Spea nr.

2 Cazul Cruz Varas i alii contra Suediei-Msur de expulzare ctre Chile afectnd un cuplu si copilul su , cetaeni ai acestui stat , executat in privina soului in pofida interveniei Comisiei Europene a Drepturilor Omului. Dl. Hector Cruz Varas, soia sa dna Magaly Maritza Bustamento Lazo i fiul lor Richard Cruz sunt cetaeni chilieni. Intrat in Suedia la 28 ianuarie 1987, primul a solicitat azil politic in aceast ar, chiar ncepnd de a doua zi. Ceilali doi s-au alturat la 5 iunie. La 21 aprilie 1988, Oficiul Naional de Imigrare decide s-i expulzeze i refuz s le acorde statutul de refugiat. Cei in cauz sesizeaz guvernul suedez care le respinge recursul la 29 septembrie 1988. Ca urmare, dl Varas declar in faa poliiei din Varberg c in Suedia a lucrat pentru o organizaie radical care a ncercat s-l ucid pe generalul Pinochet i c, dac se ntoarce in Chile, risc persecutarea politic; el pretinde, de asemenea, c a fost torturat de mai multe ori in ara sa de origine. Poliia trimite dosarul la Oficiul Naional de imigrare, care l transmite guvernului exprimnd opinia c decizia de expulzare trebuie executat. Cruz Varas supune ateniei guvernului dou certificate medicale privind alegaiile sale de tortur. La 5 octombrie 1989, guvernul suedez consider c din perspectiva art. 77 si 80 ale Legii din 1980 referitoare la strini, nu exista nici un impediment la executarea hotrrii de expulzare. n aceiai zi, familia Cruz Varas introduce o plngere la Comisia de la Strasbourg. La 6 octombrie, Oficiul Naional de imigrare decide sa nu mpiedice executarea hotrrii de expulzare. Tot la 6 octombrie, agentul guvernului este informat de decizia Comisiei Europene a Drepturilor Omului, adoptat in temeiul art. 36 din regulamentul su intern, potrivit creia, n interesul parilor i al desfaurarii normale a procedurii, ar fi de dorit ca petiionarii s nu fie expulzati in Chile atta timp ct Comisia nu va fi avut posibilitatea s examineze plngerea. n ciuda interveniei Comisiei , dl Cruz Varas este expulzat ctre Chile in aceiasi zi, la ora 16 si 40 minute; el ramne acolo 3 saptamni, nainte de a pleca n Argentina. Soia si fiul intr n clandestinitate n Suedia. n faa Comisiei petiionarii susin c expulzarea dlui Cruz Varas a nclcat art. 3 din Convenie deoarece aceast expulzare l-a expus riscului de a fi torturat de ctre autoritaile chiliene. n plngerea lor, petiionarii afirm, de asemenea, c expulzarea fiului lui ar fi mpotriva aceluiai articol. n afara de aceasta, ei vd in separarea familiei lor o nclcare a art.8 invocnd, n sfrit , si prevederile art. 6 i 13. Curtea se pronuna asupra aplicrii art. 3 in spe, distingnd patru chestiuni in litigiu. Prima chestiune privete constatarea faptelor, sens n care se arat c sistemul Conveniei ncredineaz n primul rnd Comisiei stabilirea si verificarea faptelor. Curtea nu uzeaz dect in circumstane excepionale de propriile sale puteri in materie. Ea nu este legat de constatrile raportului( Comisiei, n.t.), rmnnd liber s aprecieze ea insi faptele, n lumina tuturor elementelor pe care le posed. n al doilea rnd, este stabilit dac expulzarea lui Cruz Varas l expunea sau nu pe acesta la un risc real de tratamente inumane. Dac atestrile medicale furnizate sprijina teza potrivit creia petiionarul a suferit in trecut tratamente inumane sau degradante, tcerea pstrat de acesta timp de optsprezece luni dup primul su interogatoriu la poliie, asupra activitilor clandestine pe care le-ar fi desfurat in ara sa i despre torturile pe care i le-ar fi aplicat autoritile chiliene, arunc o ndoial asupra credibilitii sale. Curtea concluzioneaz c lipsesc motivele serioase si dovedite de a crede c expulzarea lui Cruz Varas l-ar fi expus pe acesta la un pericol real de a suferi tratamente inumane sau degradante la intoarcerea sa in Chile.

n al treilea rnd, trebuie stabilit dac expulzarea lui Cruz i-a cauzat sau nu acestuia o asemenea traum nct acest tratament a nclcat art. 3? Nici un element substanial de prob nu justific cererile petiionarului, astfel nct expulzarea nu a depait limita prevazut de art.3. i, n fine, n al patrulea rnd se impune a se analiza dac eventuala expulzare a lui Richard putea s ncalce prevederile art. 3? Petiionarii nu par s fi meninut aceasta revendicare. n orice caz, faptele nu dezvaluie vreo nclcare n aceasta privina. n concluzie, n cauz nu a existat nclcarea art.3( 18 voturi pentru, 1 mpotriv). n baza art. 8, Curtea amintete c soia si fiul lui Cruz Varas au intrat n clandestinitate, pentru a se sustrage executrii deciziei de expulzare. Avnd in vedere probele produse i concluzia sa privind art.3, Curtea constat inexistena obstacolului care s-i fi mpiedicat s duc o viaa de familie n ara lor de origine. Aadar, ea nu ar putea sa impute Suediei responsabilitatea separrii familiei lor. Nu a existat deci nclcarea art.8(unanimitate). Oare expulzarea a mpiedicat n mod real exercitarea dreptului la recurs? Dei respectarea indicaiei date de Comisie i-ar fi ajutat pe petiionari sa-i apere interesele in faa acesteia, nimic nu dovedete c ei ar fi fost afectai n mod evident in exercitarea dreptului lor de recurs: Cruz Varas a ramas in libertate dup ntoarcerea sa n Chile iar reprezentantul petiionarilor a fost liber s acioneze n numele lor la Comisie. Mai mult, imposibilitatea n care se gsea Cruz Varas de a se consulta cu avocatul su nu pare sa fi mpiedicat reunirea elemntelor de prob suplimentare celor produse deja n timpul ndelungatei proceduri de emigrare n Suedia. Prin urmare, nu a existat violarea art. 25 parag. 1( 10 voturi pentru, 9 mpotriv).