Constituirea statelor medievale romanesti

La capatul a mai multor secole de evolutie istorica, cand s-au cristalizat relatiile de tip feudal, societatea romanesca a acumulat disponibilitati demografice,economice, sociale si spirituale necesare unei noi etape de organizare statala. A fost parcurs si ultimul segment din evolutia denumita atotcuprinzator de Iorga de la sat la stat. Constituirea statelor medievale romanesti a avut resorturi interne, care au rezultat dintr-o situatie demografica corespunzatoare, multimea locuitorilor, cresterea asezarilor rurale si organizarea vietii urbane. A existat o viata economica dinamica sustinuta si de izvoarele contemporane(Diploma Cavalerilor Ioaniti). Inceputul procesului de feudalizare favorizeaza desprinderea elementelor conducatoare din sanul obstilor, acei juzi si cnezi care se situeaza in fruntea unor autonomii locale si care vor fi promotorii actiunilor politice de centralizare statala. Conjunctura externa a fost si ea favorabila. Slabirea puterii de presiune exercitata de coroana maghiara, confruntata cu o criza interna. Printr-o situatie similara trecea si hanatul Hoardei de Aur. Astfel, formarea statelor medievale romanesti este un process istoric care urma sa se desfasoare prin alaturarea in acelasi cadru teritorial, a formatiunilor politice preexistente (voievodate si cnezate)., prin crearea institutiilor laice si bisericesti si emanciparea lor teritoriala de sub dominatie straina, precum si afirmarea politica autonoma a noilor state in campul relatiilor internationale. Sfarsitul secolului al XIII-lea reprezinta momentul de biruinta al statalitatii romanesti care va continua timp de un secol si jumatate. Constituirea statului medieval Tara Romaneasca s-a desfasurat in timp si a cunoscut mai multe etape. Unificarea formatiunilor politice sub o autoritate centrala, ar fi un prim pas. Diploma cavalerilor ioaniti vorbeste despre existenta a cinci formatiuni politice la sud de Carpati: voievodatul lui Litovoi, voievodatul lui Seneslau, cnezatul lui Ioan si cnezatul lui Farcas si Tara Severinului lui. Din partea voievodatelor, importante centre de putere, au pornit marile initiative de inchegare a unei organizari statale, mai cuprinzatoare, independenta de pretentiile Ungariei. Pentru inceput voievodatul lui Litovoi adenuntat suzeranitatea maghiara, a refuzat plata tributului si si-a afirmat autoritatea la sud de Carpati. Proababil in anii 12771270 in cursul unui conflict armat cu coroana arpadiana, el cade in lupta, luat prizonier, fratele lui, Barbat, se rascumpara si pastreaza mai departe, stapanirea tarii. In aceeasi vreme in stanga Oltului, urmasii lui Seneslau incercau sa realizeze o structura politica in care sa-si gaseasca locul toate micile alcatuiri statle deja existente. Momentul ales era favorabil pe plan international. Ce a urmat dupa acest moment este greu de reconstituit. Pentru aproape o jumatate de secol informatiile lipsesc. Pentru aceste timpuri indepartate nu dispunem decat de informatiile din cronici. Intemeierea statului romanesc dintre Carpati si Dunare a fost pusa de traditia literara pastrata in cronicile muntene pe seama descalecatului din Fagaras, autonomie locala din Transilvania. Din Tara Fagarasului ar fi venit Negru Voda, la sfarsitul sec. al XIII-lea cu toata curtea sa si cu multime de noroade si coborand pe apa Dambovitei, a inceput sa faca tara noua. Mai intai a facut orasul Campulung, apoi Argesul, unde si-a pus scaunul de domnie Basarabestii si boierimea de peste Olt i s-au

