Concept Strategic Bucuresti 2035 - Part. 2

Concept Strategic Bucureti 2035
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
Contract nr.291/2010: Strategia de dezvoltare
Contract nr.291/2010: Strategia de dezvoltare urban integrat a municipiului Bucureti i a teritoriului su de susinere i influen
urban integrat a municipiului Bucureti i a teritoriului su de susinere i influen
Conceptul strategic Bucureti 2035 VOLUMUL II
Contract
nr.291/2010:
Strategia
de
dezvoltare
municipiului Bucureti i a teritoriului su de susinere i influen
CONCEPT STRATEGIC BUCURETI 2035
I T N E M U C O D
F N
A M R O
BENEFICIAR: Primria Municipiului Bucureti
PROIECTANT GENERAL: CONSORIU DE PROIECTANI Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiz i Consulting Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu Bucureti S.C.IHS Romania S.R.L.
E R
U P
IC L B
urban integrat
S.C.EMI INVEST S.R.L. COLECTIVUL DE ELABORARE: ef proiect: prof.dr.arh.Constantin Enache ccpec-uauim Coordonator proiect: lect.arh.Liviu Iani ccpec-uauim Asist.urb. Mihai Alexandru ccpec uauim Asist.urb.Andreea Popa ccpec - uauim Dr.arh. Nicolae arlung IHS Romnia Dr.arh. Sorina Racoviceanu - IHS Romnia Dr.arh. Mircea Enache EMI Invest
CONSULTANI SENIORI
Prof.dr.arh.Alexandru Sandu Prof.dr.arh.Doina Cristea

CONSULTANT:
Lect.dr.arh.Gabriel Pascariu ccpec uauim
210
Managementul Oraului Dr.arh.Nicolae arlung, Dr.arh.Sorina Racoviceanu, Iuliana Leca, Mircea ulea IHS Romnia
Raport de expertiz: Guvernare local i finane publice
Elaboratori ai rapoartelor de expertiz: Contextul Teritorial Dr.arh.Mircea Enache (coord.), urb.Alina Murean-Iuga, urb.Reinhold Stadler, soc.Marius Plecan EMI Invest, Lect.dr.arh. Angelica Stan ccpec uauim
Raport de expertiz : Macropeisajul i peisajul Urban al periferiilor
Tehnoredactare, editare i concept grafic
urb.Ioana
Ivanov,
Raport de expertiz : Dimensiunea teritorial a dezvoltrii Bucuretiului modelare matematic
I T N E M U C O D
Raport de expertiz : Oraul productiv aspecte economice i demografice
Orasul Productiv Cerc.t.princ.dr.Manuela Stnculescu (coord.), cerc.t.Rzvan Voinescu Centrul Romn pentru Remodelare Economic Conf.dr.arh.Monica Rdulescu ccpec uauim
Raport de expertiz : Elemente privind competitivitatea
F N
A M R O
Colaboratori:
Asist.urb. Mihai Alexandru
Urb.Reinhold Stadler Emi Invest Urb.Ioana Ivanov Emi Invest Urb.Alina Murean-Iuga Emi Invest Arh.Ctlina Ioni ccpec uauim Urb.Paul Murean-Iuga ccpec uauim .................................................................................................................
E R
U P
IC L B
Colaboratori documentare:
Orasul Funcional Prof.dr.arh.Nicolae Lascu ccpec uauim Conf.dr.arh.Ctlin Srbu ccpec uauim
Raport de expertiz: Locuirea n Bucureti
masterand Pintescu Adriana masterand urbanist Dulvr Vlad i Tnase Bogdan masterand urbanist Reinhold Stadler masterand urbanist Preda Gabriela masterand urbanist Panait Anca masterand urbanist Guiu Bogdan masterand urbanist Sava Dorin masterand urbanist Tucan Laura masterand urbanist Stanescu Iuliana Mariana masterand urbanist Baicu Andreea masterand urbanist Zanguropoulos Gabriela
Raport de expertiz: Evoluia urbanistic 1830-2000
Ing.Eugen Ionescu urban trafic Lect.dr.arh. Mihaela Negulescu ccpec uauim Ing.tefan Fierscu
Raport de expertiz: Infrastructura de transport i mobilitatea
Raport de expertiz : Infrastructura tehnico-edilitar
Conf.dr.arh. Cerasella Crciun ccpec uauim

Raport de expertiz: spaiul public, calitatea vieii urbane i peisajul ca resurs fragil mezzopeisajul i peisajul natural, antropic i cultural n municipiul bucureti
Oraul Durabil Prof.dr.ing.Ioan Bica Studii BGM srl

Raport de expertiz: Calitatea mediului
Dr.Ing. Radu Gogu: Studii BGM srl

Raport de expertiz: Gestionarea resurselor de ap
211
VOLUMUL II 5.4. Oraul durabil P.213 Sinteza raportului de expertiz Calitatea mediului p.214 Sinteza raportului de expertiz Gestionarea resurselor de ap p.220 Analiz SWOT a raportului de expertiz: spaiul public, calitatea vieii urbane i peisajul p.248 Analiz SWOT a raportului de expertiz: Calitatea mediului p.257 Analiz SWOT a raportului de expertiz: Gestionarea resurselor de ap p.261 5.5. Managementul oraului p. 265 Sinteza raportului de expertiz Guvernare local i finane publice p.267
9.2.Raport de expertiz : macropeisajul i peisajul Urban al periferiilor
Orasul Productiv 9.3.Raport de expertiz : Oraul productiv aspecte economice i demogragice 9.4.Raport de expertiz : Elemente privind competitivitatea Orasul Funcional 9.5.Raport de expertiz: Evoluia urbanistic 1830-2000 9.6.Raport de expertiz: Locuirea n Bucureti 9.7.Raport de expertiz: Infrastructura de transport i mobilitatea 9.8.Raport de expertiz : Raport Infrastructura tehnico-edilitar
Analiz SWOT a raportului de expertiz: Guvernare local i finane publice p.277
I T N E M U C O D
5.6. Sinteza analizei SWOT - p.282 5.7. - Diagnosticul p.292 PARTEA 6 Viziunea p.305 6.1. Consideraii preliminare p.306 6.2. Viziunea p.313 PARTEA 7 Directii strategice de aciune p.316 7.1. Consideraii preliminare p.317 7.2 - Directii strategice de aciune pentru Bucureti p.323 7.2. Dimensiunea teritorial direcii strategice p.327 PARTEA 8 Concluzii i recomandri p.331 8.1. Concluzii ale primei etape a studiului - p.332 8.2. Recomandri generale si pentru etapa a IIa a studiului p.337 PARTEA 9 Rapoartele de expertiz - prezentat n volum separat
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
9.9.Raport de expertiz: spaiul public, calitatea vieii urbane i peisajul ca resurs fragil mezzopeisajul i peisajul natural, antropic i cultural n municipiul bucureti
Orasul Durabil 9.10.Raport de expertiz: Calitatea mediului 9.11.Raport de expertiz: Gestionarea resurselor de ap
Managementul Orasului 9.12.Raport de expertiz: Guvernare local i finane publice PARTEA 10 Dezvoltarea strategic a 11 mari orae caiet documentar
PARTEA 11 Dezvoltare urban pe site-ul PMB - documentar
PARTEA 12 Anexe p.344 prezentat parial n seciunea de anexe
12.1. Chestionare si sintezele chestionarelor p.345 12.2. Scenariu simulat pentru Sudul Bucuretiului p. 365
Contextul Teritorial 9.1.Raport de expertiz : Dimensiunea teritorial a dezvoltrii Bucuretiului modelare matematic
212
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
5.4
Oraul durabil
213
Evaluarea calitii mediului
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
Sinteza raportului de expertiz:
214
Prezentul comentariu reprezint o sintez a raportului de expertiz privitor
la Evaluarea Calitii Mediului pentru Bucureti i teritoriul su de susinere i influen regiunea 8 de dezvoltare, raport care a avut in vedere radiografierea situaiei actuale a mediului folosindu-se i de contextul european pentru preluarea unor determinri i pentru completarea studiului.
I T N E M U C O D
F N
A M R O
context. componente -
Raportul i-a propus tratarea urmtoarelor niveluri : o incursiune teoretic cu caracter general care a urmrit fixarea
E R
U P
IC L B
principalelor problematici din domeniul proteciei mediului, atingnd subiecte ca
auditul mediului n orae europene, msurarea indicatorilor de calitate a vieii n orae, ncercnd s determine poziia pe care o ocup Bucuretiul n acest
Radiografierea strii mediului n zona de analiz, pe principalele sale
Definirea evoluiei calitii factorilor de mediu n ultimii 5-6 ani,
sublinierea evoluiei i a tendinelor acestora in perioada de referin Definirea cauzelor, a activitilor responsabile pentru starea actual a
factorilor de mediu, respectiv pentru producerea emisiilor poluante pe diverse componente ale mediului Evidenierea diferenelor semnificative ntre starea mediului n
Bucureti i alte aglomerri urbane Enunarea principalelor direcii de aciune strategic, respectiv de
intervenie pe termen mediu i lung pentru mbuntirea strii mediului la nivelul zonei evaluate.
Principalele probleme evideniate n raportul de expertiz au fost : conturarea ideii de sustenabilitate i modul n care este abordat la
nivel european: determinani i determinri i compararea cu situaia Bucuretiului:
215
mediului -
absena unui sistem sistem unitar privind managementul informaiilor
din domeniul mediului aplicarea incomplet a msurilor rezultare din rapoarte privitoare la
CALITATEA AERULUI
mediu i lipsa unui control strict al modului de aplicare privirea de tip puzzle a problemelor, fr abordarea de ansamblul care
La nivel european n perioada 1997 2008, un procent de 13 62% din populatie a fost expus la concentratii in particule solide (PM10, mai mici de 10
s rezolve probleme ample, pe termen lung i cu efect important asupra calitii
practica dezvoltrilor haotice care are impact major asupra mediului,
rezultat din cumularea a multe probleme punctuale cu efect antropic mare urbanizarea fcut fr un studiu prealabil al impactului asupra
mediului , nu numai prin prisma consumului de teren i de resurse peisagere,
I T N E M U C O D
generrii de trafic, riscuri tehnologice, poluare....etc aciune direct sau indirect . subsidiaritatea, flexibilitatea, strategii pe nelegere pentru a pstra echilibrul ntre natural i antropic.
dar i din motivul impermeabilizrii solului i efectelor acestui proces, al
reducerea sau distrugerea iremediabil a suprafeelor naturale prin
F N
lung,
A M R O
APA
microni in diametru), Ozon (O3), si bioxid de azot (N02), la valori ce depasesc limitele admise pentru calitatea aerului.
n cazul Bucuretiului sursele care afecteaz calitatea aerului au
diferite clasificari din care n sursele fixe cel mai important generator sunt
E R
U P
IC L B
zonele sau punctele industriale (n special CO2), n timp ce pentru sursele mobile traficul are cele mai semnificative emisii poluante (NH3, Nox, COV). In privina surselor de suprafa nclzirea rezidenial este principalul
poluant. Raportul evideniaz de asemenea antierele de construcii ca surs diversificat de poluani n funcie de specificul exploatrii sau funciunii.
Pentru asigurarea unei bune implementri ale unei politici La nivel european, nivelul consumului de ap prezint dispariti foarte mari 150 400l/locuitor/zi (International Water Association - 2008), aceasta fiind un determinant al ntinderii oraului n teritoriu.Impermeabilizarea solului in perimetrul oraselor duce la reducerea infiltratiilor si la cresterea riscului la inundatii. n cazul Bucuretiului, calitatea actual a apelor freatice subterane s-a dovedit cu mult sub normele admise din punct de vedere bacteriologic cu precdere pentru uniti industriale sau ageni economici, n cazul puurilor sau fntnilor pentru locuine, sau ap recoltat din izvoarele parcurilor Plumbuita,
de mediu este nevoie de urmtoarele criterii manageriale : termen
coordonare, nediscriminare, i drepturi egale i disponibilitate i
Sintetiznd teoria n domeniul mediului, raportul prezint
criteriile dup care ar trebui s se fac dezvoltarea urban i avantajele acestora: mixitatea funcional, mobilitatea durabil, evaluarea riscului la criminalitate si adecvarea amenajrilor la diminuarea lor, amplasamente clare pentru activitile poluante n ora, grija la schimbarea modului de utilizare a terenului
Cimigiu sau Bordei n privina calitii apelor de suprafa, recoltrile din principalele cursuri de ap au evideniat, n funcie de clasificarea naional n 5 clase de calitate, unele abateri de la calitatea admis, cu precdere n cazul apelor din lacuri cauzate in special de ntreinerea necorespunztoare
216
Alimentarea cu ap a fost evaluat drept corespunztoare n 99% din cazuri, modernizrile prefigurate n comunele prost dotate promind nc o mbuntire viitoare. Apa de mbiere prezint disfuncii majore n cazul celor 8 tranduri bucuretene analizate (Complexul de Agrement Grivia II , Complexul Bneasa SC PALACE SRL , Complexul de Agrement APA NOVA , Complexul Floreasca fost ( UGSR) , Complexul Sportiv RADET , Complexul Sportiv , Baza Sportiv "Cuteztorii, Complexul Sportiv Studenesc "Tei" (Strandul Lacul Tei)). Problemele cele mei grave sunt inexisten staie de epurare de la Glina, poluarea cu nitrai din activiti agricole n 1 Decembrie, Chitila, Ciorigrla,
BIODIVERSITATEA
Pdurile Andronache, Bneasa, Brneti, Snagov i Comana i zonele din
jurul salbei de lacuri de pe valea Colentinei - Mogosoaia, Herastrau, Floreasca,
Drti, Dobroieti, Jilava i Mgurele, i evacuarea apelor uzate n apele de
I T N E M U C O D
SOLUL
toxic. autovehiculelor din traficul rutier.
suprafa n Bragadiru, Cornetu, 1 Decembrie, Otopeni i Snagov.
F N
A M R O
naturii;
Tei, Plumbuita sau de pe cursul raului Dambovita: Cismigiu, Carol (Libertatii), Tineretului, Crangasi, Morii, reprezinta principalele areale de habitate naturale. suprafata de 100 ha din padurile din zona Snagovului este declarata
rezervatie naturala (dar se afla pe teritoriul judetului Ilfov). pe teritoriul municipiului Bucuresti si al judetului Ilfov sunt inventariati
E R
U P
IC L B
si se afla sub supraveghere 170 de arbori ocrotiti, declarati monumente ale
in Bucuresti sunt inventariati un numar de 97 de arbori ocrotiti; 10 ha din luciul de apa al lacului Snagov au fost declarate zona cu
regim special de protectie.
n arealul ocupat de Municipiul Bucureti solurile au fost puternic
modificate antropic, tipurile naturale ntlnindu-se astzi doar pe suprafee restrnse din unele parcuri i din zonele periferice puin influenate de
SPAII VERZI:
n municipiul Bucureti suprafaa de spaiu verde este de 17.082.024 m2, n timp ce suprafa parcurilor i grdinilor aflate n administrarea PMB era de 2.490.630 m2. n Regiunea Bucureti-Ilfov, pe baza observaiilor efectuate ntre anii 1990 i 2005 se constat o accentuat tendin de scdere a suprafeelor verzi (cu circa 50 % ntre 1990 i 2005) i de degradare a spaiilor verzi. Astfel, suprafaa spaiului verde cu acces nelimitat care revine unui locuitor al Capitalei a sczut
activitile umane (zona forestier nordic i zona agricol nord-vestic). Prima faz a modificrilor antropice puternice a fost datorat construciilor de toate
felurile n care, prin operaiuni de decopertare, modelare etc., s-au creat practic
alte tipuri de sol. A doua faz a nceput odat cu industrializarea masiv i cu intensificarea traficului rutier. Practic, toate emisiile de la aceste surse
influeneaz negativ solul prin ncorporarea de elemente chimice cu caracter
Solurile de pe raza municipiului Bucureti, puternic modificate antropic, au un coninut foarte mare de Pb provenit, n cea mai mare parte, de la emisiile
din 1989 pn n 2002 de la 16,79 m2 la 9,38 m2 (9 m2/locuitor minima stabilit de ctre Organizaia Mondial a Sntii). Situaia este ngrijortoare dac se ine cont de faptul c doar 18 % din spaiile verzi sunt parcuri i grdini publice, ceea ce reprezint 1,68 m2 pe locuitor (norma recomandat este de 8 m2 parc pe locuitor, 6 m2 grdin public pe locuitor).
217
Tot arealul cuprins n raza judeului Ilfov se situeaz sub media pe ar de 27% privind ponderea pdurilor. Cele mai expuse fenomenelor de aridizare i secetei sunt zonele din partea de S i E a judeului si partea de sud a Bucuretiului.
introducerea ca si combustibil pentru vehicole, pe langa
benzina fara plumb, a combustibilului gazos lichefiat (gpl) si elaborarea actelor normative necesare; elaborarea
COLECTAREA DEEURILOR
Conform prognozelor de generare din PRGD i PJGD se preconizeaz o cretere a cantitilor de deeuri municipale datorit creterii consumului de bunuri la populaie, creterea fiind estimat la 0,8% locuitor/an.
I T N E M U C O D
informatiilor din domeniul mediului; armonizarea (metode normelor si practicilor cu europene de analiza, echipamente, acreditare, managementul informatiei). si de monitoring integrat al mediului; diminuarea pierderilor de energie termica;
Pentru cantitatea de deeuri din construcii i demolri s-a prognozat, de
asemenea, o cretere medie de 0,8% pe an n ceea ce privete generarea.
Directii strategice de actiune termen lung
F N
prevederile de
A M R O
extravilan;
problemele legate de poluarea cu pulberi a apelor de suprafata si sa stabileasca responsabilitatile diferitelor autoritati locale; aplicarea in parteneriat cu sectorul privat a programelor
E R
unui
program
U P
care
IC L B
sa vizeze toate
care incurajeaza diversificarea economiilor locale, in zonele urbane dependente de o singura ramura economica, ori in zonele industriale aflate in declin; dezvoltarea cailor de transport si a serviciilor/utilitatilor
publice, a managementului deseurilor si a resurselor pentru utilitati publice (apa, gaz, energie), inclusiv prezervarea si extinderea zonelor naturale si a spatiilor verzi in intra si
implementarea unui sistem unitar privind managementul
aplicarea
Protocolului de
la
Kyoto
de
reducere a
emisiilor de CO2 prin inasprirea regulilor de organizare a traficului rutier in zonele centrale; interzicerea traficului in zonele istorice; imbunatatirea reglementarilor privind calitatea in
proceduri
elaborarea unei strategii privind protectia mediului in
constructii si a regulilor de design urban pentru incurajarea utilizarii unor materiale cat mai putin poluante, a resurselor energetice regenerabile si organizarii riguroase a
municipiul Bucuresti pe baza unui sistem informational operativ
reducerea volumului de energie termica necesar, prin
managementului deseurilor in zonele rezidentiale, precum si pentru conservarea si extinderea spatiilor verzi;
218
integrarea politicilor de conservare a biodiversitatii in
ingrasaminte.
politicile sectoriale, respectiv a celor de dezvoltare rurala si urbana.
Actiuni pe termen scurt
Procese de interventii termen mediu

controlul modului de manevrare si depozitare carburantilor din statiile de distributie a acestora;
I T N E M U C O D
noxe; faciliteze dispersia poluantilor. negativ asupra ecosistemului acvatic datorat
scoaterea din trafic a autovehiculelor cu un grad
avansat de uzura si dotarea celor noi cu filtre catalizatoare de
F N
a
A M R O

limitarea extinderii zonelor rezidentiale, concomitent cu
interzicerea autorizarii constructiilor de orice fel in spatiile verzi (parcuri/gradini) aflate in intravilan; aplicarea unui program de constructie a retelei de
E R
U P
IC L B
canalizare si de realizare a statiilor de epurare in localitatile rurale si localitatile recent declarate oras, dar care nu dispun de o infrastructura urbana; acest program va trebui aplicat pentru o perioada de 15 ani; interzicerea circulatiei mijloacelor grele in interiorul
rezervarea de amplasamente pentru realizarea de zone
plantate care sa contribuie la realizarea indicatorului de spatii plantate de importanta microclimatica, amplasate pe directia vantului dominant pentru a impiedica dispersia poluantilor si in acelasi timp pentru a favoriza curenti locali de aer care sa
inelului principal de circulatie; masuri de fluidizare a circulatiei (constructia unor
pasarele/pasaje pietonale); realizarea unor ecranari, prin perdele de protectie, a
surselor de poluare fonica (trafic, industrie) de cartierele rezidentiale.
recomandarea folosirii de catre producatorii agricoli
individuali a ingrasamintelor naturale care, desi incarca biologic apele de suprafata, nu contin substante toxice persistente; stabilirea unui program de actiune de catre autoritatile
locale si producatorii agricoli (ferme de stat si persoane fizice), prin care sa se impuna masurile de reducere a impactului folosirii acestor
219
Gestiunea resurselor de ap
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
220
Prezentul capitol reprezinta sinteza raportului de expertiz privind gestiunea integrat a resurselor de ap de suprafa i subterane pentru municipiul Bucuresti si zona sa de influenta (Regiunea 8).
Principalele probleme evidentiate in acest raport sunt :
I T N E M U C O D
F N
A M R O
1. 2. 3. Pantelimon 4. 5.
Calitatea scazuta a apelor de suprafata si subterane. Poluarea apelor subterane si de suprafata datorata evacuarii directe a
E R
U P
IC L B
apelor uzate in amonte de Bucuresti (Cmpulung Muscel, Piteti) ; poluarii istorice cu nitrai provenit din activitile agricole n localitile din jurul
Bucuretiului: 1 Decembrie, Chitila, Ciorogrla, Drti, Dobroeti, Jilava, Mgurele sau din depozitarea hidrocarburilor de la Struleti sau staiilor de benzin de la Cotroceni i Mihai Vod ; Cerinta crescuta de alimentare cu apa in sistem centralizat, pe de o
parte datorata poluarii acviferului dar si dezvoltarii unor noi lcoalitati urbane in judetul Ilfov : Otopeni, Voluntari, Chitila, Mgurele, Bragadiru, Popeti-Leordeni,
Evacuarea apelor uzate in Dambovita fara epurare pealabila datorita
absentei functionarii statiei de epurare Bucuresti. Canalizarea in municipiul Bucuresti si localitatile limitrofe se
realizeaza in sistem unitar- neecologic.
Acest raport atrage atenia asupra necesitii construirii unui sistem de gestiune modern i eficace de gestiune integrat al apelor urbane. Acesta trebuie s fie dublat de un sistem de monitoring eficient bazat pe o colaborare instituional ntre actorii ce particip la gestiunea apelor urbane sau n activitatea lor au o interferen cu acestea.
221
Remarci generale privind situarea Bucurestiului n contextul prezentat

Poluarea cu substane organice de la Cmpulung, Piteti i Curtea de Arge determin fenomenul de eutrofizare n lacurile din amonte de Bucureti. Cea mai semnificativ poluare se manifest pe rul Dmbovia dup descrcarea apelor uzate neepurate ale oraului Bucureti i pe rul Dmbovnia dup descrcarea apelor uzate industriale ale complexului
ale bazinului hidrografic Arge, iar n partea de nord spaiul hidrografic aferent bazinului hidrografic Ialomita este Gruiu,
Cociovalitea,
Snagov,
corespunzatoare SGA Ilfov-Bucuresti totalizeaz 208 km lungime .
I T N E M U C O D
petrochimic Arpechim de la Piteti. biologici.
Cantitatea total a apelor uzate oreneti deversate n rurile din zona
studiat este de aprox. 2.500.000 m3/zi. Ecosistemele sunt acut degradate,
structurile biocenotice total distruse datorit factorilor de poluare fizici, chimici i
F N
A M R O
sunt:
Sectoarele de curs puternic solicitate de folosinele de ap
- Sectorul Ogrezeni-Budeti cu marea captare de la Crivina pentru
E R
U P
strbtut Maia. Vlsia,
IC L B
de rurile: Sticlrie, rauri Lungimea acestor
alimentarea capitalei i derivaia spre Sabar pentru sistemul de irigaii Jilava-Vidra-Frumuani; - Rul Dmbovia cu captarea pentru Bucureti (Brezoaiele-Crivina).
Sistemul de derivaii este realizat pentru suplimentarea debitelor la St.
Tratare Arcuda, pe rul Colentina pentru industrie i irigaii n jud. Ilfov i tranziteaz debite din rurile Arge i Ialomia prin derivaiile BilciuretiGhimpai, Valea Voievozi i Cocani-Drza.
Situatia in Bucuresti
SUBSISTEMUL LACURI: Bazinul hidrografic al rului Arge Pe rul Dmbovia a fost realizat n cadrul amenajrii complexe a acestui ru, Lacul Morii (cu un volum de 19,4 mil.mc) i 11 noduri hidrotehnice care creeaz 11 biefuri cu volumul total de 1,5 mil.mc. n schema de amenajare a rului Colentina a fost creat o salb de lacuri, pe teritoriul SGA Ilfov-Bucureti gsindu-se 15 lacuri de acumulare cu un volum total de cca 41,7 mil.mc., din care cel mai important este lacul de acumulare Buftea. Din totalul de 15 lacuri, 9 se afl n patrimoniul Primriei Capitalei i sunt administrate de Administraia
Din punct de vedere hidrografic, teritoriul Sistemului de Gospodrire al bazinelor hidrografice ale
Apelor Ilfov - Bucureti este cuprins n cadrul
rurilor Arge i Ialomia i are n administrare teritoriul cuprins la sud ntre rul Arge - mal stng, la vest derivaia de ape mari Brezoaiele i derivaia Bilciureti Ghimpai, pn la rul Ialomia i Balta Neagr n partea de nord, suprafaa sa fiind de 865 kmp.
SUBSISTEMUL RURI Spaiul hidrografic ce revine Sistemului de Gospodrire al Apelor o suprafa de 446 kmp, este strbtut
Lacuri Parcuri si Agrement Bucureti (ALPAB), iar celelalte 6 lacuri de ctre SGA Ilfov-Bucureti.
(SGA) Ilfov-Bucureti, acoperind
de rurile: Sabar, Ciorogrla, Dmbovia, Colentina, Pasrea, componente
222
Bazinul hidrografic al rului Ialomia Populaia municipiului Bucureti este alimentat cu ap n sistem centralizat prin cele trei staii de tratare: Arcuda pe Dmbovia i Rou + Crivina pe Arge. n Jud. Ilfov exist 8 orae n plin dezvoltare: Buftea, Otopeni, Voluntari, Chitila, Mgurele, Bragadiru, Popeti-
MICROCENTRALE
n anul 2009, din instalaiile proprii de alimentare cu ap (microcentrale
n general avnd surse de profunzime i care aparin unor uniti industriale/societi comerciale) s-au recoltat 142 de probe. Din totalul acestora, un numr de 57 probe (40,14%) au fost necorespunztoare din punct de vedere
Leordeni i Pantelimon. Cerina de ap pentru alimentarea acestor localiti este n continu cretere o dat cu apariia a noi sisteme centralizate de alimentare cu ap pentru cartierele
I T N E M U C O D
APA POTABIL SC Apa Nova SA. BUCURETI SA. care au corespuns normelor n vigoare. unui numr mai mare de locuitori.
noi ce au aprut n oraele din jud. Ilfov.
F N
A M R O
laborator
organoleptic/fizico-chimic/microbiologic.
FNTNI (SURSE INDIVIDUALE) De la nivelul fntnilor individuale aflate n zonele capitalei neracordate la
E R
se
U P
evidenia un
IC L B
reeaua de ap potabil a oraului s-au recoltat 71 probe de ap. Din analizele efectuate s-a constatat c 64 probe (88,73%) au fost necorespunztoare, ceea ce dovedete c sursele individuale de ap sunt improprii. Din rezultatele de obinute poate numr mare de probe
necorespunztoare la indicatorul nitrai ( 60 probe de ap analizate, 41 au prezentat valori peste limita de 50 mg/l i de asemenea peste 50% din probe au prezentat indicatorii bacteriologici cu valori peste limita admis.
Probele de ap recoltate la staiile Rou i Arcuda i la punctele fixe ale
reelei oraului au demonstrat potabilitatea apei distribuite populaiei de ctre
Un procent de 81% din totalul locuitorilor Capitalei sunt racordai la
APA DE MBIERE Pe malul lacurilor din salba rului Colentina sunt amenajate zone de agrement ce dispun n majoritatea cazurilor de autorizaii sanitare de funcionare emise pentru activiti de cazare, alimentaie public sau activiti sportive i de agrement, niciuna din ele nefiind ns autorizat ca ,,trand" cu funciunea de mbiere, deoarece probele de ap recoltate din rul Colentina nu s-au ncadrat n parametrii prevzui de HGR 459/2002.
sistemul public de alimentare cu ap potabil, administrat de SC APA NOVA
De la staiile de tratare Arcuda i Rou s-au prelevat 414 probe de ap
Oraele Buftea, Bragadiru, Chitila, Mgurele, Pantelimon, PopetiLeordeni i Voluntari din bazinul hidrografic Arges, iar n bazinul hidrografic Ialomia - Snagov i Baloteti au un grad mai ridicat de satisfacere n alimentarea cu ap prin reele de distribuie a apei potabile a
SUBSISTEMUL APE UZATE Pe teritoriul Regiunii Bucureti Ilfov - sunt monitorizate 44 surse de poluare, cu evacuare direct n apele de suprafa 31 n bazinul hidrografic Arge, i 13 n bazinul hidrografic. Ialomia.
223
n colectorul casetat al rului Dmbovia evacueaz apele uzate 12 ageni economici, reglementai din punctul de vedere al gospodririi apelor, monitorizai i cu care SGA Ilfov-Bucureti are ncheiate contracte de exploatare - utilizare a resursei de ap.
Reelele de canalizare
n Judeul Ilfov numai o parte din localiti dispun de sisteme centralizate
de canalizare, n prezent, depunndu-se eforturi pentru a obine finanare In anul 2009 (an de referina) la nivelul Municipiului Bucureti, din cele 12 surse poluare cu evacuare n colectorul casetat situaia utilizatorilor se
prezenta astfel: 1 utilizator fr autorizaie, 5 utilizatori cu autorizaii expirate, 6 utilizatori cu autorizaii n termen.
n anul 2009, situaia reglementrii surselor de poluare, aflate pe teritoriul
I T N E M U C O D
utilizatori cu autorizaii expirate, 10 utilizatori fr autorizaii. canalelor de desecare, ce se afl pe teritoriul Judeului Ilfov. S.A.
Judeului Ilfov (care evacueaz ape uzate direct n ape de suprafa) a fost urmtoarea: 26 utilizatori cu autorizaii, 3 utilizatori n curs de autorizare, 5
F N
A M R O
extern n vederea extinderii reelelor de canalizare pentru toate localitile judeului, in perioade de tranziie, anii 2012-2016.
O parte dintre localitile limitrofe Municipiului Bucureti (Pantelimon,
Voluntari, Dobroieti, Chiajna, Chitila, Popeti-Leordeni, Buftea, Mogooaia) descarc apele uzate n reeaua de canalizare a Capitalei, care este realizat in
E R
U P
IC L B
sistem unitar, asigurnd colectarea i evacuarea apelor uzate menajere, rului Dmbovia.
tehnologice i pluviale, n canalul colector casetat de sub albia amenajat a
n prezent, toate apele uzate din Bucureti sunt evacuate fr o epurare prealabil direct n rul Dmbovia, n aval de Capital, n dreptul comunei Glina.
Totodat SGA Ilfov-Bucureti monitorizeaz i 7 ageni economici care
evacueaz apele uzate i pluviale, n ape de suprafa prin intermediul
n afar de sursele de poluare cu evacuare direct n ape de suprafa i
Sistemul de canalizare funcioneaz eficient dac precipitaiile nu depesc un prag maxim de 30 l/mp, fr a mai lua n calcul i aportul suplimentar adus de localitile din vecintatea Capitalei: Pantelimon, Voluntari, Dobroieti, Chiajna, Chitila, Popeti Leordeni, iar recent, de la jumtatea anului 2008 i Colectorul Buftea-Mogooaia-Bucureti. Pe teritoriul Judeului Ilfov, n bazinul hidrografic Arge, localitile cu reele de canalizare realizate parial sunt: Buftea, Chitila, Mogooaia, Otopeni, Voluntari, Afumai, Pantelimon, Popeti-Leordeni, Bragadiru, Brneti,
de agenii economici care evacueaz n canale de desecare, SGA Ilfov-
Bucureti mai monitorizeaz i evacurile aferente canalului colector casetat care traverseaz Municipiul Bucureti. Acest canal se afl n administrarea Administraiei Naionale Apele Romane i colecteaz apele uzate i pluviale
direct din 12 canale colectoare principale i 11 canale colectoare secundare din tot oraul i parial din judeul Ilfov, canale ce aparin S.C. APA NOVA Bucureti
Mgurele, Jilava, Cornetu, 1 Decembrie, Chiajna. n bazinul hidrografic Arge Ialomia dispun de reele de canalizare localitile: Baloteti, Snagov, iar n Moara Vlsiei, Corbeanca, Peri i Ciolpani sunt realizate parial.
224
Subsistemul de ape subterane

