Scopurile obturarii canalelor radiculare:

1. Inchiderea ermetica tridimisionala a canalelor radiculare pina la apex, pentru a preveni infectarea periodontiului apical 2. Blocarea microflorei in canaliculii dentinali; 3. Crearea conditiilor de vindecare a periodontiului apical, pentru inchiderea orificiului apical pe baza cicatrizarii cementoide sau neodentinogenetice, sau a cicatrizarii osteizilor periapicali. Contribuirea la regenerarea tesuturilor periapicale patologic schimbate 4. Cerintele fata de materialele pentru obturarea radiculara: 5. Materialele trebuie sa fie simple in preparare si sa seintroduca usor in canalul radicular 6. Materialele trebuie sa fie usor evacuate, in caz de necesitate din canalul radicular. 7. Materialele jtrebuie sa inchida ermetic canalul radicular. Pentru aceasta ele trebuie sa fie: Sa nu-si modifice ci timpul volumul. sa nu se dizolve in saliva si alte lichide sa fie rezistente fata de microorganisme sa nu se rezoarba in timp in canalele radiculare 8. Materialele trebuie sa fie radioopace, pentru a fi posibil de a controla calitatea obturarii canalelor radiculare 9. Materialele trebuie sa aiba culoare, care va permite deosebirea ei de culoarea dentinei, fapt ce va usura, in caz de necesitate, dezobturarea canalelor radiculare 10. Materialele nu trebuie sa coloreze tesuturile dentare 11. Materialele trebuie sa fie, biologic compatibile si sa nu irite tesuturile periapicale 12. Materialele trebuie sa aiba actiune bactericida 13. Materialele trebuie sa se sterilizeze usor si sa se mentina sterile, sa fie reziztente chimic 14. Materialele trebuie sa aiba timpul de priza indelungat 15. Materialele trebuie sa aiba un pret redus 16. Materialele nu trebuie sa produca o reactie imunologica de raspuns 17. Materialele nu trebuie sa aiba proprietati mutagene 18. Materialele nu trebuie sa aiba proprietati cancerigene

Clasificarea materialelor de obturatie pentru obturarea canalelor radiculare

1.Paste plastice,care fac priza in canal: Materiale din grupa cimenturilor de baza pe oxid de zinc eugenol:EUGENDENT V,ENDOBTUR, CARIOSAN Paste pe baza de oxid de zinc eugenol:Eugedent, Endometazona Cimenturi axifosfat de zinc:Fosfat ciment, Ciment hidrofosfat Bachelite(pe baza de rezorcin-formalina:paracina, fluorodent, resodent) Paste ermetice pe baza de rasini epoxide:AH-26, Termasil, AH+ Paste cu hidroxid de Ca: Biocalex, Endocal, Apexid
1

2.Paste care nu fac priza in canal: Paste cu actiune biologica(pe baza de hidroxid de calciu) Paste cu actiune antiseptica de durata:Iodoform, ROCKLE'S, Gizi 3.Materiale de duritate: Conuri de gutaperca Conuri de argint Conuri din rasini sintetice CLASIFICAREA DUPA BOROVSCHI E.V. 1.Cimenturi fosfate de zinc:Ciment Fosfat, Adghesor, ciment hidrofosfat 2.Cimenturi oxid de zinc eugenol: Endobtur, Cariosan, 3.Pasta pe baza de oxid de zinc eugenol:Oxizinc+Eugenol, Pasta Grossman, Endometazona, Propilor, Merpazan. 4.Pasta pe baza de hidroxid de Ca: Biocalex, Endocal, 5.Pasta pe baza de rasini epoxide:AH-26,Termasil, AH+ 6.Cimenturi din glassionomeri:Ketak- Endo 7.Materiale pe baza de rezorcina-formalina:pasta de rezorcina-formalina, Foredent, Forferan, Rezodent

Materiale pentru obturarea provizorie a canalelor radiculare

Paste pe baza de antibiotice si preparate corticosteroidiene:
De obicei in componenta pastelor nesolidifiante sunt incluse 2-3 antibiotice cu un diapazon larg de actiune antibacteriana si antifungica. Uneori se adauga inca un component-corticosteroidul(dexametazona). Inca un component adausul de radioopacitate, pentru a permite aprecierea obiectiva a calitatii obturarii canalului. Aceste preparate poseda o actiune drastica dar de scurta durata, se introduc in canal pe opoerioada de 2-3 zile "Septomixina Forte"(septodont) reprezinta o pasta nesolidificanta, resorbabila, antibacteriana cu un spectru larg de actiune. Antibioticele ce intra in componenta sa, practic nu provoaca sensibilizarea organismului. Dexametazona in doza utilizata micsoreaza manifestarile alergice si inflamatorii, fara a actiona in acelasi timp asupra reactiilor de aparare a organismuluiu. Compozitia este absolut inofensiva, neagresiva pentru tesuturile periapicale. Se utilizeaza in cazul tratamentului periodontitelor granulante si granulomatoase, si periodontita arsenicala.

