2. Reorganizarea statului romnesc dupa 1822.

DOMNIILE PAMANTENE SI REGULAMENTARE

Domniile pmntene(1822-1828)
Cea mai important urmare a revoluiei lui Tudor Vladimirescu, cu toate c revoluia a fost invins de fortele trimise de sultan, a fost faptul c, n 1822 se numesc la conducerea rii Romneti i a Moldovei domni provenii din rndurile boierilor romni autohtoni. Un obiectiv major al proiectului politic fcut de Tudor Vladimirescu, nlturarea domniilor fanariote, era astfel atins. ncepe, astfel, n istoria celor dou Principate o perioad nou, numit perioada domniilor pmntene (1822 -1828), ntrerupte n 1828 de regimul ocupaiei rusesti, ca urmare a rzboiului rusoturc, ncheiat prin pacea de la Adrianopol (1829) Au fost numii urmtorii domni: Ioni Sandu Sturdza (1822-1828) pentru Modova i Grigore al IV-lea Ghica, (Grigore Dimitrie Ghica) (1822-1828), n ara Romnesc. Era nceputul emanciprii rapide a Principatelor romne, desfurate n cursul urmtoarei jumti de secol. Ideea de emancipare si de modernizare a statului romn apruse foarte sugestiv la proiectul lui Ionic Tutu n Moldova, numit Constituia crvunar (1822), dar gruparea boierilor mici i mijlocii, din care fcea parte el, avea de infruntat gruparea marilor boieri ce nu vroiau sa-i piard puterea.De aceea perioada aceasta este destul de lent n privinta modernizrii statului, fiind ntrerupt de ocuparea Principatelor Romne de ctre Rusia (1828-1834) Ocupaia rus (1828-1834) n urma ocupatiei din 1828, Rusia planuia o prezenta militara mai de durata n Principate, pe care o pregateste prin elaborarea Regulamentelor Organice, care trebuiau sa joace rolul unor constitutii. Comisiile de redactare ale regulamentelor s-au ntrunit la Bucuresti si Iasi, forma finala a actelor urmnd sa fie data la St. Petersburg. Dupa 1828, prezenta rusa a devenit foarte vizibila nu doar din punct de vedere militar, ci si al deciziilor politice; institutiile politice erau complet subordonate autoritatilor de ocupatie rusesti. Personajele ruse cele mai influente ale regimului sunt Feodor Petrovici Pahlen (consilier privat al tarului si presedinte al divanelor Principatelor); Matei Liovevici Minciaki (consulul general rus n Principate) si mai cu seama Pavel Kiseleff. Acesta din urma era reprezentantul tarului n Principate pentru aplicarea tratatului de la Adrianopol si presedinte plenipotentiar al Divanurilor; n fapt, guvernator cu autoritate deplina asupra celor doua tari pna n anul 1834, cnd au fost pusi domni romni, prin domnii Alexandru Ghica si Mihail Sturdza.Aceast perioad este cunoscut sub numele de perioada domniilor regulamentare (1834-1848) Trebuie sa mentionam aici ca regimul de ocupatie rusesc (prezenta Rusiei per ansamblu) a adus n Principate un numar impresionant de specialisti rusi sau aflati n slujba Rusiei, de la ofiteri si clerici pna la ingineri, medici, naturalisti sau istorici. Desigur, nu prezenta tuturor acestora n Principate poate fi pusa n legatura directa cu ocupatia rusa sau cu tendintele politicii ruse, dar prezenta lor (primii apar dupa jumatatea secolului al XVIII-lea) dovedeste un interes al Rusiei pentru Principate, care trebuie ncadrat n procesul de descoperire de catre Rusia a Europei de Sud-Est si a Balcanilor. Cele doua Regulamente Organice, adoptate n mai, respectiv octombrie 1831, n Tara Romneasca si Moldova, au ndeplinit pentru cteva decenii functiunile unor constitutii si au dat nastere a ceea ce istoriografia de astazi numeste regimul regulamentar. Dincolo de continutul binecunoscut al celor doua acte, merita pomenit modul n care ele si regimul caruia i-au stat la baza au fost evaluate de catre contemporani si istoriografie. Unii au supralicitat rolul lor modernizator: o publicatie contemporana scria despre Kiseleff ca [] administratiunea lui n Principate formeaza vrsta lor de aur si timpurile lor poetice sau l considerau pe acesta drept parinte si regenerator al Patriei romne, iar altii spre exemplu Gheorghe Adamescu s-au ntrebat daca regimul regulamentar era numai o facere de bine desinteresata sau un program sistematic de cucerire din 1

