muesti, las, in vatra satuluT CA-
uqti, com. Roscani, pl. Turia,
judet 11 Ia$i; are o intindere de
peste 5 hect., si format din scur-
sura iazuluT Roscani. Este abun-
dent in peste.
Ciuesti, pilla, jud. Vasluid, nu-
mit ast-fel dupl valea si satul
Cauesti, din com. Scheia. Iz-
voreste din partea de Nord a
satuluT, din ipotul- lid- Taur ;
curge prin sat spre E., apoT
printre Capul-DealuluT, Faurul
0 FilozofuluT si se varsa in pi-
riul Rebricea.
Ciuestilor (Valea-), vale, din
com. Scheia, jud. Vasluiti ; se
intinde de la N.-V. catre E.,
prin mijlocul satu/uT auegi 0
printre dealurile: MoviliteT, Du-
paiteT 0 Faurulur si se termina
llaga esul-ScinteeT.
Cauia, deal, la E. de satul CA-
uia-d.-s., com. Negulesti, jud.
Tecuciti.
307
Cduia, ptria, jud. Tecuciti, izvo-
reste din punctul numit Groa-
pa-Ursuliff ; trece prin satele
auia-d.-s., auia-d.j., Ra.spopi;
merge in directie N.-E. si se
varsa. in Berheciul.
Cauia-de-Jos, sat, face parte din
com. Negulesti, jud. Tecucia.
E situat pe coasta dealului cu
acelasT nume, Boo m. departe
de resedinta comuna Are o
populatiune de 55 capT de fa-
milie, cu 198 suflete, carT lo-
cuesc in 49 case.
Locuitorii su n t impropri etaritT.
CAuia-de-Sus, sat, face parte din
com. rur. Negule$ti, pl. Berhe-
ciri, jud. Tecuciti. Situat pe dea-
lul cu acelasT nume, la N. com.,
2 kil. departe de resedinta.
Are o populatie de 29 capT
de familie, cu ro6 suflete. Copif
in virstä de scoala sunt 45 (24
Metí si 2 r fete). Este strabatut
de lipa cu acelasT nume.
Lo c u itoriT sunt improprietaritT.
Caulesti, sat., cu 40 fanal, jud.
Arges, pl. Cotmeana, pendinte
de com. rur. Lunca-CorbuluT.
C'au§eni, sat, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Poiana-luT-I irascu,
spre N.-E. de satul Polana-lur-
Iurascu, pe malul drept al pi-
riuluT Sasa. Are 115 capT de
familie, 425 locuitorT, din carT 75
contribuabill; 19 $titi carte. Locu-
esc in 1 lo case. In sat se afla
499 capete de vite marT. Arco bi-
seria de lemn in partea nu-
mita Cautiseni-luT-Burchi. Acest
sat este alcatuit din partile nu-
mite: Cautiseni-GiosanuluT, au-
tiseni-luf - Burchi, Cauti$eni - lur-
Iurascu si Cautiseni-Razasi.
Cau§ul, deal, de natura pietroasa,
acoperit cu tufaxisurY, In plasa
si jud. Tulcea, com. Agi-Ghiol.
www.dacoromanica.ro
CAZXNETI
Se desface din dealul Orta-Bair,
se intinde spre E., cu o di-
rectie generala de la S.-V. spre
N.-E., brazdind partea centrall
a plaseY si pe cea apusana a
comuneT. Are o inaltime de 205
m. dominind satul Agi-Ghiol,
care posea. si tufarisul ce aco-
pera acest deal.
CAutiseni-Giosanului, parte din
salid autiseni, com. Poiana-
luT-Iurascu, jud. Roman.
Cautiseni-luI-Burchi, parte din
atul auti$eni, com. Poiana-
luT-Iurascu, jud. Roman.
Cäuti§eni-luI-Iurascu, parte din
salid autiseni, com. Poiana-
lui-Iurascu, jud. Roman.
Cfiutiseni-Razel, parte din sa-
tul autiseni, com. Poiana-luT-
Iura$cu, plasa Fundul, judetul
Roman.
CázanaruluI (Dosu/-), colina',
In com. si cat. Calvini, judetul
Buzar'; pg.dure, pe ea se afla
si putine araturT.
Cäzäneasca, mofie, a Eforiel
Spitalelor Civile din Bacure0i,
situara in com. Gärdesti, jud.
Teleorman. Are o intindere de
350 hect. pamint arabil.
Cizäneasca, pdolur e, pe mosia
cu acelasT nume, jud. Teleorman,
proprietatea EforieT Spitalelor
Civile din Bucuresti. Intinderea
el este de 15 hect.
Cazänesti, com. rur., in pl. Ia-
lomita-Balta, jud. Ialomita. Este
situan pe partea stingä a riulul
Ialomita, intre comunele Cio-
china si SArateni-d.-s.
Teritoriul comuna, cu supra-
fata de 7000 hect., din carT
400 hect. padure si 50 hect.
CAZANETI
luna baltoasa, se intinde din
albia riului Ialomita, spre N.
pana In teritoriul comuneT Re-
niga. Mosia este proprietate par-
ticulard. Dupd legea rurall din
1864, se afld rol locuitorT im-
proprietdritT si 65 locuitorT ne-
impropriet Ari ti'.
Se compune dintr'un singur
sat si doud catune Drd-
goiasca si Bibicelul.
Satul Cazdnesti este situat pe
o mica culme de deal, pe tdr-
mul sting, la j kil. de riul Ia-
lomita. Este strdmutat pe acest
loo de pufin timp, mar Inaintc
era la 3 kil. spre S. de ac-
tualul sat, tot pe malul sting al
riuluT, unde Ialomita face un
mare cot mergInd despre S.
spre N. Vechiul sat, pärdsit din
cauza inundatiilor, era pe locul
numit Biserica-Vechid, unde bi-
serica vechiului sat s'a pdstrat
mult timp.
In satul Cdanesti este rese-
dinta primdriei si a judeatorieT
comunale.
Dupd recensimintul din anul
1890, populatiunea comuneT se
compune din 1058 locuitorl, cu
280 capT de familie si 778 mem-
bri de familie, sati 554 barbatT
504 femet Dula. nationali-
tate : 1049 RominT, 4 GrecT, 4
UngurT si i German. Dupd reli-
gie : 1053 crestinT ortodoxT, 4
catolicT si r mozaic. Dupd pro-
fesiune : 316 agricultorT, 12 me-
seriasT, I I comerciantl, 3 pro-
fesiunT libere, 74 muncitorT si
24 servitorT. titi carte I00 per-
soane si 958 nu stiti.
Vite sunt: 300 cal, 500 bol,
1500 oT si 125 rimAtorT.
Budgetul comuna in anul
1887-88 era de 4989 leT.
Instructiunea se predä inteo
scoald mixta la 38 elevT, de un
invatätor retribuit de comuna.
AicT se afld o bisericd, deser-
vita de 2 preotr si 2 cintgretr.
www.dacoromanica.ro
3013
Prin satul Cdanesti trece ca-
tea judeteana Slobozia-Urziceni.
CAza. neyti, com. rur., In jud. Me-
hedinti, pl. Ocolul, la distantd
de 28 kil. de orasul Turnul-Se-
verin, si de 17 kil. de Malovd-
tul, resedinta plaseT. E situatd
pe Valea-CosusteT si alte
formind comuna cu catunele :
Jignita si Rosia. Are 560 loc.
si 125 case. Contribuabili sunt
109. LocuitoriT posedd: 16 plu-
gurT, 33 care cu bol, 5 carute
cu cal si 120 stupT.
Are 2 bisericT, deservite de
preotT si 2 cintaretT. O scoald,
cu un invallítor, e frecuentata de
20 elevT.
Budgetul comund se ridica
la ve iiturT de 967 leT, si la
cheltuelT de 774 leT.
Numarul vitelor in aceastd co-
muna este de : 216 vite marT
cornute, 36 capre, roo of si 205
rimatorT. Comuna este udatä de
riul Cosustea i piraiele Galbe-
nul, Govodarva, Rosul si Manea.
Valle mal principale din a-
ceastd comuna sunt : valea Co-
sustea, Ilfovul, Matisul, Manea,
Ciusanul - Meilor, Rosia si Go-
vodarva. Iar dealurT maT prin-
cipale sunt : Dealul Lupa, O-
chianul, Cocirtáll, Mdtisul - Bi-
sericeT, Cracovini , Copilomi e ,
Cornetul, Govodarva, Rosul
culmea Husnicioara-Priboesti.
Prin comuna trece soseaua co-
munala Ciovirasani-Cdanesti-
Poiana-Corcova.
Caza'ne§ti, com. rur., pl. Ocolul,
jud. Vilcea. Este situatd la o
mica distanta de Valea-OltuluT,
pe un deal, 7 kil, departe de
Rimnicul si 3 kil, de subprefec-
tura.
Are o populatiune de 430 lo-
cuitorT (r94 larbatr, 236 femel) ;
132 capI de familie; 156 con-
tribuabilT si 104 case. In co-
cAzANMI
muna e o biserica zidita la anul
1802.
LocuitoriT se ocupa cu agricul-
tura i aü: 25 cal, roo bol, 90
vacT, 200 of si 140 porcT. ET s'ad
improprietarit la 1864 pe mosil
particulare i li s'ati dat 187 hect.
pAmint.
CopiT In virsta de scoala sunt
52 (r9 bdrbatT si 33 fete). tirl
carte 20 IndetT si 4 femeT.
In comuna. sunt 15 stupT cu
albfrie.
Comuna, cu izlaz cu tot, are
750 hect. pdmint.
-Veniturile comuneT sunt de
1400 leT.
Mosia Cazdnesti a fost inchi-
nata de logcfdtul Vlad Cazd-
nescu, mandstireT Horezul, im-
preuna cu viea de acolo si toatd
starea sa nemiscatoare ce avea
la anul 1712.
Cazäne§ti, (Dealul- Cucului),
sat, pe apa Topologul, jud. Arges,
pl. Topologul. Are 6o familiT;
In sat e o biseria cu hramul
Buna-Vestire, deservitd de un
preot si un cintaret. Face parte
din com. rur. Ciutesti-Cdanesti.
Aicl este resedinta primArief:
Cfizäne§ti, sat, face parte din
com. rur. Cucueti, pl. Oltul-d.-
j., jud. Olt. Este situat in cen-
trul comunel si e udat de Ola
Cungrea-Mica.
In acest catun, cel mal po-
pulat, este biserica comunef, re-
zidita la 1881, pe ruinele une)"
vechT bisericI.
Cäzäneqti, sat, din com. Ne-
gresti, pl. Funduri, jud. Vas-
la N.-E. de tIrgusorul Ne-
gresti. E situat intre douddealurf
micT, pe o intindere de 778 hect.
Are o populatie de 70 familif,
saa 350 locuitorI RominT, carf
se ocupa Cu agricultura si crq-
terea vitelor.
 CXZXIsTETI
In partea de N.-V. a satulur
se aflä biserica, deservia de 2
cintAretT, fAcutä de unul numit
Buzdugan.
La V. de sat trece piriul Ceacul, com. rur., in jud.
Rebricea, ce formeazA $esul cu
acelasT nume, bogat in flnete.
Numerul vitelor e de : 157 vite
mad cornute, 150 oT, 13 caT si
28 rimAtorr.
Locuitoril posea: 14 pluguri
$i 14 care cu bol si r clrutl ;
30 stupi Cu albine.
Cäzäne§ti, deal, In raionul co-
mund CAzAnesti, pl. Ocolul, jud.
Vilcea, pe care se cultivA 8
hect. vie.
Cäzine§ti, pädure, a statului,
jud. Olt, in intindere de 350
hect., pendinte de comuna Cu-
cueti, pl. Oltul-d.-j. E formatA
din trupurile: ZAvoiul ( oo hect.)
Valea-Feter.(250 hect.)
Cäzäne§ti, Räde§ti, Voice§ti
o Horezul, sati Comänita,
trupurf de mo,rit, ale statuluT,
jud. Olt, pendinte de MAnAsti-
rea-Horezul, Ele s'aa arendat
pe periodu11888-1893 Cu 5300
lei anual.
azine§ti-Värzari, sat, judetul
Arge$, pl. Topologul; face parte
din comuna rur. Dedulesti-VAr-
zarT.
Cäzätura, munte,jud. BacAti, pe
teritorul com. Tirg
Cäzäturile, virf de munte, jud.
BacAti, pl. Trotusul, din culmea
Ciortolomulut
Ceabäul, deal, in jud. FAlcill, cu
o suprafatä. de 428 hect., in
partea de Sud a com. Tirzi,
plasa Crasna, terminindu-se cu
gura Crasna In hotar despre
Est ca com. Corni.
309
Ceacirul, cdtun (tirIA), in jud.
Ialomita, pl. Borcea, pe cimpul
BArdgan, teritoriul com. Tonea.
Talo-
mita, pl. Borcea, situatA spre
V. de orasul CAlArasi, intre co-
munele CAlArasi-Vecht $i Caco-
mean ca.
Teritoriul comunei se intinde
din DunAre, spre N., pe cimpia
BArAganul, pe o suprafatá. de
7000 hect., dia casi 3000 hect.
lac bAltos si 500 hect. pdclure.
Mo$ia poartA numele Ceacul
sati Valea-Plopului si este pro-
prietatea statului, fostä pen-
dinte, pAnA la secularizare, de
bis,erica Sfintii-Apostoll din Bu-
cure$ti. Pe periodul 1885-1895
s'a arendat en suma de lei
85000 anual.
Dupä legea ruralá. din 1864
sunt improprietdriV pe nmie
134 locuitori i neimproprietà-
riti 165.
Se compune dintr'un singur
sat, situat la IO kil. spre V. de
orasul CAldrasi, sub coasta BA-
rAganului. Poartá. numele unui
sAtean. Mal inainte s'a numit
Valea-Plopului dupa numele u-
ner vg, ce pleacd din lacul CA-
lArasi spre N. Aidi este re,e-
dinta primArieT si a judecAtorier
comunale.
Populatiunea este de 1595 lo-
cuitorI, din carT 373 capi de
familie $i 1222 membri de fa-
milie (1890). Sunt 794 bArbati
si 801 femei. Dintre locuitorT,
1590 sunt RominT $i 5 Greci,
toti de religie cresting. orto
doxA. Din acestia sunt 385 a-
gricultorT, 2 meseria$T, 3 comer-
cianti, 6 avind profesiuni libere
si lo servitorT. still carte x70
persoane.
Sunt 108 contribuabilf, din
cari Io se ocupä. pe HITA plu-
Orle i cu comerciul.
Vite sunt.: 1500 cal, 1800
www.dacoromanica.ro
CEAHLXUL
2400 or, roo capre, 1500
bivoli, io asinT i 1000 porci.
Venitul comune in 1887-1888
era de 4036 leT l cheltuelile de
6027 leT.
E o $coalA mixtä. frecuentatA
(1890) de 68 bAeti $i 9 fete,
cu r invätä.tor. Localul scoaler
este de zid, construit de comunä.
Se aflá e bisericA, deservitA
de 2 preoti si 2 dasali ; in
budgetul comuna se prevede
pentru cler suma de 552 lei
anual.
Ceadärul, deal, in comuna rurahi
GrozAve$ti, din jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-j.
Ceadirgiul, nume vechia, ce purta
satul Oinacul, jud. Vla$ca.
Ceahlie§ti, jud. Neamtu. (V.
CehlAe$ti, sat).
Ceahläul, masiv muntos, judetul
Neamtu, intercalat intre Bistri-
cioara, Bistrita I Bicazul. Este
salbatec, täiat de väT, radiind
In toate directiunile de la eres-
tet i lipsit de comunicatiuni.
Singura potecl pe el este a pi-
rtului Schitul (pe la DurAti),
care trece pe la vestul virfuluI
CeahlAul (1908) $i conduce la
Bicaz. La Nordul masivului,
riul Bistricioara deschide
sul TulghesuluT, care conduce
in valea MuresuluI.
Piscul cel mal Inalt din a-
cest masiv este : CeahlAul sati
Pionul, ca : Panaghia
Butul, iar ram irile mai principale
sunt : Räpciunele, O bcina-Verde,
Obcina-Boului, Obcina-Baiului,
Piciorul-Furciturilor, Culmea-S1-
cuesculuT, Obcina-NeagrA, Cul-
mea-HeghesuluT.
Masivul CeahläuluT, pus in-
tre Rala Bicazulur $i a Bis-
tricioard, desparte coloanele
armatei, carT ar utiliza aceste
 CEAHLAUL
'luir, printr'o distanta de 25 ki-
lometri. Este ?usa de observat,
cg acele 2 liniT si in particular
a Bicazulur este foarte precará..
Masivul Ceahlaulur, care le des-
parte, fiind inalt i sälbatec, iar
coloanele ataculul debusind in
valea strimtd a Bistriter, apa-
rarea In aceastA regiune se poate
efectua 'in conditif avantagioase.
Ceahläul, pisc insemnat al Car-
patilor, jud. Neamtu. V. Pionul.
Ceairelor (Valea-), vale, in ju-
detul Tulcea, pl. Babadag, pe
teritoriul comuner rurale Eni-
sala. Se desface din poalele 11-
sgritene ale dealuld Cala-Culai-
Bair. Se intinde spre E. tuteo
directie de la V. la E., braz-
dind partea esticA a plAser si
nord-vesticA a comuner. Se in-
tinde pe la poalele dealulur Ca-
labalic-Bair, trece prin satul Eni-
sala 0, dupa 4 kil, de curs, se
termina in stuful de Ruga le-
zerul Babadag. Pe valea-T merge
drumul comunal Enisala- Vis-
terna.
Ceairul-Poqtei, loc izolat, futre
comunele Livezeni i Titesti,
plasa Riurile, jud. Muscel, in
posesiunea statulur.
Ceairului (Mägura-),
cgruia ir zice i MAgura din-
Cealr, la Sud-Vestul comuner
Zimnicea, jud. Teleorman. E
semn de hotar intre pamintul
cedat locuitorilor din aceastA
comuna dupä legea ruralg
proprietateaprincip elu Ipsilante.
Cealic, ceitun, in jud. Ialomita,
pl. Balta, com. MArculesti, si-
tuat pe cimpul BärAgan, la IO
kil. de Marculesti. Are 55 fa-
milir RominT.
Cealmäul, vale mlAstinoasa, in
www.dacoromanica.ro
310
jud. Covurluiti, com. Foltesti,
din pl. Prutul, ltngä dealul Ba-
ba-Draga, aproape de Prut.
Ceanac-Cale, ruinele une! intg-
riturr turcesti, in pl. Hirsova,
jud. Constanta, pe teritoriul co-
mune! urbane Hirsova, situate
pe virful pietros al unur deal
din apropierea orasulur, la
kil. spre N.-V. de oras. Im-
preunA cu fortdreata Tabia-Chio-
priu, ambele ridicate de Turer,
servea acestora a impiedica Ru-
silortrecerea Dundrer, ce se
fama lesne prin acele locurr.
Ea domina orasul Hìrova, Orla
Baroiul si un drum vecinal ce
duce de la Conacul-lur-Manole
la Hirsova. AzT sunt niste dd-
rAmAturr ce vor dispare cu tim-
pul.
Ceapa, lac, in insula Balta, pl.
Ialomita-Balta, comuna Fetesti,
jud.
Ceapa, parte din mo§ia Stroesti,
jud. Suceava.
Ceapa, loca litate, unde astAzT sunt
tirlele Oprignesti, din comuna
Perisorul, jud.
Ceapa, localitate,in com.VAscani,
jud. Suceava, unde se impart
drumurile spre : Stroesti, FlAr-
mänesti, Ruginoasa, Todiresti
Vladnici.
Ceapa-Moceascä (Porumba-
rele), in jud. Buzati, co-
muna Mizil. Are 209 hect, a-
raturT, fineatA si suhat.
Ceapa-Verde, pida, in judetul
R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s., co-
muna Putrida. Izvoreste din dea-
lul Strejesti, udg partea de V.
a comuneT, trecind prin cAt.
Putrida-Micl, se varsá in piriul
Oreavul, pe dreapta lur, mar
CEARINgANI
jos de cat. de resedintil, Pu-
trida-Mare.
Ceapä jud.
Suceava, Ruga satul Hirtoapele.
Ceardac (La-), atca-Scaune-
lor), loc de escursiune In virful
muntehl Plesul, chiar la bota-
rul dintre judetul Suceava
Neamtu. Se afta aci un foisor
de scindurr, facut de caluggrif din
Mangstirea-Neamtulur, in care
dinsir aU pus o icoang. Pe aci
trece poteca ce duce din Bog-
dAnesti, Rica i Boroaia la
ManAstirea-NeamtuluT.
Ceardacul, sat, in jud. R.-Sgrat,
pl. Orasul, cAtunul comund
luat numele de la un
ceardac fa'cut aci de Turcr. Este
asezat pe ambele malurl ale
riulul Milcov.
Ceardacul, dmpie intinsg, culti-
vabilg, in com. rur. ScApAul, pl.
Blahnita, jud. Mehedinti.
Ceardacul, culmea cea mar kaki
a dealulur ce desparte sesul Si-
retulur de al Moldover, in com.
Cristesti, din judetul Suceava.
Peste acest deal trece soseaua
jud. Motea - Pascani-Tirgul-Fru-
mos. E irabrAcatA de pgdure
de fag si stejar. Vederea din
foisorul ce era asezat aci era
din cele mai frumoase ale jo-
detulur si se intindea inteo mare
departare peste sesurile Sire-
tulur i Moldover i muntr.
Cearingani , tnahala, in com.
rur. StingOiceaua, plasa Mottul-
d.-j., jud. Mehedinti.
Cearingani, deal, in com. rur.
Circeni, plasa Motrul-d.-j., jud.
Mehedinti.
Cearingani, ',mg, in com. rur.
 CEARINGUL
Stingaiceaua, plasa Motrul-d.-j.,
jud. Mehedinti.
CearIngul, sat, in jud. Mehe-
dinti, pl. Cimpul; tine de com.
rur. Drincea.
Cearingul, deal cu vir, in com.
rur. Oprisorul, pl. ampul, jud.
Mehedinti.
Ceaurul, com. rur., din jud. Gorj,
pl. Ocolul, spre S. de com. BI-
lesti si la 7 kil. 500 m. de T'ir-
gul-JiuluI. Se compune din cdtu-
nele Ceaurul i TAmIsesti. Prin
acest sat trece apa l'o'oaga ce
vine din com. BIlesti. Prin ea
trece soseaua comunall si la
3 kil. spre N. trece soseaua ju-
deteanl Tirgul- Jiului-Severin.
E situat pe ses in albia Jiului
sí pe partea dreaptl. Are o su-
prafatà de 2449 hect., din care
2000 hect. arabile, 220 hect.
fineata, livezi, vil i izlaz i 229
hect. pAdure.
Din acestea, 1248 sunt ale lo-
cuitorilor i 1201 ale proprie-
tarului, d-1 Dinu Mihail.
Loc. posedl 102 pluguri, 178
care cu bol, 3 clrute cu cal;
40 stupi cu albine. In com, se
aild o moarä pe apa Poloaga,
2 fintinr sl 27 bunare.
Are o populatiune de 234 fa-
mili!, cu 1228 suflete.
Venitul comund este de
1919, banI 6o si cheltuelile de
ler 1399, bata' 39. ContribuabilE
sunt 355.
Sunt in COM. 475 porci, 982
vite marí cornute si 83 cal.
Se afla: 2 biserici, una fäcutl
in anul 1863, lar cea-l-alta in a-
nul 1881, deservite de un preot
3 cintaretr; o §coald frecuen-
tatá de 45 elevr; 3 circiumi.
Ceaurul, ceitun i resedinta co-
muna Ceaurul, din pl. Ocolul,
jud. Gorj.
311
Situat pe ses in albia Jiului
si pe partea dreapta.
Are o supratata de 1449 hect.,
din caz-1 1200 hect. arabile, 120
hect. finete, livezi Cu pruni si
izlaz, 129 hect. pàdure.
Loc. ati 6o pluguri, wo care
cu bolsi vaci, 2 cárute ; 25 stupi
cu albine. In catun se aflà
moara pe apa Poloaga, 2 lin-
era' si 18 bunare.
Populatiunea este de 242 fa-
mili!, cu 870 suflete.
Vite sunt : 750 vite marI cor-
nute, 6o cal, 2 bivoli si 347 ri-
mAtorr.
Are 2 biserici, fácute una in
anul 1863, iar cea-l'altà Zn anul
1881, deservite de un preot
3 cintArett
Ceaus-Ivan, loc izolat, in co-
muna Pucheni-Mari, pl. Crivina,
jud. Prahova, fost pendinte de
mdrastirea Snagovul.
Ceaus-Tatul, subdivizie a cAt.
Nenciul, din com. Lipia, jud.
Buzgá.
Ceausoaia salí Ceaus-Gheor-
ghe, numità i Verneasca,
in jud. BuzAt1, com. si cat.
Plescoiul. Are 147 hect., din
care 96 p1dure, restul araturr,
izlaz si vie.
Ceausoaia, munte, in cercul co-
muna Predealul, pl. Pelesul, ju-
detul Prahova, situat l'Are va-
lea Ceausoaia i Orjogoaia. Este
proprietatea Eforier Spitalelor
Civile.
Ceausoaia, proprietate a Eforiel
Spitalelor Civile din Bucuresti,
foasta pendinte de mdnAttirea
Colea din Bucuresti, com. Pre-
dealul, plaiul Pelesul, jud. Pra-
hoya, care, impreuna cu mo-
siile Neamtu, Unghia- Mare
Pristolul, de pe Doftana, are o
www.dacoromanica.ro
CEGANI
intindere de 6o6 hect. si s'a a-
rendat pe periodul 1888-93 Cu
2250 lei anual.
Ceausoaia, vale, izvoreste din
raionul com. Predealul, pl. Pe-
lesul, jud. Prahova. Are direc-
tia de la S. spre N. si se varsà
in pîruul Azuga, pe tdrmul sting,
dupà ce udä poalele de V. ale
munteluI Ceausoaia.
Ceausoaica, subdivizie a cAtu-
nuluIPlesesti, din com. Plescoiul,
¡ud. Buzlá.
Ceeliu-Chioi, vale, in pl. Baba-
dag, jud. Tulcea, pe teritoriul
comuna rur. Enisala, i anume
pe al cAtunului Visterna. Se des-
face din dealul Balar. Bair. Se
intinde spre S. printre dealu-
rile Stilparul si Samaldar-Bair
de-o parte, Bairac de alta. Isi
face drumul numaI prin pà.duri,
brIzdind partea esticà a pa-
se! si pe cea sud- vestica a co-
znuner. Prin ea merge g drumul
comunal Visterna-Ciamurli-Can-
li-Bugeac.
Cega, bra/ saU prival, in pl. Ia-
lomita-Balta, Balta, com.
Borduseani-Mari, jud. lalomita.
Cegani, COM. rur., in jud. Ialo-
mita, pl. Ialomita-Balta, situatà
'filtre comunele Borduseani-Mari
si Stelnica.
Teritoriul comunel are o su-
prafatà de 5500 hect., si se in-
tinde din Dunlre spre V., co-
prinzind parte din insula Balta,
pe cimpul BArAganul, para se
limiteaza cu capetele mar mul-
tor mosii. Coprinde douà mo-
sir: Ceganca, proprietate par-
ticularà i Pirtani, proprietate
a statului, Cu Hoo hect., din
carI 50 hect. izlaz, 50 hect. bai-
ti i i000 hect. pamint de cul-
turA. Aceastl mosie, inainte de
 CEGANI
secularizare, apartinea mánasti-
rer Mislea, dupa numele cdreia
mosia se mar numeste Pirtani-
Mislea. S'a arendat pe perio-
dul 1886-1896, cu sama de
9000 ler anual.
Improprietaritr sunt 123 lo-
cuitor1 i neimproprietaritr Ilo.
Se compune din satele Ce-
gani i Pirtani, cu resedinta pri-
marieT si a judecatorieT comu-
nale in satul Cegani.
Populatiunea com. era (1.890)
de 1200 locuitorr, Cu 225 capT
de familie. Dupa nationalitate
sunt: 1194 RominT, 2 Grecr si
4 BulgarT, totT de religiunea
cretina ortodoxa. Dupa pro-
fesiunT sunt : 364 agricultorf, 5
meseriasT, i industrias, i i co-
merciantr, 5 cu profesiunT libere,
107 muncitorr si 30 servitorr.
Cu stiinta de carte sunt 253
persoane.
Vite: 1400 bol, 465 car, 105
blvolT, 916 rimatorT si 946 or.
Budgetul comuner In 1887
88, era de 3492 leT la veniturr
si de 4526 ler la cheltuelr.
E o scoald mixtá, frecuen-
tata (1890) de 50 elevr, cu un
invatator retribuit de stat i co-
muna.. Localul scoaleT este con-
struit de comuna cu suma de
3500 ler.
Sunt dota bisericr, deservite
de dor preotT si patru dascall.
Pentru cler se prevede in bud-
get suma anuala de 360 ler.
Pe partea de V. a teritoriuluT
comuner, trece calea ferata Fe-
testi-Flurei.
Cegani, sat, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, pendinte de co-
muna cu acelasT nume. Este si-
tuat pe o mica coastá la 2 kil.
de Borcea.
Aicl se afla resedinta prima-
ria' si a judecatorier comu-
nale.
In sat sunt 146 familir
www.dacoromanica.ro
312
Rominr, i familie de GrecT si 5
familir de ligan!.
Este o scoall mixta cu un
j'al/Altor si o bisericd, la care
servesc dor preotT si dor cha-
taretr.
Vite sunt : 1120 bor, 411
cal, 89 bivolT, 710 rimatorl si
646 or.
Cehlfie§ti, seftifor, In com. Fe-
lioara, pl. de Sus-Mijlocul, jud.
Neamtu, asezat pe valea ce se
deschide cara Estul mándsti-
rei Agapia, intre piriul Topo-
lita spre N. si piriul Agapia
spre S.
Terenurile sale se lidia in
podise treptate catre satul Ghin-
däoani. Are o populatie de vr'o
30 locuitorr.
In acest sat se allá o bise-
rica de lemn.
Comunicatia cu satele vecine
se face printr'un drum care in-
cepe dintre kil. 33-34 al so-
seler Piatra-Neamtu, drept In
fata drumulur ce duce spre ma-
ndstirea Agapia, si se continua.
prin satul Topoliceni-Ocea, pe
%ralea pIriulur Topolita pana la
satul Pastraveni.
Ceirul, deal. Vezr Horodistea,
deal, com. Tirnauca, pl. Herta,
jud. Dorohoiti.
Ceirul, deal, se intinde de la S.
spre E., pe teritoriul satulur
Harpäsesti, com. Popesti, plasa
Cirligatura, jud. Iasi.
Ceirul-Belciului, o parte din
tarina satuluf Hirtoapele, jud.
Suceava.
Celaclar, vale, in judetul Con-
stanta, pl. Medjidia, pe terito-
riul comuner rurale Enigé, cat.
Talasman. Se desface din poa-
lele vestice ale moviler Talas-
man ; se dirige spre N., avind
CE L ARIUL
o directie generala de la S.-V.
spre N.-E., brazdind parten ve-
stica a pldser si cea nordica a
comunei ; merge pe la poalele
sudice ale dealului Mustana,
dupl 2 kil. de drum, se uneste
cu valea Ceair-Arabagi spre a
se arunca in Balta-Baciulur.
Celariul , com. rur., din N.-V.
plaseT Balta-Oltul-d.-j., jud. Ro-
manati. Locuitorir ir zic Pirsco-
vul. Se compune numar din sa,-
tul cu acelasT nume, situat pe
un teren ses si inaintea dune-
lor de nisip care ajung pana
ad, prelungindu-se tocmar de la
pi, dar care ad i isT &ese o
stavila puternica In plantatiu-
nile de salcimI. E departe spre
V. de Caracal de 18 kil., lar
de Corabia de 39 kil. Altitu-
dinea terenulur d'asupra nive-
lulur máril este de 138 m.
Are o populatie de 1890 lo-
cuitorr, totT Rominr, din carT
940 bárbatr si 950 femel; 382
capi de familie ; 872 casatoritl
1o18 necasatoritr. tiú carte
164, nu stiti 1726. Sunt 351
contribuabilT. Ocupatia locuito-
rilor e agricultura si cresterea
vitelor. Vite marT cornute sunt
2209, vite miel* cornute 1256,
rimatorT 790, Pentru coinert
sunt 14 stabilimente.
Budgetul comuner pe 1886-87
a fost de 3735 le/ la veniturr
si 3640 ler la cheltuelr.
Are o scoall primara mixta,
Cu un invatator, frecuentatá
50 elevr, din 125 in virstá de
scoala. Are 2 bisericT : Sf.
colae (1838) j Intrarea-In-Bise-
rica, deservite de 3 preoti §i 5
cintaretr.
Celariul, pirla, afluent al piriulur
Farcasa, jud. Suceava.
Celariul, pirla, afluent :al ptriulur
Suha-Mare, jud. Suceava.
 CELÄRUI
Celäru§i, deal, comuna PoinArei,
plaiul Nucsoara, jud. Vuscel.
Celcovätul, munte, iii jud. Me-
hedinti, plaiul Closani, aproape
de granitA.
Celebi-Chioi, sat, in jud. Con-
sta*, plasa Medjidia, cdt. co-
muneT Tortoman, situat in par-
tea vestic i putin cam cen-
tran a plAser i cea de S.-V. a
comuner, la 7 kil. spre S.-V. de
cAtunul de resedintA, Tortoman.
Este asezat in fundul vAer Celebi-
Chioi-Ceair, Ia kg. spre N.
i/2
de balta Carasul si este inchis
la N. de cAtre dealul Devcea-
Bair, cu virful sAti Devcea- S.
(toz metri); la V. de cgre dea-
lul Ciocurac-Bair, cu un vid inalt
de 104 metri ; iar la E. de
cAtre dealul Panghirul, cu vir-
ful s'Ad Panghir-Iuc (97 metri).
La S. se intinde balta Carasul.
Populatiunea sa, compusA nu-
mar din Sirbr si BulgarT, se o-
cupl cu agricultura si cu cre-
sterea vitelor. PAmintul produce
cereale, mar ales ovaz i meid ;
porumb griti putin. Soseaua
i cia. Ca asezAmint vechid, se ob-
judetean5. Cernavoda Medjidia
trece prin Sud u I satulur. Un drum
comunal pleacá din partea sep-
tentrionall a satulur si duce
la Tortoman (satul) si la satul
Devcea.
Celeiul, com. rur., in Sudul p15.-
ser Balta-Oltul-d.-j., jud. Roma-
nati. Se compune numaT din sa-
tul cu acelasT nume, situat pe
tArmul nordic al girleT Celeiul,
in apropiere de DunAre si de bal-
ta Potelul. E departe spre N. de
Corabia de 4 kil., iar de Cara-
cal de 36 kil. E asezat pe un
teten ses, cu o altitudine de 44
d'asupra nivelulur marir.
Are o populatie de 1427 lo-
cuitorT, din carT 381 capT de
familie ; 229 contribuabilr. Stid
47U. Jlw ele bic, tuna; Loop uitc. rol. J.
313
carte 71; nu stia 1356. Ocupatia
locuitorilor e agricultura si eres-
terea vitelor. Vite mari sunt
918, vite Mid 1020 i rimatorT
205.
Are 7 circiuml. Budgetul co-
muner pe 1886 87 a fost de
3533 leT la veniturr, si 3183 ler
la cheltuelr.
Are o scoalA prim. mixtä de
gr. II, cu un invátAtor, frecu-
entatA de 53 elevr, din 103 co-
pii in virsta de scoalI. Are o bi-
seria, cu hramul Sf. Nicolae,
deservit5. de 2 preotT si 3 cilla-
retr.
Comparind cuvintul Celeiul
cu Celeia din Noric, d. Gr. To-
cilescu crede cá aceastä ase-
mAnare se datoreste locuirer
unuia si aceluiasT popor in douá
regiunT deosebite.
In epoca tracia si in epoca
romanA, Celeiul s'a numit Co-
lonia Malva sive Malvensis ex
Dacia si a avut mare insemn5.-
tate orasul care acum este nu-
mar ruine. Malva a fost chiar
capitala Daciei-Malvense, o di-
vizie financiará a provinciei Da-
servA. la Celeiul o cetate ca de
4 pogoane, care era legata cu
tArmul drept al DunArer prin un
pod, fAcut de Constantin-cel-
Mare, ale cAruT picioare ruinate
se vAd in timpul scIderer marr
a aper. De ad i porneste un drum
de piatrA roman, care merge cAtre
Romula. Pe aci se gAsesc multe
monede din epoca romana. La
Celeiul s'a nAscut preotul apa,
care a jucat un rol la 1848.
Celeiul,.cdtun, alipit comuner Cos-
teni, plaiul Vulcan, jud. Gorj,
la S.-E. de comunA si la un
kil. depArtare de dinsa,
Prin acest cAtun trece so-
seaua comunan vecinalA de la
N. spre S. In centrul cAtunului
trece riuletul Orlea, peste care
www.dacoromanica.ro
CELEIUL-CORABIA-DASOVA
comunicatia se face pe un pod
de lemn.
E situat pe vAlcea si coaste.Are
o suprafata de 270 hect., din
care : 120 hect. arabile, 50 hect.
finete, 20 hect. izlaz, 15 hect.
vil si 20 hect. livezr de prunr.
Locuitorir ad : 20 plugurl, 25
care cu bol i vacr; 24 Stlipr.
In cAtun se af15. 3 bunarT si 2
fintinT.
Populatia e de 6o familir, sad
295 suflete, din caer 26 contri-
buabili.
Vite sunt : In) vite tnarT cor-
nute, 23 cal, 150 or, 23 capre
si I ro rimAtorr.
Are 2 bisericr de lemn, din
care una fondatA la 1828, de-
servite de preotul de resedintá
din Costeni.
Celeiul, insuM, in DunAre, pro-
prietate a statuluT, in l'ata c5.-
tunulur Dasova, jud. Romanati.
Celeiul, mdg-urif i punct trigo-
nometric de observa/je, la N.-V.
de Bdilesti, plasa BAilesti, jud.
Dolj. Are o ináltime de 78 in.
Celeiul, mofie a statulur, in jud.
Romanati, arendatIpe 1887-88
cu 29100 ler.
Celeiul, pichet de granilii, pe Du-
ndre, situat in Valea-Tomir, jud.
Rotnanati, in dreptul satulur cu
acelasT nume.
Celeiul mica aftíl, jud.
Rotnanati, care pune In comu-
nicatie in spre E. balta Potelul
Cu DunArea. Si-a luat numele
de la com. Celeiul ce vine ase-
zata putin mar la Nord. Incepe
de la com. Orlea si se termina
la Corabia, avind pe malul sting
insiruite mar multe sate.
Corabia- Dasova, mo-
fie a statulur, in jud. Roma-
40
 CENIA
nati, arendatä pe 1887-88 cu
61720 Id.
Cenia, piidure, situata pe terito-
riul com. Bodesti-Precistef, a-
nexa Oslobeni, plasa Piatra-
Muntele, jud. Neamtu. Apartine
statuluT, producind un venit a-
nual de 2926 lei.
Centrul, saa Tirgul,suburbie, jud.
Bacaa, pl.Trotusul, com.T.-Ocna.
Este situatg pe malul sting al
Trotusuluf, in centrul celor-l-alte
suburbif.
Are 4 bisericT ortodoxe ; una,
cu hramul Sf. Nicolae, cladita
la 1768 de Lascdr Rosetti si
preotul Vasile Arapu i intre-
tinuta ca propriul ei venit ; a
doua, cu hrarnul Adormirea-Mai-
ceI-Dom iulul, ridicata la anul
168o de Hatmanul Gheorghe
Ursachi, care a contribuit malt
la fondarea TirguluI-OcneT, si
refacuta. la 1850, de arhimandritul
Damaschin í acum in tretinu ta de
stat ; a treia bisericA, cu hra-
mul Buna-Vestire, imprejmuitä
cu zid inalt, care la 182E a ser-
vit de adapost contra Turcilor,
pe chid ei urmareaa pe Greer,
e cladita la 1726 de Raducanu
Racovita, fost mare vistier, si
de sotia sa Maria, si acum in-
tretinuta de stat. Pe paretele
bisericef se citeste «Après a-
voir réglé les fortunes publi-
ques, j'ai donné des leçons aux
plus grands politiques». (Dupa
ce am regulat averile publice,
am dat invataturr celor mal marf
politicf). La aceasta biserica se
aft* ingropat Costache Negri.
A patra biserica cu hramul S-tif
Voevoif, inaltata la 1852, de
Dumitru si Nicolae Stoian, e
intretinutà din propriul el venit
si subventionata de stat cu 230
lei pe an. E si o sinagogä iz-
raelitd, ziditä la anul 1890, in
locul celef vechf, de locuitorif
www.dacoromanica.ro
314
Eyre. Sunt 242 familif romi-
nest!, 230 izraelite, 42 ungu-
restI si 12 armenestr. In aceasta
mahala numita. i Biserica-Tir-
guluf, se allá toate autoritatile
comuner, scoalele si o cazarma.
Are o grading. publica.
Cenu§a, localitate, jud. Braila,
la kil. spre E. de satul Tu-
dor-Vladimirescu, unde a fost
vechia tirla cu acelasl nume.
Cenu§a, loe. ¿sol., in comuna Pe-
tricani, plasa de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu.
Cenu§a, vale, in jud. Buzaa, com.
Niscovul, cat. Saseni-VechT.
Cenu§ari, deal, pe care este si-
tuata. com. Aricesti, pl. Podgo-
ria, jud. Prahova, intre gira Sd-
rata si com. Carbunesti.
Cenu§ari i Negoe§ti (Mo§-
neni), peiclurr particulare, su-
puse regimului silvic Inca din
will 1883, pe mosia mosneni-
lor Cenusari i Negoesti, pen-
dintr de com. Aricesti, pl. Pod-
goria, jud. Prahova.
Cenu§arul, lac, jud. Brälla, si-
tuat la 4 kil. la S.-E. de co-
munele Ciacirul, Noianul i Bu-
saga.
Cenu§arul, jud. Braila, la
6 kil., spre S.-E. de satul Cia-
cirul in lunca Dunaref, pe teri-
toriul com. Vizirul.
Cenu§asca, numire vechid a ca-
tunulul Gradinile, com. Mgica-
nesti, pl. Marginea-d.-j., judetul
R.-SArat. Numit ast-fel de la
mosia Cenusasca.
Cenu§ascfit (Viile-), sat, in jud.
R.-Sal-at, pl. Marginea, catun
comund Maicanesti; e resedinta
CEOBLEANUL
plasef. Si-a luat numele de la
proprietatea Cenusasca, pe care
este situatg. Este asezat in par.
tea de V. a comuneT.
Cenur (Movila- de-), moví/ji,
in judetul Buzda, com. si cat.
Smeeni, pe mosia Smeeni, in
apropiere de localitatea la Si-
liste. E formata. mal mult din
harburf si cenuse.
Cenurrie (La-), loc izolat, co-
muna Pucheni, plasa Argeselul,
jud. Muscel.
Cenurriei (Valea-), piria,jud.
Bacaa, pl. Trotusul, com. Tirgul-
Trotusul, care izvoreste din
muntele Lunca - Pescarului. Se
varsä d'a dreapta Slaniculuf.
Ceoaca, stupdrie, jud. Dolj, pl.
Balta, comuna Macesul-d.-j., pe
linga care trece limita de V.
catre com. Cima.
Ceoanta , loc izolat, in com.
rur. Biclesul, plasa Dumbrava,
jud. Mehedinti.
Ceoara, munte, acoperit ca pi-
dure seculara, in com. rur. Ilo-
vatul, plaiul Cerna, judetul Me.
hedinti.
Ceo ara, pdclure i loc arabg
com. Bursucani, plasa Zimbrul,
jud. Covurluig.
Ceoara, pichet de granild, pe
marginea DunareT, in jud. Me-
hedinti, pl. Blahnita.
Ceoara -Elena, mofie particu-
lard, de 1073 hect., in com.Pe-
chea, pl. Siretul, jud. Covurluig.
Ceobleanul, magurel, numita si
Conacul-lui-Ceobleanu, in jud.
Mehedinti, plasa Blahnita; tine
de com. rur. Deveselul.
 CEOCHIUTUL
Ceochiutul, sat, in pl. Motrul-
d.-j.; tine de com. rur. Strehaia.
Se imparte in: Ceochiutul-d.-s.
Ceochiutul-d.-j. Se afla pe
proprietatea statuld Strehaia.
Ceocleni, mahala, in jud. Mehe-
dinti, pl. Motrul-d.-s.; tine de
com. rur. Miculesti.
Ceolanul, cdtun, la jud. Mehe-
dinti, pl. Ocolul-d.-j ; tine de
com. rur. Zegaia.
Ceorani, mahala, in jud. Mehe-
dinti, pl. Valle; tine de com.
rur. Micule§ti.
Ceoroboreni, com. rur., in jud.
Mehedinti, pl. Blahnita-Cimpul,
la distanta de 35 kil. de Turnu-
Severin $i de 17 kil. de Vinjul-
Mare, re$edinta plaseT. Situata
pe loc polejnic, formeaza co-
muna singura. Are 760 locui-
torl, din carr 120 contribuabilI.
Locuesc in 154 case.
LocuitoriI posea : 38 plugurI,
83 care cu bol $i 8 cdrute c a
cal. Are o bisericd deservita
de i preot i 2 dintaretl.
Budgetul comund este la ve-
nihil-1 de leI 362!; lar la chel-
tuell de 1325 lel. Numarul vi-
telor in aceastd comuná este
de: 460 vite marr cornute, 700
ol, 40 cal $i 700 rtmatorI.
Ceoroboreni, lac, in jud. Mehe-
dinti, plasa Blahnita ; tine de
com. rur. Ceoroboreni.
Ceoroiul, mahala, in jud. Mehe-
dinti, plasa Blahnita; tine de
com. rur. Orevita.
Ceotirla, vagurii, in jud. Mehe-
dinti, plasa Blahnita, pe terito-
riul com. rur. Deveselul.
Ceovirnä§ani, com. rur., in jud.
Mehedinti, plasa Ocolul, la dis-
316
tanta de 25 kil, de orasul Tur-
nul-Severin i de 15 kil. de Mo-
lovdtul, re$edinta plaseI. E si-
tuata pe valea Co$usteI. For-
meazd comuna cu satele : Su-
carul, Cocorova i mahalaua Lu-
dul. Are 1390 locuitorI, din carl
216 contribuabili. Locuesc in 270
case.
LocuitoriI posea : 50 plu gurI,
133 care cu bol i 12 cárute Cu
cal; 15o stupT.
Are o biserica, deservita de
I preot i 2 cintAretI; o $coala,
cu un invatator, frecuentata de
24 elevI.
Budgetul comund la veniturI
este de 5475 leI, $i la cheltuell
de 2715 le.
Vite marT cornute sunt 798,
cal 31, °I 400, capre 8o
mAtorr 400.
Comuna este brazdata de dea-
lul Gdrdoaia, numit $i Dealul-
CeovtrnasuluI ; Capul-DealuluI,
ce poarca i numele de Dealul-
BobuluI, i Dealul Birsenilor.
Apele, care uda aceasta co-
muna, sunt : Comtea, ce vine
despre Sise$ti; Co$ustita si Gar-
doaia, numita i Matca - Gdr-
doaeI. Comuna se margine$te :
la E., ca comunele Lup$ea
Cazane$ti ; la S., cu comunele
GarbovAtul, Husmioara i Va-
lea-Boereasca ; la V., ca comu-
nele CrAgue$ti i Sise$ti-d.-j.; la
N., cu Jegujani i Flore$ti.
In aceasta comuna s'a gAsit
un mormint, in care se afla un
inel, o bratard i o diadema,
toate de aur, care ad fost ri-
dicate si trimese spre conservare
MuzeuluT National din Bucure$ti.
Prin aceasta comuna trece so-
seaua judeteana Turnul-Severin-
Ceovirnä§ani, deal, numit i Dea-
lul-Gardoad, in judetul Mehe-
dinti, plasa Motrul-d.-s., pe te-
ritoriul comuneI Ceovirna$ani.
www.dacoromanica.ro
CEPARI-BIRSE7II
Peste acest deal trece $oseaua
judeteana Turnul - Severin - Tir-
gul-Jid.
Cepari, cont. rur.,jud. Romanati,
pl. Oltet al-Oltul-d.-j. E situata
pe tArmul drept al riuluI Beica,
$i are spre E. ca dealue : Cio-
china si Comanul, ramificatif ale
dealului Streje$ti. E departe de
Bal$ de 17 kil., $i de Caracal
de 43 kil. E formata din satul
Cepari $i cat. Becule$ti. Are o
populatie de 1200 locuitorT, din
carn 6o8 barbatI si 599 femeI ;
313 capT de familie ; 565 asa-.
toril $i 623 necasátoritT. 88
stiti carte i 1112 nu stiCt. Con-
tribuabilT sunt 240.
Vite marr sunt 354, vite
285, porcI 284.
S'ant 4 circiumI.
Budgetul comuneI pe 1886-87
a fost de 1852 ler la veniturI
$i de 1835 lei la cheltuell.
In comuna sunt 3 bisericI :
SE Treime (1853), Intrarea-in-
Biserica (1833), $i SE Nicolae,
deservite de 4 preotI $i 7 chi-
táretI ; o scoald primará mixt5.,
cu un invdtator, frecuentata. de
41 elevI ; o moara cu aburr.
Cepari. (V. Cepari-Urlue$ti, jud.
Arge$).
Cepari, sat, Cu 140 locuitorl, jud.
Arge$, plasa Pite$ti ; face parte
din com. rur. PAduroiul.
Cepari-Birse§ti, com, mur., jud.
Arge$, pl. Topologul, pe apa
Topologuld, la 5 kil, de com.
rur. Tigveni, re$edinta sub-pre-
fectureI, $1 la 35 kil. de Pite$ti.
Se compune din satele :
se$ti, Cepari-PdmintenT, Cepari-
Ungured, endrulesti, Valea-
CaluluI i Vladesti. Are 320 fa-
miliT, sati 1374 suflete.
In comuna sunt 4 bisericr:
una in Birse$ti, a doua in Ce-
 CEPART-PXMiNTENT
pari-PamintenI, a treia in Ce-
pari-Ungured, si a patra in Vid-
desti. In comuna se afla o scoala
primara rurala.
Sunt 4 cIrciumr.
Budgetul comund, pe 1882-83,
a fost de 2320 leI la veniturI,
si de 2317 la cheltuelI. Dupa
o publicatie oficialA (1887), a-
ceastA comuna. numara 328 con-
tribuabilf i avea un budget de
5667 ler la veniturI $i de 5616
le! la cheltuelf.
Numarul vitelor, in 1887, a
fost de 503 capete vite mar)*
(450 bol si yac!, 53 cal), si de
1346 vite marunte (670 of, 296
capre i 380 rimatorI).
Cepari-Pärninteni, sat, cu 70 fa-
mili!, jud. Arges, pl. Topologul;
face parte din com. rur. Ce-
pari-Birsesti. Are o biserica cu
hramul InAltarea-Domnuld, de-
servia de i preot i i clntaret.
Cepari-UngurenI, sat, cu 6o fa-
mili!, jud. Arges. pl. Topologul;
face parte din com. rur. Cepari-
Birsesti. Are o biserica Cu hra-
mul Intrarea-in-Biserica, deser-
vit5. de i preot, i cintaret si
paracliser.
Cepari-Urlue§tI, sat, jud. Arges
pl. Topologul. Are 87 familiI.
Face parte din com. rur. Urlu-
esti-Bdbeni.
Cepchewl, munte, jud. Neamtu,
situat pe hotarul Transilvanier,
Intre muntele Ivano i Floarea,
de care se desparte prin
iasul Ivanos, cum si muntele
Cherechavas, de care se des-
parte prin &tul Ata.
Ceper (Poiana -), jude-
tul BuzAu, cu maT multe rami-
ficatiI, intre muntele Poiana-din-
Cale si Tehardul. E acoperita
cu pAsunI i padure.
www.dacoromanica.ro
316
Cepel (Valea-), izvor, in jude-
tul Buza. a, com. Nehoiasul. Ese
din muntele Poiana-din-Cale si
de la Poiana CepeI si se scurge
In pirIul Artagul.
Cepeneagului (Lacul-), lac, la
E.-E. comuneI Peri-RtiosT, jud.
Teleorman.
Cepeneaguluf (Movila-), mo-
ling5. lacul cu acelasI nume,
In com. Peri-InosI, jud. Teleor-
man. Este semn de hotar intre
mosia EforieI Spitalelor Civile
din Bucuresti i cele-l-alte mo-
vecine.
Cepe§ti, sat; face parte din com.
rur. Otesti-d.-s., pl. Oltul-d.-s.,
jud. Olt. Are o populatie de
386 locuitorl. Cade in centrul
comund.
Cepe§ti, sat, in jud. Tutova, pl.
Simila, com. Radesti, spre S.
de satul Radesti.
Cepila, localitate, In judetul Su-
ceava, la gura pIrluld Platonita,
In satul Manolea.
Ceplea, atun, al comuna Bros-
teni, din plasa Jiul, jud. Gorj,
In partea despre N. si la un
kil. departare.
Este situat pe loc ses si litiga
lantul de Inaltime din senga.
JiuluT, numit Culmea-Jiuld.
Prin el trece soseaua Filiasi-
T.-Jiul, care-1 leag5. la N. cu
soseaua si comuna Izvoarele, iar
la S. cu comuna sa Brosteni.
Are o suprafatà de 600 hect.,
din =1: 150 prj. padure de mij-
loc si marunt5., 350 hect. loe de
cultura, fineata si pasune, pro-
prietatea d-lor Cepleni i Plrleni.
Are o populatie de 49
saa 170 suflete, RomInI, din
carI 4 familii tiganI, cu 16 suflete.
Sunt 48 contribuabilI.
CEPLEN1TA
Numarul vitelor este de 112
vite mar! cornute, I I cal, 174
oI, 33 capre si 6o rImatorI.
LocuitoriI posea : i3 plugurI,
26 chute cu bol*, 3 cArute cu
cal si 8 stupI cu albine.
Are o biserica de zid, facuta
de un vechia proprietar, Radu
Cepleanu, la anul 1770.
Ceplenita, com. rur., in partea
de N. a plaser Bahluiul, jud.
Iasi, Intre comunele: $ipotele
Badeni, Cotnari, si judetele: Bo-
tosani si Suceava, intinzIndu-se
de la N. spre S.-E., pe o lun-
gime aproape de 26 kil. Tete-
nul el* e plin de dealurr, carf
in partea de S.-V. sunt acope-
rite de pAdurI, vii si livezI, lar
partea de N. cu lanurI cultiva-
bile, cu imase si finete. Este
formatA din satele : Ceplenita,
Buhalnita, Moara-Prefec-
tuluI, Steclaria i Borosoaia.
Are o populatie cle 628 fa-
nal, saii 2384 locuitorr, filtre
carI sunt citT-va TiganT i EvreI.
Pe lingd lucrarea pamintuld,
cuitoriI se maI ocupa. ca cul-
tura viilor i a livezilor.
In aceasta comuna sunt dota
bisericI, deservite de 2 preotr
si 2 cintaretI; 2 col!, frecuen-
tate de 56 scolarr; 12 morIdeapa.
Budgetul comuna este de
11012 leI, 23 bad la veniturT
de 8845 le!, 70 bad la cheltuelI.
Numdrul vitelor se urca la
4754 capete, dintre carI: 1498
vite mar! cornute, 224 cal', 2473
o! si 559 rimatorr.
Tot teritoriul comuneI Ceple-
nita, a fost al familiilor Pascanu,
VIcarescu si Bals si este ad pro-
prietatea Christache Za-
rifopol.
Ceplenita, sat, asezat in centrul
cotnuneI Ceplenita, plasa Ba-
hluiul, jud. Iasi, pe podisul
sesul numit al-Tiganilor (Puiul)
 CEPOASELOR (DEALUL-)
si pe ambele malurT ale riuluT
Bahluiul. Are o populatie de
271 familiT, safi 1032 locuitorT,
printre carT unir sunt de origine
slava, vorbind limba rusa.
Este resedinta comuneT. Are
o scoala intretinuta de comuna,
infiintata In anul 1880 i frecu-
entata de 23 elevi.
Pe platoul dealuluT despre S.
se afla casa proprietateT ; alatu-
rea este biserica, zidita la 1836
de Mihail Pascanu, deservita de
preot, I cintaret si 2 cele-
siarhI; pe apa BahluiuluT este o
moara.
Pämtntul satuluT Ceplenita
-este nisipos si cleios, lar pe
partea podiselor este bun de
iltura.
Viea se cultiva pentru tre-
buinta locala si este de calitate
bula. Din dealurT i pirae se
scoate multa piatra.
Numarul vitelor este de 2339
capete, din carT: 769 vite marT
cornute, 131 caT, I130 ol 1309
rimatorT.
Cepoaselor (Dealul-),deal, com.
Otesti-d.-s., plasa Oltul- d. - s.,
jud. Olt.
Cepoaselor (Valea-), vale, jud.
Olt. Izvoreste de la S. de com.
Otesti-d.-s., si se varsa. in Cun-
grea-Mica, pe tArmul sting, tot
In raionul acesteT comune.
Cepoe§ti, oga)s., numit si Ogasul-
Cepoestilor, In com. rur. Bar-
boiul, pl. Dumbrava, jud. Me-
hedinti ; se varsa in apa Cor-
zuluT.
Cepoiul (Bräni§teanul), mun-
te, jud. Bacaa, pl. Trotusul, pe
teritoriul comuneT Manastirea-
Casinul, cu o inaltime aproxi-
mativa de 450 M.
Cepoiul, virf de deal, jud. Bacaa,
317
pl. Trotusul, pe teritoriul co-
muneT Doftana.
Cepoiului (Dealul-), deal, jud.
Bacati, pl. Trotusul, com. O-
nesti, pe teritoriul satuluT O-
n esti.
Ceptura, com. rur., pl. Cticovul,
jud. Prahova. Este situata pe
valea Ceptura si se cotnpune
din 6 alune Ceptura - d. - s.,
Ceptura- d. -j., Valea- Gardulur,
Soimescul, Rotari Malul-Ro-
su. Are o populatiune de 2338
locuitorT (1180 harbatI si 1158
femeT), cu 453 capT de familie,
din carT 562 contribuabilT. Lo-
cuesc In 453 case.
In comuna sunt 5 bisericT
treT in catunul de resedinta.
(compus din catunele Ceptura-
d.-j., Ceptura-d.-s. i Valea-Gar-
d iluT), una in 5olmescu, una In
Rotari si un schitulet, ce apar-
tine manästirer CaldArusani, si -
tuat in viea Caldarusani.
Biserica din Ceptura-d.-j. are
inscriptia
«La anul 1794, Octombre 17, In zi-
lele Domnitoralul Tárel-Romine,AI Ale-
xandra Moruzzi, s'a ridicat din temelie
biserica cu hramul Intrarea-ln-Biserica,
de catre Neagoe lordanescu, Ion Disco-
nul Coconescu, Neagoe Baligesca,
alV«,
Biserica din Ceptura-d.-s., n'are
pisanie; In sinodicul bisericeI
se vede ca este zidita din te-
melle de Postelnicul Pirvu Drd-
gulanescu i altif, la anul 1835.
Toate aceste bisericT sunt de
servite de 5 preoti.
Ocupatia locuitorilor e agri-
cultura si fabricarea tuicei. Din-
tre locultorT, ro sint mestesu-
garf, 3 sunt cizmarT, 2 croitorT, 4
fferari i i rotar.
El ají: 20 caT, 23 epe, 8 bi-
volf, 25 capre, 2200 or, 86o
porcT, 276 boT si 114 vacT.
Parte din locuitorT sunt mos-
www.dacoromanica.ro
CEPTURA
nenT, parte s'aa improprietarit
la 1864, pe mosia statului VA-
leanca-Ceptura, numitl si Co-
troceanca, Cretulescul, Urlatean-
ca, Fundoaia, BAlacennca) Sfo-
rile, Radu-Voda, Caldarusanca,
MacoveT, etc.
Carte a inceput sa se in-
vete ad i de la 1848. Localul
actual s'a construit de comuna,
pe locul oferit de d -1 colo-
nel Cica, proprietarul mosier
Balaceanca. Scoalele se frecu-
enta de 151 copiT, dirt numarul
de 457 in virsta de coa15.. Cu
intretinerea personaluluT, statul
cheltueste anual 3160 Id.
carte 104 barbatl si 22 femeI.
Intreg teritoriul comuneT, cu
vatra satuluT si viile acum filoxe-
rate, este de 2850 hect.; adica :
1500 hect. arabil,150 hect. fin ele,
ioo hect. izlaz, wo hect, pa-
dure, lar restul de 1000 hect.
este compus din dealurl cu viT
filoxerate, livezI de prunT si va-
tra satuluT.
catunele Soimescul, Rotar
si Malul-Rosu se gasesc carbunT
in mare cantitate.
Pamintul de pe vale este bun
la tot felul de cultura ; iar cel
dupa deal este bun numai pen-
tru vie, prunT, merT, perT, nucT,
persicT, visinT si ciresT.
Comerchl se exercita In co-
muna de 12 circiumarT.
Bidgetul comuneT, pe exer-
citiul financiar 1894-95, a fost la
veniturT de 11519 leT si la chel-
tuell 8315 leI.
Pe teritorul comuna' trece
soseaua nationall Ploesti-BuzAul
soseaua cltre Inotesti.
Este brAzdat6 de dealurile:
Merezul, Cucea,
Malul-Rosu, si de rlpile: Cueca,
a NegoeI si Malul-Rosu.
Merezul este un deal in-
nalt, In forma unza*" trunchifi
de con, in vil-fui caruia este un
unde se g5.sesc mu time
 CEPTURA
de hirburr i bucatI de cara-
mida.
In virful dealuld Liliesti este
un platal frumos, unde, se po-
vesteste, ca ar fi fost un palat
domnesc satl o cetate.
Comuna este strabatutd de
gira Ceptura, si de valle: Migala,
Tigani, a-ManastireI, Brinzeasca,
a-Calugaruld, Trestia í a-Rugir,
si de valcelele : Neacsa si Glina.
Se margineste la N. cu com.
Gornetul-Cricovul si Tatarul ; la
E. cu com. Vadul-Sapat ; la S.
cu com. Fintinelele i Inotesti,
si la V. ca com. urb. Urlati
com. Iordacheanul.
Ceptura, mo,si e a statuluI, jud.
Prahova, pendinte de Manasti-
rea Radu-Voda din Bucuresti ;
pe periodul 18$8-93 s'a aren-
dat Cu 615 leI anual.
Ceptura, mofie a statulur, jud.
Prahova, com. Ceptura, pl. Cri-
covul, fostà pendinte de ma-
nastirea Cotroceni ; pe perio-
dul 1885-95, s'a arendat cu
12000 leI anual.
Ceptura, izvor, vine din com.
Ceptura, jud. Prahova, si se varsa
in piriul Istaul, in com. Baba-
Ana. In timp de ploae cau-
seaza marI pierden l agriculto-
rilor prin revarsdrile sale.
Ceptura, g2rM, curge din partea
de N.-E. a cat. Rotar], comuna
Ceptura, pl. Cricovul, jud. Pra-
hoya ; apoI spre V. printre cd-
tunde oimescul i Suditi ; in-
hl in cdtunul Ceptura-d.-S., o
la drept spre E., formind o
mare curba.; desparte catunul
Ceptura-d.-S. de Ceptura-d.-J.,
tac soseaua nationala Buzaa-
Ploesti ; de aci malurile i se mic-
soreaza din ce in ce, asa in ctt
la comunele Conduratul si De-
gerati se pierd cu totul.
www.dacoromanica.ro
318
Une- vine mare,
cind
merge de se varsa tocmaI in
lacul Fulga. Alte-orT, cind sunt
plor torentiale, se revarsa pe
cimpiile comunelor Inotesti, Con-
duratul i Degerati.
Vara, cind este secata, abia
isr urmeaza cursul, iar cind
ploua torential, curge cu zgo-
mot, repede, si vine asa de
mare in cit nu se poate trece
printeinsa.
Ceptura - de -Jos, mahala din
com. rur. Ceptura, pl. Crico-
vul, judetul Prahova, care 'fin-
preung cu Ceptura-d.-s. si Va-
lea-GarduluI, formeaza catunul
Ceptura, catun de resedinta.
Toate impreuna ati o populatie
de 1217 locuitori (616 barbatr,
601 femel).
Cepturasul, atun, al com. atina,
jud. Buzan. Are 130 locuitorr
si 34 case.
Cepturasul, izvor, in jud. Bu-
zar', com. MIAjetul; incepe din
padurea Topilele, se uneste
izvorul Stanila si se scurge in
riul Buzaul, la etul, com. PM-
tineni.
Cepturasul, izvor, in jud. Bu-
zar', com. atina; incepe de la
muntele Colinul si se scurge
in riul Bisca-Chiojdula
Cepturasul si Cfitunul, mofie,
jud. Buzag. (VezI atunul si
Cepturasul).
Ceptureanca, vale, j ud. Prahova,
formata din apa de ploaie, la
poalele dealurilor dintre comu-
nele Ceptura si Vadul-Sdpat,
pl. Cricovul; curge spre S. pe
canalurI, iar cind vine mare si
pe alaturI de ele, inecind cim-
piile, care sunt maT joase; trece
pe lingd cdt. Degerati, com.
CERAWL
Parepa, pl. Cimpul, lasindu-1 la
V. si in dreptul cat. Rusani, din
aceeasI comuna, se intilneste cu
Valea-Razboiulur.
Cepul, priva', jud. Braila ; uneste
partea E. a iezeruluI Melcisul,
ca partea de V. a iezeruluI Ro-
tundul.
Cepul, viroagd, jud. Bräila, la es-
tul comuna' Vadeni ; uneste vi-
roaga Zagna cu lacul Zeton.
Cepusoara, fir de dealurt, jud.
Baca, pl. Trotusul, care se in-
tinde prin com. Doftana, de
la V. spre S.-E., pe sesul drept
al 1 rott4uluT pana in Valea-Dot-
taneI. Acest sir prezinta un
virf numit Cepoiul.
Cepurile, in jud. Botosani,
com. Salcea, pl. Siretul, in in-
tindere de 17 hect.
Cerasul, com, rur., plaiul Telea-
jenul, jud. Prahova. Este situa-
ta pe ambele maluri ale Aula!
Drajna, si pe pi-alele: Valea-
BoruluI, Valea - Tocir i Brade-
tul, la 47 kil. departe de capi-
tala judetuluT si la 16 kil. de
resedinta plaiulur.
Se margineste la N. cu
ansilvanier, la E. cu com.
Batrini, la V. cu com. Maneciul-
Ungureni, si la S. cu Drajna-
d.-s.
Se compune din 5 catune
Cerasul, Valea- Borulur, Valea-
Tocir, Slonul i BrAcietul, avind
o populatiune de 2568 locui-
torf (1262 barbatI si 1306 te-
mer), 3 familiI de Bulgarr si 2
de Grecr.
CapI de familie sunt 537; con.
tribuabia 379. Locuesc in 549
case.
In comuna sunt 2 biserid
una in Cerasul si a doua in
Slonul, ambele rezidite de e
CERAVL
noriasr, la anir 1887 si 1879;
sunt deservite de 2 preotr.
Pe liga agricultura, locui-
toril se mar ocupa Cu fabri-
carea cofelor, hirdaelor, puti-
nelor, etc.
Locuitorir acester com. sunt
parte moviera, parte clacasr ;
204 s'ad improprietarit la 1864
pe mosiile proprietarilor si pe
a Eforier Spitalelor Civile, cind
li s'ad dat 5 to hect. E! ad: 122
car, 1980 or, r 18 bor i yací,
58 capre i 593 porcT.
In raionul comuna, pe rluI
Drajna, sunt 2 morr de macinat.
coala s'a reinfiintat la 1887.
In catu nul Slonul functioneaza
o scoala care s'a frecuentat, in
1894, de 29 baetr si 6 fete. Cea
din Cerasul s'a frecuentat de 45
bleti i 2 fete, din numarul total
de 381 copir, (186 bletT si 195
fete), cu virsta de scoala. Cu in-
tretinerea personalulur se chel-
tueste, anual, 1242 leT. tiü carte
27 barbatT si 4 femer.
In partea de N. a comuner,
la locul numit Paducelul, se vAd
ruinele uner vechr cetatr, dupa
d-I Gr. Tocilescu, ruinele unur
castel sasesc.
Toata comuna se intinde pe
o suprafata. de 3736 hect.
In catunul Slonul, si la locul
numit Valea - Lespezir, sunt iz-
voare Cu apa de pucioasa, nea-
nalizate i neintrebuintate.
Tuica se fabrica cam 5000
decal. anual.
Atit pe albia riulur Drajna,
cit i pria alte localitati din
raionul comuner, se gaseste pla-
ta calcaroasa., din care se face
var de buna calitate.
Stupr cu albine sunt 165.
Comerciul se exercita in co-
muna de 8 circiumarr.
Veniturile comuna se urca
la smna. de 3385 leí anual si
cheltuelile la 3365 Id.
Aceasta comuna n'are niel
319
un fel de osea regulata. Co-
municatia se face pe albia riulur
Drajna si pe cele-ralte pirae
laterale.
In raionul comuner sunt : mun-
tele Clabucetul; poenele : Fata-
lur-Craid i Poiana-Feter; pis-
curile: La-Morminte, Leurdea-
nul i Chimniti, carr serva vi-
telor de pasune.
Mara de riul Drajna, comuna
mar e udata de &alele : Va-
lea-Tocir i Borul.
Cera§ul, sat, face parte din com.
rur. cu acelasT nume, plaiul Te-
leajenul, judetul Prahova. Are o
populatie de 461 locuitorr (218
barba! 243 ferner). Aci e o bi-
sericA de locuitorr la
anul 1887.
Ceratul, cdtun, pendinte de com.
Copacioasa, pl. Amaradia, jud.
Gorj. E situat pe loe ves, des-
partindu-se de resedinta comu-
ner, care ramine la N., prin ca-
lea ferata. Are o populatiune
de 8o familir, sad 373 suflete,
din carr 68 contribuabilr. Locui-
toril se ocupa Cu agricultura,
cresterea vitelor, lemnaria i O.-
direa pomilor roditorr.
Are o intindere de 350 hect.,
din carr 120 hect. arabile, 70
hect. finete, ZOO hect. padure,
51 hect. izlaz i pomet i 9 hect.
vatra satulur i garir.
Numarul vitelor este de ioo
vite mar! cornute, 350 of, loo
rimatorT; sunt 26 stupr cu albine.
Are o biserica, deservita de
I preot i I entaret, care ser-
vete si pentru catunul Copa-
cioasa.
Locuitorir posea 15 plugurr
si 23 care cu bol.
Cefatul, com. rur., jud. Dolj, pl.
pul- de - Mijloc, situata parte pe
sesul Ceratulur, parte pe costi-
sea dealulur Teisul, parte linga
www.dacoromanica.ro
CERXTUL
malul sting al riulur Dasnatuiul.
Se invecineste la N.-E. cu com.
Segarcea, la N.-V. cu com. Li-
povul, la S. cu mica. Giurgita,
din pl. Balta. Limita linier de N.
incepe de la hotarul com. Se-
garcea, in directiune de la N.-
E.N.-V., trectnd peste dealul
Ceratul i riul Dasnatuiul. Li-
mita linier de S. incepe de la
hotarul Giurgita, de la E.-V., tre-
ciad ca i cea de N. peste dea-
lul Ceratul i riul Dasnatuiul.
Limita finja de E. ?acepe de
la hotarul Giurgita, Cu direc-
tiunea de la S. spre N.-E. pa-
na. la com. Segarcea. Limita li-
niel de V. incepe de la hota-
rul Lipovul ; de la N. merge
spre S. pana la cat. Portaresti,
com. Giurgita. Terenul comu-
ner este accidentat de dealul
Teisul, inalt cam de ZOO m.,
acoperit cu finete i pasune
care are inteinsul cariere de pia-
tra; apor de dealul Ceratul. Co-
muna este udata de 1.1'111 Dasna-
tuiul, ce curge de la N.-V. spre
S. Pe sesul Ceratulur este un
pirld numit Malaica-Slatioarele.
Mal inainte com. se numea
Cetatuia-lur-Traian. Biserica este
una singura, ?a catunul Ceratul,
ce functioneaza din 1883, intre-
tinuta fijad de comuna. Are 5
hect. proprietate. Serbeaza hra-
mul Sf. Ion Slataos si Cuvioasa-
Paraschiva. E deservita de un
preot si 2 cintaretr. Este o
scoall mixta in catunul Cera-
tul, intretinuta de comuna; are
5 hect. proprietate; a fost fre-
cuentata in 1892-93 de 44
baetr si 3 fete din cat. Cera-
tul si de 3 baeti din Malaica.
carte 26 persoane in Ce-
ratul si 1 1 din Malaica. Popu-
latia se urca. la 352 familir, sad
1675 suflete, dintre carr in Ce-
ratul 1489 (737 barbatr si 752
fem in Malaica 186 (92 bar-
ba i 94 femer).
 CERATUL,
Dupa legea din 1879 sunt 15
insurAter; dupä cea din 1864
sunt 191 locuitorT impdminte-
nitT. Case sunt 92 in Cerltul
si 12 in Malaica; bordee 220 in
Cerdt 11 si 22 in Malaica. Ca-
sele mar toate sunt construite din
blrne si zid. Suprafata comuna
este de 8259 pogoane, dintre
carr: 7500 arabile, ioo finete,
50 izlaz, 200 plciure. Mosia Ce-
rdtul, cu venit de 360000 ler, in
intindere de 6000 pogoane, a-
partirle dlur Ionitl Geblescu ;
inainte apartinea d-lur VlAdo-
ianu. Mosia Malaica-SlAtioarele-
CerAtul apartine statuleir ; aduce
un venit anual de 6150 leT. A-
ceastl mosie este data in lo-
turr. PAdurea CerAtul, In cr. Ce-
rAtul, in intindere cam de 100
hect., apartine d-luI Ionitl Ge-
blescu. Esente : ulmr, artarr, ¡u-
gastrT, alunr, ter si stejarr.
Vil se gAsesc pe mosia sta-
tulul in intindere cam
de 300 pogoane ; produc vin
bun rosu.
Sunt 2 MOrr de apA pe mo-
sia CerAtul.
Transportul se face cu carele
si cArutele pe soseaua judeteanl
Craiova- Bistretul, ce strAbate
com. pe o intindere de 3 kil.
Prin apropiere de com. trece
calea feratA Graiova.Calafat.
In CerAtul sunt 7 circiumr
13 comerciantI; 8 fierarT si 2
cizmarT.
Contribuabili sunt 450.
Budgetul com. este la veni-
turl de 3598 leT, 33 banT si la
cheltuelr de 3142 ler, 52 banr.
Loc. posedl 320 vite mari cor-
nute, 440 or i 19 cal*.
Ceritul, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-
d.-mj., comuna CerAtul, cu re-
sedinta primaria Are 1489 su-
flete : 737 bärbatr si 752 femer.
Locuesc in 92 case si 220 bor-
dee, construite din birne i zid.
www.dacoromanica.ro
320
In sat este o scoalä mixtl, ce
functioneazA din 1883 si e In-
tretinutl de comunl. Are 5 hect.
proprietate. Cursurile se pre-
dati de un invAtAtor. In anul
scolar 1892-93 a fost frecuen-
tata de 44 bletT si 3 fete din
satul Ceratul si 3 bletT din sa-
tul Malaica. Cu virstA de scoalä
sunt 70 copir. Stiti carte 26 loc.
In sat este o bisericA, cu
hramul Sf. Ion S'ataos i Cu-
vioasa - Paraschiva. E deservitl
de I preot si 2 cIntlretr.
Cerätul, deal, jud. Dolj, pl. A-
maradia, com. Zlicoiul, ce se
lasl din dealul RAdinesti, com.
Rldinesti, jud. Gorj si merge pe
limita comuner BAcesti. Din a-
cest deal se lasl Dealul-Leulur.
InAltimea lur este de aproape
120 m. E acoperit cu pl.durr.
Culmea principalA, din care se
ramifica acest deal, este culmea
ZAnoaga, din jud. Gorj, ce se
lasa din c almea muntilor PArin_
gul si anume din virful Muse-
toaia.
Cerätul, deal, pl. Jiul-d.-mj., co-
muna CerAtul, jud. Dolj.
Cerätul, mofie, jud. Dolj, plasa
Jiul-d.-mj., com. CerAtul, satul
CerAtul, in intindere de 6000
pog. l aducind venit anual de
360000 ler. Sunt 2 morr de a-
pä pe mosie.
Ceratul, pddure particularl, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. Ce-
rltul, satul CerAtul, pe tnosia
Cerltul. Apartine d-lur IonitA
Geblescu si are o intindere de
roo hect. Felul arborilor sunt :
jugastru, artar, alun, tela, ulm
si stejar.
Cerätul, ,ces, jud Dolj, pl. Jiul-
d.-mj., com. Cerltul, pe care
este situatl comuna.
CERBOAICA
Cerbarulul (Välceaua-),
cea, trece prin com. Virtoapele
d.-j., jud. Teleorman.
Cerbäria, parte de pddure, pe
mosia Sancesti, com. Curtesti,
pl. Tirgul, jud. Botosani.
Cerbätoarea, deal, jud. Boto-
sani, com. Feredieni, pl. Cosula;
este o parte din dealul Tencusa.
Cerbätoarea, saü Gileitoarea,
pirlii, jud. Botosani, iese din
dealul Cerbatoarea, com. Fere-
dieni, curge spre E., se uneste
cu pIraiele Hurghe i Neaun
se varsl in lacul Leahul, in par-
tea de E. a comuna Feredieni.
Pe acest piriu, in com. Fere-
dieni, sunt 4 morr de apl.
Cerbätoarea, ponoare, prin care
curgepirlul CerbAtoarea, in com.
Feredieni, pl. Cosula, jud. Bo-
tosani.
Cerbeni, sat, face parte din com.
rur. Otesti - d. -s., plasa Oltul-
d.-s., jud. Olt. Cade in partea
de N. a comuner. Are o popu-,
latie de 510 locuitorr. Ad e o
bisericA, fondatl la anul 1810,
cu hramul Cuvioasa-Paraschiva
Sf. Nicolae. La 1861 s'a re-
parat radical de d. Clpitánescu.
Cerbeni, sat, face parte din com.
rur. Simburesti, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Olt. Are o populatiune de
72 locuitorr.
Cerbi (Cringul), pddure, jud.
Olt, situatA la capul de E. al te-
ritoriulur com. Perieti, pl. Siul-
d.-s., pe vIlle i platoul dintre
vAlceaua Vediter i a-Oblegu-
lur ; de ad continuA mar spre
S. PAdurea - Cu - Cringul, lar la
N. se intinde Poiana-Branister.
Cerboaica, pîrliaf, intre
 CERBOANELE.
nele Ciollnesti-din-Deal i Z/o-
testi, jud. Teleorman. Dupd t e
trece prin pldurile din comuna
se varsd in riul Te-
Zlotesti,
leorman, tot in dreptul si pe
teritoriul comuner Zlotesti.
Cerboan ele, virf de munte. Este
virful Cornetulur-Mare, din com.
rur. Busesti, satul Nadanova,
plaiul Cerna, jud. Mehedinti.
Cerbul, com. rur., pe apa Teleor-
manul, jud. Arges, pl. Pitesti,
la 17 kil, de com. rur. BAscovul-
Flestir, (resedintasubprefecturer),
si la 23 kil. de Pitesti. Se com-
pune din satele: Arnota i Cerbul,
avind impreunl I 10 case, locuite
de 95 familir, cu 478 suflete. In
comuna este o biseria, cu hra-
mul Cuvioasa-Paraschiva, deser-
vid. de 3 preotr, 2 cintdretI si
2 paracliserr; o scoalA primará
rurad; 2 circiumr,
Budgetul comuner pe anul
1882-83 a fost de 558 leI, la
veniturr si de 552 ler la chel-
tuelr.
DupA opublicatie oficialA
(1887), aceastá comunA numArA
8o de contribuabilI si are un
budget de 1598 ler la veniturr
si de 1847 la cheltuell.
NumArul vitelor era in anul
1887 de vite marr (474 bor
516
vacr, 20 cal', 2 bivolO, i de
500 vite márunte (300 oI §i ca-
pre si 200 rimdtorl).
Cerbul, sat, Cu 81 familir, jud.
Arges, pl. Pitesti ; face parte
din com. rur. cu acelasT nume.
Aicr este resedinta primárier. Are
o bisericA, cu hramul Cuvioasa
Paraschiva, deservitA de 3 preoti,
2 cIntAretr 51 2 paracliserr; o
scoall primará ruralA.
Cerbul, deal, in com. rur.
desti, plaiul Closani, jud. Me-
67470. Alarde Dictionar Geograttc. lot. .I1
321
Cerbul, deal, la S.-V de comuna
Provita-d.-j., pl. Prahova, jud.
Prahova.
Cerbul, lac, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, In insula Balta,
pe teritoriul comuna Dudesti.
Cerbul, munte, jud. BacAti, pl.
Trotusul, com. Tirgul-Trotusul,
pe teritoriul báilor SlAnic. E aco-
perit numar cu brazI.
Cerbul, munte, In judetul BuzAti,
situat intre comunele : GrAjdana,
Cindesti l MAgura, pe care le
separa. E acoperit cu pAdure
izlaz.
Cerbul, ntunte, in judetul Buzda,
com. Calvini, cAt. Bisceni-d.-j.,
pe proprietatea Marcosul. Are
107 hect.
Cerbul, munte, in plaiul
jud. R.-SArat, asezat in partea
de N. a comuna* Jitia, lingA pi-
rIul Cerbul. E acoperit cu pA-
durr si pAsunr. Vara se afa pe el
stine de or.
Cerbul, movild, jud. BrAila, cea
mar mare din teritoriul comn-
ner Bordeiul-Verde, departe de
6 kil. de comuna spre S.-V.
Cerbul, movilä, jud. BrAila, si-
tuatä la N.-E. de com. Filiul, si
la o depArtare de dInsa de 2 kil.
Cerbul,pädure, in jud. BuzAti,
com. OdAile, pe mosia Poso-
beasca ; face impreund cu Dil-
ma un corp de 215 hect.
Cerbul, trup de pädure, pe teri-
toriul comuner Mera, plasa
lele, jud. Putna, proprietatea rA-
zesilor din com. Mera. /ntinde-
Or- rea el, impreunA cu trupurile de
Ociare Arva-SeacA, Jitia
lea, e de 389 hect.
www.dacoromanica.ro
CERBULUI (CURMATURA)
Cerbui, ptrla, jud. BacAti, plasa
Siretul-d.-s., com. Buhociul, care
se uneste cu plrliasele Stirbul,
Plesul si Valea-Iazulur si se var-
sA in stInga Siretulur.
Cerbul, pîrîia,c, jud. Putna, for-
mat pe teritoriul comuna So-
veja ; se varsA In Susita.
Cerbul, In jud. R.-Sdrat,
plaiul Rimnicul-d.-s., com. Jitia.
Izvoreste din muntele Neculae,
udd partea de V. a comuner,
trece prin ea. Vintileasca, si se
varsd in riul Rimnicul-SArat, mar
sus de alt. Intre-Rimnice, dupl
un curs de io kil. Valea sa
este frumoasà, márginitä de o
parte si de alta de munti inaltr,
acoperitr cu palurr seculare, iar
pfriul, din cascade In cascade,
se azvirle pana la vArsarea sa.
Cerbul, vale, udd en. Leleasca,
com. Dobroteasa, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Olt. In aceastA vale se vars5.
vIlcelele Dirmonul i Valea-cu-
Arad. Cerbul, impreunindu-se
cu Valea-Cerbulur, la hotarul
com. Otesti-d.-s., formeazá gir-
la Cungrea-MicA.
Cerbul, lcea, com. Provita-d.-j.,
pl. Prahova, jud. Prahova, ce
se vars1 In vAlceaua DrAgAnesti,
impreunl cu aceasta In riul
Provita, tot in raionul comuner
Provita-d.-j.
Cerbuleasa, es luna, in par-
i
tea despre S. a comuner Vol-
nesti, pl. Stavnicul, jud.
Cerbului cimp, pl.
Jiul-d.-s., com. Floresti, judetul
Dolj.
Cerbului (Curmätura-), munte,
in jud. BuzAti, com. Chiojdul-
din Bisca ; face hotar despre
Chiojdul-Mare din Prahova.
41
 CERBULUI (DEALUL-)
CerbuluI (Dealul-), munte, in Cerbului (Piscul-), pisc, la N.
jud. Suceava, com. Madeiul, te-
ritorul mosier Borca.
Cerbului (Dealul-), deal, aco- Cerbului (Piscul-), pisc, in par-
pen it cu padure, in partea de
E. a comuneT Copalaul, pl. Co-
sula, jud. Botosani.
Cerbului (Dealul-), lung plaig,
in jud. Buzail, com. Minzalesti,
coprins intre piraiele Sturdza
Izvorul-Badiculuf.
CerbuluI (Dealul-), deal, in ju-
detul Dolj, pl. Dumbrava-d.-j.
E situat la N. de Verbita.
CerbuluI (Dealul-), a'eal, la N .-
V . de com. Apostolache, plasa
Podgoria, jud. Prahova.
Cerbului (Grindul-), loc ridi-
cat d'asupra stufului inconjura-
tor, In judetul Tulcea, plasa
Sulina, pe teritoriul comuneT Sf.
Gheorghe sati Cadirlez, In par-
tea sudica a pláser si a comu-
ud., nu departe de tdrmul mariT.
Are o lungime de 5 kil., sta-
bilind o comunicatie intre grin-
durile Metava si acela
garilor. Are 12 hectare nepro-
ductive.
CerbuluI (Izvorul-), izvor, in
jud. Buzar!, com. Magura; in-
cepe In padurea Magura, se u-
neste cu Valea-ToaceT si da in
Valea-BlidareT.
CerbuluI (Mägura-), deal, la
N. comuneT Giubega, pl. Bailesti,
jud. Dolj.
CerbuluI (Movila-), movild, î
jud. Buzau, com. Cernatesti, pe
Muchea-Sapocci. Dinteinsa in-
tepe seria de movile, ce merg
pana in Braila. AzT e aproape
distrusa, fiind imprastiata de
cautatorif de comorT.
www.dacoromanica.ro
322
de coin. Apostolache, pl. Pod-
gorja, jud. Prahova.
tea de N. a comunei Star-Chioj-
dul, pl. Teleajenul, jud. Praho-
va. Se intinde de la N. la S.
si serveste pentru cultura.
CerbuluI (Piscul-), pisc, la 7
kil. spre N. comuneT Recea, pl.
Horezul, jud. Vilcea.
Cerbului (Piscul-), vale, com.
Pojogi, pl. Cerna-d.-s., judetul
Vilcea.
Cerbului (Poiana-), loc igolat, la
N. comuna Recea, plaiul Ho-
rezul, jud. Vilcea.
CerbuluI afluent al
NegreT-Brostenilor, judetul Su-
ceava ; are de tributar Piriul-
Ungureanulul.
Cerbului (Plaiul-), munte, jud.
Buzati, pe frontiera Transilva-
nieT, intre muntiT Stinca-CheeT
Tabla-Cheer.
Cerbului (Valea-), ptrifi, jude-
tul Bacail, pl. Trotusul, com.
Tirgul-TrotusuluI. Ese din mun-
tele Cerbul si se varsa in pir.
aproape de Cerdacul.
Cerbului (Valea-), vale, jude-
tul Prahova, formata din valle:
Clabucetul-BaiuluT i Morarul.
Se varsa In riul Prahova, pe
malul drept, spre N. de cat.
Busteni, Malurile sale sunt pra-
pastioase i adincI.
Cerbului (Valea-), vale, jude-
tul Olt, uda patea de N. a co- Cercelului (Valea-), vale, in jud.
muneT D obro teasa, pl. Oltul-d.-s.,
si se varsa in gira Cungrea-
Mare, tot pe teritoriul comunel
Dobroteasa.
CHERCHEJENI
Cerbuluf (Virful-), peidure, in
jud. Buen:1, com. Magura, cat.
Ungureni. Are 214 hect.
Cerbureni, sat, cu 350 loc., jud,
si pl. Arges ; face parte din
com. rur. Cerbureni-Iasul. Are:
o biserica, cu hramur Cuvioasa-
Paraschiva, deservita de 2 preot/
si i cintdret; se afla si o scoala
primara.
Cerbureni-Ia§ul, com. rur., in
apropiere de riul Argesul, jud.
si pl. Argesulul, la i I kil. de
Curtea-de-Arges, resedinta sub-
prefectureT, si la 36 kil. de Pi-
testi. Se compune din satele:
Barbalotesti, Boroghinesti, Cer-
bureni, Doblea, Ruginoasa
Valea-IasuluT. Are o populatie
de 260 fam., sad 1150 suflete,
din carT 20 Tiganr. In comuna
sunt 4 bisericT, in satele: Bar.
baloteti, Boroghinesti, Cerbu-
reni si Valea-IasuluT; 2 scoli
primare rurale, una de baeti
alta de fete.
Sunt 3 circiumT.
Budgetul comuneY, pe anul
1882-83, a fost de 1713 leT la
venituri si de 1658 leT la chel-
tuelT.
Pe teritoriul acesteT comune
se gasesc mine de lignita, inca
neexploatate.
Dupa o publicatie oficiala
(1887), aceasta comuna numara
200 contribuabilf si are un bud-
get de 2549 leT la veniturl
de 2598 ler la cheltuelI.
Numarul vitelor, In anul 1887,
a fost de: 660 capete vite marl
(6o0 bol si vacT, 6o cal) si 1160
vite marunte (800 oI, 60 capre
si 300 rima'torl).
Buzati, com. Vintill-Voda, com.
Bodinesti.
Cerchejeni, sat, jud. Botosani,
 CERCHEZ-CII10I
situat pe coastä de deal in par-
tea dreapta a piriuluI Ursoaia, si
In partea de Nord a comuna
Dracsani, pl. Miletinul. Se in-
tindel pe o suprafata de 2446
hect.; cu o populatie de 150 fa-
mili!, cu 600 suflete. Are o bi-
seria., deservia de 1 preot si
2 cintaretI ; I scoala intretinuta
de comuna cu I invatator $i 23
scolari ; o circiuma.
Vite sunt : 235 bol si yac!,
38 cal mari si micr, 224 o!, 54
mascuri.
Sunt 28 stupI cu albine.
Cerchez-Chioi, sat, in judetul
Constanta, pl. Mangalia , catunul
com. Cara-Omer, situat in partea
sud-vesticA a plasei si a comu-
na, la IO kil. spre S.-V. de ca-
tad de resedinta, Cara-Oraer.
Este asezat pe_valea Cerchez-
Chioi, tocmar in locul unde a-
ceasta vale are malurile mg fi-
poase simai stincoase, si este
inchisia E. de dealul .Bair-Me-
zarlic cu virful sAti Cerchez-Iuc
(187 metri), si lay. de Dea-
lul-Morii.
Suprafatasa este de 1750 hect.,
dintre care 25 hect. sunt ocu-
pate de vatra satului si de gra-
dinI. Sunt 33 case.
Populatiunea sa, compusa mg
toatä din Bulgari, este de 104
familii, cu 360 suflete.
Drumuri comunale vin de la
satele: Docuzaci. Mamuzli, Bai-
ram-Dede, Alibi- Chioi, Dere-
Chioi si Hairam-Chioi.
Cerchez-Chioi, vale, jud. Cons-
tanta, pl. Mangalia, com. rur.
Cara- Omer, catuntx1 Cerchez-
Chioi. Cerchez-Chioi este un alt
nume al vael Afighimea ce vine
din Bulgaria si se uneste cu
valea Scender. Numele de Cer-
chez-Chioi il pastreaza de la
hotarul spre Bulgaria pana la
satul Mainuzli. Este coprinsa
323
intre dealurile: Bair-Mezarlic la
E. si Dealul-Morii la V. Are
malurile inalte, ripoase si pe
alocurea pietroase. Printeinsa
merge drumul comunal Dere-
Chioi-Calfa-Chioi.
Cerchez-ruc-Bair, deal, in jud.
Constanta, pl. Mangana, com.
rur. Edil-Chioi, cat. Edil-Chioi.
E situat in partea nordica a Cerc (Fintin a-cu-), loc izolat,
plasei si cea sud-vestid a comu-
na. Are 93 m. indltime in virful
Balabanar-Tepe, care domina. sa-
tul Edil-Chioi, dile Cealic-Cum-
Ceair si Amzacea-Dere. E taiat
de drumul judetean Medjidia-
Mangalia. Se prelungeste la E.
cu dealul Meragi-Bair. E aco-
perit cu finete si semanatur/.
Cerchezele, loc izolat, com. rur.
Negomirul, pl. Vailor, jud. Me-
hedinti.
Cerchezeni, fost ceitun separat,
acum contopit cu satul Gimba-
seni, comuna Cosimbesti, pl. Ia-
lomita-Balta, jud. Ialomita.
Cerchezoaia, pldure, a statulur,
jud. Ilfov, pl. Znagovul, Ruga,
satul Ciocanesti, in intindere de
210 hect.
Cerchezoia, vale, jud. Iasi, for-
mata de dealurile Perisorul si
Cerchezul, pe mosia Paulen',
com. Roscani, pl. Turia.
Cerchezul, deal, care, tinpreuna
cu Perisorul, formeaza valea
Cerchezoaia, pe mosia Pauleni,
com. Roscani, pl. Turia.
Cerchezul, iaz, in suprafata de
2 hect. 15 arif, pe teritoriul sa-
tului endriceni-d.-s., plasa Co-
sula, jud. Dorohoid.
Cerchezului (Dealul-), munte,
In jud. Buzati, comuna Minza-
www.dacoromanica.ro
CERDAC (LA-)
lesti, cat. Sareni, cu virful cel
mg inalt numit Piatra-Pitigoiu-
la Face hotar despre comuna
Trestioara.
Cerchezului (Valea-), izvor, in
jud. Buzan, comuna Minzdlesti,
cat. Sareni. Se scurge in valea
Poiana-Ascunsa.
In jud. Buzat, comuna Gura Sa-
MOL cat. Ciuhoiul.
Cercei, sat, face parte din com.
rur. Dobresti, plasa Podgoria,
jud. Muscel. Este situat in cen-
trul comuna, pe malul sting al
girla Circinovul si e strabatut de
valea Orjanca si valea Florea.
Are o biserica de zid, cu hra-
mul Adormirea, deservita de 1
preot si 1 dascal. Populatia sa-
tului e de 381 locuitori (182 bar-
batI si 199 fema), din cal-1 83
capi de familie.
Cercul, sat, din com. Ciurea, pl.
Codrul, jud. Iasi, situat spre N.
de satul Ciurea, peste piriul Ni-
colina, pe dealul Nitelea si te-
j5.rusul si pe valea dintre aceste
dealurr. Are 34 familir, Cu 143
suflete. Teritoriul satului este
acoperit de vil si livezI.
Numarul vitelor este de 158
capete, din cae: 131 vite mar!
cornute, 12 cal' si 15 rimatori.
Cercul, pod, in jud. Iasi, com. Ciu-
rea, pl. Codrul, pe soseaua din-
tre satele Podisul si Cercul,
peste piriul Nicolina.
Cercurariei (Dealul-), a'eal, pl.
Siretul-d.-s., jud. Bacdti, de pe
teritoriul comuneT Otelesti.
Cerdac (La-), sat, jud. Bacan,
pl. Trotusul, com. Tirgul-Tro-
tusul, la jumatatea drumului de la
Tirgul-Ocna, la baile Slanic. In
 CERDAC (LA)
sat se afla o biserica catolica Cereanca, pda'ure, jud. Ilfov, pl.
0o coala.
Cerdac (La-), numire data punc-
tulur unde a fost casa pro- Cerebucul, picior de munte, jud.
prietaruluT Costache Negri, pe
mo0a Slobozia-Negrea, comuna
Calmatuiul, pl. Birlad, jud. Te-
cucia.
Cerdacul, munte, jud. Bacaa, pl.
Trotuul, de pe teritoriul com.
Tirgul-Trotu§ul. E stincos 0 aco-
pen it cu paclurT.
Cerdacul, deal, in jud. Vasluia,
partea de E. a satuluT Buda,
din com. Buda-Rafaila.
Cerdacul, munte, jud. Neamtu.
Cerdacul, pisc, jud. Vasluia, pe
culmea dealuldf ce desparte com.
Doagele de Plopana, din jud.
Tutova.
Cerdacul, piria, jud. Bacaa, pl.
Trotuul, comuna Tirgul-Trotu%
care trece pe la Cerdacul 0
se varsa in Sallie, pe dreapta.
Cerdacul-Cuconului, /e)c, jud.
Dorohoia, pe o margine a cul-
meT inalte a dealuluT pe care
se afla wzat satul Bagiurea,
comuna Darabani, plasa Pru-
tul-d.-j.
Cerdacul- luI- Cantemir, bc,
jud. Mehl, pe dealul despre V.
a satuluT 0 comuneT Urlati, pl.
Mijlocul.
Cerdacului (Movila-), movild,
insemnatd, in plasa 0 ¡ud. Tul-
cea, comuna Be Tepe; situatd
in partea centrala a plasel i serica poarta numele capitanuluT
sud-vestica a comuneT.
Are 18o m., domintnd asu-
pra callor comunale Sari-Ghiol-
Bq-Tepe-Pirlita.
E acoperita cu verdeata.
www.dacoromanica.ro
324
Znagoviil, intre padurea Riloasa
0 riul Ilfovatul.
Baciia, pl. MunteluT, com. Brus-
turoasa, inalt de 1096 m., si-
tuat pe granita, despartind vaile
piraielor Ciugheul 0 Agapi-
oasa. Ad.', delegatiunea delimita-
reT din Viena, a facut sa revina
RominieT 44 hect.
Cerebucul. (V. Ciurubucul, schit,
jud. Neamtu).
Ceretul, cdtun, al comuner Scoar-
ta, plasa Amaradia, jud. Gorj.
Se leagd la N. cu cdtunul de
re§edinta prin drumul care strd-
bate linia ferata Tirgul - Jia -Fi-
lia0; spre S.-E. Cu com. Pojo-
geni.
Este un drum care leaga Co-
pacioasa, Ceretul cu Pojogeni.
Linia ferata Tirgul- Jia - Filia0
are ca statie mal apropiata gara
Copacioasa.
Situat pe deal, are o supra-
fata cam de 142 hect., din carT
71 hect. arabile, 5 hect. vie, 3
hect. prunet, restuI flnete, pa-
dure i tufari.
Locuitorif aa : 45 plugurT,
i caruta cu cal, 35 care cu bol,
5 fintinT Cu cumpanA, 30 stupT.
Are o populatie de io5 fami-
liT, Cu 358 suflete, din earl 98
contribuabilT.
Vite sunt : 239 vite mad cor-
nute, 12 capre, 12 rimdtorr i
9 cat
Are o biserica, construita. la
1538, de u n cap' tan , Dragoman.
Aceasta se vede de pe biletul
scris pe pristolul bisericei. Bi-
§i e deservitä de preotul din
cdtunul de reedinta; are 0 un
cintdret.
Ceretul, deal, judetul Gorj. Face
CERIf (VXLCEAUA-)
parte din regiunea dealuluT Ba-
nul. Are o directie paralela -eu
valea Copacioasa, care o limi-
teaza la S., formind ast-fel, en
inaltimile despre N. ce vin din
culmea Moldov4uluT, uridefilea.
Are o populatie de 62 fami-
liT, Cu 225 suflete, din cart 64
contribuabilT.
LocuitoriT posecla.: 22 plugurr,
lo care cu bol 0 I caruta
Cu cal.
Vite sunt : mo vite marT col..
flute, 200 or, 7 cal i 50 ri-
matorT.
Catunul e udat de piraiele Cer-
näclia. §i
Printeinsul trece oseaua to.
mu nala.
Se afla 3 morT pe apa Stqita
§i 7 puturT.
In Ceretul este o biserica, de.
servita de i preot i I cintaret.
CeretuluI (Brani§tea-), brans.-
fie, pe mo0a statuluT Trivalea,
din com. Netoti, pl. Teleorma-
nuluT, jud. Teleormai. Are o
intindere de 16 hect.
Cergane§ti, mahala a ()rapid
Caracal, la S., in partea de uncle
pleaca oseaua spre Redea.
Cerghicea (Cerbicea), pirtiaf,
PA. Baca, pl. Siretal-d.-s., com.
Filipeni, care ud. atal Frun-
te§ti 0 se varsd d'a stinga pi-
riuluT Dunavatul.
Cerif (Drumul-), drum, jud. Te-
leorman. Acest drum nu maT exi-
sta, fiind acoperit, in mare par-
te cu araturT. El venea despre
jud. Olt, trecea pe linga to-
munele Lita, Segarcea, Dracea,
Ologi §i se impreuna el Dru-
mul-TinteT, pentru. a merge la
Ziranicea.
Ceril (Välceaua-),_vd/cea, la S.
de com. Magureni, jud. Teleor-
 CERiNGUL
man. Se infunda in Valea-Brat-
covuluT.
Certngul, vale, jud. Dolj, plasa
Dumbrava- d. -j., com. Polana-
Plenita, prin care trece limita
de E. catre com. Caraula.
Cermägura, deal, in jud. Neam-
tu, prelungirea catre V.-S. a ra-
mureT munteluf Cernegura. E
situat In com. Calul-lapa, plasa
Piatra-Muntele.
Cermege§ti, com. rur., pl. Cerna-
d..s., jud. Vilcea, compusa din
cincT catune: Barbarigeni, Bra-
tulesti, Chirice$ti, Sue$ti $1 Pe-
steana.
Este situata. pe stinga riuluT
Cerna, pe dealurile al-Oilor $1 al-
Viilor, la 45 kil, departe de re-
sedinta judeulu i la 40 kil.
de a plaser. Resedinta comuneT
este in cat. Chirice$ti.
Are o populatie de 1432 lo-
cuitorT, 629 bdrbatT i 803 fe-
mef; 501 capT de familie, din
carT 400 contribuabilf. Locuesc
in 510 case.
In comuna sunt 4 bisericr:
la Barbarigeni, Bratulesti i Pe-
steana.
Vite sunt : 8 caT, 16 epe, 152
bol*, 216 vacr, 372 capre, 341
oT si 618 porcI.
Pe riul Cerna, in raionul co-
muneT, e o moara.
LocuitoriT toti sunt mosnenT.
Are o $coald frecuentata de
17 copir, ii 1240 sí 6 fete. CIA.
direa, buna., e proprietatea co-
muner. Stiä carte 153 barba!
12 femeT.
Sunt 150 stup/ cu albine.
Toata comuna se intinde pe
o suprafata de 1470 hect.
Tuica se fabrica. cam vr'o
40000 decal.
Veniturile comuneT se urca la
4260 leT $i cheltuelile la 3629.
Este caprinsà. 'filtre com. Ciu-
326
magi, Maldaresti, Stanesti, Coie-
Jai i Gldvile. O osea comunala
inlesneste comunicatia intre a-
ceasta comuna $i comunele : Co-
ieni $i Roesti, spre reedinaju
detuluT, $i cu Stane$ti, Virleni,
Zavoeni $i Maciuca, spre Drai-
ga$ani $i Craiova. Välcele sunt:
Brdtaneasa, Ursoaia $i Olteanca.
De-alungul CerneT, spre V. de
vatra satulul, este lunca comu-
neT, destinatapentru cultura ce-
realelor.
Cermege§ti, deal, In raionul co-
mune! Cermege$ti, pl. Cerna-
d.-s., jud. Vilcea, pe care se
cultiva 133 hect. vie.
Cerna, p/aitt, in jud. Mehedinti.
Si a luat num ele de la 1.1111 Cerna,
re II uda In partea de V. Se
margineste la E. cu plaiul Clo-
$ani $i pl. Motrul-d.-s.; la S. cu
pl. Ocolul-d. j.; la V. cu Bana-
tul, de care e despartit prin
riul Cerna; iar la N. cu plaiul
Closani. Acest piala este format
din 18 comune, i anume
Balta (cu cAt. Balta si Sfo-
dea); Bîlvânetì (cu cat. Bilva-
ne$ti i Calinesti) ; Basefti (cu
cdt. Basesti, BudAne$ti, Cracul.
Lung $i Paisasti); Busefti (cu
cat. Busesti i Nadanova); Cer-
na-Virful(cu cat. Cerna-Virful);
Cireful (cu cat. Ciresul, jupa-
nesti $1 Negrusea); Costefti (cu
cat. Costesti); (cu cAt.
Dilbocita); Mima (cu cat. Dil-
ma, Runcusorul, Dealul-de-Ru-
dina si Simsca); Codeanul (cu
cat. Godeanul i Paunesti); Gor-
nenti (cu cat. Gornenti i Mä-
lAri$ca); Gornovila (cu cat. Gor-
novita.); (cu cra. nov5.-
tul, Borcanesti, Firizul $1 Ra-
coya) ; lzvernea (cu cat. Izver-
nea $i Canicea); Marga (cu cat.
Marga, Calinesti $i iroca); Po-
deni (cu cat. Poden» ;¡Prejna
(cu cat. Prejna); Siliftea (cu
www.dacoromanica.ro
CERNA
cat. Silistea, Draghiepti, Godea-
nul $1 Turtaba).
Plaiul Cerna ocupa pozitiu-
nea cea maT muntoasä a jude-
tuluT Mehedinti. IsT are re$e-
dinta In com. rur. Balta.
Este strabatut de $oseaua ve-
cinala Hallnga-Bálta-Baia-de-A-
rama.
Cerna, com. 'ur., in jud. Tulcea,
pl. Macin. E situad. In partea
vestica a judetuluT, la 53 kil.
spre S.-V. de orasul Tulcea,
re$edinta:districtuluT, $1 in par-
tea estIca a plaseT, la 25 kil.
spre S.-E. de orl$elul Macin,
re$edinta plaseT.
Numele sati e bulgäresc
insemneaza Negru.
Hotarul amänuntit al comu-
neT este urmatorul: pledind din
virful Almalia (al DealuluT-luT-
Negoiä), se indreapta spe S.-E.,
pe muchea dealurilot David $i
Amzalii para la virful pletros
de 250 m.,Iri airopiere de sa-
tul Balabancea; de ad i la o di-
rectiune generala spre S.-V.,
trece pe la poalele VirfuluT Cerna,
taie valea jaila, $i se urca in
dealul Hasaniar, de_unde se in-
dreapta spre N.-V., trece iar
prin valea jaita, tale Valea-Cer-
neT, pe de-asupra comuneT Sa-
tul-Noil, de tina care se in-
dreapta spre N. pe IlngS. $oseaua
judeteanä. Macin-Satul-No0, pe la
poalele dealuluT P.-Rosie, taiend
Valea-UlmuluT $1, trecind printre
dealurile Priopcea, Cara-Cicula
Bujorul; de aci o la spre E.
pe muchi/e dealurilor Megina
Daiaman-Bair $i se urca. in
virful Almalia, de unde a plecat.
Forma luT este aceea a unuT
patrulater neregulat. Lungimea
perimetruluT este de 32 kil. In-
tinderea totala este de 5895
hect.
Se margineste la N. Cu co-
muna Greci, .de car0 se des-
CERNA
parte prin dealurile Priopcea,
Megina, Daiaman-Bair ; la E.
cu comuna Balabancea, de care
se desparte prin dealul Amzalti;
la S.-E. cu catunul Ac-Punar (al
com. Cirjelari); la S.-V. cu co-
muna Satul-Noù ; la V. cu com.
Turcoaia, de care e despartid
prin soseaua judeteana.
Dealurile, carI brazdead co-
muna, pietroase $i acoperite cu
padurI, sunt : dealul Piatra-Rosie
(cu virful Cerna, 161 m.) la V.;
dealul Cara - Cicula, Priopcea
(402 m.), Curt-Bair la N.-V. ;
Megina, Tichi-Bair, Ciplac-Bair,
Caplan -Bair, Elan -Bair, Daia-
man-Bair, .Altnalia (370 m.) la
N.; David, Amzalli (320 m.),
Cerna (242 m.) la E.; Para-
Bair, Raman - Bair, Orta-Derea,
Sala-Cula si Sut-Bair, prin in-
teriorul comuneI.
Apele, carI o strabat sunt:
valea Cerna, care o uda prin
mijloc trecind i prin sat si a-
fluentiT slI valea Megina. la
N.-V., Valea-UlmuluI la V., va-
lea Jaila la S.
Intinderea comuneI este de
8193 hect., din caff: 8o hect.
ocupate de vatra satuluI; 5816
hect. ale locuitorilor i 2298
hect. ale statuluI.
Populatia acestel comune e
compusa din BulgarI, in maio-
ritate, si din RominI.
Sunt 386 contribuabill.
Are o scoala, fondata de ob-
stia locuitorilor, in anul 188o-8i ;
are 2 invatatorr si este frecuen-
tad de 176 den coala are
io hect. plmint arabil.
Comuna are 2 biseria una
cu hramul s-tir Arhanghell Mi-
hail si Gabriel ; s a fondat de
locuitorl in anul 1841. Ltä tra-
ducerea inscriptiuneI bulgarestI
ce se afla sà'pata d'asupra in-
tdrel :
t Aceastd. afina i dumnezeiasa hi-
sericl s'a riclicat aproape de Mticin, In
www.dacoromanica.ro
326
Cerna, In apropiere de Dualre (?) In
anta 1840, la acest loe, cu hramul S-tiT
Art.hanghell Mihail si Gabriel, in zilele
Impitratuld turcesc Sultanul Mahmut
si a Mitropolitullt T. T. Seronim si a
Epitropultit Domiu MonciovicY, cu casa
10».
Este deservita de un preot
paroh si un cintaret, si are 17
hect.
A doua bisericà e construi-
tä tot de locuitori.
Este si o geamie deservid de
un hoge i posedind 5 hect.
Din cele 81 13 hectare, 4317
hectare sunt locurI arabile, din
carI 235 hectare ale Statuld,
restul ale locuitorilor, 3041 hect.
Cu tapii si 1975 hect, in lo-
turI de la Stat ; io hect. pd-
dure, 503 hect. fin* i izlaz,
6o hect. pamint neproductiv.
In comuna sunt 330 agricul-
torI, avind 212 plugurI $i
masilla de secerat.
Vite sunt: 8032 capete, din
carl 1211 bol i yací, 587 cal,
597 o! i 271 capre.
Sunt 3 meseriasI (i dulgher
si Z fierarl) ; 8 comerciantf, (4
bacanI si 4 circiumarl). Se afla
ad i 2 morl de apa, 8 de vint
$1i cu abur.
Budgetul comuneI este de
6597 'el la veniturl i 5770 leI
la cheltuelI.
Cal de comunicatie sunt: so-
seaua judeteana Tulcea-Macin ;
4 drumurl comunale ce leaga co-
muna Cerna cu comunele luye-
cinate : Satul - Noù, Picineaga,
Turcoala, Greci, Ac-Punar.
MaI inainte satul a fost tur-
cese si asezat la 800 metri
in vale de cit cel actual.
Cerna, a'eal, in jud. Tulcea, pl.
Macin, pe teritoriul com. rur.
Cerna. Se desface din ramu-
rile vestice ale dealuluI Amza-
111 ; se intinde spre V., avind o
directiune generala de la N.-V.
spre S.-E., brazdind partea es-
CERNA
tia a plaseI i cea sud-estica a
comuneI. Se intinde prin vAile
Cerna si Jaila, facindu-le
dorura maluti inalte si pe alo-
curea pietroase. Natura luI e
stincoasd. Are o inaltime de
242 m. E punct trigonometric
de observatie de rangul a1 3-lea,
dominind asupra satelor Cerna,
Satul-Noù i Ac-Punar iasu-
pra drumuld judetean Mácin-
Babadag. Este acoperit cu
sutil i livezI.
Cerna, virf de deal, in judetul
Tulcea, pl. Macin, pe teritorul
comuner rur. Cerna. Este punc-
tul culminant al stincosului deal
Piatra-Rosie, situat in partea
centrala a plaser i cea vestid
a comuna E de natura stincoasa.
Se lidia pa.na. la 163 m. E
punct trigonometric de obser-
vatie de rangul al 3-lea, domi-
nind asupra vaer Cerna, si sa-
telor Cerna $1. Satul-NoO, pre-
cum i asupra drumuluI jude-
tean Macin-Satul-Noti. Este aco-
pen it cu muschid, si lipsit de
pasunI.
Cerna, deal, in centrul comuneI
Marginea, pl. Cerna-d.-j., judetul
Vilcea.
Cema, rîz, in judetul Mehedinti,
plaiul Closani, i plaiul Cerna.
Izvoreste In forma de bolboros
foarte mare, dintr'o pested,
din poalele munteluI GIrdoma-
nul, de desuptul plaiuluI Girdo-
manul, care duce de la Cerna
la muntil Girdomanul, Stina-
Mare, Micusa si la gran*.
De la sorgintea el, si pana
la albia mare, ce- $1 croeste,
Cerna scoboad o distand de
300 m.; in albia mare se
uneste cu micul Ornas Cerni-
soara i impreuna formeaza pu-
ternicul curs al apei Cuna,
care se indrepteaza spre plaiul
 CERNA
BulzuluT; de aci urmeaza
cursul catre plaiul Oslea, unde
e$ind, din stincile Corcoalei, in
Lunca -FrasinuluT oferä canto-
. ruluT cea mai frumoasa prive-
li$te ;prime$te . plraiele mun-
tilor plaluluf Clo$ani i cel
din urma - CraioveT satí
Craiovita, de la gura cäruia In
jos formeaza granita tara des-
pre Banat pana la Precipitiul-
Fetei.
De la Precipitiul-FeteT, trece
pe teritoriul Banatulur-Temiwa-
reT $i urmeazd cursul pe la
baile Mehadia pana la Dunare
Ja care se varsa pe partea de
E. a ora$uluT Or$ova.
Pana la 1848, Cerna forma
granito, pana la Dundre, des-
partitoare filtre Rominia i Ba-
natul-Temi$oarer.
Cerna, rîü, jud. Vilcea, cel mal
mare afluent al OltetuluT. Izvo-
re$te din muntele Cursorul (Cor-
$orul). Curge de la N. catre
S.-E., aproape in directie pa-
ralela cu Oltetul pana in drep-
tul comuneT MOlddre$ti, de unde
se intoarce catre S.-V. $i se
vars5. k Oltetul, putin maT jos
de com. Oteteli$ul, dupá ce a
parcurs aproape 80 kil.
Largimea medie a apeT este de
6's, adincimea de 0ni,50, lar lu-
tealacurentuluT de r pe secunda.
Lárgimea medie a albieT este
de 12m. Fundul contine pietri$,
iar tarmurile aü de la im la 1,80
inaltirae.
De la origine $i pana la co-
mina Fomete$ti, valea sa este
foarte ingusta, adinca, nepopu-
lata i impracticabild. De la
Fomete$ti inainte incepe a se
largi treptat, a fi populata
productiva, dar nu devine via-
bila de cit la vale de comuna
Bro$teni. Largimea vaet intre
Bro$teni i Valea-Mare, variaza
de la i la 2 kil.
327
Pe valea CerneT trece $oseaua
judeteana, care, plecind din Cra-
- iova, duce la R.-Vilcea, dupa
ce a suit Valea-Cerni$oareT $i
scoborit pe aceea a Luncavatu-
luT pana la Slavite$ti.
,Cerna primeste pe stinga pi-
raele: Manita si Recea. Cel mar
principal afluent al er este Cer-
ni$oara.
Rtul Cerna uda partea de V.
a plarului Horezul i partea de
S. a pla$ilor Otasaul i Olte-
tul-d.-j., treclnd prin comunele
Slatioara, Cire$iul, Pojogi, B11-
teni, Lapu$ata, Maldare$ti, Mo-
doia, Dejoiul, Rusäne$ti. etc.,
Se varsa k Oltetul, la comuna
Otetelipl.
Cerna, îrîll, In judetul Tul-
cea, plasa Macla. Izvore$te din
poalele sudice ale dealuluT Da-
vid, dintre virfurile Orta-Dere
$.1 Sut-Bair ; se indreaptä. spre
N., avind o directiune generan
de la N.-E. spre S.-V., trece
pria mijlocul satelor Cerna, cl-
ruia 'i-a i dat numele saCt $1.
Satul-Noti ; de aci o ja spre V.
$1 se varsa in l'hit Ai-Orman
sal:1 Picineaga. Cursul luT este
de 18 kil. Volea sa este in-
chisa pe dreapta de dealurile
Orta-Dere, Sala-Cula, Para-Bair
Piatra-Ro$1e, iar pe stinga
de dealurile Sut-Bair, Amzalii
Cerna. Uda partea centra-
lá a comunelor Cerna, Satul-
Noti, pe cea nordica a Pici-
neagaT, precum pe cea centran.
$i sudica a pla$eT Macin. Malu-
rile sale, de la izvor $i pana la
Satul-Noti, sint ripoase.
Basiaul sld este intins ; are
o intindere de 200 kil. patratT,
sati 20000 hectare, coprinzind
partea centran a plä.$e1 $1 te-
ritoriile comunelor Cerna,
partea nordica a co-
mune! Cirjelari $1 pe cea nord-
estica a comunel Picineaga. E
www.dacoromanica.ro
CERNAIA
coprins intre dealurile Piatra-
Ascutita, Priopcea, Caracicula,
Gorgova la V.; Megina, Alma-
lia, Daiaman-Bair la N.; David,
Amzalii, Carapcea la E.; Ciu-
bucluc-Bair, Cuicuc - Cara, Di-
cadael i Hasanlar la S.
A.fluentl, pe dreapta:. Valea-
Megina $i Valea-UlmuluT ; pe
stinga : Valea-Jaila, unita cu Ac-
Punar.
Cerna-Virf, comunii ruralei, in
jud. Mehedinti, plaiul Clo$ani,
la 47 kil. de ora$ul Turnul-Se-
verin, $i la 18 kil. de Baia-de-A-
rama, re$edinta pla$eT. E si-
tuatà. pe Valea-Co$u$teT, futre
dealurT mar!. E formta dintr'un
singur sat. Are 300 locuitorr, din
carr 6o contribuabilT. Locuesc
in go case.
LocuitoriT posea': 10 plu-
gurT, 25 care cu boT, 2 cdrute
Cu cal, i 200 stupT. Are o bi-
serica, deservitä de i preot $1 2
cintaretI. Budgetul comuner are
la veliturT 655 leT, iar la chel-
tuelT 364 le. Numarul vitelor :
400 vite mari cornute, 35 cal',
603 capre, 400 of $1 200 ti-
mät ar.
Comuna Cerna-Virf este le-
gata prin o osea comunalä. de
$oseaua vecinald Balta-Baia-de-
Arama, care atinge l terito-
riul acesteT comune.
Cernaia, com. rur., in jud. Me-
hedinti, plasa Motrul-d.-j.-Dum-
brava, la distanta. de 51 kil. de
Turnul-Severin $i la 7 kil. de
Strehaia, re$edinta pla$er. E si-
tuata intre dealurile VlAda$e$-
tilor i Vie$flor, formind comuna
cu cdtunele VlAd5.$e$ti
Are o pop ulatie de goo locui-
torT, din carT 15o contribuabilT.
Locuesc in i8o case.
Se margine$te la E. cu com.
Munti-din-Fata ; la S. cu com.
Strehaia ; la V. Cu com. Vale a-
 CERNAIA
Bulla i .parte din Voloiac ;
la N. cu com, Jirovul.
LocuitoriT poseda : 20 plugurT,
42 care cu bol si 5 carute cu cal.
Sunt 26 stipT.
Are: o biserica, deservita de
I preot i I cintaret ; o scoala,
cu o invatatoare, frecuentatd de
25 elevT si 2 eleve.
Budgetul comuna are la ve-
niturT 1314 lei si la cheltueli
612 leT.
Vite sunt : 460 vite marT cor-
nute, 18 caT, 500 oT, 30 capre
si 40 rimatorT.
Prin comuna trec piraiele :
Cernaia, care se varsd In riul
Motrul ; FintIna-Mare, care se
varsà in lacul Balta-Rece.
CimpiT in aceasta comu sunt:
Fintina-Mare, Gura-VaeT, Poia-
na-Mare, Poiana-Popil-Dinu si
poiana Gruia.
Dealuri sunt : Dealul-CerniT,
al-V1Adestilor, Glameia, Chicioa-
ra i Dealul-Mare cu
Comuna are o osea comu-
nata, care o leaga de osea la
vecinala. Strehaia-Brosteni-Baia-
de-Arama.
Cernaia,piria, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-j. Curge pe teri-
toriul comuneT Cernaia si se
varsa. in Motru.
Cernata, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-s.; tine de comu-
na rurala Husnicioara. Are 70
case.
Cernatul, deal, la E. de com.
Calugareni, plasa Cricovul, jud.
Prahova.
Cernatul, :fria, ce izvoreste din
muntele Ciortea, com. Caluga-
reni, pl. Cricovul, jud. Prahova.
Curge spre S. pana la un punct,
de unde o la spre E. si se
varsa in gira Boboci, pl. To-
hani, ¡ud. Buzar'.
www.dacoromanica.ro
828
Cernatul, munte, in com. Goi-
desti jud. Buzaa. E coprins Intre
piriul Bisca-Mare i Izvorul-Cer-
natuluT.
Formeaza unul din cele 5 pis-
curT ale PenteleuluT. Face par-
te din mosia Penteleul-cu-Sforile.
Are pasunT inflase i seculare
padurT de brad, molift si fag.
Cernatul, jud Muscel, ',mute, pl.
Nucsoara. Are 1673.8 m. inal-
time d'asupra niveluld Madi-
Negre.
Cernatul,pädure, pe muntele Cer-
natul, supusa regimilluT silvic,
com. Albesti, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel, In intindere aproxi-
mativa de 400 hect. Esente: fag
putin molift.
Se invecineste la N. si E. cu
satul Baneasa si la V. cu pa-
durea Baneasa.
Cernatul, deal, jud. Prahova, com.
Hirsa, pl. Podgoria. Pe acest
deal era plantata vita, dar de
cind aceasta s'a filoxerat, ser-
veste de finete si cultura.
Cernatul, vellcea, jud. Olt, uda
partea de E. a com. Bascanqti,
pl. de unde îl ja nas-
tere, i apoT se varsa in Iminog.
CernatuluI (Izvorul-), izvor, in
jud. Buzati, com. Goidesti. In-
cepe de sub muntele Viforita
si se scurge in phiul Bisca-Mare,
putin mal sus de Izvorul-MileT.
Cernati, sat, in jud. Tutova, pl.
Simila, com. Radaesti, spre S.
de satul Radaesti. Are 103 loc.,
din carT !o stia carte, si 25
case.
Cernavoda, com. urb., judetul
Constanta, pl. Medjidia.
Este situata in partea vestica
a judetuluT, spre V de orasul
CERNAVODA
Constanta, rese tinta judetului,
si in partea vestica a phi.
seT, la 32 kil. spre Vest de Med-
jidia, resedinta pldseT. Comu-
nele Invecinate cu dinsa sunt:
Seimeni, la 7 kil. spre N.-E.;
Cochirleni, la 8 kil. spre S.-V.;
Tas-Punar, la 14 kil. spre N.-E.;
Tortoman, la 14 kil. spre E.;
Rasova, la 12 kil. spre S.-V.
Hotarul comuneT este urnal-
torul : Plecind de pe malul drept
al Dundrer, din dreptul ostro-
vuluT Troina, de litiga cherha-
naua satuluT Seimeni-MicT, din
locul unde se varsa, printr'o
lacul Purcareti, hotarul
se indreapta spre S.-E., mal in-
tiiù pe llaga ,malul vestic al la-
curilor Purcareti si Ramadan, pe
la poalele nordice ale dealuld
Cernavoda pana la poalele dea-
lului Dermengicul, de unde o
ja spre E. pana la lacul Tibrinul,
urcind valea Tibrinul. De ad
se indreapta spre N.-E., suind
dealul Carapat-Daga, pana in
virful cel maT inalt. Se di-
rige putin spre E., scoborind
dealul de mal sus pana da in
valea Geabac-Ceair. De ad se
dirige continuii spre S., mal tu-
tîií S.-V., scoborind cu va-
lea Geabac-Cular, apor spre S.,
urcind i scoborind dealul Gea-
bac-Bair; tae valea Geabac-Cplac
soseaua judeteana. Cernavoda-
Medjidia si se urca pe mucllea
dealului Oba-Bair, pe care o ur-
meaz1 putin spre S.-E. pana
In virful Maiacli-Oba. De ad o
la din noii spre S.-V., oborind
din dealul Oba-Bair i urmind
valea Oba-Culac, i, urcind putin
coastele dealuluT Cechiraga-Bair,
se in dreapta spre S.-E., coborind
dealul mal sus nunait, da
valea Cechiraga-Culac, pana in
valea Carasu printre baltile Ca-
rasu si Cernavoda, aflátoare
sus numita vale. Tale aceaga
vale, soseaua nationalr, Constan-
CERNAVODA
ta- Cernavoda, calea ferad ce
duce de la Cernavoda la Cons-
tanta, $1 se opre$te in malul cel
inalt i pietros aflator la coltul
vestic al baltit Carasu. De adi
se dirige spre Vest, urmind
muchea pietroasa i prapasti-
oasä a dealuluI Cara-Durac-Bair.
Trece pe la Nord de fora.
reata sail mal bine zis de ruinele
fortareteI turce$tY, Acsan-Demir-
Tabiasi, $1 merge inteuna spre
V. pe linga malul sudic al baltir
Carasu, pe muchea dealuld Ca-
ra-Durac-Bair, taind valea Ghia-
ur-Amzali $i se opre$te putin
la Vest de ruinele und indri-
tud turce$tt de pe muchea dea-
luld Armutbe-Bair. De ad se
dirige in directiunea nord-ves-
lid , pe muchea stincosuluI
deal Armutbe-Bair, trecind pe
la Est de ruinele und alte
fortarete turcestr ; se
ra apoI chiar pe malul
Carasu, pe care B. urmeaza tot
mere' in directia nord-vestica,
pe la poalele septentrionale ale
dealultli Carasu, pand la coltul
sàü vestic. De ad, pardsind
malul laculuI, urea dealul Ca-
rasu, lndreptindu-se spre Nord-
Vest ;da de ruinele unnf val
al luI Traian pe care ur-
mead panä pe malul Duna-
ref, trecind pe la poalele nor-
dice ale virfulut Cernavoda $1
cele sudice ale dealuld Tetera-
Bair, oprindu-se pe malul drept
al Dunard in fata ostrovuluf
Hinogi, la egald distanta de
Cernavoda $i Cochirleni (4 kil.).
De aci, hotarul o la spre Nord
pana la maretul pod de fier
facut peste Dunare in anul 1896,
iar de ad spre N.-E. $i tre-
cind pe la V. de orapl Cerna-
voda, se opre$te lingd pescaria
satulut Seimeni - Mid, in fata
ostrovuld Troina, de unde am
plecat.
Forma acestia hotar este a-
ONTO, Jlosoto Diefionar Coograllo,
329
ceea a unuT trapez neregulat, a
carui baza este indreptata spre
E. Lungimea totala a hotaruluI
este cam de 54 kil.; iar intin-
derea teritoriuld cuprins intein-
sul este de 7598 pogoane, sail
3799 hect., sari 38 kil. pat.
Se margine$te la N. cu com.
rur. Seimeni, de care se des-
parte prin lacurile Purcareti,
Ramadan, Tibrinul, prin valea
Tibrinul i dealul Carapat-Daga.
La E. cu com. rur. Tortoman,
separindu-se prin valea Geabac-
Culac, dealul Geabac-Cair, dea-
lul Oba-Bair $1 vane Oba-Culac
$1 Bechiraga-Culac. La S., cu
comuna rurald Cochirleni, de
care se desparte prin muchiile
dealurilor Cara-Durac-Bair, Ar-
mutbe-Bair, Carasu, malul sudic
al baltil Carasu l Valul-luI-Tra-
Ian. La Vest, cu mla$tinosul,
coboa- baltosul teritorid i acoperit cu
stuf $1 pa$unI al comunelor ru-
rale Fete$ti i Dude$ti, din por-
tiunea estica a teritoriuluI numit
Balta, din jud. Ialomita $1 co-
prinsa intre Dundrea-Mare, cea
plutitoare i bratul sda seCun-
dar, Borcea.
Solul sail este in general
accidentat, maI cu seama in
11 partea vestica, pe malul Du-
narri $1 la Vest, de balta
Carasu. In aceasta parte a co-
munet, ridicaturile i depresi-
unile de natud pietroasa
stincoasa, unele acoperite cu
verdeata, finete, pa$unI, altele in-
tinzind la soare virfurile lor
goale, ascutite i ro$ietice, se
ingramadesc unele intr'altele,
formind prin unele locurI ni$te
dealud in care e cu neputinta
sa urmed o directiune anumita.
Dealurile, cad brazdead te-
ritorin säù, sunt urmatoarele
Cernavoda la Nord (107 m.),
dominind ora$ul din spre N.;
Dealul-Dermengiculd (108 m.)
la Nord-Est ; Geabac-Bair (106
roi,
www.dacoromanica.ro
CERNAVODA
m.) la ; dealul Oba - Bair
cu virful Mal-Acli-Oba (126 m.)
tot la E., prelungindu-se i in in-
teriorul comuneI cu Dealul-Tur-
culd, la E. de oras, (121 m.
inaltime in vîrful Devcea). Dea-
lul Bechiraga-Bair spre S.-E.,
cu 114 m. inntime, pe care o
atinge in virful Cilibi-Chioi, do-
minind balta Carasu i calea
ferata $1. cea nationala Cerna-
voda-Constanta; pietroasele dea-
lurr Cara -Durac - Bair (88 m.),
Armutbe-Culac-Bair (78 m.)
Carasu - Bair (82 care o
ni.)
brazdead la S., pe hotar, do-
minind balta Carasu i calea
ferad ; dealul Tetera-Bair (107
ni.) la S.-V., dominind DunArea,
calea ferata i ora$ul Cernavoda.
Mal avem i Valul-luI-Traian la
S -V., pe muchea dealuluI Te-
tera-Bair. Aceste dealud sunt
mat toate, afara de cele estice,
de natura stincoad, pIetroad,
strabatute de o multime de v5.1
mid $i adincI, acoperite cu ver-
deata i finete. Cele estice per-
mit cultivarea cerealelor.
Movile sunt in numAr de 6,
aflindu-se mal toate in spre N.
$i N.-E. de comuna. Parte sunt
naturale, parte artificiale, i une-
orI intarite spre a servi capuncte
de observatie asupra Dunarel $1
ora$uluI Cernavoda. Cea mal
insemnad, Sarl-Burun, la S.-E.
de ora, are no ni., dominind
°rapt, calea feratä $i cea na-
tionala ce duc de la Constanta
la Cernavoda. Ici i colo se Add
ruin e de fortarete i intaritud
romane, pe linga Valul-lut-Tra-
ian, $i pe muchea dealuluI Ar-
mutbe-Bair, precum $i de tabiI
(fortaretT) turce$tI d'asupra ma-
luluI DunareI la N. $i S. de era-
$111 Cernavoda de o parte $1 de
alta a cae! ferate $i a drumuluI
ce se deschide prin valea Ca-
rasu.
Dunarea uda Cernavoda la
42
CERNAVODA
V., de la capAtul ValuluT-luT-
Traian pAnA la varsarea lacu-
luI PurcAreti inteinsa, pe o lun-
gime de 9 kil., inteo direc-
tiune generala de la S.-V. spre
N.-E. Orasul Cernavoda e ase-
zat pe malul säü, chiar la locul
unde incepe valea i balta Cara-
su. Malurile sale sunt inalte si
pietroase, maI Cu seam5. spre
S. si N. Ele ajung la mal bine
de 70 m. Natura lor e graniticd.
Sunt in special de granit rosu,
care e abondent in Dobrogea.
Aci sunt cele mal puternice si
rezistente contrafortud, de carl
DunArea izbindu-se, n'a fost in
stare a le zdrobi, spre a mer-
ge in Mare si a fost silitl
se indrepte spre N. fAcind acel
mare inconjur pe la Hirsova,
MAcin, Brälla i Galati, inainite
de a se vdrsa apoI in Mare. La-
timea er este de vr'o 900 m. in
general; lingA Valul-luI-Traian ea
atinge 1300 m. lArgime ; adin-
cimea sa e de la 12-30 m.
Ceva mg sus de Cernavoda,
unde ea are 15 m. adincime,
s'ati asezat cele 6 picioare ce
sustin mAretul i lungul pod al
drumuluI de fer Bucuresti-Con-
stanta. Gira Carasu prin care
balta cu acelasI nume se scurge
in DunAre, trece prin comuna.
Are o lungime de 9 kil., fAcind
multe cotitud i trecind pe la
S. de Cernavoda. Se deschide
In fluviu ceva 11121 la vale de
debarcaderul orauluT.
Valle sunt numeroase, unele
mid i intortochiate, ca cele co-
prinse maT cu seama in depre-
siunile pietrosuluI masiv de pe
malul DundreT. Altele sunt mal
mad i mal regulate. Cele maI
insemnate sunt : valea Carul la
S. si S.-V. si care se intinde
de la S.-E. spre N.-V. Inteinsa
se gäseste balta Carasa ; adia-
ceata Arder de maT sus este valea
Bechiraga-Culac, care la inceput
www.dacoromanica.ro
380
purta numele de Oba-Culac ; se
afld la E., pe hotar; valea Ti-
brinul, insemnatA, la N., pe ho-
tar; valea Ceabac-Culac, adia-
centa sa, la N.-E. ; Valea-Cisme-
leT, formatà din VAile-TurculuT,
unitA cu valea Bechiraga-Gilca-
zar, prin interiorul comund, des-
chizindu-se in gira Carasu, la
poalele dealuld Sari-Burun. A-
ceste vAI sunt acoperite cu ver-
deatl.
Suprafata comund este de
3799 hect., din cad 3593 hect.
ale locuitorilor, 26 hectare va-
tra orasulur cu 369 case.
l'opulatiunea comuneI pe a-
nul 1895-96 a fost de 490
familif , Cu 2235 suflete , din
carI: bArbatI 1207 si femer 1128;
necAsAtoritI 1146, cAsAtoritT 994,
vAduvI 96 si divortatr 9.
Din acestia sunt ceatenI ro-
minT 1532, supusI strAinI 315,
nesupusI niel une protectiunI
388.
Dupd religiune sunt : orto-
doxI 1359, catolicI 269, maho-
medanI 537 si mozaicI 70.
Din acestia sunt: agricultod
154, industrial 16, comerciantI
134 (23 circiumad); CU alte pro-
fesii 97.
ContribuabilI sunt 402.
Stia carte 763, nu stiù 1472.
In comunA. sunt 154 plugad,
cae ati : 3 masinI de bdtut po-
rumb, 4 masinI de vinturat, 40
plugud si 91 care si cArute.
Vite sunt cam 6000 capete,
din cad: 155 caT, 421 boT, 28 bi-
volT, 5324 or, 48 capre i 31
porcI.
Micarea portuluI Cernavoda
pe anul 1895: Bastimente de
riurT, intrate, 674; esite, 604.
Bastimente de mane, intrate,
71; evite, tot 71. Toate aceste
bastimente ati avut 27784 pasa-
gen, 24560 marinad. Din bas-
timente ati fost : romine 95; eng-
leze 15; austriace 822; turcesd
CE RNAVODA-POD
98; ruse 256; grecesti 38; bul-
gare I0I ; belgiane 2.
S'a importat peatru suma de
2491354 leI ; 5i s'a exportat
pentru suma de 2485124 ler
Budgetul comuneI are la ve-
niturI 68228 leI, la cheltuelI
647589 leT.
aile de comunicatie sunt:
DunArea cu portul Cernavoda;
calea feratA Cernavoda - Con-
stanta, cu statia Mircea-Voc11;
cdile judetene spre Ostrov
Hirsova ; diferite drumuti ve-
cinale ce duc la satele i co-
munele din apropiere.
Are o bisericA, cu hramul
S-%1T ImpAratI Constantin i E-
lena, intretinutA de comunA,
deservitA de 2 preotI, I para-
cliser i 2 cintAreti ; maI sunt
2 gearnir deservite de 2 hogl.
Sunt 2 scoli, una de bdeti
si una de fete, cu I invAtAtor
si 3 invAtAtoare, frecuentate de
147 elevr, (90 bAetI, 57 fete).
Este si o scoalA musulmanA.
Cernavoda (Ostrovul), pian-
re, plasa Ialomita-Balta, insula
Balta, teritorul comunei Fetesti,
judetul Ialomita, lîngà DunAre.
Are 50 hect. cu salcie si plop.
Cernavoda, pichet de frontierä,
pe DunAre, judetul lalomiça, in
dreptul orasulur Cernavoda, din
judetul Constanta.
Cernavoda- Port, stafie de dr.
d. f., judetul Constanta, plasa
Medjidia, com. Cernavoda, pe li-
nia Cernavoda-Constanta, pusA
in circulatie la 26 Sept. 1895.
Se aflA la 6.i kil. de Sali-
gny, statie finalA. InAltimea d'a-
supra niveluld madi este de
11'11.29. Venitul acestel statif, pe
anul 1896, a fost de 92.592
leT, 6o banI.
Cernavoda-Pod, stalie de dr.
 CERNADTA
d. f., judetul Constanta, plasa
1VIedjidia, com. Cernavoda, pe
finja Fetesti-Constanta, pusa in
circulatie la 26 Septembrie 1895.
Se afla intre statiile Dundrea
(4.4 kil.) i Saligny (6. kil.) Inal-
timea d'asupra niveluluT mariT
este de 45m.90. Venitul acester
statiI, pe anul 1896, a fost de
22.749 leT, 05 banT.
Cerradia, com. rur., pl. Novaci-
Amaradia, jud. Gorj, la N.-E.
plaser, situata pe clinele piriu-
luT Cernadia, la distant& de 48
kil. spre E. de orasul
filtre comuna Novaci , /a V.,
Baia-de-Fier la E. si Bumbesti-
Piticul la S. Este compusa din
3 catune: Buicesti, Vladoiti
Bercesti.
Are o populatie de 420. fa-
milir, Cu 1440 suflete, din carr
252 contribuabilT.
Intinderea mosieT stapinita
locuitorT, carT sunt mosnenT, este
de 3900 hect., din carT un sfert
este acoperit de padure, lar
restul de aratura, izlaz i livede.
Comuna are 3 biserici, de-
servite de 4 preotT si I das-
cal ; i coalä mixta, cu 60 elevI;
2 circiumr.
Sunt 7 morT de apa si 36
de fintinT.
Budgetul comune1 e de 2270
lei la veniturI si 1994 la chel-
tu elT.
LocuitoriT poseda: 101 plu-
gurI, 198 care cu bol, 12 ca-
rute cu caT. Vite sunt : 130
caT, 665 vite marT cornute, 872
oT, 6o rimatorT si 125 capre.
Sunt 8o stupl de albine.
Prin comuna trece soseaua
vecinala Novaci-PolovragT i apa
Cernadia, care izvoreste din mu n-
tele Tolam.
Cernäclia, cdt., al comuneT Stg-
negi, la E. de comuna, in pl.
Vulcan, jud. Gorj.
331
Situata pe ses. Are o supra-
fata de zoo6 hect. din care :
200 hect. arabile, 250 hect. p5.-
dure, 120 hect. finete, 3 hect.
vie, 433 hect. izlaz. Prin ea
trece soseaua comunall.
LocuitoriT ati: 22 plugurT, lo
care ea bol i vacr.
Sunt 3 morT pe apa Susita
si 7 fintinT.
Are o populatie de 63 fa-
miliT, cu 225 suflete, din carT
54 con tribuabilT.
Vite sunt : 100 vite marr cor-
nute, 200 oT, 7 cal si 50 ri-
matorT.
Are o biserica, deservita de
I preot si I cintaret.
Cernädia, phig, jud. Gorj, for-
mat la origine de dota brate,
din care unul, ce se numeste
piriul Radu, izvoreste la N. de
Albe, lar cel de al doilea se
numeste izvorul Botota (Fina-
nefele) si izvoreste din catunul
Boicesti. Aceste brate se unesc
In catunul Bercesti, formind rtul
Cernadia, care curge drept spre
S. l se varsa in Galbenul la
Bumbesti-Piticul. Malul de l V.
(cel drept) este format de pre-
lungirea culmeT Cernadia, care
se termina la com. Bumbesti-
Piticul, incepind din prelungi-
rea munteluT Cornesiul, numita
Schela.
Despre E. (pe stinga) este
limitat de dealul Buicesti, care
se termina la catunul Lupesti-
lor, ce face parte din comuna
Bumbesti-Piticul.
Cernäloasa, ia,e, In satul Mol-
nita, com. Pilipauti, pl. Herta,
jud. Dorohoiti.
Cernäte§ti, com. rur., in iud.
Buzatí, plaiul Slanic, situata pe
ambele malurT ale riulur Slanic,
la vArsatura sa in riul Buzati,
la distanta de 17 kil. de Buzati.
www.dacoromanica.ro
CERNXTE5TI
Limitele sale sunt : la N., in-
cepe de la muntele Meara-de-
Vint, de unde se lasa la vale,
pe hotarul mosieT Manasia, pana
in riul Slänic, d'asupra catunu-
luT Caldaresti; trece riul si, peste
coline, ajunge la Aria-Tiganea-
sea; se lasa in Valea-arstianuluT,
urca Dealul-Cirstianul, de unde
se tasa in Valea-IoanichiT; urca
apoI in piscul Vaer-NuculuT, si
cobeara drept in jos in Valea-
Nuculul ; apol, putin maT jos de
Virful-Mare, urca in Muchea-B1A-
jani; la E., continua in jos pe
Muchea-BlAjanilor, pana in ho-
tarul mosier Sforanilor ; se /asá.
in Valea-BlAjani si ajunge in
drumul Sorestilor la Movila-S1-
pata ; la S., incepind din Mo-
vila-Sapata, merge pe la Cru-
cea-luI-Dumitru, trece Valea-
Blajani, urca pe colina Grindul,
de unde cobeará. in Valea-Ca-
luluT (Caca-Tapa); merge la Na-
tima si de aci in riul Buzáll
In dreptul morilor calugarestI
ale schituluT Ciolanul, comuna
Cindesti ; la V., din riul Bu-
zaul, urca in sus pe Izvorul-
GavanuluT, pana in Muchea-S5.-
poca, continua pe culmea a-
cesteT muchI pana in drumul
plaiulut, apoI tot pe slemne
merge prin virfurile : PIetrisul
si Siminocul pana da in mun-
tele Moara-de-Vint.
Suprafata acester comune este
de 3584 hect., din carI 2250
arabile, 52 padure, 133 finete,
500 izlaz, II livezT, 184 vie si
455 sterp.
ProprietatT insemnate sunt:
Cernatesti, S Apoca, Burduceasca,
Pirlateasca, Zarnesti, Ciocirlia,
(particulare) Girlasi a spita-
luluf Girlasi.
Terenul com, este accidentat
de mar multe val i coline, dar
priincios agricultureT.
In com. este o moara de apa
si o stina.
 CERNXTE$TI
Are tirgul Sapocei, care in-
cepe la 9 Martie si continua
pana la 23 Aprilie, in toate
Miercurile i Joile. Cai de co-
municatie sunt : soseaua Mara-
cirieni, Rusavatul, soseaua Sa-
poca-Lopatari, precum si mal
multe drumuri naturale.
Vite sunt : 760 bol, I 15 vad,
43 vitei, 7 bivoli, 85 cal, 83 epe,
13 minji, 2200 oi, io capre
240 pord. Stupi 44.
Comuna e formata din catu-
nele Caldaresti, Cernatesti cu
subdiviziile : Luncasi de la Pu-
tul-lui-Parlat si ; Mala-
esti cu sub-diviziile : Ungureni
Vladeni ; Sapoca, Valea-Pu-
tului i Zärnesti-de-Slanic. Po-
pulatia comund este de 2140
locuitori, din cae : insurati456,
neinsurati 39, vaduvi 12, baeti
545; femei maritate 456, O-
cluye 49, fete 583. EI locuesc in
479 case. Meseriasi sunt : I ro-
tar, 2 fierari, i croitor
cizmar.
Sunt 393 contribuabili.
Budgetul comund e de lei
3239 banI 97.
Comuna are 2 $coale, frecuen-
tate de 96 elevi i 4 eleve.
Carte stit1 162 locuitori. Sunt
4 biserici, deservite de 3 pre-
otl, 3 cintareti si 3 paracliseff.
Catedrala e cea cu hramul Sf.
Voivozr.
Circiumi sunt 9.
Cernäte§ti, com. rur., in judetul
Dolj, plasa Dumbrava-d.-s., la
31 kil. de Craiova si la 16
kil. de comuna S opotul, rese-
dinta
Comuna este situata pe doua
dealuri despartite intre ele prin-
tr'o vale, prin care trece piriul
intermitent numit Corzul sati
Piriul-Cernatestilor. O parte din
com. este situata pe Dealul-
Calului, pe costisa si la poalele
lui ; cea-l'alta parte a comuna
www.dacoromanica.ro
832
este situata dincolo de Valea-
CernAtestilor, la poalele dealului
numit Dealul-DosuluI. Valea, ce
desparte comuna in dota, se
numeste Valea-Cernatestilor sati
Seaca, prin care curge piriul
mai sus numit, care se varsa
In dreapta Jiului.
Comuna Cernatesti se tuve-
cineste la N. cu comunele Ar-
getoaia si Salda ; la S. cu com.
opotul i cu catunul tefane-
lul, pendintP de com. Gogosi;
la E. cu catunul Cornita, din
comuna Rasnic ; iar la V. cu
com. Tiul. Limita liniei de N.
trece pe muchea dealurilor Ar-
getoaia, Salcia i Cernatestilor.
Limita linie de S. merge pa-
ralel cu Valle-Triestenicului
Bucurului. Limitele de E. si de
V. tae perpendicular pe cea de
S. si pe cca de N.
Terenul comund se compune
din pamint negru, pe alocurea
nisipos pietros. Printre prin-
cipalele dealuri ce accidenteaza
terenul acestel com. se numara.
dealurile : Argetoaia, al-Salciilor
al-Cernatestilor ; la S. de ace-
sta si paralel cu ele se intinde
Dealul-MinzatuluT ; 'filtre acestea
si dealurile de mar sus se allá
Valea-Minzatului ; Dealul-Calulur
se afla la S. de precedentul ;
Dealul-Dosului la S. despartit
de Dealul-Calului prin Valea-
Cernatestilor; Dealul-Triesteni-
cului ce se continua spre E.
prin Dealul - Bucurulur, la su -
dul carora se gasesc valle cu
acelasT nume. Inaltimea lor va-
riaza intre 40-60 m. Directiu-
nea lor este V.-E. Sunt aco-
perite cu tufdrisuri, cereale, lar
parte sunt ripoase.
Prin centrul comuna pe Va-
lea-Seaca, curge Piriul-Cerna-
testilor, , ce vine din judetul
Mehedinti. E format din miel'
izvo are si din ploi, i curge in a-
ceasta comuna Cu numele de
CERNXTE$T1
Piriul-Cernatestilor, iar de la
sirea sa din comuna se numeste
Obedeanca. Se varsa. in Jiti (pe
dreapta). Pe Valea - Trieste.
nilor curge piriul Triestenilor,
care se continua in Valea-Bu-
curului cu numele de piriul
Bucurului. Mici podete de lemn
se gäsesc pe aceste dota piraie.
Traditia spune ca. comuna Cer-
natesti exista de pe timpul lui
Mihaia-Viteazul, care a avut acá
O batalle cu Turca. Numele sail
vine de la un slujbas al sal,
numit Cernat. .
Comuna se compune dinteun
singur cattri, numit Cernatesti.
In comuna se aftá o biserica
de zid, fondatti de fratiI Con-
stantin, Mihail si Dimitrie Cer-
natescu, de jupin Dumitru
Ioan Opran. A fost Inceputa la
anul 182o si terminata la anul
1827. A fost reparata din ve-
nitul sati. In tinda bisericeI se
allá o inscriptie, in care se a-
ratd data inceperef, a termina-
reT, precum si numele ctitorilor.
Este deservitA de I preot
un cintdret. Are o donatie de
6o pogoane arabile.
In Cernitesti se allá o so:mil
mixtd, cu un inv546.tor; scoala
functioneazg din 1863 ; este in-
tretinutd de stat. Localul, de
zid, este in bunä stare.
Iii anul 1892-93 a fost fre-
cuentatd de 53 baeti si 2 fete.
Populatia com. este de 1825
suflete, din cari 967 barbatl
858 femei. Dupa. legea rurall
din 1864, sunt 175 locuitori im-
paminteniti.
Case sunt 265 facute din bir-
ne si din zid. Casele sunt si-
tuate parte pe Dealul-de-Nord,
parte pe poalele acestui deal,
intinzindu - se pana in soseaua
ce strabate com. prin centru de
la V.-E. Cele-l'alte case sunt si-
tuate pe poalele Dealuladin-
Dos, formind ast fel ca cele de
 CERNATETE
la N. strada principall a co-
muneI.
Suprafata teritoriului comu-
nal este de 1285 hect., din carl:
1080 hect. pamint arabil, 64
hect. fineata, 57 hect. izlaz, 13
hect, lac si teren sterp, 71 hect.
tura'ris.
Mosia din com. se numeste
Cern atesti. Ve ni tul de 40-50000
lel apartine clacasilor si pro-
prietarilor.
ViI se gasesc in intindere de
io hect. ; ele apartin proprie-
tarilor. Padurea Cernatesti este
in crestere (tufaris), compusa din
cer, gtrniä, ulm, frasin, teT
alun; apartine cldcasilor si pro-
prietarilor.
In comuna este o moará de
apa pe Pirlul Cernatestilor.
Se gasesc In comuna cite-va
cazane pentru fabricarea rachiu-
lul si a tuicer din prune.
In comuna sunt 2 circiumI;
comerciant de manufactura.
Productele se desfac in ora-
sul Craiova. Transportul se face
cu carele pe soseaua judeteana
Craiova-Severin, pe o intindere
de 40 kil. O cale comunalà
merge pe Valea-Cernatestilor.
Budgetul comuneI, pe exerci-
thl 1893 94, era de 2750 leI
cheltuelile 2750 le.
Vite sunt: 318 vite marI cor-
nute, 48 of, 56 pord, 20 caT
$i 30 capre.
Cernäte§ti, altun, al com. CernA-
testi, jud. Buzati, situat pe ma-
lul sting al riulta Slanic. Are
400 locuitorI si 89 case. De din-
sul sunt alipite catunele: Ri-
peni i Luncasi de la Putul-luI-
Parlat.
Cernate§ti, sat, judetul. Dolj, pl.
Dumbrava - d. - s., comuna Cer-
natesti.
Cernäte§ti, numire vechie a sa-
333
tulut Valea-OrleY, comuna Bu-
covul, plasa Cricovul, judetul
Prahova.
Cernäte§ti, numire vechie a cut.
Valea - PoeniT, com. Val ea-Calu-
gareascd, plasa Cricovul, jud.
Prahova.
Cernäte§ti, deal, jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-s., comuna Cera.-
testi, in Nordul comunel, cu di-
rectiunea de la V.-E. Are inAl-
time de aproape 50 m. si este
acoperit cu tuarisurr.
Cernäte§ti (Dealul-Mare), deal,
plantat cu vita, judetul Pra-
hoya, ce se intinde de la Bighi-
lin pana. la Valea-Mieilor si a-
pa Cricovul.
Plantarea viilor pe acest deal
se crede a se fi facut de vr'o
3-400 ani.
Productiunea und pogon din-
tr'o vie din dealul Cernätesti
se ridica de la 1201-80 decal.
In vine dupa. sesurI i vál se
ridica, In anir roditorl pana la
360 decal.
In trecut, vinul din Dealul-
Mare se transporta in Transil-
vania prin Predeal, pana ce
tara vecina a pus taxa vamala
existenta, din cauza cáreia a
devenit imposibil exportul. As-
ají se desface pe pietele Bucu-
restilor, Galatilor i BräileI, a-
fara de consumatiunea ce se
face in localitate.
Pretul de mijloc al unuT de-
cal. de vin variaza de la 1.50-4
leI. Una din trer partí a supra-
feteT viilor apartine proprieta-
rilor si douà din trel partl sunt
vil cu embatic.
Cernate§ti, mofie, in jud.
com. Cernatesti, numita si Pe-
trovicioaia. Are 800 hect., din
care 500 arabile, 12 padurea
Ciocirlia, restul izlaz i sterp.
www.dacoromanica.ro
CERNEGURA
Cernäte§ti, mofie, jud. Doli, pl.
Dumbrava - d.- s., com. Cerna-
testi, cu un venit anual de
40-50000 leI.
Cernäte§ti, mofie a statulul, co-
muna Hirsa, pl. Podgoria, jud.
Prahova, pendinte de manas-
tirea Glavaciocul. Pe periodul
1885-95 s'a arendat Cu 2300
leI anual.
Cernite§ti, pdure, jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-s., comuna Cerna-
testi, pe mosia Cernatesti. Fe-
lul arborilor ce se gasesc sunt:
tufanT, ulmT, cela' i stejar ; a-
cestia din urma. predominind.
Cernate§ti, vale, jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-s., comuna Cerna-
testi, ce desparte comuna in
doug. partI i prin care curge
piriul Corzul.
Cernate§ti (Dealul-), culine de
deal, jud. Buzda, care se pre-
lungeste pe malul sting al Slä-
niculuf si care este acoperita cu
vil si araturd.
Cernäte§tilor (Piriul-), phig, ju-
detul Dolj, pl. Dumbrava-d.-s.,
com. Cernatesti. 8e varsa pe
stinga riuluT Obedeanca.
Cernegura, pisc de munte, jud.
Neamtu, pe partea dreapta' a
riuluI Bistrita, in fata munteluT
Petricica, format din terase eres-
atoare in forma de amfiteatru.
Virful cel mal inalt are 280 m.
de la nivelul Bistritel.
Dupa. modul cum sunt ase-
zate i Inclinate paturile Cerne-
gureT, se crede ca a format una
cu pdturile munteld Petricica,
inteo vreme mal inaintata, si ca
numaI cursu/ Bistriter a rupt a-
cea continuitate de teren du-
cind oo cu apele sale; iar sinul ast-
fel format, care ajunsese Cu mult
CERNEGURA
mal jos de cit patul actual al
riuluT si de cit nivelul pámln-
tuluT, pe care e clAtlit orasul Pia-
tra acuma, a fost umplut Cu
nisipurT, prundisurT si alte de-
triturT aduse de apele Bistriter.
Stratificatiunea: PAturile sunt
inclinate spre S. - V.; la baz1
presintA depozite ce consta('
din sisturT lutoase mol si din
schisturT de greziti de MAgura.
Depozite de Bonarowca, sisturf
menelitice si meneliturT, prun-
disurl si detriturT fluviatile, ni-
sip si argilA ce devin din ce
In ce maT dure cAtre baza, din
cauzl cA sunt imbibate de si-
lice. In general sisturile sunt
acoperite de o pulbere galbie.
Aceste rapte, precum si altele
scoase din raporturile stratigra-
fice, ne silesc a admite cä a-
vem a face cu sisturile mene-
litice atit de frecuentate in jud.
Neamtu, si care incepind de la
Pipirig, se intind spre E. pAnA
la confluenta Nemtisorulul cu
Neamtul, si a.por spre S. se sfir-
sesc In virfurile de mune ce
inconjurá Piatra. AdevAratele
meneliturl trebue neapArat sä fie
de desubtul acestor sisturT, carT
apar si la baza mAnästireT Pe-
tri cica.
Formatinnea rneneliticA cores-
punde diviziunel superioare a
aquitanuluT luT Mayer sad oh-
goceanuluT luT Beyrich, si in alte
regiuni- ale Carpatilor e cunos-
cutA sub numele de straturile
cu solzI de pese de la honda,
asa numite din cauza cA pen-
tru intliasI data' la honda-Mare,
in basinul Somesuluf, s'ad gd-
sit solzI de pese* Maleta si Am-
dhysgle, carT sunt caracteris-
tice. La noT insA, nu s'a putut
da peste urme de pese in a-
devArata formatiune meneliticA.
Deasupra depozitelor meta-
lice vine o alternantä de sisturT
menelitice si de greziti de MA-
www.dacoromanica.ro
334
gira, formind trecerea de la
depozitele menelitice la ade-
váratul greziti de MAgura. A-
ceastA trecere se face gradat :
la bazA predomina sisturile me-
nelitice asupra greziuluT, mal
sus bancurile de grezití se fac
din ce in ce maT groase si gro-
simea sisturilor scade.
PAnA intr'un timp rAposatul
geolog Gr. Cobilcescu atribuia,
impreunl cu ale geologl ce ati
studiat Carpatif, partea superioa-
rl, a alteranteT greziuluT de MAgu-
ra, iar partea inferioarA, depozi-
telor menelitice. De curind, Uh-
lig studiind CarpatiT din V. Gali-
tieT, distinse la partea inferioarl
a greziuluf de MAgura, un sis-
tem de straturT, pe cal-e le con-
centrA sub numele de depozi-
tele de Bonarowka. Mal apoT
C. M. Paul vAzu cii sistemul luT
Uhlig se gAseste cu aceleasT ca-
ractere si. In alte pare ale Car-
patilor. In urma studiilor din
anii trecue, rApos. Cobilcescu se
dispuse a distinge si la noT siste-
ma de Bonarowka si a generaliza
inc5. si maT mult aceastA sis-
temá., care in muntele Cerne-
gura (si muntele Petricica) e re-
prezintatl tocmaT prin alternan-
ta, de care e vorba maT sus.
Sisturile si g-rezurile de 13o-
narowka sunt foarte bogate in
urme de pese.
In sfirsit d'asupra sistemeT de
Bonarowka, vine adevAratul gre-
ziu din MA.gura al luf C. M. Paul.
Cernegura, ramurit de munte,
in jud. Neamtu, ce se prelun-
geste pe o intindere aproxima-
tiv de 8 kil., de la V. piriuluf
Vadurile, com. Vadurile, pl. Pia-
tra-Muntele, pe partea dreaptA a
/luid Bistrita, mArginindu-1 de
aproape cursul, pana in dreptul
satului Calul, (com. Calul-Iapa),
strábAtind in lungis partea des-
pre S. a com. Doamna.
CERNELILE
AceastA manta poartA in di-
ferite localitätT numirT diverse:
Cernegura ( pisc) , Cirlotnanul
(Carpati), Bolovoaia.
CerneI (Culmea-), munte, inalt, in
jud. MehedintT, plaiul Closani.
Se imparte in dota pare: I.
Culmea-CerneT din dreapta riu-
luT Cerna, care poartA numele
si de Culmea - GodeanuluT, si
maT jos Culmea-BiluluT ce ne
desparte de Banatul Temisoaret.
Cele maT inalte virfurI de munte
ale el su nt Tutoaia, de 1999m. si
Dobra, de 1923 m.; 2. Culmea-
CerneI din stinga numitA si Cul-
mea MehedintuluT, este mentid,
pentru O. cel maT Inalt pisc al
el, Virful-CameneT, este de 1230
metri si Piatra-ClosanuluT de
1428 m. Din aceastA culme se
trag dealurile MehedintuluT ; de
aceea poartA si numele de Cul-
mea-MehedintuluT.
Cernelile, com. ?ver., jud. Dolj,
pl. Ocolul, la 4 kil. depArtare
de Craiova.
Comuna este sitiatk pe loe
ses si pe malul sting al riurilor
Jiul si Amaradia.
Se invecineste la N. cu com.
Isalnita, de care se desparte
prin riul Amaradia; la S. cu
comuna BucovA.tul, pl. Jiul-d-mj.,
de care se desparte prin Al
Jiul, la E. cu com. Craiova.
Terenul comuna este ves.
Are putine dealurT cu o inAltime
ce nu trece de 50 m.
Comuna este udatl de riul
Jiul, care pana In dreptul aces-
ter comune are directiunea de
la N.-V. spre S.-E., iar din a-
ceastá comunl 41 indrepteazA
cursul spre V. pAnA la mAnAs-
tirea Cretesti, de unde o ja spre
S. cltre com. BucovAtul. Intre
satul Cernelile-d.-s. s't comuna
Breasta este un pod stlator,
peste riul Pul.
CERNE LILE
Prin nordul comuner curge riul
Amaradia, ce se varsa pe ma-
lul sting al riuluT Jiul, in drep-
tul satuluT Troaca, com. Cerne-
lile.
In comuna este lacul
ce ja nastere din revarsarile riu-
luT Amaradia. Are o suprafata
aproximativ de 800 metri si se
scurge in 1-11 Jiul. In aceasta
baita se varsa. Balta-PopeT
balta Scheaua, ce latí nastere
din izvoare, avind fie-care o su-
prafata de 300 m. Inteinsele
se gäsesc pesef si racT.
FlneinTsunt: tintina Obedeanu,
zidita de Petrache Obedeanu,
la 1821 si rezidita, la 1895, de
d-na Eliza Opranu.
Se crede ca aceasta comuna
dateaza din 1700. In vechime
coprindea, pe ling5. satele de azT,
si satul AtIrnati. Catre 1875
76 a fost alipita de com. Breasta.
AzI coprinde treT sate: Cer-
nelile - d. - s., sat de resedintd,
Cernelile - d. s. si Troaca. Po-
zitiunea naturall a acestor sate
este urmatoarea : Troaca la N.,
pe malul sting al riuluT Ama-
radia, la 2 112 kil. departare de
satul Cernelile-d.-j. ; 1,Cerne1ile-
d.-s., la mijloc, la kil.
departare de Cernelile - d. - j.,
in fine Cernelile-d.-s. la S. de
satul Cernelile-d.-s.
In comuna sunt dota bise-
rieT: una de zid, In satal
fondata la 1813 de
anca Rizea i reparata la 1883
de loan Grecu. PatroniT acesteT
bisericT sunt S ti! Constantin si
Elena; a doua in satul Troaca,
este zidita la 1855 de Gheor-
ghe Sandoiu i Dimitrie Pata
reparata la 1882 de loan San-
doiu. PatroniT acesteT bisericT
sunt S-tiT Gheorghe i Dimitrie.
Are 17 pogoane proprietate.
amindoua bisericile servesc
preot si i cintaret.
In satul Cernelile-d.-s., este o
scoala mixta ce functioneaza din
1891. Este intretinuta de stat.
construit din zid, este
in bung. stare.
In anul scolar 1892-93 a
fost frecuentata de 42 baetT si
2 fete, din 110 copiT (62 baetT
si 48 fete) cu virsta de scoala.
Populatia comuneT e de 846
locultorT, din carT 439 barbatT
si 407 femeT , locnind In 171
case si 3 bordee. tiìi carte 18
barbatI si i femee.
Dupa legea rurala din 1864,
s'ati improprietarit 169 locuitorr.
Casele sunt maT toate de pai-
ante si miel.
Suprafata com. este de peste
4000 pog., din carT: 3200 pa-
mint arabil, 700 pog. padure ,
100 pog. izlaz.
MosiT sunt : Mosia Ceroelile-
d.-j., Cu venitul anual de 17000
leT, apartintnd d-n eT Eliza Opranu
si inainte apartinind manOstirel
Horezul ; mosia Cernelile-d.-s.,
cu venitul anual de 4000 leT ,
apartinind d-luT C. N. Mihail si
care inainte apartinea d-luT Din-
ea Rizea; mosia Troaca cu ve-
nitul anual de 3600 le!, care
inainte apartinea d-luT Dimitrie
Pata. Restul de pamint apartine
satenilor de pe fie-care mosie.
PadurT sunt doul : una pe
mosia Cernelile-d.-j., in intindere
de 450 hect., apartine d-neT Eliza
Opranu si a doua pe mosia Cer-
nelile-d.-s., in intindere de 250
pog., apartine d-lui C. N. Mihail.
Esente sunt: artarT, plopT, stejarT
frasinT.
Pe mosia d-neT Eliza Opranu
se gasesc stine unde se fabrica
brinza.
In com. sunt 6 circiumT; 3 scoald sunt 20 baetT si 16 fete.
in Troaca si 3 in Cernelile-d.-s.
Brin com. trece soseaua jude-
%cana. Craiova-T.-Severin pe o
lungime de 5 km.
Budgetul com. pe anul 1892-
93 a fost de leT 4246.77 la veni-
www.dacoromanica.ro
CE RN E L1 LE-DE-JOS
tul i de leT 4114.51 la chel-
tuelf.
Cernelile, sat, jud. Vilcea, face
parte din com. rurald erbanesti,
plasa Mijlocul. Are o populatie de
255 locuitorT, 125 barbatT si 130
femeT. Aci este o biserica, cu hra-
mul A dormirea-MaiceT-Domnulul
rt.ziditä la anul 1887 pe ruinile
alter bisericT.
In cat. Cernelile, In silistea
case! locuitoruluT Marin Radu
Ana, se afla un izvor cu apa
sulfuroasa, in combinatie cu apa
santera.
Cernelile, mofie a statulur, situata
in com. .5 erbanesti, pl. Mijlocul,
jud. Vilcea, foasta pendinte de
Schitul Dinteun-Lemn, s'a aren-
dat pe periodul 1888-93 cu
910 le! anual.
Cernelile, pa-dure a statulul, in
intindere de 53 hect. situatO In
com. Surpatele, pl. Oltul-d.-s.,
jud. VlIcea i formata din tru-
purile : Iliuta (40 hect.) si Buz-
ducul (13 hect).
Cernelile, vale, izvoreste din dea-
lurile com. Balteni, plasa Cerna-
d.-s., jud. Vilcea, si se varsa in
nul Cerna.
Cernelile-de-j os, sat, pl. Ocolul,
com. Cernelile, jud. cu rese-
dinta primarieT. Are 248 suflete,
133 barbaff i ii5 temer. CopiiI
din sat urmeaza la scoala mixta
din satul Cernelile-d.-s., ce este
la 568 im departare. In anul
scolar 1892-93 aa urmat la
seoald i6 Metí' . Cu virstá de
tiií carte 8 loc. In sat sunt
58 case. Casele sunt zidite din
paiante, avind aproape fie-care
gradina e!.
Cernelile-de-Jos, moiie partida.
 CERNE L 1 LE-DE-JOS
laxa, pl. Ocolul, com. Cernelile,
jud. Dolj, satul
apartine d-ner Eliza Opranu si
aduce venitul anual de 17000
leT. Inainte apartinea manastireI
Horezul. Be aceasta mosie, afara
de proprietatea cea mare, ati
pamtnt i locuitorif. Pe mosie
se gasesc stine.
Cernelile-de-Jos, pa-clure parti-
culara, pl. Ocolul, com. Cerne-
lile, judetul Dolj, satul Cerne-
lile-d.-j., pe mosia
Apartine d-nei Eliza Opranu; are
o intindere de 450 pog. Lem-
nul, cate se gaseste, este arta-
rul si plopul; predomina stejarul
frasinul.
Cernelile-de-Sus, sat, jud. Dolj,
pl. Ocolul, com Cernelile. Are
168 locuitoff, 82 bärbati si 86
femeT. Locuesc In 34 case si
bordeiti. In sat este o scoala
mixta, ce functioneaza din 1891,
intretinuta de comuna. Are o
singurl invatatoare. Localul,
construit din zid, este in bund
stare. In anul scolar 1892 93
a fost frecuentata de 54 bletI
si 2 fete, io baetT i 2 fete din
Cernelile-d.-s., 16 baeti din Cer-
nelile-d.-j. i 16 bdetf din Troa-
ca. §titi carte 4 barbatI
femee.
In sat este o biserica de zid,
fondata. 1a1813, de Dinca Rizea
si reparata la 1883, de loan
Grecu. Hramul bisericeT este Sf.
Constantin. Satul este asezat la
mijlocul com., Intre satul Troa-
ca la N. si satul Cernelile-d.-j.
la S., lao departare de 14 de kil.
CirciumT sunt 3.
Cemelile-de-Sus, mofie parti-
culara, jud. Dolj, plasa Ocolul,
comuna Cernelile, satul Cerneli-
le-d.-s.; apartine d-lui Constantin
Mihail; Inainte apartinea d-luI
Dinel Rizea. Are un venit de
www.dacoromanica.ro
336
4000 leT. In aceasta mosie
parte si locuitorif.
Cernelile-de-Sus, padure parti-
culara, judetul Dolj, pl. Ocolul,
comuna Cernelile, satul Cerne-
lile-d.-s., in intindere de 250
pog.; se gaseste pe mosia Cer-
neliled.-s. Apartine d-luT Cons-
tantin Mihail i inainte era a
d-lur Dincd Rizea. Esente: plopi
si artarf ; predomina stejarul
frasinul.
Cerne§ti, sat, In jud. Botosani,
partea de S.-E. a comuna al-
tunoaia, pl. Miletinul, asezat pe
culme de deal, Are o suprafata
de 619 hect., din cadí 386 hect.
ale proprietaruld si 224 ale lo-
cuitorilor, cu o populatie de 81
familiI, saci 324 suflete. Are o
biserica, de lemn, deservita de
preot i 2 cintaretT ; o scoala,
intretinuta de comuna, cu i in-
vatator si 22 colarT. Sunt 2
circiumI i 2 comerciantI.
Numdrul vitelor este de 260,
din carr: II o vite mari cornute,
o caT, 120 de ol si 20 mascurf.
Sunt 24 stupI cu albine.
Cerne§ti, sat, face parte din co-
muna rurald Homoriciurile, pl.
Teleajen, jud. Prahova.
Cernetul, foasta com. urb., in
jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s.,
alipita la com. urb. T.-Severin,
ca mahala.
Este situ ata pe albia riuluT
Topolnita si In apropiere de
Dundre. Cernetul a fost capitala
jud. Mehedinti pana la 1842;
acum este ruinata.
In Cernetul se gaseste bise-
rica Sf. Treime, zidita in forma
de cruce, in anul 1670, de catre
Voevodul loan Ghica. In isto-
rie, Cernetul joaca un rol pen-
tru luptele date ad i si pe dimpia
SeverinuluT.
CERN1CA
Aici a fost casa lui Tudor-
Vladimirescu ; azI casa e distru-
A.. In apropiere de Cernetul, la
distanta de '/2 ora, se afla
Dealul - Gardanulul, pe care se
af1ä viea i cula lul Tudor-V1a-
climirescu, intretinute de pro-
prietard d-na Sevastita Garda-
reanu.
Teritoriul Cernetulul a fost
adesea inundat de piraiele ce
vin de pe Dealul- Cernetului,
pentru care cauza, locuitoril Cer-
netenT, s'ati stramutat in ora-
sul Turnul-Severin.
Cernetul, girld , in jud. Tulcea,
servind de hotar in toata lun-
p.-,imea eI intre plasile Sulina
Tulcea. Se formeaza din dota
micI brate din interiorul intin-
selor stufarif, carf unindu-se, se
apropie de gira Dunavatul, de
la care primeste o mare can-
titate de apa prin treI mici
girle: Lungul, Sulemanca si Mi-
halache-Grecul. De ad i se 'in-
dreapta spre S., avind o di-
rectie generala de la N.-E. spre
S.-V.; trimete spre E. un brat,
care se termina in grindul Hun-
diul. Dupa un curs de 12 Idl.,
merge de se varsa in lacul
Dranovul, in partea estica a
luT, mal sus de cherhanaua Dra-
novul. Este marginita numar de
stuf.
Cernetul-Florea, punct &nono-
metric, in jud. Tulcea, pl. Su-
lina, pe teritoriul comund Sf.
Gheorghe. E situat in partea
vestica a piase si a comuneT,
pe malul sting al girleT Cu ace-
lasT nume. Are i m. inaltime
e inconjurat Cu stuf.
Cernica, sat, pl. Dimbovita, jud.
Ilfov ; face parte din com. rur.
Cernica-Caldararul. Este situat
la E. de Bucuresti, in padurea
Cernica, la N. balteT cu ace14
 CERNICA
nurne. Se mal numeste si Cer-
nica-Moara. Pe tina sat trece
pirlul Cernica. Aci este rese-
dinta pri märieT.
Are o biserica, cu hramul S-il
ApostolT, deservita de 2 preotT
si 2 cintaretT ; o scoala mixta,
frecuentata de 22 elevI si
eleve, cu intretinerea careia sta-
tul si comuna cheltuesc 2644
leT anual. Localul s'a construit
din fondurile judetuluT in anul
1888.
Populatia luT e de 6o6 locui-
torT. Suprafata totala a satuluT
e de 3334 hect., apartinind sta-
tuluT 2850 hect. si locuitorilor
484 hect. Statul are 2500 hect.
padure, 25 izlaz, 75 sterpe
250 le cultivà prin arendasT.
Comerciul se face de 5 cir-
ciumarT si I hangia. Are i he-
lestea.
Numakul vitelor marT e de
280 si al celor micT de 303.
Cernica, nandstire de calugarT,
jud. Ilfov, situata pe doul in-
sute din lacul Colentina, linga
satul cu acelasT nume. S'a fon-
dat de marele Vornic Cernica
tirbeiti, la anul i6o8; are hra-
mul Sf. Nicolae.
Acest schit a durat mal bine
de un secol, dar s'a pustiit din
cauza uneI ciume marT. La anul
1781, Arhimandritul Gheorghe
Impreunl cu doT ucenicI de la
Sf. Munte gasind acest loc pus-
cu bine-cuvintarea Mitro-
polituluI Grigorie, s'aa stabilit
aci. In timp de 2 anT s'ati strins
16 fratT. In anul 1784, sotiile
boerilor Golescu i Dudescu,
aa dat mijloacele necesare pen-
tra intretinerea schituluT.
La anul 1786, pe vremeaDom-
nitoruluT Mavrogheni, se strin-
sera aci 103 fratr, lar Dom-
nul Mavrogheni Ii ajuta, din-
du-le toate cele necesare pentru
traia.
Owo, xareic Diclioluti C.toulutio, Vol,
337
Asta-zI este una din cele mal
marr chinovh ale tal-el i locul
de inmormintare al multor evla-
viosT din Bucuresti.
Aci se aflá o evanghelie de
la Alexandru Moruzzi V.V. si o
alta evanghelie, admirabil imbra-
8 cata, &árida de M. S. Regele
Carol I.
Se sustine de u niT, cà intre ma-
nastire si riul DImbovita ar fi fost
o manästire de calugarite in-
fiintata de jupineasa Chiajna,
s o ti a VorniculuT Cernicatirbeiti,
dar care s'a desfiintat din cauzä
cä manastirea ar fi fost calma
de hotT.
Aci este o biblioteca, care cu-
prinde multe cartI bisericestI
foarte vechT. Aceasta mandstire
numara azi 121 calugarI, cu
care statul cheltueste anual leT
28213. Din cauza balteT, vara,
locul e cam nesanatos.
Cernica, fort, in jurul Bucuresti-
lor, jud. Ilfov.
Cernica, baitti, inconjurata de
toate partile cu stuf, inalt, jud.
Constanta, plasa Hirsova, pe
teritoriul comuneT rurale Cio-
banul ; situarà in partea ves-
ticá a plaseI i cea nordica
a comuner ; comunica. cu balta
Ciungile. Este formata de Du-
'Are dintr'una din marile eT re-
vársarT de alta data. Are 30
hect. intindere si produce putin
peste.
Cernica, baitti, jud. Ilfov, plasa
Dimbovita, asezata cam in cen-
trul plaseT, formata de riul Co-
lentina. Se scurge In rlul DIm-
bovita spre E. de ca.tunul Cal-
därarul.
Cernica, wzofie a statuld, jud. Cernica, piria, jud. Ilfov, linga
Ilfov, pendinte de manastirea satul cu acelasT nume.
Cernica. S'a arendat pe periodul
, 1885-95, cu 9573 leT anual, im-
www.dacoromanica.ro
CERNLCA
preuna cu moara, afara de lo-
cul dintre helestea si padure
pana in locul cedat locuitorilor
Inchis cu santurT, care teren s'a
lasat in folosinta manastireT.
O parte din acest teren s'a
luat pentru fortificatiT.
Cernica, vIrf de munte, judetul
Bacaa, pl. Trotusul, com. Hirja,
pe granita., in sirul cu acelasT
nume. Are mo5 m. inaltime.
Cernica, fir de munir, jud. Ba-
cal, pl. Trotusul, com. Hirja,
pe granita., in dreapta Slani-
culuT. La N. are virful cu a-
celasT nume. Se lasa spre S.
pana la 975 metri, pe la iz-
vorul riuluT cu acelasT nume. In
acestT muntI, pe povirnisul 11-
säritean, spre Moldova, se aflä
locul Piciorul, numit pe ungu-
reste Kis-Havas.
Cernica, dumbravii, jud. Badia,
pl. Trotusul, com. HIrja, de pe
drumul ce duce de la Onesti
la trecatoarea Oituzul.
Cernica, pädure seculara, In va-
lea pirluluT cu acelasT nume,
jud. Bacaa, pl. Trotusul, com.
1-1Irja. Esente: fag si stejar.
Cernica, pädure mare, judetul
Ilfov, pl. Dimbovita. Are 2840
hect. E proprietatea statuluT.
Cernica, phig, jud. Bacati, pl.
Trotusul, com. Hirja, de pe ho-
tarul TransilvanieT. Ese din mun-
tele Cernica si se varsa d'a
stinga OituzuluT la Poiana-Sa-
rata. E asezat dincolo de gra-
nitd. El curge in intregime de
la N. spre S.
Cernica, vale, jud. Tecucia, si-
43
 chRNICA
tuata 1ntre Troian i mosia lo-
cuitorilor din Brahasesti. Pe a-
ceasta vale se aflä si cite - va
izvoare. Incepe de la ripa Ur-
soiul.
Cernica, vale, in pl. Borcea, co-
muna Dichiseni, jud. Ialomita.
Cernica, vale, izvoreste de la E.
de com. Comarnicul, pl. Pelesul,
jud. Prahova. Curge de la N.-
E. catre S.-V. si se varsa.
riul Prahova, pe malul sting,
cam in centrul comuneT Comas-
nicul.
Cernica-Cäldärarul, com. rur.,
pl. Dimbovita, jud. Ilfov. E si-
tuata la E. de Bucuresti, in
durea cu acelasT nume, pe ma-
lul de E. al balteT Cernica, la
15 kil, departe de Bucuresti.
Sta in legatura cu Pantelimonul,
prin manastirea Cernica, printr'o
sosea vecinala.
Se compune din satele Cer-
nica i Calddrarul. Are o popu-
latie de 922 locuitorT, in care
numar infra i calugariT de la
manastirea Cernica. Locuesc in
190 case.
Suprafata totalá a comuneT
este de 4152 hect.
Statul are 3550 hect., din
carT cultiva prin arendasir sai,
841 hect. (25 izlaz, 137 sterpe
si 2547 padure). Locuitorir
602 hect. pe carT le cultiva., re-
zervind 8 hect. pentru izlaz.
Contribuabilf sunt 172.
Budgetul comund e de 4246
leT la veniturr si 4138 leT la
cheltuelT.
Din tre locuitorT, 180 sunt plu-
garT.
Aratura se face cu 62 plu-
gurT, 46 cu bol si 16 Cu
LocuitoriT °A 81 care $i cärute,
69 cu bol si 12 cu cal.
Comerciul se face de 6 cir-
ciumari si i hangiä.
www.dacoromanica.ro
338
Numarul vitelor marT e de
386 (107 cal si epe, 188 bol,
69 vacT i viteT, 4 taurI, 18 bi-
volT i bivolite) si al celor micT
de 588 (33 capre, 105 porcI si
450 01). Locuitori improprietd-
ritT sunt 139, neimproprietaritT
sunt 203.
S'ati stabilit in comuna 3
strainI.
Cernicari, nzahala, din orasul
Tecuciiä, judetul Tecuciii. Si-
tuat pe stinga BirladuluT, la S.-
E. Aceastä mahala a fost mal
inainte pe vale linga. Birlad, fa.-
cind parte din com. Barcea ; In
urma s'a deslipit, si, din cauza
deselor inundatil ale BirladuluT,
s'a stramutat pe deal, unde se
afla i asta-zr.
Cerni§oara, pida, In jud. Me-
hedinti. Izvoreste din doua ciocT
numite Ciuceve, i curge
spre S. nu departe de Ciuceve,
la locul numit Urzicariul. Se
uneste cu apa Cerna.
Contine pastravI.
Cerni§oara, rîü, ¡ud. Viicea, cel
mal important afluent al riulul
Cerna. Izvoreste din susul Ar-
masestilor din muntele Slátioara.
E situat la S. de com. Horezul.
Curge paralel cu riul Cerna pana
la com. Roesti ; se Intoarce catre
S.-V. si se varsa in Cerna in
dreptul com. Coieni, dupl ce a
udat comunele Mddulari, Modo-
ia, Roesti i Coieni.
Valea-CernisoareT are o lar-
gime ma.xima de i kil. ; este
populata, productiva si viabila.
Cerni§orul, trup de ddure, a
statuluT, situata in com. Susani
si Lungesti, pl. Oltul-d.-j., jud.
Vilcea. Are 350 hect., care, im-
preunä cu trupurile Stupina
(380 hect.), Girbovul (350 hect.)
Lunca-Stanestilor (440 hect.),
CERNUL
formeaza padurea
nesti.
Cernitul, deal, jud. Bacati, plasa
Tazlaul-d.-s., com. Bucsesti, pe
teritoriul catunuluT Cernul. Face
parte din sirul dealurilor dintre
Tazlaul-Mare i Trotusul.
Cernofca, brai secundar al bratu-
lid Chiba, judetul Tulcea. Se
desface la 4 kil. mal jos de o-
rasul Chilia-Vechie ; se intinde
spre E., pe o lungime de I2 kil.
si se termina. iar cu bratul Chilia
lingà Peuprava. Adincimea-T e
de 8 m. Cu bratul Babinof
Meslin inchide insulele Ciornoiä
si Meslin. Brazdeaza partea nor-
dica a plaseT Sulina si a com.
Chilia si Sfistofca.
Cernul, sat, jud. Bacan, pl. Taz-
laul-d.-s., com. Bucsesti; situad
in valea piriuluT Cernul, la o de-
partare de 600 metri de satul
Bucsesti (scoala).
Are o biserica, cladita de pro-
prietarul Ionita Gorgos, in anul
1894; e deservita de I preot
I cintaret.
Populatia e de 157 familiT,
avind 6103 suflete.
Sunt 3 circiumT.
Animale sunt: 35 caT, 452 vite
marT cornute, 139 porcT si 28
capre.
Cernul, 1,140, jud. Bacati, pl. Taz-
Izvoreste din muntiT
Savu i Tarnita din comuna Po-
durile, curge de la V. spre E.
si se varsa. in Tazlaul-Mare, pe
dreapta, mal jos de Tetcani, in
fata satuluT Gura-CernuluT, la
locul numit Iaga, com. Buqqti.
Acest piriti, in cursul saa su-
perior, pana la intrarea in ca-
tunul Cernul, poartá numele de
Buda. El se incarca in comuna
Podurile cu piriiasele: Funda-
tura, Branesti i Valea-Sosel,
 CERNUL
lar prin comuna Bucsesti si Be-
resti, cu pirliasele: CAcicea, NI-
tinisul, Leordisul, Bucsa, Trenta,
Cioraci si Teiul.
Cernul, vale, jud. BacAa, plasa
TazlAul-d.-s,, com. Bucsesti, pe
care se aflA cAtunele Buleriul
si Cernul.
Ceroaia, piria, jud. Teleorman,
strAbate teritoriul com. Birla,
din pl. TeleormanuluT, in partea
de S.-E., servind de hotar intre
mosiile Birla si Podisorul. Se
vars5. in 1.11.11 Cotmeana, in pà-
durea BAdesti, dupä ce pri-
meste si apele une! viroage,
Icoana, maT sus de cdtunul Po-
disorul.
Ceroaica, vdlcea, care se for-
meazá pe teritoriul com. Mier-
lesti, pl. Riul-d.-s., jud. Olt; taie
dealul despre V. si se varsA In
Iminogul, 'filtre cdtunele Cata-
nele si Mosteni.
Cerpoaca (Mägura-), deal, in
jud. R.-SArat, pl. Marginea-d.-s.,
comuna Lacul-luT-BAban. Se des-
face din dealul Costandoiul ;
brAzdeazd partea de V. a co-
muneI. E acoperit cu pAsunr.
Cersani, com. mur., jud. Arges.
(Vez! Cersanile).
Cersani-de-Jos §i de-Sus, sat,
jud. Arges, pl. Gallsesti. Are
55 familir, cu 203 suflete. Face
parte din com. rur. Cersanile.
Are o bisericA cu hramul TotT-
SfintiT, deservia de 2 preotT si
I entAret; are o scoalA pri-
mara rurald.
Cegarme, sati Cersani , com.
rur., jud. Argesul, plasa Gala-
sesti, la 22 kil, de com. rur.
Costesti, resedinta subprefec-
tureT, si la 31 kil. de Pitesti.
339
Se cornpune din urmAtoarele 7
sate : Boblegi, Birdesti, Cer-
sani, (de Jos si de Sus), Predesti
Stefánesti, Strimbeni si Vkjesti.
Are o populatie de 214 fami-
liT, cu 725 suflete, din carT 5
familiT TiganT. In comunA sunt
3 bisericT si 1 scoall primará.
Budgetul comunei, pe anul
1885-86, a fost de 2280 ler 52
banT la veniturT si de 2215 leT
la cheltuelI.
Dupl o publicatie oficiall
(1887), aceastA comunl are 188
contribuabill ; budgetul e de
3261 leI la venituri si de 2580
leT la cheltuelf.
NumArul vitelor a fost, in a-
nul 1887, de 651 capete vite
marT: 589 bol si vacT, 62 cal,
si de 2292 vite márunte: 1816
oi, 22 capreis. 454 rimAtorT.
Certe-Tele, lac, situat in partea
vesticl a plAseT Mdcin, in jud.
Tulcea, si cea de S.-V. a com.
Turcoaia, filtre Dunáre, din care
e format si iezerul Turcoaia. E
inconjurat cu stuf. Are 20 hect.
intindere.
Certieni, sat, in jud. Neamtu,
com. BirgAoani, pl. de Sus-Mij-
locul ; e situat in valea de sub
dealul cu aceeasT numire, pe
piriul Certieni.
Se mArgineste la E. cu satul
Ruginoasa, de care se desparte
prin Culmea-Certienilor, si c.1
limita jud. Roman; spre N. cu
satul Birgloani, de care se des-
parte prin limitA conventionall.
Are o suprafatA de 750 hect.
si o populatie de 38 familiI, cu
182 suflete.
Sunt 90 contribuabill.
NumArul vitelor e de 350
capete, din carf: 20 bol, 80
yac!, 200 oT, 5 pord, 12 ca!
si 32 juncT.
Certieni, deal, jud. Neatntu ; se
www.dacoromanica.ro
CERUL
intinde din marginca com. Bo-
zieni spre N.-V. pAnA pe teri-
toriul comuneT Talpa, satul Oni
ceni.
Certieni, pirtia,s, jud. Neamtu ;
izvoreste din dealul cu acelasi
nume, com. Birgloani, pl. de
Sus-Mijlocul. Curge, traversind
soseaua Birgäoani-Talpa, in a-
propierea celuT d'india sat, si se
uneste apoT cu piriul Bahnita.
Certieni, pilla, la E. de satul
LárgAsani, com. Negulesti, pl.
Berheciul, jud. Tecuciti.
Certieni, vale, la E. de satul
L'ArgAsani, com. Negulesti, jud.
Tecuciti, peste riul Berheciti.
Certasti, sat O comund, in jud.
Tutova, pl. Corodul, spre S.
de Birlad, pe piriul Birzota. For-
meazA singur o comunl. Are
866 locuitorT, din carT 202 con-
tribuabilf. ,5 tia carte 138 per-
soane. Locuesc in 230 case.
In coprinsul acestei comune,
pe valea ptriulur Birzota., sunt
multe grädinT de zarzavaturT.
Comerciul se face de 15 per-
soane, in 16 stabilimente, din
carT 8 circiume. Are o scoall
primará de bAeti O 2 bisericT.
Cerul, deal, jud. Olt ; vez! Po-
tericiul.
Cerul, loc, pe care a fost asezatä
com. rur. Deveselul, din jud.
Mehedinti, pl. Blahnita.
Cerul, vale, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-j., sine de terito-
rul com. rur. Ruptura.
Cerul, sati Leamna, mofie a sta-
tulur, situatl pe teritoriul com.
Brabova, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s.
Mosia, foastA proprietate a d-neT
Catinca Ciocazan, s'a arendat
 CERCLUI (LACUL-)
pe periodul 1893-94, Cu 3700
ter anual.
Cerulul (Lacul-), lac, la S. de
comuna Mdrgineni, jud. Teleor-
man.
Cerveni, trup de mofie, nelocuit,
care constitue mosia Gogosari,
pl. Marginea, jud. Vlasca.
Cervenia, com. rur., in plasa Mar-
ginea, jud. Teleorman. E situatd
pe partea stingd a riuluT Vedea.
Are drept limite riul Vedea
la S., com. Beiul la N., la E.
cimpia Burnazul, pe care se
intinde pdnd aproape de comu-
nele Cacaleti i PIetrosani din
jud. Vlasca, precum i hotarul
mosiilor Brinceni i oimul, pe
partea dreaptá a riuluT Vedea,
la V.
In partea despre V. se afld
pldurea numitd. Pdldscuta, limi-
trofd cu com. Beiul, unde se im-
preund apele riurilor Vedea
Teleormanul i mal spre S. o altd
pddure numitd Lamba-Mitroiti.
Intinderea comuneT, cu a mo-
sier aflatdpe &lisa, este de peste
6000 hect. Mosia, foastd pro-
prietate a principelul Dimitrie
tirbeiti, a trecut in anul 1884,
In stdpinirea Asezámintelor Brin-
covdnestT din Bucuresti. Proprie-
tatea are 4750 hect. arabile, 500
hect. pddure si 250 hect. izlaz
livezr; maT sunt i ca 150
hect. vil ale locuitorilor. Numd-
rul locuitorilor improprietdritT
este de 273, pe o intindere de
456 hect. Trupul de mosie, pe
care sunt improprietdritT locui-
toril poartá numirea de Pdlia ;
el se intinde din hotarul com.
Zmirdioasa la V., merge in linie
dreapt.d. la E. si de ad continud
spre S. pand în hotarul mosiei
Cacaleti, din jud. Vlasca.
Populatiunea comuneT este de
478 capT de familie, cu 2227 de
www.dacoromanica.ro
340
suflete, din carr 312 contri-
buabilT.
Numdrul vitelor este de 5188
capete, din carT: 683 caT, 1563
vite marl cornute, 2868 vite
mArunte si 274 porcT.
Budgetul comuna este de leT
7943, la veniturT si de leT 6949,
la cheltuelT.
Are o scoall cu un invdtätor,
frecuentatd de 28 elevV, o bi-
deservitd de 2 preotr si
2 cintdrell.
Comuna Cervenia comunicd
la N. cu Beiul si la S. cu Con-
testi, prin cal vecinale. Comu-
nicatia cu com. Zmirdioasa, se
face printr'un pod situat la
moara de la cdt. oimul, pe apa
Teleormanului. Distanta pdnd
la Alexandria este de 18 kil.,
pdnä la Zimnicea de 23 kil. ;
la Turnul-Mdgurele, resedinta
judetuluT, 49 kil. si la Giurgid,
54 kil.
Cervenia, deal, in com. rur. Ros-
nita, pl. Vdilor, jud. Mehedinti.
Cervenia, deal, in com. rur. Lu-
poaia, pl. Motrul-d.-s., judetul
Mehedinti.
Cervenia (Fundul-Viei-), loc
izolat, in com. Ditesti, pl. Fili-
pesti, jud. Prahova ; proprietatea
d-ner Maria C. Filipescu.
Cervenia, mofie, a Asezdmintelor
Brincovenest! din Bucuresti, in
jud. Teleorman, plasa Margi-
ne!, com. Cervenia. Are o in-
tindere de 5500 hect. pdmint a-
rabil i pddure. Teritoriul acester
mosif se intinde si in jud. Vlasca,
pe cimpia numitd. Burnazul.
Cervenia, in com. rurald
Lupoaia, pl. Motrul-d.-s., judetul
Mehediffti.
Cervenia, ph-la, ce se varsd. in 111
CESCULLf (VALEA-)
Provita, la V. de com. M.Irgi-
neni-d.-j., pl. Filipesti, judetul
Prahova.
Cervenia, piVig, ce izvoreste din
fundul vdeT Cervenia si se Var-
s6 in piriul Rosioara, la S. de
com. Ditesti, pl. Filipesti, jud.
Prahova, acind maT multe zig-
zagurr.
Cervenia, vale, in com. rur. Ro-
siuta, pl. Vailor, ju d. Mehedinti.
Cervenita, pidil, in com. rur.
Degerati, pl. Ocolul-d.-j., jud.
Mehedinti ; se formeazd din ho-
tarul com. Peri, trece prin De-
gerati si se varsd. spre E. de
lac, in Husnita, in dreptul Sa-
tuluT Ceochiutul. Pe acest
se afld maT multe morr.
Cervenita, vale, In com. rur. De-
gerati, plasa Ocolul-d.-j., judetul
Mehedinti.
Cervice§ti, sat, in jud. Botosani,
partea de N. a comuneT Cuco-
reni, pl. Tirgul. Are o supra-
fata de 1721 hect. si o popu-
latia de 188 familiT, cu 691 su-
flete. In acest sat sunt 2 bise-
carT una in ruine, de-
servite de i reot si 2 cintdretI.
Vite sunt : 245 vite marT cor-
nute, 36 caT marT, 400 o! Si 42
mascurT. In sat se aflA i cfr.
ciumd ; sunt 2 meseriasT.
Cervice§ti, pildure, jud. Boto-
sani, pe mosia Cervicesti, com.
C icoreni, pl. Tirgul. Are o in-
tindere de 572 hect.
CesculuI (Valea-), vale, fricepe
de pe cimpia dintre com. Cio-
ldnesti-din-Deal si Valea-Tele-
ormanuluT si se termind in Va-
lea-ClineluT, intre comunele Gd-
rdgla si Necsesti, judetul Tele-
orinan.
 CESNA
Cesna, inunte, in jud. Mehedinti,
plalul Closani.
Cesna, pirla, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani. Se varsa in apa
Cerna.
Cesme, deal, in jud. Tulcea, pl.
Istruld, pe teritoriul com. rur.
c5.tunul Eschi-
Ciamurli- d. - s.,
baba. Se desface din dealul Ali-
faci si se intinde spre E., avind
o directiune generall de la V.
spre E. Brazdeaza partea nor-
dica a plaseI si pe cea vestica
a comund. Merge de-alungul
piriului Ciartesti. Se prelungeste
spre S.-E. cu dealul Cail-Dere.
Are un vid inalt de 286 m.,
dominind asupra satelor Cail-
Dere, Eschibaba, asupra pirlului
Beidant, si a drumuld comunal
ce le uneste. El este de natura
pietroas5., acoperit in viri cu
pasunT, si pe la poale cu putine
paduri.
Cesme-Culac, vale, in jud. Tul-
cea, pl. Babadag, pe teritoriul
comuneI rur. Enisala. Se des-
face din poalele nordice ale dea-
lulul se indreapta
spre N., avind o directiune ge-
nerala de la S. la N. Brazdeazä
partea estica a plaseT si a co-
muna Ea merge numai prin
tufärisurr si padurr, pe la poa-
lele estice ale dealuluI Iasbu-
run. Este Mata de soseaua ju-
deteanl Babadag - Enisala - Juri-
lofca. Dupa 3 kil. de drum, se
deschide in stuful de pe mar-
ginea iezerulur Razeltn.
Cesmeaua, surpdtura unid deal,
in dreptul cat. Izvoarele, rese-
dinta com. cu acest nume, pl.
Siul-d.-s., jud. Olt. Ad se fa-
brica cdramida.
Cesmeaua-Ciobanulur, loc, co-
muna Racovita, pl. Riul Doam-
211
nei, jud. Muscel. E situat ling5.
sosea.
Ce§melei (Valea-), vale, com.
Deleni, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.
Ce§melei (Zivoiul - ), zdvoia ,
com. Cacova, pl. Ocolul, jud.
Vilcea.
Cetate (La-), jid. Teleorman.
VezT Zimnicea.
Cetate (La-), jud. Teleorman.
Veif Contesti.
Cetate (Dealul-de-la-), deal, in
jud. Constanta, plasa Silistra-
Noug, pe teritoriul comuneT rur.
Satul - Noti, catunul Satul-Noth
Este mal mult o prelungire a
dealuluT La-Dota-Movile; se in-
tinde spre E., intr'o directie ge-
nerala de la S. - V. spre N.-E.,
brazdind partea nordica a plä-
seT 5i acea a comund. Ramifica-
tiile nordice se sfirsesc pe malul
durarean, iar cele sudice si es-
tice pe malul de N. al iezeru-
lur Oltina. La poalele sale sud-
estice se gäsesc ruinele une
cetatT vechT, de la care 5i-a luat
numele. Este de natura stin-
coasa, facind malurile Dunarei
si ale iezeruluT Oltina sA fie
inalte i pietroase. Este acope-
rit cu finete i tufari5urT. Pe mu-
chea sa merge drumul comunal
Pirjoiul-Oltina.
Cetatea, com. rur., jud. Dolj, pl.
Cimpul, la 76 kil, departe de
Craiova 5i la 22 kii, departe de
resedinta piase, orasul Calafat.
Situata pe loe ses, la poalele
dealului numit Cetatea, ce se
intitule dealungul malulur sting
al Dunard. In dreptul comuneI
Cetatea, pe malul drept al Du-
nareT, se gasesc satele Casas, a
si Gamatarci.
Se invecineste la N. si N.-V.
www.dacoromanica.ro
CETATEA
Cu comunele Gemeni saii Dir-
vari si Salda, din jud. Mehe-
dinti si cu com. Risipiti, din ju-
detul Dolj, pl. Dumbrava-d.-j.,
la S. cu com. Hunia, lar la E.
cu com. Fintina-Banuld si la
V. cu Dunarea. Limita linieT de
N. incepe din Magura-Dirvortk-
luT, merge spre E. para la Mo-
vila-Lata. Cea de S. e paralela cn
precedenta ; cea de E. merge
de la Dunare printre Fintina-
Banuld i Cetatea, panä la ho-
tarul Dobridor, iar cea de V.
din Durare pala la hotarul
Terenul comuneT este putin
accidentat de dealul numit Ce-
tatea, care se intinde spre S.
si pana in Durare. Acest sir
de dealuri este intrerupt de multe
val si vilcele. Dealurile sunt a-
coperite cu gradinariI i semana-
turT. Partea de N. este cam easa,
iar pe cea deluroasa se gasesc
multe izvoare, transformate in
finttni, pentru intretinerea
dinilor, in timp de seceta.
Mara de Durare, comuna este
udata de riuletul Reca, care iz-
voreste aproape de Dunare, in
jud. Mehedinti si se varsä in
balta Ochiul, de Miga Durare.
Pe teritoriul jud. Meheditni,
acest piriti se numeste Drincea.
In comuna are indreptare de
la N.-V.-S.-E. Pe el se afla o
multime de podete ; lar in drep.
tul jud. Mehedinti cite-va morí.
Inainte, com. Cetatea se nu-
mea Ulmul ; atuncT era compusà
din doud catune: Ulmul si Ce-
tatea. Mal tirziti, fostul proprie-
tar Dumitru Haralambie le-a u-
nit sub numele de Cetatea.
Numele de Cetatea vine de
la o cetate de pamint inconju-
rata' cu un sant, avind forma de
circomferinta. Aceasta comung
a fost teatrul razboaielor dintre
RusT si Ture, in aniT 1853 58.
Azi se comp me din catunul
CETATEA
de resediatà Cetatea si din Ul-
mul.
In comuna se afla o singura
biserica, fondatd. la anul 1840,
de catre Dumitru Haralambie, cu
hramul la Sf. Constantin si E-
lena. Pe frontispiciul bisericer
se afla o inscriptiune, in care
se arata numele fondatorulur,
precum si anul fondarer. Este
deservita de 2 preotI si 2 chi-
tAretr.
Se &ese in comuna cite-va
cruel cu datele de 1818, 1819,
1820. Acestea sunt resturr din
cimitirul si biserica satulur din
vechime.
In com. Cetatea sunt doua
scoll primare, una de baetT si una
de fete; ambele in cat. Cetatea.
coala de baetT functioneaza
din 1817, lar cea de fete din
1878_. Sunt intretinute de stat.
Ad un singar local.
In anul scolar 1892-93 att
fost frecuentate de 140 baetT si
36 fete, din 490 in virsta de
scoala. carte 1500 locui-
titi
torl, din cari 1350 barbatT
150 femer.
Populatia comuner este de
3366 suflete, din carI 1979 bar-
batí si 1587 femer. Din& acestia,
200 sunt streinI: BulgarT, GrecT,
Sirbr, IzraelitY, etc.
Dupa legea rurall din 1864,
sunt 394 impamintenitT, lar dupa
cea din 1879, sunt 17 insurater.
Suprafata comuneT este de
5750 hect., din carT : 5500 ara-
bile, 130 Jinete, 70 izlaz, 50
lac si teren sterp.
Mosia de pe teritoriul comu-
neT se numeste Cetatea. Are un
venit de 147955 ler; apartine
proprietarilor i locuitorilor.
Viile de 400 hect. apartin lo-
cuitorilor improprietaritr i dau
vin negru.
Pe mosia Cetatea este o ¡ma-
ra de aburi si una de apa, pe
rtuletul Reca.
www.dacoromanica.ro
342
Me.scr:J4I suat 58, dia carr :
20 croitorT, 15 frerarT, 18 ciz-
marr, 3 curelarI si 2 lemnarl.
In comuna se &ese 280 co-
merciantr, dintre carI 8o sunt
Rominr.
Circiumr sunt 30 5i bacaniT to.
Comuna este strabatuta de
calea judeteana Calafat-Severin,
lunga de 6 kil. pe teritoriul co-
munal.
Budgetul comunei pe exer-
citiul 1893-94 este de 13390
leT, 48 banT, la veniturr si de
13005 leí, la cheltuelf.
Vite cornute sunt 320, or 89
si cal 18.
Cetatea, ciz"tun, in jud. Teleor-
man, pl. Tirgulur; tine de co-
muna Antonesti si este situat
pe proprietatea d-lur D. Or-
bescu. Are o populatiune de
465 suflete, dintre carI 91 con-
tribuabilr.
Cetatea (Bleve§ti), sub-divizie
a catunuluT Cirlomanesti, din co-
muna Gura-Niscovulur, judetul
Buzad.
Cetatea, sub-divizie a catunulur
Cringul, din com. Patirlagi, jud.
Buzd.d.
Cetatea. V. satul Pocreaca, com.
Poiana-Cirnulur, pl. Crasna, ju-
detul Vasluiti.
Cetatea, cetate de parnivt, plasa
Jiul-d.-mj., comuna Foisorul, ju-
detul Dolj.
Cetatea, reclute vechr in pamint,
jud. Mehedinti, plasa ampul,
corn. rur. Gemeni.
Cetatea, urmd de ce/ate, judctul
Dolj, pl. Bailesti, com. Silistea-
Crucer.
Cetatea, urmd de ce/ate, judetul
CETATEA
Dolj, pl. Bailesti, com. Sili4ea-
Crucer, satul Cioroiul-Nod, des-
pre care se zice, cA dateaza
din timpul celor din urma raz-
boaie ale Rusilor ca Turcir.
Cetatea, ruind de cetate, judetul
Dolj, pl. Bdilesti, com. Bistre.
tul, pe malul sting al Dunard,
In fata oraselulur bulgaresc Ti-
brul-Palanca.
Cetatea, urme de cc/ate, judetul
Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Coto-
feni-din-Dos. Se gaseste pe un
deal in padurea proprietarulul,
colonelul I. Gigirtu. Se zice ca
dateaza din timpul navalirer bar-
barilor. Cetatea, are o forma
triunghiulard., este asezata in
virful unur deal, si de trer partr,
a rime spre E., N. si S., este
inconjurata de o vale adinca
de 20 m. Spre V. se N'Ad ur-
mele unur zid, gros i inalt de
8 m. Intr'o parte zidul este
mar putin inalt, unde se crede
ca ar fi fost poarta cetater. Zi-
durile inconjoara cetatea din
trer partí, dota sunt in latul
cetater i unul in lungul el. Ina-
untrul cetater este un loe mare
de 6 pogoane.
Cetatea, urtne de ce/ate, pl. Pul-
d.-mj., comuna Segircea, jud.
Dolj.
Cetatea, deal, jud. Bacati, plasa
Bistrita-d.-j., pe teritoriul com.
Racaciunr, cu urme de intariturl
In pamint, inconjurate de santurr
adincr.
Cetatea, colind, in jud. Buzad,
com. Gura-Niscovulur, catuuul
Cirlomanesti. Aceasta localitate
a atras atentiunea din timpil
cer mar departatI ca sa fie forti-
ficata, pentru ca domina gurile
vailor Buzaul i Niscovul,
poate rezista off-carel forte, care
 CETATE A
ar incerca sli Inainteze pe aceste
fiind un punct din cele
mal strategice ale tAreT.
Cetatea, deal, pl. Jiul-d.-mj., com.
Padea, jud. Dolj.
Cetatea, movilä mare de plimint,
jud. Dolj. V. com. rur. Boto$e$ti,
din plasa Dumbrava.
Cetatea, deal, jud. Dolj. V. com.
rural Batoti, din plasa Blah-
nita.
Cetatea, deal cu vir, In jud. Me-
hedintl, plasa Ocolul-d.-s.; Vine
de comuna ruralg Bobaita. Are
un fort pe care locuitoriT 11
numesc Cetatea-luT - Traian ; ir
loculuT i-a dat numele de Ce-
tatea.
Cetatea, movila, In com. Pucheni-
Miel, pl. Crivina, jud. Prahova;
unde in urma slipliturilor flicute,
s'ab gAsit mal multe sAbiT, cutite,
iatagane $i alte obiecte.
Cetatea, deal, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-s., com. Strunga, spre
V. de satul Gaureana.
Cetatea,deal, jud. Suceava, pe rno-
$ia Brana; e acoperit cu pddure
de fag. In juru-T se observl dota
rindurT de $anturT circulare.
Cetatea, deal, in partea de V.
a com. Poene$ti, pl. Racova,
jud. Vasluili ; se prelunge$te de-
a-dreapta piriuluT Racova. Pe
vírful luT se vlid $i pling astà-
zI urmele a douli. $anturT, carT,
zice legenda, ar fi fost flicute in
timpul cind tefan- cel-Mare, a
avut rAzboiul cu Turcif, pe Va-
lea-RacoveT. Aceste $anturr, in
localitate, se numesc tabiT.
In vale de la acest deal, a-
proape de cltunul Hir$oveni
(Slobozia-StrajesculuT), de-a san-
313
ga piriuluT Racova, se afld o
movild, inconjaratd de un $ant,
care, se zice, ar fi tot din
timpul luT tefan-Vod'a'.
Pe $esul numit Valea-Caselor,
aproape de Poene$ti-Rlize$1, de-
a dreapta piriuluT Racova, se
afla 2 movile.
Cetatea, insulil, pl. Cimpul, com.
Cetatea, jud. Dog.
Cetatea, loc, judetul Dorohoiti,
pe culmea dealuluT OdlieT, in
%afina locuitorilor din satul Cor-
lateni, com. cu acela$T nume,
pl. Co$ula.
Se glisesc pe aceastä plat-
forma, urmele uneT fortificatiT de
plimint in forma trapezicl,
juratI cu $ant, ce are incá azT
adincimea de 31/2 m., si lungimea
de 6112m.; are tariná in val
pe parea din lliuntru ; are o
singurA deschizliturli in partea
despre S.
Cetatea, loc, in padurea de pe
muchea dealuluT din unja Pru-
tullir, ce domina asupra $esuluT
$i a satuluT Oroftiana-Frunzetti,
com. Oroftiana, pl. Herta, jud.
Dorohola. AicT se yac:1 urme de
$anturr ce ali inca o adincime
peste 41/2 m., Cu un val pe la-
tarea launtria. Suprafata in-
chisA are argimea mal micá de
cit lungimea ce este de 401 in.;
cuprinde 5 hect. 73 ariT.
Dupä traditie, de uniT se nu-
me$te Cetatea-Sa$ilor, iar dup5.
altiT Cetatea-Le$ilor. Se zice
aicT a urmat o mare lupa intre
MoldovenT i Le$T.
Cetatea, loc strimt, jud. Muscel,
pe lid Dimbovita, nutait ast-fel
pe tot locul din fata CetliteT-lui-
Negru-Voclà. Prin Cetate, pe
malul drept al riulur Dimbovita,
s'a fa'cut o osea, care leagg
Tirgovistea de ampulung.
www.dacoromanica.ro
CETATE A
Cetatea, loc izolat, pe un platoù
indas, la S. V. de com. Bu-
ze$ti, pl. Mijlocul, jud. Olt. Se
zice d aci ar fi existat in ve-
chime. E o mare cetate, pe dreap-
ta Vede!, care ar fi fost con-
timporaná ca cea de la Crim-
poaia-Magazia, i cA ar fi fl-
cut parte din acela$T plan de
fortificatiune, amindoug avind
pozitiunT inalte $i strategice, pe
dreapta riulur Vedea.
Cetatea, ino,cie, in pl. TirguluT,
jud. Teleorman, pe teritoriul
comuneT Antone$ti, pe valea
Tin o asa.
Cetatea, pa'clure, supusA regimu-
luT silvic, comuna Ceateni-din-
Deal, plaiul Dimbovita, judetul
MIscel, in intindere aproxima-
tiva de 450 hect.
Se invecine$te la N. ca Mos-
neni, la S. ca pIdurea d-nel
Eliza Filipescu, la E. cu riul
DImbovita $i la V. ca valea
Greci.
Cetatea, pädure, pe proprietatea
Cervenia, jud. Teleorman, In
intindere de 500 hect.
Cetatea, pichet de granitä, pe
marginea DunäreT, in jud. Me-
hedinti, pl. Blahnita, pe terito-
riul comuneT Batoti.
Cetatea, vîrful cel maT inalt din
dealurile Odobe$tilor, judetul
Putna. Se aflá pe drumul spre
Mira, la i kil. de Odobe$ti, in-
tre acest ora $ Capdtanul. Pis-
cul acesta, in partea despre
Milcov, formeazli o rip5. colo-
sald din vid' $i pinli. jos. Se
zice cä aci ar fi fost cetatea
Craciuna. Movila Cetatea face
parte din podgoria Odobe$tilor
apartine la 2 negutlitorT, carT
ig ati acolo viile..0 mare parte
din movila, anume cea despre
 CETA-FEA
Milcov, este ddrimatá de apl.;
In partea despre N. se cunoaste
bine santul, cu care ea a fost
inconjuratä. Din vil, la movilà,
se trece santul prin o dilml
de plmint, apoi intri pe un pa-
rapet ce a fost imprejurul mo-
vileI, in látime de un stinjen
si jumátate, si apoI de la acest
parapet se ridica in sus o mo-
vild. Atit movila de deasupra,
parapetul si santul sunt acum
acoperite cu tufis si arborT. Vie-
riT vecinT spun cl. slpind viile,
adese-ori gasesc ghiulele intregr
si buclitT de ghiulele groase,
ceca-ce dovedeste, el aid a
fost o redutd si un punct mi-
litar de observatie la marginea
Are! despre Muntenio.. Aseme-
nea muncele ?imite se vád pe
marginea tara muntenestr peste
Milcov, la comuna Virtescoiul,
care de asemenea probeazd a
fi fost puncte de pazá militará.
Insä. urme de cetate sor' mine,
nu se vad. Cantemir, in «Des-
crierea Moldoveh, vorhind des-
pre cetatea Cráciuna, zice, cá
ea se atla la piciorul munteluI
VranceI, nu departe de mänás-
tirea Mira, cl. pe timpul ltif
se vedeati ruinele eI, si cá. locul
acela pe timpul luI, se cherna
Crdciuna. Din asta se vede
ca cetatea era la poalele mun-
teluI, lar nu pe virful munteluI,
cl. ea era aproape de manasti-
rea Mira, la poalele muntelui
VranceI. Asa dar, nu pe dealul
Odobestilor. In tot cazul, ea n'a
fost departe de piscul ce poarta
astAzI numele de Cetatea, poate
pe locul unde astazI este sa-
tul Capiltanul, 1 kil. mal sus
de piscul pe care stä. tabia de
care am vorbit si pe care, unir
din nestiintä., o cred a fi Crá-
ciu na.
Cetatea, pisc, com. Grádistea,
plasa Oltetul-d.-S., jud. Vilcea.
www.dacoromanica.ro
844
Ad i se vad ruinele uneI vechI
cetätI.
Cetatea, faniurr, pl. Jiul-d.-j., com.
aciuldtesti, jud. Dolj, ce in-
conjoará ruinele bisericeI zisä.
Casa-A1135..
Cetatea, val.., in eltunul VArtul,
com. BálAcesti, din pl. Ocolul,
jud. Gorj ; incepe din dealul
cu acelasi nume, merge paralel
cu vatra satuluI si se terminá
spre S.-V. la extremitatea sa-
tulta; aceastä vale este formatá
de dealul Värtul.
Cetatea-de-Floci, jud. Ialomita.
(Vez! Floci).
Cetatea-de-la-Antone§ti, cetate,
numitä. de Cezar Boliac, Tino-
sul ; este situatá la N. acelei
comune, jud. Teleorman, si e
inconjuratá din toate pártile de
apl. (Vez! com. Antonesti). La
exploratiunile arheologice fa-
cute imprejurul acester cetAtI,
s'ati gásit vil-hui de lance, sd-
getI de silex si ornamente de
purtat la git.
Cetatea-de-la-Cervenia, cetate,
situatä spre hotarul mosier oi-
mul, jud. Teleorman. Aci s'ali
fäcut importante descoperirI ar-
heologice.
Cetatea-FeteI, vechie cetate, in
jud. Ialomita. Locul, unde a fost
aceastl cetate, nu se cunoaste
cu sigurantl. Se dl aceastá
numire unor urme de 85.0.-
turI destul de pronuntate, carI
constati dintr'un loc pAtrat in-
chis cu santurI adincI. Niel o
urmä de zidärie sati inscripti-
une nu se aflä, care sä. justi-
fice numirea de cetate.
Sdpdtura, Oreja i se da aceasa
numire, este la to kil. de satul
Lupani si la 5 kil. spre S.-V.
CETATEA-HERTEI
de satul Valea-Seacä, inteo pa.
dure de tufl. Are o suprafatä
de 6400 m. p., inconjuratl. de
un sant adinc numaT de 20-50
centimetri si cu Pargimea de
6 7 metri. Intrarea pare a fi
fost numaI prin partea de Sud-
Vest.
Traditia spune el ar fi fost ad
o cetate, ridicatá din ordinul co-
mandantuld unui corp de ostire,
stabilit aci pentru a opri nlvali-
rea Turcilor. Comandantul ar fi
fost o fatá t'inda, pe care, Dom-
nitorul pf-el de atuncI dove-
dind-o cl. este fatá, i-a dat multe
darurI si a poruncit ca ceta-
tea sä. se numeascl Cetatea-
FeteI.
Cetatea-Fetei, ce'I zice si Gor-
gAnele, anturile si Meterezele-
VechI, loc izolat, pe marginea
dreaptl a vleI Vldsia, 500 m.
departe de com. aciulati, spre
N.-V. si la hotarul de N.-E. al
comuneI Balotesti.
Aci se vád niste vechI re-
dute, despre carI circull ur-
matorea legenda :
«Aceastä. cetate s'a fácut pe
timpul nává.lireT barbarilor, de
o fecioará. de Domnitor, care,
vázind pe tatát si familia el'
robiti, a ales acest loc mal re
tras, unde s'a ascuns. Ea luase
maI multT oamenr inarmatI, pe
carl i-ati pus d'ati zidit ce-
tate. TurciI urmgrind - o, i-a
dat de urml. Apoi se zice
el s'ar fi incins o lupa crin-
cend futre oameniI din cetate si
Turci'.»
Cetatea-HerteI, loc, jud. Do-
rohoiu, pe muchea 'Mala a
dealului Hertusca, de pe terito-
riul satuluT cu acelasI nume, com.
Movila, pl. Herta. Are lungi-
mea de 226 m. si lltimea de
122 m. E de forma pltratl si e
inconjurat de marf santurf Cu
 CETATEA-JIDOV E
valurile pe din läuntru. Se vad
la mijloc urmele a douä. santuff
ce o intretae. Pe ad i s'ad ga-
sit In vechime: sagetI, pärtI de
arcurI, de topoare de piatra, Cetatea-TurnuluI, j1d. Teleor-
caratnizI si zgurd.
Cetatea-JidoveI, urine de cetate,
ce se &ese .in Valea-Alba, pl.
jiul-d.-mj., com. Bucovatul, jud.
Dolj.
Cetatea-Latinilor. (VezT com.
rur. Orevita, din plasa Blah-
nita, jud. Mehedinti).
Cetatea-Mare, rumia a une! veclif
cetatI satt urme a une! vechI
Intarituff, situata In snarginea la Gura-Vaer-lur-Dragomir.
de Nord-Eest a comuneT Da-
eta, la extremitatea judetuluI Cetäteaua, pirig; izvoreste din-
Roman.
Cetatea-Mogo§e§ti, jud.
(Vez! Cetatuia, com. Gherma-
nesti).
Cetatea-Muerli. (Vez! Muereni).
Cetatea - Näsoe§tilor, pirdure,
judetul Bacäü, plasa Tazlaul-
d.-s., pe teritoriul comund Na-
diva.
Cetatea-Nearntului, jud. Neam-
tul. (Vez! Neamtul, Cetate).
Cetatea-Oate, ruine, in jud. Con-
stanta, pl. Hirsova, pe terito-
riul comuneI urbane Hirsova
anume pe malul drept al Du-
nareI, la 500 m. spre N. de
locul de unde se desface Orla
numita Privalul-10-Tair-Buaz
In dreptul unde Dunarea se des-
face in doua mar! brate: Du-
narea-Nouä i cea vechie sati
Canalul-MacinuluI, Haga o pa-
durice de sala la 8 kil, de
orasul Hirsova ; ala sunt niste
ruine foarte vechf. In anif 1828,
1853 si 1877 Rusif aü trecut, in
0747u. Nuret uttrionol corma. Vo a.
345
rdzboaiele ion contra Turcilor,
trupele ion prin aceasta treca-
toare.
man. (V. T.-Magurele, comuna
urbana.).
Cetäteaua, pise, pe culmea de
deal ce se 'asa din creasta Car-
patilor, printre girlele Drajna
Teleajenul, com. Drajna-d.-s.,
plasa Teleajenul, jud. Prahova.
Aci, se crede, a fost un pichet
militar de observatiune, atit a-
supra lagarulul dupa. Gradistea,
cit i asupra soseleI dupa Va-
lea-Teleajenului si a ocnelor de
tre dealul Brozba si Dealul-Mare,
comuna Amarasti, plasa Oltul-
d.-j., judetul \n'ice a ; curge spre
Sud pe teritoriul comuneI Ne-
moiul.
Cetäteaua, pod4, jud. Suceava,
pe dealul Cetatuia i spre E. sa-
tulul Radaseni. Aci se gasesc
din dind in cind antichitatI, ca:
vase de lut , unelte de pia -
tra, etc.
CetateI (Valea-), vale, in raio-
nul comuneI Dobresti, Pod-
goria, jud. Muscel, care dupd
ce udä partea de V. a comu-
neI, se varsa in girla Circino-
vul.
Cetätel (Virful-), vive de munte,
In cat. Gura-Belief, com. Brea-
za-d.-s., pl. Prahova, jud. Pra-
hoya. Cade in partea de E. a
soseld nationale.
Cetäteni, sat, jud. Neamtu. (V.
Nemteni).
Cetäteni-din-Deal, cont. rur., pl.
Dimbovita, jud. Muscel. E situat
www.dacoromanica.ro
CET4ENI-DIN-DEAL
la S.-E. de Cimpulung, aproape
20 kil. departe de acest oras.
Este asezata nu departe de ma-
lul drept al riuluf Dimbovita,
pe un deal inalt; In timpul er-
neI, comunicatia e aproape im-
posibila.
Numele sali de Cetate ir vine
de la Cetatea-luI-Negru -Vodä,
ale carel ruine se vad in apro-
piere.
Se compune din 2 catune :
Cetäteni-din-Deal i Mesteaca-
nul; si se märgineste la N. cu
com. Bádeni-Paminteni, la S. cu
com. Valeni, la E. cu com. Pu-
cheni si la V. cu comuna Bo-
teni.
Are i ro contribuabili i b ud-
getul saa pe anul 1889-90 pre-
zinta la veniturI 1005 lel si la
cheltuelI 999 le!.
In com. e o scoala mixta, cu In-
tretinerea cdreia statul cheltueste
anual 1242 I.; scoala se frecuenta.
de 3o elevr si 3 eleve, din nu-
marul de 47 135.etI si 38 fete in
virsta de la 6-12 arff.
cante 8o barbatI si 4 femd.
In comuna sunt 2 bisericI,
deservite de i preot si 2 das-
; el se intretin din ajuto-
ruI benevol al locuitorilor.
Locuitorli sunt mosnenI i pen-
tru vatra satuluI a facut schimb
cu proprietara, d-na Eliza Fili-
pescu, dind goo pogoane livede
pentru 300 din sat. El ati in
devalmasie o mica portiune de
livede si o padure ca de vr'o 600
pogoane.
Pe la Estul comund trece so-
seaua judeteana Tirgoviste-Cim-
pulung. Comuna e asa de mica,
in cit veniturile abia pot face
fata cheltuelilor.
O osea comunala, in zigza-
gurI i foarte repede, uneste
Cetäteni- din - Deal cu ce! din-
Vale.
Cetäteni-din-Deal, sat, judetul
44
 CETXTENI-DIN-VALE
Muscel ; face parte din com.
rurald Cu acelasT nutne, plaiul
Dimbovita.
Cetäteni - din - Vale, com. rur.,
plaiul aimbovita, jud. Muscel,
la S.-E. de Cimpulung; 20 kil.
departe de acest oras. Este si-
tuad. pe malul drept i cel sting
al riuluT Dimbovita.
Se compune din 2 catune :
CetAteni-din-Vale i Diaconesti,
si se mdrgineste la N. cu com.
BAdeni- Pdminteni, la S. cu co-
muna LdicAi-Runceasa, la E. cu
com. Pucheni i la V. cu com.
Cetäteni-din-Deal.
Numele-I vine de la Cetatea-
lur-Negru-Vodd, ale cdreT ruine
se väd i azI, unde exista si o
micd bisericutä sdpatd in sana.;
bisericuta poartd numirea de
Schitul-Negru-VocIA.
Are o populatie de 783 lo-
cuitorI, 380 bärbatI si 403 fe-
meI; 139 capr de familie, carI
locuesc in 141 case. Dupd sta-
rea civild sunt : 277 cdsdtoritT,
459 necdsAtoriti, 46 vAduvI si
I divortat.
LocuitoriI 30 cal i epe,
187 boT, 158 vacT, 33 taurT, 69
viter i vitele, 1639 oT, 94 ber-
becI, 117 pord si 202 capre.
Comuna are 128 contribua-
bill. In anul 1886, budgetul co-
mund era la veniturT de 1091
leT si la cheltuelf 1013.
Riul Dimbovita trece prin co-
mund si in el se varsd urm5.-
toarefe 5 piraie, carT seacl in
timpul secetos: Valea - Perilor,
Valea-lul-Anghel, Valea-MAgu-
reT, valea Mitoi i Chipuri. Pe
Dimbovita, in raionul comunei,
e o pilla si o moard.
Locuitora improprietdrit
dupd legea rurald din 1864 pe
mosia Circiuma - de - Piatrd. $o-
seaua judeteand Cimpulung-Tir-
govi5tea, leagd aceastá comund
ci LAiegi-Ruirceasa si Badeni-
www.dacoromanica.ro
816
Pdminteni. De la jumAtatea co-
mune se ramified un drum ce
leagd comuna cu Cedteni-din-
Deal. In comund sunt multe
stind primejdioase, i carT poar-
ta numele de : ColtiT-DoamneT,
ColtiT - SoimuluT, Coltul-TrAsnit,
etc.
In comuna este o singurd bi-
seria, ziditA din temelie in tre
aniI 1868-1871, la care a con-
tribuit si M. S. Regele cu 300
galbenT. Inainte a fost o miel
bisericutd de lemn, lar pAnd a-
tund oficiul se fAcea in Schi-
tul-Negru-Vodd. AceastA bise-
riel e deservitd de I preot
2 dascAlf.
In raionul comuner se gd-
sesc dotad izvoare cu apd mi-
nerald, cu un debit mic, avind
gustul acru i puturos si de co-
loare negricioasd, ca de lac std-
tut. Pe ripT si Orate se gdseste
in mare cantitate piatrd grezie.
Scoalrt, Cu intretinerea cdreia
statul cheltueste 1404 leT anual,
e frecuentad* de 35 elevI si e-
leve. Ea datead cam de vr'o
40 anr. Actualul local s'a con-
struit in anul 1885.
La locul numit Cetatea, se
vdd urme de zidurI; si in pl-
mtnt, pInd la o adincime de 3
metri, se gAsesc hirbud de o-
lArie de diferite grosimr. S'ati
gásit sdgeti i sdbiT de fier.
La Cedteni-din-Vale se fac
anual dota bilciuri, la 23 Apri-
lie si 26 Octombrie.
Cetäteni-din-Vale, sat, face parte
din comuna cu acelasT nume,
plaiul Dimbovita, jud. Muscel.
Cetätica, pisc, al munteluT Cor-
netul, jud. Bazdá, com. Calvini.
Dupd urmele 1-Amase, pare a fi
fost o fortificatie.
Cetatue (La-) , deal, jud. Su-
ceava (vezi Baia).
CETATUJA
Cetätuei, (Dealul-), deal, la E.
de satul Homocea, plasa Berhe-
jud. Tecuciti; e numit ast-fel
pentru cd aicr se afld un loe
numit CetAtuia.
Cetatuel jud.
Fdleiti; izvoreste din dealul de
sub CetAtuia, trece prin partea
de V. si S. a satuld comunel
Mona, pl. Podoleni, si la Po-
dul-Boerulur, unindu-se cu
raiele Recea si Plochi, formead
de acolo piriul Mona.
Cetätuia. (VezI Movila-Giurchea,
jud. Bacat1).
Cetätuia. (VezI Petro-Dava, jud.
Neamtu).
Cetatuia, in vechime Orzä§tea,
sat, jud. BacAti, pl. TazlAul-d.-j.,
com. Nadisa ; situat aproape de
limad, la o depdrtare de 4'12
kil. de satul Nadisa (Koala).
Are o bisericd, deservid de un
cintdret ; a fost ridicatd la 1873.
Circiumd e una. Are o popu-
latie de r04 familiT, cu 440 su-
flete. Vite sunt: i6 caT, 238 vite
marT cornute i 19 porcT.
Cetatuia, sat, pl. Dumbrava-d.-j.,
comuna Vela, jud. Dolj ; cu 59
suflete, 26 bdrbatI si 33 femeT.
Locuesc in 14 case si 5 bordee,
CopiiT din sat urmeazd la scoala
mixta din satul Bucoviciorul.
Acest sat este asezat pe cos-
tisea dealuluI Mocirla.
Cetfituia, sat, face parte din com.
rur. Nemoiul, pl. Oltul-d.-j., jud.
Vilcea. Are o populatie de 37
familiT. Ad i e o bisericd fondatA
de Pirvu Cdtand, la 1750 i repa-
ratd de Florea Cdtand, la 1848.
Cetätuia, cetate, in com. rilr.
Dirvari-d.-j., plasa Cimpul, jud.
Meheclinti.
 CETXTUIA
Cetätuia, localitate, in partea de
E. a coman eT Homoriciul, pl. Te-
leajen, jud. Prahova, unde dupa
spusa locuitorilor, se crede a
fi ingropatI in pamint de Ta-
tarT, bani multT.
Ceatuia, mahala, judetul Vil-
cea ; tine de orasul Rimnicul-
Vilcea.
Cetatuia, numire, data portu-
luT Gura-Ialomiter, pl. Ialomita-
Ralla jud. Ialomita.
Cetatuia, deal, jud. Baca, pl.
Siretul- d. - s., pe teritoriul co-
muneT Mara*esti ; pe el se afla
movile inconjurate de santurT.
Ceatuia, deal, jud. Bacati, pl.
Siretul - d. - s., pe teritoriul co-
muneT Milesti.
Cetätula, deal, jud. Bacati, pl.
Taz15.6 - d. -s, com. Nadisa., pe
teritoriul satulur cu acelasi nume.
Cetituia, deal, jud. Bacan, pl.
MunteluT, pe teritoriul comu-
neT Vasiesti.
Cetätuia, calla, in jud. Buzati,
comuna Patirlagi; incepe din
Valea-MusceluluT si culmineazd
In virful CetateleT. Pozitiune stra-
tegica. Aci, in 1821, s'a dat o
lupta crincenA intre TurcT si
ArvatT.
Cetätuia, deal, in jud. Botosani,
partea de S. a comuneT Deleni,
spre V. de satul Pircovaci ; e a-
coperit in parte cu padure.
Cetätuia, moví/el, in jud. Braila,
la 4 kil. de satul Bordeiul-Verde;
seria de hotar intre comuna
Vizirul si mosia Liscoteanca.
Aci se vad santurile uneT ce-
tatur de pamint facuta de RusT
la 1828, de unde ati atacat
347
ournizoana turca din satul Vi-
kp
zirul.
Ceta tuja, movild, jud. Braila,
la S.-E. de satul Surdila-Gai-
seanca; serva ca hotar futre
aceasta comuna si Filipesti.
Cetätuia, deal, jud. Tecuciù, ce
se prelungeste pe partea de V.
a com. Mona, pl. Podoleni.
Cetätuia, deal, jud. Falciti, aco-
pen it cu padure, in partea de
N.-V. a com. iscani, pl. Mijlo-
cul, in hotar cu com. Curteni,
din pl. Crasna.
Cetätuia, movild. (V. Movila-Ce-
tatuia, com. Bozia, pl. Prutul,
j ud. Falda).
Cetätuia, deal, jud. Iasi. Se in-
tinde de la V. spre E., despar-
tind satele Cucuteni si Bliceni.
Pe culmea acestur deal se afta
un podis, acoperit de padurT.
In partea de E. si in fata sa-
tullir Baiceni, dealul are un co-
boíl§ drept si se arata ca un
zid, format din straturl de stind.
La capatul podisuluT, spre N.,
se afla o esire in semicerc, in
forma und marr movile. Pe pla
toul dealuluT este locul numit
Cetatuia, de unde si-a luat nu-
mele tot dealul.
Movila Cetatuia, poarta nu-
mele acesta din vechime, se zice
de la o cetate ce ar fi existat
In acest loc si unde se gasesc
si asta-zT ramasite de oale de di-
ferite mariml, coarne de cerbT,
multime de oase si instrumente
de piatra, diferitT idolT de lut,
etc. Toate acestea se gasesc
la o adincime de la 1-2 metri.
Sub sApaturT se vad terenurT
zguroase, urme de vetre, pe carT
aff fost foc.
Cetätuia, deal, in jud. Neamtu,
www.dacoromanica.ro
CETATUTA
com. Silistea, pl. Bistrita. Are o
inaltime atit de mare, in cit cu
ochiul liber se vad orasele Pia-
tra si Roman.
Cetátuia,deal, in jud. Neamtu,
partea de N. a com. Bozieni,
pl. de Sus-Mijlocul; prezintA un
povirnis de vr'o 290 m. inaltime.
Pe coastele sale de jur-impre-
jur se observa urme de valurr
ce par a fi fost odinioara
marginele santurilor unuT lagar
intarit, precum si niste ridica-
turY ce formaii apararile lor ; a-
cuma ele sunt ruinate. Se zice
ca in acest loc tefan-cel-Mare
s'a retras impreuna Cu restul
ostiriT sale, in urma razboiuluT
de la Valea-Alba.
Acest deal, pana maT acurn
citT-va anT, a fost acoperit de
codri secularT.
Cetätuia, deal, in jud. Neamtu,
com. Tazlaul, pl. Bistrita, Ruga
satul Frumoasa.
Cetätuia, sana Malta, jud. Neam-
tu, in mijlocul mosieT Bodesti
PrecisteT, comuna cu acelag nu-
me, pl. Piatra-Muntele, spre ma-
lul pirluluT Cracaul.
Cetätuia, deal, in lunca Veda,
com. Chilia, pl. Vedea-d.-s., jud.
Olt, pe care se afla ruinele
uneT cetäti, zisg Tatareasca, cu
o lungime de 35 m. §i o !gime
de 24 metri.
Cetätuia, culme inalta, in dealul
Ursoaia, jud. Olt. Cade in par-
tea de S.-V. a com. Ursoaia,
pl. Mijlocul. LocuitoriT ?I mal
zic si Dealul-CetateT. Se zice ca
ad ar fi existat o cetatue.
Cetätuia, deal, in fata gard Pre-
deal, com. Predeal, pl. Pelesul,
jud. Prahova. Aci, la 1784, ar-
matele turceasca si romind, con-
 CETXTUTA
duse de Mavrogheal, bate cum-
plit pe Austriad, cal-1 intraserd
In tarl sub comanda genera-
luld Rail, i ocupaserd poziti-
unI insemnate, futre altele Schi-
tul-Predeal i mAnAstirea Sinala.
Cetatuia, deal, in jud. R.-Särat,
pl. Marginea-d.-s., com. Slobozia,
In partea de V. Este acoperit
cu pAdurI.
Cetatuia, deal, in jud. R.-SArat,
pl. Rimnicul-d.-s., com. BAbeni
si Sgirciti ; se desface din dea-
lul Baba, brAzdeazA Vestul co-
mUneY. E acoperit cu pAdurT.
Cetätuia, deal, in jud. Roman,
pl. Moldova, com. VAleni, spre
S. de satul Väleni. Acest deal
este o prelungire a dealuluI Ce-
t'Aula, din com. Bozieni, judetul
Neamtu.
Cetatuia, deat, jud. Suceava, pe
mosia Hui, d'asupra cAruia se
zice cä ar fi fost o cetate. Este
cultivabil.
Cetätuia, deal, jud. Suceava, d'a-
supra satuluI Stroesti ; din el
se scoate piatrA.
Cetätuia, plata, jud. Tecuciti, in
partea de V. a satuluI Poiana,
inconjurat de toate pärtile de
afard de partea vestick
unde curge 1-11.11 Siretul. Locul
fiind nisipos, Siretul a mincat
jumdtate din el.
Platoul are un diametru de
8o metri. Pentru a ajunge la ce-
tatue, se trece prin satul Poia-
na, prin mahalaua numitA
de aid prin un drum ingust nu-
mai cu piciorul si calare, ajun-
gem In o vale si pe urmA ne ri-
dicicAm pe platoti (pe cetatuie).
Privelistea ce ne o ()t'era, e
incinatoare, cdcI se poate privi
In toate pärtile, cu deosebire
www.dacoromanica.ro
3 IS
In partea de V. pAnA in Carpati,
la S. pAnd la Focsani, la N.
pAnA la BacArt si Neamtu. E
punct strategic important.
La i metru de la suprafata
pAmintului, se gAsesc oseminte
de oamenI i anirnale, precum
hArburr.
Localitatea prezintA un inte-
res istoric. Se crede cä aicI a
fost un cimitir. Ling5. Cetatuia,
la N. si E. se afil 7 movile
mal mid, 3 spre E., in sat, lar
4 pe malul Siretulur spre N.;
cea I-la, de la S. la N., poartA
numele de Movila-cu-Piatrd.
Cetätuia-Cetätile, ridiciiturd de
peimint, in partea de E. a sa-
tuluI PorcAret, com. Corbeasca,
jud. Tecucia.
E un loc strategic important,
din toate pArtile afara de cea
sudicd, este inconjurat de dea-
lurl si pädurI seculare. Din par-
tea de S. se vede pana aproape
de Focsani.
Se gAsesc arcurI si raid o-
biecte sfärimate. Locuitoril nu-
mese aceastd localitate Cetatile.
Cefätuia, in jud. Tutova,
cleal,
pl. Tutova, com. Corodesti.
Cetfituia, deal, jud. Vasluiti, nu
departe de dealul La-GropI, din
com. Miclesti, pl. Crasna. Dea-
lul si-a luat numele de la locul
numit Ceatuia, ce se af1ä in
pAdurea statulur de pe terito-
riul com. Brdducesti, din jud.
FAlciti i in hotarul despre E.,
al satuluT Chiricesti, din com.
Miclesti, plasa Crasna. AceastA
cetAtuie este 'filtre doud ripI prd-
pAstioase, ele avind pe alocurea
o adincime de 25-30 metri. Cetätuia, loc izolat, in jud. Bu-
Din ripd in ripd este un sant zdtí, com. si cAt. CernAtesti,
In partea sudicA, cu o adin-
cime de 3 4 metri. La mijlo-
cul santuluI e ldsat loe de in-
trace. Fundul CetAtud e format
CETATUTA
din intrunirea ambelor ripT. Alcr,
se zice, cl se refugeati °amena
de frica barbarilor, tAind copacil
de prin prejur mal mult de ju-
mAtate i d'id nAväleati barbaril,
doborati copaciT preste eI.
CetAtuia are forma und
cu o lArgime ca de
10-12 hect.
Cetatuia, lac, in jud. Vlasca, pe
proprietatea Paraipani, in josul
satulur ; se scurge in Du-
nAre.
Cetätuia, loc, jud. Baclil, plasa
Siretul-d.-s., comuna Milesti, cu
urme de IntárirI. Aci sunt dona
rindurI de santurI vechI, adincI
de 3 m.
Cetätuia, loc, cu urme de intl-
tia, in jud. Bacla, com. Coral-
nesti, pe dealul Comlnestilor,
in dosul viel, unde se vld rui-
ne de forturI (redute i bateril)
moderne, de care se zice
el acolo ar fost o cioc-
fi
nire intre NemtI si Turd. (RAz-
boiul dintre Austria si Tur-
cia, din 1788). Se gdsesc insA
morminte compuse din 4 pIetre
marr, cuptinzind oase omenesti,
care dovedesc o vechime mace.
Cetätuia, loc, jud. BacAti, plasa
TazlAul-d.-s., com. Nadisa, ase-
zat sub dealul Turluiul, unde
se vAd niste santurl adincI
pe o intindere mane. Ad se
petreceaCt lupte crincene intre
MoldovenI si TAtarI. In apro-
piere se aflA urme de zidirI ale
silisteI satuluI Cetatuia numit
Orzdstea in vechime.
la stinga riuluI SlAnicul ; futre
Valea- MaluluI i Valea-Plute-
sulut se vAd ruine de o vechie
fortificatie precum si hirburI,
 CETATU1A
cenuse, etc. Traditie o atribue
Tatarilor.
Cetätuia, loc, in jud. Covurluiti,
com. Pechea, pl. Siretul. Alcr se
observa urmele unuf sant de
tntariturr.
Cetätuia, loc, la mica departare
de Cetatea-Herter, com. Movila,
plasa Herta, jud. Dorohoitl, cu
urme multe de intäriturr. Se
zice ca ar fi fost facute spre
sustinerea Cetater- Herta; altir
sustin ea ele ar fi mar din ve-
chime facute. Pe acolo s'ati
gasit bombe de fier cu gaure,
(carora li se putea pune cozT de
lemn) sAgetl i alte lucrurr.
Cetätuia, loc, in pa.durea despre
Prut, pe teritoriul satuluT Vatra,
com. Hudesti-Mari, plasa Pru-
tul-d.-s., jud. Dorohoiti ; pe el
se afll marr santurr cu valurr
de pamint.
Cetätuia, loc, in marginea pa.-
darer despre sesul Prut fluT, pe
teritoriul satuluT Hirbova, com.
Mamornita, pl. Herta, jud. Do-
rohoiti, pe a carur inaltatura
sunt trer rindurr de santuff vechr,
ce ati adincimea peste inal-
ftmea omulur. Tarina din ele, e
plisa in val pe malul despre pa-
dure in partea de la deal. De-a
dreapta si de-a stinga, precum
si la spate despre deal, sunt
urmele altor santurr, ce ar fi
fost aparatoare acelor din cen-
tru. Se zice cà aceste santurr
s'ira urmele razboiu/ur urmat in-
tre LesT cu Turcir si Moldovenir
in imprejararile urmatoare:
cDupa ce s'a suit pe tron
Constantin Cantemir-Voda Batri-
nul, la 1685, prin luna Septem-
brie, s'a facut 0.1/Mire in Mol-
dova de Lesr, sub Marele Hat-
man loan Stanislaa Iablonov-
349
ski, si a venit pana la Boian,
pe Prut. Scopul venirer era sá
cuprinza zähäreaua ce Turca
duceati la cetatea Camenita.
Auzindu-se de aceasta coborire
a Polonilor, de indata li-at1 esit
inainte Suleiman Pasa Seras-
cherul, cu Selim-Gherei, Hanul
Tatarilor pi cu Constantin-Vodd
cu boerir i slujitoriT ; cal-ora
dindu-le razboiti, vitejeste i-ati
alungat. »
Satul Boian de pe Prut, unde
s'ají coborit LesiI, este in ho-
tar cu localitatea aceasta a in-
tariturilor, si de sigur ca si ea
a fost cuprinsa de arraate
poate i intaritä cu santurile
ale caror urme se vad si asta-d.
Cetátuia, loc, in padurea comu-
ner Mona, plasa Podoleni, jud.
Falciti, pe dealul Cetatuia, pe
care se liad urme de santurT
ridicaturr de pamint, numite de
locuitorf Ceta.tuia-lur- tefan-Vo-
da-cel-Mare. Acest loe are o
suprafata plana de I 1,2 hect.,
este inconjurat imprejur de un
sant, a carur adincime e aproa-
pe de 2 m., lar largimea de 3 '/
m., fiind deschis in partea des-
' pre V., unde se si cunoaste bine
locul de poarta. Intr'o parte se
afla' o ruptura de pämint adinca,
In forma uneT caverne, unde,
se zice, erati usele unef tainite.
In partea de E. a loculur inchis
cu santul, este o movild, care
serva ca punct de observatie, si
deschisa. despre V. in cetate.
Asta-zr cetatuia se afla incoa-
jurata de padure, lar pe movila
sunt crescutT arborT marr. Movila
este situata la capaba' dealulur
Cetatuia, a carel inaltime este
foarte mare. Partea de S. a
dealulur, al caruT vid '11 termina
movila, formeaza o prapastie,
care impredica suisul in cetate.
Cetätuia, loc, in partea de N. a
www.dacoromanica.ro
-CETXTUIA
satulur Arsura, com. Gherma-
nesti, pl. Podoleni, jud. Falciti,
e inconjurat cu sant, in forma pa-
trata. Se maT numeste si Ceta-
tea-Mogosesti.
Cetfituia, loc, in jud. FAlciü, cu
ridicatuff de pamint i inconju-
rat cu sant ; e in padure Miga
poiana i piriul Vladnicul, de pe
mosia Vladnicul (manast. Vlad-
nicul), pe teritoriul com. Corni,
pl. Crasna, in hotarul mosieT
Vutcani, plasa Mijlocul.
Cetátuia, loc izo/al, in jud. Te-
cuciti, comuna Buda, pe dealul
Dobrotforulur, la hotarul el des-
pre cora. Stanisesti. Aicr se vad
urme de santuri tara o forma
precisa. Traditia spune, cá in
vechime ar fi fost locuit de TI-
tarT si ca in fuga lor ar fi a-
runcat tot ce pradasera inteun
pu t din mijlocul cetater.
Cetätuia, loc, jud. Temida, si-
tuat pe dealul cu acelasT nu-
me, la E. de satul Homocea.
Acest loe nu este acoperit cu
padure si are o forma rotunda.
Se poate bine observa chiar
din satul Homocea.
Cetätuia, loc izo/al, in com. Su-
rupatele, plasa Oltul-d.-s., jud.
Vilcea.
Cetatuia, bisericd, in jud. Bu-
zaii, pe piscul Cetätuia, din co-
muna Tisäul, cat. Halesul, ri-
dicatä din initiativa si cu cheltu-
iala monahulur Iosif, ajutat in
cit-va si de caritatea publica;
a fost inceputa. in 1858 si ter-
minata in 1864. Ea e construi-
ta. numar din plata. M. S. Re-
gele Carol, viind ad in 1866,
ca semn al admiratiuner sale
pentru frumusetea acestor locurl
si al sentimentelor sale de pie-
tate cretina, puse sa o zugra-
 CETATULA
veascä Cu cheltuiala sa ; insa
frumoasa pictura cu care a fost
°mata., aproape s'a sters, din
cauza umidiateT peretilor. Bi-
serica se administreaza, de supe-
riorul schituluT Ciolanul. In jurul
saii sunt niste chiliute ruinate.
Cetätuia, nandstire, jud. Iasi,
situata in capatul despre N.-E.
a dealuluT Hlincea si care parte
de deal a luat numele de Ce-
tatuia, dupa biserica zidita aicT
de Duca-Voda la 7180 (1672).
Aceasta manastire a fost t'Ileon-
juran cu zid de jur-imprejur.
Are forma une petatue, si ser-
vea in trecut de adapost si de
aparare contra navalitorilor bar-
barT.
Ga.sim urmatoarele in tomul
III, pag. 123, din 4 Letopise-
tul», cu privire la aceastl loca-
li tate :
(In cetatuia acesteT manastirT
a stat inchis Mihail-Racovità-Vo-
da, d'impreuna cu bolera' tare
pe la 1716, aparindu-se in po-
triva. Austriacilor, carT intra-
será in tara cu capitenia lor Fe-
rentz, ca sa prinda. pe Mihaiii-Vo-
da. Ajungind Tatarif In ajutorul
Moldovenilor, s'a incins lupta fu-
tre el si NemtiT, in Valea-Ceta-
tueT, pe pirlul numit astazT Nico-
lina, unde NemtiT ad fost batutT
si urmaritT panä dincolo de Hlin-
cea, iar cdpitanul lor Ferentz,
fiind prins, i s'a tdiat capul, din
porunca DomnuluT, chiar in poar-
ta CetatueT, si trupul luT d'im-
preuna cu al altor prinsT si u-
cisT in razboiti, s'a ingropat de
vale de Cetatuie, in marginea
orasuluT Iasi, in drumul ce mer-
ge spre Tarigrad, si ridicind o
movila, a infipt d'asupra el o
cruce de piatra cu inscriptiu-
nea acestei intimplarl». Mo-
vild fiind ingradità cu z5.plaz, se
numeste Cerdacul - luT - Ferentz,
ea exista si astazI, linga ba-
www.dacoromanica.ro
350
riera Nicolina, in marginea so-
seleT judetene Iasi-Vasluitl.
Cetätuia, schit, jud. Vilcea, la I
kil. spre N. de orasul Rimnicul-
Vilcea, pe soseaua care merge
la alimanesti. Este situat pe
virful unuT deal, in forma uneT
capatinT de zahax, inconjurat cu
castanT salbaticT; schitul domi-
ná pe o intindere de mal multI
kil., intreaga vale a OltuluT.
Acest schit, metoh al Mitro-
poner din Bucuresti, a fost rein-
temeiat de Mitropolitul Teodo-
sie, in anul 168o i restaurat in
zilele noastre, la 1853, de ra-
posatul Mitropolit Nifon. Prin
pozitia sa, inainte d'a se ridica
o biserica, a fost o cetate intd-
ritd, de nade vine si numele de
Cetatuia.
Traditia spune, cá ar fi e-
xistat din vremT, ba chiar ar
exista si acum , o comunica -
tie subterana intre Cetatula din
Vilcea si Fedelesoiul din Ar-
ges, o altä manastire de peste
Olt. In adevar, pe malul opus al
OltuluT, se allá manästirea Fe-
delesoiul, In apropiere de care
se zaresc si azI ruine de vechT
intariturT de zid. Existenta a-
cestuT colosal tunel pare a fi
dubloasa, dar ceea ce nu lasä
nicT o indoiala este ea atit Ce-
tatuia din Vilcea, cit si Fede-
lesoiul din Arges, forman un
sistem de aparare a vaeT OltuluT
de invaziune vrajmasa.
In acest schit s'a savarsit
decapitarea luT Radu-de - la - A-
fumatT, unde se inchisese im-
preuna cu fiul saa, de catre
Moise Basarab, la anul 1529.
Relativ la bisericuta Cetatuia,
traditia spune ca in vremile ve-
chi de tot, sedea un Domn nu-
mit Basaraba in chiliile biseri-
cuteT. El avea cu sine tunurr
si ostasT, cu care se pazea de
vrajmasT.
CETXTUIA
Cetätuia,molcie a statulukj ud. Dolj,
pl. Dumbrava-d.-j., com. Vela;
cu venit anual de 4000-5000
leT. Mosia a fost pendinte de
Episcopia Rlinnicul, dar trecuta
la stat, dupá secularizarea ave-
rilor manastirestr.
Ceatuia, munte, In com. Viuda-
Voda, acoperit de izlaz ; for-
meaza. unul din cele patru pis-
curr fortificate pentru apararea
cetateT Vintild-Vodd.
Cetätuia, munte, In jud. Buzaa,
com. Calvi ni, cat. Bisceni-d.-s.;
culmineaza intr'un frumos si
important pise. E acoperit de
padurT.
CetAtuia, pite-Jure, jud. Bacati, pl.
Siretul-d.-s., pe terit. com. Milesti;
apartine d-lur Caton Lecca.
Cetätuia, piclure, jud. Bacail, pl.
Tazlaul-d.-s., com. Nadisa; apar-
tine statuluT. Are 832 hect.,
saii 408 falcT, cu arborT folosi
si e amenajata ; regimul adop-
tat este cringul compus. Inainte
de secularizare apartinea ruana-
stireT Berzuntul.
Cefátuia, 'd'Are, in jud. Buziu,
com. Calvini, cal. Bisceni-d.-s.,
cu 100 hect., proprietate in de-
valmasie a mosnenilor.
Cetápia, piclure a StatuluT, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.
Vela, jud. Dolj, in intindere de
250 hect., 58 ariT, 95 c. a.
Este amenajata. Esente : ulmT,
plopf, stejarT, cerT, frasinT si
emita ; aceasta din urma. pre-
domina..
Cetätuia, ptclure, jud. Suceava,
sunt diferite esente, pe mosia
Vascani.
Cetätuia, pidure a statuluT, in
 CETXTUTA
intindere de 198 hect., situata
In raionul comunei urbane Rim-
nicul-Vilcea, plasa Ocolul, jud.
Vilcea.
Cetätuia (Jidova), pisc, in jud.
Buzar], com. Tisaul, cat. Hale$ul,
culminatie a masivuluI muntelui
Ciolanul, format dintr'o imensa
stincà calcaroasd, avind $i o
carierl, din care se extrage
piatrá de constructiunT de o ca-
superioarl. In juru-T se
litate
gAse$te $i gips In abondenta.
Din culmea sa se intinde spre
E. ui vast platal, acoperit ca
fiaete, pldurI $i poinT. La N.
se vAd miile de virfurT ale
muntilor atit din Buzati, cit si
din judetele veeine ; la E.,
intinsa l frumoasa vale a Bu-
zauluT i chiar ora5u1; la V.,
apele BuzAuluT, disparind si a-
parind printre gigantice pis-
curI, printre coline, precum
printre intinsele holde de po-
rumb semAnate pe malurile sale;
Ja S., in apropiere schitul Cio-
lanul, ascunzindu-se 'filtre arbo-
riT secularelor sale pAdurr de
stejar. Se zice cá ad i ar fi fost
o cetate de jidovI (uria$1), din
care cauza poartA i numele
de Jidova. Se vad inca i azi
resturI de ruine.
Cetätuia, pise, comuna Dobri-
ceni, pl. Ocolul, jud. Vilcea.
Cetfituia, pila', jud. Tutova,
ce izvoreste din com. Adam ;
curge spre V., trece prin com.
Fundeanul i se uneste cu pi-
riul Recea, putin mal spre N.
de satul Carapce,ti.
Cetätuia, numire, data unta loe
inchis cu santurT, in pl. Boi:cea,
judetul Ialomita, la 3 kil. spre
N. E. de satul Mihaiu-Viteazul.
Cetätuia, numire, data unul loc
851
inchis cu santurT, 'in pl. Borcea,
jud. Ialomita, pe cimpul Ball-
ganuld, spre N. de satul Di-
chiseni. Se zice, ea ar fi fost
ad i odinioarä lagar militar.
Cetätuia, numire, data unur $ant
adinc $i lung de 250 ni., fácut
pe muchea ce desparte satul
Axintele de Frumusica, in pl.
CimpuluT, jud. Ialomita. Se zice,
ca acest $ant ar fi facut de ar-
matete ruse$tl, inteun razboiti
cu TurciI.
Cetätuia, fan/ mare, intre V. $i
S. de com. Scäeni, pl. Podgo-
ria, jud. Prahova, in apropiere
de riul Teleajen. Traditia spune
ca acest $ant dateaza din timpul
luI Mihaiti-Viteazul.
Cetätuia, ruine, de o vechie ce-
tate, in jad. Buzan, com. Mon-
teorul, cat. OgrAzile pe dealul
Tei$uluT.
Cetätuia, umnd de cetate, plasa
Dumbrava-d.-j., com. Vela, jud.
Dolj.
Ceatuia, urme de ceta/e, plasa
Balta, comuna Birca, judetul
Dolj. Traditia spune cá ad i s'ar
fi dat o lupa intre Turcr $i
Rus!.
Cefatuia, urmele unel veda in-
tdriturf, situata in capul dea-
lulul Corcioveni $i Cosi-
teni, jud. Tecuciti. Sunt treT
intrart
Cetätuia, vale, pl. Dumbrava-d.-j.,
com. Vela, jud. Dolj, in satul
CetAtuia.
Cefaluia, vilcea, jud. Teleorman,
o ramficatie a vAeT Teleormanu-
luT In partea despre Nord a mo-
$ieI Orbeasca, in raza comuna'
Orbeasca-d.-s.
www.dacoromanica.ro
CEZIENI
Cetätuia-Belcea. (Vez1 Belcea,
jud. BacAti).
Ceatuia-lui-Traian, cetate, pl.
com. CerAtul, jud.
Dolj, de la care se numea °data
ast-fel qi comuna.
Cetatuia-lur-Traian, nume, ce
a purtat in vechime com. Ce-
rätul, pl. Jiul-d.-mj., com. Ce-
ratul.
Cetätuia-Nemtilor, loc intärit,
jud. BacAti, pl. Taziaul-d.-j., din
com. Ripile, pe teritoriul satu-
lul Ripile.
Cetätuia-Podulul, loc, jud. Ba-
edil, pl. TazlAti-d.-j., com. Ri-
pile, numit ast-fel din cauza
uneT redute, ale carel urme se
vad $i astazI pe malul sting
al Trotuplur, recluta ridicatA la
capAtul podului, acum dispArut,
de peste Trotusul, pe teritoriul
catuntiluI Patrascani.
Ceuca, deal, jud. Neamtu, pre-
lungit din spre sat. Negresti spre
sat. Dobreni, situat in com. Do-
breni, pl. Piatra-Muntele.
Ceuca, deal, in jud. Neamtu,
com. Budeti-PrecisteI, pl. Pia-
tra-Muntele ; situat lingA anexa
DumbrAvile g In prelungirea
dealuluT cu acelag nume,
Ceu§arul, vale, .1n jud, 1VIehe-
dinti, plaiul Clo$ani,
Cezieni, com. rur., in partea de
N. a pla.$eT Ocolul, jud. Roma-
nati. E formatä din satele: Ce-
zieni (866 loc.), FrAsinetul-de-
PAdure (302 loc.), Corläte$ti-Sirbi
(250 loc.) $i Corlatesti-Atirnati.
Situata pe malul drept al Tes-
luiulur, spre N.-V, de Caracal,
cam lA TO kil., pe un teren, a
cAruI altitudine e de 40 ni.
 CHEABALI
d'asupra niveluluT maril. Are o
populatie de 412 capT de familie,
Cu 1664 suflete, din carT 333
contribuabilT. titi carte numal
42 persoane.
Vite sunt: 1163 vite marT cor-
nute, 2254 vite miel' si 264 rima-
torT.
In com. sunt 9 circiumr si o
moard cu abur!, a raposatuluf
Dimitrie Cezianu.
Budgetul comuneT pe 1886,87
a fost de 3831 leT la veniturT
si 3734 lel la cheltuelf.
Are o scoala primara mixta
de grad. II, cu un invatator, la
care ati urmat 78 elevi.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Dimitrie (1849) si in Frasine-
tul alta, cu hramul Sf. Nicolae
(1854), deservite de 3 preotT si
5 cintareti.
Cheabali, vale, izvoreste de la
V. de com. Ogretinul, pl. Te-
leajenul, judetul Prahova ; se
varsà in gira Ogretinul, tot in
com. Ogretinul.
Checige, cif/d, sati t'ida de o!, a
locuitorilor din satul Checige,
jud. Constanta, sat din care azr
2.8 ramas numar cite-va ruine si
cite-va sate in plasa Mangalia,
com. Sari-Ghiol ; pe un platoti
pietros situat d'asupra laculuT
Mangalia si pe drumul ce duce
de la Hagilar la Mangana.
Checige, locuinfd izolatd, in jud.
Constanta, pl. Mangalia, pe te-
ritoriul com. rurale Sari-Ghiol.
Odinioara forma un sat bogat
si frumos, trisa in razboiul din
urma, incursiunile Cerchezilor si
Basbuzucilor a facut pe locui-
torf sa-1 plraseasca si a se sta-
bili mal spre S. Ruinele aces-
tui sat se vdd pe un platon
inalt, dominind valea Checige
si lacul Mangalia pe o mare in-
tindere.
www.dacoromanica.ro
352
Chedica (Piedica), prival, jud.
Braila, care uneste iezerul Curcu-
beul de la N. Coitaneser cu cana-
lul Vilciul, dupa ce uneste iezerul
Tanizlaul, din com. Stancuta.
Chedreanul, deal, in jud. Con-
stan ta, pl. Man gali a, teritoriul
com. A gemler ; se intinde prin-
tre valle Chiorcui si Cioroiul-
Ceair de la N. satuluT Sofular
si pana la S. satului Ciobanisa.
Are o inaltime medie de no In.
Chehaiaua, insuld, pe Dundre,
jud. Ialomita, plasa Borcea, in
dreptul satuluI Ceacul.
Chehaiaua, pddure, in insula cu
acelasT nume, pl. Borcea, jud.
Ialomita. Are 30 hect. Esente:
salcie si plop.
Chehaiaua, pichel de frontierd,
jud. Ialomita, in insula cu ace-
lasT nume.
CheI (La-), parte din riul Bis-
trita, jud. Suceava, intre Bogo-
linul si Geamalaul.
CheI (La-), loc izolat, in com.
Neboiasul, jud. Buzati, pe ma-
lul drept al riuluT Buzaii, putin
maT jos de Gura-SiriuluT.
Chei (La-), vale i cal, in com.
Badeni-PamintenT, plaiul Dim-
bovita, jud. Muscel.
Chela, com. rur., plaiul Cozia, ju-
detul Vilcea, compusa din 2
catune : Cheia si Gurguiata. Pro-
babil ca numirea ii vine de la
pozitia loculuT, inchis de munti.
Comuna dateazd, dupä spusa lo-
cuitorilor, de 4-500 ami.
Este situata pe ambele ma-
luri ale riului Cheia, la 17 kil.
de capitala judetului si la 4
kil. de Olanesti, resedinta pla-
iuluT. La inceput, aceasta co-
CHEM.
muna era pe Dealul-Cheia, unde
astazT este cimp, si din lipsa
de al:a s'a mutat pe riul Cheia.
Are o populatie de 804 lo-
cuitorT (449 barbatT si 355 fe.
raer), in care intra. si 8 fatnilil
de tiganT fierarf si 5 familir ru-
darf-lemnarf, supusT Austriaci.
Calar de familie sunt 243; con-
tribuabili ;90; case de locuit 220.
In comuna sunt doud schi-
turT si o bisericA : Schitul-Ieze-
rul, fondat de Mircea Voevod
si Doamna sa Chiajna, la anul
7081, al doilea, Bradul, fondat
de ieromonahul Saya la anal
7292 si biserica comunel Cu hra-
mul sf. IngerT, fondata la anul
7286 de Popa Preda, Popa Ma-
tela si altif.
In comuna se gasesc : 50 cal,
150 bol, 165 yac!, 235 capre
si 1250 of.
Pe riul Chela, in raionul co-
muneT, sunt 4 piue, 3 mori-ris-
nite si 1 ferAstraii. Locuitorif sunt
mosnenr. ClacasI sunt numai 5,
canora la anul 1864, li s'a dat
12 hect. pamint pe mosia sta-
tuluT Iezerul si Bradul.
De aceasta comuna tin mun-
tif: Lespezile si Ionascu, e sta-
tuluf, si Comarnicile, Bogdanul,
Clinul, Muntisorul si CAprare-
tele, aT comuneT.
La locul numit La-Schit e o
petera ruinata, unde, se zice,
cä se afla mormintul luT sf, An-
tonie.
In raionul comuneT sunt peste
16 izvoare en apa minerall, in
cari se fac baf (nefiind stabili-
ment balnear), si carT vindeca,
de scabie, bube, scrofule si reu-
matizm.
In Valea-LungA si in alte lo-
calitAtr, se vAd sapaturI PAcute
de Sasf, pentru a scoate aun.
Ad i sunt si carien l de plata
de var.
Scoala dateaza in comuna de
la anul 1858. Localul e noti,
 CHEIA
proprietatea comuneT. Se fre-
cuenteaza de 21 copif (17 baetT
4 fete), din numarul de 94
46 bletT si 48 fete), in virsta
de scoala.. tiü carte 56 bar-
ba: si 3 femeT. Cu Intretinerea
scoaleT statul cheltueste anual
1404 ler.
StupT cu albine sunt 50. Va-
tra satuluT are 150 hect., iar
in total peste 4500 hect. pa-
mint.
Budgetul de veniturile si chel-
tuelile comuneT sunt de 1273
leT.
Se margineste la N. cu co-
muna 015.nesti, la E. cu Sara-
cinesti, la S. cu SmeurAtul, Ca-
coya, Dobriceni i Barbatesti si
la V. cu muntiT Ionascul.
Chela, sat, face parte din com.
rur. Cheia, plaiul Cozia, jud.
Vilcea.
Chela sati Cheia-TeleajenuluI,
manästire de ciilugärI, judetul
Prahova, asezata la hotar, in a-
propiere de pasul Bratocea.
Prima eT biserica a fost sub
poalele munteluT Balaban, fon-
data la anul 1770, mnzilele Dom-
niel luT Mavrocordat, i arsd de
TureT, in rdzboiul ce ati avut
cu Nemtif. Dupa aceasta, la anul
1790, s'a construit o alta bise-
rica maT la vale, litiga apa Tim-
pa, in zilele staretuluT Atana-
sie. La anul 1835 s'a facut o
a treia biserica, ce exista si
asta-e, avind urmatoarea in-
scriptie
(Intru marea s'aya i lauda a prea
sfintieT §i de vial flicatoare i nedes-
parla Treime, Intru a caruT cinste
hramul se praznue§te. La anul 1835, Iulie
16, s'a ridicat aceasta sfinta biserica din
temelie, cu toate Imprejurimile el, In
zilele prea InaltatuluT nostru Doma A-
lexandru Dimitrie Ghica Voevod, cu vota
fratine-stia, Marele vornic Mihalache Ghi-
ca, de la care s'a §i rascumparat la a-
nul 1846, cu bine.cuvIntarea prea
titula nostru Episcop de Buzait D. D.
4747o J'aete Plotiona, Geovrago, IN, 11
353
Chesarie, de care s'a j sfintit la anul
1839, Iulie 30, prin osIrdia i osteneala
Cuvio0eY sale, Pitrinteld Datnaschin Iero-
monah i starit al sfintuluY Schit Cheia
§i a toata sinodia sa, l ca ajutortil
cbeltuiala multor iubitorT de Christos
pravoslavnicT creVilif i marT ctitorT al
sIntuluT laca acesta, spre vecinica lor
pomenires.
Are 47 monahT, maT totT ba-
trinT i infirmI.
Cheia, ria, jud. Vilcea, izvoreste
din muntele Breaota, punctul
Ionascul curge de la N. - V.
catre S.-E.; se impreuna cu riul
Olanesti, la com. Sdracinesti,
unde poartà numele de Saraci-
nesti si formeaza riul Rimnicul,
care se varsa in Olt, pe malul
drept, in dreptul orasuluT Rim-
nicul-Vilcea.
De la originea i pina la con-
fluenta Aula! Olanesti, largimea
adincimea riuluT Cheia sunt
neinsemnate. De ad la vale
(cind primeste numele de Rim-
nicul) are o largime medie de
20' i o adincime de 0m.,60.
Largimea albieT variaza de la
30-80m. Fundul contine pIetris,
iar tasmurile ati o inaltime, care
val iaza de la 1-5 m.
mea vleT de la S.-E. de com.
Cheia, are o lasgime care va-
riaza de la 500-1500 m. Fun-
dul vleT este p'alocurea aco-
pen it cu arborT, formind luncT.
Valea este populatd, productiva.
viabila. O cale de comuni-
catie e soseaua ce duce de la
Rimnicul la Oldnesti.
Cheia, in com. Pingarati,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu ;
izvoreste dintre ramura Magura-
omuzuluT si a CheeT ; se varsa
de-a stinga piriuluT Tarclul, fatä
In fata cu pirluI Laptoacele.
Cheia, pîrîü, jud. Prahova, izvo-
reste din muntele Bratocea, se
- uneste cu piriul Dosul-Bobesuld
www.dacoromanica.ro
CHEIA
impreunà se varsa in rtul
Teleajenul, pe malul drept, pu-
%in mar jos de mänastirea Cheia,
In raionul comuneT Maneciul-
Ungureni, plaiul Teleajenul.
Cheia, izvor cu apii
com. Muereasca-d.-s., pl. Cozia,
jud. Vilcea. Ese dintr'o stinca
de piatra, la N. - V. comuner.
Apele acestul izvor contin : iod,
sare, oxid de fier i sulf in maT
mare cantitate. LocuitoriT le
intrebuinteazä ca leac in con-
tra niel, frigurilor i ca pur-
gativ.
Cheia, deal, in jud. 'Tulcea, pl.
Macin, com. urb. Macin, si co-
muna rural& Jijila. Este o co-
muna vestica a dealurilor Pri-
copanuluI, se indreapta spre
V., avind o directie generala
de la S.-E. spre N.-V., braz-
dind partea nord-vestica a plaser
si a comuneT urbane Macin
cea sudicà a comuneT Jijila. Se
prelungeste la V. cu dealurile
Aganim i Orfiga.
furile sale maT insemnate suint
S'Ararla 109 m., i Vitelarul 99,
ele suut stincoase i serva ca
puncte trigonometrice de obser-
vatie de rangul al 3-lea. Poalele
sale sudice se opresc pe malul
sting al GirliteT-CoticeruluT,
linga orasul Macin, lar cele non-
dice, pe malul sting ale vaeT
Jijila. Din ele latí nastere Valea-
Vasilica, Valea-Largd si Valea-
PopiT, afluentI al Arad Jijila. El
lasa spre N.-E. prelungirea nu-
mita Dealul - tubeiuluT. Pe la
poalele luT trece drumul jude-
Vean Macin-Isaccea. Este aco-
perit cu finge si pasunT.
Cheia, deal, la V. comuna Ote-
sani, plaiul Horezul, judetul Vil-
cea.
Chela, loc izolat, in com. Tisail,
40
 CHE1A
jud. Buzati, ca la 7 kil. pe apa
TisduluT in sus. Ad, in mijlo-
cul muntilor de piatra, se vad
ruinele unuI palat, pe care tra-
ditia il atribue d-neI Neaga. Po-
zitiunea e din cele maI inacce-
sibile, neavind de cit un sin-
gur loc de comunicare, albia
TisäuluT. O mica deschizaura
pe unde el se scurgea, pe sub
poarta palatului, era inchisa cu
portI de fier, fijad atita spatiA
lasat, cit permitea scurgerea a-
peT. Acum poarta nu se maT
cunoaste; stincele, carT ir formati
inchiderea, s'aii maT departat pu-
tin, darimindu-se in timpul vii-
tureT apelor.
Cheia, mofie, in jud. Buzati, co-
muna Zirnesti-de- CilnAti, catu-
nele Zirnesti si Ghizdita. Are
200 hect. si se imparte in 4
sforT : Chela (Serianca),75 hect.,
Cheia (Solomon),35 ; Chela (Cu-
citureasc5), 45 si Cheia Mosne-
neasca, 45 hect.
Cheia, munte, pe frontiera jud.
huzati, situat la stinga riuluT Bu-
zaul, in punctul pe unde el in-
tra in- judet. Are o pozitie stra-
tegica si strimteaza mult albia
Buzb.uluI.
Chela, numire, data uneT partI
din muntele Grebanul, din co-
muna NIeni, jud. BJzati.
Chela, virf de munte, in dreapta
riuluI Argesul, jud. Arges, plaiul
Lovistea.
Cheia, culme de munte, jud. Vil-
cea, care porneste din muntele
Breaota, separa riul Rimnicul de
apa Olanesti si se termina a-
proape de confluenta lor, avind
ca vid mal' insemnat rnuntele
Stogul.
Chela, pädure, in jud. Buzati, co-
www.dacoromanica.ro
354
muna Zilisteanca, cdt. Slobozia ;
face un corp cu Flaminda de
230 hect., divizate In 3 partI.
Cheia, pichel, jud. Buzar', in poa-
lele munteluT Cheia, despre fron-
tiera Transilvanie. Tot aci e
stabilit si un punct de vaina,
pentru marfurile si calatoriT, ce
se duc si vin pe albia riuluT
Buzaul.
Cheia, vale, in jud. Buzar', com.
Zirnesti-de-CilnaA, avind forma
numeluT ce poarta. Ese din lo-
calitate si se scurge in riul Ca-
nal'', In cat. Ghizdita.
Chela, vale, in jud. Buza0, com.
Zilisteanca; incepe din catunul
Slobozia, se uneste cu Valea-
DraculuI si apoI se scurge in
Cilnati.
Cheia, vale, la S. comuna MA-
dulari, pl. Cerna, judetul Vil-
cea.
Cheia-Azuge, localitate, judetul
Prahova, litiga muntele Unghia-
Mica, unde piriul Azuga, care
vine de la N., formeaza un un-
ghiti si almea spre V.
Cheia-Cordunului (Cordonul),
numire, data uneI partr din mun-
tele Cheia, jud. Buzar', ale ca-
rel poale le tia.' Buzaul, intrind
In judet.
Cheia-lul - Grumazi, deal, ce-1
mal zice si Virful-GirligiT, situat
in partea de N. O E. a com.
Cornul, pl. Prahova, jud. Pra-
hoya. Serva de p5.une pentru
vitele locuitorilor.
Chela-Motrului, strimtoare, in
com. rur. Negoesti, plaiul Clo-
sani, jud. Mehedinti.
Chela - Provitei, localitate, din-
CHE II (VALEA.)
tre coastele muntilor Surdegi
O plaiul Breaza-Talea, comuna
Breaza-d.-s., pl. Prahova, jude-
tul Prahova, de unde izvorege
riul Provita.
Cheia-Te§ileI, localitate, spre S.
de com. Tesila, plasaPeler i:t:
jud. Prahova, unde
cariera de piatra.
Cheie (Moara-de-la-), locuing
izolatd, in jud. R.-Sarat, plasa
Rimnicul-d.-s., com. Dedule0,
pe malul sting al rtuluT Rtm-
nicul-Sarat. AzI e han pe dru-
mul catre comuna Dedulesti si
Buda.
Cheil (Crucea-), loc izolat, in ju-
detul Buzan, pad urea Cheia, din
com. Zilisteanca.
Cheli (Fata-), munte, in jud. Bu-
zati, com. Nehoiwl, pe fron-
tiera Transilvanid ; format mal
mult din stincI in apropierea
gureI piriuluI Artagul.
Chell (Muchea-), colina; in com.
si cat. Chiojdul, judetul Buzar!,
culminind inteun faimos pise
de piatra.
Cheii (Stinca-), stincel insetn-
nata', in judetul Buzati, comuna
Nehoiasul, ramificatie din mun-
tele Cheia, situat5. pe frontiera
judetuluT.
Cheii (Tabla-), munte stincos, in
jud. Buzati, com. Nehoiasul, pe
frontiera ; situat futre plaiul Cer-
buluT si muntele Zimbrul.
Chefl (Valea-), sorginte de opa'
minerald, in jud. BuzliI, com.
Tisaul, Ruga palatul Chela. Con-
tine sulf si fier.
Chal (Valea-), vale, in judetul
Buzaii, com Mlajetul, cat. Valea-
 CHEli (VALEA-)
Rea; incepe din Valea-Muscelu-
lui si da nasterea VdeT Rele,
care se varsa In Buzad.
Cheif (VIrful-), munte gol, in jud.
Buzari, comuna Lopatari, fiind
format numaT din pietris t'Ara
conzistenta.
Cheile, ramurii de dealurr mun-
toase , pe teritoriul com. l'In-
garati, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtul, situata in prelungirea
ramificatieT Somuzului.
Cheile-BicazuluI, loc izo/a!, in
com. Bicaz, pl. Piatra-Muntele.
jud. Neamtu.
Cheilor (Piscul-), pisc, comuna
Pojogi, plasa Cerna-d.-s., jud.
Vilcea.
Chellor (Valea-), vale, in jud.
Buzral, com. Colti, incepe de la
Alunisul si se scurge in Valea-
BouluT.
Cheläresti, parte din satul Tri-
festi, plasa Siretul-d.-j., judetul
Roman.
Chelbe, deal, face hotarul futre
satele Chilisoaia si Pausesti, din
comuna Pausesti, plasa Cirliga-
tura, jud. Iasi.
Chelbe, pirla, jud. Iasi; izvoreste
din partea de V. a sat. Pausesti
si se varsa in Iazul - Pauses-
tilor.
Chelcioiul, deal, la V. com. Za-
videni, plasa Oltul-d.-s., judetul
Vilcea.
Chelesoaia, vale, in jud. Ialo-
mita, plasa Ialomita-Balta, Ruga
satul Andrasesti.
Chepeiul, loc tes, jud. Tecuciti,
intre valea Calmatuiul i Valea-
355
Gerului, la S. de satul Puteni,
comuna cu acelasi nume.
Cheptfinarul(Peptänarul),deal
ponor, pe teritoriul satuluT
Paltinisul, com. cu acelasT nume,
plasa Prutul-d.-j., judetul Doro-
hola.
Chera, deal, pl. Jiul-d.-s., comuna
Poiana, jud. Dolj, in V. com.,
Cu o inaltime de aproape 500
m ramificatiune a dealurilor
din judetul Gorj. Acoperit cu
padurf, vil' 'si livezT de prunI.
In virful acestuT deal este mo-
vila Cula-Nemtilor.
Chera, deal, in com. rur. Corzul,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Chera, in com. rur. Corzul,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Chera, vale, in com. rur. Corzul,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Cheragi, vale, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, pe teritoriul com.
rur. Cheragi. Vine din Bulgaria
sub numele de valea Popucci,
apoi îi schimba numele dupa
satele pe care le uda. Se mar
numeste Hoscadin i Acargea.
Are o directiune mal india de
la S. spre N., apoi de la E.
spre N.-V., apoT iar spre N. si
in fine spre E. trecind prin
sat. Popucci, Cadi-Chioi, Hosca-
din, Acargea si Cheragi. Malu-
rae sale sunt stincoase, din
cauza dealurilor printre care
trece, care sunt de natura mal
mult saú mal putin stincoasa.
Este situatà in partea sudica a
plaseT, ocupind t'ata pariea cen-
traiä a comuna
Cheragi, deal, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, pe teritoriul com.
Cheragi. Se desface din dealul
Sari-Ghiol si se indreapta spre
www.dacoromanica.ro
CHERENEA
V., aviad o directiune generan
de la E. spre V. si se intinde
pe la Nordul satulur Acargea
printre valle Cheragi i Acar-
gea. Are o inaltime maximil de
107 m. ; este taiat de drumul
comunal Cadi-Chioi-Cheragi si
pe la Sudul salí i paralel cu
el, trece drurnul comunal Sari-
Ghiol-Acargea. Este situat in
partea sudica a pläseT si cea
estica i centralä a comuneT.
Cheragi, virf de deal, in jud.
Constanta, pl. Mangalia, la hota-
rul comun elor Cara-O rn er-Haza-
piar i Cheragi. Este asezat pe
culmea dealuluf Cara-Iuiuc si are
o inaltime de 120 m. Fost punct
trigonometric de observatiune,
de rangul al II-lea.
Cheragi, virf de deal, in jud.
Constanta, pl. Mangalia, la ho-
tarul comunelor Cara-Omer si
Cheragi, Cu 4 kil. i jum.
la S. de precedentul. Este ase-
zat pe culmea dealuluT Egi-Iu-
iuc Cu o ingtime de 123 metri,
dorninind putin satul Cheragi
care este spre E., la 3 kil.
soseaua judeleand Cheragi- Cara-
Omer.
Cheranului (FIntIna-),,fintind,
com. Dobriceni, pl. Ocolul, jud.
Vilcea.
Cherbea, maña/a, din com. ur-
bana Urlati, pl. Cricovul, jud.
Prahova.
Cherec-Havas, munte, judetul
Neamtu, pe hotarul Transilva-
; situat intre manastirea Oh-
cina-CepchesuluT, de care se des-
parte prin piriul Ata-Mare. Face
parte din grupa muntilor Cicul-
Tarcaul.
Cherenea, movild, jud. Roma-
nati, face parte din un lung sir
 CHERHANO1ULUI (GRINDUL-)
de mdgure, care urmind cursul
Dundrer are directia de la E.
spre V. Este situatd 11110 com.
VAddstrita, jud, Romanati.
Cherhanoiului (Grindul-), /oc
ridicat, d'asupra stufulur incon-
jurdtor, In plasa Sulina, jude-
tul Tulcea, pe teritoriul co-
muna' rurale Satul-Notí, si al
cdtunulur Letea ; se desface din
grindul Letea ; se intinde spre
E., avind o directiune generala
de la N.-V., spre S.-E. ; are o
forma lunguiatd. ; e strIbItut de
o micd girlitd si std in legdturä
cu grindurile Sulina si PArul.
Are o suprafatä de 80 hect., ne-
productivd, fiind acoperit cti
nisip.
Cherim-Cuiusu, sat, In judetul
Constanta, plasa Silistra-Noud,
cdtunul comuna Hazarlic, situat
In partea rdsdriteand si septen-
trionald a comuna, la 8 '/2 kil.
spre N.-E. de cdtunul de rese-
dintd, Hazarlic. Este asezat pe
valea cu acelasr nume, fiind mAr-
ginit la N. de dealul Curu-Al-
ceac-Bair, la S.-V. de ramifica- de oamenr.
tiunile nord-estice ale dealulur
Mulver-Acceuci. Este dominat Chesi-Orman-Bair, deal, in jud.
de virful Imail-Iuc, care are
184 raetri si care este situat
la 2 kil. spre V. de sat. Ma-
ioritatea locuitorilor o formeazd
Rominir si cu Bulgarir. Prin
sat trece drumul comunal Eni-
ge-Enisenlia. Alte drumurr co-
munale duc la Adam-Clissi, la
Urluia si la Nargilar.
Cherleasca, vale, izvoreste din
dealurile com. Tesluiul, pe Oltul-
d.-j. jud. Olt, Curge de la E.
spre V. si se varsd In riul Olt,
tot In raionul com. Tesluiul.
Cherlesti, sal, face parte din com.
rur. Deleni, pl. Oltul-d.-j. jud.
Olt.
www.dacoromanica.ro
356
Cherlesti-din-Deal, sat, face
parte din com. rur. Tesluiul,
pl. Oltul-d -j., jud. Olt. Are o
populatie de 159 loc. Ad i e o
bisericä fondata la anul 1892.
Cherle§ti-din-Vale, sat , face
parte din com. rur. Tesluiul, pl.
Oltul-d.-j., jud. Olt. Are o po-
pulatiune de I II locuitorr.
Chesari, ?Vd, comuna Bdlilesti,
pl. Rturile, jud. Muscel.
Chesarul, gira (Vezr Valea-
Popir, jud. Muscel).
Chesarulul (Movila-), movi/d,
spre N. de com. Nedelea, pl.
Filipesti, jud. Prahova, pe malul
sting al riuluI Prahova, formatd
din därimAturile zidurilor uner
bisericI vechr. In temelia acester
bisericr se gdsesc cdrAmizr foarte
tarr. Unir bäteinI spun cd mar
inainte d'ad arati cu plugurile,
imprejurul movileI, gaseati s dgetI,
arcurr vechr si alte obiecte de
rdzboiti. and riul Prahova da-
rima malta, se gAsiart aci oase
Constanta, pl. Silistra-Noud, pe
teritoriul comuna rurale Regep-
Cuius si anume pe acel al cdt.
Techi-Deresi, situat in partea de
miazd-zi a plAser si a comuna,
intre 'dile Techi-Deresi-Ceair si
adiacenta sa, Chesi-Orman-Ceair.
Are 125 metri indltime, dominind
Valle de mar sus si un drum ce
merge de la Techi.Deresi, in Bul-
garia. Este acoperit numar cu pd-
durr. Pe muchea lur nordicä
merge hotarul despdrtitor intre
Bulgaria si Rominia.
Chesi-Orman-Ceair, vale, 'in
jud. Constanta, pl. Silistra-Nota,
pe teritoriul com. rur. Regep-
Cuiusu si anume pe acel al cdt.
CHETRÄR1A
Techi-Deresi. Vine din Bulgaria,
din dealul Ardali-Bair. Se indrea-
pa spre V. avInd o directiune
generald de la S.-E. spre N.-V.
si sub numele de Teres-Condu+
Ceair, brdzdeazä partea meri-
dionald a pläser si a comuna.
Prin ea trece hotarul care de-
sparte Dobrogea romind de cea.
bulgAreascd. Merge printre dea-
lurile Chesi-Orman-Bair la S.
si Carabinus-Orman la N. Pri-
meste, pe stinga, valea Ardali-
Ceair si nu departe de gura a-
cesteia, se uneste cu valea Te-
chi-Deresi, lingl satul cu acelas1
nume. Printeinsa merge un drum
ce duce de la Techi-Deresi in
Bulgaria.
Che§che§ul, sati Cfi§ciiepl,
munte, jud. Bacdu, pl. Trotusul,
situat la hotarul spre Ardeal pe
teritoriul com. TIrgul-Trotusul.
Che§che§ul, satí CA§ciie§ul, fi-
Ha, jud. Bacdti, pl. Trotusul, com.
Tirgul-Trotus. Ese din muntele
andrul-Mare, urmeazd, piciorul
S.-E. al muntelur Cheschesul si
se varsd d'a stinga Släniculur,
mar in sus de plrlul Puful, cur-
gind in intregime pe hotarul
spre Transilvania.
Che§noiul,sat, face parte din com.
rur. Cocoresti, pl. Tirgsorul, jud.
Prahova. Cade in partea de V.
a comuner si e udat de girla
Iazul-Morilor.
Che§telnita, deal, jud. Badil,
pl. Siretul-d.-j., com. Milesti, de
pe teritoriul satulur VAleni.
Che§telnita, peidure, jud. Badd,
pl. Siretul-d.-j., de pe teritatiul
com. Milesti.
ChetrAria (Pietriria), deal, in
ramura muntelur Cozia, judetul
Neamtu.
 cuorRARIA
Cheträria (Pieträria), miente,
jud. Neamtu, la hotarul Tran-
silvania Are o inAltime de 1595
in, (Ved Albele, munte).
Cheträria, parte din' : piidurea
mosid Stolniceni-Prajescu, jud.
Suceava.
Chetriria (Pietraria),
jud. BacAti, plasa Siretul-d.-s.
Curge prin com. Buhociul si se
varsa in pirlul _Valea-Ulmului.
Cheträriei (Dealui-), saa Dea-
lul-PieträrieI, deal, spre S.
manIstireT Horaita, intre co-
muna Dobreni si com. Cräcd-
oani, plasa Piatra-Muntele, jud.
Nearntu. Dinteinsul se scoate
piaträ si var.
CheträrieI (Piriul-), phlia,r, in
com. Gircina, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu. Izvoreste dintre
muntele Pestera si Ruptura, ra-
mura Cozlei, si se varsa pe
dreapta piriului Cuejdiul.
Chetre, minare, ce sa mal da
satului Vlddnicelele din judetul
Roman, plasa Siretul-d.-s., com.
Stänita.
Chetreni,saa Pietreni,sat, in jud.
Tutova, pl. Pereschivul, com.
Stanuesti, spre N. de satul Sta-
nuesti. Are 435 locuitorT, din
carl io tiu carte. Locuesc in
Ilo case.
Chetre§ti (Pietre§ti), com. rur.,
din plasa Stemnicul, jud. Vas-
luia, la distanta de Io kil, de
orasul Vasluia si de 24 kil.
de Negresti, resedinta pläser.
Se intinde pe o suprafatä. de
2341 hect., din carf: 83 hect.
vie si 265 hect. pOdure. Pdmin-
t.il locuitorilor e de 388 hect.
Are o populatie de 265 familif,
cu 1325 s 'flete.
357
E formatä din satele : Che-
tresti saa Pietresti, ROduesti,
Albesti ì Delesti.
In aceastà comuna' sunt 4 bi-
seria deservite de 4 preoti
4 cintareti ; o scoala ; 3 eh--
ciumI.
Budgetul e de 2326 le la
venituri si de 2294 leT la che!.
tuelT.
Comerciul se face de I Romin
si 2 strAinl.
Vite sunt: 753 vite marT cor-
nute, 4 bivolf, 420 oi, 26 ca-
pre, 109 cal' si 184 rimatorI.
Locuitorii posea.: 145 plu-
gurI, 182 care cu boT, 8 cdrute
cu cal si 200 stupT de albine.
Chetre§ti (Pietreqti), sat, in
partea de S. a com. Chetresti,
pl. Stemnicul, jud. Vasluia ; si-
tuat pe dealul Moara-de.Vint
inconjurat de vil i livezT.
Are o suprafatä de 630 hect.,
din carI 2 hect, vie si o po-
pulatie de 81 familif cu 398
suflete, intre carr 2 familif evref,
Cu 7 suflete.
Locuitorif sunt razesT.
In sat este o biserica, fäcutä
de lemn, de obstia locuitorilor
in 1802 ideservitä de uni preot
si I cintaret.
Vite sunt: 234 vite maff cor-
nute, 70 oT, 4 capre, 40 cal si
60 rimAtorT.
LocuitoriT posedl: 30 plugur1
si 36 care cu bol, precum
stupi de albine.
Chetre§ti, deal, jud. Vasluiti. Se
intinde intre comunele Laza
din pl. Racova i Chetresti din
pl. Stemnicul.
Chetri§ul, sati Pietri§ul, sat,jud.
Bacaa, pl. Sitetul-d.-j., com. T5.-
masi, situat la confluenta piriu-
lui Tdmasi, cu Siretul, la o de-
pdrtare de atul TOmasi de 1340
m. Are 2 biserid: una, orto-
www.dacoromanica.ro
CHETROASEI (VIRFUL-)
doxa, facutä, la 1833 de Pa-
ve! si Ana Cristea ; a doua,
catolicI, facutd de locuitorT, la
1836. CapI de familie, sunt
90, din 342 suflete. Vite sunt :
8 cal, 119 vite cornute, 43
porci si 3 capre. Are o cir-
ciumd.
Chetri§ul, deal, pe teritoriul co-
mund Dersca, pl. Berhometele,
jud. Dorohoia. Se prelungeste
din com. Tureatca si trece in
com. Lozna.
Chetri§ul (Pietri§u1), a'eal, in
satul Toflea, com. Brähäsesti,
j ud. Tecucia.
Chetri§ul, pddure, jud. Bac6a,
pl. Siretul-d.-j., de pe teritoriul
com. Tdmasi.
Chetri§ul, vale, form ata de-a lun-
gul dealulta cu acelasI nume,
pe teritoriul com. Dersca, pl.
Berhometele, jud. Dorohoia.
Chetri§uluI (Valea-), vale, jud.
BacOti, pl. Siretul-d.-j., pe teri-
toriul com. Tamasi.
Chetroasa (Pietroasa),cdtun, in
com. Gdgesti, plasa Girlele, jud.
Putna.
Are o populatiune de 203
suflete, carI locuesc iii 4E case.
Are o bisericá parohiall, Cu hra-
mul Sf. Nicolae. Copiii in Virsta
de scoalä din acest cätun ur-
meazA la scoala din Gagesti.
Chetroasa. V. Fistica, deal, ju-
detul Vasluiti.
Chetroasa, piriiaf, jud. Putna,
pe teritoriul com. CornAtelul.
Se varsO in Trotusul, judetul
Putna.
Chetroasel (Virful-), miente, in
com. Malini, jud. Suceava.
 CFIETROWL
Chetroiul (Pietroiul), deal, in
partea de N.-E. a com. Gohorul,
jud. Tecuciti; cuprins intre Va-
lea-BirladuluT la E. i Valea-
LupuluT la V. Acest deal con-
tinua spre S. sub numele de
Ghera i Patrascana.
Chetrosul (Pietrosul), sat, ju-
detul Bacaa, pl. Tazldul-d.-s., co-
muna Luncani, situat in valea
piriuluT Trebisul, la o departare
de 3 kil, de satul Luncani. CapI
de familie sunt 37, din 214 su-
flete. Vite sunt: 109 vite marY
cornute, 7 cal si 42 pord.
Chetrosul, sat, in jud. Tutova,
com. Corodesti, spre N. de sa-
tul Corodesti. Are 339 locuitorl,
din carT 15 stia carte. Locuesc
in 88 case.
Chetrosul, a'eal, jud. Baca'', pl.
Bistrita-d.-s., de pe teritoriul
com. Girleni.
Chetrosul, deal, jud. Baca, pl.
Bistrita-d.-s., pe teritoriul com.
Beresti.
Chetrosul , saü Dealul - Vier ,
deal, in partea de N. a satuluI Po-
mirla, com. cu acelasT nume, pl.
Prutul-d.-s., jud. Dorohoia.
Chetrosul, deal, face parte din
Dealul-Mare, coin. Popesti, pl.
arligatura, jud. Iasi.
Chetrosul, deal, In raionul co_
muneI Buda, pl. Stanisesti, jud.
Tecucia.
Chetrosul, deal, se intinde la
S. satuluf Dumesti, com. Du-
mesti, plasa Fundurile, judetul
Vasluia.
Chetrosul, iaz,' in suprafata cam
de 02 hect. cu pestr si pis-
carT ; pe teritoriul satuluI Po-
www.dacoromanica.ro
368
mirla, com. Cu acelasi nume,
pl. Prutuld.-s., jud. Dorohoia.
Chetrosul, lac, pe coasta dea-
luluI Chetrosul, spre S. de satul
Dumitresti - MarT din comuna
Dumesti, pl. Fundurile, judetul
Vasluia.
Chetrosul, nzunte, jud. Bacg.a.
(V. Pietrosul, din com. Brustu-
roasa).
Chetrosul, pcidure de brad, jud.
Bacaii, pl. MunteluI, com. Brus-
turoasa, pe mosia Agasul, pro-
prietatea d-luI Eugenia Ghica.
Are o intindere de aproape
7000 hectare si este supusa re-
gimului silvic.
Chetrosul, pîruiac, jud. Baca,
pl. Tazläul-d.-j., com. Luncani ;
curge pe teritoriul cat. Chetro-
sul (Pietroiul) si se varsa d'a
stinga in piriul Trebisul.
Chetrosul, jud. Dorohoia,
izvoreste din dealul cu acelasi
nume, trece prin satul si com.
Pomirla si se varsa in piriul
Orbeja.
Chetrosul, phig, izvoreste din pa-
durea Chetrosul (Pietroiul), com.
Rusca, pl. Prutul, jud.
Curge pe teritoriul com., de la
N. la S.; udd s. arligati, i dupa
ce se uneste cu plriul Rusca
Nemteni, trece pe teritoriul
com. Ivanesti, i, aproape de
satul Ivánesti, unindu-se cu pi-
riul Sarata, imparte satul in
doul, formInd si un iaz mare
In panca de S. a satuluI. E-
sind din iaz si unindu-se cu
Piriul - Izvoarelor despre com.
Lunca, trece prin teritoriul co-
muna Berezeni i infra in balta
Berezeni.
Chetrosul, phifi, jud. Ia$1, izvo-
CHEZLEN-SiRTI
reste din padurea Popesti, de
pe Dealul-Mare, curge prin par.
tea de E. a satuluI Frumuselele,.
com. Pausesti, pl. Cirligatura,
jud. Iasi, si se varsa in ptriul
§acovatul, la Balta-GaneT.
Chetrosul, in jud. Tecucia,
com. Buda. Se numeste ast-fel
dupa dealul de unde izvoreste.
Merge in directie V.-E. si se
varsa. In Zeletin, in fata satulid
Magazia.
Chetrosul, pi« izvoreste din
dealul Chetrosul, com. Dumesti,
pl. Fundurile, jud. Vasluiú. Uda
teritoriul acesteI comune, curge
de la S. spre N., si se varsg.
In rlul Birlad, la locul numit
Moara-GinduleseI, in apropiere
de piriul Iezerul.
Chetrosul, pîrlu, izvoreste din
partea de N. a satulul Trohani,
com. Girceni, pl. Racova, jud.
Vasluia, de pe locul numit Ima-
sul-Vitelor. Trece prin mijlocul
satuluI, i, unindu-se cu
Fintinelor, se varsa in plriul Ra-
coya.
Chetrosul, vale, formata din pre-
lungirea dealulur Chetrosul. Se
intinde de la S. de satul Du-
mesti, plasa Fundurile, judetul
Vaslui a .
Chetcani, cd'tun, In com. Movi-
lita, pl. usita, jud. Putna.
Are o populatie de 185 su.
flete, carI locuesc in 35 case.
Chezlen-SIrt1, deal, in judetul
Constanta, pl. Medjidia, pe te-
ritoriul comuneI rurale Cara-
Bacl. Se desface din dealul Cu-
ciuc- Cesme - Bair ; se indreaptg
spre E., inteo directie generalg
de la N.-V. spre S.-E., printre
valle Iomer-Iutlu-Bei la N. pi
Cara-Baci la S., brazdind par-
 CIIIAJNA
tea meridionald a piase' $i cea
vesticá a comund. Se ridica
pana la o inaltime de 130 m.,
domintnd valle de mal sus, va-
lea Capulac-Culac, satele Cher-
tic-Punar, Cara-Bact si Caugagi,
drumurile care unesc aceste
sate si drumul Cara-Bacl-Capa-
din, casi II intretae in diferite
directiunr muchea la Este aco-
perit cu finete si semanaturl.
Chiajna, com. rur., pl. Znagovul,
jud. Ilfov, situata la V. de Bu-
curesti, lInga. rtul Dimbovita si
soseaua judeteana Bucuresti-Pi-
testi, Intre Bu curesti si forturl, la
9 kil. depOrtare de capitala. Sta
in legatura cu com. Rosul prin
o osea vecinala.
Se compune din satele : Chiaj-
na, Dudul, Giulesti si Rudeni,
Cu o populatie de 2313 locui-
torl, carI traiesc In 492 case.
Se intinde pe o suprafatä. de
2992 hect. Propietarii sunt : A d-
ministratia SeminaruluI Nifon
Mitropolitul, d-1 B. M. Missir si
d-na Elena Izvoranu, ag 1482
hect. si locuitoril 1440 hect. Pro-
prietariI cultiva 1382 hect. (80
islaz, restul vie si padure). Lo-
cuitorli cultiva 1028 hect., res-
tul este izlaz si vie.
Sunt 466 contribuabill.
Budgetul comu neI este de
10089 leI la veniturI si de 7499
leI la cheltuell.
In comuna sunt: 4 bisericI, In
fie-care catun cite una, 2 scoale
mixte; 1 moara. cu aburI ; 2 raOrr
cu apa ; 1 povarna. ; 2 zalhanale ;
2 masinf de treerat cu aburr;
3 helestaie; 2 podurI stAtdtoare.
Nurnarul vitelor marI e de
1622 MI cal si epe, II arma-
sarr, 485 bol, 221 vacI si vitei,
13 taurI, 361 bivolI si 350 bivo-
lite) si al celor niicI de 1920
(6 capre, 147 porcI si 1767 oI).
Dintre locuitorI, 492 sunt plu-
garT, 20 ati diferite profesiuni.
359
Locuitorif ati 38E plugurI:
368 cu bol si 13 cu cal ; 402
care si carute : 384 cu bol si
18 cu cal.
Comerciul se face in 17 cir-
ciume. . Folesti-d.-s., plaiul Horezul, jud.
LocuitorlI sunt in mare ma-
iori tate BulgarI.
Chiajna, sat, face parte din com.
rur. cu acelasI nume, pl. Zna-
govul, jud. Ilfov. Este situat la
V. de Bucuresti, intre 1'1111 Dim-
bovita si soseaua judeteang. Bu-
curesti-Pitesti. Ad i este rese-
dinta primarieI.
Are o suprafata de 1346 hect.
si o populatie de 1138 locuitorl,
In majoritate Bulgarr. Din tot
teritoriul satuluI, Administratia
Seminarulul Nifon Mitropolitul
are 600 hect. si locuitoriI 746
hect. Administratia SeminaruluI
cultiva 574 hect. (15 islaz, 8
padure, 3 vie). Locuitorir cul-
tiva 596 hect., rezervind 150
hect. pentru izlaz.
Ad i se fabrica, diferite brin-
zeturI.
Are o biserica cu hramul Sf.
Niculae, deservita de 3 preotI
O 2 cintaretf; o scoala mixta,
frecuentata. de 13 elevI si eleve,
Cu intretinerea clreia statul si
comuna cheltueste 1705 leI.
In acest sat se afla : 1 moarà
Cu ap5.; 1 povarna ; 1 zalhana ;
3 helestaie ; 1 pod staator. Co-
merciul se face de 8 circiu-
marI.
Numgrul vitelor maff e de
925 si al celor miel de 268.
Acest sat s'a infiintat, pe la
1828, de catre emigratI BulgarI.
Chiajna, fort, in jurul Bucures-
tilor.
Chiala, movild, jud. Braila, la
3112 kil. spre S. - V. de satul
Slujitori-Albotesti, aproape de
hotarul comuneI Dudescul,
www.dacoromanica.ro
CIIERIc.1
Chial'a (Magura-), magurd, la
S.-V. comund Adamesti, jud.
Teleorman.
Chiceni, mahala, din com. rur.
Vilcea, in partea de N. a co-
muner, pe linia Babeni-Horezul.
CopiiI in virsta de scoala ur-
meazA la scoala din mahalaua
Dosul, care este la 1 kil. de.
partare.
Chicera, cdtun, in comuna Cru-
cea-d.-s., pl. Zabrautul, judetul
Puma.
Are o populatie de 819 su-
flete, eaff locuesc in 207 case.
Are o biserica parohiala, cu
hramul S-tii Voevozr.
Chicera, sat, In jud. Roman, pl.
Siretul-d.-s., com. Stanita, spre
S.-E. de satul Stanita si la o
depärtare de 2 kil, de el. Este
asezat pe un platog inalt. Are
41 capI de familie, cu 199 su-
flete, din cati 42 contribuabilf.
Locuesc in 55 case. Sunt 155
capete de vite marr.
Chicera,-sat, face parte din co-
muna Motoseni, jud. Tecucig.
E situat pe dealul cu acelasI
nume. Are o populatie de 80
capI de familie, cu 322 suflete.
E departe de resedinta com.
de 3 kil. si 300 m., spre E.
Se desparte de satul Burlugul
prin Valea-Moisoaid sag Ripa-
BorseI.
Teritoriul satuluI are o su-
prafata de 630 hect.
Locuitoria sunt totI fosa' cla-
casi.
Aicl se afld o biserica., ziditä
de locuitorI In anul 1840, de-
servitg. de i preot si i cintaret.
Copia se duc la scoala din Mo-
toseni, la o distanta de 3 kil.
Cherica, virf de deal, jud. Ba-
 CH10ERA
cit.', pl. Tazlaul-d.-s., com. Lun-
cani, pe teritoriul sat ilul Lun-
cani, unde isr are obirsia pi-
riiasul Dracosul.
Chicera, deal, pe teritoriul co-
muneI Crucea-d.-s., pl. Girlele,
jud. Putna. E situat pe malul
sting al pIrluluI Flaulita.
Chicera, deal, in jud. Roman,
pl. Siretul-d .-s., com. Pincesti,
spre E. de satul Pincesti.
Chicera, deal inalt, in jud. Neam-
tu, pl. Piatra-Muntele, com. Do-
breni si Roman, pl. Moldova,
com. Tupilati, spre S. de satul
Tupilati.
Chicera, deal, spre S. de satul
Matca, pl. Nicoresti, jud. Te-
cucitt Strabate padurea cu ace-
lasI nume.
Chicera, plidure foioasa, jud. Ba-
al'', pl. TazlAul-d.-s., com. Lun-
cani, Cu o intindere de 83 hect.
Chicerea, sat, com. Tomesti, pl.
Codrul, jud. Iasi. Are o popu-
latie de 45 familil, Cu 229 sufl.
Numarul vitelor e de 219 ca-
pete, din earl: 122 vite marl
cornute, 50 Of, 17 caT i 40 ei-
mAtorr.
Chicerea, vie' de deal, jud. Ba-
cart, pl. Siretul-d.-j., com. TA-
masi, linga satul Tamasi.
Chicerea, deal, jud. Bacati, pl.
Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul co-
mu neI Bosoteni.
Chicerea, virf de deal, jud. Ba-
cat", plasa Tazaul-d.-s., de pe
dreapta Bistritei, dintre comu-
nele Luncani i Girleni.
Chicerea, deal, se intinde din
piriul Chicerea, de la V. spre
www.dacoromanica.ro
360
E., in partea despre S a com.
Tomesti, pl. Codrul, jud. Iasi.
Creasta acestur deal face hota-
rul cu com. Poeni. Pe toata in-
tinderea luÌ formeaza sase pis-
cue Matte : Logofeteasa, Glo-
dul, Ochiana, Paraleul, Cruel-
soara i Stinca, pise cu care
se sfirseste spre E. Ambele luI
coaste sunt acoperite Cu pdclurf,
$i Cu multe vil $i livezI.
Chicerea, deal ascutit, in com.
Mogosesti, pl. Stavnicul, jude-
tul Iasi, care unit cu dealul Ru-
gina, se intinde pana in apa
Stavnicul. Este acoperit cu pa-
durI marl%
Chicerea, deal, jud. Suceava, a-
coperit de pAdure de fag, pe
mosia Stolniceni-Costandache.
Chicerea, piscu/ principal al si-
rulul de deal, ce se intinde de
la N. spre S. prin com. Zapo-
deni, pl. Mijlocul, jud. Vasluit,
si pe care e asezat i satul Za-
podeni. Din acest sir se desfac
mal multe ramificArI, i anume :
In partea despre V. sunt : Dea-
lul-SatuluI, ce se termina in va-
lea numita Rohna, pe care deal
se zice eA ar fi avut existenta
satul Zapodia; Taula i Dra-
gana, carI pleaca din mijlocul
satuluI Zapodeni, formind un
platort ce se intinde sub numi-
rele : Ganul i Mehadia, dupa
numele fostuld sat. ApoI Bo-
loaia, care se termina in sesul
BirladuluI cu numele de Turca,
la locul numit Capul - DealuluI.
Spre E. se prelungesc doul si-
rurI cu numele comun de Dea-
lul-SatuluI.
Chicerea, pildure, judetul Bacn,
plasa Tazlaul-d.-j., de pe terito-
riul com. Barsdnesti.
Chicerea, peidure de mesteacanT,
CHICHILAIA
jud. Neamtu, in capatn1 despre
N. a satuluI Ghigoesti, catre ho-
tarul com. Serbesti despre Dra-
gomiresti.
Chicerea, parte din pddurea
mosieI Stolniceni-Prajescul, jud.
S iceava.
Chicerea,piriajud. Iasi. Izvoreste
de sub dealul PA unul. Curge prin-
tre dealurile: Chicerea i Isae
si se varsa in dreapta piriulul
Tatarca.
Chicerea, vale, jud. Bacat, pl.
Tazlaul-d.-j., co tn Barsanestr,
de linga padurea cu acelasi
nume.
ChicereI (Dealul-), deal, situat
In raionul com. Matca, plasa
Nicoresti, jud. Tecuciti.
Chicerna, deal, in jud. Tutova,
pl. Tutova, com. Cirjaoani, spre
S.-V. de satul Cirjaoani.
Chicerul, munte, la hotarul Tran-
silvanieI, jud. Neamtu, situat
intre muntele Curmatura-Pin-
teculd i Fagetelul, de care se
desparte prin piraiele Bistrita,
Piatra i Frinturile. Se maI nu-
meste si Culmea-ChicsereI.
ChieluluI (Izvorul-), izvor,
jud. Buzati, com. Rusiavatul, cat.
Paliciul. Incepe din muntele
Ursoaia si se scurge in rid
Buzati, linga Sarea - luI - Buzart,
facind tot de o data hotar des-
pre com. Pirscovul.
Chichilaia, munte, in jud. Buzart,
com. Panataul, cat. Sibiciul-d.-j.,
ramificatie din muntele Panataul,
care merge pina in virful mun-
teluI Begul si face hotar despre
Sibiciul-d.-s.
Chichilaia-Goa, pildure, in jud.
 CHICHILÀLEI (IZVORUL-)
Bizati, com. Sibiciul d. s. Are 50
hect., din care io mosnenestT.
Chichilälei (Izvorul-), isvor, in
jud. Buzo, com. Panataul in-
cepe din muntele Chichilaia
se scurge in riul Buzaul.
Chichiläul,munte, judetul Bacá'fi,
plasa Trotusul, comuna Tirgul-
Trotusul, din dreapta riului Tro-
tusul.
Chichiläul, munte, in jud. Buzati,
com. Mlajetul, cal .Valea-LupuluI,
continuatie din Virful -LazuluI.
E acoperit de padure.
Chichilei (VIrful-), colina, in jud.
Buzati, com. Patirlagele; incepe
din Virful-Cetateld si continua
pina in Virful-MusceluluI.
Chichinetele, zis de Izlaz, in-
suld, in Dunare, aproape de
gura Oltului si de com. Izlaz,
din plasa Balta-Oltul-d.-j., jud.
Romanati. Are vre-o 65 pogoane
de pädure.
Chichinetele, insuM, in Dunare,
depinde de com. Orlea, plasa
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.
Are o padure de 8o hect.
Chichinetele-Mic, insuM, in Du-
plasa Cimpul, jud. Dolj,
in fata orasului Calafat.
Chichinetul, com. rur., pl. Cal-
matuiuld, jud. Braila, situata
pe ses, la S.-V. de un lac fara
sume si care seacä in timpul
vereT. Se invecineste la E. cu
com. Rosiori, la S.-E. cu com.
Colea, la S. cu com. Bratesti
din judetul Ialomita si la S.-V.
ca catunul Chioibasesti. Are o
populatie de 259 capT de farni-
lie, cu 1043 suflete, din carT
183 contribuabili. tiü carte 83
de locuitori.
57470. Mm,!, Dicf fono, Gen0r0lie 101
361
Budgetul com, e de 4600 leI,
la veniturT si de 4453 lel, la
cheltu elI.
SatenT improprietaritI sunt 184,
din 1864 si neimproprietaritT 12.
Vite cornute sunt 1198 (528
bol', 473 vacT, 30 taurT si 162
viteT), cal. 664, oI 2305, rimatorT
432 si capre lo.
Suprafata comuneT este de
5103 hect., compusa din mosiile:
Chichinetul si Chioibasesti, din
carT : 4903 hect. arabile, 571
hect. izlaz i 45 hect. finete. Are o
scoala si o biserica, in satul
Chichinetul.
DrumurI: la comuna Ciocile,
spre N.-V., 3 kil.; la Colea,
spre N., pe linga movila Colea,
6 kil. ; la com. Rosiori, pe la
Putul-luT-Nicolae-Chitoiul, 9 kil.;
la com. Iazul, din jud. Ialomita,
spre E. pe la movila MarculuI; la
cat. Chioibasesti, spre S. Dis-
tanta de la Chichinetul la Brd-
ila este de 77 kil.
Chichinetul, sat, in jud. Braila; e
situat in partea de V. a com.
cu acelasI nume, la 78 kil. spre
S.-V, de orasul Braila. Satul e
infiintat la 1807. Este asezat pe
malul de N. al laculuI C hichi-
netul.
Vatra satuluT e de 52 hect. ;
sunt 143 case, din carf 4 &ir-
ciumT.
Are o scoalá mixtA, infiintata
la 1858, intretinuta de juclet si
de comuna.; e frecuentatd de 44
elevT.
In sat este o biserica zidita
de fostul proprietar Sorescu, la
1842 ; e deservita de i preot,
dascal si i paracliser.
Populatia satuluI este de 165
capT de familie, ca 670 locui-
torI, din cari 336 barbatI si 334
femeI. titi carte numaI 65 lo-
eultorT. Vite sunt : 431 cal, 790
vite marl cornute, 1390 di*, i0
capre .5i 280 rImatorT.
www.dacoromanica.ro
CHIC1OARA
Chichinetul, iezer, jud. Braila,
intre canalul Cremenea i Vil-
61.11, unit cu Cremenea din pri-
valul ca acelasT nume, din co-
muna Stancuta.
Chichinetul, lac, judetul
intre satul Chichinetul si Chioi-
bäsesti. Se zice cA la coada luI
despre V., a fost un izvor mare,
dar care a fost astupat, pentru
ca. inunda localitatile.
Chichinetul, jud,
pendinte de comuna ca acelasT
nume. E proprietatea mostenito-
rilor G. San-Marin. Are o in-
tindere de 1643 hect., cu un
venit de 22000 leT anual.
Chichinetul-de-Olt, insuld, la
gura OltuluT, jud. Teleorman,
la o depärtare ca de 200 m. de
unde se varsa acest rîû in Du-
näre.
Chichinetul-de-Zimnicea, jud.
Teleorman, punct, unde se in-
staleaza adesea debarcaderul va-
poarelor companier austriace de
navigatiune pe Dunare, cind sunt
apele revärsate. Este la o de-
partare de 3 kil. de oras, in
susul DunareT. Ad e si pichet,
pentru paza frontiereI.
Chichorlita, munte, jud. Bacáti,
pl. Tazlaul-d.-j.., d'a stinga Taz-
lauluI-Mare, din corn. Tirgul-
Valea-Rea.
Chicila, a'eal, jud. Bacati, plasa
Tazlaul-d.-j., com. Tirgul-Valea-
Rea, de pe teritoriul satuluT
Balaneasa.
Chicioaia, vulcea, formata. pe te-
ritoriul com. Valeni, plasa
ban esti, judetul Olt. Da in riul
Vedea.
Chicioara, sat, plasa Jiul- d. s.,
46
 CHICIOARA 3,12 CEIICIORUL (PICIORUL-) MINDRULUI

com. Floresti, jud. Dolj, legat
printr'o osea cu cAtunul de re-
seclintd, Floresti. Are 203 su-
flete, upo barbatr si 103 femer.
Locuesc in 49 case. Copiir din
sat urmeazd la scoalA mixtg din
satul Floresti, ce este la 3 kil.
depOrtare. In anul scolar 1892-
93, $coala a fost frecuentatg. de
8 Metí% In virstd de scoala sunt
38 copir (21 bblet1 si 17 fete).
tiü carte to loc.
Chicioara, colinà, In jud. Bu-
zdu, com. Pirscovul, ramificatie
din muntele PAnAtAul, care se
terming la dreapta SgrAtelulur-
Billanesti si in fata cdt. Trestia.
Chicioara, deal, In pl. Pul-d.-s. s't
plasa Arnaradia, judeta Dolj ;
desparte 111.11 Amaradia de riul
Pul.
Chicioara, deal,la extremitatea
despre V. a comuner Bozieni,
pl. de-Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.
Are o inAltime de 295 metri.
Pantele sale sunt de o incli-
natiune tdrAgAnatá (micd), pre-
zentind lu formatiunea lor, stra-
turl groase de prundisurr. Te-
renul s'Oil este acoperit cu pg.-
durr intrerupte pe alocurea de
poene cultivabile.
Chicioara, izlag, jud. Dolj, pl.
Pul-d.-s., com, Floresti.
Chicioara, pddztre particulard, Chiciora, izvor, in jud. Buz,
jud. Dolj, pl. Pul-d.-s., comuna com. GrAjdana, cgt. Izvoranul;
Floresti ; in intindere de 750 ese din Predealul-Buzgulur, de
hect., pe mosia d-lur N. Mandrea. la Fintina-Rece, si se ascunde
Esente : cer, fag, Omita i ste- in nisip. In timp de ploaie a-
jar ; acesta din urma predoming. junge in riul Niscovul.
Chicioara, sat, face parte din Chiciora, lac, jud. Buzar', in co-
com. rur. PAusesti-MAglasr, plaiul muna GrAjdana, cAt. Izvoranul.
Cozia, jud. Vilcea. Are o po-
pulatie de 460 locuitorT (235 Chiciora, mal, la V. de comuna
bArbatr si 225 femeT). .Aci e o Väleni, pl. Arge$elul, judetul
bisericd fondatg la 1780 de Muscel. D'aci izvoreste vilcelul
Diaconul loan Teveler i sotia BrAdulettil.
sa Maria si de Diaconul Ioan
erban cu sotia sa Dobra. Chiciora, munte, pl. Dimbovita,
jud. Muscel ; constitue de la Pa-
Chicioara, coastd, jud. Gorj, in pusa sirul despgrtitor 'filtre apa
partea de N.-E. a cAtunulul Ur- Argeselulur si Riul-Tirgulur, im-
setel din comuna Slobozia, jud. preura cu muntif GrAdisteanul,
Gorj. Pe dinsa se afld viile lo- GAinatul-Mare, Gdinatul-Mic, Do-
. .
cuttonlor. briasul - Mare , Dobriasul - Mic,
Strimtul, Cldbucetul, Coasta-Md-
Chicioara, deal, jud. Gorj, com. ngstirer - NAmAesti,
Schela; situat in partea desprc Dealul-Cuculur si dealul
N.-E. a comuner. VIrful acestur MgtAul.
deal e acoperit de pAdure de
fag. Chiciorul-Crucei(Piciorul-Cru-
cel),deal, in c. Gircina, pl. Piatra-
Chicioara, deal, situat in centrul Muntele, jud. Neamtu ; se deta-
comuna Pesteana, pl. Ocolul, $eazg din raraura muntilor Cozla.
jud. Gorj ; se prelungeste spre
V., pe o Intindere de 2 kil. si Chi ciorul - Cruce'', (Piciorul -
intrA in hotarul Mehedinti, la Crucei), pirtiaf, in com. Gil.-
punctul Tarnita. Pe acest deal cina, pl. Piatra-Muntele, judetul
se aflg. padure. Este proprieta- Neamtu; izvoreste din dealul
tea locuitorilor din com. Pes- cu acelasl nume, ram. CozleT,
teana. si se vars& in piriul Cuejdul.