inchinat si i s-au supus lui Negru Voda. Oricat s-ar dori izgonirea din istorie in legenda a lui Negru Voda, traditia este dublata de un adevar istoric: o crestere demografica atestata si arheologic, poate justifica aceasta legenda. Aceasta este dovada participarii tuturor romanilor la infaptuirea statului extracarpatic. Anihilata in Transilvania, viata politica romaneasca se implineste la sud de Carpati. Istoria certa a Tarii Romanesti incepe cu Basarab I Intemeietorul (1310?1352), mentionat intr-o diploma a regelui Carol Robert de Anjou.Puterea domnitorului se intindea conform documentului de la Arges, asupra Banatului de severin, Olteniei, Munteniei, pana la Dunare si Basarabiei, teritoriul de la nordul gurilor fluviului smuls tatarilor, ce poarta numele dezrobitorului. Pe ce cale s-a facut unificarea e greu de spus, insa documentele maghiare afirma ca suveranul Ungariei este suzeranul voievodului Tarii Romanesti. Cel mai semnificativ act politic al domniei Intemeietorului ramane obtinerea independentei fata de coroana maghiara. Relatiile dintre cei doi conducatori politici erau tensionate datorita stapanirii Banatului de Severin, aflat in posesia domnului muntean. Din Cronica pictata de la Viena- singurul izvor care nareaza evenimentul rezulta ca voievodul s-a straduit sa mentina pacea, insa regale maghiar ocupa Severinul in ciuda unei despagubiri oferite de Basarab, care reflecta puterea economica a tarii. La Posada, pe valea Argesului, dupa 4 zile de lupta 9-12 nov. 1330, voievodul roman obtine victoria. Aceasta reprezinta un moment de referinta in istoria romanilor. Marele Basarab a fost nu doar intemeietor si aparator, care a obtinut independenta Tarii Romanesti, ci si fondatorul dinastiei muntene, care-i va purta numele, Basarabii. Sub impulsul evenimentelor, la est de Carpati se va constitui statul independent Moldova cea de-a doua libertate romaneasca cum afirma N. Iorga Procesul istoric care a condus la constituirea statului medieval Moldova este asemanator celui desfasurat anterior, la sud de Carpati.. si in aceasta zona, izvoarele mentioneaza existenta unor formatiuni politice prestatale. Astfel cronicile vechi rusesti consemneaza pentru secolul al XII-lea, o tara a berladnicilor. Documentele papale sau cele emise de cancelaria Ungariei amintesc de tara brodnicilor, a Bolohovenilor, sau tara volohilor. Cercetarile arheologice au descoperit la Batca Doamnei, o cetate medievala intarita din sec XII-lea si al XIII-lea posibila resedinta a unui cneaz. Investigatii asemanatoare au fost si la Baia un targ de vale care a jucat un rol economic si politic, aici instalandu-se primul scaun domnesc al viitoarei Moldove. Zona a trezit de timpuriu interesul Hoardei de Aur, a Poloniei, a Ungariei caci prin acest spatiu treceau drumurile spre Chilia, Cetatea Alba, Caffa ce legau Marea Neagra de comertul international. In aceasta competitie, coroana angevina(Ungaria) va lua un substantial avans. Din dorinta de a anihila prezenta tatarilor, regale Ludovic I infiinteaza o marca de aparare cu centrul la Baia, in fruntea careia il aseaza pe voievodul maramuresean Dragos. Potrivit traditiei, venirea lui Dragos coincide cu primul descalecat, Dragos fiind insa un vasal al regelui Ungariei. Letopisetul Tarii Moldovei, scris in vremea lui Stefan cel Mare ii atribuie lui dragos doi ani de domnie, succedat de Sas si Balc. In paralel cu evenimentele de la rasarit de Carpati Tara Maramuresului cunostea o miscare de mare interes condusa de Bogdan impotriva tendintelor expansioniste ale Regatului Ungariei. Trecerea sa la est de Carpati s-a produs la o data care starneste controverse inca. Medievistii reputati au acceptat anul 1359 pentru intrarea lui Bogdan in Moldova. Reconstituirea evenimentelor care au dus la afirmarea de sine statatoare a noului stat este dificila insa documentele

ungare vorbesc despre lupte grele duse pentru indepartarea Dragosestilor. Succesul actiunii a fost facilitat si de preocuparile de organizare a unei cruciade antiotomane ale regelui ungar. Nu-I ramanea ambitiosului monarh, Ludovic I sa recunoasca indirect in 1365 independenta Moldovei. Asadar. constituirea statului romanesc dintre Carpatii Orientali si Nistru, poate fi socotita tot ca produsul unui descalecat. In fond, un dublu descalecat, al lui Dragos si Bogdan. In cazul Moldovei realitatea personajelor este in afara oricarei indoieli, acestia fiind consemnati in documente. Insa, in timp ce Dragos este decalecator, Bogdan este intemeietor de tara. Realiatea istorica a imbracat in sec. al XVII-lea haina legendei. Trebuia explicat cum s-a intemeiat Moldova, trebuia explicat numele ei si stema. Si atunci s-a nascut legenda despre vanatoarea lui Dragos Voda, intalnirea cu un bour au dat de o hiara ce se chema bour pe care l-au gonit prin munti cu dulai pana la sesul apei Moldovei. Acolo fiind hiara obosita au ucis-o la locul unde se cheama acum Bourenii. Apa pe malul careia a avut loc aceasta intamplare s-a numit Moldova, dupa numele catelei Molda care a gonit fiara. Numele apei a dat numele tarii, iar stema noului stat s-a hotarat sa fie un cap de bour. Legenda s-a creat din nevoia de explicatie a unor fapte reale. Exista o tara cu domnul, institutiile, insemnele ei si trebuia deslusit cum s-a ajuns aici. Tara Romaneasca se va consolida in timpul lui Nicolae Alexandru cand se afirma ca domn autocrat si tot atunci este recunoscuta Mitropolia Tarii Romanesti. La randul sau vladislav vlaicu instituie un al doilea scaun metropolitan la Severin in 1370. In timpul lui Mircea cel Batran Tra romaneasca isi va definitive constituirea institutiilor, dezvoltanduse economic, politic si cultural. Tot acum Dobrogea este inclusa la Tara Romanesca de care-si va lega destinul, asigurandu-si iesirea la Mare trezind interesul statelor vecine. Si in spatiul dintre Dunare si Mare se produce procesul de unificare a formatiunilor politice aparute in secolul X-XI. Nucleul viitorului stat l-a constituit Tra Carvunei situate intre Mangalia si Varna. Catre mijlocul secolului XIV-lea in fruntea statului se afla Balica, iar urmasul acestuia, Dobrotici unifica dintre Dunare si Mare intemeind un nou stat. Analizand denumirile statelor in functie de realitati sau legende putem afirma ca neamul, omul-personalitatea politica, muntele padurea si apa au generat denumirile statelor medievale romanesti. Constituirea statelor medievale romanesti unificate a insemnat un cadru politic corespunzator pentru societatea romaneasca, necesar atat pentru dezvoltarea interna dar si pentru apararea acestui spatiu de pericolul strain.