Titus Lucretius Carus s-a nascut in 98/95 a. Chr.?

?, a studiat filosofia in Grecia, si-a dedicat intreaga viata compunerii poemului De rerum natura Despre natura lucrurilor-> primul poem didactico- filozofic si romantic inspirat din doctrina materialista a lui Epicurius, talentul acestuia va fi admirat de Cicero care i-a facut poemul public postum. Fragmentul cuprinde obisnuita invocatie catre zeita Venus facuta cu scopul obtinerii protectiei zeitei si influentei benefice in actul de creatie. Autorul descrie reactia principalelor elemente ale naturii (cerul, marea, pamantul, vietuitoarele, norii) la venirea zeitei. In primele 2 versuri se face trimiterea catre originea romanilor, ca urmasi ai lui Aeneas, fiul zeitei Venus (Eeneadum gentrix, hominum divom que voluptas), dupa care putem vorbi de o caracterizare indirecta a divinitatii descriind reactia elementelor naturii in raport cu divinitatea (caeli subter labentia signa, lumina solis, mare navigerum, fugiunt venti, tellus, lumine caelum). Astfel toate elementele pamantului o celebreaza si o omagiaza pe zeita. Pentru a sublinia importanta acesteia, autorul foloseste numeroase procedee stilistice: metafore (quoniam per te genus omne animantum concipitur), epitete (suaves flores), personificari (te fugiunt venti, te nubile caeli, tibi rident aequora ponti), asonanta si aliteratia ( hominum divom, labentia signa), folosirea cuvintelor compuse (navigerum, frugiferentes), folosirea a 2 cuvinte din limba greaca ( tellus si ponti), adjectivizarea substantivului propriu daedala continand o trimitere la peisajul mitologic derivand de la numele creatorului Labirintului Dedal simbol al inventiei, al mestesugurilor. Acesta a fost creatorul unui spatiu inchis iar pasiunea lui la impins catre sacrificiu, deoarece pentru a-si dobandi libertatea era nevoie de jertfa si astfel este jertfit fiul sau adica viitorul. In poem sunt transpuse concepte filozofice precum negarea vietii de apoi si deci a cei care are drept scop obtinerea unor beneficii in lumea de dincolo, superstitiile si ritualurile mentin omul in intuneric, zeitatile desi acceptate nu pot interveni in viata oamenilor astfel scopul scrierii acestui poem didactico-filosofic a fost de a elibera mintea umana de toate oprelistile si ritualurile obisnuite in religie, de a determina muritorii sa-si gaseasca pacea. Lucretius reprezinta un model pentru Vergilius si Ovidius, o sursa de inspiratie pentru Eminescu si Macedonski, un maestru al poeziei pentru La Fontaine