Chicioara, mofie particularä, ju- Chicioara, deal, situat la V. de Chiciorul-luI-Sfirdea, (Pido-

detul Dolj, pl. Jiul-d.-s., com.
Floresti, satul Chicioara; e in in-
tindere de aproximativ 600 po-
goa. ne pAtnint arabil. Se gAseste
pe dinsa si padure. Apartine
d lur N. Mandrea.
Chicioara, munte, lu jud. R.-SA-
rat, pl. Orasulur, com Andreasi ;
se desface din dealul PdpAlog si
brAzdeazg Nordul com. Andreasi
si Vestid com. 1-3roqteni.
Arjoci si in marginea cätunulur
Arjoci, plaiul Vulcan, judetul
Gorj. Are forma une piramide
cu o suprafatd de 25 hect. Pe
dinsul sunt vil, prunT si locurT
arabile. E proprietatea locuito-
rilor catunulur Arjoci.
Chiciora, deal, in depArtare de
12 kil, de com. PAusesti-MA-
glasT, plasa Cozia, judetul Vil-
cca.
munte, jude-
Neamtu, la hotarul TransilvanieT,
spre marginea jud. Suceava; si.
tuat intre muntele Preluca-Ur-
sulur si muntele Piatra-Rosie.
Chiciorul - MindruluT, (Pido -
rul-MindruluI), deal, in co-
muna Gircina, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu ; situat in prelun-
girea ramurer Muncelul spre o-
birsia plrlia$ulur Cuejdul.

www.dacoromanica.ro
 CHICIORUL (PICIORUL-) SAHASTRULUI
Chiciorul-SAhastrului, (Picio-
rul-SähastruluI). (V. Sahas-
trul, munte, jud. Neamtu).
Chiciorul-VInät, (Piciorul-VI-
nät), munte, lîngä satul Buhal-
nita, com. cu aceeasI numire,
plasa Piatra Muntele, judetul
Neamtu.
Chiciorul-VInät, (Piciorul-VI-
pirliaf ; izvoreste din mun-
tele cu acelasI nume, In com.
Buhalnita, plasa Piatra-Muntele,
jud. Neamtu; se vara pe par.
tea stinga a riului Bistrita.
Chicira, In jud. Buzati,
com. si cat. Minzdlesti. E aco-
perità de izlaz.
Chicira, in jud.
com. si cat. Minalesti; sfoara
ca de 27 hect. incorporata cu
mosia Valea-Perd.
Chicira, plaid, face parte din co-
muna Carpinisul, jud. Gorj ; in-
cepe din mun tele Plásala si se
termina la marginea de S. a
satuld.
Chiciul, sal Za'toaca, bral mic
al Dunard, jud. Tulcea ; des-
parte ostrovul sau insula Chi-
ciul, de uscatul DobrogeI, sau
in special de grindul ZatoaceI.
Se desface din Manare, ceva
mal jos de satul ; se
indreapta spre E.; avind o di-
rectiune generala de la S.-V.
spre N.-E. ; trece pe la V. de
satul Azacliul, udIndu-1 putin,
dupa un curs de 5 kil., in
care timp desparte ostrovul Chi-
ciul de grindul Zatoaca, se a-
runca lar in Minare lîngä mo-
viIa Zatoaca, la hotarul intre
com. Pisica si cat. sal Aza-
Une-orI el seacd, i atuncI
ostrovul Chiciul comunica cu
uscatul.
363
Chiciul, ostrov, in amare, apar-
tinind judetuluI Tulcea, plasa
Mdcinul, comuna Pisica, atu-
nul Azacliul. E situata in par-
tea nordvestica a plaseI i cea
vestica a comuneI. Are forma
lunguiatä, incepind de aproape
de la Gura-Siretulta, se indreap-
ta spre N.-E. pana la movila
Zatoaca, aflindu-se in fata ora-
suluI Galati, si a catunuld A-
Bratul, care o desparte
de uscatul Azacliultif, se numeste
gira Zatoaca sal Chiciul. Are
vre-o 40 hect. intindere, si este
acoperia cu tuPdrisurI.
Chiciul, insuM, in Duare, In ju-
detul Constanta, pl. Hirsova, pe
teritoriul comund urbane Hin
ova; situata in partea vesticä
a piase si a comuna. Ea este
mal mult o prelungire a insuleI
numita Gisca-Mare, de care in
timpul apelor ridicate este des-
partia printr'un canal numit Za-
tonul-Hazan-Bei. Insula Gisca-
Mare tine de jud. Ialomita. Os-
trovul Chiciuc are forma trape-
zicä neregulata, cu 2 kil. lungime,
pe 11/2 latime, avind o intindere
totala de 200 hect., neproduc-
tiva i fiind acoperita cu padure
intinsa de salciI.
Bratul, care o desparte de ma-
lul duarean al HirsoveI, este a-
dinc de 1 2 m. i decI navigabil,
pe cind bratul ce o desparte
de malul ialomitean este mal' lat,
dar impropriti navigatiund.
Chiciul, insuM, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, spre S. de orasul
Calarasi., este situata Intre Du-
nare, Borcea i lacul Caldrasi.
Se da numirea de Chiciul, cu
deosebire, parteI ce margineste
Dundrea i unde se fac incar-
ad de cereale, cind Borcea este
mica, din care cauza vasele plu-
titoare nu pot infra In portul
Calarasi. Pe aceasta instila, in
www.dacoromanica.ro
CHIClURA
dreptul cetatif Silistra, din Bul-
garia, se aflá urmele a douä re-
dute, construite de Turd pen-
tru apararea SilistreI. Aceste
redute ati fost ocupate de RusI,
in .1828, de ande al bombar-
dat cetatea. Intre cele doua re-
dute este locul numit Capul-Po
duluI, unde era capul poduluI,
ce TurciI construira, in rdzboa-
iele ce aveal cu RusiI, intre Si-
listra i aceasta
Chiciul, plidure, jud. Ialomita,
in insula Cu acelasI nume. Are
50 hectare padure cu plopi
salde.
Chiciul, pichet defrontierd, j ud.
Ialomita, in insulä cu acelasI
nume, pe malul DunäreI, in l'ata
SilistreI.
Chiciul - Iazului, perdure, jud.
Braila, de la gura SiretuluI; se
märgineste in toate partile Cu
Dunarea. Are 2 hect. Princi-
pala esenta e salcia.
Chiciul-lui-Popa-Vasile, ',Mi-
re de salde, jud. Bräila, situata
pe tarmul drept al Duard, in
fata Baila Se margineste In
toate partile cu Dunarea. Su-
prafata el e de '2 hect.
Chiciul-Mäcinului, pda'ure de
salde, jud. Baila. Se margi-
neste la S.-E. cu Dundrea-Ve-
chie, la N.-V. cu venga Mäci-
nula Suprafata e de 80 hect.
Chiciul-MoldoveI, pda'ure, jud.
Baila. Se margineste la N.-E.
cu viile din marginea
la V. cu o pildure de pe o mo-
sie particulara si la S. cu Si-
retul. Suprafata e de 2 hect.
Chiciura, deal, pe lingl satul
Rugineni, com. Cavadinesti, pl.
Horincea, jud. Covurluiti. Merge
 CHICIURA
spre S. si trece spre E. de com.
Rogojeni.
Chiciura, deal, in com. rur. So-
varna-d.-j., plaiul Closali, jud.
Mehedinti.
Chiciura, deal, in com. rur. Bala-
d.-j., plaiul Closani, jud. Mehe-
dinti.
Chiciura, deal, in com. rur. Cer-
naia, pl. Motru-d.-j., jud. Me-
hedinti.
Chiciura, deal, in comuna ruruld
Godeanul, plaiul Cerna, jud. Me-
hedinti.
Chiciura, deal, acoperit Cu va,
In partea de N.-E. a comuna
Calinesti, pl. Podgoria, jud. M us-
cel ; e udat la S. de piriul Spoita.
Chiciura, mofie, in jud. R.-S5.-
rat, pl. Rimnicul-d.-s., com. Mas-
gäsitesti. E acoperita cu padurT.
Chiciura, pi/1g, in jud. R.-Sdrat,
pl. Rimnicul-d.-s. ; izvoreste din
Dealul-Cilnaului, uda partea de
E. a com. Margaritesti, trece
prin catunul Stubeiul, si dupl
un curs de 5 kil., merge de
se arunca in Cilnaul, pe partea
dreaptä a luí.
Chiciureanul, fintind i 10c izo-
lat, in com. Modoia, pl. Cerna-
d.-s., jud. Vilcea.
Chiciureni, sat, face parte din
com. rur. Mäneciul-UngurenT, pl.
Teleajenul, jud. Prahova. Este si-
tuat pe Dealul-Chiciurenilor si
are o populatiune de 120 lo-
cuitorT, 57 barbatT si 63 femeT.
Chiciureni, deal, spre N.-E. de
com. Maneciul-Ungurenr, pl. Te-
leajenul, jud. Prahova, pe care
este situat satul Chiciureni.
www.dacoromanica.ro
NI-
Chiciurla, a'eal, in com. Birsesti,
pl. Ocolul, jud. Vilcea.
Chicläul, deal, in partea de V.
a satuluT Brahasesti-d.-s., plasa
Zeletinul, j ud. Tecucia. Are o
lungime de 9 kil. si se intinde
de la N. spre S. paralel cu Va-
lea-BerheciuluT.
Chicläul, deal, se intin de la N.
com. Tacuta, pl. Mijloc, jud.
Vasluia.
Chicläul, vale, ce se intinde in
partea de N. a com, Täcuta,
pl. Mijloc, jud. Vasluia.
Chicluiul, deal , o ramificare a
dealuluT Bordea, din comuna Mo-
gosesti, pl. Stavnicul, jud. Jai,
pe teritoriul satuluT Minjesti.
Chicluiul, deal. (VezT Dealul-
Mare, com. Voinesti, pl. Stav-
nicul, jud. Iasi).
Chiccralul, deal, in cuprinsul co-
muna Floresti, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-s. E o prelungire a dea-
luluT Icleanul.
Chicserei, pi cior de munte, nu-
mit si Chicerul. (VezT Chicerul,
munte, jud. Neamtu).
Chicusa. (VezT Fistica, deal, jud.
Vasluia).
Chifeni, saa Seri§orul, sat, ju-
detul Suceava.
Chifeni, parte din satul Sarul-
Dorner, jud, Suceava.
Chihaia, elefteg, in intindere de
un hect., pe teritoriul comuneT
Val-satura, jud. Putna.
Chihanul, as-es, in com. Ciurea, pl.
Codrul, jud. Iasi. E situat intre
dealurile : Lunca, Voda si Za-
CII ILIA
nea, din com. Galata. Pe din-
sul se face cultura de cereale;
este udat de pirtul Nicolina.
Childesti. (Vezr Telejna-d.-s. si
Butucaria, sate, jud. Vasluiu).
Chilege-Ceair, vale, in judetul
Constanta, pl. Silistra-Noult, pe
teritoriul comunel rurale Ese-
Chioi , Se desface din poalele
nordice ale dealurilor Cuciuc-
Cainargi, de pe teritoriul bul-
gäsesc al conylneT Ese-Chioi.
Se intinde spre N. inteo direc-
tie generala de la S, spre N.,
prin teritoriul bulgdresc, infra in
Dobrogea romina la 2 kil, spre
V. de pichetul No. lo, be:1'z-
dind partea sudica a plaseT si
cea estica a comuneT, mergind
printre dealurile Tiumbet-Bair si
Bei-Ozman-Bair. Abia intra In
judetul Constanta si se uneste
Cu valea Punar - Osman - Ceair,
si formeazd %ralea Begene-Ceair.
Malurile sale sunt acoperite In
mare parte cu padurT.
Chilla, ostrov, in delta DunareT,
In partea nordica a judetuluT
Tulcea si a plaseT Tulcea si Su-
lina, coprinsa intre bratele Chilla
i Sulina. Arco suprafata de 2100
kil. p. (210000 hect.) Are forma
a 2 trapeze neregulate supra.
puse. Si-a luat numele de la
orasul Chilia. Solul este un
intins ves, format de aluviunT,
avind in partea nordica si cea
estica, precum si pe malul
drept al Chiller si pe cel sting
al SulineT, asir de pamint ridi-
cat, ce poarta numele de grin-
durT. Asa sunt grindurile: Chilla,
Letea, Periprava, Pardina, Sti-
pocul, etc. Este strabatut in
toate partile de girle, Cele mal
insemnate sunt : Soruli, Pardina,
Patlageanca, Ciobanul, Iacob-
Suhat, Aliboca-Suhat si Lopatna.
Numarul lor ajunge la 8o, La-
 CHILIA
culi sunt 55, din cari mar
semnate sunt ; Rosul, Saona,
Ghido, Siminoca, Siderul, Co-
vaciul, Hontul I, Hontul II, Pen-
tilicul, Pentiliciul, Costin, Tata-
rul, Tätanul, Bisagi, Matita, Ba-
bina, Velichi-Merher, Bodapros-
te, Fortuna, cel mar mare (600
hect.) In ostrov sunt asézate:
orasul Chilia, si satele : Letea,
Satul-Noti I, Satul - Nob al II,
Sfistofcul, Periprava, Pardina,
Ciatal-Chioi, Patlageanca, Sol-
genul. Mal tot pamintul este
acoperit cu stufarir intinse ; ele
ocupa mar mult de cit jumata
tea ostrovulur.
Chilla, com. rur., pl. Vedea-d.-s.,
judetul Olt; e compusa din 4
catune ; Chilia, Telesmani, Pa-
cala si Leresti-Pelcanr.
Este situata pe ambele ma-
lurr ale riulur Vedea; la 52 kil.
departe de capitala judetulur si
la 5 kil, de resedinta plaser.
Are o populatie de 1213 lo-
cuitorr; 280 eapT de familie,
din carr 244 contribuabilf. Lo-
cuesc in 285 case.
In comuna sunt 3 bisericr, la
Chilla, Telesmani si Pacala; ele
sunt deservite de 2 preotr.
Locuitorir sunt =oled, Er
aä : 31 car si epe, 404 bor, 312
vacT, 50 capre, 3000 or, 305 porcr.
Toata comuna se intinde pe
o suprafata de r000 hect.
coala exista in comuna de
30 anr. Cladirea e proprietatea
comuna tir, carte 390 barbar
si 2 femer. coala se frecuenta.
de 53 elevr din numarul de
147 in virsta de scoala. Cu in-
tretinerea scoaler, statul cheltu-
este anual 1842 ler.
Dealurile Vedea, coprinse in-
tre riurile Vedea si Cioraca,
spre E., si dealul din dreapta
Veder, sunt acoperite cu pomr
roditorr, lar coastele acoperite
Cu tufis.
365
StupI de albine sunt 152.
Comerciul se face de 1 ch.-
ciumar.
Budgetul comuner este de
2805.20 ler atit la veniturr cit
si la cheltuelr.
Comuna e brazdata de so-
seau a care vine de la Valea-
Mare, din judetul Arges, prin
cátunul Leresti-Pelcani-Chilia, la
Faietelul; de soseaua Topana,
prin Pacala, la Fagetelul ; de
soseaua Fagetelul-Chilia si de
soseaua Chilia-Gura-Boulur.
DealurT in raionul comuner
sunt: Dealurile-Vede!, coprinse
intre riul Vedea si Ciorica; dea-
lul din dreapta Veder; dealul
dintre piriul Ciorica si Valea-
Adincdteler si dealulTelesmani,
coprins filtre Vedea si valea
Fagetelul.
Com, e udatà de riul Vedea,
de la N. la S., de piriul Fage-
telul, Adincateaua si Ciorica.
Se margineste la N. cu com.
Tutana, si judetul Arges, la S.
cu comuna Fägetelul, la E. cu
com. Govora si Gura-Boulur si
la V. Cu com. Parosi. Despre
infiintarea comund Chiba, ba-
trinir spun ca este vr'o 100 de
anr si mal bine.
Chilla, sat, face parte din com.
rur. cu acelasT nume, plasa Ve-
dea-d.-s., jud. Olt. Are o popu-
latie de 526 locuitorr. Aci e o
biserica zidita din temelie la
anul 1830, si reparata la anul
1845-
Chilla, sat, din com. IvAnesti,
Rlasa Racova, jud. Vasluiti, in
partea de N.-V. a satului Huseni.
Are o intindere de 43 hect.
si o populatie de 12 familir, cu
57 suflete.
In sat este o biserica.
Numarul vitelor e de 21 vite
marr cornute, 150 or, 8 cal si
25 rimatorr.
www.dacoromanica.ro
CHILI A
Locuitorr posea: 15 plugur
si 6 care cu bol. Sunt si 35
stupT de albine.
Chilla, sat, face parte din com.
rur. Otesani, pl. Horezul, j'id-
Vilcea. Are o populatie de 317
locuitorr (149 bärbatr si 168
l'eme». Aci e o bisericä fondata
de Codreanu, Calimarea si altir.
Chilia, &a/, in jud. Tulcea, unul
din cele ter marr brate, prin care
Dunarea se varsa in Marea-Nea-
gra. Pe toatä intinderea sa, face
hotarul dintre Dobrogea (Ro-
tninia) si Basarabia ruseasca.
Se desface din Dunare, din drep-
tul. punctulul numit Ciatal, 7
kil, mar sus de Tulcea; se in-
dreapta mar Intiiti spre E., apor
repede in spre Nord si dupa
dota marr cotiturr, ajunge in
dreptul orasulur Ismail, de adi
spre S.-E., face un co:- si se
indreapta spre N.- E., pinà la
ora5ul Chiba, de ad o ja p-i-
tin spre E. si apor se in-
dreapta. spre S. - E. , spre a
se deschide in mare. Are o
lungime de , i i kil.; e cel mar
mare din cele trei brate, cu o lar-
gime de 500 700 m. in mediti,
si o adincime de 7-12 m., lar
volumul de apa este de 17/27
din totalul Durara. Pe la mijio-
cul cursulur s'AA, se ramificä in
o multime de brate mar miel.,
carr se pot grupa in dota ma-
nunchiurr: unul intre Ismail si
Chilia, altul intre Chilia si Vil-
covul; tot de o data si gura sa
are iar mar multe ramurr. Cel
d'india, e format din bratele :
Chilia, Chitlitchi, Tatanir si 5
mar miel, coprinzind intre ele
insulele: Ostrovul-Tatanir I, Da-
ler I, Dale, II, Tatanir II, Iva-
nesti, Tatarschi (aceste apartin
Rominier), Solonetul , Catinca,
Macinca (apartinind Rusier). Al
doilea grup este format din bra-
CI1ILIA
tele Chilla, Cernofca, Babinof,
Solomonof $i Stipevoc, coprin-
zind intre ele insulele Mesliul,
Cernoiul (apartinind Rominiel),
Iarmacov (apartinind Rusia). In
fine si gura sa are maT multe
brate, cari sunt: .Aceacovschi,
Serednai, Novai, Stambul, Cu-
banschoi, Ostovcina, Stari-Stam-
bul (aviad si el alte 4 mal miel),
Popina, Zalivi-Baba-Hasan ; cu-
prinzind intre ele insulele: Po-
pina I, Popina II (apartinind
Rominiep, Aceacovschi, Stam-
bul, Cuban, Ostovcina (apar-
tinind RusieT). Din ele plead
mal multe Orle, cari strdbat in-
tinsele stufdriT; asa este $ondul,
ce se deschide tot in Sulina;
Pardina, Sulimanca si Sulimanca-
$esca, care se deschid tot tn Chi-
lla. Apoi o multime de lacurT, for-
mate de Chilia, sunt alimentate
de ea in revarsärile sale, sail se
scurg inteinsa; asa avem lacu-
rile: Rosul, Covaciul, Hontul,
Costinul, TAtarul. Intre Chilia si
Sulina, se intinde Ostrovul-Chi-
lia. Bratul Chilla, are pe malul
drept o fisie de pämint, ce se
ridicä d'asupra malului $i e aco-
perla cu pd$uni $i putine locurT
arabile. Pe aceastä lisie se gA-
sesc: orasul Chilia-Vechie, com.
catunele Periprava,
Ciatal-Chioi, Paldgea.nca, unite
toate printr'un drum comunal,
paralele rnergind cu Chilia, adese-
ori impracticabil, din cauza inun-
därilor ChilieT, reminind de multe
orI ca comunicatia sä se ad
mal mult pe apl de cit pe uscat.
JumAtate din bratul Chilla, a-
partine Rusiel, care a dutat
facl navigabil bratul Chilia; dar
debitul de aliviuni fiind prea
marT , lucrArile RusieT pentru
destuparea celor 12 guri ale
bratulur, ail fost zddArnicite.
Totu$Y, va.poare miel, avind toate
pavilionul rusesc, urd cursul
sAil i intrd in Dunärea-Mare
www.dacoromanica.ro
366
$i apoT merg la Galati sati pe
Prut in sns.
Chilla, schit. (V. Chilla, comund
ruralä, jud. Olt).
Chilla, deal, jud. Badil, pl. Taz-
läul-d.-j., pe teritoriul com. Bdr-
sänesti.
Chilia, deal, pe hotarul ciespre
jud. Suceava a comunei Cot-
nari, pl. BahluiU, jud. Ia$1. Se
intinde de la N. la S. si este
acoperit cu pädurT. Pe podisul
acestui deal se afla $i astäzi
urmele uneT livezi cu putini
pomi roditori.
Chilla, pisc, pe culmea de deal
ce se lasá din creasta Carpa-
tilor, printre girlele Drajna
Ogretinul, com. Drajna-d. -s.,
plaiul T el eaj enul, j u d. Prahova.
Chilla, deal, situat in raionul co-
munei Vultureni, pl. Berheciul,
jud. Tecucia. Pe acest deal se
aflä situat satul Lichitiseni.
Chilia, deal, in raionul com. Chi-
lia, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt, pe
care se cultiva 2 hect. vie.
Chilia, deal, la lo kil. spre N.-V.
de vatra satulul Cälineti, pla-
iul Cozia, jud. Vilcea.
Chilia, movilä i punct trigono-
metric de observatie de rangul
I, in jud. Tulcea, pl. Sulina,
pe teritoriul comund urbane
Chilia-Vechie. E situatá ta partea
nordica a pld$el- i cea centrald a
comuneT, pe grindul Chilla, la
7 kil. spre S. de ora$ul Chilia,
lingd drum il comunal Mahmu-
dia-Chilia. Are o inältime de
73.5 m.; e punct strategic impor-
tant, dominind asupra intregu-
lui grind al ChilieT. Este aco-
peritä Cu finete i pdsuni.
CIIILIA
Chilia, grind, in judetul Tulcea,
plasa Sulina, pe teritoriul co-
muneT urbane Chilia-Vechie. E
situat in partea nordid a p14.
$eT $i in cea centralo-nordie4
a comund. Se intinde pe mo,
lul drept al bratului Chilla, al
bratuld Tätarul si al Miel
Pardinul ; lar in spre Est o
linie frinta formatä. de stuf. Are
o directiune generada de la Nord
la Sud ; lungimea lui este 12
kil. $1 lätimea medie de 3 kil.,
iar suprafata totala este 136
kiI. p. (sail 3600 hect.), ce apar-
tine In intregime ora$ulur Chilla,
care insu$I este a$ezat in partea
nord-vesticl a grindului, la uni-
rea bratulur Chilla cu bratul
Tätarul. De-alungul luT, in par.
tea vestid., merge drumul co.
munal Chilia.Mahniudia. Tot in
partea vestid, intre gira Pardi-
nul l drumul -comunal sunt a$e-
zate cislele sail tirlele locuitorilor.
In interiorul tul sunt 2 miel
mlastine ; llaga orasul Chilla se
afta movila Crucea. In partea
nordid merge drumul comu-
nal Chilia-Satul-Noil-Sulina.
Chilia, loc de fine/e, la V. de
cdt. Bogdane$ti, com. Gornetul-
Cuib, pl. Podgoria, jud. Pra-
hoya, ce se intinde de la N.
de Poiana-Mare pänd in dealul
Bichel i Valea-BuzatuluT.
Chilia, localitate deluroascl, in
partea de N.-V. a com. Predeal,
plaiul Teleajenul, jud. Prahova.
Chilia, pädure, situatä. futre sa-
tele Boghe$ti-d.-s. i d.-j., jud.
Tecuciti. Aici a fost un schit
de cdluggri, care a existat pänä
la 1855, cind s'a fäcut biserica
din Boghe$ti-d.-j.
Chilla, jud. Bada, pl. Taz-
laul-d.-j.-Trotti$ul, com. SIveni;
curge pe teritoriul cAtunului Flo-
 CHuLlA
re$ti $1 desparte la N. comuna
jAvreni de com. Bogdana, cdt.
Corbul. 41 are obir$ia la loca-
litatea numità a Cioard $i se
vars1 de-a stinga in Trotu$111.
Chilla, pîrî2Z jud. Tecuciti, intre
Boghe$ti-d.-5. $i Boghe$ti-d.-j.,
com. Boghe$ti. Merge in direc-
tie E.-V. $i se varsä in Zeletin.
Chilia, pîrîü, afluent al piriuluT
jud. Suceava.
Chilia, vale, jud. Bacdti, pl. Taz-
lAul-d.-j., coin. BOrsOne$ti ; e for-
mata de dealul cu acela$T nume.
Chilia, vale i poiand, comuna
Drajna-d.-s., pl. Teleajenul, jud.
Prahova.
Chilia-Calugärului. (V. Petri-
cica, munte, ju d. Neamtu).
Chilia-Vechie, comuna- urbana,
in judetul Tulcea i in pl. Su-
lina. Este asezata in partea nord-
estica a districtuluT, la 7o kil.
spre N.-E. de orasul Tulcea, ca-
pitala judetuluT si in partea de
S. a pla$eT, la 52 kil. spre N.-V.
de ora$u1Sulina, re$edinta plAseT.
Hotarul am/nuntit al comuneT
este urmAtorul Plecind din bra-
tul Chilia, de la locul unde se
desparte bratul Tdtarul, ceva
mal jos de satul Pardina, se in-
dreapt5. spre S.-E., urniind pu-
tin gira Pardina, pe care o 'A-
l-Aseste, $i tot meren prin stu-
furT, ta e gira ce une$te lacul
Bacin cu Costinciuc, &la Ia-
cob-Suhat, grindul StipOcul, o-
prindu-se pe latura meridionald,
coprinzindu-1 ast-fel in terito-
riul comuneI; de aci se indreaptd
spre E., pe ling5. grindul Sti-
pocul, da de gira Lopatna, pe
care o urmeazd p itin $i apo/
se indreaptä. spre S., dà de
bratul Sulina, la mila No. 21,
367
de unde indreptindu-se spre E.,
urmeazI cotiturile luT, pà.'nà la
mila No. 15; de ad se in-
dreapta spre S., pe ling5. lacul
Dovinca, dà de malul vestic al.
laculuT Velichi-MerheT, pe care
il urineazä putin, Il pArdse$te
pentru a ajunge in canalul Cer-
nofca, pe care Il taie ; urmeaa.
Balcinof in directia de N.-E.,
pänd la vdrsarea lid in bratul
Chilia. De aci tine cursul acestuf
brat, avind o directiune gene-
ralä. de S.-V., trece printre o-
ra$ele Chilia-Vechie (rominl)
Chiba -NouA (rus4) i ajunge
lingd satul Pardina.
Forma luT generara este a-
ceea a unuT trapez neregulat.
Lungimea luT este de 115 kil.,
lar intinderea totald, e de maT
bine de 300 kil. p., san 30000
hect., din carT numaT 3500 hect.
sunt pamtnt, restul acoperit de
bdltI i stuf.
Relieful sáti face parte din
regiunea $esului". Nicf un deal
sati colind nu intrerupe mono-
tonia intinsuluI sdti teritorin
senalnat de baltI $i Orle. Pa-
mintul e format din grindurT ce
se ridicd panl la 13 m. d'asu-
pra stufulur. A$a avem grindul
Chilia, care aproape singur for-
meaza teritoriul cultivabil al co-
muneT ; grindul Stipocul (600
hect.). In ele se ridicA inältimI ar-
tificiale, puncte trigonometrice.
A$a sunt: Movila-Crucer, 7 m.,
la N.; Chirla, 13 m., la S. in
grindul Chiba; Fudul, 7.6 m., la
V. litiga: bratul Tätarul; Stipo-
cul, 4.4 m., la S. in grindul Sti-
pocultif, i altele maT putin in-
semnate.
Apele sunt numeroase. Bra-
tul Chiba o udd la N., despár-
tind-o de Basarabia, la V. de
Chilia, ora$ul are maT multe bra-
te mal miel ; cel maT insemnat e
TOtarul, care inchide intre el $i
Chiba ostroavele TAtarul - Mic,
www.dacoromanica.ro
CHELIA-VECHIE
Daler-Mare, Daler-Mic, Tatarul-
Mare san Ivane$ti-Tatarschi, ce
apartin RominieT. La E., iar se
desface in mal multe brate, ca:
Cernofca, Babinof, Solomonof,
etc., cari- inchid intre ele ins.ila
Meslin, ce apartin comunef Chi-
lia-Vechie. Bratul Sulina, la S.,
pe o intindere de 6 mile (ir
kil.) de la 15-2 r. Pe Ruga ele
mal sunt o multime de Orle,
din carT cele maT insemnate sunt :
bratul Pardina, 25 hect, lungi-
me, la N., Orla Lopatna la S.,
girlele Aliboca Suhat $i Iacob-
Suhat, la S. Lacurile sunt nu-
meroase ; 'a$a sunt : Liman -
Roca (roo hect.), Matita (300
hect.), Babina (200 hect.), Saon
(50 hect.), la E.; Friozorul (roo
hect.), Cablovata (ira hect.), Bo-
daproste (120 hect.) la S.; Ba-
tacul (80 hect.) la V. LOcu$oa-
rele : Cimpoiul, Pesteanul, Pe-
purnic (toate 120 hect), Bacin,
Tihac $i Puslar (200 hect.), toate
la S.; Tätanir (250 hect ), Po-
jaret, Bisagi-Mic, Bisagi-Lung,
Maxinca, Bacin, Fudul i Cär-
pänos (300 hect. toate), a$ezate
la N.-V. Ele produc pe$te de
calitate mediocrä $1 märunt. Ve-
nitul lor, ca al DundreT intregT,
este al statuluT.
Se mArgine$te la N. cu Ba-
sarabia, despOrtitä. prin DunAre,
la S. cu com. Be$-Tepe $i Mah-
mudia, la E. cu comunele Sa-
tul-Non (Letea) 11 Sfistofca {Pe-
riprava).
Intinderea totald e de 30000
hect., din care pItnintul ferm
e de 3500 hect., din acestea,
150 hect. ocupate de vatra o-
ra$ulur, 1700 hect. ale locuito-
rilor, 1550 hect, ale statuluT
140 hect. ale comuna.
Populatia e amestecatl; ele-
mentul principal sunt Ru$if, a-
poi Rominif; sunt 500 familiT,
cu 2300 suflete; 1020 bArbatI,
goo femeT, 380 copiT; insurati
cHITAANA
500, neinsuratt 380, vaduvI 14o;
contribuabilt 750. Dupa natiunI:
1500 Rust, 540 Romint, 6o Bul-
garT, 30 Grect, 120 EvreT; res-
tul alte nationalitatI.
E o scoala mixta, fun data in
1879, de locuitort, Cu 2 invata-
tort, frecuentad de 128 elevI,
38 Romint, 53 Rlist, 24 EvreT,
4 Bulgart, 5 Grect si 4 T,ipoverif.
Sunt 2 biserict: una lipove-
neasca, fundata in 1865 de sec-
tart, deservita de i preot i I
cintdret; a doua romina, ziditä.
In 1854 de locuitoff, cu hra-
mul Sf. VoevozI, deservita de
2 preotr, 2 cintaretr si I ingri-
jitor.
In comuna sunt 800 agricul-
torI, cu 200 plugurI ; 4000 vi-
te; I° meseriasT ; 30 morT de
vint.
Comerciul este activ ; in anul
1893-94, ail fost in port : 66 liba*
intrate i evite, Cu 3722 tone,
din coa 22 romine, 24 ruse si
zo elene. Importa coloniale
manufacture si exporta peste
proaspat i sarat. Importul
exportul se fac cu Sulina, Vil-
coy, Ismail si Tulcea. Sunt 30
comerciantt in comuna.
Budgetul de veniturI i chel-
tuelt se balanteaza cu 20000 la
Sunt 750 contribuabili.
Car de comunicatie sunt: 4
drumurt comunale ce duc la
Periprava-Sulina, la Mahmudia,
la Pardina - Tulcea, insa calea
principald a ramas i azt bra-
tul Chilla cu ramificatiunile sale.
Aceasta comuna s'a intemeiat
In urma razboiulut de la Cri-
meia, de locuitoriT veniti din
Basarabia, prin staruintele gu-
vernulut turcesc, dindu-li-se pa-
mint pentru case si araturT, pre-
cum i scutirt de dajdit, pod-
vez!, etc. Mal inainte, nu exi-
stail de cit.- cite-va t'irle de vite
si cite-va colibe de pescar! rust,
si apartinea Rusia pana in bra-
www.dacoromanica.ro
368
tul Sulina. De la 1878 e in stä-
pinirea Rominief.
Chiliana, vale, Intre satele Bär-
boasa i Oncesti-Vechi, coin.
Oncesti, plasa Stanisesti, jud.
Tecuci tí.
Cihlie (La-). VezT
din com. Madeiul, judetul Su-
ceava.
Chille! (Dealul -), deal, linga
satul Bidilita, jud. Suceava. E
acoperit de padure de fag.
(Izvorul-), salí Izvorul-
luT-MtzgA, izvor, In jud. Bu-
zar', com. si cat. Patirlagi ; in-
cepe de la Hojesti si se scurge
In Valea-Viet,
Chiliel mic afluent al
piriulut S'Inca, din com. Sasca,
jud. Suceava.
Chille' (Pirlul-), saii
siteT, afluent al &luid Madeiul,
jud. Suceava. La gura acestuT
pirlii, unde se zice La-Chilie,
aii fost chiliile calugarilor Ma-
teiii i Chiriac, primit intemeie-
tort satulut Mddeiul.
(Poiana-), palana, pe
dealul Bogata, din com. Sasca,
jud. Suceava.
Chille! (Ripa-), ripit spre E. de
satul Lichitiseni, com. Vultu-
reni, pl. Berheciul, jud. Tecuciu..
(Ripa-), tipa', 'filtre
lui Lacul si Ulmul, In raionul
com. Brahasesti, jud. Tecuciti.
(Ripa-), ?l'id, pe terito-
riul comuna Burdusaci, plasa
Stanisesti, jud. Tecuciu. In tim-
purI ploioase, aceasta lipa se
face piel(' si se varsà in partea
dreapta a Zeletinulut.
Chille! (Valea-), vale, in jtid.
Buzati, com. Goidesti, prin care
curge Izvorul-Frasinulur.
Chilieni-de-Jos, sat, in jud, Tu-
tova, pl. Pereschivul, com. Chi-
lieni, spre S.-E. de Chilieni-d.-s.
Chilleni-de-Sus, sat, in judetul
Tutova, pl. Pereschivul, spre V.
de oras, aproape de marginea
jud. pe piriul Pereschivul. Are
560 locuitorif, din cart 49 stiii
carte. Locuesc In 152 case. A-
cest sat impreund cu satul
lieni, formeaza o comuna cu
catunele : Chilieni-d.-j., Afumati
si Rotaria. In toata comuna sunt
707 locuitorr, din carT 50 titi
carte; sunt 105 contribuabilt ;
189 case.
Teritoriul comuneT este aco-
perit cu dealurt ; In cea mat
mare parte aceste dealurl sunt
acoperite cu vi! i padurt. Viile
ocupa o suprafata. de 83 hect.
Sunt 5 comercian!.
Are o scoala primara de baett
0. z bisericr.
Chiliile, com. rur., in jud. Roman,
pl. Fundul, spre S. de orasul
Roman si la o departare de 23
kil. de el si de io kil. de re-
sedinta plaset Este asezata pe
culmea dealurilor ce separa ba-
sinul SiretuluI de basinul Bir-
ladulut. Este formata din sa-
tele : Chiliile i Buciumi, Cu re-
sedinta comunet b satul Chiliile.
Are 424 cap! de familie, Cu
1267 suflete, din cart 295 con-
tribuabilf. Stia cante 44 loc.
Locuesc in 338 case.
Sunt 414 capete vite mart.
Are o biserica de zid ; o
scoald mixta, care, in anul sco-
lar 1886-87, a fost frecuentad
de 17 bäett.
Budgetul comuna este de
2682 le! la veniturt si 2674 le!
la cheltuelI.
 CHILIILE
Chiliile, sat, jud. Bacati, pl. Mun-
teluI, com. Valea-Arinilor; situat
d'a dreapta Tazlauld-Sarat la o
departare de 9.5 kil, de satul
Lucacesti. Are o populatie de
30 capi de familie, cu 112 su-
flete. Sunt 2 circiumI. In sat
este o biserica, claditä de d-na
Elena Sturdza, in anul 1848;
azi e deservita de 2 chitar-O.
Chifle, sat, face parte din co-
muna rur. Mataul, plaiul Dim-
bovita, jud. Muscel.
Chille, sat, in com. Talpa, pl.
de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu ;
asezat spre N.-E. satelor Hla-
pesti i Talpa, formind cu ho-
tarul sau, limita jud. Roman.
Terenurile sale se scoboara
In pante aplecate spre S.-E.
Suprafata acestui sat e de
213 hect. 90 ariI, avind o po-
pulatiune de 40 familif, cu 16o
suflete.
Sunt 50 contribuabilì.
Numasul vitelor e de 175 ca-
pete, din cari : 46 bol', 25 vacI,
6o oi, 20 cal', lo rim Roa, io
juncI si 4 bivoli.
Chifle, sat, jud. Roman, plasa
Fundul, col11. Chiliile, spre S.-E.
de orasul Roman si la o de-
pärtare de 23 kil, de el si de
10 kil. de resedinta plaseI. Este
asezat pe virful dealuluI Chiliile.
Pozitiunea acestuI sat predomina
o jumatate din Jude;. Este rese-
dinta comund Chiliile. Are 156
capi de familie, 142 contribuabilr,
602 locui torI, din cal.' 30 §tia carte.
Locuesc in 170 case. Are o bi-
serica de zid si o scoald pri-
mara mixta, care, in anul sco-
lar 1886-87, a fost frecuentata
de 17 elevI, din 27 InscriO.
Chiliile, mic ceitun, al comunel
Resca, pl. Ocolul, jud. Roma-
nati ; situat aproape de gura
67470. dlui ele Mello ttttt Ganta lo. Vol. 11.
369
Oltetulul, unde se afla si o
moara pe Olt; e depdrtat de
Caracal de 9 kil. Spre S.-E.
se invecineste cu padurea Bis-
trita. Are 259 IocuitorI. Este
aproape de gara si de comuna
Resca.
mic cdtun, al
com. Dobrunul, pl. Oltetul-01-
tul-d.-s., jud. Romanati, situat
la V. de satul Dobrunul, pe
malul drept al Oltetuld. Are
200 locuitorI. E strabatut de o
sosea judeteank iar altitudinea
terenuld e de 145 m. d'asu-
pra nivelului
Chiliile, ciitun, al comuneI Tres-
tioara, jud. Buzar', cu 260 lo-
cuitorI si 49 case.
Chiliile, suba'ivizie a cat. Bodro-
miresti, din comuna Baldnesti,
jud. Buzati.
fost schit de calugeirr,
com. Podeni-VechI, pl. Podgo-
ria, jud. Prahova. AzI este in
ruina. Se pastreaza numaI pri-
stolul. Locuitorif numesc locul
unde a fost manastirea, La-Chilii,
pentru-ca ad ati fost chiliile cd-
lugarilor manastirei.
Chiliile, colind, in jud. Buzati,
com. Robesti, catunul Runcul,
acoperitä de semanaturI si fi-
neatd.
Chiliile, deal, pe teritoriul satu-
luI si com. Curteni, pl. Crasna,
jud. Falda.
Chille, pise, la E. de comuna
Titesti, plasa Riul-DoarnneI, jud.
Muscel.
Chifle,. deal, In com. Budesti-
GhicAI, pl. de Sus-Mijlocul, jud.
Neamtu. E situat in prelungirea
dealurilor Climesti si, Fdgetelul.
www.dacoromanica.ro
CHELIILE
Chiliile, deal, in com. Calu-lapa,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
Se detaseaza spre S. din ra-
mura muntelui Doselul.
Chiliile deal, com. Podeni-Vechi,
pl. Podgoria, jud. Prahova.
Chiliile, deal, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Chiliile. Pe acest
deal, care este unul din cele
mai inalte din pl. Fundul, este
asezat satul Chiliile.
Chiliile, deal i puna trigonome-
frie de observalie, jud. Roma-
nati. E un cap al dealuluI Fra.-
tila, si are o altitudine de 188
m. d'asupra nivelulul mariI. E
situat In extremitatea unghiu-
luI ce face Geamartaluiul cu
Oltetul si vine spre N. de com.
Virtina.
Chille, deal. VezI Podul - Lat,
deal, din com. Lipova, pl. Ra-
coya, jud. Vasluia.
Chiliile, loc, jud. Bacati, plasa
TazIOul-d.-s., com. Basästi; este
situat la V. de comuna. Acest
loc se zice s'a numit ast-fel,
fiind-c5. acolo s'ati retras oa-
meniI de frica Tätarilor i ati
locuit prin bordee si chilii.
loc izolat, comuna Ca-
coya, pl. Ocolul, jud. Vilcea.
mofie r525.§eascA, judetul
Bacan, plasa Muntelui, pe te-
ritoriul CQ111. Valea-Arinilor.
izvoreste dintre
ramurile Doselul si Chiliile, in
com. Calul-lapa, plasa Piatra-
Mtnitele, judetul Neamtu, si se
varsa de a stinga pirlulul lapa.
Chiliile, pirliaf, in com. Talpa,
pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neam-
tu ; izvoreste din Dealul-Borsa-
47
 CHILIILE
nilor si se varsa, lîngä satul
Talpa, in iazul Bernevica.
Cl2iliile, piria, pe teritoriul co-
mund Päuleti, plasa Vrancea,
jud. l'utna; se varsa in Putna,
dupá ce uda si comuna Valea-
fes, se intinde intre sa-
tele Valea-Mare i Chiliile din
com. Ivdoesti, pl. Racova, jud.
Vasluiti.
Chiliilor (Fundul-). (Vez! Plesa,
jud. Putna).
Chiliilor (Gruiul-), loc izolat,
com. Brezoiol, plaiul Cozia, jud.
Vilcea.
Chiillior (Virful-), munte, in ju-
detul Buzad, com. Rusiavätul,
cat. Muscelul-Tigan. E acoperit
de fineatä si padure.
munte, in com. Malini,
jud. Suceava.
Chilimenti. Vez! Valea-Mare, pl.
Riul-Doamnd, jud. Muscel.
Chilimentilor (Dealul-), deal,
cu vie si pomI roditorI, situat
in com. Stefänesti, plasa Riul-
Doamnd, jud. Muscel.
Chilimeticul, "sitia, ce uda com.
Tichirisul, pl. Vrancea, judetul
Putna, i se varsä in riut Putna.
Chilimiile, pise, com. Govora, pl.
Ocolul, jud. Vilcea.
Chilineasa, pîrîli, jud. Suceava ;
formeaza hotarul intre com. Bog-
danesti si Boroaia. Izvoreste din
Dealul-Lup iluT si se varsa. in
Rica.
fird de
Munte, jud. acati, pl. Trotu-
www.dacoromanica.ro
370
sul, com. Doftana, care se in-
tinde d'a dreapta Trotusulur,
inceptnd aproape de hotarul spre
Ardeal.
Chilisoaia, sat, in partea de S.-V.
a com. Pausesti, plasa
tura, jud. Iasi. Are o suprafata
de 758 hect. si o populatie de
17 familil san 71 suflete.
Numarul vit-elor e de 95 ca-
pete, din carr: 70 vite marI
cornute, 16 cal si 9 rimatorY.
Chilisoaia, deal, pe care e si-
tuat satul Chilisoaia, din com.
Pa isesti, plasa Cirligatura, jud.
Iasi.
iaz, futre dealurile
Chilisoaia si Harpasesti, din co-
muna Plusesti, pl. Cirligdtura,
jud.
ChWul, sat, In jud. Mehedinti,
plaiul Closani ; sine de com. rur.
Retezul; are 70 case.
Chiliul-Mare, pise, com. Petrari-
d.-j., pl. Ocolul, jud. Vilcea.
Chilmiziul, munte, in jud. Bu-
zar', com. Lopatari, intre mun-
tele Piatra-Secuiuld L muntele
Neharnita ; este acoperit de
padure si este in mare parte
stincos.
Chilmiziului (Fintina-), loc izo-
lat, in muntele Chilmiziul, din
com. Lipia, jud. Buzati. Are o
vechie fintind cu opa. renumita.
Chilmiziului (Pädurea-).
dure, in jud. Buzati, com. Lipia.
Are 50 hect. proprietate mos-
neneasca.
Chilmiziului (Plaiul-),
care se rupe din partea nor-
dica a munteluI apreanul
merge pana in apropiere de
CHINEJA
Entina -Rominestilor, jud. Bu-
zati, servind ca hotar intre co-
munele Gura - SaratiI, Monteo-
rul, Grajdana, Lipia, Mereiul
Niscovul.
Chimnetele, deal, jud. Baca,
pl. Muntele, situat la V. de co-
muna Magiresti. Prin virful a-
cestuI deal se desparte aceasta
comuna de com. Valea-Arinilor.
China, parte din pildurea Dum-
brovita, de pe proprietatea sta-
tuluI Dumbrovita, pl. Biliesti,
jud. Putna, in intindere aproxi-
mativa. de 12 hect.
China. (V. Pietrosul, pirki, com.
alinesti, jud. Botosani).
Chinanul, pddure, proprietatea
statuluI, pe teritoriul com. Bu-
nesti, pl. Crasna, jud. Faloiu.
Are o suprafata de 600 hect.
Chinciul, lac, In jud. pl.
Rimnicul-d.-s., com. Pardosi, in
partea de S.
Chindii, loc izolat, spre hotarul
com. Bicazul, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu. E situad pe parta
dreaptä a riuluT Bistrita.
Chindia, virf, al culmei Paringul,
jud. Vilcea. De ad culmea Pa-
ringul se separa de culmea O-
lanesti, care se prelungeste pana
aproape de Rimnicul-Vilcea, se-
parind riul Rimnicul de apa Gu-
ra-Vder.
Chinea, munte, al comuna Car-
tiul, jud. Gorj, situat spre N.
Pe dinsul pasuneaza vara vitele
locuitorilor. In virf are putina
padure de brad si fag.
Chineja, pirig, ce izvoreste din
pa.durea Voinestilor, teritoriul
com. Beresti, pl. Horincea, ju-
 CH1NEJA
detul Covurluin. La punctul Bra-
nivtea, unindu-se cu pirliavul
Merea, tot din aceeavI comuna,
parcurge Valea-Chinejer, pe o
distantA de vr'o 30 kil. vi se
varsA in riuletul Covurluiul, ting5.
satul UmbrAre. ti, com. Bujorul.
In Chineja se varsA, la satul
Moscul, vi Pirilavul-SlivneI.
Chineja, vale, udatä de piriul cn
acelavl nume, incepind de pe
teritoriul com. Berevti, din par-
tea nordicA a satului Berevti, vi
tinind para la UmbrArevti, pl.
Prutul, jud. Covurluiil. Pe a-
ceastA vale sunt avezate, de sus
in jos, urmItoarele sate: Be-
revti, T.-Berevti, Cioinagi, B5.-
lintevti, GhibArteni, Pochivcani,
SI. BAneasa, BAneasa, Moscul,
GolAvei,T.-Bujorul viUmbrArevti.
Chinejei (Fundul-), piidure, in
com. Berevti, pl. Horincea, jud.
Covurluiti.
Chinetul, vid' de munte, judetul
BacAti, pl. Muntelur, com. Co-
nanevti, din vira Runcul-Stinelor.
Chinga, pcidure particularA, su-
pusl regimuluf silvic, Cu o su-
prafatA de I0 hect., situatA in
cAt. Budurevti, com. Dobriceni,
pl. Ocolul, jud. Viicea. Se mAr-
ginevte la V. cu livezile movne-
nilor Dobriceni i Bodevti ; la
N. cu riul Dobriceni ; la S. cu
ograda Ogrezeanul ; la E. cu
locurile de muncA.
Chinga, teren izo/al, compus din
3 trupurI. Face parte din movia
CetAtuia, jud. Vilcea. E in intin-
dere totall de ii hect. 3380
m. p. Se af1á situat in com.
Bujoreni, pl. Cozia. A apartinut
schituld CetAtuia.
Chinga-MateestI. (VezI Lucieni,
p5.dure, jud. Muscel).
371
Chinga-Risurile, ddure parti-
cularl, supusl regimuluT silvic,
cu o suprafatA de ro hect., pen-
dinte de com. Stoenevti, pl. O-
colul, jud. Vilcea. Se mArginevte
la N. vi E. cu locurile movne
nilor Bodevti, la S. cu locurile
movnenilor Stoenevti vi la V.
cu locurile movnenilor Birzevti.
Chintesti, sad Govora, ceitun, al
com. Bobicevti, pl. Oltetul-Ol-
tul-d.-s., jud. Romanati, situat
pe malul sting al Oltet,dur, in-
tre Bobicevti-d.-s. i Bobicevti-
d.-j.
Chinte§ti, nume al satuluT F15.-
minda (zis si Valea-Soarelui),
cAt. al com. Redea, pl. OcoIul,
jud. Romanati. Are 332 loc.
Chintesti, mo,rie a statuluI, in
jud. Romanati, producind o a-
rena anuall de 640 /eI (1887
1888). Are o pAdure de 177 po-
goane, Ruga com. Bobicevti.
Chintinici. (Vez! Cinteniciul, jud.
Neamtu).
Chinul, munte, jud. BacIii, pl.
MunteluI, com. DArmAnevti. Face
parte din pirul de muntI dintre
Uzul i piriul Doftana. Se afld
situat aproape de granitl. Are
o inAltime de 350 m.
ChinuluI (PIrlul-), pirliaf, jud.
BacAti, pl. Trotuvul, com. Hirja.
Izvorevte din muntele Mesteaca-
nul, la E. de satul }Urja vi se
varsä d'a dreapta OituzuluI.
Chinului curgind
In pl. Vrancea, jud. Putna. Iz-
vorevte din virful TipAul; des-
parte Satul-Mare de Lunca-Ne-
rejuld-Mare vi se varsA in san-
o ZAbalel.
Chinuscului (Fundul-), munte,
www.dacoromanica.ro
CFICOAIA
pe teritoriul comund Soveja, pl.
ZAbrAutul, jud. Putna. (V. Fun-
dul-Chinusculul).
nzunte, jud. BacAti, pl.
Trotuvul, pe teritoriul com. MO-
nAstirea-Cavinul.
Chioa, ìruz, jud. Putna, ce irivo-
reste de sub Sboina-NeagrA
CirligatO din Fundul-Doschilei vi
se vars1 in uvita.
Chioaia, sat, in partea de N. a
com. Telejna, pl. Mijlocul, jud.
situat pe o avezAturä
a culmeI dealuluI cu acelavi nu-
me. SI-a luat numele de la o
pita de bAtut sumane, cale se
allá pe piriul Chioaia.
In partea de E. a satulur e
un iaz, format de apa piriuluI
Chioaia.
Are o suprafatO de 429 hect.,
din carI 257 hect. sunt ale pro-
prietAter, restul al locuitorilor.
NumArul vitelor e de: 77 vite
marI cornute, 201 01., 21 capre,
caI vi zo rimAtorl.
Locuitorn posea.: 5 plugurf
vi 6 care cu
Chioaia, deal, intre satul Butu-
aria vi piriul Chioaia; se pre-
lungevte din com. Bereasa, pl.
Mijloc, jud. Vasluiti, spre S.
vi se termita In partea de N.
a satuluI Telej na-d.-j. Pe culmea
luI se AA satul Chioaia. O parte
este acoperità cu pAdure, lar
pe alta se face semAnAturt
Chioaia, pîrÜ, judetul Vasluiti.
Izvorevte despre N., din comuna
Bereasa, de sub dealul Botoaia;
trece d'alungul spre S. prin
com. Telejna vi se varsä in jos
de satul Telejna, in piriul cu
aceeavI numire dupA ce formeazA
iazul din satul Butucária.
Lungimea piriuld, e de 5
kilometri.
 CIIIOAIA
Chioaia, fes, bogat finge,
In
jud. Vasluiti, pe valea piriulul
Chioaia.
Chioana, vechie numire a cdt.
Dimbroca, din com. Scurtesti,
jud. Buzati.
Chioara, com. rur in plasa Ia-
lomita-Balta, judetul
situata pe partea dreapta a riu-
lut Ialomita, pe tunca dintre
Borcea i riul Ialomita.
Teritoriul com, are suprafata
de 10.500 hect. si se intinde
intre comunele: Hagieni, VIA-
deni i fluviul Dunarea Co-
prinde doua mosif: Blagodeasea,
Cu 5500 hect., din carT 3400
hect. baltis, roo hect. padure,
300 hect. izlaz i 1700 hect.
pamtnt de cultura i Bobul sati
Corneanca, cu 5000 hect., din
cae numal ro hectare padure,
lar restul pamtnt de cultura...
Aceste mosiT sunt proprietati
ale statuluf i inainte de se-
cularizare apartineali manas -
tireT Margineni. Pe periodul
1886-1896, Blagodeasca a fost a-
rendata cu suma de 29100 leT,
lar Bobul s'a arendat, pe ace-
lasf period, Cu 20050 leT.
Dupa legea rurall din 1864,
sunt improprietaritr 191 locui-
torl si dupd legea din 1878
s'al mar improprietarit 273 lo-
cuitorl ; arä proprietatf se mal
afla 19 locuitort
Se compune din satele Chioa-
ra i Bobul si din cat. (tirlele):
Sf. Vasile, Cojoaca i Paraipanul,
cu resedinta primarieT si a ju-
decatorief comunale, in satul
Chioara.
Populatiunea comunef este de
168o locuitorT, cu 370 capT de
familie i 1310 membrif de fa-
milie, sail 786 barbatl si 894
femer. Dupa nationalitate sunt:
1667 Rominf, 5 GrecT, 2 Bul-
gart 2 Ungurf, I German si 3 de
www.dacoromanica.ro
872
alte nationalitatT. Dupa religie
sunt: 1674 crestinT ortodoxT,
2 catolicl, I protestant, 2 mo-
zaicT i I lipovean. Dupa pro-
fesiunT: 439 agricultorT, 4 me-
seriasT, i industrias, 9 comer-
cianti, 7 profesiunT libere, 120
n3uncitori si 48 servitort Cu
stiinta de carte sunt 340 per-
soane.
Vite: 1950 bol, 560 caT, 2 Chiogerciu-Punar- Ceair, vale,
bivolT, 13 asiat 5800 of, I6
capre si 500 porci.
Venitul comunel in 1887-1888
era de 3094 leT i cheltuelile
de 5344 let
Instructiunea se preda Tuteo
scoalä mixta, la 40 elevi si 2
eleve, de un invätator retribuit
de stat i comuna.
Aicl este o biserica, la care
setvesc 2 preoti si 2 dascall.
Chioara, sat, in plasa Ialomita-
Balta, jud. Ialomita, pendinte
de com. cu acelasT nume, este
situat pe malul drept al riului
Ialomita, in apropriere de Gura-
Borcii-d.-j., pe un loe putin ridi-
cat de la nivelul riuluT, din care
cauzá adesea, este supus inun-
da.tillor. Inainte, satul purta nu-
mele de Porceni.
Aidi este resedinta primarieT
si a judecatorieI comunale.
Se afta ad o scoala mixta cu
40 elevi si 2 eleve si o biserica
la care servesc 2 pregi si 2
dascalf.
Vite sunt: 720 bol, 430 cal*,
3200 oT si 350 porci.
Chioasea, mahala, comuna Ci-
resiul, plasa Cerna-d.-s., judetul
Vilcea.
ChioaseI (Dealul-), deal, la poa-
lele caruia e situata mahalaua
Chioasa, com. Ciresiul, plasa
Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
Chiogerciu-Punar-Bair, deal,
CHI01134EFFI
In jud. Constanta, pl. Silistra-
Noua, com. Bairam-Dede. Se
desface din dealul Mezarlic-Bair.
Se Intinde printre valle Afighi-
ea si Chiogerciu - Punar-Ceair.
Are inaltimea de 161 m., do.
minind valle de mal sus si sa-
tul Bairam-Dede. Este acoperit
cu finge izlazuri.
jud. Constanta, in pläsile Sili-
stra-Noua si Mangalia, pe teri-
toriul comunelor rur. Bairam-
Dede, pl. Silistra-Noul, i Ca-
zil-Murad, pl. Manga la, fiind
iata de hotarul dintre aceste
plasT si com. Pleaca din partile
estice ale dealuluT Cazil-Murad.
Se dirige spre E., aviad o direc-
tiune generala de la S.-V. spre
N.-E., printre dealurile Mezarlic-
Bair si Cazil-Murad. Trece prin
satul Cazil-Murad si se deschl-
de in valea Merdeven-Ceair pe
stinga. Ea e [Mata de drumul
judetean Bairam - Dede - Mari -
galia.
Chioi-Deresi, vale, in jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, pe terito-
riul comund rur. Mamut-Cuius.
Se desface din deal ú Ciflic-Bair,
indreptindu-se spre N., tuteo di-
rectiune de la S.-E. catre N.-V.
si dupa un drum de 2112 kil.,
se deschide in valea Pestera-
Ceair. Se intinde printre dealu-
rile Ciacal-Bair i Pestera-Bair
pe la E. si Baarlic Bair pe la
V. Este situata cam in centrul
plaseT si la N. - E. comunef
este strabatuta in toata lungi-
mea eT de drumul comunal Ma-
mut-Cuius-Ivranes.
Chioibä§e§ti, ciitun, jud, Braila,
pendinte de com. Chichinetul.
Este situat la S.-V. de
cam la 2 kil. Are 746
Chichinetul,
suflete, din carl 94 capi de fa-
milie. Loc. posea 17o bol, 165
 C11101B4ETI
vaci, 14 taurI, 46 viteI, 243 cal',
910 oI si 151 rimatori.
Chioibi§e§ti, luncil , jud. Braila,
la S. satului Cu acelasI nume,
pe hotarul de S. al comuner
Chichinetul, despre jud. Ialo-
mita. Aci se formeazI prima-
vara un lac, care vara seaca
cite o data..
Chioibä§e§ti, mofie, jud. Braila,
pendinte de com. Chichinetul,
pl. Calmatuiul, proprietatea mos-
tenitorilor G. San - Marin. Are
o intindere de 1503 hect. A-
duce un venit de 16384 leT.
Chiojdeanca, com. rur., pl. Pod-
gorja, jud. Prahova. Este si-
tuata pe ambele malurI ale gir-
lei Chiojdeanca si intre dealu-
rile Mastanesti, Neagosul, Nu-
cetul si Trenul, la 41 kil, de-
parte de resedinta judetuluI si
la 12 kil. de a plaseI.
Se compune din 3 catune :
Chiojdeanca, Nucetul si Trenul,
avind o populatiune de 2222
10c., 1132 barbatI si 1090 temer.
In comuna sunt 3 biserici,
deservite de 3 preotT.
Locuitorii se ocupa numar cu
agricultura. Produsul muncer II
desfac in orasul Ploesti. Er ati
24 cal, 9 epe, 129 vacI, 89 ca-
pre, 1866 of O 440 pord.
In raionul comuneT, pe apa
Chiojdeanca, sunt 3 morI de
macinat.
LocuitoriI totI sunt mosnent
Scoall s'a infiintat aci, de la
anul 1883. A fost frecuentata in
anul scolar 1892-93, de 59
baeti si I 1 fete, din numarul de
396 copiI, 253 bdetT si 143 fete,
Cu virsta legiuita. Cu intretine-
rea personaluluI, statul cheltu-
este anual 2160 leI. Stiti carte
125 barbatI si putine feme.
Comuna se intinde pe o su-
prafata de 1351 hect.
878
In raionul comune sunt dota
miel izvoare de apa de pucioasa.
Tuica, in aniI rodnicT se fa-
brica, cam 4000 decal.
Comerciul se exercita In co-
muna de 6 circiumarT.
O osea comunala o pune in
comunicatie cu comunele : A-
postolache, Salcia si Calvini.
E brazdata de dealurile : Nu-
cetul, cu virful Neagosul, Haim
si Mostanesti, cu virful Plesuva
si Dealul- TrenuluI. Toate ser-
vesc pentru pasunatul vitelor.
Mara de &la Chiojdeanca,
este strabatuta de valle Nuce-
tul, Plesuva si de altele mal' miel.
Se margineste cu comunele:
Apostolache, Salda, Soimari si
la N. cu jud. Buzar'.
Chiojdeanca, sat, face parte din
com. rur. cu acelasT nume, pl.
Podgoria, jud. Prahova. Aci e
resedinta comuna
Chiojdeanca, tilde'', izvoreste din
raionul com. Chiojdeanca, pl.
Podgoria, jud. Prahova, si, dupa
ce serveste de limita intre com.
Apostolache si Chiojdeanca, se
impreung cu ptrinl Trenul si
impreuna se varsa in !l'A Cri-
covul-SArat, In raionul com. A-
postolache.
Chiojdeni, com. rur., in plaiul
Rimnicul, judetul R.-Sarat, pe
ambele malurl ale RimniculuI-
Sarat.
SI-a luat numele de la locui-
toril, carI sunt venitI dupa Bis-
ca-ChiojduluI, jud. Buzar'.
Este asezata in V. jud., la 31
kil. spre N. - V. de orasul R.-
Sarat, si in partea estica a pla-
iului, la 4 kil. spre S. - V. de
com. Dumitresti, resedinta pla-
iuluT. Comune invecinate sunt :
Valea-Salcier la 9 kil., Jitia la
12 kil., Danulesti la 1 1 kil.
Se margineste la N. ci coin.
www.dacoromanica.ro
CH1OJDENE
Andreasi, de care se desparte
prin Culmea-AlunuluT; la E. cu
com. Dumitresti, de care e des-
0.0tä p1-in dealul Lupanul; la
S. cu com. Buda, de care se
desparte prin dealul Catautul ;
la V. cu com. Bisoca, de care
O despart dealurile Magura si
Ulmusorul.
Este brazdata la N. de dea-
lurile Motnaul, al-CorbuluT, al-
Vacir, la S. de dealurile Duiul,
Cdtautul, Gorunul, al-Spidelor,
al-FieruluI.
Riurile carf o ucla sunt : Rim-
nicul-Sarat, prin mijloc, de la V.
la E. si afluentif sal': Saritoa-
rea, Turburea la N., Losnita,
Musa, Budoaia, Talpa, Mara-
club si Viisoara, la E. si V. La
S. o uda. Catäutul, Tinjala, Rt-
pa-Lunga si Aldi.
Catunele carI o compun sunt:
Chiojdeni-MarT, resedinta, Chioj-
deni -MicT,la V., Turburea, si
mg la V., pe riul Rimnicul.
Suprafata este de 5000 hect.,
din cari : vatra comuneI are 260
hect., locuitorif, 740 hect., si di-
feritif proprietarI, 4000 hect.
Populatia e de 317 familiI, cu
1286 suflete, din call 655 bar-
batI, 631 femeI; 634 casdto-
ritl, 579 necasatoritT, 73 vaduvi.
Din acestia, 78 sal carte.
O biserica, cu hramul S-tiIVoe-
vozT, Adormirea-MaiceI-Domn u-
luI si S-tir ImparatI Constantin
si Elena, zidita in 1839, de ma-
rele clucer Costache Niculescu-
Cita si sotia sa Ecaterina; este
deservita de I preot, 1 cintaret
T paracliser. Are 17 pogoane
pamint.
In com. sunt 2 colI: una de
bletI, fondata, In 1830, de stat,
Cu I invatator si frecuentata de
40 elevI, si una de fete, fondata
in 1885, de I. Marghiloman, Cu
1 invatator si frecuentata de 22
eleve.
Comuna are: 480 hect. ara-
 CIII0JDENI
bil, 60 hect. imas, 1658 hect.
pací in, 18 hect. vir, 260 hect.
fin* i 6o0 hect. neproductiv.
LocuitoriT ati 77 plugurT.
Vite sunt 2641 capete, din
carl: 434 boT, 388 yací, 40 cal,
50 epe, 1220 or, 297 capre
212 riMatorT.
Sunt 5 rotarT 5i i dogar. Este
moarA pe apl.
Calle de comunicatie sunt :
calea judeteanA ce vine de la
Rimnicul, trece prin Buda-Du-
mitresti si merge la Jitia; dru-
mul la Valea-Salcier si la Bi-
soca, pe culmT.
Contribuabilf sunt 259.
Budgetul comuneT este de
2582 ler, la veniturT si de 213!
leT, la cheltueli.
Chiojdeni, mofie, in jud. Buzar',
com. CAtina, ca 200 hect. pro-
prietate ta devalmasie a mos-
nenilor ChiojdenT.
Chiojdeni-Mari, sat, in judetul
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, cat.
de resedinta al comuna Chioj_
deni, asezat spre E., pe malul
sting al riuluT Rimnicul-Sarat.
Are o intindere de 8o0 hect.,
cu o populatie de 130 familiT,
saa 530 suflete, din carT ioo
contribuabilf. 47 stiti carte. Are
o biserica si 2 scolT, ale co-
muneT.
Chiojdeni-Mici, sat, in judetul
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, catu-
nul comuneT Chiojdeni; este a-
sezat pe malul drept al riuluT
R. - Sarat , la poalele dealuluT
CatAutul si la 500 m. spre V.
de catunul de resedintA, Chioj-
deni-MarT. Are o intindere de
700 hect, cu o populatie de
70 familiT, 334 suflete, din carr
75 contribuabilT; ii tia carte.
Chiojdenilor ir de
a'ealurt, din plaiul Rimnicul, ju-
www.dacoromanica.ro
374
detul R.-Sarat, pe stinga riuluI
Rimnic 11-SArat. Se desface din
culmea Dealul-Rosu ; brazdeazd
partea de N. a comunelor Jitia
Chiojdeni, servindu-le si de
hotar. Se sfirseste in Rimnicul.
E acoperit In mare parte cu
pAdure.
Chiojdenilor (Valea - ),
in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul,
com. Chiojdeni. Izvoreste din
vtrful Dealul-Rosu; curge d'alun-
gul DealuluT-Chiojdenilor, udA
partea de mijloc a comunei, si
merge de se varsl In riul Rim-
nicul-SArat, chiar Ruga cAtunul
de resedinta, Chiojdeni-Mati.
Chiojdul - Livezeni, cal-un de
refedinfd, al comuneI Chiojdul-
din - Bisca, jud. Buzad, situat
pe riul Bisca si pe mo5ia Brd-
detul. Are 1380 locuitori, carT
locuese in 301 case. Are sub-
diviziunea Livezeni.
Chiojdul, sat, face parte din com.
rur. Star-Chiojdul, plaiul Telea-
jenul, jud. Prahova. Aci e rese-
dinta comuneT. Are o popu-
latiune de 2257 locuitorT (I toi
barbatT si 1156 femer). In sat
sunt 3 bisericT. La dota nu se
stie anul fondareT, iar a treia
s'a construit la 1864, avind de
ctitor principal pe Stan Checa.
Cade in centrul comuner
este udat de gira Chiojdul cu
afluentiT sAT : Cornul, Blidari,
Micul , Benia , Rasca si Bra-
detul.
Chiojdul, izvoreste din
muntele Smeuratul, com. Star-
Chlojdul, plaiul Teleajenul, jud.
Prahova. Curge spre S. prin
mijlocul cAtunuluT Chiojdul, pri-
mind in stinga izvoarele : Gresi,
Blidari, MiculuT, BrAdetul si Be-
nia, iar pe dreapta Gorunul
Rasca si apoT se varsa. In Ola
CHIOJDUL-DIN-BISCA
Batrineasca, tot pe teritoriul co-
mu n el S tar-Chi ojdul.
Chiojdul-din-Bisca, com. rur
in plaiul Buzati, judetul Buzad,
situata pe ambele malurT ale
riuluT Bisca-ChiojduluT, la o dis-
tanta de Buzad de 66 kil. Li-
mitele sale sunt : La N., hice-
piad din poalele munteluT
arutul, de la Curmatura -Cras-
neT, continua' pe albia aceite!
ape pana la gura Urlatoard.
La E., incepind de la gura Ur-
lAtoarei, trece peste muntele
Fetele si se lasa pe izvorul
Mreaja in gura VIeT-VaciT-MarI,
la Movila-Caprif ; de aci In cur-
mAtura muntelur Nehoiul, de
unde se lasa pe izvorul Secul,
pana in gura Crivinei si de ad
in jos in gura izvoruluT RAs-
toaca, unde se intilneste Cu apa
Neholuluï, pe care merge pana
la gura Izvorullif-luT-Stroe, urca
curmezisul pe coasta munteluT
Gogonul, pana in Lacul-Cineper,
se dirige spre Muchea - Gogo-
nuluT, de unde se lasa in gura
izvorului Itsfa, la Moara-luT-
Vlad-Ciolacul; de aci urca pe
Piscul-GhertAlAuluT pana in Pia-
tra-cu-Semnele, de unde se di-
rige in muntele Magura. La S.,
incepInd din muntele MAgura,
hotarul merge pe slemnea mu-
chef, pana in muntele Manta,
continua tot pe slemne pana
In Virful-Hintel si tot pe slem-
ne ajunge in muntele Piatra-
RomeT, de unde se lasa hi apa
Bisca-ChiojduluT, merge pe Bisca
In jos pana In hotarul Roma,
zis si Hotarul-Boeresc, care des-
parte cat. Lera, din com. atina,
de com. Chiojdul, apucA pe iz-
vorul Roma in sus si. ajunge
in virful munteluT Rotarea. La
V., incepind din muntele Ro-
tar-ea se 'asá in jos pe Vale&
TeiuluT pana ta valea Benia, La-
Cruce; urmeazá. pe Benia in sus,
CHIOJDUL-DIN-BISCA
pana în capul mosid Macove-
iul (din C0111.Chiojdul-Mare),
urea in Piscul- Cerbului si pe
lingl Stejarulul se lasa
to apa Brddetul ; continuá pe apa
Bradetului in sus prin mijlocul
catunuluT Bradetul si urea in viz--
ful muntelui Calugarul, apoi pe
linga muchea mare a Bradetului
se lasä pe Valea-ColniculuT, la
pichetul de la gura BisciT -ara-
Cale, de ad i merge la Piatra-
Infierata, dintre Bisci, situata la
poalele munteluT Plesea i dà
in apa Biscir-cu-Cale, pe care
merge pana la gura izvorului
Bisculita, o la pe Bisculita in
sus, pana la trecatoare, sau
calea MunteluI i ajunge la Po-
iana - CarpenuluT, de unde se
dirige in apa Rosia, pe care
merge pana da in apa Siretului-
Mare, continua pe albia sa
sus, Ora la gura izvorului \Tina-
Mare, face o micä curbä pe
sub muntele Tatarutul si ajunge
la Curtnatura CrasneT, punct
de unde am plecat.
Suprafata acestei comune este
de 8640 hect., din care 320
hect. arabile, 4280 hect. pa-
dure, 520 hect. finete, 2 74hect.
izlaz, 105 hect. lived si 1241
hect. sterp. Proprietati ma! in.-
semnate sunt: Smacinisul, Bra-
detul, Plescioara, Roma, Roma-
Sparareasca, Pacura-Codesti, Pd-
cura-Popesti, Pitica, Monteorul
Siriul ale mosnenilor CodestI,
Popesti i Miculesti, descendintr
din 5 mosi primitivi : Nan, Radu,
Gontea, Stroe i Stoica, apoi
insemnata ceata a mosnenilor
Sitilestr, acum disparuta si re-
prezentata prin descendentii lor :
ChiojdeniT si maT cu seama Is-
; iar Eforia Spitalelor Ci-
vile are moja Cdtiasul.
Terenul com. e muntos si
avut in padure si izlaze. Din
minerale s'ati gasit urme de
fier; apoT 'Acura, sare, etc.
875
Are 7 moll de apa, I piva,
5 ferästrae, I casdrie si 2 stine.
Comertul consta in desfacerea
acestor productiunI si in trans-
porturT, precum si in vinderea
vitelor. Are un erg la Ispas.
COI de comunicatie soseluite
n'are, insa. albia Biscif iT tales-
neste mult mersul. Mara de
aceasta ma! are : calea munte-
luf, in muntele SiriuluT, i tre-
catoarea, care o pune in comu-
nicatie cu Chiojdul-Mare i Va-
leni-de-Munte din Prahova. Ca-
lea cea mai insemnata si tot
d'odata strategica, este drumul
pe albia Biscii- cu -Cale, care
merge la pichetul Tabla-Buti-
lor si de ad in Transilvania.
Vite are : 1034 bol, 501 vac!,
337 vitei, 2 bivolite, 42 cal,
63 epe, 31 minji, 2850 of, 890
capre, 2 asini i 640 porci.
Stupi sunt 116.
Comuna e formata din eau-
nele Bisca, Bogzeni, Catiasul,
Chiojdul, Plescioara, Poenitele-
d.-j. si Poenitele-d.-s. Populatia
sa este de 2980 locuitorl, din
care barbati insuratT 572, ne-
insuratT 99, vaduvI 73, divor-
tatI 8 si bleti 7.634 iar femeT ma-
ritate 572, vaduve 82 si fete 811.
Locuesc in 647 case. Stra-
in! sunt 2 Gred si 3 Austro-
Ungari. MeseriasT sunt : I croi-
tor, 2 cizmarT, I I lemnarT, 5
timplarl, 7 fierarl, 17 rotar!, 9
butnarT, 4 cojocarT, 2 pietrarT
0 z brutar. Media nasterilor e
de 106, a deceselor de 48, a
casatoriilor de 20.
Comuna are 2 colI in cat.
Chiojdul : una de baeti si alta
de fete, frecuentate de 65 elevi
0 20 eleve. tiü carte 332 lo-
cuitorl.
Are 3 bisericT, deservite de
3 preotT, 3 cintareti si I para-
cliser. Catedrala e cea cu hra-
mul S-ti! Imparati.
Circiumi sunt 12.
www.dacoromanica.ro
CHIOJDUL-DIN-ßfSCA
Aceasta comunä e una din
cele maT vechr ale judetului
inceputul ei se poate pune cu
certitudine in timpul Tatarilor,
ceea s'ar putea proba cu multe
nu miff tataresti aflate pe teri-
toriul eT, precum si cu multe
ruine atribuite tot Lon Circuld
urmatoarea traditie printre lo-
cuitorl : In timpii de de-mult
s'a fost stabilit ad un Tatar cu
do! fir a1 säï coprinzind o mare
intindere de pämint, pe care
a impartit-o in urmá intre din-
sul i fecioriT sal. In locul unde
a ramas tatal s'a fondat co-
muna Batrina ; unde s'a stabi-
lit feciorul cel mare, s'a fondat
com. S tar-Chio jdul (Chiojdul-
Mare), ambele azi in jud. Pra-
hova ; iar feciorul cel mic a
fondat comuna Chi oj dul-Mic, sat'
Chiojdul-din-Bisca. Aceasta tra-
ditie e identica la citesT trele
comune, care si in urma aii fost
mult timp reunite, si numai cer-
tele dintre mosnenT, care nu s'aii
terminat niel astazi, le-ail se-
parat.
In ceca-ce priveste numirea
Roma, data unuT catunas si
maT multor localitati de aci,
existä traditia, ca pe cind Ta-
tariT stapineaä aceste locuri,
venit peste dinsiT niste d'amenT
foarte raT, numiti Romani, carT
i-ail alungat si s'ati stabilit
aci, in jurul muntelui Roma si
Piatra-RomeT. E mal mutt de
cit probabil, ca ad e vorba
despre o invaziune a Tiganilor
laetT, car! Inca i astäzI isT daii
numele de Roznan!, Mull, etc.
Ca nomad, e! art parasit maT
tirziä aceste locurT. Figura si
portul locuitorilor arati. cA sunt
TransilvanenT, veniti ad sub di-
feriti conducatorT, formind di-
ferite cete de mosnenT, din care
cea mal insemnata a fost Siti-
lesti din satul Sita, din Tran-
silvania. Particular este ca pang
 CHIOJDUL-MARE
astazT, fie-care ceata de mos-
nenI poarta briie cu culorf dis-
tinctive de ale altei cete. Briul
indica ceata. MosneniI Sitilesti
nu mal' ex:stà ca nume, caer
unul dinteinsiI, Stan a fost luat
de Spdtarul Cantacuzino, pro-
prietar al mosief Roma-Spata-
reascl, in capitala, unde dupd
cit-va timp, a devenit Isbase.
Fiji sai : Radu, Lera i Mirea
Coada, cu afinif lor, ati inceput
dea numele de IsbasoI in
loe de Sitilestf. Cea-l'alta parte
ati luat si el numele de Chioj-
denI. Aceasta cam acum 230
anI. O importanta colectiune
de hrisoave i alte documente
aceasta privintd, posea' d-1
Macoveiti din Chiojdul-Mare,jud.
Prahova.
Chiojdul-Mare, numire, ce se
mal dà contunet Star-Chiojdul,
pl.Teleajenul, j ud. Prahova, spre
a o deosebi de comuna ve-
cina din judetul Buzati, numita
Chiojdul-din-Bisca san Chiojdul-
Mic.
Chiojdul-Mic, numire, ce se mal'
da comuneI Chiojdul-din-Bisca,
jud. Buzar!, spe a se deosebi
de Chiojdul-Mare din jud. Pra-
hoya.
Chiojdulul (Calea -), ctitun, al
comuna Valea-MuscaluluI, jud.
Buzad. Are 8o locuitorI si 18
case.
Chiopriu - Tabla, ruine de in-
tariturI turcestI, situate in jud.
Constanta, pl. Hirsova, pe te-
ritoriul comuna urb. Hirsova,
In partea vestica a plasa i cea
nordica a comuna', la kil.
spre N. de oras pe virful unuf
deal pietros. Ridicate de Turd,
spre a apara orasul Hirsova si
a impiedica trecerea Dunara a
armatelor RusestI. Prin pozi-
www.dacoromanica.ro
376
tiunea lor domina orasul Hlr-
soya, insulele Gisca - Mare
Chiciul, girla Bdroiul, drumurile
ce duc de la HIrsova la Co-
nacul-luI-Man ole si Ce tatea-Oaa
si ce! spre Groapa-Ciobanuld.
Cu veairea Rominilor in Do-
brogea, ele ati fost dartmate
risipite.
Chior-Cesme, sat, in jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, catunul co-
mune! Tas-Punar. Este situat
In partea nordica a plasei
cea centrald a comuna, la 5 kil.
spre N.-E. de catunul de rese-
dinta, Tas-Punar. Este asezat in
valea Hagivirt-Dere, si este in-
chis in partea sud-estica de dea-
lul Mezarlic - Bair, cu virfurile
sale Mezarlic, care are too me-
tri si este mal mult la Estul
säti, i virful Miulten-Tepe, care
are 109 m. si este in partea me-
ridionala a satuluI. La N. este
dominat de virful Cara - Tepe,
care are 107 metri. Maiorita-
tea locuitorilor este formata. de
RominI si de T'atad. Sunt douà
Chior-Cesme, unul Romln si al-
tul T'atar, despartite prin dru-
mul comunal Bältagesti-Bilarlar
(Dorobantul). Alte drumurf do-
munale pleaca la Satis-Chioi, la
Ghelingec, la Tortoman, la Tas-
Punar si la Boazgic.
Chior-Cuius, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Noua. Rami-
ficatille sale se intind in comu-
nele Aliman, Mirleanul i Beili-
cul. Pe muchea luI merge ho-
tarul despartitor intre ele, pre-
cum si drumul comunal M'Ir-
leanul-Bac-Cuius. Este coprins
intre valle: Mirleanul, Bac-Cuius-
Orman cu Tiutiuliuc-Ceair, pe
care le domina. prin inaltimea
sa de 121 metri. E acoperit Cu
pädurl, flnete si locurI arabile.
Chior-Culac, pi« in plasa si
CHIOR-DERE
jud. Tulcea, comuna Bes-Tepe.
Izvoreste din poalele nordice ale
dealulur Cairacile. Se indreapta
spre N., avind o directie gene-
rala de la S.-V. spre N.-E. Trece
prin mijlocul satulur Bes-Tepe,
dupa un curs de 6 kil., braz-
dind partea nordica a plaseT
centrala a comuna', merge de
se varsa in gira Dirnoiul, un
brat al DunareI, ce inchide o-
strovul Latoca. Ca afluentI, pri-
meste pe dreapta Valea-Lutu-
lul-Alb, si pe stinga valea Tu-
ria. Poalele dealulur Bes-Tepe
se termina pe malul sati drept.
Malurile sale, de la Bes-Tepe la
gura, sunt ripoase. Pe valea
luI merge in sus drumul comu-
nal Bes-Tepe-Sari-Ghiol ; iar in
jos drumul Bes-Tepe-Ruinelea-
sericuter.
Chior-Curu-Ceair, vale, in jud.
Constanta, pl. Medjidia, pe te-
ritoriul comuna' rurale Enigea,
si anume pe acela al catunuluf
ski Malceova. Se desface din
dealul Caramancea ; se indrep-
teaza spre V., mergind printre
dealul Caramancea si Chireslic-
Bair ; se uneste cu valea Chires-
lic-Culac ; formeaza. valea Uzun-
Ceair, si se deschide in valea
Caramancea. Este situata maf
mult in centrul plasef si la N.-E.
comuna si a catunuluT.
Chior-Dere, vale, in jud. Con-
stanta, plasa Hirsova, pe teri-
toriul comuna' rur. Calfa. Este
continuarea vaa Topolog-Dere
tine de la catunul Calfa pana
la dealul Elmelichi. Trece prin
ruinele Ramazan - Chioi i prin
satul Rahman. Are o directie
de la S.-V. catre N.-E. Curge
printre dealurile Cremisicu-Bair
la N., Coru - Bair si Sula.geac-
Bair la S. Primeste pe dreapta
valea Sulageac-Dere, Are ma-
lurile ripoase.
 CHIORÄTI
Chiori§ti, cdtun, al com. Lopa-
tari, jud. Buzali. Are 70 locui-
torI pi 23 case.
Chiorcu-Bair, deal, in judetul
Constanta, pl. Medjidia, pe te-
ritoriul comuner rurale Chiose-
ler. Se desface din dealul Muu-
ru-Arlichi-Bair i anume din vil--
ful Chioseler ; se indreptead
spre V. pi tine pana la movila
Bapa-Iuiuc. Are o inaltime de
155 m. i domina valea Muu-
ru-Arlichi-Alceac, care se intinde
la Sudul saii. Este situat in
partea sud - vestid a plaper
nordica a comuner. E acoperit
cu verdeata i padurr.
Chiortul, siliFte, jud. BrAila, pl.
Balta, la 3 kil. spre S.-E. de
satd Ciacirul, intre movila sa-
tulur i siliptea Ciacirul.
Chiorul, iezer, jud. Braila, si-
tuat in ostrovul Cracanel la N.
de iezerul ufanul.
Chiosea, luna, proprietate a sta-
tuluI, la V. de satul Homocea,
jud. Tecucili.
Chioseler, com. rur., din jud.
Constanta, pl. Medjidia. E si-
tuata in partea apusana a ju-
detuld, la 6z kil. spre V. de
orapul Constanta, capitala dis-
trictulur pi in partea
aplaper, la 34 kil. spre S.-V.
de orapul Medjidia, repedinta el,
pe valea Borungea.
Se maginepte la N. cu com.
Enige i Mamut-Cuius ; la E. cu
comuna Carabaci; la V. cu co-
muna Hazarlic (plasa Silistra-
Nod); la S. cu comunele Cazil-
Murad (plasa Mangalia), Hai-
rau-Chioi (plasa Silistra-Nod).
Relieful solulur e putin acci-
dentat. Comuna e brazdata de
urmatoarele principale dealuri:
Chiorcu-Bair (160 metri) la N.;
57470. Atare ¿e 1.hcOonar Gcogralic.
377
Erghinanlic (156 metri) tot la
N.; Curu-Giugiuc.Bair (164 m.),
Mezarlic-Borungea-Bair (162 m),
Cepme-Bair (140 m.) la V.; Sari-
Iuc-Bair (190 m.) la E.; Ca-
valecanara-Bair (158 Muuru-
A rli chi-Bair (i8 in.) pi Chuciuc-
Cipme-Bair prin interiorul co-
mune'. Sunt acoperite cu Jinete,
papunr pi cite-va padurI.
Movilele sunt: Borungea (164
m.) la N.-\T.; Chioseler (156 m.),
Chernei (,59 m.) la N.; Iomez-
Iuc (150 m.), Suhat-Iuc (158 m.)
in interior. Ele sunt artificiale,
servind ca puncte de orientare
observatie. Cele mar insem-
nate val sunt : Borungea la S.,
servindu-I ca hotar spre plapile
Mangalia i Silistra-Noul, cu
adiacentele sale pe dreapta; Cu-
pulan-Culac, care o brazdeaza la
E.; Chioseler, unja cu Buiuc-Ce-
ral-Ceair prin centru i Borun-
gea-Culac la V. Valea Enige ce
pleaca de pe teritoriul comuneI,
sub numele de Muuru-Arlichi-
Alceac, o brazdead prin partea
centrala i cea nord-vestic.A.
Catunele, care o compun sunt
dota, i anume : Chioseler, re-
pedinta, in partea de S., pe valle
Borungea i Chioseler, la intru-
nirea lor ; Borungea, tot spre
S. la 22/a kil. spre V. de repe-
dinta, pe valea Borungea.
Suprafata comuner este de
5363 hect. din cae : 33 hect.
ocupate de vetrele celor 2 sate,
Cu 120 case, iar restul de 5330
hect. se imparte futre locuito-
riT carT posea 4900 hect. pi Sta-
tul cu proprietarir, cari stApi-
nesc 410 hect.
Populatiunea comuner pe a-
nul 895-96 a fost de 15I fa-
milfi cu 710 suflete, in malo-
ritate BulgarT i Rominr, din
carT barbatI 395, femer 3,5;
necasatoritT 404, casatoritT 296,
vaduvr ro ; Itia carte 14, nu
ptili 686; cetatenT RominT 710;
ol. 11
www.dacoromanica.ro
CHIOSELER
ortodoxr 506, mahometanT 97,
de alte religiunT 7; agricultorr
sunt 144, comerciantr 2, cu
alte profetiunr 9; improprieta-
ritT sunt 544, neimproprietaritT
15.
Sunt 155 contribuabilr.
Are o geamie in catunul Chic-
seler, deservita de un hoge,
o pcoala mahometana.
In ceea ce privepte intinde-
rea i felul terenurilor, cele 5363
hect.. ale comuner se impart
ast-fel: 53 hect. teren nepro-
ductiv, ocupat de vatra satelor;
53 10 hect. teren productiv, (din
carr. 410 hect. ale Statulur cu
proprietaril pi 4900 hect. ale
locuitorilor) ; 1916 hect. teren
cultivabil, din care 25 hect. ale
Statulur cu proprietariT pi 1891
hect. ale locuitorilor ; 2937 hect.
teren necultivabil, din care 385
hect. ale Statulur cu proprie-
tarir pi 2552 hect. ale locuito-
rilor ; 257 hect. teren izlaz i 200
hect. teren padurr, ale locuito-
rilor.
Locuitorir : 74 plugurr, 9s
care i carute pi 2 mapinT de
batut porumb.
Vite sunt 8673 capete, din
carl: 314 cal', 330 bol, i bivol,
io asinT, 7910 or pi 108 porcr.
Sunt 3 morr de vint.
Budgetul comuner este la ve-
niturr de 3168 leI pi la chel-
tueli de 2025 ler.
C1T de comunicatie sunt Jiu
mal nipte drumurr comunale
unesc satele intre ele pi cu cele
Invecinate, ca : Ghiol-Punar, E-
nige, Maamut-Cuius, CaciamaR,
Cara-Baci, Becter, Malcoci, etc.
Chioseler, sat, in jud. Constanta,'
pl. Medjidia, catunul de repe-
dinta al comuner Chioseler, si-
tuat in partea sudica a comu-
ner, pe valea Borungea, unde
primepte pe valea Chioseler, fil-
tre dealurile Muuru-Arlichi-Bair
48
 CHIOSERLIC
la V., Cuciuc-Cesme-Bair
movila Suat-Iuc la N., dealul
Topaslar la S. Are 4697 hect.
intindere, din care 40 hect. o-
cupate de vatra satului i restul,
al locuitorilor. Populatia este
de 139 familiT cu 635 suflete,
in maioritate Bulgari.
Chioserlic, pìruz, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul com.
rur. Alibei-Chioi (si pe al catu-
nula Acadin). Izvoreste din poa-
lele sud-occidentale ale Dealultif-
Calcula Se indreapta spre S.,
avind o directiune generala de
la N.-V. spre S.-E. Cursul sati
descrie un arc de cerc, braz-
crind partea de S.-E. a pläsei
pe cea de N.-V. a comunel ; curge
numaT prin padurf ; uda satul
Acadin in partea de E.; pri-
meste pe stinga pirlul Culac-
Cizlar si, dupa un curs de 4
kil., merge de se uneste cu
nul Valea-Cismelii, spre a forma
impreuna pirtul Acadin, ce este
un afluent al pirlulur Taita.
Chiostel, sat, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, catunul comunef
Alacapl, situat in partea nordica
a plaseT si cea centrala a co-
muneT, la 6 kil. spre N.-V. de
catunul de resedinta, Alacapi,
si la i kil. spre N. de extremi-
tatea rasariteana a b al tel Carasu.
Este situat in valea Chiostel, 'in-
chis fiind dinspre V. de dedlul
Docuzol-Bair i dinspre E. de
dealul C hiostel i dominat fiind
de catre virful Acbalcic-Uba,
th.re se afla situat la 2 kil. spre
N. de com. si are o inaltime
de 59 metri.
DrumurT comunale pleacá in
toate directiunile : spre Alacapi,
spre Caratai, spre Dona-Chioi
(Carol I), spre Docuzol i spre
Medjidia. Pe la Sudul sau (la
'/2 kil.) trece calea feratä. Con-
stanta-Cernavocla.
www.dacoromanica.ro
37R
in par-
tea de N.-E. a com. Filipesti-
de-Padure, pl. Filipesti, jud. Pía-
hoya. Aci se- vad urme de zi-
duri vechl.
Chioveanul, sat, in jud. R.-Sa-
rat, pl. Marginea-d.-j., cat. co-
munef Corbul. E asezat in par-
tea de V. a cornuda, in cimp,
la 9 kil. spre V. de cat, de re-
sedinta., Corbul. Are o intindere
de io hect. si o populatie de
40 fatn., cu 240 suflete, din
carT 22 contribuabili. tit1 carte
6 persoan e.
Chioveanul, vale, in pl. Borcea,
jud. Ialomita, lînga satul Mi-
haia-Viteazul.
Chiperesti (Piperesti), sal, com.
Tutora, pl. Branistea, jud.
situat pe coasta despre N. a dea-
lului Chiperesti, pe malul drept
al riuluf Jijia. Are o populatie
de 12 familiT, cu 18E suflete.
In sat este o biserica, facuta
la 1835 de locuitorT, deservità
de i preot, i cintaret si i e-
clesiarc. In acest loc a fost al
4-lea razboiu intre tefan-Voda
Cu fratele saa flias la 6943 (I 435)
Numarul vitelor e de 236 ca-
pete, din carl: 92 vite mari cor-
nute, 91 oi, 16 caT si 37 rimatoff.
Iii acest sat fostul Domn,
Grigorie Ghica, a facut In anul
1775 o fabrica de postav.
Chiperesti, (Piperesti), deal, pe
coastele crtruia e situat satul Chi-
peresti, com. Tutora, pl. Bra-
ni$tea, j id. Iasi. E acoperit de
vif i livezi.
Chiperesti, (Piperesti), trup de
mofie, ce tine de com. Rusi, in
pl. Tutova, jud. Tutova.
Chiperesti, (Piperesti), pod, ju-
cletul Iasi, pc apa Miel, peste
CHIRAFTEI
care trece soseana nationalaIasi-
Tutora; mai in sus de pod se
varsa Bahluiul in Jijia.
Chiperiul, (Piperul), deal, In
raionul com. Colonesti, pl. Sta-
nisesti, jud. Tecucia.
Chiperiul. pilla, com. Ruda.jud.
Tecucia. Izvoreste din com. a-
dealul cu acela$T nu-
me, uda com. Buda in directie
E. la V. si se varsa in Zeletin,
In fata satulur Salahorul.
Chiperiul, sati Piperul, sat, in
jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s.,
cat. comuneT Valea-RateT. E a-
sezat h partea de N. a comu-
neT, pe o poiana din dealul
Strejesti, la 140 metri spre N.-
V. de cat. de resedinta. Are o
intindere de 24 hect. si o po-
pulatie de 42 familif, Cu
suflete, din carT 45 contribuabilf.
tiu carte 8 persoane.
Chipurile, phi/7, izvoreste din
com. Pucheni si se varsi h
Dimbovita, pe malul sting, in
raionul comunef Cetateni - din -
Vale, plaiul Dimbovita, judetul
Muscel. In timpi secetos1 seaca.
Chipurile. (Vezi Trupurile-de-P1-
dure, jud. Muscel).
Chira, sat vedija, ce s'a desfiin-
tat impreuna cu satele Risnarul,
tefanoaia i Cioricesti, pentru
a se forma corn. Ghirdoveni,
pl. Filipesti, jud. Prahova.
Chira (Virful-BabeI-),
In com. si cat. Calvini, judetul
Buzau.
Chiracul, brat (prival), in insola
Balta, pl. Ialomita-Balta, com.
Fetesti, jud. Ialomita.
Chiraftei, sat, in com. Mastacani,
 CHIRAFTEI
pl. Prutul, jud. Covurluiù, de-
parte de 300 metri îii spre V.
de re$edinta comunala. Terito-
riul intreg al mosid, pe care se
afld acest sat, este de 2431
hect., repartizate ast-fel : 1144
hect. arabile, 59 vil', 49 Jinete,
229 ima$, 96 vara satuluT, 597
Obre si 257 tufari$ ; dintea-
cestea, 401 hect. apartin fo$tilor
clácasT improprietaritT, locuitorI
ti sat, iar restul proprietatel
marI reprezentata prin o mosie
cu acelag nume.
In Chiraftei sunt 167 case,
loculte de 687 suflete ; o bise-
rica, zidita in 1823 de asee 1-
dentii luT Alecu Codreanu, pro-
prietarul mosieT.
Chiraftei, mo,rie particularl de
2145 hect., in com. Mastacani,
pl. Prutul, jud. Covurluiit
Chiraftei, nume, ce se da Pirtu-
lui-Parului saa Valea-ParuluT, ju-
detul Covurluiù, la varsarea sa
In lacta' Covurluiù, unde des-
parte cdtunele Chiraftei de Mas-
racani.
Chiragi, eom. rur., din judetul
Constanta, pl. Mangaba.
Este situata in partea de S.
a judetuluI, spre S.-V. de ora-
$ul Constanta, capitala distric-
tuld, si in cea meridionala a
pla$el, spre V. de Mangalia, re-
$edinta el. Comunele Si cAtu-
nele invecinate Cu &usa sunt :
Sari-Ghiol, la 5 ki I . in linie dreapta
(cdtunul el Acba$i e la 6 kil. spre
E.) spre E.; Hazaplar, la 5 kil.
spre N., Cara-Omer, la 9 kil.
spre V. (cAtunul saa Daulul-
Chioi se afta. la 5 kil. si Canli-
Cieur la 7 kil. spre S.-V.)
Hotarul acester comune este
urmatorul : Pleclnd de la hota-
rul Dobroger catre Bulgaria, de
pe muchea dealulul Muraci-Bair,
merge spre N.. E., pe mu-
'379
chea dealuluT de mar sus ; trece
prin pichetul No. io ; urmeaza
dealul Murfatcea-Cairac ; tae va-
lea Cara-Dere, de unde o ia
spre N., trecind la 500 metri
spre E. de satul Daulu-Chioi ;
urmeazA muchea dealurilor Me-
zarlic-Sirtt si Egi-Iulue ; tae dru-
mul Cara-Omer-Chiragi-Manga-
lia, de unde se dirige spre N.-
V., treelnd prin virfurile Chi-
ragi II si. Chiragi I, talud valea
Tirpan-Dere, i ajunge in dea-
lul Cara-Iuc; de ad i hotarul se
indreapta mai india spre N.-E.,
coborind dealul de mal sus, si la 2
kil. spre S.-V. de satul Hazaplar
se ()preste apucind putin spre S.;
apoI, spre E., tale valea Casimcea,
trecind prin virful Casimcea
tinlnd muchea dealuluT Hazaplar
aceea a dealuld Casimcea
paná la incrucisarea drumurilor
Hazaplar -Mangalia i Chiragi -
Gheringec. De aci hotarul se
indreapta spre S., tinind dealul
Casimcea; trece prin vlrful Co-
pacci pe la V. de movila Asan-
Oba-Tepe; se dirige de aid spre
S.-V., urmind valea Nalbantul;
trece pe la E. de ruinele satu-
luI Nalbant, talud Valea-Man-
galid i drumul Cara-Omer-Man-
galia ; urca dealul Sari-Ghiol, pana
in vlrful Sari-Ghiol, de unde o
ja spre S.-E., pe muchea dealu-
luT sus numit; trece prin virful
Sinir-Tepe ; intrA in valea Po-
pucci, pe la satul Popucci, pe
care o urca pe linga ciflicul Ca-
ciamac, pana la muchea dealu-
luT Popucci, Ruga movila Cara.
Tepe. De aicI hotarul ja direc-
tia vesticA pe muchiile dealu-
rilor Popucci, Cadi-Chioi si Hos-
cadin ; tac valea Cuciuc-Dere-
Culac ; trece pe linga pichetele
cu No. 4, 3 si 9; urca în dealul
Muraci-Bair, in dreptul piche-
tuluI No 70, de unde am plecat.
Forma luT este aceea a unuT
dreptunghiù' neregulat a cara
www.dacoromanica.ro
CHIRAGI
lungime e de 6o kil. Intinderea
totala a teritoriulul e de 2I222
pogoale, salí 10345 hect.
Se mArgineste la N. cu com.
rur. Hazaplar si catunul sla
Mustafaci, de care se desparte
prindealurile Hazaplar i Casim-
cea ;la E. cu com. rur. Sari-
Ghiol i cat. Hagilar, de care
se desparte prin dealul Casim-
cea, %ralea Nalbant, dealul Sari-
Ghiol si valea Popucci ; la S.
cu Bulgaria, de care se des-
parte prin dealurile
Popucci i Hoscadin; iar la V.
cu com. rur. Cara - Omer, des-
partindu-se prin dealurile Mu-
raci-Bair, Murfatcea-Cairac, Egi-
Iuiuc si Cara-Iuiuc.
Relieful soluluI saa este des-
tul de accidentat. Este brazdata
de culmea Cara-Ornen la V., de
culmea llaulle la E., culmea Mu-
raci la S. si culmea Hazaplar
la N.
Dealurile cele maT insemnate
sunt : Cara-Iuiuc, cu Virful Chi-
ragi I (120 m.), dominind Valle
Daulu-Chioi-Culac, Tirp an-D ere ;
dealul Tirpan, ci virful Tirpan
(104 m.), Hazaplar (120 m.)
Casimcea, cu virfurile Casimcea
(105 m.) i Copucci (113 m.),
dominind valle Casimcea i Nal-
bant, satele Chiragi, Deleuru$i
si Nalbant, valea Mangalia
drumul Cara-Omer-Mangalia, la
N. acoperite cu semaulturI
Jinete si facind parte din cul-
mea Hazaplar ; Sari- Ghiol cu
virfurile Deleurusi (70 m.), Sa-
ri-Ghiol (91 m.), Sinir-Tepe (102
Sinlr-Tepe-Cadi-Chioi (706
m), avind ca prelungire vestica
dealurile Chiragi, cu virful Ulala
(103 m.); Deleurusi (70 m.)
Acargea, cu vlrful Sinir - Tepe-
Cadi-Chioi (706 m.) la E., do-
minînd Chiragi, Nalbant,
Deleurusi, Acargea, Ho$cadin,
Cadi-Chioi, Popucci i acoperite
cu Jinete si semanaturT ; dealul
CHIRAGI
Egi-Iuiuc, cu virfurile Cara- Iuc
(I 17 m.), Chiragi 11 (123 m.), Me-
zarlic-Sirti, cu virful Valali (102
m.); Acargett, cu vIrful Acargea I
(107 ni.), ambele ale culmer Cara-
Omer, brAzdeazA com. la V., do-
minind valle Mangalief cu adia-
centele Tirpan- Dere si Daulu-
Chioi, satele Acargea si Valali
din partea vesticA, de naturA pu-
%in stincoasl, acoperitA cu 0.-
puf si finete. Dealurile Kir-
fatcea - Cairac (129 m.), Valali-
Bair (109 m.), Hoscadin cu vir-
ful Buiuc-Tepe-Hoscadin (117
m.), Cadi- Chioi (105 m.), Po-
pucci cu virful Cara-Tepe (91
ni.), toate ale culmel Muraci-
Bair, brAzdeazA com. la S., do-
minind valea Mangalia cu adia-
centele sale Daulu-Chioi-Culac,
Cara-Dere, Cuciuc-Dere - Culac,
Cadi-Chioi si satele Valali, Hos-
cadin, Cadi-Chioi si Popucci din
partea de S., de naturä pie-
troasA, fAcind malul sting al vAd
Mangana inalt si stincos si aco-
perite cu finete si semAnAturT.
Movile sunt 25, respindite in
diferite directiunT, mal cu sea-
mA In partea esticA; ele sunt
parte naturale, parte artiaciale
si acoperite cu verdeatA.
Cursurl de apl proprin zise
nu brAzdeazA com.; vAile 'lusa
sunt numeroase si insemnate.
Teritoriul comuna este brAz-
dat de valea Mangana cu adia-
centele sale. Ea vine din Bul-
garia cu numele de valea Po-
pucci, pánä la satul Cadi-Chioi ;
de ad ia pe cel de pe valea
Hoscadin pAnA la satul Hosca-
din, de unde poartI numele de
valea Acargea pAnA la satul cu
acelasf nume. De aci se nu-
meste Chiragi pAnA la satul
Deleurusi, de unde se numeste
Sari - Ghiol, pänä. la deschi-
derea el in capAtul extrem ves-
tic al laculul Mangana. Are o
lungime de 25 kil. si sub dife-
www.dacoromanica.ro
880
ritele el numirl trece prin sa-
tele Cadi-Chioi, Hoscadin, Acar-
gea, Chiragi, Deleurusi, Nal-
bant, Sari-Ghiol si Acbasi. Malu-
rile sale sunt inalte si pietroase.
Prin ea merge Cara-Omer-Man-
galia. Adiacentele sale sunt toate
pe stinga (cele de pe dreapta sunt
scurte si fArA insemnAtate). Prin-
cipal ele su nt : Cadi-Chioi-Ceair,
ce se deschide l'higa satul Ca-
di-Chi oi ; Hoscadin-Culac, In altd
si stincoasd, deschiendu-se la
V. de satul cu acelasI nume ;
Valali, formatA din valle Dau-
lu-Chioi-Ceair, Cara-Dere si Cu-
ciuc-Dere-Culac, unindu-se in sa-
tul Valali, si care se deschide
la S. de satul Acargea; Tirpan-
Dere, lingA satul Chiragi ; Ca-
simcea, la E. de acelasl sat;
Nalbant si Deleurusi, inalte si
stincoase, lingl satele cu ace-
lasI nume.
CAtunele care compun comu-
na sunt urmAtoarele : Chiragi
saii Cheragi, resedinta, in par-
tea nordicA a comund, pe am-
bele malurf ale vAeI Chiragi san
Mangana, inchis de dealul Tir-
pan la N., Egi-Iuc la V., Chi-
ragi la S. si S.-E., intinzindu-se si
pe valea Tirpan-Dere in sus si
asezat pe un teren pietros. Ca-
sele sunt asezate d'alungul dru-
muluT Cara-Omer-Mangalia. Sunt
marI, bine zidite, inconjurate cu
grAdinite si asezate pe patru
ulitI ce se intretaie crucis. De-
leurusi, in partea esticA a co-
mune!, la 2 kil. spre E. de el-
tunul Chiragi, resedinta comu-
nef, In valea Mangana salí Chi-
ragi, inchis de dealurile Casim-
cea la N si Deleurusi la S., in-
tinzindu-se si pe pietroasa vale
Deleurusi si inconjurat de stind
inalte si frumoase ; satul e ase-
zat pe un teren pietros ; casele
sunt miel, ingrAmAdite si ase-
zate pe vre-o doul ulitl miel si
strlinte. Acargea, situat In par-
CHIRAGI
tea centralA a comund, la 4 kil.
spre S. de satul Chiragi, rese-
dinta comunel, pe valea Acar-
gea salí Mang,alia, inchis si do-
minat la V. de dealul Mezar-
1Ic-Sirti, c.' Virfurile Arcagea I
si Valali, iar la E. de dealul
Chirag-1, cu virfurile Ulala, Che.
ragi si Arcagea II, si Acargea
Cu virful Sinir-Tepe-Cadi-Chiol,
asezat pe teren stincos. Valali, a-
sezat in partea meridionalä a co-
mund, la 5 kil. spre S.-V. de clt.
Chiragi, resedinta comunel, pe
valea Valali la intrunirea celor
tref va ce o formeazA: Daulue-
Chioi-Ceair, Cara -Dere si Cu-
ciuc-Culac-Dere, Inchis si domi-
nat la N. de dealul Mezarltc-Sird
Cu virful Valali, la S.-V. de dea-
lulValali, la S.-E. de dealul Hos-
cadin Cu virful Buiuc-Tepe-Hos-
cadin, la E. de dealul Acargea
cu virful Sinir-Tepe-Cadi-Chioi.
Hoscadin, in partea de Sud
a com., la 6 kil. spre S. de
satul Chiragi, resedinta comund,
este format din ete-va.case ase-
zate pe unteren bah s'i stincos,
futre vAile Hoscadin (satl Manga-
na) si adiacenta sa Hoscadin-Ce-
air; e in chis si dominat la N. siE.
de dealul Acargea cu virful Sink-
Tepe-Cadi-Chioi, la S. si V. de
dealul Hoscadin cu virful Buiuc-
Tepe-Hoscadin. Cadi-Chioi, a-
sezat in partea meridionall a
com., la 7 idl., spre S. de al.
Chirag-i, resedinta comund, pe
vAile Popucci (sail Mangalia) si
Cadi-Chioi - Ceair, , la intrunirea
lor, pe un teren pietros Inchis
si dominat la N. de dealul
Sari-Ghiol cu virful Sinir-Tepe si
Acargea cu virful Sink-Tepe-
Cadi-Chioi, la S. si V. de dealul
Cadi-Chioi, la S.-E. de dealul
Popucci. E un sat mAricel cu
aspect plAcut, inconjurat de
stincI inalte. Casele sunt bine
zidite si strinse la un loc..Afarl
de aceste sate mal avem si
CHIRANA
ruinele a treI sate, ce azI sunt
reduse la cite-va locuinte. Focul
nAvAlirile turceW din ulti-
mul razboiti le-ati distrus. A-
ceste sate sunt: Casimcea, la N.
comund, 14 2 kil. spre N.-E.
de catunul Chiragi, rqedinta
comuner, pe un teren inalt §i
pietros al vAeT Casimcea, inchis
dominat la Vest de dealul
Tirpan cu vIrfurile Tirpan
Chiragi II, /a N. de dealul Ha.-
zaplar cu virful Casimcea, la E.
S. de dealul Casimcea; astral
mal sunt cite-va case rAspIndite.
Nalbant, a§ezat in partea de E.
a comuneI, la 3 kil. spre E. de
cAtunul Chiragi, re$edinta co-
muner, pe valea Sari-Ghiol (sí
Mangalia) , pe drutnul Cara-
Omer-Man galia, Rugg valea Nal-
bant, inconjurat cu sttncT inalte
0 &trite; e compus din citeva
case rAspindite, dominate la N. 0
V. de dealul Casimcea, la E. de
movila Asan-Oba-Tepe, 0 la S.
de dealul Sari-Ghiol ca virful Sari-
Ghiol. Popucci, In partea de
S. a comund, la 7 kil. spre S.-
E. de catunul Chiragi , ree-
dinta comund, pe valea Popucci
(sad Mangalia), pe un teren
pietros dominat de stincosul
deal Popucci la S. 0 V. §i
culmea Ilanlie la N. 0 E. cu
vIrfurile Popucci i Murzac-Tepe.
Populatia comund in 1892 era
de 194 familiI sari 861 suflete. In
r896populatia era de r066 sufle-
te, din earl: 459 bärbatf, 402 fe-
mef; 460 necasAtoritT, 376 el-
sltoritl; stiti carte 8, nu stiù 853.
Din acegia, 534 sunt cetatenI
RominI, 327 supusf strdinf; 88
ortodokf, 268 luteranf si cato-
licf, 505 mahometanT.
In com. sunt 467 agricultorT
meseriasT; i comerciant; im-
proprietäritf sunt 8ro, nelmpro-
prietäriv 51.
Sunt 257 contribuabilI.
In ceea-ce privWe intinderea
381
felul terenulul, cele 10345
hect. ale comuneI se Impart ast-
fel : 84 hect. teren neproduc-
tiv (ocupat de vatra satelor) ;
10361 hect. teren productiv
(din cad 3515 hect. ale statu-
lul ca proprietariI 0 6746 ale
locuitorilor) ; din acesta: 6812
hect. teren cultivat (din care
2270 hect, ale statuluf ca pro-
prietarff 4542 hect. ale locui-
torilor) ; 1522 hect. teren ne-
cultivat (din care 405 hect. ale
statuluI Cu proprietariI i. 11I7
hect. ale locuitorilor); 1926
hect. teren izlaz (din care 839
hect. ale statuluI cu proprietarli
0 1087 hect. ale locuitorilor);
hectar teren vil (al locuitori-
lor).
In comuna. sunt 191 plugari,
c 185 care 0 cArute,
: cuitorl.
114 plugurl, 21 ma0n1 de se-
cerat, 9 ma0nI de bAtut porumb,
24 grape de fier i 2 trioare.
Animale sunt : 390 cal, 757
bol, io bivolf, 29 asinT, 14700
of, 36 capre, 114 pord; In to-
tal 16036 capete.
Sunt 7 moil de vint.
Comerciul se face de 3 co-
merciantI, prin gara Murfatlar,
la 60 kil. spre N.-V.
Budgetul comund este la ve-
niturl de 5569 leI 0 la chel-
tuell de 1745 Id.
CAile de comunicatie sunt:
calea judeteana. Mangalia-Cara-
Omer, care trece prin comunA ;
apor drumuri vecinale i comu-
nale, carI unesc cAtunele intre
ele 0 Cu satele invecinate, ca
Sari-Ghiol, Hagilar, Copucci, Ca-
simea, HoKadin, Valali, etc.
Bisericà ortodoxI nu este in
comunA, populatiunea cre§tinA
fiind putin numeroasA; catolicii
at1 2 case de rugAciunI 0 ma-
hometanil aù 3 geamiI, deser-
vite de 3 hogl.
Chirana, moviki, In jud. lato-
www.dacoromanica.ro
CHIRCEM
mita, pl. Ialomlta-Balta, terito-
riul comuneT Piva-PetriI.
Chirana, piidure, a statuluT, in
plasa Ialomita-Balta, com. Tan-
arei, jud. Ialomita. Formeazä
cu pAdurea Cotul-EpureluI, un
trup de 275 hect., avind esentA
de stejar.
Chirca, sat, pl. Cobia, catunul
comund Cojocarul, jud. Dim-
bovita.
Chirca, sat' Chirculeasca, sat,
pl. Sabarul, judetul Ilfov ; face
parte din com. rur. Virtejul-
Neflia. Este situat la E. de Vir-
tejul, pe tärmul sting al riulur
Sabarul:
Are o popuiaiie de 141 lo-
Se intinde pe o suprafata de
291 hect., din carI 200 apartin
d-luI G. Sävulescu i 91
torilor. Proprietarul cultiva 140
hect. (24 sterpe, 20 izlaz i 7
padure). Locuitorif cultiv4 62
hect. (15 sterpe i 14 izlaz).
Comerciul se face de z cir-
ciumar.
NumArul vitelor mad e de
roo 0 al celor micr de ro.
Chirca, pisc, pl. jiul-d.-mj., com.
Livezile, jud. Dolj.
Chirca, pisc, la distantä de t kil.
de com. Prundeni, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea.
Chircesti, sat, in partea de N.
a comund Micle§ti, pl. Crasna,
jud.. Vasluiti. Se compune din
treI sate : Chirce§ti-RO, situat
pe inclinarea sud-estica a po-
dipluI dealuluI VAd-Secl. Lo-
cuitoril acestuI sat sunt colo-
nitI din Bucovina, venitl aicI
dupa. luarea acesteI provinciI
de cAtre NemtI ; Chirceti-Mol-
dovenI, situat pe coasta nord-
 CHIRCE§TI
vestica a, dealuluI VAeT-SecI si
Valeni, situat sub poala dea-
luluI cu acelasI nume. Are o
suprafad de 1558 hectare, din
carI : 236 hect. sunt padure si
852 hect. loc de arat, flnat,
imas, ale proprietater, iar 470
hect. sunt ale locuitorilor, cu
o populatie de 148 familif, sail
600 suflete, din carr 2 familiT
Evrel.
Are o biserica, deservid de
I preot si 2 eclesiarcI, actúa
la anul 18 io de Al. Hrisoverghi,
fost proprietar al mosieI.
Sunt 3 iazurl si 3 circiumr.
Numazul vitelor e de 442
vite marI cornute, 42 cal, I350
or si 139 rimatorif.
Locuitoril posea*: 72 plu-
gurT si 61 care cu bol si Cu
cal. Sunt 8i stupI.
Chirce§ti, a'eal, formeaza hota-
rul intre satele erbesti din co-
muna Cortesti si Chircesti, din
com. Miclesti, pl. Crasna, jud.
Vasluiti. Incepe din soseauaVas-
luiü-lasi si continua spre E.
Chirce§ti, pilla, izvoreste de sub
dealul numit Lacul, din satul
Chircesti-RusT, comuna Miclesti,
pl. Crasna, judetul Vasluia. Se
uneste mal jos, cu un izvor de
la locul numit Rata, dupd care
luind directiunea spre S., trece
prin mijlocul satuluI Miclesti,
iar la marginea satuld despre
S., primind Piriul-Fundaturef ce
izvoreste din Valea-Fundature,
isr la directiunea spre V., apoI
la locul numit Valea-RaculuI,
mal' primeste un alt piriu ce
vine din satul Popesti. De a-
colo sub numele de Popesti,
formeaza o singura albie; trece
prin un iaz de pe teritoriul
com. Solesti, tac apor soseaua
nationall Iasi-Vaslulii, si nu de-
parte de ea, se varsa In piriul
Vaslue.t.
392
Chirchinetul, prival, jud. Braila,
la S. de Coitaneasa ; incepe din
dreapta CremeneT, o ramura in-
cepe de la V. de prival si dà
in japsaEcapa la E.; alta incepe
din V. privalulur si da in ieze-
rul Gisca la S.-V.
Chirci, sat, face parte din com.
rur. Barasti-de-Vede, pl. Vedea-
d.-s., jud. Olt. Cade in centrul
comuner, mar spre S.-E. de ca-
tunul Barasti. Are o populatie
de 560 locuitorT.
Chircia, pddure, in partea de S.
a comunel Dracsani, pl. Mileti-
nul, jud. Botosani, compusa din
stejar si carpen. Are o supra-
fata de 429 hect.
Chircu, deal, pe teritoriul satu-
tul Ivanesti, com. Paltinisul, pl.
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiil.
Chircu, ponor, pe teritoriul sa-
tuluI Ivanesti, com. Paltinisul,
pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti.
Chircu, vale, se intinde pe Miga
dealul Chircul, com. Paltinisul,
pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiri.
Chirculeasca, ino,sie, in judetul
Buzar', com. Costesti, catunul
Grosani, are 90 hectare, toate
arabile.
Chirculeasca, mofie, in judetul
Buzar', comuna Simileasca, cat.
Spatarul. Are 58 hectare, din
care 40 arabile, 6 flneata si 12
padure.
Chirculeasca. (Ved Chh-ca, pl.
Sabarul, jud. Ilfov).
Chirculescul, deal, comuna Le-
urdeni, plasa Podgoria, judetul
Muscel.
Chircule§ti, cdtun, pendinte de
www.dacoromanica.ro
CHIRIAC (MOARA-LUI-ALEXE-)
com. Stoenqti - Chirculqtr, pi.
Cilnistea, jud. Vlasca. E situat
pe malul drept al apeT Arge-
sul. Suprafata totall a mosid
este de 180o hectare, s'a dat
la 1864 la 40 locuitorI impro-
prietaritI [52 hectare. Ven itul
anual este de 22.000 leT. Este
departe de Bucuresti 24 kil.,
de Giurgiu 48 kil. ; pe la mar-
ginea despre V. a satulur trece
apa Neajlevul, ' care se apropie
ad de rlul Argesulur. Are o
padure de tunca de 170 hec-
tare.
Chircule§ti, sah Märiuta, catan,
In jud. Vlasca, pendinte de com.
Rusi-luI-Asan.
Chircule§d, inahala, in comuna
rur. Greci, pl. Motrul-d.-j., jud.
Mehedinti.
Chirculeqd, inahala, in judetul
Mehedinti, plaiul Closani, com.
Baia-de-.Arama.
Chircule§ti, pirtii, in com. rur.
Ruptura, pl. Motrul-d.-j., jud.
Mehedinti.
Chircule§tI (Fratii-), vechit nu-
mire a cat. Grosani, din com.
Costesti, jud. Buzaii.
Chircule§ti (Fratif-), mofie, In
com. Costesti, cat. Grosani, jud.
Buzati. Are 90 hect., din care
14 padure, restul arabil.
Chirdolul. (Vez! Zavoaiele-Sfin-
testilor, jud. Olt).
Chiriac (Moara-lui-Alexe-),
locuinid izolatd, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul comu-
nel rurale All-Bei-Chiol, s'i al
catunuluT Acadin. E situad in
partea sud - estica a plasel si
nord-vesticä a comuner, pe ro.-
lul sting al piriuluI Valea-Bo-
 CHIRIAC (PUTUI.-LUI-MOH
clogea, afluent al piriuluI Taita,
la poalele dealuluT Boclogea.
Chiriac (Putul-luI-Mo§-), lo-
cubil& izo/ata, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul com.
rur. Luncavita, in partea nord-
vestica a plaseT si a comund,
pe o vale intre dealul Milan si
Movila-Mare si linga niste vil,
la 2 kil. spre N.-V. de satul
Luncavita.
Chhiacul, com. rur., compusa
din' cattmelele: Beiul, Chiriacul,
Mosteni- Calarlsanf, i ca tru-
pul nelocuit Macaraul, pl. Mar-
ginea, jud. Vlasca. Chiriacul cu
Beiul, apartine d-lor Apostol
Manescu, I. C. Balaceanu si
Ferdinand Ghica. E situata pe
valea Cu acelasT nume, la mar-
ginea plaser despre Cilnistea, de-
parte de Bucuresti de 58 kil.,
de Giurgiu de 26 kil. si de Sta-
nesti, resedinta plasef, de 14
kilom.
Suprafata totall a mosid este
7008 hect. A/Ideal-5ml are 400
hect. si Calaraseni-MostenT 388
hect. Estimata. de Creditul Fun-
ciar Rural din Bucuresti, numaT
doul partf din Chiriacul cu Be-
iul, ca avind o valoare de
milion Id, este arendatd ca
70000 lef. Macaraul se aren-
deaza cu Gubavia ce apartine
statulul cu 8600 leT. Catunul
Mosteni-Calarasani Cu o supra-
fatä. de 395 hect. si Macardul
nelocuit, are o suprafata de 400
hect. Pe Mäcaraul este padure
de 400 hect., pe Chiriacul 25
hect. In toata cotn, s'a impro-
prietarit dupa legea rurall 502
locuitorf, luind o suprafatä. de
1400 hect. Aceasta comuna. are
3 biserici, deservite de 2 preotf
si 4 cintaretr.
Aceste catune sunt departate
intre ele la 6'12 kil. Aci este
O scoald de zid, bine Tntretinuta
383
Cu 4 clase mixte condusä de o
invatätoare. In 1888 a fost fre-
cuentatä de 59 bletT si i t'ata,
din 90 baetT si 50 fete Cu vir-
sta de secará. In .aceasta co-
muna, in 1887, a fost 2547 su-
flete, cu 545 familii, din carT
482 contribuabilf.
Budgetul comunef pe 1888 era
de 19122 lei la veniturT si de
17470 lef la cheltuell.
In 1887 s'a arat 3800 hect.
Vite sunt: 1040 boT, 260 bi-
voif, 2260 cal, 3600 of, 150 ca-
pre, 45 rimatorT si 42 asinT.
In sat se afla doul elestae ;
ambele sunt pe valea Chiriacul.
Sunt I0 circiumr; o moara
de foc.
Chiriacul, cdtun, pendinte de co-
muna Chiriacul, pl. Marginea,
jud. Vlasca.
Aci e o biserica facuta la Chirica, deal, la marginea de V.
1824 cu hramulAdormirea-Mai-
cei-DomnuIuT, deservitä. de I
preot si 2 dascalf.
In acest catun este scoala
comunall si primaria.
Chiriacul, colin4, in jud. Buzar',
com. si cät. Laposul, acoperita
de semanaturi.
Chiriacul, ponor, pe teritoriul sa-
tului din com. Paltinisul, plasa
Prutul-d.-j., jud. Doroholit
Chiriacul, friia,s, In com. Vira-
tori-Neamtuluf, pl. de Sus-Mij-
locul, jud. Neamtu. Izvoreste
din muntl ce se lidia spre N.-
E. märastireT Neamtu, si se
varsa pe stinga piriiasuluT Nem-
tisorul.
Chiriacul, pîriü, in com. Borca,
judetul Suceava ; izvoreste din
muntele Seeal i, dupa un curs
de peste 3 kil., se varsä. in Bis-
frita; formeaza hotar intre cona.
Borca i Mddeiul.
www.dacoromanica.ro
CHIRICEASCA
Chiriacul, 'rival, jud. &Ana.
Incepe din Dunarea-Vapoarelor
si da in iezerul Cucova.
Chiriacul, vale, ce trece prin
catunul Chiriacul, pl. Marginea,
judetul Vlasca; pe aceasta vale
este un elestett.
ChirlaculuI
In orasul Craiova, pl. Ocolul,
jud. Dolj.
ChiriaculuI (/zvorul-), izvor,
in jud. Buzan, com. si cat. La-
posul.
Chiriazi (Dealul-), colina, in
judetul Buzail, comuna si cat.
Incepe dintre catunele
Buda si Scarisoara si se intinde
pana la Mucheaaotilor.
a comund Crdesti, plasa.Stani-
sesti, jud. Tecuciti. Este o ra-
mificatiune a dealulutBalltesti ;
merge in directie de la V. la E.
Chiricanul, vale, jud. Vlasca,
incepe din Visina, merge pe la
hotarul Petresti, Hanul-luf-Pala,
Sirbeni cu Moara- din- Groapd,
Udeni cu Vadul-Stanchel si se
varsa in Neajlov pe la \Tina-
tori; se aflä in plasa Neajlo-
vulut
Chiricea, loc. (VezT Serbanesti,
localitate, com. Basesti, plasa
Mijlocul, jud. Falciti).
Chiriceasca, pddure, supusa re-
gimuluf silvic, com. Glimboce-
lul, pl. Podgoria, jud. Muscel,
avind impreunä cu trupurile
Goleasca, Baneasa, Dinuleasa,
alceasca, Tomeasca, Ghera-
soaia i Chiteasca, o intin-
dere de 1350 hect, compuse
din stejar, fag, carpen si ju-
gastru.
 CHIR10ENI
Chiriceni, pddure. (VezI Pomirla,
padure, com. Pomirla, pl. Pru-
tul-d -s., jud. Dorohoiti).
Chirice§ti, sot, face parte din
com. rur. Cermegesti, pl. Cer-
na-d.-s., jud. Vilcea. Aci e re.
sedinta comuneI. Are o popu-
latie de 310 locuitorl (140 bar-
batI si 170 Copil in vir-
sta de *mala sunt 44.
Chirieu§, deal, jud. Bacan, pl.
Tazaul - d.- s., de pe teritoriul
comuneI Leontinesti.
Chiricuta (Rturenil-NoI), sat,
jud. Ilfov, face parte din com.
rur. Pirlita-Sarulesti, pl. Nego-
esti. Este situat spre S. pe
Pirlita.
Se intinde pe o suprafata de
335 hect. proprietatea d-lur P.
Riureanu, din cad se cultiva 150
hect. (148 sunt sterpe, 35 izlaz,
restul vie).
Populatia e de 32 suflete.
Numarul vitelor marr e de
65 si al celor miel' de 32.
Chirie, ian, jud. Buzati, pl. Taz-
laul-d.-j., com. Ripile, linga sa-
tul Patrascani.
Chirigelul, sat1 Chiricelul, virf
de munte, jud.Bacati, pl. Munte-
luI, corn. Comanesti, situat la
S. de virful Leloita, in vira La-
posuluI.
Chirigul. (V. Bicazul, mosie, jud.
Neamtu).
Chirila, sat, pe mosia si in com.
Brosteni, jud. Suceava. Insirat
pe tarmurile piriulur Cu acest
mune, numara 72 case, popu-
late Cu 75 capi de familie, sati
268 suflete, din carl 135 bar-
batI i 133 femet Are, 76 con-
tribuabilI. Improprictariti la 1864
sunt: 9 fruntasI, 17 pahnasI si
www.dacoromanica.ro
384
codal, stapinind 145 falcl,
afara de ceI cu cite IO prajinI.
Biserica din Cojoci iscoala din
Crucea servesc acestuI sat. O
singurá arare pentru pietonI
calad ce duce la schitul Raraul,
leagä satul de resedinta comuneI.
In 1803, (Chirilul razasesc a-
vea 35 liuzI ce plateaii 936 ler
bir anual». («Uricarul», VII, p.
255).
Chirilä, deal, jud. Neamtu, in
ramura Tazlaul, pe teritoriul mo-
siel Tarcaul.
Chirilä, virf, pe dealul Nucetul,
com. Chiojdeanca, pl. Podgoria,
jud. Prahova.
Chirilfi, g-rind, in jud. Tulcea, pl.
Sulina, pe teritoriul com. Satul-
Noù (si pe al catunuld Letea),
in partea de V. a plaseI si a
comuneI. Are forma lunguiata,
intindere de 20 hect. E nepro-
ductiv.
pirtiaf, pe mosia Tar-
caul, com. Pingarati, pl. Piatra-
Muntele, jud. Neamtu; izvoreste
din coastele despre S.-V. a ra-
murei Tazlaul, varsindu-se pe
partea dreaptä, a piriuluI Tar-
ami, in dreptul schitulur Tar-
caul.
pirig, ce strabate satul
cu acest nume, jud. Suceava.
Izvoreste de sub Todicescul,
dupa un curs de 41/2 kil., in
care a invirtit 2 moriste, se a-
runca in Bistrita.
Are de tributad pe: Surgelul,
Piriul-ArsiteT, Piriul-luI-Holob o ca
si al Afinisulur.
Chirilä, fintind, in com. Bunesti,
pl. Ocolul, jud. Vilcea.
Chirilä (Poiana-lui-),
in com. Bozieni, pl. de Sus-Mij-
CHIRILOAIA
local, jud. Neamtu, formata in
fasia padurer ce se intinde spre
Sudul padurel Corboaia, in a-
propiere de poiana Crucerul.
Terenurile sale serva pentru ara-
tura.
Chirilei (Dealul-), deal, serva
de imas satuluI Buda, din com.
Dolhasca, jud. Suceava, si con.
tine bogate cariere de plata
buril de constructie.
Chirilenilor (Pirtul-). (V. Tle-
turile, 010, jud. Suceava).
Chirile§ti, cdtun, al com. MIgje-
tul, jud. Buzad. E situat pe ma-
lul drept al riulur Buzaul, putin
mal jos de Gura-CatiasuluI, sta-
tiune de birjI in drumul bailor
Bisca. Are 190 locuitorl si 38
case.
Chirile§ti, sati Oarba, in com.
Rogojeni, pl. Horincea, jud.
in partea vesticä si la
depärtare de vr'o 5 kil. de re-
sedinta comunald. Are o popu-
latie de 250 case, 226 familir, cu
1115 suflete. E cel mal mare
cItun din com. Rogojeni. Lo-
cuitorir, fostI clacasr improprie-
taritT, poseda vr'o 520 hectare
pamint, iar restul mosiel apar-
tine proprietate Mari. In acest
sat e o biserica, Cu hramul Sf.
Spiridon, deservita de i preot
si 2 cintaretr. Este si o scoala.
Chirile§ti, peldure, in spre V. de
satul cu acelasI nume, corn. Ro-
gojeni, pl. Horincea, jud. Co-
Chirile§tilor (Valea-), vale, pe
care e asezat satul Chirilesti,
jud. Covurluiti.
Chiriloaia, ditun, jud. Braila, si-
tuat in partea de mijloc a o-
strovuluf Ruptura, la Est de
 CHIRILOAI A
Chiscani $'1 la N.-E. de Iezerul-
luI-Mos-Stan.
Chiriloaia, ball& mocirloasil, in
suprafatä de 50 präjinI, pe se-
sul SiretuluI, in com. Stolniceni,
jud. Suceava.
Chiriloaia, deal, se intinde de
la E. la S., in marginea satuld
si com. Bohotinul, pl. Podoleni,
jud.
Chiriloiul, ceitun, jud. Brdila, si-
tuat In partea de N. a ostrovu-
luI Ruptura.
Chiri§lic, sat, in judetul Tulcea,
plasa Istrultd, cät. comuneI Toc-
sof, asezat in partea de S. a
plásd si a comund, pe malul
sting al piriuluI Casimcea san
Taslul, la 3 kil. spre S. de re-
sedintä. Intinderea e de 18 hec-
tare. Populatiunea este toatä tA-
tareascl. Sunt 28 fam., Cu 92 sufl.
In apropiere se afld si. o pesterá,
ideo vale cu peretiI stincosI.
Chirilic, deal, in jud. Tulcea,
pl. Istrulur, pe teritoriul comu-
neI Tocsof si pe al cdtunuluI
Chirislic. Se desface din dea.
lul Ghelingec-Bair ; se indreaptà
spre E., avind o directiune ge-
neran de la S.-V. spre N.-E.,
brAzdind partea sud-vesticä a
pläsd si a comuneI. Se intinde
printre pîrîul Casimcea i aflu-
entul slä valea Chirislic , pe
care o inchide intre dinsul
dealul Cara-Tepe-Bair. De o-
parte si de alta, paretif luI sunt
stincosI i stratificatI. In dealul
Chirislic, se gäseste o pesterä
formatd de o dislocatie a sfin-
cilor si care a fost märitä. de
ciobanI. Dealul are 137 metri
ináltime. Este punct trigonome-
tric de rangul al 3-a, dominind
asupra satuluI Chirislic. Este a-
coperit cu päsunI si finete.
57470. Mareta MC1101141 Geogralla Vol II.
385
Chiri§lic, pIrla, in jud. Tulcea,
pl. IstruluI, pe teritoriul comu-
nd Tocsof si pe al cgtunuld
Chirislic. Izvoreste din dealul
Chirislic-Bair ; se indreapta spre
N., avInd o directie generan de
la S.-V. spre N.-E., brAzdind
panca sudicá a pläseI si a co-
muneI. Curge printre dealurile Chiri§lic-Iuc, movilä, in judetul
Cara-Tepe-Bair si Chirislic-Bair,
dupä 4 Idl. de curs, se varsä
In piriul Casimcea, pe dreapta,
ceva mal jos de satul
Malurile sale sunt stlncoase.
Chiri§lic - Bair, deat, in jude-
tul Constanta, pl. Medjidia, pe
teritoriul comund rurale Enigea
si pe al cAtunuluI Malceova. Se
desface din virful Siribei-Iuiuc
si se Indreaptä spre N., avind
o directiune de la S. spre N.,
mergind printre valle Chirislic-
Culac i Chior-Curu-Ceair. Este
situat mal mult in centrul p15.-
seI i Nord-Estul comuna. Are o
indltime medie de 135 metri
este acoperit maI mult cu se-
mändturI.
Chirilic-Bair, deal, in judetul
Constanta, pl. Constanta, pe te-
ritoriul comund rurale Pazarli.
Se intinde pe la Nord-Vestul
satuluI Pazarli, printre valea Es-
ter si dealul Ghefingec-Bair, a-
vind o directiune de la S.-V.
care N.-E. Are 134 metri indl-
time, cu care dominä satul Pa-
zarll i drumurile comunale Pa-
zarli-Chirislic (Tulcea) $i Ester-
Ghelingec. Este situat in par-
tea nord-vesticd, a pläsel si a
comuna, la hotarul judetelor
Tulcea si Cons tanta.
Chiri§lic-Culac, vale, In jud.
Constanta, pl. Medjidia, pe te-
ritoriul com. rur. Enigea si pe al Chiri§lic-Orman,pddure, In jud.
caunuluI säü Malceova. Se des-
face din dealul Cana, si indrep-
tIndu-se cdtre N., merge printre
www.dacoromanica.ro
dealurile Cesme i Chirislic-Bair;
se uneste cu valea Chior-Curu-
Ceair; formeazä valea Uzu n-Ceair,
care se deschide in valea Ca-
ramancea. Este situatä cam in
central pläser si in partea es-
ticA' a comuna
Constanta, pl. Mangalia, pe te-
ritoriul comuneI urbane Man-
gana, la kil. maI spre N.-V.
de oras $i la S.-V. lactfluI Ciu-
cura. Este asezat pe culmea
dealului Mangalia si are o
time dede 43 de metri, dominind
prin inaltimea sa Marea, por-
tul Mangalia, valea Mangana,
lezerill Mangalia, lacul Ciucur,
precum si drumurile comunale
soselele judetene carl duc de
la Mangalia la satele urmdtoare:
Ascilar, Copucci, Sari-Ghiol, Ha-
zaplar, Urlu-Chioi i Tuzla. Este
situat in partea estica a pläseI
si a comund si la i '/<2 kil. de-
partare de Mare.
Chiri§lic-Orman,padure, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noud, pe
teritoriul comuna rurale Para-
Chioi pe al cdtunulur Calaigi
E situatá in partea meridional&
a pläse1 si a comuneI, pe ra-
mificatifie orientale ale dealuluI
Seran-Culac-Bair i Cara-Fele-
tic-Artasi. Satul Calaigi e ase-
zat chiar In marginea sa estidi
Are o. intindere de 130 hect.,
avind ca esente principale fa-
gul, mesteacAnul, etc. Este un
rest din intinsa pAdure nu-
mitä. Calaigi, ce acoperea
tot teritoriul comuneI Fara-Chioi.
Printrinsa trece un drum co-
munal ce duce de la Calaigi la
Para-Chioi i Regep-Cuius.
Constanta, pl. Silistra - Nota,
comuna Gärvanul, cAt. Gärvanul-
Mare. Este situatä pe ramifi-
49
 CHIRIVAVA
catiile de S.-E. ale dealulur Sirt-
Iol-Bair, In partea de S. a pla-
$eT li cea centrall a comuneT.
E strabatuta de drumul comu-
nal Lipnita-Veli- Chioi.
Esentele principale : fag, mes-
teacän, etc.
Chiri§liva, deal, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul com.
rur. Ciucurova. Se desface din
nodul central al DobrogeT, for-
mat de dealurile Topologul, Sul-
tan-Bair, Ba$-Punar $1. Chiri$Iiva ;
se indreapa spre E.; avInd o
directiune generala de la N.-V.
spre S.-E., brazdind partea de V.
a pla$eT $i a comuneI. Se in-
tinde printre piriul Ciucurova
(sati Slava-Cercheza.) $i valea
Chiri$Iiva, afluent al vaeT Slava-
Rusa ; la E. se prelunge$te cu
dealul Ciucurova. Se lidica pana
la o inaltime de 360 m., fiind
$i punct trigonometric de ob-
servatie de rangul al 2-lea. E aco-
perit in toata intinderea sa nu-
maT eu paduri. Pe la poalele de
V. merge drumul comunal To-
pologul-Ciucurova, cu o ramifi-
catie spre Atmagea.
Chiri§liva, piria, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, $1 pe teritoriul
com. rur. Ciucurova. Izvore$te
din poalele de S. ale dealuluT Chi-
ri$liva. Se indreapta spre N.,
avind o directiune generala de
la N.-V. la S.-E.; brazdeazá par-
tea de V. a pla$eT $i a comunei ;
curge printre dealurile pädu-
roase Chiri$Iiva $i Ba$-Punar ;
taie drumul comunal Hagi-Omer-
Ciucurova, $i, dupd un curs de
8 kil., merge de se une$te Cu
piriul Ba$-Punar, tocmaT In drep-
tul satuluT Bas-Punar, udind ast-
fel $i teritoriul de V. al comuneT
Slava-Rusa, spre a forma im-
preung piriul Slava-Rusa, care,
unja cu Slava-Cercheza, se varsa
in iezerul Golovita.
www.dacoromanica.ro
386
Chiritina, lac, pe proprietatea Pe-
tro$ani, pl. Marginea, judetul
Vla$ca.
Chirita, deal, in jud. Gorj, pl.
Jiul, com. Bolbo$1, spre S. de co-
muna, incepe din dreptul Pri-
maria $i merge spre N.-V. pana
intra In comuna Sura, din jud.
Mehedinti. E acoperit Cu padure.
Chirita, las, in partea despre V.
a com. Holboca, pl. Brani$tea,
jud. Ia$i, cu o suprafata de 19
hect. E format din pIriul Va-
lea-Lungd.
Chiritä (Brani§tea-lui-), brani-
fte, situata pe mo$ia statuluT
Base$ti, jud. Teleorman. Este
un pile de padure in intindere
de cite-va hect.
Chirità (Crucea lui-), loc izolat,
In com. Baläne$ti, pe hotarul
cT despre com. Boziorul, jud.
Buzan.
Chiritei (Valea), vale, jud. Te-
leorman, 'filtre comunele Lisa $i
Piatra, spre N.-V.
Chiritelor (Prundul-), ostrov,
In Dunare, jud. Romanati. Are
o padure de 36 pog. Depinde
de com. Gircovul, pl. Balta-01-
tul-d.-j., jud. Romanati.
Chirite§ti, sat, face parte din
com. rur. Drajna-d.-j., pl. Te-
leajenul, jud. Prahova. Are o
populatiune de 114 loc., din
carT: 55 barba! $1 59 l'eme.
Chirite§ti, sat, face parte din
com. rur. RIjletul-Viero$, pl.
Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o po-
pulatiune de 136 locuitorT.
Chirite§ti, sat, face parte din
com. rur. Vata, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt. Cade in partea de
CHIRNOG1
S.-V. a comuneT. Are o popu-
latiune de 326 locuitorT. Aci e
o biserica cu urmatoarea in-
scriptie :
cCu vrerea gi ajutorul /mptiratuluY ce-
resc, s'afi ridicat din temelie aceastl
sfintit g Dumnezeeasa bisericit, ce se
prlIznuegte cu hramul Sf. Nicolae li Cu-
vioasa Paraschiva gi s'afi ridicat In zi-
lele Prea IniltatuluT nostru Implrat Ni-
colue PavlovicT, a toatX Rusia ,i Mitro-
polit fijad Grigorie, pi Cu toatit cheltu-
iala de la lo ctitorT : Popa Gheorghe
Chirles= 1 i altiT. Lextul I333D.
Chirite§ti, mahala, in coin. rur.
Biltanele, plasa Motrul-d.-j., jud.
Mehedinti.
Chiritoaia, lac, in jud. R.-Sa'rat,
plasa Ora$ul, com. Odobasca,
a$ezat in partea de V. a com.
Chiritului, .(Tufele-de-la-Po-
dul-), pa-durice, In jud. R.-Sarat,
plasa Marginea-d.-s., comuna
Slobozia; prin ea trece calea
fierata $i $oseaua nationall ce
duc la Foc$ani.
Chirivoaia, piria, jud. Boto$ani;
izvore$te din balta Chirivoaia,
de sub dealul Chirivoaia; trece
pe proprietatea locuitorilor din
satul Ord$eni, com. Curte$6, l'i
se varsa in pirlul Miletin.
Chirnogi, com. rur., pl. Oltenita,
jud. Ilfov, situata spre S.-E. de
Bucure$ti, nu departe de tarmul
drept al riuluT Arge$, 6o kil.
departe de Bucure$ti. Sta in
legatura cu Oltenita-Urbanä prin
o osea vecinall. Este dupa com.
Lipia-BojdanT, cea mal mare
comuna din jud Ilfov.
Se intinde pe o suprafata de
9440 hect., cu o populatie de
4620 locuitorT, carT traesc in
778 case $i 8 bordee.
Eforia Spitalelor Civile din Bu-
cure$ti $1 d-ni! N. $i G. Danii-
lescu ad 7000 hect. $i locuitoriT
 CHIRNOGI
2440 hect. ProprietariT cultiva.
2600 hect. (1 IQO ramin sterpe ;
2150 sunt izlaz, 300 vie si restul
padure). Locuitota cultiva 1952
hect. (332 sterpe, 150 izlaz
6 vie).
Sunt 691 contribuabilT.
Budgetul comuneT este de
8144 leT la veniturT si de 8071
Id la cheltuelt
In comuna sunt 3 bisericT,
deservite de 4 preotT si 6 chi-
taretT ; Cu hraraurile Sf. Nico-
lae, Sf. Lazar si Adormirea; sunt
dota $coale (una de bletT si
alta de fete) frecuentate obi-
cinuit de 128 elevr si 42 eleve,
Cu intretinerea carora statul si
comuna cheltuesc anual 3462
Localul scoaleT s'a construit
de judet In anul 1886.
In raionul comuneT maT sunt :
2 morT cu aburT, 2 rnasinT de
treerat Cu aburT, 2 bgitr i 2
podurT statatoare.
Numarul vitelor ¡liad e de Chiroiul-Pärninteni, sat, face
2853 (781 caT i epe, 4 arma- parte din com. rur. Dragoesti-
sarl, 1251 boT, 743 yací si vi-
ter, 7 taurr, 67 bivolf si bivo-
lite) si al celor micT de 10,178
(r594 porcT si 8584 ol).
Din tre locuitorT, 1036 sunt plu-
garT, 26 industriasT, 286 ati dife-
rite profesiunT. Aratura se face
cu 508 plugurT: 446 cu bol
62 cu cal. LocuitoriT ati 658
care si carute, diti carT : 610 cu
boT, 48 cu caT.
LocuitorT improprietaritT sunt
541 si nelmproprietaritI 827.
Comerciul se face de 19 6--
i t hangitl.
ciumarT
S'ad stabilit in comuna 9
sträinr.
Intre Chirnogi i Oltenita
este un pod statator, peste riul
Arge$.
Chirnogi, numire, ce se mal' da
satului Nenciulesti, din judetul
Ialomita, plasa Borcea, comuna
Ulmul.
337
Chirnogi, lac, in jud. Ialomita,
plasa Borcea, comuna Ulmul,
pe valea cu acelasT nume.
Chirnogi, san Clete§ti,mofie, jud.
Ilfov, pendinte de spitalul Pan-
telimon , proprietatea Efori eT Spi-
talelor Civile din Bucuresti. Are
o arendä anuall de 84500 leT
(1886). Pe aceasta proprietate se
afla o insemnata moarà cu aburT.
Chirnogi, pddure, plasa Oltenita,
jud. Ilfov. Are 850 hect.
Chirnogi, vale, in jud. Ialomita,
plasa Borcea, comuna Ulmul.
Chiroiul, mafie a statuluT, jud.
Ilfov, pendinte de biserica Sf.
Gheorghe - No11 din Bucuresti,
care s'a arendat pe periodul
1883-93 Cu 20100 leT anual,
impreuna cu mosia Sinesti.
Bitinele, plasa Mostistea, judetul
Ilfov.
Suprafata totald a satuluT e
de 857 hect., cu o populatie de
303 locuitorT. Sta.tul are 600
hect. si locuitoril 257 hect.
Statul cultiva prin arendasif
AS 425 hect. (125 ramin sterpe,
50 izlaz). LocuitorT cultiva tot
pamintul ara sa rezerve locurr
de finete.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de i preot
si i ctntaret; o scoala mixta,
frecuentata de 17 elevr si I eleva,
cu intretinerea careia judetul
si comuna cheltuesc anual 1410
leT.
Comerciul se face de 3 cir-
ciu marl.
Numarul vitelor marT e de
287 si al celor unid de 517.
S'ati stabilit in sat 3 strainf. Prahova. Izvoreste din dealul
Ungureni, sat, face
www.dacoromanica.ro
CHIRULUI (VALEA-)
parte din com. Dragoesti-Bitine-
le, plasa Mostistea, jud. Ilfov.
Este situat spre E. de Bitina-
PanfintenT. Prin el trec 3 vil-
cele, purtind diferite
luate de la satele din judetul
Ialomita, la extremitatea caruia
este asezat.
Suprafata totala a statultir e
de 578 hect., cu o populatie de
196 locuitorT. Statal are 450
hect. si locuitoriT 128 hect.
Statul cultiva prin arendasiT
sa.1 295 hect. (75 sterpe i 8o iz-
laz). LocuitoriT cultiva 98 hect.;
restul serva de izlaz.
Comercial se face de
ciumar.
Numarul vitelor marT e de
179 si al celor raid de 457.
Chirone§tilor (Valea-), pida,
in jud. R.-Sarat, plaiul
comuna Valea-SalcieT; izvoreste
din Dealul-CilnduluT; uda partea
de E. a com. si merge de se
varsa In riul CilnAul, pe dreap-
ta lur, mal sus de catunul
Modreni.
Chirtoaca, pîriia1, izvoreste din
partea esticá a satuluT Albesti,
comuna Albesti, plasa Crasna,
jud. Fälciü, i, in mijlocul satu-
luT, se varsä in ptriul Strasnicul,
numit si Mereul.
Chirul, cleal, ce se intinde spre N.
de satul Potingeni, com. Movi-
leni, pl. Copoul, jud.
Chirul. (VezT Portareasa, judetul
Ilfov).
Chirului (Magura -), vidg-urel,
futre com. Basesti si Doroban-
tul, jud. Teleorman.
Chirului (Valea-), vale, judetul
Scaeni; strabate padurea
qi a Eforiel si se pierde
 CHISILiTA
in cImpla TirgsoruluT- Curge nu-
maT in timpurl ploioase.
Chisälita, pirig, ce curge prin
pl. Siretul-d.-s. i Fundul, jud.
Rol:han. Izvoreste din Dealul-
Marului; curge de la N.-V. cA-
tre S. - E.; udá. satul Poenita ;
trece pe la V. de satul Poenari
si, la S. de acest sat, trece in
pl. Fundnl, unindu-se la satul
CrAesti cu piriul Zimbrul, de ua-
de apoT lea numele de pirlul
Ce-Masca si, aproape de vArsare,
de Toinar. Primeste pe stinga
piriul Fodorul.
Chisäloaia, finilla, com. Valeni,
pl. Argeselul, jud. Muscel.
Chiscani, com. rur., la E. plaseT
VAdeni si jud. Brälla, pe ma-
lul sting al DunäreT. Se inve-
cineste la S. cu Tichilesti, la
V. cu Scortarul-Vechiii si Tu-
dor - Vladimirescu i la E. cu
DunArea.
Teritoriul sAil face parte din
Domeniul Brä'ilef. El se intinde
pe platoul de N. al jud., de la
soseaua BrAila-CAldrasi; coboarA
muchea pe lunca Durare; cu-
prinde toatl lunca dintre Du-
nä'xea-Vechie i Dunärea-Vapoa-
relor, de la satul Chiscani pana'
la BrAila si MAcin.
Pe partea de V., pe platoti,
are dou5. sate Chiscani si La-
cul-SArat, precum i Baile - Sä-
rate cu cAtunul VArsAtura ; iar
partea de pe lunca DundreT este
traversatA de canalele : Lata,
Stuparita, Bratusca, privalurile:
Filipoiul, Coratisca, Scurt il, Au-
rel, etc. si iezerele: Patiul, Ge-
menele, Orzea, etc.
Ad se af15. tirlele Blasova.
Suprafatà partiT com, de pe
platoti este de 2933 hect., din
carT 2483 hect. arabile, 240 iz-
laz, 5 hect. viT, 202 hect, grA-
dinT cu zarzavat. Iar partea din
www.dacoromanica.ro
288
lunca DunareT cuprinde locurT
de pásune intinse, ciad apele
sunt scazute i ca 590 hect. p5.-
dure de salcie.
Populatia com. este de 256
capI de famille, sati (024 locui-
torT, din carI 227 bArbatT si 468
femeT; 475 cAsAtoritT si 334 ne-
cdsAtoritT; 164 stia caree $i 85o
nu *tia.
Are 2 biserld, deservite de
2 preotT, 2 cinta:1-4T si 2 para-
cliserl ; douà scolf, cu i luya-
'Atoe si o invAtItoare, frecuen-
tate de 53 elevI si 13 eleve.
In com. sunt 151 contribua-
bilT; 78 improprietAriti din 1864
si 253 din 1878, lar nelmpro-
priet5xitT 9.
Budgetul com, este de 7900
leT la veniturí si de 7885 leT la
cheltuelT.
Vite sunt : 744, bol 383, vacT
2450, taurT 4, viteT 112, cal
377, oT 1300, l rimatorT 53.
In com. sunt 31 circiume.
AceastA comuna este traver-
satA, pe hotarul de N., de catea
fieratA avind sase
cantoane de la 139-144 l halta
Silistrarul.
Paralel cu drumul de fier, te-
ritoriul comuneT este strAlAtut
de soseaua BrAila-CAlArasi.
DrumurT : la BrAila, spre N.,
lo kil.; la Cazasul, spre N.-V.,
e kil.; la T.-Vladimirescu, spre
V., 9 kif.; la Silistrarul, spre S.-
V., 12 kil.; la Tirchileti, spre S.,
7 kil.; la VArs5turA, spre N., 5
kil. In com. sunt 12 strade si o
piatA. Comuna e infiintatA de
pe la 1828.
Chiscani, sat, jud. BrAila, pe mu-
che?. de pe lunca DundreI, la S.-
E. comuneT Chiscani, ca la io
kil. spre S. de BrAila, pe dru-
mul BrAila-Piva-PetriT.
Su prafata veten' satului este
de igi hect. Sunt 106 case ; 4
circiumT si 2 ghetdriT.
CHISCOITL
Are o populatie de 126 capy
de familie sal:1 598 loculturT, din
carT 271 bärbatT, 297 t'eme; 344
cAsAtoritT i 218 necAsAtoritT
54 sur' carte i 534 nu fiti.
Are o scoall mixtA, infiintatA
la 1864, intretinutA de stat
frecuentat5. de 35 elevI i 5 e-
leve, cu un bun local de zid.
Biserica din sat este ziditl de
locuitori la 1865 i e acum de-
servità de un preot, un cinta-
ret si un paracliser.
Vite sunt: 117 caT, I asin,
257 vite cornute, woo oT i 33
rimatori.
Chiscäneni, aria; in jud.
com. Urleasca, pe malul vestie
al vdeT Ianca, la 2 kil. spre V.
de satul Urleasca.
Chiscovata, sat, in partea de
S.-E. a comuneT Poiana-Lungl,
pl. Siretul, j ud. Botosani, pe mo-
sia Vorona, a statulur, situat
parte pe coasta de deal si parte
pe vale. Are o suprafat5. de 343
hect., si o populatie de 97 fa-
miliT sau 523 suflete. Sunt 126
contribuabilT.
Are o biseric5, zidit5. /a 18245i
deservità de 2 cInt:iretT; o sena-
ld, a statuluT, cu i inv5tAtor, fre-
cuentatA de 95 bleti $i 12 fete.
Are o circiumA. Sunt in sat:
comerciant si 6 meseria$T.
In acest sat este primaria eo-
muneT Poiana Lung5..
Vite sunt: 198 bol si vacT,
38 Cal, 186 ol Si 38 porei.
LocuitoriT posecIA (50 stupr Cu
albine.
Chiscovata, pilla, com. Poiana-
Lung5, pl. Siretul, jud. Boto-
sani ; izvoreste din pAclurea Tu-
dora, formeazA hotarul tutee pl-
durea Tudora i Vorona si se
varsä in iazul Pancul.
Chiscovul, a'eal. (VezT Catelina,
 CF1ISCUL (P ISCUL)
deal, com. Cotnari, pl. Bahlu-
iul, jud. Iasi).
Chiscul, (Piscul), deal, filtre sa-
tele J'Agalla si Räscani, comuna
Jagalia, pl. Mijlocul, jud. Falciti.
Chiscul-Ganei (Piscul-), deal ,
situat in partea de S.-E. a sa-
tuluI Frumusele.le, comuna Pau-
sesti, pl. Cirligatura, jud. Iasi.
Chiscul-Gudref. (VezT Dealul-
Mare, com. Voinesti, pl. Stav-
nicul, jud. Iasi).
Chiscul-luI-DonicI, ramurd de
deal, dintre sesul Prutulur si Va-
lea-Paruluf, com. Mastacani, pl.
Prutul, jud. Covurluiti.
Chiscul-luI-Toader, a'eal, in co-
muna Mogosesti, pl. Stavnicul,
jud. Iasi, pe costisa caruia e
asezat satul Mogosesti-Frumoa-
ser.
Chisculevti, movild, pe dealul
Rausenilor, spre V. de satul
Rauseni, com. Comandaresti, pl.
Jijia, jud. Botosani. Are 167 m.
de-asupra nivelului mariT.
Chiseletul, com. rur., plasa Olte-
nita, jud. Ilfov, situata la S.-E.
de Bucuresti, pe tarmul Duna%
reT, la extremitatea judetului
despre judetul Ialomita, 8o kil.
departe de Bucuresti. Sta in le-
gdtura Cu com. Man5stirea, prin
o osea vecinall.
Se cornpune din satele : Chi-
seletul i Surjan, cu o popu-
latie de 2400 locuitorT, cari tra.-
ese in 363 case si 4 bordee.
Se intinde pe o suprafatá de
5063 hect. D-na Elena Otete-
lesanu i Eforia Spitalelor Ci-
vile din Bacuresti atí 3801 hect.
loc. 1262 hect.
Proprietarii cultiva 1825 hect.
(1401 hect. sterpe, 525 hect.
39
izlaz si 50 hect. padure). Lo-
cuitoril cultiva tot terenul.
Sunt 287 contribuabili.
Budgetul comunei este de le
4869 la veniturI si de leT 4700
la cheltueli.
In comuna sunt 2 biserie ;
o scoala mixt5.; o masinä de
treerat cu aburi.
Numarul vitelor marT e de
1461 (466 cal si epe, 3 arma-
sarT, 225 bol, 573 vacT i viter,
4 taurT, 24. bivoll si 156 bivolite)
si al celor miel de 3313 (36 ca-
pre, 211 porcI i 3065 ol).
Dintre locuitorT, 516 sunt plu-
garT, 9 meseriasT, 4 MI diferite
profesiunT.
Aratura se face cu 212 plu-
gurT: 84 cu bol i 128 cu cal.
LocuitoriT ati 227 care si ca-
rute : 90 cu bol i 137 Cu ea/.
LocuitorT improprietariti 237
si neimproprietaritT 302.
Comerciul se face de 9 dr-
ciumarl si i hang15.
S'ati stabilit in com. 4 stra-
inT.Locuitorii acestuT sat, in
mare parte, sunt SirbT.
Chiseletul, (Fundul), sat, face
parte din com. rur. cu acelasT
nume, pl. Oltenita, jud. Ilfov.
Este situat la S.-E. de Bucu-
resti, pe malul Dunard, aproape
de lacul Mostistea. Ad este re-
sedinta primarieT.
Acest sat este insemnat prin
batalla ce a dat aci
teazul, Turcilor, la anul 1598.
Locuitorii sal fac comerciul
Cu rogojini.
Se imparte in Chiseletul-Ro-
m'u i Chiseletul-Sirb.
Se intinde pe o suprafata de
3693 hect., cu o populatie de
1343 locuitorf.
D-na Elena Otetelesanu are
2750 hect. si locuitorif 943 hect.
Proprietara cultiva 1325 hect.
(925 hect. sterpe, 500 hect. izlaz).
Locuitorii cultiva tot terenul.
www.dacoromanica.ro
Are 2 bisericr, cu hramurile SE
loan si S-tiT Voevozi, deservite
de 2 preotT i 2 cintAretr; o
coalä mixta, frecuentat5. de 14
elevi si 2 eleve, Cu in tretinerea
carora statul si comuna chel-
tuesc anual 2458 Id.
Comerciul se face de 6 &ir-
ciumarT si hangiti.
Numarul vitelor marT e de
953 si al celor mid de 2485.
In sat sunt stabilitT 4 strainT.
Chiseletul, baltd, judetul Ilfov,
Ruga satul cu acelaT nume.
Chiserul, grind, sati loe ridicat
d'asupra stufului inconjurator,
situat in plasa Sulina, judetul
Tulcea, si pe teritoriul comuna
rurale catunul Letca.
Are o forma lunguiata, cu o
directiune generala de la N.-V.
spre S.-E., brazdind ast-fel par-
tea vestica a plasei si pe cea
meridionala a comuna Este cu-
prins Tare grindurile Chirila
Ariul. Lungim ea luT ajunge pana
la 3 kil. ; iar latimea sa medie
de 50 m. Suprafata intreaga
este de 8o hectare, neproduc-
tivel din cauza ca e acoperit
Cu nisip.
Chisirigul. (Vezi Chitirigul, jud.
Neamtu).
Chisonul. (Vezi Cisonul, judetul
Neamtu).
Chiv-Havas (Piciorul-), picior
de munte, jud. Bacati, pl. Tro-
tusul, com. Hirja, de pe gra-
nita, asezat pe coasta dealuluT
Cernica, unde se allá tabla de
fruntarie cu Vulturul No. 40,
numit Cernica.
Chivata, sat, jud. Bacaii, pl. Bi-
strita-d.-j., com. Letea, situat
In apropiere de com. Dealul-
Noti, d'a dreapta Bistritd, la o
 CHIATA
depArtare de 14 kil, de rese-
dinta comuneT Letea. Are o
scoalà mixta ; 2 circiumI. SULA
102 capT de familie, sati 332
suflete.
Vite sunt : 5 cal, 289 vite
cornute i IOI pord.
Chi§ata, jud. Bacati, pl.
Bistrita-d.-j., de pe teritoriul co-
muneT Letea. Trece pi-in satul
Chivata si se varsA in Piriul-Liu-
zilor.
ChiOrai, sat, in com. Goldesti,
pl. Branistea, jud. Iasi, asezat
pe ses, lìngä apa Jijieï, Cu o po-
pulatie de 47 familif, sati 222
locuitorT. Pamintul produce ce-
reale si fin*.
NumArul vitelor e de 690 ca-
pete, din carT : 147 vite marT
cornute, 289 ol", 6o cal si 44
fimAtorT.
Chi§äräi, deal, pe teritoriul sa-
tuluT ChisArdi, cora. GolOesti,
pl. Branistea, jud. Iasi ; e aco-
perit cu padure.
Chi§ärii, vale, formatd de dea-
tul ChisArai, din com. Golä.esti,
pl. Branistea, jud. Iasi.
Chi§cata, pirtg, ce izvoreste de
pe teritoriul mosieT Ciornohal, co-
muna Ri nghilesti, jud. Boto
Cnrge pe mosia Pogoreti, co
muna ComändOresti, si se varsä
In iazul Chiscata de pe mosia
Gldvdnesti, proprietate a sta-
tuluT, com. Epureni, pl. Turia,
jud. Iasi.
Chi§cAreni, sat, pe mosia tiu-
beeni, com. cu acelasT nume,
pl. Baseul, jud. Dorohoiti. Are
93 capT de familiT, sati 370 su-
flete. Se af1ä pe malul BaseuluT,
mar jos de satul tiubeeni.
Chi§cäreni, deal, pe coasta caruia
www.dacoromanica.ro
390
e situat sat il ChiscAreni, com.
ipotele, pl. Bahluiul, jud. Iasi.
Chi§careni, vale, formatà de dea-
lul Chiscareni, din com. ipo-
tele, pl. Bahluiul, jud. Iasi.
Chi§cäreni- No1. (VezT ChiscA-
reni-VechT, sat, din com. ipo-
tele, pl. Bahluiul, jud. Iasi).
Chi§cfireni-Vechl, sat, in cen-
trul com. *ipotele, pl. Bahluiul,
jud. Iasi, situat pe dealul Chis-
careni, in partea dreaptá a pi-
riuluT Miletinul, infiintat in anul
1850, Cu locuitorr venitT din sa-
tuI Plugari, tot din aceasta co-
muna. Inainte de infiintarea sa-
tultiT, in aceasta localitate era
cimpie si se afla o singurá casa
pentru pazitoriT de vite. In 1879,
prin improprietdrirea insurAtei-
lor, s'a format al doilea sat nu-
mit ChiscAreni- Nor, care im-
preunO cu acesta formeaza un
trup, avind o populalie de 233
capT de familiT, sati 1089 locui-
torr. Satele ati o scoala infiin-
tata in anul 1882, frecuentatà
de 6o elevT.
Numgrul vitelor e de 2137
capete, din carT: 310 vite marT
cornute, 122 caT, 1048 oT si
157 fimdtori.
Chi§cfireni-VechI, movild, pe
mosia si comuna tiubeeni, pl.
Baseul, judetul Dorohohi, lingd
locul unde a fost satul din ve-
chi me.
e.
Chi§cAroaia, baltd, in suprafatä
de 150-200 m. p., in comuna
Dolhasca, jud. Suceava.
Chi§cul - Comorilor, deal, Cu
gropT adlncr, jud. Bacdti, plasa
Bistrita- d. -j., de pe teritoriul
com. CA.lugara-Mare.
Chi§cul-HotuluI, munte, judetul
CIIITICENI
Bacati, pl. Trotusul, de pe te-
ritoriul comuneT Hirja, situat
d'a stinga piriuluT Oituzul.
Chi§cul-luI-Iordache, deal, jud.
Bacdti, pl. MunteluT, cona. MI-
giresti; face parte din sha dea-
lurflor ce desparte cele doul
TazIdurT.
Chi§cul-§ipotuluI, a'eal, judetul
BacH, pl. Bistrita-d.-j., de pe
teritoriul com. CAluggia -Mare.
Chi§teala-Vechie, Í12 Cu batel,
ce-Y zice si Iazul-MiclesculuT, in-
tre satele Ghibarteni i Pochis-
cani, com. BOlintesti, pl. Ho-
rincea, jud. Covurluira. Acest
iaz apartine mosieT Pochiscani
si e in maxime de 5 hect.
Chitariul, numire, data mofier ce
apartine rdzesilor din comuna
Liesti, plasa Birlad, judetul Te-
Chitäroaie, pidure, judetul Te-
situata pe malul Siretu-
luT, in fata satuluT Calieni, jud.
Putna, la S. de satul erba-
nesti, com. Liesti. In marginea
acestei pOdurT, la E., se allá
prima baterie a forturilor NO-
moloasa-Focsani.
Chitäroaia, vale, jud. TecuciO,
se intinde pe tina malul sting
al SiretuluT i Ola In dealul
cu acelasT nume. Plmintul e sterp.
In partea de V. se afla podul
de vase pe 11'11 Siret ce leagg
Cälieni (jud. Putna) cu erlad-
nesti (jud. Tecuciti).
Chiticeni, sat, jud. BacAtí, plasa
Siretul- d.- s., com. Berbeceni,
situat pe phiul Odobul, la poa-
lele dealuluT BAlusul. Are o bi-
serick fondat6. de Matehi Cru-
penschi, la 1847. Sunt 41 capT
de familir sati 112 suflete.
 CHITICILOR (P11111L-)
Vite sunt: 6 cal, 116 vite
cornute i 5 pord.
Chiticilor (Piticilor),
jud. Bacati, pl. Munte-
luf, com. Därmanesti, izvoreste
din n3untele Hijmul si se varsa
d'a stinga In Uz.
Chiticul, (Piticul), a'eal culti-
vabil, in comuna Plesesti, jud.
Suceava.
Chiticul, pirîia,c, in com. Glr-
cina, pl. Piatra-Muntele, jude-
tul Neamtu ; izvoreste din mun-
tele Cozla, la locul unde acesta
face legatura Cu muntele
lomanul si se varsa pe dreapta.
In &tul Cuejdul.
Chitila, (Zalhanaua-lui-Papa-
zolu), sat, pl. Znagovul, jud. Il-
fov ; face parte din com. rur. Bu-
coveni. Este asezat la S. de Bu-
ciumeni, la egala distantä intre
padurea Riioasa i riul Colentina.
Intre Chitila i Colentina este o
mare padure de lemn de tufá.
La V. se va(' ruine dintr'o
vechie biserica, nu mita a- Giu-
lestilor, a carel constructie a in-
ceput cam pe la a3311 1795 si
la anul 1812, inainte d'a fi ter-
minata, a fost In parte darlmata
de Turci, ara a se fi servit in
ea. Constructia e de toata so-
liditatea.
In apropiere de sat este fa-
brica de zahar, foasta a Princi-
peld Nicolae G. Bibescu, care
s'a infiintat la anul 1876 si la
arad z88 z a incetat d'a mal
function a.
Aceasta fabrica a fost refl-
cuta, imbunatatita i inoitä, de
raposatul Dim. Cezianu, gine-
rele PrincipeluI Bibescu.
Fabrica e azi in deplinä acti-
vitate i zahlrul produs se des-
face in toata tara.
Populatia sattilui e de 322 loc.
391
Impreunä. cu Mogosoaia i O-
däile are 3507 hect.
D-1 Movill are 2820 hect. si
locuitorli 687 hect.
Proprietarul cultiva. I000 hec-
tare, din car/ 143 falaz, 1600
padure ; restul ramin necultiva-
te. LocuitoriT cultiva 65o hect.;
37 rämin sterpe.
Are 1 helesteä i r pod sta-
tator.
Comerciul se face de 5 cir-
ciumarI.
S'ati stabilit in comuna i r
strai
Chitila, stafie de dr. d. f., jud.
Ilfov, pl. Ilfov, cat. Bucoveni, pe
linile Bucuresti - Ploesti, pusa
in circulatie la 13 Septembrie
1872, intre statiile Bucuresti (9.5
kil.) si Buftea (7.7 kil.) si Bu-
curesti-Pitesti, intre statiile Bu-
curesti si Ciocanesti (13.6 kil.).
Inaltimea d'asupra nivelului mä-
rir e de 89",64. Venitul aces-
teT statiI, pe anul 1896, a fost
de 251220 leY, 88 bant
Chitila, fort, in jurul Bucurestilor.
Chitlis, vitt de deal, in judetul
Tulcea, pl. Isaccea, pe terito-
riul comuner Luncavita. Este
situat in partea nord-vestica a
plaseI i cea sud-vestica a co-
mund. Este piscul cel mai inalt
al dealuld Pietrosul, avind 197
m. inältime. Punct trigonome-
tric de observatie de rangul al
3-lea, domintnd asupra satului
Luncavita, asupra Váld-Popd,
ce izvoreste din poalele sale
nord-vestice, asupra VäeI-Stan-
chef, ce-sI ja nastere din poa-
lel i asupra drumu-
lui comunal Luncavita - Mäcin.
Prin piscul acesta se incruci-
seaza. 3 hotare ale comunelor
Luncavita, Jijila i Greci. E a-
coperit cu padurI, exploatate in
parte, si cu pasunI.
www.dacoromanica.ro
CHITCANI
Chitoaia, vale, in com. Miro -
neasa, pl. Stavnicui, jud. Iasi,
formata din Valea-Ursitd.
Chitucul, deal, la V. com. Stir-
besti, plasa Oltetul-d.-j., judetul
Vilcea.
Chitul, 1nocie, situata In partea
de V. a vad Calmatuitil, pe te-
ritoriul com. Liesti, pl. Birlad,
jud. Tecucia.
Chitulca, bala, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-j., com. Elizabeta-
Doamna.
Chita, atta:, pendinte de coin.
BalariI, pl. Cilnistea, jud. Vlasca.
Chita, viroageï, jud. Bräila, la S.-
V. com. Vadeni, avind directia
de la S. la N., lungd de vr'o 2
kil. Uneste lacul Zaghirciocul
cu viroaga Zagna.
Chitani, sat, face parte din com.
rur. Vata, pl. Vedea-d.-s., jud.
Olt. Cade in partea de S. a co-
mund. Are o populatiune de
128 locuitorI. Este divizat in
dota mahalale: Putinesti si Pro-
dani. Aci e o moara de aburI,
pe mosia nurnita Cioara-alu-
gäreascA.
Chitani, sat, face parte din com.
rur. Gura-Boului, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt. Are o populatie de
230 locuitorr.
Chitani, deal, in com. avoeni,
pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea.
Chitcani, sat, face parte din Co-
muna Boghesti, plasa Zeletinul,
jud. Tecuciti, de care se des-
parte prin tipa 13rezoaia. Situat
pe deal, la o distanta de 2 kil.
600 m. departe de resedinta
comund.
Are o populatie de 48 capI
 CHITCANt
de familie, saa 209 sufl., locu-
ind in 46 case.
Acest sat mal poartd si nu-
mele de Capra.
Satul are o suprafatd de 584
hect si 5 r ariT.
Locuitoril, fostI cldcasI, sunt
improprietäritT in 1864; stapt-
nesc 250 hect.; lar proprietarul,
d-1 Filip Bogdan, are 334 hect.,
trupurile de mosie, numite Re-
cea i Coroiul.
Chitcani, sat, in jud. Tutova, pl.
Simila, com. Puntiseni, pe pirtul
Buga, spre S. de satul Pu nti-
seni. Are 362 loc., din carT 24
stia carte ; locuesc In 88 case.
Chitcanilor (Movila-),
In jud. R.-Sdrat, pl. Rimnicul-
d.-j., com. Nisipurile, la Estul
eT, pe malul riuluT BuzAti.
Chiteasca, sat, face parte din
com. rur. Negreni, pl. Vedea-
d.-j., jud. Olt. Are o populati-
une de 335 loc. Ad i e o bise-
ricd fondatä la anul 1881.
Chiteasca, piidure, supusà regi-
muluI silvic, com. Glimbocelul,
pl. Podgoria, jud. Muscel, avind,
impreund cu alte trupurT, o in-
tindere de 1350 hect.
Chitei (Balta-), iaz, spre Sudul
satulur Davideni, situat in drep-
tul unde riul Moldova face o
cotiturä mare in spre Tibucani,
pe teritoriul com. PAstrAveni,
pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu,
lingd Balta-GirbeT.
Chite§ti, sat, jud. Dimbovita, pl.
Dimbovita, cdt. com. Bogati.
Chite§ti, vechie numire a satulur
Nedelcul, com. Huruesti, plasa
Berheciul, jud. Tecucia.
Chitibu§i, deal §i punct trigono-
www.dacoromanica.ro
392
metric, in jud. Mehedinti, pl.
Ocolul-d.-s.
Chiticarului (Dealul-), deal, pe
care std o parte din satul Mi-
hdesti, jud. Suceava.
Chitigaia-Mare, cel mal inalt
virf al munteluT Chiigäi1e, jud.
Suceava.
pisc, i unul dintre
piscurile munteluT La- Coarne,
jud. Suceava. E acoperit de pa-
dure de brad si fag.
Chitigbile, phifi, afluent al pi-
riuluT Rica, din com. Bogd5.-
nesti, jud. Suceava.
Chitigoiul (Pitigoiul), deal, ju-
detul Bacdti, pl. Siretul.d.-j., de
pe teritoriul comuneT Tdmasul.
Este acoperit cu pAdurT.
Chitigoiul (Pitigoiul),
jud. Baca'', pl. Siretul-d.-j., co-
muna Tdmasi, din pddurea ce
imbracA dealul Valea-luT-Antal.
Chitimi, sat, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani ; tine de com. rur.
Iupca.
Chitirigul, sat, in comuna Bicazul,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
situat aproape de granita Tran-
si/vanier, pe partea stingd a pi-
riulur Bicazul.
Acest sat este cunoscut pen-
tru exploatarea pddurilor, po-
sedind 16 ferestrae si 2 circu-
lare, purtate prin ajutorul apeT,
Cu 122 lucratorT.
Chitirigul, ramuril de munfi, ce se
detaseazd din grupa sistemulur
muntos Ceahldul, jud. Neamtu,
indreptindu-se in directiune S.-E.
prin culmea Obcina-Neagrd, sati
mar bine zis 'filtre piriul Bistra-
Miel si piriul Neagra.
CHITOCUt
Chitirigul,
izvoreste din. muntir ca
celasI nume, grupa CeahlduluT,
jud. Neamtu. Curge spre ho-
tarul TransilvanieT, formind
judetuluT, de la Muntele-
Verde sati muntele Flgetelul,
pänd la vdrsarea sa pe stinga
piriuluT Bicazul, in dreptul Tre-
cdtoareT.
Chitoaia,girlä, izvoreste din dea-
lurile comuna Dirmdnesti, pl.
Riul-DoamneT, jud. Muscel, trece
pe la N. de comuna Piscani si
se varsd in nui Doamna.
Chitoaica, vie, in jud.
com. Tohani, si punct de hotar
al acesteI comune despre com.
Fintesti.
Chitocul, sat, din com. Munte-
ni-d.-j., pl. Crasna, jud. Vas-
luir'. Se aflä la extremitatea
comuneT in partea de V., limi-
tindu-se In aceastä parte cu jud.
Tutova. E situat pe coasta Dea-
luluT-VarniteT, movila Sdcara
pe valea Chitocul.
Acest sat .T-a luat numele de
la dealul i piriul ca acelasi
nume.
Are o suprafatd de 1739 hect.,
dilt carr: 1573 hect. pe care se
afld i palure a proprietateT,
lar 165 hect, ale sdtenilor. Are
o populatie de 214 familif, sati
508 suflete, din carl ro familiT
Tiganl.
In acest sat se aflà o bise-
rica, ziditd de Stefan Anghelutd,
la 1855, deservitA de i preot
si 2 dascd11 ; este situatA la mar-
ginea de E. a uneT padurice,
in intindere ca de 5 hect.
In satul Chito cul, a fost o scoald
cu internat, intretinutd de Ste-
fan Anghelutd, unde se preparad
elevI pentru seminariT ; aceastA
scoalà s'a desfiintat dupd moar-
tea fondatoruluT el.
 CHITO CU L
Actualul proprietar a infiintat
o scoala rurala pe comptul sal,
in anul 1886, scoala care e fre-
cuentatä azr de 20 elevr.
Tot in satul Chitoeul, a fost
si o velnitä de rachia, facuta
de vechiul proprietar si pe care
actualul proprietar a desfiintat-o
acind cunoscuta fabrica de pe
sesul Birladulur.
Fabrica si-a cdpatat renume
fiind una din cele d'intiiti in
tara, atit prin marimea si fru-
musetea constructier cit si prin
productiunea spirtulur rafinat,
cu care se face un mare co-
mercia, atit in interiorul cit si
in exteriorul tarer.
Numarul vitelor e de 730 ca-
pete, din carr: 365 vite marT
cornute, 154 or, 20 cal, 20 ea-
pre si 171 rimatorr.
Chitocul, deal, desparte satele
Corbul si Chitocul, pl. Crasna,
jud. Vasluiti. Se uneste cu Dea-
lul-Corbulur. Este acoperit de
padurr.
Chitocul, P10, izvoreste din Fin-
tina-Blan2riulur, de sub dealul
Movila-Sacara, ce vine spre V.
de satul Chitocul, com. Munte-
ni-d.-j., pl. Crasna, jud. Vas-
luia ; trece prin mijlocul satulur
si se uneste, la podul Aftimier,
ca piriul Stuhuletul, ce izvoreste
de sub Dealul-Varniter; curge
prin iazul Chitocul; apor, esind
din el, continua spre E. sub
numele de piriul Timoftei, for-
mind putin marginea intre com.
Munte li si Lipovatul ; trece in
com. Lipovatul, varsindu-se in
pirtul cu acest nume.
Chitocul, vale, spre S. de satul
com. Munteni-d.-j., pl. Crasna,
jud. Vasluiti ; pe ea se afla
tuata o parte a satulur Chitocul.
Chitorani, sat, face parte din
67470 Alai ele Dielfonai Geoplqic, 1'1. 11
393
com. rur. Bucovul, pl. Cricovul,
jud. Prahova. Aci e o biserid,
cu hramul Sf. Stelian, cu in-
scriptia: «Flcutä la anu11797 de
d-lur Paharnic Constantin Canta-
cuzino, cu sotia sa Smaranda,
in zilele DomnuluI Ion Alexan-
dru Ipsilante V.V. si Mitropolit
Dosifteilio, Inainte, satul puita
numele de Gilmeele.
Chitorani, deal, spre E. de com.
Bucovul, plasa Cricovul, jud.
Prahova ; astazr serva de p.-
une pentru vite.
Chitovanca, perdure, in com. U-
riceni, pl. Cosula, jud. Boto-
sani.
Chitoveni, sat, in centrul com.
Uriceni, pl. Cosula, jud. Boto-
sani, pe tal-mur sting al piriulur
Miletinul ; este infiintat de la
1826 de Dim. Mavrocordat.
Are o populatie de 68 fa-
milir, sati 316 suflete; o biserica,
zidita la 1770, deservita de I
preot si 2 entaretT. Sunt 94
contribuabill; o circiuma si un
comerciant.
Vite sunt : 124 bol si vacT,
17 caí marT si miel', 518 oT §i
76 mascurr.
Chituleasca, cálun, pendinte de
com. Frasinetul, pl. Glavaciocul,
jud. Vlasca, proprietatea frati-
lor Anghelestr. Are o supra-
lata de 620 hect. S'a dat la
locuitoriT fostr clacasT 8o hect.
(VezI comuna Frasinetul).
Chituleqti, hlizä de mofie, in
partea de S. a com. Deleni, pl.
Mijlocul, j u d. Falda, proprietatea
unur razas din familia Bedrosu.
Se zice el din vechime a fost
si- aicr sat mic razdsesc, care s'a
desfiintat prin stramutarea lo-
cuitorilor in satul de astAzI De-
leni (Falciti).
www.dacoromanica.ro
CHIUCIUC-B AIR
Chiuciuc-Bair, deal, in jud. Tul-
cea, pl. Istrulur, pe teritoriul
com. rur. Ciamurli-d.-s. Se des-
face din dealul Ciamurli ; se in-
tinde spre E., avind o direc-
tiune generala de la N.-V. spre
S.-E., brazdind partea de N. a
plaseT si a comuner. Se intinde
printre piriul Slava-Rusa si aflu-
entul piriuluT Beidaut, anume
valea Ciamurli sati Valea-Satu-
lur. Se prelungeste spre E. cu
dealurile Tas-Bair, Bal-Bair, Tas-
11-Bair, Eniceri si Cara-Burun.
La V. sta in legatura cu dea-
lurile Dalicla si Dolojan. Poa-
lelesale de S. sunt brazdate
de o multime de miel val rt-
poase, ce se deschid toate in
pida Ceamurli. Satul Ciamurli
e asezat, in parte, la poa,lele
luT. Natura lur pe alocurea e pie-
troasa. Virful cel mal inalt, de
165 metri, este punct trigono-
metric de observatie, de ordi-
nea 3-a, dominind asupra \raer
si satuluT Ciamurli. E acoperit
Cu putine padurr la N.; in colo
cu finete si semadturr.
Chiuciuc-Bair, deal, in jud. Tul-
cea, pl. IstruluT, pe teritoriul co-
munelor rurale Casimcea (si a-
nume pe al catunulur Cuciuc-
Chioi) si Tocsof (pe al catunelor
sale Cublia si Rimnicul-d.-j.) Se
desface din dealul Iuci-Tepe-Bair,
si anume din vtrful Apti- Iuc
(170 m.). Se intinde spre S., a-
vind o directiune generala de
la N. - E. spre S. - V., brazdind
partea sud-vestid a plaser si a
comuner Tocsof si pe cea sud-
estica a comuneT Casimcea. Se
intinde printre piriul Casim -
cea si afluentir sal Dere, Di-
chilitas si Rimnicul-Dere. Cite-sr
trele ati malurile inalte si ri-
poase. Satul Cuciuc - Chioi e
asezat la poalele sale vestice si
Rimnicul-d.-j. la cele estice, Pe
alocurea, natura luT este pie,
150
 CHICJCILIC-BEILI
troasa. Este intretaiat de dru-
murile comunale ce duc de la
Cucitic-Chiol la Cuba, Rimnicul-
d.- j. si Rimnicul- d. - s. si Sari-
Ghiol. Este acoperit cu Jinete
semanaturT.
Chiuciuc Beili, deal, sal mal
bine zis virf de deal, in plasa
judetul Tulcea, pe teritoriul
com. rurale Bes-Tepe. Este un
pisc inalt al dealuluI Beili, si-
tuat in par tea nordica a piase.'
si in cea centralá a comuneI.
Prin el trece hotarul desparti-
tor intre satele Bes-Tepe si Pir-
lita, catunul sla. Are 114 me-
tri inältime, dominind asupra
DunareI, asnpra vdeT Turia, ce
trece pe la poalele sale sudice,
asupra dota drumurT comu-
nale Bes-Tepe-Pirlita. Este punct
trigonometric de observatie de
ordinul al 3-lea. E acoperit cu
verde* i finete.
Chiuciuc-Cara, deal, in jud. Tul-
cea, pl. Mäcin, pe teritoriul com.
Yurale Cirjelar, i anume pe al
catunuluI Homurlar. Se desface
din dealul Dijchadael-Bair. Se
intinde spre E., avind o direc-
tiune generala de la N.-V. spre
S.-E., brazdind partea sudicä a
piase si pe cea centrarä a co-
muna Se intinde d'alungul ma-
lulul al piriulur Homur-
lar, care din pricina nature dea-
luluT este inalt si ripos. La E.
sta in comunicatie cu dealul
Orta-Cuirac. Pe muchea luT trece
hotarul ce desparte satele
Jaila de Homurlar (ale comuna
arjelar). Pe la poalele sale trec
drumurile vecinale Hasanlar -
Jaila, Hasanlar-Homurlar i Ho-
murlar-Jalla. E acoperit cu Ji-
nete si semanaturl, lar la poa-
lele sudice ca cite-va livezT.
Chiuciuc-Cara-Tepe, deal, in
jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teri-
www.dacoromanica.ro
394
toriul com. rur. Nalbant, i anu-
me pe al catunuld Trestenic. Se
desface din dealul Buiuc-Cara-
Tepe. Se indreapta spre S., a-
vind o directie generala de la
N. spre S., brazdind partea nor-
dica. a pase( si a comuna. Se
intinde printre piriul Telita
afluentul sati valea Alceac-Cu-
lac - Punar, pana 'in satul Nal-
bant, ce este asezat la poalele
sale. Malurile piriuluI Telita sunt
ripoase din pricina naturif luT.
Are 137 m. inältime; e punct
trigonometric de observatie de
ordinul al 3-lea, dominind asu-
pra pîriulul Telita si asupra sa-
tuluf Nalbant. E acoperit cu
semanaturT si Jinete.
Chiuciuc-Chesen -Ceair, vale,
in jud. Constanta, pl. Silistra-
Noua, pe teritoriul com. rurale
Ese-Chiol. Se desface din poa-
lele nord-estice ale dealuld Ha-
gi - Durac - Sirti, de lingl virful
Ese-Chioi. Se indreapta spre N.,
tuteo directiune ge ieralä de la
S.-E. spre N.-E, printre dealurile
Burun-Sirtt si Bone-Sirti.
deaza partea vestica a plaseI
pe cea nordica a coin. Dupa un
dritm de 4 kil. se deschide in
iezerul Girlita, in partea sudica
a luI. Ambele maluri sunt aco-
perite ca tufarisurr. Pe valea a-
ceasta merge drumul comunal
Ese-Chioi-Girlita.
Chluciuc-Chioi, sat, In judetul
Tulcea, plasa Istruld, catunul
com. Casimcea, situat in par-
tea de S.-V. a piase si de S.
a comunel, la 13 kil. spre S.
de resedinta, pe ambele ma-
luff ale pîxiluì Casimcea saii
Tasmu. Intinderea satuluT este
de i8 hect. Populatia e toata Chiva, Ala, ce se mal' numeste
turceasca ; sunt 50 familiI cu
180 suflete. Drumul comunal Ca-
simcea -Tocsof trece printr'in-
sul,
cnIvA
Chiuciuc-Chioi, moviM, in jud.
Constanta, pl. Hirsova, pe teri-
toritil com. rurale Siriul, si pe al
catunulul saa Terzi-Chioi. E si-
tuata in partea sud-vestica a p1A-
seT si a comund, la hotarul
detuluT Constanta catre Tulcea,
la 2 kil. departare si la S.-
V. satului Chiucitic- Chioi, ju-
detul Tulcea. Este un Virf fnalt
al dealuluT Arman-Tepe, avind
13E m. inaltime. Punct trigono-
metric de observatiune de ran-
gul al 3 a, dominind satul Terzi-
Chioi i valea Terzi - Chioi. Pe
la Sudul sail trece drumul co-
munal Chiuciuc - Chioi - Terzi
Chioi (Constanta). Este acope.
rita Cu verdeata.
Chiuciuc-Suhat, vid' de eal,
In judetul Tulcea, plasa Baba-
dag, pe teritortul comuneT Eni-
sala, in partea estica a pta.
seT si vestica a comuneT. Este
virful culminant al dealulur Ca-
labalic-Bair. Are 50 m.
time. Punct trigonometric de
observatiune de rangul T-10, do.
minind asupra satuluT Enisala
lacul Babadag. Pe la poaleI
trece un drum comunal Babadag-
Enisala. Este acoperit cu Ji-
nete.
Chiva, numire veckie a satulut
Strachina, plasa Ialomita-Balta,
comuna Tamal-el, judetul
mita.
Chiva, perdure, foioasa, supusa
regimuluI silvic, judetul
plasa Trotusul, com. Manastirea-
Casinul. E proprietatea locuito-
rilor din catunul Curia, com.
Casinul. Esente: fag si stejar.
si Chivul, judetul R.-Sarat, plasa
Marginea-d.-s., comuna Lacul-
luT-Baban; izvoreste din dealul
Costandoiul; uda partea de E.
 CHIVANI
a comunel si se varsa in rial
Rimna, pe dreapta
Chivani, mahala, in com. rur.
Podina-Mica, plasa Dumbrava,
jud. Mehedinti.
Chiviclarul sari Scaunul-Ho-
tuluI, deal, la S. de comuna
VArtopul, plaiul Vulcan, judetul
Gorj. Pleaca de la N. la S.,
paná la hotaral MehedintuluT,
hotar ce trece pe la picioarele
luT. Pe acest deal se aflä Ociare
izlaz.
Chive! (Pirtul-), fitrig, jud. Ba
da, pl. Trotusul, com. Hirja,Iz-
voreste din muntele Plostina
se varsà da dreapta OituzuluT.
Chive! (11Ipa-), ripti, comuna
Micesti, pl. Rlul-DoatnneT, jud.
Muscel.
Chivel(VAlce aua-), vellera, com.
Micesti, pl. Rful-DoamneT, jud.
Muscel.
Ciacal, deal, in jud. Constanta,
plasa Silistra-Noua, pe teritoriul
comunei rurale Oltina. Se des-
face din dealul Macuc, se in-
tinde spre E., avind o direc-
tiune generala de la N.-V.-V.
spre S -E.-E., brazdind partea
nordicl a plaseT, pe cea esti-
ca a comuneT Oltina, ce se
afia asezata la poalele sale sud-
vestice i partea vestica a co-
mune! Beilicul, ce se aflä ase-
zata la poalele sale de S.-E. Din-
tre virfurile sale, celmaT inalt este
virful Oltina, care are 132 m. Na.
tura lar e p'alocurea stincoasa.
Este acoperit cu finete, putine
semanaturl si mal putine padurT
tufarisurT. Pe muchea sa merge
drumul comunal Oltina-Beilicul-
Mirleanul.
Ciactrul, sat, judetul BrAila, pe
Ciactrul, salí Tufe§ti, com. rur.,
395
situata in luna, pl, Balta, jud.
Braila, pe malul sting al Dunarer.
Se märgineste la N. cu Valea-
CinepeT i Gropeni ; la S. cu
Pirlita i Stancuta ; la V. cu
zirul si la E. cu balta de pe
malul sting al DundreL Are
forma unuT patrulater dreptun-
ghiular si o suprafata de 20000
hect., cu o populatie de 357
capI de familie, sa5 1618 suflete,
din carT 197 stiti carte si 1421
nu stiti.
Contribuabilf sunt 255.
Sated improprietäritr din 1864
sunt 150 si din 1878, 151
neimproprietAritI sunt 100.
Are 6 debite si ¡o circiumI.
Vite mari cornute sunt 1664
(bol 718, vacI 739, taurr 5, viter
202) ; ca! sunt 670, oI 509.
In comuna se face un bilciä,
in ziva de Inaltarea-DomnuluT.
DrumurT: la Braila 23 kil. spre
N.-E. pe malul DunareI pe drumuI
poster vechr, pana la Chiscani si
apor pe soseaua jud.
larasi, la malul DunareT spre E.,
la Stancuta 13 kil. spre S.-
E. ; la Pirlita spre S. II kil.; la
Valea-CinepeT spre N. 8 kil.;
la Gropeni spre N. fo kil. Co-
muna are 5 strade. Printeinsa
era drumul poste! vechT de la
Braila la Calarasi. Com. Ciacirul
s'a fondat in 1832, prin asezarea
locuitorilor din catunele vecine,
anume: din Tufesti, acum si-
liste spre V. ande se aflä inca
urme; din cat. lbiul, azI
spre S.-E. in lunca baltiT ; din
cat. PorumbuluI, azi siliste la
S.-E.; din Cuptoarele, °adral,
Chirtul si Rama sati Arama.
Mutarea locuitorilor s'a fAcut
prin executare. In 1848, satul
a ars mal mult de jumatate.
Rusa aú trecia p'aci in rdzboa-
iele lor cu Turcl.
mucheaplatouluI de N., In partea
www.dacoromanica.ro
CIAIR-IUC
de V. a comuneT cu acelag
nume, la 33 kil. spre S. de ora,$ul
Braila. Satul este asezat in lun-
gol muchel si s'a infiintat la 1832.
E compus din satisoarele: Tu-
festi, Ibisul, Porumbarul, Cuptoa-
rele, Ciatirul, Chirtul si Rama,
care erati pe teritorial acester
com. Administratia judetuluI de
pe atuncl a adunat pe locuitoriT
acestor satisoare, formind satul
Tufesti, numit mal in arma Cea-
LocultoriT cunosc acest
sat sub numele de Tufes ti. S upra-
fata satuluT este de 150 hect., cu
300 case; II circiumI; 2 baca.hiT;
5 cusätoriT; o cizmarie; o croito-
rie de haine barbatestI. Are o
scoala. de bäetT infiintata la 1830,
intretinuta de stat i frecuen-
tata. de 72 elevI; o scoala de fete,
intretinuta de com. si frecuen-
tata de 27 eleve. Ambele scolT
mi' un bun local propriii. Are
o biserica claditA, la 1838, de
locuitorT.
Populatia satuluT e de 368
capT de familie, sati 1637 suflete,
din cari: 791 barbatT, 827 femeT;
644 cdsá.toritI, 974 necasatoritT;
197 stia carte, 1421 nu stia.
Vite sunt: 670 cal', 9 asinT,
1664 vite cornute, 329 oI, 10
capre, 314 rimatorl.
Sunt 6o stupT.
cleal, com. Filipesti-de-
plasa Filipesti, judetul
Prahova.
Ciagiul, suhat, cu loe de pAsune,
In suprafata de 1072 hect., pe
trupul mosid Iai, proprietatea
Strimba, a d-luI Em. GrAdis-
teanu, pendinte -de com. Strim-
ba, pl. Cilnistea, jud. Vlasca.
Ciair-Iuc, movilel, in jud. Con-
stanta, pl. Constanta, comuna
Techir-Ghiol, cat. Hazi-Diuliuc,
situatä in partea sudica a plaseT
cea nord-vestica a comuneT,
 CIAIR-ORMAN
la 5 kil. spre N.-V. de catun,
pe muchea dealuluT Hazi-Diuliuc.
Are 73 m. inaltime, domirlind
drumul comunal Hazi-Diuliuc-
Hasancea. Este artificiald si a-
coperita cu verdeata, servind
odinioara ca punct de orientare.
Ciair-Orman, vale, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra - Nota, co-
muna Cuzgun ; se desface din
poalele nord-vestice ale dealu-
lur Cara-Amant ; se indreapta
intiiii spre N., apoT spre V.,
inteo directie de la S.-E. spre
N.-V., brazdind partea esticd a
plaser $i a comuner. Trece prin
satele Cara-Amat si Cuzgun, se
uneste cu valea Iort-Culac ; si,
dupa ro kil. de drum, se des-
chide cu valea Beilicul pe dreap-
ta, ceva mar jos de orasul Cuz-
gun.
Ciairul, sari Glodul, teren culti-
vaba, pe mosia Muerestilor, ju-
detul Vilcea, in intindere de 8
hect. si 506 m. p. E situat in
com. Muereasca-d.-j., pl. Cozia.
A apartinut Episcopier Rimni-
culur.
Ciairul-din-Mijloc, vale, in ju-
detul Constanta, plasa Medjidia,
pe teritoriul comuneT rurale Ra-
soya. Se desface din poalele
sud-estice ale dealulur Malage-
nilor ; se indreapta spre N., a-
\d'id o directiune generala de
la S.-V.-S. spre N.-N.-E., brdz-
dind partea vestia a piasei si
cea de S. a comuna Dupa un
drum de 4 kil., printre dealu-
rile Malagenilor si Grindul-Mare,
se uneste cu valea Saiana-Doice,
sträbate satul Rasova si se des-
chide in Dunare chiar in mij-
locul satulur. Pe valea eT merge
drumul vecinal Rasova-Ivrine-
zul-Nott
CiairuluI (Magura-). vatgurci,
www.dacoromanica.ro
396
pl. Bailesti, com. Silistea-Cru-
cer, jud. Dolj.
Ciairuluf (Valea-), vale, in jud.
Tulcea, pl. Isaccea, pe terito-
riul comuna Luncavita. Se des-
chide din poalele nord-vestice
ale dealuluT Gilmeele-Insirate ; se
indreapta spre N., avind o di-
rectiune generala de la S.-V.
spre N.-E., brazdind partea de
N. a pläser si pe cea de niij-
loc a comuner, fiind la mijloc
intre catunele Luncavita si Ra-
chel, al caror hotar fi face pe
o mica intindere. Se intinde
printre movilele Cadiasa si Mos-
Toma ; taie soseaua judeteana
Macin-Tulcea pe la kil. 5 1, si,
dupl 4 kil. de curs se termina
in stuful de pe marginea satulur
Luncavita.
Cial-Margea, sat, in jud. Con-
stanta, plasa Silistra-Noud, cal.
comuneT Bairam-Dede, situat
In partea sud-estica a plaser si
sud-vestica a comuneT, la 5 kil.
spre S. de cat. de resedinta,
Bairam-Dede. Este asezat pe
Valea-Sarapcea si este inchis
in partea sudica de dealul Me
zarlic - Malcoci. Este dominat
de virful Tazli-Iuiuc, care este
la 2 kil. spre N. de sat si care
are o indltime de 178 m. Po-
p ilatiunea se compune numar
din BulgarT si Turcr. Drumurr
comunale pleacd in toate direc-
tiunile : la N. spre Bairam-Dede ;
la N. - E. catre Cavaclar ; la
S.-E. catre Calfa-Chioi ; la S.
catre Docuzaci si la N.-V. ca-
tre Demircea si Haiman-Chioi.
Ciali-Ceair, vale, In jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Noud, pe te-
ritoriul comunelor rurale Gar-
van si Lipnita. Este formata
din doua miel vaT, din carT una
isr are inceputul in prtrtile nor-
dice ale deal ilur Chirigi-Iol Bair,
CIAMURLI
pe teritoriul bulgaresc al -co-
mund al-van; se indreapta spre
N. taind hotarul mar sus de
pichetul No. i r, trece pi-in sa-
tul Veli - Chioi, descriind mal
multe cotiturT, se indreapta apor
spre E., avind o directiune ge-
neran de la S.-V. spre N..E.?
mergind printre dealurile Sirt-
Iol-Bair si Dermen-Sirt, si braz-
&ad partea sudica a plaser si
pe cea estica a celor doua co-
mune. Dupa un parcurs de 14
kil, se deschide in balta Cia-
murli, la E de satul Lipnita.
Cursul superior si-1 face prin
padurr si anume : Iasi-Orman
si Saia - Coru - Orinan, lar cel
mijlocid si inferior prin tufari-
surT. Malurile-r sunt inalte, insa
deschise. Printeinsa merge si
un drum comunal ce duce de
la Veli-Chioi la Lipnita si de
la Veli-Chioi la Cranova in Bul-
garia.
Ciali-Mezarll, movild, In jude-
tul Constanta, pl. Mangalia, pe
teritoriul comuna Sari-Ghiol, si
anume pe acela al catunulur san
Ilanlic, situata pe muchea dea-
lulur Acangi, in partea S.-E. a
plaser si a comuner, la 1112 kil.
departe spre S.-V. de satul han-
He, aproape de hotarul Bulga-
riel spre Dobrogea. Are 44 m.
inaltimea si domincaza satul flan-
tic, valle Ilanlic si Scangi, si dru-
mul Ilanlic-Scangi. E artificiall
si servea odinioara ca punct
de observatie.
Ciallciul, lac, pl. Ocolul, com. Co-
soveni-d.-s., jud. Dolj, in S.-E.
comuner; e lung de 260 ni. §1
lat de roo ni.
Ciamurli, deal, in pl. Istrulul,
jud. Tulcea, pe teritoriul com.
rurale Ciamurli-d.-s., de la care
.si-a luat si numele, se indreap-
ta spre E., avind o directie ge.
 CIAMURLI
nerall de la N. - V. spre S. -E.
Las1 spre V. dealul Surtluc-
Bair, la N. dealal Secarul, la S.
dealurile Sari-Meselic si Dolojan.
La E. dealurile Ciubucluc-Bair,
Bal - Bair, Ta s -Bair, Tasli-Bair,
Eniceri i Cara-Burtim. Din el iz-
voresc \dile Camena, Dolojan,
Eschibaba i Ciamurli. Are o
inAltime de 316m. si domineazA
asupra satelor Ciamurli-d.-s., Ca-
mena, Eschibaba , asezate la
poalele sale. Este intretAiat de
multe drumurT comunale, si este
acoperit in mare parte cu pa-
durT. Dealurile secundare sunt
acoperite cu finete i Aura.
Ciamurli, virf de a'eal, in plasa
Istruld, jud. Tulcea, pe terito-
riul com. rurale Ciamurli-d.-s.,
de la care si-a luat i nutnele.
Este vil-fui culminant al dealultff
Ciamurli. Are 316 m.
Punct trigonometric de obser-
vatie de ra.ngul al 3 lea; domi-
neaz5. asupra satuluI Catnena.
Este acoperit cu pAdurT, lar poa-
lele cu tufdrisuri i pAsunT.
Ciamurli-de-Jos, com. rur., ju-
detul Tulcea, situatA in partea
sud-estic5. a judetuld si a p1A-
seT Babadag, pe malul laculuT
Golovita.
Se mArgineste la N. cu ora-
sul Babadag, la V. cu Ciamurli-
d.-s., la E. cu Canli - Bugeac,
la S. cu lacul Golovita i Ca-
sap-Chioi.
DealurT sunt: Bal-Bair, Tasli-
Bair (161 m.) la N.- V., acoperite
Cu padurI; Bal Bair (altul), Eni-
ceri (147 m.), acoperite Cu livezI,
/a V.; dealul Vi,terna (52 m.) la
Cil finete. Movile sunt nu-
meroase, artificiale, parte din
ele sunt si naturale ; toate aco-
perite cu verdeatd.
Apele, carl udI comuna, sunt
putine: piriul Slava-RusA o udà
de la N. - V. spre S. - E., trece
397
prin cele dota sate Cabgagi
Ciamurli-d.-j. Are un afluent pe
dreapta, valea Gealtai-Deresi la
N. Apol \ralea Milvel - Culac la
E. Ca bAltT avem numaI Golo-
vita la S.
Cdtunele, care o formeazA,
sunt: Ciamurli-d.-j., resedintA la
S.-E., pe malul nordic al lacu-
lur Golovita, Caugagi la N.-V.,
pe malul sting al piriuluT Slava.
Intinderea este de 7200 hect.,
din carr 18o hect. vetrele sa-
telor, 5500 ale locuitorilor, 1620
ale statuluI.
Populatiunea este amestecatA;
sunt 214 familir, Cu 1107 su-
flete, din carT 220 bá'rbatI, 204
femeT, 694 copir. DupA natio-
nalitAtT sunt : lo RominT, to88
BulgarT, 2 GrecT, 3 ArmenT si 9
Evrer.
Sunt 170 plugarT, cu 117 plu-
gurT; sunt 4 comerciantl. 3500
capete de vite.
Veniturile sunt de 6200 lel,
cheltuelile de 6150 lel. In com.
sunt 210 contribuabili.
Drumurile sunt cele comu-
nale, carT duc la satele inveci-
nate: Canli-Bugeac, Potur, Bei-
datt, S'aya - RusA, i oseaua
nationall Tulcea-Babadag-Con-
stanta, care trece printre cele
2 sate.
BisericA e una singurA, cu hra-
tnul Adormirea-MaiciT -Domnu-
luT,ziditA de locuitorl, cu io
hect., i preot si r cintaret.
coa1ä e una singur5. in Cia-
murli-d.-j., fundatA in 1883 de
comuna, cu 10 hect., I invAtA-
tor, 57 elevI inscrisT, 30 pro-
movatl.
Ciamurli-de-Jos, sat, in pl. Ba-
badag, jud. Tulcea, cAtunul de
resedintA al comund Ciamurli-
d.-j., asezat pe malul laculuT Go-
lovita, in partea sud - esticä a
plAseT sia comuna Satul are
o intindere de 140 hect., cu o
www.dacoromanica.ro
CIAMURLI-DE-SUS
populatie de 160 familiT, cu 712
suflete. Ocupatia principall este
agricultura si crester ea vitelor.
Ciamurli-de-Sus, com. rur., si-
tuata. in partea centralA a ju-
detulur Tulcea i cea nordicA a
pläseT IstruluI, pe piriul Cia-
murli.
Se mArgineste la N. cu co-
muna Slava-Rusg, la E. cu Cia-
murli-d.-j., la V. cu judetul Con-
stanta, la S. cu com. Beidaut.
Solul este foarte accidentat;
ast-fel avem dealurile: Periclic
386 m., Batacla-Basa la V., cu
padurl, Sacar-Bair 260 m., Be-
chir-Ceair 192 metri, Deolniuc-
Bair 215 metri, Camena 149
m. la N., Cu pAdurT, Tas-Bair,
la E., cu livezT, Solugean, Sari-
Meselic, la S., Cu finete, Dolo-
jan 210 m., Dalicla 217 metri,
Ciamurli 316 m., Cuciuc-Bair
165 m., prin mijloc, acoperite
cu pAdurT si livezI. Movile sunt
patine.
Apele çarT udä comunA sunt :
Valea Hagi-Omer la V., piriul
SIava-Rusl. si afluentul säü Ca-
mena la N., Beidaut cu a-
fluentif sal, vAile : Durasa-Cal-
rac, Cavaclac-Cairac, Dolojan,
Calaigi, la S. si V., Valea-Sa-
tuluI sal" Ciamurli, prin mijloc.
atunele carr o fortneazA sunt:
Ciamurli-d.-s., resedinta la S.-E.
pe piriul Ciamurli, Camena la
6 kil. spre N. pe Valea-Ca-
mena, Eschibaba la 5 kil. spre
V. pe valea Eschibaba, Teste-
mel la 7 ki/. spre N.-V. pe pi-
riul Beidaut, Hagi-Omer la 15
kil. spre N.-V. pe valea Hagi-
Omer.
Intinderea este de 7515 hect.,
din cari 365 hect. acoperite de
vetrele satelor, 5200 hect, ale
locuitorilor, 1950 hect. ale sta-
tuluT.
Are o populatie de 386 fa-
sau 1875 suflete. Dupà
 CIAMURLI-DE-SUS
nationalitate sunt 82 RominI,
1618 BulgarI, TátarI, 2
161
GrecI, 3 ArmenI, 9 ElenI si 6
TiganY.
Sunt 384 plugarI, Cu '18 plu-
gurr. Vite sunt 2015 capete.
Budgetul comuneI este de
9500 leI la veniturI i 9200 leT
la cheltuelf. Are 350 contrib.
DrumurI comunale sunt la :
Slava, Beidaut i Ciamurli-d.-j.
Are treI bisericI, una in re-
sedintà, cu hramul SfGheorghe ;
alta in Eschibaba, cu hramul
Metodiu i Ciril ; a treia in Ca-
mena cu hramul S-ta Mina, zi-
dite de locuitorI, cu cite Io
hectare, deservite de 3 preotl
si 3 cintdretT.
culi sunt 2, in Camena si
Eschibaba, fondate de stat, cu
cite 10 hect., 2 invátatorI, fre-
cuentate de 134 elevir.
Ciamurli-de-Sus, sat, in plasa
Istrul, jud. Tulcea, cátunul de
resedintä al comuna Ciamurli-
d.-s., asezat in partea nordicl
a paseI i cea sud-esticl a comu-
na', pe piriul Ciamurli. Are 140
hect. intindere. Sunt 112 capI
de familie, cu 564 suflete.
Ciamurlia, baltd sati mlaftind,
in jud. Constanta, pl. Silistra-
Noul, pe teritoriul comunelor
rurale Lipnita si Ghiuvegea. Ea
este o prelungire sudicá a bäl-
teI Oltina ; incepe de la locul
unde se sflrseste balta Oltina,
ling6. satul Cisla ; se indreaptá
spre N., pánA lingd movila Iort-
mac, unde incepe balta Iort-
mac. Are o lungime de 8 kil.,
o lärgime de 700 800 m.
este inchisd intre dealurile Sirt-
Iol-Bair la V., cu dealul deasu-
pra asid la E. Intr'insa, pe
stinga, se deschid doul vAI :
Dere-Ceair i Ciali-Ceair, cea
d'intiiu 11'1gä locul numit si Po-
www.dacoromanica.ro
398
Ciardacul, trup din mofia Aga-
piel', com. Filiorul, pl. de Sus-
Mijlocul, jud. Neamtu, cuprinde
pe teritoriul sati o pádure de
brazI.
Ciardacul, lac, situat pe terito-
riul com. Alimánesti, pl. Siul-
d.-s., jud. Olt.
Ciardacul, movild, jud. BràiIa, la
0/2 kil. spre N. de satul Na-
zirul, u nde ingin era' statu luI-m a-
jor austriac ají avut un punct de
triangulatiune la facerea harta'
judetuluI.
Ciardacul, movild, jud. Brálla,
la S. de com. Tichilesti.
Ciardacul, munte, in com. Fi-
liorul, pl. de Sus-Mijlocul, jud.
Neamtu, esit din ramura mun-
teluI Mágura, la S. de manas-
tirea Agapia.
Ciarlc-Cairac, deal, in jud.Tul-
cea, plasa IstruluI, pe teritoriul Ciatal-Chioi, sat, in pl. si jud.
comunelor rurale Beidaut i Ca-
simcea. Se desface din dealul
Aliad, se intinde spre E., a-
viad o directie generala de la
N. -V. spre S. -E. si. brazdind
partea vesticä a plAseI si a co-
muna Beidaut si pe cea estia
a comuna Casimcea. Se intinde
spre valea Cail-Dere, fácindu-I
malul sting inalt i stincos. El
este tdiat de o multime de dru-
mur!, Cail-Dere-Eschi-
baba ; are un virf stincos de
287 m., care domineazá asupra Ciatal-Iolu-Iuc-Bair, deal, in
satuluI Cail-Dere ; este acoperit jud. Constanta, pl. Silistra-Noud,
cu finete.
CiarInci, piria, in jud. Tulcea,
pl. IstruluI, pe teritoriul comu-
na Ciamurli-d.-s., si pe acela
al cáltunuld Eschibaba ; izvo-
reste din poalele nordice ale
dealuluI Cesme, se indreaptá
spre E., avind o directie gcne-
CI kTAL-IOLU-IUC-BA1R
ralá. de la N.-V. spre S.-E.,
brAzdind partea nordicà a pl.
seI si pe cea vestia. a comu-
ner; curge numaI prin padurT,
si d'II:4 un curs de 2 kil., merge
de se aruncá In piriul Beidaut,
pe dreapta.
Ciatal, pichet rominesc, in plasa
jud. Tulcea, pe teritoriul ora-
suld Tulcea, la bifurcatia bra-
tuluI Chilla de bratul Tulcea,
la 2 kil. spre E. este satul Pat.
Idgeanca.
Ciatal-Bair, deal, in pl. i jud.
Tulcea, com. Congaz, o pre-
lungire vestica a dealuluI Orta-
Bair, situat in partea sudicl a
plAseI, i nord-esticl a comu-
neT. Se prelungeste la N. Cu
dealul Cazilgic - Bair. Are 156
m., i domineazä asupra satelor
Congaz i Eni-Chioi. Este aco-
perit cu tufisurI, resturI din in-
tinsele päclurI de odinioarl.
Tulcea, cdtunul comunei Satul-
Noù, asezat pe malul drept al
bratuld Chilla, la 7 kil. spre
S.-V. de resedint5. ; luat nu-
mele de la pichetul Ciatal, si-
tuat la bifurcatia Chille!, de Tul-
cea. Are o intindere de 880
hectare, din caff, casele in nu-
már de 70 ocupl 28 heclare,
restul e al locuitorilor si al Sta-
tuluI ; populatia lipoveanl, are
35 familiI, cu 188 suflete.
pe teritoriul bulgáresc al comu-
neI Gárvan si pe acela al el-
tunuld Cuiugiuc. Se desface
din ramificatiile vestice ale dea-
luluI Sapo-Bair ; se intinde spre
V. in o directiune generall de
la S.-E. spre N.-V., brAzdind
ast-fel partea sudicd a plitseI
pe cea sud.vesticá a comuna
 CIATAL-ORMAN
Are o inaltime de 158 m. si do-
mineaza valle Cavac-Culac-Ceair
Cuiugiuc-Ceair, precum i sa-
tul Cuciuc-Cainargi, asezat la
poalele sale sud-estice. Este a-
coperit cu paclurT in partea nor-
dica; viile satuluT Cainargi tí a-
copera pantele sud-estice; restul
e co tufarisurT. Pe muchie merge
si un drum comunal Cuiugiuc-
Cuciuc-Cainargi.
Clatal-Orman, deal, in ¡ud. Con-
stanta, pl. Silistra.Noua, pe te-
ritoriul comund rurale Satul-
Noti, i anume pe acela al ca-
tunuluT Pirjoaia. Se desface din
dealul La-Dota-Movile. Se in-
tinde spre E., avind o directi-
une generan, de la V. spre E.
brazdind partea vestica i cen-
tralä a comuneT si pe cea nor-
dica a plaseI. La poalele sale
vestice este asezat satul Pirjoaia,
lar la cele estice comuna Satul-
Non. Are o Inaltime de 140 m.
dominind satele Pirjoata i Sa-
tut-Noti, precutn si un drum co-
munal ce le uneste. Are o na-
tura humoasa si este acoperit
In general numar cu finete
semanaturT.
Cata' - Orman, deal, acoperit
cu o padure mare ce poarta a-
celasT nume, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Nou5., pe teritoriul
comuneT urbane Cuzgun i anu-
me pe acela al catunuluT Cara-
Amat. Se desface din dealul
Echiu-Iuiuc-Olceac; se intinde
spre S., avind o directiune ge-
neran de la N.-V. spre S.-E.
brazdeaza partea estica a
plaseI si a comuneT. Se intinde
t'Are valle Ciair-Orman, Iort-Cu-
lac, Cara-Aci-Alcea si Cara-Cia-
lic-Culac. Are o inaltime de 140
dominind valle de maT sus,
satul Cara-Amat i rnaT multe
drumurT comunale ce strabat
pIdurea de 12000 hect. In toate
399
directiunile. Esentele principale
de lemn sunt: stejarul, jugastrul
si fagui. Mai sunt si pasunI in-
fiase.
Ciatai-Orman, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Nourt, pe te-
ritoriul comuneT rurale Caranlic,
si anume pe acela al catunuluT
Curu-Orman; se desface din dea-
lul Distrail ; se intinde spre V.,
aviad o directie generan de la
S.-E. spre N.-V., brazdind par-
tea vesticl a comunel i cea tul. Ad i a fost satul Ciatir.
esticA a plaseI. Se lidia pana
la 140 m. inaltime dominind Ciaunari, movild, jud. Bräila, in
valea Hasan-Orman, drumul ju- tnarginea de V. a satuluI Ro-
desean Ostrovul-Cuzgun, cel co- mara Ad i a fost vechea Orla
munal Beilicu-Curu-Orman. Este
acoperit cu tufdrisuti i pasunT.
Ciatal-Orman, vale, in jud. Con-
stanta, pl. Hirsova, pe ieritoriul
comuneTrurale Siriul i anume pe
acela al catunuluT Ciatal-Orman
sari Pantelimon. Pleaca din poa-
tele estice ale dealuluT Hagi-
Bairam ; se indreapta spre E.
printre dealurile Mari-Conu, ce
are pe stinga si Tepe pe dreap-
ta. Trece prin satul Ciatal-Or-
man si se deschide in Oriol
Casimcea, pe dreapta lur la 2
spre S. de locul numit Moara-
CocoaneT. Are maturile inalte
ripoase.
Ciatal-Su, baltd rnic i putin in-
semnatä, in jud. Constanta, pl.
Constanta, pe teritoriul comu-
neT rurale Cara-Harman. E si-
tuat in partea nordica, a plasel
si a comuneT, pe timba de p5.-
mint cc desparte lacurile Sinoe
de TuzIa. E considerat ca o
prelungire a celuT d'intliti. Are
8 hect. intindere, inconjurat de
nisip ; rin produce maT nimic,
filnd putin adinc j noroios.
Ciatal-Tepe, deal, in pl. si jud.
Tnlcea, com. Agi-Ghiol, se des-
www.dacoromanica.ro
CIAI4-CH101
face din dealul Imalac, se in-
tinde spre E., avind o directie
de la N.-V. spre S.-E., brazdind
partea centralä a plaseT si de
N. a comuneI. Se intinde de-
alungul vaeT Sari-Ghiol. E taiat
de drumul comunal Malcoci-Sa-
ri-Ghiol. Este acoperit cu iarba.
Ciattrul, silite, jud. Braila, la 4
kil. spre S.-E. de satul Ciaci-
rul, in Lunca-DunareT, intre mo-
vitele Cuptoarele i silistea Chior-
Ciaunari, unde s'a format satul
Roman.
Ciaure§ti, sat, jud. Arges, plasa
Topologul, pendinte de com.
rur. Alimanesti-PoenarI. Are 120
familiT si o biserica, cu hramul
Sf. Dumitru ; e deservita de un
preot i un cintgret.
Ciau§e§ti, sat, cu 300 sufl., jud.
Arges, pl. Galäsesti; face parte
din com. rur. Stänislavesti. Are
o biserica, cu hramul TotT-SfintiI,
deservitä de un preot si un pa-
racliser.
Ciau§-Chioi, sat, In pl. IstrutuT,
jud. Tutcea, cat. comunei Ca-
simcea, asezat la 5 kil. spre N.
de resedinta Casimcea, pe am-
bele maturf ale vaer Sasti-Cula,
nu departe de *tul Casimcea
sail Tasaul. Intinderea este de
67 hect. Populatiunea este de
88 familiT, cu 315 suflete, in cea
mal mare parte Turd i Ta-
tari.
Printeinsul trece si un drum
cómunal ce vine din Casimcea
si merge spre Topologul.
Ciau§-Chioi, vale, in pl. Istrului,
jud. Tulcea, comuna Casimcea,
 CIAIJ-CIII0I
cát, Ciaus-Chioi ; ese din poa-
lele estice ale dealuluI Curu-
Bair ; se indreapta spre E., pri-
meste pe stinga valea Sasli-Cula,
trece prin satul Ciaus-Chioi si
se deschide in riul Casimcea,
mal sus de satul Ali-Fact.
Ciau§-Chioi, vid- de deal, in pl.
IstruluY, jud. Tulcea, pe terito-
riul comuneI rnrale Casimcea, si
anume pe acela al catunuluI
Ceaus-Chioi, de la care sI-a luat
numele. Este un vid' al dealu-
luT Curu-Bair, din judetul Con-
stanta, la hotarul intre cele dota
judete, Are 280 m., domintnd
asupra satuluI si drumuld co-
munal Ciaus - Chioi - Ali - Fact.
Este acoperit cu pasunI.
Ciau§ul, numire vechie, a ea:tu-
nuluI Maracini - GreculuI, com.
Obiditi, jud. R.-Sdrat, tot asa
se maT numea si cat. Plopi-VechT
din com. Macrina.
Cibota. (Vez/ Cioboata, judetul
Bacda).
Cibrul, nume, pl. Cimpul, com.
Ciuperceni, jud. Dolj, ce purta
in vechime. mosia Ciuperceni.
Cicadaia, laz. (V. Hucul, pifia,
jud. Iasi).
Cicäne§ti, com. rur., asezata pe
sesul dintre Valea-TopologuluI
si Valea-ArgesuluI, jud. Arges,
pl. Lovistea, la 6 kil, de com.
rur. Suici, resedinta subprefec-
turel, si la 50 kil. de Pitesti ; se
compune din satele : Barsesti,
Cicanesti-d.-j. sati Tutana, Cica-
nesti-d.-s., avind peste tot 173
fam., cu 1041 sufl.
In comuna sunt 2 bisericI; o
scaall primara. rurald ; 3 cir-
ciumI.
Budgetul comund pe anul
1885-86 a fost de 1142 ler la
www.dacoromanica.ro
400
veniturI si de 1076 leI la chel-
tuelI.
Dupa o publicatle oficiall
(1887), aceasta comuna, numard
137 contribuabilI si are un bud-
get de 1243 leI la veniturI si
de 947 leI la cheltuelL
Numarul vitelor a fost in a-
nul 1887 de 690 capete vite
mar! (650 bol si vacI, 40 caí)
si de 1940 vitc márunte (1331
or, 190 capre si 419 rimatorI).
In apropiere de satul Cica-
nesti se recunosc inca urmele
uner fabricl de sticldrie ce a
existat in vremea de demult ; a-
semenea se maI gasesc urme
de zidarif vechr, bisericI si ci- Cicoarei (Valea-), vale, in jud.
mitire. La N.-E. de aceasta co-
muna si in depärtaxe de 3 kil.
se afld ruinele cetateI Poenari.
Cicäne.sti-de-Jos, sati Tutana,
sat, cu 66 familiI, jud. Arges,
pl. Lovistea; face parte din
com. rur. Cicanesti. Are o bi-
sericä cu hrai,nul Nasterea-Mai-
cer-Domnuluf. E deservita de un
preot si un cintaret; o scoala
primara rurala.
Cicane§ti-de-Sus, sat, Cu 56 fa-
mili)", jud. Arges, pl. Lovistea;
face parte din com. rur. Cica-
nesti. Are o biserica cu hramul
Sillita Troitd, deservita de un
preot si un cintaret.
Cichirdic, sat, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-j., com. Stänita, spre
V. de satul Stanita si la o de-
partare de 3 kil, de el. Este
asezat pe deal. Are 32 capete
de familiI, cu ro6 loc iitorI, din
carI 32 contribuabilI ; loc iesc in
32 case. Populatia este numaI
romina. Mal inainte, satul se
numea Todireni-Sturzer.
Sunt 87 capete vite marI.
Cicilia, munte, in jud. Buzati,
coin. CoIti, cat. Muscelul-Carai-
CICRACCI
manesti ; e acoperit de izlaz, are
culminatie Valea - Cicild, care
face hotar despre comuna Bo-
ziorul.
Cicloavele, lac, in pl. Ialomita-
Balta, teritoriul comuneI Borda-
sani, jud. Ialomita.
Cicoa-Florescului, deal, in com.
rur. Jidostita, pl. Ocolul-d,-s.,
jud. Mehedinti.
Cicoare, poiancr, jucl. Bacati, pl.
Bistrita-d. s, com. Racova, din
padurea R acova.
Buzati, com. Grajdana, cat. Iz-
voranul; ese din padure si se
scurge in Valea-BouluI.
Cicracci, com. rur., jud. Con-
stanta, pl Constanta.
Este situata in partea de E.
a judetulul, la 26 kil. spre N.-V.
de orasul Constanta, capitala dis-
trictuluI si in partea septentri-
onald a plAseI, la 6 kil. spre E.
de comuna Cara Murad, resedinta
el, Comunele si catunele tuve-
cinate cu dinsa sunt ; Sahman
la 6 kil., Gargalicul-Mic la 8
kil., Gargalicul-Mare la 9 kil.
(ale comuner Gargalicul) spre
E., Canara, (al comuner Palazul-
Mare), la 9 kil. spre S., Carol I
la Io kil. spre V.
Se margineste la N. cu co-
muna rurala Cogelac (jud. Tul-
cea), de care se desparte prin
dealul Cascalic-Bair. Catunul Ca-
para (al comuna Palazul) des-
pärtindu-se prin soseaua Cara-
Murad- Can ara si lacul Sirt- Ghiol;
la E. cu comuna Gargalicul, de
care se desparte prin lacul Ta-
saul, valea Tas-Culac si dealul
Tasdul-Sirti, cu Marea-NeagrA
si catunul Peletlia (al comunel
Cara-Harman), despartindur se
prin dealul Peletlia, iar la V.
CICRACC1
cu comuna rurall Cara-Mirad,
de cate se desparte prin dea-
lul Cara-Murad si valea Dulu-
faci, i Cu catunele Ester si
eremet (ale comuneT Pazarli),
despartindu-se prin dealurile Do-
cufacl, Beris-Bair, apa Visterna
valea Ali-Culac-Dere.
Solul saii este destul de ac-
cidentat, fiind brazdat de treI
culmI cu ramificatiunile lor, si
anume : culmile Cara - Murad,
putin si Dorobantul la V.
culmea TasauluT la E. Dea-
lurile principale, carT brazdeaza
teritoriul comuneT, sunt : Culmea
Cara-Murad, dealul Beris-Bair, cu
virful Beri-Tepesi (129 m); Do-
lufac?, cu virful Dolufaci-Tepe
(78 m.); dealul Cicracci, cu Vir-
ful Do/ufacl (103 m.), dealul
Iuci-Bair, cu virfurile Iuci-Tepe
(92 in). i Cicracci (89 m.);
dealul Cara-Coium-Bair, cu vir-
ful Caraevila (74 m.); dealul Ma-
maia, cu virfurile Mamaia (34 m.)
Cogeali (44 in.); dealul Tepe-
Bair (90 m.), cu Virful Movila-
ImbinatA (83 m.) ; dealul Co-
geali, cu virful Islamenc (80 m.).
Toate aceste dealurT sunt si-
tuate in partea de V., plecind
din muchea Cara-Murad, cu o
directie generala de la V. spre
E., printre apa Casimcea si
valle adiacente pe dreapta: Vi-
sterna, Palaz, Dolufaci, Cicracci
si Cogeali, dominind malul drept
al piriuluT Casimcea saü Tasaul,
fa'cindu-1 pe alocurea inalt si
pietros, vade de maT sus, sa-
tele Palazul-Mic, Dolufac?, Ci-
cracci, Cara.Coiutn, Mamaia si
Cogeali, malul de V. al laculuT
Tasaul, o parte din malul Ma-
ri!, malul de N. al laculuT Sirt-
Ghiol, si soseaua nationala Con-
stanta-Babadag-Tulcea de la sa-
tul Canara si pana la satul Pa-
lazul-Mic ; decT pe o distanta de
aproape 20 kil., ele sunt pre-
sarate cu movile si acoperite
38086. Marele Dic1i9tartr Geografle.
401
cu finete si putine semanaturT,
copacT n'ari de loc. Dealurile
culmei Dorobantul sunt repre-
zintate prin dealul Visterna cu
vîrfil Visterna ( 134 m. ) de
naturä stincos, dominind piriul
Casimcea si afluentul sati plriul
Visterna, brazdat de vaT pra.-
pastioase i acoperite cu finete.
Dealurile culmel Tasaul sunt
acestea: Aliculac-Bair, cu virful
Aliculac-Tepe (114 m.); dealul
si Peletlia, cu virful Cara- Tepe
(165 m.); dealul Cavargic, cu
virful Cavargic (ros m.); dea-
lul Palaz, cu virfurile Mocan-Iul-
ghent-Uba (ros m.), Cara-Iuba
(rol m.) i Palaz-Iuba (94 in,);
dealul Tasaul-Sirti, cu virful
(104 m.) i Tasaul (85 m.),
dealul Sahman, cu Virful Sah-
man (64 m.).
Toate aceste dealurl sunt si-
tuate in partea de E. a co-
mune!, desfacindu-se din mu-
chea Tasaul, avind toate o di-
rectiune generala de la N.-E.
spre S.-V., si chiar de la N. la
S., intinzindu-se printre piriul
Casiracea sati Tasaul si valle
sale adiacente pe stinga : Ali-
Culac-Dere, Alciac-Dere, Cavar-
gic-Culac, Cisla-Culac i Tasaul,
dominind malul sting al piriu-
luT Casimcea, facindu-1 ici si
colo inalt i pietros, valle de
maT sus, malul de N. al lacului
Tasdul si satele Tasaul, Palaz-
mic i Cavargic ; ele sunt aco-
perite Cu semanaturT i finete,
sunt lipsite de padurT san crin-
gurT.
Movilele sunt destul de nu-
meroase, fiind in numar de 38;
toate virfurile dealurilor amin-
tite mal sus sunt surmontate
de cite o movild; ele sunt ar-
tificiale, adica construite atit in
timpurile antice cit si in cele
medievale, servind fie ca lo-
curT de inmormintare capete-
niilor, saa ca puncte de ob-
Vol II.
www.dacoromanica.ro
CICRACCI
servatie, cind cu invaziunile bar-
barilor.
Cursurile de apa carT uda
comuna sunt : 1. Piriul Casim-
cea sag Tasaul; vine din jude-
tul Tulcea din dealul Hagi-
Omer-Bair, intra In judetul Con-
stanta mal jos de satul Chirislic
(Tulcea),i in com. Cicracci
maT jos de satul Seremet (al
comund Pazarli) ; ucla teritoriul
comuneT in partea nordica.
vestica a comuner, trecind pe
tina satul Cavargic (la i kil.
spre S.-V.), cáltunul
fiaras?, satul Palazul-Mic, Tasdul
(la r kil. spre V.) se varsa in
lacul Tasaul, de unde mal are
si humele de riul Tasaul. Ma-
lurile sale sunt inalte si in
multe locurT stincoase; primes-
te ca afluentI, pe teritoriul cc-
mune!, pe stinga, pinlul Ali-
Culac si pe dreapta apa Vis-
terna la hotarul de N.-V. spre co-
muna Pazarli. 2. Piriul Tasaul,
un altul diferit de cel de sis.
pleacá din dealul Tasaul-Sirti,
uda partea estica si cea centralá
a comund, trece prin cát. Tasaul
si se varsa in lacul Tasaul, in
partea nord-vestica a luT, ca si
piriul Casimcea, la 800 m. spre
E. de gura pirluluT Casimcea,
formind impreund cu el, la gura
lor, o mlastina acoperita cu
stuf. 3. Piriul Cicracci, un mic
Odias, in partea centrará a co-
mune! ; pleaca din dealul Cara-
Coium-Bair, Cu o directie de
la S. spre N., si se varsa in
lacul Tasaul in partea sudica ;
are maluri inalte.
Valle sunt numeroase, unele
mal miel, altele mal marT, in-
tre carT remarcara: Beris-Cu-
lac si PalazuluT, adiacente pe
dreapta ale piriuluT Casimcea,
In partea nord-vestica a comu-
muneT, Ali-Culac-Dere, Alciac-
Dere, Cisla-Culac, adiacente pe
stinga tot ale aceluiasT
Ui
CICRACCI
Casimcea, in partea nordica
nord-estica a comuneI. Valea
Tas-Culac ce se deschide in
lacul Gargalic, in partea estica'
pe hotarul spre com. Gargalic,
valea Dolu-Faci ce trece prin sa-
tul Dolu-Faci, valea Cicracci ce
trece prin satul Cicracci cu ma-
lurile inalte i ripoase, deschi-
zindu-se in lacul Tasaul in par
tea vesticä a luI, prin central
comuneT, valea Cogeali in par-
tea sudicä a comuna deschi-
zInd .1-se in partea nordicä a la-
culuI Sirt- Ghiol, trecind prin
satul Cogeali. Ele foarte rar aa
apà, numaI in timpul ploilor
al primávera BaltT sunt : La-
cul Tasaul cu o intindere to-
tala de peste 1000 hect. (din
carI 650 hect. apartin comunei
Cicracci) in partea esticä a co-
muneT, desparta de malul mariT
printr'o plaga larga de I kil.
acoperita Cu pietri i nisip.
Malurile sale sunt inalte
prin unele locurl sunt pietroa-
se si stincoase, mal Cu seamd
cel sudic. In partea - sudica
are o insula numita Cuciuc-
Ada (insula mica cu 12 hect.)
apartinind comuneI Gargalicul.
Primeste piraiele Casimcea, Ta-
saul i Cicracci i valle Cicracci
si Dolu-Faci. Produce peste ce
se consuma. si se exporta. in
diferite locurr, msA venitul apar-
tinind statuluT. Cara-Coium I
(8 hect.), Cara-Coium II lingd
satul Cara-Colum, in partea es-
sticà a comuneT, sunt acoperite
cu stuf. Sirt-Ghiol cu o intin-
dere de 1200 hect., din carT
250 hect. apartinind cornuneT
Cicracci, restul comunei Falaz,
malurile joase si cel nordic a-
coperit cu stuf, despärtit de
mare printr'o piaga larga de
150 m. acoperita Cu pietris
nisip conchiliar. El este asezat
In partea sudica, a comuna In
el se afla o insulá numita a luT
www.dacoromanica.ro
402
Ovidia, ce adra de com. Palazu.
Mamaia, un lac mic in partea de
S.-E. a comuna litiga satul
Mamaia i lacul Sirt-Ghiol, cu
15 hect. intindere i acoperit nu-
mai stuf. Aceste lacurT su nt for-
mate de Marea-Neagra, fiind-cd
apa lor e Osan si amará ca si a
contin mai aceleasT felurT
de pesti si plante; ele formaa
mult niste golfurT ale eT, i apa
reträglndu-se, ele s'ad transfor-
mat in lacurT. Marea - Neagra
uda comuna in partea estica,
pe o lungime de 9 kil.; malul
saa este putin inalt, atingind pe
alocurea 6-7 m. Miga lacul
Sirt-Ghiol, i acoperit cu o plaga
larga de 100-7300 In. aco-
peritä Cu nisip i pietris, afla-
toare intre mal si lacurile Sirt-
Ghiol, Mamaia, Cara-Coium I si
al II-lea, Tasa.ul si Gargalicul
format de ea.
Catunele carr formeaza comuna
sunt noua i anume: Cicracci,
resedinta, In partea centrará a
comuna pe valea Cicracci, si
pe malul vestic al laculur Ta-
saul, inchis i dominat la N. de
dealul Cicracci cu virful Dolu-
Faci, la S. de dealul Iuci-Tepe-
Bair cu movilele Iuci-Tepe i Ci-
cracci. Casete sunt miel, adunate
l'ara regula. Dolu-Facl, tot in
panca centrará a comuner, la 2 'is
kil. spre N.-V. de resedinta Ci-
cracci, pe valea Dolu - Faci
si pe coltul nordvestic al la-
culuT Tasaul, inchis i dominat
la Nord de dealul Dolu-Faci
cu virful Dolu-Faci-Tepe, la V.
de dealul Cara-Murad i la S.
de dealul Cicracci cu VIrful-
Dolu-Faci; el este o adunaturd
de vre-o 25 case mia rau zi-
dite. Tasaul, asezat tot in par-
tea centrall a comuneT, la 4
kil. spre N. de resedinta Cicracci,
pe ambele malurT ale phiuluT
Tasaul, intinzindu-se pana a-
proaoe de malul nordic al la-
CICRACCI
culuT Tasául si de gura celar
doua pirae, Tasaul i Casimeea;
este inchis i dominat, la N.
si V. de dealul Falaz, la E.
de dealul Tasaul-Sirti cu Virful-
Tasdul, la S.-E. de dealul
man. Palaz-Mic, in partea nor-
dica a comuneT, la 8 kil. spre
N. de catunul de resedinta Ci-
cracci, pe malul sting al pida-
luT Casimcea i la poalele ves.
tice ale dealulur Falaz, de care
este do min at prin movilele Cara-
Uba, Palaz i Mocan Iulghen-
Uba. Cislarin-Canarassi, o a.
dundtura de vre-o cincT case,
In partea nordica a com., la 9
kil, de resedinta Cicracci, pe
malul sting al vdef Cisla-Cula
si al piriuluT Casimcea la unirea
lor, linga un cringulet, inchis
si dominat la E. de dealal
Falaz cu movila Cara-Uba,
la V. de dealul Beris-Bair. Ca-
vargic, tot in partea nordica a
comuna la i i kil. spre N. de
resedinta, Cicracci, pe ambele
malurr ale \del Alceac-Dere saa
Cavargic, la i kil. departate de
piriul Casimcea, inchis la N,-V.
de dealul Ali-Culac-Bair, lar la
E. si S. de dealul Cavargic cu
movila Cavargic, Cara-Coium,
in partea sudicä a comuneT, la
5 kil. spre S.-E. de resedinta
Cicracci, pe malul sudic al la-
culuT Tasdul, la 2 kil, departe
spre V. de malul maril, inchis
si dominat la N. si V. de dea-
lul Cara-Chioi-Bair cu virful Ca-
raievile, la S. de dealul Mamaia
cu virful Mamaia. Mamaia tot
In partea sudicä a comuneI
la 8 kilotnetri spre S.-E, de
resedinta, pe malul nord-estic
al laculuT Sirt-Ghiol, a 500
m. departe spre V. de mala!
märiT, la poalele estice ale (lea-
luluT Mamaia ce-1 domina pria
movilele Cogeali i Mamaia. Co-
geali, tot in partea sudica a
comuneI, la 6 kil. spre S. de
CICRACCI
resedintä., pe ambele malurT ale
vlel Cogeali, inchis i dominat
Ja N. si E. de dealul Mamaia cu
movila Cogeali, la V. de dea-
lul Tepe-Bair si la S. de dealul
Cogeali.
Suprafata totala a comuneT
este de 18320 hect., din carT
565 hect. ocupate de vetrele
gradinile celor 7 sate, cu 374
case; iar restul de 17946 hect.,
imparta intre Stat i proprietarT,
cae ati 7802 hect. si locuitoriT
ce posea 10144 hect.
Populatiunea sa totala e de
458 familiT, Cu 2068 suflete, din
coi 1123 barbati, 945 femeT;
1157 necasatoritT, 852 cAsatoritT,
56 vaduvI, 3 divortatT; 348 stia
carte, 1720 nu stia; 1970 ceta-
tenT rominT, 96 supusT strainT,
2 nesupu0; 1012 ortodoxI, 440
catolicT, 603 mahomedanT, 13
armenT ; 389 agricultorT, II co-
merciantT, 17 industriasT, t I alte
profesir.
. Sunt 458 contribuabilf.
ImproprietAritl 489, si nelm-
proprietarití 69.
In ceca-ce priveste calitatea
pAmintuluT, cele 18320 hect. se
impart ast-fel: 4000 hect. teren
neproductiv (din care 565 hect.
vetrele satelor si 3435 hect.
stuf, etc.), 14320 hect. teren
productiv, din care : 10918 hect.
teren cultivabil (din care 2762
hect, ale statulur cu proprietarT
si 8156 hect, ale locuitorilor), 8
hect, terca necultivat (din care
61 hect. ale statuluT), 3311
hect. teren izlaz (din care 1350
hect, ale statuluf cu proprie-
tarif si 1961 ale locuitorilor).
30 hect, teren vil (din care 3
hect, ale statuluT cu proprietariT
si 27 ale locuitorilor), 45 hect.
pldurT (din care 45 hect. ale
statulta cu proprietariT).
In comuna sunt: 353 plugarT,
carT aU 249 plugurT (105 Cu
bol, !AA cu ce), 343 care §i
903
cArute (6 cu bol, 337 cu cal),
5 masinT de semanat, 4I masinT
de secerat, 6 masinT de batut
porumb, 2 grape de fier, 20
masini de vinturat, 105 pt4urT
in comuna. Comuna are 22067
capete de vite, din carT 1357
caT, 2016 boT, 4 bivolT, 8 asinT,
18043 ol, 637 porcT. In comuna
sunt 2 mori pe apd, 4 morl de
vint ; 17 industriasT (fierarT, me-
canicT, lemnarT, etc).
Comertul se face de catre II
comerciantl.
Budgetul com. este de 15547
leT la veniturr si 6213 leí la
cheltuelf.
Uf de comunicatie sunt: so-
seaua nationall Tulcea-Babadag-
Constanta, ce trece pe la 2 kil.
spre V. de comuna, apoT dru-
murT comunale la Cara-Murad
Palaz-Ta.sAul.
Sunt 3 bisericT catolice i 5 Cicul-Tarcäul, masiv muntos, ce
giamii cu 5 hogl.
Sunt 3 scoll catolice si 3
turcestr alipite pe Ruga geamif.
Cicracci, sat, in jud. Constanta,
plasa Constanta, catunul de re-
sedinta al comuneT Cicracci; si-
tuat maT mult in partea centran
a plaseT si a comunel pe valea
Cu acelasT nume si in aproprierea
laculuT Tasaul; fiind inchis la
N. de dealul Cicracci cu virful
salí Dolu-Faci si la S. fiind do-
minat de virfurile Iuci - Tepe
(92 metri) i Cicracci (89 metri).
Populatia sa, compusa din Ger-
manT, RominT i putinT BulgarT,
se ocupa mal ales cu pescaría
putin cu agricultura. Soseaua
nationala Constanta-Babadag,
trece prin apropierea satuluT ;
un singur drum comunal pleaca
spre S. - E. ducind la Cara-
Coium.
Cicracci, deal, in plasa i jud.
Constanta, pe teritoriul comu-
neT rurale Cicracci. Se desface
www.dacoromanica.ro
ClCUL-TARCAIL
din dealul Cara-Murad ; se in-
dreapta spre V. si se intinde
pe la N. satuluT Cicracci pana
la lacul Tasdul. Are o inaltime
de 103 m. pe care o atinge in
virful Dolu-Fact.
Cicracci, pilla, in plasa i jud.
Constanta, com. Cicracci ; iz-
voreste din dealul Cara-Chioi-
Bair ; se indreapta spre N. si,
dupa un mers de I/2 kil., se
varsa in lacul Tasaul, la 11/2 kil.
spre E. de satul Cicracci.
Cicracci, punct trigonometric de
observa jiune, avind 89 m.
time, pe marginea soseleT na-
tionale Con'stanta-Babadag ; do-
mina satul Cicracci, precum
o parte din lacul TasAul, jud.
Constanta.
se cuprinde 'filtre Oltul, Bicazul,
Bistrita, Siretul,Trotusul i Uzul,
jud. Neamtu. Cele maT principale
culmI ale luT sunt: masivul cul-
meT TarcauluT, dintre piriul Do-
mucul i Tarcaul, Gosmanul, din-
tre Tarcaul i Bistrita. Acest din
urmä se bifurca la sorgintea
AsAuluT i trimite Culmea - Pie-
troasa intre Asaul I Trotusul,
Gosmanul futre Asaul, Taz-
läul Sarat i Tazlaul. Spatiul
dintre Tazldul-Sarat, Tazlatd si
Bistrita este umplut de un ma-
siv orografic lipit de masivul
GosmanuluT la Sudul piriuluT Ne-
chid si care se numeste Ma-
sivul-Tazlauluf-Mare. Culmea a-
cestul din urma este inca a-
proape paralela cu catena cen-
tran. Perpendicular pe culmea
CiculuT, se indrepteaza spre E.
CuImea-Hausuluf, care desparte
apele BicazuluT, DomuculuT
TarcauluT, de ale afluentilor din
stinga TrotusuluT. Culmea Tar-
cauluT, intinsa 'filtre Bicazul si
Trotusul posea piscurile: Sim-
 CIERUL
tiasul (1372 m.), Has - Hau$ul
(1555 m.), Salasul - lur - Mihaia
(1489 m.), Tarcaul (1664 in.),
Ciudomirul-Mare (1681 m.), Ar-
$ita-TarcutiT (1372 m.), Toro-
gle$ul (1266m.), Grindu$ul (Tar-
hau$u1).
Dispozitiunea paralela a cul_
melor masivulul Cieul-Tarclul,
face ca valle ce brazdeaza a-
cest masiv sa fie paralele cu
frontiera. Valle DomuculuT
TarcatiluT deschid liniT de ro-
cada paralele cu frontiera ; ele
poseda potecT de cal i comu-
nica prin mal multe potecT in-
tre ele, peste culmea TarcauluT.
Masivul GomanuluI are culmea
sa urmata de o lioteca de cal,
care intruneste comunicatiunile
venind din Valea-BistriteT, Taz-
lAelor i Asaulur. Valea - Bica-
zuluT deschide o trecatoare de
al doilea ordin: Vaile-Taznelor
sunt urmate de sosele pietruite,
de drumurT de care $1, mar in
sus, de potecì ca i in cele-l'alte
valcele din dina orientald a aces-
tur grup.
Clima occidentala este scurta,
repede, putin accesibila; este for-
mata de muntiT CiculuT. Clina
ori entail es te accidentata de ma-
sivI gro$T, brazdata de NYE $i val-
cele, reprezintind muntiT Tar-
cauluT ; este mult maT accesi-
Cierul, deal, prelungire spre N.-
V. a dealuluT Ghilone,ti, co-
muna Criste$ti, pl. Co$ula, jud.
Boto$ani.
Cierul, deal, in com. Dobreni,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neam-
tu, situata pe mo$ia Almasul.
Cierul, vale, in comuna Cirligele,
plasa Piatra - Muntele, judetul
Neamtu.
Cierul-lui-Gorovei, deal, situat
www.dacoromanica.ro
404
tn raionul com. Matca, pl. Ni-
core$ti, jud. Tecucia.
Cierul-Popei, parte de pdmint
arabil, la V. de tirgul Podul-
TurculuI, .jud. Tecucia.
Cieruluf (Valea-), vale, intre
dealul Cierul $i Dumbrava, in
com. Criste$ti, pl. Co$ula, jud.
Boto$ani.
Cie§ti, sat, in jud. Arge$, plasa
Cotmedna ; face parte din com.
rur. Paduretul-Cie$ti. Are 50 cap1
de familie din 377 de suflete. In
sat este o biserica cu hramul SI.
VoevozI, deservita de un preot
$i un cintaret.
Cilibia, com. rur., in pl. CimpuluT,
jud. Buzda, situata pe malul
drept al rtuluT Buzatt, la distan-
ta de Buzati de 20 kil. Limitele
sale sunt : la N. albia rîulul Bu-
zaa, incepind din hotarul mo-
$ieT Bentul, com. Tabara$ti, Ora
In Piatra-Grindul, din com. Co-
tul-CioariT ; la E., merge pe ho-
tarul mo$iilor : Cotul-CioariT
Bilhacul, pana In hotarul mo$ieT
Luciul la apa Strimba ; la S.,
merge pe apa Strimba ; pana dà
In hotarul mo$ieT Tuguiatul, la
V. se ridica pe hotarul mo$ieT
Valeanca $i dd apoT in hotarul
mo$ieT Ben tul, pe care merge
pand in riul Buzaul.
Suprafata acesteT comune este
de 4450 hect., din earl*: 3222
arabile, 220 padure, 56 fineata,
787 izlaz i 165 sterp.
Terenul e $es $i in mare
parte baltos; totu$T agricultura
se face pe o scara. intinsa. N 'are
industrie, afard de o moara de
aburT $i 3 stine pe mo$iile Cili-
bia i Muni. Face un comert
activ cu cereale, la gara Cilibia,
unde se 'bleared o mare parte
din productiunea acestuT judet.
CAT de comunicatie are : ca-
C1LIBIA
lea mixta Buzaa-Braila, prin Ci-
libia i oseaua vecinala Mizil-
Cilibia prin Glodeanul-Sili$tea,
care o pune in comunicatie cu
mal toate comunele din pla$ile
Tohani i Cimpul.
Vite are: 560 boT, 505 vacT,
286 viteT, 2 bivolT, 159 call 273
epe, 94 minjr, 2820 of, 3 ca.
pre, I asin i 298 porcT. StupT
sunt 150.
Comuna e formata din cat.
Cilibia, MInzul, Movila Oil
Posta, avind o populatie de
1330 locuitorT, din carT: bar-
batT insuratT 294, neinsurati 38,
vaduvI 15, divortatT 1, b4etT
33 J; iar femeT märitate 294, ATA-
duve 35, fete 322. Locueso In
268 case. StrainT sunt : 5 Greer,
15 Austro-UngarT si t Bulgar.
MeseriasT sunt : 5 fierarT, t lem-
nar, I rotar, I cizmar, I ma-
$inist i r zidar.
Comuna are 286 contribua-
bilT, din carT 16 comerciantl ro-
minT $i 4 strainT. Budgetul co-
mund e de 5159 leT $i 95 bad'.
Are o $coalA in cat. Cilibia,
frecuentata de 72 elevI $1 3 e-
leve. $tiii carte 150 persoane.
In com. sunt 3 bisericT, deser-
vite de 3 preotT, 3 cintaret1
2 paracliserr. Catedrala e cea
cu hramul Sf. lije.
CirciumT sunt 13.
Pe la inceputul secoluluT se
aflaa pe acest teritoria numaT
satele Cilibia $i Jugurealul, In
care se fixase po$tea, fad. din
timpul luT Alexaldru Ipsilante;
satele Minzul $i Movila-Oil s'au
infiintat dupa 1830.
Cilibia, ceitun de re$edinta al co-
muner Cilibia, jud. Buzaa, situat
pe malul drept al riuluT BuzAii,
d'alungul $oseleT $i la 4 kil.
spre N. de gara. Are 320 lo-
cuitorT i 67 case.
Cilibia, stalie de dr, d. f., judetul
 C1LIBIA
Bula, pl. ampul, cAt. Cilibia,
pe linia Buzati-Faurei, pusa in
circulatie la 13 Septembrie 1872.
Se afla filtre statiile Tabaresti
(10.3 kil.) si Rosetti (10.4 kil.).
Inaltitnea d'asupra nivelulur ma-
riI de 58'",74. Venitul acestd
statir pe anul 1896 a fost de
362846 16, 45 banI.
Cilibia, (Sforile-BanuluI), mo-
fie, in com. Cilibia, jud. Buzati,
fosta proprietate a statuldi pen-
dinte de mangstirea Banul,
particulara. Are ca 440 hect.
aratud, fineat5. si 23 hect. cri-
Cilibia, mafie, in com. Cilibia,
jud. Buzati; are 570 hect., mare
parte arabile, si 25 hect. cri-
vina : Cotul-GreeeanuluT.
Cilibia, numire, ce se mal' da
mafia tiubeiul, din com. Cili-
bia, jud. Buzan.
Cilibiul, sat. (Ved Lazdreni, sat,
com. Goldesti, plasa Branistea,
jud. Iasi).
Cilibiul, ia.r, plasa
jud. Bacaii, de pe teritoriul co
m u n el Fin tin elde.
Cilianoqul, izvor, in com. Goides-
ti, jud. Buzad. Incepe din mun-
tele Balescu si merge de se var-
sä in piriuluI Bisca-Mica, putin
me jos de izvorul Magyaros-
bochor,, facInd limita despre
Transilvania.
Cilci-D ere, un alt nume al pi -
Hule Telita, jud. Tulcea, nu-
me ce-1 pastreaza pe o lungirne
de io kil , de la Manastirea-Ci-
liculd, unde primeste Valea-Ci-
liculd i pana la satul Cataloi,
de unde ja numele de Valea-Ca-
taloi. Este cunoscut mal bine
sub numele de Telita. Sub nu-
405
mele de Cilic - Dere, primeste
pe stinga Valea-Lunga, $i uda
satele Posta si Frecatei. Pe va-
lea-/ merge drumul comunal Te-
lita-Cilic - Posta-Frecatei-Cataloi-
Babadag,
Cilicul, mändstire de maid, in
jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe te-
ritoriul comund Telita.
In biserica, la stinga, e mor-
mintul fundatoruluI el, anume
archiereul Athanasie Lisiven-
cof, cu inscriptia:
cAci odihneste prima fundator, zidi-
tor al amtndurora InInKstirT, cea de cii-
lugld i cea de clluerite, archiereul A-
thanasie Lisivencof, mort In 188o, Noem-
brie 15.v
Acest Athanasie, a venit pe
la 1835 si a fundat, pe locul
bisericd actuale, o bisericuta,
care a ars. In locul aceleia a
construit, la 1870, pe cea ac-
, tuall, cu cheltuiala sa. In bi-
serica este epitaful care a cos-
tat peste 3000 de galbenr si
care a fost trimes din Rusia
de catre un general rus. Tim-
pla bisericd este aurita ; icoa-
nele asemenea ; icoanele sunt
aduse din Rusia. Sunt apoI 36
strane i scaunul staritd, toate
de lemn ; In fund sus, se vede
corul. Biserica toatA e construita
in lemn, afara de zidud, cad
sunt in paiantl; acoperisul este
de tinichea. Mänástirea avea
inainte mal mult plmint de cit
are acum. Acurn are 15o hect.,
din cad 15 hect. vii. De la
stat primeste manastirea o sub-
ventie anuala de 5000 leI.
are si 3 morI pe apa CiliculuI.
alga manastire se mal aflA si
o petera unde se ingroapä
moartele incepind de la 186o.
Pestera e lunga de cite-va sute
de metri, Incepind de la ma-
nastire i raspunzind tocmaI la
Telita. Are mal multe rasufla-
turr. In curtea manastirer, de o
www.dacoromanica.ro
CILICULIA (DEALUL-)
intindere de 8 pogoane, se afla bi-
serica ; apoI 9 corpurI de cladie,
din cad 2 maI lungI. Intr'una,
spre Valea-CiliculuI, sunt scoala,
°dalle pentru musafid, refecto-
riu1 maicelor, i capela in care
se face serviciul in timpul er-
neI. Maicele sunt in numar de
83. Mara de aceasta manAstire
se mal afla o altà manastire
maI mica (No. 2), care depinde
de cea si in care se a-
fta o parte din maid, carI nu
incap in cladirile No. 1. Mal
inainte, in aceastá manAstire se
aflati calugarf, si de aceea se
numea Cilicul-de-CalugarT, irisa
toti ají fost transportati in ur-
m'A in manastirea Sauna de
pe teritoriul comund Parchesul.
AceastA manastire are hramul
Adormirea-Maicd-DomnuluI, la
15 August.
Cilicului (Dealul-), culme de dea-
Inri, in plasile Isaccea i Ba-
badag, jud. Tulcea, cu o direc-
tiune generala de la N.-V. spre
S.-E. FormeazA un sistem a-
proape independent. Este in le-
gAtura cu culmea IsacceI prin
dealul Fundul-BurtiI; brazdeaza
partea estica a plaseI Isaccea,
pe cea sudica a cotnund Telita,
pe cea nordicá a plaseI Baba-
dag si pe a comund Nalbant.
Ramificatiile sale se intind si in
plasa Tulcea, bräzdind partea
de S.-V. a el si a com. Frecatei.
Din el se desfac spre S.-V. dea-
lurile : Caraman-Bair, Ghel-Tepe
si Tatar-Bair ; la S.-E. dealurile
Sari-Tepe, Denis-Tepe si Cata-
loi. Vidurile sale sunt : unul de
342 m., Esil-Tepe (169 m.), Bu-
iuc-Cara-Tepe (177 m.), Chiu-
ciuc-Cara-Tepe (137 m.) si De-
nis-Tepe (266 m.). Culmea se
intinde printre riul Telita si va-
lea piriuluI Telita. In partea ves-
tica e acoperita cu padurI; res-
tul e acoperit cu tufarisurI si
 CILICULUT (VALEA-)
livezT, lar poalele i ramurile cu
semanaturT.
Cilicului (Valea-), pirîu, in ju-
detul Tulcea, pl. Isaccea, com.
Telita. Izvoreste din dealul Fun-
dul-BurtiT ; se indreapta. spre E.,
avind o directiune generala de
la V. spre E., brazdind partea
de S.-V. a piase' si a comuneT.
Curge printre dealurile Cilicu-
luT i Solda-Copac ; trece pe
lingá mändstirea Cilicul, de unde
1T-a luat numele, ca i dealul,
si se arunca in piriul Telita,
dupa 5 kil, de curs, nu departe
de mandstire.
Cilieni, com. rur., in plasa Balta-
d.-j., judetul Romanati, formata
numaT din satul cu acelasT nume,
situat pe malul drept al Oltu-
luT, intre com. Rusanesti-d.-j. si
Potlogeni. E departe de Cora-
bia de 16 kil., lar de Caracal
de 30 kil. Ad se afla si un pod
plutitor peste Olt.
Are o populatie de 572 capT
de familie, sur' 1997 suflete, din
carT 990 barbatl si 1007 femer;
925 casatoritl i 1072 necasa-
toritT. Sunt 396 contribuabilf.
Vite marT sunt 828, vite miel
1040 i rImatorT 205.
Sunt 7 circiumr.
Budgetul comuneT pe anul
1886 87 a fost de 4291 leT la
veniturT si 4047 ler la cheltuelT.
Are o scoald primara mixta
de gradul al II-lea, cu un in-
vatator, frecuentata de 34 elevT;
o biserica cu hramul Sf. Nico-
lae, deservita de 2 preotT si 2
cintaretr.
Se observa' pe aci urma din
drumul roman, care ducea de
la Izlaz la Romula.
Cilieni, baltd, pl. Ballesti, com.
jud. Dolj. Se indreapta
de la E.-V. Ea nastere de la ho-
tarul mosier, din partea de V.,
www.dacoromanica.ro
406
traverseaza comuna. Are o
suprafata de 33 hect. si se pier-
de in partea de S.-E. a mosieT,
pentru a reapare pe mosia ve-
cina, Coveiul. In aceasta bala
se gaseste mult peste.
Cilieni, mdgurd, pl. Bailesti, com.
Bailesti, jud. Dolj, In dreptul
careia limita de V. catre com.
Seaca formeaza cu linia de S.
un unghlii de 1000.
Cimitirul, deal, se intinde in for-
ma de terasa spre N.-E. de sa-
tul Rominesti, com. Movileni,
pl. Copoul, jud. Iasi ; luat
numele de la cimitirul ce se afla
pe dinsul. E bogat in pasune.
loc izolat, pe
teritoriul comuna Bunesti, pl. Cimpoiul, lac, in pl. Sulina, jud.
Crasna, jud. Fälciü, unde se
zice ea din vechime a existat
sat cu biserica, si din cauza ri- Orla Aliboca-Suhat, primind si
pelor ce s'ati format prin scur- el la rindu-T lacul Pisceanul, nu-
gerea apelor din ploT, satul s'a mit ast-fel din cauza forme! la
desfiintat 1 locuitoriT s'aCi re-
tras la o asezare mar bunà, unde
este asta-zT satul Banesti.
loc, spre S.
de satul Suhardul, comuna cu
acelasT nume, plasa Prutul-d.-s.,
judetul Dorohoiii, unde se a-
fla o mare masa de piatra
o ridicaturá de pamint, ce se
zice ca a fost altarul bisericeT,
distrusd de navalitorT, o data
cu satul vechiti.
Cimitiruldf (Dealul-), deal, pe
care se afla cimitirul satuluT
Heciul-LespezT, jud. Suceava.
Cimpoereasa, poiand, com. Ma-
dulari, pl. Cerna, jud. Vislcea.
Cimpoias-Tatu, piria, in jud.
R.-Sdrat, plaiul Rimnicul, com.
Valea-Salcier. (VezT Tatu-Cim-
poias,
CINDIA
Cimpoiasul, izvor, in jud. Buzar],
com. Trestia. Incepe din mun-
tele Trestiannl si se scurge In
Saratelul-Balanestilor, fa cind ho-
tar despre com. Pirscovul.
Cimpoiasul, izvor, in jud. Bu-
zati, comuna Grajdana, cat, Mi.
luii; incepe din padurea Ciola-
nul si se scurge in riul Niscovul.
Cimpoiasul, movild, jud.
la V. ttrleT Gulieni, din comuna
Cioara-Doicesti.
Cimpoitorul, dal, spre N. co-
muneT Borden], pl. Prahova, jud.
Prahova. Este acoperit cu vil,
acum filoxerate, si pomI rodi-
torT.
Tulcea, pe teritoriul com. urb.
Chilia-Vechie. Este format de
Este inconjurat numaT cu stuf.
Are 60 hect. intindere. Coque
peste putin.
Cincarul, subdivizie a cdtunula
Mldjetul, din com. Mlajetul, jud.
Buzai, situat pe lunca ce se
afla pe partea dreapta a riuluT
Buzdul.
Cincäff (Dealul-de-la-), colind,
In jud. Buzda, com. si cat.
jetul, situata in marginea lunceT
Cincarului.
CincgrÌ (Dealul-de-la-), colind,
in jud. Buzla, com. . Minzalesti,
cat. Trestioara. E acoperita de
izlaz.
Cincisoara, deal, spre E. de sa-
tul Comarna-d.-j., com. Poeni,
pl. Codrul, jud. Iasi.
Cindia, sat, in com. Doamna, pl.
 CLNELI
Piatra-Muntele, jud. Neamtu, a-
§ezat pe partea dreapta a riulul
Bistrita, sub poalele despre E.
§i N. a ramurer Cernegura
tri fata oraulur Piatra, margi-
nindu-se spre S. cu Petro-Dava,
iar spre N. cu riul Bistrita, care
face o cotiturd spre V., In drep-
tul Arinilor.
La 1882, era destinat, prin un
proect, ca acest sat sà se facá
anexa a com. Dumbrava - Ro§ie.
Insa fiind-cä acea comuna a ra-
mas inca neconstituitd, inte-
resele satuluf se administreaza
tot de com. careia apartine.
Are o populatie de 59 capr
de fatnilie, sa0 suflete, din
231
carr 114 barbatI i 1'7 femer.
titi carte 15 persoane.
Contribuabili sunt 29.
In sat sunt : biserica ;
2 ferlistrae pentru tdiat .scin-
durI de brad ; o chela pentru
plute; 2 mori de apN; o pilla
pentru facutul sucmanilor; 3 ro-
tarr; stoler.
Numarul vitelor se urca la
98 capete, dintre carY : 30 bol',
25 vacr, 3 cal', 20 rimItori
20 juncr.
sat, in pl. Babadag, jud.
Cineli,
Tulcea, catunul comuner Ba4-
Chioi, situat in partea nord-ves-
tia a plaser cea vestica a
i man.
comuner, la 4 kil. spre V. de
catunul de resedinta Bas-Chioi,
pe malul drept al piriulur Tai-
ta, la poalele orientale ale dea-
lulur Consul. Numele san e tur-
cesc, i e o prescurtare a lur
ani-Ali decoratiunea lur Ali.
Se marginete la N. cu com.
Alibei-Chioi ; la V. cu catunul
Dautcea, al cat. Orta-Chioi ; la
E. si S. ca cat. Dea-
lurile carI brazdeazä teritoriul
säü sunt: Stamuni-Culac la N.,
Tatar-Bair la E., Consul la V.,
Dautcea, Dealul-Feter, Cuz-Bair
la S. Rinl Taita trece prin mij-
407
locul lui i pe linga sat. Intin-
derea teritoriuluI sati este de
534 hect., din carl 12 hect. ocu-
pate de vatra satulur, restul de
pasuni pe dealuri, loe arabil
7 hect. gradinaril. Populatiunea
este toata bulgara: 76 fainilil, cu
380 suflete. Pamintul produce pu-
tine cereale, pa5unr multe. Sunt
paidurr. LocuitoriI se servesc
de §coala i biserica din catunul
de resedinta, care e la 4 kil.
spre E. DrumurI sunt cel ju-
detean Babadag-Mdcin, si altele
comunale ce-1 unesc cu catunul
Bas-Chioi, cu com. Nalbant la
E., Alibei - Chioi la N., Orta-
Chioi la V., Ciucurova la S.
Cineul, colirni, in com. Mldjetul,
cat. Stanila, jud. Buzan, aco-
perita de finete i padure.
Cinghelele, cdtine, jud. Braila,
situate intre japsa Baroaia
privalul Bandoiul.
Cinghineaoa- Mare, iusuld, in
Dunare, in dreptul Zimnicer, ju-
detul Teleorman. Este acope-
rita cu zavoiti de salcie.
Cinghineaoa - Mica, insuld, in
Dunare, situata mar la vale de
Cinghineaoa-Mare, jud. Teieor-
Cinghineni, deal, pe teritoriul sa-
tulur Movila-Rupta, com. Mo-
vila-Rupta, pl. Stefanqti, jud.
Boto§ani.
Cinghir, deal, plasa Dumbrava-
d.-s., com. Terpezita, jud. Dolj,
inalt de aproape zoo m. i aco-
perit ca vi!.
Cinii (Muchea-de-la), culmi-
nalie a coliner Cineul, jud. Bu-
zati, care serva de hotar des-
pre com. Colti. Se nume0e a-
desea i Dealul-Ciniilor.
www.dacoromanica.ro
CIOACA-CII-RECHITI
Cinterezul, culme, in com. Chioj-
dul-din-Bisca, cat. Chiojdul, ju-
detul Buzati.
Cintul, deal, cu vil i cu pome-
turr, com. Filipe§ti- de -Padure,
pl. Filipe0i, jud. Prahova.
Cinucul, deal cultivabil , intre
Cristesti i Motca, judetul Su-
ceava.
Cinurile, lac, in plasa Ialomita-
Balta, insula Balta, pe terito-
riul comuner Dudeti, jud. Ia-
lomita.
Cioaba (Mägura-lui-), mdgurd,
Ja Nordul com. Bogdana, jud.
Teleorman.
Cioaca, deal, pl. Jiul-d.-s., com.
jud. Dolj, acoperit in
toata intinderea cu padurT. Se
mar chiama i Racovita.
Cloaca, deal, pl. Jiul-d.-s., com.
Fratostita, jud. Dolj, inalt de
92 M.
Cloaca, deal cu in com. rur.
Pruni§orul, pl. Ocolul-d.-j., jud.
Mehedinti; se termina In drep-
tul comuneI Cremenea.
Cioaca, deal, /a E. com. Sla-
vesti, pl. Oltetul-d.-s., judetul
Vilcea.
Cloaca, naig-uret, In jud. Vlasca,
pe proprietatea Cacaleti.
Cioaca-Cerbului. mahala, in ju-
deul Mehedinti, plasa Motrul-
d.-s.; tine de comuna rurald P10--
fina.
Cioaca-cu-Rechitl, munte, al co-
mune! Dobrita, jud. Gorj, spre
N. de comuna.. Pe acest munte
se face vara prqunarea vitelor
locuitorilor.
 CIOACA-DUCHEI
Cioaca-Duchei, deal, in com. rur.
Sura, pl. Vallor, jud. Mehedinti.
Cioaca-IleneI, deal, in com. rur.
Jidostita, pl. Ocolul-d.-s., jud.
Mehedinti.
Cioaca-Ro§ie, deal, in com. rur.
Vagiulesti, pl. Vailor, jud. Me-
hedinti.
Cioara, com. rur., la extremita-
tea de S. a plaseI Calmätuiul,
jud. Teleorman, pe partea stinga
a malurilor Dunarif.
Se margineste la V. cu co-
muna Seaca, la E. cu comuna
Vinätori, la S. cu b.1tile Cioara
si Rosia, l Cu fluviul Dunarea;
lar la N. cu mosia Lisa.
Suprafata comund Cu a mo-
sid statulur este de 3506 hect.,
in care intra i baltile de maT
sus, formate din varsaturile Du-
ndrif. Pamintul arabil este nu-
maI ca la 400 hect. Viile lo-
cuitorilor sunt situate in partea
de S.-E., de unde incepe un
alt deal numit Paruselul. Intin-
derea acestor va este de 6o
hect. si produc vinuff bune.
Locuitorif improprietaritl sunt
In numar de 140 pe 350 hect.
Pe mosia statuluI ati mal fost
improprietaritT in 1880 un nu-
mar de loc. din diferite comune.
Solul in partea despre deal
este de bunä calitate, iar cel
din vale este mlastinos si rare-
orI se cultiva, din cauza inun-
datiunilor Dunaril la care este
expus ; in schimb insá cind Du-
Oxea se revarsa, aduce mult
peste in lacul numit al-Por-
cubil. Din baltI se recolteaza
mult stuf i papurd. Aci vin
la ernatic turme de oI, carI se
coboará de la munte.
Populatia comund este de
694 suflete, din carl 155 capI
de familie si 121 contribuabilI.
Numdrul vitelor este de 4650
www.dacoromanica.ro
408
capete, din carI 208 ce si 14
magaff, 684 vite marT cornute,
3452 vite mid i 295 porcI.
Budgetul comund este de
leI 3371 banI 36 la veniturI si
de leI 2734 la cheltuelf.
Are o scoala, care este fre-
cuentata de 15 elevT si e dotata
Cu 81/2 hect. pamint arabil; o
biserica deservita de doI preotI
doI cintaretI.
DrumurI de comunicatie are
la V. cu com. Seaca si la E.
Cu com. Vinatori, pe soseaua
mixta Turnul-Zimnicea.
In dreptul satuluI se afla in
Dunare insula Belina si piche-
tul pentru paza frontiereI No. 7.
Cioara, sat, in plasa
pendinte de com. Malul, jud.
Ialomita. Este situat pe malul
sting si pe lunca rluluI Ialomita,
spre V. si in departare de 3
kil, de satul de resedinta. De
litiga sat se intinde spre N.
valea Cioara.
In acest sat se afla 81 fami-
lil RominI si 2 familir
Are o bisericä, deservita de
un preot si un dascal.
Vite sunt: 120 bol, 200 caT,
moco oT, 6 capre si 230 porcI.
Spre E. este padurea Cioara.
La N., la distanta de un kil.,
trece calea judeleana Slobozia-
Urziceni.
Cioara,sat. (Vezi Fintinelele, sat,
com. $ipotele, pl. Bahluiul, jud.
Iasi).
Cioara, stafie de a'r. de fer, jud.
Bralla, pl. Balta, com. Cioara-
DoicestI pe linia Faurei-Fetesti,
pusa in circulatie la 21 Noem-
brie 1886. Se aflä intre statiile
Murgeni (9.5 kil.) i Dudesti
(10.2 kil.). Inaltimea d'asupra
niveluluI mara de 39m., 15. Ven i-
tul acestd statif pe anul 1896
a fost de 107304 leI.
C1OARA
Cioara, rnovilL jud. Bráila, pen-
dinte de com. rur. Qioara, si-
tuata spre S.-E. de com., la. dis-
tanta. de 6 kil.
Cioara, coastel de deal, din co.
muna Mesa, jud. Gorj, situata
In partea despre V. Incepe din
sat si se termina la esire.
Cioara, deal, pe teritoriul satu-
lut Fintinelele, com. Sipotele,
pl. Bahluiul, jud. Iasi.
Cioara, deal, la marginea de E.
a satuld Taula, com. Oncesti,
pl. Stanisesti, jud. Tecuciti.
Cioara, iaz, pe teritoriul satulul
Fintinelele, com. Sipotele, pl.
Bahluiul, jud. Iasi.
Cioara, loc de izvoare, jud. Ba-
cati, pl. Trotusul, com. Javreni,
de pe teritoriul satuluI Fl9cesti,
de unde 41 are obirsia pidul
Chilia.
Cioara, movild, linga padurea
cu acela.sI nume, in partea de
E. a satulta Torcesti, pl. Bir-
lad, jud. Tecuciti.
Cioara, ftiidure, jud. lalomiÇa, in
pl. CimpuluI, intre satele Cioara
Malul.
Cioara, padure, la E. de satul
Dealul-PerjuluI, com. Oncesti,
jud. Tecuciti.
Cioara, pridure, la E. de satul
Torcesti, com. Torcesti, jud.
Tecuciti.
Cioara, pädure, proprietatea sta-
tuld, la N. de satul Lespezile,
com. Homocea, jud. Tecueil
Cioara, vale, jud. Braila, care
incepe din tre satele Cioara-Radu.
Voda si comuna Doicestif merge
 CIOARA
spre S.-E., adindndu-se din ce
in ce pana la satul Murgeanca,
la hotarul despre judetul Ialo-
mita.
Cioara, vale, in pl. ampuluT, pe
teritoriul com. Malul, jud. Ialo-
mita. Se intinde din lunca rtu-
Ialomita spre N. La S. \del'
este satul Cioara.
Cioara-Doice§tI, com. rur., nu-
mita alta data Cioara-Mica, pl.
CalmAtuiuluI, jud. Braila. Este
situatl pe loe ves. Se mArgineste
la E. cu comuna Mihain-Bravul ; la
N.-E. cu cAt. Corcanul ; la S.-V.
ca com. Cioara-Radu-Voda ; la
N. cu cat. Caragica ; si la S.-
E. cu com. Murgeanca (lalo-
mita). Populatia este de 1637
suflete, din carl 368 capT de
famine. tiü carte 179 persoane,
nu stia 1458.
Sunt 206 contribuabilT.
Budgetul comuneI este de
6055 leT la veniturr si de 5557
id si 50 banT la cheltuell. SI-
teta impropietaritT, dupa legea
din 1864, sunt 139, i neimpro-
prietariti, 96. Sunt 8 debite de
tutun si 12 circiumr. Suprafata
comuna e de 6944 hect.
Comuna are i biserica, fon-
data la 1852-1858, de Costa-
che Frae, proprietarul mosid,
deservita de I preot si 2 en-
taretT.
DrumurI: la Braila spre N.-E.
pe §oseaua judeteana
61 kil.; la Bertesti-d.-j. si
la Lacul-Rezir, pe la cantonul
21 al cad ferate FAurei - Fe-
testi i oseaua judeteana;
apta pe la cat. Padina, 20 kil.;
la comuna Mihain-Bravul, spre
E., prin capul proprietatiT locui-
torilor, 16 kil.; la com. Luciul;
jud. Ialomita, traversind calle fe-
rate spre S.-V.; la com. Mur-
geanca (Ialomita), spre S.-E., la
Slujitori - Albotestr, cam spre
68086. Morolo Liotiofmr Go 9roole. Fa. .11.
409
N.-N.-V., traversind dale fe-
rate Flurei-Fetesti la cantonul
21, pe litiga movila Ivanusi, 15
kil. la Cioara-Radu-VodA, spre
S i kil.; la Dimitresti (Ialomita)
spre S. pe soseaua judeteana..
Sunt 10 strade si o piata in
comuna.
Se afla i moarl de vaporl,
d-luT Milona. Comuna este
infiintata la 1836, de proprie-
tariT Doicesti.
Acum 75 anf, spun batriniT,
comuna era asezata intre po-
zitia de azr si com. Cioara-
Radu-VodA, la punctul 'numit
Unchesi. Acel sat s'a desfiin-
tat din cauza duma, mutindu-se
apor in locul ce 1 ocupa azr.
Cioara-Doice§ti, sat, jud. Brai-
la, in partea de S.-V. a comu-
na cu acelag nume, la extre-
mitatea de N. a va.eT Cioara,
ca la 62 kil. spre S. de orasul
Braila. Acest sat s'a infiintat
la 1836 de locuitorif din Cioa-
ra-Radu-VodA, numit la ince-
put Cioara - Mic5., dar maT
zi5 Cioara Doicestf, dupa nu-
=le proprietaruluT. Suprafata
satului este 150 hect., avind
260 case, 13 circiumI ; o moara
de aburr; o lipscanie si o bru-
tarie. Are o scoalá de fete ; in-
fiintata la 1870, intretinuta de
stat, servind pentru ambele sate
frecuentata de 26 eleve.
Biserica este de zid, cladita la
1858, de Manda Frac, proprie-
tara mosieT, deservita de
preot, I dinaret §1 2 paracli-
serT.
Populatia sa.tulta e de 297
capT de familie, san 1307 su-
flete, din carl 664 barbatI
653 femeT ; 537 casAtoriti si 770
necasatoritl ; 172 stin carte-§i
1148 nu stia. Animale sunt : si
cal, 4 asinT, 1337 vite cornute,
1797 or, 2 capre ì 569 lima-
torT..
www.dacoromanica.ro
CIOARA-RADU-VODA
Cioara-Doice§tl, mofie, judetul
BrAila, pendinte de com. cu
acelasr nume. Proprietatea d-lul
C. Danielescu i altif, Cu supra-
fata. de 4073 hect. si cu venit
anual de 70050 leT.
Cioara-Mitropolief, mofie a sta-
tuluT, in jud. Teleorman, plasa
CalmatuiuluT, com. Cioara, a-
vind ca la roo hect. zavoni,
In gIstoria» de Dionisie Fo-
tino, rnosia Cioara figureazA ca
hotar al tariT despre Durare. Era
proprietatea banulur Constan tin
Cretulescu. Mal in arma a fost
inchinata MitropolieT din Bucu-
resti. Dupa secularizare, ave-
rile marastireT aü trecut in
stapinirea statului si produc
un insemnat venit anual. Din
partea atabal s'a vindut cea
mal mare parte locuitorilor. Din
viile, carI se cultivan cu drept
de otasnità, rescumpArat a-
semenea o mare parte de catre
locuitorif din com. Cioara.
Cioara-Radu-Vociä, com. rur.,
pl. Calmätuiul, jud. BrAila.
maI nutnea Cioara-Mare. Este
situata pe loe ves. Se mArgi-
neste la N. cu com. TAtarul,
la E. cu Cioara-Doicestr, la N.
cu Slujitori - AlbotestI si la S.
Cu ¡azul (Ialomita.). Are forma
unuT trapez neregulat.
Suprafata comund este de
7062 hect. Populatia este de
836 suflete, din carT 207 capT
de familie. Stin carte 103 si
733 nu stia.
Sunt Ioz contribuabilT.
Budgetul comuner este de
3702 leT si 85 bapT la veniturr
si de 3671 ler si 50 banT la
cheltuell. SatenT improprietaritI
dupa legea din 1864, 78 si din
1878 sunt 70; neimproprietaritl
sunt 36. Sunt 5 debite de tu-
tun i 5 circiumY.
Vite cornute : 1034 (bo1419,
52
 CIOAR-1-RADU-VODA.
vacI 390, taurr 13, viter 212);
car 502, of 2018 si rimdtorT 314.
In comunA sunt 3 morT de
vaporT.
DrumurT : la Cioara-Doicestr,
spre N.-E., t kil.; la BrAila, spre
N., pe soseaua judeteand
Ialomita, 62 kil.; la Slobozia, din
jud. Ialomita, spre S.-E.; la co-
muna Rosiori, spre prin
proprietatea locuitorilor i 6.-
tunul VinAtoriT, ir kil.; la Td-
tarul spre N.-V. 8 kil.; la gara
Ciresul, pe la cantonul 29.
In comunA sunt 2 strade ne-
Intre com. Cioara-Ra-
du-Vocld si TAtarul s'a plantat
o pAdure de salcimr, in intin-
dere de 400 pogoane.
Aceastd comuna este infiin-
tata cam de pe la 1770. Numele
de Cioara vine de la proprie-
tara mosieT, iar Radu- Vodd
vine dupd numele mdndstirer
din Bucuresti a cdrer proprie-
tate a devenit mosia. La 1821
a fost invadatd de Turcr, lar
cuitorir ati fugit in jud. Muscel.
DupA o lund de la plecarea Tur-
cilor, s'ati intors in sat, care
nu suferise niel o striciciune.
Se mal aminteste cä Grigorie-
Ghica-Vocla in trecerea de la
Bucuresti la Iasi, in drumul sdti,
a dormit in aceastd comuna, in
noaptea de 15 Septembre 1822.
Cioara-Radu-Vociä, sat, judetul
Brdila, la Se-E. comuner cu ace-
lasT nume, pe muchea capului
vAer Cioara, la 62 kil. spre S.
de orasul Brdila. Acest sat s'a
infiintat la 1835, sub numele de
Cioara-kach-Vodd, iar mar ina-
inte purta. numele de Cioara,
dupd nutnele Moviler-CioareT. A-
cest sat se desparte- de Cioara-
DoicestI numar prin valea Cioa-
ra. Are o scoalO rle bdetr pen-
tru ambele sate, InfiintatA' la
1837; e intretinutO de stat si fre-
cuen tata de 76 elevr.
www.dacoromanica.ro
410
Biserica este cldditä de s'atenT
la 1854; e acum deservitd de
preot, 2 cintdretr si I paracliser.
Populatia satulur este 187 capT
de familie, sati 756 locuitorT, din
carT 397 barbatI, 359 femer, 307
cdsAtoritT si 449 necdsdtoritr.
Stití carte 192, flt1 stia 654.
Vite sunt : 901 vite marT
cornute, 490 car, 2 asinf, 2020
oT, 4 capre i 320 rimdtorr.
Suprafata vetrer este de 48
hect., cu : 120 case; 5 circiumr ; 2
morr de abur.
Cioara-Radu-Vodä, mofie, jucl.
BrAila. Impreund cu mosia Lacul-
Taarulur, apartine com. Cioara-
Radu-VodA si com. TAtarul. E
proprietatea statulur. Are supra-
fata de 9000 hect. Venitul :
89202 leT anual.
Cioara-Ro§ie, judetul
Teleorman, provenind parte din
izvoare, parte din scursorile bdltir
de pe mosia Lisa. Curge tare
aceastá mosie si comuna \fina-
tori.
Cioarei (Cotul-), com. rur.,
plasa Cimpulur, jud. Buzdti, si-
tuatd pe malul drept al riulur
BuzdO, la esirea sa din judet
si la distantA de Buzar' de
31 kil. Limitele sale sunt : La
N. apa riulur BuzAul, incepind
de la Piatra-din-Grind, comuna
Cilibia, pAnd in hotarul mosier
Vizireni (jud. Brdila) in matca
vechie a riuluT Buzdul ; la E., se
lasd in jos pe hotarul mosier
Vizireni, pdnd in apa Strimba;
la S., merge pe apa Strimba,
pdnd in hotarul mosier Movila-
OiT ; la V., urc5. in sus pe ho-
tarul mosier Movila-Oil, pAnd la
Piatra din drumul BrOiler, o la
pe hotarul mosier Cilibia, trece
pe la Piatra din rdspintia dru-
murilor si ajunge apoT la Piatra-
din-Grind, din marginea riulur
CLOARE1 (COTLI-)
Buzaul. Suprafata el este de
7495 hect., din care 6058 arabile,
304 padure, 73 finete, 600 izlaz
si 460 sterp. Propriet41 mal
insemnate sunt : Cotul-Cioarer (a
statulur) i Bilhacul. Terenul e
ses i foarte mocirlos. Agric11-
tura insA se face pe o scard in-
tinsd, cultivindu-se mar cu seamA
porumb si orz. Sunt 6 selle
situate: 4 la Movila-Stefulur si 2
pe Lunca-NohaiuluT. COI de cc-
municatie are : soseaua BuzAii-
Brdila si linia feratl, avInd In
apropiere gara Cilibia, unde se
desface si se incarca mar toate
productiunile sale.
Vite sunt: 650 bol, 420 vacT,
246 viter, 6 bivolT, 200 cal, 254
epe, 50 minjr, 4400 or, 6 capre,
6 asinT si 200 porcr. StupT
sunt 70.
Comuna e formatA din cAtu-
nele: Bilhacul, Cotul-Cioarei, Ro-
setti si Steful. Populatiunea so
e de 1350 locuitorT. Locuesc in
338 case.
MeseriasT sunt: 5 lemnarT, 2
cizmarT si t fierar.
Comuna are 247 contribua-
bilf, din cae 12 comerciant1
Rominr si i strdin. Slabilimen-
te sunt 12.
Budgetul comuner este de ler
4184 31.
Comuna are o scoalO, in clt.
Cotul-Cioarer, frecuentatO de 54
elevT si 2 eleve. Carte stiO 39
locuitorT. Sunt 2 bisericr, in el-
tunele Cotul-CioareT i Bilhacul,
deservite de 2 preori, 2 cintl-
retT si r paracliser. Catedrala
e cea cu hramul Adormirei.
Circiumr sunt 9.
Comuna e noul si era repre-
zentatA la inceput prin satul
Ciorani. atunul Rosetti este
format de 200 insurAteT, impro -
prietAritr aci in anul 1883. Nu-
mete i s'a dat dupl acel al a-
posatuluT bdrbat politic, C. A.
Rosetti.
 (JOARET (COTUL-)
Cioarei (Cotul-), (Balteni, Cio- Cioarei (V alea-),vale, continuare
rani, Pojoresti), ditun de rese- din Valea-LupeT, com. Barcea,
dinta, al com. CotulCioarel, jud.
Buzad, Cu 740 locuitorT si 203
case.
Cioarei (Cotul-), (Balteni, Cio-
rani), mofie a statuld, pendinte
de EpiScopie, In com. Cotul-
CioareT, jud. Buzan. Are 5457
hect., din care to6o dat, in
1883, insurateilor din com. Ro-
setti. Aceasta mosie a fost in
vechime a Grecenilor. Vistierul
Draghici Greceanu a vinduto
in 1741, Maia 24, Episcopului
Metodie i in urna a ramas
EpiscopieT, care a incorporat-o
cu mosia Gavanesti.
CioareI (Cotul-), pda'ure a sta-
tuluT, pe mo si a Cotul-CioareT, jud.
Buzar', facind un corp cu cotu-
rile Gavanesti, de pe mosia Pri-
viti. Are 433 hect., mare par-
te crivina. Este impartita in
cantoanele Cioara,
lit, Banita, Steful si Cilibia.
Cioarel-Gäväne§t1 (Cotul
tnofie. (Vez! Gavanesti - Cotul-
Cioarei, jud. Buzati).
Cioarei (Dealul-), deal, in partea
de N.-V. a com. Botesti, pl. Cras-
na, jud. Mari, paralel cu Dealul-
GuguluT.
Cioarei (Dealul-), deal, in par-
tea de E. a comuneT MoiT, din
plasa Jiul, judetul Gorj. Incepe
de la N., din hotarul comund
Rovinari, merge spre S. si se
terminb, la extremitatea satuluT.
Pe dinsul nu se afla niel o plan-
tatie. Acest deal se ramifica
din Dealul-luT-Bran, pendinte de
comuna Pesteana-d.-s.
CioareI, (Mägura-), mligureI, la
Nord-Vestul comund Adamesti,
jud. Teleorman.
411
jud. Tecuciti ; merge spre S. pana
In drumul ce duce din Ivesti
la Calmatuiul.
CioareI(Välceaua-),vacea, in pl.
Calmatuiul, jud. Teleorman, filtre
comunele Cringeni i Basesti.
Este o ramificatiune a Vael-Cál-
matuiuluT. Pe timpurT ploioase
la topirea zapeziT, se formeaza un
pirlias, care se varsa in Calma-
tuiul, in dreptul comunei Crin-
geni. Inceputul acestei valcele
este aproape de catunul Gime-
lele, comuna Poiana, din jude-
tul Olt.
Ciotea, deal. (V. Podul-Lat, deal,
com. Lipova, pl. Racova, jud.
Vasluiti).
Cioatelor (Dealul-), deal,
comuna Plesesti, jud. Suceava.
Cioata, deal, numit ast-fel dela
cioatele (raclacinele) ce se afla
pe el, ramase dela taerea pa-
dure!. Se tntinde in partea de
N. a satuluf Raduesti, comuna
Chetrestl, pl. Stemnicul, judetul
Vasluiti.
Ciobani, sat, jud. Arges, pl. Cot-
meana ; face parte din com. rur.
Martalogi-CiobanT. (V. a. nume).
Ciobanilor (Movila.),
In plasa i j ud. Tulcea, pe terito-
riul comuneT rurale Agi-Ghiol
si pe a/ catunului Sabandgea,
situata filtre dealurile Pietrosul
si Dealul- cu -PomT, in partea
sudica a pIdsei si cea de mijloc
a comunel, la 4 kil. spre N.-V4
de satul Sabandgea, d'asupra
vAeT Cazangea, linga Drumul-Pa-
dure!. Este de natura stincoasa.
S'a numit asa, pentru ca ad isT
fáceati colibe ciobanif ardelenT,
cind II! aduceati oiIe sa. ier-
www.dacoromanica.ro
CIOBA NUL
neze in aceste cimpit ale Do-
brogeT.
Ciobanisa, sat, Injud Constanta,
pl. Mangalia, catunul comuneT
Agemler, situat in partea de V.
a plaseT si cea centrald a com.,
fiind unit cu catunul de resedinta
Ageruler. Este situat in valea
Canara-Dere, fiind inchis la N.
de dealul Ciobanisa-Bair; la V.
de dealul Arabi-Iuc-Bair ; la S.-
V. de dealul Chedreanul. Are
o suprafata de 300 hect., dintre
care 2 hect. sunt ocupate numal
de vatra satuluT, de gradinT
de cele 10 case. Populatiunea,
in intregime turceasca, este de
20 familiT, Cu 62 suflete. Drumuri
comunale duc la satele inve-
cinate: Osmancea, Casicci, So-
fular, Besoul, Copadin, mer-
gind In toate directiunile si in-
tretaindu-se cu alte drumurT co-
munale.
Ciobanisa-Bair, deal, in jud.
Constanta, plasa Mangalia, pe
teritoriul comuneT rurale, Agem-
ler. Merge de la N.-E. catre
S.-E., in forma de arc de cerc,
printre valle Canara-Dere si A-
rabi-Alciala O. se intinde pana
la Nordul satelor Agemler i Cío-
banisa. E situat in partea de V.
a plaseT i cea nordica a com.
E acoperita cu verdeata si se-
manaturr.
Ciobanisa-Dere, vale, in jud.
Constanta, plasa Medjidia, pe
teritoriul comuna' rurale Cudiuc-
Biulbiul, situata in partea esti-
ca a papel' si cea meridionall
a comuna. Se desface din dea-
lul Bair-Biulbiul-Chiuciuc, in-
dreptindu-se spre N., cu o di-
rectie de la N.-V. catre S.-E.
Se deschide In valea Canara-
Dere.
Ciobanul, ettnpie, in com. rur.
 CI013ANUL
Orevita, pl. Blahnita, jud. Me-
hedinti.
Ciobanul, deal, pl. Siretul-d.-s.,
jud. Bacd.d, pe teritoriul com.
Buhociul.
Ciobanul,pisc, com. Dobroteasa,
pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.
Ciobanul, pod, in jud. Vlasca,
peste Valea-MilcovuluI, la Rusi-
luf-Asan.
Ciobanul, välcea, plasa Siul-d.-s.,
jud. Olt. Se formeazd pe teri-
toriul de V. al comunei Bärcd-
nesti , apoi se varsd in Imi-
nog.
Ciobanului (Crucea-), loc izo-
lat, in com. Mdgura, jud. Bu-
zda, acind tot de o datd hotar
despre com. Gräjdana.
CiobanuluI (Gira-), girld, in
pl. si jud. Tulcea, pe teritoriul
comunelor rur. MalcocI i Bes-
Tepe. Se desface din bratul Su-
lina, de la mila No. 41, de lingd
satul Iolganul ; se intinde spre
E., bräzdind partea nordicá a
pläsef si a comunelor. Ambele
sale malurI sunt acoperite Cu
cite cloud rindurI de sdlciI. Dupd
9 kil. de curs se aruncd iar in
bratul Sulina, la mila. No. 34,
lingd pescäria Cu acelasI mane.
Ciobanului (MormIntul-), loc
izolat, in jud. Buzai, comuna
Särdti, cat. Chiuhoiul.
Ciobanului (Pescara-), pesca-
rie, in pl. si jud. Tulcea, pe te-
ritoriul com. rur. Bes-Tepe, si-
tuatd in partea nordicd a pldseI
si a comuneT, pe malul sting
al bratuluI Sulina, intre muele
No. 34 si 35, la locul unde
gira cu acelasI nume, se varsd
in Dunäre.
www.dacoromanica.ro
412
Ciobanului (PIrIul-), phin, izvo-
reste de sub dealul Strahotinu-
luI, trece prin Iacobeni-VechI,
com. Dingeni, pl. Jijia, jud. Bo-
tosani, si se varsd. in Jijia.
CiobanuMI (Teiul-), loc izolat,
jud. Buzda, cu o pozitie foarte fru-
moasä, in com. Laposul, in mar-
ginea platouluI Poiana-DoamneI.
Ad, spune traditia, ar fi fost
spinzurat de Turd, un cioban
al Doamnel Neaga.
Ciobanuluri (Valea-), vale, in
pl. Borcea, teritoriul comunelor
Clocänesti - SirbI si Ciocdnesti-
Mdrginenr, jud. Ialomita.
Ciobanulu (Valea-), vale, co-
muna Golesti, pl. Podgoria, jud.
Muscel.
Ciobanului (Valea-), vale, udd
centrul com. Dobroteasa, pl.
Oltul-d.-s., jud. Olt, si se varsà
In gira Cungrea-Mare, tot in
com. Dobroteasa.
Ciobanului(Valceaua-),vdIcea,
trece prin com. Salda, din pl.
jud. Teleorman,
venind din spre com. Carava-
neti, de la N. spre E.
Ciobarciul, baltd, in cimpia sa-
tuluI Prisdcani, com. Prisdcani,
pl. Branistea, jud. Iasi. E cea
mai mare dintre bäliIe comuneI.
Este formatd din vdrsdrile riu-
luI Jijiea. Peste aceastä baltd
se aft' un pod mare, pe care
trece drumul de comunicatie in-
tre satele Prisdcani si Costuleni.
Ciobälaia, phia, incepdtor de
pe Horldceni, com. Vdculesti,
pl. Cosula, jud. Dorohoiti. For-
meazd iazul Ciobdldul, si se
varsä. in Strahova.
Ciobälaia, vale, intre dealurile
CIOBANOAIA
Pietrosul i Recea, de pe teri-
toriul com. Vdculesti, pl. Co-
sula, jud. Dorohoiti, prin care
trece piriul cu asemenea nu.
mire.
Ciobalaul, iaz, in suprafatd ca
de 12 hect., pe teritoriul satu-
luí com. aseme.
nea numire, pl. Cosula, jud.
Dorohoid. E format de pleul
Ciobalaia.
CiobäneluluI (Drumul-), drum,
la S.-E. mo.sieI Lisa. Porneste
din spre Dunäre si merge pana
la gura vder numità BulgAnoaia,
la N. com. Vindtori, jud. Te-
leorman.
Ciobäne§ti, sat, comuna Gdnesti,
pl. Mijlocul, jud. \alma.
Ciobäne§ti, loc de flnete, siluat
in com. rur. Mioveni, pl. Riul-
Doamnd, jid. Muscel.
Ciobänita, sau Pietrosul,phig,
mic afluent al SomuzuluT-Mic,
com. Liteni, jud. Suceaval
Ciobänoaia, catun, al com. Li-
pia, jud. Buzda, situat pe va-
lea Cioludnoaia. Are 139 locui-
torI i 28 case.
CiobAnoaia, subdivizie a ciitzmu-
bui din comuna Valea-
TeanculuT, jud. Buzdd, situat pe
valea Ciobänoaia.
Ciobänoaia, vechifi schit deiemn,
pe valea Ciobdnoaia, jud. Bu-
zda. InscriptiI n'are. Traditia
atribue o vechime de peste 400
de anI, addugind tot de o data
cA monahiI de aci s'ar fi retras
In munte i ar fi pus funda-
mentul schitului
servd ca bisericd de mir.
Ciobänoaia, deal, in jud. BuzAti,
 CIOSXN0AIA
comuna Lipia, cat. Ciobanoala.
E acoperit cu vir mo$nene$M.
Ciobänoaia, vale, filtre comu-
nele Lipia i Valea-TeanculuT,
jud. Buzail ; incepe din Fundul-
Leurder i merge, deschizindu-se
din ce in ce, pana da in $es.
Malurile eT sunt acoperite cu vil.
Ciobinu§ul,satiCiubänu§ul,sat,
pl. MunteluT, coro. Brusturoasa,
jud. BacAti, situat pe malul drept
al Trotu$uluI, linga confluenta
sa cu pirtul Ciobanupl. Inainte
de noua impartire administra-
tiva. Oxea parte din comuna Co-
mane$ti. Are o populatiune de
37 capI de familie, Cu 95 su-
flete.
Ciobanu§ul,piidure, pl. Mu nteluI,
jud. Bacati, de pe teritoriul co-
muneT Brusturoasa, proprietatea
d-lul G. N. Ghica.
Ciobänu§ul, pirig, pl. MunteluI,
com. Brusturoasa, jud, Bacati.
lzvoreste din Transilvania; curge
de la V. spre E. pe granita, pe
o distanta de 4112 kil. i, dupa
ce se incarca cu piriia$ele CA-
runta, pe stinga, i Mueru$ul, pe
dreapta, se varsd, de-a dreapta,
in Trotu$ul.
Clobea, pise, com. Birse$ti, plasa
Ocolul, jud. Vilcea.
ClobIntiul, vale, judetul Te-
leorman ; incepe din dreptul
comuneT Valeni,din jud. Olt,
de pe mo$ia Cotorga. Prin a-
ceasta vale curge i piriul cu
acela$T nume, care se 'varsa in
rful Ved ea, pe partea dreaptA,
la catunul Stirbeti, aproape de
punctul numit La-Uidumac.
Cloboata, sati Cibota, pilla, pl.
Bistrita-d.-s., jud. Bacati. Izvo-
repte din Dealul-BalaceanuluT ;
413
curge de la V. spre E. 0. se
varsa de-a dreaptaBistriteT, dupa
ce se incarca pu ptriia$ul Cris-
toiul.
Cioboata, sati Cibota, vale, jud.
Bacati, plasa Bistrita-d.-s., com.
Blagesti, ce se confunda. cu $e-
sul BistriteT.
Ciobota, moviM, in jud. Buzati,
com. Caragelele, pe mo$ia Tu-
guiatul.
Ciobotarului (Virful-), munte,
in jud. Buzail, com. Brae$ti, cat.
Pinul, pe mo$ia statuluI Pinul.
E acoperita de izlaz.
Ciobotea, sat, jud. Arge$, plassa
Pite$ti, pendinte de com. rur.
Valea-MaruluT. Are 34 familiT,
Cu 209 suflete.
Cioboti, :at, face parte din com.
rur. Casa-Vechie, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Olt.
Cioboti, areal, pl. Jiul-d.-mj., co-
muna DrAnicul, jud. Dolj, inalt
de 25 in.
Cioc (Piscul-luI-), pisc, in ra-
ionul com. Frince$ti, pl. Oltul-
d.-s., jud. Olt.
Cioca-Boca, sat, com. Ipatele,
plasa FundurT, jud. VasluiLi, la
N.-E. de satul Ipatele $i la o
departare de el de aproape 7 kil.
E situat parte pe $es $1 parte
pe coasta despre E. a Dealu-
lui-Mare, care-1 desparte de Ipa-
tele.
Are o suprafata de 72 hect.,
din cae'. 35 hect. ale locuitori-
lor, cu o populatiune de 40 fa-
milif, sati 200 suflete, improprie-
taritI dupa legea rurala.
Prin partea de E. a satuluT,
trece piriul Ur$ita, peste _care,
In dreptul sat41uI, este un pod,
www.dacoromanica.ro
CIOCADIA
servind pentru circulatie spre
Ia$1; lingl pod se afla o &-
duma.
Vite sunt: 43 vite marI cor-
nute, Io oT, 9 cal $1 7 rimatorr.
Locuitorff posea : lo plugurT
io care cu bol, 2 plugurr
3 cArute Cu caT ; lo stupT Cu
albine.
Ciocadia, com. rur., plaiul No-
vaci, jud. Gorj, situata pe am-
bele malurT ale piriuluI Cioca-
.dia, la S. comuneT CArpinkul,
la o distanta. de 3 E kil. de T.-
capitala judetulur. Se com-
pune din 2 catune: Ciocadia
Huluba.
Are o suprafata de 1440 hect.,
din carl 200 hect. aratura, 6o
hect. vie, 120 hect. livezT $1
106o hect. pa$une $i tufari$.
Are o populatie de 331 fa-
sati 835 suflete, din carT
298 contribuabilT.
Locuitoril posea : 42 plugurT,
90 care cu bol, 4 carute cu cal;
150 stupT.
Vite sunt: 350 vite marT cor-
nute, 59 caT, 160 or, 6o capre
si 210 rimatorT.
Budgetul comuner este de leT
1130 la venituti $1 de leT 969
la cheltueli.
Comuna este udatà de apa
Ciocadia, de la care $T-a luat nu-
mele.
Comunicatia se face prin $o-
seaua comunala Novaci-Cioca-
dia $i prin $oseaua T.-Jiul-Ho-
rezul care o atinge la S.
Comuna are: 4 bisericY, de-
servite de 2 preotI $1 4 cinta-
retT; o coall, frecuentata de 22
elevl ; 4 morT pe apa; 30 puturT.
Ciocadia, catun de re$edintä al
com. Cu acela$T nume, jun. Gorj.
Are o suprafata. de 1340 hect.,
cu o popuIatie de 266 familif,
sail 630 suflete, din cari 253
contribuabilI.
 CIOCADIA
Locuitoril posea,: 32 plu-
g-urr, 4 cdrute Cu cal*, 75 care
cu bol.
Vite sunt : 238 vite marT cor-
nute, 46 cal', 114 or, 43 capre
si 165 rimatorT. Stupr sunt 50.
In catun sunt 20 puturr.
Ciocadia, piria, izvoreste din
muntele Plasala, plaiul Novaci,
jud. Gorj. Curge in directie N.-
S.-E.; primeste pe stinga pira-
iele : Aninisul i torentele Ciura
Fagetul ; pe dreapta toren-
tele : Vadutoaia, Piscul-Corbu-
lur, Ulmetul si arpinisul, care
dari nastere la valle cu acelasr
nume. Se varsa la com. Ben-
gesti, in riul Gilortul.
Valea Ciocadier este produc-
tiva, populata. i viabila.
Mijloacele de trecere peste
Ciocadia, afarä de vadurT, sunt
2 podurr, unul in comuna Cio-
cadia si al doilea in Huluba.
Ciocanele, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-
d.-s., com. Bralostita. Are o po-
pulatiune de 167 suflete, din
carT 84 barbatT si 83 femer.
Copiir din sat urmeazä la scoala
mixta din satul Bralostita, ce
este la 65o0 m. departare. Cu
virsta de scoala sunt 36 copir.
tiù carte 16 locuitorT.
Ciocanele. deal, la E. comunel
Alunul, pl. Oltetul-d.-s., judetul
Vilcea.
Ciocanele, mofie particulard, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Bralos-
tita, satul Ciocanele. Apartine
d-lur N. Saulescu. Pe aceasta
mosie este si padure.
Ciocanele, pcidure, pl. Jiul-d.-s.,
com. Bralostita, judetul Dolj, in
satul Ciocanele, pe mosia Cio-
canele. Apartine d-lur N. Sau-
lescu.- Are o intindere de 30
hect. Felul arborilor sunt: fag,
www.dacoromanica.ro
414
emita i cer ; acesta din urma.
predominind.
Ciocani, com. rur., in jud. Tutova,
pl. Pereschivul, pe piriul Tutova,
la 12 H.. spre V. de Birlad. Este
formata dintr'un singur sat, Cio-
cani, cu cdtunul Movileni. Are
416 locuitorT, din carT 96 con-
tribuabilT, locuind în 116 case.
Comerciul se face de 8 per-
s oan e.
Budgetul comuner se ridicä
la suma de 5526 leT, 97 banT.
In com. sunt 3 bisericr.
Ciocani, sat, pl. Bistrita-d.-j., com.
Fundul-Racaciuni, jud. Bacla, si-
tuat pe piriul RIcaciuni. Are o
bisericä catolica, cladita. in 1704
de locuitori. CapT de familie
sunt 43, cu 130 suflete. Animale
sunt: lo cal, 69 vite cornute,
33 porcl si 4 capre.
Ciocanul, sat, face parte din
com. rur. Gradinari-Falcoianca,
pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este si-
tuata spre E. de Gradinari, pe
malul drept al titilar Argesul. Se
intinde pe o suprafata de 279
hect., avind o populatie de 229
locuitorT.
D-na Paulina Butculescu are
Ioo hect. si locuitorir 129 hect.
Proprietara si locuitorir cul-
tiva tot terenul.
Numarul vitelor marT e de
214 si al ceIor miel' de 364.
Comerciul se face de un cir-
ciumar.
Satul Ciocanul luat nu-
mele de la proprietarul Canili-
Ciocanu, pe mosia cdruia trdiati
locuitorir.
Ciocanul, numire ce poarta co-
muna i mofia Magureni, din
plasa Tirgulur, jud. Teleorman.
Ciocanul, schit de calugdrr, ju-
detul Muscel, ,situat din sus de
CIOCANUL
Cimpulung, in mijlocul uner li-
vezr, inconjurata de padurr, zu
vederea spre Dragoslavele
Mateiasul.
Din hrisoave, aflam el s'a fon-
dat ,catre inceputul secolulur al
XVI-lea, de locuitorii de la Mal,
si s'a dedicat Sf. Nicolae. Ar-
zind, s'a preinoit la anul 160o,
facindu-se schit de calugarite,
cu hramuf Intrarea-in-Biserica.
Arzind a doua clara, s'a repa-
rat la 161o, August lo, i 'a
prefacut iar in sc.hit de calu-
garl.
Posea. 3 hrisoave : unul
la Duca-Voevod, cu data de
7185 (1677) Martie 20; altul de
la Alexandru Ipsilante, 1775,
Decembrie 20 i al treilea cu
data de 1827, Februarie 24.
In schitul Ciocanul s'aa
fugiat adesea Rominir din par-
tea loculur, cind strainir invadati
tara.
Intre atine vechr ale acestur
schit numaram pe cele 'urmi-
toare : O evanghelie de la f683,
un Apostol dela 1684 i Faptele
Apostofilor, tot de la 1684.
Schitul se administreaza de un
superior. Monahir sunt in mi-
mar de 5, top batrinT si in-
firmr.
Cu intretinerea schitulur, sta-
tul cheltueste anual 1433 la
Ciocanul, baltd, in comuna Gor-
banesti, pl. Miletinul, judetul Bo-
tosan'.
Ciocanul, baltd, formata din iz-
voare in vatra satulur Mileanca,
com. çu acelasr nume, pl. Prutul-
d.-j., jud. Dorohoit.
Ciocanul, munte, din culmea FA-
garasulur, judetul Arges, plaiul
Lov4tea.
In stnul lur se gasesc grenatei
ele sunt de obiceiù incrustate
in micaschist. Cite odatA, de
 CIOCANUL
aseruenea, respindite pe povIrni-
sul muntelur i duse de apA, se
gAsesc in pietrisurr pe margine-
le citor-va riurr.
Ciocanul, virf de deal, judetul
pl. Bistrita-d.-j., comuna
Fundul-Rdcaciunr, BITA satul cu
acelasr nume.
Ciocanul, deal, in comuna MA-
ciuca, plasa Cerna-d.-j., judetul
Vilcea.
Ciocanul, loc izolat, comuna Be-
revoesti -PAtnintenr, plaiul Nuc-
§oara,judetul Muscel, de unde
izvoreste piriul Ciocanul.
Ciocanul, pa-dure, supusA regi-
mulul proprietate a mos-
nenilor Berevoesti-PAmintenT,
plaiul Nucsoara, jud. Muscel, in
intindere de 200 hect.
Ciocanul, unul din cele 6 pichete
ale judetulur Muscel pentru pa-
za fruntarier, 20 kil, departe
de pichetul Podul-Riulur si 3
kil, departe de pichetul Pajera.
Ciocanul, îrîa, jucletul
plasa Trotusul, de pe teritoriul
com. Hirja; se varsA da dreapta
Oituzulur.
Ciocanul, phia, j id. Botosani.
Izvoreste din iazul Ciocanul, linga
satul Ciornohal, com. Ringhi-
lesti; curge pe mosia Pogoresti,
com. ComAndAresti si se varsa
in. iazul Chiscata, de pe mosia
GlAvanesti, cora. Epureni, jud.
Iasi.
Ciocanui pîrui, izvoreste de pe
teritoriul satulur Stolniceni, com.
Epureni, pl. Turia, jud. Iasii
se varsA in
Ciocanul, pîrü2, izvoreste din
virful Ciocanul, com. Berevo-
416
esti-PAmintenT, plaiul Nucsoara,
jud, Muscel. Se uneste cu Pi-
riul -Tirgulur i formeaza Valea-
Satulur, care se varsa in rtul
Bratia, tot pe teritoriul comu-
ner Berevoesti-PAmintenr.
Ciocanului (Dealul-), deal, ju-
detul Baca, pl. Tazlaul-d.-s.,
de pe teritoriul comuna Schi-
tul-Frumoasa.
Ciocanului (Valea-), vale, izvo -
reste din raionul comuner Ma-
cuca, pl. Cerna-d.-j., jud Vil-
cea, si se varsa in riul Cerna,
tot pe teritoriul acester comune,
pe care o udA in partea de V.
Valea-CiocanuluT curge numar
in timpurr ploioase, saU cind se
topete zapada.
Ciocati, mahala, in com. rur.
Dragotesti, pl. Vallo; judetul
Mehedinti.
Ciocazana, pida, in plaiul No-
vaci, jud. Gorj. Izvoreste din
n'unta' Florile-Albe, Baileasa
Rotunda. Curge, trecind la V.
de plaiul Gruiul, despre comuna
Taposi si se varsd in apa Ani-
nisul.
Ciocazana, pirhi, in plaiul No-
vaci, jud. Gorj. Izvoreste din
plaiurile V Aratic i Gruiul, din
locul numit Ghiocelul.
Ciocaliul, deal, in com. rurall.
Vagiulesti, plasa Vailor, judetul
Mehedinti.
Ciocfinari, sed, face parte din
com. rur. Poenari-Vtlpestr, pl.
Znagovul, jud. Ilfov, situat la E.
de Vulpesti, pe Valea-SticlArier
si la S. de pAdurea. Radu-Voda.
Se intinde pe o suprafatA de
lo hect ; e proprietatea /oculto-
filor, iare o populatiune de 326
locuitorl. Spre E. trece calea
www.dacoromanica.ro
CIOCANEASA
ferata Bucuresti-Ploesti. Comer-
cia./ se face de 3 circiumarr.
NumArul vitelor marl e de
221 §i al celor miel de 161.
Ciocanari, sat, face parte din
com. rur. Maciuca, pl. Cerna-
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu-
latie de 320 locuitorr. Este /a
distanta de 2 kil. de satul
Oveselul, unde este resedinta
comuner.
Ciocanari, /ida, pl. Dumbrava-
d.-j., com. Caraula, jud. Dolj ;
curge prin valea CiocAnari.
Ciocklari, vale, pl. Dumbrava-
d.-j., com. Caraula, jud. Dolj,
prin care curge pirlul Ciocanari.
Ciocanari, vale, pl. Dumbrava-
d.-j., com. Rudari, jud. Dolj.
Cioanari-de-Rudari, mofie a
statuluT, pl. Dumbrava-d.-j., co-
muna Rudari, jud. Dolj, aren-
datä de la 1893-98 Cu 12250
le! anual.
Inainte apartinea mandstirer
Brincoveanu. Pe aceastl mosie,
ce este data in loturr, sunt cete
de mosnenT si se gasesc i pa-
d urr.
Ciocanari-de -RudarI, ptidure
a statulur, pl. Dumbrava-d.-j.,
com. Rudari, jud. Dolj, in in-
tindere de 13 hect., 3 ara si
12 centiaril. Inainte apartinea
manastirer Brincoveanu. Felul
arborilor ce se gasesc sunt : fra-
sinr, ulmr, cerr si ; Omita
predomineaza.
Ciocinea, movilez', com. Nedelea,
pl. Filipeti, jud. Prahova.
Ciocineasa, vale, in partea_ de
V. a comuna Marginen!, plasa
jud.. Prahova. Uda
com. MArgineni-d.-j.
 ..C1OCANE1
CiocAnei (Dealul - Ciocinei-
lor), sat, jud. Arges, pl. Pite$ti;
face parte din com. rur. Mo$oaia.
Ciocänelul, ciitun, in judetul R.-
Sarat, pl. Ora$ul, com. Andre-
ia$1. si-a luat numele de la pi-
riul Ciocanelul, care-I uda prin
mijloc. E a,ezat in partea de
E. a comuna, la poalele dea-
luluT Ciocanelul.
CiocAnelul. (Vezr DAroaia, jud.
Vilcea).
Ciocanelul, deal, in ¡ud. R.-Sa-
rat, pl. Ora$ul, com. Andreia$1.
Se desface din Culmea-Scoru-
$uluT, i brazdeaza partea de V.
a comuneT. E acoperit cu pa-
dad $i pa$uni.
Ciocänelul, pirig, in jud. R.-SA-
rat, pl. Ora$ul, com. Andreia$1
Izvore$te din dealul Ciocanelul;
uda Estul comuneT ; trece prin
cat. Ciocanelul, $1 se varsa in
nul Valea-Larga, dupa un curs
de 5 kil.
Ciocine§ti, com. rur., pl. *Gua-
govul, jud.Ilfov, situad. la N.-V.
de Bucure$ti, pe malul drept al
riuluT Ciorogirla, 29 kil, departe
de Bucure$ti. Sta in legAturä
cu cat. Falcoianca printr'o $o-
sea vecinala.
Este formata din satele : A-
le$1-Ciocane$tI, CiocAne$ti, Cre-
tul i Urziceanca ; cu o popula-
tie de 2036 locuitorT, carT ti-d-
ese in 435 case.
Se intinde pe o suprafatá de
4375 hect. Statul, d-1 Vlad. Ghi-
ca, Epitropia bisericeT Amza din
Bucure$ti i d-1 G. Cociu ad
3192 hect. $1 locuitoriT 1183,
ProprietariT cultiva 1154 hect.
(8o ramin sterpe, 525 izlaz $1
1433 Ociare). LocuitoriT cultiva
tot terenul, afarl de 70 hect.,
carT rAmin sterpe.
www.dacoromanica.ro
416
Sunt 385 contribuabilf.
Budgetul comunel este de
6476 leT la veniturT $i de 5800
lei la cheltueli. In anul
erad 438 contribuabili.
In comuna sunt 3 bisericT ;
I Koala mixta ; I moara CU
abad ; z ma$inT de treierat Cu
aburT; 3 padurl statatoare.
NumArul vitelor marI e de
1375 (213 cal i epe, 616 bol',
470 vacT $i viteT, 43 taurT, 33
bivoli i bivolite) $1. al celor
de 2068 (32 capre, 507 porcI
$1 1529 00.
Dintre locuitorT, 478 sunt plu-
garT, 21 ají diferite profesiunT.
Aratura se face cu 155 pla-
gue: 142 cu bol $1 13 cu cal.
LocuitoriT ad 283 care $1 ca-
rate: 236 cu bol $1 47 cu cal.
Ciocane§ti, com. rur., in plasa
Ocolul, jud. Romanati, formatA
numaI din satul cu acela$T nu-
me, situat intre com. Radomi-
rul $1 Zanoaga $i in apropiere de
$oseaua Caracal-Craiova, 15 kil.
spre V. de Caracal, pe valea
Ruiul. Altitudinea terenuluT este
de 140 m. d'asupra nivelulur
mArir.
Are o populatie de 140 capT
de familie, sad 504 suflete, din
carT 249 barbatI $1 255 femeT;
25 cAsatoritT $1 248 necAsato-
ritr.
Sunt 115 contribuabili.
Are o bisericA, cu hramul Sf.
40 MucenicI (1855), deservitä de
un preot i doI din taretI. Budge-
tul comuneT pe 1886/87 a fost
de 1561 leí la veniturl $1 1494
leT la cheltuell.
Sunt 2 circiumI.
Ciocane§ti, sat, jud. Ilfov, face
parte din com. rur. cu acela$T
nume, pl. Znagovul. Este situat
la N.-V. de Bucure$ti, pe malul
drept al riuluT Ciorogirla $i la
E. de pAdurea Cerchezoaia. Adi
ClOCANETTL
rial Ciorogirla formeazA o bal-
ta mare, numita CiocA.ne$ti.
Acest sat este insemnat in
1885 istorie prin victoria ce a repur-
tat aci Radu de la AfumatI a-
supra luI Mehemet-Bel, la anul
1521.
Suprafata satuluT e de no
hect. ; e proprietatea stataluI, a-
vind o populatie de 1412 loc.
Are 2 bisericT, ca hramul A-
dormirea $1. Taerea-capuluI-Sf.-
Ioan, deservite de 2 preotl
3 cintAretr; o $coala mixtà, fre-
cuentata de 7 elevI $1 2 eleve,
cu care statul si comuna chel-
tuesc 1810 leí anual. Aci mal
este moard cu aburT ; i ma-
$ina de treerat cu aburT ; 2 po-
durT statatoare.
Numarul vitelor mal-1 e de
884 $i al celor miel de 1621.
Comercial se face de 7 cir-
ciumarT. In sat s'ad stabilit 12
strainT.
Ciocfine§ti, sat, face parte din
com. rur. Valeni, pl. Arge$elul,
jud. Muscel. Acest sat este a$e-
zat pe coasta $1 pe poalele despre
S. ale dealuluT Ciocane$ti. Are
o populatie de 102 capT de fa-
mine, sad 484 suflete, din carl
252 bArbatI $1 232 femeT.
Ciocäne§ti, sat, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-j., com. Hociungi,
pe malul sting a piriuluT Puiul,
afluent pe dreapta al piriuluT
Poarca. Acest sat formeaza un
tot cu satul Hociungi, de care
este despArtit numaT prin
riul Puiul. Are vil' multe $1
bune.
CiocAne§ti, cdtun, al com. Tres-
tia, jud. BuzAti ; cu 89 locuitorl
$1 15 case.
Ciocane§ti, stafie de dr.- d.
jud. Ilfov, plasa Znagovul, cAt.
Ciocane$ti, pe linia Chitila - Pi-
 CIOCXNE*TI
testi, pusg in circulatie la 13
Septembrie 1872. Se afla filtre
statiile Chitila (13.6 kil.) si Gher-
gani (12.8 kil.). InAltimea d'asu-
pra niveluluI mal-ir e de 109'1,46.
Venitul acesteI statiI, pe anul
1896, a fost de 640191a, 25 b.
Cioane§ti, 6altd. (VezT Cioca-
nesti, sat, jud. Ilfov).
Cioane§ti, colina, in com. Tres-
tia, jud. Buzati, ramificatie din
Chiciora, acoperita de fineata.
Ciocäne§ti, deal, com. Valeni,
pl. Podgoria, jud. Muscel.
Ciocäne§ti, mofie, in com. Tres-
tia, jud. Buzdti ; face parte din
Micheea, si e posedata de lo-
cuitorI.
Ciocfine§ti, pildure, pl. Znago-
vul, jud. Ilfov, in suprafatA de
1434 hect., proprietatea D-luI
Vlad. Ghica, a statuluI si a Bise-
rica Aniza din Bucuresti.
Ciocäne§ti, surptiturel, in com.
Bajesti, pl. Mutile, jud. Muscel.
Ciocfine§ti-Märginenl, colnund
rurald, in plasa Borcea, jud.
Ialomita, situata 'filtre comu-
nele Ciocanesti-SirbI si Rasa, la
o distanta de 24 kil. de orasul
Calgrasi,
Teritoriul comuna are o su-
prafata de 7000 hect. si se in-
tinde din DunAre spre N. pana
la com. Mihaiti-Viteazul, coprin-
zind parte bAltis in lunca Du-
tiara, parte clmp ves. De aceas-
ta comuna tin doug mosiI, carI
sunt proprietatI ale statuld: Cio-
canesti - Margineni, foasta pen-
dinte de manastirea MArgineni,
cu 600o hect., din carT 2000
hect. baltis, 500 hect. izlaz si
3500 hect. pamint de cultu-
ra si care a fost arendatg pe
58086. Mareta Dicfionar Geografic. Va. H.
417
periodul 1883-93 cu suma a-
nuala de 50000 Iet ; Gaunosi,
foastä pendinte de manastirea
Radu-VocIA, cu 1000 hect. pa-
mint de cultura si care a fost
arendatA pe acelasI period cu
34050 la.
Sunt 211 locuitorI improprie-
tAritI.
Se compune din satele : Cio-
canesti - Marginen!, Ciocänesti-
PamintenI si Gaunosi si din ca-
tunele (tirlele): Fundeni, MI-
ngstireni si Odaia, avind rese-
dinta primaria si a judecgtorier
comunale in satul Ciocanesti -
Marginen!.
Populatiunea comuna este de
1807 locuitorI, cu 467 capi de
famine, din mil 1795 Romia,
2 Grea, 6 Bulgarr, 2 UngurI
O 2 Tura. Sunt 1803 crestia
ortodoki, 2 catolicI si 2 mahome-
tana. Din acestia sunt : 485 a-
gricultorl, 2 meseriasI, 18 co-
merciantI, 3 Cu profesiunT libere,
25 muncitorI si 30 servitorr. Stiti
carte 186 persoane, lar 1621
nu stiti.
Vite: 1369 bol', 945 cal', 76
bivolI, 1746 d si 280 pora.
Budgetul comuna in 1887
1888 avea 6102 leI la veniturI
si 8286 Id la cheltuell.
Instructiunea se predg la 121
bletl si 60 fete, in treI scolI;
una de bletI, una de fete si
una mixta, de doT invatAtorI
si o invatatoare.
In comuna sunt doug bise-
ricT, deservite de doa preotI si
patru dascalI.
Ciocäne§ti - Märginenï, sat, in
pl. Borcea, jud. Ialomita, pen-
dinte de comuna cu acelasT nu-
me. Este situat pe malul sting
al bratuluT Botul, lingl satul
Ciocanesti - SirbI, de care este
lipit spre V. Spre E. este lipit
de satul Ciocanesti-Pamintea.
Populatiunea satuld este de
www.dacoromanica.ro
CIOCXNETTI-SIRBÌ
170 familiI, din carI 30 familif
Tiganr.
In sat se aflä: o scoalä de bletI
Cu un invatator ; o scoala de
fete ; o bisericA, deservita de
dol preotI si doI dascalf.
Vite sunt: 861 boI, 41 bivolI,
518 caI, 1055 of si 280 porcI.
Cioane§ti -Pärninteni, sat, in
pl. Borcea, jud. Ialomita, pen-
dinte de com. CiocAnesti- Mar-
ginen Este situat linga satul
de resedinta, de care este ala-
turat.
Ciocane§ti-airbI, com. rur., in
pl. Borcea, ¡ud. Ialomita, si-
tuatA intre comunele Ciocg-
nesti-Märgined si Vgrasti, la
o distanta de 25 kil. de ora-
sul Calärasi.
Teritoriul comuneI se intinde
din Dungre, spre N., pana in
teritorluI comuna Mihaiù-Vitea-
zul, coprinzind parte loc bah
tos in lunca DunäreT si parte
loc ses, avind suprafata de
14900 hect., din care 4000
hect. baltis, t000 hect. izlaz si
9900 hect. pamint de cultura.
Mosia poartä numele de Cio-
canesti-Mihaiti-Vo da, proprietate
a statuld, foastA pendinte de
mangstirea Mihait-Voda din Bu-
curesti. Pe periodul 1883
1893 a fost arendatg cu suma
de 135000 lel. Pe aceastg mo-
sie este si comuna Mihaiti-Vi-
teazul.
Comuna se compune dintr'un
singur sat, situat pe tarmul
sting al bratuld Cacina si spre
V. de satul Ciocanesti-Margi-
nea, de care este lipit.
Populatiunea comuna este
de 338 capI de familie, Cu 1437
suflete, sal-1 720 barbatI si 717
femeI, din carI 1419 Romid,
8 GrecI, 7 UngurI si 3 TurcI;
1427 crestia, 7 catad si 3
mahometanI ; 355 agricultorI,
53
 CIOCEA
7 meseria$T, 21 comerciantl, 6 cu
profesiunI libere, 24 muncitorl
si io servitorT. tiú carte 137
persoane.
Vite sunt : 669 cal, 451 boT,
2735 oT, to capre, 251 bivolI
si 377 por&
Budgetul comuneT in 1887
1888 era la veniturT de 4661
leT si la cheltuelT de 5452 la
Sunt 2 sea', una de bletT,
Cu 74 elevI si una de fete, cu
57 eleve; o biserica, deservitä
de I preot si 2 dascalT.
AicT se %in 2 hilciurT, unul
la 8 Septembrie i altul la Du-
mineca-Floriilor.
Prin comuna trece calea ju
deteana Slobozia-Urziceni.
Ciocea, moviM, jud. Braila, la
3 kil. spre N. de satul Strlm-
bul.
Cioceanca, pa-dure, In pl. am-
puluT, jud. Ialomita, pe terito-
riul comuneT Moldoveni. Este
proprietate a statuluT. Are o su-
prafata de 6o hect. Esente
stejar, ulm si plop.
Cioceni, sat, face parte din com.
rur. Tom$ani, pl. Cricovul, jud.
Prahova.
Cioce§ti, sat, jud. Arge$, pl. 01-
tulur, pendinte de comuna ru-
ral Barbatesti ; are 40 locui-
torI.
Cioce§ti-Mindra, com. rur., in
pl. TeleormanuluT, jud. Teleor-
man, la N.-E. pla$eT, pe valea
Cotmenei, la 84 kil. de T.-MI-
gurele. Are dota sate: Mindra,
situat parte pe deal, parte pe
valea Cima, spre N.; satul de
resedinta, Cioce$ti, care se afla
numaT pe deal.
Se invecine$te la N. cu co-
muna Malul, la S. cu comuna
Birla, la V. cu riul Cotmeana,
www.dacoromanica.ro
418
la E. Cu hotarul mo$ieT Mirosi
cu Valea-TecuciuluT.
Populatiunea este de 261 capI
de familie, 8aa 1477 suflete, din
carT 290 contribuabilT.
Intinderea cornunei, cu
aflate pe dinsa, este de aproape
800 hect. In catunul Ciocesti
sunt arara de mosnenT, 49 locui-
torl improprietaritT pe 224 hect.
Proprietar principal este fami-
lia raposatuluT Nicolae Butcu-
lescu, care posea 400 hect. ara-
bile, 20 hect. padure si un hect.
vie ; iar restul de 200 hect. a-
partine mosnenilor.
Solul este mediocru pentru
agricultura; mare parte este ni-
sipos, mal cu osebire cel din
Valea-CotmeneT.
Vite sunt : 2367 capete, din-
tre carI : 569 boT i vacI, 113
caT, 1410 oT i capre si 275
porcI.
Are o scoalä, cu un invatItor,
frecuentata de 15 elevI ; 2 bi-
sericT, una in catunul Ciocesti
$i alta In Mindra. Cea din Cio-
cesti este deservita de 2 preotl
si 2 cintaretl. Localul prima-
riel este sub acelasT acopera-
mtnt cu scoala. Ca stabilimente
industriale are un atelier pentru
fringhir, o piuä pentru abale
o moara Cu aburT.
Budgetul comuneT este de leT
2525 la veniturT si de lel 2505,
banI 73 la cheltuelT.
Comuna Ciocesti-Mindra este
strabatuta de la N. spre S. de
soseaua judeteana. Rosiori-Ur-
lueni. Cu comuna Malul i cu
catunul Podisorul se leagI prin
sosele vecinale.
Satul Ciocesti este foarte ve-
chia. El se vede trecut in cata-
grafia satelor si a cetelor de mo$-
tenl, intocmitä la jumatatea seco-
luluT al XVIII-lea. Facea parte
din judetul Teleorman, pl. Cot-
mena*. La modificarea admi-
nistrativa. a judetelor, in 1836, a
CIOCHINA
fost trecut la plasa Teleorma-
nuluT, din care face parte $i
astazT. Satul Mindra s'a format
maT in una.
Ciocheni, mahala, in com. rur.
Merti-din-Fata, pl. Motrul-d.-j.,
jud. Mehedinti.
Ciochina, com. rur., in pl. Ia-
lomita-Balta, jud. Ialomita, si-
tuat5. pe partea stingl a rTu-
luT Ialomita, filtre comunele Ca-
zane$ti si Andrasesti, la o dis-
tanta de 51 kil. de ora$ul Ca-
larasi, capitala judetuluT.
Teritoriul comuneT este pro-
prietate particulara si coprinde
3500 hect., din carT 175 hect.
padure, 8o hect. baltis si res-
tul loc pentru cultura.
Sunt improprietaritT pe mo-
$ie 91 locuitorT.
Se compune dintr'un singur
sat, situat pe malul sting al
Populatiunea comuneT este
de 238 capT de familie, sad de
979 locuitorT (502 barbati
477 femel), din carT 971 Ro-
minT, 2 Gred si 6 BulgarT. Sunt
973 cre$tinl $i 6 catolicT; 261
agricultorT, 7 meseriasT, IO co-
merciantI, to de profesiune li-
bera, 13 muncitorT si 37 ser-
vitorT. titi carte 156 persoane;
nu stia 823.
Vite : 415 caI, 708 boI, 2363
oT, 55 capre, 28 bivolT, 5 asa-
sinT si 1120 porcT.
Budgetul comuneT in 1887
1888 era la veniturr de 7230
leI, $i la cheltuel1 de 6062 leT.
Sunt 2 scoli, una de baetT, fre-
cuentata de 66 elevr, l avind
un invdtdtor retribuit de stat
comuna., si una de fete, frecuen-
tata. de 59 eleve si avind o in-
vatatoare, retribuita de comuna.
Localul este construit de com.
Ciochina, iaz, pe teritoriul sa-
 CI0CFIINA
tului Oneti, com. ipotele, pl.
Bahluiul, jud.
Ciochina, loc izolat, in comuna
OMle, jud. Buzati.
Ciochina, trup de mofie, la N.-
E. m4eT torobaneasa, judetul
Teleorman, care se intinde din-
colo de jud. Teleorman. Se in-
vecine§te spre V. cu proprieta-
tile locuitorilor din com. toro-
blneasa. Face insa parte din
corpul mo0eT Ciochina, din ju-
detul Vla§ca. Locuitorif din to-
robaneasa zic acestur trup de
mo§ie La-Ciochina.
Ciochina, sat' gacovita, trup
de mofie, nelocuit, pendinte de
com. Cacaleti, plasa Marginea,
jud. Vlaca, incorporat in pro-
prietatea Cacaleti. Are o supra-
fata de 679 hect. loc ses. A fost
proprietatea statulur. Apartinea
mAnOstirei Sf. Gheorghe. AzI,
apartine succesorilor luI Mar-
ghiloman.
Ciochina, mdgurci, jud. Vla§ca,
situatä pe proprietatea Cacaleti.
Clochindel (Mägura-luI-),
turd, la S.-V. comund Bog-
dana, jud. Teleorman.
CiochinuluI (Izvorul-), izvor,
In com. Odaile, jud. Buzaii ; in-
cepe din culmea muntelur Cio-
chinul i da in Saratelul-B5.1A-
neti1or.
Ciochinulul (VIrful-), colind, in
com. Odaile, jud. Buzati, pe ho-
tarul säü despre com. Brae§ti.
Ciochita, mligurel, in com. Ada-
jud. Teleorman.
CiochitäI (Dealul-), deal, in co-
muna Diculqti, pl. Oltetul-d.-j.,
jud. Vilcea.
419
Ciocii (Valea-), vale, com. Ca-
cova, pl. Ocolul, jud. Vilcea.
Ciocile, com. rur., pl. CalmAtuiu-
jud. Brälla, wzata pe par-
tea de S. a laculuI PlaKul, in
departare de 78 kil, de oraul
Braila. Se margine4e la S.-S.-E.
cu com. Chichinetul, la N.-N.-E.
cu com. Jugureanul, la N.-E.
cu com. Coltea 0 la S. cu jud.
Ialomita. Comuna este pe es
§i are forma unui trapez regu-
lat. Suprafata er e de 3472
hect.
Are o populatie de 328 capI
de familie, sag 1468 suflete, din
carT 131 contribuabilf. tiü carte
97 persoane ; nu §tiù 1371.
Budgetul com, este de 14582
leT, 8o ball la venituri 0 de
14105 leT, 15 banT, la cheltuelT.
SätenT improprietaritT dupa
legea din 1864, sunt 235; ne-
improprietAritT 68. In Ciocile
sunt 5 debite 0 io circiumT.
Vite marl cornute sunt 2119
(II 14 bol, 967 vacT, 12 tauri,
21 viteT, 5 bivol1) ; cal 946, of
2005, rimatorl 879 i capre 9.
Comuna are o biserica, da-
dita intre anil 1875-79 de co-
muna, Cu ajutorul locuitorilor
al proprietarului, G. San-Marin.
E deservita de I preot §i 2 etntl,-
rep'. Are o coa1ä de bletT, infiin-
tata la 1834, frecuentata de 25
elevI 0 una de fete, infiintata la
1875 0 frecuentata de 7 eleve.
Drumuff sunt: la Rwtul, spre
N.-V., pe la coada lacului Pla§-
cul, prin Movilele-Gemene, 16
kil.; la Buzati, prin mo0a Ma-
coveiti, la V.; la cat. Nicolqti
(jud. Ialomita) spre S.; la Chi-
chinetul, drept pe la Crucea-
luI-DraghicT, 3 kil.; la Coltea,
spre N.-E., tot drept, pe drumul
ChichinetuluT, 7 kil.; la Jugurea-
nul, spre N., pe la Crucea-luT-
Toader, 44 kil.
La o departare de 3-4 kil.
www.dacoromanica.ro
CIOCILE
spre S., se afla cite-va cruel, ur-
mele vechiului sat, care fiind
wzat cam in vale, a cauzat
stramutarea com. in locul actual.
Ciocile, sat, jud. Braila, la mij-
locul com. Ciocile, in partea de
E., pe malul despre S. a lacu-
luT Pla§cul, la 78 kilom. spre
S.-V. de ora§u1 Bräila. Acest sat
este infiintat de vr'o ioo de ant
0 s'a numit ast-fel dupa numele
movilelor Ciocile ce sunt la Su-
dul lur.
Vatra satuluT e de 50 hect.,
cu 385 case, 9 circiumr, o bru-
tarie i o moara cu aburr.
Are o coala de baetl, intre-
tinuta de stat, frecuentata de
50 elevl, 0 una de fete, infiintata
la 1875, intretinuta de oilnunA
§i frecuentata de 16 eleve. Am-
bele §colT ag un local propriti
de zid. Biserica este zidita de
loc. la 1873 0 e acum deservita de
preot, I cintaret 0 I para-.
cliser. Populatiunea satuluT i a
comuneT este de 328 capT de
familie, sat' 1468 suflete, din
carT 751 barbati 0 717 femeT ;
721 casatoritT 0 747 neasato-
ritT. tiü carte 97 persoane, nu
§tig 1371.
Vite sunt : 946 caT, 21 19 vite
marT cornute, 2005 oT, 9 capre
0 876 rimatorI.
La 500 m. in partea de E. a
satului se afla armanul arenda-
§ulur cu o moarä de aburr.
Ciocile, mofie, pendinte de com.
Ciocile, pl. Calmatuiul, judetul
Braila, proprietatea mo§tenito-
rilor G. San-Marin; are o intin-
dere de 2650 hect. 0 aduce un
venit anual de 40960 ler.
CiociIe, movild, la 4112 kil. spre
S.-V. de satul Ciocile. La a-
ceasta movill se intilnesc hota-
rele judetelor Braila, Buzau' qi
 CloCILE-GOALE
Ciocile-Goale, deal,in com. rur.
Jidostita, plasa Ocolul-d.-s., jud.
Mehedinti.
Cioctltani, a'eal, in com. rur. O-
revita, pl. Blahnita, jud. Mehe-
dinti.
Ciocilteiul, sat, face parte din
com. rur. Roesti, pl. Cerna-d.-s.,
jud. Vilcea. Are o populatie de
614 locultorT (305 barbatI si
309 femel). Ad i e o biserica, re-
garatá la anul 1845.
Ciocilteilor (Dealul-), a'cal, la
E. com. Läpusata, plasa Cerna-
d.-s jud. Vilc.ea.
Ciocirlanilor (Dealul-), munte,
in com. Dorna, jud. Suceava.
Ciocirlanul, irvor, In jud. Bu-
zaa, comuna Chiojdul ; ese din
muntele Pitica i se scurge in
riul Bisca-ChlojduluI.
Ciocirlanul, loc cu isvoare, pl.
Tazläul-d.-s., com. Solontul, jud.
Bacla, de unde izvoreste
iasul Cucueti.
Ciocirlesti, sat, in partea de S.
a com. Valea-Satulur, pl. Fun-
duri, jud. Vasluiti. E situat pe
valea dealuluT ce margineste co-
muna la V., pe o intindere de
604 hect., din carT i ti hect.
sunt padure, iar 58 hect., loc
de aratura si vatra, sunt ale
locuitorilor. Are o populatie de
32 familir, saa 157 suflete.
De acest sat mar tin catu-
nele: Golia, Corcodelul si Lunca,
a caror intindere i populatie
este coprinsa in acest sat.
Vite sunt : 140 vite marT cor-
nute, 40 or, 17 cal' i 9 rimätorI.
Locuitorir poseda : 29 plu-
gurr si 24 care cu. bol.
Ciocirlia, atun, al comuner Scur-
www.dacoromanica.ro
420
testi, jud. Buzar', situat pe tila-
lul sting al rtulur Buzati, cu 170
locuitorT si 43 case; are sub-
divizia Malureni ; in vechime se
numea Ulmi si Tatulesti.
Ciocirlia, deal, pe care sunt plan-
tate viT, situat pe mosia statu-
lur Dorobantul, jud. Teleorman.
Aceste vil ají fost date cu emba-
tic locuitorilor din com. Cirligatr,
care acum le-aa rescumparat.
Cioctrlia, lac, jud. Teleorman, la
N.-E. com. Basesti, spre hota-
rul despre mosia Rosiorilor.
Ciocirlia, movilä, pe malul sting
al riulur Buzaul, cat. Ciocirlia,
com. Scurtesti, jud. Buzati.
Ciocirlia, movild, in jud. Buzati,
corn. Scurtesti, cát. Vadul-Pasli,
numita. i Movila- de -la-Vadul-
PasiT, in locurile date insuratei-
lor Bascenr. Aceasta movila a
fost exploratä in ab, la lo-
cul unde s'ati gasit osemintele
unuT militar, ingropat cu calul
sal:1 i resturT de armaturr: o
sabie, o zea mare si altele, de-
puse acum in Muzaul de Anti-
chitatT din Bucuresti.
CiocIrlia, munte, in com. Bros-
teni, jud. Suceava.
Ciocirlia, piidure, pe mosia Cer-
natesti, comuna Cernatesti, jud.
Buzati. Are 12 hect.
CiocIrlia,piria, izvoreste din par-
tea de N. a satuluT Girceni, pl.
Racova, jud. Vasluiti, de la lo-
cul numit Raciul ; curge spre
S., prin satul Girceni, si se varsa.
In PIrrul-StuhuluT.
Ciocirlia, vez' lcea, ce se formeaza
pe teritoriul com. Coteana, pl.
Siul-d.-s., judetul Olt. Strabate
comuna de la N. la S.
CIOCOVENI
Se inttlneste cu vdlcelele ; Mil.
coveanul, Purcelul si Fintineaua
formeaza valceaua numita Co-
tenita.
Cioclesti, deal, cu directia S.-E.,
com. Ditesti, pl. Filipestf, jud.
Prahova. Pe dealurr sunt plan-
tate vil, prunr, nucT i mar,
Cioclovina, deal, in com. Go-
vora, pl. Ocolul, jud. Vilcea.
Cioclovina, vale. (V. com, tur.
Menti-din-Jos).
Cioclovina-de-Jos, schit, situat
sub creasta dealulur cu acelaT
nume, la N. de manastirea, Tis-
mana, jud. Gorj. S'a fondat la
1715, de Stanca Glogoveauu.
Tot la aceasta data s'a fon-
dat si schitul din virful Cioclo-
vind cu ajutorul luí Obedeanu
Vel Serdarul.
Schitul Cloclovina-d.-j. are
calugar, I preot si I cintgret.
Ciorxmica, deal, futre com. Va-
leni j Laicai-Runceasa, pl. Ar-
geselul, judetul Muscel. Acestur
deal if mar zice si Olarul.
sali poartä acelasT nume.
Ciocoesti, sat, jud. Dlmbovita,
plaiul Ialomita-Dimbovita, cat.
com. Colibasi.
Ciocoesti, loc isolat, com. Ani-
noasa, pl. Riurile, jud. Muscel.
Ciocoiul, välcel, comuna Cima-
gesti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.
Se vara. In Cungrea-Mare, pe
tarmul sting, tot in corn. Cio-
magesti.
Ciocova, pcidure. (V, Timauca,
padure, com. Tirnauca, plasa
Herta, jud. Dorohoid).
Ciocoveni, sat, face parte din
 CIOCRACUL
com. rur. Valea-Dragului, plasa
Negoesti, jud. Ilfov. Este situat
la V. de Valea-DraguluT, pe ma-
lul sting al riuluT Sabarul. In
dreptul satuluT e o mica insulä,
formata de rIul Sabarul.
Se intinde pe o suprafata de
1107 hect., avind o popidatie de
468 locuitorT.
D-1 I. Niculescu are 850 hect.
locuitoriT 257 hect. Proprie-
tarul cultiva 750 hect., 50 sunt
sterpe si 50 izlaz. LocuitoriT cul-
tiva 239 hect., 15 sunt rezer-
vate pentru izlaz i restul este
vie. Comerciul se fa.ce de 3 cir-
ciumarT.
Are i pod statator; i ma-
Orla de treerat c i aburr.
Numaru/ vitelor marr e de
267 si al celor miel de 765.
Ciocracul, numire, ce se mar da
cat. Cosmina-d.-s., pl. Teleaje-
nul, jud. Prahova.
Ciocracul, makala, din comuna
Drajna-d.-j., pl. Teleajenul, jud.
Prahova.
Ciocracul, deal, la S. si S.-E.
de com. Drajna-d.-s., pl. Telea-
jenul, jud. Prahova, avind ca
piscuri maT inalte : Scafele si
Malul-de-Rasuna.
Ciocracul, trup de mofe, a sta-
tulul, pendinte de schitul Chela
Cotroceni, jud. Prahova, care,
pe periodul 1888-93, s'a aren-
dat cu 5872 leT anual. Aceasta
mosie s'a arendat, impreuna cu
Valea - Schitulur, Valeni si Va-
lea-SatuluT, afara de partile vIn-
dute de ved,
Ciocul, cdtun, in plasa TirguluT,
jud. Teleorman, situat pe calca
judeteana Turnul-Rosiori-Strim-
beni, la distanta de 2 kil, de
corn. Scriostea. Tine de com.
Cucueti. Are o populatiune de
421
159 suflete, din carT 39 contri-
buabilf.
Ciocul, mdguril, situata pe teri-
toriul comuneT Alimanesti, pl.
Siul-d.-s., jud. Olt. S'a numit
ast-fel fiind-ca. multa vreme a
stat pe virful el o cruce,
Ciocul, poianei, plasa Jiul-d.-mj.,
com. Podan, jud. Dolj.
Cioculani , deal, in com. rur.
Menti-din-Jos, plasa Motrul-d.-j.,
jud. Mehedinti.
Ciofeni, sat, in partea de S.-V.
a com. Telejna, plasa Mijlocul,
jud. Vasluiü, situat intre doua
dealurT cu loc deschis.
Are o suprafata cam de 858
hect., din carT : 114 hect. pa-
dure, si 601 hect. loe de cul-
tura, finat, iroa ale proprie -
tateT si 143 hect. ale 'oculto-
rilor, cu 8 hect. vie. Are o po-
pulatiune de 45 familiT, sat1 240
suflete. In sat este o circiuma
si o moara cu aburT.
Mosia satuluT Ciofeni este pro-
prietate, parte a d-luf Dimitrie
Castroianu si parte a razesilor.
Vite sunt : 282 vite marT cor-
nute, 300 of, 14 cal si 20 rt-
matorT.
LocuitoriT posea : 36 care
Cu boT, 32 plugurT, 2 carute Cu
caT; 30 stupI.
Cioflanul, atun. (V. Gostavatul,
jud. Olt).
Cioflecul, pirta mic, lingä satul
Ciofliceni, plasa Znagovul, jud.
Ilfov.
Cioflecul. (V. Dridul, movill, pl.
Mostistea, jud. Ilfov).
Ciofle§ti, sat, jud. Arges, plasa
Galasesti ; face parte din com.
rur. Rascaeti-Draghineasca.
www.dacoromanica.ro
CIOFRINGENI-PAMINTENI
Ciofliceni, sat, plasa Znagovul,
jud. Ilfov; face parte din com.
rur. Tincabesti. Este situat spre
E. de Tincabesti i spre V. de
balta Znagovul.
Se Intinde pe o suprafatä de
925 hect., din carT statul are
798 hect. si locuitorif 127 hect.
Statul cultiva. prin arendasif sar
numaT 50 hect., iar 748 sunt
dure. Locuitoril cultiva tot te-
renul, arä s'a alba locurT pen-
tru finete.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservirá de r preot
si 2 clntaretT si o balta. Comer-
ciul se face de 3 circiumarT.
Populatia luT e de 493 locui-
torT.
Ciofliceni, pl. Negoesti, judetul
Ilfov. (V. Preana-Vechie).
Ciofliceni, nuyie, a statuluT, ju-
detul Ilfov, pendinte de mana-
stirea Gruiul; s'a arendat, im-
preuna cu Tincabesti, pe perio-
dul 1889-94, cu 9880 leT anual.
Ciofliceni, pddure, a statulur, ¡u-
detul Ilfov, in intindere de 200
hect. (V. Tincabesti - CioflicenT,
padure).
Cioflicul, sati Buhaiul, cdtun,
pendinte de com. Naipul, pl.
alnistea, jud. Vlasca, situat in-
tre apele Cilnistea i Glavacio-
cul, proprietatea d-luT Ilie Stan
Dorobantu. Suprafata mosieT
este de 527 hect., din care s'a
dat la 42 locuitorT 177 hect.
Cioflicul, pddure, a statuluT, In
jud. Vlasca, pe proprietatea cu
acelasT nume, pendinte de com.
Naipul. Aceasta padure de tufa
are o suprafata de 249 hect.
Ciofringeni -Piminteni (Bur-
lu§i), sat, pe apa Topologuld,
jud. Arges, pl. Topologul, pen-
 CIONaiNGENI UNGURENI
dinte de com. rur. AlimAnesti-
Ciofringenr. Are o populatie de
55 familir. In sat sunt : o bi-
seria., cu hramul Buna - Ves-
tire, deservita de un preot si
un cintaret ; o scoalA primará
rurall.
CiofrIngeni-Ungurenl, sat, pe
riul Topologul, pl. Topologul,
jud. Arges, pendinte de com.
rur. Alimanesti-Ciofringenr. Are
o populatie de 70 familir. In
sat e o bisericA vechie, cu hra-
mul Sf. Nicolae, deservita de
1 preot si I eintaret.
Ciohoranca. Vez! Rangul, pilla,
jud. Suceava.
Ciohoreni, sat, pe mosia si in
com. MiroslAvesti, jud. S u ceava.
Asezat pe ambele tArmurr ale
piriulur Rangul. Are o popula-
tie de 217 capT de familie, saa
948 suflete, (479 barbar si 469
femer), din carl 12 izraelitr. Sunt
195 contribuabilr.
Vatra satulur ocupa suprafata
de 75 raid si 78 prajinr. Lo-
cuitorir improprietaritT dupA le-
gea din 1864 sunt : 45 fruntasT,
51 mijlocasT si 38 pAlmasT, stA-
pinind 337 l'ad si 35 prajinr.
Are o bisericA, cu hramul
Sf. Niculae, zidita. la 1864 de
locuitorr ajutatT de printul Gr.
M. Sturdza , deservia de 1
preot si 2 cintaretr. Improprie-
n'Ata la 1864 cu 8 fdlcr si 40
prkjinT. coala din Miroslavesti
servA si acestul sat. Drumurile
principale sunt : la Muncel (2120
m.), la Verseni (5375 m.), la
Cozmesti (2968 m.) si la Miro-
slAvesti (2060 m.).
Ciohoreni, deal, pe coastele cd-
ruia sta satul Cu actsf nume,
jud. Suceava.
Cihorinul, loc. (Vezr cripa.neti,
www.dacoromanica.ro
422
localitate, com. Bunesti, plasa
Mijlocul, jud. Fakir*
Cioiana, pitiu, izvoreste din sus
de cAt. Tunsi, de la Cretesti,
com. Ticleni, pl. Jiulur, judetul
Gorj ; udA catunele Tusi, Tic-
leni, RAsina si Pesteana-d.-s.,
si se vaná in pa, in dreptul com.
Pesteana, unde este si 1 pod de
lemn, numit Podul-CioeneT.
Cioiana, vale, plasa Jiul, jude-
tul Gorj, apartinind la origina.
comuneT Ticleni. Are directie
N.-S. panä la cAtunul Tunsi,
iarA de aci la Ticleni, schimbI
directia, indreptindu - se catre
S.-V. si dind in Valea-Jiulur.
Valea isT are numele de la
piriul Cioiana, afluent de par-
tea .stinga. a Jiulur.
Cioinagi, ceitun, cu vr'o 8-10
case, in com. Balintesti, plasa
Horincea, jud. Covurluia.
Cioinagi, mo§ie particularI, de
325 hect., com. Balintesti, pl.
Horincea, jud. Covurluia.
Cioinagi, piriiaf, pe teritoriul
comuner BAlintesti, pl. Horin-
cea, jud. Covurluiti ; se varsA in
piriul Chineja.
Ciolacul, piriz7, ce curge prin
jud. Roman, pl. Fundul, com.
Bdlusesti si Iucsesti. Izvoreste
la E. de satul Tabdra ; curge
de la E. spre V.; udA satul Iuc-
sesti-d.-j. si se varsä in riul Si-
retul, de a stinga, mar spre S.
de satul Iucsesti-d.-j. Primeste
piriul Balusesti.
Ciolaculuf (Iazul-), iaz, pe cur-
sul Volovatulur, in suprafatA de
31 hect., 51 arir, pe teritoriul
satulur AdAsan, comuna AvrA-
meni, pl. Baseiul, judetul Doro-
hola.
CIOLANUL
Ciolanul, schit de ciflugdrt, fa
jud. Buzar', com. TisAul, clt.
Halesul, cu 70 monahr, fost fon-
dat de Doan-ina Neaga, cam pe
la 1590, dar nu mult dupl aceea,
din cauza invaziunilor, a fost pa-
rAsit. Pe la inceputul secolulur al
XVIII-lea, niste monahT de la
schitul CiobAnoaia, vizitindu-1,
gAsesc biserica cu totul ruinata
si in interior crescute numal
balarir. ET se decid a ramine
aci, in mijlocul secularelor pa-
durr, ce-1 inconjuraa, ca sa
se poatA deda cu totul une
viete sufletestr si ascetice. Re-
parará dar biserica si in curtid
Ciolanul deveni u 1 schit inflo-
ritor si avut prin multele do-
natir ce primea si crescind tot
de °data si numgrul monahilor.
Vechea biserica, (Sf. Gheor-
ghe), nu le mal fu incApAtoare ;
de aceea se simti necesitate al
ridica o alta. Episcopul Chesa-
rie, in 1818, o zidi Cu cheltu-
iala sa, dindu-r hramul S-ti!
Apostolr Petru si Pavel. In 1855
Iunie 24, aceasta biserica a ars.
Staritul Ioanichie o reconstrui
si in 1862 se termina. Ambele
bisericr sunt inconjurate cu chi-
lir bune si curat intretinute.
In apropiere de aceastA ml-
nAstire, se aflA biserica Ceta-
tuia, situatA pe un deal inalt,
imprejurul anda se cunosc ur-
mele unid sant, pe care, se zice,
O. doamna Neaga l'ar fi fácut ca
aparare contra invaziunilor tur-
cestr. Chiar a existat o ceta-
tue, de aceea a si luat biserica
numele de Cetatuia. Ea a fost
fondatl de repausatul Iosif Sin-
gel, in anul 1859, dinpreunA cu
altr pArintr al mAnAstireT.
Pe lingl serviciul bisericer
si al gospodarier caselor lor
monahir mar lucreaza .si alte lu-
crurr de lemnArie, ca : linguri,
icoane, etc. Aci se fabricä si re-
numita apá de melisa.
 CIOLANUL
Ciolanul, deal, in judetul Roman,
pl. Fundul, com. Averekrti, spre
E. de satul Averesti-RazasT.
Este acoperit cu padure secu-
lara. In acest deal sunt cariere
de piatra de o /Duna calitate.
Se mal numeste i Mirsavul.
Ciolanul, lac, pl. Bailesti, com.
Catanele, jud. Dolj. Seaca cu
desavirsire tri timpul vereT.
Ciolanul, in plasa Jalo-
mita-Balta, judetul Ialomita, pe
teritoriul comuneT Poiana.
Ciolanul, pädure, pl. Bistrita-d.-
s., jud. Bacati, de pe teritoriul
comuneT Beresti.
Ciolanul, vale, j ud. Vlasca, trece
prin com. Ciolanul si se varsa
in apa Cilnistea.
Ciolanul-Pangäl, corn. rur., cu
570 loc. cu cat. Petru-Rares, pl.
Marginea, jud. Vlasca, proprie-
tatea fratilor Pangal; are supra-
fata de 24.48 hect. S'a dat la 66
locuitorT supra/ata de 358 hect.
Budgetul comund in 1887 a
fost de 2136 leT la veniturT
de 1945 leT la cheltuelT.
In comuna sunt 2 bisericT,
din care una are hramul Sfintir
VoevozT si s'a zidit la 1859 Cu
ajutorul proprietaruluT; sunt de-
servite de I preot 0 3 dascalf.
Comuna este situata la extre-
tnitatea de N. a pläseT in coasta
une vilcele numita Valea-Vladu-
luT, pe care se afla un helesteti.
Prin padurea acester proprie-
tatl trece drumul vechili numit de
satenT Brazda -luT-Traian.
Este departe de Giurgiu de 25
kil., de Stanesti, resedinta plaseT,
de t6 kit., iar de Bucuresti de
so kil. Prin sat trece o osea, care
duce /a comuna Fangal.
Vite sunt : 342 boT i vacT, 20
cal, 650 oT i capre i 270 porcT.
43 CIOLÀNETI-DIN-DEAL
Ciolanului (Linfa-), cdtun, al CioIäneanca, pädure, a statuluT,
com. Tisaul, jud. Buzar', Cu 260 pendinte de Ciolanul in com.
loc. si 56 case, format de fostil Tisaul, jud. Buzar". Are 595
TiganT a1 schituluT Ciolanul. Are hect., acoperite de stejarT secu-
sub-diviziile: Ciolaneanca si Mi- lar, in mijlocul carora e ascuns
luiti. schitul Ciolanul.
Ciolanulul, (Morile-), mice1 pro- Cioläne§ti, aitun, in com. Ma-
prietate a statuluT, in comuna nAstioara, pl. Zabrautul, jud.
Candesti, jud. Buzar', avind 27 Putna. Este situat pe Dealul-luT
hect. si 4 morT pe 1.11 Bu- Ciolan, ce face parte din Dea-
zar', zise ale Ciollnenilor, fiind- lul-Mare i despartit de com.
ca apartineari de schitul Ciola- prin piriul Zabrautul-Mic.
nul. Are o populatiune de 246
suflete, care locuesc in 67 case.
Ciolanului (M until-), serie de
coline, ce incepe din com. GrAj- Cioläne§ti-Baldovine§ti,
dana, jud. Buzati, de la Virful- a statuluï, in com. Ciolanesti-
Predealulur si se termina in co- din-Deal, pl. TeleormanuluT, jud.
muna Tisaul in Virful - Bradu- Teleorman.
luT, despartind valea riuliT Bu-
zar' de Valea-NiscovuluT. Ele Ciolane§ti-din-Deal, com. rur.,
sunt formate mal mult din stincT in pl. TeleormanuIuT, jud. Te-
calcaroase, de unde se extrage leorman, situata. pe Valea-Ciine-
pietre de constructiunT, de var, luT, la distanta de 26 kil; de
etc. E acoperita de padurl se- Rosiori-de-Vede, 70 kil. de re-
cuIare. Cea mal mare inaltime sedinta judetuluT si 47 kil. de
a lor e in com. Grajdina, cat. la Alexandria.
Miluiti, in punctul numit Vir- Se invecineste cu comunele
ful-CiolanuluT. Silistea - GumestI, Zimbreasca,
Ciolanesti, Lada, Slavesti, Zlo-
CiolanuluI (Polana-), poiand, in testi i Tataresti-d.-j.
ramficatiile munteluT Ciolanul din Populatiunea acesteT comune
com. Magura, jud. Buzar'. este de 575 capT de familie, sar"
2365 suflete, din carr 537 con-
Ciolanului (Vilceaua-), välcea, tribuabilT.
intre mosiile Plopi ì Zimbreasca, Suprafata comuneT, cu vatra
din pl. TeleormanuluT, jud. Te- satului si cu mosiile de pe dinsa,
leorman. Inceputul el este a- este de 3800 hect., dintre carT
proape de com. Balaci; se ter- 1827 parnint arabil i 300 pd-
mina in Valea-BeoceT. dure. Pe aceasta mosie sunt
improprietaritr 398 locuitorif, pe
Cioläneanca, subdivizie a ceitu- o intindere de 1673 hect. Pa-
nula Linia-Ciolanul, din com. durea, proprietatea statuluT, se
Tisaul, jud. Buzar". numeste de catre locuitorT si
Teleormanelul ; oficial e recu-
Cioläneanca (Vatra - Schitu- noscuta sub numele de Cio-
lui - Ciolanul), proprietate a lanesti-BaldovinestT ; e compu-
schituluT Ciolanul, in com. Ti- sa din : stejarica, cer, artar,
saul, jud. Buzar', in jurul ma- frasin, ulm, jugastru, carpen,
nastireT. Are ca 30 hect. finete, alun i ten Este padure 136.-
livede, etc. trina si se gaseste printeinsa
www.dacoromanica.ro
 ClOLÄNE TI-DIN-VALE
arborY pana la 70 centimetri cir-
cumferinta. Solul este mal mult
ses, mediocru pentru agricul-
tura.
Numarul vitelor este de 10303
capete, din carT 1522 bol' si vacT,
574 caT, 7706 oT si 501 porci.
Are un local de primarie ;
o scoall, frecuentata. de 16 e-
levi ; 2 biserid, deservite de 2
preoti si 4 dintareti.
Aci se tin i 2 bilciuri anuale,
la 14 Septembre i la Dumi-
necaTomeT.
Budgetul comund este de
leT 12618 banI 63 la veniturl,
si leT 10493 la cheltueli.
In aceasta comuna, pe cInd
exista vechiul drum al Craio-
ver, cunoscut sub denumirea de
Drumul-Olaculd (acum 50 anl),
se afla un relea postal impor-
tant. Ruinele grajdurilor de cal
se vad inca si azi.
Drumurile de comunicatiune
sunt: la comunele Ciolanesti-
din-Vale, Zimbreasca, Ciurari,
Zlotesti si Gumesti prin cal ve-
cinale. Ia partea despre V., ca
la 2 kil, de sat, se vad ruinele
uneI bisericr, unde se spune ca
a fost manastirea Baldovinesti.
Zidirea, care se arata a fi fost
solida, este astazI adapostul vi-
telor si al gunoaielor ; impreju-
rul er se vad urme de locuinte
si un sant care o inconjurd.
S'ati gasit i morminte.
Mosia Ciolanesti a fost a m'a-
nastireT Baldovinesti. Satul Cio-
lanesti este unul din cele maT
vechi ale judetuluI. In catagra-
fia satelor facutd sub Domnia
luI C. Mavrocordat, in secolul
trecut, 11 vedem figurind In pl.
Mijlocul ; dupd anul 1836 a fost
trecut In pl. Teleormanului.
Ciolänesti-din-Vale, com. rur.,
In pl. Teleormanuld, jud. Te-
leorman, situata pe Valea-Cii-
neluT, la Sudul comunei
www.dacoromanica.ro
424
nesti-din-Deal. Este asezata pe
enasta vati. Poarta i numirea
de Capul-LunciI.
Populatiunea comuneT este de
956 suflete, dintxe cari 168 capi
de familie.
Suprafata comuner, dimpreuna
Cu proprietatea statuld i Cu
mosia Slävesti - Zlotestf, tot a
statuluT, care cade tot pe teri-
toriul eT, este de 2240 hect.,
la cari se mal adauga i 250
hect. padure. Trupurile de pa-
dure poartä numirile de Bulga-
reasca, Cornetul i Teleormane-
lul ; contin arborT batrini pana
la o suta de anT i altiT intre
20-50 ami.
Pe aceastá mosie sunt impro-
prietaritI 136 locuitorT, pe o In-
tindere de 678 hect.
In com. e o scoalä frecuen-
tan'. de 12 elevT; o bisericà de-
servita de un preot si un din-
täret ; o moara cu aburi.
Comuna se leagä cu comuna
Cu cal. Bel-
,ciugul si cu com. Ciurari prin
sosele vecinale.
Budgetul este de leT 4299,
banT 8 la venituri si de leT 3983,
banT 34 la cheltuell. Sunt 235
contribuabili.
Satul care se numeste astazi
Ciollnesti-din-Vale, a purtat nu-
mele de Capul-Luncii. Ast-fel
*11 gasim trecut in catagrafia sa-
telor de sub a treia Domnie a
luT C. Mavrocordat, in secolul
al XVIII-lea; fácea parte din
pl. Mijlocul.
Dupa modificarea din 1836
a impartirii judetuluT, a facut
parte din pl. TeleormanuluT, a-
l/1d alipit i cdtunul Belciugul,
care astazI sine de com. Gar-
desti. Numirea, ca i resedinta
comuneT, era dupa al catunului
Belciugul, pana la 1859.
Ciolänesti, Tisa $i Zabräutul,
pddure, jud. Putna, in supra-
CIOLPAN1
t'ata de t6o hect., situate pe
mosia Cioldnesti, pendinte de
com. Manastioara. E limitata la
N. si E. cu razesiT Fitionesti; la
V. cu padurea d-lui V. Apos-
toleanu ; la S. Cu razesiT din
Strloane-d.-s.
Ciolcäi (Finfina-),fintind, in co-
muna Satinara, plasa Horezul,
jud. Vilcea.
Ciolpani, sat, face parte din com.
rur. Tiganesti, plasa Znagovul,
jud. Ilfov. Este situat la N. de
Bucuresti, filtre lacul TigAne0
padurea Znagovul. Se intin-
de pe o suprafata de 794 hect.,
cu o populatie de 648 locui-
torT.
Din teritoriul satuluT, 400
hect. apartin d-luf I. Popescu,
care cultiva 125 hect.; 25 sunt
izlaz, 250 padure ; 393 hect.
sunt ale locuitorilor. In acest
sat se aflä o biserica., Cu hra-
mul Nasterea-MaiceT-Domnului,
deservita de i preot si 2 cin-
taretT, zidita, la anul 1843, de
starita mandstireI TigAne0i, cu
ajutorul locuitorilor ; o scoala'
mixta, frecuentata de 32 elevi
si 4 eleve, cu intretinerea ca-
rda statul si comuna cheltuesc
anual 1980 leI. Localul s'a con-
struit de judet, in anul 1887.
Ad i este resedinta primariel.
In Ciolpani este / helestert.
Numdrul vitelor marT e de
239 si al celor raid de 460.
stabilit in sat 9 straini.
Comerciul se face de 5 dr-
ciumarT.
Acest sat s'a format din fa-
miliile cläcase ale manastirei Ti-
ganesti, din argatiI i robiT ma-
nastireT si din cite-va familiT ve-
nite de aiurea.
LocuitoriT si-aa facut casele
de locuit inteo rariturd de pa-
dure.
S'a Infiintat dupa. anul 1800
 CIOLPANI
si s'a populat mal mult dupá
emanciparea Tiganilor.
Ciolpani, a'eal, com. Valea-Lun-
g5., pl. Prahova, jud. Prahova.
Pe acest deal se allä livezI
locuri de culturd.
Ciolpani, iaz, pe mosia statuliff
Trusesti, jud. Botosani, in par-
tea de V. a comunei Trusesti,
pl. Jijia. Are o suprafaä de
hect.
Ciolpani -Tigane§tI, peldure, a
statultd, avind o suprafatá de
250 hect., pendinte de com. Ti-
glnesti, plasa Znagovul. E for-
mad. din 2 trupurI : Despre-
Schit (15o hect.) si Despre-ZA-
voiá (too hect.).
Ciolpanul, sätifor, in com. Cos-
tia, pl. Bistrita, jud. Neamtu,
situat spre margina comund
Buhusul.
Ciolpanul, fost schit, in satul cu
aceeasl numire, jud. Neamtu,
acum bisericá. de mir.
Ciolpanul, vechie numire, a Be-
chetuld, jud. Dolj.
Ciolpanului (Lacul-), lac, in
pl. Borcea, com. Gildául, jud.
Ialomita.
Ciolpäne§ti, parte din com. Ca-
pul-Pisculul, plasa Riurile, jud.
Muscel.
Ciomaga, izvor, in com. Nicu-
lesti, cát. PetrAchesti, jud. Bu-
zAti. Incepe din fundul traer Cio-
maga si se scurge in riul Slánicul.
Ciomager (Valea- ), cdtun, al
com. Mänesti, jud. Buzdti. Are
280 locuitorl si 64 case.
Ciomagul, deal, in jud.
08086. Marele Dictionar Goografic. Vol. V.
425
Este o prelungire a dealurilor:
Codrul-d.-s. i Codrul-d.-j., cu
directia de la V. spre E. Spre
platoul de d'asupra are o dum- Ciomagul, vale, in partea de E.
bravá de stejarl. a comuna Todireni, pl. Jijia,
Acest deal formeazá. limita 'fil-
tre com. Mircesti si Soronesti.
Spre E. formeazá un semicerc
de la V. la S.-E., de unde ia
numirea de Holm. F,xtremitatea
de S. a acestui semicerc, se ter-
mina in platoul com. Codlesti.
Pe coasta sa de E. se allá. satul
Ciomagul, pisc, in centrul co-
muna Birzesti, pl. Argeselul,
jud. Muscel.
Ciomagul, podi,r, judetul Iasi,
prelungire in lat a podisultd
Ciorani-RusI, traversind mosia
com. Belcesti, din pl. Bahluiul,
In directie nord-sudia. Incepe
de la hotarul Hodord, sat din
com. Cotnari, pl. Bahluiul, si se
intinde pana in sesul Bahluiul,
pe o lungime cam de 2300 m.
Unindu-se in partea de S. cu
dealul Balhuiul prin o iezdturl
vechie, formeazd o vale adincA,
in care a existat din vechime
un iaz. Traditia este ca acel
iaz, format din apa Bahluiului,
avea intinderea tie la iezetura,
ce era acutá din pámint ame-
stecat cu linä, din satul Bel-
cesti, pánä din sus de tirgul
HirláuluI, distand aproape de 20
kil., care iezáturä ar fi fost fácutá.
de Stefan-cel-Mare, in scop de
a impiedeca, prin strinsura a-
peI, naválirea barbarilor, aträ
vechee resedintä din tirgul Hir-
láuluI.
CA acest iaz a fost pe o in-
tindere destul de mare, se do-
vedeste din rádicatura lezatu-
reI, ce se aflä i astlii, in
marginea despre V. a satuluI
Belcesti si care are acum o lun-
gime de rnal bine de i kil., in
www.dacoromanica.ro
CIOMAGWI
cit a putut sa intretinA apa pe
o intindere de citr-va kil.
jud. Botosani.
Ciomagul, valcea, izvoreste din
dealul cu acelasI nume, com.
Birzesti, jud. Muscel, si se var-
sa in valea Birzeasca, in ralo-
nul aceleeasl comune.
Ciomäge§ti, com. rur., jud. Ar-
ges, pl. Oltul, la 35 kil. de com.
rur. Tigveni, resedinta subpre-
fectureI, si la 15 kil. de Pitesti.
Se compune din 4 sate : Bratia,
Ciomágesti, Cungrea si Giu-
clani, avind peste tot 166 fa-
cu 721 suflete. In comuna
sunt 2 bisericI si o scoalá pri-
mará ruralä. Budgetul comund,
pe anul 1882-83, a fost de
1341 lel la veniturr si de 1285
leI la cheltuelf. Aceastá comuná
se aflä. aproape de limita jude-
telor Arges si Olt.
Dupá o publicatie oficiaI1
(1887), aceastA comunA numárá.
150 contribuabilf, si are un bud-
get de 1374 ler la veniturf si
de 1457 lef la cheltuelr.
Prin comuná trece piriul Cun-
grul-Mare.
Numárul vitelor era in anul
1887 de 304 capete vite mari
(290 bol si vacI, 14 cal') si de
536 vite marunte (406 oT, 30
capre §i 100 !l'Atoe°.
Ciornäge§ti, com. rur., pl. 01-
tul-d.-s., jud. Olt, compusl din
7 cátune: Rádutesti, Fedelesoiul,
Beculesti, Dogari, BädArdi, Plu-
nesti si Stanuleasa.
Este situad., parte pe ambele
maluri alepiriuld Cungrea-Mare,
parte pe dealurile Pgunesti
Dogari si parte pe pir. LAunele,
la 52 kil, departe de capitala
jud. si la u kil. de resed. plAser.
54
CIOMAGESTI
Comuna, de la inceput, a fost
situatA pe acest loc, afarl de
cAtunul StAnuleasa, care a fost
maT intlit1 asezat pe Valea-Sim-
buruluI si s'a mutat pe Valea-
LAnneltif, cind cu facerea so-
seleT.
Are o populatiune de 1228
locuitorr, in care intrA si 7 fa-
mili! de Tigant CapT de fami-
lie sunt 300 ; contribuabilf 259;
locuesc in 320 case.
In comuna sunt 3 bisericr, la
Fedelesoia, Beculesti si StAnu-
leasa, deservite de 2 preotT ;
cea din StAnuleasa nu functio-
neazA.
LocuitoriT improprietiritI la
1864 sunt: 106 pe mosia Efo-
riel, 45 pe mosia statuluT, 50 pe
mosia d-luT C. Trepteanu §i 2
pe mosia d-luI I. Zisidis, dindu-li-
se in total 709 hect. ET ají 21
cal' si epe, 8o bol', 150 yac!,
30 capre, 600 oT si 50 porcI.
Pe riul Cungrea-Mare este o
moard de mAcinat.
Cu pAdure, izlaz, delimitarea
oamenilor si proprietAtile statu-
14 ale Eforier si ale d-lor C.
Trepteanu si Zisidis, comuna
are vr'o 4350 hect.
coala se frecuentA de 50 co-
piI, din numArul de 209 In virstA
de scoall Cu intretinerea scoa-
leT, statul cheltueste anual 1080
le!. .5tiri carte 39 bArbatI si 2
femeT.
StupT cu albine sunt 50.
Comerciul se face de 4 cir-
ciumarT.
Budgetul comuneT este de
2072 le!, 45 banI la veniturr si
de 2072 ler, 45 banI la chel-
tuelT.
osele in aceastA, comunA sunt:
soseaua comunalA care trece
prin centrul eT .,i o pune in
comunicatie cu comuna Cio -
mAgWi-de-Arges la N. si Cu
comuna Simburesti la S. si o
altà ramirl, care pune In co-
www.dacoromanica.ro
426
municatie cAt. Dogari cu so-
seaua comunalA.
E brAzdatA de dealurile: PA-
dure!, SimbureluT, LAuneluI, Sta-
nulesti si GorunuluT, toate cu
directia de la N. spre S., si de
piscurile: Sglinboaca, FAtAciu-
nea-Mare, BisericeT, Barza, Tu-
riga, Pope!, Rimboaca, etc. Dea-
lurile si piscurile servesc, parte
pentru culturl, parte pentru pA-
sunarea vitelor.
E udatd de girlele: Cungrea-
Mare, Simburul si Llunele, si
de vAile: Ciocoiul, Balomirul,
Ciuta , Fintinele, Sglimboaca,
FAtAciunea - Mare si RitAciunea-
MicA, Ruddrimea si Hotarul, etc.
Se mArgineste cu judetul Ar-
ges si comunele Topana, PA-
rosi si Simburesti.
Cionläge0i, sat, Cu 240 10Cui-
tuitorr, jud. Arges, pl. Oltul ;
face parte din com. Tur. Cu a-
celas! nume.
AicI este resedinta primArier.
Are o bisericA, cu hramul Cu-
vioasa Paraschiva, deservitA de
un preot si un eintAret.
Ciomäge§ti, a'eal, in raionul co-
muneI CiomAgesti, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Olt, pe care se cultivA 31
hectare vie.
CioznAge§ti, proprietate a sta-
tuluT, in com. Ciomagesti si MA-
nesti, jud. BuzAti, pendinte de
schitul GAvanul ; are 5 hect.,
pAdure, fineatA si livede.
Ciomärca, munte, l'higa satul Po-
lana- GrintiesuluT, com. Bistri-
cioara, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu.
Ciornirnei (Pirlul-), effluent al
omuzulul-Mic, in com. Plesesti,
jud. Suceava (2500 metri).
Ciornirtanul, sat, com. ZAmostia,
CIOPIRCENI-DE-JOS
_
pl. Berhometele, jud. Dorohoiti.
(Vez! Rusi-Ciomirtan).
Ciornirtanul, deal, in jud. Roman,
pl. Fundul, com. Averesti, spre
S.-E. de satul Averesti-RAzAsI.
Este acoperlt cu pAdure mare.
Are carierT de piatrA.
Ciornizga, pi« afluent al pi-
riuluT Recea, din com. Vas-
cani, jud. Suceava.
Ciopirceni, mahala, com. Te-
sila, pl. Pelesul, jud. Prahova.
Ciopirceni, tnunte, in partea de
E. a com. Tesila, pl. Pelesul, jud.
Prahova. ServA de pAsune.
Ciopirceni, vale, com. Tesila,
pl. Pelesul, jud. Prahova. Curge
de la E. spre V., si se varsA
In riul Doftana, pe malul san,
tot in raionul com. Tesila.
CiopIrceni (Muntele-), piidure
particularl, supusl regimuluT sil-
vic inca din anul 1883, pe mo-
sia Muntele-Ciopirceni, pendinte
de com. Tesila, pl. Pelesul, jud.
Prahova.
CioOrceni-de-Jos, com. rur., pl.
Cimpul, jud. Prahova. Este si,
tuatA pe malul sting al riuluT
Cricovul-SArat, la 38 kil. de-
parte de capitala judetuluT si la
6 kil. de resed. plIseT.
Populatia sa e de 2061 loc.
(1036 bArbatI si 1025 t'eme»,
din carT: 12 familiI de TiganT,
4 de GrecT si 4 de TurcI.
Cap! de familie sunt 511;
contribuabilT 427; case de lo-
cuit 545.
In comunA e o singurl bise-
ricA, cu urmAtoarea inscriptie:
vAceasdi sfintrt bisericii este ziditit din
temelie O Infrumusetatil cum se vede O
pe din läuntru O pe din afarK de Dum-
nead jupineasa Joita Stolniceasa a Duma
 CIOPIRTACULUÌ (VIRFUL-)
nealui riposatul Stolnicul Tudomche Gu-
satul si cocon Dumnealor Ion Vel comis
tntru' ciustea §i lauda Adormirel
egtoarol de Dumnezera i pururea Fecioa-
rel Maria si ?rara N4terea sfintulul loan
Botesitorul, tn zilele Prea Luminatulul
Domn Ion Constantin Nicolae Voevod,
fiind Mitropolit Neofit. Mal 30 anul
1776.
AceastA bisericA s'a reparat
In 1873, prin contributiunile lo-
cuitorilor ; este deservia de 3
preoti.
Locuitoril, in numAr de 142,
improprietArit la anul 1864
pe mi:0a Principelur G. Bibescu,
dindu-li-se 1113 hect. Ei al: 204
cal', 1103 bol, 279 vaci, 775
pord, 6972 °I, 36 capre i 27
asinr.
In com, e o moarA de aburi.
Scoala dateazA in comunà de
la ¡864; a fost frecuentatA in
anul 1892-93 de 141 copii, din
numgrul de 434 in virstä de
scoalà. Cu intretinerea perso-
nalului se cheltuqte anual 1566
lei. Stin carte 30 bárbatl i 7
femer.
Comerciul se exercia de 9
eirciumari.
Budgetul com. este de z0000
leí la venituri i de 800o Id la
cheltueli.
Are o osea comunalá, care
se desparte in 6 ramurT, adicA:
Sbleine-Urziceni, Albesti-Urlati-
Ploesti, Fulga-Mizil, Adfncata-
Bucuresti si RAdulesti-Bucuresti.
Comuna e brAzdatb. de 8 mo-
vile, fAcute din timpuri indepAr-
tate. La cite-va din ele sé gl-
sese oase de marimi neexistente
In prezent i cosciuge de stejar.
Se mArginete cu comunele :
Adineata, Jilava (jud. Ilfov), SA1-
Fulga, Ciorani-d.-s. i riul
Cricovul-SArat.
Ciopirtaculuf (Virful-), munte,
In comuna Boziorul, jud. BuzAii,
pe hotarul despre comunele Goi-
dqti i Gura-Teghli.
427
Cloplea, sat, pl. Dimbovita, jud.
Ilfov; face parte din com. rur.
Dudesti-Cioplea. Este situat fu-
tre Bucuresti i Dudesti i in-
semnat in istorie prin bAtAlia ce
Racoti cu TransilvAnenii dete la
anul 1657 armatel care se revol-
tase in contra luI Const. Basa-
rab, Domnul TArei-RomineW.
Suprafata totall a satului e
de 1405 hect. Proprietarul, d.
T. Eftimiu, are 1183 hect. si
locuitorii 222 hect. Proprieta-
rul cultiva 493 hect., (470 rA-
min sterpe, 220 izlaz). Locui-
toril cultivg 150 hect. (50 11-
min sterpe, 22 sunt rezervate
pentru izlaz).
Are o bisericA catolicA, de-
servitA de preotl catolici 5i o
§coalA particularli (seminar) con-
dusá de 3 profesorl i intretinutA
din fondurile bisericeI catolice.
Populatia satului e de 399 sufl.
NumArul vitelor wad e de
243 5 al celor mici de 819.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumarr 51 hangiii.
Aid se ingropail, mal nainte
vreme, cei morti de duma.
Ciople§ti, sat, in jud. Roman, pl.
Moldova, com. VAleni. Are io
capi de familie; 12 contribua-
bilI; 60 locuitorI. Sunt 15 vite
marl cornute.
Cioponea, deal, la N.-V. de com.
Nisipi, pl. Cerna-d.-j., jud. Vil-
cea, pe care sunt plantate vil.
Ciopone§ti, sat, face parte din
com. rur. Nisipi, pl. Cerna-d.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatie de
195 locuitori. Cade la E. comu-
na si este udat de riul Cerna
Valea-Rea i e strdbAtut la V.
de dealul Nimoiul.
Ad e o bisericA fondatá la
anul 1851.
Cioraca, sat, jud. Argq,, pl. 01-
www.dacoromanica.ro
CIORANCA
tul, cu 220 locultori; face parte
din com. rur. Uda-d.-j. Are o
bisericA, cu hramul Adormirea,
deservitA de i preot i un cin-
tAret; o coalA primará ruralA.
Cioraca, sat, jud. Arge, pl.
Oltul; face parte din com. rur.
Valea-Ungureni.
Cioraci, pirlials, jud. BacAii, pl.
TazlAul-d.-s., de pe leritoriul
com. Buqe0; se scurge in
Piriul-CernuluI.
Cioranca, com. rur., in plasa
Cimpului, jud. Buzln, situatA in
jurul laculuI Glavesul, departe
de BuzAá de 21 ki/. Limitele
sale sunt : La N., incepind de
la Movila-Banului, hotarul merge
pe la capul mo§iei Stilpul, pAnA
d'A in hotarul moieT Urseasca
ClIdArusa ; trece pe la cape-
tele moPor Costesti, Gomo-
iasca, Budisteni, Gheräseni
Suditi ; la E. din Suditi, se lasI
pe hotarul mosid Brebeanca
atinge hotarul mosidI MArgi-
neanul ; la S., dupl ce a intrat
putin in corpul moOei MArgi-
neanul, ia pe hotarul mosiei
Bugheni, para dA in hotarul
MiroO, (a lui N. Vasilescu),
apoI in hotarul moOei Mirosi
(a lul Sf. Nicolati) ; la V., ajunge
de ad in hotarul moOei Vinti-
leanca, pe care merge pana la
hotarul moOci Lespezeanca, de
unde db.' in hotarul mosid Stil-
pul §i continuA pe dinsul pAnA
in Movila-Banului. Suprafata sa
e de 4175 hect., din care
3413 arabile, 187 pAdure, 33
fineatl, 328 izlaz §i 214 sterp.
ProprietAti mai insemnate sunt :
Movila - Banului, Urseasca san
CAldb.rusa, Cioranca i Sal-a-
ta - Bugheni, parte ale statu-
lui, parte particulare. Tere-
nul este un vast es arabil,
intrerupt de pupila pAdure, de
CIORANCA
apa laculuT Glavesul si izvorul
Leoteasca. Se cultiva cu deo-
sebire porumb. CE de comuni-
catie are soseaua Buzati-Urzi-
ceni prin Cioranca si drumul
natural : Costesti-Mihailesti prin
Movila-BanuluT.
Vite sunt : 517 boT, 353 vacT,
36 viter, 7 bivolf, 107 caT, 193
epe, 5 minjT, 160 oT, 3 capre
sI 443 porcT. StupT sunt 80.
Comuna e .formata din co-
munele Bugheni, Cioranca, Lim-
pezisul si Movila-BanuluT. Po-
pulatia sa e de 980 locuitorT.
ET locuesc in 245 case. StrainT
sunt : 15 Austro-UngarT si 5
BulgarT. MestesugarT sunt : 2
lemnarr, I fierar si 1 masinist.
Sunt 193 contribuabilT.
Budgetul comuneT e de leT
3159, banT 5i.
Comuna are o scoall In cat.
Movila-BanuluT, frecuentatii de
6o elevl si 6 eleve. titi carte
45 locultorT. Are o biserica in
cat. Movila-Banulul, deservita
de 2 preotT, I cintgret si I pa-
racliser, si una in com. Limpe-
zisul. Circiumr sunt 9.
Aceastd comuna e formata
dup a 1831. PrimiT locuitorT, carT
aa dat nastere satuluT Cioranca,
ati fost adusT de Grigorie Cos-
tescu, in vara anuluI 1831. Satul
Movila - BanuluT s'a format in
1854 de locuitoriT adusI de Ma-
tache Pandelescu, avocat si su-
praveghetor peste mosiile man as-
tireT Vdcaresti. Catunul Bugheni
s'a format pe la 1859, iar Lim-
pezisul s'a format acum, din in-
surateiT improprietaritr in 1882.
Cioranca, cdtun, al comuneT Cio-
ranca, jud. Buza.a, are 200 lo-
cuitorT. Locuesc in 47 case.
Cioranca (Zisuleasa), mofie, in
com. Cioranca, jud. Buzati. Are
700 hect., din carT 89 padure,
restul araturT si putina fineata.
www.dacoromanica.ro
428
Ciorani. Vezi Belcesti, sat, jud.
Iasi.
Ciorani, ciitun, in com. Pufesti,
pl. ,.isita, jud. Putna. Este a-
sezat pe malul SiretuluT si des-
partit de Pufesti prin pirlul Ca-
regna.
Are o populatiune de 480
suflete, care locuesc In case.
150
Are o biserica parohiala, cu
hramul SE Nicolae ; o scoalä
mixta, frecuentata de 13 copii,
din 116, in virstd de scoala.
Ciorani, vechie numire a mofief
Cotul-CioareT, jud. Buzati.
Ciorani, mofie, judetul Braila, de
1500 hect. ; formeaza partea de
S. a comuneT Gurgueti, pro-
prietatea doamneT Maria Anghel
Mavrodin.
Ciorani, vale, judetul Ilfov, care
este o continuare din valea Mos-
tistea, ce incepe cam de prin pl.
Dimbovita, jud. Ilfov. Are o
directiune dela N. spre S., avind
pe teritoriul com. Obilesti-Vechr,
pl. Negoesti, o lungime de vr'o
4 kil. Pe aceasta vale trece Apa-
\Tirata, - care vine din plasa
Mostistea, si care, de la locul
unde inträ in aceasta vale, ia
numele d.
Ciorani, vale, judetul Ilfov, prin
care curge piriul cu acelasT
nume.
Ciorani pddure.
(Coturile - ),
(Vezr Cotul-CioareT, Gavanesti,
jud. Buzan).
Ciorani-de-Sus, com. rur., plasa
Cimpul, jud. Prahova. Este si-
tuata pe malul sting al riuluT Cri-
covul-Sdrat, pe loc ses, la 37 kil.
departe de capitala judetulut
si la 5 kil. de resed. plaser.
Populatia sa e de 883 loc.
CIORARI
(464 barbatr, 419 femeT), din carT
3 familiT de TiganT.
CapT de familie sunt 274.
In comuna e o singura bi-
serica, fondata la 1873 prin
staruinta epitropilor Preotul
Nic. Stoenescu, Pirvu Niculae
si altir, Cu ajutorul locuitorilor;
e deservita de un preot.
LocuitorT improprietaritT, la
1864, sunt 115, cind li s'ati dat
559 hect. pe mosia d-luT I. Cre-
tulescu. ET ati: 71 caT, 26 epe,
454 bol, 158 vacT, 50 bivolf, 8
capre, 781 oT si 340 porcT.
coala dateaza in comuna de
la r872. In anul 1892-93 s'a
frecuentat de 28 elevT si 3 eleve
din numárul de 164 copir in vil.-
sta de scoala. Cu personalul eT se
cheltueste anual leT ro80. titi
carte 36 barbatT si 13 femeT.
Comuna, cu pamint arabil si
izlaz, are 2525 hect.
StupT cu albine sunt 32.
Comercitil se exercita de 3
circiumarT.
Budgetul comuneT este de
2803 leT la veniturr si de 2793
lei la cheltueli.
oseaua Albesti. Ciorani tre-
ce prin comuna. Aceasta osea
pune in comunicatie jud. Pra-
hoya cu comunele Jilavele, Fier-
binti, Moldoveni, etc., din jud.
Ialomita.
Se margineste cu comuneie:
Ciorani-de-jos, Salciiie, Fulga,
Hatcaraul, Draganesti si cä.t.
Baraitarul.
Ciorani-Ru§I, podif, in comuna
Belcesti, pl. Bahluiul, jud. Iasi.
(VezT Ciomagul, podis).
Ciorari, sat, pl. Amaradia, com.
Stoina, jud. Dolj, situat la 4 kil.
spre N. de Stoina, pe malul drept
al AmaradieT; cu resedinta pri-
marier. Are 379 loc. (201 bar-
batT si 178 femeT). Locuesc in
85 de case, construite tnai toate
 CIORARI
din birne. Copiir din sat urmeazA
la scoala mixtd din satul Stoina
(comuna Stoina), ce este la 2
kil. depOrtare. Stia carte 20
locultorT. Satul este situat pe
valea Ciorari.
doran, mofie particularA, plasa
Amaradia, comuna Stoina, jud.
Dolj, satul Ciorari.
Ciaran, paure particularA, pl.
Amaradia, com. Stoina, judetul
Dolj, satul Ciorari; apartine mos-
nenilor. Esente : cer, frasin, fagr,
ulm. Stejarul predominA.
Ciorari, vale, pl. Amaradia, com.
Stoina, jud. Dolj, pe care este
situat satul Ciorari.
Ciorie§ti, ciitun, apartinind co-
muner Glodeni, plasa Amara-
dia, jud. Gorj, situat pe loc ses
si in partea de S.-E. a cAtunu-
luT de resedintl.
Are o intindere de 223 hect.,
dintre care 80 hectare arabile,
79 hect. finete, 13 hect. vir, 30
hect. p Adure, 3 hect. vatra satulur,
toate proprietätI ale locuitorilor.
Are o populatie de 41 familif,
cu 152 suflete, din carl 32 con-
tribuabill. LocuitoriI posea : 4
plugurr si 10 care cu bol.
Vite sunt : 13 vite marr cor-
nute, 97 or, 7 cal si 20 rimAtorr.
Sunt 306 stupI.
In cAtun se mar gdseste I put
§i 2 fintinr.
CAtunul are o bisericA, deser-
vit1 de preotul de resedintà de
la comuna Glodeni.
Cioräneanul, lac izolat, in com.
ScAeni, plasa Podgoria, judetul
Prahova.
Cioräni, pirliaf, numit o M'II-
VelniteT, in com. Bozieni, pl.
de Sus-Mijlocul, judetul Neamtu.
la nastere din scursoarea a vr'o
429
30 de izvoare situate pe ambele
latuff ale 1/del Ciorgni. Curge
directiune N.-S. pe o intindere
de 2 kil., formind cu apele sale
vr'o 5 iazurT (helestae), situate
pe teritoriul com. Bozieni.
Cioräni, vale, in com. Bozieni,
pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu,
formatd din dealul Chiciora si
prelungirea despre S. a dea-
lulur Cetatuia. Are o intindere
de vr'o 21/2 kil., urmind direc-
tiunea N.-S. Partea sa superioará.
prieste finetelor, iar cea despre
S. cerealelor i mal Cu seamA
porumbulur.
Ciorä§ti, com. rur., in pl. Mar-
ginea-d.-j., jud. R.-SArat, pe ma-
lul drept al riulur Rimnicul.
Este asezatä in partea esticA
a jud., la 22 kil. spre N.-E. de
orasul Rimnicul-SArat, o in par-
tea de S. a plAser, la 18 kil. spre
S.-E. de com. MOicAnesti, rese-
dinta pldser. Comunele Invecina-
te sunt : Slobozia-MihAlcenr, la 2
kil.; BOlesti si MAcrina, la 7 kil.;
Puesti, la 8 kil.
Se mArgineste la N. cu Slo-
bozia - MihAlcenr, la E. cu Gu-
Banca, la V. cu Niculesti i BO-
lesti, la S. cu Vilcelele.
Riul Rimnicul-SArat o udg. la
V., de la S.- V. la N.-V. Sunt
In Ciordsti 141 puturT (10-12
m. adincime).
CAtunele carT compun acea-
stA comund sunt: Ciorästi, re-
sedinta, la N.; Sfoara, la S.; SpA-
tAreasca si mar la S.; si Co-
dresti, la S.-V.
Suprafata comunel este de
5663 hect., din carl: roo hect.
vatra com., 2250 hect. ale lo-
cuitorilor, 3313 hect. ale parti-
cularilor.
Din acestea: 5400 hect. sunt a-
rabile, roo hect. imas, 25 hect.
pAdure, 20 hect. finete, io hect.
neproductiv.
www.dacoromanica.ro
CIORAVI
Populatia comuner este de
435 familiI, Cll 1929 suflete :
999 bArbatT, 964 femer ; 870 c6.-
sätoritr, 974 necAsAtoritT, 85 vA-
duvI; 185 stiti carte; 5 sunt
strAinT.
In comunA sunt 2 bisericr :
Una, cu hramul Adormirea-Mai-
cer-Domnulur, in cAt. Ciordsti,
zidità in anul 1867, de cAtre lo-
cuitorT, are 305 leY venit anual si
e deservitA de I preot i r
tAret. A doua, in cAt. Codresti,
cu hramul Schimbarea -la -FatO,
ziditä in anul 1858, tot de lo-
cuitorr, are 305 ler venit anual
si e deservità de i preot si
cintdret.
Are o scoalä mixta, fundatá
in anul 1886 de comunl, cc
invdtAtor i frecuentatA de 70
elevI.
In Ciordsti sunt : 341 plu-
gur1; r moarA cu aburf; r ma-
sinA de secerat.
Vite sunt 4105 capete, din
carT : 827 bol, 531 vacT, 355 cal,
359 epe, 163r oii 402 rimAtorr.
MeseriasI sunt: j rotar, 8 fie-
rail, 2 cojocarT, I I potcovarT,
2 plApImarT, 2 timplarT, i bo-
iangiii si 7 cizmarr. Statia Sihlea
se aflá. la 20 kil. spre N.-V. de
comuna. Comerciul se exercitrt
de 16 circiumarr.
Cdile de comunicatie sunt dru-
murile vecinale : spre Slobozia-
MihAlcenT - MArtinesti, spre BA-
besti-Voetin, spre Nicolesti-Ma-
erina, S tubeiul-Obiditi-Rimnicul-
Sarat, spre Gulianca, Vilcele-
Balta-AlbA-Gradistea-d -s.
Sunt 475 contribuabilr.
Budgetul COM. este de 9845
ler, 52 banT, la veniturr si de
9516 leT, 21 batir, la cheltuelr.
Ciorä§ti, sat, pendinte de com.
Buzesti, plasa Mijlocul, judetul
Olt, situat sub coasta unuI deal
inalt, pe malul drept al Veder
si in dreptul atunulur Buzesti,
 ci0R4TI
resedinta comunei. Are 94 lo-
cuitorl. Se aflA o bisericA fon-
data la anul 1825, reparat1 la
1882, si inzestratA cu ¡o hect.
pdmint, de ctitorul el, Ioan Bu-
zescu, protopop.
Ciorästi, sat, in jud. R. - SArat,
pl. Marginea-d.-j., cAtunul de
resedintA a/ comuner CiorA.sti.
Si-a luat numele de la mosia cu
acelasI nume. Este asezat in
partea de N. a comuneT, pe ma-
lul drept al rluluI Rimnicul. Are
o intindere cam de 53 hect., cu
o populatiune de 306 familiT,
saa 1388 suflete, din carT 390
contribuabilT. S tia carte 149 per-
soane. Sunt 5 strAinT.
Are o biseria, deservitA de
I preot, i dascAl si I para-
cliser ; o scoall comunall.
Ciorä§ti, saa Slobozia-CiorästI,
sat, in jud. R.-SArat, pl. Mar-
ginea-d.-s., cAtunul de resedintà
al comuneT Slobozia - CiorAstI,
asezat in partea de N. a comu-
neT, pe malul stiug al riuluI
Rimna. Are o intindere de 1768
hect., cu o populatiune de 209
familiI, sati 906 suflete, din carI
217 contribuabili. Stia carte i14
loc. Are o bisericA, deservitA de 2
preotI si I cintAret; o scoalA
comu n ala.
Ciorä§ti, sat, in pl. Pereschivul,
com. Liesti, jud. Tutova, pe
piriul Pereschivul, spre V. de
satul Liesti. Are 633 locuitorT,
din carI 28 stia carte ; 127
case.
Ciorästi, sat, face parte din com.
rur. Sirineasa, plasa Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea. Are o populatiune
de 633 locuitorT, 330 blrbatI
303 femeT. LocuitoriT sunt mos-
nenT. Aci e o bisericA fondatA
la anul 1797 de mosneniI Cio-
rAstl, dupA cum se vede intr'un
www.dacoromanica.ro
430
vechia hrisov. S'a reparat la
anul 1882.
Satul cade in partea de V. a
comuner si este udat pe la N. de
riul LuncavAtul. La S. are lo-
culi de finete si un zAvoia. Co-
piiI urmeazA la scoala din cdt.
Sirineasa, care e la distantA de
kil. de CiorAsti.
Ciorästi, deal, la S. com. Siri-
neasa, pl. Oltul-d.-s., jud. Vil-
cea, de la care si-a luat nu-
mele satul CiorAsti.
Ciorasti - Slobozia, com. rur.,
In jud. R.-Särat, pl. Marginea-
d.-s., pe rtul Rimna. (V. Slo-
bozia- Ciorls
Ciorba, deal, situat in raionul
com. Corbita, jud. Tecucia, la
ale cAruT poale se af15. satul Co-
vragul, com. Valea-Rea.
Ciorba, piidure, pe dealul Cu a-
celasI nume, com. Corbita, ju-
detul Tecucia.
Ciorbeni, numele vechia al
tulut Codreni, com. Mileanca,
pl. Baseul, jud. Dorohoia.
Ciorbeni, deal, pe teritoriul co-
muneT PAltinisul, pl. Prutul-d.-j.,
jud. Dorohoia.
Ciorbeni (Pustoaia), deal,
cepe de la podul de piatrA le-
anca, de pe mosia Darabani,
pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoia,
prelungindu-se pAnA de-asupra
satulu, Bivolul.
Ciorbolea,pirM. (V. Corbiea, pi-
fia, com. BrAesti, pl. arligA-
tura, jud. Iasi).
Ciorbolea, vale, com. BrAesti,
pl. CirligAtura, jud. Iasi. Se aflA
dupA Dealul-FrAtenilor, de lingA
satul Albesti.
CIORÌCA
Ciorecul, munie, jud. Arges, pl.
Lovistea, avind o intindere de
106o pogoane, proprietatea sta-
tuluI; apartinea mal nainte E-
piscopiei de Arges. Are o a-
rena. de 335 ler anual.
Cioreni. (V. Dracsini, sat, com.
Dracsani, pl. Miletinul, jud. Bo-
tosani).
Ciore§ti, sat, jud. i pl. Arges;
face parte din com. rur. Bas-
covele; are 9 familiI, Cu 15 su.
flete.
Ciorgul, piria, ce curge prin jud.
Roman, pl. Moldova, com. A-
giudeni. Izvoreste din marginea
de E. a platouluT ce separl ba-
sinul MoldoveI de al Siretului.
Curge de la V. spre E. prin
sesul Siretului si se varsA la sa-
tul Agiudeni, in riul Siretul, de-a
dreapta.
Ciorice§ti, sat vechia, care s'a
desfiintat de o datA cu satele ;
Risnarul, Stefánoaia i Chira,
sa- pentru a se forma com. Ghirdo-
veni, pl. Filipesti, jud. Prahova.
Ciorile, lac, in com. Vizirul, jud.
BrAila, pe lunca DunAreI, la 4
kil. spre S.-E. de satul Bajan'.
Ciorica, sat, face parte din com.
in- rur. Fdgetelul, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt. Are o populatie de
270 loc. Cade in partea de E.
a comuner, pe Dealul-BájAniet
E udat de girla Ciorica. Ad i e o
bisericA, ziditA la anul 1845, Cu
hramul SE Nicolae i Cuvioasa-
Paraschiva.
In raionul satuluT, pe Orla
Ciorica, sunt 2 morI pentru
cinat.
Ciorica, deal, com. FAgetelul, pl.
Vedea-d.-s., jud. Olt, ce merge
paralel Cu girla Ciorica. Acest
 CIORICA
deal serva locuit. pentru agri-
cultura si pasunatul vitelor. *f-a
luat numele de la gira Ciorica.
Are o lungime de peste 30
de kil. Cade in partea de E. a
comun el.
Ciorica, deal, coprins intre riul
Vedea si Ciorica, com. Chilia,
pl. Vedea-d.-s., jud. Olt, cu di-
rectia de la N. la S. Pdmintul
sali e prielnic pomilor roditorI.
Pe coaste e acoperit Cu tuPdris ;
pe lunca dintre Ciorica si Ve-
dea se cultiva tot felul de ce-
reale si plante textile.
Ciorica, sali Profa, molie a sta-
tuld, jud. Olt, foasta pendinte
de Mitropolia din Bucuresti ; pe
periodul 1888-93, s'a arendat
Cu 5885 le anual.
Ciorica, peidure a statuluT, jud.
Olt. (V. Profa si Ciorica).
Ciorica,firia, izvoreste despre N.,
din jud. Arges, curge spre S.;
intra in jud. Olt si formeaza la
E. limita intre comuna Chilia
comunele Govora si Gura-
Boului ; trece prin com. Fdge-
telul, si se varsa' in riul Vedea.
Ciorita, sat, in partea de S.-E.
a com. Danesti, plasa Mijlocul,
jud. Vasluili. E situat In valea
dintre dealurile Ulmul la E. si
Ciorita la V.
Are o suprafata de 429 hect.,
din carr 28 hect. padure, cu o
populatie de 23 familiT, saú 74
suflete.
In sat este o biserica facuta
de d. Racovita, fost proprietar
al mosie, la anul 1872; un iaz.
Prin acest sat curge piriul
Ciorita, care izvoreste din par-
tea de N. a satulul si se varsd
in iazul numit
Vite sunt 51 vite marI cor-
nute, 85 cal .si 2 rtmatorr.
431
Locuitorii posea.: 3 plugurT,
6 care cu bol si 6 cärute cu
Ciorlatesti. V. Ciorobesti, jud. Ciornohal, deal, in partea de V.
Dolj.
Ciorneiul, sat, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Oniceni, pe malul
drept al fraluT Birlad si la con-
fluenta piriuluT Oce cu acesta.
Este asezat pe ses, spre S.-E.
de satul Oniceni. Are 50 de fa-
mili!, sali 213 suflete, carl lo-
cuesc In 52 case. Sunt 23 con-
tribuabilT.
Acest sat se mg numeste
Cotul-luT-Ciorneiti.
Locuitorif ati 50 capete de
vite.
Ciornohal, sat, in partea de S.
a com. Ringhilesti, plasa tea-
nesti, jud. Botosani. E situat
parte pe coasta de deal, parte
pe valea ce se intinde in coada
iazului Chiscata.
Mosia este proprietatea sta-
tulla, fosa pendinte de manas-
tirea Fistici. Are o suprafata
de 2071 hect., din carT 1430
hect. ale statului si 641 hect.
ale locuitorilor improprietariti la
1864, cu o populatie de 183
familiT, saii 579 suflete, din carT
133 contribuabili.
LocuitoriT acestul sat sunt a-
dusT de calugariI ce stapineali
mosia, din satele Cosula i O-
neaga, ca chiriasT de paminturT.
In partea de V. a satului, pe
dealul Ciornohal, se afla o pa-
dure de stejar, in tntindere de
286 hect.; se exploateaza sis-
tematic si produce un venit a-
nual de 1500 leT.
Are o biserica, zidita la a-
nul 1864, deservita de i preot
si 2 cintaretT.
Pe mosie sunt : 5 iazurT,
circiuma. In sat sunt 4 mese-
riasr si 2 comerciantI.
www.dacoromanica.ro
CIOROBE§TI
Vite : 177 bol i vacI, 47 cal,
602 oT si 28 mascurl.
LocuitoriT posea 75 de stupi.
a mosieT Ciornohal, com. Rin-
ghilesii, pl. teflinesti, jud. Bo-
tosani. E acoperit cu padure.
Ciornoi, ostrov, al bratului Chi-
lia, pl. Sulina, jud. Tulcea, pe
teritoriul com. rur. Sfistofca,
pe al cat. Periprava. Este in-
chis intre bratul principal Chilia
si cele secundare Cernofca si
Babinof. Are o lungime de 5
kil. si o lätime medie de i'12
kil. Intinderea sa totall e de
700 hectare. NicI o ridicaturá
nu se vede pe neintreruptul
san ses. Este acoperit Cu stu-
intinse, ce apartin statu-
luI.
Ciornuleasa, padure a statulur,
pl. Oltenita, jud. Ilfov, in intin-
dere de 450 hect., pendinte de
com. Tariceni.
Ciornuleasa, vale, pl. Oltenita,
jud. Ilfov.
Cioroaica, mofie, in pl. Margi-
ne, ¡ud. Teleorman, in hotar
cu mosia Laceni.
Ciorobesti, sat, plasa Amaradia,
com. Goesti, jud. Dolj. E situat
la 4 kil. la N. de Goesti. Are
o populatie de 178 loc. (92 bar
batT si 86 femeT), ce locuesc hl 43
case. Copiii din sat invata la
scoala mixta din satul Goesti,
care este la o departare de 5
kil. In anul 1892-93 Mi urmat
5 baeti. Cu Virsta de scoala
sunt 16 blett *tia carte 25 per-
soane.
Ciorobesti, mahala, face parte
din com. rur. Costesti, pl. Ho-
rezul, jud. Vilcea. Este situata
 CIOROESTI
41,
pe ambele malurI ale riuluI Cos-
testi. Are o biserica de zid
vechie. Inscriptia de d'asupra
useT este sapata pe o lespede
de piatra si suna. ast-fel :
sAceastii sfintä si Dumnezeeasci bi-
seried tutti' care se cinstqte ?i se präz-
nue?te Ovedenia prea sfinteI de Dum-
nezcii Nisciltoare, pururea Fecioara Ma-
ria, care din temelie este ziditä din bun
glndul O cu toatä cheltuiala sf. s. pä'-
rintelul kir Antonie Egumenul BistiteI,
In zilele prea luminatulul Domn Ion
Grigorie Voevod, la curgerea anilor cu
blagoslovenia prea sf. sale iubitoru -
lui de Dumnezeii Pärintele nostru kir
Grigorie Episcopul RImnicului Noului
Severin O ale pfirintelul Pro-egumen Ila-
rion Leatul 7258 (1750) Aprilie I2.*
Cioroe§ti, lac, jud. Teleorman,
Ja N.-V. comund Saelele, in
lunca OltuluT, la capatul padu-
reT din aceastä luna.. Formeazá
hotarul dintre trupul de mosie
Tiia din jud. Romanati, care
se intinde si in jud. Teleorman.
CiorogIrla (Samurcä§e§ti, sati
CiorogIrla-luI-Varlam), sat,
jud. Ilfov ; face parte din com.
rur. Ciorogirla-Dirvari, pl. Saba-
rul. Este situat pe malul sting al
riului Ciorogirla. Pe soseaua ju-
deteana Bucuresti-Pitesti, 'filtre
cat. Ciorogirla si Bolintinul-din-
Deal, este un pod de lemn peste
riul Ciorogirla.
A fost mosia luT Voda-Cara-
gea, care a vindut-o Voda-Sutu,
la anul 1819, pentru plata pro-
viantuluT ce ramasese dator Ru-
sieT, din timpul invaziuneT de
la 1806.
Se intinde pe o suprafatä de
925 hect., cu o populatie de
804 locuitorT.
D-na Eliza Musicu are 547
hect. si locuitoriT 378 hect. Pro-
prietara cultiva 500 hect. Sunt 6
hect. sterpe, 20 izlaz, restul vie si
padure. LocuitoriT cultiva 343
hect. (22 sterpe, restul vie).
Are o biserica, cu hramul Sf.
www.dacoromanica.ro
432
Nicolae, deservita de 1 preot
si i cintaret; o scoalä mixta, fre-
cuentad de 21 elevI si io eleve,
Cu intretinerea careia statul si
comuna cheltuesc anual 2162
le!. Localul s'a construit de d.
N. I. Gherassi.
In sat este I masillä de tre-
erat cu aborf si 1 pod statätor.
Numarul vitelor marT e de
376 si al celor miel de 226.
Comerciul se face de 3 &ir-
ciumarT si T hangia.
CiorogIrla, mdiastire, jud. Ilfov.
(Vez! Samurcasesti).
Ciorogirla. (Vez! Olteni, pl. Sa-
barul, jud. Ilfov).
CiorogIrla, pfriii, jud. Ilfov. In
trecut era o mica viroagl, care
41 lua nastere din apropiere de
riul Dimbovita, dintre comunele
Lunguletul si Poien ele, jud. Dim-
bovita. De la canalizare, Cloro-
&a a devenit un brat al riu-
luT Dimbovita, cacT de la 3 kil.
la vale de com. Lunguletul, riul
Dimbovita se desparte in doud
brate drepte si adincT : unul sub
numele de Dimbovita, apucl
spre S.-E. si trece prin Bucu-
resti ; lar cel-l'alt sub numele
de Ciorogirla apuca spre S. si
dupä ce trece pe linga com.
Cáscioarele, mandstirea Cioro-
girla si com. Bragadirul, se im-
preuna cu riul Rastoaca si for-
meaza riul Sabarul (la S. de
cat. Virtejul). Linga. Lungulet
e un mare stabiliment idraulic
si un stIvilar, facut de Prima-
ria orasuluT Bucuresti, in ve-
derea canalizareT riuluT ambo-
vita.
Directia acestuf ría este de
la N.-V. spre S.-E.
CiorogIrla-DIrvari, com rur., pl.
Sabarul, jud. Ilfov, situad' la
E. de Bucuresti, intre riul Cio-
CIOROItEAIR
rogirla siriul Rastoaca, 18 kil,
departe de Bucuresti.
E formad. din satele : Cloro-
Orla, Dirvari si Catichea, cu
o populatie de 1744 locuitorl,
can! locuesc in 359 case.
Se intinde pe o suprafata de
2410 hect.
D-na Elena Musicu, d. I. Ni-
culescu-Dorobantu .si statul aa
1628 hect. si locuitorif 782 hect.
ProprietariT cultiva. 1300 hect.
(13 sunt sterpe, 62 izlaz, 247
padure si restul vie). Locuitorif
cultiva 714 hect. (51 sterpe si
restul vie).
Comuna are 414 contribua-
bilf. Budgetul eT este de 4146
lei la ven. si de 4074 leT la chelt.
In Ciorogirla sunt 5 bisericT,
deservite de 6 preotT ; z §coll
mixte (la Ciorogirla si Dirvari);
1 moara de apa ; 2 masini de
treerat cu abur! ; 2 podurT.
Numarul vitelor mar! e de
726: 79 caT si epe, 460 bol,
174 yac! si viter, II bivoll si
bivolite ; 1269 vite miel, 12 ca-
pre, 60 pord si 1197 of.
Dintre locuitorT, 417 sunt plu-
garl si 3 aii diferite profesiunT.
Aratura se face cu 167 plu-
gurT : 157 cu bol si IO cu cal.
Locuitorir ad 231 care si ca-
rute : 210 CU bol si 21 Cu cal.
ImproprietaritT sunt 186 locui-
torT, iar nettnproprietaritT 241.
Comerciul se face de 5 cfr.
ciumarT si 1 hangia.
CiorogIrla - luI- Varlam. (Vez!
Ciorogirla, sat, jud. Ilfov).
Cioroi-Ceair, vale, jud. Cons-
tanta, pl. Mangalia. Este conti-
nuarea vleT Cadmular-Alceac.
Se intinde pe teritoriul a treT
comune : Osmancea, Enghes si
Agemler. Are o directiune de la
S.-E. catre N.-V.; merge printre
dealul Chedreanul si se deschide
In valea Canara-Dere. Drutnurile
 ClOROTAUL
comunale Edil-Chioi-Sofular
Osmancea-Chiuciuc-Enghes se
incruciseaza. tomar in ea si la
hotarul celor 3 comune.
Cloroia§ul, con. rur., pl. Bai-
leti, jud. Dolj, situata pe loc
ses, la 46 kil. de Craiova si la
ii kil. de Bailesti.
Se invecineste la V. cu com.
Intorsura, pl. Jiul-d.-mj., la N.-V.
cu com. Galiciuica i Giubega,
la N. cu com. Perisorul, la S.
cu com. Silistea-CruceI.
Hotarul de N. incepe de la
com. Rudari; merge in linie
dreapta spre E. trecind spre S.
de Giubega, prin padurea Pe-
risorul, pana in hotarul Intor-
sura. De ad Incepe hotarul de
E., ca Indreptarea de la N. la
S., cgtre com. Silistea-Crucei
pina in hotarul mosier Gali-
ciuica. Hotarul de V., Cu di-
rectiunea S.-V. trece pe la V.
de Galiciuica pana in hotarul
Rudari, unde se intilneste cu
Unja de N.
In comuna sunt trer fintinT
una la N.-E. cotluner, numita
Fintina-§indilita; a doua spre E.,
numita Fintina-din-Dru mul-Silis-
ter; a treia spre V. de com., in-
tre Galiciuica i Cioroiasul, nu-
mit5. Fintina-Titar.
Comuna isr trage numele de la
balta Ciorolul, curatita de Rusr
la anal 1828 si de la primir lo-
cuitort Cioroesenr venir aicr ca
mosnenT din vechiul Cioroiul,
care s'a desfiintat la 1828, in
urma razboiulur dintre RusT si
TurcT. Dupa plecarea armate-
lor rusestr, spargindu- se ve-
chiul Cioroiul, se aseza Cioro-
iasul de azr, iar in jurul saa
alte sate.
Comuna se compune din douà
catune Cioroiasul j Trochesti.
Cioroiasul este si catunul de re-
sedinta; ambele catune sunt in-
chise cu o tabie.
68086. Nardo Dictiottar Geogrqfic Vol. .11.
433
In comuna se aflA o singura
bisericd, fondata la anul 1847
terminata la anul 1851. Are
hramul Sf. Andreia.
Se gaseste in tinda bisericei
o inscriptie in care se arata.
data fondareT, precum i nu-
mele fondatorilor.
Biserica este deservid. de 2
preotT si 2 cintaretl.
Are o populatie de 17 po-
goane.
In comuna se afta o scoalä
mixta intretinuta de stat. Lo-
calul este construit din caramizr.
coala are o proprietate de 8112
hect. arabile, iar in vatra satu-
lur are I hect.
In anul scolar 1892-93 a
fost frecuentata de 42 bAetr
3 fete din cdtunul Cioroiasul ;
de 36 baetT i i fata din Tro-
chesti.
titi carte in Cioroiasul 63
barbatT si 2 femeT, in Troche-
ti 38 barbatT si 3 femer.
Populatia comuner este de
1890 suflete, din cari 931 bar-
batT si 959 femer. Dupa legea
rurala din 1864 sunt 8o impro-
prietaritT, lar dupl cea din 1879
sunt 26 insulta
In comunl sunt 3 strainT.
Case sunt 159, bordee 192.
Suprafata teritoriulur este de
4830 pogoane. Mosiile se nu-
mese Cioroiasul si Trochesti.
Mosia Cioroiasul apartine mos-
nenilor Cioroesenr. Are o infla-
dere de 800 hect. pamint ara-
bil si aduce un venit anual de
32000 le!.
Mosia Trochesti este a sta-
tulur, trup pendinte de mosia
Perisorul in intindere de 1150
hect. pdmint arabil, cu un ve-
nit anual de 46000 ler.
Viile apartin mosnenilor; se
&ese pe mosia statulur si pe
a Cioroesenilor in intindere de
158 hect.; produc vin rosu.
Pe proprietatea d-lor Ialcu
www.dacoromanica.ro
C10 ROIA SUL,
Ghita Cioroianu, sunt doul
morT de abur!.
In comuna se afla cazane pen-
tru fabricarea rachiuluT de tes-
covina.
MeserlasT sunt 4: 2 cizmarl,
lemnar i i fierar.
Locuitorir isr desfac produc-
tele la schela Calafat saa Bis-
tretul.
Transportul Il fac cu carele
pe soseaua comunall Cioroiasul-
Calafat i Cioroiasul-Bistretul.
O cale comunall o uneste cu
Silistea-Crucer, o alta cu Intor-
sura si o a treia cu Galiciuica
Perisorul.
In catunul Cioroiasul sunt 3
circiumT cu articole de bacanie
manufactura. In Trochesti se
afta o singur6. circiumd. Pe lin-
ga circiumarr mar sunt 6 co-
merciantr de cereale.
Budgetul com. este de 2947
Id, 18 banT la veniturr si de
1984 le!, 58 banT la cheltuelT.
Vite cornute sunt 14, cal 96,
or 48 si porcr 18.
Ciorolawl, sat, pl. Bailesti, co-
muna Cioroiasul, jud. Dolj, si-
tuat la 6 kil. N.-V. de Silistea-
Cruce!. Are o populatie de 820
suflete, 385 barbatr si 435 fe-
me!. Locuesc in 82 case si 69
bordee.
In sat este o scoall
intretinuta de stat; are 81/2 hect.
proprietate. Localul scoaler este
inchiriat, construit din cardmi-
da si in bund stare. In anul
scolar 1892-93 a fost frecuen-
tata de 78 baetr si 4 fete: din
Cioroiasul, 42 baetT si 3 fete si
din Trochesti, 36 haetT si i fat5..
Cu virsta de scoall sunt 78 co-
pir. tiú carte 63 bárbatI si 2
femer. In sat este o bisericà de
zid, fondata. in 1847 si termi-
nata. in 1851, cu hramul Sf. An-
dreia, deservita de 2 preotT
2 entaretr. Are 17 pogoane
65
 CIOROI/W.JI,
proprietate. In tinda bisericeT
se gase$te scrisa data incepereT
$i a terminareT cladireT, precum
$i numele ctitorilor.
Cioroia§ul, catun, al com. Cioro-
iul, pl. Oltetul-Oltul d.-s., jud.
Romanati, situat aproape de var-
sarea OltetuluT, mal sus de sa-
tul Cioroiul. Are 70 de familiT
$1 o biserica, cu hramul Sf. Im-
Oral (1856), deservita de 1 circiume.
preot $i 2 entaretT.
Cioroia§ul, M0fie particulara, pl.
Baile$ti, com. Cioroia$ul, jud.
Dolj ; apartine mopenilor Cio-
roe$eni. Are o intindere de 800
hect. pamint arabil si aduce un
venit anual de 32000 leT. Pe a-
ceasta mo$1e, $i anume pe por-
tiunea de pamint ce apartine
fratilor Iancu $i Ghin Cioroia-
nu, sunt 2 morT de abur!.
Cioroia§ul,melle a statulur, in
judetul Romanati, arendan pe
1887-88 cu 670 leT.
CiOroia§ul, peidure, pe proprie-
tatea cu acela$T nume, jud. Ro-
manati, cu o suprafan de 223
pogoane, pendinte de manasti-
rea Brincoveni.
Cioroiul, com. rur., pl. Oltetul-
Oltul-d.-s., jud. Romanati, for-
matà din satul Cioroiul $i cat.
Cioroia$111 , situata pe partea
stinga. a OltetuluT, aproape de
varsarea sa $i in fata comuneT
Falcoiul, dupá partea dreapta.
E departe de Bal$ de 24 kil.,
lar de Caracal de 14 kil.
Are o populatie de 293 capT
de familie, sati 1304 locuitorT,
din carT 640 barbatT si 664 fe-
me!; 626 casatoritT $i 676 ne-
casatoritr. Sunt 264 contribua-
bilT.
Budgetul com. pe 1886-87
a fost de 3685 leT la veniturT
www.dacoromanica.ro
43$
$i 3604 leT la cheltuelT. Vite marT
sunt 861, vite miel cornute 480.
Are o $coala prim. rur. mix-
ta gradul II cu 1 invatator, fre-
cuentan de 48 elevI, din 70 in
virsta de $coala ; 2 bisericT : una
in Cioroiul, cu hramul Sf. Voe-
vozT (i799), cladita de D. Gá-
nescu si Popa Mateiti ; a doua
in Cioroia$ul ; sunt deservite de
2 preotT $i 4 cintäretT; sunt 1 1
Cioroiul, sat, pl. Ocolul, com.
Izvorul, jud. Dolj, Cu 408 su-
flete, 207 barbatT $i 201 femeT.
Locuesc in 93 case. In sat este
o $coald mixta, ce functioneaza
din 1834. Este intretinuta de
stat si de comuna.. Localul $coa-
leT este construit din zid. Are
un singur invatator. In anul $co-
lar 1892-93 a fost frecuentan
de 60 $colarT : 16 din Izvorul,
20 din Cioroiul, 24 din Corne-
tul. Cu virsta de $coall sunt
51 copiT. titi carte 62 locuitorT.
Cioroiul, fost sat, ad sili$te, pl.
Baile$ti, com. Galiciuica, jude-
tul Dolj.
Cioroiul, baltä, pl. Bailesti, com.
Cioroia$ul, jud. Dolj, de la ca-
re-$T trage com. Cioroiasul nu-
mele. A fost curatin, la 1828,
de Ru$T.
Cioroiul, numire, ce se mal da sa-
tulla' Roseti-Volna$T, pl. Borcea,
jud. Ialomita.
Cioroiul, deal, pl. Ocolul, com.
Secuiul, jud. Dolj.
Cioroiul, insulä, in Dunare, jud.
Teleorman, intre comunele Fld-
m'inda $i Seaca, in dreptul ea-
reja este $i un pichet militar.
Cioroiul, ostrov, in jud. Vla$ca,
pe malul Dunard, in fata ora-
CIOROIUL-NOt
$ulul Giurgid. Inainte de 1829
era ad un sat turcesc numit
Garga-Adas, pe care Fati stri-
cat TurciT. In 1854 s'a intimplat
ad lupte intre Turd $1 RO'.
In acest ostrov pa$uneaza azI
vitele ora$uluT Giurgia. In tim-
pul prima - vereT este acoperit
tot cu apa. Pe dinsul se afla
3 pichete, unul la Valga. $1
dota mal in jos, spre Mocanul.
In fata acestur ostrov s'a facut
canalul din marginea orapluï,
unde stationeaza vasele. Din a-
lela ora$uluT Giurgiu se poate
vedea, peste ostrovul Cioroiul,
margin ele BulgarieT, cum $i toate
vasele ce plutesc pe Dunare.
Cioroiul, mofe, jud. Dolj, plasa
Ocolul, com. Izvorul, in satul
Ciorolul.
Cioroiul,pädure, jud. Dolj, pl. O-
colul, satul Cioroiul. Esente : fra-
sin, corn, alun, cer, emita $i ste-
jar; acesta din urma predomina.
Cioroiul, firig, jud. Dolj, pl. Bai-
le$ti, com. Silistea-CruceT. Izvo-
reste din satul Cioroiul-Noti ;
curge cu directia de la V. spre
E., $i se varsa pe ripa stingl
a piriuluT Baboaia, in dreptul
comuna Afumati. Are un vad
Cu 7 podete de lemn, 2 spre
S. $i 5 spre V. comuner.
Cioroiul, vale, in com. Hodivoaia,
sari VieriT, pl. Marginea, jud.
Vla$ca ; se scurge in Dunire.
Cioroiul-Noil, sat, jud. Dolj, pl.
Baile$ti, comuna Sili$tea-CruceT.
Are 888 loc. (443 barbatl $i 440
femer), carT locuesc In 99 case
li 55 bordee. In sat este o $coali
mixta, ce functioneaza din 1889,
fiind intretinuta de comuna. Are
un invantor $181/2 hect. proprie-
tate. In anul 1892-93 a fost
frecuentan de 44 baetT §i 2 fete.
 CIOROIUL-VECHIÙ
In virstä de scoala sunt 50
de bOetT si 40 de fete. Este o
biserica fondata de locuitorT, cu
hramul Sf. Haralambie, deser-
val de i preot si i chitä.ret.
Cioroiul-Noti este la 4 kil, de-
pastare de satul de resedinta.,
Silistea-CruceT. In sat se
sesc cloud ceta de pamint,
despre care se zice d. sunt :
una din timpul Dacilor si alta
din timpul celor din urmä rAz-
boae ale Rusilor cu TurciT. De
aci izvoreste piriul Cioroiul.
Cioroiul-Vechitl, fost sat, jud.
Dolj, pl. Bailesti, com. Silistea-
Crucef.
Cioroiuluf (Dealul-), a'eal,
partea nordica a satulur Goho-
rul, jud. Tecucid, de sub poa-
lele caruia ivzoreste piriul Go-
horul.
Ciorovätul, phig, in jud. Me-
hedinti, plaiul Cerna. Izvoreste
din muntele Meterezul-lui-Tudor,
inalt de 730 m. si se varsa in
apa BahneT, in apropiere de com.
rur. Virciorova, din plasa Mo-
trul-d.-s.
Ciorsaci, fost sat, jud. Suceava,
in apropierea moareT cu acelasT
nume. Existenta Id si hotarele
mosieT Ciorsaci le aflan in ur-
mAtoarele acte :
r. Hrisovul de la Antioh Con-
stantin Voevod, dat in Iasi, la
9 Iunie 7213 (1705), prin care
da drept manastirer Solea «a
opri satul Ciorsaci de la tinu-
tul SuceveT, cu tot locul si ve-
nitul acelur sat si sa alba a lua
de a zecea parte din Orine, din
piine si din finat, si din gel-
dinT, si din prisacT, dupa obi-
eciA, O din poamete, si din jir,
si din tot locul si venitul cit va
hi pe hotarul aceluT sat, care
acest sat este sfinteT manAsti-
435
reT danie si rniluire de la rapo-
satul Vasile Cantacuzino, ce ati
fost spatar mare, si de la fra-
tele d-sale Ilie Cantacuzino, ce
ad fost comis mare ...»
La 1768, Venedict, egu-
menul manastireT Solea se ju-
g5.- decl cu Vasile Rata, cApitan,
si Toader Giurgiuveanu, capitan,
stranepotii BouluT Logofa. A-
cWA' din urma arata cä mosia
si satul Ciorsaci ad fost facu-
te danie mosuluT lor Dumitrascu
Boul Logofat, prin diata ma-
meT sale Alexandra Vorniceasa,
la 7187, diatä intarita de Duca
Vodá. la 7188. MaT arata «o
carte domneasca., datä de sta-
pinit neamuluT lor, asupra ace-
In steT mosiT, de la raposatul Ni-
colae Voc11.»
Egumenul arata hrisovul de
mal sus, din 7213, «fácut In ur-
ma danieT ce ad araat Rata li
Giurgiuveanul» si spune ca ad a-
vut si un zapis de danie cAtre
manastire al boerilor Vasile si
Ilie Cantacuzino, dar cerindu-i-se
zapisul, calugarul a spus cä nu-1
poate da fiind «rOsarit» (pierdut).
A mal adaugit calugarul ca
manAstirea stapineste de 90 ara
aceasta mosie, nesupOrata de
nimenT.
T'ata cu aceste marturisirT,
In acelasi an, 1768, Ghenarie 18,
VociA Grigorie loan Calimah ho-
tareste: «Dupá judecata cerce-
taxil d-sale velitilor boerT, do-
vedindu-se ca manastirea stl-
pineste de 90 anT, lar cea-l'alta
parte n'ad stapinit nicT o datA,
nicT parintiT lor, nicT el, hota-
rim Domnia mea ca sa sapt-
neasel mAnAstirea i de acum
inainte mosia aceasta... iar Va-
sile Rata si Giurgiuveanul neo-
dihnindu-se, usa divanulur Dom-
niel mele este deschisa...»
La 1778, Septembrie 29,
Voda Constantin Dimitrie Mo-
ruzzi Voevod, insarcineaza pe is-
www.dacoromanica.ro
CIORTAN (DEALuL-LUT-)
pravniciT tinutuluT SuceveT, O.
faca hotanicia mosieT Ciorsaci
«fiind-ca razasiT... de prin pre-
jur o impresoara cu strimbA-
tate ... ca sa poata sA faca ma-
nastirei si intaritura cu hriso-
vul Domniel.»
Prin hrisovul, din 3 De-
cembrie 1803, de la Alexandru
Constantin Moruzzi Vocla, se in-
tAreste staptnirea manastireT Sol-
ca asupra inosieT Ciorsaci, pen-
tru care a avut judecata cu TI-
nase, fiul MedelniceruluT stefan
Festill si Mihalache Giurgiu-
veanul.
AstazT, la Ciorsaci, nu mal e
de cit o moara si o circiumä,
tinind de mosia Hirtopul.
Ciorsaci, ias, format de Somu-
zul-Mare, in com. olclanesti,
jud. Suceava, in suprafata de
peste roo facr.
Ciorsaci, pirifi, In com. oldä-
nqti, jud, Suceava. Izvoreste
de la Vararle si se varsa in ia-
zul cu acelasT anume (2510 in.).
Ciorta, sat, jud. Baca, pl. Taz-
lAul-d.-j., com. BrAtila, situat pe
deal si pe valea TazlauluT-Mare,
la o depatare de 900 m. de
satul Braila (scoala). In anul
189 r, din acest catun, ad urrnat
la scoall 2 bdetT, din 7 copiT in
virsta de scoall.. CapT de familie
sunt 35, din 126 suflete.
Vite sunt : 4 caT, 97 vite
cornute, 27 porcT si 7 capre.
Ciorta, deal, jud. Bacad, pl. Taz-
läul-d.-j., de pe teritoriul com.
Bratila.
Ciorta, peldure, jud. Bacad, pl.
Tazlaul-d.-j., com. Braila, de
pe teritoriul satuluT cu acelasT
nume.
Ciortan (Dealul-lní-), deal, in
 C1ORTEA
com. Tohani, com. Valea-Sche-
ilor, jud. Buzlá. E acoperit de
vil.
Ciortea, munte, in lungime de
2 kil., spre N. de com. CAlugä-
reni, pl. Cricovul, jud. Prahova,
In care se aflä carien T de pia-
trä si mine de sare. In partea
de S.-V. se aflA si cArbuni de
pAmint.
CiorteI (Dealul-), colinà, in com.
BAldnesti, jud. BuzAti, intre cAt.
Turburea si Chiliile, acoperid
de pAdurea statuluT i livezile
locuitorilor.
Ciortei (Piatra-), colind, in com.
Gura-AninoaseT, pe hotarul des-
pre comuna Tircovul, judetul
Buzar'.
Ciorte§ti, com. rur., in partea de
N.-E. a plAseT Crasna, jud. Vas-
la distantA de 42 kil. de
orasul Vasluiti si de 17 kil. de
Codlesti, resedinta plAseT. Se
aflà situad pe dealuff, vAT si
sesurT, parte acoperite cu pA-
durT, iar parte cu finete si i-
mase.
Se compune din satele : Cior-
testi, erbesti, Pribesti, Deleni,
Coropceni §i Crasna, pe o in-
tindere de 9614 hect., din carT :
1845 hect. pdmint de culturd,
ima§ §i fhiat ale proprietAter, iar
2207 hect, ale locuitorilor. Are
o populatie de 681 familiT, sau
2784 suflete, din carT 12 fami-
lir EvreT, cu 62 suflete ; 61 fa-
mili! TiganT, cu 198 suflete.
Sunt 1220 cAsAtoritT.
Stiti carte 193 persoane.
In aceast5. comund sunt : 5
biserici, deservite de 5 preotT si
7 cintlretr; o coald ; 2 morr
cu vaporT ; 16 circiumT. Comer-
ciul se face de 23 Romtnr
8 strAini.
Prin mijlocul comuneT trece
www.dacoromanica.ro
436
soseaua nationall
paralel cu piriul Vásluetul.
Budgetul e de 6875 leT la ve-
niturT si de 6675 leT 45 banT
la cheltuelf.
Vite 1448: vite marT cor-
nute, 3330 oT, 60 capre, 187
cal si 364 rimätorT; sunt 5 so
stupT.
LocuitoriT posea : 181 plu-
gurT cu bol si 8 Cu caT, 147
care cu bol si 44 cArute Cu cal.
Ciorte§ti, com. rur., pl. Mijlocul,
jud. Vilcea, compusd din 2 cA-
tune: Oltetul i Mecea. Dateazd
cam de vr'o 16o ad.
E situad pe valea Oltetul si
pe Dealul-OltetuluT i Dealul-
Mare, la 65 kil, de capitala ju-
detuld si la io kil, de a sub-
prefectureT.
Are o populatie de 966 lo-
cuitorT (505 bArbatT si 461 Te-
mer), din carT : 233 capT de fa-
milie ; 213 contribuabilf. Locu-
esc in 258 case.
In comunA smit 2 bisericT :
una in cAt. Oltetul, fondat5. la
anul 1814 si reparad la 1854
si a doua in cAt. Mecea, fondatA
la anul 1809 i reparatA in aniT
1855 si 1892.
Locuitoril sunt mosnenT. ET
: 280 bol, I17 vacT, 57 viteT,
14 cal si epe, 62 capre, 315
oI si 286 por&
tiú carte 63 bArbatT.
Toad comuna, cu izlaz cu
tot, are 818 hect.
Veniturile comuneT se ridia.
la 1300 leT anual si cheltuelile
la II60
E brAzdad de dealurile: Dea-
lul-OltetuluT, Dealul-Mare, Mecea
si udatA de valle: Pesceana, Bur-
cesti, Boca, Rogojina, Laza-
reaua i Doanda.
Se mArgineste la E. cu co-
muna SAscioara, la V. cu Dea-
lul-MueriT, la N. cu comuna VA-
leni, la S. cu comuna ZAtreni.
CIORTOLOMUL
Ciorte§ti, sat, in centrul com.
Ciortesti, plasa Crasna, judetul
Vasluiù, situat intre 2 dealurT,
unul la E. si altul la V. Curge
prin mijlocul satuluT Piriul-Ba-
losiner,
Are o suprafatA de 870 hect.
si o populatie de 195 familil,
sati 847 suflete, din carT: 3 familiT
EvreT, cu 14 suflete; 5 familiT
TiganT, Cu 17 suflete.
AicT este o scoal5., infiintatA
la 1867, frecuentad. de 27 elevr;
o bisericA fácutA de obstia lo-
cuitorilor pe la 1788, deservitA
de 2 preoti si 2 entAretr. Sunt
2 circiumr.
Numdrul vitelor e de: 352
vite marr cornute, 60 cal, 1200
or, 20 capre si 130 rimAtort.
Locuitorl posedl: 6o plugurl
si 80 care cu bol, 3 plugurT
12 cdrute cu cal; 120 stupr.
Ciorte§ti, deal. Ved Morilor (Dea-
lul-), din comuna Ciortesti, plasa
Crasna, judetul Vasluiu.
Ciortolanul, deal, acoperit de
viT, in comuna Vlscani, judetul
Suceava.
Ciortolomul, sat, in jud. Tutova,
plasa Corodul, com. Vizureni, pe
malul sting al riuluT Birlad. Are
294 loc., din carT 13 stia carte;
95 case. Are grAdinAriT.
Ciortolomul, fird de dealur1, jud.
&Latí i Putna, care strAbate pe
la E. comunele Rtpile, JAvreni
Bogdana (Bac5.0) i formeazi
ultimele ramificArT din ridicl-
turile ce despart Trotusul de
Siret. ira tine pe stinga Trotu-
suluT, de la satul JAvreni pAnA
la Adjudul - Vechiti, (Putna), ur-
Mind directia de N.-V. spre
S.-V. si sfirsindu-se mar sus de
confluenta celor dota rturl. Pis-
curile sunt: Ciortolomul, Ghidi-
onul, Ruptura si CAzAturile. Poa-
 CIORTOLOMUL
lele luT sunt acoperite Cu vil si
pomi roditorT ;mal" ci seama
podgoriile din judetul Putna,
in sus pe apa TrotusuluT, scot
vinurT foarte bune.
Ciortolomul, arf de deal, jud.
Bacaa, pl. Trotusul, de pe teri-
toriul com. Bogdana.
Ciortolomul,perdure, jud. Bacau,
plasa Trotusul, in com. Caiutul;
proprietatea fratilor Raducanu
Rosetti. Este foloasa (fag i ste-
jar). Are o intindere de 70 hect.
si este supusa regimulul silvic.
Cioru§ca, ciitun, jud. Braila, pen-
dinte de com.Cioara-Radu-Vod A.
E situat la S.-E. de resedintä, la
6'/2 kil. departare de &usa.
Are 12 capT de familie, saa 120
suflete, din carT 12 contribua-
bili.
Ciotea, moard de aptï, pl. Jiul-
d.-j., com Sadova, jud. Dolj, pe
linga care merge hotarul de V.
catre mosia DomeniuluT Coroa-
neT, Sadova.
Ciotic, pesca-He, in pl. Sulina, jud.
Tulcea, pe teritoriul comuneT
rurale Sf. Gheorghe saa Ca-
dirlez. E situata in partea de
S.-E. a piase' si in cea de S.-V.
a comuna, pe grindul Cara-
sevschi, nu departe de pesca-
rla cu acelasf nume. Are 7 co-
libe.
Ciotoroaba, larind, pe costisa
despre S. a dealulur Stejarusul
din com. Ciurea, pl. Codrul,
jud. Iasi.
Ciovei, cdtun, com. Bumbesti-Pi-
ticul, din plaiul Novaciul, jud,
Gorj. E situat in albia pirluluT
Baia-de-Fier (Galbenul), mal sus
de comuna CirligeT, si cam in
punctul unde plriul isT schimba
437
directia de la N. spre E. Are
o suprafata de 152 hect.
Are o populatie de 57 fa-
milir, cu 255 suflete, din carT
35 contribuabili. Loc Atora po-
sea : to plugurT, 150 vite marT
cornute, 25 cal, 124 or, 12 ca-
pre, 58 rimatorr si 15 stupT.
In cdtun se mal &este: 5
morT; 2 joagare; 6 puturT si 3
circiumi.
Are i bisericd zidita de lo-
cuitorr.
Ciovici, lac, pl. Ocolul, com. Se-
cuiul, jud. Dolj, cu o suprafata
de 1/2 hect.
Ciovina, fintlmi; situatA cam la
la mijlocul vdeT Miloveanul, la
500 metri spre N. de Coteana ;
face parte din com. Coteana,
pl. Jiul-d.-s., jud. Olt.
Ciovlicului (Movila-),
In comuna Albesti, jud. Buzan,
facind punct de hotar intre mo-
siile Albesti, Unguriul, Sfoara-
Berca, Virtoapele i Bentul.
Circovnicului (Finttna-),
situata pe mosia Cringeni,
jud. Teleorman, pe drumul nu-
mit al-Oil. Are o vechime de
peste lo° de anr.
Ciorcovul, loc ¿robot, in comuna
Golesti, pl. Riurile, jud. Muscel.
Cireaqovul, com. rur., pl. Oltul-
d.-j., jud. Olt, compusa din 3
catune Cireasovul, Saracesti
Pirliti. Este sanan, pe Dealul-
CireasovuluT, la 4 kil, departe
de capitala judetuld si la 5 kil.
de resedinta plaseT.
Are o populatie de 118 capi
de familie, sat 650 suflete, din
carT 133 contribuabilf. Locuesc
In 102 case. si-a luat numele
de la valea Cireasovul. BltrInif
spun d. aceasta comuna s'a in
www.dacoromanica.ro
CIREWVUL
fiintat cam pe la anul 1778 si
a suferit multe nevoT de la TurcT.
Are 2 bisericT, una in cat.
Cireasovul si a doua in cat. Pir-
liti, deservite de 2 preotT, pla-
titT din fondurile comuneT. Lo-
cultora sunt top' plugarT.
S'aa improprietarit, dupa le-
gea din 1864, 76 locuitori, pe
mosia statului Striharetul, din-
du-li-se 342 hect. Loc. ati: 58 cal
si epe, 189 bol, 215 vacT, 32
capre, 689 ol i 115 porcT.
Are o scoala, frecuentan de
48 elevI, din numarul de 93 in
virsta de scoall. Cu intretine-
rea scoaleT, statul cheltueste a-
nual 1404 leT. SU(' carte 185
barbati.
Comerciul se face de 2 &ir-
ciu marl.
Budgetul com. este de 28781.
O osea comunall inlesneste
comunicatia comunel Cireasovul
ca gara Slatina. E brazdata de
dealul Cireasovul si udata de
piraiele : Porcul, Cireasovul si
Barbul, ce curg de la N, la S.
facind maT multe zigzagurT,
care unindu-se, se varsà in riul
Oltul.
Se margineste cu comunele :
Dobrotinetul, Priseaca, Turia,
cu orasul Slatina si riul Oltul.
Cirea§ovul, sat, face parte din
com. rur. cu acelasT nume, pl.
Oltul-d.-j., jud. Olt. Cade in par-
tea de E. a comuneT. Are o bi-
serica, cu hramul Sf. VoevozT,
fondata la anul 1828, i repa-
rata la anul 1890.
Cirea§ovul, deal, in raionul co-
muneT Cireasovul, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Olt, pe care se cultiva 46
hect. 75 ariT vie.
Cirea§ovul, deal, pe care este
situata com. Cireasovul, pl. 01-
tul-d.-j., jud. Olt, in lun gime de
3 kil.
 CIREWVUL
Cirea§ovul,mclie a statuluT, jud.
Olt. Impreuna cu vatra schitu-
lul Striharet si trupul Semita
a manastireI Cozia, fostá pen-
dinte de Glavacioc, Mitropolia
din Bucuresti i Cozia ; s'a a-
rendat pe periodul 1888-93,
Cu 10500 leI anual, afara de te-
renul cedat scoaleI de Agricul-
tura din Striharet.
Cirea§ovul, pida, udd com. Ci-
reasovul de la N. la S., face
mg multe zigzagurI, se impre-
una cu piraiele Porcul i Barbu,
si se varsa, in riul Oltul, in ra-
ionul com. Cireasovul, pl. 01-
tul-d.-j., jud. Olt, din care iz-
voreste.
Cire§ (Piscul-ltif-), situat
in partea de N. a corn. Scor-
teni, pl. Prahova, judetul Pra-
hoya.
Cire§eanca, numire vechie a sa-
tulle Baltesti, din comuna Po-
deni-VechI, pl. Podgoria, jude-
tul Prahova.
Cire§eanca, mofie, in com. Sa-
ringa, cat. Dara-d.-s., jud. Buzati.
Are aproape 127 hect., din cari
78 padure, 8 vie, restul parte
va in otasnitd, parte araturI.
Cire§eanca, mofie, pe care la
1864, s'ad improprietarit parte
din locuitoriI comuneI Colceag,
pl. Cricovul, jud. Prahova.
Cire§eanul, critun, al com. Mizil,
jud, Buzar', Cu 200 locuitorI $i
44 case. Are sub-divizia
lita.
Cire§eanul, (§indrilita),
in com. Mizil, cat. Cireseanul,
jud. Buzau. Are 448 hect. ara-
turr, fineata si izlaz.
Cire§ei (Dealul-). (Vea Horo-
www.dacoromanica.ro
438
distea, a'eal, com. Tirnauca, pl.
Herta, jud. Dorohoia).
Cire§elul, deal, jud. Bacäü, plasa
Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul co-
muneT Draguge$ti.
Cirewl, deal, jud. Bacati, plasa
Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul
com. Gropile.
Cire§elul, partea dealului, ce se
afla spre E. de satul Pope$ti,
com. Miclesti, pl. Crasna, jud.
Vasluith
Cire§i, stalie de dr. de f., jud.
Braga, pl. Balta, com. Slobozia-
Ciresul, pe linia Faurei-Fetestl,
pusd in circulatie la 21 Noem-
brie 1886. Se afla intre statiile
Dudesti kil.) i Faurei (15.5
kil.). Indltimea d'asupra nivelu-
luI m'axil' de 30.49 m. Venitul a-
cesteT stata pe anul 1896, a fost
de 50667 Id, 29 bani.
Cire§oaia, munte, plasa Trotusul,
com. Tirgul-Trotusul, jud. Ba-
cati, din culmea SlAniculuI, si-
tuat Ruga muntele Pietrisul.
Cire§oaia, pi« plasa Trotusul,
com. Tirgul-Trotusul, jud. Ba-
. Ese din muntele Finatul
si se scurge d'a stinga
Cirewl, com. rur., in jud. Me-
hedinti, plaiul Closani, la dis-
tanta de 28 kil, de orasul Tur-
nul-Severin, de 21 kil. de gara
Virciorova, iar de Bala-de-Ara-
ma, re$edinta plaseT, de 36 kil.
Formeazd comuna cu catunele:
Jupanesti i Negrusca. Are o
populatie de roa locuitorI, din
carI 168 contribuabilI. Locuesc
in 232 case.
Comuna Ciresul se margi-
neste : la E. cu com. Marga, de
care se desparte prin apa Balta,
CIREWL
ce se ascunde sub stincele Pro-
siculuI, intrind tuteo petera
care apoI, esind la Gura-G.111rd,
curge sub numele de apa Topol-
niteT. Spre S. se margineste cu
Gdniacul, de care se desparte
prin oga$ul Gdniacul-Boclazul
Furca-Moisestilor de cat. Moi-
sesti. La V. se margineste cu
hotarul Mirceasca, de care se
desparte prin Locul-cu-AmiciI,
Crucea-din-Povirna, Cirsovatul,
Fintina-la-Iovint i Culmea-Ca-
linovAtuluI. Spre N. se inveci-
neste tot cu Mirceasca, de care
se desparte prin Fintina, de
unde se incepe scursura Cali-
ne$ti si cu comuna Podeni, de
care se desparte prin vtrfurile
Comortstea, Ciocaltea, Lunca-
cu - SpiniI, Cracul - Godeanulul,
Piatra-Taiata, Piatra-PirciuluI.
Locuitorli poseda : 18 plu-
gua, 16 care cu bol, 2 carute
cu cal si 360 stupI. In com. e
o biserica, cu un preot si 2 al-
tAretT ; o scoala, cu un inva-
tator, frecuentata de 20 elevl.
Budgetul comuneI este la ve-
niturI de 834 leI si la cheltuell
de 672 leT.
Numarul vitelor este de 2089:
500 vite marr cornute, 39 cal,
700 oT, 609 capre i 241 14-
matorT.
ampiile in aceastá comuna
sunt : Lunca-CiresuluI, Lunca-
Balta-Rachituiul, Cimpul-Peti-
nuiul i Cimpul- arcioranilor,
Cioaca-Negrusa, arsovatul, Bo-
clazul i Furca-Moisestilor. Dea-
luff sunt : dealul }Malla, Vir-
ful - Stoichir, Ocoli$tul, Caluia-
vdtul, Cirsovatul, Ganiacul, Re-
cita si Prosecul. Ape sunt: Ba-
hanul, care-isI la sorgintea din
muntele Baia si trece in com.
Virciorova. Ogasele: Negoiul,
Topologul, Dragovita,
Ogasul-CiuciuruluT, 0-
FiscalCaruluT,
gasul-BoclazuluI, ogasul Virful-
StoichiI, Oga$ul-Maxe, Ganiacul,
_ C1REFL
Nuci, Ciromosnicul, al-Tiganu-
la, Petimea si Topolnita.
Din punct de vedere istoric
in aceastä comuna este dealul
numit Batalla, unde se gasesc
intarituri de pamint, numite me-
tereze, in care loc se zice ca
locuitorii plaesi aveari conflicte
cu Turca' din Ada-Calé ce ve-
neati sá jefuiasca in acele partI.
LocuitoriT CiresenT, ca si cei
de la com. Podeni, posea hri-
soave din timpul luT Mircea-cel-
Batrin si alti Domni rominT.
Cire§ul, com. rur., pl. Cerna-d.-s.,
jud. Vilcea.
Este situata pe ambele ma-
luri ale riuluT Cerna, la 58 kil.
departe de resedinta judetului
si la 18 kil, de a plaiului.
Are o populatie de 447 lo-
cultor!, in care intra si 4 fami-
lii de TiganI; sunt 120 capi
de familie ; 97 contribuabill; lo-
cuesc in 126 case.
LocuitoriT sunt toti agricul-
tor! si desfac produsul muncei
lor la Tirgul-Horezul si la Cra-
iova.
In comuna e o singura bise-
rica, fondata la anul 1864.
Pe riul Cerna, in raionul co-
muna, sunt 2 mori.
Parte din locuitori sunt mos-
nenT, 74 s'ají improprietarit la
1864, pe mosia fratilor Ianco-
vescu, and li s'au dat 188 hect.
tiil carte 35 barbati.
In comunA sunt 30 stupl cu
albine. Tujcá se fabricä pana
la 2800 decal. Vatra satului are
88 hect., iar toata comuna 488
hect.
oseaua vecinall de pe Valea-
Cerna, inlesneste comunicatia
Cu com. Slavesti la N. si Po-
jogi la S.
Ciresul e brazdat de dealurile :
DraganuluT, Glemea, Magura si
udat de valle: Biserica, Bol-
de!, Pietra, Suhani, Bordeelor
439
si Groapelor. Intre surpaturr ci-
tam : a-GlemeT, a-BoldeT, a-Pie-
trer, a-Corbulur si a-Scorusului.
Se margineste cu comunele
Pojogi , Turcesti , Mateesti si
Stroesti.
Veniturile si cheltuelile co-
mune! se urca. la 600 le! anual.
Cire§ul, sat, cu no familiT, sari
340 suflete, jud. Arges, pl. GA-
lasesti, face parte din com. rur.
CacaIeti-Ciresul. In sat este o
biserica, cu hramul Cuvioasa Pa-
raschiva, deservita de 1 preot
si I cintaret; o scoala primara'
rurala.
Cirewl, ciitun, al com. Mina.-
lesti, situat filtre muntele Cire-
sul si piriul Sturdza, cu 6o lo-
cuitorT si 16 case, jud. Buzati.
Cirewl, ceitun, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani ; tine de com. rur.
Balta-d.-j.
Cirewl, mahala, in jud. Mehe-
dinti, pl. Oculul-d.-s.; tine de
com. rur. Malovatul. Aceasta
mahala se mai numeste si TreT-
CiresT.
Cirewl, mahala, in com. rur.
Plostina, pl. Motrul-d.-s., jud.
Mehedinti.
Cirequl, munte, in comuna M'in-
zalesti, jud. Buzar', avind indl-
timea de 1166 m. E coprins
liare Izvorul- GavanuluT si pie-
ul Sturdza si acoperit in mare
parte de padure si putin su-
hat. Mar toata. masa sa e un
con glomerat de conchiliT si gips,
numit In localitate siga.
Cirewl, (leal, jud. Bacati, plasa
Tazldul - d. -j., de pe teritoriul
com. &atila.
Cirewl, deal, In partea de N.-
www.dacoromanica.ro
C1REpL
. E. a mosier Hirlaul, jud. Boto-
sani.
Cirewl, deal, in jud. Mehedinti,
plaiul Cerna, com. rur. Ciresul.
Cirewl, movill, jud. Braila, la
Oh kil. spre N. de satul Slo-
bozia-Ciresul.
Cirewl, deal, in partea de E. a
comuneT Poenesti, pl. Racova,
jud. Vasluii.i.
Cirewl, deal, in raionul comuneT
Ciresul, pl. Cerna-d.-s., jud. VII-
cea, pe care se cultiva 17 hect.,
30 ariI vie.
Cirewl, tuncit, In com. rur. Cire-
sul, plaiul Cerna, jud. Me'ne-
dinti.
Cirewl, M0fie, in com. A/miza-
lesti, jud. Buzara, ocupind ju-
matate a muntelui Ciresul. Are
300 hect. padure, apoi finete,
izlaz si locuri arabile, proprietate
In mare parte a mosnenilor.
Cire§ul, (jumatate din muntele Ci-
resul), mofie a statuluT, in com.
Minzalesti, jud. Buzart, pendinte
de Gavanul; are 150 hect. pa-
dure, putin suhat si curatura.
Cire§ul, loc de cultura, pe mosia
Hirlaul, pe dealul Ciresul, jud.
Botosani.
Cirewl, fost pichet de granip,
In jud. Mehedinti, plaiul Cerna,
pe munte.
Cirewl, pirifi, izvoreste din ra-
ionul comuneT Rijletul-Vierosi,
pl. Vedea-d.-s., jud. Olt, si in-
trä in raionul com. Rijletul-Go-
vora.
Cire§ul, vale, in com. Grajdana,
jud. Buzati, formata din Cire-
 C1REWL
sul-Mare si Ciresul-Mic. Incepe
din pAdurea Izvoranul si se
scurge in riul Niscovul.
Cirequl, vale, com. Strimbeni,
plaiul Varbilaul, judetul Pra-
hoya.
Cire§ului (Dealul-), a'eal, lung
de 3200 metri, com. Kijletul-
Vierosi, pl. Vedea - d. - s., jud.
Olt, cu directia de la N. la S.
Pamintul sáü, ingräsat, e prielnic
la cultura porumbaluT, a grill-
luT si a prunilor.
Cire§uluI (Dealul-), deal, com.
Rijletul-Govora, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt.
Cire§ului (Dealul-), deal, pe
coasta cäruia sta partea de E.
a satuluT Ciumulesti, jud. Su-
ceava.
Cire§ului (Dealul-), deal, incepe
din malul sting al BirladuluT,
merge in directie V.-E., pana in
poiana Dorosi, com. TigAne§ti,
jud. Tecucia.
Cire§uluI (Muchea-V6eI-), co-
linde, in com. GrAjdana, cat. Iz-
voranul, jud. Buzai ; e acope-
rita de padure.
Cire§uluit piria, unul
dintre afluentii piriuluT Riscuta,
jud. Suceava.
Cire§ului (Valea-), sat, in jud.
R.-Särat, pl. Rimnicul-d.-s., ca-
tunul comuneT Jideni. luat
numele de la piriul Valea-Ci-
resuluT. E asezat in partea de
E. a comuneT, pe piriul Valea-
CiresuluT.
Cire§ului (Valea-), piria, in pl.
Marginea-d.-s., jud. R.-Sasat. Iz-
voreste din dealul Jinurul, udA
partea de miaza-zi a comuner
www.dacoromanica.ro
440
Slobozia, cea de E. a comuneT
Jideni ; trece prin cdtunul Valea-
CiresuluT, comuna Voetinul, si
se varsa in piriul Cotatcul, linga
aceasta comun5., pe dreapta luT.
Cire§ulul (Valea-), pirlu, in jud.
R.-Sarat, pl. OrasuluT, comuna
Cimpineanca. Izvoreste din Dea-
lul-Caprie, uda partea de V. a
comuner, si merge de se varsa
In riul Milcovul, mal jos de a.-
tunul Slobozia-Pintecesti, al a-
celeasT comune.
Cire§uluI (Valea-), ,ces, in com.
jud. Buzar', acoperit de
fineata.
Cire§uluI (Virful-), munte, in
catunul Colti, com. cu acelasl
nume, jud. Buzati. E mal tot
gol, fiind format din stincT.
Ciriagi-Iol-Bair, deal, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noua, pe
teritoriul atit bulgaresc cit
cel rominesc al comuna rurale
Garvan i anume pe acela al
cal. säú Gdrvanul-Mare. Se des-
face din ramificatiile sudice ale
dealulul Sirt-Iol-Bair; se intinde
spre S., intr'o directie generala
de la N.-V. spre S.-E., mergind
printre vaile Cara-Culac si Ciali-
Ceair si brAzdind partea de S.
a pldser i cea de S.-E. a co-
muneT. Pe muchea luT trece ho-
tarul spre Bulgaria, prin piche-
tul No. II, situat la 122 metri
inaltime, si care ast-fel domina
satul Garvanul-Mare si drumul
com. Cranova-Garvanut. Este
acoperit Cu tufisurT i padurl,
dintre :carT maT insemnate sunt
Saidi-Orman i Echenli-Orman.
Cirimo§nicul, ogaf, in com. rur.
Ciresul, plaiul Cerna, jud. Me-
hedinti.
Ciri§oaia, finitud, com. Folesti-
C1RITEI_
d.-j., plaiul Horezul, jud. Vil-
cea.
Ciri§oaia-Mare, vale, care izvo-
reste de pe teritoriul comuneT
Glavile, pl. Oltul- d.-j., j ud. Vil cea,
si se varsa in riul Pesceana, tot
pe teritoriul comund
Ciri§oaia-Mica vale, com. Gla.
vile, pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea.
Chita, a'eal, jud. Bacati, pl. Bis-
trita-d.- s., com. erbesti, de pe
teritoriul satuluf Bradul.
Chita, pädure, jud. Bacäü, pl.
Bistrita-d.-s., de pe teritoriul
com. Ciumasi.
Ciritei, deal, pe mosia DobIrceni,
comuna Dobirceni, judetul Bo-
tosani.
Ciritei, deal, ramificare a dea-
luluT Turia. Se intinde de la N.
la S., pe teritoriul satului Stol-
niceni, com. Epureni, pl. Tu-
ria, jud. Iasi.
Ciritei, deal, in ramura Balauni-
luT, pe teritoriul com. Gircina,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
Parte este acoperit cu padure,
parte cu flnete si arätura.
Ciritei, deal, in partea estici a
satuluT Horodniceni, jud. Su-
ceava, parte cultivabil, parte
acoperit de fineturi.
Ciritei, loe izolat, pe cuprinsul
mosieT cu acelasT nume, com.
Gircina, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu.
Ciritei, mo,rie, in comuna Gircina,
plasa Piatra- Muntele, judetul
Neamtu.
éiritei, pcidure, de stejar, in in-
tindere de 21 hect., pe mosia