Actiuni ZONE CRITICE SUB ASPECTUL POLUARII APEI DE SUPRAFATA SI SUBTERANE Zonele critice sub aspectul polurii rmn cea de la Glina la evacuarea apelor uzate din Capital n rul Dmbovia, ntruct nu exist staie de epurare i zonele vulnerabile poluarea cu nitrai provenii din surse agricole istorice. din
Prioritati de actiune
ncheierea lucrrilor i punerea n folosin la ntreaga
I T N E M U C O D
Jilava, Mgurele. Snagov. poluare. mbiere.
Au fost evideniate 7 localiti din judeul Ilfov unde exist surse de nitrai
din activiti agricole: 1 Decembrie, Chitila, Ciorogrla, Drti, Dobroieti,
De asemenea, datorit lipsei staiilor de epurare oreneti i comunale,
F N
A M R O
Deoarece o
capacitate a staiei de epurare de la Glina.
mbuntirea calitii apei subterane prin ecologizarea
gropii de gunoi de la Glina i bineneles construirea unor depozite de deeuri ecologice. Din punct de vedere al sistemului apei urbane, oraul
E R
U P
IC L B
Bucureti trebuie gndit ca parte integrant al unui ansamblu ce cuprinde i vecintile sale. Dezvoltarea sistemului de canalizare n localitile
n rndul zonelor critice se gsesc i localitile din jud. Ilfov ce evacueaz apele uzate n apele de suprafa: Bragadiru, Cornetu, 1 Decembrie, Otopeni,
limitrofe Bucuretiului este o alt problem actual i urgent. parte dintre localitile limitrofe Municipiului
Conform rapoartelor Ageniei Naionale de Protecia Mediului (Raport
Bucureti descarc apele uzate n reeaua de canalizare n canalul colector casetat de sub albia amenajat a rului Dmbovia, se pot proiecta si prevede totodat staii de epurare intermediare pentru acestea. monitorizrii i remedierii pierderilor din reeaua de
privind starea factorilor de mediu Regiunea 8 Bucureti-Ilfov, 2010) apele de suprafaa din zona municipiului Bucureti prezint un grad ridicat de
Un exemplu n acest sens este neautorizarea trandurilor pentru
alimentare cu ap este la fel de necesar ca i modernizarea Un alt aspect legat de contaminarea apelor subterane este contaminarea istoric datorat n principal polurii legate de staiile i depozitele de carburani, lipsa unei gropi de gunoi ecologice precum i poluarea cu nitrai datorat activitii agricole din jurul Bucuretiului. treptat a reelei de alimentare cu ap potabil. mbuntirea proceselor de planificare urban i de
comunicare a datelor i informaiilor ntre serviciile de gestiune
225
urban i cele responsabile de gestiunea apei urbane; promovarea cooperrii ntre persoanele implicate n
Aciunile pe termen mediu:
amenajare teritorial i cele responsabile cu gestiunea apelor; aciuni la nivel social de instruire i sensibilizare,
monitorizarea sistemelor de reinjecie a apelor uzate n
dezvoltarea unui comportament urban corect i modern; dezvoltarea unui sistem divizat de colectare i transport
pentru apele uzate (separarea apelor pluviale de apele uzate).
I T N E M U C O D
dezvoltarea sistemului de polurilor accidentale a apelor de suprafa i (societi comerciale) i populaie; gestiunea apelor urbane. termen mediu
Aceast separare prevede realizarea unui sistem separat de colectare, tratare, stocare i drenaj pentru apele pluviale. monitorizare
F N
pentru subterane
A M R O
identifica subterane
ape de suprafa sau subterane i a haznalelor. decontaminarea zonelor poluate istoric limitrofe
principalelor surse de contaminare (statii de carburanti, gropi de gunoi, industrii chimice si farmaceutice, etc) limitarea pierderilor din sistemul de canalizare existent
E R
U P
IC L B
i limitarea interaciunii ap subteran sistem colector; realizarea unui sistem de monitoring al parametrilor
activitatea de construcii n vederea analizei modificrii fluxurilor
cantitativi i calitativi pentru reeaua de canalizare ce poate deversri frauduloase i improprii sistemului de
de curgere ale apei subterane precum i a prelevrii de date i informaii necesare mbuntirii gestiunii apelor subterane; realizarea unui sistem de monitorizare pentru evitarea
epurare i poate permite evaluarea pierderilor n subteran putndu-se astfel cuantifica fenomenul de poluare al apei i poate oferi parametri pentru o viitoare
(monitorizarea aruncrii aleatoare a deeurilor de ctre instituii
redimensionare a sistemului de canalizare; integrarea parametrilor de gestiune a apei n
realizarea unui sistem de gestiune modern i eficace al
amenajarea urban precum i exploatarea resursei de ap ca element de atractivitate; creterea atractivitii i posibilitilor de recreere pe
apelor urbane, dublat de un sistem de monitoring eficient bazat pe o colaborare instituional ntre actorii ce particip la
care le ofer apa; instruirea populaiei pentru a nu depozita aleatoriu
226
deeuri, pentru a recicla deeurile, a nu efectua activiti nepermise (splarea mainii n parcare); eficientizarea sistemului de constrngeri i penaliti; stabilirea unui sistem de bonificaii pentru bunul
mbuntirea reelei de ap potabil i remedierea
pierderilor din reeaua de alimentare cu ap a oraului Bucureti mbuntirea
comportament social; antrenarea ONG-urilor n activitatea de semnalizare a
neregulilor la nivel teritorial.
I T N E M U C O D
Actiuni pe termen scurt capacitate a staiei de epurare de la Glina. unor depozite de deeuri ecologice
Aciunile pe termen scurt sunt n primul rnd aciunile majore, unele aflate n curs de desfurare:
F N
A M R O
intervin in
diminuarea polurii datorat deversrii apelor uzate precum si monitorizarea activitilor agricole privind utilizarea de
ngrminte i substane;
E R
calitii
U P
apelor
IC L B
de suprafa prin
Scenariul do nothing
Un prim aspect al scenariului do nothing (s nu se situaia actual) este continuarea degradrii
calitii apelor, impact n prezent destul de puin monitorizat, cu efecte importante asupra sntii populaiei att din Bucureti ct n special din localitile limitrofe. Exemple n acest sens sunt alimentarea cu ap necorespunztoare a populaiei din surse de ap subteran individuale (fntnile), limitarea
ncheierea lucrrilor i punerea n folosin la ntreaga
ecologizarea gropii de gunoi de la Glina i construirea
activitatilor de agrement (tranduri) si altele.
dezvoltarea de reele de canalizare i staii de epurare
pentru localitile limitrofe Bucuretiului. Efortul realizrii de reele de canalizare n sistem divizat este pe deplin justificat
227
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
cartograme
228
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
229
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
230
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
231
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
232
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
233
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
234
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
235
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
236
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
237
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
238
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
239
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
240
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
241
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
242
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
243
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
244
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
245
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
246
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
247
Spaiul public, calitatea vieii i peisajul
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
SWOT
Spaiul public, calitatea vieii urbane i peisajul ca resurs fragil
248
LA NIVELUL SPATIULUI PUBLIC URBAN ; MEZZOPEISAJUL
Utilizarea plantatiilor verzi pentru protectia
Muncipiului Bucuresti
Posibilitatea realizarii unui
sanatatii organismului urban, dar si a locuitorilor afectati (probleme respiratorii, neuro-comportamentale, etc.).
sistem verde coerent si unitar la nivel municipal, printr-o Strategie de Peisaj in toate componentele sale (natural, antropic si cultural) la nivel municipal. Posibilitatea de colaborare si parteneriat la nivelul sectoarelor administrative ale Municipiului Bucuresti, precum si la nivel inter-comunal si inter-orasenesc. Existenta unor zone eliberabile sau care permit conversia functionala, precum si a unor terenuri degradate ca posibile areale de integrare si dezvoltare a noi tiplogii peisagistice si spatii publice.
OPORTUNITI
LA NIVELUL PEISAJULUI NATURAL SPECIFIC BUC.
OPORTUNITI
I T N E M U C O D
si printr-o Politica de Peisaj. Preocuparea locuitorilor pentru mediului. protectia natural. si conservarea mediului si a protectia natural. si conservarea mediului si a
Existenta unor mezzo-peisaje si ecosisteme inca
viabile, sau care pot fi readuse la echilibru cu masuri relativ minime
F N
A M R O
ecosistemelor la schimbarile din mediul urban (vant, umiditate, temperatura, etc.).
E R
Utilizarea
U P
perdelelor speciilor
IC L B
pentru protectia locale si evitarea
verzi
Promovarea de noi activitati in spatiile urbane
(sport, agrement, distractie, loisir). Pastrarea
introducerii accidentale a speciilor invadante ce le distrug pe acestea.
PEISAJ ANTROPIC (CONSTRUIT)
problematica
Posibilitatea revitalizare specifice. a
de
conservare, construit,
reabilitare prin
si
Prezenta unor noi specializari si promotii de
peisajului
programe
specialisti in domeniul peisagistic (licenta, master). Posibilitatea de implementare a unei strategii unitare teritoriale, pentru mentinerea si atragerea populatiei cu ocupatie in domenii de activitate asociate peisajului (agricol, silvic, horticol, etc) .
Dezvoltarea de mezzo-peisaje specifice pe noile infrastructuri propuse (peisaje specifice cailor de comunicatie / intrari si accese in oras, peisaje aferente retelelor tehnico-edilitare, etc.) Dezvoltarea extensiva si mineralizarea
Existenta unor acorduri europene cu privire la peisajului
accentuata, conduc catre ridicarea costurilor cererii de energie (pentru rcire /nclzire, sau de irigare a spaiilor verzi urbane). Posibilitatea de inserare si completare a
Existenta unor acorduri europene cu privire la peisajului
spatiilor publice si verzi, in cadrul peisajului urban, din zonele defragmentate, de tip imprastiat, raspandite periferic si in zona de contact cu zona Judetului Ilfov
249
Tendinta de crestere a interesului autoritatilor centrale si locale, la presiunea europeana, asupra problematicii pesajului. PEISAJUL CULTURAL Diversitatea si atractivitatea peisajului cultural. Posibilitatea de integrare a patrimoniului natural, antropic, cultural in retelele internationale de cercetare si exploatare turistica (avantaj concurential). Crearea de valoare adaugata produselor locale prin denumiri de origine.
Inexistenta unor masuri eficiente legislative, administrative, de gestiune si implementare, privire la problemtica complexa a peisajului.
OPORTUNITI
implicit la o dinamica urbana
AMENINRI
I T N E M U C O D
Diversificarea produselor bazate istorica locala. Posibilitatea extinderii sau peisaje protejate. problematica peisajului cultural.
1
pe
Oportunitatea de realizare a unor trasee pietonale
conectate prin spatii publice, cu specific peisagistic divers si la diferite scari (turistic, cultural, monastic, arheologic, al patrimoniului industrial, traseul forturilor, etc.). promovarii unor
F N
traditia
A M R O
autoritatilor pentru problematica si Proiectul de Peisaj ca si concept de sine statator, precum si pentru Interventia de Peisaj. Cresterea poluarii si scaderea calitatii vietii in
capitala, prin tendinta acentuata de degradare si micsorare a suprafetelor verzi1. Inexistenta unei colaborari institutionale intre actorii ce participa la gestiunea peisajului sau la componenete ale acestuia. Pierderea ultimelor rezerve existente, prin suprasolicitare a terenului si in favoarea dezvoltarii intensive al altor functiuni (poluante sau pentru care cerinta spatiilor verzi publice este marita / zone rezidentiale). Prezenta unor germeni morfostructurali in
E R
Lipsa unei viziuni unitare, precum si a interesului
U P
IC L B
cu
peisaj, ce pot cataliza interesul investional, cu risc de potentare a utilizarii dezechilibrate, sporind riscul de gentrificare a peisajului. Modificarea utilizrii terenului, n special amplificarea substituirii ecosistemelor naturale cu ecosisteme artificiale datorit urbanizrii, dar i defririi sau abandonului culturilor agricole
Existena unor programe cultrale care pot sustine Dinamica urbana si evolutia culturii petrecerii
timpului liber determina diversificarea continua a activitatilor si
Lipsa unui sistem de gestiune si de coerenta in administrarea eficienta a spatiilor verzi publice, precum si a sistemelor de sustinere a acestora (regim hidrologic, sistem pedologic, etc.) Neutilizarea optima in sensul durabilitatii, a resurselor de peisaj natural, antropic si cultural existente.
Ajungand la o norma de 8mp/loc si 6mp/sp public/loc
250
Pericolul acutizarii disfunctionalitatilor generate de micsorarea si pierderea suprafetelor verzi (patologie si boli ale oragnismului urban si uman, anti-socializare, extinderea insulei de caldura, etc). Durata mare de implementare a unui Proiect de Peisaj si al unui sistem verde coerent, datorita dezvoltarii vegetatiei in timp indelungat Ineficienta unei gestionarii in caz de dezastre naturale si micsorarea/disparitia ariilor habitatelor naturale (inclusiv fauna, flora). Subsisteme necesare pentru cu sustinerea mare
Absenta unui sistem de mediatizare a efectelor mineralizarii accentuate asupra starii de sanatate a populatiei si a calitatii vietii Pericolul pierderii
AMENINRI
AMENINRI
I T N E M U C O D
viabilitatea Peisajul natural, grad Lipsa interesului precum si pentru Interventia de Peisaj. spatiilor intretinerea amenajate publice si a
schimbare in timp (regim hidrologic - torentialitate, ariditate,
calitatea aerului, umiditate, degradarea solului si a panzei freatice, etc.).
F N
si de pentru verzi
A M R O
valoroase, aflate sub presiunea imobiliara. Posibilitatea de valorificare a unor trasee/nuclee turistice din intravilan, in legatura cu potentialul oferit de
zona metropolitana si vecinatatea apropiata (Mogosoaia, Buftea, pasarea, etc.) sau mai indepartata (Mihailesti, Dunarea) Dezvoltarea necontrolata a zonelor din Judetul Lipsa fondurilor proprii pentru revitalizare si
E R
U P
IC L B
peisaje antropice
unor
Ilfov, aflate la contactul cu intravilanul Bucurestiului reabilitare apeisajului urban. PEISAJUL CULTURAL Dezvoltare de parteneriate inter actori urbani diferiti pentru protectia peisajului. Lipsa unui management cultural centralizat care sa coreleze toate resursele patrimoniului cultural si fondurile destinate acestuia pentru o mai buna utilizare a potentialului Lipsa fondurilor proprii locale pentru cercetarea, protectia, cultural. Presiuni investitionale necontolate in zonele naturale protejate. Atribuirea in administrare a ariilor naturale si a zonelor protejate fara un mecanism de control eficient si punitiv. conservarea si promovarea peisajului
Sistem de intretinere si implemetare a proiectelor autoritatilor
de peisaj deficient si fara abordare multidisciplinara. problematica peisajului urban ca si concept de sine statator, Dezechilibre intre campaniile de reabilitare si spatiilor
Pericolul extinderii zonelor extrem-mineralizate in suprautilizare a terenului, cu producerea de calitatii vietii (desertificare urbana, autoritatilor pentru
zonele cu
disfunctionalitati si scaderea insule de caldura, etc.). Lipsa
interesului
problematica peisajului urban ca si concept de sine statator, precum si pentru Interventia de Peisaj
251
Lipsa de repere, modele si reprezentativitate la nivelul spatiului public urban si al Peisajului capitalei Forma intravilanului, relativ echilibrata in teritoriu si mixitate morfo-structurala variata de mezzopeisaje la nivel municipal Existenta in vecinatatea intravilanului, precum si in extravilan a unor nuclee cu valente peisagistice - publice (zona livezi, gradini, sere nefunctionale, terenuri agricole, zona aferenta salbei de lacuri cca 688 ha- 3,44 m2/loc) - semipublice (incinte private, stranduri, baze sportive, spitale, etc. cca 450 ha - cca 2,25 m2/loc) - private (terenuri agricole, vii, pasuni si fanete cca 5132 ha 25 m2/loc). Mezzo-peisaje naturale, antropice si culturale in cu caracteristici si particularitati locale
Prezenta celor doua diagonale - elemente naturale de peisaj: zona de nord a Lacurilor Raului Colentina si traiectul+ cornisa Raului Dambovita. Existenta unor
PUNCTE TARI
in extravilan a unor nuclee cu valente peisagistice - publice2 - semipublice3 - private 4 Rolul multiplu intransferabil climatic, biologic,
PUNCTE TARI
I T N E M U C O D
intravilan Peisaj, tip fingers sau unda. cultural (material, oral si imaterial) nevalorificate.
2 3 4
F N
A M R O
precadere in zona de nord a orasului (in jurul salbei de lacuri de pe Valea Colentinei Parcul Herastrau, Floreasca, Tei, Plumbuita sau pe cursul Raului Dambovita - Cismigiu, Carol, Tineretului, Crangasi, Morii. Existenta unor elemente care sustin dezvoltarea
E R
U P
spatii
IC L B
verzi amenajate cu
spatiilor verzi si a peisajului (regim hidrologic, sistem pedologic, aluvionar, ) Pastrarea unor esente de material vegetal local
mai ales la periferia municipiului : arbori (frasin, catalpa,
(peisaj rezidential, peisaj industrial, peisaj periferic, peisaj al memoriei, etc.) Posibilitatea de a crea relatii intravilan-extravilan teritoriul metropolitan si in afara lui, prin dezvoltari de Existenta unei diversitati de Peisaje de tip
tei, nuc, salcia, plop), arbusti si palnte decorative (caprifoi, iasomie, forstitia, lemn cainesc, spirea, hibiscus, dracila, vita salbatica, trandafir) Prezenta unor zone diminuate, de tip patternuri morfo-structurale: legume, vita de vie, arbori fructiferi (piersic, cires, corcodus) Existenta pe teritoriul Bucurestiului si a Judetului Ilfov a, 97, respectiv 73 arbori ocrotiti, inventariati si declarati monumente ale naturii. Prezenta unor suprafete umede si acoperite permanent de ape (1350 ha/ 6,0 % din teritoriul adminsitrativ 6,75 m2/loc). Utilizarea agriculturii existente de subzistenta pentru promovarea unei agriculturi performante, de sustinere a teritoriului metropolitan. Exsitenta legislatie, etc. unei sustineri a problematicii peisajului, la nivel european prin conventii, programe,
Existenta in vecinatatea intravilanului, precum si
mediogen, biofor, ecoprotectiv, antientropic, social si ecoproductiv al padurii si al plantatiilor in masiv.
Zona livezi, gradini, sere nefunctionale, terenuri agricole, zona aferenta salbei de lacuri cca 688 ha- 3,44 m /loc 2 Incinte private, stranduri, baze sportive, spitale, etc. cca 450 ha - cca 2,25 m /loc Terenuri agricole, vii, pasuni si fanete cca 5132 ha 25 m /loc
2
252
Potentialul
oferit
de
diversitatea
peisajului
Lipsa spatiilor verzi si a spatiilor urbane publice amenajate, care conduc la scaderea calitatii vietii5
antropic (construit) urban, tehnic si arhitectural. Existenta frontului la apa al Raului Dambovita, germen peisager ce a generat dezvoltarea urbana a capitalei. Prezenta unui fond construit valoros, divers si neomogen. Inexistenta unui sistem de cai de comunicatii major (autostrazi) implementat deja, care sa nu mai permita integrarea acestuia in peisaj prin amenajari peisagistice (accese/ intrari in oras, trasee, centura, poduri, sub si supra traversari, etc.).
ineficienta a Peisajului in toate componentele sale (natural,
PUNCTE TARI
Existenta unor zone protejate de patrimoniu
PUNCTE SLABE
I T N E M U C O D
agro-turistic.
PEISAJ CULTURAL
Peisaje atractive existente la nivel muncipal si
zonal, cu posibiulitati de extindere si punere in valoare.
Tendinta actuala de valorificare a potentialului Integrarea in zone cu valoare etnografica cu
F N
A M R O
antropic si cultural)
caracteristice activitatilor
E R
Lipsa Lipsa
Gestiune si administratie
U P
mica nivel verzi
IC L B
inexistenta sau a mezzo-peisajelor functional si al a spatiilor urbane
Diversitate la
estetic,
Utilizare si functiuni putin variate in ceea ce spatiilor si
priveste peisajul natural si antropic urban amenajate, care conduc catre dezechilibre ale organismului zonelor/ subzonelor/ care sa ofere
urban, precum si ale sanatatii locuitorilor. atractivitate si activitati specifice de loisir, agrement, distratie. Lipsa unei viziuni a peisajului, in trecerea sa temporala (anotimpuri, ani, perioade de maturizare a fondului vegetal si al materialului saditor).
referire asupra tipologiilor de asezari, a patrimoniului cultural imobil, oral si imaterial.
Existenta
unor
elemente
importante,
particularizate si variate de peisaj cultural importante la nivelul muncipiului.
Lipsa unui sistem verde coerent al spatiilor publice reprezentative si al spatiilor verzi, precum si lipsa subsistemelor de tipologii de peisaj natural, la diferite scari de valoare la nivel muncipal (scuaruri, gradini si parcuri specializate, zone de protectie de categorii diferite, etc.) Lipsa cantitativa si calitativa a spatiilor publice si a spatiilor verzi amenajate, la nivelul unei capitale ce aspira a fi europeana.
(Parcul Cismigiu, Carol, Ioanid, Gradina Botanica, Gradian Palatului Cotroceni). Existenta unor areale de aparare (forturi) la contactul cu intravilanul, precum si disponibilitati de terenuri in intravilan, cu functiunea speciala, neutilizate in prezent. Existenta unor tesuturi morfo-tipologice si structurale, germene de peisaj cultural s-au pastrat ca amprenta generatoare de dezvoltare urbana
Prin diminuarea cu cca 50% de la 3471 ha/1990, la 1708 ha/2008 respectiv de la 16,79 m /loc in 1989, la 9,38 m /loc in 2002, din care doar 18% sunt publice, respectiv 1,68 /loc. Norma minima stabilit de ctre Organizaia 2 2 Mondial a Sntii este de 9 m /loc si cea stabilita de UE este de 24-26 m /loc.
253
Stare de degradare sau de suprautilizare a spatiilor verzi existente si distributie/ accesibilitate inegala pe teritoriul capitalei. Inexistenta unor tipologii peisagistice variate (loisir, sport, agrement specializat, distractie, cercetare horticola mixata cu alte functiuni, etc.). Lipsa de atractivitate si reprezentativitate a spatiilor verzi pentru toate categoriile de varsta a utilizatorilor, precum si pentru turisti. Lipsa unui sistem de pietonale si spatii publice urbane, de diferite tipologii la nivelul intravilanului Municipiului Bucuresti cu posibilitatea de extindere in zona metropolitana.
Subsisteme ce interactioneaza cu dezvoltarea de comunicatie, ape uzate si canalizare). Peisajului
peisajului antropic (ape subterane si de suprafata, retele si cai
PUNCTE SLABE
capitalei (unde suprafata de spatii verzi este de cca 60 mp/unitate structurala de locuit - cartier) si cartierele periferice (unde suprafata de spatii verzi este de cca 300-400 mp/cartier). Prezenta unor noi ansambluri urbane de calitate scazuta d.p.d.v. arhitectural-urbanistic, (suprautilizat mineral, fara spatii publice) si utilizarea terenului in intravilan. existenta unor modele rurale in
PUNCTE SLABE
I T N E M U C O D
natural (ape, lacuri, panza freatica, sol, vegetatie, d.p.d.v. fizico-chimic, saprobiologic).
Lipsa punerii in valoare a cornisei Dambovitei, Pericolul de infestare a elementelor de peisaj
precum si a zonelor cu deschidere la apa (malurile lacurilor).
F N
contaminata centrul
A M R O
constructii inalte, umbrire, premise pentru criminalitate, etc.). Existenta unor peisaje necontrolate specifice
infrastructurilor (cailor de comunicatie / intrari si accese in oras, peisaje aferente retelelor tehnico-edilitare, etc.). Prezenta unui fond construit de tip rural in
E R
Peisajul
antropic (prin
Natural
U P
afecteaza
IC L B
caracteristicile amplasarea de
suprasolicitare,
periferia capitalei, fara a asigura o viata urbana de calitate. Lipsa punerii in valoare a cornisei si a zonei frontului la apa al Raului Dambovita.
PEISAJ CULTURAL
Fragilitatea peisajelor valoroase degradate sau in curs de degradare Prezenta unor noi ansambluri urbane de calitate scazuta d.p.d.v. arhitectural-urbanistic, fara preocuparea pentru integrare in peisaj. Inexistenta unor sisteme si trasee turistice la nivel local, metropolitan si zonal care sa integreze potentialul existent. Pierderea traditiilor vechi ca pericol asociat Peisajului Cultural. Prezenta retelelor si a cailor de comunicatie majore (autostrazi) in proximitatea zonelor protejate. Disfunctii Lipsa unor privind controlul care deficitar s al accesibilitatii n Zonele Protejate . organisme gestioneze anumite peisaje culturale protejate.
Prelevarea de suveniruri din flora, fauna.
Lipsa de atractivitate a peisajului construit si Discrepanta raportului peisaj natural/Peisaj
lipsa spatiilor publice aferente acestora Antropic, respectiv
vegetal/mineral
intre
254
Lipsa staiei de epurare a apelor uzate n municipiul

Bucureti.
Sursele
staionare
Sursa
alternativ
de
alimentare subterane)
cu este
ap
nemodernizate. - amplasate n uniti de mentenana aparinnd
Bucuretiului
(fronturile
slab
RATB i n secia de vopsitorie a mini-platformei industriale URAC Grozovici,
exploatat i risc s se deterioreze. Lipsa surselor alternative de alimentare cu ap potabil pentru spitale, institute de decizie local i regional, licee, obiective cu rol decisiv n cazul unor calamiti naturale
sau sociale, pentru tratarea i adpostirea sinistrailor i/sau a victimelor.
Subdimensionarea instalaiilor de preepurare a apelor uzate deversate la canalizare de ctre abonaii industriali.
PUNCTE SLABE
PUNCTE SLABE
I T N E M U C O D
Depairea nivelului zgomotului de majoritatea zonelor rezideniale
traversate
comunicaie rutiere sau feroviare importante , obiective industriale i prestri servicii.
F N
fond n
de ci de
A M R O
circulaia mijloacelor de transport aparinnd RATB
determin un impact semnificativ, printre cauzele fenomenului fiind cile de rulare uzate sau exploatarea unei ci de rulare a crei soluie constructiv nu corespunde caracteristicilor urbanistice ale zonei (ex.: strzi nguste, cu fronturi de cldiri amplasate n imediata apropiere a carosabilului).
E R
Absena
Nivelul de zgomot i de vibraii generate de
U P
IC L B
(centrale termice)
Lipsa panourilor fonoabsorbante de pe lnga Absena unui sistem de reinventariere i de Nevalorificarea Grdinii Botanice (n suprafaa total
marii generatori de zgomot. marcare a arborilor.

de 17,5 ha) la valoarea real.
Existena unor zone rezideniale cu cldiri care au fonic necorespunztoare se desfoar normativelor toate n
perdelelor
verzi
de
protecie
izolaie
proximitatea zonelor rezideniale. Fondul natural existent favorizeaz existena pulberilor n suspensie i sedimentabile (rocile
vigoare.
Traficul
greu
zonele
capitalei, marea majoritate a autovehiculelor nefiind nca conforme cu Insuficienta dotare a parcului auto aflat n
sedimentare, regimul eolian etc.). Depairea pragurilor CMA la poluani specifici provenii din trafic i din surse de combustie. Emisiile surselor mobile sunt principalele surse de poluare a aerului. (din transportul rutier, n principal de mainile
private, autovehiculele de mare tonaj i transport public, n special autobuze i taxiuri)
standardele impuse de Uniunea European, genernd disconfort fonic.
exploatarea RATB cu vehicule dotate cu motoare care s Preponderena vehiculelor nvechite n parcul auto Concentraiile poluanilor provenii din trafic se menin la un nivel ridicat ca urmare a creterii numrului de
maini n condiiile preponderenei parcului auto nvechit.
corespund standardelor EURO.
aflat n administrarea RATB.
Marea genereaz, zgomot.
majoritate prin
organizrilor
de
antier praf i
activitatea
desfurat,
255
Lipsa elaborrii i implementatrii de strategii proprii unitilor industriale care s includ i costul investiiilor
n domeniul proteciei mediului, prin adoptarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT-uri).,
Managementul defectuos al deeurilor rezultate din construcii i demolri. spitaliceti Managementul incorect al deeurilor periculoase
Existena unor zone care se constituie n puncte de depozitare necontrolat a deeurilor de ctre populaie i ageni economici. Lipsa/numrul insuficient de recipieni i de couri de gunoi stradal, att n locurile aglomerate ct i la periferia capitalei. Curenia stradal este ntreinut arterele principale cu ajutorul unor utilaje specifice
PUNCTE SLABE
moderne de transport (gunoiere, autocompactoare), deeurile municipale nu sunt supuse nici unui proces de tratare prealabil eliminrii finale prin depozitare (de Degradarea solului i a pnzei de ap freatic n zona depozitrilor necontrolate de deeuri.
ex. balotare n vederea reducerii volumului, tratare mecano - biologic).
PUNCTE SLABE
I T N E M U C O D
Cu excepia compactrii realizate
(automturtori colectoare, aspiratoare i mturi pentru carosabil). Cea mai mare parte a deeurilor stradale este colectat manual, cu mijloace rudimentare.
Deeurile municipale nu sunt colectate selectiv n
F N
doar pe n utilaje
A M R O
deeurilor periculoase.
periculoase (baterii i acumulatori uzai mici, becuri cu vapori de

mercur, etc.).
E R
la
Tratarea/eliminarea
Lipsa agenilor valorificatori pentru deeurile
U P
IC L B
a reciclrii i
necorespunztoare
Distane mari de transport ale deeurilor pn la Campanii reduse de informare a publicului cu beneficiile recuperrii,
depozitarea final.
privire
valorificrii anumitor tipuri de deeuri. Diminuarea suprafeei de spaii verzi cu circa 50 % n perioada 1990-2004 i scderea suprafeei de spaiu verde care revine unui cetaean al capitalei la sub 10 m 2 pe cap de locuitor, astfel nct n anul 2004 suprafaa total a spaiilor verzi era de 1.708 ha fa de 3.471 ha n anul 1999. Diminuarea suprafeelor bazelor de producie a materialului dendrologic.
vederea valorificrii materialelor reciclabile (hrtie, carton, sticl, metale, materiale plastice) dect ntr-o foarte mic masur.
Colectarea selectiv la surs a deeurilor este
introdus n Bucureti doar ca proiect pilot. n urma
colectrii selective prin astfel de proiecte doar o cantitate redus de materiale reciclabile total generate sunt valorificate, restul eliminndu-se prin depozitare definitiv.
256
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
SWOT
257
Obiectivul de a realiza coeziunea teritoriala a Uniunii Europene care presupune adecvarea resurselor teritoriului
(naturale si antropice) la necesitatile dezvoltarii socio-economice n conditiile pastrarii diversitatii naturale si culturale a regiunilor.
La nivelul Uniunii Europene se pot constata
valori importante ale polurii aerului din orae, n

