Monolog dramatic Omul din cerc Matei Visniec

Cand vreau sa fiu singur ma opresc. Scot o bucata de creta din buzunar si trag un cerc in jurul meu.In interiorul cercului ma simt la adapost. Cand sunt in interiorul cercului, nimeni nu poate si nici nu are dreptul sa imi vrobeasca. Nimeni nu poate si nicinu are dreptul sa ma atinga, sa intre in cercul meu, sau sa ma priveasca prea insistent.Ininteriorul cercului nu mai aud nici zgomtele strazii, nici valurile marii si nici tipetelepasarilor.Cand esti in cerc nu mai simti nici frica, nici foame, si nici durere, chiar sitimpul se opreste in loc. Te scufunzi pur si simplu in abstract ca intr-un vis protector,devii centrul cercului.Daca vreau sa ies din cerc, intind pur si simplu mana si intreruplinia cercului. Nimeni nu poate sa o faca pentru mine inafara de mine insami, nimeni nupoate sa taie cercul din exterior pentru mine. Miracolul cercului sta in protectia totala pecare o ofera. De cand a fost inventat cercul , lumea o duce mult mai bine. Nu mai suntrazboaie, nu mai e foamete, nu mai sunt catastrofe, a scazut pana si criminalitatea.Dacasuntem intr-o calatorie si suntem obositi , cel mai bine ste sa ne odihnim in interiorulcercului.Daca nu putem raspunde la o intrebare esentiala, cercul este cel mai bun loc derefugiu si meditatie.Daca ni se apropie momentul mortii, si nu vrem sa murim, putemvegeta la infinit in interiorul cercului.E adevarat ca doua finite umane nu pot intraimpreuna inauntrul aceluasi cerc. Sunt unii care au incercat, dar degeaba, un cerc pentrudoi? Asa ceva nu exista si nici nu va exista vreodata. De cand oamenii au invatat sautilizeze cercul, orasul si-a schimbat total infatisarea.Peste tot vezi numai cercuri, unorale place sa-si instaleze cercul pur si simplu pe trotuar sau in mijlocul strazii, sunt altii caren-au mai iesit din cerc de zile si zile in sir.In marile sali de asteptare, in pietele publice, ingari nu vezi acum decat oameni ghemuiti parca uitati in cercul lor.Asa se face ca de la ovreme orasul e mult mai curat si e mai multa liniste.Ceea ce ma nelinisteste insa putinsunt unele zvonuri care circula de o vreme prin oras, se spune ca toate cercurile ascundtotusi o capcana, se spune ca oamenii intra in cercuri si nu mai pot iesi, se vorbeste chiar despre oameni care in pofida vointei lor au ramas blocati in cercuri.S-ar parea ca de la ovreme cercurile nici nu mai asculta de oameni. Se vehiculeaza ideea ca cei care traiesc incercul lor de 10 ani, de 20 de ani sunt in realitate prizonieri ai cercului.Sar parea ca suntnenumarati cei care odata intrati in cercul lor descopera ca nu mai pot sa-si deschidacusca in care au intrat si ca nu vor mai putea iesi defapt , niciodata