Paste pe baza de metranidazol

Metranidazolul suprima eficient flora anaeroba a canalelor radiculare, stopeaza distructia tesuturilor, blocind semnele inflamatorii la nivel biochimic. Practic nu provoaca reactii alergice sau semne de deprindere la acest preparat. Pastele pe baza de metranidazol sunt indicate pentru obturarea provizorie a canalelor puternic infectate a radacinelor dentare, mai ales cind se poate astepta in ele predominarea florei anaerobe. Pasta in canal trebuie schimbata in fiecare zi, pina la disparitia tuturor semnelor de boala

Paste pe baza de hidroxid de Ca:

2

Datorita reactiei puternic alcaline, hidroxidul de calciu umplind canalul radicular, exercita actiune bactericida, distruge tesuturile necrotice, stimuleaza osteo-, dentino- si cementogeneza. Se folosesc in calitate de medicament intracanalar pentru tratarea formelor distructive de periodontita chistogranulom si a chisturilor radiculare Pastele se introduc in canal pe 6 saptamini, apoi aceasta se schimba cu o portie noua, si apoi o data in doua luni pina la realizarea rezultatului dorit. Dupa aceasta canalul se umple cu material de durata

MATERIALE PENTRU OBTURAREA DE DURATA A CANALELOR RADICULARE:

Cimenturi zinc fosfate:
Fosfat cimentul era apreciat gratie proprietatilor lui pozitive:usurinta introducerii in canal, solubilitatea redusa in fluidul tisular, adezivitatea buna la peretii canalului, radioopacitate, actiunea antimicrobiana in primele 2 zile. Dezavantajele: 1.Se intareste repede (4-6min), fapt care duce la imposibilitatea obturarii suplimentare a canalului in caz de necesitate; 2.probabilitatea inalta de iritare a tesuturilor periapicale din cauza continutului sporit in amsa de ciment a acidului fosforic liber 3.Materialul nu se resoarbe in cazul refularii accidentale du pa apex 4.Resorbarea cimenturilor in treimea apicala 5.Imposibilitatea dezobturarii canalului in caz de necesitate Cimentul oxid de zinc fosfat in timpul de azi practic nu se foloseste din cauza caracteristicilor negative

Preparate pe baza de oxid de zinc-eugenol-ciment

Pasta se intareste in canal timp de 12-24 ore Caracteristicele pozitive : 1.Usor se introduce in canalul radicular si in caz de necesitatea se poate inlatura din canal 2.Radioopacitate 3.Timp optim de priza in canalul radicular 4.Adeziunea buna a peretilor canalului radicular 5.Formarea in canal a unei mase insolubile si care nu se taseaza 6.Pasta, refulata dupa apex se resoarbe 7.Actiune antiseptica , antiinflamatoare care scade cite putin si inceteaza dupa priza pastei, pasta intarita in canalul radicular este neutra biologic Proprietati negative: 1.Posibilitatea unei actiuni toxice si alergice asupra tesuturilor din cauza componentei pastei: eugenol, formaldehida, paraformaldehidei, mai ales in cazul refularii materialului dupa apexul radicular 2.Posibilitatea resorbtiei pastei in canalul radicular 3.Posibilitatea colorarii coroanei dintelui 4.posibilitatea perturbarii procesului de priza a compozitului la obturarea ce urmeaza Materiale pe baza de rasini:
3