Craiova, ca orae importante ale rii, nu fac excepie,
special din cauza traficului urban.; Timioara i Braov i
Planul de Gestionare a Deeurilor n Regiunea 8 Bucreti-Ilfov-anul 2007, a antrenat la extinderea serviciilor de

salubrizare, a operatorilor care presteaz un astfel de serviciu n Bucureti, n localitile judeului Ilfov. (Ca urmare, un numr de 28 depozite de deeuri neecologice existente (listate n Planul Regional de Gestionare a Deeurilor n Regiunea 8 Bucureti-Ilfov) s-au nchis i ecologizat la sfritul anului 2009).
OPORTUNITI
AMENINRI
I T N E M U C O D
Deeurile colectate (dup o
Rudeni-Iridex
sortare)
depozitate la depozitele conforme Vidra-Ecosud, Glina-Ecorec,
F N
sunt
din
A M R O
orase ale EU-27 sunt expusi pe termen lung la niveluri medii ale zgomotului din trafic ce depasesc 55 dB Lden, , valori care prezinta fluctuatii importante intre orase dar si in Poluarea luminoasa este in continua cretere, O distribuie inegal att a resurselor de ap
E R
Peste 56 milioane de locuitori din cele mai mari
U P
IC L B
cadrul aceluiasi oras. cauzat de dezvoltarea urban a Europei
potabil ct i a nivelului precipitaiilor ce pune n special probleme de
inundaii, susinute i de impermeabilizarea solului prin urbanizare, care duc mai departe la poluarea solului i a resurselor de ap potabil.
Schimbrile climatice pun n pericol calitatea vieii, respectiv sntatea i biodiversitatea zonelor urbane, calitatea
spaiilor verzi, n special prin modificri ale temperaturii i precipitaii.
Implementarea Planului Local de Aciune pentru
Mediu
Aglomerarea urbana a Bucurestiului, extinderea

continua a ariilor de interes economic, a constructiilor de locuinte in detrimentul zonelor naturale, duce la o continua inrautatire a situatiei habitatelor naturale.
Implementarea Planului Operaional Sectorial care
cuprinde : Extinderea i modernizarea sistemelor de ap i ap uzat i
(finanat din FC); dezvoltarea sistemelor de management integrat al deeurilor reabilitarea siturilor contaminate (finanat
Campanii
reduse
de
contientizare
problemelor de mediu, prin mijloace media. lipsa vointei si a priceperii de a implementa politici si strategii. Sectorul industrial (de stat i privat) manifest nc o La disponibilitate nivel local, financiar autoritile redus nu pentru de investiii de mediu. dispun suficiente resurse pentru a finana / susine proiecte care s vizeze mbunatirea calitii mediului.
FEDR);modernizarea sistemelor de nclzire urban n localitile cele mai
afectate de poluare (finanat din FC); Implementarea sistemelor de management pentru protecia naturii (finanat din FEDR); mbuntirea infrastructurii de prevenire a riscurilor naturale n zonele cele mai expuse la risc (finanat din FC).
Elaborarea hrii de zgomot a Bucuretiului Elaborarea studiului privind vulnerabilitatea
urban a Bucuretiului
258
Neidentificarea de ctre toate primriile de sector a tuturor tipurilor de proiecte de mediu care necesit fonduri de finanare. Implicarea redus a cetenilor n problemele de mediu
ale capitalei.
Extinderea insulei de cldur n municipiul Bucureti

datorit diminurii suprafeelor verzi.
Lipsa unui sistem integrat de gestionare a
deeurilor care sa fie eficient din punct de vedere economic i care s
Corelarea insuficient a datelor privind starea de

sntate a populaiei i a celor privind poluarea mediului n municipiul Bucureti.
Absena studiilor de fluidizare a traficului n spaiu i timp pentru arterele urbane i starea necorespunzatoare a arterelor rutiere.
AMENINRI
AMENINRI
I T N E M U C O D
dezagreabile locuitorilor din zonele
poluare asociat condiiilor meteorologice nefavorabile. Bucureti.
Absena sistemelor de management de trafic care Lipsa unui sistem eficient de economisire a apei
s regleze fluxurile de trafic i s prioritizeze transportul public.
pentru uz industrial sau casnic, n scopul reducerii costului acesteia.
Modificarea bilanului apelor uzate evacuate n
F N
n
A M R O
asigure protecia sntii populaiei i a mediului.
reducerea cantitii de deeuri generate n municipiul
Bucureti, diminund n acest fel cantitatea de deeuri eliminat la depozitele de deeuri.
E R
Absena
unei
U P
IC L B
integraliste privind
strategii
Creterea suprafeelor ocupate de instalaii,
suprafee construite, terenuri private etc. n spaiul

parcurilor/zonelor verzi din municipiul Bucureti.
Creterea numrului de arbori cu perioada de vegetaie depit sau care nu s-au adaptat la climatul specific
urban.
reeaua de canalizare fat de cel care a stat la baza calculului de dimensionare a actualei reele de canalizare.
Degradarea vegetaiei majore prin creterea suprafeelor Construirea unor sisteme de drenuri care nu sunt
construite i diminuarea spaiilor verzi n municipiul Bucureti.
Diminuarea spaiilor de cuibrit i a rezervei de hran pentru speciile de psri, ca urmare a "cosmetizrii"
parcurilor.
administrate de nici un operator i care produc efecte respective
reducerea dispersiei radiatiei terestre din zona urbana, datorita mentinerii aerului mai cald in apropierea solului, ca
urmare a efectului de sera, generat de poluarea aerului cu pulberi, gaze etc;
gropile istorice ale Bucuretiului (Cutarida, Ouatu i Cocioc). Absena unui sistem de prognoz, alertare i
monitorizare la scar local n condiiile creterii nivelului de Absena unui sistem de mediatizare a efectelor
pierderi de caldura de la cladiri, surse termice si

incalzirea urbana;
polurii asupra strii de sntate a populaiei i a calitii mediului

precum i a principalelor surse de poluare a aerului din municipiul
diminuarea curentilor de aer datorita sicanelor create

de cladiri, fapt care conduce la diminuarea evapotranspiratiei, cu efecte asupra pierderilor de caldura.
259
In prezent Bucurestiul este inconjurat de paduri tip
Reea de lacuri naturale (limane fluviatile) i
parc,: Branesti, Andronache, Baneasa, Snagov, Comana s.a. Parcurile si gradinile se afla cu precadere in partea de nord, in jurul salbei de lacuri de pe valea Colentinei Mogosoaia, Herastrau, Floreasca, Tei, Plumbuita sau de pe cursul raului Dambovita: Cismigiu, Carol (Libertatii), Tineretului, Crangasi, Morii,
antropice (iazuri). Un interes deosebit l prezint raul Colentina,
unde sunt amenajate lacurile: Mogooaia (92 ha), Chitila (75 ha), Struleti (39 ha), Grivia (80 ha), Bneasa (40 ha), Herstru (77 ha), Floreasca (70 ha), Tei (80 ha), Plumbuita (55 ha), Fundeni (123 ha), Pantelimon II (313 ha), Cernica (341 ha).
Suprafete plantate publice (paduri, perdele de protectie,

plantatii de aliniament, parcuri, gradini, scuaruri; aceste suprafete reprezinta 688 ha (3,44 m2/loc) din care Cimigiu, Herstru, Tineretului, Carol, Circulului, Grdina Botanic parcuri cu tradiie i stil
Suprafete plantate semipublice (incinte private cu
10 ha din luciul de apa al lacului Snagov au fost

Pe raza Municipiului Bucureti exist o staie de sortare a
declarate zona cu regim special de protectie.
fluxului de deeuri colectate selectiv care aparine S.C.

URBAN RMNICU VLCEA S.A., care are o capacitate de 15000 t/an, cu dou linii de sortare, cea de-a doua fiind n curs de instalare. De asemenea este n funciune i o staie de balotare, linia tehnic avnd 4 prese, pentru balotarea deeurilor reciclabile de plastic, carton i aluminiu, cu o capacitate de 15000 t/an
PUNCTE TARI
PUNCTE TARI
I T N E M U C O D
suprafata de 100 ha din padurile declarati monumente ale naturii; ocrotiti;
folosinta urbana, dar cu acces public, continnd plantatii semnificative: stranduri, baze si parcuri sportive, diferite alte functiuni cu acces public, spitale etc.). Aceste suprafete reprezinta aproximativ 450 ha (2,25 m2/loc). categoriile, suprafetele plantate din zonele pentru cladiri si amenajari). Aceste suprafete reprezinta 5132 ha (25 m2/loc):
Suprafetele plantate private (terenurile agricole de toate
F N
din zona
A M R O
totalizeaza 1350 ha, ceea ce reprezinta 6,0 % din teritoriul administrativ. Suprafata aferenta unui locuitor este de Stranduri amenajate cu bazine de inot; acestea sunt:
6,75 m2.
E R
Terenurile
U P
acoperite
IC L B
de ape
permanent
Strandul Tineretului (sector 1), Strandul Titan (sector 3), Strandul Berceni si Strandul copiilor (sector 4), Strandul Drumul Taberei si Dambovita (sector 6).
Snagovului este declarata rezervatie naturala (dar se afla

pe teritoriul judetului Ilfov) pe teritoriul municipiului Bucuresti si al judetului Ilfov sunt
inventariati si se afla sub supraveghere 170 de arbori ocrotiti, in Bucuresti sunt inventariati un numar de 97 de arbori
260
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
SWOT
261
ARDI
proiect
de
cercetare
integrat
rurile Arge, Dmbovia i Ialomia, se ncadreaz n clasele de calitate III (moderat) i a IV (slab)
problemelor de hidrologie, de calitate a apelor i de funcionare a ecosistemelor acvatice. mbunttirea calittii apei subterane prin
evacuarea direct a apelor uzate i de activitile economice din
ecologizarea gropii de gunoi de la Glina si construirea unor depozite de deseuri ecologice. Existenta fondurilor europene destinate gestiunii
OPORTUNITI
AMENINRI
I T N E M U C O D
metropolitane.
eficiente
apelor,
accesibile
pentru
F N
sisteme
A M R O
amonte de Bucureti (Cmpulung Muscel, Piteti). Cerinta de apa crescuta pentru orasele noi din
judetul Ilfov.
E R
Poluarea apelor este determinat n mare msur de
U P
IC L B
albia rului Arge a fost intens exploatat pentru
extragerea agregatelor minerale pentru construcii, producnd perturbri ale regimului hidrologic.
Necesitatea dezvoltrii unui sistem de canalizare divizat ncepnd cu noile cartiere i cu aglomerrile urbane satelite orasului Bucuresti.
262
Existenta statiei de epurare Bucuresti- Glina Sistemul de derivaii este realizat pentru
Poluarea istoric cu nitrai provenit din activitile agricole

n localitile din jurul Bucuretiului: 1 Decembrie, Chitila, Ciorogrla, Drti, Dobroeti, Jilava, Mgurele sau din depozitarea hidrocarburilor de la Struleti sau staiilor de benzin de la Cotroceni i Mihai Vod
suplimentarea debitelor la St. Tratare Arcuda, pe rul Colentina

pentru industrie i irigaii n jud. Ilfov i tranziteaz debite din rurile Arge i Ialomia prin derivaiile Bilciureti-Ghimpai, Valea Voievozi i CocaniDrza.
n schema de amenajare a rului Colentina a fost creat o salb de lacuri, pe teritoriul SGA IlfovBucureti gsindu-se 15 lacuri de acumulare cu un volum total de cca
41,7 mil.mc., din care cel mai important este lacul de acumulare Buftea
PUNCTE TARI
Zone de agrement amenajate pe malul lacurilor din
PUNCTE SLABE
I T N E M U C O D
Dmbovia i Rou + Crivina pe Arge. locuitori beneficiaz de serviciile Apa Nova. Snagov i Baloteti) salba rului Colentina. Vlsiei, Corbeanca, Peri i Ciolpani sunt realizate parial.
Populatia municipiului Bucureti este alimentat cu
ap n sistem centralizat prin cele trei staii de tratare: Arcuda pe Procent mare de deservire. 81% (1.683.265 de locuitori) din
F N
A M R O
Dmbovia dup descrcarea apelor uzate neepurate ale oraului Bucureti i pe rul Dmbovnia dup descrcarea apelor uzate
industriale ale complexului petrochimic Arpechim de la Piteti.
E R
Poluare semnificativ din surse industriale: pe rul
U P
IC L B
Reteaua de canalizare n sistem unitar a orasului Pierderi n sistemul de alimentare cu ap; n jurul valorii Sectoarele de curs puternic solicitate de folosinele de
Sectorul Ogrezeni-Budeti cu marea captare de la Crivina
de 30% 35%.
ap sunt:
pentru alimentarea capitalei i derivaia spre Sabar pentru sistemul de irigaii Jilava-Vidra-Frumuani; Rul Bucureti (Brezoaiele-Crivina). Dmbovia cu captarea pentru
Oraele limitrofe au un grad ridicat de satisfacere n
instalaiile
proprii
de
alimentare
cu
ap
alimentarea cu ap prin reele de distribuie a apei potabile (Buftea,

Bragadiru, Chitila, Mgurele, Pantelimon, Popeti-Leordeni,Voluntari,
necorespunzatoare n anul 2009, 40,14% din instalaiile proprii de

alimentare cu ap (microcentrale) au fost necorespunztoare din punct de vedere organoleptic/fizico-chimic/microbiologic
88,73% din sursele individuale de ap din judetul Ilfov si Bucuresti sunt improprii Nici una din zonele de agrement amenajate pe malul raului Colentina nu este autorizat ca ,,trand" cu funciunea de mbiere 12 surse de poluare cu evacuare n colectorul casetat al Municipiului Bucureti (2009).
Localitii cu reele de canalizare realizate parial: n
bazinul hidrografic Arge, (Buftea, Chitila, Mogooaia, Otopeni, Voluntari, Afumai, Pantelimon, Popeti-Leordeni, Bragadiru, Brneti, Mgurele, Jilava, Cornetu, 1 Decembrie, Chiajna; n bazinul hidrografic Arge Ialomia dispun de reele de canalizare localitile: Baloteti, Snagov, iar n Moara
263
ageni economici care evacueaz apele uzate i pluviale, n ape de suprafa prin intermediul canalelor de desecare - 7 ageni economici de pe teritoriul Judeului Ilfov sunt
monitorizati de SGA Ilfov-Bucureti .
n Judeul Ilfov numai o parte din localiti dispun de sisteme centralizate de canalizare; localitile din jud. Ilfov
ce evacueaz apele uzate n apele de suprafa: Bragadiru, Cornetu, 1 Decembrie, Otopeni, Snagov
n prezent, toate apele uzate din Bucureti sunt
PUNCTE SLABE
I T N E M U C O D
municipiului Bucureti prezint un grad ridicat de poluare.
evacuate fr o epurare prealabil direct n rul
Dmbovia, n aval de Capital, n dreptul comunei Glina (statia de epurare nu este functionala).
7 localiti din judeul Ilfov unde exist surse de
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
nitrai din activiti agricole: 1 Decembrie, Chitila, Ciorogrla,

Drti, Dobroieti, Jilava, Mgurele apele de suprafata din zona
264
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
5.5
Managementul oraului
265
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
266
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
Managementul oraului Guvernare local i finane publice
267
Strategia EUROPA 2020 i propune s transforme Uniunea European ntr-o economie inteligent, durabil i incluziv care s ofere oportuniti de angajare, productivitate i coeziune social la niveluri nalte, fixnd trei prioriti de ntrire reciproc: o cretere inteligent, care s dezvolte o economie bazat
pe cunotine i inovaie; o cretere durabil, care s promoveze o economie
I T N E M U C O D
F N
A M R O
Buna
mai verde, mai competitiv i care s gestioneze resursele ntr-un mod mai nalt de angajare, care s asigure coeziunea teritorial i social. guvernare, bazat pe principiile transparenei, participrii,
eficient; i o cretere incluziv care s stimuleze o economie cu un potenial
E R
U P
IC L B
responsabilitii, eficienei, subsidiaritii i coerenei, este necesar pentru mai eficiente i efective a resurselor publice i pentru creterea participrii
asigurarea implementrii cu succes a strategiei EUROPA 2020, a unei alocri
directe a cetenilor, dar i a implicrii, angajrii i responsabilizrii acestora. Buna guvernare a dobndit, n contextul crizei financiare prezente, o importan mult mai mare, fapt care este n mod particular important pentru obinerea unei optimizri a eforturilor i resurselor prin ntrirea cooperrii i sinergiei, i a abordrii integrate a dezvoltrii urbane.
n contextul evoluiei cadrului legislativ actual din Romnia, n care un rol extrem de semnificativ revine Legii administraiei publice locale nr. 215/2001, republicat, unitile administrativ teritoriale au cunoscut o continu dezvoltare, demonstrnd c principiile autonomiei locale i descentralizrii se preteaz perfect realitii administraiei publice locale din Romnia. Tendina de dezvoltare a fost sprijinit i prin reglementarea posibilitii i dreptului acestora de a-i uni eforturile pentru a funciona mai eficient i pentru a rspunde mai bine i mai rapid nevoilor i cerinelor cetenilor. n acest context, municipiul Bucureti i unitile administrativ teritoriale din imediata apropiere a acestuia sau dezvoltat ntr-un ritm alert, determinnd tot mai mult necesitatea abordrii lor mai degrab ca un ntreg dect ca entiti de sine-stttoare.
268
Analiza de fa pornete de la contextul internaional i al cooperrii teritoriale n Europa i se concretizeaz n analiza funcional a managementului organizaional i financiar al municipiului Bucureti n relaie cu teritoriului su de susinere i influen. Obiectivul studiului este acela de a analiza modul n care se realizeaz managementul municipiului Bucureti, care sunt autoritile implicate n gestionarea serviciilor publice, care sunt relaiile municipalitii cu primriile de sector, cu agenia de dezvoltare regional, cu cetenii, cu mediul privat i care sunt principalele aspecte cheie care caracterizeaz Municipiul Bucureti din punct de vedere al modului n care este gestionat oraul. Totodat, lucrarea i
Reform and Sustainable Partnership Program, finanat de Guvernul Statelor Unite ale Americii prin Agenia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaional.
Structura studiului
I T N E M U C O D
de dezvoltare. instituiile publice.
propune i realizarea unei scenariu realist de prognoz bugetar n baza cruia s se poat evalua sumele anuale posibil de alocat de la bugetul municipal
pentru finanarea proiectelor de investiii n vederea implementrii strategiei
F N
A M R O
capitol.

