Sei sulla pagina 1di 2

Eneida- cartea a IV-a

Publius Vergilius Maro este un nume cu ecouri deosebit de puternice inca din epoca lui Augustus. Este numele celui care avea sa devina poetul national al romanilor si, fara indoiala, unul din geniile majore ale literaturii universale. Poemul care i-a asigurat definitiv nemurirea si statutul privilegiat in literatura universala, capodopera sa, este Eneida, (Aeneis). Datorita acestei epopei, Vergilius devine poetul Romei prin excelenta. Eneida, epopeea nationala a romanilor, are un univers imaginar, in care se imbina mitologia cu mitistoria si chiar cu istoria contemporana a Romei. Tema generala a Eneidei este tema predestinarii, structurata pe motivul calatoriei si al luptei si care se pastreaza in intreaga epopee. Cand Aeneas, coplesit de greutati sau de ispita, uita misiunea sa istorica, vocea destinului prin mesager il mobilizeaza la actiune. Aventura erotica incercata de fiul Venerei pe taramul Africii comporta mai multe conotatii: Aeneas, inclinat sa ramana alaturi de Didona il simboliza pe Marcus Antonius sedus de Cleopatra, iar razbunatorul pe care il prevesteste Didona, dupa ce fusese parasita de eroul troian, este, desigur, inversunatul Hannibal. Cartea a IV-a este dominata de figura frumoasei regine, Didona, stapanitoare a bogatei cetati Carthagina, dupa cum o prezinta poetul in cartea I, si de iubirea care se naste in sufletul acesteia pentru virtuosul erou civilizator "multa viri virtus". Cartea debuteaza cu prezentarea conflictului interior dintre noua pasiune ce o mistuie ("caeco carpitur igni"), respectul fata de sotul ucis de propriul ei frate, Pygmalion ("Sychaei conuigis"), si datoria civica fata de Penatii cetatii ("Penates"). Spaima Didonei nu este determinata de iubirea pentru acest demn erou, ci de incalcarea juramantului de fidelitate fata de sotul mort: "si non pertaesum thalmi taedaeque fuisset"- aceasta ar fi culpa reginei care o apropie de complexitatea eroilor tragici. Dupa ce regina Dido ii marturiseste Annei, sora sa, sentimentele ce o incearca, Anna o sfatuieste sa se casatoreasca, fapt pentru care intervine si zeita Iunona, dornica de a nu se implini destinul troienilor si pe care il sprijina si Venus, pentru a-si ocroti fiul de alte pericole ce urma sa le intampine in Italia. Este organizata o vanatoare in cinstea supravietuitorilor, iar cei doi conducatori, "Dido" si "Troianus" se refugiaza in grota sacra, aleasa de Iunona pentru oficializarea unei nunti, in complicitate cu mama eroului, Venus, insa vestea ajunge la Iarbas, pretendentul Didonei, care invoca ajutorul lui Jupiter. Mercur, zeul mesager al lui Jupiter, ii aminteste lui Aeneas misiunea sacra ce trebuie indeplinita. Robita de iubirea pentru Aeneas ("capta amore"). Didona constituie

tentatia si astfel obstacolul aparut in calea misiunii eroului troian. Inchisa in universul ei, regina Dido coboara la conditia ei de femeie, incapabila sa inteleaga misiunea fatala a iubitului, realizand doar drama abandonului. Involutia reginei "iubitei" cetati Carthagina este sugerata de anticlimaxul trairilor dramatice, concretizate in gestul suicidului. Nostalgia reginei pentru scurtele clipe petrecute alaturi de Aeneas, pentru clipele de glorie aduse propriei cetati, impletita cu regretul ca dardanii i-au calcat propriile pamanturi si i-au devastat viata, aparenta conversatie cu propriile ramasite evoca abandonul reginei si anticipeaza, in acelasi timp, sfarsitul acesteia. Acuzandu-l pe Aeneas de tradare. nefericita Dido a blestemat intreg poporul roman, harazind ca relatia dintre cele doua popoare sa fie mereu ostila: "Sa nu existe nici prietenie, nici aliante cu aceste semintii"(v.624), iar "granitele noastre sa fie dusmane"(v.628), amintind astfel de cumplitele razboaie punice din secolele III-II a. Chr, in care Hannibal va fi simbolic razbunatorul Didonei, impacand-o astfel pe legendara regina. Dorinta de razbunare a reginei este sugerata de polyptotonul "ulta- inulta", iar cel reprezentat de "Dardanie- Dardanus" insista asupra faptului ca semintia troiana trebuia distrusa din temelii, de la stramosul legendar Dardanus.