Materialele acestui grup sunt preparate pe baza de polimeri epoxido-aminici cu adaugarea umpluturilor radioopace. Ele reprezinta un sistem de tip praf-pasta sau pasta-pasta, se intaresc dupa amestecarea componentelor, priza se produce la temperatura corpului in timp de 8-36 ore. Trebuie deasemenea de luat in consideratie ca oxigenul inhiba reactia de polimerizare, perturbeaza procesul de priza a acestor materiale. Materialele acestui grup sunt endoermetice si trebuie folosite doar in combinatie cu materiale solide- conuri de gutaperca , thermafile. Avantaje: 1.proprietai bune de manipulare 2.timp indelungat de priza; 3.sunt inerte fata de tesuturile periodontiului; 4.sunt stabile in canal, rezistente la umiditate; 5. sunt termorezistente fapt ce ofera posibilitatea utilizarii acestui material impreuna cu gutaperca fierbinte; 6.sunt radioopace; Dezavantaje: 1.tasarea depolimerizare; 2.posibilitatea perturbarii aderentei marginale si a caracterului ermetic al obturatiei in cazul uscarii insuficiente a canalului.

Materilae polimere care contin hidroxid de calciu:

Materialele acestui grup deasemenea trebuie folosite cu materiale solide- conuri de gutaperca, thermafile. Particularitati: 1.capacitatea stimularii proceselor de regenerare in tesuturile parodontiului pe baza actiunii curative a hidroxidului de Ca ; 2.solubilitate ceva mai mare si prin urmare probabilitatea mai mare de resorbtie a materialului din canalele radiculare. Materialele sunt: Sealapex; Apexit.

Cimenturi glassionomere:

1.timpul indelungat de intarire(1.5-3ore); 2.radioopacitate mai inalta; 3.compatibilitate mai inalta. Avantaje: 1.adeziune chimica fata de dentina, ceea ce permite efectuarea unei obturari strinse , de durata; 2.manipulare buna; 3.absorbtie minima aumiditatii; 4.biocompatibilitate inalta; 5.absenta tasarii. Dezavantaje: 1.dificultatea dezobturarii in caz de necesitate. Materiale ce fac parte din acest grup:Endion, Ketak, EndoJen, Stiodent. Preparate pe baza de rasina de rezorcina-formaldehida:
4

Caracteristicile preparatelor: -actiune antiseptica permanenet; -dezinfectarea continutului canaliculeleor dentinali, ramificatiilor deltoide, pulpei in partea nepermiabilizata a canalului; -proprietai de manipulare bune; -radioopacitate; -neutralitatea biologica dupa intarire. Dezavantaje: -toxicitate inalta a componenteloe; -actiune iritanta asupra tesutului periodontiului; -modificari de culoare a tesuturilor dentare. Materiale primar solide: Materialele primar solide sunt fileri, se utilizeaza numai in combimare cu paste plastice solidifiante si servesc la umplerea canalului radicular si la sporirea sigurantei obturatiei. In dependenta de material se deosebesc: 1.Conuri solide -metalice; -plastice; -din fibre de sticla; -sistemul"termafil"; 2.Conuri plastice semisolide -gutaperca; -plastice; -din fibre. Marimea conurilor dupa ISO: de la 010 pina la 140 Marcajul color al conurilor corespunde marcajului instrumentelor endodontice. Conuri de gutaperca Sunt folosite in stomatologie mai mult de 100 de ani. Conurile de gutaperca se produc de 2 tipuri: -de baza; -auxiliare; Conurile de baza se confectioneaza dupa standartele ISO forma virfului si marimii conului corespunde lungimii de lucru a instrumentului endodontic Avantajele: -plasticitate; -lipsa actiunii toxice si a celei iritante; -inertie chimica; -radioopacitate; -conurile de gutaperca in canalul radicular nu se fisureaza si nu se taseaza; -asigurarea unei obturatii sigure si indelungate a canalului radicular;

Conuri de Ag:
Caracteristici negative:coroziunea in mediul lichid cu formarea oxizilor de argint, toxici pentru celule si tesuturi, schimbarea in culoare a dintelui dupa obturatie, imposibilitatea adaptarii la forma canalului din cauza duritatii, virful dur si
5

rotunjit.Se utilizeaza in canale drepte nu prea mari, cu sectiune rotunda. Actualmente aceste conuri nu se utilizeaza. Introducerea pastelor de obturat in canal se poate face cu: acele Lentulo, utilizate prin rotirea lor in sensul acelor de ceasornic ace Hawes-Neos, instrumente confectionate dintr-o lama matalica de forma neregulate; cu conuri de gutaperca sau pluggere, prin pistonare. MODALITATI DE OBTURARE CANALE RADICULARE Clasic cu un con de gutaperca si o pasta de canal:

Modern prin condensarea gutapercii La rece vertical:

La rece lateral:

La cald verticala prin termoplastifierea gutapercii, lucru care permite si obturarea canalelor secundare condensarea la cald verticala este cea mai buna obturatie existenta la momentul actual dar care din pacate nu se preteaza pentru canalele curbe:

Cu timpul, aceste sisteme au fost imbunatatite prin termoplastifierea gutapercii, lucru care permite si obturarea canalelor secundare.