Studiul este structurat n patru prti, respectiv:
Partea I Introducere, prezentnd elementele privind contextul studiului,
obiectivele studiului, metodologia utilizat de consultant i structura fiecrui Partea II care cuprinde Studiile privind guvernarea local i finanele
E R
U P
IC L B
publice, dup cum urmeaz: Capitolul 1- Contextul european i naional/regional al
dezvoltrii municipiului Bucureti, capitol n care se prezint pe scurt legislaia existent n domeniu, care sunt tendinele privind buna guvernare la nivel european, naional, care sunt programele de finanare care susin creterea capacitii administrative, prezentarea de modele de cooperare teritorial la nivel european; Capitolul 2- Structura instituional i procesele de
Metodologia utilizat pentru analiza elementelor de guvernare local se
bazeaz pe o abordare sintetic a problematicii dezvoltrii capacitii administraiei publice la nivel internaional i naional, cuprinznd scanarea
guvernare local din Municipiul Bucureti. Acest capitol prezint care sunt instituiile care gestioneaz managementul oraului, care sunt relaiile dintre acestea, cum este organizat Primria Municipiului Bucureti, care este situaia personalului din aparatul de specialitate al Primarului General, care este politica de personal, etc.;
cadrului legal naional i a actelor administrative ale Consiliului General al (documente strategice, programe i proiecte, regulamente de organizare i funcionare, pres, manuale de proceduri), ntlniri de lucru, ateliere organizate
Municipiului Bucureti, culegerea de date i informaii din surse scrise
n cadrul proiectului cu reprezentani din mediul universitar, de afaceri i din
Capitolul 3 - Administrare i Dezvoltare n acest capitol este
analizat situaia serviciile publice descentralizate i deconcentrate, care este Metodologia utilizat pentru analiza situaiei finanelor locale este conform celei structurate n lucrarea Capital Investment Planning and Budgeting Toolkit, 2004, realizat de un colectiv de specialiti romni sub coordonarea profesorului George M. Guess, n cadrul programului Governance statutul lor, care sunt relaiile dintre ele i primrie, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureti, care sunt proiectele de dezvoltare existente la nivelul municipalitii;
Capitolul 4 - Cooperarea teritorial la nivelul regiunii
Bucureti - Ilfov. Acest capitol descrie relaia dintre Agenia de Dezvoltare
269
Regional i Municipalitate, care sunt proiectele de colaborare, care sunt iniiativele n domeniul cooperrii teritoriale;
Diferitele nivele ale administraiei din Romnia nu i-au stabilit forme de
cooperare i coordonare eficient pentru reglementarea i promovarea
Capitolul 5 - Comunicare. n acest capitol se descrie politica de
dezvoltrii economice locale n municipiul Bucureti. Politicile urbane nu au fost adoptate ntr-o abordare integrat, care s permite recunoaterea legturile existente ntre politicile educaionale, de locuire, transport, sociale, de sntate
comunicare extern a primriei, cum sunt gestionate relaiile cu societatea civil, care sunt instrumentele de comunicare folosite;
Capitol 6 Concluzii.
Studiul privind finanele publice este structurat n patru capitole i realizeaz analiza i prognoza financiar n vederea implementrii strategiei de dezvoltare urban integrat i a proiectelor propuse n cadrul acesteia. n acest scop s-a realizat o prognoz bugetar, fundamentat pe evoluia previzibil a unui set de indicatori macroeconomci i de politici locale bugetare i fiscale. Partea III- Analiza SWOT. Partea IV- Glosar de termeni i bibliografie.
I T N E M U C O D
CONCLUZII
F N
A M R O
i colaborare
i guvernare. Politicile urbane sunt intervenii pe termen lung, nu pe termen scurt. Suportul pentru implementarea politicilor urbane nu a fost prezent n ultimii 20 de ani n Bucureti, fapt ce a determinat ca efectele lor s nu fie vizibile. A rspunde problemelor urbane este un maraton, nu un sprint. Nu
E R
U P
IC L B
existe soluii rapide care s rezolve problemele. n Bucureti au fost adoptate strategii i politici pe termen scurt (4 ani), fapt ce a condus la o incoeren i inconsisten a procesului de planificare startegic. Colaborarea economic i instituional ntre mediul urban i regiunile n care se ncadreaz ar trebui
incurajat. Interesele oraului i ale regiunii sunt interconectate. n realitate, instituiile din Bucureti i regiunea Ilfov nu recunosc acest lucru, astfel c au aprut de-a lungul timpului nenumrate conflicte. Din contr, relaiile dintre instituiile responsabile ar trebui incurajate i construite pe baze de parteneriat
Planificarea strategic
La nivelul Primriei Municipiului Bucureti nu exist o coeren a Utilizarea bunelor practici naionale i internaionale La nivel naional i internaional exist exemple de bune practici adoptate de unele orae, practici care pot ajuta n rezolvarea unor probleme comune. Nu este nevoie s reinventm roata. Municipiul Bucureti este nfrit cu multe orae din Europa i din alte continente. Experiena acestor orae n dezvoltarea urban pot fi studii de caz utile pentru o mai bun guvernare. n prezent acestea nu sunt suficient utilizate.
documentelor strategice elaborate. De-a lungul timpului au fost iniiate proiecte
de strategii de dezvoltare, dar multe au rmas la stadiul de proiect sau nu au
fost implementate i monitorizate corespunztor. De asemenea, sprijinul politic lipsit de continuitate. Documentele strategice elaborate au fost pe termen
pentru implementarea proiectelor i programelor existente a fost insuficient i mediu, nu a existat i nc nu exist o viziune de dezvoltare a Municipiului
Bucureti pe termen lung, fapt ce conduce la un management ineficient al oraului i la o dezvoltare haotic.
Politici de resurse umane.
Coordonare i cooperare eficient pe "vertical" i
Este nevoie de a investi n oamenii care conduc i gestioneaz oraul, fie c vorbim despre aleii locali sau despre funcionarii publici. Acetia au nevoie
"orizontal".
270
de a-i mbunti cunotinele i abilitile pentru a performa mai bine la locul de munc. n adminsitraia local din Bucureti a existat de-a lungul ultimilor ani o fluctuaie a personalului, n special a personalului de conducere, fapt generat de schimbrile politice i nu n ultimul rnd de reducerile salariale aplicate n anul 2010 personalului din administraie.
La nivelul primriei municipiului Bucureti sunt semnalate urmtoarele deficiene:
inexistena unei practici riguroase de consultare public;
lipsa de know-how n materie de organizare a consultrilor publice. lipsa unor instrumente de informare i consultare eficiente
Structur de management i coordonare la nivelul
capitalei La nivelul municipiului Bucureti nu exist un departament specializat
pentru proiectele de dezvoltare urban cu tolul acestuia de a coordona
I T N E M U C O D
i implicare din partea cetenilor municipiului Bucureti.
iniiativele n domeniu la nivelul intregului ora. Fiecare primrie de sector are un serviciu specializat de planificare, proiecte, dar ntre ele nu exist o corelare
i interconxiune. n cazul Bucuretiului este nevoie de sprijin al guvernului
pentru a putea rezolva problemele cu care se confrunt, acesta are rolul de a
F N
A M R O
Acces limitat la informaiile publice, site-ul primriei este neatractiv i
foarte complex, cu informaii nestructurate. Site-ul nu este tradus n nicio limb
de circulaie internaional
Din punct de vedere al proiectelor informatice care s vin n sprijinul
E R
U P
IC L B
accesului rapid al ceteanului la informaiile publice, Primria Municipiului
Bucureti nu dispune de sisteme informatice moderne i eficient, comparatic cu
alte orae din Romnia, vezi Timioara i Braov.
Finane publice
stabili strategic direciile de dezvoltare. Pentru succesul politicilor locale este
Analiza cheltuielilor bugetului municipal pune n eviden o flexibilitate relativ ridicat a acestora, situaie care ajut municipalitatea s fie mai stabil i credibil financiar. Astfel, cheltuielile de personal, chiar n condiiile implementrii unei politici naionale de creteri salariale, ct i exerciiul prognozat al datoriei publice dein o pondere relativ sczut n cadrul cheltuielilor operaionale.
nevoie de suportul tuturor actorilor locali i mai ales este nevoie de participare
Utilizarea eficient a fondurilor nerambursabile.
Municipiul Bucureti este unul dintre oraele din Romnia care au atras n privina cheltuielilor operaionale, remarcm c n situaia implementrii cu consecven a setului recomandat de politici bugetare, dei dinamica lor nregistreaz o cretere accelerat n perioada 2012 2015, ponderea acestora n totalul cheltuielilor se menine la nivele rezonabile, cuprinse ntre 68,7% i 71,9%. Ca urmare, exist o capacitate semnificativ de generare a unor
cele mai puine fonduri nerambursabile. Acest lucru este datorat lipsei de
pregtire a personalului n atragerea i gestionarea unor astfel de proiecte, dar
i datorit lipsei de strategii de dezvoltare.
Transparen i participare civic
excedente operaionale nete, surs important n finanarea investiiilor.
ntruct factorul decident este, n primul rnd, un factor politic, numit sau ales, ncrederea ceteanului n mecanismele democraiei participative romneti este ntr-o continu scdere. Acest lucru se resimte i la nivelul municipiului Bucureti. Analiza capacitii de investire, n baza scenariului de prognoz bugetar, pune n eviden posibilitatea realizrii unei ponderi ridicate a cheltuielilor cu investiiile n totalul cheltuielilor ( nivele cuprinse ntre 23,3% i 26,5%), situaie
271
care poate fi considerat favorabil. Astfel pot fi susinute de la bugetul local programe consistente de investiii publice, fapt ce implementrii cu succes a strategiei de dezvoltare local. creeaz premisa
pacte teritoriale, care pot contribui la eliminarea decalajelor i vor conferi noii strategii o dimensiune teritorial i o responsabilitate teritorial.
La nivelul Primriei Municipiului Bucureti nu exist o coeren a
DIRECTII DE ACTIUNE:
documentelor strategice elaborate. De-a lungul timpului au fost iniiate proiecte
Creterea capacitii administrative i ntrirea poziiei
capitalei la nivel regional Planificarea teritorial i formularea, implementarea i monitorizare
I T N E M U C O D
metropolitane, finane publice/taxe i impozite, factorii implicai i interesai.
unor politici i documente strategice reprezint instrumente eseniale n
procesul de dezvoltare a Municipiului Bucureti i a teritoriului su de
susinere i influen. Intr-un cadru mai complex de cooperare teritoriale integrat privind componente precum amenajarea teritoriului, servicii asigurarea
ntre uniti administrative autonome se impune o abordare legislativ
F N
A M R O
de strategii de dezvoltare, dar multe au rmas la stadiul de proiect sau nu au
fost implementate i monitorizate corespunztor. De asemenea, sprijinul politic pentru implementarea proiectelor i programelor existente a fost insuficient i lipsit de continuitate. Politicile urbane nu au fost adoptate ntr-o abordare integrat, care s permite recunoaterea legturile existente ntre politicile
E R
U P
IC L B
educaionale, de locuire, transport, sociale, de sntate i de mediu. Suportul
pentru implementarea politicilor urbane nu a fost prezent n ultimii 20 de ani n
Bucureti, fapt ce a determinat ca efectele lor s nu fie vizibile.
Pentru accesarea fondurilor puse la dispoziie prin instrumentele financiare ale Uniunii Europene, municipalitatea ar trebui s construiasc parteneriate pentru Bucureti" atunci cnd are n vedere planificarea i finanarea dezvoltrii oraului. Existena unei direcii de coordonare i programare proiecte (Unitatea de coordonare, planificare i implementare a proiecte de investiii de capital) va putea contribui la coordonarea obiectivelor proprii de dezvoltare a Bucuretiului cu strategiile i prioritile de dezvoltare a Regiunii Bucureti- Ilfov.
reprezentativitii prin alegeri locale, precum i existen unor forme instituionalizate de participare, consultare, coordonare, colaborare cu toi
Diferitele nivele ale administraiei din Romnia nu i-au stabilit forme de
cooperare i coordonare eficient pentru reglementarea i promovarea dezvoltrii economice locale n municipiul Bucureti. Dezvoltarea teritorial i implicit creterea gradului de competitivitate a municipiului Bucureti, se concentreaz n general asupra structurilor tangibile. Municipiul Bucureti va trebui s-i coordoneze dezvoltarea cu unitile administrativ teritoriale din zona
Utilizarea
eficient
mijloacelor
de
informare
comunicare, transparena actului administrativ Calitatea guvernrii la nivel local este dat de msura n care autoritile publice locale informeaz comunitatea n legatur cu activitile sale; msura n care autoritile publice locale asigur consultarea i participarea factorilor interesai, la procesul de luare a deciziilor. Transparena trebuie s devin o
sa de influen, va trebui s investeasc n toate tipurile de reele, (drumuri, ap, energie, gaz, telefonie, etc.), dar i n reele de comunicare, sociale i organizaionale pentru care autoritile publice ar trebui s-i exercite funcia de planificator i de reglementator. Strategia Europa 2020 propune s fie ncheiate
272
componenta esenial a instituiilor publice, mai mult dect o prevedere a legii, distana dintre gradul actual de transparen al instituiilor i obiectivele fixate prin lege fiind destul de nsemnat.
mobilizare i de alocare a potenialului uman pentru a dezvolta noi idei, soluii la i prin abordarea creativ a tuturor componentelor sistemului de management al serviciilor.
problemele clienilor, pentru a crete productivitatea prin comunicarea eficient
O instituie public, ce funcioneaz conform Standardului ISO 9001, i prevederilor Legii 52/2003 presupune accesul publicului la procesul de luare a deciziilor simultan cu meninerea operativitii procesului de consultare public. Acest lucru se poate realiza n dou direcii: fiecare instituie trebuie s ia msurile necesare pentru informarea publicului cu privire la noile reglementri intrate n vigoare i, de asemenea, are obligaia de a sprijini cetenii n
Coordonarea activitilor de investiii publice, a parteneriatelor ntre uniti
exercitarea drepturilor lor n cazul de fa dreptul de liber acces la
I T N E M U C O D
cuprind:
Simplificarea procedurilor de emitere de autorizaii de constucie). unic de primire a solicitrii ceteanului. alte persoane interesate. aplicarea unor sondaje de opinie pe site-ul primriei. Europa 2020.
informatiile de interes public. Direciile prioritare de aciune n acest sens
ctre
F N
autoritile
A M R O
administrativ teritoritoriale, a parteneriatelor cu sectorul privat, cu mediul universitar, precum i responsabilitatea fa de ceteni, reclam att crearea unui Observator Urban pentru culegerea de date i inerea lor la zi, precum i
identificare i realizarea de forme/procese de ntrire a capacitii de management a Primriei Generale pe domenii precum managementul
E R
U P
IC L B
planificrii, managementul patrimoniului, coordonarea strategiilor sectoriale,
management de programe/proiecte, dar si crearea de forme de coordonare a planificrii dezvoltrii teritoriale si a proiectelor de investitii de capital.
mbuntirea serviciilor publice
administrative a avizelor, autorizaiilor sau licenelor necesare
Administraia are n prezent probleme n furnizarea de servicii publice pe baza unor indicatori de performan i de creare a unui sistem de monitorizare/evaluare a acestor indicatori (benchmarking), sistem ce permite n mod transparent compararea rezultatelor i creterea performanelor serviciilor publice furnizate.
desfurrii unor activiti specifice/proiecte (avize de urbanism,
nfiinarea n fiecare instituie din administraia public a oficiului
Dezvoltarea unei baze de date i informaii cu acces pentru public i
Evaluarea performanelor consilierilor locali i a primarilor prin
Eficiena
bugetului
municipal
susinerea
implementrii strategiei Prognoza bugetar a fost fundamentat pe evoluia previzibil a unui set de indicatori macroeconomci i de politici locale bugetare i fiscale recomandate de ctre consultant i a evideniat sumele anuale, posibil de alocat de la bugetul municipal pentru finanarea proiectelor de investiii n vederea implementrii strategiei de dezvoltare. Astfel pentru perioada 2011 2015, sumele previzionate s fie mobilizate de la bugetul local pentru finanarea investiiilor au o evoluie ascendent.
Dezvoltarea de proiecte n parteneriat cu alte capitale europene n proiecte comunitatea virtual i digital n concordan cu Strategia
Managementul resurselor umane
Problematica managementului resurselor umane este complex i necesit adoptarea unor politici de resurse umane (ghiduri de recrutare, selecie, motivare, dezvoltarea carierei). Sunt necesare msuri de identificare,
273
totalul cheltuielilor se menine la nivele rezonabile, cuprinse ntre 68,7% i Pentru orizontul de timp 2016 2030, prin extrapolarea indicelui mediu de cretere al cheltuielilor previzionate pentru investiii n perioada 2011 2015, se constat c sumele posibil de disponibilizat de la buget, cu aceiai destinaie sunt importante - asigurnd premisele implementrii cu succes a strategiei de dezvoltare local.
71,9%, dei dinamica lor nregistreaz o cretere accelerat n perioada 2012 2015. Ca urmare, exist o capacitate semnificativ de generare a unor excedente operaionale nete, surs important n finanarea investiiilor.
n privina veniturilor bugetului municipiului Bucureti, analiza pune n eviden capacitatea relativ sczut de generare a veniturilor care cad sub incidena controlului consiliului local municipal. Situaia este generat de reglementrile legale n vigoare, conform crora, impozitele pe proprietate se
I T N E M U C O D
fac venit la bugetele sectoarelor municipiului Bucureti. element ce d soliditate bugetului municipal. credibil financiar. Astfel, cheltuielile de personal, chiar cheltuielilor operaionale. n privina cheltuielilor operaionale, n situaia
Se remarc totui, c n condiiile unei dinamici economice ascendente i
implementrii consecvente a setului minimal de politici fiscale, s-ar putea realiza
F N
A M R O
Analiza capacitii de investire, n baza scenariului de prognoz bugetar,
pune n eviden posibilitatea realizrii unei ponderi ridicate a cheltuielilor cu
investiiile n totalul cheltuielilor (nivele cuprinse ntre 23,3% i 26,5%), situaie care poate fi considerat favorabil. Astfel pot fi susinute de la bugetul local creeaz premiza programe consistente de investiii publice, fapt ce implementrii cu succes a strategiei de dezvoltare local.
E R
U P
IC L B
creteri anuale de 3 - 10% a volumului ncasrilor din impozitele i taxele asupra crora autoritatea public are competene legale de stabilire, majorare, colectare. n aceste condiii, att veniturile fiscale, ct i cele nefiscale au o dinamic constant cresctoare. De asemeni, ponderea veniturilor fiscale n
totalul veniturilor se menine relativ ridicat (89%-90%), fapt ce constituie un
Analiza cheltuielilor bugetului municipal pune n eviden o flexibilitate
relativ ridicat a acestora, situaie care ajut municipalitatea s fie mai stabil i n condiiile implementrii unei politici naionale de creteri salariale, ct i exerciiul prognozat al datoriei publice dein o pondere relativ sczut n cadrul
implementrii
cu
consecven a setului recomandat de politici bugetare, ponderea acestora n
274
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
275
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
276
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
SWOT
277
Existena Existena
unor de
surse surse
de de
finanare finanare
pentru pentru
Migraia
dezvoltarea capacitii administrative (PODCA) dezvoltarea serviciilor publice Societate civil deschis pentru colaborare i parteneriat cu instituiile publice locale Privatizarea serviciilor de termoficare Existena cadrului legal privind acordarea de sporuri celor care lucreaz pe proiecte cu fonduri rambursabile i nerambursabile Dezvoltarea capacitii operaionale a primriilor
administraie public n sectorul privat
Noi modificri legislative privind reducerea salariilor i reducerea personalului din administraie
OPORTUNITI
AMENINRI
I T N E M U C O D
i instituiilor publice subordonate contractri de credite Uniunii Europene
Posibilitatea previzionrii de sume adiionale din
Utilizarea capacitii de co-finaare a proiectelor
F N
A M R O
proiectelor de interes naional
oraului, ntreprinderi i ceteni, care s conduc la pasivitate publicului i participarea sczut a acestuia n gestionarea i administrarea oraului Creterea nivelului subveniei pentru Gcal pltit Impactul politicilor fiscale naionale asupra brute ale contribuabililor persoane din bugetul Primriei Generale veniturilor
E R
Lipsa de susinere din partea Guvernului a Nivel sczut de cooperare ntre autoritile
U P
personalului
IC L B
bine pregtit din
fizice/juridice
propuse spre realizare prin instrumentele financiare ale
278
PLANIFICARE STRATEGIC Existena unor documente strategice pe mediu Alocarea de fonduri pentru elaborare PUG Existena unei asociaii de dezvoltare intercomunitar la nivelul zonei Bucureti Ilfov
PLANIFICARE STRATEGIC
Lipsa unei viziuni de dezvoltare comun i prestatorii de servicii publice
Coordonare insuficient ntre instituiile publice
PUNCTE SLABE
PUNCTE TARI
I T N E M U C O D
CAPACITATEA DE MANAGEMENT Lucru pe echipe de proiect Existena unei comunicrii manageri
F N
ntre
A M R O
i ale primriilor de sector primarul general
E R
Lipsa de corelare ntre politicile municipalitii Relaii conflictuale ntre membrii CGMB i
U P
IC L B
de planificare
Eecul constant din partea guvernului central n
aprecierea poziiei capitalei n economia naional (cca. 30% din PIB) Absena unor instrumente bugetar pe termen lung legate de un program multianual de investiii CAPACITATEA DE MANAGEMENT Schimbri la nivelul echipei de management o
Existena unei echipe de management tnr informale
dat cu schimbarea conducerii instituiei Lipsa colaborrii ntre direciile de specialitate Circuit informaional greoi Nu exist posturi de manageri publici, city manger sau administrator public Regulamentul intern neactualizat (2007) Influena administrative Capacitatea proiectelor redus de management al negativ politicului n aciunile
Existena unui manual de management al calitii
279
RESURSE UMANE Numr mare de posturi cu studii superioare de specialitate Existena unui departament specializat de management al resurselor umane Existena unui sindicat al funcionarilor publici
RESURSE UMANE
Lipsa de ghiduri de management al resurselor umane (recrutare, selecie, motivare, etc) strategii
INFORMARE SI COMUNICARE
PUNCTE SLABE
PUNCTE TARI
I T N E M U C O D
cetenilor Existena unor proiecte de informare (infochiocuri, datarooom, etc) COOPERARE TERITORIALA Existena unei asociaii de intercomunitar Bucureti- Ilfov Existena PATZ teritoriale
Elaborarea i aprobarea documentului Charta comunicare i
F N
A M R O
dezvoltarea personalului Lipsa motivrii financiare
E R
Site-ul
Lipsa unei politici de resurse umane i a unei
Structur oganizatoric rigid Lipsa resurselor financiare pentru formarea i
U P
al PMB
IC L B
neatractiv, este
INFORMARE SI COMUNICARE web este
complex i nu este tradus n alt limb de circulaie internaional Proiectele privind creterea gradului de informare nu sunt funcionale Relaia cu societatea civil este tensionat Lipsa unui birou one stop shop Implicarea cetenilor n procesul de decizie este foarte redus Mers greoi al procedurilor administrative Informare redus a cetenilor COOPERARE TERITORIALA Asociaia de dezvoltare intercomunitar este foarte puin vizibil Lipsa de informare cu privire la iniiativele i proiectele existente
dezvoltare
Existena unor iniiative n domeniul cooperrii
280
COOPERARE TERITORIALA Existena unui proiect pentru crearea autoritii metropolitane de transport Existena contractelor de management ntre PMB i efii instituiilor publice aflate n subordinea PMB
COOPERARE TERITORIALA
Lipsa de viziune i colaborare ntre PMB, primriile din judeul Ilfov i consiliul judeean performanei
FINANTE PUBLICE
Municipiul Bucureti beneficiaz de o important
PUNCTE SLABE
PUNCTE TARI
I T N E M U C O D
capacitate investiional constant cresctoare ridicate Capacitate de generare a unui operaional net
Veniturile fiscale i nefiscale au o dinamic
Veniturile fiscale n total venituri se menine Flexibilitate ridicat a cheltuielilor ceea ce excedent
F N
A M R O
publice (canalizare, transport, administrarea strzilor)
E R
Lipsa
unor
Lipsa de coordonare ntre prestatorii de servicii
U P
carora
indicatori
IC L B
pentru msurarea municipalitatea are
FINANTE PUBLICE Capacitate relativ sczut de generare de asupra
venituri
competente de stabilire, majorare, incasare, etc, generat datorat reglementrilor legale n vigoare conform, crora impozitele pe proprietate se fac venit la bugetele sectoarelor municipiului Bucureti. Lipsa legislaiei complete privind atragerea de resurse financiare pentru implementarea de proiecte finanate prin parteneriat public-privat
genereaz credibilitatea financiar a municipalitii
281
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
5.6
Sinteza analizei SWOT
282
SWOT Integrat
cea mai competitiva economie la nivel national
existenta unor zone cu vocatie de activitati tertiare (birouri) si care in putine cazuri utilizeaza pozitiv mecanismele de conversie
grad mediu/ridicat de educatie existenta unui numar mare de universitati
PUNCTE SLABE
PUNCTE TARI
I T N E M U C O D
-
pondere mare a populatiei active Rata de dependent a vrstnicilor de 19,2% n regiunea Bucuresti-Ilfov este una dintre cele mai mici din Europa
F N
A M R O
E R
-
competitivitatea Bucurestiului impreuna cu regiunea este doar cu putin peste media Uniunii Europene, fara a fi insa un avantaj substantial in competitia cu orase europene si regiuni metropolitane de aceeasi talie ponderea redusa a activitatilor performante in economia orasului, atractivitatea pentru aceste acitivitati nefiind stimulata de proiecte urbane
U P
IC L B
pondere mica a formarii profesionale continue (life long learning) performante universitare sub media celor necesare pentru o competitivitate europeana sau gobala scazuta (2)
Grupurile vulnerabile sunt reprezentate de persoanele care triesc n srcie absolut, persoanele adulte fr adpost, copiii strzii, consumatorii de droguri dar i persoanele vrstnice natalitate in scadere; scaderea populatiei in municipiu Niveluri sczute de satisfacie cu diverse aspecte ale vieii n capitala Romniei Decalajele de dezvoltare din interiorul orasului pregtirea tehnologic slab mai ales a ntreprinderilor si, n mai mic msur, de mrimea pietei regionale calitatea slab a guvernrii care duce la un mediul institutional si macro-economic disfunctional si incert.
emergenta unui sector de industrii creative si media din ce in ce mai reputate
283
SWOT Integrat
fond mare de locuit si grad mare de echipare tehnico-edilitara
existenta in oras a unor terenuri compacte de mare suprafata pretabile la realizarea, prin conversie, a unor programe si proiecte urbane ample care sa raspunda unor nevoi majore ale orasului
PUNCTE SLABE
PUNCTE TARI
I T N E M U C O D
-
existenta unor proiecte si programe de reabilitare a unor spatii publice in ansamblu
F N
A M R O
E R
-
cvasi-inexistenta programelor de locuinte sociale imbatranirea si starea fizica necorespunzatoare a majoritatii stocului de locuinte rata mica de innoire a fondului de locuinte variatie mare a gradului de dotare a zonelor de locuit cresterea polarizarii socio-economice, concretizata inclusiv spatial mai ales prin aparitia unor zone de acumulare de saracie cu efecte negative amplificate de lipsa echiparii si dotarilor. exodul resedintelor instarite in afara orasului, spre locatii privilegiate (elemente naturale teritoriale), contribuind la segregarea socio-economica in plan spatial.
U P
IC L B
desechilibru nord-sud in ce priveste dezvoltarea dotarilor reprezentative, a locurilor de munca, a repartitiei zonelor de saracie, a echiparii generale nedefinitivarea constituirii structurii unei sistem de artere majore care sa asigure in acelasi timp accesibilitatea echilibrata a centrului si protejarea lui de traficul de tranzit retea stradala utilizata dezechilibrat si ineficient, prin lipsa masurilor de privilegiere a transportului public (scazandu-i astfel atractivitatea), ponderea mare a spatiilor ocupate de autovehicule care stationeaza, in detrimentul circulatiei pietonale si in contextul lipsei amenajarilor pentru moduri soft de transport (3) gradul de integrare redus al diferitelor sisteme de transport public, insuficienta nodurilor intermodale si cvasi-lipsa zonelor park&ride (parcheaza si foloseste transportul public), precum si accesibilitatea redusa restrictiva pentru alte categorii de utilizatori, in special in statiile de metrou intarzierea constituirii unui sistem de zone cu caracter polarizator in interiorul orasului - sistem prevazut prin PUG 1999 care a condus, in contextul unei planificari urbane insuficient pro-active, la pierderea sanselor de valorificare a unor rezerve de teren amplasate strategic disponibile, in principal, ca urmare a desindustrializarii.
retea densa de strazi care ofera alternative diverse de parcurgere a unor zone mai mari
284
SWOT Integrat
existenta unor elemente extrem de valoroase de patrimoniu cultural construit din care multe cu caracter de unicat Existenta unor parcuri de dimensiuni ample Herastrau, Carol, Tineretului, Titan, cu investitii importante pentru ameliorarea dotarii si starii vegetatiei. elemente naturale definitorii pentru structura morfofunctionala a orasului Dambovita, lacurile Colentinei si zona aferenta lor, terasele albiilor in interiorul orasului cu mare potential pentru politicile de regenerare urbana
suprafata redusa de spatiu verde amenajat corespunzator recrearii, ce revine fiecarui locuitor, in contextul unei repartitii teritoriale dezechilibrate si a lipsei acestora in unele zone dens populate, precum si in apropierea zonelor sarace
PUNCTE SLABE
PUNCTE TARI
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
-
starea avansata de degradare si lipsa unei politici si a unor programe coerente de consolidare, reabilitare, renovare si restaurare in scopul punerii in valoare spre binele peisajului urban. Agravare sistematica a poluarii la nivelul municipiului Bucuresti prin poluarea apelor, solului si aerului, in contextul unei cresteri a gradului de mobilitate bazata in principal pe mijloace poluante de transport, a cresterii gradului de motorizare, a proliferarii industriilor neperformante si poluante cat si a santierelor raspandite in multe zone ale orasului, dublata de o intensificare a poluarii luminoase pe timp de noapte si de o crestere, in special in 2009, a cantitatii de deseuri per locuitor agresiuni de utilizare si construire in diverse sectoare ale acestor teritorii naturale ca urmare a neglijarii interesului public in raport cu cele private, in contextul nedefinirii unei atitudini strategice, de valorificare sustenabila spre binele orasului.
U P
IC L B
Stagnare si usoara scadere a cantitatii de spatiu verde pe locuitor in ultimii ani, atat la nivelul orasului dar mai ales la nivelul sectorului 5, in contextul cresterii gradului general de poluare la nivelul orasului si a intensificarii valorilor de trafic si de zgomot atat in zonele de locuit cat si in zona centrala si zonele periferice.
285
SWOT Integrat
existenta unor documente de planificare planuri, studii, strategii ale caror informatii pot contribui atat la intelegerea proceselor in derulare, cat si la definirea unor prioritati de actiune pe termen scurt si mediu.
PUNCTE SLABE
PUNCTE TARI
I T N E M U C O D
-
F N
A M R O
E R
-
inexistenta unei banci complexe de date urbane, operationale si accesibile, compromitandu-se astfel atat sansele unei planificari urbane coerente si pro-active, cat si o gestiune mai buna a patrimoniului public. capacitatea redusa de concertare a factorilor politici de culori diferite privind decizii cardinale majore ce vizeaza dezvoltarea urbana politizarea nepotrivita in domeniul planificarii si managementului urban are consecinte cu atat mai daunatoare cu cat lipseste aceasta concertare pe termen mediu sau lung Coordonare insuficient ntre instituiile publice i prestatorii de servicii publice capacitatea redusa si limitata a construirii de catre Primarie a programelor si proiectelor in parteneriat public-public si public-privat, in contextul insuficientei cadrului legislativ, aceasta fiind inca o cale de dezavantajare a interesului public in dezvoltarea urbanistica, in raport cu interese private imediate si inguste. Absena unor instrumente si practici de planificare bugetar pe termen lung legate de un program multianual de investiii, corelate in mod corespunzator cu prevederile strategiei de dezvoltare municipala si ale unui sistem coerent si echilibrat de politici publice lipsa unei strategii integrate de dezvoltare urbana, asumata prin consens politic si insotita de un sistem coerent de politici publice, programe si proiecte strategice care sa asigure continuitatea si punerea eficare in practica., strategie care sa fundamenteze atat planul urbanistic general, cat si deciziile financiare referitoare la investitii publice majore.
U P
IC L B
cresterea preocuparii publicului pentru domeniul, programele si proiectele de dezvoltare urbana
lipsa unei comunicari deschise, clar structurate si articulate a administratiei publice locale cu cetatenii, are drept rezultat, in contextul unor partizanate ale mass-media si al vizibilitatii consecintelor negative ale unor interventii, cresterea nemultumirii cetatenilor fata de calitatea actului de administrare si diminueaza sansa intelegerii unor intentii si programe benefice, necontribuind in acest fel la educarea spiritului civic. Relatia tensionata a administratiei cu societatea civila
286
SWOT Integrat
existenta unor investitii publice majore, chiar daca insuficiente si izolate, a avut efecte pozitive pentru starea orasului
PUNCTE SLABE
PUNCTE TARI
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
-
aceste investitii publice majore nu au condus intotdeauna la crearea de plus valoare sociala scontata satisfacerea asteptarilor populatiei, ameliorarea functionalitatii urbane, cresterea calitatii spatiului public, diminuarea dezechilibrelor spatiale, s.a. mai ales din cauza lipsei coordonarii interproiecte si a neevaluarii critice a coerentei alocarii fondurilor. efectul redus, insuficient in raport cu nevoile publicului, al unor investitii in infrastructura si material rulant pentru transportul public, din cauza insuficientei integrari a acestora intr-o politica care sa vizeze schimbarea practicilor de mobilitate ale cetatenilor neintegrarea interventiilor asupra spatiilor publice in politici coerente si focalizate spatial
U P
IC L B
287
SWOT Integrat
Adoptarea de catre UE a Strategiei 2020, un succesor al Strategiei Lisabona care va ajuta Europa sa se refaca dupa criza economica si sa atinga niveluri inalte ale productivitatii si ratei de ocupare, a coeziunii sociale si teritoriale, factorii cheie fiind cunoasterea si inovatia. Masuratorile efectuate de studii europene (Espon) care prin punerea in evidenta a decalajelor pot stimula impunerea unor tinte de urmarit, in raport cu media europeana in diverse domenii de dezvoltare.
OPORTUNITI
AMENINRI
I T N E M U C O D
-
Tendinta usoara de ameliorare a potentialului demografic al Regiunii 8, ce poate indica o crestere a competitivitatii pe termen lung;
Localizarea recenta a unor activitati tertiare cu vizibilitate medie in teritoriul de influenta al Bucurestiului (centre de cercetare si inovare de inalta specializare (Magurele, Titu) ;
F N
A M R O
E R
-
U P
IC L B
Deschiderea de noi oportunitati odata cu finantarea prin programe europene ce vizeaza reducerea disparitatilor teritoriale sau coeziunea teritoriala, dar si intarirea unor poli de dezvoltare (Ploiesti) si de crestere ce pot sustine policentricitatea in ansamblul teritoriului
Decaderea d.p.d.v. demografic a teritoriului periferic al aglomeratiei urbane a Bucurestiului sustinuta de tendinta de concentrare a populatiei in Bucuresti si in zona sa adiacenta; Discrepanta majora intre zona sudica si zona nordica din punct de vedere al UAT-urilor ce detin potential demografic (mai ridicat in N si NE, scazut in S); Enclavizarea Bucurestiului si decaderea potentialului economic al teritoriului de influenta si suport din cauza ofertei de munca diversificata din Capitala si lipsei investitiilor din restul teritoriului;
Fracturi structurale i funcionale ntre Bucureti i teritoriul su de susinere si influenta dublate de nefunctionalitatea Regiunii Bucuresti Ilfov (dimensiuni, caracter de enclava in cadrul Regiunii Sud-Muntenia) ;
Sistem de invatamant suprasolicitat si personal didactic titular insuficient in mediul rural;
288
SWOT Integrat
Existenta Conceptului Strategic de Dezvoltare Teritoriala a Romaniei care pune bazele dezvoltarii integrate a teritoriului Romaniei, stabilind atat principalele deziderate de conectivitate si sistemul ierarhic urban, cat si principiile de dezvoltare viitoare.
OPORTUNITI
AMENINRI
I T N E M U C O D
-
Cresterea conectivitatii la nivel regional in contextul dezvoltarii unor proiecte de infrastructura de mare capacitate feroviare si rutiere (centura de autostrazi a Bucurestiului, autostrada Bucuresti-Brasov, Proiecte de modernizare a infrastuctuii CF Bucuresti- Constanta si Bucuresti Brasov (250km/h conform PATN, dar si restructurarea celor doua aeroporturi)- si al unei mai bune articulari la scara teritoriala Strategia Dunarii cu sanse mari de a spori conectivitatea Bucurestiului si de a impulsiona atat dezvoltarea zonei sudice a ariei sale de influenta inspre Giurgiu si cooperarea transfrontaliera cu Bulgaria, cat si continuarea si definitivarea canalului Bucuresti-Dunare.
F N
A M R O
E R
-
Accentuarea din ce in ce mai evidenta a disparitatilor teritoriale, in contextul unei lipse totale a intercomunalitatii, dublata de o polarizare extrema a resurselor umane si materiale de catre Bucurestiul, mentinand astfel starea de sub-dotare a acestor UAT-uri, ele neputand astfel contribui la sustinerea dezvoltarii de ansamblu Propagarea haotica a urbanizarii, impulsionata de emergenta unui nou stil de viata, compromite importante resurse de teren si elemente de cadru natural, rezultand in ansambluri rezidentiale sub-echipate care sustin segregarea sociala Insertia neadecvata a unor functiuni de talie mare (comerciale, servicii, industriale) cu specific urban in zonele rurale inconjuratoare ale Bucurestiului ce resitueaza sistemul de centralitati al orasului si determina o crestere importanta a mobilitatii la nivelul de ansamblu, accentuand in acelasi timp disparitatea intre BUcurestiu si teritoriul sau de inlfuenta Nivel redus de conectivitate in cadrul teritoriului de influenta si suport al Bucurestiului, in contextul unei intermodalitati intre reteaua de cale ferata si cea rutiera aproape inexistente la nivel local si regional, de o retea sub-dezvoltata si insuficient diversificata de cai de transport, si nesustinute de investitii importante, fapt care descurajeaza o buna cooperare intre Bucuresti si teritoriul sau de influenta, chiar daca magistralele de circulatiie converg catre Bucuresti (Accesibilitate redusa pe directia Giurgiu - Budesti Fundulea Urziceni si Giurgiu Videle); (Functionalitatea redusa a liniei de centura existente si lipsa unei centuri exerioare a orasului) Lipsa unui sistem de transport public gestionat la nivelul teritoriului de influenta si suport al Capitalei (sau cel putin la nivelul AUB); Identitate teritoriala neclara a zonei periurbane a municipiului Bucuresti determinata de inexistenta unui sistem de poli la scara regionala, care sa posede identitate proprie si conectivitate buna;
U P
IC L B
289
SWOT Integrat
Existenta la nivel national a Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila care fundamenteaza si stabileste principiile generale de dezvoltare a teritoriului national
Revalorizarea potentiala a rolului agriculturii, in contextul necesitatii crescande a resurselor de hrana la nivel mondial, si al reconsiderarii rolului peisajului agricol in politicile europene.
OPORTUNITI
AMENINRI
I T N E M U C O D
Existenta unor resurse de cadru natural inca nedeteriorate de expansiunea urbana (paduri, salba de lacuri) si infrastructura (chiar daca minimala) pentru turism si recreere in partea de nord a teritoriului (ex. Snagov)
F N
A M R O
E R
-
Prognozarile in materie de hazarduri naturale, schimbari climatice si criza alimentara ce pot avea un efect devastator, agravat de Bucuresti care se poate comporta ca un amplificator din cauza riscului de hazard tehnologic si vulnerabilitate dar si din cauza unei cresteri agravante a consumului alimentar. Alterarea/compormiterea unor peisaje valoroase, dezvoltari urbane lineare de-a lungul drumurilor si degradarea zonelor impadurite si a unor terenuri cuprinse in centura verdegalbena.
U P
IC L B
fenomen amplificat de urbanizare a ultimei decade care a condus la impermeabilizarea solurilor cuplata cu o crestere a volumului de trafic cu efecte severe in poluarea aerului si solului, dublate de o defazare a echiparii edilitare ce are drept efect degradari succesive ale ecosistemelor
Concentrarea retelelor edilitare in asezarile urbane fara a se extinde suficient catre asezarile rurale, corelata cu o gestiune ineficienta a deeurilor, necoordonata la nivel teritorial
Incarcatura demografica in crestere avand drept consecinta o crestere a numarului de deplasari zilnice pune presiuni asupra cadrului natural, compromitand resurse viitoare importante
290
SWOT Integrat
OPORTUNITI
AMENINRI
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
-
Puternic fragmentare politic i funcionarea separat a diferitelor niveluri ale administraiei (cooperare orizontala si verticala deficitara), in contextul unei lipse de continuitate in urmarirea unor obiective pe termen lung, dar si al unei neintelegeri generale a nevoii de planificare integrata, ceea ce conduce la o incapacitate de absorbtie a fondurilor europene si la riscul reducerii si/ sau pierderii finantarii;
U P
IC L B
Performan redusa a mecansimelor de planificare i coordonare si lipsa expertizei n materie de planificare i dezvoltare teritorial, si lipsa ei de supletea necesara unor situatii particulare
291
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
5.7
Diagnostic
292
Consideratii preliminare
urbane, caracteristica esentiala pentru succesul unui oras intr-o
CONSIDERATII PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA DIAGNOSTICULUI
societate ce se globalizeaza. Mai trebuie subliniat ca in cazul
orasului, mediul extern are o dubla referinta: spatiala in care el
este inteles ca teritoriul imediat invecinat, sau mai indepartat si a-
1.Clarificari teoretice
Diagnosticul este formulat, in procesele de planificare strategica urbana, dupa auditul urban si/sau, cel mai adesea, dupa
I T N E M U C O D
Threats [amenintari, riscuri]. rezultatele lor.
alcatuirea unei analize SWOT denumita asa de la initialele cuvintelor englezesti Strengths [puncte tari, calitati], Weaknesses
[puncte slabe, vulnerabilitati], Opportunities [oportunitati, sanse],
F N
A M R O
spatiala in care relatia de apropiere sau departare a factorilor si conditiilor ce definesc mediul extern este mult mai putin relevanta
(iar aici se poate face din nou apropierea de definirile globalizarii ca tendinta majora caracterizand lumea de azi).
E R
U P
IC L B
Un diagnostic va cuprinde astfel o descriere sintetica a
situatiei existente cu sublinierea implicita a corelarilor intre caracteristicile mediului intern in raport cu contextul mentionat mai sus, precum si cu evidentierea competentelor distinctive existente sau potentiale. Aceasta descriere va fi insotita de evidentierea cauzelor ce au condus la ea, ca si de referinte la actorii urbani1 relevanti in situatia existenta. In mod obisnuit asemenea unui diagnostic medical diagnosticul urban (si orice diagnostic din planificarea strategica) se incheie prin evocarea unui scenariu if not ce se intampla daca nu se intervine pentru modificarea (in bine a) situatiei existente.
Analiza SWOT este folosita in planificarea strategica urbana
tocmai pentru caracterul sau de analiza integratoare. Ea nu inlocuieste analizele sectoriale sau specializate, ci valorifica
Pe langa analizarea mediului extern (in care identifica
oportunitatile si amenintarile) si a mediului intern (caruia ii identifica calitatile si slabiciunile), auditul urban cauta si identificarea competentelor distinctive acele calitati care, prin raritate ori prin alte caracteristici deosebite, devin specifice si astfel individualizeaza pozitiv, constituind un avantaj in competitie. Apare limpede astfel importanta competentelor distinctive in definirea competitivitatii
1
Termen utilizat tot mai frecvent si trecand astfel din limbajul de specialitate al pentru a desemna factorii implicati intr-un fel sau altul in
urbanistilor in limba comuna -
dezvoltarea urbana indivizi, grupuri sau organizatii
293
Aceste considerente teoretice sumare au fost evocate aici pentru a facilita mai bine modul in care a fost formulat diagnosticul urban pentru Bucuresti in 2011.
ele, mai ales la ceea ce au intreprins pentru a se dezvolta in contemporaneitate si la modul in care isi valorifica sau construiesc noi competente distinctive.
2. Diagnosticul urban ca parte ca Conceptului Strategic Bucuresti 2035

