1.Cassandra din Agamemnon de Lucius Annaeus Seneca.

Casandra: Unde m aflu? Lumina cea blnd a zburat, ntunericul cel adnc mi orbete privirea, iar cerul, ngropat n bezn, se ascunde. Dar privete! Cu un soare dublu, ziua strlucete mai departe! Vd crngul lui Ida; acolo st pstorul , judecatorul cel credincios aflat n mijlocul zeielor atotputernice. Temei-v de el, v avertizez, temei-v de copilul dragostei furate; acel copil v va ruina casa. Ce nseamn o femeie nebun cu o sabie purtat n mn? Ce erou caut cu mna ei cea dreapt, un spartan n vemintele ei? Ce imagine mi apare n faa ochilor? Regele animalelor cu gtul su cel mandru, zace la pmnt , suferind de muctura nsngerat a leoaicei curajoase.Tu tat, pe care te urmez, martor ocular al nmormntrii din Troia, tu, frate, ajutorul frigienilor, teroarea grecilor, nu mai vd n tine splendoarea de altadat, vd doar resturi de mruntaie, in acele brae rnite de curele de piele adnc nfipte.O, voi umbre, eu m rog; voi ape curgtoare pe care zeii fac jurminte, eu nu m rog mai puin, pentru o perioad de retragere din aceast lume ntunecat. Iat, suflete srace, soarta se ntoarce asupra lor. Ei apas asupra surorilor sordide, cu genele lor sngeroase fluturnd, cu minile lor stngi pe jumtate arse, iar robele morii obscure nconjoar spatele lor; strigtele lor nfricotoare rsun n noapte, i oasele unui organism imens ntr-un grad avansat de putrezire, zac ntr-o mlatina lipicioas. Privete! omul care a petrecut ani, uitnd de sete, nu mai zbovete la apele batjocoritoare, deplngnd moartea s vin;