ATENTIE: n cazul obturrii fr con de gutaperc, nu s-a descoperit nca substan a care s nu se resoarb .

Tehnica "conului central"

Aceast metod se utilizeaz n cazul, cnd canalul este pregtit prin metoda obinuit i forma lui corespunde formei ultimului instrument utilizat pentru prelucrare. Esena metodei const n introducerea n canal, mpreun cu sealerul, a conului de gutaperc (arareori, metalic), corespunztor cu seciunea canalului, pentru realizarea unei obturaii depline a canalului. Pe poriunile canalului, unde conul nu se atinge de perei, este introdus sealerul. Conul standard de gutaperc, deja ales, trebuie s corespund mrimii i lungimii de lucru a ultimului instrument, utlizat pentru prelucrarea canalului. Localizarea corect a conului n canal se controleaz prin radiografie. Apoi, cu un file sau cu un ac Lentullo, sealerul este aplicat pe con sau nemijlocit pe pereii canalului. Dup controlul radiologic final surplusul de gutaperc se topete la orificiul de intrare a canalului cu un instrument nclzit, iar surplusul de sealer din partea coronar se ndeprteaz. Cel mai esenial neajuns al acestei metode este faptul, c in canalele ale cror form nu corespunde intocmai formei conului standard de gutaperc, se conine un surplus de sealer. Aceasta poate duce la formarea porilor pe suprafaa sealerului. mai ales in treimea medie i cea coronar a canalului, precum i la o adeziune slab a materialului fa de pereii canalului, ca urmare a tasrii produse pe parcursul prizei. Condensarea lateral a gutapercii. Condensarea lateral a gutapcrcii trebuie fcut, cnd prelucrarea canalului radicular se efectueaz dup metoda Step-back sau o tehnic similar. Condensarea
8

lateral a gutapercii este util in canalele preparate printr-o metod obinuit, in care tehnica de obturare utilizat este considerat optim. Scopul condensrii laterale-- real izarea unei condensri inalte a obturaiei radiculare, folosind o cantitate maxim de gutaperc, i minim - de sealer Mrimea conului de gutaperc standard ales trebuie s corespund mrimii pricipalului file de lucru. Conul trebuie s se termine cu 0.5 mm mai sus de apexul fiziologic, i n regiunea treimii apicale s se fixeze strns de ctre pereii canalului. Se efectueaz o msurare de control i marcarea lungimii necesare a conului. Dac nu se reuete introducerea conului la lungime necesar, trebuie folosit un con mai mic cu o mrime (msur), sau de prelucrat canalul cu o mrime (msur) mai mare. Ultimul con de mrime corespunztoare se numete con primar. Este raional de a fi efectuate radiografii de control ale dinilor pluriradiculari i ale dinilor cu rdcini curbe, cu conul primar introdus in canal. Apoi conul primar este scurtat pn la punctul de baz sau este ndoiat sub un unghi mare, i pe un minut este introdus n hipoclorit de sodiu de 5% . Pe vrful conului se ia sealer i se introduce n canal pe toat lungimea de lucru. Concomitent cu conul in canal se introduce i spreaderul mrimea cruia depinde de limea canalului. Pentru a preveni o condensare prea mare a materialului, instrumentul este introdus cu 3-4 mm mai superior de lungimea lui de lucru. Conul primar este presat strns cu spreaderul de un perete al canalului, n aa fel ca el s se deformeze. Dar, efectund condensarea, nu trebuie aplicate prea mari eforturi, fiindc acestea pot duce la formarea fisurilor in rdcin. Apoi instrumentul este scos din canal, i n spaiul creat se introduce imediat un con de gutaperc, care corespunde mrimii spreaderului. Dac canalul are o form conic corect, atunci este raional folosirea unor conuri auxiliare de gutaperc. Aceast procedur se repet pn cnd urmtorul spreader, de mrime mai mic, va fi posibil de introdus mai puin dect pe o jumtate din lungimea canalului. Dup aceasta surplusul de gutaperc din regiunea orificiilor de intrare a canalului sunt topite cu un plugger sferic sau cu un excavator nclzit, i din cavitatea coronar a dintelui este ndeprtat surplusul de sealer. n final se efectuiaz o radiografie de control i apoi cavitatea carioas este nchis cu o obturaie provizorie sau de durat. Etapele de obturare Prelucrarea mecanic a canalului radicular Prelucrarea canalului cu antiseptice, uscarea
9

