DON QUIJOTE 1.

Miguel de Cervantes Saavedra a fost un romancier, poet i dramaturg spaniol.S-a nascut la inceputul celei de-a doua jumatati a secolului al XVI-lea(1547- 1616),fiind considerat reprezentantul de seama al Secolului de Aur al Spaniei(renasterea spaniola)ce cuprinde a doua jumatate a secolului al XVI-lea si inceptul secolului al XVII-lea.E considerat simbolul literaturii spaniole, cunoscut n primul rnd ca autorul romanului Ingeniosul hidalgo Don Quijote de la Mancha, (hidalgo este un reprezentant al micii nobilimi) pe care muli critici literari l-au considerat primul roman modern i una din cele mai valoroase opere ale literaturii universale. Cervantes reprezint un spirit renascentist,un reprezentant de geniu al umanismului spaniol si universal,precursor al modernitatii ,fiind considerat parintele primului roman modern. Umanitii Renaterii credeau n demnitatea uman, n valoarea individual(omul se afla in centrul preocuparilor). Umanitii doreau s scoat n eviden n primul rnd geniul omului;ei au dezvoltat o noua conceptie despre om, promovand ideea demnitatii fiintei umane ca subiect liber, autonom, creator al propriului destin.

Don Quijote de la Mancha este capodopera literaturii spaniole.

Prima parte a aprut n 1605 i s-a bucurat de un mare succes din partea publicului,iar cea de-a doua in 1615;S-a tradus n principalele limbi europene i n prezent este una din operele cu cele mai multe traduceri din lume. Capodopera lui Cervantes a avut parte de interpretari variate:parodie a dragostei cavaleresti,epopee a idealismului eroic,comentariu despre alienarea autorului,precum si critica a imperialismului spaniol. Punctul de plecare al istoriei lui Don Quijote este dorinta autorului de a trezi oroarea cititorilor pentru istoriile inchipuite si pline de insanitati din cartile cavaleresti.Pentru Cervantes, stilul romanelor cavalereti era deplorabil, iar istoriile povestite absurde. Cu toate acestea, pe msur ce opera avansa, Cervantes a trecut de la scopul su iniial la scopul de a reflecta societatea din timpul su i a medita asupra comportamentului uman.

2. . Opera

prezinta o multitudine de teme: noncomformismul,nebunia,iubirea, naivitatea,avaritia(in cazul taranului);se prezinta antiteza dintre realism si idealism, iar ca motive se evidentiaza: motivul cavalerului,motivul jocului,motivul calatoriei,motivul aventurierului. Nebunia lui Don Quijote provine, ca tem literar, de la Erasmus de Rotterdam, autorul celebrei cri Elogiul nebuniei (1511), n care autorul renascentist punea problema nebuniei nnscute omului, privit ca fiind nelegtoare i neleapt, venic deschis dialogului. Astfel, urmnd aceast linie, Cervantes exprim, n fond, normalitatea omului Renaterii, mereu avntat spre nou, acest avnt fiind, uneori, privit drept o nebunie de ctre ceilalti. Tema nebuniei, rspndit n cultura renascentist este practic o alegorie pentru prezentarea unor personaje nelepte, nobile, pentru care nebunia nsi se transform n energie creatoare, for vital.

3.

realitatea este invincibila -iubirea, desi este uneori celebrata in roman,devotamentul lui Don Quijote fata de Dulcineea,isi bate joc de idealurile romantice, intrucat el adora si preamareste o femeie care nici nu stie de existenta lui. -noncomformismul este privit ca pe o trasatura negativa, intrucat se considera dus la extreme si astfel este asociat cu sminteala. -Cervantes ataca ideea conventionala, aceea ca aristocratii sunt respectabili si nobili. -fictiunea si adevarul se confunda de obicei,intrucat ambele depind de perceptia cititorului. Cat priveste compozitia, romanul se structureaza in 2 parti, prima parte

Idei:

4.