statului Trusesti, com. Trusesti,
pl. Jijia, jud. Botosani.
Ciritei. (Vezi Dumbrava-Neag,r5.,
pcklure, in comuna Bdrbulesti,
plasa teflnesti, judetul Bo-
tosan°.
Cirifei, pdaTure, in partea de E.
a mosid Dobirceni, com. Do-
birceni, plasa tefdnesti, judetul
Botosani. Are intindere de 71
hect. si e compusä mal mult
din stejar.
Ciritel, pdarure, pe mosia Gor-
blnesti, in partea de S.-E. a
com. Gorblnesti, plasa Mileti-
nul, jud. Botosani.
Ciritei, vale, saldatl de piriul
Branistea, din com. BrAdltelul,
jud. Suceava.
pdclure, pe
mosia Buhaceni, com. Dingeni,
plasa Jijia, jud. Botosani, in in-
tindere de 20 hect.
Ciritei-luI-Vrabie, ädure, pe
mosia Dingeni, com. Dingeni,
jud. Botosani, in intindere de
15 hect.
Cisla, loc izolat, comuna Tina,
plaza Mijlocul, judetul Vilcea.
Cisläul, com. rur., in plaiul Bu-
zla, jud. Buzäü, situatd pe malul
drept al riurilor : Blsca- Chioj dulu
si Buzlul, Lao distan. de Buzda
de 45 kil. Limitele sale sunt:
la N., riul Bisca-ChiojduluI, de
la vlrsltura sa in Buz5.0; la E.,
hotarul merge pe albia riuluI Bu-
panl in lunca Predestilor, de
unde apucl pe Izvorul-cu-S5.1ci-
ile i prin padure ajunge in
muntele Fintina-Hotilor ; la S.,
din Fintlna-Hotilor, merge in
muntele Stina-BarinA i, prin
padurea Butuceana, coboarl in
68086. Afarole Diclionar Geogrqfic. Fol. 11
441
apa Cricovului ; la V., ince-
pind din riul Cricovul, o ja pe
izvorul Sofronia, pe la alug5.-
rul, urcä in muntele Runcul, a-
junge in Virful-Cocioaber, si, con-
tinuind drept pe slemne, suie
in muntele Gima, apoI dirigin-
du - se spre S. - V. si, flcind
o mare proeminentl, ajunge in
muntele Salda, de unde se La-
sä plaiurI in apa Bisca-
Chiojduld. Suprafata acesteI
comune este de 7420 hect., din
care 1597 arabile, 4857 SdurI,
121 finete, 538 izlaz, 142 livezI,
43 vli si 122 sterp. Proprietly
mal insemnate sunt: Cisldul, cu
trupurile Buda, Bärdsti, Scgri-
para (ale statuluI,) i Crlciunesti
a scoaleI din Mizil si o altà sfoa-
rd, a ceteI de mosnenI CrIciune-
Terenul e muntos i acoperit
de Fdduri, dar are fertila luncl
a CisiduluI, pe care se cultivl
mult porumb, precum i mai
multe coline, acoperite de vil
livezi. Din punct de vedere
geologic, e de o deosebita im-
portantl muntele Nicovanul. Din
substante minerale are : pacurl,
sare, fer, etc. In com. sunt 8
morI de apl. Comerciul consta
in transportul i vinderea lem-
nelor, precum i in cresterea
mdtorilor. Are 3 tirgurI: la 29
Martie, 8 Septembrie si 20 De-
cembrie. Cal de comunicatie are
s os eaua Buzla-Frontiera, precum
si un drum peste muntele Scl-
risoara, prin Buda la Mizil ; tot
acest drum servea, cind plaiul
Buzda flcea parte din jud. S5.-
cuieni, ca sd lege acest piala
cu Bucovul din Prahova.
Vite sunt : 568 bol, 229 vacI,
122 vitei, 4 bivolite, 25 cal, 17
iepe, 8 minjI, 1450 oI si 620
rim5.torI. StupI sunt 129.
Comuna e formatl din c5.tu-
nele BArAsti, Buda, Cisldul
Sclrisoara, cu sub-diviziunile Ion:
Aninoasa, Birlesti , Ciuciurul,
www.dacoromanica.ro
CrAciunesti i Ungureni. Are o
populatie de 2586 locuitorr. Case
sunt 661. StrAinl sunt: 3 GrecI
si 6 Austro-UngarY. MeseriasI
sunt : 8 lemnarI, 3 timplarT, 20
rotarI, 8 butnarI, 5 zidarI, 4 ciz-
marI, 6 fierarI, 3 croitori, I bo-
iangia, I cojocar, 2 brutarI,
vIrar, 2 blrbierr i 20 manga-
lagiI.
In com. sunt 497 contribua-
bilt Budgetul e de leI 4954,
bata' 90.
Comuna are o scoa1ä in clt.
Cisllul, frecuentatI de 59 elevi.
Bisericr sunt 4, deservite de 4
preotI, 3 cintdretI §i 3 paracli-
serl. Catedrala e mAnAstirea Cis-
15.ul. CirciumI sunt 9. Comuna
era in vechime resedinta proto-
popiel plaiuluI Buzla, acum des-
fiintatl. LocurI insemnate sunt:
ruinele de la Aninoasa, Silistea
din lunca Cisläului, mlnlstirea
schitul Crlciunes ti, mun.
tele Sclrisoara si mai cu seamd
ruin ele palatului D oamn el Neaga
din Buda.
Comuna si-a luat acest nume,
pentru cd in vechime aci se
stringeaa fruntasiI satelor si fi-
xaa därile, numite cisll, pentru
intregul piala.
MultI din locuitorli acesteI
comune sunt TiganT, fostI robI
aï mdnästird
Cislaul, ca-tun de resedintl, al co-
mund Cisilul, jud. Buzda, cu
1140 locuitorr i 311 case. Are
doul sub-diviziuni : Aninoasa si
Ungureni.
Cisläul, fosa' mrindstire de di-
lugdrI i metoh al EpiscopieI
Buzla, in com. Cis15.ul, pe dru-
mul PenteleuluI, jud. Buzla, iar
azI bisericA de mir. Dupa tra-
ditie, aceasa bisericl a fost zi-
ditá pentru prima oarà de Doam-
na Neaga, care a mutat ad pe
calugärii de la Aninoasa, schit
56
usan,
ce era aproape in ruine i care
indatA s'a si desfiintat, abia mal
cunoscindu-i-se asad urmele.
Episcopul Metodie a rezidit-o
In anul 1749, lar Episcopul Che-
sane, in 1839, vAzind-o cu to-
tul prAdatA si ruinatg, puse a
o edifice din noil. Intre obiectele
demne de vAzut sunt: Usile de
la intrare, sculptate Cu o rara
ara si frumusete, purtind pe un
canat marca tare! i initialele
luT Alexandru Ipsilante Voevod,
iar pe altul un corb, inconjurat
de cruce si cirje cu initialele luT
Cozma,EpiscopulBuaultil,toate
acesteainconjurate cu ghirlande,
inarcate cu frunze, fructe, ler
plarr. Sfesnicele sunt de a-
lata, fIcute in titnpul Episco-
puluT Cozma.
Pe frontispiciul bisericd se
glseste urmAtoarea inscriptie:
eAceastä Mina biberica s'a zidit din
temelie spre cinAea i lauda proa .sfinteI
de D-zeil näsatoare, prin osIrdia i toatä
cheltueala iubitorultif de D-zeti Episcopul
BuziuluI Chir Chesarie, Inteacela1 loc,
unde a fost cea de la 1749, care a fost
ziditä din teaieliile de fericitul Intru po-
menire, Episcopul Buzlulul Chir Metodie.
Släbind fiind de cutremure, s'a diírlmat
11a impodobindu-se aceasta pe din
näuntru ti pe din afarä, s'a Infrumubetat
pe alocurea cu zugrävelt l cu toate cele
trcbuincioase pänä la cel mat mic lucru,
fiind Invechite de vreme si stricate cele-
l-alte. Ale clireia lucru sävir,,indu-se s'a
sfinOt In zilele prea Inältatulul Domn
Alexandru Dimitrie Ghica Voevodul,
cirmuindu-se sf. Mitropolie de cel tret
Archierel al lard, fiind anul 1839, De-
cembrie 20 Zugrav, Gavril Andronescu.»
Dipticul D-nii:
Mate'', Constantin, Vintilä, Zarofira
Doamna, Sorban Grigore, Radu, Anto-
nie, Guca, Ghica, Constantin, Doamna
Neaga. Achieret : Metodie, Teodosie,
Coma, Stefan, Scrafim, Filaret, Cris-
tofor, Mitrofan, Rafael, Ioasaf, Antim, Mi-
sail, Iosef, Grigorie, etc.
Sunt mar multe sfesnice si
pe unul din ele se afll urm5.-
toarea inscriptie:
www.dacoromanica.ro
442
A coste sknice s'ají fácutin zilele s fin-
tieT Sale Episcopul-13uiáulul, Chir Cozma,
Dosifteiti
de räposatul robul
Iermonahul, Archimandrit, 1786.»
Cisläul, pei'dure, in coin. CislAul,
judetul Buzad, fAcind parte din
marea Ociare Cislä ul-cu-Tru-
purile. Are 960 hect. cu lemne
bune de constructie, in partea
numulá Fundul-CAciceT.
Cisläul-cu- Trupurile, prïdure
a statuluT, in comuna CislAul,
jud. BuzAA, formatA din 5 tru-
purT: BArAsti, Buda, CislAul, Pre-
desti i ScArisoara, formind im-
preund un corp de 4692 hect.
Esentele principale sunt : fag,
tufl, jugastru, paltin, ulm, artar,
anin si plop.
Cisläul (Vatra-SchituluI-), mo-
fie a statuluT, pendinte de Epis-
copie, in com. CislAul, judetul
BuzIA, ca de 580 hect., din care
500 fertila luna a CislAuluT,
situatä pe malul drept al riuluT
BuzAul; restul e islaz i crivinA.
CisläuluI (Piatra-), colind stin-
coasil, in com. Cislä.ul, judetul
BuzAu, in dreptul obirsieT iz-
vorulur CirsteT; servA si ca limitA
clespre com. Viperesti.
Cismarul, deal cu vil, in com.
rur. Vinjul-Mare, plasa Blahnita,
jud. Mehedin ti.
Cismäroaia, _Mainel', com. Tes-
luiul, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.
Cison, jud. Neamtu, in
partea despre E. a munteluT
CeahlAul; situat in partea unde
se crede cá este sanca DochieT,
1410 locul numit Poiana-sub-
PonoarA, in partea cea mal al-
baticA a masivuluï.
Cistia, os/roo, al statuluT, judetul
BrAila, situat in ostrovul Bre-
CISME-CULAC
goloiul; se mArgineste la E. Cu
Duarea-Vechie si la V. Cu La-
cul-Rezealca.
Ci§mäne§ti, sat, asezat pe deal
in partea de N.-E. a com. Do-
birceni, pl. S tePänesti, jud. 13o-
tosani, cu o suprafatA de 1138
hect., din carT woo hect, pro-
prietatea mare, cu 42 hect. pg-
dure si 138 hect. ale locuito-
rilor. Are o populatie de 68 fa-
n." sal:1 232 suflete, din carl
130 bdrbatT si 122 femeT, cu 55
contribuabilT.
Are o biserica, deservitA de
preot si i ctntäret. Biseriea
este adusä de locuitorT, din sa-
tul Solonetul, jud. Iasi, pe la
anul 1750.
Vite sunt : 433 bol $i yac!,
86 cal, 1210 §i 97 poni.
Ci§mäne§tilor (Dealul-), deal,
pe teritoriul satuluT Cistanesti,
com. Dobirceni, pl. StefAnesti,
jud. Botosani.
Ci§me, deal, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, pe teritoriul com.
rurale Enigea si pe al cAtunu-
luI Molceova. Este indreptat de
la N.-V. cAtre S.-V., avind for-
ma uneI liniT curbe. BrAzdeazä
partea vestia a plAseT, cea cen-
tralá a comuneT i ca estici a
atunuluT Molceova. Are o 11)11-
time de 164 metri. Se intinde
printre vAile Molceova si Chires-
lic -Culac. Este acoperit Cu
nete si sunt arborl rgs-
ptnditT. Este tAlat de calca ju-
deteanA Medjidia-Cuzgun si de
drumurile vecinale Molceova-Co-
cargea i Molceova-Idres-Cuiu-
sul. Partea sa sudicä se tenning,
In valea Diordin-Giorman, prin
niste talar! ripoase.
Ci§me-Culac, vale, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-NouI, pe te-
ritoriul com. rurale Caranlic. 5e
 CIP1E-CULAC
desface din poalele nordice ale
dealuluT Sari - Iol - Bair. Se in-
dreapta spre N. inteo direc-
tiune generala de la S. spre N.,
brazdind partea estica a plaseT
si cea centrall a comuneT; trece
prin mijlocul satului Caranlic
mergind printre dealurile Ar-
palie la dreapta i Distraiul la
stinga, se deschide, dupa un
drum de 8 kil., in valea Beili-
cal, pe stinga. Printeinsa merge
drumul comuna/ Beilicul-Caran-
lic-Dobromirul.
Cisme-Culac, vale, in jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, pe terito-
riul comuneT Enigea si pe al
satuluT Molceova. Se desface
din dealul Canit, purtind nu-
me/e de valea Calla. Merge in
directiune N. - E. catre S. - V.
Brazdeaza partea sud - vestica
a plaseT i cea nord-estica a co-
muneT. Face hotar futre com.
Enigea i Cocargea. Trece prin-
tre dealurile Canli i Piribei
se deschide in valea Diordin-
Giorman. Este strabatuta in toa-
ta lungimea el de drumul Medji-
dia-Enigea.
Cisme-Culac, vale, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Noul, pe te-
ritoriul com. rurale Hazarlic si
pe al catunuluT Ghiol-Punar, care
se aflä asezat chiar pe aceasta
vale. Se desface din poalele es-
tice ale dealului Ghiol - Punar,
avind o directiune de la N.-V.
spre S.-E. Bräzdeaza partea ves-
ticä a plaseT si cea nord-esticä
a comuna Trece prin mijlocul
satuluT Ghiol - Punar, mergind
printre dealurile Cesme-Bair
Mezarlic-Borungea - Bair. Are o
lungime de 3 kil., si este aco-
peritä in cea mar mare parte
de tufa'risurT.
Ci§tneaua, sat, in partea de N.
a orasuluT Botosani, com. Po-
443
pouti, jud. Botosani, pe piriul
Siena. Are o populatie de 64
familiT, sal) 252 suflete si o su-
prafata de 164 hect, ale locui-
torilor. Sunt 92 contribuabilf.
Numele satuluT se crede a
veni de la cismeaua zidita in
paxtea de N.-V. a satuluT, des-
pre care se zice ca ar fi foarte
vechie, zidita deStefan-cel-Mare,
Domnul MoldoveT.
Inscriptia, de pe zid, spune
ca cismeaua a fost prefäcuta din
noti la anul 1831 Mal% in 20,
de diaconul Panaitescu NeculaT
din Botosani.
Acest sat se crede a fi vechiä.
Are o biserica zidita la 1847.
Numarul vitelor este de : 129
vite cornute, 12 caT, 202 oT
26 mascurY. Sunt 8 stupr cu al-
bine. Este o dirciuma.
Cl§meaua, iaz, pe teritoriul sa-
tulla Cismeaua, corn. Popouti,
jud. Botosani, format din pi-
riul Siena.
Cismeaua, /0c, jud. Baca, pl.
Trotusul, com. Onesti, de pe
sesul MaluluT.
Cismeaua-Albä, fintinä, in co-
muna alarasi, jud. Dolj, plasa
Jiul-d.-j.
Cismeaua- de-la-Zavolul -lui-
Popa-Mihalache, eipnea, In
tirgul Horezul, jud. Vilcea, ves-
tita apa ei cea buna
usoara. E asezatá pe mosia
statuluT.
Cismeaua -lui-Vasile, fintind,
In com. Calarasi, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-j.
CiqrneleI (Dealul-), deal, jud.
Botosani. Incepe pe teritoriul
com. Botosani, si se prelungeste
pana in satul Cismeaua, com.
Popouti, plasa Tirgul. In acest
www.dacoromanica.ro
CINIT,LELE
deal, in partea de mijloc, des-
pre satul Cismeaua, s'ati gasa
cutite, bucatI de sabie i chiar
arme intregT.
Ci§melei (Mägura-), melgurd,
la Vestul com. liogdana, jud.
Teleorman.
Cismelei pfria, izvo-
reste din dealul Deleni, com.
Fintinele, jud. Botosani, si se
varsa in Girla-Sapata, comuna
Fintinele.
Cismelei (Ponorul-), ponor, co-
muna Zlätunoaia, pl. Miletinul,
jud. Botosani.
Cismelel (Valea -), pîrui, in plä-
sile Isaccea i Babadag, jud.
Tulcea, pe teritoriul comunelor
rurale Meidan-Chioi (Isaccea) si
Alibei - Chioi (Babadag). Izvo-
reste din dealul Fundul-BurtiT ;
se indreapta spre S., in o di-
rectie generala de la N. la S.,
brazdind partea de E. a pia-
se! Isaccea si a comuneT Mei-
dan-Chioi ; si pe cea de N. a
plaser Babadag si a comuna
curge pe Miga dea-
lurile Bostanäriilor i Eni-Or-
mangic-Tepe, i dupa 7 kil. de
curs, se uneste cu valea. Chio-
serelic, in satul Accadin, pentru
a forma piriul Accadin.
Ci§rnelei (Valea-), vale, jud.
Bacati, pl. Tazlaul-d.-j., de pe
teritoriul com. Barsanesti.
Ci§meleI (Valea-), vale, la N.
de Oncesti-NoT, com. cu ace-
lasT nume, jud. Tecuciti.
Ci§melele, sat, in com. Tu/u-
cesti, pl. Siretul, jud. Covurluiti.
Are 138 familii. Face parte din
parohia Odaia-Manolache.
Ci§melele, /Inda, pl. Oltenita,
 C1 IVIELELE
jud. Ilfov, cu trel izvoare, in dru-
mul care leagg cAt. Radovanul
Cu cAt. CAscioarele. Are apl
tunl i curge In mare canti- Clubucluc-Bair, deal, in plasa
tate, prin 3 tevi.
Ci§melele, mofie a statuluT, in
intindere de i000 Miel, foastA
pendinte de biserica Precista
din Galati, in com. Tulucesti,
pl. Siretul, jud. CovurluitI.
Ci§melele-MicI, mofie particu-
larA, de 386 hect., in com. Fi-
lesti, plasa Siretul, judetul
Ciubida, lac, in pl. Sulina, jud.
Tulcea, pe teritoriul comuneT
rurale Cara-Orman, situat In
partea de V. a plAseI i cea de
N.-V. a comuneT. S'a format din
revArsarea anterioarl a girlei
Litcovul, cu care acum comunicl
prin dota girlite. Este inconju-
rat de toate pArtile cu $tuf.
Are o intindere aproximativA
de 70 hect. Contine peste de
apA dulce, adus de Orla Lit-
covul. Venitul sAtl apartine sta-
tuluT.
Ciubota-Ro§ie, pilla, ce curge
prin jud. Roman, pl. Fundul,
com. Giurgeni, de la N. spre
S. si se vars1 in riul Birlad, de
a stinga, ltngä hanul Ciubota-
Rosie si la S. de el.
Ciubotarul, pirriaf, jud. BacAti,
pl. Trotusul, ce izvoreste din
muntele Cepoiul i, dupl ce
trece prin com. Mändstirea-Ca-
sinul, se varsA in Casinul, pe
malul sAti drept.
CiubotaruluI (Balta-),
pe teritoriuI com. Virful-Cim-
puluT, pl. Berhoinetele, jud. Do-
rohoiii.
Ciubuccita, padurice, pe malul
www.dacoromanica.ro
444
SiretuluI, jud. Tecuciu, pl. Bir-
ladul, com. Bucesti.
Mricin, pe teritoriul com. rur.
Cirjelari, si pe al catunuluI sAti
Talla. Se desface din dealul Ca-
le-Bair (un virf al dealului Sa
car-Bair, din pl. Babadag, com.
Atmagea). Se intinde spre N.,
avind o directiune generala de
la S.-V. spre N.-E., brAzdInd
partea sud-esticA a pläsei si pe
cea esticA a comuneT. Se pre-
lungeste spre V. cu dealul
Orta-Cuirac i spre E. cu dea-
lul Ghiobilche-Bair. Din el
iaü nastere dota vAT care for-
meazA valea Orta-Chioi, precum
si valea Homurlar. Se ridicl para
la o inAltime de 305 m. Este tA-
iat de drumurile comunale Iaila-
Atmagea-H o murlar - Orta - Chioi.
Este acoperit Cu livezi, tufdri-
sud i putine páduri.
Ciubucul, munte, jud. Suceava,
intre comunele Brosteni iSa-
rul-Dornei.
CiubuculuI (Valea-), vale, pe
proprietatea Stänesti, pl. Mar-
ginea, jud. Vlasca.
Ciucanica, deal, in jud. R.-SA-
rat, pl. Orasulur, com. Brosteni.
Se desface din muntele Chiciura,
brazdeazA partea de V. a co-
mune!, prin catunul VulcAneasa,
si se terminA in riul Milcovul.
Este acoperit cu pAdurT si pA-
sunI.
CiucAneasa, numire vechie a sa-
tulur Hirsa, pl. Podgoria, jud.
Prahova.
Ciucaneasca, vale, com. Hirsa,
pl. Podgoria, jud. Prahova.
Ciucea, ciitun, la N.-V. com. Ti-
chilesti, In dreapta soseler BrAi-
CIUCIUCUL
ca la 5 kil. spre
N.-V. de Tichilesti. Vatra sa-
tulur cu izlazul locuitorilor este
de 700 hect. Are o populatie
de 270 locuitorr (144 bArbatr
si 124 femer), cari locuesc in
38 case. Stiti carte 6 persoane.
Vite sunt : 473 vite marT cor-
nute, 65 ca! si 21 rimAtori.
Ciucea, dijind mare a Domeniu-
luT BrAileT, Cu case de locuit
pentru arenda i pentru oa-
menil de servicia, la 3 kil spre
S.-V. de cAtunul Ciucea, pe par-
tea stingA a soseleT
Intinderea terenuluI dij-
mel e de 50 hect.
Ciucea, moviM, jud. BrAila, in
dreptul cAtunul if Ciucea, tdiatd
de soseaua BrAila-CAlArasi.
Ciuceveni, numire ce se dA de
locuitorir satulur Suceveni, jud.
Tutova.
Ciucheri, baltd, in com. rur. Go-
gosi, plasa Blahnita, jud. Mehe-
dinti.
Ciuchilä, deal, situat in raionul
com. Matca, pl. Nicoresti, jud.
Tecuciu.
Ciuchinarilor (Vatra-), partea
esticd a satului Dolhasca, jud.
Suceava.
Ciuchiti, mahala, din com. rur.
Sinesti, plasa Oltetul-d.-s., jud.
Vilcea.
Ciuciucul, deal, la V. com. Se-
garcea-din-D eal, j u detul T eleor-
man, spre piriul SiuluT. Pe a-
cest deal sunt sIdite viile locui-
torilor.
Ciuchicul, agaf, In com. rur.
plaiul Cerna, jud. Mehe-
dinti.
 CIUCIUL
Cluciul,sat, pendinte de comuna
Ursoaia, pl. Mijlocul, jud. Olt.
E situat pe luncA, in dreapta
girlei Plapcea si sub dealul Go-
lasul. Are 180 locuitorr, ceI mal
multl mosnenI. Sunt 7 loc. im
proprietaritI dupa legea rurala.
EI posea.: 8o bol*, 30 vaci, 25
cal, 540 oI si 70 porcI. Aci se
aflá. obiserica, fondata la anul
1819 de Mateia Ciuciu, Dumi-
tru Ciuciu i altiI.
Ciuciul, vale, in com. Sdrulesti,
cat. Turloesti, jud. Buza.a. In-
cepe din localitate si se scurge
in valea Pecenega.
Ciuciure (La-), sorginte de apa
In com. Magura, cat. Unguroiul,
jud. Buzau, care curge in mare
volum, pe patru guri sau ciuciure
Ciuciureanca, vale, in comuna
Cislaul, cat. Scarisoara, judetul
Buzda. Incepe din Fundul-Se-
ciului si se scurge in Buzdu.
In timp de ploaie vine mare
si inunda adesea lunca
cauzind pagube.
Ciuciurele, critun, al com. Baesti,
jud. Buzda, cu iio locuitori
23 case.
Ciuciurele, phig, in judetul R.-
Sarat, pl. Marginea-d.-s., com.
Bordesti. Izvoreste din Dealul-
Nucilor, udd partea de E. a co-
mund si merge de se varsa in
riul Rimna, mal sus de catu-
nul Ferchesti, al comuneI Dra-
gosloveni, dupa un curs de 5
kilom.
Ciuciurelor (Dealul-), deal, in
comuna Magura, cat. Unguriul,
jud. Buzau, acoperit cu livezi
porumb ; de sub dinsul in-
cepe izvorul apeI de la Ciuciure.
Ciuciurul, sub-divizie a cdtunulur
445
Scarisoara, din comuna Cisläul,
jud. Buzaa.
Ciuciurul, isvar, vine din raio-
nul com. Chiojdeanca, judetul
Prahova. Se impreuna in com.
Salcia, pl. Podgoria, cu alte iz-
voare i formeaza gira Salda.
Ciuciurul, izvoreste din
muntele Ciortea si uda comuna
Calugareni, pl. Cricovul, jud.
Prahova.
Ciuciurul, vale, comuna Podeni-
VechI, pl. Podgoria, jud. Pra-
hoya.
Ciuciurului (Coasta-), colind, in
com. Tisaul, cat. Pisculeni, ju-
detul Buzail, acoperitä de pa.-
dure.
CiuciuruIui (Izvorul-), izvor,
com. Mdruntisul, cat. Maguri-
cea, jud. Buzad. Incepe de la
coasta BoldanuluI si se scurge
in riul Buzar'.
Ciuciurului (Muchea-), colind,
parte pala, in comuna Bdesti,
catunul Ciuciurele, judetul Bu-
zati, d'alungul maluluI sting al
riului SlAnic.
Ciuclurulul (VIrful-), pisc, in
cdtunul si com. Patirlagele, jud.
Buzad, culminatie a muntelur
Muscelul.
Ciuciuveni, pddure, in com. Ro-
gojeni, pl. Horincea, jud. Co-
vurluia.
CiuciuluI (Dealul-), colina, in
com. Manesti, jud. Buzan, pe
hotarul despre com. Minzalesti,
acoperita de padure.
Ciucur-Chioi, sat, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Noua, catu-
nul comund Enisenlia. Situat in
www.dacoromanica.ro
ClUCUR-CHIOI
partea de E. a plaseI i cea de
N. a comunei, la r o kil. spre
N.-V. de satul Enisenlia, rese-
dinta comuneI, pe ambele ma-
lurI ale vael Ciucur - Chioi,
poalele estice ale dealului Ar-
palie si la cele vestice ale dea-
lulul - Chioi ; satul e in-
conjurat cu padurl i tufaxisurY.
ntinderea Mala e de 966
hect., din cari 40 hect. ocupate
de vatra i gradinile satuluI.
Populatia e de 42 familii,
151 suflete.
Ciucur-Chioi, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra - Nona, com.
Enisenlia, cat. Ciucur-Chioi, de
la care si-a luat i numele. Se
desface din dealul Bas - Punar-
Sirtt; se intinde spre N., inteo
directie de la S. la N., printre
valle Derinea - Ceair, sai1 Beili-
cul, si adiacenta sa, valea Ciu-
Chioi, brazdind partea es-
tica a piase/ si cea nord-vestica
a comund. La poalele sale ves-
tice e asezat satul Ciucur-Chioi
si la cele estice satul Bazirgian,
pe car/ le domina prin inAlti-
mea sa de 115 m. E tgat de
un drum comunal Bazirgian-Ciu-
cur-Chioi. Este acoperit cu pa-
durI frumoase, tufarisuff si pa-
sunI. De ad, vederea se intinde
d'asupra vheI Beilicul si orase-
lultd Cuzgun.
Ciucur-Chioi, vale, in judetul
Constanta, plasa Silistra-Noul,
com. Enisenlia, cdtunul Ciucur-
Chioi, de la care si-a luat nu-
mele. Se desface din Bas-Punar-
Sirti ; se indreapta spre N., in
directie S.-N., prin padurr si tu-
farisurI, printre dealurile Ciu-
cur-Chioi i Arpalic. Trece prin
satul Ciucur-Chioi, si, brazdind
partea estcà a plaseI i nord-
vesticä a comuna, se *deschide
In valea Beilicul, pe stinga, nu
departe de orkelul Cuzgun,
 ClUCUROVA
dupa un drum de 5 kil. Prin-
&fusa merge un drum vecinal
Clucur-Chiol-Teche-Chioi.
Ciucurova, com. rur., in pl. Ba-
badag, jud. Tulcea, situad in
parea vestia a judetuluI, la 38
kil. spre S.- V. de ora$ul Tul-
cea, capitala judetuluI, $i in par-
tea vestica a plaseI, la 16 kil.
spre N.-V. de orasul Babadag,
resedinta pla$ei.
Hotarul amanuntit al comu-
uel este acesta: Plecind din vir-
ful Sivri-Tepe, al dealuluT Bac-
Cei$, se indreapta spre S. - E.
printre dealurile Jidini $i Pelitu,
paná in virful Jidini ; de ad o
la spre S., pe la poalele dea-
luluI Jidini, taie valea Jidini, ur-
meaza putin Valea-CalugAruluI,
pe care o pärase$te spre a tala
pirlul Ciucurova, sati Slava-Cer-
cheza, printre satele Ciucurova
$i Slava-Cercheza $i urca deaful
Ciucurova; urmeaza spre V. mu-
chea acestuI deal, pana in drep-
tul satuluI Ciucurova ; de ad o
ja spre S.-V. pe drumul comu-
nal Ciucurova - Topologul, taie
valea Chirisliva, urca dealul Ba$-
Punar, $i da in hotarul jude-
tului ; o ja spre N. - V. pe mu-
chea dealuld Ba$-Punar, trece
peste dealul Chiri$liva $i se o-
preste in dealul Topologul, no-
dul central al dealurilor Dobro-
geI ; din acest deal o ja spre
N.-E., pe la poalele luI, taie pi-
riul Aram-Cesme, sati Slava-Cer-
chezd , valea Atmagea , valea
Dulgherul, pana in dreptul sa-
tului A tmagea ; de ad o ja spre
E., pe muchea dealuluI Bac-Cei$
pana in virful Sivri - Tepe, de
unde am plecat. Forma luf este
aceea a unui trapez neregulat;
lungimea perimetrului e de 44
kil., lar intinderea totall este
de 5982 hect.
Marginile comunei sunt : la
N. $1 N. - V. se invecineste Cu
www.dacoromanica.ro
446
com. Atmagea, de care se des-
parte prin dealul Bac-Cei$, va-
lea Dulgherul si dealul Topo-
logul ; la V. cu com. Topolo-
gul, jud. Constanta, despartid
prin dealul Bas-Punar ; la S. si
E. Cu coin. Slava-Rusa, despar-
tid prin dealul Ciucurova si Va-
lea-CalugaruluI; la N.-E. cu co-
muna Bas-Chloi, de care se des-
parte prin dealul Pelitul.
Dealurile sunt numeroase ;
maI tot teritoriul eI este braz-
dat de ele ; principale sunt :
dealul CirjelaruluI, la N.- V.; la
V. Ba$-Punar, Topologul; dea-
lul Bac-Ceis, la N.; dealurile Dul-
gherul i Chirisliva, la V.; dea-
lul Pelitul, la N.-E.; dealul Sivri-
Tepe (deal ascutit), la N.; dea-
lul Ciucurova, la S.; dealul Cr?$-
lui, la V.; Dealul-Alb (numit asa
de la coloarea pamintuluI, fiind
mal milita creta inteinsul),
Ciucurova ; Dealul - Calu-
garilor, la E., (la poalele luI
traiati niste calugarT, ce volar.'
se fundeze $i o nignastire, de
unde i numele luI) ; dealul Ce-
tatea - Vechie, tot la E. (numit
ast-fel dupd ni$te ruine ce se
aflati pe muchea luI) ; la N. -E.
mal este dealul Jidina, sati
Jidini, cu multe izvoare; /a poa-
lele-I estice este o cariera de
piaträ a statului; dealul Jidina-
Mica ;dealul Caragea, la E. $i
N. Pe valea dealului Caragea
sa gasesc doua fintini sapate
de niste familiI romine, carI vo-
jai-1 sa fundeze aci un sat, insg
ag fost gonite pe malul Du-
nareI de ditre Turd. Toate
aceste dealuff sunt acoperite
cu. paduri intinse i frumoase ;
unele din ele sunt pietroase.
Apele carl udd com. sunt : va-
lea Ciucurova, sati Slava-Cerche-
za, numita mai sus de Ciucurova,
valea Haram-Ceme, la S.; afluen-
tii säl sunt: Valea-Pope!, la V.;
valea Chiri$liva, la S.; Valea-Dul-
ClUCUROVA
gheruluI unid cu valea Atma-
gea, la V.; valea Jidina, afluent
al piriulur Taita, la N.; Valea-
CalugaruluT, la E. Valea Chicu-
roya trece prin mijlocul satultd,
despartind mahalaua tatareasca
de cea ruseasca.
Are un singur catun, cel de
resedinta, impartit in dota ma-
halale: tatareasca i ruseasca.
Intinderea totala a comuneT
este de 5982 hect., din carT 97
hect. ocupate de vatra satultd,
1885 hect. ale locuitorilor,
4000 hect, ale stabluT, mal
toate paduri.
Populatiunea este amestecata
compusa din cinc! nationalitati:
GermanI, Ru$I, TurcI, Rominl
Evrer. Sunt in comuna 144 fa-
mili!, cu 759 suflete. Dupl natio-
nalitate sunt: GermanI, 77 fam.,
Cu 404 Sta ; Ru$I, 33 familif, CU
201 suflete ; 'l'atad, 28 fama%
cu 125 suflete ; RominT, 6 la-
mili!, cu 19 suflete, si EvreI, 3
familiI, Cu ii suflete.
In comunä e o $coala, fon-
dad, in anul 1883, de locuitori;
are I0 hectare pamint. In a-
nul 1893-94 a fost frecuentad
de 66 elevI. E o biserica orto-
doxa ruseasca, facuta de lemn,
In anul 1820, de unul Naum ;
azI deservitä de i preot
cintaret.
In com. sunt: 240 pingar);
timplar i i dulgher. Se afia
2 mor' pe apg si I cu abur!.
Vite sunt 1736 capete, din
carI: 375 cal', 24 bol, 187 vacI,
450 oI, 170 capre $i 530 rima-
tori.
Sunt 2 comerciantI.
Budgetul connuneI este la ve-
niturI de 3230 leI j la chel-
tueli de 3100 lei.
Sunt 1 to contribuabili.
Cal de comunicatie sunt dru-
murile comunale ce trec prin co-
muna, ca: Topolog (Constanta)
Ciucurova , ce duce prin co,
 CIUCUROVA
mina Ba$-Chioi la. Tulcea, spre
Cirjelari, spre Urumbeni (Cons-
tanta), spre Atmagea si spre Ba$-
Punar; Slava - Cerchea.- Slava-
Rusa-Babadag. Aceste drumuff
sunt ne$oseluite, mar muit na-
tu rafe.
Ciucurova, Fir de dealurr, In
plasa Babadag, judetul Tulcea,
$i pe teritoriul comunelor ru-
rale Ciucurova, i S'aya - Rusa'.
Este o prelungire estica a dea-
luluI Chiri$Iiva, Cu o directiune
generala de la N.-V. spre S.-E.,
in forma de semicerc, brazdInd
partea vestica a p15.$el, cea su-
dica a comuneI Ciucurova si cea
vestía a comuna Stava-Rusd.
Se intinde printre piraiele Sla-
va-Cercheza (numit prin dreptul
Valea-Ciucurovei) I Slava-
Ruseasca (purtind pe ad i numele
de valea Ba$-Punar). Valea Ciu-
curova curge pe la poalele 'uf
nordice. Are o inaltime de 335
m., dominind asupra satelor
Ciucurova, Ba$-Punar, a vailor
cu acela$I nume, $i asupra dru-
murilor carI Il intretaie. Este
acoperit in cea mal mare parte
cu padurI, $i pe muchil cu pa-
$unr.
Ciucurova, alt nume al ?indulta
Slava - Cercheza , judetul Tul-
cea , nume pe care il poarta
pe intreg teritoriul comuneI
Ciucurova, de la care vi-a luat
numele, i pana in satul Slava-
Cercheza, de unde 1$1 la numele
lui adevarat.
Ciudin(Iazul-lui-), iaz, in supra-
ata de I falce, 40 prajinr, pe
zno$ia Lam5.$eni , judetul Su-
ceava.
Ciudomirul, s2.11 Ciudamirul
fird de munir, jud. Bacatl, pl.
Muntelur, comuna Brusturoasa,
care se ramifica din mu n Vi Tar-
447
caul-Mare, trece pe granit:1, prin
Virfurile Ciudomirul-Mare, Ciu-
domira$ul $1 se curma pana In
Valea-CamIncaI i a Trotu$uluI.
Prezinta i virful Sociurul.
mea mijtocie a culmel este de
590 m. in aproximatie.
Ciudomirul, virf de nzunte, jud.
plasa MunteluT, comuna
Brusturoasa, din $ira Ciudomirul,
a$ezat pe granita austriaca, In
coltui de N.-V. al districtulur Ba-
cau. Inaltimea tul' e de 1664 m.
Ciudomirul,phig, jud. Bacari, pl.
Muntelta, com. Brusturoasa, care
oblr$e$te pe povIrni$ul meri-
dional al munteld cu acela$I
nume. Are cursul intreg pe
granita, de la N. la S., cu o
lungime de 7500 m. $i se varsd
d'a stinga Trotu$uluT, la Palanca.
Ciudomirul-Mare, munte, jud.
Neamtu, pe hotarul Transil-
vanieI, situat llaga muntele T'ir-
hoawl. Are o inaltime de 1681
metri.
Ciudomirul-Mic, saal Ciudo-
miraquI, v1rf de munte, jud.
Bacari, plasa MunteluI, comuna
Brusturoasa, din $ira Ciudomi-
rul, situat la S. de Ciudomirul-
Mare.
CiuduluI (Izvorul-), izvor,
com. Calvini, jud. Buzar]. Incepe
din muntele Teisul $i se scurge
In BIsca-ChiojduluI.
Ciufa (Ciufa-Neamtului), nu-
mire data muntelur Titilele, din
com. Pätirlagi munielui Sal-
da, din com. Calvini, de pe ho-
tarul jud. Prahovel, jud. Buzati.
Ambele sunt puncte trigonome-
trice.
Ciufoiul, lac, in jud. Buzara', com.
cat. Bratile$ti.
www.dacoromanica.ro
CIUHA
Clughe§ul, sat, jud. Bacan, pl.
MunteluI, com. Brusturoasa, si-
tuat pe ambele malurI ale pi-
rîului pana la con-
fluenta sa cu Trotinul, $1 anume
pe o lungime de ro kil. Centrul
satulur este la o departare de
8920 in. de satul Brusturoasa.
Are o biserica catelicä, cladita
de locuitorT, ca ajutorul prima-
riel, in anul 1888; 3 circiumT.
Capr de familie sunt 138, saa
6o8 sufl., dintre care aproape
jumatate Ungurr, ce s'aa stabilit
in aceasta localitate de mal multe
secole.
Vite sunt: 50 caT, 316 vite
cornute, 38 porci 11. 36 capre.
Se gasesc 5 herestraie de apa
o moarä.
Ciugh§eul, moie, judetul Bacatl,
pl. MunteluI, com. Brusturoasa,
cu o intindere de aproape s000
hectare.
Ciughe§ul, îrîü, judetul Bacatl,
pl. Munteld, com. Brusturoasa,
care, venind din Ardeal, de la
satul Codare$ti, curge pe gra-
nita pe o lungime de 3 kilo-
metri apoT pi-in Rominia, cu
directia S. spre N. Se varsd
d'a dreapta riulur Trotu$ul, la
satul Ciughepl, dup. un curs
de 14 kilometri $i dupa ce se
incarca pe stinga ca plrlia$ele
Hau$ul $1 Voica.
Ciuha, sa0 Malul-Särat, deal,
jud. Gorj, formeaza tdrmul drept
al Gilortuld, de la confluenta
piriuluI Baia-de-Frer cu Gilortul,
pana in dreptul catunulur Bal-
ce$ti, separind apele pirluluT
Ciocadia de ale Gilortuld.
Ciuha, deal, la N. comunel Si-
rineasa, plasa Ottul-d.-s., jud.
Vilcea.
Ciuha (In-deal-la-Ciuhä), deal.
 ClUHA
com. Poenarel, plaiul Nuqoara,
jud. Muscel.
Ciuha (In-vtrf-la-Ciuhä), loc
izolat, in cat. Piatra, com. Ba-
deni - UngurenT, plaiul Dimbo-
visa, jud. M.iscel.
Ciuhoiul, cdtun, al comund Gu-
ra-Saratir, jud. Buzad, situat pe
coastele de Sud ale muntelur
Ciuhoiul. Se afla situat in& o
frumoasa pozitie. Are 6o locui-
torT, locuind in 21 case.
Ciuhoiul, colina, in jud. Buzad,
com. Gura-SdratiI, care incepe
din Virful - VladimiruluI i se
continua pana in dealul Gruiul.
E acoperita de padurT, livezI
vil renumite. Face hotar des-
pre com. Pletroasa-d.-j.
Ciuhoiul, rnope, in jud. Buzad,
com. Gura-Sal-54ff, cat. Ciuhoiul.
Are 230 hect., din care upo
vie i araturT, restul padure.
Ciuhuiul, prelungire a dealulut,
dintre esul Prutulur i Valea-
ParuluI, com. Masta.cani, plasa
Prutul, jud. Covurluiti.
Ciuhurezul, pise, la E. de com.
Valea-Pope!, pl. Riurile, judetul
Muscel.
Ciulcesti, mahala, in com. rur.
Stingaceaua, pl. Motrul-d.-j., ju-
detul Mehedinti.
(Iazul-lui-), iaz, format
de Somuzul-Mic, In com. Giur-
geti, jud. Suceava, in supra-
fata de o falce.
Ciuleiul, dea 1, spre E. comuneI
Scundul, pl. Oltul-d.-s., judetul
Vilcea, care separa valea Cir-
stea de Valea-en-Apa.
Ciuleiul, plrlu, judetul Bacad,
www.dacoromanica.ro
949
pl. Trotwul, comuna Doftana,
care desparte mo§ia Doftana de
Bogata i se varsa de-a stinga
Trotuulul.
Ciuleiul, vale, com. S u§ani-d.-s.,
pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea.
Ciuletele, vale, in partea de S. a
comunel Dirmone§ti, plasa
jud. Prahova.
Ciulina, baltii, formata din revar-
sarile SiretuluT, situata In par-
tea de V. a satuluI Homocea,
pl. Berheciul, jud. Tecuciu.
Ciulinesti. (Vez! Siline0, sat,
corn. Bivolari, pl. Turia, jud.
Ciulinesti (VezlUnsa, vandstire,
com. Feredieni, pl. Coula, ju-
detul Botop.ni).
baltd, formata din
värsaturile PrutuluT, in comuna
Folte0, plasa Prutul, judetul
Covurluid.
iezere, jud. Braila,
situate la S. de iezerele Fru-
moasele, intreVilciul i Bindoiul.
Ciulini-MicI, iezere, jud.
situate la S. de Ciulini-Marr, in-
tre Vilciul §i Bändoiul.
Ciulinoara, baltil, pe esul Sire-
tuluI, in com. CAline§ti, plasa
Siretul, jud. Botop.ni.
Ciulnita, com. rur., in plasa Ia-
Ciulinosul, mlaftind, in supra-
fata. de 800 m. p., in comuna
Dolhasca, jud. Suceava.
Ciulnetul, rîü, in jud. Tulcea,
piáile Macin §i Isaccea, pe te-
ritoriul comunelor rurale Pisica,
Vacareni (Macin) i Luncavita
(Isaccea). Se desface din Du-
nare, din dreptul miler 87, de
ClULNITA
linga Movila-CandonuluT; se in-
dreapta. spre E., taind d'alun-
gul grindul Pisica; trece prin
satul Pisica, o ja apoi spre S.-
V., pan I in drep tul grindulul Ciu-
pitoaia, de unde se indreapta
spre S.-E., trecind pe la 2 kil.
spre E. de satele Garvanul
Vacareni. Face apoT un cot spre
S., pana la confluenta cu Gir-
la-Mare ; pana ad curge numal
prin stuf : de aci, intrind pe
teritoriul comuna Luncavita, se
apropie de uscat, mergind pa-
ralel cu el; ja o directie conti-
nua spre E. cu miel cotiturl,
trece pe la poalele nordice ale
dealuluT Milanul, de unde apuna
spre S., trecind aproape de sa-
tul Luncavita, de unde apucind
spre E., maT sus de satul Ra-
chel, merge de se varsa in
Dunare, pe dreapta, in dreptul
mileT No. 71. Cursul salí are o
lungime de 22 kil., brazdind
partea nordicá a p15.§i1or Mäcin
Isaccea i a comunelor Pis!.
ca, Vdcareni i Luncavita. Ma-
lurile sale sunt joase, O, de la
dreptul satuluT Vacareni pana
la varsare, sunt plantate in mod
natural, pe dota §irurT, sälciï, carT
fi' dad aspectul une! alee. Pe
litiga ea merge drumul comu-
nal Pisica - Luncavita. In ea se
scurg, pe dreapta bälçile Tinda,
a-CluciuluT, Girla-Mar, Valea-
Nevestelniter, a-Gloduld, piriul
Luncavita, valle Ciairulul i Tu-
riacul; pe stinga, balta Crapia.
lomita-Balta, judetul Ialomita,
situatá pe partea dreapta a riu-
luT Ialomita, intre comunele Lar-
ga i Bora.
Teritoriul comuneT coprinde
treT mo0I si se intinde din riul
Ialomita, spre S., pe cimpia
raganul, pana mal spre S. de
finja ferata Bucure§ti-Fete§ti, pe
o suprafata de 12910 hect., din
 ClULNITA
cal-1 80 hect. padure
pátnint de cultura.
Sunt improprietaritT 176 locui-
torT i neimproprietaritT 126.
Se compune din satele Ciul-
nita i Livedea si din catunele
(tiriele): Radana, Grindul, Pa-
tru-PuntI, Ulucile-LungT, Maica-
nul-Mare, Maicanul-Mic, Virto-
pul, Macrisul, Salcioara, Mos-
Mihaia, Putul-Noti, Calul, Lun-
ca, Bajesti, Fringhiile i Valea-
luT-Asan.
Populatiunea coman eT este
de 1379 locuitorT, din cal-1 290
capT de familie si Io89,membriT
de familie. Sunt : 724 barbatT
si 655 femci ; 1372 RominT,
Grec, 4 BulgarI 11 2 GermanT;
1377 crestinT ortodoxT i z ca-
tolicT; 391 agricultorr, 5 mese-
riasT, 4 comerciantI, 4 avind
profesiunT libere, 98 muncitorT
si 52 servitorT.
Sta"' carte 213 persoane.
Vite: 603 caT, 1204 bol, 3600
oT, 8o capre, 45 bivolT, 6 asinT
250 porcr.
Venitul com., In 1887-1888,
era de 4592 leT i cheltuelile de
5288 leT.
Sunt 2 scolI, una de baetT,
Cu 58 elevT si una de fete, cu
16 eleve.
In comuna este o biserica,
deservitä de 1 preot si 2 dascalT.
Partea de S. a teritoriuluI
comuneT este traversata de li-
nia ferata Bucuresti-Fetesti, a-
vind pe teritoriul comuneT sta-
tia Ciulnita, pe Baraganul. De
la S. spre N. trece Bina ferata
Calarasi-Slobozia.
Ciulnita, com. rur., pl. Podgoria,
jud. Muscel, la S. de Cimpu-
lung, 74 kil, departe de acest
oras si 18 kil, departe de sub-
prefectura.
Se compune din 2 cdtune :
Ciulnita Prundeni. Inainte vre-
me s'a numit Podul-Piuliter.
68086, Marche Diofionar G grAfto
449
i restul Este situata pe ambele ma-
lurT ale girleT Budisteanca, care
strahate com, de la N. spre S.
Are o populatie de 768 lo-
cuitorT, 371 barbatT si 397 fe-
meT, cu 185 capT de familie,
cari traesc in 165 case.
LocuitoriI se ocupa cu agri-
cultura si putinT ca comerciul.
In comuna sunt 42 stupl cu
albine.
Locuitorif 122 boT, 147
at.1
vacT, 22 ea!, 964 or, 133 porcr
2 bivolT.
Comuna este inconjurata spre
N. de vil i padurT cu stejar,
fag si emita ; iar in cele-l'alte
partT, de livezT cu prunT, merT,
perT, ciresT i nucI.
S'aa improprietarit, dupa le-
gea din anul 1864, 102 loc.,
pe mosiile : Manästirea-Cotroced
si a d-luI Lazar Calenderoglu.
Comuna are 125 contribua-
bill. Venitul eT (1889-90) se
urca la suma de leT 168o si
cheltuelile Ia 1450 Id.
Peste gira Budisteanca este
un pod de lemn, numit Podul-
PiuliteT, care inlesneste comu-
nicatia spre Leurdeni i Glim-
bocata. Prin comuna trece so-
seaua nationald Bucuresti Pite-
ti alte treT sosele comunale.
Pana la constructia soselef na-
tionale comuna era situata maT
sus ; apoT locuitoriT s'aa stra-
mutat, asezindu-se pe linia so-
seleT. Aci sunt 2 bisericT: una
cu hramul Sf. Paraschiva, ase-
zata arará din comuna., ziditá
Cu cheltuiala locuitorilor, la ,a-
nul 1814, si a doua, cu hramul
Sf. ImparatI, cladita in anul
1888, de d-1 M. Eustatiade, pe
mosia sa, Ciulnita. Atit clddirea,
cit 1 materialul destinat servi-
ciuluT este bogat. Ambele bi-
sericT sunt deservite de 2 preotr
si 3 cintasetT.
In anul 189o, d-1 M. Eusta-
tiade, proprietar, a construit un
Fjt 11.
www.dacoromanica.ro
CIULN1TA
local de so:m.1k cu care a chel-
tuit 25000 leI, dotindu-I cu mo-
bilier si cu toate cele trebuin-
cioase.
Ciulnita, sat, in judetul Ia1otni-
ta, plasa Ialomita-Balta, situat
parte pe tarmul drept al riuluI
Ia1otnitai sub coasta Bäraganu-
luT, parte d'asupra coasteI.
In acest sat se coprinde
fostul sat separat Amza, care
astazT este contopit cu Ciulnita.
Are o scoala de baetT si una
de fete.
In sat este o bisericà deser-
vita de un preot i dor dascalT.
Ciulnita, sat, face parte din co-
muna cu acelasT nume, judetul
Muscel. Are o populatie de 378
locuitori, 178 barbatl i 200 fe-
meT, din carI go cap'. de fami-
lie. Aci este resedinta prima-
ria
Ciulnita, stafie de dr.-d.f., jud.
Ialomita, pl. Balta-lalomita, com.
Ciulnita, pe linia Bucuresti-Fe-
testi, pusä in circulatie la 17
Noembrie 1886, intre statiiie
Ghimpati (13 kil.) i Märculesti
(12.2 kil.) si pe linia Calarasi-
Slobozia, intre statiile Silistea
(12 kil.) i Marculesti (12 kil.).
Inaltimea d'asupra niveluluT
rif de 38',67. Venitul acester
stata pe anul 1896, a fost de
77692 leT, 75 b.
Ciulnita, 'turne, ce punta salid
Malul-Mare, jud. Dolj, pl. Oco-
lul, catre 1845, cind se afla pe
malul drept al riuluT Jiul.
Ciulnita, deal, in raionul comu-
neT cu acelasl. nume, jud. Mus-
cel, pe care se cultiva. IO hec-
tare vie.
Ciulnita, baltd, pl. Jiul-d.-j., co-
muna Grindeni, jud. Dolj.
 CIULNITA
Ciulnita, balM, formata de pi-
riul Ciulnita, in jud. R.-Sarat,
pl. Gradistea, comuna Valcelele.
Este asezata in partea de E.
a comuner; se intinde i in
teritoriul comuner Gradistea-d.-
j. Este proprietatea statulur.
Are o intindere de 400 hect.,
si produce un venit de moo
le! anual.
Ciulnita, insuld, in Durare, pro,
prietate a statulur, in dreptul
com. Celeiul, din pl. Balta-01-
tul-d.-j., jud. Romanati.
Ciulnita, piidure de salcie, in jud.
Ialomita, plasa Ialomita-Balta,
com. Ciulnita, pe tarmul drept
al fiulur Ialomita. Are o supra-
fata de 5o he'ct.
Ciulnita, pichet de granild, pe
Durare, al VII-lea, incepind din
spre Dolj, in dreptul comu-
neT Gura -Padiner, judetul Ro-
manati.
Ciulnita, pirig, in jud. R.-Särat,
pl. Grldistea, com. Valcelele.
Se formeaza din mar multe pi-
raie, ce brazdeazá teritoriul co-
mune!, si din ploT; uda mijlo-
cul comuneT, trecind chiar prin
catunul de resedintd, si merge
de se varsä, dupa un curs de
io kil., In balta Ciulnita, la E.
comuner.
Ciulnita, vdlcea, In jud. Vlasca,
ce vine din Corbi-Mar!, trece
pe proprietatea Corbi-CiurgT,
despre Arges si se scurge apor
in Arges.
Ciulpanul, a'eal, in com. rur. Ji-
dostita, pl. Ocolul-d.-s., judetul
Mehedinti.
Ciumacov, grind, in pl. Sulina,
jud. Tulcea, pe teritoriul com.
rur. Sf. Gheoreid (Cadirlez), si-
www.dacoromanica.ro
460
tuat in partea sudica a plasel
si S.-V. a comuner. Se desface
din Grindul-Calugarilor; se in-
tinde spre E., avind o direc-
tiune generala de la V. la E., Ciuma9i, com. rur., pl. Bistrita-
brazdind partea de S. a stufu-
lur care-1 inconjoara, si se ter-
mina pe malul mariT. Distanta
nu e de cit de i kil. intre el
si apele maril. Forma lur e lun-
guiata si se aseamand cu aceea
a unur herastrati. Lungimea sa
e de upo., iar intinderea sa to-
tal& e de vre o 8o hect. Este
neproductiv, fiind acoperit cu
nisip.
Ciumagi, com. rur., plasa Cerna-
d.-s., jud. Vilcea, compusa din
trer catune : Pasculesti, Bunesti
Barluiul. Este situata pe Pis-
cul - Bisericer, pana in dealul
Inurilor, la 8o kil. departe de
capitala judetulur. Are o popu-
latie de 792 loc. (384 barbatT
si 408 femeT) ; 290 cap! de fa-
milie ; 200 contribuabilr, carT lo-
cuesc in 300 case.
In comuna. sunt 2 biserici
de ud.
Locuitorir sunt mosnenT. Stiti
carte 50 de persoane.
Toata comuna se intinde pe
o suprafata. de 500 hect.
Veniturile comuna se urca
la 1307 ler anual si cheltuelile
la 1153 le!.
E brazdatä de dealurile: Cer-
ner i Inurilor i udatä de vaile :
Barluiul si Pietroasa.
Ciumagi, deal, comuna Ciumagi,
pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea, pe
care se cultiva 17.50 hect. vie.
Ciumalul, deal, litiga satul To-
diresti, com. Vascani, jud. Su-
ceava.
Ciumalul, pda'ure de stejar, ce
acopere dealul cu acest nume,
jud. Suceava.
CIUM4I
Ciumalul, phi*, afluent al phi-
ulur Boldesti, com Vdscani, jud.
Suceava.
d.-s., jud. Baca, situatl la poa-
lele dealurilor si pe sesul Bis-
triter. Cuprinde atunele : Itesti,
resedinta, Ilieul, Ciumasi, Fa-
getelul i Borleanul, insirate d'a-
lungul malulur sting al Bistriter.
Pe la anul 1803, Ciumasi ra-
z4estr se gasea(' in jud. Neamtu,
ocolul Siret.
In statistica din 1874 nu se
gasesc de cit cele d'intiia trei
catu n e.
Teritoriul comuner se margi-
neste : la V. cu Bistrita, care
Il desparte de com. Girleni; la
S. cu com. Saucesti; la E. Cu
sectia Padureni (com. Bere§t1)
si la N. cu Racova.
Are o scoalä mixta, care func-
tioneaza. din i 884; in satul Itesti,
intretinuta de stat si care a
fost frecuentata in 1891 de 39
copiT, dintre carT 15 fete.
BisericT sunt 3, deservite de
2 preotT si 6 entaretr. Sunt 288
case de locuit. arciumr sunt 4.
Are o populatie de 287 capT
de familie, saii 1125 suflete, din-
tre carT 1110 Rominr i 15 Izrae-
lit!, de protectiune romina. Dupa
felul ocupatiuner sunt: 460 a-
gricultorT, 3 meseriasT, 5 co-
merciantr, 13 avind profesiunT
libere, 33 muncitorT si 8 servi-
torT. Mult1 dintre er sunt
Contribuabilf, dupa recensl-
mintul pentru periodul 1891
1896, sunt 237.
Budgetul comuner, pe exerci-
tiul 1891-92, are la veniturr
le! 6412, banT 55 si la chel-
tuelr le! 2658, banT 39.
Teritoriul comunal este de
1822 hect.
ProprietarT sunt: Principesa
Lucia Schoenburg de Walden-
burg, cu o mosie de 1991 hect.;
 C1UMA§I
mostenitorir lul S. Pisoschi, cu
24 hect. si Al. Chiribati, cu
48 hect. Padurea dupa mosie
se numeste Chita.
Viile ocupa o intindere de 78
oil. Dupa controalele diviziuneT
filoxerice (1891), viea lucratoare
ocupa 8 hect.
Vite sunt : 39 caT, 525 vite
marT cornute, 238 rimatorT si
86 oT.
StupT de albine sunt 76.
Distantele : la Bacari, capitala
districtuluT, 16 kil.; la com. Gil--
leni, statia de drum de fer cea
mal apropiatá si resedinta pia-
se', 6 kil.; la com. Racova, 7
kil.; la com. Saucesti, 1 1 kil.;
la com. Beresti, 3 kil.
O cale vecinall Ieaga rese-
d'uta acesteT comune, pe de o
parte cu satul Hemeiusul, co-
muna Finttnelele, taind calea
nationala Bacgti-Piatra ; iar pe
alta parte cu satul Beresti.
Ciuma§i, sat, jud. Bacati, plasa
Bistrita-d.-s., comuna cu acelasT
nume. Are o populatie de 8o
familiI, sag 327 suflete. Are
biserica, zidita la 183 t si de-
servia de preotul din Itesti si
de 2 cintaretT. Sunt 2 circiuml.
Vite sunt : 15 cal; 181 vite
mar1 cornute si 8o rimatorT.
Este la o departare de Itesti
de 3 kil.
Ciumati, com. rur., pl. Cimpul,
jud. Prahova. Asupra infiintareT
acestei comune, batrinli poves-
tesc urmatoarele : Mal de de-
mult, pe locul unde azI e co-
muna, era o padure secularg si
In mijlocul el o mare poiang.
Pe timpul ciumeT celeT marT,
fu aceasta poiang se aduceag
bolnaviT de ciumg, pe care-T
asezati in niste colibe facute din
frunzan MultT ag pIerit, dar
$i mal multI s'al.'" insangtosit.
CeI ce s'ati facut sanatosT, con-
451
siderind acea poiana de bun
augur, nu s'ati mal retntors la
satele Ion, ci ati ramas pe loc,
facind la inceput bordee si mal
in urma case. Padurea s'a taiat
si pe loc s'a intins satul Ciumati.
Este situata pe loc ves, pe
tgrmul drept al riuluT Prahova,
la 21 kil, departe de capitala
judetuluT si la 5 kil, departe
de Draganesti, resedinta plaseT.
Toatä comuna se intinde pe
o suprafatg. de 682 hect.
Se compune din 3 catune :
Ciumati, Olari si Funari, cu o
populatiune de 642 locuitorT
(318 barbatI si 324 femel), avind
318 capT de familie, 246 con-
tribuabilT, sunt 269 case de lo-
cultorr.
In comuna e o singura bise-
rica, Cu hramul Sf. Imparatr,
zidita in anul 1869, Cu ajuto-
rul locuitorilor si altor persoane;
e deservitá de un preot.
Pe linga agricultura, locui-
toril se mar ocupa cu olaria si
rogojingria. ET desfac produsul
munceT ion la orasele Ploesti,
Bucuresti, Giurgiu, Mizil, etc.
S'ati improprietarit la 1864,
pe mosia DomeniuluT Coroanei
Gherghita, 190 locuitorT, din-
du-li-se 654 hect. Locuitorir ati :
152 caí si epe, 84 vacT, 312
boT, 3 bivolT, 9 capre, 1072 oT
si 348 porcI.
coala functioneazä in co-
muna de la 1875. Localul e pro-
prietatea comuneT. Cu intreti-
nerea personaluluT se cheltueste
1728 ler anual. S'a frecuen-
tat In 1892 de 5o bgetr si
4 fete, din numárul de 190 co-
pir cu virsta de scoald.
titi carte 74 barbatI si 2
femer.
StupT cu albine sunt 91.
Comerciul se exercita in co-
muna de 5 circiumarr.
Veniturile comuneT se urca
la suma de 4240 leT anual.
www.dacoromanica.ro
ClUMATILOR (IZVORUL)
.5oselele sale o pun in co-
municatie cu Ploesti, Calarasi,
Gherghita si Balta-Doamner.
Ciumati, sat, face parte din com.
rur. Izvoarele, pl. Oltenita, jud.
Ilfov. Este situat la S. de Iz-
voarele, pe malul drept al riu-
luT Arges. Ad i Valea-Seaca se
varsa in riul Arges.
Se intinde pe o suprafata de
830 hect., cu o populatiune de
199 locuitorT.
D-1 A. Stolojanu are 702 hect.
si locuitorif 128 hect. Proprie-
tarul cultiva 582 hect. (ro ster-
pe, 110 izlaz). LocuitoriI cultiv5.
90 hect. (25 izlaz si 13 vie).
Comerciul se face de un circiu-
mar.
Numarul vitelor marT e de 119
si. al celor miel de 105.
Ciumati, sat, face parte din co-
muna rurala. Ciumati, pl. Cim-
pul, jud. Prahova. Are o popa-
latie de 255 locuitorT (126 bar-
batí si 129 femer).
Ciumati, &la, jud. Duda, pe
Buzeelul-Sec, de pe tgrmul sting
al rtuluT Buzati, la 5 '/2 kil. spre
N.-V. de satul Scortarul-NolL
Vatra satuluI e de 5 hect. Are
14 case locuite de 17 capT de fa-
milie, cu 58 s iflete. Animale
sunt : 27 cal, 82 vite cornute,
136 oT si 12 rimatorT.
Ciumati, loc izolat, in jud. Bu-
zad, com. Simileasca, cat. Ball-
ceasca, in crivina dintre Iazul-
Morilor si riul Buzgul.
Ciumati, localitate, pe malul drept
al PutneT, in directia comuneI
foresti, jud. Putna. S'a numit
ast-fel pentru cá a servit ca
loc de inmormintare in timpul
ciumeT.
Ciumatilor (Izvorul-), izvor, in
 CIUMATILOR (MOVILA-)
com. Patirlagi, .jud. Blzati. Ese
din muntele Titila si se scurge
in Valea-MusceluluT.
Ciumatilor (Movila-), movilä,
in jud. Ialomita, pl. Borcea,
pe teritoriul comuna Cocargea.
Ar6 o inalOme de 18 in. Numi-
re i s'a dat pentru ca,
la 1828, cind satele erati
tui6 de duma, mul0 oamenI
se adaposteati aicT.
Ciumeasca; piidure, supusa re-
githulul com. Mioveni,
pl. Riul-DoamneT, jud. Muscel.
impreuna cu trupul de pa-
dul-e Mioveanca, o intindere de
750 hect.
CiumeI(Valceaua-),välcea, j ud.
Teleorman, trece prin com. Se-
garcea-din-Vale, la N. Incepe de
aproape de hotarul despre mosia
Riioasa $i se infunda spre com.
S egarcea-din-Deal, luind direc-
tiunea dela N. spre E.
Ciumerna. (VezT Obcina-Ciumer-
neT, jud. Suceava).
Ciumerna, afluent al piri-
luT Suha-Mica, jud. Suceava.
Ciumernicul, poianii, pe valea
riuluT Teleajenul, com. Mane-
ciul-Un gurenT, pl. Teleaj e nul, j u-
detul Prahova.
Ciumernicul, vale, izvoreste de
sub muntele Fata-lui-Gherghel,
curge de la N.-V. catre S.-E.
$i se varsa in riul Teleajenul,
pe tarmul drept, in raionul co-
muna Maneciul - UngurenT, pl.
Teleajenul, jud. Prahova.
Ciume§ti, com. rur., plasa Riul-
DoamneT, jad. Muscel, la S.-V.
de Cimpulung, 26 kil, departe
de acest oras.
Este asezata pe malul drept
www.dacoromanica.ro
452
al riulul Doamna (la E.) si de-
a-lungul DealuluT-Boli (la V.).
Se margineste la N. cu com.
Micesti, la S. ca com. Maraci-
neni, la V. cu jud. Arges, de
care se desparte prin gira Bu-
deasa - Mica, $i la E. en coin.
Colibasi, de care se desparte
prin rtul Doamna.
Are 3 alune: Ciumesti, Uli-
teasca i Sararestir Cu o popu-
latie de 629 loc., 315 barbatT si
314 femeT, Cu 145 capT de fam.
Sunt 129 contribuabilT. Are
un venit (1889-90) de 1599 leT
si cheltuelI in suma de 1504 id.
Se intinde pe o suprafata de
742 hect. Mosia e a locuitorilor,
parte posedind-o din mosT-stra-
mosT, parte capatata prin im-
proprietarire, la 1864. Proprie-
tarl in comuna sunt: Nae I.
Micescu, I. Micescu i Tranda-
firescu.
LocuitoriT in majoritate se
ocupa cu agricultura si parte
cu zidaria.
ET ari : 420 bol i vacT, 80
porcT, 450 oT si 25 caT.
In jurul comuneY, spre E., sunt
livezT, spre V. paclurT cu ste-
jarl si fagf, si in comuna multe
ograzT cu prunr.
Riul Doamna uda com. Ciu-
mesti la E., lar de la V. spre
E. este strabatutä de valle: Mi-
cestilor, Uliteasca, SaviT, BoliT $i
Budeasa-Mica. Intre riul Doam-
na i calea ferata Golesti-Clm-
pulung este lacul Bazdavanul
Rugina.
Calea ferata Golesti - Pitesti,
avind statia Ciumesti , si so-
seaua nationala Pitesti - Fron-
tiera, strabat aceasta comuna de
la N. spre S. si merg aproape
paralel, pe malul drept al riulur
Doamna, peste care este un pod
de fier al caleI ferate.
Are o biserica si o scoala.
S ti(' carte 124 barbatT si 12
femei.
C1UMETI (ZXVOIUL-DE-T,A-)
Ciumelti, sat, face parte din co-
muna rurall cu acelasT nume,
pl. Riul-DoamneY, jud. Muscel.
Este situat pe malul drept al
riuluT Doatnna si pe Dealul-BoliI.
De la V. spre E. 11 strabate
Girla-SaveT i Girla-Bolif, care
formeazá in partea de E. a sa-
tuluT lacul Bazdavanul si Rugina.
Catea ferata Golesti-Cimpulung
trece pe la E. catunuluT, pe
malul drept al riuluT Doamna;
are pe teritoriul satuluT, statia
Ciumesti.
Populatia luT e de 450 local-
torT.
Are o scoald, cu intretinerea
areia statul cheltueste anual
1242 leT; e frecuentata de 43 e-
levT, din numdrul de 108 co-
piT In virsta. de 5coall. Localul
scoaleT s'a cladit in anul 1868.
Biserica, zidire vechie, s'a cla-
dit sub epitropia PitaruluT Is-
trate Micescu, in unire cu co-
muna. Ea este deservita de I
preot si I cintaret.
Ciume§ti, stafie de dr-d.f., jud.
Muscel, pl. Ritil-DoamneY, com.
Ciumesti, pe linia Golesti-Cim-
pulung, pusa in circulatie la I
Iulie 1887. Se afla intre statilie
Gropeni (5 kil.) i Clucereasa
(7.8 kil.). Inaltirnea d'asupra ni-
veluluT MariT de 280',17. Ve-
nitul acestei statiT pe anul 1896,
a fost de 44398 leT, 58 banT.
Ciume4ti, nume, ce purta in ve-
chime com. Pielesti, din jud.
Dolj, pl. Ocolul.
Ciume§ti, pädure, supusi regi-
muluT silvic, com. Ciumesti, pl.
Ritil-DoamneT, jud. Muscel, in
intindere de 1000 hect., coin-
pusä din stejar, fag si carpen.
Ciume§ti pd-
durice, jud. Muscal. (V. Coli-
basi-Vierosul).
 CTUMULE5T I -GANE A
Pumule§ti-Ganea, cont.rur.,
pl. Moldova-d.-j., jud. Suceava,
spre S. $1 la 16 kil. de Falti-
ceni. Ad e acum resedinta sub-
prefectureT plaseT. Se margineste
la E. cu com. Uidesti, la V. cu
com. Fintina - Mare, la S. cu
com. Boroaia $1 la N. cu com.
Soldanesti i Preutesti. Forman
din satele : Ciumulesti, Ioneasa,
Negotesti, Movileni, Mesteceni,
Leucusesti-Softa, Leucueti-Du.
mitriu, Ganea, Barasti si Camir-
zani, cu resedinta in cel d'in-
tila. Are o populatie de 666
capT de familie, saü 2610 su-
flete, 1276 barbati Si 1334 fe-
meT, din carT 54 izraelitT. Con-
tribuabilf sunt 735. Are cincT
bisericT, deservite de 2 preotT
si 7 cintareti ; 2 coale rurale
mixte, frecuentate de 71 elevT.
Budgetul comu neT, pe anul
1892 1893, are la veniturT 7090
leT si la cheltuelr 7072 Id, lar
al drumurilor 1458 leY venit
1182 leT la cheltuelT.
Vite sunt : 303 caT, 512 bol,
572 vacT, 2400 oT, 544 porcT si
4 bivolT. Pe S omuzul-Bad sunt
4 moriste.
Altitudinea comuneT de la ni-
velul mariT variaza intre 335--
345 m. E udata de Moldova si
de pIraiele: Mediasca, Movileni,
Tatdrani, Cucoseni, al-StineT, Ga.-
vanul, al-FocseT, Horaita, Bru-
dul i Calna.
Suprafata teritoriuld comu-
neT e de 3154 falcT i 50 pra-
jinT, din carT 425 padure, 1262
cultivabile, 276 finat $i restul ne-
folositor. ImproprietaritT la 1864
sunt 110 fruntasT, 211 paltnasI
si 178 codasT, stapinind 996
falcT si 68 prajinT.
Ciumule§ti-Ganea, sau Ciumu-
le§ti-Mirza, sat, pe mosia si
in com. cu acelasT nume, jud.
Suceava. Asezat pe valle si coas-
tele a treT dealurT: Severinul, al'
453
CiresuluT si Gorba lesti. Are 91
case, populate Cu 103 capa de
familie, sati 342 suflete, 166 bar-
batT si 176 femer. S-unt 123
contribuabill. Vatra satuluT o-
cupa suprafata de 13 riel si
65 prajid. Mosia e proprieta-
tea d-lui Emanoil Mortun, cum-
paran de la Zoita Ganea. E in
intindere de 171 Jalen din carT
lec de cultura 90 falcI, 12 ala
finat, una padure si 68 nefolo-
sitor. Impropriet. la 1864 sunt:
un fruntas, 90 palmasT si ti co-
dasr, stapinind 221 Miel si 61 prj.
Are o biserica, Cu hramul
Schitnbarea - la- Fan, ziditä de
fratiT Ionita i Mate! Ganea, la
1790 si care arzind, in 1871, Cu
toate odoarele, distrugIndu-se
inscriiptiile, a fost restaurata la
1871, maT mult cu oheltueala
fostuluT proprietar, Al. Agioglu.
E deservita de un preot si doT
cintaretT i improprietarita Cu
8 fald si 40 prajinT.
Este o scoalä ruralá mixta, cu
un invatator, platit de stat, in-
fiintata la 1868 si frecuentan
de 38 elevI, din numarul de 121
copif in virsta de scoala.
Drumurr principale sunt : la
Fálticeni (16 kil.), la Negotesti
(18 kil.), la Draguseni (13 kil.).
La 1803 eCiumulesti, a clu-
ceruluT Ionita Ganea, aveati 38
liuzT, platind bir 6o8 leT pe an,
fiind si 3 liuzT de ceT fara. bir.
La acestia se adaugeatt tbres-
lasii ot tan», 7 liuzI Cu 72 leT
pe an.»
Ciunca, deal, situat la N.-E. co-
mune! Topesti, plaiul Vulcan,
jud. God. Are o suprafata
40 hect. Este parte stincos si
tipos, iar parte cultivabil.
Ciunca, deal, pe teritoriul satuluT
Braesti, com. Bräesti, pl. Cirli-
gAtura, judetul Iasi, aproape de
deaId. i satul Buda.
www.dacoromanica.ro
CIUNGE1 UL
Ciunca, pida, (Vezi Corbiea,
131'15, com. Braesti, pl. Cirli-
gatura, jud. Iasi).
Ciunciule§ti, ditun, in judetul
Mehedinti, plasa Valle; Vine de
com. rur. Horasti.
Ciunga, moviltE, in jud. Ialomita,
plasa falomita-13alta, pe cimpul
BaraganuluT. Aceast1 movila for-
meazà punctul de intilnire al
mal multor mosin
Ciunga, piidure a statulu1, in jud.
Ialomita, plasa Ialomita-Balta,
comuna Hagieni. ; formeaza. trup
de 18o hect. cu padurea Cotul-
MieluluT ; e compusa din stejar
salde.
Ciunga-Mare, moviM, in jud.
Ialomita, plasa Ialomita-Balta,
comuna Hagieni.
Ciunga-Micä, movild, in jud.
Ialomita, plasa Ialomita-Balta,
comuna Hagieni.
Ciungarilor (Erealul-), deal, la
V. de comuna rurala Peinaren
plaiul Nucsoara, situat 'filtre
judetul Mused i judetul Arges.
Ciungälanului (Pädurea-),
dure, in judetul Buzar!, comuna
Gura-S gratiT, cat. Atirnati. Are
13 hect. pe mosia Bengeasca.
Ciungetul, sat, face parte din
comuna rurala MIlaia, plaiul
Cozia, jud. Vilcea. Este situata.
pe riul Latorita la 58 kil, de
com. 011nesti, resedinta plaiu-
luT. Are o populatie de 119
locuitorT (60 barbatT si 59 fetneT).
Ca populatie scolara are 7 copiT
(4 blett si 3 fete). E la dis-
tanta de 8 kil. de cat. Malaia
unde e scoala.
Aci e o biserica clädita de
mosnenT.
 CIUNGETUL
Ciungetul, loc de finge, com.
Bunesti, plasa Ocolul, judetul
Vilcea.
Ciungetul, pirlial, jud.
pl. Trotusul, comuna Doftana.
Ese din muntele Basaca si se
varsd d'a stinga plr. Doftana.
Ciungi, izvor de ape minerale,
jud. Neamtu, situat in Padurea-
VaraticuluI, llngà localitatea cu
acelasT nume. Apa ce contine
e feruginoasa, destul de con-
centrata, prin faptul ea pietrele
dimprejur sunt acoperite de un
strat gros de sesquioxid de
fier.
Ciungi, locuinid izolatd, in com.
Filiorul, pl. de-Sus-Mijlocul, jud.
Neamtu, la locul numit Poiana-Ti-
Once, in veciratatea muntelur
Cu acelasr nume.
Ala este ocolul vitelor ma-
nastireT Varatic; o curte, cite-va
chiliT, hambare, toate in mijlocul
uneT cimpir, bogata in finete.
Ciungi. (Vezr Bicazul, judetul
Neamtu).
Ciungi, fir de dealurr, plasa Taz-
laul-d.-j., judetul Bacati, care in-
cepe in virful Ciungir, din com.
Tirgul-Valea-Rea, strabate com.
Dragugesti, urmind malul sting
al Tazlaulur-Mare, pana in ho-
tarul com. Bratila. Prezintà.'
pis curile : M gura, Botul, Bourul,
Petera si Loghinul.
Ciungi, vive de deal, jud. Bacau,
plasa Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul
com. Tirgul-Valea-Rea.
Ciungi, deal, in judetul Neamtu,
com. Mastacaul, plasa Bistrita.
Se afrd situat in prelungirea
dealulur numit Codrul-Neagulur.
Ciungi, munte, spre V. de manas-
www.dacoromanica.ro
454
tirea Varatecul, in comuna Fi-
/iorul, plaza de Sus-Mijlocul, ju-
detul Neamtu. Suisul säil este
anevoios. De pe virful AA se
desfa$oara privirilor de o parte
cimpia bogata a Moldover, se-
sul intins dintre riul Bistrita
apa Moldover, pana dincolo de
satul Cristesti, pana la Dealul-
Pdscanilor, de alta parte pana
la dealul ce apara vederea ora-
sulur Piatra, muntele Cozla ;
catre V., crestetul urjas si fi-
pos al Ciahláulur, maxgineste
vederile mal departe.
Ciungi, munte, intre com. Bros-
teni si Dorna, jud. Suceava.
Ciungi, piidure, jud. Bacari, pl.
Tazlaul-d.-j., din comuna Bar-
sdnesti.
Ciungi, phi:2, in judetul Suceava,
comuna Sasca, tributar al Sas-
cer-Marr.
CiungiI-luI-Marcu, munte, in
judetul Suceava, com. Malini.
Ciungilor (Dealul-),munte, intre
comuna Sasca $i Mälini, jud.
Suceava, acoperit de padure
de brad.
Ciungilor (Valea-), piria, jud.
Backi, plasa Muntelur, de pe
teritoriul comuner Comanesti ;
se scurge d'a stinga Trotusu-
lui.
Ciungilor (Valea-), vale, pe
teritoriul comuner Cudalbi, pl.
Zimbrul, judetul Covurluiu, intre
Cudalbi si comuna Maciseni,
Cu directie spre E., catre com.
Minjina.
Ciungitura, munte, in judetul
Suceava, com. Dorna.
Ciungiul, deal, in com. rur. Go-
CIUPA-MÄNCIULESCU
gosi, plasa Blahnita, judetul
Mehedinti.
Ciungul, despdrgre a comune1
Dabuleni, judetul Romanati, in
spre V. E despartit de Dabu-
leni prin un pod al soseler
Corabia-Bechet. Are 2 morT pe
apd. (Ved Dabuleni).
Clungulul (Lacul-), lac, la Nor-
dul comuneT Magureni, judetul
Teleorman.
Clungului (Muchea-), culme,
a coaster Baraganulur, in jud.
/alomita, pl. Ialomita-Balta, teri-
toriul comuner Borduseani.
Ciunta, deal, incepe din margi-
nea de S. a satuluT Lipovatul,
pl. Crasna, jud. Vasluiti, $i se
termina la satul Deleni, dupl
ce se leaga cu Dealul-Fagada-
ului.
Ciunta, pdmînt arabil, pe terito-
riul comuner Buciumeni, pl. Ni-
coresti, jud.
CiunteI (Dealul-), a'eal, in jud.
Gorj, pl. Jiul, com. Rosia, spre
S.-E. de comuna, ramificatie din
Dealul-Batrin. Apartine comu-
ner Teisani; incepe din matca
Rosier si se termina in comuna,
In Valea-Ciunter. Acest deal este
acoperit de vil, prunT i padure.
Ciupa. (V. Lagarul, judetul Ar-
ges).
Ciupa, phia, udá partea de E.
a comuneT Slatioara, plaiul Ho-
rezul, jud. Vilcea; se varsa in
riul Luncavatul.
Ciupa-luI-Mavrodolu, sat, jud.
Dimbovita, pl. Cobia, cat. com.
Patroaia.
Ciupa-Mänciulescu, sat, jude-
 CIUPAGEA
tul Dimbovita, pl. Cobia, catu-
nul com. Patroaia.
Ciupagea, saa Pope§ti-Ciupa-
gea, atun, pendinte de com.
Uesti-Goleasca, plasa NeajIovul,
jud. Vlasca. E situat pe Valea-
Drimbovniculut. (V. com. Uesti-
Goleasca).
Ciupagul, sat. (V. Humele, jud.
Arges).
Ciupagul, mo,rie. (V. Balteni, ju-
detul Arges).
Ciupagul, jud. Arges, pl.
Cotmeana, com. Ungheni-Colti,
proprietatea Eforier Spitalelor
Civile din Bucuresti, fosa pen-
dinte de mandstirea Coltea din
Bucuresti. Are o intindere de
834 pog., din carI 48 pog. pa.
dure, producind o arenda de
4850 la
Ciupägioaia, makala, in judetul
Mehedinti, pl. Dumbrava ; tine
de com. rur. Greci.
Ciupelnita, com. rur., plasa Cim-
pul, jud. Prahova. In vechime
a fost resedinta plaser.
Este situata pe valea riutur
Vitnaul, la 21 kil, departe de
capitala judetuluI si la 5 ldl.
de a plaset.
Se compune din dona catune :
Ciupelnita i Trestieni. Are o
populatie de 167 capt de fami-
lie, saiá 693 suflete (357 bar-
batt si 336 l'eme», din cal-1 6
familit de Tiganf. Sunt 129 con-
tribuabilt i 13' case de locuit.
In comuna sunt 2 biserict :
una in cAt. Trestieni , Menta
de zid de familia G. Sterin ; a
doua in catunul Ciupelnita, de
lemn, reparata de Mihail Ciu-
pelniteanu. Ambele biserid
hramul Adormirea, i sunt de-
servite de 2 preotI.
455
Locuitorif s'ati improprietarit
la 1864. El ati : 30 cal, 34 epe,
174 vact, 8 bivoll, 218 boT, 404
a si 238 pord.
Pe apa Vitnaul, in raionul
comund, este o moara de ma-
cinat.
CopiI in virsta de scoala sunt
81, din carI 14 urmeaza scoala
din com. Cornurile. tia carte
26 barbatt.
Comuna se intinde pe o su-
prafata de 140p hect.
Sunt 130 stupt cu albine.
Comerciul se face de 4 cir-
ciumart.
Venitul com, este de 2350
lel anual.
Ciupelnita, sat, face parte din
com. rur. cu acelast nume, pl.
Cimpul, jud. Prahova. Ad e re-
sedinta comunel.
Ciuperca, sat, in jud. i plasa
Tutova, com. Tulesti, spre S.-
E. de satul Tulesti. Are o po-
pulatie de 84 locuitoff, carI lo-
cuesc in 22 case. $titi carte 4
persoane.
Ciuperca, prival, jud. Braila, ce
incepe din Dunare si da in ie-
zerul Botea.
Ciupercari, sat, In jud. R.-SArat,
pl. Gradistea, cat. com. Dom-
nita, asezat In partea de V. a
comund, pe malul sting al Au-
la Buzan', la 3 '/2 kil. spre V.
de cat. de resedinta Domnita.
Are o intindere cara de 50 hect.,
cu o populatie de 55 familit,
sati 189 locuitorI, din cae go
contribuabilf. titi carte 45 per-
soane.
Ciuperceanca, mofie, in plasa
TirguluI, jud. Teleorman, care,
impreund cu mosia Cotorga,
face parte din domeniul
din jud. Olt, proprietatea d-lut
www.dacoromanica.ro
CIUPERCENI
Constantin Colibasanul. Are o
intindere de 500 hect.
Ciuperceni, com. rur., in judetul
Dolj, plasa Cimpul, situata in
stinga Dundrer, cam la i kil.
departare, socotind din margi-
nea de V. a comund, in Eta
satulut Novesaltul, din Bulgaria.
Este despartita de Dunare prin
balta Ciuperceni i prin flnetele
locuitorilor ciupercent. Se afta
la 9 kil. spre S.-V. de Craiova
si la 9 kil. spre S.-V. de Ca-
lafat.
Se invecineste la N. cu co-
muna Cala fat, la S. cu Dunarea,
Ja E. cu comunele : Desa, Smir-
dan si Poiana, lar la V. tot cu
Dunarea. Limita tinta de N.
incepe de la V., din Dunare, mer-
o in directia de V.-E., despar-
tind pamintul delimitat rocuito-
rilor ciupercent In 1864 si lo-
turile locuitorilor din Ciuperceni-
Nol, de mosia Calafat si ur-
meaza aceasta directiune pana
la proprietatea bisericer din co-
muna Smirdan, de unde la di-
rectiunea N.-S. pana la proprie-
tatea scoald din comuna Smir-
dan ; de acolo apuca spre E.-
V. pana la movila de hotar
din coltul de N.-V. al comund
Smirdan. De la aceasta movill
la directiunea N.- S. pana la
movild de hotarnicie Bistricean-
ca, coltul de S.-V. al comund
Smirdan ; de la movita Bistri-
ceanca ia directiunea de la V.
spre E. pana la movila de ho-
tarnicie Finan a-A giet in coltul de
S.-E. al comuna Smirdan ; de
la movila Fintina-Agiet merge
de la S. spre N. pana la movila
de hotarnicie de la V. de Grin-
dul-lut-Tutun, coltul de N.-E. al
comunet Smirdan. De la movila
aceasta, merge putin spre V.,
apot spre N. pana la alta mo-
vila de hotarnicie, formind ho-
tarul despartitor intre loturile
ClUPERCEM
loclitorilor din Ciuperceni-Noi
si in tre pamintul delimitat locui-
torilor din com. Smirdan. De
la aceasta din urma movila ur-
meaza directiunea de la S. spre
N., pana la movila care vine In
linie de la V. spre E. cu Fin-
tina-de-Piatra, din delimitarea lo-
cuitorilor calafatenT; de la mo-
vila Fintina-de-Piatra, la direc-
tiunea V. spre E. si merge pe
valea dintre nisipurile de la Grin-
dul-luI Tutun si nisipurile de pe
Dracila, pana la movila de ho-
tarnicie de la N. de Grindul-
lul-Tutun, coltul de N.-E. al ni-
sipurilor plantate de salcimi pe
mosia satulut Ciupeiceni, for-
mind hotarul despartitor intre
delimitarea caldatenilor, numita.
Dracila i intre loturile locui-
torilor din cat. Ciuperceni-Nol,
apor intre Dracila si nisipurile
plantate cu salcimi, unde se ter-
mina' limita de N. Limita liniei
de E. incepe de la movila despre
N. de Grindul-lut-Tutun si mer-
ge spre S. si putin spre V.-N. si
N.-E. formind hotarul desparti-
tor intre pamintul delimitat lo-
cuitorilor din comuna Poiana
intre loturile locuitorilor din cat.
Ciuperceni-Not, litre loturI si
pamintul delimitat locuitorilor
din comuna Desa, apot intre
mosia statulul Ciuperceni i mo-
sia Desa, trecind pe linga fin-
Villa de la hotarul Poenet pana
in Dunare aproape si putin la E.
de pichetul 39. Are ca limita
liniile de S. si cea de V. for-
mate din cursul Dullard', care
formeaza hotarul despartitor in-
tre Rominia si Bulgaria. Cursul
Dunarei Incepe de la limita de
N. si curge in directiunea de N.
si N.-E. spre S. si S.-V. pana
in dreptul pichetului 33, Schela-
Vechie, de unde ja directiunea
N. spre S., pana la pichetul 35,
Bogdan ; de la acest punct,
pana la pichetul 37, Rliosul, cur-
www.dacoromanica.ro
456
ge iarast In directiunea N. si
N.-E. spre S. si S.-V.; de la
pichetul 36, Rliosul, Ora la pi-
chetul 37, Canapa, e trge in di-
rectiun ea N.-V. spre S.-E. ; ast-
fel, de la pichetul 35, Bog-
dan, pand la pichetul 37, Cana-
pa, cursi! Dunaret infat4eazà
un mare arc, aruncindu-se spre
S.-V. care Bulgaria si cu des-
chizatura arculut spre N.-E. cd-
tre Rominia.
Din dreptul pichetulut Ca-
napa, Dunarea la directiunea
de la V. catre E. si curge in
directiune, 0.na trece de hota-
rul intre Ciuperceni si Desa,
formind in cursul sali ostroavele:
Schela-Vechie, Bogdan si Cana-
pa, In dreptul teritoriuluI co-
mund Ciuperceni.
Satele i localitatile de a lun-
gul Dui-lard, pe malul sali drept,
in fata romine sunt:
Tatirgicul i Novesaltul, aproape
in fata comund Ciuperceni ;
Hanul i Nazir-Mala, aproape
In fata pichetului rominesc (si
a magurit) Bogdan ; Ideglita si
Glonita, in fata pichetuld romi-
nesc Mosul ; Botova, in fata pi-
chetuluI rominesc Ca iapa ;
selul Arcer si satul Silvia, in
fata pichetulur rominesc Arcer.
Terenul n'are alte accidente
naturale de eh cite-va movile,
numite de locuitorI magua sau
grindurI, intre cart mai In-
sernnate sunt, incepind cu
cele mar apropiate de comuna:
Magura - OprineT, cu inaltimea
aproximativa de 8 in. in directiu-
nea S.-V. de comuna si Magura
Mare, cu inaltimea aproximativa
de 9 m. la N.-V. ; Grindurile din
fata pichetulut Schela Vechie,
inaltime aproximativa de 9 m.,
la N.-V.; Grindurile Ghidiceluluf,
de 13 m., spre N.-E.; Grindul-
Mare, inaltime aproximativa de
rz m., la S.; Magura-Bogdan, in
inaltime de io in., spre S. si S.-
ClUPERCiENI
V.; Grind ul-Chesmir, cu in altimea
aproximativa de io m., la S.; M5.-
gura-GheW, Inaltime aproxima-
tiva iz m., la S. si S.-E.; Altura.-
Viilor, inaltime aproximativa de
2 m., spre S.-E. ; Magura-Insira-
telor, indltime aproximativk de 12
m., spre S -E. ; Magura-lut-Min-
ciuna, indl time aproximativa de 8
m., spre S. si S.-E. Magura-Ra-
dei, inaltime aproximativa de IC/
m. spre S.-E.; Mägura-Murtii, inal-
timea proxim. de 13 m., spre S. $i
S.-E.; Grindul-Tinoasel, inaltime
aproximativa de i0 m., spre S.;
Grindurile-ArceruluT, intre care
cel mat 'Malt are 18 m., spre S.-E.;
Grindurile- Golniceanului, intre
care cel mat inalt are i8 m. apro-
ximativ, spre S.; si Grindul-la
Tutun, in inaltime aproximativa
de 13 m., spre E.
Directiunea este socotita de
la catunul de resedinta Ciuper-
ceni.
Mag,ura-Mare, Grindurile din
fata pichetulut Schela-Vechie
Grindurile GhidiceluluT se aflä
pe teritoriul catunulut de rese-
dinta Ciuperceni, Grindul-lut-Tu-
tun se aft. pe teritoriul vindut
In loturI locuitorilor din catunul
Ciuperceni-Nor. Toate cele-l'alte
se aft. pe mosia statulur Ciu-
perceni.
Terenul fiind ses, se Oa mal
multe baitr formate din revarsa-
rile Dullard, intre cart mat In-
semnate sunt : Balta satulut Ciu-
perceni, spre E. de comuna, ci
o intindere aproximativa de 150
hect; incepe la jumatatea clef
intre Calafat si Ciuperceni si se
scurge in Dunare ;Lacu[-chiopu-
lui spre S.-E. de com.1 in intin-
dere aproximativa. de 420m. p.;
Lacul-cu-Salcie spre S. de com.,
in intindere aproximativa de 2
hect.; Lacul-Gogonet, spre S. de
Lacul-cu-Salcia, in intindere apro-
xi mativa. de 50 aril; Lacul-Sarat
spre S. de Lacul Gogonet, In in-
ClUPERCENI
tindere aproximativa 31/2 hect.;
Balta-PasiT, spre S.-V. de Lacul-
Sarat, formata din mar multe
baltr, Cu intindere aproximativa
In total de zo hect.; Lunga, la S.
de Balta-Pasir, In intind ere aproxi-
mativa. de 15 hect., se scurge in
Dunare, numar cind sunt apele
marT (varsate); Mancinita la S.
S.-E. de comuna. si spre E.
de Lunga, cu intindere aproxi-
mativa de 250 hect., cind sunt a-
pele varsate, comunica cu Lunga
prin aceasta, cu Dunarea.
De Mancinita ti n : Lacul-lul-Guta
spre V. de Mancinita, Balta-
Oproaica spre N.-E. si E. de
Mancinita, Lacul lur- D umitru-
Stoian i Lacul-Ener spre S. si
alte varsaturr, cu intindere a-
proximativa In total de 90 hect.;
Balta-Rotunder spre E. de cat.
Ciuperceni-NoT, intindere apro-
ximativa io hect.; Balta-Rader,
spre Sud - Est de Mancinita,
In intindere aproximativa. de 40
hect. De Balta-Rader %in o mul-
time de varsaturr, cu intindere
aproximativa de 8o hect. exclu-
ziv Balta-Rader; Buicliul, spre
S. si S.-V. de Mancinita, In in-
tindere aproximativa de 20 hect.;
Agia, spre S. de Buicliul, in In-
tindere aproximativa. de 15 hect.
comunica. cu Buicliul; Murta spre
E. de A gia, in intindere aproxi-
mativa de 15 hect. Rliosul, spre E.
spre N. de piche tul Rliosul, in
intindere aproximat. de I 5 hect.,
se scurge in Dunare. De Riiosul
StrImba si alte varsäturr,
Cu intindere aproximativa de
to hectare ; Idegla, spre S. de
comuna, in intindere aproximati-
va de 8o hectare, se scurge in Du-
prin Rliosul. De Idegla
tin Topilele-MarT i Topilele-
Miel, la N.-E. de Idegla, cu in-
tindere aproximativa de 20 hect.;
Tinoasa, la E. de Idegla, in in tin-
dere aproximativa de 80 hect.,
comunica cu Idegla ; Ovesele spre
58085, Afarole Mogottar Geogrqllo,
457
E. de Tinoasa, in intindere apro-
ximativa de 8o hect., comunica
cu Tinoasa, numar eind sunt apele
varsate ; Lungulita, spre S.-S.-E.
de Tinoasa, in intindere aproxi-
mativa de 34 hect.; Balta-Arceru-
luT spre S. de Lungulita, in intin-
dere aproximat. de 210 hect., in-
cepe la pichetul Canapa si se scur-
ge in Dundre intre pichetele Der-
vent si Arcer. De balta Arcer tin
multe varsaturr: Canapa si al-
tele, cu intindere aproximativa
In total de 70 hect. ; Lacul-Gloni-
ceanul, lîngä Grindul-Glonicea-
nul, in intindere aproximativa de
ro hect., scurgere n'are, insa cind
sunt apele värsate, comunica
cu Riiosul i prin acesta cu
Dunarea.
Balta Ciuperceni se afla In
delimitarea locuitorilor din cät.
de resedinta Ciuperceni; Lacul-
Schiopulur si Balta- Rotunda
se allá In locurile Ciuperceni-
Nor; iar toate cele-l'alte se afla
pe mosia statuluT, Ciuperceni.
Conacul m'asid e un loc
izolat spre S.-E. de comuna
la o departare cam de vre-o it
kilometri.
Izlazurr sunt : Izlazul cátunu-
lui i izlazul de
pe mosia statuluT, Ciuperceni.
Poene se aflä printre salcimiT
plantatr pe nisipurile din mosia
statulur Ciuperceni, insa nu ad
numele deosebite.
In aceasta comuna se gäsesc
cite-va crucr: Crucea de 'la bi-
serica ridicata in anul 1879,
cind a fost angina in sat. Cru-
cea din marginea satulur spre
N. linga soseaua comunala ve-
cinalá ridi-
cata tot in anul 1879. Crucea
lur Mocofan, linga soseaua co-
munala vecinala Ciuperceni-Ca-
lafat. Crucile (doua) lur M. Ch.-
jaliul in Grindul-Ghidicelulur.
Crucea-Milogulur, Ruga drumul
Viilor-Pechir, ,Crucea-Riiosulur,
va. u.
www.dacoromanica.ro
CIUPERCENI
Crucile-Ghincir (doma), pe o inal-
time, tare Agia i Buicliul.
Comuna este udata de flu-
viul Dunarea, care formeaza
limita sa de V. si de S.
In aceasta comuna aflindu-se
cImpir intinse si acoperite de
p4unr si finete imbelsugate,
mal ales In vechime, Rominir
de la CarpatT coboara cu vitele,
oile si cair lor, i vin de petrec
iarna ad, unde gasesc in abun-
denta finete si pa$une pentru vite.
Poate mar multr crescatorT de
vite, din satul Ciuperceni, din
judetul Gorj, venind cu vitele
la ernat i stabilindu-se pe ace-
ste loCurT pe timpul intemeereT
acester camufle, mica lor colonie
s'a numit Ciuperceni, dupa nu-
mele satulur de origine; cu tim-
pul numarul locuitorilor crescind,
satul a devenit comuna cu nu-
mele de Ciuperceni.
Pe timpul razboaelor dintre
RusI si TurcI (1828, 1853, etc.),
locuitorir comuner ad fost silitI
de catre TurcT sa pardseasca
Comuna si sä treaca in satele
vecine ale Vidinulul, unde erad
tinutT pana dupa. incheerea pa-
cer, cind slobozindu-I, venead
iara$1. la vetrele lor i populati
din noti comuna.
In catunul de resedinta se
afla o siliste numita. Silistea-
Batriná, spre S. si S.-V. de com.
Tot in catunul de re$edintá
se afla o magura', care de la
1798 s'a numit Magura-Opriner
si a carel legendá este inca
neuitatä de locuitorir comuner.
Metereze (intariturr de pa-
mint) vechr sunt : Meterezul de
lIngAsoseaua Ciuperceni-Smir-
danul, spre N. meterezul Md-
gura-Mare. Meterezul de linga
soseaua Ciuperceni - Calafat, in
limita muntelur Balanul. Metere-
zul din fata pichetulur Schela-
Vechie. Meterezul Magura - O-
priner si Meterezul Bogdanul.
CIUPERCENI
In rAzboiul Ron-Ano - Ruso-
Turc de la 1877-1878, bate-
riile de la Ciuperceni, Schela-
Vechie, Ma'gura-Mare, Magura-
OprineI, Bogdanul si Rliosul, aii
luat parte la bombardarea Vi-
dinuluT si asupra vapoarelor tur-
cestl.
CAtunele carT compun comuna
sunt: Ciuperceni care este c5.-
tunul de resedinta si catunul Ciu-
perceni-Nof, situata spre S.-E.
de precedentul pe un loe pu-
tin mal inalt de cit catunul de
resedinta. Intre aceste 2 catu-
ne, distanta este de 6 kil. Alta-
data comuna s'a compus din
catunul de resedinta Ciuperceni
si din Smirdanul ; azT, com. cu
resedintd, s'a deosebit.
In catunul de.resedinta se a-
fla biserica Sf. Gheorghe, fon-
data de locuitoriT comuneT. E
inceputà la 1852 si terminata
in 1856. In tinda bisericeT se a-
fla. inscriptia : gAceasta sfinta si
dumnezeiasca biserica s'a zidit
si s'a ispravit si s'a zugrAvit
cu cheltuiala locuitorilor satuluT
Ciuperceni si a sfinteT manas-
tirl Horez si cu facerea de bine si
ajutor de Gheorghe Coanda si cu
alegerea si indemnarea maT mult
de G. Despa in anul 1856, Fe-
bruarie 28. Zugrav H. Dimitriu.»
Un preot si un cintaret ofi-
daza la aceasta bisericA.
Doua scolT sunt in comuna
Ciuperceni.
O scoa1à mixtd in cAtunul de
resedintd, ce functioneaza din
1840.
A doua scoald mixta in cát.
Ciuperceni-NoT ce functioneaza
din 1892.
Totalul locuitorilor in comu-
na este de 3152, din carT bar-
batT 1597 si femei 1555. Din a-
cestia sunt 300 impamintenitT
dupa legea rurald din 1864, iar
dupd legea din 1879 sunt 6 in-
surater.
www.dacoromanica.ro
453
In Ciuperceni sunt 298 case
si 68 bordee ; iar in Ciuperceni-
NbT, 215 case si 93 bordee.
Suprafata intregului teritoria
comunal este de 14170 hect.,
adica : pamint ara bil 6629 hect.,
fineata 2121 hect., izlaz 1926
hect., teren sterp 358 hect.,
pAdure 1769 hect., baltT 1206
hect.
Mosia statuluT Ciuperceni se
numea mal inainte Cibrul si CA-
luiul. Are o suprafata de 3008
hect., si un venit de 112800 leT;
din aceastä mosie a statuluT s'a
vindut in loturT 2668 hect., in
anul 1890. Se seamana pe ea
gnu, porumb, secará, orz, ra-
pita, meiti, unte, fasole, cinepa
si pepenT.
Finetele ail intindere de 116
hect. si se intind pe teritoriul
delimitat locuitorilor Ciuper -
ceni, in 1864; iar 2005 hect.
se gasesc pe mosia statuluT, Ciu-
perceni ; 225 hect. vil apartin
locuitorilor, se &ese pe teri-
toriul delimitat Ion in 1864; pro-
duce vin rosu de buna calitate ;
25 hect. viT, apartin statuluT, ele
se &ese pe mosia statuluT
Ciuperceni.
Paduri de salcimI sunt pe o
suprafata de 1603 hect.; pädurr
de s'alca pe o suprafata. de 166
hect. Sunt situate pe mosia sta-
tuluT Ciuperceni si apartin sta-
tului. Sunt compuse din sal-
cimT, salcT, plopT, duzT, stejari,
ulmT si putinT pinT. Predomina
fusa salda si salcimul. PAdurile
de salciT, plopT, etc., sunt ame-
najate, iar cele de salcimT nu.
In comuna sunt 20 de mese-
riasT, I cizmar, I strungar, I
cojocar, 1 brutar, 2 butnarT (do-
gar1), 7 dulgherT si 7 fferarT (Ti-
ganT); totT sunt in cAtunul de
resedinta.
In comuna sunt 21 de comer-
ciantI, dintre carT 4 bacan! si 4
circiumarT, la cele opt circiumT
CIUPERCENI
din cdtunul Ciuperceni ; 3 ba.
canT si trel drciumarl, la cele
treT circiumT si la cele treT ba-
cdniT din cat. Ciuperceni-Nol.
LocuitoriT 41 desfac productele
In orasul Calafat.
Locuitorif se duc si la Vil-
ciurT, la Poiana in ziva de 25
Martie, la RusaliT, in ziva de 15
August, unde vind tina, vite si
pepenT. Comuna are zi de erg
In Calafat, o data pe saptamina,
anume Simbata.
Comuna este strabAtuta de :
soseaua comunala vecinall Ciu-
p erceni-Calafat, in intindere de
6 kil., trece in apropiere la E.,
de balta Ciuperceni si de Du-
ndre. oseaua comunala veci-
n ala Ci up erce ni-S mirdan ul in in-
tindere de 5 kil. trece pe haga
viile loe Atorilor, printre Grin-
durile-GhidiceluluT si pe tina
Fintina-de-la-lotul-lui-Tu n areanu
catea naturala Ciuperceni-Ciu-
perceni-NoT 6 kil., apoT de la
Ciuperceni-Nof la Conacul-Mo-
sieT, 5 kil. aproximativ. De la
conac se maT prelungeste inca
spre S. calea naturall de la Ciu-
perceni la Arcerut-Balta-Arce-
rul si locul de scurgere al bal-
tiT numit Girla-ArceruluT, trece
pe linga : Viea statuluT Lacul-
cu-Salcia, Lacul - Gogonetul si
Lacul - Sarat ; la S. de Lacul-
SArat aceasta cale se ramifica
in treT : una trece pe l'higa Lun-
ga si prin Idegla si Tinoasa
(Privlacul-BarbuluT) ; a doua, cea
principala, trece pe HITA (spre
V. de Buicliul) Agia, pe l'higa
(spre E.) Tinoasa si Lungulita;
a treia trece pe linga (spre V.)
Mancinita, (spre E.) Buicliul,
Agia (spre N. si spre E.), O-
veasa si duc cite ti-ele la Ar-
cerul. Calea naturala de la au-
perceni la Prundul - Arcerulul
trece pe Ruga : (spre E.), Balta-
Ciuperceni, Dunare si Bogda-
nul, la N. de Bodganul aceasta
 C1UPERCENI
cale se ramificd in doud: una
merge tot pe lingd Dundre, a
doua merge mar spre E. si trece
pe la ktiosul, pe lingd E. de
Lacul-Gloniceanu si se intilnesc
amindoud la pichetul Canapa
de ad, impreund, merg in Prun-
dul-ArceruluI.
Intinderea este de 27 kil. a-
proximativ ; iar catea Ciuper-
ceni-Arcerul, 25 kil. aproxima-
tiv. Calea naturald Ciuperceni-
Nor-Smirdanul, in intindere a-
proximativa de 2 kil.
Veniturile pe exercitiul 1893
94 ati fost de let 5719, banT 82 ;
cheltuelile ati fost de leT 5691,
banT 95.
Vite cornute sunt 425, ot 214,
cal 128, porcI 86.
Ciuperceni, com. rur., in partea
de S. a com. Piriul, din plasa
Ocolul, jud. Gorj, compusd din
mahalalele : Fometesti, Pripo-
rul, VdIceaua i Didilesti, for-
mind o singurd comund. Are
o suprafan de 1140 hect., din
carI 60o hect. pAdure, 280 hect.
arabile, 90 hect. izlaz, 161 hect.
finete si 9 hect. livezt de prunt.
Are o populatie de 309 fa-
din carI 5 fam. de TiganI,
cu 1594 suflete. Sunt 195 con-
tribuabilT.
LocuitoriT posedd: 8o plugurT,
85 care cu bol, 7 cdrute cu cal.
Sunt 20 de stupi.
Vite : 1624 vite mart cornute,
][01 cal, 475 oT, 47 capre
729 rimdtort.
Budgetul comunet este la ve-
nituri de le' 903 si la cheltuelT
de leT 896, bant 66.
Cursurile de apd ce udd co-
muna sunt: riul Tismana si pi-
11111 Pesteana.
Prin comuna trece soseaua
comunald ce vine de la N., din
comuna Piriul, si se leaga spre
S. cu soseaua judeteand Tirgul-
459
Comlna are : 2 morT pe apd,
45 puturT si 12 fintinT.
Are o scoald, fondatd la a-
nul 1858, frecuentan. de 44 e-
levI, din 47 inscr4I; 2 bisericT
de lemn, deservite de 3 preott
si 6 cintdrett.
Ciuperceni, cdtun, face parte din
comuna Poenari, jud. Gorj, la
N. comunet Sirbesti, pe valea
OltetuluT. Are o suprafan de
1770 hect., cu o populatie de
35 familiT, sati 184 suflete, din
carr 25 contribuabill.
LocuitoriT posedd: i8 plugurT,
17 care cu bol si 2 cArute cu cal.
Vite : 194 vite marT cornute,
12 cal*, 248 oT, 63 capre i 28
rimátort. Sunt 16 stupt.
Este uclat de rtul Oltetul.
Comunicatia se face pe so-
seaua judeteand
Cdt. are : o bisericd, deservin
de i preot si I cintaret ; 4 mort
de apA.; 4 pive; 8 fintint ;
clrciumA.
Ciuperceni, sat, jud. Dolj, plasa
Cimpul, com. Cimpul.
Ciuperceni, cdtun, in judetul Te-
leorman, plasa CAlmAtuiul, pen-
dinte de com. FlAminda. Are
populatiune de 354 suflete,
din carI 83 contribuabilt.
Ciuperceni este sat vechia ;
acea parte din jud. Olt. Dio-
nisie Fotino, reproducind punc-
tele de hotar ale tAriT, fixate
in urma pAciT de la 1741, aran
ca aci hotarul urma pe mAgurd,
printre viile Ciupercenilor, din-
tre cae jumdtate rdmineati la
Culd (raiaua Turnulu1), jumAtate
in Tara-Romineascd.
Pe la marginea acestuI cdtun
trece Drumul-lut-Traian, venind
despre corn. FlAminda i in-
dreptindu-se pe deal, de unde
se pIerde, pana la com. Putine-
iul, unde reapare.
www.dacoromanica.ro
CIUPURIA
Ciuperceni, cdtun. (V. Buteasca-
d.-j., plasa Glavaciocul, judetul
Vlasca).
Ciuperceni, inahala, tn com. rur.
Padina.MicA, plasa Dumbrava,
jud. Mehedinti.
Ciuperceni, uso* a statulut, jud.
Mehedinti, pl. ampul, comuna
Ciuperceni, arendatd de la 1889
la 1894, Cu 165 Lo° 1. anual. Su-
prafata mosid este de [0460
hect.
Ciupe§ti, fost sat, pe dealul Cu
acelasI nume, jud. Suceava.
Ciupe§ti, de al cultivabil, in com.
Stoiniceni, jud. Suceava.
Ciupe§ti, afluent al piriuluT Bahna,
com. Stolniceni, jud. Suceava.
Ciupitoaef (Grindul-), loc ridi-
cat, deasupra stufuluT inconju-
rdtor, in plasa MAcin, judetul
Tulcea, pe teritoriul com. VA-
cdreni, O. pe al cAt. sdti GArvan.
Este situat tri partea nordicd
a plAseT i cea a comunet ; incepe
de pe malul sttng al Glrld-Mari,
se tndreaptd spre E., avind o
directiune de la S.-V. spre N.-
E.; comunicd cu Grindul-PisiceT,
Cu care se confundd. Are o for-
md lunguian. Este presdrat cu
cite-va mid lacurt si udat la V.
de Gtrla LdtimeT si Girla-Mare,
la E. de Girla-LuncaviteT. Pe
la E. de .el trece drumul veci-
nal Luncavita-Pisica. Are o in-
tindere cam de 8o hect. Este
inconjurat de trel pArtI cu stuf
si nu este productiv.
Ciupuria, cittun, al com. Popin-
zdlesti, plasa Oltetul-Oltul-d.-s.,
jud. Romanati. E situat la N.
de satul PopInzAlesti, pe malul
drept al riulut Tesluiul, pe un
teren Cu o altitudine de i8o m.
 C1URA (LESPEZEANCA)
d'asupra niveluld märif. E de-
parte de Bals de 7 kil. si de
Caracal de 28 kil. Are' o po-
pulatie de 6o familiI, san .200
locuitorI. In Cimpuria este o bi-
seria., cu hramul Sf. Nicolae
(1g37), deservità de I preot si
2 eintäretf.
Ciura (Lespezeanca), mofie, in
jud. Buzati, com. Amarul, cät.
Mirosi, proprietatea Eforid Spi-
talelor Civile din Bucuresti. Are
426 hect., din carT 180 arabile,
50 fineatd, 150 izlaz si restul
sterp. Depindea de schitul Les-
pezile, din care cauzà e cunas-
cuid sub nu mete de Lespezeanca.
Ciurari, com. rur., in pl. Tirgu-
luT, jud. Teleorman. Se inveci-
ne$te la E. cu com. Gärdesti,
din plasa Teleorman, la V. cu
coln. DragsAnei, la N. cu com.
Zimbreasca din pl. Teleorma
nuld si la S. cu com. Saceni.
Este situata pe ambele maluri
ale väeI Tinoasa.
Suprafata comuna este de
900 hect., apartinind mal* toate
locuitorilor mosned. Nuind 5
locuitorI sult improprietäritI.
Populatiunea comund este de
1450 suflete, din carI 246 capI
de familie; 193 contribuabili".
Numärul vitelor din comuna'
este de 4189 capete, din carI
764 vite marI cornute, 239 cal,
2850 o'f, 30 capre si 306 porcI.
Budgetul comund este de leI
2936, ba.nI 8 la venituff si de
ler 2394, bad 92 la cheltuelI.
Are o scoala, frecuentatä. de
17 elevI; doul bisericI, deser-
vite de doI preotI si treI cin-
täretl.
Cálle de comunicatiune sunt:
spre com. Ciolánesti-din -Deal
la N.; la com. GArdesti si la
gara Beuca, prin sosele veci-
nale.
Distanta de la comuna pana
www.dacoromanica.ro
460
la resedinta judetuld este de
65 kil., Orla la Rosiori de 24
si pana la Alexandria de 42 kil.
Ciurari, sat, jud. Dimbovita, pl.
Dealul-Dimbovita, cat. com. Va-
caresti.
Clurari, sat, pl. Oltenita, jud.
Ilfov; face parte din coin. rur.
Izvoarele. Este situat la E. de
cat. Izvoarele, pe malul drept
al rluld Arges. Are 1 helesteth
Se intinde pe o suprafata. de
869 hect., cu o populatie de
643 locuitoff.
Statul are 477 hect., din carI
cultiva prin arendasir sä.I 401
hect. (62 izlaz si 14 vie), si lo-
cuitoriT al:1 392 hect., din carI
cultivd 345 hect. (25 sterpe si
22 vie). Comerciul se face de 3
circiumarl.
Numärul vitelor marI e de
300 si al celor raid de 385.
S'ati stabilit in sat 2 straid.
Ciurarul (Coasta), deal, aco-
perit de tufis si finat, in com.
Dolhasca, jud. Suceava.
Ciurarul, podif, pe teritoriul co-
muneI Lätär, pl. Cosula, jud.
Botosani. Acest deal se prelun-
geste si in com. FlAminzi, pl.
Cosula.
Ciurarulul (Movila-), movild,
pe dealul Ciurarul, din comuna
Fläminzi, pl. Cosilla, jud. Bo-
tosani. Pe aceastä movilä se
zice cA era loc de observatie
In vechime.
CiuraruluI (Valea-), vale, izvo-
reste din raionul comuneI Ani-
noasa, pl. Riurile, jud. Muscel,
si se varsa inteun iaz format
de riul Bratia, pe teritoriul a-
celd comune.
Ciuraria, deal, jud. Bacria, pl.
CIURDEA
,.
Bistrita-d.-j., de pe teritoriul co-
mund Cleja.
Ciurb ele, localitate sdratd, in co-
muna Soveja, plasa ZabrAutul,
j ud. Putna.
Ciurbesti, sat, in com. Miros-
lava, pl. Stavnicul, jud. Iasi, si-
tuat pe coasta de S.-E. a dea-
luluI Recea, cu o populatie de
45 familiI, sal-1 198 loc. Are o bi-
seria., deservità de un cintaret.
Numdrul vitelor e de 314 ca-
pete, din mil: 226 vite marl
cornute, 30 cal si 58 rimAtorI.
La 7087, Martie 12, Alexan-
dru-Vodd, fratele luI Poicoava, a
fost prins in marginea iezerulif
ce se afla in acest sat, urmarit
fiind de oastea luI Petru-Voda.
Satul Ciurbesti se afla pe mo-
sia Statulur.
Ciurbesti, piria, izvoreste de sub
coasta dealuld Recea, com. Mi-
roslava, pl. Stavnicul, jud. Iasi,
trece prin satul si valea cu a-
cest nume, si se varsa in o-
chiul din sesul MITA.
Ciurca, pridure, in com. Calul-
lapa, pl. Piatra-Muntele, jude-
tul Neamtu.
Ciurca, pirlia,r, in com. Calul-
lapa, pl. Piatra-Muntele, jude-
tul Neamtu. Se varsd pe stinga
piriuld Calul.
Ciurcica, pcidure, in partea de
S. a com. Poiana-arnuld, pl.
Crasna, jud. Vasluia, in botar
cu com. Ciortesti.
Ciurdea, deal, in partea despre
S. a com. Cucuteni, pl. Stav-
nicul, jud. Iasi. Se intinde de
la N. spre S., din piriul Stav-
nicul, pAna. la dealul Meriqu-
pineselor din com. Voinesti. E
acoperit cu pädure.
 CIURDEA
Clurdea, pfrig, izvoreste din pa-
durea Cucuteni, com. Cucuteni,
pl. Stavnicul, jud. Iasi, curge
spre S.-E., si, lIngA satul Slobo-
zia, din com. Voinesti, se var-
a. In pirlul Stavnicul.
Ciurea, com. rur., din pl. Co-
drul, j,id. Iasi, spre S. de ora-
sul Iasi. Terenul el prezinta
multe dealurI, acoperite cu pd-
duri; vil si livezi. Este formata
din satele : Ciurea, Piciorul-Lu-
puluI, Curaturile, Slobozia, Po-
iana-cu-Cetatea, Lunca-BirnoveY,
Todirel si Cercll, pe o supra-
fata de 8593 hect., cu o popu-
latie de 420 fam., salí 2009 sufl.
Toate satele din aceasta co-
muna nu dateaza de mult timp,
caci pe locurile unde se afla ele
acum, eraii in vechime codri
nestrabatutr ; de la un timp nu
tocmai departat, aü inceput a
se aseza pe aceste locuri mun-
citori, ca carI se serveati calu-
gariT gred de la manastirile ]31r-
nova si Dobrovatul, la exploa-
tarea padurilor i facerea man-
galuluI.
Locuitorif stabilitT aicea
Inainte se numeau ToporasI, pen-
tru-ca in fie-care an erati luati
de beilic la Iasi ca topoarele,
ca sa taie lemne pe la autori-
tatile publice.
In com. Ciurea sunt 4 bise-
ricT, deservite de 2 preoti si 2
cintaretY; 2 colT, cu 3 invatd-
torr si 75 scolari, 62 baetI
13 fete. Este o moara de aburI.
Budgetul com, e de 10206 leI,
79 bani la venituri si de 9726
leI la cheltuelf.
Numdrul vitelor se urca la
2689 capete, din cari: 1779 vite
mari cornute, 149 °I, 232 ca-
pre, 212 cal si 317 rImatoi
Ciurea, sat, in com. Ciurea, pl.
Codrul, jud. Iasi. Mar inainte se
numea Ciurel. Este situat pe po-
461
disul si pe coasta despre V. a
dealuld numit eapte-TeT, spre
S. de orasul Iasi, la o distanta
de 8 kil. Are o populatie de 74
familiT, sati 383 locuitorr rominT,
carI se ocupa cu agricultura si
cresterea vitelor.
E resedinta comuna Are : o
casa. comunall; o biserica ve-
chie de lemn, deservita de
preot, I cintaret si I eclesiarc;
o scoall, infiintata in anul 1868,
frecuentata de 6o elevl, cu 2
invatatorI
Numarul vitelor e de 411 ca-
pete, din carI: 328 vite marr
cornute, 31 cal si 47 rimatorI.
Ciurea, sat, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-s., com. Daglta, spre
S. de satul Dagita. Are 70 capi
de familie, sati 70 contribua-
bili, 278 suflete, din carl 6 stiti
carte ; locuesc In 81 case. Sunt
208 vite mar-1 cornute. Are o
bisericá de lema.
Ciurea, cdtun (tira), In pl. lato-
mita-Balta, pe cimpul Bdraga-
nuluI, teritoriul comunei Cosim-
besti, jud. Ialomita.
Ciurea, stalie de dr.-d.:f., jude-
tul Iasi, pl. Codrul, com. Ga-
lata, pe linia pusä
In circulatie la I Mala 7892. Se
aflä intre statiile Birnova (9.9
kil.) si Iasi (8.5 kg.). Inaltimea d'a-
s'ipra niveluld Mara de 58m-,93.
Venitul acester statiI, pe anul
1896, a fost de 22.777 1. 55 b.
Ciurei (Dealul-), deal, spre V.
de dealul Curmaturile, din co-
muna §oldanesti, jud. Suceava.
CiureI (Piriul-), *tia al pi-
riuluI Buciumeni, in com. $ol-
ddaesti, jud. Suceava. Izvoreste
din Fintina-luI-Bricia, avind de
tributar, de a seno, pirlul Tim-
pesti.
www.dacoromanica.ro
CIURWILOR (DEALUL-),
Ciuref (Piriul-), numit i Pirlul-
Rupturel, jud. Suceava,
izvoreste din Bucovina si se var-
sa In Iazul-Bunestilor (1250 m.).
CiureI (Valea-), vale, izvoreste
din Dealul-d.-j., com. Balilesti,
pl. Riurile, jud. Muscel, si se
varsa In riul Bratia, In raionul
comund.
Ciurel, jud. Ilfov, pl. Zna-
govul, com. Rosul, proprietatea
statulul. Trupul de cimp din
Ciurel s'a vindut locuitorilor in
4r loturr.
Ciure§ti, sat, contopit cu catu-
nul Nitulesti, com. Vata, plasa
Vedea-d.-s., jud.
Ciure§ti, sat, face parte din com.
rur. Profa, pl. Vedea-d.-s., jud.
Olt.
Ciurelti, com. rur., in jud. Tu-
tova, pl. Corodul. (Ved Ciu-
resti, sat.)
Ciure§t1, sat, in judetul Tutova,
pl. Corodul, spre S. de oras,
pe &tul Murgociul. Are 1175
locuitorI, din carI stia carte;
290 contribuabili; locuesc in 273
case. Formeaza singur o comuna,
com. Ciuresti. Teritoriul com.
prezinta. 2 dealud separate prin
ptriul Murgociul. Se cultiva tu-
tunul i viea ; aceasta din urma
pe o suprafata. de 95,50 hect.,
din care i hect. nelucratoare. Cu
comerciul se ocupa 16 locuitori,
toti RominI, in 15 stabilimen-
tele comerciale, din caz-1 4 cir-
ciumi. Are o scoala. primarä
de bletI. In com. sunt 2 biserici.
Ciure§tilor (Dealul-), deal, co-
muna Vata, plasa Vedea-d.-s.,
jud. Olt. lo trage numele de la
un fost proprietar Ion Ciura-
riti. Pe el sunt asezate cat,t-
 CIUREVLIJI (VALEA-)
nele : Ciuresti, Bondoci, Nitu-
lesti, Floresti si Chiritesti.
Ciure§ului (Valea-), vale, jud.
Gorj, pleack de la N.-E. spre
S.-V., din Cracul-Lung. Are o
intindere de 4 kil. Primeste in-
trinsa Valea-AlbuluT, vale si-
tuad spre N. de com. Topesti,
plaiul Vulcan.
Ciurezul, surpitturd, spre E. de
com. Simburesti, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Olt. E acoperità cu pd-
durT.
Ciurgäul, a'eal, putin inalt, in
partea de N.-V., pe mosia RAu-
seni, Ruga Jijia, com. ComindA-
resti, pl. Jijia, jud. Botosani.
Ciurila, a'eal, pe teritoriul com.
VAculesti, pl. Cosula, jud. Do-
rohoiti.
Ciurubucul, a'eal, se intinde de
Ciurila, pirig, In com. rur. Lim- la S. de satul Dumesti, com.
nicul, pl. Ocolul-d.-j., jud. Me-
hedinti. Se uneste cu piriul De-
sAragi si ambele se varsä in apa
Cervenita.
Ciurla, deal, in partea de N. a
com. Podoleni, pl. Podoleni, jud.
FAlci A.
Ciurla, pilla, izvoreste din satul
Podoleni, pl. Podoleni, jud. FAI-
ciu, din partea numid. Ciurla,
sí, unit cu pirlul numit Valea-
Adinea, In mijlocul satuluT, for-
meazd piriul Podoleni, care in
partea de E. a com. Podoleni,
se varsà in pirlul Mona.
Ciurlicul, pirig, ce curge prin jud.
Roman, pl. Moldova, comunele
Botesti, Pildesti si Ghirdesti.
Izvoreste la S. de satul Botesti
si curge de la N. la S. UdA sa-
tele Pildesti 5i Ghirdesti si se
varsA, la S. de acest din urmá
sat, in riul Moldova, de-a stinga.
www.dacoromanica.ro
462
Ciurubucul, schit, in com. Bu-
halnita, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu. Este asezat pe cursul
superior al PiriuluT-Alb, lingá.
Stinca -DochieT, si 'filtre niste
stincT numite TabAra-Vulturilor.
Legenda infiintAriT schituluT
spune el numele cel faimos al
acestuT loe a indemnat a se zidi
ad i un schit, care a fost pAnA
la 1704, dar In ziva de Paste,
pe cind se serba in bisericd Sf.
Inviere, un munte de =Al des-
fäcindu-se din Virful-PionuluT
si surpind stincile, a Ingro-
pat schitul cu totT sihastriT;
o icoanA ce a scApat din acea
catastroffi, a insemnat locul fos-
tullir schit, si maT in urml a
pricinuit facerea schitului Ciuru-
bucul, unde se aflA si pana as-
tA-zr. Din acea intimplare si chi-
pul DochieT a suferit schimbare.
Dumesti, plasa Funduri, judetul
Vasluiti.
Ciurubucul, vale, formatA din
prelungirea dealului Ciurubucul,
ce se intinde la S. satuluf Du-
mesti, com. Dumesti, pl. Fun-
duri, jud. Vasluiu.
Ciurucul, cittun, In com. Cimpu-
rile, plasa ZdbrAutul, jud. Putna.
Este asezat pe malul usitei,
avind inaintea luT, tot pe malul
usiteT, catunul Cimpurile-d.-j.
Are o populatiune de 524
suflete, carT locuesc in 135 case;
o bisericA filialA, cu hramul S-ta
Paraschiva. Copiii in virstd de
scoalA urmeazà la scoala din cál-
tunul Cimpurile-d.-j.
Ciurucul, trup de M'Are, situat
in com. Cimpurile, pl. ZAbrdu-
tul, jud. Putna, in intindere de
30 f5.1cT, proprietatea luT Gh.
Ghitescu.
CILJANUL
Ciurucul, Plidure, In com. Cim-
purile, pl. ZdbrAutul, jud. Putna,
in intindere de 35 fAlcI, pro-
prietatea locuitorilor rAzesT din
com. Cimpurile.
Ciurul, sat, in centrul com. Os-
topceni, pl. tef.Anesti, jud. Bo-
tosani. E asezat pe coasta de
N.-E. a dealulul Ciurul, pe un
loc pon oros, pe tArmul din dreap-
ta PrutuluT. E compus din doud
pArtl: Ciurul-din-Deal si Ciu-
rul - din-Vale.
Mosia este proprietate vechle
a loc. rAza$T, se zice din timpul luT
tefan-cel-Mare. ,kr fi stApinit-o s'i
familia Bogdan. Acest Bogdan a
impArtit-o la treT fiT, dind luT
$tefan partea numitA astA-zI Bis-
cAceni, luT Dumitru partea din
mijloc, numitA astl-zI Ciurul, si
luT Andronic, al treilea fiil, par-
tea numità Rominesti, sail Os-
topceni-Balo$.
PArtile Rominesti si BiscAceni
s'ati instrlinat si a rAmas rA-
zasilor numaT partea din mijloc,
numitd astA-zT Ciurul, care se
intinde din Prut pdnA in piriul
Corogea. Mal pe urml. ati vin-
dut partea de 11'110 Prut, asa
c5. ast5.-zT stApinesc numaT pAnA
In pirlul Baseul. Are o supra-
fatA de 292 hect., cu o popu-
latie de 61 familiT, sail 234 su-
flete. Este o bisericA, deservid
de i preot si I cintdret ; o scoald
a judetulur, cu un invAtAtor,
frecuentad de 36 elevT.
Satul e strAbAtut de soseaua
judeteanA *tefAnesti-Iasi, pie-
truitA. Sunt 4 circiumI si 6 co-
merciantT.
Vite : 480 vite marT cornute,
16o cal marT si miel', 2463 or,
2 bivoli si 60 mascurl.
StupT de albine sunt ioo.
Ciu§anul, vale, in com. rur. Go-
vodarva, pl. Motrul-d.-s., jude-
tul Mehedinti.
 CaisLtA
Ciu§lea, com. 7 ur., in plasa
jud. Putna.
Este situata. pe malul Sire-
tuluT, nu departe de unde se
varsa Orla in partea dreapta a
Putner. Distanta comund de
resedinta sub-prefectureT (Mara.-
sesti) e de 5 kil., iar de capi-
tala judetuluf e de 13 kil.
Inaltimea e de 72 m. deasu-
pra niveluluT mariT.
Marginile acesteT com. sunt:
la N. Mardsesti, peste apa
la S. pomuna Miricesti, la.
E. rail Siretul, care-1 desparte de
judetul Tecuciu, iar la V. Faurei,
peste riul Putna.
Comuna este udata de riul
Siretul si de Girla-Morilor. Apele
Siretulur venind marf, manincä
chiar din vatra satuluI.
Comuna Ciuslea se compune
din urmatoarele catune: Ciuslea
(unde e si primaria comunel),
Doaga si Strdjescul.
Populatiunea er, dupd cel
din urmci. recensamint, a fost
de 358 capT de familie, sau 1379
suflete, 724 barbatT si 652 femeT.
Aceasta populatiune se impar-
tea ast-fel:
Dupa nationalitate : 1368 Ro-
da, 2 GrecI, 6 de diferite na-
tionalitatT. Dupa religiune: 1370
crestinT-ordodoxT si 6 mozaicT.
Dupa ocupatiunr: 311 agricul-
torf, 4 meseriasT, 24 industriasf,
113 comercianti, 113 muncitori
si 8 servitorT. titi carte 90
persoane (83 barbatT si 7 femeT).
Numarul caselor de locuit e 29 baetI, si 4 fete, din 143 in
de 342.
In com. sunt 2 bisericI
una Cu hramul Adormirea si a
doua Cu hramul Sf. Ion Botezá-
torul, in catunul Strajescul.
Instructiunea publica se preda
inteo scoala mixta, situata in-
tr'un local inchiriat i frecuen-
tata de 33 copiT, 29 baeti si 4
fete, din 143 in virstä de scoala.
Pentru intretinerea scoalei, co-
463
muna prevede in budgetul sla
502 leT anual.
In comunal sunt 338 contri-
buabilT.
Budgetul comuneT, pe anul
1893/94 a fost de 4182 lef, ro b.
la veniturT si de 4177 leI, 45 b. la
cheltuelf.
Pamintul este nisipos argilos.
LocuitoriI ati : i masing de
treerat cu abur, 12 plugurT de
lemn, 82 de fier, 6 grape de
fier i 4 mori de apl.
Vite sunt : 1670, di Are carI:
473 bol., 305 vacT, 78 cal, 608
of si 206 porcI.
Sunt 85 stupI de albine.
In comuna sunt : 3 fierarI,
gradinar, 6 bacanT, 2 dogarI,
2 fabricantr de rachia, 3 cizmarr
si 6 circiumarT.
MaT multe sosele comunale
si vecinale pun Ciuslea in lega-
tura cu comunele : Marasesti la
N., Biliesti i Mircesti la S.,
Faurei la V. Pe aci trece
soseaua nationala Focsani-Te-
cuela. Pe Siret se afla un mare
pod de seicl, servind de tre-
catoare drumulta judetean Foc-
sani-Tecuciti.
Ciu§lea, citun, in comuna cu
acelasf nume, plasa jud.
Putna. Este asezat pe malul Ciu§meleI (Dealul-),dea/, in par-
SiretuluT, nu departe de unde
da gira in partea dreapta a
PutneI. Are o biserica parohiall,
cu hramul Adormirea; o scoala
mixta, frecuentata de 33 copir,
virstä de scoald.
Ciu§lea, parohie, in com. ca a-
culasf nume, plasa aita, jude-
tul Putna, formatä din i bise-
rica parohiala, cu hramul Ador-
mirea, in catunul Ciuslea si din
biserica filiala, coprinzind sa-
tele Strajescul iDoaga, cu hra-
mul Sf. loan Botezatorul, in ca-
tunul Strajescul.
www.dacoromanica.ro
cIuTA
Ciu§lea, "d'Are, jud. Putna, de-
pinzInd de mosia Ciuslea, cu si-
litele Rachitoasa,
proprietate a statuluf. Are 4
trupurI in intind ere de 220 Miel' :
Danciul, 189 falcI; Ciuslea, 8
; Radulesti, 20 falcI si par-
tea despre Bilieti, 3 falcT.
Ciu§lic , vale, jud. Tecucia, plasa
Birladul, comuna Bucesti. Incepe
din partea stinga. a SiretuluT,
continua. spre S.-V., prin locul
numit Bala, face o cotitura spre
E. si se varsa in Siret, pe mo-
sia d-luT Nicolescu.
Ciu§meaua-AntonieT, izvor Cu
apa minerald, in com. Ciurea,
plasa Codrul, jud. Iasi, aproape
de satul Piciorul-LupuluT, in pa-
direa Birnova. Acum e ruinat
si nu are de cit un apeduct de
lut, prin care iese apa izvoruluI,
imprejurul caruia se formeaza
un sediment rosu.
Departarea de la orasul Iasi
pana la izvor, e de 11/2 ora.
Ciu§meleI(Dealul-),Fäunoaia,
deal, in com. Birzesti, pl. Stem-
nicul, jud. Vasluiü. (V. Ludesti-
Budaiul).
tea despre S. si in fata satulur
Cucuteni, com. Cucuteni, plasa
Stavnicul, jud. Vasluiti. Se in-
tinde de la N. la S. si se ter-
mina. la satul Bogdanesti, for-
mind in partea despre E. valea
iazuluT Birddhanul.
Ciuta, ciltun, al comuneT Magura,
jud. Buzaa, cu 400 locuitorT
96 case ; e subdivizat in tren
Izvorul-Ciutef, Ciuta-Mosneneas-
ca i Ciuta-Huiddnesti.
Ciuta, deal, in judetul Mehedinti,
plaiul Closani ; sine de com. rur.
Closani.
 CIUTA
Ciuta, deal, la V. com. Bunesti
Ocolul, jud. Vilcea.
Ciuta, carierd de 'l'atril, in j id.
Buzati, com. Magura, cat. Ciuta,
sib muntele Cetatuia. Exploa-
tarea se face prin 20 gurT, din-
tre care cele maT bogate sunt
Vacaria i Ciuciurele. Aceasta
piatra., gratie uniformitäteT meseT
el si fragilitater, se intrebuin-
teaza cu succes ici construc-
tiunT, precum : canale, trepte, etc.,
mal cu seama pentru orna-
mentatiunT, ceea ce o apropie
mult de cea extrasa. din cariera
Albesti, din Muscel. Din blocu-
rile neintrebuintate se fabrica
var de calitate superioara.
Ciuta, lac, in jud. Ialomita, plasa
Inlomita-Balta, com. Dudesti.
Ciuta (Tinte§ti), tnofie, in jud.
Buzar', com. Magura. Are 500
hect., din carr : 390 hect. padure,
18 hect. arabile, 5o hect. fineata
si izlaz, restul livezT i sterp.
Ciuta, movild, jud. Dolj, pl. Bal-
ta, com. Goicea-Mica.
movild, jud. Dolj, pl. Bal-
ta, com. Macesul-d.-j., de litiga
care incepe limita de N. catre
com. Mäcesul.d.-s.
Ciuta, pîrîü, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani, com. rur. Clo-
sani ; se vars4 In apa Motruid.
Chita, pîrîei, jud. Tecuciti. Se u-
neste cu plriul Gaiceana, pe te-
ritoriul com. Gliceana i, im-
preuna, se varsa in Berheciti.
Ciuta, vrilcea, com. Cioraägesti,
pl. Oltul-d.-s., jud. Olt. Se varsa.
in Cungrea-Mare, pe tarmulstin g,
in raionul com. Ciomagesti.
Ciuta-Moqteneascä, mo,vie, in
www.dacoromanica.ro
4 64.
jud. Buzati, com. Magura, cat.
Ciuta. Are 90 hect. araturT, fi-
neata, livezT si padure proprie-
tate mosneneasca.
Ciuta-Picleanca, mofie, in jud.
Buzati, com. Magura, cat. Ciuta.
Are 510 hect., din carT 480 ma-
dure, restul livezT, finete si a-
raturr.
Clutaci, movild, jud. Braila, si-
tuata la N.-E. satuluT Scortarul-
Vechiti, la i '/2 kil. departare, la
locul unde se intilnesc mosiile :
Naztrul, Cotul-Lung, Scortarul-
Vechiti si Domeniul-BraileT.
Ciutacul, tirld, jud. Brdila, la N.
com. Urleasca, pe mosia Esna,
la 9 kil. spre N.-V. de com.
Urleasca.
Ciutati, sat, face parte din com.
rur. Domnesti-Caltuna, pl. Sa-
barul, jud. flfov. Cade la V. de
Domnesti-d.-j., filtre riul Cloro-
Orla si Rastoaca.
Are o suprafata de 70 hect.,
din cal-1 proprietarul, d. G. Ma-
\Tache, are 35 hect. i locui-
toril 35. LocuitoriT cultiva. viea
pe o suprafata de 2 hect.
Are o populatie de 159 loc.
Comerciul se face de i circiu-
mar.
Numarul vitelor marT e de
77 i al celor micT de 136.
CiutArile, loc, in com. rur. Ne-
gorairul, pl. Vailor, jud. Mehe-
dinti.
Clutei (Izvorul-), izvor, in co-
muna Magura, jud. Buzati. In-
cepe de la Ciuta-Mosneneasca
si se scurge in Buzan. E renu-
mit prin apa sa 1:rana.
CiuteI (Plaiul-), colind, in jud.
Buzati, com. Grajdana, cat. Iz-
voranul, pe hotarul despre co-
CIUTURA
muna Magura. E acoperita de
padure.
Ciute§ti, sat, cu 8o de fama,
jud. Arges, pl. Topologul; face
parte din com. rur. Ciutesti-CA-
zanesti. Are o biserica, cu hra-
mul Cuvioasa-Paraschiva, de-
servita. de I preot i I cIntaret.
Ciute§ti- Cäzärie§ti, com. rur.
jud. Arges, plasa Topologul, a-
proape de riul Tupologul ; se
compune din satele: Cazanesti,
san Dealul-CuculuT, i Ciutesti,
avind Impreund 140 familiT, sati
580 suflete. In comuna sunt 2
bisericT vechT si o scoald pri-
mara ruraIa. Dupa o publicatie
oficiala (1887), aceasta comuna
are 113 contribuabilT, si un
budget de 1959 leT la veniturI
si de 1886 leT la cheltueli.
Vite sunt : 336 capete vite
marT si 226 capete vite marunte.
Ciutul, ripii, care desparte so
tul Toflea de Brähasesti, com.
Brahasesti, jud. Tecuciti.
Clutura, com. rur., jud. Dolj, din
plasa Pul-d.-mj., la 21 kil. de
Craiova si la 21 kil, de rese-
d'uta plaser Segarcea.
Situata pe valea Cintura si
pe ambele malurT ale piriuluI
Ciutura care strabate com. de
la N.-S.
Se invecineste la E. cu com.
Virvorul, la V. cu com. Tinca-
naul, pl. Dumbrava-d.-j., la N.
cu com. Terpezita, plasa Dum-
brava-d.-s., si la S. cu com. Pe-
risorul, pl. Dumbrava-d.-j. Li-
mita linieT de N. incepe de la
S.-V. comuneT Terpezita, merge
drept spre E. si dupä. o lun-
gime de 12 kil, se impreuna la
lunca Rupturl cu capatul de N.
al linief de E. Limita linieT de
E. incepe de la lunca Rupturf,
merge de la N. spre S. pini
CIUTURA
la movila Ulmul-cel-Mare, unde
se impreunA c capAtul de E.
al linieI de S. Limita linie de
S. incepe de la movila Ulmul-
cel-M are, merge de la E. spre
V. pAnd la hotarul mosieT luT
Tecu Ghenea, la movila Drä-
goaia. Limita linieT de V. incepe
de la hotarul DrAgoaia, merge
drept spre S. pAnä la comuna
Terpezita.
Terenul comuneT este acci-
dentat de urmdtoarele dealurr:
la S. de Dealul-Viilor, cu o id/-
time de 100 m., la N. de Dea:
lul - GabraluT acoperit cu pA-
durl si inalt de 150 in., la E.
de Dealul-VirvoruluT si la V. de
dealul Scumpia.
Comuna este udatA de Orín]
Ciuturica ce izvoreste din micT
vAl pe teritoriul acesteT comune
merge de se varsA in DAsna-
tuiul la Podul-Bisericei.
Comuna Ciutura si-a luat nu-
mele de la 01111 Ciuturica. A
fost fondatO la anul 1575 de
locuitorir veniti din alte comu-
ne, carT la inceput s'aa asezat
pe dealurile ce ocolesc com.,
iar mal drzia asezat in vale,
pe locul unde se aflA azT. Se
compune dintr'un singur cAtun,
in care se aflA resedinta autori-
tAtilor comunale si care se nu-
meste Ciutura.
In comuna se aflA un schit
numit Ciutura, fondat la 1540
1542, tOcut din zid, aproape
ruinat.
In tinda bisericei se afid ur-
mAtoarea inscriptie : 4FondatA
de Constantin Voevod Basarab,
la anul 1540-1542.» Este de-
servia de un preot si un din-
thet. Are o proprietate de 17
pogoane pdmint arabil, dat du-
pA legea ruralá din 1864.
Se af1á in comunl o scoall
mixtA, ce functioneaa din anul
1832; eintretiniztA de stat. Are
8'12 hect. pAmint arabil, Loca-
68088. M'arde Dictionar &ogro,. rol.
465
lul scoaleT e fAcut din zid, Cu chel-
tuiala comuner. In anul sco-
lar 1892-93 a fost frecuentatA
de 52 bAetT si 15 fete. In virstA
de scoall sunt 150 de bAetT
100 de fete. .5 tia carte 130 bAr-
batl si 20 t'eme.
Populatia comunei este aproa-
pe de 1200 SUfl. din care 470
femeT si 730 barbatT. DupA le-
gea rurall din 1864, sunt 200
locuitorT impAmintenitI, lar du-
pA cea din 1879, sunt 8 insu-
rOter.
Sunt 300 case si 8o bordee.
Suprafata teritoriulul comu-
nal este de 2730 pogoane din
care 1100 pogoane pdmint ara-
bil, 400 pogoane fineatA, 200
pogoane izlaz, 30 pogoane pA-
mint sterp, i 900 pogoane pä-
mint.
Mosia se numeste Ciutura, a-
partine statuluT. Suprafata vin-
dutä este de 418 hect., supra-
fata rezuma 133 hect. Supra-
fata vindutA este ImpArtitA in
82 loturr.
PAdurea de pe mosia statuluT
se numeste Ciutura ; apartine
statulul. Lemnul ce o compune
este: stejarul, cerul i limita;
predominA cerul.
Viile aa o Intindere cam de
600 pogoane, din care 300 a-
partin statuluT si se gAsesc pe
mosia sa; iar 300 pogoane aa
fost rescumpArate de locuitorT.
In com. se &ese 4 ctrciumr
si 4 comerciantT. Transportul
se face cu carele pe clile co-
munale ce o unesc cu Calafat
cu Cetatea.
In com. se tin dota bilciurl
anuale unul la Rusalif i cel-
l'alt la FloriT.
Venitul com. este de 2648,19
le! cheltuelile de 2440,30 lei.
Vite marT cornute sunt 260,
oT 140 si cal 20.
Ciutura, sat, pl. com.
www.dacoromanica.ro
CIUTUREM
Ciutura, jud. Dolj. (Ved com.
Ciutura).
Ciutura, mafia statuluT, pl. Jiul-
d.-mj., com. Ciutura, jud. Dolj,
in intindere de 133 hect. Aren-
datA de la 1893-98, pe 5500
ler. Din aceastA mosie, care tila-
inte era mult mal mare, s'aa dat
418 hect., In 82 loturT.
Mosia, inainte de secularizarea
averilor mAnAstiresti, era pen-
dinte de mAnAstirea Jitia.
Ciutura, peidure a statuluT, plasa
Jiul-d.-mj., com. Ciutura, jud.
Dolj, pe mosia Ciutura. Lem-
nul care se gAseste este steja-
rul, girnita i cerul; cerul pre-
dominä.
Ciutura-FAramat5, mahala, in
jud. Mehedinti, plasa Blahnita,
com. rur. Orevita.
Ciuturelti, com. rur., in pl. Fun-
dul, spre S. - E. de orasul Ro-
man, jud. Roman, si la o de-
pArtare de 39 kil, de el si de
14 de resedinta plOseT. Este a-
sezatA In extremitatea de S.-E.
a judetului pe un teren delu-
ros. Este formatd din satele :
Alexandri, Ciuturesti, MisAhd-
nesti, Poiana-Humel si Strimba,
Cu resedinta comuner in satul
Ciuturesti. Are 212 cap! de fa-
milie, salí 987 locuitorT, din carT
212 contribuabili, carr locuesc
In 233 case. Stia carte 24 per-
soane. Are o bisericá de letnn.
Venitul anual este de le! 2024,34;
iar cheltuelile de le! 2024.
Sunt 1272 capete de vite
mar!.
Ciuture§ti, sat, In jud. Roman,
plasa Fundul, com. Ciuturesti,
spre S.-E. de orasul Roman
la o depártare de 39 kil, de el
si de 15 kil, de resedinta p15.-
seT. Este asezat pe coasta unul
59
 CIUTUREM
deal, spre N. Are 97. capete
de familie, saii 479 suflete, din
caer 104 contribuabilI, carI lo-
cuesc in I I i case. titi carte
io persoane. Este resedinta co-
muneI Ciuturesti. Are o bise-
riel de lemn. Vite sunt 580
capete.
Ciuture§ti, mofie a statulur, in
jud. Roman, plasa Fundul, co-
muna Ciuturesti, arendatg (1887)
ea 6440 leI anual.
Ciuture§ti, pildure, proprietatea
statulur, in judetul Roman, pl.
Fundul, com. Ciuturesti, in in-
tindere de 400 hect.
Ciuture§ti - MischiI, nume ce
purta in vechime com. Mischii,
pl. Ocolul, com. Mischif, jud.
Dolj.
Ciuturica, pirig, pl. Jiul-d.-mj.,
com. Ciutura, jud. Dolj, izvo-
reste din dreptul satulur Ciu-
tura si se varsä in stinga riuluI
DAsnatuiul, la Podul - Bisericei,
curgind prin valea Ciuturica.
Ciuturica, vale, pl. Jiul-d.-mj.,
com. Ciutura, jud. Dolj, prin
care curge piriul Ciuturica.
Ciuturoaia, alt nume al com. tir-
beiul, jud. Romanati.
Ciuturoaia. (VezI
jud. Vilcea).
Clcacea, baltd, aflgtoare in mar-
ginea-d.-s. a satuldi Vddeni, co-
muna Rogojeni, pl. Horincea,
jud. Covurluii1.
CIcaina, deal, jud. Falda, pe a
cgrul coastg de E., se afig ase-
zatg o mare parte a satulur No-
vaci, com. Duda, pl. Podoleni.
Clineanca, välcea, judetul Teleor-
www.dacoromanica.ro
466
man, intre mosiile Birla si Po-
disorul.
Clinea oca, sat, in jud. Ialomita,
plasa Ialomita-Balta, pendinte
de comuna Tindgrei, este situat
pe malul drept al rtuluT Ialo-
mita, in dreptul satuluI de re-
sedintg, care este malul sting
si Cu care comunica printr'un
pod de lemn.
Pe ling acest sat, in partea
de Vest, trece calea feratg Fe-
testi-Fgurei.
In sat, pe riul Ialomita, sunt
doug morí cu cite 6 pietre.
Clineasca, trup din Mella Tufeni,
la hotarul el despre comuna
Surdulesti, judetul Teleorman.
Clineasca, numire, datA de lo-
cuitori PiriuluI-CiineluI, judetul
Teleorman. AceastA numire se
vede trecutg i in diferite acte
de hotArnicif de mosir.
Clinelui izvoreste
dela N. de comuna Salda, pl.
Podgoria, jud. Prahova, de sub
Ripa - Stiner, se impreung in
raza comuneI ca izvoarele Ciu-
ciurul, Mica«, PAcurer, Oancer,
Stupina-Popei, Burlacul i Vul-
pea si formeazg gira Salda.
Aceastd vale e acoperitg cu
pgdure ; are si putine locurI
de finete i semAndturI.
ClineluI (PIrlul-), ptrig, strgbate
toatá plasa TeleormanuluI de
la N. spre S., incepind de
la hotarul comund Strimbeni
in jud. Arges. Cursul sAti ur-
meazg valea cu acelasI nume,
incepind de pe cimpia Burdel
din judetul Arges. Dupg ce
intrA in judetuI Teleorman, udg
comunele Strimbeni, RIpa, Sili-
stea, Cioläneti, Ggrdesti si Nec-
sesti din plasa Teleorman; GA-
rAggul, Virtoapele, Bivolita pana
CiINENI
la comuna Mavrodin din plasa
TirguluI, unde se impreung
piriul Tinoasa, pentru a se scur-
ge amindoug in riul Vedea, in-
tre comunele Nenciulesti j Ma-
vrodinul.
Clinelul (Valea-), vale, judetul
Teleorman. Inceputul el este in
judetul Arges, aproape de co-
muna Ionesti, pe cimpia Bur-
dea. La distantA de citl-va kilo-
metri, se formeazd piriul cu
acelasI nume. Valea, primind
din amtndoug partile diferite
ramurr de val si vilcele, dintre
carI mar principale sunt Valea-
CesculuT, a Pretrisulur si Tinoa-
sa, se terming in valea.
Clinelui (Valea-), vale, izvoreste
din hotarul comuneI Pojogi, jud.
VgIcea, trece prin mahalaua
Iriste i clA in riul l'Ha, pe
teritoriul comuneI Turcesti, pl.
Oltetul-d.-s.
Clineni (Ciineni), com. rur., in
partea de S.-V. a plaiulur Novaci,
jud. Gorj. E situatg pe loc ses in
albia si pe partea stingg a Jiu-
luI; e formatg din 2 cAtune :
Ciineni, unde e si resedinta
ofraceni. Se märgineste la N.
cu comuna Titila, la V., Cu riul
Jiul, la S., ca comuna Curtisoara
si la E., cu Gruiul i Voitesti
de care se desparte prin ptriul
Inoasa.
Arco intindere de 1590 hect.,
din carT 200 hect. arabile, 500
hect. finete, 46 hect. pomet,
800 hect. pgdure, 30 hect. vie,
si 14 hect. vatra satulur.
Are o populatie de 16o fa-
milir sag 670 suflete, din cae
117 contribuabilr.
Locuitorif posea.: 80 plugurr,
130 care cu bol, si 4 cgrute Cu
cal.
Vite: 1290 vite marí cornute,
137 cal, 774 or i 1059 rimAtorr,
 CIINENI
Venitul comuneT este de leT
906, banT 14, iar cheltuielele
leT 800, banT 93.
Apele ce udd aceastA comunA
sunt: Jiul si pArtul Unguroaia,
care curge numaT in timpurT de
iarnA sati in timpurT ploioase.
Comunicatia se face prin : so-
seaua nationalA, care trece la
V. ComuneT ; soseaua comunalA,
care strAbate comuna de la N.
la S.; un drum ordinar, care o
pune In legAturl cu soseaua
nationall i altul, care o leagA
cu comuna Gruiul si care a fost
transformat in osea vecinalA.
In comuna se gAsesc 14 pu-
turT si 3 fintinT.
Are r §coalg primará infiin-
tata in anul 1881 de locuitorT
frecuentatA de 42 elevT qi 4
eleve din 57 inscrisT.
Are 2 bisericT deservite de
preot i I cintáret, biserica
din Clineni, este fondatA la 1853
de locuitorT i reparatá la anul
1882.
Clineni, com. rur., jud. Arges,
pl. Lovistea. (V. CAineni, com.
rurall).
Clineni (Cäineni), com. rur.,
pl. GrAdistea, jud. R.-SArat, pe
maIul sting al riuluT BuzAul.
Este asezatA In partea de S.
a jud., la 32 kil. spre S.-E. de
orasul Rtmnicul-SArat, si In par-
tea de V. a plAseT, la 13 kil.
spre V. de Grádistea-d.-s., re-
sedinta plAsel. Comunele tuve-
cinate sunt: Drog, la 8 kil., Vi-
sani, la 6 kil., Amara, la 8 kil.
Se márgineste la N. - E. cu
com. GrAdistea-d.-s.; la E. cu
iltesti, din jud. BrAila, de care
e despArtitA prin riul BuzAul;
la S. cu Visani ; la V. cu Drog ;
la N.-V. cu Amara, de care se
desparte prin balta Amara.
Riul Buzául o udá. la S., de
la S.-V. la N.-E.; balta Amara
467
la N., SArata la V. In Ciineni
sunt si 12 puturT (8-13 in. ad.).
CAtunele carT o compun sunt :
StIvAresti, resedinta, la V.; PU-
soiul, la E.; Maralaiul, mal la
E.; Ciineni, la S.
Suprafata comuneT e de 4552
hect., din carT 45 hect. vatra
comuneT, 505 hect. ale locui-
torilor, 4000 hect. ale particu-
larilor.
Populatia e de 207 familiT,
cu 883 suflete. tiü carte 170
persoane.
In com. sunt 2 bisericT: una
in cAtunul StAvAresti, cu hramul
Sf. VoevozT, ziditl in 1835 de
vechiul proprietar, Alex. Bag-
dat si reparatA in 1880 de Maria
StavAra, are 17 pogoane pltnint
qi deservitA de r preot, I n'In-
tAret ; a doua biserica, in cAt.
Ciineni, cu hramul Sf. Nicolae,
ziclitS. in 1843 de pitarul Pan-
tazi Bagdat, reparatá in i866
de Grigorie Bagdat i zugrAvità
In 1868; are 17 pogoane pa-
mint.
Este o scoalI de bAetT, In cAt.
StAvAresti, fundatA in 1885 de
locuitorT; are i invatAtor $i e
frecuentatA de 22 elevT.
Comuna are 3000 hect. pl-
mint arabil, 500 hect. imas, 56
hect. OUT% 150 hect. finete,
300 hect. neproductiv.
In com. sunt 125 plugurT.
Vite sunt 3215 capete, din
cae: 560 bol, 250 vacT, 190
cal, 155 epe, 4 mdgarl, 2000
oT, 6 capre i so rtmátorT. Co-
mertul consta in importul de
tesuturT, gaz, vin, tuicl, si in ex-
portul de cereale i vite ; trans-
portul se face prin gara Flurei
(jud. BrAila), la 15 kil. spre S.-
V. Sunt in comuna 6 comer-
ciantT, din carT 5 circiumarT.
CAlle de comunicatie sunt
drumurile vecinale spre Amara;
spre Grádistea-d.-s.; la Visan' ;
la Drog.
www.dacoromanica.ro
Comuna are 196 contribua-
bilT.Veniturile sunt de 5245
leT, 35 banT, lar cheltuelile sunt
de 3188 leT, 69 batir.
Clineni (Cäineni), COM. YUr.,
plaiul Cozia, jud. Vilcea. La 7
kil. depArtare se aflA cAtunasul
RiJI-Vadulur, unde se afld va-
ma i trecatoarea la Turnul-Ro-
su in Transilvania. Locuitorif si
chiar strAinir numesc mal lesne
aceastA comunl Riul - VaduluT.
Ad e trecAtoare prin munti, in
Austro-Ungaria. Din vechime
existA trecAtoare la punctul Cii-
neni.
Este situatA pe valea OltuluT,
pe Valea-UreT si Rtul - VaduluT,
la 65 kil, departe de resedinta
judetuluT si la 47 kil. de a sub-
prefectureT.
Are o populatie de 380 lo-
cultorT, in care inträ $i 5 fami-
liT de TiganT; sunt 85 capT de
familie, 90 contribuabilT; locu-
esc in 100 case,
In comuna e o singura bise-
riel, fondatA de Petru, Petcu
Stoian i reparatA la anul 1865.
Inscriptia e cea urmAtoare: cA-
cest sfint i Dumnezeesc lo-
cas s'a zidit si s'a lnAltat intru
numele si lauda sfintuluT si fá-
cAtoruluT de minunT Nicolae de
la Miralichia, cu toatl osteneala
si cheltuiala d-lor Jupan Petcu,
Petru 4 Stolan.x.
LocuitoriT se ocupa mal mult
cu lemnAria, cu pescuitul
vinAtoarea. Produsul muncel
desfac la R. - Vilcea , Slatina,
DrAgAsani, dudad plutele pána
la DunAre.
In comunA sunt 1200 oI, 500
capre, 150 vacT, 80 bol i ¡O cal.
Pe Valea-Urer, in raionul co-
muneT, sunt 3 morT si 2 herl-
strae.
Locuitorii sunt mosnenT. De
aceastl connunA tine $i mun-
tele Coasta, unde se fabricA brin-
ClINENI
zd, la 2 stinT, numite «Stinele-
Ciinenilor.»
Scoala dateazà in comuna. de
80 anI. Cladirea e burla si e pro-
prietatea comuna Se frecuenta
(1895) de r4 copif, 13 Metí',
fata, din numarul de 28, 17
135.e1, ir fete, in virstd de scoa-
tifi carte 50 barbatT si ro
fèmer. C.i intretinerea scoald
statul che/tueste anual 1080
Toata com. are 450 hect. pämint.
Prin aineni trece soseaua na-
tional R.-Vilcea-Riul-VaduluI.
Veniturile com. se urcd. la 2635
lei si cheltuelile la 1687 la a-
nual. Dispune d'un capital de
629 la
E brAzdata de dealurile: Scdu-
elele, Dealul-lui-Vlad, Cálicelele,
Catanelul si Runcul i udata
de rtul Olt, Riul-VaduluT, va-
lea Scduelele, Negoiasa si Va-
lea-Une!.
Pe riul Olt se vdd inca, in
dreptul acesteI comune, urme din
Podul-luI -Traian, facut pentru
a trece in jud. Arges, pe tdr-
mul sting. Pe ad i trecea dru-
mul lui Traian, reparat de Carol
al VI-lea. La anul 1848, prin a-
ceastá comuna, aü trecut RusiT,
mergind In potriva Ungurilor.
Ciineni a fost in toate tim-
purile un punct strategic insem-
nat: astäzI incd se maT cunosc
urmele a doul fronturT bastio-
nate, construite de catre Aus-
triacl si TurcI in razboiul lor
de la 1710. In aceastá privintd,
laca cum se exprima raposa-
tul cdpitan Filip, in studiul sda
asupra Olteniel : «Pozitia de la
Ciineni este tare prin natura
sa, si are o insemnatate mili-
tara destul de mare, pentru a
atrage asupra-I atentiunea bar-
batilor competintT.»
Ciineni maI este important,
prin faptuluT ca ad i se intil-
nesc amindoud drumurile, care
din Valahia-Micd, cit si din Va-
www.dacoromanica.ro
463
lahia-Mare, duc in Transilvania;
sub Regulamentul Organic erail
drumurI de postä pe amindoul
liniile: drumul de la Pitesti prin
Curtea-de-Arges, Stilatruc, Pri-
poarele, la Clineni i drumul
posta din R.-Vilcel prin Cozia,
Calinesti la Ciineni si de adi
la Turnul-Rosu.
Tot ad, la Ciineni, sus, d'a-
supra satula, se allá o mare
lespede de marmurd albd cu o
inscriptie latineasca, in forma
stilul lapidar a monumente-
lor romane, prin care se per-
petua trecerea Oltenia sub scep-
trul Habsburgilor si constnic-
tia soselif d'a lungul Oltulur de
la Turnul-Rosu pana la Rimni-
cul-Vilea.
Iatd aceasta inscriptie :
Sta viator
Ubi natura »tare jubet
Et virtus Trajani stetit.
Hic
Sub auspiciis
Caroli sexti
Sub acta brevi bello sed forti animo
Eugenio
Caesaris vicario duce
Ripensi Dacia
Ut mediac mutuis commerciis
jungeretur alpestris
Effractis nupibus praecipitatis in
planum ductis Alpibus pante juxtis
XI borarum via vehicularis aperta est
Opus egit
Stephanus comes a Steinville
Legatus et praeses in Daciis
Architecto Friderico Schwanicio
Quid providentia Augusti
Pro salute publica per fidele
ministerium passet
Gratae posteritate perenne monumentum
Jam valde prospere et memineris
Virtuti Caroli inviam nulla esse
Viam
Quedum Alpes eviscerat et ilumina
damat
Bellum sistit populosque montibus
nudatos
Imperio frenat obsequio felices
Via Carolina
Haec est
MDCCVII.
(Anul ad indicat este gresit
si trebue sd fie : MDCCXVII).
chNENI
Se stie cd in urma 0.61 de
la Pasarovitz in anul 1718, Tur-
cia ceda. Austria, intre altele
intreaga Oltenie, care rdmase sub
coroana imperialä pana la in-
cheerea pAciI de la Belgrad,
anul 1739. De atunci a ramas in
toatd Oltenia zicatoarea: «de
cinc/ cu Nemta cu coada.»
Cea dmntuiü ingrijire a guver-
n uluf Austria luind in posesiune
Oltenia (1718), a fost de a uni
prin comunicativa mutuale Da-
cia - Alpestra (Transilvania) cu
Dacia-de-Mijloc (Oltenia).
De aceea, pe de o parte, a
pus a se curati albia °huid de
stincile care impiedicad orl-ce
transport pe upa; lar pe de
alta se deschise cu multe greu-
tdtI Via Carolina, care mergea
de la Turnul-Rosu pana. la Bog-
dAnesti, aproape de Rimnicul-
\Mojí. La Turnu-Rosu se Opa
in piatra urmdtoarea inscrip-
tiune :
Hace via
/n Dacia
Aperta est
Anno MDCCXVIL
Aceastd osea pe marginea
Oltultd fu considerata in acele
vremuri ca o lucrare extraor-,
dinard si fu asemAnata cu con-
structiile Romanilor, da, zice
inscriptia de la Clineni: achiar
vitejia tul Traian s'a oprit ad»
Constructia acestur drum cos-
tase 60000 de fiorinT. Dificul-
tatile erau intr'adevdr mar!, a-
vind a invinge stincoasa re-
zistenta a Carpatilor i capri-
ciile furioase ale ()huid.
Ciineni (CAineni), sat, jud. Ar-
ge$, plasa Lovistea, comuna Cii-
neni. (Vea Caineni, sat).
Ciineni (Caineni), catun de re-
sedinta, al comuna cu ace141
nume, jud. Gorj, situat in albia,
si pe partea stingl a JiuluI.

Are o intindere de 770 hect.,
din carI 110 hect. arabile, 255
hect. finete, 28 hect. pomet, i6
vi]; 357 islaz si padure s't 8
hect. vatra satului.
Are o populatie de 85 fam., sari
340 sufl., din carT 62 contrib.
Locuitorii poseda. 40 plugurr,
70 care cu bol, 2 cdrute cu
cal; 650 vite mari cornute, 67
cal, 424 oT Si 659 rimatori.
In catun se gasesc 9 puturT
2 fintinI.
Ad i este i biserica, si i coala.
Serviclul bisericei se face de
preotul din catunul Sofraceni.
Ciineni (Cäineni), sat, in judetul
R.-Sarat, pl. Gradistea, cat. com.
Ciineni. Este asezat in partea de
miaza-zi a comuna, pe malul
sting al riului Buzaul, in apro-
piere de lacul mineral Batta-
Sarata.. Are o Intindere cam de
15 hect. (vatra satuluT), Cu o
populatiune de 65 familiT,
237 suflete, din cari 6o contri-
buabill Stiti carte 30. Are o
biserica, la care deserveste preo-
tul din catunul Stavaresti. Adi
e si o scoald a comuna.
Clineni, mofie, in jud. Rimnicul-
Sarat, proprietatea familiel Bag-
dat; se intinde peste riul Buzaul.
Clinenilor (CuImea-), culnte de
jud. Vilcea, care plea-
d. din MunteleVirful-Mare, i se
indreapta catre E. Este coprinsa.
intre rIul Ciineni i Riul-Vadu-
avind ca piscurT mal prin-
cipale ; muntele Coasta-Ciineni-
lor si Dealul-lui-Vlad. Aceasta
din urmä culme constitue prin
contraforturile sale, dota po-
zitiuni tactice, situate una la
comuna Ciineni si cea-l'alta la
frontierd, chiar pe malul sting
al Riului-Vadului.
Cline§tilor (Dealul-), deal, la
469
poalele caruia se afla situata
comuna Surpatele, plasa
d.-s., jud. Vilcea. Se mal nu-
meste i Plestioara.
Cijma, deal, in com. rur. Ivarna-
d.-j., plahil Closani, jud. Me-
hedinti.
Clibotinul, ostrov, in jud. Vlasca,
avind 340 hectare padure de
salde, situat pe domeniul Giur-
giul, in dreptul satului Malul-
d.-j.; depinde de ocolul silvic
Giurgiul.
ClIcea, plata, acoperit cu pa-
durice, pe teritoriul satului Gher-
manesti, com. cu acelasi nume,
pi. Po4oleni, judetul Fälciú, in
partea de E. Pe acest platal, pe
o lungime de 2 kil., se intincle
un sant vechiti, adinc de 3 me-
tri i larg de 5 metri. Lo-
cuitoriT spun ca aü gasit pe
lucrind pdmintul, gloante
farImaturi de boambe.
ClIce§ti, com. rur., in partea de
S. a comuna Godinesti, din
plaiul Vulcan, jud. Gorj, in apro-
pierea 1-11110 Tismana, i In
partea dreapta a lui, situat sub
dealul Pietrisul. Are o supra-
fata de 225 hect., din care 50
hect. pad ire, 115 hect. arabile,
40 hect finete si 20 hectare
livezi de prunr.
Are o populatie de 18o fa-
sail 693 suflete, din cari
140 contribuabill.
LocuitoriT posea : 30 pluguri,
95 carute cu bol, i caruta
ca caT, 205 vite mari cornute,
12 cal, 40 Oí, 12 capre i 125
rimatorf.
Venitul comuna este de leI
650, bani 88 si cheltuelile de
lei 602, bata 88.
Riul Tismana ce vine din
spre N. uda partea de E. a
acestei comune.
www.dacoromanica.ro
CiLNAUL
Prin Clicesti trece soseaua
comunala care o leaga la N.
cu catunul Racoti, iar la N.-E.
tot prin soseaua comunald se
leaga cu catunul Piriul.
In aceasta comuna se gasesc
2 morT pe apl., 9 puturi si 2
fin tia.
Comuna are i coald, fon-
data la 1836, frecuentata de 51
baeti si r fatd, din 49 inscrisi;
2 biserici de lemn, una fondata.
la 1832, lar a doua reedificata.
la 1888, deservite de un preot
doi cintareti.
Locuitorif sunt mosneni.
ClInäeni, numire vechie a salte-
luí Milosesti, pl. Ialomita-Balta,
jud. Ialomita.
Cilnaianul, munte, in jud. Bu-
zati, com. si cat. Colti, format
din stind si acoperit de paduri.
Extremitatea sa de V. se ter-
mina In muntele Virful-OiI, iar
cea de E. In muntele Virful-
Sboiulur.
ClInäianului (Izvorul-), izvor,
In jud. Buzgil, com. Coi0.
cepe din virful muntelui Una-
ianul si se scurge in Valea-Col-
tilor.
ClInäul, deal, in plaiul Rimnicul,
jud. R.-Sarat. Se desface din
virful Dinul ; trece pe la izvoa-
rele riulur Cilnaul; se intinde
spre E., lasind la stinga culmile
Catautului si Scarisoara; de aci
se prelungeste spre S., intrá in
pl. Rimnicul-d.-s., si sub dife-
rite numirT, ca: Dealul-Spidelor,
P o iana-Malaiului, Ernatica,Strea-
ja i Strajesti, se intinde pana
la hotarul judetului, despartinci
afluentii riulul R.-Sarat de a-
ceia al Cilnaului. Este acoperit
cu paduri intinse si pasuni.
Cilnäul, tia, in jud. R.-Sarat
 CILNAUL-GÄVANELE
jud. BuzAti. Izvoreste din dea-
lul Fundul-CilnAuluT, j ud. R.-SA-
rat, com. Valea-SAlcier. Se in-
drepteazA spre S. pe linga ho-
tarul jud. R.-Sárat, pl. Rimni-
cul ; udä in drumul sAti cdtu-
nul Modreni, com. Valea-SAl-
cieT; intrd apoT in plasa Rimni-
cul-d.-s., udl cAt. Costomir, co-
muna Valea-RateT, cdtun ele Mur-
gesti, Mocani, Suditul, Mato-
hani, Nisipeni, Racoviteni si Pe-
trisorul, ale comuneT Racovi-
teni; in judetul Buzar', pAs-
trind aceeasT directie, uell co-
munele Vadul-Sorestilor,
Fundeni, Slobo-
zia-de-ClInAa, Haimanalele, si se
vars1 in riul Buzdil, pe stinga
luT, in dreptul orasuluI BuzAti,
dupà un curs de 70 kil. Cur-
sul luT e repede in jud. R.-SA-
rat si lin in jud. BuzAti. Basinul
sAii e cuprins 'filtre culmile Cim-
pulungeanca, Dimieni, Clociti si
Blejani, la V.; si intre cultnile
CilnAuluT, Spidele, Poiana-PAru-
luT i Ernatica, la E., coprin-
zind decT, in jud. R.-SArat, o
micá parte din plaiul Rimnicul
(com. Valea-SAlcieT), o bunA par-
te din pl. Rimnicul-d.-s. (com.
MArgásitesti , Cimpulun geanca,
ValeaRater i Racoviteni).
CilnAul primeste ca afluent
principal Hirboca, case se varsd
In el la comuna Hirboca, dupl
ce primeste CArpinisul.
CilnAul-Gavanele, cdtun, al co-
muneT Zilisteanca, jud. Buzdti,
alipit de marele cAtun Haima-
nalele, format din insurAteT, in
1880. Are 40 locuitorr si 12
case.
Cilnäul-Gävanele, mofie a sta-
tuluT, jud. Buzdu, pendinte de
schitul Gavanele. Are 182 hect.
arabile, acum date insurateilor.
alnäul-GirboveI, catun, al co-
www.dacoromanica.ro
470
muneT Zilisteanca, jud, Buzan,
alipit de marele cdtun Haima-
nalele, format din insurAteT in
1880.
Are 70 locuitorr si 30 case.
eilnAu1-01rboveI, molde a sta-
tului, in jud. Buzäü, com. Zilis-
teanca, pendinte de schitul Ni-
fon. Are 820 hect., din carT 8
hect. pAdure, 42 hect. izlaz
restul arabil. Parte din corpul
acesteT mosiT s'a dat insurAtei-
lor (190 hect.) in 1880 si 77
improprietdritilor din 1864, lar
553 hect. s'al) vindut la parti-
cularT.
Ciln5u1-Särindäreanca,
in jud. Buzati, com. Zilisteanca,
cdt. Slobozia, fostA pendinte de
mAnAstirea SArindarul i azI par-
ticularl. Are 580 hect., toate a-
rabile.
Cilnäul-einea§ca, mofie, in ju-
detul BuzAtl, com. Zilisteanca,
cAt. Haimanalele. Are 190 hect.
arabile i putin izlaz.
CilnauluT (Gura-), celtun, al co-
muneT Zilisteanca, jud. BuzAti,
alipit cdt. Haimanalele, format
din insurAteT. Are 70 locuitori
si 20 case.
Cilnauluf (Gura-), molle, in co-
muna Zilisteanca, jud. BuzAti,
fostd proprietate a statuluT, pen-
dinte de Episcopie. Are 700
hect., din carT 27 hect. crivind,
30 hect. izlaz i restul arabil.
Din aceastá. mosie, 270 hect. s'ati
dat insurAteilor, iar restul a de-
venit proprietate particulard.
Ctlnia, saa Canlia, com. rur., In
plasa Silistra-Noud, jud. Con-
stanta. Este situatI in partea
vesticA a judetulul, spre V. de
orasul Constanta, capitala dis-
trictuluT, si in cea nordicä a
plAsel, spre E. de orAselul Os-
trov, resedintl. Comunele inve-
cinate sunt : Bugeam, la 5 kil.
spre S.-V.; Girlita, la 5 kil. spre
S.-V.; Lipnita, la 5 kil. spre
S.-E.; Satul-Nort, la 5 kil. spre
N.-E.
Se mArgineste la N. cu com.
Satul-Noti, de care se desparte
prin dealul Ghivizlicul; la E
cu comuna Lihnita, de care se
desparte prin culmea Coslugea;
la S. si V. cu com. Girlita, de
care e despArtitl prin dealul
Draca si valea Scorci; lar la
N.-V. cu jud. Ialomita, de care
desparte D u n área.
Solul este accidentat de pre-
lungirile vestice i nord-vestice
ale culmeT Coslugea. Printre
dealurT insemnAm ca principale:
Ghivizlicul (140 m.), la N.; Cos-
lugea, cu vIrful Coslugea (138
m.), la V. - E.; alnia, cu virful
Unja (foz m.), in interior; Li-
cirna (122 m.), Draca, cu
Draca (125 m.), la V. si S.-V.,
ele apartin toate culmei Cos-
lugea i sunt acoperite cu fl-
nete, imasurT si ctte-va pAdurT,
resturT din intinsele pAdurT de
odinioarA.
DunArea udd com. la N.-V.,
pe o distantl de 3 kil., avind
malul inalt i stincos, din pri-
cina pietroaselor dealurT ce-si
trimet ramificatiunile pAnA 1a.
fluviA. VAT sunt putine ; toate
se deschid in DunAre i al
apä numaT in timpul ploilor
toamneT ; printre ele distin -
gem Ghivizlicul - Mare, la N.,
Cu o directie de la E. spre V.;
Cilnia, formatä din unirea vailor
Cilnia-Mare ce trece prin satul
Cilnia si Canli-Dere; ania-Ve-
chie, care brdzdeazä com. prin
mijloc; Licina, Cu rt-
poase i pAduroase, la V.; va-
lea Girlita saù Scorci, la S.-V.
Este formatA numaT dintr'un
singur atan, Cilnia, in valea C11-
 CiLNIA
i dominat la N. de
nia, inchis
dealul Cilnia, la E. de dealul
Coplugea, la S. pi V. de dealul
Licina. Satul e mare, apezat tri-
te° pozitie frumoas1 pi incorf-
jurat de viT i livezi.
Suprafata lui este de 3040
hect.
Populatiunea totall pe 1896
este de 187 familii, cu 933 SU-
flete, din carT : 505 bArbati, 488
femeT.
Sunt 503 agricultorr pi me-
seriapi ; 2 circiumari.
Contribuabili sunt 185.
Budgetul comuneT este la ve-
nituri de 5651 lei pi la chel-
tueli de 2281 lei.
Cal de comunicatie sunt nu-
maT nipte drumuri comunale sari
vecinale ce duc la satele apro-
piate Bugeacul, Pirjoaia, Sa-
tul-Noti, Galia i Coplugea.
In com. este o biseria, cu
hramul Sf. Voevozr, ziditA i in-
tretinun de comunA, avind pi
de la stat IO hect. pi deser-
vitA de I preot, I paracliser
pi I cintAret; o pecan ruralA
mixt1 Cu I invatItor §i 71 e-
levi; §coala e intretinutA de stat
pi are IC/ hect. de plmint.
Cilnia,deal, in jud. Constanta,
pl.Silistra-Nota, pe teritoriul
com. rurale Cilnia, de la care
pi-a luat numele. Se desface din
ramificatiile vestice ale dealului
Coplugea; se indreaptA spre V.,
avind o directiune generala de
la E. spre V., intinzindu-se prin-
tre valea Cilnia-Vechie pi o altA
vale mai micd, ambele adia-
eente ale vliei Cilnia, brAzdind
ast-fel partea nordicA a plApei
pi cea centralA a comuneT. Are
O inAltime cam de 105 m., do-
minind astfel satul alnia, care
in parte este apezat la poalele
sale sudice, valea Cilnia, al c5.-
rui mal drept este inalt
valea Cilnia-Vechie i dru-
471
mul alnia - DunAre, Este aco-
perit cu tufAripurT, resturi din
intinse pAdurl i cu finete.
Cllnia, vale, in jud. Constanta,
pl. Silistra - Noua, pe teritoriul
com. rurale Cilnia. Sub numele
de valea Canli - Dere, se des-
face din poalele nordice ale dea-
lului anti - D ere ; se indreaptA
spre N., inteo directie generan
de la S.-E. spre N.-E., pi, cum
se apropie de com. alnia, la
numele de valea Cilnia ; str6.-
bate aceasta comuna pria mij-
loc, trecind pe Ia poalele vestice
ale dealului alnia ; face un
arc 0, dupA un drum de ro
kil., se deschide pe malul drept
al DunArei, la 4 kil. mal jos de
satul Pirjoaia. BrAzdeazA par-
tea de N. a papa i cea cen-
trall a comunei. Malurile sale,
de la comuna Cilnia 'Ana in
DunAre sunt inalte i ripoase,
de oare-ce este strinsä de a-
proape de dealul Cuinia, i de
o ramificatie a dealulur Canli-
Dere.
Ca vAT a diacente mal insem-
nate are valea alnia-Vechie, pe
dreapta. Intreg teritoriul, strA-
bAtut de aceastA vale pi adia-
centele sale, este cuprins intre
dealurile Coplugea la E. pi Cann-
Dere la V., coprinzind intreg
teritoriul com. Cilnia, care se
aflA in interiorul eT ca intriun
basin. AceastA vale nu are apA
de cit numaI toamna i prima-
vara, dupg topirea zApezilor. Pe
malul säú drept, merge drumul
comunal ce duce de la Cilnia
la malul DunArei.
Cllnia-Vechie, vale, in judetul
Constanta, pl. Silistra-Nou5., pe
teritoriul com. ruraie Cilnia. Se
desface din poalele vestice ale
dealuluT Coplugea; se indreaptl
spre V., inter) directie generala
de la V. spre E.; face un mare
www.dacoromanica.ro
CILNICUL
arc de cerc, ocolind dealul al-
nia i mergind pe la poalele mo-
vileT Coplugea, i, dui:A un drum
de 21/a kil., se deschide in va-
lea alnia, pe dreapta, ceva
mal sus de desehiderea aces-
teia in Dundre, bräzdind ast-
fel partea nordicA a plApei pi
a comunei. Este tdiatA de un
drum comunal ce duce de la
Cilnia la Pirjoaia.
alnicul, com. rur., pl. Ocolul,
judetul Gorj, la S.-V. comunei
Hodoreasca, aproape de so-
seaua judeteanA T.-Jiul-Severi n.
Numirea o are de la apa alni-
eului ce o udd de la N. la S.
Are o suprafatA de 1494 hect.,
din care woo hect. pAdure
vatra satului, 8o hect. finete
pi 414 hect. arAturA.
Are o populatie de 185 fami-
HT, sail 717 suflete, din cad io
Tiganr. Sunt 250 contribtiabili.
Locultorii posed5.: 50 plu-
guri, 62 care cu bol pi vaci,
cArutA ca cal, 552 vite marT
cornute, 26 caT, 221 Or i capre
pi 240 porci.
Venitul comunei e de 785
lei anual, pi cheltuelile de 776
lei, bani 64.
Comunicatia se face prin
seaua comunalA care la N.-E.
o pune in legAturA cu comuna
SomAnepti, jar la S.-V. cu po-
seaua judeteang. T.-Jiul-Severin.
Are o pecan., frecuentatA de
47 elevl, din 50 inscripT; 2 bi-
sericT de lemn, fondate de lo-
cuitori in secolul trecut i acum
deservite de i preot pi 2 cintAreti.
In comunA sunt 2 morT de
apg.; I circiumA.
Cilnicul, ceitun, al comuner Bin
zelul-de-Gilort, plasa Amaradia,
jud. Gorj, situat pe malul sting
al riului Gilort pi la S. de com.
Albeni. Are o suprafatA cam de
800 hect., din earl 124 hect. ara-
 CILN1CUL
bile, 4 hect. vie, 6 hect. prunet,
666 hect. padure, tufri i fi-
nete.
Are o populatie de 8o fa-
milir sai1 250 suflete, din cari
50 contribuabili. Locuitorii ati
17 pluguri si 36 care cu
Sunt 20 stupf.
Cdtunul este udat de apa C11-
Comunicatia cu comuna Al-
beni si cu cdtunul s'Al de rese-
di itä, Birzeiul-de Gilort, se face
printr'o osea comunald.
In cdtun se gdsesc 3 puturi
Cu cumpAnd si 7 izvoare aco-
perite.
CAtunul are 3 bisericr, din
carI una reparan de defunctul
general Gheorghe Magheru, e
deservia de preotul din Birzeiul-
de-Gilort.
Cilnicul, pîrîü, judetul Gorj. Iz-
voreste din Dealul-Sporestilor;
udl comuna Cilnicul ; se in-
dreaptd spre S. si se varsd in riul
Tismana la comuna Hodoreasca.
alnicul, pirig, in plaiul Novaci,
jud. Gorj, format din 2 Oraje :
Ursoaia si Cretul. Cel
izvoreste din partea Dealului-
Muerel, numit Dealul-Alimpes-
tilor, iar cel d'al 2-lea din Dea-
lul-Poenarilor. Se intrunesc a-
mindoul la hotarul Zorlestilor,
unde Cilnicul primeste pirlul
Prizlocul, care izvore3te din malul
Bumbesti-Piticul. De la Zorlesti la
vale, piriul ja numirea de Cilni-
cul. Primeste in dreapta Lia
Cornetul, iar pe stinga Prigoria
si Hotopelul si apor se varsd
in Gilort, la comuna Albeni.
Pe acest piriu sunt 6 poduri
de lemn, 2 in comuna Albeni,
2 in Negoesti si 2 in comuna
Prigoria.
Lätimea sa medie este de
IO metri, iar adincimea de
0,40 m.
www.dacoromanica.ro
472
Cllni§tea, lasd, in partea de
mijloc a jud. Vlasca, se hotdreste
la N. cu pldsile Neajlovul
Glavaciocul, la E. cu jud. Ilfov,
la V. cu jud. Teleorman, la S.
cu plasa Marginea. Numele i s'a
dat dupd. acel al riului Cilnistea,
de care este udatd pe toatd in-
tinderea sa, fiind strAbdtutd de
acest riu prin mijlocul
Resedinta acester pldsi este
la cdtunul Calugdreni (proprie-
tatea D-lui Vartiade) ce tine
de comuna Uzunul.
Suprafata acestei pläsi este
de 120000 hectare, cu o popu-
latie de 48544 suflete.
Dupd statistica fácutd. in 1889
de Sinod, populatia ar fi de 39515
suflete. La 1860, spune Frun-
zescu in Dictionarul sda Geogra-
fic, aceastd plasd avea 27 co-
mune, cu 28950 locuitorr.
In aceastd plasd, afarl. de E-
puresti-Sirbr, Copdceni o Bila,
unde sunt BulgarI, cele-l'alte
sate sunt populate cu Romira.
Plasa in total are 28 comune,
Cu 69 sate si anume :
. Adunaji-Copäteni, cu sa-
tele : Adunati-CopAceni o Pir-
lita.
Bäldriile, cu satele :
amineasca-d.-j., Cdmi-
neasca-d.-s. i Stilpeni.
Brän4tari, Cu satele :
Brd-
nistari-MAndstire si NIneasca.
Cämineasca, cu satele : CA-
mineasca i Bila.
Comana, cu satele : Co-
mana, Falastoaca si Vla -Tepes.
Copaciul, cu satele : Cro-
vul o Copaciul.
Dadilov, cu satul : Dadilov.
Ddrei" fti, cu satele : Da-
rdsti-d.-s., Ddrdsti-d.-j. si DA-
rdsti-Mdrcutei.
Drägänefti, Cu satul: Dra.
gdnesti.
o. cu satul : Ghim-
pati.
CILNIFTEA
Gradiftea, cu satele : Grd-
distea-d.-s. i Grddistea-d.-j.
Epuregi, cu satele : Epu-
resti-RominI, Epuresti-Sirbi
Mateiti-Basarab.
Letca-Vechie, cu satul:
Letca-Vechie.
Mägura, cu satele MI-
gura-Luceanca, Gurueni, Magu-
ra-Bueasca, VitAnesti si Gaya-
n esti.
Mihdiiqti, cu satele: Tu-
fele, Blnesti, Costieni,
Mihailesti-d.-s.
Naipul, cu satele : Ba-
laci, Cioflicul i Naipul.
Novaci, cu satul : Novaci.
Pcingdlefti, cu sato!: PAn-
ggesti.
Popefti, cu satul: Popesti.
Prunarul, cu satele : Ca-
rapancea i Prunarul.
Singureni, cu satul : Sin-
gureni.
Stänefti-Chirculefti, cu
satele : Stanesti i Chirculesti.
Stoenef ti, Cu satele : Stoe-
nesti-Mosneni, Stoenesti-d.-j,
Stoenesti-d.-s.
Strimba, cu satele ; Crin-
gurile, Strimba-d.-j. i Strim-
ba-d.-s.
Tangärul, co atele: Gu-
bavia, Mirdul, Petru -Rares
Tangdrul.
Tirnava-de-jos, cu satele:
Comoara, Dandara i Tirnava-
d.-j.
Tirnava-de-sus, cu satul:
Tirnava-d.-s.
Uzunul, cu satele : Cálu-
gAreni-MosnenI, Cdlugdreni-Md-
nastirenI i Uzunul.
Aceastä plasd. are 7336 con-
tribuabili. Venitul pe anul 1888
a fost de 113545 lei si cheltu-
elile de 94053 lei.
In aceastá plasa nume trei
comune ai tirgurr anuale sail'
bilciurT, i anume : DrAgdnesti,
la 25 Martie ; amineasca, la
29 Iunie si Strimba, la 6 Aug.
CILNIpTEA.
Sunt in total 53 biserici, de-
servite de 38 preotI si 91 das-
dB'.
coli sunt 30, din cari 9 de
zid si 21 de nuele ; cursurile
sunt predate de 17 invatatorl
si 13 invatatoare.
In anu/ 1888 ati fost frecuen-
tate de 970 baetI si 185 fete,
din 2409 ladeti si 1509 fete in
virsta de scoala.
Vil surit in 23 comune, in in-
tindere de 2328 hect
S'a cultivat tutun In aaul 1888
in urmatoarele comune :
Camineasca, 113 hectare 40
arif ;Baldriile, 35 hect. 40 arif ;
Copaceni, 153 hect. 37 arir ; E-
puresti, 8 hect. 85 arif ; Ghim-
pati, 154 hect. 14 arif; Naipul,
16 hect. 62 arii; Pingalesti, 52
hect. 23 ariI; Tingarul, 57 hect.
41 arif.
In total s'a cdltivat o supra-
fata de 591 hect. si 62 aril, pe
care s'a produs 240632 kgr.
tutun, in valoare de 182175 lei.
In tot judetul Vlasca s'a cul-
tivat in anul 1888, de cAtre 2171
loc., o suprafatä de 988 hect. cu
tutun care a produs 412677
kgr., in valoare de 350424 le!.
Din aceasta se vede ca plasa
Cilnistea, singurd, a produs maT
mult ca jumatate din total.
Padurl ale statului in aceasta
plasa sunt pe o intindere de
55oo hect. si particulare, pe
7000 hect.
In plasa, afara de riul Cil-
nistea, curg apele Teleornaanul
s'i Clenita la marginea sa de V.
si udind Magura, Gurueni, LA-
ceanca, Budaiasca, Vitanesti si
Gavanesti.
Riul Glavaciocul trece pe la
extremitatea de N. a plaseT, u-
dind satele Letca-Vechie pi Co-
paceni.
Valea-Milcovuluf trece pe la
Ghimpati. Valea Balariile pe la
C3111, Cu acAa.si nume,
68086. Afarole Moti fiar Geogrklfoi Vol. II.
473
Apa Neajlovul uda satele:
Epuresti, Stoenesti, Chirculesti,
Singureni, Cringurile si Ioneasca,
sati Calugdreni-Vartiadi. Pe riul
Argesul care face limita de E.,
sunt satele: Millailesti, Novaci,
Därdsti, Adunati - CopacenT si
Grädistea.
Pe apa Cilnistei sunt situate sa-
tele : Tirnava-d.-s., Tirn av a-d .-j .,
Draganesti, Tunari, Naipul, CA-
mineasca, Pingalesti, Strimba,
Stoenesti, Tingarul, Uzunul, CA-
lugareni, Branistari, Dadilovul,
Comana si Falastoaca.
In aceasta plasa sunt sase
moff de apa. pe Neajlovul si
opt mor! de abur!.
Partea pläseI care produce mai
mult grki si porunab este par-
tea de V.; parea de E. pro-
duce mult fin. In plasA se cul-
tiva inul, cinepa si gogosii de
matase. Partea despre N. este
productiva in cartoff, si tutun ;
de asemenea are vil multe.
LocurI istorice sunt: Caluga-
reni, Uzunul, Hulubesti, Crucea-
de - Piaträ, Strimba, Stoenesti,
Comana si Gradistea.
Plasa e strabatuta de urma-
toarele cal de comunicatie: so-
seaua nationala Giurgiu - Bucu-
resti, care trece prin Caluga-
reni si ese la Copaceni la Ar-
ges; soseaua judeteara ce mer-
ge pe la Pangäl in Glavaciocul ;
soseaua judeteana ce duce la
Alexandria; soseaua judeteanä
ce duce la Letca; soseaua ve-
cina1à de la Strimba-Gradistea,
prin satele Calugäreni, Branis-
tari, Budesti. Linia ferata Giur-
giu-Bucuresti infra in aceasta
plasa, la Comana si ese la Grà-
distea.
Cllniqtea, tifi, jud. Vlasca. Vine
din sus de Letca-Noul, de la
satul Tirnava-d.-s. si se var-
sa in rlul Arges, in jos de sa-
tul Falastoaca, tot din acest ju-
www.dacoromanica.ro
CiLTEpTI
des. Primeste in cursul el apele :
Milcovul, din sus de satul Let-
ca-Noua; apoi Glavaciocul, din
jos de Dusanca; Neajlovul, care
se varsa tateinsul la Pari-Morei-
ha-Variara, hotar intre Hulubesti
si Calugareni sati Ionesti a frati-
lor Vartiadi; Uzunul ; apele vai-
lor :Stoenesti, Tingarul, Sasi,
Dadilovul si Gurbanul. In jos
de satul Calugareni, un brat
din aceasta apa poarta si nu-
mirea de Neajlovul, ast-fel ca
de la Calugareni in jos spre
Branistari se \Täd doul ape,
una Neajlovul si alta Cilnistea ;
se unesc apoi amindoul in
dreptul comunei Dadilovul sub
denumirea de Cilnistea. Lun-
gimea acestui riti, de la sorginte
pana. la gura luf, este de 57 kil.
De la num ele riului si a vad
poarta numele si plasa Cilni-
stea. Satele de pe ambele la-
tid* ale Cilnister sunt : II--
nava- d.-s., Tirnava - d. - j., Nai-
pul, Cämineasca, Pingälesti, Tia-
garul, Stoenesti, Strimba, Uzu-
nul, CAlugAreni, BrAnistari, Da-
dilovul, Budeni, CoMana si Fa-
lastoaca.
Linga acest riu s'a intirnplat
vestita batalle dintre armata no-
mina, comandatá de Mihaiii-Vi-
teazul si armata turceasca, co-
mandata de Sinan-Pasa, la anul
1595.
Peste riul Cilnistea sunt 5 po-
duff statatoare si anume: la CA-
mineasca, la Fangal, la Strim-
ba, la Calugareni, acestca patru
de lemn, lar al 5-lea de ffer,
asezat in fata satului Comana
si peste care trece unja ferata
Bucuresti-Giurgiu.
altea, semn de hotar, la Nordul
comunei Merisa.ni, jud. Teleor-
man; desparte mosia statului
Merisani, de mosia Doagele.
alteqti (Borcaneqt1), cdtun, al
60
 CILTEM
com. Gura - SArAtil, jud. Buz53.1,
cu SO locuitorT si 63 case. Mare
parte din locuitorI sunt TiganI.
Cilte§ti, mofie, comuna Mihdesti,
pl. Riurile, jud. Muscel, pro-
prietate a statulur. Are 50 hect.
5796 m. p. loc de culturA si
191 hect. pAdure. S'a arendat
pe periodul 1886-95, cu 615
leI anual.
CImp (Poiana-din-), poiand, In
com. CetAteni - din - Deal, plaiul
Dimbovita, jud. Muscel.
CImpeni, COM. y-ur., pl. Oltetul-
Oltul-d.-s., jud. Romanati, for-
mata numaI din satul cu ace-
lasi nume, situatO In partea de
V. a plAseI, in valea Balsita. Se
mArgineste la V. cu jud. Dolj,
tocmaT unde Tesluietul formeazA
hotarul judetuluI. Se af15., spre
V. de Bals, la 7 kil.; e departe
de Caracal cu 37 kil., fiind la 185
metri d'asupra niveluluI MAriI-
Negre.
In Cimpeni sunt 1 ¡O familif,
cu 646 locuitorI, totI Rominr,
din carI 330 bArbatI si 3 r6 fe-
meI ; 268 cAsOtoritI si 378 nec6.-
sAtoritl, ro stin carte si 636 nu.
Budgetul comunef e de 1403
leI la venituff si 1395 le! la
cheltuelf. Sunt 114 contribua-
bilf.
Are o bisericd, cu hramul SE
Nicolae (187 z), deservitä de un
preot si doI dintdretr-
Ocupatiunea de cApetenie a
populatiund este agricultura si
industria domesticd. NumArul
vitelor mil este de 385; porcI
sunt 117 si oI 728.
Cimpeni, sal, cu 25 familiI, ju-
detul Arges, plasa Topologul ;
face parte din com. rur. Giur-
gi u veni-Vdt4esti.
CImpeni, sat, jud. BacAil, pl. Si-
www.dacoromanica.ro
474
retul-d.-s., al com. Slcuieni, a-
sezat pe stringa piriuluI Valea-
Mare. Acest cAtun a fost rese-
dintA a comunei pOnA la 1864.
CapI de familie sunt 69 si su-
flete 221. Animale se numArA:
15 cal, 143 vite cornute si 4
porcI.
Cimpeni, sat, jud. BacAti, plasa
TazlAul-d.-s., al com. BOhnOseni,
situat in stinga riuldi TazIdul-
Mare, alAturea de satul Pustiana,
com. Scorteni, In depOrtare de
7744 m. de satul BAhnOseni, re-
sedinta comuner. Are o bise-
rica, ziditl de Epitropia SE Spi-
ridon din Iasi, in anul 1861, de-
servia de I preot si 2 cilla-
retr. Aci se gAsesc 2 circiuml.
CapI de familie sunt 126, su-
flete 518. Animale se numArA :
I I caT, 230 vite marI cornute
si 40 pord.
Aci se aflä si puturr cu pA.-
cur5. galbeng, mult cAutatd.
Cimpeni, sat, face parte din com.
rur. erlalnesti, plasa Mijlocul,
jud. VIlcea. Are o populatie de
383 locuitorr, 190 bArbatI si
193 femeI.
Cimpeni, mofie, jud. BacAd, plasa
Tazilul-d.-s., comuna BOhnOseni,
despre care Th. Codrescu zice :
«mosie cu pOrti si rdzeseascA, In
care mosia are parte .7i Sfinta
MOnOstire TazlAul, inchinatA Sf.
Mormint; larl din rAzOsI Ior-
daiche Orlan si Iosib sin Ghior-
ghe Intuneric, \dad, la 1841,
d-sale Gh. Obreja, 6 stinjerff
de acole, pArtasI cu partea din
Obreja, 220 stInjenr, bez de 303
stinjenI analogon din codrul,
dupO alegerea facut5.; rAzesr
mal sunt si diaconul St. Lazdr,
Iftimie Barescu, postelnicul Va-
silie Vicol, Maria lur Vasilie
Pelin, Iancu Orlan si altI mal
multT rOzOsI si pArtasI in ea.
clmPINA
Are sat, cu 1 bisericl, 1 preot,
2 dascAlI, 2 privilegiatI, 9 ne.
volnicI, 15 vAdane, 8 slujbasi
volnicT, 2 jidovI ; pe 11110 mo-
siile Schitul-Frumoasa, Bdsesti,
BOhnIseni si altele, cu un nu-
mAr de 85 locuitorr».
Cimpeni, mofie, jud. BacAti, pl.
Siretul-d.-s., com. SAcuieni, des-
pre care Th. Codrescu, zice: «in
care mosie are parte d-lul Vor-
nicul Grigorie Done, si d-luI co-
misul Manolachi Lupascu, iarl
din rAzAsI sunt si Petrea Epure,
Iordache CAruntu, din partea
ZAhlreascA, Toader Foamete,
Tudosie Gog din BOlIneasa, si
alti mal multf. Are sat, cu 1
bisericA, 2 preotf, 2 dascAlf, 2
privilegiatT, 95 mazilf, 5 ch'pA-
tiierT, 3 nevolnicI, 7 vAdane, 3
jidov1; pe lIngd mosiile Chi-
ticeni, Silivestri, Berbenceni, SA-
cuieni si altele, cu un numAr
de 8o locuitorl».
Cimpeni, 'd'Are, jud. Bacn, pl.
Siret.ul-d.-s., com. SOcuieni, fo-
ioasA, de 40 hectare.
Cimpia, deal, pe teritoriul sa-
tuluI Arsura, com. GhermAnesti,
plasa Podoleni, jud. FOlcid, in
partea de E.
Cimpia-Radovanului, dmpie
intinsA,la N. de mAnAstirea
Curtea-de-Arges, jud. O plasa
Arges, care se intinde pAnd
subt poalele ultimelor ramificatif
ale Carpatilor.
Cimpina, com. urb., plaiul Pra-
hoya, jud. Prahova, la 450.7.50
latitudine nordia si la 12°.24,00
longitudine esticA.
AceastO com. e vechie. Da-
teazA cu mult inainte de anul
1503 si aceasta o invedereazd
relatiunile sale comerciale ce
avea pe atuncT cu Brasovul.
CIMPINA
Este situata pe malul riuluI
Prahova, la 36 kil, departe de
Ploesti. Ad este resedinta plaiu-
luI Prahova.
Se compune din 5 catune
Macelarul, Brostelul, Slobozia,
Pacureti si tirgul Cimpina, cu
o populatiune de 2716 loc.,
1363 barbatI, 1353 femeI; din-
tr'acestia 16 fatnild Tigard, 15
Evrer, 3 Bulgarl, 17 Ungurl,
Francez, 7 GermanI, 3 ItalienI
si 3 Gred.
CapI de familie sunt 644;
contribuabilI 700; case 524.
In comuna sunt 3 biserld,
toate in tirgul Cimpina. Una
fondat5. la anul 1828, reparata
la anul 1887, are urmätoarea
incriptie :
g iceastil din%ci Dumnezeiaseft biserici
ce priznuete hramul sf. Troiti, este
ridicati din temelie i cu toate cari
se vid prin prejur cu cheltuiala Dum-
nealul Cmiriaru1ui Grigorie Bujoreanul
prin ipistkia .ajutorul Dumneala
Vistierul Radul Plopeanul, In zilele
c'Ind Grigorie Ghica Voevodul
Tärel-Rom1nqt1 era pribeag in Clmpina,
1828, lidie i5.
Biserica Adormirea a fost zi-
ditg din temelie, la anul 1727,
avind de ctitorI pe Grigorie
Bujoreanul i sotia sa Maria,
carr ati harazit pentru intre-
tinerea el a patra parte din
mosia Cimpinel, ce o aveati ca
proprietate.
La 1833 s'a rezidit de catre
Arhimandritul Calinic, staretul
sf. manastirl Cernica, din fon -
dul mosid ce !asase Grigorie
Bujoreanul manastird Cernica.
La 1888 s'a mal reparat lar,
din cauza unuI incendia ce-I
distrusese acoperisul.
La usa bisericei este inscrip-
tia urma.toare:
gAceasti sfInt si Dumnezeiascá bi-
seria s'a zidit din temelie vi s'a In-
frumusetat dupá cum se vede Intru cin-
stea Aclormiret NiscitoareI de Dumne-
zeii i a M'intuid icrarh Nicolae prin
475
Sfin}ia sa Pirintele Calinie Arhimandri-
tul, statul sfintel mnllstinT Cernica,
cu cheltuiala D-lu'l riposatulul Grigorie
Ciminarul Bujoreanul, sotia D-lut Maria,
iincl-ci aceftl fericiV ctitorI a patra
parte din nao0a Clmpinei: sil hirázit-o
Sfinta miniistirl Carraca, In zilele bine-
credinciosului Impirat a toati Rusia Ni-
colae Pavlovicf o Mitropolit al Ungro-
Vlahid Chir Chir Grigorie. Anul 1833
Octombrie ajutlnd i chir tefan sin
Albut de aja, epistiOnd cu osteneala
Dionisie Ximnahul Cernicanul si D-lut
Vistierul Radul Plopeanulg.
A trela biserica are hramul
S-t1I VoevozI. Toate aceste bi-
serid sunt deservite de 5 preotr,
3 platitI de stat i 2 de co-
muna..
Locuitori/ se ocupa cu agri-
cultura, comerciul i industria.
Sunt aci 4 olari, 30 dulgherI,
ro zidarI si 5 rotar!. Er desfac
produsul muncd Ion in loca-
litate, la tirgul saptaminal din
Breaza-d.-s., precum si la diferite
bilciurT anuale din Telega
Filipesti.
Locuitora improprieta-
rit la anul 1864, cind li s'ati dat
928 hect. pe mosia Cimpina,
care se poseda in devalmasie
de Mitropolia din Bucuresti,
Domnica Clicoianul i Printul
Barbu Stirbeia.
Din raportul adresat de Scar-
lat Cretulesci, eful Ministeru-
luí Cultelor, catre M'Aria Sa
Printul Alexandru D. Ghica,
Caimacamul tare, se vede cd,
la anul 1854, intre Mitropolia
din Bucuresti i Manastirea Cer-
nica, s'a savirsit un schimb, prin
care Mitropolia da manastird
Cernica, mosia Branesti, din jud.
Ilfov, in schimbul mosier Cim-
pina, jud. Prahova, mosie care
pe acea vreme se arenda cu
18000 leí vechi anual.
In comuna sunt: 92 caí, io
epe, 418 vad, 51 bivolf, 38 ca-
pre, 665 °I si 912 poni.
Pe riul Doftana, în raionul
comuner, este o moar5..
www.dacoromanica.ro
CIMPINA
Sunt doua scoli : una de bdeti*
si alta de fete, infiintate la 1863.
Localul e proprietatea comund.
Cu Intretitierea scoalelor, statul
cheltueste anual i6000 Scoa-
la de 135.41 e frecuentata de
114 elevY, lar cea de fete de
it8 eleve.
Carte a inceput sa se invete
ad i pe la 1835..S tia carte peste
t000 persoane. Despre tnfiinta-
rea scoald, jaca ce gasim in (Cu-
rierul Romin», No. 39, din 9
Martie, ¡839:
«In Martie 1839 (dupa ce
Vocla Ghlta vizitase orasul), ob-
stia locuitorilor de la Cimpina
cer a 11 se da scoala, cae! ra-
posata Caminareasa. Maria Bu-
joreanca a lasat un venit pen-
tru asemenea scoall obsteasca
In timba nomina, mar adaugind
ca rdposata a lasat ca executor
al testamentului pe Arh. Cali-
nic de la Cernica. Cimpinenir
maga pe Domnitor a-1 obliga
sa. faca o noua scoala.
In acelasI an, Domnitoru/
Ghica vizita scoala din acel o-
ras, in care intrind, totl eleviI
cu o detunare de giasuri, 1! u-
rar5. indelungarea vietel.
D-1 Profesor I. P. Brezoianu,
cu yola Marld-Sale, facu deo-
sebite tntrebari scolarilor asu-
pra Aritmeticef, Gramaticd, Geo-
grafid, la care, dupa sigurele
rdspunsurI ale scolarilor, dovedi
deosebita sa sirguinta, dupa care
M. S. cerceta si la caligrafie pe
mal multI, apor savirsi multu-
mind dial* profesor de rivna
d-sale. In urma intorcindu-se
catre scolarT, le zise : «VedetI
copii cA toate piedicile ce va
opreati de a va folosi i /umina,
s'ají rupt. SilitI-va dar qi maT
mult, ca sa. fiti o data. foIosi-
torr neamuluI si vota insi-va..»
Dup5. aceea se auzi o strigare
de o multime de glasurr: Sa.
trAestI Maria-Ta».
CIMPINA
Comuna se intinde pe o su-
prafata de 1569 hect.
In raionul orasului se presu-
Fine a fi mine de sare, cacT se
gáseste multa in pamInt, cind
se salpa puturile de pa.cura.
Comerciul se exercitá. de 17
circiumarl; sint si alte diferite
pkvaliT cu diferite obiecte de
vinzare ; hotelurT, cafenele ; este
o platä destul de bogata si alte
diferite stabilimente inclustriale.
Cimpina are peste 20 de stra-
de ; unele din ele ati devenit
frumoase prin largimea lor, prin
piantatia i prin pozitia lor pi-
toresca.
Orasul are patru barierT : Te-
lega, la E.; Mácelarul, la N.; Ga-
ra la V. si Ploesti, la S.
oseaua nationall ti inlesneste
comunicatia cu comunele : BA-
esti, Breaza, Cornul, Poiana. Alta
cale de comunicatie este soseaua
ampi na-Telega.
Veniturile comuneT pe anul
1893-94, ají fost de 40615 leT
si cheltuelile de 40387 ler.
E brazdata de dealurile : Cu-
riacul nutnit si Boboc, in par-
tea de N. a comuna i Mus-
cetul, tot la N. Primul serveste
de pasune si araturd, iar cel de
al doilea are pe dinsul numaT
livezr.
Comuna e strabatutd de vaile :
Prahova, Doftana si Curiacul.
In partea de N. are douà la-
curi mari: ipotul, zis al-Bise-
ricei si Curiacul. In catunul
Mdcelarul se aflá o fintina de
leac, de unde poporul in ziva
de Izvorul-Tamaduirei se duce
de ja apa spre a spala pe cei
ce sufera de ochT.
In oras, maT este o jude-
catorie de pace, un spital, o
farmacie, o statie telegrafo-pos-
tala, resedinta uneT companiT de
dorobantI si un stabiliment bal-
near, pe proprietatea Printului
D. Stirbeiti. (In ceea ce priveste
www.dacoromanica.ro
476
stabilimentul balnear, apele mi-
nerale si istoricul lor, v. Gahita.)
La II Iulie 1788, oastea Dom-
nului N. Mavrogheni, care avea
tabara la Cimpina, pleca de adi
spre Predeal, i, _strabatind pe
la Times in Ardeal, se intilni
cu oastea austriaca, unde lovin-
du-se räü, i-ati zdrobit pe Aus-
triacT, luind o multime de sol-
dati si robi, cu steagurile lor,
dimpreunä si cu tobele.
La 1821, Ipsilante, care se
afla la Tirgoviste, dete porunca
lui Duca, comandantul corpuluT
de ostire din Ploesti, sa por-
neascä cu ostirea catre Tirgo-
viste si si ingrijeascá de pro-
viziunl pentru 1500 cáldretT.
D ica tabdri la Blicoiti,
sind la Chnpina streji spre a-T
da de veste de cele ce s'ar
intimpla in urma plecarei luT.
Boerii liberati de Tudor de
la Belvedere, plecara spre Bra-
sov. Duca, care primise ordin
de la Ipsilante sa-T intimpine
si sa-1 aduca la Tirgoviste, le
esi inainte la Cimpina. BoeriT
se inspaimintarä cu atit
mult cä nu se puteatí opune luT
Duca, care avea intreiti ostasT
de clt dInsiT; se cotizara dar cu
totil i rascumparara cu bani li-
bertatea lor.
Arnautii rebelT, emigrati in
Austria, prinzind de veste des-
pre plecarea boerilor, esira prin
muntT inaintea lor in cete si se
pusera la Ondá pe la strim-
torile muntilor din Prahova,
Muscel i Buzau; eT jefuira pe
fugan.
BoeriT reclamara Pase/ de la
Silistra i Sultanulta, care dete
ordin catre Chehaia-BeT pen-
tru incetarea acestor desordine.
Chehaia - Bel puse pe drumul
Ploestilor un Ore - Serdar cu
so neferi de paza, carr se pre-
umblatí din vama Predeal pana
In Cimpina.
CIMPINEAKA
Cimpina, ¡asid vamd a Oxel, in
secolul trecut, jud. Prahova. Pe
vremea domnieT lui Alexandru
Ghica-Voda, vama a fost
tata. de la Cimpina la Breaza
si de aci la Predeal, in auul
1852.
La Posada era p'atuncl a doua
controla vamala si resedinta ca-
pitanatuluT de plaiesT. In Ro-
mtnia veniturile vamale ati a-
partinut «Domnului stapinitor
a toatä tara» si se dedeaá in a-
rena. Cel din urma arendas
al trame Predeal a fost repau-
satul Lazar Kalinderu.
La 1864 vamile aií trecut la
stat.
Cimpina, stalle de dr. de f.,jud.
Prahova, pl. Plaiul-Prahova, eat.
Poiana, pe hala. Ploesti-Predeal,
pusa in circulatie la 10 Iunie
1879. Se afla intre statiile
coití (14 kil.) i Comarnic (14.3
kil.). Inaltimea d'asupra nivelu-
lui marif e de 403.82 m. Ve-
nitul acester statir pe anul 1896,
a fost de 235677 leT, Ir bani.
Cimpina, deal, com. Cimpina, pl.
Prahova, jud. Prahova, pe care
se cultiva 1/2 hect. vie.
Cfmpina, platog, pe care este si-
tuat orasul Cimpina, plaiul Pra-
hoya, jud. Prahova.
CImpineanca, com. rur., in pl.
orasuluT, jud. R.-Sdrat, asezata
pe malul drept al riului Milcov.
Este asezata in partea de N.
a judetuluT, la 40 kil. spre N.
de orasul R.-Sarat, si in partea
de mijloc a piase Orasul, la
13 kil. spre N. de comuna
Cotesti, resedinta plaser. Co-
munele invecinate sunt :
raoane, la 8 kil.; Nolesti, la 8
kil.; Mindresti si Virtescoiti, la 9
kil.; Cirligele, la 10 kil.
Se margineste la N. cu co-
CIMPINEANCA
muna Pdtesti sud. Putna), de
care se desparte prin riul Mil-
covul; la E. cu Foc$ani ; la S.
cu comuna Cirligele, de care
se desparte prin valea Ddllidu-
tul; la V. cu Faraoane $i Virte$-
cold, de care se desparte prin
piriul Valea-Seacd.
Este o comund din regiunea
cimpulul.
Muffle care o udd sunt : Mil-
covul, la N., de la N.-V. la S.-
E. $i cu afluentiT sAT : piraiele
Pietrosul $1 Valea-CiresuluT prin
interiorul ei" ; Ddlhdutul la S.
Sunt 7 puturT (26-32 M. a-
dincime) ti 2 ci$melc, care se
scurg in canalul Foc$anilor.
CAtunele, cari compun acea-
stA comund, sunt: Pintece$ti, re-
$edinta, in spre V. pe fiul Mil-
covul ; Vdlcelele, la E; Paras-
chiven, la S.; Slobozia, la inij-
loc.
Suprafata comune este de
1370 hect., din carT 500 hect.
ocipate de vatra comuneT, 870
hect, ale locuitorilor.
Populatinnea comuneT este de
395 familiT, sari 'III suflete,
din earl 588 bdrbatT $1 523 fe-
me!. titi carte 184 persoane.
In comund sunt doud biserici :
una, cu hramul s-tir VoevozT,
ziditd in anul 1835 de locuitorT;
a doua, cu hramul Sf. Dumitru,
ziditd in anul 1843 de Alecu
Bdltatul, ajutat de locuitorT ; a-
mindota deservite de un preot
$i un cIntdret.
Este o $coald de bdetl, fon-
data in 1893 de comuod; are
un invdtAtor $1 e frecuentatd de
20 elevI.
Comuna are 771 hect. pd-
mint arabil, 98 hect. viT.
Cdile de comunicatie sunt dru-
murile vecinale : spre Foc$ani,
spre Bro$teni $i spre Cirlige-
Cote$ti-Plaine$ti-R.-Sdrat.
Comuna are 435 contribua-
bill. Veniturile sunt de 8974 lei,
477
24 banI anual $i cheltuelile de
8451 le!, 94 banT.
Cimpineanca, mofie, jud. BrAila,
pendinte de com. Cazasul, pl.
VAdeni, proprietatea d-lor Su-
lioti ; are o suprafatd de 3000
hect., producind un venit anual
de 40000 le!.
Cimpineanca, p &lure, in com.
Gherdseni, jud. Buzda, pe mo-
$ia Rotunzeni; are ioo hect.
Cimpinita, sat, face parte din
com. rur. Cornul, pl. Prahova,
j id. Prahova. Are o populatie
de 45 locuitorT (20 barba! $i 25
few el).
Cimpinita, stage de dr. de f.,
j id. Prahova, pl. Prahova, com.
Poiana, pe unja Cimpina-Doftana.
Iodltimea d'asupra niveluluT mg.-
riT e de 443.52 m.
Cimpinita, deal, coin. Cimpina,
pl. Prahova, jud. Prahova, aco-
perit cu pAdure particulard, su-
pusd regimuluT silvic, de la 1883.
Cimpinita, girld, izvore$te de la
N.-E. de com. Cornul, pl. Pra-
hova, jud. Prahova, curge spre
S.-V. $1 dupd ce face o curbd
pe la N. de ora$ul Cirnpina, se
varsd in riul Prahova.
Cimp§orul, sat, face parte din
com. Boteni, pl. Arge$elul, jud.
Muscel. Este situat in centrul
comunei, pe malul drept al riu-
luT Argeselul $i la poalele deb.-
luluT PAducelul. La N. este udat
de valea BAneasca. In dreptul
satuluT, pe riul Arge$elul, este
o moard. Populatia lui este de
297 locuitorr (163 bArbaff $i 134
femeT), cu 67 cap! de familie.
Cimp§orul, deal, com. Fomete$ti,
plaiul florezul, jud. Vilcea.
www.dacoromanica.ro
CIMPUL
Cimpul, p lasei, judetul Mudd,
mArginindu-se la N. cu plaiul
SlAnic $i plasa Sdrata ; la V.
Cu plasa Tohani; la S. cu jud.
Ialomita $1 la E. cu judetele Brdila
$i Rimnicul - Särat. Suprafata
eT e de 121098 hect., din carT:
94890 arabile, 4323 pddure,
2979 flnete, 15143 izlaz, 4 vie
$i 3759 gterp. Terenul este un
vast $es, intrerupt putin de
mal d sting al riulur BuzAul $i
malul drept al fluid Cdlindtuiul,
din care cauzd partea de teren,
coprinsd intre aceste cloud riurT,
formeazd o vale adesea bAltoasd,
smircoasä, cu sdrAturT $i nisipuff,
ceca ce-T rdpe$te din fertilitate.
Apele cad o udd sunt: dill Bu-
zAul $i flu' CAI mdtuiul cu afluentif
Ion; lacurile: Costeiul, Bilhacul,
B en tul, Glavesul, ap °I viroagele:
Strimba, Cdlugdrul, etc. $1 maT
multe alte bdltI $i smircurT ne-
insemnate. Clima e plAcutd, dar
expusA vinturilor $i adesea se-
ceteT. Industrie nu are alta, afard
de io morI de abur!, din earl maT
insemnatd e cea din com. Po-
goanele ; o cd$Arie la Luciul $i
49 stine. Toatd activitatea lo-
cuitorilor e concentratd in mun-
ca pdmintuluT; se cultivd de pre-
ferintA porumb, orz, grici, se-
card, melt', etc. CAT de comuni-
catie are: linia feratd BuzAii-
Braila, $oseaua mixtd. BuzAu-
BrAila, $oseaua Buzdu-Urziceni,
$oseaua Glodeanul-SiNtea-Cili-
bia, $oseaua Buzdti-Albe$ti Cu
ramificatiile eI $i $oseaua Po-
goanele-Padina, precum $i maT
multe clrumurT naturale, din earl
maT insemnate sunt: Drumul-
FeruluT, Drumul-SdreT, drumul
Buzda-Frindul, pe la Movila-
ManciuluI, etc.
Vite are: 14968 bol, 10993
vac!, 5208 viter, 50 bivolT, 96
bivolite, 5800 cal', 5284 epe,
1472 mInjT, 62150 or, 121 ca-
pre, 44 asini $i 9590 porcI.
 CIMPUL 478
StupT sunt 630. parteprinteo linie conventionald
Plasa e forman. din 22 co- Cu directia de la V.-E., ce pleacA
mune rurale: Albesti, BrAdeanul, din dreptul jud. Mehedinti /Ana
Caragele, CAIdAresti, Cuida, Cio- in dreptul corn. Montei. La E.
ranca, Cochirleanca, Costesti, se märgineste cu pl.
Cotul-Ciorir, GAvAnesti, GherA- de care se desparte printr'o
seni, Largul, Luciul, Maxenul, linie conventionald, cu directia
Meteleul, Padina, Pogoanele, SA- N.-S. incepind din dreptul co-
geata, Scurtesti, Smeeni, Tabd- muneT MotAtei si mergind spre
resti si Tintesti, cu o populatie de S. pAnA la Dungre (com. Ghidi-
33380 suflete, din carT: bArbatT ciul si Rastul). La S. si E. se
insuratT 7019, neinsuratT 580, mArgineste cu fluviul Dundrea,
vAcluvr 443, divortatl i5, bAetT caxe incepind din comuna Ce-
9016; lar femer mdritate 7019, tatea, curge ca directia de N.-S.
vAcluve 681, fete 8607. ET trA.- pda. in fatainsuleT Golenti si de
iesc in 7052 case. StrAinT sunt : ad i se IndrepteazA spre V. pAnA
165 Austro-Ungarr, 51 GrecT, in dreptul insuleT Independenta,
9 Izraelitr, I 2 BulgarT, Ger-
5 descriind un mare arc de cerc
mana si 2 PolonT. MeseriasT sunt: Cu convexitatea spre aceastA
35 lemnarT, 2 timplarT, 15 ro- plasl. Din dreptul insuleT Inde-
tarT, 15 zidarT, 14 croitorT, 25 pendenta o la spre S. pAnA
cizmarT, 74 fierarT, 13 masinistT, in dreptul com. Desa, de unde
5 boiangil, 7 cojocarT i II bru- se indrepteazA direct spre E.
tarT. pAnd in dreptul com. Ghidiciul.
In plas1 sunt 6263 contribu- In acest din urmä parcurs de-
abilT, din carT 349 comerciantY serie un si mar mare arc de
rominT, 44 strainT si 3 izraelitl. cerc cu concavitatea cAtre acea-
Budgetul comunelor e de stA plasd. Limita de E. maT
108202 leY, 77 banT. este forman., in dreptul jud.
Plasa are 23 scolT, din carl Mehedinti si de o linie con-
2 de fete, cu un numAr de 23 ventionall cu directia N.-S.
invdtAtorl si z invAntoare. $coa- Terenul acesteT plAsT este ses.
lele sunt frecuentate de 1417 Se g5.sesc Insd cite-va dealurT
elevr si 146 eleve. Carte stia 2428 de indltime mica, precum dealul
locuitorT. BisericT are 41, deser- Cetat ea, in dreptul comuneT Ce-
vite de 49 preotT, 40 entdret1 tatea, continuatiune a dealulur
§i 31 paracliserT. CirciumI sunt Dobridorul si un mare numAr de
10. Tirgurt sunt 12. movile insirate pe marginea
DunAreT, carT au servit ca puncte
Cimpul, p1ase-4 din jud. Dolj, de observatiune, in timpul
numita ast-fel din cauzá cä fiind boaelor de la 1828 i 1877 (ven
situatdpe loc ses, coprinde multe com. Ciuperceni i Desa).
cimpiT. Este situatä In coltul sud- Aceasta plasA este udatA de
vestic al judetuluT, pe malul sting DunArea, din dreptul comuna
al DunareT. Forma sa se poate a- Cetatea pAnd in dreptul co-
semAna cu un sector de cerc, muneT Ghidiciul, despdrtind a-
ale cdruT raze ar fi formate de ceastA plasA de Bulgaria. In-
limitele de N. si E. si al cAruT cepind de la com. Cetatea
arc ar fi reprezentat prin fluviul pAnA la comuna Ciuperceni, ma-
Dundrea. lul sting al DunAret este mal
Se mdrgineste la N. cu plasa inalt de cit cel drept, iar de
Dumbrava d.-j., de care se des- ad i inainte malul drept se Malta
www.dacoromanica.ro
CTIAPUL
mal mult de cit al nostru pana
la com. Bistretul, plasa BAilesti.
De la comuna Ciuperceni
pana la comuna Ghidiciul, Se
intind, de alungul DunAreT,
devArate dune miscAtoare for-
mate de nisipurl tirite de vin-
turr. Intinderea i ndvAlirea du-
nelor care amenintail proprie-
ntile mArginase lor aU fost im-
piedicate prin plantatiT de da-
finT si salcimr. (Vezr com. Ma-
glavit, proprietatea bisericeT Ma-
dona-Dudu).
BAltile carT, cele mal multe sunt
formate din revArsArile DunArer,
comunicA cu acest fluvia, sunt:
Maglavit, Monte, Golenti, Co-
mani, Ciuperceni, Desa, Topile-
le-Marl, Topilel e-Mi cl, Mancinita,
Tinoasa, OvesAle, Tunari, Piseul
si Poiana. Mal in toate aceste
bAltT se gAseste mult peste.
In Dunlre se afld mal multe
insule si ostroave : Cetatea, In
dreptul comuneT Cetatea; Go-
lul, com. Golenti; Calafat, nu-
numità Independenta de la 1877;
Chichinetele-Mic, in dreptul Ca-
lafatuluT; Bogdanul, com. Ciu-
perceni ; Alicul, com. Desa.
Plasa Cimpul coprinde 15 eo-
mune, carl sunt : Basarabi, Ciu-
perceni, Calafat (com. urb.), Ce-
tatea, Desa, Dobridor, Fintina-
BanuluT, Ghidiciul, Hunia, Ma-
glavit, MotAtei, Piscul, Poiana,
Tunari si Smirdan.
Inainte de 1892, cind s'a fAcut
noua impartire administrativa,
coprindea Sudul plAsel Dum-
brava-d.-j. si o parte din plasa
BAilesti, cu comunele: Cornul,
Corlate/e, Risipiti, Rudari, Ga-
licea-Mare, Galiciuica, Giubega,
Caraula, Orodelul, Poenita
Poiana-Plenita.
Intinderea plAseT e de 94562
hect.
Populatiunea plAseT Cimpul e
de 13685 capT de familie,
54724 suflete, din can 28633
CIMPUL
barbatl si 26091 femeT.
carte 6495 persoane, nu stiti
48229.
Numarul caselor si al bor-
deelor e de 14265.
Resedinta plaser e in com.
urb. Calafat; tot in Calafat se
allási resedinta judecatorieT de
ocol.
In plasa Cimpul sunt 19 bi-
sericl, din earl 14 de zid $i 5
de lema, deservite de 16 preoti
parohr, 6 preotT supranumerarr,
23 cintaretl si 2 paracliserf.
Instructiunea primará se pre-
ell de 4 institutor! i 24 inva-
Woe, precum si de 4 institu-
toare $1 3 invatAtoare. LocalurT
de scolI sunt 25, din cad 13
mixte.
Numarul copiilor carI frecu-
enta scoalele din aceasta plasa
este de 1924, din carI 1570
baetl si 354 fete, din 8958 copiT
In virsta de scoalA.
Plasa produce cereale de tot
felul i finete, precum si vinurI
bune (Caraula i Plenita) ; iar
din Dunare i lacurT se prinde
peste, care produce mult venit
locuitorilor i comertulul.
Localitatile cele maT principa-
le din plasa sunt : Calafatul, care
e port mare la Dunare si face
comert insemnat cu cereale.
ancoreazá vasele plutitoare pen-
tru import si export. Are o ea-
pitanie de port, vama, biuroti
telegrafo-postal.
Cetatea i Maglavitul, de si
comune rurale, aci o mica schell
pe Dunare, pentru incarcarea
cerealelor.
Locurile istorice din plasa
sunt: Calafatul, care prin po-
zitiunea sa geografica-topogra-
flea, a avut in toate timpurile
o mare insemnatate strategica ;
el a fost teatrul maT multor raz-
boale intre RusT si TurcI (1828
si 1835); intre Romini i Aus-
triacT (1790); intre RominT-RusI
479
$1 TurcT la 1877, cind de aci s'a
tras primul foc asupra VidinuluT.
Poiana si Ciuperceni at in-
semnatate tot din razboiul din
1877-78. Desa, Plenita si Ma-
glavitul ati in jurul lor ruin e
antice, romane si dace.
La localitatea care poarta az1
numele de Basarabi a existat mult
timp un tunel &it pu tea sa treacà
un om singur ; tunelul se credea a
fi din timpul Hunilor, pe unde,
zice traditia, se strecurati e! in
ascuns i faceati devastatiunT in
tara. Localitatea din aceasta
cauza se numeste Hunia.
La localitatea Desa se afla
un izvor de apà mineralai ne-
exploatat, a cAruia apa e de
mult fofos iocuitorilor.
Prin aceasta plas. A tree : ca-
lea ferata Craiova-Calafat; ca-
lea judeteana Craiova-Calafat
prin Golenti i Calafat, cu ra-
mura lateralA Calafat-Poiana ; ca-
lea judeteana Craiova-Cetatea ;
calea comunala Cetatea-Calafat
prin Finttna-BanuluT, Hunia, Ma-
glavit $1 Basarabi ; catea comu-
nald Calafat-Ciuperceni-Motatei
pi-in Desa si o multime de alte
cal comunale, servind comunelor
intre ele.
ampul, pima, in jud. Ialomita,
situata in panca de N.-V. a ju-
detuluT.
PAna la anul 1832, jud. Ialo-
mita fusese impartit in 7 plasl
comunele plaseT CimpuluT fa-
ceati parte din treI plasI: din
plaza Girbovi, care coprindea
sate si din jud. Buzati, din pl.
Jilavele, care coprindea sate ce
astazI sunt in jud. Prahova $i
din pl. Dridul, cu sate ce sunt
in jud. Ilfov. La 1832, jud. Ia-
Lomita s'a impartit in 4 plAsT,
iar comunele din prejurul tirgu-
sorulul Urziceni ad format pl.
CimpuluT.
Plasa CimpuluT se margineste
www.dacoromanica.ro
C1MPUL
la E. cu pl. Ialomita-Balta, de
care se desparte printr'o linie
dreapta, ce pleaca din limita
de S. a judetulta Buzdt, spre
E. de satul Grindul i atinge
Ialomita spre E. si aproape
de satul Mal uf. De ad i limita
merge pe cursul riuluI pang in
silistea satuluI Vadul-Pietros si
apoI spre S. pana in Valea-Sea-
ca. Limita plaseT despre S. mer-
ge din satul Valea-Seaca spre
V. pana jud. Ilfov. Limita
de V. o formeaza riul Prahova,
linga satul Patru-FratI, apoI dui
Ialomita, pang linga satul Mol-
doveni, de unde apnea spre
S.-E. in linie dreapta pana in
dreptul satuld Valea-Seaca. Li-
mita de N. - V. merge din riul
Prahova spre N.-E., pang linga
satul Boldescu din jud. Praho-
va, de unde pleacd limita de
N., care se termina lingä satul
Grindul, despartind pl. de jud.
Buzatl.
Terenul plAsel este putin ac-
cidentat. Deosebit de vane: SA-
punari, Iteana, Sa.rata si Plo-
paid!, cari stint mai pronuntate
si earl taie cimpia plana, nu
este de cit coasta rtuluT Ialo-
mita, cu inAltimea de la 30-50
metri, care se intinde pe par-
tea dreaptA a riultd si formeaza
o larga lunca, care in unele
puncte e in latime de peste pa-
tru kil.
Prin aceasta plasá curg
rile: Ialomita, care udá terenul
plAselde la V. spre E.; Pra-
hova, care o uda pe o mica.
Tntindere, despartind-o de jud.
Ilfov; piriul Sdrata, ja cur-
gere de pe valea Sárata din
jud. Buzati i curge despre N.
spre S.; in fine 01.1111 Ghighiul.
LacurT maT insemnate sunt : Ji-
lavele, Urziceni, Cioara, Lehliul
Sapunari.
Sunt in plasa 23 comune, for-
mate din 42 sate si anume.,
CIMPIIL
I. Urziceni, cu tirgu$orul Ur-
ziceni i satul Cotorca.
Girbovi, cu satele : Gir-
bovi $i Bozianca.
Grindul, cu satelc : Grin-
dul $i Grinda$i.
Arnafefti, cu satele: Ar-
ma$e$ti $i Radule$ti.
Bdrbulefti, cu satele : Bar-
bule$ti i PoSa.
Manasia, cu satul Manasia.
Alexeni, cu satele: Ale-
xeni si Pupazeni.
Brofteni-Not, format din-
tr'un singur sat.
Malul, cu satele : Malul,
Brosteni-VechI $i Cioara.
To. Yilavele, cu satele :
tioarele i Jilavele.
1 . Moldweni, cu satele : Mol-
doveni, Pantoiul $1 Patru-Fratr.
Coforeni, format dintr'un
singur sat.
Boreinefti, cu satele : Bo-
rdne$ti i Sinte$ti.
Speteni, format dintr'un
sin gur sat.
Briranefti, format din-
tr'un sin gur sat.
Elisa - Stoenefti, format
dintr'un singur sat.
Condeefti, format dintenn
singur sat.
Ulefti, format dintr'un
sin gur sat.
Frumufica, ca satele: Bra:
tia, Pirlitul, Panduri $i Frumu-
$ica.
20 Axintele, cu satele : Axin-
tele i 13arbatesti.
Arfari, cu satele : Ar-
tari i Vlaicule$ti.
S'tefdnefti, cu satele : O-
dala $1 Stefane$ti.
Lehliul, cu satele : Sd-
punari i Lehliul.
Dupa statistica din 189r, s'a
constatat ca populatiunea
$eI este de 36962 locutor!, Cu
9372 calif de familie $i 27590
membrif de familie, din cad
18768 barba! $1 18194 femel;
www.dacoromanica.ro
480
sunt !0097 agricultor!; 322 me-
seria$I; 9 industria$T; 309 co.
merciantl ; 128 avind profesiunI
libere ; 809 muncitorf 857 ser-
vitori.
Stir' carte 5653 persoane; nu
tiri 31309.
Pamintul de cultura. al pia-
$ei este pan-lint ncgru argil° -
nisipos $1 produce mult gnu,
porumb, orz, ovAz, secará, fa-
sole, tutun, etc., de aceea aren-
da mo$B1or pla$eI este ma! mare
de cit in cele-l'alte p15.0 ale ju-
detuluI. Pe amindoud tat-muffle
Ialomita $i prin Sudul
$er, sunt paduri de diferite e-
seine, bune pentru foc i lucru.
Pd$unile sunt mal restrinse, din
cauza intinderel ce se da, agri-
culture'', totug in anul 1887
erat 72479 capete de vite,
in 1888 erat 81217.
Productiunile pld$er se trans-
porta, cu calk ferate Bucure$ti-
Fete$ti, Ploe$ti-Buzda i cu ca-
rele, in Bucure$ti $1 in porturile:
Oltenita, Calara$i $i Gura-Ialo-
mite!. Micul comercit se face
cu bduturI, coloniale i manu-
facturl, in fie-care comund $i
cu deosebire in tlrgu$orul Ur-
ziceni, unde se face tirg sap-
amlnal $1 doua. anuale
de vite.
Car de comunicatie in acea-
std plasa sunt : $oseaua natio-
nald impietritd, ce pleaca din
Urziceni, trece prin satul Co-
$oreni $i duce spre Bucure$ti
$oseaua judeteana, ce pleaca tot
din Urziceni spre Slobozia.
Subprefectura e cu re$edinta
in Urziceni.
In Urziceni este un spital in-
fiintat de judet.
Venitul anual al comunelor
din plasa e de 136433 lei, o6
bani cheltuelile de 129781
i Opriforul,
lei, 82 banI.
Instructiunea se predd in 34
$colI primare rurale la 1136
CIMPUL
elevi i 284 eleve, de 34 in.
vatatorI $1 invgdtoare, din cal!
15 retribuitI de stat i comuna,
iar cei-l'altI de comuna i ju.
det. In com. Arm 4e$ti este o
$coala de agricultura practid
$1 de meserif cu internat pentru
baetI $i fete. (V. acest nume).
In plasa sunt 38 de bisericl,
Cu 115 deserventI.
Stat 11 poseda in aceasta plasa
6 proprietatI: Grind 11, Cotorca,
Odaia - Protopopuluï, Broten..
VechT i Girbovi.
Cimpul, plath, in jud. Mehedinti,
ce-$1 ja nu mele de la frumoasele
$1 intinsele cimpir ce poseda.
Se intinde in partea de S. a
judetuluI $1. se margine$te: la
E. cu jud. Dolj ; la S. cu Bulgaria,
de care e despartita grin flu-
viul Dundrea ; la V. cu plasa
Blahnita; $i la N. cu pl. Dum-
brava.
Aceastdplasa coprinde 21 co-
mune $1 anume:
r. Almdjelul, cu catunul Al-
majelul.
Braniftea, cu catunele: Bra-
ni$tea i Goantul.
Corldielul, cu catunul Cor-
lAtelul.
4, Cafmirul, cu catunele
Ca$mirul $i Aurora.
Darvari-de-Yos cu atunul
Darvari-d.-j.
Dobra, cu catunele: Dobra,
Ostrovul $1 Cosanda.
Drincea, cu catunele: Drin-
cea í Cearingul.
Oda Mare, cu catunele:
Girla-Mare $1 Atirnali.
Gemeni, cu cat. Gemeni.
1o. cu catunul Izim-
$ea.
r. Oblrfea, cu catunul 0-
bir$ea.
cu catunul
Opri$orul.
Priseiceaua, cu cltunele:
Prisaceaua i Scorila.
 CINIPUL
Pristolul, Cu cdtunele :
Pristolul i InsurAtei,
Punghina, Cu cgtunul
Punghina.
Recea, Cu cAtunul Recea.
Salcea, cu cAtunul Salcea.
Valea-Anilor, Cu cAtunele:
Valea-Anilor si Ruclari.
Viniitori, Cu cAtunul Vind-.
tori.
VIddaia, cu cAtunele:
VlAdaia i tircovita.
Vrata, Cu cAtunul Vrata.
Resedinta plOser e in comuna
ruralá Vingtori.
Suprafata totalg a plAse Cim-
pul este de 79497 hect., din
care 36000 hect. sunt cultivabile,
10000 cu p5.durT, 1456 CU vil
restul necultivabile.
In aceascd plasg, statul posedä
treT rnoii, aducind un venit
anual de leT 121500.
In plas5. sunt 18 scoll si 26
bisericr.
LocuitoriT se ocupd cu agri-
cultura, cresterea vitelor, cultura
iar ce! de pe marginea Du-
ngrei, cu pescuitul din Dungre.
In plasä se produce in mare
cantitate: porumb, secará, gritl,
orz, ovAz, etc.
Vin renumit este cel produs
de viile de pe dealul Golul-
Drincd.
LocalitAT istorice in aceastA
plasO sunt: Cleanovul, Pristolul,
Girla-Mare, AlmAjelul i altele.
In plasa Cimpul sunt 2 bit-
ciurl anuale mal principale ; al
CorläteluluT si al Cleanovului.
Plasa Cimpul are o micd schelg,
la marginea Dungref, la Girla-
Mare, pentru incArcatul cerea-
lelor.
Cimpul, lasi, jud. Prahova. Se
mArgineste la E. cu jud. Buzgri,
de care se desparte printr'o
hule oblicg., dus5. dela N. la S.
si care trece pe la E. de com.
Adincata, Ciorani-d.-j., ClOrani
48086. Mande Motionar Geoproflo Poi. 11.
481
d.-s. §iFilip.; la N. se mAr-
gineste cu plasa Cricovul, de
care se desparte printr'o linie
curbg, dusA din limita judetuluT
Buzdá (E.), pana la plasa Crivina
(V.), care trece pe la N. de
comunele Parepa si cAt. Tres-
tieni, tAind piriul Cricovul-SArat,
care curge printre aceste co-
mune; la V. se mArgineste cu
pla.sa Crivina, de care se des-
parte printr'o hule aproape per-
pendiculard, dusä de la N. la
S. si care trece pe la V. de
comunele Buda-Palanca si Balta-
DoananeT, oprindu-se in riul Ia-
lomita; /a S. se mArgineste Cu
judetul Ilfov, de care se des-
parte putin prin riul Ialomita
Cu parte din piritil Cricovul-
SArat, precum i printr'o linie
conventionald dusA pe la S. de
com. HAtcárAul.
Din punctul de vedere ad-
ministrativ, pl. Cimpul se com-
pune din 16 comune rurale,
adicA: Adincata, Balta-DoamneT,
Buda-Palanca, Ciorani-d.-j., Cio-
rani-d.-s., Ciupelnita, Cornurile,
Ciumati, DrAggnesti, Fulga,
Gherghita, HAtcárAul, Netoti,
Parepa, SAlciile i Sicrita.
Resedinta pläseT e in com.
DrAggnesti, cAt. DrAgdnesti.
Cele mal populate comune
din plasa Cimpul sunt: Ciora-
ni-d.-j., Fulga i Gherghita, a-
poi vin comunele: Sglciile, DrA-
glnesti i Adincata. Cele mar
putin populate. sunt: Ciupel-
nita, Sicrita, Cornurile i Cio-
rani-d.-j.
Terenul acestd pldsT e pri-
elnic agricultureT. Dintre toate
plAsile judetuluT s'ar putea zice
cA. numaT plasa Cimpul este
excluziv agricolg.. Locu itoriT su nt
cu to tul dedatT agricultureT
cultivA pAmintul Cu oare-care
in grij ire.
lama, el se indeletnicesc
cu alte mestesugur!, precum:
www.dacoromanica.ro
CIMPUL
facerea de oale, strAchinT, rogo-
jinT, roate, fringhil si altele.
Populatia pIdser e de 15216 lo-
cultor!, din carT 4170 contribua-
bilY.
Riurr principale sunt Talo-
mita si Cricovul-SArat.
Aceastä plasd s'a impArtit in
16 parohir, avind si 8 filiale :
1. Parohia cu bi-
serica parohiall Adormirea, com-
pusd din cAtunele: Olari, Ciu-
mati i Finari.
2. Parohia Balta-Doamner,
Cu biserica parohiall SE Im-
pAratl, compusA din cátunele:
Curcubeiul, Lacul-Turculur
Birla.
Parohia Gherghila, Cu
biserica parohialA SE Proco-
pie, compusä din cAtunele : In-
dependenta, Ungureni i Ma-
lamucul, si avind ca filiale bi-
sericile : SE Dumitru, Ador-
mirea si SE Haralambie.
Parohia Hdtciírciul, cu bi
serica parohiall Sf. Nicolae, com-
pusA din cAtunul Tufari.
Parohia Buda-Palanca,
Cu biserica parohiall Sf. Nicolae.
Parohia Neto/i, cu bise-
rica parohia15. SE Nicolae, com-
pusä din cAtunele: Trestieni-d.-s.
anoaga, avind filiall bise-
rica SE TreT-ErarhT.
,Paro/tia Dritglnefti, cu bi-
serica parohiald SE Nicolae,
compusä din atunele Meri,
Baraictarul, Belciugul, aviad ca
filiale bisericile : SE Nicolae
Adormirea.
Parohia Sicrita, cu bise-
rica parohiald SE Nicolae.
Parohia ca bi-
s erica parohiald Ad ormirea, com-
pusä din cAtunele : Trestieni-d.-
j., Cornul-d.-s. si Cornul-d.-j.
(com. Cornurile), avind ca fi-
hale bisericile : A dormirea i Du-
minica-Tuturor-Sfintilor.
i0. Parohia cu bi-
serica parohiall S-tiT ImpArati.
81