In raport cu elementele de mai sus, diagnosticul urban pentru
I T N E M U C O D
Bucuresti a fost formulat tinand seama de urmatoarele consideratii:
1. Bucurestiul este o capitala est-europeana care inregistreaza destule decalaje fata de marile capitale europene dezvoltate. Cu toate acestea, capitala Romaniei se afla inscrisa fie si numai daca ne referim la pozitie eografica, marime si potential economic in competitia urbana, probabil in cea europeana, dar cu certitudine in cea macro-regionala (de fapt in mai multe macro-regiuni definite dupa criterii diferite: a Marii Negre, a Dunarii inferioare, a sud-estului european, a Balcanilor s.a.). Bucurestiul este deci in competitie directa cu Belgrad, Budapesta, Sofia sau Istanbul, dar si cu alte capitale sau orase importante din regiune: Salonic, Zagreb, Chisinau, Kiev, Lvov ori chiar Cracovia sau orase din bazinul Marii Negre. Din aceste motive, faptul ca, statistic vorbind, Bucurestiul este cel mai dezvoltat oras din Romania este mai putin relevant decat am fi tentati sa credem chiar daca nu poate concura direct (si nu din ratiuni de lipsa proximitatii, ci tinand seama de decalajele mari in nivelul de dezvoltare) cu Stokholmul sau Viena ori Parisul, Bucurestiul trebuie sa se raporteze la
F N
A M R O
2. Ponderea cea mai mare in diagnostic o detin referintele la problemele cu care se confrunta dezvoltarea Bucurestiului, in detrimentul spatiului acordat referintelor la context (asa cum a fost definit mai sus) ori la calitati si/sau competente distinctive (in ceea ce priveste pe cele din urma, Bucurestiul pare mai curand sa compromita sau sa neglijeze atribute care pot deveni,
E R
U P
IC L B
sau au fost candva, competente distinctive). De aici nota negativistalarmista - de altfel constient aleasa ca dominanta, pentru sublinierea mai clara a situatiei dificile a capitalei - pe care o are diagnosticul. De prea multe ori pana acum, evidentierea unor puncte tari a facut ca problemele orasului sa poata fi privite cu indulgenta, ca nefiind chiar asa de grave. Conceptul strategic nu isi poate asuma o astfel de atitudine.
3. Studiul concentrandu-se asupra Bucurestiului, ponderea rezervata referintelor la teritoriul de sustinere si influenta este relativ redusa, desi e limpede ca evolutia Bucurestiului astazi si in viitor este puternic conditionata de acest teritoriu si de multiplele relatii cu el.
4. Si referintele la cauze sunt relativ putine, mai ales ca este limpede ca
principala cauza a multora din problemele orasului este reprezentata de modul in care a fost (sau nu) planificata si coordonata (sau nu) evolutia orasului in ultimii 20 de ani (in raport cu acesta, chiar si mostenirea trecutului joaca un rol vadit secundar).
294
Preambul la Diagnosticul strii Municipiului Bucureti n 2011
CONCLUZII ALE URBANISTILOR
NTLNIRII ORGANIZATE LA REGISTRUL DIN ROMANIA N
I T N E M U C O D
colectivul respectiv va avea n vedere o asemenea nelegere.
CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI - 2035 - 14.04.2011
F N
CADRUL
A M R O
E R
U P
IC L B
PROIECTULUI
- prof.dr.arh. Alexandru Sandu
Trebuie remarcat faptul c echipa i propune aceast aciune, o ncercare de dezvoltare a unui nceput de
transparen a aciunii respective. n al doilea rnd, este vorba de a nelege strategia ca necesitate, ca obiect de cercetare i ca obligaie profesional, i spun aceasta pentru c prima dat, civa dintre noi am discutat despre
strategie, n urm cu vreo 15 ani cu ocazia PUG Iai atunci cnd nc se lucra cu creioane colorate i cnd nu se vorbea despre strategie, i prima dat cnd s-au expus cteva principii i s-a folosit termenul de strategie, ntr-o edin de
avizare, au existat reacii violente cu privire la utilitatea acesteia. Trebuie s subliniem faptul c pn la urm daca
vorbim de strategie, aceasta va conduce n final la politici, programe, proiecte. i nc un lucru, de cadru de data
aceasta; pentru a te preocupa de strategie trebuie s ai n minte o mentalitate de abordare sistemic, pe niveluri de teritorializare. Eu cred c lucrurile astea au rezultat din discuiile respective, astel nct, n mod firesc
295
Aspecte generale care constituie de la constatarea unor dificulti:

Nevoia unei reorganizri teritorial-administrative pt Bucureti (propunerea care este n discuie cu o nou lege a capitalei nu rspunde aa cum a considera, personal, acestei nevoi). Aspectul unei politizri excesive care de-a lungul anilor a deturnat opiunea profesionist asupra diverselor necesiti. Bugetarea insuficient i poate n unele situaii din motive foarte diferite i inechitatea repartiiei ei. S-a putut constata o serie de stri n Bucuretiul de astzi:
Diferena din punctul de vedere al condiiilor de existen ntre prtile ntregului, ceea duce la o deteriorare a calitatii ntregului (este o regul foarte clar de sistem), cu consecine foarte serioase n primul rnd n
I T N E M U C O D
serie de intenii. la lipsa de eviden a acestei autoriti. i stabilirea la ce renuni pentru a putea apra altceva. de consiliul municipal din acel timp.
planul social, comportament, ajungnd pn la imagine.
O stare de lips a identitaii, ca principiu director; eu neleg c rentregirea, cutarea, definirea
identitii, sau a unei identiti mai bine zis, ar trebui s devin un principiu coordonator, care va trebui s ndrume o O asben autoritii administraiei locale ca valoare recunoscut de ceteni; m gndesc
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
Din aceste considerente rezult o serie de constatri:

Lipsa unei politici patrimoniale definite ca mijloc de dezvoltare urban (nu n nelegerea acestei
politici patrimoniale n sensul de doar susinere a patrimoniul). O politic patrimonial nseamn de fapt nite principii
foarte clare, nseamn a lupta pentru pstrarea patrimoniului, aceasta implicnd i mijloacele prin care se protejeaz dar Lipsa unei politici de directivare a creterii n teritoriu, prin integrarea unor valori
teritoriale, n sensul de a utiliza aceste valori ca suport n primul rnd pentru dezvoltarea de ansamblu a oraului. Desconsiderarea aportului parteneriatului public-privat Lipsa promovrii economice prefereniale este vorba de favorizarea sau chiar cutarea
acelor ci de a aduce n spaiul respectiv a anumitor activiti teritoriale considerate profitabile. Lipsa deschiderii i a coordonrii strii de inter-comunalitate; aceasta de fapt a fost marcat nc de la realizarea PUG-ului anterior, deci acum vreo 12 ani, dar cu insisten a fost de mai multe ori respins
296
Lipsa abilitii sau a competenei de relaionare ceteneasc i de cooperare cu mass-media. Interesul redus pentru creativitate n accepia att a adiministraiei ct i chiar a cetenilor, ca obiectiv de interes. Lipsa promovrii i formrii n sensul culturii urbane prin educarea urbanitii i prin coproprietate, comunitate, interes, coeziune, implicare i rbdare fa de o ateptare asumat la un moment dat.
informare i prin promovarea valorilor spaiului urban i a existenei in cadrul acestuia. Sunt aspecte aici cum ar fi cele de Lipsa tiinei i a voinei de gestionare a strii de criz, caracteristic unor pri ale teritoriului. Este n primul rnd vorba de o criz social i funcional, cu relaiile de interdependen.
I T N E M U C O D
aciunilor pentru managementul urban. a interesului.
Neglijarea promovrii n condiii de echilibru a aciunilor de ntindere i de efort subsidiar ca
impact de interes la nivelul calitii vieii precum i a celor de impact de imagine de reprezentare. Importana pe care o are echilibrul ntre a face ceva care este un lucru de profunzime, care se simte dar care nu se vede, i a combina aceste aciuni cu aciuni de vizibilitate i de interes de impact, cu valoare de reprezentare. Acceptarea unei stri de degradare continu a fondului construit de locuine. Lipsa unei atitudini clare, construite, definite fa de locuina social. Lipsa mentalitii continuitii aciunilor, raportate la realitate n realizarea principiilor,
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
deciziilor, proiectelor cu impact asupra continuitii spaiului i a calitii imaginii urbane atractive. Lipsa unei uniti de sprijin n planul concepiei, planificrii, al gestionrii datelor i a desfurrii
Ce nseamn Bucuretiul n teritoriu ?

Lipsa Intercomunalitii, lipsa unor linii de for de dezvoltare, srcia situaiei teritoriului de susinere Strategia va trebui s porneasc de la ceea ce nseamn valoarea de Capital a oraului , i chiar
ca suport al oraului, lipsa contextului protectiv natural ca obiect de program i ntreinere.
mai mult, n ansamblul regional i a Uniunii Europene. Faptul c strategia trebuie difereniat pe niveluri de teritorializare
297
Diagnosticul strii Municipiului Bucureti n 2011
DIAGNOSTICUL STRII MUNICIPIULUI BUCURETI N 2011
dezvoltare incoerent i inegal, lipsit de o viziune clar pe termen lung i nesprijinit de cooperare teritorial, nesustenabil i genernd dezechilibre sociale, dezvoltare care a folosit resursele nevalorificnd competenele distinctive
I T N E M U C O D
F N
inadecvat
locale i care nu s-a concentrat suficient asupra creterii calitii vietii locuitorilor, calitate neleas ca rezultat al concurenei mai multor factori de naturi diferite: de mediu natural i construit, economico-sociali, culturali, istorici. n consecin, astzi, nemulumirea cetenilor fa de
A M R O
Bucuretiul anului 2011 este rezultatul unui proces de
E R
U P
IC L B
starea oraului este generalizat, performanele capitalei de catalizator al economiei romneti n ultimii 10 ani au fost mult sub ateptri, n timp ce competitivitatea scazut n context european i global mpreun cu reputaia sa nefavorabil plaseaz Bucuretiul pe ultimele locuri n clasamentele europene privind atractivitatea i calitatea vieii.
298
Teritoriul de influen i suport al Bucuretiului se caracterizeaz printr-un proces de decdere economic i demografic, decalaje de dezvoltare ntre partea de N NE i cea de S i infrastructur tehnic i social deficitar ce ofer un grad inegal de deservire. Capitala exercit presiuni asupra teritoriului nconjurtor, absorbind resurse socio-economice i compromind resursele de cadru natural (pduri, oglinzi de ap), iar teritoriul de suport este dependent de
I T N E M U C O D
F N
locurile de munc i serviciile sociale din ora. Fracturile funcionale i structurale la nivelul teritoriului, performana i competitivitatea sczute i identitatea incert a acestuia rezult din funcionarea individual a unitilor administrative, alimentat de lipsa cadrului
A M R O
Structura economiei
E R
U P
IC L B
legal pentru cooperare i a politicilor comune i de fragmentarea politic. capitalei a fost puternic bazat afectat pe consum de i
dezindustrializare, iar creterea
economic
serviciile asociate, ca i pe investiii imobiliare speculative, n detrimentul dezvoltrii unor sectoare de nalt performan i bazate pe creativitate s-a dovedit nesustenabil, mai ales n contextul perioadei de criz la scar global. Competitivitatea sczut a Bucuretiului nu valorific suficient for de munc calificat de care dispune i pe care o formeaz acesta ori vecintatea capitalei cu Dunrea i apropierea de Marea Neagr, fiind grevat de infrastructuri de comunicaii insuficiente i de lipsa unor politici economice pe termen mediu ori de programe i proiecte privind dezvoltarea de parcuri tehnologice ori de cercetare, precum i de servicii avansate de suport al afacerilor.
299
Atractivitatea Bucuretiului pentru investitori ori vizitatori, dar i determinata n principal de numrul redus i de calitatea infrastructurilor
asumarea rolului de capital sunt afectate de o accesibilitate redus, rutiere i feroviare, dar i de capacitatea limitat a aeroporturilor existente ori neterminarea unor majore proiecte hidrotehnice. Lipsa unor sisteme regionale de
cale ferat i de autostrzi i drumuri expres, pro-activ dispuse i judicios dimensionate, afecteaz nu doar legtura municipiului cu teritoriul su de susinere i de influen ori cu marile coridoare de transport, dar ncrcri majore de trafic auto n interiorul oraului,
I T N E M U C O D
F N
genereaz
suprasolicitnd arterele majore ale acestuia dar, prin reflex, i restul reelei stradale, genernd poluare urban i nervozitate social. Transporturile publice aproape inexistente la scar regional i nc mult sub ateptri ori sub imperativele sustenabilitii, la scara oraului, nu au cum s genereze, n
A M R O
E R
U P
IC L B
lipsa unor politici i programe adecvate, trecerea ctre un alt fel de mobilitate urban i teritorial. Presiunea ridicat privind construirea din ultimii ani, condus doar de interese speculative nguste i neorientat sau limitat de politici publice funciare, imobiliare, urbanistice sau fiscale a determinat creterea dezechilibrelor dintre diverse zone ale oraului, diminuarea suprafeelor plantate, a contribuit la agravarea problemelor de trafic i staionare, deteriornd n multe cazuri peisajul urban i contribuind la un comportament distructiv n ce privete elemente valoroase de patrimoniu construit. Resursele reprezentate de marile terenuri ale fostelor zone industriale au fost n mare parte irosite sau sub-utilizate n interesul oraului, prin fragmentare i
300
dezvoltare ngust-speculativ, multe din ansele de dezvoltare de noi poli compromise. Att lipsa unui "proiect al oraului n ansamblu" larg asumat i
urbani prevzui de Planul Urbanistic General din 1999 fiind pierdute sau puternic urmat cu consecven, ct i un context legal i administrativ mai curnd contribuit determinant la aceste procese cu efecte negative. Populaia de aproximativ 1,94 milioane de locuitori a sczut n
descurajnd operaiunile urbane de amploare ca iniiativ public au
I T N E M U C O D
F N
media
ultimii 10 ani cu 3,3%, n principal din cauza unei tendine de stabilire a domiciliului celor mai nstrii n localitile din regiune care a ctigat circa 16% n populaie dar mbtrnirea ncepe s se manifeste i este prognozat a continua. Densitatea
A M R O
E R
U P
IC L B
pe teritoriul oraului cunoate variaii foarte mari un raport de 1:3,5 ntre calitate sczut a locuirii. Dac veniturile sunt n medie mai mari dect naional, problemele sociale majore sunt polarizarea crescut,
sectoare - i, mai ales acolo unde este asociat cu srcia, contribuie la o
manifestat i spaial, omajul n rndul tinerilor, starea de sntate a populaiei, ct i formarea profesional continu insuficient ori existena grupurilor vulnerabile. Locuirea este profund marcat de o mobilitate de locuire redus, generat n principal de deinerea n proprietatea ocupanilor a majoritii stocului de locuine, dar i de lipsa unei piee suple i diversificate a locuinelor. Marile ansambluri de locuine au att durata de serviciu trecut de jumtate ct i spaii comune degradate, prin diminuarea spaiilor verzi n favoarea parcrilor ori prin insuficiena gradului de dotare cu echipamente, iar eforturile de reabilitare a unor zone,
301
meritorii dar i costisitoare uneori, sunt inegal distribuite spaial i nu pot n acelai mod, programele de refacere a faadelor odat cu ameliorarea
rezolva n totalitate problemele, mai ales n zonele cu densitate mare de locuire. izolrii termice nu pot suplini n totalitate incapacitatea economic ori chiar i plata utilitilor. Programele
lipsa de determinare a multor proprietari care suport din ce n ce mai greu inexistente, iar locuirea pe lot nu este avut substanial n vedere ca subiect al vreunei
I T N E M U C O D
F N
politici de cretere a confortului. Piaa
speculative i regimul creditelor bancare nu au cum s rezolve singure multiplele probleme ale locuirii, n lipsa unor politici publice clare pe termen mediu i lung. O gravitate deosebit o prezint starea unei mari pri a fondului construit vulnerabil la riscurile seismice, mai ales n situaia realizrilor complet insuficiente n raport cu nevoile de consolidare. Calitatea vieii este afectat consistent de parametrii de mediu, iar nivelurile
A M R O
E R
de
U P
de
IC L B
sunt cvasiputernic
locuine
sociale
marcat
interese
diverselor tipuri de poluare cresc necontenit, n principal nivelul emisiilor generate de traficul mare, concentrat pe unele axe majore i n cadrul cruia prezena vehiculelor mari ce nu respect normele europene este foarte mare, dar i nivelul polurii fonice. Amprenta de mediu a municipiului este amplificat de extinderile necontrolate n teritoriu, de soluiile locale n domeniul evacurii apelor uzate i de ntrzierea funcionrii la parametri necesari a staiei de epurare. Un sistem ineficient i neecologic de gestionare a deeurilor, inclusiv a celor din activitatea de construcii, are consecine grave n ce privete calitatea apei, a aerului i a solului, amplificate de comportamentul prea puin responsabil al cetenilor, nc rezisteni la puinele iniiative educativ-ecologice i la proiectele pilot. Diminuarea dramatic a
302
suprafeelor verzi ntre 1990 i 2007, ca i creterea cantitii de praf i alte suspensii n aer au generat nemulumiri publice puternice, iar politicile sau programele de contracarare sunt timide sau prea puin eficace, n condiiile unui cadru legal incoerent n contextul schimbrilor climatice compromiterea unor posibile "coridoare micro-climatice", cu efect pozitiv n reducerea insulelor de cldur i n ventilarea oraului are consecine greu i costisitor reparabile.
I T N E M U C O D
F N
mai vizibil-dramatice consecine este cel al calitii spaiului public. Invadarea acestuia de ctre automobil, chiar i acolo unde spaiul public a fost
special proiectat n favoarea pietonilor este doar cel mai des invocat fenomen; lipsa proiectelor de reabilitare, creare sau regenerare a unor spaii publice variate, de calitate arhitectural ridicat i generatoare de interaciune social divers i toleran este deopotriv pregnant vizibil, mai ales din neadecvat poziionate, ori a
A M R O
Domeniul n care lipsa unei politici publice articulate a produs cele
E R
U P
IC L B
cauza prezenei degradante a publicitii
improvizaiilor neprofesionist proiectate i realizate. n unele cazuri, aceste intervenii realizate cu bune intenii, fie suprasolicit locul, ca n multe mari parcuri, fie instaureaz o imagine strin de caracterul acestuia. Astfel configurat i gestionat, spaiul public, n general, contribuie mult prea puin la dezvoltarea spiritului comunitar i la convivialitate, ntr-un ora n care diversitatea etnic i multiculturalismul sunt n cretere. Educaia acestuia dar sunt avansat insuficient i valorile culturale, de poteniale toate caliti
individualizante ale oraului i purttoare de imagine, sunt apreciate de locuitorii sprijinite coerent nivelurile administraiei pentru a aspira la excelen, respectiv pentru a contribui la creterea
303
prestigiului i reputaiei internaionale a oraului, contracarnd plasarea Bucuretiului pe locuri din ariergarda componente ale competitivitii.
oraului i serviciile de sntate, caracteristicile urbane cele mai negativ percepute de ctre populaie sunt modul n care autoritile locale folosesc banul public i eficiena redus a serviciilor publice. n
I T N E M U C O D
F N
acelai timp, sondajele par a indica o stare de pasivism social, n principal din cauza resemnrii n faa lipsei unor realizri durabile ori din cauza scepticismului n ceea ce privete reducerea corupiei, iar lipsa unei strategii clare, rod al unui proces participativ i nsoit de politici, programe i proiecte realiste, inteligent finanate i atent evaluate nu face dect s accentueze nerealizrile n domeniul planificrii lucide i sustenabile a dezvoltrii municipiului.
A M R O
strategice ale
Dup calitatea aerului, poluarea fonic, starea de curenie a
E R
U P
multor
clasamente
IC L B
privind
Fr aceast planificare integrat i coerent, susinnd interesele ctre comunitii i i fr o urmrire spre consecvent a direciilor prioritare de aciune astfel definite, de instituii calificate transparente, deschise parteneriate i sprijinite de cadrul legal i de politici naionale i regionale, multe din resursele urbane potenial valorificabile nc existente se vor consuma ineficient, deteriornd calitatea vieii. cetenilor i compromind ansele pe termen lung ale capitalei Romniei n competiia urban global.
304
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
6
Viziunea
305
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
6.1
VIZIUNEA Consideraii preliminare
306
Consideraii preliminare privind Viziunea
Consideratii Preliminare Privind Viziunea 1. CLARIFICARI TEORETICE
I T N E M U C O D
F N
A M R O
Viziunea este, in planificarea strategica urbana, cea mai
sintetica formulare care descrie starea ce se doreste a fi atinsa de orasul-subiect al planificarii, la sfarsitul duratei de timp avute in vedere si tinand seama atat de resursele existente cat si de cele accesibile pe parcursul procesului de dezvoltare.
E R
U P
IC L B
Viziunea poate fi definita ca "transferul unui nivel de asteptare intr-un viitor tangibil" 1. Viziunea are, prin definitie, un caracter de "imagine proiectata" si unul realist ea este totodata expresia vointei comunitatii de a-si orienta eforturile de dezvoltare intr-un anume sens dar si angajamentul lucid al administratiei publice si a celorlati actori urbani (publici, privati si apatinand societatii civile) de a concerta actiunile si de a folosi resursele in directiile astfel decise.
Viziunea reprezinta totodata un raspuns tangibil pentru problemele si pentru sansele de dezvoltare identificate in
diagnostic, fara ca acest deziderat sa limiteze caracterul creativ al viziunii.
prof.dr.arh.Alexandru Sandu
307
2. In raport cu viziunea se formuleaza atat sistemul de obiective strategice cat si intreaga constructie a strategiei de dezvoltare urbana, structurata pe armatura directiilor strategice de actiune si cuprinzand identificarea si modul de coroborare a politicilor, programelor si proiectelor, impreuna cu definirea cadrului institutional si reglementar necesar pentru implementarea lor si cu evidentierea mecanismelor de finantare.
VIZIUNEA
CA
STRATEGIC BUCURESTI 2035
I T N E M U C O D
si aplicarii strategiei.
2
Viziunea se construieste pe baza unor valori asumate de
comunitate si pe care aceasta le doreste respectate si amplificate.
Viziunea recunoaste totodata principii care stau la baza construirii
F N
A M R O
Viziunea
2.1. Perioada de timp pentru care e formulata
E R
U P
PARTE
CA
IC L B
CONCEPTULUI
Prezentul studiu propune, tinand seama de conditiile si limitarile
privind elaborarea Conceptului Strategic, dar si durata mare de timp avuta in vedere 25 ani o viziune privind municipiul Bucuresti in 2035, considerata posibil a fi atinsa, pornind de la starea actuala descrisa in diagnostic si pornind de la premiza unor schimbari predictibile in acest moment in mediul extern care, dupa caz, determina, conditioneaza sau influenteaza dezvoltarea capitalei si a teritoriului sau de sustinere si de influenta imediata. Desi, asa cum s-a aratat, majoritatea marilor orase isi definesc strategii integrate sau sectoriale pe perioade mai mici de timp in general 15 sau 20 ani studiul considera ca Bucurestiul, dupa 20 de ani lipsiti de o strategie urmarita consecvent si dupa o planificare neintegrata, fragmentata spatial si in majoritatea cazurilor tarziureactiva la criza, are nevoie de clarficarea strategica a parcursului pe o perioada mai lunga, ceea ce nu exclude, ba chiar va face necesara, o revizitare evaluativa periodica a viziunii propuse.
Luand in considerare orizontul de timp al viziunii - termen mediu
sau lung - o conditie cardinala pentru atingerea ei o reprezinta continuitatea coordonata si adaptabila a actiunilor grupate in directii strategice, iar pentru asigurarea acestei conditii este necesara o continuitate trans-cicluri politice a "proiectului urban propus la scara orasului si a teritoriului sau de sustinere si influenta"; de aici necesitatea unei atitudini mai curand consensuale de asumare a unei strategii de dezvoltare urbana.2
a se vedea de exemplu, raspunsurile cetatenilor tineri la chestionare: "incapacitatea de
a duce la sfarsit proiectele incepute" este argumentata cu trimitere la discontinuitatea marilor proiecte odata cu schimbarea administratiei si lipsa unei viziuni de dezvoltare a orasului. (v.anexele referitoare la chestionare)
strategie
integrata
de
dezvoltare
municipiului
Bucuresti, elaborata printr-un proces deschis-participativ, asa cum
308
s-a precizat in introducerea studiului, va putea valida, imbogati, modifica sau reorienta prevederile Viziunii propuse de Conceptul strategic Bucuresti 2035, limitandu-se eventual la o perioada mai redusa de timp. Autorii studiului considera insa ca in contextul sociopolitic bucurestean, este preferabila o strategie pe termen mai lung, revizuita la circa 8-10 ani (si in raport cu evolutiile in plan macroteritorial), decat unei suite de strategii pe termene scurte, puternic marcate de conjunctura economico-sociala sau politica locala si care ar pune in pericol chiar caracterul strategic si
ori proceselor de schimbare din societatea romaneasca sau evenimentelor cu mare impact;
(3) 2015 termen scurt: pentru proiectele strategice si
I T N E M U C O D
vedere pentru Conceptul Strategic Bucuresti urmatoarele: in implementare; toate programele integrate si majoritatea
sustenabil dorit pentru dezvoltarea capitalei.
Tinand seama de cele de mai sus, orizonturile de timp avute in 2035
F N
sunt
A M R O
de
pentru programe sectoriale ori focalizate asupra unor teritorii dimensiuni relativ reduse, dar si pentru elaborarea
documentelor strategice de planificare strategie integrata si PUG, pentru restructurarea/adaptarea cadrului institutional si construirea (intr-o forma sau alta) a parteneriatelor strategice la toate nivelurile, ca si pentru promovarea schimbarilor necesare in cadrul reglementar. 2.2. Relatia Bucuresti teritoriul sau de sustinere
E R
U P
IC L B
si influenta
(1) 2035 termen lung: pentru componentele pe termen lung Orice document cu caracter strategic pentru Bucuresti nu poate fi elaborat decat in contextul unei inevitabile abordari strategice la scara teritoriala, iar aceasta abordare nu numai ca nu poate fi facuta unidirectional din partea capitalei, dar are nevoie simultan de ambele perspective: cea orizontala a vecinilor teritoriali limitrofi si apropiati, cat si cea verticala nivelurilor administrative superioare (si chiar a celor sub-locale).
ale conceptului strategic, precum si pentru politicile publice structurante sau cu viteza redusa si eforturi sustinute necesare
(2) 2020 termen mediu: pentru componentele pe termen
mediu ale conceptului strategic, pentru politicile publice si pentru covarsitoare a
programelor sectoriale, ca si pentru eventuala repozitionare strategica necesara ca urmare a evolutiilor globale sau europene, Dupa cum s-a aratat, prezentul Concept strategic, in lipsa unei cooperari institutionalizate in plan orizontal sau vertical, a optat pentru reliefarea dimensiunii teritoriale a dezvoltarii
309
municipiului Bucuresti acest lucru a fost posibil fara mari daune tinandu-se seama de limitarile precizate si de gradul relativ redus de detaliere al acestui studiu.
democratia privita prin nivelul de reprezentativitate a comunitatilor locale.
Compozitia Trebuie afirmat insa limpede ca orice document strategic pentru Bucuresti este definitoriu influentat de capacitatea capitalei de a juca un rol influent in dezvoltarea teritoriului din care face parte. Planificarea, in toate domeniile dar cu precadere cea spatiala, nu poate fi facuta eficace si eficient decat in mod
I T N E M U C O D
capata diverse forme. 2.3. Conditii administrative pentru Viziunii
integrat, chiar daca cadrul reglementar ori cel institutional poate
In consecinta, Viziunea, ca si diagnosticul, include si invoca
F N
A M R O
un mijloc
reprezinta si o forma de eficientizare a serviciilor publice precum si de reducere sau de inlaturare a
disparitatilor/dezechilibrelor sectoriale ori spatiale, manifestate intre grupuri socio-economice.
E R
institutionala
U P
la nivel
IC L B
sub-national/regional
Viziunea evidentiaza aceste aspecte legate de parteneriate si
administratie eficienta. 3. C URILE VIZIUNII CONCEPTULUI STRATEGIC
dimensiunea teritoariala a dezvoltarii municipiului Bucuresti.
BUCURESTI 2035
Redactarea Viziunii a pornit de la un set de cuvinte cheie, care reprezinta in acelasi timp concepte cardinale ale Conceptului strategic.
realizarea
Acestea sunt:
Elementele de implementare a oricarui document strategic pentru Bucuresti, deci si a Conceptului Strategic 2035, formate din directii strategice, politici, programe si proiecte nu se pot realiza fara o acceptarte politica a unei forme de organizare administrativa a Bucurestiului privind: (a) marimea administratiei publice locale, (b) economia de scara a nivelurilor administratiei publice locale si (c) COORDONARE coordonarea integrata a dezvoltarii Bucurestiului, coordonarea regional-municipal, coordonarea oras capitala administratie centrala, coordonarea domeniilor mediueconomic-social, coordonarea in utilizarea resurselor si in finantarea
310
dezvoltarii, coordonarea intre componentele planificarii si dezvoltarii spatiale;
etapizate, densitatile gestionate, inteligenta ocupare a terenurilor si
corecta solicitare a parcelelor urbane, energia gestionata lucid, investitiile publice in infrastructuri dar si in programe soft;
COOPERARE SI CRESTERE Bucurestiul vazut ca nucleul unui teritoriu echilibrat dezvoltat, cu un sistem ierarhizat de localitati si poli de scara sub-regionala, cu ample zone naturale si agricultura, cu inteligenta protejare si exploatare a apei, cu echipamente teritoriale; capitala caracterizata de o crestere coordonata si sustenabil controlata;
I T N E M U C O D
digitala;
CONECTIVITATE existenta unor sisteme de transport
integrate inter-modal si urban-teritorial, constituirea unor coridoare articulate de transport, a nodurilor cruciale reprezantate de
F N
A M R O
spatiilor comunitara
COERENTA in dezvoltarea sa, orasul este caracterizat de
multifunctionalitate amiabila si de investitii publice puternic potentatoare, de frecventa si transparenta utilizare a proiectelor public-privat necapturate de interese speculative, de justa distribuire spatiala a dotarilor se sunt si in acord cu necesitatile; sistemul publice si mobilitatea constituie partenerial lianti
E R
U P
IC L B
fundamentali atat spatial cat si ai comunitatii;
CALITATE Bucurestenii traiesc intr-un mediu prietenos, si au lesne acces la spatii plantate pentru agrement si sport, la educatie si asistenta sanitara ; gradul de securitate si cel de siguranta sunt crescute, iar imaginea urbana este perceputa ca o valoare structuranta, datorita arhitecturii de calitate si
aeroporturi si porturi; transport eficient al energiei si conectivitate
COMPETITIVITATE Bucurestiul si teritoriul sau de influenta si
sustinere sunt definite de o economie diversificata, dar orientata clar spre tehnologii inalte si industrii creative, o economie organizata in logica cluster-elor (a roirii), o economie puternic potentata de cercetare si nivelul ridicat de educatie al fortei de munca, o economie ce creaza plus valoare semnificativ peste media europeana; o economie cu amprenta ecologica atent gestionata;
amenajarilor inventive ce stimuleaza contactele sociale ;
CARACTER Orasul are identitate diferentiata si un patrimoniu respectat, cu valorile protejate; el are o varietate bine-temperata si este exigent cu noile dezvoltari; arta isi regaseste locul firesc in oras iar orasul este tot mai mult si mai bine inteles de locuitorii sai care dau astfel marca notiunii de cultura urbana contemporana;
CALIBRARE Atat dezvoltarea economico-sociala cat si cea spatiala sunt atent calibrate: re-echilibrarea nord-sud, cresterile
311
COMUNITATE o comunitate ce se regaseste in cartiere si zone individualizate si de calitate; o comunitate caracterizata de diversitate nesegregata, in care saracia absoluta este eradicata; o comunitate ce include varstnici si copii protejati si care manifesta sprijin pentru grupurile vulnerabile; o comunitate activa economic si social, ce se bucura si se mobilizeaza.
COMUNICARE
orasul
se
comunica
urbi
et
orbi;
administratia este deschis orientata catre cetateni si perceputa ca
I T N E M U C O D
un nou brand.
armonizare si suport din partea nivelului national.
atare, orasul stie sa isi faca reclama, el stie sa ajute la comunicare
in comunitate; orasul si-a reconstruit reputatia si, ajutat de massmedia si de alte vehicule pentru comunicare, strucureaza si sprijina
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
CONTINUITATE - dezvoltarea Bucurestiului este caracterizata de
continuitate inteleasa pe diverse planuri : o continuitate spatiala diferentiata si o continuitate in timp a viziunii, cu re-pozitionarile si re-inventarile necesare, ambele potentate de continuitatea institutionala a administratiei in rezonanta cu evolutia optiunilor politice; totodata si o continuitate de politici publice si programe, adaptate nevoilor in schimbare ale unei populatii dinamic, in contextul unei continuitati de cooperare pe multiple planuri si de
312
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
6.2
Viziunea Bucureti 2035
313
Viziunea
(1) integrat
Bucuretiul este, n 2035, o metropol influent i european prin durabilitate
inteligent i sensibil, o comunitate deschis i evoluat, o capital dinamic i creativ.
I T N E M U C O D
F N
cooperare n reele multiple, bine conectat cu regiunea, ara i lumea prin i coridoare, dar i prin porturi, aeroporturi ori portale digitale, un ora care e
A M R O
(2) (3) Capitala
E R
U P
i
caracter,
IC L B
reinventata
Municipiul este un nod cu activitate intens de
infrastructuri articulate, echilibrat grupate ntr-un sistem spaial de poli
caracterizat de accesibilitate crescut i mobilitate complex.
are
economie
competitiv
un
comportament responsabil fa de mediu: o educaie performant i deschis favorizeaz dezvoltarea tehnologiilor avansate i a industriilor creative iar cercetarea bine valorificat i serviciile diversificate contribuie nu doar la atractivitatea economic crescut ci i la gestiunea inteligent a energiei, a resurselor naturale ori la protejarea biodiversitatii, deci la sustenabilitatea dezvoltrii.
314
Viziunea
sigur i cu identitate bine conturat, cu locuire de calitate i cu locuri de munc motivante, fiind membri ai unei comuniti solidare, care protejeaz valori i respect tradiii, care este totodat conciliant i deschis diversitii i cooperrii, o comunitate plurivalent i multicultural care ii construiete armonios imaginea de succes. (5) Dezvoltarea Bucuretiului este realist
I T N E M U C O D
F N
A M R O
(4)
Cetenii apreciaz viaa intr-un ora santos,
E R
U P
IC L B
dimensionat, rezultatul unei planificri spaiale lucide care integreaz nivelul urban cu cel teritorial i al unei finanri coerente; administraia public local este nu doar gestionar eficient al resurselor ci i constructor de parteneriate spre binele public cu nivelul naional i cel teritorial, cu vecinii, dar i cu toate categoriile de actori privai i cu societatea civil; beneficiind de adecvarea i supleea cadrului legal, procesul de dezvoltare este monitorizat i adaptat noilor provocri i aspiraiilor comunitii.
315
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
7
Direcii strategice de aciune
316
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
7.1
Consideraii preliminare
317
Misiunea este in aceasta logica forma cea mai sintetica a
CONSIDERATII PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA DIRECTIILOR STRATEGICE DE ACTIUNE
strategiei si odata strategia aprobata, devine parte concreta a misiunii generice a administratiei publice locale care o va aplica.
1.Clarificari teoretice
I T N E M U C O D
descrise in viziune.
Viziunea constituie, in planificare strategica, descrierea cea
mai sintetica a starii catre care coduce aplicarea strategiei.
F N
A M R O
Pe baza acestor trei formulari sintetice: diagnosticul,
viziunea si misiunea, se poate apoi structura strategia propriuzisa, care are ca nucleu doua sisteme interrelationate: sistemul de obiective strategice si sistemul de directii de actiune, ordonate in timp, calibrate ca parametri si finantare, sprijinite prin constructii institutionale si definind si modul in care aplicarea strategiei va fi monitorizata si evaluata (inclusiv modalitatile de repozitionare, recalibrare, reorientare, depanare sau elaborare de alternative).
E R
U P
IC L B
Calea pe care se poate ajunge la atingerea viziunii este
2. Definirea directiilor strategice de actiune ca parte ca Conceptului Strategic Bucuresti 2035