fiind la randul ei impartita in 4 subcapitole, in timp ce in a doua, autorul a renuntat la aceasta divizare. Relativ la mijloacele compozitionale ,se remarca gradatia si antiteza intre realitate si realitatea lui Don Quijote, practic intre realitate si iluzie, intre real si ideal; Ca moduri de expunere, se evidentiaza naratiunea, descrierea care este reprezentata de tablouri Sa fi fost dupa cantatul cocosilor .Luna se asternuse adanc in nori. Era o bezna grea ,de nu-ti zareai nasul si vitejii nostrii fura siliti sa descalece si sa-si poarte bidiviii la pas,tinandu-i de frau,cu multa bagare de

seama .Din departare li se parea ca aud un vajait misterios de ape, ca si cand suvoaiele ar fi cazut din inaltul unor stanci cu vuiet mare.Si tot mergand intracolo, bajbaind prin intuneric si fiind in mare primejdie sa dea in cine stie ce groapa,deodata la urechile lor ajunse un zgomot inca si mai patrunzator, un zgomot surd, ca o izbitura de ciocan urias, care se tot repeta si se adauga mereu cu altele, umplandu-le sufletul de spaima. , si nu de portrete,intrucat acestea sunt realizate vag,sau chiar deloc.Dialogul are o pondere mare si ajuta la portretizarea personajelor. Perspectiva este omniscienta, naratorul stie totul despre personaje si nareaza la persoana a III-a, iar focalizarea este zero. Naratiunea este cronologica ,lineara si se respecta principiul cronologic,tehnica inlantuirii. Car priveste titlul, acesta prezinta numele de cavaler al personajului principal. Quijote inseamna partea din armura care acoperea piciorul. Sufixul augumentativ ote,in spaniola se aplica de obicei substantivelor determinand lucruri sau persoane ridicole. In secolul al XVI-lea, in Spania, ia nastere romanul picaresc, care, prin intermediul personajelor apartinand mediului interlop(cersetori,vagabonzi,aventurieri etc), investigheaza cele mai diverse medii sociale,moravuri etc. si face o critica ascutita relatiilor sociale din Spania sec XVI-XVII.Eroul,personaj aventurier,intrigant,smecher,se numeste picaro. (in sec al XVI-lea-sluga de cea mai umila conditie) Cervantes introduce in opera elemente picaresti: - Cltoria eroului este determinat din gust de aventuri sau din nostalgia pentru o via mai bogat n activitate - Aciunea se desfoar pe schema cltoriei, eroul traversnd diferite locuri i medii sociale. - Decderea general a moravurilor se reflect n concepia eroului despre lume i via. - Personajul picaresc este n primul rnd aventurier n adevratul sens al cuvntului, el triete in mediul interlop i adeseori face nedrepti, lucruri oribile care se transpun , insa intr-un comic permanent,ce are uneori caracter de farsa ,alteori de grotesc.

- se adopta forma de parodie pna la caricaturizarea genului cavaleresc - Picaroul nu este limitat de posibiliti, eecurile sunt noi provocri - se dezvluie n mod satiric i brutal corupia epocii - Cervantes reine i admir tot ce e frumos, nobil i uman n cavalerism, respingnd doar ceea ce este imoral, vulgar i fals n formele de degenerare ale idealului cavaleresc 5. Actiunile sunt posibile(povestire de fictiune)si se desfasoara in Spania

anului 1614. 6. Don Quijote este personajul principal al romanului cu acelasi nume,un hidalgo

srac din La Mancha, un om cu mintea rtcit din pricina lecturilor insistente profilate pe un singur tip de cri: romanele cavalereti-ce constituie sursa de inspiratie a autorului. Cat priveste portretul fizic,autorul ni-l prezinta de la inceput,insa este unul foarte vag: Ani sa tot fi avut hidalgul nostru ca la vreo 50:era bine legat si vanos la trup,uscativ la fata,se scula cu noaptea-n cap si era vanator patimas. Cat priveste portretul psiho-moral, El este intruchiparea omului nonconformist,visator,ce se ghideaza dupa propriile reguli,dovedind originalitate. Initial,Don Quijote este un erou ridicol,deci negativ,insa prin forta creatiei,data de autor,el devine in mare masura un erou pozitiv. El este curajos si viteaz,chiar daca are o perceptie diferita si vede realitatea cu totul altfel.De exemplu,el crede morile de vant giganti si porneste impotriva lor.Insa,cu sau fara eroare,Quijote are atributii eroice. Un alt hidalgo il caracterizeaza in mod direct E nebun; la fel si Sancho care raspunde Nu e nebun,e indraznet. G.Calinescu a afirmat Quijote e dotat cu marile insusiri ale cercetatorului naturii si daca s-ar putea vindeca de delirul de perceptie,pastrandu-si curiozitatea si curajul,ar fi azi un cuceritor al fortelor universului. Sancho Panza, scutierul lui Don Quijote, reprezint, n mod simbolic, ntreaga lume pe care Don Quijote o iubete att de mult i pentru care e gata s se sacrifice la tot pasul.Acesta este lacom,interesat,fricos,fara