1. Parohia Ciorani- cu
biserica parohialá. Adormirea.
Parohia Parepa, cu bi-
serica parohialA Schimbarea-la-
FatA, compusd din cAtunul Ru-
sani.
Parohia Adincata, Cu bi-
serica parohialA Adormirea.
Parohia Fulga-d.-s., cu
biserica parohiall SE Nicolae.
Parohia Fulga-d.j., Cu bi-
serica parohiall SE Haralambie.
Parohia Ciorani-d.-s., cu
biserica parohiall Adormirea.
sat, face parte din com.
rur. Valea-Mare, pl. Riul-Doam-
neT, jud. Muscel. Are o popula-
tie de 238 locuitorT (112 bdrb.
si 126 fem.)
CImpul, poianä, com. ZAvoeni,
pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea.
CImpul, jud. Bacati, pl.
Trotusul, com. Tirgul-Trotusul.
Izvoreste din muntele Finetele
si se duce in SlAnic pe stinga.
Cimpul-ApeI, filia, in com. rur.
PrisAceaua, pl. Cimp 11, jud. Me-
hedinti.
CImpul-Ascuns, dmpie, in jud.
Vlasca, pe proprietatea Iasi, pen-
dinte de cdt. Strimba-d.-j.
CImpul-Brezei, plata, pe care
este asezat satul Breaza-d.-s.,
plaiul Prahova, jud. Prahova;
are o pozitie frumoas'A.
Aceast platal este tAiat in
lung de soseaua nationald Plo-
esti-Predeal.
CImpul-CerneI, loc izolat, la N.
comuneT SlAtioara, plaiul Ho-
rezul, jud. Vilcea.
ampul-Colentine, cimpie fru-
moasl, judetul Ilfov, in vale de
manastirea Plumbuita. Ad, la
www.dacoromanica.ro
482
anul 1830, s'a fAcut sfintirea stea-
gurilor i armelor militier natio-
nale. Là. anul 1834, tot ad s'a
sAvirsit jurArnintul credinteT os-
tásestf.
CImpul-FoameI, catun, comuna
Arcani, plaiul Vulcanul, jude-
tul Gorj. E situat pe ses, la
S. de com. Arcani i in albia
piriuluI Jalesul. Are o supra-
fatA de 590 hect., din carT 253
hect. pAdure, 230 hect. locurT
arabile, 35 hect. Jinete, 35 hect.
vil si 37 hect. livezT de prunr.
Are o populatie de 131 fa-
milif, sati 832 suflete, din carT
4 familii TiganT. Sunt 92 con-
tribuabilT.
LocuitoriT posedA : 16 plu-
gurT, 5 arate cu cal i 56 care
cu bol.
NumArul vitelor e de 540 ca-
pete. Stupi sunt 6o.
Prin cdtun trece soseaua co-
munalA, care-1 pune tn legAturA
spre S. cu com. Stolojani, iar
la N. cu com. Arcani.
In cAtun se aflA 5 morT pe
apa JalesuluT, 27 pive, io pu-
turf si 2 fIntinr.
Are o biserica de zid, fon-
data la an-ul 1872, deservita de
I preot i I cintAret.
CImpul-luI-Albeatä, deal, in co-
muna Calul-lapa, pl. Piatra-Mun-
tele, jud. Neamtu. E situat in
spre S.-V. ramureT Cernegura,
11110 satul Calul.
ampul-lui-Covrig, deal, in com.
Calul-lapa, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu, situat in spre N.-
V. de ramura Cernegura.
loc izolert, co-
muna CAlimAnesti, plaiul Cozia,
jud. Vilcea.
Cimpul-luI-Drago. V. Tirgul-
PAscani, jud. Suceava.
CIMPUL-MARE-
CImpul-luI-N egut, poiand, la E.
de com. Priseaca, pl. Oltul-d.-j.,
j ud. Olt.
Clmpul-Luptei, loc, pe teritoriul
satulur Virful-CimpuluT, in ho-
tar cu satul IonAsani, com. Vir-
ful-CimpuluT, pl. Berhometele,
jud. Dorohoiti. Numirea aceastA
e pAstratA prin traditiune, din
timpul cind s'a fAcut crunta
rimAturA a ostilorpolone sub Re-
gele Albert, de catre MoldovenI
condusT de Stefan- cel-Mare.
Dupl aceastA biruintA, eroul Mol-
doveT se retrase la tirgul Do-
rohoiti, pentru a se odihni
fácu mare serbare, multumind
luT Dumnezeti, in biserica fAcutA
de el, cu hramul SE Nicolae.
Osemintele ce se descopAr din
cind in cind prin rupturele ce
le face Siretul, in malurile din
aceastá parte si despre Dobro-
nauti, sunt ale luptAtorilor cA-
zutI in acel rAzboiti.
CImpul-Mare, com. rur., pl. 01-
tul-d.-s., jud. Olt. E situatA pe
malul sting al riuluT Oltul si pe
valea riuluT Cungrea-Mare. Se
compune din douA alune: Cim-
pul-Mare i Vlingdresti.
Are o populatiune de 260 fa-
mili!, sati 708 suflete, din carl
149 contribuabilT.
Ad i e resedinta plAseI Oltul-
d.-s.
Pamintul de cultura e parte
yes, parte deluros ; sunt 300
hect. arabile i 250 hect. pa-
dure.
Comuna e legata cu cele l'alte
com. de pe valea OltuluT prin
soseaua j u d etean pri ncipall. Adi
se face bilciti de patru orT pe
an, la 9 si 25 Martie, 29 Iunie
15 Octombrie.
Arco scoall infiintata la 1896,
frecuentata de 29 elevl. Cu in-
tretinerea eT, statul cheltueste
756 leT anual. Sunt 2 blserid,
 CIMPUL-MARE
deservite de 2 preotT si 2 chi-
taretl.
Pe riul Olt sunt 2 morr de
macinat; pe apa Cungrea este
una.
Locuitorir ati : 360 vacr i bol,
42 cal, 960 of, 35 capre i 370
rimatorr.
Comuna se intinde pe o su-
prafata de 2684 hect. Locuitorr
improprietariti la 1864 sunt 160,
pe 470 hect.
Cimpul-Mare, atun, In judetul
Mehedinti, plaiul Closani ; tine
de com. rur. Iupca..
ampul-Mare, sat, face parte
din com. rur. cu acelasr nutne,
pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.
Cimpul-Mare, localitate, judetul
Arges, pl. Oltulur, pendinte de
com. rur. Cremenari. Aicr se
face anual dota bilciurr marT,
la 9 Martie si la Inaltarea-Dom-
nulur.
Cimpul-Mare, dmpie, In com.
rur. Prunisori, pl. Ocolul-d.-j.,
jud. Mehedin ti.
Cimpul-Mare, dmpie, ridi cata
d'asupra satulur Bobaita, plasa
Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti.
Cimpul-Mare, deal §i punct tri-
gonometric de observaliune, in
jud. Mehedinti, plaiul Cerna;
tine de Culmea-Gordeanulur.
Cimpul-Mare, deal, In raionul
com. Cimpul-Mare, plasa Oltul-
d.-s., jud. Olt, pe care se cul-
tiva 17 hectare vie.
Cimpul-Mare, loc arabil, In ra-
ionul com. Gaiceana, pl. Ber-
heciti, jud. Tecuciti.
Cimpul-Mare, podi, jud. Dolj,
pl. Pul-d.-s., com. Poiana.
483
Cimpul-Päruluï, mofie a statu-
lur, in jud. Romanati, arendata.
pe 1887-88 cu 21100 ler.
Cimpul-RäzboiuluI, loc, pe cul-
mea dealulur Podriga, in satul
Cu acelasr nume, com. Dragu-
seni, pl. Baseul, jud. Dorohoitl.
Numire pastrata prin traditiune,
de la razboiul urmat aicr filtre
fratil Ilies si Stefan, fiir lur A-
lexandru-cel-Bun, Domnul Mol-
doveT, pentru scaunul domnier.
Intre multele razboaie urmate
1ntre acestr dor fratr, Letopisetul
Moldovenesc serie despre cel
de al treilea rdzboiti urmatoarele :
«Dup5. aceea (Ira zabp.va s'ati
mar ispitit Ilias-VocIA, de ati
intrat in tara cu oaste leseasca,
i-ati esit inainte Stefan-Vocla
la Podrag ; unde lovindu-se os-
tile, ati pierdut Ilias-Voda raz-
boiul».
Se vede lamurit din aceasta
descriere ca localitatea Podriga,
din vechime se numea Podraga,
ca ea ar fi ramas necunos-
cuta asta-zr, daca prin traditi-
une nu s'ar fi pastrat urmele
razboiulur dintre acestr dor fratr.
Clinpu1-V6cAre§tilor, locizolat,
com. Ganesti, pl. Mijlocul, jud.
Vilcea.
Cimpului (Movila-), movild, ju-
detul Baila, pe ulita Giurgeni,
din satul Insuratei.
Cimpuluf (Valea-), pirta, jud.
Putna. Izvoreste din Dealul-Ma-
re si se varsa In uiça, intre
Vainita i Repedea.
CimpuluI (Valea-), vale, jud.
Prahova ; ucla partea de V. a
cimpulur Brezer; se indreapta
spre E.; deschide o prapastioasa
vale numar de stinci, numita.
Vijiitoarea, din cauza zgomotu-
lur ce face apa cind cade din
www.dacoromanica.ro
CIMPULUNGUL
sencà in stined. Ia nastere din
muntele Vrabiesti si se varsä
In rtul Prahova, pe tarmul drept,
intre comunele Breaza-d.-j.
Breaza-d.-s.
Cimpulungul, oray, capitala ju-
detulur Muscel, situat cam in
centrul judetulur.
Este asezat la 450, r6', o" la-
titudine B. si 42e, 42', 33" longi-
tudine E. ampulungul se afla la
493 m. d'asupra Bucurestilor si
la o inaltime de 58o m. d'asu-
pra nivelulur Marir-Negre.
Orasul are o lungime de 5
kil., o latime de aproape i kil.
si o forma pentagonala.
Periferia orasulur este cea ur-
matoare :
Laturea de E., incepind din
hotarul de jos al Ndmaestilor,
merge la biserica din Valea-
Mare, de unde da in marginea
Bogatestilor i d'aci in Valea-
Rominestilor, apor in Mataul,
pana la Grosani.
Laturea de S. incepe din mar-
ginea Mataulur si se injuga cu
marginea Poenarilor ; d'aci se
intinde pe litiga Gradistea
Valea-Unchiasulur i merge pe
fina, Godeni pana dà in mar-
gi nea Berevoestilor.
Laturea de V. incepe din Be-
revoesti si merge inainte de se
vecineste cu Otelul, Bindea
Albesti.
Laturea de N. Incepe dia Al-
besti, da in apa Bughir, apucd
spre E., pe ling5. Voinesti si se
vecineste mar sus cu mosiile BA-
ratier, a Lerestilor l cu Lalul-
Privita din inaltime, pozitiu-
nea drasulur este una din cele
mar pitorestr. ampulungul este
asezat pe un platoti dintre doul
dealurr, numite Muscele, si pe
malul drept al riulur Tirgul.
Este strabatut prin centru de
un canal facut anume pentru
curatirea strazilor l pentru stin-
CtMPCLUNGUL
gerea incendiilor. La S. are un
cheiti solid de piatrA, care ser-
vd pentru apdrarea $oseler de
furia riului Tirgul.
Sub Mateiti-Basarab, Cimpu-
lungul era impArtit In subur-
biile :
Scheiul (numitd ast-fel de la
Scheeni) ; Valea (dupd vilcclul
e curge prin tirg, de la care
Si biserica sr-a luat numele de
Valea); Marina (dupd hramul
; SE Nicolae-din-Sus
dupd hramul bisericel) ; Bradul
tisericeli)
Oupd un brad bdtrin din cur-
tea bisericei, cdzut la 1821) ;
Popa-Savu (dupd fondatorul bi-
sericei din capul tirgului) ; Tir-
gui (de la tirgul orasuluI); Mar-
ginea, Popa-Stoica, Popa-Ene,
Sf. Gheorghe $i Malul. In ca-
tagrafia de la 1831, afldm Cim-
13ulungul impartit In mahalalele:
Scheiul, Popa - Savu, Biserica-
bomneascd, Sube$ti, SE Gheor-
ghe, Curelari, Malul, MArcusul,
Bdrbup, Vi$oiul si Bughea.
Sunt patru strade principale :
Strada Negru-Vodd (care luce-
pe de la MAndstire pAnd in
Scheiti); Strada Riului, numitä
ast-fel de la riul ce udd Cim-
pulungul in toatd lungimea luí
(incepe de la Tigänie si mer-
ge pAnd la foasta locuintd a luI
Petre Oncea Patraulea) ; Strada
Mateiti -Basarab (incepe de la
SE Gheorghe si merge pe lin-
gd Sube$ti, SE Treime, SE lije,
Bradul, pánd la casa rdposatului
Protopop Iacoveanu), si Strada
Gruiului, care merge pe sub
dealul cu acela$I nume.
Toate aceste strade sunt In-
dreptate paralel in lungul ora-
suluT si trec prin centrul luI.
Ele sunt pavate parte cu bolo-
vani de Rucdr; trotuarele sunt
pardosite cu macadam si curat
intretinute.
Dintre ulicioare vom enume-
ra pe cele mg populate:
www.dacoromanica.ro
484
LazAr, Mircea-Vodk care In-
cepe de la casa rdposatului Po-
pa Tiriiald i merge pe lingd Bi-
serica-Domneascd pIng. la
; Jianu, in memoria primului
profesor de romineascd al $coa-
lelor nationale din ampulung;
Socol , in amintirea tragiceT
mortI a lui Socol ; a-Fierarilor,
Calea-Bdilor, BdrAtier, Primdriei,
Fundeni , Chirca, Viwiti, SE
Gheorghe, Closter, A lbesti, Cru-
cea-de-PiatrA, Calea Dobroesti-
lor, Ndande$ti, etc. Cele-l'alte
strade ati primit numirea bise-
ricilor sati a proprietarilor de
cdpitenie.
UrmAtoarele strade s mt plan-
tate cu arbori : Negru-Vodd, (In
dreptul bisericer Sf. Nicolae) ;
a - Fierarilor ; Soseaua Cimpu-
lung-Albesti, cu inceperea din
str. Mateiti-Basarab.
Orasul are treI barieri: Sche-
iul, Fldminda si Mdrcusul.
In Qmpulung sunt trei piete :
Plata SE Ilie, situatd intre stra-
da Mateit1 - Basarab i Mircea-
VodA, cu hala si gherete, unde
se face tirg sdpaminal In toate
Simbetele, Scheiul si Plata Jude-
telor. In spatele mAndstirei, in
zilele de la 17-28 Iulie, se face
un erg anual, numit SE Ilie
si care, de obiceiti e mult a-
nimat.
Acest erg aduce comuna un
venit insemnat.
Inainte de 1633, bilciul SE
lile se fácea pe locul comuneT,
In dosul bisericeI SE Ilie.
Traditia spune cd in timpii
de emigrare la munti, (de fri-
ca barbarilor) zborul acesta
se muta $i el pe plaiurr; ast-
fel, in plaiul Dimbovita este un
munte Cu acest nume, care, se
crede, cd si-ar fi luat numele dela
zborul ce s'a fdcut in timp de
ani pe creasta luI.
Un inscris de vinzare, vechiá
si care dupd inclicatiunea rAposa-
CIMPULUNGUL
tulal C. D. Aricescu, se afld in po-
sesiunea unui sdtean din Itncdr,
zice 4$1 am bAut addima$ul
la zborul lui SE lije, aid-sus,
pe creas ta plaiului Sf.
Mateiti Basarab prin hrisovul
sdil din ro Aprilie 7155 (1647)
mutd zborul acesta de pe lo-
cul comund, pe locul mandsti-
rei, legind prin testament ea
nu pldti ordsenif vamd de nicf-
unele din cite ar vinde, ori ar
cumpAra la acest zbor».
La inceput, venitul erguid
era neinsemnat. Pe la 1855 a-
ducea aa peste an, folos ca de
2000 lei vechi ; iar azi aduce
6-8000 leI. Locul a fost cedat
comuna de stat.
Orasul se imparte in 4 colorI
sau comisif Coloarea de galben
coprinde Scheiul si Vi$oiul, sati
partea de N. a oras Al; Coloarea
de Ro$u coprinde partea din cen-
tru salí Tirgul; Coloarea de Verde
partea de S. salí MArcusul; Co-
loarea de Albastru, coprinde Bu-
ghea-de-Sus $i Malul satl Bu
ghea-de Jos.
Populatia ora$uluT (1897) se
urcd la 11244 locnitori, din cae
10954 ortodoxT $i 290 de alte
religii ; din ace$tia sunt aproa-
pe 5000 de contribuabili.
In anul 1897 s'ati ndscut 501
copil (230 bdeti si 263 fete)
iar decese aü fost 319.
Cdsltorii aú fost 113.
Intre edificiile ora$uld nu-
mdrAm : colile primare de 136.-
0 $i cele de fete, gimnaziul,
scoala normald (frumoasd coa-
structie recentd), spitalul jude-
tean, prefectura, primAria, casa
creditului agricol, cazarmareg.
30 de dorobanti, cazarma
ra$ilor, posta $i telegraful, dife-
rite oteluri, etc.
In Cimpulung se af1ä un mu-
zeti cNegru-Vodd», recunoscut
de Mi n isterul Instructiund publi-
ce, $i care se afld instalat in tra-
CiNIPULUNGUL
pezária manastireT Negru-Voda
din oras. Muzeul are ca dota:
diferite pisanii, parte pe
pietre tumulare, parte pe cruel
ornamentatiunT din piatra
sati lemn, carr s'ad aflat prin
curtile i tindele bisericilor ma-
nastirilor din judet ;
icoane de pictura bizan-
tina;
pergamente ;
d) deosebite obiecte, ca: crucT,
sagetT, iconite, monede, calimarT
(din epoca fanariotilor), topoare
preistorice, oseminte pietrificate
(de animale antideluviane)
diferite exemplare de minerale.
Sunt ïçj bisericT: Manastirea
Cimpulung, si tuata in strimtoarea
intrareT orasuluT spre S. Pre cit
se vede din ruinele ce maT exis-
ta in partea dreapta, se presu-
puae ca °data a servit de apd-
rarea orasuluf, iar clopotnita de
obseivator. E asezata intre dona
culmI de muntl inaltT si este
udata de Riul TirguluT. Ea s'a
fondat de Radu-Negru si s'a
restaurat, pe la anul 1633, de
Mateiu-Basarab, tot cu acele
pietre, inzestrind-o cu mosiT.
La 1819 a fost &l'huata- de
cutremur si la 1832 s'a restau-
rat de stat.
Aceasta biserica a fost trans-
formata de Mateia-Basarab in
manastire de calugarT.
La aceasta manastire sunt:
1. Piatra mormintala a luT
Nicolae Voda Basarab, purtInd
unnatoarea inscriptiune slavond,
din 16 Noembrie, 1364, ce o
ddin In traducere, dupa. d. Pro-
fesor Grigore Tocilescu :
In luna Noembre, r6 zile,
raposat-aa marele si de sine
statatorul Domn Ion Nicolae
Alexandru Voevod, fiul mareluT
Basarab Voevod, la anul 6873,
indictionul al III-lea, vecinica
luT pomenirex..
Aceasta piatra (lungime I m.
485
04, lItime 0.90, grosiine 0.04)
se Ostreaa in interiorul biseri-
ceT (narthex), la dreapta intrareT,
sub jetul regal, fiind asezata pe
un postament. Este una din
cele mar vechT inscriptiunT sla-
vone din RomInia, ce aa ajuns
pana la noT; ea nu a ramas
necunoscuta lui SincaT, care o
mentioneaza. insa Sub o data
gresita, (1366).
Pisania manasdrel Clal-
pulung din 1636, in care se
vorbeste despre primul fondator
«Radu-Negru Voevod, carele a
fost din inceput descalecátor
TareT-RomInestI si din inceput
a fost cursul anilor de la Adam
6723 (1215)».
Idem, din anul 1636, in
care se mentioneaza privilegiile
orasiluT Cimpulung, dupl cum
a fost din timpul luT Radu
Negru-Voda..
Idem, din 1827, a luT Gri-
gorie Voda Ghica, vorbindu-se
despre preinoirea mandstireT cu
zidurT noud
Aceste 3 pietre sunt incas-
trate pe peretele din fatal al
bisericei.
0 piatrá mormintala in cur-
tea manastiref Miga zidul des-
pre stinga al bisericel, cu inscrip-
tiunT In limba
Pisania de la paraclis din
1718.
Un chivo t de argint p6leit
cu aun, reproducind îa minia-
t ira forma vechie a bisericel,
lucrare remarcabill din incepu-
tul secolulur al XVII-lea. O biectul
a fost daruit manastireT de ca-
tre Mateiu -Voda Basarab
sotia sa Elena, dupa cum se
arata din inscriptiunea slavond,
cu data 7150 (1641), Decembrie
25, ce se afla zugravita cu aur
pe smalt.
0 catuie de argint, de forma
vechie, cu &O, picioare si Cu
nscriptiunea slavo na-romina, din
www.dacoromanica.ro
IT- CiMPULUNGUL
1657, din care se vede ca. a
fost hárazita man5stireT Cim-
pulung de catre un Gheorghe
sotia luT Stanca, cu copiiT lor.
0 evanghelie romina din
1682, ferecata in argint; scoar-
tele ati pe ele cizelate diferite
scene din vieata luT Christos, cu
inscriptiunT grecestI d'asupra-le.
io. In inventariul manastireI
figureaza si un epitrahil de la
Mateia-Voda. Basarab.
Asta zI aceastá manastire a
ramas ca simpla bisericä de
mir, servind de catedrall ora-
suluI ; se administreaza de un
ingrijitor cu rangul de arhi-
mandrit si se intretine de stat.
In curtea bisericeT se afla un
paraclis si alte multe cladirT.
Clopotnita bisericeT este o
zidire gigantica, avind o inal;
time de 32 'metri si o látirne
de 12 metri. Este de cal-Inicia,
lucratä solid i artistic.
Biserica Domneasca s'a zidit
de Doamna Chiajna si de fiul
eT Petru, in anul 1567. Nu maT
pastreazä nimic, nicT din forma sa
vechie arhitecturalá, niel' din
pisania i pietrele sale tombale.
Ea s'a reparat la 1721 l apoT
la 1889, cind, la 30 Iulie, acel
an, s'a si tirnosit.
Privilegiile Bisericef Domnesti,
acordate eT de Mircea II si de
succesoril lul, eraa :
PreotiT se scuteaa :
De tributul preotesc si de
ploconul vladicesc, cum si de
toate rinduelile coborite de la
Mitropolie;
De oerit, dijmarit, vinerit, ca-
minarit, etc.
Fie-care din ceT treT preotT
al bisericeT ere' scutitT pentru
8o rimatorT, 8o stupT i roo
o! (hrisovul luT Mihail Sutu).
Toate acestea se fac dar.
Biserica s'a zugravit din noa
odoarele s'aa preinoit. Pose
da numaT 5 icoane vechT si o
CIMPULUNGUL
cruce frumoasa imbracata in ar-
gint Cu inscriptiune greceasca
din anul 1625. Intre icoane este
aceea a Domnuld Hristos, care
se datoreste vestitulul zugrav
cimpulungean din veacul tre-
cut, Serban Diaconul.
Biserica Sf. Nicolae din Tirg,
s'a zidit pe la 1570 si s'a re-
parat la 1670 i 1700. Aceasta
biserica poseda o piaträ cu in-
scriptiune greceasca din anul
1707, un fragment sculptural
incastrat in zid si o evanghelie
romina din anul 1812, ferecata
in scoarte de argint, opera ad-
mirabila in filigrane pe smalt
si cu inscriptiune greceasca din
anul 1669.
Biserka Marina. Traditia sus-
tine cä aceastä biserica ar fi
mal vechie de cit biserica luI
Radu Negru, totusT ea nu po-
sedä astazI niel o urmá despre
o atare vechime.
Raposatul C. D. Aricescu
pune fondarea acesteT bisericI
intre aniI 1100-1200 51 sus-
tine cä a fost reparad, la 1215,
1677 si 1707.
Ca obiecte interesante posecla
a) Cristelnita de piatrà Cu inscrip-
tiune de jur imprejur; b) trericoa-
ne si anume: Domnul Hristos,
Maica-Domnulul i Mucenita Ma-
rina. Icoana MuceniteI Marina
poarta pe dinsa inscriptiun e, din
care se vede el a fost faena
In luna Iulie, 30 zile, leatul 1781
«de mina mult-pacatosuluI Ser-
ban Diaconul Zugraf ot Dolgo-
poi» (adica, din ampulung); c)
doul sfesnice de lemn frumos
sculptate; si d) o pereche paf-
tale de argi it. Timpla merita a
fi semnalatä ca obiect de arta.
Biserica Braa'ul s'a zidit fil-
tre anif 1300-1400, s'a repa-
rat la 1590 si 1766. Posedà un
catavas de lemn, o cruce lu-
cratá in filigran, o icoana cu
hramul Adormirea i Cu semnd-
www.dacoromanica.ro
486
tura: «Spandoni Zograv, 1773»
alta de «Gheorghe Pop Zograv,
1837»; o a treia, reprezinttnd So-
borul Sf. VoevozI, usile avind
pe ele sculptate un vultur cu
doua capete si mal multe pietre
cu inscriptiunI anterioare anuluI
I800.
Biserica Sf. Treime. Din pi-
sania slavona ce se afla in fron-
tispicia Cu data 1632, se vede
ca aceasta biserica a fost zidita
si zugravita in timpul luI Ma-
teia-Basarab.
Picturile ce se observa as-
tazI, dei dateaza numaI din a-
nul 1730, cind a fost reparad,
dar prezind un mare interes
din punctul de vedere al artei
bizantine. Aceasta biserica. po-
sea 6 pietre cu inscriptiunT
slavone si romine din secolul
al XVII-lea si XVIII-lea si
icoane vechT.
Biserica S'ube,s.ti s'a zidit, du-
pa cum se vede din pisania sa-
pata in frontispicia, din teme-
lie, la anul 1779 de. catre Do-
sifteiti Arhimandritul mandsti-
reI Cimpulung, si cu Trandafir
logofdtul, alaturea de alta bise-
rica ralcuta in anul 1552 si a-
pol därlmata.
Are o timpla si un jet dom-
nesc i arhieresc frumos lu-
crate. Mai poseda o icoanä. ve-
chie din 1825. In curtea bisericeI
se aflaa aruncate patru pietre ;
din acestea una este chiar pi-
sania slavona a vechel biseri-
cd, alta poarta data 1575, a
treia anul 1727 si a patra este
un fragment cu inscriptiune sla-
vona.
D-1 Profesor Gr. G. Tocilescu,
Directorul MuzeuluI National,
din al cdruI raport extragem
aceste detailif, a dispus asezarea
lor in Muzeul din Cimpulung.
Biserica Sf. Gheorghe, bise-
rica vechie, care are o usa de
narthex si fereastra din fundul
CIMPULUNGD
altarultd de piatra, lucrate in
stil deosebit ce se apropie de
cel gotic. Pictura din, interior
este de la inceputul secolulul
al XVIII-lea si datorita unuI zu-
grav local, Manea.
Biserica Sf. Me s'a zidit ca.
tre anul 1620 si s'a reparat la
anul 1712.
Biserica Fundeni poseda o
fereastra de piatra lucrad din-
tr'o piatra de mormint, cu in-
scriptiune slavonä din anul 1622
si o alta, cu inscriptiune slavo-
na din 1558. La pragul useI se
vede o piaträ mormintall Cu
inscriptia slavona din anul 1620
alte 8 pietre si fragmente cu
inscriptiunI slavone. Dintre o-
doare are dona paftale de ar-
gint, carI prezind un interes
artistic.
3 Biserica Scheiul s'a zidit
dupa raposatul C. Aricescu
tre aniI 1200-1300 i s'a re-
parat la 1550, 1665, 1780 si
1842. Pietrele vechI ale manas-
tireI nu se mal pastreaza, pen-
tru-ca s'aa intrebuintat in nona
zidire.
Biserica Valea s'a zidit, dupi
plrerea raposatuluI C. Aricescu,
filtre aniI 1300-1400, s'a repa-
rat la anif 1592, 1700 si 1800.
Posea sase icoane vechT, da-
torite lui erban Diacon, zu-
grav din secolul trecut. Ele pre-
zinta interes artistic. Aceasta
biserica se afla azI inchisa.
Biserica Sf. Nicolae-din-Sus
s'a zidit catre anul 1708 si s'a
reparat la 1750, 1790 si 1855.
Biserica Vifoiul s'a zidit la
1773.
Biserica .Apa-Seiratä s'a zidit
la 1831.
Biserica Bughea s'a zidit la
1815.
Biserica din Malul-de - Sus,
dup5. cum se constatl dintr'un
hrisov de la Vintild-Voclà, s'a
zidit 'filtre aniI 1532-1534.
cIMPULDNGUL
Foasta Biserica Sf. Vinert, azI
dArimata, s'a zidit la anul 1758.
EnoriasiI aä trecut la biserica
Domneasca, care s'a ttrnosit in
anul 1890.
Tot in raionul orasulur este
biserica Flamtnda, care se
administreaza de primarie.
Biserica Sf. Nicolae (Gruiul)
se intretine de fondatorul er,
Const. Pop ; lar cele-l'alte bi-
serid se administreaza de epi-
tropiile respective si se Intre-
tin de enoriasr din veniturile
ce eh
Mdiastirea Catolice (Baratia).
Negra venind in Cimpulung la
1290, aduse Cu el Sasr si Un-
gurr, carr ocupara centrul ora-
sulur. Negru facu si o biserica
catana pentru sotia sa Ana,
fata regelur Ladislav al Unga-
riel, ale careia ruine sa vad
azr in gradina lur Caprarus, sub
numele de Cloastet, cum ir zic
D-1 G. Ionescu-Gion, in con-
ferinta sa Romtnia in secolul
al XVII-lea,» spune despre Clo-
ster, urmAtoarele :
O alta biserica, tot cato-
lica, se afla in ruina, Ara aco-
peris, numal zidurile ir stati in
picioare. Fusese cläditä in o-
noarea S-teI Elizabeta, Regina
Ungarid, i fusese ca o mana-
stire unde locuiati calugarir din
ordinul S-tulur Francisc. Acea-
sta biserica a fost mare, lunga
de 40 pasT si lata de 12; fusese
In vremurile eI frumoasa, monu-
mental s't facea i minurif. Bol-
liavir de toate neamurile veneaä
ad si numar prin sederea lor
in biserica se reinsanAtosati.»
Manastirea Francis can flor este
cunoscuta de Cimpulungenr sub
numele de Cloaster (Kloster.)
In privinta er spune d-1 Pro-
fesor Grig. Tocilescu
«In gradina lur Caprarus, stra-
da Matehl-VodA, se aflA ruinele
487
vecher Baratir a Franciscanilor,
pe care traditia o atribue Doam-
ner Ana a lur Negru-Vocia. Po-
porul numeste aceste ruine Cloa-
ster (de la cuvintul german Klo-
ster) i mar multe pietre cu in-
scriptiunr latine exista Orla asa-
d prin zidurile caselor inve-
cinate.»
In privinta acestur Cloaster,
un document latin, publicat de
Sulzer in «Geschichte des Trans-
alpinischen Dacien», ne spune cu
data de 1799, Fevruarie in 4,
ca aceasta manastire a fost
ziditá pentru calugdrir catolicr
de sotia luI Negru-Voda, con-
tesa Margaretha, nascuta cato-
lica in Transilvania si fusese
zidita nu departe de manastirea
pe care Negru-Vocla, ortodox,
o zidise pentru calugarir orto-
doxr din ampulung. Acestea
le scrie acum 100 de anr, pa-
rintele Bonaventura Anchen-
jin, guardianul Baratier Cimpu-
lung, care mar adaugä ca, in
manastirea Franciscanilor, se mar
afil i trunchiul uscat al unul
arbore facator de minuni, ceea
ce consuna Cu afirmatiunea lur
Bachsicr din 1640, ca Cloasterul
facea minunr.
Un alt document din 166o,
«Relatio de Statu Ecclesiae ca-
tolicae in Valahia, Moldavia et
Transylvania», facuta de parin-
tele Gabriel Mancici, ne spune
ca Closterul fusese zidit de
fericitul intru pomenire Capi-
strano, in timpul principeser
Caterina, sotia lur Negru-Vo-
da, care sotie, dupl cite se
vede, avea multe si diferite nu-
me, de vreme ce trer documente
citaram si cite trele nume deo-
sebite Ana, Margareta, Ca-
terina.
Cloasterul s'a reparat la anul
1410 si 1642.
La 1714 cloasterul se muta
In plata orasuluT, pe locul unde
www.dacoromanica.ro
CtMPULUNGUL
este asta-zr, sub numirea de
Manastire de Monahr ar Sf.
Francisc, dedicatä Sf.Evanghe-
list Iacob, cunoscutd de orasenr
sub nutnele de Baratia.
La 1730, clopotnita, ce era
de lemn, s'a facut de zid.
In 1737, dindu-I Turcir foc,
arse si ramase ruinata vr'o 30
anr, in care timp serviciul divin
se serba *in& o camera a Ball-
tier din catul de sus. Ea se re-
para la 1760 de Egumenul An-
toniu Corvin. Reparindu-se, se
mar micsora, remanind numar
altarul drept biserica, dupa cum
aratA zidul despre grädina mor-
mintelor.
O piatra mormintall, in lun-
gimea de 2.15, lä.timea 1.04,
grosimea 0.13, pusa linga altar
In interiorul bisericeI, are urma-
toarea inscriptiune latina din
anul 1300, sapatI in caractere
monahale :
±ANNO. DNI. M. CCC-1-
1-11C. SEPVLTVS EST.
COMES. LAVRENTIVS. DE
LONGO CAMPO. PIE
MEMORIE
Acest monument care con-
stata existenta unui comite de
Cimpulung, anterior anuluI 1300,
este dupa d. Grig. Tocilescu,
de o mare insemnatate pentru
istoria orasulur i a tara
Pentru centrul orasulur s'a
infiintat doua cimitire la dota
extremitatr: unul la Flaminda
(cu o clAdire mortuarA) pe partea
de S.-E. a orasulur $1 altul la
Scheiti, in partea de N.-V. a ora-
sulur, avind si acesta o casa
mortuara.
Pe litiga vatra comuner, ora-
senil mar posedä in devalmasie
muntif urmatorr: Plaiul-/ur-
Petru (din riul Cimpulung pana
In apaDimboviter); Plaiul-Fracir;
Jimbura (pana la Papusa) ; Plaiul
Voevodul (peste Clincea pana
la Capra); Modroghinul, Boar-
CfMPULUNGUL
tesul, Netotul, Virtopul i E-
purile.
Din acestr muntl, trei
schimbat humele: Jimbura, Mo-
droghinul i Netotul si se nu-
mese azr: Coltir-luT-Andreiti, BA-
trina si Valea-Barbulur.
Acestr muntr nu intrá in va-
tra sail mosia orasulur; proba,
hrisovul luT Leon-Vocia, din
August 1630 si al lui MateiCi-
Basarab, din 6 Decembrie 1637,
care spune curat : \Tatra ora-
sulul nu intrá in coprinsul mun-
tilor; ci manta incep din sezutul
(caminul) orasulur Inainte.» In-
teadevär, muntir aratatI snnt la
o del:di-tare de vr'o 7 ore de
vatra orasulur. Acestr muntr
fost i sunt proprietatea oräse-
nilor, lemnele si pasunea din
er sunt ale tuturor (finta colec-
tiva); iar nu impärtitr, la fie-
care individ in parte.
Para catre finitul secolulur al
XVII-lea, acesti rnuntr dedeati
putin folos comuner. Mosia era
puna de padurr si de pasuni
arenda acestor mar*" consta
In «cite-va oca de brinza si de
lapte gros din partea cioba_
nilor ce - sr pasteati vitele in
ale plaiurr, de la Aprilie Ora
la Septembrie.»
De la 1700 incoace, i maT
ales de la Regulament, venitul
muntilor a crescut gradat, in-
cepind de la 50 le!, si urcindu-
se pana la 6000, afara de epoca
Fanariotilor, cind arenda lor nu
ajungea aid pentru plata plo-
conului la postelnicul cel mare,
patronul comuner.
Pand azr, muntir orasulur sunt
In in diviziune.
Mosia Baratier e a mosnenilor
CimpulungenT din mosr stramosr.
Negru-Voda a intarit aceastá
vechie posesiune a lor cu hriso-
vul sad din 1202. Probe sunt
hrlsoavele lur Mateiä (1637) si
Leon-Voda, suna
www.dacoromanica.ro
488
cFiind-ca mosia si plaiurile
oras ail fost de bastina (mos-
teneascd) ale orasenilor Cim-
pulungenr, de la mosr de la stra-
mosI, cu malt inaintea de se-
derea (formarea) orasulur, din
zilele altor Wear domnr, ce
ail fost de demult, etc
«Si am vazut Domnia mea
si cartea cea vechie a bätri-
nulur Negru-Voevbd din anul
1292 §i cartea batrinulur Vlad
(Dracula) din 1439.»
Mosia orasulur era impartitä
dupa datina Romanilor in por-
tiunT egale, numite funir sail
chingT, in limba hrisoavelor,
afara de local de pasune (izlazul
vitelor) ce era proprietate a tu-
tutor. Fie-care monean elm-
pulungean avea partea lur in oras
(loe de casä cu curte si gra-
ding.) si partea lur in muscele
(livede de prunI si fin). P'acea
vreme, mosneniT ampulungenr,
zice Const. Aricescu, fiind mai
totr,chirigir, urma ca fie-care sd-sr
alba particica de finete in mus-
celele coprinse In mosie.
Un monument public e bus-
tul lur Radu-Negru.
Monumental lur Radu-Negru
este ridicat din initiativa cu to-
tal privatä, i anume de catre
obstea mosnenilor Cimpulun-
gear, descendintr ar mosnenilor
improprietaritr de Radu-Negru
Voevod.
Bustul lur Radu - Negru este
lucrat de artistul Mirea, si el
mo-mean Cimpulungean, lucrare
care a fost premiatä. la Paris.
Piedestalul, pe care este asezat
bustul, este taiat in platra din
carierele din Albesti (Muscel)
si lucrat dupa planurile fäcute
de arhitectul Al. Savulescu.
Intre colonadele celor patru
laturi ale piedestalulur, sunt li-
pite patru Odd de marmurd
neagrä, purtind inseriptiunile
CIMPULUNGLI,
«In anul r898 Aug. .15.In
lele Regelui Carol Funda.,
torut Regatulut Romin;
Cimpulungul, Primul Scaun
Domnesc, salutd chipul de bronz
al urzitorului pre Romineftt;
Indltatu-s'ag chips/ lui Radu
Negru Basarab, descalialtorill
piref Romineftt ;
Hemoriet luceafdrului Basa-
rabesc, admiratorit glorietstrd-
bune, inchind acest monument.
Monumental este asezat in ca.
patul din spre N. al bulevardu-
lui orasulur, cu fata in lungul
bulevardulur.
Prima scoala romineasca din
ampulung s'a fondat de Doam-
na Chiajna, sotia lur Mircea al
II-lea Voevod, la anul 1567, sub
numele de coala Domneasca,
al careia profesor romin se pia-
tea dela Mitropolie. coala a-
ceasta exista paná la finele se-
colulur al XVIII-lea, tot cu ace-
laT pe local gradiner Vo-
roveanulur (cartea ispravniculur
din 22 Martie, 1800); iar pe la
1801, sub Mihaiti Sutu, Dumi-
tru Rosetti, fondatorul schituld
Marculesti (FlAminda), dupa ce
repara biserica, acu o scoala
de baetr de limba romina,
locul scoaler Domnestr, a Doam-
ner Chiajna, care incetase- in
acel an din cauza turburarilor
politice ; fixa o gratificatie anu-
all profesorulur, afara de sala-
riul ce-1 primea de la Mitropo.
lie. Localul scoaler era inteo
casa de lingd biserica Sf. Ilie,
ddruita de comisul Ion Craio-
veanul. De ad i se mutá in lo-
calul de azI al caselor, daruit
de egumenul Dosofteiii,
Mar tirziti, cam dupa la 1874
incoace, cind populatia scolara
s'a inmultit, s'a tnfiintat scoala
de biletr No. 2, si apor cele
doug scoff de fete. Invitamin-
tul secundar nu se predi fa
CiMPULUNGUL
Cimpulung de eh de datl foarte
recentl.
In Cimpulung sunt 6 scolT
primare, din care 3 de 135.etl,
2 de fete si I mixtl, in maha-
laua Malul.
Frecuenta acestor scoff a fost
in anul 1897: scolile de bletT
No. 1, 2 0 3 652 elevI ;
cele de fete No. i i 2, 315
eleve; si scoala mixtA, 113 copiT.
In total numArul scolarilor a fost
de J050, Cu 50 in plus ca in
anul precedent.
MaT sunt ¡ilea 2 scoti parti-
culare, o scoall mixtl la mlnAs-
tirea catolicä si o scoa15. (pen-
sionat) de fete.
InvAtAmintul secundar se pre-
dl in un gimnaziti si in scoala
normall «Carol I o constructie
frumoasl, asezatl la poalele
FlAminder, care a costat mal
bine de un milion.
In oras este un spital jude-
tean, infiintat la anul 1864, care
a functionat regulat cu 18 pa-
turT, si care, pe 11110 suma alo-
catl in budget pentru intretinere,
mal are o donatie a decedatu-
luT Arhimandrit Dionisie Ani-
nosanu. Pentru spital, s'a con-
struit un nog local in anul 1890.
Budgetul orasuluT Cimpulung
se balanteazà cu suma de 229868
leT la veniturT si la cheltuell.
Intre cheltuelile cele maT in-
semnate, pe care le face co-
muna, mentionam :
pentru scoll 3640 leT
cler 29916 »
serv. med. 17530
polit. 32030
X. 111M. oras. 14240
PrimIria orasulul Cimpulung
are contractate urmAtoarele im-
prutnuturl la Casa de DepunerT :
i00000 le! &cut in anul 1886
200000 X, 1893
100000 » 1896
200000 » » 1896
Politia orasuluT se compune
18086. Moras Dioftottar 000/r4.66.
489
din : i cap al politieT ; i comi-
sar-director; 2 comisar!; I co-
misar special al gAreT ; 4 sub-
comisarT i i agent special.
Un cotnandant de sergentT,
un ofiter de sergentl, 30 ser-
gentl de zi si de noapte.
In oras, de-alungul riuluT Tir-
gul, in partea opusl a orasuluT,
sunt 17 morT pentru mAcinat
flinl de griti i porumb, i mal
multe pive saü dirste pentru
bAtut postav sari dije. Adi
maT sunt: o fabria de salamurr
a d-luT Iohann G. Schuster, o
fabricA de hirtie, proprietatea
d-lul Stef. Ioanide, in valoare
de peste i milion leT, cu in-
stalatiunT moderne i unde sunt
ocupa! peste 250 lucrAtorT ; o
fabricl. de var alb si ipsos, a d-luT
Victor Socecti, cu instalatiunT
complecte in aceastl ramurA.
Peste too de lucrItorT sunt
ocupatT.
Locuitoril din Scheiti se ocu-
p5. cu facerea de sitl si donite;
lar eel' din Vestul orasulur se
ocupa in special cu olAria.
Comerciul, pe lingá lipscAniT,
blcAniT i circiumT, mal constA
si din vinzarea produsuluT in-
dustrie! nationale precum: sitä,
donitT, stofe de link pinzeturl,
costume nationale, curelärie, tà-
bAcgrie, olärle, . a. Parte din
orAsenT se maT ocupA cu fabri-
carea tuicei si parte cu agricul-
tura. In Cimpulung sunt 152
plugurl de lemn tArdnestr, 32
plugurT pe fier, 34 rarite de lemn
si 28 morl de apl.
Mal e un abatoriti ca 16 ghe-
rete.
Notqe istorice. e-
venimentele cele maT principale
carl s'ati petrecut in Cimpulung:
Cimpulungul este unul din
orasele rominestl cele maT vechT
ale RominieT. Existenta luT da-
teazA ca mult inainte de lute-
meierea principatului PrIT-Ro-
www.dacoromanica.ro
CiMPULUNGUL
minestT. Pe la 1290, Radu Ne-
gru Basarab malta bis enea dom-
neasc5., pe care apol o tnzes-
trA ca mosiT i alte dAniT ne-
potul sAti, Nicolae Alexandru
Basarab (13 20I 364).
Mormintul acestuT viteaz domn
a fost descoperit in anul 1889,
de d. Gr. Tocilescu in interio-
rul bisericer eimpulungene. Din
inscriptiunea iii limba slavonl,
comunicatl i interpretatA de
d-sa in sinul Academiel Ro-
mine (tAnnale», tom. 14, anul
1892), rezultä cl Nicolae Ale-
xandru Basarab nu este altul
de 61 cunoscutul Alexandru Ba-
sarab, tatAl luT Vladislav pi al
luT Radu Basarab. Anul mortir
sale este 1364. 0 alt1 preatrd
mormintall scrisd latineste a
fost semnalatA de d-sa in bise-
rica catolicä din oras : este re-
feritoare la Laurentius, comes
de Longocampo, Laurentius, co-
mite de ampulung, mort in a-
nul 1300. Este cea maT vechie
inscriptiane din cite se cunosc
pänl. azT din evul media.
La Cimpulung a conAcit Ca-
rol al XII-lea, Regele SuedieT,
la anul 1712, in drumul sAti
de la Pitesti la Törtzburg, dupl
cum se gäseste inteo scrisoare
a luT Stefan-Vodl Cantacuzino
cAtre Patriarhul Iacob.
La 1737, Iulie 29, in timpul
zboruluT Sf. lije, pe end multY
TurcT, negutitorT si militarl se
aflat1 la acest zbor, un mic corp
de ostire austriacl, sub coman-
da unuT colonel, coboarl in Cm-
pulung pe la Dragoslavele, ml-
cellreste pe totl Turcii aflatl in
zbor i oras, si se intlresc in
intrul murilor mAnAstireT, ca tri-
te° cetate. TurciT aflatT in, tara
aleargl la stirea aceasta
peNemtl, daú foc mAnAs-
tirel i orasuluT, in cît, zice cro-
nica, a ars cu mare groazA.
TurciT incriminarA pe Cimpu-
82
CiMPULUNGL/L
_
lungenT ca complicT aT Nemtilor
si pe multI iT puserd sub sabie.
Vr'o citr-va anT orasul fu pus-
tiit. Parte din orasenT fugira in
tara nemteasca, parte pribe-
gira prin Tara-Romineasa
Moldova, lar ceT saracT rama-
sera pe loc. Cu intoarcerea am-
pulungenilor la vetrele strabune,
eT adusera cu dtnii mult1 Ro-
minT de pe la satele pe unde se
adapostisera, i cu totiT se pu-
sera a ridica Cimpulungul din
non, cu lemne din padurile o-
rasuluT.
La 1785, in urma revolutiel luT
Horia i Closca, multi din Ro-
minil-ArdelenT, invinsT de tru-
pele austriace (la 28 Fevruarie,
1785), emigreaza in Cimpulung
pe mosia orasuluT. Ei se invoira
cu capiT comuna de atuncr, a
da pe tot anul cite 40 banT (13
parale i i ban) de fie-care in-
divid. (Cartea Ispravnicatultd
din 1806, Ianuarie 2).
La 1788, iar trecurd Nemtil
In tara, suferind si atuncT am-
pulungeniT mult de la dinsil.
atuncT se arserd multime de
case, intre carr cite-va biserici
schitul Marculesti.
In timpul rascoaler din anul
1821, Cimpulungul a fost ocu-
pat de Nicolae i Iorgu, fratiT
lur Ipsilante, cu parte din os-
tasir corpuluT ce comandan.
Sub ocupatiunea rusa. dintre
1828-1832, loan Vdcarescu,
care s'a opus amestecultil Ru-
sieT in lucrdrile Adunara Legis-
lative, privind aceasta ca o cal-
care a autonomia tara, a fost
exilat la Cimpulung, din pricina
unor versuri Cu tendinta poli-
tica.
In anul 1855 gasim in ora:
36 preotT si 2 protopopT, unul
peste plasile Argeselul i Riurile
altul peste plaiurI i plasa
Podgoria.
Avea 41 boerT de neam, 15
www.dacoromanica.ro
490
mazilT, 469 patentar!, carT dadean
un venit trimestrial de 6994 le!;
659 taran! contribuabilT i 126
TiganT emancipatT, carT dadean
un venit anual de 76126 leT
vechT si 32 parale.
Pentru mosiile locuite, nelo-
cuite i contributia drumurilor,
se platea anual 37045 leT si 4
parale.
In Cimpulung, cu suburbiile,
eran 8o care cu 4 bol, 145 care
Cu 2 bol, 9 care cu 3 si 2 caT,
1893 yac! i viteT; 16 militarT,
o dorobantI, 8 fabricT de pieT
Cu venit anual 1960 lei, 19 mor!
cu venit anual I 1400 ler, 7 d'ir-
ste cu venit 1700 leT, 8 pive cu
venit 1050 ler, 24 olariT cu vc-
nit 16000 leT, 5 povernI cu venit
de 500 leT, 29 morar! i dulgherT,
i7 cizmarT, 21 zidarl si 44 fierarT.
coala nationala se frecuenta
de 140 elevr.
Spitalul avea 20 paturT.
S'a altoit 90 copiT ; s'an nas-
cut 270 si ail murit 147.
Facindu-se recensamintul p o-
pulatiuneT, s'a constatat cA avea
6215 suflete, afara de suburbir.
Case in. raionul orasuluT eran
835 si 1256 cu cele din subur-
biT. Venitul orasuluT se urca a-
nual la Hm de galbenT.
In Cimpulung s'ati nascut
C. D. Aricescu, Iorgu/escu, Ni-
colae Rucareanu i primul le-
gist din timpul RegulamentuluT
(1830), Urianu, care, murind la
1854, a lasat scoaleT primare de
baetT No. i din oras, o biblio-
tecä destul de insemnata.
Privilegiele oraplut. Ora-
sul Cimpulung, fiind la loe de
munte, zic hrisoavele orasuluT,
si nutretul orasenilor cu grai
de procurat in aste locurr pie-
troase i paduroase, unde nu
se putea pune plugul, totT Dom-
ni!, vazind nevoile ce eran pe
bieti locuitorT, din cauza lup-
telor pentru independenta si a
CIMPULUNGUL
emigrarilor pentru frica de bar-
barT, an dotat com. Cimpululg
cu diferite privilegiT, sancto oh-
di-le cu sematurT domnestr
boerestI, cu sigiliT i cu anate-
me teribile in potriva celor ce din
lacomie san rautate s'ar incer-
ca a le nimici, san a le modi-
fica macar.
Prin aceste hrisoave, comuna
Cimpulting era scutita
De dare de lemne si de fin
la Craciun functionarilor Dom-
nuluT i aT statuluT (hrisovul luT
Mircea al H-lea din 20 Fevrua-
rie, 1559).
De galeata, de slujba dom-
neasca, de vama piralabilor de
oras si judet, pentru orT-ce ar
vinde san ar cumpara Cimpu-
lungeniT (hrisovul luT Radu al
X1-lea, din 7 Main, 1616).
De vaina de pita de la bil-
ciulSf. lije, cum si de vama
de cal, de boti, de oaie, de pa-
tura, de peste si de alte lucrurT,
ce se desfac de locuitorT la Ast
bilciii (hrisovul luT Matein- Ba-
sarab, din 12 Aprilie, 1636).
De vama peatru orT-ce ar
vinde i ar cumpara Cimpulun-
genir la cimp (in bilciurile din
Principat) «de la alti oamenT
din tara sä ja vanä lar de la
«asea nu, dupa vechea dating
dupa coprinsul tuturor hri-
soavelor si al pilastra luT Ma-
tela Basarab din orasul Dom-
niel mele Cimpulungul» (hriso-
vul luT Gheorghe Ghica I, din
21 Ianuarie, 1660).
«De birul de taler, de miere,
de ceara, de sal, de potvadl,
de ca!, de olac si de slujbele
mincaturile cite sunt peste
an in tara DomnieT mele, nicT o
suparare a nu alba oraseniT Cim-
pulungenTo (hrisovul luT Grigo-
rie Ghica, din 21 Aprilie, 1662).
De fumAritul i carainaritul
pescarilor (cartea Brincoveanu-
luT, din 14 Octombrie, 1703).
CIMPULUNGUL
«De gostinArit pentru 1000 ti-
rnAtorT trecutT de CimpulungenT
In Austria pe la schela Dra-
gosloveni O. nu plAteascA eT va-
ina» (cartea luT Const. Mavro-
cordat, din 3 t Martie, 1733).
De olacarit (cartea luT Mih.
Racovita, din 13 Iunie, 1742).
De carde de oaste, de rup-
turT si satarale ce sunt pe si-
listT,de birul lefilor, de birul
ostilor, de birul cailor, de birul
untuluT si al meiuluT, de toate
clajdiile si orinduelile ce ar esi
din visteria domneascA (hriso-
vul luT erban Cantacuzino, din
31 Tulle, 1688).
«De orT-ce maruntis vind eT
pe la tlrgurile din judet si tara»
(hrisovul luI Mihail Racovitd).
Pe linga acestea, accizariT nu
putear'intirzia in ampulung,
ca aiurea, de cit de la Maid
pana la Septembrie; pe cind in
alte pArtI sedead maT tot anul,
in sarcina locuitorilor, ea sluj-
basT domnestI (cartea luT Const.
Brincoveanul, din 22 Octombrie,
1700).
Dupl cum am spus, orAsenii
se indeletniceati mai mult ca
chirigeria. E!, dupa cartea luT
Const. Brincoveanu, avead drep-
tul 'Matutea tutulor sa incarce
mArfurile ce se descarcati in
oras, destinate pentru Austria,
sail cele ce coborad pentru Ro-
minia, pe la schela Dragosla-
vele. Dupa ce oraseniT impli-
nead suma dorita, restul 'nada
se putea 'Marca si de chirigiT
din Muscel, sad de aiurea.
Pe lInga acestea, niel' un func-
tionar d'e TronuluT sad d'al
statuluT, nicT boier,niel negu-
titor, niel taran, nimenea, Cu
un cuvint, n'avea voie a cum-
para de la orasenT niel case si
locurl in oras, niel delnitä la
cimp si la viT, nicT livezT in mus-
cele, nici vad de moarl; in scurt,
proprietatea miscatoare nu putea
491
vinde mosneanul Cimpulungean
la strAinT, ci orAsean la orAsean.
(Hrisovul luT Radu al XI-lea, din
7 Mala, 1615).
La intimplare de moarte a
yerr-unuT monean, datoria mor-
tuluT catre boerT, negutitorT sad
taran! (ce nu lacead parte din
comuna.) se platea acestora de
mostenitoriT raposatuluT. Credi-
toril' nu se putead despAgubi ca
proprietatile debitoruluT. In lipsa
de mostenitorT, comuna vindea
prin licitatie la orasenT toatA a-
verea mortuluT si din baniT strinsT
se platead datoriile luT ; lar res-
tul se da la biserica unde o-
dihnea Orina familieT luT, spre
pomenirea sufletulut sAd.
Cu toate acestea, acest ase-
zamint s'a desfiintat inca de pe
la anul 1750, de chiar orAsenil
CimpulungenT prin vinzarile de
locurT si case In oras, de finete
si ograzT ca prunT In muscele,
de viI si livezT cu prunT la VA-
leni, de ferästrae, de vadurT, de
moara, etc.
StrAiniT n'ayear' voie a se ne-
gutitori ea nemic in oras (hri-
sovul luT Mihail Racovita, din
r5 Ianuarie, 1742). MarfurI por-
tative (tolbasT) si marfurl strai-
ne si scumpe (giuvaerurT si sa-
lurI) nicT chiar in casele parti-
cularilor nu se putèad desface
intre 1750 si 182 1 . NegutitoriT,
cu mina pirgarilor scotead a-
fara din oras pe ceT ce venead
sA-T pAgubeasca In interesele
lor, asemenea cu meseriasiT, ra-
chieriT, etc. Spre exemplu : cel
ce voia sa Vinza In oras vin,
de ar fi fost chlar omul luT Voda
sal al Banulur, trebuia, ea sa
fie tolerat, sa lase butia seaca
pe seama comuneT si cuvintul
era, ca sa poata trece orAseniT
vinul lor din Valeni, CiocAnesti
ii Nucet, ce nu-1 puteat trece
la vil toamna si primavara.
Aceste privilegiT, zic hrisoa-
www.dacoromanica.ro
CIMPULUNGUL
vele toate, Idatu-s'ad judetuluT,
celor 12 pirgarT, preotifor li tu-
tulor orlsanilor de la mare p6,n1
la mic, citT sunt_mosnenr al' o-
rasulul Cimpulung -si feciorilor
lor citr Dumnezed le va dArui».
Indatoririle comuneT cltre
tron si stat. Pentru toate pri-
vilegiile si drepturile de care se
bucura, com. Cimpulung era,o-
bligatA edil-e Domn si Visterie,
la tributul legitim. Acest bir
crestea orT scadea, dupa DomnI,
dupa. boerr si dupa imprejurarT,
si larasT chipa vointa lor se re-
gula termenul platel luT.
Pana la t7-16, comula . nu
cunostea alt impozit din partea
guvernulur de eit tributul legi-
tim. Asa de ex., sub Grigorie
Ghica, tribu tul anual pe cap era de
un galben, platit In doua rindurT,
la Sf. Gheorghe si la Sf. Dumitru.
DomniI greeT impovarara. co.
muna cu cdiferite dajdiT» incit
rAmase orasul la «multa lipsa
si saracie» (dupa zisa hrisoave-
lor) si evAzind Domnia mea», zice
erbari Cantacuzino, in hrisovul
din r Iulie, /688, cA pentru
multul gred ce ad asupra lor
vor sl se risipeasca si sa fuga
orasen% si jeluindu-se ea ad
mare pas de la dregatorif ce
merg cu slujbe acolo si de la
sluglle ion, ca le fac multa
cheltuealA si mult catahrisis,
luind maT mult de cit dajdiile
ce sunt datorT a da eT la vis-
tiera DomnieT-mele; drept aceea
m'am milostivit Domnia- mea
de i-am ertat pentru saracia
lor, pentru-ca ad venit de s'ail
tocmit ca Domnia-mea de si-
ad luat ruptoare sa alba a da
la ca.mara DomnieT-mele, la
Sf. Gheorghe si Sf. Dumitru,
iproci, si la vremea haraciuluT
sa dea si eT ca cele-l'alte orase
la vremea aceea, iar afana de
acestea, nimic; de toate buna
pace sa alba. Dec!, voT totT, slu-
CiMPULUNGUL
gile DomnieT mele, si vol boerI
marI si slugile voastre si vol sluj-
basT aI tareT, O. va ferip de acest
oras al DomnieT mele, cacI el
?si dag ruptorile deosebit si
nu sunt amestecap Cu tara;
cae cine s'ar ispiti a le face
verIun rail peste cartea Dom-
niel- mele, acela A. stie bine
ca mare sclrba si rea pedeapsa
Va trece de catre Domnia-mea.
Pentru-ca asa e porunca Dom-
nieI-mele.»
Sub Brincoveanu platea co-
mima un fiorin In 5 finduri :
la SE Dumitru, la SE Gheorghe,
la seama cea mare, la haraciu
si la adausul haraciuluI (hriso-
vul din 17 Sept., 1702).
Sub Ion Mavrocordat, fiorinul
se platea in patru rinduri: la
SE Gheorghe, la Sf. Dumitru,
la al treilea si la al patrulea sfert
(hrisovul din 8 Martie, 1717).
Sub Nicolae Mavrocordat,
plata comund cera platita In
7 rindurI: la dajdia haraciuld
(tributul Portil), la a doua seamd,
pentru plocoanele BairamuluI,
pentru cheltuelile visterieI, pen-
tru lipsa haraciuluI, pentru chel-
tuiala... (sters) i a slugilor Dom-
nief-mele si pentru dajdia lefi-
lor» (cartea din 2o Martie, 1730).
La 1794, comuna varsa in
casa statuluI 1287 leI, pentru
408 tributarI. Pentru oerit si
dijmalit dan eI o mica suma;
asemenea si pentru oläcAriile si
podvezile domnestI.
La acestea, de la 1750 se a-
daugg. ploconul in numerar al
marehr postelnic, care dim-
preuna Cl tributul si podvezile
era un jug foarte greti pentru
cetaSenI. Aceasta fu una din
cauzele risipireI orasuluI in mal
multe rindurI si a fugireI tara-
nilor cu gramada din Rominia
in Turcia.
Catolicii. Prin catolicI am-
pulungeniI inteleg SasI, si Un-
www.dacoromanica.ro
492
gurenT mal cu seaml, numitT
Papistas!. El fura adusI in am-
pulung la 1290, de Negru-Vo-
da si se inmultira in scurt timp,
gratie protectieT DoamneI Ana,
sosia luI Negru-Voda si a Doam-
nelor catolice ce staturd in ur-
ma el pe tronul Negrilor.
CatoliciI acestia scrie d-1 G.
Ionnescu-Gion in cRominia in
secolul al XVII-lea»,de neam
SasI, pe la 1640, nu mal vor-
bese limba lor, ci romineste.
Erali vr'o 400 suflete catolice,
carI, din cauza lipsei de preop
catolicI, trecusera odata la lu-
teranizm si apoI revenira la ca-
tolicizm prin staruintele preo-
tuluI Giovenale Falco, care se
afla la 1640 in Cimpulung, si
vorbea bine romlneste.
DomniI grecI protejara pe ea-
tolicI,dotind Baratia cu pro-
prietap, cu drepturT si privile-
gil% Influenta Austrid in Sara
contribui mult la inmultirea ca-
tolicilor. Cu timpul, numArul lor
a descrescut ca azI abia ad re-
mas numar cite-va familir.
Monumente istorice. Din ra-
masitele vechimer, insemnam:
Ruinele cetAtiI romane nu-
mite asta-zI Gradistea, unul din
castelele care apärati valul sati
troianul ce pleaca de la Fla-
m'inda, lingd Turnu-Magurele si
trece prin Pitesti si Cimpulung
In Transilvania pe la Bran.
Biserica de mir intemeiata
de Radu Negra la 1290 si pre-
Menta in manastire de Mateiti
Voda Basarab, in anul 1636.
Ruinele vecheI manastirI a
Franciscanilor, numite pana asta-
zI Kloa,vter.
Biserica catolica din str.
Negru-Vodd, cu inscrippunea
latineasca din anul 1300.
Cruct de piatrei in Cimpu-
l'ung.Prin ulitele orasuld, prin
curple bisericilor si prin gradinile
particularilor, se gasesc multime
CIMPULUNGUL
de cruel si crucioae vecht, pe
carI D-1 Grigore Tocilescu, a
dispus sa se conserve in Muzeul
ce s'a infiintat de D-sa «in acel
vechiti si interesant oras, ce
trecea drept primul scaun al
voevodatuliff rominv, dupa cum
se exprima in raportul sag din
24 August, 1890, publicat in
cMonitorul oficial».
Vom indica cite-va din ele,
dupa D-sa :
a) Crucea luI Duca-Voda, din
1672, continind privilegiile inca
din vechime ale orasuld Chn-
pulung. .Aceasta cruce este as-
ta-e zidita In casa d-luI Nae
Ionescu-Berechet, din Strada Ne-
gru-Voda, No. 84. Inscriptiunea
dupa cele-l'alte fete nu s'a pu-
tut citi, fiind astupata cu zid.
Rdpausatul C. D. Aricescu,
in cartea sa, cIstoria Cimpulun-
guld» da coprinsul inscrip-
tiuneT acesteT cruel istorice, re-
parata pentru a patra oara ,si
numita Crucea-Juramintulun
cintra numele tatIluI si al fiului si
al duhulul Sf. ridicatu-s'a aceastä cin-
stitii si Dumnezeiasci cruce hita slava
si cinstea Nasterel DomnulnY nobtrn
Isus Hs. si Infra pomana Domniel mele,
Eil, Duca Voevod, si a Doamnel Domniel
mele, Anastanca, si a fiulul Domniel
mel e, Ion Constantin V. V.
Väzind Domnia mea mila orasnlnl
Cimpulung, cum sä fie ertat de ruma
de t'Une, sii nu dea vamä domneasci
asisderea si oräsanil sil nu dea vamä
pentru orI-ce vor vinde, cum a fost ertati
de räposatul Negra V. V., cInd a fost leand
6723 (1215 ?) si de Alexandru V. V. Dial
fost-a leatul 7135 (1627) O de 4 Ni-
t'Ira räposati DomnI, precum serie in
cärtile cele biitrine si In pisania sfintel
manistirI, cere este pusä d'asupra usel
bisericeI, Intäritä de repausatul Mateiti
V. V. cu mare blestem.
lar clnd a fost acuma, In zilele Dom-
nieI mele, venit-ah judetul ce orasanii
cu jalbä la Domnia mea, spuind cum
ci le stricä calugä'ril mila orasuld, ce
ab avut de la altI batrinI Doma.
Drept aceea, Domnia mea vilzInd cin-
tile cele batrine si ce serie In pisania
sf. manästirl, Domnia mea Incii am In-
CIMPULUNGUL
firit mila cu aceabfil cinstitil cruce, ca
si fie ertaV.
kicl.erea i pentru judecata
pe orkeza sä-1 judece Judetul cu 12
cu Vitrina' orapluI; iar
gira saii pircillabff saii mi= alt1
n'una' a se amesteca ca s strice jude-
cata $ obiceiurile lor ce ail fost de la
altt VitrinI DomnI; ci toate legfie i ju-
decätile lor sà fie stätätoare ; i nici ju-
detul sä nu aibä voie a liza vamä de la
(Arria ceI ce vor vinde, cum niel Dom-
nia mea, de acestea toate cite sera"' mal'
sus.
lar cine nu va inträri ruda, si' fie
proclet i anatema ;i ispravnic a fost
Andrea Judetul Cu x2 pirgart
Decembrie 25, 7180 (1673)».
O cruce, copie dupA cru-
cea luI Duca-Vodd, fAcutä in
anul 1790, de catre Judetul Ni-
colae Cocos. AceastA cruce are
lungimea de 2,60; ldtimea 1,03
grosimea 0,32, i se aflä in
curtea caselor lui N. Ionescu-
Berechet.
Crucea de lingä lagärul
roman Jidova, apoape de putul
de la osea, cu inscriptiune sla-
vonä, din 166r.
Crucea din dreptul VäeT-
Drincestilor, cu inscriptia ro-
mina, din timpul luT Grigorie
Vocia Ghica.
Crucea din curtea bisericeT
Scheiul, din anul 1675, inlimba
rominA.
Crucea de la drum, cum
scoborT din curtea bisericeT Sche-
iul, anul nu se stie, fiind piatra
ingropan in pämint.
Crucea din ograda lur Du-
mitru Soare, strada Negru-Vodä
(Scheiul), cu inscriptiune in limba
slavonA, din anul 1615.
h) Crucea din strada Negru-
Voclä, in dreptul bisericeT Va-
lea, cu inscriptiune slavonA.
1) Crucea din curtea bis. Valea
din timpul lui Serban-Voclä.
j) Crucea din strada Negru-
Vodä, in dreptul caseT Urlä-
teanu, romineascd, din timpul
lur Const. Vodd-Brincoveanu.
493
1,) Crucea din curtea bisericeT
Subesti, slavonä, din timpul IuT
in) O piaträ cu inscriptiune,
la Rutina lu/ Bumbulicr, strada
Mateiti-Basarab (Gruiul), cAzutä
jos in apA.
Crucea de la Gh. Mihol-
escu, strada Mateiti Basarab,
din anul 1660.
Fragment de cruce in a-
propiere de cea precedentä.
Alta' cruce romineascd din
1725, lingä localul scoaleT de
bäeti.
De insemnat e si pisania
patA pe piatra de la schitul Mar-
culesti (Fläminda), din anul 1765,
care se aflA in curtea politieT.
De asemenea banita de piaträ
de 440 ocale, cu inscriptiunea
sApat5, in r Ianuarie 1825, cu
ocaziunea venireT luT Grigorie
Vodd Ghica, in judetul Muscel.
Cimpulungul, stalie de dr.-d.f.,
jud. Muscel, pl. Dimbovita, co-
muna ampulungul, pe unía Go-
lesti-Cimpulung, pusä in circu-
latie la i Iulie, 1887. Se aflä la
6.9 kil. de Schitul-Golesti. InAl-
timea d'asupra niveluluT märiT e
de 570m.,61. Venitul acesteT sta-
tiT pe anul 1896 a fost de 430528
leT, 5 banT.
Chnpulungul, pddure, supusä re-
gimuluT silvic, com. Valea-Mare,
pl. Riul-Doamner, jud. Muscel,
compusä din stejar, fag, caipen,
jugastru, ulm, frasin si plop, a-
vind, impreunA cu trupul de pA-
dure Aninoasa, 75 hect.
Cimpulungul. (V. Tirgul,
jud. Muscel).
Cimpulungeanca, com. rur., in
jud. R.-Särat, pl. Rimnicul-d.-s.,
pe riul Cilnäul.
Si-a luat numele de la mun-
tele ampulungeanca ; inainte se
www.dacoromanica.ro
Ci PULUNGEANCA
numea CAränäml, de la muntele
CArAnAul.
Este asezatä in partea de V.
a judetuluT, la 25 kil. spre N.-
V. de orasul Rimnicul-Särat,
In partea N. - V. a plAseY, la
21 kil. spre N.-V. de com. SO--
citi, resedinta plAseT. Comunele
invecinate sunt: Pardosi i Mdr-
gdritesti, la 6 kil.; Valea-SdicieT,
la 8 kil.; Valea-Ratel, la 9 kil.
Se mäxgineste la E. cu Par-
dosi, de care e despArtitä prin
CilnAul ; la S. cu MärgAritesti;
la N. cu Valea-SAlciel ; la V. cu
Niculesti i SArulesti, din jud.
BuzAti, de care e despArtitA prin
dealul Cimpulungeanca.
Este bräzdatä la V. de cul-
mile Cimpulungeanca i Cdr6.-
näul, la N. de dealul Valea-Säl-
cieT, la S. si V. de dealul Ho-
mocioaia.
1611 Cîlnäul, cu afluentul ají
Groapa-Mare, o udä. la E., cur-
gind de la N. la S. In interio-
rul comuna este o baltä, cu ri-
chitl; 2 puturr si 5 fintin/.
Cdtunele carl o compun sunt:
Cimp u lu n geanca, resedinta, la
S. si Cdrä.nAul la N.
Suprafata sa e de 1000 hect.,
din carl 900 hect. ale locuito-
rilor, (15o vatra comuneT) i 100
hect. ale proprietätil private.
Populatia e de 104 familiT, cu
566 suflete, din carT 286 bArbatT,
280 femer ; 208 cAsAtoritT, 352
neasätoritr, 6 vAduvI. Stiti carte
28 persoane.
Are o bisericA, cu hramul Sf.
Nicolae, ziditä, In anul 1837 de
locuitoril comuneT; posedl 17
pogoane pä.mint si e deservitä de
preot, I cintäret si I para-
cliser ; o scoall de bletT, fun-
data de comunä in 1888, cu I
invAtätor si 32 elevI.
Comuna are 500 hect. ara-
bite, 270 hect. imas, 200 hect.
pädure, 4 hect. vil', 20 hect. fi-
nete, 6 hect. teren neproductiv.
 CiMPULUNGEANCA
LocuitoriT ail : 50 plugurT ;
1020 capete de vite, din carI:
90 boT, 65 vacT, 6 caT, 8 epe,
8do oT si 20 rinAtort
In comuna sunt 2 comer-
ciantl, 1 bAcan si 1 circiumar.
CAT de comunicatie sunt dru-
murile vecinale: spre Sdrulesti ;
spre Valea- SecieT - Jitia ; spre
MArgAritesti-Valea-Ratel-Racovi-
teni ; spre Pardosi-BAbeni-Rim-
nicul- Sdrat. Valea - alnAuluT e
cel mal bun drum.
Comuna are 104 contribua-
bilT. Veniturile sunt de 799 leT
si 69 banT anual.
CImpulungeanca, sat, in jud.
R.-SArat, pl. Rimnicul-d.-s., cd-
tunul de resedintl al comuneT
ampulungeanca. Inainte se nu-
mea CArAndul, de la piscul de
deal lingä care se aflA ; acuma
l'a luat pe acela al culmei in-
tregl, care o brAzdeazA In par-
tea de V. Este asezat in par-
tea de S. a comunef, la poa-
lele culmeT si dealuluT Cimpu-
lungeanca, pe piriul Ciln Aul .
Are o intindere cam de 700
hect., cu o populatie de 8o fa-
miliT, saii 300 suflete, din cae
90 contribuabill. titi carte 20
persoane. Are o bisericA, deser-
vitA de 1 preot, 1 &sed]. si 1
entAret ; tot aci se afll si scoala
comuner. ' Numele de CArAngul
te l'a avut In vechime, a ra-.-
mas numaT pentru cAt. CArA-
nAul, care se afil asezat In par-
tea de N. de el.
Cimpulungeanca, subdivizie a
cdt. PetrAchesti, din com. Nicu-
lesti, jud. Buzda, avInd si (Mi-
sa o ala subdivizie, Pe-Vale,
unde se afld cite va case.
Cimpulungeanca, culme de dea-
luri, jud. BuzAti si R -Sdrat, ce
se desface din muntele Dinul
sal:1 TutuiuI si se blande spre
www.dacoromanica.ro
494
S., prin judetul R.-Särat, plaiul
Rimnicul si plasa Rimnicul-d.-s.
Este asezatA in partea de V. a
judetuluT R.-SA.1-a si servA, pe
o intindere de mal bine de 40
kil., ca hotar intre acest judet
si BuzAul. Principalele virfurT din
aceastA culme sunt: Dinul sari
Tutuiul, cu 870 metri indltime,
apoT Carpenul-Cumdtra, Goice-
lul, TAtarul, arAnAul, Cimpu-
lungeanca, Homocioaia, Mulle-
ni, Hirboca si Clociti. Se intin-
de printre afluentir fluluT Slá.-
nicul (afluent al BuzAuluT), si a-
ceT aI CilnAuluT, afluentul sAti.
De o parte si de alta, lasA. o
multime de ramificatiunT, carT
brAzdeazA partea estica a pla-
iuluT Sldnicul (din jud. BuzAti),
si partea vesticA a plaiuluT M'In-
nicul si p15.5e1 Rimnicul-d.-s. din
jud. Rimnicul-SArat. Principalele
sunt : Dealul-Ciln. AuluT, Fundul-
alnduluT, Valea .. SailcieT, Mo-
dreni si Lacul, in jud. Rimnicul-
SArat ; GärAtucul, Cimpulungul,
Homocioaia, Fundul - DAmieni,
Clociti si Blejani, in jud. Bu-
zAti. In partea de N. e acope-
rit cu pAdurT, la mijloc cu p5.-
sunT, si la S. cu semAnAturT.
CImpulungeanca, virf, in cul-
mea Clinpulungeanca, judetul
R.-SArat, plasa Rimnicul-d.-s.,
com. Cimpulungeanca, In par-
tea de V. a comuneT. E aco-
perit cu pAdurT si päsunI multe.
CImpulungeanca, mofie, in co-
muna Niculesti, judetul Buzári,
fostA a statuluT, pendinte de E-
piscopie. Are 560 hect., din
care 190 hect. arabile, 150 hect.
fineatd, 96 hect. izlaz, 38 hect.
pAdurea Capota, restul livede
li sterp.
CImpulungeanca, proprietate a
statuluT, pe care s'el improprie-
tArit locui toril cAtunulul MA-
CIMPURILE
nesti, com. Berevoesti-UngurenT,
plaiul Nucwara, jud. Muscel.
Clinpulungeanca, isvor, in co-
muna Niculesti, cAt. PetrAche0,
jud. BuzAti. Incepe din Dealul-
CimpulungenceI si se scurge in
riul Sldnicul.
CImpulungeanultif (PlrIul-), a-
iluent al SasceT - Mari, judetul
Suceava.
CImpulungenceI (Virful-), co-
lina', in com. Niculesti, jud. Bu.
zAtí, pe hotarul despre Rimnic,
avInd 481 m. inAltime ; punct
trigonometric. Din acest vid
pleacA mar multe ramificatiT, din
care una merge spre Podul-Mun-
ceT, alta spre PetrAcheAi, lar
altele In jud. Rimnic, purtind
toate numele de Dealul-ampu.
lungenceT.
CImpurelul (Odala-PitaruluD,
sat, face parte din com. rur.
Dobreni-Cimpurelul, pl. Saba.
rul, jud. Ilfov. Este situat la S.
de Dobreni, cam la egall dls.
tantA intre riul Arges si riul
Sabarul.
Se intinde pe o suprafatA de
510 hect., cu o populatie de
505 locuitorr. Familia D. Gr.
Ghica are 276 hect. si locui-
toril 234 hect. Proprietarul cul-
tiva 212 hect. (15 izlaz, 15 vie,
34 pAdure). Loc. cultivl 145
hect. (9 sterpe, 59 izlaz, 22 vie).
Are o bisericA, cu hramul
Vinerea-Mare, deservitA de 1 pre-
ot si I cinaret. In sat e I ma-
sinA de treerat cu abur/ si 4
podad staltoare.
Comerciul se face de 3 ch.-
ciumarT.
NumArul vitelor marT e de
368 si al celor miel de 566.
CImpurile, com. rur., in pl. ZA-
brautul, jud. Putna.
CiMPUR1LE-DE-JOS
Comuna ampurile este si-
tuad pe ambele laturT ale u-
siteT si ale afluentului säü Crimi-
netul.
Marginile acesteT comune sunt:
la N. judetul Bazar', la E. co-
muna Racoasa, la S. Vizantia
si la V. Soveja, peste apa
Distanta comuner de sub-pre-
fectura plaseI e de 26 kil., iar
de capitala judetulul de 54
kil. Comuna este udata de pi.-
rlul usita si de pirliasele Vla-
dul, Valea - Babe!, Criminetul,
Dracia-Mare i Mica, Radoaia,
Uagurul, Lupascul, Voineagul,
Vinatorul, Grajdul, Giurgea, SI-
ratelul, Saratul, Puesti, Flamin-
dul, Larguta, Podobitul si Me-
rioara. In muntele Rachitasul,
de pe teritoriul eT, se allá locul
numit Comoaralui-Bucur, unde
este un mare sipot.
Comuna Cimpurile e formata
din urmatoarele catune :
Campurile-d.-j., Campurile-d.-
s., Ciurucul, Gura-Valer, Ros-
culesti i Rotilesti.
Populatiunea dupa cel din
urnä recensdmint, e de 705
cap! de familie, cu 2564 suflete,
din carT 1283 barbatr si 1281
femel.
Aceasta populatie se imparte
ast-fel: 1163 neinsuratI (632 bar-
batI, 531 femel), 1234 insuratT,
167 vAdavi (34 barbatT, si 133
leme0; 2530 Romtni, i Grec,
12 Unguri, I Rus si 20 de alte
diferite nationalitatT ; 2532 orto-
doxi, 12 catolicT, 19 mozaici
armean. Sunt 511 agricultor!,
1 meserias, 14 comercian!, 15
avInd profesiunr Iiberale, 282
muncitorr si 30 servitori.
§titi carte 197 persoane, din-
tre carl: 191 barbati si 6 femeT.
Numarul caselor de locuit e
de 65o.
Este o biserica parohiala, cu
hramul Adormirea, In satul Cim-
495
purile-d.-j. (Parohia Cimpurile-
d.-j.) ; una, filian., In Ciuruc, cu
hramul S-ta Paraschiva i doul
filiale (facind parte din parohia
Valea-Babe!), una in Rotilesti,
cu hamul Sf. Nicolae si alta In
Cimpurile-d.-s., cu hramul Ador-
mirea.
Instructiunea publica se pre-
cia tuteo scoald mixta, situata
in cat. Cimpurile-d.-j. E frecu-
entata de 23 copii. Pentru in-
tretinerea eT, comuna cheltueste
402 lei anual.
Budgetul pe anul ¡893-94
a fost de 6411 le! la veniturT,
si de 6059 le!, 64 b. la chel-
tuelf. Sunt 459 contribuabil
Teritoriul cultivabil al comu-
nd este de 500 hect., iar res-
tul este: 76.0 hect. finete si 1750
izlaz.
Un sfert din intinderea comu-
neT e acoperit de padure.
Ele suat exploatate de lo-
cultor!, pentru lemne de foc
si cherestea. Parte din loc. se
ocupa Cu facerea de sindrill In
padurile de la Casin si Lepsa.
In comuna sunt : 16 fabrici
de rachiti de prune, 2 fierariT,
8 lemnarl, 6 morar!, I cizmar,
pilla, 2 vä.rarr, 2 brinzari,
brutarie, I circiuma si alti 5 co-
merciantr diferitf.
Bilciuri se fac : la Durnineca-
Tome!, laInaltare si in zilele de
25 Martie, 29 Iunie, 15 August,
8 Septembrie i 8 Noembrie.
Comunicatia se face printr'o
sosea comunala care merge pa-
ralel cu uita i pune ampu-
rile in legatura la E. cu com.
Racoasa si la S.-V. cu Soveja.
In muntele Rachitasul de pe
teritoriul acesteT comune se afla
locul numit Comoara-!u!-Bucur,
de unde izvoreste un sipot mare.
ampurile-de-Jos, sat, in com.
Cimpurile, pl. Zabrautul, jud.
Plana. Acest catun este asezat
www.dacoromanica.ro
CiNDENI
pe malul i.isiter, din sus de ca-
tunul Ciurucul.
Are o populatiune de 836 su-
flete, carT locuesc in 235 case.
Se afla o biserica parohian,
Cu hramul Adormirea ; o scoala
frecuentata de 14 copiT
(12 bletT si 2 fete), Comuna
eimpurile cheltueste 402 leT a-
nual pentru intretinerea 'mala
ampurile-de-Jos, parohie, in
com. Cimpurile, pl. Zabrautul,
jud. Putna, formata din o bi-
sericä parohiala, cu hramul A-
dormirea, in cat. Cimpurile-d.-j.
si din o biserica fllialä, cu hra-
mul Cuvioasa-Paraschiva, in ca-
tunul Ciurucul.
ampurile-de-Sus, ceitun, in co-
muna Cimpurile, pl. Zabrautul,
jud. Putna. Se afla asezat pe
malul usiteI, la locul unde a-
ceasta primeste pir. Criminetul.
Are o populatiune de 634 su-
flete, carT locuesc in 16o case.
Este ad o biserica filialA, cu
hramul Adormirea, ce sine de
parohia Valea-Babel.
andeasca, sat, face parte din
com. rur. Belciugatele-Cojesti,
pl. Mostistea, jud. Ilfov. Este
situat la E. de Belciugatele, la
varsarea Arad Sarul in valea Mos-
tistea, Ruga soseaua judeteana
Bucuresti-Braila.
Se intinde pe o suprafata de
1165 hect., cu o populatie de
185 locuitorT. D-1 C. Cioflan
are i000 hect. si loc. 165 hect.
Proprietarul cultiva. 700 hect.
(loo hect. sterpe, 75 hect. izlaz,
125 hect. padure). LocuitorlI
cultiva. tot terenul.
In sat este un helesteti. Co-
merciul se face de i circiumar.
Numarul vitelor marT e de 262
si al celor miel de 609.
andeni, cazo:, al com. Babiciul,
 CiNDEM
pl. Ocolul, jud. Romanati. E si-
tuat la N. de satul Babiciul, pe
malul OltuluT, unde acesta for-
meazd o insulA micd.
ande§ti, com. rur., in pl. SArata,
judetul BuzId, situata pe malul
drept al riulul Buzaul, la distan-
ta de or. BuzAii de 14 kil. Limi-
tele sale sunt : La N., incepe
din muntele Cerbului si merge
pe hotarul pAclureT Unguriul
pAnd in hotarul mosier Palanca,
pe care se lasd in apa rtuluT
BuzAul; la E., se hoareste cu
riul BuzAul, pe albia cAruia mer-
ge pAn A la Morile-Caluggrestl;
la S., incepind din albia riuluT
Buzaul, apucri pe hotarul mo-
sieT arlomAnesti (Gura-Izvoru-
luT), pe care merge pAn1 in pl-
durea Lunceni-Nisipoasa ; la V.,
merge pe hotarul acesteT padurT,
pana dà in muntele Cerbul. Su-
prafata sa e de 2530 hect., din
earl 840 hect. arabile, 1020
hect. paclure, 58 hect. fineatà,
307 hect. izlaz, 142 hect. livezi,
8o hect. viT si 83 hect. sterpe.
ProprietAff maT insemnate sunt:
Cindesti-d.-s., a-
poi sfoara Cindesti (particulare);
statul are sforile : Moara-Parg,
sita i Morile-SchituluT-Ciolanul.
Terenul este accidentat, fiind
format in mare parte din dea-
lun i coline. E avut in sub-
stante minerale i maT cu seamä
in carbunT de pamint.
Comuna e formata din cAtu-
nele: Cindesti-d.-j., Cindesti-d.-s.
Sltucul, numit si Palanca-d.-j.
Populatia sa e de 1840 locui-
torT, earl traesc in 381 case.
MeseriasT sunt : 4 lemnarT,
timplar, 2 rotar, 4 butnarT, 2
cdrutasì, cizmar, 2 cojocarT,
I com. Voinesti, de care se des-
6 fierarT, 2 brutarr si 4 vdrarT.
Sunt 366 contrib., din carT 55 co-
merciantI. Stabilimente sunt 35.
Vite : 264 boT, 89 vacT, 70
viter, 25 cal, 31 epe, 4 minjT,
www.dacoromanica.ro
996
320 Or, 72 asinT si 210 rimatorl.
In com. sunt 7 morT.
Cale de comunicatie are so-
seaua Buziiti-Frontiera.
Budgetul e de 6165 leT anual.
Sunt 2 colY, frecuentate de
78 elevT i 35 eleve.
Carte stiii 138 persoane. Bise-
ricT sunt 3, deservite de 2 preotT,
3 cintAretT si z paracliserT. Ca-
tedrala e cea din andesti-d.-j.
La cea din Cindesti-d.-s., a-
cum in mine, sunt ingropatT top'
membriT insemnateT familiT a
Cindestilor. CirciumT sunt 14.
Casele sunt frumoase si curate;
sunt demne de amintit vechile
case boerestI, construite in sti-
lul secoluluT al XVIII-lea, ale
Cindestilor, ale luT MihAit5. Fili-
pescu (Buzatul) si ale luT Ghica
Cdciuld-Mare, de si schimbate
din pricina reparatiilor ce li s'aìi
acut de noiI proprietarT.
Din actele de proprietate, re-
zula cd Cindesti existail ca sat
In 1580, lar numele si l'a luat
dupd familia Cindestilor, care
a locuit aci. Acest sat poarta
azT numele de Cindesti-d.-s.
Cele-l'alte douà cAtune,
Sdtucul, in timpul luT
Barbu sin Serban-andescul, nu
eraii populate. Mosia Cindesti-
d.-j., trecind in posesiunea Hat-
manuluT MihAità Filipescu, acesta
a adus oamenT din alte sate si a
populat-o, dind nastere c5tunu-
luT Cindesti-d.-j., cam pe la 1820.
Mosia Sätucul, devenind pro-
prietatea luT Ghica aciuld-Ma-
re, acesta a adus mal multi lo-
cuitorT de la munte, avind in
cap pe Mihalcea din PAnAtAil,
si pe la 1823 a pus temeliile a-
cestur sat.
Cinde§ti, com. rur., pl. Dimbo-
vita-Dealul, jud. Dimbovita. A-
ceasta comuna este situata spre
N.-V. de Tirgoviste, pe malul
drept al riuluT Dimbovita, parte
CiNDWrI
pe cimpie, parte pe dealurT si
parte pe vAlcele. In apropierea
sa sunt dealurile Dealul-cel-Ma-
re, de d'asupra comuner, Con-
ciul, Mircea, Ghipeti, Costiuna
Ripa-luT-Sfredel ; viile: Valea-
Seaca, Valea-UriteT,
Valea-Trifir i Valea-
luT-Caul; piscurile : Pdisoiul, Pis-
cul-ChiveT i Piscul-Urliacul.
desti e udat in partea raslri-
tea-1ä de riul Dimbovita si are
in raionul säü helesteul numit
La-MorT si lacul numit Virto-
pul. Comuna Cindesti se com-
pune din treT cAnne : Cindesti-
din-Vale, Aninosani i Dragod5.-
nesti, cu o populatie de 1700
locuitorT. E formaa din sapte
ulite : strada ampu-Lung, stra-
da Grivita, strada CimitiruluT,
strada Rotarilor, strada Suseni,
strada Valea-PopiT i strada A-
ninosani. LocuitoriI se ocupa
cu lemnAria i rotaria. Sunt
sase morT de apa I doul pive
pentru tesdturile de ling. Pe te-
ritoriul eT se afil pucioasa
carbunT de pamint. Sunt trel bi-
sericT i douà scoll, o scoall in
andesti si a doua in cat. Drat
gocanesti, amindoua mixte, a-
vind fie-care cite un invAtAtor, sa-
lariat de stat. Scoala din On-
desti este frecuentatA de 77 bAetT
si fete, lar cea din Dragoanesti
de 58 bletl si fete. In toatA com.
sunt peste 113 bdetl si 77 fete
In virsta de scoall. Scoala
din Cindesti este fundatA In
1837, lar cea din Dragodanesti
in i888. Comuna are un venit
anual de 1936 lei. In andesti
sunt 171 contribuabilI si in Dra-
godAnesti 143 contribuabilT. Cin-
desti se invecineste spre E. Cu
parte prin riul Dimbovita; spre
V. cu Muchea-DealuluT i cät.
Cindesti-din-Deal, ce tine de co-
muna Botesti, de care se des-
parte prin padure si deal ; spre
 CINDEM
N. cu com. Gemenea, de care
se desparte prin \ralea Caul
Dimbovita; in fine, spre S. se
invecineste cu cat. Sturzeni, pro-
prietatea familieT N. Blaremberg,
ce tine de com. Priboiul, de
care se desparte prin Valea-
Seaca.
Cinde§ti, com. rur., in S. pla-
seT Bistrita, jud. Neamtu, asezatä
pe intinsul vailor si a coastelor
de dealurile Ticlaul,
Zamfira, Runcul, precum si pe
podisele ce se intind in dreapta
riuluT Bistrita si a hotaruluT
jud. Bacati.
Se margineste la E. cu jud.
Bacag, de care se desparte prin
linie conventionall, precum
in parte de afluentul Bistriter,
numit Cocina; la N.-E. cu co-
muna Buhus, de care se des-
parte prin día Bistrita ; la N.
eu comuna Socea, de care se
desparte prin limita conventio-
nall ; la V. cu corn. Taz15.11, de
care se desparte prin culmea
Dragva i extremitatea Lingu-
rari.
Este formatg. din satele: Bar-
canesti, Balcesti, Cindesti, Co-
treanta, Frunzeni si Tirdeni,
avind o suprafata de 2284 hect.,
Cu o populatie de 1988 locuitorT,
set 518 familiT, din carT : 1033
barbatT, 955 femeT; 934 necasa-
toril, 892 casatoritT, 162 Widuvi,
52 vacluve, 49 nevolnicT; 561
copil; 59 strainT (dintre cad 39
&re». tiü carte 42 persoane.
Dintre locuitoriT improprie-
taritT in 1864, sunt asta-zT : 22
eari stapinesc îniT locurile lor ;
18 ca urmasT ; un loe este pärasit
si se stapineste de 'catre
muna; 94 de insT sunt carT, de si
insuratT i cultivatorr de pamint,
n'ati niel o Eroprietate.
Terenurile acester comune
sunt bogate in calcare, din care
se extrage un var foarte bun :
Uf'Sjjinrole 01,CIIP orle Louvrisito. Pul n
497
priesc msA foarte bine si cultureT
plantelor.
Agricultura se face pe o in-
tindere de 1069 hect 42 ariT.
Suhatul are o intindere de
142 hectare, nutrind 1499 ca-
pete de vite, dintre carT: 190
bol, 339 vacT, 417 of, 54 cal,
rimAtorT, 208 juncT, si 181
vite mari cornute.
In aceastä comung se afilt: 3
bisericT, 2 In buna stare, iar a
3-a ruinata., deservite de 4 preoti
si 6 eclesiarhT, plätiti- din fon-
durile comunale cu 45016' anual;
venitul foriciar al paminturilor
bisericesd se urca la suma de
615 leT. Are o scoall cu un
InvdOtor, patit de catre stat;
8 morT de apl; 16 v5.rArif ; 3
nergsií; 22 rotar!; 6 circiume.
Budgetul e de 4434 leT 90
banT la veniturT si 4370 le1 la
cheltuelT.
Comunicatiunea cu satele ve-
cinase se face prin soseaua ce
duce din satul andesti, peste
nul Bistrita, in soseaua mixta.
Bacal-Piatra ; din sat. andesti,
prin satul Vadurele la satul
Soci ; precum i prin diferite
drumurT naturale, ce leaga di-
versele localitatT limitrofe.
Cinde§ti.Veg Perieni, sat, com.
Cfrniceni, pl. Turia, jud. Iasi.
Cinde§ti, sat, face parte din co-
muna Albesti, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel. Are o populatie
de zoo locuitorT, cad se ocupa
maI mult cu pietraria, dogaria
si scinduraria.
CInde§ti, sat, in judetul Neamtu,
co- com. andesti, plasa Bistrita,
asezat Miga dealul Ticlaul, la
3 0;2 kil. departare de orasul
Piatra, intre satul Vadurele (co-
muna Socea), Frunzeni i Bar-
canesti (din comuna Cinde:Al),
pe piriul Dragva.
www.dacoromanica.ro
C/NDWI
Are o intindere de 420 hect.
(vatra satuluT), cu o populatiune
de 709 suflete, satí 300
In acest sat se afla : i biserica,
deservita de 2 preotT $i 2 ecle-
siarhT ; o scoalä, frecuentata. de
79 elevi; 4 morI de apa ; ¡o
varariT ; 2 neräriT; 7 rotariT.
Numdrul vitelor se urca la
552 capete, dintre carT: So bol,
140 vacT, 200 0i, 22 cal, 40
de rimAtori si 70 vite marT cor-
nute (vitei i junc1).
Cinde§ti, sat, in judetul R.-Sarat,
plasa Marginea-d.-s., cannul co-
muna Tirgul-CuculuT san Plai-
nesti, care e resedinta plaseT.
Este asezat in partea de V.
a comuneT, pe un deal inalt,
numit Dealul-Cindestilor, la 2 '12
kil. spre V. de catunul de
resedintä, Tirgu-CuculuT. Are o
intindere de ¡o hect. (numaT
vatra catunuluT), cu o populatiune
de 350 familiT, saú 1090 suflete,
din carT 161 contribuabili; 250
stiù carte. Are o biserica de-
servia de i preot i t cm-
taret ; o scoald comunala.
Cinde§ti, deal, 'hl jud. R.-Sara,t,
plasa Marginea-d.-s., in partea
de V. a comund Plainesti.
ande§ti, infärcdtoare, în raionul
comunei Berevoesti-UngurenT,
plaiul Nucsoara, judetul Muscel.
Aci se aflä un izvor de apa
minerala.
ande§ti, tnofie, cu pArtf i riizd-
seascl, in com. Qndesti, pl. Bis-
trita, judetul Neamtu. Este fol.-
mata. din trupurile Motocani-
Grozesti, cu cdtunele Frunzeni
Barcanesti, in care ati avut
partl si Postelnicul Grigorie, spa-
taral Iordache, comisul Alecu
Crupenski, A ga Alecu, cäininarul
Iordache Urechesti, din tre razesì
urma.sil luI Vasile Velicu, care
e8
 CINDEgl-DE-jOs
la 1841 vinde de veci 124 prd-
jiu/ de acolo; lui Costache Vasi-
lia; urmasir lui Trifan Savin, care
la 1847 vinde 2 pasi din partea
Zapaseasca, incepatoria din dea-
lul Ticlaul pana in zarca Taz-
la'uluT, caminaresei Sultana U-
rechie.
Aceastà mosie se afla asezata
pe tinga Bulcesti, Bo-
desti-BuhusoaiT, Betesi, Cotrean-
i Blagesti. Are sat.
ande§ti-de-Jos, morie, in com.
andesti, judetul Buzar'. Are
760 hect., din care 500 padure,
restul araturi, izlaz, vii s't livezT.
Actele de proprietate ale mo-
siei aflate in posesiunea familieT
Manea Stoea, sunt foarte impor-
tante pentru studiul familieT
Ondestilor.
Cinde§ti - de -Jos, (Filipe§ti),
cdtun, al com. Cindesti, judetul
Buzaa, cu 44o locuitorT si 94
case. Are o frumoasa biserica,
zidita de Mihail Filipescu Hat-
manul, la 1825 si restaurata in
anul 1884.
Cinde§ti-de -Jos, (Picleanca),
M0fie, in com. Cindesti, judetul
Buzar". Are 50 hect. padure,
flneatä i araturT.
andeiti (Morile-de-la-), mica
proprietate a statuluT, in com.
Cindesti, pendinte de schitul
Ciolanul, jud. Buzau ; are 32 hect.
arabile.
Cindesti -de - Sus, (Slobozia-
GhicM), cdtun de resedinta al
comunei Cindesti, jud. Buzaa,
cu I too locuitorT, carT locuesc
In 216 case.
ande§ti-de-Sus, bisericd,in co-
muna andesti, catunul andesti-
d.-s., jud. Buzar'. S'a zidit la 1665
de familia Cindestilor si s'a re-
www.dacoromanica.ro
493
parat sub Mihaia Racovita, la
1741, de Elenca andeasca si la
anul 1829 de Luxandra am-
pineanu, sotia vornicului Ioan
Cimpineanu, i fata ultimuluT
dintre CindestI, Barbu 5erban
Cindescu. Pe frontispicia se afla
urmatoarea inscriptie :
aMeremetisitu-s'ail aceastit sf. biserici
cu cheltueala d-nei Luxandra ampi-
neanu. Leat 1829, Iulie 30. Fiind epistat
d-lui Biv Polcovnic Vasilache Negri.
Intre figurile ctitoricesti, care
se mal pot distinge sunt
Barbu Cindescu, cu sosia sa
Stanca i fiii erban i Sma-
randa ; Barbu Paharnicul cu so-
tia (nedescifrabil) si fiicele Lu-
xandra i Smaranda; Jupin Bar-
bu Cindescu, cu sosia sa Maria
fiul Constantin; la ultima re-
paratie s'a mal adaugat filtre
ctitori i Ienache Vacarescu,
avind In fatä. doi copiT: er-
ban i Luxandra. In interiorul
bisericer sunt Ingropati membrii
familieT Cindescu, dar pietrele
funerarir fiind fragile si calcind
pe dinsele ce! ce vin in bise-
rica, inscripçllle aproape
sters. andestif sunt fondatoriT
manastirei Berca i figureaza
intre ctitorii manastireT Bradul.
Cinde§ti-de-Sus, morie, in com.
Cindesti, jud. Buzda. Are 830
hect., din care 520 hect. padure,
restul araturT, fineata, vii pi li-
vezi.
Clnde§ti-din-Deal, sat, judetul
Dlmbovita, pl. Dimbovita, cat.
comunei Botesti.
Cinde§ti-Moara-Päräsitä, mi-
cd proprietate a statului, in co-
muna Cindesti, pendinte de ma-
nastirea Bradul, judetul Buzla.
Are 9 ariT arabile.
Cindra, movill, pl. Balta, com.
Goicea-Mica, jud. Dolj.
CiNEPET (VALEA-)
Clnelui (Balta-), baltd, a Bistri-
teT, drept muntele cu acest nume
jud. Suceava.
Crnelui (Dealul-), munte, in co-,
muna Brosteni, jud. Suceava
CineluI (Piriul-), mic afiuent
al BistriteT, jud. Suceava.
Cineni, sati Letea, morie,
Bacaa, pl. Bistrita-d.-j., comuna
Letea, despre care Th. Co-
drescu zice «mosie cu partl
razaseasca, in care mosia are
parte si d-lui Vasile Anastasiu;
si d-nei Marioara Folcea, care, la
anul 1850, vinde 15 stinjenT de
acolo, d-sale SmarandeT Gheor-
ghia, cite 6 galbenT stinjenul;
sunt si alti mal multi razesT
partasi In ea. Are sat, cu i vatav,
3 nevolnici, 3 vadane, I capa-
ther, I slujbas-volnic ; pe linga
mosiile Letea, Osebiti, Folcii
altele, cu un numar de 28 loc.»
Clnepäria, loc res, situat intre
calea ferata Tecucia-Birlad si
soseaua judeteana, com. Tig5.-
nesti, plasa Nicoresti, judetul
Tecucia.
Cinepei (Dealul-), deal, in co.
muna Babiceni, pl. tefanepti.,
jud. Botosaui.
CinepeI (Lacul-), lac,in comuna
Paltineni, jud. Buzaa, In apro-
piere de muntele Monteorul;
serva ca hotar despre comuna
Chiojdul-din-Bisca.
Cinepei (Valea-), vale, se in-
tinde filtre dealurile Cinepei si
Murguta, In com. Badiceni, pl.
tefanesti, jud. Botosani.
CinepeI (Valea-), vale, in jud.
Ialomita, pl. lalomita-Balta. Este
situata linga satul Slobozia si
are directia de la V. spre E.
 CilsTEPET (VALEA.)
CfnepeI (Valea-), vale, ocupa
partea de N.-E. a com une Grop-
nita, pl. Copoul, jud. Ia,s1. S'a
numit ast-fel dela productiunea
cinepeT ce se face pe aceastä
intinsa vale.
Cfnipistea, deal cultivabil, in co-
muna Stolniceni, jud. Suceava.
Cfnipistea, loc izolat, com. Dom-
nesti, plaiul Nucsoara, judetul
Muscel, unde femeile cultiva
cinepa.
Cfnipistele, movild, in comuna
Merei, cat. Odäile, jud. Buzati,
situata. pe drumul MireT.
Cintarelor (DealuI-), colini, in
cotn. Vintild-Vocla, ca.t. Strbesti,
jucl. Buzau. E acoperitá de pa-
durea statuluT Vinti1A-VocIA.
Cintarul, numire, data uneT parti
din peidurea jud.
Buzau.
Cintarului (Piscul-), deal, irt
partea esticl a vaeI Lozova,
com. Branistea, pl. Siretul, jud.
Covurluiti.
CIntAcesti, phliaf, pe teritoriul
comuna Paltinul, pl. Vrancea,
jud. Putna; se varsa in stinga
Zabalef.
Cintaretul, tintina', pl. Jiul-d.-s.,
com. Floresti, jud. Dolj.
sdtifor, in comuna
Roznovul, plasa Piatra-Muntele,
jud. Neamtu, asezat pe podisul
din dreapta Bistrita, in
coprinsul mosieT Cu a sa nu-
mire, la 15 kil. departare de
orasul Piatra.
Acest satisor, de abia hi for-
matiune, are numaT cite-va case
de curind facute, si o popu-
!apune de vr'o 30 locuitorT,
499
carT se ocupa cu pintarla
agricultura.
mofie, in com. Roz-
novul, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu, situata futre mosiile
Roznovul, Mastacaul i Calul.
Apartine caseT raposatulul hat-
man Alecu Rosetti Roznovanul.
Se mal numeste i Chintiniciul.
Clpltanul, ftddure, situatA in co-
muna Mera, pl. Girlele, judetul
Putna, in intindere de 314 hect.,
proprietatea mostenitorilor Sm.
Iacovache.
Clrbesti, com. rur., din pl. Oco-
lul, jud. Gorj, situata in partea
stingl a Jiulur, pe un deal, rami-
ficatie din Dealul-Suliter, aproa-
pe de soseaua nationala Filiasi-
Pietrosani. E compusa din 3 ca-
tune: Cirbesti, Dimbova si Til-
vesti.
Are o suprafata de 706 hect.,
din carT too hect. padure, 150
hect. izlaz, 100 hect. finete
356 hect. arabile.
Populatia este de 308 fami-
/iT, salí 667 sufl., din carI To
familiT Tigani. Sunt 280 contrib.
LocuitoriT posea: 37 plu-
gurl, 106 care cu bol, 3 cdrute
cu cal ; 496 vite marT cornute,
24 cal; 187 oT i capre i 259
porcT.
Venitul comuneT e de 1554
leT, banT 30, iar cheltuelile de
1553 leT, banr 8r.
Comunicatia, in aceastä co-
muna, se face pe de o parte pe
soseaua nationala, iar pe de
alta pe soselele comunale care
o leaga Cu catunele sale Dirn-
boya i Tilvesti.
Are i coalä, frecuentata de
30 de elevI, din 34 inscrist
Are i bisericg de lemn, fon-
datg de locuitorr in anul 1790
deservitg de I preot si 2
cintaretf.
www.dacoromanica.ro
CIRCEA
Cfrbesti, cdtun, al comuneT ar-
besti, pl. Ocolul, jud. Gorj.
Are o suprafata de 216 hect.,
din carT 40 hect. padure, 45
hect. izlaz, 22 hect. finete si
109 hect. arabile.
Populatia e de too familif, sati
250 suflete, din carl 90 contri-
buabilf. LocuitoriT poseda: 17
plugurr, 46 care cu bol, 2 ca-
rute cu cal; 116 vite mal-Y cor-
nute, 6 cal*, too oT i capre
59 porcT.
Are i coala, frecuentata de
30 elevI; i biserica de lemn,
fondata de locuitorT in 1790 si
deservita de i preot si 2 chi-
taretT.
Cfrcea, sat, pl. Ocolul, comuna
Preajba, jud. Dolj, cu resedinta
PrimarieT. Are 1274 suflete, 66
barbatI si 613 femeT. In anul
1864 s'el impamintenit 75 lo-
cuitorl cu loc de casa i grg-
ding. Locuesc in 137 case si
154 bordee. Dintre case, 118
sunt de zid, 3 din birne, 3 din
paiante si 13 din nuele. Din
cele 154 bordee, 42 sunt de
zid i restul de leran. In sat
este o set:mil mixta, ce func-
tioneazä din anul 1840. Este
intretinuta de stat i comuna si
are un singur Invatator. In a-
nul scolar 1892-93 att frecuen-
tat scoala regulat 27 baetT. Cu
virsta de scoala. sunt 232 co-
piT: 115 baetl si t7 fete.
carte 160 locuitorr (156 barbatT
si 4 femeT). In sat este o bise-
rica. de zid, cu iu-amul Sf. Ni-
colae, fundatä de mosnenil Du-
mitrache Chintescu si preotul
erban Chintescu.
Data fondareT nu se stie, cacT
prin reparatia flcuta in 1874
de preotul roan Zamfirescu, cu
totr enoriasif satuluT, vechia in-
scriptiune s'a sters. BatriniT tusa
spun ca este fondata de maT
bine de 150 de anT. In 1874
 CIRCEA
s'a pus in tinda bisericer o alta
inscriptiune, in care se spune,
ca s'a reparat, zugravit i infru-
musetat prin ingrijirea i chel-
tuiala preotuluT Ioan Zamfirescu
si a intreguld sat. Are r preot
si 2 cintdretT.
Satul Circea este udat de pi-
riul Circea si se desparte de
satul Preajba, prin Valea-Vär-
zarillor. h sat sunt 15 indus-
triasi si arrume: 5 rotarI, 6 dul-
gherI, i dogar si 3 fierarT.
ciuml sunt 7.
CIrcea, stafie de jude-
tul Dolj, plasa Ocolul, comuna
Pteajba, pe linia Slatina-Craio-
va, pusa in circulatie la 5 Ia-
nuarie, 1875. Se aflá intre sta-
tiile Pielesti (6.7 kil.) i Craiova
(8.3 kil.). Inaltimea d'asupra ni-
veluluI MäriI de 185m.,o4. Ve-
nitul acesteI statiT pe anul 1896
a fost de 22558 leI, 37 banT.
CIrcea, deal, plasa Ocolul, com.
Balta-V erde, judetul Dolj, din
care ese pirlul Circea.
arcea, palana; in com. Vipe-
resti, padurea Valea-Larga, jud.
Buzan. In mijlocul sal' este un iz-
vor, Puturosul, cu ape minerale.
arcea, piria, pl. Ocolul, com.
Balta-Verde, j id. Dolj, ce izvo-
reste din dealul Circea, merge
spre S.-V., se impreund cu pi-
riul Facaile, apoT o ia spre S.
si se varsá in lacul Bizdina,
care da in riul Jiul.
arcea, res, pl. Ocolul, comuna
Preajba, jud. Dolj, pe care este
situata com. Preajba.
arcea, vale, pl. Ocolul, comuna
Preajba, jud. Dolj, prin care
curge plriul Circea.
Circeiul, sat, in pl. Orasul, jud.
www.dacoromanica.ro
500
R.-Sarat, catunul comunei Bu-
desti. Si-a luat numele de la Pi-
rtul-CirceI, pe care e asezat, spre
V., la 500 m. de catunul de
resedintd. Are I0 hect. intin-
dere.
arceiul, piria, in plasa Orasul,
jud. R.-Sarat. Izvoreste din Dea-
lul - Cornitelor, udä. com. Bu-
desti la S., trece prin catunele
Circei si Budesti si se varsä in
piriul Oreavul, de a stinga
Circeni, com. rur., in jud. Me-
hedinti, plasa Motrul-d.-j.-Dum-
brava, la a distanta de 59 kil.
de orasul Turnul-Severin, si de
14 kil. de Strehaia, resedinta
plaseI. Este formata dintr'un sin-
gur sat. Se margineste la E. cu
com. rur. Grozesti ; la S. cu pro-
prietatea statuluI Strehaia ; la V.
Cu com. Munti-din-Dos ; i la
N. cu com. Borasti, din judetul
Gorj. Are o populatie de 500
locuitorI, din carl 95 contribua-
bilI, carI traesc in 116 case. Lo-
cuitoriI posea : 20 plugurT, 30
care cu bol, 5 carute Cu
Sunt 36 stupr.
In com, este o biserica, de-
servia de I preot si 2 cilla-
retT ; o scoald, cu un invdtd-
tor i frecuentata de 23 elevI;
o csirciuma.
Budgetul comund este la ve-
niturI de 510 lei si la cheltuelT
de 483 lei.
Vite sunt : 200 vite mari cor-
nute, 16 cal, 210 01 $i 116
matorT.
Comuna Circeni este situata
pe vale. Inainte de Regulamen-
tul Organic era situata pe dea-
lul Plescota. Dealurile mai prin-
cipale din aceastä comund sunt:
Dealul-Bordscului, Dealul-SurleT,
Dealul-MormintuluT, Dealul-Ples-
coteI, Dealul-Mentilor si Dealul-
Ceardnganilor. VAT principale
sunt : Valea- Pdtulelor, Valea-
CiRC1NOVUL
Mare, Valea-VirzobuluT si Valea-
Comuna este udata de apa
Susita, care vine din Carpati
si merge spre E. de se vana
In Jia. Este legata de soseaua
vecinala Strehaia prin soseaua
Strehaia-Ohaba, ce a strabate
prin mijloc.
Circeni, mahala, in com. rur.
Vagiulesti, pl. Vailor, jud. Me-
hedinti.
Circeni, deal, in com. rur. Munti-
din-Dos, plasa Motrul-d.-j.k jud.
Mehedinti.
CIrceni, pIrlu, in com. rur. Vä-
giulesti, pl. Vailor, jud. Mehe-
dinti.
jud. Dolj,
pl. Ocolul, com. Preajba, ce se
formeazd din impreunarra %del
Sfenea cu Valea-Calugarului, la
punctul numit acatoarea-Vite-
lor-d e-la-Fin tin eata.
CIrcinovul,ftlasa desfiintatd, din
judetul Muscel, care coprindea,
pe la inceputul sec. al XVIII-lea,
toate comunele de la Citpinov
pana la Glimbocata (azi plasa
Podgoria), unde se termina ju-
detul Muscel.
CIrcinovul, sat, face parte din
com. Topoloveni, pl. Podgoria,
jud. Muscel. In vechime era sta-
tie de posta. Dupa cum arati
Const. Aiicescu, in a sa dis-
toria Revolutiunei din 18211,
aci Tudor Vladimirescu, in dru-
mul san spre Pitesti, spinzura
mal multT panduri pentru furti-
sagurT.
Carol al XII lea, Regele Su-
edieI, in drumul sala spre Pitesti,
la anul 1712, a trecut prin Cir-
cinov.
In zilelc de 9 si 25 Martie
 CIRCINtIVUL
In Dumineca Floriilor, se fac aci,
pe Ruga tirgul duminical, o-
boare de vite pentru inlesnirea
vinzatorilor cumpardtorilor.
i drumulur ce duce spre satul
La 1831, ivindu-se in tara boale
epidemice, la Circinov s'a sta-
bilit carantina.
arcinovul, deal, In centrul -co-
muna Birzesti,, plasa Argeselul,
jud. Muscel, pe malu/ stIng al
pirtulur cu acelasT nume.
Circinovul, gÊrld, izvoreste de
pe teritoriul com. Vulturesti, ju-
detul Muscel, (din dealul Tei-
sul), din apropiere de com. Bo-
testi, jud. Dimbovita ; ucla co-
munele Dobresti, Beleti, Pribo-
eni, TigArieti i Topoloveni
se varsd in riul Argesul, in drep-
tul com. Cateasca-Popesti, jud.
Arges, la locul numit Moara-
Mocanulur.
Cireinovul, vale, com. Voroveni,
pl. Argeselul, jud. Muscel.
Cireiorani, chnpie, in com. rur.
Ciresul, plaiul Cerna, jud. Me-
hedinti.
Circiul, figrig, in jud. Mehedinti,
pl. Vaile, com. rur. Vagiulesti.
Cireiuma-Boereasci, localitate,
In cat. Valea-Tirser, com. Brea-
za-d.-s., plaiul Prahova, jud. Pra-
hoya, unde Valea-Tirser, ce-s1 ja
nastere din muntele Rafacea, se
varsa in riul Prahova.
Circiuma-cu-Tufanul,
In com. rur. Prisaceatm, pasa
Cimpul, jud. Mehedinti.
Circiuma-de-Piaträ. V. Laicai-
Runceasa, jud. Muscel.
Clreiuma-Domesnick loc izolat,
In com. Vinatori-Neamtul, plasa
de Sus-Mijlocul, jucl. Neamtu.
501
E situata in dreapta piriuluT O-
zana, drept la gura pirtulur Do-
mesnic, intre kil. 15-16 ale
Pipirigul.
Cfrciuma-luI-Sbranca, locuintei
i :solead, in com. Vinatori-Dutn-
brava-Rosie, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu. Este situata la '/2
kil. distanta pe drumul de Ia
Piatra la Roznov (soseaua na-
tionala).
Circiuma-ScriitoruluI-din-R1j-
nov, han, jud. Prahova, ce se
vede si azT in l'ata soseleT natio-
nale si a caer Azuga, construit
la anul 1818, de Al. Filipescu,
cunoscut in localitate sub nu-
mele de Caciula-Mare, pe atuncr
proprietarul luncilor Dintre-Pra-
hoya.
Pe peretir hanulur eran zugra-
vitT un cerb si o caprioara,
a purtat multa vreme numele
de mar sus.
Circiuma-StanciI, movilá, spre
apus de comuna Tia-Mare, jud.
Romanati. Face parte dintr'un
lung sir care se intinde in par-
tea de S. a Romanatulul.
Circiumiresti, sat, face parte
din com. rur. Leurdeni, pl. Pod-
goria, jud. Muscel. Cade la V.
comuna, pe malul sting al rlu-
lur Arges. Are o populatie de
165 locuitorT (77 bärbatr si 88
l'eme°, din carr 35 cap! de fam.
In partea de N. a catunulur este
o moara cu abur!; o padure si
vil. Prin centru trec calea fe-
rata i oseaua nationala Bucu-
resti-Pitesti.
Clreiumei (Dealul-), deal, in
jud. Suceava, satul Topilele.
Circiumei (Dealul-), deal, com.
Titireciul, pl. Ocolul, jud. Vil-
www.dacoromanica.ro
CIRJA-DE-SUS
cea, in departare de r kil. spre
S.-E, de vatra satuluT, numit ast-
fel dupa o dirciuma ce a fost
ad i din vechime.
Circiumei (PIrlul-), phig, In
jud. Bacati, pl. Trotusul, coin.
Hirja, care se scurge d'a dreapta
Oituzulur.
Cfril-Mist-Ceair, vale, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Nota, pe
teritoriul com. rur. Garvanul
pe al catunulur sad Cuiu-Giuc.
Se desface din poalele de S.-V.
ale dealulur Sirt-Iol-Bair, nu de-
parte de Garvanul-Mic, al carur
teritoriti Il desparte de acel
al catunulur Veli-Chioi. Se in-
dreapta spre N., avind o direc-
tiune generala de la S.-E. spre
N.-V., formind un arc de cerc
brazdind partea de S. a pla-
ser si cea de E. a comuner. Dupa
un drum de 3 kil , se deschide
In valea Saila, numita i Ner-
sus-Ceair. Malurile sale Fitin
inalte. E taiata de un drum co-
munal ce duce de la Gärvanul
la Lipnita.
Cirja, deal, pe care se afii.
zatá parte din com. Beuca, pl.
Teleorman, judetul Teleorman.
Acest deal isT are inceputul la
gura vaer Burdea, mn pInctul
und e aceasta formeaza niste scur-
sorT de apd, din care este for-
mat helesteul din acea comuna,
numit Lacul-Boeresc.
Cirja-de-Jos, sat, in jud. Tutova,
pl. Tirgul, com. Cirja, la mar-
ginea de E. a jud., pe malul
Prutulur.
Cirja-de-Sus, sat, In jud. Tutova,
pl. Tirgul, la marginea de E. a
judetulur, pe malul PrutuluT. Are
o populatie de 759 locuitori,
carr locuesc in 169 case. titi
carte 24 persoane. Formeaza. o
 CiRJALIA
comuna. (com. Cirja) cu cAtu-
nele : Cirja-d.-j. (Cu care for-
meazá aproape un sat), Birsana
si Hraniceni. In toata comuna
sunt 1383 locuitori, din carI 253
con trib uabill ; 317 case. S tia
carte 66 persoane. Are 56 hect.
vie. Se cultiva vIermI de ma-
tase. Pe teritoriul acester com.
se afla o multime de baltT, for-
mate din revarsasile PrutuluT
si din care Se scoate mult peste
si stuh. O mare parte din loc.
se ocupa cu pescuitul. Comer-
ciul se face de 20 persoane.
Are o scoala primara de 105.0
si o biserica. Aci, pe malul Pru
tuluT, sunt pichete pentru paza
fruntarillor.
Veniturile comunel se urca la
suma de 6058 leI, 35 ball'. anual.
Clrjalia. V. Licura, jud. lincea.
CIrjan (lapa-lul-), lac, In com.
Viperesti, jud. Buzati.
Clrjanul, &id, jud. Braila, la 6112
kil. spre N. satuluI Slobozia-
Ciresul , infiintata de familia
eirjan, linga movila cu acelasT
nume.
arjanul, movild, jud. Braila, la
S. movileT Obeala-Mica, aproape
de hotarul com. Slobozia.
CIrjanul, munte, la N. de ora-
sul Cimpulung, jud. Muscel. La
poalele luI trece riul Bughea.
Clrjanul, girld, jud. Dolj, plasa
Bailesti, com. Catanele, ce izvo-
reste pe teritoriul acestel co-
mune si care se varsa direct
in Dunare. Formeaza putin li-
mita de V. a comuneI Catanele,
catre com. Negoiul.
Cirjari, sat, face parte din com.
rur. Vilcanesti, plaiul Värbilaul,
j ud. Prahova.
www.dacoromanica.ro
502
arjaoani, sat, in pl. Tutova, ju-
detll Tutova, spre N.-V. de Bir-
lad si in apropiere de dinsul.
Are 274 loc., din carr 47 stia
carte; locuesc in 67 case. For-
meaza o comuna', comuna Cir-
jaoani cu catunele : Hreasca si
Fundatura. In Intreaga comuna
sunt 542 loc., din carT 55 stia
carte; 70 contrib. ; 133 case.
Are 26 hect. vil. Sunt 5 co-
merciantl, din carT 2 circiumarT.
Teritoriul este maT mult delu-
ros. Se afla o scoall primara de
baetT si o biserica.
Venitul comunei este de 4465
Id, 25 batir.
CIrjäul, deal, in partea de E. a
satuluT si com. Tirzi, pl. Crasna,
jud. Falda. Se intinde, pe o
suprafata de 79 hect., In direc-
tiune Cu dealul Stana.
Cirjäul, lac, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, insula Balta, co-
muna Dudesti.
Cirjäul, pirtil, izvoreste din dea-
lul Cirjaul, com. Tirzi, plasa
Crasna, jud. Falciti. Unindu-se
cu piriul Stana, in satul Tirzi,
ja numirea de Tirzi.
Cirjei, sat, In jud. Mehedinti, pl.
Ocolul-d.-s.; tine de com. rtir.
Hinova.
CIrjef (PIrlul-), piriti, jud. Su-
ceava, izvoreste de dup5. Bitca-
Teiusulul si se varsa in Bistrita
(2400 M.).
CIrjelar, com. rur., asezatá in
partea vestica a judetuluT Tulcea
si In cea de S. a plaser Macin,
pe pirlul arjelar, afluent al riuluT
Picineaga.
Se margineste la N. cu com.
Cerna; la V. cu com. Cuium-
Punar ; la E. cu com. Atmagea
si Orta Chioi ; iar la S. cu com.
CIRJELAR
Orumbei, din jud. Constanta.
Relieful solulur apartine regiunii
dealurilor. Cele mal insemnate
deal u r'f su nt : Tastic-Bair, Cale-
Bair, Sacar-Bair (399 m.) la E.,
acoperite cu padurI; Ciubucluc-
Bair, Carapcea (310 m.), tot la
E., acoperite Cu tufarisurl si li-
vezi ; Amzalii (380 m.), Cerna
(310 m.) la N., acoperite cu pa-
durl si tufarisurT; Asanlar la V.,
pietros; Dijcadael-Bair (308 m.),
Chiuci u c-Cairac, Orta-Cairac (285
m.), Borun-Bair, Hagi-Tepe (327
m.) pi-in interiorul comunel, a-
coperite cu finete si tuflisisurl.
Apele carr uda comuna sunt:
valea Ai:Orman sati Picineaga,
la V., avind ca afluentr, pe
dreapta : Cirjelar, unita cu va-
lea Homular si Valea-CapreI;
valea Saila-Dere, la N. avind
ca afluentl : Domus-Culac, pe
stInga si valea Ac-Punar-Dere
pe dreapta; valea Saila-Dere,
afluentul piriuluT Cerna.
Catunele carT formeaza com.
sunt : Cirjelar, resedinta, la S.,
pe piriul Cirjelar; Hasanlar, la
2 kil. spre N.-V., pe valea Ho-
murlar; Homurlar, la 31/2 kil. spre
N.-E., tot pe valea Homurlas;
Iaila, la io kil. spre N. de pi-
riul Iaila ; si Ac-Punar, la 12
kil. spre N., pe valea plriuluT
Ac-Punar-Dere.
Intinderea comuneT este de
12200 hect., din carT 380 hect.
ocupate de vetrele celor 5 sate,
3500 hect. apartinind locuitorilor
si 862o hect. apartinind statuld.
Populatiunea este amestecata;
elementul predominant sunt Ro-
mlniI, venitT aci din Tara Ro-
mineasca inca din timpul seco-
lului trecut..Sunt 275 familiI, cu
1146 suflete, din carI 275 bar -
1)0', 247 femeT, 624 copiT; sunt
748 RorninT, 112 BulgarT, 199
TurcI, 66 T'atad, 7 Rusi si II
Evrer.
In com. sunt 293 plugarl, avind
 CIRJELAR
218 plugurr si 4820 capete de
vite. Sunt 6 comerciantr.
Veniturile sunt de 6200 leY
51 cheltuelile de 6598 ler. Con-
tribuabilT sunt 250.
Bisericr sunt doul: una in
Cirjelar, Cu hrarnul Adormirea-
Maicir-Domnulur ; a doua in Ac-
Punar, cu hramul Adormirea ;
fie-care are 1 o hect. si sunt de-
servite de un preot si un cm-
tare.
coll" sunt dona.: una in cat.
arjelar si a doua in cat. Ac-
Punar. Ari 3 invatatorr si sunt
frecuentate de 115 elevr.
arjelar, sat, in jud. Tulcea, p/.
Macin, catunul de resedinta al
comuna arjelar. E asezat in
partea de S. a plaser si a co-
muner, pe ambele malurr ale
piriulur Cirjelar. Intinderea sa
este de 67 hect. Populatiunea
este de 102 familir, Cu 450 su-
flete. Patnintul e acoperit cu
paduri sí livezr. Printeinsul trece
drumul comunal Coinen-Punar-
Atmagea.
Cirjelar, pira Este unul din iz-
voarele riulur Ai-Orman, si cel
mar insemnat. Izvoreste diu dea-
lul Canat-Calfa, de la poalele lur
nord-estice, din jud. Constanta.
Se indreapta mar intilii spre E.
Intra in judetul Tulcea, curgind
spre V., tuteo directie gene-
ran. de la S.-E. spre N. -V.;
primeste pe dreapta piriul Va-
lea-Caprel, curge numar prin pa-
durr, pana la confluenta lur cu
piriul Canat-Calfa, de unde in-
cepe sa poarte numele de Ai-
Orman. Brazdeaza partea su-
dica a plaser Macin, jud. Tul-
cea si a comuna rurale Cirje-
lar, despartind-o pe o mica in-
tindere de comuna Coiuru - Pu-
nar. Lungimea sa e de 6 kil.
E Wat de drumul comunal Ca-
nat-Calfa-Cirjelar.
603
Cirjelar, pilla, in jud. Tulcea,
plasa Macin, pe teritoriul co-
mune! rurale Cirjelar. Izvoreste
din poalele nord-estice ale dea-
lulur Taslic - Bair; le uda pe o
mare tntindere ; se indreapta. spre
V., avind o directiune generan
de la S.- E. spre N. - V.; trece
prin com. arjelar, pe la poa-
lele orientale ale luT Borun-Bair,
si, dupa un curs de 7 kii. dupa
ce a brazdat partea sudica a
piase si centran a comuner,
se varsä in piriul Homurlar, pe
stinga lur, chiar in interiorul
satulur Hasanlar. Malurile lur
sunt ripoase si inalte. I'e valea
lur merg drumurile vecinale
eirjelar Hasanlar si Cirjelar-Ho-
murlar.
Ctrjelarul-Mic, pirif i, judetele
Constanta si Tulcea, cu ma-
lurile inalte, pietroase si aco-
perite cu padurr din partea nor-
dica a plaser Hirsova si cea
nord-vestica a comuner Topo-
logul. Izvoreste in dealul Ghiol-
gic-Bair, se indreapta spre N.-
E., intrà in jud. Tulcea, si se
uneste cu Valea-Caprer spre a
forma impreuna piriul Ai - Or-
man salí Picineaga. Este taiat
de un drum comunal ce vine Cirjoala, deal, in com. Baiceni,
de la Canat - Calfa (Tulcea) la pl. Bahluiul, jud. Iasi. Este a-
Topologul.
Cirjeneasca, mofie, a mosneni-
lor in davalmasie, in jud. Bu-
zati, com. Vispesti. (V. Badu-
leasca).
Cid enilor (Pirtul-),piria, afluent
al piriulur Borcea, judetul Su-
ceava.
Cirjoaia, sat, in jud. Iasi, com.
Baiceni, pl. Bahluiul. r-a luat
numele de la piriul Cirjoaia, ce
curge prin mijlocul la Are o
suprafata cam de 2800 hect.,
din carr 400 sunt acoperite Cu
www.dacoromanica.ro
CiRJOAIA
padurr, si o populatie de 202
familir, sad 1024 locuitori.
In sat se afla o biserica, de-
servia de I preot, 2 cintaretl
si 3 eclesiarcr ; o scoala, infiin-
tata in 1865 si frecuentata de
62 elevr.
Numdrul vitelor este de 657
capete, din carr: 333 vite marr
cornute, 34 car, 510 oi si 8o
rimatorr.
In partea de S.-E. a satulur,
este o tintina (acum ruinatä),
din care izvoreste apa ce da in
iazul numit la-Gradina, si care
tintina poarta numirea de Fin-
tina-Doamner, despre care le-
genda zice ca ar fi facuta de
o Doamna a lur stefan -Vod5.-
cel-Mare.
Mosia Cirjoaia, a familia
Aslan, a fost cumpärata de
doamna Ruxanda Panait Bals si
data zestre fiicer sale, doamna
Vlaidoianu.
Cirjoaia, baltä, com. Calinesti,
pl. Siretul, jud. Botosani.
Cid oaia, deal, pe teritoriul sa-
tulur Ivancauti, com. Pdltinisul,
pl. Prutul-d.-j., jud. Doroholii.
coperit Cu padure.
Cirjoaia, pilla, jud. Iasi. Izvo-
reste de sub dealul Cirjoaia,
curge de la N. spre E. si se
varsd in dreapta riulur Bahluiul,
la satul Hodora, com. Cotna-
ri, pl. Bahluiul, dupa ce pri-
tne§te in stinga piriul Valea-
Raculur. Pe cursul Id sunt pa-
tru morr de apl.
Peste acest piriti, in partea
de S.-E., Putin mar in jos de
salad Cirjoaia, se afla un pod
mare de piatra boltit, despre
care se zice, d. ar fi fost facut
din timpul lur tefan-cel-Mare.
 CIRLAN (OGRADA-LUI-)
Orlan (Ograda-luï-), fes, in
jud. Buzar', com. Beceni, cat.
Enculesti, acoperit de fineatd si
livezi.
Orlan (Plalul-lui-), colinel, in
jud. Buzar', com. atina, cat.
Saticul, formata din pietris si
acoperita de higiii.
Cirlani, munte, jud. Bacati, pl.
Trotusul, de pe teritoriul com.
Manastirea-Casinul.
Cirlanul, deal, jud. Bacatí, plasa
Trotusul, com. Caiutul, de pe
teritoriul catunului Pralea.
Cirlanul, deal, in partea de E.
a com. Moreni, plasa Filipesti,
jud. Prahova. MaT toate dealu-
rile com. Morera sunt acope-
rite cu vii.
Cirlanul, munte, in com. Bogclä-
nesti, jud. SIceava, acoperit de
padure de fag si brad.
Cirlanul, loc cu izvoare, judetul
Bacati, pl. Tazaul-d.-s., com.
Solontul, de unde izvoreste pi-
rliasul Cucuietul.
Cirlanului (Dealul-), deal,fingl
satul Mihaesti, Picl. Suceava.
Cirlanulul (Piscul-), munte, in
jud. Buzaii, com. Vintila-Voda,
catunul Sirbesti. Are izlaz si
fineata..
Cirlanulul (Poiana-), colina', in
jud. Buzad, comuna R isiavatul,
catunul Paliciul, inconjuratá de
padure.
Cirlanilor (Tirla-), pädure, in
jud. Buiati, com. atina, -nu_
mita. si Fata-PaisuluT; face parte
din padurea Balosinul-Mic.
Cirle§ti, sat, in partea de N. a
www.dacoromanica.ro
604
comlner Bereasa, pl. Mijlocul,
jud. Vasluiti. E situat pe Dealul-
Cirlestilor, pe o tntindere de
143 hect. Are o populatiune
de 12 familii, sati 57 suflete ;
o biserica.
Vite : 20 vite marl cornute,
5 caT, 12 oT si 7 rimatorT.
Locuitorii poseda: I plug si
3 care cu boT, I plug si 2 ca.-
rute cu cal; 12 stupT cu albine.
Cirleqti, mahala, in jud. Mehe-
dinti, pl. Motrul- d.-s. ; tine de
com. r Ir. Foresti.
arlesti, deal, in com. rur. Jegu-
jani, plasa Motrul-d.-s., judetul
Mehedinti.
arle§ti, vale, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-s. ; tine de com.
rur. Jegujani.
arle§tilor (Dealul-), deal, in
partea de E. a comunei Be-
reasa, pl. Mijlocul, jud. Vasluiti.
arlig (Muchea-lui-), colinii, in
jud. Buzati, com. Beceni, cal.
Enculesti. E acoperita cu izlaz,
Face hotar despre com. Beciul.
I se zice si Curmatura-luT-Cirlig.
Cirlig (Podul-lui-), muchie, in
com. Carpinistea, jud. Buzati,
situata pe movila Valea-Vacii.
Cirligata,piriiaf, pl. Bistrita-d.-j.,
judetul Bacan, se scurge in
piriul Trebisul, despartind sa'-ul
Secatura, din com. Fintinelele,
de com. Osebiti-Margineni. Se
varsa in Oriol Trebisul.
Ctrligata, piriiaf, pe teritoriul
comuneT Soveja, jud. Putna. Iz-
voreste din muntele Fundul-
DoschileT si se varsa in S inita.
Cirligata, afluent al BistriteT, in
com. Brosteni, jud. Suceava.
CIRLIGAlT
Cirligati, com. rur., in pl. CZ
matuiuluT, jud. Teleorman, pe
partea stinga a VleT-Calma.tuiu-
lui. Limitele ei sunt : la S.-E,
com. Caravaneti ; la V. co-
munele Voda-Carol si Don?.
bantul; la S. ptriul Calma-
tuiul; iar la N. dealul numit
Ciocirlia. MaT toata com. este
a5ezatä in vale s't e inconjurata
dia toate partile de dealurT. Sa-
tul Cirligati este despartit in
doud partT, carT nu se deosebesc
de ett printr'o mica distanta ca
de 50 m. Partea despre N.-V.,
spre comuna Voda-Carol, puna
inainte numirea de Slobozia.
Jumatate din vatra satuluT, care
poarta aceasta numire, se ga-
seste situata pe mosia statuluT
Dorobantul.
Suprafata comunel si a mo-
sieT de pe (Ilusa este aproape
de 1800 hect. Mosia este pro-
prietatea mostenitorilor dece-
datulur G. Badescu. Locuitoril
improprietariti sunt in numar de
2o3, pe 370 hect. ViT sunt plan.
tate pe 38 hect.
Populatiunea comuna' este de
1326 suflete, din carl 303 cara
de familie; 247 contribuabili.
Vite : sunt 4311 capete, din
carl : 272 caT, 864 vite marT cor-
nute, 2798 vite luid cornute
si 368 para
Budgetul comuna este de
5551 lei si 4 bani la veniturl
si de 4462 lei si 70 banT la
cheltueli.
Are o scoald, care e frecu-
entatA de 36 elevi si este do-
tata cu 8'12 hect. pamint, dia
moa statului Dorobantul.
Bisericr are claua, deservite
de 1 preot si 2 rintaretT. Bi-
serica ceavechie serveste .astazi
de cimitir. Aceasta bisericä e
sitnata pe partea dreapta a
VaeT-Calmatuiulni, uade a fost
mal inainte satul Cirligati.
Caile de ccrmunicatiune
 CiltLIGAT
sunt: la S.-E. spre com. Ca-
ravaneti, si la V. Cu com. Vodá-
Carol si Dorobantul, prin sosele
vecinale.
Distanta comuner de rese-
dinta judetului este de 27 kii.;
de Rosiori, de 21 kil. si de
Alexandria, de 44 kil.
Pe teritoriul el strábate de-a
currneziul, venind din spre co-
muna Mindra, Brazda-luT-Novac.
Aceastá brazdä formeazd semnul
de despArtire al celor dota
párti ale satului Cirligati. Nu-
mita brazdä prezintä. pe la
unele locuri o adincime 'Ana
la 2 m., lar prin alte pártI abia
se mal cunoaste, fiind acoperiti
de a/1We.
Tot In aceastá comunl se aflá
mägura Zugurliciul, inalti. de 8
metri i largá de 130 metri,
Magura-Tobosulur (nu a Tebro-
suluT, cum gresit se vede repro-
dus mal pe toate häxtile i ma-
nualele de geografie), care for-
meazd punctul de hotar intre
moille Cirligati i Dorobantul.
Satul arligati este
El se vede trecut in nomencla-
tura satelor, fácutá sub domnia
lar C. Mavrocordat i a fácut
parte din jud. Olt, pl. Marginel,
pana la anul 1836.
Cirligati, sat, in centrul com.
Rusca, plasa Prutul, jud. FAlciii,
In partea de V., situat intre
piraiele Chetrosul si Nemteni, pe
o suprafatd de 150 hect., cu o
populatie de 92 familiT, saü 352
suflete, din carT 79 contribua-
bill.
Acest sat cu mo§ia i cu un
alt sat Sparieti, se
vechime in proprietatea Episco-
piel de Hul. Aceasta se con-
stata din un raport de hotärni-
de in condica EpiscopieT
de Hui (lit. A fil. 89). Uta. co-
prinsul acestuT raport fácut de
boierii: Vel Paharnicul Vasile
180110. Morolo Dloftonar Googralto. Vol.
505
Buhilescu si Biv-vel capitanul
Nicolai Cogälniceanu, insärci-
nati de Vodä a hotári aceste
doul tuosii ale Episcopier, Cir-
ligati si Spárieti :
anstiintan pe Maia Ta ci din lu-
minata porunca Mala Tale am mers la
mosiile Sfintel Episcopil a Husilor anu-
me Spiriql i Cirligati ce sunt aläturea,
ca s alegem i si hotärim pe scrisori
ce va avea Muta Episcopie i dupit
stipinire i dalia maturire a oamenl
baria cae]: cum ay sti s'ar maturisi de
vreme ce ati jeluft Svirgia Sa Paintele
Episcopal Husulul kir Inochentie c dre-
sele Episcopiel ce ají avut pe mosil cele
mal multe s'ail pripalit la vreme de
nepace. Arittindu-ne Svin0a Sa un uric
de la lrimie Moyil Vodit din vletul
7t00, care uric rail gsit Svintia Sa
un om din Chisiniii, dind seamit omul
cl olí caut la mina luI de la un Tare,
in care uric scrie cl satul Spärieti este
danie de la InsusI Mitria Sa din hotarul
Thgului Husilor. Asijderea si pe satul
Cirliga0 iaräst ail arkat Svinpa Sa
Domnesti de stipinire, Itutliil o carte de
la Gaspar Ve« din vletul 7127 si altä.
carte, de la Alexandru sin Mes Vodit,
din vlet. 7129 si ala carte de la Alexan-
dru sin Radul Veda' din vletul 7131
alai. carte, de la Duca Vodi din vletul
7176: de slobozie ce si avut Episcopia
vechiii.
la satul Cir/igati i osebit ail adus Svin-
tia Sa paintelul Episcopul inaintea noa-
stri doI cilugirl bitrinI de virsti ca de
7o de anI anume Theodosie Pinte si
Nicolal carl aimaturisit, cu sufletele lor,
cl. actste raosiI s'ab' stipha de caro
Episcopie tot cu pace de cind tia ei
minte, de so ara, fi el ail fost rinduiV
de la Episcopie dejmarl de all strins
dejma acelul loc i tirl i de la pirintil
lor cl. i mal 'Matute eta sapinit de
citre Episeopie tot cu pace, aritinclu-ne
si local odalor si a prisicilor, ce aii
avut Episcopia la Ctrligap arä-
tat i hotarul acestor sate Cirligavi
Spitriep, pe unde s'ari stipinit i s'al
dejmuit de cite Episcopie. Ina
despre V. s'al sapinit, prinä in
pirita vid ce se numeste &tirata s't tot
aflati din pirita in jos pini. 1 prejma uniT pletre
ce este pisti Särata disprea S. carI ni
ail aritat un om Focse, cl. dintr'ace
piatrit In jos se incepe mosia lul, pe
care mosie scrisorl nu ni-ail araat
ca sI dovedeasel cum se numeste mo-
sia lui; iar hotarul SpirieVlor din jos
ni ail araat lar aceI cliuglri cl si In-
fundeaa in piscul lui Epure, iar e ciare
www.dacoromanica.ro
Ci RLIGAT
E. bate coasta SpliriOlor in capitile Sti-
nilestilor si a Voloslinilor, iar de caro
tirgul Hui se hotärese aceste douit mo
ii Sparieti i Cirliga¡i en satul Plopeni
ce este mosia Episcopiet, premio?, s'ail
dovedit din hotarnica Plopenilor, In care
scrie cl merg Cirligati aliturea ca Plo-
peni iar acum, de 5 alu incoace
sculat acestl oamenl anume AndreI Vor-
nicul, lordaki Focse, i Constantin Bidfiral,
i Popa Ion HirM, i Toader Gisci
alçT rudeniI a lor de inpresoarit mosiile
Episcopil eirligavi si Spiriep, pentru care
reergind uol acolo la locul cel cu pricinit
itmpreuni cu acel oamenl am vizut
starea loculuI i am luat sama si pe scri-
sofí dovedind i stipinire i intrebind si pe
aceI oamenI ce tul a aspande, eI ai arittat
un uric vechl de la §tefan Vea cel Bun si
alte scrisorI fileute tot pe acel uric, in
care s'ají aflat scriind cl strilmosiI lor
Leoa i Petru all cumpirat de la N aste,
nepoata lut Michiili Buzit si de la Mi-
rilla fata Husulul o bucati de pämint pe
Särata parte ce este despre Elau pe din
jos de hotand Tirgulul, care &Ti cu-
nostii4a noastri pe numele aceluI Leoa
s'ah' numit acea bucatä. de loc satul Leos-
ti si mar aratI, ac4tI camera de
mal sus numifi neamul din Leoa si din
Petra un zapis din vletul 7134: a stri-
mosilor lor Gheorghie si Simeon si
scriind cl ati vinclut el satul Leosti
din obtr?ia Särai Ghetighil ce ati fost
val logoat: drept zoo talerl, i lar all
mai vindut si o bucati de loe, ce este
mal din jos de satul Leosti pc Sirata
despre rlisärit drept 30 leI, tot Logolii-
tului Ghenghil i acei vincitori mirturi-
sesc, el in zapisul lor, ci acest loc a lor
a fost luat domnesc, i pininçii lor 1-aii
fost a'scumpirat de la Para Voda
ispisoc de la Pitru Vodi, dar acest
ispisoc acum nu se afli la mina acestor
oament de maI sus numifi, fria numat
zapisul ca care vinduse mosir lor, Gheu-
gh0 logofátulul i ispisoc de intaituri
ce-i s-ail Intirit logofit Ghenghea pe acel
zapis de la Alexandrit Vodi din vletul
7141: s-ail aflat la mina lor zicind el
cl rescumpärat mosia ce ají fost vin-
duti de strimosil lor, de la Prijescul
ginerele Ghenghii logoftit micar cl. za-
pis de la Prijäscul iar nu s'aii aflat nu-
maI adeveres.zi i alte douä ispisoace ce
s'ají afila la mina lor, unul de la Can-
temir Vocli din yletul 7200 i altul de
la... Vodrt de phi ce ati avut rize;i1 de
Leosti intre sine-si, si cum el s'al res-
cumpirat el satul Leosti, de la Pajes-
cul, sl. dovedeste, iar de ace hucati de
loe nemici nu pomeneste inteacele is-
64
CIRLIGATI
pisoace, pentru care cercetInd noI cu a-
märuntul pricinile, am Intrebat pe sed
oamenI rizes1 de Leosti cu ce dovadit
cer satul Leosti, i mal cer °silba si
ace bucatä de loe din jos de Leosti
despre risärit, de vreme di de la uricul
de la tefan Vodi pe satul Leosti nu
serie fa'rg mima pe ace bucatg de pli-
raint i eI ad rit'spuns cd cer acele mosil
en uricul lul tefan Vodii i cu zapisul
mosilor lor cel de vInzare, ce serie c'all
Andut satul Leosti si ace bucatg de loc
din hrisovul ce ad avut el de la Stefan
Vodä, i fiind cd. art pus ef temelie tot
Cu acel uric a MI tefan Vodä, precum
mosil lor clnd ají v/ndut-o asa si a-
cestia °amera mal sus num41' tot cu acel
uric cerlrul 2 DIOSii si satul Leosti
alfil bucea.' de loc, osgbit dar aceastä ce-
rere a lor aflat, färä de cale fiind
aove dovadä, cid mosiI lor marturisesc
la acel zapis a vinziril c'art avut acele
mosil satul Leosti si ace buc ata de loe
din uricul luI tefan Vodi si la uric ni-
mic nu pomeneste de satul Leosti rafe.'
numal de ace bucea de pimInt, ce serie
c'ail cumpamt strimosil lor Leoa si Pe-
tru drept 47 zlotI tritiristI si tot ecce:sil
bucea de pimlnt art fost din Inceput
sezlnd pe dinsa Leoa s'ají numit
Asa aü dat cutio;tintu ttoastri si pe uri-
cul lor ce dovedeste ck' dintr'o mosie s'ea
ficut donä, nol le-am dat In stäpInire
numal mosia ce se uumeste I.eosti din
pIdul viet Sdrdii fam despre apus, pänii
in hotarul chiopenilor, care si la uricul
lor serie partea cea de citre Elan iar
preste pbriri faça despre rIsIrit, In ho-
tarul Spirieçilor, iaräsI s'ail aflat cl n'ag
nicl o treabi mäcar c'ail mal arätat si
aceasti pricini ci strämosul lor Pitm ce
este arätat numele luI la uricul luI te-
fan Vodä. ar fi avut iaz pe hotarul Spä-
rieOlor care sil numeste i pIni acum
iazul lul Petra si cn aceastil pricing
vrut ei si cuprinzi si o parte de loe
Cirligatura, tlasii, in partea de
din hotarul Spariepor, dar cercetind noI
s'ag aflat cd acel iaz este pe hotarul Plo-
penilor ce este danie Sfintel Episcopil
de la Irimie Movild Vodg, care sat este
hotädt Imprejur, s't fiind c'ail fost
tiza iaz pe loc Domnesc, nu le-am dat
ascultare ne avind eI ispisoc de danie
de la vre un Domn pe acel iaz md i
aceasta dovedit Ce: unde al"! descci-
licat acestl oamenl, satul din Inceput s'ag
chemat tot satul afligen, precaria niel
el' putut tägidui si era pripus
s'ar fi Inpresurat o parte de loe de Clr-
liga0, cu hotarul Leostilor, fiind cd sa-
tul lor si chiami atrligati numaI
dttpl stipinlre am dat hotarul plräul vrteï
www.dacoromanica.ro
606
Sgränl s't pe hotir/rea noastril all rimas
senil fata despre apus, pe hotarul Leos-
tilor. Mirturisind i el el strtp/nirea des-
pre ambe pity pIni In ptrid s'art stipit-
nit tosi pentrn senil Leosti s'aii primit
acestl fázesI si 1-ie hotarul pina la pi-
riul Srutil, dar pentru acea bucatä de
loe ce mal: cer el si li se mal dea ne-
odihnindu-se el' pe socoteala si hotärtrea
noastrg, li-am dat voe si-si caute jude-
cata la luminat Divanul Märiel' Tale si
cura va alega Divanul, asa si rinde, a-
ceasta insta/11'1m pe Mina Ta: vlet
1756, lun. 9.
Subscrisl: Plecan roba Miriel Tale:
Vasile Bulniescul, vel Paharnic; Nicolae
Cogälniceanu, biv-vel Cilpitamp.
bral, in pl. Ialomita-
Balta, insula Balta, teritoriul co-
muneT Bordusani , jud. Talo-
mita.
molsie, in jud. Teleor-
man, pl. CalmItuiul, com. Cir-
Prin cumpardtoare, s'a a-
lipit la aceastd mosie o parte
din mosia Gongul, care se afla
pe teritoriul comunel Belitori,
cät Adincata.
Ast-fel rotunjitd, mosia Cir-
ligati, cu trupul el Gongul, se
hotareste la S. - E. cu mosia
Caravaneti, la E. cu mosia Be-
litori, de care o desparte Dru-
mul-luT-Traian, la N. cu mosia
statuluT Dorobantul si la V. cu
proprietAtile locuitorilor din co-
muna Vocia-Carol.
S. a judetulur las. Se intinde
de la N.-V. spre S.-E., fiind a-
sezata pe sirul dealurilor ce se
prelungese de-a dreapta riulul
Bahluiul. Terenul sda este foarte
accidentat, fiind intretAlat de o
multime de val, printre carT sunt
formate culmT, dimburT si po-
dise, pentru care i s'a dat si
numele de arligatura.
Se mdrgineste la N.-E. cu pl.
Bahluiul, incepind de la Tirgul-
Brumos si pina la tirgusorul
Podul lar de acolo cu
C.IRLIGXTURA
pl. Copoul, pina la satul Lit-
cani ; la E. cu plasa Stavnicul,
de la satul Litcani spre S., pana
In marginea jud. Roman; la S.
si V. ca jud. Roman.
Intinderea plaseT e de 46524
hect.
Este formata din comunele :
1. Buznea, cu satele: Buznea,
Gdnesti si Jora, in partea des-
pre V. a pldseT.
2. Brdefti, cu satele : BrAesti,
Cristesti, Buda, Albesti cu Scor.
testi, Prigoreni, Gugea, Valea-
Oilor i Fb.cuti. Se intinde de
la N. la S. plAseT, din jos de
Tirgul-Frumos.
Buddile (Frincesti), Lungani ,
Crucea, Cositeni, Mactirjesti
Goesti. Se intinde de la N. la
S. prin mijlocul plaseT.
Sinefti, Cu satele : Sinesti,
Osoiul, Cotirgaci i Stornesti,
la S. plaser.
Popefti, cu satele : Popesti,
Radeni , Obrijeni , Doroscani ,
Hgrpasesti, Madirjac, Frunluse-
lile si Bojila. Se intinde de la
N. la S. plaseT, In partea des-
pre V.
Pdufefti, Cu satele : 135,u-
sesti, Dumesti, Hoisesti, CAca-
razeni, Flutulucul, Holmul siSco-
bilteni. Se intinde de la N. la
S., formind marginea despre Et
a piase!.
Tirgul-Frumos,comuni ur-
bana., in capatul despre N.-V.
a plasei.
Din sirul neintrerupt al dea-
lurilor ce se afla intre riurile
Siretul i Prutul, ramura oe se
desface de la Poenele.OanceT
din jud. Roman (maT jos de
Tirgul-Frumos), cuprinde Wad
pl. arligatura, lutnd diferite nu-
mirl, dup5. pozitiunile in care se
aflA si anume: Dealul-Mare, Bu-
deanul, Horpazul, Scaiul, Laca-
tuseni, Prosia, Plesul, Bivolul,
Beclul, Recea, Simerasi, Dea
CTRL1GATILE
lul-VieT, Gdvanul, Goesti, Trel-
Parale, Vlea-lul-Pascal, Cristesti,
Buda, Ciunca, Frateni, Prigoreni,
Hodoreanul, Särdturile, Gorga-
nul, Ineamdnul, Tintirimul, tos-
tanul, Aria-Vechie,
Bobeica, Brezila, Dealul-
epticenilor, al-Ulucilor, Sinesti,
Izvorul, CdprAria, Cantocul, Po-
noara, Sdpdturile, Podobita, Her-
tezul, Mohorita, Rata, Obrijeni,
Doroscani, Humdria, Ceirul, Man -
galagiul, Florea, Pietrosul, Bal-
ta-Gand, Pdusesti, Dumesti
Chelbea.
Piraiele ce curg printre vdile
dealurilor plAser CirligAtura, a-
fard de riul Bahluiul, care trece
prin marginea despre N.-E. a
plAseT, sunt : 01.11 Bahluetul, ce
intrd In plasd pe lingd TIrgul-
Fruimos, curge spre E. si la Po-
dul-IloaeT, se varsä in riul Bah-
luiul; piral ele : Sirca-VelniteT, Bu z-
nea , Buda, Cosesti, Brdesti ,
Ciorbolea, Fácui, Cristesti, Sir-
ghiT, Lacul, IneamAnul, Budan-
cea, Lupul, Peri, Bostanul, i-
potele,Captarilor, Gorganul, To-
rentul, *epteceni, Vdtroaia, U-
luci, Margineanul, Osoiul, $a-
covdtul, RAdeni, TiOnirnea, Po-
pesti, Doroscani, Chetresti, O-
brijan ca, Rogi n a, Pdscdloaia, R A-
chita Pietrosul i Pietroasa.
De la V. la E., trece, prin
partea de N. a plAseT, soseaua
nationalä i calea feratd, ince-
pInd de la TIrgul-Frumos
pana la satul Litcani, din jos
de tirgusorul spre
orasul Iasi. Aceste cAT inlesnesc
comunicatia cu orasele citate.
Alte cdT comunale si vecinale,
inlesnesc comunicatia ca satele
comunele megiese ; princi-
palele sunt: Drumul de la T'ir-
gul-Frumos spre E., ce trece
prin mijlocul pldseT prin satele:
Cristesti, Brdesti, Goesti, Cru-
cea, Popesti, ScoblIteni si Po-
dul-Iloaei ; de la Podul-Iload, la
607
Plusesti i Hdrpdsesti; de la
Tirgul-Frumos, la Buznea i Gd-
nesti.
Din 46524 hect., intinderea
suprafeteT plAseT CirligItura, se
cultiva 10622 hect. pentru ce-
reale ; 103 hect. sunt acoperite
Cu viT si 15435 hect. cu pAdurT,
din carT : 11297 hect. sunt pro-
prietate particulard. si 4138 hect.
a statultd ; 20464 hect. sunt
acoperite de imase, finate, ape,
livezT i locurT pentru asezarea
satelor.
Pdmintul cultivat produce tot
soiul de cereale, de o calitate
bund. Imasurile intinse si fine-
tele inlesnesc cresterea vitelor,
carr sunt hi nunar de 36075
capete, din carT: 12104 vite
mari cornute, 19054 01, 372 ca-
pre, 947 cal* qi 3597 rimdtorT.
Comerciul constä in vinza-
rea productelor, cerealelor, a
vitelor si a lemnelor.
Sunt 18 morr de apd, 8 de
abur! si o velnitd.
Plasa arligatura este locuitd
de 2994, familiT salí 1.3703 su-
flete, din carT : 6998 bdrbati si
6705 femeT. Din acestia: 13447
sunt RominT, 226 IzrailitT, 19
GermanI, 13 PolonT, 13 UngurT,
6 Rusr, 2 GrecT si t Francez.
Aceastä plasd se adminis-
treazd de un sub - prefect cu
resedinta in tIrgusorul
Numdrul bisericilor ortodoxe,
este de 24, cu 17 preotT, 18
cintdretl si, 13 eclesiarhI.
col! sunt 12, cu 12 Invä¡l-
torT si cu o populatie scolard
de 349 elevT si 34 eleve.
Cirligätile, lac, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, insula Balta, com.
Dichiseni.
Cirligei, cdtun, In jud. Gorj, co-
nyina Cirligei. Se intinde pe o
suprafata de 650 hect. Este si-
www.dacoromanica.ro
CTRLIGELE
tuat pe ambele malurT ale pi-
rluluT Galbenul, la S.-E. de Bum-
besti-Piticul. Prin el trece so-
seaua Horezul-T.-Jiul si soseaua
ce merge la Zorlesti. Are 18o
familiT, cu 800 suflete, din carT
132 contribuabilf. Are: 2 bise-
riel, deservite de 2 preotT si 2
dascdIT ; o scoall frecuentatd. de
62 elevT; 4 morT; 22 fintInT. Lo-
cuitorif posedd: 90 cal, 580 vite
inarl cornute, 753 oT, 277 pord,
37 capre, 2 cArute Cu cal, 43
care cu bol. Sunt 26 stupT.
oseaua nationald care trece
prin centrul comuneT, o leaga in
partea de N.-E. cu jud. Vilcea
si la S.-V. cu T.-Jiu]. Mosia a-
partine locuitorilor mosnenI.
Cirligei, deal, la E. comunel Zor-
lesti, jud. Gorj, pe malul drept
al CalniculuT.
Cirligele, com. rur., in pl. Ora-
sul, jud. R.-Sdrat, asezatd pe
pIriul Mera.
Este asezatd In partea de N.
a judetuld, la 34 kil. spre N.
de orasul Rlmnicul-Sdrat, A In
partea de V. a pldser Orasul, la
4 kil. spre N. de com. Cotesti,
resedinta plAseT. Cornunele in-
vecinate sunt : Bontesti la 3 kil.,
Golesti si Brosteni la 6 kil.,
Faraoanele la 7 kil.
Se mArgineste la N. cu cdt.
Ddlhautul (al com. Faraoanele),
de care se desparte prin plriul
Valea-DalhAutul; la E. cu mo-
sia particulard utul, pendinte
de com. Golesti ; la S. cu com.
Blidarea, de care se desparte
prin pirlul Mera; si la V. ca
com. Bontesti.
Apele carl o uold sunt O-
raje neinsemnate formate de plof
carl sec vara, asa sunt: pi-
riul DAlhlutul la N., pfriul Me-
ra la S. In com.. sunt 4 puturY.
E formall dinteun singur sat :
Cirligele.
CIRLIGELE
Suprafata com. este de 763
hect., din cari 18 hect. ocupate
de vatra satulta, 688 hect. ale
locuitorilor i 57 hect. ale pro-
prietatiT private.
Populatia este de 240 familii,
san 973 suflete : 501 barbatr
472 femef; 402 casatoritT, 503
necasatoriti, 66 vIduvI, 2 di-
vortati. Stiti carte 167, nu 5titi
8o6.
Sunt doua biserici : Una, ca
hramul Sí. Voevozi, este de
lemn ; batrinif spun cd s'a fun-
dat cam in anul 1730 de catre
locuitoriT Albu Capanu, I 'astia
A. Capanu, preotul Tudorache
Vlad Frunza. A doua, Cu
mul Sf. Nicolae, este construitä
de birne ; s zice ca s'a fun-
dat in anul 1740 de proprietariT
Sontu, Mo5oiu 5i familia Vinti-
lescu. Fie-care biserica are cite
17 pogoane pamint, 5i 200 leT
venit de la comuna i sunt de-
servite de 2 preotT 5i 2 para-
cliserf.
Este o 5coala de bletT, fun-
&O. In 1846, de locuitori; are
invatator, 5i e frecuentata de
52 elevI.
Loc. posea: 22 plugurI; 766
capete vite, din carf: 172 bol,
65 yac!, 51 ca!, 28 epe, 384
of5i 66 rimatorf. Sunt 34 comer-
cianti, din carT 3 bacan!, 3 cir-
ciumarf 5i 3 macelarT.
Caí de comunicatie sunt dru-
murile vecinale : spre Foc5ani ;
spre Bonte5ti-Faraoanele; spre
Gole5ti ; spre Cote5ti i Piad-
ne74-Rtmnicul Särat.
Sunt 176 contribuabilT. Veni-
turile sunt de 5708 leT, 63 banT,
lar cheltuelile de 5518 le!, 93 b.
In raza comuneT se afla a5a
numitele metereze : ni5te redute
fac ate in pamint de artileria Aus-
triacilor, in timpul rdzboiuluT ce
aú avut cu Turcif, in anul 1789.
loc izokt, la 8 kil, de-
www.dacoromanica.ro
508
parte de vatra comuneT
mane5ti, plasa Cozia, judetul
Vilcea.
piidure particulard, su-
pusa regimulur silvic, pendinte
de com. Brezoiul, plaiul Cozia,
jud. Vilcea.
Cirligele (Lacul-cu-), mlaftind,
in com. Lipia, judetul Baza, in
apropiere de padarea Cringul,
a ora5ului Buzati.
Cirligeni, mahala, in com. rur.
Samarine5ti, plasa Motrul-d.-s.,
jud. Mehedinti.
Cirligi, com. rur., in plasa Piatra-
Muntele, jud. Neamtu, situatä in
drumul ce duce de la Girovul spre
Uscati. Se margine5te la S.-E.
Cu com. Serbe5ti; la N. cu com.
Dragomire5ti i Uscati, de carT
se desparte prin dealurile Cornil
Socii ; la V. Cu com. Bode5ti-
Precistei 5i Dobreni.
Terenurile sale sunt acciden-
tate, aplecindu-se catre V. spre
Valea-CracauluT i traversate de
val adinci in directiune N.-S.
Este formata din satele i ca-
tunele : Cirligi, Soci, Dragomi-
re5ti, Dude5ti, Vadul .5i Valea-
Alba. Are o populatiune de 1149
suflete, cu 326 capT de fami-
lie, carT locuesc in 297 case.
Sunt: 546 barbatI, 603 femef;
583 neinsuratf, 474 casatoritI,
89 vaduvi (46 yac:luye), 3 divor-
tati ; 242 bdeti 5i 264 fete.
Sunt 17 strAinT. tiú carte 154
persoane, nu stiti 995.
Dintre locuitorif improprieta-
ritl in 1864, sunt: 72 carT sta-
pinesc locurile lor ; 58 ca
urma5T; 41, carf de 5i insuratI 5i
cultivatorI de pdmint n'ati
un fel de proprietate.
Numärul vitelor in comuna
este de 732 capete.
Ad i se afld: 3 biserici, de-
CtitLIUI
servite de 3 preati 51 5 eclesi-
arial; o 5coa1l, cu un lavatator
platit de stat ; o cladire mare,
locuinta proprietaruluT mo5ieT;4
morT de apl. Sunt 4 dulgheri;
8 rotar!; 4 ferarY; 3 cizmarT.
Budgetul com, e de 4053 le!
la ven. 51 de 3760 leT la chelt.
Comunicatiunea cu satele veci-
nase se face prin: 50seaua jud.
Girov-Tupilati; prin 5oseaua co-
munala Cirligi-Corni, Bode5ti-
PrecisteT, incepind de la kil. 15
al precedente! 5i terminind in
dreptul kil. 13 al 5oseleI Piatra-
Neamtu satul Bode5ti-
Precisteiy, printr'un drum na-
tural ce duce din sat. Cirligi
in Du5e$ti 5i Soci; prin alte
drumurf naturale, ducind la di-
ferite localitatf.
arligi, COM. rur., in jud. Roman,
plasa Siretul-d.-j., spre S.-S.-E.
de ora5u1 Roman 5i la o de-
partare de 20 kil, de el 51 de
19 de re5edinta plaser. Este
a5ezatti pe 5es. E compusa din
satele: Cirligi 5i Ruptura, cu
re5edinta comunei in satul ar-
ligi. Are 445 capT de farnilie,
sati 1799 suflete, din carT 330
contribuabili; locuesc in 392
case. Stitt' carte 39 persoane.
LocuitoriT ati 983 capete de vite.
In com. sunt : 2 bisericf: una
de zid i alta de lemn ; o 5coall
mixta, care in anul 1886-87
a fost frecuentata. de 13 elevi(i0
baeti 5i 3 fete). Ven iturile anuale
ale comuner sunt de leT 3246,69
5i cheltuelile de leT 3165. Este
legata cu ora5u1 Roman prin
5osea.
Cirligi, sat, 'in com. Cirligi, plasa
Piatra-Muntele, jud. Neamtu. E
situat la 18 kil. departare de
ora5u1 Piatra, pe dealul cu a.
cela5I nume.
Are o populatie de 470 locui-
torr.
 CIRLIGT
In acest sat se aflO: resedinta
autoritAtilor comunale ; o biseri-
cl, deservia de z preot i 2
eclesiarhI; o scoald, frecuentatA
de 67 elevr; o clAdire mare ce
serve$te de locuintA proprietaru-
luI mosieI arligi ; 2 morI de
apl. Sunt ad i 6 rotar; 2 fierarT ;
2 cizmarI. NumArul vitelor e de
350.
Cirligi, sat, In jud. Roman, plasa
Siretul-d.-j., com. arligi, spre
S.-S.-E. de orasul Roman si
la o depArtare de 20 kil. de el
si de 19 de resedinta plAseI.
Este asezat pe ses. Este rese-
dinta com. Cirligi. Are o po-
pulatie de 194 capI de familie,
sati 704 suflete, din carl 148
contribuabili; locuesc in 179
case. carte 22 persoane.
tiü
Sunt 533 capete de vite. Are
o bisericd de zid ; o scoa1á
mixta, care in anul 1886-87
a fost frecuentat5. de 13 elevI
(io bgetI si 3 fete) din 36 inscrisI.
Este legat cu orasul Roman
prin osea. Acest sat cu mosia
inconjurAtoare si impreunA cu
mosiile: Aldesti, Sohodolul si
Ruptura, apartineaa familieIVor-
niculuT Alecu Catargiu.
Cirligi, iaz, in com. arligi, pl.
Piatra-Muntele, judetul Neamtu.
Este format din scursoarea pi-
Dubdrca. Osebit de a-
ceasta insA, in aceastä comund,
satul arligi, maT sunt inca'
veo 3 iazurI, carI poartA acelasI
mime.
Cirligi, mo,sie, pe cuprinsul com.
Cu acelasI nume, pl. Piatra-Mun-
tele, jud. Neamtu.
Cirligi, pddure, la V. com. Ne-
grilesti, plasa Nicoresti, judetul
TecuciA.
Cirligi (Dealul - de- la - ), deal,
509
In jud. Neamtu, com. Cirligi, pl.
Piatra-Muntele. Se afll in pre-
lungirea dealurilor ce vin din
com. $erbesti.
arligul, com. rur., in piasa Mol-
dova, jud. Roman, spre N.-V.
de orasul Roman si la o depAr-
tare de 18 kil. de el si de 17
kil, de resedinta plAseI. Este for-
matg. din satele : arligul, Bret-
cani i arligul-Ghirdesti, cu re-
sedinta com. in satul arligul.
Are 164 capT de familie, sati 688
suflete, din carT 133 contri-
buabill ; locuesc in 159 case.
titi carte 66 persoane. Sunt 385
capete de vite. Pe teritoriul ei se
&ese vil. Are o bisericA; o Cirligul. Vez! Trupurile - de - Pa-
scoalA prim. mixt5., care in anul
1886-87, a fost frecuentatg. de
36 elevI din 61 inscrisI. Tine de
circumscriptia fiscall Dulcesti.'
Venitul anual este de leI 1422,46
chelt. de leI 1419. Este le-
gata cu orasul Roman prin so-
sea.
Cirligul sat, pl. Jiul-de-mj., com.
BucovAtul, jud. Dolj. Are 502
suflete, (260 bdrbatI si 242 fe_
me% carI locuesc in 180 case
si 5 bordee. $titi carte so lo-
cuitorI.
Ctrligul, sat, in jud. Iasi, plasa
Copoul, com. Copoul. F. situat
la poalele dealuluI orogari, pe
coasta vestia. Are o populatie
de 77 familii, sail 177 locuitori;
o bisericA, deservitä de i preot,
cintAret si j eclesiarh.
In marginea de S.-V. a sa-
tuluT se aflà iazul arligul, bo-
gat in peste.
NumArul vitelor e de 511 ca-
pete, din carI 164 vite marI cor-
nute, 310 o!, 9 cal sí 28 riml-
tor1.
Clrligul,sat, in j ud. Roman, pl. Mol-
dova, com. arligul, spre N.-V.
www.dacoromanica.ro
CIRLIGUL-GLODEANUL
de orasul Roman si la o depgr-
tare de 18 kil. de el si de 17
kil. de resedinta plOseT. Este a-
sezat pe deal. Este resedinta
comuneI arligul. Are 127 capT
de familie; 115 contribuabilI;
544 locuitorr, din carl 43
carte i carI locuesc in 126
case. Sunt 3 t I capete de vite.
Se cultivA aci viea. Are o bi-
serica de lemn ; o scoalg mixtA,
care a fost frecuentatO (1886-87)
de 36 elevI din 61 inscrisT. Este
legat de orasul Roman prin so-
sea. Acest sat este alcauit din
2 pArtI: arligul-GhirAesti i ar-
ligul-RAz
dure, jud. Muscel.
Cirligul, baltd, in partea dreapa
a PrutuluT, spre E. de satele
Popesti i Lunca, com. Lunca-
BanuluT, pl. Prutuld, jud.
arligul, iaz, in marginea de S.-
V. a satuluI Cirligul, din com.
Copoul, pl. Copoul, jud. Iasi. E
bogat in peste. Din acest iaz
se formeazA pirtul CAcaina, ce
trece prin partea de E. a ora-
suluI Iasi.
Cirligul,peIdure a statuluI, pl. Jiul.
de-mj., comuna BucovItul, jud.
Dolj, satul arlig 11. Felul arbo-
rilor ce se gasesc sunt : cer, ste-
jar, girnitá. i gorun.
Cirligul, 'rival, jud. Bräila, la
E. com. Vizirul, aproape de Du-
narea-Vechie; uneste lacul Ro-
tundul cu lacul Fusarul.
Cirligul-Ghirae§ff, partea des-
pre E. a satulut Cirligul din
pl. MoldoveI, jud. Roman.
Cirligul - Glodeanul, com. rur.
(Vez! Glodeanul-arlig, judetul
Buzdti).
 CtRLIGIM-G05A
Ctrligul-Goa, fineard, in jud.
BnzAil, com. Sibiciul-d.-s., aflatá
pe locul dintre Musce/ul-CArAi-
mAnesc $i Ceau$-Bucur.
Cirligul-Inalt. Vezr Dosul-Cur-
ter, jaci. Vilcea.
Cirligul-Mare,cdtun, al com. Glo-
deanul - Cirliz judetul Buzgii.
Are 820 loc. $i 231 case.
Cirligul-Mare, mo,sie, a statulur,
pendinte de mAndstirea Vda.-
rOti, in com. Glodeanul-Cirlig,
jud. BuzAti. Are 2930 hect., din
care 820 s'a dat InsurAteilor.
Clrligul-Mic (Thbäceni), mofe
a statuluT, pendinte de Slobozia
si Stavropoleos, In com. Glo-
deanul-Clrlig, jud. BuzAii, acum
datd in loturr locuitorilor. Are
857 hect., mar toate arabile.
Cirligul-Mic (Tabaceni-Apos-
tolache), cdtun, al com. Glo-
deanul-Cirlig, jud. Buzan. Are
150 loc. si 47 case.
Clrligul-Raze§i, par/ea despre
V. a satului Cirligul, din plasa
Moldover, jud. Roman.
Cirligulur (Padurea-), pddure,
In partea de N.-V. a com. Doblr-
ceni, pl. tefO' ne$ti, j ud. Boto$ani.
Are o intindere de 71 hectare
$i se exploateazd.
Cirligulul (Piriul-), pirig, izvo-
re$te din pgdurea Cirligul, com.
Dobirceni, pl. tefg.neiti, jud. Bo-
to$ani, $i se vara In O-. Corogea,
tot pe teritoriul com. Dobirceni.
Cirligului (Valea-.), vale, prin
care curge piriul Cirligul, din
com. DobIrceni, pl. tefanesti,
jud. Boto$ani.
arlogani, com. rur., In partea
www.dacoromanica.ro
510
cea mar de N. a plA$er Oltetul-
Oltul-d.-s., jud. Romanati. E si-
tuatA lIngg rlu$orul Beica li la
poalele Streje$ti (24.7 In. altitu-
dine), departe de Bal$ de 19
kil., $1 de Caracal de 46 kil.
E formatA din satele : Cirio-
gani (1057 locuitorT), Scorbura
(too locuitorT), $1 Stupina (loo
locuitorT). Are 248 cántribua-
bill ; 295 capT de familie; in to-
tal 1257 suflete, din carT 637
bArbatT $i 62o femer; 452 cdsd-
toritt si 8o5 necgsgtoritf. Vite
marT cornute : 520, vite miel
1075 $1. porcr 624. Are 7 cir-
aiumr. Budgetul comuner este
de 2058 ler la veniturr, $i de
2052 ler la cheltuell (1886-87).
Are o bisericd, cu hramul Sf.
Niculae (1882), deservitg de 1
preot li z cintdretr.
In o depktare de 2 kil. spre
S.-V. de sat se aflA o rui 1ä de
bisericg, in Valea-TrestiT, acata
de cdrAmidd. groasg.
Cirlogani, com. rur., pl. Oltetul-
d.-j., judetul Vilcea. E compusg.
din 2 cgtune : Cirlogani $i Bd-
roiul. Este numitA ast-fel dupg
piriul Cirloganul. Este situatä
pe vAile Cirloganul $i Telesul,
pe malul sting al Oltetulur, cam
la 8o kil, departe de re$edinta
judetuhl $i la 34 kil. de a sub-
prefectureT.
Are o populatie de 515 locui-
torl (275 bArbatT $i 240 femel).
din cart roo capt de familie;
170 contribuabill. Locuesc in
120 case.
In comuna e o biseria, fon- Cirlogani-Tetoiul, pddure par-
datA la anul 1815, de rAposatif
Preotul Vlad $1 Ion G. CernA-
tescu.
Meseria$T sunt : 4 cojocarT, 5
dulgherT, 3 rotarr $i 2 timplarT.
Produsul rnunceT 11 desfac la
Craiova $i Tirgul-Bglce$ti.
In comund sunt 20 caT, 6o
bol, 20 vacT, 40 capre $i 140 oT.
CiRLOGANUL,
Pe riul Oltetul, in raionul co-
mune, este o moarl,
Loc. improprietdritr la 1864
sunt 22, pe 58 hect., in mo$iile
d-lor Const. MArgAritescu si Ion
G. CernAtescu; restul de locui-
tort sunt mOpenI.
*1iti carte 30 bdrbatT si 2
femer.
Se fabricg. ad i anual pIng la
1500 decalitri tuicd.
Comuna are aproximativ 1400
hect. pdmint.
Veniturile se urca la 1715
leT anual.
arlogani e udatá de vAlcele/e:
Cirloganul, Roscái si Tele$ul.
Cirlogani, sat, face parte din
com. rur. cu acela$T nume, pl.
Oltetul-d.-j., ¡ud.. Vilcea. Are o
populatie de 426 locuitorT (225
bArbatt O 200 femeT). Ad i e re-
sedinta comuner. Copa in vir-
stg de $coalg. sunt 59 (34 bgetr
$i 25 fete).
arlogani, deal, in raionul comu-
ner Cirlogani, jud. Vilcea, pe
care se cultivl 30 hect., 50 arir
vie.
Ctrlogani, mofie, a Eforier Spi-
talelor Civile din Bucuresti, jud.
Rornanati, cu o intindere de
1447 pog., din cae 1318 pog.
pAdure, producind o arena a-
nuall de 960 ler. E pendinte
de schitul erbAnesti, din jud.
Vilcea ; se aflA lingg comuna
Cirlogani, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.
ticularl, supusg regimultd silvic,
pendinte de comuna arlogali,
pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.
Cirloganul, vale, comuna Ctrlo-
ganul, pl. Oltettil-d.-j., judetul
Vilcea. Uda partea de E. a co-
mune $i se vars1 in riul 01-
tetul.
 CtRLOMANUL
Cfrlornanul, cdtun, in Comg Pa-
tineiul, din pl. CAlmauiul, jud.
Teleorman. Este situat pe vale,
futre dealul care duce la com.
Salda, la depOrtare de 2 kil.
de com. Putineiul.
Prin acest elt. trece soseaua
vecinalA care pune h legAturA
com. Putineiul cu com. Salcia
si ci cele-l'alte comune de pe
valea CalmatuiuluT.
Are populapune de 560 su-
flete, din carT 92 contribuabilT.
Biserica din acest ditun este
foarte vechie; inscriptiunea de
la intrare, in literile cirilice, s'a
sters.
Cfrlomanul, munte, in prelun-
gire ch.tre N. a ramureT mun-
teluT Cozia, jud. Neamtu. Este
situat pe teritoriul de hotar in-
tre comuna Gircina si comuna
Doamna.
arlomanul,pisc de munte, situat
spre N., in prelungirea ratnureT
Cernegura, pe teritoriul com.
Doamna, plasa Piatra-Muntele,
judetul Neamti. AicT se gA-
sesc, in formatiunea pAturilor,
depozite de Bonarowka, tu les-
pezT ce ati urme numeroase de
solzT si de pesti; conglomerate
din zona inferioarA a formatiuneT
Cu sare, si marne salifiere care
se intind pAnA in malul BistriteT;
adevArate depozite de meneli-
turT nu sunt.
CfrlomAne§ti, atun, al comuna
Gura-NiscovuluT, judetul BuzAu.
Are 3 subcliviziunT: Cetatea,
Plesea si Saucul, cu o popu-
latie de 400 locuitori, care locu-
esc in 86 case.
Cirlomine9ti, com. rur., in pl.
Corodul, jud. Tutova, spre S.
de Birlad, la marginea judetu-
luT. Are 966 locuitorT (din carT
104 sal carte), din carT 200 con-
511
tribuabilr; 250 case. Este for-
matl dintr'un singur sat: Ch.-
lomlnesti. Se cultivA viea pe o
suprafatA de 71,50 hect. si live-
zile cu prunT, pe o suprafatA de
5,5o hect. Comerciul se face de
15 persoane. Are o moarl cu
vaporT. In sat este o scoal& pri-
mar& de bletT.
Veniturile sunt de 7798 leT
13 banT.
Cfrlomänesti, plata, in apro-
piere de vasaura riuluT Nis-
covul hi Buzar!, jud. Buzan, cu
o pozitiune strategicA, dorainind
ambele vAT si oprind inaintarea
in .susul lor. In partea de S.,
ne maT avind niel un obstacol,
se poate vedea ori-ce mistare
pan& in D aliare. In jurul sAti
s'ají dat maT multe lupte si se
vAd inc. urme de fortificatiT. In
apropiere e tumulul Cetatea.
Cfrlomänesti, nzocie, in comuna
Gura-Niscovulur, j ud. BuzIti. Are
16o hect., din care 50 vie si
r ro pAdure, proprietate a mos-
nenilor CirlomAnesti.
Cirlomanesti, platoil, in partea
de S.-E. a satuluT CirlomAnesti,
jud. Tutova.
Cirlominesti, ,ces intins, spre N.-
V. de satul Cirlomdnesti, jud.
Tutova.
arlomäriesti (Gura - Izvoru -
luf-), moie, in com. Niscovul,
jud. BuzAti, proprietate a sta-
tul al, pen din te de Episcopi e. Are
700 hect., din cari 498 pAdurea
Miera sati Adincata. Restul de
202 hect. s'a vindut i constA
din arAturT, viT ca embatic, li-
vezT, etc. si dona morT.
Cir1omäne9ti(Viea-),jroprietate
a statuluT, pendinte de mAnb.s-
tirea Berta, in jud. BuzAA, com.
www.dacoromanica.ro
CtRNA
Gura-Niscovulur, cAtunul SAseni-
NoT. Are vie si putin loc sterp.
Cirlovoaia, cdtun, al com. MArA-
cineni, jud. BuzAA. Are 190 loc.
si 43 case.
Cirlovoaia, mofie, in com. Gura-
NiscovuluT, ca. SOseni-NoT,
detul Buz5.A. Are 130 hect., din
carT 8o pAdurT, restul arAturA
si vil.
Cfrlovoaia, pi-dure, in com. Va-
lea-Teancu/uT, clt. Zoresti, juc/.
BuzAA, avind 97 hect. intindere.
Cfrlovoaia (Lipianca, Popeas-
ca), pi'dure, in com. GrAjdana,
jud. Buzar', aviad aproape 340
hect. Intindere.
Cfrlovoaia (Poiteasca), mofie,
in com. Malcineni, jud. Buzn.
Are 435 hect., din care 380 a-
rabile, restul prund. i crivinA.
Are 2 morT pe apa BuzAuluT.
Urna, com. rur., din pl. Balta,
jud. Dolj, la 51 kil, departe de
Craiova si la 10 kil, de rese-
dinta plAseT Mdcesul-d.-s.
E situat pe loc ses, lingä balta
Cima. Sesul se numeste Cima.
Se invecineste la E. cu com.
MAcesul, la V. cu Plosca, la N.
cu Goicea-Mare, la S. cu Du-
Oxea. Limita de V. este formatl
de Movila-GogAT si de apa riu-
lur DAsnAtuiul. Limitele de N.
si de E. sunt formate de mo-
vile; lar limita de S. de DunAre.
Pe teritoriul el se gAseste
Balta-CirneT, cu o suprafatl de
500 pog., si care incepe din
com. Bistretul i se termina la
punctul numit Ticbanul, pe mo-
sia Cima.
Iazurl i gildae sunt multe,
formate fiind prin revArsArile Du:
nOrel. Pe DunAre, in dreptul co-
mune.; se gAsesc zmircurT cu tufe
CIRNA
de trestie, tufarisurl numite za-
toane ; locurT izolate ; fintinT se
gAsesc, in toatá comuna multe.
Orna este udata de apa
DasnAtuiuluT ce are scurgere
in balta Cima. Curge prin V.
comuneT, cu indreptarea de la
N.-V.-S.-E. Sunt dota vadurT,
unul la punctul numit Podul-de-
Pdmint si altul la punctul numit
Bustila.
In anul 1875-76 a fost u-
nitA Cu com. Goicea-Mare. Azi
se cotnpune dintr'un singur ca-
tun, numit Cima.
In marginea DunareT se vede
o cetate de caramida, ale carel
urme se pierd din ce in ce, cAci
cind Dunarea vine mare rupe
una cite una din caramizile sale.
Se afla in comuna o bise-
rica, zidita la anul 1852
care se ruinase. Pe ruinele ei
s'a ridicat azi alta, cu cheltuiala
locuitorilor. Are hramul Sfintii
Voevozi.
$coala este mixta; functio-
neaza din 1863; e construita
de comuna; are o proprietate
de 8i/2 hect. si o imprejmuire de
hect. In anul scolar ¡892-93 ati
urmat regulat la scoala 53 baetI
si 8 fete, din 70 baeti si 90
fete in virsta de scoala. $titi
carte Ho locuitorT, din call 97
barbati si 13 t'eme!.
Populatia este de 1470 loc.,
din carT 700 barbatl si 736 fe-
me!. Dupa legea ruralä. din 1864
stint 259 impamintenitI, iar dupl
cea din 1879 sunt 40 insurateI.
Case sunt 322. Toate sunt
de pamint batut.
Suprafata teritoriului Comu-
nal este de 223 hect. Din a-
cestea sunt: 2550 pog. arabile,
500 fineatA, 300 izlaz, lac si
teren sterp 2000 pog., padure
de salde numita Zatoane ca la
500 pog.
Mosia numita Cima sati mo-
sia Macesul apartine statuluT.
www.dacoromanica.ro
512
Arenda este de 81150, pe pe-
riodul 1884-94. Suprafata vin-
duta este restul pana la 339
hect. si 5128 m. p. !Amasa. In
loturT micI sunt date 183 lo-
turI. In loturI marI 29, din care
7 loturT de cite 25 hect. si 22
cite io hect.
PAdure este in intindere de
500 pog. pe mosia Cima. Este
compusa numaT din salcif. Atit
padurea eh i mosia apartin
statuluf i apartineari alta data
manastirei Arnota.
Finete sunt 500 pogoane.
Viile apartin locuitorilor si
se gasesc pe pamintul lor.
LocuitoriT îl desfac produc-
tele la schelele Bistretul i Gi-
ghera. Importa bumbacurI, stam-
burT, pentru imbracaminte $i
cele necesarii caseT, asemenea
lemne de constructie. La Bai-
lesti se duc cu peste i cu vite.
Comunicatia se face prin so-
sele comunale, carI pun in lega-
turI com. la N. cu Goicea-MicA,
la E. Cu Macesul-d.-j., lar la V.
cu Plosca, peste &tul Dasna-
tuiul.
Aci, la 1877, in l'infle Iunie
si Iulie, in timpulrazboiuluI pen-
tru independenta, se aflati statio-
nate comp. I si 4 ale batallo-
nulul III de vinAtorl.
Veniturile comunei pe exer-
citiul 1893-94 ati fost de 3387
ler, 55 bani.
Cheltuelile comund pe acelasI
an ati fost de 3163 leT, 20 bani.
Vite cornute 300, i oT 20.
Cima, sat, pl. Balta, coin. Cima,
jud. Dolj, cu resedinta prima-
ria
Cima, alta' numire a satulut Gu-
noaia, com. Burdusaci, jud. Te-
Cima. Vez! Goicea-Mare, jude-
tul Dolj.
CiRNEI (cfmpiA4
Orna, baltä, pl. Balta, com. Ctr-
na, jud. Dolj, ce se intinde
prin com. Macesul-d.-j., unde
se cunoaste sub numele de Bal-
ta-Mare. Comunica in partea de
E. cu balta Nedeiul, prin Orla
Gravita i cu balta Sglavociul
prin Orla Icleanul.
Cima, movild, in comuna Cotul-
CioriT, jud. Buzar', linga viroaga
Cotora.
Cima, deal, in com. mur. Bilta-
nele, pl. Motrul-d.-j., jud. Me-
hedin ti.
Cima, vale, in com. rur. Mita-
nele, pl. Motrul-d.-j., jud. Me-
Cima, välcea, in com. Cioce$ti-
Mindra, jud. Teleorman. Incepe
din dreptul comunei Urlueni, la
N.-E., si se termina in satul Min.
dra. Printeinsa se scurg apele
ce se formeaza din ploi, in riul
Cotmeana.
Cirneasca sati Croitori,
lufä, in jud. Vlasca, ce merge
prin Petresti-d.-s. i da in va-
lea Desa, care se varsa in Neaj-
lovul.
arneciul, iezer, jud. Braila. E si-
tuat In ostrovul Bregoloiul, la
S.-E. de ostrovul Rotundul.
Cirnei (Dealul-), deal, in jud.
Ialomita, plasa Ialomita-Balta,
Iîngä satul
Cirnei (Dealul-), deal, capul dea-
luluI Ursului, jud. Tecuciti, unde
a fost satul, si care s'a mutat
In locul de astd-d, numit Gu-
noaia, Cima, sati Bahnita, com.
Rachitoasa.
Cirnel (Cimpia-), cimpie. (Vez!
Daroaia, jud. Vilcea).
 CIRNET (MXGURA-)
ChneI (Mägura-), mckurä, in
com. BAsesti, pl. CAlmAtuiul, j u-
detul Teleorman.
Cirne§ti, mahala, in com. rur.
Severinesti, pl. Motrul-d.-s., ju-
detul Mehedinti.
Cirnitura, loc,/ Cu prApastie a-
dincl, jud. BacAti, pl. Bistrita-
d.-j., com. CAlugAra-Mare.
Cirnitura, phi/1, curge pe mo0a
Buzeni, com. BAluseni, pl. Tir-
gul, jud. Botosani, si se varsll
in pirlul DrAsleuca.
Chnul, schit, pendinte de mAnAs-
tirea CAlcldrusani, com. Rusia-
vAtul, jud. BuzAti, zidit la 1536
de Mircea - VocIA si Doamna
Chiajna. E cea mal vechie bi-
sericä din judet. La 1643 a fost
reparatA de Mateiti-VocIA Ba-
sarab si a stat ast-fel pAnA in
1821, cinc], la lacul arnului (500
metri departe de schit), s'a dat
o crincenA luptA intre Turci si
Arvati. Turca, de si invinsT, ati
jefuit si distrus ce ati putut.
Din aceastA cauzA, ieromonahul
Lavrentie si Naum CAlclArusanul,
l'al' restaurat in 1822. Intre cti-
toa, pe lingA Mircea Ciobanul
li Doamna Chiajna, figureazA
li Mateiti Basarab; apoi: Lep5.-
datul, Lupul, Maria, etc., carT
ají dAruit schituluT mar multe
mosiT. Frontispiciul din 1822,
fiind scris cu vApsea, in mare
parte s'a sters. Biserica devine
importantA prin vechea eT pic-
tura de la Pantocrator si cu-
pola, care a ramas tot cea din
1536; pdretii sunt zugrAvitT din
tin:ipul lui Maten"! Basarab. Are
cite-va icoane vechi si impor-
tante pentru studiul iconogra-
fieT si maT multe manuscripte.
Cele mal importante arz fost
luate de Cezar Boliac in 1865.
Denla de notat este si un do-
#1086 ,IDIrole D'o o lar Magra/fa Vol
613
pot vechiti, de o armonie si o
frumoasA sonoritate. AzI, schi-
tul arnul e bisericl de mir.
CIrnul, munte, In jud. Buzn, co-
muna RusiavAtul, cAt. Tega, ale
cAruT plaiurl se intind pana' la
Geroasa sati Podul-Rosu, din
com. Mdruntipl si culmineazd
In Virful-Cirnulul. Sub ale lui
coaste e situat schitul Cirnul.
E acoperit cu pAclure, livede
si vil.
arnul (Poiana), deal, in com.
Bicazul, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu. Este situat In prelun-
girea munteluT Cozmita si aco-
pen it cu pAcluri.
Cirnul, trup de sat, in com. 131-
cazul, plasa Piatra-Muntele, j ud.
Neamtu. Este situat pe malul
drept al riuluT Bistrita, in drep-
tul soseleT nationale Piatra-Pri-
sAcani.
Cirnul, trup de sat, in com. Bu-
halnita, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu. Se mai numeste si Cir-
nul-Bistritei.
Chnul, numire datä. mofiet Tega,
din com. RusiavAtul, jud. Bu-
zAti. Are o pAclure de 13 hect.
Cirnul-Jugureni (Chneanca),
mo,cie, In com. Jugureni, jude-
tul Buzáli, proprietate a statului,
pendinte de schitul Cirnul. Are
o intindere de 54 hect.: fineatA,
arAturT, vil cu embatic si plclu-
rea Cirnul-Jugureni, de 22 hect.
Chnul ( Metohul ), ruine de
schit, in com. Ndeni, jud. Bu-
zAti, situate pe o miel proprie-
tate a statuluT.
CIrnuleasa, mofie nelocuitä, in
jud. Ialomita, pl. CimpuluT, co-
muna Molcloveni, proprietate a
11
www.dacoromanica.ro
CIRSTANEM
EforieT Spitalelor Civile din Bu-
curesti. Are o intindere de 200
hect., din carT 30 hect. pAdure.
Chnulul (Fata-), colinel,In com.
Ruslavatul, cät. Muscelul-Tigan,
jud. BuzAti. E acoperitA de fi-
neatA O pAclure.
Chnului (Izvorul-), sorginte de
Olí mineralä, HITA schitul Cir-
nul, jud, BuzAti; conrine sulf si
sArurT; se scurge In riul Bu-
zAti pe Valea-CtrnuluT.
Chnului (Poiana-), sat i com.
rur., in jud. Vasluiti. (VezT Po-
iana-Cirnulu O .
arpe§ti, sat, 'in partea de N. a
com. Urdesti, pl. Mijlocul, jud.
FAlciti, asezat pe Valea-BAses-
tilor. Are o populatie de 12 fa-
miliT, cu 58 suflete.
Chpiti, sal, In com. StInca, pl.
Bran4tea, jud. Iasi, situat pe
ses, la poalele despre E. ale dea-
lului Stinca, pe malul ating al
riului Jijiea. Are o populatie de
126 familiT, saa 238 locuitorf
romín!, carT se ocupa cu agri-
cultura si cre§terea vitelor.
Este resedinta comuneT. Are
o scoalA, infiintatA in anul 1869,
frecuentatl de 46 elevT.
In partea despre N. a satuld
se aflá un pod, construit de
lemn, peste apa riului Jijiea, pe
care trece drumul la I4.
Numarul vitelor e de 2252
capete, din carl: 752 vi te marl
cornute, 1172 oT, 41 caí si 287
rimAtorT.
Chstineqti, COM. rur., plaiul Ho-
rezul, jud. VlIcea, compusA. din
3 cAtune : CirstAnesti, BogdA-
nesti i Cucesti. Este situatA pe
valea riuluT LuncavAtul.
Are o populatiune de 641
locuitorl, 328 bArbatT si 313 fe-
65
 CiRsTXNETI
mef, in care intra si TO fam.
ae Tiganf; capT de fam. sunt
215, contrib. 155 si case 214.
In raionul comuneT sunt 2
bisericT : una in catunul Cirsta-
nesti, fondata la anul 1552 si
reparata la T869 si alta in c5.-
tunul Bogdanesti, fondata la a-
nul t662 si reparata la 1805.
Locuitorif se ocupa cu cul-
tura dimpuluT si cresterea vite-
lor, me4tesugarI fiind: 6 rotar!
si 8 dulgherT.
El al-1 ¡o cal, 8o boT, 96 yac!,
lo° capre si 250 porcI.
Pe riul Luncavatul, in raio-
nul comuner, sunt 4 morT.
LocuitoriT sunt mosnenT. 77
s'ají improprietarit la 1864 pe
rnosia statulur Cirstanesti $i a
d-lor C. Vladescu, Greceanu si
R. Marculescu, cind li s'aa dat
244 hbct.
5tifi carte 15 persoane.
Tuica se fabrica pana la 2000
decal. anual. Toata com. cu izlaz
Cu tot are 2000 hect. pämint.
Veniturile si cheltuelile se
urca la woo le! anual.
E brazdata de dealul Folesti
s't Piscul-Rusita si udata de val-
le: PriodisteT, Ponoarelor, Tur-
burea, Valcidorul si Cirstea, toa-
te la E.
Se margineste cu com. Folesti-
d.-j., O tesani, Arma sesti si Ursi.
Cirstäne§ti, sat, face parte din
com. rurall Cu acelasT nume,
pl. Horezul, jud. Vilcea. Are
o populatie de 284 locuitorT,
148 barbatT si 136 femeT; lar
ca populatie scolard are 93 co-
piI, 55 bletT si 38 fete. Biserica
acestui catun s'a fondat la a-
nul 1552 i s'a reparat la 1869.
Mosia Cirstanesti a fost cum-
parata de parintel e loan, Arhi-
mandritul manastireI Horezul,
si daruita acestel mänastirT, du-
pa cum se vede In "brisovul lui
Constan& - Voda Brincoveanu :
www.dacoromanica.ro
514
«Si laxa ati mal cumpa-
rat pdrintele loan o mosie ce
se chiarna. 'Cirstanesti ot Sud Vil-
cea, pe apa LuncavatuluT, de la
Mateia Postelnicu Dragoescu,
drept talere 70, care ati dat-o
mandstireT Horezul, ca sa-1 fie
de hran5.».
CirstAnesti, deal, in raionul co-
mune! Cirstanesti, pl. Horezul,
jud. Vilcea, pe care se cultiva
6 hect. 50 ariT vie.
Chstanesti, a'eal, com. Folesti-
d.-j., plaiul Horezul, jud. Vil-
cea, avind virfurile: Dugheanul
si Scarisoara.
Cirstänesti, mofie a statuluT, fo-
sa pendinte de manastirea Ho-
rezul, judetul Vilcea, care, im-
preund Cu cureaua din Bogda-
nesti, s'a arendat, pe periodul
1885-95, Cu 1400 leT anual.
Cirstarte§ti, proprictate a statu-
'uf, pe care se afta o padure In
intindere de 295 hect., situata
in com. Otesani, plaiul Hore-
zul, jud. Vilcea, formata din tru-
purile : Dosul - Calugarulul, 135
hect.; Dosul-Vulturi, 20 hect.;
Valea-Bunul, 125 hect. si Do-
sul-RosieT, 15 hect.
Chstea, cimpie. (V. Tima, jud.
Vilcea).
Chstea, vdlcea, izvoreste de la N.
de com. Otesti-d.-s., pl. Oltul-
d.-s., jud. Olt, si se varsa in
Cungrea-Mic5., pe tarmul drept,
tot in raionul com. Otesti-d.-s.
Chstea, vale, izvoreste din raio-
nul comund Scundul, pl. Oltul-
d.-s., jud. Vilcea, si se varsá
In pirita Guguianca, intre com.
Fiscdlia si Orlesti.
Cirstea, vale, la V. comuneT Io-
CIRSTIANIX
nesti-MinculuT, plasa Oltul-d.-g.,
jud. Vilcea.
Chsteasca, viroagd, pe moja
Papa, din pl. TirguluT, jud. Te-
leorman. Este formata numal
din scursoarea apelor si trece
pe litiga branistea dintre so-
seaua judeteariä si calea ferata
Costesti-Mdgurele. Se varsa in
Vedea, In dreptul cotn. Papa,
la N.
ChsteI (Dealul-), deal, comuna
Otesti-d.-s., pl. Oltul-d.-s., jud.
Olt.
ChsteI (Poiana-), deal, In jud,
R.-Sarat, pl. Orasul, com. Odo-
basca. Se desface din muntele
Deleanul, brazdeaza partea de
N. a comuneY, si se termina in
riul Mahriul. Este acoperit cu
pasunr insenmate,
arstei (Valea-), vale, izvoreste
din jud. Arges, strabate com.
rurala Poenärei, plaiul Nucsoa-
ra, jud. Muscel, de la V. spre
E. si se varsa In riul Doamner
tot in cercul acesteT comun&
Chstesti, sat, face parte din com.
rur. Barasti - de - Vede, pl. Ve-
dea-d.-s., jud. Olt. Cade in par-
tea de V. a comuneT, la poa-
lele dealuluT Gruiul. Are o po-
pulatie de 250 Iocuitorl.
Chste§ti, ditun, pendinte de co-
muna Potcoava, plasa Mijlocul,
jud. Olt, situat pe malul sting
al girleT Plapcea. Are 408 loc.
Chstiani, pirig, se varsa in riul
Luncavatul, in raionul comunel
Mäldaresti, pl. Cerna, judetul
Vilcea.
Chstianul, deal, In partea de E.
a com. Morenl, plasa Filipesti,
jud. Prahova.-
 CIRSTIANUL
arstianul, vale, com. Spineni,
pl. Vedea-d.-j., jud. Olt.
arstianului (Valea-), vale, in
com. CernAtesti, judetul Buza.
Trece prin cAt. Mallesti, Calda-
rqa i VlAdeni i d5. in Valea-
Laculur, cu care merge impre-
un5. In riul SlAnicul.
Cirstieni, sat, face parte din co-
muna Gorganul, pl. Podgoria,
jud. Muscel. Cade la N. co-
muner.
Are o populatie de 699 lo-
cuitorr, 399 bArbatr i 300 fe-
mer.
Prin mijlocul cAtunulur trece
gira RincAciovul.
arstieni, piidure, supusA regimu-
lur silvic, comuna Gorganul,
plasa Podgoria, jud. Muscel. Are,
impreunA cu pAdurea Starita, 125
hect., si e compusl din stejarr,
fagi, carpen r alunr.
arstiI(Izvorul-), izvor, in com.
Vipere.$ti, cAtunul Prede0, jud.
Buzar'. Incepe de la Fintina-lui-
Moise si se scurge in riul Bu-
zAul.
arstiI (Malul-), coliná, In com.
Baldnesti, jud. BuzAti, acoperità
de pAdurr i izlaz.
Clrstoagele, loc izolat, lîngä schi-
tul SlAtioarele, plasa Oltul, jud.
Vilcea.
arstoagele. Vezr Richitile, jud.
Vilcea.
Cirstoaia, válcea, izvorqte de
la V. de com. Mereni, plasa
Vedea-d.-j., jud. Olt, si se varsA
in Orla Turcul, tot in raionul
com. Mereni.
Cirstule§ti, sati Gura-Racului,
sat, plasa Amaradia, comuna
515
Bulze0, jud. Dolj. Are 245 su-
flete, 120 bArbatr si 125 l'eme.
Locuesc in 103 case.
In sat este o scoall mixtA,
ce ffinctioneazA din 1850 si este
intretinutl de comunA. In anul
scolar 1892-93, a fost frecuen-
tatA de 84 scolarT, 30 din Secu-
lesti, 26 din Cirstulesti, 17 din
NAstäsesti si 12 din Bulzesti.
Ate un singur invAtAtor.
Cu virstA de scoalA sunt 34
copir. titi carte 37 locuitorr.
In sat este o bisericl de zid,
deservia de un preot si un
cintaret.
Clr§ovätul, deal, in com. rur.
Ciresul, plaiul Cerna, judetul
Mehedinti.
Cir§ul, sat, in jud. Mehedinti,
plaiul Clo§ani, comuna rurall
Bala-d.-j.
Cir§ul, deal, in satul Cirsul, din
jud. Mehedinti, plaiul Closani,
com. rur. Bala-d.-j.
De la poalele acestur deal iz-
voresc mal' multe izvoare puter-
nice de apà mineralA, unele cu
pucioasA, iar altele cu sare.
arteanca, sub-divizie a a/tu/ni/uf
Coiteasca, din comuna SAgeata,
jud.
arteanca, numire datA unersfori
de mo,rie, din com. Ságeata, jud.
Buzda, care, prin cumpArAtoa-
re, s'a alipit mosier Coiteasca,
cu care formeazA un singur
trup.
Cirteanca (Criteanca),
in com. Beceni, cAt. Encule0,
jud. Buzlii. (Vez! Enculeasca).
Cirtojani. com. rur., compusA din
cAtunele Cirtojani i Sadina,
plasa Neajlovul, jud VlaKa. E
situatd pe valea Drimbovniculur.
www.dacoromanica.ro
CiRTOJANI
Mosia e proprietate a statuld,
fostA a mAnAstirer Stavropoleos.
Are o suprafatA da 3650 hect.,
din care s'a dat la 291 locuitorr,
improprietArip dupA legea rur.,
760 hect. ; la 1882 s'a mar dat
la aceastd comund pentru 40
insurAter si o scoalA, suprafata
de 235 hect. Are pAdure in
2 corpurr de 1114 hect. Se
arendeazA anual 'cu pretul de
33000 ler, impreunA cu Cruel-
soarele.
AceastA co mu n A, In 1886, avea
1954 suflete, din carr 385 con-
tri buabilr.
Budgetul pe 1886 era de
11907 ler la veniturr i de
8330 ler la cheltuelr; In anul
1887 era de 5223 lana veniturr
si de 3719 ler la cheltuiell.
In 1887 s'a arat suprafata de
2000 hect. In ambele cAtune
este cite o bisericA, deservite de
cite I preot si 3 dascAli. S'a o-
ficiat in 1888 la ambele bisericr
65 botezuri, 25 casAtorir si 63
InmormintArr. DepArtarea intre
cAtune este ca de 2 kil.
Ad sunt 2 $coale : una de
baetI, cu 4 clase, condusA de
un invAtAtor, si una de fete, cu
3 clase, condusA de o invAtl-
toare.
In 1888 ati urmat la ambele
scolr 37 bAetT $i 17 fete.
Aci se exploata pAdurile Sa-
dina si BrAnesti. Se face un ttrg
cu obor de vite, la 23 Aprilie
In fie-care an. Este departe de
Bucuresti de 34 kil., de Giur-
giu de 60 kil. si de Obedeni, re-
sedinta plAser, de 16 kil. Adi
este resedinta ocolulur silvic
Cirtojani.
In aceastA comunA sunt: 426
bol*, 30 bivolr, 140 car, 736 ri-
mAtorr, 2006 or i capre. Sunt
in sat 12 circiuml si case bune
de locuit ale proprietAtir cu
magazif si p Atule indestula-
toare.
 CIRTOJANI
Cirtojani, ciun, pendinte de co-
muna Cirtojani, pl. Neajlovul,
jud. Vlasca, pe proprietatea sta-
tUluf cu acelasT mime, situat pe
apa DrImbovnicul, Intre Sadina si
Gratia. Ad i s'a improprietArit la
1864, 160 locuitorI pe o supra-
fat5. de 546 hect. Se aflA o bise-
rica, clAdia la 1852, cu hramul
SE Gheorghe, deservia de un
preot si dof dascAlf, si unde, in
T888, oficiat 35 botezurT,
cdsAtorir si 39 inmormintArT.
Constitue singurA o parohie ce
poartd numele de parohia Cir-
tojani. Ad i sunt: primdria, dota
scolf, casa arendasuluT ; 6 dr-
ciumf.
artojani-de-Jos, sati Vida Cit.-
tojani, com. rur., compusA din
cAtunele artojani-d.-j., Buciumul
si Vida-d.-s., pl. Glavaciocul, ju d.
Vlasca. Este situatä in valea Gla-
vaciocul, departe de Bucuresti
de 62 kil., de Giurgiu de 64 kil.
de Obedeni, resedinta plAseT, de
r3 kil. In 1886 avea 1278 su-
flete, din carT 238 contribuabill.
Budgetul comuner, in anul
1886, era : veniturf 10729 lef,
cheltuelf 6965 leT ; pe anul 1887
veniturI 4528 leT, cheltuelI 3501
leT.
Ad i e o bisericl deservitA de
un preot i doT dascälf; tine de
parohia Vida-Cirtojani, ca cd-
tunde Vida-Cirtojani, Cirtojani-
d.-j., Vida-Furculesti i CllugA-
reasca. Se face erg de vite
la 21 Maiú si 14 Septembrie ale
fie-cárul an, lar In fie-care Du-
minecA se face erg de sAptd-
minA. Se aflä o moarA cu abur!.
Cirtojani-de-Jos, sau Vida-Cfr-
tojani, d'aun, pendinte de com.
Cu acelasT nume, pl. Glavaciocul,
jud. Vlasca. E situat pe valea
Glavacioc, in josul cAtunelor ce-
lor-l'alte, din care se constitue
comuna si e proprietatea mosne-
www.dacoromanica.ro
616
nilor. In cátun este o bisericA,
cu hramul Cuvioasa Paraschiva,
bisericA deservitA de un preot
doT dascAlf.
Cirta, ßîriü, izvoreste din dealul
Lohan, trece prin satul si com.
Epureni, pl. Prutul, jud.
si unindu-se cu pirlul Bälcoaia,
din sus de Gura-VAeT, se varsA
in Piriul-luT-Ivan.
Cirta, vale, prin care curge
Cirta, jud. Fälcii1, com. Epureni,
plasa Prutul. Pe valea acestuT
ling5. Piscul-luf-Vod5., se
afld locul numit Benta.
Cirtiba§i, sat, in jud. Tutova, pl.
Simila, com. BogdAnita, spre V.
de satul BogdAnita, pe piriul
Simila. Are 195 locuitorT (din
care 23 stiti carte), carT locuesc
In 100 case. Acest sat este ase-
zat pe coasta de E. a prelun-
gireT dealuluT TabAra.
Cirtiba§i, sittifor, in jud. Tutova,
compus din vr'o 9 case. E si-
tuat la poalele unuT deal, la N.
de satul Cirtibasi de care si
sine, si in apropiere de schitul
Cirtibasi.
artiba§i, schit, in cAtunul Cirti-
basi si spre N. de dinsul, pl.
Similia, com. BogdAnita, jud.
Tutova. Acest schit este situat
pe coasta de E. a unuT deal,
inteo micA válcia in pAdure.
Cfrtiba§i, mofie, in judetul Tu-
tova, pl. Simila, com. BogdA
nita.
Cirtiba§i, pädure, in jud. Tutova,
de peste 50 hect., pe mosia cu
aceeasI numire, proprietatea sta-
tuluT.
Cirtocleasca, ciitun, in judetul
Teleorman, pl. Margine!, com.
c1$1,A
Beiul. Are o populatlune de 497
suflete, din carr 83 contribuabill.
Cirtocleasca, molde a statuluT,
pe teritoriul com. Beiul, judetul
Teleorman. Face parte din mo-
sia Beiul si a fost vindutá lo-
cuitorilor in loturT.
Cl§la, com. rur., in jud. Tulcea,
pl. Tulcea, situatä in partea de
N. a judetuluT, la 6 V2 kil. spre
V. de orasul Tulcea, resedinta
judetuluT, si in partea de N.
a plAseT, la 38 kil. spre V. de
Mahmudia, resedinta piase!.
Numele s6i1 este turcesc
vine de la cuvintul cisli» care
insemneazA th-111 de of, i anu-
me de la t'ida de oT ce a avut-o
aci un Turc bogat numit Husein
Efendi.
Hotarul amAnuntit al comu-
nef este urmAtorul : Plecind de
pe malul drept al DunAreT, din
dreptul mileT No. 55, se in-
dreaptA spre S., mergind prin
stuf; taie Orla Somova ; ese din
stufäriT, taie soseaua judeteanA
Tulcea MAcin, printre kil. !o;
urcl I coboarl dealul Coazima,
de la poalele cAruia o la putin
spre V., pAn5. la dealul Cortel,
de lingä care, fläcind un mare
arc de cerc, apucl spre S.-E., pe
la N.-E. de satul FrecAtei, prin
dealurile Cantal-Tepe, Su-Bair,
si la poalele de V. ale dealu-
luT TAusan-Tepe, se indreaptA
spre E. ocolind acest deal, pala
lingA soseaua nationall Tulcea-
Babadag, in dreptul kil. 7, de
unde spre N., urmind valea TAu-
san-Iol, intrA in stuf, taie lacul
Cisla i Orla Somova si se o-
preste in Durare, in fata bi-
furcatief Chille! si TulceT, de
unde, mergind spre V. ajunge
la mila 55, de unde am plecat.
Forma hotaruluT e aceea a
unuT trapez neregulat, a cAruT
lungime este de 32 kil. pAtratT.
CiLA
Intinderea totalä a terenuluT cul-
tivabil, apartinind locuitorilor,
e de 22,24 kil. patratT, saa 2224
hect.
Comuna se margine$te la
N. cu Basarabia, de care se
desparte prin Durare; la S. cu
com. Frecatei, despartita prin
dealurile Cartal-Tepe $1 Su-Bair;
la V. cu com. Somova, $i la E.
cu ora$ul Tulcea, despartita
prin valea Tau$an-Iol.
Relieful soluluT e in general
accidentat, dar putin ridicat.
O mare intindere este aco-
perita cu stuf. La S. $i V. sunt
dealurile : la V. Coazima ( 1 To
m.), Cortel (180 m.), acope-
rite cu semanaturY $i pare ;
la S., Cartal-Tepe ( r 5 7 m.),
continuatia sa, pietrosul Su-
Bair (124 m.), acoperite cu fi-
nge; spre S.-E., TAu.$an-Tepe
sail Muchea-Mare, stincos (104
m.), acoperit cu parnT, $i litiga
satul 0$1a, la S. luI sunt
dealurile : Ci$la (179 m), pe
care se fac semanaturI, Pietro-
sul, la V. (72 m.) acoperit cu
finete, Dealul-Armenilor, la S.-
V. (115 m.), acoperit cu finete
$1 Dealul-BursucArieT saa Dau-
din-Tepe (88 m.), acoperit cu
pasunT. Movile sunt putine, na-
turale $i toate acoperite cu ver-
deata ; cele mal insemnate sunt:
Movila-Cheala la S. $i Movilele-In-
Orate (Sira-Bairlar), tot la S.
Apele sunt : Dundrea la N.,
de la mila No. 54 (bifurcatia
Chilla $i Tulce1) pana la mila
55 (1800 kil.); Orla Somova,
tot la N., curgind prin stuf $i
varsindu-se In Dunare ; mai sunt
apoI ni$te val carT aa apa nu-
maT in timpul ploilor, $i prima.-
vara: Valea-luT-Mo$-Grigora$ la
V., vaile Bechir, a-Nucilor si
a-lul Hagiu, formind unite valea
Cisla saa a- erpilor, prin mij-
locul comuneT ; valle La-Podul-
BulgaruluT si Tau$an-Iol sail va-
517
lea Muchea-Mare la E., Valea-
LupuluT la S.-V. La N. se afla
balta Ci$1a (18o hect.) inconju-
rata cu stuf ; contine mult peste,
ce se consuma in localitate.
Comuna este formata dintr'un
singur catun, cel de re$edinta,
arzat la poalele de N. ale dea-
luluT 0$1a, de oparte $i de alta
a -$oseleT judetene Tulcea-Macin..
Intinderea totala a comuneT
e de 3724 hect., din carT 156
hect. ocupate de vatra satuluT,
2224 hect, ale locuitorilor, res-
tul de 1344 hect. (ball, stuf
$i loc neproductiv) apartinind
StatuluT.
Populatiunea e amestecata,
compusa din RominT, Bulgarr,
Ru$T, TurcT, GrecT si OvreT.
Sunt 114 familiT, cu 557 su-
flete, din carI : RominTo 74 fa-
miliT cu 370 suflete; Ru$1, 16
familiT cu 69 suflete; TurcT-Ta-
tarl, 12 familif, cu 66 suflete ;
Bulgarr, ro familir, cu 45 su-
flete; GrecT 3; IzraelitT 4.
E o $coalä mixta, fondata in
anul 188o de catre locuitorl;
are 10 hect. pamint de la Stat;
e conclusa de un invètátor, $i
pe anul 1893-94 a fost fre-
cuentata de 42 elevI (32 baetT
$i To fete), din carT 35 RominT,
2 BulgarT $i 5 Ru$T).
Este o biserica ortodoxa, cu
hramql Sf. Gheorghe, ziditâ de
locuitorl in anul 1882, pe rui-
nele une vechT bisericT, ziditä
In anul 1844 de catre Ne-
culae Tololoia. Biserica e in
bunA stare. Are 10 hect. pl-
mint de la stat din 1887, 380
leT la veniturl, 332 la cheltuelT,
120 leT subventia primaria E
deservita de 1 preot, I diacon
$i I paracliser.
Din intinderea comuneT sunt :
750 hectare locurl arabile, roo
hectare ocupate cu tufari$, res-
turT din frumoasele paclurT de.
vastate de exploatatoril turcT,
www.dacoromanica.ro
cW.,A
1600 hectare finete $i izlazurT,
$1 restul de 2000 hectare com-
pate de stufariT $1. baltI al cror
venit apartine statuluT.
In com. sunt 73 plugarT, pose-
dind 88 plugurT; 2199 capete
de vite, din carT 210 boro 94
vacT, 72 cal, 6o epe, 4 asinT,
116201, 381 capre, 40 tapT $i 97
por& PescSria e ocupatiunea
Rusilor. Sunt 5 morT de vint.
Budgetul are la veniturI 3170
leT, la cheltuelT 3140 leT.
Calle de comunicatie sunt:
oseaua judeteana Tulcea-Macin,
ce trece prin comuna, si apoT
multe drumurT comunale ce duc
la comunele invecinate: Freca-
tei, Posto, Somova, Cataloi, A-
gi Ghiol.
Relativ la istoricul comuneI se
poveste$te urmatoarele : Cisla a
fost intemeiatä cam pe la anul
1812 de un Turc bogat Husein-
Efendi, care a avut ad o Villa
de oT; aceste oI pasteat in poe-
nile de prin padurile intinse ce
se aflaa odinioara pe aci, $i carI
ati fost taiate de TurcT $i RominT
basarabenT; din ele s'aa facut
vase plutitoare. Se poveste$te
ca. acel Efendi era foarte crud.
Pe la 1844 vine Neculae Tolo-
loia Cu turmele sale aci, des-
chide circiuma, face biserica $i
totT se grupeaza imprejurul luT,
lucru care i-a atras ura Turcu-
luT; Efendi l'a $i Wat dar $i Tur-
cul $i-a primit rAsplata de la
RominI, caz! a fost ucis a doua
zi.
Ci§la, sat, in jud. Constanta, plasa
Silistra-Noua, catunul comuna
Oltina. E situat cam in partea
centrala a plaseT $1 cea S.-V. a
comuna, la 5 kil. spre S. de
catunul de re$edinta, Oltina.
Este a$ezat la marginea sudica
a iezeruluI Oltina, la N.-E. ba-
tel Ciamurlia, fiind inchise la
E. de dealul de-asupra Ci$-
 c4LA
leT si dominat la E. de mo-
vila Cisla, la S. de movila
Iartmac, care are 140 metri.
Suprafata sa este de 440 hec-
tare, dintre care 32 hectare
sunt ocupate de vatra satuldi
si de grAdinT. Populatiunea sa,
a arel maioritate este formatA
de RominT, este de 42 fami-
liT, Cu 175 suflete, ocupindu-
se mar ales cu pescAria, Cu
care fac un negot intins, si apoT
cu cresterea vitelor ; cultivA pu-
fin si vita de vie, avind in par-
tea -S.-E. a satuluT un pAmint
care prieste viteT. Casele sunt
adunate In grupurT formind prin-
tre ele ulitT drepte. Un singur
drum comunal pleacA din sat,
spre E., care se ramificA in douA,
la Movila-asleT, o ramurA, apu-
cind spre N. si ducind la Oltina
si alta spre S. ducind la Curu-Or-
man, la Ghiuvegea si la Lipnita.
Cisla, movild, in jud. Constanta,
plasa Silistra-NouS, com. ruralä
Oltina, cAtunul Cisla, de la care
si-a luat si numele. Este asezatA
pe muchea dealuluT de d'asu-
pra CIsliT in partea de N. a pld-
ser si cea centrall a comuna
Are 137 m. inAltime. Fost punct
trigonometric de gradul al 3-lea
si dorninind prin inaltimea sa
satul Cisla, asezat la 1 kilome-
tru spre V. de ea, iezerul 01-
tina, drumurile comunale ce duc
de la Cisla la Oltina si Caran-
lic. Este o movilä naturald si
e acoperità cu verdeatá.
Cisla, &Ud, in plasa si jud. Tul-
cea, pe teritoriul comunef ur-
bane Tulcea, sit iatd In partea
apusanA a plAser si a orasulur.
Este Inconjuratá cu stuf, for-
matA fiind de revarsArile .girleT
Somova, lingä care e asezatA.
Are 115 hectare, si contine
peste bun, care se consurnd In
comuna Cisla si. in orasul Tul-
www.dacoromanica.ro
518
cea. Venitul ce produce, e al
stat 11 uf.
Cisla, a'eal, In plasa si jud. Tul-
cea, pe teritoriul comuneT ru-
rale Cisla, situat in partea ves-
ticá a plAsel si cea sudicä a co-
muneT. si-a luat numele de la
tirla (cIsla) de o! ce o avea adi
un Turc bogat Husein-Efendi.
Are 179 m. InAltime, dominind
asupra drumuluT judetean Tul-
cea - Mdcin si val ea La-Podul-
BulgaruluT. E acoperit cu tu-
Iris si finete.
Cisla, loc izolat, in jud. Fakir',
pl. Mijlocul, marginea de S.-V. a
com. Hurduji, dupl dealul Dum-
brava, In hotar ca com. Deleni.
Pe acest loe, se zice, a fost
In vechime sat mare, despre a
cArui desfiintare sunt douA ver-
siunT. DupA uniT s'a desfiintat
din cauza invaziuner Tatari/or
si a Turcilor, locuitorli strAmu-
tindu-se in satele de ástl-zT De-
leni si Hurdugi, fiind pe atuncT
locurT acoperite cu codri marT
unde se puteai1 adAposti; dupa
altiT, din cauza asprimeT peste
mAsurA a proprietarulur de a-
tuncT a5 fugit locuitoriT in co-
tro ati putut, si parte s'ad ase-
zat in satul Deleni.
Cisla, vale, in plasa si jud. Tul-
cea, pe teritoriul comuner ru-
rale asla. Este formatl din
alte treT val: Bechir, Ceair si
Hagiul. BrAzdeazA partea ves-
ticA. a pläseT si cea centrall a
comuneT, trecInd printeinsa; tra-
verseazA soseaua judeteand MA-
cin-Tulcea, pe la kil. 7, si se
terminA dupA 4 kii. in stufAria
din apropiere. Este dominatA.
de dealul Cisla. Prin vale-T trece
drumul Cisla-FrecAtei, si un al-
tul ce duce la Telita.
Cisla-Caraman, tirld de or, in
CITINA
judetul Constanta, plasa Con-
stanta, pe teritoriul comunel
Techir-Ghiol, si pe al cAtu-
nuluT sAti Haz-Diuliuc, la poalele
movileT Caraman-Iuc. si-a luat
numele de la proprietarul el, un
cioban ardelean.
Cisla-Punar, vale, in jud. Con-
stanta, pl, Silistra-Noul, com.
Caranlic, cAt. Curu-Orman. Se
desface din poalele nord-vestice
ale dealuluT Mezarlic , Bair ; se
indreaptA spre N., tuteo directie
generala de la S.-V. spre N.-
E.; trece prin satul Curu Or-
man, taie drumul judetean Os-
trov-Cuzgun ; primeste pe stin-
ga Valea-luT-Ghenciu; si, dupl
un drum de 8 kil., merge de
se deschide in valea Beilic-Ceair,
pe stinga. Malurile sale sunt
inAlte si acoperite cu verdeatA.
Printeinsa merge si un drum
comunal ce duce de la Curu-
Orman la Beilic.
Ci§lel (Dealul-de-d'asupra-),
deal, In jud. Constanta, pl. Si-
listra-NouA, com. Oltin, cAtunul
Cisla, de la care sT-a luat nu-
mele. Se desface din dealul de
la Merchez, se intinde spre V,
in directie N.-E. spre S. N.,
brAzdind partea nordicA a pta.
seT si cea centralA si esticA a
comuneT. Are pe dinsul, dota
movile: Cisla si Movila-luT-Mos-
Stanciu, de 148 metri InAltime.
La poalele sale sud-vestice este
asezat satul Cisla. Este acope-
rit cu semAnAturT, finete si tu-
fárisurT, rAmAsite din intinsele
pAdurT de odinioarl. Pe mu-
chea sa merge si drumul co-
munal Cisla-Caranlic.
Mina, insuld, in DunAre, plasa
Balta-Oltul-d.-j., judetul Roma-
nati. (Vez! Gura-BoazuluT),
Mina, insuld, judetul Romanatis
 CIZ-BAIR
..,"-
Iii dreptul com. Gircovul, care
impreuna cu Surla si Gircovul,
ai- 160 hect. padure.
CIZ-Bairy ¿leal, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, com. Bes - Chioi,
cat. Cineli. E situat in partea
vestica a plaseT si cea sudica a
comuna. E un Off mar inalt al
DealuluI-Fetd. Are 180 in. inal-
time, domintnd asupra v. ad 'Vi-
l-luid Taita *si satuld Cineli.
Este acoperit cu putina. "Mute
pe vid, lar pe povIrnisurT cu
pasunl.
Claia, munte, d'asupra CulmeI-
Jepilor, in com. Predeal, cat. Bus-
teni, pl. Pelesul, jud. Prahova,
numit ast-fel de locuitorT. pentru
cä are forma und claT de fin.
Clainicul, pida, in com. rumia
usita, plasa Motrul-d.-j., jud.
Mehedinti.
Clainicul, vale, in com. rumia
usita, plasa Motrul-d.-j., jud.
Mehedinti.
Clainicul - Mare, deal, In com.
rur. Balotesti, pl. Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedinti.
Clainicul-Mic, deal, in comuna
rumia Balotesti, pl. Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedinti.
Clajna, cgtuna,s, al com. Lopa-
tari, jud. Buzar'. Are 20 locui-
tort si 5 case. E situat in poa-
lele munteld Macesul.
Clajnei (Poiana-), platog, situat
pe malul sting al riuld Slanicul,
intre Izvorul-Macesuld si Izvo-
rul - SmoleanuluY, In partea de
N. a comund Lopatari, judetul
Buzati. E acoperit de finete.
Clatnova, iezer, jud. Brdila, In
osttovul Cu acelasT nume.
819
ClatnoVa, ostrov, jud. Braila, co-
muna Tichilesti. E format de
Dunärea-Vechie.
Clfibucelul, pirtiaf, pl. Trotu-
sul, jud. Bacdii, care isT are
obirsia din muntele Clabucul;
curge pe teritoriul com. Manasti-
rea-Casinul si se varsà in plriul
Cläbucul, pe dreapta.
Cläbucetul (Muntele-), munte,
jud. Arges, pl. Lovistea, com.
Salatrucul, pendinte de schitul
Fedelesoiti, proprietatea Eforid
Spitalelor Civile din Bucuresti.
Are o intindere de 3329 po-
goane 'Jame, producind o a-
rena anuala de 200 Id.
Cläbucetul, munte. (Ved Gal-
bina, jud. Muscel).
Cläbucetul, »mute, jud. Muscel,
plaiul si com. Nucsoara, pen-
dinte de schitul Titireciul, jud.
Vilcea, proprietate a Eforid Spi-
talelor Civile din Bucuresti. Are
o intindere de 1665 hect. pa-
dure si pasune, qi este aren-
dat (1890) pe pretul de 910
leí anual.
Cläbucetul, munte, plaiul DIm-
bovita, jud. Muscel. Constitue,
de laPapusa,impreuna cu muntir :
Gradisteanu, Gainatul - Mare si
Mic, Dobriasul - Mare si Mic,
Strimtul, Chiciora, Coasta-Ma-
nastird - Namaesti, Dealul-Sela-
rilor, Dealul - Cuculd li dealul
Mätaul, sirul despartitor 'filtre
apa ArgeseluluT si r-inl Tirgul.
Cläbucetul, munte, spre N.-V.
de com. Cerasul, plaiul Telea-
jenul, jud. Prahova.
Cläbucetul, piidure a statuluY,
pendinte de com. Costesti, pla-
iul Horezul, jud. Vilcea, In in-
tindere de 500 hect.
www.dacoromanica.ro
CLABUCETUL-TAURULUI
Clabucetul-AzugeI, munte, tra-
verseaza mijlocul com. Predeal,
pl. Pelesul, jud. Prahova. Este
renumit pentru padurile de fag,
pentru nenumaratele stine de
oY, pentru bogatele luí pasunT
si locurT de finete, care contri-
bue mult la calitatea cascava-
luid, cunoscut In conaert sub
numele de «Cascaval de Azuge,
si care rivalizeaza Cu renumitul
«Cascaval de Pentelea».
Cläbucetul-Azugel(Muntele-),
peidure particulara, supusa re-
gimuluT silvic, pe mosia Cla.bu-
cetul-AzugeT, pendinte de com.
Sinaia, plaiul Pelesul, jud. Pra-
hoya. Apartine Epitropid caseT
DoamneI Zoe Basarab Brinco-
veanu.
Clabucetul-Balului, tnunte, jud.
Prahova, com. Predeal, pl. Pe-
lesul. E renumit pentru stinele
de oT, padurile de fag si locu-
rile de flnete. Este situat filtre
Valea - Greculd, valea Leuca,
Tirla-Berbeculd si &Tul Pro-
vita. Apartine, ca si Clabucetul-
AzugeT, Epitropief case/ Doam-
neT Zoe Basarab BrIncoveanu.
ClAbucetul-BaiuluI, vale, izvo-
reste din muntele Tirla-Berbe-
culd, com. Predeal, pl. Pelesul,
jud. Prahova ; curge de la N.-V.
catre S.-E.; se impreuna cu Va-
lea-Moraruld si formeazd Valea-
Cerbuld, care se varsa in dul
Prahova, spre N. de cat. Bus-
teni.
Clfibucetul-BrezeI(Muntele-),
pgdure particulara, supusa re-
gimuld silvic, Inca din anul
1883, pe mosia Clabucetul-Bre-
zeT, pendinte de comuna Si-
naia, plaiul Pelesul, jud. Pra-
hoya.
Cläbucetul - TauruluI, munte,
 CLABUCUL, SATI CXLÀBOCI
jud. Prahova, com. Predealul.
Are bogate p4unI i locurl
finete.
Acest munte a fost dáruit
schitulul Predeal, de 13anul Fi-
lipescu, dupd cum se aratä din
hrisovul lui Gheorghe D. Bi-
bescu, din 1844.
Cu mult inainte, Biv-vel Lo-
gofa't Chrisoscoleti, proprieta-
rul acestuI munte pe acel timp,
eldrue4e dupd. cererea Ieromo-
nachuluI Ionichie, la poalele a-
cestur munte, un loc ce se in-
tinde d Ja Valea-Oldresd
pInd la Pur4toaca, pentru con-
structia schituluI Predeal.
Acest munte, impreund cu
Piscul-luI-Cumpät, Dutca,
noava §i Dosul-Cerbulur, a fost
mal pe urmd vindut de Biv-vel
Logofdt Chrisoscoletl, Doamnd
Sachelarie, pe pretul de 2000 de
galbenT.
La anul 1844, Baronul Cris-
todor Sachelarie, proprietarul
prin mo§tenire al muntilor cum-
pdratI de Doamna Sachelarie,
ldsind in urma morteí sale marI
datoriI, aceSI muntl aü fost
cumpAratT de Marele Ban Ale-
xandru Filipescu, cu pretul de
5407 galbenI.
Pdná. la anul 1863 a fost pro-
prietatea schituluI Predeal, lar
azI apartine DomeniuluI Co-
roand.
Rdposatul Manoil Laranaga
a infiintat la anul 1884 in Cid-
bucetul-TauruluT, la locul unde
Limb4e1ul se varsd in Azuga,
o fabricd de var negru.
anI mar tirziti, Laranaga scdp5._
tind, fabrica infiintatd de el a
trecut in posesiunea d-luI Ba-
silie Aldasaro.
Clabucul, sati Cfilaboci, munte,
jud. Bacla, pl. Trotupl, de pe
teritoriul com. MdnOstirea-Ca-
qinul. E situat pe granitd, spre
Aqstro-Ungari. i in coltul de
www.dacoromanica.ro
520
S.-V. al judetuld. Indltimea sa
este de 1370 m. Este acope-
rit cu padurr de fagl
amestecatI cu brazI
Ad comisiunea de delimitare
din 1888 a hotdrit sA revind
Rominid 97 hect., acind
treacd linia de hotdrnicie din
acest munte, printr'o ripd, in
riul CaOnul, peste care trece; lar
nu prin piciorul Calabucs-Alya
ca inainte.
ClAbucul, munte, in com. So-
veja, pl. ZdbrAutul, jud. Putna,
la hotarul tdref, spre N.-V.
Clabucul, pirla, jud. Baca, pl.
Trotupl, com. Mandstirea-Ca-
On, care erpuete pe granitä,
spre Transilvania de la N. spre
S., vdrsind i-se pe stinga in apa
CaOnuluI.
ClAbucul, pirla, jud. Putna, ce
izvoreqte de sub coastele mun-
telui Cralbucul i a poieneI Cd-
pqa, ce se tine de muntele
Sboina-Verde i merge de se Clätesti, sat, jud. Ilfov, ce face
varsd la Lepsce-Marr, drept
Piscul-Paltinului.
Cläcasii- de -Schitul-Frumoa-
sa, ptYclure foioasd, judetul
plasa Tazidul-d.-s., com.
Schitul-Frumoasa, proprietatea
cldcailor din comuna. Are o
intindere de 23 hect, si este
supusd regimuluI silvic.
Clädita-Mare, munie, in jud. Sa-
ceava, com. Mdlini, in hotarul
Bucovine. Are 1073 metri al-
titudine.
Clailor (Valea-),es, in jud. Bu-
zai, com. Bisceni. E acoperitd
de flneatd.
Cranita, riulel, care curge prin
valea cu acelag nume, al cdrer
inceput este In padurea Oar-
CLEANOVUL
deI, din com. Izvorul-d.-1., jud.
Argq.
Acest riulet strdbate o loare
parte din jud. Teleorman
poi parte din judetul Vlwa,
formind limita luI la extremi-
tatea de N.-E. attt cu judetul
Argq, cit i cu parte din Vla§ca.
ClAnita formeazd hotarul ma-
tural al moiilor din com. Slo-
bozia-Trdsnitul despre judetele
Argq i VlaKa.
Dupd numele acestuI riulet
s'a dat prin legea administra
tivd. din 1892 numirea p154eI
Cldnita din jud. Vlawa. Multí
Ii scriii numele greit : Clenita,
In loe de Cldnita, cum II pro-
nuntd §i locultorit
Cläsnesti, sat, in jud. Mehe-
dinti, plaiul Clo§ani ; tine de
com. rur. Glogova. Are zoo
locuitorI ; o biserica deservità
de un preot i dor cintdret1; o
coalä cu un invdtator, frecuen-
tata de 26 elevI.
parte din com. rur. Mitreni-CIA-
teti, pl. Oltenita. Este situat
la S. de Mitreni. La E. i S.
este udat de rlul Argq.
Se intinde pe o suprafatA de
317 hect., pe carr le cultivd
cuitorii, in numdr de 289 su-
flete.
Are o bisericd, cu hramul A-
dormirea, deservitä de I preot
cintdret; o coall mixtd,
frecuentata de 31 elevI i 9 e-
leve. Comerciul se face de 2
circiumarI.
Numdrul vitelor marI e de
338 qi al celor miel de 159.
Clä te§ti, mahala, in partea de
E. a satuluI Corni-d.-s., com.
Corni, pl. Berheciul, jud. Te-
cuciù.
Cleanovul, cout, rur., in judqui
 CLEANOVUL
Mehedinti, pl. Blahnita-Cimpul,
la distanta de 63 kil, de ora
ul Turnul-Severin,Iar de Vinjul-
Mare, resedinta plasei, de 28
kil. Este situata pe ambele dea-
luri ale riului Dasnatuiul, si se
margineste: la E. cu com. Car-
penul, din Dolj ; spre S. cu co-
muna Virbita, tot din Dolj ; spre
V. cu com. Guardenita, din Me-
hedinti si spre N. cm com. Saca,
din Dolj.
E formata din 2 sate: Clea-
novul si Preajba. Are 280 con-
tribuabili; 2100 suflete, cal-1 lo-
cuesc in 318 case.
Calitatea pamintului e buna.
Locuitorii poseda : 18o plu-
guri, 257 care cu bol si 16 ca-
rute cu cal.
Are o biserica, deservita de
I preot si 2 cintaretr; o coa-
la, cu I invatator, frecuentata
de 42 elevi. In comuna sunt 8
circiumi.
Budgetul coprinde la veniturI
suma de Id 5179 i la cheltueli
3223 leT.
Numarul vitelor din aceasta
comuna este : 160o vite mari
cornute, 58 cal, 1485 oi si 883
rimatori.
Prin Cleanovul trece soseaua
Biclesul-Guardenita-Cleanovul.
Dealuri in comuna sunt: Dea-
lul-CleanovulUI, al-BaltoaicheT si
al-Girbovului, care formeazd vál
Cu acelasi nume.
Piraie sunt: Dasnatulul, B5.1-
toicaul si Girbovul.
In com. Cleanovul se fac trei
bilciuri anuale, si anume: La
Sf. 40 Mucenici ; la Duminica
Tomei si la Sf. Ilie.
Se zice ca bilciul de la Sf.
Ilie a fost pradat in anul 18o2
de catre Turcii luI Pazvantoglu
din Vidin.
Cleanovul, deal, in com. rur.
Cleanovul, pl. Dumbrava, jud.
Mehedinti.
58U86 Marelq Dtclionar Geopralta I øi. 11
521
Clecea-Mare, grind, in judetul
Tulcea, pl. Macin, com. urbana
Macin, c5.t. Ghecetul. E situat
In partea nord-vestica a piase
si vestica a comuna Are o
forma lunguiatd, cu o directie
generala de la S.-V. spre N.-
E.; comunica la V. cu grindul
Coo.da-Spinaului si la N.-E. cu
Grindul-Oaei si al - Pietroiului ;
la E. de el se afla Balta - Por-
este strabátut de drumul
cilor ;
comunal Macin-Ghecet, si de o
&lita ce se scurge in Balta-
OaeI, din spre N. Are o intin-
dere cam de 8o hect. Este in-
conjurat de toate pastile cu stuf.
Clecevatul, pi' ria, ce vine des-
pre com. rur. Bresnita, si se
varsa in Topolnita, in com. rur.
Birzi, pl. Ocolul-d.-s., jud. Me-
hedin ti.
Cleja, com. rur., judetul Bacad,
pl. Bistrita-d.-j. E asezata d'a
dreapta Siretulur. Se alcatueste
din 3 catune : Cleja, resedinta,
Somusca si Valea-Rea.
Aceste sate formad mg 'lila-
inte, cu o mosie inchinata din
Bucovina (Condica-Liuzilor), 2
comune : Cleja, compus5. din
Cleja-d.-s., Cleja-d.-j. (in vechi-
me Bida), Cleja-Statului (mosia
maicilor) si Osebiti-Cleja; So-
musca, cu Valea-Rea (4Analele
Statistice» de Martian, 1873).
Teritoriul comund se margi-
neste la N. Cu com. Faraoanele,
la S. cu com. Fundul - Raca-
ciuni, la E. Cu com. Gioseni,
de care se desparte prin Sire-
tul, si la V. cu com. Valea-Rea.
Este udat de piraiele Cleja si
Valea-Rea.
Sunt 2 biserici: una orto-
doxa si una catolica in satul
Cleja. Case de Iocuit sunt 6o5;
circiumi 7, dintre care una pe
soseaua nationala Bacad - Foc-
sani.
www.dacoromanica.ro
CLEJA
Populatiunea comund este de
606 capi de familie, cu 2529
suflete, dintre carT : 51 Romini,
2379 Unguri, 91 Izraeliti si 8
Armeni, toti de protectiune ro-
mina. Dupa felul ocupatiund se
deosebesc: 1430 agricultori, 14
meseriasi, 3 industriasi, 12 co-
merciantI, 2 avind profesiuni li-
bere si 12 servitori. Stid carte
27 persoane. Contribuabili, dupa
recens5 mintul pentru periodul
1891-96, sunt 544. Dupa legea
rural. din 1864, s'ad improprie-
nrit 8 lo culi, cu 23 Miel p5.-
mint in tarina.
Teritoriul comuneT are o in-
tindere de peste woo hect. Pro-
prietar mare este N. Dragoianu,
care are o mosie de 127 hect.,
cu un venit de 31501e1 anual ;
G. Mihail, cu o mosie pe Va-
lea-Somusca; in fine mal multI
razesi.
Padurile ocupa aproximativ
14.0 hect.
Budgetul pe exercitiul 1891
92, are la venituri le! 4390,
bani 58, si la cheltueli leI 2538,
bani 90.
Viile ocupa 197 hect., care
In 1890, ad dat 2955 hectol.
vin alb. Dupa controalele divi-
ziei filoxerice (1891) viea lucra-
toare are 246 hect., cea nelu-
cratoare 21/a hect.
Totalul paminturilor de cul-
tura este de 476 hect.
Din teritoriul com. se scoate
platra de var si se fabric5. var.
Unele familii se ocupa cu face-
rea palariilor de paie. Animale
sunt: 355 cai, 787 vite mar! cor-
nute, 617 porci, 308 capre si ,
786 oi. StupT de albine sunt 55.
Teritoriul comuna este stra-
batut de calea vecinala Fundul-
Racaciunei - alugara, sí de so-
seaua nationala Bacati-Focsani.
Distantele : la Bacati, capitala
districtului, 23 kil.; la comuna
Valea-Seaca, resedinta plasei, 9
66
 CLEJA
kil.; la com. Faraoani, 4 kil.;
la com. Fundul-Rdcaciund, 8 kil.;
la com. Gioseni, ¡I kil.
Cleja, sat, judet Bacati, plasa Bis-
trita - d. -j. Este resedinta co-
muna cu acelast nume. E situat
pe 1)h-tul Cleja. Are o popu-
latie de 384 capr de familie,
sail 1342 suflete, totT 'fugue.
Are 2 biserici : una ortodoxa,
In stare de ruina, fondatä la
1847 de Iorgu Anastasiu, si a
doua, catolica, facuta de locuitori
la 1811, si in care slujeste i fostul proprietar, Maior Misu.
preot. Sunt 5 circiutnI.
Vite: 195 cal, 433 vite cor-
nute, 407 porcI si 181 capre.
Cleja, 'fria, judetul Bacati, plasa
Bistrita-d.-j., com. Cleja, care
curge in directia E. spre malul
drept al SiretuluT si udd satele
Cleja si Somusca.
Clejani, com. rur., situará in pl.
Neajlovul, jud. Vlasca, pe èoasta
dreapta a riuluI Neajlovul, de-
parte de Bucuresti de 36 kil.,
de Giurgiu de 60 kil., lar de
Obedeni, resedinta piase, de 5
kil. Aceasta comuna se allá pe
proprietatea cu acelasI nume,
care are pe dinsa maI multe
alte comune. Apartinea in se-
colul trecut familia Desul, apoi
a trecut familid Vilara, de la
care a avut-o Maiorul Misu A-
nastasievici, care a imbogätit-o
cu multe edificiurl insemnate,
cum : un palat cu grädinT fru-
moase, morI sistematice pe apa
Neajlovuld, rnagazir cu 3 etage,
patule, scoli cu mar multe in-
capea de zid; s'a facut chiar un
sat cu case din mil de zid,
in care s'adusese o colonie de
strainI; in timpul din urmä, dupa
moartea lui Maior Misu, a trecut
In stapinirea d-lui Trifu.
In aceasta com, este judecato-
ria ocoluluI III, din jud. VlaNa.
www.dacoromanica.ro
622 CLIMEM
Populatiunea se ridica la 1404 Almajelul, plasa Cimpul, jud.
suflete, cu 320 familiI, din care Mehedinti.
266 contribuabilI.
Budgetul e la veniturl de Clenciul, virf de deal, jud. Bada,
16877 ler si la cheltuelf de pl. Bistrita-d.-j., com. Maresti.
5570 lel. E asezat d'a stinga piriuluI
Sunt doua bisericI, din ea/1 Dunavätul.
una cu hramul Nasterea-Maicii-
Domnului, cu un preot si doI Clenita, vale, ce ese din jude-
cintaretl; constitue singura o tul Arges, din padurea OardeT,
parohie cu numele de Blejani. intra in jttd. Vlasca maI sus de
In aceasta comuna este o com. Negreni, uda plasa Gla-
scoala de zid, care avea in vaciocul, trecind prin Bitcoveni,
trecut 2 invatatorI salariatI de merge prin satele Talpa, Ga-
lasescul-Catalina, Negreni, Ba-
Aceastä scoala a fost cladita la baita, si, din jos de comuna Ma-
1834 de comisul Vilara, apoI re- gura, da in Teleorman.
zidita la 1853 de d. Maior Misu,
care a transformat-o in internat Cletecinul, lac, in judetul Buzar',
de baetl ; la 1875 aci urmati com. °dalle, catunul Lacul. E
32 elevl interni si 120 externi ; acoperit de trestie si papura.
azi sunt dor invatatorI si ¡72
elevI. Clifa, peldure, situata. t'Are satele
Pe mosia acesteI comune s'a Godinesti-d.-s. si Godinesti-d.-j.,
itnpamintenit, la 1864, un numar com. Godinesti, pl. Berheciul,
de 206 locuitorr, dindu-li-se 6r8 jud. Tecuciti.
hect.
S'a cultivat de catre 37 lo- Clifele, munte, peste care trece
cuitorl o suprafata. de ¡o hect. frontiera t'Are com. Brosteni
si 68 arir cu tutun, care a pro- si Bucovina, jud. Suceava. Are
dus 7983 kilograme tutun, in 1367 m. altitudine.
valoare de 5293 leI.
Aceasta proprietate are 5600 ClimäuV, numirevechie a statu-
hect. pamint, si a fost estimata. lui Pilipauti, comuna cu acela-
de Creditul fundar rural din s1 nume, plasa Herta, judetul
Bucuresti, la suma de 1920600 Dorohoia. (V. Pilipauti).
leI.
Are si o padure in suprafata Clime§ti, sat, jud. Bacan, plasa
de 1100 hectare. Siretul.d.-s., comuna Beresti. E
Vite sunt putine, dar bune ; situata mal sus de Beresti. Are
sunt multi porcI de rasa pa- o biserica zidita de locuitor1 la
latina, adusi din Serbia, bol. 1819. Este o cireiumd. CapI de
de rasa ungureasca, se mal familie sunt 73, cu Do suflete.
gasesc si oI multe, putinI cal* Vite: 26 caí, 116 vite cornute
si putine capre. si 33 pord. Distranta la resedinta
La 1533, Radu-Vodá s'a ba.- comund, unde e scoala, este
tut cu Mehmet-Beiu, la Clejani, 702 m.
unde l'a invins. Tot ad, la 1522,
s'a dat o batalle intre Radu-de- Climeqti, sat, in com. Budesti-
la-Afumatl si Turcl. GhicaY, plasa de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu. E asezat pe valea
Clence§ti, mahala, in com. rur. dealuld Cu acelasI nume,in co
 CL1ME§TI
prinderea mosiel Ghirva. Se
mArgineste la S.-E., cu judetul
Roman, de care se desparte
prin unja de hotar a judetuluT;
la N., cu satul Budesti-Ghic5.T;
la V., cu satele Faurer si Mic-
sunesti.
In acest sat se afla : 1 biserica
deservita de I preot si 2 das-
cal'; 2 morT de apl.; o fierarie ;
o casa mare a proprietater, cu
gradina si fintinT cisnitoare.
Numarul contrib. e de 38.
Populatiunea se urca la 367
suflete, san 77 familiT.
Vite sunt : 797 capete, dintre
carT: 754 boT, 59 vacT, 413 or,
26 caT, 1 1 0 rim5.torT si 35 juncT.
Climesti, deezl, in prelungire cu
dealurile Chiliile si Faurei, si-
tuate in com. Budesti-GhicaT,
jud. Neamtu. Formeaz5.1egatura,
cu dealurile din jud. Roman.
Clirnesti, mavie, In com. Budesti-
Ghicli, pl. de Sus-Mijlocul, ju-
detul Neamtu, proprietatea fami-
'leí Gr. Cozadini. Produce un ve-
nit anual de 44000 Id. Casa
proprietatir este o cladire mare,
luxoasa. Diferite unelte agricole,
vite de rasa olandeza si elve-
Vana, sunt evaluate aproxima-
tiv la suma de 50000 de leT.
Are sat.
Numirea vechie: Ghirva.
Clinceanca, 'nade, nelocuita, jud.
Ilfov, pl. Znagovul; face parte din
com. rur. Bucoveni. Proprieta-
rul, d-I I. Dunca, are 290 hect.,
pe carT le cultiva, rezervind 111
hect. pentru cultura viteT.
Clinceni, sat, face parte din com.
rur. Slobozia-Clinceni, pl. Saba-
rul, jud. Ilfov. Este situat la S. de
Slobozia, intre d'II Rastoaca si
riul Ciorogirla.
Se intinde pe o suprafata de
714 h. a., cu o pop. de 812 loc.
523
Din teritoriul satuluir, 294 h.
apartin d-neT Frederica Paleo-
logu, din carI cultiva 280 hect.,
rezervind 14 hect. pentru iz-
laz. Locuitoril an 420 hect., pe
carT le cultiva, rezervind 15 hect.
pentru cultura vid.
Are o biserica cu hramul Sf.
Nicolae, deservit5. de 2 preotT
si 2 cintaretT; un pod st5.tator.
Comerciul se face de 3 &ir-
ciumarT.
Numarul vitelor marT e de 436
si al celor miel' de 158.
Timpul infiintareT satuluT nu
se stie. In biserica din sat
exista o carte, pe scoarta careia
este scris asa: fAcest locas dum-
nezeesc este zidit la anul 1694
de catre D-luT D-nul Ramadan
Paleologu, proprietarul mosieT
Clinceni.»
AceeasT inscriptiune s'a maT
gasit si pe o pieaträ care este
In altarul bisericel.
Clinciul, sat. (VezT Clinceni, jud.
Ilfov).
Clinciul, editen, al com. Vernesti,
jud. Buzan, Cu 50 loc. si I I case.
Are sub-divizia Poenari.
Clinciul, sat, pl. Oltenita, jud.
Ilfov; face parte din comuna
rur. Spantovul. Este situat spre
N.-V. de Spantovul, 'filtre vá.T.
Are o suprafata de 800 hect.,
cu o populatie de 29 loc.
StatuluT apartin 218 hect. si
insurateilor 582 hect. Statul cul-
tiva prin arendasir saT 130 hect.
(50 sterpe, 13 izlaz, 15 vie si io
padure). Loc. cultiva 527 hect.
(r5 sterpe, 25 izlaz si 15 vie).
Numarul vitelor marT e de 56
li al celor micT de 57.
Clinciul, bala"; jud. Ilfov, linga
satul cu acelasT nume, proprie-
tatea statuluT. Se arendeazä 1m-
preun5. cu mosia Clinciul.
www.dacoromanica.ro
CL1NETUL
Clinciul, 'nade a statuluT, fosta
pendinte de Episcopie, in jud.
Buzan, con]. Vernesti. Are 121
hect. arabile.
Clinciul-Gorgänelele (Bosie),
ozofie, in jud. Buzan, com. Ver-
nesti. Are 130 hect. arabile si
20 prund.
Clinciul (Craifeleanul), mofie,
in jud. Buzan, com. Verhesti.
Are 32 hect. arabile.
Clinciul (Jitianul, sati Malean-
ca), 'nade, in jud. Buzan, com.
Vernesti. Are 190 hect. arabile.
Clinciul (Vernescu), 'nade, in
jud. Buzan, com. Vernesti. Are
172 hect. arabile.
Clinciul, 'nade, a statuluT, jud. Il-
fov, fosa pendinte de biserica
Sarindarul. S'a arendat pe pe-
riodul 1885-95 cu 1i000 leT
anual, impreuna cu balta.
Clinciul. VezT Surlari, pl. Oltenita,
jud. Ilfov.
Clinciul - Filiti, 'Izarle, in jud.
Bizan, com. Vernesti. Are 130
hect. arabile.
Clinciul -Mosnenilor - Lipieni,
mofie, in com. Vernesti, jud.
Buzan. Are 43 hect. arabile.
Clinciul si Surlari, pddure a
statuluT, in intindere de 36 hect.,
pendinte de com. Chiseletul, pl.
Oltenita, jud. Ilfov.
Clinelor (Dealul-), miente, in
com, Malini, jud. Suceava.
Clinetul, girld, in plasa g jud.
Tulcea, com. rurale Maru-Ghiol
si Saru - Nasuf. Este formata,
la izvor, din 2 brate ce pornesc
din poalele sudice ale dealuluT
 CLINOVUL
Cara-Bah, de linga ruinele ceta-
te! Zaporojeni ; se indreapta
spre V., avind o directiune
generala de la N.-E. spre S.-V.,
brazdind partea rdsdriteana a
plasei si pe cea sudicà a comu-
nilor, i, dupd un curs de 6 km.
merge de se varsa in marele
iezer Razelm, pe partea dreapta
a lui. Este inconjurata de toate
partile numai cu stuf.
Clinovul, îrîz, izvoreste de la
E. comunel Armäsesti, plasa
Cerna-d.-s., judetul Vilcea; uda
partea de S. a acesteI comune
si se varsa in riul Cernisoara.
Clinul, deal, ocupa partea de V.
a com. Gropnita, plasa Copoul,
jud. Iasi. I s'a dat aceasta mi-
mire dupO directiunea pantelor
sale inclinate.
Clinul, munte, comuna Cheia,
plaiul Cozia, jud. Vilcea.
Clinul, vale, jud. Iai, formad' de
inclinatiunea pantelor dealului
Clinul, din com. Gropnita, plasa
Copoul.
Clipice§ti, com. rur., in pl. Gil--
lele, jud. Putna.
Comuna Clipicesti este situad
pe ambele malur! ale Putnei;
catunul Clipicesti mai sus de
iar Vidnesti, maT jos de
Iresti i anume : Clipicesti si Vi-
tanesti-d.-s. pe malul sting al
PutneT, lar Vitanesti - d. -j., pe
malul drept.
Distanta comund de resedinta
subprefecturei (Odobesti) e de 15
kil., iar de capitala judetuluT,
de 21 kil.
Inaltimea comuna e de 205
m. d'asupra nivelului masa.
Marginile acesteT comune sunt:
la N. si N.-E., Crucea - d.-s.,
Panciul peste apa t.tsitei; la N.-
V. si V., Iresti ; la E., Crucea-
www.dacoromanica.ro
524
peste apa usiteT; la S.-E.,
Tifesti i Gagesti ; iar la S., Ma-
gura-Odobestilor.
Comuna se compune din
urmatoarele catune: Clipicesti,
unde e si primaria comuneT,
Vitanesti-d.-j. i Vitdnesti-d.-s.
Populatiunea comunei, dupa cel
din urma recensamint, e de 224
cal:1 de familie, Cu 864 su-
flete (416 barbati, 448 femeT),
din carl 423 neiisurati (211
barbatT, 212 femel), 358 insu-
rati, 70 vaduvi (19 barbati, 51
feme1), 13 divortati (7 barbati,
6 femei); 850 Romini, i Sirb,
si 13 de diferite nationalitätT;
851 ortodoxi, 6 armenT si 7 mo-
zaici; 188 agricultor!, 13 mese-
riasT, 7 industrias!, 15 comer-
cianti, 13 profesiuni libere, 72
muncitori i 53 servitori.
titi carte 116 persoane, din
carT 87 bärbati si 29 femei.
Numdrul caselor de locuit
su nt 197.
In comuna e o bisericä paro-
hiala, cu hramul Sf. Dumitru,
in satul Clipicesti si una filiala,
cu hramul S-ti! Voevozi in sa-
tul Vitanesti. Pentru intretinerea
lor, com. cheltueste ¡501e! anual.
Instructiunea se precia tuteo
scoall mixta, construitä de co-
muna si frecuentad de IO copiT
(6 baetr si 4 fete), din 39 de
copii (18 bäetT si 21 fete) Cu
virsta de scoa15.. Pentru intre-
tinerea ei, com. vine in ajutor
cu 174 lei anual.
Sunt 190 contribuabilT.
Budgetul comuna, pe anul
1893-94, era de 6156.16 le! la
venituri si de 6053.07 leT la chel-
tueli.
Numdrul cultivatorilor a fost
de 32..
Instrumentele agricole sunt
masina de treerat cu abur!,
masillá de vinturat, 21 plu-
guri de lemn, 27 de fier si 2
mon de abun.
CL1PIC4TI
Vite sunt 754, din cari: 237
boT, 109 yac!, 55 cal, 208 o!,
2 Capre §i 143 porci.
Viile din Clipicesti sunt ase-
zate pe dealul de de-asupra ma-
Putner i cons.itue resur-
sa principala a locuitorilor, adu-
cindu-le pana la 21 hectol, de
hectar. Intinderea viilor din co-
muna se ridica la 468 hect.,
producind (1893) 6561 hectol,
vin alb si 3392 hectol. vin rosu,
In valoare totald de 248825
leT,
In comuna sunt 219 stupi de
albine.
Industria si comerciul sunt re-
prezentate prin : i accizar, 2
ctrciumarT, i bacan, 5 dogari,
3 cizmarT, i caraus si 23 fabri-
canti de rachiti.
Mal multe sosele comunale
pun in legatura. com. Clipicesti
cu Tifesti la S.-E., si cu Iresti
Ja N.-V. .5oseaua judeteana Foc-
sani - Bolotesti - Tichirisul trece
prin punind ast-
fel satul in legatura., de o parte
cu Gdgesti si de alt cu Iresti-
d.-j.
Clipice§ti, sat, in com. cu acelasT
nume, pl. Girlele, jud. Putna.
Este asezat pe malul sting al
PutneT, mal sus de Iresti.
Are o biserica parohiala, Cu
hramul Sf. Dumitru. In ajutorul
e! vine com. Clipicesti, cu 75
lei anual. Are o scoala mixta,
zidita de comuná si frecuentad
de ¡o copii (6 baetT si 4 fete).
Numarul copiilor in virsta de
scoald e de 39 (18 baeti si 21
fete).
Clipice§ti, parokie, in comuna Cu
acelasi nume, pl. Girlele, jud.
Putna, si formad din catunele
Clipicesti si Vitanesti. E for-
mad din i biserica parohiall,
cu hramul Sf. Dumitru, in cat.
Clipicesti filiall, cu hramul
 CLIPICEVI (IILIZELE-DE-LA-)
VoevozT in Vitanesti. Co-
muna cheltueste pentru fie-care
biserica 75 Id anual,
trup
de paa'ure. (VezT Mera-Balotesti).
Clipiciul, lac, pe mosia Fetele,
proprietatea fratilor C. si Gr.
011nescu, pendinte de com. Ble-
jasca, plasa Glavaciocul, judetul
Vlasca.
Cliserul, sub-divizie a cAt. Simi-
leasca, din com. Simileasca, jud.
Buzla. Are o biserica fundata
de familia Filipescu.
Cliserul, deal, in judetul Buzar',
comu na Gura-S aratil, catunul Va-
lea-BotiT. E acoperit de viT.
Cliserul, numire data une partl
din mofia Simileasca, judetul
Buzaa. E acoperita in mare parte
Cu gradinT de zarzavat. E maT
numita i Filipeasca.
catun, al comuneT Vadul-
Soresti, jud. Buzau, Cu 425 lo-
cuitorT, carT locuesc in 97 case.
Aci se presupune a fi fost ce-
tatea dacica Ramidava.
Clociti, coline, ramificatie din
dealul DumbraveT, jud.
prelungindu-se spre S.-E. filtre Clocociovul, deal, situat la S.
Valea-Clociti i Valea-Licoi, in
com. Vadul-Sorestilor. Are inal-
time ca de 415 m.
Clociti, izvor, in jud. Buzau, co-
muna Vadul-Sorestilor; incepe
din dealul DumbraveT si se
scurge in valea Hirboca. Pana
acum 20 anT, acest izvor, de
cite orT venea mare, aducea in
albia sa o multime de monede
romane de argint. Cauza ince-
tareT nu poate fi de cit, sau
sfeireatezauruluT, sati vre-un
obstacol care I-a abatut cursul.
525
Clociti (Lix6ndreasca), mofie,
in jud. Buzda, com. Vadul-So-
restilor. Are i3o hect., din carI
28 padure.
Clociti - Pantelimonul, mofie,
a EforieT Spitalelor Civile din
Bucuresti, jud. Buzar', pendinte
de rnAnastirea GrAjdana, in co-
muna Vadul-Sorestilor. Are 197
hect., din care 95 padure, restul
arabil, viT i izlaz.
Clociti (Spiroaica), mo,rie, in
jud. Buzar', comuna Vadul-So-
restilor, cat. Clociti. Are 460
hect., din carT 140 padurea
Dumbrava, restul araturT, vil,
livede i izlaz.
Clociti ( Sfoara - Läudatul ).
mofie, in jud. Buzati, com. Va-
dul-Sorestilor. Are 43 hect., din
care 16 padure.
Clocociovul, sat, situat la S.,
pendinte de orasul Slatina, jud.
Olt, cu care formeazd o comu-
na.. E locuit numai de agri-
cultor'''.
Clocociovul, miindstire, situat5.
In gura väer Cu acelasi nume,
jud. Olt. (Vezi descriptia la ora-
sul Slatina).
de orasul Slatina, jud. Olt. E
acoperit cu viT i tarine.
Clocociovul, vale, situatd intre
dealurile Caloianca i Clococio-
vul, jud. Olt, la S. de Slatina.
Are directia E.-V. si se varsd
in Olt.
Clocoticiul, sat, cu 72 sufl., jud.
Arges, pl. Lovistea. Face parte
din com. rur. Racovita.
Clocoticiul, deal, com. Casa-Ve-
chie, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.
www.dacoromanica.ro
CLONDIRUL
Clocoticiul, loc, pl. Jiul-d.-j., co-
muna Rozistea, jud. Dolj, unde
baltile : Metita, Strimba, Ocru-
gli, Seaca, Grosetul , LungA,
Trestia si Jietul, se varsa in
balta Ochiul.
Clocoticiul, vale, incepe de sub
muntele Piva, din plaiul Vul-
can, jud. Gorj, si se prelungeste
de la E. spre V. pe o intin-
dere de 4 kil., lasind in partea
despre N. muntele Piva, lar in
partea despre S. Cracul-MAru-
luT. In muntele Piva izvoreste
un mic pifia, care poarta nu-
mirea vaeT si care se varsa in
riul Bistrita.
Clocoticiul, vale, com. Cacova,
pl. Ocolul, jud. Valcea.
Clocoticiul, vale, com. Prisaca,
pl. Oltul-d. -j., jud. Olt.
Clocoticiul, deal, in com. rur.
Secul, pl. Dumbrava, jud. Me-
hedinti.
Clondirul ( Clondirul - aaje -
nari), com. rur., in pl. Sárata,
jud. Buzar'. E situata pe ambele
malurf ale piriuluT Sarata, la
distanta de oras de 2300 m.
Limitele sale sunt: la N., so-
seaua nationala, peste care trece
putin in dreptul com. Pietroasa,
incepind din hotarul mosieT Ba-
deni si pana in hotarul mosieT
Coca din com. Saringa ; la E.,
se laza pe hotarul mosiilor Stil-
pul si Borneasca si merge pana.
in Movila-BanuluT ; la S. din Mo-
vila-BanuluT, merge pe hotarul
mosieT Bradul-Berca, pana in
hotarul mosieT Marisoaica din
com. Vintileanca ; la V., incepe
din Marisoaica si pe hotarul mo-
sieT mosnenilor Badeni da in
sosea. Suprafata sa este de 2020
hect., din care 1570 arabile,
70 fineata, 240 izlaz, 37 viT si
CLONDIRUL
103 sterp. ProprietatI mal in-
semnate sunt: Bradul - Berca,
Barbuleanca $1 Badeni -11iluiti
(ale statulul), Catinele $i Bit-
deni-Popesti (particulare). Tere-
nul e $es $i putin fertil, avind
multe slaturT.
CM de comunicatie sunt: so-
seaua nationala $1 $oseaua co-
munala Clondirul-Pietroasa. Clondirul (Clondirul-de-Sus),
Vite are: 440 bol, 246 vacT, -
93 viteT, 174 cal', 296 epe, 62
minjT, 2630 of, I asin $i 270
pord. StupT sunt 15.
Comuna e formad din catu-
nele Atirnati, Baltareti $i Clon- Clopotul, poianei, jud. Suceava,
dirul, Cu o populatie de 1270
loc., din carl: bArbatT insurgir
280, neinsuratf .25, vaduvI 9,
ba.etT 332; lar femeT maritate
280, Ocluye 25, fete 319, carl
locuesc in 272 case. Meseria$T
sunt : 2 lemnarT, I cizmar $i 2
fierarT.
Budgetul com, e de 3041 lel.
Comuna are o $coalä frecuen-
tad de 50 elevI $i 5 eleve. Carte
$titl 94 loc. Are o biserica, cu
hramul Adormirea, deservid. de
I preot, I cintaret $1 I para-
cliser. CirciumI sunt 7.
Aceasta comuna $1-a luat na$-
tere in secolul trecut ca local-
torl adu$1* din diferite pärtT
de EgumeniI mandstireT Bradul,
pentru a avea brate de lucru
pe mo$ia Bradul. Cu ocaziunea
ocupare dreT de Ru$I (1806
1812), locuitoriT ati pardsit ca-
minurile, neputind suporta pod-
vezile impuse $i nu se intoar-
sera de cit dupa 1812, cind 41
lag na$tere satele Clondirul-d.-j.
$i Bajenari- Pitaruld- Haralam -
bie. Mal' tirzia fixindu-se ad o
statiune postal, se formeazA din
surugif cät. Postea (Atirnati) $i
tot cam in acel timp se pun
bazele $i satuluT Baltareti ; toate
aceste sate se reunesc in 1864,
inteo singurd comuna : Clondi-
rul-Bajenari.
www.dacoromanica.ro
526
Clondirul, cdtunul de re$edinta,
al com. Clondirul, jud. Buzan,
cu 62o loc. 51 135 case. La in-
cepa se impartea in doua.: Clon-
dirul-d.-s., constind din vechiul
sat Bajenari-Haralambie si Clon-
dirul-d.-j. Acum, ambele s'ati
reunit sub numele de Clondirul.
celtun, al com. Saringa, judetul
Buzati. E situat sub ramifica-
Vil e de S.-E., ale munteluTIstrita.
Are 440 loc. $i 106 case.
pe mosia Stolniceni - Costan-
dache.
Clopotul, pirliaf, judetul Bacdti,
pl. Tazldul-d.-s., com. Solontul,
curge prin valea Cu acela$T nu me
si se varsd In piriul Solontul.
Clopotul (La-), pasagift, al dru-
muluT ce duce la Sibiti, judetul
Vilcea. De la com. Cornetul,
Oltul curge formind o multime
de cotiturT printre niste stincl
inalte $1 salbatice, desbracate
de orT-ce vegetatie, de un aspect
infiorator. O legenda populara
culeasä de d. George I. Laho-
vari, pretinde ca in acest loc
ar fi cazut in Olt, in vremurT
de demult, un clopot colosal,
destinat EpiscopieT de Rimnic
orT mandstireT Curtea-de-Arges,
care de veacurT stä ingropat in
valurile clocotinde ale rIu/ur.
Clopotului (Valea-), vale, jud.
Bacati, pl. TazIalul-d.-s., com. So-
lontul, avuta In puturr cu pacura.
Clopotel (Iazul-luI-), iaz, jud.
Suceava, spre S.-V. $i in mar-
ginea orasulur Falticeni. E for-
mat de piriul Buciumeni $i are
o suprafata de 400 in. p.
Clopotel (Tarina-luI-), farinä,
CLWNI
judetul Suceava, in suprafag
de 20-25 falcI, intre Faldeen'
$i pirtul arciumeni.
Ciopotelul, las, jud. Boto$ani, for-
mat din piraie, pe mosia sta-
tuluT Vorona, comuna Poiana-
Lunga, pl. Siretul.
Closani, com. rur., in jud. Me-
hedinti, plaiul Closani, la dis-
tanta de 73 kilom. de ora$ul
Turnul-Severin, lar de Baia-de-
Aramd, resedinta pla.$eT, de ri
kil. E situad in munte, pe al-
bia riuluT Motrul-Mare $i Mo-
trul-Mic (Motrisorul sail Motrul-
Sec). Comuna Clo$ani este com-
pusa din satul Motrul-Mare care
este re$edinta comunel $1 Mo-
trul- Sec, de care apartine $1
Poiana, unde este sucursala va-
meT Virciorova.
Are 1 ro5 IocuitorI, din carl
199 contrib., locuind in 245 case.
Ocupatiunea locuitorilor este
agricultura, cre$terea vitelor $1
facerea $indriler de brad.
Parte din locuitorl se ocupa
cu pescuitul pastravuluf din apa
Cerna $i piraiele sale si cu face-
rea brinzei numita «de toamua»,
san brilla. «degerata.».
Locuitorif posea : 16 plu-
gurT, 20 care ca bol, 1 1 carute
cu cal si W15 stupT.
Are 3 bisericT, deservite de z
preotr $i 4 cintaretY ; o scoalti
cu I invAtAtor.
Sunt 4 circiumr.
Budgetul are la veniturT lel
1646; lar la cheltuell 1097 lel,
NumArul vitelor este de : 890
vite marf cornute, 304 of, 2000
capre, 103 cal $i 600 rimatori.
Closani se margineste : la E.
ca comuna Pocruia ; la S. co
com. Orze$ti; la V. $i N. cu
A u s tro-Ungari a.
Locurr de munca In comuna
Clo$ani sunt : Poenile - d.-j. $1
Poenile-d.-s.