In Conceptul Strategic Bucuresti 2035 s-a optat, tinand seama de cele explicate mai sus, pentru evitarea utilizarii directe a termenului misiune, preferandu-se utilizarea sintagmei directii strategice de actiune acestea sunt insa, de fapt, compenente ale misiunii.
descrisa in misiune, care se concentreaza pe actiuni. In planificarea strategica urbana, se evita uneori referinta la misiune, pentru evitarea confuziilor cu misiunea generica a autoritatilor si administratiei publice locale (in calitatea lor de organizatii si in legatura cu responsabilitatile stabilite prin legi Constitutie sau legi).
De altfel, atunci cand se face referire la misiunea aferenta (inclusa) unei strategii de dezvoltare urbana, se subantelege faptul ca aceasta cuprinde identificarea principalelor cai de actiune ce vor fi urmarite prin strategie, pentru atingerea starii
In formularea directiilor strategice de actiune s-a tinut seama de urmatoarele considerente:
318
1. Au fost formulate doua seturi de directii strategice de actiune : (a) un set sintetic de directii strategice de actiune pentru teritoriul de sustinere si influenta si (b) un set de directii strategice de actiune pentru Bucuresti, incluzand referinte la relatiile cu teritoriul de sustinere si influenta ; acest al doilea set cuprinde mai multe directii identificate, firesc tinand seama de subiectul studiului.
5. Astfel formulate si exemplificate grafic, directiile strategice de actiune pot fi analizate si discutate (mai ales in ceea ce priveste
identificarea unor prioritati de interventie), in vederea formularii, in etapa a doua a studiului, a sistemului de obiective strategice si a
I T N E M U C O D
prea precise. si localizari spatiale identificabile. 4. Dezvoltare urmatoare. Urbana. Documentul este reprodus
2. In cazul ambelor seturi de directii, au fost utilizate formulari
sintetice, care sa favorizeze intelegerea clara dar sa nu riste
deturnarea dezbaterilor catre discutarea unor detalii su localizari
F N
A M R O
Strategic. studentii
setului de directii de actiune asociate, ca nucleu al Conceptului
6. Pentru facilitarea intelegerii implicatiilor in plan spatial a
E R
de
U P
IC L B
seturilor de directii strategice de actiune, se recomanda si parcurgerea capitolului 2 din partea a 12-a, refritor la un proiectexercitiu de studiu pentru zona de sud a Bucurestiului, elaborat de Masterului Management Urban pentru Orase
Competitive din Facultatea de Urbanism a Universitatii Ion Mincu, proiect-exercitiu ce cuprinde si o evidentiere a etapizarii unor interventii strategice pe termen lung.
3. Si ilustrarile pe cartograme ale directiilor strategice de
actiune au caracter de refrrinta generala, chiard aca exista trimiteri
In formularea directiilor strategice de actiune privind
municipiul Bucuresti, un document de referinta majora l-au constituit Orientarile privind definirea unui strategii, formulate de catre prof.dr.arh. Alexandru M. Sandu, ca sinteza a reuniunii din primavara lui 2009 a Comisiei pentru Politici si Strategii de in paginile
319
Preambul la Direciile Strategice de Dezvoltare ale Bucuretiului
ORIENTARI PRIVIND DEFINIREA UNEI STRATEGII, ASA CUM AU REZULTAT DIN INTALNIREA COMISIEI PENTRU POLITICI SI STRATEGII DE DEZVOLTARE URBANA 17.02.2009
I T N E M U C O D
mijloacelor. in raport cu starea reala. dezvoltare si planurile de urbanism.
1. Conturarea unei viziuni a continuitatii in urmarirea obiectivelor in timp prin
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
Prof. dr. arh. Alexandru M. Sandu
respectul pentru portanta ideii si prin capacitatea de subordonare si adaptare a
2. Monitorizarea, in timp, a planului urbanistic general, in sensul asezarii si al
reasezarii lui in toate datele locului si timpului, reconsiderate, in momente succesive
3. Permanenta urmarire a pietei, in sensul stabilitatii, pe de o parte a solutiilor de spatializare si pe de o alta parte a interesului pentru investitii, prin strategia de
320
4. Precizarea unui mod de actiune prin parteneriate si agentii de dezvoltare, fixand contextual juridic, economic, financiar si social, de la public-privat la intercomunicare (o procedura de negociere).
5. Promovarea constructiei publice atat in planul dotarilor cat si al infrastructurii, urmarind dezvoltarea serviciilor.
I T N E M U C O D
6. Crearea conditiilor pentru a avea certitudinea sigurantei cetateanului de a
se afla in oras, intr-un spatiu public si de a-l simti al lui, ca spatiu uman. 7. Dezvoltarea de programe in care primaria, ca executant si promotor, trebuie
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
sa-si impuna tinte, unele pe termen scurt si altele pe termen lung, asiguranduse, pentru acestea, de o vizibilitate directa, in comunitate. 8. Stabilirea unor repere singulare unicat si a unor repere multiple de
ansamblu pentru constructia urbana, cu scopul de a fixa in spatiu unele viziuni particularizante pentru un oras cu valoare, indeosebi in plan cultural.
321
9. Deschiderea unei actiuni de educatie formatie publica pentru a obtine in timp o mentalitate colectiva asupra dezvoltarii si constructiei urbane, o gandire
moderna si o evaluare constructiva a ceea ce trebuie facut, fara a se neglija efortul de orientare a responsabilitatilor politice in abordarea dezvoltarii urbane.
10. Dezvoltarea campului de autoritate si competenta globala a
I T N E M U C O D
legislative de functionare.
municipalitatii, ca baza a cooperarii prin descentralizare cu implicatii in forta administrativa si logistica, de actiune, a primariei; cu impicatii in reglementarile
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
322
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
7.2
Dimensiunea teritorial Direcii strategice
323
Direcii strategice
DIMENSIUNEA TERITORIAL - DIRECII STRATEGICE PENTRU BUCURETI I TERITORIUL SU DE SUSINERE I INFLUEN
I T N E M U C O D
F N
Pentru a atinge viziunea Bucuresti 2035 este necesara orientarea eforturilor catre patru directii strategice majore: crearea unei forme administrative la nivelul Bucurestiului si a teritoriului acestuia de influenta, intarirea si revitalizarea sistemului de poli teritoriali, eficientizarea si dezvoltarea sistemului de infrastructura si valorificarea durabila a resurselor de patrimoniu natural si construit. Crearea unei forme administrative probabil sub denumirea zona/ regiune metropolitana implica directii de actiune precum: controlarea si coordonarea expansiunii teritoriale a asezarilor, gestiunea unor servicii publice la nivel metropolitan, favorizarea dezvoltarii prin intermediul cooperarii intre UAT-uri. Dezvoltarea si eficientizarea sistemului de infrastructura implica directii de actiune care se refera la: extinderea retelelor tehnico edilitare in teritoriu (in special sistemul de alimentare cu apa potabila), completarea sistemului de axe rutiere si feroviare majore (centura Bucuresti, autostrazi, CF de mare viteza), crearea unui sistem de poli intermodali cat si regandirea sistemului de transport in comun la nivel metropolitan.
A M R O
E R
U P
IC L B
324
Direcii strategice
I T N E M U C O D
F N
Intarirea si revitalizarea sistemului de poli teritoriali implica directii de actiune precum: implementarea unui set de politici de atragere a investitorilor in poli teritoriali (in special politici funciare), echiparea cu dotarile necesare si revitalizarea celor existente, intarirea relatiilor cu asezarile invecinate/deservite oferindu-le astfel resursele pentru eficientizarea productiei (in special agricultura), eficientizarea infrastructurii cat si a modului de utilizare si gestionare a acesteia.
A M R O
E R
U P
IC L B
Valorificarea durabila a resurselor de patrimoniu natural si construit implica directii de actiune precum: favorizarea cooperarii a asezarilor cu activitati turistice pentru crearea unor sisteme turistice, protejarea si extensia zonelor impadurite (in special in zona A.U.B), implementarea unor zone naturale de echilibru , promovarea si sprijinirea unor noi tipologii de turism (agroturism, ecoturism etc.) , monitorizarea si sanctionarea poluatorilor cat si favorizarea implementarii tehnologiilor cu grad redus de poluare. Prin respectarea si implementare acestor directii de actiune in cadrul viitoarelor interventii asupra teritoriului studiat se va ajunge la atingerea imaginii Bucurestiului prezentat in cadrul viziunii.
325
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
326
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
7.3
Oraul Bucureti Direcii strategice
327
Direcii strategice
DIRECTII STRATEGICE FUNDAMENTALE PENTRU MUNICIPIUL BUCURESTI - 2035
I T N E M U C O D
F N
Coordonarea integrata a dezvoltarii municipiului si a teritoriului sau de sustinere si influenta: institutii, strategii si actiuni concertate, intr-un context legislativ ameliorat si de reforma administrativa avansata; dezvoltarea Bucurestiului ca prioritate nationala asumata si parteneriate pragmatice pe termen mediu si lung cu toate autoritatile administratiilor locale vecine Ancorarea conexiunilor spatiale la toate scarile teritoriale: utilizarea marilor coridoare de transport si a polilor intermodali majori nu doar pentru conexiuni rapide cu teritoriul national si european, ci si drept axe complexe si nuclee teritoriale generatoare de dezvoltare, conlucrand sinergic; fructificarea magistralei Dunarii si legaturii cu Constanta Comunicarea cu tara si lumea: dialog, digital si nu numai, articulat, continuu, consecvent urmarind promovarea reputatiei reconstruite si cautarea de parteneri pentru programe si proiecte aducatoare de succes; asumarea pe multiple planuri a rolului de inima a tarii, odata ce municipiul a devenit model de dezvoltare sustenabila Reinventarea structurii economiei catre tehnologii avansate si industrii creative; pregatirea continua a fortei de munca si performante avansate si diverse in asumarea rolului de tractant economic national si regional
A M R O
E R
U P
IC L B
328
Direcii strategice
I T N E M U C O D
F N
Protejarea si utilizarea inteligenta in dezvoltare a resurselor naturale terenul, apele si spatiile plantate; protejarea agriculturii si a biodiversitatii; dezvoltarea industriilor verzi Articularea prin educatie a competitivitatii economice, a calitatii mediului si a bunastarii sociale Ameliorarea locuirii si a serviciilor, impotriva segregarii socioeconomice spatiale Reconstruirea unui spirit si a unui sens urban asumat de comunitate ; valorificarea multiculturalismului emergent, cresterea activismului social in comunitate si educarea spre o existenta urbana civilizata Protejarea valorilor de patrimoniu cultural si asigurarea calitatii noilor interventii urbane, atat ca parte a continuitatii istorice cat si ca vector educativ si de promovare a imaginii urbane Profesionalizarea administratiei publice si folosirea sustenabila a unui buget crescut si echilibrat, in conditii de transparenta si de suplete in cooperarea cu posibilii parteneri in finantarea dezvoltarii urbane.
A M R O
E R
U P
IC L B
329
O D
U C
IN T N E M
R O F
A M
E R
U P
IC L B
330
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
8
Concluzii i recomandri
331
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
8.1
Concluzii ale primei etape a studiului
332
Concluzii
CONCLUZII ALE PRIMEI ETAPE A STUDIULUI
I T N E M U C O D
F N
A M R O
Subiectul principal al primei etape a studiului Conceptul Strategic
Bucuresti 2035 l-a constituit analiza starii actuale a municipiului-capitala, a evolutiei recente a acestuia, in dublul context spatial: cel al teritoriului de sustinere si influenta si cel macro-teritorial - national, macro-regional, european si global. In raport cu intelegerea evolutiilor posibil a fi identificate si cu exemplele oferite in ultimele decenii de bunele practici ale unor mari orase si regiuni metropolitane, aceasta etapa se incheie cu propunerea unei viziuni pentru Bucurestiul anului 2035, intr-o forma sintetica, si a unor directii strategice ce constituie elementele principale ale misiunii de interventie pe care ar urma sa si-o asume administratia publica locala in urmatoarele doua decenii si jumatate.
E R
U P
IC L B
In raport cu aceasta viziune si cu directiile strategice formulate in aceasta etapa, in cea de-a doua etapa a studiului va fi elaborat conceptul strategic propriu zis: obiectivele strategice si directiile de actiune, precum si identificarea seturilor de politici publice care vor asigura punerea in practica a conceptului strategic, ca si a programelor si proiectelor majore in plan urbanistic, in conformitate cu prevederile ofertei tehnice, pentru cele trei orizonturi de timp: 2015-2016, 2020 si 2035.
Aceasta parte cuprinde concluziile primei etape a studiului, formulate sintetic si constituind totodata argumente pentru recomandarile formulate pentru a doua etapa, ca si in general, pentru beneficiarul studiului, ca actiuni majore de avut in vedere.
333
Concluzii
1. Concluzia principala este aceea ca dezvoltarea municipiului Bucuresti a cunoscut o dinamica accentuata, mai ales in perioada 20002008, dinamica reflectata in mod inegal in teritoriul sau de sustinere si
bariere izolatoare intre portiuni de teritoriu, cat si dificultati privind accesibilitatea ori calitatea mediului;
(c) a crescut vulnerabilitatea cadrului natural ca urmare a acestor
influenta. Acesta evolutie dinamica are consecinte majore in plan spatial, dar atat evolutia capitalei cat si cea a teritoriului influentat de ea au fost, ca procese complexe: (a) necontrolate (in sensul unei prevalente a intereselor publice) prin existenta si aplicarea consecventa a unor documente strategice si operationale de planificare; (b) neorientate prin mecanisme de planificare si institutii adecvate;
tipuri de dezvoltare urbana (si nu numai, a se vedea si mai jos) cele mai
expuse sunt componentele sensibile: paduri, cursuri si lucii de apa, lunci,
(c) necoordonate ca finantare coerenta, multianuala si din multiple
I T N E M U C O D
surse; (d) nemonitorizata coerent printr-un sistem de indicatori. cel de sustinere si influenta): catre localitatile vecine; vulnerabil;
2. Principalele tendinte observabile, evidentiate in rapoartele de
F N
A M R O
soluri sensibile;
(d) se inregistreaza o agravare a exceselor climatice, in contextul
global al schimbarilor climatice dar si potentate de modul de dezvoltare urbana, in special de utilizarea solului si gestionarea poluarii; prin lipsa unor programe de control/limitare a dezvoltarii urbane in anumite zone, se compromit sansele de realizarea unor coridoare cu efect pozitiv microclimatic (circulatia aerului si diminuarea efectelor insulelor de caldura); (e) exista un decalaj crescand in ceea ce priveste ritmul dezvoltarii
E R
U P
IC L B
infrastructurilor de transport, in raport cu expansiunea zonei urbanizate; acest decalaj are consecinte negative economice, sociale si de mediu, sporite din cauza necorelarii intensitatii utilizarii solului (indicatorul CUT) cu infrastrctura disponibila sau posibil a fi realizata atat in interiorul orasului cat si in teritoriul de sustinere si de influenta; (f) dezvoltarea spatiala a activitatilor economice nu e coordonata prin politici de dezvoltare economica locala/teritoriala si tinde astfel sa exploateze epuizant oportunitatile existente rezultatul principal al acestei tendinte este neutilizarea strategica a potentialului (in principal) spatial; (g) se inregistreaza un decalaj crescand intre echiparea tehniciedilitara si expansiunea urbana, sau, dupa caz, intensificarea utilizarii solului in interiorul orasului; acest decalaj este covarsitor pentru zonele de constructii de locuinte in zonele de periferie, iar generalizarea solutiilor locale are consecinte greu si costisitor reparabile; (h) se agraveaza deteriorarea structurala a fondului construit (prea putin incetinita, in cazul locuintelor colective de consolidarile insuficiente si de operatiunile de termoizolare) si continua degradarea accentuata (ca si diminuarea) patrimoniului de valoare cultural-istorica;
expertiza, analizele SWOT precum si in Diagnostic sunt (enumerarea este in mod evident nelimitativa si grupeaza atat referiri la teritoriul municipiului cat si la
(a) expansiunea, continua in timp, a Bucurestiului are in general un
caracter iradiant, generand o epuizare progresiva a teritoriului, dinspre oras
(b) expansiunea urbana intensa a municipiului in teritoriul imediat
limitrof este caracterizata de risipire urbana (urban sprawl), afectand teritorii vaste si amenintand in special zone cu patrimoniu natural sensibil, deci
(b) expansiunea urbana are si un caracter tentacular, de-a lungul axelor principale de circulatie, mai ales in mod neplanificat, prin aglutinare si generand astfel atat benzi de dezvoltare urbana (ribbon development) unele intinse pana la o distanta de 30 km fata de centrul orasului - care devin
334
Concluzii
(i)
creste
polarizarea
socio-economica
populatiei,
cu
6.
Economia e mai dezvoltata ( statistic) in raport cu restul tarii,
inregistrarea formarii unor buzunare spatiale de saracie concentrata : (j) in plan spatial, creste decalajul intre nordul si sudul orasului, concomitent cu diferentierile ce apar intre diversele planuri locuire, locuri de munca, dotari, servicii, calitatea mediului, accesibilitate; (k) a crescut numarul institutiilor de invatamant superior, neinsotit insa de cresterea performantelor/ reputatiei universitare; (l) exista o evolutie mult inceata a sectorului de cercetare stiintifica avansata comercializabila atat cea finantata de stat, cat si cea universitara sau finantata privat chiar daca creste ponderea activitatilor
dar clar insuficient pentru o competitie europeana, sau chiar macroregionala, fara a mai vorbi de cea globala;
7.
Restructurarea economica macro-teritoriala si intersectoriala
industriilor creative (insa semnificativ sub nivelul aspiratiilor si in contextul
I T N E M U C O D
unei emigrari cenusii consistente); capitala; 4. Dunarea si Marea Neagra constituie doua scarile spatiale;
(m) a aparut, in interiorul orasului, un sector crescand de comert
de mare suprafata, punand in dificultate comertul de mica scara, traficul
urban si, in consecinta, expunand deteriorarii starea si caracterul unor zone din
F N
A M R O
9.
poate fi caracterizata ca anormala- in sensul lipsei unor beneficii majore pentru economia orasului - mai ales prin ne-inlocuirea industriilor depasite si falimentare cu industrii performante sau cu activitati economice bazate pe inovatie si creatie, ori cu servicii specializate asociate, cu valorificarea terenurilor fostelor incinte industriale.
E R
U P
IC L B
8. Potentialul de dezvoltare urban reprezentat de sectorul educatie
este insuficient si/sau sub-utilizat, fie din cauza bazei patrimoniale sau a motivarii reduse (ori pregatirii insuficiente) a corpului didactic ambele influentand calitatea actului didactic fie din cauza lipsei unei cercetari stiintifice performante si a unor programe de reforma institutionala specifice cazurilor particulare ale diverselor universitati;
(n) a scazut si continua sa scada ponderea tinerilor in totalul
populatiei, atat in municipiu cat si in teritoriul sau de sustinere si influenta (iar sporuri semnificative se inregistreaza mai curand in zonele marcate de saracie). Patrimoniul public municipal nu are inca evidenta clara si nu este
utilizat eficace si eficient in scopul simultan al dezvoltarii economice a Bucurestiului si al cresterii calitatii vietii; in special lipsa unei politici funciare articulate, care sa favorizeze montajul unor operatiuni urbanistice de amploare, are efecte de imobilism al dezvoltarii urbane la scara unor zone din oras (e totodata adevarat ca nici contextul legislativ nu este favorabil unei astfel de abordari);
3. Exista un decalaj crescand intre nivelul de dezvoltare a
Bucurestiului si cel al teritoriului sau de sustinere si influenta, cu exceptia zonelor imediat vecine orasului, care preiau dezvoltarea radianta;
competente
distinctive neutilizate, la niveul zonei de sud-est a teritoriului national; 10. Existenta unor proiecte publice majore - insuficiente insa ca numar 5. Intarzierea concretizarii coridoarelor europene modernizate, precum si a altor legaturi cu restul tarii, are efecte negative majore la toate - si a mai multor interventii izolate bune nu a creat plus-valoarea sociala necesara, mai ales din doua motive: lipsa coordonarii ce ar fi adus sinergie si neevaluarea critica a coerentei alocarii fondurilor;
335
Concluzii
11. Decupajul administrativ, cu precadere cel intre municipiu si teritoriul de sustinere si influenta - teritoriul bucurestean muscat catre nord-est - nu ajuta planificarea si coordonarea dezvoltarii aglomeratiei urbane;
12. Se inregistreaza o adevarata falie de comunicare/cooperare - o ruptura politico-institutionala si de politici si programe - intre nivelul central (al guvernului) si nivelul capitalei; cand nu a fost ostila, relatia a fost in cel mai bun caz indiferenta, si aceasta caracteristica s-a perpetuat de-a lungul a doua decenii in care nici un mare proiect national-municipal nu a fost realizat (pierdere majora Bucuresti 2000 iar ca realizare ar putea fi, poate, Stadionul National);
I T N E M U C O D
unor politici si programe de echipare etc - e cvasi-inexistenta; de sustinere si influenta; zone/programe de interventie urbana;
13. Planificarea spatiala regionala care sa produca efecte
respectiv consecinte in coordonarea dezvoltarii, precum si punerea in practica a
F N
-
A M R O
E R
U P
IC L B
14. Lipsa de corespondenta intre decupajul administrativ la scara
supra-municipala si realitatea spatiala a dezvoltarii urbane este un impediment major atingerea unei coordonari a dezvoltarii Bucuresti-teritoriul
15. Primaria municipiului Bucuresti si-a diminuat constant institutia
capabila sa asigure planificarea si coordonarea dezvoltarii urbane, in loc
sa intareasca Centrul de planificare urbana si metropolitana si sa creeze o agentie de dezvoltare economica urbana si agentii de dezvoltare a unor
16. Planificarea urbana (putina) a fost cu precadere tarziu-reactiva - in situatii devenite de criza, vizand mai curand temperarea efectului - decat pro-activa - tintind la o impulsionare directionata a dezvoltarii municipiului.
336
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
8.2
Recomandri generale si pentru etapa a IIa a studiului
337
Recomandri
RECOMANDARI GENERALE SI PENTRU ETAPA A DOUA A
BUCURESTI 2035
I T N E M U C O D
F N
A M R O
Odata
cu
E R
incheierea
STUDIULUI
U P
etape a
CONCEPT
IC L B
STRATEGIC
si formularea
primei
studiului
diagnosticului, propunerea viziunii si a directiilor strategice componente ale misiunii administratiei publice locale pentru dezvoltarea orasului in urmatorii 25 de ani tinand seama de concluziile acestei etape, pot fi formulate in incheiere cateva recomandari.
Recomandarile pot fi grupate in doua categorii: unele care vizeaza modul de desfasurare a etapei a doua a studiului si altele care au un caracter general, supuse atentiei beneficiarului Primaria Municipiului Bucuresti - dar au putut fi deja propuse tinand seama de continutul acestei etape.
1. O prima recomandare cu caracter general se refera la necesitatea demararii de catre Primaria Municipiului Bucuresti a unor studii specializate, bazate pe date colectate din teren si/sau actualizate, precum si pe informatiile furnizate de viitorul recensamant. In ciuda existentei multor documentatii de planificare si a unor proiecte si studii specializate, autorii rapoartelor de expertiza si specialistii consultati in cadrul focus-grup-urilor economisti, geografi, sociologi, ingineri, urbanisti, arhitecti au considerat ca neaparat necesare studii extensive care sa se refere la: (a) Structura actuala a economiei locale, dinamica prezenta a acestei structuri cu marcarea distinctiei intre Bucuresti si teritoriile unitatilor administrative locale vecine; (b) Dispunerea spatiala a activitatilor economice, in oras si in teritoriul de sustinere si influenta, precum si implicatiile asupra mobilitatii in Bucuresti;
338
Recomandri
(c) Economia informala (SRI estima la cca. 30% ponderea economiei gri sinegre la nivel national in 2009) (d) Dinamica locurilor de munca (numar si amplasare, pe profile) si a tiparului zilnic de deplasari, in special cele oras-teritoriu (dar si cele din interiorul capitalei) in ambe sensuri; (e) Identificarea cu mai multa acuratete mai ales prin anchete focalizate - a discrepantelor sociale in Bucuresti si in teritoriul sau de referinta: localizarea zonelor defavorizate, profilul acestora, asteptarile populatiei;
influenta, atat in general, ca o expresie a continuitatii, dar si - cu precadere pentru reusita Conceptului Strategic Bucuresti 2035 - in faza 2 a studiului;
3. Se recomanda, in acelasi timp, ca imperios necesara participarea Capitalei la lucrarile unei comisii interministeriale pentru planificarea
(f) Evolutia, caracteristicile si starea platformelor industriale situate pe teritoriul
municipiului, cu prioritate a celor aflate in perimetrul central si a celor care au inca mari suprafete compacte de teren (inclusiv cu evidentierea proprietarilor);
I T N E M U C O D
fundamenta o politica publica realista in domeniu; energetic prospectiv al capitalei; sa treaca de stadiul declarativului nefundamentat economic; europene; dezvoltarea unor anumite teritorii/zone din oras;
(g) Audit care sa permita actualizarea Listei Monumentelor Istorice din Municipiu, pe
baza criteriilor de evaluare aprobate de Ministerul Culturii si a evaluarii simultane a
starii si resurselor necesare pe etape de urgenta a interventiilor se poate astfel
F N
A M R O
dezvoltarii teritoriale a a tarii Bucurestiul nu are doar rolul de capiala a tarii ci si pe cel de tractant al economiei nationale; totodata se recomanda analizarea la nivelul Consiliului General a implicatiilor pentru capitala a prevederilor Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila;
E R
U P
IC L B
4. Se recomanda urgentarea constituirii unei banci operationale de
date urbane, functionala si (partial) accesibila, si totodata a unui sistem sintetic de indicatori relevanti pentru starea capitalei, usor colectabili/de calculat si monitorizati (macar) anual;
(h) Studii de prognoza pe termen mediu si lung privind nevoile de apa si energie si
5. Se recomanda, atat in general cat si pentru etapa a doua a studiului, o atentie sporita acordata pariului cultural al Bucurestiului, ca si examinarii rolului culturii in competitivitatea urbana, in educarea spiritului civic si in conturarea identitatii proprii a Bucurestiului intre orient si occident;
investitiile necesare pe aceste perioade; in mod prioritar este necesar un audit
(i) Amorsarea elaborarii unei politici verzi schimbarile climatice si energia care
(j) Structurile de institutii si de asigurare a serviciilor publice la scara locala si
In ceea ce priveste strict derularea etapei urmatoare a studiului se recomanda:
regionala, in raport cu organizari la scara internationala sau experiente regional-
(k) Structurarea unei Agentii de dezvoltare economica urbana si a unor Agentii mai
6. Asigurarea, din partea si cu sprijinul Primariei, a unei vizibiltati sporite pentru viziune si directii strategice la un nivel de reuniune cel putin similar celei ce s-a desfasurat pe 16 mai referitor la dimensiunea teritoriala a dimensiunii urbane;
suple si proactive pentru aplicarea unor politici publice locale si/sau pentru
(l) Structurarea unei Agentii/Institut Municipal/Metropolitan de Planificare
2. O recomandare extrem de importanta are in vedere implicarea nivelului national in dezvoltarea capitalei si a teritoriului de sustinere si
7. Transmiterea catre toate partidele - si in particular catre toti membrii Consiliului General a solicitarii de a formula si transmite un punct de
339
Recomandri
vedere privind diagnosticul, viziunea si directiile strategice de dezvoltare stabilite in aceasta etapa;
8. Dezbaterea, pe parcursul etapei a doua - eventual cu extinderea duratei fazei a continutului primei etape si a obiectivelor strategice pentru Bucuresti 2035, cu TOATE organizatiile non-guvernamentale interesate
identificate. Chiar daca in prima faza s-a inregistrat o reactivitate foarte scazuta - din cele 211 o.n.g.-uri care au primit chestionare privind starea
orasului, doar 8 au raspuns - se re-asigura deschiderea totala catre aceste organizatii si se dezamorseaza comportamentul ulterior tip nu am fost ascultati/consultati;
I T N E M U C O D
folosirea a doua reuniuni tip focus-grup; specialistilor si publicului larg.
9. Utilizarea si in etapa a doua a unei campanii de recoltare de
solutii de la specialistii in domeniile legate de dezvoltarea urbana, prin
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
10. Continuarea folosirii Site-ului CSB-2035 pentru diseminarea
rezultatelor primei etape a Conceptului Strategic si pentru colectarea opiniilor
340
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
9
Rapoarte de expertiz
Aceast seciune este prezentat n volum separat
341
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
10
Dezvoltarea strategic a 11 mari orae
342
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
11
Dezvoltarea urban pe siteul PMB Documentar
343
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
12 Anexe
344
Aspecte economice i demografice
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
12.1
Sinteze chestionare
345
20 CHESTIONARE ADRESATE PROFESIONISTILOR
care au participat la reuniunea de la Registrul Urbanistilor din Romania, din 14 aprilie 2011
I T N E M U C O D
F N
A M R O
Profesionisti
T1 Referitor la ntrebarea Cea mai mare problem a dezvoltrii oraului
E R
U P
IC L B
n relaie cu teritoriul nvecinat este: majoritatea specialitilor au considerat Compromiterea unor intervenii teritoriale viitoare ca fiind cea mai grava problem detaat fa de cellalte probleme listate. P1 Referitor la ntrebarea In ceea ce privete economia capitalei, considera Prezena redus a
principala problem este: specialitii
activit ilor cu tehnologii avansate ca fiind cea mai mare problem ns diferena fa de punctajul celorlalte rspunsuri este una sczut. In general la aceast ntrebare se remarc diferene sczute ntre importana problemelor. n rubrica alte rspunsuri se ncadreaza n principiu afirmaii referitoare la capacitatea administrativ i gestiunea teritoriului metropolitan. P2 Intrebarea : In domeniul social comunitar, principala problem este prezinta gradul de educare, segregarea socio-economic, si spiritul civic sczut ca fiind problemele principale fata de densitatea populatiei sau tensiunile intercomunale. D1 Referitor la intrebarea: Cea mai important problem de mediu este specialistii considera gestionarea deseurilor ca problema principala fiind
urmate la distante de punctaj mediu de poluarea apelor si aerului. Ignorarea masurilor de protective a fost considerate deasemenea o problema relevant. D2 Intrebarea: Referitor la spaiile plantate i/sau de recreare principala problema este: prezinta raspunsuri ale specialistiilor punctuate relativ echivalent, astfel calitatea si echiparea spatiilor verzi este problema cea mai mare fiind urmata de distributia spatiilor verzi si zonele de recreere suburbane. F1 Referitor la intrebarea principala problem : Din perspectiva funcionalitii urbane,
346
este: specialistii acorda cea mai mare importanta calitatii si starii spatiilor publice alaturi de traffic. F2 Pentru intrebarea : In domeniul locuirii, principala problem este: majoritatea specialistilor ofera o atentie mai ridicata problemelor precum : Gradul de dotare cu activiti complementare locuin ei-62p ; Modul de structurare i func ionare a noilor zone de locuin e 62p si Starea fondului de locuine- 56p.In categoria alte raspunsuri se afla catalogata si o problema care provine dintr-o noua tendinta de renovare urbana si anume Programul "haotic" de anvelopare termic F3 Referitor la intrebarea In domeniul culturii i patrimoniului construit, principala problema este: specialistii au considerat Aciuni reduse i dezordonate de protejare a patrimoniului ca fiind problema principala la o distanta destul de ridicata fata de probleme precum: Starea patrimoniului construit etc.
problemat cea mai mare punctata de specialisit ( Compromiterea unor intervenii teritoriale viitoare ) este foarte slab punctata in opiniile studentiilor.
P1 Referitor la ntrebarea In ceea ce privete economia capitalei, principala problem este: studentii considera Gruparea activitilor economice
n teritoriul ora ului ca fiind cea mai mare problem iar problema principala
I T N E M U C O D
asumate pe termen mediu ca fiind problema principala. este: circulaie
M1 In cadrul intrebarii : In domeniul planificrii dezvoltrii urbane, principala problem este:specialistii considera detasat Lipsa unei strategii coerente i
F N
A M R O
specialistilor. specialitii.
identificata de specialist a primit si in acest caz un punctaj redus fapt care prezinta un interes sau o importanta mai redusa acordata de studenti noilor tehnologii/ inovatiei in dezvoltarea urbana. P2 Intrebarea : In domeniul social comunitar, principala problem este
E R
U P
IC L B
densitatea populatiei probabil o problema remarcata/simtita de o mare parte a studentiilor proveniti din provincie sau care locuiesc in locuinte collective. In cazul celorlalte raspunsuri punctajele corespund in mare parte cu cele ale
D1 Referitor la intrebarea: Cea mai important problem de mediu este studenii consider precum i specialitii , gestionarea deeurilor ca problema fiind urmata insa de diminuarea biodiversitii o problema punctat redus de
M2 La intrebarea In domeniul politicilor publice locale necesare, prioritar specialistii identifica doua prioritati principale si anume: Politica de i transport public (70p) alaturi de Politica privind spaiul public (67p)
M3 Prioritatea la intrebarea In domeniul institu ional financiar, privind dezvoltarea urban, prioritar este: au fost considerate de specialisti ca fiind Construcia centrului de planificare urban, ca institu ie public dedicat. Deasemenea o imporatanta ridicata a fost acrodata si raspunsului Structurarea unor mari programe de dezvoltare urban, gestionare prin agenii dedicate fapt care arata dorinta de a implementa metodologii de planificare utilizate dj de ceva timp in majoritatea tarilor mai dezvoltate.
D2 Intrebarea: Referitor la spaiile plantate i/sau de recreare principala problema este: prezinta raspunsuri ale studeniilor punctuate relativ echivalent, astfel calitatea si echiparea spatiilor verzi este problema cea mai mare. n acest caz opiniile studeniilor i a specialitiilor sunt echivalente in cea mai mare parte. F1 Referitor la intrebarea : Din perspectiva funcionalitii urbane, principala problem este: studenii (precum i specialitii) acorda cea mai mare importanta calitatii si starii spatiilor publice alaturi de traffic. F2 Pentru intrebarea : In domeniul locuirii, principala problem este: majoritatea studeniilor ofera o atentie mai ridicata problemelor precum : Gradul de dotare cu activiti complementare locuin ei-98p ; Modul de structurare i func ionare a noilor zone de locuin e 85p si Starea fondului de locuine- 83p. Acest caz prezint deasemenea opinii echivalente cu cele ale specialitiilor. F3 Referitor la intrebarea In domeniul culturii i patrimoniului construit, principala problema
Studenti, nesemnate Profesionisti