imaginatie,siret,cu bun simt,turnandu-si inteligenta naturala in proverbe. si El fuge de responsabilitate(ex: guvernator al insulei Barataria-, Sancho rezolv cteva probleme mrunte, dar atunci cnd se simuleaz un atac inamic las balt guvernarea, considernd c nu-i pentru el i nici nu i se potrivete).
Don Quijote nu urmrete s ajung nici mprat, nici mcar duce; triete numai pentru ceilali. Eroul este obsedat de ideea dreptatii sociale i de nlturarea asupririi: Eu am venit pe lume s nltur nedreptatea i s vin n ajutorul celor slabi i npstuii. El se dedica binelui public,misiunea sa fiind sa repare

nedreptatile,sa pedepseasca insolenta: Intentiile mele le indrept mereu catre scopuri bune,anume de a face bine tuturor,si rau nimanui. Relaia dintre Don Quijote i Sancho Panza a fost vzut de muli critici ca ilustrnd relatia antagonic(opusa, antonimica) realitate- irealitate, ntruct Don Quijote este un simbol al omului ce crede in idealuri, iar Sancho simbolizeaz vocea realitatii.ns cei doi se completeaz reciproc. Don Quijote are adevrate crize ale noiunii de real, pe care el o nlocuiete mereu cu un ideal de aici ntreaga lui nenelegere cu lumea.El se confrunta permanent cu cele doua lumi,tragismul confruntarii fiind rezolvat adesea de autor prin recursul la elemente comice. De multe ori,Don Quijote este bine-intentionat,insa gestul lui ramane in mod fatal,utopic.(De exemplu, la un moment dat, el l oblig pe un ran care btea un biat s-l plteasc pe acesta dup cum tnrul merit, s-i dea, aadar, toate drepturile bneti care i se cuvin. ranul pltete, cavalerul pleac, iar biatul e btut din nou, i mai crunt de data asta, iar n cele din urm el ajunge chiar s-l blesteme pe nobilul su binefctor.) n acelai timp, Don Quijote triete i strania sa dram erotic, susinnd c un cavaler ratacitor fara iubita e ca un arbore fara frunze si fructe si ca un trup fara suflet. El consider, de asemenea, c toi ndrgostiii trebuie s plteasc mai nti preu l nefericirii, tocmai pentru ca, apoi, s fie n stare s se bucure unul de cellalt i de mplinirea iubirii. n ultimul capitol al cartii,fiind considerat de multi critici ca fiind cel mai frumos, se gaseste justificarea cea mai convingtoare a mreiei sale morale;pe patul mortii,Don Quijote afirma: Dragii mei,m-am desteptat acum ca dintr-un vis rau si toate nalucirile noptii si ale intunericului s-au risipit din mintea si din inima mea.Don Quijote de la Mancha nu mai este ! Am redevenit cel ce fusesem