Dealue : Dealul - Closanilor,
Socetul, Puntea, Cracul-luI-Pe-
tre, al-Ursuluï, al-MicioratuluI,
al - PorculuI, al - Izvoarelor, al-
LupseT, al - Ponoroacelor si al-
Sohodoarelor.
Ape sunt : Riul Cerna, piriul
Cernisoara, Carbunele, Bulzul,
Ivanul, ScArisoara, Godeanul,
Naiba, Vinatorul, Motrul, Craio-
vita, Frumosul, Carpenul, Valea-
dintre -DealurT, Piriul - UrsuluI,
al-luT-Petre, al- CiuteT, al- Run-
culuT, Alunul, Mileanul, Sea:
risoara, Motrul-Sec, Capra, Do-
brota si Lupa.
MuntiT din aceasta comuna
sunt : Oslea, Gropile, Balma-
jie, Mocirlice, Scarisoara, Bul-
zul, Vlasia, Radoteasa si Mi-
cusea.
Prin comuna trece soseaua
comunald Padesul- Orzesti- Clo-
sani, ce se leaga cu judetul
Gorj i oseaua Baia-de-Arama-
Brebina-Orzesti-Closani.
Tudor Vladimirescu, fiind va-
taf de plaiti, a avut resedinta
plaiului in comuna rurala
Casele carT i lea facut
st5. i pana asta-if, servind de
local pentru scoala i primarie ;
de asemenea se afla o lucera
si un eleste5 de peste in apro-
piere de casa, in huna stare,
foste ale erouluT din 1821.
Valle comuna aosani si ale
com. Obirsia ca si ale com.
Busesti sunt prapastioase, si ser-
vesc de potecI trecatoare peste
munti in Austria, adic5. in Ba-
natul Temisoarer si In Transil-
vania.
In anul 1848, Ungura sub
conducerea lui Kossuth, aü ve-
ra peste munte, pe plaiul Os-
lea in com. rur. Closani si de
aci ati plecat spre Dunare.
In timpul razboiuluT Romino-
Ruso-Turc din 1877-1878, se
raspindise vestea ca Ungurir
aú intrat In tara, pe la Baia-de-
527
Arama, din care cauza a fost
trimisa imediat armata, spre
Baia-de-Arama, si s'a fortificat
Culmea-CerneI.
In comuna Closani se afld
o petera cu stalactite si sta-
lagmite frumoase.
Clo§ani, phaig, ocupa partea de
N. a judetuluI Mehedinti. Se mar-
gineste: la N., cu creasta mun-
Olor Carpati, care 11 despart de
Transilvania si Banatul -Temi-
soareI; la V. de Banatul-Temi-
soard tot prin muntiT Carpati,
si nul Cerna ; la S. cu plaiul
Cerna I pl. Motrul-d.-s., iar la
E. cu jud. Gorj si o parte din
plasa Vailor. Acest plai5, care
si-a luat numele de la muntiT
Closani, este format din 18 co-
mune si anume:
Baia-de-Aramd, cu catu-
nele: Baia - de- Araml, Dealul-
Mare i Tarnita.
Bala-ae-Yos, Cu catun ele:
Cirsul i Bala-de-Jos.
Bala-de-Sus, cu catunele :
Bala - de- Sus, Bratesal , Latu-
roasa, Moristea, Zagoicea i Mo-
truI-Mare.
Clofani, ca catunele Mo-
trul-Sec si Comanesti.
Comeinefti, Cu catunele :
Brativoesti, Ludul, Molani, Pis-
trita i Crainici.
Crainki, cu catunele : Sär-
dänesti i Valea-PlopuluT.
Glogova, cu catunele : Glo-
gova, Boghicesti, Clejnesti,
manesti, Olteanul i Cochirani.
lupa, cu catunele: Iupca,
Cimpul - Mare, Chitinuiul, Giu-
resti, Anghelesti i Sardanesti.
lifeireifefti, cu catunele: MI-
rasesti, Bratiloval si Stanesti.
Io. Negoefti, Cu catunele : Ne-
goesti, Apa-Neagr5., Canucesti
Padesul.
I I. Obirfia, cu catunul O-
birsia.
12. Orzefti, cu catunele : Or-
www.dacoromanica.ro
CLOANI
zesti, Brebina, Calugareni, Ti-
terlesti i Vaeni.
Ponoarele, cu catunul :
Ponoarele , Muta , Birliacu I ,
Brinzeni, Buicani, Cracul-Mun-
teluI, Girdaneasa, Gherghesti,
Proitesti, Mocovistea, Rieni, Rai-
culesti, .Sipotu/ i Valea-Ursuld.
Rdtijul, cu catunele : Li-
nia-de-Jos,Linia-de-Sus i Chiliul.
Rudina, cu catunele : Ru-
dina i Beresti,
i6. ,Sovarna-de-Yos, cu catu-
nul ovarna-de-jos.
17. Sovarna-de-Sus, cu catu-
nele : ovarna- de- Sus, Runcul
Studina.
¡8. Vladimirefti, cu catunele:
Vladimiresti, Ohaba i Popesti.
Resedinta subprefectureI e in
com. urbana Baja- de - Araml;
de asemenea si a judecatorieI de
pace, numita judecatoria Oco-
luluT Baia-de-Arama ;tot in re-
sedinta se afla un spital si o-
ficiul telegrafie.
Suprafata total5 a plaiuluI
Closani este de 60933 hect.
dintre care 11240 hect. sunt
Ativabile, 20000 cu padure,
oo Cu vir, 300 cu pomr §i res-
tul necultivabile.
Plaiul Closani este udat de
maT multe riurT, dintre carI cele
maT principale sunt : Cerna,
Motrul, Bulba i Bribina.
Toata partea de N. a aces-
tuT piala este brazdata de muntl
tnaltI, dintre care ceI mal in-
semnatI sunt: Dobra, Inalt de
1923 metri; Girdomanul, Groa-
pele, Oslea, Olanul, Pietrele-
Albe, Stina-Mare si Totoaia,
inalt de 1993 metri.
In plaiul Closani statul po-
sea 2 mosiT, cu un venit anual
de 1600
Locuitorii comunelor apro-
piate de gr-anit5. si muntT se
ocupa cu pescuittil pastravuluI
din apa Cerna i afluentil sal
cu facerea siteT.
 CLOANI
Din punctul de vedere geo-
logic, acest piala este avut in
tot felul de metale, i mar cu
seama in aram i carbunT.
Arama s'a exploatat in mar
multe rindurT din minele de la
Baia-de-Arama, Baroaia si Te-
homirul.
In plaiul Closani se gasesc
si ape minerale, cum sunt cele
de la Bala - de - j., Bala - de - s.
si Bala-de-Arama, care contine
fier, pucioasa i alte substante.
Ca locurT istorice in plaiul
Closani avem : Meterezul din
frumoasa empie a PadesuluT,
facuta de Tudor-Vladimirescu.
Ramasitele de zidarii de la Ca-
lugareni, Ponora si de Piatra-
luT-Stan. MaT sunt manastirea
Schitul-Baia - de - Arama, casa,
moara i elesteul luT Tudor-
Vladimirescu, din com. rur. Clo-
sani.
In plaiul Closani este si o
sucursala a lamer Virciorova,
care functioneaza numaT in tim-
pul vereT, cit stati vitele locui-
torilor in muntI pentru pasu-
nare. (V. Closani, trecatoare).
Clo§ani, treatoare, in jud. Me-
hedinti, plaiul Closani, com. rur.
Closani, incepe de la locul nu-
mit Poiana, proprietate a gene-
raluluT Gh. Angelescu si a colo-
nelulur G. Palade.
Ad este pichetil Closani si
sucursala vatneT Virciorova, nu-
mita Poiana.
Din acest loe, trecatoarea se
desparte in dota partr : o parte
apuca prin satul Motrul-Mare,
pe apa MotruluT, la locurile de
muna. ale Motrenilor, numite
Poenile-MarT i Poenile-MicT. A-
poT sus pe Scarisoara, plaiul
Paltineilor, in culmea sting5. a
Cerner, coboard in Cerna, luind
o directie spre plaiul Girdoma-
nuluT ce duce la muntele Gir-
domanuluT si Stina-Mare, ducind
www.dacoromanica.ro
528
peste hotar in Transilvania iar
o ramura pe plaiul BulzuluT in
muntiT BulzuluT si alta*.
A doua parte apuca prin sa-
tul Motrisorul-Sec, merge la lo-
curile de muna. ale Motrisore-
nilor, de aci la Buza-PlainluT,
apoT urca Plaiul-Oslea, in cul-
mea Cerner, de ad coboaa Ia
apa Cerna, in valea Cerner, la
Lunca-Frasinuluf si continua ina-
inte tot sub numele de Plaiul-
Oslea, pana la n'unte sus la
Pietrele-Albe.
Clo§ani, deal, in com. rur. Clo-
sani, plaiul Closani, jud. Mehe-
dinti.
Clo§ani, pisc, in jud. Mehedinti,-
plaiul Closani, com. rur. Clo-
sani, numita i Poiana-Closani-
lor ; mala i punct de obser-
vatiune in toate partile, avind
o inaltime de 1428 m.
Clo§ani, pichel de granilet in jud.
Mehedinti, plaiul Closani, com.
rur. Closani.
Clo§ca (Tiganca), sat, pl. Mos-
tistea, jud. Ilfov; face parte din
com. rur. Cratunesti-Mdineasca.
Este situat la V. de Cratunesti,
pe valea Mostistea.
Se intinde pe o suprafata de
478 hect. si are o populatie de
135 locuitorT.
Familia Casotti are 390 hect.
locuitoril 88 hect. Proprietaj-
rul cultiva 250 hect., avind 140
hect. padure. LocuitoriT cultiva
tot terenul, t'ara sa alba locurT
de fineata.
Comerciul se face de un cir-
ciumar.
Numarul vitelor marT e de
115 si al celor miel de 117.
Clucereasa, sat, face parte din
com. rur. Racovita, plasa R1111-
DoatnneT, jud. Muscel.
CLUCERUL
Are o populatie de 134 capl
de familie, sati 723 suflete, din
carT 358 barbatT si 365 femeT,
impreuna Cu Racovita-d.-a.
In Itinca Clucereasa, pe o co-
lina numita Margineanca, ce-T
se maT zice si Piscul-Liliecilor,
se vad niste ruine. Irt apropiere
de poalele acesteT coline se afla
ti-el marl fintinT si un helesteti.
Aci este o mare fabrica de
spirt, proprietate a d-luT I. A.
Dobrovid, aproape de poseaua
care duce de la CimpuIung la
Pitesti. Aceasta fabrica s'a zidit
la 1865 de fostul proprietar,
Moraitu. Produce spirt escelent,
care se exporta in strainatate.
Este aprovizionata cu cele mai
nota si perfectionate aparate.
Statul incaseaza de la aceasa
fabrica aproape 300000 leT a-
nual.
Proprietarul el face mare co-
mert Cu vitele, pe care le in-
grasa cu borhot. Resturile ser-
vesc la ingrasatul pamintuluT.
Clucereasa, stalie de drum de
fier, jud. Muscel, plasa Riurile-
Arges, com. Racovita, pe finja
Golesti-Cimpulung, pusa in cir-
culatie la i Iulie, 1887. Se afil
intre statlile Ciumesti (7,8 kil.)
Sttlpeni (8,1 kil.). Inaltimea
d'asupra niveluluT mariT de 308
m., 6. Venitul acesteT statif pe
anul 1896, a fost de 161094
Id, 55 banT.
Clucereasa,plidure, supusa regi-
mulul silvic, comuna Racovita,
pl. Riul-DoamneT, jud. Muscel.
Are imprema cu trupul de pa-
dure Racovita, o intindere de
moo hect., compusa din stejar,
fag, carpen, jugastru, frasin,
plop, pluta i anin.
Clucerul, cdtun, in comuna si
satul IsTamoIoasa, plasa Biliesti,
jud. Putna.
 CLUCI1JLIJI (BALTA-)
CluclulUl (Balta-), lac, in jud.
Tulcea, plasa Mdcin, comuna
Pisica. Este formad de o revdr-
sare anterioard a Dundfer, cu
care comunica acum prin o
girlitd, care o alimentead. E
situad in partea nordicd a pldser
si a comuner; la E. comunicil
ea balta Tinda. Malul säü nor-
dic este acoperit cu stuf, iar
cel sudic este mdrginit de Grin-
dul-C/uciulur si al Pisicer; pe
la N. trece drumul comunal,
pe tärmul Dundrer, Pisica-Aza-
Are o intindere cam de
kilometru.
CluciuluI (Grindul-), grind, in
jud. Tulcea, plasa Mdcin, com.
Pisica. E situat in partea nor-
died a pldser si a comuner. El
este o prelungire orientan a
grInduluT Gemener ; se indreaptä
spre S.-E., märginind spre N.
Balta Cluciulur si se termind
In grindul cel mare al Pisicer.
Are o forrad lunguiatd; o lun-
gime de 4 kil. si o intindere
de 20 hect. La N. e mdrginit
de pädurea Gemener si Balta-
Cluciulur; la S. e inconjurat cu
stuf; pe la E. merge drumul co-
munal Luncavita-Pisica.
Coacä, ogas, jud. Dolj, pl. Jiul-
d.-j., com. Argetoaia, satul 13A-
lacqti-Iorddcheni.
Coacizele, munte, in com.
rul-Dorner, jud. Suceava.
Coacfizelor (Pirlul-), afluent al
PiriUlui - Rusulur, in com. a-
rul-Dorner, jud. Suceava.
Coacäzeior (Pirlul-), mic afiu-
ent al piriuluT Suha-Mica, jud.
Suceava.
Coada, locuinfd izolatc7, tingd co-
muna Chiseletul, pl. Oltenita,
jud. Ilfov.
IROSII. Marele Pu (Ion" Geogr (c. Vol.
529
Coada, baltd, la E. de comuna
Chiseletul, plasa Oltenita, judetul
Ilfov.
Coada, cimpie, in com. rur. Do-
bra, pl. Cimpul, jud. Mehedinti.
Coada - Aninoasel. (Vezr Ani-
noasa, vale, com. Jupinesti, jud.
Muscel).
Coada-B6IteI, prelungire nord-
vesticä a ieserului Babadag, si-
tuatä in pl. si jud. Tulcea, pe
teritoriul comuner rurale Zibil.
Are o forrad ovan. Malurile
er sunt ¡case i acoperite de
douä partr cu stuf. Coprinde 5
insulete de diferite märimr, carf
se acoper tot-d'a-una cind vin
apele mari. Pe malu-T vestic
merge soseaua nationald Tul-
cea-Babadag-Constanta ; iar pe
cel estic drumul comunal Zibil-
Congaz-Eni-Chioi. In ea se var-
sä. piriul Telita, precum si Va-
lea-Izvorului unid cu valea Ha-
gilar. Avind tot-d'a-una apd,
are si peste, ce se consuma in
Zibil j Satul-Noti. Sunt 2 cher-
hanale pe malurile er.
Coada-Bitlanului, pdeiure, in ju-
detul Ialomita, pl. Ialomita-Bal-
ta, insula Balta, teritoriul co-
muner Stelnica.
Coada-ChiciuluI, pddure, In in-
a- sula Chiciul, pl. Borcea, jud. Ia-
lomita. Are 5 hect. salcie
plop, cu etate de 7-9 anr.
Coada-Fägetelului, deal, in jud.
Suceava, com. Preutesti, parte
acoperit cu pdclure, parte cu
fina.
Coada-Fetel, loc izolat, com.
Breaza-c1.-s., pl. Prahova, jud.
Prahova.
Coada-Gemenel, po-
www.dacoromanica.ro
COADA-1ZVORULUT
iand, com. Rijletul-Vieros, pl.
Vedea-d.-s., jud. Olt.
Coada-Girlel, lac, in jud. R.-Sd-
rat, pl. Orasulur, com. Risipiti.
(Vezr, Gtrler-Coada).
Coada-Girlei, mic afluent al pi-
riuluT Recea, com. Vdscani, ju-
detul Suceava.
Coada-Iencei, cdtun, pendinte
de com. Silistrarul, jud.
E situat la S.-V. de com. si
la o depärtare de 6 kil. Popu-
latia sa e de 55 suflete, for-
mind 12 familir.
Coada-IenceI, tirld, in judetul
Braila, pe hotarul de S.-E. al
comuner Gurgueti, pe muchea
vder Ianca, aproape de unde
vdlceaua Jilava, din com. Roman,
se uneste cu Valea-Iencer, cam la
Ir kil. spre S.-E. de satul Gur-
gueti. Suprafata satulur este de
hect., avind 4 case, locuite
de 4 capT de familie, sati ro lo-
cuitorT. Animale sunt : 9 vite
cornute si 8 cal.
Coada-Iencei, lac, in jud. Brdila;
situat la V. de com. Scortarul-
Vechn, pl. Vddeni. Suprafata
sa e de 150 hect. Apa sa con-
tine substante minerale. In rdz-
boiul din urmä. cu TurciT, Rusa
trecind p'aci, a1 construit un
pod de lemn.
Coada-IzvoruluI, sat, in jud.
Dimbovita, pl. Cobia, cdt.
com. Uliesti.
Coada-Izvorului, sat, face parte
din com. rur. Mänesti, pl. Tir-
gsorul, jud. Prahova. Are o
populatie de 344 loc., din czar
174 bärbatT i 170 femer. Lo-
cuitorir mal numesc acest cd-
tun si Meid. Aci e o bisel icd,
cu urmätoarea inscriptie
67
 COADA-IZVORULUI
gAceastii sIlnt i Dumnezeiascl bi-
seria, ce se paznueste hramul Sf. A-
dormireY a Maica DomnuluY, s'a Inceput
din temelie, cu mila lui Dumnezell, de
cucernicul Preot Popa Andronache a de
d-luY Doctor Silivestru, in zilele blfirieT
Sale Grigore Ghica Voevod, 1828, yi s'a
stricat de cutremur j a meremetisit-o
D-lul Coconu Dimitrie MNnescu, 1845,
si s'a zugrIvit de locuitorn satultif ceY
mal cu temeih: Costache, Rada, Nico-
lae, In zilele prez Inlitatult1 Domn George
Bibescu Voevod, 1847, 'une 15. Pkvu
Zugrav cu fiul sitU Florea, ot Tirgovistek.
Locuitorir acestur catun se
ocupa mar mult cu fabricarea
varulur alb, pe care-1 transporta
la Bucuresti.
Coada-IzvoruluI, sat, face parte
din com. rur. Vladeni, plasa
gsorul, jud. Prahova.
Coada-Lacului, lac, in judetul
R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j., co-
muna Rimniceni, in partea de
S., format de riul
rat. Contine stiuca, crap si bi-
ban, ce se vind si se consuma'
In localitate.
Coada - LaculuI, viroagä, jud.
Prahova, pl. Prahova, ce ser-
vete de de scurgere helesteulur
din dosul mandstirer Brebul, in
piriul Lupa.
Coada-LupuluI, chichi, in jud.
Braila, situat in partea de N.
a ostrovulur Calla, aproape de
unde se uneste Lata (ramificatie
de Dundre) cu Dundrea-Vapoa-
relor, in dreptul com. Tichilesti,
pl. Vadeni.
Coada-Malului, sat, face parte
din com. rur. Magurelele, pl.
Podgoria, jud. Prahova.
Coada-MaluluI, loc izolat, com.
Batrini, pl. Teleajenul, jud. Pra-
hoya.
Coada-RIpei, /oc cu izvoare, jud.
www.dacoromanica.ro
680
Bacaa, pl. Siretul-d.-s., de pe
teritoriul com. Obirsia.
Coada-Stincei, sat,ln com. Hol-
boca, pl. Branistea, jud. Iasi.
E situat pe coasta de E. a
dealulur Ruseni, care formeaza
malul drept al sesulur Niel si
at Prutulur. Se intinde pe o su-
prafata de 958 hect, cu o po-
pulatie de 59 fam. sail 287 lo-
cuitorr. Are o biserica,
la 1730 de boier C. Balus si
acum deservita de I eclesiarc.
Numärul vitelor e de 1089
capete, din carr: 408 vite marr
cornute, 582 or, 30 cal' si 69
rimatorr.
Coada-Sulimanului, /oc izolat,
in jud. Ilfov, pl. Negoesti, cora.
CalAreti.
Coada-VäeI, vale, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-j., com. Poiana-Plenita.
Coada-VirfuluI, mahala, in jud.
Mehedinti, pl. Cerna; tine de
com. rur. Gornovita.
Coadä, pîriia,c, jud. Tecuciti, iz-
voreste din satul Titul, curge
spre E., prin mijlocul com. Cor-
bita, pl. Zeletinul si se varsá in
raionul comuner, in partea dreap-
ta a riuluT Berheciul.
Coadä (Valea-lui-), vale, la S.
de satul Rachitoasa, pl. Stäni-
sesti, jud. Tecuciii.
Coade (La-), vale, in pl. Bor-
cea, teritoriul comuna Rasa,
jud. Ialomita. Incepe de la
N. laculur Galatuiul si merge
spre N.-E., avind o lungime de
4 kil. Peste aceastá vale trece
drumul vechia ce duce de la
Calarasi la Bucuresti.
Coadele, sat, pl. Znagovul, jud.
Ilfov. Pace parte din com. rur.
dOALTI.E
Lipia-Bojdani. Se nurneste ast-
fel, fiind-ca aci este coada ¡Al-
ter Znagovul. Este situat la N.]
V. de GruiuI, linga balta Zna-
govul. In partea de S. este li-
mitat de padurea Znagovul. La
N. parte din pamintul Mil e
smircos.
Are o biserica deservita de
preot si I cintaret.
Populatia lur e de 502 locui-
torr. Se intinde pe o supra-
fata. de 1276 hectare, din carr
¡030 apartin statulur si 246
locuitorilor. Statul cultiva prin
arendasir sar 492 hect. (5 sterpe
47 izlaz Si 486 padure). Locuj-
toril tot terenul.
Comertul se face de 3 cir-
ciumarr.
Numaral vitelor marr e de
175 si al celor miel' de 274.
S'aa stabilit in sat 2 ardid.
Coadele, clitun (dila), in plasa
Borcea, teritoriul com. Rasa,
jud. Ialomita.
Coadele, loc izolat, jud. llfov,
pl. Oltenita, com. Radovanul.
Coadele,peldure, pl. O lten ita, jud.
Ilfov.
Coadele saii Izvoarke - Zna,
govuluI, pîrîü, izvoreste din
mar multe fintinr, situate pe co-
muna Cojasca, jud. Dimbovita.
Intra apor in judetul Ilfov sir
moiile Sterianele, Linfa l'Alti-
neanul si Butimanul si formea-
za doua raid helestae cu peste,
fiind legate prin zagaz upul
in mosia Sterianul-d.-s., aviad o
suprafata de un hect. o altul
In mosia Sterianul-d.-mj., avind o
suprafata de 1.50 hect.
Dupa, ce ucla com. Poenari-
Vulpesti, se intilneste cu apa
Luciultli, la cat. Ulmeni, coin.
Poenari, pl. Znagovul, judetul
Ilfov.
 COAMA-CALULUf
Coama-CaluluI, loc izolat, com.
Teisani, pl. Teleajenul, judetul
Prahova.
Coame§i, mie afiuent al 04'111111
Sabasa, jud. Suceava.
Coarba, sat, com. Radiul-Mitro-
polieT, pl. Copoul, jud. Iai. E
situat pe podisul dealuluT cu
acelasT nume, in partea dreapta
a riului Jijia.
Are o populatie de 17 fa-
mili!, sati 84 locuitoriT, carl se
ocupa cu agricultura si creste-
rea vitelor.
Numarul vitelor e de 346 ca-
pete, din carT : 135 vite mari
cornute, 15 cal, 153 oi i 45
rimalorr.
Coarba, deal, jud. Iai, in par-
tea de E. a satuluT Radiul, co-
muna Radiul-MitropolieT, plasa
Copoul. Se intinde de la S. spre
N. si se termina in sesul
La poalele acestul deal se for-
meaza valea Coarba, ce vine
in partea de E. a comuneT.
Coarba, vale. Vez! Coarba, deal,
jud. Iasi.
Coarne (La-), culme de munfi,
com. Bogdanesti, jud. Suceava,
ale cara piscurT sunt:
Druganul, Tina - Rosie, Arsita-
PaduretuluT si Magura. E aco-
perita de brad si fag.
Coarnele, sati Doboca, (ungu-
reste Halas), munte, jud. Ba
da, pl. Trotusul, com. Mana-
stirea-Casinul, asezat pe hota.
rul judetuluT, spre Transilvania.
Are o inaltime de 1255 m. Se
afla la N. de muntele Clabucul.
Coarnele-CapreI, sat, comuna
Belcesti, pl. Bahluiul, jud.
S'a infiintat in anul 1879; i s'a
dat numirea de la o padure
631
vechie, din apropiere. E ase-
zat pe coasta despre N. a po-
disuluT Larga.
Populatia este de 221 capT
de familie, sati 1042 locuitorT,
carT se ocupa cu agricultura si
Cu cresterea vitelor.
Satul are o scoala infiintata
In anul 1883, frecuentata de 7
elevr.
Numärul vitelor e de 1585
capete, din carT: 770 vite mari
cornute, 92 cal, 614 oT si 109
rimáitorr.
Coarnele-Caprei, pädure, jud.
Iasi, com. Belcesti, pl. Bahluiul,
lingA satul cu acelasT nume.
Coarnelor (12.1u1-), iriiaf, jud.
Bazar', pl. Trotusul, com. Md-
n as tirea - Casi nul. Izvoreste din
muntele Clabucul si se varsa
d'a stinga piriuluT Casinul.
Coasta, sat, judetul Vilcea, face
parte din com. rur. Pausesti-
Maglasi, plaiul Cozia.
Are o populatie de 611 locui-
torT (300 barbatI si 311 femeT).
Aci e resedinta comuneT ;
scoala e frecuentata de 38 baetT,
din 136 copiT in virsta de scoala.
Are o biserica, fondata in anul
1829, de familia CeausuluT Ste-
fan.
Coasta, numire ce sa da' extre-
mitälii de N., S. fi E. a dm-
pulid Bärilganul, jud. Ialomita.
Coasta despre N., ce poarta
numele de coasta Ialomita, in-
cepe a fi pronuntata in partea
de V. a judetulul, din dreptul
satuluT Moldoveni, unde este
lipitá de apa riulur Ialomita, dar
mal spre E. este maT malta
se departeaza de albia riuluT,
formind o luna larga de 4 kil.
In care se afia insirate, la poa-
lele coasteT, satele: Cosereni,
Boranesti, Speteni, Barcanesti,
www.dacoromanica.ro
COASTA
Eliza-Stoenesti, Condeesti, Ules-
ti, Frumusica, Axintele i alte
sate micT. Mal spre E. de sa-
tul Axintele, coasta atinge riul
Ialomita, apoT formeazä o in-
gusta hinca, in care se afta sa-
tele : Crasani, Copozul, Rasi
Orezi. De ad, lunca se lungeste
latasT, cacT coasta merge spre
S., iar aibia riuluT merge spre
N. si, pe hinca, sub poalele coa-
steY, se afla satele: Borduselele,
Marsilieni, Albesti i alte sate
mal miel. Spre E. de Albesti,
din dreptul satului Buesti, coa-
sta iarasT atinge apa IalomiteT,
lar de aid se departeazd, mer-
gind paralel cu cursul riuluT,
formeaza o ingusta luncä pana
la satul Marculesti, unde lunca
se MI-geste, caer cursul Ialomi-
teT merge spre N. pana. la sa-
tul BucuI. De la Marculesti, coa-
sta se departeaza mult de apa
rfulul pana la satul Vladeni,
unde se nneste cu coasta de
E., formata de Borcea. Coasta
IalomiteT, In toata lungimea sa,
este aproape verticala si nu se
poate trece de cit prin anumite
drumurI, numite sughite, formate
prin sapaturl sati prin curgerT
de apa., de pe cimpul Magan,
pe luna. Inaltimea eT este de
30-35 In.
Coasta de S. incepe din drep-
tul satuluT Varasti ; se intinde
spre N.-E., pana la N. laculuT
Gälätuiul; iar de ad se diri-
geaza spre N., apoT spre E. pana
la satul Jegalia, formind o te-
rasa larga de IO kil. In drep-
tul orasuluT Calarasi si care, cu cit
se apropie de Jegalia, se ingu-
steaza. De la Jegalia, coasta
merge spre N.-E., apoi spre N.,
pana in dreptul satuluT Gaita,
unde, departindu-se de Borcea,
se uneste cu coasta Ialomiter.
Coasta aceasta este formata de
Dunare i Borcea si are o t'Al-
time care variaza de la 15-30
 COASTA
m. Nu are repeziciunea aceleT
de N., de cit intre satul Fe-
testi Stelnica, unde poartä
i jud. Gorj. E situat intre muntif
numirea de Briciul. In dreptul
orasuluT alArasi, coasta se nu-
meste Slemna, lar in dreptul
satuluT Tonea poartA numirea
de Tinda-Minda.
Coasta, deal, intre comunele Poe-
nan i Jugurul, pl. Argeselul,
jud. Muscel.
Coasta, deal, situat in dreapta
girleT Ogretinul, jud. Prahova,
plaiul Teleajenul, com. Ogre-
tinul.
Coasta, deal, in jud. Roman, co-
muna Ghirdesti, spre V. de.sa-
tul Ghirdesti.
Coasta, munte, la V. com. Cii-
neni, plaiul Cozia, jud.
Aci se fabricA brinzA, la dota
stine, numite Stinele-Ciinenilor.
Coasta, peldure, in jud. BacAti,
pl. Tazláll-d.-j., com. DrAgu-
gesti, proprietatea coloneluluT
Crupenski. Este foloasd (fag,
stejar). Are o intindere de 120
hect. si este supusA regimuluT
silvic.
Coasta,pädure foloasA (fag, i ste-
jar), in jud. BacAil, pl. TazlAul-
d.-j., com. Valea-Rea, proprie-
tatea mostenitorulul luT Gr. Ro-
setti (443 hect.) si al luT V. Con-
dopolu. Are o intindere de 543
hect. si este supusà regimuluT
silvic.
Coasta-BArbäte§tilor, peidure
de stejar, pe mosia VAscani, ju
detul Suceava.
Coasta-Bengfii, munte, la N. co-
muna Novaci, plaiul Novaci,
jud. Gorj. E situat intre muntiT
Petrimanul, Bora, Stefan i Cdr-
www.dacoromanica.ro
532
bunele. Pe acest munte este o
biseria vechiA.
Coasta-BraduluI, surpturii, co-
muna Dobriceni, plasa Ocolul,
jud. Vilcea.
Coasta-Bra§ovenilor, deal, in
comuna Ocnele-MarT, pl. Oco-
lul, jud. Vilcea, la E. de dea-
lul Zaria, separat de acesta prin-
tr'un
Coasta-Bratii, loc izolat, com.
Berevoesti-PAnainteni,plaiulNuc-
soara, jud. Muscel.
Coasta-BursuculuI, deal, jud.
Suceava, acoperit de lanurT, pe
mosia Heciul-Lespezi.
Coasta-BuzeI, deal, in jud. Su-
ceava, com. BogdAnesti. E aco-
perit de pAdure de stejar.
Coasta-Cernelelor, pi-dure par-
ticularä supusd regimuluT silvic,
in intindere de 125 hect. pe
mosia Cernelele, pl. Ocolul-Otd-
sAul, jud. Vilcea.
Coasta-CernuluI,piídure, in jud.
BacAti, plasa TazlAul-d.-s., com.
Bucsesti. Esente : fag si stejar.
Coasta - Cioacelor, surpeiturd,
com. Vaideeni, plaiul Horezul,
jud. Vilcea.
Coasta-Cioricel. VezT BAjenieT
(Coasta-), jud. Olt.
Coasta-Clineni/or, pisc, pe cul-
mea Ciinenilor, jud.
Coasta-Colacului, deal, pe mo-
sia Heciul, jud. Suceava, aco-
perit Cu lanurT i imas.
Coasta-Corbului, mahala, com.
Recea, laiu1 Horezul, judetul
Vilcea.
COASTA-IAZULUI4b41C
Coasta-Crainicului, ',mute, la
N. com. Radosi, plaiul Novaci,
Molitvisul, Groapa -lui-Purcel,
Florile-Albe i Tduzul.
Coasta-Cretenilor, vale, In jud.
BacAil, pl. Bistrita-d.-s , de pe
teritoriul com. Ciumasi.
Coasta-DealuluI, pddurice a sta-
tuluT de 2 hect., pendinte de
com. Dudesti, plasa DImbovita,
jud. Ilfov.
Coasta.DobreI, deal, la S. com.
Tirzi, pl. Crasna, jud.
futre dealul Prisaca isesul Lo-
han. Are o suprafatA de 280
hect.
Coasta-FetiI, deal, com. er135.-
nqti, pl. Mijlocul, jud. Vilcea.
Porneste de la S. din riul OtA-
sAul, inAltindu-se treptat spre
N. si formind piscul cu acelasT
nurne, din al caruT virf se ob-
servA la N.-V. muntiT Bulla si
Arnota, unde se afid mAnAsti-
rea Arnota, pe o pozitiune In-
ciatAtoare.
Spre S.-V. este mAndstirea
Dintr'un-Lemn, cu o miel bise-
ricutd numitA, Bolnita, iar In par-
tea de N.-E. se vede schitul
Surpatele.
Coasta-Guzari, Oarte a dea-
lulur Guzari, com. Hurduji, pl.
Mijlocul, jud. Fäiciü. Si-a luat
numirea de la pirlul cu acelasT
nume.
Coasta-Harei, vale, in jud. Su-
ceava, com. BrAdAtelul
Coasta-Iazului-Mare, deal, In
jud. Suceava, comuna BrAdA-
telul.
Coasta-IazuluI-Mic, vale, in ju-
detul Suceava, com. BrAddtelul.
 COASTA-1VANI
Coasta-Ivani, deal, in partea de
a com. Ursi, pl. Cerna-
d.-s., jud. Vilcea.
Coasta llalla', loc izolat, la N.
de com. Albesti, plaiul Dimbo-
vita, jud. Mascel.
Coasta-Jidov uluI, deal, acope-
rit cu fina, in jud. Suceava, co-
muna Lespezi, cat. Siretelul.
Coasta-Lascului, deal, in com.
rur. PAtulele, pl. Blahnita, jud,
Mehedinti. E acoperit cu vil.
Coasta-Liteni, vale, in comuna
Bradatelul, jud. Suceava.
Coasta-luI-Bostä, vale, in jud.
Suceava, com. Bradatelul, din-
tre dealurile Viea si Coasta-la-
zulur-Mare.
Coasta-lul-Nec§an, vale, linga
satul Probota, judetul Suceava.
Coasta-Luncei, fes, filtre satele
Moara-lur-Ciorneiii si M'u guj ei,
pl. Funduri, jud. Vastuiti.
Coasta-Lungä. Vezr Pietrari ,
deal, jud. Vilcea.
Coasta-Lungä, a cal, porneste de
la S. com. Serbanesti, pl. Mij-
locul, jud. Vilcea, se tnalta trep-
tat-treptat spre N., servind de
limita futre cdtunele Cernelele
si Serba'nesti o se termina for-
mind Piscul-Floarer, din al ca-
rur vid se vede stabilimentul
balnear de la baile Govora, si-
tuat la valea Hinter.
Coasta- Lunga - Dealul-Mare,
tricpun de pdclure ale statulur,
in jud. lincea, com. Pojogi, pl.
Cerna-d.-s., in intindere de 75
hectare, formind, impreuta Cu
trupul Corbul, padurea Folesti-
d.-s.
533
Coasta-LupeI, sat, face parte din
com. Nicoresti, jud. Tecuchl.
E situat pe un deal si despartit
de satul Piscul-Corbulur prin o
41. Se hotareste la N. cu satul
Poiana, de care se desparte prin
o padure. Situat in partea de
N.-V. a comuner, la o departare
de 2 kif, de resedinta er. Are
o lungime de 3 kil.
Populatiunea satulur e de I lo
capl de familie, sati 614 sufl.
Are o su:ala mixta, frecuen-
tata de 83 copil (71 baetr §i
12 fete); o biserica, cu hra-
mul SE Gheorghe, acata de lo-
cuitorr si deservia de 1 preot
si 2 cintaretr.
Dealurile ce-1 inconjoara sunt
acoperite de vil, carT produc un
vin negru escelent.
Coasta-Mare, deal, in com.ma
Margineni, pl. de Sus-Mijlocul,
jud. Neatntu. E situat in spre
hotarul soseler Hoisesti. Are te-
renurr cultivabile.
Coasta-Mare, deal, sub care e
asezata com. Scaiosi, plasa Te-
leajenul, jud. Prahova.
Coasta-Mare, deal, in jud. Su- Coasta-Perilor, deal, acoperit
ceava, com. Lespezi. E acoperit de padure de fag, litiga. satul
de finete.
Coasta-Mare, a'eal, com. Titi-
reciul, pl. Ocolul, jud. Vilcea,
in dep'ärtare de 2 kil. spre N.-
E. de vatra satuluT.
Coasta-Mare, deal, tina com.
Pausesti-Maglasi, pl. Cozia, jud.
Vilcea.
Coasta-Mägurel, sat, com. Bai-
ceni, plasa Bahluiul, jud. Iasi.
I s'a dat numirea dupa movila
numia Magura, ce se afla in
partea despre E. a satuluT. Acest
sat e infiintat de la 1879 Cu
nor iraproprietaritr. Are o su-
www.dacoromanica.ro
COASTA-PLAPCEI
prafata de 200 hect. si o popu-
latie de 4 familiT, sati 37 sufl.
Numarul vitelor e de 8o ca-
pete, din carr: 42 vite marT cor-
nute, 5 cal, 20 or o II rima-
toa
Coasta-Mänästirei, a'eal, la N.
com. Romani, plaiul Horezul,
jud. Vilcea.
Coasta-Mierla, Pietrari O M'a-
duceni, pdclurr particulare, su-
puse regimuluT silvic, pendinte
de com. Pausesti-Mäglasi, plaiul
Cozia, jud. Vilcea.
Coasta-Nogel, firet de dealuri,
jud. Bacaä, pl. Muntelur, comu-
nele Comanesti si VOsiesti.
Coasta-Panacilor, coastd, jud.
Suceava, pe care se afla impras-
tiat satul cu acelasT nume.
Coasta-Pau§e§tilor, pdelure par-
ticulara, supusa regimulur silvic,
In intindere de 150 hect., pe
mo§ia Pausesti, com. Pausesti,
plasa Ocolul - Otazaul, judetul
Vilcea.
Bidilita, jud. Suceava.
Coasta-Pietroasä, munte, la N.
com. Carpinisul, plaiul Novaci,
jud. Gorj.
Coasta-Pisculul, i.s-c, in partea
de E. a com. Trestioara, plasa
Varbiläul, jud. Prahova.
Coasta-Pivelor, pise. (V. Tirsa,
jud. Vilcea).
Coasta-PlapceI, deal, la N. de
com. Mogosesti, pl. Vedea-d.-j.,
jud. Olt, cu directia de la N.
la S. Este impadurit, proprie-
tate a statulur, in exploatare.
 COASTA-PLOPILOR
Pe acest deal se cultiva cereale
§i sunt cite va petece de vie.
Coasta-Plopilor, deal, acoperit
de huceaguti i fina, in com.
Bogdaneti, jud. Suceava.
Coasta-Popei, deal, situat in
cat. Valea-Mereni, com. Meren,
pl. Vedea-d.-s., jud, Olt, cu di-
rectiunea de la S. la N. In Vir-
ful acestuI deal se cultiva ce-
reale pe o mica suprafata.
Coasta-Ro§ie, vale, in jud. Su-
ceava, com. Br-M*1u'.
Coasta-SäräteI, deal, in com.
Hurduji, plasa Mijlocul, judetul
numit ast-fel de la piriul
Sarata.
Coasta-Seack deal, care des-
parte catunul Ur§ani, de maha-
laua Tanase§ti, com. Rime§ti,
pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea.
Coasta-SuhaI, munte, in com.
jud. Suceava.
Coasta -§anturilor, deal, pe
mo0a Ruginoasa, jud. Suceava,
nu departe de satul Stolni-
ceni-Costandache, din comuna
Lespezi. Aci se vad trer san-
turI foarte marl trase paralel
(una ceva mal departat de cele-
l'alte cloud), despre care legen-
da spune el aU servit ca for-
turf inteo batalie.
Coasta-§aruluI, munte, d'asupra
satuluI Sarul, jud. Suceava, im-
brAcat in padure de brad.
Coasta - §ipotului -lui-Anton,
vale, in comuna Bradatelul, jud.
Suceava.
Coasta-TazläuluI, munte, in co-
muna Tazlaul, pl. Bistrita, jud.
Neamtu.
534
Coasta-VacaruluI, deal, judetul
Bacati, pl. Tazlaul-d.-j., de pe
teritoriul comunei Draguge§ti.
Coasta-VieT, deal, se intinde la
Sudul comune Coddesti, plasa
Mijlocul, jud.
Coasta-Villor, deal. (VezI Racla-
riul, deal din com. Mironeasa,
pl. Stavnicul, jud. Ia0).
Coasta-Villor, deal, pe teritoriul
comunei Maruntei, pl. Siul-d.-s.,
judetul Olt, altà-data acoperit
Cu viI, care dati un vin bun ;
azI e acoperit cu locurI de ara-
tura i izlaz de papnat.
Coasta-Vlaicului. VezI Flamin-
da, movila, jud. Muscel.
Coastä (De-sub-), fin/id, pl.
Ocolul, com. Mischi, judetul
Dolj.
Coastei (Dealul-), deal, ce tine
de muntele Furul, jud. Putna.
Coastele -Ro§ultif, loc izo/al,
intre muntele Oticul i Bere-
voescu, plaiul Dimbovita, jud.
Muscel.
Coastelor (Dealul-), deal, cu
directia de la N.-E. la S.-V.
com. Star-Chiojdul, pl. Telea-
jenul, jud. Prahova. Cade in par-
tea de E. a comuneI.
Coazima, deal, in pl. Isaccea,
pe teritoriul comuner Somova.
Se desface din dealul Certelul ;
se intinde spre E., avind o di-
rectiune generala de la S.-V.
la N.-E., brazdind panca nor-
died a plaseI i cea esticä a
comuneI. Are 110 m. tnaltime.
E punct trigonometric de obser-
vatie de rangul al .3-lea, do-
asupra satuluI Cl0a, a.
supra Vlei-luI-Mo-Grigora. , §i
www.dacoromanica.ro
COBIA
asupra oselel nationale Tulcea-
Isaccea-Macin. Este acoperit in
cea mal mare parte cu pawni
§i finete.
Coba-Iuc, movild, in jud. Tul-
cea, pl. IstruluI, pe teritoriul
com. rur. Casap-Chioi, situata in
partea estica a pl4ef i sudica
a comund. Este naturall, are
12 m. ìnälime, 0 este acoperita
cu verdeatd.
Cobala§ul-de-Jos, munte, jud.
Putna, pe teritoriul satelor Va-
lea-SareI, Podurile §i Prisaca.
Cobäla§ul-de-Jos,pildure, situa-
ta pe teritoriul comund Herts.
trAul, pl. Vrancea, jud. Putna,
In intindere de 1700 hect.; e
proprietatea locuitorilor din co-
muna Podurile.
Cobala§ul-de-Sus, munte, jud.
Putna, pe teritoriul satelor, Va-
lea-SareI, Podurile i Prisaca.
Cobäla§ul-de-Sus, peldure, si-
tuata pe teritoriul comuneI Va-
lea-SareI, pl. Vrancea, judetul
Putna, in intindere de 1400
hect. Proprietate a 134 locui-
torT din indiviziune din comuna
Prisaca.
Cobia, plasd, situata in partea
de S.-V. a judetuluI Dimbovita.
Aceastd plasa luat numele
de la valea Cobia si de la co-
muna i mangstirea ce poarta
tot acest nume.
Plasa Cobia se invecine0e la
N. cu plA01e unite Dealul-Dim-
bovita, aviad in partea de N.-
E. ca hotar natural piriul uta;
la V. §i S.-V. cu jud. Argq,
neavind hotare naturale ; la S.
0 la S.-E. cu jud. Vla§ca ;
la E. cu pl. Bolintinul.
In partea de N., plasa Cobia
este acoperita de dealuri i vaI,
COMA
pline Cu padurl si udata de o
multime de piraie; lar in partea
de S. are cimpii intinse, aco-
perite cu semAnatuff i izlazurY
de vite.
Clima este cAlduroasa i sa- -
natoasa, pa.mintul productiv,
locuitorir at1 ca ocupatiune prin-
cipala agricultura. Munti nu
sunt In aceasta plasa ; dea-
lurl sunt : BAsesti, Shnanul, Bu-
toiul i Piscul, In raionul comu-
neI Valea-Mare ; Mitul si Un-
chiasul-Mihaitl, in cuprinsul co-
mune! Badulesti ; Chilianul, din
raionul comuneI Gura-Foil, Fra-
sinul, Blidari, Closeari si Bur-
dusani, in cuprinsul comune
Cobia ; in comuna 1.1ta-
Seaca i altele mal putin Insem-
nate. Printre aceste dealurI sunt
o multime de val i valcele.
Plasa Cobia este udata de o
multime de piraie, nun i riu-
lete :
Argesul, ce trece pe ling
comunele: Patroaia, Ionesti, Gre-
ci i curge spre S.-E.; este
pe dinsul un pod stAtator, fa-
cut de judet la comuna Ionesti.
Neajlovul, care trece pe linga
com. Morteni, Puntea-de-GrecT,
Brosteni i Petresti si intra In
jud. Vlasca; Potopul, Rastoaca
care se uneste cu Potopul
alte fiulete mai putin insemnate,
precum: Piriul Cobia, cu aflu-
entii sal Pretroasa i Cumboaia;
valceaua Foaia, care se varsa
In Potopul ; piriul uta, in par-
tea de N.-E., care se varsa in
Rastoaca ; Tinoasa, ltn-
ga com. Mogosani ; apele Nej-
Voia, Broasca i Te13-
lea, prin raionul comunei PA-
troaia.
Plasa Cobia produce tot felul
de cereale, precum : gnu, po-
rumb, orz, ovaz, etc. Animalele
sunt numeroase. Are pAdurI
precum: padurea BAsesti,
com. Valea-Mare, de 50000 aril;
535
Broasca de 2500 aril ; Odaia-
TurculuI, comuna Matasarul, de
18000 aril; Golgota, in apro-
piere de emu. Dragodana de
27000 arli ; Morteni-d.-j., de
70000 aril; Patroaia, de 20000
aril; uta - Seaca, de 171050
aril"; Uliesti, de 63900 ariT si
altele mal putin intinse.
Ca industrie, plasa Cobia are
In com. Gura-FoiI o mare fa-
bricA de sfori i fringhir, infi-
intata de inginerul i proprie-
tarul Constantin Chiru; apoi mai
sunt : o moara de abur! .$1 una
de al:4 in com. BAdulesti; o
moara de abur! in Brosteni ; o
moara de apa in Cuparul ; o
moara de apa si una de aburi
in Gaesti, avind o fabricA de
fina; o !mad: de apa si una
de aburi in MatasaruI; o moarA
de apl in Mogosani ; o moara
si o piuA de aburi in Morteni;
o moara de apA in Persinari ;
patru moil de apa. in Petresti;
o moara de apa in Valea-Mare.
Tirguri anuale mal principale
sunt : tirgul de la Patroaia, la
29 Iunie i ce! dela Gaesti la 8
Septembrie.
AceastA plash' este strAbAtuta
de mal multe car: calea-feratA
Bucuresti-Pitesti - Virciorova, ce
vine despre E. de la Titu si in-
tra In plasa Cobia pe la cat.
Costesti - din - Deal, trece prin
gara si sprawl Glesti i intra
In jud. Muscel, ducindu-se la
gara Leordeni ; calea nationala
sati soseata Bucuresti-Pitesti, ce
merge despre E. spre V. prin
com. Cojocarul, Glesti si BA-
dulesti, pe lInga com. Valea-
Mare si intä in pl. Dimbovita,
trece prin comuna Glimbocata,
dupa care intra In jud. Muscel,
trecind prin comunele Ciulnita,
Leordeni, etc. 0 merge la Pi-
testi; §oseaua judeteanl Tirgo-
viste-Gaesti - Vlasca, care vine
despre N.-N.-E., intrA In plasa
www.dacoromanica.ro
coBIA
Cobia si trece prin com.
Seaca, Piciorul-de-Munte, Dra-
godana si la Glesti se incruci-
seaza Cu soseaua nationala si
calea - ferata, merge spre S.,
trecind Argesul pe un mare
pod la com. Ionesti si Inain-
teazA prin com. Greci, Uliesti,
Petresti i apor intra in judetul
Vlasca. Afara de acestea ma!
sunt i alte sosele vecino-co-
mu na/e si drumurr nesoseluite ce
unesc comunele unele cu altele.
Plasa Cobia se compune din
com. urbana Gaesti si din 23
comune rurale, care sunt: BA-
dulesti, Brosteni, Cobia, Cojo-
carul, Cringurile, C.uparul, Dra-
godana, Gura-Fori,
Greci, Ionesti, MAtasarul, Mogo-
sani, Morteni, Patroaia, Persi-
nari, Petresti, Piciorul-de-Munte,
Puntea-de-GrecI, Sperieteni, u-
ta-Seacd, Uliesti i Valea-Mare.
Peste tot, impreuna cu GAesti,
pl. Cobia are o pop. de 31336 loc.
Ca centre mal populate sunt:
comuna Cobia, cu 3256 locuitorI,
GAesti, Cu 2470 locuitor!, Gura-
utif, cu 2450 locuitorr, Patroaia,
Cu 2114 locuitorI, Uliesti, ca
1979 locuitorI.
Sunt doua. mAnAstirr: mana-
stire Cobia i PAtroaia, precum
si 58 bisericI prin diferite sate
comune. In GA esti este o
scoala primará urbana de baetI,
u 3 institutor! si una de fete,
Cu 2 institutoare; lar prin plasA
sunt 17 scoll rurale i anume
doul platite de judet si 15 de
stat. coale1e, al caror invatatorI
sunt salarial de judet, sunt in
comunele Gura-Sutil i Valea-
Mare, iar scoalele ai caror in-
vatatorl sunt platit! de stat,
sunt in comunele: Badulesti,
Cobia , Cringurile , Gura-Foi!,
Greci, Mdtasarul, Mogosani,
Morteni, Patroaia, Persinari, Pe-
tresti, Piciorul-de-Munte, Sperie-
teni, uta-Seaca si Milesti.
 CbBiA
Cobia, com.rur., plasa Cobia, jud.
Dimbovita. Aceasta comuna e
situata pe dealurile: Frasinul,
Blidari, Closari I Burdujani,
pe valle: Cdpsuna, Gura-Porcu-
lur si Valea-Cobier. Este udata
In partea de N. de piriul Píe-
troasa, spre V. de pirlul B
boaia, iar prin centru de ;ralea
Cobia. Peste aceste rîuri sunt in
com. trer podete.
Comuna Cobia se afla spre
S.-V. de Tirgoviste, aproape
de soseaua judeteand Tirgovi ste-
Gäesti jud. Vlasca si se compune
din doug-spre-zece catune : Fra-
si n ul-di n-D eal, Frasi nul-din-Val e,
Blidari, Cdpsuna, Gura-Porculur,
Calugareni, Bumboaia, Craciu-
nesti, Gherghitesti, Manastioara,
Fagetul si Arsurele, cu o popu-
latie peste tot de 3256 locui-
torr. Are pe teritoriul er multa
padure silivezr bogate in prunr.
In toata comuna sunt sapte
bisericI intretinute de enoriasr
sL o manastire, numita manasti-
rea Cobia, fondata de erban
Cantacuzino si intretinuta azI
de Eforia Spitalelor Civile din
Bucuresti.
Se invecineste spre E. cu co-
muna Piciorul-de-Munte, de carT
se desparte prin padurr i dea-
lurr cu val spre V. cu com.
Butoiul si com. Valea-Caselor,
despartindu-se iarasr prin dea-
lurT, vg.I i pg.durI ; spre N. cu
com. Lucieni, despartindu-se tot
prin deaturl, val si padurI
unindu-se prin soseaua vecino-
comunald ; iar spre S. cu Gdesti,
despgrtindu-se prin pirita Po-
topul i unindu-se tot prin osea
vecino-comunald.
In Cobia este o scoalä mixta
intretinutä de stat, frecuentata
de 66 elevr si eleve, avind
un invatator, salariat de stat.
In toatd comuna sunt preste
208 copir de ambele sexe cu
etatea de scoala. Localul de
56
scoall este cu primaria la un
loc, dada in 1885.
Comuna are 3974 ler venit
anual.
Cobia, mtiutistire, in comuna c.1
acelasr num e, judetul D hnbovita.
Cobia, phi?? §i vale, in cuprinsul
comuna cu acelasI nume, jud.
Dimbovita. .A cest piriu primeste
In sine alte piriiase mar miel' si
merge de se vanä in piriul
Potopul, aproape de Ggesti.
Cobiceni, sat, in partea de S.-E.
a comuner Todireni, plasa Jijia,
judetul Botosani. E asezat sub
coasta de deal, pe tärmul drept
al Miel. Mosia se compune din
2 partr: Cobiceni-lur-Panaite-Ne-
culag, de 1000 hect. si Co-
biceni-Fratil-Guserescu, de 258
hect., pe Ruga. carI se mar adaugä
partile locuitorilor de 214
hect. Are o populatie de 6o
sag 280 suflete, carr lo-
cuesc in 45 case. Are o bi-
serIca, deservita de personalul
bisericer din Hlipiceni. Sunt 45
de contribuabilI. Vite sunt : 214
bol' i vad, 6 cal, 116 or, 25
mascurr. Stupl cu albine sunt
io.
Sunt 2 circiumr.
Cobila, sat, pe mosia cu acelasT
nume, comuna endriceni, plasa
jud. Dorohoig. Are 124
familir, satt 496 suflete. Aseza-
rile satenilor sunt bune, cu li-
vezi; lar a proprietater mosiei
casa de lemn, cu heiurile nece-
sare, gradind si 14 pogoane vie.
Proprietatea mosier este a
d-lur C. Plagino. Biserica este
mica, fama din vechime de Gh.
Cuciuc ; are hramul Sf. Gheorghe,
deservita de i preot, i cintdret
si t 1:Alamar.
Calitatea pamintulur este parte
burla, parte mar slaba. Satenir
www.dacoromanica.ro
COCA
improprietaritl ag 246 hect. 14
arir pamtnt; proprietarul are 594
hect. 36 arir cimp, $i 630 hect.
17 ar. padure tinarg cu diferite
esente, intre care predomina
fagul i stejarul.
Piriul ce trece pe mosie, este
Lozneanul.
Drumurr principale sunt ca-
lea judeteang Dorohoig - Le-
orda, si acel din sat spre I50-
rohoig.
Hotarele, cu: Toloaca, ora-
sul Dorohoitl, Strahova, Bosia,
Horlaceni i Hapai.
Cobilei (Dealul-), deal, in partea
de E. a com. Vutcani, pl. Mij-
jud. Falcig, cu directia
N.-S.
Cobolcic, lac, in plasa Ialomita-
Balta, j id. Ialomita, insula Balta,
spre E. de satul Stelnica.
Cobolul, numire ce se mar da
laculut abaul, jud. Ialomita.
Cobre§ti. Vezr, Zatreni, comuna
jud. Vilcea.
Cobuzul, afluent al Bistriter, in
comuna Borca, judetul Suceava.
Coca, vechie numire a comuna'
Niculesti, jud. Buzag.
Coca, vechie numire a comuna'
jud. Buzar'.
Coca, numire, data mar multor
locali AT coprinse futre =uta
Bodinesti, Sgratelul - Bercir si
riul Slanic, preeum si in jurul
muntelul Istrita, judetul Buzar'.
Acestea par a fi teritoriul Cau-
caland, ocupat de puternicul
trib al Gotilor, Cauci.
Coca, mofie, in com. aringa,
jud. Buzati. Are 300 hect.vir si
araturd.
 COCA
Coca, munte,in jud. Buzlii, com.
Nicule$ti, pe hotarul despre com.
Grabicina, avind inaltimea de
67i metri $i acoperit de padure.
Coca, perdure, in judetul Buzati,
comuna Vintill-Voda, cdtunul
Bodinesti, face un corp cu sfoara
Fundurile, de 12 hect. Proprie-
tatea bisericer din Bodinesti.
Coca, piria, izvoreste de la N.
cornuneT Arma$e$ti, plasa Cerna-
d.-s., judetul Vilcea. Are o direc-
tie de la N.-E. spre S.-V. si se
varsa in riul Cerni$oara.
Coca - Antemireascä (Coca-
Plini), ceitun, al com. Nicule$ti,
jud. Buzdu. Are 340 locuitort $i
77 case.
Coca-Mereiascä, sfoaret de ino-
pe, in com. Nicule$ ti, catunul Po-
dul Muncit, jud. Buzati, proprie-
tate a statuluI, pendinte de
manastirea Poiana-Mdrulut. Are
o intindere de 23 hect.
Coca-Mereiasck mofie, in jud.
Buzan, com. Nicule$ti, cat. Po-
dul-Muncit. Are 490 hect., din
care 25 padure, restul araturt,
finete, izlaze $i. livezT. Se des-
parte in patru sfort : Coca-V1a-
huti, cu 230 hect.; Coca-Furtu-
nescu, cu 144; Coca-Vi$anul, cu
82 $i Coca-Frunza-Verde, cu 34.
Coca-Nicule§ti (Coca-Seacä),
critun de re$edinta, al com. Ni-
cule§ti, jud, Buzau. Are 270 lo-
cuitort $i 69 case. Are sub-di-
vizia Berhoiul.
Coca-Nicule§ti, mofie, in jud.
Buzati, com. Nicule$ti, cat. Pe-
trachesti. Are 320 hect., din
cart 64 padure, restul araturt,
izlaz $i livezt.
' Cocargea, com. rur., in judetul
Coca-Plinä, izvor, in jud. Bu-
511080 Mareta Dlellonm Goor alto. Vol. II.
537
zail, com. Nicule$ti. l'acepe din
poalele muntelut Umbrdrelul, de
la Fundul-CociT $1 se scurge in
Coca-Seaca.
Coca-Scheil, mofie, in jud. Bu-
a.6, com. Nicule$ti, fostà pro-
prietate a statulut, acum par-
ticulara, formata din 2 sfort:
Coca $i Scheiul. Are 550 hect.,
din cart 6o padurea Poteca $i
Gurguiul, restul araturt, izlaz,
fineatä $i livezt.
Coca-SeacA, izvor, in jud. Bu-
zail, com Nicule$ti. Incepe de
la poalele Dealuld-Caprit, de la
Fundul-Cocit, se unqte cu Co-
ca-Plina $1 merge O, se verse
In riul Slanicul, putin mal jos
de cat. Podul-MunciI.
Cocani, sat, pl. Znagovul, jud.
Ilfov ; face parte din com. rur.
Crevedia. Este situat spre N.-
V. de Crevedia-d.-j., pe malul
sting al vdet Desloaica, care
izvore$te din jud. Dimbovita $i
trece prin padurea cu acela$T
nume. Pe marginea de E. a sta-
tulla' trece $oseaua jud tema
Bucure$ti-Tirgovi$te.
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea, deservita de I preot
$i 1 cintaret; un pod stätator ;
o circiuma.
Populatia Id e de 264 locui-
tort. Suprafata totalá a satulur
e de 699 hect., din cal-1, pro-
prietarit, Doamna Eufr. Barba-
tescu, A. Vasilescu, C. Berlescu
si N. I. Popescu, ati 565 hect.,
lar locuitorit 134 hect. Proprie-
tarit cultiva 325 hect., avind 235
hect, padure si 5 izlaz. Locui-
toril rezerva pentru izlaz 8 hec-
tare.
Numarul vitelor mart e de
146 $i al celor miel de 176.
Ialomita, plasa Borcea, situata
www.dacoromanica.ro
COCARGEA
futre comunele Petroiul li Du-
de$ti, din pl. Ialomita-Balta.
Teritoriul comuneT are o su-
prafata de I 6000 hect. $1 se in-
tinde din Dunare spre N., co-
prinzind parte din insula Balta,
loc in ctinpia Baraganul, avind
jumatate pamint baltos qi ju-
matate pamtnt de cultura. Are
dota ino$it: Cocargea liBuliga-
Timbure$ti.
Sunt improprietaritT 322 lo-
cuitorY; neimproprietaritt se mal
alía. 327 locuitort.
Se compune din satele: Co-
cargea l'i Buliga $i din catu-
nele (tirlele): Nefelea si Ren-
ciul, aviad re$edinta primäriet
si a judecatoriet comunale in
Cocargea.
Populatiunea comuna este
de 2513 locuitorI, cu 655- capI
de familie $i 186o membri de
familie, sail 1292 barbatt $i 1223
femet. Sunt : 2480 Romint, ' 6
Grect, 2 Bulgart $i 27 Ungurt;
2508 cre$tint ortodoxt si 7 ca-
tolict; 688 agricultort, 4 mese-
ria$T, z industrIa$T, 37 comer-
ciantt, 7 avind profesiunt libere,
25 muncitort si 77 servitort. Cu
$tiintä de carte sunt 338 per-
soane, J'ara 2157.
Vite: 756 cal*, 2851 bol*, 4459
oI, 507 capre, 204 bivolt, 8 a-
sinI $i 546 porcI.
Venitul comuneI in 1887-
i888 era de 7550 let $i cheltue
lile de 8072 leT.
Sunt doul $colt, una de baett,
cu 8o elevI $i conclusa de un
invatator, retribuit de stat $i
comuna $i una de fete, Cu 3 t
eleve $i conclusá de o invata
toare, retribuita de comuna. Lo-
calul $coalet este de zid, cons-
truit de comuna.
Biserict sunt tret, din cart
doua in burla stare ; sunt deser-
vite de tret preott $i pa,tru das-
can; comuna cheltue$te anual
pentru cult suma de 828 Iet.
68
 COCARGEA
Pe partea de N. a teritoriuld
comuneT trece calea-feratá. Bu-
curesti-Fetesti, avind pe terito-
riul com. statia Elena.
Cocargea, com. rur., din judetul
Constanta, pl. Medjidia, situata
In partea centrala a judetulur,
la 42 kil. spre V. de orasul Con-
stanta, capitala, districtuluI, si
in cea meridionala a pl5seT, la
28 kil. spre S. - V. de oraselul
Medjidia, resedinta eT, pe valea
Cocargea.
Se margineste la N. si E. cu
com. Mamut - Cuius ; la S. cu
com. Chioseler ; iar la V. si N.-
V. Cu com. Enige.
Solul e putin accidentat de
urmAtoarele principale dealurl :
Dealul - Piribei (140 metri), la
N. - V.; Idris - Cuius (148 m.),
la N.; Merea - Bair si Cara-
Iuiuc (147 m.), la N.-V.; Sari-
Iuc-Bair (138 m.), la S.; Orta-
Burum-Bair (132 m.), la S.-E.;
Susustarifi-Bair si Ciughinea-Or-
man-Bair la S.-V.; Dichilitas-Ba-
vi-Sirti (142 m.), la V.; Diordin-
gi-Orman (144 m.), la N.; Buiuc-
Mezarlic - Bair, prin centru ; a-
ceste dealurT sunt acoperite Cu
finete, semAnaturT si putine pa.-
durT, maT cu osebire pe cel din
urml. Movilele sunt artificiale;
sunt 12, din carT maT insem-
nate sunt : Sorita (147 m.), la
N.-E.; Spapinar (145 m.), la N.;
Cocargea (142 m.), prin interior,
ring& satul Cocargea; ele ati
servit ca puncte de orientare.
Sunt mat multe v5.1: Dior-
dingi-Orman la N., cu adiacen-
tele sale pe stinga : valea Cust-
Culac la E., Cocargea saa Sai-
Ceair prin mijloc si Cinghinea-
Orman-Ceair, unja cu Ceatiric-
Ceair pe la V. si S.-V.
Catunele carT formeaza co-
muna sunt doua : Cocargea, re-
sedinta, in partea centra15., pe
valea Cocargea saa Sai-Ceair ;
www.dacoromanica.ro
538
Alibel-Ceair, in partea meridio-
nala a comuneT, la 5 kil. spre
S.-E. de resedintA, pe pantele
dealuluI Sal-1-rue- Bair.
Populatiunea e de 83 familiT,
cu 397 suflete, in maioritate
RominT, din carT bArbatT 218,
l'eme 179. Stia carte 68 per-
soane, nu stia carte 329.
Contribuabili sunt 88; ceta-
tenT rominT 379, supusT strainT,
17; ortodoxI 363, mahomedanT
34; agricultor! 82, comerciantI
2, industrias! 1, cu alte profe-
siT 3.
Budgetul comuneI e de 2405
leT la veniturT si de 2228 leT la
cheltu ell.
CAT de comunicatie sunt nu-
mai niste drumurT comunale ce
unesc satele intre ele si cu cele
invecinate, ca Molciova, Enige,
Chioseler, Carabaci, Caciamac,
Idris-Cuius, etc.
Pe teritoriul comunei, pe va-
lea Diordingi-Orman, la 3 kil.
spre N. - E. de cAtunul Cocar-
gea, se Arad ruinele satuluT Spa-
pinar, distrus de incendia in ul-
timul razboiti, (1877), iar locui-
toril s'ala refugiat in Cocargea.
Cocargea, sat, in jud. Constanta,
plasa Medjidia, c1tunul de re-
sedinta al com. Cocargea. E si-
tuat in partea centrall a e!, in
valea Cocargea, san Sai-ceair,
intre dealurile Buiuc - Mezarloi-
Ceair, la N.-E. si E.; Dikili-Tas-
Bair-Sirti la N.-V. si V.; Su-
sustarifi-Bair la S.
Intinderea lui e de 312 hect.,
din carl 18 hect. ocupate de va-
tra satuluT cu grAdinile locuito-
rilor, restul impltlit liare stat
si locuitori. Populatiunea e de
45 familiT, Cu 189 suflete in ma-
ioritate RominT.
CAÍ de comunicatie sunt o
multime, ducind spre satele ve-
cine: ca Enige, Indirs-Cuius, Ali-
bei-Ceair.
COCENESTr
Cocargea, sat, in plasa Borcea,
jud. Ialomita, pendinte de co-
muna cu acelasT nume. Este si-
tuat pe coasta BAraganuluT sí
tarmul sting al BorciT.
Timburesti este vechea nu-
mire a acestuT sat.
Aja este resedinta primArief
si a judecAtorieT comunale.
Populatiunea este de 571 fa-
mili! RominT, 8 familir Tiganr
si 5 familir GrecT, saa 1942 su-
flete, din carT 604 barbatI, 584
femeI si 754 copiT.
Sunt doud scolT, una de baetT,
cu un invAtAtor, si una de fete,
cu o invAtAtoare.
BisericT sunt doua., la cari de-
servesc doT preotr treT das-
cAlT.
Vite: 631 cal, 2485 bol, 4217
oT, 204 bivolI, 8 asinT si 546
porcr.
Cocargeanul, brat (prival), in
jud. Ialomita, plasa Talomita-
Balta, insula Balta, comuna Ce-
gani.
Cocarcilul, pida, ce uda. comuna
Nistoresti, plasa Vrancea, jud.
Putna si se varsa. in Zäbala.
Cocizi§ (Pirtul-luI - Nitä-), pi-
rh1, afluent al Sabasel, jud.
Suceava.
Cocizi§ul, pilla, mic afluent al
piriuluT Borca, jud. Suceava.
Cocazi§ul, munte, in com. Malini,
jud. Suceava.
Coceiul, tirld, jud. Braila, la N.
movileI Coceiul, de pe dreapta
soselef-Braila CalAra.si si aproa-
pe la 300 m. de osea.
Coceiul, movilä, jud. Baila, in
dreptul tire! Coceiul.
Cocene§ti, sat, face parte din co,
 COCENETI
muna rurall Mataul, plaiul
bovita, jud. Muscel.
Cocenesti, (Vezr Bragadirul, jud.
Cocenosul, lac, in jud. Ialomita,
plasa Borcea, com. Vacaresti.
Cocestilor (Plrful-), Ala, in
catunul Slobozia, com. Badeni-
Ungureni, plaiul Dimbovita, jud.
Muscel.
Cochezile, brat (prival), in jud.
Ialomita, plasa Borcea, insula
Balta. Se intinde pe teritoriul co-
munelor Dichiseni i ocariciul.
Cochinesti, sat si com. rur., pe
apa Cotmeana, jud. Arges, pl.
Cotmeana., la 18 kit. de com. rur.
Costesti, resedinta subprefectu-
si la 41 kil. de Pitesti. Nu-
reí,
mar are nicT un alt catun alipit
si mimara 120 fam., CU 380 SU-
flete. In catun sunt 2 biserid,
una cu hramul Adormirea si
alta cu hramul Cuvioasa Paras-
chiva, deservite de dor preotr
dor cintaretf.
Numarul vitelor era in anal
1887 de 440 vite mar! (398 bol
vacT, 42 cal) si de 1330 vite
marunte (I t800Ti 150 rimatorT).
Cochira, prival, jud. Braila, in-
tre canalla Vilciul i Dunarea-
Vechie, in com. Stancuta. Pleaca
din privalul Ruptura-Candoiu-
lur si se uneste cu privalul O-
zinca-Vechie, din com. Vizirul.
Cochira, braf (prival), in jud. Ia-
lomita, pl. Borcea, com. VarAsti.
Cochirleanca, cow. rur., in jud.
Buzar', plasa Cimpulur, In par-
tea de S -V. a loculur Cochir-
leanca, de pe hotarul jud. Rim-
nicul, la o distanta de Buzla de
22 kil. 340m. Limitele sale sunt
539
la N. si E. hotarul jud.
incepind din mosia Zoita
pana in lacul Costeiul ; la S. ho-
tarul merge pe Drumul-FferuluT,
pana in drikmul Bogdanulur; la
V. merge pe drumul Bogdanu-
lur pana in hotarul mosier Zoita.
Suprafata sa este de 7378 hect.,
din care: 6244 arabile, 12 pa-
durr, 492 flneata, 462 izlaz si
168 sterp. ProprietatT mar insem-
nate sunt : Aria (a scoaler Gal-
benul), Cochirleanca (statul), Mo-
vila saa Cochirleanca (Spitalul
Gagianul, Silitea, Bo-
bocul i Parul-Silistea. @articu-
lare). Terenul este un ses in-
tins (ondulat putin in dreptul
cat. Pirliti) i fertil, unde se
cultiva porumb, orz, gria si a-
desea rapita. Are o moara de
aburr. Cal de comunicatie are
linie ferata Buzä'a-Rimnicul, so-
seaua comunald Scurtesti-Co-
chirleanca i drumurile naturale:
al-Fierulur i al-Bogdanulur.
Vite : 815 bol, 374 vacT,
183 viteT, 2 bivolT, 3 bivolite,
218 caT, 88 epe, 22 minjr, 2100
of, 6 capre i 405 porcT.
Comuna e formata din ca-
tunde Aria, Bobocul, Cochir-
leanca, Movila i Rosiori cu
sub-diviziile Ion; Gingeanul, Pa-
rul si Pirliti. Populatia sa e de
1360 loc., din carr: 287 bar-
batT insuratI, 64 neinsuratl, 17
vaduvr, 346 baetr; lar 287 fe-
mer maritate, 29 Ocluye, 330
fete. Case sunt 284.
Sunt 217 contrib., din care
6 comerciantl romini.
Budgetul com. e de 3878 ler,
73 banT.
Comuna are o scoall in cat.
Cochirleanca, populata de 35
elevr i lo eleve. Carte stia 36
loc. Bisericr sunt 2, deservite
de 2 preotl, 2 cintaretT i 2 pa-
racliserr. Catedra/a e cea cu
hramul Sf. Mihail si Gavril. Cir-
durar Sunt 5.
www.dacoromanica.ro
COCHIRLEANCA
Comuna si-a luat nastere dupa
1830. Cel locuitor sta-
bilit ad a fost loan Gagianu,
in jurul caruia mar adunindu-se
si altir, aa dat nastere satuld
Gageni, care, in 1840, era for-
mat. atunasul PArul nu era de
cit o mica circiuma, avind in J'ata
un par, unde se opreaa calatoril
pe care o vijelie l'a dartmat In
1883. In jurul circiumer s'aa acut
apor i alte case. atunul Bobocul
a fost inceput de Radu Bobocu,
care, gasind in mijlocul mosier
siliste de vechia sat ; s'a oprit
aci in 1848, atragind in juru-T
si pe altr locuitorT si asa aa dat
nastere cát. Bobocul - Silistea.
Cele-/-alte catune sunt din ulti-
mele decenir, iar Rosiori for-
mat din Insurater, in 1884.
Cochirleanca, cez'tun de resedinta,
al com. Cochirleanca, jud. Bu-
zati, cu 600 loc. j 120 case.
Are sub-diviziile Gagianu i Pir-
liti.
Cochirleanca, nuyie, in com. Co-
chirleanca, jud. Buzad, fosa' pro-
prietate a statulur, pendinte de
Episcople. Are 670 hect., toate
arabile, afara de 21 ocupate de
viroaga Slatina, ce curge pe
hotarul acester mosiT despre
nic. Acum, parte s'a dat insu-
ratellor (230 hect.), lar parte
(440) a devenit proprietate par-
ticulara.
Cochirleanca, numire, ce se mal'
dA mofier Movila, a spitalulur
Glrlasi, jud. Buzaa.
Cochirleanca, "Ha. Izvoreste
de pe teritoriul comuner Pirliti,
jud. Buzaa ; infra in jud.
nicul-Sdrat, pl. Rimnicul-d.-j. pe
la movila Cochirleanca ; se var-
sa in pirlul Valea-Boulur, Miga
com. Slobozia-Galbenul, judetul
R..-Sgrat.
 COCHIRLENI
Cochirleni, com. rur., din jud.
Constanta, pl. Medjidia. E si-
tuatä in partea de V. a jude-
Mur, la 65 kil. spre V. de o-
rasul Constanta, capitala dis-
trictuluT, i in partea de S.-V.
a plaseI, la 23 kil. spre S.-V. de
ordselul Medjidia, resedinta plä-
seT, d'asupra Dundrii, lingd la-
cul Cochirleni.
Se mArgineste la N. cu com.
urbana Cernavodd; la E. cu
comuna Enige ; la V. Cu co-
muna Mamut-Cuius ; la S. cu
com. Rasova i fluviul Dundrea.
Solul este in general destul
de accidentat, mai cu seamd
in partea de N. si cea de S.
Principalele dealuri carT brdz-
deazd comuna sunt: Cochir-
leni, de naturä. stincoasd, cu
virful Cernavoda (117 m.) spre
N.-V., dominind Dundrea ; A-
mut-Bair, Uzum-Amet i Udu-A-
met-Bair la E.; Ivrinez (I 2 1 m.)
la S.; Geam-Pasa (93 m.) la V.;
Uzum-Bair (109 m ) prin inte-
riorul comuneT ; toate sunt de
natura stincoasd si acoperite Cu
finete si ceva semändturr. Mo-
vilele sunt numeroase si ati ser-
vit ca puncte de orientare si
de observatie; cele mai insern-
nate sunt Cernavodà.' (115 m.)
la N.; Movila-Mare (113 m.),
Movila-lui-Mos-Oprea (107 m.)
prin interiorul comunei; Ivrinez
(126m.) la S.; toate sunt aco-
perite cu verdead.
Este udat de Dundrea, la V.,
pe o lungime de 4-5 kil. in
o directie generará de la S.-V.
spre N.-E. Aci fluviul are ma-
lul drept din spre comund inalt
si ripos; lärgimea luT medie este
aci de goo m., adincimea de
10-22 m.; formeazd in partea
de N. ostrovul Hinogul. Pe te-
teritoriul com, se afld : balta
Cara-Su salí Cernavodd, la S.;
"balta Cochirleni la S. si V. care
are o intindere de 170 hect.
www.dacoromanica.ro
540
adincd de 4-8 m. si continind
peste bun ; balta Ivrinez, prelun-
girea celei precedente, acope-
ritd numai cu stuf; gira Cochir-
leni, prin care lacul cu "acelasT
nume comunicd cu Dunärea,
lungd de i kil., larga de 12
m., adincd de i 1/2 m., in
spre S.-E. Sunt apoi nume-
roase v5.1 cu malurl inalte,
frumoase si acoperite cu ver-
deara' principalele sunt : Valea-
Mare, la N.-V., si care se des-
chide in DunAre ; valea Cochir-
leni, prin care curge gira Cochir-
leni, in spre V., deschizindu-se
tot In Dundre ; valle Mos-0-
prea si Amut-Ceair, deschizin-
du-se in balta Cara-Su la N.;
valea Geam-Pasa, la V., se des-
chide in lacul Cochirleni ; Va-
lea - PesteriT, care in comuna'
poartd numele de valea Uzum-
Amet, unitd cu vdile Sarapci-
Culac si Udu-Amet-Culac prin
interiorul si E. comunei ;
ile Mos-Dinu si Ivrinez prin in-
teriorul comuneT, se deschid
impreund cu precedenta in balta
Ivrinez.
atunele cari compun comuna
sunt dota: Cochirleni, resedinta,
In partea de V.; pe malul de N.
al lacului cu acelasT nume, la
12 kil. departe de D andre, spre
E. de ea, dominatd la N. si E.
de dealul Cochirleni ; Ivrinez
sal-1 Ivanez in partea de E., la
6 kil. spre S.-E. de resedintd,
Miga stuful Ivrinez, pe valea
Pestera sau Azum-Amet. La
I '12 kil. spre V. de acest sat,
pe malul de S. al stufisului
Ivrinez se vdd ruinele vechiu-
lui sat Ivrinez, ars de un in-
cenditi in timpul ultimului rdz-
boiti din 1877-78 si aT cdruT
locuitorT s'ati stabilit maT spre
E., formind actualul sat.
Suprafata total a com,mei
este de 5671 hect., din cae 52
hect. ocupate de vatra satelor
COCIIIRLEN1
cu 231 case, iar restul de 5619
hect. impärtit intre stat cu pro-
prietariT ce posedd 945 hect.
loc, carT stäpinesc 4674 hect,
Populatiunea, maT toatd romí',
neascd, este de 250 familii, Cu
902 membri, sati 1152 suflete,
din carI bdrbati 572, femeT 580;
cdsdtoriti 440, necdsdtoriti 666,
vkluvi 56, divortati 1; Cu sti-
intd. de carte 183, färä 971;
ortodoxi 1152; cetdtenT romini
1146, supusi strdinT 6; impro-
prietdriti I I ; agricultorT 192,
comerciantl 5, altele 13.
Contribuabili sunt 210.
In comund este o bisericd
ortodoxd in cdtunul Cochirleni,
ziditd de locuitorT in 1871, cu
hramul Sf. Dumitru, avind to
hect. de pdmint de la stat,
fiind deservitd de i preot,
dascd1 i i paracliser.
Scoall e una mixtd rurald,
tot in cdtunul Cochirleni, in-
fiintatd de stat, cu to hect, de
pdmint ; cu I invdtätor si I in-
vdtdtoare, frecuentatd. de 56 e-
ley' (42 bdetT si 14 fete).
In ceca ce priveste intinde-
rea i felul terenurilor cele 5671
hect, ale comuna se divid ast-
fel : 292 hect. teren neproduc-
tiv (din care 52 hect. vatra
satelor, 240 hect. bdlti, stuf,
drumurT, etc.), 5379 hect. teren
productiv (din care 705 hect,
ale statuld cu proprietarii
4674 hect. ale locuitorilor) ; din
acestea : 2276 hect. teren cul-
tivat (din care 505 hect. ale
statuluT cu proprietariT si 1771
hect. ale locuitorilor); 2839 hect.
teren necultivat (din care 150
hect. ale statului cu proprie-
tariT si 2689 hect. ale locuito-
rilor); 207 hect. teren lzlaz (ale
locuitorilor) ; 7 hect. teren vil
(ale locuitorilor).
Sunt 192 plugarT, carl
146 pluguri, 188 care si cdrute
si I masind de secerat.
COCHIRLENI
In comuna, sunt 6774 capete
de vite, din cae 399 cal, 975
bol, 25 bivolf, 5 asinT, 4994
al si 376 porcT.
Comerciul se face prin gara
Saligny, la 7 kil. spre N.-V.
de cincT comerciantl (din carT
2 circiumarD i consta in im-
port de coloniale, manufactura
si In export de vite cu produ-
sele lor.
Budgetul comuneT este de
9370 leT la veniturT i 7005
la cheltuelT, sunt zio contrib.
CAT de comunicatie sunt : pe
Dunare i balta Cochirleni cu
luntrele, de oare-ce vapoarele
nu se opresc In dreptul sa-
tuluT ; diferite cal comunale
ce unesc catunele tntre ele si
cu localitAtile vecine, ca: Cerna-
voda, Racova, Saligny, Petera,
Enige, etc.
Comuna a fost infiintata in
secolul trecut de Rominif de
pe malul sting al bratulur Bor-
cea (al Dunarit), fugind de ve-
xatiunT i impozite.
Ca curiozitatI istorice amin-
tim trei valurr romane :
Valul mare de piatra in
partea de N. a comunel pe
malul de S. al baltir Cara-Su
si pe muchea dealuluT Cerna-
vodA, sarsindu-se pe malul Du-
ndreI In dreptul insuleT Hinogul
Ruga ruinele vechiuluT oras ro-
man Axiopolis, care nu era a-
sezat la CernavodA, dupl cum
s'a crezut pana acum, ci mal
SUS Cu 31/2 kil. de Cema-voda
In dreptul ostrovulul Hinogul.
Valul mare de pamint ce
a mers paralel cu precedentul,
pana JingA movila Mos-Oprea,
o ja spre V. (pe cind prece-
dentul o ia spre N.-V.) pe mu-
chea dealuluT Cochirleni, trece
pe la 500 in. spre N. de satul
Cochirleni si se termina, pe ma-
lul DunariT, la 3 kil. spre S.-V.
de valul de piatra.
641
Valul mic de pAmint vine
din spre E. pe muchea dealu-
luI se indreapta
spre N. pe BITA Movila-Mare
si in dreptul movileT lui Mos-
Oprea devine apropiat si pa-
ralele cu yalul cel mare si la
2 kil. spre E. de satul Cochir-
leni se impreuna cu el.
Mal amintim ruinele moderne
ale satulta Ivrinezul pe malul de
S. al stufuluI Ivrinezul, distrus
in timpul rAzboiuluY de la 1877
78 i rezidit ceva maT spre E.
Cochirleni, sat, in jud. Constan-
ta, pl. Medjidia, catunul de re-
sediutA al comuna Cochirleni,
situat in partea vestica a plaseT
cea nord - vestica a comuna',
pe malul nordic al laculuT Co-
chirleni, la I 'h kil. spre E. de
Dunare, la poalele dealuluT Co-
chirleni. Are o intindere de 2928
hect., din care 38 hect. ocupate
de vatra satuluT, cu 135 case.
Are o populatie de 125 familiT,
sati 724 suflete.
Coci-Tepe, deal, in jud, Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul co-
mune Congazul si pe acela al
catunuluT sati Hagilar ; este o
prelungire sudica a dealuluT Ca-
taloiul, brAzdeaza partea nordi-
ca a plaseT i cea vestica a coma-
neT. Are ii7 m. inAltime. E pu nct
trigonometric de observatie de
rangul al 3-lea, dominind asupra
satuluT Hagilar, si piriuluT Ha-
gilar, ce izvoreste dinteinsul ;
este acoperit cu samanaturr.
Cocianul, munte, jud, Buzar', pe
frontierA, ramificatie din Papa-
uti, care ingusta albia BisciT-
Marl, este avut in vinaturl
mal cu seama in giinuse i cocosT
salbatid, carT vin ad din Tran-
silvania, unde vinatul este oprit.
Cocianul, picha` de vara, la fron-
www.dacoromanica.ro
COCIOCUL
fiera, judetul Buzad, asezat pe
malul sting al riuluT Bisca-Mare,
la gura izvorulur Bisculita, for-
mind un platoti, ca de 100 m.
intre ambele ptraiej
conjurat de jur imprejur de
malestosiT muntI: Hosszukös
(Papautul), Pitulatul si Poiana-
din-Cale. Este cea mal frumoasá
pozitie din judetul BuzAti.
Cocil (Virful-), munte, in jud.
Buzad, com. Vintila-Voda, futre
comunele Bodinesti i Sirbesti,
acoperit de padurea statuluT Vin-
tila-Voda. Dinteins 11 se rupe
mar multe ramurf, din care unele
merg pe mosia Mayra din eo-
muna Manesti, lar altele spre
com. Grabicina, cunoscute sub
nutnele : Dealul-CociT.
Cocinele, poiana, jud. Vilcea,
com. Calimanesti, plaiul Cozia.
Cocinele, vale, in jud. Mchc-
dinti, com. rur. Padina-Mica,
pl. Dumbrava, pe unde trece
Brazda-luT-Iorgovan.
Cocinelor (Dealul-), deal, in
jud. Vilcea, com. CopAceni, pl.
Cerna-d.-s.
Cocioaba,(Coasta-luI-Jenica),
plidure, In jud. Buzati, com. si
cat. Baesti, ca 6 hect.; e proprie-
tate mosneneascA.
Cociobe§ti, cdtun, al com. Gura-
DimieniI, jud. Buzati, cu 90 lo-
cuitorr si 20 case.
Cociocul, com. rur., pl. Znago-
va, jud. Ilfov, situata la N. de
Bucuresti, futre Valea-NedeT si
valea Tutunarul, padurea VIAsia
padurea Radu-Voda, 26 kil.
departe de Bucuresti.
Se compune din satele: Bal-
teni, Bratulesti, Cociocul, Peri-
sul, Piscul, Piscul-Hereasca si
 COCIOCUL
Väleni-Buriasul, Cu o populatie
de 2447 loc., carT traesc in 612
case si 5 bordee.
Se intinde pe o suprafata de
5158 hect. Toatd apartine D ome-
niulur CoroaneI, afara de Piscul-
Hereasca, care e al statuluT.
Domeniul CoroarreI are 3277
hect. si locuitoriT 1881 hect.
Ad ministrati a DomeniuluT cul-
tiva 465 hect. (8 sterpe, 77 iz-
laz si 2727 padure). Locuitorir
cultiva 1868 hect.
Sunt 430 contribuabilT.
Budgetul com. este de 7672
leT la veniturl si de 7209 leT la
cheltuell.
In comuna sunt 3 bisericr: la
Balteni, Cociocul si Piscul ; o
scoa.1ä mixta; I moara de apa.;
povarna ; 2 elestaie.
Numärul vitelor marI e de
1816 (455 cal si epe, 801 bol,
513 vacT i viteT, 7 taurT, 40
bivolT si bivolite) si al celor
micT de 3005 (37 capre, 622
porcl si 2346 oT).
Dintre locuitorT, 538 sunt plu-
garT, 12 meseriasT, 28 aü dife-
rite profesiunI.
Aratura se face cu 287 plu-
gaff : 183 cu bol si 104 cu cal.
LocuitoriT al:1 451 care si ea-
rute ; 315 cu bol si 136 cu cal.
Comerciul se face de 18 cfr.
ciumarT.
S'ari stabilit in comuna 8
straini.
Cociocul, sat, jud. Ilfov, face
parte din com. rur. cu acelasT
nume, pl. Znagovul. Este situat
spre N. de Bucuresti, pe ma-
lul drept al vaer Tutunarul si
la N. de padurea Vlasia. Adi
este resedinta primarieT.
Se intinde pe o suprafad de
809 hect., avind o populatie de
617 locuitorT.
Domeniuluì CoroaneT apartin
400 hect. si locuitorilor 409 hect.
Pe Domeniul Coroaner se cul-
542
tiva. 132 hect. (250 padure i 18
izlaz). Loc. cultiva tot terenul.
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea, deservita de 2 preotT
si 2 cintaretT; o scoalä mixta
frecuentad. de 20 elevT si 5 e-
leve, cu intretinerea carda sta-
tul si comuna cheltuesc anual
2402 leT si al caruT local s'a
construit de judet, in 1884; un
spital rural ; r elesten ; I moa-
ra de apa ; i povarra.
Comerciul se face de 3 ch.-
ciumarT. StabilitI sunt 4 strainT.
Numarul vitelor mar1 e de
466 si al celor micT de 1065.
Cociocul, piidure a statuluT, jud.
Ilfov, in intindere de 45 hect.
VezT, Vadul-AneT, Odiare.
Cociocul, padure, jud. Ilfov, pl.
Znagovul, 2728 hect., proprie-
tatea Domeniulta CoroaneT.
Cociocul, vale, jud. Ilfov, in ju-
rul comun eT Dobreni-Cimpurelul,
trece prin com. Berceni i fa-
cInd mal multe zig-zagurT, trece
pe aproape de Berceni si intre
Dobreni, talud soseaua Bucu-
resti-Dobreni prin douä glturT
numite Mamina-Mare si Mamina-
Mica.
Dupa ce face mal multe co-
titurI se scurge in riul Sabarul.
Pe fundul acesteT val se afla
apa in toata intinderea el. Pes-
tele nu se poate vina, din cauza
stufuluT cel des pe care-I taie
locuitoriT de invelesc cu el ca-
sete si cosarele.
Cociorba, plata, com. Salcia, pl.
Filipesti, jud. Prahova. E aco.
perita cu padure.
Cociorva, deal, pe mosia Bre-
huesti, com. Brehuesti, pl. Si-
retul, jud. Botosani.
Cociorva, ramurit de dealur4
www.dacoromanica.ro
COCIUGENI
ce se detaseazd din Culmea-
TazlauluT, intre Piriul-Cociorver
si Piriul-Bacer, pe teritoriul co-
muneT Tazldul, pl. Bistrita, jud.
Neamtu.
Cociorva, piruial, in com. Viril-
tori-Neamtului, pl. de Sus-Mij-
locul, jud. Neamtu, izvoreste din
muntiT Mägura, aproape de A-
gapia-Vechie, curgind in direc-
tia N.-E. pana in dreptul satu-
luí Vinatori, unde primeste pe
partea dreapta Pirlul-GloduluT ;
de aicT strabatind soseaua Humu-
lesti, Mandstirea-NeamtuluT in-
tre kil. 2-3, se varsa pe dreap-
ta piriuluT Neamtul.
Cociorva, pirlia,s, in com. Taz.
laul, pl. Bistrita, jud. Neamtu,
izvoreste din ramura munteluT
Tazlaul si a CociorveT. Se var-
sa in piriul Tazlaul in dreptul
kil. 43 al soseleT judetene Do.
breni-Tazlaul-Moinesti.
Cociorva, vale, intre Dealul-Co-
ciorvei si dealul Mogosul, pe
mosia Brehuesti, com. Brehuesti,
jud. Botosani.
Cociorveni,pfria, jud. Dorohoiri,
vine din Bucovina, prin com.
Buda, pl. Herta, trece prin sa-
tul Buda, si se varsd in Molnita.
Cociuba, silifte, ce tine de com.
Rusi, in pl. Tutova, jud. Tutova.
Cociubita, silifte, ce tine de co-
muna Rusi, in pl. Tutova, jud.
Tutova.
Cociugeni, sat, in partea de N.-
E. a comuna Zlatunoaia, pl.
Miletinul, jud. Botosani, situat
pe un podis frialt si acoperit
parte cu pädure. Are o supra-
fat1 de 872 hect., din carT 729
proprietate mare si 143 hect.
ale satenilor 5 Cu o populatiune
 COCIUL
de 98 familiI, sal:" 249 suflete.
Are o biserica, deservita de 1
preot si 2 cintaretl, Cu 75 con-
tribuabilf.
Numarul vitelor este de 16o
bol si vacI, 20 caí, 900 of, 30
mascurI si 40 stupI. Se afld o
&duma, si 2 comerciantI.
Cociul, sat, in jud. Tutova, pl.
Pereschivul, com. Stanueati, la
N. de satul Stanuesti. Are 208
locuitorI, din carI 8 stig carte;
44 case.
Cociul, ie,eer mic, In jud. Braila,
comuna Tichilesti, intre priva-
lul Lungul si Japsa-PorculuI, cu
care comunica la S.-E.
Cociul, pirig, ce izvoreste din Va-
lea-Larga., judetul Putna, des-
parte satele Birse5ti de Topesti
si merge de se varsa. In dreapta
PutneI, mal jos de acest din
urma sat.
Cociuldi (Valea-), san Valea-
Cornetului, vale, pe proprie-
tatea Cioflicul saii Naipul, pl.
Cilnistea, jud. Vlasca.
Cociungenilor (PlrIu1)-, PU,
izvoreste din padurea Cociun-
geni O se varsa 'in Jijia, com.
Buimaceni, plasa Jijia, jud. Bo-
tosani.
CocIrceni (Ursäche§ti), ciitun,
al com. Ba15.nesti, jud. Buzar',
cu 16o locuitorl si 40 case.
CocIrceni, izvor, in jud. Buzaii,
com. BaIdnesti, incepe de la
Poiana-Largulta, trece pe la o-
pron si se scurge in Sardtelul-
Balanesti.
Coclrla, pirtia,s, in comuna Cin-
desti, pl. Bistrita, jud. Neamtu.
CocIrta, trup de mo,sie, pe ten-
543
toriul satuluI Buda, com. Cor-
bita, jud. Tecuciii, situat in par-
tea de S.-V.
CocIrtaul, deal, in com. rur. CA-
zanesti, pl. Motrul-d.-s., judetul
Mehedinti.
Coclinul, colina, in com. Bozio-
rul, jud. Buzlii, pe hotarul des-
pre com. Oddile,
Cocoanei (I azul-), lac, in com.
Glodeanul-Girligul, jud. Buzaii,
face hotar despre cat. Cotorca.
Cocoanei (Lacul-), lac, in com.
Glodeanul - Siliste, jud. Buzati,
format dintriun vechia ele-
tea; are mult peste.
Cocoanei (Lacul-),(Ograda-0-
laruluI), mica pddure, in com.
Beceni, jud. Buzar', reunita. cu
Poiana-lul-Soare; are 15 hect.
Cocoanei (Moara-), locuinid izo-
. lata, in jud. Tulcea, plasa Es-
fruid, com. Casimcea, catunul
Cuiuc-Chioi, 'in partea sud-ves-
fiel a plaseI si a comuneI, pe
Orad Casimcea, la confluenta
lui Cu Valea-Terzi-Chioi, litiga
Podul-luI-Gogea-Amet. Este o
moara, ce si-a luat, probabil,
numele de la o cucoanä ce tinca
mosia Ceatal- Orman, din jud.
Constanta.
Cocoanef (Poiana-), poiand, co-
muna Radesti, pl. Riurile, jud.
Muscel.
Cocoanei (Ripa-), ?Vd, pl. Jiul-
d.-mj., com. Livezile, jud. Dolj.
Cocoanele, a'eal, Cu directia S.-
E., com. Ditesti, pl. Filipesti,
jud. Prahova. Pe dealurile a-
cesteI comune sunt plantate vil;
prunI, nucr si mal. Parte din
ele, fiind distruse de filoxera.,
www.dacoromanica.ro
COCONI
serva si de pasune pentru vi-
tele locuitorilor.
Cocoara, vale, se prelungeste de
la E. la V. pe teritoriul satu-
luI Giurgesti, com. Stroesti, pl.
Crasna, jud. Falda.
Cocoarei (Piscul-), pisc de deal,
jud. Tecuciti, unde se impreuna
pirlul Reprivatul cu Berheciul,
com. Godinesti, pl. Berheciul.
Cocoge§ti, sat, jud. Arges, pl.
Pitesti, face parte din com. rur.
Draganul-Bascovele.
Coconari, cdtun, a/ comuna Zi-
listeanca, jud. Buzatl, alipit ma-
reluI cat. Zilisteanca ; are 70
locuitorT si 16 case.
Coconi, sat, pl. Oltenita, judetul
Ilfov, face parte din com. rur.
Manastirea. Este situat la N.
de Manastirea, pe malul de V.
al alter Mostistea. In dreptul
acestuI sat, in partea baltel, se
vad zidurile si boldurile unuT
pod legat cu fier, care se pre-
supune a fi facut de Mihaia
Viteazul.
Are o biserica, cu hramul Sf,
Dumitru, deservita de 1 preot
si I cintaret; o scoall mixta, fre-
cuentata de 13 elevI O 1 eleva,
Cu intretinerea carda judetul si
comuna cheltuesc anual 1350 leT.
Populatia satuluI e de 770 lo-
cuitorT ; lar suprafata luI e de
531 hect., toate ale loc., din carl
cultiva. 388 hect., rezervind pen-
tru izlaz 143 hect. Pe teritoriul
acestur sat se afla o bala.
Comerciul se face de 4 ch.-
ciumarr.
Numarul vitelor marI e de
734 si al celor miel de 1400.
Coconi, pisc, la N. de catunul
Scurtesti, com. Stefesti, plaiul
Varbilaul, jud. Prahova.
 CoCONUL
Coconul, movild, jud. Braila, pe
mosia Bratesul, din com. Sur-
dila-Gaiseanca, la 3 kil. depar-
tare.
Cocora, com. rur., in plasa Talo-
mita - Balta, judetul Ialomita.
Este situata la N. plaseT Intre
comunele Reviga §i. Colelia.
Teritoriul acesteT comune are
suprafata de 4000 hect., din
carI 170 hect. padure si se in-
tinde din teritoriul comunei Pa-
dina, judetul Buzati, spre S.,
pana in teritoriul comund Ca-
zanesti. Mosia, compusa din
doua. trupurT, este proprietate
a statului, sub numirea de Co-
cora-Mileasca, fosa pendinte de
manastirea Marginen!, si a fost
arendan pe periodul 1883-1893
en suma de 50100 le!; iar pe
periodul 1893-1898 s'a arendat
numaT cu suma de 19910 lei,
fiind-ca 2256 hect., 0917 s'ad
parcelat, pentru a se vinde in
loturi la locuitorT.
Pe mosie se afla satul Mun-
teni-Buzaa, si cdtunul (tirla)
Ghinica, carl tin de comuna
Reviga.
Se compune dintr'un singur
sat, situat pe loc ses, la 6 kil.
spre V. de satul Reviga. Co-
cora a fost pana la 1 Aprilie
1891, sat pendinte de comuna
Reviga, iar de atund formeaza
singura comuna.
Dupa statistica din 1887, po-
pulatiunea consta din 236 familii
Romini, 6 familii TiganT, 2 familii
UngurI si 2 familii GrecI, in
total cu 1230 suflete.
Ad se aflg o biserica, deser-
vita de 2 preoti si 2 cintaretT;
o scoala mixta cu i invatator,
retribuit de comuna, frecuentan.
de 52 elevI.
Vite: 300 cal, 470 bol', 2200
oi si 700 porci.
Linga acest sat, pe pogoa-
nele locuitorilor, sunt urme de
544
sapatuff, pe unde se gasesc
pietre si hirburI de vase de
diferite forme; legenda spune ca
ar fi fost cind-va pe aid locuinte
tataresti.
Cocora,tnunte, acop erit cu !Atril! e
padurr, in sus de com. Moroeni,
plaiul Ialomita, judetul Dimbovi-
ta, in dreapta mace! aper. Spre
E. de Cocora este muntele Fur-
nica, ce serva de granita tare
jud. Dlinbovita si Prahova.
Cocora, munte. Vez! Muntele Co-
cora, mosie a statului, judetul
Vilcea.
Cocora, välcea, pe teritoriul co-
mund Milcovul, plasa Siul-d.-s.,
judetul Olt, se varsa in Olt.
Cocorani, cittun (tira), in plasa
Ialomita-Balta, pendinte de co-
muna Andrdsesti, judetul ralo-
mita.
Cocorasca, sfoard de mofie,
In comuna Lipia, judetul Buzau,
facind parte din corpul Mir-
cesti al diferitilor mosnenT.
Cocorasca, tintina', in plasa
Dumbrava-d.-j., comuna Poiana-
Plenita, jud. Dolj.
Cocorata, baltd, In padurea Pri-
sacanilor, plasa Bran4tea, jud.
Ia§i, formata din värsarea Pru-
tuluI.
Cocorä§ti, com. rur., plasa T'ir-
gsorul, judetul Prahova. Se mal
numeste o Coeord5ti-de-Grind.
Este situata pe malurile riu-
rilor Cricovul-Dulce si Prahova,
la 18 kil. departe de capita-
la judetulur si la 12 kil, de a
plasei.
Se compune din 6 alune :
Coltul, Persunari, Chesnoiul, Co-
corasti, Gheoldum si Tiggnia,
www.dacoromanica.ro
c0coR4Ti
avind o populatiune de 1583
locuitori (966 barbatr, 617 fe-
me!), In carI intra si 29 &mili!
de TiganT, carT se ocupa cu
fieräria.
In toata comuna sunt 315
capT de familie ; 260 contribuabill;
325 case de locuit.
In comuna sunt 2 biserici:
la Coltul si la Cocorasti, deservite
de 2 preoti.
LocuitoriT desfac produsul
m'inca lor in orasul Ploesti.
Ei ail 526 bol', 215 yac!, 47 cal',
12 bivolf, 750 o!, 189 pord si
15 tautl.
In raionul comuneI, pe 1111
Prahova, sunt 2 mori de ma
cinat.
S'al Improprietarit la 1864,
pe mosia d-lor Alecu si Scarlat
Cocorascu, si a d-luI C. Mo-
vila, 169 locuitorI dindu-li-se 773
hect. pamInt.
coala. exista_ In comuna de
40 anI. Localul e proprietatea
comuneT. E frecuentata de 36
baetT §i 5 fete, din numarul de
157 copil (82 baetT i 75 fete), eu
virsta de scoall. Cu tntretine-
rea personalului, statul cheltu-
este anual 1404 leI.
StupI cu albine sunt 138.
Comerciul se exercita In co-
muna de 7 circiumari.
Veniturile comuneI se urca
anual la 5471 Id' si cheltuelile
la 4567 leT.
oselele din comuna hiles-
nesc comunicatia cu Vainita
si Manesti.
In partea de N. a comund
e o movild. Comuna e udan
la S. de Cricovul-Dulce si la
N. de riul Prahova.
Cocorä§ti, com. rur., In partea
de N. a pla§er Olte01-01tul-d.-
s., jud. Romanati, formata nu-
maT din satul cu acela0' nume ;
e situata. In stinga fiuluT Beica, la
N. de dealul Coconsti. E de,
 C000RX0.1
parte de Bal$ de 17 kil., lar
de Caracal de 40 kil.
dinea terenuld d'asupra nivelu-
luT mariT e de 220 M. Are 130
capT de familie, sati 532 suflete,
din carT 258 barbatI $1 274
femeT, 206 casatoritT si 326 ne-
casatoritT. Sunt 86 contribuabilT.
Budgetul comuna a fost pe
1886-87 de 1381 leí la veniturT
$1 de 1359 leT la cheltuelt
Vite marr sunt 253, vite
micT 412 $i rimätorT
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae (1865), deservita de
preot $i 2 cintaretT. Este I &-
duma.
Cocorästi, sat, judetul Prahova,
face parte din com. rurall cu
acela$T nume, plasa Tirg$orul.
Are o biserica cu urmatoarea
inscriptie
cintra numele tatiluT si al fiuluY
al sfintuluT Duh i Intru ajutorul prea
luminatulta hram al cSfinteT TrehnTa In
zilele cre?tinulul Mateiii.Basarab-Voevod,
ca vrerea luT Durnnezed Domnul TireT-
RomInestY, adici eli robul luY Dumne-
zeli, JuOn Radul Vel-logofit In Coco-
Juptni¡a Maria si Cu coconiT meY
Radul,Vlad, Mihail, Ionna, Marica, Puna,
Inceput'am aceastl sfinti i dumneze.
iasdll biserici cu cinstit hramul cSfintel
TreiniTa din temelia eT i pinii la sfir-
situl eT, cu ajutorul milosttvuluT aun..
nezeil ca si ne fie de pomenire pentru
ertarea picatelor i mIntuirea sufletelor
noastre. SI ne fie de ajutor Intru tm-
pgritia cerului i sfintulta jertfelnic,
am Inceput In luna lunie, leatul 1653
li am isprivit-o In Aprilte 12, leatul
1655 si ostenitorY /mpreurid. fost din
Inceput pira la sfIrsit i Drighiciil Lo-
gofitt din Vlidenta.
Acest catun cade in partea
de N.-V. a comunci $i e udat
de riul Prahova.
Cocorästi, sat, judetul Prahova,
face parte din com. rur. MA-
gureni, pl. Filipe$ti.
Are o populatie de 542 lo-
cuitorT (329 barbatI $i 213 fe-
Legenda spune ca acest
i8086 »trefe D er n n, 6eografic Poi II
645
sat dateaza din timpul luT Ra-
du-Negru.
Aci e o biserica cu hramul
Sf. Haralambie, fondata de pro-
prietarul mo$ieT, Grigorie Ca-
ribolu, la anul 1826. Litiga a-
ceasta biserica se vad ni$te
ruine de zidarie vechie, unde se
presupune a fi fost o biserica
fondata cam din timpul 1111 Mi-
haiti-Viteazul.
Cocorästi, deal, in jud. Prahova,
com. Cocora$ti, pl. Tirg$orul,
pe care se cultiva 2 hect. vie.
Cocorästi, deal, spre E, de co-
munele Cocora$ti $i Arce$ti, in-
tre apa Beuca i Dranovatul, la
N. de jud. Romanati.
Cocorästi, (Berceni- de -Jos),
nzofie, injud. Buzar', com. arpi-
ni$tea, cat. Valea-PAruluT. Are
850 hect. Se desparte in treI
partf: Cocora$ti-Nicolaii, Cu 740
hectare; Cocora$ti-Berha, cu 80
hect. $i Cocora$ti-Mitulescu, cu
30 hect.; are pe ea : araturT,
fin*, livede i izlaz.
Cocorästi, (Berceni-de-Jos),
subdivisie a catunuluT Valea-Pa-
ruluT, din com. Carpini$tea, jud.
Buzati.
Cocorästi-Caprei, plidure parti-
cularl, supusa regimuluI silvic,
pendinte de com Magureni, pl.
Filipe$ti, jud. Prahova.
Cocorästi-Mislif, com. rur., pl.
Varbildul, jud. Prahova. Este
situata. pe apa Mislea, ce o uda
in tot lungul sail, la 26 kil.
departe de capitala judetulul
la 21 kil. de Slanicul, re$edinta
plaiuluT.
Se compune din 4 catune :
Cocora.$ti - MisliT, Goruna,
voaia i Gura - CurnetreT, avind
o populatiune de 1325 locui-
www.dacoromanica.ro
cbC0R4TI-MISLIY
torY (689 barbatI $i 636 femei)
$i 3 familiT de Tiganif, flerarT-
lacatu$I. CapT de familie sunt
352 ; contribuabilT, 312; case de
locuit, 297.
In comuna sunt 2 bisericT t
una in cált. Goruna, zidita la
anul 1851, sub Domnia lulo' Bar-
Stirbeiti, Mitropolit fiind Ni-
fon, ca cheltuiala luI Nicolae
Preotul Gheorghe,
a doua in cdtunil Cocora$ti-
MisliT, de lemn, vechie, construi-
ta la inceput pe Valea-Sgroaser
adusd de locuitorT cind a in-
ceput sa se intemeieze comuna,
pe locul unde se vede azT. Este
aproape in ruina.
Locuitorir, pe Ruga agricul-
tura', se mal ocupa cu dulgheria,
zidaria, butaria, rotaria, fabri-
carea tuiceT $i a varuluI alb.
Un numar de 152 locuitorT,
s'a improprietärit la anul 1864,
pe mo$ia statulur
cind li s'ati dat 820 hect.
Vite sunt : 14 cal* $1 epe, 89
\rae, 481 or, 320 porcT $i 218
boT.
In comuna, intre catunul de
re$edinta i cat. Gbruna, este
o fabrica. de gaz.
coala dateaza in comuna de
21 anT, i e frecuentata. de 25
baeti i i J'ata, din numarul de
132 copiT (78 bletI i 54 fete)
In virsta de $coala.. Cu intreti-
nerea $coaler, statul cheltie$te
anual to8o leT.
Toata comuna se intinde pe
o suprafatá de 1095 hect. izlaz
pamint de m'inca, afara de
pad urea Misleanca.
'plica s'a fabricat in anul
1893 peste 1450 hectol. Viile
sunt parte acum filoxerate.
Comertul se exercita de 5
circiumarT.
Se leaga pi-in $osele ca co-
munele Doftanetul, Gara - Plo-
peni, Gageni, Tintea i Bor-
deni.
69
 C000RX§T1-MISLII
E udata de riurile : Mislea,
Doftanetul, Coroiasca si Burdu-
za, si de alte multe NTH si valcele,
ce o strabat in lung si'n lat.
Cocorä§ti-Mislil, sat, jud. Pra-
hova, face parte din com. rur.
Cocorasti, pl. Varbilaul.
Cocorä§ti-MisliI, deal, in jude-
tul Prahova, com. cu acelasT
nume, plaiul Varbilaul ; pe ea
se cultiva 50 hect. vie.
Cocoa§ti-MisliI, ldure a sta-
tuluT, in Intindere de 2458 hect.,
pendinte de comuna Cocorasti-
Mislir, pl. Varbillul, jud. Prahova,
formata din trupurile : Cocorasti
(1883 hect.) si Dumbrava (575
hect.) Aceste trupurT se despart
prin apa Mislea.
Cocori§tili-Goruna, mold/ ale
statulur, in com. Cocorasti-Mis-
lea, plaiul Varbilaul, jud. Praho.-
va, foste pendinte de manastirea
Mislea; pe periodul 1888-93
s'ati arendat cu 1916 leT anual. La
inceput se arenda cu 4300 leT,
insa s'a scazut din arena 2384
leT, pentru partea vinduta la lo-
cuitorT.
Cocoreni, catun, al comuneT Pes-
teana-d.-s., plasa Jiului, jud.
Gorj, spre S.-V. si ca la 3 km.
departe de comuna, situat parte
pe loc ses si parte pe deal.
Are o suprafata de 750 hect.,
din care 150 hect. padure, 210
hect. izlaz, 40 hect. finete si 350
hect. cultura..
Are o populatie de 58 familiT,
cu 250 suflete, din earl 106 con-
tribuabilT.
Locuitoril posedd: 16 plugurT,
50 care cu bol si 5 carute cu cal.
Vite sunt : 130 vac marl cor-
nu te, 30 cal, LOO porci, 200
oI 5i capre.
Comunicatia in acest catun
646
se face prin soseaua nationala
Filiasi-Pietrosani, care o pune
in comunicatie la N. cu comuna
sa Pesteana, iar la S. cu catu-
nul Ohaba.
Cocori, zdrf de deal, jud. Bacal,
plasa Tazlaul-d.-j., de pe terito-
riul com. Birsanesti.
Cocorova, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-
d. s., com. Poiana. Are o po-
pulatie de 325 suflete (168 bar-
bat! si 158 femel), cad locuesc
In 90 case, construite cea mai
mare parte din birne. Printre
case este una vechie boereasca,
construita din zid de d-1 N. N.
MaimarovicT. CopiiT din sat ur-
meaza la scoala mixta din satul
Poiana-d.-j., ce este la ¡152
metri departare. In anul scolar
1892-93 ati frecuentat scoala
14 baetr si 2 fete. Cu virsta
de scoala sunt 16 copiT. tiii
carte 22 loc. In sat este o bi-
serica construita din birne.
Cocorova, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-s., tine de com.
rur. Ciovirnasani.
Cocorova,mo,sie particulara, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-s., comuna Po-
iana, satul Cocorova, apartine
mosnenilor. Pe aceasta mosie
se gaseste si proprietatea d luT
N. N. MaimarovicT.
Cocorova, mo,rie particulara, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Poiana,
satul Cocorova, in intindere de
37 pog., cu un venit anual de
468 leT. Apartine d-luT N. N.
Mai marovi cI.
Cocorova, pildure particulara,
jud. Dolj, plasa Jiul-d.-s., com.
Poiana, satul Cocorova, aparti-
rand mosnenilor. Este compusa
din ulmr, jugastri, fagT, frasinr;
stejarul predomina.
www.dacoromanica.ro
COCORUL
Cocorova, girld, jud. Dolj, p1.
Jiul-d.-s., comuna Poiana; ese din
valea Mailltelul, comuna Poia-
na, se varsa in stinga riuluT Gi-
lortul, in dreptul satuluT Poia-
na-d.-s.Se incarca pe malul
drept cu piraiele Lainicul si
Bulbuceni.
Cocorul,sat, jud. Arges, pl. Oltul,
pe rinl Topologul, cu 99 loe , face
parte din com. rur. Galicea-Fla-
minda. AicT era mal inainte-vi e-
me statie de cal de posta pe dru-
mul vechia-al posteT Pitesti-Rtm-
nicul-Valcea, peste Dealul-Ne-
gru. (VezT, Cocorul, posta).
In sat este o biserica cu hra-
mul Sfintul Nicolae, deservita
de un preot si un cintaret.
Cocorul, mahala, in com. rur.
Strimtul, plasa \Tailor, jud. Me-
hedinti.
Cocorul, a treia »fa' pe dru-
mul vechiti de la Pitesti la Rim-
nicul - Valcea, jud. Arges, pl.
Oltul. Cele-l'alte poste era Bas-
covul, Topologul, Cocorul si
Rimnicul. Posta Cocorul avea
36 cal de rind (1850).
Cocorul, deal, in com. rur. Ruc-
soreni, pl. Dumbrava, judetul
Mehedinti.
Cocorul, lac, in jud. Gorj, com.
Pesteana-d.-s., plasa Jiulur, ca-
tunul Cocoreni, in partea de E.
a catunuluT, format de riul Jill;
nu seaca nicT-odata. Are o su-
prafata cam de 3 hect.; din el
se prinde mult peste si impre-
jurul luT creste rogoz pe care
locuitoriT il intrebuinteaza la a-
coperisiul caselor.
Cocorul, munte 5i pisc de munte,
(2098 m.), jud. Vilcea, in mun-
tir ParinguluT, din care se pre-
lungeste catre S. culmea Bis-
 COC:OR UL
trita, care desparte riul Horezul
de Bistrita. Aceasta culme se
termina in dreptul com. Horezul.
Cocurul, pirla, in comuna rur.
Strimtul, pl. Vailor, judetul Me-
hedinti.
Cocorul, vale, in com. rur. Ruc-
preni, pl. Dumbrava, jud. Me-
hedinti.
Cocorul, vale, in com. rur. Strim-
tul, pl. Vällor, jud. Mehedinti.
CocOrul, välcea, com. Spineni,
pl. Vedea-d.-j., jud. Olt.
Cocoruluf (Movila- ),
jud. Ilfov, pe teritoriul comuneT
Obile§ti-Vechr, plasa Negoqti.
Are o inaltime de vr'o ro m.
Cocorulul (Valea-), vale, jud.
Ilfov, are o lungime de vr'o
400 m. Incepe de pe teritoriul
comuneT Obilqti-VechT, pl. Ne-
goe0, i are o directie de la
V. spre E. §i S.
Cocos (Lacul-lui-), lac, in ju-
detul R.-Sdrat, plasa Marginea-
d.-s., com. Bobeasca; in partea
de E. a eT.
Cocosatulul (Piscul-), pisc, pl.
Jiul-d.-s., com. F1ore0, judetul
Dolj.
Co0o§ei,partea de S. a cdtunu-
lui com. Buda-Palan-
ga, pl. Cimpul, jud. Prahova.
Cocoselul, loc izolat, com. Po-
deni-VechT, pl. Podgoria, jud.
Prahova.
Cocosesti, sat, face parte din
com. rur. Strlinbeni-Blejoiul, pl.
Tirporul, jud. Prahova.
Cocosul, sat, jud. Dimbovita, pl.
647
Ialomita, cat. comuneT Corna-
telul. Ad i este ca la 5000 arif
padure. La Coccl este un spi-
tal intretinut de Eforia Spita-
lelor Civile.
Cocosul, mignitstire de calugarT,
in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe
teritoriul com. urbane Isaccea.
Manastirea se afla wzata tu-
teo padure, in fundul uneT sco-
biturT a muntilor. Spre stinga se
afla o alee frumoasa de nucT de
peste 500 m. lungime, ce con-
duce la manastire. La dreapta,
spre manastire, se vad nite sa-
paturr, i printre därimaturT ni--
te caramizT, hirburT de oale,
un chiup (vas de pamint) ma-
re. Manastirea este inconju-
rata cu un zid de piatra de
riii §i de sanca nu tocmal inalt.
Clopotnita irisa are ca la 20
m. inaltime i d'asupra boltiT
se vede urmatoarea inscriptie:
cSub Domnia M. S. Regelut Romtniet,
Carol I, si a sotieY sale, Regina Elisa-
beta, sub episcopatul Prea Sfintulut E-
piscop Iosif al DunlriT-de-Jos, s'a zidit a-
ceastK clopotni i pamclis cu hramul
Adormirea - Maicet -DomnuluT, prin stít-
ruinta cheltuiala soborulut Sf. Mlnits-
tirT Cocos, In timpul saritieT prea cu-
viosiet sale Archim. Daicul, In anul al
23-lea al stKritieT sale, In anul mtntui-
reY 18835.
Curtea manastireT e spatioasa
(cam de 5 pogoane), in mijlo-
cul careia se inalta manastirea
cea nora, la dreapta i in fund
se vad chiliile calugarilor in nu-
mar de vre-o 50, la stinga se
vede mica bisericuta, cea ve-
chie, lar lingä picioarele clopot-
niteT sunt 2 fragmente de pia-
tra: unul, jumatate a une pie-
tre drept-unghiulare, gasita in
vale, tina pul, n'are niel o in-
scriptie; cea-l'alta jumatate a-
coperita Cu litere, a fost dusä
mal india la Nicolitel i apoT
in Bucure0, sub Grigorie Ghi-
ca, pe la anul 1853; cel-l'aIt
www.dacoromanica.ro
COCO$UL
fragment este restul unei co-
loane damita de rdposatul Dé-
siré More de la Iglita.
Biserica cea noua., are d'asu-
pra u§eT urmatoarea pisanie
cAceastg Sf. i Dumnezeiascil
el, s'a zidit In timpul stdritiet prea cu-
viosieT sale Visarion archimandritul, In-
cepltorul acestuT sftnt locas ; iar cu chiel-
tuiala dumisale Hagi Nicolae Ghisa Poe-
narul, s'a zidit aceasei girad bisenicä, In
aniT de la Hristos, 1853».
Biserica e simpla, mare
goala ; in fund se gasqte co-
rul, lar paretil sunt lipsitT de
orT-ce zugravelT sati sfintl; icT
colo se gasesc cite-va icoa-
ne; catapeteazma, sfepicele im-
paratqtl, tronul episcopal, ca-
drele icoanelor claruite, sunt sin-
gurul lux in aceastä biserica.;
la intrare se afla un mormint,
e acela al fundatoraluT san,
Visarion. Bisericuta mica este
maT mult o casa drept-unghiu-
lara, prevazutä d'asupra cu o .
clopotnita mica fara clopot, a-
coperitä cu olane. Interiorul e
impartit in doug : la stinga sunt
4 oclaT miel, chiliile luT Visarion
a celor 4 calugarT carT ají
fondat manastirea aceasta la
1842, cu cheltuiala luì Ignatie
Irodeanul, unul din ceT 3 calu-
garT ; in dreapta este biserica,
curata i spoita cu var, paretif
lipsitT de sfintl i numaT cu ci-
te-va icoane; timpla e frumos
sculptata. Alipita cu bisericuta
este o °Mita, in care se paz-
treaza craniile tutulor calugari-
lor mortT, i printre carT se aflä
acelea ale luT Visarion i Ni-
colae Poenarul, fundatoriT
In dopotnita se afla 5 clopote
de diferite marimT 11 chiliile ca-
lugarilor.
Urcind Valea-Coco§uluT (600
m. lungime), se afla o cionea
In piatra, cu o aparece i crista-
lina. Pe piatra se vede sapata
urmatoarea inscriptie:
COCO§UL
cAnul de la Hristos 1867, August
r.5, Cu ajutorul luY Dualaezpd s'a ficut
aceastlE cismea dumnealut Theodor
Moruian, pentru santa mIngstire Cocos,
cu hramul Sí. Troita, spre a luY po-
menirea.
Piatra are forma. drept-unghiu-
lara ; semi-luna si soarele din
josul crticeT, precum si iataga
nul de jos aratä ca s'a facut
in timpul do minatiuneI lurcestT.
Numele de Cocos vine de la
vechea biserica disparuta, care
avea d'asupra un cocos, in a-
mintirea cocosulut, care a a-
mintit lui Petru, lepadarea sa
de Isus Hristos. Mar Inainte, ma-
nastirea a avut o insemnata a-
vere; asa, prin daniile calugari-
lor carT intrasera inteinsa si a
altor persoane evIavioase, ea a-
junsese sa alba 800 hect. pa-
durT, 416 hect. pamint cultiva-
bil, hergheliI de cal, turme de
of, bol, capre, etc. Statul i-a in-
tentat proces i staritul de-a-
tuncr, par. Cornild Sabareanu,
n'a aparat bine interesele m5.-
nastiret, asa ca statul cistigind,
a confiseat averile manastireT, la-
sindu7T too hec. pamint cultiva-
Ml, din earT 20 hectare viile de
la Urloiul, de ling5. manastire,
dou5. mor, . una in valea Lo-
zora (comuna Meidan-Chioi),
alta pe valea Pirlita (com. Ba-
labancea).
Ir timpul de fata sunt in ma-
nast_ire 46 monabi intretinuti de
Ministerul qultelor, din 1893,
de cind at trecut la stat. La
manastirea Cocosul se afla o
condica vechie a manastire, in-
eeputa in 1835, cu tiaul de :
Venirea pärintilor carT aü fun-
dat acest sfint locas, cu hra-
mul Sf. Treime, si urmasif, pa-
na in vremea de acUm». In
1835 ati venit : Visarion archi-
mandritul, fundatorul manasti-
reT ;_ el era de origin_e din Ar-
deal (tinutul Fjägarasuluf); a fost
www.dacoromanica.ro
543
la Sf. Munte si. de aci a venit
insotit cu doI ucenict, Gheron-
tie si Isaia, a cumparat de la
o cadind, tarlala (bucata de pa-
mint) de aci, i mal tirziti a
pus fandamentele vecheI bise-
xicute (1842), care exista si azt.
Mal in urma cu citi-va ant, vine
de se calugareste ad i si Nico-
lae Hagi Ghisa Poenarul (din
satul Poiana, Transilvania), a-
ducind Cu el 15 mit galbent,
500 or, 15 cal, si cu carf banf
a facut in 1853 noua biserica.
Legenda spune c5. vechea bise-
rica, ce acum nu mal exista,
ar fi fost fundata de citT-va din
cei 70 apostolf sub conducerea
luT Antipa, carT ati fugit de
persecutiunile din Constantino-
pole. La stinga de manastire, se
facea in vremurI, la 15 August,
un fel de iarmaroc, din care be-
neficia mult manastirea.
Cocosul, movild, in com. si cat.
Smeeni, jud. Buzati, pe pamin-
tul locuitorilor.
Coco§ul, baltcl, in cercul comu-
neT Frincesti, plasa Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea.
C000§ul, bral (prival), in plasa
Borcea, in ínsula Balta, com.
jud. Ialomita.
Cocosul, pisc, la V. comunef Za-
videni, plasa Oltuf-d.-s., judetul
Cocosul,(Moara-MänAstireI-),
locuinid izolatd, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul comu-
na rarale Balabancea, (si pe Coco§uluf (Valea-), vale, pu¡in
acela al catunuluI sati Taita).
Este o. moara ce apartine ma-
nastireT Cocosul, asezata pe va-
lea Pirlita, mai jas putin de
unirea eI cu valea Pirlita-Micä;
la 6 kil. spre S. de mänästirea
Cocosulut.
COCO§ULUI (VALEA.)
CocosuluI (Dealul-), deal, in
jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe te-
ritoriul comuneT urbane Isaccea,
se desface din ramurile estice
ale dealuluf Cadiul, se intinde-
spre E., avind o directiune ge-
neral de la V. spre E., braz-
dind partea nordica a plaset
pe cea vestica a comuna.. Se
intinde printre valle Acic-Tepe
Capacha; la poalele sudice
se afia situata manastirea Co-
cosul, de la care si-a luat
numele. Are o ináltime de 148
m. si e punct trigonometric de
observatie de ordinul al 31ea,
fiind acoperit in parte eu pa-
durT si in parte cu papa Pe
la poalele lut merge drumul co.
munal Isaccea-Balabancea.
Coco§ulul(lzvorul-),izvor, cur-
ge din muntele Plaiul Chioj-
duluT, com. Star-Chiojdul, plaiul
Teleajenul, jud. Prahova, id di-
rectia dela S.-V. catre N.E. si
se vars5. in gina Siriasul, tot
in raionul com. Star-Chiojdul.
Cocosului (Piscul-), munte, in
jud. Buzad, com. Chiojdul-din-
Bisca, ramificatie din muntele
Stevia, care se l'elude tntre
Valea-Cocosului i Valea-Popit
Cocosului (Poiana-),
com. Teisani, plasa Teleajenul,
jud. Prahova,
Cocosulul (Valea-), Levar, in
jud. Buzau, com. Chiojdul, In-
cep_e din muntele Stevia i da
in piriul Siriul.
insemnata, in jud. Tulcea, plasa
Isaccea, pe teritoriul comu lel
urbane Isaccea. Se desface din
poalele nordice ale dealulut
Breazul, se indreapta spre
avind o directiune generala de
la S.-V. spre N.-E., brpdinsl
 COCOTA
partea nordicd a pläset si pe
cea sudicä a comuneI. Curge
chiar pe lingO mAndstirea Co-
cosul, de la care si-a luat
numele, dupà un curs de 3 kil.
se Impreund cu o alta vale, spre
a forma impreunl. valea Capa
cija, ce se varsá la baila Ca-
paella.
Cocota, iaz, jud. Dorohoiti.
suprafatd de 3'/2 hect., pe mo-
sia Slobozia, com. Buda, pl.
Herfa.
Cocatati, cdtun, jud. BrAila, pen-
dinte de comuna Slujitori-Albo-
testi, pl. CAlmAtuiuluI, situat la
S. de com., 5 kil. depártare.
Populatia-T se urca la 227 su.
flete, 48 familii, avind 30 con-
trilnabih.
Vite cornute 328 (bol 113,
vact 65, taurt 12 iviel 28) ; caT
102, a 1026 si rimOtort 93.
Cocovinca, vale, in pl. Borcea,
jud. Ialomita, se intinde spre
N. de Valea-COpitanulut, panA
lInga satul Lupsani.
Cocul-Pope§ti, com. rur., pe apa
Cotmeana, jud. Arges, plasa
Pitesti, la 18 kil, de com. rur. BAs-
covul-Flestit (resedinta subpre-
fecturel) si la 9 kil. de Pitesti.
Se compune din urmatoarele
6 sate : Dealul-Bisericet, Dealul-
BouluT, Dealul-Focaleteser, Ne-
gulesti, Popesti i Valea-Cocul.
Aré o populatie de 226 familii,
Ci 911 locuitort, din carl lo
Tigant, cal-1 locuesc in 114 case.
In comund sunt doul bisericT,
deservite de 2 preotl, 2 cilla-
re/1 si 2 paracliseri; e o scoal.
Budgetul comuna pe 1882-83
a fost de 1245 leT la veniturl
si de 1224 leT la cheltuelt. Dupl
o publicatie oficial (1887), a-
ceastO comunA numArS. 157 coa,
tribuabili si are un budget de
549
2229 lel la veniturT si de 1445
leI la cheltuelf.
NumArul vitelor din aceastä
comuna a fost,in anul 1887, de
388 vite mart (364 bol si yací,
24 cal) si roa vite mdrunte;
699 ot, 17 capre si 32 rimdtorT.
Locuitorli sunt mosnenT, si
dupl o traditie pAstratI t'Are
clinstf, ati avut o lupa mare pe
la inceputul veaculut cu soldatif
turcT, in care lupa, RominiT
ramas victoriost.
Coculeti, cdtun (tir15.), In plasa
amputa, com. ArmOsesti, jud.
Ialomita.
Cod'ae§ti, com. rur., in centrul
1"1 spre E. pldset Mijlocul, ju-
detul Vas' du, la distanta de 28
kil. de la orasul Vasluid. E for-
mata din tlrgusorul i satul Co-
ddesti si Serbotesti, pe o intin-
dere de 3375 hect., din carT :
67 hect. pOdure si 2649 hect.
loe de cultura, finat, hnas ale
proprieatet, lar 649 hect. sunt
ale locuitorilor ; sunt 2 hect. vie ;
cu o populatie de 426 familiT,
saii 1772 suflete, din car/ 515
suflete Evret.
In comuna s'int douA biserict,
deservite de 3 preotT si 4 din-
tArett; doul scolf, doud morí,
una cu aburt si una de apà,
iaz si 18 circiuml. Comertul se
face de 30 RomInt si 53 strdinT.
Budgetul comunet e de 15800
leT la veniturl si de 15598 Id,
6 bant la cheltuel Statut in-
caseazA 1842 leT, de la 307 con-
tribuabill.
Nuindrul vitelor e de: 878 vite
mal-1 cornute, 2300 oT, 18 capre,
98 cal si 195 rimAtort.
Locuitorit posea.: 73 plugurt,
24 cArute Cu caí, precum si 326
stupT Cu albine.
Coclae§ti, tirgufor, in pl. Mijlo-
cul, jud. Vasluiti, distantl aproa-
www.dacoromanica.ro
CODXWF1
pe jumdtate intre Vasluin si Iasi,
asezat pe un platal la poalele
dealulul Piatra, in depArtare de
3 kil, de soseaua nationalà
Vasluiü spre dreapta, pe o su-
prafatl de 1996 hect., din cal-1
1583 hect. cu 42 hect. pOdure
ale proprietAteI, lar 321 hect.
ale locuitorilor si Cu o popula-
tiune de 154 fam., avInd 177
suflete RominT, 515 Evrei si 6
Armenr.
Are : o scoa16, infiintatO in a-
nul 1865, cu un local model zi-
dit de comunl si frecuentatd de
85 elevt ; o bisericl fundatä la
anul r 857, de d. V. Ghica, fostu/
proprietar al mosiet Codgesti,
cu 2 preotl si 2 cintdrett ; o
moarà de aburt ; i iaz i 16
circiume.
Tirgusorul Coddesti este re-
sedinta comuneT si a plaset Mij-
locul-Crasna, pe ling6 carT au-
toriatT, maT este o judecdtorie
de ocol, o cazarind de doro-
bantT si un oficia telegrafo-
postal. Este la distantl de 31
kil. de Vasluiù.
Locuitorit se ocupä in cea
Mal mare parte cu comerciul,
prin schimbul materiilor confec-
tionate cu acele brute, produs
al locuitorilor de prin satele in-
vecinate. Se fac iarmaroace sep-
tAminale pentru desfacerea vi-
telor.
Tirgusorul Codlesti, a deve-
nit proprietatea comunel, fiind
rescumpOrat de ea, in anul 1882.
In margin ea de S. a tirguso-
ruta se afl1 casele proprietAter.
Numarul vitelor e de 535
vite mart cornute, 1100 ot, 16
capre, 51 caT si 120 rimatort.
Locuitorir posedl: 43 plugurt,
13 care cu boT, 5 plugurT si 78
clrute ci caT, precum si z86
stupl.
Codäe§ti, sat, din com. Codà-
esti, pl. Mijlocul, jud. Vasluiu,
 CODEIUL
compusa din treT mahalale ale
tirgusoruluf Codaesti; doul se
afla in partea de S. a comunel
asezate pe valle Vidrisoaia si
MaziluluT, printre carT curge pi-
riul cu asemenea numire si una
In partea de E. a comuneT, a-
sezata pe un s es intins, pe linga
care curge piriul Dobrovatuluï.
Are o populatie de 177 fam.,
salí 765 sufletc, Cu 54 TiganI.
Numärul vitelor e de 670
vite marT cornute, 8o cal si
1572 oT.
Codeiul, a'eal, jud. Badil, plasa
Trotusul, de pe teritoriul co-
muneT Tirgul-Ocna, acoperit cu
vil si liVezT de arborl fructiferT.
Codescul, lac, in pl. Ialomita-
Balta, insula Balta, com. Fe-
testi, jud. Ialomita.
Code§elul, vale, jud. Muscel, se
varsa in riul Argeselul, pe te-
ritoriul comund Davidesti, din
care izvoreste.
Codita-Ro§ie, deal, in com. rur.
Vagiulesti, pl. Valle, jud. Me-
hedinti.
Codoaia, lac, in pl. Borcea, in-
sula Balta, com. Cocargea, jud.
Ialomita.
Codoasa, piclure, in pl. Ialomita-
Balta, com. Suditi, jud. Talo-
mita, formeazd cu padurea Sa-
rindareanca un trup de 90 hect.,
avind esente de stejar si ulm.
Codoiul, treditoare, pe coasta
riulul Ialomita, in pl. CimpuluT,
com. Speteni, jud. Ialomita.
Codreanca, movilei, in comuna
Stilpul-Monteorul, jud. Buzati.
Codreanul, sat, jud. Bacati, pl.
Tazlaul-d.-j., al comuneT Birsa-
650
nesti, situat intre satele Bratesti
si Birsanesti.
Codreanului(Valea-), vale, jud.
Bacati, pl. Trotusul, pe terito-
riul com. Manastirea-CasinuluT.
Codreasa, loc arabil, in raionul
com. Gaiceana, jud. Tecuciti,
spre E. de satul Hutul.
Codreni, sat, numit din vechime
Ciorbeni, pe mosia cu asemenea
numire, com. Mileanca, pl. Pru-
tul-d.-j., jud. Dorohoiti, cu 50
fam., 192 sufl. Asezarile sate-
nilor sunt proaste si numaI une-
le cu micT gradinT; lar pro-
prietarul mosieT are casá mica
de valatuci. Proprietatea este a
d-ne Smaranda Cimara, nascuta.
Bals. Calitatea pdmintului este
buril in totalitate pentru agri-
cultura si viticultura. SateniT
improprietaritT ati 7100 hect.,
40 ariT pamint, iar proprietarul
2o 10 hect., 75 ariT. IazurT sunt
7, intre care maT mare este
acel numit Zama, de IO hect.,
Cu pestT.
DrumurT: acel de la Radauti-
BivolT, catre Mihaileni-Dorohoiti
si acel de la Darabani, catre
Putureni la tefanesti.
Se invecineste cu : Putureni,
Bivoli, Darabani, Mileanca si
DrAguseni.
Codreni, sat, jud. Ilfov, face parte
din com. rur. Preasna-Noul, pl.
Negoesti. Este situat la V. de
Preasna-Noua, pe malul drept
al vIeT Mostistea. Are o pozitie
placuta, coprins 'futre doul dea-
lurT spre N. Se intinde pe o
suprafata de 1182 hect., din
carT cultiva prin arendasiT sal'
890 hect. (35 sterpe, 75 izlaz,
40 padure). LoeuitoriT ati 142
hect., pe can! le cultiva, rezer-
vind x5 hect. pentru izlaz si 6
cultura viteT.
www.dacoromanica.ro
CODREVI'l
Populatia Jul e de 260 loc.
In raionul satuluT e un elestel
Are o biserica, cu hramul
Schimbarea-la-Fata, deservid, de
1 preot si 1 cindret. Comerciul
se face de 2 circiumaff.
Numarul vitelor marT e de
183 si al celor micT de 467.
Codreni, fosta miindstire, Ruga
catunul Codreni, pl. Negoesti,
jud. Ilfov.
Codreni,mofie a statuluT, jud. Il-
fov, arendata pe periodul 1889
1894, cu 30000 lei anual. Aceasta
mosie apartinea jumatate ma-
nastireT Bradul s'i jumatate schi-
tuluT Codreni. Trupul Codreni
s'a vindut si s'a scazut din a-
rena 6742 leT anual.
Codreni, salí Bonciul, plidure
a statuluT, jud. Ilfov, in intin-
dere de 75 hect., pendinte de
com. Preasna-Noua, plasa Ne-
goesti.
Codrescul, iaz, pe teritoriul sa-
tuluT Holm, com. Plusesti, pl.
Cirligatura, jud. Iasi.
Codre§ti, sat, cu 75 locuitorT, ju-
detul Arges, pl. Oltul, face parte
din com. rur. Dragutesti-Sapu-
nari.
Codre§ti, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-j., cal. com. Cio-
rasti. i-a luat numele de la mo-
sia Codresti. Este asezat in par-
tea de V. a comuneT, pe malul
drept al riuluT R.-SArat, la 2
kil. spre S.-V. de catunul de
resedinta Ciorasti. Are o intin-
dere de 21 hect., cu o popu-
latie de 78 familif, saa 326 su-
flete, din carT 124 contribuabilT.
tii.1 carte 15 persoane.
Codre§ti, mahala, face parte din
com. rur. Turcesti, pl. Oltetul,
 CODREM
d.-s., jud. Vilcea. Cade la V.
comuneT §i este udatd de riul
Tirlia, Valea-SeacA i Piriul-Po-
duluT. La N.-V. este brazdatA
de dealul Codre§ti §i la S.-E.
are locurT arabile §i de finete.
Ad i e o bisericA.
Codre§ti, lac, in jud. R.-SArat,
pl. Marginea-d.-j., com. Ciorl§ti,
Codre§ti, format de piriul
Codre§ti, produce peste cara-
cudA ce se consumA de locui-
torI.
Codre§ti, ph*, In jud. R.-SArat,
pl. Marginea-d.-j., com. CiorA§ti,
se formeazA pe teritoriul comu-
neT, udd cAtunul Codre§ti §i se
varsA in R.-SArat, lingä acest
catun.
Codre§ti, silifte, a satuluT Valea-
SeacA, pl. Trotu§ul, com. Bog-
dana.
Codretul, loc de arAturA, com.
Talpa, pl. de Sus-Mijlocul, jud.
Neamtu.
Codriqcorul, deal, al com. Run-
cul, plaiul Vulcanul, jud. Gorj.
E situat spre E. de comunA. Pe
acest deal sunt viile locuitorilor.
Codrovita. Vez! Lunca, sat, co-
muna ZlAtunoaia, pl. Miletinul,
jud. Boto§ani.
Codrul, plas, In partea de S.
a judetuluT §i ora§uluT Ia§i, ar-
zatA pe §irul dealurilor ce se
prelunge§te de la N.-V. spre
S.-E., pe partea dreaptA a riu-
luT Babluiul, formind linia de
hotar intre judetul Vasluiù.
Se margine§te la N. cu ora-
§ul Ia§i, de care se desparte
prin pirtul Nicolina l cu plasa
Brani§tea prin riul Bahluiul ; la
E. tot Cu pl. Brani§tea, despär-
titä apa JijieT ; la V. cu pl.'
551
Stavnicul prin o linie dreaptA
de hotar i la S. cu jud. Vasluig
§i
Teritoriul plA§eT are forma
une! semi-lune ; i s'a dat nu-
mele de Codru, pentru cA avea
din vechime codri nestrAbAtutT,
prin care trecea drumul ce lega
ora§ul Ia§i cu tara de jos.
Ea este formatA. din comu-
nele:
Galata, cu satele : Galata
(tirgu§or), Hlincea, Valea-Adin-
el, Visan, Horpaz, Lunca-Ce-
tAtueT §i Zanea, in partea de
N.-V. a plA§eT.
Ciurea, cu satele : Ciurea,
Piciorul-LupuluT, CurAturile, Slo-
bozia, Poiana-cu-Cetatea, Lunca-
Birnover, Todirel §i Cercul, in
partea de S.-V. a plArT.
Buciumi, cu satele : Bu-
clumi, Pdun, Birnova cu Pietrd-
ria, Socola (tlrgu§or) i VIAdi-
ceni, in centrul plArT.
Tomefti, cu satele : To-.
me§ti, Goroni, Chicirea §i Oso-
iul, la N.-E. plA§eT.
Poeni, cu satele : Poeni
(tirgu§or), Comarna-de-Jos §i Co-
marna-de-Sus, in partea de S.-E.
a plA§el.
Intinderea plAseT este de
29425 hect.
Calitatea soluluT este favora-
bill pentru orT-ce sold de cul-
turA.
Dealurile ce se prelungesc In
aceastl plasà, pe toatA intin-
derea eT, nu sunt de eft con-
ti n uarea ramurilor Dealuluf-Mare
care trece din plA§ile CirligA-
tura i Stavnicul §i sub numirea
de Bordea §i Rdpedea, incinge
mai cu seamä toatà partea de
S., formind : piscurT, culmT, po-
dir i vaT cu diferite numirT,
anume : Bordea, Piscul-Bor-
dea, Preträria, nun, santa, Hlin-
cea, CetAtuea, Galata, Riga, Nu-
cul, Ezereni, Poiana-Cailor, Pri-
poarele, MesteacAnul, Coloneata,
www.dacoromanica.ro
CODRUL
Palanca, Cazacul, Perjul, Todi-
rel, Popa-Vasile, Lopeti, apte-
TeT, Lunca, VodA, Prisecile,
Nitelea, Oita, StejAzu§ul, Rise-
tele, Racea, Ciurbe§ti, VArAti-
celul, Piciorul-Bordea, Boi§tea,
Cincipara, Chicirea, Plochi, Pro-
pitura, Stoianul, CuragAul, Mus-
teata, Podi§ul, Bldnariul, Piscul-
luT-Miron, OpinceT, Murgul, Par-
muva, DoamneT i Isac.
Dintre Bahluiul
udA marginea despre N.-E. a
plA.§eT, incepind de la ora§ul
Ia§i, pAnd la vArsarea luT in Ji-
jia i apoT rlul Jijia, pAnA in
marginea plä§eT Brani§tea, intre
satele Costuleni §i Comarna ;
iar dintre piraie sunt: Nicolina,
Galata, Zanea, Valea-AdincA,
Horpaz, DoT-Per!, Vi§anul, Re-
pedea, VAmA§oaia, VlAdiceni,
Tiganul, Vasluetul, Bolovanul,
Oita, Roa, Stoianul, Musteata,
CuragAul, Propitura,
Humuletul, TAtarca, Efri-
moaia, Rupturei §i Chicirea.
Prin mijlocul plA§er, incepind
din marginea ora§uluT Ia§i, trece
spre S. §oseapa nationalA pA.n1
In marginea jud. Vasluiù, din-
colo de Poeni ; apoT atinge
marginea despre N.-E., calea
feratA Ia§i-Ungheni.
In partea despre V., trece §o-
seaua judeteanA, incepind din
marginea ora§uluT, prin comu-
nele : Galata, Ciurea §i Mogo-
§e§ti, pAnA in marginea jude-
tuluT Vasluiti spre S.
La N.-V. plArr, prin com.
Galata, trece §oseaua judeteanA,
Ia§i-Roman.
Afard de aceste inlesnirT de
comunicatie, mal sunt diferite
drumurT vecinale §i comunale
ce leagl satele §i comunele,
dupA trebuintele localitAtilor.
Din 29425 hect, din intin-
derea pld§el Codrul, 3757 hect.
este pAmint cultivabil, pentru
cereale ; 2240 hect. pentru cul-
CODRUL
tura viilor ; 7816 hect. pamint,
acoperit cu padurT, din cae :
5484 hect. sunt proprietate par-
ticulara, si 2332 hect. ale sta-
tului ; lar 15612 hect. pamint
cuprins de imase, fin*, ape,
livezI i locuri pentru asezarea
satelor.
Patnintul produce tot soiul
de cereale, dar cultura carto-
filor e cea mai raspInditä, maI
cu seamd in com. Poeni, pro-
prietatea M. S. RegeluI Ca-
rol I.
Plasa aceasta este mar mult
o podgorie intinsa, care pro-
duce vinuri de diferite calitatl
si in abundenta; intre localita-
tile recunoscute se inseamna.:
Nebuna, Visanul, Socola, Ga-
lata si Valea-Adinca.
Sunt livezI intinse, cu pomi
fructiferT, cari produc poame
bune i frumoase.
Padurile se exploateazä pen-
tru lemne de foc i diferite tre-
buintr.
Din dealurI se scoate piatra
pentru sosele, zidirI si var. Dea-
lurile: Repedea, Paunul i Para-
ria sunt renumite pentru ca-
rierele de piatra.
Numarul vitelor ce se cresc
In plasa Codrul este de 13030
capete, din carT : 7531 vite mari
cornute, 2371 oT, 244 capre,
1051 cal si 1833 rimatorI.
Industria casnica se mentin e in
unele localitati ; industria rnare e
reprezentata prin dota mori, una
de abur/ si una de apa; o fa-
bricä de crohtnoala, dota de
lumindrI, dota de sapun si o
scoall de butrarie i rotarie.
In aceasta plasa se afla o
populatie de 2256 familiT, sati
10369 suflete, din carT : 5333
barbatl i 5036 femer; dintre
acestia : 9936 sunt Romini, 299
Izraeliti, 52 GermanT, 31 Ita-
lienI, 19 PolonezT, 12 Francezi,
9 UngurT, 6 BulgarI si 5 Greci.
www.dacoromanica.ro
552
Ron:1111ff se ocupa ca lucra-
rea paniintuluT, cresterea vite-
lor, cultura viilor si a livezilor,
cu carausia i pietraria. Strainil
sunt parte posesorI de mosii,
parte in serviciti pe la pro
prietati.
Aceasta plasa este adrnini
stratà de un sub prefect, ca re-
sedinta in tirgusorul Socola,
com. Buciumi ; avind sub juris-
dictiunea sa 5 comune, ca 23
sate si 3 ergusoare.
Pentru pricinile de judecatI
dintre locuitorr, pe linga jude-
catorille comunale, se aflá si o
judecatorie de Ocol in com.
Buciumi.
Numarul bisericilor ortodoxe
este de 22, deservite de 27
preoti, 2 diaconl, 23 cintareti
si 13 eclesiarhf.
Numarul scoalelor e de
Cu 12 invätatori si I invata-
toare, lar populatia scolara e
de 300 elevi si 133 eleve.
Codrul. V. satul Lunca, comuna
Draguseni, jud. Suceava.
Codrul, curea de mofie, judetul
Dolj, pl. Balta, com. Macesul-
d.-j., cu care se limiteaza co-
muna in partea de E.
Codrul, care impreuna cu Dum-
brava si Sbirul, formeazd pa-
durea de pe mosia si com. Gre-
mesti, pl. Berhometele, jud. Do-
roholii, in suprafata. de 215 hect.,
padure batrina si angra.
Codrul-CuculuI, deal, la N. de
satul Lihacea, jud. Tecuciti. Se
intinde In directie V.-E. pana
la hotarul satulur Sirbi, formind
hotarul Intre satul Sirbi si Li-
hacea.
Codrul-Cucului, pddure, la E.
de satul Malddresti, com. Ne-
gulesti, jud. Tecuciu.
CODRULUt (MOVILA)
Codrul-de-Jos. VezI Codrul-dt-s.,
jud.
Codrul-de-Sus, deal, jud. Vas-
luiti, incepe de la N. com. 1VIir-
cesti, din dealul Tufestilor, se
lasa spre S., formind limita de
V. a satului Mircesti, lar In drep-
tul lul, dealul ja numirea de
Codrul-d.-j., In marginea de S.
a comuna se impreuna Cu dea-
lul si platoul satului uranesti.
Codrul-de-Sus(Valea-Sili§teI),
pidiere, supusa regimului sil-
vic, com. Balilesti, pL Riurile,
jud. Muscel, in intindere de 500
hect., compusä din stejar, fag,
carpen si mesteacdn.
Codrul-MänästireI, deal, in ju-
detul Suceava, com. Dolhasca;
e acoperit de padure barba
de fag.
Codrul-NeguluI, deal, in com.
Mastacau, plasa Bistrita, jud.
Neamtul. E situat in prelungi-
rea dealului Ciungi, spre hota-
rul com. Calul-lapa.
Codrul-Oltetul, loc izolat, in co-
muna Balcesti, pl. Oltetul-d.-j.,
jud. Vilcea.
Codrul-Racovei, ftddure, In par-
tea de V. a satuluT Purasi, co-
muna Radiul, pl. Stemnicul, ju-
detul Vasluiù. Se intinde de la
N.-E. spre S.-V. pe marginea
satuld, de d'a dreapta
Racova, formind o linie In semi-
cerc.
Codrul-Sirbilor, plidure, pe te-
ritoriul comuneT Tifesti, pl. Gil.-
bebe, jud. Putna, in intindere de
51 hect., proprietatea d-lui Nic.
Chir. Saveanu.
Codrului (Movila-), movild, in
jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe te-
 CODRULUI (VALEA-)
ritoriul comuneT rurale Lunca-
vita ($i anume pe acela al cd-
tunuluT de re$edintl), si tuata in
partea N.-V. a plA$eT $1 in cea
de mijloc a comuneT, la 500 m.
spre S.-V. de satul Luncavita.
S'a numit a$a fiind-ca era la
marginea unuT intins codru (pa-
d ire de fagT), azT redus la tu-
11-4. Are o inaltime de 41 m.,
punct strategic, dominind asupra
satuluT Luncavita, a riuluT Lun-
cavita $i a $oseleT judetene Ma-
cin-Tulcea, ce trece pe la poa-
lele el'. Este artificiala $i e a-
coperia cu verdeata.
Codrului (Vale a-), vale, in jud.
Tulcea, plasa Isaccea, pe teri-
toriul comuneT Luncavita $1 pe
al catunuluT de resedinta.
luat numele de la imprejura-
rea ca strabatea un intins codru
de fagT, azT cu totul exploatat.
Se deschide din dealul Pietrosul,
se indreapt5. spre N., avind
o directiune de la S.-V. spre
N.-E., brazdind partea nordica
a p16.$el $i pe cea sudica a co-
muna Cursul sati Il face maT
intliu prin padurT $i prin tufari-
$uri. Formeazd cu Valea-Stu-
pinel, lacul nurnit Balta-SatuluT,
dupa 4 kil, se deschide in
valea Putul-PopeT, nu departe de
satul Luncavita.
Coeni, com. rur., pl. Cerna-d.-
s., jud. Vilcea. Este situata pe
piriul Silea, la 51 kil. de Rim-
nicul-VilceT, capitala judetultif.
Vatra satuluT are 105 hect.,
lar teritoriul intregeT com. este
de 400 hect.
Are o populatiune de 868 loc.
(520 barbatT si 348 femen, in
care intra $i 5 familir de TiganT;
sunt 295 capT de familie; 222
contribuabilT.
In comuna e o biserica vechie,
care s'a reparat la 1846; sunt
330 case.
(0,,,
RIRß.MnE le In, II E le
558
Sunt 918 vite marT i miel.
Pämtntul comuneT e mostenesc.
Comuna e brazdata de dea-
lurileOil, Negra, Negraita,
Pesteana i Scundll, $1 udata de
valle Olteanca, Negraita si
Pe$teanca. Veniturile se urca la
2005 leT anual $i chelt. la 1201.
Coeni, (Cueni), sat, face parte
din com. rur. Izvoarele, pl. 01-
tenita, jud. Ilfov. Este situat la
E. de cdtunul Izvoarele, pe ma-
lul drept al riuluT Arge$. Aci
Valea-RachiereT se varsa in
riul Arge$ul. D'aci $1. pana la
extremitatea judetuluT despre
jud. Vla$ca, locul e smircos.
Se intinde pe o suprafata de
2058 hect., cu o populatie de
486 locuitorT.
D-na Elena teflinescu i d-nul
H. Vasile ati 1750 hect. i lo-
cuitoriT 308 hect.
ProprietariT cultiva 950 hect.
(380 sterpe, 175 izlaz, 25 vie
$i 250 padure). LocuitoriT cul-
tiva 278 hect. (15 sterpe $i 15
vie). Comerciul se face de 2 di--
ciumarT.
Numarul vitelor marT e de
264 i al celor miel de 419.
Are o biserica, cu hramul Cu-
vioasa-Paraschiva, deservita de
preotT $i 2 cintaretT; o $coald
mixta, frecuentatä. de 14 elevT,
6 eleve, cu intretinerea cäreia
judetul i comuna cheltuesc a-
nual 1500 leT.
Coeni, deal, in raionul com. Coe-
ni, pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea,
pe care se cultiva 32 hect. 50
ariT vie.
Coeni, mo,vie a statuluT. (Ved
Gostinari, mo$ie, jud. Ilfov).
Cofa, piidure, jud. Bacan, plasa
Tazlaul-d.-j., com. Birsane$ti.
Cogälniceanu, sat, in jud. Ro-
Vol
www.dacoromanica.ro
COGEA-CAEA BA1I1
man, pl. Siretul-d.-s., com. Cu-
za-Vodd, pe malul sting al riu-
luT Siret, spre N. de satul Cu-
za-Vodd $i la o departare de
2 kil. 230 metri de el. Este a-
sezat inteo pozitiune joasd, pe
un teren mldstinos. Are 79
capete de familiT, sati 327 suflete,
din care 6o contribuabilT.
carte 27 persoane. Locuesc in
86 case.
Sunt 215 capete vite marT.
Acest sat s'a infiintat in
1878, prin improprietdrirea noi-
lor insuräteT si s'a numit ast-fel
dupd cunoscutul bärbat politic
M. CogAlniceanu.
Cogea-Ali, sat, in jud. Constanta,
pl. Constanta, catunul comund
Cicricci. E situat in partea ra-
sariteana a pla$eT i cea meri-
dionald a comuneT, la 6 kil.
spre S. de catunul de re$edinta,
Cicticci, pe valea Cogea-Ali, la
un kil. spre N. de lacul Sirt-
Ghiol. Este inchis la V. de dea-
lul Tepe-Bair cu virfurile luT :
Movila-Imbinata (83 metri) i Is-
1am-hm (90 metri) ; la S. de dea-
lul Cogea-Ali $i la N.-E. de dea-
lul Mamaia, cu virful salí Ma-
maia (34 metri). Suprafata sa
este de 2230 hect., din carT
214 hect. sunt ocupate numaT
de vatra satuluT, cu 87 case, $i
de grädinT. Populatiunea sa este
de 112 familiT, cu 546 suflete,
ocupindu-se mal ales cu nego-
tul de pe$tT, pe care iT pescuesc
din lacul Sirt-Ghiol. Locuitorir
sunt Rominr, BulgarT, AustriacT,
TurcT; ace$tia din urma in mal
mare numar. . oseaua judeteana
Mangalia-Constanta trece pi-in
apropierea $1 pe la V. satu-
luT ; drumuti comunale pleaca
la Mamaia, la Canana, la Cicricci
$i la Cara-Coium.
Cogea-Cara-Bair, deal, in jud.
Tulcea, pl. Babadag, pe terito-
70
 COGEASCA-NOUX 554
riul com. rur. Nalbant, si pe capete, din carT : 304 vite marT
acela al dAtunuld sati Trestenic. cornute, 678 oT, 51 caT i 152
Se desface din Dealul-CiliculuT; rimatorT.
se intinde spre miaza-zi, avind In aceasta localitate, in tim-
directie generala de la N.-V. pul lid Duinitrasco-Cantemir-Vo-
spre S.-E., brazdind partea de da, pe la 7219, dupl cum ga-
N. a plasei i cea de N.-V. a co- sim in cLetopisetul», tom. III,
muna. Se intinde de-alungul ati stationat to vara cite-va stea-
Vail-Carbunarilor (Izvorul Te- gurT: LesT, LipcanT, Cazad si
lita). La poalele sale sudice, SvezT, carr aveati firman de la
spre malurile VaiI-Carbunarilor, Impäratie pentru a sta in tara,
se afla situat satul Trestenic. in protiva MosculuT».
Pe la poalele sale estice, merge
drumul comunal Cilicul-Treste- Cogelac, com. rur., din judetul
nic. Are 240 m. inaltime. E Tulcea, plasa Istrul, situata in
acoperit cu padurT in 1:luna parte, partea de S. a judetuluT, la 78
cu tufdrisurl i pasunr. kil. spre S. de orasul Tulcea
capitala judetuluT, ì in partea
Cogeasca-Nouà, sat, in partea sudica a pläseT, a carel rese-
de N. a com. Cucuteni, pl. Stav- dinta este.
nicul, jud. Iasi. E situat pe un Numele sail este t'Atar-ese si
podis de deal, pe sub coasta vine, probabil, de la numele pro
caruia curge riul Bahluiul. Se Priti GogiT, ce-1 purtati TatariT
aflä la jumätatea drumuluT din- carT ati fundat satul acum
tre Iai i Podul-Iloaei. Face anT ; de ad Gogielacul, i in
parte din mosia Cucuteni. Are urma Cogelacul.
populatie de 57 familiT, san Hotarul amanuntit al comu-
251 suflete. Prin el trece so- na este urmatorul : Plecind de
seaua nationald i calea feratd. la pcalele movileT Joc, situata
Are o mica statie numitä Cu- pe o inaltime a dealului Rim-
cuteni. Acest sat s'a infiintat nicul-Bair, se indreapta spre S.,
la 1825, de catre Domnita Han- pe muchea dealului Rimnicul-
gerliu, cu locuitorl Rusl, adusi Bair; taie dealul Iaram-Iuc, de
din Bucovina. Pentru aceasta, unde o ta spre S.-V., pe finga
satul se mal- numeste La-RusT. drumul Inan-Cesure-Tocsof, pa-
Numarul vitelor e de 855 ca- na aproape de Cisla-luT-TiteT; de
pete, din cari: 248 vite marl aci se dirige spre S., trece prin
cornute, 258 di, 41 caf si ici8 virful Buiuc-Cogelac-Tepe, si a-
rimatorT. junge in hotarul judetuluT ; se
indreapta spre S.-E., urmind a-
Cogeasca-Vechie, sat, in par- cest hotar, taie valle Ali-Culac-
tea de N.-V. a com. Cucuteni, Dere i Alciac-Dere, de unde
plasa Stavnicul, jud. Iasi. E si- se ridica spre N.-E., paralel Cu
tuat pe coasta dealulur cu ace- soseaua nationala Tulcea-Con-
lasT nume. Are o populatie de stanta, pana pe muchia dealu-
93 familif sad 422 suflete ; o lui Cascalic-Bair ; urmeazá apor
bisericd ziditd la 1864, deser- aceastä muchie spre S.-E. si,
vita de un preot si un dascal ; de la un vid al sal (de 115 m.)
scoalä intretinuta de comu- se dirige spre N., strabate pi-
na, infiintata in anul 1886 si fre- 1-11.11 Duimgi, printre satele Tari-
cuentata de 29 elevl. verdi si Duimgi, da in soseaua
Numdrul vitelor e de 1185 nationall Constanta-Tulcea, de
www.dacoromanica.ro
COGELAC
unde o la putin spre
poi spre N.-E., pe linga )dru-
mul Tariverdi-Potur, taie dealul
Haidin, pana in dreptul satu-
lur Sariient, de unde, spre V.,
pe la poalele dealuluT Haidih,
taie valea Hagi-Avat i ajunge
iarasT in virful de unde ara pie,
cat. Forma generala a hotarulut
aceea a unur trapez neregu-
lat, a caruT lungime este de 50
kil. Intinderea sa e de 13200
hect.
Marginile comuneT sunt ur-
matoarele : La N. se invecineste
cu comunele Beidant i Potur;
la E. cu comunele Casap-Chioi
Cara-Nasuf; la V. cu comuna
Tocsof; la S. cu judetul Con-
stanta.
Comuna face parte din regiu-
nea dealurilor, mal mult de cit
din a sesurilor. La N. - V. a-
vem dealurile Rimnicul -Bair
(186 m.), dealul Iartm-Iuc (206
m.) si dealul Inan-Bair (184 ni.,
acoperite cu tufärisurT i sema-
natur0 ; la N. si N.-E. culmea
Haidin (180 m.), de natura stin-
coasa, acoperita Cu papa i fl-
nete ; iar in partea de S. avem
culmea Cascalic-Bair, ea virfu-
rile Buiuc - Cogelac-Tepe (194
m.), Cogelac (132 m.), Pericli-
Iol-Tepe (i45 m.), acoperite cu
semanaturT. Mara de acestea,
teritoriul comuna e presdrat cu
multime de movile artificiale
naturale, a caror inaltime va-
riaza intre 135-190 m., mai
cu seamä in partea vestica.
Riul Duimgi, izvorind din dea-
lul Iarim-Iuc, sub numele de luan-
Dere i care uda com. de la N.
la S., treand si prin satele luan-
Cesure §i Tariverdi, de la care
mal poarta numele de piriul Ta-
rivera Are malurr inalte i 1-1-
poase. Afluent mal insemnat are
pe dreapta pîriul Cogelacul, cu
malurT inalte, pietroase, si care
trece prin satul Cu acelasT nume,
 COGELAC
Catunele din carT e formata
aceasta comuna sunt : Cogelacul,
catunul de resedinta, asezat in
spre V., pe ambele malurI ale
ptriuluT cu acelasi nume; luan.
Ceme (Fin tina - luI - Inan), spre
N., pe ambele malurl ale pl..
riulur Duimgi, la 5 kil. spre N.
de catunul de resedinta ; Tari-
verdi, la 2 kil. spre E. de ca
tunal de resedintd, pe malul
sting al piriuluI Duimgi.
Suprafata totala a comuner
este de r 3028 hect., din carr
426 ocupate de vetrele celor
sate, 32 hect. numaT de case ;
restul este al locuitorilor, divi-
zat ast-fel: 2002 hect. izlaz,
8330 hect. pamint parcelat, 1878
hect. pamint cu tapiT (avut de
sub Turcl) si 394 hect. cu plan-
tatir.
Populatiunea este amestecata
compusa din elemente di-
. GermanT, RominT, Ta-
ferite :
taxi, TurcI, EvreI, etc. Sunt 411
familiT, cu 1083 suflete, din carT :
115 RominT, 12 1 I Germani, 97
TatarT, 31 EvreT, 8 Armen! si
721 BulgarT.
Instructiunea se precia in treT
scolI, cite una in fie-care ca-
tun, i fundate : cea din Cogelac
la 1880, cea din Inan-Cesure
la 1889, si cea din Tariverdi
la 1892; aú cite 10 hect. pa-
mint i sunt conduse de cite un
Invatator, i frecuentate de 148
elevI, Germanr in maioritate.
Este o biserica ortodoxa. in sa-
tul Inan-Cesure, cu hramul 101-
tarea-Domnulur, fundatä de lo-
cuitorI in 1888 si deservita de
un preot si un cintaret; are io
hect, date de stat GermaniI,
carT sunt protestantr, aa casele
lar de rugaciunr.
Calitatea pamintuluT este in
general bulla, painintul fiind a-
proape ses i udat de &ale; se
seamana diferite cereale.
Pamintul arabil e in intindere
565
de 8375 hect., maT sunt 2002
hect. izlaz, 394 hect. plan tatiT,
1978 hect. finete; restul este loc
neproductiv.
Sant 368 plagad*, avind: 35o
plagar/ (din carT i00 cu 2 braz-
dare); 3o masinT de vinturat
20 de batut porumbul. Bulga-
riT se ocupa cu gradinile de
- zarzavaturT. Sunt in catunul Co-
gelac 9 meseriasT, din carl: 3
fTerarr, i hamurar, i tinichigiti,
2 cizmarY, 2 lemnarT, 2 fabri-
cantI de uleia ; in Tariverdi sunt
4 meseriasT. Sunt in toata com. 3
morl cu caT, 2 de vint, i cu abur
2 pe apl. Sunt io comer-
ciantI (3 bacanT si 7 circiumarl)
brutar.
Budgetul, la veniturT cit si la
cheltuelT, este de 12500 Sunt
379 contribuabilT.
CAT de comunicatie sunt nu-
meroase i strabat in toate di-
rectiile teritoriul comuneI: so-
seaua nationala Tulcea -Baba-
dag-Constanta, trece pe Ruga
satele Tariverdi i Cogelac; dru-
murT comuna/e duc la comunele
invecinate :9Beidant, Patur, Ca-
sap-Chioi, Tocsof, etc.
Satul Cogelac s'a fundat de
catre TatarT, i anume de Ta-
tariT eGogiTs-, carI i-aa dat
numele, acum 100 de anT ;
peste eT aa venit colonistiT ger-
manI din Basarabia ; T'abrir
aa inceput sa se retraga in
fata lor, si la 1877-78 s'aa
retras mal totT, lar GermaniI
fundat satul Tariverdi.
Cogelac, sat, in jud. Tulcea, pl.
Istruld, catunul de resedinta
comuneI rurale Cogelac. E si-
tuat in partea de S.-V. a co-
mune, pe ambele malurT ale
piriuluT Cogelac, si la poalele
de N. ale dealuluT Cascalic-Bair.
Are o intindere de 5392 hect.,
din carT 157 hect. ocupate de
vatra satului, 860 hect. izlaz, 3440
www.dacoromanica.ro
COGELAC-DERE
hect. pamint al locuitorilor, 157
hect. plantatiT, 778 hect. tapiI.
Populatia e amestecaa ; sunt
180 familif, Cu 771 suflete, din
RominT 105,GermanI 697,
TätarT 52, Evref 18 si ArmenT 8.
Loc, se ocupa cu mestesugurT
diverse si cu agricultura.
In Cogelac este o biserica
o scoala.
Cogelac, virf de deal, in jud.
Tulcea, pl. Istrulur, pe terito-
riul com. rur. Cogelac si la
hotarul despartitor al catune-
lor sale Cogelac-Inan-Cesure
Tariverdi. E situat in partea
de S. a plaseI i cea de mijloc
a comuneT, la 2 kil. spre N. de
satul Cogelac, de la care sf-a
luat i numele. Este unul din
virfurile cele mal inalte ale dea-
luluT Haidin. Are o inaltime de
132 m. Punct trigonometric de
observatie de al 3-lea rang, do-
minind asupra satelor Cogelac
si Tariverdi , asupra
Duimgi si a soseld nationale Tul-
cea-Constanta. Este acoperit
finete i pasunT.
Cogelac-Dere, vale cu apa, in
jud. Tulcea, pl. IstruluI, pe te-
ritoriul com. rur. Cogelac, de
la care sT-a luat si numele. Iz-
voreste din poalele de N. ale
dealulur Cascalic-Bair; se In-
dreapta spre E., avind o direc-
tiune generala de la N.-V. spre
S.-E., brazdind partea de S. a
plaseT si pe cea de mijloc si de
E. a comuneT. Curge pe la poa-
lele dealuluT Cascalic, trece prin
mijlocul satulur Cogelac, face
maT multe cotiturr, si, dupa un
cars de 6 kil., merge de se varsa
In &tul Duimgi, pe dreapta,
putin maT jos de satul Tari-
verdi, unde soseaua nationala
Tulcea-Babadag-Constanta trece
piriul Duimgi. Malurile sale sunt
stincoas e.
 COHALUL
Cohalul, baltd, jud. Dorohoid, pe
teritoriul com. PAItinisul, pl.
Prutul-d.-j.
Cohalul, dea/ripos, in com. Liteni,
jud. Suceava.
Coi-Culac, phig, de mica insem-
ratate, in judetul Tulcea, plasa
Babadag, pe teritoriul com. rur.
Slava-Rusd (si anume pe acela
al cAtunuluf sdd Bas-Punar).
Izvoreste din poalele de E. ale
dealuluI Periclic, de pe teri-
toriul comuneT Topologul-Thar
(jud. Constanta) ; intrd repede
In jud. Tulcea ; se indreaptd
spre E., avfnd o directiune
generald de la V. la E., brdz-
&Ind partea de V. a pldseT si
a comund i, dupd un curs de
2 kil, se impreund cu valea
Amutlu-Culac si, amindoul unite,
se varsd in valea Bas-Punar.
StrAbate pAdurI intinse i fru-
moase, printre dealurr inalte
stincoase.
Coia(Balta-luI-),lac, (8o hect.), in
jud. Tulcea, pl. MAcin, pe terito-
riul comuneI urbane MAcin,
pe al cdtunuluI sAti Ghecet, in
partea de N.-V. a plAseI si a co-
muneI. Este formatd de o re-
vdrsare anterioard a DundriT,
cu care azI nu mal comunicd.
Este izolatA, inconjuratd de toate
pdrtile cu stuf.
Cola (Gtrla-lui-), girld, In jud.
Tulcea, pl. MAcin, pe terito-
riul comund urbane Mdcin, si
pe al cdtunulul säú Ghecet. Este
formatd de alte dota girlite maT
mid : Girla-Combrei si Privalul-
luT-Coia. Se indreaptd. spre E.,
avind o directiune generald de
la S.-V. spre N.-E. ; primeste
pe dreapta Girla-SpinduluT
balta Stanimir. Brdzdeazd par-
tea de N.-V. a plAser si a co-
mund, si dupd 4 kil. de curs
www.dacoromanica.ro
556
numai prin stuf, se varsd in
Balta-LAtimeI, la S. de ea.
Coja (Privalul-lui-), girld, in
jud. Tulcea, pl. Macin, pe te-
ritoriul comunei urbane Mdcin
si pe al cdtunuluT sA.d Ghecet.
Porneste din Durare, putin mal
jos de Ghecet. Se indreaptd
spre N., avind o directie gene-
rala de la S.-V. spre N.-E. ;
trece prin stuf, printr'un grind
ingust de tot, pe la E. de Bal-
ta-luT-Coia ; se uneste, dupd. 6
kil, de curs, cu Girla-CombreT
si formeazd ; brdz-
deazd partea de N.-V. a pldse
si a comuneI.
Coiful, pefterd, In jud. Su ceava, in
stinca ce formeazd malul sting
al Bistritd, din jos de Coltul-
Acre!.
Coimanda, deal, in partea de E.
a satuluI Novaci, com. Duda,
pl. Podoleni, jud.
Coimatul, lac, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, insula Balta,
teritoriul comund FAcdeni.
Coita, izvor, in jud. Buzdu, com.
Minzdlesti, cdt. Pldvdtul. Incepe
de la muntele Viisoara i dd in
IzvorulSdriT care se varsd in
piriul Sturdza.
Coitäneasa, viroagd, jud.
Uneste Cremenea cu Vilciul, des-
pktind ostrovul Popa de ostro-
vul Iapa.
t oiteasca, atun, al com. SA-
geata, jud. BuzAü, cu 140 loc.
si 26 case. Are sub-diviziile :
Bordusani, arpuleasa, Cirtean-
ca i Murgescul.
Coiteasca, rnoie, in jud. Buzda,
com. Sdgeata, cat. Coiteasca,
formatA din Cirteanca, cu 420
COIUM-PUNAR
hect. si Coiteasca, proprid zisd,
cu 514 hect, in total 934 hect.,
maT toate arabile.
Coitei (Podul-), colin if, in jud.
Buzda, com. MinzAlesti, cdtunul
Pldvdtul. E acoperitA de fineatd
servd ca hotar despre jud.
Rlinnicul.
Coium-Baba, deal, in jud. Tul-
cea, pl. Babadag, pe teritoriul
comunel urbane Babadag. Se
desface din dealul Orta-Bair ;
se intinde spre E., d'alungul
plriulur Babadag, brAzdind par-
tea esticd a plAse i a comu-
Orasul Babadag e asezat
la poalele sale. Are o indltime
de 233 metri. Punct trigonome-
tric de observatie de ordinul al
3-lea si punct strategic, domintnd
asupra orasulur Babadag. Este
acoperit cu pAdurT intinse si la
poale cu pajistI. Pe virful luT este
o micd poiand, iar in vale le-
zerul Babadag Ii intinde apele
sale linistite. Pe aceastd poiara
este un mormint de piatrd cio-
pad.
Coium-Punar, com. rur., in pl.
Mein, jud. Tulcea. E situatd
in partea de S.-V. a plAseT si a
judetuluI, la poalele dealuld
Ghium-Ghirmes.
Nu mele sAU, turcesc, inseam la
cFintina-011. .
Se mArgineste la N. cu com.
Satul-Nod si Picineaga ; la V.
cu com. Ostrovul ; la S. cu
com. Orumbei, ambele din jud.
Constanta si la E. cu com. Or-
jelar.
Solul e in general acciden-
tat. Culmea Ghium - Ghirmes
(321 m. i acoperitd cu pd-
durl i livezI) strdbate com. de
la N.-V. spre S.-E. Are urmd-
toarele ramificatiT: Coium-Punar
la V.; Baba-Bair si Camber-Te-
pesi, la mijloc, Sintr-Tas-Tepesi
COIUM-PUNAR
la S. (119 m.), Canat-Calfa la
E. Movile sunt putine, mai l'u-
sen-mata. este E$il-Tepe la S.-
V. (228 ni.).
Apele cata' udd comuna sunt :
Al-Orman sei Picineaga, la N.-
E. $1 N., prirnind ca afluentI
valle Canat-Calfa i a-Caprii, pe
stinga; Valea-Hogil, ce izvore$te
sub numele de piriul Ghium-
Ghirme$, la V.; piriul Coium-
Punar, unit cu valle Lugi-Dere
Cana-Mi$ea, la S.
Catunele carI formeazà comu-
na sunt: Colum-Punar, re$edinta,
la S., pe piriul cu acela$I nu-
me; Canat-Calfa, la 3 kil. spre
N.-V., pe valea Ai-Orman.
Intinderea comuner este de
4735 hect., din carI 47 hect.
ocupate de vetrele satelor, 1440
hect. ale locuitorilor, lar restul
de 3248 hect. padurf i livezT,
apartinind statuluT.
Populatia este toa`.ä rominA;
sunt 197 familir, cu 917 suflete,
din carI 413 barb. $1 504 fem.
Locul arabil ocupa 2343 hect.,
izlazul 670 hect., paclurile 1735
hect.
In Coium-Punar sunt: 212 plu-
garT, posedind 187 plugurI; 2 fa-
bricanti de var, i fIerar, i cojocar;
4 morT de apA. Comertul este ac-
tiv : se exportA var, linA, brin-
zeturr, lemne de foc i vite ;
importul consta in bauturI spir-
toase, manufacturr, bAcAnir, etc.
Sunt 5 comerciantI (I bacan $1
4 circiumari).
Vite sunt 5748 capete, din
carI : 915 vite marI si 4833 vite
miel. Sunt 2 masid de secerat
$i una de vinturat.
Budgetul comuna' este la ve-
niturI de 4080 leI, iar la chel-
tnelI de 3973 ler. Contribuabilr
in toata comuna sunt 185.
CAT comunale duc la Picinea-
ga, Ostrovul, Satul-Noti, arje-
lar $i Orum-Cei ; maT sunt altele,
cari unesc catunele 'filtre ele.
557
Are o scoala conclusa de un
invdtAtor i frecuentatA de 43
elevI; o biserica, cu hramul
Ináltarea-Domnuld, in catunul
Ai - Orman, zidita in 1879, de-
servita. de i preot $1 2 cintä-
retr. Mar sunt 2 geamii in Canat-
Calfa $i Coium-Punar.
Locuitoril romid aji venit
aa format aceastA comund in
urma razboiuluI romino - ruso-
turc de la 1877-78; inainte
de venirea lor in aceste locurf
se gasee' ad TatarI, venitI din
Crimeea; locurile erati acoperite
cu paclurI intinse i intunecoase,
me ales In satul Al-Orman. Se
zice cl ají fost multi ur§T pe
ad de unde i numele de Ai-
Orman = Padurea - Ursuld.
TatariT amestecatI cu CerkeziI
s'ati retras in Turcia dupl
cheerea pacii de la Berlin.
Coium-Punar, sat, in j'id. Tul-
cea, pl. Macin, catunul de re-
$edinta al com. Coium - Punar,
a$ezat pe pirlul cu acela$r nume,
in partea sudica a com. Are o
intindere de i800 hect., din carI
18 hect. ocupate de vatra sa-
tuld. Populatia e romina. Sunt
53 familiI, salí 236 suflete.
Coium-Punar, deal, in judetul
Constanta, pl. Hit-soya, pe te-
ritoriul com. rurale Coium-Pu-
nar, care este a$ezat la poalele
sale sudice. Se desface din dea-
lul Ghium-Ghiurmesi. Se intinde
spre V. printre valle Colum-
Punar $i Valea-HogiI, la N. $i
Valea Ulmilor, la S., intr'o di-
rectie generala de la E. spre V.;
brazdeaza partea vestica a pla$ei
$1 a com. si cea nordica a sa-
tuld cu acela$I nume ; este strA-
bAtut de calea vecinalg Coium-
Punar-Ostrovul 5i e acoperit In
cea mar mare parte de pAdurr.
Coium-Punar, pîrÊi, in judetul
www.dacoromanica.ro
COJANA
Tulcea, plasa Macin, pe terito-
riul comuneT rurale Coium-Pu-
nar $i in judetul Constanta.
la na$tere din poalele meridio-
nale ale culme de dealurI, nu-
mita Ghium - Ghirme$ ; se in-
dreapta spre S., avind o di-
rectie generala de la N.-E. spre
S.-V.; curge pe la poalele dea-
luid Baba-Bair si Camber-Te-
pesi ; trece pe la poalele dea-
lulul - Ta $ - Tepesi, pe la
E. de satul Coium-Punar ; pri-
me$te pe stinga valea Cana-
Mi$ea; mnträ in jud. Constanta,
$i dupa un curs de 5 kii., dupa
ce a brazdat partea sudica a
pla$d $i a comund, merge de
se varsa in piriul Aigar-Ahmet,
pe dreapta la E. de satul Ai-
gar-Ahmet. Malurile sale sunt
rtpoase.
Coium-Punar, vale, in judetul
Constanta, pl. Hirsova, pe te-
ritoriul comuneI rurale Coium-
Punar. Se desface din poalele
vestice ale dealulur Ghium-Ghi-
urmesi-Dere ; se indreapa spre
V., brAzdind partea vesticä a
pi4er 5i a comuner 5i dupl un
drum de 21/2 kil, se deschide
in Valea-Hogii ; merge printre
dealurile Coium-Punar, la S. $i
Ghium-Ghiurmesi-Dere, la N.
Este strabItutä de calea veci-
nala ce duce de la Coium-Pu-
nar la Ostrovul si este acope-
rita de verdeata. i samanaturI.
Cojana, deal, in jud.
comuna Tingujel, plasa Mijlo-
cul.
Cojana, vale, jud. Vasluia, plasa
Funduri, com. Tingujei , for-
mata din prelungirea. dealuld
Cojana. Se une$te cu valea Gor-
gana, formata de dealul cu a-
cela$I nume i in prelungirea
lor, pe teritoriul comund, la nu-
mirea de Valea-Raculd.
 COJANA
Cojana, deal, judetul Tecuciti,
situat la E. de satul GlIvA-
nesti.
Cojana, PM, izvoreste din jud.
Tutova, merge spre V. in par-
tea esticä a satuluT GlAvAnesti,
com ma Muncelul, jud. Tecucia.
Cojani, cdtun, sine de com. S te-
flnesti, plasa Amaradia, j.id.
Gorj. E situat pe malul drept
al riulur Gilortul. Are o supra-
fa. de de 920 hect., din carT 75
hect. arabile, hect. prunet,
3 judeteanA si vecino-comunal5.;
lar restul fin*, pAdure, tufg-
ris si ripe, proprietatea d-neT
Elena Magheru.
Are o populatie de 47 fa-
mili!, sati 185 suflete, din carr
43 contribuabilr.
LocuitoriT posea.: 7 plugurI,
20 care cu bol, 221 vite marT
cornu te, 206 oT, 74 rimAtorr,
45 capre, 34 caT si 14 stupT.
Comunicatia se face prin so-
seaua vecinall ce-1 pune in le-
gAturd la N.-E. cu Albeni, iar
la S. Cu TIrgul-Petresti. Spre
V. o osea comunall il pune
In legAturl cu comuna Pojo-
geni.
Riul Gilortul trece prin mij-
locul cAtunului.
Are I bisericl, deservitI de
un cintdret.
Cojanul, vechie numire a com.
Gura-AninoaseT, jud. Buzla.
Cojasca, com. rur., plasa Talo-
mita, jud. Dimbovita. Aceastà
comunA se afll spre S.-E. de
Tirgoviste, 1a40 kil. si mal la vale
de Bilciuresti, resedinta pllseT, pe
soseaua jud. Tirgoviste-Butima-
nul, pe o cimpie frumoasd si pe
malul drept al riuluT Ialomita.
Comuna Cojasca se compune
din dota cAtune : Cojasca si
Fintinelele, cu 2500 loctutorT.
Are o bisericä si o scoall.
658
Scoala din Cojasca este mixtA,
Cu 2 invAtdtorT; este frecuentatä
de 62-90 copiT de ambe sexe,
din 154 copiT cu etatea de scoa15..
Localul scoaleT este noti, clAdit
in 1885, de zid, Cu primaria la
un loc. PAmintul are 14 prAjinT
pogonestI.
Venitul com. e de 5000 leT.
Sunt 600 contribuabilT.
Cojasca se invecineste la E.
cu comuna CAtunul si Cornesti,
de care se desparte prin Ialo-
mita si se uneste prin soseaua
la V. cu Ghergani si Vivires ti,
unindu-se cu Ghergani prin osea
vecino-comunalI ; la N. cu Bil-
ciuresti, unindu-se prin osea
judeteanä; si la S. cu catunul
Sterianul, din comuna Lucianca,
jud. Ilfov.
Cojburunul, peninsulä, in ma-
rele iezer Razelm, situatä in
plasa si jud. Tulcea, pe terito-
riul comunei rurale Moru-Ghiol
si pe acela al cAtunuluT sdu
D undvatul-d.-j., in partea de S.-E.
a plA5eT si In cea de S. a co-
muneI. Este coprinsA futre gol-
ful Holbina si lacul Razelm,
care de altmintrelea formeazä
acest golf. In fata el se de-
varsä lacul Dran ov. La N. este
o gira, care face de comunicl
&la Dunlvatul cu golful Gol-
bina. Se termlnl prin doul.
capete carT poartä numele de
Cojburunul-Mare si Cojburunul-
Mic. Are o suprafatl de peste
700 hect., toatä este acoperitl
cu stuf. Cind apele cresc, o
bunl parte din aceastä penin-
sull este sub apl.
Cojesti, sat, in jud. Ilfov, com.
rur. Belciugatele-Cojes ti, plasa
Mostistea. Este situat la V. de
Belciugatele si la N. de pldurea
PasIrea, 11110 calea judeteana
Bucuresti-Braila.
www.dacoromanica.ro
COJOCARUL
Se intinde pe o suprafatl de
725 hect., cu o populatie de
195 loc u itorI.
D-1 N. G. Marinescu are 567
hect. si locuitorii 158 hect.
Proprietarul cultiva 260 hect.
(40 sterpe si 267 pddure).
LocuitoriT cultivl tot terenul.
Are o bisericA, cu hramul
Nasterea-MaiceT-DomnuluI, de-
servia' de I preot si 2 cintAretT :
1 moarA Cu aburT ; 1 masinA de
treerat cu aburT; 1 helesteti.
Comerciul se face de 1 cir-
ciumar si 1 hangiti.
NumArul vitelor marT e de
133 si al celor miel de 510.
Cojesti. VezT Domnesti-d.-j., pl.
Sabaral, jud. Ilfov.
Cojoaca. ccitun (tir15.), in judetul
Ialomita, plasa Jalo mita- Balta,
pendinte de comuna Chioara.
Colocad, tirld, judetul BrAila, in
lunca DunAreT, din comuna Vi-
zirul, pe malul drept al cana-
luluT Vilciul.
Cojocarul, com. rur., pl. Cobia,
jud. Dimbovita. AceastA com.
se afll spre S. si la 33 kil. de T'ir-
goviste, lingl calea feratl Bu-
curesti-Pitesti-Virciorova, spre
E. de GAesti la o mica distantA
si pe o cimpie 'Mena., care se
numeste cimpia RIstoaca.
Comuna Cojocarul se com-
pune din tref atune: Cojo-
carul, Meri si Chirca, cu o po-
pulatie de 756 locuitorT.
Se cultivl ad grial, porumb si
onz.
Are 2 bisericT.
Cojocarul, deal, situat la V. de
comuna erbAnesti-d.-j., plasa
S erblnesti, judetul Olt. Se afll pe
platoul Boianului si are direc-
tiunea N.-V. catre S.-E. Se ter-
minl in centrul comuna, lingl
 COJOCARUL
Dorofeiti, prin capdtul Ivane-
Olor.
Cojocarul, iezer, judetul Braila,
situat la S. de iezerele Cditele.
Cojocarul, pädure, in judetal
Constanta, plasa Silistra, pe teri-
toriul comuna rurale Para-Chioi.
E situata in partea central a
plaseI si cea estica a comund,
pe ramificatiile de N.-V. ale dea-
luluI Bas-Punar ; este azI un rest
din intinsele padurì de odinioara
ce acopereaa aceste pante nume-
roase ale dealuld. Esente prin-
cipale sunt: fagul i jugastrul.
Cojocarul, vale, situata la Vestul
comuna plasa
Serbanesti, judetul Olt. Se
formeaza in platoul Boianu-
lul, merge paralel cu Dealul-
Cojocaruld si se varsa In Do-
rofeia, pe dreapta lul, chiar In
comuna.
Cojocarului (Tarcul-),izvor, in
judetul Buzar', comuna Rusia-
vatul, cdt. Tega Incepe in acea-
sta com. si se scurge In rIul
Buzaa.
COjocire§ti, tnahala, in comuna
rur. Jegujani, plasa Motrul-d.-s.,
jud. Mehedinti.
Cojoceasca-Pribeagul, mofie
a statuluI, com. Ulmul, judetul
Braila.
Cojoci, sat, face parte din com.
rur. Fdgetelul, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt. Cade cam In centrul
comuneT, futre girlele Alunisul
Faurul. Are o populatiune
de 150 locuitorI.
Cojoci, sat, pe mosia i In com.
Brosteni, jud. Suceava. 1i trage
numele probabil de la primul
descalicator, poreclit ast-fel,
care are si AStazT odrasle. Ase-
zat pe tärmul sting al BistriteI.
Are 19 case, populate cu 20
cal:A de familif, sail 8o suflete
(39 barba! si 41 femeT), din cari
3 Tigani. Contribuabili" sunt 15.
In sat este o circiumä si o
bacanie. ImproprietaritI la 1864
sunt 2 fruntasI, 8 palmasI
13 codal, stäginind 67 ala,
afara de cer cu io prdjinf. Are
o biseria de lemn, deservita de
preot si 2 cintaretl. coala
din Crucea serva i acestuI sat.
La Cojoci este punct vamal
pentru privegherea plutelor, sa
nu se strecoare fraudulos din
Bucovina. Ad i se trec in revista
toate plutele si se constata' ace-
lea cal-1 sunt indigene si acelea
carI trec cu tranzit.
O singurá arare pentru pie-
tonT i calaretI ce duce de la
Crucea la Raraa, trece pe adj.
°amena' isI aduc proviziile de
cari aa nevoe, pe cal, formind
un fel de caravane.
Cojoci, movild, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, in apropiere
de satul Crunti.
Cojocilor (Dealul-), deal, com.
Fdgetelul, pl. Veciea-d.-s., jud.
Olt. Are o directie paralela cu
gira Alunisul. Pe acest deal
sunt situate catunele : Cojoci
Iantesti. Serva Iocuitorilor
parte pentru agricultura, parte
pentru pasune. Cade la V. de
comuna..
Cojocilor (Dealul-), munte, in
com. Brosteni, jud. Suceava.
Cojocul, ballet', formata din val.-
saturile Prutulul, in com. Fol-
testi, pl. Prutul, jud. Covurluiti.
Cojoiul, sat, plaiul Ialomita, cat.
comund Vtrfurile, judetul Dim-
bovita.
www.dacoromanica.ro
COLACUL
Cojujna, loe izo/al, in comuna
Bicazul, pl. Piatra-Muntele, ju-
detul Neamtu, situat pe dreapta
rluld Bistrita, in apropierea sa-
tuluI Bicazul.
Colac (La-), sorginte de apd
minerald, in comuna Milanesa,
ca.t. Cocirceni, judetul Buzati,
avind sulf i fier. Ii la nastere
din proprietatea id E. Colacu
se scurge in Saratelul Bala-
nesti.
Colacul, com. rur., in pl. Vran-
' cea, Putna. Este situata pe
ambele laturf ale Putner, in deal,
la o departare de 1,2 ceas de
Tichirisul. Comuna se numeste
probabil ast-fel, de la forma te-
ritoriuluI ce ocupa, care este in-
coldcit de riul Putna.
Distanta comuneT de rese-
dinta sub-prefecturer (Vidra) e
de 3 kil., iar de capitala jude-
tuluI de 49 kil.
Marginile acesteI comune sunt:
la N. com. Vidra, la N.-E. si
E. Tichirisul, la S.-V. comuna
Valea-SäreI si la V. com. Bir-
sesti. Teritoriul el' e udat de
riul Putna si de piraiele Sarata,
Barbunta, Fintinele i Orbanul.
Colacul se compune din ca-
tunde: Colacul (unde e si pri-
maria comuner) i Podurile.
Populatiunea comuneI, dupl
cel din urma recensamint, e de
250 capI de familie, cu 878 su-
flete (442 barbatI si 436 femel),
din carI 368 nelnsuratI, (199
barbatI, 169 t'eme), 432 Insu-
ratl, 76 vaduvT, (27 barbatT,
l'eme° si 2 divortatI (femel) ;
873 RomtnI si 5 de diferite na-
tionalitatl; 873 ortodoxr si 5
mozaicr; 399 agricultorI, r me-
serias., 7 comerciantI, 2 avind
profesiunI libere si 3 servitorl.
S tia carte 23 persoane (bar-
ban Numarul caselor de locuit
e de 263.
 COLACUL
Are o biserica parohiala, cu
hramul S-1i1 VoevozT, in satul
Culacul si una M'ala, cu hra-
mul Buia-Vestire, in satul Po-
durile. Comuna vine in ajutorul
bisericilor Cu 120 leT anual.
Budgetul, pe anul 1893-94,
a fost de 2356,33 leT la veni
turT si de 2293,56 le la cheltuelT.
Sunt 197 contribuabilT.
Pamtntul comu neT Colacul,
in mare parte nisipos, e putin
favorabil semanaturilor. O mare
parte a teritoriuluT e ocupat
de paclurT si de livezT de pruni.
LocuitorT ati 27 plugurT de
lemn si 2 morr de apl.
Vite sunt 1807, din caff : 6o
boT, 132 vacT, 43 caT, 1303 oT,
110 capre si 159 porci.
StupT sunt 61.
In comuna sunt : 5 circiumT,
2 fierdril, 1 boiangerie, 1 baca-
nie, 4 mäceläriT, 12 fabrice de
rachiti.
Un articol insemnat de comert
sunt prunele uscate, care se con-
suma nu numaT In tara, dar si
in strainätate.
Fabricarea varuluT ocupa o
parte din satenT.
Varul se face din piatra ce
se gasea pe mosie, dar care
acum se aduce de la Naruja.
Comuna e pusa In legatura
cu soseaua judeteana Focsani-
Bolotesti-Tichirisul, printr'o so-
sea comunala, care se prelun-
geste spre V. la Volea-Sara
Colacul, sat, jud. Dimbovita, pl.
Ialomita, cat. comuner Gher-
gani. In catunul Colacul, care
este vecin cu alte catune, for-
mind un centru mare de po-
pulatiune, s'a infiintat o scoala
In anul 1888-89, care e con-
clusá de un invatator, plata de
com. Ghergani, de care tine.
Colacul, sat, in comuna cu ace-
lasT nume, plasa Vrancea, jud.
560
Putna. Este asezat pe malul
sting al PutneT, la o jumatate
ora de Tichirisul.
Are o biserica parohialä, cu
hramul S-tiT VoevozI, pentru care
comuna cheltueste 6o lei anual.
Colacul, numire ce se mal da
satuluï Pantoiul, pl. CimpuluT,
com. Moldoveni, judetul Ialo-
mita.
Colacul, parohie, in comuna cu
acela0 nume, plasa Vrancea,
jud. Putna, formata din catu-
nele Colacul si Podurile, cu 2
bisericT : una parohiala, cu hra-
mul Slil VoevozT, 'in Colacul, a
doua filiald, cu hramul Buna-
Vestire in Podurile. Comuna Co-
lacul cheltueste cu ele 120 leT
anual.
Colacul, bala, pe sesul dintre
apa PrutuluT si a PrutetuluT, ju-
detul Falda, com. Stanilesti,
pl. Prutul, situatä intre Prute-
tul si balta Racosul.
Colacul, insuld, in mijlocul la-
culuT Znagovul, jud. Buzati, co-
muna Boldesti, Cu o suprafatä
de 2 hect.
Colacul, 'bid, jud. Putna, ce
izvoreste din muntiT SovejeT si
se varsa In Putna, la satul cu
acelasT nume.
Colacul-de-Piaträ, numire ve-
chie a cdtunului Stävaresti, co-
muna aineni, jud. R.-Sdrat.
Colacul- de - Piaträ, localitate
izolatd, in jud. Prahova, com.
Scäeni, pl. Podgoria. Ad e o
piatra ce serva de hotar filtre
com. Scrteni si Boldesti.
Colacul-de-Piaträ, pirifi, in ju-
detul R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-
j., com. Socariciul. Se formeazd
www.dacoromanica.ro
COLANUL
din ploT si miel piraie si se
varsd In balta Socariciul.
Colacului (Dimbul-), munte, in
jud. Suceava, in jurul cäruia
curge Bistrita, intorcindu-se a-
proape de unde a plecat. Se
af1á din sus de satul Crucea.
Colaculul (Lacul -), bältoagii,
In jud. Suceava. Are o supra-
fatä de 2 prajinT pe sesul Siretu-
uT. E formata de piriul Probota
si izvoare. Se varsa in Siretul.
Traditia spune ca in fundul eT
ar fi niste clopote ale manasti-
reT Probota. PaginiT le furaserd,
si, vazindu-se urmaritl, le-ají a-
runcat aci.
Colanul, com. rur., pl. Dealul-
Dimbovita, jud. Dlmbovita. A-
ceasta comuna Cu catunele sale
inconjura orasul Tirgovistea in
partea de V., S.-V., S. si S.-E.
Catunele sale sunt situate la o
distantä foarte mica de oras,
pe cimpiT intinse.
Comuna Colanul se compune
din opt catune : Preseaca, spre
V. de Tirgoviste , Dumbrava
spre S.-V. si Colanul spre S.,
cite trele aceste cat. situate pe
matca riuletuluT Ilfovul; Udres-
ti, Ulmi si Matraca spre S. si
S. - E., situate pe cimpie; Di-
molo! i Nisipurile, aproape de
malul drept al Ialomiter, spre
S.-E. de Tirgoviste.
Col anul, cu toate cdtunele sale,
numara o populatie de 1305
locuitorT rominT.
In cat. Ulmi se gdseste a-
proape de bisericd vre-o dota
movile marT artificiale foarte ve-
chi, sub care se zice ca zac
multime de oase omenestI. U!-
mi, in vechitne, se zice ca era
locul de executiune al condam-
natilor la moarte.
Comuna produce cereale mul-
te, iar pe teritoriul eT sunt in-
 COLXCELUL
tinse padurT. Cite-va fabricT de
gaz din raiormluT TirgovisteT tin
de Colanul. Tot ad i sunt si
teascurf de ceara pentru lumi-
narT.
In catunele aceste comune
sunt patru bisericT si o scoala.
Cele opt catune formind un fel
de semi-cerc in jurul Tirgovis-
teT, de aceia com, s'a numit
Colanul.
Scoala este mixtä i cu pri-
maria la un loc. Are un ?uva-
tator. Multl din copiiI urmeazä
la scoalele din Tirgoviste.
Coläcelul, pirti7, ce udá terito-
riul com. Tichirisul, pl. Vran-
cea, judetul Putna i se varsa
in stinga ZabaleT.
Colacelul, mic afluent al piriuluT
Ortoaia, din com. Dorna, jud.
Suceava.
Coläretul, sat, in judetul Mehe-
diati, plasa Dumbrava; tine de
com. rur. Plopi. Are zoo de
case.
Coläretul, pirla, in jud. Mehe-
dinti, plasa Dumbrava ; curge
prin satul cu acelasT nume, spre
com. Greci.
Colbea, loc, jud. Bacau, pl. Taz-
läul-d.-s., com. Bahn4eni, cu
urme de §anturT vechT.
Colboasa, baila, jud. Baca, pl.
Bistrita-d.-j., de pe teritoriul co-
mund Rusi.
Colbul, localitat, , pe Bistrita,
imediat dup5. Coltul-AcreT, jud.
Suceava.
Colceagul, com. rur., plasa Cri-
covul, judetul Prahova. Este
situata pe loc §es, la 32 kil.
departe de capitala judetuluT
si la 14 kil, de a plasel.
58030. Alarde Diclicniar Geouralic. Vol. H.
561 COLELIA
Are o populatiune de 943 maT multe puturl cu apa foarte
locuitorI (458 barbatT, 485 fe- burlä de baut.
mer).
CapY de familie sunt 306 Colcigeni, atleta, (tirla), in pl.
contribuabill 170; case de lo- Ialomita - Balta, comuna ka0,
cuit 297. pe cimpul &tragan, judetul Ia-
In comuna e o singura bi- lomita.
seria foridata in anul 1885 si
deservita de un preot. Bise- Colelia, com. rur., pl. Ialomita-
rica s'a construit de locuitorT. Balta, jud. Ialomita. Se inveci-
LocuitoriT improprietarit neste spre E. cu com. Cocora,
la 1864, pe moOile Suteanca spre V. cu com Grindul.
si Cirieanca, dinduli-se 318 Teritoriul comuneI are o supra-
hect. EI : 19 cal, 56 epe, fata de 3200 hect. pamint de cul-
159 vacr, 1068 or §i 186 poror. tura si coprinde dota moii. Dupä
Scoala dateaza de la anul legea rurald din 1864, sunt im-
¡880. proprietaritI z ro locuitorY ; ne-
Comuna se intinde pe o su- improprietäritT se mal aflä 3 r.
prafata de 669 hect. Se compune dintfun singur
Terenul cultivabil e producd- sat, situat la N. plaseI pe un
tor i prielnic porumbaluT, griuluT teren ondulat, in departare de
ovazuld. 6 kil, de satul Grindul, 6 kil.
Comerciul se exercitá de 4 de satul Cocora i la 75 kil. de
circiumart Veniturile se urca Calarasi, capitala jud.
la 2858 leT i cheltuielile la 2790 Numirea vechie a satuluT este
leI anual. Unta.
Soselele o pun in comuni- Populatiunea este de 1044 lo-
catie cts comunele: Inotesti, Pa- cuitorY, Cu 266 capI de familie
repa, Tomsani. si 778 membriT de familie, din
E udatá numaT de riul Cal- carT 543 barbatT i 5oz femeT ;
matuiul. 1032 RominT, 6 GrecI, 4 Ger-
manT si z UngurT; 1040 cres-
Colceagul, numire ce se maT tinT ortodoxI si 4 catolicT; 284
satulur Ulesti, plasa CimpuluT, agricultorT, 28 meseriasT, 16 co-
jud. Ialomita. merciantI, 8 cu profesiunI libere,
44 muncitorT si 28 servitorr.
Colceagul, sfoarä de melle, in Stiä cade 105 persoane.
judetul Buzati, comuna Lipia, Numarul contrib. e de 175, din
fa'cind parte din corpul Miricesti carT i i se ocupa cu comerciul,
al diferitilor mosnenT. iar ceT-l'alti ea agricultura.
Vite : 699 cal, 53 bol, 2167
Colceagul, vale, in jud. Ilfov, oT si 477 porcI.
care desparte mo0a Petrachioaia Venitul comuneI in 1887
de mosiile Greci-Gradi§tea, Mic- 1888 era de 3354 lel si chel-
sunesti, Greci-d.-s., Balamuci, tuelile de 3642 leT.
Balta-Neagra i Scuipiciul. Instructiunea se predä in doug
Pe aceasta vale este o groa- scoll, una de baetT, conclusa de
pa mare despre care legenda un invatator salariat de stat si co-
spune ca in timpurile vechT muna cu 60 elevi si una de fete
era locuita de Jidovl (uria0). cu 8 eleve cu o invatatoare, sala-
Poarta si azI numele de Groapa- - nata de comuna. Scoala are lo-
Jidovilor. Pe aceasta vale sunt calul sati construit de corluna.
71
www.dacoromanica.ro
 COLEVLNI
Aci este o bisericä, la care
deservesc doT preotT i doT das-
c5.1I ; in budgetul comuneT s'a
prevlzut pentru cult suma a-
nualä. de 340 leT.
Cole§ani, numire vechie a comu-
na' i cdtunului Corbul, plasa
Marginea - d. -j., jud. Rimnicul-
Sarat.
Coliba-Popei, locuinidizolatel, In
pl. Sulina, jud. Tulcea, pe teri-
toriul comuneT urbane Chilia-
Vechie. E situatä in partea de
V. a pläseT si a comuneT, pe
malul drept al bratuluT Tatanir,
ce se desface din bratul ChilieT.
S'a numit aa de la fostul el
stdpin, un popa. din Chilia.
Coliba§i, com. rur., pl. Ialomita-
Dimbovita, jud. Dimbovita. A-
ceastA comuna se aflä spre N.-
E. de Tirgoviste, la distartn. de
20 kil. aproape, situatá pe vale.
Prin raionul acestei comune cur-
ge piriul Cricovul, care inträ in
jud. Prahova i curge la vale
prin com. Edera.
In coprinsul acesteT comune
sunt : Valea - CricovuluT, valea
Leurda, valea Salcia, Piscul-Rau,
Virful-ScumpiT si Plaiul-BabeT.
Comuna Colibasi se compune
din treT cItune: Colibai, Tisa
si Ciocoesti, avind o populatie
de 630 loc. rominT. In aceastä
comuna sunt multe puturT de
pleura'; sunt principala produc-
tiune a comuneT. Este i o
moarä de apä.
In Colibasi sunt: o biserica
o coa15.. Scoala este mixtà, Cu
un invätátor salariat de stat. Ea
este frecuentan de 15-2 I copiT
de ambele-sexe, din nutnärul de
75 copiT ca etate de coalä.
Localul este bun si e cladit In
1886. Scoala are 6 pog. pamint.
Venitul com. este de z000
leT. Sunt 130 contribuabilr.
662
Se invecinqte spre E. cu com.
Edera, plaiul si jud. Prahova,
de care se desparte prin piriul
Cricovul ; spre V. cu com. Oc-
nita, pl. Dealul, de care se des-
parte prin dealurT si val; spre
N. cu Valea-Lungd, despartin-
du-se iansT prin Cricovul ; spre
S. cu com. Moreni, pl. FilipeSi,
jud. Prahova, de care se des-
parte tot prin Cricovul. Se
uneste Cu comunele vecine in-
dicate prin sosele comunale
drumurl practice nesoseluite.
Coliba§i, com. rur., pl. Sabarul,
jud. Ilfov. E situata pe o lunca
seasä, la S. de Bucure§ti, pe tär-
mul sting al riuluT Arge, la 28
kil, departe de Bucuresti. Spre
S. de com. Coliba$i se varsa
riul Neajlovul In nul Arges. Sta'
in legAturd cu cat. Gostinari,
prin o osea vecinala.
Se intinde pe o suprafata de
947 hect. Aproape Intreaga pro-
prietate e a locuitorilor. Mica
parte ce o are familia princi-
peluT Dim. Gr. Ghica in aceasta
mosie, vr'o to hect., rämine
stearpà.
Comuna numan 313 contrib.
si are un budget de 3941 leT
la veniturT si 3862 leT la chel-
tuelT.
In comunä este o biserica,
Cu hramul Sf. Filoftea, deser-
vitä de 3 preotr si 2 cintaretT ;
o scoalä mixta frecuentan' de
21 elevI si i eleva.
Numärul vitelor marT e de
1266 (589 cal si epe, 363 boT,
301 vacT i viteT, 3 taurr, I0 bi-
vol° §i al celor miel de 445
(190 porcT, 225 oT). Dintre lo-
cuitorr 361 sunt plugarT, ii me-
seriaT, 13 ari diferite profe-
siunT.
Antura se face cu 263 plu-
gurT: 144 cu boT, 119 co cal.
LocuitoriT ati 296 care i c5-
rute : 150 ea bol, 146 cu
www.dacoromanica.ro
COLIBAO
LocuitorT improprietaritT sunt
202 i neimproprietaritT 194.
Comerciul se face de ii cir-
ciumarT.
stabilit in comuna 4
strdinT.
Teritoriul sal:1 este strAbAtut
de un mic prival care isT ja
na$tere din partea de N.-V. a
comuneT si dupä ce face o cur-
b5. spre E. isT indreapta calea
spre S. catre com. Gostinari.
Acest prival odinioara a for-
mat cursul vre-uneT ape i a-
ceasta se constan dupa albia
sa i dupa semnele ce se gl-
sesc inteinsul.
Comuna Co1iba0 numara 342
case, populate cu 368 familiT, sati
1720 suflete. Dintre acestea, 28
sunt Tiganr, 6 SirbT, 2 Gred
restul Rominf.
Coliba§i,com. rur., plasa Riul-
DoamneT, jud. Muscel, la S. de
Cimpulung, 38 kil, departe de
acest oras. Este situata pe tAr-
mul sting al riuluT boamna
are o intindere aproape de 200
hectare.
Se compune din 2 alune :
Colibasi i Vierosul si se mAr-
gineste la N. cu com. Piscani,
la S. cu com. Valea-Mare, la
E. co pl. Podgoria i la V. Cu
com. Ciumesti.
Are o populatie de 884 loc.
(459 bärbatT si 425 femeT), Cu
260 capT de familie. Locuitorif
ati : 160 boT, 210 vacT, 72 juncT
si 153 pord.
Riul Doatnna trece pe la V.
comunef. In el se varsa, pe ma-
lul sting, Orla Vierosul, Valea-
luT-Pand i Valea-Neagn. Peste
riul Doamna, in cercul comuneT,
s'a construit un pod de fier,
pentru calea ferata.
Comuna numan 196 contri-
buabill, i are un budget de
1197 leT la veniturT i 1173 leT
la cheltuelT.
 COLIBAI
S'a(' improprietarit dupa le-
gea din 1864, 200 loc.
Bisericä este una, arara de ma-
nastirea Vierosul ; s'a cladit de
obstia loc., la anul 1859, d'II:a
cum se arata in pisanir, si- este
acum deservita de 2 preotr si I
dascal.
Scoala, Cu intretinerea cal-0a
statul cheltueste 7404 leT anual,
se frecuenta. de 30 elevl si e-
leve. S'a fondat de obstia lo-
cuitorilor in 1864.
Coliba§i, com. rur., pl. Oltetul-
Oltul-d.-s., jud. Romanati. Se
compune numaT din satul cu a-
celasT nume, care a format maT
de mult comuna cu Doba. E
situata pe un teren ses, aproa-
pe de confluenta MamuluT cu
Oltul si de soseaua si de Unja fe-
rata. Corabia-R.-Vilcea, la 23 kil.
departe de Bals si la 42 kil. spre
N. de Caracal. Altitudinea te
renulul, d'asupra niveluluT MariT
este de 133 m. Are 93 contrib.
si 732 capT de familie ; o po-
pulatie de 515 loc., totT RomtnI,
din carT 248 barbatI si 267 fe-
meT; 277 casatoritT si 298 ne-
casatoritT ; din acestia 39 stiti
carte si 276 nu stiä.
Budgetul comuneI e de 2351
leT la veniturl si 2346 leT la
cheltuelT. LocuitoriT se ocupa
cu agricultura, cu industria do-
mestica i cu cresterea vitelor.
In Colibasi sunt 2 circiumr.
Vite mar): sunt 397, vite miel
1700 si rimatorr 700.
E o biserica, cu hramul A-
dormirea -MaiceT-Domnulur, zi-
dita la 7762, de locuitorT si a-
cum deservita de 2 preotT
3 cintaretT.
Coliba§i, aitun, sine de com. Po-
jogeni, pl. Amaradia, jud. Gorj.
E situat pe ves, pe malul drept
al riuletuluI Blahnita. Are o su-
prafata cam de 390 hect., din
563
carT 250 hect. arabile, 5 hect.
vie, i hect. prunet, restul pa-
dure si tufäris.
Are o populatie de 8o fam.,
cu 300 suflete, din mil 50 con-
LocuitoriT sunt mosnenT si se
ocupa cu agricultura si creste-
rea vitelor. LocuitoriT posea. 35
plugurT, 4 carute cu cal, 8o care
cu bol, 260 vite marT cornute,
250 oT, 72 rimAtorT, 72 srupT,
6 capre si 14 cal.
Comunicatia se face prin so-
seaua judeteana T.-Jiti-Rimnicul-
VIlcea, care traverseaza catunul,
venind de la V. din com. Scoar-
ta; printr'o osea comunala care
o leaga la N. Cu Bobul; printfun
drum care o leagä. la S.-V. cu
catunul sla de resedintä Pnjo-
geni.
In catun se mal gases° :
moara de apa si 3 puturT cu
cumpana.
Are 2 bisericT, facute la anul
7830, de Constantin Bälteanu,
proprietarul acestel mosiT.
Coliba§i, sat, face parte din co-
muna rurala cu acelasT nume,
jud. Muscel.
Coliba0, schit, Cu hramul Bu-
na-Vestire, in satul cu acelasT
nume, din jud. Romanati.
Coliba§i, munte Cu padure, jud.
Dimbovita, in marginea de N.-V.
a judetului despre Transilvania.
proprie-
tdp ale statuluT, pendinte de
vatra mana.stireT Viero.sul, plasa
Riul-Doamner. Ati 407 hectare
loe axabil i 7754 hect. padure.
Pe periodul 1888-93 s'ají aren-
dat cu 10450 ler anual.
Coliba§i - Viero§ul, plaure, su-
pusa regimuluT silvic, jud.Mus-
cel, com. Colibasi, plasa Riul-
www.dacoromanica.ro
COLWAWL
Doamner, intindere de 751hec-
tare.
Coliba§i-Viero§ul,pidure a sta-
tuluT, in intindere de 2018 hec-
tare, pl. Riul-Doam neT, judetul
Muscel, compusa din trupurile:
Colibasi-Vierosul (i754 hectare),
Zavoiul-Valeanca (2 hect.), Dra."-
goiul (I hect.), Zavoiul de peste
1-1'11 Doamna (49 hect.), Zavoi-
ul-de-la-Ciumesti (57 hect.), Za-
voiul-de-la-Vieros (46 hectare),
Zävoiul. de-la-Mures (8i hect.),
avoiul-de-la-Gropeni (23 hect.),
Zavaiul-de-la-Gavane (5 hec-
tare).
Colibaqul, com. rur., in judetul
Mehedinti, plasa Ocolul, la di-
stanta. de 14 kil. de Turnul-
Severin, lar de Malovatul, rese-
dinta pase, de 4 kil. Este si-
tuata pe dealurT i val. E for-
mad. dintr'un singar sat, avind
108 contribuabilT, 675 locuitorT,
in 124 case.
LocuitoriT posea : 14 plu-
gurT, 26 care cu bol si 4 cal.*
cu cal. Sunt 705 stupf.
Are o bisericá, deservita de
preot si 2 cintdretT ; o cir-
ciuml.
Budgetul comuneT e de 60o
bel la veniturl si 497 leI la
cheltuelf.
Vite sunt : 200 vite marT cor-
nutei I I caí, 460 oI, 89 capre
si 200 rtmatorr.
Prin aceasta comuna trece
soseaua judeteana. Turnul-Seve-
rin - Tirgul -Pa, din care, prin
centrul satuluT, se ramifica o so-
sea comunala ce duce spre Ru-
dina la Baia-de-Arama.
Comuna e strabatuta. de: Dea-
lul-ColibasuluT, Poiana-Hoteasca
si de piriul Plesuva, pe care se
aftä morT de macinat.
Coliba§ul, dial, in com. rurall
Colibasul, pl. Ocolul-d.-s., jud.
 COL1BET (PIRI(.JL-)
Mehedinti. Este acoperit cu pa-
dure, locurl de munca si vil.
Peste acest deal trece soseaua
judeteand Turnul- Severin - T'ir-
gul-Jiti.
ColibeI (Pirlul-), aftuent al pi-
rtulut Rica, jud. Suceava.
Colibei (Pirlul-), aftuent al Sa-
baseT, jud. Suceava.
Colibei (Poiana-), poiand, co-
muna SmeurAtul, plasa Ocolul,
jud. Vilcea.
Colibei (Valea-), vale, a piriu-
luT cu acest nume, in jud. Su-
ceava, com. Bogdä.nesti, unde
se afla si un herAstrati.
Colibelor (Dealul-), deal,la N.-
E. de com. Alunul, pl. Oltetul-
d.-s., jud. Vilcea.
Colibelor (Izvorul-), izvor, in
jud. BuzAt1, com. Chiojdul. Iese
din pädurea Frintura, muatele
Siriul si se scurge in Bisca-cu-
Cale, filtre muntl.
Colina-Dohan-Crasna, a'eal, pe
teritoriul com. Stroesti, plasa
Crasna, jud. Fälciti. Pe costisa
luT sunt situate satele : Stroesti,
Gugesti si Valea-luT-Bosie. A-
ceasta culme se Jasa in jos spre
S., prin comunele TAtAreni, Cras-
naseni si Vinetesti, pana in se-
zul Birladului, unde se termina
in Gura-CrasneT.
Colinelor (Dealul-), deal, com.
RAdesti, pl. Riurile, jud. Muscel.
Colinita, colina, in com. Cislaul,
cat. Scarisoara, jud. Buzan, a-
coperitä de padure.
Colintina, sat, plasa Dimbovita,
jud. Ilfov ; face parte din corn.
rur. Colintina-Fundeni. Este si-
www.dacoromanica.ro
564
tuat la N.-E. de Bucuresti, in-
conjurat de un brat al vaeT Pa-
sarea si Orla Colintina.
Aceasta mosie, care aparti-
nea luT Constantin Brincoveanu
Voevod, a fost däruità chiar
de el manAstireT S-til ApostolT
din Bucuresti.
La 1821, Tudor-Vladimirescu
puse sentinele la Colintina, spre
a impTedica fuga boerilor. La
25 Martie, acelasT an, Ipsilante
isT asezA tabara la Colintina, lar
el se instaleaza in casele Ba-
nuluT Grigorie Ghica.
Are o biserica, cu hramul
InAltarea - DomnuluT, deservita
de doT preoti si un cintaret ; o
scoalA mixta, frecuentata de 62
elevI si ti eleve, cu intretinerea
careia statul si comuna chel-
tuesc anual 3042 leT.
Populatia satuluT e de 254
suflete. Suprafata luI e de 406
hect., din carT 315 apartin ca-
seT Ghica si 91 locuitorilor.
Are I moara pe apa ; 2 po-
durT ; i t circiumT; i helestett
Sunt si trer zalhanale.
In termen de mijloc in aceste
zalhanale se taie anual 3000 bi-
volT si bivolite, 2600 bol si
yac! si 6000 o'f si capre, care
se consuma in Bucuresti.
Colintina, localitate, in comuna
Gura-BouluT, plasa Vedea-d.-s.,
jud. Olt, unde Girla-Bo da se
varsd in &la Vedita.
Colintina, lac, jud. Ilfov, la N.
de Bucuresti, format de piriul
Colintina.
colintina, piria, ce-sT la nastere
mal la vale de com. Bolovani
aproape de cät. Stanesti, jud.
Dimbovita, merge in jud. Ilfov Colivacul, mahala, in jud. Me-
si se varsa in lacul Cernica, de hedinti, pl. Ocolul, com. rut
aci se scurge in Dimbovita si
cu Dimbovita in Arges la satul
Budesti. ColtnI (Bäsica-de-la-), inovilli,
COLINI (13A ICA-DE-LA )
Colintina-Fundeni, com. rur.,
pl. Dimbovita, jud. Ilfov, la N.-
E. de Bucuresti, inconjurata de
un brat al vlieT Pasärea si girla
Colintina, 6 kil, departe de
Bucuresti. Sta in legatura cu
com. Afumati si S tefanesti prin
sosele vecinale terminate.
Se compune din satele: Co-
lintina, Fundeni, Plumbuita; cu
o populatie de 821 locuitorT,
carT traesc ia 255 case.
Suprafata totall a comunei
e de 1410 hect. Proprietarli:
G. Nicolescu, Casa Ghica, St.
Cama si statul, ati 1115 hect.,
din carT cultiva 647 hect ([60
izlaz, 50 sterpe, 25 padure, res-
tul cultura vitet). Locultorif aa
295 hect., din care cultiva 243
hect., restul il rezerva pentru
izlaz.
Comuna are 217 contribuabili,
cu un budget de 18836 lef la
veniturl si 13959 la cheltuell.
Dintre locultorT, 62 sunt plu-
garT, si 129 au diferite pro-
fesiu n T.
Aratura se face cl 66 plu-
gurl: 60 cu bol si 6 cu cal.
LocuitoriT ati 112 care 5i ca-
rute: 94 cu bol si 18 c.1 cal,
Comerciul se face de 28 cit.-
ciu marT.
Numar 11 vitelor marT e de
472 (55 cal si epe, top bol,
136 yac!, 5 viteT, 96 bivolT, 80
bivolite) si al celor micT de 28
(2 porcT, si 26 oT).
LocuitorI improprietaritT sunt
46 si neimproprietaritT 172.
I1 comuna suat 3 bisericT
(la Colintina, Fundeni si
Plumbuita).
S'ati stabilit in comuna 18
strainT.
Malovätul.
 coLtiqui,
In com. Glodeanul-Sili§tea, jud.
Buzar'.
Colfnul, mofie, in judetul Buzar',
comuna Calina, cat. Cepturwl,
In intindere de 76 hect. cura-
turT i fineata.
Colinul, munte, in jud. Buzatt,
com. §i cat. atina. Face hotar
intre proprietatea mosnenilor,
padurea JariOea §i Virful-Cor-
buluT, de pe mo0a Floreasca-
Bureli.
Colfnuluf (Virful-), mutile, in
comuna Valea-MusceluluT, jud.
Buzau. Formeaza centrul unta
cerc de muntï ; e acoperit de
izlaz.
Colnicele, colina, In jud. Buzati,
com. Vintila-Voda, cat. Scheiul,
acoperita de padure.
Colnicele, mofie, In jud.
com. Vintild-Vocia, cat. Scheiul,
62 hectare curatur!, livede
fineatd.
Colnicele, mica pcidure, in com.
Vintild Vocid, ea. Scheiul, jud.
Buzar'. Face un corp cu Bodi-
ne0, Scoruul i Muchea-Ara-
puluï, avind in total 16 hect.
Colnicele, isvor, in jud. Buzar',
com. Vintila-Voda, cat. Scheiul.
Iese din muchea Colnicele
se scurge in riul Slanicul.
Colnicul, In jud. Buzati,
com. Pirscovul, ramificatie din
muntele Panataul.
Colnicul, deal, pe teritoriul sa-
tuluT Oroftiana, com. cu aceea§!
numire, plasa Herta, judetul
Dorohoiu.
Colnicul, numire data paduret
de pe moja Lunca-Frumoasd,
565
din com. Pirscovul, jud. Buzati ;
are singurA 320 hect., face un
corp cu padurea Pirscovul.
Coloneatä. Vez! Bordea, deal,
jud
Coloneatä, paa'if, in jud.
com. Dobrovdtul, plasa Crasna.
E acoperit cu parlar!.
Coloneatä, ptria. (Vez! Dobro-
vatul, piräú, jud. Vasluiti).
Colone§ti, conz. rur., pl. Vedea-
d.-j., jud. Olt, Este situad, pe
valea riul ii Vedita, la 37 kil.
de capitala judetulur i la 9 kil.
de a pl4eT.
Are o populatiune de 814 /o-
cultor! (459 barbatI i 355 fe-
me!), din car! 197 cap! de fami-
lie ; 245 contribuabilT. Sunt 200
case de locuit.
In comuna sunt dota bisericT :
una la N. ce se numWe Bise-
rica-Alba, fondata la anul 1756,
reparata In anul i88r, cu
hramul Cuvioasa Paraschiva i a
doua, la S. de comuna, fondata
in auul 7746 i avind hramul Sf.
Voevozr. Aceste bisericT sunt
deservite de 3 preotT, platitI din
fondurile comuneT i de enoria51.
MaT totT locuitorif comuael
s'Ira agricultor!. Ef ati : 18 cal'
epe, 186 bol', 130 yac!, Tapo di
750 porcI. Locuitori! sunt
mo§nenT, afara de 19, carT s'atl
improprietarit la 7864, cu 68
hect. pamint din moia d-lor
Calinderoglu, Torna Bogdan
altr.
Comuna Coloneti are, impre-
una Cu izlaz, 7430 hect.
coala e frecuentata de 44
copil (43 baeti i r l'ata) din nu-
marul de 397 copi! (202 baet!
195 fete) in virstä de coala.
Cu intinderea e!, satul cheltuWe
anual 1404 le!. Localul e pro-
prietate particulara.
www.dacoromanica.ro
COLONEsTI
StupT cu albine sunt 19.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumarT.
Venit trile comuna se urca
la suma de 1733.26 leT.
Dota §osele, una nationalá,
inlesneste com micatia intre co-
muna i comuna Negrea i alta
comunala, inlesnete comuna
comunicatia cu comunele Vlaici
Maldarul.
In comuna sunt doul dealuti,
unul la E. i altul la V., ce vin
de la N. la S. i merge paralel
Cu comuna. In dealul de la V.
sunt 2 piscurn Piscul de la cotul
§oseleT nationale i Piscul de la
gura vlIcelef Lupoaia.
In dealul de la E. este un
pise ce se nume§te Gruiul-Mare,
avind amindouI o lungime ca
de 20D0 in. Parte din ele ser-
vesc pentru p4trte §i parte se
cultiva.
Prin Colonqti trec : valea riu-
luT Vedita, de vilceaua Gruiul-
Mare, pirlul Alba, 011,11 Mo§i,
Orla Ulmul -Mare, Ulmul-Mic,
Lupoaiele §1 Sucetul.
Colone§ti, com. rur., pl.
jud. Tecuciti, compusa din
13 catu le: Analogul, Corb tl,
Danciul, Panul, Poiana, Satul-
Noti, Spira-d.-j., Spira-d.-s.,
gul-Colon e§ti, Val ea-Mare, Valea-
luT-Mateiu, Valea-More! §i Za-
podia.
Comuna cade la extrernitatea
de N. a judetuluT, la 91 kil. de-
partare de capitala judetuluT §i
la 12 kil, de re§edinta pla§e!.
E situata pe ambele laturi ale
piriuluT Zeletinul, care izvorqte
in raionul comune! chiar.
Are o populatie de 1925 su-
flete, in caz! intra 49 Evre!., 627
capT de familif; 6ro contribua-
bilT, locuind in 610 case si 8
bordee.
In comuna sunt 3 biserict :
in Colone§ti, in Corbul i in
COLONE§TI
Spria-d.-s., deservite de 3 preotT
si 4 dintAretl.
LocuitoriT sunt parte rAzesT,
parte cldcasI improprietdritl.
In aceastä. comung sunt : 165
plugurr de lemn, 8 de ffer ; 3
morT, r de aburT, I de vint
de apA pe riul Zeletinul. Lo-
cuitoriT ati: bol, 640 vacT,
485
105 caT, 50 epe, 3 armIsarT,
109 capre, 730 a si 272 porcI.
Sunt 40 stupT.
In raionul comuneT sunt 5 priimind urmAtoarele piraie pe
iazurT Cu peste.
Suprafata intregeT com, este de
7300 hect., din carT : 2500 hect.
pArnint arabil, iar restul ti o-
cupA vatra satuluT i finetele.
Viile ocup5. 69 hect. In 1892
ad dat 2040 lifruri vin alb, 170
litrurI vin rosu.
Ca proprietar in aceastd com.
este d-nul Ghitd Apostoleanu,
care are 1338 hectare si 47
am.
Sunt scolT: una in cat. Spria-
d.-s., datind din 1896, se fre-
cuentO de 60 copiT (40 bAetl
O. 20 fete) din numdrul de 95
(58 bOetT si 37 fete); a doua
In Colonesti, care dateazA din
anul 1868, avind localul propriti,
se frecuentd de 36 copli (30
bOetT si 6 fete), din numdrul de
75 copiT(0 b5.etT i 25 fete).
Budgetul are la veniturT 4230
leT anual.
Este strabOtutO de urmAtoa-
rele cIT de comunicatie : sosea-
ua judeteanä ce duce spre Ba-
cAti; alta ce duce la tirgul Glo-
durele (jud. Bacdti); alta ce duce
la ttrgul Plopana (jud. Tutova),
trecind prin Satul.NotI; soseaua
ce duce in com. Tulesti (jud.
Tutova), care se leagd cu sosea-
ua ce duce la Birlad, si sosea-
ua judeteanA ce vine din Te-
cuciti, ce se leagd. la N. cu so-
seaua din judetul Roman, prin
com. DAmiene5ti.
E brAzdatA de dealurile : Za-
www.dacoromanica.ro
566
rea - Tutover, avind o inAltime
de 350 m., cu urmAtoarele ra-
mificatiunT: Dealul Soimul, Ru-
senilor, ChiperuluT i Zarea-Do-
brotforuluT in partea de V., a-
vind o indltime de 290 m., Cu
urmOtoarele ramificatii : Dealul-
BaimaculuT, BotezuluT, PAdure-
nilor, PanuluT, Corbulul si Zd-
podiile.
Este strdbAtutä de riul Zeleti-
nul, care trece prin centrul com.,
dreapta: Poiana, Spria-d.-j., Cor-
buluT si apodia, iar pe stinga,
Danciul, Spria-d.-s., Valea-Mare,
Valea-MoareT i Valea-luI-Ma-
teiti
Se mArgineste la N. cu com.
Odobesti (jud. Bacdti) si com.
DAmienesti (jud. Roman), la S.
com. Buda, la E. cu com. Plo-
pana, Dragomiresti, Tulesti si
AvrAmesti (jud. Tutova), la V.
cu tirgul Glodurele, Antohesti
Fkgtieni (jud. BacdO).
Colonelti, tirgufor, face parte
din com. Colonesti, jud. TecuciO.
Aicr se aflä resedinta comuneT.
E situat pe partea dreptA a pi-
riuluT Zeletinul, pe vale. AfarA
de populatia crestinA ortodoxd
sunt i 53 capT de familiT EvreT.
Tirgul este asezat pe ambele
pArtI ale soseleT.
Are o scoalá frecuentatA de
35 copa (30 1).40 si 6 fete); o
bisericA, Cu hramul Sf. Ierarh
Nicolae. Este de lernn de ste-
jar, facutd. la 1832 de Vasile
Vidrascu; s'a reparat in anul
186o. Se intretine de locuitorT,
avind 5 fAlcI i 60 prOjinT loc
arabil.
Colonia-ItalianA. V. Cornesti,
sat, jud. Iasi.
Colorea, pisc, in jud. Buzdti, com.
Viperesti, cAtunul Fintinelele, pe
mosia statuluT Slobozianu.
COLTEVTI
Colte§ti, com. rur., pl. Oltetul-
d.-s., jud. Vlicea, compusA din
3 cdtune: Ilaciul, Rosia i Ocra-
cul.
Este situad. pe tOrmul drept
al riuluT Oltetul, la 6o kil, de-
pArtare de capitala judetuluT
la 14 kil, de a plAser.
Are o populatiune de 1176
loc. (598 bArbatT si 578 femel),
in care intrd. si 3 familif de Ti-
ganT-fferarr ; sunt 360 capT de
familie ; 208 contribuabili i 306
case.
In raionul comuneT sunt 3
bisericT. Una in 61. Ilaciul, fon-
datä. la anul 1791, s'a reparat
la anul 1851; a doua, in Ocra-
cul, s'a fondat la 7302 (1794
si a treia in cd.t. Rosia, fondatl
lii anul 1795. Ambele din urmA
reparat la anul 1860.
Cea maT mare parte din lo-
cuitorT sunt plugarT. Mal sunt
13 mestesugarT. Produsul mun-
ceT fi desfac in Brosteni, Ho-
rezul, Polovragi, GrAdistea, GAn-
gulesti, etc.
In comunl. sunt : 21 caT, 200
bol, 248 vacT, too capre, 500
of si 600 porcI. Pe apa Olte-
tul, in raionul comuneT, sunt 3
morT.
TotT locuitorif sunt mosnenT.
Scoala dateaza in comund de
la in virstO d'a o
1862. CopiT
frecuenta sunt 144, (78 bletl
66 fete). $tiu carte topo bár-
134 si I femee.
Intreaga comuna are 1158
hect.
$oseaua comunalA leagd. co-
muna Coltesti cu comuna S14.-
vesti i Alunul. Veniturile
cheltuelile comuneT se urca la
1200 lei anual.
E brAzdatd de dealurile
MueriT, Mare, Dolani, Preeratul,
IlaciuluT, CApriorul t udatO de
vAile: AdincdteT, Preeratul, Ro-
sia, Ilaciul si Iezerul, osebit de
riul Oltetul.
 COLTE01.
Colte§ti, deal, in raionul com.
Coltesti, pl. Oltetul-d.-s., jud.
Vilcea, pe care se cultiva 1 kil.
50 ariI vie.
Coltani (Pe-), loc izolat, in cdt.
Piatra, com. Badeni-Ungureni,
pl. Dimbovita, jud. Muscel.
Coltatul, movild. (Vezi Sirul-Mo-
vilelor, com. §tiubeieni, pl. Ba-
seul, jud. Dorohoia).
Coltäneni, cdt. al com. Mihai-
lesti, jud. Buzati, CU 320 10C.
i 72 case.
ColtAneni, lac, in jud. Buzan,
com. Mihailesti, continuatie a
laculuI Margineanul. Se scurge
In piriul Sarata.
Coltäneni (Coltica-), mofie, in
jud. Buzati, cotn.Mihallesti,
numita. si Cufuritul salí Mihai-
lesti, mal des 'lusa: Sarata-Ma-
nastird-Mislea.
Colea, sat, jud. Braila, in
Colea, com. rur., pl. Cl1m6.0-
luid, jud. Braila, situata pe yes.
Se invecineste la E. cu hota-
rul mosiet Margineanca din jud.
Ialomita, la V. cu com. Chi-
chinetul, la N.-E. cu comuna
Fleasca si la N. cu mosia Mi-
tropolia, la S. cu com. Iazul
din jud. Ialornita. Are forma
unuI trapez. Suprafata com. e
2647 hect. Populatia e de 758
suflete ; 167 capI de familie,
54 stiti carte, 704 nu stiti. Are
133 contrib. si 12 patentarI ro-
nihil% Venitul com. e de 2775 Id
si cheltuelile de 2505 leI, 75 b.
Sateni improprietaritT, dupd
legea din 1864, sunt 83 si ne-
improprietaritI 24. Sunt 4 de-
bite si 7 dirciumI.
Vite marI cornute slint 858
(381 bol', 353 vacI, 1 2 taurl si I I2
vite0, cal 468, 0i. 290, fin] atorI
235 si capre 2.
567
Are i biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, zidita la 1872 de lo-
cuitorr, deservita de I preot, si
I cintaret.
DrumurI: La com. Tata:al,
spre E. prin locurile locuito-
rilor distanta 8 kil., la gara
Dudesti spre N.-E. tot prin lo-
curile locuitorilor pe la Crucea-
luI-Moise-D.-Chesarul 4 kil., la
com. Smirna, din jud. Ialomita,
pana la Crucea-lul-Moise-D.-Che-
sarul. La Chichinetul spre S.-V.
drept pana. la Crucea-lul-Moise-
Negoita si movila Coltea 6 kil.
La Ulmul spre N.-V. pe la Cru-
cea-luI-Stan-Vladescu 13 kil. In
comuna sunt 2 strade si casele
sunt dese si AA construite, fara.
plantatiunf. Are o moara Cu
vaporI, care, produce 700 let
anual.
Comuna este infiin tata la '818,
de citI-va locuitorI si si-a luat nu-
mele de la mosia Coltea. Distan-
ta de la Coltea la Braila: 71 kil.
mij-
locul cornunet Cu acelasI nume,
cam in partea sa de V., la 71
kil. spre S.-V. de orasul Braila.
Acest sat este infiintat la 1818
si numit ast-fel de la manastirea
careia era inchinata: Col tea.
Vatra satultil este de 68 hect.
cu 156 case; 7 circiumi ; o
moara cu aburl.
Are o scoalä mixta, infiin-
tata la 1850, intretinuta de com.
si jud. si frecuentata de 20 e-
levI si 5 eleve; o biserica, cla-
dita la 1872 de locuitori, de-
servia de 1 preot si 2 pa-
racliseri. Populatia satuluI este
de 167 familiI, sati 760 locui-
tort, din care 387 barbatI, 373
femeI, 325 casatoritI, 455 ne-
casatoritl; 71 stiti carte si 689
nu stiii.
Vite sunt: 467 cal', 860 vite
marI cornute, 920 or, 3 capre
si 240 rimatoff.
www.dacoromanica.ro
COLTWI
Coltea, lac, jud. Braila, care se
tntinde la E. satuld Coltea; in
timpul vera seaca. Pe margi-
nea de E. a luT se afla arma-
nul arendasuluI.
Coltea, tno,sie, jud. Braila, pen-
dinte de com. Coltea, pl. Cal-
mätuiul'ir, este unía cu mosia
Batogul si apartine spitalului
Coltea din Bucuresti. Are o
suprafata de 3260 hect. Veni-
tul e de 65480 leI anual.
Coltea, movild, jud. Braila, si-
tuata in drumul de la comuna
Coltea la com. Chichinetul.
Colteni (Valea -Seacä), cdtun,
al com. Trestia, jud. Buzati, cu
120 locuitorI si 31 case.
Coltenilor (VIrful-), colina', in
com. Trestia, cat Colteni, ju-
detul Buzan', acoperita de pa-
durea si izlaz.
Colte§ti, com. rur., in jud. Gorj,
plasa Gilortului, la S. de com.
Tanddlesti. E situata pe sesul si
coasta cu acelasl nume in par-
tea stinga a riultil Amaradia,
formind singura comuna.
Are o suprafata de 350 hect.,
din carI 50 hect. padure, too
hect arabile, 141 hect. flnete,
37 hect. vil si 22 hect. livezt
de prunT.
Are o populatie de 116 fa-
mili); cu 482 suflete, din carl
ro' contribuabilI. LocuitoriI po-
sea : 20 plugurt, 50 care cu
bol, 5 carate cu Cal; 247 vite
marl cornute, 14 caT, 229 oI,
5 capre si 203 rimatorI.
Budgetul comuneI este de Id
894, bant 33 la veniturI si de
leI 852, bani 51 la cheltuell.
Comunicatia se face prin so-
seaua vecinald, ce vine de la
S. din com. Busuioci, trece prin
central acesteI comune i o pune
 CoLTI
In legatura, la N., cu com. Tan-
dale$ti ; apoT prin $oselele co-
munale, care o pun in comunica-
tie cu cele-l'alte comune vecine.
In comuna sunt 8 puturi
3 fintinr.
Are i bisericà de zid,
de locuitorr la anul 1857;
azI e deservita de I preot $i 2
CintAretI.
Colti, com. rur., in plaiul Buzda,
jud. Buzan, i Valea - SibiciuluT,
pe ambele malurT ale Vaer-Col-
tilor, la o distanta de Buzar!
de 66 kil. Limitele sale sunt :
la N., incepe de la Muchea-Ci-
nilor, se tasa pe izvorul la vale
pana in riul Bisca - Rozild $i
urc5. pe Bisca in sus pana la
izvorul Hinsarul; la E., merge
pe izvorul Hinsaruld in sus,
pana aproape de sorgintea sa,
o ja pe hotarul mo$ieT Balean-
ca, urca pe muche la Poiana-
Corduner $i de aci la Mormin-
tul-TiganuluT, apoT se dirige in
muntele Martiria, pe a cärul
culme merge pana in Lacul-Sa-
maruluf, continua pe plaiul, a-
junge in Virful - CicileT $i apoT
in Virful-MatariT ; la S., incepind
din Matarea, (care desparte
plaiul Buzan de plaiul Pirsco-
vul), merge in Virful-Bo$oveiu-
luT, de aci in muntele Virful-
JunculuT, continua pe plaia, la-
sindu-se la VizuniI, urca la Mun-
tele-Go$if, de unde se lasa pe
apa Brustu$uluT, pana la Märul-
Domnesc, de unde urca in sus
In muntele Virful-Go$if, se lasa
apoT pe hotarul mo$ier Trestioa-
ra, drept in gura izvorulur
gin osul , intilne$te lar izvorul
Brusturi$ul $i merge pe dinsul
pana la intilnirea lur cu izvoral
Valea - BouluT; de aci urca pe
plaiurl pana in Virful-lui-Bii, se
lasd in jos in Valea-Coltilor, a-
por urca la Virful-luT-Pal, con-
tinuind in sus pe piala pana
www.dacoromanica.ro
568
la Muchea-StermineT ; la V., in-
ceptnd din Stermina, merge pana
in Izvorul-Stinelor, pe albia ca-
ruja se urca drept in Muchea-
de-la-Cinir.
Suprafata comuneT e de 3520
hect., din carT 4t arabile, 2160
pädure, 152 fineata, 340 izlaz,
83 livezT $i 744 hect. stcrp.
ProprietatT insemnate sunt :
Aluni$ul (statul), hotarul Colti-
d.-j., hotarul Colti-d.-s., parte
din Bisca $i hotarul Caraima-
nesc, ale cetelor de mosnenT.
Terenul este foarte mantos
$1 steril, constind numaT din
mugir stinco$T $i coline nisi-
poase, pe care, rar, se vede
iarba. Din substante minerale
are chihlibar, fier i maT multe
ape minerale, dar care nu se
pot intrebuinta, din cauza
ticieT loculuT, a izolatiuneT $1 a
departareT.
Sunt 4 morT pe apa Bisca,
2 pe Valea-Coltilor, I pe Valea-
BouluT, I piva, 3 fierastrae $i
o stin5.. Se tin anual 2 firgurT:
la Ispas si la 8 Noembrie.
Cale de comunicatie are acea
care duce la Valea-Sibiciului, dar
acest drum e dificil $i ade-
sea periculos.
Vite sunt : 620 bol, 173 vacT,
68 viteT, 17 cal, 26 epe, 13
minjT, 160o oT, 365 capre $i
380 porcT. StupT sunt 113.
Comuna e format5. din c5.-
tunele: Aluni$ul, Calugaritele,
Colti-d.-j., Colti-d.-s., Cambu-
rul , Comarnici , Fijere$ti, In-
Poiana, Ligure$ti, Lupoae, Md-
gadani, Matara, Muscelul-Cardi-
manesc, Paltenul, Strimba, Se-
ciul $i Valea-BouluT. Populatia
sa e de 2080 locuitorT, din carT
barbat1 insuratT 427, neinsurati
22, vacluvI 28, bdetr 563 ; iar
femeT maritate 427, vaduve 76,
fete 537. Case sunt 546. Mese-
riasT sunt : 2 lemnarT, i tim-
piar, 4 rotarT $i 2 fierarT.
COLTI-DE-JOS
Budgetul e de 1938 leT, 38 bani
anual.
BisericT sunt 4, cu 3 preotT,
4 cintarep $i 4 paracliseri. Ca-
tedrala e cea cu hramul Na$-
terea-MaiceT-Domnului. Biserica
de la Aluni$ul e säpata inteo
sin gura. piatra.
Circiumi sunt 3.
LocurT insemnate de vizitat
sunt : Petera de la Piatra lui-
Dragomir, zisa i Gaura-luT-Dra-
gomir, Vizunia, Piatra-Lastunu-
luT, etc.
Comuna probabil, $1-a luat
numele de la muntele Colti, un
semi-cerc care culmineaza. in 7
coltT de piatra, ce se ridica din
masiv pana la 200 In. i in cen-
trul carora e situat cat. Colti-
d.-s., leag5.nul acesteT comune.
Colti, munte, mar in sus de co-
muna Moroeni, jud. Dimbovita.
E situat pe Ialomita in sus, in
stinga.
Colti, munte, jud. Muscel, la N.
de comuna Rucdrul, ale cara
poale le ucia riul Dimbovicioara.
Colti, pddure, supusa regimuld
silvic, comuna Rucdrul, judetul
Muscel.
Colti (Virful-cu-), loc izolat, in
catunul Piatra, com. BAdeni-Un-
gureni, plaiul Dimbovita, jud.
Muscel.
Colti-aajeni, loc izolat,in co-
muna Badeni - Ungureni, plaiul
Dimbovita, jud. Muscel.
Colti-de-Jos, ditun de re$edinta
al com. Colti, jud. Buzad, are
230 locuitorT $1 68 case, situat
pe malul sting al Vaer-Coltilor,
in apropiere de varsarea ei in
Valea-SibiciuluT.
Colti-de-Jos (Hotarul),
 CiATI-D1-SUS
In comuna Colti, jud. Buzar',
proprietate mosneneasca in de-
valmasie, are 560 hect., mare
parte gol si pietris, f?nete si
curaturT. Sunt hrisoavele de pro-
prietate date de DomniI Mih-
nea 7056 si 7086, Con-
stantin erban 7162 i Alexan-
dru Ipsilante.
Colti-de-Sus, cdtun, al comuner
Colti, jud. Buzar"'; are 70 lo-
cuitorI si 23 case.
Colti-de-Sus (Hotarul),
In com. Colti, jud. Buzad, pro-
prietate mosneneascd. Are 590
hect. si mare parte goala; e aco-
peritä Cu putind finete i izlaz.
Colti - Doamnei, cap' grosI si
inaltI de piatra, in forma de
palarie tricornal, d'asupra und
marT stincI, pe muntele Doamna,
judetul Muscel. Traditia
spune cá acer coltI, pe carT, cind
IT privestI, pare ca cad pe tine,
nu ar fi jocul natura, el ri-
dicat de Radu-Negru i cä aii
fost intepeniti cu piroane groase
de fier i intarite cu plump topit.
O alta traditie spune ca dea-
lurile opuse, despärtite prin riul
Dimbovita, se uneari printr'un
pod de piele, care se ridica
aseza dupa trebuintd.
Colti-luf-Andreitt, fitung Inaltr
de piatra., jud. Muscel, aproape
de locul unde izvoreste
Dimbovita, in vecinatate cu mun-
tele Oticul.
Colti-lui-Balbe§, proprietate a
Eforier Spitalelor Civile din Bu-
curesti, pendinte de com. Si-
naia, pl. Pelesul, jud. Prahova,
in intindere de 1364 hect., tot
teren impadurit, afara. de 5
hect. locurT de finete ; a fost
arendata pe periodul 1887-90
cu roo 'el' anual.
58086.di arde Dici Lo &ovni, te. I ol, IL
569
loc izolat, in
com. Badeni - UngurenT, plaiul
Dimbovita, jud. Muscel.
Colti - PältinetuluI, surpäturei,
com. Bertea, plaiul Värbilaul,
jud. Prahova ; servä de pasune
vitelor.
Coltica, tirid, in jud. Braila, la
3 kil, de satul Ionesti-Bertesti,
Ruga Movila-IeduluI, pe mosia
Coltica, pendinte de com. Bor-
deiul-Verde.
Coltica, mofie, in jud. Braila, Cu
1290 hect., situata la V. de co-
muna Batogul, proprietatea E-
foriel Spitalelor Civile.
Catica, sfoarilde mofie, in ju-
detul Braila, intre COM. Ionesti- Podgoria, jud. Prahova.
Berlesti si com. Filiul, proprie-
tatea EforieT Spitalelor Civile, -Coltul, sat, jud. Arges, pl. Cot-
pendinte de comuna Bordeiul-
Verde.
Coltil (Parte-din-Bisca-), mo-
§ie, in j ud. Buzgli, com. Colti, pro-
prietate mosneneasca ; are 200
hect. padure, fine*" si sterp.
Coltilor (Piatra-), inunte stin-
cos, In jud. Buzar", com. Colti,
cat. culminind in 7
piscurT de piatra in forma de
coltT.
Coltilor (Valea-), vale, in jud.
1.1111 Buzati, com. Colti, forman din
\ralea AlunisuluT i Valea-
prioarei, carT se reunesc la N.
de catunul Colti-d.-s. Sub nu-
mele de Colti, merge de se
varsd in Valea-SibiciuluT, linga
cat. Intre-Sibicee (com. M15.j etul).
In timp de ploaie aceasta vale e
foarte violenta, aduce bolovanT
marT in marele volum de apa,
ce, dupa totI muntiT vecinI, se
scurge in albia sa. Dupl retra-
gerea apei, vin multI cauta-
www.dacoromanica.ro
COLTUL
torT de chihlibar, acesta, rupt
din muntI, gasindu-se imprastiat,
sub forme de bolovanI, prin
pietrisul de pe malud.
Colti§orul, deal, in jud. Boto.
tosani. Incepe pe mosia Co-
ciungeni, com. Zlatunoaia, trece
pe mosia Mascateni, com. Tru-
sesti, si se terminá pe mosia
Iondseni, com. oIdanesti.
Colti§orul, pädure, pe mosia Al-
besti, com. Buimaceni, pl. Jijia,
jud. Botosani. Are o intindere
de 5 r4 hect. E compusa mar mult
din stejar, carpen si ulm. Se
exploateaza sistematic.
Coltoaia, a'eal, pe care este si-
tuatä. comuna Podeni-VechT, pl.
meana. Are o populatie de 120
familiT si o biserica vechie, cu
hramul Sf. Nicolae, deservin
de un preot si un cintaret. A-
cest sat face parte din com. rur.
LTngheni-Coltul.
Coltul, sat, face parte din com.
rur. Coconsti, plasa Tirgsorul,
jud. Prahova. Ad i e resedinta
comuna Are o biserica, cu hra-
mul Buna-Vestire i Sf. Nico-
lae, fondatá in zilele Domnito-
ruluT Alexandru Dimitrie Ghica
Voevod i MitropolituluT Neofit,
de credinciosul i marele logo-
fát Ion Coconscu, cu incepere
de la anul 1839, luna Mala 16,
si terminan. In ziva de 16 Mai6
1840, cind s'a si sfintit. S'a
reparat la 1876.
Coltul, sat, face parte din com.
rur. Tirgsorul.Vechiti, pl. Tirg-
sorul, jud. Prahova.
Coltul. Vezi Daroaia, judetul Vil-
cea.
72
 CoLTuL
Co4111, colimi, in jud. BuzAii, co-
muna Fintesti, peste care curge
In cascade izvorul ipotul. E a-
coperitd de putind pddure.
Coltul-AcreI, cel maT periculos
cot de pe tot lungul Bistriter,
in jud. Suceava, com. Dorna.
Coltul-Albinei, munte de piatrd
calcaroasd, cu colt d'asupra sa-
tuluT Stoenesti, plaiul Dimbo-
vita, jud. Muscel.
Coltul-BufniteI, loc, IMO cAt.
BAdeni, com. BAdeni-UngurenT,
plaiul Dimbovita, jud. Muscel.
Coltul-cel-Mare (In-), locizolat,
comuna Bädeni-UngurenT, plaiul
Dimbovita, jud. Muscel.
Coltul-Cornii, sat, in partea de
N. a com. Sdldgeni, pl. Podo-
leni, jud. Fdkill. E asezat pe Coltului (Piscul-) , pisc. (Ved
malul Prutului, intre satele: Ma"-
cdresti, din jud. Iasi si SdIdgeni
(FAlciii), pe o suprafatA de 26
hect. 54 aril'. Are o populatie de
65 fam., sail 283 sufl., din cad
57 contrib. Are o bisericd ve-
chie, deservitä de un dascal.
Coltul-Pietrei (La-), localitate,
In jud. Prahova, pl. Vdrbildul,
com.MdlAesti, ca. MdIdesti-d.-s.,
unde este o carierd de piatrA.
Coltul-PorculuI, deal, in jude-
01 R.-Sdrat, plaiul Rimnicul, co-
muna Bisoca, in partea de N.
a comuner. E acoperit cu pd-
sun! si pddurT; vara se fac aci
stine de oT.
Coltul-§oimuluI, loc izolat, Cu
o pozitie frumoasA, in jud. Mus-
cel, plaiul Dimbovita, com. Ce-
tAteni-din-Deal. Aci este o mare
stincd de piatrd.
Coltul-Träsnit, loc ik7olat, in ju-
570
dettil Muscel, plaiul Dimbovita,
com. CetAteni-din-Deal. Ad i sunt
o multime de send de piatrA,
cu diferite forme si pritnejdioase.
Una din aceste stinci poartd
numele de Coltul-Trdsnit.
Coltul-Unghenilor, mofie, jud.
Arges, pl. Cotmeana. Are o in-
tindere de 1250 pogoane, din
care 150 pogoane pAdure, pro-
prietatea statuluT. Mai inaintc
era pendinte de Mitropolia din
Bucuresti. La 1871 avea un ve-
nit anual de II I50 le!, si a fost
ipotecatä cu alte 380 mosit ale
statuluT pentru asigurarea im-
prumutuluT domenial de 78 mi-
lioane. Pe periodul 1883-1884,
aceastA rnosie a fost arenda td
ca 11200 lei anual. In timpul
din urmd, statul a vindut aceastd
mosie.
Ddroaia, jud. Vilcea).
Coltuna, numire ce se maT cld
mofier altuna sau Caltuna din
com. Albesti, jud. Buzdti.
Coltunul, deal, in com. Ciumu-
lesti, jud. Suceava.
Columbul, deal, pl. Amaradia,
com. Mierea-Birnici, jud Dolj,
prin care trece limita de N. a
com. Este inalt de aproape 300
ni. si acoperit cu livezT de prunT,
viT si pildure mdruntd.
Coluni, loc cu izvoare, jud. Ba-
ca, pl. TazIdul-d.-j., com. Brd-
tila, de pe teritoriul satuluT
Gura-VdeT.
Colunul, poiand, pl. Ocolul, com.
Mischi, jud. Dolj.
Coman (Valea-lul-), apei, com.
Bldeni-PArnintenT, pl. Dimbovi-
ta, jud. Muscel.
www.dacoromanica.ro
COMANA
Comana, com. rur., compusd din
cdtunele : Budeni - Comana, ce
este peste alnistea, pe partea
sana a apeT, departe 3 kil.;
Falastoaca, cdtun ce este la
Gura-CilnisteT, unde dA in Ar-
ges, pe partea dreaptd a Cilnister,
departe de Comana de 4 kil. si
Vlad-Tepes sati Gurbanul, sat
not"' fdcut cu ocazia improprietd-
ririT tdranilor insurAteT la 1882,
situat pe Valea-GurbanuluT, in
spre Bdneasa si departe de Coma-
tia de 6 kil. Aceastd comund, pen-
dinte de pl. Cilnistea, jud. Vlasea,
e departe de Giurgiu de 48 kil.,
de 29 kil. de Ghimpati, rese-
dinta pldseT, lar de Bucuresti de
33 kil. Toate cdtunele din care
se compune comuna sunt situate
pe proprietatea statuluT Vatra-
Mlndstirei-Comana, foastd a a-
cestel mrandstiri si care azT se
arendeazd pe pretul de 70100
le! anual.
Suprafata intregeT mosiT este
de 12500 hect., din earl 7000
hect. pAdure.
In 1886 comuna a fost po-
pulatA de 2574 locuitoriT, for-
mind 774 familiT.
Sunt 464 contribuabill.
Budgetul comuneT, in 1886, a
fost de 15313 leT, la veniturT si
de 9300 leT, la cheltueli.
In aceastd comund sunt 4
biserici, deservite de 2 preoti si
8 daSCair ; 2 col.r, una in Fa-
lastoaca si a doua in Comana,
ambele mixte. Ati urmat, in
i888: La scoala din Comana
22 bAeti si 12 fete; la cea din
Falastoaca, 34 bdetT §i 6 fete.
ViT sunt in intindere de 51
hect., 50 aril.
In intreaga comuna s'aii im-
proprietArit din diferite sate 361
loc. insurdtei si s'a dat la 5
scoff si lor o suprafatd totall de
1860 hectare.
Este o moat-A de foc si un
atelier de reparatiuni.
 COMANA
In com, este o fabricd de
cogniac, ce se fabricä din vinu-
rile de la Greaca, din cele din
jurul comunel i maT cu seamd
din cele de la Pruntul-Belu.
StrAinT sunt multI, maT cu
seamd GrecT i Evref. SHA si
BulgarT sunt putinT.
In 1876 s'a acut o incercare
de arendasul mosieT, de a ca
naliza o parte din mlAstinele
CilnisteT, stringind apele in-
tr'un sant de receptie ; prin a-
ceasta s'a dat cultureT o su-
prafatd de peste 500 pogoane
pdmint ce pana atund era aco-
perita cu
CM' de comunicatie sunt: Li-
nia feratd Bucuresti-Giurgiu, care
are statia Comana chiar in mar-
ginea satuluT, pe coasta vdeT
Gurbanului si cam la gura el pe
aceastd proprietate merge linia
feratd pe o distantd de 18 kil.,
adicd din hotarul GrAdistea la
29 kil. pana in hotarul BAneasa
la 47 kil., urmind Valea-Gurba-
nuluf i trecind pe lingd satele
Comana i Vlad-Tepes. Ad este
un pod de fer peste apa Cilnister.
MaT sunt sosele lii spre Fa-
lastoaca i Budeni fArd legdturd
intre ele; apoI soseaua Budeni-
Comana.
Pe aceastd proprietate trec
valle: Gurbanul, Militarul, a-Pu-
tului si a-DadilovuluT.
Comana, cdtun, pendinte de co-
muna Comana, pl. Cilnistea, ju-
detul Vlasca, situat pe proprie-
tatea statuluT Comana.
Ad i s'ati improprietdrit in 1864,
un numdr de 186 locuitorT, din-
du-li-se 468 hect. In acest cdtun
este statia Comana, a linieT fe-
rate Giurgiu-Bucuresti.
Tot aci este mAndstirea Co-
mana, care servA de bisericd de
mir, cu hramul Sf. Nicolae si de-
servitd de preot si 2 dascAlf.
In localul mAndstiriT este in-
571
stalatd a scoald mixtd, compusd
din 4 clase, la care, in 1888, ati
urmat 22 bdetT si 12 fete.
Comana, stalie de dr. de f., jud.
Vlasca, pl. Cilnistea, cdt. Co-
mana, pe unja Bucuresti-Giur-
giu, pusd in circulatie la i No-
embrie 1869. Se aflA intre sta-
tule (4.7 kil.) si Bd-
neasa (18.1 kil.). InAltimea d'a-
supra niveluld máxir de 4on1.,88.
Venitul acester statif, pe anul
1896, a fost de 69382 le!, 25
ban T.
COmana, indndstire, pe coasta
dreaptd a apeT alnistea, in co-
muna Comana, plasa alnistea,
jud. Vlasca.
MAndstirea Comana este zi-
dita de erban-Basarab Voevod,
la anul 1588; nepotul
Cantacuzino a reedificat-o
la anul 1741. 0 vechie inscriptie
ce se gdseste i azI la aceastd
mándstire sund ast-fel :
Aceasth sfintl i dumnezeiascK mtt-
nflstire, filma este din temelie de cel
de mult ce in blagolo sIvIrsit
rilposatul §erban Voevod, care a dom-
nit Tara-Romlneasd cel adevNrat si v e-
chal Basarabesc la (seapte mil nouli-zecY
si seapte) decT Invechindu-se de mula
vreme, clt si la striciiciunY ajunsese nu
numg sfinta bisericl ci i alte zidurY
de prin prejur, care ajungind ranK la
nepoff si stritnepotY aceluiasY rnposat
Domn de mal sus, din multK ostrdie
pobtK dumnezeiascit s'ati Indemnat (cel
de strInepotT §erban Cantacuzino vel
paharnic hui riiposatultd DrNghicY Can-
tacuzino, vel spitlar, nepot al aceluiW
r5posat §erban Voevod dintea lui fiicl
Elena si feciorul luY Constantin Canta-
cuzino vel postelnic) i s'a lucrat Cu
muhli osteneal i cheltuealI i cu lu-
cru i cu altele, infrumusetInd biserica :
nu cu Intiltarea i zidirea slonulul ace-
stuia precum se vede si afarli dintr'alte
zidirY i cu multe argintitriY si odoare
mosiY i iganY, o att intitrit ariittndu-
se desilv3rsit ctitor, harta slava luY Dum-
nezetl si a celuY de minunT fSciitor, Ma-
rele Nicolae care are si hram, este a-
ceastit vesnicX pomenire a luY i a nea-
www.dacoromanica.ro
COMANA
mula sKil, leatul BOU (7250 d. Chr.)
§erban Basarab Voevod, Zoita Doamna,
§erban Cantactizitio, Mate& PIrvu, Vlad
Voevod, Constantin Voevod, Constantin
Voevod, Radu Voevod, §erban Voevod,
Ion Voevod, Elena Doamna , Maria
Doamnas.
La 1765, sub Domnia luI Gri-
gorie-Vodd Ghica, avu loe aci
o luptd intre Turcif, ce veneati
din Giurgiu i CazaciT, coman-
dati de colonelul rus Nazarie
acesta neputInd tine piept Tur-
cilor, s'a inchis in mAndstirea
Comana. Pe cimpul intre Co-
mana si Grddistea, oastea tur-
ceascd, in numAr de 1500 oa-
menT, a atacat pe Nazarie si
a dat o lupa mare in pddu-
rea ce este pe hotarul GrAdister,
ce se zice Bdtaia-Mare, unde s'a
gdsit in dese rindurT pintenT, suliti
scArl de'lea, une ale lupter
de atuncT.
De la 1862, de cind s'ati secu-
larizat averile mdodstirestI, niel
o reparatie nu s'a filcut loca-
luluT ce inconjurd mAndstirea,
asa cd acum se gdseste In
ruine.
In ele locueste, inteo aripd
arendasul mosier Comana ; In
cea-l'altd este scoala i locu-
intainvdtatoareT. MAnAstirea ser-
vd de bisericd de mir co-
mune, care a reparat-o acum
citT-va anT.
Aceastd mdndstire avea ur-
mAtoarele mosiT: Siminovul, Go-
lesti, Comana, CdlugAreni, Bu-
testi, Ruica, Buciumeni, Riio-
sul, Petrosanca, Pruntul, Copa-
ceni i Cretesti.
Comana, mo,vie, in jud. Buzar',
com. Gura-Sdrdtii, ctit. Atirnati,
fostd proprietate a statuluT, pea-
dinte de mdndstirea Comana.
Acum e vindutd In 44 loturT.
Are 268 hect., din care 14 pa-
dure, restul ardturf i vil.
Comana, pddure de stejar si de
 COMANACUL
sleati, proprietatea statuluI, ocu-
pind partea mosleI d'adreapta
Cilnistel si despre S., jud.Vlasca.
Suprafata el este de 7000 hect.
Se exploateaza din 2 041 : de-
spre Pruntul-Belu, pe la Putul-
Militarulta si despre Crucea-de-
Piatra, pe la Dadilovul. Depinde
de ocolul silvic Comana. Prin
mijlocul ei trece finja ferata
Bucuresti-Giurgiu.
In aceasta padure sunt mai
multe suhaturI, poenI, si se afid
situate satul Vlad-Tepes sal-1
Gurbanul si satul Dadilovul.
Aceasta padure serva de loc
de intilnire a diferitelor socie-
tatl culturale din Bucuresti, carI
vin O. petreaca vara in aceasta
localitate. Aci se vineazd foarte
mult: lupI, vulpI si epurI.
Comanacul, deal, in jud. Bacaa,
pl. Trotusul, pe teritoriul com.
Manastirea-Casinul.
Comanacul,pfriii, uda teritoriul
satuluI Hdlceni, com. Sipotele,
pl. Bahluiul, jud. Iasi, si se var-
sa in piriul Miletinul.
Comanca, cdtult, al com. Deve-
selul, in partea de S. a plaseI
Ocolul, jud. Romanati.
Are 433 de locuitorf, si este
situat la S. de Caracal (5 kil.),
pe soseaua Caracal-Corabia si
In apropiere de calea ferata. De
Corabia este departe de 37 kil.
AllturI, spre N., se afla Movila-
luI-Sterie, punct triangular, cu
138 ni. altitudine d'asupra ni-
veluld mariI. Are o biserica,
Cu hramul Sf. Nicolae, cladita.
in 1786, de Stancu Dorobantu
si Metodie Monahul, ale caror
portrete sunt pe peretii biseri-
cir; aceasta e deservita de 1
preot si 2 cintaretI. Scoala este
in Devesel.
Comanca, sat, face parte din co-
www.dacoromanica.ro
572
muna rur. Muereasca-d.-s., pl.
Cozia, jud. Vilcea. Are o popu-
latiune de 264 locuitorr (135
barbatl, si 129 femel).
Comancei (CImpia.), dmpie,
jud.Teleorman.Incepe de la com.
Dudul, jud. Olt, si se Intinde in-
tre mosiile Plopi, Cringeni, M'in-
dra, Dorobantul si Voda-Carol.
Aceastä clinpie are peste 25
kil. In lungime si aproape 20
kil. in lat.
Comancei (Valea-), vale, jud.
Teleorman si judetul Olt. Vine
despre com. Beciul, din jud. Olt,
intra in jud. Teleorman si trece
pe Ruga mosiile Cringeni, Doro-
bantul si Mindra, servind In mal
multe puncte ca hotar natural,
intre acele mosir. Aproape de
mosia DorobantuluI se pierde,
incepInd a se forma de aci lila-
inte Cimpia-ComanceI.
Comanda, sat, asezat in judetul
Mehedinti, in partea de N. a co-
mune Strehaia, cáreia 'I apar-
tine. Este situat pe un platoti
ce predomina. valea MotruluT,
valea Hoznitel si valea Cosuster.
Are peste 500 locuitorI, carI
locuesc In 147 case ; o bi-
seria de zid, deservita de un
preot si dol cintaretl. In acest
sat se afla niste intariturI de
pamint.
Comanda, deal, in com. Pojo-
geni, jud. Gorj. E intorsatura
dealuld Ceratul, ce se dirige de
la N. spre S., dind nastere dea-
luid Boia. Pe sub poalele aces -
tul deal curge piriul Blahnita.
Comanda, deal, la 4 kil. spre
N. comuna Recea, plaiul Ho-
rezul, jud. Vilcea. Aci e un pi-
chet unde pazesc soldatiI in
timpul erner, fiind poteca de
trecut in Austria.
COMAN1
Comanda, p/atog, in com. rur.
Strehaia, pl. Motrul-d.-j., jud.
Mehedinti, pe care este asezat
satul Comanda.
Comani, com. rtcr., pl. Siul-d.-j.,
jud. Olt, situata pe valea
Oltulta, la 30 kil, departe de
capitala judetulur si la 4 kil.
de Draganesti, resedinta plascI.
Are o populatie de 2230 lo-
cuitorI, din carl 6o0 capI de
familie, 452 contribuabilI, carl
locuesc in 380 case si 200 bor-
dee.
Locultorii sunt RominI si se
ocupa cu plugaria si cu cul-
tura viilor, care le da un vin
bun si clutat ; sunt si ro Bql-
garI si 50TiganT. MeseriasI sunt :
3 cojocarl, 5 cizmarI, 4 croitoil
aliaga, 15 fierarY, etc. Ef desfac
productele lor pe pietele de la
Caracal, Slatina si la garile din
apropiere ale cailor ferate.
Mosia, parte e proprietate a
statului, numita Vetrele -Schi-
tulul - Comani si Gilmeele, cu
419 hect., din carI I18 hect. pa-
dure mare cu lemne de plop,
stejar si salcie, in grosime de
0,40-1,20 metru in circomfe-
finta ; parte e particulara si a-
pagine la diferitI proprietarl.
Locuitoril improprietáritI, du-
pA legea rurald, sunt 31i, pe
1483 hect.
Tot teritoriul comuneI are o
intindere de peste 4432 hect.
Pamtntul de cultura e fertil.
Locuitorif posea: 200 caI
si epe, 1600 bol, 800 vacI, 150
bivoll, 2500 oI, 50 capre, 0800
porci.
In raionul comuneI sunt 2 bi-
sericL; una numita. Schitul-Co-
maneI-VechT, intretinuta de stat
si deservita de 2 preotI si 2 dad-
retI, avind si cite 30 lel anualdin
budgetul comunei; lar a doua se
plateste de comuna. si de locuitorl.
Cea d'intiit-i s'a zidit la 1833 de
COMAN'
Gheorghe Pilan si sosia sa 135.-
lasa. Cea de a doua s'a fondat la
anul 1809, de un proprietar,
Radu si sotia sa Despa, i apol
s'a reparat la anul 1856 de
C. Margaritescu i sosia sa Sma-
randa.
Carte a inceput a se invata
cam de pe la 1856. coala func-
tioneaza regulat de la 1862.
Lo'calul actual e bun, nora, spa-
tios si higienic, situat In cen-
trul comuneT. Se frecuenta. de
vr'o 59 copiT (52 135.0 si 7 fete,
din numarul de 108 copii, 90
baetr si 18 fete in virsta de
scoala). Cu Intretinerea scoaleT,
statul cheltueste anual 1080 leT.
tiü carte 160 bArbati i 18
femeT.
In termen de mijloc se fa-
brica in com. 190 hectol. te.s-
covina si drojdie i 1592 hec-
tol. vin. GindaciT dati pina la
75 kgr. gogosi. StupT sunt 50.
Veniturile comund pe ultimul
exercitia financiar, se ridica. la
5896,45 le!, i cheltuelile la
5896,45 leT.
Comuna are sase strade pa-
ralele, de la V. la E., toate sose-
luite si carT datí In soseaua jude-
teana Slatina- Turnu-MAgurele,
care trece pe Rugä marginea de
E. a comuneT, si o leaga la N.
cu Maruntei si la S. cu Dra.-
ganesti.
La E. se intinde Dealu1-01-
tuluT acoperit cu viile Comani-
lor,d'asupra caruia se ridicà
un platal Intins pina la Stoi-
canesti, care formeazá Cimpia-
BolanuluT, cu locurT arabile, fi-
vez! i izlazurT. Aci sunt 3 ma-
gurT, din carT cea Insemnata e
malura Zavragiul. DealurY sunt
2: al-Viilor si al-Jugaliel.
La V. se limitea. za cu riul 01-
tul, peste care sunt mai multe po-
duri de vase, pentru trecerea la
Caracal, in jad. Romanati.
Valcelele maT insemnate sunt:
573
Valea-JugalieT, Valceaua-cu-TeT,
Raci, a-Boianulul, a-DragneT.
Comani, sat, pl. Cimpul, com.
Maglavitul, jud. Dolj, gran:lada,
cu 802 suflete, 408 barbatT si
394 femeI. Locuesc in 156 case
si 36 bordee.
Comani, deal, in raionul comu-
nel Comani, pl. Siul-d.-j., jud.
Olt, pe care se cultiva 197,25
hect. vie.
Comani. Vez! Vetrele-SchituluT-
Comani i Gilmeele, jud. Olt.
Comani, mofia statuluï, pl. Cim-
pul, com. Maglavitul, jud. Dolj,
in satul Comani. Arendatä de
la 1884-94 cu 47000 le!. Su-
prafata vindutà este de 1427
hect., lar suprafata ramasä este
de 394 hect.
Coman! - Vechi, fost schit, azI
biserica de mir, In com. Co-
mani, pl. Siul-d.-j., jud. Olt. A
fost zidit de un Gheorghe PII-
c5.0 i sotia sa Masa, pe ma-
lul OltuluT. La anul 1832, 01-
tul, care-vi mal-tincä necontenit
malurile, se surpa si o tueca.
In 1832 a fost rezidita de un
alt Gheorghe, tot din familia
.celur trisa maT in in-
teriorul comuneT, unde se afla
azI.
Primul fondator inchinase a-
cest sfint locas, impreuna cu o
mosie a sa, sfinteT Mitropolii,
pentru intretinerea eT si perpe-
tuarea pomenireT sale. Pentru
ingrijirea mosiel si a biseri -
ce!, Mitropolia trimitea cite un
calugar, Cu titlul de starit al
schituluT. Cel din urmä a fost
unul Nichifor, numit i Coma-
neanu. Acest calugar, saii ea'
prevedea cA i aceastá a doua
biserica are sa alba tot soarta
celeT-d'intiia, saii din evlavie,
www.dacoromanica.ro
COMANUL
saa ca. dorea ca legindu-sT si el
numele de un monument, sa se
imortaliseze, saii ca, urmarea un
profit oare-care, capatind autori-
zarea Sf. MitropoliT, incepu a cla.-
di din noti, in anul 1859, o alta
biserica, tot cu numele de schi-
tul Comani, irisa pe un loe cu
mult maT inalt, In com. Marun-
teT, si o sfinti In anul i866.
Biserica din Comani, mutin-
du-si staritul resedinta la Mä-
runtei, ramase In sarcina comu-
neT; dar maT tirzia dupa moar-
tea luí' Nichifor-Comaneanu, lo-
cuitorif reclamind statuluf chel-
tuelile de intretinere, s'a admis
ca si biserica din Comani sa
fie intretinutä de stat, sub nu-
mele de Comani-VechT.
Comanul, sat, jud. Bac5.5, plasa
Bistrita-d.-j., com. Dealul-Noil,
asezat la poalele dealulur cu a-
cest nume. Satul are o circiu-
ma i nurnara 15 cap! de fami-
lie, cu 45 suflete.
Vite sunt: 3 caT, 25 vite cor-
nute i I I pora
Comanul, sat, face parte din co-
muna rur. Nemoiul, pl. Oltul-
d.-j., jud. VIlcea. Are 121 fa-
mili!; lar ca populatiune scolará
67 copiT, 35 baetT si 32 fete.
Aci se vad ruine din biserica
Comanul, facuta se zice de ban-
ditul Coman, la anul 1800 si
distrusa de incendiu la anul
1886.
Comanul, deal, jud. Bacaa, pl.
Bistrita- d. -j., de pe teritoriul
com. Dealul-Noti.
Comanul, deal, jud. Bacail, pl.
Taz15.ul - d. - s., de pe teritoriul
corn. Tetcani.
Comanul, viif de m'ate, jude-
tul Bacali, pl. Tazlaul-d.-s., co-
muna Schitul-Frumoasa, pe te-
 COMANUL
ritoriul satuluT Schitul-Frumoasa
linga virful Fruntea - Coma-
n uluT.
Comanul, ädure, jud. Bacau,
pl. Bistrita-d.-j., com. Dealul-
Noti, foioasa, cu o intindere de
164 hect., dintre care : 1074
proprietate a lui Nicu Sion si
57 hect. apartinind taranilor din
comuna'.
Comanul, poianii, jud. Bacati,
pl. Tazldul-d.-s., de pe terito-
riul com. Schitul-Frumoasa.
Comanul, saa Neagra,
jud. Bacaa, plasa
care izvoreste din vida de mun-
te Fruntea - ComanuluT, din lo
cul numit Bitcn - Neagra, unde
se afla izvorul Negura. Acest
piriu curge de la V. spre E. si
dupa ce se ?marca d'a stinga
cu Tisoasa, lar d'a dreapta cu
Pirlul-SchituluY, trece pe la N.
catunuluT Rateni si se varsä in
dreapta TazlauluT-Mare, pe te-
ritoriul com. Basesti, formInd
hotar spre com. Tazlaul, din ju-
detul Neamtu. Are o lungime
de aproape 16 kil.
Comanul, pîruia.,c mic, in plasa
Bistrita, jud. Neamtu.
Comanul, vale, jud. Bacau, Pl.
Tazlaul-d.-s., in care curge pl-
riul cu acelasT nume.
Comarna-de-Jos, sat, in com.
Poeni, pl. Codrul, judetul Iasi.
Si-a luat numele de la un om
numit Comarnic, care din ve-
chime, venind Cu o turma de
oT, s'a asezat tuteo poianä in
mijlocul codrilor, ce erau a-
tunct pe aceste locurT. Acest
sat d'impreuna cu Comarna-d.-s.,
formeaza un trup despartit prin
piriul Stoianul.
Suprafata teritoriului e de
www.dacoromanica.ro
574
1430 hect., cu o populatie de
193 familif, saa 755 locuitorT
RomInT, putinT TiganT i cItl-va
EvreT.
AicT sunt livezT i vil ce pro-
duc fructe i vin, cu carT se
fac negot.
In sat este o biserica, deser-
vitä de preot, i cIntaret
eclesiarh; o scoall intretinuta
de comuna, infiintata la 1864,
si frecuentata de 44 elevI.
Numarul vitelor e de 751 ca-
pete, din carT : 450 vite mari
cornute, 130 oT, 48 caT si 123
rimatorT.
Pe timpul navalireT Turcilor,
in acest sat aa stat doua zaloage
turcestT, carY adunad proviziT
pentru armata.
Comarna-de-Sus, sat, in comuna
Poeni, pl. Codrul, jud. Iasi. Are
143 familiT, Cu 707 suflete.
Nunadrul vitelor e de 453 ca-
pete, din cati : 252 vite marT
cornute, 54 oT, 47 caT i 100
rimatorT.
Satul acesta formeazá un trup
cu satul Comarna-d.-j.
Comarnici, cdtun, al comuna
Colti, judetul Buzar', Cu 50 lo-
cuitorT si 13 case, alipit de
catunul Alunisul.
Comarnici, vale, in jud. Buzau,
comuna Colti, ca.tunul Alunisul ;
incepe din padure si se scurge
in Valea-BouluT.
Comarnicile, munp, com. Cheia,
plaiul Cozia, judetul Vilcea. Adi
e o sana. Cade la V. comuna
Comarnicul, com. rur., plaiul
Pelesul, jud. Prahova.
Este situata pe ambele ma-
lurT ale riuluT Prahova, la 51
kil, departe de Ploesti si la 15
kil, de resedinta plaiuluT (Si-
naia), intr'o pozitiune frumoasa,
COMARNICUL
la poalele muntilor : Gagutul,
Doamnele, Razarele, Floriul,
Gilmeia, Gurguiata i Comar-
nicul.
Se compune din 9 catune:
Comarnicul, Poiana, Ghiosesti,
Podul-Virtos, Podul-NeaguluT,
Posada, Podul-Luna, Podul-Cer-
buluT i Secru-ia.
Are o populatiune de 4365
loc. (2220 barbatl si 2145 femel);
sunt 31 familif de TiganT, o
familie elvetiana (fabricant de
caramida), una franceza (fabri-
cant de var), una spaniola (feras-
tráa. si fabrica de var), una ger-
mana (ferasträu), si una italiana
(pietrar).
CapT de familie sunt 851;
contribuabilT 796; case de lo-
cuit 851.
In comuna sunt doul bise-
ricT : una In catunul Comarnicul
si a doua la N. de catunul Podul-
Neagulur, la localitatea numita
Lespezile.
Cea din Comarnic s'a fondat
la anul 1815 de familia Brin-
coveanu ; lar cea de la Les-
pezT, de jupin Pirvul Canta-
cuzino, vel logofdt cu tata]. ski
Draghicia, vel spatar, la anul
1661 i reparata la 1862.
Ambele bisericT sunt deser-
vite de 3 preoti, 2 platiti de
stat i tínul de Eforia Spitalelor
Civile din Bucuresti.
LocuitoriT se ocupa maT totT cu
dogaria, sindrilaria i cioplirea
pietrei. ET desfac dogaria la
Ploesti si Bucuresti, iar
si piatra in diferite partl ale
tare.
LocuitoriT, In numar de 578,
s'aa improprietarit la anul 1864,
cind li s'aa dat 2420 hect.,
din carr 2327 hect. in moja
DoamneT Zoe BrIncoveanu
93 hect. In mosia Plesuva, pen-
dinte de Eforia Spitalelor Ci-
vile.
ET aa : 152 caT, 32 epe, 413
COMARNICUL
vacT, 522 capre, 4752 oT $1 485
porcr.
In raionul comuner sunt, pe
riul Prahova, 2 morT, 3 ferds-
trae $i 2 fabricT de var hidraulic
$i ciment ale d-lor Basile Al-
dasaro $i H. Schorsch.
Multumitg pozitiuner sale, ae-
rulur sg.g curat, aper, hoteluri-
lor ce s'at1 construit in ultimir
anT i caselor celor angtoase
higienice, in curind, Comarnicul
va deveni, ca $i Sinaia, Binteni,
ampina, etc., un sat de vilegia-
turg.
$coala mixtg. e in comung. de
la anul 1865. S'a frecuentat in
anul $colar 1892-93 de 161
copil (126 bgetT $i 35 fete), din
numgrul de 676 copir (376 bletT
300 fete), cu virsta legiuitg.
$tiu carte 800 blrbp.tr $i 200
femeT. Cu intretinerea persona-
lulur $colar statul cheltue$te a-
nual 1728 ler.0 $coalg mixtd func-
tioneazä si in cgtunul Secarla.
In termen mijlocia se fabria
In comung cam 4609 decal.
tuicg de bung." calitate. Stupl cu
albine sunt 248.
Nu se cultivg alte cereale de
cit porumbul.
Comerciul se exercità in co-
mung de 18 circiumarr.
Veniturile se urca la suma
de 13304 ler (1893-94), si chel-
tuelile la 12449 ler.
Cal de comunicatie sunt: $o-
seaua nationala Ploe$ti-Predeal ;
$oseaua comunalg. Comarnic-
Te$ila $i calea feratg Ploe$ti-
Predeal, pe albia riulur Prahova,
formind din sus de atunul Po-
sada dota marr tunelurr.
E brazdatg de munir: Frun-
tea-lur-Vdsir, Gdgutul, Rgzorile,
Doamnele, Plquva-Mare, Ple-
$uva-Mia, Floriul, Gilmeia, Co-
marnicul, Seciurile, Virful-Bon-
culur, Rgdgcina, Turda, Poiana-
Boulur, etc.
E strgbatutg de vgile; Larga,
575
Dogarul ir, Boulul, Mggarulur,
Obieler, Mesteacdnulur, Belier,
Talea, Bogdan, Oratiile, Con-
ciul, Floriul, Cernica, etc., carT
strgbat comuna in toate direc-
tiunile. Cursul lor fiind foarte
repede, mar ales in timpurr
ploioase, fac marl striaciunT
terenulur $i aduc din muntI
bolovadi marT.
Se märgine$te la N. Cu com.
Sinaia, de care se desparte prin
Valea-lur-Bogdan$i Valea-Largä;
la V. cu judetul Dimbovita $i
comuna Talea; la E. cu co-
muna $ otrile $i la S. Cu com.
Breaza-d.-s.
Hrisoave din anul 1791, Oc-
tombrie 21, un rgspuns al lur
Mihaiu Vodg $utu, cdtre is-
pravnicul ot sud Prahova, ne
aratd a uti oare-care Stoica
de la Comarnic, reclamind cd
ni$te volintirr l'au jefuit «cu pri-
cing de hainlic», M. S. porunce$ te
ispravnicilor sA cerceteze $i orr
sg indrepteze, orT sg-T trimitä
la divan.
La 1845, Domnul l'Are Gheor-
ghe Bibescu, vizitind Comar-
nicil $i rdminind foarte ne-
satisfacut de drum, dä. urmg-
toarea poruna
«Cgtre sfatul administrativ.
Pentru desIvir$ita neingrijire
neorinduialk ce am ggsit
pe drum, intru clIgtoria noastrg
de la Bucuresti la Comarnic,
atit din partea Cirmuirer jude-
tulur Prahover, cit $i din partea
ob$te$teI directir a postelor, ma-
car cg. li se dedese in $tire Cu
mar multe zile inainte de aceasta
a noastrg calgtorie, Nor depgr-
tdm din slujbg pe cirmuitorul
acestur judet $erdarul Ion Cretu-
lescu, lar acel ob$tesc director,
Paharnicul Tache Zisul, se va
pune la arestul agier, pe soroc
de 8 zile.»
Comarnicul, sat, face parte din
www.dacoromanica.ro
COMAROVA
com. rur. Comarnicul, pl. Pe-
le$ul, jud. Prahova. Are o po-
pulatiune de 1276 locuitorT (649
bdrbatI $i 627 femeT). Ad i e re-
$edinta comuna Este a$ezat
lingd riul Prahova, tuteo fru-
moasä pozitiune.
Comarnicul, stalie de dr. d. f.,
jud. Prahova, pl. Prahova, co-
muna Comarnicul, pe unja Plo-
e$ti-Predeal, pusg in circulatie
/a i Decembrie, 1879. Se afll
intre statiile empina (14.3 kil.)
$i Valea-Largg (9.4 kil.). Ingl-
timea d'asupra nivelulur mgrir
de 555"1,60. Venitul acester sta-
tir, pe anul 1896, a fost de
207823 leT, 25 banr.
Comarnicul, virf de munte, in
Culmea-Comarniculur din plaiul
Lovi$ter, jud. Arge$. Are, dupg
geologul CobgIcescu, 1887 m.
inältime d'asupra niveluluT Ma-
riT-Negre.
Comarnicul, munte, la E. de
com. Comarnicul, pl. Pele$ul, ju-
detul Prahova, pe la poalele
cgruia trece $oseaua comunalá
ce merge spre at. Secgria.
Comarnicul, deal, la N.-E. co-
muner Lapo$ul, pl. Oltetul-d.-j.,
jud. Vilcea, din care izvore$te
piriul Lapopl, care se varsg in
riul Oltetul la cdt. Dobriceni.
Comarnicul, pichet §i trectitoare
spre Transilvania, jud. Prahova.
Comarnicul, vale, izvore$te de
la poalele muntelur Comar. nicul,
jud. Prahova, curge de la N.-
E. cAtre S.-V. $i se varsg in
riul Prahova, pe malul sting, in
raionul comuner Comarnicul, pl.
Comarova, sat, in judetul Con-
stanta, pl. Mangalia, cdt. co-
 COMAROVA
muneT urbane Mangalia. E si-
tuat in partea sud-estica a co-
muneT, la 5 kil. spre Nord de
ora5u1 de resedinta Mangalia,
In apropiere de Mare si la V.
laculuT cu acelasi nume, fiind
dominat de movila Comaro-
va, care este la Nord-Vestul
sati. Suprafata sa este de 120
hect., dintre care: 15 hect. sunt
ocupate numaT de vatra satului
si gradinT. Populatiunea sa este
de 4 familiT, cu 14 suflete,
Turcl si BulgarT ocupindu-se in
special cu pescarla.. oseaua
judeteana. Mangalia - Constanta
trece pe la V. sati, iar dru-
mul comunal Mangalia - Tuzla
trece prin sat.
Comarova, lac, In judetul Con-
stanta, pl. Mangalia, pe terito-
riul comuneT urbane Mangalia
si anume pe acela al catunuluT
sati Comarova. Este situat In par-
tea sud-estica a plaseT si nord-
vesticä a comuneT. Are o supra-
fatä. de 6o hect. si este acope-
rit cu stuf peste tot. In partea
sud-vestica se Tritinde satul cu
acelasT nume
Comarova, movild, In jud. Con-
stanta, pl. Mangalia, pe terito-
riul comuneT rurale Buiuc-Tat-
llgeac, situatá fiind in partea
sud-estica a plaseT si cea meri-
dionala a comuneT. Are 64 m. si
a fost puact trigonometric de
observatiune rangul al II - lea;
este acoperita cu verdeata si e
artificial..
Comarzanul, ba/td, pe mosia
Lisna, cora. Pilipauti, pl. Pra-
tul-d.-s., jud. Dorohoia.
Comasca. VezT Paltinasul, riii,
jud. Ilfov.
Comasca, sati CAcata, viroagd,
In jud. Vlasca, ce ese din amare
www.dacoromanica.ro
576
In josul Giurgiulul, trece pe Ruga
satul Braaistea si dupa ce se u-
neste cu Cacova, da in Minare,
in dreptul ostrovuluT Maro-
tinul.
Comänacul, sat, face parte din
com. rur. Manesti, pl. Tirgsorul,
jud. Prahova. Are o populatie
de 14 locuitorT (7 bärbatI si 7
femel). Locuitorii mal numesc
acest cdtun si Catinca.
Comänacul, mofie, a d-luT N. I.
Niculescu, jud. Prahova, pe care,
la 1864, s'ati improprietarit parte
din locuitorif comund Manesd,
pl. TIrgsorul.
Comänacul, virf de deal, co-
muna Breaza-d.-j., pl. Prahova,
jud. Prahova. Parte din acest
deal e acoperit cu prunT, nucT,
alud'', etc., iar parte serveste
pentru pasunarea vitelor.
Comäneanca. VezT Crivina, co-
muna rurald, jud. Prahova.
Comäneanca, numire vechie a
comuna Pucheni - Miroslävesti,
pl. Crivina, jud. Prahova.
Comäneanul, sati Ilda-Comä-
neanul, numire ce purta mal
inainte mofia Uda-PaclureT, din
pl. Calmatuiul, jud. Teleorman.
Numele mosieT era luat dupa
al proprietaruluT. S'a schimbat
si numele mosier si mai in urma
si al comuneT ce s'a forrnat, zi-
cindu-i-se Uda-Paciurii.
Comäneasa, deal, pl. Jiul-d.-s ,
com. Scaesti, jud. Dolj, inalt
aproape de 52 m., si indreptat
cu directiunea de la V. la E. Cos-
tisa dealulul este acoperita cu
vil, iar la poalele luT se Intinde
com. Scaesti.
Comäneasca, cdtun, jud. Braila,
CdIv4XIstE§11.
pendinte de comuna Scortarul-
Vechiti, plasa Vddeni, situat la
V. de comuna, diacolo de lacul
Coada-EnceT, la 4 kil. departare.
Populatia sa e de 157 suflete
cu 37 familil. titi carte 13 loc.
Comäneasca, melle, jud. Braila,
pendinte de comuna Scortarul-
Vechiti, proprietatea Baronu-
luT I. Eder. Are 5290 hect., adu-
cind anual 25000 leT venit.
Comäneasca, vale, in comuna
Gura-AninoaseT, catunul Ratesti,
jud. Buzar'. Iese din padure si
se scurge In rlul Buzaul.
Comäneqtl, com. rur., pl. Mun-
telur, jud. Baca.O. E asezata in
valea ritiluT Trotusul si pe cos-
tisele dealurilor. Se compune din
7 catune: Comanesti, resedinta,
cu sectia Podeiul ; Lunca-Asaul;
Asdul, cu sectia Straja, pe stin-
ga rluluT; lar Podina, upaul,
Leloaia si Gura-Ciobanusul, sati
Ciobanusul, pe dreapta luT.
In satul Comanesti s'a oprit
cit-va timp stefan Gheorghita
Voevod din IlIcaciuni, dupa ce
a fost detronat din scaunul dom-
nesc si Inlocuit prin Ghica-Voda.
Acestea s'a intimplat la anul
1657. Lingd satul Comane0
se afla intarirT de piatra ce se
cred a fi /Imite, de trupele ru-
sestI la 1848.
Pe ciad s'a facut statistica
din 1878, comuna era compusa
numaT din 4 sate : Comanesti,
Leloaia, Asdul si Lunca-Asaul.
Teritoriul comuneT se margi-
neste la E. cu comunele Var-
sIesti si Darmanesti, la S. cu
mosia statulur Laposul, la V.
cu teritoriul comunelor
si Valea-Vasaiestilor.
Va/eaArinilor
Este brazdata de muntil:
Lapusul, Leloaia, Piciorul-Lat,
Lacul-Sec, Goanta s'i ceT de
dupa granita si udata de pf-
COMANWI
raiele: Ciobanusul, Leloaia,
panul, Asaul, Urminisul i altele.
Are 2 colr mixte: una care
functioneaza din 1866, in satul
Comanesti, intretinuta de stat,
inteun local construit de com.
din birne, si a doua care func-
tioneaza din 1890, in catunul
Asaul, Intretinuta de comuna
inteun local inchiriat. In 1891,
ambele scoli ati fost frecuen-
tate de 51 copiT, dintre carI 7
fete.
Sunt cinc! bisericT, cite una
in satele : Comanesti, upanul,
Leloaia, Asaul i Lunca-Asaul,
deservite de 3 preot si 8 cin-
taret, si una catolicä in satul
Comanesti, cu un preot. Case
de locuit sunt 915; circiumr 37.
Are o populatie de 946 capT
de familie, sail 3486 suflete
(1722 barbat si 1764 femeI), din
carT: 3225 Romin!, 260 UngurT,
Francez ; 850 agricultor!, 38
meseriasT, 56 industrias!, 56 co-
merciantl, 40 avind profesiud li-
bere, 250 muncitor! si 45 servi-
torT. tiü carte 3244 persoane, nu
stia 242. Contribuabill, dupa noul
recensamint, sunt 66o. Dupa le-
gea rurala din 1864, s'aa im-
proprietarit 475 loc. cu 1838
l'ad si 40 pra.jinT pamint.
Teritoriul comuneT are o in-
tindere aproximativa. de 8000
hect. ProprietarT marI sunt: D.
Ghica, care are o mosie cu pa-
durT i be de pleura, care daa
un venit anual de 141000 leT
si G. Ghica, a axili mosie, ce
cade pe teritoriul comuneT, da
un venit anual de 10000 leT.
ati Oili de mosie : Princi-
pele Al. tirbeia, N. Ghica, Eug.
Ghica si G. eptilicr.
Padurile ocupa aproximativ
600o hect.
In com. sunt : 4 izvoare Cu
ape minerale (chloro-sodice, a-
cid carbonic, etc.); carbunI de
pamtnt ; mine de pacura (peste
OSUdb Mareta Dicrionar Geogra/k. Vol II
577
50 baT, mai Cu seama la Valea-
MaluluT), ozocherita (ceard de
pdmint) i piatrá de ornamente;
o fabrica de cherestea cu abur!
si 23 herastraie de apl. Trans-
portul cherestelei se face cu
plutele pe apa Trotusuld si a
Asaulu!. Compania Goetz a fa.-
cut stavilari i mal multe hai-
turl pe aceste ape..
Vilie ocupa o suprafata. de
io hect., care in 1890, all dat
7.60 hectol. vin alb. Dupa con-
troalele divizieT filoxerice (1891),
viea lucratoare are aceeasI intin-
dere.
Vite sunt : 215 ce, 2041 vite
mar! cornute, 576 porcI, 711
capre, (statistica din 1890) si
1759 or, care in 1891 aü dat
2608 kgr. ling turcand si 404
kgr. tina. mita.
Budgetul com. pe exercitiul
1891-92, are la veniturT le!
21978, banl 25 si la cheltueli
leT 17803, banI 32.
Teritoriul comuna' este stra.-
batut de o ramura a cae! jude-
tene care o uneste cu Moinesti,
cu Ocna si cu Pasul-Ghimesul,
prin Palanca.
Este o cale feratà care uneste
Moinesti cu T.-Ocna si care
trece pe la satul Combinesti.
Distantele : la Bacda, capitala
districtuluT, 54 kil.; la com. Moi-
nesti, resedinta piase!, 6 kil.;
la com. Vasiesti, 3 kil.; la com.
Darmanesti, 8 kil.; la com. Brus-
turoasa, 31 kil. si la com. Va-
lea-Arinilor, 12 kil.
Comäne§ti, com. rur. i sat, in
jud. Mehedinti, plaiul Closani, la
distanta de 50 kil. de orasul
Turnul-Severin, iar de Baia-de-
Aramb, resedinta piase!, de 12
kil. E situata pe vale. Formeaza
comuna. cu satele Molani, Bra-
tivoesti i Ludul.
Are o populatie de 1187 lo-
cultor!; 211 contrib.; 283 case.
www.dacoromanica.ro
COMANWI
Locuitori! poseda : 20 plu-
gurT, 72 care cu boT, 9 carute
cu cal si 218 stupT.
Are 3 bisericT, deservite de
I preot si 4 cintaret ; o scoalä
cu un invatator, frecuentata de
28 elevI; 2 circiumI.
Budgetul comuna are la ve-
nituri suma de 1257 le!, iar la
cheltuel! suma de 963 le!.
Vite sunt : 960 vite mar! cor-
nute, 31 cal; 250 or, 76 capre
221 rimatorr.
Se margineste: la E. cu co-
muna Glogova ; la S. cu com.
Crainici ; la V. cu com. Bala-
d.-s.; la N. cu orasul Baia-de-
Arama si com. Negoesti.
Piraie sunt : piriul numit Apa-
Comanestilor, Bistrita i Mo-
lani, carI formeaza un singur
curs de apa, care in cursul saa
ja numele de Crainici i de
Iupca.
Dintre dealurT mai principale
su nt: Dealul numit S cau nul-D om-
nesc pe care, se zice, Tudor-
Vladimirescu îi asezase o pi-
da de observatiune, de oare-ce
acest deal, prin pozitiunea sa
inalt5., ofera o privire in toate
directiunile si la mari distante;
dealul numit Mormintul Jido -
vuluT, ce se afld intre Coma-
nesti, Glogova i Clesnesti si
care are forma une! figurl o-
menestI, cu lungime de 120
in., lar diametrul capulul de 20
in. i formind la git 12 m., peste
piept 36 m., i la incingatoare
20 m.
Comane§ti, sat, jud. Bacari, pl.
Munteluf, resedinta comune! cu
acelasT nume, situat pe ma-
lul sting al Trotusulta in fata
padureI de pe dealul Goanta,
la E. careia, pe un podis, se
afla. satisorul Podeiul.
Are : o scoala mixta; douà bi-
serie!, una ortodoxa, ziditä pe
la 1790, de familia Ghica, de-
73
 COMXNETI
sex-vita' de r preot si 2 ct itd-
retT, §i alta catolicl, ziditA de
locuitorT, deservitl de I preot
si I cintAret. AceastA biserica
a fost restauratl de Charlota
Ketninger, Baroana Lippa, nas-
cuta Benvenuti. La moartea el,
locuitorii catolicT ati cerut sä.
o inmorminteze chiar in bise-
ricl. Sunt 8 circiumi.
Are 188 capT de familie, sari
653 suflete.
Vite sunt: 77 cal, 557 vite
marf cornute, 208 porcT si 166
capre.
Teritoriul acestuT sat e bo-
gat In pleurä si carbura de pia-
tra ; sunt multe herestraie pe
apl.
Ad i s'ati fácut clAdiri marT,
de care compania Goetz de
la Galati, care exploateaza.
durile din muntiT marginasT. Fa-
brica de cherestea a compa-
nieT se gaseste in dosul parcu-
lui mosier Comanesti.
Comäne§ti, sat, in com. Ganesti,
pl. Horincea, jud. Covurluiti, a-
proape lipit de resedinta comu-
nala. Are 98 case si 445 suflete.
Comäne§ti, sat, pe mosia cu a-
semenea nutnire, com. Suha-
rAul, pl. Prutul-d.-s., jud. Do-
rohoiti. Are 190 fam., cu 615
suflete.
Proprietatea mosieT este a
mostenitorilor luT Teodor Ca-
li machi.
Biserica, mica, de vAlltucT, e
deservitä de I preot, 2 cinta-
reti, r pAlAmar; flcuta In ve-
chime de cltre sAtenT.
Calitatea pamintulul este mal
toatá. buna. Satenil improprietä-
riti art 242 hect., 07 aril pAmint in
a lor stapinire; iar proprietarul
inosieT i r6o hect., 79 aril cimp si
287 hect., 44 aril* padure : 13A-
trinä, Una rg. i täetura, Cu multe
esente, in care dominä : carpa-
www.dacoromanica.ro
678
nul, fagul i stejarul. Iazuri sunt
mal multe, intre cari cel mal
mare este al MiclesculuT, In su-
prafata de 7 hect., T6 aril'.
Hotarele mosier sunt: Hudesti,
Suharaul si Oroftianul.
Comäne4ti, cdtun, al comunei Po-
jogeni, situat pe colina Tapul
si pe piriul TAratelul, din pl. A-
maradia, jud. Gorj, la S.-V. de
catunul de resedinta.
Are o suprafata cam de 460
hect., din cari 200 hect. arabile,
12 hect. vie, 4 hect. prunet, iar
244 hect. pAdure i tufáris.
LocuitoriT sunt mosnenT, ocu-
pindu-se cu agricultura si cres-
terea vitelor.
Are o populatie de too fam.,
Cu 400 suflete, din carT 84 con-
tribuabilT. Locuitorii posedd 35
pluguri, 43 care cu boT, 176
vite marl cornute, 270 or, 141
capre, 18 stupi si 95 rimatori.
Comunicatia se face prin so-
seaua judeteanl T.-Jiul-Filiasi si
prin drumurr de care.
In catun sunt si 3 puturT cu
cumpang. si 3 izvoare acoperite.
In partea de S. a satuluI
curge piriul Blahnita de la N.
la S., indreptindu-se spre com.
Petresti-d.-s.
Comäne§ti, ciitun, al com. Bo_
bicesti, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., ju-
detul Romanati.
Comäne§ti, deal, in jud. Mehe-
dinti, pl. Closani, com. rur. Co-
mAnesti ; poartl numele si de
BrAzisori.
ComAne§ti, moisie, pl. MunteluT,
jud. Bacau, remasa mostenire
pe urmA raposatului Aga Nicu
Ghica, -51 care mosie la anul
1872 s'a Impdrtit Intre moste-
nitoriT lui si anume: Dimitrie
N. Ghica-ComAnesteanu, Huge-
niu N. Ghica - Comanesteanu,
COM'ANE§TI
Niculaï N. Ghica-Comanestea-
nu si Maria Princepesa
xandru Barbu tirbeiü, nascuta
Ghica-ComAnesteanu.
Mosia Comanesti se intinde
prin comunele ComAnesti, Va-
siesti, Brusturoasa, AgäuI, Dar-
manesti i Doftana, pe margi-
nele aper TrotuuluT, avind mal
multe trupurT i anume: Pra-
vila, Doftana, BrAtulesti, Mas-
casul, DarmAnesti, Comanesti,
Vaslesti, Comanesti-loc-slobod
Vasiesti-loc-slobod. Ea se mar-
gineste despre V. si N. cu ho-
tarul Transilvaniel, despre S.
si E. cu mosiile Ocna, proprie-
tate a statuluT, Bratesti, pro-
prietate particulara, Berzuntul,
domeniti al statului, Marzanl-
razasie, Petrimanesti, fa-
z4ie, Plopul, domeniti al sta-
tuluT, Viermesti, razAsie, Lapo-
sul, domeniii al statului, Mol-
nesti, proprietatea SocietateT a-
nonime pentru exploatarea pe-
troliuluT, Urminisul, proprietate
particularA, Lucdcesti, domeniti
al statuluT, toate aceste pro-
prietAti vecine situate in jude-
01 Baca"'; si cu Manastirea Taz-
Liu!, domeniti al statulur, Pin-
garati, domeniti al statuluT, si-
tuate in judetul Neamtu.
Hotarele mosieT ComAnesti
sunt demarcate in planul ingi-
nerului Beller, facut in anul
1843. Situatia acestei mosiT este
muntoasä, In muntii eel marl al
Carpatilor i acoperitl in cea
maT mare parte cu codru mare
de brad, amestecat cu mestea-
can si fag ; iar in regiunele in-
ferioare sunt i paduri frumoa-
se de stejar ; malurile Trotusu-
luT 5i ale riurilor principale, Ciu-
ghes, Sulta, Uzul, Asaul i Dof-
tana, sunt deschise si cultivate
cu araturi si livezT, de cAtre lo-
cuitoriT a5ezati in toad, lungi-
mea riurilor mention4te. Ex-
ploatlrile productelor principale
comANEsTi
ale mosier, precum i cladirile
de pe dinsa, sunt urmatoarele:
Padure, precum s'a mentio-
nat mar sus ; in cea mar mare
parte lemnul de brad da venit
in 3 modurT i anume: I. Se
vinde direct ca lemn, la locui-
torr. II. Se lucreaza prin ferds-
traie de opä si Cu vapor. III.
Locul acoperit cu padure se da
In arena pentru pasunare. b)
Aratura este foarte pupila In
proportie cu intinderea mosii-
lor, din cauza ca s'ali dat mar
toate locurile de aratura la lo-
cuitorir impamintenitr. c) Fine-
tele si imasele, parte se cosesc
si parte se vind In banr. d)
Viile se lucreaza pe seama pro-
prietater i produc un vin foar-
te bun. e) MorT i piue se a-
rendeaza la locuitorT pe banT.
f) Stabilimente de mentionat,
sunt casele boierestr de la Co-
manesti cu parcul. Parcul ace-
sta, tuteo intindere de 40
este negresit una din cele mar
marr si mar frumoase grAdinT
din tara. El convine doua oran-
gerir marT si o florarie pline
cu plante exotice cele mal rarl.
Se mar afla cascade, havuzurT,
un lac mare si mar multe ca-
nalurr pe care se umbla in bar-
ca, insule cu pavilioane i chios-
curr. Apor tot parcul este pre-
vazut cu drumun soseluite
foarte bine intretinute. Casele
boierestr de la Doftana (sectia
Larga) cu gradina i parc. Ca-
sele boierestr de la Darmanesti
cu parc i viie. Clädinile Com-
paula Goetz de la Comanesti
si Palanca, precum i locul
mer de la Palanca si casele boie-
restI de Ciobanus. g) Pacura
se exploateaza prin puturr sa-
pote. h) Carbunr de pamInt se
afta foarte multr i sunt de ca-
litate huna, anume lignit, care
arde bine. S'oil gasit in maT
multe locurT chiar straturr groa-
579
se, si ati fost exploatate pentru
moara de vapor Gueldri din
Iasi.
Intinderea si natura pamin-
turilor din acest vast domeniti,
care ocupa o parte considera-
bila a intreguluT judet, 55202
Miel' din 287194, a fost deter-
minata. in modul urmator, la a-
nul 1869, de fostul geometru
al statulur in Moldova, Baro-
nul Carol Keminger de Lippa,
carele, in calitate de co-epitrop
al averer läsatá copiilor sar mi-
norT de raposatul Aga Nicu
Ghica, a administrat si a im-
bunatatit aceste proprietätT: pa-
dure, 39632 falcr; imase, livezi
si poieni, 6706 falcT; aratura, 271
falcr; curtea cu parcul din Co-
manesti, 40 falcr; vil, 73 l'oler;
locul pacurer i carbunilor, 105
Ud; ape, cu marginele nepro-
ductive, 1121 falcr; comunele
impamintenite, 7257 fálcr.
Din tot acest cuprins, apar-
tia acum : lur Dimitrie N. Ghi-
ca, trupurile Comanesti si Pa-
lanca, 9789 falcr; mostenitori-
lor Principeser Alexandru Stir-
bel , trupurile Darmanesti cu
Brusturoasa, 9133 falcI; lur Eu-
genia N. Ghica, trupurile Bra-
tulesti cu Agasul, 10436 falcr;
tul Nicolae N. Ghica, trupurile
Doftana cu Beleghetul, 9417
; luT Gheorghe N. Ghica,
trupurile Larga cu Ciobanusul,
9068 l'Al d.
Comärie§ti, trup de inofie, jud.
Bacaa, pl. Muntelur, din dome-
niul Comanesti, in com. cu a-
celaì
Comä'ne§ti, pitig, in jud. Mehe-
dinti, se formeaza din izvoarele
satulur Comanesd i curge spre
com. Crainici.
Comäne§ti-Loc-Slobo d, trup
de mofie, jud. Bacati, pl. Mun-
www.dacoromanica.ro
COMBREf
telur, domeniul Comanesti, din
com. cu acelasT nume.
Comfinita, com. rur., pl. Oltul-
d.-j., jud. Olt. E situatA pe dea-
lul si valea OltuluT, compusa.
din 2 catune : Comanita si Schi-
tul-Deleni.
Are o populatie de 155 capl
de familie, sati 742 suflete, in
care intra i to familir de Ti-
ganT.
Sunt 143 contribuabilr.
Pamintul sa4 e mar mult de-
luros. Locuitorir sunt m'apea
si se ocupa numaT cu agricul-
tura.
In com. sunt 2 bisericT, de-
servite de 2 preotT si 2 dascalf.
La r Septembrie 1896 s'a in-
fiintat o scoald de catun, frecu-
entatä acum de 36 baetr. Este
intretinuta de stat.
Budgetel are la veniturr
2207.14 ler.
Locuitoril aa : 250 bol si vacT,
40 caT, 540 or si 130 porcr.
In raionul comuner se vad
ruinele uner vechT mandstirT, la
locul numit Bolovanul.
Comuna e legata prin soseaua
judeteanä, la N. cu Cazanesti-
Cucueti si la S. cu Tesluiul.
Comänita, sat, face parte din
com. rur, cu acelasT nume, pl.
Oltul-d.-j., jud. Olt.
Cominita, deal, in raionul com.
Comanita, plasa Oltul-d.-j., jud.
Olt, pe care se cultiva 24 hect.
25 arir vie.
ComAnita. VezT Horezul, jude-
tul Olt.
Combrel girlip, in ju-
detul Tulcea, pl. Macin, pe te-
ritoriul com. Pisica, si al catu-
nulur sati Azacliul, in partea
N.-V. a plaseT si V. a comuner.
Este mar mult o balta, in
 COM BRE1 (GiRL A-)
forma unei sticle Cu gitul strimt.
Margine$te in partea sudica Grin-
dul - Oalelor ; incepe de linga.
Grindul-Combrei; se blande spre
E., i, dupd 31/2 kil, de curgere
se varsa in balta Plosca. Izvo-
rul el este in padurea Gold$ei.
Combrel (Gira-), girlei, in jud.
Tulcea, plasa Macin, com. urb.
Macla, cat. Ghecet. Se desface
din Duna:e, la 4 kil. mal jos
de satul Ghecet ; se indreaptä
spre E., avind o directie gene-
ran de la S.-V. spre N.-E.; stra.-
bate prin mijloc Grindul-Com-
breI, i dupd ce a brazdat par-
tea N.-V. a pla$ei $i a comund,
merge de se varsa, dupa un
curs de 3 kil. in Orla luI Coca,
pe partea stinga, l'higa o ella
san Ci$11, in fata
CombreI (Grindul-), grind, in
jud. Tulcea, pl. Macin, pe te-
ritoriul com. Pisica i pe al ca-
tunului Azacliul. Se desface din
Grindul-Oalelor ; se intinde spre
E., de-alungul Girld-Combra,
pe o lungime de 4 kil., o lar-
gime de 300 m. i o intindere
de 400 hect. Este neproductiv,
parte acoperit Cu semanaturI.
Combrei (Grindul-), grind, In
jud. Tulcea, plasa Macin, com.
urb. Macin, catunul Ghecet, pe
malul drept al DundreI. Are o
forma. curioasa. Este strabatut
de Girla-Combrer. Se intinde pe
malul Dundrer pana in Grindul-
Oalelor, pe o lung,ime de 8 kil.,
pe o latime medie de I kil., a-
vind o intindere totala de 6 kil.
pat. (600 hect.), apartinind o
parte (acoperita cu o padure
numita. a Gorá$eilor) com. Pi-
sica. La V. are apa Dux-AA-el ca
limita ;la E., un stuf putin in-
tins, apoi balta luI Coea, Orla
luI Coea, i Balta Mocanului.
580
Este strabatut de girlele Com-
bra i Coea, apor de doua gir-
lite, care alimenteazd Balta-Mo-
canului. Pe dinsul, la confiuenta
Girler-CombreI cu Coca, exista
o tirlä.
Comidava, numire ce a purtat
cetatea din com. Pietroasa-d.-j.,
jud. Buzara. (V. Pietroasa, ce-
tate).
Comindirul, iziaz, jud. Dolj, pl.
com. Rozi$tea, ce se
gase$te pe hotarul mo$filor Ma-
ria N. Päianu, i mo$ia biseri-
cei Maica-Domnulur-Dudu, din
Craiova.
Comisoaia, movilei, in jud. Bu-
zaiI, com. Fundeni, pe mo$ia
Fundeni.
Comisul, munte, la N. jud. Mus-
cel, intre 1-tul Dimbovita i fron-
fiera.. Aci, culmea principala a
Carpatilor, in dreptul plaiuluI
Dimbovita, Ir schimba brusc
directiunea spre S.-E., merge
In jos de Piatra-lul-Craiii, la pis-
cul Sf.-Ilie, de unde se indreaptá
spre N.-E., formind in aceasta
parte hotar, jud. Dimbovita.
ComisuluI (Dealul-), deal, se
intinde de la S.-V. de satul
Chetre$ti, pl. Stemnicul, jude-
tul Vasluiti ; numit ast-Idl de la
un vechiti proprietar.
Comiqani, com. rur.,, pl. Dealul-
Dimbovita, jud. Dimbovita. A-
ceasta comuna se afla spre S.-
E. de Tirgovi$te, la 12 kil. de-
partare de acest oras $i pe ma-
lul drept al Ialomitei.
In raionul comuna, afara de
Ialomita, peste care e o moara,
este $i un ele$teti i vr'o trei
pirtia$e miel. Comipni nu are
alte catune alipite i numara
o populatie de 1246 loc.
www.dacoromanica.ro
COMINO ARESCU LUÌ (MOVILA-)
In Comi$ani este o biserica
$i o $coall. coala este mixta,
conclusa de un invatator, sala-
riat de stat. Ea este frecuentan
de 31-45 copii de ambe sexe,
din 120 copii cu virsta de $coall.
Localul este noil, clädit in 1885,
de zid, Cu 4 camere cu pri-
maria la un loc.
Comuna are 3000 Id venit
ve° 221 contribuabilI. In
partea de S. a Comi$ianilor este
o padure mare, numita luda,
care tine de cat. Racovita
numara. 50000 arii aproape. La
Comi$ani al fost lupte intre
RomtnI $i Turci (1595-1599).
Comi§anuluI (Grindul-), grind,
la V. cu com. Seaca, jud. Te-
leorman. Acest grind a fost
fixat in anul 1864 ca semn de
hotar al locurilor destinate lo-
cuitorilor improprietaritl dupa
legea rurall din spre domeniul
statulur Turnul-Suroaia.
Comi§anulul (Izvorul-), isvor,
curge pe rno$ia Seaca, in par-
tea despre bälile Dunarei, jud.
Teleorman.
Comi§anului (Mägura-), 1nd-
gurii, in com. Seaca, pe grin-
dul cu aceea$I numire, jud. Te-
leorman, E semn de hotar.
Comi§eanca, numire ce punta mal
inainte o parte din melia Seaca,
jud. Teleorman, $i care se ga-
se$te prin actele de hotarnicie.
Comi§eanca, trup de mofie, in
com. Virtoapele-d.-j., jud. Te-
leorman. Este lipit cu trupul de
mo$ie numit Nichita.
Comi§easca, numire ce se mal di
catunului Nichita, din com. Vir-
toapele-d.-j., jud. Teleorman.
Comindirescului (Movila -),
 COMiND ÄRWPI
movild, jud. Botosani, pe Dea-
lul - Vid, pe hotarul mosiilor
Rduseni i Comindlresti, la 208
de-asupra niveluluT máxiI sal
103 m. d'asupra sesuluf »Pe/.
Legenda spune cà In pgdurea
ce se intinde pe coasta DealuluT-
Vid, locuia un haiduc, numit
Cominddrescu i cái de pe movila
numin Comindarescu, ce e Iingd
padure, acel haiduc observa dru-
murile i trecItorif si de aid se
Iásaü cu tofiT spre sleahurl si
prklati pe trecnorif boerT i ne-
gustorT i nicT o dan pe oameniI
gracT.
Tot despre acest Comindl-
rescu, legenda spune cä gonia-
du-/ Turcir, pentru a I lua lapa
ce se numea Paga, pinA pe Dea-
lurile-Cracalid, pe mosia Pogo-
resti, com. Cominaresti, acolo
Fati prins i niat.
Comtndäre§ti, com. rur., jud.
Botosani. luat numele de
la satul ComindAresti. E situan
in partea de S.-E. a plaseI J1,
jia, in hotar cu jud. Iai i se
intinde pe dealurile ce se ri-
dica pe de o parte si de alta
de riul Jijia, pe mai multe v5I
strimte i esul Jijia. Se com-
pune din satele : ComindAresti,
Pogoresti, Rediul i RAuseni.
Teritoriul sAa accidentat, e
format din dealurr i podise,
carl au in general directiunea
N.-V. spre S.-E. Cele mal in-
semnate dealud sunt: Rduseni,
Dealul-Viei, Topall i Pungeni
dreapta Jijiel i Mihälasa,
Vulturul, Dealul-Pogorestilor
Cracalia in stinga Jijiel, apoT
Ciurgdul i Turda, mal miel.
Movile situate pe dealurl mal-
te, de unde vederea se intinde
departe, sunt : Movila-Confindl-
resculd, pe Dealul-Vid, a-Cruce-
riului si a-luT-Gherman pe dealul
Pogoresti, Movila - Hiraulul
Chisculesti, pe dealul RAuseni.
581
Cel maI inalt punct ajunge la
103 metri (Movila-Cominddres-
cului de peD ealul-Viel), unde este
o piramida topograficA; are 208
m. d'asupra nivelului marlY.
Comuna e udatI de riul Ji-
jia, prin mijloc, in directia N.-
V. spre S.-E. Are opt iazurT,
confinind peste si stuf.
In aceastä comund, in satul
Pogoresti, pe nrmul sting al
Miel', la distanfa de 80o in. de
satul Comindlresti, se afll in-
stalan o stafiune meteorologicä
de al 2-lea rang.
Suprafafa totalà a comund e
de 5838 hectare, din carl: 3381
hectare ale proprietarilor marr,
583 hect. ale statuld, 896 hect.
ale locuitorilor nzasT si 978
hect. ale locuitorilor improprie-
nrifT la 1864 si 1880.
Are o populafie de 340 capT
de familie, sail 1296 suflete, din
carT 661 lArbafT si 633 femeT,
locuind in 350 case. Sunt 356
contribuabilT.
In partea de V. si Si-V. a
comunel, pe dealurile RIuseni,
al Vid i Topala, se afll pAduff
formate din miel* rediuti ; al-1 o
intindere de 8o hect., carT se
exploatean sistematic. Sunt 3
vil pe dealurile VieT si Topalä
In intindere de 121/2 hect.
Vite sunt : 765 bol, 463 vad,
150 cal, 302 porcT, 2500 oT si 6
capre. Sunt 406 stup/ cu albine.
Distribufia pAmintuluT comu-
na e de : 2054 hect. antun,
finefe, T000 hect. p6.sune si lo-
cul satelor, 2500 hect. p5.dure,
8o hect. drumurT, locuff sterpe,
iazurT §i 200 hect. ape.
Are doul mor/ de apg. pe
Jijia si dota morT cu aburT.
In comung sunt 4 drciuml
2 dughene; 6 comercianfT i to
raeseriasI. Sunt 3 biserid, de-
servite de I preot, 2 cinnrefI
2 eclesiarhl; o scoa16. de bäeçi,
infiinfan la 1865, condusA de
www.dacoromanica.ro
COMOARA
un invdntor, pida de stat
frecuentan. de 6o elevI si 3
eleve.
Comuna e stn.b5.tun de ca-
lea feran Dorohoid - Iasi , cu
stafie la Rediul si de 2 dru-
mur/ marT nesoseluite pe am-
bele páirfl ale Miel, cari merg
spre Iai i Botosani.
Budgetul are la veniturT 7087
lel, 15 banT, si la cheltuell 6555
ler, 32 banr.
Comindfire§ti, sat, in centrul
comund Comindriresti, jud. Bo-
tosani. luat numele de la
proprietarul Const. Comba-
rescu care l'a intemeiat acum
8o de anY. E situat pe nrmul
drept al Jipa, parte pe ses, parte
pe o cona..
Mosia are o intindere de 798
hectare, din carT 583 hect.
ale statuid si 215 hect. ale
locuitorilor improprienrifT la
1864 si i880.
Are o populafie de 52 capT
de familie, sati 204 suflete, din
carT 109 bArbafT si 95 femeT,
cal-1 locuesc in 40 case. Sunt
50 contribuabilT.
PAdurea statuld, situan pe
Dealul-Vier i Valea-Vidrer, are
44 hect. si produce un venit
de 500 leT anual prin exploa-
tare. In pädure e si o vie.
Vite sunt : 66 bol, 49 vad,
35 cal, 67 porcI i too oT.
Are o scoala de bäefl, a sta-
tuluf, infiinfan la 1865, conclu-
s1 de un inväntor si frecuentan
de 6o elev/ 51 3 eleve.
Comtrla, deal, jud. Bacäù, plasa
Tazaul-d.-j., pe teritoriul com.
Gropile, situat pe hotarul de-
spre jud. Putna.
Comoara, cdtun, pendinte de
com. Tirnava - d. - j., plasa Cil-
nistea, jud. Vlasca. E situat pe
valea Cilnistea. Mosia e pro-
 COMOARA
prietatea statuluT, fosta. a Mitro-
polief inainte de secularizare.
Se arendeaza cu Dandara, pe
pretul de 22400 leT anual.
La 1864 s'ad improprietarit
102 locuitorT, dindu-li - se 300
hect., la 1882 s'a dat la 8 in-
suräteT 54 hect.
Are o biserica zidita la 1866,
deservid de 1 preot si 1 dascal.
In Comoara este scoala co-
munal ce tine de Tirnava-
d. - j.
Ad este o padure com-
pusa din Cringul - Hotilor, 200
hectare si din Cringul - Turcu-
Id, 150 hect. si care depinde
de ocolul silvic Ghimpati.
Comoara, mahala, in jud. Me-
hedinti, plasa Ocolul-d.-s., com.
r ir. Molovatul.
Comoara, deal, in jud. Bacau,
pl. Bistrita-d.-s., de pe teritoriul
com. Buda.
Comoara, deal, in jud. Bacad,
pl. Siretul-d.-j., de pe teritoriul
com. Milesti.
Comoara, movilä, in jud. Braila,
la 11/2 kil. spre N.-E. de satul
Nazirul ; servä de hotar intre
com. Naztrul si Cazasul, pe mu-
chea Baldovinesti.
Comoara, momia', in jud. Brdila,
situatà la hotarul nordic al co-
mund Surdila-Gäiseanca, pe mu-
cheaviroageTBuzeielul-Sec, litiga
Orla Dascalesti.
Comoara, colind, in jud. Buzan,
com. Balanesti, catunul Fata-la.
Nanu.
Comoara, movild, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Noud, pe te-
ritoriul com. Aliman. Este si-
tuatä in partea de N. a plaser
si a comuneT, pe o prelungire
www.dacoromanica.ro
582
orientan. a dealuluT Zbreia. Are
o Inaltime de 1 T5 ni. Fost punct
trigonometric de observatie de
rangul al 3-lea. Printr'insa trece
hotarul despOrtitor 'filtre comu-
nele Aliman si Mirleanu. Prin
inaltimea sa domina Dunarea,
lingá care se afta balta Vede-
roasa, valea Catita si drumul co-
munal Mirleanu-Rasova. Este ar-
tificial: si acoperitä cu verdeatd.
Comoara, a'eal, in jud. Dorohoid,
pl. Cosula, com. Hiliseul, pe te-
ritoriul satuluI Hiliseul-Curt.
Comoara, deal, in jud. Falda,
pl. Mijlocul, com. Viltotesti, pe
teritoriul satuluI Valeni.
Comoara, pisc de munte, in co-
muna Dorna, jud. Suceava.
Comoara, deal, in jud. Vilcea,
pl. Oltetul-d.-s., com. Mateesti,
care impreuna cu dealurile Filip
si Seaca, formeaza un sir para-
!el cu dealurile Carantina, Mg:
gura si Cornatelul, intinzindu se
de la N. la S.
Comoara, petec de pildure de ste-
jar, de 300 hect., in jud. Vlasca,
pe proprietatea statuluT cu ace-
lasT nume ; depinde de ocolul sil-
vic Ghimpati.
Comoara, loc izolat, com. Cio-
mägesti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.
Comoara, pichel de granipt, pe
marginea DundreI, In jud. Me-
hedinti, pl. Blahnita.
Comoara-lul-Bucur, localitate,
In jud. Putna, pe muntele R A-
chitasul, unde se crede cä un
oare-care Bucur ar fi gasit o
comoard. Legenda spune ca de
cind s'a sapat comoara, a in.
ceput sa tisneascä sipotul care
se aflä si azT acolo.
COMOREI (DRUMUL-)
Comoara-PelceI, pisc, situat in
capul dealuluT Izvoarele, la V.
de com. cu acelasT nume, plasa
Slul-d.-s., jud. Olt. E acoperit
cu viI.
Comoarä (La-), loc izolat, jud.
Ilfov, pl. Znagovul, com. Caciu-
lati, in jurul cat. Pascani.
Comoari (Lacul-de-la-), lac,
in jud. Buzad, com. Minzalesti,
cat. Bisceni, In apropiere de
malul sting al riuluT Slanicul.
Comora, pdclure, la N. comu-
neT Piriul, plaiul Vulcanul, jud.
Gorj. E situatä pe deal si vAI.
Are o suprafata de 46 hect.,
proprietate a mostenitorilor Ha-
giade.
Comora, plidure a statuluI, in
jud. Ilfov, in intindere de 375
hect. (Vezr Tincabesti-CioflicenT,
padure).
Comorei (Dealul -), a'eal, In
partea de E. a padureT de pe
mosia Tudora, com. Tudora, pl.
Siretul, jud. Botosani.
Comorei (Dealul - ), deal, In
jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe te-
ritoriul com. rur. Somova, in
partea nordicá a piase si In cea
vestiel a comuneT. Trimete spre
E. ramura dealuluT Stinca-Mare.
Pe la poalele vestice curge Va-
lea-AdincA, lar din poalele nor-
dice izvoreste valea Ogurluiul.
Are un vid pietros de 130 in.,
punct trigonometric de obser-
vatie de rangul al 3-lea, domi-
nind asupra satuluT Parches si
a soselerjudetene Macin-Tuicea,
ce-1 tae in doua. Este acoperit
Cu pa' durT intinse, si pe la poale
Cu semana'turT.
Comorei (Drumul-), sad Dru-
mul-Hotilor, drum, In judetul
 COMOREI (MÄGURA )
Teleorman, de la Rosiori spre
com. Draganesti.
Comorei (MAgura-), mdgurd,
in com. Adamesti, judetul Te-
leorm an.
Comore' (Movila-), movild, la
E. com. Caravaneti, jud. Te-
leorman.
ComoreI (PIrlul-), afiuent al
firlului Farcasa, jud. Suceava.
Comore' (Välceaua-), vdlcea,
tare comunele Beuca sit Merl-
sani, jud. Teleorman ; formeaza
hotarul natural al acestor douà
mosiT.
Comore (Valceaua-), milcea,
ramificatiune din Valea-Teleor-
manuluT, In partea despre N.-V.
a com. Orbeasca-d.-s., jud. Te-
leorman.
ComorI (La-), deal, la V. de Comorilor (VIrful-), vie de
satul Cherdana, com. Condra-
chesti, plasa Berheciul, jud. Te-
cucia.
Comori (La-), poiand, in jud.
Suceava, pe mosia Stolniceni-
Costandache.
Comori (La-). VezT, Cruce (La-),
jud. Vilcea.
Comorile, deal, in jud. Neamtu,
plasa de Sus-Mijlocul, com. Bo-
zieni, formind prelungirea spre
E. a dealuluT Cetatea. Coastele
sale sunt putin inclinate. Spre
partea despre S. e asezat satul
Ruginoasa, precum si locurile
satenilor.
Comorile, pisc, in jud. Prahova,
pl. Teleajenul, com. Opariti.
Comorile, localitate, pe valea
satuluT Robesti, plaiul Cozia,
583
jud. Vilcea, u nde se gdsqte
piatra de var.
Comorile, pcidure, jud. Buzau,
pl. Tazläul-d.-s., com. Luncani.
Comorile. VezT Pomirla, padure,
plasa Prutul-d.-s., judetul Doro-
hoia.
Comorile.VezI Tirnauca, pädure,
pl. Herta, jud. Dorohoiti.
Comorilor (Dealul-). Veil Dea-
lul-Mate, com. Voinesti, plasa
Stavnicul, jud. Jai.
Comorilor (Dealul-), deal, aco-
perit de padure de fag, in com.
Dolhasca, jud. Suceava.
Comorilor (PIrlul-),piria, unul
dintre afluentiT plriulur Moisa,
in comuna Bogdanesti, judetul
Suceava.
deal, situat in partea de N.-V.
a comunel Gornetul-Cuib, plasa
Podgoria, jud. Prahova; e aco-
perit cu padure.
Comorl§cea, deal, in com. rur.
Ciresul, plaiul Cerna, judetul
Mehedinti.
Comorl§cea, deal, in com. rur.
Degerati, pl. Ocolul-d.-j., jud.
Mehedinti.
Comod§cea, deal, in com. rur.
Inoasa, pl. Motrul-d.-s., judetul
Mehedinti, cel mal nalt punct
al dealuluT Albu.
Comori§cea, lac, in com. rur.
Negomirul, plasa Vailor, jud.
Mehedinti.
Comornita, deal, la S. de satul
Suhuletul, pl. Fundurile, jud.
Vasluiti.
www.dacoromanica.ro
COMOMNI
ComorniteI (Valea-), vale, for-
mata din prelungirea coasteT
vestice a DealuluT-Comornitet,
spre S.-V. de satul Suhuletul, pl.
Fundurile, jud. Vasluiti ; e bo-
gata in pasune.
Como§teni, com. rur., judetul
Dolj, plasa Balta. E situatá in
partea de E. ajud.,la 36 kil. S. de
Craiova si la 21 kil. departe de
resedinta prase, Macesul-d.-s., pe
tà."rmul drept al JiuIuT, pe o
panta putin cam inclinata nu_
mita dealul Comosteni, de la
care sl-a luat numele.
Se invecineste la E. cu riul
Jiul, la V. cu com. Gingiova
si la S. cu com. Zavalul.
Limita linier de N. incepe din
Domeniul Coroaner de la Drigul-
PisculuT, merge spre S.-V. pang
in apa JiuluT, lar de aci, in linie
dreapta spre V., trecind prin de-
limitärile locuitorilor din Como-
steni si Gingiova si terminindu-
se la Magura-luT-Scarlat, din Ma.-
cesul-d.-s. Limita linieT de S. in-
cepe de la coltul delimitarilor
de sus a Gigherenilor, trece
spre E. in linie dreapta pe la
coltul delimitaref de jos a lo-
cuitorilor din comuna Gighera,
pe la Magura Tuita, capul pa-
dureT Zavalul, despre comuna Za-
valul si de ad i prin o li nie ondu-
lata pe la Clulnita-d.-s., termi-
nindu-se in apa JiuluT, la capul
Ciu/nita-d.-j. Limita linier de
V. incepe de la S.-E. MagureT-
luT-Scarlat, merge spre S.-E. pana
la Grindul-Cailor si de aci lar
spre E. in ondulatiunT pana la
coltul delimitareT de sus a lo-
cuitorilor comunel Gighera. Li-
mita liniei de E. despre Do-
meniul CoroaneT Sadova, incepe
de la capul CiulniteT-d.-j., merge
in ondulatiunT prin ocolul Dragul
si se termina la Drigul-PisculuT.
Comuna este accidentatìt de
dealul Comosteni, precum si de
COMOVITNI
magurele urmatoare Movila-din-
Cimp, ce ocupa o suprafata cir-
culara 14 metri diametru i 4
metri Inaltime; Magura-Ostrir cu
diametru de 22 m. i inaltime
de 5 m. situata la hotarul mosieT
A$eza.mintelor BrincoveneT, de-
spre mo$ia Zavalul.
In comuna se gasesc urma-
toarele fintinT : a lur Crivia, in
partea de V., fa'.cutä de un om
numit Criva la anul 1813; tin-
tina Gävanul la N.-V., facutä tot
in anul 1813 de un medelnicer
$1 reparan: la anul 1853 de lo-
cuitorir comuner.
Com. e udata de Jiü spre E.
Are un pod statátor la punctul
Movila-Crucea.
Este compusa dinteun singur
sat : Como$teni.
Are o biserica, ziditä la anul
17$6 de repausatul Serban La-
zdrovicT, de Anica, sotia sa, de
Luca Cocioiul, Constantin Co-
cioiul $i de preotul Dimitrie.
In tinda bisericer se gäseste o
inscriptie, in care se vede in-
semnat anul fondarer $i numele
celor de mar sus. La anul
1878 s'a acoperit cu tinichea;
la 1789 s'a zugravit. Biserica
e deservita de un preot $1 2
cintaretT. Are o proprietate de
34 pogoane arabile, date in
1864, $1 o mostenire de aproape
400 pogoane arabile.
In comuna se aflá o scoall
mixta ce functioneazä din anul
1838 ; este intretinuta de comuna;
localul de zid a fost fácut Cu
cheltuiala comuner (4500 ler).
Are o clasa de 42 m. p. $1 o Aicr sunt fabricr de caramida.
camera pentru locuinta invdta-
torulur. In 1892-93 a fost fre-
cuentata de 68 bdetT $i 9 fete.
In virsta de $coala sunt 94 bdetT
$i 118 fete. Stiu carte too
barbatT $i 20 femer.
Populatiunea comuner este de
1197 suflete (774 barbatI $1423
temer). StrilinT sunt 2. Dupa
www.dacoromanica.ro
584
legea din 1864, sunt 179 lo-
cuitorT impamtntenitT, din ,carT
51 frunta$T, 101 mijloca$T 027
topora$T. Insurater din 1879 sunt
6. Pe mosia statulul Nedeia
impamintenit 4 locuitorT in
1894.
Case de zid sunt 125, bor-
dee 145.
Suprafata comuner este de
1472 pogoane, din care 1462
pogoane arabile. VII sunt pe
20 de pogoane. Fineata nu ajá
locuitoriT, vitele $i le pasc pe fine-
tele arendasuluT, cdruia platesc.
Mo$ia se numeste Comosteni,
cu trupurile Nedeia i Gighera.
Are o intindere de 19 pogoane
care dan un venit cam de
480000 leT.
Arendasul pläteste a5ezAmin-
telor Brincovenestr 277090 ler
anual.
Padurea Comosteni, in intin-
dere de 390 hectare, aparti-
ne A$ezatnintelor Brincovene$tT.
Este situata de-a lungul comuneT
Comosteni $i Gingiova, pe malul
drept al JiuluT. Este compusa
din cerT, artaff, frasinT, jugastri
predomina stejarul.
Finetéle, de 24 hect., apartin
Asezamintelor Brincovenestr
sunt arendate.
Viile apartin locuitorilor
mintenitr la 1864; se gasesc pe
delimitärilelor Oati o intindere
de 20 hect. ; produc vin de burla
calitate.
LocuitorT (lag la macinat po-
rumbul lor la moara de aburr de
pe mosia Gingiova.
Schimbult1 fac locuitorir Cu o-
rasul Craiova, cu s-chelele Beche-
tul $1 Copanita; duc cereale
vite si importa lemne de con-
structie, blane, fier, bumbac, etc.
Transportul îi fac cu carele $1
cu cdrutele trase de cal', pe calle
vecinale comunale ce pun com.
in legfatura cu Bcchetul. Cu o.
CONACA
rasul Craiova este pusa in co-
municatie printr'o osea comu-
nalA ce are in comuna o lun-
gime de I kil. 270 m.
Vite cornute sunt 541, cal
200, magarT 9, porcr 306 i ca-
pre 146.
Circiumr sunt 7.
Venitul com. este de 3620
leT,56 banT si cheltuelile de
3005 ler, 52 banT.
Comolteni, sat, jud. Dolj, pl.
Balta, com. Comosteni. (Vez!
com. Como$teni).
Como§teni, °leal, pl. Balta, co-
muna Cornosteni, jud. Dolj, pe
care este situata comuna i de
la care aceasta $1-a luat nutnele.
Como§teni, mofie particulara, ju-
detul Dolj, pl. Balta, com. Co-
mo$teni, cu trupurile Gingio-
va i Gighera, in intindere de
12000 pogoane aproximativ, a-
rendate ca 277000 ler. Apar-
tine Asezdmintelor Brincove-
nestr. Pe aceasta mosie se gd-
seste o sanä ce produce anual
pana la 3000 kil.
Como§teni, pda'ure particulara,
jud. Dolj, pl. Balta, com. Co-
mo$teni, in intindere de 300
hect Apartine Asezdmintelor
Brincovene$tr. Se intinde de a-
lungul com., la E. de com. Co-
mo$teni i Gingiova, pe tarmul
drept a riulur Jiul. Este com-
pusä din artarT, frasinT, juga-
stri ; stejarul predomina.
Comil (Movila-), movild, com.
Nedelea, pl. Filipe$6, jud. Pra-
hoya.
Conac jinda, pl. Oco-
lul, com. Mischi, jud. Muscel.
Conaca, fmn1îna, plasa Dumbra-
va-d.-s., com. Risipiti, jud. Dolj.
 CONACHI
Conachi, fird de dealurr, jud.
BacAri, pl. Siretul-d.-s., care in-
conjoarA partea de V. a comu-
nelor MArAsti, Obirsia s'i T'ir-
guI-Glodurile, facind o curbl.
Conachi, drum vechifi, jud. Ba-
ad, pl. Siretul-d.-s., care unea
BacAul ca Tecuciul, trecind prin
comunele Botesti, Obirsia si Glo-
durile.
Conacul, aria', jud. BrAila, com-
pusA din dota case, la N.-V.
com. Ianca, pe tArmul drept al
riuliff BuzAul, ca la sase kil. spre
S.-V., de Sutesti.
Conacul-Geodi, movilä, judetul
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.
Virtopul, de lingA care incepe
hotarul de N. al com. cAtre
com. Gubancea.
Conacul-lui-Alecu, localitate, cu
o micä pddurice filtre com. Ce-
larul si Caracalul, jud. Roma-
nati.
Conacul-lul-Cioc, movild, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. Live-
zile, de unde incepe hotarul de
V. al com, cAtre com. Virvorul.
Conacul-lui-Zutä-Jianu, loc, in
Valea-Ginsacultd, spre V. de co-
muna Fdlcolul, pl. Ocolul, jud.
Romanati.
Cona cul-luI-Zutà-Jianu, loca-
litate, filtre comunele Celarul si
Diosti, jud. Romanati.
Conächeasca, numire datA de
locuitorT uneT paril din peidurta
Buciumenilor, jud. Tecuciti.
Conächeasca, vale, judetul Te-
cucia. Incepe din Siret, com.
Bucesti; continul spre S.-E.
sude a fost satul Vultureni si
se varsA in Birlovita.
0811$0 Jp .0.
Da, f loma,. 1,eopralla. 1,,I. Ji
685
Conceasca, phig, jud. Dorohoiti,
pe teritoriul satuluf Conceasca,
com. Hudesti-Mari, plasa Pru.
tul-d.-s.; trece prin sat si se
varsA in Podriga.
Concesti, sat, pe mosia cu ace-
lasT nume, com. Hudesti-Mari,
pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiti.
Are 272 familiT, sail 106i su-
flete.
Proprietatea mosieT este a
d-luT Scarlat Lucinschi. Este o
bisericA, cu hramul Nasterea-
DomnuluT, deservitA de 2 cinta-
retT si 1 pAlAmar ; este fa'cutà
din noti de bfrne in 1882, in lo-
cul cele! vechT ce a ars in acel an.
SAtenil improprietAritT aii 696
hect. 1 s ariT pamint; lar pro-
prietarul rao§ieT are 1460 hect.
74 arir cltnp, i 213 hect. 40
aril padure t'inda cu diferite
esente, intre cari predomina ste-
jarul §i carpenul. Iazuri sunt
treT, de mica intindere. Vie este
In maritue de 4 pogoane.
Piraiele ce curg pe mo0e sunt :
Conceasca, Larga li Podriga.
DrumurT insemnate: acel de
la Dorohoig la Darabani i acel
de la Hudqti la Saveni.
Hotarele Cu: Gtrbeni, Ghit-
cAuti, Darabani si Hudesti.
Loc insemnat este Mormin-
tul-CrAeseT; se aflA pe aceastä
mosie, in cAtunul Alba.
Conciul, vale, jud. Prahova. Iz-
voreste de la poalele munteluT
Doamnele, curge dela N.-E. cA-
tre V. si se varsA in riul Pra-
hoya, pe malul sting, in raionul
com. Comarnicul, plaiul Pelesul.
Pe aceastA vale este un fru-
mos pod de fier al cAieT ferate,
dupA care imediat intri in tu-
nelul ce este pe linia feratA Pre-
deal.
Condeesti, com. rur., in jud. Ialo-
mita, pl. ampuluT. Este situatA
www.dacoromanica.ro
CONDOCHIA
pe partea dreaptä a riuluT Ia-
lomita, filtre comunele Eliza-
Stoenesti s't Ulesti.
Teritoriul com. are o supra-
fat5. de 950 hect., din carT IO
hect. pAdure. Cea maT mare in-
tindere a mosieT apartine locui-
torilor com., carT sunt mosnenT.
Dupl legea rurall din 1864,
s'ati improprietärit numar 5 lo-
cuitorT, lar 47 nu ají nici o pro-
prietate.
Aceastä comuna are un sin-
gur sat, situat la 4 kil. spre S.
de rtul Ialomita, sub coasta a-
celuT riti, ce formeazA marginea
lunciT riuluT, avind la V. satul
Eliza-Stoenesti si la E. satul
Ulesti.
Populatiunea com. este de
647 locuitorT, 173 capT de fa-
milie si 501 membriI de familie,
din carl: 349 bArbatT si 325 fe-
me!; 672 RominT, 1 Sirb si 1
Rus ; 183 agricultor! ; 6 mese-
ria§T ; 7 comerciantl ; 1 de profe-
siune liberl O 2 muncitorT. titi
carte 164 persoane, nu stiti 510,
Vite : 325 cal, 272 boT, 327
oT, 18 bivolI si 315 porcr.
Venitul comunef in 1887-1888
era de 2242 leT si cheltuelile
de 2880 le!.
Are o scoall enixtd, condusA de
un invAtAtor, retribuit de comunA
si jud. si frecuentat5. de 32 elevl
O 2 eleve.
E o bisericA deservia de 1
preot si 2 dascAlT.
Condeesti, fintind, in judetul Me-
hedinti, com. rur. Sladoma, pl.
Dumbrava.
Condia, 'fria, jud. Olt, pl. Ve-
dea-d.-j. U.dá partea de N.-V. a
com. Constantinesti, si se varsA
In Plapcea-Mare, tot in raionul
com. Constantinesti.
Condochia, deal, in jud. Suceava,
com. Plesesti.
74
 CONDOETI
Condoe§ti, sat, face parte din
com. rur. Stefanesti, plasa 01-
tul- d.-j., jud. Vlicea. Are o po-
pulatiune de 384 suflete (198
barbar si 186 femei). E la o
distanta de 1 kil, de catunul
Scoala, unde e scoala comuneT.
Numele san vine de la o vechie
familie, care a trlit aci.
Este situat In centrul com.
StefOnesti.
Sta in legAturà Cu cdtunele
$erblnesti si $tefdnesti prin o
sosea.
Condoe§ti, deal, in jud. Vilcea,
pl. Oltul-d.-j., cat. Condoesti, co -
muna Stefanesti.
Condratu (Lacul-de-la-),baltd,
pe teritoriul comuneI Pdulesti,
jud. Putna ; de ad izvoreste
piriiasul Tiganul.
Condräche§ti, com. rur., in ju-
detul Tecuciti, plasa Berheciul,
compusd din 5 cAtune : Con-
drachesti , Dragesti , Floresti ,
Gherdana si Ocheni. Situatä pe
ambele laturT ale riulur Poloci-
nul, la 64 kil, departe de ca-
pitala judetuluT.
Are o populatie de 342 capT
dp familie, sati 1877 suflete, din
cal-1 300 contribuabill, locuind
in 314 case.
AicI sunt 5 bisericT: in Con-
drachesti , Dragesti , Floresti ,
Gherdana g Ocheni, deservite
de 3 preoti si 3 cintaretT.
Locuitorif posedd: too boT,
496 or, 198 vacl si 16 cal.
Sunt 634 stupT.
In raionul com. sunt 2 ia-
zurT si 3 morr de vint.
Intinderea pamintuluT arabil
e de 1852 hect.
Budgetul com. se urca la su-
ma de 6197 leT si 47 banT a-
nual.
Scoala dateaza In com. de
la 1867. E frecuentan. de 30
www.dacoromanica.ro
586
copir, 29 baetT si i fan, din
numárul de 229 copiT, 118 baetI
si t r t fete, 'in virsta de scoala.
Este strabatuta de soseaua
judeteana, care se imparte In
satele din prejur $i pe urina
trece prin Ocheni in tirgul Gai-
ceana.
Polocinul strabate com. prin
centra. E brazdan de dealu-
rile : Dragestilor, al-ComoriT, Ru-
ginosul si Matcani.
Se margineste cu com. Gli-
ceana, la N.; cu com. Huruesti,
la S.; cu com. Corni, la V. si cu
com. Negulesti, la E.
Condräche§ti, sat, face parte
din com, cu acelasT nume, jud.
Tecuciii. Situat la N. com., la
i kil. si 800 m. departe de re-
sedinta eT.
Are o populatie de 44 capT
de familie, sarz 252 suflete, lo-
cuind in 42 case.
Satul uta/ inainte se numea
Giorzesti ; in urma a luat nu-
mele de Condrachesti, de la fa-
milia Condrache care a fost
proprietara aci.
LocuitoriT if zic (Satul-lui-
Condracheo.
Are o biserica, cu hramul
loan Botezatorul, care este fa-
cuta in 1800, Martie 17, de
loan Panosatu, dupa cum se
gdseste scris in Penticostariu ;
tot aci se vede cá satul se nu-
mea pe la 1800 Giorzesti si In
urma Condrachesti. De la fa-
milia Condrache se pAstreaza un
pomelnic din 1835.
In mijlocul bisericeI se afla
mormintul luí Stefan Beldiman
(-I. 1867) si sotia sa Anica (t
1839).
Condrea, sat, in partea de N.-
E. a com. Lunca - BanuluT, pl.
Prutul, jud. FAlciti, asezat pe
tnalul drept al PrutuluT, incon-
jurat de baltI si supus inunda-
COlsrbRÉA
Olor. si-a luat nutnele de la un
batan razas, numit Vicol Con-
drea, care s'a stabilit pentru
prima data in acest loc pe la
anul 1804.
LocuitoriT acestuT sat in nu-
mar de 9 familif, cu 30 suflete,
din carT 7 contribuabilT, aq ra-
zasie capatata in trupul mosieT
Mäldareni, de pe timpul Hat-
manuluT Costache Ghica, dupa
cum ne spun batrinil. Aceasta
mosie se afla astazI pe proprie-
tatea Telemanestilor.
Condrea, sat, face parte din co-
muna Umbräresti, pl. Birladultd,
jud. Tecucia. E situat In par-
tea de V. a com., la o depar-
tare de 2 lb! kil. de resedinta el.
Populatie : 75 capr de fami-
lie, sail 198 suflete.
Are o scoald, frecuentan de
30 copif, 29 bAeti si 2 fete.
Biserica, cu hramul Sf. Voe-
vozT, este facuta de ¡ocultad,
din lemn, in locul alteia foarte
vechie.
Actuala s'a reinoit in 1834.
Satul Condrea avea inainte
maT multI locultorr, dar, din cau-
za inundatiiIor SiretuluT, el s'el
mutat in satul Salda. Locuito-
riT sunt vechT razasT.
Condrea, parte din fesul Prutu-
luT, ce se afta in raionul satuluT
Condtea, com. Lunca-Banului,
pl. Prutul, jud. Falciti.
Condrea, Dorobante§ti, saA
Fotache, a doua gurd de
ocnd, deschisa in com. SlAnicul,
plasa Varbilaul, jud. Prahova,
dupa incetarea functionareT ce-
leI de la Mihaiti Olteanu. A-
ceasta vine in josul cele! d'in-
tila ocne, la o distantá cam de
800 m.
Panä acum vr'o 12 ani eral'
sturif de sare afara. Sarea e
foarte alba si maT densa ca cea
 CONDRENI
de la ocna Mihaiü Olteanu. A-
pa din gura acesteI ocne este
foarte sal-ata i serveste la baT
pentru oamenif bolnavr de reu-
matizm.
Condreni, sat, in com. Vinatori-
Neamtulul, plasa de Sus-Mijlo-
cul, jud. Neamtu. E situat pe
valea piriuluI Neamtul, in apro-
piere de Cetatea-NeamuluT. Se
margineste spre V.-S. cu satul
Lunca; spre N.-E. cu Cetatea-
Neamtulur; spre S. cu satul Vi-
natori, de care se desparte prin
pirlul Neamtul si prin ambif a-
fluentI al acestuia: Nemtisorul
Ozana.
Terenurile sale sunt deschise
in valea riurilor, rididndu - se
drept catre N. in terase consi-
derabile dela 300 400 m. d'a-
supra niveluld.
Vatra satulul are o intindere
de 123 hect., 86 Miel si 60 pra-
Populatiunea se urca la sii-
ma de 157 sufiete, sari 35 capI
de familie, din carl 8 vadane,
10 nevolnicT. Loc. se indelet-
nicesc Cu lucrarea pamintulur
cresterea vitelor.
In acest sat se afia: o vel-
nita, 4 morI de apa si 2 pive pen-
tru facutul sucmanelor.
Numarul contribuabililor: 35.
Vite sunt : 200 capete, dintre
carT : 115 vite marT cornute, io
cal si 33 rimatorl.
Condreoaia, res, in com. Ple-
sesti, jud. Suceava.
Condre§ti. V. Telejna-d.-s., sat,
jud. Vasluiu.
CondriI (Izvorul-), izvor, curge
din Poiana - CondriT, com. Star-
Chiojdul, plasa Teleajenul, jud.
Prahova; ia directia S.-E. si se
varsa in gira Bisca-c i-Cale, tot
In raionul comuneT Star-Chioj-
dul.
587
Condrii (Poiana-), poiand, pe
plaiul Chiojduluf, in partea de
N. a com. Star-Chiojdul, plaiul
Teleajenul, jud. Prahova. Ser-
vete de izlaz pentru vitele loc.
Condroaia, girid. lzvoreste din
padurea Dumestilor, de la lo-
cul numit Imp4ita, jud. Vas-
; trece pe teritoriul com.
Todiresti, din pl. Fundurile, si
la satul Hucul, se varsa in riul
Birlad.
Condule§ti, mahala, in jud. Me-
hedinti, pl. Motrul-d.-s.; tine de
com. rur. Brosteni.
Condurache, moviM, jud. Bo-
tosan', pe podisul Novaci, spre
E. de satul Biznoasa, comuna
Zlatunoaia, pl. Miletinul-Tirgul.
Conduratul, com. rur., pl. Cri-
covul, jud. Prahova. Se numea
In vechime Tatgral-Conduratul.
Este situata pe loc ses, la
40 kil, departe de capitala ju-
detuluT si la 20 kil, de a plaseT.
N'are niel un catan alipit.
Are o populatiune de 845 lo-
cuitorT, 410 barbatI si 435 fe-
meT, cu 172 capl de familie ;
sunt 154 contribuabilT; 168 case
de locuit.
In comuna e o singurá bise-
rica, zidita in anul 1848, pe
ruinele une vechl biserid, de
Costache Filipescu. S'a repa-
rat, in 1872, de locuitorT. Este
deservita de un singur preot.
LocuitoriT se ocupa numaT cu
agricultura. Produsul agricol
desfac la orasul Ploesti i gara
orasuluT Mizil.
Locuitoril s'ají improprietarit,
parte la anul 1864, parte la
anul 1879. CeT ati pri-
mit pamint din mosia fosa a
d-luT Ion Otetelisanu, lar ceT din
urma pe a SchituluT-Tiganesti.
In total s'a dat 465 hect.
www.dacoromanica.ro
CONETI
Scoala exista in comuna de
la 1871, dar regulah fuuctio-
neaza de la 1889. S'a frecuen-
tat in anul I895. de 6o bletT,
din numarul de 190 copiT, 96
1360 si 94 fete, cu v/rsta de
scoall. Cu intretinerea persona-
luluT se cheltueste anual 108o
leí. tifi carte 48 barbatT si 12
femer.
Toata suprafata comuneT e
de 1495 hect. Pamintul nu e
tot prielnic, fiind i saraturT.
Comerciul se face in comuna
de 3 dirciumari.
Veniturile comuna, arara de
drumurT, se urca la 3815 id si
cheltuelile la 2796 leT anual.
In comuna sunt sosele veci-
nale spre: Colceagul, Fintinelele,
Degerati, Fulga, Mizil si Baba-
Ana.
E brazdata de doul movile
udatä de o singura Orla ce
vine din com. Vadul-Sapat.
Se margineste Cu mosiile: Ba-
ba-Ana, Mizilul, Degereteanu
Colceagul.
Conegi. V. Oraseni sat, comuna
Curtesti, pl. Tirgul, jud. Boto-
sani.
Conegi, deal, litiga satuf Ora-
seni, com. Curtesti, pl. Tirgul,
jud. Botosani. Se zice ca nu-
alele i-ar veni de /a mi' d'in-
tiT locuitorT stabilitI in vale, ve-
nitI din Transilvania si carI se
numeati ConegT ; el ati format
satul care pe urma a luat nu-
mele de Oraseni-din-Vale.
Conegi, vale, filtre dealul Cone-
gi i Dealul-Viel, pe teritoriul
satuluI Oraseni, com. Curtesti,
pl. Tirgul, jud. Botosani.
Cone§ti, ditun, pendinte de co-
muna Mihäesti-d.-s., pl. Serba-
nesti, jud. Olt, situat pe valea
piriulul Calmatuiui i dealurile
 CONGAZ
luT. Are o populatiune de peste
400 locuitorT, maioritate mos-
nenI, posedind 850 hect. ara-
bile. ET ati : 104 bol, 39 vacT,
45 caT, 180 °I, 20 capre si 95
porcT.
Ad i se afld o bisericA, deser-
vitg de 2 preotT si 2 cintdreti.
Congaz, com. rur., situata. In par-
tea centrall a jud. Tulcea si
nordicA a plAsel Babadag, pe
piriul Taita.
Numele sAti este turcesc,
insemneazA Satul-SingeluT, din
cauza uneT lupte singeroase, datA
aci futre Turd i RusI, la 1829.
Se mArgineste la N. cu com.
Cataloi ; la E. cu Agi-Ghiol
Sari-Chioi ; la S. cu Zebil
Babadag; la V. cu Armutlia
Nalbant.
Relieful soluluI e accidentat
de dealurile : Sari-Tepe, cu
ful Sari-Tepe (79 m.), la N.-V.,
cu finete ; Ciatal-Bair (156 m.),
Orta-Bair (170 m.), Tas-Bair, la
N.-E. cu fArisurr; Tugarlea-
Bair, D ealul- din - Fu n dul - GAva-
nulur (167 in.), la S. si S.-E., cu
semAnAturI; Denis-Tepe (266
m.) la V. Movile sunt nume-
roase, intre cae : Ploschili (121
m.), Cudoti (116 m.), Toximim
(115 m.), la S.-E., sunt natu-
rale.
Apele carI o udA sunt : pi-
riul Taita si valea Telita la
S.-V.; izvorul Telita, la E.; Va-
lea-Izvorultd, cu afluentul sAu
valea Hagilar, prin mijloc.
BAltI sunt : Coada-BAltiI, o
prelungire a laculuI Babadag,
Toprac-Chiopru, la S.
CAtunele carI formeazA co-
muna sunt : Congaz, resedinta,
la E., pe piriul Telita ; Hagilar,
la 5 kil. spre N.-V., pe 01111
Hagilar; Satul-Noti, la 7 kil.,
spre S.-V., pe 0111 Taita.
Intinderea com. e de 10500
hect., din cal-1 122 hect. vetrele
www.dacoromanica.ro
588
satelor, 7300 hect, ale locuito-
rilor, 3178 hect. ale statula
Populatia e amestecatA ; sunt
357 familil, san 1800 suflete,
din carI 400 bArbatr, 352 femeT
1045 copiI ; dintre acestia
sunt : 391 RominT, 1376 Bul-
garI, 2 RusT, 5 GrecI, 14 Ger-
manT, 18 Armenr si 3 EvreT.
Sunt 359 plugarr avind : 300
plugurl ; 2200 capete de vite ;
15 morI de vint.
PAmintul e foarte prielnic cul-
tureI.
Veniturile comuneI sunt de
7792 ler i cheltuelile de 7600 1.
Sunt 415 contribuabil
Comertul e activ ; se importa
manufacturI si se exporta ce-
reale, vin i vite.
Drumurr sunt : calea natio-
nata Tulcea-Constanta, prin mij-
loc, i drumurI comunale la Ba-
badag, Armutlia, Zebil, Sari-
Chioi si Agi-Ghiol.
BisericI sunt treI : una in Con-
gaz, cu hramul Nasterea-Maicir-
DomnuluT ; a doua In Hagilar,
cu hramul Adormirea si a treia
in Satul-Noa, cu hramul Intra-
rea-in-BisericA, zidite de locui-
torT; aü io hect. pAmint de fie-
care ; sunt deservite de 3 preotT
si 4 cintAretI.
colT sunt douA, una la Con-
gaz si a doua In Hagilar, fon-
date de comunA i avind fie-
care io hect. pdmint. Instructi-
unea se precia de 3 invdtAtorT,
la 148 elevi.
Congaz, sat, in jud. Tulcea, pl.
Babadag, cAt. de resedintA al
com. Congaz. E asezat In par-
tea nordicA a plAseI i esticA a
comuneT, pe ambele malurr ale
piriului Telita. Are o Intindere
de 122 hect. si o populatie de
315 familif, saa (289 suflete.
Congaz-Bair, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, pe terito-
C0NSTANT1NE§TI
riul com. rur. Medjidia. Este
o ramurA a dealuluI Tabia-Fran-
tuzeascl ce se indreaptA spre
V., avind o directiune generall
de la S.-E. spre N.-V. BrAz-
deazA partea centralA a plAseT
cea vesticA a comuneT. Are
o inaltime de 120 m. si este a-
coperit In cea maT mare parte
cu finete i Ostia Id si colo
citI-va arborT risipitI, aratA cA,
inainte, intinse pAdurr acope-
reati acest deal. Pe la partea
luI de E. trece drumul ce duce
de la Medjidia la Mamut-Cuiusu.
Constandachi, tes, lingI dealu-
rile Obrijeni, MohorIta si Rata,
din com. Sinesti, pl. arligAtura,
jud. Iasi.
ConstandiI (Valea-), vale, in
jud. Buzdu, comuna Gura-S1-
rAtiT, cAt. Nenciulesti. Se scurge
in Izvorul-Dulce.
Constantin-Mämäligan, vale,
In jud. Vlasca, ce incepe din
mosia Trestenicul-d.-s. si se scur-
ge in valea Trestenicul-d.-j.
Constantine§ti, com. rur., in jud.
Olt, pl. Vedea-d.-j. Este situatA
pe Orla Plapcea-Mare, la 20 kil.
de capitala judetulur si la io
kil. de a pldseT.
Are o populatie de 120 capl
de familie, sati 596 suflete, din
carl 168 contribuabilI ; locuesc
In 142 case.
In com, e o bisericl, fondatA
pe la 1813 si de atuncIreparatl,
avind ca ctitori pe CrIciun Io-
nitd, Filip Olteanul i altiI; e
deservitá de i preot, plAtit de
com. si de locuitorl.
Sunt 5 croitorl si 2 timplart
El vind produsul munceT lor la
orasele Slatina i Pitesti.
Vite sunt : 42 cal' i epe, 300
bol*, 12 capre, 1500 of si 260
rimatorf.
 CONSTANTINESTI
LocuitoriT sunt mopenT, a-
farA de 20, carT improprie-
tarit la 1864 pe 45 hect., pe
mo0a d-lur Ciocaneli.
coala exista in com. de la
1860. ClAdirea e buna i e pro-
prietate particulara. Se frecuenta
de 38 copiT, din numarul de 98
in virsta de coala. Cu intreti-
nerea el statul cheltuete anual
756 leT. tiü carte 79 barbatT
§i 2 femeT.
Comerciul se face de 3 cts.-
ciumarT.
Veniturile sunt in suma de
2668.23 lel anual.
In comuna se afla numaT o
§osea comunalá care-I inlesne§te
comunicatia spre S. cu comuna
Mogo e§ti. In partea de V. este
un deal, cu directia de la N.
la S., in lungime de 4 kil., pe
care se cultiva cereale ì pu-
sine vil.
E udata de gira Plopcea-
.Mare, de la N. la S., girlA in
care se varsa valle: Plopul, Con-
dia i Gorganea.
Se invecine§te la N. cu com.
Poborul i Albqti ; la S. cu
com. Mogomti; la E. cu com.
Tatarai §i Scornice§ti ; i la V.
cu com. Oporelul.
Constantine§ti, catan, pendinte
de com. Sutqti, pl. Ianca, jud.
Braila. E situat la N. com.
la 7 kil. departare. Populatia
sa e de 76 capr de familie, sari
310 suflete. titi carte 33 per-
soane, nu titi 277.
Are o §coala mixta, infiintata
la 1885 §i frecuentata de 15 elevT.
Constantinesti, mahala, in com.
rur. Padina-Mare, pl. Dumbrava,
jud. Mehedinti.
Constantine§ti, deal, in raionul
com. Constan tineSi, pl. Vedea-
d.-j., jud. Olt, pe care se cul-
tiva 2 hect. vie.
689
Constanta, jade', unul din cele
dota judete ale Dobroget
luat numele de la rqe-
dinta sa, ora§ul Constanta, cel
mal insemnat port §i singurul
chiar al RominieT la Marea-Nea-
gra (exceptind Sulina, care e
un port de transit fluvial-ma-
ritim ; Mangalia maT nicT so-
cotindu-se ca port). Inainte de
anexarea DobrogeT, se numea
Kiustendge ; a§a il cunoteaci
strainiT; acest nume if vine tot
de la orapfl Constanta (vechia
Tomis) careia TurciT iT ziceati
Kiustendge, sati Kiustengea care
de sigur e o modificare a nu-
meluT antic Constanta sati Con-
stantziana, precum se numea in
epoca bizanting ora4u1 Tomis.
Topografia. Jud. Constanta
este wzat in partea esticl-extre-
ma a regatuluT Romin, intre Du-
fiare i Mare, §i in partea meridi o-
nalä. a peninsuler Dobrogea.
Este situat intre 24° 58' 26°
36' longitudine orientala (00 la
Paris), adica de la fortul Arab-
Tabla de Haga Silistra pana la
gura Peritewa (comunicatie a
laculuT Sinoe cu Marea), §i in
tre 430 44' i 44° 58' latitudine
boreala sau septentrionala, adi-
ca de la punctul Ilanlic-Tepe
la piciorul sudic al MovileT-Ca-
zacilor, pe malul Dunard.
Cea mal mare lärgime a j u-
detuluT de la V. la E. este de
la Arab-Tabia la capul Tuzla,
masurind 117 kil. Diagonalele
sale cele mal lungT sunt : s. de
la S.-V. la N.-E., adica de la
Arab-Tabia, de linga Dallare,
la gura Peritea§ca (gura laculuT
Sinoe in Mare), avind 150 kil.
lungime ; 2. de la N.-V., la S.-
E., adica de la Movila - Cazaci-
lor lingA Dunare pana la mo-
vila Ilanlic-Tepe de Boga Mare,
Cu o lungime de 140 kil. Alte
liniT mal insemnate sunt :
a) De la N.-V. spre S.-E. :
www.dacoromanica.ro
CONSTANTA (JUDET)
s. de la Movila - Cazacilor la
gura PeriteaKa, avind 75 kil.
lungime ; 2. de la Cernavoda
la Constanta, 56 kil, in linie
dreapta ; 3. de la Arab-Tabia
la movila llaulle, 115 kil.; 4.
cea maT mica lAtime este de la
satul Boazgic la satul Mamaia,
cel d'intir pe Dunas-e, al 2-lea
pe Marea-Neag,rd, de 44 kil.
b) De la S.-V. spre N.-E.:
s. de la Arab-Tabia la Movila-
Cazacilor, 120 kil.; 2. de la
Ilanlic-Tepe la gura Peritewa,
100 kil.; 3. de la Copucci
(pe hotarul Bulgarie1) la virful
Atmagea (400 m.) (la hotarul
judetuluT Tulcea) cu 135 kil.;
4. cea mar mica lungime e de
la movila Cara-Iuc (pe hotarul
BulgarieT) la virful eremet (pe
hotarul judetuluT Tulcea), de 65
kilometri.
c) Lini1 carT pleaca de la ora-
ul 1. la gura Peri-
tewa, 52 kil.; 2. la Sultan-Bair
(Atmagea) 85 kil.; 3. la Hin-
ova, 8o kil.; 4. la Cetatea-OiT,
88 kil.; 5. la Boazgic, 54 kil.;
6.1a Cernavoda, 56 kil., §i in linie
dreaptä pe calea ferata 62 kil. ;
7. la Rasova, 58 kil.; 8. la Os-
trov 105 kil.; 9. la Arab-Tabia,
112 kil.; IO. la movila Cara-
fue, 63 kil. 11 la virful Docuzaci
(pe hotarul BulgarieT), 65 kil.;
r. la Cuzgun, 68 kil.; 12. la
Mangalia, 42 kil.; 13.1a llaulle-
Tepe, 53 kil.; 14. la Medjidia,
32 kil.
d) Daca consideram or4elul
Medjidia ca centrul geografic al
judetuluT, dupa cum e i cen-
tral agricol, avem atund mal
multe liniT-raze plecind 1. spre
Constanta 32 kil.; 2. la capul Mi-
dia, 35 kil.; 3. la gura Peritewa,
67 kil.; 4. la Seremet, 27 kil.;
5. la virful Atmagea, 77 kil.;
la Movila-Cazacilor, 83 kil.; 7. la
Cetatea-011, 66 kil.; 8._la Hir-
§ova, 58 kil.;_ 9. la Boazgic, 23
CONSTANTA (JUDET)
kil.; Io. la Cernavoda, 24 kil.;
. la Rasova, 26 kil.; 12. la
Ostrov, 75 kil.; 13. la Arab-Ta-
bia, 82 kil.; 14. la movila Cara-
Iuc, 38 kil.; 15. la virful Docu-
zaci, 50 kil.; 16. la Copucci, 57
kil.; 17. la llanlic-Tepe, 63 kil.;
18. la Cuzgun, 40 kil.; 19. la Man-
galia, 55 kil.; 20. la capul Tuzla,
44 kil.
e) Distantele in hule dreaptä
dintre comunele urbane, afara
de cele mentionate mar sus,
sunt urmatoarele : 1. de la Hir-
soya la Cuzgun, 66 kil.; (pe
drum, 82 kil.); 2. de la Hirsova
la Ostrov, 80 kil. (pe drum, 124
kil.); 3. la Cernavoda, 40 kil.
(53 kil., pe drucn); 4. la Man-
galia, 115 kil.; 5. de la Cerna-
voda la Cuzgun, 30 kil.; 6. la
Ostrov, 6o kil. (7i kil. pe drum);
7. la Mangalia, 75 kil ; 8. si la
Cuzgun la Ostrov 35 kil.; 9. la
Mangaba, 70 kil.; io. de la Os-
trov la Mangalia, 105 kil.
Suprafata totala a judetulur
Constanta este de 6058 kil. p.
sati 605881 hect., sati 1210762
pogoane. Din aceasta intindere
1120 este ocupata de Dunare,
girle, }Alti si stufurr, 110 este
ocupata cu padurr i cringurr,
1/35 este ocupatä de vetrele sa-
telor.
Teren neproductiv, sunt 35509
hect. : vetrele satelor si oraselor,
15782 hect., CU 20376 case si
cladirr ; balti, mlastinT, drumurr,
etc., 19527 hect.
Teren productiv sunt 570732
hect. ale statulur i proprietari-
lor: 171637 hect.; ale locuito-
rilor : 399095 hect.
Hotarul arnanuntit al jude-
Constanta este urmätorul:
plecind dupd malul drept al D u-
närer, de la E. de orasul Silis-
tra, la N. de fortul Arab-Tabia,
hotarul o la mar india spre E.,
urmind inteuna rnalul cel inalt,
stincos i ripos al DunareT, tre-
www.dacoromanica.ro
590
cind pe la N. de oraselul Os-
trov sati Silistra-Nouä., pana in
dreptul satulur Bugeacul, de
unde se indreaptä spre N.-E.,
trecind pe la N. de lacul Gir-
lita si la N. de satul Pirjoala,
pana la ostrovul Pirlitul, pe urma.
spre E. pe la Nordul laculur
Oltina; de la poalele movilei
Oltina se dirige din noti spre
N.-E. pe la N. de lacul i sa-
tul Mirleanul, pä A. la Magura-
Dragaicif, de unde trece spre
E. pe la N. de balta Vede-
roasa, pana la atul Rasova,
pe urmä. spre N.-E. pe la V.
de Cochirleni, Cernavoda, Sei-
meni-Mari i Mid; de la Boaz-
gic apuca spre N.-V. para la
Topal, de lingd care o la din
noti spre N.-V. pe la V. de
Hirsova, pana la Cetatea-Oir;
facind un mare arc de cerc
spre E. palia la cotul Cluciul,
se indreapta spre N.-E. pe la
V. de satele Ciobanul, Girlici,
Daeni, Ostrov si se °preste la
poalele sudice ale Moviter-Ca-
zacilor ; in tot acest parcurs a
avut directia generald de la S.-
V. spre N.-E. si a urmat cur-
sul Dunarer, coprinzind irisa si
mai multe insule. De la poalele
sudice ale Moviler-Cazacilor, ho-
tarul î1 schimba directia, luind
pe aceea de la N.-V. spre S.-
E., indreptindu-se spre Mare ;
acest hotar, de la Mare spre
Dunäre, este acesta : de la gura
Periteasca ( comunicatia lacului
Sinoe ca Marea) se indreaptä.
spre S.-V., taie lacul Sinoe
se ()preste la poalele ruinelor
vecher lstropolis (de pe Ruga teri-
toriul comuner Cara-Harman), se
indreaptá apor spre V. de lacul
Tuzla, ale cdrurmalurr le urmeazd
mera', maTintir spre S., aporspre
V., si in fine spre N., pe la gura
riulur Peletlia, oprindu-se la 2 kil.
spre N. de gura acesta piriu ;
apoi, spre V., inteo linie dreaptd,
CONSTANTA (JUDET)
trece prin movila Duirngi, spre
N.-V. urca dealul Cascalai-Bair,
iar de la poalele virfulur aces-
tuia, movila Pericli-Ial-Tepe, o la
spre S.-V., paralel cu soseaua na-
tionala Tulcea-Babadag- Con.
stanta pana da de valea Alciac-
D ere ; face o intorsatura in dreptul
sat. Seremet, trece prin Movila-
lur-Toader, de unde se indreapta
spre S.-V., taie pidul Casimcea
sati Tasaul, ajunge la poalele
dealulur Cirislic-Bair, urca si
scoboard dealul *eremet-Bair,
se indreapta spre V , taie dealul
Cirislic-Bair, urca dealul Ghelin-
gec-Bair, de unde o ia spre N.-
V., pana inteun vid* al dealulur
Cara-Tepe-Bair, de unde duce,
spre N. - V . , pana in 011
Casimcea , ceva mar sus de
satul Cirislic, la locul unde pri-
meste valea Curu Culac san
Tocsof; de ad i o ia spre N.-V.,
urcind cursul piriulur Casimcea
pana la afluenta acestuia va-
lea Ceatal-Orman, se dirige spre
N., trece pe la V. de satul Tocsof,
pe muchia dealuluTTasli-Culac, pe
urma spre V., pana &lar de &tul
Casimcea, pe care II trecela con-
fluenta sa ca pirita Rimnic, la
locul numit Podul-lur-Gogoncea
Moara-CocoaneT, urca dealul
Arman-Tepe, tuteo directie N.-
N.-V., trece prin movilele Manca-
Tep e-D ermen i Ciuciuc-Chioi
In dreptul satulur Ciuciuc-Chioi
se indreaptd iar spie V., lar de
la capatul \raer Mandalilc-Dere,
spre N., pe la poalele dealu-
luT Dulgherul, trece prin movila
Turbencea, printre satele Casim-
cea (Tulcea) i Curudgea, taie
dealul Turbencea, urca dealul
Turbencea-Bair, de unde apor o
la direct spre E., pana linga
satul Ciaus-Chioi, pe urma spre
N. pana pe dealul Miselic-Bair,
apor spre taie piriul
N. - E.,
Hagi-Omer, dealul Batacla-Basa,
dealul Periclic, talud spre N.
CONSTATA (JUDET)
valea Caiculac, valea Bas-Punar
salí Slava; merge pe muchea
dealuIur Bas -Punar, pAnd intr' o
directie N. - V., strAbate dea-
lul Ciri silva si se opreste in
pAdurosul deal Topolog, nodul
central al dealuluI d'imprejur;
de ad i hotarul se indreaptd. spre
V., pe muchiile dealurilor Sul-
tan-Bair, Ghiolgic - Bair, apol
spre S.-V., urcä si coboard. dea-
lurile Canat-Calfa, si Ghiun-Ghi-
urmes, p5.11 in dreptul satului
Urumbei; spre N.-V. paralel cu
cursulpiduluI Aigdr-Ahmet, trece
prin satele Coium-Punar si Algar-
Ahmet, taie dealul Sindrtas-Te-
pesi, merge pe la poalele sudice
ale dealului Ghium-Ghiurmes, pe
care, la capAtul VdeI-Ulmilor,11.
urea si 11 coboard tuteo direc-
tiune nordicd, taie valea Hagil
si in sfirsit se indreaptd spre
V. si se ()preste pe malul Du-
tare la 2 kil. mar jos de satul
Ostrovul, la poalele sudice ale
MovileI-Cazacilor.
In partea rdsdriteand, hotarul
judetuluI il face Marea-Neagrd,
de la gura Periteasca la movila
llaulle-Tepe, pe o lung-ime de
122 kil. si cu o directie gene-
rald de la N.-E. spre S.-V. De la
gura Periteasca se indreaptd
mar intiiu spre S.-V. pAnd la
capul Midia, aproape in linie
dreaptd pe la rdsdrit de lacul
Sinoe, stupul Cituc, satul Cara-
Harman, prin gura BoazuluI (co-
municatie sudicd a laculuI Sinoe
Cu M.-Neagrd) ; de la capul Midia
o ia spre V., formind un fel de
baie numitd baia Midia, apoi
spre S. -V., spre S. si spre
S.-E. pana la promontoriul Con-
stanta, mergind pe la E. de
lacurile Tasdul si Sirt-Ghiol si
satele Mamaia, Palaz si Anadol-
Chioi ; de la promontoriul Con-
stanta, hotarul, tArmul Mdril,
descrie urmdtoarea linie sinuoasä
Cl), in a Carel convexitate superi-
691
oard se aflA orasul Constanta si a
cárui concavitate inferioard este
ocupatä de golful si portul Con-
stante; o la in urmd, aproape in
linie dreaptd, spre S.-S.-E., 011a
la capul Tuzla, pe la Est de
lacurile si satele Agigea si Te-
chir-Ghiol ; de la capul Midia, ho-
tarul se indreaptd spre S.-V.
pana la punctul Ilanlic-Tepe. In
partea sudicd hotarul este format
de o linie imaginad. despArtind
Dobrogea ron:ad de cea bul-
gua, cu o lungime de 148 kil.,
o directie generald de la S.-E.
spre N.-V. Plecind de la vlrful
Ilanlic-Tepe (33 m.), de lingd pi-
chetul No. 31, hotarul ola spre
V., tinind muchea dealuluI A-
cangi, trece pe la S. de satul
llaulle, de movila Ciali-Mezarlic,
pe la N. de movila Acangi-Te-
pe si satul Acangi (Bulgaria),
taie valea Acangi, virful Ca-
ciamac, pichetul No. 5, lingd
ruinele Caciamac (Bulgaria), de
unde apucd. spre N.-V., alud
vAile Papucd si Chadi-Chioi, pe
la N. de movila Cara-Tepe (Bul-
garia), urcind si coborind dealuri-
le Cadi-Chioi si Hoscadin, pe la S.
de satele Cadi-Chioi si Hoscadin
si Valali, pAnd in valea Ciuciuc-
Dere-Culac ; de aci merge spre
V. pánd la virful lurtluc-Tepe,
pe muchea dealurilor Valali si
Murfatcea-Cairac, pe la Sud de
satele Daulu-Chioi si Canli-Cicur;
din virful de mal sus hotarul
se indreaptd spre S.-V. pAnd la
virful Docuzacl talud Valea-Iz-
voruluI, tinind muchiile dealuri-
lor Bair-Iuiuc si Deri-Chioi, dind
valea Cerkez-Chioi, pe la i kil.
spre S. de satele Dere-Chioi si
Cerchez-Chioi, urcä si urmeazA
muchea Dealulur-Morif si a culmeI
Docuzaci, trecind prin virful Mo-
vileI-MarI si, pe la 2 kil. spre
S.-V. de satul Docuzaci, din
Virful Docuzaci, hotarul se di-
rige spre N.-V., tinind tot dea-
www.dacoromanica.ro
CONSTANTA (JunET)
lul Docuzaci, talud valea Ar-
mutlia, pe ale 02 kil. spre V.
de ruinele satelor Artmutlia si
Ati-Sadic, merge pe muchea dea-
luluI Hairam Chioi, tale valea cu
acelasI nu me, pe la 2 kil. spre
V. de satul Hairam-Chioi, dealul
Calaigi, trecind prin vhfurile
Calaigi (200 m.), Tiuli (140 m.),
movila Sevendic (198 m.), tine
muchea dealulul Sevendic, dind
valle Cogea-Ceair si Iarim-Culac,
pe la 012 kil. spre Vest de sa-
tul Sevendic si spre Est de sa-
tele Hasamcea si Deli-Iusuf-Chu-
las (Bulgaria) si se urcd in vir-
ful Iarim-Basa (196 m.); de aci
hotarul o ja spre S.-V., urend si
coborind muchea dealuluI Ghlol-
Punar, prin pAdurea Sulei-Or-
man, taie valea Enisenlia si a-
diacenta el, valea Hazarlic, pe
la 1 '2 kil. spre S. de satele
Hazarlic si Enisenlia, urcd dea-
lul Hazarlic pAnd in virful Hazar-
tic, de unde se indreaptd. spre
S.-S.-V. t'alud valea Techir-Chioi
Ciair, urcind dealul Irasli-Bair,
strábAtind lunca Dermen-Sirti,
valea Caralmus-Ugun-Culac, pe
la 2 kil. spre Sud _de satul Do -
bromirul-din-Deal,dealul Ca-
ralmus-Orman-Bair, coboard in
valea Terescondu-Ceair, pAnd
la unirea el cu \ralea Techi-De-
resi-Ceair si Ardalic-Ceair, taie
aceasta din urmd la 1200 m.
spre S. de satul Techi-Ceresi
si se urcd in virful Tuzla-Iuc
al dealulul Techederesi; din a-
cest virf hotarul se dirige spre
N.- V. pAnd in virful Veli-Chioi ti-
nind muchea dealulul Techide-
resi-Air, tale valeaRegep-Cuius-
Ceair, la 800 m. spre Vest de
satul cu acelasI nume, urmeazA
muchea dealurilor Cara-Peretlic-
Artas si Siran-Culac-Bair, prin
pAdurea Chereslic-Orman, trece
apor prin valea Satis-Chioi-Ceair,
si urcd virful Veli-Chioi; de adi
hol-.arul o la spre S.-E. de satul
CONSTANTA (J1JDET)
Veli-Chioi, pe muchea dealuluT
Veli-Chioi-Bair, prin padurile Ca-
ra-Ali-Corusu, Iasi-Orman, Saidi-
Orman, pdna In virful Ciriagi-
Iuc al dealuluT Ciriagi-Iol-Bair,
de unde se indreapta spre V.
pe la i kil. spre S. de sa-
tele Garvanul-Mare si Garvanul
Mic, pe muchiile ramificatiu-
nilor culmeT Carvac-Bair, prin
padurea Berbotasi-Orman, tAind
vaile Culac-Punar Ceair, D u me-
cican-Culac-Ceair, prin vIrful Gar-
van, prin valea Cingine-Cgair,
pe la poalele sudice ale dealu-
luT Regene-Bair, valea Carvac-
Cula-Ceair, virful Cuiuguc, al
dealuld Bei-Orman-Bair; de adi
spre S.-V., urcind i scoborind
dealurl i vAT ca : valea Chilege-
Ceair, dealul Timbet-Bair, va-
lea Punar-Orman-Ceair, dealul
aban-Bair, pe la I kil. spre
S. de satul Ese - Chioi, vIrful
Opanez al dealuluT Mahalè-
Orman-Bair ; din acest vîrf ho-
tarul se dirige spre N.-N.-V.,
talud vMle Mahalè-Orman-Ceair,
Curu-Cariara, dealul Ese-Chioi,
dealul Belezlichi - SIrti, piriul
Pampurghiolgiti, i dealul Sa-
rImesea-Bair, de unde ja spre
V.-V.-N. pe muchea dealuluT de
mal sus, prin movila Gabrovita,
taind pleul Almallul la 2 kil.
spre S.-V. de satul cu acelasI
nume ; urca si coboara dealul
Ieral-Ceea-Bair in valea Rege-
Deresi - Ceair, la pichetul No.
5; de ad, spre N. trece prin
valea Rege-Deresi, pe soseaua
nationald bulgard Silistra-Var-
na printre ruinele forturilor
Medjidia-Tabia (Bulgaria) si A-
rab-Tabia, face un arc de cerc,
lästnd spre V. fortul llanlic-
Tabla (Bulgaria) si se opreste
pe malul Dunarer, la 800 metri
spre E. de ora$111 Silistra.
Forma sa este aceea a unuT
trapez regulat, cu baza spre V.;
cele doud laturi marT paralele
www.dacoromanica.ro
592
sunt : 1. de la Arab-Tabia la
Ostrov 120 kil.; 2. de la
Patine-Tepe la gura Periteasca,
ioo kil. ; cele-l-alte douä. sunt :
3. de la Ostrov la gura Pe-
riteasca, 75 kil.; 4. de la Arab-
Tabla la Ilan lic-Tep e 115 kil. Lun-
gimea tema a perimetruluI este
de 410 kil., jara conturuluT to-
tal de 782 kil.
Judetul Constanta se margi-
neste la N. cu jud. Tulcea, la
E. cu Marea - Neagra., la S.
cu Bulgaria, despartindu-se prin
contraforturile Balcanilor, si la
V. cu judetele Ialomita i Braila,
despartindu-se de cel prin
Dunarea-Mare, de cel de al doi-
lea prin Dunarea-Nouä si cana-
lul MacinuluT sati Dunarea-Ve-
chi e.
Orografia. Jud. Constanta
este format, orograficeste vor-
bind, de o serie de platourr, de na-
tura stincoask carl se inläntuesc
unele cu altele, formind pi-in u-
nele locurT, maI cu seama prin
partea V. si S.-V.,vaT (culac, al-
dea, ceair) si dealuff, coline (bai-
rurT, iuiucurl, etc.) Aceste dealurT
sunt ultimele prelungirT ale mun-
tilor BalcanT esticT, carr ti trimet
ramificatiunile nordice, tare Du-
liare si Mare pana aproape
de delta batrinuluT fluviü; ele
formeaza o dubla teratä, din
care o parte de sirue saa culmI
de dealurT se Indreapta spre
V., impTedicind prin caracterul
lor stincos ca Dunarea sä se
verse mal repede in Mare. O
alta' parte, cea esticä, mal putin
larga de clt precedenta, se des-
asura catre Mare.
Aceasta dubla terata isT are
limita, san, mal bine zis, mu-
chea sati coama, reprezentatà
prin clea/urile Murai-Bair, Cara-
Omer-Bair, SIre-Bair, Hazaplar-
Bair, Aiatan - Bair, Constanta,
Canara, Cara-Murat, Doroban-
tul si Insiratele, aviad forma
CONSTANTA (JUDET)
untif arc mare de circonferinta,
cu convexitatea indreptata spre
Mare si impdrtind teritoriul
detuluT in doua marl terate :
prima, cea vestick balcano-da-
nubiank mult mal larga, maT
dezvoltatd ; secunda, numita bal-
cano - marina, indreptata spre
E. Ele se numesc ast-fel dupa
directiunea ce urmeaza, attt
dealurile i ramificatiunile lor,
din ce in ce mal miel spre
Dunäre sari spre Mare, aviad
aceeasT tulpind comuna: ondu-
latiunile balcanice, cit i dupa
drurnul ce urmeaza valle din-
tre dealurI, carT se ridica: cele
mai lungT i maT insemnate spre
Dunare, cele mal scurte i ne-
Insemnate, spre Mare.
Terata balcano-dunareana co-
prinde tot Vestul, centrul i Nor-
dul judetuluT, cu o intindere de
6/7 din suprafata sa totala
anume plasile : Silistra-Noul,
Medjidia, Hirsova, jumatatea
vestica a pase/ Mangalia si a
plaseT Constanta.
Putem divide aceasta ter*
în trei altele maT :
a) Terata danubiana proprid
zisa sati vestick stind In con-
tact de-a dreptul cu fluviul
reprezen tata prin colinde : Os-
trovul, cu vIrful Silistra (102
m.); Coslugea, cu- virful Coslu-
gea (139 m.); Oltina, cu vIrful
Oltina (140 m.); Mirleanul, cu
virfulDragaica-Magura (108 in.);
Rasova, cu virful Sapata (158
in.); Cochirleni, cu virful Mos-
Oprea (I o8 ; Cernavoda,
cu virful Defcea (131 m.) ; Sei-
meni, cu vIrful Tibrin (102 in.);
Boazgic, cu vIrful Seimeni (92
m.) ; Topal, cu virful Olacul
(125 m.); Ghizdaresti, cu virful
Trer-Movile (iii m.) ; HIrsova,
cu Virful Ciobanul (72 in.); Cisla,
cu virful Cadi-Cisla (116 ni.);
Balgiul, cu vIrful Cinstitul (82
m.) ; Girlid, cu virful Cloro-
CONSTANTA (JUD.ET)
Enlaja (124 in.); DAeni, cu
Rosti (138 m.) ; i Ostrovul,
cu virful Ostrovul (120 m.).
A doua sub-terata, numita
centran., este la E. de prece-
denta si este formata din ur-
matoarele Almaliul, cu vIrful
Almaltul (134 m.); Ese-Chioi,
cu virful Ese-Chioi (144 m.);
Girlita, cu virful Cuingire (171
ni.); Garvanul, cu virful Veli-
Chioi (158 in.); Para-Chioi, cu
virftil Cara-Arman (142 m.);
Cuzgun, cu virful Cuzgun (185
m.); Enigea, cu virful Suatiuc
(i58 m.); Copadin, cu virful
Idris-Cuius (147 m.); Medjidia,
cu vlrful Murfat (r29 m.); Do-
cuzol-Bair, cu virful Docuzol
(109 ; Tortoman, cu virful
Tas-Punar (109 ni.); Baltagesti,
ci virful Cara-Tepe (107 m.) ;
Insiratele, cu virful Insiratele
(209 m.); Dulgherul, cu virful
Camele (168 m.); Turbencea-
Bair, cu vtrful Turbencea (252
m.), Calfa, cu virful Dragan
(302 ni.); Ramazan, cu
Fagarasul-Non (228 in.); si Sul-
tan-Bair, cu virful Doerani (392
m.) ; cel maT inalt vid al jud.
A treia sub-teratä este
reprezentatA prin dealurile: Sa-
ri -Iol - Bair, cu vtrful Dobro-
mir (209 m.); Dobromir, Cll
ful Hazarlic (186 in.); Ghiol-
Pinar, cu virful Iarim-Basa (196
in.); Schender, cu virful Ciali-
Verde ([76 m.); Hairan-Chioi,
cu virful Armolia (182 in.); Do-
cuzaci, cu virful Movila-Mare
(200 in.); Cerchez-Chioi-Bair, cu
virful Cerchez-Chioi (187 m.) ;
Ghiuvenli, cu virful Cazil-Mu-
rad (165 in.); Enghez-Bair, Cu
virful Iri b u ler ( t 25 in.);
Bair (un in.); Toprai-Sari-Bair,
cu virful Elibe-Chioi (108 m.);
Omurcea (120 m.) ; Hagi-Cabul,
cu virful Hagi-Cabul (I01 ; cu virful Capucci (82 in.), Tuzla,
Carol, cu virful Dana-Chioi (130
metri).
8"96 Atareis Dleflonav Googratio. Fol. fi.
598
Mar toate dealurile primer
sub-terate, cele cine sase de
la inceputul celor'lalte douA te-
mate, si ultimele treT ale terateT
a 2-a, sunt de natura stincoasa.
Valle formate de ele sunt inalte
si prapAstioase; ele merg ridi-
cindu-se in partea vestica, de la
N. spre S., si in partea nord-
estica de la V. spre E., atin-
gind in virful Doerani (aproape
400 m.) punctul culminant al
judetuluf intreg. Cele din partea
vesticA si sud-esticA sunt aco-
perite cu paduri frumoase, pd-
sutil si livezT intinse ; pe cind
restul, cele din partea centran.,
estica., si cea nordicd, exceptie
Melad cele de N.-E., sunt lip-
site de pAclurT, lar finetele o-
cupa intinderT nemasurate ; mo-
vilele par ca niste sentinele in
zare.
Terata balcano-marina coprin-
de res tul estic, sud-estic si nor-
dic al judetuluT; dealurile carT
compun aceastd terata se dirig,
toate de la V. spre E. pana la
malul Mdrir care este foarte a-
proape de linia despártitoare
intre cele dota terate,
reana' si marina., in ett in unele
locurT, d. ex. in dreptul Con-
stanter, distanta intre Mare si
calmea principala este de 7ro
kil. Ea ocupa i/2 din intinderea
totala a judetuluT, si anume ju-
matAtile estice ale plasilor Con-
stanta i Man gali a. In Alti mea
medie e de 75 m., mult mal
mica de cit a terater danubiene.
Culmile carT compun aceastà
teratA sunt, incepInd de la S.
spre N.: Muraci-Bair (170 m.),
Cara-Omer, cu virful Cheragi si
Ghiuvenli (152 ni.), Sari-Ghiol
([03 m.), Ilanlic, cu virful Ha-
gilar m.), Capucci cu vir-
ful Copucci (114 in.), Mangalia,
cu virful Tasli-Iuc (94 in.), Te-
chir-Ghiol, cu virful Techir-Ghiol
www.dacoromanica.ro
CONSTAN rA GuDET)
(82m.), Aiatan-Bair, cu virful Ca-
ramat-Iuc (74 m.), Constanta, cu
virful Ciatal-Iuc (7i m.), Canara,
cu virful Izlam-Tepe (191 m.),
Cara-Murad, cu virful Cara-Mu-
rad (103 m.), Cicracci, cu vir-
ful Cicracci (82 m.), Tasaul, cu
virful Cara-Tepe ([61 m.), Cara-
Harman, cu virful Gargallc (95
m.), si Dorobantul, cu virful Bel-
Tepe (190 in.).
Aspectul general al acestor
dealurT difera mult de acele al
terateT danubiene ; aicT o mo-
notonie, o uniformitate obosi-
toare do mneste pretutindenT,
afara de cele 4-5 de la inceput,
unde gAsim peisagir frumoase,
stincT ocrotitoare de pesterT mi-
nunate, ca aceea de la Manga-
na; altä-datäaüfostscáldate mult
mal inauntru de valurile Mari,
care retragindu-se, a lásat ca
semn al domnieT el de odini-
oará, lanurT sArate ca : Tuzla,
Mangalia, Sirt - Ghiol, Tasaul,
Gargalic, Sinoe. Sunt acope-
rite C11 sdindnaturT si finete in-
tinse ; cu movile numeroase ce
par ca niste sentinele uitate
pe ambele platourT ale Dobro-
gel.
Movilele sunt, unele naturale,
altele artificiale, adica actúe de
oamenT in amintirea unor fapte
petrecute in vechime, altele se
aseamaná cu movilele din Ru-
sia; altele att servit ca puncte
de observatiune ; cele mat multe
sunt acoperite cu verdeata si
se gäsesc in partea sudicl, sud-
esticd si centralä a judetulur.
TumulT sunt niste ridicdturT
de pamint, maT mult sati maT
putin inalte, cu care este pre-
sarat mal tot teritoriul DobrogeT
si in special al judetuluT Con-
stanta. Sapate, unele din ele
ati dat la lumina medaliT si
bijuteriT antice; altele irisa ad
fost cu totul goale. Este de ob-
servat, ca tumulif ceT raid con-
75
CoNSTANTA (JUDET)
verg c5,tre un tumulus mal inalt
de cit cele-l'alte, si de pe care
se vede in toate partile, panä
la o mare departare. Aceastá
indltime a servit ea oare ca
observator in nemarginirea ste-
peT, orT a suportat vre-o fortifi-
catie ? TumuliT, dupa publicistul
Blondeau, pusT maT in tot-d'a-
una pe liniile crestelor valurilor
si pe drumurT, ar fi, in acelasr
timp, indicatorT de drumuff,
observatorT, morminte. Este con-
statat cä multr tumulf ascund
morminte, bunioard cele din
Rusia sudica si Valahia estica
unde sunt foarte numerosT; une
orl eT sunt pusl pe finja de
despartire a apelor. Nu este
probabil ca eT sa fi servit in
acela§ timp si ca morminte
ca observatorT.
Hidrografia. Jud. Constanta
este udat de Dundre si de More;
are paraje numeroase si intinse
lacuri, atit cu apa dulce cit
si Cu opa sarata, este, com-
parat Cu judetul Tulcea, cu care
impreuna formeaza Dobrogea
romina, maT putin favorizat de
cit acesta; unde in jud. Tulcea
piraiele, girlele, lacurile, sunt
maT numeroase, mal abundente
in ;opa, intretinind maT peste
tot judetul o umiditate bine
facatoare, caff ti scutesc de
secetele, uscaciunile si ariditatile
judetultif Constanta. TotusT, ace-
sta sta mal bine in hidrografie
de eh multe judete din tara., cum
de pilda: Ialomita, Vlasca, Braila,
Covurluiti, etc., cu toate ca ace-
stea sunt maiproductive de cit el,
lucru care depinde insa de consti-
tutia geologica a soluluT. El
depinde de dota basinurT: al
DunareT si al MariI-Negre.
Basinul DunareT ocupa exact
intinderea terateT balcano - du-
narene, si anume partea sud-
ves tica, centrala i nord-vesticä a
judetuluT, decT pldsile Silistra-
www.dacoromanica.ro
594
Noua, Medjidia, Hirsova si ju-
matatile vestice ale plasilor Man-
galia si Constanta ; este margina
la V. de insusT cursul Dundrei
si la E. de finja despartitoare
intru cele dota terate, dunareana
si marina; coprinde decT a uit
din in tinderea totala a judetulul.
In jud. Constanta, Dunarea
udd partea vestica, sud-vestica
si nord-estica a judetulta, in-
cepind imediat de la E. Silis-
treT si pana la 3 kil. maT jos
de satul Ostrov, pe o lungime
de aproape 180 kil. Directiu-
nea cursuluT Oil este urmatoa-
rea: De la Silistra pana Ja Bu
geacul (8 kil.), are directia de
Ja V. spre E.; de la Bugeacul
pana la ostrovul Pfrlitul (17 kil.),
de la S. - V. spre N. -E.; de la
ostrovul Pirlitul la virful Olti-
na, iar de la V. spre E.; de aci
se dirige in spre N.-E. pana' la
Magura - Dragaica (7 kil.), de
unde se indreapta spre E. pa-
na la Rasova (ro kil.); de la Ra-
soya curge spre N.-E., pe litiga
Cochirleni si Cernavoda, pana
la Boazgic (25 kil.); de la Boaz-
gic face un mare arc cu con-
vexitatea spre V. pana la Ghiz-
daresti (30 kil.); de la acest sat
o ia spre N.-V., iar de la Hit.-
ova descrie pana la punctul
Cluciul o linie curba, maï mare
de cit o semicircumferintd (50
kil.), iar de la Cluciul pana mal
jos de Ostrovul la 3 kil., curge
in directia S.S.V. - N.N.E. De
la Silistra pana la Hirsova poar-
tänumele de Dundrea-Mare, pen-
tru a fi deosebita de canalul Bor-
cea sail Dundrea-Mica; de la Hir-
soya la Ostrovul si maT departe,
se numeste Dundrea-Vechie saii
Canalul - MacinuluT, in opozitie
Cu Dundrea-Nota sor' Canalul-
BraileT. Ldrgimea sa variaza de
la 500 m. la 2200 m.; in unele
locurT e maT strima ca 500 m.,
ca linga. Ostrovul, unde are 250
CONSTANTA (JUDET)
m.; in altele e mal larga chiar
ca 2200 m., cum in dreptul Si-
fistra (2400), iar in locul un-
de formeazä insule, este si mal
larga, ajungind pana la 5 kil.,
cum este la ostrovul Cluciul,
de linga Hirsova ; in general,
largimea medie variaza intre
500-800 metri. Adincimea, de
asemenea, este variabill, tusa
mar putin ca largimea ; in unele
locurI are 15 m., in altele 60
m. §i maT mult chiar ; in ge-
neral adincimea medie variaza
intre 12-25 m., fluviul flind
maT adinc catre malul cel inalt,
din dreapta, de cit catre cel
din stinga.
In cursul eT Dunarea formeaza
mar multe insule, din care nu-
maT o parte apartin judetulul
Constanta, restul tinind de ju-
detul Ialomita, si de judetul
Braga. In general, aceste insule
sunt acoperite : parte cu pietris
nisip, parte cu paclurT de Mi-
el' si richiti, parte cu amindoul
din aceste felurT, parte cu pasuni
bune pentru vite. Principalele
insule, incepind de linga Silis-
tra spre Ostrovul, sunt : Hopo,
Pastramagi , Ostrovul - Vechlii,
Ostrovul- Mare, Ostrovul - Mic,
Pacuiul- - Soare, Cali-George,
Calungiria, Pirlitul, Strimbul, Pu-
iul-StrimbuluT, Hozunada, Ostro-
vul-Lung, Hinogi, Troina, Pur-
careti, Seimeni - Mari, Seimeni-
Mici, Ostrovul-de-la-Vale, Boaz-
gicul de la N. si de la S., Ca-
la-Chioi, Topalul - Mare si Mic,
Cluciul, Girlici, Daeni; intinde-
rea lor totala este cam de 80oo
hect.; toate ati forma alungita,
de la V. spre E., salí de la S.
spre N.; toate sufera de furia
DundreT, fiind acoperite in tim-
pul inundatiunilor de tnarT can-
titatT de ap5.. Malul Dunarei este,
de la Silistra pana la Hirsova,
de aci pana. maT jos de Girlici,
Ostrovul si Daeni, inalt.
CONSTANTA (JUDET)
Girlele san verigele formate
de DunAre, in mod natural, sati
de oamenT in mod artificial,
sunt niste brate ale fluviuluT,
case se intind pe acolo pe unde
malul le permitea ; principalele
sunt: venga Rasova, lingl sa-
tul cu acelasT nume (9 kil. lun-
gime) ; venga Topalul (7 kil.)
lingA Topalul ; venga DAeni (5
kil.) i venga Ostrovul (4 kil.)
HITA satele Cu acelasT nume ;
mar avem o gira importantl,
numitA BAroiul, care se desface
de Vingl Hirsova si merge pa-
ralel cu DunArea pAnà mal jos
de DAeni, unde se deschide
in fluviti (45 kil.), formind maT
multe lacurT si inchizind intre
fluviti si ea o suprafatà de 7000
hect., acoperitA cu stuf si se-
mAnatA cu bAltY.
Basinul MAriT-Negre coprin de
partea esticA a judetuluT, exact
inchiderea terateT balean o - ma-
rina, intinzindu-se decT de la
malul MArif spre V. pAnA la li-
nia despArtitoare Intre cele dota
terate, danubianä si marinA, pe-
ste jumAtAtile estice al plAsilor
Constanta si Mangalia. E mult
maT putin inchis de cit basinul
dunArean coprinzind 1/7 din su-
prafata totall a judetuluT, dar
tot asa de bogat, in ceca-ce pri-
veste cantitatea de apA sAratA
si dulce. in importantA comer-
cialä insA, basinul MAriT este
superior celur dungrean.
Marea-NeagrA udA judetul la
E., de la gura Periteasca, cana-
lul de comunicatie intre lacul
Sinoe pAnA la movila Ilanlic-Te-
pe, pe o lungime de aproape
8o kil. Malul sAu are o direc-
tiune generan de la S. spre N.;
scobiturile, bAT sati golfurT, sunt
putine si fArA insemnAtate; de la
gura Periteasca el se dirige spre
S.-V. pAnA la capul Midia ; de
ad, ncind o largA scobiturA, baia
Midia se indreaptA spre S., pa-
595
nA la capul Constanta ; aci iar
formeazA o scobiturA, baia Con-
stanta, care servA de port o-
rasuluT cu acelasT nume ; de la
Constanta se dirige spre S.-E.
pAnA. la capul Tuzla, formind
la N. de acesta capul Agigea;
de la Tuzla se indreaptà spre
S.-V. prin capul Cumarova, pe
lingA Mangalia, pana la punctul
Ilanlic-Tepe. Malul este pretu-
tindenea aproape inalt, excep-
tind distanta de la gura Peri-
teasca la Gura-BoazuluT (7 kil.),
unde e la nivelul MAriT. Contra-
forturile nord-estice ale ramifi-
catiunilor Deli-OrmanuluT (Bal-
canul estic), se opresc brusc
pe marginea apeT ; malul e sttn-
cos i pietros. OdinioarA nive-
lul M'alfil era maT ridicat de cit
cel actual si acolo unde astAzT
se gAsesc lacurT intinse, Marea
era pretutindenT; solul dobro-
gean insl, printr'o ridicare lentO,
a fácut-o O. se retragA cu vre-o
cltI-va kilometri.
Nivelul sAti e maT sus de clt
acel al MAriT - Mediterane, cAcT
un curent puternic domneste in
Bosfor i Dardanele. Apa Mä-
riT-Negre este maT putin sAra-
O. de cit a MediteraneT, din
pricina numeroaselor i puter-
nicilor fluviT ce se varsA in-
teinsa, Istrul, Nistrul, Dniprul,
Donul, Rugul, (Cazil-Ermac din
Asia - Mica), carT iT aduc mula
apA dulce, ce desAreazA intru
cit-va apa eT, intocmaT ca si
Baltica. La inceput ea a fost
un lac, si numaT dupl ruperea
Dardanelelor i BosforuluT de
cAtre valurile Mediteranel, ea a
devenit Mare ; ca lac ocupa par-
tea centran, unde gAsim adin-
cimI de 2500-3000 m., si cea
sudicA, pe cind jumdtatea nor-
dicd, nord-esticA si vesticl a de-
venit Mare in urma iruptiuneT Me-
diteraneT. Coloarea sa este ver-
zue inchisA i une-orY, prin jo-
www.dacoromanica.ro
CONSTANTA (JUDET)
cul de luming, pare neagrA in-
chisA, de unde i numele san;
maT cu osebire in timpurile no-
roase, ea pare foarte neagrA.
Temperatura eT este foarte va-
riabilA, si aceasta din cauzd cA
e inchisl i apor este expusA.
suflAreT vintultiT rece de iarnA.
CrivAtul rusesc o face sA fie
rece iarna. Temperatura supra-
feteT se scoboard la 00 20
chiar, asa in cit prinde ghia-
tA din dad in cind pe coaste,
si se citeazg anT, in secolul al
XV-lea, cind ghiata a avut o
grosime de 3 coti si se in-
tindea la I00 mile (180 kil.)
spre interior, asa cl Ovidiü, in
exilul sACI de la Tomi, avea tot
dreptul sA se pringa de aspri-
mea ierneT. Vinturile de N.-E.
si S.-E., suflind cu putere maT
in tot timpul, dar maT cu ose-
bire in timpul toamner i ier-
neT, face ca Marea sA fie in tot-
d'a-una agitatA i decT si navi-
gatia periculoasA.
Adincimea mijlocie este de
1800 metri, adincimea
(peste 180 m.) se gdseste in re-
giunea nord-vesticA, delimitatA
printr'o linie, care ar trece de
la Varna, in Bulgaria, la Eupa-
toria, pe coasta de V. a Cri-
meeT ; adincimea cea maT mare
(2245 m.) se gdseste la centre,
intre Crimeea si Asia-MicA.
Temperatura suprafetel va-
riazá de la 22° °, la centru pAnA
la 230,9° si 25", la E. si la V.
La o adincime de 9 m. pAnA
la 53 m., temperatura nu era
maT mult de cit 140,40 Ia coasta
de S., de 12°,2° sii ¡0,01a N.
si lingA coastele orientale i oc-
cidentale. Variatiunile tempera-
turiT in Marea-NeagrA sunt foar-
te caracteristice, la adincime de
peste 55 m. La aceastd adin-
cime, termometrul nu aratA de
cit 7°,2°, dar cu cit se afundä
maT jos el se ridicA, si la 1800
CONSTANTA (JUDET)
m. arata 90,3e. In alte Mari, si-
tuate in latitudinI mijlociI, tem-
peratura scade regulat de la su-
prafata spre fund safi cel mutt
la o oare-care adincime ea IA-
mine invariabilg. (12°,8' pentru
Marea-Mediterand). O altá par-
ticularitate a Marif-Negre este
a la o adincime de 137 m. se
glsesc urme de hidrogen sul-
furos, a cdruI proportiune cre-
ste asa de repede, in eh la 180
m. prezenta acestuf product se
aratá in mod foarte senzibil si
cá la 286 m. i maT jos, face
viata animala imposibilg.. La a-
ceasta adincime nu s'aa mai
gasit de ch scold*, jumdtate fo-
sile ale oare-caror moluscI spe-
ciale lagunelor Marif-Negre
MariT-Caspice.
In privinta lacurilor saü bal-
tilor, judetul Constanta sta a-
proape tot asa de bine ca si
jud. Tulcea, si e in al 2-lea rang,
dupa acesta, in intreaga tara,
relativ vorbind, in numarul, can-
titatea lor i venitul adus din
pescuitul ce se practica in ele.
Relativ la gustul apeT, lac.irile
se impart in cloud categorif
cele cu apá dulce, aceste toate
formate de fluviul Dunarea,
cele cu apa sarata, formate de
Marea- Neagrä, in timpul chid
ea acoperea locurile in care se
aflä ele actualmente.
Cele maT principale, incepind
de la S.-V. spre N.-E., de la Silis-
tra catre IIirsova, sunt: Girlita,
Oltina, Mirleanul, Alimanul, Ve-
deroasa, Limpezisul, arpul, Co-
chirleni, Cara-Su, Medjidia, Sei-
meni - MicI, Domneasca - Mare,
Domneasca-Mica, Puturoasa, Sla-
teia, Rotundul, Ciobanul, Dae-
ni, Girlici, Sinoe, Tuzla, Gar-
galic, Tasaul, Sirt-Ghiol, 'Ma-
rtina, Agigea, Tuzla-Ghiol, Cu-
marova, Mangalia, etc.
Toate lacurile ocupa o intin-
dere de 12000 hect., si sunt
www.dacoromanica.ro
696
centre importante de pescuit.
Venitul lor apartine statuluI, pe
fie-care an peste 40000 lef.
Sunt maT multe piraie, intre
cad cele mai principale sunt:
Cara-Orman, Beilicul, Boazgicu,
Pietrisul, Topirscea, Rosti, Pelet-
lia, Gargalic, Casimcea, Tasaul,
Techir-Ghiol, Musurat, Tatld-
geac, etc.
Clima DobrogeI, in general,
si a judetuluI Constanta in spe-
cial, este salubrd.
Judetul Constanta, care co-
prinde 23 diri toata Dobrogea,
1/2o din toata tara, cu o intin-
dere de 6058 kil. p., se im-
parte in 5 plasI : Medjidia,
soya, Constanta,
Mangalia, cad toate impre-
una cuprind 7 comune urbane,
73 com. rur., formate din 301
sate.
Populaiiunea.- Populatiunea
din intregul judet, pe anul ¡896-
97, este de 32000 familif, sau
112227 suflete, din caff 59322
barbatf si 52905 femeI.
Aceastä populatiune, afara de
aceea a orasuluf Constanta, dupä
stare civill, religiune, nationa-
litate, protectiune, profesiune
instructiune, este urmatoarea
dupä recensamintul din 1894:
Dupa starea civill. : necasato-
HO' :31479 barbatI, 26838 fe-
meI; casgtoritf : 20165 barbatI,
19888 femer; divortatI: 6z bar-
batT, 95 femeI ; vaduvI: 1189
barbatT, 2092 femeT.
Dupa relig. : ortodoxr 68122,
catolicI 1588, protestantf 2116,
lipovenI 1155, mahomet. 28210,
izraelitI 143, armenI 372, de alte
religiunf 102.
Dui:a nationalitate RominT
56617, GrecI (176, Bulgaffi 0079,
Armed 372, TurcI 7230, Ta-
tarT 20980, Sirbf 45, nailed 201,
Francezf 18, GermanT 3030, Aus-
triacI 287, UngurT 168, Rusi
r85, LipovenT 1155, Muntene-
CONSTANTA (JUDED
grenT 15, IzraelitT 143, de alte
diferite nationalitatT 107.
Dupl. protect. : romina 97630,
rusI 1153, bulgara 251, sTrba
3, muntenegreand 5, franceza
17, germana 41, austriaca 308,
ungara 269, turca 576, italiana
187, greaca 341, Para protec-
tiune 1027.
Dupa profesiune: proprietarT
marI, de la too hect. in sus, 190,
agricultorT, lucratorI manualf de
pamint, 22731, circiumarT 399,
bacanT 161, lipscanf 114, bru-
tarT 63, macelarI 34, zarzavagiT
56, servitorI 791, fierarI 185,
barbierI 36, doctorl in medi-
cina 7, advocatI 4, moran l 104,
ingined i architectI 2, func-
tionarI 455, farmacistI II, an-
treprenorI de lucrar publice 3,
Cu diferite alte profesiunl 3122.
titl carte 10092 barbatI si
3114 femef ; nu stil 42803 bar-
batf si 45799 femel.
Miscarea populatiuneI de la
Septembrie 1895 pang la
Septembrie 1896, dupä actele de
stare civilá ale comunelor urbane
rurale, din acest judet, este
urmatoarea :
NascutI 5143, din care 2642
de sex barbätesc si 2501 de
sex femenin ; mortI 3748, din
call 1993 de sex barbatesc
1775 de sex femenin ; casatorii
670; divorturI ; nascutI mortT
23, din earl 12 de sex masculin
sl de sex femenin. Este decT
un excedent de 1395 nascutl
asupra mortilor.
Negresit ca cifra de 101808
suflete ce se da judetuluT Con-
stanta, e cu mult sub adevar, cu
toate emigrarile Turcilor i Ta-
tarilor in Bulgaria sal Turcia ;
ea a crescut necontenit $1 asta-zI
ea trece peste I moo í cu a
orasuluf Cons tanta, peste 120000
suflete.
Etnografia actuale1.-Romtnil
sunt venitI de timpuria in Do-
CONSTANTA (JUDET)
brogea ; inca din secolul al XIV-
lea, pe la sfirsitul lur, cind Mircea,
coprinzind ambele malurr ale
Dunarer pana la Marea-Neagra,
a coprins si Dobrogea, ai.1 in-
ceput a emigra, in aceste in-
tinse tinuturr numeroase familiT.
Emigratiunea s'a fácut si in se-
colir urmatorT, caer numar asa ne
explicam cum emigratiunile de
de la inceputul si mijlocul veacu-
lur nostru, ati prins radacinT asa
de iute si a$a de bine in asta tara.
Avem de aceea, numirr romine
de sate in carT azT locuesc alte
gintr: Calica, Pirlita, Sarica, Por-
tita, Sf. Gheorghe, Iglita, Pia-
tra-Feter, Cocosul, Dragaica, To-
cilele, Valea-Plopilor si Oblicita
(mar ttrzia' Isaccea) din judetul
Tulcea. In secolil trecutr, ne-
norocirile ce bintuiati principa-
tele Moldover si Valahier, da-
rile cele grele ce apAsati asupra
populatiund sarace, persecutia
de la inceputul secolulur nostru,
a favorizat aceasta. emigrare.
El locuesc mar cu preferinta
Nordul judetulur Tulcea, in pld-
sile Macin, Tulcea, Isaccea, pu-
tin si in Babadag, in principalele
porturT ale litoraluluT Maril-Ne-
gre; lar in judetul Constanta,
in partea lur de V. prin Nor-
dul plaseT Silistra-Noua si Vestal
plAsilor Medjidia si Hir$ova si
anume prin satele Bugeacul,
Ostrovul, Girlita, Pirjoaia, Satul-
Noa, OItina, Beilicul, Mirleanul,
Rasova, Cochirleni, Seimeni, To-
pal, Ghisdaresti, Hirsova, Cio-
banul, Girlici, Daeni si Ostrovul,
toate asezate pe malul drept al
Dun Arel. In interiorul judetulur,
si anume prin centrul plaser
Medjidia-Hirsova, el locuesc a-
laturea cu Bulgarii si Mari)",
prin diferite sate ce poarta nu-
mirr turcestr, ocupindu-se ca
cresterea vitelor si intru cit-va
Cu agricultura. ET sunt urmash
ciobanilor, numitI Mocanr, ve-
597
nitT din Transilvania inca de
pe la jumatatea secolulur trecut,
in urma tratatelor incheiate fu-
tre Turcia si Austria; eT at1 fost
pana In zilele trecute reimpros-
patatT ca elemente rominestr
venite nu numar din Ardeal, dar
si din Tara-Romineasca, facind
pe cele-l'alte demente, si in
special pe cel bulgaresc, a ceda
tarimul si a se retrage in fata
invaziuner elementulur latin. Nu-
mArul lor cre$te din ce in ce,
gratie guvernulur, care prote-
geaza pe colonistir stabilitT de
buna-voe.
Romtnir, zice Allard, locuesc
aproape nu mar pe malurile fluvi u-
lur ; satele lor se aseamana toate
prin aspectul lor mizerabil; ele nu
se deosebesc de alt-fel de satele
bulgarestr salí tatarestr din in-
terior. Asezate in general in
conditiunT higienice foarte rele,
locuintele se gäsesc mar tot-
d'a-una in fundul vailor $i pe
malurr mlästinoase, cit mar a-
proape de apa unde se adapa
turmele. Toate casele se asea-
mana; diferitele populatiunT el
adoptat pentru satele lor acelasT
sistem de constructie. Piatra nu
se intrebuinteaza de cit prin
locurile unde se gasesc ruine
grece, romane g genoveze. Pe
malurile Mara mar cu seama
si pe malurile Dunaref, casele
sunt niste cutir In paiante, ale
caror gaurr sunt astupate cu
pamint framintat ca baliga de
vite. Acoperisurile, sustinute de
cApriorr, inainteazä mult inainte
si de asupra user pentru a for-
ma o galerie exterioara.; ele sunt
acoperite de ordir:ar cu trestie,
parnint si foarte rar cu olane. In-
teriorul caselor, numar cu un
singar cat, se compune de o-
biceiti din 3 partr: india saii
intrarea, este bucataria; in mij-
loc se &este un mare camin,
de-asupra caruia acoperisul se
www.dacoromanica.ro
CONSTANTA (JUDET)
deschide mult pentru a lasa esi-
rea fumulur, dar in acela$T timp
intrarea pload, a vintulur $i a
zapezer in timpul ierner. Fun-
dul vetreT comunica cu un cos,
care ese afara din perete In ca-
mera vecina si o incalzeste. A-
ceastä soba, cu dota scopurr,
ca si intreaga casa, e un fel de
cos mare; strainul, la prima ve-
dere, ar crede ca stratul de
var ascunde o constructie so-
lida, irisa se insala, si Intelege
apor cu g-rea fantasticul echili-
bru al intreger case. Sticla este
aproape necunoscutd pi-in sate;
o foaie de Ifirtie unsa si lipita
de cercevele este de ajuns. Mo-
bilierul din nauntru seamana cu
cel din casele turcestr. In ca-
sele rominestr, icoane rusestr
colorate impodobesc zidurile.
Trusoul fetelor de maritat este
atirnat prin cuie; stralucitoarele
colorT ale stofelor dati camerer
aspectul cel mar pitoresc.
Bordeele se intlInesc nu mar
in satele rominestr pe margin ea
Dunärer; in ele locuitoriI cauta un
adapost in contra caldurer verer
si a friguluT ierneT. Este un fel
de vestibul inclinat de la intrare
in fundul acestor gropT, in care
rare-orT o ferastrue lipita cu hir-
tie las5. O. patrunda lumina zi-
ler. Catre sfirsitul toamner sa-
tele incep sa ja un aspect foarte
animat ; se fac pregatirile pen-
tru lama ; se repara locuintele,
se construesc altele noua, sai1
mar bine zis, se pun portr de
lema si se sapd staule subte-
rane. Locuitorir ramin ast-fel in-
chisT toata lama; primavara eI
mar pot inca dormi sub acope-
ri$urile ion; vara lusa se culca
arara, pentru a scapa de nume-
roasele insecte acatatoare si ina-
ripate, carr acopera zidurile ca-
selor, In clt le ascunde si co-
loarea alba.. Aceastä impreju-
rare explica usurinta cu care
CON STANTA (JUDET)
bietir locuitorT cedeazA cAläto-
rilor acoperisurile lor. In India
si intri fAxá grij5., dar a doua
zi facr ca $i dinsiT si-tr petrecr
noaptea afarl. Casele sunt gru-
cf-
pate in sate fila niel o regu-
laritate. Se vede cA ideia de
un drum sati strAzT, fie orr-cit
de intortochiatA, nu le-a trecut
prin minte.
O altd colonizare a Dobro
an er cu RomInT a mar fost fl-
cutA lila, pe la mijlocul seco-
lulur trecut, dupä incheerea trae-
tatelor dintre Turcia $i Austria.
Mocanir, pAstorr saù ciobanr ar-
delenT, in timpul ierner, veneati
cu numeroasele lor turme, de
iernati pe cimpiile cele Intinse
ale Dobroger, unde, conform
tractatelor, aveati aci un traiti
linistit, nesupdratr de nimenr,
ba chiar protejatT de Turci, carT
dobindeati de la el', In schim-
bul voer ce li se dAduse de a
veni ad, o multime de raid vite
cornute, carT le serveati la ali-
mentatiune si cae se exportaü
de cAtre GelepT chiar $i la Con-
stantinopole. Incetul cu incetul
Mocanir se stabilird aci, isr a-
duser5. femeile lor si fundará
mar multe sate in Dobrogea.
Rominir insA nu erati toc-
mar bine vAzutT de cdtre TurcT,
sub stApinirea acestora; dacà
se intilnea cine-va cu er, prin
stepele peninsuld, el' se dedati
drept BulgarT si se prefAcea5 c5.
nu stiu romlneste, dar era usor
a-i descoperi, cddi tipul romin
a pdstrat pecetia ne$tearsà a
originei sale romanice.
Locuitorir intinselor chupa'
mlAstinoase de pe malul sting
al DunArer, ati o naturA linis-
titd, blinda i indolent5., de o
moliciune si de o slabiciune fi-
zicä foarte mar!. In general, er
poartA pe fizionomiile lor urma
clorozer $i a anemieT. Instru-
mentele lor sunt, in raport Cu
www.dacoromanica.ro
598
aceastA slAbiciune, $i par mal'
mult a juarif, comparate cu
instrumentele analoage ale ce-
lor-l'alte popoare. In timpul
frumos al anula, Romtnir se
ocupa maT cu seamà ca agri-
cultura El ati multe vite, pe
carT le las1 in voe prin satele
lor. In toate Duminicele, dupà
prInz si sArbAtorile, fetele
fac cerc In jurul a 2 sati
3 Mutad TiganT i executA jo-
curile lor nationale: horA, sir-
bA, chindie, etc. Manir romInT
a5 pAstrat, in parte, puritatea
tipulur italian ; femeile lor ati o
figura bl'indd si plAcutA, talla
lor este sveltd si bine fAcutA,
pielea lor este albA. Expresiu-
nea lor este mar putin metan-
colic5. de cit a bárbatilor. In-
datd ce frigul incepe O. se sim-
tá., zice Allard, Valahir inträ
in bordeitele lor, in carT stail
pAnd In primdvarA, nevoind sA
iasA la lucru, dar mergind des
la circiumA, mide se imbatá cu
rachiti si joacA cArtr. Aceste o-
biceiurT, din nefericire, n'ati dis-
pArut nici pAnA astAzi cu to-
tul, totusr o ameliorare se vede
In starea tásanuluT nostru, atit
aicr cit si in Dobrogea. Femeile,
tot=d'a-una mar muncitoare ca
bdrbatir, se ocupd cu tot felul
de lucrArr prin casd, mar cu sea-
md cu tesutul de stofe, de phi-
zd salí linAl din mil i$T fac vest-
minte.
Rominir poartd salvarì tare
de pinzd alb5. sati vopsitä In ne-
gru, sati de lind, fácutT in casa ;
peste el' ati un mintean scurt ;
lama poartd cojoace .$i abale ;
in cap aS cAciulT in tot timpul.
Obiceiurile lor, din cauza mul-
te! $1. indelungater convietuirr
la un loe cu BulgariT, s'ati im-
prumutat de la unir la altiT, asa
cA se aseamAnA foarte mult. O
deosebire vedem la insurAtoare
pe cind Bulgarir, dup5. ceir
CONSTANTA (JUDET)
insoarA. fldclir saS 1$T mAritA fe-
tele, %in mult timp pe insu-
rater pe 11110 el, muncind im-
preunA, l folosindu-se in co-
mun, Rominir dupA ce si-ati cl-
pdtuit copiir, ir trimet s5.
iascä impreunl, simtind ast-fel
incA de la inceput greutAtile
necazurile vieter de familie.
BulgariT, de originá slavicA,
venitT în secolul al VII-lea si
al VIII-lea ati coprins malul
drept al DunArer p5nA la Ma-
rea-NeagrA ; el ati format pAnA
in timpul nostru marea maiori-
tate a populatiuner peninsuld.
ET se ocupl cu agricultura, care
este unul din principalele iz-
voare de ImbogAtire al lor; cul-
tivatorT $i horticultor! prin ex-
celentA, agricultura lor este sis-
tematicl i poate fi comparatl
Cu acea a Germanilor, cae sunt
singurir ion emulT; se ocupa
mult, i Cu pricepere, de crege-
rea vitelor.
Bulgarir ati fruntea inaltA, o-
chir vif, in general negri sal
castaniT, nasul Incovoiat fárä a
fi aquilin, ochir tAiatT oblic $1
putin deschisT, barba de aceeas1
culoare ca i pArul, puternicA
buclatd; talla putin bala;
sunt sveltr, insd nu $i vigurosT,
cu mersul agale i trAgAnat.
AfarA de RoniinT si Bulgarr,
am vAzut ca sunt In judet Turcr,
T'Atad, GermanT, Gred, Rus!, Iz-
raelitr, etc. Sunt maT multe
secte religioase, futre carr nu-
mArAm : Starovestir, Nemoliacir
(carT nu se roagd), Bespopovitir
preotr), Molocanir (cae nu
mAnInc5. carne), Subotnicir (cari
tin sArbAtoare Simbdta), Scopi-
tir, etc.
Un numAr mare de TiganT
se ocupa cu fieräria i cu Mu-
tada.
Judetul Constanta are 7 co-
mune urbane $i 73 comune ru-
rale, cu 103 cdtune. Cele 5
 CONSTANTA (JUDET)
plAsT In care este' Impdrtit aii
urindtoarea populatiune: Con-.
stanta, 25477 suflete ; Manga-
lia, 18765; Medjidia, 21476;
Hirsova, 23561 i Silistra-Noud,
23562; in total 112227 loe.
Dobrogea, sub guvernul oto-
man, forma un singur judet sub
denumirea de Sanjacul, Sivali-
cul san Mutesariflicul Tulcel
fAcea parte din provincia (vi-
laietul) DundreT, care cuprin-
dea toatd Bulgaria si Dobro-
gea. Ea era administratä de un
Mutesarif, cu resedinta in ora-
sul Tulcea i avea o intindere
de la gurile DundreI pdnd la
Cernavoda inclusiv i in lar-
gime pe nlalul MdriI, de la Vil-
covul pAnd dincolo de Constan-
ta. Era impdrtitn. In sapte Ca-
zale sau Caimacamlicurf (1:1411) :
Tulcea, Sulina, Custendje,
cin, Hirsova, Babadag si Med-
jidia; si in 4 Mudirlicuff (pa-
pi): Chilia, Isaccea, Mahmudia
Cernavoda. OrT-ce aglomera-
tie de case forma o comund,
care se administra de ciorba-
giI (juratT), alesT de consAteniT
lor sub presedintia unuT muh-
tar (primar) numit de guvern.
MudiriT celor patru tirgulete ad-
ministran comuna impreund cu
un consilid ales de locuitori;
iar justitia se dddea de un
Naib (judecdtor de pace) nu-
mit de guvern, azistat de un
consilin, ales de locuitoriT co-
muneI.
erau cirmuite de Cal-
macamT, numitl de guvern, cu
concursul unui consilin ales de
delegatiT comunelor, sub titlul
de Medjilissi-IdareT-Cdza ; Jus-
litia era prezidatd de un Ca-
diu numit de guvern, avind de
consilierT treT notabilI alesT tot
de acei delegati, sub denumirea
de Medjilissi-Daari i judecan
In prima instand. Un consiliu
judetean Medjilissi Idarel- Siva,
599
ales de delegatir plIsilor, admi-
nistra, impreund cu Mutesariful,
judetul; un consilid judeciar, Te-
mizi-Hucuc, asemenea ales de
aceI delegatT, administra justi-
tia, sub prezidentia unuT Hachim
(iudecdtor) numit de guvern,
atit in materiT de apel (Instinab),
contra deciziunilor date de tri-
bunalele de ocoale clt i ca
tribunal de prima instand al
judetuluT.
Mutesariful, Caimacamul, Mu-
dirul si Muhtarul, precum i Nai-
bul, Cadiul i Hachimul eran de
drept presedintif consiliilor care
se aflan sub resortul lor. CapiI
tuturor religiunilor eran de drept
membriT in toate consiliile, fie
administrative, fie judeciare. In
matera pur religioase eT judecad
pe toti credinciosiI lot, fa'rd a-
mestecul guvemuluI civil, care
era numaT dator a-I acorda tot
concursul cerut, färd niel un
control din partea luT.
Afacerile judiciare eran Idsate
sub jurisdictiunea unuI tribunal
de comerciii, cu resedinta in
Tulcea.
Serviciul sanitar al acestuT
judet este condus de un medic
primar de judet, doi medid de
spitale, 3 medicI de orase, 12
agentl sanitarl de circumscriptie
rurale, 4 agentr sanitarr de cir-
cumscriptie urbane, 6 vaccina-
torr de plasd. 18 moase de cir-
cumscriptie rurale. E un spital
judetean la Cernavoda, un spi-
tal rural la Para-Chioi. Boalele
predominante sunt paludizmul
reumatizmul.
Instructiunea pub licit In
cursul anula scolar 1895/96, an
functionat 71 sea rurale mixte
In acest district, si anume io
in plasa Constanta, 21 In plasa
Hirsova, 6 in plasa Manga -
lia, 13 in plasa Medjidia
21 in plasa Silistra-Noud; iar
in comunele urbane 12, din care
www.dacoromanica.ro
CONSTANTA (JUDET)
2 de bdetT í 2 de fete in ora-
u1 Constanta si cite una de
bdet1 si alta de fete in comu-
nele urbane Cernavoda, Hir-
soya, Medjidia i Ostrov. Scoa-
lele din Mangalia i Cuzgun
sunt rurale. Personalul didactic
a fost compus din 62 invdtdtorT,
23 invddloare, 13 institutorT si
18 institutoare, top' retribuitT
de stat. Scoale particulare an
functionat sase in Constanta,
anume: una a comunitater bul-
gare, una a comunitateT grece,
scoala confesionald armeand, 2
scoale confesionale izraelite
grddina de copil 4cLelia Petra-
ru» ; una in Cara-Murad, a co-
munidteI germane si scoalele
particulare nomine de curs pri-
mar, din comuna Cara-Baci
din atunele : Ghelingec, Saragea
Terchi-Chioi, intretinute de
locuitorI.
Dupd datele recensAmintuluI
din 1895, s'ají constatat copil
in virstä de scoald: 764 b5.eti
si 399 fete in comunele rurale
din pl. Constanta, 1683 bdetT
si 1461 fete in comunele rurale
din pl. Hirsova, 317 bdetT si 145
fete in comunele rurale si comuna
urbana Mangalia din pl. Man-
gala, 709 bletf si 576 fete in
comunele rurale din pl. Med-
jidia, 1055 bdetT si 842 fete In
comunele din pl. Silistra-Noul,
In fine 400 bdetT si 402 fete in
comunele rurale i in com. urb.
Cuzgun, din desfiintata plasd
Traian, san in total 4928 b5.etI
si 3825 fete, in total 8753 copir.
In comunele urbane Constanta,
Cernavoda, Hirsova, Medjidia
Ostrov, prin acelasT recensd-
mint, s'an constatat 8o8 bdett
si 567 fete cu etatea obliga-
torie de a frecuenta scoala.
Cele 71 scoale primare rurale
ají fost frecuentate in cursul a-
nuluI scolar 1895-1896 de
3205 bletT si 1352 fete. La
CONSTANTA (JUDET)
scolile urbane aa fost inscrisT
in acelasT an 890 baetr si 627
fete. S collie particulare aü fost
frecuentate in cursul aceluiasr
an colar: cele ale comunitd-
tilor straine din Constanta
din comuna Cara-Murad de 198
135.etT si 37 fete ; scoalele con-
fesionale de 75 copir ; institutul
gLelia Petraru» de 38 si sco-
lile particulare romine de 129
copir.
De la I Octombrie 1896 s'a in-
fiintat in Constanta un gimnazia
clasic cu 2 clase, desfiintindu-se
scoala normala. La gimnazia
sunt inscrisT 50 elevr pentru
clasa I si 8 pentru clasa II.
Cultul.In judet sunt 55 b i se-
rid', din care 49 rurale si 6 urba-
ne; dintre acestea 4 sunt inchise,
fiind in stare de ruina.. Personalul
bisericesc se compune din 71
preotr, din cad 55 parohr, 13
supra-numerad si 3 apartinind
comunitater elene din Constanta
si Mangalia. Sunt 3 parohr ur-
bani cu 3 supra-numerarr si 49
parohr ruralr cu IC) supra-nu-
merad si 3 preotT al comuni-
-Cater elene. Mar sunt si urma-
toarele case de rugaciune : 174
geamir mahomedale, cu 53 ha-
tipr, 176 hogr si 66 muezinr; 8
case de rugaciune, apartinind :
3, comunitater protestante ; 2,
comuniateT catolice ; 1, comuni-
'ate( bulgare ; 2, comunitater li-
povene. Toate aceste 8 case au
ca personal 4 preotr si 7 dascalr
si sunt intretinute de comuni-
tä.tile respective.
Producliunl.Jud. Constanta
stà bine in ceea ce priveste
unele bogatir, intealtele nu. Asa,
e bogat in productiunI vegetale ;
cele animale nu-r lipsesc ; e sa-
rac insa in ce priveste produc-
tiunile minerale.
Judetul are o intindere in-
semnata ; pamintul mar pretu-
tindenT e bogat in humus, dar
www.dacoromanica.ro
600
adese-orr, din lipsa de umi-
ditate, pe platourile inalte din
interior, unde elementul lichid
lipseste, recoItele sunt sarace.
Aceste terenurr s'ati lasat pen-
tru pasunr. Poate cá acestor
terenurr li s'ar reda fertilitatea
prin saparea de putud arteziane
prin impadurirea partiala a
lor. Ploile ar fi atuncr mar fre-
cuente i recoltele ar fi add-
postite de vintul de la N., care
le usuca inainte sa fie bune de
cules.
Cerealele cultivate in Con-
stanta sunt : griul, orzul, secara,
porumbul, meiul ; (hare legu-
me : fasole, mazare, cartofi, ra-
; plante textile : ctnepa, in
si in fine tutun ; dar mar cu
seama sunt cultivate: gdul, or-
zul si secara care constitue im-
preura cu plantele oleaginoase
obiectele mar principale de ex-
port; porumbul este baza ali-
mentatiuner agricole ; este cul-
tivat eu succes si cultura lur,
intinzindu-se din ce in ce, a a-
juns a figura chiar printre ar-
ticolele de exportatiune. Din-
tre arborr se planteaza : visinul,
zarzarul , caisul , marul , pa -
rul, prunul, persicul i dudul,
cad se gasesc rdspinditf prin
tot judetul ; gutuiul, alunul si
cornul se gasesc chiar in stare
salbatica prin padurr. Vita se
cultiva cu succes pe linga Ostrov,
A lmaliul, Ese- Chioi, Lipnita,
Coslugea, etc. si partea de V.
a plaser Silistra- Nola. Cali -
tatea vinurilor e relativ bund,
insä ar deveni excelentd, daca
s'ar imbunatati procedeurile de
vinificare. Livezile, dupá cum
am spus, ocupa mare intindere,
cad acolo unde nu prieste ce-
realelor, prieste ierber, a carer
abundentá in acest judet este
proverbiala ; ele sunt si natu-
rale i artificiale (pe cad oa-
menir seamana lucerna si tri-
CONSTANTA (JUDET)
foiù) si nenumärate turme pase
pe aceste intinsesi bogate cimpir.
Padurile sunt si ele una din
bogatiile judetulur, Cu toate ea
nu sunt exploatate sag tálate
nesistematic. Odinioara aceste
padurr ere" mult mar Intinse de
&it azi; dar neingrijirea impe-
riulur oto man, spiritul devasta-
tor, insotit de aviditatea cisti-
gulur al populatiuner rurale, aa
ruinat in mare parte aceste fru-
moase si intinse padurr, care
altd-datá ocupaa jumatate din in
tinderea judetulur, intinzindu-se
din Dunare in Mare. Asta-zr
abia aU mar ramas ca la 28393
hectare.
Lived i pasunT bogate,
dud intinse i stufoase, baltr,
lacurr abundente ; Dunare
Mare, iata cauzele ce fac ca ani-
male de tot soiul sa se &easel
pe mult incercatul pamint al
Dobroger. Totusr, inainte de raz-
bola, numarul lor era mult mar
mane ca ce! actual. Calul, boul,
vaca, oaia, capra, rimatorul
asinul sunt cele mar ingrijite
dintre animalele domestice
cu a caror crestere se indelet-
niceste o mare parte a popu-
latiuner rurale a acestur judet.
Ogarir dobrogenr &air eel mar
renumitr din Orient ; 'Agri' do-
mestice sunt abundente ; dintre
animalele salbatice, cerbul,
prioara, vulpea, lupul si mistre-
tul sunt foarte multe in paclu-
rile cele intinse; mistretul se
gaseste in bàlçile Delter. Pestele,
care constitue un insemnat ar-
ticol de export, este abundent
si de cele mar mad specir in
Mare, Durare, baltr, lacurr
Orle. In ceea-ce priveste pro-
ductia animala. a Dobroger,
ce mar zice Allard: IcIa
iatri
padurile Dobroger se &earl
vre-o cite-va caprioare, cad ail
disparut azT, dar animalele sal-
batice cele mar comune sunt ;
CONSTANTA (JUDET)
mistretul, lupul, epurile, pisica
salbatica, vulpea, etc., un mic
soarece de cimp, Sulic, care se
gaseste si prin stepele RusieI.
Multimea de lupI este en.orma.
(azI s'a mal imputinat); el se
ascund prin stufisurile stepelor
si se intilnesc adeseorT. El vin
de obiceiti prin sate, spre a
\Tina animale domestice, care de
alt-fel (pe atunct) nu se mIncaii
de cit cind erati incepute de
lupI. Lupilor le plac tltele va-
cilor si de multe off nu m5.-
ninca. de cit aceastä parte a a-
nimaluluT. Vulpile se gasesc de
asemenea foarte multe si ail
pradä bogatá in vinatul acestor
stepe, care este foarte abun-
dent : mal cu seama epuriI. Pa-
sdrile salbatice iarag se gasesc
multe, ast-fel: prepelitele, cal-1
fiind putin salbatice se vineaza
usor, dropiile mad si raid, pit-
palacul, turturele de Turcia, cio-
ch-lia, bufnita, pescarusul sunt
foarte comune. Pitigoiul se in-
tilneste putin, dar mierlele rosiI
sunt asa de numeroase, in cit
se prind cu sutele in crapatu-
rile caselor, undell ati cuibu-
rile. Rindunica si pescarusul to
fac cuiburile pe coastele inalte
g cretoase ale MäriI.
Päsarile de apa sunt foarte
abundente pe lacurl si pe Du-
'tare ; une-orT lacurile par aco-
perite cu o pinza alba., asa sunt
de nuttieroase. Mal lnsemnate
sunt: lebada, gisca salbateca,
rata salbateca, pelicanul, beca-
'la, becatina, gainusa de apa,
flamindul, butarul, cocostircil,
berzele, etc. CocostirciI, ale ca-
ror cuiburl sunt asezate pe a-
coperisurile caselor, sunt obiec-
tul une! adevarate veneratiuni.
Aquila regala, vulturul cel mare,
gipactul, eretele, gaia, cucuvaia,
cioara, corbul negru, etc., se
vad la fie-care pas ; pe margi-
nea MariT se vad o multime de
68495 Almrle Dietiona, Geoprerac. lo!
601
larT, pescad, rindunicT de Mare.
Toate aceste pasad nu sunt de
loe, satl nu erati pe atuncT su-
Orate de locuitorT, a caror ne-
pricepere la vinätoare e remar-
cabilä si armele sunt rarI. Zoo-.
logia dobrogeana nu prezinta
in general nimic deosebit, si
speciile de animale ce se ga-
sesc aci, sunt acelea, care si in
alte taxi se gasesc sub aceeasT
latitudine. Animalele domestice
sunt foarte numeroase, cacr o-
cupatiunea locuitorilor, maT cu
seamd a Mocanilor O a l'Atad-
lor, este creterea vitelor. Bul-
gariI si Romial singurI ingrasä
porciI, carr se Arad in toate sa-
tele de pe linga. Dunare. Bivo-
litele dati un lapte foarte ca.u-
tat. Fie-care familie are una set
(load perechI de bol; ca si in
Rominia, boul este de talle mi-
ca, s'ab si fara energie. Tifosul
stépelor cauzeaza multe epizoo-
ti!. Canica de of si de capre e
foarte cäutata, carnea acestor
animale are un gust salbatec.
CaiI se &ese in numar destul
de mare ; magarul si catirul
sunt irisa rad ; ciniT, ca in
toate partile supuse TurcieT,
se &ese pretutindenI.
Cu insectele se face imediat
cunoscinta, cum intri in Dobro-
gea ; intre ele distingem tintarul,
taunul si puricir. Este cu nepu-
tinta a descrie chinul uneT nopti
pe malul Durare!, cind cine-va n'a
avut precautiunea de a fi luat cu
dinsul o cusiniera (o micä cutie)
si Cu radacina pulverizatä a
uneI plante, pe care GermaniI
o numesc Pyrethrum carneum,
si cu care trebue O. umpli pa-
tul in timpul nopteI, ciorapiT si
ca.masa in timpul zilel, daca.
vreT sa nu fi! mincat. Can-
titatea de insecte este asa de
mare In locuinte, ca totT local-
toril se cula sub cerul liber,
si aceasta este una din cauzele
/I
www.dacoromanica.ro
CONSTANTA (JUDET)
frigurilor intermitente care bin-
tue aceasta tara. Un alt flagel
al tinutuluT este si lacusta ; soa-
rele se intunecá une-orT de noriT
formatT din aceste insecte si
cind ele se lasa pe pamint, to-
tul este acoperit. Molustele sunt
destul de numeroase.
Producliunile. Agricultura
este una din cele 3 ocupatiunI ale
locuitorilor dobrogenT ; se ocupa
cu ea RominiT, BulgariT si TurciT.
In partile de S., E. si V. ale jude-
tuld, gratie calitateI soluluI si
altor imprejurärt climatologice,
fertilitatea pamintuluI este supe-
rioara multor locurI din tara., dar
cu toata fertilitatea solulul, agri-
cultura a ramas stationard din
urmatoarele cauze : absenta de
cal de comunicatie, lipsa de ca-
pitalud, de instrumente agricole
precum si rigurozitatea climeT
in cele mal multe partI. In agri-
cultura este adoptat pretutin-
denea sistemul extenziv cu zd-
cere bis-anuala si tris-anuall ;
in strumentele no tia si sistematice
au inceput a se introduce in
multe localitätT, ceca-ce contri-
bue la ridicarea agricultureT, ti-
nutd pana acum in loe, atit de
cauzele enumärate, maT sus, cit
si de lipsa de umiditate trebuin-
cioasa plantelor.
In urma recensamintuld ge-
neral, se constata. ca Intinderea
semanaturilor din judet, pe anul
agricol 1895/96, este cea ur-
matoare: grill 41800 hect., se-
cará 13211 hect., rapita 707.50
hect., trifoia, lucerna, dugsie,
etc. 964.20 hect., orz 106255.37
hect., porumb 32398.20 hect.,
in 12413.75 hect., meiti 20530.82
hect., °yaz 13785.47 hect., ci-
nepa. 5.50 hect.
In judet sunt 19 mor! Cu
abur! pentru macinat faind, 8
morT cu apd, 22 morT plutitoare
pe apa, 249 mod cu vint i 8
morI cu cal'. Sunt asemenea 2
76
CONSTANTA (JUDET)
fabricI de pielarif, aflate in co-
munele urbane Ostrovul si I-Br-
sova, osebit de aceea din rese-
dinta comuneT, 3 fabricT de uleiti,
21 masinT pentru daracit si tors
tina, 4 instalatiunT pentru fabri-
cat caramida, 29 cazane pentru
fabricat rachiul de drojdie si I
fabrica pentru caraval. Masinf
si instrumente agricole in tot
judetul sunt :
1013 masinI de secerat, 198
masinT de cosit, 44 masinT de
treerat, 27 masinT de semanat,
158 masinT de vinturat, 28 ma-
sinI de batut porumb, 4 masinI
de tálat paie, 163 plugurl de
leinn, 9793 plugurI de fier, 1834
boroane de fier, 2303 boroane de
lemn, 4800 grape, 723 tavalu-
gurT, 716 rarite, 2444 care marT
de povara, 4304 care cu osiI
de lemn, 9012 carute Cu osil
de fier, 246 tirmace, 18 tea-
surl pe arcurT, afarä de cele din
comuna de resedinta.
Intinderea judetuluT fiind de
6058 ki/. p. salí 605887 hect.,
avem acuma tablourile urma-
toare :
Teren productiv 560732 hec-
tare, teren neproductiv 35149
hectare.
Terenul productiv se imparte
In: Terenul statuluT si proprie-
tarilor 171637 hect., terenul
locuitorilor 399095 hect.
Terenul neproductiv coprin-
de: vetrele satelor 757822 hec-
tare, bälff, helestai e, etc., 79527
hectare.
Terenul productiv se sub-
Imparte: cultura cu cereale, le-
gume, livezf, etc. 90337 hect.
statul si prop.; 23625 hect. lo-
cuitorf ; necultivat 31357 hect.
statul si prop.; 81854 hect. loc.;
izlaz 26270 hect. statul si prop.;
37405 hect. loc.; vil' 110 hect.
statul si prop.; 2006 hect. loc.;
pildurl 23625 hect. statul si
prop.; 5368 hect. loc.
www.dacoromanica.ro
602
In total s'aii cultivat 274670
hect. in 1895-96, carT ati dat
3469600 hectolitri de grine si
753520 cintare metrice de fasole
si fin.
In judet e intindere de
o nu s'a obtinut de eh produse
1862 hect. si 74 arif cultivate
cu vil. Maioritatea acesteI intin-
deff este In plasa Silistra-Nouii
si in special in comunele Os-
trovul si Almaliul.
In tot jud. se gäsesc 7190
duzI (aguzI).
Sunt 694 stupl cu miere.
Numärul vitelor e de aproape
180000 : 7703 armäsarI, 17666
cal, 75525 iepe, 4840 manji, 607
tauff, 36716 bol, 27490 vacT,
75875 viteI, 95 tauff de bivolf,
384 bivolf, 950 bivolite, 462
matad, 7 camila, 316 asir'',
170 asine, 74 minjI de asinT,
373 tapT, 4562 capre, 7708 iezr,
30937 berbecT, 338489 oT, 76001
miel, 8747 porcT, 5898 scroafe
si 7744 purcer.
Dintre toate articolele de
exportatiune, Hila este acela
care intereseaza maT direct
comerciul Europer. Statisticele
trimise de administratiunile lo-
cale inaintea rdzboiuluT, evalua
numdrul oilor in Sand - jacul
TulceT de 645000, dar daca.
se tine cont de impozitul
ce se da pentru fie-care cap,
ceca-ce face pe proprietarT sa
nu dea adevitrata suma a vi-
telor lor, rezulta ca aceastä
suma e cu mult inferioard ce-
la reale. In 1876, ncgustori
bine informatI despre numarul
oilor, spuneari cd sunt 750000
de of, ceca-ce este mal apro-
piat de adevar. Numarul ace-
stor animale cu linä, dupa raz-
boiä, s'a marit. TaraniI se ocu-
pa. Cu pricepere si stäruinta de
turmele lor. Fie-care oaie pro-
duce pe an 71/2 oca de Hila si
chiar 2. Cea maT mare parte din
aceaställn g. e tigae 90 °/0 , iar 10/o
CONSTANTA (JuDET)
e de o calitate inferioarä, cate
cu timpul tinde a dispare. In
Sandjacul Tulcea si Constanta
s'ad fácut incrucisafi cu ber-
becT adusl din Basarabia ; dar
de calitate inferioara. Se ex-
porta din portul Tulcea prea
putine oT, cacT locuitoriT le tin
pentru lina. In districtul Tul-
cea sunt 70/0 partT Hila alba si
restul neagra. In districtul Con-
stanta sunt 3015/ÓpArti Una al-
ba si 700/0 partl Ella neagrä.
Diferenta futre lina neagra si
cea alba e de 30 francT la 700
de kgr. Oile ati produs in anul
1896, cantitatea de 668894 kgr.
de lind.
Lacurile cu peste sunt nu-
mercase in Dobrogea si se
divid in doua categorif: la-
curile alhnentate de Dunare,
de la Hirsova pana la Sulina,
si cele alimentate de Mare, de
la canalul SE Gheorghe in spre
Mangalia. Lacul Razelm, cel mal
important din toate lacurile din
Dobrogea, comunica cu toate
cele-l'alte si este alimentat de
Mare, comunicind in acelasT timp
cu Dunarea prin canalul Du-
naretul. TurciT inchiriati toate
baltile si lacurile de la Hirsova
pana la imbucaturile DundreT,
precum si toate lacurile pana
la Chiustenge . Antreprenorul
platea 7000 de lire pe an. La
rindul sal", antreprenorul punea
asupra pescarilor o dijma de
lo pana la 150/0 si pentru unele
baltI platear' chiar 30 pana la
400/0-
In cartea sa «La Bulgarie
Orientale», Allard zice :
(Pescarla este principald in-
dustrie a satelor asezate pe ma-
lurile fluviului sail ale lacurilor.
In timpul apelor scazute ale
DuniireT, cinc/ apele lacurilor se
revarsa in fluviä, deterrninind
In canalete lor de comunicatie
CONSTANTA (JUDET)
un puternic curent, RominiT si
BulgariT, carT se dedeati de o-
biceia acesteT indistriT, aseazd
zagazurT de plase de-a curme-
zisul canalulur si prind ast-fel
marT cantitätT de peste, pe care
il spintecà si il intind acope-
rindu-1 cu sare, ca sa se usuce
la soare. Aceasta este una din
bazele alimentatiunei pentru lar-
na. In Dunare este o prodi-
gioasa abundentä de peste; pes-
cara' numaT baga cosurile cu
plasele lor in apä si le scot
repede arara pline ca peste. Si-
lurul (somnul) este foarte abun-
dent in fluvia si in lacurT, unde
el distruge o multime de altt
pestI mal miel. S tinca, crapul,
platica sunt foarte comune, pre-
cum si marele si micul morun,
ca ale caruT ouä se face un
mare comer t de icre. Se pes-
cuesc de asemenea si o mul-
time de racT foarte marT ; uniT
din el ajung pana la 30 cm.»
Industria mica se &este nu-
mal prin cele 7 comune ur-
bane si este reprezentata prin :
1 fabrica de postav, 1 fabrica
de substante uleioase, 1 fabricá
de luminarT de ceard, 1 fabrica
de bere, 3 fabricT de tabacarie,
3 fabrici de apa gazoaza, 2 fa-
brici de daracit Una si 1 fa-
brica de sdpun.
Cdile de coinunicalie:
I. Maritime, can aa ca punc-
te de plecare portal Constanta
si la o distantä mare si Man-
galia.
Din Constanta pleaca vapoare
In toate porturile romine , la
Odesa, Constantinopol si chiar
in Marea Mediterana, si vin la
dinsa vapoarele tutulor natiilor
din Europa.
Fluviale, pe Dual-e, de
la Ostrovul pana la Hirsova
prin Cernavoda ; cite - sl trele
fiind schele pe fluvia.
Calea ferata Cernavoda-
603
Constanta, lunga de 64 kil.rcu
statiile Mircea-Vodd, Medjidia,
Murfatlar, uneste fluvial cu Ma-
rea, si, prin podul cel maret de
la Cernavoda, uneste Bucuresti
cu Constanta.
DrumurT marY de comuni-
catie intre comunele rurale mal
insemnate si orase. Medjidia
este central lor ; de aci pleaca in
diferite directiu n I drumurT : la Hir-
soya, Cara - Murad, Cernavoda,
Constanta, Mangalia, Cuzgun-
Ostrovul ; maT este un drum d'a-
lu ng 11 DundreT, de la Ostrovul la
Ostrovul (din plasa Hirsova),
de la Hirsova la Babadag si
Constanta, de la Cuzgun si
Ostrovul la Mangalia, de la Man-
galia la Cara-Omer, de la Con-
stanta la Mangalia.
Calea nationala. Tulcea-
Constanta.
DrumurT miel de comuni-
catie, carT leaga tare ele toate
comunele, satele si cdtunele. Se
simte necesitatea une caf fe-
rate Constanta -Tulcea pentru
exploatarea pa.durilor si mine-
lor din jud. Tulcea.
Comerciul. Comercial jud.
Constanta este destul de pros-
per, mal cu seamd potrivit cum
sta el inainte de venirea Romi-
nilor in Dobrogea, sub TurcT,
carT nepricepindu-se in afacerile
comerciale, lasati toate in para-
sire. Orasul Constanta, si maT
putin porturile dunarene si Man-
galia, nu falceati de cit foarte
micT tranzactiunT comerciale; a-
cum irisa, ca stabilirea Romini-
lor, el isT 1uà sborul si sub o-
cirmuirea guvernelor, carT nu
erutà nimic pentru a ridica din
noa aceasta provincie care a a-
vut epoca el de inflorire si ma-
rire, vom azista la transforma-
rea complecta a DobrogeT. A-
ceasta tarä este destul de bo-
gata, produce cereale in abun-
dentd, animale in mare numar,
www.dacoromanica.ro
CONSTANTA (JUDET)
padurT bogate, pasunT intinse,
pescara renumite, etc.; toate as-
teapta numaT O. fie puse la pret
si exploatate. Cu toate ea avem
o cale feratd, Dunarea, Marea, to-
tusT cäile de comunicatie, prin
care sa se scurgà aceste pro-
duse, cam lipsesc, si, guvernul
si judetul se silesc din raspa-
ter! spre a remedia acest rati.
TreT lucrar:1 ati facut o revolu-
tiune in comerciul peninsuleT :
calea ferata Cernavoda-Constan-
ta, podul peste Dallare, care o
leaga direct cu regiunea agti-
cola a tara rominestl, marirea
portulur Constanta, care maT
delna-zi era gol si azI nu mal
poate incapea numarul vaselor
ce vin sa.-1 viziteze. Importul si
exportul, active, se face prin
portal Constanta, Mangalia, Hir-
soya, Cernavoda, Ostrov, Med-
jidia si vama Cara-Omer.
Ati intrat in cursul anular
1895, 2671 vase de mare si de
riurT, si ati esit 2658, in total
5319 (nationale 670 si straine
4648) avind o capacitate de
1443797 tone.
Istoricul.Din timpurile cele
maT vechT, pamintul cuprins intre
Minare si Marea-Neagra aparti-
nea TracieT zapadoase si era lo-
cuita de dota neamurT ale popo-
ruluT Trac, anume GetiT si Daca',
carl maT tirzia aa trecut Duna-
rea si ati cuprins tara Agatirsilor
(Transilvania). Intre secoliT VIII
V, Ionienil din Asia-Mica au
stabilit colonil pe intregul lito-
ral al MariT-Negre; in Tracia
N.-E. infloreati coloniile Milesi-
ane Istropolis si Tomis, colonia
HeraclieT din Pont, Callatis, carT
raspindird cultura elena in %afile
necivilizate ale NorduluT. Prin po-
zitia sa geografica a servit drept
teatru evenimentelor istorice ce-
lor mal insemnate; pe cansa aa
calcat armiile marilor cuceritorT
Darius, regele Persilor, Philipp
CONSTANTA (JUDET)
al II-lea si Alexandru-cel-Mare,
regiT Macedonie, .Traian, impa-
ratul Romanilor, Attila, regele
Hunilor, pentru ca sä tacem hor-
dele pustiitoare ale altor nea-
muff, ce au navalit. in Imperiul
Roman de Räsarit.
«In epoca ocupatiund romane,
zice d. Gr. Tocilescu ( Revista
Tinerimer*, noua serie, vol. II,
p. 188), Moesia de mar tirzia era
impartita in doua domena et-
nice :unul la V.: dardano-moe-
siac, cel-l'alt la E.: geto-dacic,
la care se adaugä teritoriul ora-
selor grecestT de pe litoralul
riI-Negre: Istros, Tomis, Calla-
tis, DiOnysopolis, Odessos si
Mesembria. Primul domenia se
compunea din Dardanl, locui-
torr al Dardanie (la extremita-
tea S.-V. a provincel Moesia);
din ScordistI, la N.-V. de Dar-
danI, intinzindu-se spre E. pang.
la Margus (asta-zr Morava); si
in fine din Moes1 i Tribalf,
primii la V. de Ciabrus (asta-zI
Tibrita, pe ling5. Ratiaria);
d'al dollea la rdsarit de acest
ria, pe linga Oescus, ambele po-
poare inrudite, ocupind terito-
riul cunoseut in inscriptianT sub
numele de civitates Moesiae et
Treballiae. In acest domenia
dardano-moesiac s'a format la
inceputul ereI noastre Un dis-
trict roman cu un comandatnent
militaresc, aflator maI intliu la
Naissus (Nis), capitala Darcla-
nie, lar de la Tiberius incoace,
In urma crearer limesuluT danu-
bian (Intre aniI 12 - 14 d. Chr.)
se muta pe malul drept al Du-
näreI la Viminacium (Costolaci).
AcestuI district corespundea in-
treaga Moesie superioara de
mai tirzia si partea apusand a
Moesiei inferioare. Aci se con-
centra Ora in epoca flavica
miezul apdrariI granitelor la
Dunarea de jos, in triunghiul
format la V. si E. prin cur-
www.dacoromanica.ro
604.
gurile riurilor Margus si U-
tus (Vid). Patru legiunT fura a-
sezate in cele tref castre duna-
rene : Viminacium, Ratiaria
Oescus.
La rasdrit de TriballT, cuprinsl
de timpuria sub numele de MoesI,
incepea al doilea domenia et-
nic, compus din triburile geto-
thrace si ocupind partea de mij-
loc i cea estica a Moesid infe-
rioare de mal tirzia, adica te-
ritori ul men tio n at in mo n u men-
tele epigrafice sub numele de
Ripa Thraciae.
Acest teritoria se gasea pe
la 29 a. Chr., cind M. Licinius
Crassus supuse pe MoesI si
pe Triballr, sub ascultarea re-
gilor getl. Unul din acestia,
anume Roles, care domnea
peste regiunea dintre Haemus
si Dunare, ajuta pe Crassus ca
O. sal-Arne ultimele ramasite ale
Bastarnilor si sA bata pe Zy-
raxes, capetenia Getilor, in re-
giunea gurelor Dullard. Roles
este primit in clientela statulur
roman, iar, maI tirzia, principa-
tul sati se alipeste la regatul
odrysic al lui Rhcemetalces, la-
rasT un client. al Romanilor.
Ast-fel stapinirea Odrysilor se
intindea in S. ca 5i in N. Bal-
canilor 'Ana la Dunare, fluviul
Dunarea formind granita N. a
Thracie. * D up a co n s tata rile
aceluiasr scriitor, orasele gre-
cestI de la Marea-Neagra furl
cucerite deja in a. 72 a. Chr.
de catre proconsulul Macedo-
nid, M. Terentius Varro Lucul-
lus, traind fata. de Roma in
raporturile unor civitates foede-
ratae. Curind dupa aceea 1114
ele sunt supuse de Dad, cad
se intäriserä foarte in cetatea
Genucla (pe linga Istropolis).
NumaI dupd cuprinderea si sta.-
ramarea aceste fortärete de ca-
tre generalul roman M. Licinius
Crassus, orasele in cestiune furl
CONSTANTA (JUDET)
din noa alipite la provincia Ma-
cedonia, send ast-fel pana la
inceputul DomnieT lui Tiberius.
AtuncT ele trecura sub privighe-
rea guvernatoruluI MoesieT ; lar
de la Domitian incoace, cu crea-
rea MoesieI inferioare, alcatuira
o parte integrantä din aceasta.
provincie. TotusT ele format
intre dinsele o confederatie deo-
sebita, cunoscutd sub numele
de pentapold saa hexapola (xot.-
vby `E!rzrascoc Toti etitofv.ou
1161Prou), avind drept metropola
orasul Tomis, si un cult impe-
rial deosebit sub prezidenta
until lIovripriç.
Sub RomanI, maT cu seatna
dupa cucerirea Dacia de catre
Traian, provincia prospera, se
ridica coloniI in N. eT, ca Troes-
mis (Iglita), Durostorum (Sills-
tra), Noviodonum (Isaccea), A-
rubium (Macin), Carsus (Hir-
soya), Tropaeum Traiani (Adam-
Clissi), Axiopolis (Cernavoda),
etc.
In epoca imparatilor Antonini
progresul merge crescind; a.
ceasta este epoca de aur a pro-
vinclilor danubiene ; monumen-
tele cele maI importante ale Ro-
manilor sunt ridicate in aceasta
epoca. Dar in secolul III p.
Ch. invazia Gotilor fu dezas.
troasa pentru Dacia si Moesia ;
incursiunile se continua sub Va-
lerian si Galian ; Claudiu II, Au-
relian 51 Prob, asigurara intru
clt-va linistea imperiulg, ?ma
pierzind Dacia, tarmul drept
ra'mase descoperit; cultura dis-
paru repede, cimpiile redeye-
nirä pustif si tara is/ luA iar
numele de Mica-Scitie, care de
la organizarea luI Diocletian,
facee parte din diocesul TracieI,
al prefectureT OrientuluI si a-
vind de capitall orasul Tomis.
Valente acorda Gotilor a se sta-
bill in Scitia, dar aceasta grabi
cäderea provincieI ; RomaniI sunt
CONSTANTA (JUDET)
invinsi la Marchianopolis ; chiar
imparatul pIeri in aceastä lupta
si tara fu cumplit devastata. Teo-
dosiu ir gonete, dar ajuta
lor asezare In Moesia,
unde Gotii luara locurI si for-
mara colonii agricole.
Cu impartirea imperiului de
catre Teodosiu, invaziunile nu
incetara, $i aceasta provincie n'i
avu liniste un moment ; Huna'
prada toate orasele de pe ma-
lul Dundrei, intre care $1 Tomis,
atrasi fiind de bogatiile ion;
dupa. Hud, vin alte popoare ca
Bastanii, CarpiI, etc., sí in urrna
lor, prin secolul al VI-lea p. Ch.
Bulgarii, carl coprind tinutulintre
Dunare, BalcanT si Mare. Acestia
se trestineaza. El traesc multa
vreme in t'una pace cu Bizan-
tinii, pana in secolul al XII-lea,
ciad Bulgarli uniti cu Rominii se
rescoall, bat pe Bizantinl
fondeazä un imperia al lor ;
coprinzind i inuturile duna-
rene. In acest timp, Genovezii
stabilesc colonii sati contuare
comerciale pe ruinele vechilor
orase elene : la Mangalia, To-
mis, Eracle (linga Babadag ),
etc. In secolul al XIV-lea nava-
lind Turcii in Europa, coprind
peninsula Balcanica i tinutul nos-
tru, care era domnit de un
príncipe numit Dobrotici, de
unde provine si numele Dobro-
gea.
Pe la sfirsitul sec. al XIV-lea,
In anul 1387, Mircea-cel-Batrin,
dotnnul Tarii RominestI, coprin-
de o parte din Bulgaria si Do-
brogea si se intituleaza Domn: c...
pe ambele tarmuri ale Dunard
paria la Marea-cea-Mare» ; de
atarte/ ali Inceput emigratiunile
Rominilor in Dobrogea, unde
gasim i asta-zI. Dar in anul
1453, Turcii luind Constanti-
nopolul, devenira stapinitorii in-
tregeI peninsule Balcanice si de
acum incolo soarta el este le-
605
gata cu destinele imperiuluf o-
toman.
In timpurile moderne incep
emigratiunile, carI ali dat etno-
grafiel tare un aspect asa de
variat; Asa dupä Rornid i Bul-
garr, vin de se stabilesc in Do-
brogea "Turcil ca stäpinitorI.
In sec. al XVI-lea TatariI cara-
ibi, si in al XVII-lea Tatarii caballi
din gintea Nogal, din Bender,Ho-
tin i Akerman, refugiat In
Moldova ca sä scape de domi-
natia moscovita, formind sate
si orase. In sec. al XVIII-lea, Ru-
sil cazad si haholi, in urma unor
persecutiunl religioase ati emi-
grat in Dobrogea, stabilindu-se
In delta Dundrd. Tot in acest se-
col ati inceput i Turcii a se aseza
sistematic i statornic. In sec.
XIX-lea, pe la 1840, Bulgarii din
Bazargc din Bulgaria, aU emi-
grat in mase marl in Dobi ogea,
fondind vre-o 30 sate; la 1844
Germanii (svabi alzacienI) sta-
biliti in Rusia de impdratul A-
lexandru I, ati trecut In Do-
brogea i aU fondat vre-o
comune. In a doua jumatate a
secoluld nostru, ari venit Grecii
Evreii, carr ati luat in miinele
ion comertul tare. Dupd raz-
boiul din Crimeea din 1857-58,
Tatarii din Crimeea, Cerchezii
Abazii din Caucazia ati emi-
grat in Dobrogea, dar dupä
razboiul de la 1877 78, al
card teatru a fost intru cit-va
Dobrogea (luptele de la Ghe-
cet i Bugeac) top' acestia, im-
preuna cu Turcii, ati emigrat in
Turcia si nu s'ali reintors de
dit un mic numar de Turd si
'Mari, i iata cum asta-e a-
ceasta tara asa de mica pre-
zinta o asa mare deosebire de
nationalitatI, care traesc unele
ltngä altele, mentinute in ordine
si liniste de elementul cel mar
numer os, Rominil.
llfonumente istorice. Princi-
www.dacoromanica.ro
CONSTANTA (JUDET)
palele resturl sati ruine istorice
din judetul Constanta sunt :
I. Valurile-lui-Traian. Aceste
valuff sunt in numar de trei :
unul de piatra, altul de pamint
si al treilea tot de pamint,
dar mal' mic de cit cel pre-
cedent. Ele 2.11 fost studiate
cu amanuntul, masurate si des-
crise de d. profesor Gr. Toci-
lescu, ale carda cercetarl le
dam aci in rezumat :
1. Valul de piatra are doua
santurr, unul inainte si altul
poi; aa o inaltime de im,50-2' ;
pe val este un zid de 2 m.
lärgime, facut din piatra. cu-
bica; pe linga acest val sunt
din distanta in distanta 26 ba-
gare, de la Cernavoda la Con-
stanta, carI sunt legate cu zi-
dul valuld ; toate lagarile sunt
de piatra $i inconjurate cu san-
turl adincI; valul are frontul de
aparare catre N.; el a fost con-
struit in timpul luT Constantin-
cel-Mare. Pozitia i directia luI
este urmatoarea : incepind din
spre E., de pe malul MäriI, la
800 m. spre S. de Constanta,
se dirige spre V.; este Wat de
soseaua judeteana Constanta-
Mangalia, merge putin alaturea
cu calea ferata. Cernavoda-Con-
stanta, o paraseste, dar iar se
intilneste cu ea si este tliat de
la 5 kil. spre S.-V. de orasul
Constanta; mai merge putin spre
V. si apd, despartindu-se de
valul n'are de pamtnt, cu care
a mers alaturea pana aci ; el-
la S. de cel de pamint o ia
spre S.-V., pe dealurile Hazi-
Diuliuc i Lazma-Hale ; e taiat
din noti de calea ferata la 512
kil. spre E. de satul Hasancea;
la 2 kil. spre S. de satul Ha-
sancea isi schimba directia lu-
ind-o spre N.-V., trece pe la
500 m. spre V. de Hasancea,
unde tale iar calea ferata, o la
pe partea de S. a dealuld Ho-
CONSTANTA (JUDET)
roslariol-Bair, trece prin partea
de N. a satulur Omurcea, si de
ad, tot spre N.-V., trece pe la
2 kil. spre N.-E. pe dealurile
Gherme-Bair i Tasli-Bair. Pe
la 500 m. spre S.-V. de satul
Alacapi, intrind in valea Ca-
ra-Su sati Medjidia, e Oral din
noti de calea ferata in dreptul
satulur Alacapi, si paralel cu
calea feratä urmeaza valea Ca-
ra-Su, pe la poalele nordice ale
dealuluT Cara-Acic-Bair, pana
la o distanta de 3 kil. spre N.-
V. de satul Alacapi, unde se
intilneste cu valul cel mare de
pamint, schimbindu-sl reciproc
pozitia cel de piatra, care era
spre S., ja pozitia nordica
cel de pAmint la N. de el. Adi
este si un lagar de piatra. Dis-
tanta intre valurr este de 20 m.
Ambele valurr merg acum pa-
ralel, pe dealul Medjidia, sunt
intrerupte putin, coboara dealul
Medjidia in valea Cara-Su, unde
reapar din mil cu numeroase
intreruperr miel sati in taerr, la
E. de Medjidia, trec chiar prin
orasql Medjidia, si pe /a poa-
lele nordice ale dealuluf Ali-
Bei-Ceair, prin valea Cara-Su,
paralel cu ealea feratd, se in-
clreapta spre E., trec pe la
gurile vailor Tasli-Dere, Cara-
Durac-Culac, pe linga fortareata
Acsan-Demir-Tabias, urca si co-
board dealul Cara-Durac-Bair,
taie valea Ghiaur-Amzall, urca
dealul Armutlu-Bair, tinind in-
tr'una malul sudic al baltir Ca-
ra-Su. La 2 kit. spre E. de Mo-
vila-luT-Mos-Oprea, sau lo kil.
spre S.-E. de Cernavoda, se des-
part aceste valurr; cel din spre
N., adica cel de piatr5., o ja
spre N.-V. pe malul bältir Ca-
ra-Su, pe cind cel de pamint
o la spre V.; cel de piatra, ti-
nind muchea nordica a dealuluT
Cochirleni 01-aseste vecinatatea
laculuT Cara-Su, merge spre V.,
www.dacoromanica.ro
006
trece pe la 700 m. spre N. de
virful Cernavoda, pe de-asupra
muchier dealutuT Teterar-Bair,
si se sfirseste pe malul Dunarer,
la 4 kit. spre S.-V. de orAselul
Cernavoda, in dreptul ostrovu-
bn Hinog, linga ruinele cetath
romane Axiopolis, pe care d.
Tocilescu a dezgropat-o in toam-
na anulur 1898.
2. Valul cel mare de pamint
are si el tot cloud santurr ca
precedentul, unul inainte, altul
dinapor, se lidicà pana" la 3 m.,
si santul dinainte sati cel apara-
tor fiind de 3 m. adincime, fac
ca inaltimea lur totala sa fie de
6 m., de la fundul santulur pana
la creasta valuluT. Pe lingä acest
val se gasesc din distanta in
distanta castre de pamint, din
caer unele sunt legate cu valul,
altele se gasesc asezate linga
val. Fortul säti de aparare este
spre N. situat. El a fost fácut
In tirnpul luT Traian, (leer este
mar vechiil ca cel de piatra.
El incepe de pe malul Mari)",
la 780 m. la S.-V. de orasul
Constanta, la 20 m. spre N. de
cel de piatrA, merge paralel cu
el, tae soseaua judeteanA Con-
stanta-Mangalia calea feratä.
Cernavoda-Constanta, in aceleast
puncte, aproape ca i valul de
piatrA ; la 7 kil. spre V. de Con-
stanta, se desparte de cel de
piatra, o ja spre V.-N.-V. pe
muchea dealurilor Constanter
Horosbar-Iol-Bair, paralel cu ca-
lea ferata, si alaturT tot paralel
cu un drum comunal Alacapi-
Constanta, trece pe la I1/2 kil.
spre N. de satul Hasancea,
dominind valea Cara-Su, trece
pe llaga ruinele fortulur Eschi-
duran-Iol-Tabia, pe la 2 kil.
spre N. de satul Omurcea, pe
la 012 kil. spre N.-E. de satul
Murfatlar ; merge pe muchea
dealurilor Germe-Bair, Sas-Tirla
tae valea Cara-Chioi,
CONSTANTA (JUDET)
pe linga movila Cu acelasT nume,
trece pe la I kil. spre N.-E. de
satul Alacapi, intrA in valea
Cara-Su, talud valea Caratai-
Alcea si este tliat de calea ferata
Cernavoda-Constanta, la 3 kil.
spre N.-V., lingä un lagar de
piatra, unde se intilneste cu va-
lul de piatrA, schimbindu- si
positia, caer el e acum spre S.,
pe cind cel de piatra spre N.,
merge paralel cu el la o dis-
tanta de 20 m. departare, tre-
cind prin orasul Medjidia, pe
malul sudic al baltir si vair Cara-
Su, pana la coltul S.-V. al
Mita, la ro kil. spre S.-E. de
Cernavoda, unde despartindu-se
de cel de piatra, care o ia spre
N.-V., apuca spre V., pe muchea
s Alca a dealului Cochirleni,
trece pe la N. de Movila-lui
Mos Oprea, pe la soo m. spte
N. de satul Cochirleni si se
sfirseste pe malul Dunärer, la
I tf2 kil. spre N.-V. de satut
mal sus amintit.
3. Valul cel mic de pamint
are numar un san% catre S.;
n'are lagAre de loe; dupl po-
zitiunea lui in teren, pare a fi
fost o linie de aparare contra
unur inimic ce ar fi venit din
S.; inaltimea lur e de la 1-3
m.; este cel mar vechiu
In apropiere de Constanta
este taiat de cele-l'alte douA.
Pare a fi fost construit de un
popor barbar ce locuia in Do-
brogea inainte de epoca venirer
cucerireT de RomanT. El in-
cepe chiar de pe peninsula pe
care e asezata Constanta, o ia
spre S.-V., la 4 kil. 200 m. ; e
taiat de calea ferata Cernavoda-
Constanta, la 3 kil. de cele
douà valurr de piatrA i cel
mare de pamint ; la 4 kil, e
taiat iar de catea feratA, ce o
ia spre S. de el; la 5 kil, din
noa il taie drumul de fier.
IsT pastreazA directia lur spre
CONSTANTA (JUDET)
S.-V., pe muchea dealurilor Laz-
ma-Halale si Hazi-Diuliuc, pana la
movila Cara-Iuc-Tepe, la 2 kil.
spre S. de satul Hasancea,
merend pana aci aproape para-
lel cu valul de piatra ; de la
aceasta movill o ia spre V.,
pe dind valul de plata o ja
spre N.-V., merge pe muchea
dealuluI Mametcea, tale valle
Mahometcea-Ceair-Dere si Man-
galia-Dere, la 21/2 kil. spre S.
de satul Omurcea ; taie muchea
dealuluT Mangalia-Culac-Bair, pe
la 3 kil. spre S. de satul Murf-
atlar, taie valea Serpla-Culac
sau Tatar-Orman-Dere, si se
urca pe dealui Cu/uc-Bair, la 3
kil. spre N.-E. de satul Biuiuc-
Biulbiul ; de ad o la spre N.-V.
pe muchea dealului de la Murfat,
tredind pe la 2 kil. spre V.
de satul Chiuciuc-Murfat, pe dea-
lul Cara Chioi-Bair, pe Ruga mo-
vilele Endec-Tepe si Cara-Tepe,
pe la i kil. spre V. de satul
Endec-Cara-Chioi, pana pe dea-
lul Tabla- Frantuzeasca, Rugä m o-
vila Endec-Cara-Chioi, la 4 kil
spre S.-E. de orasul Medjidia;
de ad i e intrerupt ; dar directia
luI trebue sa fi fost pe V., pe
muchea dealurilor Tabia-Fran-
tuzeascd, Conaz-Bair, Perdea-
Culac-Bair, Amzali-Bair, Ud-
naucet-Bair. Apare pe dealul
Uzun-Bair, la i kil. spre S. de
Movila-Mare; de aci el se dirige
spre N. -V. trecind pe litiga
aceasta movila, pana in dreptul
MovileT - lur - Mos - Oprea, cind
se apropie de valul mare de
pamint, merge paralel cu el
cit-va timp si se impreund a-
mindoud la 2 kil. spre E. de
satul Cochirleni, formind unul
si acelasI val, cel mare de pa-
mint suprapunIndu-se celta mic
de pamint ; ast-fel merg de se
sfirsesc pe malul DunariI, la 1'12
kil. spre N.-E. de Cochirleni.
II. Valul de painint de la
607
Vlah-Chioi in partea vestica a
judetuluI. Se cunoaste pe o lun-
gime de 3 kil., incepind de pe
malul 'estic al balita Vederoasa
trecind pe muchea dealului
Germen, la 1112 kil. spre N.-E.
de satul Vlah-Chioi. Se termina
pe malul vestic al baltil Baciul.
Are santul de aparare sati de
front in spre S.; ded e foarte
vechiti i construit de barbar!
inainte de Romani.
III. Tomis saü Tomi. Dupd
toate inscriptiunile gasite pe
pietre funerarii, onorarli, mo-
nete de aur, argint, etc., s'a a-
juns la concluzia ea ocupa lo-
cul saii peninsula pe care este
asezatä. asta-zi. Constanta i ca o-
dinioara ocupa un loc foarte in-
tins, inglobind inteinsa si tere-
nul pe care este asezat asta-zT
satul Anadol-Chioi, la 2 kil.
spre N.-V. de Constanta. Aci
s'ati gasit numeroase monete si
inscriptiuni cu numele de Tomi
(a se vedea orasul Constanta).
Callatis , dupa inscrip-
tiunile g'äsite, monete, etc., s'a
constatat el ocupa locul pe
care este wzat astä-zI ordselul
Mangalia, intinzindu-se, probabil,
pana lingä lacul Mangalia, care
constituia un admiraba port.
Istropolis sati Istros se
afla pe locul ocupat asta-zr de sa-
tele Casaap-Chioi si Cara-Nasuf.
Axiopolis se afil pe rui-
nele din dreptul ostrovului Hi-
nogub, la 3 '/2 kil. spre S.-V. de
Cernavoda. Sapaturile d-luT Gr.
Tocilescu constatat existenta
a doul cetatI construite in dife-
rite epoce ; de la una din ele
incepea valul cel de piaträ.
Carsum, dupa indicati-
unile tablei Pentingeriane si iti-
nerariul Antonin, se crede i fi
fost pe locul unde se &este
asta-zI oraselul Hirsova.
Capidava, ruinele de la
Cala-Chioi, Ruga. satul Topal.
www.dacoromanica.ro
CONSTANTA (JUDET)-
Tropaeum Trajani, ale
card ruine s'ail desgropat de
curind, prin ingrijirea si sal-u-
inta d-luI Gr. Tocilescu, distin-
sul nostru arheolog, se afla si-
tuat in partea vestica a judetu-
10, in valea Ghiol-Punar, la 2
kil. spre N.-V. de satul Adam-
Clissi si la poalele vestice ale
dealuld Adam - Clissi - Bair. El
era asezat pe un cot de deal.
Este, in parte, astA-zT desgropat;
ruinele sale ocupa o intindere
de 12 hect. Era inconjurat cu
zidurT inalte i groase, avInd 30
turnurT in jurul sati. Zidul incon-
jurator era construit din piatra
mare cioplita si este in mare
parte conservat. Pana acum s'ají
desgropat cele trer portr prin-
cipale apArate cu turnurI;
untrul orasuluT: «via principalis»
in toata intregimea si lungimea
e!. Pe ea se poate observa asta-
foarte bine un canal de scur-
gere si aldturea un apeduct ;
desgropat multe edificiT, 'filtre
carr trei basilice, din care una:
bizantind, cu cripcä sub altar ;
alta foarte mare cu cite 2 rin-
durI de stilpI sal-1 coloane care
aminteste basilica Julia din Ro-
ma; si o a treia: basilica fornesis.
Orasul a fost construit in tim-
pul imparatuluI Traian, de unde
si numeIe sati de Tropaeum
Trajani. Be la 285 fiind distrus
de catre Goti, l'a reconstruit
Constantin-cel-Mare, la anul 317
sub numele de Tropaeensium
Civitas, dupa cum arata o in-
scriptiune gasita la poarta din-
spre E. In jurul orasulur se mal
vad si alte temela de construc-
tiunT, cum si locul unde a fost
cimitirul din epoca cretina.
Aci, la Tropaeum, mar trebue
alaturat si
Monumentul triumfal de linga
Adam - Clissi. Acest monument
este situat la i kil. spre N.-E.
de Tropaeum Trajani, pe mu-
CONSTANTA (JUDET)
chea dealuluIAdam-Clissi-Bair, la
kil. spre N. de satul A dam-
Clissi. El a fost desgropat tot
de catre d. Gr. Tocilescu in ul-
timir anT. Si azT pare ca o mo-
vill InaltA de 20 m. ConstruitA
dintr'un miez de plata., al cárur
diametru este 30 m., iar cir-
cumferinta de 102 m., monu-
mentul in vechime a fost in-
vestmIntat cu o coajA de blo-
curr de piatrA cioplitA i cu frise
si metope ce reprezintA in sculp-
turile lor scene, din rAzboiul Ro-
manilor cit DaciT. Marginea su-
perioarA era crenelatä Cu 30
pietre, ce ati, scluptate pe ele,
30 prizonierr principl dad, lar
d'asupra, din mijlocul acoperi-
sulur, se ridica un trofen uyias
de 10 111. l'Intime, pe al cArur
pieptar este reprezentat Trajan
Coiful trofeulur nu s'ad
gAsit ; probabil el a fost de
metal si a dispärut. De la pä-
mlnt pAnA la corpul monumen-
tuluT era o scard circulará cu
7 trepte. Pietrele carT investmln-
tan edificiul clzuserA, din cauze
necunoscute, in jurul monumen-
tulur, i an fost acoperite de un
strat de plmint, pe care cres-
cuse o pAdurice. GAsirea acestuI
monument, precum si a Tro-
paeuluT, o datorAm distinsuluT
nostru arheolog, Grigore Toci-
lescu, care dupä o muncA neo-
bositä de to anT a desgropat o
parte din gloria strAbunilor nostri.
Monumentala sa lucrare «Mo-
numentul de la Adam-Clissi», ir
va constitui un titlu neperitor
pentru posteritate.
Afarl de aceste vechr orase,
ale cAror ruine sunt mar mult
san putin cunoscute, mal
sunt i altele, a cAror existentd,
bAnuitl nurnar, a fost scoasl la
ivealA prin cite-va inscriptiunT
gäsite pe lingl unele sate, ast-
fel la Cara-Harman, in Nor-
dul judetulur, s'a descoperit rui-
www.dacoromanica.ro
608
nele uneI cetätT pAtrate de ori-
ginit romanl. Mar sunt urme de
cetAtT vechr la Musait (21/2 kil.
spre S.-V. de satul Rasova); 2.
la Oltina ; 3. la Satul-Nott ; 4.
la Ceatal-Orman (Pantelimon), la
Bugeacul, etc., pe lingl ruinele
castrelor de de-alungul valurilor
descrise mar sus.
«In timpul nAvAlirir barbari-
lor, zice d. Tocilescu («Istoria
Romtnä»), Dobrogea a fost st5.-
pinità de HunT (dupä moartea
lur Attila anul 453), de SlaviT
Sieventr san Sieverane, si de
Bulgarir lur Isperuch (pe la 679),
carr gonesc pe Slavr. RominiT
incep de timpurin sa loculascl
hit-Usa: e sunt pomenitl adi
de scriitorT sub numele de Vlachr,
incl pe la inceputul secolulur
al XI-lea.
«In evul-mediti, Genovezir, ce
aveati in mina lor comerciul a-
proape esclusiv al Märil-Negre,
de unde exportan In Occident
peste, piel lucrate, carne sdratä,
sclavI si mar cu seamA grIne,
trebuit sa alba comptuare la
Mangalia, Constanta, Licostom
(Chilia), Moncastro (Cetatea-Al-
bl) si Vecina (MAcin). Portula-
nele italiene mentioneazA foarte
adesea aceste statiunr comer-
ciale.
«Pe la jumAtatea secolulur al
XIV-lea (1357) in Dobrogea dom-
n ea un voevod, Dobroticr (Do-
brodicius, Dobordize), care avea
capitala la Varna si o flotá de
vase destul de insemnatA pe
Marea-NeagrA. De la numele
se trage numele Dobroger. El
moare pe la 1385 si-I urmeazA
fiul san Ivanko, care'l vedem, in
27 Mala 1387, el. Incheie un
tractat de comercia cu orasul
Genua; se fixeazA vamä to/o la
intrare, ca si la esire, si se
scuteste un numAr de articole
ca : aurul, argintul, märgArita-
rele, coräbiile i mArfurile de
CONSTANTA (JUDET)
tranzit. Genovezir vor avea un
consul, care sl dea dreptate
Genovezilor.
«Tot in acest an Laar, pi-in..
tul Serbier, care fusese bAtut
de Turd 1 indatorit la plata de
tribut, se uneste cu Bosniacif
cu Romlnir, si cistigl la Plo-
cinic (HITA Toplita) o victorie
din cele mar strAlucite. Aceastl
victorie insufleteste pe Ivanko
si-1 face, calmpreung. cu Sisman,
tarul Tirnover, sä se scoale a-
supra Turcilor. Sisman insl este
invins; toate cetAtile de pe ma-
lul drept al DunArer: HIrsova,
Dirstorul, Nicopoli, chiar i Vi-
dinul, se iati de TurcI; tara luT
Sisman se face pasalic.
Cuprinderea Bulgariel de
Turd nu putea 15.sa in pace pe
Mircea-cel-Bkrin. El vAzind pri-
mejdia, trece Dunlrea, ia Vi&
nul, Sistovul, Nicopoli, Silistra
si toate cetAtuile dunIrene pAnA
la gura rinlur, gonete pe Turd
din Dobrogea i coprinde tara.
«Mircea se intituleazA de acum
inainte (anul 1387) de*spotul Do-
brogeT i stdpinitor al Silistrer,
avind titlu intreg «Domn a
toatl Tara-Romlneascl, al plr-
tilor de peste Carpati si al tl-
rilor tAtAresti (Basarabia-de-Jos),
ducele Amlasulur i FlgArasulur,
stdpinul banatulur de Severin
pe ambele tarmurr ale DunArir
pretutindenT pana la Marea-cea-
Mare (Marea-NeagrA)». El intä.
reste orasele dunArene cu ostiff
rominestr, si sustine aci neln-
trerupt lupta cu Turcir;
Cu moartea l'Ir Mircea s'a
perdut i stApinirea asupra Do
broger. Turcir si-an stabilit do-
minatiunea asuprl-T; orasele in-
floritoare piná. ad, parte le-ati
distrus, parte le-an lAsat in pl-
rAsire; porturile maritime si du-
nArene se dArapAnA si se 'n'o-
molesc ; si numaT pe la incepu-
tul secolulur al XIX-lea, In una
 CONSTANTA (PLASÀ)
razboaelor Rusilor cu TurciI in
1828 si 1853, se pregateste o
epoca mal buna pentru aceste
regiud o data asa de infloritoare.
«In fine tractatul de la Ber-
lin consfintInd reintrarea Do-
broge in stapinirea Rominilor,
un viitor plin de sperante zim-
beste i acesteI provinciI, unde
deja in timpiI din urma s'a a-
dus multe imbunatätirl; dar va
fi inca nevoie de temeinice sfor-
Oil pana sá se poata dezvolta
inteinsa inceputurT prospere de
cultura».
Meritul de cercetare i desvalire
a vechilor cetatI grece i romane,
a lucrarilor lor de aparare si a
monumentelor artistice, epigra-
fice, etc., revine in cea ma mare
parte d-luI Grigore Tocilescu,
profesor universitar i singurul
nostru arheolog, care dupa o
muna nenbosita de mal bine de
18 ad, a reusit a scoate la lu-
mina o intreaga civilizatiune gre-
co -romana, de care literatura
antica este aproape muta.
Constanta, p/asei, din jud. Con-
stanta.
luat numele de la orasul
Constanta, resedinta judetuld.
Se margineste la N. cu plasa
Babadag, din jud. Tulcea ; la E.
cu Marea-Neagra ; la S. Cu plasa
Mangalia $i la V. cu pla$ile
Hirsova i Medjidia.
Este situata in partea rasa-
riteana a judetuluI, intre 25040'
26040' longitudine orientan
filtre 43045 si 441138' latitu-
dine borean. Cele mal !une
diagonale ale sale sunt: de la
N. la S., de la virful Movila-In-
*atä la ruinele Popucci, 88
kil., si de la V. la E., de la
virful Tortoman la gura Peri-
tea$ca, 6o kil. ; cea mai mica
de la V. spre E., de la Valea-
Ciobanului la malul Mari', IO
kil. ; mijlocia este de la virful
58495. Nardo DIelionar Goografic. Poi. II
809
Caratai la orasul Constanta 35
kil.
Solul e mal putin accidentat,
de et a celor-l'alte plasI ale ju-
detuld Constanta. Ondulatlunile
terenulur, dealurlIe si valle se
succed la intervale marl, dea-
lurile fiind terminate cu platourI
intinse i vaile fiind lungI $i pu-
fin adincI. Aspectul lor e uni-
form, mal toate sunt lipsite de
paclurI; icI si colo cringurI
tufe marI intrerup monotonia
plato ulu I.
Movilele, numeroase, par ca
niste sentinele pierdute in zare.
In partea estica Insa, Marea
lacurile formate de ea, mal'
inveselesc privirea obosita a
calatoruld. Plasa tine si de te-
rata dunareano-balcanica si de
cea makina, mal mult de a doua
de cit de cea Princi-
pa lele culmI salí sisteme de dea-
lurl ce-i brazdeazd teritoriul su nt:
1. culmea Dorobantul, la N.-V.,
cu virful Ghelingec (203 m.)
strabate printre piraiele Boaz-
gic i Casimcea, e de natura
stincoasa formind pe alocurea
välinalte $i frumoase ; 2. Cul-
mea Carol I, tot la N.-V. cu
virful Cara-Murad (130 metri),
printre valle Dere-Chioi i va-
lea Cara-Murad ; 3. Cara-Murad,
la N., printre valea Ester si pi-
riul Casimcea cu virful Beris-
Tepesi (145 m.); 4. culmea Ta-
sAul filtre lacurile Tasaul, Gar-
garle, Sinoe, Mare si pirtul Ca-
simcea, cu virful Cara-Tepe (165
m.), la N.-E. ; 5. culmea Carcara,
In partea centran, cu virful Mo-
vila-Imbinata (91 m.), intre la-
curile Ta$dul i Sirt-Ghiol, Mare
Valea-Clobanuld ; 6. culmea
Constante'', tot in partea cen-
tran, cu virful Ta$1i - Iuc (74
m.) intre lacul Sirt-Ghiol, Mare,
Valul-luT-Traian i valea Ho-
roslav ; 7. culmea Techir-Ghiol,
la S., cu virful Cara-Amat (74
www.dacoromanica.ro
CONSTANTA (PLASÀ)
m.), intre vaile Omurcea, Mare,
Zidul-luI-Traian $i lacul Tuzla ;
8. culmea Murfatlar, la V., cu
virful Cara-Iuc (88 m.), futre
valle Omurcea, Cara-Su i Endec-
Cara-Chioi. Movile sunt nume-
roase, raspindite in diferite di-
rectiud, servind ca puncte de
observatie $i de orientare.
Hidrografia este representata
prin Mare, vre-o 4 lacurl $i 2
piraie, precum si o multime de
vaI.Marea-Neagra ucla plasa
la E., de la Tuzla i pana la
gura Periteasca, pe o lungime
de aproape 60 kil. Malul sati
este in general inalt i ripos,
pe alocurea este si stincos, ca
In imprejurimile Constante! ; in
doua locurl intra mult In Mare,
formind dota promotorif : Con-
stanta i Midia. Prin multe lo-
culi, el este acoperit cu bande
largr de nisip, ca intre lacul Ta-
saul i tarm, i ceva mal sus
de gura BuazuluI.
LacurI sunt 7, i anume : coa-
da sudia a balte cele intinse
Sinoe, pe o intindere de 800
hectare, la N.-E., comunicind
cu Marea prin gura Periteas-
ca de o parte, la N.-E., si gura
Buazuld de alta, la S.; intre
el si Mare, se &este stuful Chi-
tuc (900 hect.), iar in partea
vestica o larga banda de ni-
sip intre el si lacul Tuzla ce
apartine judetuld Tulcea ; Gar-
galic (250 hect.) la E.; Tasaul
tot la E. (1200 hect.) ; Sirt-
Ghiol (1300 hect.) la E., coprin-
zind Insula - luI- Oviditi; Taba-
caria (150 hect.) la S. de pre-
cedentul ; Agi gea - Ghiol (loo
hect.) la S.; Tuzla-Ghiol (700
hect.) la S. Toate aceste lacurl
se gasesc situate in niste de-
presiud, peste carI apa Máxii
odinioara era revarsata; pámin-
tul executind o miscare lenta
de ridicare, apa MariI s'a re-
tras, lasind in urma-I aceste
77
CONSTANTA (PLASA)
lacurl. Ele ail malurile bake, u-
neIe chlar pietroase ca Taslul ;
contin pestI multI i bunr $i a-
partin statulul.
Piraiele earl o udl sunt : Pe-
letlia, ce se deschide in lacul
Tuzla, Gargalic, ce se varsO
in lacul Gargalic, la N.-E. a-
mindoul ; Casimcea sat' TasAul,
cu afluentul sAil pe dreapta,
apa Visterna, la N.; Techir-
Ghiol care se varsl in lacul Te-
chir-Ghiol la S.
Vane nu sunt numeroase si
nu contin apl de cit foarte pu-
tin timp dia an, din cauza lip-
sei de pldurI. Principalele sunt :
D ere. Chi oi, Ghelingec si Tor-
toman la N.-V. ; Ciobanul si
Hagi- Cabul la V.; Horoslav
in partea centran ; Agigea, Ha-
gi- Diuliuc si Omurcea, cu ma-
lurile-I inalte si stincoase, in
part ea meridio n
Plasa Constanta este formate
dintr'o comund urbanA, capitala
judetulta Constanta, asezatO pe
malul MArir, pe promotoriul Con-
stanta si din 12 comune rurale,
coprinzind 43 sate, si anume : Ca-
ra-Murad, resedinta eI, la N., pe
valea Cara -Murad ; Cara- Har-
man, la N.-E., pe valea cu ace-
lasI nume, lingá lacul Sinoe,
cu cdtunele Cara-Harman, Pe-
letlia si Traian ; Carol I la N.-
V., pe valea Bilarlar, cu catu-
nele Carol I si Dorobantul; Ci-
cracci, in partea centrall., pe
malul vestic al laculta TasAul,
cu cdtunele Cicracci, Cara-Coium
Cavargic, Cogealac, Mamaia, Pa-
lazul-Mic, TasOul $i Dolu-Fac?;
Copadin in partea de S.-V., pe
valea Copadin ; Gargalic, la N.-
E ., pe malul vestic al lacu-
lui Cu cAtunele Gar-
galicul-Mare i Gargalicul-Mic ;
Hasancea, in partea centrall, pe
valea Hasancea, Cu cAtunele Ha-
sancea si Mahometcea ; Murfatlar
Ja V., pe valea Cara - Su; 0-
www.dacoromanica.ro
610
murcea, tot la V., pe valea
Cara-Su, cu cAtunele Omurcea
Nazircea; Palaz, la E., pe
malul vestic al laculul Sirt-
Ghiol, cu cAtunele Palazul-Mare,
Anadol-Chioi, Canara si Horos-
lar ; Pazarli, la N., pe valea Pa-
zarli, cu atunele Pazarli, Ghe-
lengic, Ester si Selemet ; Te-
chir-Ghiol, la S., pe malul nordic
al laculuITechir-Ghiol saü Tuzia-
Ghiol, cu cltunele Techir-Ghiol,
Agigea, Hagi-Diuliuc i Laz-
Mahale.
Populatiunea plOseI Co nstan ta
(afarl de orasul Constanta) pe
anul 1895 96 este urmAtoa-
rea : 3213 familii, sail 13620 su-
flete impArtite dupa cum urmea-
za : bOrbatI 7884, femeI 5736; ne-
casItoritI 7058, cdsAtoritI 6086,
vAduvi 465, divortatI i i;
carte 1905, nu stial 11715; ce-
taIerii romInT 11924, supu$I stre-
itii 1563, nesupu0' nicT und pro-
tectil' 133; ortodoxI 5819, cato-
lief 1697, mahometanI 6549; de
alte religil 56.
Dupg. ocupatiunT (cu orasul
Constanta) : agricultorI, mese-
rial, etc. 3076, industriag 329,
comerciantI 825, cu profesiI li-
bere si altele 1410.
Contribuabill sunt 5837.
Pämintul pldser produce ce-
reale i pAsunI multe, maT putin
insl viI si pOdurI.
Intinderea totall a plAseI Con-
stanta este de 1185 kil.,
118529 hect., impdrtite in mo-
dul urmAtor : terenul productiv
103093 hect., terenul neproduc-
tiv 15436 hect.; terenul produc-
tiv : statul i proprietarif 45820
hect., locuitoriI 57273 hect., te-
renul neproductiv : vetrele sa-
telor 3806 hect., blItI, heles-
tac, etc., 11790 hect.
Terenul productiv cultivat cu
grine, legume, etc. 27077 hect.
apartinind statuluI i propri etari-
lor ; 46352 hect. locuitorilor ; te-
CONSTANTA (PLASÀ)
ren necultivat 6965 hect. statul
proprietarii ; 5349 hect. locui-
toriI; izlaz 10773 hect, statul
si proprietariI; 6194 hect. lo-
cuitorif ; viI 31 hect. statul
proprietarif ; 175 hect. locuito-
rir ; pAdurI 1036 hect. statul
proprietarif ; total 45820 hect.,
apartinind statuluI si proprie-
tarilor si 57273 hect. locuitori-
lor (socotind i orasul Constanta).
Sunt in plasA 3076 pingan,
earl aft 13 masinI de treerat cu
abur!, 18 de semAnat, 324 de
secerat, 8o de bAtut porumbul,
8 de ales sAminta, 458 grape
de fier, 144 masinI de vinturat,
2 masinI diferite agricole; 1581
plugurI cu bol, 392 plugurI cu
cal; 806 care cu bol, si 1821
cOrute cu cal.
Vite : 226 armAsarI, 3879 cal,
3353 epe , 1533 mind, 151
taurI, 6787 boI, 5867 vac!, 2510
viteI, 123 asinI, 8 calla, 8370
berbecI, 63152 or, 30335 mier,
40 tapr, 204 capre, 100
1986 porci §i 1176 scroafe.
Pescuitul este ocupatlunea
principall a locuitorilor de fin-
gl. Mare, si de pe lingl cele 8
bältI formate de ea. Sunt in
plas5. 825 puturI prin sate si
19 pe dimp, rOspindite.
Industria acesteI pläi, soco-
tind si orasul Constanta, este
cea maI insemnatä dintre toate
ale celor-l'alte plAsI ; in toatl
plasa sunt : 329 industrial (ar-
murierI, fierarI, timplarI, tini-
chigiI, etc.); 8 morT cu abur!;
3 morI cu apl $i 49 de vint ;
fabricA de postav, i de uleI,
de luminArI de cearA, de
bere, i de tAbAcArie (toate in
orasul Constanta).
Comerciul eY, afarA de acel al
orasuluI Constanta, este putin in-
semnat. Constá in importul co-
lonialelor, manufacturelor, piei-
lor lucrate, spirtoase, etc. si In
export de cereale, animale
 CONSTANTA (ORAS)
lina. In toata plasa sunt 825
comerciantl, dintre carT 50 han-
gil si 144 circiumarT.
Veniturile comunelor (afara
de ora$ul Constanta) se urea la
117953 leT, lar cheltuelile la
48838 leT.
CAAle de comunicatie sunt :
pe apa, pe Marea- Neagra (la
portul Constanta), pe lacurl $i
cu luntrele ; pe uscat: ca-
lea ferata Constanta-Cernavoda-
Bucuresti cu statiunile Con-
stanta i Murfatlar; soseaua na-
tionala Constanta-Babadag-Tul-
cea; soselele marT earl duc la Hir-
soya, Medjidia, Biulbiul si Man-
galia; drumurT nenumarate ve-
cinale i comunale ce leagA toate
satele intre ele.
Sunt 6 bisericT ortodoxe, in-
tretinute de stat i comune
avind cite 10 hect. pamint $i
fiind deservite de 9 preotT, 5
dascalT si 9 cintaretT ; mar sunt
$i 12 case de rugaciune.
Instructiunea se preda in 15
scolT primare, din care 2 de
bAetT si 2 de fete, In oranil
Constanta, cu 7 institutorT si
4 institutoare, I I scolT ru-
rale mixte cu I i invatatorT $i
8 invatatoare. Sunt frecuentate
de 1257 elevT, 752 bletT si 523
fete. Sunt si 12 scoale straine
ale comunitatilor catolice $i ar-
mene.
Plasa este bogatA in mo-
numente istorice : vechile cetatT
grece Tomis (Constanta), Istro-
polls (la N. de Cara-Harman), va-
lurile luI Traian, etc., formeazd
partea arheologica a el. (A se
vedea partea istorica la des-
criptia judetuluT).
Constanta, com. urb., capitala
districtuluT Constanta.
Situatia. Este asezata pe
inalul MariT - Negre, in partea
estica a judetuluI si a plasef, pe
o mica peninsula ce ¡otra pu-
611
in in Mare si se termina prin
capul cu acelasT nume. E si-
tuata, la 26° 21' 25" longitudine
orientall si 440 io' 15" latitu-
dine boreall. Se aft. la 235 kil.
in linie dreapta, 260 kil. pe ca-
lea ferata, spre E. de capitala
regatuluT. Este asezata in par-
tea sud - estica a DobrogeI, la
95 kil. in linie dreapta (112 pe
soseaua nationala) de Tulcea,
capitala districtuluT Tulcea ; la
55 kil, de hotarul spre Bulga-
ria; la 115 kil. de Silistra si la
53 kil., in linie dreapta $i 66
kil. pe cale ferata, de Dunare.
Comunele i catunele inveci-
nate cu Constanta sunt : Ana-
dol - Chioi, la 2 kil. ; Palazul-
Mare, la 5 kil.; Canara, la 9 kil.;
Horoslar, la 9 kil., toate spre
N.-V. (ale comuneT Palazul); Ha-
sancea, la IO kil. spre V.; Ma-
metca, (cAtunul com, preceden-
te), la 12 kil. spre S. -V.; Laz-
Mahale, la 9 kil.; Hagi-Diuliuc,
la n kil.; Agigea, la 12 kil.;
Techir-Ghiol, la 16 kil., toate ca-
tune ale comuneT Techir-Ghiol,
spre S.- V. Fata de comunele
urbane ale judetuluT, ea are ur-
matoarea situatie: Medjidia e
asezatA la 34 kil. spre V.; Cer-
navoda, la 53 kil, tot spre V.;
Mangalia, la 50 kil. spre S.; Hir-
soya, la 82 kil. spre N.-V.; Cuz-
gun, la 70 kil. spre V.; Ostro-
vul, din pl. Silistra-Noua, la I TO
kil. tot spre V.; cum vedem ea
are o pozitiune excentrica fata
atit de judet (Medjidia repre-
zentind centru/), cit si de plasA.
Hotarul säù amanuntit este
urmatorul : Plecind de pe ma-
lul Marti - Negre, la N. de Ta-
bIcaría - Vechie, /a 5 kil. spre
N. de Constanta, o ja mar in-
dig spre V., pe malul nordic al
IazuluT-Tabacariel, apoT spre S.,
pe IMgä malul de V. al ace-
luiasT lac si pe la poalele es-
tice al dealuld Anadol-Chioi, pe
www.dacoromanica.ro
CONSTANTA (ORAS)
la E. de satul Anadol-Chioi, se
urea in movila Talina-Tepe ; de
ad o ia spre S.-V., pana la mo-
vita Sarim Tabia, de unde se
dirige spre S.-V., pe pantele es-
tice ale dealuluT Constanta, pa-
ng la locul de intretaere ale va-
luluT nordic de zid al luT Tra-
ian cu calea ferata Cernavoda-
Constanta; de ad, in linie dreap-
ta se indreapta in directie sud-
estica spre Mare, taie mu-
chile Laz-Mahale si al-
Viilor, soseaua judeteana Con-
tanta-Mangalia, si se opreste pe
malul MariT, la locul unde se
deschide valea Sara-luc in Mare,
la 4 kil. spre S. de Constan-
ta; de aci hotarul la directiu-
nea spre N., urmind neconte-
nit malul MAT, maT intiiti spre
N., apt:4 spre N.-E. formind o
mare curba Cu convexitatea spre
V., portul sal baia Constanta,
pana la capul Constanta, de
unde se dirige spre N.- V., pe
Ja E. de orasul Constanta, Ta-
bacaria NouA si la N. de TA-
bacaria - Vechie, de unde am
plecat. Forma hotaruhif este
lunguiata, ca aceea a unuT romb
neregulat; lungimea luT totala
este de 20 kil., lar intinderea
totall coprinsa intrInsul este de
2378 pogoane, saü 1189 hect.
Teritoriul ora5uluT se margi-
neste la N., N.-V. si V. cu ca-
tunul Anadol- Chioi, al cornu-
neT Palazul - Mare, de care se
desparte prin dealurile Anadol-
Chiol si Constanta ; la S. cu
catunul Laz -Mahale, al comu-
neT Techir-Ghiol, despartindu-se
prin dealurile Laz-Mahale $i al-
Viilor ; la E. cu Marea-Neagra.
Teritoriul
comuneT fiind prea mic, dealurT
nu sunt numeroase ; al ondu-
latiunile intinse, a$a ca trecerea
de la deal la vale se face pe
nesimtite; sunt de natura cam
stincoasa $i unele acoperite nu.
CONSTANTA (ORA)
maT cu semanaturT i finete. Prin-
cipalele sunt: dealul Anadolr.
Chioi, 40 m. la N., Mat de
calea nationall Constanta -Tul-
cea ; dealul Constanta la V.
(6o m.), pe muchea careia merge
calea ferata Constanta-Cerna-
voda si ruinele celor treT valurT
ale 'di Traian ; dealul Laz-Ma-
hale (45 in.) la S.-V. ; Dealul-
Viilor, la S. si S.-V. de Con-
stanta, pe muchia careia merge
soseaua judeteand Constanta-
Mangalia, cu pantele estice a-
coperite cu viT, de unde si nu-
mele sail, si linga care pe malul
narif se gasesc baile orasuluT.
Movile sunt numeroase fatà
cu intinderea teritoriuluT; sunt
24, grdmadite mal cu seama
in 2 grupurl la N.-V. si V. de
oras; printre ele distingem :
Tabia-Tepe la N.-V; Saram-
Tabia, la V.; Avreline sail A-
vra-Tepe, la marginea de V. a
orasuluT (57 m.) dominindu-1 ;
ele sunt artificiale, servind ca
puncte de orientare, de observa-
tie si probabil unele din ele ati
servit calocurT de inmormintare.
Orasul propriù zis este format
din doua partl: I. Partea penin-
sulara, de forma trapezoida15., cu
baza mica (S.), de 700 in. spre
Mare, iar cu cea mare de 950
m. (N.) ; se leaga cu partea
continentall a orasuluT ; are
3 laturT scaldate de Mare :
I. cea de N. (de la vamd
la clddirea institutuluT geogra-
fic, 700 m.); 2. cea de E. cu
1050 m. ; 3. cea de V. cu 1500
m., in total 3250 in. coastA
invecinata cu Marea. Malul
vestic formeaza doul terate
spre Mare, spre S. este aparat
contra rupturilor i darimaturi-
lor printr'un mal de piatra ce
inainteaza In Mare pana la 450
m. ; malul estic insa neprotejat
de nimic, este atacat continua
de valurile MariT $i cu cit merge
www.dacoromanica.ro
612
spre N. cu atit se surpa mal
mult, din cauza constitutieT so-
luluT, care aci nu mal este pie-
tros i argilos. Suprafata acesteT
partf este de 89 hect. 25 aril%
II. Partea continentala, cu o su-
prafata de 126 hect., are iarasT
o forma trapezoidald, avind o
lature udata de Mare (cu o in-
tindere de 1250 in.). In total
suprafata totala a orasuluT este
de 215 hect., cu 41/2 kit. de
coasta, din carT pentru port
servesc numaT 500 m.
Baza saù postamentul de
teren pe care este asezat ora5u1
Constanta face parte din epoca
tertiara, grupa miocenica, care
se prezinta sub forma de les-
pezI supra-puse, intinzindu-se
orizontal de la Mare spre uscat,
pe o distanta de 25-30 m. ;
aceasta Irma numaT in ceca-ce
priveste partea udata de Mare,
cad restul terenului face parte
din epoca quaternara, si anume
din virsta diluviana. Inclina-
tiunea soluluI orasuluT Con-
stanta, pe o lungime de 2 kil.
(diagonala cea mare a orasuluT
de la N. spre S. si anume de
la movila Avretine saú Avra-
Tepe, de linga cazarma artile-
rileT si pana la hotel Carol,
coltul estic al peninsuleT), este
de 55 m., decT pe I kil. solul
se inclina Cu 30-33 in., prin
urmare pe metru este o m. 016 ;
este si mal mica inclinatiunea
de la E. spre V.
Hidrografia este reprezentatA
numaT prin Marea-Neagra si un
iaz ; ape curgatoare nu sunt,
iar vdile sunt foarte putin nu-
meroase i fárä vre-o impor-
tanta oare-care. Marea o uda
la E. de iazul Tabacaria (5 kil.
spra N. de oras), panä la gura
Arad Sara-Iuc-Ceair (4 kil. spre
S.-V. de oras), pe o lungime de
aproape 12 kil. Malul Mara
incepind de la iazul Tabacaria
CONSTANTA (ORA)
si mergind spre S., se indreapta
maT ?Wahl spre S.-E., pana mal
jos de Tabacaria-Noua, apoT
spre S. pana la marginea ora-
sulur, de ad spre S.-E., formInd
promontoriul sail capul Con-
stanta, pe care este asezat
farul ; de ad spre S.-V. si N.-V.,
formind un semicerc si determi-
dind peninsula pe care este
asezat orasul Constanta, apol
spre S.-V. si S. pana la valea
Sari - Iuc - Ceair.. Malul este
pretutindenT Malt si stincos.
Iazul 11131011a, care nu e
alt-ceva de cit o prelungire
sudica a laculuT Sirt-Ghiol,
e desp5.rtit de dinsul prin o
banda de nisip, are 80 hect.
intindere si s'a numit asa, din
cauza ca pe marginea luT nord
estica era asezata vechia TA-
bacarie, care azT nu mal func-
tioneaza.
Clima comuneT Constanta este
placutd si sanatoasa. Marea
este aproape linistita din Maid
pang in Septembrie, lar in tot
cel-l'alt timp este agitata de
suflarea vintuluT de E. si S.-E.
lama, cu toate ea frigul nu
la proportif marT, totusT este
destul de riguroasa ; atuncT
mar toata populatiunea flo-
tanta $i miscarea comerciall
devine mal ineeata.
Vara, Constanta, e loe de
vi 1 egiatura.
Dupd observatiunile serviciu-
luT meteorologic, constatam ur-
mdtoarele pentru orasul Con-
stanta :
Presiune atmosferica mijlo-
cie : 761.1 (maxima 780, minima
742.7).
Temperatura aeruluT in C°
mijlocie: 110.8 (maxima 32°.8,
minima 17°, variatia fiind de
490.8), deer un climat continen-
tal, cu o temperatura foarte va-
riabill.
0 bservati u nr u do metrice (udo-
CONSTANTA (ORA)
rnetrul Seewarte din Hamburg)
pentru H (inAltimea soluluI)
30 m., hu (inAltimea instrumen-
tuluT) m. 5, pentru supra-
fata = 500 cm.2 In 66 zile, can-
titatea de apA a fost egall cu
0.r mm.; in 57 zile cantitatea
a fost egalA Cu Lo mm.; 13 zile
cu zApadO, care n'a stat nicI
odatO maI mult de 5-6 cea-
surT, grosimea eI fiind de o m.
6 mm.
Umezeala absolutl: Oki mijlo-
cie: 9.5. (maximl de 209.2,
minimA de Lo).
Umezeala relativA : 2/0 mijlo-
cie 83 (maximl Too, minimA 28).
Nebulozitatea medie : 5.1 zile,
senine: 134, noroase: Tir, aco-
perite : 12r.
Vinturile (iuteala in m. pe
secund5. ; in media = 122), cel
de la N. 317; cel de la N.-E.
63, acesta aduce timp senin,
lama frig ; cel de la E. 76, cel
de la S.-E. 19 ; cel de la S.
246; cel de la S.-V. 19 ; cel de
la V. 67; cel de la N.-V. 258;
amindoul acestea din urml aduc
ceatA $1 umezeall. Zile calme
ati fost 33.
Marca ora$uluT e o corabie
cu pinze in tre/ pArtT, linga un
far ce poartl in cap un steag.
Impdrfirea orafului. Ora-
sul este impArtit in doul cu-
lod : ro$u in partea sudicl
galben1 in partea nordicl, des-
pártite prin strada GAriT i Por-
tul. Inainte se impArtea in ma-
halale: cea turceascl la E. $i
în centru, cea tAtAreascA la N.
si cea bulgAreascA la S. $i V.
Astl-zI saa contopit la un loc
$i populatiunile s'ari amestecat
intre ele. Sunt astA-zI 62 strAzI,
intre cari principalele sunt: Tra-
ian, Man galia, la cap Atul cOreia se
gAse$te centrul comertulu! de gri-
ne, Ovidia, Elena, RominA, Ca-
rol I, plantatl, bine intretinutA,
etc., dar cea mal fi-umoas1 este
618
Bulevardul Elisabeta, construit
in 1880, pe marginea MOTU. Ele
sunt in general curate, bine pa-
vate, afard de cele de la mar-
ginI, unde sunt numaT $osele
pietruite saa simple drumud
Párl pietri$.
Edificiile principale in Con-
stanta sunt: biserica Catedrald,
construitO dui:4 planul architec-
tutu/ OrAscu $i zugrAvitO de ar-
tistul Mirea; Hotel Carol I, inteo
pozitie admirabill, pe Bulevardul
Elisabeta, chiar pe promonto-
riul Constante!, lingA un far
inalt de 23 m.; (maY este un
far lingä port pe capItul sudic
al maluluI celd vechia si inalt
de 15 m.). Tot pe Bulevardul
Elisabeta, este un Casino, locul
de petrecere al vizitatorilor $i
orlsenilor, constructie de lemn,
Msä destul de in cap Itoare p entru
teatru, reprezentatiunT, concerte,
balurT, etc. 1VIaT sunt hotelurile
Gambeta, Central, Regal, etc.,
toate bine ingrijite, insl nu tot-
d'auna incApOtoare pentru
mArul pe fie-care an crescind
al vizitatorilor ; $coala primará
Printul Ferdinand si Princesa
Maria, pe str. Carol I, giamia
Azizia, spitalul comunal, palatul
cel nog al primArid $1 biserica
greceascA; palatul PrintuluI S tur-
dza pe Bulevardul Elisabeta. Pre-
fectura este a$ezatA pe strada
Ovidia; mai tnainte ocupa, pOnA
la 1882, vechiul conac turcesc
(strada Traian) care a ars in
1882; azI ocupl un local inchi-
riat. In general, incetul Cu in-
cetul, casele cele vechi de stil
oriental turcesc, fac loc unor
somptuoase cládiri, in stilul
european, lar Constanta va
ajunge, de o potrivA cu insem-
nAtatea e! comercialk la o im-
portantl politicA care va face di n-
trinsa central peninsulei dobro-
gene, 1A.sind pe jos cu mult pe
Tulcea de lingO Dundre.
www.dacoromanica.ro
CONSTANTA (012JW
Nu trebue sA uitAm $i statua
luI Ovidia, ridicatA in 1883, pe
piata Independenta, $i datoritA
cunoscutuld sculptor italian din
Florenta, Ettore Ferari.
Comunicatia se face pe cele
62 strade, pe Bulevardul Elisa.
beta, Plata Ovidia saa Indepen-
denta; sunt 53 trAsuri. de piad
0 178 cdrute saa harabale.
Serviciul de sigurantd este
incredintat until' cap al politieI, a-
j u tat de comisad, r coman dant al
plutonuldi de gardi$tI (56 sergentI
de oras); cheltuelile luI snnt de
2358o leI. Din biurourcentral al
politieI pleacA liniI telefonice la
Port, Parchet, comisia de ro$u,
$i pompieriI, gara, primAria,
gendarmiI, comisia de galben
$i divizia activl a armateI.
Serviciul curdfitulur reclaml
o cheltuiall de 54700 lei $i se
fAcea, pana la 188o, de cAtre
hamalI; azI s'a creat serviciul
pompierilor cu i comandant,
14 oamenI de servicia, 26 cal,
4 pompe mobile, 13 sacale, 8o
sacagli ; pompierir stropesc strd-
stradele sunt in general
zile ;
curate, gunoaiele sunt duse la
2-3 kil, afarA de ora$.
lluminatul cere 25000 le/
ca cheltuelI $i se face prin
359 lAmpI cu gaz petrolea. De
$i scurgerea apelor provenite
din ploae se face u$or, crawl
fiind a$ezat pe pantA, totu$T
s'a construit in partea vestic5.
0 un canal pe la atelierile cad
ferate.
Starea sanitard a comuneI e
bunA in general ; personalul
serviciuluI se compune dintr'un
medic comunal, un sub-chirurg-
vaccinator $1 o moa$5.; in oras
sunt io media (din cad 3 mi-
litad) 515 farmaci$tI (r mili-
tar). Cheltuelile "acestuI servicia
se ridicA la 38390 lei. Spitalul
comunal, construit in 1893 $i
avind 25 patud, este spatios,
CONSTANTA (ORAS)
igienic, deservit de medicul ora-
suluT si de 13 ajutoare.
Serviciul veterinar se faee de
catre un veterinar al orasuluT,
ce supraveghiaza abatoriul co-
munal, situat pe tarmul MariT
la marginea ora$uluT; el se in-
tretine prin o cheltuiala de
14193 leT anual.
AstA-2T apa potabill a ora-
suluT se ia din 3 fintinT sistem
american, a$ezat in Nordul ora-
suluT saq din fintina (cismeaua)
catunu/uT Anadol - Chioi, la 4
kil. spre N.-V. de oras. Din
cauza ca aceasta apa nu este
de calitate 1:luna si nicT sufici-
enta, se aduce apa si de la
Murfatlar (gara), situat la 15
kil. spre V. de Constanta,
cisterne de ale cdeT ferate; apa
de la Murfatlar este buna si de
aceea se nascuse ideia unuT pro-
iect de alimentare a ora$uluT cu
apa din izvoarele de la Murfatlar,
tnsa chieltuelile fiind prea marT,
s'a renuntat la acest proiect si
s'a adoptat acela ca orasul
Constanta sa fie alimentat cu apa
de la Anadol-Chioi. Se va con-
strui în acest scop un rezervoria
pe movila Avretin, unde apa va
fi adusa prin canale in beton
si dusa in oras prin conducte
(a caror lungime totala va fi
de 2 1/2 kil.) si distribuita. prin
88 fintinT in diferitele partT ale
din acestea, 3 vor fi
orasuluT ;
monumentale cea de la gara,
de pe plata Ovidia $i de la
Catedrall. Dupl calculele fa-
cute, orasul a carel' popula-
tiune este presupusa ca urcata
la numarul de 40000 sufl. va
avea zilnic 4000 m. C. sati 200
litri pe zi de cap ; costul a-
cestor lucran este de 830000
leí. Comuna a prevazut în bud-
satt suma de 80500 leT
g-,etul
pentru inceperea lucrarilor.
Inca din timpul Romanilor,
baile de mare de la Tomi (Con-
www.dacoromanica.ro
814
stanta) era(' mult vizitate; intre
alte se stie ca guvernatorul pro-
vincieT Moesia inferioara, Caius
Prastina- Messalinus, in timpul
luT Antonin Piul, taita. la Tomi
geniuluT loculuT un altar de mar-
mura ca baile sa-T aduca sana-
tate (Gr. Tocilescu, eMitthei-
lungen aus Oesterreich», Wien,
1866). Asta-zT, de la ocuparea
DobrogeT de catre RominT,
inceput a fi vizitate din ce in ce
mal mult. La inceput, baile se
gasear] in marginea orasuluT (o-
telele Carol si Gambeta, Portul,
biserica armeanA), azI sunt insta-
latiunT arara. din oras, la 3 kil.
spre S.-E., pe coasta MariT, la
poalele unuT deal acoperit cu
vil, de unde si numele de : La-
V1T, unde lumea se transporta
inteun tren ce circula de maT
multe orT pe zi intre oras si
viT, cu 6 halte de oprire : Oviditi,
Tomi, Tetis, Gatà halte
la vil; In fata ultimer halte se
gaseste parcul bailor, bine in-
tretinut ; o sosea nisipata cotità
conduce cohorind la stabiliment,
impartit in dota: pentru dame,
la stinga, spre oras Si pentru
barbatT, la dreapta. Ad i la vil,
publicul gaseste, pe linga clima
temperata, aer sanatos, distrac-
tia, sanatatea. Mal sunt si alte
3 localurT de baT calde (i mi-
litara).
Popultztiunea ConstanteT e a-
mestecata, ca si a DobrogeT in
general, irisa din cauzä ca ora-
sul e si port maritim, toate na-
tiunile ?Y-ad dat aci intilnirea.
Deosebirea exterioara irisa nu
se poate vedea de cit numaT
intre elementele turcestT, bulga-
restI, carT difera prin imbraca-
mintea lor de cele-l-alte ele-
mente, imbracate europeneste.
Dupa recensamintul din 1894,
cel maT n'A de pana acuma, a-
vem tablourile urmatoare :
Capi de familie sunt 1759
CONSTANTA (ORAs)
barbatT, 1892 femer; membri de
familie, 4667 barbatT, 3803 femeT.
Dupa stare civila: necasato-
ritr 4370 barbatY, 1993 femeT,
casatoritT 1491 barbatT, 1572
femeT ; vaduvT tOO barbatT, 399
femeT ; divortatT 15 barbatT, 28
femeT.
Dupl cetatenie : Cetaten1 ro-
minT 4106 barbatT, 2756 femeT;
supusT strainT 2163 barbatT,
1033 femeT; nesupusT nicT uner
protectiunT 157 barba?, 203
fem eT.
Dupa religie: ortodoxT 4422
barbatT, 2150 femeT; catolicT,
protestantT, luteranT, etc. 278
barbatT, 400 femeT ; mahome-
tanT 1185 barbatT, 1017 femeT;
mozaid 460 barbat-T, 395 fe-
m er ; de alte religiT 81 barbatT,
30 femer.
Dupa instructie : stia carte
2970 barbati, 1293 femeT; nu
$titi 3456 barbatl, 2699 femeT.
Dupa ocupatiune : debitantY
de bauturT spirtoase 55 bar-
batT ; profesiunT libere (medicT,
advocatT, profesorr, magistraM
87 barbatT, j femee; meseriasT,
industriasT, etc. 86o barbatT, 27
femer.
Dupa nationalitatT : Romin1
2519, GrecT 2460, TurcT si TA-
tarf 2202, liulgart ro6o, Ar-
menT 559, GermanT 332, EvreT
855, UngurT 181, ItalienT TOQI
Francezr 51, EnglezT 45, RO
33, OlandezT 5, SirbT 4, Mun-
tenegrenT 4.
Numarul de 10419 suflete este,
incontestabil, mult inferior ci-
freT adevarate, daca luam in
considerare cresterea continua
a populatiuneT, din repedea dez-
voltare economica a portuluT
Constanta ; la aceasta adaugam
si populatiunea flotanta, asa a-
devarata cifra trebue O. fie peste
r2000 suflete. Densitatea po-
pulatiund orasuluT Constanta
este de 48 locuitorT pe hect.
CONSTANTA (01:4)
Cultul religios se exercita :
kite° Catedrala romina, cu
hramul S-si! ApostolT Petru
Pavel, zidita in 1895 si intreti-
nuta de Stat, deservita de
preot, r cintaret, r diacon
paracliser. GreciI at o bise-
rica, Cu hramul Schimbarea - la
Fata, zidita in 1871-82, cu ve-
nitul provenit din donatiunile
enoriasilor i deservita. de 2 pre-
otI si 2 cintaretI. Din venitul
eI se intretine o scoala greaca.
Jiulgarir ad si eI o biserica. Ar-
meniI ad o biserica, fondata 'in
1875, deservita de 2 preotI
2 cintaretI. Protestantil ad o
biserica zidita in 1895. Cato-
liciI ail o catedrala zidita in
1885. Geamiile sunt in numär
de 8, intretinute de Stat si de-
servite de 8 hogl ; ati un muf-
ti(' (protopop), platit Cu 300 le!
de guvernul mind' si 570 le!
(25 lire) de guvernul otoman.
Una din ele, Mahmudia, e zi-
dad la 1722 de Sultanul Mah-
mud ; si alta, Azizia, zidita. la
1860, de Abdui-Aziz.
Instrucliunea se preda, in ce
priveste invatamintul secundar,
inteun gimnazid, frecuentat a-
cum de 58 elevl' pi infiintat in
anul 1896, mg intiiii cu 2 clase,
desfiintindu-se pcoala normala
de invatatorl, existenta de maT
bine de 10 ani.
Invatamintul primar urban se
preda in 4 sea; 2 de bäetT
2 de fete ; o pcoall de baeti
una de fete, fondate in 1879, ce
se gasesc in localul numit Prin-
cipele Ferdinand si Principesa
Maria, intretinute de Stat, cu
9 invatatorl si 7 invatatoare
frecuentata de 658 elevr (358
bletI, 300 fete).
particulare functioneaza
6 in orapul Constanta ; una a
comunicatiT bulgare ; alta a co-
municatiT grece ; o scoall con-
fesionall armeana ; 2 §colT con-
615
fesionale izraelite ; 2 won' tur-
ceptI, alipite de geamile maI sus
amintite ; gradina de copiI Le-
lia Petraru, la care s'a adau-
gat acum dof anT i cursul se-
cundar. Aceste pcolI ad fost
frecuentate in modul urmator :
cele ale comunitatilor straine
de 199 WO' si 37 fete; scoa-
lele confesionale de 75 copil
institutul Lelia Petraru de 38
din cursul primar si 8 din cur-
sul secundar.
Agricultura. Calitatea pa-
mintuluT comunef, care
este arendata, nu e tocmai bung. ;
pamintul nu e vegetal negru,
ci slab, putin productiv ; se
cultiva. pe el orz, gnu, ovaz
planta uleioasa-textila, inul; a-
solamentul se obisnueste prea
putin. In partea sud-vestica a
orapultil, pe malul cel ridicat
al mariT, vita a gasit un teren
favorabil pi se cultiva cu oare-
care succes. Intinderea pamin-
cultivabil se modifica. in
fie-care an.
Intinderea totala a comunef
fiind de 1189 hect., din carI
190 hect. neproductiv (ocupat
de vatra orasuluTo cu 2838 case)
restul de 999 hect. produc-
tiv, se imparte ast-fel: 892 hect.
ale Statuld cu proprietaff, 107
hect. ale locuitorilor. Dupa fe-
lul productiunilor: Teren culti-
vabil i8o hect.; ramas neculti-
vat 492 hect. ; izlaz 200 hect. ;
vil 107 hect. ; padurT 20 hect.
Este i plugar-arendas, care
are 4 plugurr cu bor, I0 carute
cu ca.!, I mapina de vinturat,
lo grape de fier. sunt in
spre marginea orapulul, o moara
Cu abur! pi 4 de vita.
Vite sunt peste 2200 capete,
din carI: 21 armasarT, 631 cal,
43 epe, 6 bol, 45 Arad, 9 viteT,
2 bivoli, 78 bivolite, 50
4 asinI, 20 berbecI, 300 of, 50
miel, 6 tapT, so capre, 20 ezI,
www.dacoromanica.ro
CONSTANTA (ORA)
00 pord, 50 scroafe. Sunt 21
puturI sad finttnI.
Industria este, relativ, dez-
voltata, Insá mal putin ca in
orasul Tulcea ; Constanta este
un ora p maritim, asa ea maT
toata .activitatea el este indrep-
tatä in aceastä directie. TotupY
sunt in comuna 258 industriapT,
maI totI de a 2-a si a 3-a mina,
ocupindu-se cu fieräria, potco-
varia, croitoria, lemnaria, etc.
Sunt 70 fierarr, 25 barbierT, 6
potcovarT, 15 croitorr, etc. Ca
industrie mare, avem : r fabrica.
de bere l r de tabacarie, a-
ceasta din urmä in afara de o-
ras, la 31/a kil. spre N. de o-
ras, linga iazul cu acelapT nume
pi Mare, fondata la 1880 de
fratli Ciricliano ; intrebuinteaza
130 150 lucratorI cu masinI de
150 cal putere i producind pana
la 200000 la Mal era si o alta
ta'bacarie, la i1,2 kil. spre N. de
cea precedenta, care s'a inchis.
Comerciul este principala ocu-
patiune a locuitorilor. Sunt in
comuna 704 comerciany, din
carT 48 han gil, 79 circiumarr, 35
bacan!, 20 lipscanT, 8 brutarl', 9
macelarT, 22 zarzavagiI, 5 morari
pi restul ocupindu-se cu alte ra-
murI. El crepte mere", gratie
mäsurilor intelepte ale guvernu-
Itif mini'', de a proteja dezvol-
tarea luI economica i nume-
roaselor imbunatatirI aduse mij-
loacelor de comunicatie portu-
la In anul 1896 s'a pus piatra
fundamentan a nould port, cad
cel vechid nu era suficient pen-
tru marele numar de vase ce
vine pi pleaca din Constanta.
Constructiunea poduluT de peste
Dunare, punindu-se ast-fel Con-
stanta in legatura cu agricola
regiune a Valahiei i cu Bucu-
resti, va face ca orapul sa creasca
necontenit. Nu va trece mult
timp i acest oras va dobindi
importanta pe coasta vestica a
CONSTANTA (ORA)
Mari!, pe care a avut-o vechiul
Tomi.
In cursul anulul 1895 ati in-
trat In portul Constanta 388
vase, ati esit 384, avind pe ele
In total 11208 pasagerr si t882
marinar!.
Totalul importatiunel si ex-
portatiuneT, 17185611 leT ; im-
portatiunT, 5570393 leT ; expor-
tatiunl, 11615218 leT.
Comertul ConstanteT merge
din ce in ce crescind. Mai cu
osebire prin constructia podu-
ltif de peste Dunare la Cerna-
voda, el va lua un avint din ce
In ce maT mare, fiind singurul
nostru port maritim in condi-
tiunT mal bune.
Budgetul orasuluT Constanta
In anul 1896 a fost de 635667
lel la veniturl si tot atita la
cheltuelI.
afile de comunicaflune sunt:
maritime, din Constanta (port)
plecind o multime de vase, atit
romine cit si straine, un serviciti
regulat de mesageriT si pasageri
cu porturile romine:Sulina, Tul-
cea, Galati, Braila si cu Constan-
tinopole ; cele 62 de drumuri,
strazT, caí, carl strabat orasul
in lung si lat, mal toate in bunä
stare; calea ferata ce duce la
Bucuresti prin Medjidia-Cerna-
voda ; calea feratá ce duce din
oras la baile rea de litigä viT,
cu statiile Ovidiul, Tomi, Tetis,
gara si 2 statiI la vil; calea na-
tionall ce duce prin Babadag
la Tulcea ; calea judeteana la
Mangalia; drumurT comunale cu
satele invecinate.
Gara Constanter, axilcä capa-
tul linieT ferate Cernavoda-Con-
stanta, saii mal bine zis azI Bu-
curesti-Constanta, a fost constru-
HA in 1862 °data cu calea fe-
rata; ea a fost rascumparata in
r 88r. Astä-21 aceastä garä. este
insuficienta l'ata cu avintul mis-
cara comerciale ce a luat ora-
www.dacoromanica.ro
616
sul Constanta, si de sigur, el
dupa terminarea portuluT, se va
construi si o gara mult mal
mare qi mal frumoasa.
In anul 1859 compania en-
gleza «Danube and Black dea
railway Comp. Limited» a con-
struit un port in limitele celur
actual. Inca din anul 1877 a-
cest port era insuficient trafi-
culuT de cereale ce se facea pe
aicT ; asta-z!, el devenind debu-
seul direct pentru productele
maT intrega Off, se impunea
construirea unur noù port sati
marirea celuT actual. In ariul
1876 s'ati exportat 368862 tone;
In 1895 s'all exportat 69707927
tone, cifre care vorbesc de sine
pentru transformarea portuluT.
Portul s'a räscumpärat in 1881 ;
guvernul nostru a votat, prin
legea din 20 Martie 1885, un
credit de 25 milioane Id pentru
marireaportuluT. Lucrarile ati in-
ceput in primavara anuluT 1896;
piatra fundamentalä a fost pusa.
In digul despre larg, la 6o m. de-
parte de tarta, la 16 Octombrie
1896, de catre M. S. Regele
Carol I. Peste cltI-va anT Con-
stanta va fi inzestratä cu unul
din cele mal frumoase porturl.
Companiile de vapoare sunt
in numar de 9, cari i§r ail a-
gentil in Constanta. Acestea
sunt:
r. Serviciul maritim romin,
2. Johnston W. & C-nie (en-
glez) ; 3. Fraissinet & C-je (fran-
cez); 4. Messageries maritimes
(francez); 5. Wilson (Hull, en-
glez), 6. Lloyd (austriac) ; 7.
Deutsche Levante-Linie; 8. P.
M. Courteji & C-ie (turcesc);
9. Florio & Rubattino (Hallan).
Vama a fost infiintata. la 7
Noembrie 1878. Venitul vamal
pe 1896--97 (dinpreura cu su-
cursala Mangalia) a fost de leT
1620892.90.
In orasul Constanta maT sunt
CONSTANTA (012A$)
diferite stabilimente comerciale,
Posta si Telegraful ce functio-
neaza de la 1878 si al caruT
venit pe exercitiul 1896-97 a
fost de leT 155669.42; un biroa
al RegieT Monopolulul Tutunu-
rilor, infiintat in 1882; sucursa-
lele Banca' Nationale a Romi-
niel*, functionind de la Mal 1894;
a Banca Agricole, din 20 Oc-
tombrie 1894; a Creditulul a-
gricol, de la i Aprilie 1883; o
Camera de comerciii, infiintata
In 1880. Societatile de asigu-
rare : Nationala, Dacia-Rominia,
Unirea, s. c. 1. isT aii si in Con
stanta sucursale de ale lor.
Agentiile diplomatice carl se
gasesc in Constanta sunt de 3
felurr :
r. Consulatele : Austro-Unga-
riel (infiintat in 1861), BelgieT
(1880), TurcieT (1879).
Vice-consu/atele : Germa-
nia (1865), FrancieI (1862), Ru-
sia, Marei - Britanif, Spanier,
Suedo-NorvegieT (1861).
Agentiile consulare ale :
Italiel (girata de consulul aus-
tro-maghiar), al Bulgaria (gi-
rant consulul turc), Greciei (gi-
rant consulul rus).
Mal avem in Constanta o cid-
dire a InstitutuluI geografic, si-
tuata pe tarmul Mari la aripa
dreapta a oteluluT Carol, si ser-
veste ca punct de niveliment
de precizie al tare! intregT.
Istoricul. Dam ad i in re-
zumat conferinta inedia a d-luT
profesor Gr. Tocilescu : «Tomi
(Constanta) In epoca greco-ro-
mana» tirilla la Ateneul Ro-
min, in 1892:
4Poetul Ovidia, pe care o
soarta nelmblinzita l'a &cut sall
sfirseasca zilele sur ghiunit in o-
rasul de azT Constanta, ne-a pas-
trat o fabull, care se pune In
legatura cu unul din evenimen-
tele legendare cele mal insem-
nate ale GrecieT eroice: cu ex-
CONSTANTA (ORAS)
peditiunea Argonautilor. Se stie
cA obiectul expeditiuneT era cau-
tarea $i gasirea liner de aur, pe
care un balaur neadormit o pa-
zea spinzurata de un batrin ste-
jar in tara ColchideI. Eroul the-
saliot Jason, dupa invingerea
a multime de greutatI, ajunge
In fine, cu sota' sal la gura riu-
luI Phasis, pluteste in susul riu-
luI pana la orasul Aea, i cere
regeltif de ad Aetes, pretioasa
Una. Regele flgadueste ca I-o
va da daca dinsul va putea in-
juga la plug doI taurI, cu pi-
cioarele de acioae i carT sufla
jaratec pe nas i gura, si va
ara cu dinsiI o cimpie, sema-
nind dintiI balaurulta luI Cad-
mos. Lucru grett de facut ; e-
roul nostru ar fi prerit, daca
fiica luI Aetes, Medea, nu s'ar
fi inamorat de Jason, si vr5ji-
toreasa cum era, pune in ser-
viciul amantuluT sati toate mij-
loacele arteI sale magice; fi face
invulnerabil ; Jason prinde pe
taurI, ara, si seamana; si d'Id
vede ca din braza a incoltit
niste uriasr armatT, Medea
sfatueste sA arunce pietre in
mijlocul acelef cete monstruoase
care se omoara intre dinsa. Cu
toate acestea, Aetes nu se tine
de cuvint. Atund Jason, ajutat
cu vrajitorille MedeeT, adoarme
pe balaur, l fura lina. Indata
Argonautir se arunca in corabid
pornesc inapoI. Medea, care
insotea pe amantul sati, vede...
dar sa ascultam pe insug Ovi-
diii (Triste, cartea III, elog. 9) :
eAci chiar (cine ar crede) se glsesc
orase grecestY printre aceste nume bar-
bare, ce abia poate stt le pronunte o
gurl omeneascti: o coloide din Milet a
venit ad, i s fundat un staLiliment
grecesc In mijlocul Getilor, numele locu-
luY, foarte vechiti si anterior fundatiund
mullid, se tira, dupl traditiunea
tenticl, pitnIt la omodrea luY Absyrtus.
StInd In corabia construid prin
grijile rlsboinicel Minerve, impía Medea
05455 dlut ele Piel Gcuy)ailc. i Uf
617
fugea de tatll slid pe cire 11 pldsise.
De o data, din vlrful und deal,
sentinela zri corabia In depIrtare. eIni-
micul, strigit ea, cunosc ptnzele lui Col-
chos.» Myniena dati alarma, fringhiile se
desfac ; ancora cedead sforddlor puter-
nice care o ridicif. Cu toste acestea Medea,
Cu acea nitnl, care a cutezat, care are Incl
al cuteze a face atttea crime, tg bate pTeptul
sfredelit de remuscIrT, si de oi n'a
pYerdut nimic din IndrIzneala el, thdra
fati{ tnmhrinurit, pIleste de groad la
vederea pinzelor carY tnainteaa Sunt o
pl'erdutd, strigt ea; trebue s'alerg la o
stratagemit pentru a opri In drum pe
Mal mello Pe cInd cIuta In mintea sa
vre un mijloc, si'sY Intoarce capul In
toate phIriIe, ochiY slY IntlInesc din tn-
dmplare pe fratele sKti mal mic. Abia a
vlzut pe acest copa : cTriumflm, strigl
ea, moartea are al-mi asigure mIntuirea.s
Ea zice, I Indatl Inipltntl fhrhi mill
pumnalul In pYeptul acesteY nevinovate
victime, care nicY prevede, nicY se teme
de o asemenea tddare ; stisie corpul
risipeste ici i colea membrete, pentru
cl aflarea i Impreunarea lor sit fie maY
grele. Dar pentru ca shi se stie crima
sa, ea expune de vtrful stInceY mfinele
sarbede i capul stogerind al frateld
ad, voind cu aceastK nonti loviturit, sl
ImpTedice din drum pe tatll still, ocupat
a strInge acele membre Imprlstiate.
Acest loc fu ded numit Tomis,
aci, zice-se, o sorl a Wat membrete
frateluY
De sigur, ca aceasta fabula,
care aminteste luptele feciorilor
nostri de imparatI cu zmeir
zmeoaicele, pe caiI nazdravanT,
ce m'inca jaratec i zboara prin
vintul turbat, nu este in fondul
el, de cit una din acele expli-
catiunI etimologice plazmuite,
de carl traditiunile abunda:
Fiind-ca top.e6o) T61.1.vo insemneaza
a Ola,. Torl taietura, i pentru
cuvintul, ca orasul Tomi era
si este pe o limba de pamint
In forma de lira, iar litoralul
din preajma este foarte variat
cu multe taieturi, a fost usor
fantaziei Grecilor sA plazmulasca
legenda luT Absyrtus si a Me-
au-
deeI. Mal tirziti, cel putin in
epoca romana, lncuitoril din
Tomi nu se mal' multamead cu
41
www.dacoromanica.ro
CONSTANTA (ORAS)
aceasta legenda i raporta o-
riginea orasuluI lor la un (To-
ntos fundator» al card cap 11
vedem reprezentat pe monedele
de bronz ale orasuluI cu legenda:
TOMOV HPQ0C sati sin gur TO-
MOC : mal adesea TOMOC
KTICTHC.
Daca insa lipsesc dovezile
pentru existenta unuI stabili-
ment fenician, anterior orasulur
elenic, este sigur Insa
marturia luI Oviditi despre ori-
ginea milesiaca sati ioniana a
orasuluI Tomi pe care el II
numeste inteun loc Miletide,
are pentru sine cea mal mare
probabilitate, putem zice, chiar
siguranta. Mal geograful
Strabon ne spune ca orasele de
pe literalul vestic al MariI-Negre :
Istros (azI Casap-Chioi), Apol-
lonia (Sozopolis) i Odessos
(Varna), sunt coloniI ale Mile-
tuluI, prin urmare ioniene ca
si cele din Nordul MariI-Negre ;
Tyra (Akerman) i Olbia
Odesa); epoca fundatiuneI
lor cade cam pe la finele se-
coluluI al VII-lea a. Chr., prin
urmare tot atuncI si tot la a-
ceeasI origine trebue sa punem
si sa. raportam fundatiunea ora-
suluI Tomi, ca o colonie inter-
mediara futre Apolonia si Is-
tros ; un secol mal tirzit se
fundeaza Ca1atis (Mangalia) de
niste emigrantI din Heraclea
(in Bitinia).
O proba ca aceasta conclu-
ziune este dreapta, o gasim in
inscriptiunI: tina este un mo-
nument frumos din epoca an-
tereoard cuceririI romane ridi-
cat de unul din triburile ceta-
%ir Tomis, anume tribul Arga-
deilor, lui Cercion, fiul luI Ti-
monach, filarchul (adica seful
saii), caruia 11 decerneaza o co-
roana. Se stie a cele 4 triburI
ioniene primitive, carl art exis-
tat la Atena pana la Cliste-
78
CONSTANTA (ORA)
nes, si carT s'a regasit si in ce-
le-l'alte orase ale IonieT, eran:
GeleontiT, adica ceT stralucitT,
nobiliT ; Argadei (agricultoriT) ;
Aigicorel (pastorT de capre) ;
Hoplete (cei armatT). faca dar
tribul Argadeilor constatat laTo -
mi ; aceasta e o dovada de ori-
ginea mileziana a acestuT ora;
a doua proba o avem inteun
fragment de inscriptie, ce se
poate vedea la Muzeii, si din
care s'a pastrat numai trei rin-
durf; din ele rezulta, cA tribul
Aigicorei a dedicat monumen-
tul. IntImplarea va face, poate
sa scoata la iveala numele si
celor-alte doua triburn Gele-
°MI i Hopletl. Mal tîrziú ga-
sim In inscriptiuni mentionin-
du-se inca doua triburr la To-
mi : tribul Romanilor (Pcoldow),
format probabil in epoca impe-
ratorilor romanT, cum se vede
din insusT numele, i doveditor
cd o suburbie a orasulta era
locuita de colonisti romanT ;
Oivoireg, cunoscut deja la Chy-
zicos i Efesos anturea cu
cele alte 4 file ionice origi-
nare. Tot inscriptiunile vin sa
deslege cestiunea multe secole
dezbatuta asupra situatiund o-
rasuluT Tomi. Fiind-ca se stia
ca Ovidiii a fost exilat si a
murit in acest oras invatatii
din Europa occidentala, inca de
la inceputul secoluluT al XVI-lea,
Incepura sa se intrebe: unde va
fi odihnind cenusa nefericitului
poet.UniT vedeati mormintul sau
in Basarabia, pe Dnistru,
Ovidevizero (Lacul-OviduluT, a-
dica Lacul-Oilor, unde se ada-
pati oile) ; sati in Rusia, tina
Kiev ; sati in Austria, la Stein
am Anger, sail In Banat, la
Temisoara ; sati in Dobrogea,
la Ieni-Pangola, in districtul Si-
listra, la Babadag, Mangalia etc.,
plazmindu-I inscriptiunl funera-
re (epitafe), care de care maT
www.dacoromanica.ro
618
turbase. La 1856 un scriltor
grec Andreiti Papadopulo Vre-
tos, gasind la Anadolkoi un
sat departe de Constanta nu-
mar vre-o 20 minute cu picio-
rul o inscriptie, continind
dedicatia uneT statue a impAra-
tuluT Lucius Verus de catre
marinariT orasului Tomi, a con-
chis ca ad a fost vechiul Tomi,
bar ca la Constanta de azi tre-
bue sa cautam orasul din epoca
luT Constandin : Constantiana.
Chiar in 1872 raposatul Papiu
Ilarian, (Cantemir, eDescriptio
Moldaviaeo, pag. 20) pune ami
siguranta, Torra la Dnistru.
Aceasta opiniune a luT Papa-
dopulo, adoptata de invatatT ca
Kiepert, Mommsen i altiT, trebue
respinsa: maT india : Anadol-Chioi
este In interior, aproape de un lac
(Sud-Ghiol), si cu totul impro-
prin a fi servit de asezaminte
unuT oras de port ; nicaeri nu
se vede unde ar fi putut sta
portul; al doilea : ad nu s'a
gasit de cit 2-3 pietre (si in-
ca intrebuintate in construc-
tiunr). Din contra: a) situatiu-
nea ConstanteT de azT convine
orasulta antic, avind un basin
proprin pentru adapostirea. co-
rabiilor ; b) mai mult de juma-
tate din cele 150 inscriptiuni
relative la vechiul Tomis, s'a
gasit in coprinsul orasuluT,
cu ocaziunea construc-
tiunT, es la iveala urmele ora-
suld antic ; c) monedele an-
tice ale orasului se &ese in
mare cantitate aci, lar nu la
Anadol-Chioi ; d) o parte din
oras este chiar coplesit de mare,
cea-ce face, a atuncI, ciad este
furtuna mare, valurile scot la
iveala monede si obiecte de
aur, inele, fragmente miel de
marmura ; chiar o inscriptiune
frumoasa referitoare la un Co-
legia sati thiast al luT Bac-
chus (in Muzeti) este gasita In
CONSTANTA (ORA)
mare ; d) fundatiunile edificii-
lor antice sunt ad inca vizi-
bite In mg multe puncte ; asa
aproape de mare, santul dru-
mula de fier a descoperit ba-
zele unta sir de coloane din
epoca antonina ; ele al" fa-
cut probabil parte dintr'un tem-
plu de ordine corintian si de
dimensiunT insemnate. Cu oca-
ziunea construireT drumuluT de
fier de catre compania engleza
din 1862, s'a scos statuT, co-
loan e de porfir, in scripti un multe,
ce se pretinde a fi fost trimise in
Angliape cind facIndu-se linia
ferata ce duce la Oborul de vite
de la Anadol-Chioi s'a constatat
n umaT cimitirul orasuluT bizantin.
La Constan ta se mar vAd :
orificiele a dold. galeriT subte-
rane (apeducte), carT ail servit
de conduct apelor potabile de
la Anadol-Chioi si Cana* pu-
turT antice puse in comunica-
tiune cu aceasta gaierie; ur-
mele une piscine (pentru 1:41)
linga piata centran; o unta pa-
vata cu lespezT late de plata,
trecInd pe l'higa catedrala ora-
sulul ; mal multe statuT de gu-
vernatorT, In mare linga portul
antic ; zidurile cetatii ; deosebit
de faptul ca toate casele de
aci sunt construite cu fragmen-
tele imprastiate ale orasuluT an-
tic, ast - fel ca orasul modern
pare c'ar trai din gramiturile
celuT antic. Nicaerr in Dobro-
gea nu se afla ruine de asa
insemnatate : o proba de im-
portanta ce a avut Torni in
epoca romana ; fiind capitala a
5 si mal pe urma a 6 orase,
cum vom vedea indata.
Acum, dupa ce am fixat
originea milesiana a orasuluT, si
situatiunea sa adevarata, putem
trece inteun zbor repede asu-
pra istoriei sale, indiend mal
mult, de clt desvoltind, fazele
principale ale acesteT istorli.
CONSTANTA (ORAS)
In treT epoce s'ar putea im-
parti istoria orasuluT Total:
epoca greaca (anterioara cu-
ceririT Moesier de catreRomanT) ;
epoca greco-romana (de la
Augustus pand la Constantin);
epoca bizantinä de la Con-
stantin-cel-Mare pana in seco-
lul al X-lea.
Asupra primeT epoce, putine
stint datele ce gasim la scril-
torT. Stabilita in plina barbarie,
pe teritoriul Getilor si Scitilor,
cetatea Tomis a avut negresit
O. lupte secole intregi contra
acestor triburT salbatece, si sa
impartaseascä si dinsa soarta
celor-alte orase grecestT. Ea a
incereat ¡titbit dominatiunea per-
sand, cea de scurta durata, in
tirnpul luT Darius si generalul
sat"' Megabyz ; razboiele Persi-
lor cu GreciT, ad liberat de jug
si pe Tomi ; cu fundarea rega-
tuluT de catre regele Sitalces,
care izbutise a forma un im-
perid Odrizilor, in peninsula
Balcanicä pana la Dunare si
Marea-Neagra, Tomis e silit sa
plateasca tribut, iar dupa des-
fiintarea regatuluT Odrizilor, o-
rasul trece sub ascultarea luT
Lisimach. Ca dovada de prer.
derea autonomieT orasulur, s'a
pAstrat monede de aur de a-
tunci cu capul luT Lisimach si
cu inscriptia TO (Tomis). In
secolul al 111-lea a. Chr., lucru-
rile se turbura in peninsula prin
navAlirea Celtilor, earl impun
un tribut anual colonielor gre-
cestI de la Marea-Neagrd.
Tot In acest secol se paste
intre CallatienT si IstrienT un
rAzboiti pentru comerciul ora-
suluT Tomis, pentru ea cetdte-
nil CallatienT volati sa faca din
acest comercid un monopol al
lor. Aceasta ne arata ca Tomis
devenise acum unul din empo-
rifle cele maT insemnate ale lito-
raluluT vestic al Pontulur Euxin.
619
In anul 72 a. Chr., Tomis
impartaseste soarta celor alte
coloniT grecestI invecinate, carT
furl cucerite de catre procon-
sulul MacedonieT M. Terentius
Varro Lucullus, si reduse la
conditiunea unor civitates foe-
deratae. Ele avura O. sufe-
re apasarile guvernatoruluT ro-
man Hybrida, contra caruia
chemara in ajutor pe BastarnI
(in anul 59 a. Chr.) Putin dupd
aceea, Tomis, ca toate cetatile
elene de la Olbia pana la Apo-
Ionia furl supuse de catre
Dad pe timpul luT Burvista..
DaciT se intarisera in cetatea
Genucla (linga Casap-Chioi, la
S. de gurile Dunarif). NumaT
dupa. ce M. Licinius Crassus
darima aceasta fortdreata, su-
prematia romana se restabili la
Pontus, si Tomis cu cele-l-alte
orase intrard, daca nu de fapt,
cel putin nominal, sub guver-
narea proconsuli/or Macedonia
In aceastä situatiune se gasea
Tomis pe timpul and Oviditi
fu internat (relegatus) acolo de
catre August si stete de la anul
8-17 d. Chr.
Nu vom dezbate care O. fi
fost cauzele ce ati determinat
pe marinimosul August sa ti-i-
mita in surghiun pe un poet
asa de mare si atit de gustat
de contimporaniT sAT.
Orl-care ar fi fost acea cau-
za : «Ponticele si Tristele» nemu-
ritoruluT poet, formeaza un pre-
cios tezaur de cunostinte asu-
pra populatieT acestuT oras.
4Nu vez!, ne spune el, de
&it paminturT goale, fara umbra,
/Ara verdeata ; nu simtl vre-o
data primavara incoronata cu
florl; nu se vede niel seceris,
niel cules de vie ; cintul pase-
rilor nu s'aude printre ramurT,
ca.cT arborT nu sunt; o cimpie
intinsd acoperita de pelin, a-
rida si batuta de vinturT, se in-
www.dacoromanica.ro
CONSTANTA (ORA)
dude atit eft ochiul poate cu-
prinde. In marea, end itl a-
runcT ochiT pe ea, pare ca. n'aT
inainte de cit o cimpie intinsa,
goald si ondulata.»
Ce trist spectacol pentru nis-
te ochT deprinsT cu natura gra-
tioasa, variata si accidentata a
ItalieY si frunzisul tainic al vi-
lelor romane l
Dar nu numar clima nemul-
tumeste pe poetul nostru, ci si
locuitoriT in mijlocul carora este
osindit sa traiasca. ET sunt gil-
cevitorT, tot-d'a-una armatT si
gata de batae, si nu e judecatd
care O. nu se sfirseasca prin
loviturT de cutite. Privirea ora-
suluT era si maT ingrozitoare :
Femeile, departe de a tese si
de a toarce, macinad grlul si
carati apa cu donita pe cap.
Ulitele si pietele erad adesea
cutreerate de Sarmatif si de Ge-
tiT calar!. Acestia aveati glasul
aspru, privirea salbateca, barba
si pdrul lung, tinead un arc
in mind si un cutit la briti, de
care adesea se serveati. Vintul
sufla cu atita violenta, in cit
rasturna zidurile ; iarna e lun-
ga, aspra si riguroasa ; zapada,
abia cunoscuta unuT Italian,
acopera pamintul in timp de
lunT intregY.Marea inghiata,
iar chervanele strabat marile.
Vinul inghiata in butoaie, si
spre a-I bea, il sparg cu to-
poarele. BarbatiT sunt imbracatT
de la cap pana la picioare in
blanT de animale salbatece, care
le acopera obrazul, lastnd nu-
mar barba insloita de ghiata.
Asa petrecea poetul amo-
rurilor usoare, eaca oamenir ce
acum el e silit O. vada si s'audd.
Tot el ne maT arata ca. To-
mis este tot-d'a-una in primej-
die despre partile dunarene,
dinspre SarmatI si BastarnT, carT
indata ce ingheata Dunarea na-
valesc in cete izolate, rapesc pe
CONSTANTA (ORA)
oamenI 0 cirezI de vite, arun-
cind sagetI otravite prin jurul
ora.5u1uI Tomis. Alte orl nea-
murI intregl tree riul si vin sa
inconjure orasul. Oviditi, care
nicI in tinerete nu purtase ar-
mele, se vede acum silit la ba-
trinete 0, imbrace platosa si
coiful, sa ja gladiul si s'alerge
la zidurI.
In eel nota aril, &it petrecu
dinsul la Tomis, invata limba
Getilor, asa el ajunse a scrie
chiar versurl inteinsa.
LocuitoriI, cit de barbati e-
rail, fiind mindri ca ail capa-
tat un asa mare scriitor, il scu-
era de sarcine si impozite. El
functiona ca agonotet cu oca-
ziunea jocurilor ce se deter&
la aniversarea nasteril luI di-
vus Augustus, lar orwle ve-
cine iI decernara o coroana
de laur. Anil se scursera, fara
ca nimic O. poata vindeca a-
ceasta mima ranitd, si pana ce
inchise ochif 's1 tinu privirile
atintite asupra orasuluI, care
dupa cele seapte coline, privea
la picioarele sale Universul su-
pus. Dar, toate sperantele
furl. zadarnice , minia monar-
huld fu neimblinzita, si moar-
tea U. surprinse in virsta numaI
de 59 anI. Se spune ca.: Tomi-
taniI, plinI de admiratie pentru
poetul e)dlat, i-ar fi facut o
frumoasa inmormintare, inaltind
peste ramasitele mortuare , o
movila.
Orl unde ar zace aceste r5.-
masite, Tomis, Constanta ro-
mineasca de azI, a stiut O. o-
noreze memoria until geniti asa
de mare si uneI inimI asa de
simtitoare, inaltind pe piata prin-
cipan a orapluI, statua nemu-
ritoruluI poet ca urmatorul e-
pitaf, ce singur si-1 compusese :
Hic ego qui jaceo tenerorum lusor a
[morum
Ingenio perii Naso poeta meo
620
At tibi qui transis, ne sit grave quis-
[quis amasti
Dicere: Nasonis molliter ossa cubent.
Ceca ce ar suna cam ast-fel
in romin We :
«Ad zac ea, poetul Nasone,
cintatorul dragostelor tinere, ca-
re am perit din pricina geniu-
lur metí, si tu care trecI, orI-
cine aI fi si iubestI, sa nu-ti fie
greti a zice : fie tartna usoara.
luI Oviditi 1»
Cu reorganziarea tarilor bal-
canice la inceputul domnid luI
Tiberius, Tomis si cele-l'alte o-
rase pontice trecura sub adminis-
tratiunea guvernatoreluI preto-
rian al Moesiet Cel d'intin a-
semenea guvernator fu L. Pom-
ponius Flaccus, case era repre-
zentat, la Marea - Neagrá prin-
tr'un praefectus orae maritimae
anume Vestalis fiul regeld Don-
nus si frate al praefectului civi-
tatium in Alpes Cottiae, M.
Julius Cottius (Ovid ex Ponto,
IV, 7.)
Intimplarile ivite in imperiul
roman dupa moartea luI Tibe-
rid, a facut ca Tomis sa nu se
iI poata mult timp bucura de bine-
facerile aceleI «pax romana» a-
tit de mult dorita si cautata.
Neastimparatul popor al Daci-
lor, profitind de turburarile din
imperití, treceati continua Du-
narea, jefuind Tomis si cele-
l'alte orase grecestI, ba Inca,
sub Decebal, Dacia ajunsese sa
supura la tribut Ora chiar si
pe poporul-rege. A trebuit un
genii" militar si un imparat ma-
re, cum inca n'avusese Roma,
pentru ca Dunarea s'ajunga o
fruntarie sigura a imperiuluT si
pentru ca si orasele pontice O.
se poata bucura de o vieatd maT
linistita.
Cu Traian dar, incepe o noua
epoca de prosperare si marine
a orasulur Tomis. Acesta de-
vine metropola sari capitala u-
www.dacoromanica.ro
CONSTANTA (ORA§)
ner confederatiuni, al caruI coa-
gres se numeste: Ta Itowbv rTiq
IIencutascuc si mar tirziii Tea-
ravoq, la care lua parte depu-
tatir a ease orase: Tomis, Is-
tros, Callatis, Dionisopolis, 0-
desus si Mesembria. Portul OA
capata o insemnatate mare, co-
rabiI din toate tarile Meditera-
neI vin sa-1 viziteze ; corpora-
01 de navigatorl din Alexan-
dria (oIxog T6314 'AXeecevapeicov) sta-
bilitT aci, inalt1 temple luT Ju-
piter Serapis, Senatul si popo-
rul Tomitan trichina imparatuluI
liberator temple, statuI si edi-
ficiI, populatia creste §i. pros-
pera. Monede de bronz de la
August Ora la Philipp Arabul
se bat de ora; pe reversele
unora din ele ni s'a pastrat i-
maginea monumentelor vechI,
un templu al luI Bacchus pe
monedele lui Caracalla si Geta;
altul al luI Jupiter pe moue-
dele luI Geta si al PlautileI.
Ora§ul se infrumuseteaza,
si daca ar fi sa judecam numaI
dupl resturile de coloane §1. de
capitele de porfir 0 marmora
de Paros, dupa mozaicurile si
inscriptiele aflate pana, astazI in
Constanta, ne putem face in
deajuns o idee ca : acolo unde
azT Tatarul sarac se adaposteste
cu familia in& un intunecos bor-
den, se ridica °data marete
templurI, splendide palaturT, pie.
%e largr si amfiteatre, in care
furnica o populatiune numeroasa
si activa, industrioasa si comer-
ciall.
Dar timpul in miscarea-I neo-
bosita schimba stare& vechiului
Tomis, si-I aduse in loc o e-
poca de deadere. Roma nu
mal este in stare O. apere cu
aripele sale lumea, barbarif de
toate partile navOlesc asupra-I,
Dunarea nu maI poate fi un
bulevard de aparare.
GotiI, HuniI, CarpiI, Bastar
 CONSTANTA
niT ard §i pustiesc intreaga coa-
stA a MArif-Negre. Trebue sä
vie un Constantin-cel-Mare, pen-
tru ca pe vechiul Tomis in ru-
ine sä rezideascA un ma ora§
cu numele suroreT sale Con-
stanta.
0 nota perioadA incepe a-
cum pentru ora§ul nostru, cre-
§tinismul 41 a§ezA aci scaunul
episcopal, §i istoria cunoa§te
mal bine de 12 episcopr Tomi-
tan!, carI s'aa ilustrat, apArind
preceptele luT Crist chiar con-
tra unor impOratl ca arianul Va-
lens, care a fAcut din episco
pul Vetranius un martir.
Dominatiunea ins5. a Huni-
lor, continuatl de a Bulgarilor,
preface in cenu§e ora§ul lul Con-
stantin. i cu toate incerarile
impAratilor bizantinT de a-1
reconstrui, Constanta nu poate
sA ma atingl starea de odi-
nioarI. Un contuar al Genove-
zilor stabilill in evul de mijloc,
e pArAsit sub impArAtia Turci-
lor, a§a cA pAnA la 1856, Con-
stanta nu e de cit o pustietate,
unde 8-9 colibe servesc de a-
ddpost citor-va pescan.
Construirea portuluT §i a li-
nieI ferate Cernavoda-Constanta
de cAtre o societate englezA,
imbunAtAtirea relatielor din im-
periul otoman, §i mal cu sea-
mA alipirea DobrogeT la coroana
RominieT, aa contribuit ca ora-
§ul Constanta sA devinA unul
din centrele de populatiune mar
cu viitor. Podul minunat de la
Cernavoda l'a pus In legAturl
cu Apusul Europe!, lar marile
lucrArT ale portulur sunt menite
a face din vechia Tomis, em-
poria cea maI insemnatA pe li-
toralul vestic al MAril - Negre
§i vrednicA a redeveni metro-
polA §i a rivaliza cu Odesa saa
Constantinopol.
Constanta, stage de dr. d. f.,
621
jud. Constanta, pl. Constanta,
ora§ul Constanta, pe linia Cerna-
voda-Constanta, pusA In circu-
latie la 4 Octombrie 186o. Se
aflA la 2 kil. de Murfatlar, sta-
tie finalà. InAltimea d'asupra ni-
veluluT mAriT de 31P.,20. Veni-
tul acesteT statiT pe anul 1896
a fost de 699256 leT, 90 banI.
Consulul, deal, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul com.
rur. Bas-Chioi, §i pe al cAtunuluI
sAa Cineli. E situat in partea
vesticl a plA§ei §i a comuneT.
Este de naturA stincoasA, §i e aco-
pen it cu pOdurl. Impiedia cursul
riuluI Taita silindu-1 a descrie
un mare semicerc. La poalele
sale estice se af1ä situat sa-
tul Cineli. Pornind din acest
sat, dupl treI sferturT de orl,
e§ti in virful luI. Fiind unul din
cele mar inalte dealuff din jud.
Tulcea §i. din Dubrogea chiar,
avind o inAltime de 329 m.,
priveli§tea dupl el este una
din cele mal frumoase ce se
poate avea In Dobrogea. Pe
timp senin, se vede la mare
distantl, dealul Bes-Tepe, Du-
nArea, Marea-NeagrA §i lacul
Razelm. La poalele luI, Taita
curge incet §i lene § printre tufe.
apte WI §i §apte sate sunt si-
tuate imprejurul lui. Are vre-o 3
pe§terT, din care una foarte lungA;
locuitorli zic cA ar rAspunde
tocmaI In satul Armutlia.
Consulul-Mare, virf, jud. Tul-
cea, cel ma! inalt din cele douà
Virfur1 ale dealuluI Consulul. Are
329 ni.; ego! stincos.
Consului-Mic, virf al dealulur
Consulul, jud. Tulcea, de 309
metri. E situat spre V. de vir-
ful Consulul-Mare. Este stincos
ca §i el. Are o pe§terl lungA.
Cont4, iaz, pe teritoriul mo§ier
www.dacoromanica.ro
CONTEASCA
BAdeni, com. BAdeni, pl. Bah-
luiul, jud. Ia§1, cu o suprafatl
de 28 hect. Are peste §i contine
mult stuh. Aici este o moarl
de ap5.. In apropiere, peste Bah-
luiul, este un pod numit Podul-
luT-ContA§, IMO care se aflA o
moarA cu abur!, a fratilor Ghica-
D eleanu.
Contea, sat, face parte din coin.
rur. Locusteni, pl. Mijlocul, jud.
Vilcea. Are o populatiune de
448 locuitorT. E situat pe dea-
lul Contea. Aci e o bisericA. Lo-
cuitorii sunt mo§nenT. Ca po-
pulatie scolarA are 64 copii (23
bAetT §i 41 fete).
Contea, deal, com. Locusteni, pl.
Mijlocul, jud. Vlicea.
Conturul, loc izolat, com. Sta.-
ne§ti, plasa Oltul-d.-j., judetul
Vilcea.
Contasca, deal, pe care este a-
§ezat parte din satul cu acelag
nume, jud. Suceava.
Contasca. V. piriul Matioaia, ju-
detul Suceava.
Contasca, pirig, jud. Suceava,
lingA satul cu acela§T nume.
PoartA diferite numirT in cur-
sul sAa.
Conteasca, peidure, supusA regi-
multif silvic, jud. Muscel, plasa
Arge§elul, com. Conte§ti, in in-
tindere de 750 hect., compusA
din stejarT, fagI, carpen!, frasinT
§i alte esente.
Conteasca, pitolure, supusA regi-
muluT silvic, jud. Muscel, plasa
Riul-DoamneT, com. Racovita,
In intindere de 200 hect., com-
pusl din stejarT, fagT, carpen!, ju-
gastri, frasinI, plopI, plute §i
Olen'.
 CONTETTI
Conte§ti, com. rur., pl. Ialomita,
jud. Dimbovita. Aceasta comu-
na se aflä. spre S.-E. de l'irgo-
viste, pe soseaua nationall T'ir-
goviste - Fundata, la 23 kil. de
Tirgoviste si in apropiere de
gara Ghergani, pe loc ses si
pe malul sting al DimboviteT.
Prin centrul comuneT curge riu-
letul Ilfovelul sati Pusnicul. Com.
Contesti se compune din cAtu-
nele : Contesti-d.-j., Calugareni
si Helesteul, cu o. populatie de
1092 locuitorr. In raionul co-
mune! sunt patru podurT, pe Ala-
rife Ilfovatul, Dimbovita si Co-
li ntin a.
Sunt treT bisericT si o scoala.
coala este fundata in 1858.
Ea este mixta, conclusa de un
invatator, salariat de stat.
Este frecuentata de 30-50 e-
levT, din 150 copiT cu etatea de
scoala.
Venitul comuneT este de 3270
le!.
Conte§ti, com. rur., pl. Argese-
lul, jud. Muscel, la S. de Cim-
pulung, 32 kil, departe de a-
cest oras. Este situata la 300
metri de malul sting al riuluT
Argeselul.
Se compune din 2 alune :
Contesti-d.-s. si Contesti-d.-j., a-
vind o populatie de 717 loc.,
(354 barbat1 si 363 femeT), cu
16o cap! de familie, carT locuesc
In 160 case.
LocuitoriI se ocupa afara de
agricultura, cu rotaria, cizmaria,
dulgheria si lautaria.
ET ail : 240 boT, 18o vacT, 120
viter, 15 cal, 8 epe, 303 capre,
20 tapT, 38 oT si 155 porcr.
Comuna are 150 contribuabilI
si budgetul sä.'ti (1889-90) pre-
zintá la veniturT suma de 1694
leT si la cheltuell 1350 le!.
Spre E. si V. are douà culmT
de dealurT, carT domina Valea-
ArgeseluluT, nu mi te : D ealul-S a-
622
tuluT (la E.) si Dealul-BucureT
(la V.), acoperite cu padurT. Co-
muna are in jurul sati locurT a-
rabile, livezT naturale de finete
,
si livezT de prunT.
Riul Argeselul ud 5. Contesti In
partea de V. Pe el se aflá con-
struite doul mor!. ProprietarT in
comuna. sunt domniT St. Perie-
teanu-Buzati si Sache Nicolati,
pe proprietatile carona s'a(' im-
proprietarit locuitoriT la 1864,
in diverse categorif.
Comuna se intinde pe o su-
prafata de woo hect. O osea
vecinala leaga. com. Contesti cu
com. Racovita si Davidesti.
Este o singura biserica, de-
servia de I preot si 1 dascal.
S'a cladit cu cheltuiala dum-
nealuT Ionitä. Contescu, nu se
stie bine in ce an, cacT pisania
lipseste.
$coala, cu intretinerea ,careia
statul cheltueste 1o80 leT anual,
se frecuenta de 38 elevI si 19
eleve, din numarul de 59 bdett
si 24 fete cu etate de scoalä.
In anul 1889 s'a construit ac-
tualul local de scoala, cu chel-
tuiala d-luT Perieteanu-Buzati, a-
jutat si de al¡I locuitorl. Pentru
scoalá comuna cheltueste 751e!
anual si pentru biserica I lo lef.
titi carte 145 barbatI si 30
t'eme.
D-1 Perieteanu-Buzail, a facut
un drum-de-fier stabil de 7 kil.
care leaga comuna cu gara ,
deosebit de 2 kil. drum-de-fier,
sistem Decauville.
Conte§ti, com. rur., in jud. Te-
leorman, pl. Marginea pe partea
stingl a riuluT Vedea ',5i. la 54
kil. de T.-Magurele, capitala
districtuluI.
Se invecineste la N. cu com.
Cervenia, la S. cu com. Bra-
gadirul, la V. cu com. Frumoasa,
de care o desparte piriul Vedea
si la E. Cu cimpia Burnazului
www.dacoromanica.ro
CONTEM
pana ce aceasta intra in jud. Vlas-
ca, unde se intinde parte din
mosia Contesti.
Suprafata comuneT este de
6163 hect., din carT : 4500 pa-
mint arabil, apartinind proprie-
tarilor mosieI; 45 hect. padure
si 202 hect. izlaz. Proprietatile
locuitorilor ocupa o suprafata
de 1233 hect. ; viile, 157 hect.,
iar scoala este inzestrata cu 26
hect. pamint de muncl.
Solul este destul de fertil.
Populatiunea comuneT este de
2213 suflete ; sunt 501 cap! de
familie si 327 contribuabilT.
In com. sunt maT multe clr-
ciumT si hanurT.
Numarul vitelor este de 3898
capete, din carT : 515 cal, 829
vite marT cornute, 2126 vite micT
si 431 porcT.
Budgetul comuna este de le!
9124, banT 28 la veniturl si de
le! 9036, banT 21 la cheltuelT.
Are o scoall conclusä de doT
invatatorr si frecuentata de 45
elevi; o biserica deservita de 2
preotT O 2 cintareti.
Localul primarieT este la uti
loe cu al scoaleT ; salle sunt
construite in bune conditiunT.
Pe apa Teleormanuld este o
moard; iar pe mosie este un e-
lesteti numit Lioasca.
Aci se %in doul bilciurl pe an,
unul la Buna-Vestire, la 25 Mar-
tie si altul la S-tul Dumitru, la
26 Octombrie. Comuna este
pusa in comunicatiune la S. cu
comuna Bragadirul si la N. cu
Cervenia prin cal vecinale.
Spre Sudul comunei se afta
Magura-Contestilor, de insem-
natate istorica. Imprejurul a-
cesteT comune s'ati urmat intre
aniT 1596 si 1599 parte din
luptele Rominilor cu TurciT, sub
Mihaiti-Viteazul.
Tot aci s'ati fácut importante
descoperirI arheologice de ca-
tre Cezar Boliac 51 altl arheoe
 CoNTETI 623 COPACIUL

logT si s'al gasa diferite obiecte. situat aproape de Dealul-Mare, Aci este resedinta comuna,
Satul Contesti se vede trecut, a caruia pauta e acoperita cu val. scoala, biserica, moara si hera-
In nomenclatura intocmitl la Are o populatie de 360 su- straul cu abur! al d-luT Perie-
jumatatea secoluluT trecut, sub flete, carT locuesc in 95 case. teanu-Buzaii.
numirea de Odaile ; este un sat Are o biserica filiala, (ce tine
vechiA si a purtat si numirea de parohia Sascut), cu hramul Copac (Crucea - din-), colind,
de Odaia-PanculuT. S-ti! ImparatI. coala ni se afld in com. Vintila-Vodd, judetul
in sat. CopiT cu virsta de scoala Buzati. E acoperita cu o parte
Conte§ti, sat, in com. Girovul, pl. sunt 50 (21 baetT, 29 fete), din din padurea Vintill-Voda, care
Piatra-Muntele, jud. Neamtu. E care 5 bAetT urmeazä la scoala poarta acelasT nume.
situat la 'o kil. departare de din Sascut.
orasul Piatra, in drumul sose- Copacir-ceI-Mari (La-),poiand,
leT judetene Piatra-Roman. Are o Conte§ti, stafie de dr. d. f., jud. In cat. Slobozia, com. Badeni-
populatie de 300 suflete, din Dimbovita, pl. Ialomita, cat. Ungurenr, plaiul Dimbovita, jud.
carT 66 capT de familie traesc Contesti, pe linia Chitila-Pitesti, Muscel.
in 63 de case. Sunt 194 barbatT, pusa in circulatie la 13 Sept.
151 Teme ; 170 necasatoritT, 112 1872. Se afla intre statiile Gher- Copaciul, sa0 Gruiul, com. rur.,
cAsAtoritT,18 vaduvI; 30 stiti ghani (5.4 kil.) si Titu (6,5 kil). compusa din catunele Copaciul
carte, 270 nu stiti. Inaltimea de asupra niveluluT si Crovul, plasa Cilnistea, jude-
In acest sat se afla resedinta mariT, de 144'72. Venitul a- tul Vlasca. E situat pe coasta
comuna. cesteT statif pe anul 1896, a fost dreapta a vad Glavaciocul.
de 21329 L. 30 B. Mosia apartine d-luT V. Hiotu.
Conteqti, sat, jud. Suceava, pe Comuna este departe de Bu-
mosia si in com. Pascani, spre Conte§ti, mofie, in pl. Margine!, curesti de 34 kil., de Giur-
N.-V. si la o depArtare de 'o jud. Teleorman. Se numea in giu de 43 kil., de I kil. de
kil. departare de resedinta co- vechime Odaia-PanculuT. Ghimpati, resedinta plaser. In
mune!. E asezat pe ambele tar- 1886 erari aci 1342 locuitorT, din
murr ale plriuluT si pe dealul Conte§d, mlaftind, jud. Suceava, carT 288 contrib. Budgetul co-
cu acelasT nume. Are 161 case, linga satul cu acelasT nume; mar munal era in 1886 de leT 6764
populate cu 168 capT de familie inainte era iaz mare. la venit si de le! 4959 la chel-
saii 638 suflete (324 barbatT, 314 tuelT.
femeT), din cae 9 sunt Izraelitr. Conte§ti, pitia, ce uda comuna In 1887 s'a axat ad 1300
Sunt 118 contribuabilT. Vatra Sascut, pl. Racaciuni, jud. Putna, hect. cu diferite cereale. Sunt
satuluT ocupa 90 fald si 58 prj. si se varsa in Balcuta. 2 bisericT, una in Crovul si a
LocuitoriT sunt gospodarT. Im- doua in Copaciul, deservite fie-
Conteqd-de-Jos, sat, face parte
proprietariff sunt : 50 paltnasT, care de cite un preot si un
45 codas!, sapinind 312 fäld din com. rur. Contesti, pl. Ar- cintaret. Tine de eparhia Cro-
40 Pri. gesul, jud. Muscel. Are o po- vul, care are biserica, cu hramul
Are o biserica, cu hramul Sf. pulatie de 370 locuitorT (182 Sf. Nicolae.
Dumitru, cladita din lemn de barbatT si 288 femel). coala comunall este asezata
locuitorT pe la 1835, deservia Aci este o moara a d-luT Sa- In comuna Ghimpati care este
de un preot si dol cintaretT, che Nicolati, proprietar. aproape de Copaciul, poartä nu-
si improprietarita cu 8 falcI si mirea de Ghimpati-Copacia.
40 prj. coala din Valea-Seaca Conte§ti-de-Sus, sat, jud. Dim- Vite sunt: 250 vite mar!, boT,
serva si acestu1 sat. bovita, pl. Ialomita, cat. com. bivolT si vaci, 32 caT, 692 oT
La 1803, Contesti, a d-sale Contesti. si 4 capre.
visternicul Iordache Bals, avea
44 liuzT, platind bir 844 leT a- Conte§ti-de-Sus, sat, face parte Copaciul, ciitun, pendinte de com.
ifual. din com. rur. Contesti, pl. Ar- Copaciul, de la care sl-a luat
geselul, jud. Muscel. Are o po- numele, pl. alnistea, judetul
Conte§ti, ciitun, in com. Sascut, pulatie de 347 locuitorT (172 Vlasca, situat pe proprietatea
plasa Rdcaciuni, jud. Putna. Este barbatT si 175 femeT.) d-luT V. Hiotu.

