Petera Scrioara:

Pestera Scrisoara sau Ghetarul de la Scrisoara adposteste cel mai mare ghetar subteran din Romnia. De aici i vine si numele de Ghetar iar Scrisoara vine de la comuna Scrisoara situat 16 km mai jos, de care apartinea administrativ n vremea cnd a fost botezat. Acum apartine de comunei Grda de Sus, judetul Alba.

Localizare:

Drumul spre pester porneste din comuna Grda de Sus, situat pe valea Ariesului Mare la 32 km amonte de Cmpeni.Din centrul comunei se desprinde drumul carosabil de pe Grda Seac pe care se ajunge, dup aproximativ 1km, la gura Vaii Ordncusa. De aici exist trei variante. Prima este poteca turistic marcata cu cruce rosie, care mai nti trece prin ctrumul Mununa si dup un traseu de 10 km, ajunge la Pestera Scrisoara. Cea de a doua variant este drumul asfaltat de pe valea Ordncusei, de 23 km. care duce pn n ctunul Ghetar. Ultima si cea mai nou variant este pe Valea Grda Seac. La 2 km de la gura Urdncusei porneste un drum forestier prin Mununa pna la Ghetar lung de 12 km.

Descoperire:

Nu se cunoaste data exact cnd a fost descoperit pestera. Cea mai veche meniune asupra peterii este fcut de A. Szirtfi n 1847. K. F. Peters si A. Schmidl dau primele informatii stiintifice n 1861, respectiv 1863. Al. Borza studiaz repartitia florei si fenologia vegetatiei din peretii avenului, Emil Racovit (1927) cerceteaz formatiunile de gheat iar V. Puscariu (1934) face o prezentare stiintific si turistic. "Rezervatile" Ghetarului sunt explorate de-abia n 1947 de Maxim Pop si Mihai Serban. Dup o stagnare de 15 ani, studiul Ghetarului Scrisoara este reluat n 1965 de Iosif Viehmann, Gh. Racovit, M. Serban, T. Rusu si V. Crciun.

Formare:

Pestera Ghetarul de la Scrisoara face parte din sistemul carstic Ghetar Ocoale - Dobresti. Este format n calcare de vrst Jurasic superior, dispuse monoclinal pe directia NV-SE, la o altitudine de 1165 m, la marginea platoului carstic Ghetari - Ocoale. Cndva Valea Ocoale curgea la suprafat. Odat cu dizolvarea n freatic a pesterii Scrisoara apele coboar n subteran. Iesirea apei la lumin se fcea prin Pojarul Politei. Continund dizolvarea, apa cobor n Avenul din sesuri cu iesire la suprafat n Izbucul Politei. Golul rmas uscat al Scrisoarei, n urma prbusirii avenului de intrare, se umple cu gheat n timpul glaciatiunilor. Dup nclzirea vremii gheata ncepe s se topeasc si dispare jumtate

din volum, dar este alimentat n fiecare iarn cu un nou strat la suprafat. Topirea are loc si la baz ghetarului, astfel c de la baz dispare o sectiune si o alta se depune sus. Cea mai veche gheat de la baz are 4000 de ani. Pe carote de gheat recoltate n 2005, cercettorii de la Institutul de Speologie Emil Racovit Cluj si multi asociati strini, descifreaz din trecut o multime incredibil de date. Cum a fost vremea n fiecare an din ultimii 4000, cnd au fost incendii n zon, cnd si ct aur se exploata n Apuseni pe vremea dacilor.

Descriere:

Intrarea n Ghetarul de la Scrisoara se face printr-un impresionant aven, a crui gur, cu un diametru de 60m, se deschide n pdurea din marginea platoului. O potec ngust spat n stnc si cteva scri metalice ancorate n pereti nlesnesc coborrea celor 48 m ct msoar adncimea avenului. Pe fundul lui se pstreaz n tot timpul anului un strat gros de zpad. Aici se ptrunde n Sala Mare printr-un impresionant portal msurnd 24 m latime si 17 m nltime. Topografia Ghetarului de la Scrisoara este simpl, deoarece pestera reprezint o ncpere unic cu o dezvoltare total de 700 m. n mijlocul acestei ncperi se afl un imens bloc de gheat, cu un volum de 80000 mc si care dinuie n pester de peste 4000 de ani. Fata superioar a blocului (3000 mp) formeaz podeaua Slii Mari. n partea dreapt acest planseu se frnge ntr-un tobogan abrupt de gheat, care d ntr-o zon, denumit Biserica. Aici apar primele formatiuni stalagmitice de gheat. Aceasta este zona turistic, restul fiind rezervatie stiintific, cu dou sectoare distincte. n latura din dreapta intrrii se afl Rezervatia Mic, la care se ajunge cobornd o vertical de 15 m n rimaia dintre stnc si gheat. n stnga se afl Rezervatia Mare, spre care se coboar o vertical de 20 m la baza creia galeria continu puternic descendent. Aceasta este Galeria Maxim Pop. n amndou rezervatiile, lng ghetar reapar stalagmitele de gheat, dintre care unele au o existent permanent iar altele se topesc n cursul verii, dar se refac n forme asemntoare n lunile de iarn. Dincolo de aceste speleoteme nghetate, aspectul pesterii se schimb total, locul ghetii fiind luat de concretiuni de o mare diversitate si frumusete. Stalactite,, stalagmite,coloane, draperii parietale, coralite, gururi.... Acestea abund mai ales n Galeria Coman - o prelungire ngustat a Rezervatiei Mari - care coboar n pant aceentuat pan la adncimea maxim a pesterii de 105 m, apropiindu-se n acelasi timp la numai cativa metri de cea de a doua perl a sistemului carstic Scrisoara - pestera Pojarul Politei. De fapt, ntre cele dou cavitti a

existat cndva, nainte de nceputul formrii blocului de gheat, o comunicare natural. Ghetarul de la Scrisoara este important pentru stiint n primul rnd n complexul de fenomene care se datoresc prezentei ghetii si structurii generale a pesterii: morfogenez si evolutia formatiunilor de gheat, stratificarea masivului de gheat etc. Avenul, prin flora sa variat, diferentiat pe nivele, ofer botanistilor un interesant si permanent teren de cercetare. Fauna cavernicol este srac, cel mai de seam reprezentant fiind Pholeuon proserpinae glaciale Jeann. n gheata pesterii s-a descoperit un schelet aproape ntreg de Rupicapra.

Localizare:comuna Grda de Sus, judetul Alba Adncime:105 m Lungime:720 m