T1 Referitor la ntrebarea Cea mai mare problem a dezvoltrii oraului n relaie cu teritoriul nvecinat este: majoritatea studenilor au considerat Direciile de extindere ca fiind cea mai grava problem urmata de alte dou probleme tot pe tematica expansiunii urbane.De mentionat este faptul ca
347
este: studenii au considerat Aciuni reduse i dezordonate de protejare a patrimoniului ca fiind problema principala , asemenea specialitiilor. M1 In cadrul intrebarii : In domeniul planificrii dezvoltrii urbane, principala problem este:studenii considera Lipsa unei strategii coerente i asumate pe termen mediu ca fiind problema principal(idem specialiti). M2 La intrebarea In domeniul politicilor publice locale necesare, prioritar este: studenii identifica doua prioritati principale si anume: Politica de spaii publice i cea de locuire puin diferit de specialiti care prioritizeaza politica de traffic.
42
chestionare la
adresate de
invitatilor
reuniunea
Arhitectura si Urbanism Ion Mincu, din 28 aprilie
I T N E M U C O D
M3 Prioritatea la intrebarea In domeniul institu ional financiar, privind dezvoltarea urban, prioritar este: au fost considerate de studeni ca fiind Construcia centrului de planificare urban, ca institu ie public dedicat. Deasemenea o imporatanta ridicata a fost acrodata si raspunsului Corelarea strategiei de dezvoltare cu o strategie financiar de atragere a resurselor externe. In cazul lucrarilor nesemnate se remarca in cea mai mare parte a cazurilor , o notare/completare probabil aleatorie care nu respecta cerintele mentionare la inceputul chestionarului (repetrea multipla a notelor acrodate in cadrul aceleiasi intrebari).
F N
A M R O
impiedicata de TS
2011
TG Referitor la ntrebarea : Cea mai grava problema generala cu care se confrunta
"zona de sustinere/influenta" a Bucurestiului este specialitii alturi de studeni consider c
E R
U P
la
profesionistilor
IC L B
si Universitatea de
probleme principale Gradul si calitatea echiparii cu infrastructuri de transport i Lipsa unei cooperari orizontale institutionalizate. n cadrul rubricii alte rspunsuri remarcm prezentarea (chiar dac greit exprimat) a unei alte probleme relevante Lipsa polilor de transfer. Exist un set de poli teritoriali dar performant lor i sistemului din care fac parte este extrem de redus.
TE ntrebarea Dezvoltarea economica mai buna a "zonei de sustinere/influenta" este

are ca rspuns majoritar din partea specialitiilor Lipsa unei politici de
dezvoltare economica locala care sa includa si mecanisme stimulative fiscal- financ. Datorit unui punctaj bun oferit i de studeni acest rspuns este prioritizat i n total.Studenii au considerat ns Lipsa unor- "poli teritoriali" echipati si accesibili ca fiind o problema major. Referitor la ntrebarea In domeniul social-comunitar, principala problema a acestui teritoriu este rspunsul cel mai votat n total a fost Gradul de educare al populatiei favorizat i de specialiti. Un alt rspuns considerat important nspecial de studeni este : Dependenta fata de Bucuresti ca servicii sociale si locuri de munca. Se remarc o diferena redus ca i punctaj n cadrul rspunsurilor n acest caz, excepia o face doar Dispunerea populatiei in teritoriu find considerata la mare distan cea mai mic problem.
TM n cadrul ntrebrii Cea mai importanta problema de mediu este specialitii altrui de studeni consider Poluarea aerului , Degradarea zonelor impadurite i Poluarea apelor ca fiind cele mai relevante probleme in defavoarea altor elemente de cadru natural a cror poluare/ grad de afectare este probabil mai greu preceptibil/sesizabil.
TET Referitor la ntrebarea Din perspectiva echiparii teritoriale cu infrastructuri pentru transport, situatia cea mai grava priveste specialitii i studenii consider n concordan Lipsa unei centuri exterioare si a mai multor autostrazi de legatura cu restul tarii ca fiind cea mai mare problem alturi de alte probleme legate de circulaia carosabil. Punctje mai reduse
348
au obinut problemele referitoare la metode alternative de transport trenul, bicicleta. Sistemul de transport n comun a fost menionat doar n categoria alte rspunsuri. Tech Pentru ntrebarea Din perspectiva echiparii teritoriale-alta decat cea pentru transporturi-situatia cea mai grava priveste cele mai importante probleme conform specialitiilor i studeniilor sunt Echiparea in domeniul ocrotirii sanatatii si asistentei sociale alturi de Echiparea tehnico-edilitara-tratarea apei si epurarea apelor uzate . Studenii mai consider ca fiind importana i problema Echiparea in domeniul educatiei . Elemente de loisir i cultur sunt considerate mai puin relevante ca i problem.(nevoi secundare) TL Referitor la ntrebarea In domeniul locuirii, principala problema este specialitii precum i studenii consider lipsa echiparii tehnico-edilitare a acestor zone noi de locuit i lipsa echipamentelor sociale necesare acestor zone ca fiind cele mai importante probleme. Astfel se acord o importan mai mare lipsei dotariilor fa de posibile conflicte sociale sau soluii arhitectural, urbanistice.
TM3 Pentru ntrebarea In domeniul cooperarii inter-comunale, prioritara ar trebui sa fie:
prioritiile sunt Obligarea autoritatilor locale de a planifica spatial integrat i Infiintarea prin lege a unui cadru institutionalizat special(zona metropolitana, consiliu si/sau agentie) fapt care relev necesitatea de planificare oreneasc(sau UAT). integrat i gestionare
I T N E M U C O D
elementelor de patrimoniu construit valoros iar din conduc la complicarea de realizare a unor procese de renovare urbana. spatiala integrata ca fiind principala problem. prioritara este agricole sunt considerate mai puin importante. n alte condiii.
TPP ntrebarea Privind patrimoniul natural si construit valoros, cea mai grava problema
se refera la are ca rspuns din partea specialitiilor(i n total) starea si necunoasterea partea
alternarea/compormiterea unor peisaje valoroase, dezvoltarile urbane lineare de-a lungul drumurilor. Cel mai sczut punctaj l are problema inexistenta mai multor zone cu statut
F N
studeniilor
A M R O
specialitiilor.
n acest caz(chestionar) opiniile studeniilor coincid n cea mai mare parte cu cea a
E R
U P
la o scar mai mare dect cea
IC L B
111 chestionare adresate catre 11 grupuri de
cetateni ai Bucurestiului
Acest capitol reprezinta o sinteza si interpretare a raspunsurilor date de cei
chestionati in esantionul cetatenilor maturi ai orasului Bucuresti. Chestionarele au luat in calcul raspunsurile cu privire la gravitate- importanta pe o scara de la 1-6, 6 fiind cea mai grava sau importanta problema. S-au aplicat un numar de 120 chestionare. In cadrul acestui esantion au fost intervievati urmatorii respondenti: 10 lucratori RATB (majoritatea lucrand pe liniile din Basarab si Drumul Taberei) 10 lucratori in domeniul vanzarilor/ relatiilor cu clientii 10 navetisti 10 ingineri 10 salariati comert (3 barbati/ 7 femei) 10 functionari publici 10 profesori liceu 10 artisti 10 pensionari 10 gospodine/ casnice 10 medici 10 membrii ai Organizatiilor Non- Guvernamentale
crescut de protectie probabil datorit unor posibile conflicte pe care aceasta le are cu idea de dezvoltare. n rubrica alte rspunsuri apar dou probleme relevante i anume lips intergrrii funcionale a elementelor de patrimoniu ct i probleme de administrare a acestora fapte care
TM1 n cadrul ntrebrii In domeniul planificarii teritoriale, principala problema este
specialitii n conformitate cu studenii consider Neintelegerea generala a nevoii de planificare
TM2 Prioritiile stabilite n cadrul ntrebrii: In domeniul politicilor publice necesare, sunt conform specialitiilor i studeniilor Politica privind transportul public
metropolitan si cel alternativ alturi de Politica de realizare de infrastructuri pentru transport fapt care relev o atenie deosebit acordat mobilitii. Locuirea alturi de spaiile verzi i
TEP Referitor la ntrebarea Pentru dezvoltarea economica, prioritar/a ar trebui sa fie specialitii i studenii consider prioritare Echiparea cu infrastructura de transport i Atragerea de activitati de cercetare si inalta tehnologie n defavoarea Valorificarea patrimoniului natural(inclusiv potential agricol) care poate fi considerat extrem de important dar
349
Din raspunsurile celor chestionati se detaseaza ca fiind cele mai grave urmatoarele probleme: la intrebarea referitoare la cea mai grava problema a zonelor limitrofe, s-a evidentiat ca fiind cea mai grava cu cca 30% gradul de echipare cu infrastructura de transport, si deteriorarea unor elemente valoroase ale patrimoniului natural. Au mai fost mentionate cu 10% fiecare: dezvoltarea dezorganizata, haotica, slaba dezvoltare economica si slaba comunicare intre administratie si institutiile responsabile de dezvoltarea urbana (20%). Privitor la transport, principalele probleme, cu cca 25% pondere fiecare, au fost: calitatea drumurilor publice, lipsa locurilor de parcare si blocajele in trafic. Au mai fost mentionate: ineficienta transportului public si reteaua de metrou slab dezvoltata.
si Gradul de dotare cu activiti complementare locuintei (comert, servicii: magazine, clinici, scoli, etc.) In domeniul culturii i patrimoniului construit, principala problem este Starea patrimoniului construit (circa 50% dintre respondeti) si Comunicarea i afisajul n spatiile publice. (alterarea imaginii orasului prin afisaje in spatiile publice)
Cauza care a dus la situatia economica actuala este considerata prezenta
I T N E M U C O D
activitile economice pe ntreg teritoriul orasului Densitatea populaiei si Nivelul diferit de educare al populatiei zonelor naturale si zgomotul dotare al spatiilor verzi. colective.
zonelor de activitati economcie dezafectate in cadrul orasului (50% dintre respondenti). Au mai fost mentionate: Structura economic (ponderea diverselor tipuri de activiti:
industriale constructii, servicii etc.)- 30% si Modul in care sunt amplasate si gruparea
F N
A M R O
In domeniul dezvoltrii urbane, principalele probleme mentionate (circa 80%
dintre respondenti) au fost: Lipsa unei viziuni si Lipsa de interes a institutiilor publice Interesate si responsabile
In domeniul de interes al instituiilor este considerata prioritara rezolvarea
E R
U P
IC L B
problemelor legate de trasnportul public si reteaua rutiera (cca 50% dintre respondeti). Celelalte probleme mentionate au fost (in ordine): regenerare urban a zonelor degradate, siguranta si spaiul public, spiritul civic / asistent social In domeniul institutional financiar, privind dezvoltarea urban, prioritar este
orelarea strategiei de dezvoltare cu o strategie financiar de atragere a resurselor externe (60% dintre respondeti). O a doua prioritate este considerata structurarea unor mari programe de dezvoltare urban, gestionare prin agenii dedicate.
Cea mai acuta problema referitoare la viata sociala si comunitati este considerata
spiritul civic scazut al cetatenilor (60% dintre respondeti). Au mai fost mentionate: Separarea si diferentierea existenta intre categoriile sociale cu statut economic diferit,
176 chestionare adresate catre tineri cetateni ai orasului, cu varsta sub 30 de ani
Cea mai grava problema de mediu a orasului este considerata poluarea (cca
60% dintre respondenti). Au mai fost mentionate: Defrisarile si intervetiile asupra n scopul de a contura punctul de vedere al locuitorilor tineri ai Bucurestiului, i-am rugat sa completeze un chestionar despre Bucureti. Acesta s-a adresat celor cu varste cuprinse intre 20 si 30 de ani, si subiectul l-au constituit problemele majore ale orasului, structurate pe 7 domenii de interes: Circulatii, Mediu, Administratie Publica, Calitatea Vietii, Locuire, Spatii verzi si Socio-Comunitar.
Referitor la spatii verzi/ plantate cea mai grava problema (cca 55% dintre
respondeti) este considerata cantitatea spatiilor verzi. Au mai fost mentionate problemele legate de amplasarea acestora in oras precum si calitatea si gradul de
Majoritatea respondetilor considera ca traficul este cea mai importanta problema care trebuie rezolvata pentru ca orasul sa functioneze mai bine (cca 75%). Au mai fost mentionate: calitatea constructiilor si functionarea cartierelor/ zonelor de locuinte
Prima parte a sondajului a vizat stabilirea problemelor si conceperea chestionarului de baza al studiului, urmata de aplicarea chestionarului pe publicul vizat si de centralizarea datelor si detasarea unor observatii.
In domeniul locuirii, principalele probleme sunt: calitatea fondului de locuinte si oferta scazuta de locuinte sociale. In acest domeniu, a mai fost mentionat ca problema
350
suplimentara ridicata de repondenti a fost problema Educatiei locuitorilor care afecteaza interactiunea cu viata in oras. PROBLEME DE CIRCULATII Problema majora semnatala de repondenti a fost Starea proasta a infrastructurii existente adunand 829 de puncte, urmata de problemele privind Insuficienta numarului de parcari si Ineficienta transportului in comun. Problemele evidente au fost legate de impactul direct al acestora asupra repondentilor si de perioada scurta de timp (ca remediere) in sensul ca oamenii asteapta rezultate. Transportul public , si in special metroul, au revenit frecvent printre raspunsurile la probleme. O problema semnalata suplimentar a fost atitudinea oamenilor in trafic / circulatii respectul fata de ceilalti fie ca acesta se desfasoara motorizat sau PROBLEMA LOCUIRII IN ORAS
Din punct de vedere al locuirii in orasul Bucuresti principala problema semnalata
I T N E M U C O D
PROBLEME DE MEDIU autovehicule electrice, etc). CALITATEA VIETII vieitii in oras este Traficul, urmat apoi de Lipsa locurilor
In cazul problemelor de mediu ale orasului Bucuresti, principala problema
semnalata de tineri a fost Educatia de mediu a locuitorilor, subiect care a adunat majoritatea punctelor, urmat de Calitatea aerului si de Tratarea cu superficialitate a problemelor de mediu de catre organele abilitate in domeniu. Problemele de administratie / legislatie precum si cele de infrastructura de colectare si control al mediului nu au fost semnalate ca probleme majore fiind argumentate in majoritatea cazurilor fie prin lipsa acestora fie prin neintelegerea prezentei lor in unele cazuri (in
F N
nemotorizat.
A M R O
fost: Calitatea
de catre tineri a fost Extinderea necontrolata a zonelor de locuire prin insertii haotice, lipsite de studiu in prealabil lucru care este argumentat de multi prin calitatea estetica a orasului precum si a spatiilor oferite de el, in unele cazuri sufocante. Problema salubritatii in cartierele bucurestene si Starea precara a fondului construit sunt clasate pe locurile 2 si 3 din clasament lucru care este justificat prin modul in care se prezinta cartierele de locuit din Bucuresti, in special marile aglomerari de locuit din oras. Desi unele persoane argumenteaza ca zona lor de locuit nu prezinta aceste probleme majoritatea afirma ca este o problema. Problemele de dotari si de acces la facilitati nu au fost ridicate in multe cazuri din cauza distantelor relativ mici care trebuie strabatute in oras, oamenii nesimtind lipsa lor, cu toate ca accesibilitatea s-a evidentiat ca lacunara. Probleme suplimentare ridicate in cazul calitatii locuirii in oras au slaba a materialelor utilizate la fabricarea noilor ansambluri
E R
U P
IC L B
rezidentiale si in special a noilor cartiere rezidentiale construite, Pretul ridicat in cazul chiriilor sau pretul locuintelor in special pentru tineri. A fost ridicata oportunitatea Educatiei locuitorilor ca factor principal in inbunatatirea generala a problemelor orasului si modului de interactionare cu el.
special centrele de reciclare si mai specific managementul acestora). Probleme semnalate au fost distrugerea sistematica a zonelor verzi in favoarea construitului precum si problemele cauzate de constructii (praf). Multi repondenti au reclamat aspectele legate de energie alternativa si lipsa lor din sistemul orasului (energie solara,
PROBLEMA in ADMINISTRATIA PUBLICA Problema majora care a fost subliniata de majoritatea este Coruptia, in multe cazuri aceasta fiind argumentat ca este omniprezenta in sistemul administrativ nu numai al orasului. Locurile 2 si 3 sunt ocupate de Lipsa specialistilor pe domenii in cadrul structurilor de administratie locala | regionala si de Ineficienta actului de justitie, multi considerand clasa de conducere a sistemului administrativ ca fiind subcalificata si incompetenta in administrarea eficienta a orasului. O problema frecventa a fost lipsa transparentei in administratia publica si lipsa comunicarii intre cetateni si organele decizionale la nivel de oras. Se mai semnaleaza probleme suplimentare precum Birocratia si incapacitatea de a duce la sfarsit proiectele incepute lucru argumentat de discontinuitatea marilor proiecte odata cu schimbarea administratiei si lipsa unei viziuni de dezvoltarea a orasului. O persoana semnaleaza
In urma sondajului de tip chestionar principala problema care afecteaza calitatea de munca si
de Nesiguranta spatiilor publice d.p.d.v. social. Traficul este vazut ca un lucru care cauzeaza multe dintre problemele orasului. De data aceasta transportul public nu este un factor major care afecteaza calitatea vietii in oras, fiind clasat pe ultimele locuri impreuna cu Calitatea defectuasa a spatiilor din proximitatea locuirii. O problema
351
ineficienta administratiei publice in managementul minoritatilor in oras cazul particular al rromilor si prezenta lor in oras. Observatii
Data fiind media de varsta de 24-26 de ani, care implica un anumit grad de PRINCIPALA PROBLEMA IN DOMENIUL SOCIO-COMUNITAR Problema majora semnalata de majoritate este Lipsa locurilor de munca pentru tinerii absolventi argumentata de unii subiecti prin lipsa de experienta dobandita numai prin absolvirea facultatii si prin numarul mare de absolventi care nu sunt dispusi la alte meserii). O alta problema grava o reprezinta Nivelul de trai scazut oarecum strans legata de lipsa locurilor de munca precum si de puterea economica scazuta. A fost frecvent mentionata si Lipsa spiritului civic strans legata de lipsa de educatie si de interpretarea gresita a conceptului de democratie, consecintele acestei probleme fiind acut resimtite in societatea actuala si relationate cuGradul ridicat
specializare, cel putin in cazul problemelor cu care se confrunta direct, tinerii
chestionati au aratat o preocupare spre: starea proasta a infrastructurii, educatia
I T N E M U C O D
persoanelor cu handicap, a mamelor cu bebelusi. PRINCIPALA PROBLEMA LEGATA DE SPATIILE VERZI standardizarea spatiilor verzi, si securitatea
infractionalitate.Alte probleme identificate in domeniul sociocomunitar au fost lipsa pregatirii politiei comunitare, numarul crescut de caini comunitari, excluderea din
spatiile publice a persoanelor varstnice, a celor fara venituri, a adolescentilor, a
F N
de
A M R O
ecologica a populatiei, traffic (nespecificat n ce fel), extinderea necontrolata a zonelor de locuinte, coruptie, lipsa spiritului civic si distributia dezechilibrata a spatiilor verzi. In privinta tipului de interventii sau sanse pe care le-ar putea avea orasul, interesul cel mai mare l-a reprezentat tipul de schimbare radicala si mai putin interventiile partiale, care ar rezolva doar probleme punctuale. Proiecte de tipul celor de promovare a transportului alternativ, a centrelor de reciclare, , completarea dotarilor aferente locuirii, asigurarea continuitatii pe durata mai mare de un mandat in administratie, combaterea segregarii socio-economice, curatenia parcurilor bucurestene, denota preocuparea pentru solutii de ansamblu ce privesc dezvoltarea orasului.
E R
U P
IC L B
Din punct de vedere al spatiilor verzi principala problema semnalata o
reprezinta Disparitia treptata a spatiilor verzi si a parcurilor in favoarea investitiilor de interes privat de unele persoane fiind argumentata cu necesitatea maririi fondului construit sau prin coruptia existenta in sistemul imobiliar actual,unele zone avand initial restrictii de construire.Si la acest punct a fost identificata ca problema sociala Educatia deficitara a cetatenilor in respectarea spatiului verde considerata ca fiind problema majora de multi dintre cei intervievati intrucat una din consecinte o reprezinta distrugerea fondului verde existent sau deteriorarea lui accentuata. O alta problema o reprezinta Amenajarea necorespunzatoare a zonelor publice, argumentata prin slaba reprezentare a zonelor pietonale, a mobilierului urban, prin calitatea spatiilor verzi proiectate sau executia defectuoasa cu materiale ieftine. Alte probleme identificate suplimentar au fost:salubritatea zonelor verzi strans legata de educatia populatiei, spatiilor verzi.
352
COD
SUBIECT, RSPUNS, ARGUMENTARE a. Structura economic diverselor tipuri de secundare, teriare, etc.) (ponderea activiti:
ORDONAREA RSPUNSURILOR 1 2 3 4
P1
UAUIMCCPEC,IHSROMANIA,EMIINVESTSRL,WWW.CSB2035.RO
In ceea ce privete economia capitalei, principala problem este:
SCURT CHESTIONAR privind probleme cu care se confrunt Bucuretiul

Acest chestionar este utilizat ntr-o mini-ancheta tip Delphi i urmrete colectarea unor opinii privind principalele probleme cu care se confrunt Bucuretiul. ntrebrile au fost formulate din toate cele cinci domenii cuprinse n structura studiului i au prevzute cinci rspunsuri propuse, precum i posibilitatea formulrii unei a asea probleme. Toate problemele listate n rspunsuri sunt considerate prioritare, ns cu toate acestea suntei rugai s ntocmii o ierarhie, putnd totui s acordai acelai loc n aceast ierarhie pentru maxim dou probleme. Cifrele nscrise de la 1 la 6 se refer astfel la importana/gravitatea problemei n cadrul grupului respectiv. Sub fiecare rspuns posibil sunt puse la dispoziia celui care completeaz chestionarul cte dou rnduri care permit argumentarea opiunii v suntem recunosctori pentru aceste argumente ce vor putea fi invocate n studiu.
I T EN M CU O D
COD SUBIECT, RSPUNS, ARGUMENTARE
Subliniem c acest chestionar a fost structurat n acest mod i pentru a facilita prelucrarea statistic a rspunsurilor dincolo de argumentrile i aprecierile celor care l completeaz.
NUMELE SI PRENUMELE....................................................................................................... ORDONAREA RSPUNSURILOR
FO N
5 6 5 6
PU RE A RM
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 b. Prezena redus a activitilor cu tehnologii avansate Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... c. Cvasi-absena industriilor creative 1 2 3 4 5 6 Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... d. Gruparea activitilor economice n 1 2 3 4 5 6 teritoriul oraului Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 e. Consecinele prezente n ora ale activitilor economice dezafectate (incinte degradate, reele .a.)
IC BL
5 6
T1
Cea mai mare problem a dezvoltrii oraului n relaie cu teritoriul nvecinat este:
a. Dimensiunea/amploarea extinderii 1 2 3 4 Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... b. Direciile de extindere 1 2 3 4
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 ............................................................ Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... ORDONAREA RSPUNSURILOR
P2
In domeniul social comunitar, principala problem este:

a. Densitatea populaiei 1 2 3 4 5 6
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... c. Rarefierea/risipire (urban sprawl) 1 2 3 4 5 6
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... b. Segregarea socio-economic 1 2 3 4 5 6 Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... c. Gradul de educare 1 2 3 4 5 6 Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... d. Spiritul civic sczut 1 2 3 4 5 6 Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... e. Tensiunile inter-comunitare 1 2 3 4 5 6 Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 ............................................................ Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... d. Compromiterea teritoriale viitoare unor intervenii 1 2 3 4 5 6
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... e. Efectele nocive asupra patrimoniului 1 2 3 4 5 6 natural Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 ............................................................ Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................
353
COD
SUBIECT, RSPUNS, ARGUMENTARE
ORDONAREA RSPUNSURILOR
COD
D1
Cea mai important problem de mediu este:

a. Poluarea aerului 1 2 3 4 5 6
F1
Din perspectiva funcionalitii urbane, principala problem este:

a. Calitatea fondului construit 1 2 3 4
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... b. Poluarea apelor 1 2 3 4 5 6 Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... c. Poluarea solului 1 2 3 4 5 6 Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... d. Gestiunea deeurilor 1 2 3 4 5 6 Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... e. Diminuarea biodiversitii 1 2 3 4 5 6
IN T EN M CU O D
COD SUBIECT, RSPUNS, ARGUMENTARE a. Cantitatea de spaii verzi ORDONAREA RSPUNSURILOR 1 2 3 4
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 ............................................................ Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................
FO
6
PU RE A RM
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... b. Traficul 1 2 3 4 5 6 Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 c. Cantitatea i starea spaiilor publice Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 d. Reelele de dotri edilitare i sociale Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... e. Funcionarea marilor ansambluri de 1 2 3 4 5 6 locuit
IC BL
5 6
D2
Referitor la spaiile plantate i/sau de recreare principala problem este:

5
F2
In domeniul locuirii, principala problem este:

a. Starea fondului de locuine 1 2 3 4 5 6
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 b. Distribuia spaiilor verzi n teritoriu Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... c. Numrul de parcuri i dispunerea lor 1 2 3 4 5 6 Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 d. Calitatea i echiparea spaiilor verzi Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... e. Zonele de recreare suburbane 1 2 3 4 5 6
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... b. Oferta sczut de locuine sociale 1 2 3 4 5 6 Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... c. Densitatea n marile ansambluri 1 2 3 4 5 6 Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 d. Modul de structurare i funcionare a noilor zone de locuine Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... e. Gradul de dotare cu activiti 1 2 3 4 5 6 complementare locuinei Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 ............................................................ Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................
354
COD COD SUBIECT, RSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RSPUNSURILOR
SUBIECT, RSPUNS, ARGUMENTARE a. Politica de locuire
ORDONAREA RSPUNSURILOR 1 2 3 4
M2
In domeniul politicilor publice locale necesare, prioritar este:
F3
In domeniul culturii i patrimoniului construit, principala problem este:

a. Starea patrimoniului construit 1 2 3 4 5 6
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 b. Starea i funcionarea muzeelor Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 c. Aciuni reduse i dezordonate de protejare a patrimoniului Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... d. Interesul public sczut pentru cultur 1 2 3 4 5 6 de calitate
I T EN M CU O D
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 e. Comunicarea i afiajul n spaiile publice
FO N
5 6
PU RE A RM
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 b. Politica de circulaie i transport public Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... c. Politica privind spaiul public 1 2 3 4 5 6 Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... d. Politica privind coeziunea comunitar 1 2 3 4 5 6 i asisten social Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... e. Politica de regenerare urban a zonei 1 2 3 4 5 6 centrale
IC BL
5 6
M3
In domeniul institu ional financiar, privind dezvoltarea urban, prioritar este:

a. Construcia centrului de planificare urban, ca instituie public dedicat 1 2 3 4 5 6
M1
In domeniul planificrii dezvoltrii urbane, principala problem este:

a. Lipsa unei strategii coerente asumate pe termen mediu i 1 2 3 4
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... b. Lipsa PUG-ului 1 2 3 4 5 6 Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... c. Lipsa politicilor publice locale 1 2 3 4 5 6 sectoriale Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... d. Lipsa marilor investiii publice 1 2 3 4 5 6 Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... e. Lipsa programelor naionale pentru 1 2 3 4 5 6 capital
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 b. Infiinarea unei agenii de regenerare urban pentru zona central Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... c. Structurarea unor mari programe de 1 2 3 4 5 6 dezvoltare urban, gestionare prin agenii dedicate Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... d. Construirea unui parteneriat de 1 2 3 4 5 6 cooperare teritorial, cu suport legal/instituional Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... e. Corelarea strategiei de dezvoltare cu 1 2 3 4 5 6 o strategie financiar de atragere a resurselor externe Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 ............................................................ Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................
355
ProblemelecucareseconfruntaBUCURESTIUL SCURTCHESTIONAR
Acest chestionar (tip delphi) este utilizat intro mica ancheta si urmareste colectare unor opinii privind principalele probleme cu care se confrunta Bucurestiul. Intrebarile au fost formulate din toate domeniile cuprinseinstructurastudiuluisiauprevazutecinciraspunsuripropuse,precumsiposibilitateaformulariiunei a sasea probleme. Toate problemele listate inraspunsuri sunt considerate prioritare,insa cu toateacestea sunteti rugati sa intocmiti o ierarhie, putand totusi sa considerati acealasi loc in aceasta ierarhie pentru maximdouaprobleme.Cifreleinscrisedela1la6sereferaastfellaimportanta/gravitateaproblemeiin cadrul grupului respectiv (cifra unu indica un nivel scazut de importanta pe cand cifra 6 un nivel ridicat de importanta).Subfiecareraspunsposibilsuntpuseladispozitiaceluicarecompleteazachestionarulcatadoua randuricarepermitargumentareaoptiuniivasuntemrecunoscatoripentruacesteargumentecevorputea fiinvocateinstudiu.
Subliniem ca acest chestionar a fost structurat in acest mod si pentru a facilita prelucrarea statistica a raspunsurilordincolodeargumentarilesiaprecierilecelorcareilcompleteaza.
NumelesiPrenumele1.......................................................................................................................................... Varsta........Ocupatia...........................................................................................Email......................................
COD TC1
SUBIECT,RASPUNS,ARGUMENTARE

ORDONAREARASPUNSURILOR
IndomeniulcirculatiilorinorasulBucurestiprincipalaproblemaeste:
a.Lipsaproiectelordepromovaretransportuluialternativ
Argument................................................................................................................................................. .......................................................................................................................................................
b.Stareaproastaainfrastructurii 1 2 3 4 5 6 Argument................................................................................................................................................. .......................................................................................................................................................
c.Spatiideparcareinsuficiente
O D

Argument................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................

d.LipsaspatiilordePark&Ride2pentrualimitaaccesul vehiculelorinzonacentrala
CU
E M
T N
1 2 1 2 1 2

IN
4 5 4 5 4 5
FO
6 6 6
PU RE A RM

COD SUBIECT,RASPUNS,ARGUMENTARE ORDONAREARASPUNSURILOR Ceamaiimportantaproblemademediueste: ME1

a.Calitateaaerului
Argument................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................
.
IC BL
b.Lipsacentrelordereciclaresicolectareadeseurilor
Argument................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................

c.Educatiaecologicaapopulatiei.
Argument................................................................................................................................................. ..............................................................................................................................................................
d.Tratarareacusuperficialitateaproblemelordemediu decatreorganeleabilitateindomeniu
Argument................................................................................................................................................. ..............................................................................................................................................................

e.Neaplicarealegislatieidemediu.