la inceput: Alonso Quijano, un om cumsecade, caruia,inainte sa-i intre gargaunii in cap, ii mersese vestea printre sateni de om bun si cinstit, Am fost nebun i acum iat-m ntreg la minte. Don Quijote a fost, adesea, privit drept un personaj literar prin intermediul cruia autorul romanului ar fi intenionat exclusiv s satirizeze literatura cavalereasc att de la mod n epoca respectiv; Pe de alt parte, Cervantes nsui ar fi dorit s lase n urma sa mai mult dect o simpl parodiere;unii critici au stabilit chiar legturi ntre Don Quijote ca personaj i Cervantes nsui; ntr-o alt direcie merg unele dintre interpretrile criticii europene, astfel, filozoful german, Hermann von Kyeserling ,definete natura spaniol prin cuplul Don Quijote Sancho, spunnd chiar c orice spaniol este Don Quijote i Sancho n acelai timp,iar Harold Bloom,scriitor i critic literar american, nu ezit chiar s afirme c nu exist doi cititori care s par a fi citit acelai Don Quijote.Cat despre G.Calinescu,acesta spunea despre Don Quijote ca in definitiv, el este un suflet mare,cheltuindu-se intr-o directie himerica,pentru ca nu e capabil,apasat de prestigiul cartilor,sa faca analiza justa a prezentului. 7.Stilul se caracterizeaza prin umor,ironie si tragic. 8. Personajul lui Cervantes nu numai ca a starnit pe parcursul secolelor interesul unui impresionant numr de traductori, critici i istorici literari,dar a servit i ca izvor de inspiraie pentru mai muli scriitori, compozitori, artiti plastici, oameni de teatru, reuind s devin un adevrat arhetip. De la publicarea romanului scriitorului spaniol i pn n prezent au fost create numeroase opere inspirate de acest personaj n diferite literaturi ale lumii, inclusiv n literatura romn. Timp de aproape patru secole att scriitorii ct i criticii literari au fost i continu s fie preocupai de ntrebrile Ce este Don Quijote? i Ce este quijotismul?. n secolul al XVII-lea Don Quijote a fost o surs de comic pur. n Secolul Luminilor a servit drept surs de pedagogism ngust. n romantism, Don Quijote devine cartea unei nelepciuni paradoxale, fiind considerat ntruchiparea luptei ntre ideal i real. Quijotismul este identificat ca fenomen socio-cultural, fiind comparat cu alte fenomene ca hamletismul, bovarismul, donjuanismul. De-a lungul secolelor, romanul Don Quijote a avut un impact enorm asupra literaturii, artei, a vieii, n general. La temelia quijotismului, ca fenomen socio-cultural complex, s-a aflat ieirea eroului din oper i identificarea cititorilor cu Don Quijote, cednd tentaiei imposibilului i ncercnd s triasc ficiunea, fiecare epoc nelegndu-l n felul su.

Romanul este receptat in opera lui Ion Budai-Deleanu,acesta fiind primul ecou cervantesc in literatura romana. Poetul se las influenat de romanul cervantesc, poemul su Trei viteji, exprimnd primul contact creator al literaturii romne cu literatura spaniol. M. Eminescu ,n poemul Diamantul Nordului, subintitulat Utopia lui Don Quijote sau chiar Viziunea lui Don Quijote, urmeaz un ideal, realizat la un nivel abstract de utopie, iar cavalerul apare ca un simbol al onoarei. Manifestrile quijotismului n lirica romneasc pot fi urmrite i n poezia lui Ion Pillat. Impresionat adnc de figura lui Don Quijote, poetul romn i va dedica o poezie de tineree, ntitulat Unor mori de vnt, inclus n ciclul Visri pgne, scrisa ntre anii 1910-1912. Rezonana imaginii quijoteti apare i n poezia lui Lucian Blaga, unele versuri ale poetului, influenate de figura lui Don Quijote, fiind semnificative n acest sens. Quijotismul, ca simbol, este reflectat i n creaia poetului romn Marin Sorescu, n volumul Tinereea lui Don Quijote, cruia i-a dat ca titlu numele vestitului hidalgo. n aceast culegere poetul ofer multiple posibiliti interpretative ale romanului,intrucat el confera perspective moderne de nelegere, rmnnd i astzi o oper deschis, ce se imbogateste permanent n semnificaii prin mentalitatea noilor generaii. Romanul lui Cervantes reprezint o punte peste timp, care unete trecutul cu viitorul prin relaia profund pe care o ofer dimensiunea sa, reprezentnd att o parodie i nnoire a miturilor anterioare, dar i geneza unui mit esenial al umanitii.