www.dacoromanica.ro
 COPACULCIJ-ICOANA
Ad i s'ati improprietArit la 1864
un numar de 60 locuitorT, lu-
ind suprafata de 200 hect. Adi
este o biserica, deservita de un
preot si un &sal.
Copacul-cu-Icoana, (Lespe-
zile), loc izolat O deal, in jud.
Buzar', comuna Merei, cat. Va-
lea-Putulul.
Copacul-cu-Icoana, localitate
cu padure. (VezI Dealul - Vid,
jud. Falcia, com. Basesti, din
pl. Mijlocul).
Copacul-lui-Trick loe, judetul
Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Rozistea,
unde Pirlul-MoareT se varsa in
balta StrImba.
Copadin saii Cobadin , com.
rur., din jud. Constanta, plasa
Constanta, situatA in partea cen-
tran a judetuluI, la 43 kil. spre
S.-V. de orasul Constanta, ca-
pitala districtuluT, si in cea me-
ridionala a plAseI, la 14 kil. spre
S.-V. de Cara-Murat, resedinta
eT, pe dealurile Copadin si Arabi-
Alciala.
Se margineste la N. sí V. cu
comuna Mamut-Cuius, la E. cu
com. Biulbiul; la S. ca comunele
Cara - Baci si Agemler ; cele
d'intiiiI treT comune sunt din
pl. Medjidia, a 4-a din plasa
Mangalia.
Relieful soluluT e putin acci-
dentat de urmätoarele dealurl :
Tanai-Teiubesi (128 in.), Cara-
Dede - Bair (152 metri), Bei-
Aslan-Bair (127 m.), la N., Nal-
ciac-Bair, Bair-Biulbiul-Chiuciuc
(130 m.), Ciobanisa-Bair (123
m.), la E.; Arabi-Iuc-Bair (137
m.), Besoul-Bair (142 m.), la S.;
Caciamac-Bair (13q m.), Iurtluc-
Bair (147 m.) si Cara-Dede-Bair
al II-lea (u i in.), la V.; iar
dealurile Copadin (134 m.) si
Arabi-Alciala (r37 m.), prin in-
www.dacoromanica.ro
624-
teriorul comuneI. Aceste dea-
lurl sunt acoperite cu izlaz, fi-
nete si semanaturr.
Movile sunt putine, toate ar-
tificiale, servind ca punct de
orientare; printre ele observam :
Copadin-Nord (134 m.), Copa-
din-Sud (137 m.), Copadin-Vest
(i35 m.), Copadin-Est (123 m.),
In jurul satuluT Copadin ; En-
gemalesi-Tepe (133 m.), la E.;
Arabi-Iuiuc (137 m.), la S.
Hidrografia e reprezentata
numaT prin niste va miel, T'Ara
importanta; ele n'ají apa de cit
toamna in timpul ploilor si pri-
ma-vara dupa topirea zapezilor ;
principalelesunt: valea Copadin,
care trece prin sat, si brazdeaza
com. prin mijloc si V.; Dichili-
tas-Dere la N.; valle Besaul-
Dere si Arabi-Alciala, care unite
formeaza valea Cocealac-Alcea
care o brazdeaza la S.
Comuna e formata dintr'un
singur sat: Copadin, al caruT
aspect nu ofera ceva caracteris-
tic ; e pläcut putin prin pozitia
sa; casele sunt unele raspindite
farä regula, o mare parte din
ele inconjurate cu gradinT foarte
bine ingrijite.
Suprafata acester comune este
de 4371 hect., din carr 233
ocupate de vatra satulul cu ale
sale 222 case ; statul cu proprie-
tariT posed 1228 hect., iar loc.
aii imparta, restul de 2910 hect.
Populatiunea sa este formata
din TurcI, TatarT, GermanT si Bul-
gari ; ea este de 232 fam., in total
1009 suflete, impartite dupd cum
urmeazA :562 barbatT, 447 femer;
necAsgoritr 556, asätoritr 422,
vaduvI 30, divortatI 1 ; cetateni
rominI 659, supusI strainT 350;
stia carte 242, nu stia 867; or-
todoxI 15, catolicT 382, maho-
medanT 607, de alte religiT 5;
agricultor! 243, industrial 30,
comerciantr 4, alte profesir i.
ContribuabilT sunt 278.
COPA.CEANA
Sunt 114 improprietaritI si
164 nemproprietAritT.
In comuna sun 243 plugarT,
casi* al:1 99 plugurr (32 cu cal,
67 Cu bol), 155 care si carute
(35 Cu caí, 120 cu bol), 37 =-
sin! de secerat, din cari 2 cu
uleiti, 10 masinT de batut po-
rumb, 1 trior, 22 grape de fier,
io masinT de vinturat, 1 ma-
silla de cosit fin.
Este o moara cu aburl si i
de vira.
Vite sunt 1358 capete, din
cae: 580 cal, 539 bol, 12 bi-
volf, 77 o! li 150 capre.
Budgetul com. Copadin are
la veniturT 9380 lel si la cha-
tuelT 3037 le!.
CAI de comunicatie sunt nu-
maT drumurl vecinale salí co-
munale, carT, in forma de raza,
pleaca spre sate/e inconjurl-
toare ca: Biulbiul, Mamut-Cuius,
Caciamac, Besoul, Agemler, Os-
man-Fact, etc.
E de observat ca aceasta co-
muna, la delimitare, a fost cu
totul departata de plasa carel
apartine, fiind impresurata de
pIasile Medjidia sí Mangalia.
Copanita,insulii, pe DunAre, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-j. si Balta, intre
Bechet si Rahova, la varsarea
flulul jiul In DunAre. Are pa-
sunT pe dinsa.
Copäceana, deal, jud. Falcia,
numit ast-fel de la niste copad
vechI ce ari fost odinioarA pe
pe el. Se intinde din com. Be-
rezeni, pl. Prutul, trece prin co-
muna Bozia, prelungindu-se de
la N. la S., futre dealurile Bu-
ciumasi si Marcu, pe teritoriul
satelor Bozia-Odaia si Bogdana,
terminindu-se pe teritoriul mo-
sieT Bogdanesti. La capatul gil
se aflA iazul Bogdanesti.
Copäceana, deal, in jud. FAlcii1,
 COPXCEANA
pl. Prutul, pe teritoriul satuluI
Rinceni, In partea de V. a co-
munel Rinceni, despre hotarul
com. Mälde$ti.
Copaceana, iaz, jud. Fälcitl, pl.
Prutul, com. Bozia, la capAtul
vIeI cu acelasI nume, format
din piriul CopAceana, pe teri-
toriul satuluI Odaia-Bogdan.
Copäceana, iaz, In jud.
pl. Prutul, com. Bozia, pe valea
cu acelasI nume, format din pi-
riul CopAceana, pe teritoriul sa-
tuluI Bozia.
Copäceana, pirlu, jud. FAlcia ;
iese de pe valea CopAceana,
com. Berezeni ; formeazA iazul
cu acela$I nume ; trece de aicI
pe teritoriul com. Bozia, plasa
Prutul, tot pe valea cu acelasI
nume, pe care formeazA 3 ia-
zurI: douà pe teritoriul satuluI
Bozia $i unul pe teritoriul satulul
Odaia-Bogdana. Trece pe teri-
toriul satulul BogdAnesti, unde
dl in sesul PrutuluT.
Copäceana, vale, jud.
pl. Prutul, com. Bozia; se in-
tinde intre dealurile CopAceana
§i Saca, pe teritoriul satelor Bo-
zia i Odaia-Bogdan, pe care
se aflä dota iazurT, formate din
piriul CopAceana.
Copiceanca, numire, ce purta
comuna Bivolita, pl. TirguluI,
jud. Teleorman. AceastA nu-
mire figureazA prin actele de ho-
titrnicie i locuitorli o pAstreazA
asta-zI.
Copaceanul, sat, in partea de
N. a com. Sberoaia, pl. Podo-
leni, jud. FAlchl, in hotarul co-
muneT Grozesti, situat pe malul
PrutuluI, pe domeniul statuluI
Sberoaia. Are o suprafatA de 38
hect. 44 ariY, iar vatra satuluI
.1.10 r..40 i nido ttttt Geop alto
625
are 2 hect. si o populatie de
m familiI, saii 30 suflete, din
carl 5 contribuabilr.
Copäceanul, deal, care incon-
joarA In partea de V. comuna
Falda, pl. Prutul, jud.
Copäceilor (Valea-), vale, in
jud. BuzAti, com. Gura-Teghir,
intre muntele Podul-CaluluI si
Valea - Gdvanulul. E avutA in
brad si molift.
Copäcelul, ceitun, in jud. Vilcea,
pl. Ocolul, com. Ocnele-MarY.
Copäcelul, in jud. BuzAil,
com. PAtirlagi. E acoperitä de
izlaz i pAdure.
Copäcelul, deal, in jud. Suceava,
pe o coasta cAruia e a$ezatA
o parte din satul LAmAseni ;
alta parte e acoperità de pl-
dure de mesteacdn.
Copäcelului (Valea-), vale, in
jud. Suceava, satul L'Am5.$eni.
Copaceni, com. rur., pl. Cerna-
d.-s., jud. Vilcea. E format din
2 mahalale.
Comuna, cu izlaz cu tot are
500 hect. pdmint.
Este situatl pe ambele ma-
lurr ale riuluI Cerna, la 45 kil.
departe de capitala judetuluI
la 25 de a paset
Are o populatie de 418 loc.,
(214 bArbatI i 204 femeI), in
care intrA i lo fam. TiganT, carI
se ocupA cu facerea de albir,
fuse, lingurI $i alte 5 fam. de
Tiganl ferarI; sunt 127 capI de
familie; 120 contribuabili si 125
case.
In comunA sunt 2 bisericI :
una de zid, cu hramul Buna-
Vestire, fondatl la anul 1804,
si alta de lemn, fondatd la 1720
de protopopul Gheorghe i preo-
rol.
www.dacoromanica.ro
COPACENI
teasa Florica, cu hramul Sf.
Gheorghe si Cuvioasa-Paraschi-
va. Prima s'a fondat de protopo-
pul erban cu preoteasa Preda.
LocuitoriI in special se ocu-
p6. cu agricultura. Produsul mun-
ceI Il desfac la orasul Craiova.
El al 20 caI, 140 bol, 110 vacY,
40 capre, 25 of si 95 porcI.
Veniturile $i cheltuelile co-
muna se urcA la moo ler anual.
Pe riul Cerna, in raionul co-
muneY, sunt 2 mcdf, cu cite 2
perechi de pietre. Cea mal mare
parte din locuitorl sunt mosnenI;
55 s'oil impropietlrit la anul
1864 pe 32 hect., in moiile d-lor
Nae Copäceanu, D. Stavrescu
altiI.
Comuna e lipsità pAnA acum
de §coald. CopiI in virstA de
scoall sunt 45 (26 bletY si 19
fete). tiü carte 15 bArbati
3 femeI.
In toatA comuna sunt 25 stupI
Cu albine.
O osea comunal1 inlesneste
comunicatia cu comunele Bros-
teni i Ulmetul.
E brázdat5 de dealurile : Po-
jorAtul, Bucurul i Cocinilor
udatA de vAlle: Crucilor, Zgindi,
Lupulur i Rizi.
Se mArgineste cu comunele
Gingulesti, Bdlteni, ArmAsesti,
Modoia i Brosteni.
Copaceni, sat, cu 142 sufl., jud.
Arges, pl. Lovistea; face parte
din com. rur. Racovita. Are o
bisericd, cu hramul Sf. Nicolae,
deservitl de un preot si un cin-
täret.
Copäceni, cdtun, al comuneI Cor-
ne$ti din pl. Ocolul, jud. Gorj.
E situat la S. de comunl
spre V., la i i kil. depArtare,
de orasul
Situat pe $es, pe partea dreap-
tA a soseleI judetene T.-Jiti-Se-
verin. Are o suprafatä cam de
7Q
 COPXCENI
2000 hect., din carI T000 hect.
arabile, 535 hect. paclure, 465
hect. lived $i izlaz.
Are o populatie de 70 fam.,
436 sufl., din cae 58 contrib.
Locuitorii posecla 40 plugurY,
6o care cu bol $1 vacT, 2 ca-
rute, i0 stupr, 250 vite marl
cornute, 12 cal .$i 100 rimAtorT.
Catunul este udat de apa Ja-
le$ul.
Comunicatia se face pe $o-
seaua judeteana. T.-Jiti-Severin,
ce trece in apropiere, in partea
despre S. $i prin $oseaua co-
munall ce se deta$eaza din $o-
seaua judeteana.
In Copaceni se gasesc 2 pu-
turl $1 2 mod pe apa Jale$ul.
Catunul are $i o biserica de
lemn, fusa ruinata.
Copficeni salí Carida - Capa -
ceni, ctitun, pendinte de com.
Dara.sti, pl. Cilnidea, jud. Vla.$-
ca, proprietatea d-luI Efr. Gher-
mani. Aceasta proprietate a fost
la 1655 a vistierulur Gheorghe
Carida de unde 11-a luat nu-
mele. E situat pe coasta dreapta
a apeT Arge$uluT.
AM s'a itnproprietarit la 1864,
un numar de 25 loc. cal-ora li
s'a dat 75 hect.; sunt a4ezatI
pe malul ArgepluI.
AM sunt vil cu embatic in
suprafata. de 678 hect.; padure
de salcie pe Arge$, in suprafata
de 40 hect.; locuri de aratura
in suprafata de 274 hect. To-
talul suprafeteI modei este de
992 hect. Arenda anuala : 16000
leI.
Este departe de Bucuredi de
21 kil., de Giurgiti de 44 kil.
de $oseaua Giurgiti-Bucure$6 de
i kil., pe ma,-ginea mosieI chiar
trece aceasta. osea. AM sunt
20 bol', 80 oi li 5 cal.
Copficeni, numire ce se mal da
cat. Poiana-CopaciuluT, din com.
626
OpAriti, pl. Teleajenul, jud. Pra-
hoya.
Copiceni, Ala, curge din par- Copaceni-de-Sus, sati Copice-
tea de N. a com. Opariti, pl. ni-Carada, com. rur., pl. Sa-
Teleajenul, jud. Prahova, uda barul, jud. Ilfov. E situad la
catunul cu acelad nume $i se
varsa in riul Teleajenul, in ra-
ionul com. Gura-Viitoard, pl.
Teleajenul.
Copficeni - Adunati, com. rur.,
in jud. Vlasca. (Ved Adunati-
Copaceni).
Copäceni-Cretesti. Ved Copa-
ceni-Sf.-Ioan, jud. Iifov.
Copäceni - de -Jos (Giulesti),
sat, jud. Ilfov ; face parte din
com. rur. Copaceni-Mogo$e$ti,
pl. Sabarul. Este situat la S.-
E. de Copaceni-Mogosedi, pe
malul sting al riuluI Arge$. Aci,
acest ria face o mare cotitura
In jud. Vla$ca.
Pe la Copaceni-d.-j. era tre-
catoare principala peste riul Ar-
ge$. Brincoveanu, in calatoria
sa la Adrianopole, a trecut p'aci
Arge$ul, la 6 Maiu 1703. La
anul 1821, Tudor puse aci sen-
tinele, spre a impIedica fuga boe-
rilor din Bucure$ti.
Satul se intinde pe o supra-
fata de 223 hect., avind o po-
pulatie de 463 loc. D-1 Gr. Em.
Filipescu are 153 hect. d loc.
70 hect.
Proprietarul cultiva 70 hect.;
restul este padure. Locuitorir
cultiva tot terenul, ara sa alba
locurí de finete.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservid. de 2 preotl
si 2 clnaretT, §i o coa15, mixta,
frecuentad de 41 elevI $i 2 e-
leve, cu intretinerea careia sta-
tul $i comuna cheltuesc anual
1944 leT. Localul $coaleT e bun.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumarY.
www.dacoromanica.ro
COPACENI-DE -SI3S
Numarul vitelor marl e de
218 d al celor miel de 86.
S. de Bucure$ti, pe malul sting
al riuluT Arge$, 16 kit, departe
de capitall.
La 1821, TurciT, sub condu-
cerea luI Chehaia - Bei, venind
spre Bucuredi, de la Silistra, aii
trecut prin com. Copaceni.
Corpurile legiuitoare ati vo-
tat constructia unur pod peste
riul Arge$ul, la Copaceni, pe
calea nationall Bucureqti-Giur-
giu, alocind in budget spre a-
cest sfirdt 870000 IM.
Se intinde pe o suprafata de
1240 hect., cu o populatie de
1312 locuitorr, carI tra.esc in 268
case si 2 bordee.
D-1 G. Em. Filipescu are 640
hect. si locuitoriT 6o0 hect. Pro-
prietarul cultiva 499 hect., 25
sterpe, 6 vie li no padure.
Locuitorir cultiva. 393 hect., 52
sterpe, 152 izlaz, restul vie.
Comuna are 261 contribua-
hin', cu un budget de 3421 leT
la veniturl li 3428 bel la chel-
tuelT.
In comuna e o biserica, cu
hramul Sf. Filoftea, deservid
de 3 preotl $i 2 cintà'retl; o
$coa15. mixta, frecuentad de 34
elevi li 6 eleve, cu intretinerea
careia statul si comuna chel-
tuesc anual 2044 leI.
Localul $coaleI e proprieta-
tea comuneT.
In cercul comuneT se allá:
1 hele$teti; i balt5.; 1 pod sta-
atol*.
Numarul vitelor marT e de
659 (195 cal d epe, 3 arma-
sarT, 195 bol, 204 vacI $i vitel,
37 tauri, 25 bivoll li bivolite)
li al celor miel* de 931 (130
porc1 $i 8o1 01).
Dintre locuitorI, 294 sunt plu-
 COPXCENI-MARI
garr, 4 meseriasT, Io diferite
profesir.
ArAtura se face cu 131 plu-
gurI : 73 cu bol, 58 cu cal. Lo-
cuitoril ati 182 care si cgrute :
90 cu bol, 92 cu cal.
LocuitorI improprietAritT sunt
186 si neimproprietAritr, 126.
Comerciul se face de 2 ch.-
ciumarT si 2 hangir.
Copficeni-Mari, sat, face parte
din com. ruralA Miclosani, pl.
Argeselul, jud. Muscel.
CopAceni- MänästireI, jud. Il-
fov, loc insemnat prin bAtAlia
dintre Alexandru III-lea, Dom-
nul Rominier si boerir tArel carI
ti alungarl din Domnie, la anul
1577.
Copäceni-Mici, sat, face parte
din com. ruralA Miclosani, pl.
Argeselul, jud. Muscel.
Copficeni-Micl, deal, pe terito-
riul com. MAllesti, pl. Mijlocul,
jud. FAlciti ; se intinde de la Va-
lea-RAdiulur.
Copäceni-Mogo§e§ti, com. rur.,
plasa Sabarul, jud. Ilfov. E si-
tuatA la S. de Bucuresti, pe
tArmul sting al rlulur Arges, 26
kil, departe de Bucuresti. PA-
mintul ski e mlAstinos in par-
tea de N.
Se compune din satele : Co-
pAceni-d.-j., Nucari- MAnAstirea,
Mogosesti i Varlam, cu o po-
pulatie de 1872 locuitorr, carT
trlesc in 422 case si 2 bordee.
Se intinde pe o suprafatA de
2181 hect. D-ni! G. Em. Fili-
pescu, V. M. de Gravie, St. Pe-
trovicri statul ali 1202 hect.
locuitorir 979 hect. Proprie-
tarir cultivá. 737 hect., 233 pA.-
dure si restul vie. Locuitorir
cultiva tot terenul.
Comuna are 396 contribua-
627
bilT, cu un budget de 4563 le!
la veniturr si 4490 lei la chel-
tueli. In anul 1885 craii 465
contribuabilT.
In comunA sunt: 3 bisericr,
deservite de 5 preotT, la Copà-
ceni-d.-j., Nucari -MAnAstirea
Mogosesti ; 2 scoale mixte.
NumArul vitelor marr e de
899 (213 ea! i epe, 485 bol*,
185 vacI i viteT, 14 taurr, 2
bivolT) $i al celor miel de 875
(9 capre, 201 porcr si 665 oT).
Dintre locuitoff, 466 sunt plu-
garT. ArAtura se face cu 269
plugurT: 192 cu bol si 77 Cu
LocuitoriT ali 335 plugurr:
242 cu bol si 93 cu cal.
LocuitorT improprietäritT sunt
309 si neimproprietáritI, 164.
Comerciul se face de 7 cir-
ciumarr.
Copäceni-Sf. loan, sati Copace-
ni-Crete§ti, sat, jud. Ilfov ; face
parte din com. rur. Cretesti-
Sintesti, pl. Sabarul. Este si-
tuat la N. de Cretesti, in lo-
curr bältoase.
Se intinde pe o suprafatA de
155 hect., proprietatea locuito-
rilor, cu o populatie de 357
suflete. Are poVarna.
Comerciul se face de i cir-
ciumar. S'a(' stabilit in sat 2
strAinT.
NumArul vitelor marT e de
152 si al celor miel de 426.
Copäce§ti, com. rur., in judetul
Putna, plasa RAcAciuni.
Comuna CopAcesti este situaa
pe dealul Trotusulur si in lunca
lur; cAtunul CopAcesti pe deal,
iar Slobozia, in lunca lur, peste
apl.
Distanta comuner de resedinta
sub-prefecture1 (Adjudul - Noti)
e de 5 kil., iar de capitala ju-
detulur, de 40 kil.
Marginele acester comune,
sunt: la N. Trotusul, care o
www.dacoromanica.ro
C0PÄCE$T1
desparte la N.-E. de Adjudul-
Vechili si la N.-V. de Urechesti ;
la E. iarAsI Trotusul, despArtind-
o de Adjudul-Noù ; la S.-E.
Ruginesti, la S.-V. Anghelesti,
lar la V. CornAtelul.
Comuna CopAcesti se com-
pune din cAtunul CopAcesti
(unde e si primAria comuner)
si din Slobozia.
Populatiunea comuneI, dupa
cel din urml recensAmint, e de
201 capT de familie, cu 732 su-
flete (375 bArbatI, 357 femer),
din carI : 367 netnsuratT (201
bArbatT, 166 femer), 312 insu-
ratr, 52 vAduvI (18 bArbat!
34 femer); 723 RominT si 9 de
diferite nationalitAtT; 3 ortodoxI,
6 mozaicr si 3 armenI; 219
agricultor!, 2 meseriasT, 6 co-
merciantr, 4 avind profesiunT
liberale, 16 muncitorT si 13 ser-
vitorT.
titi cante i6 persoane : (13
bárbatT, 3 femeT).
Numárul caselor de locuit e
de 193.
Miscarea populatiuner pe anul
1892, a fost urmAtoarea: 9 cA-
sAtorir, 34 nasterr si 71 mortr.
Are o bisericA parohiall, cu
hramul «SI. Nicolae». Comuna
cheltueste pentru ea 'o° ler
anual.
Copir Cu virstA de scoall. sunt
72 (39 bAetT si 33 fete).
Sunt 177 contribuabilT, adicA
locuitor la 4.13 contribuabilT.
Budgetul comuneI, pe anul
financiar 1893-94, a fost la
veniturr de 2559 leI si la chel-
tuelI de 2555 ler.
Numárul cultivatorilor, in a-
celas! an, a fost de
Instrumentele agricole, de carT
se servesc cultivatorir acester co-
mune, sunt: 30 plugurr de lemn,
40 de fier i r scarificAtoare.
Vitele aflAtoare in comunA
sunt dupg ultima numárare, 741,
din carr : 191 bol, un yac!,
 COPÀCW1
32 cal, 259 ol, 17 capre si 141
porcT.
In comuna se afla : 3 rotarT,
2 fierarT, I cojocar, I circiumar,
I boiangiii, 1 brutar si 14 fabri-
cantl de rachia de prune.
DrumurT soseluite pun in
legatura comuna pe de o parte
cu comuna Adjudul-Not, de
alta parte cu comunele Ruginesti,
Anghelesti si Cornatelul.
Copäce§ti, cdtun, In jud. Putna,
comuna cu acelasT nume, plasa
Racaciuni. atunul este situat
pe dealul Trotusul, avind in
lunca catunul Slobozia.
Are o bisericá parohiala, cu
hramul cSf. Nicolae».
Comuna vine in ajutorul el
cu wo leT anual. CopiT cu vIrsta
de scoald sunt 72 (39 baetT
si 33 fete).
Acest sat e pomenit de croni.
carul Neculcea, cind vorbeste
de domnia a 3-a a luT Duca-
Voda (1678-1684): ciarA so-
sind podgheazul la RdcAciuni
Intru acea seard, al' prins pe
LipcanT acolo in Racaciuni, si
i-aa Wat pe toti; numaT unul
a scapat si viind noaptea sa
dea stire aa dat peste niste
oamenT la Copacesti, pe apa
TrotusuluT, si dindu-I un om sa-1
duca la Domnesti, el l'a dus
printr'o dumbrava, ratacindu-1
pana in ziu5.».
Copacesti sunt din vechi ai
razesilor si fostilor clacasT
aT
de pe mosia luT Bals.
Cop6ce§ti, mahala, in com. rur.
Samarinesti, plasa Motrul-d.-s.,
jud. Mehedinti.
Copäce§ti, parohie, in comuna
cu acelasT nume, plasa Racaciuni,
jud. Putna, formata din catu-
nele Copacesti si Anghelesti. Are
2 bisericr, una parohiala, cu
hramul c SE Nicolae», pentru
628
care comuna Copacesti chel-
tueste ioo leT anual, In satul
Copacesti si 1 filiala, in An-
ghelesti, cu hramul SE Gheor-
ghe.
Copacioasa, com. rur., in partea
de V. a plaseT Amaradia, jud.
Gorj, si la S. de com. Glodeni.
Situata pe piriul Taratelul, pe
deal si ses. Este formatä din 4
catune, adica : Copacioasa, Ce-
rdtul, Fruntile, unde e si rese-
dinta comuneT, siLintea. Aceasta
comuna inainte de 1875 era
intrupata cu comuna Scoarta.
Are o intindere de 1150 hect.,
din carT 410 hect. arabile, 345
hect. finete, 115 hect. padure,
135 hect. izlaz, 104 hect. vie,
8 hect. pomet si 33 hect. vatra
satuIuT, a cimitirulul si a Ore.
Are o populatiune de 400
t'aman', cu 1234 su flete, din carT
333 contribuabilT, toti RominT,
ocupindu-se cu agricultura.
LocuitoriT poseda 83 plugurT,
138 care cu bol, 510 vite marT
cornute, 20 cal, 1160 or, 1.02
stupT, carT daa 35 kil. miere si
49 kil. ceara; 391 rImatorT.
Venitul comuneT este de 1453
leT, 65 banT, iar cheltuelile de
1185 leT, 3 bani.
Apele ce udä aceasta comuna
sunt: TarateluI, care se varsa in
Blahnita; Slastiul-Sec si Slastiul-
cu-Apa, cari se varsa in Amaradia
si In Jia.
Comunicatia se face prin so-
seaua judeteanä, care vine de la
V., din comuna Budieni si trece
pi-in aceasta comuna; prin so-
seaua comunala, care inca nu e
terminata si care se detaseaza
din cea judeteana in 2 ra-
murT, din care una, la S., a-
puca spre gara Copacioasa,
lar cea-l'alta, la N., prin interi-
orul comuner si duce In co-
muna Balänesti ; prin calea ferata
Filiasi-T,-Jia care are o statie
www.dacoromanica.ro
COPXCIOASA
filtre catunele Ceratul si Fr antile,
numita Copacioasa.
In comuna se gasesc 4 pu-
turT cu cumpand si 16 fintinT,
carT In timpurT secetoase seaca,
afara de una.
Comuna are 1 scoala, fre-
cuentata de 31 elevT si I eleva,
din 35 inscrisT.
Are 3 bisericl, deservite de
2 preotT si 4 cintaretT.
Copäcioasa, cdtun, jud. Gorj,
pl. Amaradia, com.. Copacioasa.
Are o intindere de 125 hect.,
din carl 40 hect. arabile, 50 hect.
finete, 29 hect. izlaz si padure,
6 hect. vatra satuluT.
Are o populatiune de 56 fa-
milir, cu 120 suflete, din cal-1
23 contribuabilT, top' Romini.
Locuitorli poseda lo plugurl,
15 care cu bol, 6o vite marr cor-
nute, 38 lit:altor); 131 or, 16
stupr ou albine, carT dati 9 kil.
ceara si 12 kil. miere.
(Drumurile si apele ce o tra-
versa s'a(' descris la comuna
Copacioasa).
In catun se mar &este I
pu t si 2 fintillr.
Copäcioasa, sat, in jud. Mehe-
dinti, plasa Motrul-d.-s.; tine
de com. rur. Jegujani.
Copäcioasa, atan, in judetul
Mehedinti, plasa Motrul-d.-s.;
tine de com. rur. Floresti, MaT
poarta numele si de Copaciaoa.
Copäcioasa, stafie de dr. d. f.,
judetul Gorj, plasa Amaradia,
catunul Copacioasa, pe Billa
Filiasi-T.-Jia, pusa in circulatie
1 Iulie 1888. Se allá intre sta-
tiile arbunesti (10.2 kil.) si T.-
jia (13.2 kil.). Inaltimea d'asupra
nivelului mariT de 262m.,12
Venitul acester statil, pe ami/
1896, a fost de 18519 lei 70
bani.
 COPXCIOASA
Copäcioasa, piriii, In com. rur.
Jegujani, plasa Motrul-d.-s., ¡ud.
Mehedinti. Izvoreste din maha-
laua Copacioasa; se impreunä
cu piriul Noatesea, curgind spre
comuna Brosteni.
Copäcloasa, vale, in com. rur.
Jegujani, plasa Motrul-d.-s., jud.
Mehedinti.
Copäile, lac, in plasa Borcea.
teritoriul com. CAlgrasi-Vechr,
jud. Ialomita.
Copäläul, com. rur., in partea
de N. a plaser Copula, judeful
Botosanr. Se intinde pe valea
Miletinulur i dealurile ce mar-
ginesc Miletinul pe ambele partr.
Se compune din satul Copalaul.
Are o suprafatA de 1584 hect.,
din carT 644 ale proprietaruluT
940 hect. ale locuitorilor
Cu o populatie de 298 familir,
sag 1324 suflete, din carT 650
barbatI si 674 femer. Sunt 280
contribuabilT si locuesc in 291
case.
Teritoriul acester comune este
deluros si de natura argilos,
acoperit in partea de Sud si
S.-V. Cu pgdure, a cAreia in-
tindere e de 644 hectare si
se exploateaza sistematic ; viile
sunt situate pe coasta de S.-V.
a dealulur Copalaul, in intindere
de 19 hect. si produce 1615
hectolitri vin.
Locurile de cultura. ati o in-
tindere de 220 hect.
Vite : goo bor si vacr, io8
cal', 182 porcr, 815 or si 60
stupT cu albine.
Prin mijlocul comuneT trece
calea nationala Botosanr-Hirlaul.
Satul e asezat, parte pe vale,
parte pe coastA de deal.
Budgetul comuner are la veni-
turr 3901 ler, 7 banT si la chel-
tuelf 3875 leT, 88 banr.
Are i biserica, cu I preot
629
2 cintaretT, vechie i coala
i cu pl. Turia, pana in dreptul
mixta, intretinuta de judet, cu
un invatgtor i frecuentata de
42 scolarr.
Se zice ca primir locuitorr ase-
zatr aicr ar fi venit din Buco-
vina.
Copce§ti, silifte, ce sine de com.
Rusi, jud. Tutova, pl. Tutova.
Copiloniul, deal, in jud. Mehe-
dinti, pl. Motrul-d.-s., com. rur.
Cazanesti.
Copilul, lac, jud. Dolj, pl. Jiul-
d.-j., com. Märsani, cu o supra-
fatA de aproape r hect. Con-
tine peste.
Copilului (Movila-),
jud. Buzar', comuna RusiavAtul.
E situata la gura \raer Rusiavg-
tul ; face hotar intre mosia Ru-
siavatul i mosia statulur Ur-
soaia.
Coporia, munte, jud. Bacag, pl.
MunteluT, de pe teritoriul com.
DarAmanesti.
Coporia, piriiaf, in jud. Bacan,
pl. Muntelur, com. DArdmanesti;
ese de sub muntele cu acelasT
nume si se varsa, de-a stinga,
in Uz.
Coporice§ti, cdtun, pendinte de
com. Valea-Merilor, pl. Mijlocul,
jud. Olt. E situat la V., pe mu-
chea dealulur sting al girler Plap-
cea. Are 175 locuitorr.
Copoul, plasd, in centrul judetu-
lur Iasi. Se intinde de la N. la
S. pana in marginea orasuluT
Iasi, pe sirul de dealurr ce vine
intre riurile Jijia i Prut. Se
margineste in partea despre N.-
V. cu pl. Bahluiul ; la S. cu o
parte din plAsile Cirliggtura,
Stavnicul i orasul Iasi; la E.
www.dacoromanica.ro
COPOUL
satulur Frasuleni, din pl. Bis-
trita, despartindu-se prin riul
Jijia ; apor cu pl. Branistea pana
In marginea orasulur Iasi.
Este formata din 5 comune
Granita, cu satele : Grop-
nita, Singeri, Bulbucani, Fordsti,
Maldesti i Misesti, in capatul
despre N. al pasa.
Movileni, cu satele : Movi-
leni, Larga, Rominesti si Po-
tingeni, mar jos de com. Grop-
nita.
Tdutefti, cu satele : Tau-
testi, Zahorna, Horlesti, Radiul-
lur-Tatar, Tatarusul i Litcani, in
partea de S.-V. a plaseT, spre
riul Bahluiul.
Rddiul-Mitropoliet, cu sa-
tele : Radiul-Mitropolier, Moi-
mesti, Popricani, Coarba, Tipi-
lesti, Epureni i Izvoarele, in
partea de E. a plaser, spre riul
Jijia.
Copoul, Cu satele : Copoul
(tirgsor), Podgoria-Copoul, Ra-
diul-Alder, Munteni, Vulturi
Cirligul, la sudul pläser, in mar-
ginea orasulur Iasi.
Suprafata teritoriuluT plAseT
Copoul este de 41698 hect.
Calitatea solulur este bung.
In pl. Copoul se prelungeste
sirul de dealurr de la N. spre
S., ce trece din pl. Bahluiul,
care face parte din sistemul dea-
lurilor aflate filtre riurile Bah-
luir' si Jijia, purend diferite
numirr: Copoul, Cirligul, Soro-
gari, Gheorghiesti, Radiul-Alder,
Aroneanul, Zahorna, Horlesti,
Ponoarele, Uricul, Cdtinul, Mir-
zesti, Pitcanul, Vulturul, Brea-
zul, Muchea-Holmulur, Cazacul,
Dumnezeul, al - Callor, Odaia,
Grecul, al-Poster, Pdrul, Movila-
Mare, Vulturul, a.trAroaia, Bo-
tul-Calulur, al-Vier, Coseri, al-
Corbulur, Sbantul, Amara, al-
Crucer, al-Tiganulur, Drobul
Clinul.
COPOUL
Apele curgatoare ce udä te-
ritoriul pla$eT de la N. la S.,
sunt riurile : Jijia, ce trece prin
partea de E. $1 formeaza hota-
rul Intre plA$11e Turia $i Bahlu-
iul in partea de V. $i S., fa-
cind hotarul cu plasa ClrligAtu-
ra ; apoT &alele : Miletinul, care
atinge partea de N.-E. a pla$eT ;
Jijioara, care infra in mijlocul
el, tot in partea despre N.; Ca-
caina, Aroneanul, Lie$ti, Zahor-
na, Mirzei, Dirvari, Girinca, Moi-
me$ti, Rädiul, Sili$tea, Breazul,
Uricul, Tautesti, Iazul, Vailuta,
Ro$111, Rachita, Rádiul, Fun-
doaia, Puturoasa, GreculuT, Lar-
ga, Sbantul, Amara, Buclaiul, Ro-
mlne$ti, Rachiti, Parul $iMahul.
Prin plasa Copoul, trece $o-
seaua judeteana Iai -Boto$ani,
care incepe din marginea ora-
$uluI Iai, trecind spre N., prin
tirgul Copoul i satele Vulturi
Popricani i la podul
trece in pl. Turia.
oseaua inixtá, incepe din
marginea ora$uIuT Ia.$1, tot prin
partea de N.; trece prin pod-
goria Copal, prin satele : Za-
liorna, Larga, Movileni, Mala-
e$ti, Mise$ti, $i, dincolo de Sin-
gen, trece In pl. Bahluiulur.
Soseaua nationala $1 catea-
ferata trec de la Ia$1 pana la
tirgul Podul-IloaeT, pe marginea
sud-vesticä a pla$eI. Pe l'higa
acestea sunt diferite cäi comu-
nale i vecinale, carT leaga sa-
tele $i comunele filtre ele.
Din intinderea de 41698 hect.
pamint, nu se cultiva In aceasta
plasa de cit 9528 hect. pentru
cereale ; 293 hect. teren pentru
cultura viilor $1 546 hect. pa-
mint acoperit cu pädurT, pro-
prietate particulara; iar restul
de 31331 hect. sunt acoperite
de: ima$e, fineata, iazurT, livezT
locurT pentru a$ezarea satelor.
Pamintul cultivabil produce
tot soiul de cereale.
630
Viile daa vinurT bune.
Industria se margine$te la un
numár de 7 morT de apa, 7 de
abuff $i i de vint; iar comer-
ciul consta in desfacerea pro-
ductelor $i a vitelor, in tirgu-
rile Podul-Iloaer i Ia$1.
Numarul vitelor este de 29379
capete dintre carT: 9684 vite mad
cornute, 15744 oT, 3 capre, z I
bivolT, 1097 cal si 2837 rimatod.
In plasa Copoul se afla o po-
pulatie de 2364 fam., saa 8402
suflete, dintre carr: 4578 bar-
batI $1 3824 femer ; 8155 Ro-
minT, 185 EvreT, 35 GermanT,
8 Polonl, 8 GrecI, 5 ItalienT, 4
Ru$1, z Olandez i i Belgian.
Numarul bisericilor e de 20,
deservite de 16 preotT, 20 din-
taretr $i 16 eciesiarhi.
coale sunt 9, conduse de 9
invatatorT, i frecuentate de 143
elevI $i 52 eleve.
Copoul, com. rur., jud. Ia$1, pl.
Copoul. Si-a luat numele de la
satul Copoul. E situata la S.-E.
plhel, pe un terca accidentat,
prezintind maT multe dealurT
vE, parte acoperite cu livezT
vil, iar parte cu semanaturT,
finate $i ima$e.
Aceasta comuna se margi-
ne$te Cu ora$ul Ia$i in partea
despre S.; este formata din sa-
tele : Copoul (tirgu$or), Podgo-
ria-Copoul, Radiul-Alder, Mun-
teni, CIrligul,Sorogari $i Aro-
neanul, avind o suprafata cam
de 6925 hect. $i o populatie
de 620 familiT, saa 1678 suflete.
In comuna sunt : 5 bisericT,
deservite de 5 preotl, 8 cinta-
retT i i eclesiarh ; 2 $coli, con-
duse de 2 invatatorT i cu o po-
pulatie $colara. de 52 elevr
10 eleve; 2 morT, din care una
de aburI, $1 o fabrica de fringhiT.
Budgetul e de 15860 ler, o
banI la venitud, i de 15099
ler, 74 banI la cheltuelY.
www.dacoromanica.ro
COPUCCI
Numdrul vitelor se urca la
4396 capr din carir: 1578 vite
marT cornute, 2200 or, 3 capre,
106 cal $i 416 rimatorT.
Copoul, tirgusor, numit i Sara-
ria, In partea de S. a comund
Copoul, pl. Copoul, jud. Ia$i, si.
tuat pe platoul dealuluI Copoul,
pe a Onda continuare sudica
se afla i ora$ul Ia$1 Se intinde
pe o parte $i alta a $oselel ju-
detene, pana in bariera Särä-
riel N. a orapiluT Ia.$1.
Are o populatie de 209 familiI,
saa 506 suflete, parte EvreT;
In aceasta populatie este soco-
tit i numarul locuitorilor satuld
Copoul.
Este re$edinta comuna Are
o $coala infiintata in anul 1868,
frecuentata de 30 elevI.
Numasul vitelor e de 75 ca-
pete, din cae : 38 vite marl
cornute, 14 cal i 23 rimatorl.
Copoul, deal, se intinde de la N.
Ja S., din valea BreazuluT, ter-
minindu-se in $esul din dreapta
riuluT Bahluiul. Pe podi$ul lui se
afta: padurea Breazul, satul 11
tirgu$orul Copoul, iar spre S. se
intinde o parte a ora.$uluT Ia$1.
In partea de N.-V. a dealuluT,
curge piriul Cacaina, lar spre
S.-V. riul Bahluiul.
Coptul, ajluent al piriuluT Pulpa,
jud. Suceava.
Copucci, sat, In jud. Constanta,
plasa Mangalia, cdtunul comunef
Gheringec. Este situat in partea
sud-esticä a pla$eT $i cea meri-
dionall a comunei, la 4 kil. spre
S. de catunul de re$edinta, Ghe-
ringec. Este a$ezat pe ultimile
ramificatiunT sud-vestice ale dea-
luluT Chirizi-Iuc $i pe malul nord-
estic al VleT-Viilor, fiind inchis
la E. de dealul Ba$-Punar
dealul Ascilar i fiind dominat

de movila Copucci. Suprafata
sa este de 965 hectare, dintre
care 47 hect. sant ocupate
numaI de vatra satuluI si de
gradinI, cu 47 case. Populatiunea
sa, compusa nu mal din BulgarI,
este de 45 famill, cu 380 suflete,
ocupindu-se mal ales Ca agri-
cultura. Pamlutul produce mal'
ales gria si ovaz. In partea su-
dica se cultiva si vita de vie,
din care cauza s'a dat i numele
de Valea-Viilor traer peste care
este situat satu I. oseaua judetea-
na Mangalia-Cuzgun trece prin
centru; alte drumurI comunale
duc la Gheringec, la Ascilar, la
Hagilar si la toate satele luye-
ci nate.
Copuccil movild, in judetul Con-
stanta, plasa Mangalia, pe teri-
toriul comunel Gheringec, si a-
nume la hotarul catunelor Co-
pucci i Ascilar. Este situata in
partea meridionala a comuneI
cea sud-estica a plaseI si este
asezata pe culmea dealuluI As-
cflar, fiindvirful sla cel mal*
inalt, avind o inaltime de 82
metri. A fost punct trigonome-
tric de observatlune. Domina
satul Copucci i drumurile co-
munale Mangalia-Hazaplar si Co-
pucci-Chiuciuc-Tatligeac.
Copuzul, com. rur., in plasa Ia-
lomita-Balta, jud. Ialomita, si-
tuatä îr partea de V. a pla-
seI pe partea dreaptä a riuluI
lalomita.
Teritoriul comund se intinde
din riul Ialomita spre S., pe
cimpia Baraganul, pe o supra-
fata de 8550 hect., din cal-1 I15
hect. padure si coprinde patru
mosiI: Copuzul-Sapunarl, pro-
prietate a statuluf, foasta pen-
dinte de manastirea Caldaru-
sani; are o suprafata de 1100
hect. si s'a arendat pe periodul
1885-1895 cu suma de 26000
631
leI; Copuzul saa Odaia-Caluga-
ruluI, proprietate a statuluI, foa-
sta pendinte de manastirea
darusani, cu suprafata de 850
hect., a fost arendata pe pedo-
dul 1885 95 Cu suma de 20100
leI anual; Crasani-d.-j., proprie-
tate a EforieI Spitalelor Civile din
Bucuresti, cu suprafata de 5500
hect., este arendata cu suma de
10309 leI 68 banT; a patra este
mosie particulara cu 1100 hect.
Dupd legea rural'," din 1864
sunt improprietaritI 81 locuitorI
dupa legea din 1878 s'aa
maI improprietarit 28, neimpro-
prietaritY maI sunt 40 locuitod.
Se compune din satele Co-
puzul si Crasani-d.-j., cu rese-
dinta primäriel i a judecäto-
riel in satul Copuzul.
Populatiunea comuneI este
1300 locuitod, Cu 261 cap/ de
familie i 1039 membriI de fa-
milie, saa 685 barbati si 615
femeI. Sunt 542 agricultorr, 8
meseriasr, 8 comerciantr, 3 a-
vind profesiunI libere, 25 mun-
citorI si 22 servitod. Din 1300
locuitod, stia carte 555.
Vite sunt: 928 bol, 565 caT,
9 bivolI, 1684 of si 305 rima.-
tod.
Venitul com. in 1887-1888
era de 3531 leI si cheltuelile
de 3405 leI.
In com. e o scoald primarä
mixta, frecuentata de 50 elevI
si io eleve ; instructiunea se
preda de un invatator retribuit
de stat i comuna.
Sunt doua bisericI, deservite
de doI preotI i doI dascall,
pentru care com. cheltueste 360
leI anual.
Copuzul, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
com. ca acelasI nume. Este si-
tuat pe malul drept al dula
Ialomita, pe luna si sub coasta
Baraganulut.
www.dacoromanica.ro
CORABIA
Are o populatiune de 155
familiI RominI si 4 familiI TiganT.
In sat se aflá o scoall
conclusa de un invatator si o
biserica, deservita de doI preotI
si doi dascalI.
Vite sunt : 584 bol, 306 caí',
5 bivolf, 1050 or si 185 rima-
tod.
Copuzul, movild, in ¡ud. Ialo-
mita, pl. Ialomita-Balta, pe cim-
pul BaraganuluI, in dreptul sa-
tulur Copuzul.
Corabia, com. urbana', resedinta
sub-prefectureI piase! Balta-01-
tul-d.-j., jud. Romanati. E for-
mata din Dasova, Corabia-Ve-
chie si Valea-Seaca. E situata
fina Dunare, la mijlocul cursu-
luI eI in Romanati, aproape de
com. Leleiul i balta Potelul.
Corabia e departe de Caracal
spre S. de 42 kil., socotind pe
calca ferata i e inconjuratä de
m'agua mar"' si miel; pe una
din ele altitudinea terenului d'a-
supra niveluluI Madi este de
45 ni-
Este d'abia de 15 anI de-
cretata comuna urbana i mer-
ge cu pasI repezT spre dezvol-
tare. E resedinta de sub-pre-
fecturä de cind s'a unit cele
doul plasI de S. (Ba/ta si 01-
tul-d.-j.). Are strade regulate si
bine construite. Intinderea stra-
delor aflate in circulatie si cu
osea., pe anul 1888, a fost de
511 m.
Fiind sin gurul port in Roma-
nati i asezat tuteo pozitie fa-
vorabill, a capatat din timpul
ultimuluI razbola i maI ales de
cind a devenit cap de cale fe-
rata, o insemnatate, mar ales
comerciará. Are o statiune de
cale feratd, una de observad
meteorologice, o judecatorie de
ocol si un biroa telegrafo-pos-
tal, al caruI venit pe 1896-97
CORABIA
a fost de leT 38173, banT lo.
E resedinta mediculuT de aron-
disment. Are un spital cu 10
paturT (cu un medic, un sub-
chirurg si 4 infirmierT) si o for-
macie.
Este o scoala primarä urbana
de bletT conclusa de 2 insti-
tutorT i frecuentata de 53 elevI
si una primará rurala de fete,
conclusa de o invatätoare i fre-
cuentata. de 52 eleve.
Budgetul com. pe 1886-87
a fost de 36989 leT la veniturI
si de 36454 leT la cheltuelT.
Sunt 617 contribuabilT.
Are o populatie de 684 capT
de familie, sati 4162 sufl. (2316
barbatT si 1846 femeI), din carT:
3940 ortodoxT, 104 catolicr, 9
armenT, 3 lipovenT, 36 maho-
medanT, 45 mozaicT, 25 alte sec-
te ; 3757 RominT, 45 Evrel, 2
FrancezT, 75 Austro-UngarT, 27
GermanT, 2 RusT, 36 Turci, 150
GrecI, 8 SirbT, 23 BulgarT si 37
din alte deosebite state.
Com. Corabia tri 1888 avea
86o case de locuit, 8 hanurT, 4
otelurT, i i birturT, 45 circiumf,
14 bacanii, 2 cazinurT, 4 cafe-
nele i 12 aIte diferite stabili-
mente, i cazan de rachiti,
cal-Iniciarle, 2 morT cu aburT,
2 pe apd.
Sunt: 1437 vite marT, 1221
rimatorT, 3041 oT i alte vite
LocuitoriT posedd In0 stupi cu
albine.
Se cultiva aci viermiT de ma-
tase. Sunt 150 duzi.
In Corabia sunt 2 bisericT :
Sf. Spiridon (1843) si Sf. Nicolae
(1844), deservite de 3 preotT,
4 cintaretT si 2 paracliserT.
Corabia se leaga. cu Caraca-
lul, T.-Magurele i Bechetul prin
sosele bine intretinute i prin
o linie ferata cu Piatra (OH),
prin Caracal. Corabia functio-
neaza ca port din 1862, cind
www.dacoromanica.ro
632
Domnitorul Cuza a decretat aci
infiintarea unta mic port cu
numele de Mircea; asta-zI co-
mertul este viti i intre alte
articole, exportul de cereale
ocupa primul rang. Se mal
exporta sare, vin de Draga-
sanT, etc.
Ca punct vamal, Corabia a
avut pe 1884-85 un venit de
111022 16' si pe 1885 s'a im-
portat diferite marfurT in va-
loare de 1042379 leT si s'a per-
ceput ca vaina 58888 leT ; s'a
exportat cereale i vite in va-
loare de leT 5679136, la care
s'a perceput 591361eT. Miscarea
comercialà a portuluT Corabia
ne reprezintä in acelasT timp
mal intreg comertul exterior al
RomanatuluT. Comertul cu ce-
reale e exercitat mal ales de
GreciT stabilitT carT duc
aci,
productele cumparate la Braila
si la GalatT.
Venitul vamal in 1895-96 a
fost de 203414 lel, 8o banI. Bi-
roul vamal Corabia s'a deschis
la August 1873.
Acest mic oras este impor-
tant pentru insemnatatea ce a
avut in ultimul razboiii. In 12
Mala 1877, trupele romine aflate
aci, primesc botezul foculuT, cu
ocazia une recunoasterT ncute
pe malul drept al Dunarel. TurciT
construiaa santurT, adapost pen-
tru infanterie. Bateriile romtne
deschid focul i gonesc pe lu-
cratorT. A doua zi vin de la
Rahova 3 vapoare i incep a
arunca obuze asupra orasuluT.
Mal multe case si otelul cel mare
din coasta DunareT sunt gau-
rite. Un vapor turcesc voind a
patrunde inte un brat al Duna-
rei, unde se adapostea, dupa
insuld, niste vase incarcate cu
grine i apropiindu-se tare de
tarmul romin, artileristiT nostri
reusesc a-T azvîrli prin o ferea-
stra un obuz, care patrunde chiar
CORABIA-CARACAL
in interiorul vasuluT i IT silesc a
se retrage. Pe ad trecu Dunarea
armata romina ca sä mearga. la
Plevna in ajutorul Rusilor. In
12 Aug. 1877, divizia a III-a,
cu o brigada de cavalerie si a
II-a companie de geniti, trec
Dunarea. Sub protectia acesteT
diviziI, pontonieriT ajutatI de sa-
lupe, construira podul mal la
vale de Corabia, la Selistioara,
caer fluviul are aci o largime
mal mica si prezinta avantagiul
de a avea si o insulá.
Lungimea totala a albieT Du-
rare intre Silistioara i Magura
(tarm drept) e de 1400 m. In
16 Aug. 1877, M. S. Domnul
Carol I sosi cu statul-major la
Corabia ca sà prezideze trecerea
DundreT. Dimineata toate tru-
pele se gaseati la Corabia azistind
la un Te-Deum, Domnul le trecu
In revistá si puindu-se in frun-
tea lor le conduse pana la pod
unde se opri spre a privi tre-
cerea armateT peste fluvia. Dup4
trecerea armateT, podul fu des-
fácut si transportat la T.-Magu-
rele.
Corabia, stalie de dr. d. f, jud.
Romanati, pl. Balta-Oltutd.-j., o-
rasul Corabia, pe linia Piatra-Co-
rabia pusäîn circulatie la i Apri-
lie 1887. Se afla la (14.4 kil.) de
Inaltimea de asupra ni-
veluluT MariT de 39'.85. Venitul
acesteT statiT pe anul 1896 a
fost de 202940 leT 30 banT.
Corabia (Prundul), insuld, la
amare, in dreptul com. cu ace-
lasT nume, jud. Romanati. Are
46 hect. paclure.
Corabia, pichet de grani t., la
portul orasuluT cu acelasT nu-
me, jud. Romanati.
Corabia-Caracal -
(Drumul-), posea nalionald.
CORABIA-VECHIE
Porneste de la podul de pe Riul-
Vadulur, jud. R.-Vilcer si sco-
boad valea Oltulur pana la Co-
rabia, urmind necontenit tar-
mul drept al acestur riti. Trece
pe linga. vama Riul-Vaduld,
dup5. 7 kil. ajunge la comuna
Ciineni, la Manastirea Cozia, a
poi la alimanesti, trece prin
vad riul Gura-Vaer, pe linga MI-
nastirea Cetatuia i lata in o-
rasul Rimnicul, la kil. 63. De
soseaua urmeaza mar india
paralel cu drumul de fier si a-
por 11 traverseaza aproape de
kil.70. Lasa in dreapta cat.
Inotesti, soseaua ce duce la
Tirgul-Ocna, lar in stinga Os-
troveni i Rtureni. Intre kil. 73
si 74 se impreuna cu soseaua
Tirgul - Ocna, traversead Riul-
Sarat pe pod, si la kil. 79 trece
pe pod riul Govora. In urma
stdbate paclurea i cat. Tata-
rani, riul Bistrita, se impreuna
cu soseaua ce vine de la Ho-
rezul, 'asá in dreapta com. Ba-
ceni i conacul Lahovarestilor.
La kil. 95 traverseaza linia fe-
rata si intra prin Cälina, mar
trece °data, la kil. 117, finja fe-
rata, i ajunge in Dragasani in
mijlocul caruia e kil. 118. De
aci trece prin cat. Mamolesti,
Davidesti, trece riul Pesteana
pe pod, cat. Santul i intra in
jud. Romanati la kil. 130. Ajunge
la cat. Runcul (13I kil.), de unde,
pana la Strejesti, soseaua e incä
neimpretrita pe un kil. lungime.
Din marginea com. Strejesti,
incepe lar soseaua care trece
riul Mamu (kil. 134) pe pod,
traverseazä cat. P1eoiul, intre
kil. 140 i 141 si imediat trece
riul Beica pe pod, apor strabate
cat. Segarcea (kil. 145), lasa in
stinga Ganeasa i ajunge (kil.
140), in cat. Cornesul, aproape
de punctul unde se intretae cu
soseaua Slatina-Craiova, pe dr-
mul sting al riulur Cornesul.
6605. Alarele Dieffottat Geoyraftc.
633
Din clt. Cornesul soseaua
urmeaza pe marginea malulur
drept al Oltulur i strabate cat.
Spurcati, com. Ienosesti i Pia-
tra, apa Juggia; lasa in stinga
la 100 m. com. Brincoveni (kil.
I6o) i cat. Valeni, trece prin
Vladuleni (166 kil.), trece Olte-
tul pe pod de lemn, lung de 60
m., se intretae cu unja ferata,
stdbate cät. Polopini si satul
Dobrosloveni, i ajunge la Ca-
racal (kil. 182), de unde ese la
kil. 184, pe bariera Corabia.
Trece pe marginea catunul Co-
manca, com. Deveselul, pe Ha-
ga conacul mosier Pirlita (193
kil.), lasa in dreapta com. Fra.-
sinetul, Studina, cat. Studinita,
trece o scursoare de apa pe
pod, 'asá la dreapta com. Gra.-
dinele, strabate o padurice
intre kil. 203 §i 204 traversead
linia ferad. Din acest punct in-
cepe a se vedea muntir Balcani.
In dreptul kil. 205 se afla, in
dreapta soseler, com. Crusovul,
lar la kil. 207 com. Brastava-
tul. Soseaua traverseaza apoI
com. Visina i scoboad cea din
urma ondulatiune la kil. 216, de
unde incepe a se vedea orasul
Corabia. La kil. 200 strdbate
o mica vale, iar intre kil. 221
222 iarasT linia ferata, si se
indreptead catre Corabia -Ve-
chie, in care se afla. kil. 224,
situat pe malul Dunarer.
De la Corabia-Vechi e, soseaua
îi schimba directia catre E. si
ajunge in orasul Corabia (kil.
225). Soseaua este intretinuta
de stat, bine construid.; are 12
m. largime.
Corabia-Vechie, atun, al ora-
sulur Corabia, pl. Balta-Oltul-d.-j.
jud. Romanati, situat la V. de o-
ras, la un kil. departare de din-
sul. Are 425 locuitorT. Mar de
mult a fost cat. al com. Celeiul,
iar acum, unit cu Dasova si Cora-
ni.
www.dacoromanica.ro
CORBASCA
bia-Nota, formead orasul Co-
rabia, port la Dundre i rese-
dind de subprefectud. Prin a-
cest catun trece soseaua ce
pleaca spre Caracal i acea ce
pleaca spre Bechet.
Coramul, mahala, in judetul
Mehedinti, plasa Motru - d. -j.,
de com. rur. Corcova.
Coranul, vale. VezT Botestilor
(Dealul-), in comuna Cucuteni,
plasa Stavnicul, judetul
Coranul, cleal, in partea despre
E. a com. uner Voinesti, plasa
Stavnicul, jud.
Coräbierul, vale, la E. de satul
plasa Birlad, jud. Tecucia.
Are o lungime de 5oo metri
si se afla litiga dealul Calmatuiul.
Coracie§ti, sat, situat pe tarmul
drept al Siretulur, in partea de
S.-V. a comund Brehuesti, pl.
Siretul, judetul Botosani, cu o
suprafata de 1328 hect. si o po-
pulatie de 169 familil, san 730
suflete. Are i biserica deservid
de i preot si 2 cintaretr si
scoala mixta a comuner conclusa
de i invatator si frecuentad de
50 scolarr.
Vite: 116 vite cornute, 6o
cal, 263 or, 50 de mascurr.
Sunt 3o stupI cu albine. In sat
este i circiuma ; 2 comerciantr
si 3 meseriasT.
Corbani, locuiutd izolatd, in jud.
Bacan, plasa Tazaul- d.-s., de
pe teritoriul com. Tetcani.
Corbasca, com. rur., pl. Berhecili,
jud. TecucT, compusa din 8 cat. :
Bacioiul, Corbasca, Fofaza, Mar-
vila, Pogletul, Porcaretul, Ro-
goaza i Scarisoara.
Situad pe malul sting al Si-
retulur, la o departare de 6o
80
CORBASCA
kil. de capitala judetulur, si de
17 kil. de a plAser.
Are o populatie de 544 capr
*de familie, cu 2223 suflete.
Satele BAcioiul i PorcAretul
sunt populate numar de Tiganl,
carT in timpul verer se mutä
din sat in sat.
ContribuabilI sunt 550.
In com. sunt 4 bisericT, in
Corbasca, Marvila, ScArisoara
schitul Pogletul , in satul
Pogletul ; sunt deservite de 2
preotr Cu 4 cintAretr.
Locuitorir se ocupa' cu agri-
cultura si cresterea vitelor, iar
cer din satele Bacioiul si Por-
caretul Tiganfi se ocupa Cu
facerea diferitelor unelte casnice,
lar parte sunt lautarr.
LocuitoriI desfac produsul
muncer lor laBacdti si la Adjud
(jud. Putna), trecind Siretul pe
un pod de vase la Rogoaza.
In com. sunt: 307 bor, 298
vacr, 216 vitel, 165 car, 760 or,
18o capre ; se mar gAsesc i 180
stupT.
Locuitorii sunt parte rAzesT,
lar cea mar mare parte impro-
prietAritr.
coalä se afla in comunA, din
anul 1870, inteun local inchiriat
de com. Se frecuenta. de 47 copii
(42 bAetr si 5 fete), din numärul de
259 (136 bel si 123 fete), in
virstä de scoall.
Venitul comund reprezintA
suma de 7344 lei si 70 batir;
cheltuelile sunt tot atita.
Comuna e brAzdata de dealu-
rile : Baba-Eleana, MAtcani la E.,
Muncel, Gherdana la S, for-
mind marginea de S. a cotn. ;
in raionul satelor tiganestr se
aflit mar multe vaI i piraie.
E strAbAtutA de mar multe vaT:
ScArisoara, in mijlocul satulur
Cu acelasT nume, Rogoaza si Mar-
vila si e udatA de: riul Siret in
partea de V., care intra in judet
la satul Marvila, continua spre
634
S.-E., formind hotarul judetuluT;
de piriul Poghetul, care izvoreste
din dealul Babel - Ilener si se
varsa in Siret, primind pe stinga
piriul Cotromatul, care curge la
S. de satul Pogletul ; de piriul Ro-
goaza, care izvoreste din locul
numit cTabara-Tiganil or», curge.
la inceput sub numele de NeagotA
primind pe stinga: Corbasca, Fo-
faza si trece pe litiga s. Rogoaza
inainte de a se varsa in Siret.
StrAbAtutA de soseaua jude-
teanA, din care pleacA diferite
ramurT de la Corbasca, la toate
satele.
Se mArgineste la E. cu com.
Condrachesti, la V. cu riul "Si-
retul, la N. cu jud. Bacau, la S.
tot cu com. Condrdchesti.
Corbasca, sat, face parte din
comuna cu acelasT nume, plasa
Berheciul, jud. Tecuciu. Situat
pe ambele laturl ale piriulur
Corbasca. Ad e resedinta com.
Cade in centru.
Are o populatie de fu capr
de familie, sati 587 suflete, lo-
cuind in 104 case.
Ad se aflA o scoalà, care se
frecuentd de 47 copir (42 bAetl
si 5 fete).
Biserica, cu hramul eSf. Nico-
lae», este de lemn, situatA la S.
de sat, fa.cuta, cu spesele locui-
torilor, in anul 1809, Noembrie
9; aceasta se vede in o scriere
ce se pAstreazA in Penticostariii.
Corbasca, ~T'e, in jud. Tecuciti,
proprietate a statuluT, cu trupu-
rile : Cotul-FurniceT, 42 hect.
6570 m. p. ; Scdrisoara, 13 hect.
4000 m. ; Fofaza, I0/2 hect. ;
Pogletul, 21 hect. ; Marvila, 20
hect. ; Poiana-ChioarA, 48 hect.
4280 m. p., toate in comuna
Corbasca ; mar inainte apartinea
Mitropolier din lasi.
Corbasca, piciure, In judetul
www.dacoromanica.ro
CORBEANCA
Tecuciti, proprietatea statulur, cu
suprafatA de 1203 falcr, avind
2 trupur1 : Corbasca, de 1200 fAlcI
si RAchitoasa, de 3 falcr; se afla. In
comuna Corbasca, pl. Berheciti.
Corbeanca, coin. rur., pl. Znago-
vuluI, jud. Ilfov, situata la N. de
Bucuresti, futre Valea-Calugaru-
lur si Padurea-VIAsier, 26 kil.
departe de Bucuresti.
Se compune din satele :* Ta-
masi, Corbeanca, Mechioala, Os-
tratul, Oracul i Särindareanca,
Cu o populatie de 1114 locui-
torT, cari trgesc in 254 case.
Se intinde pe o suprafata de
3347 hect. D-nir A. Petrovicr,
A. Vasiliu, Gr. Ciresanu, Elena
Stefanopolu , Al. SlAtineanu,
L. N. Gherasi, Al. Costescu
si N. Hristodor, ari 2728 hect.,
lar locuitorlI ají 619 hect. Pro-
prietarir cultiva 1389 hect. (52
sterpe, 115 izlaz 1172 pAdure).
i
Locuitorir cultivA tot terenul.
Comuna numArA 211 contrib.
Are un budget de 3453 leT la
veniturr si 3650 ler la cheltuelT.
In anul 1885 erati 209 contrib.
In comuna. sunt 3 bisericT
(la Corbeanca, Ostratul i Ta-
masi); o set:mil mixtA ; 2 heles-
tele ; 2 podurr stAtAtoare.
NumArul vitelor mati e de
699 (i to cal si epe, 349 bol*,
218 vacT i viter, 2 taurI, 20
bivolT bivolite), si al celor
i
micr de 1518 (4 capre, 167
porcr si 1347 09.
Dintre locuitorT, 259 sunt plu-
garI si 3 meseriasT.
Aratura se face cu 84 plu-
gurl : 76 cu bol, 8 cu
LocuitoriI atí 163 care si carute :
136 Cu bol* si 17 Cu cal.
Comerciul se face de 7 cfr.
ciumarT i i l'angla.
S'ati stabilit in comuna. 3
strainr.
Corbeanca, sat, jud. Ilfov, face
 CORBEANCA
parte din com. rur. ca acelasT
nume, din pl. nagovulur. Este
situat la V. de Tamasi, pe malul
drept al Vdel-CAlugarulul. Aci
se fabrica diferite brinzeturr.
Se intinde pe o suprafata de
427 hect., cu o populatie de
115 locuitorT.
D-1 An. Petrovicr are 350
hect. si locuitorir 77 hect. Pro-
prietarul cultiva 106 hect, (9
sierpe, 15 izlaz si 220 padure).
Locuitorir cultiva tot terenul.
Comerciul se face de I ch.-
ciumar.
Are o biserica, cu hramul
Buna-Vestire, deservitA de
preot si I eintaret.
Numarul vitelor marr e de
78 si al celor miel de 201.
Corbeanca, cdtun sati mahala,
pendinte de comuna Vinatori-
MarI, pe propritatea Corbi-MarT,
pl. Neajlovulur, j id. Vlasca.
Corbeanca, numire data uner
pdr11 din dealulDumbrava, com.
Tohani, jud. Buzati. Aci, Con-
stantin Brincoveanu, pe cind
era Domn al tare, plantase
viile sale. Casele si beciurile
In ruine se vad inca.
Corbeanca,pädure, pl. Znagovul,
judetul Ilfov; are o intindere de
1173 hect.
Corbeanca, pddurice, in intin-
dere de 8 hect., com. Calinesti,
jud. Muscel.
Corbencel (Dealul-), deal, co-
muna Marcea, plasa Oltul-d.-s.,
jud. VAlcea.
Corbeni sati Corbeni-Pämtn-
teni, com. rur., pe riul Arges,
jud. Arges, plasa Lovistea, la
16 kil, de com. rur. uici, re-
sedinta subprefecturer, si la 52
kil. de Pitesti. Se compune din
635
urmatoarele 6 sate: Berendesti,
Bucsanesti, CapAtineni, Corbeni,
Poenari si Turbura, avind in
tot 360 familiI, ca 188o suflete,
din care 30 locuitorT TiganT. In
comuna sunt 5 bisericr, (in Be-
rendesti, Bucsanesti, CApatineni,
Corbeni si Poenari), 2 scolT pri-
mare rurale, una de bdetr si
alta de fete si 5 circiume. Budge-
tul com. pe anal 1882-83 a
fost de 1807 ler 31 batir la ve-
niturl si de 1728 leI la cheltueri,
Dupa o publicatie oficiala (1887)
aceasta comuna numara 266 con-
tribuabilI si are un budget de
1 6967 ler la veniturr si de 6095
leT la cheltuelT. in aceasta co-
muna se afta insemnate ruine
de cetatT vechr la Cdpattneni si
la Poenari.
NumArul vitelor a fost in a-
nul 1887 de 1950 capete vite
marT (1800 bol si vacT, 140 cal,
20 magarT) si 3280 vite marunte
(2800 oI, 8o capre si 400 fi-
matorI).
Corbeni, sea, cu 381 locuitorT, pe
riul Argesul, jud. Arges, pla-
iul Lovistea ; face parte din co-
muna rurala Cu acelasI nume.
AicT este resedinta primarier.
Este si o bisericA, cu hramul
Sf. Dumitru, deservita de dor
preotI si un cintaret.
Corbeni saii Corbul, sat, jud.
Baclii. (Vezr Corbul).
Corbeni, ciitun, al comuner Slo-
bozia, din pl. Ocolul, jud. Gorj.
Se mal numeste si Birsesti. E
situat spre N.-E. comuner, pe
ses. Are o suprafata de 412
hect., din carI 223 hect. ara-
bile, 144 hect. pddure, 5 hect.
vie, 40 hectare prunr, izlaz si
fin eata.
Are o populatie de 78 familii,
cu 320 suflete, intre carr 68
contribuabill. Locuitorir posea
www.dacoromanica.ro
CORBETI
33 plugurI, 32 care cu bol si
vacT, 5 cdrute Cu car, 12 stupT,
174 vite marr cornute, 10 cal,
87 or si 67 rimatorI.
Spre E. de acest cdtun si in
apropiere de dinsul trece apa
usita.
Comunicatia se face prin so-
seaua comunald care U strA-
bate ; printr'o osea vecinala,
Slobozia-Lalesti, care e In apro-
piere.
Catunul are : 2 morT sistema-
tice pe apa ,..1sita, una a d-lur
C. Daniilescu si una a d-lur
Ivancea ; 2 circiumr. Biserica,
de lemn s'a fondat la 1802 si
este deservita de I preot si I
cintaret.
Corbeni, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Gradistea, catunul comuneI
Domnita. .S1'-a luat numele de la
locuitoril venitr din com. Cor-
bul, pl. Marginea-d.-j. Este ase-
zat In partea de V. a comuner
la malul sting al riuluI Buzad,
la 2100 m. spre V. de cat. de
resedintd, Domnita. Are o in-
tindere eam de loo hect. si o
populatie de 6o familir; sunt
40 contribualT; 28 persoane stia
carte.
Corbeni, celtun, al comuner Vil--
tina, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
Romanati, situat In coltul un-
ghiuluI ce face riul Oltetul cu
Geamartaluiul. Altitudinea tere-
nulur d'asupra nivelulur mariT
este de 187 m. 76 pe Dealul-
Chiller. Are 235 locuitorT, for-
mind 70 familir, toate de Ro-
minT. Este o biserica, deservita
de I preot si 2 cTntäretT.
Corbeni-Pamtnteni, com. rur.
(VezT Corbeni).
Corbe§ti, sat, cu 20 familiT, jud.
Arges, pl. Cotmeana, pendinte
de com. rur. Lunca Corbulur.
 CORBEM
Corbe§ti, loc izolat, com. Valeni,
pl. Podgoria, jud. Muscel.
Corbi, com. rur., jud. Muscel,
plaiul Nucsoara, la V. de am-
pulung, situata pe ambele ma-
lurl ale riuluT Doamna. De la
aceasta comuna pana la am-
'pulung sunt 30 kil. pe drumul
soseluit, care trece prin comu-
nele: Corbsori, Stanesti, Sla-
nicul i Berevoesti-Ungureni. O
poteca, care merge tot la am-
pulung, trece de la Berevoesti-
Ungureni, la Bughea.
Se compune din 2 catune:
Corbi i Sboghitesti si se in-
tinde pe o suprafata de 1690
hect. Are o populatie de 1553
locuitorT, 802 barbatT i 751 fe-
meT, Cu .400 cap. de familie,
carl traesc in 396 case.
Locuitoril se ocupa mal totT
cu cresterea oilor. ET ari 12000
oT, a caror lina, parte o lucreaza
facInd dimiT, zeghT, saricT, etc.,
pe carT le vind la erg, si parte
o Ana nelucrata. LocuitoriT des-
fac produsul munceT lor la th-
gurile din Curtea-deiArges, Lei-
cese, Tigveni, Petrosani, Dom-
nesti, Stanesti i ampulung.
Din laptele oilor se face brin-
za i cascaval foarte gustoase,
cu care se face un comen intins.
In cercul comuneT sunt mun-
tiT: Plaisorul, esul, Papäul, Da-
rul, Preutesele, Basa, Zanoaga
si Pindea, acoperitl cu brazT
moliftT. Pe la poalele lor sunt pa-
durI de ag.'', mesteacanT, plopI
aninT.
Riul Doamna strabate acea-
sta comuna de la N. spre S. si
in el se varsä mal multe vAT si
Oraje, futre carT: Pirlul-BujoareT
Valea-NucareT. Pe acest
sunt 3 piue, 2 morT, 5 heras-
trae, carT taie lemne de brad, si
dirsta., pentru fAcut saricele.
Herastraele taie anual 32000
scIndurr.
636
LocuitoriT sT-ati capatat pa-
m'in% parte prin improprieta-
rire, la 1864, (cind s'a dat pa-
mint la 296 clacasT) ; iar restul
mosieT s'a vindut locuitorilor in
loturT la anul 1888.
Sunt 320 contribuabilT. Veni-
tul com. e de 2933 leT anual.
Prin mijlocul comuna, pe ma-
lul drept al riuluT Doamna, este
soseaua comunall.
Are 4 bisericT, deservite de
2 preotl si 4 dascalT si o scoala
mixta, conclusa de un invAtator.
titi carte 138 barbatT si fe-
m eT.
La Corbi in toate Duminicele
se face erg.
Comuna in partea de S. si
E. are suhatul i padurea Cor-
bilor cu intarcatoarele ; la S.-
V. se margineste cu com. Poe-
narei, la V. cu dealurile Bra-
tieni si Bradetul; iar la N. cu
com. Nucsoara i muntiT Corbi.
Femeile Corbenilor ari un cos-
tum foarte pitoresc. Nevestele
leaga stergarul (marama) pe sub
barba i fetele poarta cretinte,
ca femeile cimpene din popor,
o esceptie a costumuluT mun-
teanulur.
Aci barbatir port toiege in
mina in tot timpul i cind merg
la biserica le reazima totT de
zidul bisericeT d'afara. Dupa ter-
minarea oficiuluT divin, fie-care
41 ia toiagul si pleaca dupa a-
facerile luT.
Era in datinile Corbenilor, si
acum inca se %in de aceste da-
tine, ca tineriT insurIndu-se salí
fetele maritindu-se, O. nu se cA-
sätoreasca de cit intre eT, res-
pingInd orTce propunerT li s'ar
fi facut d'aiurea.
Corbi, sat, face parte din com.
rurala cu acelasT nume, judetul
Muscel, asezat pe ambele ma-
luri ale riuluT Doamna.
Populatia luT e de 1433 loc.
www.dacoromanica.ro
CORBI
Are o scoala mixta, fi-ecuen-
tata de 50 elevl si eleve, din
numarul de 220 copiT in etate
de scoala. Cu intretinerea scoa-
leT, statul cheltueste anual 1728
lei. Localul scoaleT s'a reclddit
la anul 1873.
In raionul comuneT sunt 4
Sf. Maria, Sf. Dimi-
bisericT :
trie, Sf. Treime i Sf. Apostoli,
deservite de 2 preoti si 4 en-
taretl. Biserica Sf. ApostolT, nu-
mita «De la *gheab» este o bi-
sericuta mica, inteo pestera ,
cioplita inteo stInca de piatra,
si se crede a fi fácuta la anal
1380 de o Doamna din familia
Basarabilor. Ea exista. si as-
tazI. Are 2 altare, din care cel
din dreapta este de stil bizantin.
In pomelnicul bisericiT afilm
ateste nume : Basarab Voevod,
Neagoe Voevod, Radu-de-la-A-
fumatT, Ruxandra Doamna (so-
tia luT Radu al VII-lea), Doamna
Despina (soacra lul Radu i ne-
vas ta luT Neagoe V. V.), Iosif Ar-
hiereul (1793-1820), Grigorie
Arhiereul (1823 1828), ambiT
episcopT aT ArgesuluT i Iosif,
care la anul 1814, Iunie 6, a
reparat bisericuta.
Tot sub o sancä de piatra,
la esirea din bisericutá, este
trapezaria (o bola in piatra, de
21 pasT lungime si de vr'o 4
m. inaltime). Aci. sunt 2 lavitT
late si lungT, stabile, unde vr'o
20 ctitorr aT bisericeT, dintre
fruntasiT satuluT, ospateaza, la
14 Octombrie, 40 de oamenT,
in memoria celor 40 martirT, pe
carT biserica ortodoxa ir serbea-
za la 9 Martie. Biserica are 2
hramurl: Martha Paraschiva
ApostoliT Petru si Pavel. In a-
ceste zile se face tirg pe local
bisericeT, ce e in marginea sa-
tuluT.
Corbi, pa-dure, jud. Muscel, pla-
iul Nucsoara, proprietate a sta-
 CORBI-CIUNGT
tulur, in intindere de 17530
hect., formatl din io trupurr:
PlAisorul, Preotesele, Bindea, ZA-
noaga, PapAul, Rusul, Platica,
Podurile i Cringul.
Corbi-CiungI, com. rur., judetul
Vlasca, compusA din cAt. Cor-
bi-Ciungl i Vadul-Stanchll, foste
proprietAtr ale Cretulestilor, a-
por trecute in posesia lur loan
Rosetti prin zestre, azr rAmase
fiicer sale Sultana Creteanu.
Este situatA pe valea aper Neaj-
lovuluT. E la distant5. de 76 kil.
de Giurgia si de 5 kil. de O-
bedeni, resedintl plAseT Neaj-
lovul.
Acest sat este la 2 kil, de a-
pa Argesulur, care o limiteazA
spre N.-E. de Potlogi i Corbi-
Marr. Este departe de Bucu-
resti de 34 kil., de Giurgiu de
66 kil. si de statia drumulur de
fer Titu, de 20 kil.
In 1887, budgetul avea la ve-
niturr 3007 leT, lar la cheltuell
2860 ler.
Suprafata tota1ä a comuner
este de 1702 hect., din carl 551
hect. pddure. S'a dat la am-
bele sate, la 127 locuitorr, im-
proprietAritT dupA legea ruralA,
261 hect.
In aceastA comuna este o bi-
seria, rezidità la anul 1875 de
sAtenT cu ajutorul D-ner Sul-
tana Creteanu, proprietara mo-
sier, deservitA de i preot si I
dascál ; sine de parohia VinA-
toriT-Marr.
Este o scoa15. primarA mixtà,
frecuentatA de 19 bAetT si 2 fete.
Sunt 6 circiumr; un han ; ca-
sele proprietAtir cu magazir
pAtule indestuldtoare ; 3 morr
pe apa Neajlovulur.
Prin comuna trece soseaua
judeteand.
Pe aceastA proprietate incepe
vAlcica Ciulnita ce se scurge in
Arges prin Corbi-Ciungl.
637
Aceastä proprietate s'a esti-
mat de Creditul Fonciar Rural
din Bucuresti, impreunA cu Va-
dul - Stanchil la suma de ler
i80000.
Sunt 385 vite marT cornute
(bol, vacT i bivoll), 76 cal, 285
rimatorr, 1430 or i capre.
Corbi-CiungI, cdtun, pendinte de
com. Corbi-Ciungr, jud. Vlasca,
pl. Neajlovulur. La hotarul mo-
sier despre N.-E. este riul Ar-
gesul, la 2 kil., pe proprietatea
D-ner Sultana Creteanu.
Suprafata acestur trup de mo-
sie este de 728 hect., din care
s'a dat la 88 loc., improprietdritT
dupa legea rurall din 1864,
330 hect., rAminind proprietitiT
398 hect.; din acestea sunt :
pAdure 12. hect., locurr de cul-
tura, fineata si izlaz 386 hect.
Aceastä mosie are un venit a-
nual de 1800o ler.
Este o bisericA si o scoald
comunalA.
Prin sat trece soseaua jude-
teanA ce merge prin valea Neaj-
lovulur catre Bucuresti, prin Ma-
lul-Spart, la Giurgin prin Obe-
deanca si la Pitesti prin Corbi-
Mari. E departe de Bucuresti
de 33 kil., de Giurgi5 de 64
ldl. si de Titu de 20 kil.
Traditia spune c5. un Negra-
Vodá dupl timpurr a vrut sA
fac5. capitala tArel ad la com.
Corbi-CiungT, care pe atuncr se
numea Corbi-MicT, unde Vodà
zidi un palat mare si frumos ;
ins5. Divanul tArer impreunA cu
Mitropolitul s'ati impotrivit do-
rinter lur VodA, si asa capitala
a ramas tot la Tirgoviste.
Corbi-din-Vale, sat, Cu 104 lo-
cuitorT, jud. Arges, pl. Topolo-
gul ; face parte din com. rur.
Corbi-Mingureni.
Aicr este resedinta primArieI.
Are o bisericA cu hramul Ador-
www.dacoromanica.ro
CORBI-MARI
mirea, deservità de un preot
un cintAret.
Corbi- Mari, com. rur., judetul
Vlasca, plasa Neajlovul. A fost
proprietate a logoatulur Em.
BAleanu ; azT e a mostenito-
rilor Sp. Gazotti. Este situatA
pe valea Redivoaie intre apele
Argesul i Neajlovul, acest din
urml trecind chiar pe marginea
satulur. La 1833 era resedinta
pl eT O grAzeni, dupà cum se vede
In harta tArer flcutA de statul-ma-
jor rus, dupa ordinul generalulur
Kisselef.
Mosia are suprafata fArä p5.-
dure de 1780 hect., impreunA.
cu VinAtoriT-Micr.
Ad i este o pAdure in supra-
fatá. de 1000 hect. S'a dat la
176 locuitorT, in 1864, conform
legei rurale, suprafata de 528
hect. Venitul anual al mosier
este de 60000 ler impreunA cu
VinAtoriT-Micr.
Creditul Funciar Rural din Bu-
curesti a estimat aceastA pro-
prietate la suma de 780000 ler,
fArA. pAdure.
In 1886 avea o populatiune
de 958 suflete, sa5 195 contri-
buabilr.
Budgetulcomuner in 1887, era
de 3521 ler la veniturr si 3266
ler la cheltuelI.
Este o bisericA, cu hramul Sf.
Treime, ziditl la 1859 de s5.-
teni, Cu ajutorul proprietarulur
deservitA de I preot i i das-
cal; o scoalA mixtl, de zid, in
bunä stare, cu 5 clase, condusä
de i profesor si care, in 1888, a
fost frecuentatl de 38 bAetT
26 fete.
Ad i se face erg sAptAminal
in toate Vinerile. Prin aceastA
comunA trece apa Neajlovulur,
despre N. trece, la capul mo-
sier, apa Argesulur, peste care
este un pod pe vase al drumu-
luT ce duce la Titu prin Potlogi.
 CORBI-MINGURENT
Este departe de Bucuresti de
40 kil. ; de Giurgiti de 70 kil. ; de
Obedeni, resedinta plOser, de 20
kil., si de Titu de 18 kil.
Comuna este strAbAtutA de
soseaua care duce pe \ralea Neaj-
lovulur cdtre Giurgiii si cAtre
Pitesti.
Are si cAt. Podul-Corbeanca.
Corbi-Mingureni, com. rur., pe
apa Topologulur, jud. Arges,
pl. Topologul, la 18 kil, de com.
rur. Tigveni, resedinta subpre-
fecturer, si la 20 kil. de Pitesti.
Se compune din urmdtoarele 9
sate : Corbi- din - Vale, Dealul-
BAlcesti, Gheordunul, GhermA-
nesti-Mingureni, OlAresti, Po-
pesti, Schitul si Socariciul, a-
vind peste tot 273 familir, sati
1202 suflete.
In comunA sunt 4 bisericr (in
Corbi- din-Vale, Dealul-BAlcesti,
Mingureni $1 Schitul), si o scoa1ä
primará ruralà. Budgetul comu-
ner pe anul 1882-83 a fost de
2145 le! la veniturr si de 2075
leT la cheltuelT. Dupd o publi-
catiune oficialä (1887), aceastA
com. numArA 239 contribuabilr
si are un budget de 3968 ler
la veniturr si de 3513 ler la
cheltuell.
Numärul vitelor a fost in 1887
de 690 capete vite marr (674
bol si yac!, 16 cal) si de 588
vite mArunte (172 o!, 8 capre
si 408 rimAtor0.
Corbie (Podul-lui-), podti, jud.
Su ceava, peste piriul Neagra- a-
rulur, peste care trece drumul ce
leagA satul Panaciul cu Neagra.
Corbff (FIntina-), _Tintina', co-
muna SlAtioara, plaiul Horezul,
jud. VAlcea.
Corbif (Ripa-), /Vd, la N. co-
mune! Bunesti, pl. Ocolul, jud.
Vilcea.
638
Corbii (Viroaga-), viroagd; in
jud. Vlasca, pe proprietatea Ba-
bele, ce vine din mosia CAtu-
nul si se vars1 in Neajlov, pri-
mind in mersul el viroaga Mu-
erea.
Corbita, com. rur., jud. Tecuciti,
pl. Zeletinul, compusa din 7 cl-
tune: Boul-Rosu, Buda, Corbita,
RAdAcinesti, SerbAnesti, Strim-
ba $i Titul.
SituatA pe partea dreaptá a
piriulur Berheciul, la o depAr-
tare de 37 kil, de resedinta ju-
detulur si la i i kil. de a plAseT.
Are o populatiune de 525
cap! de fam. san 2005 sufl., din
caer 504 contrib. ; locuesc in
512 case.
In com. se allá 5 bisericr :
in Buda, RAdOcinesti, $erb5.-
nesti, Strimba si Tul, deser-
vite de 2 preotT si 4 cintAretr.
$coala dateazA in com. din
i868; localul e de gard, pro-
prietatea comuneT. Se frecuentá.
de 22 copir, din 131 (6o 1350
si 71 fete) in virstA de scoald.
In 1895, s'a mar infiintat o
scoalA in ROdAcinesti.
LocuitoriT se ocupl cu agri-
cultura; ce! din Buda se ocu-
pl cu rotAria si cArutAria ; el*
isT desfac produsul muncer la
Tecuciti, la Birlad si la diferite
bilciurr anuale.
Vite sunt : 422 bol, 392 vacT,
i6o ca!, 204 or i 8 capre.
In raionul com., pe riul Ber-
heciul, se aflA o moará de apá..
LocuitoriT sunt improprietl-
ritT la 1864.
Veniturile com, se urca la
7330 le!, iar cheltuelile la 6330
le!.
E brAzdatA de dealurile Boul-
Rosu, Catargiulur, Munteanulur,
Viilor, CetAtuia, Strimber, Giur-
gioana ; si udatA de 111.11 Ber-
heciul in partea de E., primind
pe dreapta piraiele : Valea - lur-
www.dacoromanica.ro
CORBIEA
Coad5., Valea-CAter, iar pe stin-
ga Strlinba.
CAÍ de comunicatie : soseaua
judeteanA. Tecuciti - GAiceana ,
care merge pe partea stingl a
riulur Berheciul, precum si mar.
multe drumurr naturale.
Se mArgineste la N. cu com.
Negulesti, la S. cu com. BrA-
hAesti, la E. cu com. Valea-Rea
si Giurgioana si la V. cu com.
Homocea.
Corbita, sat, face parte din com.
Cu acelasi nume, jud. Tecucht
Are o populatie de 32 cap):
de fam., Cu IoI sufl., locuind
in 3 r case. Satul este asezat
pe coasta dealulur Cu acelasT
nume, la o departare de 965
in. de resedinta comuneT.
Corbita, pddure, jud. Tecuciá,
proprietate a statulur, avind o
intindere de 500 ale, cu tru-
purile: PlAcinteni, 8o fAlcr; So -
veja, 30 fälcr; Corbita, 120 l'acr.
Pendinte de com. Corbita, pl.
Zeletinul.
Corbita, pida, jud. Tecuciti. Iz-
voreste din dealul cu acelasT
nume ; curge printre satele Cor-
bita si erbänesti si se vars5. in
Berheciul.
Corblea, pitifi, jud. Iasi. Se nu-
meste si Ciunca. Izvoreste din
pAdurea BrAesti, de sub Dealul-
Mare ; curge spre N., prin Va-
lea- alariulur, prin satul BrAesti,
unde formind un iaz, ja numele
de Br5.esti ; primeste apor pi-
raiele : Sirbi, CAcaina si Izvoa-
rele, trece prin satul Albesti,
de unde i se dà numele de Cior-
bolea, trece pe teritoriul co-
mune! Sirca, prin satele Goesti
si Lungani , intrl prin iazul
Lungani, format de pir. Lacul,
apor se vars1 in dreapta pir.
Bahluetul, la satul MAdirjesti.
 CORBOAIA
Corboaia, pa-dure, situatà in par
tea despre N. a com. Bozieni,
pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.
Este impartitä in dota: una
care priveste spre com. Väleni
(jud. Roman), taiatá de v'ro 16
anT si alta, netaiata de mar bine
de doua-zecr de anr. Arborir
carr o compun sunt : fagul si
stejarul.
Corboaica, loc izolat, com. 131-
1ilesti, pl. Rturile, jud. Muscel.
D'aci izvoreste girla Valea-Po-
per, sub numele de Chisarul, si
se varsa in rlul Bratia, pe ma-
lul sting, in raionul comuner
Balilesti.
Corbova, insuld, in Dual-e, com.
rur. Batoti, din jud. Mehedinti,
pl. Blahnita. (VezI Ostrovul-Cor-
buIul).
Corb§ori, com, rur., pl. Nucsoara,
jud. Muscel, la V. de arnpu-
lung, 21 kil, departe de acest
oras. Isr trage numele de la co-
muna vecina, Corbi, sau Corbi-
Miel (Corbsori). Este situata pe
malul sting al riulur Doamna
si are o populatie de 700 loc.
(340 barbar si 360 femel), din
mil 130 cal:1 de familie. Locuesc
in 130 case.
N'are niel un catun alipit.
Se margineste la N. cu com.
Corbi, la S. Cu com. Stanesti,
la E. cu cat. Valea-Lupulur si
la V. cu com. PoenArer, de care
se desparte prin riul Doamna.
Locuitorir se ocapa cu agri-
cultura, cresterea vitelor, face-
rea siter, brinzeturile, lucrarea
liner, fabricarea tutee, hainelor,
precum : plocade, fote, procoa-
ve, zeghir, etc. Sita o desfac
la Pitesti, iar cele-1 alte, parte
in comuna', parte in orasele
Curtea-de-Arges, Rimnicul-Vil-
cea, si alte localitatr, unde se fac
tirgurl anuale. Tutea se face pana
639
la 500o decal. pe an. Porumbul
se cuitivA pe 150 hect.
Vite sunt : 223 bol si vacr,
2025 oi, 16 cal', 30 porcr si 20
capre. Produsul oilor, parte se
vinde, parte se intrebuinteaza
pentru familte. Loc. poseda si
mar multl stupr cu albine.
In jurul comunel sunt livezT
cu prunr, fin, araturI cu porumb,
dealurr si padurI compuse din
fag, stejar si anin.
Comuna numara 120 contri-
buabilI. Budgetul di-1 pe anul
1889-90, a fost la veniturr de
ler 900. In anul 1885 eraii 105
contribuabilT.
Riul Doamna uda com. Corb-
sori in partea de V., iar de la
E. spre V. este strabatutd de
valle: Malulur, Meilor, Visanul
si Izvorul-din-Pämint. Peste 111.11
Doamna este un pod de lemn,
care leaga com. Corbsori cu
Poenarei si Corbi; o tnoara si o
dirstd.
Se intinde pe o suprafata de
750 hect. Mosia e a locuitorilor,
capatata prin improprietarirr,
parte la 1864, parte la 1878 si
parte la 1889.
Are o carterä de piatra, din
care se scoate anual pana la upo
bucatr lespezr de pardosit bi-
sericr.
In comuna. e o scoala mixta,
frecuentata de 37 copir, din nu-
märul de 47, cu etatea intre
6-12 anr. Cu intretinerea scoa-
ler, statul cheltueste anual 1242
ler. Comuna contribue pentru
cult CU 130 ler.
Stit1 carte 50 barbatr si 15
femer.
Biserica, cladire notta., la care
ati contribuit numar locuitoriI,
este deservita de 2 preotr . i 1
dascal.
Corb§ori, mofie, proprietate a
statulur, pendinte de Mitropo-
lia din Bucuresti, jud. Muscel.
www.dacoromanica.ro
CORBUL
Pentru periodul 1885-95 se
arendase cu 4308 Ier anual, afara
de trupul Cosesti, care s'a vindui
de ved. De la 1891, s'a reziliat
contractul cu arendasul mosier,
pentru ca s'a vindut de vecT
toate trupurtle, afara de padure,
poenele si atoara.
Corbul, com. rur., pl. Mijlocul,
jud. Olt, situat pe riul Vedea,
gira Vedita, piratele Berendeiul
si Runcul, filtre dealurile: Run-
cul si Cerul, la o depärtare de
28 kil, de capitala judetulur si
la 6 kit. de a plaser.
Se compane din 5 catune :
Vitanesti, Branistea, Cosareni,
Ungheni, Sirbi-Mägura, cu o
populatiune de 1345 locuitorI,
din care 219 capr de familie ;
255 contribuabilr; locuesc in
case.
Locuitorir sunt Rominr, afara
de 13 familiI de TiganT, si se
ocupa cu agricultura si creste-
rea vitelor. ET desfac produc-
tele agricole la Slatina si Pitesti.
Inaproprietaritr d u pa legea rurall
sunt 168, cu 756 hect.; lar 32
sunt mosnenr.
Patnintul de cultura e mar mult
accidentat, si pe lund cam mo-
cirlos.
Tot teritoriul comuner se in-
tinde pe o suprafatd de 5750
hect. Locuitorir posea. 52 cal
si epe, 400 bor, too vacr, to
bivolr, 19 capre, 1730 or si 250
porcr.
Comerciul se face ad i de 3
circiumarr.
Scoala exista de la 1882. Lo-
calul e proprietatea comuna
Se frecuenta. de 43 coi; ir (42
baetr si t fatA), din numarul de
200 (125 baetT si 75 fete) in
virstä de scoall. Cu intretinerea
el, statul cheltueste anual 1612
ler. Stiii carte 50 barbatr si
19 femer.
Budgetul comuneT are la ve-
 CORBUL
niturl suma de leT 3331.25 si la
cheltuelY aceiasT suma.
O osea comunala, care trece
prin catunele Vitanesti, Cosa-
reni si Ungheni, o leaga la N.
cu com. Optad si la S. cu Bu-
zesti ; o alta ramurd leagd cat.
Cosareni cu Sirbi-Magura. La
S. trece calca ferata Bucuresti-
Virciorova.
Comuna e udata de la N.
la S. de riul Vedea, care pri-
meste Orla Vedita, cu piraiele :
Berendeiul, Runcul i Osica,
care da in Plapcea. Tot cu di-
recia N.-S. se inalkä i urma-
toarele dealurT: Muchea-Osica,
Cerul, numit i Potericiul, Dea-
lul-RunculuT i al-Somindoculur.
Cam la S., aproape unde da
Vedita in Vedea, la capul So-
mindoculuT, se afla dota magurT
numite : Magurile-luT-Varipatic.
Se margineste la N. Cu co-
munele Optasi i Malddrul, la
E. cu Cochinesti i Stolnici
la S. cu com. Buzesti.
Corbul, com. rur., in pl. Margi-
nea-d.-j., jud. R.-Sarat, pe ma-
lul drept al emitir Siret.
luat numele de la mosia
Corbul.
Este asezata in partea de N.
a judetuluT, la 55 kil. spre N.-
E. de orasul Rimnicul-Sarat,
in partea nordica a plaseT, la 15
kil. spre N.-E. de com. Malea-
nesti, resedinta plaseT ; comu-
nele invecin ate sunt : Maxineni
la ii kil., Gulianca la 14 kil.
Se margineste la N. cu com.
Maluri (jud. Putna), la E. si S.
Cu com. Maxineni, si la V. cu
mosia Gulianca.
Este o comuna din regiunea
cimpuluT.
Riul Siret o uda la E., de
la N.-V. la S.-E., si prin revar-
sarile sale formeaza balta Cor-
bul. Sunt in Corbul si 30 pu-
turi (i 5-20 metri adincime).
640
Catunele carT o compun sunt :
Corbul, resedinta la N., Chio-
veanul la S.
Suprafata comuneT este de
5412 hect., din carT : 105 hect.
vatra comuneT, 752 hect. ale lo-
cuitorilor i 4250 hect. ale pro-
prietatiT private.
Populatia comuneT este 210
t'aman', cu 1540 suflete, din
carT 764 barbatT, 776 femeT ;
dupd starea civila: 567 asgo-
ritT, 928 necasatoritT, 55 vaduvI;
207 stia carte.
Comuna are o biserica, cu
hramul Cuvioasa-Paraschiva, zi-
dita in anul 1868 de locuitorT ;
are un venit de 34 pogoane
mint arabil, i 400 leT anual,
date de catre comuna; deser-
vita de i preot, i dascal si I
paracliser.
Are o scoala mixta, fundan
in anul 1870 de comuna, cu I
invatator si 73 elevT InscrisT (9
fete).
Calitatea pamintuluT, acesta
fiind mlastinos, este mediocra.
In ce priveste cultura pamintu-
luT, com. are: 3695 hect arabile,
520 hect. imas, 150 hect. padurl,
42 hect. vil, 50o hect. finete,
400 hect. neproductive.
Locuitorii aü 1200 plugurl ;
3912 capete de vite, din carT
514 vacT, 291 cal, 113 epe, 2117
oT, 757 bol si 120 rimatorT. In co-
muna sunt 8 comerciantl (din
carT i Evrea).
Calle de comunicatie sunt dru-
murT vecinale spre Gulianca-
CiorIsti - R. - Sarat ; spre Malea-
nesti i spre Maxineni.
Sunt 262 contribuabilT. Veni-
turile sunt de 4474 leT, 55 banT,
iar cheltuelile de 4375 leT, 55
baza.
Corbul, sat, in jud. Bacan, plasa
Trotusul, in vechime numit Cor-
beni, al com. Bogdana, situat
d'a stinga TrotusuluT, mal jos
www.dacoromanica.ro
CORBUL
de Vranceni, la o departare
de 6 kil, de satul Bogdana.
In anul 1891, din acest catun
n'a urmat la scoala niel un copil,
din ceT 26 in virstä de scoala.
Capl de familie sunt 58, sal'
173 suflete. Animale se nu-
mara : 3 cal, 71 vite cornute,
7 porcI si 12 capre.
Corbul (Piatra-Corbulul),
tun, al comuna Cdtina, judetul
Buzlii, situat pe ambele malurl
ale piriuluT Corbul. Are 480
locuitorl si 123 case.
Corbul, sat, pl. Pul-d.-s., com.
Bralostita, jud. Dolj, gramada,
Cu 107 suflete, 54 barbatT
53 femer. CopiiT din sat urmeaza
la scoala mixta din satul Bra-
tovesti. Cu virsta de scoala sunt
13 copiT. tiü carte 12 locuitorl.
Corbul, sat, face parte din com.
rur. Leicesti, plaiul Nucsoara,
jud. Muscel. Este situat la N.
de catunul Leicesti, pe malul
sting al riulur Doamna. Are o
populatie de 115 locuitori. In
dreptul satuluT, pe riul Doamna,
este un herdstrail cu 2 pinze,
care taie lemnarie de fag, stejar
si de alte esente.
LocuitoriT s'an improprietarit
pe mosia Corbul-Paduret.
Corbul, sat, face parte din com.
rur. Oporelul, plasa Oltul-d.-j.,
jud. Olt. Are 116 locuitorT.
Corbul, cdtun, pendinte de com.
rur. Buz esti, pl. Mijlocul, jud. Olt,
situat la N., sub coasta unuI
deal, pe dreapta Vede! si in
lunca eT, cam la 500 in. mal
sus de catunul Birlesti-Burdu-
lesti. Are 521 locuitorT ; o
biseria Cu hramul Intrarea in
Biserica si Cuvioasa Paraschiva
zidita la 1844, In zi/ele Domni-
torului Gheorghe D. Bibescu
 CORBUL
si a Episcopuld Ilarion Ar-
gesul.
Corbul, sat, catunul de resedinta
al comund Coìbul, judetul R.-
Sarat, pl. Marginea-d.-j. Si-a luat
numele de la proprietatea cu
acelasI nume. Este asezat in
partea de N. a comuneI, pe
malul drept al riuluI Siret, la
hotarul catre judetul Tecucin.
Are o intindere cam de 95 hect.,
cu o populatiune de 160 fami-
liI, cari coprind 1300 suflete,
din carI 240 contribuabili ; 201
titi carte. Are o bisericl, de-
servia de 2 preotI, i dascal,
I paracliser, si scoala comune.
Corbul, sat, face parte din com.
Colonesti, pl. Stänisesti, judetul
Tecuciti. Situat pe partea dreapta
a riuld Zeletin, la o departare
de i kil. i 540 m. de resedin-
ta comuna
Are o populatie de 19 capI
de familie san 45 suflete, din carI
43 contribuabilI, locuind in 19
case.
Aci se aftä o biserica, cu
hramul Sfintli Voevog, zidita
in 1677, dupa cum se gaseste
in inscriptiunea bisericeI.
Locuitorli sunt razesT.
Corbul, sat, in partea de N.-V. a
com. Lipovatul, pl. Crasna, jud.
asezat in vale, si pe
coastele a treT dealurT: Lipo-
vatul, Corbill i Chitocul, pe o
suprafata de 447 hect., proprie-
tatea locuitorilor, in care are
statul 61/2 hect. vie si cu o
populatie de 114 familif, san
483 suflete, jumatate RominI,
jumatate RusnacT, carI totT se
ocupa cu lucrarea pamintuld
cresterea vitelor. AicI se lu-
creaza dogáxia i rotaria; se
cultivä viea si livezile.
Vite : 200 vite marI cornute,
16 o!, 13 cal i 100 rimatorI.
68495 Afarole Dlellonar Geograftc. r 81
611
Locuitorli poseda : 20 pIugurI
si 90 care cu bol, 8 carute cu
precum i 40 stupI de al-
bine.
Corbul, sat, face parte din com.
rur. Calinesti, plaiul Cozia, jud.
Vilcea. Are o populatie de 40
locuitorI (24 barbatI si 16 femeI).
Este situat pe soseaua natio-
nall Riul-VaduluT si pe malul
OltuluI.
Corbul, staiie de dr. d. f., jud.
Olt, pl. Mijlocul, cat. Buzesti,
pe linia Pitesti-Slatina, pusa in
circulatie la 5 Ianuarie 1875.
Se afla filtre statiile Stolnici
(9.5 kil.) i Potcoava (12.3 kil.)
Inaltimead'asupra niveluluImaril
de I63 ,5 I. Venitul acestei
statif pe anul 1896, a fost de
79386 leT, 89 banI.
Corbul, costife, pl. Jiul-d.-s., com.
Bralostita, jud. Dolj, pe care
este situata comuna cu acelasi
nume.
Corbul, virf de munte, in jud.
Bacan, pl. Trotusul, com. Casinul,
din sira Cuciurul.
Corbul, munte, in jud. Buzan,
com. Beceni, intre Valea-Ocir
Valea-CorbuluI ; face hotar des-
pre com. Policiori.
Corbul, munte, in jud. Buzan,
com. Goidesti, cat. Ivanetul, a-
coperit de fineata i padure.
Corbul, munte, situat la N. co-
mune! Novaci, pl. Novaci, jud.
Gorj, pe partea stingä a riului
Gilort, 'filtre muntif Paltinul
Cornesul-Mic.
Corbul, deal, se intinde spre S...
V. de satul Larga, com. Mo-
vileni, pl. Copoul, judetul Iasi;
este bogat ta päsune.
www.dacoromanica.ro
CORBUL
Corbul, deal, situat pe teritoriul
com. Buzesti, pl. Mijlocul, jud.
Olt, la V. de cat. Corbul, de
la care-vi trage numirea. Are
diretiunea N. S., urmind albia
Vede!. E 'Wat de Brazda-luI-
Novac si de linia ferata Slatina-
Pitesti. Sub poalele acestuI deal,
in malul Vede!, e gara Corbul.
Corbul, deal, in partea de V. a
com. Soimari, pl. Podgoria, jud.
Prahova, pe care se afla pa-
dure.
Corbul, munte, in jud. R.-Särat,
plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni,
asezat in partea de N. a co-
mune! ; este acoperit cu pasunI
intinse i putine padurI.
Corbul, deal, jud. Tecucin. Se in-
tinde din com. Roza, jud. Tu-
tova, continua spre V. de sa-
tul Burlugul, pe malul sting al
ZeletinuluI, pana la Gura-Burlu-
guluI, com..Motoeni.
Corbul, deal, incepe din margi-
nea satuluI Corbul, pl. Crasna,
jud. Vasluiù, in directiune de
la S. la N. si se termina in mar-
ginea de S. a satuluI Chitocul.
Corbul, a'eal, in com. Birzesti,
pl. Stemnicul, jud. Vasluiti. (v.
Ludesti-Buclaiul, deal).
Corbul, deal, com. Govora, pl.
Ocolul, jud. Vilcea.
Corbul, iaz, jud. Iasi, linga dea-
lul cu acest nume, terito-
riul satulur Larga, com. Movi-
leni, pl. Copoul ; In el se afla
mult peste.
Corbul, lac, judetul Dolj, plasa
Ocolul, com. Motoci.
Corbul, loc izolat, com. Leicesti,
plaiul Nucsoara, jud. Muscel, a-
 CORRUL
coperit in parte Cu sälciT, lar
In parte loc de cultura..
Corbul, loc izolat, In jud. Tu-
tova, pl. Simila, com. Minzati,
spre S. - V. de satul Mlnzati,
loc unde se vad ruinele uneT
bisericI si ale und citnitir ; a
fost decT ad cind-va vr'un sat.
Corbul, mofie, In com. atina,
jud. Buzar], proprietatea mos-
nenilor Miculesti In devalmasie.
Are aproape 280 hect. padure,
livezT i araturI. Se nu-
meste de locuitori i Sforile-Cor-
bulur.
Corbul (Floreasca), mofie, In
com. atina, cat. Corbul, jud.
Buzati, numita i Cepturasul (Bu-
refeanca). Are 340 hect. padu-
re, fineata si locurf arabile.
Corbul, trup de mofie a statuluT,
jud. Olt. (VezT Draganesti - cu-
Trupurile).
Corbul, pddure, jud. Bacati, pl.
Trotusul, in com. Bogdana, pro-
prietatea luT Tulea Welt. Este
foioasa. (fag si stejar) ; are o In-
tindere de 130 hect. si este su-
pusa regimuluT silvic.
Corbul, pddure, In jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, teritoriul co-
muneT Pribegi.
Corbul, pddure, dependinte de
com. VArsatura, jud. Putna, pro-
prietate razaseasca. (VezI Hara-
ga-Hottil).
Corbul, trup din pitdurea Bala-
ciul, pendinte de com. Romi-
nesti, pl Cerna-d.-j., jud. \M-
eca, In intindere de zoo hect.,
supusä regimuluT silvic.
Corbul, trup de pddure a statu-
luT, jud. Vilcea, in intindere de
642
15 hect., formind impreuna cu
trupurile : Coasta-Lunga si Dea-
lul-Mare, padurea
In comuna Pojogi, plasa Cer-
na-d.-s.
Corbul, vechid pichet, cu No. 93,
catre hotarul MoldoveT, jud. R.-
Sarat, pl. Marginea-d.-j., com.
Corbul, in partea de N., pe
partea dreapta a eitiluT Siretul.
Corbul, piso, spre V. de com.
Oporelul, plasa Oltul-d.-j., jud.
Olt, acoperit de pädure.
Corbul, pisc, com. Dobroteasa,
pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.
Corbul, pirliaf, jud. Bacau, pl.
Trotusul, com. Casinul ; se var-
sa d'a dreapta pirluluT Curita.
Corbul, pîriz, jud. Fälciti, izvo-
reste dintre dealurile urpa
Marmota, curge prin valea cu
asemenea numire, pe teritoriul
com. Bohotinul, pl. Podoleni,
se varsa in riul Jijia.
Corbul, pida, in com. rur. Imoa-
sa, pl. Motrul-d.-s., jud. Mehe-
dinti.
Corbul, piriü, In jud. R.-Sarat,
plaiul RimnicuI, com. Bisoca.
Izvoreste din muntele Furul-
Mare, de la hotarul judetuluT,
merge dealungul culmei MAgu-
ra-GaneI, ucla partea de N. a
comuneT, si se varsa In riul
nicul-Sarat, dupa un curs re-
pede si prdpastios, pe dreapta
acestuI
Corbul, purlü, In jud. R.-Sdrat,
plaiul RItn ni cul, com. D u mitresti,
resedinta plaiuluT. Izvoreste din
Muntele Corbul, (comuna Chioj-
deni); brazdeaza partea de N.
a comuneT, i dupa un curs re_
pede se arunca in riul Motndul.
www.dacoromanica.ro
CORBULUf (APA-)
Corbul, pirig, jud. Vasluiü. Izvo-
reste din partea de V. a satu-
luT Corbul, com. Lipovatul, pl.
Crasna; curge spre E. prin Va-
lea - CorbuluT, prin mijlocul sa-
tuluT, si la o distanta de i kil.,
se varsa in piriul Butnariul,
dupa ce primeste pe afluentiT
Corbisorul si Chitocasul.
COrbul, p/atog, jud. Dolj, plasa
Ocolul, comuna Izvorul.
Corbul, surpdturd, in centrul cat.
Slinburesti, pl. Oltul-d.-s., jud.
Olt. E acoperita cu tufaris.
Corbul, vale, intre dealurile Cor-
bul i Marrnora, com. Bohotinul,
pl. Podoleni, j u d. Falciti, prin care
trece piriul cu acelasT nume.
Corbul, vale, In jud. Mehedinti,
com. rur. Imoasa, pl. Motrul-d.-s.
Corbul, vale, jud. Olt, pl. Mij-
locul, situata la S.-V. de com.
cu ace/asi nume si la V. de cat.
Ungheni. Are directiunea V.-E.
si da in Vedea.
Corbul-Päduret, pddure, jud.
Muscel, proprietatea statuluT, in
intindere de 500 hect.
Corbul-PAduret, mofie, a sta-
tuluT, in com. Leicesti, plaiul
Nucsora, jud. Muscel, pendinte
de Mitropolia din Bucuresti.
Aduce anual un venit de vr'o
590 leT.
Corbul-Valea-Largä, pddure
particulara, supusa regimulul sil-
vic, pendinte de comuna Sas-
cioara, pl. Mijlocul, jud. Vilcea.
CorbuluI (Apa-), izvor, In jud.
Buzati, com. atina, cat. Cor-
bul. Incepe din muntii Piatra-
CorbuluT si se varsa in 1.1111 Mea-
ChiojduluT.
 CORBULUÌ (COTUL-)
CorbuluI (Cotul-), vechia pichel,
cu No. 94, catre hotarul Mol-
doveT, jud. R.-Sarat, pl. Mar-
ginea-d.-j., com. Corbul, in par-
tea de V., litiga riul Siret, pe
dreapta lur.
Corbului (Dealul-), deal, jud.
Bacati, pl. Siretul-d.-j., de pe te-
ritoriul com. Lecca.
CorbuluI(Dealul-), frumosplaig.,
jud. Buzaii, in com. Gura-Teghii,
intre muntiI Tega si Podul-Gre-
cilor, acoperit Cu izlaz.
Corbului (Dealul-), coli id, jud.
Buzar], in com. Policiori, rami-
ficatie din muntele Corbul, din
com. Beciul ; e acoperita de pa-
dure.
Corbului (Dealul -), deal, in
com. Bodesti-Precister, pl. Pia-
tra-Muntele, jud. Neamtu. E si-
tuat In spre N. de satul Bodesti ;
este acoperit cu padurl.
CorbuluI (Dealul-), deal, in co-
muna Plesesti, jud. Suceava.
Corbuldi (Dealul-), deal, situat
In raionul com. Colonesti, jud.
Tecuciti.
CorbuluI (Izvorul-), izzior, in
jud. Buzar', com. Gura-Dimienii.
Incepe din mosia Floreasca si
se scurge in Valea-Dimienii.
Face hotar despre com. Nicu-
lesti.
Corbului (Izvorul-), izvor, jud.
Buzati, in com. Goidesti. Ese
din muntele Arsenia si da in
Saratelul-Balanestilor.
Corbului (Malul.), mal, la S.
de com. Valeni, pl. Argeselul,
jud. Muscel.
Corbului (Muchea-), colina*, in
648
com. Grajdana, jud. Buzati, a-
coperita de paduri.
CorbuluI (Muntele-), munte, in
com. Beciul, cat. Tocila, jud.
Buzati, acoperit de paduri.
Corbului (Piatra-), cdtun;alcom.
Gura-Teghii, jud. Buzafi, cu o
populatiune de 120 locuitori,
locuind in 43 case.
Corbului (Piatra-), munte, in
com. Catina, jud. Buzati, culmi-
nind tuteo frumoasa si inalta.
stincl : virful Piatra - Corbuld,
parte stincos si gol, parte aco-
perit de mesteacán ; e avut in
substante minerale si mar cu
seama in gips; cite odata se
&este si chihfibar de frumoase
nuante in matca izvoarelor ce
es dinteinsul. El continua prin-
tr'un frumos piala: Plaiul Cor-
bullir. Acoperit de fineatä si se-
manaturI.
Corbului (Piatra-), märeatd stin-
ed de piaträ, in com. Gura-Te-
ghiI, cat. Piatra-Corbuld, jud.
Buzar', situatä pe malul drept
al riului Bisca-Rozilei. Laturile
el de N. si N.-E, cad perpen-
ticular, pe cind cele-l'alte sunt
inclinate. E cea mal mare stIncd
din judet.
CorbuluI (Piatra-), pddure, in
com. Gura-Teghii, cat. Piatra-
CorbuluI, jud. Buzati, avind Icio
hect., din care mare parte a
mosnenilor.
CorbuluI (Piscul-),pisc, la N.-V.
com. Cringeni, jud. Teleorman.
Corbului (Piscul-), veckia pi-
chet, cu No. 89, catre hotarul
Moldove, in com. Corbul, din
plasa Marginea-d.-j., jud. R.-Sa-
rat, asezat in partea de V. a
comunei,
www.dacoromanica.ro
CORBULUT (STINCA-)
CorbuluI (PIrIul-), Ala, jud.
Tecuciii, izvoreste din poalele
dealuluI Corbul, uda satul cu
acelasI nume si se varsa in par-
tea dreapta a Zeletinului, in fata
satului Corbul, com. Colonesti,
pl. Stanisesti.
Corbului (Poiana-),poianä,jud.
Bacaa, plasa Trotusul, comuna
Casinul, pe teritoriul catunuld
Calutul.
CorbuluI (Poiana-), loc isolat,
In com. Bicazul, pl. Piatra-Mun-
tele, jud. Neamtu.
CorbuluI (Ripa-), colina', in com.
Maruntisul, cat. Valea - Seaca,
jud. Buzad.
CorbuluI (Ripa-), deal, in com.
Valea-Lunga, pl. Prahova, jud.
Prahova.
Corbului (Pipa-), ripd, com.
Golesti, plasa Riurile, judetul
Muscel.
Corbului (RIpa-), :Vd, la E.
de com. Brebul, pl. Prahova,
jud. Prahova.
Corbului (12h21-), piriia,r, jud.
Baca'', pl. MunteluI, com. Brus-
turoasa. Izvoreste din dealul cu
acelasI nume si se varsä in pi-
1.1111 Cuchinisul.
Corbulul (StInca-), munte, in
com. Bicazul, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu. E situat in apro-
pierea satuld Tasca. Se maI
numeste si Stinca-CorbitiI, dupa
cum povesteste legenda, ca de
pe virful eI s'ar fi aruncat in
apele BicazuluI o l'ata, ce se nu-
mea Corbita, desperata din pri-
cilla ca TatariI i-ar fi rdpit logod-
nicul.
Aceastä stincä inainteazd ata
de mult in apele Bicazulur, in
 CORBULUI (UTTUL-)
cit acestea trec ad ca printr'un
fel de et foarte strlmt.
Corbului (§antul-), vechig pi-
cha; cu No. 90, catre hotarul Corbului (Valea-), vale, com.
MoldoveI, jud. R.-Sarat, din pl.
Marginea-d.-j., com. Corbul, a-
sezat In partea de V. a comu-
nd, pe santul ce serveste de
hotar, de unde e qi numele lu1.
CorbuluI (Tatina-), vechig pi-
cha; cu No. 91, catre Moldova.
E situat In tarinile comund Cor-
bul, din pl. Marginea-d.-j., jud.
R.-Sarat. Asta-21 e han pe dru-
mul catre com. Maicanesti.
Corbului (Valea-), vale pro-
ductiva, jud. Bacan, pl. Siretul-
d.-j., de pe teritoriul comund
Milesti.
Corbului (Valea-), vale, in com.
Policiori, cat. Gura-VAd, jud.
Buzati. E acoperita, de Padurea-
CorbuluI si de Valea-CorbuluI.
Are 114 hect.
CorbuluI (Valea-), vale, jud.
Gorj, in clina de V. a Dealu_
luI-Muierd, spre V. de com.
Poiana-S eciurile.
CorbuluI (Valea-), vale, com.
Racovita, pl. Riul-DoamneT, jud.
Muscel.
CorbuluI (Valea-), vale, com.
Tirlesti, pl. Teleajenul, jud. Pra-
hoya.
CorbuluI (Valea-), vale, izvo-
reste de la poalele munteluI
Bonciul, judetul Prahova, curge
spre E. si S.-V. si se varsä in
raionul com. Comarnicul, pl. Pe-
lesul.
Corbului (Valea-), vale. E si-
tuata tare dealurile : Corbul,
Lipovatul si Chitocul, com. Li-
644
povatul, pl. Crasna, jud. Vas-
luiti. Are o intindere de 1 kil.
Prin ea curge piriul Corbul.
Folesti-d.-s., pl. Horezul, jud.
Vilcea. Se varsa in riul Bistrita,
in raionul comund.
Corbului (Virful-), päclure, in
com. atina, cat. Corbul, jud.
Buzar'; face Impreuna cu Jaristea
un corp de 230 hect., pe mo-
siile Cepturasul si Corbul.
Corbu§orul,firlia,r,izvoreste din
dealul Lipovatul, pl. Crasna, jud.
Vasluiti, si, la mijlocul satuluI
Corbul, se varsa in piriul Corbul.
Corcanul, critun, jud. Bräila, pen-
dinte de com. Cioara-Doicesti,
pl. Calmatuiul. E situat la N.-
E. la 3-4 kil, de comuna. Are
315 sufl., formind 44 fam, Sunt
ad 30 contribuabili.
Corcanul, mafie, jud. Braila, de
aproape 2000 hect., proprietatea
mostenitorilor D. G. Petcu, Se
mal' numeste de loc. si Ivanusi.
Corcanul, movild, jud. Braila, la
S. catunuluI cu acelasI nume.
Corcanul, välcea, care se for-
meaza pe teritoriul comuneI Bal-
tati, pl. Mijlocul, jud. Olt; cur-
ge chtre E. si da in Negrisoara,
in com. Birci.
Corceqti, vale, in partea de E.
a comuneI Buimaceni, pl. Jijia,
jud. Botosani.
Corciovenl, sat, face parte din
com. Brähasesti, jud. Tecuciu.
E situat pe coastA, in spatele
satuluI Cositeni, in Capul-Dea-
lulta unde se impreuna Berhe-
ciul cu Zeletinul. Acest deal in-
cepe din dreptul satului Bra-
www.dacoromanica.ro
CORCODELUL
hasesti si continua spre N. pana
in jud. Bacaii, aviad de o parte
Valea-ZeletinuluI, lar de cea-i'alta
Berheciul. Satul se afla la o dis-
tanta de 2 kil. si 39 metri
de resedinta comuna Are o
populatie de 32 capI de fam.,
Cu 97 suflete.
Corcioveni,pdarure, jud. Tecudii,
pl. Zeletinul, com. Brahasesti.
E situata filtre satele Corcio-
veni si Cositeni.
Corcoaia, gura, in jud. Mehe-
dinti, numita. si Gura-Corcoad,
In apa CerneT si loe foarte fru-
mos, la scaparea 1-luid Cerna
din stincile munteld Corcoaia.
Dupa traditia fete care a In.
selat pe Iorgovan cu frumoasele
sale cintece, se crede d. acest
loe este locul unde se ascunsese
sora lul Decebal, in timpul raz-
boaelor lui Traian cu Dadi si
care ar fi fost aci descoperita
de Traian.
Corcoaia, munte, acoperit cu pl.
dure, in jud. Mehedinti, plaiul
Closani, pe teritoriul com. Clo-
sani. Este despicat In doua.
Pe partea dreapta a riulul
Cenia, in acest munte, la o mal-
time mare, este sapata In plata
o poteca primejdioasa pentru
cd ce ar voi sa treaca prin a-
cel loe, lasind la o parte pe a-
cela care o leaga cu Comenzile si
care este mal' huna. Aceasta po-
teca sapata in piatra, locuitoriI
o numesc Urma-SarpeluI.
Corcoaia, vale adinca si prapas-
tioasa, In jud. Mehedinti, plaiul
Closani, prin care strabate riul
Cerna, Intr'un loc pe o largime
numal de un metru.
Corcodelul, cittun. (Ved Ciocir-
lesti, sat, com. Valea-Satuld,
pl. Funduri, jud. Vasluiii).
 CORCODELUL
Corcodelul, vale, in jud. Buzgli,
Com. Piclele. E acoperitg de fi-
neatg.
Corcoianul, cätun, al com. Pdng-
tgul, jud. Buzgli. Are o pop. de
300 lqc., carT locuesc in 68 case.
Corcova, com. rur., in jud. Me-
hedinti, pl. Motrul-d.-j., la dis-
tanta de 38 kil. de Turnul-Seve-
rin, iar de Strehaia resedinta
plgseT, de 16 kil. E situatg pe
valea CosusteT si la poalele dea-
lului ce se terming la impreu-
narea apeT Cosustea cu Motrul.
Comuna e formatA din satele:
Corcova, Cordunul, Pirvulesti
si Stejarul. Are o populatie de
1272 locuitorl, din carT 212 con-
tribuabilT ; locuesc in 274 case.
Calitatea plmintuluT este buril.
LocuitoriT ail : 56 plugurT, 121
care cu bol li 20 cgrute cu cal.
StupT sunt 116.
Sunt 2 bisericT deservite de
2 preotT si 2 Cintgreti ; O coa15,
condusá de un invAtAtor, fre-
cuentatg. de 29 elevI si 3 eleve.
eirciumT sunt 2.
Budgetul comuneT are la ve-
niturl leT 2336 si la cheltuelT
leT 1853.
Vite sunt : 870 vite marT cor-
nute, 6o cal, 700 oi si 600 Ti-
mAtorT.
Biserica din satul Corcova,
de ring. curtea boereascA, este
de zid si prezintA oare-care im-
portantg istoricg prin vechimea
el ;ad a fost mAngstire, in a
cgrel curte de zid se vAd si a-
cum urmele chiliilor cAluggrestI;
iar in fata bisericeT, jos, sunt
niste pietre cu inscriptiunT vechT.
COrcova, salí Dealul-Corco-
veI, deal, in jud. Mehedinti, pl.
Motrul-d,-s. ; tine de com. rur.
Corcova.
Corcovita, vale, in com. rurall
645
Girbovgtul, pl. Motrul-d.-s., jud.
Mehedinti.
Cordfireni, com. rur., in partea
de S.-E. a jud. Dorohoiti, pl.
Prutul-d.-s., formatA din satele:
Cordgreni, Cracalia , Dumeni,
Ghinghioaia , Grivita - Vechie ,
Grivita-Noug, Liveni, Slobozia,
Sipoteni si Vircoliciul, cu rese-
dinta primArier in Dumeni.
Are o populatie de : 890 fami-
liT si 3546 suflete; 8 bisericT,
deservite de 5 preotl, ro cinta-
retT si 6 pálgmarT; 2 COIT, cu
2 invAtAtorT si II() elevT; IO ia-
zurT si 22 h/2 pogoane de vie.
Suprafata intreguluT pAmint
al comuneT este de 2409 hect.
13 ariT, stápinite de locuitorI si
3968 hect, 61 ariT a proprietg-
tilor.
Budgetul a fost in 1889-90
de leT 10059, banT 40, la veni-
turT, si de ler 9612, ball/ 20, la
cheltueli ; iar in 1890-91 de
leT 10059, banT 89, veniturl si
de leT 9651, banT 20, cheltueli.
Vite marT albe cornute sunt
1298, ol 3696, capre 1 1 , cal
153, pord 306; stupI cu albine
sunt 10 1.
Cord'areni, sat, pe mosia cu a-
semenea numire, com. Cordg-
reni, pl. Prutul-d.- s., jud. Doro-
hoitl, divizat in doug alune :
CordAreni - Gafencu si Cordd-
rei3i-MlngstireT. Are o populatie
de 185 familiT, Cu 777 suflete.
Asezgrile sgtenilor sunt unele
bune cu grAdine si livezuT ;
altele numaT Cu grgdine. Par-
tea Gafencu, este a d-luT Ma-
nea, armean; si partea MAngs-
tireT, a statuluT si foastg a Mg-
nAstireT Dolhesti, din jud. Su-
ceava.
BisericT sunt 2, deservite de
2 preotl, 4 cintAret1 si 2 pAll-
marl; una se aflg pe partea
Gafencu, are hramul Adormirea-
www.dacoromanica.ro
CORD4UL
MaiceT-DomnuluT ; este micg, de
lemn si tencuitg fácutg de sg-
tenT in 1824; una pe partea
MangstireT, Cu hramul Sf. Nico-
lae, flcutg de zid in 1873, de
cAtrA posesorul mosiel D-luT
Urzicg, dimpreung cu sgteniT.
Scoala e frecuentatg de 6o elevT,
are un local bun fácut de co-
muna cu ajutor din partea po-
sesoruluT.
Calitatea plmintuluT este bung.
LocuitoriT improprietgritT ati
767 hect. 34 ariT pAmint in a
lor dispozitie; iar stápiniT mo-
sieT 1675 hect. 67 ariT cimp si
64 hect 45 ariT pgdure tingrä
de stejar. Partea mosieT Gafen-
cu, este de 930 hect. 98 aril cimp
si 35 hect. 80 ariT pgdure; lar
partea MAngstireT, de 716 hect.
io ariT cimp si 28 hect. 64 ariT
pAdure.
Iazurl sunt trel, dintre carT
unul numit Doljescu, in supra-
fata de 13 hect., si unul Ga-
fincescu, de 2 hect.
Plriul principal ce trece pe
mosie este Ibgneasa.
DrumurT: acel de la Herta
la Sgveni, si acel de la Doro-
hoili la Sgveni.
Hotarele cu : Havirna, Ba-
linti, Vorniceni, Carasa, Cor15.-
teni, Ghenghioaia si VlAdeni.
LocalitAtT insemnate sunt :
Templul-Sasilor si Movilele-Ca-
treT.
Cordäreni, piidure, pe mosia si
comuna cu acelasT nume, jud.
Dorohoiii, plasa Prutul-d.-s., in
suprafatA de 64 hect. 44 ariT.
Cordäreni-Gafencu, cdtun. (V.
Cordgreni, sat, jud. Dorohohl).
Cordareni-MänästireI, ecItun.
(VezT CordAreni, sat, judetul
Dorohoiti).
CordaquI, deal, se prelungeste
 CORDENI
In partea de N. a satuluI Cur-
sesti-RAzesi, din com. Cursesti,
pl. Racova, jud. Vasluiti.
Cordeni, sat, in partea de S. a
comuneI Ivinetesti, pl. Crasna,
jud. FAlciti. E situat pe sesul
CrasneI, filtre dealul si piriul
Crasna.
Are o bisericA fondaa la
1815, deservia de 1 preot si 1
dasc5.1.
Nurnirea satuluT s'a luat de
la mosia Cordeni, fosa a Epis-
copie! de Roman, apoI a sta-
tuld prin secularizare si in urna
daa clAcasilor impropriearitI la
1864 si 1878. Se mar spune de
bAtrinI ca cea india familie ve-
nia pe Cordeni a fost a Id
Timoftescu, trecua din Turcia
maI iiitiiii in Basarabia si. apor
pe acest pAmint. DescendentI
din aceastA familie sunt si as-
a-zT. Tot cam pe atuncI o ala
familie Bujoreanu, din Transil-
vania, coborindu-se cu turma
sa de oI, s'a asezat aicI unde
sl-a flcut o stare frumoasA, de
care se bucurá descendentif sOf.
Se mai spune cA In fata acestuf
sat, dincolo peste pirlul Crasna,
ar fi fost din vechime un t'ir-
gusor numit Caracas (Tirgui
Caracas) unde si ast5.-zI se vAd
oare-care urme. Pe acel loc s'a
gäsit mal multe lucrurI, paftale
si banI de aramA si argint. Alá-
turI cu acest tirgusor ar fi exis-
tat si un mic sat din analsita
cAruia se gOsea o /Theta cu
un colac mare de piata, inve- Cordunei (Poiana-), loc izolat,
chit de timpurl, numit5. FintIna-
luI-Bujoreanu. BAtrinl din b5.-
trinI spun cä ati apucat aceasa
fintinA.
Corde§ti, com. rur., jud. Gorj,
pl. Gilortul, la N. comund BO-
cesti, situatA pe ses si coasa
si pe ambele pärtr ale piriuluI
Amärlzuia.
646_
Are o suprafatO de 800 hect.,
din carT 250 hect. pOdure, 250
hect. arabile, 220 hect. finete,
30 hect. vie, 32 hect. livezI de
prunr si 18 hect. izlaz.
Are o populatie de 127 fa-
mili!, cu 544. suflete, din carT
112 contribuabill. Intre aceste
familif este si o familie de Ti-
ganT.
LocuitoriT sunt mosnenI si se
mal ocupä, afaa de agricultura
si cresterea vitelor si cu lem-
nAria, construind care, cArute si
altele.
EI posea. 30 pluguff, 70
care cu bol, 4 cArute cu cal,
210 vite marr cornute, 14 cal,
175 o!, 90 capre si 164 rimAtorI.
Venitul comuna e de leI 856,
banI 23, iar cheltuelile de le!
824, banI 6o.
Comunicatia se face printr'o
sosea vecina/A care vine despre
comuna Bäcesti si stabate a-
ceastA comung prin centru, de
la S. la N. Comuna are 1 bise-
Acä de lemn, fäcutä de locui-
torI la anul 1796.
Comuna Cordesti este com-
pusI dintr'un singur sat.
Corduna, colina', in com. si cAt.
Laposul, jud. BuzAii, acoperitA
cu padurea Lupoaia.
Cordunei (Podul-), numire data
une! 'dril din piidurea Aluni-
sul, din com. Colti, jud. Buau,
In intindere de 38 hect.
In com. Colti, jud. BuzAti, In pà-
durea Alunisul ; ezlaz de vite.
Cordunei (Poiana-), pddure, in
com. Colti, cAt. Alunisul, jud.
Buzad ; face parte din pddurea
statuld Alunisul-MI5jet, avind
singurA o suprafaa de 46 hect.
Corduneni, numire, ce se da mal
www.dacoromanica.ro
CORDUNUL
Inainte satului Cotul-GrosuluI,
din jud. Roman, pl. Siretul-d4,
com. Galbeni.
Cordunita, loc izolat, in com.
Nehoiasul, jud. Buzdá, futre Va-
lea-VaciI si piriul Nehoiul; face
hotar *filtre com. Nehoiasul si
Chlojclul-din-Bisca.
Cordunul, com.rr., jud. Roman,
In plasa Moldova, spre N.-V.
de orasul Roman si la o de-
pArtare de 3 kil. de el si 4 de re-
sedinta pasa. Este asezat pe
ses, pe malul sting al riuluI
Moldova. Este formaa din sa-
tele : Cordunul si Simionesti, cu
resedinta comuneI In satul Cor-
dunu/. Are 334 capr de fam., 396
contrib., 1368 loc., din carl 9 1 stia
carte ; locuesc in 306 case. Po-
pulatia este rominl afarl de 1
fam. Evrer. Sunt 655 vite mar!
cornute. Locuitorir acesteI co-
mune se ocupl cu transportul.
Are o bisericá de vOlAtucI si o
scoalA primaa mixtd, care in
cursul anuluI scolar 1886-87 a
fost frecuentaa de 34 elevl (33
bAeti. si 1 faa), din 56 inscrisI
(55 bOetI si 1 fatA). Venitul a-
nual este de 4881 lel, 50 banT ;
iarA cheltuelile de 4883 /el. Este
legata cu orasul Roman prin
posea.
Cordunul, sat, jud. Botosani, pl.
Cosula, pe dreapta pirluluI Tul-
burea, in partea de N.-E. a co-
mune! Faminzi, pe mosia F1A-
minzi. Locuitorif acestuT sat,
zice, sunt veniti din Bucovina,
pe care poporul o numeste si
Cordun, de unde ar veni cA si
locuitoriT ad fost numitI Cor-
duneni si satul Cordunul. Are
o populatie de 148 fam., san
838 sufl., avind 188 contrib. Se
aflá. 4 circiume, 4 comercian!
si 5 meseriasI.
Vite : 188 bol si yac!, 71 cal
 CORDUNUL
marl si miel', 275 oT, 95 mas-
culi; 42 stupI Cu albine.
Cordunul, sat, in jud. Roman,
pl. Moldova, com. Cordunul, pe
malul sting al rluluI Moldova,
spre N.-V. de orasul Roman si
Ja o departare de 3 kil, de el
si de 4 kil, de resedinta piase.
Este asezat pe yes. Este resedin-
ta comuneT Cordunul. Are 212
capI de fam., 263 contrib., 930
loc., din carl 72 stia carte ; lo-
cuesc in 204 case. kopulatiunea
este nu mal romin a. Su nt 424 vite
marI cornute. Locuitorri acestuI
sat se ocupa cu transportul
Cu desfacerea de articole de a-
limentare. Are o bisericA de va-
lAtucT si o scoalA primara
care In cursul anuluI 1886-87 a
fost frecuentata de 34 elevI (33
bletI si i ata), din 56 inscrisI
(55 135.0 si ï l'ata). Este legata
Cu orasul Roman prin osea.
Cordunul, sat, in ;ud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-s. ; tine de com.
rur. Corcova ; are 50 case.
CordunuluT (Cheia-), numire ce
se mal da punctulur Cheia, jud.
Buzan, din com. Nehoiasul, pe
unde fiul Buzar' intra din Tran-
silvania In judet.
Coreia, lac, pe proprietatea Pe-
ttosani, com. Petrosani, pl. Mar-
ginea, jud. Vlasca.
Corencli, deal, com. Madulari, pl.
Cerna, jud. Vilcea.
Corhana, sat, jud. Bacaa, plasa
Bistrita-d.-s., com. Liuzi-Cdlu-
gasa. Sunt 71 capI de familie
si 289 suflete. Animale sunt :
77 vite cornute si 16 pord.
Corhana, fost sat, in jud. Ro-
man, pl. Fundul, com. Bdlusesti,
pe plriul Corhana.
647
Corhana, sat, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-j., com. Dulcesti, pe
malul drept al riuluI Moldova,
spre N. de satul Dulcesti si la
o departare de 3 kil. de el.
Are 61 capI de fam., 65 con-
tribuabill, 216 loc., din cae 21
stia carte; locuesc in 90 case. Din
aceasta populatie, 6o fam. (140
loc.) sunt Ungurr. Sunt 284
vite marl cornute. Ungurif din
acest sat tin de parohia cato-
tic& SabAoani.
Corhana, in com. Vdleni,
deal,
pl. Moldova, jud. Roman, spre
N. de satul Väleni.
Corhana, numire data une peirfi
din padurea Goicelul, ca de 20
hect., din com. Sarulesti, jud.
Buzar'.
Corhana. VezI Husanul, deal,
com. Ivinetesti, pl. Crasna., jud.
Falcia.
Corhana, munte, jud. Suceava, in
com. Dorna, numit i Bitea-Spai-
meL
Corhana, a'eal, acoperit de tu-
fis, lingá satul Badilita, jud. Su-
ceava.
Corhana, pilla, ce curge prin
pl. Fundul, jud. Roman. IsI ea
nastere din mal multe izvoare,
de la poalele Dealulur-Chilii;
curge de la N.-E. spre S.-V. si
primeste in sine mal multe 'A-
filase, apoT se varsA in nul Siret
de a stinga, maI spre N. de
satul Spiridonesti.
Corhani, deal, incepe de pe mo-
sia Baranca, com. Movila, pl.
Herta si se intinde pana. la Sa-
tul-Mare, com. Pilipauti, judetul
Dorohoia.
Corhani, fes, jud. Dorohoiti, pe
www.dacoromanica.ro
CORilUL
malul Prutulul. Incepe de la
vama sucursall de pe Molnita,
com. Pilipauti, pl. Herta; se pre-
lungeste pe sub dealul Corhani,
si se termina In hotarul mosid
Pilip duti.
Corhanul, deal, In com. rur. Bala-
d.-s., plaiul Closani, jud. Me-
hedinti.
Corhanul, deal. VezI Nedieni,
deal, com. Voinesti, pl. Stavnicul,
jud. Iasi.
Corla, ostrov, pe albia Durare
in dreptul com. Pruntul-Coma-
nel, pl. Marginea, jud. Vlasca.
Corfia§ul, M'Are, in com. M1A-
jetul, ca.t. S tanila, jud. Buzar',
proprietate mosneneasca In in-
tindere de 300 hect. E formata
din sforile: Fundea, Plesuva,
Dosul-BisciI, Girliciul i Piatra-
FundeI, situate toate pe mosia
Gorgdnesti.
Cortia§ul, vale, in com. Mldjetul,
jud. Buzar'. Incepe din pAdurea
Topilele si se scurge in izvorul
Cepturasul.
Cortiul, isvor, in com. Goidesti,
jud. Buzati. Incepe din muntele
Corliul si se scurge in pIrlul
Bisculita. Albia sa face hotar
despre Transilvania.
Corliul, munte insemnat, in com.
Goidesti, jud. Buzad, aproape
de frontiera, intre muntele Ba-
laban si anoaga. In poalele
sale de S. e faimosul loc Cru-
cea-Fetel. Are o pa dure de brad
pasunT excelente, unde pot
paste anual 180o oI. Laptele
ce se stringe in sena de aci,
se fabrica. in casarla Viforita.
Cortiul, munte, in com. Mlajetul,
cat. Topilele, jud. Buzla ; are
 CORIIUL
ramificatia : Corliul-Mic ; e aco-
perit de padure i izlaz.
Corliul, numire data une M'IV'
a pda'urer statuluT, din com. Mla-
jetul, jud. Buzati, in intindere
de 285 hect.; face parte din pa-
durea Mlajetul-Aluni§.
Corliul, vale, in jud. Buzati, com.
Majetul, cat. Stanila. Incepe din
Muntir-Coltilor i se scurge in
apa Cepturapl.
Corjeuti, sat, pe mo0a Pomirla,
In partea de V. a com. cu acela§T
nume, pl. Prutul-d.-s., judetul
Dorohoiti. Are 129 familir, sati
429 suflete. Este o biserica, cu
hramul Duminica-tuturor- Sfin-
%flor, deservita. de 1 preot, I
cintaret 1 I 'Alamar; este mica,
de lemn, fácuta In 1800, de
Ionita Bapta, proprietarul mo-
OeT. Calitatea pamintuluT este
In parte burla. SäteniT impro-
prietaritl ail 352 hect. 32 arli
pamint.
CorjocaruluI (StInca-), sana,
situata in com. Bicazul, pl.
Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
Corlatele, com. rur., in jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-j., la 47 Idl, departe
de Craiova 51 la 4 kil, departe
de repdinta plä. T, Virtopul.
Se invecinete la N. cu com.
Virtopul, la S. cu com. Rudari,
la E. cu com. Giubega, la V.
cu com. Caraula.
Limita Enid de N. merge de
la V. la E., pe va/ea saa padurea
numita a VulpeT. Cele-l-alte sunt
liniT de hotar.
Comuna este udata de Orla
Eruga; acest nume 'II poarta nu-
maT in aceasta comuna.. In com.
Cornul, pe unde izvorqte, se
nume§te Ieruga, asemenea i in
com. Corlatele. Curge in co-
muna cu directiunea E.-V., se
www.dacoromanica.ro
648
indrepteaza spre S. prin Estul
comuneT, apor trece in comuna
BailWi de se vaxsa pe teritorul
eT in o balta. numita. Baile§ti.
Peste Ora se allá un pod de
lemn ; la S. de Orla Eruga se
allá o mare movila numita Ma-
gura-Verde.
Comuna este fondata de un
locuitor numit Floca. Se com-
pune dintr'un singur catun nu-
mit Corlatele.
In Corlatele se allá o bisericä
fondata. de locuitorT, la care
oficiaza preotul din comuna
Rudari. Biserica este de lemn.
Dupa legea rurala din 1864 are
o proprietate de 8 pogoane ara-
bile. Serbeazä hramul la Sf.
Dumitru.
Se mal allá o coall mixta,
ce functioneaza din 1889; este
intretinuta de comuna. In anul
§colar 1892-93 a fost frecuen-
tata de 29 bletT i 6 fete. In
virsta de coala sunt 73 copir.
titi carte 21 barbatT §i 2
femeT.
Populatia comuneT este de
474 locuitorT, din carT 188 bar-
batI i 286 femeT.
Dupa legea ruralá din 1864
sunt 98 improprietaritT.
Sunt 8o de case li 33 bordee.
Casele sunt facute parte de zid,
parte din pamint batut.
Suprafata -comund este de
708 pog. 49 stinj. p., din carT
302 pog. 548 stinj. p. arabile,
170 pog. fineata, 72 pog. izlaz,
50 pog. teren sterp. Viile sunt
In intindere 70 pog.
Moqia se numWe Corlatele ;
are o suprafatä de 1260 pog.
Apartinea d-luT stefan Paliu, iar
actualmente apartine d-lor St.
Nicolati i G. G. Nicolati. Se
seamana pe ea gritl O porumb.
Viile ati o intindere de 70
pog., apartin locuitorilor §i sunt
situate pe proprietatea Ion.
Pe proprietatea d-luT Ruda.-
CORLXTENI
reanu se allá doua. morT de
aburT.
Locuitorif desfac producteIe
cimpuluI la Craiova, la Cetatea
saá la Calafat.
Comuna este strabatutä de o
cale co munal a ce duce la Cetatea.
Sunt 2 circiu In!.
Veni tul pe exerci ti ul 1893_94
a fost de 1484,95 le li chel-
tuelile de 1414,72 lel.
Vite cornute sunt 89, 0140 §i
caT 8.
Corlatele, sat, jud. Dolj, plasa
Dumbrava-d.-j., com. Corlatele,
cu rqedinta primaria (V. com.
Corlatele).
Corlatele, deal, jud. Bacan, pl.
Bistritac1.-s., de pe teritoriul
com. Valea.luT-Ion.
Corlatele, deal, in jud. Neamtu,
plasa Piatra-Muntele, com. Gir-
cina. E situat In prelungirea
D ealuluT-BrinzeT.
Corlatele, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.
Corlatele.
Corlätei (Dealul-), deal, pe te-
ritoriul com. Dolhe§ti, pl. Cras-
na, jud. Fa.lciti.
Corläteni, com. rur., In partea
de S.-E. a pla. eT Copla, jud.
Dorohoiti. E formata din sa-
tele : Carasa, Corlateni, Davi-
doaia, Micläupni, Miclaqeni-
Duber li Vladeni, cu reedinta.
primaria In Corlateni. Are o
populatie de 518 familil, sal
1632 suflete.
Sunt 3 bisericT, deservite de
3 preotI, 5 cintdretT li 1 pala-
mar; o coala., conclusa de un
invatator, frecuentata. de 56 e-
levI ; 7 iazurT ; 1 o pog. vie.
Pamintul locuitorilor este pe
o intindere de 1053 hect., 21
 CORLATENI
axil, lar al proprietarilor 4346
hect. 21 arli cimp si 425 hect.
39 axil' padure.
Budgetul com. pe exercitiul
1890-91 a fost de 5360 lel,
61 banI la veniturI si de 5088
leI, 51 banI la cheltueli.
Vite sunt : 315 vite marl
I dere, cu pesa, rad i chiscarl
cornute, 2588 oT, 178 cal si 365
rimatorr.
Sunt 70 stupI.
Corläteni, sat, in partea de S.-
V. a com. Corlateni, plasa
jud. Dorohoin, pe mosia
cu acelasI nume. Are o popu-
latie de 188 familiI, sati 600
suflete. Satul este infiintat in
1853, de catre raposatif Las-
car Lascarache Bogdan si sotia
sa Henrieta, nascuta Dimachi,
in puterea imparteld urmata Cu
sora d-sale Elena Iancu Docan
nascuta Dimache, ca avere ere-
ditata de la parintl, cind atuncI
au ridicat 100 locuitorl din sa-
tul Dimacheni, carora li s'a dat
toate inlesnirile, spre a-si face
aicea asezarile; lar acele ce le
aveati in Dimächeni, aù ramas
neatinse. Vatra satuluI actual
ocupa. vechea silite, unde a
existat satul vechiti, tot cu a-
semenea numire, distrus prin
razboaiele urmate pe ac6lo.
Asezarile satenilor in cea mal
mare parte sunt bune, cu gra-
dinI si livezI.
Proprietatea mosid este a
doamnelor Ema Radu Rosetti
si Elena Mira Sturdza, fiicele
erezele raposatilor proprietarI.
Este ad : o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, deservita de i preot,
2 cintäretr si I palamar ; este
mica, de lemn, tencuita, facuta
de satenI in 1876; o scoala, con-
clusa de i invatator, frecuen-
tata de 56 elevI, si care are un
local facut de comuna.
CalitateapamintuluI este bund
fertill. SateniI improprietarill
58495. Afarolo Diclioluir Geogratto. Poi. Il
649
ati 396 hect. 9 ariT in a lor dis-
pozitie; lar proprietatea 1399
hect. 25 ariI cImp si 32 hect.
si 94 ariI padure de stejar. la-
zuff sunt 3, dintre carI, maI
mare este acel numit a-FAlcieni-
lor, de 24 hect. 64 ariI intin-
de bun soiii.
Apele ce curg pe mosie sunt
riul Jijia i Piriul-BahneI sai1
Putreda.
DrumurI: acel ce vine de la
Dorohoia prin Carasa si merge
prin Vlacieni la Podul-Stamatd;
acel ce vine pe Valea-PutredeI,
de la Liveni i Dumeni i acel
ce duce la Botosani i Gara-
Leorda, prin Dimacheni.
Hotarele cu : Miclauseni, Cor-
dareni, Vladeni, Dimacheni
Vä.culesti.
Localitatl insemnate sunt :
Vatra-TirguluI i Cetatea.
Numirea mosid vine de la Corläte§ti, alt nume al com. Ce-
Corlat, vechiul eI proprietar,
boer de credinta Domnitoru-
luI §i PreT, pentru care Ste-
fan - Vodä.- cel- Mare II daru este
satul cu mosia Berchisesti din
Bucovina, prin hrisovul din 13
Septembrie 1473, mosie care in
urmä deveni proprietatea
nastirei Moldavita.
Corläte§ti, com. rur., plasa Cri-
vina, jud. Prahova. Este situata
lingä apa Dimbul, la 3 kil, de-
parte de Ploesti si la 5 kil. de
resedinta plaseI.
Se compune din 2 catune :
Corldtesti i Ghighiul, avind o
populatiune de 431 locuitorI
(204 barbatI si 227 femeI); sunt
77 contribuabili; 91 capi de
familie ; locuesc in 90 case de
locuitorI.
In comuna, afará de manas-
tirea Ghighiul, maI este o bise-
rica, fondata la anul 1792, de-
servia de un preot.
LocuitoriI, in numar de 40,
www.dacoromanica.ro
CORLATELUL
s'ají improprietarit la 1864, pe
mosia statuluI, numita Ghighiul,
si a doamnef Elena Cretulescu,
cind s'ati dat 82 hect. pd-
li
mint. EI ail : 22 cal epe, lo!
vacl, 1004 oI, 41 porcI, 91 boI,
33 viteI si 2 taurI.
In raionul comuneI, pe riul
Dlinbul, sunt doul morI de ma-
cinat si una pe helesteul for-
mat din izvoare.
Tot teritoriul comuner e de
482 hect. Pamintul e prielnic
la toatä. cultura.
Comerciul se face in comuna
de un circiumar.
Comuna e strabatuta de so-
selele : Corlatesti-Coslegi,
testi-Ploesti, Corldtesti-Ghighiul
Corlatesti-Berceni, toate in
legatura cu soseaua judeteana.
E udata de girlele Recelea
si Calda, afara de riul Dimbul.
zieni, plasa Ocolul, jud. Roma-
nati. E compusä. din Corlatesti-
d.-s., Corlatesti-d.-j. si Corla-
avind peste tot 866
locuitorr. Comuna e situatä pe
tdrmul drept al riuluI Tesluiul,
Io kil. spre N.-V. de Caracal.
Corläte§ti, sat, face parte din
com. rur. cu acelasT nume, pl.
Crivina, jud. Prahova. Aci e re-
sedinta comund.
Corläte§ti, sal, in jud. Tutova,
pl. Simila, com. Vladesti, pe
04'121 Horoeta, spre S. de sa-
tul VIddesti. Mai e numit
Ileneasa.
Corlätelul, com. rur., in judetul
Mehedinti, pl. Blahnita-Cimpul,
Ja distanta de 39 kil. de orasul
Turnul-Severin, lar de Vinjul-
Mare, resedinta p1aseI, de 7 kil.
E formata dintr'un singur sat.
Calitatea pamintuluI este bulla.
Locuitorli poseda : 68 pluguri,
82
 CORLXTELUL
156 care cu boT, 12 carute cu
cal. Sunt 89 stupT.
Aceasta comuna este situata
pe valea riuluT Drincea. Are o
biserica, deservita, de un preot
si un cintaret ; o scoala, Cu un
invatator, frecuentata de 18 e-
levT.
Budgetul comuneT are la ve-
niturT leT 6336 si la cheltuelT
leT 2865.
Vite : 698 vite marT cor-
nute, 780 oT, 39 caí si 651 ri-
matorT.
In aceastä comuna se fac trei
bilciurT anuale si anume : In
Martie, in Iunie, la 21-22,
altul la 28 si 29 August.
In com. Corlatelul, pe mar-
ginea riuluT, mal ales primdvara
cind vine mare si surpa malu-
rile sale, se gasesc cioburT de
diferite vase romane.
Prin com. Corlatelul trece so-
seaua Severin -Hinova-Rogova-
Vtnjul - Mare - Corldtelul - Alma-
j elul.
Corlätelul,satiStraja-din-Deal,
deal, in jud, Mehedinti, com.
rur. Corlatelul, pl. Cimpul. Este
punct bun de observatiune.
Corlätelul, pilla, in jud. Mehe-
dinti, pl. Cimpul. Trece prin co-
muna cu acelasl nume, lar in
cursul sail la numele de Drin-
cea, dupa ce formeaza un loe
baltos in com. Corla.telul.
Cornaciul, piria, jud. Botosani,
pl. Cosula, com. Slobozia-Seca-
tura. Izvoreste din padurea Pa-
lanca; formeaza balta Antoce ;
primeste piraiele Palancuta, al-
CruceI, Oneguta saii al-Lingu-
rarilor si se varsa in pirlul Mi-
letinul.
Cornaciul, tes, jud. Botosani, ce
se intinde in partea de E. a co-
munei Slobozia-Secatura si parte
650
pe teritoriul comuneI Cosula. E
productiv in fin.
Cornatelele, cdtun (dril), in ju-
detul Ialomita, pl. Ialomita-Bal-
ta, teritoriul comuneT Cosim-
besti. Este situat linga padurea
si pe mosia cu acelasT nume.
Coma-telele, molie a statulur, in
jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta;
face parte din mosia Bucul-Ma-
täsesti ; este situata pe cimpul
Baraganul, si spre S. de satul
Cosimbesti.
Cornfitelele, pddure de stejar,
In jud. Ialomita, pl. Ialomita-
Balta, teritoriul comuneT Cosim-
besti. Are o suprafata. de 40
hect.
Cornätelul, com. rur., jud. Dim-
bovita, pl. Ialomita. Aceasta co-
munä este asezata la S.-E. de
Tirgoviste, in mijlocul uneT cim-
piT intinse, unde in totT aniT se
face un mare bilciti anual, numit
Tirgul-Cornatelul, la Sf. Maria,
8 Septembrie. Pe teritoriul a-
cesteT com. se afla un mic he-
lesteli.
Corndtelul se compune din
patru catune : Cornatelul, Corni,
Cocosul i Slobozia, cu o po-
pulatie de 1448 locuitorl. Are
treT bisericT; o scoala; o moara
de aburT.
In apropiere de Cornatelul se
afla i padurT intinse. Prin Cor-
natelul, afara de alte drumurT
miel', trece si soseaua comunald
de la comuna Dobra spre Bo-
lovani . Cornatelul se inveci-
neste la E. cu Bilciuresti, la V.
cu Bolovani, la N. cu Dobra
Baleni si la S. cu com. Gher-
gani, cat. Colacul. In com. Cor-
na.telul, cat. Cocosul, este un
spital intretinut de Eforie.
Cornätelul, com. rur., jud. Olt,
www.dacoromanica.ro
CORNXTELUL
plasa Oltul-d.-s., compusa din 3
catune: Cornatelul, Seaca i Op-
tasani. Legenda spune d. a-
ceasta comuna s'a infiintat cam
pe la anul 1700, din emanci-
patI, robr aT SchituluT Seaca
din RominI, parte de peste Olt,
parte din partile de dimp ale
judetuluT Olt, si parte de prin
judetele Arges, Teleorman
Vlasca, carr fugeati din loe in
loe de frica Turcilor si a Musca-
lilor. Aicf, gratie pozitieT locu-
lur, brazdat de val' i vilcele,
acoperite cu padurT, se puteati
ascunde de orT-ce inamic. ET
trAiaü raspinditl prin padurI, de-
parte uniT de altiT, asa ca chiar
filtre eT nu se cunosteati. Lo-
cuintele lor, numite surle, eral
foarte simple. Aveau forma unuI
con si se alcatuiati din copad
retezati, pusi in picioare, re-
zimatI unul de altul la vid
acoperitI cu cracT de arborT. Mal
tirzia ati facut bordee, ale ca-
ror urme se vad i acum in pa-
dure.
Comuna Cornatelul este si-
tuata pe deal, intre riul Flap-
cica si Orla Seaca, la 32 kil.
departe de capitala judetuluT
Ja 4 kil. de resedinta plaseT.
Are o populatiune de 1200
locuitorr (630 barbatT si 570 fe-
mel), in care intra si 60 fami-
lii de Tigani; sunt 340 capl de
familie; 223 contribuabili.
In comuna sunt 2 bisericT
un schit, numit Seaca.
Ocupatiunea de capitenie a
locuitorilor e agricultura. El des-
fac produsul munceT lor la: Sla-
tina, DrAgasani, Pitesti si la bit-
ciurile din Dobrotinetul, am-
pul-Mare, Optasi, etc.
S'ati improprietarit, la anul
1864, 188 locuitorT, dindu-li-se
663 hect. din proprietatea ma-
nastireT Cozia. Ei aii: 18 cal si
epe, 200 boT, 15 capre, 500 or,
200 porcI si 350 vacT.
 CORNXTELUL
Scoala functioneazA in comu-
nA de la 1853. Se frecuentA de
43 bletT, din numkul de 225
copiT (H8 bAetT si 107 fete) in
virstA de scoall. Cu intretinerea
eT statul cheltueste anual 756 leT.
Stiti carte 60 bArbatI.
Dei terenul nu e tocmaT priel-
nic la toatA cultura, totusT se
cultivA In abundentl: porumb,
ea, orz, ovlz si meiti.
Comerciul se face in comunA
de 3 ctrciumarT.
Veniturile comuneT se urcA
la suma de 1914,95 leT anual $i
cheltuelile la aceeasT sumA.
Comunicatia se face cu multA
greutate din cauza lipseT de so-
sele. CornAtelul e brAzdat de
dealurile Rosul, Curca, al-Schi-
tuluT, al-GuguluT si al-PlapceI si
udatA de vAile : Plapcica, Plap-
cea-Mare, a-GuguluT, Seaca, Fin-
tInelele si altele.
E de vAzut ad i pAdurea sta-
tuluT Seaca.-OptAsani, una din
cele mal marT pAdurT ale tAreT
noastre, cu esentA de stejar de
cea mal buril calitate, girnitA,
artar, ulm, teiù, frasin. De aci
se exploateazA cea maT bunA
cherestea si tot felul de lem-
nArie lucratA pentru case.
LocuitoriT sufk de lipsa a-
peT in timpul vereT, din cauza
finttnelor rail si rele i sunt ne-
voitY sl aducA apl cu butoaiele
din depArtare.
Se mArgineste cu comunele :
Poborul, la E.; VaT-de-ET, la V.;
Topana, PArosi si Ursi, la N.
si Cu mosneniT Albesti, la S.
Cornätelul, com. rur., In jude-
tul Putna, pl. RAcAciuni. Este
asezatA In lunca TrotusuluT, a-
Vind satele ce o compun la o
distantA de 1/2 orl unul de altul.
Distan ta comuneT de resedinta
sub-prefectureI (Adjudul-Noti) e
de 12 kil., iar de capitala ju-
detuluT e de 56
651
Marginile acesteT com. sunt :
la N. riul Trotusul, care o des-
parte la N.-E. de comuna Ure-
chesti; la S.-E. com. Copkesti ;
la S. com. Anghelesti si la V.
com. Cotoffnesti.
Comuna CornAtelul se com-
pune din urmAtoarele cAtune :
CornAtelul (unde e si primAria
comuneT), Lunca-DochieT i Sa-
tul-N(3g.
Populatiunea dura cel din
urniA recensAmint e de 205
capI de familie, sati 694 su-
flete (375 bArbatT si 319 fe-
meT). AceastA populatie se im-
parte ast-fel : 32! neinsuratT (193
bArbatT si 128 femeT), 344 in-
suratI, 29 vAduvI (io bArbatT si
19 femeT); 692 RominT si z Ger-
maní' ; 687 ortodoxI, 2 catolicI
si 5 mozaicT ; 242 agricultorT, 2
meseriasT, 2 comerciantI si 4
avind profesiunT libere.
Stia carte H persdne.
NumArul caselor de locuit e
de 166.
Este o bisericA parohialA, cu
hramul «S-tu l VoevozT» . Comuna
vine in ajutorul bisericel Cu 150
leT anual.
CopiT cu virsta de scoalA
sunt 83, din carI 48 bá.etT si
35 fete. Comuna prevede In
budgetul el go leí pentru scoala
din CotofAnestI.
Sunt 168 contribuabilT.
Budgetul comuneT pe anul
financiar 1893/94 a fost : la ve-
niturT de 3.178.55 ler si la chel-
tuelT de 2.874,25 leT.
Natura pAmintuluT In luncA
este argilo-tAlp6s1, pAmint mare
cum se zice. Numásul cultiva-
torilor e de 138.
Instrumentele agricole de carT
se servesc sunt : 6 plugurT de
lemn, 54 de ffer, i scarificAtoare
si I cultivAtoare.
Vite sunt 836, din carT : 204
bol, 134 vacT, 54 caT, 357 0T, 45
capre §i 42 porcI.
www.dacoromanica.ro
CORNXTELUL
Sunt: 5 lemnarT, i fabricant de
vase, 4 circiumarI (rominT) ; 2
p overn e.
In comunl se mal aflA i he-
rAstrk sistematic, care produce
anual 6.000 grinzT, 10,000 de
dulapT si 10,000 doage pentru
vase.
Soseaua nationalg Adjud-Tg.-
Ocna trece prin comuna Cor-
nAtelul, punind-o in legAturA cu
Cotofenesti si Urechesti; o ala
sosea comunall tnlesneste cir-
culatiunea spre comuna Copa-
cesti.
Cornätelul, sat $i com. rur., pe
riul Teleorman (jud. Arges, pl.
Cotmeana), la 6 kil. de com.
rur. Costesti (resedinta sub-
prefectureT) si la 45 kil. de Pi-
testi.
Are 130 familiT sal-1 330 su-
flete, din care doul familiT de
TiganT. In comunA este o bise-
ric, cu hramul Cuvioasa Paras-
chiva, deservitä de doI preotl,
un cintAret si un paracliser ; o
scoalA primarA ruralA.
Prin com. trece soseaua jud.
Pitesti-Turnul-MAgurele.
Budgetul com. pe anul 1882/83
a fost de 1729 ler la veniturT
si de 1675 leT la cheltuelT.
Dupa o publicatiune oficia15.
aceastA comuná. numArA 116
contribuabilT, si are un budget
de 1496 leT la veniturr si de
1412 leT la cheltuelT.
Numkul vitelor a fost in a-
nul 1887 de 452 vite marT (397
bol i vacr, 53 caT, 2 mAgarT)
si de 1365 vite mArunte (1235
or, 3 capre si 127 rimAtorT).
Cornätelul, sat, jud. Dimbovita,
plaiul Dimbovita-Ialomita, cAt.
comuneT Pietrari. In jurul aces-
tuT c5.tun sunt peste 29.500 arif
pAdure.
Cornä.telul, sat, face parte din
 CORNÄTELUL
com. rur. Cu acela$T nume, pl.
Oltul-de-Sus, jud. Olt. Ad e
re$edinta primgrieT $1 scoala.
Cade in partea de S. a com. Este
udat la E. de riul Plapcea-Mare
$i la V. de Valea-GuguluT. Are o
populatiune de 200 familiT. Ad e
o bisericg de lemn, ziditg la
anul 1816 de preotul Stancu $i
altiT. Inscriptie n'are.
Cornatelul, ciitun, in com. ca
acela$T nume, pl. RAcgduni, jud.
Putna, a$ezat in lunca Trotu$u-
luT, la Va orá pe jos de Lunca-
DochieT.
Are o bisericg parohialg, cu
hramul S-tuT VoevozT. Comuna
vine in ajutorul bisericeT cu 150
leT anual.
Cornätelul, jud. Ilfov, plasa 01-
tenita. VezT Mángstirea.
Cornhtelul, deal, jud. Bacán, pl.
Bistrita-de-Sus, de pe teritoriul
com. Girleni.
Cornatelul, colina, in jud. Bu-
zgti, com. Sibiciul-d.-s., intre cl-
tunde Sila $i Sibiciul. Este in
mare parte goald.
Cornätelul, .ftisc, com. Arice$ti,
pl. Podgoria, jud. Prahova. S'a
numit ast-fel pentru cb. acolo a
fost multg pgdure de cornT.
Servg pentru phunatul vitelor.
CornateluI, deal, acoperit cu pg-
dure la V. de satul Barna, com.
Godine$ti, pl. Berheciul, jud.
Tecuciù. .
Cornätelul, deal, in com. Ma-
tee$ti, pl. Oltetul-d.-s., jud. Vil-
cea, care Impreung cu MAgura
si Carantica, formeazä un lant
ce se prelunge$te din hotarul
com. Greci, la N., páng in ho-
tarul com. Turce$ti, la S. ; coa-
ma acestuT lant serve$te de
652
limitg intre com. Matee$ti $i
jud. Gorj.
Cornätelul, Pisc, pe creasta si-
ruluT de dealurT ce brgzdeazg
in lung $i lat com. Coste$ti, pl.
Horezul, jud. Vilcea. Acest $ir
de dealurT se prelunge$te pe
toatg partea de E. a com. In
stinga riuluT Coste$ti.
Cornätelul, parohie, formatg din
satele: Corngtelul, Satul-Noti $i
Lunca-DochieT, jud. Putna.
Are doug bisericT, una paro-
hialg, cu hramul S-tuT VoevozT,
In Corngtelul si una filialg Cu
hramul Sf. Nicolae, in Lunca-
DochieT.
Cornätelul, pcidure, jud. Putna.
Vezr HrtnIcea-Glodul.
Corna'telul, pirtiaf, jud. Putna, CornenciI (Dealul-), co/ind, in
format pe teritoriul comunei cu
acela$T nume, $i varstndu-se in
Trotu$.
Comätelul, piara, la V. de
comuna Turce$ti, pl. Oltetul-
de-Sus, jud. Vilcea.
Cornea, deal, in com. rur., Cer-
naia, pl. Motrul-d.-j., jud. Me-
hedinti.
Cornea, deal, cgruia i s'a dat acest
nume de la un bgtrin Cornea, care
a avut rgzgsie ald; se intinde in
partea de E. a com. Cozme$6,
pl. Stemnicul, jud. Vasluiti.
Corneanca, numire, ce se mar
dg mo$ieT Clociti (Alexandrescu),
din com. Vadul-Sore$tilor, jud.
Buzgi.i.
Corneanu, cdt., al com. Bozio-
rul, jud. Buzilti, Cu go loc. $i 21
case, alipit de cAt. Posobe$ti.
Corneanu, pa dure, de 72 hect. in
www.dacoromanica.ro
CORNEFI'l
jud. Buzgi1, com. Boziorul. Face
impreung cu Posobeasca $1 DI
ma, un corp de 164 hect. pro-
prietate In devalmg$ie a moq-
nenilor.
Corneasca, vechie numire a mo-
fier CAldgru$a sati Urseasca din
com. Cioranca, jud. Buzgg.
Corneasul, munte, com. Ped-
$ani, jud. Arge$, pl. Lovi$tea,
pendinte de schitul Cornetul,
proprietatea EforieT Spitalelor
Civile din Bucure$tT. Are o intin-
dere de 1070 pogoane $1 pro-
duce o arendg anualg de 1105
leT.
Corneata, sat. VezT Socole$6, sat,
pl. Dumbrava-d.-s., com. Ras-
nicul, jud. Dolj.
com. Vadul-Sore$61or, cat. Clo-
citi, jud. Buzati, ramificatie din
virful Clociti, acoperitg ca pg-
dure, argturT si vie.
Cornesti, com. rur., pl. Ialomita,
jud. Dimbovita, situatg in partea
de S.-E. a jud. Dimbovita, in-
tre riuletele Cricovul $i Crivg-
tul, In partea stingg a IalomiteT
si in apropiere de jud. Prahova.
Cornesti sunt situatT pe cimpie
$i at1 in raionul lor o movila
vechie facutg de mina omuluT.
In coprinsul comuneT sunt
doug podurT peste apa Crivg-
tul. Se compune din doug cgt. :
Corne$ti $1 Christeasca, Cu 1500
locuitorT rominT. Comuna are o
moarg de apg, are doug bisericT
Si o scoalg. Se invecine$te spre
E. cu com. Habudul din jude-
tul Prahova, despgrtindu-se prin
riul Cricovul; spre V. ca Bil-
ciure$ti, despgrtindu - se Fin
Crivgtul $i Ialomita; spre N.
cu Frasinul $i spre S. cu Cgtu-
nul $1 Cojasca, despgrtindu-se
 CORNEM
de aceasta din urrnA prin Ialo-
mita.
Corne§ti, com. rur., judetul Gorj,
pl. Ocolul, situatA in partea de
N. a comuner Ceauru/ si spre
V. de orasul T.-JiuluT si de el
la 9 Idl. depArtare; se compune
din cAtunele Cornesti, CopAceni
GAvAnesti.
Situat pe ses si deal, are o
suprafatA cam de 7000 hect.,
din carl 3295 hect. axabile, 2854
hect. pAdure, 735 hect. livezT
si izlaz, 8r hect. vie, 35 hect.
livezI de prunI.
Are o populatie de 240 fa-
miliT, cu 1310 suflete, (Entre
carl 206 contribuabill. Locui-
toril posea. 15o plugurT, 200
care cu bol si vacI, 6 cgrute
cu caT, 29 stupT, 583 vite mar'
cornute, 15 capre, 26 cal, 39
oI si 400 rimAtorT.
Venitul comund este de leT
1916, banT 92, iar cheltuelile de
leI 1884, banT 16.
Comuna este udatA de riul
Jalesul.
Comunicatia se face prin so-
seaua comunall care o strAbate,
precum si prin soseaua jude-
tianA T.-Jiul-Severin, care trece
in apropiere, spre partea de S.
In comunl sunt 7 morI pe
apa JalesuluT, 2 pive, 17 puturl
si 3 fintinf.
Are o scoall, frecuentatl. de
26 elevI, din 40 inscrisT ; 4 bi-
sericT, deservite de 2 preotI si
4 cintIretT, fAcute in aniI 1832,
1845, 1850 i 1856.
Corne§ti, sat, pe mosia Darabani,
com. cu asemenea numire, plasa
Prutul-d.-j., jud. Doroholii, cu
218 familiT, 709 suflete si asezat
pe o costise cam ripoasà. Acest
sat este format din bejenariT rus-
nacT, venitl de peste frontierd
carT i astA-21 isT pAstreazA lim-
ba i obiceiurile. In timpul for-
858
mAreT, acest sat era deosebit
depArtat de ttrgul Darabani ;
acum este impreunat cu ma-
halaua nord-vesticA a erguid
Asezdrile sAtenilor in parte sunt
burle', miele Cu livezl si altele
cu grAdinT. SAteniT inproprie-
tAritT aU 500 hect. pAmint.
DrumurI principale sunt: acel
ce duce pe Prut prin Teioasa,
si acel ce duce prin PAltinis la
RddAuti.
Corne§ti, cätun, re$edintA a co-
muneI Cornesti, jud. Gorj. Are o
suprafatA de 3000 hect, din carT
1295 hect. arabile, 1500 hect.
pAdure, 50 hect., vie, 35 hect.
livezT de prunT, 120 hect. izlaz
si finete.
Are o populatie de wo fa-
miliT, Cu 438 suflete, din carl 90
contribuabilT. Locuitoril posedA
6o plugurf, 8o care cu bol si
vacI, 2 cAruVe cu caT, 15 stupT,
200 vite mari cornute, 39 oT,
16 capre, io cal si 250 rimatorT.
In cAtun se mal glsesc 2 cu acelasT nume, judetul Su-
morT pe apa JalesuluT, 2 pive,
IO puturT si 2 linda.
Sunt 2 bisericT, deservite de
preot si I entlret.
Corne§ti, sat, din com. Miros-
lava, plasa Stavnicul, jud. Iasi,
situat pe valea cu acest nume,
la capul dealulul Boghea si
poala dealuluT PopeI, Cu o po-
pulatie de Ioo familiT sati 512
locuitorT. Are o bisericA, deser-
vitA de un preot si 2 cintAretT;
o $coalà, infiintatA in anul 1879,
frecuentatl de 30 elesif si casete
proprietAter. Satul se aflA pe mo-
sia Cornesti, proprietatea d-luT
Anghel. In partea despre S.
a satuluI, pe coasta esticA a dea-
luluI PopeT, e asezatA Colonia-
ItalianA, compusA din vr'o 50
familiI aduse in anul 1879 de
proprietarul mosieT pentru cul-
tura plmintuluT.
www.dacoromanica.ro
CORNEWL
NumArul vitelor e de 964 ca-
pete, din carn 641 vite marl
cornute, 78 cal si 245 rimAtorT.
Corne§ti, sat, pe mosia i In com.
Ruginoasa, jud. Suceava. Nu-
mArA 64 case populate cu 250
suflete (112 bArbatI si 138 fe-
mel). ContribuabilT sunt 62. Va-
tra satuluI ocupá suprafata de
22 &le si 50 prAjinT.
LocuitorI improprietAritT la
1864 sunt 20 pAlma$T si 27
coda$T, stApinind 155 fAlcT si
38 prAjinT.
Corne§ti, deal, in jud.
pl. Orasul, com Andreasi, ce se
desface din Culmea-LaculuT, si
brazdeazA partea de V. a comu-
neT; e acoperit cu pAdurT.
Corne§ti, deal, aezat in mij-
locul satuluT Opri$eni, judetul
Suceava.
Cornelti, deal, pe care stA satul
ceava.
Corne§ti, mofie nelocuitA, in com.
plasa Siretul-d.-j., jud.
Roman, foastA mal inainte a
vorniculuT Alecu Catargiu.
Corne§ti, pirta, in com. Plopana,
plasa Tutova, jud. Tutova. Iz-
voreste din pAdurea Cornesti
se varsA in pteul Tutova de a
dreapta.
Corne§ul, ilitun al com. GAneasa,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Ro-
manati, situat in o vale unde
se incruciseazA linia ferat1 si
soseaua nationall Corabia-Rim-
nicul-VilceT cu soseaua Slatina-
Craiova, adicA In valea riuluI
Cornesul. E departe de Bals
de 15 kil. spre E., iar de Ca-
racal, spre N., de 31 kil. Are 218
loc., compunind 50 de familiI.
 CORNEVL
Corne§ul, ria /tac, afluent pe
dreapta al OltuluT, jud. Roma-
nati. Izvoreste din Dealul-Saru-
luT, curge In directie de la N. Cornetul, corn. rur., pl. Sabarul,
spre S.-E., uda satele Cornesul
si Criva si se varsa. in Olt a-
proape de com. Greci. Largi-
mea albia a vleI si volumul a-
pelor sunt de miel proportiunT.
In valea sa $1 chiar in satul
Cornesul se incruciseaza doua
sosele nationald. Trel podurr de
sunt pe acest rlti, doul
foarte aproape de satul Cor-
nesul, apartinlnd 5oselelor na-
tionale, lungT de 6 m. si 8 m.,
lar cel de al treilea, lung de 15 248 case. Proprietatea e a lo-
m., al drumulul de fer, este
stabilit aproape de satul Criva.
Corne§ul - BirluiuluI, mofie a
statuluI, in jud. Romanati. A-
rena. anuala de 10150 Id pe
1887 88.
Corne§ul i Magura, dealuri,
la N.-E. comunel S erbane5ti, pl.
Mijlocul, jud. Vilcea, pe caff se
afla situat cat. Bugiulesti.
Cornetul, corn. rur., pl. Bolinti-
nul, jud. Dlmbovita. Aceasta
comuna este situata la S. de
gara Titu, pe soseaua nationala
Bucuresti - Pitesti, si pe cimpia
dintre Titu, Odobesti, Serdan
si calea feratä. Prin raionul co-
mund curge pirliasul Baiul. Cor-
netul se compune din doul ca-
tune: Cornetul, zis si Salcuta
Boteni, cu 1854 locuitorI rominT.
Com. produce cereale. Are o
moara de aburl, una de al:a, pe
Dlinbovita, sistem nott, o fabrica
de faina si gris si o fabricä de
spirt, toate acestea in cdt. Bo-
teni. Intre com. Titu $i Cor-
netul sunt pirliasele : Spaldtura
Negrisoara, peste care sunt
5i doua podete pe soseaua na-
tionala. Bucuresti-Titu-Pitesti. In
aceasta comuna sunt doua bi-
654
seria.; o scoalk conclusä de un
invatator platit de stat.
jud. Ilfov, situata la S.- V. de
Bucuresti, pe malul sting al riu-
luI Arges, 19 kil, departe de
Bucuresti.
Prin mijlocul comuna* trece
soseaua nationald Bucure5ti-A-
lexandria.
Este compusa dintr'un sin-
gur sat.
Se intinde pe o suprafata de
521 hect., cu o populatie de
1222 locuitorI, carT traesc in
cuitorilor carl cultiva din tot
terenul 433 hect.; restul II re-
zerva pentru izlaz.
Comuna numara 205 contri-
buabilI. Are un budget de 3320
leT la veniturT si de 3356 leT la
cheltuelT.
Este o biserick cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, deservita
de 2 preotI si 2 dintaretl si o
scoald mixtA, frecuentata de 21
elevT, cu intretinerea careia sta-
tul si Comuna cheltuesc anual
1834 la Localul scoaleI, pro-
prietatea comund, este in stare
bunk la un loe cu primaria.
Numarul vitelor marI e de
539 (i16 cal i epe, 166 bol,
205 vacI si vitel, 52 bivolite),
si al celor miel de 484 (43 porcI
5i 441 01).
Dintre locuitorI, 256 sunt plu-
garI, 5 meseriasI, Io el alte di-
ferite profesiunI.
Aratura se face cu 92 plu-
gurI: 65 cu boI, 27 cu cal. Lo-
cuitorif ati 158 care si carute:
io8 cu bol si 50 cu cal.
LocuitorI improprietaritI sunt
162 si neimproprietariti 112.
Comerciul se face de 2 clr-
ciumarf si i hangiu.
In dreptul comunef Cornetul
este un pod statator, peste rlul
Arges.
www.dacoromanica.ro
CORNETUL
Nu se stie exact de cind s'a
format satul; locuitoriI batrinI
spun ca prin aceste locurI ere'
numaI padurI de coral i mo5iT
lor fugind de prin alte sate de
frica hordelor pagine, s'a0 infun-
dat in aceste padurI, in mijlo-
cul carora erati poenI, si atl
cut colibe si asa s'a intemeiat
satul. Regulat, pe linie, se spune
ca s'a asezat de Alecu Ghica,
a cdruI proprietate era.
Cornetul, sat, jud. Bacad, plasa
Tazlaul-d.-s., al comuna Buc-
5e5ti, situat pe coasta dealuri-
lor cu acest nume, si la o de-
partare de 300 metri de satul
Bucse5ti (scoalá). Are o biserica
ortodoxa, cladita. de N. Secara,
la 1860, Cu i clntaret. CapI de
fam. sunt 48, suflete in tot i6o.
Animale se numara.: II cal, 122
vite cornute si 54 porci.
Cornetul, sat. comuna Capreni,
plasa Amaradia, jud. Dolj, gra.-
macla, cu 251 suflete, 130 bar-
batI si 121 femer. Copiif din
sat urmeaza la scoala din satul
Capreni-d.-s., ce este la 2500
m. departare. In agul scolar
1892-93, ají frecuentat scoala
8 baetr si 2 fete. Cu virsta de
5coald sunt 13 copli. Stia carte
9 locuitorI. In sat este o bise-
rica, fondata in 1863 de rapo-
satul Ioan Pascal Caragic si sora
sa Raluca Maldarescu. Este de
zid $i are ca patron Cuvioasa
Paraschiva.
Cornetul, sat, com. Izvorul, pl.
Ocolul, jud. Dolj. Are o popu-
latie de 368 barbatI si 372 fe-
Locuesc in 196 case. CopiiI
din sat urmeaza la scoala
din satul Cioroiul,ce estela 259111.
departare. In anul scolar 1892
93, aü frecuentat scoala 24 bletT.
Cu virstä de scoala sunt 96
copiI. Stiù carte 113 locuitorT
 CORNETUL
In sat este o bisericä de zid,
fondata In 1869 de Constantin
Dossa, deservit . de i preot
cintaret. Dupa legea rurald
din 1864, are 17 pog. proprie-
tate. Serbeaza. hramul la Sf.
D u mitru.
Cornetul, sat, In jud. Mehedinti,
plaiul Cerna; tine de com. rur.
Buzesti.
Cornetul, sat, In jud. R.-Särat,
plasa Marginea-d.-s., cdtunul co-
muneT Slobozia. I s'a dat acest
nume de la o padurice de cornI,
asezata in partea de V. a co-
munef, la poal ele dealuluT Jinurul ;
Intinderea vi populatiunea sunt
socotite in acelca ale catunuluT
Coroteni.
Cornetul, numire data piir/if de
N. a intinsuluT ciltun Pirscovul
din comuna Pirscovul, judetul
Buzau.
Cornetul. Vez! Hrinacea-Glodul,
jud. Putna.
Cometul, schit, jud. Arges, pl.
Lovistea, Intemeiat de Mares,
Banul CraioveT, pe la mijlocul
veaculuT al XVII-lea. Se 211á lingà
satul cu acelasI nume. Este pen-
dinte de Eforia Spitatelor Civile
din Bucurestr. A fost metoh al
manastiriI Sf. Pantelimon din
BucurestI. Actualmente e reclusa
la biserica de mir.
Cornetul, schit, comuna Caline-
vti, plaiul Cozia, judetul Vilcea,
avezat inteo pozitiune incinta-
toare. S'a fondat la anul 1666,
dupa cum se constatä din urma-
toarea inscriptiune :
(Cu vrerea tathluT, cu ajutorul
Cu stivIrsirea sí. duh, zidttu-s'a aceastd
sfInt mlinIstire din temelie, tntru ttierea
cinstituluT cap al sfintuld Ion PretiticY,
dintru osteneala robultif luT DumnezetI
655
Mares 13§jescu vel vomicul i sotia sa
Marta, In zilele luminatuluY Domn Io
Radul Leon Voevod, luna August, In
29, din veleatul 7574-,
Schitul Cornetul, pendinte de
Eforia Spitalelor Civile din Bu-
curevtI, se intretine de Eforie,
care inscrie anual in budgetul
san, suma de 1620 le, adica
1200 leT preotul i ingrijitorul
schituluT, 240 leI un cintäret
18o le! paracliserul.
Peste Olt, in comuna Raco-
vita, judetul Arges, In fata chiar
Cu schitul Cornetul, D-1 Gr. G.
Tocilescu a descoperit ruinele
unuT castru Roman, precum
urmele ora.vuluI Buridava, care
figureaz1 in tabula Peutingeriana.
In zidurile ce inconjurg. schi-
tul Cornetul se v1:1 niste gaurT,
despre cae spun oamenir, ca
s'an facut de RusT la anul 1848,
ca sA aseze tunurile in ele.
Cornetul, deal, jud. Bacan, pl.
Tazlaul-d.-s., com. Bucvesti ; face
parte din vira dealurilor ce des-
part Tazlaul-Mare de Trotus.
Cornetul, munte inalt, in jud.
Buzan, com. Calvini, cat. Bisceni-
d.-j. E parte acoperit de pa-
dure si parte gol.
Cornetul, loc izolat, com. Ciu-
Cornetul, movild, com. Balta- lesti, plasa Cerna-d.-j., judetul
Verde, plasa Ocolul, jud. Dolj,
pe limita de S. a com. catre
com. Podad.
Cometul, deal, judetul Gorj, in
partea de V. a cdtunulul Ne-
goesti, din comuna Negoevti,
plasa Amaradia.
Cornetul, deal, In com. rur. Ca-
zdnesti, plasa Motrul-d.-s., jud.
Mehedinti.
Cornetul, deal, In comuna Ca-
zdnevti, plasa Motrul-d.-s., jud.
Mehedinti.
www.dacoromanica.ro
CORNETUL
Cornetul, deal mare, in judetul
Mehedinti, plaiul Clovani ; tine
de com. urbana Baia de Araml.
Este format din piatra bund
pentru var si constructiune. In
acest deal, statul posea 50
hect. padure de gorun. Dealul
Cornetul poarta numele si de Cor-
netul-Baer.
Cornetul, deal, la E. de com.
Tiganesti, plasa Podgoria, jud.
Muscel.
Cornetul, mal, la N. de com.
plasa Argeselul, jud.
Muscel.
Cornetul, deal, in comuna Ca-
coya, plasa Ocolul , judetul
VtIcea.
Cornetul, a'eal, la E. comune
Saracinesti, plaiul Cozia, jud.
Vilcea.
Cornetul, deal, in comuna O-
lanesti, plaiul Cozia, judetul
Vilcea.
Cometul, loc de ardturci finete,
comuna Valeni, plasa Argevelul
jud. Muscel.
Vlicea.
Cometul, mo,s.ie, comuna Izvo-
rul, plasa Ocolul, judetul Dolj,
pe care se gaseste vi padure,
Apartine d-neT El. Corneti.
Cornetul, mofie, pl. Amaradia,
com. Cdpreni, judetul Dolj.
Cornetul, peldure, com. Cdpreni,
pl. Amaradia, jud. Dolj. Apar-
tine d-lui Logadi. Esente juga-
strul, fagul, salcia, plopul, fra-
sinul, aninul i stejarul; acesta
din turna predomina.
 CORNETUL
Cornetul, M'Are, comuna Izvo-
rul, pl. Ocolul, jud. Dolj, satul
Cornetul, in intindere de 400
pog. Apartine d-neI El. Corneti.
Esente : cerul, girnita, frasinul,
alunul, cornul, stejarul ; acesta
predominind.
Cornetul, numire ce poartä un
pi k din plidurea statuluI Sla-
vesti-Zlotesti, jud. Teleorman.
Cornetul sati Valea-Cociulul,
vale pe proprietatea Cioflicul
sati Naipul, jud. Vlawa.
Cornetul, välcea, pe teritoriul co-
muneI Valeni, plasa Argeselul,
jud. Muscel.
Cornetul, (Vatra - SchituluI-),
mo,cie, com. Racovita, jud. Ar-
gesul, pl. Lovistea, pendinte de
schitul Cornetul, proprietatea
Eforid Spitalelor Civile din Bu-
curesti. Are o intindere de 4641
pog. si e arendata cu suma de
4750 leI anual.
Cornetulul (Virful-), deal, in
raionul comuneI Ederile, plasa
Filipe§ti, jud. Prahova. Serveste
de p4une vitelor locuitorilor.
Cornetului (Virful-),poianit, in
cat. Piatra, com. Badeni-Ungu-
reni, plaiul Dimbovita, judetul
Muscel.
Cornetul-Glogoveanu (CornA-
telul), sat, jud. Ilfov, face parte
din com. rur. Bragadirul-Bulgarul
pl. Sabarul. Este situat la 5.-
V. de Bragadirul, pe tarmul sting
al riuluI Arges. Prin sat trece
soseaua nationala Bucure0-Ale-
xandria.
Se intinde pe o suprafata de
49 hect., cu o populatie de 100
locuitorI.
Tot terenul se cultiva de lo-
cultor'''.
656
Numarul vitelor marI e de 53
si al celor miel de 83.
Cometul-Mare, deal, ce intra
in regiunea muntilor, in com.
rur. Busesti, din jud. Mehedinti,
plaiul Cerna. Pe acest deal se
afla i cat. Cornetul.
Cometului (Valea-), vale, co-
muna Alunul, plasa Oltetul-d.-s.,
jud. Vilcea.
Cometul, deal, pe teritoriul mo-
siel si comuneI Corni, pl. Sire-
tul, jud. Botosani, numit astfel
de la pädurea ce-1 acoperd si
in care se afla mult1 cornI.
Cornetul, piia'ure, pe mosia Cor-
ni, judetul Botosani, compusa
din stejar, printre carI se gil
rnultI cornI. Se exploateaza sis-
tematic.
Corni, com. rur., in partea de E.
a plaseI Siretul, jud. Botosani.
se intinde pe sesul Siretulur si
se compune din satele : Corni
si Serafinesti. Are o suprafatá.
de 8188 hect., din carI 6484
hect. proprietäti mari, si 1704
hect. ale locuitorilor si o po-
pulatie de 620 familii, sati 2702
suflete, din carI 1400 barbatI
.5i 1302 femd. Sunt 716 contri-
buabilI; 650 case de locuit.
Calitatea pamintuluI este b un a;
este pamint negru pe dealurI 5i
pamint nisipos pe sesul Siretu-
lur. Locurile cultivate ati o in-
tindere de 1984 hect.
Sunt 2400 hect. paduri carI
se exploateaza sistematic,
Vite : 1100 bol §i yac!, 225
cal, 1629 o!, 610 porcI. Lo-
cuitorif posedä 340 de stupl cu
albine.
Are 2 iazurI i 1 inoara de
apa, 1 fabrica de spirt, 17 cir-
ciume. Sunt 19 comerciantI i
23 meseriasT.
www.dacoromanica.ro
CORNI
Comuna e strabatuta, in par.
tea despre Siret, de soseaua
Dorohoiul-Bucecea-Lespezi- Pa.5-
cani.
Budgetul comund are la ve-
niturI 7363 le! 29 batir si la
cheltuelI 7334 le! 93 banI.
Sunt 2 biserid, deservite de
3 preotI §i 4 cintdretI; 1 scoala
de baetI, a statulta, condusa de
1 invatator, I maestru de pa-
lariI de pae, platit de judet si
frecuentata de 6o scolarI ; 1
scoala de fete a judetuluI, con-
clusa de 1 invatatoare si frecu-
entata de 22 fete.
Corni, com. rur., in partea de
S. - V. a plaseI Crasna, judetul
Falciti, la 24 kil. de Hui, ca-
pitala districtulur, situata pe un
teren ridicat In forma und pla-
toa .Este formad, din satul
Corni si mosia Vladnic 0. se
intinde pe o suprafata de 2071
hect., spre E. pana in mosia
Vutcani, spre N. si V. pana in
mosia TirziI si spre S. pana in
mosiile Albesti si Tilhareqti.
Are o populatie de 320 fam., cu
1234 sufl., din carI 26o contrib.
Are o scoala, 3 biserid, o
primarie, 3 circiumT li. 3 du-
ghene. Este udata in partea de
N.-V. de piriul Crasna ce trece
pe hotar.
Vite cornute sunt 614, cal 103,
cii 477, capre 3 si pord 339.
Corni, conz. rur., pl. Berheciul,
jud. Tecucia. Se compune din
5 catune: Corni-d.-j., Corni-d.-s.,
Giurgeni, Tatárasti si Ungureni.
E situata pe malul sting al Si-
retulur, la o departare de 60
kil, de capitala judetuluI 11 de
18 kil. de a plasd.
Are o populatie de 367 fami-
liT, cu 1644 suflete, locuind in
368 case.
Teritoriul com, este de 2884
hect.
 CORNI
Sunt 5 biserid: in Tatarasti,
Corni-d.-j., Corni-d.-s., Giurgeni
si Ungureni.
Locuitorir se ocupa cu agri-
cultura si cresterea vitelor. ET
desfac produsul muncer lor la
Tecuciti si la Adjud, in judetul
Putna.
In comuna. sunt 744 bol, 585
vacT, 167 caí si 1364 or.
coala dateaza In com. de
25 anT. Se frecuenta de 43 co-
pir (39 baetT si 4 fete), din nu-
mArul de i8i copir (99 baetT
si 82 fete) in virsta de scoall.
Veniturile ca si cheltuelile
com. se urca la suma de 3866
ler, 66 banr.
E brazdatä de dealurile :
boiul, intre Corni-d.-s. si Tata-
rasti ; SohodunuluI, intre Un-
gureni si Costisa ; e strabatuta. de
Dimboiul, futre Corni-d.-s.
Corni-d.-j., Sohodunulur, in-
tre dealurile cu acelasT nume.
E udata de 1-tul Siretul in par-
tea de V. Acest rtü trece pe
Ruga' satele Corni-d.- s., Corni-
d.-j., Ungureni i Costisa.
Suprafata pamintulur arabil e
de 1288 hect., din care se cul-
tiva 68 hect. 88 ariI gnu, 150
hect. porumb, 68 hect. 40 arir
orz, 30 hect. ova.; MI hect.
va. Loc. posea. 908 stupT.
Com, este strabatuta in par-
tea de E. de soseaua judeteand,
din care pleaca mar multe dru-
murr la satele ce compun co-
muna.
Se márgineste la N. cu com.
Condrachesti, la S.-E. cu com
Huruesti si Homocea si la V.
Cu riul Siretul.
Corni, sat, in centrul comuner
Corni , pl. Siretul, jud. Boto-
sani, situat pe coasta de S. a
dealulur Cornetul.
Legenda spune cä in vechi-
me, pe locul satulur, era pa-
dure nestrabätuta, intre carT
68495. Afarole Mettottar Geopraffc. Vol. Ir.
657
multr cornT i ca, cel intiii1 lo-
cuitorT, fiind fugaritT de Turer
s'ati adapostit aicI si ati fäcut
casele satuluT, talud padurea de
cornr, adica asezindu-se in cornI;
de ad, numele satulur de Corni.
Are o populatie de 450 fami-
liT, sati i800 suflete, din carT
517 contribuabill.
Are 2 iazurT, I moara de
apa si i fabricä de spirt.
Are : i biserica, deservita de
2 preotT si 2 cintäretT; I coa.1ä.
de bdetT, cu i invatator, i mae-
stru de palarir de pae si 60
scolarT i i coalä de fete cu
invdtatoare si 22 eleve.
In acest sat e resedinta co-
muner Corni.
Vite: 676 vite cornute mail
si raid, 181 car, 1365 oT, 3 bi-
volf i 5o8 mascurT. Loc. posecld
264 stupT cu albine.
Sunt in sat ii circiume; 12
comerciantr si 16 meseriasT.
Corni, sat, jud. Covurluitt, ase-
zat pe Valea-Smultilor, pe un-
de curge pirlul Suhuluiul, In
com. Maciseni, pl. Zimbrul. Te-
ritoriul san are o intindere de
1633 hect., din carT 479 apar-
%in proprietater miel, iar restul
proprietater marr. Acest sat are
o biserica, o scoalä si o moara
cu aburl.
Corni, jud. Dimbovita, plasa
sat,
Ialomita, cal. com. Cornatelul.
Corni, sat, pe phiul Mireul, co-
muna Corni, pl. Crasna, jud.
situat in mijlocul pla-
toulur pe care se afla comuna,
pe o mica vale ce se deschide
numaT catre S., avind de 3
partI locul ridicat, cu multe ripT
adincr, din cauza scursurilor de
apa formate din plor. Supra-
fata teritoriulur ocupat numar
de sat e de 145 hect., iar a
mosier intregr, de 1319 hect., po-
www.dacoromanica.ro
CORNI
pulate cu 320 familiT, sari 1234
suflete, din carT 260 contribua-
bilT.
Locuitorir sunt mosnenT, pose-
dind pamint mult. El se ocupa cu
agricultura si cresterea vitelor,
cu cultura viilor pi a livezilor ;
unir cu industria agricoll a lu-
crurilor de prima necesitate : ro-
tarje si lemnarie ; femeile, cu
cultura gindacilor de matase si
felurite tesaturT de in, cinepa,
bumbac si lInd. Are o scoald
frecuentata de 30 elevI; 2 bi-
sericr, deservite de 2 preotr
3 cintaretr, din care una fácuta
la 1770 si alta in 1884. In
partea de S. a satulur se aflá
viile i livezile locuitorilor, pe
coasta dealulur Gorgoloaer.
Corni, sat, in jud. Neamtu, plasa
Piatra -Muntele, com. Bodesti-
Precister, pe mosia cu aceeasT nu-
mire. Are o populatie de 447
suflete, formind 93 familir.
Corni, sat, numit i Cornisori, pe
mosia Corni-Rotunda, din com.
Liteni, jud. Suceava. E asezat
pe coasta dealulur cu acelasT
nume. Numära. 120 case, popu-
late cu ii8 capT de familie sati
533 suflete (272 barbatT si 261
femer) din carT 5 evrer. Contri-
buabilr sunt 118. Locuitorir sunt
gospodarr. Vatra satulur ocupa
46 fald si 54 prajinI. Mosia e
proprietatea d-lur Al. Virnav-Li-
teanu. Dintre proprietarir vechI
se ;in minte Zoita Lupu Bals
loan Canta, de la care, la
1848, trecu la familia Liteanu.
Mosia e in intindere de 231
falcr, 65 prajinT, din care 170
cultivabile, 40 fina i 21 prajinT
nefolositor. In aceasta nu infra.
padurea.
Improprietaritl, la 1864, sunt
24 fruntasT, 51 palma* si 16
codasT, stäpinind 173 falcI si
65 prajinT.
E3
 CORNÌ
Are o biserica, en hramul
S-tii Voevozi, zidita. de Zoita
Bals la 1841, deservita de un
preot si 2 cintareti i impro-
prietdrita ca 81/2 fálci ; o scoald
ruralA mixta, cu un invatAtor,
pida de stat, infiintata la 1890
si frecuentatA de 30 scolarr.
La 1803, Corni, mosia d-sale
ca.minarului Iordache Bals, avea
36 liuzl, platind bir 376 leT pe
an
Corni, deal, in jud. CovurIulii, pl.
Zimbrul, ce se pierde din ce in
ce filtre piraele Suhuluiului si
Gerului pana la Pechea.
Corni, deal, pe coastele caruia
sta satul cu acest nume, jud.
Suceava.
Corni, mafie particulara, de 1144
hect, in com. Maciseni, plasa
Zitnbrul, jud. Covurluiii.
Corni, vwfle, in com. Boclesti-
PrecisteI, plasa Piatra-Muntele,
jud. Neamtu. E asezatá pe litiga
mosiile Bodesti-Precistd, Ber-
sasti, Dobreni, Cirligi. Arenda
anualà se urcà la suma de
400 lei.
Corni, frîia,c, in com. Budesti-
Precistei, plasa Piatra-Muntele,
jud. Neamtu.
Comí (Malura-cu-), makurii,
la E. comund Belitori, judetul
Teleorman, inalta de 8 in., larga
Ja baza de 50 m.
Corni (Valea-cu-), vale, plasa
Ocolul, com. Preajba, jud. Dolj.
Corni-de-Jos, sat, face parte din
com. Corni, jud. Tecucia. Ase-
zat pe malul sting al Siretuld,
filtre valea Dimboiul la N.-V.,
dealul ontului la E. si Ghili-
meni la S.-V., departe de T5-
658
taresti, resedinta comund de
kil. si 86o m.
Se desparte de Corni-d.-s.
prin valea Dimboiul.
Are o populatiune de 44 fa-
cu 189 suflete.
Aci a fost o manastire sub
numele de Joseni, proprietate
greceascA.
Corni-de-Sus, sat, face parte din
com. Corni, judetul Tecuciti. E
situat pe malul sting al Sire-
tului, la i kil. i 6o0 m. de-
parte de resedinta comund.
Are o populatie de 120 fa-
cu 490 suflete.
Aici se aflá o biserica, Cu Cornil (Märul-), deal, in jud.
hramul Sf. Nicolae, acata de
obstea locuitorilor in 1798, re-
parat5.' In 1851 si 1878. Are
81 2 fáld de pamInt, si e deser-
vita de I preot i 2 cintareti.
La S. de sat se afla cite-va
ridicaturi de pAmint, cArora oa-
meniT le zic Cetatelele.
Locui toril sunt improprietari ti
dupa legea din 1864.
Satul dateaza de vre-o 130
de ani.
La N.-V. de Coral, pe localita-
tea care astazi se numeste 'po-
ma a fost o manastire care a
existat pana la 1864.
Locuitorii satelor Corni-d.-j.,
Corni-d.-s. se deosebesc de
cei din apropiere prin imbra-
camintea lor care seamana cu
aceea a locuitorilor din Tran-
sil
Corni - UngurI, sat, In centrul
comuna Epureni, plasa Prutul,
jud. Falda, in partea de V.,
la distanta. de 212 kil, de satul
de resedinta Epureni, situat pe
dealul Corni. Suprafata satuld
e de 24 hect., cu o populatie
de 217 familiI, 783 suflete, din
cari 214 contribuabili.
Locuitorii sunt de origine
Unguri si de religie catolica. Se
www.dacoromanica.ro
CORNILETTI
crede ca sunt urmasY din vechil
locuitorT stramutati din tirgul
I3enta, ars de Tatari. In aceasta,
localitate se fácea o cultura bo-
gatá de tutun, renumit in ca-
litate, pana la infiintarea mo-
nopolului de catre stat. Aid
e o biserica vechie, deservita
de i preot catolic si I dascal.
Proprietatea mo§iel e a sta-
tuld ; ea a apartinut EpiscopieT
de Hui.
Cornianca, numire ce se mg
da satului Bobul, pl. Ialomita-
Balta, jud. Ialomita.
R.-Sarat, pl. Orasului, comuna
Andreiasi. Se desface din cul-
mea sigma; se tntinde printre
ptrîûl Valea-Neagra si afluentul
sau pirtul Coral; brazdeaza par-
tea de E. a comunei ; este aco-
perit cu pAduri de corn, de
unde i numele sau.
Cornil (Piscul-), virf de deal, in
dosul schitului Marculesti (Fla-
m'inda), jud. Muscel. De ad, zic
taranii, ride Cornea (diavolul)
de oamenT, de cite-orT 41 virl
codita intre casnicT, 'filtre amici,
facindu-I a se sfisia unii pe altii.
Comile§ti, sat, pe mosia si in
com. DrAganesti, jud. Suceava.
Asezat pe ambele tarmuri ale
pIrluluT Tirzia. Are 27 case,
populate cu 32 capi de fam.,
sau 122 sufl., (63 barbati si 59
femeI), din cari sunt: 66 neca-
sa. oriti, 44 casatoriti, 12 va.duvT.
Vaina satului ocupa 2 fale. Bi-
serica din Tirzia si scoala din
Brusturi servesc si acestuT sat.
Improprietaritl la 1864 sunt 16
locuitori, staptnind 47 falci
40 prajinT.
Inceputul satuIui s'a pus de
un oare-care Cornila, venit din
Ardeal.
 CORNILOR (DEALUL-)
Cornilor (Dealu14. V. Dealul-
Cornilor, com. Epureni, pl. Pru-
tul, jud. Fdlciu.
Comilor (Muchea-), colina', in
com. RuOavdtul, cat. Ursoaia,
jud. Buzda. Face hotar intre mo-
Oile Ru§iavatul O Ursoaia.
Corni§ani, cdtun, tine de coin.
Aninoasa, din pl. GilortuluT, jud.
Gorj. E situat In partea despre
S. a catunuluT Aninoasa, pe loc
es. Are o suprafata de 695
hect., din carI 202 hect. pd-
dure, 30 hect. arabile, 180 hect.
finete, 6 hect. vie, 6 hect. li-
vezi de pruni li 1 hect. izlaz.
Are o populatie de 44 fam.,
sau 176 suflete, din carl 41 con-
tribuabilI, improprietdriti dupd
legea din 1864. LocuitoriT po-
seda : 22 plugurT, 45 care cu
bol, 75 vite marl cornute, 4 caT,
99 cm, I° capre li 39 rima-
ton.
Comunicatia se face prin o-
seaua vecinall ce vine despre
eat. Aninoasa.
In catun se gasesc 2 puturi
§i 2 finen'.
Corniani, deal, in partea de N.-
V. a comunei Growrea, din pl.
Gilortul, jud. Gorj, care se in-
dude In directiune S.-V., for-
mind Valea-GroereT.
Acet deal, pe creastd, e a-
coperit cu pddure §i tufdri, lar
In partea despre sat e acoperit
cu prunT i vil'.
Corni§i, pddure, in jud. Mehe-
dinti, pl. Blahnita; tine de com.
rur. Deveselul.
Corni§orul, fost sat, lingd satul
Corni, jud. Suceava.
Corni§orul, hotar de pddure, in
com. rur. Glogova, pl. Clowni,
jud. Mehedinti.
659
Corni§orul, stinci marr de piatra,
in com. Gura-Teghil, cdt. Ar-
gasdle§ti, jud. Buzar'.
Corni§oruluI (Dealul-), deal,
com. S alcuta, pl. Dumbrava-d.-j.,
jud. Dolj, inalt de aproape 20
m. *i acoperit Cu semandturT.
Corni§ul, deal, acoperit mal muIt
cu pddure de cona', jud. Ia. i. Se
afld in partea de E. a dealulur
Prosia, prelungindu-se de la N.
la S. Intre jud. Roman §1. com.
Buznea, din pl. Cirligaura.
Corni§uluI (Dealul-), deal, j ud.
Botowni, in partea de S.-V. a
comuneT ZIAtunoaia, pl. Mileti-
nul. Incepe de 11110 mla§tina
Morisca O se termina in Valea-
GornituluT.
Cornitul, pa-dure, jud. Tecucia.
E situata la N. de satul Corni-
d.-s., com. Corni.
Comitei (Balta-), baltd, in ora-
u1 Craiova, plasa Ocolul, jud.
Dolj.
Comitelul, ptriiaf, jud. Bacda,
pl. Siretul-d.-j., com. Parincea;
iese din pAdurea Cornitelul, i,
dupa ce a scAldat satele Na-
nqti i Pdrincea, se varsd in
piriul Rd.cataul, pe stInga luT.
Cornitelul, pildure, jud. Bacdu,
pl. Siretul-d.-j., com. Parincea;
din care izvorete piriul Corni-
telul. In inderea sa este de 500
hectare.
Cornitelul, vale, jud. Bacda, pl.
Siretul-d.-j., com. Ndne§ti, in
care curge pirliawl cu acelaT
mime, care formeazd in drumul
saa dota iazurT continind multI
pqti.
Comoaia, deal. E situat la E.
www.dacoromanica.ro
CORNOL
de satul Valea-Baber, comuna
CrAqti, pl. Stdniw§ti, jud. Te-
cuela.
Cornoaica, locuinid izolatd, in
plasa Borcea, jud. Ialomita, pe
malul 'acuita' Calara0 §i la mij-
locul drumuluT intre orawl CA-
larai i satul Ceacul. Se zice
cd. aicT ar fi fost odinioard sat.
Cornoiul, iezer, jud. Brdila. E
situat la S. de iezerul Holerca,
intre Vilciul i Bandoiul.
Cornul, com. rur., din pl. Dum
brava-d.-j., jud. Dolj, la 45 kil.
de Craiova i 7 la kil, de rew-
dinta pl4er, Virtopul.
Se InvecinWe la E. cu com.
Virtopul, la V. Cu com. Oro-
delul, la N. cu mo0a Gubancea
i la S. cu com. Caraula.
Terenul comuneT este un mic
platoa cu o Inaltime cam de
15 m., intrerupt de maT multe
vdT, intre carl mai insemnate
sunt : Valea-CornuluT, co o in-
dreptare de la V. la E.; Va-
lea-MirceT, continuatie a VdeT-
CornuluT spre V.; Padina Adin-
cd; Padina-BalauruluT; Valea-0-
lariuluT §i Valea-DrdgnaT. Prin
cele maI multe din aceste val. curg
raid piriiaw cu acelea0 numirT.
Comuna este udatd de un
mic riulet, numit Valea-TeiuluT,
care este format din reunirea a
treT raid izvoare, din care cel
mal mare se numete Padina
BalauruluT; curge pe Valea-Ba-
lauruluT i, dupd. ce se unqte cu
alte miel izvoare, ia numele de
Valea-TeiuluT, curge prin valea
cu acela0 nurae, trece In com.
Virtopul, apoT spre V. comund
Caraula, com. Rudari, Galicea-
Mare, purtind numele comunelor
prin care trece; la e§irea sa din
comunà se unqte cu apa riuluT
DesnAtuiuluT care udä comuna
spre S.
CORNUL
Valea-Teiulur primeste, in stin-
ga, Piriul-Olariulur, ce curge prin
valea cu acelasT nume.
Pe Valea-Cornulur curge pi-
riul cu acelasI nume, axila pi-
riul Cornul, ce este format din
mar multe izvoare si care se
pierde catre com. Virtopul. Din
com. Orodelul vine piriul numit
Valea-Mircei ce curge pe valea
cu acelasr nume si se pierde la
capatul de E. al vdei.
Comuna isT trage numele de
la padurea de cornI ce acoperea
platoul pe care este situata.. In
anul 1875 era unja cu cgt.
Virtopul, azr comuna deosebita.
Se compune din dota catune :
Teiul, asezat pe platoti la 1800
m. spre N. catunuluI de rese-
dinta, Cornul.
In comuna se gasesc trer bi-
seria In cat. Cornul sunt 2 O
anume: una de zid, cu hramul
Sí. Nicolae, zidita de 6o de anI,
si acum aproape ruinata ; iar
cea-l'altd tot de zid cu hramul
SE Dumitru, ziditä cam de 43
de anI. Un preot oficiaza suc-
cesiv la cele dota bisericr din
cat. Cornul. In cat. Teiul se
afla asemenea o biserica, cii hra-
mul Sf. Gheorghe, zidita de a-
cum 54 ad. Pentru biserica din
Tela se afla un preot, doI cin-
taretr si un paracliser.
In comuna, si anume in cat.
Cornul, se aflä o scoalä de bäeti
si una de fete. Cea de ba.etr
functioneaza din 1874. Localul
ambelelor scolr, a fost facut din
paiante, la anul 1880.
coala de baetr, in anul ¡892-
93, a fost frecuentata de 47
copir din catunul Cornul si de
12 copa* din catunul Teiul. In
virsta de scoala sunt 20 copli
de fie-care catun. coala de
fete functioneaza din 1889; este
intretinuta de stat. Are o in-
vatatoare. In anul 1892 93
a fost frecuentata de 18 fete
www.dacoromanica.ro
660
din Cornul si de 4 din Teiul.
Ati virsta de scoala 26 fete din
Cornul si 22 din Teiul. titi
carte 427 barbar si 13 femer,
din care 338 in Cornul si 89
In Teiul.
Populatia comuner este de
1613 suflete (865 barbatI, 748
&me), dintre care dupa legea
rurala din 1864 sunt 120 ?in-
pginintenitf, lar dupa. cea din
1879 sunt 20 fnsurgef.
Suprafata teritorulur comunal
este de 8170 pog., din care
7328 pog. pamint arabil, 200
pog. fineata, r8o pog. padure.
Cete de mosnenr: Girlineni,
artulestr, Murgulestr, Comen'
isT impart pamintul arabil, afara
de cel al proprietarilor.
Padurea Cornul compusa din
cer, limita si stejar, apartine
locuitorilor mosnenr.
Viile de 500 pog., pe mosia
fie-caruI locuitor in parte, pro-
duc vin negru foarte bun.
Livezile de prunI ale mosne-
nilor sunt toate in intindere de 25
hect. Pe mosia d-lur Const. N. O-
prescu se afla o moarä de abur!.
Stine se gasesc pe pamintul
mosnenilor.
MeseriasI se gasesc: 4 fIerarI
In Cornul si 2 in Teiul.
In cat.Teiul si Cornul sunt cite
2 circiumi.
Locuitorir desfac productele
la schela Cetatea.
Comuna este strabatuta de o
cale comunall vecinala ce vine
din Orodel de la V. si trece
In Virtopul, dupa ce a strabatut
comuna pe o lungime de 3 kil.
800 m. O alta cale comunala
duce de la Corriul - Tela' la
Caraula pe o lungime de 5 kil.
700 m.
Veniturile comunel pe ¡893-
94 ail fost de 3538,63 ler si
cheltuelile de 3187,56 ler.
Vite : 219 vite marr cornute,
149 or, 4 capre §i 26 cal.
CORNUL
Cornul, com. rur., jud. Prahova,
plasa Prahova. S'a numit ast-fel
pentru-ca. in vechime erati aci
padurr intinse de cornr. Com.
dateazä din anul 1583 $1 s'a
intemelat de oamenir fugitr din
diferite localitatr, de frica raz-
boaielor.
Este situata parte pe loe
ses, parte pe deal si e udata
la V. de riulPrahova, lar la E. si
S. de riul Cimpinita. Se afla la
39 kil, departe de Ploesti, ca-
pitala judetulur si la 4 kilometri
de ampina, resedinta plaiului.
Se compune din 4 catune :
Cornul-d.-j., Cornul-d.s., Cim-
pinita si Frasinet, avind o po-
pulatiune de 899 locuitorr, 422
barbatl si 477 femer. Sunt 14 fa-
mili! de tiganr, carr se ocupa
Cu fleraria.
Contribuabili sunt 384; case
de locuit 448.
Pe linga agricultura, locuitorir
se mar ocupa cu zidaria, do-
gana, dulgheria si facerea cru-
cilor de piatrd. EI desfac pro-
dusul munceT lor la: Gaesti,
Cornatelul, Bucuresti, Ploesti
si Patroaia.
Locuitoril sunt parte mop-
nenr, parte improprietaritr dupa
legea rurall din 1864. S'ati
improprietarit 179 locuitorI pe
mosia Cornul-d.-j., cind li s'ad
dat 407 hect. pgintnt. Er att:
40 cal si epe, 496 bol, 404 capre,
442 yací, 1521 of §i 490 poni.
In raionul comuner, pe rtul
Prahova, este o moara ce are
si o piva. ; mar este o moara pe
riul Cimpinita.
coala functioneaza regulat
de lo anr. S'a frecuentat In
anul scolar 1892-93 de 74
copa, 48 baetr si 26 fete, din
numárul de 120 copif, (70 baell
si 50 fete), cu virsta de scoall.
Cu intretinerea personalulur,
statul cheltueste anual 1080
ler. titi carte 30 barb. si ro fem.
 CORNUL
Suprafata comuneT e de 1085
hect.
Ape minerale sunt: in catunul
Cornul-d.-j., in localitatea ce se
numeste La - MorT ; in catunul
Cornul-d.-s., o alta apa ce iz-
voreste din Valea-luT-Saracila.
StupT sunt 14.
Comerciul se exercita in co-
muna de 5 circiumarT.
Budgetul comund prezinta
la veniturT suma de leT 6866 leT
si la cheltuelT suma de 5013 le!
anual.
In parte de S. a comuneT
e o singurä osea comunalä,
care se uneste cu soseaua ju-
deteana si inlesneste comuni-
catia 'filtre Cimpina si Breaza-
d.-j.
E brazdata de dealurile :
Chela-luT-Grumazi, ce-T mar zice
si Virful-GirligiT, in partea de
N. si E. a comuneT; Virful-
Gorunului ; Streajistea, Piscul-
luf-Dobre, Linoiul, Oradia, iar
in partea de E. a comuneT,
mar in tot lungul sali, se intinde
un deal, numit Podul-Lat, pentru
ca d'asupra luT e un loc s es. Toate
aceste dealurT servà de pasune.
E strabatutd de vade: Sara-
ella., Balita, Valea-Re, \l'Alce-
lele. Valea-luT-Saracila, Valea-
Rea si Balita se varsa in Pra-
hoya, iar Valceaua de la Val-
cele in riul Cimpinita.
Se margineste la N. cu com.
otrile, la E. si S. cu com.
Cimpina si la V. cu comu-
nele : Breaza-d.-j. si Breaza-cl.-s.
Cornul, sat, in jud. Dolj, plasa
Dumbrava-d.-j., resedinta comu-
nd Cornul. Are o populatie de
1308 suflete, (696 barbatT, 612
femer), carT locuesc in 297 case
si 8 bordee.
In sat sunt 2 colf, una de
baetT si alta de fete. coala de
baetT functioneaza din 1874,
fiind intretinuta de stat ; e con-
661
dusa de un invatator. Loca-
lul e construit din zid si pai-
ante in anul 1880. Are 2 clase.
In anul scolar 1892-93 a fost
frecuentata de 47 copil din
Cornul si de 12 din Teiti, sat,
din com. Cornul. coala de fete
functioneaza de la Februarie
1889 si e conclusa de o invatä-
toare ; scoala e intretinuta de co-
muna. Localul e construit de
zid. In anul scolar 1892-93 a
fost frecuentata de 22 fete, 18
din Cornul si 4 din Teiul. Cu
virstä de scoald sunt 20 baetT
si 26 fete. tiii carte 338 lo-
cuitorT.
In sat sunt 2 bisericT. Una
de zid, fondata de vre-o 6o
anT, este aproape ruinatä. Are
hramul Sf-tul Nicolae. A doua
e construita din birne si zid;
funqioneazä de vre-o 42 anT ;
are hramul Sf-tul Dimitrie, si e
deservita de I preot.
In sat se gasesc 4 fierarT
§i 2 circiumarT.
Cornul, deal, 'filtre comuna Bo-
teni si Jugurul, pl. Argeselul
jud. Muscel.
Cornul, virf de deal, in judetul
Prahova, raionul com. Ogreti-
nul, plaiul Teleajenul.
Cornul, deal, la N. de comuna
Bunesti, plasa Ocolul, judetul
Vilcea.
Cornul, loc de izvoare, jud. Ba-
can, plasa Tazldul-d.-j., comuna
Barsanesti, pe teritoriul satuluT
Albile, de unde 41 are obirsia
piriiasul Ruptura.
Comul, mofie particulara, in ju-
detul Dolj, pl. Dumbrava-d.-j.,
comuna Cornul ; apartine mos-
nenilor.
Cornul, sfoard de vwfie, in ju-
www.dacoromanica.ro
CORNUL-DE-SUS
detul Suceava, in intindere de
265 NO', mal mult padure, care
forma un trup cu mosia Stol-
niceni Costandache.
Cornul, padure, in jud. Bacali,
pl. Tazaul-d.-s., din com. Bd-
sasti, in intindere de aproape
15 hect., proprietatea luT T.
Gheorghiu. In acésta paclure
domina bradul. Este supusä re-
gimuluT silvic.
Cornul, pcidure particulara, In
jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j.,
com. Cornul. Apartine mosne-
nilor. Esente : cerul, stejarul si
Omita, aceasta predominind.
Cornul, ponor, pe mosia Cervi-
cesti, com. Cucoreni, pl. Tirgul,
jud. Botosani.
Cornul, afluent al SireteluluT, in
comuna Lespezile, judetul Su-
ceava.
Cornul, silifte, in jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-j., com. Cornul.
Comul-de-Jos, sat, in jud. Pra-
hoya ; face parte din com. rur.
Cornurile, pl. Cimpul.
Cornul-de-Jos, sat, in jud. Pra-
hoya ; face parte din com. rur.
Cornul, pl. Prahova. Are o po-
pulatiune de 402 locuitorr (210
bärbatT si 192 femeT).
Cornul-de-Sus, sat, in jud. Pra-
hoya ; face parte din com. rur.
Cornurile, pl. Cimpul.
Comul-de-Sus, sat, in jud. Pra-
hoya ; face parte din com. rur.
Cornul, pl. Prahova. Are o po-
pulatiune de 272 locuitorT (102
barbatT si 170 feme1). Se maT
numesce de locuitorT si Poduri,
pentru-ca este situat pe un loc
maT inalt de clt cele-l-alte.
 CORNUL-DUMBRAVET 662 CO RNUR11,11

Cornul - DumbraveI, pädurice Pe aci se trece la Homora si Bacati, pl. Tazaul - d. -s., com.
de stejar, in com. Bradatelul, Câmpul-Lung in Bucovina. In Bahnaseni, situat d'a stinga pi-
jud. Suceava. jurul vameI sunt 4-5 case, din rIuluI SolontuluI.
care una serva de resedintá
Cornul-LaiuluI, pädure de ste- sub-pref. plaseI Moldova-de-Sus. CornuluI (Dealul-), deal, com.
jar, a scoalelor din Tirgul-Fru- Venitul vamal pe anul finan- Titireciul, pl. Ocolul, jud. Vil-
mos, in com. Vlscani, jud. Su- ciar 1896-97, a fost de leT cea, in departare de Oh kil.,
ceava. 8.286,20. Biurou/ varnal de adi spre S., de vatra satulur.
a fost infiintat la i Ianuarie 1860.
Cornul-luI-Sas, loc, cu padure, pe Cornului (Groapa-), palma, co-
sesul si malul drept al Prutu- Cornul - Malulul, tirM, judetul muna Drajna-d.-s., plaiul Te-
spre E. de satul Perieni, pendinte de com. Stan- leajenul, jud. Prahova.
com. Cirniceni, pl. Turia, jud. cuta, pl. Balta, situata la V. de
las/. I s'a dat acest nume, fiind- Stancuta, in drumul spre Lacul- Comulul (Piscul-), pise, com.
cd mosia Perieni, de ad, de Ruga ReziI. Are 104 suflete, formind Romanesti, pl. Cerna-d.-j., jud.
Prut, se ascuteqte in forma und 23 familif. Vilcea.
corn ; lar numele de Sas, pentru
ca In dreptul acestuI loe, legenda Cornul - MaluluI, deal, judetul Cornului judetul
zice ea' s'ar fi inecat in Prut Braila, situat spre S.-E. si la 5 BacaO, pl. Tazlaul d.-s. Curge
un Sas, comandant al armateI kil, de com. Lacul-ReziI, plasa pe hotarul comunelor Basasti
Ungare, ce ar fi navalit in tara. Balta, in dreptul confluenteI vi- Polontul si se scurge d'a
Adevdrat este cà in aceasta lo- roagd Puturosul cu almatuiul. dreapta Tazlauld Mare.
calitate a urmat razboiu, irisa nu
intre UngurI, ci intre LesI carT Cornul-MaluluI, pisc, com. Ce- Cornuldi (Vadul-), loc
atí avut de cdpetenie pe Po- tateni-din -Deal, plaiul Dimbo- foarte frumos situat, in com.
toczki, i intre T'Atad cu Mol- vita, jud. Muscel. Gura-TeghiI, jud. Buzau, la ca-
dovenii, cadí aa ajutat pe te- pul de N. - E. al renumituld
fan-Vorld-Tornsa, contra luT Con- Cornul - MacinuluI, loc, judetul ses Rozila, d'asupra StinceI-luI-
stantin, feciorul luI Iremia-Voda. Braila, unde Dunarea-Vechie la Visan, unde se impreund Bisca-
Se poate ca intre LesI sa fi N. orasuld Macin, la directia Mare cu Bisca-Mica.
fost vre-un comandant Sas, care spre V. formad un cot pro-
sa se fi inecat acolo, in timpul nuntat. Cornurile, com. rur., jud. Praho-
aceld rdzboiti. AicI aü fost ba- va, pl. Cimpul. Este situata llaga
tutT Lesil de catre Mari, lar Cornul-Negru, sat, in centru riul Vitnaul, pe loe ves, la 25
Constantin-Vocia, cazind in mil- In partea de E. a com. Bivo- kil, departe de capitala jude-
nele Tdtarilor, i acestia por- lari, plasa Turia, jud. Iasi, pe tuld si la 2 kil, de resedinta
nindu-1 in tara lor pentru a-I malul drept al Prutuld, numit plasd.
duce Hanulur, s'a inecat in apa ast-fel de la o parte a terito- Se compune din 2 catune:
Nipruld, pravalindu-se luntrea. riuluI aceld localitatI, ce intra Cornul-d.-s. i Cornul-d.-j., a-
Räzboiul acesta a avut loe in riti in forma unuI corn. Are vind o populatiune de 657 lo-
la 7120 (1612). o populatie de 44 familiI sati cuitori. rominT, 318 barba i
Un alt razboia a urmat la 153 locuitorY romid, carr se o- 339 femeI i 40 familif de 'fi-
7141 (1633), in timpul domnieI cupa, cu agricultura si creste-. ganI, carT se ocupä cu fieraria.
luIMoise-Movild. Conet-Potoczki, rea vitelor. Proprietatea este Capi de familie sunt 140 si case
Hatmanul Lesilor, , alungind pendinte de mosia Bivolari. Are de locuit 161.
T'abril ce robise Podolia, i-a putina padure de plopI si ra- In comuna e o singura bi-
lovit aicea, luindu-le totT robiI, chitI pe malul PrutuluT. serica, zidita la anul 1790 de
pTerind i multI din d. Vite sunt 264, din carI: 148 Preotul Grigore, Despa, sotia
vite marI cornute, 22 cal, 39 or sa, numita i Presvitera si de
Cornul-Lunce, punct vamal, in 55 fim àtori. Oprea cu sotia sa Maria. A-
com. Malini si resedinta piase ceastl biserica e deservita de
Moldova-de-Sus, jud. Suceava, ComuluI (Dealul-), deal, jud. un preot.

www.dacoromanica.ro
 COROBANA
Locuitorir se ocupl nurnaI cu
agricultura. Er s'ati improprie-
tdrit la 1864, pe mosia d-luI
Gheorghe Cantacuzino, clnd li
s'ati dat 400 hect.
Locuitorif posedA: 62 cal*, 57
epe, 105 vacT, 544 or, 191 porcI,
afarA de vitele trebuincioase la
muna. El desfac produsul mun-
ceI la Ploesti.
In raionul comund, pe iazul
VitnAul, sunt 2 morI de mäcinat.
coala existA in comuna de
la 1874. Localul e proprietatea
comund. S'a frecuentat in a-
nul 1892 de 28 bAetI. CopiI
in virstA de scoalA sunt 1 1 1,
63 bAetI si 48 fete. Cu intretine-
rea personaluluI se cheltueste
anual 1080 leI.
Toatá comuna se Intinde pe
o suprafatA de 900 hect.
Stupi cu albine sunt 53.
P5mIntul e prielnic la toatd
cultura.
Comerciul se exercia In co-
muna de 2 cIrciumarr.
Budgetul pe ultimul exercitiu
se ridicl la suma de 3581 ler si
cheltuelile la 2193 leT.
In comund sunt sosele co-
munale ce-1 inlesnesc comunica-
tia cu comunelc Ciupelnita si
Draganesti.
E udatA la V. -S. si E. de
rlul Vitndul. Se mArgineste la E.
cu cAt. Baraitarul; la V. cu cdt.
I3elciugul si com. Ciupelnita; la
S. cu com. DrAgInesti si la N.
cu un cimp intins.
Corobana, pirm, Incepe de pe
Suhar15, jud. Dorohoiu, plasa
Prutul-d.-s., si se varsA in Basa'.
Corobanta, pilla §i vale, se in-
tinde la S.-E. de satul Rafaila,
pl. Stemnicul, jud. Vasluiti.
Corobanta - Mare, vale, se in-
tinde la S. de satul Rafaila, pl.
Stemnicul, jud. VasluiA.
663
Corobäile, com. rur. si sat, in
jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s.,
la distantA de 59 kil. de orasul
Turnul-Severin, iar de Brosteni,
resedinta plaseI, de 26 kil. E
situatA pe vale si deal. For-
meazA comuna cu satul Tres-
tioara, avInd 70 locuitorr, din
carl io8 contribuabilI, carI lo-
cuesc in 140 case. Calitatea pd-
m'intuid este bunA. LocuitoriI
posea: 38 plugurT, 58 care cu
bol, 9 cdrute cu cal.
StupI sunt 40.
Are o bisericA, deservitA de
I preot si 2 cIntáretr.
Budgetul comund are la ve-
niturI leI 894, iar la cheltuelr
88o leT.
Vite: 400 vite marI cornute,
400 of, 22 capre si 360 rima-
torf.
Prin com. CorobAile trece so-
seaua comunall Slivilesti- Cos-
mAnoti-CorobAile-Dragotesti.
Corobäile, deal, in com. rur. Sli-
vilesti, pl. VAilor, jud. Mehe-
dinti.
Corobäne§ti, sat, in judetul Tu-
tova, com. AvrAmesti, pe pl-
riul Tutova, spre E. de satul
AvrAmesti. Are 58 locuitorI, carI
locuesc in 13 case.
Corobane§ti, mofie, in jud. Tu-
tova, plasa Tutova, com. AvrA.-
mesti.
Corobe§ti, cätun, al comuneI SA-
celul, pl. Amaradia, jud. Gorj.
E situat pe valea numit5. Valea-
Mare, in partea de N. a eitu-
nuluf de resedintA.
Are o intindere de 100 hect.,
din carI 15 hect. arabile, 12
hect. finete, 30 hect. pAdure,
32 hect. izlaz si 4 hect. vatra
satuluI.
Are o populatie de 25 familir,
sati 140 suflete, din cal-1 20
www.dacoromanica.ro
CORODUL
contribuabil Locuitorir posedA:
4 plugurT, 10 care cu bol, 51
vite marI cornute, 6 caT, 85 or,
27 capre si 30 rimAtorI.
Sunt 6 stupT.
In atun se mal &ese I put
si 1 fintInA.
Are 1 bisericA, deservitA de
I preot si I cintAret.
VezI com. SAcelul.
Corobe§ti, numire ce se dà una
pärp din comuna Contesti, pl.
Argeselul, jud. Muscel.
Corobetilor (VAlceaua-), väl-
cea, se varsA in riul Argeselul, In
dreptul moarer d-luI St. Perie-
teanu-Buzai, com. Contesti, pl.
Argeselul, jud. Muscel.
Corode§ti, sat, In plasa Tutova,
jud. Tutova, pe piriul Studinetul,
in partea de N. a judetuluI. Are
652 locuitorI, din carI 84 stia
carte; locuesc in 168 case. For-
meazá. o comuna (com. Coro-
desti) ca cAtunele StincAseni,
DrAcseni, Chetrosul si RugAria.
In toatá com. sunt 1901 locui-
torI, din carI 153 stirt carte ;
396 contribuabilI ; 481 case.
Mal tot teritoriul comund este
acoperit de dealurI inalte si pie-
troase. Se cultiva ad i viea, pe o
suprafatA de 81 hect., din carI
36,50 hect. nelucrátoare si live-
zile cu prunI pe o suprafatA de
20,50 hect. Comerciul se face de
cAtre 20 persoane. In Corodesti
sunt 3 bisericI si o scoalA pri-
mará de bAetf.
Veniturile comuneI sunt de
8524 leY, 77 banI.
Corodul, plasii, asezatA in par-
tea de S. a judetuluI Tutova.
I-a luat numele de la piriul
Corodul (Corozelul), ce curge
prin plasa Birlad, jud. Tecucia,
si-s1 are izvorul in apropierea
acesteI plAsI.
CORODUL
Se mä.rginete la E. cu plasa
Tirgul, de care se desparte pe
o miel distanta prin ptrtul Je-
ravatul, iar de ad prin hotarele
artificiale, ce le aa moqiele limi-
trofe ; la N.-V. cu pl. Pereschivul,
de care se desparte prin 7.11
Birlad i la S. parte cu jud.
Covurluia i parte cu jud. Te-
cuela, de care se desparte a-
semenea prin hotarele artificiale
ce le aa rnoiile limitrofe.
Pamintul acester pl4I este
mar mult ses, ceea ce face ca
In mal multe locuri sa fie m14-
tinos.
Este udata in partea de N.-V.
de 71171 Birlad, qi in läuntru de pi-
rtul Jeravätul, incarcat pe dreap-
ta cu Piriiaw.71-Vinderei i Docan,
lar pe stinga cu pirliaqul Fin-
tinelele i Baldbanqti ; de Ho -
bana, incarcat pe stinga de pi-
rîiaul ; de Birzota,
incarcat pe stinga Cu
Cetatuia, unita Cu Recea, toate
afluentI al Birladula
In aceasta plasa, afara de ce-
reale, se mal cultiva': tutunul,
gindacii de matase i viea.
Aceasta din urma ocupa o su-
prafata de 975,25 hect. (din
carl Ir r nelucratoare). Cultura
livezilor Cu prunI ocupa o su-
prafatä. de 59 hect.
Industria casnica este destul
de dezvoltata. In deosebI este
o fabrica de bauturi spirtoase, a
carel produse se exporta in toata
tara qi chiar in strainatate i2
morI cu vapori.
ComerciuI consta in Vinzarea
productelor agricole i animale
precum §1 in aceea a bauturilor
spirtoase. El se face de 196
oameni (din cari 146 RominI,
34 EvreI i 14 strainI) in 196
stabilimente comerciale (din carI
107 eral m1).
Este strábatuta. de 2 drumurI
mal principale : oseaua jude-
teana Birlad-Galati (20 kil. 33
664
m. in acest judet) ce trece prin
comunele Baldbanqti i Racie0
(vez/ despre aceasta osea la
Tutova, district) §i. un drum ce
vine din pl. Tutova i Pereschi-
vul i trece spre S. prin com.
Certe0.
Are 15 com. rurale, din cari
cele maI populate sunt : com.
Adam, Balabane0 i Racle0 ;
28 sate, din carI cele mal' popu-
late sunt : Balabanqti, Adam
Ciureqti.
Are o populatie de 4247 lo-
cuitorT (din carI 1720 titi carte);
sunt 31 io contribuabilI; locuesc
In 3848 case.
Sunt 29 biserici, 15 colí pri-
mare rur. de baetï i r de fete.
Corodul, com. rur., jud. Tecucia,
pl. Nicore0, compusa. din 3 cat.
Situatà pe pirita Corozelul, care
strabate toate satele prin mijloc
de la N. la N.-V., departe de
capitala jud. de 14 kil. i de a
pla.ei de 29 kil.
Are o populatiune de 954 capI
de familie, cu 4585 suflete, cari
locuesc in 926 case. Sunt 926
contribuabili.
In com. se afla 7 bisericr: 5
In Corodul, r in Blinzi i r in
Bratu14ti, deservite de 4 preotI
6 cintareti. Sunt 3 §colI, 2
de bletr i r de fete : r In Co-
rod, infiintata la 1865, frecuen-
tata de 128 bäeti, din 212 in
virsta de coalä ; cea de fete
Infiintata la anul 1872, e frecu-
entata de 27 de fete, din nu-
marul de 207 In virstá de coala;
a treia este in satul Blinzi, in-
fiintata In anul 1892, frecuen-
tata de 29 copii, (28 bdetT
l'ata) din numarul de 102 co-
pii (54 baeti §i 48 fete) in vIrsta
de coala.
Locuitorii ati : 7321 boI, 458
vaci, 177 cal', 103 epe, 19 ar-
masarI, 4 asinr, 3168 or, 58 ca-
pre, 4 taurr i r i bivolI.
www.dacoromanica.ro
CORODUL
Vatra satului ocupa 18962
hect.
Veniturile comund sunt de
19000 lel.
Intreaga suprafata a comund
este de 8925 hect. l 38 aril.
LocuitoriI desfac produsul
muncer lor la orapl
in zilele de sarbatorI.
LocuitoriI din Corodul sunt
vechr razeqi, lar cer din Blinzi
Bratu1e0 sunt Improprieta-
riti la 7864.
In raionul com. sunt 2 iazurI ;
2 lacuri ; 2 morI cu abur/.
Tot in raionul el sunt 2
paclurl: una la E. de satul Blinzi
a doua la E. de satul
In satul Corod se afla o mo-
vilä. naturala rotunda, situata
la marginea de V. a satului,
avind o suprafata de 7 Miel qi
o inaltime de wo m.
Pe moqia Coroduld la S. de
sat trece ridicatura de pamtnt
numita Troian, care merge spre
S.-E. In com. Puteni qi de aci
in jud. Covurluia.
Este strabatuta de piriul Co-
rozelul.
Comuna este strabatuta de
o rnultime de drumuri; unul
care vine de la Tecucia, altul
care merge la Cdrlomaneqti; iar
satele intre dinsele sunt legate
prin drumurI naturale.
Se marginete la E. cu com.
Smulti (jud. Covurluia), la S.-V.
c..' com. Matca, la S. cu mota
Cernicari, la V. cu TiOneqti
Negrile0, la N. cu com. CA-
rapcWi qi Fundeanu (jud. Tu-
tova).
Corodul, sat, face pa-rte din com.
cu acelag nume, jud. Tecucia.
Cade la S. com., 14 kil. de-
parte de orapl Tecucia, spre E.
E situat pe piriul Corozelul, pe
o suprafata de 3857 hect. i 68
arif i are o lungime de 9 kil.
CORODULUI (DEALUL-)
Are o populaViune de 729
capT de familie ; 3560 suflete,
locuind in 716 case. Sunt 628
contribuabill. Locuitorir ati : 1055
bol, 351 vacI, P24 cal, 72 epe,
2867 or si 45 capre.
Sunt 2 scolT: una de 1;40 si
una de fete.
Acest sat rdzasesc are 5 bi-
sericI:
r. Biserica, cu hramul Ador-
mirea-Maicer-Domnulur. Este zi-
dita. in 1856 in locul alteia de
lemn. S'a reparat In 1882 i
1886. De la cea veche ni s'a
pastrat data 1772.
Cuvioasa-Paraschiva, este
facutá de locuitorI in anul 1847,
a ars in 1881 si astl-zr reparin-
du-se din temeli e, e in 131'0. stare.
Ion Botezatorul, acutd in
1820 de locuitorir din Puteni,
cari mare parte fugiserl aid.
S'a reparat in 1842 si 1882.
Sf. Nicolae este facutä de
locuitorr, In i818.
S-ir VoevozT, care mar are
si hramul Sf. Gheorghe, este fa-
cial in 1875, in locul alter bise-
riel de lemn. Se intretine de
locuitorr.
Corodul, ca comuna, pe la
1820, depindea de jud. Tutova.
Satul Corod isT trage numere,
probabil, de la piriul Corozelul,
ce strabate satul.
Bdtrinir spun cd odinioara se
numea Otelesti si era situat la S.-
V. de unde este astA-zr. Desele
ndvaliri si devastArT tAtarestI si
turcesti, ati silit o parte din
locuitorr O. pArAseasca satul si
se aseze la N. judeVulur pe pi-
riul Berheciul, dind si satulur
acesta numere de Otelesti, care
se afla actualmente in jud. Ba-
cati si mar inainte a fost in jud.
Tecuciá ; cer ramal s'ají
tras pe valea Corozelulur, for-
mind satul actual. Satul Corod
dateaza dinainte de secolul al
XV-lea.
58495. Afarele Dielfonar Geogralfe.
665
CoroduluI (Dealul-), deal, jud.
Tecuciti, la E. de satul cu a-
celasT nume ; se intinde pana la
padurea Blinzi, com. Corodul.
Coroe§ti, com. rur., jud. Tutova.
pl. Pereschivul. Vezi Coroesti-
dejos.
Coroe§ti, sat, In jud. Tutova, pl.
Simila, com. BogdAnita, pe pt-
riul Bogdana, spre S.-V. de satul
Bogdanita. Are 342 locuitorI
(din carT 18 stiti carte) si 76
case.
Coroe§ti, locuiniti izolatd, jud.
Tutova, in pl. Tutova.
Coroe§ti-de-Jos, sat, jud. Tu-
tova, pl. Pereschivul, pe piriul
Pereschivul, spre V. de Birlad, la
marginea jud. Are 388 locui-
torT (din carI 22 tiil carte), i
126 case. Formeaza o comuna.
(com. Coroesti) cu cat. : Coro-
esti-d.-s., Pacuraresti, Fitichesti
si Putrezeni.
In toata com. sunt 919 locui-
torl (din carT 58 stia carte);
157 contribuabill ; 278 case. Te-
ritoriul com. este mar mult de-
luros. Se cultiva viea pe o su-
prafata de 26 hect. si prunir
numaT pe o suprafata de 25 aril.
Comertul se face de 9 per-
soane.
Are o scoalä primara de badT ;
in toatá com. sunt 4 bisericT.
Veniturile com. sunt de 9379
leY, i r banT.
Coroe§ti-de-Sus, sat, in jud. Tu-
tova, pl. Pereschivul, com. Co-
roesti, spre N. de satul Coroesti-
d.-s. Are 244 locuitorr (din carI
22 tiil carte) i 8o case.
re-
Corogea, tirité, in jud. Botosani.
Izvoreste din padurea mosier
Dobriceni; curge prin partea
de V. a plaser tePanesti si for-
rol. 11
www.dacoromanica.ro
COROGEA
meazá mal multe iazurr; uda
comunele Dobriceni, Durnesti si
Babiceni ; trece pe litiga mar-
ginele de V. a comunelor Bo-
bulesti si Ostopceni, intra apor
In comuna Ringhilesti, in direc-
tiune spre E. si se varsa. in
Prut, lingd Boroseni, com. Rin-
ghilesti. Primeste mai multe
piriiase miel, carT aduc apele a
diferite iazurr, Marguta, Bigulur,
Valea-AdincA, Hirtopul, Putreda,
Valea-Bivolarilor, Fundoaia si
Valea-Cirligulur, din comunele
Dobirceni si Durnesti.
Acest pilla este trecut in
cronicele vechr, sub numele
de Corova. La gura acestur
pida, era tAbasit cu ostile, te-
fäni0.-Voda, fiul lur Bogdan, si
nepot lui tefan-cel-Mare, ciad
a intimpinat pe Albu, Suitanul,
ce intrase In tara cu 'l'Atad si
o pra.da:
«Albul, Sultan, cu Ta.tarT de
la Perecop intrat-ati in Teara si
ati inaintat Otra la erbanca
din sus de tefanesti (aceasta
este satul Serbachr in Basara-
bia, in dreptul satulur nostru
Damachi, com. Movila - RuptA),
iar tefanita. Voda. se afla cu
oastea gata, ce norocul cel bun
l'a prilejit la gura Corover din
jos de tefanesti, si trecut-au
Prutul de ati apucat pe TatarT
fara veste de i-a batut si multr
s'ati inglodat in Ciuhru, anul
7026 (1518), August 18.»
Corogea, deal, in jud. Botosani,
com. Ostopceni, pe mosia DAmi
deni, in partea de V.
Corogea, deal, in jud. Botosani,
com. Bobulesti, pe mosia Bo-
bulesti, in partea de V., mar-
ginind valea si piriul Corogea.
Corogea, iaz, format din piriul
Corogea, linga satul Iliseni, com.
Rin ghilesti, plasa tefanesti, In
84
 e01100EA
jud. Botosani. Are o suprafatä
de iI hect. Contine peste mult.
Ala se afl A 2 morT de apd
cu aburi.
Corogea, vale, in jud. Botosani,
numitA ast-fel de la piriul Co-
rogea, care o udA dealungul.
Corogenilor (Apa-). Vez'. Cu-
rugea, pirlias, comuna RAucesti,
plasa de Sus-Mijlocul, judetul
Neamtu.
Coroiasca, pirliaf, 'in judetul
Prahova. Izvoreste din Valea-
PirvuletuluT, pAdurea Misleanca,
si merge de se varsO in apa- Coroiul, ias, cu moarA, pe Zeletin,
Mislea, in dreptul com. Coco In raionul com. Boghesti, pl.
rOsti-Misli din plaiul VOrbildul.
Coroiata, loc, cu o movill mare,
In jud. Baca', pl. Siretul-d.-s.,
com. PrOjOsti.
Coroiata, pddure, in jud. Bacdu,
pl. Siretul-d.-s., de pe teritoriul
com. PrajAsti.
Coroiul, sat, in jud. Neanatu, com.
CAlugAreni, pl. Piatra-Muntele. E
situat pe valea piriuluI Largul.
Are o populatie de 36 capT de
familie, sati 141 suflete, dintre
carI: 79 bärbatT si 62 femel ;
71 necAsOtoritY, 64 cAsAtoritr, 6
vOduvI; 12 stiti carte, 129 nu
stiù. Locuitorii se ocupa cu
plutOria si agricultura.
Coroiul, virf de deal, in jud.
BacAti, pl. Siretul-d.-s., comuna
Tirgul-Glodurr. Face parte din
seria ridicAturilor miel', care
despart plr. Berheciul, de afluen-
tele sAti dupA dreapta, Duna-
vAtul.
Coroiul, deal, din care izvoreste
piriul cu acelasT nume, in com.
CAlugAreni, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu.
666
Coroiul, a'eal, la V. de satul P1A-
cinteni, com. Giurgioana, pl.
Zeletinul, jud. Tecuciti.
Coroiul, deal, spre N. de com.
Feresti, acind limita intre satul
TatárO.ni, din com. Telejna, pl.
Mijlocul, jud. Vasluiìi, i satul
Feresti.
Coroiul,prdpastie, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Muntele, corn. Vinato-
ri-NeamtuluT. E situatä intre S tin-
ca Caprelor (Cdprioarelor) si
muntele Sihla, alAturea cu Schi-
tul-Sihlei.
Zeletinul, jud. Tecuciti.
Coroiul, pddure, in jud. Bacd6,
pl. Siretul-d.-s., de pe teritoriul
com. Tirgul-GlodurY.
Coroiul,padure, ce se intinde de la
mosia Ghioaca, com. Giurgioana,
pAnA la mosia Galbeni, jud.
Tecuciti.
Coroiul, pÊrlia, in com. CAlug1-
reni, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu, care, impreunA cu piri-
iasele : Bulatanul, Bargilele, for-
meazA piriul Largul.
Coroleuca, deal, pe teritorul
satuluI Onesti, com. Sipotele,
pl. Bahluiul, jud. Iasi, la poalele
cdruia se intinde valea cu ace-
lai nume, pe care, se zice, in
vechime a fost un sat. Acum
pe acel loe este un iaz.
Coroleuca, iaz. (VezI Coroleuca,
deal, jud.
Coroleuca, vale. (VezI Coroleuca,
deal, jud. Iasi).
Coromislele, pirtia,s, ce izvoreste
din Dealul-TableT si curge pe
www.dacoromanica.ro
COROTCA-PLÈSA
hotarul Transilvaniel, marginea
comuneI Hangul, plasa Piatra-
Muntele, jud. Neamtu.
Coropca, "trisa, jud. Vasluiti, pl.
Fundurile, com. Scheia. E for-
mat din maI multe izvoare miel,
ce ies din pietrAriile despre S.
a dealuluI Muncelul ; curge prin
partea de V. a satuluI Capo-
testi, avind directia de la N.
cdtre S. Se varsA in Stavni-
cul-Sec. In timpul secetelor n'are
apd.
Coropceni, sat, in jud.
pl. Crasna, com. Ciortesti, spre
N. de satele Deleni i Ciortesti.
E situat pe dealul Coropceni,
prin marginea cdruia trece so-
seaua nationald Iasi-Vasluiti
piriul Coman i ce se vars1
Vasluet. Are o suprafatl de
1538 hect., ale locuitorilor c15.-
casi si 1043 hect. proprietate a
statuluT, in care inträ si pAdu-
rea ce este spre N. pe o intin-
dere de 529 hect. si care se im-
preunA la N. cu pAdurea din
Poiana CirnuluT, iar la E. cu
pOdurea Covasna, din jud.
citi. Are o populatiune de 190
familiI, sati 573 suflete, din carT:
4 familiI Evrel, cu 20 suflete
16 famililTiganT, cu 6o suflete.
Este o bisericA, fä.cutA de loan
Beceriu, pe la 1845, deservitO
de un preot si un eclesiarh.
Sunt 4 circiumT.
Vite sunt : 285 vite marT cor-
nute, 25 cal, 500 oY, 3 capre
39 rimátorr.
Locui toril posea : 32 pluguri,
42 care cu bol si 9 cArute cu
cal. Sunt 80 stupI de albine.
Coropceni, deal, pe care e ase-
zat satul Coropceni, com. Clor-
testi, pl. Crasna, jud. Vaslui6.
Corotca-Ple§a, punct trigonome-
frie de observalie, de rangul
 COROTICA
in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe
teritoriul com. rur. Cara-Orman.
E situat in partea vesticd a pld.
$ir $i in cea S.-V. a comuner,
la 12 kil. spre S.-V. de satul
Cara - Orman, pe malul sting
al bratulur Sf. Gheorghe, la 3
kil. spre S.-E. de imbucdtura
p.jrleT Litcovul cu bratul Sf.
Gheorghe $1 la 5 kil. spre N.-V.
de cherhaneaua (pescdria) Cali-
nova. Are o indltime de 7 m.
d'asupra apelor Dunärel, domi-
nInd asupra er pe o lungime
de 18 kil. Este inconjurat de
toate pArtile cu stuf L'Altos.
Coroti§ca, ostrov, jud. BrAila, co-
prins la S. filtre privalele Dimu-
leasa i Lunga, la N.-V. intre
Duraire si la N.-E. intre priva-
lele Lunga i Filipoiul.
Este la S. de ostrovul Filipolul
$i de iezetul Patiul.
Coroti§ca, ostrov, jud. BrAila.
E situat la S. de ostrovul Fili-
poiul $i iezerul Patiul $i coprins
la S. intre Dimuleasa, Lunga
la N.-E. privalulur Filipoiul.
Coroti§ca, prival, jud. BrAila,
care pleacd din dreptul Ghece-
tuluT, de unde se impreund Du-
rarea-Vechie cu Dundrea-Va-
poarelor, $i se varsd in iezerul
Patiul, din comuna Chiscani.
Corozelul, pir. i vale, jud. Tuto-
va $i TecuciA. Izvorege din valea
com. Fundeanul (jud. Tutova),
trece prin satele : BrAtule$ti,
Blinzi, Corodul i Matca, formind
mal multe iazurr; continud spre
S. prin pAdurea Chicera $i Do-
rasca ; tae calea fieratA i o-
seaua nationald. Tecucia-Galati,
filtre Dord$ti $i Barcea, strAbate
satul Barcea-Vechie $i se varsá.
In localitatea numitd esul, la
S. de satul Barcea , in Bir-
lad, in com. Barcea, pl. Birlad.
667
In timpul veref nu are apd;
cind piola $1 mar cu seamd In
timpul pritnAvereI, vine repede,
rupind $i stricind tot ce gdse$te
in cale.
Corozelului (Dealul-), deal, In
jud. Tecuciü, la E. de valea cu
acela$I nume, intre satul Coro-
dul i Valea-CorozeluluI.
Corozelului (Valea-), vale, ju-
detul Tutova i Tecuciti. E si-
tuatd futre comuna Blinzi $i co-
mu a Negrilesti, formind ho-
tarul intre acestea. Incepe din
com. Cdrä.pce$ti (jud. Tutova)
$i continud spre S. pdriä. la sa-
tul Matca, pl. Nicore$ti.
Corpaci, sdtifor. (Vezr Rusi-Cio-
mirtan, sat, com. Zamostia, pl.
Berhometele, jud. DoroholA).
Corpaci, deal, pe teritoriul com.
Zamostia, pl. Berhometele, jud.
Dorohoiti.
Cor§orul, com. rur., situatA in
partea de S.-E. a plA5er Ama-
radia, jud. Gorj, $i pe ambele
malurf ale Oltetulur. Se limiteazA
Cu com. Alimpesti la N., Zor-
le$ti $i Rosia la V., Matee$ti din
Vilcea, la E. $i Alunul, tot din
Vilcea, la S.
E formatd dintr'un singur
sat.
Are o suprafatä cam de 700
hect., din carT 200 hect. ardturd,
5 hect. pAdure $i 490 hect. li-
vezr Cu pA$une.
Are o populatie de 150 fa-
miliT, sau 663 suflete, din carI
132 contribuabill, totr mopenT,
ocupindu-se Cu agricultura.
Locuitorir posedd : 20 plugurr,
40 care cu bol, 2 cdrute cu cal;
20 stupT.
Vite sunt : 715 vite marT cor-
nute, 75 cal, 185 or $i 284 ti-
m AtorT.
www.dacoromanica.ro
CORZUI,
Venitul com, este de lel 785
cheltuelile de ler 746.
Comunicatia In aceastA com.
se face prin soseaua ce merge
in lungul aper Oltetuld, din co-
muna Alimpesti, trecind in co-
muna Alunul din jud. Vilcea.;
prin drumul ce incepe de la co-
munele Matee$ti i Greci din
Vilcea $i trece prin Cor$or, di-
riguindu-se spre cAtunul Becheni
din com. Zorlesti.
In comund s Int 2 mori pe
apa Oltetului $i 34 fintinr.
Sunt 4 bisericr, deservite de
I preot si I cintdret.
Cor§orul, deal, incepe din cdt.
Becheni, care face parte din
com. Zorle$ti, pl. Amaradia, jud.
Gorj, $i se termina in com. Col-
te$ti, din pl. Gilortul.
Cortehi, scursoare de apd, jud.
Vla$ca, ce vine din spre fostul
cdtLin Var-de-ET i cid in Dundre,
in dreptul satuluT Slobozia.
Cortelul, deal, in jud. Tulcea, pl.
Isaccea, pe teritoriul com. rur.
Somova. Se desface din dealul
Pietrosul, si anume din virful Mo-
se indreaptà spre
vila-SApatd. ;
E., avind o directiune general
de la S.-V. spre N.-E., brdzdind
partea esticd a pld$if $1 pe cea
sudica a comuner. Se prelun-
ge$te spre E. cu dealul Coa-
zima. Are 140 m. indltime, do-
minind asupra $oseler judetene
Isaccea-Tnlcea, i asupra dru-
muhi comunal Somova-Po$ta.
E acoperit cu fin*.
Corzul, com. rur., in jud. Mehe-
dinti, pl. Motrul-d.-j.-Dumbrava,
la distantd de 51 kil. de ora-
sul Turnul-Severin, iar de Stre-
hala, re$edinta plAser, de 41 kil.;
este situatd. pe treT dealurT
trei valcele.
Formeazd comund cu cdtunul
 CORZUL
PArpAlesti, avind 840 locuitorT,
din carT 131 contribuabilT, cari
locuesc in 167 case.
Calitatea pAmIntului este 'mina.
Locuitorir posecIA: 40 plugurT,
72 care cu bol, ¡o cArute cu
cal. Sunt 40 stupi.
Are o biserick deservità de 1
preot si 2 cintäretT; o coa.15.,
Cu un invAtAtor, frecuentatA de
30 elevT si 2 eleve.
Budgetul comuna coprinde
la veniturT suma de 2174 leT ;
lar la cheltueli 990 leT.
Vite: 590 vite mari cornute,30
caí, 700 of, 6 bivoli si 480
rimAtorT.
Prin aceastA comund trece so-
seaua vecinald Biclesul- Corzul-
StAncesti.
Valle mar principale in aceastá
comunA sunt : Valea-CorzuluT,
Valea - PärpAlestilor si Valea-
Chera.
Dealurile sunt: Dealul-Chera,
Corzul si PArpalesti.
Pirae sunt: Piritil - CorzuluT,
al-PArpdlestilor, al-Cherer si al-
VdeT-PristavuluT.
CimpiT sunt : Cimpia-Tiganu-
luT si Cimpia unde se aflá si
pAdurea DrAgoicea.
In comunA se aflA un sant
ce seamAnA cu un drum roman,
sant pe care oamenif il numesc
Valul-luT-Traian.
Corzul, deal, in com. rur. Corzul,
plasa Dumbrava, judetul Mehe-
dinti.
Corzul, pirig, ce se formeazA din
izvoarele comuneT rurale Corzul.
Dupa ce uclá mal multe comune
in jud. Mehedinti, trece prin te-
ritoriul comuneT BArboiul, in ju-
detul Dolj. In Dolj intrA la com.
CernAtesti, pl. Dumbrava-d.-s.
Curge prin Valea- SeacA sau
Valea- Cernátestilor ; se varsä
pe malul stineal riultir Obe-
deanca.
668
Corzul, vale, in com. rur. Corzul,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Cosacul,fintinci, comuna Sutesti,
plasa Oltul-d.-j., jud. Vilcea.
Cosacul, pichet de granqii, in
jud. Mehedinti, pe marginea
DunArel.
Cosanda, loc, In jud. Mehedinti,
pe care este asezat satul Co-
sanda.
Coscodia, vale, in coin. rur. Co-
sovätul-de-Dumbrava, din jud.
Mehedinti, pl. Dumbrava.
Cose§ti. Vea Buda, pida, com.
Bräesti, pl. Cirligatura, jud. Iasi.
Cositeni, sat, in marginea despre
E. a com. Sirca, plasa Cirligd-
tura, jud. Iasi, situat pe podis,
la sorgintea plriului Cositeni,
pe o intindere de 4000 hect.
Are o populatie de 25 fam. sau
ro8 locuitorr. Are o bisericA
Mil. deserventl.
Vite sunt : 604 capete, din
carT : 211 vite marT cornute, 12
cal', 108 of, 15 capre i 182 fi-
mAtori.
Cositeni, deal cu paz); de-a
dreapta piraielor Obrijanca si
Bahluetul, din com. Sirca, plasa
CirligAtura, jud. Iasi.
Cositeni, piriii, izvoreste din dea-
lul satului Cositeni, com. Sirca
pl. arligAtura, jud. Iasi, si se
vars5. in Bahluet.
Cositeni, sat, face parte din com.
BrAhAesti, jud. Tecuciá. Situat
pe coasta dealului cu acelasT
nume, la N.-E. com., 3 kil. si
16 m. departe de resedinta co-
muneT.
Are o populatiune de 43 fa-
mili, cu 165 suflete, locuind in
www.dacoromanica.ro
COSIMBE§TI
41 case. CopiT in virstA de sCoalA
sunt 1 o (5 bá.eti si 5 fete).
Are o biserick cu hrarnul
SfintiT VoevozT. Este fAcutI de
un cAlugAr ce se numea Baia,
si care este ingropat aicT.
Ale a fost schit de cálugArT.
Pe la 180o era numaT o pAclu-
rice ; satul s'a infiintat pe la
1808.
Biserica cea veche s'a dAri-
mat. In locul el, obstea locui-
torilor a fAcut alta in anul 1881.
Cosiu-Iol, deal, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul com.
urbane Babadag. Se desface din
dealul Lauchi-Bair ; se intinde
spre E., in o directie de la N.-V.
spre S.-F.., brAzdind partea cen-
tralA a plAseT si nordicA a co-
muneT; la poalele sale nordice
merge soseala nationall Tulcea-
Babadag-Constanta, iar la cele
sudice este asezat orasul Ba-
badag; inalt de 185 m., dominInd
orasul; este acoperit la V. cu
pAduri si la E. Cu pAsunT.
Cosimbeasca, lac, in jud. Ialo-
mita, pl. Borcea, pe teritoriul
comuneT ocariciul.
Cosimbeasca, peidure, in jud. Ia-
lomita, plasa Ialomita-Balta, co-
muna Cosimbesti, situatA pe
tärmul drept al riuluI Ialomita.
FormeazA cu pAdurea Gimbl-
sani un trup de 120 hect., cu
urmAtoarele esente : stejar, plop,
ulm, si salcie.
Cosimbe§ti, cont. rur., in jud. Ia-
lomita, pl. Ialomita-Balta. Este
situatA pe partea dreaptl a riu-
ha Ialomita, intre com. Bota si
MArculesti, la 45 kil. de CA11-
rasi, capitala districtului.
Teritoriul com. are suprafata
de 17750 hect. si se intinde din
riul Ialomita, spre S., pe lunca
riuluT Ialomita si pe cimpul 131-
COSIMBESTI
rägan, pana mal spre S. de li-
nia ferata Bucuresti-Fetesti. Co-
prinde mosiite : Pisculeasa, com-
pusa din sforile : Cotul-lur-Co-
cotos, Cu 1150 hect. si Cotut-
tul-Dragan, Cu 2000 hect., pro-
prietate a statultd, foasta pen-
dinte de manastirea Radu-Voda
si care pe periodul 1888/1893
a fost arendata cu suma de 26050
leY anual; Popeasca, proprietate
particulara, cu 180o hect. ; Co-
simbeasca, proprietate a mal
multor locuitod, Cu 5I00 hect.,
Cornatelele, proprietate a sta-
tuld, facind parte din mosia Bu-
cu - Mdtasesti, cu s000 hect.;
Gimbasani, proprietate a maI
multor locuitod, cu 2700 hect.
Sunt improprietaria dupa le-
gea rurald din 1864, 67 locui-
tod ; neimproprietaritY se mal
afla 325 locuitod.
Se compunedin satele : Cosim-
besa, Gimbasani si Popesti
din cdtunele (ariete): Putul-luI-
Dragan, Cascaval, Treca, Posta-
Vechig, Cornatelele, Piciorusul,
Dorojeanul , Ciurea, Cararea ,
Capul-Mosid, Batalul si Socari-
ceanca. Resedinta primal-id si
a judecatorier comunale este in
satul Cosimbesti.
Populatiunea comund este de
2395 locuitorr, Cu 446 capf de
familie si 1949 membri de fa-
milie, sag 1314 barbag si 1081
femeT. Top* locuitorii sunt Ro-
minr, de religiune cresting. orto-
doxa. Dupa profesiunt sunt : 791
agricultod, 23 meseriasr, 15 co-
merciantY, avind 13 profesiunI li-
bere, 175 muncitod si 22 servi-
torI. tiú carte 889 persoane
nu stig 1306.
Vite sunt : 903 cal, 1300 boY,
5300 oI, 395 porcI, 4 bivolI
asin.
Sunt tre scolt : una mixta in
Gimbdsani si una de bgetY si
una de fete in Cosimbesti, Cu
i8o elevI si 24 eleve si cu
669
2 invatatorT si o invätätoare,
din care un inválator retribuit de
stat i comuna, iar nu-
mg de comuna.
Aci sunt trd biserid, ca tret
preotT i sase dascatI. Comuna
are prevgzut pentru cler suma
anuala de 792 leT.
Prin partea de S. a terito-
riului com, trece catea ferata
Bucuresti-Fetesti.
Budgetul comund (1886187)
este de 6953 la
Costmbesti, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
comuna cu acelasI nume. Este
situat pe malul drept al riuldi
Ialomita, pe luna si sub coasta
de N. a cimpulut Bäragan.
Aci este resedinta primaria
si a judecatorid comunale.
Populatiunea satuluI este com-
pusa din 250 familif romtnY.
Se afta aici o scoala de bgetY
cu un invatator si o scoala de
fete ca o invätatoare.
In sat este o biserica deser-
vita de un preot i doi dascali.
Vite sunt : 456 cal, 580 bol,
2000 01, 220 porcf, 3 bivolI
si I asin.
Coslegiul, com. rur., pl. Cricovul,
jud. Prahova. Este situata linga
riul Teleajen, la ii kil. depärtare
de capitala judetuluT si la 13
kil, de resedinta plaseT.
Se compune din 4 cb."tune :
Coslegiul, Darvari, Radila
Pantazi, (numit i Moara - Bala-
ceanuld), avind o populatiune
de 1087 locuitod (551 barbatI,
536 femd), in care intrd si 15
familiT tiganT.
CapT de familie sunt 239;
contrib. 210 ; case de locuit 230.
In comuna sunt 4 biserid ;
una in Pantazi, reparata la anul
1871; a doua in Radila, re-
parata in anul 1892: a treia in
Darvari, fondata in anul 1824
www.dacoromanica.ro
COSLEGIUL
si a patra in Coslegiul, fon-
data in anu11826, si avind urma-
toarea inscriptie: « Cu mita si aj u-
torul luT D mnezeg, acest sfin t
Dumnezeesc tacas s'ag ridicat
din temelie de Banul Con-
stantin Balaceanul si de Dumnea-
eI Baneasa Sultana BalAceanca
dimpreung cu fiiI D-lor D. Biv-
vel Constantin, 'tefan Bala-
ceanul si Grigore Bala-
ceanul, la mosia D-lor Coslegiu,
spre slava si cinstea Sfinalor
marilor Imparati Constantin si
Elena si a sf. Adormid a Malea
DomnuluY i Sfintilor marilor
mucenicI Gheorghe, purtatorul
de biruinti si D u mitru, izvorItorul
de mir, la leatul 1826, in zilele
luminatuld Domn Grigore Du-
mitru Ghica Voevod si a prea
O sfinatuluT mitropolit Chir
Grigore, scriindu-se aceasta intru
vednica pomenire v.
LocuitoriI se ocupa cu agri-
cultura. Produsul muncd II des-
fac la orasul Ploesti.
LocuitoriI improprietarit
(in numár de 183), la anul
1864, pe mosiI particulare, din-
du-li-se 757 hect. Ef ati 91 cal,
308 bol, 174 vacT, 21 Bivoli,
681 oi" si 205 pord.
In raionul comuneI sunt 2
morT de apl.
coala exista in comuna din
anul 1871. Localul e proprie-
tatea comuneT. Se frecuenta
de 27 1310 si 8 fete, din
numgrul de 144 copit (86 baetY
si 58 fete), cu virsta de scoala.
Cu intretinerea personalutur se
cheltueste anual 108o leT.
carte 97 barbatI si 28 femd.
Toata comuna are o supra-
fatd de 2047 hect.
Tuica se fabrica in comuna
pana la 400 decal. anual in ter-
men
StupT cu albine sunt 117.
Comerciul se exercia in co-
muna de 5 circiumad.
 COSLEGTUL
Budgetul prezinta la veniturT
suma de 1cT 5816,65 si la chel-
tuelT leT 3866,16.
Prin centrul comuneT trece
soseaua spre Valea-Calugareasca
si prin partea de N. catea
ferata Bucuresti-Ploesti - Buzar'.
E udatä de riul Teleajenul,
apa VitnAuluf si Iazul Morilor.
Coslegiul, sat, face parte din
com. rur. Cosleg-iul, pl. Cricovul,
jud. Prahova. Are o populatie
de 330 locuitorT (164 barbatT,
166 femeI). Ad i e o biserica,
fondatá la anul 1836.
Coslogeni, sal, In jud. Ialomita,
plasa Borcea, pendinte de co-
muna Dichiseni. Este situat pe
tärmul sting al BorceI, la 2 kil.
spre V. de Dichiseni si la 3
kil. spre E. de Roseti-Volnasi.
Are o populatie de 54
familiT.
Aicr este o biserica.
Vite sunt : 50 cal*, I50 boT,
500 oT, 40 rimatorT, 5 capre
si I asin.
Pe teritoriul acestuI sat, ce
face parte din mosia Trimseani,
proprietate a statuluT, este, in-
tindere de 259 hect. padure de
salcimI.
Cosmäne§ti, com. rur., in ju-
detul Mehedinti, pl. Väilor, la
distanta de 51 kil. de Turnul-
Severin. E format dintr'un sin-
gur sat. Are o populatiune de
600 locuitorT, din carT 86 con-
trib. ; locuesc in 112 case.
CalitateapämintuluTeste bulla.
Loc. poseda: 8 pluguiT, 16 care
cu bol, 2 carute cu cal si 20
stupT.
Are o biserica, deservita de
I preot si 2 cintareti.
Budgetul comunel la veniturT
este in suma de lel 763 si la
cheltuelT de 662 leT.
Vite: 300 vite marY cornute,
670
260 or, 20 ca.pre, 200 rimatorT
si 9 caT.
Prin aceasta comuna trece so-
seaua comunala Slivilesti-Cos-
mAnesti-Corobaile.
Cosmäne§ti. Vezi Pogana, jud.
Tutova.
Cosmäne§ti, deal, in coin. rur.
Strimtul, plasa Vailor, judetul
Mehedinti.
Cosmäne§ti, deal, in com. rur.
Dragotesti, plasa Vailor, jud.
Mehedin ti.
Cosmei (Valea-), vale, care se
l'Alude de la satul Glavanesti
pana. la satul Poiana-luT-Stan.
Pe aceastä vale se aflä si dru-
mul ce duce la satul Poiana.
Cosmenilor (Dealul-), deal, In
jud. Neamtu, com. Dobreni, pl.
Piatra-Muntele, situat pe mosia
Almasul.
Cosmesculuf (Pirlul-) afluent
al piriuluf Sascuta-luT-NicoricI,
jud. Suceava.
Cosme§ti, com. rur., jud. Tecuciu,
pl. Nicoresti, compusa din 5 ca-
tune : Baltaretul, Costnesti-din-
Deal, Cosmesti-din-Vale, Furceni
si Satul-Noii.
Poarta aceastä numire de la
primul om care a locuit aicT,
numit Cosma, si care a venit
de la satul Dobrotesti, sat care
s'a darimat de 11111 Siret, si era
situat pe Lunca-SiretuluT, in co-
muna Marasesti (jud. Putna).
Comuna este asezatá pe ma-
lul SiretuluT, la o departare de
13 kil, de capitala judetuluT, in
partea de V.
Are o populatie de 502 capT
de fam., sail 2150 suflete.
In com. este o scoala, care
dateaza din anul 1865. Se fre-
www.dacoromanica.ro
COSNIEST1
cuenta de 105 copiI (95 baetT
si io fete), din numarul de 268
copir (126 baetr i 132 fete) in
virsta de scoala.
tiii carte 184 barbatY si 18
femeI.
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea-MaiceT-DoinnuluT, zidi-
ta in 1864 de locuitorT. In .10-
cul eT a fost o alta re care a da-
ritnat-o Siretul. Are 17 pogoane
de pamint arabil. Este deser-
vita de 1 preot si I cintdret.
Locuitoril isI desfac produ-
sele in orasul Tecuciu.
ET aa : 661 bol, 4.25 vacT,
119 cal si 1695 or.
Sunt improprietaritT la 1864
si 1878 cu 3466 hect., din carT
2470, pe proprietatea statulut
si 966 pe proprietatea Epitro-
piel Sf. Spiridon din Iasi.
Suprafata intregeT com, este
de 3466 hect., din carT : 93
hect. vatra satuluT, 1893 hect.
loe cultivabil, 364 hect. padure,
192 hect. loe sterp si 881 hect.
pasune.
Este strabatutä de la E. la V.
de calea ferata Tecaciu-Mara-
sesti; de soseaua nationall, care
leaga jud. Putna Cu Tecuciu ; de
mal' multe sosele comunale: Cos-
mesti-Ionasesti, Cosmesti-Tecu-
chi si Cosmesti-Movileni.
E udata de Siret, numit Si-
retul-Vechiil si Siretul-Noti, a-
vind si Valea-SiretuluT, care cur-
ge la V. de com., formind li-
mita judetulur Putna. Pe dinsul,
in raionul acesteT com., se aflá
podul de fier al ad ferate, pe
care trece si soseaua nationalä
Marasesti-Tecucia. Inainte de a-
cest pod, era un altul de lemn
numaT pentru calca fer., lar pen-
tru soseaua nationala era un
pod de fier mal sus, in Ionasesti,
care a fost stricat de Siret.
Veniturile com. ca si chel-
tuelile sunt de 2818 leT.
Se margineste la N. cu com.
 cossiEtt
Iondsesti, la S. Cu com. Movi-
leni, la E. cu rnosia orasuluT
Tecuciti si la V. cu riul Siret.
Cosme§ti, com. rur., compusA din
cAtunele Cosmesti-Gurgueti al
EforieT Spitalelor Civile din Bu-
curesti, Osebiti-Blejesti i Mo-
toful, din pl. Glavaciocul, jud.
Vlasca. Este situatá pe platoul
din tre apele Clenitia si Glavacio-
cul. Printr'insa trece Välceaua-
SiriguluT si Valea-Plopuluf ce se
varsa amIndoul in apa Glava-
ciocul, chiar in acea comuna.
Ad sunt mal multí mostenT a-
fara. de Gurgueti. Satele cari
compun aceasta com. sunt de-
parte intre ele de aproape 2 kil.
In 1886 eran ad i 121 I sufl.,
din carT 253 contrib. Venitul
com. in anul 1886 era de 6863
leT si cheltuelile de 6771 leT ;
in anul 1887 venitul era de
3161 leT si cheltuelile de 2417
leT. In 1887 s'a semAnat in a-
ceastA comunA 1360 hect. cu
diferite cereale.
In Cosmesti sunt dota bise-
riel : una in Cosmesti-Gurgueti,
cu hramul Sf. Filofteia si alta
in Blejesti, ambele constituind
parohia Cosmesti.
Ad sunt dota scoale, ambele
mixte, facute de nuele lipite cu
pamint. La cea din Costnesti
ati urmat In i888: 29 bdetT
2 fete, din 62 bgetT si 3 fete
in virstà de scoall ; la cea din
Blejesti au urmat In i888: 30
baetT si 6 fete, din 97 brtetT
63 fete, in virst1 de scoalA.
Este departe de Bucuresti de
56 kil., de Giurgiu 62 kil, iar
de Obecleni, resedinta plAset, de
22 kil.
In anul 1888 loc. posedati
630 bol si vacT, 75 cal, 30 bi-
volt, 2305 or i capre. Sunt in
com. 7 eirciumI.
Cosme§ti, sal, jud. Rontan, pl.
611
Siretul-d.-j., com. Oniscani, pe
malul clrept al riuluT Siretul
putin maT spre S.-E. de satul
Oniscani. Are 14 capT de fatn.,
contrib., in tot 50 loc., locuind
in 8 case. Sunt 17 vite marT
cornute.
Cosme§ti, sat, pe mosia cu a-
celasT nume, din com. Stolni-
ceni-PrAjescul, jud. Suceava. E
asezat pe albia pirluluT Hurmu-
zul.
Are o populatie de 257
capr de familie, sati 961 suflete
(468 bArbati si 493 femeT), din
carT 37 straint Contrib. sunt
205. Locuesc in 250 case. In
sat sunt : 2 ciobotarT, 5 stolerT,
3 fierarT, 8 lAutarr si 15 comer-
Vatra satulul ocupa 30
fdlcT si 50 präjinT. Mosia e pro-
prietatea d-lur Gr. M. Sturdza;
e in intindere de 745 fald, din
carT 648 cultivabile, 45 pAclure
si lunc5, 31 flnete i 21 falcT
loc nefolositor. Improprietdriti
la 1864 sunt: 94 fruntasT, 40
palmasT si 58 codasT, stApInind
516 fAlcr si 40 prAjinI.
Drutnurile principale sunt: la
Stolniceni-Prajescu (8 kil.) si la
Cihoreni (5265 m.)
Are o bisericA, cu hratnul A-
dormirea, zidita la 1459, deser-
vita de i preot si 2 clnaretT,
si improprietAritä la 1864 Cu
8 lid pAmint. Se crede ca
maT inainte a fost cape15. sa-
seascd.
Este o scoalà rurala mixta,
conclusa de un invAtAtor plätit
de stat, infiintat5. la 1865, avind
lo prAjinT pAmint In vatra sa-
tuluT. E frecuentata de 32 elevI,
din 44 bdeIT i 38 fete In virstà
de scoalA.
Satul a fost intemeiat de un
oare-care Cosma. Un document
de la Constantin Racovild Voe-
vod, din 1757, aratA cä popa
Ion PravilA de la Biserica din
www.dacoromanica.ro
COSME§TI
Cosmesti, Constantin Glotea
alti, sunt trimisT sA hotareascä o
hotärnicie de mosie dup5. scriso-
rile unur reclamant.
In Cosmesti i alte patru lo-
calitatI, Constantin Cantemir face
steagurI de lefegiT ca sa lupte
contra Lesilor.
La 1803, «Cosmesti i NAvrA.-
pesti, a d-sale Visternicul Gri-
goras Sturdza, avea 116 liuzT,
platind bir 1496 leT anual, a-
vind si 8 liuzT de ce l'Ara bir.
La acestia se maT addogeati
breslasiT ot tam 10 IiuzT cu 96
leT bir pe an».
In Cosmesti se aflä palatul
familieT Sturdza, in parte restau-
rat, pe frontispiciul carda se
citeste : «... Cu cheltuiala Vel-
LogofatuluT Grigoras Sturdza, fa-
cut de Iosif DemosevicT, leatul
1816, Mala 2».
Cosme§ti, cdtun, pendinte de co-
muna Cosmesti, pl. Glavaciocul,
jud. Vlasca. E situat pe coastele
vAei SiriguluT si apartine moste-
nilor.
Venitul com. este de 10600
ler. LocuitorT in acest cAtun
sunt 112. Aci este biserica vechie,
cu hramul Sf. Filofteia si scoala
comuna.
Cosme§ti, numirea ce se da in
vechime, dupA cum se constata
din documente, satului Iugani,
din com. Mireesti, pl. Moldova,
jud. Roman.
Cosme§ti, stalie de dr. d. f.,
In Tecuciti, plasa Nicoresti,
eät. Cosmesti, pe linia MArd-
sesti-Tecucia, pusa in circulatie
la 13 Sept. 1872. Se afld intre
statiile MarAsesti (11.5 kil.) si
Tecuciii (7.4 kil.). Ltaltimea d'a-
supra niveluluT mArel de 723 m.26.
Venitul acestei statiT pe anul
1896 a fost de 129.754 leT, 5
banT.
 C0SMEST1
Cosme§ti, mo,cie, in jud. Tecuciä,
proprietatea SfintuluT Spiridon
din Iasi. Pe dinsa s'aä impro-
prietdrit locuitoriT satelor : Cos-
mesti - VechT, Cosmesti - NoT
Baltdretul.
Cosme§ti-din-Deal, sat, in ju-
detul Tecuciti ; face parte din
com. cu acelasT nume. Situat pe
stänga SiretuluT, la S. de calea
feratd.
Are o populatie de 104 fa-
mili, cu 416 suflete.
Satul dateazd de la anul 1865,
formindu-se cu locuitoriT din Cos-
mesti-VechT, carT erati expusT
inundatiilor Siretulul, care le
ddr'd ma casele.
Ad i este resedinta comuneT.
Satul are o scoald, frecuen-
tata de 105 copil (loo bdetT
5 fete).
Acest sat este frecuentat in
timpul vereT, mal cu seamd in
lunele Iunie i Iulie, de ord-
senil din Tecuciti. In acest timp
se formeazd un tren de pldcere,
care merge rara in malul Si-
retuluT la satul Cosmesti.
Cosme§ti-din-Vale (Cosme§ti-
Vechl), sat, in jud. Tecuciti ;
face parte din com. Cosmesti.
E situat la N. comuneT, In par-
tea dreaptd a SiretuluT, la o
distantä. de 4 kil, departe de
resedinta.
Are o populatie de 126 capI
de familie, sati 515 suflete.
CopiT In virstd de scoald sunt
37 (19 I3detT si 18 fete).
Acest sat, pana la 1864, a
avut maT multl locuitorT; de
atund desele revArsdrI ale Si-
retuluT därdmind malul in spre
sat, o parte din locuitorT s'au
mutat pe malul sting al Sire-
tuluI, infiintind satul Cosrnesti-
din-Deal, iar ceT-l'altI ati rdmas
dincolo de Siret In judetul
Putna.
672
Odatä Cu därdmarea caselor
locuitorilor, s'a dArdmat i bi-
serica vechie, in locul cdreia s'a
zidit alta in 1863, care s'a re-
parat In 1887.
Cosmina, munte, In jud. Bacää,
pl. Trotusul, pe teritoriul com.
Bogdana.
Cosmina, apcY, in jud. Prahova.
Izvoreste din plaiul VArbiläul,
la N. de com. Cosminele, curge
de la N. spre S.-E. si se varsá
in riul Teleajenul, in dreptul
mandstireT Zatnfira.
Cosmina - de - Jos, sat, in jud.
Prahova, face parte din com.
rur. Cosminele, pl. Vdrbildul.
Are o populatie de 301 lo-
cuitorr (¡46 bArbatl i 155 te-
mer). Acest catun se mar nu-
meste Virtejari si Baracesti. In
sat se afld o bisericd de lemn,
flcutä. de Emanoil Pangal, cam
pe la anul 180o.
Cosmina - de -Sus, sat, in jud.
Prahova; face parte din com.
rur. Cosminele, plasa Vdrbildul.
Are o populatie de 457 lo-
cuitorT (225 bdrbatl si 232 fe-
meT). Aci e resedinta comuneT.
Acest cdtun se mal numeste si
SAndulesti, Scutari si Ciocracul.
Are o bisericd Päcutd de locui-
torr la anul 1819.
Cosminele, com. rur., in. jud.
Prahova, plaiul Värbildul. Se
zice cà dateazd din vremutl in-
depdrtate.
Este situatà pe Valea-Cos-
mineT, la 36 kil, departe de ca-
pitala judetuluT si la 13 kil, de
a plaiulur.
Se compune din 4 cdtune :
Cosmina- d. - s., Cosmina- d. -j.,
Poiana-Trestiel si Podul-Ursulul.
Are o populatie de 1161 lo-
cuitorI (544 LarbatI si 617 fe-
www.dacoromanica.ro
COSOBA-GOLESCU
mel), din carT 2 familiT de tiganT,
carT se ocupd cu fferdria.
In comund sunt 140 capT de
familie ; t 99 contribuabilI ; lo-
cuesc in 145 case.
Are dota bisericT, una in Cos-
mina-d.-j. si alta in Cosmina-
d.-s., deservite de 2 preotI.
Mara de agricultura, locui-
toril se mal ocupa cu exploa-
tarea pddurilor.
Vite sunt : 157 cal si epe,
562 vacT, 187 capre, 710 oT si
186 pord.
Parte din locuitorl sunt mos-
nenT; 125 s'ail improprietdrit
la 1864, pe mosiile fratilor Pan-
gaI, V. Sinescu, G. Popescu, si
altiT, and li s'ati dat 302 hect.
pdmint.
In comund este o moard pen-
tru nacinat
Are o scoald, existentd de 8
anT. S'a frecuentat In 1892 de
48 copiT (43 bletl si 5 fete). Cu
intretinerea scoaleT se cheltueste
anual to8o leT.
tiu carte 5 bArbatI.
In localitätile numite Sda-
turT si La-Piatra sunt ape mi-
nerale, carr contin iod si pu-
cioasà in maT mare cantitate.
Tuicd se fabricd anual pAnd
la 505 hectol.
GindacT de tratase se cul-
tiva putin ; stupi sunt 20.
PAmintul, fiind muntos, nu e
prielnic la toatd cultura.
Comerciul se exercita de 3
circiumarT.
Venitul comuneT este de 2496
lel anual.
E brdzdatä de plaiul Mili-
cesti, de dealurile : Strimbeni,
Virful-VieT, muntele
Gorganul i Virful - Pietrer, pe
care se cultivd. porumb, creste
iarbd i sunt livezT de prunT.
E udatá de girlele Cosmina,
Scutäreasca si Dumbrdveaua.
Cosoba - Golescu, sat, in jud.
 COSOBA-HRISTI1
Ilfov ; face parte din com. rur.
Cosoba-Trestieni, pl. Znagovul.
Este situat la N. de Trestieni,
pe malul drept al rluluT Dim-
bovita. Aci este resedinta pri-
maria
Se intinde pe o suprafatA de
719 hect. Are o populatie de
429 locuitorI.
D-1 I. Niculescu are 430 hect.
$i locuitorir 285 hect. Proprie-
tarul cultiva 130 hect. (4 sterpe,
95 izlaz si 200 pddure).
In raionul satulur sunt 2 po-
durf stätatoare.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumarr.
Numarul vitelor mati e de
311 si al celor miel de 362.
Cosoba-Hristil, sat, in judetul
Ilfov; face parte din com. rur.
Cosoba-Trestieni, pl. Znagovul.
Se intinde pe o suprafata de
798 hect. D-1 C. Gradisteanu
are 500 hect. si locuitoriT 298
hect. Are o populatie de 383
locuitorT.
Proprietarul cultiva 15 hect.
(5 sterpe, 8o izlaz i 300 padure).
LocuitoriT cultiva 240 hect. (14
sterpe si 44 izlaz).
Are o biserica, cu hramul
Adormirea, deservitä de i preot
si I cintaret ; o scoala mixta,
frecuentata de 23 elevI si 6
eleve, cu Intretinerea careia ju-
detul si comuna cheltuesc anual
1400 leT. Localul scoaleT s'a
construit de comuna.
In cercul comuneT e i moarl
Cu alca $i 4 poduri stdatoare.
Comerciul se face de 2 cit.-
ciumarT.
Numarul vitelor marT e de
285 si al celor micT de 726.
Cosoba-Trestieni, COM. rur.,jud.
Ilfov, plasa Znagovul, situatA la
V. de Bucuresti, lingl nul Cio-
roerla, 24 kil. departe de Bu-
curesti. Sta in legaturd Cu ca-
68496. liareis Dicilonar Geor tafia. Vol. IX.
673
tunele Joita $i Brezaaia prin so-
sele vecinale.
Se compune din satele : Co-
soba-Golescu, Cosoba-HristiT si
Trestieni, cu o populatie de
1248 locuitorY, carr traesc in
282 case $i un bordeia.
Se intinde pe o suprafata de
2140 hect. D-niT I. Niculescu,
C. Grädisteanu, P. Millo, aa
1280 hect. si locuitoriT 86o hect.
ProprietariT cultiva 445 hect.
(20 sterpe, 218 izlaz si 597 p5.-
dure). LocuitoriT cultiva 769
hect. (43 sterpe si 48 izlaz).
Comuna numarä. 288 contri-
buabill si are un budget de 4659
leT la venit. si 4480 leT la chelt.
In 1885 watt 253 contribuabill.
In comuna. sunt 2 bisericT,
deservite de 2 preotf (la Coso-
ba-HristiT i Trestieni); o scoalä.
mixta; 2 Mor! cu apA ; 3 masinT
de treierat cu aburT ; IO podurT
stAtAtoare.
Numarul vi telar marT e de
981 (123 cal* si epe, 381 bol,
456 vacT i viteT,16 taurT, 5
bivolT), si al celor raid de 1374
(5 capre, 302 pord, 1069 oT).
Dintre locuitorT, 318 sunt plu-
garT, ii ati diferite profesiunT.
ArAtura se face cu 97 plugurT :
81 cu boT i 16 cu cal. LocuitoriT
ati 183 care si carute : 149 Cu
bol si 34 ca cal.
LocuitorT inoproprietäritT sunt
208 i neimproprietäritl 127.
Comerciul se face de 6 &ir-
ciumarT.
In raionul com, se aflA o baltd.
Cosoca, piiclure. V. Pomirla, pa-
dure, plasa Prutul-d.-s., judetul
Dorohoia.
Cosorul, movilii, jud. Bräila, la
N. tirleT Coada-Encer, din co-
muna Silistrarul.
Cosota, ceitun, com. Ocnele-Mari,
pl. Ocolul, judetul Vilcea.
www.dacoromanica.ro
COSOVXTUL
Cosota, vale, in comuna Ocnele-
Mari, pl. Ocolul, jud. Vilcea.
Se vars1 in riul Sarat care udd
aceasta comuna..
Cosovátul, com. rur., in judetul
Mehedinti, pl. Dumbrava, numit
si Cosovatul-de-Dumbrava. E la
depärtare de 62 kil. de Turnul-
Severin si situatä pe Valea-
CoscodieT, al cdruia nume Fa
purtat pand la 1864.
Fortneazd. o comund. cu cdt.
Plaiul, situat ca la 2 kil. spre
V. de Cosovdtul, avind peste
tot tipo contribuabilT, 680 locui-
torT, locuind in 125 case.
Ocupatiunea locuitorilor este
agricultura si cresterea vitelor.
Calitatea p m'in tuluT este bunA.
Loc. posedä : 22 plugurT, 53 care
cu bol, 4 cärute cu cal ; 40
stupT. Aci este o biseria, de-
servita de I preot si 2 cinta-
o scoall cu un Invatator,
retl ;
frecuentatä de 21 elevT; are si
o circium5..
Vite : 400 vite marT cornute,
450 oT, 16 cal si 390 rimdtorT.
Pria aceastä comuna trece
soseaua comunald Albulesti-Co-
sovdtul - CosovAtul - de - Motru-
Pluta.
Aceastd comund se afld in-
conjuratd de toate pärtile de
padurea statuluT Albulesti.
Spre S. de com. Cosovdtul,
In pddurea statuluT Albulesti,
se aflá o poiand care poartá
numele de Rdzboinicul.
Cosovätul, com. rur., in judetul
Mehedinti, plasa Motrul-de-jos,
numità.' si Cosovtitul-de-Motru.
Se afla la 66 kil. de orasul
Turnul-Severin. E formata din
satele Cosovltul, Deleri si Tirsa,
avind 169 contribuabill, cu 1100
locuitorT, locuind in 206 case.
LocuitoriT se ocupa cu agri-
cultura si cresterea vitelor. Ca-
litatea pamintuld este bunä.
85
 cosovkfut,
Locuitorii posea.: 69 plu-
gurT, 123 care cu bol, 16 carute
cu cal; 96 stupT. Este o bise-
rica, deservita de un preot 5i
dor cintaretT.
Budgetul comuneT este la ve-
niturT de 2003 leT, 5i la chel-
tuelT de 1119 leT.
Vite: 780 vite marT cornute,
800 oT, 41 caT, 4 bivolT 5i 500
rimatorr.
Prin aceastä comuna trece 50-
seaua ce vine de la Cosovatul-
de-Dumbrava 5i. merge la Gura-
MotruluT, prin com. Pluta.
Cosovatul, iVelure, numita. 5i Pa-
durea-CosovatuluT, in jud. Me-
hedinti, pl. Motrul-d.-j., com.
rur. Cosovätul.
Cosovätul, vale cu apa, in com.
rur. Cosovatul, jud. Mehedinti,
pl. Dumbrava, care alta-data se
numea Co5codia.
Costache, bral, (priva», in jud.
Ialomita, insula Balta, pe teri-
toriul comuneT Cocargea, plasa
Borcea.
Costache (Privalul-lul-), bral,
(prival), in judetul Ialomita, pl.
Borcea, insula Borcea. Se in-
tinde pe teritoriul cotnunelor
Tonea 5i Roseti-Volna5i.
Costache-Albu, cifmea, judetul
Tecucia, situatà inteo pozitie
frumoasa, in mijlocul padure
Buciumenilor (com. Buciumeni),
pe drumul ce duce la Ploscu-
teni, in apropiere de mandstirea
Sihastrul, avind o apa bullá de
baut. Imprejurul ci5me1d se afla
mese rotunde, facute de fonda-
tor, al caruT nume II poarta.
Spre N. de cl5mea, pe deal,
se afld o circiuma; aicT fiind un
loe bah, se deschide o vasta
privire in partile de N.-S. 51
V., vazindu-se cum 5erpue5te
674
Siretul In vale, precum 5i. lunca
luT cea fruinoasa.
Costache-Conachi. (VezT com.
Tigane5ti, pl. Nicore5ti, jud.
Tecucia).
Costache-Negri, sat, in comuna
Tuluce5ti, pl. Siretul, jud. Covur-
luia, in partea vestica 5i cea mal
departata de re5edinta comu-
nala, in apropiere de comuna
Conachi, Independenta si Bra-
ni5tea. Acest sat e format din
insurateT impamintenitT la 1879
5i poarta numele mareluT pa-
triot Costache-Negri, originar
din jud. Covurluili. Numara 114
familiT.
Costanda, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Cimpul. E a5ezat In partea
de N. a comund Dobra, ca-
reia iT apartine.
Costasul, pilla. Izvore5te din pa-
durea Vacu1e5ti, trece prin com.
Bra.e5ti, pl. Co5u1a, jud. Doro-
hoia, 5i se varsa In Dolina, In
jud. Boto5ani.
Costeasca, numire, ce se mal da
mofier Dimbroca, din com. Scur-
te5ti, jud. Buzad.
Costei, sat, jud. Bacaa, pl. Sire-
tul-d.-s., com. Buhociul. E si-
tuat pe 5esul Siretuld, la o di-
stanta. de 5330 m. de Buho-
ciul-Mare.
Are o populatie de 42 fami-
liT, sati 143 suflete. Vite sunt :
3 cal, 142 vite marT cornute 5i
45 pord.
Costeiul, lac, in judetul Buzara',
comuna Gavane5ti, ce se in-
tinde d'alungul hotaruluT jude-
tuluT despre Rimnicul-Sarat, In-
cepind de la movila Costieni 5i
pana in riul Buzaul. Are mult
stuf 51 pe5te. Cind riul Bu-
www.dacoromanica.ro
COSTENT
zaul vine mare, II mare5te vo-
lumul, apeT producind inundata.
In timp de seceta seaca in mare
parte.
Costeiulul (Valea-), vale, in ju-
detul Buzaa, com. Gavane5ti.
E acoperita de stuf 5i flneata.
Cind Buzaul vine mare, o i-
nunda.
Costeiului (Valea-), vale, In ju-
&tul Buzaa, com. Sageata. I5T
la inceputul de la Dimbroca,
com. Scurte5ti, 5i in timp de
ploae duce apa, ce se stringe
intr'Insa, in lacul Costeiul.
Costelea, iezer, jud. Braila, la
N. privaluluT Coitaneasa, pe ma-
lul canaluluT Vilciul, din com.
Stancuta, unit cu iezerul Cur-
cubeul prin privalul Mutul.
Costeni, com. rur., in partea de
N.-V. a comuneT Godine5ti, pla-
iul Vulcanul, jud. Gorj. E si-
tuata pe coasta dealuld Cos-
teni, de la care 5T-a luat nu-
mele, la 41 kil. de Tirgul-JiuluT,
capitala judetuluT. Se compune
din catunele: Costeni 5i Celeiul.
Are o suprafata. de 665 hect.,
din carT 30 hect. padure, 300
hect. arabile, 200 hect. flnete,
75 hect. izlaz, 25 hect. viT, 35
hect. livezT de prunT.
Are o populatie de 153 fa-
miliT, sail 900 suflete, din carT
130 contribuabilT.
LocuitoriT posea : 40 plu-
gurT, 51 55 care cu bol.
Vite : 290 vite marT cornute,
49 cal, 485 of, io8 capre 5i
242 rimatorT.
Sunt 28 stupT.
Venitql comund este de ler
915, banT 6o, lar cheltuelile re-
prezinta, aceea5T suma.
Comunicatia in aceasta co-
muna., se face printr'un drum
ordinar, ne fiind inca 5osea,
 COSTENI
care o pune in legatura Cu
tunul sáü Celeiul.
In comuna sunt 8 puturT
8 linda
Are i coala, fondata la a-
nul 1868, frecuentata de 50 de
copir; o biserica de lemn, de-
servitä de i preot i 2 cIntaretT.
Costeni, calzas, jud. Gorj, rese-
dinta comuna Costeni.
Are o suprafata de 520 hect.,
din carT 30 hect. padure, 18o
hect. arabile, 150 hect. finete,
55 hect. izlaz, ¡o hect. vil si
15 hect. livezT de prunT.
Locuitorif sunt fostT clacasr.
Are o populatie de 95 fami-
liT, saa 605 suflete, din carT 3
familiT de TiganT. Sunt 84 con-
tribuabilf. LocuitoriT posea : 20
plugurT i 30 care cu bol.
Vite: 113o vite marT cornute,
26 caT, 335 oi, 85 capre si 132
rimatorT.
Sunt 16 stupT.
In catun sunt 5' puturr sí 6
fintinT.
Are i biserica de lemn, de-
servia de r preot si i cIntaret ;
scoala, frecuentata de 45 e-
levI si 2 eleve, din 50 inscrisT.
In acest catun exista mal
multe urme de sapaturT in pa-.
mint, de unde, se zice, ca s'ar
fi scos carbunT de painint, pe
cind se extragea arama in Bala-
de-Ararna.
Costeni, sat, in jud. Mehedintl,
pl. Motrul-d.-s., com. rur. Cov-
rigi, din pl. Vailor.
Costeni, sat, face parte din com.
rur. Izvoarele, pl. Teleajenul,
jud. Prahova. Are o populatie
de 2u locuitorT, 103 barbatl
zo8 femer. Cade in partea de
N.-E. a comuneT. Are o bise-
rica, fondata in anul 1856, de
Barbu Dimitrie tirbeia Voevod,
cu bine-cuvintarea EpiscopuluT
676
sfinteT EpiscopiT D. D. Filof-
teia l osirdia poporenilor ca-
tunuluT Costeni si altor faca-
torT de bine.
Costesti, com. rur., pe apa Te-
leormanul, jud. Arges, pl. Cot-
meana, la 48 kil. de Pitesti. Se
compune din satul Costesti
cat. Teleasca, avind impreung.
150 familiT, Cu 715 suflete.
In com, se afla o biserica, cu
hramul Adormirea, deservita de
un preot, un dintaret si un pa-
racliser ; o scoala primara ru-
rala ; o moara cu aburT ; 9 &ir-
ciumf. AicT este resedinta sub-
prefectureT plaseT Cotmeana
de la 1882 si a plaseT Galase-
sti, precum i resedinta jude-
tulur de ocol a acestor doua
plasT intrunite. Tot aicT este sta-
tia cae*/ ferate, de unde se bi-
furca liniile, una la Slatina-Cra-
iova etc. si alta la Rusi-de-
Vede - Turnul - Magurele si un
biuroa telegrafo - postal, infiin-
tat la 4 Decembrie 1893, al ca-
rur venit pe anul 1896-97 a
fost de leT 4053,40.
Budgetul com. pe anul 1882
83 a fost de 2463 leT la veni-
turi si de 2371 ler la cheltuelT.
Dupa o publicatie oficiala
(1887) aceasta com. numara 176
contribuabili si are un budget
de 3113 lei la veniturT si de
2483 leT la cheltueli.
Prin aceasta com, trece si so-
seaua judeteana Pitesti-Turnul-
Magurele.
Comuna Costesti este un mic
centro comercial, multumita im-
prejurarer d. ad se afla bifur-
capa cailor ferate spre Turnul-
Magurele i Craiova.
Numarul vitelor a fost In a-
nul 1887 de 704 capete vite
marT (620 bol i vacT, 70 caT,
14 bivolT) si de 2385 vite ma-
runte (2250 oT, 20 capre i 115
rimatorl).
www.dacoromanica.ro
COSTESTI
Costesti, com. rur in partea de
N. a plaseT Tirgul, jud. Boto-
sani, la 15 kil. de orasul Bo-
tosani. E situa U. pe valea Siena
dealurile ce marginesc pi-
riul Sicna pe ambele partT. Se
compune din satele: Costesti,
Cotirgaci, Nicseni i Teisoara.
Are o suprafata de 4914 hect.
si o populatie de 932 familiT,
saa 3527 suflete, din carT 649
contribuabilT, carT locuesc in 820
case.
Locurile cultivate aa o intin-
dere de 4397 hect. Sunt miel
rediurT de padurT pe mosia sta-
tuluT Teisoara in intindere de
38 hect., iar vi/ sunt 5 hect.
Vite : 4865 vite mar./ cornute,
558 Cal, 3076 or, 1032
o 14 capre.
Sunt 535 stupI cu albine.
Comuna e strabatuta de pi-
rlul Siena; are 7 lazad Cu 45
hect. stuf; 6 morT de apl.
Calea judeteana Botosani-Sá-
veni trece prin aceasta comuna.
Are 4 bisericT, deservite de
4 preotT si 8 dintaretT ; i coala,
conclusa de I Invatator si fre-
cuentata de 174 scolarT.
Budgetul comunel este de
10255 lei la veniturT i l0000
le/ la cheltuelf.
In com. sunt: ¡o &cicuta ;
12 comerciantl ; 17 mes eri asT.
Costesti, com. rur., in jud. Bu-
zaa, pl. CimpuluT. E situata pe
ambele malurT ale riuluT alma-
tuiul, la o distanta de 13 kil.
de Buzaa. Hotarul, la N., in-
cepe din padurea Spätarul si
pe hotarul mosieT Protopopeasca
urca In padurea Frasinul, de
unde se lasd pe apa Negreasca,
pana in mosia Odaia-Banultd;
la E., aplica pe hotarul mosieT
Gheraseni, pe care merge suin-
du-se, pana in Drumul-SariT; la
S., atinge putin hotarul mosieT
Cioranca si se urca, la V., pe
COSTWI
hotarul mosier Stilpul, pana a-
junge in padurea SpAtarul.
Suprafata comuner e de 3740
hect., din carl : 2617 hect. a-
rabile, 137 hect. padure, 131
hect. fineata, 725 hect. izlaz
130 hect. sterp.
Proprietati Insemnate sunt :
Costesti , Pietrosul, Floreasca
sati Gomoesti, Budisteni i Chir-
culesti salí Protopopeasca, toate
particulare. Terenul e ses, in-
trerupt putin de malurile Cal-
matuiuluI, de cite-va movile, de
apa CalmatuiuluI si de alte cite-va
viroage. Se fac ad i semanaturi
intinse. Are douà stine. Comuna
e pusd in contact cu orasul prin
soseaua judeteana BuzAA-Urzi-
ceni si cu com. Gheraseni prin
soseaua vecinaIl Costesti-Ghe-
räseni, afará de alte drumuri
naturale ce o strabate, din care
maI important, e Costesti-Mo-
vila-Banului.
Vite sunt : 582 bor, 431 vadf,
193 viteI, 2 bivoli, 159 cal, 273
epe, 43 mine, 2350 or si 348
porcl.
StupI sunt r5.
Comuria e formatá din cAtu-
nele : Budisteni, Costesti, Go-
moesti, Grosani i Pietrosul.
Are o populatie de 1520 lo-
cuitorI, din carI: barbati Insu-
ratI 356, neinsuratI 24, vaduvI
13, baetI 440 ; lema maritate
356, vAduve 29, fete 302. Lo-
cuesc in 369 case. MeseriasI
sunt : I lemnar si 3 fierari.
Sunt 31 I contribuabilf, din
carT 17 comercianti.
Veniturile com. sunt de lei
4220.82 anual.
Este o scoalA in c5.t. Cos-
testi, frecuentata de 64 elevI.
Carte stiù 78 locuitorI.
Sunt 4 biserici, deservite de
4 preatI, 4 cintAreti. si I para-
cliser. Catedrala e cea cu hra-
mul Sf. Imparati.
arciumI sunt 9.
676
Coste§ti, com. rur., jud.Dimbovita,
pl. Bolintinul. Aceasta comuna
e situata pe cimpie i udatA in
raionul sai1 de pirita Rastoaca
preste care se afla un pod. Este
la o mica distanta spre V. de
com. Titu. Se compune din
treI catune: Costesti-Vatra, saa
Costesti-din-Vale, Putul- cu - Sal-
cia si Bucuroaia. Are o popu-
latie de 810 loc. Pämintul e adi
fertil. Vite sunt putine.
Are o bisericà si o scoala.
In coprinsul comuneI este un
destejí al proprietarului si la o
mica distanta, spre V., se afià
1-1111 Argeselul. Tot in cuprinsul
acestei comuneI este o vale mica
ce se numeste Valea-Cobia, care
are peste ea un pod si care
nu trebue confundatA cu Valea-
Cobia, din pl. Cobia. Costesti
se invecineste la E. cu com.
Titu, de care se desparte prin
piriul Suta i padure, si cu care
se leaga prin osea comunala ;
la V. cu Jugureni, pl. Cobia,
despArtindu-se prin Argesul
unindu-se prin osea comunala ;
la S. Cu com. Märuntisul, des-
partindu-se prin piriul Rastoaca.
Coste§ti, com. rur., in jud. Me-
hedinti, pl. Closani, la distantA
de 41 kil. de orasul Turnu-Se-
verin, iar de Baia-de-Arama, re-
sedinta piase); de 28 kil. E si-
tuata la poalele dealuluI Bania.
E formatA dintr'un singur sat.
Are o pozitie strategicä, fiind in-
chis de toate pArtile de dealuri;
nu are de cit o cheie sati strimp-
toare, pe unde este un drum
pentru mersul carelor si trasu-
rilor, si prin care se scurge Pi-
riul-Costestilor, ce-si ja sorgintea
din Furcitura-Baniei.
Are o populatie de 528 lo-
cuitorI, din mil 88 contribua-
bili ; locuesc in 1r6 case.
LocuitoriI posedä: 8 plugurI,
7 care cu bor i i cAruta cu cal.
www.dacoromanica.ro
COSTEr'l
Sunt 117 stupI.
Are o biserica, deservita de
I preot, 2 cintaretI si I para-
cliser.
Budgetul comunei are la ve-
nituri 837 leI si la cheltueli
618 leI.
Vite sunt: 308 vite tnarr cor-
nute, 441 capre, 18 cal, 400 oi
si 236 rimatorI.
Costesti are o osea comu-
nata, ce vine in soseaua Prejnei
si se leagA cu soseaua Baia-de-
Aramd.
In aceasta comuna, se zice, a
fost o lupa in 1807, luna Ia-
nuarie, intre un corp de Turci,
cari jefuisera. plaiurile Closani
Cerna, condusI de Aga-Arghir,
si la intoarcerea lor spre Ada-
cale s'ati abatut la com. Costesti
spre a jefui pe preotul comunei,
anume Macu. AA rAmas noap-
tea acolo. In timpul acesta se
trimesese din Cerneti, de catre
autoritatr, un corp de armata,
compus din Rust si SirbI, sub
conducerea unuI capitan numit
Jifcu, care ajungindu-I in aceasta
comuna, s'au luptat cu dinsir.
Dupl treI zile, Turca' Watt' re-
tras in Adacalé, iar corpul tri-
mes contra lor, cu capitanul
Jifcu, s'a intors la Cerneti, unde
capitanul Jifcu fiind ranit, dupa
sase zile, a incetat din vieatA.
Frica ce a produs lupta aceea,
In TurciI din Adacalé, a facut
ca sa inceteze pentru un timp
oare-care jafurile din pl. Cerna
Closani.
Coste§ti, com. rur., pl. Horezul,
jud. Vilcea, compusa din sase
catune: Costesti, Varatecile, Cio-
robesti, cu mahalaua Gamesti,
Petreni, Negrulesti i Bistrita,
Cu mahalaua
luat numele de la lita
Costesti si de la coastele ce o
inconjoard. Este situata la poa-
lele muntilor Arnota i Bulla,
COSTETI
pe riurile Bistrita $i Coste0i, la
30 kil, departe de capitala ju-
detuluI $i la 25 kil. de a pawl.
Are o populatiune de 2476 lo-
cuitorT, in care infra 50 farn. de
TiganT. Calif de fam. sunt 524:
contrib. 475; case de locuit 600.
In comunä sunt 7 biserid, 2
manastiri (Bistrita $i Arnota) $i
schit (Pdpu$a).
Parte din locuitorT se ocupd
cu dulgheria. Produsul munceI
Il desfac la tirgul ce se face la
Horez in fie-care saptamina
mal rar la Riureni, Vaideeni
Vite sunt : 272 ca!, 178 epe,
412 bol, 725 vacT, 385 viteT, 4375
oT, 165 capre i 733 porcI.
Pe rill' Bistrita sunt 35 pive
0 15 mor!, (parte pe riul Bis-
trita, parte pe riul Coste0i)
un herastrau pe riul Coste0i.
LocuitoriT, in numar de 437,
s'au improprietdrit la 1864 pe
mo0a statuluT Coste0i, dud li
s'au dat 1438 hect. pamint.
De aceasta comuna apartin
muntiT: Arnota, Scinteia, Bulla,
Piscul cu-BrazT, Piscul-cu-Ignat,
Cacova, Zanoagele, Clabucetul,
Cocora, Curmatura-Rudeanulul,
Co marnicul, Govora, Piscul-Lung
Iona$cul. ET se intind la N.
comund Costep. Muntil Arnota
$i Bulla merg de se pierd prin
dealurile comunef, iar ceT-raltI
vin maT departe de comuna, la
10-35 kit. departare. El
directiunea de la N. catre S.,
ca ramurr despartite din ra-
mura principald, numita Parin-
gul.
Ace0I muntI sunt acoperitT
cu padurT seculare de fagT
brazI ; pe platourile de pe
coamele lor se intind frumoase
cimpiT, pe earl pasc in timpul
vereT o multime de turme de
oI, ca!, vac!, etc. Pe aci se afla
$1 o multime de stifle unde
crescatoriI de vite fabrica. brin-
677
zeturT foarte bune. Ast-fel de
stine sunt : 2 in muntele Scin-
teia, 3 in Piscul-cu-BrazI, 2 In
Piscul-luT-Ignat, 2 in Zanoage,
4 in Comarnic, 3 in curmätura
RudeanuluT, etc., peste tot 23
stifle.
In raionul comuneI se Oa
piatra de var, i anume pe riu-
rile Bistrita i Coste0i, pe sub
poalele muntilor i maT ales in
eat. Petreni, care $I-a luat nu-
mirea chiar de la aceasta pia-
tra, care se exploateaza de adi
in mare cantitate.
coala dateaza in comund de
la 1862. Cladirea e vechia $i
proprietatea comuner. Se fre-
cuenta de 55 copiT (52 baetT
3 fete), din numarul de 303
copiT (144 baetI $i 159 fete) in
virstd de $coala. titi carte 250
barbatI $i to femeT. Cu intre-
tinerea $coaleT, statul cheltue$te
anual 2160 le!.
In comund sunt 150 stupT cu
albine. VatrasatuluT are 67 hect.,
iar comuna intreaga ca izlaz cu
tot are 1505 hect., afarä de
proprietatea statuluT.
oseaua care merge la maul-
stirea Bistrita, inlesne$te comu-
nicatia intre Tirgul-Horezul $i
intre comunele dupä nul Bis-
trita, mergind spre S. pana la
com. Babeni, unde da in $o-
seaua judeteana ce vine din spre
Caracal spre Rimnicul - Vilcea.
Comunicatia intre comunele mar-
gina$e se face pe drumurT $o-
seluite.
Veniturile comuneT Coste$ti
se urea la 4562 le! anual $i
cheltuelile la 3368 le!.
Se margineste cu com. Bar-
bate$ti, Bode0i, Birze0i $i Tom-
$ani.
Coste§ti, sat, CU 50 locuitorl, in
jud. Arge$, plasa Oltuluf; face
parte din com. rur. Dragute$ti-
Sapunari.
www.dacoromanica.ro
COSTEM
Coste§ti, sat, pe apa Teleorma-
nul, jud. Arge$, pl. Cotmeana ;
face parte din com. rur, cu a-
cela$T nume. Are o bisericä, cu
hramul Adormirea, deservita de
preot, I cintaret 0 1 para-
cliser ; o $coala primara rurala.
Coste§ti, sat, cu 592 suflete, in
jud. Arge$, plasa Arge011, pe
malul drept al riuluI Valsana ;
face parte din com. rur. Co-
ste0i.Stroe0i. Are o biserica, cu
hramul Cuvioasa Parachiva, de-
servita de I preot i I cintäret
o scoald primara. rurald.
COSte§ti, sat. (VezT esurile, sat,
jud. Bacati.)
Coste§ti, ciftun de resedintd, al
com. Coste$6, pe malul drept
al riuluT Calmatuiul, jud. Bu-
zati. Are 430 locuitorT, earl' lo-
cuesc in 104 case.
Coste§ti, ceilun, al comuneI Cos-
te0i, plasa Jiul, jud. Gorj, in
care se afla re$edinta
Are o populatie de 130 fa-
milif, sag 406 suflete, din call
2 familiT cu 8 suflete tiganT.
Sunt too contribuabilT.
Suprafata catunuluI e de 600
hect., din care 250 hect. pd-
dure, 315 hect, loe de cultura,
finete i pa$une, 13 hect. vil
§i 22 hect. prunT.
Locuitoril poseda : 25 plu-
gurT, 26 care cu boT l 5 carute
cu cal.
Sunt m stupT.
Vite : 177 vite marl cornute,
22 ca!, 110 of, 105 capre $i
94 rimatorT.
Unif din locuitorT se ocupa
cu agricultura, iar cea maT mare
parte sunt rotar! i dogarT.
Catunul are i biserica de
lemn, facuta de locuitorT, pe la
1800, deservita. de I preot i I
cintaret; I circiuma. ; 4 fintinT.
 cOsTwri
Coste§ti, sat, in jud. Dimbovita,
plaiul Dimbovita-Ialomita, cat.
com. Runcul.
Coste§ti. Vezi Sberesti-Costesti,
jud. Neamtu.
Coste§ti, com. rur. si sat,in jud.
Tutova, pl. Simila, in marginea
de N.-E. a judetuluf, pe pirlul
Bilavoiul.
FormeazA singur o comunA
(com. Costesti).
Are 1586 locuitorT, din cari
279 contribuabili, cari locuesc
in 378 case.
.5 tia carte 115 persoane.
Teritoriul comuneT este udat
de riul Birlad si piriul Bila-
voiul.
Se cultivA viea pe o intindere
de 100,75 hectare ; livezile cu
prunT sunt pe o suprafatä de
53,25 hect.
Comerciul se face de eAtre
15 persoane. LocuitoriT se ocu-
pa mult cu rotAria.
Are o scoalA primarl de 135.-
eti si 2 biserici.
Veniturile comunei sunt de
9032 lei, 40 banT anual.
Coste§ti, sat, face parte din co-
muna ruralg. Costesti, plaiul Ho-
rezul, jud. Vilcea. Este situat
pe ambeIe maluri ale riului Co-
stesti. Aci e resedinta primA-
riel* si scoala. Are o bisericA,
cu hramul Adormirea, fAcut.ä de
lemn si fondatA de cAtre An-
tonie Arhimandritul, Egumenul
mAnAstireT Bistrita, la anul 1710;
reparatA, mAritA si tencuitA nu-
mal pe din afarA, de locuitoriT
enoriasT, la anul 1891. Din hri-
soave, se constata cá Mihaia-
VodA-Viteazul, in semn de mul-
tumire pentru victoriile repur-
tate contra Turcilor, a dIruit
mosia Costesti, care era pro-
prietatea lui , mAndstirei Bis-
trita.
678
Coste§ti, stalie de dr. de fier,
jud. Arges, plasa Cottneana-
Gdldsesti, corn. Costesti, pe li-
nia Pitesti-Slatina, pusl in cir-
culatie la 5 Ianuarie 1875. Se
allá pe aceastA linie intre sta-
tiile Pirvu (12 kil.) si Stolnici
(15.9 kil.) Este si statie de bi-
furcatie, de oare-ce de aci pleacA
o linie, hala Costesti - Rusi - de-
Vede - T. - Mdgurele. Inaltimea
d'asupra niveluluf mArif de
224'.45. Venitul acestei statii,
pe anul 1896, a fost de 138.933
leT, 5 banT.
Coste§ti, decil, in jud. Suceava,
numit si Dealul - CoasteT, pe
care stA o parte din satul Ciu-
mulesti-Ganea.
Coste§ti. VezT Dealul - Porcilor,
jud. Vilcea.
Coste§ti, mofie, in jud. Argesul,
pl. Argesul, cu o intindere de
1153 pogoane, din care 700
pog. pAdure, proprietatea Sta-
tului. Are o arena anuald de Coste§ti, fost pichet de granii'd,
4500 leT.
Coste§ti, mofie, in jud. BuzAii,
com. Costesti. Are 1360 hect.,
mal toate arabile si 32 hect.
pAdurea Gomoesti.
Coste§ti, mofie a statuluT, fostd
pendinte de mAnAstirea Bistrita,
situatA in com. Costesti, plaiul
Horezul, jud. Vilcea, care s'a
arendat pe periodul 1888-93,
cu 4500 lei anual.
Coste§ti, Päuleasca, sati Zädä.-
riceni, trup de mofie, cu un
cAtun, pendinte de com. Talpa-
13itcoveni, pl. Glavaciocul, jud.
Vlasca, proprietatea d-lui Al.
Zäddriceanu.
Coste§ti, pädure a statuluT, si-
tuatd in com. Costesti, plainl
www.dacoromanica.ro
CoSTETr-DAIA
Horezul, jud. Vilcea, in intin-
dere de 2000 hect., formatA
din trupurile : Padina - SeacA
(loo hect.), Alunul (125 hect.),
Piraiele (150 hect.), MAgura, Al-
bul, Muntele-Neteda si Dosul
(1625 hect.).
Coste§ti, phi:1, in judetul Mehe-
dinti, plaiul Cerna. Izvoreste
din poala muntelui BAnia ; trece
prin comuna Costesti si contri-
bue la formarea riului Topol-
nita.
Coste§ti, rid, jud. Vilcea, izvo-
reste din muntele Neteda, curge
de la N. catre S. printr'o vale
ingustd si adincA, udI comuna
Costesti si se varsA in 14111 Bi-
strita, pe malul sting, mal sus
de com. Tomsani.
Coste§ti, india fioftii, jud. Arge-
sul, pl. Cotmeana, pe drumul
cel vechiu de la Pitesti la Sla-
tina.
in jud. Mehedinti, plaiul Cerna.
Coste§ti, treceitoare peste gra-
nità in Austria, judetul Mehe-
dinti. Se uneste cu Poteca ce
vine de la coin. rur. Prejna.
Coste§ti-Ciolacul, sat, in partea
de S. a comuna Costesti, pl.
Tirgul, jud. Botosani, pe pi-
1.1111 Teisora. Are o populatie
de 72 familiT, san 294 suflete,
din cari 64 contribuabilf.
Are o bisericd, deservia de
I preot si 2 cinaretr ; o moarl
de apA pe Teisoara.
Vite: 205 vite mari cornute,
21 cal, 320 or, 8o mascurr.
Sunt 6o stupT cu albine. Se
afld aci : I circiumA ; 3 comer-
cianti ; 4 meseriasT.
Coste9ti-Daia, com. rur., jud,
 COSTE§TI-DIN-DEAL
Gorj, plasapule, in partea de N.-
V. a comuna Groserea. E si-
tuata pe valea Dala si putin
cam pe coastele dealule Ani-
noasa. Se compune din eatu-
nele Costesti i Dala.
Are o suprafata de I000 hect.,
din carT 400 hect. padure, 480
hect. loc de cultura, finete si
pasune, 33 hect viT si 42 hect.
prunT.
Locuitorrf sunt maT totT mos-
nenT.
Are o populatie de 200 fa-
sati 716 suflete, din carT
2 familif cu 8 suflete tiganf.
Sunt i6o contribuabill.
Locuitorir posea.: 35 plugurr,
44 care cu bol, 6 en* cu
ce, 240 vite marT cornute, 31
ce, 180 oT, 209 capre i 112
rimatorT ; IO stupT.
Venitul comuneI este de 1500
leT anual, lar cheltuelile de
roo Id.
In comuna se gasesc 2 fintie
si I circiuma.
Sunt 2 bisericT de lemn, de-
servite de i preot
taret.
Comunicatia se face printr'o
sosea comunala, care o pune in
legaturd la N.-V. Cu comuna
Piscurile, si /a S.-E. Cu comuna
Groserea.
Costesti-din-Deal, sat, judetul
Dimbovita, plasa Bolintinul, cdt.
com. Produlesti.
Costesti-Gherghel, sat, in partea
de S. a comuneT Costesti, pl.
Tirgul, jud.Botosani ; formeaza
un trup cu Costesti-Ciolacul
Costesti-Mefic.
Are o populatie de 116 fa-
sati 532 suflete din carT
107 contribuabilT.
Vite sunt : 263 vite marT
cornute, 40 cal marT si miel.
626 oT si 170 mascurT.
StupT cu albine sunt 60.
679
Se afla ad. : i circiuma ; 2 a fost de 1027 capete vite marT
comerciantl; 3 meseriasT.
Costesti - Melic, sat, in partea
de S. a comunel Costesti, pl.
Tirgul, jud. Botosani, formind
un trup cu Costesti-Ciolac si
Costesti-Gherghel. Are o popu-
latie de 64 familiT, sail 214
suflete, din carf 52 contrib.
Vite sunt : 187 vite marT
cornute, 17 cal, 214 oT i 6o
mascurT.
Este o circiumä si 2 meseriasT.
Costesti-Räzà sesti, sat, pe mosia
cu acelasT nume, jud. Suceava,
com. Ruginoasa. Asezat pe co-
sta dealule Ulmisul, formeazà
un sat cu Costesti-Sturdza. Mo-
sia e in intindere de 47 falcI,
toate cultivabile. Are o biseria,
cu hramul Sf. VoevozT, crádita
din lemn de preotul Petrea Pa-
ladi Secara la 1777; o scoala
rurala mixta, conclusa de un
invatätor platit de comuna, in-
fiintata la 1885 si frecuentatä
de 41 scolarT. Cu etatea de
scoald sunt 68 baetT si 44 fete.
Costesti-Stroesti, COM. rUr., pe
apa Valsana (jud. si pl. Arges)
la i i kil. de Curtea de Arges
(resedinta subprefecturel) si la
28 kil. de Pitesti. Se compune
din satele : Costesti i Stroesti,
avind impreuna 340 familiT, san
1679 suflete, din carT ro fa-
mili de tiganT. In com. sunt
2 bisericÌ si 2 scolT primare
rurale, cite una in fie-care sat;
4 circiumT. Budgetul com. pe
anul 1882-83 a fost de 1559
leT la veniturT si de 1483 lel
la cheltuelT.
D upa o publicatie oficiala
(1887), aceasta com. numara 259
contribuabill si are un budget
de 1654 leT la veraturI si de
1562 leT la cheltuelI.
Numarul vitelor in anul 1887
www.dacoromanica.ro
COST1ENI
(927 boT si vacT, 100 ce) si de
565 vite marunte (400 oI
capre i 145 rimatorl).
Costesti-Sturdza, sat, pe mosia
si in com. Ruginoasa, jud. Su-
ceava, formind un singur sat
cu Costesti-Razasesti. E asezat
pe tarmul sting al BahluetuluT-
Rece. Impreura cu Costesti-
Razdsesti, are 115 case populate,
cu 117 capI de familie, se:1477
suflete (244 barbatT si 233 femel),
din carl un sträin. Contribuabill
s.int 100. Vatra satelor ocupa
25 ala si 49 prajinT. LocuitoriT
se ocupa cu plugdria si cultura
viilor.
ImpropietaritT la 1864 sunt
25 palmas? si 30 codasT.
Drumurile principale sunt : la
Tirgul-Frumos (5 kil.) si la Ru-
ginoasa (7 kil.)
Biserica i coala din Cos-
testi-RazAsesti serva i acestuI
sat.
Costieni, com. rur., in judetul
Putna, pl. Biliesti. E situata pe
malul SiretuluT, la confluenta luT
Cu Rimnicul, pe un pamint ar-
gilo-nisipos.
Distanta eT de sub-prefectura
plaseT (Suraia) e de 20 kil., iar
de capitala judetuld, de 58
kil.
Marg,inile acestel comune sunt:
la N. riul Siret, care o desparte
de judetul Tecuciti, la E. Tirgul-
Namoloasa, la S. jud. Rimnicul-
Sarat, lar la V. Siretul si co-
muna Nanesti.
Comuna Costieni se com-
pune din catunele Costieni,
(unde e si primaria comuneT)
si Belciugul.
Populatiunea comuneI, dupa
cel din arma' recensamint e de
320 capT de farnilie, saa 1225
suflete (594 barbatT, 631 femeT).
Aceastà populatiune se impar-
 COSTIENI
tea ast fe!: 632 neinsuratI (306
barbatI, 326 femeI), 546 insuratI,
47 vaduvI, (15 barbatI, 32 fe-
mef); 1215 rominI si lo de di-
ferite nationalintI ; 1216 orto-
doxI si 9 mozaicI; 275 agricul-
torI, 12 meseriag, 27 comer-
ciantl, 9 avind profesiunI libere,
94 muncitori cu bratele si 18
servitorI.
tif.1 carte 42 persoane.
Numarul caselor de locuit e
de 262.
Miscarea populatiund pe anul
1892 a fost : 4 casatoriI, 52
nasterT si 27 mortI.
Are o biserica filiala, cu
hramul S-ta Treime, tintnd de
parohia Tirgul-Nämoloasa.
Copif cu virstä de scoald sunt
177 (92 ba.etI si 85 fete.) Com.
subventioneaza scoala din T.-
NAmoloasa cu 150 leI anual.
Sunt 264 contribuabilI.
Budgetul comuneI pe anul
1893-94 a fost la veniturr de
3091,57 leI si la cheltuell de
3074,79 leT.
Numarul cultivatorilor a fost
In acelasT an de 113.
Vite sunt 1416, din cari : 366
boi, 380 vacI, 70 capre 560
si 40 porcI.
Viile ocupa o intindere in-
semnata si produc, in termen
mijlociti, 14 hectolitri la hectar.
Cultura viteI in anul 1893 a
fost pe o intindere de 90 hect.,
producind 879 hectol. vin in
valoare de 27000 leI.
In comuna. sunt : 4 circiumarI ;
bacan; I chiristigia ; i brutar;
2 cArausI; 4 cizmarI.
Circulatia se face prin diferite
drumurI nesoseluite i printr'o
sosea comunala, care uneste
comuna cu Namoloasa de o
parte si cu Calieni de alta parte.
Costieni, ciftun, in comuna cu
acelasI nume, pl. Biliesti, jud.
Putna. Este situat pe malul Si-
680
retuluI, pe un pamint argilo-
nisipos.
Are o biserica filiald, cu hra-
mul Sta Treime.
Costieni sati Asan-Aga, ciétun.
(Vez! Asan-Aga, jud. Vlasca).
Costieni, ditun, pendinte de com.
Mihdlesti, pl. alnistea, judetul
Vlasca. E. situat pe malul Ar-
gesuluI.
Costieni, baltd, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-j., com. Costieni-
Mari; forman de piriul Valea-
Boului, la N. comuner, pro -
prietate particulard. Are 16 po-
goane intindere.
Costieni, tnovild, in jud. R.-S5.-
rat, pl. Rimnicul-d.-j., com. Cos-
tieni, in partea de E.
Costieni, pirig, In judetul
rat, plasa Rimnicul-d.-j. Este o
parte din piriul Valea-BouluI,
ce trece prin cele 2 comune :
Costieni-MarT si Costieni-d.-j. ;
formeaza balta Costieni.
Costieni-de-Jos, com. rur., in
jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-j.,
pe piriul Costieni.
Este asezata in partea de V.
a judetuluI, la I0 kil. spre S.-
E, de orasul Rimnicul-Sarat si
In partea de V. a pläsel, la 7
kil. spre N.-V. de com. Ball-
ceanu, resedinta pläeT. Comu-
nele invecinate sunt: Costieni-
Mari, la 3 kil.; Socariciul, la 2
kil.; Baltati, la 9 kil.
Se margineste la N. cu Bal-
tati, la V. cu Costieni-MarI, la
E. cu Salcioara, la S. cu So-
carici u I.
Piriul Costieni (o parte din
01111 Valea-Boulul), o uda. la
S. formind i helesteul Costieni;
afluentul eta Orzäneasca o uda.
la E; sunt aci si 92 puturi.
www.dacoromanica.ro
COSTIENIDE-JOS
Catunele carl o compun sunt:
Costieni-d.-j., resedinta, la V.;
Orzaneasca, la E.
Suprafata cotnuneT e de 2700
hect., din carI 200 hect. vatra
comuneT, 1500 hect. ale locui-
torilor, 1000 hect. ale proprie-
tatiI particulare.
Populatia comund e de 185
familiI, cu 592 suflete ; (294
barbatI si 298 femel); 322 ca-
sAtoritI, 252 necasatoritI, 18 va-
duvI. tia carte 65 persoane.
Este o biserica, cu hramul
Sf. Dumitru, zidita in anul 185o
de preotul Zamfir Iordache, cu
ajutorul locuitorilor ; este ingri-
jita de comuna i deservita de
I preot, I cintaret si I para-
cliser.
mixta, fundan in anul
1874 de comuna, este con-
clusa de I Invantor si frecuen-
tan. de 32 elevI.
Calitatea pamintuluT este
buna ; in ce priveste cultura pa-
mintuluI, com. are : 2300 hect.
arabile, 150 hect. imas, 8 hect.
vii, zo hect. finete.
Locuitorif ati : 58 plugurI; 1381
capete vite, din carr 356 bol,
155 yac!, 102 ea!, 101 epe, 509
o!, I capra, 153 rimatori. Trans-
portul productelor se face prin
statia Zoita, la 4 kil. spre V.
In comuna sunt 6 comercianti
(din care unul strain); din acestia
4 sunt circiumarI.
Calle de comunicatie sunt:
1. drumul comunal Rimnicul-
Sarat-Faurd, trecind prin co-
munele Baltati, Costieni, Bala-
ceanu, Galben-NisipurI; 2. spre
Costieni-Mad ; 3. spre Salcioara;
4. spre Pirliti (jud. Buzaa).
Sunt 150 contribuabilI. Veni-
turile comuneI sunt de 7103
leI, 87 l'ami' si cheltuelile de
6875 leI, 25 basa.
Costieni-de-Jos, In judetul
sat,
R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-j., cat.
 COSTIENI-MARi
de resedintl al comuna Cos-
tieni MarT. E asezat la V. co-
muner, lingd helesteul Costieni.
Are 150 hect. Intindere, cu o
populatiune de 100 familiT, sati
369 suflete, din carT 120 con-
tribuabilT. titi carte 70 per-
, si I cintAref.
soane. Are o bisericA si
scoall.
Costieni-Mari, com. rur., in jud.
R.-Sdrat, pl. Rimnicul-d.-j., pe
&tul Costieni.
1-a luat numele de la pirlul
Costieni care o udd.
Este asezat In partea vesticl
a judetuluT, la 9 kil. spre S.-
E. de orasul RImnicul-Sárat, si
in partea vesticA a plAseT, la
lo kil. spre N.-V. de com. BA-
16.ceanul, resedinta plAseT. Co-
munele invecinate sunt : Cos-
tieni-d.-j., la 3 kil.; Socariciul,
la 4 kil.; Boldul, la 9 kil.; Sal-
cioara, la io kil.; Drogul, la 20
kil.
Se márgineste la N. cu com.
Baltati, la E. cu Socariciul si
Costieni d.-j., la S. si V. cu
com. Pirliti, (jud. BuzIä).
Piriul Costieni o udA la S.,
pirlul GrebAnul la N., Valea-
BouluT formeazA, la E., elesteul
Costieni. Mar sunt si 98 pu-
011
CAtunele carT o compun sunt:
Costieni-MarT, resedintA, la E.
si Zoita la V.
Suprafata comund e de 2760
hect., din carT : 440 hect. vatra
comund, 770 hect, ale locuito-
rilor si 1550 hect. ale proprie-
tarilor.
Populatia comuneT e de 361
fam., san 1175 sufl.; 570 bAr-
bati si 605 femeT ; 361 cAsáto-
ritT, 794 necasAtorit1 i 20 vA-
duvT.
ti.ti carte 120 loc.
In comuna sunt 2 bisericT :
una in cAt. Costieni-Mari, cu
hramul Adormirea-MaiceT-Dom-
68495. Mareta .1hc1 tomar (aojo ufic. I ot. JI.
681
nuluT, zidia in anul 1848 de
care enoriasiT comuna; a doua
In cAt. Zoita, cu hramul Ador-
mirea-MaiceT-Domnulul, ziditA in
1848 de enoriasT si ingrijitä de
comuna; fie-care are cite I preot
o Este o scoald mixtà, fundatA
In 1872, de comunA, condusA
de I InvAtItor si frecuentaa de
64 elevI.
Comuna are 2300 hect. a-
rabile si 20 hect. viT.
LocuitoriT posedä : 195 plu-
gurT ; 2 pive ; I moará cu a-
bur/ ; I maqind de treerat.
Vite sunt 2420 capete, din
carT : 620 bol, 350 vacT, 209
cal, 100 epe, 1015 oT si 126
rimAtorl.
In com. sunt : 4 potcovarT, 1
timplar si 1 geamgiä.
Transportul se face prin sta-
tia Zoita, la 1 kil. spre V. de
comunA. Sunt r i comerciantT,
din carT 6 cIrciumarT.
Cdile de comunicatie ale co-
mune/ sunt : drumul comunal
Rimnicul - Fäurei, trecind prin
comunele BAlfati, Costieni, BA-
Ileeanul, Nisipuri ; spre gara
Zoifa ; spre Costieni-d.-j.-Sälci-
oara ; spre Pirliti, (judetul Bu-
zar*
Comuna are 361 contrib. Ve-
niturile ei sunt de 8069 16',
19 banT anual si cheltuelile de
7799 leT, 57 banT.
Costieni-Mari, sat, In jud. R.-Sä-
rat, pl. Rimnicul-d.-j., cät. de
resedintl al comuneT Costieni-
Mari% E asezat la E. comuneT,
pe 0.1111 Costieni. Are 270 hect.
intindere, si o populatie de zoo
fam., sail 675 sufi., din cati 212
contrib. titi carte 80 persoane.
Are o bisericä si o scoald co-
munalA.
Costin, lac, in jud. s'i. pl. Tul-
cea, pe teritoriul comuna Sa-
www.dacoromanica.ro
COSTINETI
tul-Noti. S'a format dintr'o re-
vázsare anterioarl a bratuluT
Chilia, de care azT este alimen-
tat prin o miel edita. Are
forma unuT cimpoiti, al cAruT
fluer 11 formeazd girla Iacob-Su-
hat, ce se intinde de-alungul
grinduluT Stipocul, pe o lungi-
me de 14 kil., intrind si pe te-
ritoriul comunei urbane Chiba-
Veche, din pl. Sulina ; partea
opus á formeazA coada numitA
Costin-Ciuc, care si ea comu-
niel cu lacul Baciul. Din acest
lac porneste o &id lungA, numità
Aliboca-Suhat, care, dupd ce tre-
ce prin lacurile Tihacul, Posla-
rul , Pepurnicul , Pisceanul si
Cirnpoiul, merge de se scurge
In eirla Pardina, dupá un curs
lung de 18 kil. Lacul este incon-
jurat de toate partile cu stuf.
Are o intindere de 240 hect.,
si contine bun si mult peste
de apA dulce : caracudd, stiu-
cä. si biban. Locuitoril din sa-
tul Pardina se Indeletnicesc cu
pescuirea luT, al cdruT venit a-
partine statulul.
Costin-Ciuc, lac, format de la-
cul Costin si mal mic de cit a-
cesta, in jud. si. pl. Tulcea, pe
teritoriul comunei rurale Satul-
Noti ; comunicA cu lacul Baciul ;
e inconjurat cu stuf; are 8o
hect.; produce peste bun, al cdruT
venit apartine statuluT.
Costineni, sati Costine§ti, jud.
BacAil Vezl Costinqti.
Costine§ti, com, rur., in partea
de N.-V. a pldseT Tirgul, jud.
Botosani, la distantA de 15 kil.
de orasul Botosani. Se compune
din satele : Belcea, Costinesti,
Dolina, GAureana si Leorda. Are
o suprafatA de 4485 hect. si o
populafie de 422 fam., sati 1465
suflete, din carT : 1407 RominT,
39 Evrer, 9 GermanT si 13 Tigani.
86
 C0ST1NEM
Calitatea pamlntulur este buna ;
locurile cultivate ati o intindere
de 2070 hect.
Vite sunt : 1255 bol si vacl,
12 bivolr, 220 cal, 1330 or, 40
capre si 350 porcr.
Sunt 28 stupr cu albine.
In com. sunt 5 iazurr cu peste;
5 morT de apa. si 1 de aburr.
Comuna este strätatuta de
calea ferata Veresti-Botosani si
are statie la Leorda, de unde
pleacd linia la Dorohoiù.
Budgetul are la veniturr 5743
ler si la cheltueli 5741 ler.
Sunt 4 bisericT, deservite de
3 preotr si 4 cintaretr; 2 ciplI
mixte, conduse de 2 Invatátorr,
din care unul plätit de stat.
Una din scolT este frecuentan
de 30 elevl si 8 eleve si cea-
l'alta de 27 de elevr si 4 e-
leve.
Costinesti, sau Costineni, saù
Versesti-de-Sus, M'Él' for, jud.
Bacä.u, pl. Tazlaul-d.-j., al com.
Sanduleni. Numele acesta i s'a
dat de la Costin Rosetti. Satul
este situat pe valea Posada, d'a
stinga Tazldulur-Mare. CapT de
t'O.M. sunt 4, sufl. 22.
Vite sunt : 22 cal, 40 vite
mari cornute si 150 or.
Costinesti, sat, In centrul comu-
ner Costinesti, pl. Tirgul, jud.
Botosani. Are o suprafata de
1293 hect. si o populatie de 80
fam., sau 398 suflete.
Are 1 biserica, deservin de
I preot si 2 cintaretT ; I scoala
mixta, conclusa de I invätätor,
si populatä Cu 30 elcvI si 8 e-
leve.
In vechime, se zice, mosia
Costinesti era a lur Delii-Boeri;
asta-e este proprietatea d-lur I.
Arapu. Satul era odinioara a-
sezat pe vale si se numea Ami.
Vite sunt : 114 vite albe, 22
car, 742 or si 129 mascurr.
682
Costinesti, mofe, jud. Bacáti, pl.
Tazläul - d. -j., com. Sanduleni.
Are 715 hect., apartinind caser
lui Costin Rosetti ; da un venit
de 8000 ler.
Costinestilor (Dealul-), detzl, pe
mosia Leorda, comuna Costi-
nesti, plasa Tirgul, jud. Boto-
sani.
Costinestilor (Ponoarele-), po-
noare, in partea de V. a sa-
tuluT Costinesti, com. Costinesti,
jud. Botosani.
Costisa, com. rur., in jud. Neamtu,
pl. Bistrita. E asezata in cap 5.-
tul despre E. al judetulur, intre
com. Buhus la E.-S., jud. Ro-
man la E., com. Siliste si Po-
doleni la N., com. Socea si al-
desti la V., despar. tindu-se in
toate partile (afara despre V.,
unde hotarul e format prin cur-
sul rlulur Bistrita), prin linir con-
ventionale.
Terenurile sale sunt in mare
parte accidentate, si mar ca o-
sebire toatà regiunea centrald
si nordica, fiind strabatuta de
doua sirurr de dealurr: Orbicul
si Silistea, ce se intindparalel
unul de altul, In directiune V.-
N.-E., despartindu-se intre ele
prin valea pasuluT Orbicul ; nu-
mar in partea despre V.-S. se
scoboan in podise, catre va-
lea rlulur Bistrita.
Este formata din satele : Cos-
tisa, Ciolpanul, Mocani, Orbicul,
Sberesti-de-Jos, Sberesti-de-Sus
si Minoaia. Are o populatiune
de 1737 suflete, CU 376 capr de
familie ; su nt 844 barbatT si 893 fe-
mer ; 937 necasatoritI, 683 c5.-
satoritr, 109 vacluvr (72 vaduve)
8 divortatr ; 395 baetr, 423 fete.
tii.1 carte 97 persoane, nu stiù
1640. Dintre locuitorir impro-
prietäritT In 1864 sunt : 169 carT
stdpinesc insi-si locurile lor; 7
www.dacoromanica.ro
COSTIA.
ca urmasr; I loc stapinit de ca-
tre altiT, 77 carr de si insuratI
si cultivatorT de pamlnt, n'aa
inca nicr un fel de proprietate.
Terenurile cultivabile si priin-
cioase plantelor agricole au o
intindere de 1137 hect., carT,
repartizate dupd felul semana-
turilor, dati : 646 hect. porumb,
222 hect. uta, 16 hect. secara,
98 hect. orz, 96 hect. °yaz, 3
hect. hriscit, 7 hect. cinepa, 13
hect. rapita, ¡o hect. fasole si
2 hect. cartofl.
Imasul are o Intindere de 85
hect. 8o ara' si nutreste un nu-
mar de 1664 capete de vite.
In comuna sunt : 3 bisericr
in stare buna, cu lo deserventr,
platitT din fondurile comunale
cu suma de 560 ler; o scoala,
conclusa de un invantor platit
de Stat ; 8 morT de apd ; 2 pive
pentru fiicutul sucmanelor; dor
fierarT ; 7 rotar.
Budgetul comuner e de 5018
ler la veniturT, si de 5004 ler la
cheltuelT.
Comunicatia ca satele veci-
ne se face prin : soseaua mixta'.
Piatra-Bacaù, care traversean
comuna in partea despre S.-V.
paralel cu rhil Bistrita; prin ca-
lea ferata ; prin soseaua care In-
cepe de la Ratusul din vale a ex.-
guluT Buhus si duce prin satul Or-
bicul-d.-j., Orbicul-d.-s.; prin so-
seaua comunalä, care Incepe din
dreptul kil. 26 al soseleT mix-
te, si duce prin satul Costisa
In soseaua OrbiculuT spre Si-
listea ; prin dota alte sosele
carT incep : una din dreptul kil.
27 si alta din dreptul kil. 28
al soseler mixte Bacn-Piatra,
unindu-se catre satul Duresti
(com. Podoleni), in satul Sbe-
resti-d.-s. ; prin un drum natu-
ral care duce din satul Sberesti-
d.-s., in soseaua Orbiculur, pu-
in mar sus de acest din urma
sat ; precum si prin alte dru-
 COSTISA
murT naturale care leagd dife-
rite localitatT.
Cosfisa, sat, in jud. Neamtu, pl.
Bistrita, com. Costi§a. E situat
la 29 kil. departare de ora§ul
Piatra. Are o populatie de 342
cal:A de fam. In acest sat se
afla.: re§edinta comuneT; o bise-
rica; o §coall, frecuentata de
12 bletT §i 48 fete.
Acest sat se mal' nume§te §i
Hirlace§ti.
Costi§a, sat, face parte din com.
Corni, pl. Berhecia, jud. Te-
cuela. E situat pe malul Sire-
tuluT, la S. com., la o depar-
tare de 5 kil, de re§edinta eT.
Are o populatie de 44 familiT,
sau 170 suflete.
Satul fiind a§ezat pe malul
Siretulur, locuitoriT se ocupa pe
linga agricultura i cre§terea vi-
telor §i cu pescuirea.
Teritoriul com, este de 372
hect.
LocuitoriT, totI fo§tI claca§T, aa
fost improprietaritT la 1864
stapinesc 112 hect.; iar proprie-
tarul mo§ieT, numitä. Sirbi, sta-
gIne§te 260 hect.
Cosfisa, cit., jud. Vasluia, pl. Ra-
coya. VezT Valea-Caselor.
Cosfisa, mahala, in satul Glava-
ne§ti, com. Muncelul, jud. Te-
cuela.
Costisa, deal, servind ca ima§
satuluT Buda, jud. Suceava ; con-
tine multa piatra.
Cosfisa, mofie, situatl pe teri-
toriul com. Costi§a, pl. Bistrita,
jud. Neamtu. Formeaza trup cu
mola Carmane§ti, §i in ispi-
soacele vechI sta Costi§a-i-Car-
mane§ti. E situata intre
Bane§ti, Podoleni, Bode§ti, Bu-
hu§oaia §i Sili§tea. Este pro.
683
prietatea d-neT Profira Arghiro-
pulo.
Venitul anual al mo§ieT e de
50.000 leT; lar casele de locuit,
6 morir, 5 circiumI, 8 co§are,
pod peste riul Bistrita (care a-
partine proprietateT), sunt eva-
luate aproximativ la suma de
60,000 ler.
Costisa-SatuluI, a'eal, jud. Vas-
luI. VezI Dragote§tilor (Dealul-).
Cosfisata (Rimata), sttncti, jud.
Dimbovita, plaiul Ialomita-Dim-
bovita, cat. comuneT Besdeadul.
VezI Besdeadul.
Costisei (Movila-), moviM, pe
mola Leorda, jud. Boto§anI,
pl. Tirgul, com. Costine§ti.
Cosfita, sati Costisa, sat, jud. Ba-
cOa, pl. Bistrita-d.-j., com. Va-
lea-Mare. E situat pe riul Cu
acela§I nume, aproape de obir-
§ia sa §i pe deal. Are 6o capI
de familie, saa 171 suflete. Vite:
24 cal, 8o vite cornute, 90 porcI
§i 24 capre.
Costocani, dea 1, se intinde spre
N. de satul Deleni, com. Cior-
te§ti, pl. Crasna, jud. Vasluia.
Costofirul, loc izolat, In jurul
comuneI Ote§ani, plaiul Hore-
zul, jud. Vilcea.
Costomirul, sat, in jud. R.-Sd-
rat, pl. Rimnicul-d.-s., cat. co-
muneT Pardo§i. Si-a luat numele
de la piriul Costomirul. Este
a§ezat in partea nordica a co-
mune1, la 1800 m. spre N. -V.
de catunul de re§edinta, Erna-
tica, la poalele dealuluT Costo-
mirul, pe riul Cilnaul. Are o in-
tindere de 41 hect., cu o po-
pulatiune de 50 familiT, saa 252
suflete, din carT 43 contribua-
bilT. Stia carte 21 persoane.
www.dacoromanica.ro
COSTULENI
Costomirul, a'eal, in jud. R.-Sa-
rat, pl. Rimnicul-d.-s., comuna
Pardo§i. Se desface din Dealul-
Babel' ; brazdeazä partea de N.
a comuneT; se sfir§e§te In riul
Cilndul; este acoperit cu pa-
durT.
Costomirul, pirîz, in jud. R.-Sä-
rat, pl. Rimnicul-d.-s., comuna
Pardo§i. Izvore§te din Dealul-
CilnduluT ; curge dealungul dea-
luluT Costomirul, udind catu-
nul cu acela§T nume, §i se var-
sa in riul Cilnaul pe partea stin-
ga a luT.
Costoroavei , afluent
al Sa§teT-Mari, jud. Suceava.
Costovul, mofie, in jud.
com. Scortarul-Noa, pe ambele
malurT ale riuluT Buzan, intre
mo§iile Scortarul-Noti §i Desi-
rati, in intindere de 960 hect.,
proprietatea d-luT Costov.
Costuleni, corn. rur., formeaza
partea de S. a pla§el Brani§tea,
jud. Ia§i, pana In marginea jud.
fiind a§ezatä pe §esul
dintre Prutul i Jijia, la 21 kil.
de Ia§i §i pe Dealul-Costulenilor,
de-a dreapta JijieT. Este formata
din satele Costuleni §i Maca-
re§ti, cu o populatie de 343 fa-
sati 1408 suflete.
In partea despre S. a comu-
neT sunt dealurT acoperite cu
padurI; padurT se afld §i in par-
tea §esuluT despre Prut. Toatä
intinderea comuneT e proprie-
tatea statulul.
Are 2 bisericT, deservite de
preot i i cintaret; 2 colT,
conduse de 2 invatatorT i fre-
cuentate de 74 §colarT, 69 bäet/
§i 5 fete.
Budgetul com. e de 4085 leT,
30 banT la veniturT, §i de 4048
le!, 30 banT la cheltuelT.
Vite sunt : 3900 capete, din
 COSTULENI
cari : 1477 vite mari cornute,
1846 oT, to capre, 183 caT si
384 rimatorT.
In Costuleni sunt 2 morT, I
de vint si 1 de aburi.
Costuleni, sat, in partea de S.
a comuneT Costuleni, pl. Bra-
nistea, jud. Iasi, de a dreapta
riulur Jijia. E situat sub poa-
lele dealului Marcociul. Are o
populatie de 153 familiT, sau
645 suflete.
Are o biserica, zidita la 1858,
deservita de I preot si I &in-
taret ; o scoala, Cu localul de
zid, lnfiintata in anul 1858 si fre
cuentata de 43 elevT.
Vite sunt 1765 capete, din
carn 531 vite marì cornute, 995
oT, ro capre, 80 cal si 149 ti-
matori.
Costuleni, deal, pe teritoriul co-
muneI Costuleni, pl. Branistea,
jud. Iasi.
Cosani, sat, face parte din com.
rur. Mändstireni, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea. Are o populatiune
de 132 locuitori, 62 bärbati si
70 femei.
Cosarele, sat, Cu 61 locuitorT,
jud. Arges, pl. Galasesti. Face
parte din com. rur. Cateasca-Po-
pesti.
Cosärelele, sat, face parte din
com. rur. Gornetul-Cricov, pl.
Cricovul, jud. Prahova. Are o
populatie de 457 locuitorT, 235
barbati li 222 femeT. Se afla
ad i o biserica, cu hramul Sf.
Imparatl, fondata In anul 1831
de Dr. Arsache.
Cosà. relele, mofie, judetul Pra-
hoya, comuna Gornetul-Cricov,
proprietatea d-luT Emanoil La-
hnvari, pe care la anul 1864 Coscodana, baltel, in forma de
s'al"' improprietarit o parte din
684
locuitorii comuneT Gornetul-Cri-
COV.
Cosäreni, ceitun, pendinte de co-
muna Corbul, pl. Mijlocul, jud.
Olt. E situat cam In centru,
intre Vitanesti si Ungheni, in
dreapta Vedel. Are 180 locui-
torT. Se leaga la S.-E. printr'o
sosea comunald, peste Vedea,
cu cat. Sirbi-Mao-I,ura.
Cosca, sat, in partea de E. a
com. Cosesti, pl. Racova, jud.
Vasluiti. E situat in valea din-
tre Dealul - Mare si al Costei,
vale prin care trece piriul cu
acelasT nume.
Are o suprafata de 338 hect.,
din carT : 107 hect. padure si
116 hect. loe de cultura finet,
ima§ ale proprietateT, iar 115
hect. ale locuitorilor, cu 4 hect.
vie. Are o populatiune de 77
familiT, sau 367 suflete.
Numarul vitelor e de 414 : 194
vite marT cornute, 16o oT, 8 Importanta economica a a-
capre, 15 cal §i 45 rimatorT.
Locuitorii posea 20 plu-
gurT si 36 care cu bol.
Cosca, pilla, izvoreste din fun-
dul satului Cosca, comuna Co-
sesti, pl. Racova, jud. Vasluiti;
curge spre S.-E. pana la locul
numit Fintina-cu-Hanul, unde se
uneste Cu plriul Cosesti si de
acolo se varsa In Racova.
CosceI (Dealul - ), (Coscuta),
deal, se intinde de la N. la S.,
paralel cu Dealul-Mare, din com.
Cosesti, pl. Racova, jud. Vas-
luiti, pana la confluenta piraie-
lor Cosca si Cosesti, unde se
termina. Aceste dota dealuri
formeaza o aparare naturalä in
pärtile de N.-E. si S. ale satuluI
Cosca.
semi-cerc, in milocul satuluT Pri-
www.dacoromanica.ro
COSERENI
sacani, com. Prisacani, pl. Bra-
nistea, jud. Iasi.
Coscova, trup de pädure, a sta-
tului, In intindere de 70 hect.,
pendinte de com. Bdlteni, pl.
Jiul-d.-.s, jud. Olt, care Impre-
una cu trupurile: Lupa si Ve-
dita, formeaza padurea Recea.
Coscovata, lac, in jud. Ialotnita,
plasa Ialomita -Balta. E situat
la extremitatea de N.-E. a pla-
seT, pe o intinsä lunca. Acest
lac comunica prin partea de N.
cu Dundrea. Cind apele aces-
tui fluviii sunt sedzute, lacul are
o lungimea de aproape I° kil. si
o latime de 4 kil. ; iar cind a-
pele DundreT cresc, lacul are o
intindere mult maT mare, ast-
fel ca ocupa toata lunca, intin-
zindu-se si in jud. Braila.
Contine multi pestt si racT,
lar pe margine are trestie, pa-
pura si tiperig.
cestuT lac este cunoscuta din
vechime. Radu-Vocla (caluga-
rul Paisie), fiul lui Radu-Vocla
cel Mare, a Inzestrat manastirea
Mislea, din jud. Prahova, cu
multe mosii, pe Ruga cari a'6clat
si jumatate din balta Coscovata.
Coserei (Valea-), vale, izvoreste
din raionul comuneT PAusesti-
Mäglasi, plaiul Cozia, jud. Vil-
cea si se varsä in riul Rimni-
cul, tot in raionul acestei co-
mune.
CosereI (Poiana-), poiand, la
V. de com. Zavideni, pl. Oltul-
d.-s., jud. Vilcea.
Cosereni, com. rur., In jud. Ia-
lomita, plasa Cimpului. E si-
tuata pe partea dreapta a fiu-
luI Ialomita si spre V. de com.
Boranesti, la ioi kil. de Cala-
rasi, capitala districtului.
 COERENI 685 COETI