partea Rusiei? Acelasi autor arata ca regimul instituit sub comanda contelui Kiseleff avea ca scop [] sa infiltreze n spiritul poporului dragostea de Rusia, sa deschida drumul cuceririi pacinice, ca o etapa ulterioara anexarii Basarabiei, opinie care, credem noi, este cea mai apropiata de realitate. Cert este c, pentru statul romn, cele dou Regulamente Organice au nsemnat pentru statul romn un pas imens n modernizarea sa. S-a introdus, pentru prima dat, principiul separrii puterilor n stat, s-a introdus un sistem fiscal modern care nlocuia sistemul apasator de tip fanariot, s-au pus bazele unor instituii noi ale statului, etc. De altfel, nici contemporanii cei mai critici nu au negat rosturile modernizatoare ale celor doua Regulamente Organice si ale regimului regulamentar, dar s-a observat controlul strict pe care l-a instituit Rusia, ceea ce a nemultumit categoriile sociale cele mai diverse. Boierimea mare era lezat de reformele politice si sociale care derivau din aplicarea regulamentelor si de directia pe care rusii tindeau sa o dea comertului si economiei Principatelor, iar dup 1840, mai toate categoriile tind s considere aceste Regulamente ineficiente in dorina de modernizare i europenizare a societii romnesti atata timp ct, n spatele lor, Rusia urmrea s-i consolideze poziia n Principate.

Domniile regulamentare (1834-1848)

Conform Regulamentelor Organice au fost numii domni n cele dou Principate: Mihail Sturdza (1834-1849) n Moldova i Alexandru Ghica (1834-1842)- n ara Romneasc. Acesta din urm a fost nlocuit cu Gheorghe Bibescu (1842-1848) Spre sfrsitul ocupatiei ruse (1834), atmosfera devenise potrivnica Rusiei, astfel ca retragerea trupelor tariste peste Prut avea sa fie salutata ca un eveniment fericit i o speran pentru modernizarea statului i a societii romneti. Gheorghe Asachi un carturar moldovean pro-rus avea sa organizeze o reprezentatie de teatru la plecarea lui Kiseleff, adevratul domn al celor dou Principate n perioada ocupaiei. Este la fel de adevarat ca sfrsitul ocupatiei ruse nu a nsemnat si sfrsitul influentei rusesti; aceasta avea sa continue, cu diferite grade de impact ntr-un segment sau altul al societatii din Moldova si Tara Romneasca n perioada 1834-1848: prin diferiti factori politicicare reprezentau interesele tarului, si mai ales prin consulii Rusiei de la Bucuresti si Iasi, mult timp personaje atotputernice aflate n preajma domnitorilor menionai mai sus, adeseori mai influenti dect acestia. Modernizarea statului romn este sub domniile regulamentarea fluctuant. Unii domni au ndraznit s sfideze Rusia i s promoveze schimbri importante. Un caz considerat reprezentativ este acela al domnitorului muntean Alexandru Ghica caracterizat n epoca, n ciuda vederilor sale proruse, drept patriot si progresist si care totusi, la un moment dat, nu a mai corespuns asteptarilor consilierilor rusi, asa nct a fost nlocuit cu mai obedientul Gheorghe Bibescu. Tot mai multe voci se ridicau, explicit sau mai putin explicit, mpotriva regimului regulamentar, care a nceput sa fie tot mai des perceput ca un vechi regim. Tonul schimbarilor a fost dat de tinerii fii de boieri ce-i fcuser strudiile in Occident i care, ntorcndu-se n Principate, au nceput lupta pentru adevrata modernizare.Acestia reprezentau o elit politic nou, constient de necesitatea unor schimbri structurale n cadrul statului romn. Multi dintre ei au fost cenzurai, altii au fost urmrii, altii nchii sau exilai din ar. Grigore Alexandrescu a fost arestat pentru fabula Lebada si puiul de cerb, Mihail Kogalniceanu, traducator al unei lucrari franceze despre Imperiul Otoman, era amenintat cu exilul pentru versul A tout coeurs bien ns que la patrie est chre. Campionul campaniei anti-ruse avea sa devina Ion Heliade-Radulescu, personaj a caruiatitudine fata de Rusia s-a schimbat radical n cursul anilor 1840. Un alt reprezentant al opiniei anti-ruse era Dumitru Bratianu, care ntrun discurs tinut la 1847 cerea [] rechemarea la viea neatrnat a unui popor pe care despotii Nordului[Rusia] par a-l ameninta cu o moarte apropiat n concluzie, epoca regulamentar trebuie privit att cu aspectele pozitive, ct i cu cele negative. Nu putem uita, ca pentru prima data n evoluia statului romn se instituia principiul modern al separrii puterilor n stat i apreau instituii noi. Pe lng aceste beneficii, domniiile regulamentare nu mai puteau asigura un progres real si dinamic al statului romn i implicit a societii romneti, atta timp ct n spatele lor se afla obedienta Rusie. La 1848 s-a dat primul semnal acestor schimbari, prin revoluia pasoptist, urmnd ca n a doua jumtate a secolului XIX s se produc adevrata modernizare. 2