Argument................................................................................................................................................. ..............................................................................................................................................................
f........................................................................................... .............................................................................................
Argument................................................................................................................................................. ...............................................................................................................................................................
COD
CV1
Argument................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................. e.Dezvoltareaneechilibratasiineficientaaretelelorde transportincomun.

Caredintreproblemeleurmatoareconsideraraticavaafecteazacelmaimult calitateavietii:
a.Trafic3
Argument................................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................... f......................................................................................... ...........................................................................................

Argument................................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................

b.Transportincomunneeficient

Argument................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................
Argument................................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................
c.Lipsalocurilordemunca
Argument.................................................................................................................................................
1
Numele si Prenumele are un caracter facultativ 2 Sistemul Park&Ride puncte intermodale dotate cu parcari unde se pot lasa masinile si se poate accesa orasul prin intermediul sistemului de transport public, mai ales in zona centrala, cu scopul descongestionarii trafficului.
fluxul mare de masini din oras care duce la discomfort urban, poluare, poluare fonica, etc.
356
..............................................................................................................................................................
AP1
Referitorlaadministratiapublicaprincipalaproblemapecaresesizatieste:
d.Calitateadefectuasaaspatiilordinproximitatealocuirii
a.Lipsacontinuitatiiodatacuschimbareaadministratiei
Argument................................................................................................................................................. .......................................................................................................
e.Nesigurantaspatiilorpubliced.p.d.v.social
Argument................................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................
f.......................................................................................... .............................................................................................
Argument................................................................................................................................................. ...............................................................................................................................................................

COD

IN T EN M CU O D
CV2 a.Ineficientadotariloraferentelocuirii
InceeaceprivestelocuireainorasulBucurestiprincipalaproblemaeste:
4
Argument................................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................
FO
6
PU RE A RM

Argument................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................

b.Relatiacucetateniisigraduldeimplicarein problemeleorasului
IC BL
Argument................................................................................................................................................. ..........................................................................................................................................................
c.Ineficientaactuluidejustitie
Argument................................................................................................................................................. ......................................................................................................................................................
d.Lipsaspecialistilorpedomeniiincadrulstructurilorde administratielocala|regionala
Argument................................................................................................................................................. ...........................................................................................................................................................
e.Coruptia
b.Problemasalubritatiiincartierelebucurestene
Argument................................................................................................................................................. ...........................................................................................................................................................
Argument................................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................
f......................................................................................... ..........................................................................................
c.Extindereanecontrolataazonelordelocuireprin insertiihaotice,lipsitedestudiuinprealabil
Argument................................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................
Argument................................................................................................................................................. ...........................................................................................................................................................
d.Stareaprecaraafonduluiconstruit.
COD CV3

Principalaproblemaindomeniulsociocomunitareste:
a.Niveldetraiscazut
Argument................................................................................................................................................. ...........................................................................................................................................................
e.Calitateaproastaaspatiilorelocuit
Argument................................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................
Argument................................................................................................................................................. ...........................................................................................................................................................
b.Lipsalocurilordemuncapentrutineriiabsolventi

f.......................................................................................... ............................................................................................
Argument................................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................
c.Lipsaspirituluicivic
Argument................................................................................................................................................. ...............................................................................................................................................................
Argument................................................................................................................................................. ...........................................................................................................................................................

COD
4 5
d.Segregareasocioeconomica

dotari de proximitate sociale, economice, sanatate, loisir, etc stareacartierelorbucurestenedinpunctdevederealconstructiei/proiectare,graduluideuzurasia materialelorfolosite.
Argument................................................................................................................................................. ...............................................................................................................................................................

e.Gradulridicatdeinfractionalitate
357
Argument................................................................................................................................................. ...............................................................................................................................................................
f........................................................................................... ............................................................................................
Argument................................................................................................................................................. ...............................................................................................................................................................
COD SUBIECT,RASPUNS,ARGUMENTARE ORDONAREARASPUNSURILOR Principalaproblemalegatadespatiileverzieste: ME2
a.Disparitiatreptataaspatiilorverzisiaparcurilorin favoareainvestitiilordeinteresprivat

Argument................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................
I T EN M CU O D
b.Neamenajareacorespunzatoareazonelorpublice
Argument................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................
c.Educatiadeficitaraacetatenilorinrespectareaspatiului verde
FO N

PU RE A RM
IC BL
Argument................................................................................................................................................. ..............................................................................................................................................................
d.Distributianeechilibrataaspatiilorverziinoras,in functiedediferitelezonealeacestuia.
Argument................................................................................................................................................. ...............................................................................................................................................................
e.Curateniaparcurilorbucurestene
Argument................................................................................................................................................. .................................................................................................................................................................
.
f.......................................................................................... ..........................................................................................
Argument................................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................

Prin completarea acestui chestionar sunteti de acord ca datele preluate din chestionar (raspunsuri) sa fie folositeinscoppublic.Caracterulchestionaruluiestepublic,datelecucaracterpersonalvorfiprelucratesi tratatecaatare,nefiindfacutepublice.
358
COD
TE
Dezvoltarea economica mai buna a zonei de sustinere/influenta este impiedicata de: 1 2 3 4 5 6 a. Lipsa fortei de munca necesare Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 b. Insuficienta si starea proasta a
SCURT CHESTIONAR privind probleme cu care se confrunt teritoriul de sustinere si de influenta al Bucuretiului
Acest chestionar este utilizat ntr-o mini-ancheta tip Delphi i urmrete colectarea unor opinii privind principalele probleme cu care se confrunt teritoriul de sustinere si de influenta1 al Bucuretiului. ntrebrile au fost formulate atat cu referire generala, cat si pe domenii, dupa cum au in vedere atat caracteristici ale starii actuale cat si prioritati de actiune. Intrebarile au prevzute cinci rspunsuri propuse, precum i posibilitatea formulrii unui al aselea raspuns, considerat important de catre respondent. Toate problemele listate n rspunsuri sunt considerate prioritare, ns cu toate acestea suntei rugai s ntocmii o ierarhie, putnd totui s acordai acelai loc n aceast ierarhie pentru maxim dou probleme. Cifrele nscrise de la 1(cel mai importan/grav) la 6(cel mai putin important/grav) se refer astfel la importana/gravitatea problemei n cadrul grupului respectiv. Sub fiecare rspuns posibil sunt puse la dispoziia celui care completeaz chestionarul cte dou rnduri care permit argumentarea opiunii v suntem recunosctori pentru aceste argumente ce vor putea fi invocate n studiu. Subliniem c acest chestionar a fost structurat n acest mod i pentru a facilita prelucrarea statistic a rspunsurilor dincolo de argumentrile i aprecierile celor care l completeaz. NUMELE SI PRENUMELE RESPONDENTULUI.....................................................................................
SUBIECT, RSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RSPUNSURILOR
I T EN M CU O D
COD
TG
Cea mai grava problem generala sustinere/influenta a Bucurestiului este:

a. Imprastierea/risipirea urbana (sprawl) si dezvoltarea tentaculara a Bucurestiului
cu
care
se
confrunta
4
FO N
zona
5
PU RE A RM
infrastructurilor de transport echipati si accesibili predictibile economica locala care sa includa si mecanisme stimulative fiscal-financ.
IC BL
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 c. Lipsa unor localitati-poli teritoriali
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 d. Lipsa unei planificari spatiale clare si
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 e. Lipsa unei politici de dezvoltare
de
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... f. ............................................................. 1 2 3 4 5 6 .................................................... Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... b. Deteriorarea (unor elemente valoroase ale) patrimoniului natural 1 2 3 4 5 6
TS
In domeniul social comunitar, principala problem a acestui teritoriu este: 1 2 3 4 5 6 a. Dispunerea populatiei in teritoriu
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 b. Segregarea socio-economica intre
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... c. Slaba dezvoltare economica 1 2 3 4 5 6
diversele sub-zone/localitati
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 c. Gradul de educare al populatiei Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 d. Dependenta fata de Bucuresti ca
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... d. Gradul si calitatea echiparii cu infrastructuri de transport 1 2 3 4 5 6
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... e. Lipsa unei cooperari orizontale 1 2 3 4 5 6 institutionalizate Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... f. ........................................................... 1 2 3 4 5 6
servicii sociale si locuri de munca

Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 e. Spiritul civic scazut, lipsa coeziunii
comunitare
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 Argument...................................................................................................................................
Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................
1
Este folosita aceasta sintagma, prezenta in titlul stdiului, asa cum a fost formulat de Primaria Municipiului Bucuresti.
359
COD
COD
TM
Cea mai important problem de mediu este:

a. Poluarea aerului 1 2 3 4 5 6
TEch Din perspectiva echiparii teritoriale alta decat cea pentru transporturi
situatia cea mai grava priveste: a. Echiparea in domeniul educatiei
1 2 3 4 5 6
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... b. Poluarea apelor 1 2 3 4 5 6 Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... c. Poluarea solului 1 2 3 4 5 6 Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... d. Degradarea zonelor impadurite 1 2 3 4 5 6 Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... e. Diminuarea biodiversitii 1 2 3 4 5 6 Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 ............................................................ Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................
I T EN M CU O D
FO N
5 6
PU RE A RM
sanatatii si asistentei sociale recreare si sport apei si epurarea apelor uzate
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 b. Echiparea in domeniul ocrotirii
IC BL
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 c. Insuficienta si calitatea zonelor de
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 d. Echiparea tehnico-edilitara tratarea
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 e. Echipamentele culturale Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 ............................................................ Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................
TET
Din perspectiva echiparii teritoriale cu infrastructuri pentru transport, sutuatia cea mai grava priveste: a. Cantitatea si calitatea drumurilor
1 2 3 4
TL
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 b. Starea si gabaritul centurii existente Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 c. Lipsa unei centuri exterioare si a mai
In domeniul locuirii, principala problem este: 1 a. exodul locuirii bucurestene in teritoriu
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 b. dispunerea si solutiile urbanistice ale
noilor dezvoltari imobiliare

Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 c. lipsa echiparii tehnico-edilitare a
ultor autostrazi de legatura cu restul tarii
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 d. Lipsa unor trasee ciclabile Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 e. Reteaua de cai ferate Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 ............................................................ Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................
acestor zone noi de locuit

Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 d. lipsa echipamentelor sociale necesare
acestor zone
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 e. disparitatile socio-economice si
tensiunile sociale care apar datorita noilor dezvoltari de zone de locuit

Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................
360
COD
COD
TPP
Privind patrimoniul natural si construit valoros, cea mai grava problem se refera la: 1 2 3 4 5 6 a. degradarea cursurilor si luciilor de apa
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 b. degradarea padurilor Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 c. starea si necunoasterea elementelor
TM2 In domeniul politicilor publice necesare, prioritar este:

a. Politica de locuire 1 2
de patrimoniu construit valoros

Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 d. alterarea/compromiterea unor peisaje
valoroase, dezvoltarile urbane liniare, de-a ungul drumurilor
I T EN M CU O D
crescut de protectie
COD SUBIECT, RSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RSPUNSURILOR
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 e. inexistenta mai multor zone cu statut
FO N
5 6
PU RE A RM
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... b. Politica de realizare de infrastructuri 1 2 3 4 5 6 pentru transport Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... c. Politica privind transportul public 1 2 3 4 5 6 metropolitan si cel alternativ Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... d. Politica de dezvoltare economica 1 2 3 4 5 6 coordonata Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... e. Politica de protejare a spatiilor 1 2 3 4 5 6 naturale si agricole
IC BL
3 4 5 6
TM1 In domeniul planificrii teritoriale, principala problem este:

a. Lipsa unei strategii teritoriale coerente si asumate pe termen lung
1 2 3
TEP
Pentru dezvoltarea economica, prioritar/a ar trebui sa fie: 1 2 3 a. Echiparea cu infrastructuri de transport
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 b. Lipsa unui PAT metropolitan Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 c. Lipsa politicilor publice sectoriale la
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 b. Infiintarea unor parcuri industriale Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 c. Atragerea de activitati industriale
nivelul intregii zone

Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 d. Lipsa unei cooperari obligatoriu-
firme de renume
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 d. Atragerea de activitati de cercetare si
parteneriale, decisa prin lege

Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 e. Neintelegerea generala a nevoii de
inalta tehnologie
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 e. Valorificarea patrimoniului natural
planificare spatiala integrata

(inclusiv potential agricol)

361
TM3 In domeniul cooperarii inter-comunale, prioritara ar trebui sa fie:

a) Infiintarea prin lege a unui cadru institutionalizat special (zona metropolitana, consiliu si/sau agentie)
1 2 3 4 5 6
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 b) Obligarea autoritatilor locale de a
planifica spatial integrat

Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 c) Conditionarea finantarii din surse
regionale/nationale/europene de existenta cooperarii parteneriale institutionalizate (orizontala)
IN T EN M CU O D
parteneriat cu regiunea si/sau statul (cooperare verticala) a politicienilor, in vederea construirii unor procese incrementale de parteneriat intre UAT de baza.
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 d) Introducerea contractelor de
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 5 6 e) Initierea unor programe de educare
FO
PU RE A RM
COD TG
SCURT CHESTIONAR privind probleme cu care se confrunt Bucuretiul
Acest chestionar este utilizat ntr-o mini-ancheta tip Delphi i urmrete colectarea unor opinii privind principalele probleme cu care se confrunt Bucurestiul si zonele limitrofe ale Bucuretiului. ntrebrile au fost formulate atat cu referire generala, cat si pe domenii, dupa cum au in vedere atat caracteristici ale starii actuale cat si prioritati de actiune. Intrebarile au prevzute cinci rspunsuri propuse, precum i posibilitatea formulrii unui al aselea raspuns, considerat important de catre respondent. Toate problemele listate n rspunsuri sunt considerate prioritare, ns cu toate acestea suntei rugai s ntocmii o ierarhie, putnd totui s acordai acelai loc n aceast ierarhie pentru maxim dou probleme. Cifrele nscrise de la 1 la 6 se refer astfel la importana/gravitatea problemei n cadrul grupului respectiv. Sub fiecare rspuns posibil sunt puse la dispoziia celui care completeaz chestionarul cte dou rnduri care permit argumentarea opiunii v suntem recunosctori pentru aceste argumente ce vor putea fi invocate n studiu. Subliniem c acest chestionar a fost structurat n acest mod i pentru a facilita prelucrarea statistic a rspunsurilor dincolo de argumentrile i aprecierile celor care l completeaz.
IC BL
NUMELE SI PRENUMELE....................................................................................................... SUBIECT, RSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RSPUNSURILOR Care considerati ca este cea mai grav problem general cu care se confrunta zonele limitrofe ale Bucurestiulula: 1 2 3 4 5 6 a. Dezvoltarea dezorganizata, haotica, sub forma tentaculara
a spatiilor libere si construite, a functiunilor si activitatilor pe teritoriile limitrofe Bucurestiului Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 b. Deteriorarea (unor elemente valoroase ale) patrimoniului natural (relief, vegetatie, ape..) Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 c. Slaba dezvoltare economica Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 d. Gradul si calitatea echiparii cu infrastructuri de transport (drumuri europene si nationale, autostrazi, strazi, pasaje, retele de cai ferate etc) Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 e. Comunicarea slaba, deficitara, intre administratia publica si institutii insarcinate cu dezvoltarea urbana Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 f. ........................................................... Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................
Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... f) .................................................... 1 2 3 4 5 6 ............................................................ Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................
COD TET
SUBIECT, RSPUNS, ARGUMENTARE Principala problema legata de transport este:
1 2 3 g. Calitatea drumurilor publice 4 Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 h. Ineficienta transportul public suprateran (tramvai, 4 trolebuz, autobuz) Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 i. Reteaua de metrou slab dezvoltata 4 Argument..................................................................................................................................
5 5
6 6
362
.................................................................................................................................................... 1 2 3 j. Lipsa locurilor de parcare 4 Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 k. Lipsa unor trasee pentru biciclisti 4 Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 l. Blocajele din trafic - accesibilitate 4 Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 m. . 4 Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................
5 5 5 5
6 6 6 6
COD D1
SUBIECT, RSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RSPUNSURILOR Ce tip de probleme de mediu credeti ca sunt mai importante pentru Bucuresti :
1 2 3 4 a. Poluarea (aer, apa, sol,) Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 b. Defrisarile si intervetiile asupra zonelor naturale. Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 c. Reciclarea si gestionarea deseurilor Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 d. Zgomotul Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 e. Disparitia speciilor si gestionarea florei si faunei din padurile si lacurile bucurestene Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 f. .................................................... ............................................................ Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................
COD P1
SUBIECT, RSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RSPUNSURILOR Care este, in opinia dumneavoastra, cauza principala care a dus la situatia economica actuala a capitalei:
1 2 3 4 a. Structura economic (ponderea diverselor tipuri de activiti: industriale constructii, servicii etc.) Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 b. Numarul redus de activiti care folosesc tehnologii inteligente (tehnologii informaionale i de comunicaii) Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 c. Nu sunt dezvoltate consistent industriile creative Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 d. Modul in care sunt amplasate si gruparea activitile economice pe ntreg teritoriul oraului Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 e. Consecinele prezente n ora ale activitilor economice dezafectate (incinte degradate, re ele .a.) Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 f. .................................................... ............................................................ Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 5 6
I T EN M CU O D
COD P2
FO N
5 6 5 6 5 6 5 6 5 6
PU RE A RM
COD D2
IC BL
5 5 5 5 5 5
SUBIECT, RSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RSPUNSURILOR Referitor la spaiile plantate si/sau de recreare principala problem este:
1 2 3 4 a. Cantitatea de spatii verzi Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 b. Amplasarea spatiilor verzi n oras Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 c. Numrul de parcuri i dispunerea lor Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 d. Calitatea si dotarea spatiilor verzi Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 e. Zonele de recreare suburbane Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 f. .................................................... ............................................................ Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 5 6
SUBIECT, RSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RSPUNSURILOR Care este principala problem in ceea ce priveste viata sociala si comunitatile/etniile din Bucuresti:
1 2 3 4 a. Densitatea populaiei Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 b. Separarea si diferentierea existenta intre categoriile sociale cu statut economic diferit Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 c. Nivelul diferit de educare al populatiei Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 d. Spiritul civic sczut al populatiei Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 e. Tensiunile, conflicte si altercatii inter-comunitare (interetnice) Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 f. .................................................... ............................................................ Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 5 6
COD F1
SUBIECT, RSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RSPUNSURILOR Care este cea mai importanta problema care ar trebui rezolvata pentru ca orasul sa functioneze mai bine?
1 2 3 4 a. Calitatea constructiilor existente Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 b. Traficul Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 c. Cantitatea i starea spatiilor publice Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 d. Reelele de dotri edilitare si sociale Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 e. Funcionarea marilor ansambluri de locuit cartierelor (ex. Drumul Taberei) Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 f. .................................................... ............................................................ 5 6
363
Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................
COD F2
SUBIECT, RSPUNS, ARGUMENTARE In domeniul locuirii, principala problem este:
IN T EN M CU O D
COD F3
1 2 3 4 a. Starea patrimoniului construit Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 b. Starea i functionarea muzeelor Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 c. Aciuni reduse si dezordonate de protejare a patrimoniului Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 d. Interesul public sczut pentru cultur de calitate Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 e. Comunicarea i afisajul n spatiile publice. (alterarea imaginii orasului prin afisaje in spatiile publice) Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 f. .................................................... ............................................................ Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................
1 2 3 4 a. Starea locuintelor existente Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 b. Oferta sczut de locuine sociale Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 c. Densitatea n marile ansambluri Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 d. Modul de organizare si functionare a noilor ansambluri de locuinte Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 e. Gradul de dotare cu activiti complementare locuintei (comert, servicii: magazine, clinici, scoli, etc.) Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 f. .................................................... ............................................................ Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................
FO
5 6 5 6 5 6 5 6 5 6
PU RE A RM
COD M2 COD M3
................................................................................................................. 1 2 3 4 5 6 e. Uitarea zonelor limitrofe si folosirea ca bazin de forta de munca ieftina Argument..................................................................................................................................................................... ................................................................................................................. 1 2 3 4 5 6 f. Lipsa educatiei urbane obligatorii in scoala generala si liceu Argument.................................................................................................................................. 1 2 3 4 g. . Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 5 6
IC BL
5 5 5
SUBIECT, RSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RSPUNSURILOR In domeniul de interes al institutiilor , prioritar este:
1 2 3 4 a. Locuirea sub toate aspectele Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 b. Transport public si retea rutiera Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 c. Siguranta si spaiul public Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 d. Spiritul civic / asistent social Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 e. Regenerare urban a zonelor degradate Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 f. .................................................. ............................................................ Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 6
SUBIECT, RSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RSPUNSURILOR In domeniul culturii i patrimoniului construit, principala problem este:
ORDONAREA RSPUNSURILOR SUBIECT, RSPUNS, ARGUMENTARE In domeniul institutional financiar, privind dezvoltarea urban, prioritar este: 1 2 3 4 a. Construcia centrului de planificare urban, ca institutie public dedicat Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 b. Infiinarea unei agentii de regenerare urban pentru zona central Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 c. Structurarea unor mari programe de dezvoltare urban, gestionare prin agenii dedicate Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 d. Construirea unui parteneriat de cooperare teritorial, cu suport legal/instituional Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 e. Corelarea strategiei de dezvoltare cu o strategie financiar de atragere a resurselor externe Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 1 2 3 4 f. ................................................. ............................................................ Argument.................................................................................................................................. .................................................................................................................................................... 5 6
COD M1
SUBIECT, RSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RSPUNSURILOR In domeniul dezvoltrii urbane, principala problem este:
1 2 3 4 5 6 a. Lipsa unei viziuni Argument..................................................................................................................................................................... ................................................................................................................. 1 2 3 4 5 6 b. Lipsa documentatiilor de planificare Argument..................................................................................................................................................................... ................................................................................................................. 1 2 3 4 5 6 c. Lipsa de interes a institutiilor publice Interesate si responsabile Argument..................................................................................................................................................................... ................................................................................................................. 1 2 3 4 5 6 d. Dezinteresul fata de proiecte si operatiuni Argument.....................................................................................................................................................................
364
Bucureti teritorial
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
12.2
Scenariu simulat pentru sudul Bucuretiului
Exerciiu pentru Master n Management Urban 2011
365
Echip
Coordonatori proiect Costache Marius URBANIST Marius URBANIST. Tozaru ElenaAlina URBANIST.
I T N E M U C O D
F N
A M R O
Membrii echipei Acasandre AndreeaURBANIST Andreea URBANIST. Andreicu MihaiURBANIST. BlescuAndreiURBANIST. Bl A d i URBANIST BoagiuRzvanURBANIST. DinuTeodoraECONOMIST DragomirAlexandra ADM.PUBLICA Dragomir AlexandraADM PUBLICA DumitriuMihailARHITECT. Efremov D i i ARHITECT Ef DumitriaARHITECT. EremiaOctavianARHITECT. PopescuRalucaURBANIST. VianAdinaURBANIST. Vian Adina URBANIST VoicuCorinaARHITECT.
E R
U P
IC L B
1 27.04.2011
366
PlanulzoneideSUDa MunicipiuluiBucureti Planul zonei de SUD a Municipiului Bucureti
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
2 27.04.2011
367
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
3 27.04.2011
368
PlanulzoneideSUDa MunicipiuluiBucureti p
Schema generala
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
369
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
370
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
371
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
372
IN T N E M U C O D
O F
A M R
E R
U P
IC L B
373
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
374
Schema infrastructuri
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
1027.04.2011
375
Schema locuire
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
376
Schema cadrunatural
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
377
Schema activitati
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
378
Ratiuni urbanistice Functiuni
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
379
Ratiuni urbanistice Intrarea cetate n
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
380
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
381
I T N E M U C O D
F N
A M R O
E R
U P
IC L B
382

Concept Strategic Bucuresti 2035 - Part. 2

Caricato da

Informazioni sul documento

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Concept Strategic Bucuresti 2035 - Part. 2

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

Concept Strategic Bucureti 2035

Contract nr.291/2010: Strategia de dezvoltare

urban integrat a municipiului Bucureti i a teritoriului su de susinere i influen

Conceptul strategic Bucureti 2035 VOLUMUL II

municipiului Bucureti i a teritoriului su de susinere i influen

CONCEPT STRATEGIC BUCURETI 2035

BENEFICIAR: Primria Municipiului Bucureti

Prof.dr.arh.Alexandru Sandu Prof.dr.arh.Doina Cristea

Lect.dr.arh.Gabriel Pascariu ccpec uauim

Concept Strategic Bucureti 2035

Tehnoredactare, editare i concept grafic

Raport de expertiz : Dimensiunea teritorial a dezvoltrii Bucuretiului modelare matematic

Raport de expertiz : Elemente privind competitivitatea

Asist.urb. Mihai Alexandru

Raport de expertiz: Evoluia urbanistic 1830-2000

Raport de expertiz: Infrastructura de transport i mobilitatea

Raport de expertiz : Infrastructura tehnico-edilitar

Conf.dr.arh. Cerasella Crciun ccpec uauim

Oraul Durabil Prof.dr.ing.Ioan Bica Studii BGM srl

Dr.Ing. Radu Gogu: Studii BGM srl

Concept Strategic Bucureti 2035

9.2.Raport de expertiz : macropeisajul i peisajul Urban al periferiilor

Analiz SWOT a raportului de expertiz: Guvernare local i finane publice p.277

PARTEA 11 Dezvoltare urban pe site-ul PMB - documentar

PARTEA 12 Anexe p.344 prezentat parial n seciunea de anexe

Concept Strategic Bucureti 2035

Concept Strategic Bucureti 2035

Evaluarea calitii mediului

Sinteza raportului de expertiz:

Evaluarea calitii mediului

Concept Strategic Bucureti 2035

Evaluarea calitii mediului

Prezentul comentariu reprezint o sintez a raportului de expertiz privitor

principalelor problematici din domeniul proteciei mediului, atingnd subiecte ca

Radiografierea strii mediului n zona de analiz, pe principalele sale

Definirea evoluiei calitii factorilor de mediu n ultimii 5-6 ani,

nivel european: determinani i determinri i compararea cu situaia Bucuretiului:

Concept Strategic Bucureti 2035

Evaluarea calitii mediului

absena unui sistem sistem unitar privind managementul informaiilor

s rezolve probleme ample, pe termen lung i cu efect important asupra calitii

practica dezvoltrilor haotice care are impact major asupra mediului,

mediului , nu numai prin prisma consumului de teren i de resurse peisagere,

dar i din motivul impermeabilizrii solului i efectelor acestui proces, al

reducerea sau distrugerea iremediabil a suprafeelor naturale prin

n cazul Bucuretiului sursele care afecteaz calitatea aerului au

de mediu este nevoie de urmtoarele criterii manageriale : termen

coordonare, nediscriminare, i drepturi egale i disponibilitate i

Sintetiznd teoria n domeniul mediului, raportul prezint

Concept Strategic Bucureti 2035

Evaluarea calitii mediului

Pdurile Andronache, Bneasa, Brneti, Snagov i Comana i zonele din

jurul salbei de lacuri de pe valea Colentinei - Mogosoaia, Herastrau, Floreasca,

Drti, Dobroieti, Jilava i Mgurele, i evacuarea apelor uzate n apele de

suprafa n Bragadiru, Cornetu, 1 Decembrie, Otopeni i Snagov.

si se afla sub supraveghere 170 de arbori ocrotiti, declarati monumente ale

regim special de protectie.

n arealul ocupat de Municipiul Bucureti solurile au fost puternic

influeneaz negativ solul prin ncorporarea de elemente chimice cu caracter

Concept Strategic Bucureti 2035

Evaluarea calitii mediului

introducerea ca si combustibil pentru vehicole, pe langa

Pentru cantitatea de deeuri din construcii i demolri s-a prognozat, de

asemenea, o cretere medie de 0,8% pe an n ceea ce privete generarea.