Teritoriul comunel are o su- Co§erila, poiand, corn. Balilesti, pe culmea dealului ce formeaza.
prafata de 780 hect., din carT pl. Riurile, jud. Muscel. malul JijieT, com. Movileni, pl.
270 hect. padure si coprinde Copoul, jud. Iasi. i.-a luat nu-
doul mosiT : Cosereni, cu 68o Co§erilor (Dealul-), deal, pe mele de la coserile proprietä.-
hect. si Giuresti, cu 1 oo hect., mosia Stanceni, com. Bäluseni, teT, ce se aflá litiga ea. Aceasta
ambele proprietatf particulare. pl. Tirgul, jud. Botosani. movila nu e naturala ; dateaza
Dupa legea rurall din 1864, din timpurT vechi.
sunt improprietaritT 207 locui- Co§erilor (Dealul- ), deal, se
torT ; neimproprietdriti se mar intinde de la E. spre V., pe Co§e§ti, com. rur., jud. Muscel,
afla 117 locuitorT. teritoriul com. Cucuteni, plasa plasa Riul-DoamneT, la S.-V.
Aceastä comuna are un sin- Stavnicul, jud. Iasi, si, unindu- de Citnpulung, capitala distric-
gur sat, situat Ruga apa riuluT se cu dealul Pausesti, din com. tulur. E situatä. pe malul sting
Ialomita, pe tarmul drept. Pausesti, pl. Stavnicul, formeaza al riuluT Doamna, la 32 kil.
Prin acest sat trece catea na- In partea despre S. sesul Vo- departe.
tionala Bucuresti-Urziceni. Ina- loaia. Se margineste la N. cu com.
inte comuna avea dota sate : Leicesti, la S. cu com. Dirmo-
Cosereni si Giuresti, dar prin Co§erilor (Dealul-), deal, spre nesti, la E. cu com. Balilesti
imultirea populatiuneT, satul Giu- E. de com. Voinesti, pl. Stav- si la V. cu com. Jupinesti. Are
resti s'a contopit cu Cosereni, nicul, jud. Iasi, numit ast-fel, o populatie de 1812 locuitorf,
asa el azT nu mal formeaza de la coserile proprietatel ce din carT 309 contribuabilf.
sate separate. In Cosereni este se aflá pe podisul luT. Se in- Budgetul are la veniturT 2238
resedinta primarieT si a jude- tinde de la N. spre S. si unin- leT si la cheltuell 22 13 leT.
catorier comunale. du-se cu dealul Frasinul, for- Se compune din 3 catune :
Populatiunea comunel este de meaza sesul BahneT. E bogat Cosesti, Pacioiul si Petresti.
1551 locuitorT, cu 398 capT de In fin*. Cea maT mare parte din lo-
familie si 1153 membrir de fa- cuitorT se ocupa cu fabricarea
milie, saa 768 barbatl si 783 fe- Co§erilor (Dealul-), deal, jud. vaselor de lemn, precum: butr,
mei ; su nt : 15 2I RominT, 3 GrecT, Vasluiti, numit ast-fel dupa co- putinT, vedre si cu fabricarea
1 Bulgar si 26 alte nationali- serile ce sunt pe el. Incepe din de oale de pämint.
tatl ; 1549 crestinI ortodoxI si coasta apusana a dealuluT Ra- Cultura prunelor este o prin-
2 mahometanT ; 412 agricultorr, diul ; merge spre S.-V., pe lin- cipalä ocupatiune a locuitorilor.
4 meseriasT, io comerciantT, 3 ga piriul Bahner; se intoarce Pe lingä tuica ce fabrica, si a-
avind profesiuni libere, 21 mun- spre S., pe l'higa soseaua na- ceasta in cantitate pana la
citorl si 22 servitoff. tionalä si prin partea de E. a 15000 decalitri anual, locuitoriT
titi carte 328 persoane. satului si se sfirseste de-a dreap- prepara, in marl cantitatI, prune
Vite sunt : 874 bol, 192 caT ta ptriuluT HumarieT. afumate, cu carl fac un insem-
si 1817 ol. nat comereig.
Comuna avea in 1887-1888 Co§erilor (Dealul-), deal, in In comuna sunt 3 bisericT,
veniturT in suma de 3430 leT si comuna Solesti, plasa Crasna, deservite de 3 preotT si 4 das-
cheltuell in suma de 4179 leT. jud. Vasluiti, numit ast-fel de edil.
Sunt dota scolT, una de bdetI, la coserile proprietateT ce se coala, conclusà de un invd-
cu 40 elevl si una de fete, cu aflä pe el. Se intinde de la E. Olor normalist, este frecuen-
15 eleve. satuluT Solesti; merge spre N.; tata de 45 elevI si eleve. Sta-
Are o biserica, deservita de se intoarce spre E., si, descriind tul cheltueste cu intretinerea el'
I preot si 2 dascalf. In bud- un semicerc, se intilneste cu 108o lel anual.
getul comunei este prevazuta D ealul-Radiulu T. In raionul comuneT se culti-
suma de 504 leT pentru cler. va 3 pogoane vie. Pe teritorul
Co§eriul, deal, se intinde pe te- comund statul are o padure,
Co§ereni, cdtun, al com. Preajba- ritorul comunei si a satuluI Pe- compusd din stejar, fag, car-
de-Padure, pl. Ocolul, jud. Ro- tresti, pl. Stemnicul, jud. Vasluiti. pen, anin, alun si pluta, in in-
manati. Se mal numeste si Fu- tindere de 600 hect.
lai. (Vez! Preajba-de-Padure). Cc:geriulul (Movila-), movild, O osea leaga com. Cosesti