 Alegerea conului primar de gutaperc Aplicarea pe pereii canalului radicular uscat a sealerului Aplicarea pe vrful conului primar a unei cantiti de sealer i ntroducerea lui n canal Condensarea conului ntroducerea i condesarea conurilor auxiliare de gutaperc Topirea surplusurilor de gutaperc Pregtirea cavitii, restaurea prii coronare dentare

Tehnica condensrii verticale la cald. Metoda condensrii verticale a fost propus de Schilder aproximativ 30 ani n urm. Conform acestei metode conul primar de gutaperc este scurtat pn la nivelul orificiului de intrare n canal, nclzit i condensat cu un plugger nclzit n direcie apical. Spaiul format n urma condensrii este umplut cu bucele mici de gutaperc, care deasemenea sunt nclzite i condensate. n acest caz este realizat umplerea maxim a canalului cu gutaperc, fiind folosit o cantitate minim de sealer. Aceast metod permite umplerea cu gutaperc a tuturor canalelor radiculare, inclusiv a celor laterale. Pentru aceasta este nevoie de un instrumentar special. Pentru realizarea metodicii respective sunt necesare pivoturi / conurii / nonstandard din gutaperc, i pluggere de 3 dimensiuni: mare - pentru lucrul n 1/3 coronar a canalului: mediu - pentru lucrul n 1/3 medie, i mic - pentru lucrul n 1/3 apical. Metoda de obturare a canalelor radiculare cu utilizarea sistemului "Thermafille" Metoda a fost elaborat de B.W. Johnson (1978). Ea se bazeaz pe obturarea canalului cu gutaperc (faza a), fixat pe o tij de oel, nickel-titan sau de mas plastic. Metoda asigur o obturaie suficient a canalului i un control apical exact. Gutaperca de faza a, nclzita pn la temperatura de lucru, devine lipicioas i adeziv, i datorit acestui fapt, se fixeaz bine pe tija central. Aceasta ajut la
10

introducerea materialului de obturaie pe toat lungimea canalelor. Tija funcioneaz ca un conductor central; el compacteaz gutaperca pe toata lungimea canalului,asigurnd o ermetizare apical i reducnd tasarea masei obturate. nainte de obturarea canalului radicular se efectueaz calibrarea lui. Pentru a registra mrimea obturatorului Thermafill, pregtit pentru obtura rea canalului respectiv, se utilizeaz instrumentul Verificator. Ultimul este introdus n canalul radicular i se face o radiografie. Apoi obturatorul, ce corespunde ca mrime cu verificatorul, este plasat n cuptorul "ThermaPrep". n canalul radicular este introdus o cantitate mic de past (sau de ermetic) cu ajutorul conurilor de hrtie sau cu acul Lentulo, pentru a unge pereii pe toat lungimea. Apoi Thermafill-ul, deja nclzit n cuptor, se introduce n canal printr-o presare uoar pe lungimea de lucru nregistrat anterior. Dup aceasta conul se taie cu o frez la nivelul orificiului de intrare a canalului. Condensarea gutapercii n jurul pivotului se realizeaz cu ajutorul plugger-ului. Metoda de obturare a canalelor radiculare cu utilizarea sistemului de injectare "Obtura-2"

Metoda a fost propus n 1977. Const n injectarea n canalul radicular a gutapercei, nclzite pn la 160, cu ajutorul unei seringi speciale. Aceast temperatur permite materialului de a deveni fluid i s treac prin ac. La introducerea acului n canal, ea trebuie s nu ajung pn la orificiul apical cu 3,55 mm. Pentru umplerea spaiului dintre peretele canalului i gutaperc se introduce o cantitate mic de past. Apoi se injecteaz prima porie de material, care este compactat n partea apical cu un plugger manual. Apoi se efectueaz radiografia de control, i se umple n totalitate canalul radicular.

11