www.dacoromanica.ro

cu Dirmonesti la S. si cu Lai-
cesti la N. Aceasta osea
spre N. in calea judqeana Cim-
pulung-Curtea-de-Arges.
Riul Doamna in timpurile ploi-
case, si me ales primavara,
face marI stricaciunI terenulur,
fie prin debordare, fie prin
schimbarea matceI sale.
Co§e§ti, com. rur., in partea de
E. a pl. Racova, jud.
de a stinga pIrtulul Racova, la
distanta de 22 kil, de orasul
Vasluiti. Este formata din sa-
tele : Cosesti, Cosca, Fundätura,
Valea-Ond i Ezerul, pe o su-
prafata de 880 hect. din carr:
294 hect. padure si 360 hect.
loe de cultura, fina, imas ale
proprietater, lar 280 hect. ale
locuitorilor, cu 5 hect. vil' si
livezI. Are o populatie de 272
familii, sau I 144 suflete, din carT
33 strainI.
Are 2 bisericI, deservite de
2 cintaretT ; o scoala ; o cir-
ciumà.
Budgetul com, e de 1426 leT
la veniturI si 1418 leI, 56 bani
la cheltuell.
Sunt 164 contribuabilI.
Locuitorif poseda : 76 plugurI
si- 141 care cu bol.
StupI sunt 60.
Co§e§ti, sat, face parte din co-
muna rurald cu acelasI nume,
plasa Riul - DoamneI, judetul
Muscel.
Co§e§ti, sat, si refedingi de co-
mund, in centrul comund Co-
sesti, plasa Racova, judetul Vas-
luiu. Este asezat pe capatul de-
spre E. si pe ambele laturi
ale DealuluT-SatuluT, prin care
curge plaul cu acelasI nume.
Este la distanta de 24 kil. de
Vasluiu si de 14 kil. de Pun-
gesti, resedinta plaseI.
Are o suprafata cam de 157
686
hect., din carl: 12 hect. padure
si 131 hect, loe de cultura, 17-
'14, imas, ale proprietateI, lar
14 hect. ale locuitorilor. Are o
populatie de 85 fam., sail 345 sufl.
Acest sat si-a luat numele
de la un razes, numit Postelni-
cul Coseriul, ce s'a asezat in-
tilasI data pe acest loc.
Proprietatea satulul este a lo-
cuitorilor razesr, carT se pretind
a fi coboritorI din vechiT mos-
nenI, improprietaritI de tefan-
cel-Mare, dupa razboiul de la
Racova.
Are o biserica, fácutd la 1790,
cu un dascal ; o scoala, infiintata
la 1886, frecuentata de 17 elevI
o circiuma.
Vite : 249 vite tuarI cornute,
931 or, 6 capre, 46 cal si 57
rimaorT.
Locuitoril posea. 29 plugurI
si 52 care cu bol.
Sunt 6o stupI.
Co§e§ti, deal, in raionul comuneI
Cu acelasI nume, plasa Riul-
DoamneI, jud. Muscel, pe care
se cultiva 150 hect. vie.
Co§e§ti, loc izolat, face parte din
comuna ruralá Cu acelasI nume,
plasa Riul-Doamner, judetul Mus -
cel.
Co§e§ti, pddure, proprietate a
statuld, in intindere de 600 hect.,
pendinte de comuna Cosesti, pl.
Riul-DoamneI, judetul Muscel.
Co§e§ti, pirill, izvoreste din par-
tea de N. a com. Cosesti, plasa
Racova, jud. Vasluid, si anume
din satul Fundatura ; curge spre
S.-E. ; trece prin partea de E. a sa-
tuluI Cosesti, si, pe teritoriul com.
Ivanesti, la locul numit Moara-
lul-Haier, se varsd in piriul Ra-
coya.
Co§if (Valea-), vale, com. Fin-
www.dacoromanica.ro
COLUGEA
finele, pl. Cricovul, jud. Prahova.
In aceasta vale se varsa multime
de 'Afilase, cal% dind ploua,
maresc esceptional volumul apeI
din aceasta vale, aducind stri-
caciunI terenuluI.
Cosii (Valea-), deal, in partea
de N. a com. Fintinelele, plasa
Cricovul, jud. Prahova, pe care
se cultiva multa vita de vie.
De d'Id viile filoxerat, se
cultiva pe acest deal porumb
Parte servä pentru pa-
sunatul vitelor.
Co§lugea, sat, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noua, cat. comuneI
Lipnita. E situat in partea cen-
trará a pläser si cea nordica a
comuna', la 212 kil. spre N.-V.
de catunul de resedinta, Lipnita.
Este asezat pe valea AlmaliuluT
sati Ghiol-Ceair, la 1/2 kil. spre
V. de ezerul Oltina, fiind inchis
la N.-V. de catre dealul Uzum-
Bair si la S.-E. fiind marginit
de tufarisul Curt-Orman si de
terenul Alis-Pasa. Suprafa¡a sa
este de 427 hect., dintre care
12 hect. sunt ocupate numaT
de vatra satuluI si de gradinI.
Populatiunea sa, care este for-
mata mal numaT din RominI,
este de 154 familif, saii 629
suflete, ocupindu-se maT mult
cu cresterea vitelor i cultivarea
viteT de vie. Sunt podgoriI in-
semnate la N. - E. satuld si
putin i in partea vestica. Ca-
sete sunt asezate de - alungul
väeï AlmaliuluI, cu o directiune
de la S.-V. catre N.-E. ; marI,
curate, cu un aspect cit se poate
de frumos si asezate regulat,
formind ast-fel un drum drept
prin mijlocul satuluT. Drumurile
comunale care trec prin sat sunt
urmdtoarele : Satul - Noti - Cuiu-
giuc, care trece prin mijlocul satu-
lul, de la N.-V. catre S.-V.; Pirjoa-
ia-Lipnita, care tae satul pe la
 CWUGEA
partea sa nordicA, si perpendi-
cular pe cel-l'alt drum ; un alt
drum vine de la alnia.
Co§lugea, fir de dealurï, din
jud. Constanta, pl. Silistra-Nourt,
ce se intinde pe teritoriul co-
munelor rurale Satul-Noti, Cilnia-
Girlita, Lipnita si Gdrvan. Dea-
lul Coslugea, culmea principald,
impreund cu ramificatiile eI, brAz-
deazá partea vesticä a plaseI, pe
cea sud-vesticA a comuneiSatul-
Nou, pe cea esticA a comuna
Glrlita, pe cea vesticA a comuneI
Lipnita, si pe cea nordia. a com.
Garvan. Ramificatiile ati direc-
tiune generala de la S. spre E.,
coprinse fiind ast-fel *filtre Du-
nAre la N., ezerul Gîrlita$i valea
Nursus-Ceair la V., hotarul Do-
broger spre Bulgaria la S., eze-
rul Oltina si vAile Dermen-Ceair,
Satischioi-Ceair la E., coprinzind
ast-fel un teten de mal bine de
22.000 hect. Ramificatiile acestur
sir de dealuri, carr se desfac
din culmea Coslugea sunt : la
E., dealurile Uzum-Bair prelungit
cu dealul PietreI, dealul Cindeli ;
la S., dealurile Sirti-Iol-Bair, pre-
lungit la S. cu dealurile Dermen-
Sirti, Ciriagi-Iol-Bair; la V. dea-
lurile : Oliucli, Cuingiuc- Iol -
Bair, GArvan-Bair, Scorei, pre-
lungit cu dealul Galita, Girlita,
Canli-Dere, cu dealurile Taplic,
Draca-Dervent i dealul alnia ;
la N. dealurile : La Doul-Movile,
Dealul-de-la-Cetate, Ciatal- Or-
man si Dealul-dincolo-de-Silisl-e.
Aceste dealuri, din pricina na-
turilor stincoase, fac ca malurile
DundreT si lacurile, pe lingl
carI se aflA, O. fie lnalte i ri-
poase, asa sunt ale ezerelor
Girlita si Oltina ; valle Licma,
Urna, Satischioi-Ceair. Cea maI
mare inAltime a lor o intilnim
in Garvan-Bair, 181 m., pe teri-
toriul bulgAresc al com. Garvan.
InAltimea medie este de 88 m.
687
Movilele presdrate pe acest
$ir de dealurr sunt numeroase,
unele naturale, altele fäcute de
oameni; principalele sunt :
joaia (141 m.), Coslugea (138
m.), la N., Caragia (149 m.),
Almalicul (133 m.), Verlichioi
(145 m.), Curdeli, la S. $i E.,
Cuiugiuc (130 m.), Iuc-Mezarli
(168 m.), la S. si V.
Basin ele alimentate de accastil
c ame sunt acelea ale Dundrei,
iezerele Girlita si Oltina. In
DunAre se deschid vAile : Ghi-
vizlicul-Mare, alnia, formatd din
Cilnia-Veche si Canti-Dere, Li-
cina ; in iezerul Girlita se des-
chid vAile : Girlita sati Scorei,
Cuiu-Iuc-Cului, formatà din va-
lle Lamburlu-Culac, Caraghios-
Ceair, Garvan-Ciair, Iaiba-Ciair,
Cuiu-Giuc - Ceair, Cara - Burun-
Ceair, aril-Misi-Ceair; in iezern1
Oltina se deschid Coslu-
gea, format5. din valle: Irortie,
Micul-Ormar, Tanasaia, Almall-
Culac, apor Valea- Almalicului
sati Ghiol-Ceair, Derca - Ceair,
Lipnita, Ciali - Ceair, Ciamurli
si balta Iort-Mac.
PAdurile, odinioard, coprindeati
cea mai mare parte din pantele
si muchiile acestor dealuri ;
ins5. abia 4500 hect. mal* exist5.
in urma devastärilor Cerchezi-
lor si Mere neingrijite a locui-
torilor ; ele sunt presArate : la
V. cu pAdurile Licina, Dervent,
Tapsic, Ganta, Girlita ; pädurile
Cuiugiuc, Garvan la S.-V.; pä-
durile Echenli - Orman, Saidi-
Orman, Iasi-Orman, Cara - Ali-
Corusul, Chiresli-Orman, Sala-
Curu-Orman, la S. si S.-E.
TufArisurile acoperd cea mai
mare intindere, dupA care vin
semandturile, apoi finetele si in
urmA de tot viile satelor, din
care mal importante sunt ale sa-
telor alnia, Galita $i Satul-Noti.
In interiorul acestei culmi, in
val*, gAsim asezate comunele al-
www.dacoromanica.ro
CWI.:GEA
nia, Lipnita, Cu 6:tunde sale:
Velichioi, Cuiugiuc i Co$lugea,
iar pe rebordurile exterioare
sunt asezate co mun ele Satul-Noti,
Cu cAtunul sdA Pirjoala si Glr-
lita, Cu cAtunul sAti Ganta. Aces-
te comune si cAtune sunt unite
intre ele prin drumuri numeroa-
se : catea judeteanA Ese- Chioi-
Girlita - Lipnita - Curu - Orman ;
apoI drumurT comunale nume-
roase ce tae in lung $i 'n lat
toate aceste dealurr.
Co§lugea, moviM, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Noud, pe te-
ritoriul comunei rurale Lipnita,
$i pe al cA' tunuluI sAti Coslugea,
de la cate si-a luat numele. Este
situatd in partea de N. a pldsei
si cea nord-vesticd a comuna,
pe muchea principald a dealului
Coslugea. Prin ea trece si ho-
tarul dintre comunele Lipnita,
si aula. Are 138 m. inAltime.
Fost punct trigonometric de ob-
servatie rangul al 2-lea, do-
minind prin inaltimea sa satul
Unja, valea alnia - Veche si
valea Co$lugea, cum si drumul
comunal Cilnia-Pirjoaia, ce trece
pe la poalele sale estice. Este
acoperitä cu verdeatä.
Colugea, deal, In jud. Tulcea,
pl. MAcinul, pe teritoriul comu-
na rurale Greci. Are o direc-
tiune generala de la N.-V. spre
S.-E., brAzdind partea esticd a
plAsei si a comunei. Din el se
lasä. multe ramificatii, asa avem :
la S., dealul Secarul; la E., dea-
lul tubeilor i Negoiul ; la N.,
dealil Teilor i Piscul-Inalt-si-
Tutuiat ; la V., dealul Piatra-
Mariei. Cel mai ridicat vid al
säti este virful Greci,. 426 m.,
cel mal inalt vid din judetul
Tulcea, $i chiar din Dobro-
gea. De pe el, vederea imbrAti-
seazA o intindere de mal multe
mil* de kiloinctrii pdtratT ; se
 COF,UGEA
vede Braila, Galati, Macin si
Dunarea, pe o mare intindere.
E de naturä stincoasa, avind
culmea acoperitA cu pasunT, iar
poalele si ramurile cu padurr
intinse de teI mirositorT, de
fagr si carpen!.
Co§iugea, areal, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul comu-
neT rurale Balabancea, si pe al
catunelor sale Geaferca-Rusg.
Islam-Geaferca. Se desface din
poalele vestice ale dealulur Bo
clogea. Se intinde spre S., prin-
tre Vaile-Stipanulur si Coslugea,
avind o directiune generala de
la N.-V. spre S.-E., brazdind
partea centrall a plaser i cea
nord-estica a comuner. Se.pre-
lungeste la S. cu dealul Gea-
ferca. Are 2 virfurr pietroase
inalte (33o m. si 312), puncte
trigonometrice de observatie de
rangul al 3-lea, dominind asu-
pra vaeT ptriulur Taita, a sate-
lor Hancearca, Geaferca-Rusa
asupra drumurilor ce le uneste.
Este acoperit cu padurI fru-
moase i pasunT bogate.
Co§lugea (La-Moara), locuintà
izolatii, in jud. Constanta, pl.
Silistra-Noua, pe teritoriul co-
mune! rurale Lipnita si pe al
catunulur san Coslugea, de la
care sr-a luat nurnele. Este o
moara de Ant, asezata pe ma-
lul vder Ghiol-Ceair, linga sat
chiar, pe o indltime de 119 m.,
unde a fost si un punct trigono-
metric de observatie de rangul
al 3-lea. Domineazä prin inal-
timea sa valea AlmaliculDere,
valea Ghiol-Ceair, satul Coslugea
si drumul comunal Lipnita-Cos-
lugea.
Co§lugea, vale, Injud. Constanta,
pl. Silistra-Noug., pe teritoriul
comunelor rurale Satul-Noti si
Lipnita. §I-a luat numele de la
6S8
dealul Coslugea, din care 10 ia
nastere. Este formata din uni-
rea a patru val mar micr: Va-
lea-luT-Iroftie, Micul-Orman, Ta-
na-Saia i Uzum-Ceair, care toate
isT aa inceputul in poalele ori-
entale ale dealulur Coslugea. Se
impreund cite-ffl patru la 2 kil.
spre S.-V. de satul Satul-Noa,
si, sub numele de valea Coslu-
gea, se indreapta. spre E., avind
o directiune generalä de la V.
spre E., brazdind partea de
N. a plaser si a comuneT Lip-
nita (si a catunuluT acesteia Cos-
lugea, caruia T-a imprumutat si
numele) 0 pe cea sudica a co-
mune! Satul-Noa. Dupa un drum
de 6 kil., se deschide din iezerul
Oltina in partea vestica a lur,
la j kil, mar jos de satul Satul-
Noa. Malurile sunt joase si a-
coperite cu verdeata. Terenul
strabatut de aceasta vale si a-
diacentele sale este coprins in-
tre dealurile Coslugea la V., Cia-
tal-Orman la N., Uzum-Bair
Dealul Pietrer la S., 0 iezerul
Oltina la E. Printre vade se-
cundare carr conduc catre ea,
cea mar insemnata e valea Al-
mall-Culac, pe care o primeste
pe dreapta, nu departe de des-
chiderea eI in iezerul Oltina. A-
ceast5. vale, ca si adiacentele sale,
nu are apa in tot timpul verer,
ci numaT primavara si toamna,
In timpul ploilor si topirer za-
pezilor. Printeinsa merge un
drum comunal: Cilnia-Satul-Noù
Co§lugea, vale, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul comu-
neT rurale Balabancea, si pe al
catunulur saa Geaferca-Turceas-
ca. Izvoreste din poalele vestice
ale clealuluT Boclogea ; curge
printre dealurile Boclogea de-
oparte, Coslugea i Geaferca pe
de-alta parte ; trece prin satul
Islain-Geaferca; taie clrumul co-
munal Balabancea-Orta-Chioi, si,
www.dacoromanica.ro
CWAIA
dupg un drum de peste 6 kil.,
se deschide in ;ralea piriuluT
Taita, pe dreapta, la 12 kil.
mar jos de satul Balabancea.
luat numele de la dealul
Coslugea, ale caruT poale le uda.
Copa, pei'dure, jud. Bazar', pl.
Trotusul, com. Bogclanesti. E-
sente stejarT, fagr, carpen! si
brazr. Are o intindere de 85 hect.
si este supusa regimului silvic.
Copa, munte, jud. BacAti, plasa
Trotusul, com. Grozesti, al caruT
virf poarta numele de Cosnita.
Copa, munte, jud. Baca, plasa
Trotusul, com. Bogclanesti, pe
teritoriul satulur Satul-Noa.
Copa, fibliaf, jud. Bacda, pl.
Trotusul, com. Bogclanesti; care
curge pe teritoriul satulur Sa-
tul-Noti. 41 are obirsia in pa-
durea Cosnita si se varsa in pi-
riiasul Hetmanul.
Copita, virf al muntelur Cona,
jud. Bacau, pl. Trotusul, de pe
teritoriul com. Grozesti.
Copita, fiiidure, jud. Bacga, pl.
Trotusul, com. Bogdanesti, de
pe teritoriul satulur Satul-Nou.
CO§Oaia, e/aun, pendinte de com.
Crevenicul-Mare saa Crevenicul-
Colfeasca, din pl. Neajlovulur,
jud. Vlasca. Este situat pe dea-
lul Vaer-Milcovuluf, despre S.,
proprietatea d-lur Victor Ionescu.
Are o biserica, deservita de
un preot si un dascal. Tine de
parohia Crevenia-Radulesti.
Are o suprafata de 1102 hect.,
din care s'a dat la 8o locuitorT
450 hect. Este un petec de pa-
dure de 5 hect,, producind un
venit anual de 60oo ler.
Prin acest cátun trece valea
Cosoaia, care da in Valea-Milco-
 C0§0A1A
vului ce o desparte despre N.
de proprietatea Obedeni.
Cosoaia, deal, In jud. Mehedinti,
pl. Closani, com. urb. Baia-de-
Arama.
Cosoaia, vale, ce vine din Pa-
risesti; trece prin Colfeasca-VA-
careasca si a in Valea-Milco-
vulur, pe mosia Cosoaia a d-lur
Ionescu. E situata in pl. Neajlo-
vulur, jud. Vlasca.
Cosoteiul, välcea, prin care curge
piriiasul cu acelasT nume, in
plasa Tirgulut, jud. Tereorman.
Incepe dintre mosiire Dragsani
si Cucueti, la punctul numit La-
cul-cu-PlopT, nu departe de ho-
tarul mosieT Merisani. Ocoleste
branistea de pe mosia Papa si
se varsa in riul Vedea, aproape
de podul de pe soseaua Ro-
siori-CiolAnesti, la capdtul pa-
dura Draganesti-Tigania. Pri-
mavara si pe timpurT ploioase
Cosoteiul se varsa si inunda pa-
durea Tigdnia.
Cosoveni saa Onceasca, cdtun,
pendinte de com. Balanoaia, pl.
Marginea, jud. Vlasca, proprie-
tate a EforieT Spitalelor Civile
din Bucuresti, situata pe ondu-
latiunele maluluT DunareT, des-
pre StAnesti.
Din suprafata totala, 4884
hect., s'aa dat, la 1864, la 58
locuitori, conform legef rurale,
284 hect.
Are un petec de padure de
tufa de 328 hect., care se aren-
deazA anual pe pret de 34700 1.
Are o biserica, deservita de
un preot si un &wat. Tine de
parohia Balanoaia.
Este departe de Giurgit de
II kil.; de Bucuresti, de 60 kil.;
de statia drumuluT de fer Fra-
testi, de 9 kil.
Se afla pe aceastA proprietate
58496 Afarole Diclionar Geografto. Vol. lb
689
valle: Gavanul, Valea-DuduitiT,
valea Cosoveni, valea Oncesti,
Valea - MAgariteT si Valea - Bil-
ciului.
Cosoveni, iag, in partea de N.
a comuna Uriceni, pl. Cosilla,
jud. Botosani.
Cosoveni, vale, pe proprietatea
Oncesti-Cosoveni, pl. Marginea,
jud. Vlasca.
Cosoveni-de-Jos, com. rur., jud.
Dolj, pl. Ocolul, la 14 kil, de
pArtare de Craiova.
Comuna este nezatà pe cos-
ti a dealului Lumasiul.
Se invecineste la N. cu co-
muna Pielesti, la S. cu comuna
Ghindeni, la V. cu com. Preajba
si Craiova, la E. cu com. Co-
soveni-d.-s.
In partea de E. a comuneT
se gasesc niste movile marT
(io) cu tnAltimI de 4 metri. Se
pretinde ca sunt facute de Co-
mani, un popor ce a cutreerat
din Olt si pana in DunAre. In
S.-V. com. subt dona morminte
marT, lungT de cite 100 ni. si
late de io m. unde se zice ca
ar fi ingropatT dof oamenT mari
de statura, uriasT sau jidovi.
In partea de V. a com. sunt
4 dealurT: Dealul-VAlcanestilor,
Dealul-Deleni, Dealul-Tuturelor
si Dealul - Sirbef, acoperite cu
vil*. La locul numit Sirba, se gd-
se§te pietr4 in mare cantitate,
din care s'al' pavat in 1884 so-
selele din amindoua comunele
Cosoveni.
Cursul de apa ce ucla comu-
na este piriul Lumasiul, ce iz-
voreste din dreptul scoaleT pri-
mare, din fintina CAlugara; cur-
ge prin partea de V. a com.
Pe linga acest piria se intinde
un pamint bun, pentru culti-
varea legumelor, pe o supra-
fata de 4 hect.
www.dacoromanica.ro
CWVENI-DE-JOS
Izvoare sunt: Tuturele si BA-
nesele, unde, legenda spune,
sT-ar fi avut conac Banul-MA-
racin e.
Ruine se &ese: la E. de
izvoarele Banese, unde batriniI
povestesc cd ar fi fost curtea
Banulul-MärAcine.
Numere acesteT comune se
trage de la oraselul Cosova sati
Casovia, de linga Cimpia-Mier-
lelor (Serbia), asezat *filtre Co-
panic si Scopia. Legenda aces-
tul nume este urmatoarea : In-
toral du-se Mircea-cel-Mare de la
iazboiul ce a avut Lazar, despo-
tul Serbief, cu Amurat I, impAra-
tul TurcieT la 1389, pe Cimpia-
MTerlelor, s'ar fi luat din acere lo-
curT (Casovia), in armata luT Mir-
cea, 12 bb.'rbatT si 1 femee de na-
tiune romina si cu ocazia tre-
cereT armateT pe acest loe, (sa-
tul Cosoveni de azi), aceT locui-
torl, cum li se maT zice 12 mo*
O I jumatate, aii rAmas aci, cu
numere de Cosoveni, de la care
s'a si dat numele satuluT, unde
s'ati stabilit, de Cosoveni. Din cei
12 bArbatT si I femee, 5 aa rd-
mas aci si aa dat nastere co-
muneT Cosoveni- d. -j., lar ceI
l'altI seapte si 1 femee ají mers
spre E. si aa fondat com. Co-
soveni-d.-s.
In vechime, aceasta comuna
se numea Deleni, de la un mic
deal pe care este asezata, si
era alipita pe la 1864 de com.
Cosoveni-d.-s., cu care a stat
unja pAnd la 1884, Martie 26.
De la aceastä data s'a constituit
ca comuna. singura Cu numere
ce avea din nainte, adicA cu
acera de Cosoveni-d.-j. AzT,- co-
muna are un singur sat, ce se
chiama Cosoveni-d.-j., in care este
resedinta primAriel si care co-
prinde dona. mahalale si anume:
mahalaua BisericeT, pe care se
afla scoala si biserica si maha-
laua Trochitestilor.
87
COWVENI-DE-J0S
In comung este i bisericg de
zid, fondatg la 1804, de satenT,
deservita de i preot iI din-
tgret ; o scoalg mixtg, ce func-
tioneazg din 1884, fiind intreti-
nuta de stat. Are i invagtor
si 17 pog. proprietate. Localul
pentru scoalä este inchiriat, con-
struit din zid i In stare buna.
In anul colar 1892-93 a fost
frecuentatg. de 42 baetT si 3
fete. Cu \Tit-stä de scoalg sunt
53 bgetT si 42 fete. tiù carte
44 barbatI si I femee.
Populatia comuner este de
862 suflete, din carT 430 bar-
batT si 432 femei. Dupd legea
rurald din 1864 s'atí impAmin-
tenit 12 locuitorr, iar dupg le-
gea din 1879 sunt 18 Insura-
Case sunt 214, maT toate de
zid, avind fie-care gradina el,
si bordee de lemn sunt 23.
Suprafata intregeT comune
trece de 1900 hect., din care
1750 hect. pgmlnt arabil si re-
stul padure.
Mosiile se numesc: Lumasiul,
apartinind statuluT si care e aren-
data, de la 1883-98, Cu 11350
leT anual si Cosoveni-d.-j., care
apartine satenilor.
Padurea, care se numesc Lu-
masiul, se gaseste pe mosia Sta-
tuluT. Are o intindere de 150
hect. A apartinut Banuluf-Ma-
racine, apol mandstirei Sadova
si in fine statulur. Afarg de pa-
durea Lumasiul, maT sunt doua
cringurT, in intindere de 15 hect.
fie-care si doug, branisti, in in-
tindere de 71/2 hect. fie-care.
Felul arborilor ce se ggsesc
sunt: cerul, girnita, artarul, ste-
jarul si lemnul dinesc.
Pe mosia locuitorilor din satul
Cosoveni-d.-j. este o moara c
aburi, unde se macina produc-
tele locuitorilor.
Pentru fabricarea tuiceT sunt
4 cazane. Femeile tese ptnza de
600
borangic din maasa eindaci-
lor de matasd.
CirciumI sunt 2.
Prin E. comuneT trece soseaua
judeteang Craiova Caracal, din
care se desparte soseaua veci-
nalä - comunala spre Ghindeni.
Aceastg osea este larga de
71/2 m.
Venitul comunei pe 1892-93
a fost de 1449,72 lei' si cheltue-
lile de 1391,26 leT.
Cosoveni-de-Jos, sat, jud. Dolj,
pl. Ocolul, com. Cosoveni d.-j.,
cu resedinta PrimarieT. (VezT
com. Cosoveni-d.-j.).
Cosoveni-de-Jos, judetul
Dolj, pl. Ocolul, com. Cosoveni-
d.-j.; apartine locuitorilor.
Cosoveni- de - Mijloc, fost sat,
jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Co-
soveni-d.-s. si azT mahala. Are
o bisericg, In altarul cäreia se
gaseste urmätoarea inscriptiune:
Aceastit bisericil este flicutti de d-nul
Ene Pitariu pKnI la jumXtate, apoT de
cl-nul Iancu Cosoveanu (Dhbuleanu) care
o a si terminat-o irnpreunl Cu totT sh-
teniT.»
Aceasta biserica nu are data,
dar dupa spusele barinilor este
cam de 70 anr. Are 17 pogoane
proprietate i serbeaza hramul
Adormirea-MaiceT-Preciste.
Cosoveni-de - Mijloc, flume ce
purta com. Cosoveni-d.-s., jud.
Dolj, pl. Ocolul.
Cosoveni - de - Sus, com. rur.,
jud. Dolj, plasa Ocolul, la 14
kil. depgrtare de Craiova.
Comuna este asezata pe un
loc ses, care poartg. numele de
sesul Cosoveni-de-Sus.
Se invecineste la N. cu com.
Pitesti, la S. cu comunele Malul-
Mare si Cosoveni-d.-j., la V.
Cu comuna Preajba i la E. cu
www.dacoromanica.ro
CO§CATENI-DE-StIS
comuna Leul, din judetul Ro-
manati.
Este udata de piriul Circea,
ce trece prin V. comuner, la 3
kil. depArtare.
Lacuri sunt : Cialiciul, spre
S.-E. lung de 120 stj. i lat de 40
stj. ; al-Rater sail al-Manef, la E.,
lung de TOO stj. i lat de 35
stj.; Curtea, la V., lung 140 stj.
lat de 20 stj., In raionul sa-
tulur ; Lacul-Lung, la E., lung
de 130 stj. i lat de 30 stj.
Alesteul, la N.-E., lung de 150
stj. i lat de 50 stj. ; Iazul, la
E., lung de 140 stj. i lat de
15 stj.; Insiratele, la N., lung
de 70 stj. i lat de 10 stj. ;
Branistea, la N., lung de 160
stj. si lat de 50 stj.
Terenul comunef este ses.
Se gasesc aci niste movile
marl carT incep din S. ace-
stei comune si merg care E.,
spre 1.1111 Olt, prin jud. Roma-
nati. Legenda spune ca sunt
acute de ComaniT, carT an cu-
treerat, in vremurT depgrtate,
aceste locurT.
Care 1864, comuna se nu-
mea Cosoveni-d.-mj. si se com-
punea dintr'un singur sat, ce se
numea tot Cosoveni-d.-mj. De
la r864 s'a alipit de comuna
Cosoveni - d. -j., pang la 1884,
Martie 26. AstazT este comuna
deosebitg, compusä dintr'un sin-
gur sat ce poartg numele de
Cosoveni-d.-s. si din mahalaua
Cosoveni-d.-mj.
Are doug bisericI, una in sa-
tul Cosoveni-d.-s. si a doua in
mahalaua Cosoveni-d.-mj. Bise-
rica din Cosoveni-d.-s. are In
tindá urtnatoarea inscriptiune :
cAceasa sfintit j dumnezeiascii. bi-
serid. s'a Inceput la anul 5809, (se
crede cit aceastit datI este gresitit) prin
ctitoriT Diaconul Vasile, cu Mitrana,
Chirea HerKscu cu Mitra, Chirea i Ni-
culae cu Floarea, Nicolae j Nedelcu
ce llinca, §erban cu Rada Nedelcu
Dicu cu Stamp
COWVENI-DE-SUS
Serbeaza hramul Sfintulur Ni-
colae. Inainte de 1809 era de
lemn, azT insa este de zid. Bi-
serica din mahalaua Cosoveni-
d.-mj. are o proprietate de 17
pogoane. In altarul er se ga-
seste urmatoarea inscriptiune :
e Aceastlt sfintl bisericI este inceput4
de d-nul Ene Pitariti pita la jundttate,
apoT de d-nu Iancu Cogoveanu (DKbu-
leanu) care o ati g terminat-o ihnpreunh.
cu to0 glena.,
Aceastä biserica nu are data,
dar dupa spusele batrinilor da-
teazd cam de 70 anT. Serbeazd.
hramul A dormirea-Maicer-Dom-
nulur.
In comuna este o scoala mix-
ta ce functioneaza din 1870;
e intretinuta de Stat si comuna
si conclusa de un invatator. In
anul scolar 1892-93 a fost fre-
cuentata de 6o elevr (52 baetT
si 8 fete). Cu vîrsta de scoall
sunt 175 copiT. titoi carte 177
barbatT si 3 femeT.
Populatia este de 2510 lo-
cuitorT, din carr 1270 barbatT
si 1240 femer.
Dupa legea rurala din 1864,
s'au improprietarit 6o locuitorY,
iar dupa legea din 1879 sunt
4 insurater.
Sunt I 50 case si 280 bordee.
Casele sunt de zid, avind fie-
care gradina e!. Bordeele sunt
de lemn.
Suprafata comuner este de
3000 pog., din carT 2665 pa-
mint arabil, iar restul, izlaz, lac,
teren sterp si roo pog. padure.
Mosia se numeste Cosoveni-
d.-j. si apartine d-lur Const. G.
I. Plesea si locuitorilor. Pe ea
se seamana grid, orz, porumb si
°yaz. Se cresc gindaci de ma-
tase pentru trebuintele familiare,
producindu-se in total pana la
50 klg. gogosT. Cinepa se scoate
pana la 4000 klg. fire din
10-15 pog. Prunir se cultiva
prin gradinele satenilor.
691
Pe teritoriul mosieT este o
singura padure ce se numeste
Cosoveni-d.-s. si care are o in-
tindere de ioo pogoane si
este compusa din cer, Omita
si putin stejar. Tuica se fa-
brica in ro cazane cu 2 tevr
fie-care. Femeile tese pinza de
tort, de la 5000-10000 cotT pe
an si dimie din Una de oaie, de
Ja 3000-5000 cotr pe an.
Locuitorir ad parte in viile
din Malul - Mare, Malul - Mic si
Sadova.
Circiumr sunt 2.
Comuna este strabatuta pe o
lungime de i i kil, de soseaua
judeteana Craiova - Caracal, de
soseaua vecinalá Cosoveni-Co-
soveni-d.-j., pe o lungime de
500 m. si de 4 osele comu-
nale in intindere de aproape 1
kil. fie-care.
Contribuabilr sunt 402.
Venitul comuner pe 1892-93
a fost de 3062 ler, 23 banT si
cheltuelile de 24721er, 38 banT.
Cosoveni - de - Sus, sat, judetul
Dolj, pl. Ocolul, com. Cosove-
ni-d.-s., cu resedinta primal-id.
(Vez! com. Cosoveni-d.-s.).
Cosoveni-de-Sus, mosie parti- Co§ul, pise, com. Govora, plasa
culara, jud. Dolj, plasa Ocolul,
com. Cosoveni-d.-s., apartinind
locuitorilor si d-lur Const. G. I.
Plesea. Pe aceasta mosie se
cresc si &dad de matase.
Cosoveni-de-Sus, pda'ure parti-
culara, jud. Dolj, plasa Ocolul,
com. Cosoveni - d. - s., in intin-
dere de roo pog. Esente: cer,
emita si putinr stejarr.
Cosoveni-de-Sus, ,ces, jud. Dolj,
pl. Ocolul, com. Cosoveni-d.-s.,
pe care se intinde comuna.
Cosreanca, vtilcea, la N.-E. de
com. Netoti, jud. Teleorman.
www.dacoromanica.ro
C OVLA
Costeni, sat, in partea de N.-E.
a comuner Dangeni, plasa Jijia,
jud. Botosani. Are o suprafata
de 227 hect. si o populatie de
7 familiT, sad 36 suflete, din
carr 5 contribuabilr.
Vite : 14 vite mar! cornute,
6 cal, 82 or si 5 mascurl. Este
I circiuma.
Costila, pisc, jud. Prahova, inalt
de 2500 metri d'asupra nivelu-
luT MariT-Negre. Acest munte,
impreunl c a Susaiul, Fata-Ga-
vaner, Unghia-Mica, si alta', a-
partinead din timpurile cele mar
vechr familieT Dudescilor.
La anul 1804, a trecut in po-
sesiunea unur locuitor, Balare-
tu. Acest munte se stápineste
azI de M. S. Regele Carol I,
si a fost cumparat, cu totT
muntir de mar sus, in Maid
1893, de la Manuk Bei, pe pre-
tul de ler 850.000.
Costila (Muntele-), pddure par-
ticulard., supusa regimulur silvic
inca din anul 1883, pe mosia
Muntele - Costila, pendinte de
com. Sinaia, plaiul Pelesul, jud.
Prahova.
Ocolul, jud. Vilcea.
Cosula, plasd, situad. in partea
de S. a judetuluT Botosani. Se
intinde pe dealurile si valle
dintre Jijia si Siretul.
Se margineste la N. cu plä-
sile Tirgul si Miletinul, la E.
cu pl. Jijia si jud. Iasi, la S.
cu jud. Iasi si Suceava si la V.
cu pl. Siretul.
Se compune din 12 comune,
din care una urbana:
I. Copita-4 Cu satul Copa-
laul, in partea de N. a plaser.
Copela, cu satul Cosula,
spre V. de Copalaul.
Cristesti, cu satele : Cri
COWLA
stesti i Schitul - OrdsenT (Mai-
cele), spre N.-V. de comuna
Cosula.
Deleni, cu satele : Deleni,
Macsut, Pircovaci i Slobozia,
in partea de S. a pldseT si spre
N.-V. de Hirldul.
Feredieni, cu satele : Fe-
redieni, Poiana i Unsa, la N.
de Deleni.
Fläminzi, cu satele : Cor-
dunul, Fldminzi, Mana si Pri-
secani, la S. de CopAldul.
Hirldul, com. urb., for-
matd din orasul Hirldul, la mar-
ginea de S. a plAser si a jude-
tuluT.
Leitdi, cu satele : Ldtdi
Prájeni (Silistea) la N.-E. de
com. Deleni.
Rädeni, cu satele : Bah-
luiul, Bascoteni, Mándstirea-luT-
Balus, Rddeni, *endreni i Vld-
deni, la N. de Feredieni.
ro. Slobozia - Seciitura, fer-
mata din satul Slobozia - Secd-
turd (Oniega), la S.-V. de Co-
sula.
1. Store,sti, cu satele : Sto-
resti i Frumusica (tIrgusor), la
S. de Faminzi.
12. Uriceni, cu satele : Bo-
sinceni, Chitoveni, Stahna, Tam-
ba i Tulburea.
Pdmintul, In partea de mijloc
si de S., este argilos si pIetros
si acoperit cu pdclurT, casi se
intind si peste partea de V.
a pläseT ; In partea de E. si N.-
E. pdmintul este argilos si ocupat
de semandturT.
Terenul acester pldsT este
accidentat l acoperit, in mare
parte, cu codri secularT.
In partea de mijloc a pldsel
se ridicd un deal inalt i pretros,
numit Tencusa, prin comunele
Storesti, Radeni, apoT prin Fere-
dieni, la numele de Cerbátoa-
rea, iar prin Deleni pdnd la Hir-
latí, numele de heträsia.
De o parte si de alta a aces-
692
ter sire se prelungesc, spre S.,
dealurT ce mdrginesc Bahluiul
afluentit sAT pe ambele partí.
Ast-fel sunt: Dealul-Mare, Sta-
nistea, Lebdcla, Bursucul, Bolo-
hanul i PIeträria in comuna Slo-
bezia-Secdtura ; Hirtopul, Ivd-
scoaia, Meld i Prisecani, in co-
muna Fldminzi ; Holmul, Dealul-
Ros si Tencusa, in com. Sto-
resti ; in com. Rdcleni;
Cerbdtoarea, Holmul, Nacul, Po-
lana, Raiul si Unsa, in com.
Feredieni ; Centuia, Gurgueta,
Holmul, Lutul-Galben, Dealul-
Mare, Mdrul-ScumpuluT, Modru-
zul, PIetrdria i Dealul-PIetrer, in
com. Deleni.
In partea de N. si N.-E. a
pläseT, se intind, pe ambele pdrtI
ale piriuluT Miletinul, maT multe
sire de dealurT, din care cele maT
principale sunt: Albia, Dumbra-
va, D umbral/4a, Furnicari, G hi-
lo nes ti , Cierul, Ursoaia i Teisul,
in com. Cristesti; Buda, Cerbul,
Jorovlea i \ramita in comuna Co-
Gornitul, Tamba i Voto-
ca, in com. Uriceni, Movila-Pdru-
luT i Prdjesti, In com. Latai.
VdT sunt inguste si putine;
cele mal insemnate sunt : Valea-
Miletinului, care strdbate plasa
In partea de N.-E. si e cea
maT rnare; apoT O neaga, Bahluiul,
Bahna, Tulburea, Scinteia si Do-
dolea, In dreapta MiletinuluT, lar
Novaci si Präjanul, in stinga lur.
Apele ce udd aceastd plasd
sunt: Miletinul, care udd partea
de N.-E. a pläseT, trece prin
comunele Cristesti, Cosula, Co-
pdldul, Uriceni si Ldtdi i pri-
meste ca afluentI din dreapta :
Piriul- SatuluT (Storesti), mara
cu Petricelul, Tulburea, cu Stah-
na si Bahna, Pirtul-VIddenilor,
Cornaciul, cu Pdldncuta, One-
guta, cu Pirtul-CruceT si piriul
Putreda, iar in stinga Prdjanul
si Novaci.
Bahluiul, udd partea de S. a
www.dacoromanica.ro
COWLA
plAser, curgInd prin pddure, trece
pe lingd Hirldul l apoI in jud.
Iasi. Primeste din diferite val
ale codrilor Deleni, de unde
izvoreste, mal multe piriiase,
precum : Vdcdrita, Racosul, Hu-
mosul, Tisa i Pircovaci, din
dreapta i Mägioara si Recea,
din stinga.
Sunt mal multe iazurT, si a-
nume : Leahul si Nacu, in com.
Feredieni; iazul de la Valea-
Rea, Movila-PdruluT si Hrana-
ciul, in com. alai; Lipoveni
Tofáneasca, In com. Cristesti.
Suprafata pldser e de 52400
hect.
Cea mal mare parte din in-
tinderea plAseT e acoperitd cu
padurT seculare, I numaT par-
tea de N., N.-E. si E. este
cimpoasd i ocupatd cu semd-
nAturT.
In privinta culturilor, terit, este
ast-fel impArtit: cu gnu, ovdz,
pdpusoiu, etc. se cultivd 22200
hect.; cu viT, 200 hect. ; acoperite
cu pdclurT sunt 19900 hect., din
carf 16502 hect. proprietd4 par-
ticulare si 3398 hect. ale StatuluT
(padurea Cosula i Feredieni);
iar restul de 10231 hect. din in-
tinderea pldseT sunt imase, finete
si locurile satelor.
Productiunea cereatelor s'a
evaluat, in 1890, la 52733 hecto-
litri gnuu, 128979 hectol. pdpu-
soití, 2419 hectol. secará, 16569
hectol. orz, 8857 hectol. ovdz,
6998 hectol. rapitd, 128 hectol.
hriscd.
Vite in 1890: 8427 bol
vacT, 1818 cal, 1236601 si 2588
porcI.
Animale salbatice pentru vi-
nat se gdsesc foarte multe, in
regiunea pdcluroasä.; ast-fel, in
codri, se gdsesc capre si porcI
salbaticr, lupT, vulpT, epurT, di-
horl, etc.
Industria, In aceasta plasä, se
inseamnd prin o velnitd de spirt
COULA
In com. DelenI, care produce
4000 decalitri spirt si 2 miel
fabricI de spirt de drojdil si de
tescovina in Hirlati, 2 fabricT
de uleiti in HirlAti, I fabricà
de sticla la Storesti, 3 mod Cu
aburI si 22 morI de apA.
Lemnaria i rotaria sunt bine
dezvoltate, in toate comunele
fiind bogatie de lemn, dar maT
mult in Hirlati; °lada, in com.
Feredieni.
Industria pIetrelor de moara
din com. Deleni este vestita ;
aceste cariere aduc un venit
anual de 20000 leI; apoi vin nu-
meroasele cariere de pratra pen-
tru constructiI isosele din com.
Storesti, Feredieni, Slobozia-Se-
catura.
Comertul consta din desface-
rea cerealelor, apoI vine: lemna-
ria padurilor, vinurile, animalele
produsele industriale, cariere,
etc.
Pietele de desfacere sun t Boto-
sani i Hirlati si de ad i la Tg.-
Frumos (Iasi).
Pentru comunicatiune este
catea nationala de la Htrlati la
Botosani, care trece prin miljo-
cul piase, legind mal toate co-
munele intre ele ; sunt apoI
mal multe sosele vecinale-comu-
nale, care leaga comunele cu
calea nationall
Populatia pasa Copla este
de 4952 familiI, sari 21911 su-
flete, din cad 4196 suflete in
orasul Hirlati, iar restul de 17715
in sate. Sunt 5520 contrib.
LocuitoriI se ocupa cu agricul-
tura, cresterea vitelor si cultura
viilor, iar ceI din regiunea pà-
duroasa cu lemnaria, 1:iletrada
si °lada ; ceI din orasul
Cu comerciul, miel industril
parte cu agricultura si cultura
viilor.
Er posecla 3230 stupI cu albine.
Plasa se administreazä de i sub-
prefect cu resedinta in Hirlää.
693
In privinta judiciara ea for-
meaza un ocol cu plasa Mileti-
nul; resedinta judecatorid e in
I Brial.
Serviciul sanitar se face de
medic de plasä, i vaccinator,
5 moase.
BisericI sunt 25, deservite de
20 preotI si 32 cintaretI. Este o
manastire, numita Cosilla, de ca-
lugarT, desfiintatele schitud: La-
curile, Unsa, Schitul Oraseni
sati Maicele, Schitul-luI-Balos.
coil sunt 14, din cad una
urbana de baetI si 2 rurale, 8
coli rurale mixte, I scoala
urbana de fete si 2 scolf rurale,
cu 4 instituitorl, 4 institutoare
si I maestra', io invatatod
2 invatatoare. coalele rur. sunt
frecuentate de 393 bdetI si 50
fete si cele urbane de 133 baetf
si 95 fete.
Co§ula, p/asii, in jud. Dorohoiti,
marginita la N. cu plAsile Herta,
de care se desparte prin hota-
rul mosiilor : Hilieui, din asta
despre Tirnauca din acea
plasa si cu Prutul-de-Sus, de
care se desparte prin hotarul
mosielor : Trestiana, Broscauti,
Carasa, Miclauseni, Corlateni
Vladeni din asta plasd, despre
Liveni, Popeni, Dumeni si Cor-
dareni din acea plasa. ; la S. se
margineste cu jud. Botosani,
de care se desparte prin hota-
rul mosiilor : PrAstesti, Braesti,
Gaureni, Popeni, Dimächeni, Ma-
teeni i Vadeni din asta plasa ;
despre Bucecea, Pituldseni, Co-
tirgaci si Calugareni din acel
judet; la E. cu plasa Prutul-de_
Sus, de care se desparte prin
hotarul mosielor : Hiliseul, Bu-
haiul i endriceni din asta plasa,
despre Ibänesti i Pomirla din
acea plasä i cu plasa Baseul,
de care se desparte prin hota-
rul mosiilor : Matceni i Va-
deni din asta plasä, despre
www.dacoromanica.ro
COWLA
Codrul-StamateI si Vorniceni din
acea ; lar la V., Cu plasa
Berhometele, de care se des-
parte prin hotarul mosiilor: Hi-
liseul, Buhaiul, endriceni, Pre-
lipca, Saucenita, HorlAceni, Co-
roveiul i Braesti din asta plasa;
despre : Tureatca, Dersca, Loz-
na, Virful-Cimpuld si Ionaseni
din acea plasa.
Forma teritoriala a piase
nu se poate asemana cu niel
o figura regulatä. Pe cit la N.
este de tot ingusta intre com.
Tureatca si Hanesti, pe atila
la S. este larga intre mosiile
Iondsani si Durnesti.
Suprafata plaseI e de 40,839
hect., 21 arri, din cad: 6381
hect. 17 arif sunt padure si
34458 hect. 04 aril cimp.
Aceste din urma se impart:
9070 hect., 93 ariI, partea cla-
casilor improprietariff dupl le-
gea din 1864; iar 25384 hect.
69 anT, partea proprietäteI mo-
siilor, cu 6381 hect., 17 ariI,
pAdure.
Plasa se afla asezata intre
doma culmI intinse de dealud,
ale cal-0r ramificad, läsate pe
dreapta i stinga lor, formeaza
mal multe val, udate de dife-
rite pirae, Intre cad se afla si
riul Jijia.
Solul e bun in toatä partea
cimpeanä si, prin fertilitatea sa,
da rasplata cuvenita ostenelilor
agricultorilor. Compozitia luI
este, maI in tot locul, in propor-
tiurif potrivite, de lut si nisip
cu humusul necesar. In partea
paduroasa care e in mica par-
te, calitatea e maI slaba, ser-
vid mal mult la pasunarea vi-
telor.
Padurile acoper o parte din
teritoriul plasel', mal mult pe
sirul dealurilor din unja Sire-
tulta ; aceste padurr sunt
tulatoare si de buna calitate; din
speciile diferite de arborI ce
COWLA
contin se scoate mula cdtime
de lemn pentru constructiunr
si pentru ardere.
Apele sunt abundente. Din 67
lazurI existente, pe deosebite
mosiT, cele mar principale sint:
Balicdi, de 6o hect., 16 aril, pe
Brdesti; al FAlcienilor, de 28 hect.
65 arii, pe Corldteni ; al Borcei,
cle 25 hect., 78 arii, pe VlAdeni;
Motocul, de 20 hect. 87 arir pe
MiclAuseni;Moscalul, de 15 hect.
04 arir, pe BroscAuti ; Ciobd/Aul,
de 12 hect., 18 arir, pe VIcu-
lesti; Lipovanul, de 7 hect., 52
arii pe VAculesti ; Dimache, de
4 hect., 30 arii, pe DimAcheni;
Arbore, de 3 hect., 59 ariT, pe
Saucenita; al-Plopilor, de 2 hect.,
87 arii, pe Trestiana; Cerchez,
de 24 hect., 15 arii, pe Sendri-
ceni ; si Ghitescu, de r hect.,
54 aril pe Prelipca.
Dintre piraele Cu un curs mal-
mult sau mal putin lung, cele mal
principale su nt : Brálasca, Incepd-
tor de pe Väculesti, se varsd
in Signa, in jud. Botosani ; Bu-
haiul, incepAtor de pe Dersca,
se varsA in Iezerul-Dorohoiulul ;
Carasa, de pe BroscAuti, se var-
sd in Jijia ; CiobAlaea, incepd-
tor de pe Horldceni i Dolina
de pe Vdculesti, se varsd In
Strahova ; Ghiliul, de pe Lozna,
se varsä in ; riul Jijia,
incepAtor de pe Hiliseul-Curt,
se varsd. in Prut; Lozneanul,
de pe Lozna, se varsd in Stra-
hoya ; Sihna, de pe Bucecea,
jud. Botosani, se varsd in iazul
Dracsani ; Strahova, de pe Vd-
culesti, se varsd In Buhaiu; Tinca,
de pe Tirnauca, Vladnicul de
pe VIAdeni, si Zahorna de pe
Ibdnesti, se varsd in Jijia.
Populatia este de 3843 lo-
cuitorI ; dupd recensAmintul din
1890 sunt: 3731 familil ; 14731
suflete.
Aproape intreagä aceastd po-
latie este agricold. Sunt putini
694
meseriasI, comerciantl proprie-
tarl, functionarI si o micA parte
strAint
In 1885 erati 24 bisericI, din
cari doud inchise pentru cauzd
de ruind, deservite de 15 preoti,
30 dintdretI si 22 pAldmarI.
Numdrul scolilor era de 7,
Cu 7 invätAtorI si 552 elevi,
bdeti i fete.
Impartirea administrativa a
plAser Cosula, este fdcutd in 7
cornune rurale :
Brdefti, cu satele : Brdesti,
Buciumeni, Poiana, Prdstesti si
Popeni.
Brasca-4i, cu satele : Bros-
cduti, Slobozia si Trestiana.
3, Corldteni, cu satele : Cor-
lAteni, Carasa, Davidoaia, Mi-
clduseni, Miclduseni - Duber si
Vlädeni.
Dimächeni, cu satele : Di-
mAcheni si Mdteleni.
HiIi,ceul, cu satele : Hili-
seul-Curt, Hiliseul- Gafencu si
6, ena'riceni, cu satele : Bo-
sta, Buhatul, Cobila, Sendriceni-
de-Jos, Sendriceni-de-Sus i Stra-
hoya.
7. niculefti, cu satele : Go-
roveiul, Horldceni, Prelipca, Sau-
cenita i VIculesti.
Co§ula, com. rur., in partea de
N. a pldseI Cosula, jud. Boto-
sani. E formatd din satul Co-
sula. ST-a luat numele de la md-
ndstirea de cAlugdef, Cosula.
Teritoriul salí, compus din
multime de coline i va inguste,
are o suprafatä. de 4497 hect.,
din cari 758 hect. pdmint cul-
tivabil, 1451 hect. finete i ima-
suri si 2288 hect. pAd ire, com-
pusA din fag, carpen, stejar si
tejo; sunt 54 hect, vil', caff au
produs in 1892, 2700 hectol. vin.
Mosia e a statuld cdreia a-
partine pAdurea si o alta. por-
tiune din partea cImpoasd.
www.dacoromanica.ro
COWLA
Comuna are o populatie de
500 familif, san 2714 suflete,
din cal-1 1307 bArbatr i 1407
femer, cari locuesc in 475 case.
Sunt 380 contribuabili.
Locuitorii se ocupa cu agri-
cultura si cu lemndria.
Prin partea de N.-E. a co-
munel trece catea nationald Bo-
tosani-HlrlAul.
Vite sunt: 1035 bol' i vacr,
179 cal, 1075 oT i 320
Stupr cu albine sunt 150.
Are o bisericd, deservità de
preot si 2 cintdretT; o scoald,
condusd de i Invat'alor i fre-
cuentatd de 35 elevi.
Budgetul comuna are la ve-
niturI 4651 ler si la cheltuell
4450 Id, 91 bala.
Sunt 4 circiumI.
Co§ula, mdndstire de cAlugärr,
jud. Botosani, fondatd, se zice,
de Mate Cosulver, vistiernicul
lui Stefan-cel-Mare.
Aceastd mAndstire se afta a-
sezatd chiar in mijlocul satului
si com. Cosula din pl. Cosula.
Imprejurul mándstireI, s'al a-
sezat cite-va familii, cari se nu-
mear' Scutelnicil-MAndstiref, oa-
menr carI fAcead servicifle ne-
cesare mAndstird, precum : td-
iatul lemnelor din pddure, md-
cinatul, miel culturi de legu-
me, etc. Cu vremea, asezindu-se
pe lingd scutelnicr i alte fa-
m'In' si mal inmultindu-se, ati
format satul Cosula.
Se stie cA ()amena de pe lIngd
mAndstirI, erari apdrati de greu-
tAtile ce apdsati pe poporul cel-
l-alt si apor in Crup de inca-
cdri ale armatelor strdine, ga-
sear/ mai uor scApare in locurl
retrase si in pä.durt, unde se
0-Aseau mAndstirile.
Co§ula, pddure a statului, pe mo-
ta Cosula, com. Cosula, jud.
Botosani. Esente : fag, stejar,
 CoVLA (vALEA-)
carpen i tela. Se exploateazd
sistematic. Are o intindere de
2288 hect.
Co§ula (Valea-), pirtiaf, format
pe teritoriul com. Plunesti, jud.
Putna. Se varsd in Siret.
Co§uleni, sat, in partea de V. a
com. BAluseni, pl. Tirgul, jud.
Botosani. Are o suprafatd de
596 hect. si o populatie de 55
familiT, sati 201 suflete, din cari
20 contribuabilI.
Vite sunt: 70 bol g vacI, 15
cal, 6o oT i ioo porcl.
Este i circiumd.
Co§urile, loc cu pddure, in com.
rur. Izvorul-Birzer, pl. Ocolul-
d.-s., jud. Mehedinti.
Co§u§tea, pIrla, in jud. Mehe-
dinti, plaiul Closani. Este cel
mal principal afluent al fiuld
Motrul. IsT la sorgintea din mun-
tele Piatra-luT-Stan, din piraiele :
Cdnicea, Izvernea, Salistea
Turbata, care se unesc in a-
propiere de Turbata, curge spre
Nadanova, de unde isI la nu-
mele de Cosustea, conti-
nua cursul pe la comunele Cer-
na-Virful, Dilbocita, Ilovdtul, Si-
sesti-d.-s., Sisesti-d.-j. i Ciovir-
riAvani. Ad, dupl. ce primeste
in dreapta afluentul Cocorova,
trece la com. CAzdnesti si Se-
verinesti, unde primeste, tot pe
dreapta, afluentul Govodarva;
isI urmeazd cursul spre comuna
Ercea si Corcova, unde se varsá.
in Motrul. Valea CosusteI este
crivinoasd si fertitd.
Co§u§tea, vale, in com. rur. Cd-
zd-mti, pl. Motrul-d.-s., judetul
Mehedinti.
Co§u§tea-Furca, sati Furca-
Co§u§teI, deal, in jud. Mehc-
dinti, plaiul Cerna.
695
Co§u§tita, pirig, In com. rur. CrA-
guesti, pl. Motrul-d.-s., jud. Me
hedinti.
Copana, afluent al oinuzultil
Mic, In coin. Giurgesti, judetul
Suceava.
Cotacul, saii Horja, ias. (V. Ro-
goza-Bujora, 'Aria, com. Oteleni,
pl. Mijlocul, jud. FdlciA).
Cotarca, bral (prival), in jud. Ia-
lomita, plasa Ialomita-Balta, in-
sula Balta, com. Fetesti.
Cotea, vale, In jud. Mehedinii,
pl. Motrul-d.-j. Tine de com
Ruptura.
Coteana, com. rur., pl. Siul-d.-s.,
jud. Olt. E situatA pe sesul nu-
mit Coteana, pe vAlceaua Ciocir-
lia, Valea-Oltuld, välceaua Obo-
ga i Valea-DIrjovului, la 17 kil.
departe de capitala judetuld
la 5 kil, de a pldseI.
Se compune din 6 cdtune:
Coteana, Ipotesti, Puturoasa,
Ordoresti, Brebeni-StrbI si Bre-
beni-RominI. Are o populatie
de 4576 locuitorI, din carI 1024
capi de familie ; 789 contribua-
bill ; sunt 887 case de locuit si
48 bordee.
Se spune cd aceastA comund
ar fi intemeiatä cam de vr'o
250 anI, mar india pe malul
sting al OltuluI, la Ipotqti.
locuitorI ají fost Bala-
r§ti i Ciovine§ti. Mal tirziti
s'ati mutat pe vdiceaua Ciocir-
lia, 5 kil. spre E. de unde se afld.
azl, spre a fi mal la o parte din
drumul cel mare, care trecea
pe valea OltuluI, i unde eraii
expusT deselor prAddrI ale Tur-
cilor, cum si inundatiunilor im-
petuosuluI Ad. Aci venird apoI
mal multe familiI de Bulgarl fu-
gitI de peste Dundre. Popula-
tiunea el se compune azI din
www.dacoromanica.ro
COTEANA
1715 RomInl, 2081 BulgarI, 179
Tiganr, 8 Grecr si 7 Ungurr.
RominiT, BulgariT si parte din
Tiganr se ocupd escluziv Cu agri-
cultura si viticultura ; parte din
Tiganr sunt fierarY, ldutarT i ea-
rdmidarI ; Ungurif sunt fierari
GreciI, comerciantI. Afard de
acestia maI sunt i altI 30-35
mete$ugarI, de diferite natio-
nalitdtI, carI se mal' ocupa cu
croitoria, cizmdria, cojocdria,
abageria, dulgheria, dogdria, etc.
El desfac produsele munceT lor
in comuná.' i In tirgurile din
Slatina, Caracal si alte statiud
de cAI ferate din apropiere.
PAmtntul fiind aci forte fer-
til, locuitorir sAnAtosI, robustY,
sunt maT toti. avutT. MultI din
ef pAstreazd costumul national
bulgar.
In Coteana sunt 3 mcnif in-
semnate: Coteana-Ipoteti, pro-
prietatea printuld Grigore Ba-
sarab-Brincoveanu, cu 5500 hect.
arabile si 2500 hect. pddure ;
Brebeni-Romid, Brebeni - SirbI
Ordoresti, cu 5000 heCt. arabile
si 200 pAdure ; Puturoasa, cu
451 hect. arabile §i 375 pddure
cu lemne de stejar, frasin, ar-
tar, jugastru, etc. Partea din a-
ceastä pAdure s'a tdiat si parte
din mosie s'a vIndut de stat.
S'ad improprietdrit la anul
1864, pe 1670 hect., 528 locui-
torI; 322 s'ají improprietArit pe
mosia printuluI Brincoveanu ;
189 In Brebeni, pe mosia d-luI
Simonide i 27 in Puturoasa,
pe proprietatea statuld. Sunt
si 3 momea in cdt. Ordoresti,
posedind 18 hect. Locuitoril po-
sea.: 307 cal, 208 epe, 1292
730 vaci, 344 bivolI, io5
capre, 11432 oI §i 979 pord.
Teritoriul comuneI ocupd o
suprafatd de aproape 11300
hect. In raionul el sunt 3 bi-
sericI: una in Coteana, ziditd
la anul 1866, a doua in Ipo-
COTEANA
testi, zidita la 1882; a treia in
Brebeni-RominI, zidita la 1845.
Sunt deservite de 7 preotT,
diacon, 3 cintaretI si 2 para-
cliseri, platiti din budgetul co-
munet
Scoala s'a infiintat de 12 anI,
de cind functioneazä ara. futre-
rupere. Localul e proprietatea
comuna si e In Fuina stare. Se
frecuenta. de 110 elevI (102 ba-
41, 8 fete) din numasul de 499
copir (297 bletI, 202 fete) In virsta
de scoall. Cu Intretinerea eI, sta-
tul cheltueste anual 2808 ler.
Stiti carte 127 bärbatI si 15
lema'.
In scoala se Invata. si agricul-
tura.
In aceasta comuna se fabrica.
aproximativ : 42 hectol. rachiu
15 hectol. tuica, 536 hectol. vin.
Cultura gindacilor da 10-15
kgr. borangic. Stupi sunt 198.
Budgetul comunei are la ve-
nituri ca si la cheltueli 12050
leI.
Teritoriul comuneT e strabatut
de urmatoarele sosele : soseaua
judeteana Turnu-Magurele - Sla-
tina, care o traverseazd de la
N. la S.; soseaua vecinalä care,
spre E., o leaga cu com. Bar-
canesti, cät. Greci ; soseaua co-
munalä. Coteana-Ipotesti si Co-
teana-Izvoarele.
Se afla o moara cu aburi si
5 pe apd.
Teritoriul el e brazdat dc
cite-va dealurI, putin ridicate,
pamintul fiind mal mult ves:
dealul Obogi, la V.; Dealul-Bre-
benilor, la N.-V.; Dealul-Jidului
la N. si Teisul. Aceste dealuri
prezinta cite-va piscurr, ca : Boia
la S.; Piscul-Cazacilor si Spin-
zuratoarea, la V.
De la S.-V., incepind din Olt
(la S. de cat. Ipotesti), pleaca
Brazda-luI-Novac, trece pe la
N. de Coteana i;,i apoi la direc-
tiunea N.-E.
696
Valcelele care II uta teritoriul
ati toate directiunea de la N.
1 la S. si sunt urmatoarele : Obo-
ga si Dirjovul, In care se varsa
Brebenelul, format din Jidul si
Lupa; Ciocirlia, Miloveanul, Pur-
celul, Fintineaua, se impreuna.
la N. de satul Coteana, de unde
formeaza piriul Cotenita, care
trece pe teritoriul comunel Ba-
länesti si se varsd in Iminog.
Sunt pe teritoriul acestei co-
mune si che-va fintini, care
poartä diferite numirr ca : Fin-
tina-Turcului, a lui Gaita, a luI
Ciovina, a NeamtuluT, a Hotilor
si altele.
In partea de N.-E. a satului
Coteana, pe platoul dintre val
ceaua Purceluld si Fintaneaua,
se afla o magura numita. Ma-
gura-Mirce.
Vecinatatile acesteI comune
sunt : la N., Slatina si comunele
Turia, Balteni si Perieti ; la E.,
Mierlesti, Barcanesti si Izvoa-
rele si la S., Balanesti
Coteana, .mt, face parte din com.
cu acelasi nume, pl. Siul-d.-s.,
jud. Olt. E situat pe valceaua
Ciocirlia si platoul Coteana.
Are o populatiune de 2248
locuitori, din cari 298 sunt im-
proprietäritI dupä legea rurall.
Are 1217 hect. pe mosia Prin-
cipelui Rincoveanu. E resedin-
ta comuna Are o scoalä da-
dita de curind ; o biserica, zi-
dita. la 1866, care s'a reparat
mal tirziu, tot cu cheltuiala lo-
cuitorilor. E cleservita de 4 pre-
°ti, i diacon si I cintaret. Lo-
cuitorii poseda: 446 boI, 625
vad, 265 bivoll, 210 cal, 5290
oT i 515 porcI.
Printeinsul trec douä sosele :
Slatina-Turnu-Magurele si Ipo-
testi -Izvoarele. Locuitorn mg
toti sunt Bulgari. Se zice ca isI
trage numele de la un haidue,
numit Cotea, care ar fi locuit
www.dacoromanica.ro
COTENEM
in vechime prin aceste locurI,
päduroase pe atuncI.
Coteana, deal, in raionul comu-
neI Coteana, pl. Siul-d.-s., jud.
Olt, pe care se cultiva 42 hect.
vie.
Coteasca, numire ce se da una
piírli din com. Vladesti, plasa
Murile, jud. Muscel.
Coteasca, loc isolat, in partea
de N. a comund Goleti, pl.
Riurile, jud. Muscel, In apro-
piere de riul Bratia.
Coteasca, pddure a statului, pen-
dinte de com. Golesti, pl. Riu-
rile, jud. Muscel, in intindere
de 143 hect., formata din 4 tru-
puri : Dealul-Corbul (20 hect.),
Dealul-Bagna (40 hect.), ayo-
iul-de-pe-Bratia (8 hect.) si Viero
sanca (75 hect.).
Coteia§ul, lndgurd, jud. Dolj, pl.
Ballesti, com. Negoiul, de unde
incepe limita de E. spre com.
Catanele.
Coteiul, movild, jud. Dolj, pl.
Bailesti, com. Cdtanele, de l'higa
care incepe hotarul de V. spre
com. Negoiul.
Coteneasca, vale, com. Badeni-
Paminteni, pl. Dimbovita, jud.
Muscel.
Cotene§ti, sat, face parte din
com. rur. Badeni-Plinintenl, pl.
Dimbovita, jud. Muscel.
Are o populatie de 381 lo-
cuitorI (167 barbatI si 214 fe-
meI), din carr 94 cal:4 de fa-
mine.
Are o biserica, fondata de va-
taful Ion, deservita de i preot
si 1 dascal.
Este situat pe tarmul sting
al riuld Dimbovita.
 COTENE: TI
Cotene§ti. VezT Vilnicul, judetul
Muscel.
Coteni, sat, Cu 30 fam., jud. Ar-
ges, pl. Oltul, pendinte de com.
rur. Launele-d.-s.
Coteni, sat, jud. Bacan, pl. Si-
retul-d.-j., com. Tamasi. E si-
tuat la Nordul el pe Valea-Si-
retuluT si la poalele dealuluT Co-
teni, la o departare de 5900
in. de satul Tamasi. CapT de
fam. sunt 9, suflete 24.
Vite sunt : 8 caT si 18 vite
marT cornute.
Coteni, sat, jud. Bacati, pl. Bis-
trita-d.-j., com. Rusi. E situat
aproape de malul SiretuluT, in
fata satuluT Buhociul si pe cos-
tisa dealuluT Bobeica, la o de-
pArtare de 3 kil, de satul Rusi.
CapI de fam. sunt 45, sufl. 162.
Vite : cal, 162 vite marT
7 cest oras. Este situatd pe am-
cornute si 5 porcl.
Coteni, cdtun, al Com. Obirsia,
pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Roma-
nati. E asezat spre N. de O-
birsia. Are 6o capT de fam., sati
250 suflete. Este o biserica, cu
hramul Sf. Nicolae, deservitá de
un preot.
Coteni, Ilfovatul, sati Gäste§ti-
Coteni, ditun, pendinte de co-
muna Gistesti-Roman, pl. Neaj-
lovului, jud. Vlasca. E situat
pe valea Gistesti sall Ilfovatul.
LocuitoriT, improprietariti la
1864, aci luat o suprafatä de
150 hectare.
De acest catun tine o supra-
fata. de 40 hect. padure, care
sine de ocolul silvic Ghimpati.
Coteni, deal, jud. Bacan, pl. Si-
retul-d.-j., de pe teritoriul com.
Tamasi.
Coteni, peldure, jud. Baca'', pl.
58495 J'alele Dielionar Geografic. Poi. II
697
Bistrita-d.-j., de pe teritoriul
com. Rusi.
Coteni, petic de peidure, in jud.
Vasca, proprietatea statulu1, in
suprafata de 40 hect.; depinde
de com. Gistesti-Roman si de
ocolul silvic Ghimpati.
Cotenita, pirig, jud. Olt, pe va-
lea cu acelasT nume. Se formeaza
la S. de satul Coteana, din val-
celele : CiocIrlia, Miloveanul, Pur-
celul si Fintineaua, care-sT ia.fi
nastere pe teritoriul comuneT
Coteana, la N.-E. Curge apoT
catre S., traverseaza teritoriul
comuneT Balanesti, pl. Siul-d.-s.,
si da in Iminogul. Parcurge, ser-
puind, o distanta de 15 kil.
Cote§ti, com. rur., jud. Muscel,
pl. Riurile, la S.-V. de Cim-
pulung, io kil, departe de a-
bele malurT ale riulul Bughea.
Are o populatie de 572 lo-
cuitorI (281 barbatI si 291 fe-
meT), cu 133 capT de familie ;
locuesc in 129 case.
Se márgineste la N. cu com.
Godeni, la S. cu com. Capul-
PisculuT, la E. cu com. Schitul-
Golesti, la V. cu com. Aninoasa.
LocuitoriT se ocupa mult Cu
cultura pomilor roditorT, mal
ales a pruniior.
Sunt 114 contribuabill.
Budgetul com. e de 953 leT
la venit. si 972 leT la chelt.
LocuitoriT posea: 15 cal, 200
capre, 250 Oí, 120 boT, 300 vad
§i 500 pord.
Rtul Bughea trece prin mij
locul comune1. LocuitoriT sunt
mosnenT. Comuna are ca 150
hect. loc de cultura si wo hect.
izlaz pentru pasune.
In partea de V. a Cotestilor
este padurea Aninoasa.
Patru sosele comunale inles-
nesc comunicatia prin comuna.
www.dacoromanica.ro
COTETI
Are o biserica, cu hramul
Nasterea-MaiceT-DomnuluT, da:-
dita de locuitorT la anul 1880,
si acum deservita de 2 preotT
si 2 cintaretT.
Stiti carte 83 barbatr.
Scoala, cu intretinerea careia
statul cheltueste 1242 ler anual,
se frecuenta de 45 elevi si 5 eleve,
din numarul de HO (6o bletT
si 50 fete) cu virsta de scoala.
StupiT cu albine produc a-
nual pana la zoo kgr. miere si
140 kgr. ceara. Prunele dati in
termen mijlociti pana la 6000
decal. tuicä pe an. LocuitoriI
desfac produsul muncer lor la
Cimpulun g.
Cote§ti, com. rur., in jud. R.-
Sdrat, pl. OrasuluT, pe piriul cu
acelasT nume.
ST-a luat numele se zice
de la proprietatea unur cdpitan,
Stan Cotea, data luT printr'un
hrisov de catre Radu-cel-Mare,
Domnul MuntenieT.
Este asezata la N. judetuluT,
la 3! kil. spre N. de orasul R.-
Sarat, si in partea de mijloc a pla.-
seT, a careIresedinta este. Comu-
nele invecinate sunt : Budesti la 2
kil.; Blidari, la 2 kil., Bontesti
si Cirligi, la 4 kil.; Faraoane si
Golesti, la 9 kil.
Se margineste la N. cu com.
Blidari si Cirlige, despärtindu-se
prin ptrlul Valea-Blidarele, la E.
cu Golesti, la S. cu Budesti, la
V. cu Odabasca, despartita prin
Dealul-Cornitelor.
Este o com. din regiunea
dealurilor. Este brazdata la N.
de Dealul -Gurbanoasa ; la V.
de Dealul-SchituluT si de Dealul-
Rosu ; la S. de Dealul-Ureche-
chestilor.
E udata de miel* pirae neinsem-
nate : Dalgovul, prin mijloc ; Bli-
dari, la N. LacurT sunt : Lacul-
Turbure, Schitul-Negru, al-Po-
rumbeilor. Sunt si 35 puturr.
83
cOTEVI
Catunele carr o compun sunt:
Cotesti, resedinta., in mijloc, pe
piriul Cotesti; Golesti, la 4 kil.
spre E.; Sluti, la i kil. spre
E.; Odobasca, la i kil. spre V.;
Calicul, la 7 kil, tot spre V.
Suprafata este de 2408 hect.,
din care 140 hect. vatra com.,
75 hect. ale locuitorilor, 700
ale particularilor, 1354 ale Sta-
tuluI.
Popalatia este de 470 fam.,
sati 1906 suflete ; 947 barbatT,
962 l'eme! ; 750 casatoritT, 1021
necasatoritl, 135 vaduvr. Stiu
carte 315.
In com. sunt 4 bisericI : una
in cat. Odobasca, cu hramul
Adormirea - MaiceI - Domnultd,
fundatä de Stan Cotea, pre-
fAcuta in anul 1869 i i888; are
un venit de 150 leI, prove-
nit de la 6 prajinT fin* si pa-
durI si e deservita de i preot,
cîntäre i i paracliser; are
ca tablourr: Moartea, Timplele,
Sf. Niculae, cu raid prefacerT
(cu o vechime de 100 400
anI), pastrindu-se putin din for-
ma si pictura lor de odinioara;
a doua in ca.t. Sluti, cu hramul
Adormirea-Maicer-DomnuluI, zi-
dita la 1792, de preotul Iorda-
che Caloianu i locuitoriI; la 1849
s'a stricat si s'a refacut de zid ; e
deservita de i preot, i dascal
si i cinta-set; in cat. Cote-
sti, in deal, cu hramul Sf. Voe-
vozT, zidita In 1760 de Toma
Crucerul cu locuitoriT ; e deser-
vita de i preot i i dascal; a
patra in vale, cu hramul Sf.
Nicolae, zidita In 1723 de Cos-
tea Serban, Toma Crucerul
locuitoriT ; e deservita de i preot,
clascal i paracliser. Este si
i hect., cu o populatiune de 240
un schit de maicT. (Vez! Cotesti
schit).
Sunt 2 colì, una de bdetT,
fondata de Stat in 1834, si una
de fete, fondatä. in 1860, tot
de Stat, conduse de i invata-
698
tor si i invatatoare. In 1892/93
ag fost frecuentate de 158 copiI.
Calitatea pamintuluT este bunti,
mal ales pentru vil. In privinta
cultureI pamintulul, com. are:
775 hect. loc arabil, 830 hect.
padure si 764 hect. vi!.
Locuitoril ati 53 plugurT ;
1202 capete de vite, din cari :
314 bol, 127 yac!, 124 cal, ti
epe, 2 asinT, 242 oI, 18 capre
si 364 rimatorT.
Sunt 2 morT cu aburT pentru
macinat i maT multe pe apa..
Transportul se face prin sta-
tia Cotesti, la 9 kil. spre E. de
com. In com. sunt 83 comer-
ciantr (5 sunt strain1), din carT
19 bacan! si 16 drciqmar1 ; 3
cojocari, II potcovarI, 4 tim-
piad, 5 brutarI si 4 macelarT.
Calle de comunicatie sunt :
drumurile vecinale spre: Bli-
dari, Bontesti, Faraoanele ; Cir-
lige-Cimpineanca-Focsani ; gara
Cotesti ; Odobasca, trecind pe
linga schitul Cotesti; Popesti-
Plaines
Sunt 408 contrib. Venit. com.
sunt de 20371 leT, 24 bar!, ja'
cheltuelile de 20074 le, 91 banI.
Comuna este foarte vechie. Se
zice cd s'a fundat in 1470 de
capitan,11 Stan Cotea ; la 1848
a fost ocupará de RusT in rAz-
boiul lor cu UnguriT.
Cote§ti, sat, in jud. R.-Sdrat, pl. Cote§ti, phin, In jud. R.-SArat,
OrasuluT, catunul de resedinta
al com. Cotesti. SI-a luat nu-
mele de la capitanul Stan Co-
tea, fondatorul satuluI, si care
stapinea mosia Cotesti. Este a-
sezat in mijlocul com., pe plriul
Cotesti. Are o intindere de 420
familii, saa 980 suflete, din carI
193 contribuabill. Stiu carte
214. Are doua bisericI, deser-
vite de 2 preotT, 2 cintaretI
2 paracliserf ; o scoall de ba'etI
si una de fete.
www.dacoromanica.ro
COTETULUT (VALEA-)
Cote§ti, statie de dr. d. f., jud.
R.-Sarat, pl. OrasuluT, cat. Go-
lesti, pe linia Buzati-Marasesti,
pusá in circulatie la 13 Iunie
1881. Se aflä intre statiile Gu-
gesti (7.3 kil.) si Focsani (7.8
kil.) Inaltimea de asupra nive-
luid l'Axil de 67m-49. Venitul
acesteI statiT pe anul 1896 a
fost de 110.627 Id, 4 banI.
Cote§ti, schit de maid, jud. R.-
Sarat, construit de calugarif
rusT. La anul 1819, calugarir s'aa
mutat la schitul Poiana-Maru-
luT, din com. Bisoca, plaiul
nic, i schitul Cotesti a devenit
schit de maicI, mutindu-se mai-
cile din schitul DalhauV ad.
La anul 1852 s'a fundat bise-
rica de la cimitir, unde se in-
groapa maicele. Sunt in total
77 maicI, din carii 52 subven-
tionate 'de Stat i 25 nesubven
tionate. La anul 1859 s'a facut
clopotul de d'asupra schituluI.
Cote§ti, pcidure, in jud. R.-Sarat,
plasa Orasuld, com. Cotesti.
Face parte din circumscriptia
a VII-a silvica, ocolul Varza-
resti. Are o intindere de 3540
hect., din carT numaI 40 ale
StatuluI (dupa. biroul silvic 60).
Esente : glrnita, fag, plop si
alun.
pl. Orasului, com. Cotesti. Iz-
voreste din dealul Perisorul; uda
comuna prin mijloc, trecind prin
catunul de resedinta si se varsa
in piriul Dilgovul, pe stinga luI.
Cotetului (Valea-), pîrîz, in ju-
detul R.-Sarat, plaiul Rimnicul,
com. Buda. Izvoreste din dea-
lul Poiana-ParuluT ; uda partea
de V. a comuner si merge de
se arunca in piriul Buda, pe
dreapta luT, mal sus ceva de d.-
tunul de resedinta.
 COTICERULU/ (GIRLITA-)
Coticerului firizt, in
jud. Tulcea, plasa Mdcin, com.
urb. Mdcin. Pornqte din balta
Ilenilor ; se indreaptd spre S.,
avind o directie generala de la
N.-V. spre S.-E., brdzdind par-
tea nord-vesticä a pläser si pe
cea vesticd a comund; trece pe
la poalele sudice ale dealului
stincos Oiliga si ale luI Aga-
nim, pe lingd n4te vii, si, dupd
un curs de aproape 4 kil., merge
de se varsd intr'o mica bala
(5 hect.), aezatä in partea de
N.-V. a orapilui
Coticerului (Grindul-), grind,
in jud. Tulcea, pl. Mticin, com.
urb. Mdcin, lii pai tea de N.-V.
a pld4eI i a comunei. Incepe
de lingd. gira Coticeruld; se
indreaptd spre N.-V., avind o
forma lunguiatd, si se termina
In malul sudic al bdItil Julia;
comunicd cu grindul Zgamira-
Mare ; este strdbdbit de gira
Privalul-CoticeruluI, si de dru-
mul vecinal Ghecetul-Jijila. Are
40 hect. intindere.
Coticerului
in jud Tulcea, pl. Mdcin, com.
urb. Macin. Se desparte din
gira Coticerulur; se indreaptd
spre N.-E., avind o directie ge-
nerald de la S.-V. spre N.-E.;
strabate Grindul-CoticeruluI, si,
dupd un curs de 3 kil., brdz-
dind partea nord-vesticä a pld.-
I i cea vesticä a comund,
se varsd in balta Jijila. De-alun-
gul luI merge drumul comunal
Ghecet-Jijila.
Coticul, sat, in partea de N.-E.
a com. Todiresti, pl. Fundurile,
jud. Vasluiti. Se intinde pe o
suprafatd. de 715 hect., din care
15 hect, vie si 3 hect. padure.
Are o pop. de 45 fam. sati 271 sufl.
Este aci o bisericd, deservita
de i cintdret; i cIrciuml.
699
Vite: 240 vite marl cornute,
603 oI, 29 caT si 40 rimAtoff.
Locuitorir posea: 20 plu-
gua si 20 care cu bol, 2 plu-
gurI i 5 cdrute cu cal.
Cotigei (Drumul-), drum, ce
trece pe lingd corn. Strimba §i
Ciocänesti, pl. Ocolul, jud. Ro-
manati ; merge paralel cu so-
seaua Caracal - Craiova si toc-
mal. la com. Cosoveni (Dolj),
se uneste cu soseaua.
Cotige§ti, vechie nunzire a cdt.
Atirnati, com. Gura-SdrdtiT, jud.
Buzdti.
Cotineana, a'eal, com. Vddeni,
pl. Podgoria, jud. Muscel.
Cotitura, canal, jud. BrAila, pe
partea stingd a Dundrer, la 3
kil. spre E. de satul Vädeni,
maI sus de imbucdtura viroa-
gel Zagna cu Dundrea. Are o
lungime de 2 kil., formind ostro-
vul Chiciul.
Cotiturile, piria, jud. Bactiu, pl.
Trotusul, com. Tirgul-Trotusul.
Izvoreste din mosia Piciorul-Bor-
vizului si se varsd d'a dreapta
SIdniculuI.
Cotirgaci, sat, in partea de N.-
V. a comuna' Costesti, pl. Tir-
gul, jud. Botoani, a5ezat pe un
podis. Are o populatie de 112
familit, sad 372 suflete, din earI
96 contribuabilI.
Vite sunt: 227 bol si vadf,
37 caí, 180 Oí i 54 porcI. StupT
sunt ii8.
Are i bisericd, deservità de
preot si 2 cintdretT; r cir-
ciumd. In sat se aflä. I comer-
ciant si 2 meseriasT.
Cotirgaci, sat, in partea despre
N. a com. Sinesti, pl. Cirligl-
tura, jiid. Iasi. E situat pe mar-
www.dacoromanica.ro
COTIRGAI
gina sesulta de-a dreapta pi-
riuluI Bahluetul. Are o popula-
tie de 13 familiI, sad 66 suflete.
.Numdrul vitelor este de 142
capete, din cae: 37 vite maff
cornute, 14 caT, 77 oT si 14 fi-
mdtorI.
Cotirga§i, sat, pe mosia si In co-
muna Brosteni, jud. Suceava.
Formeazä un singur sat cu Po-
iana-Cotirgawlui, sauc ce nu-
mdrd mimar vre-o 15 case. E
asezat pe ambele tdrmuri ale
piriului de la care .5I-a luat nu-
mele. Are 130 case, populate
cu 128 capI de familie ; 570 su-
flete (280 bdrbatI i 290 femeT),
din carl 26 EvreI. Contribua-
bill sunt 144. 0 vatrd a satu-
luI proprid zis nu este, satul fiind
insirat 'in tot lungul piriului..In
sat sunt: 2 comercianti, un bo-
iangiti, 5 stoled si 2 fierari. Pe
piriul CotirgawluI sunt 2 piue
pentru fdcut sucmane si 3 mo-
riste.
Improprietd'ritT la 1864 sunt
15 fruntasi, 31 prilmasT si 20
codasT, stdpinind 257 j'AH', a-
fard de cei cu cite m präjinT
loc de casd i de locurile dà-
ruite de proprietar in schimbul
celor netrebnice.
Are o biserick clAdità, din
lemn, de sritenT, la 180° si de-
servitd de un preot si doT
tdretT.
In 1893 s'a infiintat o scoald,
care acum are un invalAtor pid-
tit de comunA ; localul s'a con-
struit cu cheltuiala M. S. Re-
cr
beluT
La 1803, eCotirgasul, a Md-
ndstireI Slatina, avea 16 liuzi,
plätind pe an 376 leI bir.»
In apropierea acestuT sat se
vdd urmele unei fabrici vechi
a zgureI arse. Se zice cd ar
fi fost In vremuri depdrtate adi
o turndtorie de fier. Acum
va ani s'a dezgropat un ciocan
 COTilIGW
si un iläü, fie-care greti ca de
50-70 de oca, precum si niste
cleste marT, dupd cum se intre-
buinteazd in fabricile de fier.
Cotirga§i, deal, in com. Giurgesti,
judetul Suceava, prelungindu-se
spre Valea-Glodulur, sat, care e
situat la poalele luT. E cultivabil.
Cottrga§i, fina, jud. Suceava,
numit ast-fel de la catargurile
(brazi lungT de 35 40 m.) ce
se scotead de pe albia lui. Iz-
voreste de sub Muntele-Lung,
dupa ce a invirtit 2 piue
3 moriste, si a udat satul cu ace-
lasT nume, se varsä in Bistrita.
Are de tributarr din dreapta :
Pirtul-PreluceT, Mazanaia i Pi-
rtul-luT-Alexe ; lar din stinga :
Pirtul-CdrbunaruluT, al- Glodulur,
al-Arsitel, Lat si Piriul-
GoeT. Lungimea cursuluT sdil e
de aproape 7 kil.
Cotlova, bala, jud. Dolj, plasa
Bdilesti, com. Negoiul, care, prin
girla Porumbul, se scurge
balta Renca.
Cotmanul, deal, pe teritoriul sa-
tului Balciul, com. Miroslava,
pl. Stavnicul, jud. Iasi.
Cotmanul, iaz, pe dealul Stinca,
com. Stinca, pl. Branistea, jud.
Iasi.
Cotmeana, plath, la S.-V. jud.
Arges. Se mdrgineste la N. cu
plasa Pitesti ; la E., cu plasa
Gdldsesti, de care este In parte
despArtitd prin nul Teleorman ;
la S., cu judetul Teleorman si
la V., cu jud. Oltul. Aceastd
plasd este udatä in tot lungul
eT de titirite Vedea, Cotmeana
si Teleorman, afarä de alte micT
plrae i Orle. Terenul este yes.
In aceastä plasd este Clinpul-
Burdea, un platal coprins in-
700
tre riurile Vedea i Teleorman
si care se Intinde pana in jud.
TeleormanuluT. Intinderea totald
a pldseT Cotmeana este de 128200
pogoane (.64100 hectare), din
care 72693 pogoane cultivabile,
15472 pogoaue pddure si 40035
pogoane necultivabile. In toatd
plasa sunt 20 de comune rurale,
formate din 43 sate si cdtune,
Cu 370! case si 41 bisericT.
Numdrul total al contribuabi-
lilor, dupd recensdmintul din
1887 a fost de 2867, lar po-
pulatia de 17427 suflete. Re-
sedinta pld.seT este in com. rur.
Costesti. Aceastd plasd s'a in-
trunit la 1882 Cu plasa vecina
Gällsesti, avind un singur sub-
prefect. Asemenea judecdtoria
de pace este pentru amindouä
pldsile i cu resedinta tot in
Costesti. Plasa Cotmeana este
traversatd in tot lungul el de
liniile ferate Pitesti - Slatina si
Costesti-Turnul-Mdgurele si po-
sedd treT statiT de drum-de-fier :
Costesti, de unde se ramifica'
linia prin RusiT - de - Vede la
Turnul-Mdgurele, Stolnici, unde
drumul-de-fier trece in judetul
Oltul i Burdea pe unja Cos-
testi-RusiT- de-Vede. Ca sosele
prin plasa Cotmeana trece in
parte soseaua nationald Pitesti-
Slatina, soseaua judeteand Pi-
testi -Turnul - Magurele si mal
multe sosele comunale.
In partea de N. a pldseT (pe clm-
pul Burdea), pdmintul este maT sd-
rdcdcios si produce mal ales
ovIzurl ; iar in partea de S. (de-
spre jud. Teleorman) pämintul
este bun si produce griti
porumb. Se cultiva putin viea
si pe o scard maT mare prunele.
In plasa Cotmeana ca i in
plasa vecina' Gdläsesti se cresc
nnmeroase turme de of.
Ca industrie in aceastd plasd
nu gdsim ;de cit cite-va morT
cu aburi pentru mdcinat, din
www.dacoromanica.ro
COTMEANA
care cea maT insemnatA este in
Costesti, si lucrarea de care si
de pltule care se vind in jude-
tele invecinate Vlasca si Te-
leorman.
Budgetul comunelor din a-
ceastd. plasd a fost pentru anul
financiar 1887-88 de 47850
leT la veniturl si de 42388 leT
la cheltuelI.
Statul posea,' in aceastd plasd
(impreund cu plasa aldsesti)
5 proprietdtT, Cu un venit anual
de 28945 Id, 20 banT si 4039
pogoane pddurT.
Cotmeana, sat, Cu 500 locuitorT,
cer maT multI TiganT, jud. Arges,
pl. OltuluT ; face parte din com.
rur. DrAgutesti-Sdpunari. In a-
cest sat este si MAndstirea Cot-
meana, zidità de Mircea-Vodd
pe la anul 1389. Are o scoald
primard. rurald.
Cotmeana, ría. Izvoreste din
preajma comuneT Tutana, din
jud. Arges, urmeazä paralel ca
hotarul dintre jud. Olt si Arges,
udind plAile Argesul, Oltul
Cotmeana ; hita in jud. Teleor-
man, pe teritoriul com. Urlueni,
udd comunele Malul, Ciocesti,
Mindra si Birla si se varsa
In riul Vedea, in padurea BA-
desti, din com. MozAceni, dup.
ce primeste apele pirliaselor
Vldscuta 5i Ceroaia si a altor vi-
roage i izvoare din drumul
Cotmeana are o albie largd ;
vara se poate trece cu picioarele
si une-orT seacd aproape de tot.
Cotmeana, pddurice, in intindere
de 13 hect., comuna Vdleni,
pl. Podgoria, jud. Muscel, com-
pusä din anin, salcie i plute.
Cotmeana, vale, jud. Arges
Teleorman, urmeaz1 cursul
riuluT cu acelasT nume pana se
impreund ca Valea-Vedel.
 COTMEANA-VECHIE
Cotmeana -Vechie, vandstire,
de calugarl, cu hramul Buna-
Vestire, jud. Arges, pl. OltuluI,
zidita de Mircea-Voda, la anul
1301, dupa cronica luI Radul
Greceanul, iar dupd inscriptia
dupl un clopot, la anul 1385.
Tacá inscriptiun ea dupa acest
clopot :
(In zilele bine-credinciosuld Dotnu I tit
Dan Voevod, a fleta acest clopot jo-
pinul Dragomir, fiul egumentiluT Dra-
gornir, tn anut 6893 (1385 indiction I)»
A fost schit al manastiref Cozia
din Vilcea. In aceasta manas-
tire s'a refugiat Mircea, fiul luI
Mihnea-Voda, la anul 1510, ur-
marit fiind de Neagoe-Vodg..
Actualmente, aceastá manastire
este reclusa la bisericà de mir
deservita de 2 preotI, I cinta-
ret i i paracliser. Pentru in-
tretinerea cultuluT divin se in-
serie anual in budgetul Statulul
suma de 1670 leI.
Cotnari, com. rter., iii partea de
V. a plaser Bahluiul, judetul
Iasi. Se intinde de la E., din
partea dreapta a riuluI Bahluiul,
spre V., pana in marginea jud.
Suceava. Teritoriul sali este ac-
cidentat, prezintind cele mar
inalte dealurI in partea despre
V., acoperite cu vil i pädurI,
iar spre E., vg.T i podise, pe
carI se cultiva cereale. Este
formatg din satele: Valea, Dea-
lul, Zlodica, Horodistea, Lupa-
ria, Sbereni, Hodura i Iosupeni.
Esteasezatd pe o intindere cam
de 6100 hect., cu o populatie de
744 farnilI, saa 2698 locuitorI
RominI si parte Ungurr. Aceasta
comuna este situata cam la ju-
matatea drumuld dintre tirgu-
rile Hirldul, din jud. Botosani
si Tirgul-Frumos, din jud. Iasi
si la $8 kil. de Iasi, capitala jude-
tuld. Prin centrul el trece soseaua
mixta de la Tirgul-Frumos la
Hirlaul. Marginea despre N.-E.
701
a comuner, e uda.ta de riul Ba-
hluiul, lar pe o parte a teritoriu -
Id se afla podgoria cea maI
renumita din tara. Legenda spu-
ne ca prima vita de vie plan-
tata in Cotnari, e adusä. din
Ungaria de la Tokai, de catre
Stefan-Voda-cel-Mare.
Producti unile pamintul sunt:
vinurile cele maI bune, pome-
turI, cereale, pIeatra multa si
vi te frumoase.
In aceasta comuna sunt : 4
bisericI, I paraclis si i biseria
catolica, deservite de 5 preotr,
cintaretY si 4 eclesiarhr; 2
scolI, conduse de 2 invatatorI
frecuentate de 86 del/1 (65 baetI,
2f fete); 2 morI de aburI.
Budgetul coim este de 13623
leI, 29 banI la veniturI si de
13251 leI, 41 bata la chel-
tuelI.
Numarul vitelor din intreaga
comuna se urca la 5484 capete,
din carI: 1669 vite marl cornute,
287 cal, 2636 °I si 892 rima-
torl.
CoMari, sat si resedinta comu-
na Cotnari, pl. Bahluiul, jud.
Iasi. Este format din catunele :
Valea, Dealul, Zlodica, Horo-
distea si Luparia (v. a. n.) Sat
cu numele de Cotnari nu exi-
sta, irisa teritoriul cuprins de
catunele aratate, ce sunt ldn-
tuite una de alta, afard de nu-
mirile lor, dat numele
Cotnari. Pgrtile numite Valea
Dealul, formeaza centrul si vatra
satuluI ; tot teritoriul cuprins de
aceste catune formeaza Podgo-
ria-Cotnarilor. Are o populatie
de 423 familn, sal' 1558 suflete,
carr se ocupa mai mult de cul-
tura viilor.
Are o scoalg., cu localul eT,
infiintata in anul 1859, frecuen-
tata. de 42 elevT ; o biserica
ortodoxa, situata la poalele dea-
luluT aproape de
www.dacoromanica.ro
COTNARI
Gura-CotnariuluT, cladire ve-he
de piatra, ziclita in timpul lui
Stefan-cel-Mare, la anul 1496, si
care astazI se intretine de Stat
si este deservitg. de 2 preotI,
2 cintaretI si I eclesiarc ;
vechie bisericä catolia, ce se
afla in ruine, fiind arsa in anul
1873, situata pe valea dintre
dealurile Chiscovul si Ineami-
nul. Fiind cercetata de d-nul
Gr. Tocilescu, acesta a desco-
perit mal multe pietre de mor-
minte cu inscripta latine, din
carI cea mal veche poarta data :
1588.
Aceastá data, raportatg.
domnia luIEraclide-Despot, din
1561-63, dovedeste cA aceasta
ar fi biserica fondata de el din-
preund cu o Universitate, pen-
tru SasiI traitorI pe atuncI in
Cotnari, si daca a devenit ca-
tollcá in urma, lucrul se ex-
plica ast-fel retragindu-se Sa-
siI, Ungurn, vietuitorI acolo,
din timpul luiStefan-cel-Mare,
apropiat biserica. Deser-
ventI nu are de cit un singar
&sal
Mal este un paraclis, fácut
de monahul Grigore-Radu, la
anul 1836, pe care, dotindu-I
cu 40 pog. de vie, imprejurul
san, l'a inchinat manastireI
NeamtuluI ; astazI se aflä in
proprietatea Statuldf.
Satul Cotnari fácea parte in
vechime din ti iutul Hirlauld
si, pe acele timpurI, era recu-
noscut de Tirgul-Cotnari ; ca
lucrul este ast-fel, rezulta din fap-
tul a pe partea catunelor Dea-
111 si Valea, se gasesc urme
de temeliI de piatra, santurI, be-
ciurr si altele.
Intre beciurile ramase din
trecut, se observa doua, a-
proape de biserica ortodoxa, in
marginea soseleT, avind unul
lungimea de 45 m. i ldtimea
de 5 m., lar ingltimea, dupd
COTNARI
cum se gaseste acum, e de 2
iii.; de sigur ca in trecut era
mal adinc, insa din cauza tut-
liturilor de apa s'a astupat.
Despre aceste beciurr, legenda
spune ca sunt Pdcute de te-
fan-cel-Mare, odata cu biserica
si palatul, care acum nu mar
exista.
Aitrt dovada despre existenta
tirgulur, rezulta din diferitele
hrisoave domnestr, intre carT
putem cita unql, din timpul luI
Mihail-Racovita, Voevodul Mol-
dove, cu data de la facerea
lumeI 7216, 22 Februarie, ce
se pastreazä si pana astazI In
original, de razesul Antonia.
Pisärul, din satul Iosupeni
care este in cuprinderea urma-
toare :
«lo Mihail Racovita, Voevodul tareY
MoldoveY. Daca ad venit dinaintea Dom-
niel Mele, i dinaintea tuturor alor no
triT boerY a mall i micY, Ursolea, fe-
meia luY Grigori Sasu, ce a fost pivni-
cerid ot Cotnari, l cu fecioriT eT anume:
Virvara, si Ana, si lozef, stranepotiY
lul Felten Sasul ot Cotnari, i le-ad
aratat uricul de danie si de miluire de
la Stefrin-Voda-Toma, i diresii de In-
thritura de la Radul- Voda si de la
Moise-Movilii-Voda si de la Alezandru-
Radu-Voda si de la altY reposatY DomnY
mal din coace. Ca a avut stramosul lor,
Felten Sasul, un loc de helested si de
moaril, ce se numeste 'Zhu-le-Peter, pe
hotarul TIrguluT Cotnari, pe line Bah-
luiul, si cu lo z de finat prin prejurul
acesttit fits i helested. §i de s'ar sili
asuprii-le apa clnd ar veni mare, pre alt
loc, Felten ca sti aiba voe a ezi
Indrepteze In rImnicul luY. Intru aceea
Domnia - Mea, daca am vazut acele
direse, acelor reposatT DomnY, de danie,
si de miluire, si de intaritura, Intru
aces. si Domnia-Mea, m'am milostivit
le-am Intarit UrsoleY, femeia luY Gri-
gore Sasul ot Cotnari si feciorilor eY
Vtrvara, Ana si Iozef, stranepotil luT
Felten Sasttl, pe acel iaz cu moara ci
se numeste RItu-10-Peter, pe line Bah-
luiul i u locurile de final, ca sti aibti
a tine si a stapini, precum le scriti di-
resa acelor reposaff DomnY, ce ad fost
de demult. i ca sit le fie si de la
Domma-Mea, dreapta ocie i danie
miluire g uric s't intaritura, Cu tot ve-
702
nitul i cu tot hotarul statlitor in vecY
si altul sit nu se amestece.
(Iscalit) Io Mihail Racovita.
L. S.
7216 Fevruar 22 I .
Din continutul acestur docu-
ment, rezultá destul de lamu-
rit cA satul Cotnari In urma
Cu 179 anI, era erg, dar care
a fost imprejurarea de s'a des-
fiintat, aceasta nu se stie ; se
poate atribui Insa aceasta dese
lor Medical-I ale Turcilor si TA-
tarilor, carT jefuiall o ardeau
tirgurile i satele.
Tot din acest document mar
se vede ca Felten-Sasul, a fost
pivnicer, adica ingrijitor de piv-
nitile Domnestf, aflate in Cot-
nari ; aceasta dovedeste ca. Dom-
nil aveafi vil, proprietatI in acest
sat si prin urmare e de crezut
ea tetan-Voda, sa fi avut pa-
latuff in Cotnari.
Cotnari, pîrîü, jud. Iasi. Izvo-
reste din satul Cotnari, de sub
poalele dealulur Ineaminul; cur-
ge spre S.-E. si, in gura Cot-
nariulur, se varsd in piriul Ris-
cana.
Cotnärelul, munte, pe coprinsul
mosid Munti si Pipirigul, in com.
Pipirigul, plasa de-Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu. IsI destasoara ra
murile sale intre satele: Aga-
Tdriteni, Cujbeni, Plotu-
nul, Dolhesti, Pipirigul, Babo-
esti, si marginea judetului Su-
ceava, In care parte se leaga cu
ramurile muntilor Halauca (Ha-
lesia).
Cotnärelul, pirliaf, în judetul
Neamtu, com. Pipirigul, plasa
de Sus-Mijlocul. Izvoreste din-
tre ramurile Grugenilor si Run-
cul, (a siref Cotnarelulur), varsin-
du-se pe partea stingd a piriu-
luI Ozuna, In apropiere de lo-
cul unde strabate soseaua ju-
www.dacoromanica.ro
COTORBESTI
deteana ce vine peste mun-
tele Petru-Vocla, prin satul Dot-
hesti, spre Pipirigul.
Cotnärelul, hfrtop, in jud. Neam-
tul, ramura muntilor cu acelasT
nume.
Cotnoiul, iezer, in judetul Braila,
lunca comunel Gropeni, la V.
iezerulur Babalic, intre privalul
Dobrota si Gingarasoaia, unit
la V. cu iezerul Somnorosul.
Cotoaca, deal, pe teritoriul com.
Trusesti, jud. Botosani, de unde
se prelungeste in com. Babiceni.
Cotoiul, sat, face parte din com.
rur. Bdicoiul, pl. Filipesti, jud.
Prahova. Are o populatiune de
362 locuitort (170 barbatr si 192
femer). Cade in partea de N.
a comuner.
Cotora, lac, (viroaga), In comuna
Cotul-Ciorir, jud. Buzau. II la
inceputul din lacul Bilhacul, la
Coada-Cotorei si se scurge in
dui Buzau.
Cotorani, (Purani-SE-Gheor-
ghe), cat , pendinte de com. Ble-
jeasca, plasa Glavacioculur, jud.
Vlasca, situat in valea Glava-
ciocul pe partea dreapta.
Ad i sunt 45 locuitorT, cärora
li s'a dat la 1864 o suprafata.
de 135 hectare.
Aceasta. proprietate aparti-
nea statulur, dupa seculariza-
rea averilor manastirestr; de-
pindea inainte de manastirea SE
Gheorghe.
Are o supratata. totala de 555
hectare.
S'a rezervat statulur padurea,
in supratata de 300 hect.
Cotorbe§ti, atun, al comuneI
Vulpeni, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,
jud. Romanati.
 COTORBI
Cotorbi, mahala, in com. rur.
plaiul Clo$ani, ju-
detul Mehedinti.
Cotorca, com. rur., in jud. Bu-
zail, pl. Tohani, situata de-a-
lungul hotaruld despre judetul
Ialomita, la o distanta de Buzati
de 47 kilom. Limitele sale sunt :
La N. hotarul mo$ieT Frecd-
teanca i Sidirul, pe care mer-
ge pana in com. Meteleul ; la
E., hotarul mo$ieT Lipaneasca ;
la S., hotarele mo$iilor din jud.
Ialomita : Baldovineasca, Steje-
reasca sa0 Sf. VinerT, Girbo-
veanca, Apostoldchianca i Du-
deasca, ale caror capete
in hotarul Cotorci ; la V., par-
tea din hotarul mo$ieT Du-
deasca, $i parte din al mo$ieT
Frecateanca. Suprafata sa este
de 1800 hect., din care 1435
hect. arabile, 76 hect., fineata,
264 izlaz $i 25 hect. sterp sati
co$cov ( pamint neproductiv ).
Proprietatt mat insemnate, afara
de pamintul locuitorilor, este
mo$ia statuluT Cotorca. Terenul
e $es, dar putin fertil, fiind unul
din cele maT de demult lucrate,
ceea ce a inceput sa-T slabeasca
fortele de productiune. Se cul-
tiva de preferinta orz $i po-
rumb. Industrie n'are, al-ara de
o moard de aburT si u sena.
Cal de comunicatie are $oseaua
comunald Cotorca - Mizil prin
Glodeanu.
Vite sunt : 98 bol, 121 vacT,
44 viteT, 5 bivolT, 123 caT, 82
epe, 31 minji, 640 oT, 12 capre
$1 74 porcI.
Comuna e formata dintr'un
singur cat., Cotorca, cu o Po
pulatie de 730 locuitorT, din
care : barbatl insuratT 152, ne-
insuratT 19, vaduvI IO, baett
190; femeT maritate 152, vaduve
19, fete 188. Locuesc in 154
case. Meseria$T sunt : I croitor,
2 cizmarT, i fierar i i ma$inist.
703
Budgetul comuneT e de ler
2682.24 anual.
Este: o $coalä, frecuentata de
34 elevI $1 o eleva. Carte $titi
37 persoane ; o biserica, cu
hramul Sf. Nicolae, deservita
de un preot, i dintaret $1 un
paracliser. arciumI sunt 4.
Comuna Cotorca se mar nu-
meste $i Cotorca-Micä, ca
se distinga de Cotorca-Mare, din
jud. Ialomita. In vechime a pur-
tat succesiv numirile de : Ne-
greasca, Ipsilante $i Schimbati.
Din cauzardzboaelor dintre Ru$T
si TurcI (1806-1812), locuitoriT
carT formati satul Schimbati, ati
trebuit sa fuga $i putinT din -
teinsiT s'ají mal intors &va in-
cheerea pacer, cind, gäsind satul
vechiä ci total distrus, s'ati
stabilit putin maT la S. $i ati
dat na$tere satuluT Cotorca,
remanind vechiul sat SiNte.
In 1855, Cotorca a ars, ceca
ce a impiedicat mult dezvolta-
rea sa. Cu incetul s'a recon-
struit, dar Inca arará. urmele
nenorocirilor prin care a trecut.
Cotorca, sat, in jud. Ialomita,
pl. CimpuluT, pendinte de com.
Urziceni. Este situat la 8 kil.
spre N.-E. de satul de re$edinta.
Se maT nume$te Cotorca-Mare,
pentru a-I deosebi de Cotorca-
Mica, din jud. Buzar' $i Sili$tea-
Cotorcif, pentru ca satul este fon-
dat pe sili$tea unuT vechiti sat,
al caruT locuitorT s'ati stramutat
mal spre N., unde atí infiintat
satul Girbovi. Stramutarea in
Girbovi se zice ca s'a facut pen-
tru ca locuitoriT sufereatí mult
din ea:iza prädärilor ce li se
fäceaü prin trecerea pe ala a
armatelor ruse$tT $1 turce$tI, pe
la aniT 1852 $1 1853, fiind pe
ala drum triare, ce ducea de la
Bräila spre Oltenita i Giurgiu.
Are o populatie de 50 fam.
Este aci o $coald mixta, con-
www.dacoromanica.ro
COTORGA
dusd de un invatator retribuit
de comuna.
Vite sunt : 50 caT, 40 boT,
400 oT, 5 capre, 2 asinT $i 6o
rimatorr.
Cotorca, (Cotorca-Mica, Ipsi-
lante, Negreasca, Schim-
bati), mofie a statuluT, in jud.
Buzati, com Cotorca, pendinte
de mo$ia Marcuta. Are 1350
hect., din carT 460 s'a dat loc.
in 1864.
Cotorca, proprietate a statuld.
(V. Girbovi, jud. Ialomita).
Cotorca-Mick numire data mo-
fiet Apostolacheanca, jud. Bu-
zau, com. Glodeanul-Cirlig.
Cotorca-Mick numire, ce se
maT dä. "proprieteifer statuluT A-
postoldcheanca, jud. Ialomita.
Cotorei (Valea-), ca-tun, al co-
muneT Mane$ti, jud. Buzara. Are
180 locuitorT $i 36 case.
Cotorei (Valea-), isvor, in ja
detul Buzati, com. Mane$ti. In-
cepe din muntele Bisoca $i se
scurge in valea Bisoca.
Cotorga, ceitun, pendinte de com.
Crimpoaia, pl. erbane$ti, jud.
Olt. E situat pe malul drept al
DorofeiuluT. Are o populatie de
254 locuitorT, din carr 37 sunt
improprietaritT, dupa legea ru-
rala, cu 150 hect., pe mo$ia Co-
torga. Are o intindere de a-
proape 300 hect. arabile. Este
inchinatd de unul State Ciolacul,
une coale din Grecia, din com.
Negada (Zagora). D-nul Cato-
polu, epitropul el, o arendeaza
anual cu 6000 ler.
Loc. poseda : 170 bol, 50 vacT,
83 cal, 900 oT 5i 78 rimdtorr.
Cotorga, ca/un, in jud. Teleor-
 COTORGA
man, pl. Teleorman. Are numar
cite-va case, un conac si ma-
gazir ale proprietátir, care tin
de mosia Váleni, din judetul
Olt.
Cotorga, deal, situat, la V., pe
teritoriul com. Crimpoala, pl.
Serbánesti, jud. Olt. Apartine
mosid, numità Cotorga. E aco-
perit cu semánáturr. Are direc-
tia N.-V. catre S.-E.
Cotorga, mo,rie, in jud. Teleor-
man, pl. Teleorman, com. Me-
risani. Are o intindere de t000
hect. pámint arabil 5i 20 hect.
pridure. Este proprietatea d-lur
C. Colibá§anu. Formeazd un
singur corp cu mosia Ciuper-
cean ca.
Cotori-Tigänia, sat, face parte
din com. rur. Stilpeni, pl. Riu-
rile, jud. Muscel. Este situat pe
malul sting al riulur Tirgul. Pe
la V. satulur trece calea feratá.
Golesti-Cimpulung isoseaua na-
tionald Pitesti-Cimpulung-Fron-
tierá.
Are o populatie de 57 fa-
milir,san 285 suflete, din carr
144 bárbatI si 14t femer.
Piriul Valea-Orezeler, care se
varsd in Riul-Tirgulur, separil
mahalaua Cetori de Tigänia.
Cotoroaia, com. rur. si sat, in
jud. Tutova, pl. Corodul, spre
S. si la 25 kilom. de Birlad, ca-
pitala judetuld, pe ptriul
zota.
Are o populatie de 926 lo-
cuitorr, din carr 240 contribua-
bilI, carr locuesc In 259 case.
Stiii carte 121 persoane.
Are o scoalä primará de 135.eti
si o biserica.
Comerciul se exercitá de 13
persoane.
Veniturile comuner sunt de
6133 ler, 88 banr anual.
704
Cotoroaia, sat, in jud. Mehedinti,
plasa Ocolul-d.-j., com. rur. Rup-
tura. Are 86 case.
Cotoroaia,deal, In jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-j., com. Ruptura.
Cotoroaia, pîrla, in jud. Mehe-
dinti, pl. Motrul-d.-j., com. Rup-
tura. Se formeazá din ogasul
ce izvoreste din Valea-CoteI
Valea-Cerulur ; apor primind pe
dreapta pirlul din Valea-Miner
si TigAna§iT, lar pe stinga pir.
Chirculesti, trece pe la Voloia
si comuna Strehaia, unde se
varsd in apa Motrulur.
Cotoroaia, vale, in com. rur. Vo-
loicul, pl. Motrul-d.-j., jud. Me-
hedinti.
Cotoroaia-de-Jos, sat, in jud.
Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j., com.
rur. Ruptura.
Cotosmanul, deal, com. Dlesti,
plasa Oltul-d.-s., jud. Vilcea, cu
piscul numit Teapa, unde, pe
timpul lur Tepes, exista, se zice,
o teapl, spre a ingrozi pe lo
cuitorif cer deprinsI la rele.
Cotosmanul, pise, pe dealul cu
acelasT nume, spre V. si la 4
kil. de vatra comuner Ddesti,
plasa Oltul-d -s., jud. Vilcea, pe
la poalele cáruia trece riul Cer-
ni soara.
Cotreanta, sat, jud. Bacriù, pl.
Bistrita-d.-s., com. Valea-luI-Ion.
E asezat la N. de resedinta co-
munei, la o distantä de 3 kil.
Are 8 fam., saa 75 suflete.
Vite sunt: 3 cal', 26 vite marr
cornute, 14 Pi, 21 porcr si 8
capre.
Cotreanta, sat, in comuna al-
deti, pl. Bistrita, jud. Neamtu.
E situat pe teritoriul mosier cu
www.dacoromanica.ro
COTROCEANCA
acelasI nume. Cu marginea sa
despre S. formeazd hotarul jud.
Bacáti.
Terenurile sale sunt acciden-
tate: in partea despre V., de
ramura Drag,va; in partea des-
pre E., de dealurile Zamfira
Runcul ; In partea jud. Bacdii,
de ramura Lingurari, printre
carI se intind vár inguste
udate de pirliasele Cocirla si
Cotreanta.
Are o populatie de 418 sufl.,
formind too fam., carr se tilde-
letnicesc cu plutária i exploa-
tarea terenurilor.
In acest sat sunt 3 rotarr.
Numárul vitelor se urca la 126
capete, din carr: 30 bol', 40 yac',
6 cal, 10 rimatorI si 40 juncr.
Cotreanta, mofie, in com. Gin-
desti, pl. Bistrita, jud. Nearntu.
E situatá intre rnoiile: Bärcá-
neti, Cindesti, Tazlául (jude-
tul Neamtu) i Blágesti (din ju-
detul Bacáti). Are sat.
Cotreanta,firlia,, 11110 satul Cu
a sa numire, com. Cindesti, pl.
Bistrita, jud. Neamtu. Se varsá
pe partea dreapt5. a 1-tullir Bi-
strita.
Cotroceanca, deal, futre com.
TigAnqti si Gorgani, pl. Pod-
goria, jud. Muscel.
Cotroceanca, trup de mo,rie a
statulur, jud. Ilfov, care s'a vin-
dut de ved la locuitorr.
Cotroceanca, sati Väleanca-
CeptureI, mo,rie a statului, pe
care, la 1864, s'ai.1 improprietrtrit
parte din loe u itorir comuna' Cep-
tura, pl. Cricovul, jud. Prahova.
Cotroceanca, 'd'Are a statuluI,
in intindere de 106 hect., pen-
dinte de schitul Budisteni, pl.
Podgoria, jud. Muscel.
 COTROCEANCA
Cotroceanca, odure a statulta,
In intindere de 175 hect., pen-
dinte de com. Hirsa, pl. Pod-
goria, jud. Prahova.
Cotroceanca-de-Baltä, peleare
a statuluT, jud. Ilfov, in intin-
dere de 325 hect. Formeaza
paldurea Cascioarele, irnpreund
cu trupurile : Tufele-Greculur si
Märunta.
Cotroceanca-Muscel, pädure a
statuluT, in intindere de 43 hect.,
pendinte de com. Ceptura, pl.
Cricovul, jud. Prahova.
Cotroceni, sat, jud. Arges, pl.
Pitesti; face parte din com. rur.
Bradul-d.-j.
Cotroceni , suburbie a orasulul
Hui, jud. Falcia.
Cotroceni, schit. Vezr Merisescu,
deal, com. Budisteni, pl. Pod-
goria, jud. Muscel.
Cotroceni, mändstire. (Vezr Bu-
curesti).
Cotroceni, stalie de dr. d. f.,
jud. Ilfov, pl. Dimbovita, orasul
Bucuresti, pe linia Bucuresti (Ga-
ra de Nord) Bucuresti-Filaret,
pusa in circulatie la 13 Decem-
brie 1872. Se afil intre statiiie
Bucuresti (Gara de Nord) (2.7
kil.) si Dealul-Spirea (1.3 kil.).
Inaltimea d'asupra nivelulur ma-
ra de 79',68. Aceasta statie
serveste exclusiv pentru pala-
tul princiar de la Cotrocenr.
Cotroceni, deal, la V. comuner
Creteni, pl. Oltul-d.-j., judetul
Vilcea.
Cotroceni, pädure particularä, su-
pusa regimulur silvic, aflata pe
mosia Mägureni, com. Creteni,
pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea.
38495. Manolo Diclionar Geogrago. Po&
705
Cotromantul, ptriia,c, ce izvo-
reste din dealul Babel-Ileana,
jud. Tecuciti, merge pe litiga
satul Pogletul si se uneste cu Gli-
limenul, formind piriul Pogletul.
Cotrosul, sat, in com. Cuca, pl.
Siretul, jud. Covurluiti, foarte a-
propiat de resedinta comunall,
format din fostr clacasr Impro-
prietaritr. Are 34 fam., saa 108
sufl.; o biserica s't o moará cu
vaporr.
Cotrosul, inofie particulara, de
2002 hect. (cuprinzind si padu-
rea cu acelasT nume), in com.
Cuca, pl. Siretul, jud. Covurluia.
Cotul, baltä, pl. Jiul-d.-s., com.
Floresti, jud. Dolj, aproape seacd
si in care se gaseste putin peste.
Cotul, parte a intinsulur iezer Ra-
zelm, situata in jud. Tulcea, pl.
Babadag, pe teritoriul comuneT
rurale Enisala, in partea estica
a plaser si cea nordicá a comu-
ner, unde comunica cu iezerul
Babadag. Este inconjurat de treT
pärtr cu uscat si intr'o parte cu
stuf cu apl. Are o intindere de
25 hect. Contine multr pestT de
huna calitate, care se exporta.
Pe ambele sale malurr se gl-
sesc dota cherhanele (pescaril),
una a satulta Enisala si alta a
comuner Sari-Chioi, care nu e
departe de el.
Cotul, loc izolat, jud. Muscel, co-
muna Domnesti. E fortnat de o
vale si un deal.
Cotul, saa Magura- din - Cot,
mägurd, in jud. Vlasca. Esituata
pe proprietatea Camineasca.
Cotul-Arce§ti, ceitun, al com. Ar-
cesti, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
Romanati. Se mar numeste si
Profeseni.
II
www.dacoromanica.ro
COTUL-BOIANULUT
Cotul-Bandrei. (V. Cotul-Cailor,
ses, jud. Falda).
Cotul - Baciului, localitate izo-
latd, jud. Braila. E situata. in
ostrovul Bregoloiul, in partea
stinga a Duratei-Vechr, unde se
afla si o cherhanea.
Cotul- Baei, sat, pe mosia Baia,
jud. Suceava, com. Fintina-Mare.
E asezat spre V. de Fintina-
Mare, pe sesul sting al Moldo-
ver. Are o populatie de 120
familiT, saa 505 suflete, din care
6 strainT; locuesc in to8 case.
Contrib. sunt 121. Vatra satuluT
ocupa o suprafata de 20 ala
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, claditä din lema de lo-
cuitorr, la x843 si acum deser-
vita de I preot si 2 cintaretT,
improprietaritT cu 8 '/2 fald. Mo-
sia, a satenilor, este in intin-
dere de 410 hect. cultivabile,
I00 hect. finet si restul de 46
hect. prundis.
Cotul-BAlteI, baltd, pl. Jiul-d.-j.,
com. Sadova, jud. Dolj, pe linga
care trece limita de V. a co-
mune.
Cotul-BoianuluI, sat, in jud.
Dorohoiti, pl. Herta, com. Ma-
mornita, care impreuna cu satul
Cotul-Hotinulur, forma in vechi-
me un trup. In 1868 revarstndu-
se. Prutul a facut o ruptura. prin
mijlocul satulur, pe unde si-a
indreptat cursul, impartind ast-
fel satul in dota: Cotul- Hotinul
de-a dreapta si Cotul-BoianuluT
de-a sano Prutulur. Ambele aa o
populatie de 46 fam., saa 218
suflete.
Acest sat in vechirne linea
de mosia Boian din Bucovina ;
iar de la luarea Bucoviner de
catre AustriacT, a ramas aceastä
parte in Romtnia si apor s'a
vindut cu proprietatea Boianu-
89
 CoTtm-BUMEI
luí'. Se afld situat pe malul Pru-
tuluI si supus inundatiilor. Pro-
prietatea mosieI este a d-neI
Mina I. Boldur-Ldtescu.
SdteniI nu sunt improprietd-
ritI, ne fiind cldcasI la aplicarea
legeI din 1864. Proprietateamo-
sieI posedd 372 hect. 37 arif
cimp.
Hotarele mosiei sunt cu : Pru-
tul, Horbova, Mamornita si Buco-
vina, de care se desparte prin
cursul piriuluI Mamornita.
Cotul-Bucurei, loc res, in com.
rur. Pdtulele, din pl. Blahnita,
jud. Mehedinti.
Cotul-BumbaculuI, suburbie, in
orasul Focsani, desp. a IV-a.
Cotul-Cailor, res, jud. Fdlcid,
intre tirgusorul Fdlciti si riul
Prut, in partea de E., care, im-
preund cu Cotul-BandreI, are o
suprafata ca de 6 hect. si ser-
vete de de ima§ vitelor.
Cotul-Chistrugeni, parte a sa-
tulut Tirnauca, com. cu acelasI
nume, pl. Herta, judetul Doro-
hola.
Cotul-CIrsteI, loc, in jud. Mehe-
dintf, com. rur. Imoasa, plasa
Motrul-d.-s.
Cotul-Condurachi, res, spre E.
de satul si comuna Risesti, pl.
Podoleni, jud. Fdlciu. AstazI ser-
vete de cimitir pentru vitele
moarte de boli molipsitoare, Cotul - Feristräil. Vez! Feräs-
pentru care se mal numeste si
Cotul-Molipsiref,
Cotul-cu-Plopi, trup de padure,
a StatuluI, jud. Prahova, plasa
Teleajenulur, care impreund cu
trupul Valea-GarduluI are 62
hect. si impreund cu trupurile :
Poiana-LaculuI (I 3 hect.), Obra-
tele, dupd Sfoara -PredealuluI
706
(25 hect. ), Bughea- d.-s., (45
hect.) si Runcul (40 hect.), for-
meazd pddurea Vdleni.
Cotul-cu-PlopI. Vez! Berevoes-
cul-d.-j., jud. Prahova.
Cotul-cu-Vitele, deal, situat la
V. com. Pesteana, plasa Ocolul,
jud. Gorj. Se prelungeste de la
E. spre V. Pe aceste dealuff
sunt locurile cultivabile ale locu-
itorilor din com. Pesteana.
Cotul-DobiI, loc izolat, jud. Bo-
tosani, situat intr'un cot al Si-
retuluI, com. Fintinele. Este loc
arabil si produce grill bun. Aicr
se aflá si o prisacá de stupI.
Cotul-Epure, sat, in jud. Jalo-
mita, pl. Ialomita-Balta, pen-
dinte de com. TänddreI. E si-
tuat la 41/2 kil. spre N. de
satul de resedintä, pe un mic
deal. Satul e pe proprietatea
statuld numitd tot Cotul-Epure,
iti intindere de 6500 hect., foastä
pendinte de mdnästirea Mislea
si care pe periodul 1885 1896 a
fost arendatd cu suma de 22275
le! anual.
Vite sunt : 150 caf, 560 boI
si 2050 o'f.
Cotul7Epure, pridure, de stejar
a statultif, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, com. TänddreI.
Formeazd, cu pAdurea Chirana,
un trup de 275 hect.
trdul, jud. Bacdti.
Cotul - FloareI, cot, al Siretu-
luI, la hotarul mosiilor Liteni,
din jud. Suceava si Tudora din
jud. Botosani.
Cotul-Furmical, onorie, a sta-
tulur, in jud. Putna. Aceastd
mosie se arendeazd Impreund
www.dacoromanica.ro
COTUL-GROMILUI
cu mosia Corbeasca din jud.
Tecuciti. Intinderea totald cul-
tivabild este de 193 hect. 56 ar.
S'a vindut in loturI, in 1891, nu-
mar 42 hect.
Cotul-FurniceI, trup de morie,
din proprietatea statuluI , in
com. Corbeasca, jud. Tecuciti.
Cotul- Ghermäne§ti, sad Va-
lea-Clnepei, sat, jud. Fdlciti,
pl. Podoleni, com. Drinceni, a-
sezat pe yes, pe malul Prutului,
spre S. si la 1 kil, de tirgu-
sorul Drinceni, pe o supra-
fatd de 450 hect. si cu o po-
pulatie de 64 fam., sad 212
sufl., din carI 50 contrib. Locui-
torirsunt venir aci, in cea maI
mal-e parte din com. Gherml-
nesti, de aid si numirea satuluI.
lar numirea de Valea-Cinepe,
vine de la multa culturd de ci-
nepd ce se face aid.
LocuitoriI se mal ocupd si de
cultura viilor si a gindacilor de
mdtasd.
In sat se afld o bisericd, cu
hramul Sf. Nicolae, fondata la
1866 de cdpitanul loan Michiti,
proprietar ; e deservitd de 1
preot si un dascal.
Proprietarul are case bune
pe malul Prutulur, precum si o
pädure de plopT.
Cotul-GirleI, tire, in jud. Baila,
com. Bertesti-d.-s., pe malul
drept al canaluluI Minusoaia,
din dreptul de unde pleacd pri-
valul Baicul.
Cotul-GrosuluI, sat, in jud. Ro-
man, pl. Siretul-d.-j., com. Gal-
beni, spre E. .de satul Galbeni,
pe malul drept al riuld Siret
si la o depArtare de 2 kil. de
gara Galbeni. Are 40 cal:1 de
fam., 26 contribuabilI, 124 loc.,
din carI 18 stid carte ; 39 case.
Loc. posedd 76 vite mar! cor-
 COTUL-HALEA SET
nute. Se numea mal inainte si
Corduneni.
Cotul-Haleasel, parte din sa-
tul Lungeni, com. Brosteni,
jud. Suceava, numärind 7 case
Cu 25 suflete.
Cotul-Hotinului, sat. Vez/ Cotu-
Boianulur, jud. Dorohoiù, com.
Mamornita, pl. Herta, situat pe
malul Prutuld.
SAteniI improprietdritT ají 65
hect. pAmint ; iar proprieta -
tea are 22 hect. luncä de lo-
ziY, pe malul Prutului.
Cotul-Iarcei, localitate, pe Cal-
mItuiti, jud. Baila, unde a fost
vechiul pod pe unde trecea ve-
chiul drum BrAila-CAldrasi, ina-
inte de a se face soseaua. A-
cest pod al pirluld CAlmAtulul
se aflA in com. InsuateI.
Cotul-Iura§eu (Cotul-lul-Iura-
§eu), sat, in jud. BacAti, plasa
Bistrita-d.-s., al com. Schineni,
situat pe stinga Siretului, lingd
Prdjesti, la o depArtare de 3075
m. de satul Schineni, resedinta
com. N ImArl 25 capI de fam.,
sat175 sufl. Animale sunt: 8 cal,
37 vite cornute si 9 porcr.
Cotul-lui-Bälan,sat,jud.Roman,
pl. Fundul, com. Iucsesti, pe
malul sting al riuluI Siret si la
o depArtare de 3 kil. spre N.
de satul rucsesti-d.-j. Este ase-
zat pe Valea-Siretulta. Are 33
capY de fam. ; 27 contribuabilI;
In totul 147 locuitorT, din carI
16 stirr carte ; sunt 38 case. Sunt
88 vite marI cornute.
Cotul-lul-Ciorneiti. Ved Cior-
neiul, sat, in pl. Fundul, com.
Oniceni, jud. Roman.
Cotul-lul-Cocoloq, mofie, nelo-
cuiti, in jud. Ialomita, pl. Talo-
707
mita-Balta, comuna Cosimbesti.
Are 1050 hect. pdmint de cul-
tua, 20 hect. pAdure si 190
hect. pe lunca riuluT Ialomita.
CotulluI-Cocolo§, pädure, in - Cotul-lul-Luan, luna, pe mosia
jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,
com. Cosimbesti. Formeaa, cu
pAdurea Cotul- /uf- Dagan un
trup de 50 hect. cu urrnAtoarele
esente: salde plop si ulm.
Cotul - luI - Coto§man, movild,
jud. Dolj, pl. Balta, com. Zd-
valul, pe lingO care trece poteca
din pAdurea Zdvalul.
Cotul-lui-Drägan, mo,sie, nelo-
cuitä, a statuluI, jud. Ialomita,
In plasa Ialomita-Balta, com.
Costinbesti, cu supraf. de 1800
hect., din mil* 30 hect. pAdure.
Cotul- lui - Dragan, pclalure, in
jud. Ialomitd; p/. Ialomita-Balta,
comuna Cosimbesti. Formeazä
cu pOdurea Cotul-luI-Cocolos, un
trup de 50 hect. Esente : salcie,
plop si ulm.
Cotul-lui-Epure, poiand, pe riul
Teleajenul, com. MO.neciul-Ungu-
reni, plaiul Teleajenul, judetul
Prahova.
Cotul-luI-Gäin'ä, loc, In com.
rur. Strehaia, pl. Motrul-d.-j.,
jud. Mehedinti.
Cotul-luI-Ivan, sat, in capätul
de S. al comuna Stincas pl. Bra-
nistea, jud. Iasi, pe malul drept
al hiel. Apa acestui riti, fa'cind
un mare cot, inconjurd satul
dindu-I forma uneI peninsule.
Peste acest riti in partea de E.
a satuluI este un pod de lemn,
pe care trece Drumul-BranisteI.
Satul are o populatie de 41
familif, sati 184 /ocuitorT ; o
biseria Cu un cintAret .si
eclesiarc.
www.dacoromanica.ro
COTUL-LUNG
NumArul vitelor e de 500
capete, din carI: 210 vite marr
cornute, 168 oI, I capa, 24
cal si -97 rimdtorI.
BAluseni, com. Fintinelele, jud.
Botosani.
Cotul-lui-Mämäligä, luna , de
salcie si plop, pe malul Siretu-
luf, Cu o suprafatd. de 5 hec-
tare, jud. Botosani, in comuna
Fintinelele.
Cotul-luI-Pungä, loc, judetul
Baila. la N. com. Sutesti, peste
ritil Buzdri, uncle viroaga Bu zeelul
face un cot la 6 kil. spre N.
de satul Sutesti.
Cotul-luI-Rufa, luna de salde
si plop, pe malul SiretuluI, jud.
Botosani, com. Fintinelele, in
intindere de 3 hect.
Cotul-luI-Timpäil, luna de sal-
cie, in intindere de 5 hect., pe
mosia BalusenI, com. Fintinelele,
jud. Botosani.
Cotul-Lung, com. rur., jud. Ba-
ila, plasa VAdeni. E situa'A pe
malul drept al riulul Siret, la
i8 kil. de BrOila, capitala judetu-
luI si la i 1 kil. de com. rur.
VAdeni. Se mdrgineste la E. cu
Vädeni, la V. cu Latinul, la
N. cu Siretul si la S. cu Nazirul.
Suprafata com. este de 10500
hect., compusA din 1 i proprie-
ati si anume a d-lor Gr. Gianni,(in
supraf. de 1700 hect, si cu un
venit de 31500 lel); G. Va-
biescu (supraf. 1700 hect., venit
31500 lel) ; most. G. S erbänescu
(supraf. 2300 hect., venit 38000
lel); M. Nicoleanu (supraf. soo
hect., venit 4500 lei) ; Petre
A lexan drescu (supraf. 350 hect.,
r venit 5700 leI) ; Smar. SerbA-
nescu (supraf. 360 hect., venit
 COTUL-LUNG
6400 ; mostenit. P. Simu
(supraf. 300 hect., venit 5100
le); Victor Macri (supraf. 250
hect., venit 4000 leT); Ghita Io
nescu (supraf. 350 hect., venit
6700 lel); 700 hect. Maxinenil
EforieT si 800 hect. a locuito-
rilor improprietarig.
In comuna. sunt : 180 contri-
buabilI, din cari 5 straini ; 7
debite si 12 circiumI.
Sunt 123 loc. improprietaritI
din 1864; neimproprietaritisunt
42.
Venitul com, e de 10733 ler
cheltuelile de 1o185
Vite marI cornute sunt 1753
(bol 1097, vacT 544, taurr 2 I , viteI
69, bivolT 21), cal 626, or 2696,
rimatorI 367 i capre 3. Suha-
tul e de woo hect.
Are o biserica, infiintata la
1878, de locuitorT, cu i preot,
I cintaret si I paracliser ; o
scoalä mixta, infiintata la 1866,
frecuentata. de 38 bäetI.
In interiorul com. sunt 6 strade
n ealiniate.
DrumurT : la Vadeni, spre E.,
kil.; la Birlad, spre S.-E.
17 kil. ; la Nazirul, spre S., io
kll. ; la Romanul, spre S.-V.,
15 kil. ; la Latinul, spre V., 10
kil.
Comuna sI-a luat numele de
la un cot al SiretuluT ce se afla
putin mai la N. de ea. Este
I nfii ntata de la 1864 din satenT ve-
nitT din mal multe com. precum :
Malurile din jud. R.-Sarat, din
cat. Mihalea si de prin judetul
Cotul-Lung, sat, in jud.
partea de N. a com. Cotul-Lung,
pe tarmul drept al riuluT Siret,
la 18 kil. spre N.-V. de orasul
Braila. Numit ast-fel de la cotul
lung ce face riul Siret, la nor-
dul acestuT sat. Acest sat era
asezat la distanta de i kil. spre
N.-E. de unde este astazI, in
708
cotul riuluT Siret ; dar din cauza
inundatillor s'a stramutat adi
pe la anul 1840.
In acest sat sunt 53 case de
locuit si 3 circiumi. Vatra satu-
luI este de 12 hect.
Are o scoalä mixta, infiintata
la 1864, intretinuta de stat si
frecuentata de 60 elevI; o bi-
seria, zidita de locuitorI la j 871,
Cu I preot, I cintaret, si I pa
racliser.
Populatia satuluI este de 86
capT de familie, sal-1 360 locui-
toff, din cari 174 barbatI, 186
femel. Sunt 140 casatoritT, 220 n e-
cAsdtoritY. titi carte 38 persoane,
nu stia 322.
Vite sunt: 135 CA 252 vite
cornute, 913 oT, 9 capre si II()
rimItorI.
Cotul-Malului, izvor are apit mi-
nerald, in com. Balcoiul, plasa
j u d . Prahova, eare, dupa
analiza facutä, confine iod, sare,
fier, pucioasa. ; vindeca reumatiz-
mul si pelagra.
Cotul-MiculintiI, sat, pe mosia
cu acelasT nume, com. Cotusca,
plasa Prutul-d.-j., jud. Dorohoiii.
Are 90 familiI, saii 431 suflete.
E situat inteun cot al PrutuluT,
avInd forma uneI peninsule. Se
maT numeste i Cotul-PeririteT.
Proprietatea mosieT este a ere-
zilor def. Väsescu, foasta a
Mitropolie din IasT i vinduta
de Stat.
Are o bisericd, cu hramul
Sf. Mihail si Gravriil, deservita
de I preot, 2 cintaretr si I pa-
racliser. Este mica, de lemn si
tencuita, facuta, la 1840, de catre
posesorul mosieT, obligat la acea-
sta prin contractul de cumpard-
toare, de catre Mitropolitul Ve-
niamin Costac he.
SateniI inproprietarifT aú 256
hect. 63 arir; iar proprietatea
are 747 hect. 61 ariT cimp
www.dacoromanica.ro
COTUL-NEGRU
472 hect. 38 ariT padure tirara
de stejar. Piatra calcarla este
aproape de Prut, dar se estrage
putina i numar pentru trebuin-
tele locale.
Loe insemnat este Silistea-
Vechie.
Drumurile principale: acel ce
duce la Dorohola i Botosani
pe la Ghireni-Tdutul i Cotusca;
acel de la Radauti ce duce
la StePanesti.
Hotarele sunt cu : Crasna-
Leuca, Ghireni-Tautul si Mior-
cani.
Cotul-Mielului, paella-e de stejar
salcie, a statuluI, in jud. Talo-
mita, plasa Ialomita-Balta, com.
Hagieni. Formeaza, cu padurea
Ciunga, un trup de 180 hect.
Cotul-Molipsiref. (VezT Cotul-
Condurachi, comuna Risesti, pl.
Podoleni, jud. Falciu).
Cotul-MoriI, fost sat, in 1873,
com. Negoesti, pl. Amaradia,
jud. Dolj ; azI siliste.
Cotul-Mori1, parte din satul Dol-
hasca, jud. Suceava.
Cotul-Morii, 6a/N mlastinoasa,
In com. Dolhasca, jud. Suceava,
In suprafata de 2500 m. p.
Cotul-Morii, loc fes, jud. Dolj,
pl. Amaradia, com. Negoesti,
pe care se intinde com. Ne-
goesti.
Cotul-Morii, loc. Vez! Similesti,
yes, com. Vetrisoaia, pl. Prutul,
jud.
Cotul - Mori, vale, formata. de
omuzul, In com. Dolhasca, ju-
detul Suceava.
Cotul-Negru, sat, jud. Dorohoiù,
infiintat cam de vr'o 20 de ani,
 COTUL-NEGRU
de care posesorul mosieT tiu-
beieni, de la care sT-a luat nu-
mele. Se aflà asezat pe mosia
tiubeieni, com. cu acelasT nu-
me, pl. Baseul. Are 27 familiT,
sati 102 suflete.
Cotul-Negru, suburbie, jud. Tu-
tova, in partea de N.-V. a ora-
sulur Birlad, pe valea cu ace-
lao nume.
Cotul-Negru, vale, jud. Tutova,
ce se deschide in partea de
N.-V. a orasulur Birlad.
Cotul-Netotilor, loc. Vezr Ve-
trisoaia, ses, com. Vetrisoaia,
pl. Prutul, jud. FAlciti.
Cotul-OanceI, suburbie, in Foc-
sani, despArtirea IV-a.
Cotul - Ogräzii, plidure, in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, co-
muna Suditi, cu suprafata de
50 hect. Esente : stejar, ulm si
plop.
Cotul-PerisoruluI, ,ces, in par-
tea de V. a com. SdlAgeni, pl.
Podoleni, jud. FAlciti. Are o
suprafatA de 26 hect., 11'10 riul
Jijia.
Cotul- PeririteI. Vezr Cotul-Mi-
culintir, sat, com. Cotusca, pl.
Prutul-d.-j., jud. Dorohoid.
Cotul-Podului. Vezr Vulpesesti,
jud. Tutova.
Cotul-Popii, movild i semn de
hotar, la Sud-Estul mosier Meri,
din pl. TIrguluT, jud. Teleor-
man.
Cotul-Popii, cot, al Siretulur, In
com. Dolhasca, jud. Suceava.
Cotul-RInceanuluI, pisci, la V.
de com. CiomAgesti, pl. Oltul-
709
d.-s., jud. Olt. Serveste parte
pentru culturd, parte pentru pd-
sunarea vitelor.
Cotul-RIsca. Ved' Risca, jude-
tul S uceava.
Cotul-Roib, baltd, in intindere
de 3 hect., in cdt. RAdulesti,
com. Mircesti, pl. Biliesti, jud.
Putna.
Cotul-RusuluI. Vezr Piscul-Ru-
sulur, sat, in pl. Siretul-d.-s.,
com. StAnita, jud. Roman.
Cotul-Rusilor, fes, spre E. de
satul si com. Rtsesti, pl. Podo-
leni, jud. FAlciti.
Cotul-Sanihaul, sat, pe mosia
cu acelasT nume, com. PilipAuti,
pl. Herta, jud. Dorohoiti. Arc
72 familiT, sati 380 suflete. Pro-
prietatea mosier este a mar mul-
tor rAzesl. SItenir improprie-
tdritr ad 95 hect. 96 arir pa-
mint; iar proprietarir, 224 hect.
85 arir cimp si pAclure huceag.
l'Hui ce trece pe mosie este
Molnita.
Drum principal: catea jude-
teand Herta-Mamornita.
Hotarele cu : Hreatca, Hor-
boya, treanga si Prutul.
Co tul-S ofiei, loc. Vezr Vetri s oai a
ves, com. Vetrisoaia, pl. Pru-
tul, jud. FAlciti.
Cotul-TurculuI, cot al pirtului
Rica, in com. DrAgdnesti, jud.
Suceava, stApAnit ala datä de
un Turc care maT apor l-a PA-
cut danie familier Frunzeti, ce
il stdpineste si astAzr.
Cotul-VamesuluI, com. rur. li
sat, In pl. Siretul-d.-j., jud. Ro-
man, pe malul drept a rluluT
Moldova, spre S. de orasul Rp-
man, la o depdrtare de 3 kil.
www.dacoromanica.ro
COTUMBA
de capitala judetulur si de 2
kil. de resedinta pldseT.
Are o populatie de 310 capT
de familie, sad 1103 suflete, din
carl 247 contribuabilT ; locuesc
in 242 case. $ titi carte 59 per-
soan e.
Este alcAtuitä numar din sa-
tul Cotul-VamesuluT.
Sunt t070 capete vite marT
cornute.
Are o bisericä de zid si o
scoalä cu un local bun, care, in
1886-87, a fost frecuentatA de
28 elevr, din 51 in virstA de
scoald. Venitul com. este de
2685 leT anual si cheltuelile de
leT 2577.
Este legatA prin osea cu ora-
sul Roman.
Cotul-Vlasca, podif, jud. BacAti,
plasa Trotusul, de pe teritoriul
com. Mändstirea-Casinul. Situat
d'a sano pirtulur Casinul.
CotuluI (Valea-), vale, jud. Ilfov,
cu o lungime de 600 m. Incepe
de pe teritoriul comuner Obi-
lesti-VechT, pl. Negoesti, si are
o directie de la E. spre V. S'a
numit ast-fel fiind-cd face o co-
titurd in forma cotulur. Servd
parte pentru pdsunat, parte pen-
tru cultura cerealelor.
Cotumba, sat, jud. Bacdti, plasa
Muntelur, com. Brusturoasa. E
situat la confluenta piriulur cu
acelasT nume, cu Trotusul, la o
depdrtare de 31/2 kil. de satul
Brusturoasa. Are in apropiere o
bisericd, care mar inainte era
schit (V. Cotumba, schit); e de-
servia acum de 2 cintAretT.
Circiuml sunt 5. Familir 119,
Cu 519 suflete.
Vite sunt : II cal, 357 vite
cornute, 56 porcl si 49 capre.
Pe teritoriul acestur cátun se
gdsesc 5 herdstraie si o moard
de apd.
 COTUMBA
Poturnba, schit, jud. Bacdti, pl.
MunteluI, com. Brusturoasa. E
situat la poalele muntelur cu
acelasI nume, fondat de citI-va
alugarI. La inceput, era nu-
maI de lemn, iar intre aniI 1766
li 1773,. s'a flcut de zid, de ca-
tre vornicul Gr. Crupenski. Pd-
rdsit de catre cAlugarT, a fost
ocupat de cdlugálite, care si
ele l'ail pardsit ; de atunci schi-
tul a amas biserica de mir.
Cotumba, fird de munir, jud. Ra-
dia, pl. Muntelui, com. Brus-
turoasa. Incepe la granitd, unde
trece prin muntele Cerebuc si
apoI se indreaptd spre N. - V.
intre piraiele Ciughesul si tila.
Cotumbele, virf de munte, jud.
Baclä, pl. Munteld, com. Brus-
turoasa, din culmea Cotumba.
Este acoperit cu pAdure resi-
noasd.
Cotumbele, pddure de brad, ju-
detul &edil, pl. MunteluI, co-
muna Brusturoasa, proprietatea
PrintuluI Al. tirbeig. Are o in-
tindere de aproape 15700 hec-
tare, si este supusa regimului
silvic.
Cotumbele, pilla, jud. Bacdti,
pl. MunteluT, com. Brusturoasa.
Izvoreste din Virful Cotumba
curge prin satul Cu acelasI nu
me, si se varsd, d'a dreapta, in
Trotusul.
Cotuna, cdtun, al com. Albesti,
jud. Buzda, format din insurd
teI. Are 6o locuitorI si 12 case.
Cotuna sati Caltuna, nzofie. (V.
Cáltuna, jud. Buzdti).
Cotuna, pddure, in com. Mete-
leul, jud. Buzati, pe mosia Me
teleul-Lipdnesc. Are o intindere
de aproape 170 hect.
710
CotuneI (Tufele-), Valeanca,
saii Märgineni-Väleanca, mo-
fie, in com. Albesti, jud. Buzda,
_
proprietatea statuluI. Are 420
hect., din care 16o padure, lar
restul arabil dat insurdteilor.
Cotunei (Tufele - ), pddure, a
statuluT, in jud. Buzdti, com.
Albesti, pe mosia Märgineanca
Cu Tufele-Cotuner, pendinte de
mdndstirea Banu. Are 190 hect.
Cotunei (Valea-), vale, se varsd
In gira Värbildul, in raionul com.
Vdrbildul, plaiul Vdrbilgul, jud.
Prahova.
Cotatcul, sat, in jud. R.-Särat,
pl. Rimnicul-d.-s., com. Jideni,
numit astfel dupd pirlul Cotat-
cul; inainte se numea Oläreni,
fiind-cd locuitorli se ocupail cu
facerea oalelor. E asezat spre
E., pe piriul Cotatcul, la 2504
m. spre E. de cdtunul de re-
sedintd, Oratia, pe o intindere
de 547 hect.
Are o populatie de 162 fa-
miliT, sati 621 suflete, din carT
159 contribuabilT; §tia carte 16
persoane. Ad se afld 1 bisericd,
deservitd de I preot si 1 cin-
tdret.
Cotatcul, deal, in jud. R.-Särat,
pl. Marginea-d.-s. Se desface
din dealul Mdgura-Cdpdtinil, se
intinde prin riul Rlinnicul S5.-
rat si piriul Cotatcul, despdr-
tind pläsile Rimnicul-d.-s. ; brdz-
deazd Estul comuneI Dänulesti,
Vestul comuna Slobozia, com.
Jideni. Pe un intins plato%
prelungire a sa, este asezat
orasul Rimnicul - Sdrat. Se in-
tinde pe o lungime de 25 kil.
de la N.-V. la S.-E. Se ter-
minA in riul Rimnicul-Sdrat. In
com. Danulesti, este acoperit
cu plduri, in Slobozia cu p5.-
unT, In Jideni i Rimnicul-Sd-
www.dacoromanica.ro
COTOFANA
rat cu vil Int.inse, carT pro-
duc vinurile excelente de Ji-
deni.
Cotatcul, Ala, in jud. R.-Sdrat,
pl. Rimnicul-d.-s. Izvoreste din
dealul Mdgura - CdpAtiniI, com.
Dänulesti (plaiul Rtmnicul), curge
de-alungul dealului Cotatcul, uda
com. Jideni spre E., trecind
prin catunele Oldreni, Oratia,
Cotatcul, intrA apor in pl. Mar-
ginea-d.-s., trece prin pAduricea
Mdrdcini-GreculuI, pe la N. co-
muna Voetin si se varsd, dupd
un curs de 45 kil., in 0.11
Slimnicul, sati mal bine zis in
balta Negru, formind in cursul
sdu balta Voetin san Robescu,
din com. Voetin. Primeste ea
afluent 01111 Valea-Ciresuld.
Coti, pisc de n'unte, pe culmea
Arnota, jud. Vilcea. Cade la S.
de muntele Breota si e udat
la V. de riul Bistrita.
CotImboaica, girld , izvoreste
din partea de N.-V. a com. Ri-
fovul, pl. Crivina, judetul Pra-
hoya, trece, serpuind, pe la V.
de cdt. Mdldesti si se varsä in
riul Teleajenul, la S. de cät.
Moara-Domneascd, comuna Ri-
fovul.
CotobItuluI (FIntIna-), finfind,
jud. Dolj, plasa Dumbrava-d.-j.,
com. Risipiti.
CotobItuluI (Valea-), vale, in
jud. Dolj, plasa Dumbrava-d.-j.,
com. Risipiti.
Cotofana, iezer, jud. Brdila, in-
tre Dundrea-Vechie si Dundrea-
Vapoarelor, din com. Chiscani.
Cotofana, japse, in jud. Brdila,
uneste Veriga-Mdcinulul cu Du-
ndrea-MdcinuluI in fata grAdi-
nelor de zarzavat din Dobro-
 cOT0FANA
gea. O ramura da spre V. In
Borcea.
Cotofana, vale, in jud. Vilcea,
la N. de com. Slatioara, plaiul
Horezul.
Cotofana (Muntele - ), munte,
proprietatea Eforid Spitalelor
Civile din Bucure§ti, fost pen-
din-te de schitul Lespezile, com.
Sinaia, plaiul Peleul, jud. Pra-
hoya, in intindere de 1133 hec-
tare, din carI 555 hect. supra-
fata impadurita si 578 hectare
pamint cultivabil i fin*, aren-
date pe periodul 1888-93 cu
1062 Id anual.
Cotofana-Mare, lac, in judetul
Vlasca, pl. Marginea, pe pro-
prietatea Baneasa.
Cotofana-Mick lac, in judetul
Vla.$ca, pl. Marginea, pe pro-
prietatea Baneasa.
Cotofanca (Cotofeanca), sal,
in jud. Ilfov; face parte din
com. rur. Gurbanesti-Cotofeanca,
pl. Negoqti. Este situat la E.
de Gurbaneti, pe malul drept
al N'Ad Most4tea.
Se intinde pe o suprafata. de
736 hect., cu o populatie de
503 locuitorI.
Principele N. Bibescu are 400
hect. i locuitorif 336 hectare.
Proprietarul cultiva 290 hect.
(I io izlaz). Locuitorif cultiva
265 hect., restul rezerva pen-
tru izlaz.
Comertul se face de 2 eh--
ciumarI.
Are o biserica cu hramul
Sf-tul Nicolae, deservita de
preot §i I cintaret.
Vite: 385 vite warT i 1446
vite
Cotofäne§ti, com. rur., in jud.
Putna, pl. Racaciuni.
711
Comuna Cotofane§ti este ase-
zatä pe pirita Mea, din jos de
satul Baca; satele ce o for-
meazä sunt wzate unul
altul.
Distanta comunei de rese-
dinta sub - prefecture1 e de 17
kil., iar de capitala judetultif e
de -6r kil.
Se margineste la N. cu co-
muna Trotupl, care o desparte
de com. Sascut i Urechesti ;
Ja E. co com. Cornätelul, iar
la V. cu. comunele Borpni
Mea..
Comuna Cotofanqti se corn-
pune din cat. Cotofanesti (unde
si primaria comuneI) §i Tá-
ma§oaia.
Are o populatie de 149 capI
de familie, saa 6 ro suflete (286
barbatI si 324 femei). Aceastä
populatie se imparte ast-fel : 320
neinsuratI (152 barbatI §i 168
femel), 254 insuratT, 36 vdduvr,
(7 barbatr i 29 feme0 ; 574
RominI, 6 Gred, 4 UngurI §i
26 de diferite nationalitati; 580
ortodoxr, 4 catolicr §i 26 mo-
zaici; 164 agricultorI, 9 mese-
riag, 3 comerciantr, io avind
diferite profesiunI libere si 14
servitorI.
tiü carte 46 persoane (34
bärbatI i 12 femeI).
Numdrul caselor de locuit e
de 150.
Are o bisericá filiala, cu hra-
mul S f. Gheorghe (parohiaBilca);
coalA mixta., inteun local in-
chiriat de comuna, frecuentata.
de 8 copa' (6 bAet1 i 2 fete),
din 77 (31 baetT i 46 fete) in
virsta de scoala. Comuna chel-
tuete Cu scoala 320 leI anual.
Sunt '16 contribuabilI.
Budgetul com. pe 1893-94
a fost de 2300.74 leI la veni-
turI i de 2283.49 leI la chel-
tu elI.
Numarul cultivatorilor in ace-
la0 an a fost de 130.
www.dacoromanica.ro
COTOFENEI (MOVILA-)
Instrumentele agricole de carI
dispun cultivatoriI acesteI co-
mune sunt : 7 plugurf de lemn,
47 de fier, 8 grape de fier.; 3
morI de al:4 §i. I cu vaporr.
Vite sunt 483, din carI : 141
bol., 6o vacr, 50 cal, 524 61, 35
capre i 35 pord.
Sunt 65 stupI de albine.
In comuna sunt: 2 fierarI, I
circiumar, 3 fabricantI de rachia
de coloniale.
Drumurile ce inlesnesc comu-
nicatia comund cu cele-l-alte
comune invecinate, sunt : (3-
seaua comunala care o leaga
de Cornatelul i de Borpni
drumul care duce la Urechqti,
pe unde trece oseaua i linia
ferata Adjud-Tg.-Ocna.
Cotofäne§ti, sat, face parte din
com. rur. Malaeti, pl. Varbi-
idul, jud. Prahova. Are o po-
pulatie de 389 locuitorr (214
barbatI, 175 femel). Aci e o bl-
fondata. la anul 1838 de
olntea locuitorilor.
Cotofäne§ti, sat, in comuna cu
acelasI nume, pl. Racaciuni, ju-
detul Putna. Este situat pe pi-
rita Mea, care-1 desparte de
cele-l-alte sate ale comuneI.
Are o biserica filiala (parohia
Mica), cu hramul Sf. Gheorghe;
coalä mixta, inteun local in-
chiriat, frecuentata de 8 copiI
(6 bäet1 si 2 fete), din 57 (24
bIetT si 33 fete) in virstä de
Comuna cheltueste cu coala
320 leI anual.
Cotofenei (Mägura-), meigurd,
In jud. Teleorman, comuna Su-
hala. Este semn de hotar al
pamInturilor date locuitorilor in
1864.
CotofeneI (Movila-), rnoviM in
jud. Teleorman, la V. mo§ief
 COTOFENI
Suhaia, spre proprietatile locui-
torilor. Este semn despArtitor
de mosia Vii§oara i dateazA
din timpurl vechl.
Cotofeni, stafie d. dr. d. f., in
jud. Dolj, pl. Amaradia, com.
Cotofeni-din-Fatà, pe linia Cra-
iova-T.-Severin, pusA in circu-
latie la 5 Ianuarie 1875. Se
afld l'Are statiile I§alnita (7.5
kil.) i ROcari (t x.i kil.). Inál-
timea d'asupra nivelului m'Ora
de I 14m.54. Venitul acesteT statiT
pe anul 1896 a fost de 17974
leT, 21 banr.
Cotofeni, cimpie, in jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-s., com. Cotofeni-din-
Fatà, pe care este situatd co-
muna si unde, spun locuitoriT,
a fost lagdrul lui Tudor-V1a-
dimirescu.
Cotofeni, mofie particulard, jud.
Dolj, pl. Dumbrava d.-j., com.
Gubancea, ce poartl acest nume
incA din vechime, cind aparti-
nea luT Gh. Cotofeanu. AstdzI
apartine fratilor Popescu, mo§-
tenitoriT lui Gh. Cotofeanu. Are
un venit anual de t0000 leT.
Cotofeni, suif te, jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-j., com. Gubancea,
In V. comune1.
Cotofeni-de-Jos,sat, in jud.Dol j,
pl. Pul-d.-s,, com. Cotofeni-din-
Fatl, cu reedinta primdrieT.
Are o populatie de 306 su-
flete, (173 bdrbati i 133 fe-
meT), carT locuesc in 58 case
§i 5 bordee.
In apropiere de sat sunt rui-
nele une case vechT boeresti,
ziditd de SpAtarul Mihail Coto-
feanu, care a luat parte la rdz-
boaele lui Miltaiti-Viteazul, si 2
movile, despre care legenda
spune cä sunt fácute de impa-
ratul Traian.
712
Copal din sat urmeazä la
scoala mixtA din satul Beharca.
In anul colar 1892-93 a fost
frecuentatO de io bdeti. In virstd
de scoalg. sunt 23 135.etT si 9
fete. titt carte 45 bArbati si 7
femer.
In sat este o bisericA de zid,
cu hramul Sf-tul Gheorghe, fon-
datA, la 1828, de Aga Gheorghe
Cotofeanu. Are venit 200 leT,
lAsatT de Grigore Cotofeanu.
Cotofeni-de-Sus, sat, in judetul
Dolj, pl. pul-d.-s., com. Coto-
feni-din-FatA. Are o populatie
de 638 suflete (334 bdrbati §i
304 femeT), carT locuesc in 158
case §i 3 bordee.
CopiiI urmeaza la scoala mix-
ta din satul Beharca. In anul
colar 1892-93 ati frecuentat
scoala 27 bdeti i i fatd. In
virstd de scoalA sunt 29 bIetT
15 fete. tiü carte 78 bar-
batI i 4 femeT. In sat sunt 4
circiumf.
Cotofeni-de-Sus, mofie particu-
larA, in jud. Dolj, pl.
com. Cotofeni-din-FatA, pe care
se glseste si pddurT. Apartine
d-lui G. V. Pencioiti.
Cotofeni-de-Sus, piidure parti-
culark in jud. Dolj, plasa Jiul-
d.-s., com. Cotofeni-din-Fatd, in
intindere de 200 hect., pe mo-
sia d-luT G. V. Pencioiti, clruia
apartine. Inainte apartinea Jul
Grigore Cotofeanu. Esente : cer,
Omita, gorun, toate in stare
de cretere.
Cotofeni-din-Dos, C0111. rur., in
jud. Dolj, plasa la 23
kil. departe de Craiova si la
21 kil, departe de rwdinta
SituatO parte pe
deal, parte pe ves, pe tnalul
drept al Pula
Se invecineste la E. cu com.
www.dacoromanica.ro
COTOFENI-DIN-DOS
Mihdita, la V. cu com. Sclesti,
Ja N. Cu com. Cotofeni-din-Fatl
Ja S. cu com. Raznicul.
Rtul Jiul uclä comuna spre
N., despOrtind-o de Cotofeni-
din-Fatà.
Se spune cA aceastA comunA,
ca si vecina Cu acelag nume,
a fost fondatA de un anume
Cotofeanu. Se compune dintr'un
singur cdtun.
Pe un deal, in proprietatea
(pOdurea) d-luf colonel Gigirtu,
se gdsesc urmele und cetáti, ce
se crede a fi acutä din timpul
ndvAlireT barbarilor. Acea ce-
tate, situatd in virful dealuluT,
are forma unuT triunghiti ; spre
E. are o vale de 200 m. adin-
cime, asemenea spre N. §i spre
S. Spre V. insa se cunosc ur-
mele unuT zid ce a imprejmuit
cetatea. Zidul are o grosime de 8
metri, zidit din arAmida ce se
cunoate a fi fost foarte mare.
Jur-imprejurul cetdter fiind un
?ant, spre V. este mal* putin
adinc, ceea-ce probeazA cA acolo
ad fost portile cetdter. In inte-
riorul cetäteT se aflA un loe gol ;
zidurile sunt in numar de trei
In interiorul ceateT.
In comung este o bisericä
de zid, fondatà de locuitorT, de-
servia de t preot i t clna-
ret ; o coald mixtA, condus5,
de un invOtAtor ; fun cti o n eaza
din anul 1832 §i este Intreti-
nutd de comun5.. Localul e fa-
cut din cArdmida. A fost con-
struità Cu cheltuiala particula-
rilor. Are in vatra satului 1892
hect. neimprejmuite. A fost fre-
cuentatO in 1892-93 de 38
1)5.0. In virstä de coald sunt
66 copiT. *Ud carte 38 bArbati.
Populatia este de 1240 su-
flete, din carT 586 bArbatT
654 femei. Dupd legea din 1864
sunt 192 locuitorT implminte-
ni tr.
Suprafata comuneT e de 3028
 COTOFENI-D1N-DOS
pog. Mosia Cotofeni - din - Dos
are o suprafata de 2633 pog.
arabile, cu un venit de 40000
ler; apartine satenilor si pro-
prietarilor. Se seamana pe ea :
porumb, gnu, orz, etc.
Paclurea Cotofeni-din-Dos are
o intiidere de 50 hect.
ris ; e compusa din tufanI.
Faneatä este in intindere de
113 pogoane.
Viile apartin satenilor.
Pe proprietatea d-luIPetrache
Ionescu se afla o moara de a-
burr.
Se transporta productele cu
carele pe soseaua vecinala-co-
munala ce strabate comuna.
Venitul com. pe anul 1893-94
a fost de 1850.83 leI si chel-
tuelile de 1649 leí.
Vite marI cornute sunt 80,
oI 140, capre 17 i porcl 24.
Cotofeni- din-Dos, sat, In jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Coto-
feni-din-Dos, cu resedinta
(VezI com. Cotofeni-din-
Dos).
Cotofeni-din-Dos, rno,cie parti-
cularA, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s.,
com. Cotofeni-din-Dos, pe care
se gäsesc 50 hect. padure.
Cotofeni-din-Dos, M'Are, in in-
tindere de 5 hect, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-s., com. Cotofeni-din-Dos.
Cotofeni - din - Fat6, com. rur.,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., la 16
kil. de Craiova si la 19 kil. de
Filiasi, resedinta plaser.
Situata. la Nordul Aula Pul,
pe un loc ses numit Cimpia-Co-
tofeni.
Se invecineste la E. cu com.
Almajul, de care se desparte
prin piriul Almajul ; la V. cu
com. Bradesti ; la S. cu com.
Cotofeni - din -Dos, de care se
desparte prin
68496. Mangle Diafano Geoftrafto. Vol.
713
Comuna este cu totul easa.
Se &ese pe acest ses cite-va
baltI, precum : balta Glodul, cu
o suprafata, de 20 pogoane ;
Riioasa, cu o suprafata de 2 po-
goane ; Voivodeasa, cu IO po-
goane; Ruptura, cam de 13 po-
tufd- goane.
Cind Jiul se revarsä, formeaza
o singura masá cu aceste patru
bah!. Comuna este udatá de riul
Jiul ce formeaza limita catre Co-
tofeni-din-Dos. Primeste in stin-
ga pe Almajul, ce desparte co-
muna aceasta de com. Almajul.
Se spune ca aceasta comuna
a fost infiintata de Spatarul Mi-
hall Cotofeanu, care a ti-6U pe
timpul luI Mihaiti-Bravul ; de la
acel %Atar si-a luat numele co-
muna. Se compune din treI ca-
tune : Beharca, Cotofeni-d.-s.
Cotofeni-d.-j., care este catunul
de resedinta. In vechime se com-
punea din patru catune, axila
coprindea si Cotofeni-din-Fatd.
In comuna se afla o biserica
de zid, cu hramul Sf. Gheorghe,
facutà la anul 1828 de catre
Aga Gheorghe Cotofeanu. Are
un venit de 200 lef, daruiti de
Aga Cotofeanu.
In apropiere de comuna se
mar izad ruinele uneI case vechi
precum i doua movile. Se spune
ca movilele ati fost facute de Im-
paratul Traian; iar ruinele sunt
ale caser SpataruluI Cotofeanu,
care a luat parte la razboaiele luI
MihaI-Viteazul. Se spune ca aci
si-a avut lagarui Tudor Vladi-
mirescu.
In comuna se vAd multe urme
de case marr boerestI.
In cdtunul Beharca se aflá o
scoala mixta, conclusa de un
invatator ; functionaza de la
1848; este intretinuta de stat
si de comuna. Localul a fost
faicut cu cheltuiala comund ; este
In stare burla. Scoala are o im-
prejmuire de 1250 hect. In a-
www.dacoromanica.ro
COTOFENI-D1N-FATA
nul scolar 1892-93 a fost fre-
cuentatä de ao baell din Coto-
feni-d.-j., 21 baetr si o fata din
Cotofeni-d.-s., 21 1:40- si o fata.
din Beharca. In virsta de scoall
sunt 108 baetI si 49 fete, din
carI in Cotofeni-d.-s., 29 bletI
si 15 fete ; in Cotofeni-d.-j., 23
baetI si 9 fete; in Beharca, 56
baet1 si 25 fete. Stiù carte, in
Cotofeni-d.-j., 35 barbatI si 7 fe-
mel; in Beharca, 78 barbatI
4 ferner.
Populatia comuner este de
1401 suflete, din carI s'ati 1m-
pamintenit, dupa legea din 1864,
245 locuitorl.
Casete sunt iu numär de 296,
fácute din zid, birne i paiante.
Teritoriul comunal este de
2325 hect., din care 1393 ara-
bile, 309 fineata, 298 izlaz
275 padure.
Mosiile de pe comuna se nu-
mesc Cotofeni - d. - s., Cotofeni-
d.-j. i Beharca. AU in total o
stipraf. de 1393 hect. si aduc un
venit de 30000 leI. Apartin d-lor
G. G. Teisanu, G. V. Pencioiti,
C. M. Chintescu si P. Hristescu.
Pädurile de tufarisurr se nu-
mese : Cotofeni-d.-s., cu o su-
prafata. de 200 hect. si Coto-
feni-d.-mj., in cat. Beharca. Ele
apartin d-lor G. G. Teisanu, G.
V. Pencioiu si C. M. Chintescu ;
mar inainte apartineati d-luI G.
Cotofeanu, Grigore Cotofeanu
Zoe Pasnaschina. Padurile
sunt compuse din limita', cer
gorun.
Viile apartin locuitorilor si se
&ese pe pamintul delimitat
ion in anul 1864; ati o intin-
dere cam de 50 hect. si produc
vin alb.
Pe proprietatea d-lui G. V.
Pencioiti este o moara de aburI.
In comuna se gasesc 10 eh--
ciuml, din carI 4 in Cotofeni-
d.-s., 2 in Cotofeni-d.-j. si 4 in
Beharca. Locuitorii isr desfac
90
 COTOFENI-D1N-FATX
productele la Craiova ; duc grine,
tuicA, spirt si bumbac. Aceste
producte le trans.portd cu carul
sati cu cartita pe calea natio-
nalA.
Prin comunä trece calea fe-
ratA, avifid statia Cotofeni, la 112
kil, departe de comunal; calea
comunalA si soseaua nationall,
lungl de 5 kil. in comund.
Venitul com. pe 1893-94 a
fost de 2845 leI, 45 banI si
cheltuelile de 2508 leI, 54 banI.
Vite : 300 vite mad cornute,
48 a si 17 cal.
Cotofeni-din-Fatä, fost sat, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Coto-
feni-din-FatA.
Cotofirul, meigurd, jud. Dolj, pl.
Ocolul, com. Preajba, pe lingä
care trece limita de S. care
com. Malul-Mare.
Cotofu§tif (Valea-), phifi, in ju-
detul R.-Särat, plasa Gradistea,
com. Boldul. Se formeazal din pi-
rilase si izvoare existente pe te-
ritoriul comuneI, curgind mimal
in timpul ploilor ; tia partea de
N. a comuneI si merge de se
varsä in balta Boldul.
Cotoiul, pise, pe culmea ce in-
cunjurl orasul Hui in partea
de S.-E., pl. Prutul, jud. Falcia.
.1-aluat numele de la un ve-
chiu proprietar, numit Cotoiii.
Traditiunea afirmd despre a-
cest pise ca tefan- cel-Mare,
Domnul Moldovel, isI avu aci
punctul sAu de observatiune spre
partea N.-V. a orasulul, loc des-
chis pe unde nAvAleau vräjmasiI;
de unde provine c1 acest pisc
si purta numele de Cerdacul-
luI- tefan-Vodä. Adaugl tradi-
tiunea a dupi. ce Marele te-
fan invinse ordiile Tataro-Turce
(poate a intre aniI 1490 si 1495)
trase cu arcul spre N. de pe
714
Virful-CotoiuluI si unde se opri
sdgeata, ordoná clAdirea bise-
rica, numitA, mal in urmä. cu
97 anI, Episcopia de Hui. A-
cest pise se miqureaz1 prin dà-
rimarea poalelor sale in partea
despre oras in tirnpul ploilor
indel u n gate.
Cotu§ca, com. rur., in jud. Do-
rohoia, pl. Prutul-d.-j. E formatä
din satele : Cotusca, Cotul-Mi-
culintiI, Ghireni-TAutul si Putu-
reni, cu resedinta primAria in
Cotusca. Are o populatie de
458 fam., saii 1984 sufl.; 3 bi-
seria, deservite de I preot, 3
cintAretI si 3 pdlAmarT ; I scoall,
condusA de 1 invAtAtor si fre-
cuentatál de 50 de elevI; IO
iazud si 8 pogoane vie ; 890
hect., 90 arif pAmint sAtesc si
8776 hect., 52 arii cimp al pro-
prietgilor.
Budgetul com, a fost, in 1889
90, de 450 leT la venituri si
de 4003 la, 6o banT la chel-
tuelI ;lar in 1890-91, de 2986
lef la veniturI si de 2385 la la
cheltuelI.
Vite mad cornute: 1882; sunt
3752 of, 331 cal si 247 porer.
StupT cu albine sunt 120.
Cotu§ca, sat, pe naosia cu ace-
lasI nume, com. Cotusca, plasa
Prutul - de - Jos, jud. Dorohoiù.
Are 188 familiI, sati 811 suflete.
AsezArile sAtenilor sunt cu li-
vezI, si cu grádia; iar proprie-
tariI mosieI au casd de zid cu
un rind, grädind cu flod si
livadA bine regulatd, cu diferitI
poca fructifed de speciI alese,
precum si 4 pogoane de vie.
Toate acestea sunt fAcute de
catre Al. Gr. Väsescu ; proprie-
tatea mosieI este a erezilor luT.
Are o bisericA, cu hramul Sf.
Mihail si Gavril, deservitA de
I preot, 2 cintAretT si I pria-
mar ; este de lemn si tencuità;
www.dacoromanica.ro
COVALEA
o scoalà, condusà de un invI-
Vítor, frecuentatA de 50 scolad;
are un local bun de zid, däruit
de proprietarul, Al. Gr. VAsescu.
Calitatea pAmintuluI este
bunA, cu miel partI de sArAtud.
SAteniI improprietAritI ati 270
hect. 43 ariI; iar proprietatea
2305 hect. 83 ara cimp. IazurI
sunt 2, de 'flia. intindere.
Pida maT principal ce curge
pe hotarul despre Putureni, este
VolovAtul.
DrumurI principale sunt : a-
cel ce duce prin Putureni de
la Mitocul la Dorohoiti ; si acel
ce vine de la RAdriuti si duce
la Botosani.
Hotarele imnieT cu : Bodron,
Nichiteni, Miorcani, Bivolul-Li-
pan, Putureni, Ghireni-TAutul
si Crasnaleuca.
Locuri insemnate sunt : Mo-
vila-CruceI si Movila-Bortoasa.
Covaciul, vale, com. .$tirbesti,
pl. Oltetul-d.-j., jud. VAlcea.
Covaciului (Grindul-), grind,
in pl. si jud. Tulcea, pe terito-
riul comuneI rur. Satul-Nou.
Porneste de pe malul DunArer
(Chilia) si intrA in stufAriI, in
formal de deget. Are o intin-
dere de 120 hect.; e neproduc-
tiv si acoperit cu nisip ; numaI
spre DunAre (Chifla) are vr'o io
hect. pAdure de sAlcir.
Covaciului (Lacul-), lac, in jud.
si pl. Tulcea, pe teritoriul co-
muna rurale Satul-Noti. Este
format de o ANAL-sal-e ante-
rioarA a bratuld Chiba, cu care
acum comunicä. prin o girIA
lungl de 2 kil. Este inconju-
ratä. de toate pArtile cu stuf.
Are 135 hect. intindere, si con-
sine peste. Venitul apartine sta-
tulul.
Covalea, deal, pe teritoriul sa-
 COVASA
tulur Vitcani, com. Lozna, pl.
Berhometele, jud. Dorohoiä. De
sub el izvoreste plrlul Vitcanul.
Covasa, fiirig, jud. Iasi. Izvoreste
din pädurea Rusenilor, comuna
Holboca, pl. Branistea si, dupa
ce formeaa. iazul Ruseni si Hol-
boca, se varsä. In Bahluiä.
Covasna, com. rur., in partea de
N.-V. a pl. Podoleni si a jude-
tulur Falca'', in spre hotarul de
S. al jud. Ta5i, asezatä pe loc
foarte aciden tat, prezintind dea-
lurT marT si va adincT, cit lo-
curr pIduroase, vil si livezr.
Este formata dintr'un singur sat
Covasna, situat la 39 kil. de
Hui, capitala jud. Suprafata teri-
toriulur com. e de 626 hect, re-
partizate ast-fel: 312 hect. a
locuitorilor improprietAritT, 49
hect. vatra satulur, 181 hect.
pro prietatea statuluT care este
mar toata pAdure si 86 hect.
vie, ce cade pe proprietatea lo-
cuitorilor ; avind inca 286 hect.
pamInt de cultura. pe teritoriul
comuner Costuleni, din judetul
Iasi, cu care se margineste a-
ceastä comuna.. Este proprie-
tatea statulur.
Are o populatie de 413 fa-
miliT, sail 1256 suflete, din care
288 contribuabilf.
Printre locuitorir acester co-
mune, care se ocupä cu cultura
viilor a livezilor, se aflä si
si
47 suflete EvreT, comerciantr.
In sat este o bisericd, deser-
vitä. de I preot si 2 dascalr;
o scoald, lnfiintata in 1866 si
frecuentata de 23 elevI si 4
eleve, din 115 in etate de scoald.
Dupa traditiune, satul ar fi
existat din vechime in fundul
vder Marturier, unde a fost si
bisericd pe Dealul- Mariter, de
unde s'a stramutat pe locul de
asta-zr; iar localitatea unde a
existat biserica se numeste La-
715
Biserica-Veche, care a fost adu-
sä. de acolo in sat, cam pe la
1700 si apor refacuta la 1848.
Prin mijlocul satulur, trece piriul
Covasna.
Venitul comuneT e de 3000
ler anual.
Vite mati cornute, sunt 740,
or 900, caT 120 si porcr 350.
Covasna, sat. (Vezr Covasna, co-
muna, jud. Falciii).
Covasna, 'd'Are, In partea de
S. a comuner Covasna, plasa
Podoleni, jud. Fakir', proprie-
tatea statulur.
Covasna, pilla, izvoreste din pa-
durea Covasna, plasa Podoleni,
jud. Fdlcitl, curge de la S. la
N.; se numeste si Pirlul-Märtu-
riel. Trece prin satul si com.
Costuleni, jud. Ia.,i.
Covasnei (Dealul-), deal, se in-
tinde spre E. de satul Corop-
ceni, com. Ciortesti, pl. Crasna,
jud. Vasluiti, In directiunea de
la S. spre N.
Covatarului (Tirla-), tirld, izo-
lata, 'filtre satul Ortesti, din com.
Dragänesti si Boroaia, jud. Su-
ceava.
Covecul, sat. (V. Bäranesti, jud.
Olt).
Coveiul, com. rur., din pl. Bdi-
lqti, jud. Dolj. Situata in par-
tea centrald, pe loc yes, la 58
kil. S.-V. departe de Craiova
si la 8 kil. S.-E. departe de re-
sedinta plaser, Bäilesti.
Se invecineste la E. cu com.
Goicea-Mare si Goicea-Micä; la
V. cu com. Bailesti ; la N. cu
com. Boureni ; la S. cu com.
Catanele.
Limita finiel de N. incepe
din Valea-Largä si merge in li-
www.dacoromanica.ro
COVEIUL
nie dreaptä. spre N. pe la Dea-
lul-de-ViT.
Limita linier de S. Incepe de
la hotarul mosier Urzicnta-Bou-
reni si merge drept spre E.
pana la Särdceana, un loc bal-
tos de pe mosia Catanele.
Limita linier de V. incepe de
la hotarul mosieT Urzicuta-Bou-
reni si merge drept pIna la Va-
lea-Larga.
Limita Enid de E. incepe de
la SArAceanu si merge pana la
Valea-Larga.
Dupä spusa bAtrinilor, acum
vr'o 200 anr, de clnd Turcir ati
jefuit si prädat Cioroiul (co-
munä, la 15 kil. de Coveiul),
un oare-care Dumitriu Musat,
Impreund cu toata familia sa,
s'a refugiat pe locul acester co-
mune, unde inainte era numar
padure ; acolo si-a5 facut el bor-
dee. Dupg. plecarea Turcilor
nu s'ati mar intors la Cioroiti,
de oare-ce satul fusese cu to-
tul devastat. Pe litiga er ati
mar venit si altiT de prin sa-
tele comunelor vecine si ast-fel
pädurea a fost taiata si bor-
deele ati 'fost inlocuite prin case.
Pana la anul 188o lacea parte
ca catun din com. Catanele,
lar de la acest an a devenit
comuna deosebitä, coprinzInd un
singur cAtun, numit Coveiul, in
care se aflá resedinta comuner.
In comuna' se afla o biserica,
fondata de locuitorr, inceputa la
anul 1855 si terminata. la 1858.
De asupra user bisericer se a-
fta urmAtoarea inscriptiune:
g Ziditu-s'a aceasttt sfintl si Dumne-
zeiasch biserictl, unde se prttsnueste $i se
cinste$te bramui Sf. Manir Mucenic Di-
mitrie $i Cuvioasa Paraschiva, din nott,
cu tosa osirdirea $i strtidania epitropi-
lor fiind Marin Durb, loan a luT §te-
fan, loan a luY Iordache, Mitrictt sin
Barbtt Busuioc, Marcu sin Marcu Val-
chna, st:truind din Inceput $i phnl in
sfirdt cu alergKtura $i cu darea de banT,
unde ajutorindu-T o locuitorif dinteacest
COVEIUL
sat i altr pravoslavnicY cretinT, de prin
alte pXrtY, in zilele prea nos.
tru Domn Alexandru Ghica, Caimacan
a total. Tara- RornineascIl. cu bine-cuvin
tarea prea sfintie sale D. Calinic, Epis
copul Rtinnicului, 1858, Tulle 3. Zu-
gravY, Tudorache Marinescu, Nae sin Ma-
teiti
In comuna se afla o scoala
mixta ce functioneaza din 1888.
Este intretinuta de judet si de
comuna. Localul, facut din zid,
cu cheltuiala comune, este in
buna stare. A fost frecuentata
in anul 1892-93 de 48 de baetI
si 5 fete. In virsta de scoala
sunt 78 140' si 86 fete.
tiú carte 109 locuitorI, din
carI 6 femer.
Populatia comuna este de
992 locuitorr, din carI 470 bar-
batI si 522 J'eme. Dup. legea
rurala din 1864, sunt Io im-
pamintenitI numaI cu locurr de
case si de gradind.
Case sunt 148 si bordee 35.
Casele sunt facute din zid, pa-
mint batut, cardmida, 1:Ame li-
pite cu pamint si varuite.
Suprafata intregulul teritoriti
comunal este de 496 pogoane,
din care 396 arabile.
Mosiile de pe teritoriul co-
munal sunt : Proprietatea dita
Stefan N'Asola, in intindere cam
de io hect. si Cu un venit de
4000 ; arendata; mosia Co-
veiul, ce apartine mosnenilor Co-
veiul si Boureni. Se sean-lanä pe
ele : grla, porumb, orz, etc.
Viile, in intindere de 24 hect.,
apartin mosnenilor Coveeni si
Boureni si se gasesc pe pro-
prietatea lor. Produc vin rosu
de t'una calitate, dar in mica
cantitate.
In comuna sunt dota ctrciumI
si 5 comerciantI. LocuitoriI isI
desfac productele la Calafat si
la schela Bistretul ; duc la erg
cereale si importa: zahar, fier,
ceara, burnbac, stambuff, fria-
ghie, lemne, var, vite, vin, ra-
71f1
chiti si diverse pometurr. Pro-
ductele le transporta cu carele
maI mult pe caI naturale.
Comuna este strabatuta de
calle comunale : Coveiul - Cata-
nele, Coveiul-Boureni si Coveiul-
Bailesti. Cea d'intliä, Coveiul-
Catanele, este osea asternutd
cu piatra ; iar cele-l'alte sunt
cal naturale.
Calea ce duce la Boureni este
lunga de 4 kil.; trece pe ho-
tarul dintre mosia Urzicuta-Bou-
reni si a mosnenilor Coveiul-
Boureni. Cea despre Catane,
este de 4 kil., merge drept de
la Coveiul la Catan e, trece prin
Valea-Träsnitei. Cea spre Bai-
lesti este de 5 kil., trece pe la
Crucea-ltu-Baluna, de pe mosia
Urzicuta - Boureni si pe partea
de la vale de nisipul
Venitul comuner pe 1892-93
a fost de 1657 le, 30 banI $i
cheltuelile de 1638 le.
Vite mari cornute sunt 400,
oI 114 si cal 18.
Coveiul, sat, jud. Dolj, pl. Mi-
lesti, corn. Coveiul, cu resedinta
primarie.
Coveiul, lac, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, pe teritoriul comu-
na Rasa.
Coveiul, mo,rie particulard, jud.
Dolj, pl Bäilesti, com. Coveiul.
Apartine mosnenilor Coveeni
Bourenr. Pe aceasta mosie se
gasesc 24 hect. de vie, ce pro-
duc vin rosu, de buna. calitate.
Coverca, locul, unde Mihailetul
se varsa in Calimanel, jud. Su-
ceava.
Covercile, loc izolat, jud. Olt,
com. Ciomagesti, pl. Oltul-d.-s.
CovergA (La-), numire data une
pärj1 din pddurea Floricica, jud.
www.dacoromanica.ro
COVRIGETI
Buzad, comuna Piclele, catunul
Joseni.
Covergilor (Dealul-), deal, in
raionul com. Budisteni, pl. Pod-
goria, judetul Muscel. E aco-
pen it parte cu vil., parte cu pa-
dure.
CovIrjin, bral, (prival), In jud.
Ialomita, insula Balta, pl. Ialo-
mita-Balta, com. Dudesti.
Covragul, sal, face parte din
com. Valea-Rea, jud. Tecucitt
Situat pe coasta dealuluI si a
padureI Ciorba, in marginea
de E. a padureY, la o departare
de 3 kil. 600 m. de resedinta
COM.
Are o populatiune de 12 fam.,
Cu 43 sufl. Locuitorif sunt im-
proprietariti'.
Satul s'a infiintat pe la anul
1823. Se desparte de restul
com. prin riul Berheciul.
Covragul, pIrla, izvoreste din
epa cu acelasT nume, jud. Te-
cuela, si se varsa in partea
dreapta a Berheciuld, in raio-
nul com. Valea-Rea.
Covragul, rIpl, situata in pl-
durea Ciorba, la V. de satul
Covragul, jud. Tecucili, com.
Valea-Rea.
Cov r ea, deal, jud. Dolj, pl. Dum-
brava-d.-s., com. Seaca, ce se
lasa din dealul Botosesti. Are
50 m. inaltime si este acoperit
Cu locurI arabile.
Covrigeasca, baltä, pe mosia
Slobuzia, com. Fintinelele, jud.
Botosani, cu o suprafata de I
hect. 50 ariI.
Covrigesti, mahala, din com.
rur. Rimesti, plaiul Hurezul,
jud. Vilcea.
 COVRIGT
Covrigi, com. rur.,si sat, in jud.
Mehedinti, pl. VAilor, la o di-
stantd de 49 kil, de ora$ul Tur-
nul-Severin, lar de com. rur.
Bro$teni, de 13 kil. Este situatd
pe o vale strima inconjuratä de
toate pArtile cu dealurI $i
care, parte sunt acoperite cu
pometurI, parte cu vil $i parte
cu pAdurI. Formeazä comund
cu satul Costeni $1 mahalalele :
Valea-MAndstireI, Hobita $i Mur-
gile$ti. Are o pop ulati e de 800
loc., din carI 283 contribuabilI,
carl locuesc in 350 case.
Calitatea pdmintuluI este bu-
nA. Locuitorir posedd : 50 plu-
gurI, 95 care cu boT, 12 cdrute
cu caT ; 69 stupT.
Are o bisericd deservia de
preot 11 2 cintdretI; o scoald
cu I InváltItor, frecuentatA de
20 elevl ; i circiumd.
Budgetul com, are la veni-
turI suma de 3075 le/ i la
cheltuelI 1014 leT.
Vite sunt: 700 vite mar/ cor-
nute, 680 or, 36 ca/ $i 600 ri-
mdtorT.
Aceastd com. se mArgine$te:
la E. Cu com. Ohaba, ce tine
de jud. Gorj; spre S. cu com.
VIgiule$ti ; spre V. Cu com.
Samarine$ti : iar spre N. cu
com. Sura
Vdile mal principale in acea-
stà com. sunt: \ralea-Albina,
a Poc$eI, a-StineI, a-Hobiter, a-
DrAganuluI, Cristiana; lar dea-
lurI sunt: Culrnea- iiaculur, Dea-
lul-SfieI $i Dealul-Poenilor.
Covrigii (Dealul-), deal, in com.
rur. Slivile$ti., pl. VAilor, jud.
Mehedinti.
Covurluiul, judet. Face parte din
vechia Moldovd-d.-j. $i serve$te
ca hotar al piel in spre Ba-
sarabia. Numirea acestur judet
vine de la pirita Covurluiul, ce-1
strAbate prin mijloc pe o intin-
717
dere de 40 kil., de la Hule$ti pAnd
la Folte$ti. El are ca mara. o
ancord, in semn cd la Galati, ca-
pitala judetuluT, ancoreazd multe
vase plutitoare, spre incArcare
descdrcare.
Situalia fi hotarele.Judetul
Covurluiul este a$ezat intre 450
25' 50" de latitudine nordicA
$i 25° 41' io" de longitudine
esticA.
Teritoriul acestuT judet este
coprins intre riurile Prutul, care
11 udd. In partea esticA, pe o lun-
gime de 8o kil., $i Siretul, care
11 atinge la V., pe o intindere de
32 kil., precum fluviul Du-
ndrea la S., in lungime de 15
kil. In partea vesticd, de la
Vame$ul pdnA la Cudalbi, pd-
mintul acestuì judet se indreaptd
de la valea piriuluI Gerul spre
E., lar d'acolo merge tot in-
gustindu-se spre N. pe dealurr
si vAI, din mil cele maT multe
ati inceputul in judetele Te-
cuela $i Tutova.
Hotarele Covurluiulul sunt :
la S. judetul Tulcea, de care
il desparte Dundrea, intre gu-
rile SiretuluI $i ale PrutuluI;
la E. Basarabia, despArtità prin
riul Prut, de la satul Vddeni
pdna la gura PrutuluI; la N.-
V. judetul Tutova, incepind linia
de hotar din malul drept al
PrutuluT (comuna Cirja, judetul
Tutova) $imergind, Inclinindu-se
spre N. pAnd la punctul extrern
Ghereasca (comuna Lupe$ti) ;
teritoriul jud. Tutova intrd In
Covurluiti, In partea nord-ves-
printr'un unghiti destul de
mare, ale cdruI laturI incep de
la Lupe$ti i schitul Zimbrul
$i se intretale la Bere$ti ; la V. $i
S. se mdrgineste cu jud. TecuciA,
precum $i cu riul Siretul, care 11
desparte de jud. Rimnicul-$5.rat
(cu acesta se invecine$te mal
jos de cdt. Vame$, com. Piscul,
plasa Siret, in dreptul comund
www.dacoromanica.ro
COVURLU1UL (JUDET)
Corbul din R.-Sdrat) $1 judetul
Topografia fi orografia.
Forma teritoruld jud. Covurluit1
lungdreatd, asemuindu-se unuT
pentagon. De la Galati, punctul
cel mal sudic pAnd la Ghereasca,
punctul nordic cel mal depdr-
tat, sunt aproape roo kil.; de
alce pdnd. la Birlad nu mal' sunt
de cit vr'o io kil.
Suprafata totald a judetuluT
de 286351 hect., din carI
37237 hect. pdmint inpAdurit,
restul fArd pAdurT. Pozitia te-
renuluT se caracterizeazd ast-fel :
ridicat $i presdrat cu dealurI
in partea superioard (N. $1 Nord-
EsticA) $i plecat (jos) sati for-
mat din sesurT in partea in-
ferioard (Sud-Vesticd $i Sud-Es-
ticA), adicl in vAile SiretuluI
$i ale PrutuluI. Punctul cel mal
inalt e acel de la Ghereasca,
d'aproape 184 metri d'as-rpra
niveluluI MdriI-Negre; lar punc-
tul cel me jos e parte din
valea ora$ulur Galati $1 malul
DundreI ; cu 6m-560-71"-136 d'a-
sipra niveluliff Mdrif.
Natura $i calitatea soluluI va-
riazd dupd localitAV : argiloasA ,
calcaroasd, vegetall $i mlAsti-
noasd. Dupd pld$T, se precizeazd
ast-fel : Horincea $1 Zinzbrul : in
partea accidentatd, argiloasa si
arinoasd, prea putine locurI cal-
caroase, ceca-ce face el griul
reu$e$te aice foarte rar ; Prutul:
maI putin accidentatd, calca-
roasd, pi-ea putin arinoasd, de
acea pdmintul produce bine tot
felul de semAndturI, afard de
malul PrutuluI, unde sunt ex-
puse la negurI i pAliturI, dar
In schimb aci cultura viilor
mai in floare ; Siretul: prea
putin accidentatA, pdmin tul cal-
caros $i argilos in parte.
In judetul Covurluiti se aflA
numeroase dealurI $i vdi. Dintre
dealurI, cele mg principale sunt :
 COVURLUIUL (JUDET)
Poleitul, BrAileT, Piscul- SereT,
Chiciura, al-CorniT, al-Tntcanilor,
al-SlivneT, etc. VAile cele maT in-
semnate sunt : a-PrutuluT, a-Ijdi-
lenilor, a-Horincenilor (in care
dati vAile LiscovuluT si Tutca.ii-
lor), a-Parulu T, a-OarbeT (Chiriles-
tilor), a-SlivneT, a-Chinejel, a-Co-
vurluiuluT (Jora5tilor), a-Covur-
luiuluT-Sec, a-PorculuT, a-RosieT,
a-RAdestilor, a-Bursucanilor, a-
SuhuluiuluT, a - Mdcisenilor, a-
GeruluT, a -PotirnicheT, a- MI-
lineT, a-luT-Manolache, a-Filioa-
reT sati FAload (Filesti-Calica),
a-SiretuluT, etc.
Clima. Clima este potrivitA
si variabilA, in general sAnd-
toasI; maximul caldureT e pAnA
la -I-- 39 grade, lar al. friguluT
pAnA la 25.
Dintr'o serie de observatiunT
meteorologice, culese de dife-
rite persoane de stiintA in dife-
rite intervale, intre aniT 1859
1889, asupra orasuluT GalatT,
carT obsevatiunT se pot aplica
cu miel deosebirl si asupra in-
treguluT judet Covurluitl, rezultA
urtnAtoarele date rezumative :
Presiunea atmosfericd:
Minimum la 8
:eta idne lobger-
Martie 1886. 739. 4
Maximum la 2 k 88; trel observatiT
Fevr. 1882. 785. 5 scep:.8mo.re
07.1,11:1
Mediu . . . 761.13 )
Temperatura:
Minimum la 8
Martie 1875 . 25. 0
Maximum 12 20 an1 de obser-
vntil: 18.0
August 5859. 49. 4
Media
1870
88.
77
88. +21).+ 81L+ min. 11.75
4 deanul, atusa, Gheboasa, Lo-
A .B.Media 8 a.1- 2 p.+ 8 p.
±min."'. s'a obtinut numaT la
intervalul de 7 anT (1882-88).
Vinturile, ce bat
mar adese.orT, sunt : 20 out de ob-
N.-E. S.-V. N., forta uservatii
lor medie fiind 2.3 j
Umezeala medie, absoluta m.
m. 8.0 (3 anT de obs.,
1886-88).
718
Umezeala medie relativa °/o
73.44 (5 anT de observatiT, 1884
pana la 1888).
Evaporafune hi timp de 5
aun: 1884-88 mm. 4.876.6.
Ploaie In timp de 5 anT:
1884.88 mm. 2.256.9.
Stratul zi1pe2e2 In timp de 3
anT: 1886-88 mm. 3.312.3.
Ozonul in timp de 4 anT:
1885-88 media . . . . 8.3.
Nebulozitate:
1.148 zile senine
1.464 » putin nouroase
1.158 foarte nouroase
1.007 » acoperite
289 » de ploaie la aniT
i886-88
86 » de západa la aniT
i886-88.
Hidrografia. Apele ce udA
jud. Covurluiul sunt urmAtoa-
rele : curgAtoare, fluviulDunArea
la S.; riurile Prutul la E. si Si-
retul la V., lar in directia E.-V.
piraiele : Horincea (Hurmuzul),
Covurluiul-cu-ApA, Covurluiul-
Sec, Chineja, Suhuluiul-cu-Apd
si Suhuluiul-Sec, Gerul, Birla-
zelul, Lozova, atusa, etc., pre-
cum si piriiasele : Oarba, Zoi-
tana, Elanul, Recea, Oancea,
Prutetul, Merca, SlivneT, Gologa-
nul, MAlineT, etc.; stAtAtoare, la-
curile : Bratesul, Covurluiul, So-
virca ; iazurile : Lacul-Mare, Bu-
geanul, Siretul-StatAtor, Iazul-
MiclesculuT (Chisteala-Vechie),
1863,
Lacul artificial de la Bujor si 11-
l 1532 cusorul de pe dealul dintre
luteni si Tutcani ; : RA-
zova, etc., precum si altele maT
miel', formate maT ales de vAr-
saturile PrutuluT.
Populaliunea. Intre 1840
1849, numArul total al populatieT
jud. Covurluiu ira de 15649 fam.,
sau 78470 suflete. Intinderea te-
ritoriuluT era de 165 1144 leghe
patrate, avind decT cite 475 lo-
cuitorr de leghe, Cu 3 orase si
www.dacoromanica.ro
COVURLUIUL (JUDET)
82 sate. LocuitoriT se clasificar'
ast-fel: scutitT de dArT 4825,
din carT : 177 boerT sati fiT de
boerT, 37 amploiatT fara rang,
517 clericT i servitorT biseri-
cestT, profesorT si medicT,
312 strdinT, 770 IntendentT
servitorT, 306 privilegiatT, 530
slujbasT, 71 tiganT mAndstirestT,
300 tiganT particularT, 491 sol-
datT, 176 slujitorT, ii I 8. infirmT;
b) contribuabilT (birnic1): negn-
tatorT i mestesug,arT 1098, ma-
zilo-ruptasT 2156, satenT culti-
vatorT 5842, fArl domicilití fix
293, emigratT 233, evreT 238,
strainT traficantT Ion, tiganT aT
statuluT 55; totalul familiilor
10871.
Satele tinutuluT se impArteail
ast-fel: 14 mAndstirestT, 22 rA-
zAsestT, 46 particulare ; lar po-
pulatia: 9513 apartinind manas-
tirilor, 22803 de rAzesT si 46156
de particularT. BisericT 103, o-
rase 3, sate 82. Dintre sate,
31 coprindeati maT putin de 50
locuitorT, 23 de la 50-100, 20
de la 100-200, 5 de la 200-
300, 2 de la 300-400 si i de
la 400 5oo.
Tinutul CovurluiuluT fhcea, a-
tuncT parte din zona a treia
(toatA Moldova era ImpArtitA in
treT zone), compusI din judetele:
Falda, Tutova, Tecuciti, Putna
si Galati, zonA maT putin popu-
latA, din cauza apropiereT fortl-
retelor si a lipseT pidurilor.
In anul 1865, adia indatl
dura aplicarea legeT comunale
din 1864, se gAseati in acest
judet : 43 comune, din carT I ur-
banA si 43 rurale, cdtune erati
101, case 13588, familii 21804,
bisericT 110, care se repartizad
pe plAsT in modul urmator : Si-
retul: 14 com., 32 ea., 6528
case, 14098 familiT si 24 bise-
riel"; Prutul: 12 com. 31 cAt.,
3288 case, 3780 familiT si 29
bisericT; Hm-1)16.w: 18 com., 38
COVURLU1UL (JUDET)
cat. 3772 case, 3930 familiT si
39 biseria
In fine, dupa cel din urmá
recensamlnt din Aprilie 1890,
in intreg judetul Covurluia, se
aflaa 30667 capr de familie, cu
127047 suflete, din carT : 66848
barbar si 60192 femeT ; 69709
necasatoritT, 48277 casatoritT,
8827 vaduvI si 327 divortatI ;
§tia carte 30973 persoane, nu
§titi 96076.
Numdrul contribuabililor e de
17315-
Din aceasta populatie, 5282
contribuabilT, 12013 capI de fa-
milie, cu 59143 suflete sunt in
orasul Galati ; si 12033 contri-
buabilf, 17754 capT de familie,
cu 67897 suflete, in comunele
rurale.
Cu privire la suprafata teri-
toriuld, avem 44 locuitorr la o
suta hect. pamint, sag 2,25 hect.
de om.
Dupa religiunT, locuitoriT Co-
vurluiuluT se impart : ortodox!
107107, gregorianT (armenI) 300,
lipovenT 36, catolicT 4418, pro-
testant! 499, mozaicT 14577 si
mahomedanT 115. Dintre izrae-
litT, 13442 sunt in Galatf si 1135
in comunele rurale; iar dintre
crestiniT eterodoxI i mahome-
danT, mai totT sunt in capitala
judetuld.
Miscarea populatiel acestuT
judet pe anul 1888 prezintä ur-
matoarele cifre : clsdtorir 757,
nasterT 5077 i mortI 3698;
mortf-nascut! 64. Din aceastea,
269 casatorir, 1769 nasterT, 1565
mortf §i 37 nascutI-mortI aa
fost la populatia urbana; lar
488 casatoriT, 3308 nasterT, 2133
morti si 27 nascutT-mortI la cea
rurald.
Dupa religiune, ail fost 1359
casatoritf ortodoxI, 28 catolicT,
2 arm erii §i 120 izraelitT. Dup5.
instructie, 341 barbatT insuratT
a9 tiut iscali, 146 nu ; dintre
719
femeile maritate, 159 cu stiinta
iscalireT, 598 fard; iar dupl a-
ceeasT insusire, la ora aù fost
206 barbatT carturarT si 63 ne-
arturarT, 130 femeT cu stiintä
de carte si 139 fára., pe &Ind
la sate 135 barbati aü tiut is-
call si 353 nu, femeT cu stiinta
de carte 29 si fall 459.
Nasterile, dui:4 religiune, se
impart in : 4411 din parintI or-
todoxT, 134 catolicT, 21 protes-
tantI, 5 armenT, lipovan,
mohamedan, 504 izraelitT ; dupa
protectiune : 4763 RomInT, 5
ItalienT, 2 FrancezI, 124 Austro-
Ungarr, 16 GermanI, 14 Rug',
28 Turd (supusT), 103 GrecI,
4 SirbT, 7 Bulgarr si 9 de alte
protectiT. Dintre nascutT, sunt
4775 copiT legitimI, 291 natu-
ran' (nelegitimi), gasitT; nasterT
gemene 79, si anume : 77 in-
doite i 2 intreite.
Dintre mortT, sunt 1934 bär-
batI si 1759 femer; 759 cunu-
natI (din earl' 445 barbatl
314 femet), necununatI 2346
(din earl 1246 bärbatT si 1102
femel), vaduvI 541 (209 barbati
si 332 femeT), i cu stare civila
necunoscuta. 52 (41 bärbatT
femeT) ; dupl religiune: 3291
ortodoxI, 117 catolicf, 14 pro-
testantf, I i armenT, 6 lipovenT,
3 mohamedanT, 249 izraelitT,
6 de alte religiT. Dupa cauzele
producatoare, mortile aa pro-
venit : 3612 din boall, 63 din
accidente si 23 prin sinucidere.
Ocupafia locuitorilor.Locui-
torif judetuluf Covurluia se o-
cupa in genere cu cultura ce-
realelor si a viilor, cu cresterea
vitelor, transportul, lucrul de
mind, pescaria i, in deosebT
In capitala judetuluT, cu nego-
tul si industria (meseriile). Du-
pä ceT 30667 capT de
familie al acestuT judet se spe-
cifica : 26894 plugarT, cardusT
muncitorT cu bratele, 2117
www.dacoromanica.ro
CO VURLUIUL (JUDET)
comerciantI, 796 industrial!' (me-
serias» si 860 functionarT de di-
ferite categorii si pet soane cu
profesiunT libere.
Proprietatea fonciard. Pro-
prietatea fonciara in tot jude-
tul Covurluia, fie rurald fie ur-
bana., se evalueaz5. la 58686029
leT, 50 basil', din earl 30745858
leT proprietatea rur. i 27940171
50 han! cea urbanä..
Veniturile tuturor propriet5.-
tilor din judet se estimeaza. la
5868602 leT, 95 banT, astfel des-
fäcute : de la cladirile din tot
judetul lef 2984353; de la pro-
prietätile rurale cultivate de In-
sig proprietarii leT 2081846.76;
de la proprietatile, arendate, lar
proprietariT locuind in tarä,
718040.73; de la proprietatile
arendate i proprietariT locuind
in strain Atate, ler 120362.31
Din 37 comune rurale, azT
aflatoare in acest judet, 12 sunt
locuite numaT de razag, 7 ame-
stecaturä fázasT si fosti cläcag
si 18 numaI fostI clacas! si in-
surateT improprietariti la 1864
si 1878. Dintre pläT, Horincea
e mal Watä formata din sate
ra.zasestr, ale caror proprietatT
s'ail micsorat foarte mult prin
mostenirT ; pl. Prutul are numa
patru sate de raz5.0 : Oancea,
Firtanesti, MastacanT, Moscul
parte din Umbraresti ; iar in
pl. Siretul, nicr un sat razasesc ;
in pl. Zimbrul, cid: Bursucani,
Craesti, Cudalbi, Smulti i Vir-
lezi.
Numarul fostilor clacag itn-
proprietariti la 1864 e de 4667,
lar al insuräteilor carora li s'a
dat pamint de la 1878 pana la
1880, de 1295 ing.
Pentru intlia aplicare a legeT
pentru vinzarea bunurilor Statu-
luf in loturT micT, din i Aprilie
1889, adia.' la cer ce n'aa de
loc pamint saa att mal putin
de o jumatate hectar, s'ati in.
COVURLUIUL (JODED
scris pe tablourile respective in
judetul Covurluiti 4199 rominT
muncitorT de pamint, din carT
3521 in comunele rurale si 678
din partile marginase ale ora-
suluT Galati. Toate inscrierile
din sate sunt pentru loturT de
5 hect.; cele din oras variaza
ast-fel : 519 loturI de 5 hect.,
loo de io hectare, 32 de 15
hect., 2 de 20 5i 15 de 25.
Numarul proprietarilor fon-
ciarT, ale caror mosiT sunt maT
mar! de 143 hect. (100 falc1),
este de 95; sal:1in total 114765
hect. 43 ar. apartin proprietä-
teT mar!.
Aceste mosiT sunt : Baleni si
agancea, in comuna Baleni ;
Serbesti-VechT i Izgon, in Bra-
nistea ; Slobozia - Ventura, Co-
tros i Zavoiul, in Cuca ; Go-
loganul, Bezmanul, Ba.trinul-Iz-
voret si Ciudinul, Murgociul si
Plesesti (2 trupurT) in Cudalbi ;
Satul - CostiT, Filesti (Calca),
Movileni, Sendreni (2 trupurl),
Gheboasa, Cismelele - Mici, Ti-
glina, Serdarul (Sendreni), Bar-
bosi, Rusca-Mare si Rusca-Micd,
In com. Filesti ; Maciseni, Ur-
lesti i Corni in comnna Maci-
seni ; Miajina, Potirnichea-Co-
corasi, Entina - GeruluT (2 tru-
puri), In Minjina ; Pechea, tru-
pul din Pechea, Cioara - Elena,
Lupa si Oticul In Pechea; Va-
mes (2 trupuri), in Piscul ; Slo-
bozia - Conachi, in comuna cu
acelasT nume; Goraesti, in Smul-
; Balintesti, Cioinagi, Ghibar-
tenlo si Pochiscani, in com. Ba-
lintesti ; Slobozia-Baneasa, Buc-
seneasca i Boereasca in Ba-
neasa ; GolaseT, Urechesti, Um-
braresti (4 trupuri), Putichioaia
Armeneasca, in Bujor ; Ter-
chileni - Voinesti- Bazan - Causan,
Voinesti - Topeni, Calugareasca
Tirgul - Beresti In Beresti ;
Bogdan-Prosie si Potroci, Sora,
Prosie i Calugareasca, in Cra-
720
esti ; Draguseni si Diocheti In
Draguseni ; Foltesti in comuna
omonima ; Frumusita (2 tru-
purT) i Ijdileni, in Frumusita ;
"Lunca, Hulesti i Rosia, in Jo-
1-646 ; Chirafter i Draculesti,
In Mastäcani ; Slobozia-Oancea
si Oancea (3 trupurT), In com.
Oancea ; Rogojeni-Chirilesti, in
Rogojeni ; Onciul, In Slivna ;
T'atarea, Sivitele, Galata si Fru-
moasa in Sivita ; Odaia-Mano-
lachi, Slobozia - Movila, Ibrian
trupurT) i Movila-Turcului,
zisa i Monete, in Tulucesti ;
Virleaza-d.-s. si Virleaza-d.-j.,
Virleaza-Itesti, In Virlezi ; T'As-
cani-Vladesti, Fintina-TiganuluT,
Branesti i Roscani, in
Vladesti.
Dintre mosiile particulare ale
CovurluiuluT, cea maT mare e
Foltesti, cu 11082 hectare in-
tindere ; iar cea maT mica (ne-
gresit panä la masura luatä de
wo falcI) Bogdan - Prosie
Potroci, din com. Crdesti, cu
suprafata. de 143 hect.
Mosiile statuluT din acest ju-
det sunt: Oasele i Mavromolul
sau Cuca-Mica, in com. Cuca ;
Baltatul, in Slob.-Conachi ; Maxi-
neni, Craciuna saa Viorica, in
Independenta; Branistea i Ti-
pe§ti, in Branistea ; Hliza-Pre-
cista, in Filesti ; Zirnesti cu tru-
purile Chistila i Periseni In J'o-
rd§ti ; Vladnicul, in Maciseni ;
trupul Obreja In Cudalbi ; Schi-
tul-Ghereasca, in Lupesti ; Va_
deni, in Rogojeni; Mavromolul
in Firtanesti ; Piscul-Hirsesti, in
Piscul; Balta-Brate i balta cu
mosia BaddlanuluT, in Sivita ;
Tulucesti, Sultanul i Cismelele,
in com. Tulucesti.
Totalul venituluT anual de la
aceste mosir e de lei 463493.
Cele mal multe din ele s'au
vIndut potrivit legeT vinzarel bu-
nurilor.
Costul mijlocia al une! faleT
www.dacoromanica.ro
COVURLUIUL (JUDED
de pamint In acest judet, vin-
duta de ved', este de la 240
300 ler; in foarte rarT cazuri a-
junge pana la 350 le!. Dupa
tabloul de preturl intoemit de
Ministeriul Domeniilor pentru
vinzarea bunurilor statuluT in lo-
turT micT, mosiile din Covurluiti
sunt clasate de categoria IV
si pretuite la 300 leI hectarul.
Agricultura, viticultura. In
genere vorbind, pdmintul jud.
Covurluiù nu se poate califica
ca neproductiv, afara de unele
localitatT, unde e foarte uzat din
cauza neingrásareT si a exploa.
arel neingrijite. SateniT mal a-
les cultiva cu totul rudimentar
ogoarele lor ; de aceea nici nu
pot astepta de la ele recolte
prea imbelsugate. Lipsa de pa-
durT indestulatoare, cauzind lipsa
de ploT la timp sati a ploilor
prea dese cind nu trebue, a-
duce mare stinjinire plugarieT
si economieT rurale din acest
judet.
Semandturile ce se fac maT
mult aicT sunt : gria, secara,
porumb, orz, malaiu, (meiu), etc.;
se cultiva incd, desi in mica
cantitate, rapitd, in, cinepa, fa-
sole, cartofe i alte legume.
Productia agricola in anul
1886-87 a fost de 934895
hectol., din carT 38950 griti,
162822 secara S-ta Elena, 180207
secara' indigena, 209391 po-
rumb, 26482 cincantina, 236398
orz, 53365 oval, 11752 fasole,
200 rapita, 6238 meiu. Din a-
ceasta suma., 400203 hectol. ati
fost intrebuintatI pentru consu-
matia judetuluT, seminta, vite,
etc.; restul s'a pus in comercia.
In anul agricol 1887-88, in-
tinderea terenulur semanat a
fost de 112971 hect., cu o pro-
ductivae totall de 1211915 hec-
tolitri ; lar pe speciT : griti 11259
hect. cu 143425 hectol., secara
38246 hect. cu 537400 hectol.,
coVuRLDIUL auDET)
porumb 41434 hect. cu 263309
hectol., meiù 976 hect. cu 10064
hectol., °yaz 5030 hectare cu
58915 hectol., orz 15284 hect.
cu 188476 hectol., rapitä 322
hect. cu 7240 hectol., cinepd
104 hect. cu 544 hectol., in
316 hect. Cu 2532 hectol.
In 1889 intinderea semänä-
turilor a fost de 94901 hect.,
95 ariT (66365 ala), din carT
32792 hect., 76 ariT semändturd
de toamnä si 62109 hect., 59
ariT de primdvard, producind in
total o recoltä de 1292753 hec-
tolitri ; iar pe specii, productia
a fost : griti 155641 hectol., seca-
rá S-ta Elena 135171, secará in-
digend 217277, porumb 364225,
cincantinä 126225, orz 181538,
ovilz 45776, fasole 8831, in
11863, cinepd 7855, cartoafe
11477, meiu 7187, unte 10272,
mazere 1150, rapitä. 8260.
Din suma de 1292753 hectol.,
oprindu-se pentru consumatia
locuitorilor si sämintä. 449541,
escedentul produs s'a vindut si
s'a realizat pe el cifra de 5972775
leT.
Fatá cu numärul populatieT,
rezultä dar cl in 1889 de fie-
care locuitor s'a sämänat cite
5.054 falce si s'a produs cite
20,22 hectol. in total. Adunind
acum capitalul realizat in ace-
lasT an atit din recolta vindutd,
cit si din PiiptdriT, linä i vinurT,
avem suma de leT 7093113, banT
19, si anume : din escedentul
recoltet vindute 5972775 ; 15.p-
tärif 113013 leT, 25 banT ; linä.
145705 leT, 44 banT i vinurT
861619 leT, 50 banT ; sau o a-
vere de fie-care locuitor cite
104 ler, 50 banT.
Arenda de falce in acest ju-
det se pläteste de la 28 pänä.
la 50 le! ; mínimum e in plasa
Prutul i maximum in pl. Si-
retul.
In primavara anuluT 1890 s'el
68495 Morolo Illoitonar Geopralle Vol. .11
721
facut semandturT de säteniT din
Covurluiti 2666 hect., 20 ariT in
ogoare sterpe, 11824 hect., 95
arif în porumbiste, 37756 in mi-
riste, total 52243 hect., 15 ariT ;
iar proprietarit i arendasiT ati
semänat 2649 hect, in ogoare
sterpe, 5211,66 in porumbiste,
15343 in miriste , total hect.
24302,06. Peste tot pämintul
semdnat a fost de 76545 hect.,
21 ara.
Viile Covurluiulur sunt in 'tu-
rnar de 7332 si ocupa o supra-
fatä. de 3508 hect. ; productia
vinicolä in 1887 a fost de 226011
hectol., 83 litri, din cari 31038
hectol., 91 litri vin negru
194972 hectol., 92 litri alb. In
5889, produsul vinuluT in decal.
a fost de 1013670. Pretul mij-
cu care s'a vindut, a fost
de 85 banT decalitrul. Vinul a-
cestui judet se consumä maT
tnult in localitate.
Proportia viilor la populatie
e de 19 locuitorT pentru un
hect. de vie. Vinurile de aicT
contin cele albe 8,440 in vo-
lume alcool i 14,91 extract in
grame pe litru.
In jud. Covurluiu se fabricä
putin rachiti ; pomi roditorT nu
prea sunt, afarà de pl. Horin-
cea, care e mal bogatd in a-
ceastä privire, maT ales se gA-
sesc : nucT, zarzal-Y, merT, perjr,
etc.
In 1889 at1 fost 3976 stupT
de albine, carr aü produs 6995
klg. miere i 2420 klg. cearä.
Numärul vitelor, du-
pá datele din 1888, se ridicl
la 136411 capete, ast-fel spe-
cificate : 44552 bol si vacT, 199
taurT, 5356 viteT, 61 bivolT
bivolite, 7390 caT i epe, 198
armäsarT, 762 minzT, 47 catirl
si !llagar'', 65700 or o miel,
2122 berbecT, 2007 tapT i ca-
pre si 8036 rimAtorT. In 1889
erati 2793 capete de vite cornute.
www.dacoromanica.ro
COVIIfiLtatn, (IUDET)
In ce se atinge de produsele
decurse din cresterea vitelor in a-
celasT an, ele se cifreazI asa: cas-
caval 5 r,850 kil., brinzä. 87,600
unt 9,293; iar lina produsä a
fost 156,058 kil., specificata in
chipul urmdtor : alb5. 53,268,
neagrA 49,980, tigaie 30,560
turcand 22,250. Pretul lineT va-
riazá de la 65 banT pänä la
25 banT, kil.
Pentru suhatul vitelor din Co-
vurluia sunt destinate 11,643
hect. 46 ariT ; in multe comunt,
locul de pAsunat e neindestu-
lätor sati chiar lipseste mal Cu
total.
Pretul mijlociti al vitelor este:
bol de la 40-140 leT de cap,
vacl 37-87, taurT 135, viteT
13-16, bivolf si bivolite sso,
ca!,armäsarT si epe ordinare
85-16o, minzI 22-25, catirT si
mAgari 55, oT si mieT 8, ber-
becI 9, tapi i capre 8, rimatorT
17-50 leT la cap.
Comerciul)ci in iustria. - S'a
arAtat mal sus cá din recolta anu-
lui 1886/87, in sumä de 934,895
hectol., s'a pus In comercia
534,602 hectol.; asemenea din
productia vinuluT din 1887 s'a
pus in negot 405,534 decal. Din
1,292,753 hectol., produsT in
1889, s'ati destinat comerciulur
843,252.
Valoarea productelor judetu-
lul Covurluirt, exportate anual,
se ridicl la 43/2-5 milioane leT.
In ce priveste vitele, numal
in plata GalatT, in 1887, s'aii tä-
iat si consumat 17,089 capete,
si anume : 16,346 boT si yac!,
51 bivolf i bivolite, 617 viteT
rimatorT ; asemenea in ace-
lasT interval s'ail pus in negot
35,000 kil, cascavalurT, 71,552
kil. diferite brinzeturT si 1,700
kil. unt proaspät. Tot-o-datd
vindut si 80,393 kil. linA
de diferite calitätT.
In intreg acest judet sunt
91
COVURLUILIL (11.71DgT)
2,966 patentar!, din carT 2,057
comerciantT de diferite ramurT,
796 industria§T §i me5teplgu-
garT i 53 profesionitT liberI.
Din acqtia, 2,041 sunt in Ga-
latT, iar 925 in comunele rurale.
Patentad! comunelor rurale se
specifica: a) comerciantl:
ciumarT 344, arendag 103, lips-
canT - bogasierT 53, bacani 46,
comerciul de cereale 36, gra-
dinarT-zarzavagiT 17, comerciul
de dale 9, pescad 8, precupetT
4, antreprenorT 3, bancherl-im-
prumutatorT 3, caruta§T 2, chi-
restigii 2, bra5ovenT 2, cavan 1,
comerciul de var I, total 643, Cu
16 specialitatT; b) industrial:
proprietad de mor! de vint 74,
proprietarT de poverne i fabrice
de spirt (din aceste din urma
una singura e mal mane) 49,
proprietarT de morT cu abur! 34,
cizmarT 29, fierad-meseria.51 26,
croitorT 14, brutarT 12, mace-
larT to, dulghed 9, cojocarT-
blanarT 8, bolangiT 7, mecanicT
4, birta§T 4, dogarT 2, tinichi-
giT 2, fabricantI de ca§caval 2,
fabricantI de luminarT de ceara
2, plapomarl 1, barbierT I, cure-
lar! 1, total 281, Cu 20 specia-
litatI; profesa libere : i avocat.
Punind la un loc profesiile co-
mune satelor i ornuluf, avem
in tot judetul: comerciantT:
ciumad 812, bacan! 238, lips-
canT-bogasierT 198, comerciul de
cereale 71, comerciul de fructe
§i zarzavaturT 55, precupetT 46,
bancherl i imprumutatorT 41,
cherestigiT 39, pescad 30, ca-
val! 18, braovenT 17, comer-
ciul de oale 14, caruta§r-patronT
12, antreprenoff de lucrarT pu-
blice i i, comerciul de var 2, etc. ;
industria.5I : macelarT 79, ciz-
marT 61, brutarT 6o, fierarT-me-
sed a0' 58, timplad-dulghed 45
croitorl 44, mod cu abur! 43,
barbied 37, tinichigiT 34, bir-
ta§T 31, dogarT 13, cojocarl-bla-
722
narT II, boiangil 8, plapomad 6,
fabricantI de luminarr de ceara
3, etc.
Ca7 de comunicafie.- Comu-
nicarea in jud. Covurluiti se face
pe apa §i pe uscat. Comunica-
rea pe apl. se face prin Duna-
rea i Prut cu vase plutitoare,
ce vin in portul Galati §i se duc
de aicea, precum i prin Siret,
pe care se scoboara numeroa-
sele plute de lemnarie aduse in
schela Galatilor.
Comunicarea pe uscat se face
prin osele i drumul de fer. So-
selele cele ruar principale sunt:
Calea nationald Galati-Tecuciti,
care incepe din Galati cu str.
Brailer 5i de la Bärbo0 merge
paralel cu drumul de fer §i cu
Siretul, strabatind coasta sud-
vestica a acestuT judet, pe o in-
tindere de 37 kil.
Tot cale nationala e §i o-
seaua Galati-Badalan (spre Reni),
In intindere de 3'/2 kil.
Cdile jua'efine Galafi-Birlaa
§i Gala/i- Falca - De la Ga-
lati (bariera Traian), prin co-
muna Tuluce§ti, Sivita i Fru-
muOta, pana in apropiere de Fol-
te§ti, este o singurd cale jude-
teana, lunga de 35 kil., care
e i cea maT vechia §i maT bine
intretinuta (petrfiltd). De la Fol-
teti, i anume din dealul Baba-
Draga §i valea ml4tinoasa a
CealmauluI, pe unde apa lacului
Covurluiti are o scursoare in
Prut, calea aceasta se ramifica
In dota: una merge spre inima
judetulur prin com. Folteti, Fir-
tanqti, Bujor, Virlezi, Crae0
§i Bursucani spre Birlad; lar
alta trece pe malul PrutuluI,
Vläde0, Oancea, Rogojeni spre
Aceste cAT judetene, catre carT
se unesc la cea oseaua
vecinala Bujor - Bere0 -Lupe0
spre Birlad pe valea ChinejeT,
§i la a doua Rogojeni-Cavadi-
www.dacoromanica.ro
COVORLUIUL GUDET)
ne§ti-Tutcani pe valea Horin-
ceT (impreunindu-se cu calea ju-
deteana
din jud. Tutova), strabat jude-
tul in lungul sati i sunt cele
mai importante drumurI de us-
cat ale jud. Covurluiti.
Distanta de la Galati la Bur-
sucani, adica la hotarul vest-
nordic al jud. Covurluitl e de
82 kil. Pe aceasta linie pana la
Bujor (54 kil.) oseaua e comp-
lect petruita; de la Bujor la
Virlezi e nepetruita; apoT de la
Virlezi in sus pana la Bursu-
cani (16 kil.) este iara,g in stare
de petruire.
Distanta de la Galati- Baba-
Draga-Vläde§ti- Rogojeni - Cava-
dine§ti-Tutcani, pana la hotarul
nord-estic al judetuluT, adica pe
a doua cale judeteand, e de 96
kil.; aceasta cale (se intelege
de la Baba- Draga), pe o hm-
gime de 51 kil., este aproape
In stare primitiva.
Pe lingd calle vecinale de maT
sus, carT se gasesc in pld§ile
Prutul, Horincea §i Zimbrul
carT complecteaza pe cele jude-
tene, mal este calea Galati-Pe-
chea-Cudalbi, ce strabate plasa
Siretul i parte din Zimbrul pe
o distantd de 54 kil., incepind
de la Galati (bariera Tecuciu-
luT) i parcurend com. File§ti,
Pechea, Minjina §i Cudalbi.
Asemenea mal e §i un drum
vecinal, care vine de la Baleni-
Cuca pe dealul Poleitul pana
la Galati.
In ce privqte starea in care
se gasesc oselele din judetul
Covurluiti, ea se resumeaza ast-
fel in anul 1890: 40'/a kil. ca-
lea nationall bine lucrata §i in-
tretinutä ; 67 kil. 162 m. cal
judetene sistematice i complect
lucrate, cu 52 podurT i podete,
16 caseurT pavate, 16 case de
cantonierT (incdpatoare de 2 fa-
mili!, la distanta de 4 kil. unul
 COVURLU1UL (JUDET)
cu loc de un hect. imprejur
pentru gradind) ; 49 kil. 700
m. car vecinale in mod com-
plect terminate, cu 31 podurr
si podete, &IA case de canto-
nierr.
Zilele de prestatir judetene
sunt 33.406 1,2 carul
Cu
33.548'/2 cu palmele. Pentru
facere din nog de drumurr, po-
podete, jud. Covurluiti
nu dispune anual de eit de
25.000 leí; restul de 18.300 let
din budgetul drumurilor se chel-
tueste cu intretinerea soselelor
si serviciul tecnic.
Cit priveste drumul de fer,
judetul Covurluiti este traver-
sat in partea sud-vestica, pe
o distanta de 49 kil. (Intre
statiile Galati - Barbosi - Inde-
pendenta si Vames), in cari
intra si curba de la Barbosi,
unde s'a construit 14 kil.
nicr o nevoie pentru comuni-
catie. Prin varianta Barbosi-
Galati si prin tunelul din N.
Galatilor se scurteaza cu 7 kil.
aceasta linie.
Adevdrata linie ferata 410.,
ce deserveste in mod efectiv
acest judet, este unja directa.
Galati-Birlad, de vr'o i io kil.
Judetul Covurluiti a Infiintat
si intretine cu cheltuiala sa 2
birourr telegafice unul la Bu-
jor i altul la Pechea; lar ser-
viciul po$tal se Indepline$te
prin po$ta rurall.
Cariere de pietrif fi de piatrd.
In jud. Covurluiti se afla ur-
mätoarele cariere de pletris
pl. Prut: la Ijdileni, Frumusita,
ScInteesti, Folte$ti, Mastacani,
Dalbaneasca (Firtanesti), Banea-
sa, Bujor, Branesti, Moscu si
Oancea ; pl. Horincea : Rogo-
jeni-Prut si Rogojeni-Chirilesti,
Cioinagi, Pochi$cani, Beresti
Ro$ia; pl. Zimbrul: Ghinghesti
si Diocheti (In padure) ; pl. Si-
ret: Cuca.
723
Cariera de Piatra e una sin-
gura In com. Slobozia-Conachi,
pl. Siret, al carel produs ser-
vete la facerea podurilor ju-
detene.
Toate carierele se exploateaza
de judet.
Starea financiard.Toate ve-
niturile la un loc ale jud. Co-
vurluiri, in care lard venitul
comuneI Galati, ale comunelor
rurale $i cele proprie judetene,
fie pentru serviciele ordinare, fie
pentru drumurI, se urea anual
la ler 2.340.777, banI 8 (budge-
tul 1890-9i), ast-fel repartite
com. Galati leT 1.496.430,23;
comunele rurale ler 379.086,17;
judetul leI 465.260,68.
Veniturile ordinare ale jude-
tulur din zecimr (asupra foncia-
rulur, cailor de comunicatie,
patenter, licenter, etc.) se ridica
pe an la 373.708 leI, 9 banr;
iar ale drumurilor se cifreaza
la 91.552 ler, 59 banr.
In 1890, comunele rurale aveati
depu$I spre capitalizare la Casa
de Depunerr pentru constructir
publice (biserief, scoff, etc.) leI
71.566, banI 6o; iar datoriile
acelorasI comune se cifrati la
11.558 ler, 47 banr.
Budgetul judetuld pe anul
1890-91 este acesta: Budgetul
ordinar veniturr ler 373708,09;
cheltuiell ler 313.996,79; esce-
dent 59.711,30. Budgetul dru-
murilor veniturI leI 91.552,59;
cheltueli ler 82.95,907. Esce-
dent 8.593,52.
Contributiile directe, cu carr
participa acest judet catre stat,
judet, comund si camera de
comerciu, se ridica anual la
1.005.188 ler, 92 banI, specifi-
cate In modul urmator catre
stat: cal de comunicatie 103.890;
patente 124.812 lef, 39 banl; fon-
ciara 3594461er, 33 banr; trans-
mitere 4.909 lei, 80 banr; taxa
de 500 pe salar 15.862 ler, 35
www.dacoromanica.ro
COVURLUEUL (JUD ET)
banr (aceasta de la I Iulie 1891
s'a desfiintat); pentru percepere
58.971 ler, 73 banr; judet: ze-
cimr aditionale 143.805 leT, 14
banr; drumurr 51.021 ler, 76
banI; comuna: zecimr 136.282
ler, 98 banr; camera de comer-
ciu : zecimI 6.186 leI, 6o banr.
Atocmirt administrative.
Jud. Covurluitá coprin de III sate
sari catune $i un singur oras
(Galati), constituind toate 38
comune, din carr una urbana
si 37 rurale; in comunele r
rale sunt si 5 ergusoare: Be-
resti, Bujor, Dragu$eni, Foltesti
si Pechea. Comunele rurale se
grupeaza in plasr.
In judetul Covurluia, paná la
noua lege pentru organizarea
administrativa din i Noembrie
1892, era(' numar doua sub-pre-
fecturI Siretul, cu-
priniind 12 comune cu 31 ca.-
tune (precum si orasul Galati),
cu re$edinta In T.-Pechea; Pru-
tul-Horincea, cu 25 comune si
77 catune, avind resedinta In
T.-Bujor. Pana la i Aprilie 1882
plasile Prut $i Horincea erati
despartite ; d'atuncr, pentru mo-
tive de economie, s'a.ti Intrunit.
Asta-zI insä sunt patru plasT,
$i anume:
I) Siretut, cuprinzlnd, afara de
orasul Galati, si comunele ru-
rate Branistea, Cu catunele Bra-
nistea, Lozova, erbesti-Vechr
si Traian ; Cuca, cu Cotrosul,
Cuca, Mavromolul, Oasele, Plev-
na i Slobozia-Ventura;Filesti, cu
Barbosi, Filesti, Movileni, Satul-
Costir, endreni sat' Serdarul si
Smirdan; Independenta, cu Bra-
ina, Independenta i Vasile-
Alexandri ; Minjina ; Piscul, cu
Piscul $i Vamesul (Odaia-Popil);
Slobozia-Conachi, cu Cuza-Voda
Slobozia - Conachi; Tirgul-
Pechea, cu satul i T.-Pechea;
Tulucesti, cu Cismelele, Costa-
che-Negri ; Final-1de (Sultanul)
COVURLUIUL (JUDET)
Odaia - luI - Manolachi, Slobozia-
MovileI, Tulucesti si VinAtori ;
In totul to comune, 33 sa te si un
oras; resedinta plAseI este la
Tirgul-Pechea.
Prutul, cu comunele: M'Atea-
sa, cu BAneasa si Slobozia-BAnea-
Bujor, cu GoläseI, Moscul, Puti-
chioaia, Tirgul-Bujor si Umbr5.-
resti; Firtaresti ; Foltesti, cu
Fintinelele, Foltesti si Stoicani ;
Frumusita, cu Ijdileni, Frumu-
sita, Scinteesti si TImAoani ; Jo-
rAsti, cu Lunca, JorAsti si Iirnesti;
Mästdcani, cu Chiraftef, Drd-
culesti si MAstAcani ; Oancea ;
cu ivita i 'Marca;
VIAdesti, cu BrInesti, Pascani,
Roscani si VlAdesti; in total io
comune cu 29 sate ; resedinta
plAseI In Tirgul-Bujor.
Horincea, cu comunele:
cu Cioinagi, BAlintesti,
GhibArteni si Pochiscani; Ca-
vadinesti, cu Gräpeni, Cavadi-
ne$ti si Rugineni ; GAnesti, cu
ComAnesti si Gánesti; Lupe-
sti, cu Ghereasca, Lupesti si
MinzAtesti; Mdlusteni ; ProdA-
nesti, cu Puricani, ProdAnesti si
SAseni ; Rogojeni, cu Chirilesti,
Rogojeni si VAdeni; Slivina,
cu Onciul si Slivina ; Tirgul-
Bere$ti, cu Aldesti, Merea, Sa-
tul-Beresti, $ipotele si Tirgul-
Beresti ;Tutean', cu MAndstireni,
Sipeni i Tutean' ; in totul to
comune, cu 29 sate ; resedinta
e in Tirgul-Beresti.
Zimbrul, Cu comunele: BIle-
cu Zagancea si BAleni; Bursu-
cani, cu Schitul-Zimbru i Bursu-
cani; GrAesti ; Cudalbi ; Mäciseni,
cu Corni, MAciseni si Urlesti
Smulti, cu Cornesti si Smulti ;
TIrgul-DrAguseni, cu Diochesti,
Drdguseni-Tirg si Ghinghesti ;
Virlezi ; in totul 8 comune, cu
16 sate; resedinta e in Tirgul-
DrAguseni.
Pentru serviciile speciale sunt
intocmirI administrative aparte.
724
Ast-fel in privirea sanitarA, jud.
Covurluiù face parte din cir-
cumscriptia IV- a de inspec-
tie; acest serviciá in oras se
face de cAtre mediciI respec-
tivI, lar 'in com. rur., de un
medie primar al judetuluI, a-
jutat de trel medid' de pldsr
cu resedinta la Pechea, Bujor
si Beresti si de mediciI spita-
lulur rural din Bujor si infir-
merier din Pechea.
Serviciul veterinar se tilde-
plineste de un medic veterinar
al judetultff; iar pentru politia
veterinarA a statuluI, Covurlu-
iul face parte din raionul al
3-lea al zonef preventive si ser-
viciul respectiv are un personal
deosebit.
Pentru lucrärile publice (so.
sele) de stat, acest judet apar-
tine circumscriptieI a VII-a; iar
serviciul tecnic judetean e con-
dus de un inginer-sef, ajutat de
personalul inferior necesar.
Afacerile bisericestI, In afarA
de privigherea superioard a e-
piscopuluI eparchieI DunIrei-de
Jos, din care face parte judetul
Covurluit1, sunt incredintate u-
nuI protoierea, care are ca a-
jutoare 3 sub-protoieref: unul
la GalatI si do! in comunele ru-
rale.
Inspectia scoalelor primare, a
fost mult timp fleutA de un sin-
gur revizor scolar al circum-
scriptie Covurluiti-Tecuciti ; de
la i Iulie 1891 formeazA un re-
vizor a parte numaI pentru a-
cest judet.
Yustilia. Pe lingA ju d ec1to-
riile comunale si instantele ju-
decAtoriilor de pace, tribunal si
Cirtea de apel din Galati, just. se
imparte In com. rur. de douà
judecAtoriI de ocol: una la Pe-
chea si alta la Beresti.
Din punctul de vedere militar,
(1889), Covurluiul face parte din
corpul al III-lea de arman, di-
www.dacoromanica.ro
COVURLULUL (JUDET)
vizia V. In arma infanterid for-
meazd regimentul r r de Siret,
compus de un batalion perma-
nent si douà teritoriale. In pri-
virea armater teritoriale din re-
gimentul de Siret fac parte si
companiI din jud. Bräila,si din
contra companiI din Covurluiù
sunt alipite la regimentul 24.
Asa fiind, companiile teritoriale
ale reg. de Siret sunt : Pechea,
Tulucesti, Galati, Cazasul,
Ianca, Vizirul si Ciresul (osebit
de douà permanente la Galati
BrAila ; lar la reg. 24 sunt
alipite companiile : 6, Smulti ;
7, Oancea si 8, GAnesti. In ar-
ma cavalerid, Covurluiul are un
escadron din reg. 5 de cAIA-
ra0 ; asemenea se gdsesc aicea
detasamente de artilerie, un ba-
talion de vindtorI. si adminis-
trapa Cu statul major si garni-
zoana intreger flotile romine.
In privirea telegrafo-poftakt,
Covurluiul face parte din cir-
cumpscriptia a IV-a de inspec-
tie. Pentru administratia va-
malA, in acest judet e sediul
uneia din cele sase circum-
scriptir ale Tare!, i anume cir-
cumscriptia a IV, cu vAmile ;
Galati, BrAila, Gura - Ialomita,
Cernavoda, Constanta, Sulina
Tulcea.
Cultele. In tot jud. Covur-
luiti nu e niel o mAnAstire ; sunt
irisa 119 bisericI ortodoxe i 5
eterodoxe, din casi' 97 ortodo-
xe In comunele rurale, cele-l'alte
in Galati ; preotI 1a, din carI
79 in sate si 29 in oras ; dia-
conI 3, top' in Galati; cintäretI
181, din carI 141 la sate 5i40
In oras ; paracliserI 21 in Ga-
lati.
Dup5. impArtirea sinodald a
parohiilor, din 1888, In Covur-
luiü 53 parohif bisericesd,
din cad 12 urbane si 41 ru-
rale, cu 18,738 fam. ortodoxe
si 70007 sufl. Din acestea, 5006
COVURLU1UL (JUDET)
fam. Cu 19707 sufl. in oras
13732 fam. cu 52300 sufl. in
sate; preotT parohT 1 2 i a-
jutorl 14 in parohiile urbane ;
preotT parohT 41 $i ajutori 14
In parohiile rurale ; 3 diaconT
in parohiile urbane ; 40 cinta-
ritT $i 21 paracliserT in ora,
151 cintaretT in sate; preatT in
plus, 68; numarul parohiilor fard
pamint bisericesc, 13.
Starea bisericilor $i a cleru-
luT e in genere mediocrA, din
lipsa de mijloace de intretinere.
Preotii sAtenT cu deosebire se
intretin cu munca cimpuluT, cu
raid invoeli (taxe benovele) in
banT sail in producte, care $1
acestea in multe partT se exe-
cuta anevoe, iar de cit-va timp
primesc i modeste subventiT
comunale; acestea variaza de
la io, 20, 25 i rar 30 leT pe
lunA. In Galati, pentru biseri-
cile comunale, primaria pldte$te
cite 50 lei lunar de preot
diacon i cite 15 de cintaret;
iar pentru bisericile foaste
nastire$tT, statul, care le intre-
tine, pldte$te cite I00 leT de
preot, diacon i cintaret, osebit
de cheltuelile episcopieT $i ale
protoieriei.
Instruclia. In acest judet
sunt (1888) 104 $colT publice,
din carT 75 in com. rur. $1 29 in
Galati, 97 primare $1 7 secun-
dare, 39 de bdetT (22 primare
rurale, i i primare urbane $i 6
secundare), 28 de fete (18 pri-
mare rurale, 9 primare urbane
$i i secundará) $i 37 mixte
(toate in comunele rurale).
Scolile secundare sunt : liceul,
$coala comerciald, seminarul,
$coala normald primará, $coala
copiilor de marina, $coala de
meserii i coala secundara de
fete.
Instructiunea privata se cla
in mar multe institute de baetT
$i de fete, toate in Galati.
725
Corpul didactic public e for-
mat din 214 membri, din cari
76 in com. rurale $i 138 in
Galati; 134 clascali primarT (76
invdtatorT $i invdtatoare ruralT
$i 58 institutorT urbanT de am-
bele sexe) $i 8o secundan; 160
barbati (58 invatatorT ruralT, 32
institutori urbanT si 70 profe-
sorT secundan) $i 54 femeT (i8
invdtatorT ruralT, 26 institutorT
urbanT $i IO profesorT secun-
dar».
In anul $colar 1889 ail fost
In jud. Covurluit1 13031 copif
In etate (de la 6-12 anT), d'a
urma $coala primará', $1 anume
9286 la sate, din carT 4736
baetT si 4550 fete ; 3745 la ora$,
din carT 1911 bdetT $i 1834
fete. Din ace$tia, ad fost in-
scri$T sa invete 3969 copiT, ast-
fel clasificatT : 2268 la tara, din
carT 1873 bdeti 396 fete ;
$i
1701 la ora$, din can 1139 ba'-
etT $i 562 fete. Inscrig dupd
confesiunT in ora $ ad fost: 968
bdetT ortodoxT, 155 mozaicT $i 16
de alte confesiuni ; 419 fete or-
todoxe, 134 mozaice i 9 de
alte confesiT.
Fata cu numdrul total al co-
piilor in etate de $coald., me-
dia generald a inscri$ilor in tot
judetul aü fost de 34,61010; in
ce prive$te insa. satele in spe-
cial ad fost 39,540 bdetT in-
scri$T i 8,68°0 fete, sail me-
dia totala de inscriere 24,11°1o;
iar în ora $ inscri$T 59,60°0 135.-
etT $1 36,64°/0 fete, san media
totald 45,120/o.
Dintre elevir inscri$T, ad pro-
movat clasele la finitul anuluT,
65,520/0 $i anume : 62,56°/0 la
sate, din carT 64,67°/0 baetT $i
60,45°/o fete ; 68,48° o in ora,
din mil 65,55°/o bdetT $i 71,410/o
fete. Media generala a absol-
ventilor e de 5,340/0, i anume
1,790/o la sate, din carT 2,2800
bdetT $i 1,30°0 fete; 8,80°/o in
www.dacoromanica.ro
COVURLU1UL (JUDET)
oras, din cari 9,38a/0 bletT
8,220/0 fete.
Avind in vedere populatia
districtuluT Covurluid , nivelul
culturer primare se cifreazd a$a
la miea de locuitorT este 0,763
cantitatea de $coald, procentul
inscrierilor e de 34,61, procen-
tul promovarilor 65,52, procen-
tul absolventilor 5,34, media
culturald 26,5583/0. In aceastá.
privire, Covurluiul e clasificat
al 19-lea intre cele 32 judete
ale tare.
In 1888-89, invdtdmintul pri-
mar rural $i urban din acest
judet a costat 285132 leT, 46
banT, din carT 104458 cel rural
$i 180674 leT, 46 bani cel ur-
ban. Asad cifrele sunt mult
maT urcate.
In ce prive$te instructia se-
cundará., in acelasT an, din 10920
copiT,,in virstd. de $coald, aü fost
5460 bdeti i 5460 fete. Dintre
baetT s'ati inscris in $colT 363,
adicd 6,643/0 din numdrul ce-
lar in virsta de a urma $colile
secundare ; dintre inscri$I, ad
fost prezentT la examen 329
bdetT, din carT s'ad promovat 191
sad 56,34°0 $i aü absolvit cur-
sul 29, axila. 15,18°/o din pro-
movatT (Se noteaza cd aicl nu
e vorba de cit de $colile atir-
nate de Ministerul Instructiu-
neT, adica liceul, seminariul
$coala normald).
Nivelul cultureT secundare in
Covurluid se cifreazd. ast-fel ;
116 cantitatea de $coald la 1000
locuitorT, procentul inscrierilor
6,64, al promovdrilor 56,34, al
absolventilor 15,18.
Cu instructia secundara de
ambele sexe, cheltuelile facute
annal se ridica la 366831 leT,
95 banT, la carT adaugindu-se
$i ceT 285132 leT, 46 banT pen-
tru instructia primará, totalul
cheltuelilor invatamintuluT in ju-
detul Covurluiii, e de 651964
COVURLUIUL (JLDET)
le', 41 banf. Aceste cheltuelf se
fac in cea mal mare parte de
catre Stat, in parte mica ?risa
contribuesc i judetul i comu-
nele.
Populatia scolara de ambele
sexe i in ambele cursuri in intreg
jud. Covurluiä se ridica (1889)
la 5427 copiT, din carT 3062 in
scoale urbane si 2365 in cele
rurale ; 4565 in cursul primar
(din carT 2200 in cel urban) si
862 in cel secundar ; 4071 ba-
eti (1973 in scoalele rurale, 1385
in cele primare urbane si 713
In cele secundare) si 1356 fete
(392 in scoalele rurale, 815 in
cele primare urbane si 149 in
cele secundara).
In fine, avind in vedere per-
soanele ce stit1 cel putin a ceti
scrie, gradul cultural in acest
judet se cifreaza. asa: din po-
pulatia intreaga cu stiintä de
carte, precum s'a vazut deja
mal inainte, sunt 30973 per-
soane sati 24,380 o; din aces-
tea, 22500 sati 38,040'0 sunt in
Galati si 8473 sail 12,47°/o in
sate.
Dupa proba iscaliturei de la
cununiile savirsite in 1888, cd-
satoriti carturarf dupd sex se
clasifica: barbatl in tot judetul
45,050/o, femei 2,00 ; lar dupä
populatia urbana si ruralä, la Ga-
lati,bärbati cu carte din tre casa.-
toriti 76,58° o, femeT 48,03° o; la
sate barbatl carturati 27,66° o;
femeT d'abia 5,94e o.
Starea sanitard.De si, pre-
cum s'a spus mai sus, clima
Covurluiuliff e sanAtoasa, totusi
bintuie aice, mal ales la sate,
diferite molime, din cauza releT
nutrirT, a defectuozitateT locuin-
telor (arä lumina in deajuns
cele mal de multe off ara plan-
tatiT prin prejur), a necuratenieT
curtilor si a gunoaelor ce stati
morrnane prin preajma caselor
si in mijlocul satelor. Cu deo-
726
sebire pelagra, paludizmul, di-
senteria, tusea convulsiva (md-
g-Areasca), angina difterica, con-
juctivitele catarale i granuloase,
in multe locurI si sifilisul, sunt
boalele cele maT frecuente si
cari decimeaza maT rnult.
Dintr'un tabloù al depozitului
de recrutare din acest judet, se
constata cà in curgere de 5 anT,
de la 1886-90, din 5921 tineri
inscrisT pentru armatä, ati fost
gasitT incapabili pentru servi-
ciul armateT, fie provizor, fie de-
finitiv, pentru neajunsuri fizice,
1648 ing, cifra destul de mare.
Talla mijlocie la recrutii de aice
e de Im. 65, adica numaT cu
0,01c. peste minimum cerut de
lege, de 1".54.
Pentru a veni in ajutorul su-
ferinzilor in comunele rurale, pe
Ruga medicul primar al jude-
tuluT i inedicif de plasT (caci
din punctul de vedere sani-
tar vechile plasT Horincea
Prutul n'ati fost intrunite niel o
data, ci si-a avut fie-care me-
dicul Oil), se maT afla si 3 vac-
cinatorT, 3 moase de pläsT
16 moase comunale. In fie-care
comuna e cite un dulap cu me-
dicamentele cele maT neaparate.
In Tirgul-Bujor e un spital ru-
ral al statuluT, infiintat si con-
struit in 1889, cu 40 paturT,
cu un medic special; iar la Pe-
chea e o infirmerie de 16 pa-
turT, intretinua de judet si cla-
ditä In 1890/91 pe locul (5 hect.)
haräzit de filantropii soti Pa-
raschiv si Maria Vasiliti pro-
prietarT in jud. Covurluiti, carT
afara de acest loc, ati maT
ruit si 300 falci pamint desti-
nate pentru intretinerea infir-
merief, in special pentru
tarea bolnavilor de pelagra.
Locurr fi persoane istorice.
In jud. Covurluiti, linga statia
huid ferate Bärbosi, se afla ur-
mele una cetatr romane numita
www.dacoromanica.ro
COVURLUIUL
Gherghina (Ghertina, Tirighina,
Tiglina); asemenea i prin acest
judet trece Valul lui-Traian ; nu
mar putina insemnatate istorica
are' i podul de la Barbosi, pe
apa Siretului.
In judetul acesta isi al" obir-
sia salí asezanrintul principal un
nurnar de persoane, cari ati ju-
cat un rol insemnat in istoria
moderna a Tara Intre acestea
se prenumera mal ales : intliul
Domnitor al Rominief- Unite,
Alexandru loan Cuza (nascut
la 1820, Domnitor de la 5/24
Ianuarie 1859 11 Fevruarie
1866, mort la 2 Maiii 1873) ; Co-
stache Negri, consilierul i coo-
peratorul cel mar d'aproape al
luT Cuza - Vocla (nascut 1812,
mort i Octombrie 1876); prin-
tul Alexandru Moruzzi-Pechea-
nul, fost deputat si primar al
Galatilor (nAscut 1820 21, mort
la 1878 Fevruarie 6); Lascar
Catargiu, prim ministru i fost
locotenent domnesc (nascut in
1823, mort in 1899) ; generalul de
divizie Alexandru Cernat, fost
ministru de rdzboiti i generali-
sim al armater romine in tim-
pul rdzboiului pentru neatirnare
din 1877 78 (nascut la 1828,
mort in 1897).
Covurluiul, lac, jud. Covurluiul,
intre satele Foltesti i MastAcani,
pl. Prutul, format de plriul Covur-
luiul. E proprietate particulara
si atirna de teritoriul com. Fol-
testi. Acest lac e al doilea in
marime din jud. Covurluiti si
contine in el peste, rad i balta
cu stuf si papura.
Covurluiul, lac, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, insula Balta, coin.
Cocargea.
Covurluiul,firia, jud. Covurluiul,
format din alte doul Odiase.
numite Covurluiul-cu-Apa si Co-
 COVURLMUL-Ctl-APX
vurluiul-Sec; cel india izvorind
de la Hulesti (com. JorAsti), lar
al doilea incepind mar din spre
V. (dintre Virlezi i Jordsti), se
impreuneazA .amindou5. la Puti-
chioaia (com. Bujor) si la Irá"-
satura lor formeazä. lacul Co.
vurluiul. In piriul Covurluiul se
varsd, la UmbrAresti, 01111 Chi-
neja, care vine din sus. Ambele a-
oeste piraTe udd centrul si partea
cea mal intinsA si mal populatil
a judetuluT Covurluitl, pe o
distantA de aproape 50 kil.
Covurluiul-cu-Apà, in
jud. Covurluiil ; curge pe Valea-
Covurluiulul sail a rordstilor.
(VezI Covurluiul, piriu).
Covurluiul-Sec, pirtinf, judetul
Covurluiti, ce se varsä In pIrlul
Covurluiul.
Covurluiului (Valea-) ce-I zice
si a Jorä§tilor, vale, a pirliasu-
luT Covurluiul-cu-ApA.
Covurluiulul (Valea-), vale, in
jud. Covurluiù, corespondend pi-
riuld Cu acelasf nume, unit in
ambele sale ramuri. Pe aceastA
vale, in directia nord-sudica,
se aflA asezate urmAtoarele sate
Hulesti, Zirnesti, JorAsti, Lunca,
Bujor si Umbräresti (in ramura
CovurluiufuT-cu-Apd), Putichioa-
ia, Firtdnesti, Chirafter, MAstä-
cani si Foltesti (la Covurluiul
impreunat).
Covurluiului-Sec (Valea-), va
le, jud. Covurluiu, corespunz5.-
toare pirlia5uluf cu acelasT nume
dintre Virlezi i Jordsti.
Coza, cdtun, in jud. Putna, com.
PAulesti, pl. Vrancea. Este si-
tuat jumdtate pe apa Coza
jumdtate pe apa Putna.
Are o populatie de 586 su-
flete, carT locuesc in 134 case.
727
Are o bisericA filialä, cu hramul
SE Ion BotezAtorul, bisericá ce
tine de parohia
Din 79 copiT (5o bdetT, 29
fete) in virstä de scoalä, urmeazti
numal 5 (3 bäetT si 2 fete) la
scoala din PAuIesti.
Coza, piria, pe teritoriui comunei
Pdulesti, jud. Putna. Izvoreste
de sub Dealul-Negru si se varsfl
in Putna, maT jos de satul Coza.
In timp de seced se vAd douà
sdlámurT in malul despre com.
Plulesti i unul chiar in mar-
ginea satuluT. Apa acestuT
ias este Orad.. Dupä ce ja pi-
riul Cascaria, la Chinu, vine la
vale, luind i piriul Alunul ce.
izvoreste de sub Muntisor, apoi
luind si pe DAlhAteasa, ce ese
de sub Gargheta, vine de se
varsä In Putna. Apele pirluluT
acesta contin sare.
Coza, Nata, i una din potecile
din muntif VranceT, jud. Putna,
pe care se suie la munt-T oile
cele-l-alte vite ale Vrincenilor.
Acest piala incepe la gura CoziT
si se bifurcl în douà poted
una suTe la Macradeti si alta
apucA piciorul Cozii si ese drept
la Hirtanul, in Transilvania.
Coza (Muntele -), M'Are si
munte al lantuld Alunisul, pe
teritoriul cAtuneT Coza, plasa
Vrancea, jud. Putna, In intin-
dere la 3500 falcI; e proprietatea
locuitorilor din cAt. Coza, in
devAlmAsie.
Cozancea, sekit de edlugdri, si-
tuat in pAdure, pe valea Co-
zancea, in partea de S. a com.
*oldAnesti, pl. Miletinul, judetul
Botosani. Biserica e ziditä la
anul 1732 de Vasile Balus; are
hramul Sfinta Maria.
Sunt ad i 6 cAlugrArl si 3 cin-
täretT.
www.dacoromanica.ro
COZIA
Cozancea,pädure, pe mosia Cer-
chejeni, com. DrAcsani, judetul
Botosani, in intindere de 1144
hect. Se exploateazä. regulat.
Cozancea, jud. Botosani,
care izvoreste din pddurea Co-
zancea, com. *olddnesti, trece
pe lingA satul StAnesti, com.
ZIAtunoaia si se varsä in Siena.
Cozancea, vale, prin care curge
piriul Cozancea, jud. Botosani.
Cozäne§ti, sat rAzdsesc, In com.
Dorna, jud. Suceava. Asezat
pe dealul cu acest nume, e strd-
bAtut de ptraiele Arinasul si Co-
zdnesti. Are 95 'case, populate
Cu 74 capT de familia*, saa 267
suflete (125 bArbatT si 142 femeT),
din carT 53 strAinr. ContribuabilI
sunt 80. Vatra satuluT propriu
zis nu exista, fiind satul foarte risi-
pit. (Despre mosie i inceputul sa-
tuluT, vezT Dorna). Are o bise-
ricd, cu hramul Sf. Vasile, de-
servitä de doi preotT din Dorna
si doT cindretT, inzestratä de
locuitorT cu 7 fälci. Biserica e
clAdità din lemn de rdzesul
Vasile Cozan, la 1830. coalele
din Gura-NegriT servesc si a-
cestuT sat.
Cozäne§ti, pîrîü, jud. Suceava.
Izvordste din Obcina-BädeT, udä
satul Cozdnesti, invirteste o
moarA si se varsá. In piriul
Arinul.
CozAne§tilor (Dealul-), deal,
jud. Suceava, pe care se aflA
dbArit satul cu acelasT nume.
Cozii (Mijlocul-), munte al sa-
telor PAulesti si HAulisca, jud.
Putna.
Cozia, plaiu, sitqat la N. jude-
ului Numele sAu vine
probabil de la cuvintul turcesc
COZIA
Coznuca. Chiar manastirea Cozia
se numea in vechime Nucetul.
Se compune din 26 comune:
Bdrbate$ti, Birlogul, Birzesti, Bo-
de$ti, Brezoiul, Bune$ti, Cacova,
Calimane$ti, Calinesti, Ciineni,
Chela, Coste$ti, Dobriceni, Ma-
laia, Muereasca-d.-j., Muereasca-
d.-s., 01.5.ne$ti, Pau$e$ti-Maglasi,
Pau5es ti - O tasdul, Pretrari - d.-j.,
Pfetrari - d.- s., Robe$ti, Sdraci-
ne$ti, Smeruatul, erbane$ti
Stoenesti.
Are o populatie de 24826 lo-
cuitorI.
Se märgine$te la N. ct: Tran-
silvania, la S. cu pl. Ocolul, la
E. cu jud. Arge$, de care se
desparte prin riul Oltul, si la
V. cu pl. Horezul.
Reedinta suprefectureI este
in com. Olane$ti.
Ca comune populate in acest
plaiü sunt : Barbate$ti, Bodesti,
Calimanesti, Coste$ti, Dobriceni,
Muere$tile, Pause$ti $1 Oldnesti,
$i putin populate: Birlogul, Bir-
ze$ti, Ciineni, Robe$ti $1 Smeu-
rätul.
tiìi carte 38 bärbaff si 3 fe-
niel, nu still 235 barbatI si 270
femeY.
In acest plaia functioneazä
23 scoale rurale mixte, afara
de com. Calimane$ti $i Costeti
unde sunt cite doI invdtAtorI, a-
vind fie-care scoalä cite un in-
v5.0.tor pldtit de stat. Aceste
$colf se frecuenta. de 663 copil
(562 bäetI $i IOI fete), din nu-
marul de 3200 copiI (1666 bdetT
si 1534 fete) cu virsta de $coala..
Cu intretinerea $coalelor din
acest plaiu, statul cheltue$te a-
nual 24228 leI. Pentru lefurile
servitorilor, cumpararea cartilor
de premiI la elevir silitorI, re-
pararea localurilor de $coala,
imbunatatid $i lemne de foc,
comunele acestur plaiu inscriti
in budgetul lor (1892 93) 937
leI anual.
728
Constructiile $colare se impart
ast-fel : 6 de zid, 3 in palana,
ii de birne, 2 de valatugI
parte de zid, parte in paianta.
Aceste $colf sunt dotate c
46 hect. pamint de tarina..
BogAtia plainluI Cozia consta'
in apele minerale ; in varul ce
se fabrica la Costesti, Cheia,
BArbatesti, Olane$ti, Brezoiul $i
Clineni ; in lemnele ce se ex-
porta din padurile plalulul, tdiate
cu ferdstrae ; in cre$terea ani-
malelor cornute, mal ales a ca-
prelor $i in cultura prunelor.
In unele comune ale plaiuluI
se cultiva cu ingrijire inul
cinepa.
In tot plaiul Cozia se cultiva'
50 hect. vie.
Locuitorif posedil. : 224 plu-
gurI de lemn, 191 plugurt de
fier, 2 ma$inI de vinturat
de batut porumbul cu mani-
vela, 123 morI cu apd.
In plaiul Cozia sunt 62 bise-
pentru intretinerea cdrora
comunele inscriä in budgetele
ion anuale suma de 3106 leI.
Sfintul Sinod al bisericeT au-
tocefale Romine a impartit plaiul
Cozia in 14 paroha rurale, la
carI, dupa regulamentul SE Si-
nod, urmeaza sa fie 14 preott
parohI, 17 preotI ajutorI, 66
cintäretI, in plus 13 preotI.
In aceste parohli sunt 6764
fam., san 22556 suflete.
Parohiile fixate de SE Sinod
incà de la 1888 sunt :
Parohia Clineni, cu biserica
catedrala. SE Nicolae, compusa
din comunele : Robe$ti, Cali-
ne$ti $i cat. Sardcine$ti, Turtu-
le$ti $i Proeni, la 35 kil, de-
parte in toate directiunile de
catunele care formeaza parohia.
Are 238 fam., saa 1052 sufl ;
5 bisericI, deservite de i preot
paroh, i preot ajutor, in plus
un preot.
Parohia Brezoiul, Cu biserica
www.dacoromanica.ro
COZtA
catedrala lntrarea - in - Biserica,
compusa din comuna Malaia
Golotreni, Sali$tea, Voineasa
$1 Ciungetul, la 49 kil. departe
in toate directiunile de cele-l'alte
catune carT compun parohia. Are
383 fam., sart 1304 sufl.; 5 bi-
sericI, deservite de i preot pa-
roh, 2 ajutoare $1 8 dintaretT.
Parohia cu bi-
serica catedrala SE VoevozI,
compusa din cat. Caciulata. Are
433 fam., sati 1614 sufl.; i preot
paroh, I preot ajutor si 2 chi.
täretI
Parohia Muereasca-d.-s., cu
biserica catedrala Cuvioasa-Pa-
raschiva, compusa din comuna
Muereasca-d.-j. Are 541 fatn.,
sati 1965 sufl.; 2 bisericI, de-
servite de i preot praroh $i 4
chitaretI.
Parohia Oldnefti, cu biserica
catedralli S f. Nicolae, compusa
din com. Cheia i cdt. Catunul,
pendinte de com. Muereasca-
d.-s., la io kil, departe in toate
directiunile. Are 582 fam.,
1827 sufl.; 5 biserid, deservite
de i preot paroh, i preot a-
jutor, 5 clntaretT, in plus 3
preotI.
Parohia Plufefti-
cu biserica catedrala SE Nico-
lae, compusa din com. Saraci-
nesti $i cat. Mosoroasa, Dosul,
Plea$a, pendinte de com. V11-
desti, la 7 kil, departe in toate
direOunile de cele-l'alte cdtune,
carr formeaz1 parohia, avind 762
fam., sau 2273 SUfl.; 6 bisericI,
deservite de i preot paroh, 2
preotI ajutoare $i 6 cintarett
Parohia Cacova, cu biserica
catedralä Sf. Ioan Botezatorul,
compusa din com. Smeuratul,
avind 352 fam., saü 1378 sufl.;
4 bisericI, deservite de I preot
paroh, I preot ajutor $i 4 din-
taretI.
Parohia Cu
biserica catedrala. SE VoevozT
COZIA
compusA din com. erbá.nesti,
aviad 672 fam., saü 2072 sufl. ;
5 bisericI, deservite de i preot
paroh, 2 preotl ajutoare, 6 cln-
tketT, in plus 2 preotI.
Parohia Costefti, cu biserica
catedralà Adorrnirea - MaiceI -
Domnulur, compus5. din atunul
dupá. apa Costestilor, cdtunul
dup5. apa Bistrita $i Bogdäne$ti,
pendinte de com. Tomsani, avind
589 fam., sati 1870 sufl.; 9 bi-
sericT, deservite de i preot pa-
roh, 2 preotl ajutoare $i 5 cin-
tketi, in plus 2 preotT.
Parohia Biírbeltefti, eu bise-
rica catedralrt Intrarea-in-Bise-
ric5.. Are 470 fam., sau 1555
sufl.; 3 bisericI, deservite de I
preot paroh, i preot ajutor 5i
4 eintAreVf, in plus I preot.
Parohiet Bodefti, Cu biserica
catedrald Sf. Treime. Are 308
fam., sau 1007 sufl.; 3 bisericI,
deservite de i preot paroh $i
2 cinaretT, in plus I preot.
Parohia Bdrzefti-Petrari, Cu
biserica catedra15. Sf. VoevozI,
compusA din cAt. Costesti, Pe-
trari-d.-s., Negrule$ti i comuna
Birzesti. Are 432 fam., saü 1322
sufl.; 2 bisericT, deservite de I
preot.
Parohia Mateefti-Petrari-de-
gos, cu biserica catedra15. Cu-
vioasa-Paraschiva, compusà din
com. Petrari-d.-j., Birlogul, Ma-
halalele-Motesti i Ogrezul pen-
dinte de com. Petrari-d.-s., la
2 kil, departe in toate directiu-
nile. Are 474 fam., saú 1480
sufl.; 5 bisericr, deservite de
preot paroh, i ajutor i 4 chi-
nretT, in plus I preot.
Parohia Dobriceni, cu bise-
rica catedrall Sf. Nicolae
Ioan BotezAtorul, compusà din
com. Stoenesti $i cät Budu-
re$ti, la 10 kil, departe in toate
directiunile de cele-l'alte alune,
avind 539 fam., saa 1837 sufl.;
5 bisericT, deservite de i preot
66,95. Nardo Ilict tonal. Leograltc.
729
paroh, 2 ajutoare 5i 4 cinta-
reti.
Cozia, com. rur., in partea de
N. a p15.$eI Podoleni $i a ju-
detuluI Faciti $i in hotarul de S.-
E. al judetulur Iasi. E sititatà
pe un platoti Intre dealuri, de
a dreapta riuluI Jijia, avind la
stinga codrul CozieI $i al Baz-
g5.1. Este formatA din satele :
Cozia $i Petcu. Suprafata co-
mune e de 3539 hect., din care
925 hect. pkiure; pämintul lo-
cuitorilor e de 425 hect. $i so
ariI i vatra satuld Cozia de
30 hectare.
Are o populatie de 224 fa-
milir, sati 719 suflete, din carf
180 contribuabilI. Printre locul-
torl sunt i i Unguri si i Grec.
In mijiocul satuluI se aflà
casa proprietateI.
Satul Cozia, dupä traditiune,
e foarte vechiti $i a fost pro-
prietatea Hatmanului Rklucanu
Rosetti, $i in urml a rAposatuluI
C. Adrianopol. Biserica e re-
fkuta de la 1874 de ckre pro-
prietarul mosiei; este deservità
de i preot $i 2 dascalI. Dou1.
$osele trec prin comunä, una la
N. spre Ia$i si alta spre S.
cdtre tirgul Rklucaneni.
Dota ape udä teritoriul co-
mune : Cozia, care trece prin
sat si riul Jipa, pe hotarul de
E. al mosid.
Budgetul comuneI are la ve-
niturt 2747 lei, iar la cheltueli
2310 ler $i 12 bani.
Vite : 510 vite arad cornute,
40 cal, 952 oI.
Cozia, indnistime, jud. Vilcea,
!lumia la inceput Nucetul, in-
temeiatl de Mircea-cel-Barin,
la anul 1386.
In interiorul bisericei, d'asu-
pra u$eI, unde sunt portretele,
este o inscriptie din anul 1705,
cu urmkoarea coprindere :
101. 1.1
www.dacoromanica.ro
COZIA
Aceastit sfinta i Dumnezeiasca bi-
serica, unde se prAznuote hramul prea
sfintel i incepatoare de vieata Troitti,
este zidita din temelie de Blagocestivul
ritposatul Domn Mircea-Voevod-cel-Ba-
trin, la cursul anilor 6894, careo ad /n-
frumusetat tn lduntru cu tot felul de
podoabe, si alzara Intatind-o cu veniturY
pentru chivernisirea el, si pentru multa
vreme a lrecutilor anY, fostu-si-ah perdut
podoabele cea de a zugravelet Si va-
zlnd-o stricath, cinstitul si de bunul neam,
Dumnealtif Jupan Serban Cantacuzino
biv vel Paharnic, feciorul spataruluY Dra-
gbicitt, Indemnatu-s'art de Dumnezeiasca
titula de o ail zugravit precum se vede
pentru a Dumnealur si a raposatilor
rintilor DumnealuY vecinica pomenire,
In zdele prea luminatuluY si InalIatulul
Domn Ion Constantin B. Bas. Voevod,
fiind phstor tara Prea sfintitul Mitropo-
lit kyr Teodosie, leat 7213. Nastavnic
fiind Serafim Ieromonah. z pisah Preda
snvi ego Ianache Sima Mibaila Zugravi
Biserica îi pastreazA forma
sa primitivà din timpul luI Mir-
cea-cel-Brarin.
Portretele sunt: la dreapta,
Mircea-Voevod cu inscriptiunea:
«Io Mircea Voevod ctitor i jivo-
nacelnic sfetia Troite» ; lingä el
fiul säu Mihail-Voevod, ambil in
costum de cavalerI, cum se vkl
$i la Curtea-de-Arge$. La stinga:
jupin Dräghicr Cantacuzino vel
S'Atar, jupinita Patina, jupin
erban Cantacuzino vel Pahar-
nic, jupinita Andriana, jupinita
Maria.
In interiorul bisericei se a136
dota morrninte la dreapta cum
intri; unul al 10 Mircea-cel-BA-
trin, peste care se aflà o lespede
roasä de tirap $i $tearsà de oa-
ment Din inscriptia s5.patà pe
diosa abia se poate citi un S,
adic5. 6000, de sigur prima cifrA
a anuluI cind a rAposat marele
Domn romin.
« Cine veacuri intregI serie
d-1 Gr. G. Tocilescu, profesor
universitar, dupl care imprumu-
am aceste amdnunte oameniI
ati batut i cAlcat cu picioarele
lespedea, care acopere oasele e-
92
COZIA
rouluT de la Rovine ; s'a sters
numele lui de pe dinsa si poate
cel din urmd semn ce a maT 11-
mas se va sterge in curind sub
alpile ucigasilor. (Mandstirea
Cozia s'a preacut in temnitd)».
AldturT cu Mircea-cel-Barin,
odihneste Tudora, mama luf Mi-
haiu-Viteazul. Se stie, cd ea fäl-
cindu-se cdlugdritá sub numele
de Teofana, a venit la mands-
tirea Cozia, in timpul cind fiul
sal' se rdzboia in Ardeal, si, drept
recunostintA pentru ingrijirile
ce a primit aicT, l'ásd mai multe
mosif danie mandstireT. Ca cti-
torä ea se inmorminteazd ala-
turca de Mircea. Inscriptiunea
de pe dreapta e inca cite*.
Afard, in tinda bisericeT, este
un scaun fácut de gips cu marca
bizantind; traditia zice cái in a-
cel loc ar fi incastratd o inscrip-
tiune cu litere latine. La spa-
tele altaruluI se izad sápate pe
o cärdmidd treT nume si leatul
7173. In curte mal sunt cite-va
fragmente de inscriptiunT.
Be peretele interior al para-
clisuluT din foisor se citeste o
ala inscriptiune slavond, sdpata
in piatrd, cu data 7012 (1504),
din care se vede cd Egumenul
Eromonah Amfilofie a fácut a-
cel paraclis in zilele luI Mihnea-
Voevod si ale MitropolituluT kir
Serafim.
In biserica de la Cozia gd-
sim inteo scriere a Pdrintelui
Musceleanu s'a intimplat un
intident foarte trist : Pe cind
Radu Vodd de la Afumati se
afla in bisericd la cununia fiuluT
san Vlad cu Despa, fata lur Dra-
gan Postelnicul, in timpul cind
preotul pusese pe fruntea mi-
rilor cununiile, un om de o
talle Inaltd , Cu o cautdturd
pAtrunzdtoare, strdbau multi-
mea, insotit de maï multi oa-
menT armatT. Era Neagoe, unul
dintre boerT.
780
«Eu imT indeplinesc jurdmin-
tul» zise el. «Moarte trAddtori-
lor». Si infipse cutitul in coas-
tele lui Dragan, zicind:
traed räsplata trdclAtorilor !»
«Sub zidurile mänistireT Cozia
spune d-1 George I. Lahovari,
secretarul general al «Societd-
tel. Geografice Rominey, in con-
ferinta tinutä. inaintea Società-
teT au trecut nenumdrate ostirT
de toate nationaliatile: TurcT,
NemtT, UngurT, RusT, Eteristr,
etc. Sub zidurile CozieT si in
nduntrul mandstireT au curs si-
roae de singe omenesc care a ro-
sit undele spumeginde ale bdtri-
nului riti ; biserica a fost jefuitd,
mormintele márilor domnI au
fost profanate si ecoul munti-
lor a repetat in nenumärate rin-
durr urgia armelor tunätoare,
jalea si strigdtele nevinovatelor
victime. »
«In secolul trecut, si in prima
jumdtate a secoluluT actual, md-
ndstirea Cozia a servit de acid-
post numeroaselor famili! din
Craiova, R.-Vilcea si restul 01-
tenieT, carT se intdreail in md-
ndstire contra invaziuneT ban-
delor TurcestT. Asa s'a intim-
plat intre altele si la anul 1739
In rdzboiul dintre Imperial! si
TurcT, cind acestT din urmd pl-
trunserd pdnä. la Cozia, jefuind
si prldind tot ce le venea in
cale si luard rol:4 familiile refu-
giate in mAndstire, filtre carT si
pe familia Jienilor, din care s'a
tras vestitul haiduc Jianu.«.
«La 1788, TurciT ajutatT de ar-
mata romind conclusa de Nico-
lae Mavrogheni -Voc15., bdturd
ad, la Cozia, pe printul Coburg
sin silird sä. reintre in Ardeal.»
«Mal tirziu, in vara anuluT
1821, dupd uciderea luf Tudor
Vladimirescu si infringerea Ete-
ristilor, de catre trupele turcestT,
la Zdvideni si DrAgdsani, Ipsi-
lante, urmärit de TurcT, se re-
www.dacoromanica.ro
COZIA
-
fugiä. In mändstirea Cozia si de
ad i trecu in Transilvania; atuncT
mAndstirea si familiile refugiate
acolo si prin prejur devenird
prada zavergiilor si in urmd a
Turcilor, carT deterd foc mdn'l-
stirer, desgropard sfintele mor-
minte ale luT Mircea si altor
DomnT, crezind a gdsi intein-
sele comorT ascunse si comi-
será tot felul de grozdviT. As-
tazT se vdd incä. sfintele icoane
impuscate si zgiriate si ochiT
sfintilor scosT de pistoalele si
iataganele acestor pdginr.«.
«Pe la 1846, Domnitorul Bibes-
cu proectd si incepu reparatia
mändstireT si ridicarea de palaturT
domnestI ca cele de la mdnds-
Urea Dealul de lingd Tirgoviste.
Evenimentele din 1848 si ab-
dicarea lui Ribescu avurd drept
rezultat ca lucrárile sa inceteze
si zidirea inceputd sd se rui-
neze inainte de a fi terminatd.
In anul 1879, mAndstirea luT
Mircea-Vocld, Cozia, fu trans-
formará In penitenciar, sucur-
sald a Ocnelor - Mari. In anul
urmdtor, 1880, clopotele ing-
ndstireT, acele clopote istorice
carr purtati marca bAtrinuluTVoe-
vod si carT in curs de 5 vea-
culi de-a findul inginard glasul
lor de aramd cu zgomotosul
murmur al OltuluI, ají fost trans-
portate la mAndstirea Argesu-
luT, lar odoarele cele mal pre-
tioase s'a(' adus parte la Episco-
pia de Rimnic, parte la Muzeul
de AntichiatT din Bucuresti.«.
«Astd2I vechia si istorica md-
nästire a Coziei este prefácutd
in puscdrie si inteinsa se add-
postesc peste 200 facdtorT de
rele. MAndstirea Cozia, prin amin-
tirile sale istorice, prin neintre-
cuta sa pozitiune merita o soartd
maI bund! Nemuritorul Gr. Ale-
xandrescu a imortalizat acest sf.
locas prin cunoscuta sa balaca:
«Umbra luT Mircea la Cozia«. :
 COZIA
Ale turnurilor umbre,
Peste nade stail culcate,
Catre tarmul din potriva
Se trufad, se prelungesc
'ale valurilor mIndre
Gen era tiY spumegate,
Zidul vechitt al manastird
In eadenta TI izbesc la
Exista o versiune, ca manas-
tirea Cozia s'a zidit de Mircea
pe urmele uneI alte bisericr, fa-
cuta de mosul sati Tugomir Ba-
sarab. Lucrul nu poate fi ade-
várat. Legenda spune ca. Mir-
cea, vrind saiT räzbune pe Un-
gurl pentru multele neajunsurT
ce'l faceati, inteun razboiti, prin
apropriere de Cozia, fiind in-
vins, adormi pe locul unde este
astazI mandstirea Cozia i vazu
In vis icoana Sf. Treime. Incu-
rajat, se lila cu armata sa dupa
UngurT, strabatind muntil des-
pre V. de Cozia si-i invinse /a
Muntele Pasärea, iar pe locul
unde adormise, puse de zidi ma-
nastirea, asezind altarul unde
vazuse icoana.
Petru Cercel, zidi, in ajara
de rnanästire, la bolnita, In a-
nul 1584, o bisericuta de cA-
ramida netencuita, in stil bizan-
tin, de o perfecta acurateta. In
nauntrul el se afla mormintul
lui Marcu-Voda, fiul salí.
Cozia, virf de munte, din culmea
CozieT, jud. Argesul, pl. Lovis-
tea. Are o inaltime de 1677 m.
d'asupra niveluluT marif.
Cozia, bala (VezT Santul, jud.
Ilfov).
Cozia, parte din mofia Dulceni-
Sfintul-Spiridon, ce-I zice i Ca-
lugAreasca, fosa proprietate a
StatuluT in comuna Belitori, ju-
detul Teleorman, pe care ad
fost improprietaritT insurateiT In
1880. AcesteT partT iT zice si
Cozia, fiind-ca a tinut de md-
nastirea Cozia.
731
Cozia, pa-dure, pe mosia Cozia,
In partea de S.-V. a comuna
Cozia, pl. Podoleni, jud. Falda.
Are o suprafata de 925 hect.
Cozia, pIrlu, izvoreste din par-
tea de V. a comuna Cozia, pl.
Podoleni, judetul Falciti ; trece
prin satul Cozia, curge spre E.
se varsá in riul Jijia.
Cozia -Belitori, mofie, In jud.
Teleorrnan, pl. Tirgului, com.
Belitori, fosa proprietate a sta-
tului. Forma un trup cu mo-
sia Depusa. S'a vindut in 1882
d-luI G. Ganescu, care a cum-
parat-o pe seama citor-va /ocui-
torI din Belitori. Intinderea a-
cestd mosil este de 234 hec-
tare.
Cozieni (Mosesti), edtun, al co-
muneT Bälanesti, jud. Buzad. E
situat pe malul sting al riului
Saratelul. Are 380 locuitorT, carT
locuesc In 88 case. Se sub-di-
vide in doua : Cozieni-d.-j. si
Cozieni-d.-s.
Cozieni, sat, judetul Ilfov ; face
parte din com. rur. Piteasca-
Pasarea, pl. DImbovita. Este
situat la N. de Pasarea, pe ma-
lul sting al vdeT Pasarea.
Se intinde pe o suprafata de
88 hect., proprietatea locuitori-
lor, cu o populatie de 245 su-
flete.
Are o biserica, cu hramul
Adormirea, deservita de I preot
si i cintaret ; o scoalà mixta,
frecuentata de 3 elevI si 4 eleve,
cu intretinerea careia statul chel-
tueste anual 1404 Id.
Are i elesteti.
Comerciul se face de 2 dr-
ciumarT.
Numärul vitelor marT e de
130 si al celor mid de 531.
Acest sat si-a luat numele
de la locuitorii sAT, carI ad fost
www.dacoromanica.ro
COZ1T-DE-JOS (CAPUL-)
adusT ad de la manastirea Co-
zia, unde, in vremile trecute,
se aflati robT.
Din totT locuitoriT, numal 9
sunt RominT.
Cozieni, vechienumireacdtunului
Valea-IepiT, din com. Balänesti,
jud. Buzad.
Cozieni, fost schit, in jud. Buzad,
comuna Balänesti, cat. Cozieni,
fost metoh al EpiscopieI, iar
acum bisericä. de mir. El a
fost fondat de Episcopul Che-
zarie. Frontispiciul este acesta :
tAcest Dumnezeese locas ziditu-s' a
din ineeput, la anta 1834, Mala 24, is-
pravitu-s'a la anal 1835, Decembre t o,
Yntru cinstea si lauda AdormireY prea
SfinteT de D-zeti nliscatoare i pururea
fecioara Maria, In zilele prea 2n2ltatu-
luY nostru Domn a toata tara rotnl-
!masca Alex. Demetru Ghica. Episcop
BuzauluY Chir Chesarie.,
Biserica e frumoasa i inca
se conserva bine.
Cozienl (Vatra-SchituluI-), mo-
fie, in jud. Buzau, com. 13dla-
nesti, cat. Cozieni, proprietatea
statuluT, pendinte de Rätesti.
Are 130 hect.
Cozieni (Virful-), jud.
l3uzdu, com. Balänesti, catunul
Bercesti, parte cultivabil, parte
pädure.
Cozieni-Tihule§ti, mo)sie, In jud.
Buzau, com. Balanesti, proprie-
tatea statului, pendinte de me-
tohul Cozieni si de Episcopia
BuzäuluT. Are aproape 600 hec-
tare, din care 184 arabile si
este despartitä in dota sfort
Tihulesti-Cozieni i Sforile-din-
Balä.nesti ; sunt 416 hect. pa.-
dure, forman.' din sforile : Aluni-
sul, Cozieni, Mosesti, Turburea,
Facaianca, Birza, Talpa i Teisul.
Cozil-de-Jos (Capul-), munte, al
 COZII-DE-SUS (CAPUL-)
satelor Vidra, Tichirisul i Cali-
manul, jud. Putna.
Cozil-de-Sus (Capul-), munte, al
satelor Gaurile, Puree si Seca-
tura-Parosul, jud. Putna.
Cozla, izvoare minerale, in jud.
Neamtu, situate aproape de ca-
patul S.-E. al munteluI Cozla,
de ambele partI ale une ripT
formata de scursoarea apelor
pe acest povirnis, ocupind o
intindere de 30 m.
In Martie 1882, dr. Predescu
fiind chemat pentru o consulta-
tiune la un inginer, acesta i-a pre-
zentat o proba de un depozit
strins de pe coasta dealuluT Cozla.
Dr. Predescu a vazut ca este un
depozit mineral-salin si conchise
ca in acea regiune trebue sä. e-
xiste i vre-un izvor. Dupa cite-va
zile de cercetare, dadu peste
5 izvoare, a carora apa era de
un gust salin-amar. D-sa fact'
o analizä calitativa impreuna Cu
un farmacist din Piatra. Con-
siliul comunal precum si con-
siliul de igiena al judetuluI fiind
sesizate, numira o comisiune
compusa din d-niI : Dr. Aposto-
lide, Dr. Predescu, farmacistul
Camner senior si inginerul I.
RavicI, care sa se ocupe cu
lucrarile preliminare privitoare
la regularea i izolarea surse-
lor, la constatarea compozitiund
proprietatilor chimice ale a-
pelor, precum si la efectul lor
din punctul de vedere terapeu-
tic. Rezultatul comisiuneT fiind
dintre cele mal favorabile, Con-
siliul de higiena decide a se
Incredinta analiza chimica com-
plecta, cantitativa i calitativä,
d-luI Prof. Poni, care, in Septem
bre 1882, fact' chiar la locul
de unde izvoresc aceste ape o
analiza calitativa, iar analiza
cantitativä a facut-o in Labora-
torui Chimic din Iasi.
732
D. P. Poni a gasit 5 izvoare
deosebite (acum sunt ease), pe
care le-a insemnat cu No. 1-5.
Izvorul No. i se afla de de-
subtul und stiller de gips, la
partea cea mal malta a ripd
(si poate fi considerat ca inter-
mediar in tre grupa izvoruluT
evite din conglomerate si acelor
esit din gipsul salifier). Izvo-
rul No. 2 se aflá la citf-va m.
maT jos de cit No. 1. Izvorul
No. 3, mal jos de &it No. 2
(si este cel mal bogat in sub-
stage minerale din toate izvoa-
rele ce les din gipsul salifer).
No. 4 se afla la aproape ace-
ea.sI indltime ca No. I (si este
cel maI bogat In substante mi-
nerale dintre izvoarele ce ies
din conglomerat) ; No. 5 la
aceeasI inaltime cu No. 3 ; iar
No. 6, maI jos.
Deosebirea izvoarelor provine
de la structura terenurilor ce con-
stituesc dealul CozleI.
Izvorul No. i : Apa acestuI iz-
vor e limpede, incolora, inodora;
are un gust sarat i putin cam
amar, ldsind tot-d'a-una si un
gust de codeall.
Densitatea ef este de 1,0109
la temperatura de 17° C. Hir-
tia de turnesol precum i hir-
tia de Curcuma nu-sl schimbä
coloarea. Apa cuprinde acid :
carbonic liber, clor, acid sulfu-
ric, calcia, magnezia i natria
In cantitätT marl' ; calla, lititi,
fer, mangan, aluminiu, strontiu-
acid-boric, brom, iod in canti-
tat! miel. Cantitativ, in moo
gr. de al:a, s'a gasit :
Clor : 3,38684; brom :0,00076;
iod : urme ; anhidrita sulfurica :
3,5575; anhidritä. carbonica. to-
tald : 0,4449; anhidrita bori-
ca : 0,0010; anhidrita. silicica :
0,0038 ; oxid de calciti total :
0,8247; oxid de calcia in serif
solubile : 0,6838; oxid de stron-
: 0,0014; oxid de magne-
www.dacoromanica.ro
COZLA
ziti: 1,3043; protoxid de fer :
0,00036; protoxid de mangan:
0,0037; sesqui-oxid de aluminia:
0,0006; natria : 2,1 I I0 : calla :
0,1191; litia : 0,0062; substante
In stare de sulfatl calculate :
13,7293; substante in stare de sul-
fatT gasite : 12,5803; substante
organice: nedeterminabile.
Aceste substante pot sa fie
grupate intre ele in modul ur-
mator :
Carbonat de calcia : 0,2519;
carbonat de magnezia : 0,0228;
carbonat de fler : 0,00058 ; car-
bonat de mangan : 0,0006 ; sul-
fat de calcia : 1,6606 ; sulfat de
magneziu : 3,87It; sulfat de stron-
tia : 0,0024; clorura de natriu:
5,3693; clorura de caliu :0,2275;
clorura de litia : 0,0194; clo-
rura de magneziu : 0,0052; bro-
murd de magneziu : 0,00087;
iodurd de magneziu : urme ;
borat de magneziu : 0,0014;
anhidridd silicica : 0,0038; ses-
qui-oxid de aluminia : 0,0006 ;
sumasubstantelor fixe: 11,43805;
acid carbonic in bicarbonatT:
0,1231; acid carbonic liber :
0,1986; materff organice : ne-
determinate.
Din aceasta. analiza, se vede
cA apa aceasta cuprinde in ace-
laST sera- solubile de mag-
nezia si clorure alcaline ; face
parte din grupa apelor saline
magneziane cit si din aceea a
apelor cloruro-natrice.
Comparind-o cu apele sträine,
d. P. Poni arata ca ea are mare
asemanare cu cunoscutele ape
minerale de la Kissingen, deo-
sebindu-se numar in urmatoarele
puncte : a) Izvorul No. i de
alce, cuprinde o cantitate mal
mare de sulfat de magnezia de
&it apa de la Kissingen. b)
Apa de la Kissingen e maI
bogatä in carbonatI pamintosI
de &it apa izvoruluI No. 1 din
Piatra. c) Apele minerale de la
COZLA
Piatra sunt cu o 1/3 aproape
maI mineralizate de cit acelea
de la Kissingen.
Izvorul No. 3: Apa acestuI
izvor este !impede, incolora', ino-
dora, foarte sarata la gust si
mal putin amara. de &it apa de
la No. i ; la pipait nu produce
nicT o impresiune particulara.
Densitatea = 1,0209, la 18° C.
Apa fiind turburata degajeaza
micT bule de acid carbonic liber.
Substantele constatate prin a-
naliza calitativd, in marI canti-
tatr, si a carora existenta a fost
constatata chiar la izvor, sunt:
clor, acid sulfuric, acid carbonic,
calciti, magnezia i natria ; in
cantitatl mal micT calia, lititi,
fier, marigan, aluminia, strontia,
acid boric, brom, substante or-
ganice si iod. Analizata can-
titativ, 1000 gr. de apa convine:
clor: 13,7881; brom: 0,00io;
iod : urme; anhidricid sulfurica. :
3,4991 ; anhidridä carbonica to-
tall : 0,4713; anhidridä bori-
ca : 0,0025 ; anhidrida silicica :
0,0048; oxid de calciti total :
1,5014; oxid de calcia solubil:
1,3397 ; oxid de strontiu: 0,0017;
oxid de magnezia : 1,2853 ; pro-
toxid de fier: 0,0007; protoxid
de mangan : 0,00013; natriti :
8,1615; caliu : 0,3198; litia :
o,00065 ; substante in stare de
sulfatI, calculate: 33,4263; sub-
stante in stare de sulfatr,
: 33,3931.
Elementele gasite in aceasta
apa. se pot grupa in urmato-
rul mod : carbonat de calciu :
0,2887; carbonat de magneziu :
0,0081 ; carbonat de fier : 0,0011;
carbonat de mangan : 0,00055;
sulfat de magneziu: 2,3760
sulfat de calciu : 3,2535 sulfat
de strontiti ; 0,0030; clonaä de
natriu : 20,7586; clorurd de ca-
liu : 0,6095; clorura de mag-
neziu : 1,1611 ; clorura de litia
0,0039; bromura de magnezia:
733
0,0011; iodura de magnezia: ur-
me ; borat de magnezia ; 0,0035;
anhidrida silicica: 0,0048; ses-
quioxid de aluminiti: 0,00013;
substante organice : nedetermi-
nata; suma substantelor fixe:
2847358; acid carbonic in bi-
carbonatT: 6,13x8; acid carbonic
liber: 0,2077.
Rezultä dar ca. apa izvoruluT
No. 3 cuprinde aceleasi sub-
stante ca i apa No. 1, Cu deo-
sebire cA proportiunea sulfatu-
luT de calciti este aci de douà
orI mal niare, iar aceea a do-
rureT de natria aproape de pa-
tru orI mal mare.
Prezenta clorureI de magne-
zia alaturea cu clorura de calla,
face pe d. Poni O. admita
apele acestuI izvor In mersul
lor subteran aü intilnit intre
altele si o patura de carnalita,
mineral foarte insemnat din pun-
ctul de vedere industrial, find-
cA la prepararea säru-
rilor de caliu.
Izvorul No. 4: Aceasta apri.
este limpede, incolora, inodora,
cu un gust curat amar ; la pi-
pait nu lasa nicT o irnpresiune
particularä. Densitatea elf la tem-
peratura de 16° C. este egala
cl 1,00651; apa fiind turburata,
s'a constatat prezenta aciduluI
carbonic liber; e neutra la ac-
tiunea diverselor reactive colo-
rate.
Substantele ce se afla in a-
ceasta apA, analizate calitativ,
sunt: clor, acid sulfuric, acid
carbonic, magneziu, calciu, na-
tria, caliú, litia, strontia si urme
de acid boric, aluminiti, fier si
mangan. Analizatá cantitativ,
in moo gr. de apa s'a gasit :
clor : 0,436!; anhidrida. sulfu-
flea: 3,3412; anhidrida carbo-
nica totall: 0,4026; anhidricla
sllicica.: 0,0066; oxid de calcia
solubil 0,5802; oxid de calcia
in carbonat: 0,0933; oxid de
www.dacoromanica.ro
CO ZLA
strontiit: 0,0029 ; oxid de mag-
nezia: 0,3504; natria: 0,2294;
calla: 0,0420; : 0,0052; an-
hidridd borica, oxid de fier,
oxid de mangan si de
: urme; materie organicA :
nedeterminata.; substante fixe
in stare de sulfatT: 6,4397; sub-
stante fixe in stare de sulfatT,
calculate : 6,5404.
Aceste substante calculate in
combinatiunI himice pentru 1000
gr. de al:a, dad urmatorul rezul-
tat : sulfat de magnezia: 3,7652
sulfat de calda: 1,4091; sulfat
de strontia, 0,0051; carbonat
de magneziti: 0,1795; carbonat
de calcia : 0,1666 ; carbonat de
natria 0,5834; clorura de calla:
0,0803; clorura de : 0,03x6;
clorurd de magnezia : 0,0233
anhidridd silicica: 0,0066 ; an-
hidriclA borica, oxid de fier,
oxid de mangan, oxid de alu-
miniti : urme; substante orga-
nice: nedeterminate ; suma sub-
stantelor fixe : 6,2507 ; anhi-
drida carbonica si bicarbonatI :
0,1673; anhidridä carbonica li-
bera: o,o680.
Din aceastä analizá rezulta
el apa acestuT izvor e o apa
sulfatatl magnezianä. D. Poni
compard aceastä apa cu apele
straine de Seidlitz, de Seidschtitz
si de Pulna, Insa cantitatea sub-
stantelor saline coprinse intein-
sa e cu mult maT mica. de cit
aceea a apelor mal sus numite.
Izvorul No. 2 are aproape a-
ceeasI compozitiune ca apele de
la No. 3; izvorul de la No. 5
sunt analoage acelor de la No.
4, cuprinzind InsA i acestea o
cantitate mal mica de substante
solide in desolutiune ; izvorul
No. 6 e cel mal slab.
Efectul terapeutic al acestor
ape se bazeaza pe continutul lor
In sulfat de magnezia i clorure
alcaline, in unire cu sarurile de
calciu.
 COZLA
Introduse in organizm, ele ac-
tiveaza functiunile membranelor
mucoase, care tapiseaza trajectul
digestiv i anexele luT, excita
activitatea intestinalä, mareste
pofta de mincare i inlesnesc
circulatiunea ; decI aceste ape
sunt purgative saline. Doza la
care se manifesta actiunea lor
purgativa, variaza dupa natura
diferitelor organizme.
Boalele contra carora aü fost
intrebuintate ca succes aceste
ape, sunt : boalele aparatultd
digestiv (in genere), boalele de
ficat, de splinä si ale sistemulur
vener-porte, ast-fel staxile dis-
peptice (de ingestiune) starile
de atonie i slabiciune de sto-
mac, catarele cronice de stomac
(cu sai1 ara dilatatiune) i ca-
tarele cronice de intestine ; din-
tre boalele ficatulur: iperemiile
(congestiile) ficatuluI, ipertrofiile
inflamatiunile cronice de ficat,
icterul cataral si calculele bi-
liare ; iar dintre boalele spliner:
inflamatiunile cronice si ipertro-
fiile provenite din paludizm. Din-
tre boalele sistemulur vener-por-
te : emoroidele.
Instalatiunea acestor ape se
aflá inteo stare inca primitiva ;
de-abia in anir din urnal s'ati
rácut vr'o 250 de trepte care
sue printre izvoare pe muntele
Cozla, captindu-se i izvoarele.
Cozla, ramurd de munp, in jud.
Neamtu, ce se intinde in pre-
lungirea muntilor Bistriter-Mol-
dave, din dreptul com. Doamna.
Are ca piscurf mal insemnate :
Cozla, Piciorul-Cozler (in partea
V 15o m.), Cirlomanul, Bor-
zogheanul, Racioaia si Ruptura.
Cozla, munte, in jud. Neamtu,
partea despre N.-E. a orasulta
Piatra, despartit prin piriul Cuej-
diul (si o parte din oras) de
muntele PIetricica.
734
Paturile ce constituesc acest
munte, sunt atit din punctul de
vedere mineralogic si stratigra-
fic, cIt i dintr'acel al virster,
cu totul deosebite de acere care
formeaza muntele Pretricica, cu
toate el distanta intre bazele
lor nu e mar mare de 200 m.
Cozla e constitulta In totali-
tate din tarimurr salifere, repre-
zentate prin cite-sr trele zone.
La baza saliferul e reprezentat
prin conglomerate, carr de si nu
se vad formInd bancuff pe loe,
se pot insa constata ca sunt
reprezentate, prin faptul cä g5.-
sim bolovanI foarte mur arun-
catI cu neorinduiala. Straturile
aü fost acoperite de naruiturile
rocelor ce le transporta, si de
casete omenestr ce se insira la
baza Cozler si mar sus. De-a-
supra conglomeratelor zac mar-
nele i schisturile salifere mij-
lociI. Aceste schisturr, foarte
sfarimacioase, sunt vristate cu
bande destul de groase de gips
lamelar si fibros dispuse in stra-
turi, salí cu bancurr de gips
zaharoid, asezate ara. regula. Pe
unele locurr, stinca e mar mult
gips de cit mama; cite °data
gipsul e colorat in rosu prin
oxidul de fier.
Cu cit ne suim mar sus, mar-
nele sunt mar tarr, gipsul se im-
putineaza si de la un loe niel
nu mar exista ; de aci incepe
zona superioara a formatiuneI
cu sare. La partea superioara Cozme§ti, com. mur., jud.
a acester zone marnele alter-
neaza cu bancurI crroase de la
112-2 metri de un greziu foarte
dur ; aceasta se poate vedea pe
povirnisul S.-V. al Cozler, cam
pe la mijlocul inaltimer.
Tot in partea despre V., se
afla paturrargilo-lignitifiere, pline hect., din carr: 1001 hect. pa-
Cu urme de vegetale si animare
fosile.
Cozla are o inaltime de 310
metri.
www.dacoromanica.ro
COZMEO'I
CozmeI (Moara-), moarel, pusa
in miscare de gira Paltinosul,
com. Dolhasca, jud. Suceava.
Cozme§ti, com. rur., jud. Falda,
cam in centrul pl. Podoleni, la 25
kil. de Hui, formatä din satul
Cozmesti, asezatä pe valle dea-
lurilor Blidanulur i Dubasarulur,
m5rginindu-se spre N. cu co-
munele Mona i Bohotinul; spre
S. Cu Bunesti; spre E. cu Podo-
leni si spre V. ca Bradicesti.
Suprafata teritorulur comu
e cam de 481 hect., iar vatra
satulur de 57 hect., cu o po-
pulatie de 337 familiI, sati 1293
suflete, din carr 379 contrib.
Are o bisericä vechie, fondata
la 1795 si deservita de i preot
si 2 dascalI; o scoala, infiintata
la 1865, frecuentata de 30 elevI.
Satul se afla situat pe proprie-
tatea statulur, Ghermanesti. Lo-
cuitorif se ocupa In mare parte
cu cultura viilor, cu care sunt
acoperite dealurile din jurul satu-
lur. Pacluri sunt putine. Teritoriul
com. este udat de trei pirae : Coz-
mesti, ce trece prin niijiocul sa-
formind o rIpa adinca;
Mona, pe partea de E. si Mos-
nicioara.
Vite marr cornute sunt 532, or
824, cal 140 si porcr 226.
Budgetul este de ler 2952 la
veniturI si de ler 2474, bala 33,
la cheltuell.
pl. Stemnicul, la N.-V. de ora-
sul Vasluití, si la o distanta de
19 kil. de Negresti resedinta
p15.seI.
Este formata din satele : Coz-
mesti, Hordilesti, Fistici i Ba-
lesti, pe o intindere de 4108
dure si 66 hect. vie ale pro-
prietater, iar 1792 hect. sunt ale
locuitorilor. Are o populatie
de 351 familir, salí 1735 suflete,
 COZMETI
din carr 93 tiganT, 6 evreT si
I german.
Aceastä comuna e adata de
pirlul Stemnicul, care curge de
la N. spre S., trece maT prin
mijlocul comuneI, primind in
stinga, pe teritoriul el', piraTele:
Ruginoasa, Valea-Merilor, Valea-
MunteanuluT, iar In dreapta Fi-
seca; care si ea primeste aflu-
enti: Balesti, 'Upa si Prisaca,
apoT ese de pe teritoriul acesteI
comune.
Are o scoalä. ; 4 bisericr, cu
4 preotT si 6 cintaretT ; 4 cir-
dula Comercial se face de
8 roraini si zo strainf.
Numarul vi telor e de 1889: 907
vite marT cornute, 408 oT, 137
cal, 24 capre si 313 rima:toa.
Budgetul comund e de 3760
Id la venituri si de 375f Id la
chel tu elT.
Locuitorif posea.: 77 plagar],
122 care cu bol, 5 plugurT si
46 carate cu caí.
Sunt 575 stupT.
Cozme§ti, sat. (Ved Cozmesti
com. rur., jud. Fdlciu).
Cozme§ti, sat, resedinta com. Cozmita, munte, In jud. Neamtu,
Cozmesti, jud. Vasluia, plasa
Stemnicul. E situat pe o coastd
de deal, numitä Silistea-Noug,
si in central comuneT.
Satul Cozmesti spune legenda
s'ar fi infiintat In urma desfiinta-
tuluT sat Grozesti, care era si-
tuat pe coasta dealuluT numita
Silistea-Veche; insa din cauza. ca
era neincetat supus incalcarel
Turcilor si a Tatarilor, locuitoriT
s'aa retras prin alte sate, si nu-
maT unul numit si el nevoit a
se retrage in Cozma, raminind
acolo, a fost partea de N., prin
Ociad, ande adunind pe litiga
el rudele sale, a format satul
dupa numele luT Cozmesti.
Are o intindere de 1072 hect.,
din care jan:1101e sunt ale lo-
735
cuitorilor razesT; o populatie de
75 fam., saa 374 sufl., din carT
5 fam. tiganT, 1 fam. evreT si
I german.
coala, care s'a infiintat in a-
nal 1866, este frecuentata de
30 elevI. Este o biserica de
lema, acata' de razesT la 1888;
este deservitä de 2 preotI si 1
cintaret; o moara ; o circiuma. ;
2 iazurr.
Numarul vitelor e de 451:295
vite marT cornute, 22 car, 90
oT si 94 rimatorT.
LocuitoriT posedä. : 21 plu-
gurT, 18 care cu bol si 9 carate
Cu car.
Sunt 122 stupT de albine.
Cozme§ti, pitig, ce trece prin sa-
tul Cozmesti, com. cu acelasT
nume, jud. Falcia, pl. Podoleni,
unde, formind o yapa mare, se
varsa in piriul Mona, care
trece tot pe teritoriul acesteT
comune.
Cozme§tilor (Dealul-), deal, in
partea de V. a com. Cozmesti,
jud. Vasluia, pl. Stemnicul.
com. Bicazul, pl. Piatra-Muntele.
E situat de a stinga ritiluT Bis-
trita, in prelungirea dealurilor
Pingarati si Botosul.
In privirea geologica., obser-
van:la toatä sistema \lazan. in a-
cest munte, consta din greziurT
destul de dure, de oare-ce din-
teinsele se tac pIetrele pentru
trotuare, ce se duc la IasT si
in alte partI ale tdreT; granule
de quart ce intrec une-orT ma-
rimea firelor de pasat, si icI-
colea prin roce se vad fire rose
de grenat.
Cite-odatá greziul schistoid al-
terneazd cu schisturT argiloase
si mornoase, fragmente de cär-
bunT impestriteaza rar roca.
Aceste depozite sunt cunos-
www.dacoromanica.ro
CRACALIA
cute in Carpatir BucovineT si al
MaramuresuluT sub numele de
greziurile ea exogyra columba
si hieroglifT, carT apartin cre-
taceuluT superior, asen-Jai-Anda-se
Cu depozitele plaeneruluT su-
perior.
Determinarea virsteT a acato
rep. Profesor Gr. Cobilcescu,
luind In seamä. caracterele pe-
trografice si architectonice, cacT
fosile nu s'el' putut gasi.
Depozitele cu exogyra for-
meaza muntiT ce märginesc de
ambele partI valea Bistriter.
Cracalia, sat, numit din vechhne
Popeni -Mavrodin, pe mosia cu
aceeasT numire, com. Cordareni,
pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoia.
Are 66 familiT, saa 268 suflete.
Are o biserica' de lemn si
tencuitä, cu hramul Sf. Mihail si
Gavril; este facutä. de Aterir, ca
ajutorul fostulur proprietar Cra-
calia ; acum este inchisa fijad
aproape ruinata.
SateniT improprietaritT aa 64
hect. 8 [ ari1 pamint ; iar pro-
prietatea 128 hect. 90 ariT cimp.
Hotarele mosieT sunt cu : Li-
veni-Sofianul, Trestiana si VII--
colleja'.
Cracalia, deal, pe mosia si co-
muna Latai, plasa Cosula, jud.
Botosani.
Cracalia, a'ealurt, in jud. Boto-
$ani, pilca de N.-E., pe terito-
riul comunelor Comindaresti si
Ringhilesti.
Cracalia, vale, jud. Botosani, pe
teritoriul mosielor Ciornohalul,
comunele Ringhilesti, Pogoresti,
si Comindaresti, printre dealu-
rile Cracalia.
Cracalia, vale, pe mosia si co-
muna Lltdi, plasa Cosula, jud.
Botosani.
 CRACAT1TA
Cracatita, deal. VezT Murgeni-
lor (Dealul-), jud. Vasluid.
Cracäul, '2417, judetul Neamtu,
numit ast-fel de la multimea
cracilor ce face in curgerea
Izvoreste tocmaT din ramura
munteluT Domesnicul, hotarul
comuner CAlugAreni, pl. Piatra-
Muntele ; curge strecurindu-se
prin ingustisul ramureT munteluT
Mdgura (Fundul - Romänesel),
Vdraticul i CrAciloani de opar-
te, lar de alta a munteld Jurca
(Giurca), DoamneT (din com.
Hangul), Crdcdul-Negru, i Ne-
gresti (pe dreapta, udind so-
seaua Magazia si CrAcdoani,
(din com. Crdcdoani), in josul
cdruia incepe a se ramifica pc
o distantd. de 5112 kil., formind
mal multe insulite ce se intind
tri spre V., in directiunea N.-
S. si paralel cu soseaua natio-
nall judeteand Piatra-Neamtu,
ce intrii pe teritoriul comuneT
Bodesti-PrecisteT (Cu 21/2 kil.
maT in susul satuluT Oslobeni),
pe care-I udd in partea despre
V. si S. De la Oslobeni, piriul
isT schimbd directiunea spre
S.-E., traversind soseaua, rami-
ficat pe o distantd cam de
3 kil. i scoborindu-se pe po-
disele si sesurile ce se tntind
spre E. si S. ale comuneT Do-
breni pd.nd in susul satelor Po-
pesti si Cdciulesti, printre care
trece ramificat pe o lungime de
6 kil., udind satele Contesti si
Girovul, in josul cdrula, dupd
o curgere regulatd numaT de 2
kil, se ramifica din nod (pe o
lungime de 4'2 kil.), trecind
ast-fel printre satele Doina
Danesa Sud la tderea drumu-
luT comunal Izvoarele Bahna.
De aci intra pe teritoriul comu-
nel Roznovul; udd. soseaua Slo-
bozia si se varsd in riul Bis-
trita, la jumdtate de cale intre
soseaua Roznovul i Zdnesti,
736
in fata kil. 39 al soseleT mixte
Bacati-Piatra. Primeste in dra-
mul sdil, pe dreapta: 01-alele
Crdcdiasul, Cracdul-Negra unit
cu Schitul-Horaita,
piriul Negresti (unit cu Almasul
si sub-afluentif acestnia), Izvo-
rani, Izvoarele ; iar pe stinga :
01-alele Valea-Mare, Valea-Pri-
sdcer, Cdluiusul, (impreund cu
sub-afluentii sdI).
Cracaul-Alb, pirilaf. Vezi Cra-
cäul-Negru, pirid, in com. CA,-
cdoani, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu.
Cracaul-Negru, sat, in comuna
Cracdoani, pl. Piatra Muntele,
jud. Neamtu.
Are o populatie de 156 fa-
m'Uf, sad 740 suflete, dintre carT
384 sunt bdrbatI, 356 femet;
sunt 372 necdsdtoriti, 304 cd-
sätoritT, 62 vkluvT, 2 divortatT.
$tid carte 48 persoane, 692 nu
stid.
In acest sat se afld: o scoald
frecuentatä de 57 elevY; i piud
pentru fäcutul sucmanilor ; lar
In apropiere cariere de var si
piatrd.
Cracäul- Negru, deal, judetul
Neamtu, ce se prelungeste din
ramura munteluT Muncelul, per-
pendicular spre N., futre piriul
Muncelul si piriul Schitul-Ho-
raiteT,la E. satului cu ace-
lasT nume, pe teritoriul comunet
Crdcdoani, pl. Piatra-Muntele.
Este acoperit cu pdclurT de
brazT.
CracAul-Negru, pirtiaf, judetul
Neamtu. /zvoreste dintre malu-
ra muntelui Biserica si ramura
muntilor DoamneT, hotarul co-
mune! Buhalnita, pl. Piatra-Mun-
tele ; curg-e in directiune N.-E.
pe teritoriul comuna CrAcdoani,
primind in marginea despre S.
www.dacoromanica.ro
CRACIC-CEA1R
a satului Cracdul - Negru, pi..
riul Cracdul-Alb (care ese din
ramura DoamneT); se varsd in
plriul Craclul, drept in ata sa-
tuluT Magazia.
CracäuluI (Valea-), vale, jud.
Neatntu, formatd. in tot lungul
piriuluT Cracdul, de la satul
Magazia i para la vdrsarea luT
in nul Bistrita. In partea sa
centrald face legaura prin o
serie de alte vAT i podise cu
sesurile Birgdoanilor, lar in spre
S. cu sesurile Marginenilor
valea Aula Bistrita.
LocalitAtile ce se afld situate
pe intinderea sa, sunt: satele
Magazia, Cräcdoani, Oslobeni,
Bude5ti-PrecisteT, Corni, Malul,
Versdsti, Contesti,
Girovul, Botesti, Doina, DA testi
si Slobozia.
Are o lungime de veo 4[
kil. si o ldtime variabill de la
112 pänd la 2 m.
Craci, bral, (prival), in jud. Ia-
'omita, pl. Borcea, com. Ud-
rasi-Vechi.
Craci-Ru§ilor, pise, in judetul
Muscel, comuna Bajesti, plasa
Riurile.
Cracic-Ceair, vale, In jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Noul, pe te-
ritorittl comunelor rurale Hai-
ran-Chioi si Bairam-Dede,
rora le serveste ca hotar des-
parti tor; pleaca din dealul Bai-
ram-Dede; se indreaptd. spre
N., inteo directiune generala de
la S.-E. spre N.-V.; trece prin
satele Malcoci i Sarapcea-Cara-
Aci, si, dupd un drum de 8 kil.,
se deschide in valea Borugea,
pe dreapta, in fata satuluT Bo-
rugea. Malurile sale sunt aco-
perite prin unele locurT co pd-
durT. Printeinsa merge un drum
comunal Borugea-Bairam-Dede.
 CRACUL
Cracul. VezI Rosca - Vadul, ju-
detul Putna.
Cracul, a'eal, situat la V. de sa-
tul Godinesti-d.-j., com. Godi-
nesti, plasa Berheciul, judetul
Tecucia.
Cracul, lac, in jud. Ialomita-Balta,
in insula Balta, com. Stelnica,
spre S. de lacul
Cracul-cu-doI-LupI, deal,la S.
de com. alcesti, plaiul Vulcan,
jud. Gorj. Se prelungeste de la
N. la S.-E.; e proprietatea locui-
torilor comuneT Cilcesti. E aco-
pen it de tufäris.
Cracul-cu-Gropile, deal, in com.
rur. Crainici, din plaiul Closani,
jud. Mehedinti.
Cracul-Lat, munte, situat in par-
tea de N. a rtuld Bistrita, pl.
Vulcanul, jud. Gorj. Are o su-
prafata cam de 280 hect. ; se
prelungeste de la E. la V. Pe
acest munte e päsune de vite
si padure. E proprietatea lo-
cuitorilor comuneI Pestisani.
Cracul-luI-Draghiceanu, deal,
in jud. Mehedinti, pl. Cerna.
Cracul-luI-Ilie, deal, In com.
rur. Catunele, pl. Motrul-d.-s.,
jud. Mehedinti.
Cracul-lui-Petru, deal, in com.
rur. Closani, pl. Closani, jud.
Mehedinti.
Cracul-lui-Petru, deal, In com.
rur. Sovarna d.-j., plasa Closani,
jud. Mehedinti.
Cracul-Lung, sal, in jud. Me-
hedinti, pl. Cerna; sine de com.
rur. Basesti.
Cracul- Muntelui, sat, in jud.
58496. M'arete Liclionar 4sorinific.
737
Mehedinti, pl. Closani ; tine de
com. rur. Ponoarele.
Cracul-Scoru§uluI, deal, in co-
muna rurall Catunele, pl. Mo-
trul-d.-s., jud. Mehedinti.
Cracul-Scurt, miente, acoperit cu
padure seculard, in com. rur.
Ilovätul, pl. Cerna, jud. Mehe-
dinti.
Cracul-StInel, afluent al
SascuteI- luI - NicoricI, jud. Su-
ceava.
Cracul-Tabärtei, deal, in com.
rur. Jidostita, plasa Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedinti.
Cracul-Tapului, pirlia,s, ce iz-
voreste din ramura Muntelul-Ple-
trer si ramura
In com. Tazlaul, pl. Bistrita, ju-
detul Nearntu ; se varsd pe par-
tea dreapta a piriulul Tarcdul,
dupà un curs foarte scurt.
Cracul-TiganuluI, a'eal, in com.
rur. Catunele, pl. Motrul-d.-s.,
jud. Mehedintl.
Craghia i Carabulea, pcIduri,
jud. Braila. Se marginesc la E.
cu japsa Craghia si iezerul Pa-
tiul, la S.-V. si N. cu Dunarea.
Suprafata lor e de 25 hect. E-
senta salcie.
Craia, gIrM, jud. Dolj, pl. Oco-
lul, com. Ghercesti ; se varsd
pe dreapta riuld Tesluiul, com.
Ghercesti.
Crainici, COM. rur. i sat, in jud.
Mehedinti, plaiul Closani, la
distantä de 46 kil, de orasul
Turnul-Severin, iar de comuna
rurall Brosteni de 25 kil. Este
situatä pe doul väI, si anume:
Valea-PlopuluT i Valea-Craini-
cilor, pe unde curge riul Bi-
rol. Ji
www.dacoromanica.ro
CRAINICI
strita, unit cu al Comanestilor,
care de ad tnainte la numele
de Apa-Crainicilor.
Se margineste : la E. cu co-
muna Glogova ; la S. cu comu-
nele Iupca i Bala-d.-j.; la V.
cu com. Bala-d.-s. si la N. cu
comuna Comanesti. Formeazä
comunà cu satele Sarclanesti
Valea-PlopuluI, avind r000 lo-
cuitorI, din carr 116 contri-
buabilI , carI locuesc in 256
case.
LocuitoriI posea : 20 plu-
gurl, 56 care cu bol', 6 cArute
cu cal.
Sunt 6o stupI.
Are 2 bisericr, deservite de
2 preotI si 4 cintaretI ; o scoa-
15., conclusá de i invatator
frecuentata de 25 elevI; 2 ctr-
ciumf.
Budgetul comuneI are la ve-
niturl suma de 1113 Id si la
cheltuelf 738 Id.
Numdrul vitelor in aceasta
comuna este de x160: 400 vite
marT cornute, 460 d., 20 ca-
pre, 20 cal si 260 rimatorl.
Prin comuna trece soseaua
comunall-vecinald Floresti - Ba-
la- de - Arama. Tot aci vine de
se uneste cu aceasta osea
a Bad si soseaua Craguesti-
Ilovatul-Rudina-Bala-de-Arama.
Valle mai principale sunt : Va-
lea-luI-Micu, valea Poiana-Mare,
Valea-HotaruluI, a-ModanuluI,
Valea-Mica, Valea-Mare, Cioa-
ra, Valea-lui-Novac, Valea-Adin
ca, Lupa, a-PojoratuluI, a-Lim-
pedd si a- PlopuluI ; iar dea-
lurr mal principale sunt : Mai-
danul, Culmea-Clasnestilor, Dea-
lul-Mic, Cucuiova, al LupeI, Ca-
pul - DealuluI s't Cracul-cu-Gro
pile.
Cracul - Gropilor si Cracul-
TomniteI sunt cunoscute pen-
tru multele gropI ce se gasesc
In acest loc i carT, se zice,
dateaza din timpurI echI de
93
 CRAINICI
invaziunT, cind serveati de mía.-
post oamenilor si de ascunza-
toare obiectelor.
MaT e de remarcat in com.
Crainici biserica de zid din ca-
tunul Sardanesti, zugravita In-
tr'un stil vechlO si foarte bine
reusit, precum si cula ce se
afla linga clima, proprietate a
BirnazuluT, asemenea atrAga-
toare prin constructiunea ei.
Prin Crainici trece apa Crai-
n ici.
Crainici, loc izolat, in jud. Te-
cuela, unde a fost un tirgusor,
la N. de satul Homocea. Acum
nu se mar vad de cit urme
de case si locul brazdat.
BatriniT spun ca era tirgusor
sirbesc ; de aceea if mal zic si
Sirbi.
Crainici, pi-dure, in judetul Me-
hedinti, plaiul Closani; sine de
com. rur. Crainici, In ale carel
dealurT se gasesc lignite in can-
titatT marT, mal cu seama dea-
supra satuluI Sardanesti.
Craiova, orar, capitala judetului
Dolj, si vechia capitala a fos-
tulur banat aI Olteniel.
Topografia.Craiova este a-
sezata pe malul sting al JiuluT,
la 23048' longitudine orientala.
(Greenwich) si 44,019' latitu-
dine boreala.
Altitudinea orasuluT, de asu-
pra niveluluT MariT-Negre, este
de 135,85 m., la peronul gariT.
Orasul e situat pe un platou
si are o privire frumoasa de-
spre Jiu.
l'afina. orasuluT Craiova se
margineste la N. cu com. im-
nicul, la S. cu com. Balta-Verde,
Preajba si Cosoveni-d.-s., la V.
cu com. Cernelile si cu com.
Bucovatul, de care se desparte
prin 1.11.11 Pul si la E. cu com.
Pielesti si Ghercesti.
'138
TreT din 4 partI ale orasuluT
Craiova sunt inconjurate de b AltI
si mlastinT, ale caror emanatiuni
intretin febra palustra, boala de
capetenie din oras.
Baltile din jurul CraloveT sunt:
Craiovita, Geanoglu, ambele le-
gate, printr'un canal, de Dun are.
Din balta Geanoglu iese un pi-
rlias, numit Valea-FeteT.
MaT e de notat elesteul Cor-
nituluT, legat prin canal cu balta
Craiovita.
Pana acum un an era si e-
lesteul Bibescu, in gradina pu-
blica; azT e desecat.
In anul 1895, s'a intocmit un
proect de canal pentru deseca-
rea baltilor, care trebuia sa. coste
peste 6o0.000 leT. Acest proect
a fost lasat, de o cam data, in
parasire.
In anul 1897 s'a elaborat un
not1 proect, pentru un canal co-
lector, in care sa se scurgä
toate apele din baltT, mlastini
si din oras, proect, care a si
fost pus in executare prin an-
trepriza. Cheltuelile execut5.-
reT acestur canal, impreun.a cu
exproprierile necesare, s'au ur-
cat la suma de 170,000 leT,
din care si judetul Dolj a con-
tribuit cu suma de 70.000 la
Bariey-e ft drumuri. Intra-
rea in oras se face prin 9 ba-
riere, adica : bariera Vilcea, la
N.-E. ; Gara, Bucuresti la E.;
Crucea-de-Piatra., Caracal la S.-
E.; Calafat la S.; Breasta la V.;
Severinul la N.-E. si Amaradia
la N.
Calle de comunicatie carI de-
servesc Craiova sunt :
Catea ferata Virciorova Bu-
curesti si Craiova-Calafat.
Calle nationale Bucurestl-Se-
verin si Craiova-Caracal.
Calle judetene Craiova-Cala-
fat, Craiova-Bechet, Craiova-A-
maradia, Craiova-Vilcea, Craio-
va-Dumbrava, Craiova-Cetatea.
www.dacoromanica.ro
CRAIOVA
Intreg ora4u1 Craiova este a-
sezat pe o suprafatá de aproape
I000 hect.
Numarul stradelor Craiovei
este de 201, CU o lungime de
77 kil. avind o suprafata (in
1897) de 617936 m. p. partea
carutabill si 320000 m. p. tro-
tuarele.
Din totala suprafata a stra-
delor se aflä pavate :
Cu piatra. cubica. 51,903 m.
p. ; cu bazalt artific. 7360; cu -
bolovanY 146240 m. p. ; nepa-
vate sunt 412.433 m. p.
Stradele nu sunt aliniate de
loe ; din cele 78 kil. de strade,
niel una nu e dreapta.
Este un singur bulevard. S'a
proectat deschiderea unur nod
bulevard din strada Conven-
t'une pana la lunca din Mo-
fleni.
Orasul Craiova este impartit
In trei comisiT sad circomscriptil
si anume: Circompscriptia 1, de
galben, circomscrip. a II a, de al-
bastru si circomscriptia a III-a,
de rosa.
Salubritatea orasuluT !asa inca
de dorit. Actualmente (1897) e
un serviciti de curatenie muni-
cipal, irisa nu este suficient ca
sa curete niel a doua-zecea parte
din oras, cum recunoaste In-
sa-sT administratia comunall in
raportul eT pe 1897.
La sfirsitul anuluI 1897 a in-
ceput a se pava un numär oare-
care de strade, pe o intindere
aproape T i kil. liniarT, in valoare
de 580.000 leI.
Clitarirt. Craiova este totusT
dnul din cele mal frumoase o-
rase ale RominieT, datorind In-
ceputul prosperitateT sale Dom-
nitoruluT loan Bibescu.
In ultimiI anT Craiova se In-
frumuseteaza din ce in ce mal
mult. CladirT noua se ridica zil-
nic. Printre cele mal frumoase
putem cita: Palatul de Justitie,
cRADDVA
pe strada EpiscopieI si Carol
I, mide se aflä instalate toate
instantele judecatoresti; Banca
Nationald, pe str. UnireI ; Pri-
!tafia, pe str. Pritnärier, teatrul
Teodorini, luminat cu electrici-
tate ; precum si o multime de
alte cladirI publice ca: liceul,
scoala militará, prefectura jude-
tuld, casieria generala, oficiul
telegrafo -postal, spitalul mili-
tar; cazarma artilerieT, situata
la bariera CaracaluluT ; cazarma
de infanterie pe strada Salva-
toruluT ; cazarma caldrasilor pe
strada Popa Farcasiu ; cazar-
ma regimentuluI i de doro-
banti pe strada Liceulur; ca-
zarma regimentuluI 26 de do-
robantT pe str. Catargiu ; ca-
zarma pompierilor pe str. Epis-
copid i Sabinelor ; hala de
instructie pe strada Militarilor,
comenduirea corp ilul r de ar-
mata pe str. Solomon ; Stabili-
mentul bailor SocietateI Comer-
ciale pe str. Mihaia-Bravul; os-
piciul de alienatI al bisericT
Madona-Dudu ; arestul (cel noa),
uzina electrica, etc. etc.
Afard de aceste case publice,
in Craiova maI sunt multe case
particulare frumoase, carI con-
tribue mult la infrumusetarea
orasuluI.
Greldini publi ce. In Craiova
se afla dota gradinI publice,
anume
Gradina Bibescu, azI numita
gradina publica, pe o suprafata
de 4 hect. si 80o m. p.; e a-
sezatä in partea esticá a ora-
suluT si este inzestrata cu sere
in carT se cultiva si se inlretin
tot felul de florI.
In gradind se vede o piatra
votiva., adusa de la Resca, cu
urmatoarea inscriptie, pe care
o reproducem dupd copia fl-
cutá de d. Gr. Tocilescu :
I OM
EX DESI
739
C. LONGVs
ET LONGINA
De citit :
J(ovi) o(ptimo) ni(aximo)
ex desi[d(erio)]
C(aius) Longus
et Longina
Romineste :
Lur .7oe celut pi-ca bun fi
prea mare chip& dortnick" (pu-
serd acest monument) Caius Lon-
gus fi Longina.
Cea-l'altä gradind e Mihaiti-
Bravul, pe o suprafata de 10150
m. p., in centrul orasuluI.
Linga Craiova se mal gáseste
parcul de la Mofleni, care
serva de loc de preumblare
de distractie locuitorilor Craio-
veI. .Acest parc e unit cu ora-
sul prin un bulevard.
Iluminatul.Orwl este ilu-
minat cu doua sisteme de lu-
cu luminá electricd si cu
gaz mineral.
Lumina electrica a fost ins-
talata de societatea germana
«AllgemeineElektricitats-Gesell-
schaft» din Berlin, careia i s'a
dat concesiunea pe un timp de
40 de anI, cu inceperea de la
5 Noembrie 1896. Cu acest sis-
tem se lumineaza zona I i II
a orasuluT, prin douà felurI de
lampe, axila. cil 54 lampT cu
arc voltaic, a caror putere de
lumina este de 1000 luminarT
germane, costind fie-care 963
leT anual si cu 612 lampI in-
candescente, a caror putere de
lumind este de 16 luminarT, cos-
tind fie-care 91 lei pe an.
Restul orasuluI este luminat
prin 400 lampI cu uleiti mine-
ral, sistem Victor Croizat, a ca-
ror putere de luminä este de
2 carcele (16 luminarT engleze) si
costind fie-care leI 85 pean. Con-
cesiunea acestui iluminat este
data casa Victor Croizat, pe
termen de 5 anI.
Alimentarea cu apit Ora§ul
www.dacoromanica.ro
CRAIOVA
are un rezervoria de apa, asezat
in strada AbatoruluT, La-7-Fin-
Ud. Acest rezervor contine o
cantitate de 30 m. C. de apa,
care se scoate de o pompa cu
vaporr i servd la cazurT de in-
cendia si la udatul stradelor.
In oras se maI aflá si un nu-
mar de 131 fintinT, dintre carI
io Cu pompa, 19 Cu izvoare
curgatoare si 102 puturr cu
Mara d'acestea se maI ga-
sesc imprejurul orasuluT fintinT
curgatoare (sipote) , precum :
Fintinele Obedeanu , Popova,
cea de la Hanul-Chintesculur si
altele.
Apa se distribue locuitorilor
de 6o de sacagiT.
Actualmente (1897), se fac
studiT pentru alimentarea ora-
suluT cu apa. de izvor.
Populatiunea. Orasul Cra-
iova are (in 1898) o populatie
de aproape 39000 locuitorT ; din
acestia sunt 3000 locuitorT iz-
raelitI i 4000 locuitorI strainT
de diferite nationalitätT.
Numasul populatiunei orasului
Craiova, in 1894, a fost de: 13412
familiT, cu 30081 suflete, din
carI : 15632 barbatT, 14449 fe-
mei.
Dupa starea civila, popula-
tiunea se compunea in 1894,
din : neinsuratT 14920: barbatI
7893, feme1 7027 ; insuratI 13620:
barbatT 6810, femer 68 r o ;
duvI 1231 : barbatI, 491, femeT
740; divortatT 310: barbatI 116,
femer 184.
Dupa instructiune erati : cu
stiinta de carte 14512: barbatT
9902, femeT 4610; l'ara stiintá
de carte, 15569: barbatI 5730,
femeT 9839.
Din oo locuitorT stiaa carte
48 : bärbatI 33, femeI 15.
Dupa nationalitatI rominI
24883, austriacI 853, b ulgarI
678, sirbI 480, ungurT 326, grecI
CRAIOVA
280, italienr 80, francezI 74, bel-
gienT 43, prusienT 32, rusT 12,
englezT 5, elvetienT 12, polonezT
6, evrei 2305.
Proportiunea la sutd : romin]
82,72, strdinT 17,28.
Dupd felul ocupatiuneT : agri-
cultor]. 2361, meseriasT 2323, in-
dustrial 137, comerciantr 1527,
avind profesiunT libere 2157,
munciton 2909, servitorT 2762.
Populatia orasulur e in des-
crestere ; in anii 1894, 1895
si 1896, numdrul ndscutilor in
Craiova a fost de 3755 si al
mortilor de 3998; a fost decT
un spor al mortilor asupra nds-
cutilor de 343
Boafele cele mal dese in oras
sunt : frigurile palustre, oftica,
reumatizme, bronchita si pneu-
monia.
In cursul anuluT 1896 s'au
inscris in actele stareI civile
1240 nasterI, 216 cdsAtoriT, 1291
mortI si 19 divorturi.
Locuitorl contribuabili sunt
6760, intre carT sunt : T350 pa-
tentad RominT, 355 patentanl
IzraelitT si 597 strainI de dife-
rite nationalitAtT.
In listele electorale pentru Ca-
mera sunt inscrisT; colegiul I
597 alegatorT din Craiova ; co-
legiul Ir are 1928 alegdtorT; co-
legiul III, alegdtorT indirectT
1069, carI dati 22 delegatI.
Colegiul I de Senat are in-
scrisT 500 alegdtorí din Craiova ;
colegiul II, 446.
Colegiul I de comuna are in-
scrisT 1082 alegAtorT craiovenT,
carT aleg 8 consilieri comunalT.
Colegiul II are inscrisT 1548
alegAtorT, carT aleg 7 consilierT.
Colegiul camereT de comercia
are in Craiova 264 alegatorT.
Cu/tu/. BisericT sunt in
numdr de 29, din care numaT
22 functioneazd. Ele sunt deser-
vite de 44 preotT, 5 diaconT,
23 cintdretT si 7 paraclisea.
740
Biserica Madona - Dudu, cu
hramul Adormirea-Maicei-Dom-
nuluT este foarte frumoasd. Are
proprietAtI marl prin pl. am-
pul, Jiul d.-j. si Jiul-d.-mj. Din
venitul acesteI bisericT, care este
de 313130 leT anual, se intretine
o scoald profesionald, spitalul de
alienatT Madona-Dudu si se dati
ajutoare femeilor sármane.
Biserica Sf. Dumitru e supra-
numitä incd si Bdneascd, pentru
cä a fost ziditä de banul Barbu
Basarab, supranumit Craioves-
cul, care este ingropat la md.-
ndstirea Sadova, cdtre 1450.
Multi sustin cd aceastä bi-
seria. ar fi fondatd. de Ioani-
tiu, impáratul Romín° - Bulgar
(Fotino si fratiT Tunusli) ; al-
tif spun cd a fost fondatä de
fratiT Petre si Assan, din fami-
lia regeluI Samuel de Comite.
Dupa o inscriptie ce se aflä
in pridvor, se vede cd a fost
ziditä din tetnelie, pentru a doua
oard, deMateiti-Basarab, la 1652.
Acum biserica se reconstrueste
in acelasT stil, prin ingrijirea
d-luT arhitect Le Comte de Nouy.
Ea a fost metohul Episcopiel
Noulur-Severin, unde std. Epis-
copul de Rimnic.
Biserica Sfintul Ilie, de cu-
rind construitd, este o clddire
foarte frumoasd. Are 77 de e-
noriasT si e deservitd de 2 pre-
otT. Are 226000 leI venit.
Biserica Sfinta Treime cu 88
de enoriasT, e deservità de 3
preotT, I diacon, 2 cintIretT si
2 paracliserT. Venitul el este de
aproape 174000 leT.
Biserica Obedeanu, ziditd. la
1748, se poate considera maI
mult ca o capeld a familieT
Obedeanu, al cdreT rdposatI sunt
inmormintatI aci. Biserica, de alt-
fel curata si destul de Medra-
toare, a fost stricatá prin repa-
ratiunT fIcute in urmä intr' un
stil cu totul strdin. Serbeazd
www.dacoromanica.ro
CRAIOVA
hramul SfintiT ImpAratT Con-
stantin si Elena.
In curtea bisericeT se afld o
scoald primard si doul case
pentru locuinta preotilor. Are
265 de enoriasT si e intretinuta
de stat.
Biserica Sf. Nicolae este in-
tretinutd de stat. A fost zidi-
td la 1757 de Marele Stolnic
Barbu Gdnescu. S'a reparat si
zugrAvit din noil la 1844. Este
un model de unitate de stil,
de si relativ micd. In altarul
bisericeT se pdstreazä pomelni-
nicul de la 1789, fruimos exem-
plu de caligrafie chilla si de
desemn lucrat cu pana. Ca lu-
cru de valoare se poate aminti si
timpla bisericeT.
MaT sunt apoT bisericile de
mal putind insemnätate : Sfintul
Nicolae Craiovita, Sf. loan Se-
vastian, Sf. Nicolae Belivack
Brindusa, Sf. Nicolae Dorobán-
tia, Bisericile catolicd si protes-
tantd, Sfintul Spiridon, Harsiu,
Hagi-Enusi, SfintiT Arhanghell,
Mintuleasa, Sf. Gheorghe - Ve-
chiá, S-tuT ApostolT, Sf. loan
Hera, asica, Postelnicul Firu,
Sf: Nicoiae - Ungureni, Iota si
Petru Bojiu.
Serviciul divin apartinind cul-
telor strAine, se oficiazd 1ntr'o
bisericd parohiall catolicd, tu-
teo capea a institutuluT Sfinta
Maria si in 3 sinagoge.
Cimitire sunt 3 In Craiova.
Sineasca, Ungureni si Dorobdn-
tia.
Cimitirul Sineasca, cu o su-
prafatd. de 7 hect si 6880 in.
p., este situat in partea nor-
dicd a orasuluI ; are o bisericä
si o casa mortuard.
Cimitirul Ungureni, cu o su-
prafata de 8 hect., este situat
in partea esticd a orasuluI, are
o casa mortuard.
Cimitirul DorobAntia, Cu o
suprafatd de 4 hect. si 1600
CRAIOVA
m. p., este situat ii . partea de
S. a ()rasilla
Instrucliunea. In Craiova
functioneaza 7 scolT secundare
si anume :
t. Liceul, Cu 7 clase, infiin-
tat in 1841, avind 1049 elevT
si 32 profesorT. Pe linga licea
se afla un internat, cu 39 bur-
sierr i 11 solventI. Liceul po-
sedá o biblioteca bogata, avind
peste 7000 de volume.
2. 0 scoalä de fir de militarT,
cu 4 clase, avind 213 elevr
13 profesorT.
3. 0 scoall norman' de 135.0',
Cu 4 clase, avind 125 elevr
14 profesorr.
4. 0 scoa1á normalä de fete,
infiintata in anul 1864, Cu 5
clase, avind 184 eleve si 13
profesorr.
5. Un externat secundar de
fete, infiintat in anul 1882, Cu
5 clase, avind 184 eleve si 13
profesor'.
6. Un gimnazia real, infiin-
tat in 1882, Cu 4 clase, avind
250 elevi si 12 profesorT.
7. 0 coalä comercian, cu
3 clase, avInd 8o elevI si 7 Craiova mar are un numar de
profesorT.
Toate aceste scolr sunt in-
tretinute de stat, afara de scoa-
la comercian, la a carel* intre-
tinere comuna contribue cu ler
4600 anual.
In Craiova sunt 9 scoll pri-
mare de baetr, cu cite 4 clase
cite 4 institutorT, si 7 colT
primare de fete, cu cite 4 clase
si cite 4 institutoare.
Numarul scolarilor, carr
urmat in aceste scolr, a fost, in
anul 1897, de 2390, dintre carr
1588 baeti si 802 fete ; in acest
numar se cuprind 4 blet1
14 fete izraelitT i 80 bdetT
21 fete de alte nationalitay.
colile de baetT sunt :
coala No. 1, «Obedeanu»,
cu 274 elevr; scoala No. 2,
741
«Regele Ioanitia», cu 201 elevr ;
scoala No. 3, cEliade Radules-
cu», Cu 249 elevr; No. 4, «Mi-
haia - Bravul», Cu 151 colari;
No. 5, eTudor -Vladimirescu»,
Cu 256 scolarT ; No. 6, «Traian»,
Cu 251 scolari ; No. 7, «Petre
Poenaru», cu 156 elevi ; scoala
No. 8, cu Ioo elevi ; No. 9,
«Petru Triscu Mircea», Cu 141
scolarr. Veniturile acester scolr
din urma se urca la suma de
lel 34.260.
colile de fete sunt :
coala No. 1, «Regina Eli-
sabeta», cu 144 eleve ; scoala
No, 2, «Zoe Brincoveanu> , cu
135 eleve; scoala No. 3, «Elena
Mateiti Basarab», cu 82 eleve ;
scoala No. 4, cu 91 eleve ;
scoala No. 5, «Elena Doa.mna
Cuza» Cu 119 eleve ; scoala No.
6, Cu 159 eleve ; scoala No. 7,
cu 77 eleve.
Toate aceste scolT se intretin
de stat si de comuna (45750
leT), lar scoala Petru-Triscu-Mir-
cea, se intretine din fondurile
speciale ale fondatiuneT Triscu.
Mara de coalele publice,
¡o scolT si institute private de
baetT, intre care intra i coala
de meseriT, intretinutä din fon-
durile judetulur, cu 79 elevr ;
scoala bisericer catolice, intre-
tinutá de comunitatea catolica,
cu 66 elevr; scoala bisericer
protestante, intretinutä de co-
munitatea protestanta, cu 128
elevI, scoala izraelitä, intreti-
nuta de comunitatea
cu 179 elevr.
De asemenea sunt si 7 scoli
si. institute private de fete, din-
tre carl : Institutul Dima Popo-
vid, sub directia primäriel Cra-
iova, este intretinut cu fondurile
fondatiuner Dima PopovicT, cu
24 eleve ; scoala profesionall
Madona-Dudu, infiintata in a-
nul 1880, intretinuta din fondu-
www.dacoromanica.ro
CRAIOVA
rile bisericer cu acelasT nume,
cu 120 eleve; scoala Lazar-0-
tetelisanu, intretinuta din fon-
durile bisericer Sf. lije, cu 198
eleve ; scoala Romäneanu, sub
directiunea Epitropier fondati-
uner Romaneanu, Cu 200 eleve.
spitalun. In ora-
sul Craiova s tnt urmatoarele a-
sezaminte de bine-facere :
Azilul Bibescu, infiintat in
Octombre 1890. Se intretine de
comuna.. In cursul anulur 1897
98 s'a dat azil la 6o infirml si
sdracr, Jara de copir orfanI gd-
sitr, cdrora li se clä aci o in-
grijire mar bunä de cit la doicile
izolate in oras. Cu acest azil,
primaria a cheltuit suma de
14147 ler, in anul 1897-98.
Ospiciul de alienatT Madona-
Dudu, infiintat la 1852. Este
unicul poate, in lata, fácut in
conditiunT igienice si cu anume
destinatie pentru nenorocitir a-
lienatr. E intretinut din funda-
tiune speciala i administrat
de Epitropia bisericei Madona-
D u du.
Aci s'ad ingrijit, paná in anul
1897-98, 662 de suferinzr.
Spitalul Filantropia, pe strada
Filantropier, care functioneaza
de la 1811, fiind zidit in acel
an, de Caimacamul Craiover,
marele vornic Manolake Laho-
vari. Se administreazá acum de
orasul Craiova si se intretine
cu subventiile date de Eforia
Spitalelor Civile din Bucuresti,
de jud. Dolj i cu venitul do-
natiunelor facute de Episcopul
Iosif, Luxita Gigirtu, Ana Co-
man si N. Califaru. Are 87 de
paturr.
In anul 1897 s'aa cautat adi
2972 bolnavr. S'ati dat ajutoare
medicale, prin consultatiunT
medicamente, la 8022 bolnavr
medicamente gratuite la 4205
bolnavr.
Spitalul T. I. Preda, numit
CRAIOVA
ast-fel dupa numele fondatoruld
functioneazä din anul 1870,
cu 30 paturT; se Intretine din
venitul avereT lásatä de fonda-
tor i cu venitul donatiunelor
facute de I. Dimitriu, At.ram
Ivanovid i I. Predescu. Veni-
turile acestur spital se ridica la
suma de 118954 let, iar chel
tuelile sunt mal' miel'.
In cursul afluid 1896 s'al"'
cautat in spital 622 bolnavY,
s'au dat 1926 consultatiunT gra-
tuite i 569 ordonante de me-
dicamente gratuite.
Internatul C. D. PopovicI.
Venittirile acestui internat se ri-
dica la suma de leI 37650.
Spitalul Stirbeiu, intretinut de
fundatiun e specialä i administrat
de Epitropia bisericeI S-ta Tre-
ime. Functioneaza de la 1870
§i are 16 paturi.
In cursul anuluT 1896 s'al
cautat in acest spital peste 500
bolnavI.
Spitalul de boale contagioase,
Cu Io paturT. A fost infiintat de
comuna in toamna anuluI 1896.
Se intretine de comuna.
MaT este apoI spitalul militar
situat la bariera CaracaluluI, etc.
Pentru cautarea bolnavilor din
Craiova sunt 22 medid', iar pen-
tru procurarea medicamentelor
6 farmacli.
Asistenta Serviciul
medical din Craiova se compune
din un medic primar, 2 medicI
secundar!, 3 mow, 2 vaccina-
torI §i 2 agentI secretarT.
Consultatiile gratuite se dar'
in biroul central de la Palatul
municipal i in biroul din Calea-
TirguluT.
In cursul anultd 1896 s'au
dat 9970 consultatiuni gratuite
7399 ordonante de medica-
mente gratuite ; la domicilia s'aa
vizitat 1570 bolnavI sarad.
Mowle au dat ajutorul lor
la 260 pastee.
742
vaccinat 9637 persoane.
Teatru. Singurul teatru din
Craiova e Teatrul Theodorini,
intreprindere particulara, comu-
na neavInd un local al eT pro-
priu. Comitetul socielateI dra-
matice pldte§te proprietaruluI el
o chirle anuala de 15000 leT.
Teatrul se intretine din suma
de leT Soco ce-I acorda comuna,
20000 subventia MinisteruluI In-
structiuneT Publice i diferitele
reprezentatiunT, spectacole 5i se-
rate.
Este iluminat cu electricitate.
Mara de acest teatru, In Cra-
iova maT sunt inca' 2 -3 sala'
de spectacol de varietatT, de
balurT publice §i intrunirT po-
litice.
In Craiova sunt :
2 judecatoriT de ocoale, ocolul
I i ocolul II, avind fie-care cite
un judecator i un ajutor. A-
mindoud judecatoriile sunt in-
stalate la palatul JustitieT, lar
comuna pldtqte chirle judetu-
luT.
Tribunalul Dolj se compune
din 3 sectiunT, dintre carl una
comercialá 5i de notariat. Nu-
mdrul judecatorilor tribunaluld
este de 12, cite 3 de fie-care
sectiune, 2 judecAtori de instruc-
tiune i un judecator sindic. Din
ace§tI membri unul este prim-
prqedinte al Tribunalului i 2
preedintI de sectie.
Parchetul tribunaluluT se com-
pune dintr'un prim-procuror §i
3 procurorT de sectiI.
Curtea cu juratf se compune
din 12 juratl, asistatI de 2 mem-
bri al TribunaluluT i de un de-
legat al ParchetuluI.
Curtea de Apel se compune
din 2 sectiunI, fie-care cu cite
6 judecatorT, dintre care unul
prim-prqedinte, §i altul pre§e-
dinte de sectie.
Pe litiga Curtea de apel, func-
tioneaza o Camera de punere
www.dacoromanica.ro
CRAIOVA
sub acuzare, compusd din 3
consilierT aT Curte!, precum
un parchet general al card cap
este procurorul general, avind
2 procurori de sectie.
Pe linga Curtea de apel func-
tioneaza §i 2 avocatI aT statulnI
de clasa I.
Baroul avocatilor are un nu-
mar de 75 avocatf, cu un con-
siliu de disciplina ales, care se
compune dintr'un decan §i 2
consilierT.
Consilzul de kr:giend. Con-
siliul de higiena comunal se com-
pule din primarul comuneT, care
e i prqedintele consiliuluT, din
ceI treT medid at comuneT, ene-
diciI primarl aT celor doua Spi-
tale, media' veterinarT, medi-
cullef al garnizoaneT, un far-
macist, un consilicr comunal §i
inginerul ef al comuneT.
Autoriteig. Autoritatile ci-
vile rezidente in Craiova sunt:
Prefectura jud. Dolj, Curtea de
apel, Curtea cu juratI, Tribu-
nalul, Judecatoriile de ocoale,
Baroul advocatilor, Casieria ju-
detuluT, Vama, Politia adminis-
trativa i comunala, Oficiul te-
legrafo-pWal §1 telefonic, In-
spectoratul circumscriptiel
a cailor ferate romine i cir-
cumscriptia ocoluld silvic Bu-
covat.
In Craiova functioneaza 5
autoritatT deliberative, axila.:
Consiliul judetean, Consiliul co-
munal, Camera de comercia,
Consiliul de higiend comunal
Consiliul de higiena judetean.
Politia administrativa se com-
pune din §eful politieT, directo-
rul säú, 9 comisad-inspector!,
12 comisar! cl. I, 9 comisaq
cl. II, un ofiter de jandarmI, 2
sub-ofiterT, 17 sergentr calar!,
16o sergentI pedqtri i 6 jan-
darmI pedeWi.
Comuna cheltueSe cu poli-
tia 185554 le! anual.
CRATOVA
Pe lingá politia administra-
tiva, exista un biroti de servi-
torf, a caruI intretinere costa pe
comuna 7000 leI anual. Num5,-
rul servitorilor angajatr este de
713 barbatI si 644 femeI.
Serviciile comunale ale pri-
maria Craiova se compun din
serviciul administrativ interior,
oficiul starer civile, intendenta,
serviciul medica/, serviciu/ fi-
nanciar, serviciul acciselor, con-
tenciosul, politia comunala, ser-
viciul abatoarelor, al masurilor
greutatilor, al cimitiruluI, al
gradinelor publice si al aziluluI
de infirmY.
Politia comunall se compune
din un comisar-inspector, 3 co
misarf, 4 guarzI, 2 controlorr,
I i percepturT, 9 ajutoare, 28
guarzT pedestri.
Serviciul pompierilor se face
de trupele de artilerie, lar co-
muna plateste statuluI o sub-
ventie de 42000 lei anual.
Autoritatile stra'ine rezidente
in Craiova sunt: un vice-con-
sul al Austro-Ungarief, un vice-
consul al BelgieI, un vice-con-
sulat al Germanid, un vice-con-
sulat al Engliterer, si un vice-
consulat al TurcieL
Autoritatea militarii este re-
prezintata prin comandamentul
corpuluT I de armata, exercitat
de un general de divizie.
Pe Ruga comandament func-
tioneaza consiliul de rezbel al
corpuluI I si comisia de recru -
tare. Numarul total al tinerilor
de recrutat in Craiova a fost de
659, contingentul 1897.
Cazarmele artilerief si spita-
lul militar sunt construite la
marginea orasuluI, lingä barie-
ra CaracaluluI.
Cazarma trupelor de infante-
rie se afla in oras.
Finanie.Budgetul com. Cra-
iova se soldeaza pe anul finan-
ciar 1898/99 tu modul urmator:
748
Veniturr : 1541267,83; chel-
tuelf : 1499445,55 !el, läsind
un escedent de 41822 leY, 28
bani.
Datoria publica a comunei
se urca la suma de 3400000
leY, contractata in trel impru-
mutua la casa de depunerr, in
mili' 1882, 1893 si 1894, pen-
tru care se pläteste anual anui-
totr de 333396 let, 55 bani.
Cluburi fi Cra-
iova sunt 2 cluburI politice : u-
nul conservator i altul liberal;
4 clubur/ particu'are : clubul
TinerimeI, al ofiterilJr, al pro-
fesorilor si al muncitorilor ; 3
societatI financiare : Ajutorul,
Caritatea si Societatea functio-
narilor publicr; o societate ca-
tolla de bine-lacere i tumor-
mintarl si 5 societatI izraelite :
Comunitatile-Unite, Sion, Vul-
turul (a rezervistilor), Egalita-
tea, Societatea Tinichigiilor.
Industria §i comerciul. In
Craiova. se afla urnAtoarele sta-
bilimente industriale: 6 morI cu
aburI, 6 fabricI de fringhir, lo
ateliere de impletit si de cea-
prazerie, 2 fabrid de timplarie
ci abur-Y si 73 ateliere tot de
timplarie, 5 ateliere de strun-
garle, o fabrica. de vax, 9 a-
teliere de fierarie si mecanica,
dintre care una cu aburI,
t irnatorie de tucI, i atelier
mecanic de tesut pinza, 5 a-
teliere de tesut dimie, Intre carr
unul cu aburI, 3 fabricI de li-
monada si apa gazoasa., 16 a-
teliere de, tabacarie (dintre .cari
una cu aburY) 5 tipografir (dintre
carl una cu abur°, 2 ateliere
de fabricat säpun, 4 ateliere de
caldararie, 6 fabricI de clima:
tarie si o fabrica de salamura
de griii.
Comuna posea doulabatoriI,
unul situat in cuprinsul comuner
Mofleni, llaga riul PO, unde se
taie vitele marI si rfmatoriI, si
www.dacoromanica.ro
CRAIOVA
altul situat in marginea orasuluI,
linga strada Abatorulta, unde
se taie vitele rnarunte si pa.-
sdrile.
In cursul anulta 1896, s'ati
tdiat la abatoriul de la Mofleni
16238 vite n'ad cornute, la
abatortd cel mic s'ad taiat 59000
or i 39917 pasad.
Comerciul orasuluI e foarte
activ; e/ se face pe pietele : Tir-
gul-de-Afaril, din str. OboruluI,
Elca, plata nota, Ruga palatul
de justitie si hala de pescarle.
Diverse. Transportul per-
soan elor, marfurilor, ale tutulor o-
biectelor de transportat, se face
In Craiora, prin ajutorul a 130
birjI de plata, 25 camioane si
60 carute.
Orasul Craiova posea. 14
-otelurI, 8 birturI, to cafenele
si 373 dirciumI.
Societd,file de asigurare cu
sucursala. in Craiova sunt : Da-
cia-Romin ia, Nationala si Un irea,
Pogei Telegraf. Craiova
are un biroa telegrafo-postal cu
serviciul permanent. Venitul o-
ficiuluI telegrafo-postal pe anul
1896-1897, a fost de 220791
ler, 35 banY si anume: 683771er
5 banI din telegraf si telefon si
162414 leI, 28 baya din potA.
Biroul vamal se afta instalat
linga gara CraioveY, spre in-
lesnirea comerciuluI.
Venitul vamal pe anul fin.
96-97 a fost de 1160306 leY,
92 bara. Biroul vamal s'a in-
fiintat la r Ianuarie 1860.
Craiova posea 3 institutiuni
de credit, adica : Sucursala Ban-
ce!' Nationale, a Banca Agricole
si a Creditulul Agricol.
Istoricul orafutur. Numele
Craiova, nu este de cit o forma
a cuvintului Craliova, cuvint de
origina. slavona in care li s'a
transformat in i muiat Forma
cu mult maI obicinuita
in vechile noastre hrisoave, este
CRAIOVA
acea slavica originala: Cralieva.
Cralieva sati Craliova nu este
de at un adjectiv posesiv fe-
meesc din Crali (rege). Cu drep-
tate Laurian zice: Craiova, dupd
etimologie, insemneazä cetate
regala, sinonima Cu regianum
al luT Ptolomea, d'a dreapta
Dunarer.
Concluziunea legitima, pe care
trebue s'o tragem din cuvintul
Craiova, este ca va fi avut
oare-cind, direct sari indirect,
a face cu vre-un Craiti (rege).
Insa daca acest Craia a fost
loan, acesta nu insemneaza nicr
de cum, ca. cuvintul Craiova ar
veni de la regele Ioan; pentru
ca romineste si bulgarqte loan
se chiama Iova saa Ivan, iar
rege, Crain si de ad i Craliova e
cam departe.
Aceasta ultima teorie susti-
nuta de Fotino §i fratir Tunusli,
prin care se zice ca. Craiova a
fost fondata de Ioanitia, regele
Romino-Bulgar, cdruia i atri-
buesc i fundarea bisericer ba-
neasca a Sf-tulur Dumitru din
Craiova, este falsä.
Se stie cu sigurantä, dupd o
inscriptie, ce se aflä In pridvor
la acea biserica, ea a fost facuta
din temelie pentru a doua oard
de catre Mateia-Basarab, la anul
1652.
Intre epoca restauratiund (a-
nul 1652) i epoca primer cla-
dill, a caret data cronologica
ne lipse.,te, trebue sä. fi trecut
un interval destul de lung, de
oare-ce Mateiu-Basarab ne spune
ca nu mar gasise blind nicr
chiar temelia. Avind In vedere
aceasta imprejurare, precum t,,i
felul de zidarie, care se poate
vedea dupa urmele uner clopot-
nite care se afld in fata bisericer,
se poate credc ca. biserica pri-
mitiva ar fi fost facuta cti cloud
secole inainte de restaurare.
Nimic nu indeamna, deer, a
744
ne urca asa de sus pana la im-
paratul Ioanitiu, cu patru secole
mar inainte, dupa cum face Fo-
tino.
Epitetu/ de Baneasca ce se
dà bisericeT sf. Dumitru din
Craiova, vine de la primul Ban
al Oltenia, cu resedinta In Cra-
iova, (in loc de capitala cea
vechie de la Severin), care se
pare c'ar fi zidit-o.
Acest Ban a fost Barbu Basa-
rab, supranumit Craiovescul,
care a trdit cam intre 1450
15 IO. Dar cum ca exista o tra-
ditiune la Craiova despre un
oare-care Craf loan, aceasta e
necontestabil.
Cit despre acest Craia, cine
a fost si chid a trait, aceasta
ne-o spune calugdrul Alberich
si Joinville in cronicele lor. ET
scria ca in partea sudica a jud.
Dolj locuiaa, in secol. XIII, Cu-
manir, popor de rasa mongolica,
carT intrasera in Oltenia prin
Teleorman pe la Comani din
Olt, si aa eit din acest Stat,
pe la Comani pe Dunare, in
intervalul de timp de la 1230 la
1235.
Calugärul Alberich ne vor-
beste despre unrex Ionas, Craiu
Ioan, pe la I 230, pe care acest
cronicar il numeste : _Major in
regibus Comonorum, cel mar
mare dintre regir Cumanilor, lar
celebrul Joinville if dà epitetul
de : le grand roy de Coum
mains (marele rege al Cuma-
nilor).
Acest mare rege, dupa pa
rerea d-lur Hasdeu, este fonda-
torul Craiover, cetatea regala.
ET ne mar spun, ca marele
Craia Ioan s'a aliat in Bulgaria
la 1239 prin singe §i prin tic-
rea clinelur, Cu o ceati-i de Cru-
ciatt francezr.
S'a incuscrit acolo cu unir din
copiir lor, i a venit impreund
Cu ginerele sdu la Constantino-
www.dacoromanica.ro
CRAIOVA
pole, unde murind nebotezat la
1241, a fost ingropat pagineste
sub o magura, cu oamenT §i
cal pe mormintul saa.
Vedem dar de aci trer obi-
ceiurT ale Cumanilor:
Taerea ainelur intre cloud
armate ce se aliaza.
Fratia de singe, in care se
amesteca inteun pahar Cu vin
si apa singele acelor ce se in-
fratesc cari beall apor acest a-
mestesc, si
Inmormintarea fie-cartif no-
bil sub o ridicaturd artificiala,
o magura. sari movila, une-orT
foarte ?I-1ga, sacrificindu-se tot
de odata de viT, o suma de oa-
menT si cal, in numar mar mare
sail mar mic, dupa rang,u1 ra-
posatuluT.
Din aceste trer datine, ulti-
mele doul. ne intereseaza, fiind
ca. una din ele a trait pana in
zilele noastre, in obiceiurile Ro-
minilor, lar cea-l'alta a lasat
semne topografice nesterse pe
tot lungul Dundrer-de-jos.
Dupa o legendl poporana,
Craiova cea vechie, negreOt ina-
inte de secolul al XV-lea, and
a devenit capitala Oltenia', cla-
dindu-se cam tot pe atuncr 0
biserica cea baneasca, nu se
afla punctualmente acolo unde
este astazr.
La portile ora§ulur, mergind
spre pi zice d. Margot se
vede o mare balta numita Cra-
-iovita.Traditiunea poarta ca
orasul era zidit in vechime in
acel loc si ca. in urma unur
mare cutremur de pamint fu scu-
fundat Cu totul, inecat .5i cd a-
pele baltir il cuprinsera.
Cercetart in fundul balth ar
putea lesne sa verifice aceasta
legenda. Este foarte probabil
ca. pozitiunea primitiva a Cra-
lover sa fi fost chiar lingl 11111
Jiul.
Cu toate acestea, legenda des-
CRAIOVA
pre cufundarea orasulur ni se
pare a fi avut in vedere
un alt punct teritorial, aplicin-
du-se apoT care balta de lingd
Craiova, din cauza apropieriT lo-
culuT.
D. Hasdeti crede cg. inainte
de secolul al XIII-lea, orasul
Craiova era situat cu mult mal
jos de cit se aflA astAzT, si anu-
me lingl balta Nedeia, aproa-
pe de DunAre. In intreaga Ro
minie, farä a vorbi de Banat
sag de Transilvania, nu se gd-
seste nicl o localitate cu acest
nume, i totusT in basmele po-
porane din Muntenia, Cetatea
Nedeia joacl un rol foarte ca-
racteristic.
Asa, bung.- oarA, In basmul
«Fiul vinAtorulub, cules de ne-
intrecutul P. Ispirescu, noT ci-
tim :
gImpgratul iardsTil cheml si-1
zise :
Fiule al vingtoruluT, mi s'a
spus de un oare-cine cg tu te
al fi lAudat cg. potT sg. aducT
mesterT de la Nedeia-Cetate, sg.-
ml zideascA un palat, cum nu
s'a mal vAzut Ong acum, Cu
uasele astea de filde i sA-1 in-
vAlestT cu pieile de aspidg. ce
mi-al adus.
Eu, Prea MArite Impgrate,
rgspunse fiul vingtoruluT, nicr cg.
mi-a trecut prin minte una ca
aceasta. Dar cu vrerea luT Dum-
nezeu, cred el voiti putea arg.ta
celor pirttorT, ce poate Rominul
cind voeste i cind are ngdejde
la cel de sus.
Miine-t1 void aduce rgspunsul.
Dupa ce aflA de la moasg.
ce trebui sA faca ca sà: impli-
neascA porunca impgrateascA, se
intoarse a doua zi la impA'ra-
tul i zise:
Prea MArite Impgrate, ca
sg. mg. pot inchina cu slujba ce
mi-aT dat MAria-ta, am trebuintä
de mila MArieT-tale.
58495. Mara. .Dtclionar Goografto. Vol. IL
146
Cere i veT avea, rAspunse
impgratul.
SA-ml daT, zise fiul \rind-
torulur, o sutA de corAbiT cu sane.
-- SA ti se implineascä cere-
rea, rgspunse impAratul.
Luind cele o sutà de corgbiT
pline cu sare, fiul vingtoruluT
pleca cu dinsul pre mare.
Dupg o cglgtorie foarte lungg,
ajunse la Nedeia-Cetate.
AceastA cetate era vestitg pen-
tru mesteriT ei, carr invAtase
mestesugul de la zIne, si nu pu-
tea nimenT sg. intre acolo».
Asa dar pentru poporul din
Muntenia, Nedeia-Cetate a rA-
mas ca un ideal de oras mare-
industrial, vestit pentru meste-
rif sAI.
Aceastd celebritate a Neded
nu se mArgineste insg in cercul
strict al TAreT RominestI, de si
pe aiurea cuvintul a cgpdtat un
inteles ceva maT general.
Ast-fel in Moldova, pe la ju-
mAtatea secolul al XVII-lea, se
chiaml Nedeia o numeroas1 a-
dunare de camera, dupg. cum
in adevar sunt toate ora-
vele comerciale. IatA un pasagig
foarte precis din pravila luT Va-
sile Lupu:
gMaT mare sudaling se chiamg,
chid ca suduT nescine pre altul
in vre-un loc ca acela de cinste
unde vor fi multI oamenT strainT
cu u nul in mij 1 ocul tirgul uT, sag
la vre-o gnedeig» sag in curtea
domneascA sag la vre-un praz-
nic.»
Este invederat darg cd in di-
strictul Dolj, acolo unde se afld
astgzT satul Nedeia, cel de Rugg
balta Nedeia i e lingd gira
Nedeilor, ba si pe aiurea, orY
unde s'ar maT nemeri vre-o lo
calitate romineascA cu acelasi
nume, trebuia sa fi existat oar
chid un important centru co-
mercial, ceia ce se justified in
cazul de fatg prin pozitiunea lo-
www.dacoromanica.ro
CRAIOVA
culuT tocmai la o trecAtoare a
D unAref.
Ce se va fi fAcut Cu el? Cum
oare i dud anume va fi pie-
rit ? Nu se stie.
Traditiunea poporang despre-
scufundarea unuT oras in baltg,
fie ea Intemeiatä pe o catas-
trofA adevdratA ori numaT pe un
ce metaforic, strdmutatà apoi
la capitala OltenieT, unde ea nu
are nicT o ratiune de a fi, s'ar
potrivi de minune cu Nedeia-
Cetate.
Istoria dispgrutuluT oras dol-
jean Nedeia, care ar fi foarte
interesantg prin sine insgsT si ar
rnerita de a fi cercetatä i poate
sg. nu fie Mil legAturg cu ori-
ginele CraioveT.
Cine stie, dacA nu cum-va
Ong si cresterea acesteia a fost
datoritg in parte, dui:a cum se
intimplä. mar tot-d'a-una, cdclereT
und apropiate rivale!
OrT - cum, fundatA in prima
jumg.tate a secolul al XIII-lea,
de cgtre un rege al Cumanilor,
Craiova ne apare, peste vre-o
sutg de anif dupg aceia, deja
ca un oras de o insemngtate
oare-care.
Reamintim cg. Craiova este
locul de resedintg. al banilor
CraloveT, incepind cu vestita fa-
milie Basarabg. a luT Barbu
a fratilor sgT Craiovesti. El este
orasul natal al generalulul Ha-
ralamb, care a fAcut parte din
guvernul provizorig la 1866, im-
preung cu Lascar Catargiu si
Nicolae Golescu. OriginarT de
ad i maT sunt : familiile Bibescu,
Stirbeiu, decedatul pictor A-
man, Iordache Otetelesianu, care
fundg aci prima scoald de fete
din Oltenia (1835), poetul Tra-
ian Demetrescu i altiT.
Scutul orafulut. Patronul
vecheT bisericeT Sf. Dimitrie ser-
vä. de scut al orasuluT.
Limesul roman.Prin strada
94
 CRAIOVA
MArgAritArelul, d. Tocilescu a
constatat cd trece limesul ro-
man, cunoscut sub numele de
Brazda-lut-Novac, care limes,
incepind de la DunAre, din S.
de Hinova si tAind Tara-Romi-
neascA in douA, ajunge iardsT la
DunAre, spre S. de BrAila.
Nu departe de Craiova, tre-
bue asezatä cetatea romana Ca-
stra-Nova, in apropierea cAreia
se aflA, chiar in mijlocul pä-
dureI BucovAtuluT, o cetate pre-
istoricA, de categoria acelora cu-
noscute de popor sub numele
de Yidovir, §i pe care d. Toci-
lescu a descoperit-o si descris-o
cu ocaziunea escursiunilor sale
archeologice.
Craiova, stalie de dr. d. f., jud.
Dolj, pl. Ocolul, orasul Craiova,
pe linia Bucuresti - T.-Severin-
Virciorova, pusä in circulatie la
5 Ianuarie 1873. Se aflä pe a-
ceastA linie, intre statiile Circea
(4.3 kil.) si Isalnita (10.4 kil.).
Este si statia finalá a Enid Cra-
iova-Calafat, pusd in circulatie
la 1 Decembrie 1895. Indlti-
mea de asupra niveluld mAril
de 114'11.58. Venitul acesteI sta-
tiT pe anul 1896 a fost de leT
971815, banT 87.
Craiova, deal, In com. rur. CA-
zdnesti, jud. Mehedinti, pl. Mo-
trul-d.-s.
Craiovita, pilla, in jud. Mehe-
dinti, plaiul Closani ; se for-
meazA din izvoarele muntilor
CupAnul si Gisca si se vars1 in
apa Cerna, dupA ce formeazá
granita intre Rominia si Bana-
tul-TemisoareT. Acest rid este
cunoscut si sub numele de Riul-
CraioveT.
Craiovita, baltii, jud. Dolj, plasa
Ocolul, com. Craiova, pe care
creste trestie si papurA.
'746
Craiul, pildure, in jud. Mehe-
dinti, pl. Motrul-d.-j. ; sine de
com. rur. Miluta.
Craiul, tirld, jud. BrAila, in mar-
ginea de E. a satului Dudescu.
Suprafata sa e de 5 hect., cu o
populatie de 5 capT de fam.,
sati 22 locuitorT, carT locuesc in
4 case.
Vite sunt : 1 I caT, 30 vite
cornute, 200 or si lo rimAtorI.
Craiul, välcea, izvoreste din drep-
tul com. Bdrä.sti-de-Vede, jud.
Olt, pl. Vedea-d.-s., curge de
la N. spre S. pAnA. la Putul-lnI-
PAlArie, unde primeste pe sttnga
VAlceaua-Mica si se varsA in riul
Vedita, intre com. Vlaici si Co-
lonesti.
Craiul-lui-Giuvan, munte, jud.
Gorj, situat la N.-V. com. Po-
lovragi, intre muntele ZAnoaga
si dealul Baia de -Fier. For-
meazA o parte din malul drept
al Gilortulur.
Craiului (Movila-), movilä, spre
S.-E. de com. Gircovul, judetul
Romanati, pl. Balta-Oltul-d.-s.
Cranto§, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
com. Balaciul. Este situat la 5
kil. spre N.-V. de satul de re-
sedintA.
Populatiunea se compune din
12 familiT.
Crapia, baltä, jud. Tulcea. Este
dupl lacul Razelm, cea mal
mare din tot judetul. E situatä
In partea nordicA a plAseT Isac-
cea si a com. Luncavita. Este
formatA de DunAre in vre-una
din revArsArile sale anterioare.
Are o intindere de 16 kil. p.
sal' 1 600 hect. Adincimea me-
die e de 25 metri. Are forma
unuT triunghiä cu multe intrA-
www.dacoromanica.ro
CRASNA
turl si esiturT ; in interioru-I
sunt vre'o treI insule m15.sti-
noase ; este Inconjuratd numaT
Cu stuf ; se revarsä. in Du-
näre prin dou5. girlite : Lata
si Ghidriciul, (la mila 73 si 72),
iar printr' o alta, comunicä Cu gira
Ciulnetul. Pe malul sää sunt
mal- multe cherhanale (pescdrii).
Pestele ce contine este de bunA
calitate ; sunt urmdtoarele speciT:
stiucá., caracudA, lin, plAticA
si biban. Venitul el apartine
statuluT, si se urcA la suma de
60000 leT. In ea se devarsä, in
partea nordicA si balta Papina
(300 hect.), al cAreT venit apar-
tine tot statuluT.
Crasna, plasä, in partea de V.
a jud. Falda. E asezatl intre
plAsile : Podoleni la N. si E.;
Mijlocul la S., si jud. Vasluiu
la V.
Se intinde in lungul dealurilor
si al ptraielor Crasna si Loha-
nuli de la N. spre S., pAnA in
apa rtulur Birlad. Este formatA.
din 20 comune si anume
i. Albefti, in partea de S. a
paseT, pe sesul rtuluT Birladul,
Cu satele Albesti, Gura-Albes-
tilor si Docolina, tirgusor.
Arnafeni, In partea de N. a
piasel formatá. din satul Arml-
seni.
Averefti, maT jos de Ar-
mAseni, cu satele : Averesti,
Plopi si Rosiori.
Bolefti, in partea de N.-V.
a plAseI, Cu satele : Botesti, Por-
ciseni si TAlpAgeni.
Brddicefti, in partea de
N.-V. a plAseI, in sus de Bo-
testi, Cu satul BrAdicesti.
Bunefti, in partea nordicl,
Cu satul Bunesti.
L'ovni, in partea de S.,
din sus de Albesti, lingl riul
Birladnl, Cu satele : Corni si \fiad-
nicul.
Cräsnäfeni, in centrul plä-
 CRASNA
seI, spre V, cu satele : Crasa.-
seni i Valea-Stupilor.
9. Crelefti, in partea de S.
a plaseI spre orasul Hui, cu
satele: Cretesti-de- Jos si Cre-
testi-de-Sus.
IO. Curteni, in partea de jos
a piase, cu satele : Bälanesti,
Budesti si Curteni.
T. Dolhefti, in capätul de
N. al plaseI cu satele : Dolhe-
sti i Petrisul.
Gugefti, In partea de V.
spre N. a pläseI, cu satul Gu-
gesti.
Idriciul, in capatul des-
pre S. al plaseI, cu satele: Dol-
heni, Idriciul, Rádiul i Tilha-
resti.
Oltenefti, in partea de
jos a plaseI, cu satele : Olte-
. nesti i Zgura.
Rofiefti, In partea de S.
a plaseI, cu satele : Bogheni,
Gura-Idriculd, Rosiesti si Va-
lea-luí-Darle.
Stroefti, cam in centrul
plaseI, cu satele : Giurgesti, Stro-
esti i Valea-luI-Bosie.
Tdbaldefti, din sts de
Stroesti, cu satele : Mantul, Ta-
balaesti i Valea-Seaca.
Tirzi, In panca de jos
a plaseI, cu satele : Gura-Cras-
neI, Bahna, Petrilesti i Tirzi.
Tdtdreni, In partea de
sus a plaseI, formata din satul
Tatareni.
Vinetefti, in partea de
mijloc a plise, cu satele: Cor-
deni si Vinetesti.
Pamintul eI este productiv
in cereale si vin ud. Se Ose-
te multa piatra, pe mosiile:
Averesti, Tabaldesti, Cretesti si
Tirzi. Teritoriul plaseI este de-
luros, acoperit cu padurl,
livezI, imase, fin* i locurI de
cultura. irurile de dealurI din
aceastà plasa se prelungesc de
la N. spre S. si se termina In
sesul riulur Birlad, formind va-
747
ile principale ale CrasneI si ale
LohanuluI, prin care curg pi-
raiele Cu aceeasI numire, ce se
varsa In Birlad. Resedinta pla-
seI se afla in com. Cretesti.
Crasna, plasd, jud, Vasluiti. Se
intinde de la N. la S., pe toatá
partea de E. a judetuluI Vas-
luiti. E asezata pe douä culmI
de dealurI, carI formeaza valea
prin care curge piriul Vasluetul,
pana la varsarea lid in riul Bir-
lad, din jos de orasul Vasluití.
Limitele : se margin este la N.,
pana in dreptul satuluT Hilita,
cu jud. Iasi, lar de acolo pe
toata partea de E. cu jud. F6.1-
611 ; la V. cu pl. Mijlocul, de
care se desparte prin 0'11 Vas-
luetul, pana la tirgusorul Coda-
esti, si de acolo cu piriul Vas-
luetul pana in apa BirladuluI ;
iar la S. cu jud. Tutova.
Aceasta plasa este formata
din 12 comune:
. Dobrovciful, cu satele: Do-
brovatul-Rusi, Dobrovatul-Mol-
doveni i Dumasca, in partea
de N.-V. a plasef.
Poiana-arnulut, cu satele:
Poiana-Cirnuld, Pocreaca, Hili-
ta, Trestiana,
Dumitresti-GalateI (arpiti), S chi-
tul-Ducal, Dumitresti i Blaga,
in partea de N.-E. a pläser.
Ciortefti, cu satele : Cior-
testi, erbesti, Pribesti, Deleni,
Coropceni i Crasna, la S. de
Poiana-CirnuluT.
Miclefti, Cu satele: Miclesti,
Chircesti i Popesti, la S. de
com. Ciortesti.
Salga, Cu satele: Solesti,
Bousori i Folesti, In centrul
plaseI.
Stiobordni, Cu satele :
bordni, Baltati i Valea-SilisteI,
in centrul pläeí, in partea de E.
Tdnacul, cu satele : Täna-
cul, Burghelesti i Benesti, la
S. de com. S tioborani.
www.dacoromanica.ro
CRASNA
Munteni-d.-s., cu satele :
Munteni-d.-s. i Moara-Grecilor.
cu satele :
Munteni-d.-j., Gura-Muntenilor,
Bahnari, Dobirceni, Paiul si Chi-
tocul, de-a dreapta si de-a sttn-
ga riuluI Birlad.
io. Minjefti, cu satele: Min-
jesti, Dobirceni-Rdzesti si Se-
cuea, de a stinga riuld Birlad.
Lipovdjui, cu satele: Li-
povdtul, Corbul, Bulboca l Zi-
zinca, de-a dreapta riulur Bir-
lad.
12. Deleni, formata dintr' un
singur sat, la Sudul plaser s't
de-a dreapta rtuluI Birlad.
Dealurl : pe partea stingli
a piriuluI Vasluetul se prelun-
geste o culme ce se desface
din partea de S. a dealuld Bor-
dea, si care culme, intretaiata
de multe val, se lasa pe mar-
ginea de V. a judetuluI, pana
lingä Vasluiti, in sesul Birladu-
la La confluenta piriulul Cras-
na in Birlad, se termina. Un alt
sir pleacal pe partea stingä a
pirlulur Vasluetul, pornind tot
din culmea dealuluI Bordea si
se termina la confluenta piriuluI
Vasluetul, la podul din osea, din
jos de tirgusorul Codaesti. Par-
tea sudica a plaseI se afla peste
riul Birlad, ocupind partea de
S. a dealuluI, ce pleaca printre
piraiele Racova din jud. Vas-
luiti si Simila din jud. Tutova.
Apele : cel mal principal pi-
el-1 ce curge de-a alungul pla-
ser, este Vasluetul ; riul Birlad
trece de-a curmezisul plaseI, in
partea despre S.
Intin derea plaser este de 59594
hect.
Are o populatie de 5050 fa-
mila, sati 25270 sufl., din carI
826 stiti carte.
Ocupatia locuitorilor este a-
gricultura; parte din loc. se o-
cupa cu cultura viilor si a li-
vezilor.
 CRASNA
PAmintul produce tot soiul
de cereale ; griul l'usa i pApu-
soiul se cultivA mal mult, apor
ovAzul i orzul.
Cea mal mare parte a dealu-
rilor sunt acoperite cu pAdurr,
din carT se scot lemne de dife-
rite trebuintr si Cu carl se face
un intins comercia. PAdurf In-
tinse sunt: Codri-DobrAvAtulur,
pAdurile de prin Poiana,
tioborAni, LipovAtul i Chitocul.
Pentru desfacerea productelor
din aceastA plas5 sunt : orasul
Iasi, In jud. Iai, Vasluiul
tirgusorul CodAesti, din pl. Mij-
locul.
NumArul vitelor din aceastA
plasá e de aproape 40000, din
carl 12105 vite marT cornute,
51 bivolT, 19700 or, 66 capre,
1732 cal si 5023 rimätori, etc.
Comunicatia in aceastA plasA
se face pe calea nationall Iasi-
Vasluiu, care trece si de-alungul
eI; apor prin cAl comunale si
vecinale.
Are 13 coll, conduse de 13
invdtAtoff i frecuentate de 480
elevr si 15 eleve ; 39 bisericr,
deservite de 35 preotT si 49
eintAretr.
Crasna, com. 7-ur., jud. Gorj, in
partea de N. a plaiului Novaci,
sub poalele plaiurilor Merisorul,
Ciocazanul i Runcul. E situará
parte pe ses, parte pe coaste
si la E. de com. DrAgoesti. Este
formatA din 2 cAtune, Crasna-
din-Deal, unde e si resedinta
Crasna-din-Vale.
Are o intindere de 913 hect.,
din care 175 hect. arabile, 400
hect. finete, 3 hect. pomet, 103
hect. pAdure, 216 hect. izlaze
in plaiurT si 16 hect. vatra sa-
tului, toate proprietAtT ale lo-
cuitorilor.
Are o populatie de 195 fam.,
sau 260 sufl., din carr 138 con-
trib u ab ilT.
748
Locuitorir posea: 39 plugurr,
35 care cu bol, i cArutl. cu
614 vite marr cornute, 65 caT,
1372 Or, 217 rimAtorl i 440
capre.
Venitul comuner este de ler
835, banT 70, lar cheltuelile de
ler 810, banT 18.
Apele ce udA aceastA comunA
sunt : ptraTele TAnesul i Cioca-
zana, in cAt. Crasna-din-Deal.
Izvoresc din muntr, curg spre
S. se unesc cu apa Crasner,
udA cIt. Crasna-din-Vale i for-
meaz5 Valea-Crasner. Peste a-
ceste ape sunt podurT de lemn,
construite de locuitorT.
Comunicatia se face in Cras-
na-din-Vale, printr'un drum or-
dinar care duce in com. Dr1-
goesti. Mai e un drum care
pleacA din cAt. Crasna-din-Deal
numit Drumul-Mierisorulur, ce
merge pe plaiul cu acelasT nume,
urca in muntele Mocirla, apor
in Molitvisul; se uneste cu Dru-
mul-Arsenilor ce vine de la S.-
trece aläturr cu pichetul
V. ;
Mindra, de unde sue muntele
Piatra-TdiatA unde si se uneste cu
drumul de patrulare tot de pe
frontierl ; se prelungeste de la
pichetul Boian si de aci la pi-
chetul Salanele ; din acest drum
se despart si alte potecT care-I
pun In legAturA cu potecile din
Austro-Ungaria.
In comunA se glsesc : I put;
ii fintinT; 4 joagAre ; 4 morT ;
2 pive pentru bAtut dimiile.
Comuna are i coalA, fondat5.
la anul 1830 i frecuentatA de
32 elevT, din 40 In virstA de
2 bisericr, fondate una
scoalA. ;
la anul 1700 si a doua la anul
1730, de locuitorT, construite de
lemn si deservite de i preot si
2 cintAretr.
Crasna, sat, din com. Ciortesti,
pl. Crasna, jud. Vasluia, la E.
de satul Ciortesti. E situat in
www.dacoromanica.ro
CRASNA
marginea padurer Crasna, pe
o intindere de 1859 hect., din
cari aproape 529 hect. acoperite
cu pAdure, proprietatea d-lur D.
C. Vidrascu. Are o populatie
de 53 familir, sa.5 148 suflete,
din carT 3 familir evrer, cu 15
suflete si 30 familir tiganT, cu
78 suflete.
Are un schit, fácut de Scarlat
Rosetti, pe la 1817, fárl deser-
ventT; o moarä si o circiuml.
NumArul vitelor e de 240: 140
vite mari cornute, 13 cal, 30
or, 7 bivolT, io capre si 40
rimAtorT.
Locuitorir posea: 25 plugurr,
Io care si 3 cArute cu cal.
Crasna, sati Izvoarele,
tire, jud. Prahova, fondatA la
anul 1824, de Dinu Popa Radu
Porlogea, care mal in urind se
cAlugAri, purtind numele de
monahul Chesarie. S'a sfintit
la anul 1828, in zilele Domnu-
luT Alexandru Ghica, cu bine-
cuvintarea Episcopulur de Bu-
z5.11, Chesarie.
MAnAstirea se administreaz5
de un starit, ajutat in partea
ad-tivA de un consiliu econo-
mic i in partea duhovniceascA de
un consilia spiritual. Monahr
sunt 9, mar totl bAtrinr si in-
Crasna, stalie de dr. d. f. (jud.
FAlciu, pl. Crasla, cAt. Oltene-
sti) pe linia pusA
in circulatie la 13 Noembrie
1886. Se aflA intre statiile Ro-
sesti (8.8 kil.) si Munteni (10.8
kil.) InAltimea d'asupra nivelu-
lul mArir de 78".51. Venitul
acester statiT pe anul 1896, a
fost de 55949 ler, 85 batir.
Crasna, deal. Vezr ArmAseni, co-
munl, pl. Crasna jud. FAlchi.
Crasna, loc izolat, in comuna
 CRASNA
Bicazul, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu.
crasna, pichet, jud. Buzail, situat
la poalele muntelut Curul-Mun-
teluT, intre riul Buzdul si piriul
Crasna.
Crasna, 'Mg, in jud Buzati, co-
muna Chiojdul - din - Mea.. Iz-
voreste din poalele Muntelut
Tatarutul si se varsä la dreapta
riulut BuzAul, intre Glajeri si
pichetul Crasna. Formeazd limita.
despre Transilvania.
Crasna, rid, jud. Prahova. Izvo-
reste de sub muntele Moasa,
uda partea de N. a comunet
Homoriciurile si partea de S.
a comuneI Izvoarele, plaiul Te-
leajenul ; curge de la V. spre E.
si se varsa in riul Teleajenul,
intre aceste doud comune.
Crasna, piria, jud. Vasluiu. h-
voreste de pe teritoriul judetulut
FAlciu, din pddurea Rosiori ; for-
meazà in mare parte limita intre
jud. Vasluiti si FAlciti; odAteri-
toriul satulut Crasna, din com.
Ciortesti, pl. Crasna, al terito-
riulut satulut Baltati, com. tio-
borani ; continua cursul spre S.,
u alud teritoriul comu nelor Tan a-
cul o Minjesti si se varsA in riul
Birlad, aproape de moara de apa
de pe mosia Tirzi, din judetul
Falda, facind limita intre acea-
sta mosie si mosia Secuia din
jud. Vasluitt
Pe valea acestuT piriu, a ur-
mat razboiul futre Alexandru-
Voda si fiul sal' Bogdan, la a-
nul 1461, care razboiu s'a in-
ceput din jos de Vasluiu.
Crasna-din-Deal, ciitun de re-
sedinta, al com. Crasna, jud.
Gorj.
Are o intindere de 475 hect.,
din cart 6o hect. arabile, 200
749
hect. fineatA, 2 hect. pomet, 88
hect. pa.dure, 116 hect. izlaz si
9 hect. vatra satului.
Are o populatie de 125 fa-
milit, sati 420 suflete, din cart
88 contribuabilf. Locuitorit po-
seda. : 22 plugurI, 35 care cu
bol si vacl, 400 vite mart cor-
nute, 40 cal, 817 ot, 148 rima.-
tort si 300 capre.
In cAtun este I pul si 4 fin-
tint.
Are o biserica de lemn, deser-
vita de 1 preot si 1 cintdret,
cart slujesc si la Crasna-din
Vale.
Crasna-din-Vale, (-d'hm, al co-
mune Crasna, plaiul Novaci,
jud. Gorj. E situat pe ses si
pe malul sting al apeT Crasna,
la S.-V. cAtunultit salí de rese-
dintA. Are o intindere de 438
hect., din carl 115 hect. arabile,
200 hect. finete, 1 hect. pomet,
15 hect. pAdure, Ioo hect. izlaz
si 7 hect. vatra satulut.
Are o populatie de 70 fa-
milit, sati 206 suflete.
Locuitorit posea : 17 plu-
gurt, 30 care cu bol, 4 cdrute
cu cal, 214 vite mart. cornute,
25 cal, 555 or, 70 rimdtorI si
140 capre.
In catun se afla: 7 fintinI,
4 morl de macinat, 4 joagAre §i
2 pive de batut dimia.
Catunul are o bisericA cu I
cintaret ; preotul ce slujeste este
cel de la cdtunul de resedintl.
Crasnaleuca, sat, pe mosia cu
acelast nume, com. Mitocul, pl.
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti.
Are o populatie de 162 fa-
milit, sati 590 suflete.
Proprietatea mosiet este a
D-net Calimah, t'ascua Moruzzi.
Este o bisericA, cu hramul
Sf. Nicolat, de zid si incApatoare,
facuta in anul 1847 de fostul
proprietar, N. Vircoliciti ; este
www.dacoromanica.ro
CRASNALEUCA
deservita de 2 cintarett si I pa-
laman
Calitatea pamintulut e bund.
Satenii improprietArie ati 331
hect. 50 ar. pamint ; lar pro-
prietarul mosid, 3158 hect. 28
ar. cimp. si 1 1 hect, 46 as.
padure de stejar si luncä de
lozie la Prut. Iazurt sunt 2, din
care unul numit Vircoliciul este
de 14 hect. 32 as. si contine
multI pese si raer.
Vite de soiù bun se mal ga-
sesc pe la locuitort.
In timpul defunctulut Print
A. C. Moruzzi, se cultiva cu re-
nume pe aceasta mosie rasa
vitelor. Se aflati vite de rasa
bovina de cel mal ales sola
bucsan ; erati buhat adusi din
strainatate, din cele mal alese
soiurt si mal potrivite cu cli-
ma t'Ora Vitele de rasa ca-
valina se ~ají in numeroase
herghelit, cu epe alese din cele
mal bune herghelit ale proprie-
tarilor : Bals-DumbrAveanu, Can-
tacuzino - Boian, Stroicr, Ven-
tura, Gherghel si LAtescu si
inbunAtatita cu armasart Arabt
si Englejt. Vite de rasa ovina,
se gdseati in turme, unele sur-
cane si altele VOY ; berbect de
Spania si Transilvania. ardurt
de vite de rasä porcina de cele
mal alese soiurt, cretI si blegI;
gert Englejl si Ungurt. Prin
metodá si ingrijire, s'a ridicat
prasill frumoasa, aleasä si re-
numita, care astazt a inceput a
se pierde.
Piriul mal principal ce tre-
ce pe mosie este Ghireni, iar
pe hotar riul Prutul.
Preatra calcarlcä se gaseste
multa pe litiga Prut, dar se
extrage putind si numai pentru
trebuintele locale.
Drumun principale sunt : a-
cel de la RAdAuti la 1 efánesti
si acel ce duce prin Cotusca
la Dorohoiu si Botosani.
 CRASNET (CURMXTURA-)
Hotarele mosiei cu : Prutul,
Ghereni-Curt, Miculinti, Bodron
si Cotusca.
Loe insemnat: Piscul-Crucei
numit si Hotarul-Turculd.
Crasnei (Currnätura-), /oc izo-
lat, in jud. Buzati, com. Chiojdul-
din-Bisca, unde piriul Crasna,
intilnind Plaiul-Bitii, se curma
si incepe a se dirige spre N.-E.
Crasnei (§esul-), ,ces, se Intinde
de-alungul comunei Tirzi, pl.
Crasna, jud. Falciti, In supra-
fata. de 450 hect., futre dealu-
rile : Lohanul si Birladul.
Crasnicola, grind, in jud. Tul-
cea, pl. Sulina, pe teritoriul co-
munei rur. SE Gheorghe salí
Cadirlez. E situat in partea su-
dica a plasei si cea esticá a
comunei. Impreund cu Grindul-
Plopilor, formeazd cele doud pre-
lungirl ale grindului Hundiul.
Are 1 00 hect. si este nepro-
ductiv.
Crasnicola, punct trigonometric
de observatie de rangul I-iti, in
jud. Tulcea, pl. Sulina, comuna
Cadirlez, in partea apusana a
plasii si a comuneI si in coltul
sud-vestic al grindulur Hudiul.
Crasovschi, grind, in jud. Tul-
cea, pl. Sulina, pe teritoriul co-
munei rur SE Gheorg,he sati
Cadirlez. Se desface din grin-
dul Carasovschi ; se intinde in
forma una panglici, spre S., a-
viad o directiune generala de
la N.-E. spre S.-V.; se impreunä
Cu grindurile Vasile si Trofinci-
Vovilion, spre a forma grindul
Carasovschi. Are o lungime de
4 kil. si o intindere de 16 hect.
Este inconjurat Cu stuf, si e ne-
productiv, fiind acoperit cu nisip.
Cra§co, vale, in com. rur. Izvo-
750
rul-Birzei, pl. Ocolul-d.-s., jud.
Mehedinti.
Cravia, iezer, jud. Braila, la S.
iezerului Patiul, din com. Chis-
cani; comunica in partea de N.,
printeun prival, cu iezerul Pa-
tiul.
Cravita, girlä, jud. Dolj, plasa
Balta, com. Macesul-d.-j., prin
care Balta-Mare sati Cima, co-
munica., in partea de E. cu balta
Nedeiul.
Cracana. Vezi Beciului (Dealul-),
com. Rosiori, pl. Fundul, jud.
Roman.
Cracana, vaa', jud. Braila. E si-
tuat pe teritoriul comunei Na-
zirul, la N. pl. Vädeni. Ad, fa-
cindu-se sapatuff de bordee, s'ati
gásit oseminte si ruinele unei
mcschei turcesti.
Cräcanul, vale, jud. Prahova.
Izvoreste de la E. de com. Va-
lea-Lungl, pl. Prahova, si se
varsa in pirtul Puturosul, tot in
com. Valea-Lunga.
Cracanata, numire ce se mal' da
movild Olacul, dup5. mosia Sal-
pul, jud. Buzas.
Crà'cAnata, loc izolat sihan.
jud Buzati com. Lipia, asezat In
unghiul format din Inelnirea o-
seld vecinale Lipia cu soseaua
nationalä. In fata sa se aduna
mai multe viroage, din care-si
ia nastere riul Calmatuiul.
CrAcanelul, ostrov, jud. Braila
coprins intre Cremenea si Paca.
Cracdnelul (Paca), ramifica-
(le a Dunärei, jud. Braila. In-
cepe de la Gura-Girlutii si pana
la S. de Ibisi si uda partea de
V. a ostrovului Cracanelul.
www.dacoromanica.ro
CRACÀOANI
Crfica'oani, com. rur., In capatul
despre N., in partea centrall a
plaser Piatra- Muntele, judetul
Neamtu, asezata intre com. Gru-
rnazesti, Filioara si Vinatori-
Neamtulur, care vin situate spre
N., despartite fiind prin limita
conventionala a plasei ; comunele
Hangul si Buhalnita, asezate
catre V. si de care se desparte
prin ramura muntelui Doamnei
si o parte a ramurei muntelui
Giurca; comunele Gircina si Do-
breni, spre S., despartite fiind
de Cräcaoani prin ramurile mun-
Olor Muncelul si Negresti (im-
preuna cu piscurile lor); comu-
nele Bodesti-Precistei si Cirligi
spre E., despartindu-se prin li-
mite conventionale.
Terenurile sale sunt aciden-
tate, prezintind pozitiuni fru-
moase si salbatice, munti aco-
peritI cu paduri nestrabatute de
brazi; vai ce se deschid pe cur-
sul pirlului Cracaul si a afluen-
tilor sal, Incepind din dreptul sa-
tului Magazia si ldrgindu-se din
ce in ce catre sesurile comund
Dobreni.
Comuna Crdcaoani este for-
mata din satele : Cracaoani, Cra-
clul-Negru, Magazia si Ghin-
dloani, cu o populatiune de
754 familii, saii 3639 suflete,
din cal-1: 1833 barbati, 1809 fe-
M eI ; 1906 necasatoritI, 1471
casatoriti, 254 vaduvi si 154
vaduve, i i divortatI; 953 /A-
etl, 815 fete ; 20 straini. .5 tiil
carte 838 persoane ; nu stiti
3401.
Dintre locuitorii improprieta-
ritI in 1864, sunt astazi 294 cari
stäpinesc insisi locurile ion; 242,
ca urmasI; 3 locuri sunt para-
site ; I loc este ocupat de atre
altii de cit cei In drept; t loe ra-
mas pe seama comuneT. Dintre
locuitorii improprietariti in 1878,
sunt asta-zr 36 casi staptnesc
insisi locurile Ion; i ca urmas
CRXCÄOANI
0 79, carl desi insuratT si cul-
tivatorT de pamInt, dar n'aa
nicr o proprietate, precum niel
perspectiva de a mosteni ceva
dupa urma parintilor lor le-
giuitT.
Satenir se ocupä cu agricul-
tura, exploatarea padurilor, ex-
ploatarea terenurilor (scoaterea
pietrelor si facerea varuluT), in-
dustria primitiva (rotaria, tesd-
toria). . Are o populatie de 299 fa-
Terenurile pentru agricultura
se cultiva pe o intindere de
722 hect. 86 aril.
Suhatul (ima011) are o intin-
dere de 328 hect. 90 aril, nu-
trind un numar de 4253 capete
de vite.
In aceastä comunä se aflä :
6 bisericI, deservite de 5 preotr
si 13 eclesiarhT, platitl cu 1200
ler pe an. Venitul fonciar al
pamInturilor bisericestr se urea
la suma de 2151 lel.
Este I scoala, conclusa de 1
invatator p15.tit de stat ; I fa-
bricä de spirt, cu un capital de
200000 lei, 45 lucrAtorl 0 care
produce pe zi 1200 litri ; I fa-
bria de cherestea, cu 2 gatere
purtate de apa ; 5 pive pentru
facutul sucmanelor ; 2 moil de
apa ; 2 cizmärli ; 4 fierArir; 2
stolerir, 6 rotariT ; vararir ; ca-
riere de piatra.
Budgetul comuner e de 8774
ler, 19 banI la veniturI 0 de
8248 leI la cheltueli.
Comunicatia cu satele vecine
se face prin §oseaua judeteang
Piatra - Neamtu, care sträbate
teritoriul comund, de la S. spre
N., trecind prin satul CrAcd-
oani ; prin oseaua comunall,
care incepe dintre kil. 21-22.
aI §oseleI precedente §i duce
prin satul Ghindaoani la satul
Topolnita (comuna Humulqti);
precum 0 prin diferitele dru-
murI naturale care leagä diver-
sele localitätl (mänästirea Ho-
751
raita, satul Magazia, satul Cra-
cdul-Negru).
Cräcfioani, sat, In comuna Crä-
cäoani, plasa Piatra-Muntele, ju-
detul Neamtu. E situat in dru-
mul oselel nationale judetene
Piatra - Tirgul - Neamtu, la 24
kil. 400 m. depArtare de ora-
ul Piatra, pe valea piriuluI Cra-
caul, inteo pozitiune admirabilä.
milli, sati II 1 1 suflete, din earl' :
541 bärbatI, 570 femeI ; 579
necasatoritr, 452 casatoritT, 76
vacluvl, 4 divortatI. -ciii carte
84, 1027 nu. stiu.
In acest sat se afla. : rese-
dinta comuner ; o scoala, frecu-
entata. de 70 elevI ; o fabricä de
spirt, cu un capital de 200000 leT,
45 lucrätorT si produclnd 1200
litri pe zi ; 5 moll; 4 pive ; 2
herästrae.
Cracloani, mofie, in comuna cu
acelasI nume, pl. Piatra - Mun-
tele, jud. Neamtu. E situatà
intre mo0ile : Baltätqti, Han-
gul-Dobreni 0 Ginddoani.
Odinioara se zice cä a fost
unita cu mosia Bältatesti Intl' un
trup, si ea' a format un cnezat.
CrAcaoa§uldi (Piriul-), piriieq,
in jud. Neamtu, com. CI-deg-
oani, pl. Piatra-Muntele. (Vezi
Cracäul, piriti).
Craciunul, deal, intre chtunele
Valea - Popei 0 Huluba, plasa
Itiurile, jud. Muscel.
Craciunul, virf de deal, in jud.
BacAti, pl. Bistrita-d.-s., de pe
teritoriul com. BlAge§ti.
Craciun (Movila-lul-), movild,
in jud. Tecuciti, pe teritoriul
comuneI Negrile0, plasa Ni-
core§ti, la marginea de E. a
comuner.
www.dacoromanica.ro
CR X CliTNA
CrAciuna, ruine ale uner cetdit
vechr, aflatà nu departe de Odo-
besti, jud. Putna. Pe timpul lur
Cantemir, dupd afirmatiunea a-
cestuia, ruinele se vedeati Incà
si ele se aflaa la picioarele mun-
tilor Vrancea, nu departe de
manastirea Mira : «In radicibus
montium Vranccie, non procul
a Mira, monasterio pietatis bene
mer, principis Constantini Can-
temirii monumento, antiquissi-
mae civitatis rudera reperiun-
tur, in quibus tamen nulla tem-
poris ant conditorum invenire
potuimus indicia. Locus ipse
hodie ab incolis Cracsuna vo-
catur». (« D es criptio Moldaviae».
Ed. Buc. 1875, pag. 12). Mi-
ron Costin serie de asemenea
cä pe timpul lur, abia se mar
vedeaa urmele acester cetatI :
«Ake multe (cetäti) carora staa
näruiturile de abia semnele se
cunosc si pre Milcov, mar sus
de Focsani, de care pomeneste
Ureache Vornicul cà o chiama.
Craciuna». («Opere complecte»,
editia V. A. Urechiä, tornul I,
1886, pag. 409). De cetatea
Crriciuna se pomenWe in rlz-
boaele lur Stefan - cel -Mare cu
Muntenil in anul 1475, precum
§i de starostif ce o administrati
i de pArcAlabil. Valcea i Ivan,
pe carii, dupd pacea cu Radu-
Vodd, Stefan I.a pus sä admi-
nistreze cetatea §i tinutul el,
carele se chiaml. tinutul Put-
neI : «Iar Stefan-Vodä pornitu-
s'ail dupg &mil', cu MoldoveniI
01 0 acer woo de Le§I 0 ati
gonit pe TurcI Sua ati trecut
Siretul la Ion4e§ti, unde se
chiamä vadul Turcilor 0 pänä
astä.a. Si acolo, deasupra Sire-
tuluI, la movila cea mare a
Tecucluluï, ati odihnit trer zile.
Si 1-ati venit veste de la sta-
rostiI de CrAciuna, ce-I zic a-
cum Putna, cl Radu-Vodà vine
Cu WI asupra luI Stefan-Voda
 CRXCIUN4UI.
fara veste. lar maT inainte era
price futre amindouä tarile, el
Tara - Munteneascl vrea sa fie
hotarul saa pana in apa Tro-
tusuluT ; lar MoldoveniT nu-T la-
salí, pana aa vrut Dumnezeu
de s'atí tocmit asa. i ati luat
tefan-Voda cetatea Craciuna,
ca tinut cu tot, ce se chiama
tinutul PutneT i Fati lipit de
Moldova si aa pus parcalabiT säT,
pre Välcea si pre Ivan . («Le-
top.» I, pag. 161-162). Si n-
«Cronica Rominilor» toin.
II, pag. 98, unde cronicarul
adauga ca explicatie Cräciu-
na era o cetate la Putna, dea-
supra MilcovuluT» UniT cred
ca cetatea Craciuna ar fi fost
in locul numit Cetatea, care e
piscul cel maT inalt din dealu-
rile Odobestilor. Cum lusa,
dupa spusele luT Cantemir,
ciuna se afla la poalele mun-
teluT, iar niel de cum in virful
luT, e usor de inteles ca din
nestiinta se atribue acesteI lo-
calitatl aceastd pozitiune. (Vez1
Cetatea).
Craciunasul, pddure, in judetul
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, co-
muna Stelnica, In insula Balta.
Craciunea saa Viorica, mofie
a statuluT, jud. Covurluia, com.
Independenta, pl. Siretul, fostà
pendinte de mdnastirea Adam.
Are 804 hect., din carT 77 pa-
durT si 9 viT, si e arendatä. cu
16700 leT anual.
CrAciuneasca, izvor, in judetui
BuzAti, com. Cislaul, cat. Cra-
ciunesti ; incepe din localitate
si se scurge in riul Cricovul-
Mare.
CrAciuneasca (Semeseasca),
mofie, in jud. Buza, comuna
Boldesti, cat. Gradistea. Are
489 hect., din carT 180 araturT,
752
170 fineata i izlaz, restul sa-
raturT si sterp. Se numeste de
locuitorT si Afumacioara.
CrAciuneasca, pddure particu-
larä., jud. Prahova, com. Gor-
netul - Cricov, pl. Cricovul, in
intindere de 95 hect., proprie-
tatea scoalel «Craciunescu» de la
Miza, supusa regimuluT silvic.
Cräciunei - de -Jos (Radomi-
resti), com. ur., in jud. Olt,
pl. Siul-d.-j. E situata pe pi-
riul Calmatruiul (ramura I a nu-
mita si Sodolul), la distanta de
45 kil, de capitala judetuluT si
la 14 kil. de Draganesti, ree-
alta plaseT.
Se compune din satul Crd-
ciunei, numit i Radomiresti .si
cat. Radesti numit si Fripti.
Are o populatie de 448 fa-
miliT, saa 1775 suflete, din
carl 378 contribuabilf, carT lo-
cuesc in 48 case si 300 bordee.
MeseriasT sunt : 2 cojocarT,
4 croitorI-abagiT, 8 fIerarT si 3
dulgherT-zidarT.
Tot teritoriul comuneT se in-
tinde pe o suprafatä de aproa-
pe 2000 hect.
Pamintul de cultura e ses spre
E. si delos spre V., fiind braz-
dat de niste dealurT, numite Coas-
tele-SodoluluT cu pämint de cea
maT burla calitate.
LocuitoriT desfac marT canti-
tátT de cereale la schelele din
Turnul-Mdgurele si la gara din
Rosiori, de care sunt mal apro-
pi atT. nata acestuT oras este bu nä.
si face un comert intins numaT
cu productiunile comunelor Cra-
ciunei-d.-j., Craciunei-d.-s , Mihd-
esti-d.-j. si Mihaesti-d.-s.
Loc. posea.: 700 vite mal-1
cornute, zoo cal si epe, t000 oT,
40 capre si 500 porcT.
LocuitoriT improprietaritT du-
pa legea ruralä sunt 254.
In raionul comuneT e o bise-
www.dacoromanica.ro
CRXCIUNEI-DE-JOS
rica, deservita de 3 preotT si
2 cintaretr, platitT din budge-
tul comuna Ad sunt i doul
morT cu aburT.
Este o scoala, frecuentata de
55 copiT (49 bdeti i 6 fete),
din numarul de 177 (14 baetT
si 63 fete) in virsta de scoall.
Cu intretinerea eT statul chel-
tueste anual 1242 leT. Stiti carte
112 barbatI si 8 femel.
Comerciul se exercita de doi
circiumarT
Veniturile comuneT sunt de
5656,84 leT si cheltuelile de
5656,84 leT. Comuna se leagl la
S. printr'o sosea vecinala ca com.
Poiana; la E. cu
prin soseaua judeteana Rusca-
luT-Toader (distantä. de IO kil.)
si la V. prin aceeasT osea i cea
nationala, Turnul-Magurele-Sla-
tina, cu capitala judetuluT.
In partile de N.-E. si S.,
e inconjuratä de dealurT cu
vil. La V. se afta un lac, cu
o suprafatä de aproape 2 hect.,
in care se gaseste si putin peste.
Tot aci se intind si päminturile
de cultura ale locuitorilor.
Comuna se limiteaza la N. cu
Craciunei-d.-s., la E. cu
esti-d.-s., la S. cu Poiana i la
V. Cu Dealul-OltuluI.
Craciunei - de - Jos (Radomi-
resti), sat, formeaza impreung
ca cat. Radesti comuna cu ace-
lasT nume, pl. Siul-d.-j., judetul
Olt. Are aproape 1600 local-
toff, din carT 224 sunt impro-
prietäsitT dupa legea rurall. Aci
se aflä primaria, scoala, biserica
si o moara cu aburT.
BatriniT spun ca, pe ti mpul raz-
meritilor, multe familiT de peste
Olt, din satul Vladimir, s'ají
asezat ad, in partea de S., unde
se vad si pana azT urmele lo-
cuintelor lor. De atuncT satul a
inceput a se numi Vladimiresti
si apoT maT tirziu Radomiresti.
 CRXCliSEI-DE-jOS
Craciunei-de-Jos, deal, in raio-
nul comuneT Cu acelasT nume,
pl. Siul-d.-j., jud. Olt, pe care
se cultiva 25 hect. 25 arii vie.
CrAciunei-de-Jos, deal, comuna
Graciunei-d.-j., pl. Siul-d.-j., ju-
detul Olt, pe care se cultiva. 25
hect. 25 ariT vie.
CrAciunei-de-Sus, com. rur., in
jud. Olt, pl. Siul-d.-j. E situata
pe lipa stinga a CalmatululuT,
numit si Sodolul, la distanta de
42 kil, de capitala judetuluT si
la ro kil. de Draganesti, rese-
dinta plaseT.
Comuna e vechle. Are o po-
pulatiune de 887 locuitorT (405
barbatI si 402 femeT); 208 capT
de familie, din carT r8o contri-
buabill ; locuesc In 55 case si
122 bordee.
LocuitoriT desfac pro dusele la
Turnul-Mdgurele si Rosiori. Mo-
sia a fost proprietatea d-luT Mih.
Plopeanu ; azI e in posesiunea
d-luT G. Badescu, care are 1249
hect. arabile l'i 300 hect. pa-
dure.
Locuitorr improprietäritT dupa
legea rurala, sunt 119, Cu 334
hect. Viile ocupa o suprafata de
40 hect. 75 ariT.
Pamintul de manca e mal
mult §es, negru-humos si fertil.
Vite sunt : 178 caf, 381 bol,
120 vacT, 30 bivolT, 105 capre,
1224 or, 297 berbecT si 90 porcI.
Tot teritoriul comuneT se in-
tinde pe o suprafata de 1924
hect.
In raionul sari se afla : 1 scoall,
cazarma comp. 8 din reg. III
de dorobantl si o biserica, care
poarta unnatoarea inscriptiune:
(Cu vrerea TatiiluY si a Fiului o In-
detnnarea SfIntuluY Duh, ridicatu-s'aii a-
cesan sfintet si Dumnezeeascn bisericif,
de cntre robul luY Dumnezen, Alecu Plo-
peanu, cu stdruinsa dula gin Mihail Plo-
pe anu, cu sosia sa Safta si cu O lor :
o8495. Morolo PtC001147 Geografic. Vol. Il
763
Alexandru, Alecu, by si Elena, la anul
de la Christos 1859.,
Biserica e deservita de r preot
si i cintaret, plätitT de locui-
torT si de comuna.
coala s'a infiintat aci, de la
1881, si e sub un acoperi§ cu
primaria. Se frecuenta. de 13
copiT (12 baetT si i fatd), din
numarul de ii8 copiT (65 baetT
si 53 fete) cu etate de scoala.
Cu intretinerea el, statul chel-
tueste anul ro8o lei. tii-I carte
in com. 37 bärbatT si 2 femeT.
Aci se fabrica, in termen de
mijloc, 15 hectol. prastind, 6
hectol. drojdiT si se produce 109
hectol. vin.
Sunt 35 stupT de albine.
Comertul se exercitä de 3
circiumarl.
Veniturile comuneT se ridica
la suma de 3323 leT si chel-
tuelile la aceeasT suma..
O singura osea comunall
leaga aceasta comuna la V. cu
Draganesti, resedinta plaseT. La
E. si S.-E. de comuna se Malta
Dealul-CalmatuiuluT (Sodolul), a-
coperit cu vil", de unde se In-
tinde o cimpie, numita tiuca,
udatä de valea si lacul tiuca,
unde se afla si locurT de cul-
tura; apoT se Iiiniteaza cu Seaca-
Belciugata.
La V. se afla Valea-Calma-
tuiului (Sodolul), care formeaza
aci o bala intinsa. Dincolo de
ea se inalta dealul Sodolul, aco-
perit cu pädure; lar la S.-V. se
afla cimpla Sodolul, cu locurT
de muna., care se intind pana
In lunca OltuluT si se limiteaza
ca com. Daneasa, cát. Pestrea.
La S. se limiteaza cu com. Cra.'-
ciunei-d.-j. (Radomiresti) si In
aceasta. parte Dealul-SodoluluT
e acoperit cu vil. La N. si N.-
E. se Intinde valceaua si cim-
pia Burdeanca, cu locurl de cul-
tura si se Invecineste cu mosia
Stoicanesti.
www.dacoromanica.ro
CRXClUNESTI
Pe teritoriul comuneT se afla
si urmatoarele movile : Movila-
Caprif, la V. si Movila-Sdpata, la
N. Valcelele sunt : titioca, la E.
si Sodolul, la V. La S. in Dea-
lul-CalmatuiuluT, se afld o lipa,
nu mita. Rusca.
CrAciunei-de-Sus, deal, in co-
muna cu acelasf nume, pl. Siul-
d.-j., jud. Olt, pe care se cultiva
40,75 hect. vie.
CrAciuneni, sat, in partea de S.
a com. Buimaceni, pl. Jijia, jud.
Botosani. E situat pe coasta de
deal si in dreapta JijieT. Are o
suprafata de 1053 hect. si o po-
pulatie de 48 fam., sarz 145 su-
flete, din cae 36 contrib.
Are i biserica, cu r entaret ;
2 morT de al:4; i circiuma.
Vite sunt : 275 boT si vacT, 50
cal, 6o oT, 95 porcI si 16 stupT.
CrAciunescu, rimnic, in jud. Su-
ceava, satul Lama.§eni, proprie-
tatea preotuluT Gheorghe Cra-
ciunescu.
Craciune§ti, sat, face parte din
com. rur. Albesti, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Olt. Are o populatiune de
3oo locuitorT.
Craciune§ti, sat, face parte din
com. rur. Dobroteasa, pl. Oltul-
d.-s., jud. Olt. Are o populatie
de 326 locuiton. Cade in par-
tea de V. a comuneT.
Criciune§ti, sat, in partea de
V. a comuneT Draguseni, plasa
Funduri, jud. Vasluiu.
Are o intindere de 858 hect.
si o populatie de 16o suflete.
Craciune§ti, vechig schit, in ju-
detul Buzati, com. Cislaul, cat.
Buda. AzT abia i se mal cunosc
ruinele. In giurul sal.' s'a for-
mat satul Craciunesti.
95
 CRACIUNEVTI
Craciune§ti (Schitul-Crficiu-
ne§ti), sub-divide a cat. Buda,
din com. Cislaul, jud. Buzati.
Cráciune§ti, loc, asezat in pantA,
catre sesul Crasna, in partea
de V. a satuld i ctm. Corni,
pl. Crasna, jud. Falda, pe care
trece drumul ce duce la Gura-
Crasna.
Cräciune§ti, mofie, In jud. Bu-
zaii, comuna Cislaul. Are 300
hect., din care 260 padure si
40 arabile. Partea luT loan Cra-
ciunescu din aceasta mosie a
fost lasatä de proprietar scoald
din Mizil.
Craeasa, localitate , in partea
de E. a com. Stänilesti, jude-
tul Falda, pe sesul dintre apa
PrutetuluI i riul Prutul, mar
spre S. de localitatea numita
Imparateasa si filtre satele Sa-
rata si Voinesti.
Craeasca, pîrîi2, jud. Roman, ce
curge prin pl. Fundul, com. Bo-
zieni. Este format din pIraiele
Chisalita i Zimbru, carr se u-
nesc la satul Crdesti. De aid
fa numele de piriul Craeasca
pana aproape de varsare, unde
se mar numeste si Toinar. El
curge de la satul Craesti, de
la N.-V. spre S.-E. si se varsa
in riul Birlad, de a stinga,
la E. de satul A-Treia-Parte.
Uda satele Craesti si A-Treia-
Parte. oseaua judeteana Ro-
man - Vasluiu urmeaza malul
sting al piraielor Chisalita
Craeasca, pana aproape de satul
Bacesti, de unde apoT soseaua
trece pe malul drept al piriuld
Craeasca. Aproape de varsarea
sa In riul Birlad, el incepe a
purta numele de Toinar i va-
lea sa aproape de varsare se
confunda cu aceia a pirluld Gir-
bovita. Este in coprinsul jud.
754
Roman cel mai mare afluent
al riuluT Birlad, avind o lun-
gime de aproape to kil.
Crae§ti, com. rur., In jud. Covur-
luid, pl. Zimbrul, la vr'o to kil.,
in partea vestica, de Bujorul
si la 65 kil. de la Galati. Se
margineste la N. si N.-E. cu te-
ritoriul com. Jorasti, la S. si
S.-E. cu Virlezi, la V. cu Smulti
si la N. si N.-E. cu Draguseni.
Situata pe Dealul-Craestilor, a-
ceasta comuna e formata din
un singur sat vechit razäsesc.
Are o populatie de 318 fam.,
sail 1073 sufl., din carl 555
barbatr, 518 temer; 508 necasa-
toritl, 478 casatoriti, 8 i vaduvI
si 6 divortati. tiü carte 241
persoane ; nu stiu 832. Straini,
sunt 4 fam. izraelite, cu 18 su-
flete. Sunt 271 case.
Suprafata teritoriuld comu-
net Craesti e de 2736 hect., din
carT 2162 arabile, 50 padure,
30 tufdris, 280 imas, 15 fineatd,
114 vir si 85 vatra satuld, Cu
gradid, ripT i pamint netrebnic.
Fiind teritorih razasesc, nu
se afla in localitate proprietarI
marT ; statul insa posea tru-
pul de mosie Uncani.
Numarul total al vitelor e de
1866 capete, i anume: 3 taurT,
305 boT, 198 vacT, 47 juncT, 29
junce, 15 gonitorI, 14 gonitoare,
45 niinzatT, 38 minzate, 149 vi-
teT; 2 armasarT, 64 epe, 92 cd,
18 berbed, 942 oI si 5 capre.
Se seamana aicI cu deose-
bire gnu, secara, pdpusoT si orz.
Productia agricold in total se
socoteste la 24239 hectol.
Productia vinicola e de t8000
decal. pe an.
In Craesti sunt 130 plugurT
de sistem vechia ; 5 circiume ;
o pravalie de alte marfurT; 7
meseriasT ; 4 morT de vint.
Stupi de albine sunt vr'o 40.
Veniturile acesteI comune se
www.dacoromanica.ro
urca la 5965 ler, 40 bad, iar
cheltuelile la 4197 leI, 62 banT.
Sunt 221 contribuabilT.
Biserid sunt 2: una cu hra-
mul Sf. VoevozT, zidita in 1836,
si a doua, cu hramul Sf. Nicolae,
rezidita in 1838; ambele ara.
pamInt. Crlesti formind o pa-
rohie, are i preot paroh si 2
Este o scoalä mixtA, infiin-
tata in 1868 i frecuentata de
59 elevI inscrisT, din carT ur-
meaza regulat 41.
Pe teritoriul acesteI comune,
nu insa prin sat, trece calea
judeteana Galati-Birlad, pe o In-
tindere de 4 kil.
Legenda populara spune.ca.
nutnirea de Craesti ar veni de
la un el-ah', asezat aicT in thn-
purile vechT si care ar fi avut
un fici, Cu numele Barbante,
casatorit cu Sita, una din fiicele
baneseT din Baneasa. Alta ver-
siune tusà atribuie intemeierea
satuld CrAesti la treT batrinT :
Prosie, Sora si Bogdan, ce aveati
portiunT insemnate de pamInt,
ale caror hotare se cunosc
azI.
Cräe§ti, com. rur., in judetul Te-
cuela, pl. Stanisesti, la o dis-
tanta de 66 kil. de capitala ju-
detuluT si de 16 kil, de a plaser.
E compusa din 4 catune : Bel-
ciuneasa, Benesti, Crae.sti si Va-
lea-Babel. Situata pe piriul Po-
jorita si pe lingd piriul Dobrot-
forul.
Are o populatie de 448 fa-
mili!, sari 1535 suflete, locuind
in 426 case.
Sunt 431 contribuabilT.
In comuna se afla dou5. bi-
sericT, una In Crlesti si a doua
In Benesti, deservite de 2 pre-
oti 3 cintärett.
Are 2 : una In Craesti,
care dateaza de la anul 1864 si
este frecuentata de 42 copil
 CRÄESTI
(41 bletr 0 I fan), din numa-
rul de ii8 copiI (78 ba.etl
40 fete) in virstä, de §coalä. ;
a doua in Bene§ti, infiintata la
1892, frecuentatä. de 51 copiI
(49 bdetT $i 2 fete), din numdrul
de 65 (47 bdetl i 18 fete)
in virsta de §coald.
titi carte 36 barbatI §i 9
femd.
Veniturile comuneI sunt de
4230 leI.
Teritoriul comuneI are o su-
prafatä. de 1510 hect. Locui-
toril, parte raze0 vechI, stäpa-
nesc 1120 hect. ; parte fo§tI
claca0 improprietaritI in 1864,
stapdnesc 64 hect. ; iar proprie-
tarul din Bene§ti, Gheorghiade,
are 227 hect.
LocuitoriI posedä.: 25 plu-
gurI de frer §i 19 de lemn ;
ma§ina de treerat ; o moara de
abur' §i 4 de vint.
Vite sunt: 306 bol, 256 vacT,
124 cal, 104 epe i 240 porcI.
Comuna e brazdatä de dea-
lurile Pojoriter, Domni§oruluI,
SohodoluluT, la E.; Dealul-Sta-
ni§e§tilor, la N.; Balote§ti, Li-
chiti§eni, Ruget i Calapode§ti,
la V.
Este strabatutd de piraIele :
Pojorita, care trece prin mijlo-
cul satuluI CI-AWL i Dobrot-
forul care vine din com. Sta-
n4e§ti i dupa ce uda satele :
Belciuneasa, Bene§ti i Valea-
Babel, curgind pre S. se varsa
in Zeletinul.
Comuna este strabatuta de
§oseaua judeteana, care merge
la Stani§e§ti paralel cu Dobrot-
ford, impartindu-se la satele
Bene§ti, Belciuneasa i Crde§ti.
Se märgine§te la N. cu co-
muna Stani§esti, la S. cu com.
Moto§eni, la E. cu com. Burdu-
saci, la V. cu com. Vultureni.
CrAe§ti, sat, in jud. Neamtu, co-
muna Talpa, pl. de Sus-Mijlo-
7n5
cul. E a§ezat sub coastele des-
pre E. ale dealuld Uscati, tntre
satul Breaza, de care se des-
parte prin iazul i piriia§ul ca
acela0 nume, (la N.-E.) satul
Birgäoani, de care se desparte
prin pirlul Bahnita, (spre S.-E.) ;
satul Borni§ (spre V.), de care
se desparte prin limita comu-
nd, cre§tetul dealurilor Borni§
Uscati.
Terenurile sale se apleaca
spre S.-E., legindu-se cu Valea-
Birgdoanelor. Vatra satulur are
o intindere de 90 hectare, 50
ariI, impreunà Cu locurile ve-
cina§e ce-I apartin.
Are o populatie de 17 fa-
saa 140 suflete.
Sunt 20 contribuabilI.
Numdrul vitelor se urca la
40 capete, i anume : io vacI,
5 cal*, 6 juncI, 10 cif 0 9 capre.
Comunicatia cu satele vecine
se face prin §oseaua ce da din
drumul satuld Birgaoani spre
Talpa, §i duce prin satul Bor-
ni§ la satul Dragomire§ti, pre-
cum §i prin alte drumurI na-
turale.
CrAe§ti, sat, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Bozieni, la uni-
rea pirluluI Chiselita cu piriul
Zimbrul, spre N.-E. de satul
Bozieni.
Are 85 familiI, sati 319 su-
flete, earl locuesc in 89 case. titi
carte 19 persoane.
Sunt 113 contribuabilI.
Are o biserica de lemn. Este
legat Cu crawl Roman prin §o-
sea. Forma mal inainte o co-
mung, comuna Cra.e§ti, cu sa-
tele : A-Treia-Parte i Balu§e§ti-
De vechimea acestuI sat a-
minte§te On document de la
1681, August 8, prin care se
spun e cum ca Gheorghe Bircd, cu
sotia sa tefana din CI-AWL
haraze§te episcopuluI loan de
www.dacoromanica.ro
CRXESTI
Roman, razd0a lor din Sled-
leni, cu conditie ca episcopul
sá faca acolo manastire, adicä
biserica de piatra, pentru po-
menirea lor §i a parintilor lor.
Crae§ti, sat, face parte din com.
cu acela§I nume, jud. Tecuciti.
Este situat pe ambele malurl ale
piriuluf Pojorita, pe o lungime
de 7 kil.
AicI se afla rwdinta com.
Are o populatie de 283 fa-
miliT, saa 914 suflete. tiü carte
24 persoane.
coala dateaza In com. de la
1864, §i e frecuentata de 42
copir (41 baetI §i i fata), din
numarul de 118 copii (78 bletI
§i 40 fete) in virsta de coala..
Are o biserica, cu hramul
Sf. Voevoif, care a in.ceput a se
zidi la 1856 §i s'a tirnosit la
anul 1863, dupd cum se vede
scris pe un lemn ce se afla de-
asupra clopotelor. S'a reparat
la 1873.
In locul acesteia a fost alta,
din anul 1807, dupa cum se
vede din lemnul ce s'a pus la
intrarea bisericI actuale. Pe do-
pot se afla pomenit anul 1807. Bi-
serica este situata pe deal, in par-
tea de V. a satuluI.
Se margine§te la N. cu com.
Rachitoasa §i Stani§e§ti, la S. cu
com. Moto§eni, la V. cu com.
Vultureni i la E. ca com. Bur-
dusaci.
Satul este vechiti. Locuitorif
sunt raze§I.
Dupa un uric de la Petra-
Rare§, se vede c5. satul se nu-
mea maI inainte Pojorita, dupd
numele piriuluI. Iata acest uric:
cIn0iintare facem prin aceasta carte a
noastrit tuturor, clnd g-or chuta asuprit-
saa 0-or auzi cetindu-se pentru acestu
adevaratu sluga noastra Triftt i surorile
le Marina i Stana, filY luY loan Craiul,
ca le am miluitu-le cu osebita soastra
mila, de le am dat le am Intitrit In
 CRXEFTI
tara noastrii a MoldovieY, dreapta ocinit
a lor i cumpiraturit din ispisocul din
cumparatura ce l'a avut tatiti lor Ivan
Craiul, de la mosul Domitie mele de la
Bogdan Voevod, un sat anume Pojorita,
care si l'a fost cumparat de la Lascu
Leghedis, drept 8 zlotY tittitritltl, si In
obtrsia PojoriteY In Saliste, loe de ma-
Osare.
Toate acestea de mal sus numite
le fie lor uric cn tot venitul, li fillor
lor, nepotilor, stranepotilor, prea-strane-
potilor si la tot neamul lor, cine le se
va alege mg de aproape nestramutat nicY
odinioara In vecY, iar hotarul acestuT de
mal sus zis sat, anume Pojor/ta si a
loculuY ceba de manastire ce-T In °Mi-
sta. Pojorltd In siliste, sa le fie din °MI.-
sia Pojorltet l pana la gura el, pe de
amindoul partile plrlulut, iara debpre
alte partY, sa fie dupa vechiul hotar,
pana nade s'a apucat din veac, drept
aceea nimenea din neamul luY sa nu
aiba si sit nu poata a face desbatere
acestuY sat sal a-Y traga la judecata,
lar daca si ar vre a-Y traga oil si cind,
la judecata, atunce sli alba a ne plati
nona 8 ruble argint curat.
Precum spre aceasta este credinta a
mal sus numiteT Dommet noastre Petru
Voevod si credinta a prea iubitilor fil al
DomnieY mele, Ilias, stefan si Constantin,
si spre mal mare tire si Intaritura tu-
tulor acestor de mal sus scrise, am porun-
cit credincios boeruluY nostru Mateias
Logoftit, sa serie si sti atinrne pecetea
noastra cata aceasta a noastra carte
cea dupa lege.
Petru Vayas.
7051 (1546)
Cra'e§ti, deal, judetul Tecuciu,
situat la V. de satul cu acelasi
mune. Este o continuare a dea-
lului Merge in directie
N.-S., pana in soseaua ce duce
la Stanisesti.
Crae§ti, mo)sie, foasta a statului,
in jud. Roman, plasa Fundul,
com. Bozieni, iar acum vindutä
de vect, cu 13350 leI ce se platesc
in rate trimestriale.
Crge§tilor (Dealul-), deal, jud.
Covurluiu, in directie nord-sudi-
ca si care aproape de jumatatea
cale dintre Crdesti si Virlezi, se
termina in Valea-Radestilor.
756
Crägue§ti, com. rur.Osat, ln jud.
Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., la
distantd de 18 kil, de orasul
Turnul-Severin, lar de com. rur.
Malovatul, de 8 kil. E situatä.
la poalele dealuluI Slatinicului
si pe valea apeI Cocorova, ce se
numeste i Cosustita. Formeaza
comuna cu satul Prejneni.
Are o populatie de Sao locui-
torI, din cari 138 contribuabilf
locuesc in 140 case.
Ocupatiunea locuitorilor este
agricultura, cresterea vitelor
transporul lemnelor la orasul
Turnul-Severin.
Calitatea pamintuluI este Mina.
Locuitorif poseda.: 20 pluguri,
45 care cu boj, 7 carute cu cal".
Sunt 116 stupI.
Are o bisericd, deservita. de
I preot i 2 cintareti ; o scoalä,
conclusa de un invatator i fre-
cuentata de 36 elevi si 4 eleve.
Budgetul com. are la veniturr
suma de 1601 lel si la cheltuelI
696 leI.
Vite : 360 vite rnarI cornute,
17 cal*, 270 °I si 300 rimaton.
Prin aceasta com. curge piriul
Cocorova, ce poartä aci numele
de Cosustita, piriu, care vine
de la com. Basesti, si se uneste
cu piriul ce vine de la comuna
Bobaita; impreunindu-se, udd co-
munele Craguesti i Ciovarna-
sani, unde se uneste cu apa
Cosustea.
Prin comuna Craguesti, trece
soseaua comunala, ce incepe
din soseaua judeteana Turnul-
SeverinTirgul-Jiulur, in apro-
piere de Cräguesti si trece la
Bajneni, Ilovatul si Rudina.
Ceáietilor (Valea-), vale, nu-
mita si Valea-CrAietilor, in jud.
Mehedinti, plaiul Cerna, com.
rur. Ilovatul.
Ceainiceni, sat, pe mosia cu a-
celasi nume, jud. Dorohoiu, pl.
www.dacoromanica.ro
CR APÄTURILE
Prutul- d. -j., com. Horodistea.
Are o populatiune de 160 fam.,
sati 727 sufl.
Proprietatea mosier este a
Eforlei Sf. Spiridon din Iasi.
Are o biserica, cu hramul
Buna-Vestire, deservita de
preot, 2 cintarell si I 'Alamar;
este cu totul modesta, facial
In 1800, de preotul Andrei.
SateniI improprietariti ati 275
hect. 74 ara* pamint, iar pro-
prietatea 614 hect. 43 ariI cimp
si 14 hect. 32 arif padure,
luncà de lozii i rachita la Prut.
Piatra calcarlcá se gaseste,
dar se estrage numai pentru
trebuintele locale.
Drum principal este calea
judeteana Radauti-Darabani.
Hotarele sunt cu : Isnovatul,
Horodistea si Prutul.
Loc insemnat aicea este Tre.
catoarea-Domneasca. V. a. n.
Craita, jud. BrAila, la N.
com. Scortarul-Nou, pe tarmul
sting al riului Buzdul, aproape
de t'ida Ciumati, unde se pierde
Buzeelul-Vizuinelor la 5 kil. spre
N.-V. de satul Scortarul-Noti.
Vatra el' e de 5 hect., avind 12
case, cu 6o locuitorI, cari poseda
24 cal, 82 vite cornute, 130 °I
si 12 rimatorI.
Crämäe§ti, tnakala, in jud. Me-
hedinti, plasa Dumbrava, com.
rur. Padina-Mica.
Cräpaturile, com. rur., j u d. Vil-
cea, pl. C.7erna-d.-j., compusa din
trei cat. : Tepesti, Popesti
Maneasa. E situata. pe valea
asa, intre dealul Sascioara
Omoricea, la 60 kil. departare
de capitala judetulul si la 15
kil, de a plAsei.
Are o populatie de 911 lo-
cuitorI (431 barbati si 482 fe-
mei) ; sunt 253 capi de familie
230 contrib. ; 350 case.
 CRXPATURILE
In com. sunt 2 bisericl: una
pentru cat. Popesti-Tepesti
cea-l'alta pentru Maneasa. Bise-
rica Popesti-Tepesti, s'a reparat
la anul 1882, iar cea din Ala-
neasa, in anul 1885.
LocuitoriI sunt mosneni. EI
poseda : io cal; 120 bol, no
vacI, 205 o! si 300 rimatori.
coala dateaza in com. de la
1860. Localul e proprietate par-
ticulara. Se frecuenta de prea
putinI copii, din numarul de 91
(49 bdetI, 42 fete) in virsta de
scoala. tiü carte 88 barbatI
3 femeI.
Cu intretinerea scoaler, statul
cheltueste anual 1080
Vatra comuna are vr'o ioo
hect., lar lIaz, loe arabil si
padurf sunt vr'o 400 hect. Tere-
nul cultivabil produce 3 i6o hec-
tol. porumb si uta. Alte cereale
nu se cultiva.
Veniturile comuna' ca si chel-
tuelile se urca la 18 to le! a-
nual.
E brazdatä de dealurile Omo-
ricea si Sascioara. Se margi-
neste cu com. Nenciulesti, Do-
Sascioara i erba..] esti.
Crapaturile, sat, numit si Po-
pesti, pe mosia Galul, in co-
muna Farcasa, judetul Sucea-
va. Asezat pe tärmul sttng
al Bistritel, e strabatut de pi-
raiele : ArieT, SecatureI si Cra-
paturile. Numära 99 case, popu-
late cu 100 capi de familie, sau
450 suflete, (210 barbatI si 240
femel). ContribuabilI sunt 86.
Satul fiind imprastiat, nu exista
o vatra a satului propriä zis.
ImproprietaritI la 1864 si 1879
sunt 41 palmasI si 29 codasI,
stapinind 234 l'ad si 40 prajinf.
Are o biserica, cu hramul Buna-
Vestire, cladità din lemn de
locuitorr, la 1835; este acum de-
servia de I preot si 2 cinta-
retI. Scoala din Farcasa servä.
757
acestui sat. Drum principal e
la Farcasa (3900 m.)
La 1803, (Crapaturile, a cli-
rosuluI din Bucovia, nutnära 21
platind 420 lel bir anual».
Crapaturile, deal, in raionul co-
mune Cräpaturile, pl. Cerna-
d.-j., jud. Valcea, pe care se cul-
tiva 6o hect. vie.
Cräpäturile, phifi, jud. Suceava.
Izvoreste din muntele Razimul,
uda satul cu acelasI nume, in-
virteste o moara si, dupa un
curs de 4500 in., se varsä. in
Bistrita. Are de tributar din
dreapta Piriul - Homurilor, iar
din stinga
Cräsani, sat, in judetul Ialomita,
pl. Ialotnita-Balta, pendinte
com. Copuzul. Este situat pe
malul drept al riuluT Ialomita,
spre V. si la un kil, de satul de
resedinta si se intinde parte
sub coasta Baräganulut, parte
pe lunca, ling1 apa riulut Talo-
mita. Acest sat se mal numeste
si Crasani-d.-j., spre deosebire
de satul numit si
Suditi.
Populatiunea satuluI consta.
din 86 familif Rominf si i fa-
milie Sasi.
Vite sunt : 342 bol, 259 Cal,
634 OT, 4 bivoli $i 119 por&
Cräsani-de-Jos, numire ce se
mal* dà satului Crasani, judetul
Ialomita.
Cräsani-de-Sus, nuinire ce se
maI dà satului Suditi, comuna
Fundul-Crasani, plasa
Balta, jud. Ialomita.
Crasnä§eni, com, rur., in cen-
trul pläseI Crasna, jud.
parta de V., situatä intre dea-
lul Lohan i piriul Crasna si mar-
ginita la N. cu com. Tatareni,
www.dacoromanica.ro
CREATA
la S. cu com Ivänesti, la E. cu
com. Cretesti si la V. cu jud.
Vasluiti. Este formata din sa-
tele : Crasnaseni, Leosti si Va-
lea-Stupilor, carT se intind pe o
suprafata cam de 1309 hect.
Are o populatie de 236 familiI,
san' 859 suflete. Sunt 137 con-
tribuabilI. Are 2 bisericI, deser-
vite de 2 preoti si 2 eintareti.
Este udata de pirita Crasna.
Budgetul comunei e la veni-
turr de 973 ler, 22 batir, iar la
cheltueli de 946 lel, 22 banI.
Vite cornute sunt 708, cal
85, 01 814 si porci 122.
Cräsnä§eni, sat, in com. Cras-
naseni, pl. Crasna, jud.
E asezat pe coasta vestica a
colinei Lohan-Crasna, pe o su-
prafata de 820 hect. Are o po-
pulatie de 108 familiI, sau 379
suflete. Sunt 6o contribuabili-
Are o biserica, deservita de
preot si i dascal. Locuitorii
sunt razesi vecht.
CrAsnä§eni, phig, com. cu ace-
casi nume, pl. Crasna, judetul
se varsa in piriul Crasna.
Cräsnita, deal, intre satul Cras-
nita din judetul Vasluiti si Dol
hesti, din pl. Crasna, judetul
Falda.
CrA§nita, phia, afluente al riulut
Buzaul, in Transilvania. Servea
ca hotar al tinutuluI Buzaului
pana la finele sec. al XVII-lea.
CrAte§ti, mahala, in jud. Mehe-
dinti, pl. Dutnbrava, com. rur.
Greci.
Creanga, deal, peste care trece
soseaua Nadanova, la com.
\Terna, in jud. Mehedinti, plai.11
Cenia, com. rur. Busesti.
Creata (Golä§ei), sat, pl. Mil-
 CREATA
bovita, judetul Ilfov ; face parte
din com. rur. Dascalul-Creata.
Este situat la S.-E. de VarAsti-
d.-s. Locul in partea de E, a
satuluT e sinircos.
Se intinde pe o suprafata de
1 i6o hect., cu o populatie de
410 locuitoriT. Statul are 654
hect., din carT cultiva, prin aren-
dasir sal, 454 hect. (200 padure).
Locuitorif ali 506 hect. si ti cul-
tiva.
Are o scoala mixta, frecuenta-
ta de 14 eles?! si 3 eleve, cu 'filtre-
tinerea careia judetul si comuna
cheltuesc 1452 leT; o bisericä,
cu hramul Sf. VoevozT, deser-
vitl de 1 preot si 1 cintaret;
i moará cu aburr; j masilla de
treerat; 1 helesteli ; 1 pod sta-
tator.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumarT.
Numdrul vitelor marT e de
285 si al celor micT de 560.
Creata, mofie nelocuitg, pl. Dim-
bovita, jud. Ilfov.
Creata-Leqile, com. rur., plasa
Mostistea, jud. Ilfov, situata la
N. - E. de Bucuresti, pe valea
Mostistea, 26 kil. departe de
Bucuresti.
Se compune din satele : Crea-
ta-Petrachioaia, Gagul, Lesile,
Merisasca , Surlari, Stoienoaia
si Vindtori, cu o populatie de
1574 locuitorT, casi traesc in
356 case si 2 bordee.
Se intinde pe o suprafatá. de
4785 hect. D-nil I. Pasen, V.
Docsache, V. Gugiu, I. C. Ba-
sacopolu, Aspasia G. Zisu, I.
Darvari, ati 3580 hect. si locui-
toril, 1205 hect.
ProprietariT cultiva 2990 hect.
(95 izlaz, 495 padure).
LocuitoriT cultiva tot terenul
fara rezerva de izlaz.
Comuna numara 288 contri-
buabill si are un budget de 5378
768
le1 la veniturT si 5207 leT la chel-
tuelT. In anul 1885 erau 326
contribuabilT.
In comuna sunt 5 bisericT (la
Creata, Gagul, Lesile, Surlari
si Stoienoaia); 1 scoald mixta,
1 moard cu aburT; 3 masinT de
treerat cu aburr, 5 heles tele, 3
podurr statatoare.
Numarul vitelor marT e de
1438 (374 cal si epe, 505 bol,
483 vacT si viteT, 22 taurT, 54
bivolT si bivolite) si al celor mici
de 3972 (77 capre, 346 porcT
51 3549 00.
Dintre locuitorT, 349 sunt plu-
garT, 6o ati diferite profesiunT.
Aratura se face cu 170 plu-
guri : 123 cu bol si 47 Cu cal.
LocuitoriT ati 240 care si cd-
rute : 153 cu bol si 87 eu cal.
Locuitorl improprietaritT sunt
167 si neimproprietaritT 251.
Comerciul se face de 7 cir-
ciumarI si 2 hangiT.
S'aCi stabilit in comuna. 25
straini.
Creata-Nouä, pa- dure, jud. Ilfov.
VezT Creata- tefanes ti.
Creata-Peträchioaia, sat, jud.
Ilfov ; face parte din com. rur.
Creata-Lesile, plasa Mostistea.
Este situat la N. - E. de Bucu-
resti, pe valea Mostistea. Adi
este resedinta primaria
Se intinde pe o suprafata de
879 hect., cu o populatie de 346
locuitori.
D-1 I. Pascu are 600 hect.,
din carT cultiva 425 hect. (25
izlaz si 150 padure). Locuitorli
ati 279 hect., pe carT le cultiva
in total.
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea, deservitä de r preot
si I cintaret ; o scoald mixtd,
frecuentata de 19 elevI si 2 e-
leve, cu intretinerea careia ju-
detul $i comuna cheltuesc 1580
leT anual. Localul este proprie-
www.dacoromanica.ro
CREMENARI-FLXISINDA
tatea comuneT. In raionul sa-
tuluT maT sunt : .1 helestetl, 1
moard cu aburT, 1 pod.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumarl. S'a stabilit in sat 1
strain.
Numarul vitelor marT e de
331 si al celor miel de 878.
Acest sat s'a infiintat cam
pe la 1809, dupa cum spun ba-
teinif, de Paharnicul Petrache
Arion, fost proprietar pe acel
timp, care a adus ad i de la Cle-
jani si vr'o 60 suflete tiganT.
Creata-Stefane§ti, peidure, a sta-
tuluT, jud. Ilfov, in intindere de
210 hect., pendinte de comuna
Dascalul-Creata, pl. Dimbovita,
formata din 2 trupurr: Creata-
Nouà (150 hect.) si te1-6.nesti-
Lipovatul (60 hect.)
Cremenari, sati Cremenari -
Mänästire§ff (spre a'T distinge
de Cremenari-MosnenT), sat, jud.
Arges, pl. Oltul; face parte din
com. rur. Cremenari-Flaminda.
Ala este resedinta Primariel. In
acest sat este trecatoare peste
Olt cu podurT umblatoare.
Are o scoala primara rurala-
Cremenari , sail Cremenari-
FlaMinda, mofie, cu o in
tindere de 3000 pog., din care
2000 pogoane padure, jud. Ar-
ges, pl. OltuluI, proprietatea sta-
tuluT, maT inainte pendinte de
manastirea Dintr'un-Lemn, din
jud. Vilcea. La 1871 avea o a-
renda anuala de tomo leT si a
fost ipotecata impreunA cu alte
380 mosii ale statuluI pentru
asigurarea imprumutuluT dome-
nial de 78000000 leT. Pe perio-
dul 1879-84, arenda acesteï
mosir a scazut la 5250 leT.
Cremenari-Fläminda, comuna'
ruralit, in apropiere de 11111
Oltul, jud. Arges, pl. OltuluT,
 CREMENARI-FLXMINDA
la 34 kil, de com. rur. Tigveni,
re$edinta suprefectureI li la 31
kil. de Pite$ti. Se compune din
urmátoarele 7 sate : Bratia-din-
Deal, Bratia-din-Vale, Casa-Im-
pärateasca, Cremenari (Creme-
nari-Mo$nen1), Flátninda, Linia-
luI-Ciuculete, (Linia-PoduluI) $i
Miule$ti, avind peste tot 158
fam., sati 665 sufl. In comunä
sunt trei bisericI, o $coalá pri-
mará rural& $i case boerestl
vechi. Este $i un pod umblätor
peste riul Oltul.
Budgetul comuneI pe anul
1882-83 a fost de 1319 leI la
veniturI $i de 1287 leI la chel-
tu en.
Dupá o publicatie oficialá
(1887), aceasta comuna numárá
138 contrib. $i are un budget
de 3371 leI la venituff li de
3604 leI la cheltueli.
Numárul vitelor a fost In a-
nul 1887 de 539 capete vite
marI (506 bol $i vacT, 33 caT)
$i de 560 vite márunte (253 o!,
36 capre l'i 271 rimatorI).
Cremenari-Flämlnda, proprie-
tate a statuluI, din jud. Arge$.
VezI Cremenari.
Cremenari - Mänastire§t1, sat,
jud. Arge$.
Cremenari-Mo§nenI, com. rur.,
pe tármul sting al riuluI Oltul,
jud. Arge$, pl. Oltul, la 29 kil.
de com. rur. Tigveni $1 la 33
kil. de Pite$ti, capitala judetuluI.
Se cotnpune din satele : Bärangi,
Cremenari - Mo$nenI, Mijlocul ,
Piepte$ti $'t Tudore$ti , avind
peste tot 507 sufl. In comuna
este o bisericA (in satul Creme-
nari) $i o $coalá primará rurald.
Budgetul comuneY, pe anul
1882-83 a fost de 1129 leI la
veniturr vide I 1261e! la cheltuch.
Dupá o publicatie oficiald
(1887), aceastá comunA numárá
759
97 contrib. $i are un budget de
2589 lel la veniturI $i de 2734
leI la cheltuelf.
Numárul vitelor a fost in a-
nul 1887 de 363 capete vite
marI (345 bot $i yac!, 18 cal)
si de 330 vite marunte (125 o!,
45 capre $i 160 rimatorI).
Proprietatea locuitorilor mo$-
nen/ din Cremenari-Mopeni este
de 430 pog.
Se märgine$te la E. et el-
tunele Báne$ti $i Valea-Vier, am-
bele pendinte de com. Stoiceni ;
la V. cu jud. Vilcea de care se
desparte prin Olt ; la N., cu
cat. Miule$ti $i padurea Giur-
geni, ambele pendinte de com.
Cremenari-Flaminda $i la S., cu
com. Cremenari-Fláminda $i pl-
durea statuluI Cremenari.
Prin com. Cremenari-MopenI,
trec doul girle, carI se formeazá
numaT cind plou5. $i anume :
Girla-Bisericel, izvorind din Dea-
lul- iruluI $i gira Mitroe$ti ; am-
bele unite se varsl in apa 01-
tuluI.
Cremenari-Mo§nenl, saii Cre-
menari-Flämlnda, sat, cu 81
loc., jud. Arge$, pl. Oltul ; face
parte din com. rur. cu acela$I
.nume. Aicl este re$edinta pri-
márid. In sat este o biseric5,
cu hramul Intrarea-in-Bisericá,
deservità de un preot, un din-
aret $i un paracliser.
Cremenea, com. rur.,in judetul
Mehedinti, plasa Ocolul-d.-j., in
apropiere de gara Timna la dis-
tantá de 35 kil. de Severin $i
de 19 kil. de com. rur. Strehaia.
E situatá pe deal $i vade Cre-
menea, Ginlea $1 Valea-Omultd.
Se compune din Cremenea-d.-s.
$i Cremenea-d.-j., cu re$edinta
comuna' in Cremenea-d.-j., avin d
peste tot 159 contribuabill, din
1000 loc., locuind in 190 case.
Ocupatiunea locuitorilor este
www.dacoromanica.ro
CREMElk/EA
agricultura $i cre$terea vitelor.
Calitatea pdmintuluI este parte
bung, parte slabá. EI posea.:
26 plugurI, 56 care cu bol, 7
cárute cu ca! li 8o stupI cu
albine. Are o bisericd, deser-
vitá de 1 preot $i 2 eintäretT;
o circiuma.
Budgetul comuneI este la ve-
niturI de 3121 leI ; iar la chel-
tuelI de 1896 le!.
Numárul vitelor in aceastá
comunA este de 1762: 600 vite
marI cornute, 22 cal', 640 01 li
500 rimátorI.
Are o osea comunall care
o leagg. de $oseaua nationalá.
Virciorova-Bucure$ti.
In aceastá comunl se aflá
ni$te ráml$ite de zidAriI vechI.
Cremenea, cdtun, al com. Ghe-
räseni, jud. Buzati. Are 240 loc.
$i 48 case.
Cremenea, numire vechie a cd-
tunului Läicái, pl. Arge$elul, ju-
detul Muscel.
Cremenea, culme, in com. CAr-
pinistea, face hotar cu mo$ia
Clociti, jud. Buzai.
Cremenea, deal, in jud. Mehe-
dinti, pl. Ocolul-d.-j., tine de
com. rur. Cremenea.
Cremenea,fost lac, situat pe tul-
toriul com. Alitnáne$ti, pl. Siul-
d.-s., jud. Olt, numit de loc. a$a,
fiind-ca s'a aflat aci, se zice,
o cremene mare cit o roatl. Lacul
s'a preacut ad In loe arabil.
Cremenea, canal, jud. Braila, al
D u nárei-Vapoarelor. Se desparte
de aceasta din jud. Ialomita,
trece In acest judet pe partea
stingl. al DunareI - Vapoarelor,
unindu-se cu canalul Munu$oaia,
la hotaru1 de N. al com. Ber-
te$ti-d..s. ; de ad i se desparte
 CREMENEA
lard§I de Dundrea-Vapoarelor,
insd apucd pe partea dreaptd;
unindu-se cu canalul Pasea la
T'Asura, din comuna Stdncuta.
De aci confinuä tot pe partea
dreaptd pAnd aproape de ho-
tarul comuna Vizirul pAnd la
punctul Ibisi, unde se unete
cu Dundrea-Vapoarelor.
Cremenea, ostrov, jud. BrAila,
format din Dundrea-Vapoarelor
canalul Cu acelaT nume, are
o lungime aproape de 14 kil.
incepind de lingd satul Gura-
Girluta, strdbate teritoriul com.
Stancuta i se termind tocmai
la punctul Ibi§i, din com. Vizi-
rul. Acest ostrov e tdiat de pri-
val 11 TrAsura din dreptul sa-
tului StAncuta, unde canalul Cre-
menea se unete cu Dundrea-
Vapoarelor. MaT este intrerupt
iii partea de N. prin privalul
Orbul, care une.,te canalul Cre-
menea cu Dundrea-Vapoarelor,
in cit putem zice cá sunt trei
ostroave.
Cremenea, bc ir;olat, com. Sld-
nicul, pl. VArbildul, jud. Pra-
hoya.
Cremenea, inoviM, in com. Ghe-
raseni, jud. Buzad, putin maT la
N. de cát. Cremenea. In virful
a a fost in vechime o bisericA,
din care abia se maT cunosc rui-
nele; acum e acoperitä Cu
multe cruel; servd de izlaz.
Cremenea, movild; plasa Balta,
com. Goicea-Micd, jud. Dolj. Cremeni§ul, pisc, spre N.-E. de
com. Pose0, plasa Teleajenul,
Cremenea, munte, la N. de mun- jud. Prahova, pe care sunt pa
tele Oticul, intre riul Doamna
izvorul riului Dimbovita, jud.
Muscel.
Cremenea, movi/d, In jud. R.
Sdrat, pl. Rimnicul d.-j., com.
Costieni, cdt. Zoita, in partea
760
de V. a comuneT. Cu timpul
insd va dispare, aratd fiind ne-
contenit de locuitorT.
Cremenea sa0 Zoita, pddure,
in jud. R.-Sdrat, pl. Rimnicul-
d.-j. Vezr Zoita, pAdure.
Cremenea, in com. rur.
Cremenea, pl. Ocolul-d.-j., jud.
Mehedinti, se varsd in piriul
Cervenita.
Cremenea, pirtiaf, format pe te-
renul comuna Nerejul, judetul
Putna, se varsd in abald. Ese
din Rupturile-Monteoruld.
Cremenea-de-Jos, sat, in jud.
Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j.; este
reedinta com. rur. Cremenea.
Cremenea-de-Sus, sat, in jud.
Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j., for-
meazd comuna cu Cremenea-d.-j.
Cremeni§tea, munte, jud. Bacdti,
plasa Trotu§ul, de pe teritoriul
com. Hirja.
Cremeni§ul, a'eal, pl. Muntel
com. Podurile, jud. Bacdu, care
face parte din *a dealurilor ce
despart cele doud TazlAurT,
Trotuul.
Cremeni§ul, munte, ce se ridicd
pe malul girld Zeletinul, com.
PosWi, plaiul Teleajenul, jud.
Prahova, pe care sunt Ovni'
de vite.
uni de vite.
Cremina, sat, jud. Baca, plasa
Bistrita-d.-j., al com. Letea, si-
tuat pe dreapta Bistritel mal la
vale de oraul BacAti, la o de-
partare de 3800 m. de satul
www.dacoromanica.ro
clIESTEWL
Letea, de care se desparte prin
riul Bistrita. Are i circiumd. Are
o populatie de 25 familiT, cu 115
suflete. Animale se gAsesc : 3 cal,
65 vite cornute i 33 porcr. Aci
se gdse§te intre sat §i riul Bis-
frita, fabrica de hirtie, la care
lucreazä locuitoriT satulul, bdr-
batI i /*eme.
Creminareasa, deal, in jud. R.-
Sdrat, pl. Oraul, com. Bonteqti,
se desface din dealul Deleanca,
brdzdeazd partea vestícä a co-
muna ; el este acoperit cu fi-
nete §i semdndturi.
Creminetul, san Criminetul,pi-
izvoreste din munir So-
veja i dupd ce udd comunele
Soveja §i Cimpurile, jud. Putna,
merge de se varsd in Su§ita,
din sus de Cimpurile-d.-j.
Primqte ca afluentr: LArguta
§i Mircanl cae izvoresc din Pie-
trele-ViduluT.
Crengani, mahala, in com. rur.
AlmAjelul, pl. Cimpul, jud. Me-
hedinti.
Crestat (Lacul-), lac, pe pro-
prietatea Gdojani, pl. Marginea,
jud. VlaKa.
Crestatà (Movila-), moviM, ju-
detul BrAila. Vez! Custura.
Crestea, moviM, jud. Brdila, la
112 kil. spre S. de satul Du
descu.
Crestezul, sat, In jud. BrAila, e
situat la 4 kil. spre E. de Bor-
deiul-Verde, pe ambe/e maluri
ale vdeT Crestezul, unde aceastd
vale pleacd din Druica.
Suprafata satului e de 19 hect.
Are o populatie de 27 fa-
mili'', salí 150 suflete, din carT
79 bArbatI i 79 femeT, carT
locuesc in 32 case.
 CRtsTEZUL
Vite sunt : 128 cal, 5 mg-
garT,535 vite marI cornute,
1430 oi l 92 rtmatorT.
Crestezul, vale, in jud. Braila,
la N.-E. de comuna Bordeiul-
Verde, pleaca din valea Druica,
merge spre S. si se pIerde pe
mosia Liscoteanca, din comuna
Filiul.
Crestuesti, sat, in jud. Argesul,
pl. C:otmeana, pendinte de co-
muna ruralg. Lunca - arbuluI.
Are 70 familiI.
Cresoiul salí Ghimpati, pro-
prietate. (VezI Ghimpati, in jud.
Vlasca, pl. Cilnistea).
Creteni, com. rur., in jud. Vil-
cea, plasa Oltul-d.-j. ; e com-
pusd din 4 catune : Mrenesti,
Creteni, Magureni si Carcadi-
esti. Numele salí vine de la
familia Cretu. Este situata pe
valle : Pesteana, Negropita
Mamul, la 6o kil, departe de
capitala judetuluI i 41/2 kil, de
a plaser.
Gäsindu-se urme de bordeie
prin unele locuri despadurite
izolate, se presupune ea o
parte din comuna Creteni ar fi
fost situata pe valea Geamana.
Are o populatie de 388 fa-
sail 1841 suflete (998
barbatI si 843 femeD, dintre
cal-Y 31 familq tiganI, carI lo-
cuesc in 378 case si 5 bordee.
Sunt 407 contribuabilr.
In comuna sunt 4 bisericI :
una, in cat. Mrenesti, de lemn,
construita de Ieromonahul Ra-
fael, la a.nul 1781 (data dupa
clopot) ; a doua, in cat. Md-
gureni, reparan in 1888, si ce-
le-l'alte doul in Creteni: una,
de lemn, aproape in ruina, ffra
inscriptie si alta, de zid, fon-
data, la anul 1826, de Popa
erban.
5805. Mango Didimo" Geografio. Poi. Il
761
LocuitoriI se ocupa cu cul-
tura viilor. El desfac vinurile
in orasele: Craiova, Caracal,
Corabia, Slatina i Magurele.
In comuna sunt 12 meste-
sugarI, dulgheri si timplarr.
Vite sunt : 14 cal, 421 bol,
400 vaci, 82 capre, 782 a 654
porci.
Locuitorii din cat. Creteni
Mrenesti sunt -mosnenI ; iar cei
din Magureni i Carcadiesti s'a('
improprietarit la 1864 pe 93
hect. (40 improprietarit1).
CQala dateaza in comuna de
la 1881 ; este frecuentan de
41 copir (37 bletI si 4 fete)
din numarul de 266 copiI (146
120 fete). tiü carte
215 barbatI si 7 femeI. Cu in-
tretinerea scoalei, statul cheltu-
este anual leT 1200,60.
Se cultiva aci i &daca de
matase.
Sunt 41 stupI cu albine.
Tuica se fabrica anual pana
la 700 decal. Toata comuna se
intinde pe o suprafata de 4000
hect. Porumb, gnu i orz se
cultiva' pana. la 600 kilogr.
oselele numite : DrAgAsani-
Glavile si Dragasani - Maciuca,
inlesnesc comunicatia intre co-
muna Sutesti i DrAgasani (la
S.) si intre com. Izvorul, Nemo-
iul, Amaresti i Gusoeni (la N.)
Veniturile comunef se urca
la 1850 ler anual si cheltuelile
la 1690 leT.
E brAzdatA la V. de dealu-
rile Geamana si Pietroasa si la
E. de dealurile Tutuveica
Cotroceni.
E udata de valle: Geamana,
Pesteana, Negropita si Mamul.
Se margineste cu com. Usu-
reI, Madulari, Mitrofani si Su-
testi.
Creteni, sat, in jud. Vilcea; face
parte din com. rur. Creteni,
pl. Oltul-d.-j.
www.dacoromanica.ro
CRETESTI
Are o populatie de 8io lo-
cuitorI (422 barbatI si 388 fe-
me), iar ca populatie scolan
132 copli (71 baetl i 61 fete),
din carI urmeaza 20 la scoall
(17 baetf si 3 fete).
Ad sunt 2 bisericr: una de
lemn, aproape in ruina, fá'n in-
scriptie si alta de zid, fondata
la anul 1826, de Popa erban,
cu urmatoarea inscriptie :
cAceastI sfIntit biseric, cu hramul
SE Ion Botezlitmul, s'a zidit cu ajuto-
rul dumnezeesc la anul 1826 de Popa
Serban, cu a citruY cheltuialit si oslrdie
s'a stIrsit la luna Decembre, ziva
LocuitoriI acestur atun sunt
znosnenr.
Creteni. (VezI Birjoveni, sat, in
jud. Neamtu).
Creteni, veche numire a satuluI
Magureni, jud. Ialomita, pl. Bor-
cea.
Creteni, deal, in raionul comu-
neI Creteni, jud. Vilcea, plasa
Oltul-d.-j., pe care se cultiva
359 hect. si 50 arif vie.
Creteni, loc, jud. BacAti, pl. Bis-
trita-d.-s., de pe teritoriul com.
Ciumasi.
Cretesti, com. rur., jud.
numin din vechime Chiritesti,
dupa cum rezulta dintr'un hri-
sov de la 1630 a luT Alexan-
dru-Vodd, fiul luI Radu-Vodd.
Se afld cam in centrul pl. Cras-
na in partea despre N.-E., cu
o populatie de 344 fam., sau
1377 sufl. i 370 contrib. Este
forman. din doua sate : Cretesti-
d.-j. i Cretesti-d.-s.
Are dota bisericT, o scoalá
si o statie de cale ferata. Se
af1ä situata sub dealul Lohanul
in apropiere de orasul Hui, si
este udatà in partea de V., pe
hotar de piriul Lohana.
96
 CRETEVII
Vite marl cornute sunt 614: o!,
1348; caT, 65; rimatorr, 13 I.
Crete§ti, cdt., re$edinta com. Ti-
cleni, jud. Gorj, pl. Jiulur, si-
tuat pe deal $i parte pe albia
piriulur Tomita.
Are o suprafata de 600 hect.,
din care 265 hect. arabile, 5Treime, deservita de 3 preotT
hectare vie, 12 hectare prunet,
iar restul pawne, padure $i tu-
fári$.
Populatia este de 135 fam.,
sari 560 sufl., din carT 6o con-
trib.
Locuitorir sunt mo$nenr $i
se ocupa cu creSerea vitelor ;
locuitorir posea: 52 plugurr, 8o
care cu bor, 15 stupT, 344 vite
marT cornute, 380 01, 274 ca-
pre, 422 rimatorr $i 24 cal.
Comunicatia se face: printr'o
$osea comunalä ce traverseaza
catunul $i care-1 pune in comu- Crete§ti, sat, in jud. Mehedinti,
nicatie la S. cu ca.t. Tun$i, iar
de ad spre S.-V. cu Ticleni ;
printr'un drum de care, care-1
leagà in partea sa despre E. Crete§ti, initniistire, jud. Dolj,
cu Petre$ti-d.-s. ; printr'o osea pl. D umbrava-d.-s., com. Breasta, ne; iar mar din vechime a fost
vecinall care pune in comunica-
tie Petre$ti-d.-s. cu Pe$teana-d.-s.
prin Ticleni.
Este: 1 $coala, fondata la
anul 1859 $i frecuentata de 48
elevI $i 1 eleva, din 53 inscri$T;
o biserica fondatá la anul 1690
$i refacuta. a 4-a °ara la 1882,
deservita de I preot $i 2 cin-
aretr.
In ditun se mai gäsesc : 2
mon pe apl $i i cu bol; 18
l'infla
Crete§ti, sat, jud. Ilfov, pl. Sa-
barul ; face parte din com. rur.
Crete$ti-Sinte$ti. Este situat la
S. de Bucure$tr, pe malul sting
al riulur Sabarul. Aci este re-
$edinta primarier.
Se intinde pe o suprafata. de
1189 hect., cu o populatie de
1283 locuitorr.
762 CRETESTI-S1NTEM
S tatul are 700 hect. $i cul- Ilfov, pendinte de biserica Sf.
tivä prin arenda$ir sal 500 hect. Ion din Bucure$IT ; s'a arendat
(4 sterpe, 96 izlaz $i 1 oo pa- pe periodul 1886/96, impreuna
dure). Locuitorir ati 489 hect., Cu Zbircea, cu 33,927 ler anual.
din carT cultiva. 464 hectare
(18 ramin sterpe, 7 vie). A ci Crete§ti, trup de mo$Te, a statu-
este o fabricá de rahat. lur, jud. Olt; vez! Vatra-Schitu-
Are o biserica, cu hramul Sf. luT-Greci.
$i 2 cintaretr, o $coala mixta Crete§ti-de-Jos, sat, in partea
frecuentata. de 13 elevr $i I e. de S. a comuner Crete$ti, pl.
leva, cu intretinerea careia sta- Crasna, jud. Falciti. E situat in-
tul $i comuna cheltuesc anual tre pinol Lohanul la V. li dea-
1699 ler. Localul construit de lurile acpperite Cu padurr, des-
judet, e in stare buna. In cer- pre E.; despartit de Crete$ti-
cul satulur e I moara de apa, d.-s. pi-in dealul Crete$ti, lar
1 povarna, 1 ma$ina de treerat despre V. prin un mic $es. Are
cu aburr, 2 podurr statatoare. o popllatie de 150 familiT, salí
Comerciul se face de 6 cir- 599 suflete $i 170 con tribuabili.
ciumarr. Are o biserica, in centrul sa-
Numarul vitelor marT e de tuluT.
436 $i al celor miel de 1171. In $esul dintre ambele sate
se afla primaria, scoala $i gara
caer ferate, care trece la Hui.
pl. Ocolul-de-Sus, sine de com. Satul Cretesti, se vede dupa
rur. Husnicioara. un document dat EpiscopieT de
Antonie Rosetti Voda, ar fi fost
populat cu coloniT din tarl strai-
satul Crete$ti; e in ruina; se cre- raza$esc. Cu timpul, unir raze$T
de ca a fost fondata de haiducT, facind danie Episcopier pamin-
din tirnpurT foarte vechr. turile lor, iar de la altir cum-
parindu-se, satul a devenit pro-
Cretelti, stalie de dr. d. f., jud. plietatea Episcopier, li dupa se-
Falda, pl. Crasna, cat. Crete$ti, cularizare, a statulur.
pe finja Crasna-H4, pusa in
circulatie la 25 Iulie 1888. Se Crete§ti-de-Sus, sat, in partea
afla intre statiile Oltene$ti (8.1 de N. a com. Crete$ti, plasa
kil.) $1 Dobrina (6.9 kil.) Inal- Crasna, jud. Falciù, situat intre
timea de asupra nivelulur marir piriul Lohan la V. $1 degul
de 134.m.62. Venitul acester statir Vldcinoasa la E. Acest sat in-
pe anul 1896 a fost de 36500 preunä cu satul Crete$ti.d.-j.
ler, 85 ball!. formeaza un trup de mo$ie, pro-
prietatea statulul. Are o popu-
Crete§ti, deal, ramura ce se latie de 194 familif, saa 778 su-
intinde din dealul care l'ileon- flete $i zoo contribuabilr. Bi-
joará in partea de E. com. Cre- seria ce se afla in sat, e zi-
te$ti, jud. Falda, pl. Crasna $i dita la 1860.
se lasa intre satele : Crete$ti-
d.-j. $i Crete$ti-d.-s. Crete§ti-Sinte§ti, com. rur., pl.
Sabarul, jud. Ilfov, situata. la S.
Crete§ti, molde, a statulur, jud. de Bucure$ti, fina riul Sabar,
www.dacoromanica.ro
 CRETEM-ZBIRCEA
r6 kil, departe de Bucuresti.
Sta in legatura cu Straini-Do-
breni i jilava prin sosele veci-
nale.
Se compune din satele: Cre-
testi, Copaceni-Sf. -Ioan si Sin-
testi; cu o populatie de 2636
locuitorT, carT locuesc In 548
case si 47 bordee.
Se intinde pe o suprafad de
3237 hect. Statul, mostenitorir
Costaforu, Otete/esanu, AL Tri-
andafil, T. Eliade si C. Mari-
nescu, aü 2176 hect. si locuitoril
zo6i hect.
Proprietarir cultiva 1390 hect.
(5 sterpe, 346 izlaz, 435 pa.
dure), lar locuitorli 1014 hect.
(40 sterpe, 7 vie).
Comuna numara 562 contrib.,
Cu un budget de 8251 leI la
veniturI si 6746 leT la cheltuelf.
In anta 1885 erati 579 contrib.
In comuna sunt 2 bisericT
(la Cretesti i Sintesti), 2 §colr
mixte, 2 morT de apa, 2 po-
verne, I masina de treerat, 2
podurf.
Numarul vitelor marl e de
1196 (344 cal i epe, 540 bol,
258 vacT i viteT, 14 taurI, 40
bivolT i bivolite) si al celor miel
de 2359 (83 porci, 2276 ol).
Dintre locuitorr, 621 sunt plu-
garT, 21 aú diferite profesiunT.
Aratura se face cu 391 plu-
gurT, 298 cu bol, 93 cu cal.
Locuitorif ají 430 care si ca-
rute : 299 Cu bol i 113 cu cal.
LocuitorT improprietariti sunt
291 si neimproprietaritl 363.
Comerciul se face de 12 eh--
ciumarT.
S'au stabilit in comuna 4
straini.
Cretesti-ZbIrcea, pidure, a sta-
tului, jud. Ilfov, in intindere de
205 hect., pendinte de comuna
Cretesti, pl. Sabarul.
Cretestilor (Dealul-), deal, pl.
76'
Dumbrava-d.-s., com. Breasta,
jud. Dolj; e inalt de aproape 50
m. acoperit cu iarba; pe el pase
vitele satelor din jur.
Creti, sat, face parte din com.
rur. Poborul, plasa Vedea-d -j.,
jud. Olt. Are o populatie de
339 locuitorI. Ad i e o biserica
construid, din noti.
Cretieni, vale, spre V. de satul
'Brusturi, jud. Suceava, numita
ast-fel de la citT-va ArdelenT cu
aceasta familie, fugitT de catane
statornicitT ad de vre-o Ioo
anl in urma.
Cretil (Grindul-), deal 0. mii-
gura', la S. de balta Potelul, pl.
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.
Cretoaia, deal, 'in jud. Roman,
pl. Funda!, com. Damienesti,
spre S. de satul Damienesti.
Creo ala, 'Aria, ce curge prin
jud. Roman, pl. Fundul, com.
Damienesti. Izvoreste de la N.-
E. de satul Padureni. Curge de
la N.-E. catre S.-V. si ucla sa-
tele Paclureni, Calugeni, trece
pe la E. de satul Damienesti
se varsä in riul Siret de a stinga
la satul Dragesti, dupa ce a
primit fa sine pe dreapta pi- Cretuleasca. (VezI Crivina, co
riul Racea si pe stinga pe pi-
riul Poenele-d.-j. la satul Pa-
dureni.
Cretul, sat, jud. Ilfov; face parte
din com. rur. Ciocanesti, plasa
Snagovul. Se intinde la V. de
Ciocanesti, pe malul drept al
riuluT Ciorogirla, in fata satuluT
Urziceanca. Cade la extremita-
tea judetuluT, spre judetul Dim-
bovita.
Suprafata luT totala e de 391
hect., cu o populatie de 201 lo-
cuitori. Epitropia bisericeT Amza
din Bucuresti are 245 hect., din
www.dacoromanica.ro
CRETULEASCA
carT cultiva prin arendasiT sal
numai 60 hect. (5 sterpe, 150
padure). Locultorii cultiva tot
terenul afara de 7 hect, carl
ramin sterpe. Are I pod.
Comerciul se face de i &ir-
ciumar.
Numarul vitelor marT e de
142 s't al celor miel de 199.
Cretul, deal, judctul Bacn,
Trotusul, comuna Bogclanesti;
face parte din sira dealurilor ce
despart apele Slanicul si bi-
tuza
Cretul, movild, pe teritoriul sa-
tulut Stiubeeni, com. cu acelasi
nume, pl. Baseul, jud. Dorohoiu.
Cretul, deal cu va, In com. rur.
Oprisorul, pl. Cimpul, jad. Me-
hedinti.
Cretul, pi-dure, in com. Mogo.
sesti, pl. Stavnicul, jud. Iasi. E
proprietatea statuld.
Cretul, f , jud. Bacn, plasa
Trotusul, com. Bogclanesti, care
curge pe limita satelor Satul-
Notl si Pirgäresti. Izvoreste in
muntele Crosna si se varsä., d'a
dreapta, In Trotusul.
muna rurala, jud. Prahova).
Cretuleasca, Vadul-StanchiI,
sau Giulea, ceitun, in judetul
Vlasca, pendinte de com. Corbi-
Ciungi. VezT Vadul-Stanchir.
Cretuleasca, numire data mafia
Maruntisul, din com. M5.runtisul,
jud. Buzat1, dupa vechea eT pro-
prietad Ana Cretulescu.
Cretuleasca, mofie, in com. A-
marul, cat. Miroi, jud. Buzau,
proprietatea bisericei Cretulescu,
din Bucuresti. Are ca 600 hect.,
 CRETULEASCA
din care 420 arabile, 20 fineata,
too izlaz, restul sterp ; se cul-
tiva mult orz $i porumb.
Cretuleasca, locuinici izo/ate-1, pl.
Znagovul, jud. Ilfov.
Cretuleasca, mofie, pe care, la a-
nul 1864 s'ail improprietarit
parte din loc. comuneT Cep-
tura, pl. Cricovul, jud. Prahova.
Cretuleasca, vale, in jud. Buzan,
com. Bolde$ti, se scurge In la-
cul Bolde$ti.
Cretuleasca, vale, in jud. Vla$ca,
ce vine din Bacia, da. in Va-
lea-Sericiuluf pe proprietatea Fe-
tele, pendinte de com Bleje$ti.
Cretulesti, com. rur., pl. Znago-
vul, jud. Ilfov. E situad. la N.
de Bucure$ti Tina rail Colin-
tina, 26 kil. departe de Bucu-
re$ti.
Se compune din satele: Cre-
tule$ti- Cantacuzino, Cretule$ti-
Falcoianu, Cretule$ti - Manasti-
rea, Cretule$ti-Samurca$T, Cu o
populatie de 981 locuitorT, carT
locuesc in 231 case.
Se intinde pe o suprafata de
3016 hect. D-na Luxita Canta-
cuzino, (astäzi d-nul George Gr.
Cantacuzin) Maria tefanopolu,
Epitropia bisericeT Cretulescu
din Bucure$ti $i D-1 I. Zaharescu
aa 2441 hect. $i loc. 575 hect.
Proprietarii cultiva 1547 hect.
(88 sterpe, 216 izlaz $i 590 pa-
dure). LocuitoriT cultiva 522 hect.
(33 sterpe $i 20 izlaz).
Comuna numard 176 contrib.,
avind un budget de 3564 leT la
veniturT $1 3530 leT la cheltuelT.
In anul 1885 eral" 159 contrib.
In comuna sunt 2 bisericT (la
Cretule$ti - Falcoianu $i Cretu-
le$ti-Manastirea) ; 1 $coala mixta;
1 balta.
Numarul vitelor mari e de
784
433 (9i cal $i epe, io arma.-
sarT, 206 bol, 187 vacT $i viteT,
25 taurT, 14 bivoli $1 bivolite)
$1 al celor micT de 815 (25 ca-
pre, 215 porcT $i 575 ol).
Dintre locuitorT, 149 sunt plu-
garT, 2 meseria$T, 43 ati diferite
profesiu nT.
Aratura se face cu 74 plu-
gurl : 66 cu bol $i 8 cu cal.
Locuitorir all 138 care si ca-
rute : 96 cu boT $i 42 cu cal.
Locuitorr improprietaritT 163
$i netmproprietaritT 40.
Comerciul se face de 6 cir-
ciumarl $i 1 hangia.
S'ala stabilit in comuna 13
strainT.
Cretulesti, sat. V. Linia-Mare.
Cretuluti, sat, jud. Dimbovita,
pl. Cobia, cat. $1 com. Matasa-
rul. Are preste 18000 ariT pa-
dure, impreuna cu ca.t. Odaia-
TurculuT.
Cretulesti, vale, in com. Ocnele-
Mari, pl. Ocolul, jud. Vilcea,
se varsa in Riul-Sárat, care uda.
com. Ocnele-MarT.
Cretulesti-Cantacuzino, sat, ju-
detul Ilfov, face parte din com.
rur. Cretule$ti, plasa Znagovul.
Este situat la N. de padurea
Riloasa. Pe la S. trece calea
ferata li calea nationall Bucu-
re$ti-Pite$ti.
Se intinde pe o suprafata de
750 hect., cu o populatie de
153 locuitorr.
D-nul Gh. Gr. Cantacuzino
are 609 hect. $i loc. 141 hect.
Proprietarul cultiva 438 hect.
(50 sterpe, I I izlaz $1 I i0 pa-
dure). LocuitoriT rezerva 6 hect.
pentru finete.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumarT.
Numarul vitelor marT e de
105 $i al celor miel de 220.
www.dacoromanica.ro
CRETULESTI-LIPOVATUL
Acest sat s'a infiintat, dupa
cum spun locuitoriT, pe la anul
1680.
Cretulesti-Ffilcoianu, sat, jud.
Ilfov, face parte din com. rur.
Cretule$ti, pl. Znagovul. Este
situat la N. de Bucure$ti, pe
malul drept al riuluT Colintina,
linga. padurea Rtioasa. Pe la S.
trece catea ferata $i calea na-
tionala Bucure$ti-Pite$ti.
Acest sat, dupa cum spun
batriniT, s'a infiintat la anul 1770
de Constantin Samurca$T.
Aci este re$edinta primarieT.
Se intinde pe o suprafata de
750 hect. ; cu o populatie de
383 locuitorT.
D-na Maria tefanopolu are
597 hect. $i locuitoriT 153 hect.
Proprietarul cultiva 372 hect.
(i0 sterpe, 75 izlaz $1 140 pa-
dure). Locuitorir cultiva. tot te-
renul, afara. de 10 hect, carT ra-
min sterpe.
Are o biserica, cu hramul Sf.
tefan, deservita de 1 preot $i
2 cintaretT ; o $coall mixta fre-
cuentata de 22 elevr $i eleve,
Cu intretinerea carda se chel-
tue$te de stat $i comuna' anual
1468 leT.
Localul s'a construit de ju-
det in anul 1889. Aci e o bala.
Comerciul se face de 1 hangia.
Numarul vitelor marT e de
206 $i al celor miel de 190.
Cretulesti-Lipovfitul, sat, jud.
Ilfov, face parte din com. rur.
tefane$ti-Lipovatul, pl. Dimbo-
vita. Este situat la V. de te-
faue$ti-d.-j., pe malul drept al
vaieT Pasdrea, format din 2 tru-
purT: Cretule$ti $1 Lipovatul.
Se intinde pe o suprafata de
762 hect. Are o populatie de
152 locuitorT. D-1 Stancu R. Be-
cheanu are 652 hect. $i locui-
toril 110 hect.
Proprietarul cultiva 400 hect.
 CRETULESTI-MXNASTIREA
(57 izlaz, 2 vie, 193 padure).
LocuitoriT rezervä. 25 hect. pen-
tru izlaz.
Are o biserica cu hramul Sf.
ImparatT, deservita de 1 preot
si I cintaret; o scoald mixta
frecuentatä. de 17 elevI si 7
eleve, cu intretinerea careia sta-
tul cheltueste anual 1404 leT.
Localul scoalei s'a oferit gratuit
de d-1 St. Becheanu.
Comerciul se face de 1 cir-
ciumar. Are un helesteli.
Numarul vitelor marT e de
115 si al celor micT de 245.
Cretulesti - Mänästirea, (Re-
begesti), sat, jud. Ilfov i face CretuluI (Bej enarii-), vechifi sat,
parte din com. rur. Cretulesti,
pl. Znagovul. Este situat la N.
de padurea Riioasa. Pe la S.
trece calea ferata si calea na- CretuluI (Valea-), vale, jud. Mus-
tionala Bucuresti-Pitesti.
Se intinde pe o suprafata de
756 hect., cu o populatie de
178 locuitorT.
Epitropia BisericeT Cretulescu
din Bucuresti are 646 hect. si
locuitoriT II° hect. Proprietarul
cultiva prin arendasir sal* 381
hect. (20 sterpe, 45 izlaz, 200
padure). LocuitoriT rezerva pen-
tru izlaz 7 hect.
Are o biserica Cu hramul
Sf. Nicolae, deservita. de 1 preot
si 2 cintaretT. Comerciul se face
de 1 circiumar.
Numarul vitelor marT e de
96 si al celor micT de 92.
S'au stabilit in sat 8 strainT.
Acest sat s'a infiintat de cá-
lugArT la anul 1752.
Cretulesti-Samurcasi, sat, jud.
Ilfov, face parte din com. rur.
Cretulesti, pl. Znagov. Este si-
tuat la S. de Falcoianul, pe ma-
lul drept al riuluT Colintina,
ling5. padurea Riioasa. Pe la S.
trece calea ferata si calea na-
tionald Bucuresti-Pitesti.
Se intinde pe o suprafatd de
765
760 hect. Are o populatie de
267 locuitorT.
D-1 I. Zaharescu are 589 hect.
si locuitoriT 171 hect. Proprie-
tarul cultiva 355 hect. (8 sterpe,
86 izlaz $i 140 paclure). Locui-
toril cultiva tot terenul, rezer-
vind 7 hect. pentru izlaz.
Comerciul se face de 3 eh--
ciumarT. S'ati stabilit in sat 4
strainT.
Numarul vitelor marT e de
121 si al celor raid de 313.
Acest sat, dupá cum spun
batrinir, s'a infiintat la anul
1770 de Const. Samurcasr.
in jud. Buzali, comuna Amarul,
care a dat nastere cat. Mirosi.
cel, com. Purcareni, pl. Riul-
DoamneT.
Cretului (Zarea - ), localitate,
frumos situatd in partea de V.
a com. Oncesti, pl. Staniscsti,
jud. Tecuci.
Crevedia, com. rur., pl. Znagovul,
jud. Ilfov. E situata. la N.-V.
judetuluT, 27 kil, departe de
Bucure$ ti.
Se compune din satele: Cre-
vedia-d.-s., Crevedia-d.-j., Cocani
si Dirza. Are o populatie de
1272 locuitorT, carT locuesc in
324 case.
Suprafata totall a comuna e
de 3182 hect. Proprietarif ati
2478 hect., din carT cultiva 926
hect. (rezervind 182 hect pen-
tru izlaz, 1380 padure). Locui-
toril ati 700 hect., din carT cul-
tivä. 650 hect. (54 ramin sterpe).
Comuna numara 289 contrib.;
cu un buget de 4508 leT la veniturT
i 4419 leT la cheltuelT. In anul
1885 erati 245 contribuabilT.
Dintre locuitorT 198, sunt plu-
garT, 20 ail diferite profesiunT.
www.dacoromanica.ro
CREVEDIA-DE-JOS
Aratura se face cu 120 plu-
gurT: io5 cu bol si 15 cu cal.
LocaitorI ati 222 care si ca-
rute: 189 cu bol si 33 cu cal.
Numarul vitelor marr e :de 863
(128 cal si epe, 4 armasarT,
436 boT, 290 vaci si vitell, 5
bivolite) si al celor miel de
1405 (357 porcT si 1048 00.
LocuitoriT improprietaritT 144
$i neimproprietaritT 156.
In comuna sunt 3 bisericT (la
Crevedia-d.-j., CocanT, si Dirza)
si o scoalä rurala mixta..
In ziva de Sf. Treime se face
aci un erg de maruntisurT si
bauturT spirtoase.
Comerciul se face de 8 &ir-
ciumarT si 1 hangiti.
Crevedia ( Paduroaica ) , p el-
dure, de 1380 hect., jud. Ilfov,
pl. Znagovul, la N.-V. judetu-
luT. Se intinde intre comunele
Crevedia si Cocani.
t
Crevedia, vale, in jud. Vlasca,
ce vine din sus de mosia Cre-
vedia, a SfintuluT-Gheorghe-Noil
si dä. in Drimbovic.
Crevedia, san Baronul, vale,
in jud. Vlasca, pe proprietatea
Vadul-StanchiT, vine din Corbi-
Mari si da in Neajlovul.
Crevedia-de-Jos, sat, jud. Ilfov,
plasa Znagovul, face parte din
com. rur. Crevedia. Este situat
la N.-V. judetuluT, pe malul sting
al laculuT Zmeul, format din riul
Colintina. Prin sat trece soseaua
judeteanä. Bucuresti- Tirgoviste
si, spre E., calea ferata Bucuresti-
Ploesti.
Aci este resedinta primaria
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de 1 preot
si 1 cintaret; o moara de apa;
1 helesteti ; 1 pod peste Colin-
tina ; o scoald mixta., frecuen-
tata de 28 elevi si 6 eleve, cu
 CREVEDIA-DE-SLJS
intretinerea cAreia statul si co-
muna cheltuesc 1837 leT anual.
Se intinde pe o suprafata de
706 hect., cu o populatie de
283 locuitorT.
D-luT N. tefanescu apartin
506 hect. (188 hect. padure si
40 izlaz), iar locuitorilor, 200
hect.
Comerciul se face de 2 ch.-
.ciumarI si i hangiti.
Numarul vitelor marT e de
195 si al celor miel de 212.
Crevedia-de-Sus, sat, jud. Ilfov,
pl. Znagovul ; face parte din
com. rur. Crevedia. Este situat
la N.-V. de Crevedia-d.-j., pe
mal.ul sting al valeT Desloaica,
care izvoreste din jud. D'hubo-
vita si trece prin pa.durea cu a-
celasT nume. Pe marginea de E.
trece soseaua judeteana Bucu-
resti-Tirgoviste.
Suprafata totala a satuluT e
de 1452 hect., cu o populatie
de 353 locuitorT.
D. G. G. Cantacuzino, pro-
prietarul, are 1250 hect. si lo-
cuitorif 202 hect.
Proprietarul rezerva. 75 hect.
pentru izlaz ; 950 sunt padure.
Are o bala; i pod statAtor.
Comerciul se face de 3 circiumarT.
Numarul vitelor marT e de
180 si al celor miel- de 542.
Crevedia-Mare, sau Crevedia-
§utuluf, com. rur., jud. Vlasca,
pl. Neajlovul, compusa din ca-
tunele : Crevedia -*utuluT, Cre-
vedia-Sf.-Gheorghe sati Creve-
dia-Mica, Crevedia-Stavropoleos
si Sicarul, situate pe ambele
coaste ale vaTeI Neajlovul.
Aceasta com ina este departe
de Bucuresti de 32 kil., de Giur-
gia, de 60 kil. si de Obedeni,
resedinta plAseT, de 25 kil. ; la
cea d'intiiu merge prin Malul-
Spart, iar la Giurgiti merge prin
Obedeanca.
786
Ia 1887 eran 987 sufl., din
cari- 195 contribuabili.
Budgetul comuneT pe 1886
era la veniturl 5490 leT si la
cheltuelT 4046 leT. Pe 1887
era la veniturl 4104 ler si la
cheltuelT 2798 leT.
In aceasta comuna sunt 2
bisericT, deservite de 2 preotT
si 4 dascall : o biserica in Cre-
vedia-Mare sati a utuluT si a
doua la Crevedia-Sf.-Gheorghe
sati Crevedia-Mica.
Ambele tin de parohia Cre-
vedia-Micl.
Este o sopará mixta, cu 5 clase,
condusA de un invatator. In
1888 att urmat aci 4t bletT si 9
fete, din numarul de 54 baeti
si 38 fete in virstA de scoala.
Vite sunt: 490 bol si vacT,
78 cal, 870 oT si capre si 392
Amarce.
Padurea de pe proprietatea
Crevedia- utuluT este de 150
hect.
In aceasta comuna sunt: pa-
d urea Crevedia-S f. -Gheorghe, de
225 hect. si pAdurea Crevedia-
Stavropoleos, de 117 hect., am-
bele proprietAtT ale statuluT, de-
pendinte de ocolul silvic Cirto-
jani.
Mal este padurea Sicarul sati
Priboiul, a EforieT Spitalelor Ci-
vile, in suprafata de 382 hect.
Sunt 3 morT pe apa Neajlo-
vuluT.
LocuitoriT acesteT comuniI se
ocupa mal mult cu transporturT
si Cu exploatare de lemne, ata
din padurile din aceastä comuna
cum si din acelea ce se af1ä pe
proprietatea invecinata, Cdscioa-
rele.
In aceastA comunA alar 7 cir-
ciumT. Fie-care din catune are
casa, pltule si magaziI necesare
exploataril mosieT.
Pe ad i trece soseaua din va-
lea Neajlovul, care duce la Cor-
bi-Mari, In sus, si la Obedeni, in
www.dacoromanica.ro
CREVEDIA-STAVROPOLEOS
jos. Aceasta osea mal duce. la
Bucuresti pe la Malul-Spart, prin
padurea Cascioarele. Acestea
sunt sosele judetene In buna
stare, bine lntretinute.
Crevedia-Mare sati Crevedia-
Sutu, cittun, in jud. Via.sca,
pl. Neajlovul, situat pe coasta
stinga a aper NeajlovuluT, in
vecinatate cu Cascioarele ale
statultii.
Mosia are un venit anual de
aproape 20000 le!.
Are o suprafata de 1100
hect., din care s'a dat la 75
locuitori 225 hect. ; o padure
In intindere de 150 hect.
In catun este o bisericA zi-
dita la 1856, deservita de un
preot si un dascAl; o so:mil co-
munalA ; o moara pe apa Neaj-
lovuluT; 1 han si 2 circiumf.
Crevedia-Mica san SE-Gheor-
ghe, mo,rie, jud. Vlasca, numita
ast-fel, cacT apartinea inainte de
secularizare m-re! Sf. Gheorghe.
Este situata pe partea stingä
a vaeT NeajlovuluI, maT spre V.
de Crevedia-Sutu.
Suprafata intreaga a mosiei
este de 580 hect., din care s'a
dat la 45 locuitorT, improprietAritI
dupa legea rurala din 1864, su-
prafata de 150 hect. Suprafata
pAdureT este de 225 hect.
Restul de 205 hect. ~irle
pamint de cultura.
Venitul acestei mosiI este de
5500 leT.
Crevedia-Stavropoleos, cdtun,
in jud. Vlasca, pendinte de com.
Crevedia-Mare, foasta a manas-
tire! Stavropoleos, si care a-
poi, la secularizarea averilor mg.-
nastiresti, a devenit pruprieta-
tea statuluT, care a vindut-o
d-luT Zadariceanu, rezervindull
padurea In suprafata de 117
hect.
 CREVENICUL-MARE
Este lipita cu Crevedia- ZI-
dariceanu $1 cu padurea Cir-
tojani, situata pe partea dreapta
a Aula Neajlovul. Suprafata to-
tala a fost de 400 hect. S'a
clat la 30 locuitorI Improprie-
täritT dupa legea rurall, go hect.
Crevenicul - Mare sati Creve-
nicul - Colfeasca, com. rur.,
compusa. din Co$oaia i Cre-
venicul-Mare, plasa Glavaciocul,
jucl. Vla$ca. Este situad pe dea-
lul $1 valea Glavaciocul, care
trece pe la hotarul de N.-E. al
satuluI Crevenicul-Colfeasca. De
aceasta comuna tin cele 2 tru-
purI de mo$ie nelocuite ale mos-
tenitorilor luI P. Mares ce se nu-
mese Colfeasca-Vandre$U $i Col-
feasca-Ghi mbd$easca.
Are o populatie de 1346 lo-
cuitorI ; 243 contribuabill.
Veniturile comuneI aù fost
pe anul 1886 de 8875 ler, lar
cheltuelile de 7057 leT ; pe anul
1887 aa fost de 3629 leT, lar
cheltuelile de 3451 leY.
In 1877 s'a arat in intreaga
comuna 2100 hect. semanindu-
se diferite cereale.
Aceasta comuna are doua bi-
seria' : una in Copaia, i alta
In Colfeasca sau Crevenicul-
Mare, deservite de 2 preotl $i
2 dascalI. Tin de parohia Cre-
venicul-Mare.
Aci este o $coald mixta., fa-
mitá de zid i inventa cu fIer ; are
2 clase i e conclusa de un inva-
dtor. In anul 1888 a fost fre-
cuentad. de 34 baetf $i 21 fete,
din 39 bdeti $i 27 fete in virsta
de $coala.
Este departe de Bucure$ti de
40 kil., de Giurgia de 58 kil.,
de Alexandria de 32 kil., lar de
Obedeni, re$edind pla'$eI, de
13 kil.
Crevenicul-Mare sail Colfea-
sca, cdtun, in jud. Vla$ca, pi.
'767
Glavaciocul. Se nume$te Cre-
venicul - Mare ca sa se deosl-
beasca de Crevenicul cel-l'alt,
numit odinioad Crevenicul-Mic,
$1 acum Radulescu, dupa nu-
mele principaluluI motean. E
compusa din mo$tenI-Colfe$ti $i
Tom u16$ ti. O parte mare apartin e
mo$tenitorilor Jul Petre Mares,
impreuna cu trupurile nelocuite
Ghimba$easca i Vacareasca.
Suprafata totala a acesteI mo.
cu toate trupurile, este de
1415 hect. ; s'a improprietarit
la 1864 pe pamintuI d-luT Ma-
re$ 54 locuitorI, carI aa luat
209 hect.
Venitul anual al intregeI mo-
01 se poate socoti la 30000
Ad i este o biserica de zid,
cu hramul Sf. Nicolae, con-
struid la anul 1854, in piscul
dealuluI Glavaciocul, de catre
Nicolae Colfescu, fost proprie-
tar; este deservid de un preot
$1 un dascal.
Scoala comunald este zidita
In anul trecut de catre locui-
torY.
Prin vale trece Glavaciocul
despre N.-E. satuluI. Pe piscul
dealuluI Glavaciocul sunt a$e-
zatI mo$tenI-Tomule$ti carr tin
tot de acest sat.
In vale este $oseaua judete-
ana ce duce la Giurgia prin
Satul Mereni ; iar chiar pe adi
trece drumul ce duce de la
Bucure$ti la Alexandria qi Ru-
$1-de-Vede. Este un han mare
ce servea de statie trasurilor
ce circulaa pe acest drum lita-
inte de a se face liniile ferate.
Vite sunt: 420 bol', bivolI
vacI, 72 cal, 220 rimatorI
845 or-
Crevenicul - Rädulescu, com.
rur., jud. Vla$ca, pl. Glavaciocu-
luT, situad pe malul drept al
Glavacioculur, cam in mijlocul
www.dacoromanica.ro
CR1C0VIJI.
pla$6. Mo$ia apartine d-luI Pe-
tre Radulescu $1 o mica parte
la 3 mo$teni' ; are o suprafad
de 1500 hect.
La 75 locuitorY improprie-
tAritI la 1864, conform lege
rurale, li s'a dat o suprafata
de 225 hect.
Are o padure In suprafata de
160 hect.
Aceasta comuna este departe
de Bucure$ti de 48 kil., de Giur-
gia de 58 kil. ; iar de Obedeni,
re$edinta plä.$eI, de 14 kil.
Trece pe aci apa Glavacio-
cul care o desparte de Tama.-
$e$ti $1. Spine$ti.
In 1886 aa fost ad i 518 lo-
cuitoff, din carI 114 contribua-
bitr.
Budgetul comuneI pe 1886
avea la veniturI 4093 leI, lar la
cheltuelf de 2537, lar pe 1887
avea la veniturI 2019 leI, iar la
cheltuell 1491 lel.
Are o biserica, facuta la 1856
de proprietar, impreuna cu ceI-
l'altI locuitorI; este deservid
de un preot $1 un (Jasa. De-
pinde de parohia Crevenicul-
Mare.
Mo$ia s'a estitnat fara pa-
dure, de Creditul Fundar Rural
din Bucure$ti, la suma de I800oo
ler.
Vite sunt: 540 bol i bivolI,
72 caT, 3450 oI i capre, 620
rImItorT.
Sunt 'in com. 4 circiumT.
Este o moarA pe apa Glava-
ciocultd, care functioneazA nu-
maT clnd vin apele marr.
Cricovelul, lac, in jud. Ialomita,
pl. CimpuluI, lingA satul Jila-
vele.
Cricoveni, se nume$te par/ea de
S. a com. Ghirdoveni, judetul
Prahova. pl. Teleajenul.
Cricovul, plasd, jud. Prahova.
CRICOVUL
Se mdrgine$te la E. cu judetul
BuzAu, de care se desparte prin-
tr'o linie curbà dusl de la N.
la S. $i care trece pe la E.
comunelor: Vadul-Säpat, Fin-
tinelele $i alugneni.
La V. se mArgine$te cu plasa
Tirg$orul $i o parte din plasa
Podgoria, de care se desparte
printr'o linie eurbA, care trece
pe la V. de comunele : Inote$ti,
Iorddcheanul .$i Bucovul.
La N. se märgine$te cu pl.
Podgoria, de care se desparte
printr'o linie trasa pe la N.
de comunele Gornetul-Cricov si
TAtarul.
La S. se mdrgine§te cu plà-
$ile Crivina $i Cimpul, de care
se desparte printr'o linie dusd
din judetul Buzni (E.), pAnä
In plasa Tirgsorul (V.), $i care
trece pe la S. de comunele :
Berceni, Coslegiul $i Colceagul.
Aceastá plasd s'a implrtit in
12 parohiT, avind $i 23 filiale:
t. Parohia Berceni, cu bise-
rica parohiald SE Nicolae, com-
pusa din cAtunele: Berceni-d.-s.,
Bereasca-d.-j. (Ploe$tiori) $i Cor-
15.te$ti, avind ca filiall biserica
SE Nicolae.
Parohia Coslegiul, cu bi-
serica parohialä. SE ImpdratI,
compusd din enuncie : Dirvari,
Radila $i Pantazi, avind ca fi-
Hale bisericile : Adormirea, SE
Ion $i. SE Trel-Ierarhi.
Parohia Bucovul, cu bise-
rica parohiald Sf. Treime.
Parohia Gura-Vdiet (com.
Valea- alugAreasca), Cu bise-
rica parohialA Izvorul - TdmA-
duireT, compusä din eätunele:
Arva, Valea-PoeniT, Valea-UrseT
$i Valea-Mantii, avind ca filialä
bisericaThierea Capuluf SE Ioan.
Parolzia Valea-Popet, (co-
muna Valea-alugneasc5.), cu
biserica parohiall Bina-Vestire,
cotnpusa din enunele : Valea-
CAlugAreascd, RachieriT, Valea-
768
OrleT $i Chitorani (Bucovul), a-
vind ca filiale bisericile: SE
Nicolae li SE Stelian.
Parohia Valea-Negovani,
(com. Valea- CAlugneascd), cu
biserica parohiall Adormirea,
compusA din cAtunele: Valea-
Mieilor, Valea-LargA, $i Scheaul,
avind ca filiale bisericile: SE
VoevozT $i InAltarea.
Parohia Gornetul-Cricov,
cu biserica parohiall Cuvioasa-
ParaschivA, compusä din en.
Tdrcule$ti, avind ca bisericd fi-
lald. Cuvioasa-Paraschiva.
Parohia Valea-Boulut, (co-
muna Gornetul-Cricov), cu bise-
rica parohiald, SE ImpAratT, com
pusä din cät. Co$orelele, avind
ca filialä biserica SE ImpgratI.
Parohia Ceptura, cu bise-
rica parohiall SE Impdrati, com-
pusI din cät. Valea-GarduluI,
avind ca filiallt biserica A dor-
mirea.
io. Parohia Rota ri, (com.
Ceptura), cu biserica parohialA
Adormirea, compusl din eät.
Soimescul $1 Malul-Ro$u, avind
ca filiall bisericd SE Nicolae.
- i I. Paro hia Albefti-de-Mur,
(com. Albesti), cu biserica pa-
rohialá SE VoevozT, compusA
din cAt. Vadul-PAruluT li Albe-
$ti-Paleologul, avind ca filiale
bisericile: SE Ilie $i Adormirea.
Parohia Cdlugiireni, cu
biserica parohiald InAltarea $i
cu biserica filialA Adormirea.
Parohia Tomfani, cu bise-
rica parohiald SE VoevozT, com-
pusA din cat. Loloiasca, avind
ca bisericd filialä SE Nicolae.
Parohia Tiítarul, cu bi-
rica parohiall. SE VoevozT.
Parohia Mii gura (com.
Tom$ani), cu biserica parohialä.
Adormirea, compusá din cdt.
Cioceni, avind ca filiall biserica
Adormirea.
Parohia Conduratul, cu
biserica parohialä Sf. Impäratr.
www.dacoromanica.ro
CRICOVUL
Parohia Vadul-Sapat, cu
biserica parohiall Sf. Voevoil
si Buna-Vestire.
Parohia Colceagul, cu bi-
serica parohialA Sf. Nicolae.
Parohia Inotefti, cu bi-
serica parohialO. SE han.
Parohia Fintinelele-Ma-
zili, cu biserica parohiald A-
dormirea, compusd din cAtunele :
Fintinelele-Ungureni $i Bozieni,
avind ca filialA biserica Ador-
mirea.
Parohia lorddchéanul,cu
biserica parohiald Adormirea,
compusA din cdtunele : Moce$ti
$i Plavia, cu biserica filialA Sf.
Nicolae.
Din punctul de vedere ad-
ministrativ, plasa Cricovul se
compune dintr'o comuna ur-
bang, Urlati, $i 17 com inc r 1-
rale : Albe$ti- de-Mur, Albe$ti-
Paleologul, Berceni, Bucovul,
alugareni, Ceptura, Colceagul,
Conduratul, Coslegiul, Fintine-
lele, Gornetul-Cricovul, Inote$ti,
IordAcheanul, TAtarul, Sotwani,
Vatiul-Sdpat $i Valea- CAluglt-
reascA. Cele mal putin, popu-
late sunt: Albe$ti-Paleologul, Fin-
tinelele, Berceni si Conduratul.
PAmintul pldseT Cricovul, in
partea de S.-V. $i E., prezintä
o intinsd etmpie, productiva in
grill orz, ovAz, porumb, meiu,
fasole $1 secará.
Partea de N., fiind deluroasA,
era acoperità cu vil, acum dis-
truse de filoxerA. AzT abia se
mal cultivd 5 hect. la Urlati.
Din timpul distrugerel viilor,
locuitoriT din partea de N. a
plA$ei se ocupa mal mult cu
fabricarea tuicer $i cu tran-
sportul lemnelor $i plcureT din
comunele vecine, iar restul lo-
cuitorilor din plasA se ocupá
in special, cu agricultura $i cre$-
terca vitelor.
Prin plasd trece riul Cricovul-
Sdrat.
 CRICOVUL
Cricovul,peidure, linga. satul Ale-
xeni, in pl. CimpuluT, judetul
Ialomita.
Cricovul, îr2ü, ce-T maT zice
Cricovul - Dulce. Izvoreste din
judetul Dimbovita, din muntele
Oborele, spre E. de Moroeni
Pietrosita, ctirge in jos prin pla-
iul Ialomita, trece prin raionul
comunelor Urseiul i Vi$ine$ti,
pe litiga laturea estica a comu-
neT Colibasi si apoT la comuna
Ederile intra in jud. Prahova.
De aci curge la vale prin jud.
Prahova, trece pe linga manas-
tirea, sau penitenciarul Margi-
neni, talud perpendicular so-
seaua judeteana Tirgoviste-Plo-
e$ti ; prime$te in stinga sa, mal
spre S. de com. Darmane$ti
pirtul Prahovita, maT prime$te la
vale, tot in stinga, un iaz de
morT din Prahova, apoi la cát.
Baltita, com. Frosinul, iara$T se
apropie de judetul Dimbovita
curge printre Dimbovita si
judetul Prahova trecind printre
Cornesti, din jud. Dimbovita $i
Habu, din jud. Prahova, pa.na
ce, putin la vale de Ochiul-Bou-
luT, cat. com. Catunul, se varsd
In Ialomita, in partea stInga, in
lata com. TatArdi.
Cricovul, numire ce se mar da.
piriulut Sarata, care se mai
numeste i Cricovul-Sarat, jud.
Ialomita.
Cricovul-Dulce. VezT Cricovul,
OACI, jud. Dimbovita i Pra-
hoya.
Cricovul-Mare sati Cricovul-
Särat, pira Incepe din muntele
Fintina- Hotilor, com. Cislaul,
judetul Buzan*, i primeste aflu-
entif Cricovul - Mic, Izvorul-
Rece, CrAciuneasa, Butuceanca,
Baba-Dobroaie, etc., apoT prin
Valea-Buder, ajunge la cdtunul
68495 Marc?, Dieffonav Geogratto. Poi
769
Craciune$ti, unde ese din jud.
Buzati $i trece in Prahova, pe
la com. Singerul, pl. Podgoria.
Dupa ce 'ida comunele Apos-
tolache, Urlati i Albesti isT
continua drumul spre S., vas-
sindu-se in riul Prahova, la com.
Adincata, pl. Cimpul.
In cursul sätí, in judetul Pra-
hoya, tia pIäile Podgoria,
Cricovul i Cimpul.
Cricovul-Mic, piria, in comuna
Cizlaul, jud. Buzan. Izvoreste
din muntele Fintina-Hotilor, pu-
tin mal la N. de Cricovul-Mare
$i merge sa se uneasca cu din-
sul In cat. Birlesti.
Cricovul-Sec, gîrll, jud. Pra-
hoya care acum upo anI avea
propria sa scurgere pe albia Crihala, pädure, in jud. Mehe-
cunoscuta $1 care pana azT,
$T-a facut scurgere in riul Ia-
lomita, cu mult mai la vale de
cat. Habudul.
De la Flabudul pana la Poe-
nari-BurchiT, albia sa e putin
cunoscuta, iar de aci catre co-
muna Crivina, pl. Crivina, pe
vedija albie sunt o multhne de
sorginti, care formeaza cursul
acestei girle pana la värsarea
sa in riul Prahova, spre N.-E.
de com. Crivina.
Apa sa e curatd, posedind
in tot cursul sät1 tot soiul de
pestT buni $i gusto$1. Face, In
curgerea sa, multhne de zig-
zagurT, mal ales filtre comunele
Crivina, Poenari - Apostoli $i
Gorgota.
Criglic, virf de deal, in judetul
Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul
comuneT rurale Parche. Este
situat in partea nordica a plasei
$1 in cea vestica a comuneT, la
3 kil. spre V. de satul Parche,
aproape de locul unde piriul
Valea-Adinca se arunca in balta
Saon. Poalele sale vestice se
11
www.dacoromanica.ro
CRIPOASA
terminà pe malul oriental al pi-
riuluT Valea-Adinca. ; cele estice
merg pana in satul Parches, ce
e asezat pe dinsele, i chiar
pana. In malul sting al VaieT-
OgurluiuluT, cele nordice se con-
funda cc stuful ce inconjoara
balta Saon. Are inaltime de
64 metri ; este punct trigono-
metric de observatie de rangul
dominind asupra manästi-
reT Saon, ce e la poalele sale,
asupra satuluT Parches, $i asupra
drumului comunal Nicolitel-Par-
ches. Este acoperit cu pd$unT,
lar poalele sale sunt paduroase.
Crihala, mahala, in com. rur.
Slivile$ti, pl. Vailor, jud. Me-
hedinti.
plasa Ocolul-d.-s., com.
rur. Bresnita, aproape de orasul
Turnul-Severin, padure In care
oräseniT SeverinenT fac petre-
ceri de vara..
Crihanul, deal, In jud. Bac19,
pl. Bistrita-d.-j., de pe terito-
riul com. Cälugara-Mare.
Crimareasa, vechig pichet, cu
numarul 62, spre hotarul Mol-
doveT, pl. Marginea-d.-j., j ud.
R.-Sarat, la E. de com. Golo-
ganul.
Criminetului (Fundul-). (VezT
Fundul - CriminetuluT, judetul
Putna).
Criminicioara, lac, in judetul
Ialomita, plasa Borcea, in in-
suba Balta, pe teritoriul com.
Cocargea.
Crimulesti, mahala, in judetul
Tecuciii, pl. Berheciu, in partea
de E. a satulur Corni-d.-s.
Cripoasa, baltä, in jud. Dolj,
97
 CRISTEA
plasa Jiul-d.-j., comuna aciuld-
testi.
Cristea, pirig, izvoreste dintr'un
izvor mare, ce iese din coasta
de V. a dealului Izvorul, din co-
muna Solesti, pl. Crasna, jud.
VasluiA, numit si Izvorul-luY-
Cristea ; curge spre V. si, tdind
In curmezis soseaua nationald
Iasi-VasluiA, se varsd in piriul
Vasluetul.
Cristea (Muchea-de-la-), mu-
che, in jud. BuzAti, com. Ru-
siavdtul, cdt. Muscelul-Tigan.
Cristea (Valea - de - la-), vale,
In jud. Buzgl, com. Rusiavdtul,
cIt. niscelul-Tigan ; se scurge
in Valea-RusiavdtuluT.
Cristea - Marcovul, iezer, in
jud. Suceava, satul Ruginoasa,
format de piriul DumbrAvita si
avInd o suprafatd de 4 prájinT.
CristeI (Dealul-), deal, in jud.
Tecuciu, situat la V. de satul
RAchitoasa ; se intinde spre N.
comunei RAchitoasa.
Cristescu, iaz, In jud. Dorohoiù,
cu o suprafatd de 6 hect., pe
teritoriul satuluT Ibänesti, com.
Cu acelasi nume, plasa Prutul-
d.-s.
Cristesea, sat, In jud. Dimbo-
vita, pl. Ialomita, cAtunul com.
Cornesti.
Criste§ti, com. rur., situatd in
partea de N.-V. a pldser Co-
sula, jud. Botosani, la 13 kil.
de Botosani, formatá din sa-
tele : Cristesti si Schitul - Ora-
sen' (Maicele). Are o suprafatd
de 5892 hect., Cu o populatie
de 533 familiT, sal:1 2092 su.
flete, carT locuesc in 715 case.
Sunt 552 contribuabilT.
770
LocuitoriT se ocupd Cu agri-
cultura, cresterejt vitelor si cul-
tura viilor.
Locurile cultivate al-1 o In-
tindere de 3892 hect.
In partea de S. si S.-V. a
comuneT, se aflá pgdure intinsd,
Cu o suprafatd de 1315 hect.,
compusd din fag, stejar, car-
pen si teiù. Aceastà pddure e
o parte din vastul codru ce
acopere teritoriul comunelor :
Copla, Slobozia-Secdtura, Po-
iana-Lungd, Tudora, FlAminzi,
Storesti, RAdeni si Deleni.
Sunt 54 hect. vil pe terito-
riul satuluT.
E strAbdtutä de piriul Mile-
tinul. Are 4 iazurT, I moard
de apd si 1 de aburT.
Vite sunt : 1165 bol si vacT,
265 cal, 1487 of si 722 pord.
Are 2 bisericT, deservite de
2 preotT, I diacon si 2 cintd-
retT ;o scoald mixtd, conclusa
de un invAtAtor, pida de stat,
si frecuentan. de 58 bdetT si 12
fete.
Budgetul comuneT are la ve-
niturr 12212 leT, 20 banT, iar la
cheltuelT 7768 leT 94 banT.
Criste§ti, com. rur., situatd In
partea vesticd a pldseT Siretul-
d.-j., jud. Suceava, spre S. si
la o depártare de 34 kil. de
Fdlticeni.
Se mArgineste la E. cu com.
Pdscani, la V. cu com. Timisesti
si satul Popesti din jud. Neam-
tu, la S. cu com. Mirosldvesti
si la N. cti com. Drdguseni si
Tátdrusi. Are forma unul drept-
u n ghi u neregulat.
E compusd din satele : Cri-
stesti, Heresti, Homita, Motea
si Boureni, cu resedinta in sa-
tul cu acelasT nume.
Are o populatie de 1336 fa-
railiT,sati 5425 suflete, din carT
2785 bdrbati si 2640 femeT (134
izraelitT si 3 nenitT).
www.dacoromanica.ro
CRISTESTI
Sunt 1039 contribuabilr.
Are sase bisericT, deservite
de 6 preotT si 9 cintdretT un
schit: Boureni ; 2 coale mixte,
frecuentate de 70 elevI, din
420 bdetT si 410 fete in virstd
de scoald.
In comuna sunt : 5 circiumarT,
9 bdcdnir, 1 lipscdnie, I pita-
rie, 4 debite de tutun si I cd-
sdpie.
Budgetul pe anul 1892-93
are la veniturT, 1134 leT, 99 banT
si la cheltuelT 11322 leT 23 banT.
Vite sunt : 293 caT, 1620 bol,
1172 vacT, 4500 or, I I capre,
851 porcT si 7 bivolT.
Altitudinea comuner de la
nivelul mdriT variazd intre 350
400 m.
E udatä. de 1'11.11 Moldova.
Mosia, proprietatea printuluT
Gr. M. Sturdza, e in suprafatä.
de 3841 fdlcr si 58 prájinT, din
caer: 750 pAdure, 1533 falcI si
48 prj. cultivabile si i000 fAlcI
si 59 prdjinT finat.
Locuitorl Improprietdriti du-
pd legea din 1864, sunt 586,
din carr 3 fruntasT, 305 pdl-
masT si 278 codal, stdpinind
1592 fAcT.
In comund sunt 2 moriste pe
piriul Stanistea si o moarä. a
ZavuluT.
Calle de comunicatie din co-
mund sunt: la PdscanT 12 kil.,
la Drdguseni 7 kil., la Miros-
ldvesti io kil.
LocurT mar insemnate In co-
mund sunt : Schitul - Boureni,
Letcani, Silistea, Matioaia si
Morile-Zavulur.
La 1803, «Cristesti, a d-sale
VorniculuT Grigoras Sturdza,
numArd 189 liuzT, Cu 2480 leT
bir anual
Criste§ti, mo,rie $i sat mare, din
care se. compune comuna Cris-
testi, judetul Botosani. Satul e
asezat pe maT multe vdT si
 CRISTE§T1
coaste, pe o intindere de 229
hect. Suprafata mosid e de
5892 hect. E compusa din maT
multe partI, si anume: Dealul,
partea despre N.-V. a satuluT,
fiind asezata pe deal ; Ghilo-
nesti, partea despre S., numita
ast-fel de la fratiT GhilanT, car/
eraa paclurarT ; Tibeni, in partea
despre S -V., numita de la fa-
milia Tibu, venia din Buco-
vina ; Furnicari, in partea despre
V., numita de la multimea mo-
suroaielor de furnid, ce ati fost
aicT, fost sat In vechime, asta-zI
insa loc de cultura. (Se mal'
cunosc abia gropile in care se
tineaa productele) ; Lipoveni, In
partea despre S.-E., numit ast-
fel de la iazul lucrat aicT de
niste LipovenT.
Despre acest sat se zice cd
In vechime era asezat maT spre
N.-V., pe locul numit Silistea,
dar ca s'a desfiintat cu ocazia
navAlirilor strain e; locuitorii s'ati
retras spre S.-E. in padure pe
locurile unde astA-zT este satul
Cristesti.
Are o populatie de 491 fa-
milh, sal-1 1997 suflete ; T bi-
seria., deservita de 1 preot, 1
diacon si 2 ctritAretT; I scoala
mixta, conclusa. de T invatAtor
platit de stat si 58 bdietT 012
fete ; T moara de apa la iazul
Lipoveni, pe plriul Miletinul si
I moara cu aburI.
In Cristesti sunt 54 hect. vii
prin gradinT, ale locuitorilor si
proprietarilor. Mosia se Imparte
intre fratiT Cristesti. E acope-
rita in mare parte cu padure.
Criste§ti, sat, in com. Tutora, pl.
Branistea, jud. Iasi. E situat pe
coasta de S. a dealuluT Cristesti
si intre riurile : Bahluiul, ce vine
de la V. spre E. si Jijia de la
N. spre S., formind un unghig
prin unirea lor.
In fata satuluT, pe ves, sunt
771
intinse baltI pline cu stuh. Are
o populatie de 23 fam., saa
175 loc. rominT, carT se ocupa
Cu agricultura, cresterea vitelor
si pescuitul ; o biserica, ziditä. la
1839 de fostul proprietar Ale-
xandru Mavrocordat, deservita
de i preot, T cintaret si I e-
clesiarc ; casele proprietateT, cla-
dire mare si frumoasà si o sta-
tie a druthului de fe! Iasi-Un-
gheni.
Numarul vitelor e de 210 ca-
pete, din carT : 126 vite marT
cornute, 30 oT, 20 cal si 34 ri-
m'Aloa.
Criste§ti, sat, spre V. de satul
BrAesti, din com. Braesti, plasa
Cirligatura, jud. Iasi. E situat
pe costisa dealulur Dodul, cu
fata spre E. Are o suprafata de
1305 hect. si o populatie de roo
fam., sati 470 loc. rominT, carT
se ocupa cu agricultura si eres-
terea vitelor ; o biserica con-
struita de lemn, deservita de 1
preot, 1 cIntdret i I eclesiarc.
Numdrul vitelor e de 500 ca-
pete, din carT : 370 vite marT
cornute, 23 caT, 220 or si 57
rimatorT.
Criste§ti, sat, face parte din com.
rur. Vlaici, pl. Vedea-d.-j., jud.
Olt. Are o bisericl, fondata la
anul 1877. Populatia satuluI e
de 155 locuitorr, improprietarit1
la 1864.
Criste§ti, sat, pe mosia si in co-
muna cu acelasT nume, jud. Su-
ceava. E asezat pe un platal
inalt ce tarmureste sesul sting al
MoldoveT si pe tarmurile piriuluT
Stanistea, cu afluentul sati Gur-
mazoaia. Are o populatie de
480 fam., saa 2000 sufl. (1080
barbatT si 920 femeT), din carT
110 strainT. Locuesc in 954 case.
Contribuabill sunt 386.
In sat este o circiuma, 4 ba.-
www.dacoromanica.ro
CRISTE§T1
caniT, 1 lipscAnie, pitarle, I
T
cdsapie si 1 debit de tutun.
Vatra satuluT ocupa 18o ala,
40 prajinT. ImproprietaritT la
1864 sunt 162 palmasT si 46
codasT, stapinind 659 fald si 58
prajinT.
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea - Maicd- Domnuluï, zi-
dita pe la 1440 de niste sasT
din Ardeal, in mijlocul unuT co-
dru. Pe peretele bisericer se afla
o inscriptie care a disparut in
urma reparatiunilor. Se zice insa
ca se citea data de 1420 si ca
ar fi fost restaurata, adaugin-
du-i se turnurile, de catre te-
fan - cel - Mare. Pe clopotul cel
mare se citeste : eClopotul este
facut de mine Costan, cu a mea
cheltuiald, dat la biserica din
satul Motca, anul 1830»; iar pe
ce! mic : clli10IIOTX (IIIIIPT....
GRITX E.OXPSH 1777». Bise-
rica e improprietaritä cu 25 fäld
si e deservita de i preot si 3 cin-
arel.
Este o scoala rurala mixta',
conclusa de un invgdtor, platit
de stat, frecuentata de 58 sco-
larT. Ea e infiintata de la 1865.
Se afta. in Cristesti o fabrica
de spirt, a proprietateT, in care
in ultimul an financiar s'a fer-
mentat 933,150 kgr. de poruinb,
din carT s'ají fabricat 317,720
litri spirt. Stat.11 a perceput de
pe urma acesteI fabricI, In acel
an, suma de 139947.60 la
Cristelti, sat, in jud. Tutova,
com. Lalesti, spre S. de satul
Lalesti. Are 169 loc. si 47 case.
E numit de locuitorI si Cris-
testi-d.-j.
Criste§ti, stafie de dr. d. f, jud.
Iasi, pl. Brani4ea, cdt. Tutora,
pe unja Iasi-Ungheni, pusa in
circulatie la 1 August 1874.
Se afla t'Are statiile Iasi (15.3
kil.) si Ungheni (5.7 kil.) mal-
 CRISTESTI
timea de asupra niveluluT
3 im.89. Venitul acester statiT pe
anul 1896 a fost de 682 lei,
8o banT.
Cristesti, vechiä aat, din com.
Ganesti, jud. Covurluia, pl. Ho-
rincea, azI lipit i constituind
un trup cu Ganesti.
Cristesti, a'eal, jud. Bacau, pl.
Tazlaul- d.-s., com. Ardeoani,
pe teritoriul Ardeoani.
Cristesti, deal, pe coasta caruia
e situat satul Cristesti, din com.
Tutora, plasa Branistea, judetul
Iasi.
Cristesti, deal, de asupra satu-
lui Cristesti, jud. Iasi, pl. Cir-
ligatura, com. Braesti.
Cristesti, localitate, In jud. i pl.
Tutova, com. Voinesti. AicT a
fost maT Inainte sat, dar s'a
distrus de unul din proprietarT.
Astä.-zT se maT &ese numaT
cite-va livezT cu arborT fructi-
ferT. Se mal numesc Cristesti-
d.-s., Cristesti-Razasi si Cristesti-
di n-Deal
Cristesti, p ri fi . VezT Buda, pifia
In com. Braesti, jud. Iasi, pl.
arligatura.
Cristesti, vale, in jud. Iasi, pl.
Cirligatura, com. Braesti, intre
dealurile Cristesti si Buznea, prin-
tre care trece piriul Cu acelasT
nume.
Cristesti, vale, in satul cu acest
nume, formata de piriul Sta-
nistea, jud. Suceava.
Cristesti-de-Jos. VezT Cristesti,
sat, jud. Tutova.
Cristesti-de-Sus. VezT Cristesti,
localitate, jud. Tutova.
772
Cristesti-din-Deal. VezT Cris-
testi, localitate, jud. Tutova.
Cristesti-Rizasi. VezT Cristesti,
localitate, jud. Tutova.
Cristianul, brat (prival), in jud.
Ialomita, pl. Borcea, in insula
Balta, pe teritoriul com. Dichi-
seni.
Cristianul, vale, jud. Mehedinti,
pl. Vailor, com. rur. Covrigi.
Cristianului (Dealul-), colinä,
in jud. Buzar', com. Cernatesti,
Malaesti.
Cristienesti, sat, ce este maT sus
de manastirea de Arges, jud.
Arges. Dupa uciderea luT Mihaia-
Viteazul, s'Eta adunat ad i BoeriT si
cu Buzesti si aa tinut sfat de
aa ales pe erban nepotul ra-
posatuluT Basarab-Vocla.
Cristinesti, sat, pe mosia cu a-
celasT nume ; in vechime a fost
trup a parte, dar acum e ali-
pit la mosia Ibanesti, judetul
Dorohoia, pl. Prutul - de- Sus,
com. Ibanesti. Populatia sa este
de 600 fam., saa 1276 sufl. Are
biserica, cu hramul Sf. Mihail
si Gavril, deservita de i preot,
2 chitäretf, i palámar ; este de
zid, facuta. in 1859, de marele
Vornic NiculaT Rosetti-Rozno-
vanu, fost proprietar. Este o
scoala, conclusà de un invatator
frecuentata de 6o elevr ;
localul, bun, e facut de comuna.
Satenir improprietaritT ati 761
hect. 93 ariT pämint.
Cristinesti, sat, in jud. R.-Särat,
pl. Rimnicul-de-Sus, cat. com.
Zgirciti. luat numele de la
familie de mosnenT, Cristi-
nesti. Este asezat in partea de S.
a com., pe piriul Oreavul, la
kil. spre S. de cat. de rese-
www.dacoromanica.ro
CRISTOAIA
dinta Sgirciti. Are o intindere
de ioo hect. cu o populatie de
55 fam., salí 211 sufl., din carT
56 contribuabilf ; io fiti carte.
Are o biserica deservita de
preot, i dascal i ï paracliser.
Cristiniciul, sat, inconjurat de
dealurT, in partea de S. a co-
munel Rinceni, jud. Falcia, in
care se afla 30 case si fiind unit cu
satul Rtnceni, poarta maT mult
acest din arma nume.
Cristioaia, deal, in centrul com.
Ringhilesti, jud. Botosani, pl.
tefanesti.
Cristioaia, iaz, in valea Cristioaia,
jud. Botosani, com. Ringhilesti
cu o suprafata de 6 hect.
Cristioaia, vale, la poalele dea-
luluT Cristioaia spre N., se u-
neste cu valea Corogea, jud.
Botosani, com. Ringhilesti.
Cristisorul, iaz, jud. Dorohoia,
in suprafata ca de 3 hect. 50
arif, pe teritoriul mosieT Dami-
leni, com. Ibanesti, pl. Prutul-
de-Sus.
Cristisorul, munte filtre com.
Madeiul si Borca, judetul Su-
ceava.
cristi§orui, p fria, afluent al piriu-
luT Neagra-Brostenilor, jud. Su-
ceava.
Cristisul, munte, jud. Bacall, pl.
MunteluT, com. Brusturoasa, a-
coperit de brazT si moliftr. Face
parte din ramificatiunile mun-
telui Tarcaul.
Cristoaia, piria, izvoreste de pe
teritoriul satulur Bälteni, din
com. Brodocul, jud. Vasluh1, pl.
Stemnicul si se varsa in piriul
S tem nicul.
 CRISTOIUL
Cristoiul, pirtia,c, jud. Bacan,
pl. Bistrita-de-Sus, com. B1A-
gesti, ce se scurge in pIriul
Ciobota.
Cri§uluI (Movila-), movild, in
jud. Buzati, com. °Libia.
Criteanca (Verne§ti), sfoard de
mo,rie, In jud. Buzad, comuna
Vernesti. Are 40 hect., din carT
12 padure. Se numeste si Ri-
zoaia.
Criva, sat, in jud. Dolj, pl. Jiul-
de-Mijloc, com. Virvorul,
macla Cu o populatie de 6 o
suflete, sati 320 barbatT si 290
femei. Locuesc in 144 case si
bordeiti. CopiiI din sat urrneaza
la scoala mixta din satul
vorul, ce este la 2070 m. de-
partare. Cu virsta de scoala
sunt 50 copif.
tiü carte 7 locuitorr. In sat
sunt 2 circiumf.
Criva, cdtun, al com. Piatra, pl.
Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Roma-
nati, Cu 200 IOCIlitOrr.
Criva, ctitun, al com. Enosesti,
plasa judetul
Romanati, asezat in valea Oltu-
luT, Ruga Oltisorul. Are 200 lo-
cuitorT, saii 50 familiT; o biserica
(Sf. Nicolae), cladita la 1762,
de locuitorr si deservita de un
preot.
Criva, t'amura de munte, in jud
Neamtul, ce se detaseaza din
nodul format de ramurile: Ata,
Magura- omuzuluT, Piciorul-Fra-
sineT, intre pIrliasele BatrineT si
Frasinul, afluentl aT TarcauluT.
Criva, loc. VezT com. rur. Balta,
din plaiul Cerna, jud. Mehedinti.
Criva, trup de mope, com. \l'ir-
vorul, pl. Jiul-de-Mijloc, judetul
773
Dolj. Apartine statuluT, care a
dat 248 loturT dintr'insa lo-
cuitorilor. Se Oseste pe d'irisa
padure. Aceastá mosie a
fost pendinte, pana la seculari-
zarea averilor manastiresti, de
mandstirea Bucovatul.
Criva (JurnAtate), mofie, a sta-
tulur, in jud. Romanati, cu o
arendä anuala de 3020 leT anual
pe periodul 1887-88.
Criva, ädure, a statuluT, in jud.
plasa Jiu[ de-Mijloc, com.
Virvorul. Lemnul care se ga-
seste este stejarul i limita;
predomina lusa cerul.
Criva, jîrIa, afluent pe stinga
al riulur jud. Dolj, pl.
Ocolul, com. Ghercesti.
Criva, pîrîia,c, In jud. Neamtul,
com. Pingarati, pl. Piatra-Mun-
tele. E situat pe mosia Tarcaul.
Izvoreste din !amura munteluT
Piciorul-Frasier, si se varsa in
dreapta rluluT Bistrita.
Crivaia, vale, vechea match' a riu-
luT Ialomita. Trece prin satul
Pribegi, pl. Ialomita-Balta, jud.
Ialomita, spre N. de satul Slo-
bozia si se termina spre E. In
hotarul mosieT Bucul. Prin drep-
tul satuluT Slobozia poarta nu-
mirea de Crivaia-Mare.
CrivatuI, sat, cu 100 locuitorT,
jud. Arges, pl. Oltul; face parte
din com. rur. Cuca.
Crivätul, sat, jud. Prahova, face
parte din com. rur. Manesti,
pl. Tirgsorul. Are o popula-
Ve de 222 locuitorT (112 bar-
batT si i (0 femeI). Locuitorir
mal numesc acest catun Gura-
CrivatuluT 5i Starita.
Crivätul, vale, judetul Prahova,
www.dacoromanica.ro
CRIVESTI
trece prin catunul Crivatul, co-
muna Manesti, pl. Tirgsorul.
Crivätul, phia, jud. Dimbovita,
izvoreste din padurile si valle
dintre comuna Adinca si peni-
tenciarul Margineni, curge la
vale, prin partea estica a dea-
lurilor de litiga Bucsani, intra
in plasa Ialomita, trece prin
comuna Finta si catunul Bah
Uta, aproape paralel cu Cricovul,
curge pe linga comunele Frasinul
si Cornesti si la Catunul, unde
este si un pod peste Crivat,
se varsà in partea stingO a
riulur Ialomita.
Crivele§ti, (Valea - NuculuI),
attun de resedinta al comuneT
Trestioara, jud. Buzati, cu
locuitorT si 37 case ; de dinsul
e alipit si cat. V eghiurile.
Crivele§ti, mofic, In jud. Buzar!,
comuna Trestioara, catunele Cri-
velesti si Veghiurile. Are 620
hect., cea mal mare parte teren
steril, format din paminturT albe,
si 27 hect. pädure si putina
araturd ; serva maT mult de iz-
laz.
Crivele§ti-Mociarul, mofle, In
jud. Buzau, com. Trestioara,
catunul Crivelesti. Are pädure
putinä aratura, fine*, izlaz si
livede. Pe dinsa se afla lacul
Mociarul.
Crive§ti, sat, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-s., com. Strunga, spre
N. de baile Strunga. Este a-
sezat pe deal. Are 112 familiT,
sail 537 suflete, din carT 117 con-
tribuabilT; locuesc In 117 case.
tiù carte 32 persoane.
Populatiunea este romina, a-
fara de 5 familif evrei. Sunt
160 vite marr cornute. Se lu-
creaza butnaria si cärute ordi-
nare, Are o biseridi de zid.
 CRIVEVTI
Acest sat forma mar inainte o
comuna, comuna Crivesti, Cu
satele Glureana si Movileni.
Este legat cu orasul Roman prin
sosea.
Crive§ti, sat, in jud. Tutova, pl.
Corodul, com. Vizureni, pe ma-
lul sting al riulur Birlad, la var-
sarea pirlulur Birzota in el, spre
S.-V. de satul Vizureni. Are
289 locuitorr (din mil 44 stiii
carte), locuind in 90 case. Pa-
mintul este mlastinos. Pe mosia
Crivesti este $i gara Tutova.
Mar e numit si Bondrea.
Criveteni, mahala, face parte
din orasul Tecuciii, jud. Tecuciti.
' E situat in partea N.E. a ora-
suluT, pe stinga Birladulur.
Crivetile, com. rur., jud. Ilfov,
pl. Oltenita. E situata la S.-E.
de Bucuresti, Intre valea Bon-
docul si tarmul drept al rluluT
Arges, 45 kil, departe de Bu-
curesti. Sta in legatura cu Ra-
dovanul $i Hotarele prin sosele
vecinale.
Se Intinde pe o suprafata de
755 hect., cu o populafie de
1695 IcicuitorT, locuind In 322
case si 7 bordee. Proprietatea
e a locuitorilor, carr, din totalul
mosiel cultiva 655 hect., (37
sterpe, 40 izlaz si restql vie).
Comuna mimara 287 contrib.,
cu un budget de 3058 ler la ve-
si 2988 la' la cheltuelY.
nituri.
In anul 1885 erart 355 contri-
buabilT.
In comuna e o biserica, cu
hramul Sf. ImparafT, deservita
de 2 preotr si 3 eintaretr; o
scoalä mixta, frecuentata de 18
elevr si 3 eleve, cu tntretinerea
carela judetul si comuna chel-
tuesc anual 1330 ler. Localul
scoaler este sub un acoperämint
cu primaria.
Numarul vitelor marr e de
774
1163 (181 cal si epe, 5 arma-
safi, 704 bol, 226 vacr si viter,
9 taurr, 36 bivoll si bivolite) si
al celor miel de 1620 (405 porcr
si 1215 or). Dintre locuitorr 590
sunt plugarr, 3 aci diferite pro-
fesiunr.
Aratura se face cu 256 plu-
gurI: 247 cu bol si 9 cu cal,
Locuitorir ati 254 care si el-
rute : 229 cu bol si 25 cu cal.
In cercul comuner e 1 heles-
tea.
Locuitorl improprietaritT sunt
226 si neimproprietaritr 373.
Comerciul se face de 5 cit.-
ciumarr. S'ati stabilit in comuna
3 strainr.
Crivetoaia, poiand, com, Miha-
esti, plasa Oltul-d.-s., judetul
Vilcea.
Crivianul, fintind, jud. Dolj, pl.
Balta, com. Comosteni, in par-
tea de V. a comuner facuta la
ano! 1813 de un locuitor anume
Criva.
Crivina, plasei, jud. Prahova. Se
margineste la E. cu pl. arnpul,
de care se desparte printr'o li-
nie dusa de la N. la S. si care
trece pe la E. de comunele :
Rifovul, Petrosani si Poenari-
Rall.
La N. se margineste cu pl.
Cricovul, de care se desparte
printeo linie dusa pe la N. de
com. Corlatesti.
La V. se margineste cu pl.
Tirgsorul, de care se desparte
print'o linie verticalä putin curba
la S., si care trece pe la V. de
comunele: Tatarani, Tinosul, si
Poenari-Burchi.
La S. se margineste cu dis-
trictul llfov, de care se des-
parte prin riul Ialornita.
Din punctul de vedere ad-
ministrativ, pl. Crivina se com-
pune din 18 comune rurale :
www.dacoromanica.ro
CR1V1NA
Barcänesti, Batesti, Brazi, Cor-
latesti, Crivina, Gorgota, Pie-
trosarti, Poenari-Apostoli, Poe-
nari-Burchi, Poenari-Rali, Pu-
cheni-Marr, Pucheni - Miel', Pu-
cheni-Miroslavenr, Pucheni-Mos-
nenr, Rifovul, Rominesti, Tata.
rani si Tinosul.
Resedinta sub-prefecturer e
In comuna Pucheni-Marr.
Cele mar populate comune
din plasa Crivina sunt Tinosul
si Poenari-Burchi, iar cele mar
putin populate : Brazi, Barca.-
nesti, Corlatesti, Crivina, Poe-
nari-Rali si Tatarani.
In general pamintul acester
plasr e ses. Are livezr Intinse
pentru finete si produce mult
griti, porumb, orz, ova.; rapita.
Terenul e fertil.
Locuitorir se ocupa excluziv
cu agricultura si cre$terea vite-
lor. Mare parte din el se inde-
letnicesc si cu mestesugurr, pre-
cum : oale, urcioare, strachinT,
rogojinr, caramide, etc.
Riurr principale are Leastul
si Prahova.
Aceasta plasá s'a divizat In
1 1 parohir, avind si 9 filiale :
Parohia Gorgota, cu bise-
rica catedrala Sf. Nicolae, com-
pusá din cdtunele: Potigraful
si Tunari (Crivina).
Parohia Pucheni-Mosneni,
cu biserica catedrall Sf. Nico-
lae, compusa din cat. Pucheni-
MiroslAvesti.
Parohia Brazi, cu biserica
parohiall Sf. Treitne, compusa
din cat. Batesti.
Parohia Pucheni-Marr, cu
biserica parohiala SE Gheorghe
compasa din catunele : Pucheni-
Micr, °dalle, Moara (Batesti),
avind ca filiala bis. SE Voevozr.
Parohia Petrosani, cu bise-
rica parohiala Nasterea Maicer
Domnulur,compusa din cat. Ro-
minesti si Puscasi, aviad ca fi-
Hala biserica Sf. loan.
 CRIVINA
Parohia Barcanesti, cu
biserica parohiald Adormirea,
compusä din cdtunul Tatarani,
av/nd ca filiall biserica Sf.
Treime.
Parohia Rifovul, Cu bise-
rica parohiall Sf. Nicolae, com-
pusa din cit. Mdlaesti, Antofi-
loaia, Moara-Domneascd,
Goga i Berceni-d.-j. (Ber-
ceni), avind ca filiale bisericile
Intrarea-in-Biserica. i Sf. Ni-
colae.
Parohia Crivina, cu bise-
rica parohiala Sf. Impärati, com-
ilusa din cdtunele : Poenari-A-
postoli i Poenari-Vechl, avind
ca filiale bisericile: Adormirea
Sf. Nicolae.
Parohia Poenari-Rali, cu
biserica parohiala Adormirea.
Io. Parohia Poenari-Burchi,
cu biserica parohiald Adormi-
rea, compusa din cdtunul Podul-
Valeni, avind ca filiala biserica
Sf. Voevozi.
Ti. Parohia Tinosul, cu bi-
serica parohiala Sf. Voevozi com-
pusa din catunele Predesti
Pisculesti, avind ca filiala bise-
rica Sf. Treime.
Crivina, com.rur.0 sat, In jud. Me-
hedinti, pl. Blahnita, la distanti.
de 39 kil. de Severin. Este si-
tuatá pe cimpie, si la marginea
Dundrei. Formeazd comuna cu
mahalalele : Albulestilor, Drago-
testilor si Badestilor, avInd peste
tot 303 contribuabili, Cu 2000
locuitorT, locuind in 361 case.
Ocupatiunea locuitorilor este
agricultura, cresterea vitelor si
pescuitul pestelur din Dunare.
Pamintul, de si nisipos, este
bun.
Loc. posea : 68 plugurT, 161
care cu bol si 18 cdrute cu cal.
Are o bisericä, deservita de
preot i 2 cintareti; o scoala,
conclusa de i invatator i fre-
cuentata de 38 elevi si I eleva.
775
Budgetul comunei este la ve-
niturr de 4387 lei si la cheltueli
de 2120 lei.
Numarul vitelor in aceasta
comuna este de 2502: goo vite
marr cornute, 49 cal, 789 oi,
760 rimatori si 4 bivolI.
Aceasta comuna are o osea
care o uneste Cu com. rur. De-
veselul, i mal multe drumuri
care o leagä Cu cele-l-alte co-
mune vecine i anime: Crivina-
Burla i Crivina-Batoti.
De insemnat locuri sunt: Sa-
durile i Nisipurile.
Comuna Crivina, care- si trage
numele de la crivinele ce sunt
in acest loc, este populata cu
locuitori intorsi din Serbia, ve-
niti din Craiova, Peri si din alte
Aci se gasesc adesea, de lo-
cuitoril CrivinenT monede vechi,
din timpul Imparatului Roman
Traian.
Se gasesc urme de ziclarii
vechT.
Crivina, com. rur., jud. Prahova.
pl. Crivina.
Pe la anul 1790, aceasta co-
muna se compunea din 8 miel
catune: Cretuleasca, Mosia-Po-
pilor, Fundeni, Hirlesti, Odaia,
Comaneanca, Satul-Mare i Fi-
nan, purtind numele mosiilor
ce posedaserä acele petece de
pamint. La anul 1839, Di-
mitrie Ioanidis, devenind trep-
tat posesorul acelor portiunI de
pamint, le a dat numele de Cri-
vina i Finan, punind pe locui-
tori faca casele la linie.
Este situata filtre riul Pra-
hoya i Cricovul-Sec, la 19 kil.
departe de capitala judetulur
la 7 kil. de a plaseI.
Se compune din 2 alune:
Crivina i Finan, avind o po-
pulatiune de 793 locuitorr (407
barbati, 387 femer), In plus io
familii de TiganI. Capi de fa-
www.dacoromanica.ro
CRIVINA
milie sunt 182; contribuabili
176; case de locuit 176.
In comuna e nurnal o sin-
gura biserica, fondatá la anul
1794, de preotul Ghica i ob-
stea locuitorilor, cu hrarnul Nas-
terea-Maicer-Preciste i facuta
toata de lemn. La anul 1840,
proprietarul Dimitrie Ioanidis
sotia sa Elena, aci facut alta de
zid, tot pe acel loc, orinduind
a se tine patru hramuri : Nas-
terea-PrecisteT, Sf. Dimitrie, Sf.
Gheurghe i Sf. Imparati. E de-
servita de I preot si 2 cintäreti.
Locuitorii comuneT pe
agricultura, se mai ocupa cu
scoaterea i cdratul pietrisului
din albia niulul Prahova, la lo-
curile numite Balistera.
In anul 1864, s'ají impropie-
tara 119 loc. pe mosia d-lui
Al. Ioanidis, din care li
dat 228 hect. pdmint. Er ali
45 cal, 12 epe, 62 vaci, 186
bol, 301 oi si 47 porci. Produsul
muncei Il desfac la Ploesti
gara Crivina.
coala s'a infiintat in comuna'
de la 1888. S'a frecuentat In
1893 de 57 baeti, din nuraa-
rul de 114 copir (66 bleti
48 fete), cu virsta de scoala.
Cu intretinerea personalului se
cheltueste anual 1080 lel.
carte 6 barbati si 2 femeT.
Toatä suprafata comuneT, cu
izlaz, pacluri, pi.mint de muna.,
e de 800 hect.
Se cultiva &dad de matase.
Sunt ioo stupT.
Pi.mintul e bun. Livezile dau
pana la so care de fin.
Comerciul se exercitã de un
circiumar si un hangiu.
Veniturile comunei se urca
la suma de 2551 lei si chel-
tuelile la suma de 2181 Id.
Tot teritoriul comunei e o
intinsa cimpie, udata la N. de
riul Prahova §i la S.-E. de Cri-
covul-Sec.
 CRIVINA
Se margineste la E. cu co-
munele Potigraful si Comanean-
ca ; la V. cu Poenari - Rail si
Tinosul ; la S. cu Poenari-Apo-
stoli si Gorgota si la N. cu
com. Pucheni-MarT.
Crivina, sat, in jud. Ilfov ; face
parte din com. rur. TigAnia-
Crivina, pl. Sabarul. Este si-
tuat la V. de Tigdnia, coprins
intre riul Argesul si rlul Ra-
stoaca.
Are o populatie de 523 lo-
cuitoff. Suprafata 'tú' e de 203
hect., proprietatea insurateilor,
din care acestia cultiva i61
hectare (7 sterpe, I vie si 34
izlaz). Comerciul se face de
circiumar.
Sunt 259 vite marI si 82 vite
Crivina, statie de dr. d. f., ju_
detul Prahova, plasa Crivina,
com. Poenari-Rali, pe unja Bu-
curesti-Ploesti, pusa in circula-
tie la 13 Sept. 1872. Se alla
filtre statiile Peris (9.8 kil.) si
Prahova (5 kil.) Inaltimea d'a-
supra niveluluI mara de 113'.97.
Venitul acester statiI pe an 11
1896 a fost de 67676 leI, 15
banI.
Crivina, baltd, in jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-mj , com. Dranicul, in
Valea-Crivind.
Crivina, deal, in jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-mj., com. Dranicul. Are
o inaltime de aproape zo m.
Crivina, loc sterp, in jud. Te-
cuciu, com. Liesti, unde a fost
satul Serbanesti. Se intinde pe
coasta Birladulta panä la me-
deanul Ursarilor, avind o lun-
gime de 200 M. o latime de
M.
Crivina,. vulie a statului, in ju-
776
detul Prahova, pendinte de ma-
nastirea Gorgota, care, pe pe-
riodul 1886-95 s'a arendat cu
14250 leI anual. Aceasta mosie
s'a vindut.
Crivina, in jud. Dolj,
plasa Jiul-d.-j., com. Piscul, pe
linga care trece limita de V.,
catre proprietatea Coroaner, din
aceasta comuna.
Crivina, pildure, in jud. Mehe-
dinti, pl. Blahnita ; tine de com.
rur. Crivina.
Crivina, pichet de graniid, in
jud. Mehedinti, pe marginea
Dunärd, lingä com. rur. Crivina.
Crivina, ripd, jud. Dolj, pl. Jiul-
de-Mijloc, com. Dranicul, pe
proprietatea Dranicu I. Di al' insa
se scot pietre de constructiunr.
Crivina, nunzire genericd datä
pddurilor de pe malul riuluI
Buzad, jud. Buzati.
Crivina, vale, in jud. Dolj, pl.
Jiul-de-Mijloc, com. Dranicul, in
care se allá balta cu acelasI
nume.
Crivina-Cäpatinesti, pddure, in
jud. Buzati, com. Maracineni, pe
mosia Cdpatinesti. Are 50 hect.
din care putin izlaz.
pddure a sta-
tulla pendinte de schitul Ga-
vanul, in jud. Buzar', com. Zi-
listeanca, are 2 hect.
Crivina - Märäcineni, pddure,
In jud. Buzdu, com. MArdcineni,
pe mosia Maracineni. Are 147
Crivina - Oltetuldi, loc izolat,
jud. Vilcea, pl. Mijlocul, com.
Ganesti.
www.dacoromanica.ro
CRiMPOAIA
Crivina- Potoceni, pddure, in
jud. Buzar', com. Maracineni,
pe mosia Potoceni. Are 41 hect.
Crivina-Scurtesti, pdclure a sta-
tuluI, In jud. Buzar', com. Scur-
testi, de 50 hect. ; s'a dat in-
surateilor.
Crivina-Seineasca, fiddure, in
jud. Buzan, com. Sageata, cat.
Seineasca, proprietate a statu-
luT, pendinte de Episcopie. Are
aproape 40 hect., din care 18
hect. plopI, restul lemne albe.
Crivina si Ulmi, padure a sta-
tulur, pendinte de Episcopie, in
jud. BuzAti, com. Simileasca,
cat. Banceasca. Are 18 hect.
Crivina i Ursoaia, plidure a
statulur in jud. Buzau, com.
Rusiavatul. Vezi Ursoaia.
Crivina - Tabaresti, fiddure a
statuluI, pendinte de Mihaia-
Vodd, In jud. Buzau, com. Ta-
baresti. Are 50 hect.
Crivineni, cdt. al com. Pdtirlagi,
jud. Buzati, cu 20 10C. i 6 case.
Are sub-divizia Malul-Alb. E
alipit de ea. Cringul.
CrImpoaia (Ghioca), com. rur.,
jud. Olt, pl. Serbaneti, situata
pe amindoud malurile piriulur
Dorofeiul, la o distanta de 26
kil. de capitala judetuluI si la
5 kil. de resedinta pläser.
Se compune din trer catune:
Ghioca, Vätasi si Cotorca. Are
1805 locuitorI, din carI 331 con-
trib. ; locuesc in 322 case si 38
bordele.
Comuna e vechre. Mar inainte
era cunoscuta numar Cu numele
de Ghioca, dupa numele
Ghioca, ginere al Banulul Bala-
ceanu. Unir sustin el Ghioca a
fost nepot al Doamnd Stanca,
 CRIMPOAIA
sotia luT Mihaii:i-Viteazul, pri-
ma proprietarA a acesteT mosil,
din care aceasta därui o parte
nepotulur sAti Scarlat Ghioca
si alta cAluggrilor ; aceastà
parte se numeste si azT CAlu-
gAreasca.
AceastA versiune se apropie
mult de adevAr, de oare- ce
proprietarii de ad i posedä o o
cainita vechfe a luT Mihaiti-Vi-
teazul, care limitA toate mosii-
le vecine. Mágura, numitA Mi-
haiu-VodA, de pe malul drept
al VedeY, desparte mosia Ghim-
peteni, foastA a luT Mihaiii-Vi-
teazul, de mosia Ghioca. Asa
se vede din numita ocolnitd.
MaT spun bAtrinif cA Scarlat
Ghioca i Doamna Stanca erati
rude ale Banului BAlAceanu.
LocaitoriT sunt RomInT si in
special se ocupa cu agricul-
tura. Sunt i to BulgarT grà-
dinarT, 6 GrecT comerciantT,
si 8 familiT de Tigarii-fferarY,
läutarT, etc. Sunt in comunA
3 cojocarI, 3 timplarT, 5 fierarT,
3 cizmari si i zidar.
improprietArit 251 lo-
cuitorT cu 948 hect. Ef posea.:
168 caI, 185 epe, 552 bol, 431
vacT, 7 bivoli, 3000 01, i295 por-
cr. Productiunile munceT lor le
desfac la tirgurile din Slatina
si Rosiori-de-Vede.
Suprafata comuneT e de 2623
hect. In raionul sAii sunt 2 morT
de aburT; cite-va clAdiri mal
insemnate si o bisericA, cu hra-
mul sf. Nicolae i sí. Gheorghe,
ziditä. la de Gheorghe
1838
sotia sa, Maria Ghiocheanu,
Ion Drághiceanu, etc. Portre-
tele lor sunt zugrAvite in bise-
rica. E deservitA de 2 preotr,
2 cintAretT i Iparacliser, plAtitT
de comuna si de locuitorT, prin
invoelT particulare.
coala existA aci de la 1843,
din timpul DomnieT luT Bibescu-
VodA, insä a functionat nere-
58495. Mareta Dictionar Geogratte. Pa. II.
777
gulat, cu intreruperf, pana la
1848. MaT regulat functioneazA
de la 1857.
titi carte 70 bArbatT si 15
femeT.
In anul 1892 93 scoala
a fost frecuentatA de 66 copii
(65 bletT si i ata"), din numd-
rul de 206 (132 bdetT si 74
fete), cu etatea cerutA de scoalá.
Cu intretinerea eT, statul chel-
tueste anual 1212 leT.
GindacT de mAtase dar' in
termen de mijloc 6o kil. mAtase.
StupT se numArA pdná la I00.
Cineper, cAreia-T prieste mult
pAmintul, i se dA o culturA mal
intins'A de cit inuluT. Cultivarea
cerealelor se ridicA la 81480
hectol. gnu, 54320 hectol. po-
rumb, 27160 hectol. orz, 4000
chi. fasole, 500 chi. finte. Ra-
pita se cultiva in marT cantitAtT,
dar rare-orT izbuteste, sati din
cauza seceteT, in timpul semana-
tuluT, saii din cauza gindacilor,
carT o distrug, maT ales primA-
vara.
Comerciul se face de 5 cir-
ciumari.
Veniturile comuneT se urcA la
suma de 5205 ler i cheltuelile
la 5141 leT.
Crimpoaia e strAbAtutA de so-
seaua judeteand Slatina-Rosiori,
care o leagd la N.-V. cu er-
bAnesti d.-j. si la S. cu Titulesti.
In comunä mal sunt si alte re-
tele de osea comunall, in leg5.-
tul-A cu cea judeteanA.
Prin centrul el curge, de la
N. la S. piriul Dorofeiul, pe
care sunt 3 herAstraie. In el
se varsA BrAneasa.
La N., com. se invecineste
cu com. Florul, de care se separa
printr'o cimpie intinsA, ondulatA
de mal multe dealuri i udatä
de cite-va valcele. Pe virful unuia
din aceste dealurT, cel maT Inalt
dintre ele, cam la N.-E. si nu
departe de Vedea, se aflA ru-
www.dacoromanica.ro
CRINGAt
inele une cetAtI, numite Maga-
zia. LocuitoriT o maT numesc si
Cetatea-TAtarilor. La N.-V., e
o movilA numità Movila-lui-Ren-
tea si o válcea, numitA Valea-
StrimbA.
La E., se intinde o cimpie
ondulatá de dealuri, pAná. in
Vedea. In virful unuT deal de
lîngä Vedea se aflA mAgura
Mihaig-VodA, care servA de ho-
tar intre mosiile Ghioca i Ghim-
peteni, din Teleorman. La S.
se invecineste Cu com. Titulesti,
cAt. UngureT. Aci se afld o
välcea numitá. Gura-BouluI. La
V. se intinde cimpia Boianul,
ondulatA de dealul Cotorga, sur-
pAtura Zidul - Grecilor, Valea-
Caselor si altele.
Pdmintul de culturA e in genere
ses, avind cite-va dealurY si váT
de o fertilitate mijlocie.
Crimpoaia, deal, in raionul co-
muneT Crimpoaia, pl. $erbAnesti,
jud. Olt, pe care se cultivl 50
ariT vie.
Crimpoteni, sezt, jud. si pl. Ar-
gesul ; face parte din com. rur.
VAlcelele. Are 130 familiT, salí
420 suflete; o bisericA Cu hra-
mul Cuvioasa Paraschiva, de-
servia de un preot si un cin-
tAret ; o scoalA primará ruralá.
CrInga§i, sat, jud. DImbovita, pl.
Ialomita, cAt. com. Bolovani.
CrInga§i, sat, judetul Ilfov ; face
parte din com. rur. Rosul, pl.
Znagovul. Este situat la N.-E. de
Rosul, pe valea Bonga.
Se intinde pe o suprafatA de
338 hect.; cu o populatie de
63 locuitorI.
Statul are 286 hect. si insu-
rAteiT ati 102 hect. Statul cultivA
prin arendasiI sAr 200 hect. si
rezervA, pentru finete, 37 hect.
Are o bisericA, cu hramul
98
 CRINGENI
Sf. Nicolae, deservita de 1 preot
si 1 cintaret. Numarul vitelor
marI si mid e de 80.
Comerciul se face de 1 ch.-
ciumar.
Cengeni, com. rur., in jud. Te-
leorman, pl. CalmAtuiul. Este
situata in valea unde se im-
preung amindoua bratele ale
vgd almatuiuluT si unde hice-
pe a curge piriul cu acelasI
nume.
Din treI 0111 este inconju-
rata de dealurl miel, de asu-
pra carora se intinde dmpia,
mal ales aceea a ComanceI, in-
tretaiatA de cite-va valcele, prin-
tre cae/ cele mal insemnate
sunt : Valea-TrifuluI, la N., spre
jud. Oltul ; Valea - TaculuI, la
S.-V., spre Mindra ; valea Pi-
turi, la S.-E., spre Dorobantul
si Valea-CioriI, care incepe des-
pre com. Poiana, jud. Olt si se
termina in marginea satuluI, in
valea Calmatuiul.
Sunt si mal multe lacurr, carl
vara seaca ; cele mal' insemnate
sunt : Lacul-BurdufuluI, la S.-E.
comuneI, hotar cu com. Doro-
bantul; Balta-lui-Caragea; Lacul-
cu - CarbunI, tot spre comuna
Poiana, din jud. Olt.
Se margineste pe de o parte
cu mosiile Plopi - Slavitesti si
Dorclantul ; la E., cu mosia
Basesti a statuluI; la N., cu mo-
sia Mihaesti din com. Mihaesti-
d.-j., din jud. Olt si cu mosia
Gilmeele din com. Poiana, din
acelasI judet.
Distanta de la Rosiori este
de 18 kil. ; de la resedinta ju-
detuluI este de 27 kil.; de la
Alexandria, de 52 si de la Sla-
tina, de 64 kil.
Suprafata comund este de
5688 hect., din cae/ 4560 mo-
sia proprietaruluI, arabila, im-
preuna cu 80o hect. padure ;
1005 hect. proprietatile a 270
'778
locuitorI improprietaritI dupa
legea rurall si 122 hect. vil.
Are o populatie de 462 fa-
milif, saa 1793 suflete.
Sunt 370 contribuabill.
Vite sunt 5919 capete, din
carT : 338 cal, 1297 vite mar./
cornute, 3610 vite miel si 674
porcI.
Budgetul comund este de leI
880o, banI 7 la veniturI si de
leI 8738, bani 21 la cheltuelI.
Are o scoald, condusa de un
invatator si frecuentata de 43
elevI; o biserica, deservita de
2 preotI si 2 cintaretI.
Locuinta proprietáter este fru-
moasa, pe dealul despre S. al
comund ; are o magazie pentru
producte, remize pentru masini
si unelte agricole, precum si o
gradinä ca tot felul de poni
roditoff si o vie.
In comuna sunt sapte cir-
ciumI. TirgurI se tin de sase
orI pe an, la ceI 40 de Mace-
nid, la FloriI, la Sf Gheorghe,
la RusaliI, la Sf. Ilie si la Sf.
Maria.
Productele mosid se trans-
porta' parte prin gara Troianul,
parte, cu carde, la Turnul-Ma-
gurele.
Calle de comunicatie sunt :
spre com. Basesti si de acolo
la Rosiori.
In partea de V. a comuna
se afla drumul numit al-OiI,
care porneste de la munte si se
coboard spre Dunare, luind di-
rectiunea de-alungul mosieI Do-
robantul.
Comuna Cringeni este incon-
jurata de multe magurI, din carI
unele sunt importante, ast-fel :
Magura-Taculur de-asupra Izad
cu acelasT nume si Magura-Sal-
cimulul, la S.-V., spre comuna
Plopi - SlIvitesti. Inaltimea lor
variazd intre 5-8 m. si oco- Cringeni, sat, in jud. R.-Sarat,
lul lor de la 20-40 m. pl. Marginea-d.-j., cat. comuneI
Cringeni este un sat vechia.
www.dacoromanica.ro
CRiNGENI
A facut parte din judetul Olt,
plasa Margine!, pana la anul
1836. Tot 'in aceasta plasa 11
vedem trecut in catagrafia sa-
telor, in urma reformeI lui Ma-
vrocordat.
De la 1836, a trecut la plasa
almatuiul, apoi la a Calma-
tuiuluI unita cu Marginea.
Vechimea satultif Cringeni se
poate vedea si din diferite nu-
mirI de fintinI si magurI car/
figureazg si prin acte vechI de
hotarnicie. Vatra satuluI nu era
insa pe locul unde se gaseste
astazT, ci putin mal spre N., pe
locul numit Balta - Lunga. Lo -
cuitoriI ati fost nevoitI sa pa-
raseasca vechiul sat din cauza
stabilireI aci a unuT turc bogat
anume Mahmut, dupa care si-a
luat numirea atit magura cit si
cringul cunoscut in aceasta par-
te sub acest nume. Acest Mah-
mut se mutase aci cu toata
gospodgria si slujitorli luI; avea
turme de °I, vil si mosie.
Locuitorii din vechiul sat al
Cringenilor, ingrozitl de pacía-
ciunile acestuf om, s'aa sta-
bilit pe locul numit Balta-Lunga,
unde ala maI venit si o seama
de Bulgarr, dimprejurul Poradi-
muld, refugiatT tot de groaza
Turcilor, si aa format cu totif
satul cel noti unde se afld si
astAzI com. Cringeni.
Din aceasta amestecaturg a
rezultat ca are si astazT doud
mahalale deosebite : Facaleti,
populate de RominI si cea-l'altg,
Balta-Lunga, populata. de Bul-
garI, carI s.f.-al pastrat limba,
portul si obiceiurile ; de citl-
va anI, gratie instructiuneI si
serviciuluI militar, aa inceput
a se asimila ca elementul ro-
min.
Maicanesti. Inainte se numea
 CRINGENI
Maracini-de-la-Cring, din pricing
ca locul pe ad i era plin de mg-
racinr. Este asezat la E., in
cimp, la 5 kil. spre E. de 01.
de resedinta, Bolboaca. Are o
intindere de 5 hect., cu o po-
pulatie de 9 fam sati 36 sufl.,
din carT 9 contrib. titi carte
12 persoane.
Cringeni, loc araba, jud. Tecucid,
com. Liesti, pl. Birlad. E situat
pe proprietatea d-lur Gheorghi-
ade. Poartg aceasta numire, pen-
tru el inainte pe ad i a fost un
colt din padurea Hanul-Conachi.
Cringeni, mofie, jud. Teleorman,
pl. Calmatulul. A fost proprie-
tatea familieT Slatineanu din Bu-
curesti i prin vinzare a trecut
asupra d-lur Constantin Mihail.
Cringeni, pitclurice, jud. Tecuciti.
E situata in com. Liesti, la E.
de padurea Hanul-Conachi, pe
teritoriul satuluT erbanesti, pro-
prietatea d-lur Gheorghiade.
Cringu e§ti, mahala, in jud. Me-
hedinti, pl. Blahnita ; tine de
com. rur. Vinjul-Mare.
Cringul, /un, al com. Patarlagi,
jud. Buzad, Cu 450 10C. §1 104
case. Are sub-divizia Sub-Cetate.
De dinsul se alipeste i catunul
Crivineni.
Cringul (Cringul-Ghical), sat,
jud. Ilfov ; face parte din com.
rur. Cringul-Fundulele, pl. Mos-
tistea. Este situat la E. de Fun-
dulele, pe malul drept al \raer
Mostistea.
.le intinde pe o suprafata de
1545 hect., cu o populatie de
85 locuitorT.
D-1 C. Stoenescu are 900 hect.
si locuitorir 645 hect. Proprie-
tarul cultiva 700 hect. (25 sterpe,
izlaz i 75 padure). Locui-
779
toril cultiva 495 hect. (75 sterpe
si 75 izlaz).
Are o biserica, cu hramul Sf.
Spiridon, deservita de i preot
si i cintgret ; 2 helestaie
masinä de treerat cu aburT.
Comerciul se face de i hangid.
Numgrul vitelor marl e de
129 si al celor raid de 279.
Cringul, sat, jud. Tutova, plasa
Tirgul, com. urb. Birlad, spre
V. de resedinta comuner. A-
cest sat formeaza despartirea a
V-a a orasuluT Birlad. Se cul-
tiva ad viea pe o suprafatg. de
143 hect., din carT 11,25 hect.
nelucratoare.
Cringul,pa-dure, de 178 hect.,
jud. Buzad. E situata in mar-
ginea de S.-V. a orasulur Buzad.
Servil ca loe de plimbare al o-
rasenilor. In vechime facea parte
din marele corp al padurer Fra.
sinetul si purta in specie nu-
mirea de Branistea.
Inainte cu 400 anr se afla pe
aci, intre riul Buzad si pe te-
ritoriul comunelor Maxenul
Scurtesti, o vasta padure, nu-
mita Frasinetul si care nume
mar pastreaza i azT pilcul de
padure din com. Simileasca, nu-
mit Frasinul.
Radu-cel-Mare, infiintind E-
piscopia Buzgulur, in 1496, ga-
seste cu cale a-T azul din a-
cest mare masiv, o portiune de
600 pogoane, ce forma un corp
separat, numit pe atuncr Bra-
nistea si canija ir zice acum
Cringul.
Paisie, consacrat Episcop al
acester diocese, de Sf. Patriarh
Nifon si care o pgstoreste de la
1496-1526, primind aceastä do-
natiune, nu o puto poseda in
mod linistit, caer locuitorir din
Tirgul-BuzguluT si satele vecine
ir calcad hotarele si ir talad tu-
fele.
www.dacoromanica.ro
CRINGUL
Proba despre aceasta avem
condica Episcopier Buzad, infiin-
tata de Episcopul Dosofteiti
unde sunt trecute mar toate ac-
tele de danie i procesele acester
sfinte Episcopir.
In aceastg condicg, la fila 79,
lata ce gasim:
«Episcopul Paisie, neputind
stapini in pace aceastä padure,
se plinge Domnulur TariT, Radu
de la Afumati, care in anul
1524, Aprilie 7, da urmatotul
hrisov :
«Cu mila luT Dumnezeti, Io
Radu-Voevod i Domn serie
Domnia mea judetulur si celor 12
Pingan, din orasul DomnieT mele
de la tirgul Buzaulur si asa va
grgesc Domnia mea, ca in ceas
ce vetT vedea aceasta carte a
Domnier mele, vol in acel ceas
sA mergetT impreunä cu
tele Episcop, chir Paisie, in Bra-
niste, sa cautatT ver pe unde a
dat raposatul Radu-Voevod, a-
sisderea i acum sa umblatT prin
Braniste, sa insemnatT ver pe
unde a tinta Parintele Episcop
inainte i acum sä fie volnic
Pärintele Episcop sall apere
Branistea i niminea sa nu fie
volnic a intra in Braniste de a
tala, pentru ca acel om, ce va
tala, PArintele Episcop sa fie
volnic a-T face lur dojana si pe-
deapsa i intealt chip sä nu fie,
dupg zisa DomnieT
Ispravnicul Vlaicu, mare Lo-
gofdt, a fost in specie insArci-
nat cu aducerea la indeplinire a
acestur hrisov.
Episcopia, acum, de si impu-
ternicia in drepturile sale, dar
taiatul pe furis nu se ostia, re-
clamele nu incetati i chiar de
pe atuncr oamenir Domnier con-
siderad pe locuitorir circumve-
cinl al acester padurr de cer
mai marT hotr, de oare-ce nu
ascultati de niel o poruncg dom-
neasca. De acest ponos, pe drept
CRiNGUL
sau pe nedrept, se bucurati nu
numaT locuitoriT sAtenT, ba
uniT din boerT, cAcT dintr'un
hrisov din 7571 Februarie, ve-
dem el :
Alexandru-VodA pune pe Stan
logoatul s5. scrie, chiar in sche-
iul oste, ispravniculuT din Bu-
zAii, Radu Logoatul, sa bage de
seaml ca nu numaT tirgovetiT,
dar nicT chiar CluceriT s5. nu se
maT atingl de acel cring cu
tufe. TotusT aceastA posesiune
a EpiscopieT nu incetA de a fi
cAlcatA.
In fine Constantin Vornicul,
In 7706, scrie lui Caloian cApi-
tan ot Buzäü, iusbasilor, ceau-
silor i tuturor cAlAretilor (per-
sonalul politienesc de pe atuncI)
ca sa privigheze i sl inceteze
de a se mal tlia tufele Episco-
pieT din Braniste.
Dar aceastA poruncä este in-
timpinatA de o reclamatie a tit--
govetilor, dat5. Domnulur Con-
stantin Brincoveanu, prin care
cer, ca tufele sA. fie Mate sari
rärite, de oare-ce se ascund
hotiI in aceastA Braniste si ni-
menT nu poate fi sigur de viata
sa in localiatile din imprejurime.
Aceas1.ä reclamA face pe Con-
stantin Brincoveanu s5. dea tot
In acel an, 7706, un alt hrisov,
fie pentru a pune capät plinge-
rilor Episcopilor, fie c5. perico-
lul indicat era real, prin care
ordonA a lAsa in pace pe tit.-
govetT de a tAia, ins5. numaT sA
rAreascA, dar nu s5. extermine
pldurea. Din aceste vreml si
Oita azT, lacul din mijlocul crin-
guluT poartA numele de Lacul-
Hotilor.
De ad inainte reclame nu se
maT v5.d, ceea ce probeazA ea
intre orden! si Episcopie se sta-
bilise un fel de intelegere, lar
hotiile maT incetaserA.
Ceva maT mult, dup5. 1828
Cringul devine si un mie loc de
780
petrecere, iar in timpul Dom-
nieT luT tirbeiü, municipalitatea
orasuluT incepe s5.-I facA oare-
care infrumusetArr, dar subrede,
ca tot ce se face pe locul altuia.
SA nu uitAm cA tot aci, in anul
1853, a fost o micA luptA, intre
Turd si Rus!.
Se vede dar cA tendinta lo-
cuitorilor de a alipi orasuluT a-
ceastA frumoasA i secularA pl.
dure, a fost vechie, dar ea nu
s'a putut realiza, de at in anul
7884, cind a fost cedatA de Mi-
nisterul Domeniilor.
CrIngul (Ulmil-VernesculuI),
loc izolat, in jud. Buzlii, com.
ZArnesti- de - Cilndul, pe mosia
Turbureasa.
Cringul, mofie particularA, com.
Verbita, plasa Dumbrava- d.-j.,
jud. Dolj.
Cringul, pddure, in intindere de
35 hect. proprietatea statuluI,
judetul Muscel. Face parte din
marea pAdure Corbi, plaiul Nuc-
soara, formatA din io trupurl
PlAisorul, Preotesele, Bindea,
anoaga, Papaul, Rusu, PlAtica,
Alunisul, PAdurile i Cringul,
avInd toate o intindere de
77530 hect.
Cringul, pádure, situatA la ca-
pul de E. al comuner Perieti,
pl. Siul-d.-s., jud. Olt, intre vAl- 170 si neimproprietAritT, 701.
ceaua Vedita i Oblegul, la S.
de pAdurea numitA Cringul-Cer-
buluI. Aceste pAdurT urmeazA
maT ales tnalul drept al vAlce- Cringul-Ghic
leT Vedita si apartin la maT
multi proprietarT.
Cringul, vale, com. urb. Urlati,
pl. Cricovul, jud. Prahova.
Cringrul-Des (In-), loc izolat
mlaf find, in com. GrAjdana, cAt.
Izvoranul, jud. BuzAti.
www.dacoromanica.ro
CRiNGUL-LULBOT
CrIngul-Fundulele, com. rur.,
pl. Mostistea, situatA la E. de
Bucuresti, 32 kil, departe de
Bucuresti.
Se intinde pe o suprafatA de
4970 hect. D-nul C. Stoicescu
statul ail 2900 hect. si locui-
toriT 2070 hect. Se cultivA de
proprietarT 2730 hect. (205 ster-
pe, 255 izlaz, 295 pAdure
restul vie). LocuitoriT cultivA
1495 hect. (250 sterpe, 275 iz-
laz si 50 vie).
Se compune din satele CrIn-
gul, Fundulele, Gostilele, cu o
populatie de 7 1 6o locuitorl, carT
locuesc in 306 case.
Comuna numArl. 266 contrib.
Are un venit egal cu chel-
tuelile de 4398 leT anual. In anal
1885 erail 271 contribuabilT.
In comunA sunt 3 bisericT, de-
servite de 3 preotT (in fie-care
cAtun cite una) ; i mall mixtA ;
2 morI cu apd ; i masinA de
treerat ; 4 helestaie.
Numarul vitelor marT e de
1369 (363 cal si epe, 503 boT,
408 vaci i viteT, 7 bivolf, 88
bivolite), si al celor mid de
2372 (20 capre, 251 porcT, 2041
or). Dintre locuitorT, 261 plu-
garT, 4 ail diferite profesiunT.
Arätura se face cu 264 plu-
gurT: 170 cu bol 0- 94 cu cal.
LocuitoriT ail 764 care si cl-
rute : 90 cu boT si 74 cu cal.
LocuitorT impropriearitt sunt
Comerciul se face de 4 clr-
ciu maxi §i 2 hangiT.
(Vez! Cringul,
sat, jud. Ilfov).
Cringul-Hotilor, petec de pit-
dure, de 200 hect., in judetul
Vlasca, pe proprietatea statu-
luT Comoara ; depinde de oco-
lul silvic Ghimpati.
CrIngul-luI-Bot, padure, pe te-
 CRINGUL-MARE
ritoriul com. Tirgsorul-Noil, pl.
Tirgsorul, jud. Prahova.
CrIngul-Mare, pddure, in jude-
tul Mehedinti, pl. Blahnita; tine
de com. rur. Vinjul-Mare. .
CrIngul-Pope§ti, trup de pddure
a statulur, in intindere de 15
hect., jud. Vilcea, care, impre-
una cu trupurile Neagota si Va-
lea-lur-Neagu (750 hect.) si Pide-
tul (20 hect.), formeaza padurea
Romani, situata in com. Hore-
zul, pl. Horezul.
CrIngul-Orlil, pirta, jud. Vilcea,
pl. Horezul. Se varsa in riul
Luncavatul, in raionul comuner
Maldaresti.
Cringul-Rati, sat, jud. Arges, pl.
Pitesti, pendinte de com. rur.
Babana.
CrIngul-TeiuluI, numire ce se CrInguluI (Välceaua-), villcea,
mar da de locuitorr atunulut jud. Prahova, com. Tesila, pl.
Ttrgsorul-Noti, jud. Prahova. Se Pelesul; curge de la E. spre
crede ca i s'a dat aceasta nu- V. si se varsa. in Orla Doftana,
mire de la Cringul-de-Ter, in pe malul sting, tot in comuna
marginea caruia s'a asezat pri-
mele colibe. Acest nume l'a
purtat oficial pana la anul 1857.
Cringuletele, pda'ure, cu o in-
tindere de 120 hect., jud. Olt,
situata la N.-V., pe teritoriul co-
muna erbanest'-d.-j., pl. er-
banesti, si compusa din cer, tufa,
artar, corn si uhn.
Cringuletele,vdlcea, jud. Olt, co-
muna Marunter, plasa Siul-d.-s.
CrInguleti, trup din mofia sta-
tuluT Netoti-Trivalea, jud. Te-
leorman, pe care aa fost 'fin-
proprietaritT in 1880 insurater
spornici din comunele de prin
prejur. E situat tuteo valcea, in
partea de N.-V. a catunulur Ne-
toti-d.-s.
781
CrInguluI (Valea-.), izvor, in ju-
detul Buzan, com. Jugureni. In-
cepe din padurea Nuci-GhidieT,
j'Ara pe teritoriul com. Fintesti,
unde la numele de Finteasca si
se scurge in piriul Istaul.
CrIngulul (Valea-), pda'ure, In
jud. Buzaa, com. Beceni, cat.
Margariti ; are 18 hect.
CrInguluI (Valea-), fes, in jud.
Buzati, comuna Minzalesti, cat.
Bisteni. E acoperit de fineata
si livezr.
CrInguluI (Valea-), vale, in ju-
detul Buzaa, con-i. Beceni. In-
cepe de la Muchea-VaciT-Cringu-
lur si se scurge in Valea-Vacir.
CringuluI (Valea-), vale, pe pro-
prietatea Stanesti, pl. Margin ea,
jud. Vlasca.
Tesila.
CrIngureanca, deal, pe care se
afla vie si padure, in judetul
Muscel, com. Budisteni, pl. Pod-
gorja.
CrIngureanca, pa-dure, judetul
Muscel, pl. Podgoria, com, Ciul-
nita, in intindere de 25 hect.,
compusa din stejar, fag si car-
pen.
CrIngureanca, pddurice, judetul
Muscel, pl. Podgoria, com. Bu-
disteni, in intindere de 10 hect.,
compusa din stejar, fag si plop.
CrIngureanca, pddurice, judetul
Muscel, pl. Podgoria, com. Le-
urcieni, In intindere de 15 hec-
tare.
www.dacoromanica.ro
CRiNGURILE
CrIngurile, com. rur., jud. Dim-
bovita, pl. Cobia. E situata. pe
cimpia numita Cringureni, in a-
propiere de piriul Rastoaca, care
curge in partea de S. a comu-
na Aceasta comuna. se inveci-
neste spre E. cu com. Gura-
Foil, spre V. cu Valea-Mare,
spre N. cu Bädulesti si spre S.
Cu Patroaia. De Patroaia se
desparte pi-in riurile R Astoaca
si Argesul ; de Badulesti, Gura-
Foil si Valea-Mare, prin soseaua
nationala Bucuresti-Pitesti.
In raionul acester comune este
un pod, pe apa Rastoaca. Co-
muna Cringurile se afla la o
mica distanta de Gaesti, spre
V. Se compune din trer catune :
Cringurile-d.-j., Ratesti si Crin-
gurile-d.-s., Cu o populatie de
1696 loc. RorninT. In aceasta
comuna sunt trer bisericr si o
scoala.
CrIngurile, cdtun, pendinte de
com. Strimba, pl. Cilnistea, jud.
Vlasca. E situat pe coasta dreap-
ta a aper Neajlovulur. Mosia este
proprietatea Baronulul Guillau-
me, zestras al d-lur Em. Gil-
disteanu.
Are suprafata rämasd pro-
prietater de 620 hect., din care,
padure de sleaa si de tufa 120
hect. S'a dat la 1864 la 49 locu-
itorr o suprafata de 194 hect. A-
duce un venit anual de 20000 ler.
Aci este o moarä, pe apa
Neajlovulur, Cu douà pretre, moa-
ra. care se numeste indrilita.
Este o bisericd, zidita. la 1856,
deservita de 1 preot si 1 das-
cal. La aceasta biserica, in 1888,
s'a oficiat 18 botezurr, 11 cd-
satoriT si 8 inmormintarr.
Com, este departe de Bucu-
resti de 28 kil., lar de Giurgia
de 43 kil. Pe mosie trecea o-
dinioard drumul poster filtre
Giurgia si Bucuresti.
Ad i este un pisc al dealulur
 CRINGUTA
Neajlovul care are vr'o 4 hect.
de Ociare de tufan, numita. la
Piscul-Ionqti.
Cringuta, vale, jud. Braila, la
N.-V. satulur Ciocile, in hotarul
com. Ciocile, despre jud. Buzar'.
Cristanul, a'eal, In jud. Neamtu,
com. Calul-Iapa, pl. Piatra-Mun-
tele. E situat pe Ruga. satul Tapa,
in prelungirea dealuluT Chiliile.
CrIstea, lac, jud. Suceava, com.
Stolniceni, in suprafata. de 5
ale'', pe sesul sting al Siretul A
CrIsma-MInzuluI, a'eal, in jud.
Botosani, com. Popouti. Se pre-
lungeste spre E. si intrá pe te-
ritoriul com. Mandstireni. Nu-
mele se zice ca.-T vine de la o
circiuma ast-fel numita, ce se afla
pe coasta sa de N.
CrIsmeI (Dealul-), deal, in jud.
Suceava, com. Dolhasca.
CrismeI (Pirlul-), pirizz, in jud.
Suceava, com. Dolhasca. Izvo-
reste din dealul cu acest nume
si se pierde pe sesul SiretuluT.
Crocurile, deal, jud. Bacati, pl.
Tazaul-d.-j., de pe teritoriul co-
mune! Birsdneti.
Croicea, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-j., com. rur. Jiro-
vul ; are 40 case.
Croici, sat, in jud. Mehedinti, pl.
Motrul-d. s., comuna rurala Ma-
tasari.
Croitorari, coastd, jud. Prahova,
com. Tirlesti, pl. Teleajenul.
Croitorescu, pise., jud. Vilcea,
com. Dobriceni, pl. Ocolul.
Croitori, sat, Cu 26 fam., jud.
782
Arges, pl. Pitesti ; face parte
din com. rur. Galasesti.
Croitori, mahala, in com. rur.
Rudina, pl. Closani, jud. Mehe-
dinti.
Croitori, mahala, in com. rur.
Parausani, pl. Mijlocul, judetul
Vilcea. Aci e resedinta comuna
Croitori, pisc, jud. Vilcea, com.
Pdrausani, pl. Mijlocul, plantat
Cu prunT, merT, per!, nucT si
ciresT.
Croitori. (Vez! Finttnele, judetul
Tutova).
Croitori, saa Cerneasca, vale,
in jud. Vlasca, ce merge prin
Pfetresti-d.-s. si da in Neajlovul.
Croitorul, deal, jud. Tecucia, pl.
Nicoresti. E situat in partea de
E. a com. Matca.
Croitorul, izvor, in jud. Buzaa,
com. Panataul, cat. Plaisorul ;
primeste izvorul Limpede si se
scurge in Valea-Pandtaului.
CroitoruluI (Dealul-), deal, co-
muna Preajba, pl. Ocolul, jud.
Dolj, pe linga care trece limita
de N. a comunef, catre com.
Pielesti.
CroitoruluI (PIrlul-). Vezi Ha-
tia, jud. Suceava.
Croitorului (Podul-), pode;, din
sus de Malini, jud. Suceava.
Croptesti, ceYtun, in jud. Mehe-
dinti, pl. Motrul-d.-s.; tine de
Sisesti-d.-s.
Crosna, munte, jud. Bacaa, pl.
Trotusul, com. Tirgul-Ocna, si-
tuat d'a dreapta SlaniculuT si a-
vind o altitudine de 400 m.
www.dacoromanica.ro
CROVUL
Crovul, com. rur., pl. Bolintinul,
jud. Dimbovita, situata pe loc
ves, la S. de com. Titu, intre
11111 Argesul si piriul Rästoaca.
Aceasta comuna. se compune
din patru catune : Crovul, Zi-
dul, Voinesti si Miulesti, cu o
populatie de 3000 locuitorT Ro-
minT. LocuitoriT se ocupa cu
agricultura. In comuna sunt 2
bisericT si 1 scoald mixta, con-
clusa de un invatator, pldtit de
stat. Pe apa Rastoaca este nu-
maT o punte de trecut cu pi-
ciorul. Crovul se invecineste
spre E. cu com. Odobesti, des-
partindu -se prin Rdstoaca si
unindu-se prin soseaua comu-
nala.; spre V., cu com. Fundul-
PdruluT, din jud. Vlasca, des-
partindu-se prin rlul Argesul ;
spre N., cu Maruntisul si spre
S. cu Potlogi.
Crovul, cdtun, pendinte de com.
Fundul-ParuluT, pl. NeajlovuluT,
jud. Vlasca, situat pe marginea
dreapta a apeT Neajlovul, la
extremitatea de N. a judetuluT,
spre limita judetulur Dimbo-
vita, nu departe de riul Arges,
se afla pe proprietätile Crovul
si Obislavi, fosa a MitropolieT,
carT se arendeazá impreuna cu
suma de le! 15780 anual.
Pe aceastä proprietate se ga-
sesc mar multe petece de pa-
dure, in suprafata totala de 400
hectare, ce tin de ocolul silvic
Cirtojani.
In 1864 s'al improprietarit
ad i 95 locuitorT cu 380 hect.
Ad i e o moara, pe apa Ar-
gesuluT.
Este la depärtare de 12 kil.
de statia de drum de fer Titu,
de Bucuresti de 40 kil.; iar de
Giurgia de 82 kil.
Sunt multe pometurì in acest
cätun si in special prune, din
care se face rachiti.
Locuitorif se ocupa maT mult
 CROVUL
cu cardusitul. Locul este steril
si mar mult argil calcaros, pu-
tin productiv.
Crovul, cdtun, pendinte de com.
Copaciul, pl. Cdlnistea, judetul
Vlasca. Mosia este proprietatea
zestrala a d-ner Mihail Bals,
fosa a d-lur V. Gugiu si fosta
tnainte de 1836 a paharniculur
Ienache Arion.
Este situat pe apa Calnistea
la mijlocul pläeì cu acelasT nu-
me, departe de Bucurqti
Giurgiti de 46 kil.
Suprafata totald a mosier este
de 926 hect.
La 1864 s'a dat la 122 10-
cuitorT suprafata de 242 hect.
Are 2 petece de pädure de ste-
jar in suprafata de IOI hect.
Este o biserica, cu hramul SI.
Nicolae, deservita de i preot
§i 2 dascah. Tine de parohia
Crovul.
Cruce (La-), loc, jud. Suceava,
spre S. §i la 150 m. de ma-
nastirea Rica, unde se afla
acum o cruce despre care tra-
ditia spune ca ar fi tinind locul
unur fost schit Bogdanesti.
Cruce (La-), loc izolat, din sus
de manastirea Arnota, nu de-
parte de marginea uner prd-
pasea ce da drept in riul Bis-
trita, jud. Valcea. Ad, se zice,
ar fi fost o cruce mare de pia-
tra, sapata cu slove, pe care ar
fi asezat o Mateiti Basarab de o-
data Cu zidirea manastirer, dar
ac im vre-o 90 de anT, crucea
s'a surpat de oamenir carl cau-
tag comorr si s'a pravalit in
vale, unde nu s'a mar gasit.
Loculur aceluia, locuitorir de
prin prejur ir zic «La-Comorr».
Cruce (Movila - Cu-),
In com. Luciul, jud. Bzäü, in
apropiere de moard.
783
Cruce (Movila-cu-.), movild, in
com. Boldesti, cat. Gradistea,
judetul Buzati, avind o vechie
cruce de piatra.
Crucea, sat,in marginea de E.
a comuner Sirca, pl. Cirliga-
tura, jud. Iasi, situat pe podisul
dealului Crucea, pe valle Cru-
cea §i Talparia. i a luat numele
de la dealul Crucea. E infiintat
din anul 1879, de la improprie-
tarirea acuta de stat insurdtei-
lor. Are o suprafatä. de 1100
hect. si o populatie de 152 fa-
sati 731 locuitorT Ronfinr,
venitr de prin diferite localitatr,
cu osebite obiceiurT. Are o
scoall intretinutá de comuna,
infiintata in anul 1885, si fre-
cuentata de 23 elevr.
Numarul vitelor e de 1692
capete, din carr: 583 vite mari
cornute, 57 cal, 842 or i 210
rimatorr.
Crucea, sat, pe mosia si in co-
muna Brosteni, judetul Suceava,
traginduli numele de la cru-
cea ce se formeazá prin varsa
rea piraielor Crucea i Barna-
relul, in Bistrita. Asezat pe am-
bele tärmurT ale Bistriter §i ale
piraielor Crucea si Case, spre
N.-V., i la 22 kil, de satul de
resedintl. Mar inainte Crucea
cu Cojoci i Chirilul forma o
comuna a parte.
Are o populatie de 139 fa-
miliT, sati 540 suflete (266 bar-
batT si 264 femer), printre carI
sunt si 10 tiganr. Contribua-
bilI sunt 108. Locuesc In 150
case. In Crucea este o circiuma
§i o bacanie.
Improprietaritr la 1864 sunt
12 fruntasT, 39 palmasT si 19
codasI, stapinind 340 falcI, afara
de cer cu cite lo prajinT.
Drum principal e numar cel
ce duce la Brosteni si la Ra-
rail, i acel ce duce la Dorna,
www.dacoromanica.ro
CRUCEA
dar care e foarte putin frecu-
entat.
Are o biserica de lemn, cu
hramul Sf. ImparatT Constantin
si Elena, cladita de M. S. Re-
gele, la 1880, deservita de pre-
otul din Cojoci i o scoall ru-
rala mixta., conclusa de un in_
vatator, platit de stat, infiin-
tata la 1864 a§ezata intfun
local, facut danie de M. S. Re-
gele; e frecuentata de 41 elevI.
La 1803, cCrucea, a clirosu-
lur din Bucovina, numara 70
cu 732 ler anual» (gUri-
cariul», de T. Codrescu, vol.
VII, pag. 255).
Crucea, baltd, pl. com.
Grindeni, jud. Dolj, cu intindere
de ¡o pogoane.
Crucea, deal, jud. Bacan, plasa
Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul co-
muneT Birsanesti, acoperit in
parte cu
Crucea, deal, jud. Bacati, plasa
Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul co-
muner Beresti.
Crucea, deal, jud. Bacati, plasa
Bistrita - d. - s., litiga muntele
Cristoiul.
Crucea, deal, jud. Bacati, plasa
Tazlaul-d.-s., com. Basasti, si-
tuat la N. satulur Mineala.
Crucea, deal, jud. Bacati, plasa
Tazlaul-d.-s. de pe teritoriul co-
muner Solontul ; desparte a-
pele Solontulur de ale Piriuluf-
Schitulur.
Crucea, movilul, jud. Braila, la
N. satuluf Nazirul, n'iota in 2
de soseaua Braila-Focsani.
Crucea, movild, jud. Braila, la
N.-V. de satul Chiscani, aproape
de soseaua Braila-Caldrasi.
 CRuCE A
Crucea, movild, jud. Dolj, plasa
Balta, com. Comosteni, in drep-
tul carda este un pod statator
de lernn pe riul Jiul.
Crucea, punct inalt la
i cruce,
jumatatea drumuluT dintre baile
Pucioasa si baile Vilcana, jud.
Dimbovita.
Crucea, deal, continuarea Dea-
lulur-Popeï, de pe teritoriul satu-
lui com. Roscani, pl.
Turia, jud. Iasi
Crucea, deal, numit ast-fel dupd
o cruce de hotar ce se afla pe
dinsul. Se intinde pe teritoriul
satuluT Onesti, comunaSipotele,
plasa Bahluiul, judetul
Crucea, deal, se intinde la V.
spre E., in partea despre N. a
satelor: Horlest1T-DomniteT
HorlestiT-CatolicT, comuna Cucu-
teni, plasa Stavnicul, jud. Iasi.
Pe acest deal sunt viile locui-
torilor din satele aratate.
Crucea, deal, strabate partea de
N. a com. Gropnita, pl. Co-
poul, jud. Iai, In directiune
de la V. la E. si-a luat numele
de la o cruce mare de lemn,
asezata pe dinsul de catre un
proprietar. Pe podisul acestuT
deal se face cultura bogata de
cereale.
Crucea, deal. Vezi Dealul-Mare,
pl. Cirligatura, jud. Iasi.
Crucea, ?novia (Vezr, DorneT
(Movila-), com. Belcesti, pl. Bah-
luiul, jud.
Crucea, munte, in j ud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-s., pe teritoriul co-
muneT rurale Schela-Cladovei.
Crucea, deal, in jud. Neatntul,
com. Cirligi, pl. Piatra Muntele,
784
situat spre S.-E. de satul Cir-
ligi, in prelungirea dealurilor
Serbesti.
Crucea, deal, in jud. Prahova,
com. Ceptura, pl. Cricovul.
Crucea, deal, cu o vedere fru-
moasa, filtre Horodniceni i Ra-
jud. Suceava.
Crucea, pisc, jud. Vilcea, com.
Dozesti, pl. Cerna-d.-j.
Crucea, mofie, situata in comuna
Fundeni, judetul Tecuciti. Are o
suprafatä de 241 hect. Este su-
pusà adese ori la inundatiile
Siretulur.
Crucea, pIrla, izvoreste din dea-
lul Crucea, coin. Sirca, pl. Ch.-
ligatura, jud. IasT si se varsa in
pir. Obrijanca, din com. Sinesti.
Crucea, pirifi, ce udd satul Cu
acelasI nume, jud. Suceava. Iz-
voreste de sub Tarnita si, dupa
un curs de peste 4500 metri,
se varsä. in Bistrita. Are de
afluent Piriul - OmuluT marit cu
Piriul-OpiuluT.
Crucea, pIrla, mic afluent al
Riscuter, in com. Bogclanesti,
jud. Suceava.
Crucea,poiand, in jud. Muscel,
com. Cotesti, plasa
Crucea, vad, jud. Braila, pe unde
drumul Cazasul-Vadeni coboara
muchea Baldovinesti, la 3'12 kil.
spre N. de satul Cazasul.
Crucea, vale, in jud Iasi, com.
Gropnita, pl. Copoul. si-a luat
numele de la dealul ce o for-
meaza ; in capdtul el se aflä un
iaz numit Lapatoaia.
Crucea (Izvorul-), isvor de apd
www.dacoromanica.ro
CRUCEA (IZVORUL-)
minerald, pe teritoriul catunuluT
Sdrisorul, corn. Sarul-DorneT, pl.
MunteluT, jud. Suceava.
Acest izvor important este si-
tuat intre 470 si 48° latitudine
nordica si 43° si 440 longitu-
dine estick la o altitudine de
835 m. d'asupra nivelului mar%
dupä datele determinate de d-rul
Bernad Lendway, directorul In-
stitutuluT Chimic Universitar, in
lucrarea asupra Dome, din care
extragem aceste note.
Izvorul-Crucea isT Tea nastere
pe partea riuletulur Sarisorul,
piscul Sarul, aproape 200 m.
N.-E. de la gura une' ruine de
auripigment i realgar, canos-
cuta de aproape I00 de ani.
Terenul de aci e cu desdvir-
sire muntos ; apare, icI-colo, cite
un platal de pasune intrerupt cu
vdi i vaiooare i .riurT plutabile.
Gismentele carT predomina a-
cest teren sunt gismente arse-
nicale de realgar i auripigment,
carT formar' o mina, exploatata
deja pe la 1790 de neindigenT
pusa atuncT sub paza unid
pichet de soldati austriacf, pen-
tru a opri lumea profana a lua
din mineralele arsenifere, fiind
toxice.
Comunicatiunea de la locali-
tatea Izvorulul-Crucea, este usor
de efectuat pe jos, calare sati
cu trAsura In toate directiu-
nile.
Temperatura aeruluT la razele
soareluT + 35 C. si la umbra
28 C. Dimineata si seara e
rdcoare.
Ploile sunt de scurta durata;
uraganele i furtunele sunt foarte
rarT. Toamna este maT constan-
ta; se intinde pana in Noembrie.
Grosul masivuluT de aci, ca
si in intreaga regiune din jur,
este constituit de formatiunea
cretacee. Un rol important in
geneza aper acestui izvor se
poate atribui in prima ordine
 CRUCEA (ViRFUL-)
calcaruluI jurasic i, in a doua
ordine, realgaruluT.
Izvorul-Crucea are scurgerea
spre E. i e addpostit spre
N.-E. de virful muntelui
De la sorginte O. pana la virf,
piscul prezintá o diferinta de
altitudine de 78 m. Sorgintea
e acoperitä cu un tavan de grinzT.
§i basinul e necimentat, de for-
ma sferica.
Apa din acest basin se pre-
zintä limpede, incolora., cu e-
fervescenta spontanee, emanind
numeroase bule de un gaz in-
color i inodor. Gustul apeT este
pronuntat, dar placut, acri§or
intepator, de loc amar, niel
stiptic, dar slab salcia. Reacti-
unea asupra turnesoluluT este
pronuntat acida. Expusa influ-
enteT aeruluT ambiant, in un loc
deschis, se observa, dupa un timp
mal indelungat, o opalescentA,
lar pe fund se depune un pre-
cipitat floconos de o coloare
portocalie, compus din arseniat
fosfat de fier peroxyd.
Densitatea apeT acestuT izvor
este de 100481 (fficutä cu pic-
nometru), temperatura apeT fiind
de 7 R. §i a aerulur ambiant
de + 8 pana la ito C.
In urma determinarilor i a
dozárilor efectuate, d-rul Bernad
a ajuns la convingerea ca apa
Izvorului-Crucea este o apa. ga-
zoasa (bicarbonata.), alcalina.-ar-
senicald.
Debitul izvoruluI in 24 de
ore intrece 28000 litrurl.
Apa vine dintr'o adincime de
peste 180 m. Aceastä geneza
garanteaza o durata lunga iz-
voruluT, o emerginta abondentd,
chiar profuza.
Crucea (Virful-), virf de deal,
situat la N. de catunul Bogda.-
ne0, com. Gornetul-Cuib, pl.
Podgoria, judetul Prahova, aco-
perit cu padure. S'a numit ast-
58495 Mareta DIrtionar Geogralia. Fol. 11
785
fel, pentru-cd pe linga acest virf
fiind trecatoare la Poiana-Capa-
ciulur (comuna Opäriti), s'a pus
pe dinsul in semn, o cruce.
Crucea-Bricicl, localitate, din
comuna Pacureti, pl. Podgoria,
jud. Prahova, unde girla Tur-
bure se unWe cu pir. Saratelul.
Crucea-DanciuluI, movild, jud.
Braila, la sudul comund Ulmul.
Crucea-de-Copaciii, loc, in jud.
Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., pe
teritoriul com. rur. Strehaia.
Crucea-de-Jos, com. rur., in jud.
Putna, pl. Zabrautul.
Comuna Crucea-d.-j. este si-
tuata pe podi§ul format din
malul uiei i se intinde a-
proape pana in tirgul Panciul.
Distanta comuneT de re§e-
dinta sub-prefectureT e de 1/2
kil., iar de capitala judetuluT
de 271/2 kil.
Marginile acesteT comune sunt :
la N., Panciul; la S.,
care o desparte de com. Tife§ti ;
la N.-V., comuna Crucea-d.-s. ;
iar la V. piriul uita, care o
desparte de com. Clipice§ti.
Comuna Crucea-d.-j. se com-
pune din catunele Crucea-d.-j.,
Dumbrava §i Satul-Noti.
Populatia comuneT, dupa cel
din urma recensimint, e de 40!
familil, sai.11493 suflete (763 barb.
730 femeT). Aceasta populatie
se impartea ast-fel : 697 nein-
suratI (358 barbatI §i 339 fe-
meT), 700 insuratT, 94 vaduvI
(54 bärbatT i 40 femeT) ; 1479
RominT §i 14 de diferite natio-
nalitatI ; 1479 ortodoxI §i 14
mozaicr; 302 agricultorT, i me-
IO comerciantI, 12 avind
profesiunT libere, 130 muncitorT
§i 57 servitorI.
tiu carte 225 persoane (200
barbatI i 25 femeT).
www.dacoromanica.ro
CRUCEA-DE-JOS
Numarul caselor de locuit e
de 455.
Este o bisericà parohiald, cu
hramul Adormirea, in catunul
Crucea-d.-j. §i una filiald, cu hra-
mul Sf. Nicolae, in satul Dum-
brava. Satul-Noti face o parohie
a parte, avind o biserica paro-
hiald, cu hramul Sf. kan.
Contribuabili sunt 411.
Budgetul comuneT, pe anul fi-
nanciar 1893-94, a fost la ve-
niturT de 9299,69 leT §i la chel-
tuelT de 9201 leT.
Vite sunt 1586, din carI:
406 boI, 103 vacI, 57 cal, 666
oT, 66 capre §i 288 porcT.
In anul 1893 s'a cultivat
1147.50 hect, vil, care a(' produs
38867 hectol. vin, in valoare de
893,941 leT.
Sunt 106 stupT de albine.
Stabilimente : 7 de bauturr
spirtoase, r pescarie, i brIn-
zarie, 5 macelaril, 4 fierdriT, 37
fabricantl de rachiti i 9 co-
mercianti- diferitI.
Circulatiunea in comuna Cru-
cea-d.-j. se face prin §cl eaua
comunará Panciul-Podul - uOta
prin §oseaua Panciul-Mard-
§e§ti, punind comuna in legaturd
cu statiunea cad ferate Mara-
§e§ti.
Crucea-de-Jos, cdtun, in jud.
Putna, com. cu acela.51 nume,
pl. Zabrautul. Este situata pe
podi§ul format din malul
Are o biserica parohiala., Cu
hramul Adormirea, pentru care
comuna cheltuqte anual ioo leT.
Crucea-de-Jos, mofie a statuluT,
pe teritoriul comuneI cu acelal
nume, jud. Putna. A fost aren-
data Cu 4757 le! anual, in 1885.
Apartinea manastirer Bogdana.
Acum mo§ia a fost parcelad. in
32 loturT vinduta taranilor
conform legir din 1889. Supra-
99
 CRUCEA-DE-JOS
fata totalA e de 156 hect. 7599
m. p. Bunurr miel': o grAdinA de
zarzavat, izlazul gradiner i locul
imasuluT, 14 hect. 961 im p.;
cadera de pietris, i hect. 7861
m. p.; albia Susiter, 14 hect.
6282 m. p. ; soseaua Tecuchi-
Panciul, 7860 m. p. ; oseaua
Bizichesti-Ciuslea, 2400 m. p.
Crucea-de-Jos, parohie, formatA
din cdt. : Crucea-de-Jos i Dum-
brava. Are o bisericA parohialä.,
cu hramul Adormirea, in Cru-
cea-de-Jos, i una filialA, cu hra-
mul Sf. Nicolae in Dumbrava.
Comuna cheltueste cu ele too
let anual.
Crucea-de-Piatra sati Borze-
sti-RäzesI, sat, jud. Bacdti, pl.
TazlAul-d.-j. Face trup cu satul
Borzesti, numit ast-fel de la
Crucea-de-PiatrA, care este in
curtea bisericd. Este situat de
a dreapta Trotusulur. In ve-
chime purta numele de Bobul,
dupd numele dealului pe coasta
cAruia este asezat. Legeada
spune cA aceastá cruce, inaltä.
de 2 metri, a fost pusä. de Ste-
fan-cel-Mare pe mormintul une!
rude ale sale. Se vad urmele
une! inscripta* slavoneff.
Crucea-de-Piatrà sau Calugä-
reni-Mänästirea, cdtun, pen-
dinte de com. Uzunul, judetul
Vlasca, pl. Canistea, situat pe
dealurile din coasta dreaptA a
aper alnistea.
Este proprietate a statuluI.
Aci s'a dat la 1864 locuitorilor
ImproprietdriV In numar de 72,
o suprafatA de 216 hect.
In 1882 s'a mal dat la 15
insurater i la coald, o supra-
fatd de 92 hect.
Este si o pAdure de stejar
in suprafatä. de 600 hect., de-
pendinte de ocolul silvic Co-
mana.
786
SI-a luat numirea de la cru-
cea de piatrA, ridicatA cu ocazia
facerel podurilor peste CA1n4tea
de Serban Cantacuzino Voevod,
la 1682, dupl obiceiul timpu-
lur de atund care se urmeazA
azI pela sate ; lo cuitorir, cind fac
podurr sau puturr, ridicd si cruel
in atnintirea acelor lucrdrI, cruel
pe care se serie nutnele celor ce
art contribuit salí aü luat parte
la acele constructii.
Pe crucea de piatrA ce stä
azI la dreapta soseler
Giurgiu-Bucureti, restauratA la
1876 de guvern, stA scris :
cSfinta aceasta oi de viath aduatoare
cruce, ridicatti este de prea luminatul
Doma §erban Cantacuzino Voevod, ne-
pot al bKtrInuluT §erban Basarab...
pomenire vecinich Inaltil... este la capul
acestuT frumos i minunat pod careleln-
susT Impreuu l cu iubitul gil &I... la
lucrarea luY si cate...
Pentru ca si MdrieT Sale In vecT po-
menire i multumire ah fie si stt4 ritmie
luY si DoamneY luT Maria, si coconilor
flcutu s'ah dar acest pod si aceasth dom-
neasch cruce s'ad ridicat patrulea
an al domniel sale la anul de la zidt-
rea lumeY... mesita Octombre din zi...
dar ridicarea acesteT cinstite o de viatit
fitchtoare crucT arath osteneala si strlda-
nia facereT acestuY mare i temeinic pod
intru vecTnica pomenire, iar luminatulaT
acesta... precum In cea faja s'ah zis, iar
In aceste alte fete scrisu-s'ati intru
menire j cinstitiY boerY Mhrief Sale carY
s'ati inthnplat la facerea poduluY aces-
tuia Impreunl cu a lor Domnne... dus
cu multit stradanie 1 osteneall de laln-
ceperea poduluT Ola la sfirsit pe nume
sunt acestia: Radu Nttsturel vel Ban,
Radu BIlitceanu vel Vornic, Grigore
GrAdisteanu vel Logofdt, Vlad Cocotes-
cu logofdt, Constantm Brinco-
veauu vel Spatar, Iordache Cantacuzino
val Stolnic, Alexandru biv-vel Stolnic,
Mthaih biv-vel pitar, Tfinase vel armas,
Constantin BdlIceanu, vel Aga, §erban
ot Logoat, Fiere ot Vistier, §erban, al-
za lefegiT, Pirvul Cretulescu, ot Postel-
nic, fiind Impreunl toate breslele si aY
curtiT drept aceea s'ah scris ca sI fie
vecTnica pomenire.
Crucea-de - Piaträ., deal, jud.
Vilcea, pl. Ocolul, com. Titi-
www.dacoromanica.ro
CRUCEA-DE-SUS
numit ast-fel, pentru cA
acolo este o vechTe cruce de
piatrA. Este la depArtare de i kil.
spre N., de vatra satulur.
Crucea-de-Piaträ, loc izolat,
lingA $oseaua nationald Boto-
§ani-HirlAul, in partea de N.-E.
a satuluI Deleni, jud. Botosani,
com. Deleni, nu departe de pi-
riul Velnita-Vechre. AicT este o
cruce de piatrA, fixatA cu un
capa in pAmint ; legenda spun e,
cd acolo, ar fi ingropat un viteaz
cApitan din vreme depArtatI.
Crucea-de-Sus, com. rur., in
jud. Putna, pl. ZdbrAutulur.
armuna Crucea-de-Sus este
asezatA mar la deal de Panciu,
dar pe acelag pod4 si despdr-
titä. in 2 de pirlul HAulita.
Distanta com. de capitala jud
e de 28' 2 kil., iar de resedinta
sub-prefecturer, de '2 kil.
Marginele acester comune
sint : la N. i la N.-E. piriul
abrautul, care o desparte de
comunele Movilita si Diocheti ;
la E. piriul Zabrdutul i cu co-
muna Panciu ; la S. comuna
Crucea-de-Jos i piriul Susita ;
la V. Susita; iar la N.-V. Stra-
oani-de-Sus i dejos.
Comuna Crucea-de-Sus e for-
matl din cdtunele Chicera
Neicu.
Populatia comuner, dupd cel
din urmd recensAmint, e de 510
capl de fam., in total 1631 sufl.
(826 bArbatT, 805 femei). A-
ceastA populatiune se impArtea
ast-fel : 811 neinsuratT (421 blr-
batI, 390 femer) 732 insuratf,
86 vAduvr (38 bArbatr si 48 fe-
mei) si 2 divortati, (1 bArbat
t femee) ; 1619 Rominr i 12 de
diferite nationaliatr; 1619 or-
todoxi i 12 mozaid; 350 agri-
cultor!, 21 meseria0', 4 comer-
ciantr, to avind profesiud libere,
si 18 servitorT.
 CRUCEA-DIN-COPACIII
tiü carte 180 persoane (171
bárbatI si 9 femeT.)
Numärul caselor de locuit e
de 418.
Are 2 biserid parohiale, una
In satul Chicera cu hramul S-tuI
VoevozT si a doua in Neicu, cu
hramul Adormirea.
Instructiunea publia se pre-
cia tuteo scoall mixtl, frecuen-
tatà de 47 copiI (45 1:441' si 2
fete), din 211 copiT 13 bgetI,
98 fete) cu virsta de scoall.
Comuna vine 'in ajutorul scoald
Cu 455 leI anual,
Comuna numärä. 318 contri-
buabilI, adecl i la 5.12 locui-
torl. In anul 1886 nu erati de
cit 272 contrib., lar in 1869, 275.
Budgetul, pe anul financiar
1893/94, a fost urmdtorul : ve-
niturI 5841,51 leT ; cheltuelT
5682,67 leI.
In altI anY, budgetul de ve-
niturile i cheltuelile com. era :
In 1885 86, la veniturI 3714 si
la cheltuelI 3708 leT, iar
1868/69 la veniturf 7226.
Numärul cultivatorilor este
de 42.
Vite sunt : 952, din cae : 277
105 vacI, 137 cal, 65 of,
3 capre i 365 rimatorI.
In anul 1893, s'a cultivat 404
hect. cu vil, producind 8080
hectol., in valoare de leI 185840.
In acelasI an se aflail in co-
munä 38 stupI de albine.
In com. sunt: 8 stabilimente
de bäuturI spirtoase ; 39 fabri-
cantI de rachiù de prune; 4 ffe-
; 2 rotäriI ; 2 morI ; 4 co-
merciantT diverg.
Diferite drumurr nesoseluite
pun Crucea-de-Sus in legAturà
Cu Pancia, Crucea-de-Jos, Strä-
oani-de-Jos si de-Sus.
De aci se trage familia Ca-
targiti , curgAtorI din Toader
Catargiti i Sanda Catargioaia.
Crucea-din-Copaciil, munte, in
787
jud. Buzdti, com. Vintill-Vodd.
E acoperit de pädurea cu ace-
lasI nume, ce face parte din
pädurea Vintild-Vodd.
Crucea-din-Sili§te, cruce, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Scäesti,
care anta locul altaruluI bi- Crucea
al unur sat odinioarä
sericeI, semn de hotar, la N.-V. mosieI
regulat, care din cauza inunda-
tiilor Aula Jiul, s'a mutat mal'
departe.
Crucea-GainaruluI, loc, numit
ast-fel in pl. Blahnita, judetul
Mehedinti, pe teritoriul com.
rur. Batoti.
Crucea-Giurchi, sat, in judetul
ialomita, pl. Borcea. pendinte de
comuna Mihaiii-Viteazul. Este
situara' la 4 kil. spre N.-E. de
satul de resedintd.
Ad se afld '40 case si bor-
dee.
Crucea - Impu§catä, loctzlitate,
jud. Brdila, pe hotarul de N.
al comund Scortarul-Noti, pe Crucea-Pirlitä, loc, in jud. Me-
Buzeelul-Sec de pe tärmul sting hedinti, pl. ampul, pe terito-
al BuzAuluI, la aproape 7 kil. spre
N. de satul Scortarul-Noci.
Crucea-Inaltä, semn de hotar,
dintre comunele Peretul si Bog-
dana, jud. Telorman, pe vechiul
drum al Zimnicd.
Crucea-lui-Barcan, virf de a'eal,
jud. Bacla, pl. Bistrita-d.-j., de
pe teritoriul comuna CAlu Ora-
Mare.
Crucea-lui-Chiritä, semn de ho-
tar, pe mosia Nanovul, judetul
Teleorman.
Crucea punct
hotar, la N.-E. de com. Mä.-
gureni, jud. Telorman ; desparte
acestá mosie de mosia MälddIeni,
din plasa Tirgula
www.dacoromanica.ro
CRUCEA-REGELUI
Crucea-lui-Pavel, co/inä, in jud.
Buzäti, com. MIgura, pe hotarul
despre com. Grajdana, in al
cAreia virf se aflä o vechie cruce
de lemn. Are o pozitiune fru-
moasà.
§arpe, movilä
Meri, din pl. TirguluT, jud. Te-
leorman.
Crucea-lui-Trocan, /oc, in jud.
Mehedinti, intre hotarul com.
rur. Ilovdtul, din plaiul Cerna
si com. rur. ovarna-d.-s., din
plaiul Closani, unde Tudor-V1a-
dimirescu a ucis pe Trocan.
Crucea-Lupului, punct de ho-
tar, in jud. Teleorman, pe mo-
sia Viisoara, spre N.-E., unde
se märgineste cu mosia Piatra.
Crucea-Nouä, punct trigonome-
frie de observatie, lingl orasul
Ploesti, jud. Prahova.
riul com. rur. Cujmirul.
Crucea - Popii, /oc, cu vie si
livede de prunI, situatd in com.
Tigänesti, plasa Podgoria, jud.
Muscel.
Crucea-Protopopului, loc izo-
lat, in jud. Muscel, com. Go-
lesti, pl. Podgoria.
Crucea-RaduluI, loc res, in jud.
Tecuciti, la E. de valea
mdtuiul, raionul com. Barcea,
pl. Birlad.
Crucea-RegeluI, cruce de pia-
trä, frumos lucratd, inältatá pe
virful munteluI Milicesti, intre
Slänicul si Telega, jud. Praho-
va, in semn el M. S. Carol I,
Domnul Rominid, a fAcut aci
 CRUCEA-RWE
o mica statiune Cuocaziunea
vizitareT Ocnelor in anul 1866.
Crucea-Role, sal, In jud. Ro-
man, pl. Siretul-d.-s., coin. Da
glta, spre N.-V. de satui Da-
eta.
Crucea-Ro§ie, ramurd de munir,
In jud. Neamtu, com Pinga. Bogdana.
rai, pl. Piatra-Muntele. Se de-
taseaza din hotarul Transilva- Crucea - Tiganului, puna de
niel, la locul unde se numeste hotar, in jud. Teleorman, la
Poiana-Crucea-Rosie, intre mun-
tele Torogles si Meleghavas, si
se indreapta spre E.-N., desfa-
cindu-se In mal multe ramurT :
Bourul, Bitca-de-Piatra, margi-
nite in partea despre N. de pi-
riul Ata, iar despre S. de pi-
riul Bratesul, pana in piriul Tar-
caul.
Inaltimea sa In unele piscurI,
atinge 1200 m. VezI Poiana-
Crucea-Rosie.
Crucea-SpineanuluI, plata, pe
teritoriul satuld Padesul, din
jud. Mehedinti, plaiul Closani,
com. rur. Negoesti. Ad i se pa.-
zeau primele strajr ale luI Tu-
dor-Vladimirescu din apropie-
rea redutelor ce se vad in cim-
pia Padesulta.
Crucea - Stancului, pzidure, in
jud. Bacau, pl. Tazlaul-d.-j., de
pe teritoriul com. Beresti.
Crucea-SticleI, nzovild, In jud.
Braila, la 2 kil. spre S.-E. de
t'ida Bajani, din com. Vizirul.
Crucea-TomiI, munte, in jud.
Suceava, com. Málini.
Crucea-Tomil, pisc de munte,
intre Rica si Riscuta, jud. Su-
ceava. E acoperit cu padure
de brad.
Crucea - Träsnitä, movild, in
768
judetul Braila, la 500 m. spre
N.-E. de satul Mares, din com.
Surdila-Gliseanca.
Crucea-Träsnità, semn de ho-
tar, in jud. Teleorman, la S.
de Crucea - Inalta, tot pe ve-
chiul drum al Zimnicer, pe din-
pia dintre comunele Plosca si
N.-V. com. Viisoara, In hota-
rul acesteI comune cu comuna
Piatra, pe un pise.
Crucea-Vladulul, punct de ho-
tar, in jud. Teleorman, pe mo-
sia Magureni sati Ciocanul, la
N.-V.
Cruceanul, sat, In jud. Tutova, Cruce' (Dealul-), parte, din spre
pl. Tirgul, com. Vinderei, spre
S. de satul Vinderei in margi-
nea de S.-E. a judetulta.
Are 126 locuitorI, carI locu-
esc in 30 case. titi carte 23
de persoane.
Se cultiva aci gindaciI de ma-
tase.
Cruceanul, schit, in jud. Tutova,
pl. Tirgul, com. Vinderei, ca-
tunul Cruceanal.
Cruceanul, mofie, in jud. Tu-
tova, pl. Tirgul, com. Vin de-
rei, proprietatea statulta, aren-
data in ultimul period cu 1441
le!, 40 banI anual.
Cruceanul, ila'ure, in jud. Tu-
tova, pl. Tirgul, pe mosia cu
acelasI nume, In intindere de 20
hect.; este proprietatea statulut
Cruceanul, pirtiab in jud. Tu-
tova, pl. Tirgul, com. Vinde-
rei, care se varsa. In Hobana.
Cruce' (Dealul-), deal, in jud.
www.dacoromanica.ro
CRUCE! (GENUNEA-)
Botosani, com. Manastireni, pl.
Tirgul.
Cruce' (Dealul-), deal, se pre-
lungeste deasupra satuluI Hili-
seul-Gafencu, com. Hiliseul, pl.
Cosula, jud. Dorohoia.
Cruce' (Dealul-), a'eal, in jud.
Dorohoiti. Se intinde pe teri-
toriul satului Paltinisul, com. cu
acelasI nume, pl. Prutul-d.-j.
Cruce' (Dealul-), deal, in cen-
trul com. Jupinesti, plasa Riul-
DoamneI, jud. Muscel, pe ma-
lul sting al val& Aninoasa.
CruceI (Dealul-), deal cultiva-
bil, linga satul Forasti, judetul
Suceava.
piriul Parautul, a dealulur Bru-
sturi, judetul Suceava. Traditia
spune ca, cu mal' bine de un
veac si jumatate, acest deal a
fost batut de piatra. 7 ani. de-
a-findul.
DoI calugarI sfatuira. oamenif
sa faca. maslu in fie-care an
d'asupra lid, in ziva de Izvorul-
MaiceI-Domnulur.
al' povatuitI pusera o cruce
in acel loc si de atuncI pana
acum, in ziva aratata., top' locui-
toril de prin satele invecinate
se string pe Dealul-CruceI si,
dupa slujba preotilor, praznu-
ese, mincind si petrecind.
CruceI (Dealul-), deal, in jud.
Vasluiu. Se intinde la S. satu-
lid Suhuletul, com. cu acelasI
nume, pl. FundurT. l'-a luat
numele de la doul drumurI ce
se intilnesc pe virful luI in for-
ma de er ice.
CruceI (Genunea-), gen une, in
jud. Suceava, mal sus de gura
pirtului Crucea, din com. Bros-
 CRUCET (M0VILA-1
teni, unde Bistrita e foarte a-
d'hiel. $i lind.
Crucei (Movila-), movild, in
jud. Tulcea, pl. Sulina, pe te-
ritoriul comuner urbane Chilla-
Vechre, situat5. in partea nor-
d'el a plà$el si a comuneT, la
500 metri spre E. de Chilia-
VechTe. Este punct trigonome-
tric de observatie de rangul al
3-lea. Este artificiald, acoperitl
Cu verdeatl $i are o cruce in
vid, de unde $i numele eT.
Cruce' (Muchea-), (Crucea-
lui-Gherase), colinii, In jud.
Buzag, com. Ru$iavAtul, catunul
Tega. E acoperitl de izlaz.
CruceI (Piciorul-), pirlia,r, in
jud. Neamtu.
Cruce' (Piscul-), culminalie a
munteluí Ursoaia, din com. M15.-
jetul, jud. BuzAti.
CruceI (Pirful-), piria, in jud.
Boto$ani. Izvore$te din Dealul-
VelniteT, com. Slobozia - Seca-
tura $1 se varsl. In pIriul Cor-
naciul, afluent al MiletinuluT.
Crucei (Pirlul-), mic afluent al
BistriteT, In com. FArca$a, jud.
Suceava.
Crucel (Podul-), fes, in judetul
Buzàù, com. Grajdana, cAt. Mi-
luiti, in pAdurea Barbu.
Crucei (Poiana-), poiana, pe Crucere§ti, maña/a, in jud. Me-
valca riuluT Teleajenul, comuna
Mdneciul - Ungureni, plaiul Te-
leajenul, jud. Prahova.
CruceI (§esul-), les, prin care
curge Piriul-CruceT, in comuna
Slobozia - Secatura, pl. Co$ula,
jud. Boto$ani.
Cruce' (Valea-), vale, filtre dea-
789
lurile Valea-CruceT $i Unteiul,
com. Popouti, pl. Tirgul, jud.
Boto$ani.
Cruce' (Valea-), vale, in jud.
Prahova. Izvore$te de la N. de
com. Tei$ani, pl. Teleajenul ;
se impreunl cu Valea-BirzeT $i
amindoud dati in Valea-Drago-
mir, care se varsa in riul Te-
leajenul, la E. de com. Tei$ani.
Crucei (Valea-), vale, In jud.
Vasluiti, formata prin prelun-
girea DealuluT-CruceI, din co-
muna Suhuletul, pl. Funduri.
Terenul acestei val a devenit
neregulat in urma unuT cutre-
mur, prezinend aspectul unuT
zid de bolovanT.
Crucelari, vale, In jud. Tulcea,
plasa Mäcinul, pe teritoriul co-
muneT rurale Greci ; se desface
din dealul Co$lugea; se indreap-
ta spre S., avind o directiune
generala de la N.-E. spre S.-V.,
brAzdind partea esticd a pla$ei
$i a comuneT ; merge pe la poa-
lele inaltuluT vid Greci (426
m.) $i a stincosuluT deal Pia-
tra-MarieT ; taie drumul comu-
nal Greci - Balabancea, si, dupà
un drum de 4 kil., se deschide
in Piriul-Calistriel. pe dreapta,
l'O pädurea satuluI Greci.
Crucereasa, poianii, in judetul
Muscel, com. Gole$ti, pl. Riu-
rile.
hedinti, com. rur. AlmAjelul, pl.
Cimpul.
CruceriuluI (Movila-), movild,
in jud. Boto$ani, pe dealul Cior-
nahul, in partea de N. a mo-
$ieT Pogore$ti, com. ComInda-
re$ti, pl. Jijia. Numele, se zice,
i-ar fi rAmas de la un raze$,
care stApInea partea mo$ieT de
www.dacoromanica.ro
CRUCILE
linga acea movilti, $i care avuse
rangul de clucer.
Crucerul, 'N'ata cultivabila, in
jud. Neamtu, com. Bozieni, pl.
de-Sus-Mijlocul, format5. in cu-
prinsul padure1 ce se intinde
spre V. $i S. a pldureI Cor-
boaia.
Crucerului (Valea-), vale, in
judetul Ialomita, pl. Ialomita-
Balta, pe teritoriul comuner
Slobozia. Are directia S. spre
N., cu lungime de 500 m. $i o
adincime de 2-4 m.
CrucI (La-), loc isolat 5i punct
de hotar, pe muntele PAnalul,
din comuna PandtAul, jud. Bu-
zar'.
Cruce, sat, in jud. Dolj, plasa
Amaradia, com. Balota, situat
pe piriul Tesluiul, aproape dc
izvorul luT, la 6 kil., S.-V. de
Balota-d.-j., clt. de re$edintd al
comuneT $i de care se desparte
prin Dealul-MuereT.
Are o populatie de 136 su-
flete, 74 bArbatT $i 62 femeT,
carT locuesc In 39 case. Copiri
din sat urmeaza. la $coala mix-
ta din satul Gaia-d.-s. In virst5.
de $coalä. sunt 12 copiT. Stiù
carte 4 persoane.
In sat este o bisericá de zid,
Cu hramul InAltarea-DomnuluT,
fondatá. la 1853, de PrAdeni
Ciobanul.
Comunicatiunea se face prin
$osele vecinale 5i comunale,
care pun In legaura satul la
N.-E. cu Gaia-d.-s. peste Dea-
lul-MuereT, $i la S.-V. cu Goe$ti.
Cruce, sat, jud. Dolj, pl. Ama-
radia, com. Mierea-Birnici. E
situat In dreapta Amaradief, la
35 N.-V. de Craiova. E
kil.
stràbaut la V. de Dealul-Chi-
coraluluT. Are 30 familiT, sau
 CRUCILE
123 suflete (66 bArbatI si 57
femel). Locuesc in 30 case. In
sat este o scoala mixta, ce func-
tioneaza din 1875, intretinutA
de stat. Localul construit din
birne, a costat 600 leI si co-
prinde o singurA sala de studii,
cu suprafatA de 39 m. In anul
1892-93, scoala a fost frecuen-
tata de 63 baetT $i 1 fatA, si
anume : Mierea, 14 bIetI; Bo-
jinul, 3; Crusetul, 3; Valuta-d.-j.
si Valuta-d.-s., 9; Miericeana, 7
bletI si 1 fata; Sldnimesti, 5. io
baetT ati venit din alte comune
vecine. Cu virsta de scoala sunt
1i copir. $tia carte 6 barbatr
si 2 femeI.
Comunicatia se face prin so-
seaua judeteand Craiova - CA -
preni.
Crucile, sat, jud. Dolj, pl. Ama-
radia, com. Goe$6. E situat pe
ptriul Tesluiul, la 4 kil. N.-E. de
Goesti, cAt. de re$edinta al co-
muneT, de care se desparte prin
Dealul-MuereI. Are 90 sufl., 48
barbatI si 42 femeI. Locuesc in
22 case. Copal din sat urmeazA
la scoala mixta din satul Goesti,
ce este la 3 kil. departare.
In anul scolar 1892-93, ají
frecuentat scoala 4 bAetT. Cu
virstd de scoalA sunt 7 copiI. Crucilor (Valea-), vale, judetul
Stia carte 20 locuitorI.
Comunicatia se face prin o
sosea vecinall care leaga satul
la S.-V. de cat. Goesti, trectnd Crucioiul, loc izolat si punct de
peste Dealul-MuereT.
Crucile, deal, jud. Dolj, pl. Ama-
radia, com. Balota, din care iese
riul Tesluiul.
Crucile (Dealul-cu-), loc izolat,
jud. Muscel, com. Bajesti, pl.
Riurile.
Crucile-DrumuluI, pod, pe mo-
sia Roscan', jud. Botosani, com.
Finenelele, pl. Siretul.
790
Crucile-GamentiI, semn de ho-
tar, pe mosia Cetatea, din pl.
TirguluI, jud. Teleorman, la N.-
E. catunuluI Cetatea. Serveste
ca semn de hotar despartitor
intre mosiile invecinate.
Crucile-lui-Petre,pichet de gra-
nild, in jud. Mehedinti, pe mar-
ginea Dunarel.
Crucile-SE-Petre, poiand, in vir-
ful muntelur Crucereasa, In ju-
detul Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s.,
com. rur. Schela-CladoveI. Aci
exista o cruce cu inscriptiune
vechie romana, numita de lo-
cuitorl Crucea-Sf-Petre si sub
care, legenda spt:ne ca ar fi
fost ingropat Sf. Petre, adus
aci, inteo noapte, de peste Du-
nare, in timpul unuI rezbel. Cruci§oara, munte, In com. Lo-
Crucilor (CImpia-), d'Ole. (V.
Daroaia, jud. Vilcea).
Crucilor (Dealul-), deal, jud.
Vilcea, com. Bodesti, pl. Ho-
rezul.
Crucilor (Mägura-), mdg-urd,
in jud. Teleorman, com. Puti-
neiul.
Vilcea, com. Copaceni, pl. Cer-
na-d.-s.
botar, al com. PandtAul, judetul
Buzar]. E situat pe Malul-DirsteI.
Crucioiulul (Plaiul-), islas in-
tins, in jud. Buzar', com. Gura-
TeghiI, pe poalele munteld Po-
dul-Grecilor.
Cruci§oara, com. rur., pe apa
Cotmeana, jud. Arges, pl. Pi-
testi, la 19 kil, de com. rur. BAs-
covul-FlestiI, (resedinta subpre-
fectureI) si la io kil de Pitesti. Se
www.dacoromanica.ro
CRUMOARA
compune din 3 sate: Gradinesti,
Linia-Mare sati Cretulesti si VA-
ruici, avind peste tot 132 fa-
m'in', sati 526 suflete. In comuna
sunt 2 biserici, deservite de 2
preotr, 2 antAretr si 3 paracli-
ser! $i o scoala primara. rurald.
Budgetul comuneI pe 1882-83
a fost de 934 leI la veniturT $i
de 917 leI la cheltuelI.
Dupa o publicatie oficiald
(1887), aceasta comuna numara
119 contribuabilI si are un bud-
get de 988 leT la veniturI si de
843 leT la cheltuell.
Numarul vitelor in anul 1887
era de 147 vite marI (i39 bol
si yac'', 8 cal') si de 438 vite
marunte (254 oT, 8 capre si 176
rimatorI).
patari, jud. Buzati, filtre muntele
Checa si muntele Muerea, con-
tinuatie din muntele Brazeul,
cea mal mare parte gol.
Cruci§oara, pisa VezT Chicerea,
deal, com. Tomesti, pl. Codrul,
jud. Ia5i.
Cruci§oara, deal, in jud. Mehe-
dinti, plaiul Closani, com. rur.
Orzesti.
Cruci§oara, loc izolat com Mi-
laqti, pl. Rturile, jud. Muscel.
Cruci§oara, localitate, in catu-
nul Scurtesti, comuna Stefesti,
plaiul VArbilau, jud. Prahova,
numita ast-fel pentru-cä in ve-
chime s'a gAsit inteun copaciu
o cruce. Acest loc serveste de
pAsune vitelor.
Cruci§oara,podif, se intinde spre
N. de satul Valea-Rea, pl. Mij-
locul, jud. Vasluiti ; numele II
vine de la o cruce de piaträ
ce se aflá pe el, pusA spre adu-
cere aminte pentru aceI ce at1
 CRUCIOARELE
fost ingropati acolo in timpul
holere.
Cruci§oarele, ctitun, pendinte de
com. Cascioarele, plasa Neajlo-
vului, jud. Vlasca, situat pe va-
lea Neajlovultif.
Are un petec de paclure, in
suprafata de 311 hect., Incorpo-
rat cu padurea Padina- Orto-
jani. Tine de ocolul silvic Cfr.
tojani.
Cruciulita, deal, numit si Nisi-
paria, in com. Giurgesti, jud.
Suceava.
Cruciulita, poianä, in cal.. Slo-
bozia, com. Badeni-U.ngureni,
plaiul Dimbovita, jud. Muscel.
Crudul, lac, in com. rur. Alma-
jelul, plasa Cimpul, judetul Me-
hedinti.
Crugli-Mare, lac, in jud. si pl.
Tulcea, pe teritoriul com. rur.
Moru-Ghiol (si anume pe acela
al catunului salí D unavatul-d.-s) ;
s'a format dintr'o revarsare a
bratului Sf. Gheorghe, Ruga care
se afla ; este inconjurat de toate
partile cu stuf; are 84 hect. in-
tindere; contine peste in mica
cantitate.
Crugli-Mic, lac mic, situat in
jud. si pl. Tulcea, com. Moru-
Ghiol, cat. Dunavatul - d. - s., la
V. de lacul Crugli-Mare, este
format tot de bratul Sf.-Gheor-
ghe si inconjurat de toate par-
Ole cu stuf; are o intindere de
40 hect.
Cruglicul, lac, in jud. si pl.
Tulcea, pe teritoriul comunei
urbane Mahmudia, situad. in
partea nordica. a plasei si a co-
mune ; este format de lacul cel
mare Fortuna, cu care comu-
nica. printr'o mica Orla ; se
71
devarsa, printr'o alta Orla, in
bratul Sulina, la mila No. 19;
este inconjurat numa cu stuf ;
are 8o hectare ; contine putin
pete.
Cruhlicul, grina', san loc ridicat
deasupra stufului inconjurator,
In jud. Tulcea, pl. Sulina, pe
teritoriul comunei rurale Cattr-
lez sati Sf. Gheorghe, In par-
tea sudica a plasei si cea ves-
ticá a comunei ; are o forma
lunguiata. ; este o prelungire es-
tica a grindului Dranovul ; e in-
conjurat Cu stuf ; are 40 hect.
intindere ; improductiv ; pe el
se afla situad. cisla (tirla de oi)
numita Radu.
CrUnti, COM. rur., in jud. Jalo-
mita, plasa Ialomita-Balta, spre
Nordul plasei d'alungul \rae Fi-
leanca.
Teritoriul acesteI comune se
limiteaza la N. cu com. Reviga,
la S. cu Ciochina, la S. si E.
cu Andrasesti si la V. cu CA-
zacesti. Are o suprafata de s000
hec tare.
Dupa. legea rurala din 1864,
sunt improprietariti I 1 1 locui-
torr ; neimproprietarit" se mai
afla 35.
Se compune dintr'un singur
sat, situat pe ambele coaste
ale vaer Fileanca, peste care se
afla un zagaz de pamint, pe
unde locuitorli comunica din-
tr'o parte in cea-l'alta a sa-
tuluf. Cea mal mare parte a
caselor cari formeaza satul sunt
pe coasta de V. a \raer. Aici
este resedinta prima:riel si a
judecatoriei comunale. De co-
muna mal tin si catunele (t'ir-
lele) : Strapazanul si Capatina.
Populatiunea este de 1198 lo-
cuitori, cu 290 capi de familie
si 908 membri de familie, san
572 barbati si 626 femei. Dupa
nationalitati sunt : 1195 Ro-
www.dacoromanica.ro
CRWTUL
mlnI, 2 Greci si I Bulgar, toti
de religiune cretina ortodoxa.
Dupa profesiuni sunt : 305 a-
gricultor', 6 meseriasi, 5 co-
mercianti, 6 profesiuni libere,
21 muncitorl si 18 servitori.
Din toti locuitoril com., numai
158 persoane stiii carte.
Vite sunt: 342 cal', 420 bol,
I750 °I si 345 porcr.
Budgetul comuner, pe anul
1887-1888,a fost de 3207 lei
la yenituri si de 3198 lei la
cheltuelf.
In comuna este o scoall
mixta, frecuentata. de 50 elevr,
conclusa de 1 invätator, retri-
buit de stat si comuna. coala
are localul propriii construit de
comuna.
Ale este o biserica, cu I
preot O 2 &sean In budge-
tul comunei este trecut pentru
cult s'una de 240 la
Crunti, lac, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, comuna Crunti.
Este in comunicatie, prin valea
Fileanca, spre N. cu lacul Revi-
ga si spre S. cu lacul Fundata.
Cru§etul, sat, com. Valea-Bou-
le, plasa Amaradia, jud. Dolj.
E situat pe malul drept al A-
maradiei, la 51/2 kil la N. de
Bou[-d.-s., res edinta comund,
de care se desparte prin dota
dealuri. Are 240 suflete, 125
barbatl si 115 femei. Locuesc in
71 case. Copiii din sat urmeaza
la scoala mixta. din satul Boul-
d.-s., ce este la 2500 m. de-
pärtare. In anal scolar 1892-93
ati frecuentat scoala 7 baetI.
Cu virsta de scoala sunt 17
baetI si 15 fete. tii.1 carte 16
locuitorI, 15 barbati si 1 femee.
In sat este u biserica de zid,
fondata de satenr.
Comunicatia se face prin so-
seaua judeteana Craiova - Ca-
preni, care pune satul in lega-
 CRU§ETULUÌ (DEALUL-)
turd la N. Cu Stoina, iar la S.
Cu Mierea-Birnici.
Crusetului (Dealul-), a'eal, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Mierea-
Birnici, cu o indltime de aproape
300 m., acoperit cu livezi de
pruni si pldure Indruntd.
Crusetul, mo,sie particulard, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Mie-
rea-Birnici, satul Crusetul, apar-
tinind d-luir G. Bdlacioiu.
Cru§ovul, com. rur., spre N. pld.-
ser Balta-Oltul-d.-j., jud. Roma-
nati. E forman numai din satul
cu acelasr nume, asezat pe so-
seaua Caracal-Corabia si aproa-
pe de unja feratä, departe de
20 kii. de Caracal (la S.) vide
17 kil. spre N. de Corabia. Se
invecineste cu com. Grddinile
la N., iar la S. cu com. Bras-
tavdtul . Altitudinea terenului
de asupra niveluluT mdrii este
de 120 m.
Are o populatie de 875 lo-
cuitori, toti Romini, din cari 444
bärbatI si 431 l'eme"; 249 sunt capi
de fam., 399 cdsdtoritl g 466
necdsdtoriti; 57 stiu carte si
818 nu ;tia carte. Ocupatia lo-
cuitorilor e agricultura si eres-
terca vitelor. In 1887, s'a cul
tivat 116o hect. cu Oh', 1160
cu porumb, 50 Cu orz, 30 cu
ovdz si 4 Cu vi. Vite mari au fost
in 1887, 629, vite miel cornute
1814 si rimdtori 66o. Are 3
circiumi.
Budgetul com. pe 1886/87
a fost de 3004 lei la veniturr
si 2995 la cheltueli. Scoald nu
este. Are o bisericd, cu hramul
Sf. Nicolae, deservin de 2 pre-
otT si 2 cintareti.
La Crusov se fac trei H.
ciuri : I la 25 Martie, tine 6
zile ; 2 la Duminica-TomeT, tine
6 zile ; 3 la 23 Iunie, tine tot 6
zile, toate pe proprietatea par-
792
ticulara, infiintate la 1820 de
A. utu, dupd cererea logofd-
tulla Slätineanu. Se face comert
cu vite niarT si miel', cu arti-
cole de brasovenie si alte pro-
ducte ale industria domestice.
Aci a poposit prima noapte
dupa plecarea din Izlaz, tabdra
care venea cu guvernul provi-
zoria de la 1848, care procla-
mase constitutia, si se indru-
mase spre Craiova, prin Ca-
racal.
Cruteasca-de-Jos, Ingle nelo-
locuitd, In jud. Ialomita, pl. Ia-
lomita-Balta, pe teritoriul com.
Larga, are o suprafan de III()
hect., din carT 40 hect. padure,
pentru care se plaeste fondera
anuald 635 leii 98 bani.
Cruteasca-de-Sus, Ingle nelo-
cuitd, in jud. Ialomita, pl. Jalo-
mita- Balta, pe teritoriul coin.
Larga. Are o suprafatd de 745
hect., din care 25 hect. pddure,
pentru care se plateste foncierd
anuall 194 Id.
Crutesti, sat, jud. Dolj, pl. Dum-
brava-de-Sus, com. Breasta. Are
o populatie de 554 sufl., 288
blrbati si 266 femei. Locuesc
In mi case si I bordeiu.
Copiii din sat urmeazä la
scoala mixta din satul Breasta,
ce este la 1 kil. del:Al-tare. In
anul ;colar 1892 93, ati frecuen-
tat scoala 32 bdeti si 3 fete.
Cu virsta de scoald sunt 39
bleff si 5 fete. .5 tia carte 15
persoane. In sat este o bisericd,
fonclan. In 1784, de Marita Ben-
geasca Stolniceasa. Are hrainul
Sfinta-Maria-Mare. Are 17 pog.
proprietate si I preot si 2
cintaretr, ce slujesc si la bise-
rica din satul Obedinul, comuna
Breasta.
Tot in acest sat este si mh'-
ndstirea Cretqti.
www.dacoromanica.ro
CUBANUL
Cruzi, lac, la E. com. Peri-ki-
iosi, jud. Teleorman. Serveste
ca semn de hotar intre pdrtile
locuitorilor Improprienriti si
mosia Peri a Eforier Spitalelor
Civile (a spitalului Pantelimon).
Cu-Araci (Valea-), vale, jud.
Olt, pl. Oltul-de-Sus ; se varsä
In valea Cerbul.
Cuan-Dere, vale, in jud. Cons-
tanta, pl. Constanta, pe teri-
toriul com. rur. Hasaneea, si
anume pe acela al satufui Ma-
metcea ; se desface din dealul
Teghir - Ghiol, indreptIndu - se
spre V.; are o directiune de la E.
spre V. printre dealurile Abdu-
lah-Deresi si Cuan-Deresi-Bair
la S. li dealul Mametcea la N.;
brAzdeazä partea sudicd a pld-
seT si a comuneT, trecind prin
centrul satuluT Mametcea.
Cuan-Deresi-Bair, a'eal, pu ti n
insemnat, jud. Constanta, in
pldsile Constanta si Mangalia,
pe teritoriul com. rur. Hasan-
cea si Osman -Faci si anume
pe acela al cdtunelor Matnet-
cea si Abdulah ; se desface din
dealul Abdulah-Deresi, indrep-
tindu-se spre N.; are o direc-
tie de la S.-E. si V., cu o indl-
time maximd de 84 m. ; face
hotarul intre pl. Constanta si
pl. Mangalia, brAzdind partea
de S. a pl. Constanta si a com.
Hasancea si partea de N: a
pl. Mangalia si a com. Osman-
Faci.
Cubanul, insuld, in bratul Chi-
lia, jud. Tulcea, situat5. la vdr-
sarea luT in mare, si coprinsä
intre bratele Novai-Stambul, Os-
tovcina si Chilia. Apartine co-
muneT urbane Vilcov din Ba-
sarabia ruseascd. Are forma
unuT triunghia, cu o intindere
cam de 480 hect. Este impro.
 CUCA
ductiva, cacI este acoperitä nu-
maI cu stuf.
Cuca, com. rur., jud. Arges, pl.
Oltul, la 22 kil, de com. rur.
Tigveni (resedinta subprefec-
turef) si la 15 kil. de Pitesti.
Se compune din 6 sate $i a
nume: Bdltata, Carcesti, Criva-
tul, Cuca, Manesei si Udre$ti,
avind In total 149 fam., cu 796
locuitorI, din carI 33 Tigatil.
Are 2 bisericI vechr si o scoala
primara rurall.
Judgetul comuneI pe anul
1882 83 a fost de 1145 leI la
veniturI si de 1112 leI la chel-
tuelr. Dupá o publicatie oficiala
(1887), aceasta comuna numard
131 contribuabili si are un ve-
nit dc 2072 leI la venituff $i
de 1684 leI la cheltuelI.
Numárul vitelor a fost in a-
nul 1887 de 275 capete vite
marI (265 bol si vacI, lo cal
$i de 208 vite marunte (105
oI si capre si 103 rimatorI.)
Cuca, com. rur., in plasa Siretul,
jud. Covurluiti, la 35 kil. spre
N.-V. de la Galati. Se margine-
te la N. cu Baleni si Puti-
chioaia ; la cu S. Pechea; la V. cu
Cudalbi si Minjina si.la E. cu Fir-
tanesti, Mastacani si Foltesti.
Are 6 catune: Cuca (resedinta),
Slobozia- Ventura (Vinturoaia),
Mavromol, Cotros, Oasele si
Plevna. Dinteacestea, numaI 0a-
sele (la 3 kilom. de resedintá)
si Plevna sunt mal departate ;
iar Oasele este cea mar mare ;
toate sunt vechl, formate din
fostI clacasI, afara de Plevna,
formata din insurateI la 1882,
si de citT-va razasI in Oasele.
Sunt 426 familif, sati 1914
suflete, din carI 992 barbaff si
922 femeI ; 1024 necasatoritI,
776 casatoritI, 105 vaduvI si 9
divortatI ; $liti carte 107 per-
soane, lar 1807 nu stiti.
58491. Mareta Diclionar Geografic. Vol. LL
793
Pamintul acestei comune e
mal' mult argilos si nisipos ; si-
tuatia e caracterizata prin muntr
$i dealurI numeroase. Suprafata
teritoriald este de 9295 hect.,
din carI 4433 hect. arabile, 2860
pädurl si imas, 72 viI si livezI,
restul vatra satuluI, dealurI,
drumurI si ripI. Din acest pa-
mint, 6435 hect. apartin pro-
prietatiI marI, iar 2860 proprie-
0.01 miel (satenilor). ,Proprie-
tatea mare e reprezintata prin
urmatoarile mosiI: Cotros, Slo-
bozia-Ventura si avoiul. Statul
asemenea posedä. o Mizä din
mosiile Mavromol si Oasele.
Vite sunt : II taurI, 1504
bol, 511 yací, 58 juncI, 55 junce,
70 gonitorI, 56 gonitoare, 115
minzatI, 88 minzate, 169 viteI,
18 armäsarI, 207 epe, 161 cal,
5697 °I, berbecT si capre.
Sunt 9 circiumI si o pravalie
Cu marfurI diferite ; o moard
cu aburI si una de vint ; 5
masinI agricole (la proprietariI
marl), 56 plugurI sistematice ale
locuitorilor.
Bugetul comuneI este la ve-
niturI de 8925 leI si la chel-
tuelI 8816 leI.
Contributiile directe se ridica
la 12682 leI, 29 banI.
S unt 347 contribuabilf.
BisericI sunt 4: una, cu hra-
mul Sf. Voevoif, in Cuca, zidita
din 1863; a doua, Sf. Imparatr,
in Slobozia-Ventura, din 1840; a
treia, Sf. Pantelimon, in Cotros,
din 1851; si a patra, Sf. Voe-
vozI, in Oasele, construita in
1839. Fie-care biserica are cite
8'/2 falcI de pamint. Intreaga
comuna Cuca formeaza o pa-
rohie, Cu catredala Sf. VoevozI
din resedinta comunala, cu un
preot si 3 cintaretI.
colI sunt 2, mixte, una in
Cuca si a doua in Oasele ; fie-
care are cite 3 hect. pdmInt;
sunt frecuentate de 78 elevI.
www.dacoromanica.ro
CUCA
De la Cuca in jos, spre Pe-
chea (12 kil.), mere prin o vale,
unde se gaseste un iezisor cu
zagaz ; tot aicea e padurea Co-
tros, ce apartine proprietateI
cu acelasr nume si care se intinde
pana la mosia Odaia-Lupa, din
com. Pechea.
Cuca, sat, jud. Arges, pl. OltuluI;
face parte din com. rur. Stoi-
le$ti.
Cuca, (ir mal' zice Dealul-Cuca,
salí Linia-Cuca), sat, din jud.
Arge$, pl. Oltul; face parte din
com. rur. cu acelasI nume.
Are o $coalä primara rurald.
Cuca, sat, reedinta comuneI Cu
acelasI nume, pl. SiretuluI, jud.
Covurluiti, cu 79 fama', sati 345
suflete; o biserica si o scoall.
Cuca, deal, al comuneI Balesti,
jud. Gorj, ce incepe din partea
de S. a comuneI vise termina la
N., la comuna Slobozia.
Pe acest deal sunt viile lo-
cuitorilor, lar in piscul luI e un
arbore secular, in care locui-
torI piosI aii sapat si asezat o
icoand peste care a crescut lem-
nul, ast-fel ca icoana acum nu se
mal' vede; din cauza inältime sale
acest arbore poate fi vazut la
o departare de vr'o 15 kil.
in toate directiunile.
Cuca, deal mare, in jud. Mehe-
dinti, plaiul Closani, com. rur.
Negoesti, in hotarul satuluI Pa-
desul.
Cuca, deal, in jud. Mehedinti,
comuna rurald Bala-d.-j., plaiul
Closani.
Cuca, deal, in jud. ,Mehedinti,
com. rur. Bradetul, pl. Väilor.
Cuca, piidure, ce-I zice si RA-
100
 CUCA
dacini, intre satele Cuca si
Baleni, jud. Covurluiti.
Cuca, privat, jud, Braila. Incepe
In partea despre E. a Dobrotei
si da, in iezerul saii.
Cuca, riufar, jud. Muscel. Izvore-
ste de sub muntele Päpusa si
se varsa In Riul-Tirg,uluT, pe
partea stIngl, in cercul comu-
nel Leresti, plaiul Dimbovita.
Cuca-BanesculuI, deal, situat In
partea de N., in marginea co-
mune! Piriul, plaiul Vulcan, jud.
Gorj. Are forma uneT piramide
si e proprietatea locuitorilor.
Este acoperit cu izlaz.
Cuca-cu-Pietrele, deal, in com.
Valea-cu-Apa., din plasa JiuluT,
jud. Gorj, si pe partea dreapta
a acestur ria. Merge spre S.-V.
pana infra In comuna Nego-
mirul, din judetul Mehedinti.
Este acoperit cu padure.
Cuca-Mica, hila de mosie a
StatuluT, numita si Mavromol,
de 6o hect., in comuna Cuca,
pl. SiretuluT, jud. Covurluiti. Se
arendeaza Cu 700 leI anual.
Cuca-'Nalta, deal, in com. Mol,
din plasa JiuluI, jud, Gorj, si
In partea stinga a acestuT 61
Incepe din hotarul comuneI Ro-
vinari, merge paralel Cu vatra
satuluf Moi si se termina in
hotarul comund Vlacluleni.
Cuce§ti, sat, face parte din co-
muna rurald Cirstanesti, plasa
Horezul, jud. Vilcea.
Cuce§ti, vzofie a statuluT, pendinte
de M-rea Arnota, jud. Vilcea,
care, pe periodul 1889-94, s'a
arenaat cu x90 leT anual.
Cuceqti, pddure a statuluT, In in-
794
tindere de 62 hect., situata in
comuna Cirstanesti, plaiul Ho-
rezul, jud. Vilcea si care e formata
din trupurile Penca (30 hect.) si
Banicesti (32 hect.).
Cuce§ti, poiand intinsa, comuna
Cirstanesti, plaiul Horezul, jud.
Vilcea.
Cuchini§ul, rae', jud. Badia, pl.
Tazlaul-d.-s., corn. Brusturoasa;
formeazà trup cu satul Brus-
turoasa; este situat pe malul
sting al Trotusulur, /a conflu-
enta acestuia cu Cuchinisul; are
cariere de piatra.
Cuchini§ul, virf de deal, jud.
Bacaii, pl. Muntelur, comuna
Brusturoasa, pe teritoriul sat.
Brusturoasa, facind parte din
vira MunceluluI.
Cuchini§ul, istrilaf, jud. Bacau,
pl. MunteluI, com. Brustureasa.
Izvoreste din muntele Ciudomir
si curge spre S., varsindu-se d'a
stinga in Trotusul, la satul Cu-
chinisul, dupa ce se ?mara cu
pirliasele CorbuluT si UrsuluT.
Cud, sat, in jud. Roman, plasa
Fundul, com. Bozieni, pe pi-
riul Bozianca, spre S.-E. de sa-
tul Bozieni. Are o populatie de
91 familiT, sati 413 suflete, carT
locuesc in 84 case. tiii carte
8 persoane.
Sunt 107 contribuabilf.
Are o biserica de zid.
Sunt 503 vite mar! cornute.
Cuci, sat, In jud. Vilcea ; face
parte din com. rur. Dozesti,
pl. Cerna-d.-j.
Are o populatie de 146 lo-
cuitorT (75 barbatT si 71 t'eme°.
Cade la N. comuneI, intre
riul Geamäna si gira Gimine-
aua, pe Dealul-luT-Dinu.
Are o biserica, cu hramul Sf.
www.dacoromanica.ro
CUCWC-HAG/-SiRTf
Dumitru, rezidita din temelie,
la anul 1848, de enoriasT. CopiT
In virsta de scoald sunt 22 (14
135.etT si 8 fete).
Cuci-cu-Steagul-Furat,deal, in
jud. Gorj, la E. com. Prigoria,
pl. Amaradia, care mal la vale
de com. se numeste Piscul Un-
gureanuluT si formeaza o parte
din malul sting al CalniculuT.
Acest nume II poarta din anul
1866, prin imprejurarea ca pro-
prietarul, voind a hotarnici mo-
sia, inginerul avezase In acest
deal un jalon cu steag ; local-
toril nemultumitI Mi dat jalo-
nul jos si Fati furat de maT
multe orT.
Cucilor (Valea-), vale, In jud.
Tulcea, pl. Isaccea, pe terito-
riul comuneT rurale Somova. Se
desface din dealul Stinca-Mare ;
se indreapta spre E., avInd o
directie generala de la V. spre
E., brazdind partea estica a
plasei si cea centrala a comu-
niT ; se intinde printre dealu-
rile StInca-MicA si Pietrosul ;
trece prin satul Somova si, dupa
un drum de 4 kil., se deschide
In gira Somova, pe dreapta,
linga satul Somova.
Cuciniei (Pirtul-), afluent al pi-
riului Puzdra, com. Brosteni, jud.
Suceava.
Cucioaia (Muntele-), peklure
particulara, supusa regimuluT sil-
vic inca din ama 1883, pe mun-
tele Cucioaia, pendinte de co-
muna Tesila, plaiul Pelesul, jud.
Prahova.
Cuciuc-Hagi-Strti, deal, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noua, pe
teritoriul comunelor rurale Eni-
senlia si Dobromir ; e situat in
partea sudica a plaseT, cea nord-
estica a comunei Dobromir si
 CUCIUL
cea vestica a comund Enisen-
lia ; se Intinde printre \dile
Teche-Chioi-Ceair si Babuci-Cu-
lac, avind o directiune generala
de la S.-V. catre N.-E. ; are
aproape ¡8o M. Inaltime si este
acoperit cu tufärisurr.
Cuciul, poianti, in jud. Mehedinti,
com. rur. Ilovdtul, plaiul Cerna.
Cuciulati, sat, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-j., com. Sacueni,
pe malul sting al pirruld Poar-
ca, spre V. de satul Sacueni.
Are o populatie de 6 familir,
salí 28 locuitorr, din cari 6
stiu carte ; locuesc in 4 case ;
sunt 4 contribuabill.
Are 125 vite mari cornute.
Este legat cu orasul R oman
prin osea.
Cuciurul, deal, in jud. Bacati,
pl. Tazlaul-d.-j.,. com. Casinul,
pe teritoriul satulur Casinul.
. Cuciurul, fird de dealurt, In jud.
Bacaii, plasa Trotusul, care de
la Halosul - Mare se indreaptä
spre E., pe malul sting al pi-
riulur Casinul, despartind co-
munele Bogdänesti si Onesti,
de comunele Mandstirea-Casi-
nul si Casinul. Pe ambele sale
costise are vil si livezr.
Cuciurul, M'Are, in jud. Bacati,
pl. Trotusul, com. Onesti, pro-
prietatea razasilor din com. si
cat. Filipesti. Este compusa din
fagr, carped, stejar si are o
intindere de 57 hect. ; e supu-
O. regimulur silvic.
Cuciurul, pirlia,s, in jud. Bacali,
plasa Trotusul. Izvoreste de pe
teritoriul com. Bogdänesti, trece
prin com. Casinul si se varsa
d'a dreapta in Trotusul, dupa
ce s'a incarcat cu apele Orna-
sulur Baracia.
795
Cuciurulul (Piscul-), virf de
deal, jud. Bacati, pl. Trotusul,
com. Onesti, in culmea cu a-
celas1 nume.
Cucoana-Elena, deal, in jude-
tul R.-Särat, pl. Rimnicul, com.
Valea-Salciel, numit ast-fel de
la o proprietdreasa. Se intinde
in partea de V. a comuna E
acoperit cu verdeata.
Cucoana-Ilinca, vie izolatit, jud.
Braila, in partea de S. a com.
Cazasul, in hotarul dintre co-
munele Cazasul si Nazirul, la
02 kil. de Cazasul spre S.-V.
Cucoana-Maria, alt nume al mo-
fiel Slobozia-Movild, jud. Co-
vurluia, com. Tulucesti, plasa
Siretul.
CucoaneI (Dealul-), deal, jud.
Baclii, pl. Bistrita-d.-j., de pe
teritoriul com. Calugara-Mare.
Cucoanei (Iazul-), lar, in jud.
Botosani, com. Babiceni, plasa
Stefanesti.
Cucoanei (12Iul-), pirliaf, jud.
Bacati, pl. Trotusul, com. Cäiu-
tul. Se varsa d'a dreapta in
Caiutul-Mare.
Cucoara, pirifi, izvoreste de sub
dealul Bordea, sträbate terito-
riul com. Bodesti, pl. Mijlocul,
jud. Vasluiä, curge de la N.
spre S. si se varsa in piriul Re-
bricea, mar in jos de tirgul Ra-
tosul-Iepureanul.
Cucoiul, sat, CU 300 Sta, jud.
Arges, pl. Lovistea ; face parte
din com. rur. Titesti-Bratovo-
esti. Are o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, deservita de 1 preot
si 1 cintaret.
Cucoreni, cont. rur., in partea
www.dacoromanica.ro
CUCORENI
de V. a plaser Tirgul, jud. Bo-
tosani, forman' din satele : Ca-
tamdresti, Cervicesti, Cucoreni
si Ipotesti.
Teritoriul cornuner e deluros
si acoperit parte cu padure. Co-
muna are o suprafata de 6118
hect., din carl 1887 hect. este
padure si o populatie de 568
fam., sati 2236 suflete.
Intinderea locurilor cultivate
e de 3762 hect.
Numdrul vitelor e de 1011
bol si vacr, 223 cal, 3235 or,
4 capre si 221 porcL
Are 8 iazurr, din care unele
ca mult peste ; 5 morT de apa
si I de aburr.
Comuna e strabg.tuta de ca-
lea feratä Botosani-Veresti si de
soseaua nationala Botosani-Do-
rohoiti.
Prin aceasta comuna, in ve-
chime, trecea un drum mare
de la Botosani la Suceava, nu-
mit Sleahul-Sucever.
Budgetul comund are la ve-
niturr 12653 ler si la cheltuelT
9588 leT, 50 banI.
Sunt 4 bisericr, deservite de
3 preotT si 6 cintaretr; 2 sea'
mixte, conduse de 2 invätä.tori
si frecuentate de 66 bdetr si 4
fete.
Copir in etate de scoala: 100
bäetr si 95 fete.
Cucoreni, sat, in centrul comu.
ner Cucoreni, jud. Botosani, pl.
Tirgul. Are o suprafatd de 2492
hect. si o populatie de 177 fa-
milir, saii 774 suflete.
AicI este resedinta primal-id
com. Cucoreni, are 1 biserica,
deservita de I preot si 2 &in-
táretI si I scoala mixta, conclusa
de 1 invklator platit de stat si
32 Scolarr,
Pe mosie sunt 616 hect. pa-
dure; are 3 iazurr, 2 morí* de
apa pe pirrul Siena si o moara
de aburr.
 CUCWNI
Numarul vitelor e de 1744:
308 bol si vacT, 42 caY, 1375
or si 19 porcI. Este in sat o
circiuma si 3 meseriasT.
Satul Cucoreni este foarte ve-
chia. Legenda spune cá este
format din alte 3 sate, care aa
existat pe mosia Cucoreni si a-
nume:
Selistia (poate vechiT Cuco-
reni) Valeni si. TInasesti.
Prin Cucoreni, in vechime, tre-
cea vechiul drum de la Boto-
sani la Suceava.
Pe la Cucoreni aa trecut co-
drul spre Suceava UnguriT cu
Petki Istvan, cari venisera in a-
jutor luT Gheorghitä stefan, con-
tra Cazacilor lul Vasile Lupu.
Cuco§eni, deal, jud. Suceava, din
care izvoreste pin cu acest nume.
Cucovni, mic aftuent al plriuluT
Mediasca, jud. Suceava; uda sa-
tul Negotesti.
Cuco§i, sat, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-j., com. Bogzesti, pe
Pirtul-Butnarestilor, spre S.-E.
de satul Butnaresti si alaturl Cu
el. Are 45 capI de familie, 29
contrib., 168 loc. si 47 case.
Sunt 83 vite marl cornute. A-
cest sat tinea mar inainte de
com. Trifesti, dar s'a deslipit
de la acesta si s'a alipit de co-
muna Bogzesti pentru apropiere.
Se numea mal inainte si Uncesti.
Cuco§ul, izvor cu piri'd, judetul
Tecucia. Ese din ripa cu acelasT
nume si se varsa in partea
dreapta a plriulur Zeletinul, in
raionul com. Valea-Rea.
Cuco§ului (Ripa-), ripd, jud.
Tecucia, com. Valea-Rea. E si-
tuata. la N. satuluI Galbeni.
Cucova, com. rur., in jud. Putna,
pl. Racaciuni.
796
Comuna Cucova este situata
pe pirful cu acelasT nume, la o
departare de 5 minute de com.
Valea- Seacd, avind casele a-
proape, in apa SiretuluI.
Distanta comund de resedinta
sub-prefectureT e de 20 kil., lar
de capitala judetului de 64 ki-
lom.
Marginile acesteT comune sunt :
la N. com. Scurta, la S. com.
Valea-Seaca, la S.-E. com. Min-
drisca, la E. Siretul, care o de-
sparte de jud. Tecucia, lar la
V. jud. Bacaa.
Populatiunea comuneT, dupa
cel din urma recensamint e de
177 capI de fam., saa 658 su-
flete (344 barbati si 314 femeT).
Aceasta populatiune se impar-
tea ast-fel : neinsuratT, (161
283
barbatI si 122 fellle0, 332 in-
surati si 43 vaduvr (17 barbatT
si 26 femel); 656 RominT si 2
RusT ; 600 ortodoxI si 58 mo-
zaicT ; 139 agricultor!, 5 mese-
riasT, 6 comerciantI, 8 avind pro-
fesiunT libere si 7 servitorT.
titi carte 58 persoane (54
barbatI si 4 femeT).
Numdrul caselor de locuit e
de 177.
Este o biserica parohiall, cu
hramul Adormirea.
CopiT cu virsta de scoala. sunt
90 (43 baetT si 47 fete), din
cad 5 (4 baetT si i fata) urmeaza
la scoala din Cotofanesti.
Sunt 176 contribuabilr.
Budgetul comund pe anul
financiar 1893-94 a fost la
veniturT de 1978 lei, 8o banT si
la cheltuelT de 1968 lei, 76 banT.
LocuitoriT posecla : 30 plugurI
de lemn, 28 de fier, 58 scari-
ficatoare, IO grape de fier, 1
tavalug si I trior.
Vite sunt 690, din care 120
ba, 140 vacT, 50 cal, 200 Or,
40 capre si 140 pore/.
Locuitorii poseda si 161
cu albine.
www.dacoromanica.ro
CUCO VA
In comuna sunt : 1 bacan,
4 fierarT, I lemnar, 4 manufac-
tuff, I cizmar, 4 fabricantr de
rachia si 1 circiumar.
In apropiere de comuna. trece
soseaua nationala Focsani-Pds-
cani-Iasi si calea ferata ce are
aceeasi directiune.
Cucova, cdtun, in comuna cu a-
celasT nume, jud. Putna.
Este situat la 5 minute de-
partare de Valea-Seaca si avind
casele aproape pana in Siret.
Are o biserica parohiald, cu
hramul Adormirea. CopiT cu
virsta de scoala sunt 90 (43
bdeti si 47 fete), din earl ur-
meaza 5 (4 ba.etT si I fata), la
scoala din Cotofanesti.
Cucova, sat, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-s., com. Scheea, spre
E. de satul Scheea si la o de
partare de 5 kil. de el. Are
145 cap de fam., 128 contrib.
si 688 loc., din carT 13 stiu
carte si 180 case. (Aceastä po-
pulatie este socotita impreunä
cu acea a satului Farcaseni).
Populatia este romlna. Cucova
forma, maT Inainte, cu satul Far-
caseni, o comuna numita com.
Farcaseni.
Cucova, parohie, In comuna cu
acelasT nume, jud. Putna, plasa
Racdcluni. E formata din o bi-
serica parohiall, cu hramul A-
dormirea, in cat. Cucova.
Cucova, ptrin, format pe terito-
riul com. Cucova, pl. Racdciuni,
jud. Putna ; se varsa in piriul
Valea-Seacd, dupa ce uda. co-
muna Cucova.
Cucova, iezer, jud. Braila. E si-
tuat in ostrovul Popa. Se uneste
cu Dunarea-Vapoarelor prin pri-
stupT valul Chiriac. Este la Sud de
iezerul Popa.
 CUCUETI
Cucue§ti, numire ce purta mar
inainte satul Cauesti, jud. Tu-
tova.
Cucuiata, culme, in com. si cat.
Grajdana, jud. Buzati, pe virful
carda se vede inca o vechie bise-
rica in ruine. Traditia o atribue
Doamner Neaga, adaugind ca in
jurul acester bisericr ar fi fost
un arest pentru detinutiT poli-
ticr, apor pentru criminal!, de
unde e probabil ca a ramas
proverbul : cPune-te-al la Cu-
cuiata».
Cucuietul, fir de dealurt, jud.
Bacati, plasa Siretul-d.-j., situata
In partea de S. a comuner Mi-
lesti si a cara zare desparte a-
ceastá comuna de sectia Hor-
gesti, din com. Gioseni. Pe plaiul
acestur deal se afla paminturr
foarte productive In cereale, in
spre com. Gioseni.
Cucuietultif (Valea-), vale, ju-
detul Bacati, pl. TazIdul-d.-s.,
com. Solontul, formata de muntiT
Dracoaia i Balalaul.
Cucuieti, com. rur., jud. Olt, pl.
Oltul-c1.-j., compusa din 4 ca-
tune : azanesti, Cucuieti, Va-
lea-Feter i Vinesti.
Este situata pe valea si coas-
tele girler Cungrea-Mica, aproape
de varsarea el In Olt, la
1.11.11
21 kil, departe de capitala ju-
detulur si la 20 kil, de a plaser.
Are o populatiune de 852 lo-
cuitorT, In care intra si 9 fam.
de Tiganr. Sunt 216 capT de
fam.; 180 contrib.; 206 case.
In comuna e o singurd bise-
rica, situata. in cat. Cazanesti,
reziditä pe ruinele unel alte bi-
sericr, la anul 1881; e deservitá
de un singur preot.
Pe litiga agricultura., 8 locui-
torT se ocupa cu dulgheria, 2
Cu timplaria si 2 cu olaria. ET
797
desfac produsul muncer ion la
Slatina.
157 locuitorl s'al" improprie-
tarit la 1864 pe mosiile statulur
Cazanesti i Brincoveanca si pe
a raposatulur C. L Deleanu, cind
li s'art dat 498 hect. El ati 33
cal i epe, 400 bol, 69 vacT, 82
capre, 1750 or si 160 porel.
In raionul comuner, pe riul
Olt, sunt doul morT de maci-
nat si o luntre pentru trecerea
Oltulur.
coala se frecuenta de 35
copir (34 baetT si i fan.), din
numarul de 129 copir (8o ba.etr
si 49 fete) in virsta de scoall.
Cu intretinerea er statul chel-
tueste anual 1242 la tiü carte
28 barbatT si 2 femer, de si
scoala functioneaza aci de pe
la 1833.
Comerciul se face de 6 cir-
ciumarT.
Veniturile comuner se urca
la 2663 leT, 66 banT i cheltuelile
la suma de 2663 ler, 66 banT.
*oseaua judeteanä ce pleaca
din Slatina spre N., paralel cu
nul Oltul, trece prin aceasta
comuna., inlesnind comunicatia
futre comunele Dumitresti si
Comanita.
Doua. dealurr, intre care este
inchisa girla, acoperite cu pa-
durT, nutnite Muchea-Cornetulur
Muchea-CorbuluT, brazdeaza.
comuna. Pe parte din ele se
cultiva cereale.
Rtul Oltul uda comuna, de
la N.-V. spre S.-E. si Cungrea-
Mica de la E. spre V. Mar sunt
valcelele Leul-Mare si Leul-Mic,
Valea- Feter i Valea - Caselor.
Se margineste cu comunele
Ibänesti, Badesti, Comanita, Du-
mitresti i riul Oltul.
Comuna fiind prea raspin-
dita, la 1837 s'a dat ordin de
la Domnie ca toate casele sa
se adune la un loc si O. se for-
meze ulite regulate, ceea-ce s'a
www.dacoromanica.ro
CUCUIETI
si fäcut mar mult cu Jorta,
surpIndu-se casele i bordeele
ce erati virlte prin gdurr si pa-
durr.
In apropiere de comuna se
vad ruinele unuT vechiä schit
de calugarr, darimat de riul
Olt. S'a zidit in urma o altà
biserica in catunul Schitul-De-
leni, unde se afla o piatra mare
cu o vechie inscriptiune.
Cucuieti, com. rur., in jud. Te-
leorman, pl. Tirgul, situata. pe
partea dreapta a riulur Vedea.
Se invecineste la N. cu cdt.
tirbeti, de la com. Didesti ; la
S., Cu com. Papa; la V., cu te-
ritoriul com. Baltati dincoace
de riul Vedea i la E., cu cat.
Muti, din com. Drägsener.
Se compune din trer catune:
Cucuieti - d. - s. (resedinta), Cu-
cuieti-d.-j. (Cucuieti-MostenT) si
Ciocul.
Cucuieti-d.-s. si Mosteni sunt
asezatT de-asupra dealulur nu-
mit al-Cucuietilor, pe malul sting
al Veda i cat. Ciocul este ase-
zat in vale, mar spre V., ca la
21/2 kil. departare, pe malul
drept al Veder.
LocuitorT improprietaritT in
1864, sunt in numar de 91
68 pe mosia Cucuietilor, pe 185
hect. si 23 in cat. Ciocul, pe
8o hect.
Are o populatie de 140 fa-
miliT, satI 1200 suflete.
Sunt 133 contribuabilT.
Numarul vitelor este de 857
capete, din carI: 212 vite marl
cornute, 51 caT, 3 magarT
857 vite
Budgetul comuneT este de
le! 3345, banT 27 la veniturr si
de ler 3336, batir 71 la chel-
tuelT.
Are lo scoall, conclusa de
un invatator i frecuentata de
30 elevr si 20 eleve ; o bise-
rica, in cat. Cucuieti, deservita.
 CUCUIET1
de 2 cintdretI ; In cdt. Ciocul
este si o moarl Cu aburI.
Prin cAt. Ciocul trece calea
judeteanA Turnul-Rosiori-Strim-
beni, din care, dincolo de po-
dul de la cdt. tirbeÇi, incepe
ramificatiune care duce tot
la com. Cucuieti. Tot prin so-
sele vecinale se leaga i cu co-
muna Papa. Din dreptul cAtu-
nuluI Ciocul, din soseaua ju-
deteand, pleacA o malura de
drum vecinal spre com. Bältati,
care pune in legAturA acest cl-
tun cu comunele BAltati, Neaga,
VAleni si alte com, din jud. Olt.
Cucuieti sau Cucuieti -Solon-
tuluI, sat, in jud. BacAti, pl.
Tazaul-d.-s., com. Solontul. E
asezat pe piriul cu acelasI nu-
me, pe un tdrim avut In piaträ
de var si in argild, din care
se fabricA oale de plmint, la
depArtare de 5400 m. de sa-
tul Solontul.
Are o bisericA ortodoxA, zi-
ditä la 1749 de locuitorT, de-
servia de i preot si 2 cinta-
reti. Sunt 4 di-durar.
Are o populatie de 177 fa-
miliI, san 632 suflete.
Vite sunt : 18 caT, 392 vite
marI cornute, 124 porcI si 7
capre.
Cucuieti saü Cucuieti-Dofteni,
sat, in jud. Baca', pl. Trotu
sul, com. Dofteana, situat pe
piriul cu acelasI nume i intre
muntiI DrAcoaia i BA1Aläur, la
depArtare de 6o0 m. de sa-
tql Dofteana.
Este aci o bisericä ortodoxa,
zidità la 1845 de Andrein Tu-
doran, deservità de r preot
2 cintOsetT; o circiumd.
Are o populatie de 116 fa-
saii 456 suflete.
Vite sunt : 19 caT, 372 vite
mar! corrnite, 106 porci §i 103
capre.
798
Cucuieti, sat, In jud. Olt ; face
parte din com. rur. cu acelasI
nume, din pl. Oltul-d.-j.
Cucaleti, atun, In jud. Putna,
com. Iresti, pl. Girlele. Este si-
tuat pe malul Putner.
Are o populatie de 230 su.
flete, aproape totI locuitorI rA-
zasr, carI locuesc in 65 case ;
bisericA filiald, cu hramul
Sfintil-Voevozr, care tine de pa-
rohia erbesti.
Copir in virstA de scoald sunt
23 (r8 bAetI si 5 fete), din carI
3 b5.etI urmeazA la scoall.
Cucuieti saü Cucuieti-de-sub-
Mägurä, ciitun, in jud. Putna,
com. GAgesti, pl. Girlele.
Are o populatie de 112 su-
flete, carl locuesc in 33 case ;
bisericA filialA, cu hramul
SfintiI TreI - IerarhI, care tine
de parohia Pietroasa.
Copii In virstä de scoalA sunt
12 (7 135.etI si 5 fete), din carI
5 bAetI urmeazA la scoalA.
Cucuieti, deal, in jud. Olt, raio-
nul com. Cucuieti, pl. Oltul-
d.-j., pe care se cultivd 2 hect.
vie.
Cucuieti, cleal, in jud. Tecuciu,
In partea de N. a com. Buciu-
meni, pl. Nicoresti, din sus de
schitul Buciumeni, acoperit cu
pAdure i avInd o indltime de
230 metri deasupra niveluld
SiretuluI.
Cucuieti, in jud.
pl. Tazaul-d.-s., com. Solontul.
Cucuieti, moue, In jud. Teleor-
man, pl. TirguluI, apartinind
mal multor proprietarI.
Cucuieti sati Cucuieti-de-sub-
Malura, trup de pidure, in
jud. Putna, pe teritoriul comu-
www.dacoromanica.ro
CUCUIETI-MOARA
neI cu acelasI nume; face parte
din mosia GAgesti ; intinderea
ei impreunl cu trupurile : BAr-
leanca, Atrdreasca, FAgetul ,
Scoghioreni i Dumbrdveneas-
ca, este de 2800 hect.
Cucuieti, pdarure, a statulur, in
jud. Ilfov ; are o intinclere de
300 hect., este pendinte, de
com. Cucuieti - PlAtAresti, plasa
Dimbovita.
Cucuieti, pîrîi, in jud. Bac5.0,
pl. Trotusul, com. Dofteana ;
izvoreste din Poiana-CirlanuluI
si dril:4 ce udá. satul Cucuieti,
se varsä d'a san ga in riul Tro-
tusul.
Cucuieti, pîrii, in jud. Bacdu,
pl. TazlAul-d.-s., com. Solontul,
care udá. satul Cucuieti si se
varsA d'a dreapta in Tazlaul-
Mare. Acest pida izvoreste din
locul numit Ciocirlanul i curge
de la S.-V. spre N.-E.
Cucuieti-Frumu§ani, mulle, a
statuluI, In jud. Ilfov, pendinte
de Mitropolie, i care s'a aren-
dat pe periodul 1886-96, cu
30000 leI anual, impreura cu o
moarA de la Cucuieti, vatra
circiuma.
Cucuieti-Moara, sat, jud. Dim-
bovita, pl. Dimbovita ; face parte
din com. rur. Cricuieti-PlAtAresti.
Este situat la S., de PlAtdresti,
futre riul Dimbovita i Valea-
Grecilor. La S.; rlul Dimbovita
formeazä o insul-A acoperitA de
richità i salcie.
Se intinde pe o suprafata de
ro8o hect. ca o populatie de
205 suflete.
Locuitorir ari numaI 50 hect.;
resta e proprietatea statuluI.
Are 2 morI cu apA, 3 masinI
de treerat cu abur!, i pod st5.-
tAtor.
 CUCUIETI-PLÄTARtTI
Comerciul se face de 1 han-
giti.
S'at stabilit in sat 4 strainI.
Numarul vitelor mad e de
166 $i al celor miel de 53.
Riul Dimbovita inunda catu-
nul in timp de plor maff
atuncI locuitoril sunt nevoitI a-
$1 apara caminurile pana se
scurge apa la matca sa.
In sat e o movila, careia in
trecut ¡I zicea Cucul. Aceastà
movila dateaza din timpr foarte
vechI. A supra formal-el el se
dati doul pared: sati ca a &-
cut parte din dealul drept al
Dimboviter $i din cauza dese-
lor varsdrI ale aper $T-a mutat
matca $1 a izolat-o in mijlocul
lunce/ sati ca este vr'o movilá
facuta de vechil locuitod $1 In
care ingropati pe mortiI lor.
Cucuicti-Prätäre§ti, com. rur.,
jud. Ilfov, plasa Dimbovita, si-
tuata spre E. de Bucure$ti, la
intilnirea vaeI PasArea cu riul
Dimbovita, 26 kil, departe de
Bucure$ti.
Se compune din satele: Cu-
cuieti - Suditi, Cucuieti - Moara,
PlAtAre$ti, Podul-Pitarulur, Pro-
gresul $1. Rena$terea, cu o po-
pulatie de 2610 locuitoff, cad
locuesc in 590 case.
Suprafata totala a comuneI
e de 6101 hect.
Statul $i insuraterf, dupa mo-
$iile Progresul $i Rena$terea, ati
3170 hect. $i locuitorrf celor-
l-alte catune Mi 2931 hect. Se
cultiva din ele 2732 hect. (440
padure). Locuitorii cultiva 2833
hect. (Loo izlaz).
In comuna sunt 3 biserid
(la Cucuieti-Suditi, Platare$ti l'i
Podul-Pitarulu», 4 coale mixte,
2 morI cu abud, 4 ma$inI de tre-
erat, 6 hele$taie, 2 poduff.
Comuna numara 450 contrib.,
cu un budget de 8353 ler la
veniturI $1 de 8240 leI la chel-
790
tuell. In anul 1885 erati 473
contribuabilI.
Dintre locuitoff, 554 sunt plu-
garI , 74 ati diferite profesi-
unI.
Al-5111ra se face cu 284 plu-
$i gurI: 200 cu bol $i 84 cu cal.
LocuitoriI ati 408 care $i ca-
rute : 203 CU bol $1 205 CU cal.
Comerciul se face de lo circiu-
mad $i 3 hangrf.
Numarul vitelor mad e de
2117 (886 cal $i epe, 621 bol,
427 vad $i vitd, 48 taurI, 32 Cucuieti-Suditi, sat, jud. Ilfov,
bivolI, 103 bivolite) $i al celorpl. DImbovita; face parte din
miel de 4078 (66 capre, 420 com. rur. Cucuieti - Platare$ti.
pord, 3592 00. Locuitorl im- Este situat la S. de Platare$ti,
proprietdritY sunt 338 $i nelm- intre dul Dimbovita $i Valea-
proprietdritr 303.
S'ati stabilit in comuna 4
strainl.
In partea de V. a acestd co-
mune, este un deal, care incepe
cu Dealul-Spirel $i al Filaretu-
luI $i continua spre S. 'Ana la
com. Gruiul, unde dispare in
valea cea mal' mare a Arge$u-
la Acest deal, In diferitele sale
pozitiunT, este acoperit parte cu
vil, parte cu padurI, lar parte
este semanat de tarad cu di-
ferite cereale. A$a, de pila, in
apropiere de Bucure$ti, este a-
coperit cu viI; mai ales dealul
FilaretuluI ce trece pe linga Va-
care$ti, pana aproape de Pope$ti-
Conduratu, nu este acoperit de
cit cu vita. Pe sub poalele
acestul deal se intinde $i o vale
care se nume$te Lunca. Aceas-
ta lunch' incepe de la acela$I
punct cu dealul sus arätat $i
se termina tot cu acela$I punct
adica cu com. Gruiul, unde in-
tra $i dispare in lunca cea mare
a Arge$uluI. Pe linga Bucu-
re$ti, aceasta luncà este culti-
vata cu zarzavatud; pe linga
Leordeni $i Bobe$ti este aco-
perita cu varzarii; in alte partI
Cu semanatud, precum: porumb,
meiti, rapità $1 alte cereale ; lar
www.dacoromanica.ro
CUCUIOVA
In alte partI este rezervata pen-
tru trifoiti $i Jinete.
Pe aceasta mare lunca sunt
$'1 cite-va lacurI insemnate, pre-
cum : Ochiul-Bouluï, litiga Le-
ordeni, Lacul cel mare de ling1
Maracint, aproape de satul Ma-
nolache, lacul Lebediul dintre
Podul-Pitarulul $i Cucuieti, la-
cul Vasilati ; mal sunt alte stu-
fuff t'Ara niel o insemnatate care
se gäsesc tot pe aceastä tunca.
Grecilor. La S., rlul Dlmbovita
formeazä o insuld acoperita cu
richita $i salde.
Se intinde pe o suprafata de
914 hect., din cad 58o apartin
statuluI $i 334 hect. ale locui-
torilor. Pe teritoriul satulut e
o padure de 230 hect. Local-
toril cultivä tot terenul.
Populatia luif e de 437 sufl.
Are o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, deservitä de I preot
$i 2 cintaretr; o coalä mixta,
frecuentata de 20 elevr $i 6
eleve, Cu intretinerea careia sta-
tul $i comuna cheltuesc anual
1930 leI. Localul s'a construit
din fondurile judetuld, in anul
1886. Pe teritoriul satuluI este
1 hele$teti.
Comerciul se face de 2 clr-
ciumarl $i r hangitt
Numarul vitelor mad e de
370 si al celor mid de 602.
Locuitorif MI nu plateati bir
$i de aceea se numeati SuditT. EI
sunt coloni$U din Transilvania.
Biserica din acest sat s'a cladit
la anul 1842, adica veo 30 anl
in urma infiintard satuluT.
Cucuiova, l'Ir/ de deal, din co-
muna rur. Crainici, plaiul Clo-
qani, jud. Mehedinti.
 CUCUIVL
Cucui§ul, munte, in com. Malini,
(1017.1), jud. Suceava.
Cucul, mahala, in jud. Mehe-
dinti, pl. Motrul-d.-s., tine de
com. rur. Plostina.
Cucul, peidure, judetul Ilfov, pe
mosia Branesti, avind diferite
esente de lemn, situata la S.
de satul Branesti si in intindere
de 150 hect. Aceastä padure
este imprejmuita cu sant, in
care s'a facut un dublu canton
Cu 4 camere i 2 sdli, care
serva de locuinta garzilor pa-
dure! i ca adapost elevilor
scoalel de silvicultura, caff fac
practica prin padure.
Cucul, vale, in com. rur. Bros-
teni, plasa Motrul-d.-s., judetul
Mehedinti.
Cuculeasa-Fundeni, cdtun, al
comunei Fundeni, jud. Buzad,
Cu 200 locuitorI, cari locuesc
in 39 case. Are 3 sub-diviziunI :
Funden iT-de-la - Drumul - Bogda-
nuluI, Capul-Mosier i Hoinari.
Cuculescu, sat, face parte din
com. rur. Stanesti, pl. Oltul-
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu-
latiune de 301 locuitorI 054
barbatI, 147 feme0. Cade in
partea de N. a comuneT, linga
ALA Cerna. Aci e o biserica
aprope in ruinA. Anul fondarei
si ctitoriI nu se cunosc. CopiI
in virsta de scoala sunt 37 (22
baetI, si 15 fete).
Cuculia, pisc, la E. comund Ne-
800
moiul, plasa Oltul-d.-j., judetul
Vilcea.
Cuculia, pisc, la E. comuner Ma-
teesti, pl. Oltetul-d.-s., judetul
Vilcea.
Cuculei, deal, in partea de N.-
V. a satuluI Girceni, jud. Vas-
luid. Desparte coin. Girceni de
com. Bacesti, din jud. Roma-
nuluT ; este acoperit de padurI.
Cucule§ti, ceitun, al com. MA-
runtisul, jud. Buzad, cu 6o lo-
cuitorI si 25 case ; are o im-
portanta mina. de 'Acura in ex-
ploatare.
Cuculetul, coli , in jud. Bu-
zad, com. Sibiciul-d.-s., cat. Gor-
netul ; are fineata si multe rup-
turf.
Cucului (Dealul-), deal, jud.
Muscel, plaiul Dimbovita. Con-
stitue de la Papusa, sirul des-
partitor intre apa ArgesuluI si
impreunä. cu muntif
Grddisteanul, Gainatul-Mare
Mic, Dobriasul - Mare si Mic,
Strimtul, Clabucetul, Chiciora,
Coasta - ManastireT - Nrunäeti ,
Dealul Matau-
luI.
Cucului (Dealul-),, deal, pe care
e asezat catunul Tirgul-Cucu-
luT, in jud. R.-Sal-at, pl. Margi-
nea-d.-s., comuna Plainesti, in
partea de E., a comund.
CuculuI (Fundul-), deal, in jud.
R.-Sal-at, pl. OrasuluI, coin. 0-
SARFTUL VOLUMULIA AL I1-lea.
www.dacoromanica.ro
U./Miff (VALEA-)
dobasca. Se desface din culmea
ScorusuluI i brazdeaza N. co-
mund; este acoperit cu pa-
sunT.
CuculuI (Piatra-), izolat, in
jud. Buzati, com. Pietroasa-d.-s.
pe malul piriuluI Pietroasa.
Cucului (Poiana-), izolat §i
izlaz in jud. Buzad, com. Gura-
Teghir, cat. Nemertea.
CuculuI(Tirgul),tirgulet, in ji d.
R.-Sal-at, pl. Marginea-d.-s.,
tunul de resedinta al com. Plai-
nesti, numit ast-fel de la Dea-
lul-Cuculur pe care e asezat,
in partea de E. a com., pe riul
Rimna. Are o intindere de 12
hect., Cu o populatie de 260
fam., sad 870 sufl., din care 209
contribuabilr; 300 stiu carte ;
sunt 20 strAini. Are o bisericA,
o §coalA de bdeti §i una de
fete.
CuculuI (Valea-), mo,cie, a sta-
tuluI, pendinte de M-rea Cotro-
ceni, jud. Prahova, care pe pe-
riodul 1888-93 s'a arendat cu
3800 leI anual, in plus 480 lei
plata de padurarT si confinistr.
Cucului (Valea-), vale, izvo-
reste din padurile com. Hirsa,
pl. Podgoria, jud. Prahova. Se
varsa in rlul Cricovul, tot In
raionul comuner Hirsa.
Cucului (Valea-), vale, se in-
tinde la V. de satul Valea-Ca-
selor, In jud. Vasluid, com. Li-
pova, pl. Racova.
 ."a i,e. !%Af-..',.:?.').-;.:
r
:z
n,. ,r4g;' .4,. ,- - - -

n , 4 ei,
4.
". .,';°/ =R' _ n ." - :
,
"
';. _, 4
,
3. ". °'
, , ,
,
. ; c'N
El rtw L.-,
. n . .
= ;
=
"
"3
,9
,T=
c'j'D7.t1. no.
';'.- ° °

www.dacoromanica.ro
,,
st;
, ,
' ,,./Ést
°,
.
.-,,`VArk;