Sigmund Freud

Sigmund Freud a fost numit unanim printele psihanalizei. El a descoperit principalele teme ale psihanalizei i a impus treptat practica psihanalizei ca terapie a nevrozelor. 1856 6 mai: Se nate Sigismund Freud (i va schimba prenumele n Sigmund la 22 de ani). Conform obiceiului, primete i un prenume evreiesc: Schlomo. Locul de natere este Freiberg, n Moravia, astzi Pribor (republica Ceh). Tatl su Jacob are 41 de ani i doi copii dintr-o prim cstorie: Emmanuel i Philippe. Mama lui Sigismund are 21 de ani i este la primul su copil. 1859 Criza economic ruineaz afacerea lui Jacob. Familia se instaleaz la Viena, n cartierul evreiesc Leopoldstadt (februarie 1860). 1865 Sigmund intr la Gymnasium (liceu), cu un an mai devreme. 1870 El primete operele complete ale lui Ludwig Borne; lectura acestor cri va avea o mare nrurire asupra lui. 1872 Se rentoarce la Freiberg pentru a-i petrece vacana acolo. 1873 Primete summa cum laude la examenul de absolvire a studiilor secundare. Este felicitat pentru stilul su n limba german. Deja citete n mai multe limbi. Sub influena colegului su Heinrich Braun plnuiete s urmeze dreptul, dar se decide pentru studiile medicale dup ce a auzit lectura eseului lui Goethe Despre natur. i ncepe studenia la Universitatea din Viena. 1874 La Universitate, descoper prejudecile antisemite i declar c locul su este n opoziie. Urmeaz cursurile lui Brentano. 1875 Cltorie n Anglia, la Manchester, la Philippe i nepoata sa Pauline. 1876 Primele cercetri personale la Trieste, asupra glandelor sexuale la anghile. Intr n laboratorul lui Brucke. 1877 Public rezultatul lucrrilor de anatomie asupra sistemului nervos central la o larv de chicar. 1878 n cercetrile sale (laboratorul lui Brucke) Freud este la un pas de descoperirea neuronului (numit n 1891 de ctre Waldeyer). Se mprietenete cu Breuer, mai n vrst cu 14 ani, care l ajut moral i material. 1879 Urmeaz cursurile de psihiatrie ale lui Meynert. Nu l intereseaz dect aspectul neurologic al problemelor dezbtute. 1880 Un an de serviciu militar. Breuer o trateaz pe Bertha Pappenheim (Anna O.). Freud traduce 4 eseuri de Stuart Mill. Nu dorete s se dedice practicii medicale ci, mai degrab, cercetrii sau nvmntului. 1881 i obine, cu ntrziere, doctoratul n medicin. 1882 Datorit dificultilor materiale Freud nu poate urma o carier n cercetare. O ntlnete pe Martha Bernays (care face parte dintr-o familie de intelectuali evrei) i intenioneaz

s se cstoreasc. n noiembrie Breuer i vorbete de cazul Anna O., care a fost ntrerupt din iunie. 1883 Intr n serviciul lui Meynert la Spitalul psihiatric. 1884 Descoper proprietile analgezice ale cocainei. Carl Koller este ns cel care public un studiu n acest sens ncununat cu succes. Freud folosete el nsui cocaina ca tonifiant, dar o prescrie amicului su Fleischl, care era morfinoman, agravndu-i situaia. Este criticat n cercurile medicale. ncepe s trateze maladiile nervoase prin electroterapie i aplic metoda lui W. Erb. n acelai timp a pus la punct o metod de colorare a preparatelor neurologice (pentru microscop) i public un articol n acest sens i o monografie despre coca. 1885 Ocup o vreme un post ntr-o clinic privat unde se folosete hipnoza. n aprilie i distruge toate documentele. Este numit Privatdozent, apoi obine o burs pentru o cltorie de studii i alege s mearg la Paris, la Charcot, la spitalul Salpetriere. Acolo observ manifestrile isteriei i efectele hipnozei i ale sugestiei. Charcot i las o impresie deosebit. Freud se ofer s-i traduc conferinele. Evreu stabilit n Viena, Freud a debutat n 1899 cu principala sa lucrare Interpretarea viselor, datat 1900. Este prima lucrare tiinific dedicat viselor i cuprinde un sumar foarte bogat i divers care a fost mereu amplificat n ediii succesive. Este cartea n care Freud analizeaz propriile sale vise, n care prezint etapele elaborrii visului i ncearc s explice structura aparatului psihic. Aici Freud afirm c visul este calea regal spre cunoaterea incontientului. Incontientul, refularea/refulatul, rezistenele snt alte teme importante descoperite de Freud i abordate cu aceeai siguran metodic. Viaa mea zicea Freud nu este separat de psihanaliz. Altfel spus, activitatea lui tiinific n domeniul psihanalizei se constituie n evenimentul cel mai important al vieii sale. Degeaba cutm ntmplri picante n viaa lui Freud tot ceea ce este mai senzaional n biografia sa este cuprins n opera sa exemplar. Sigmund Freud a murit n anul 1939 la Londra, unde s-a exilat de pericolul nazismului. Importana operei lui Freud pe trmul investigrii minii i al tratamentului psihic al nevrozelor nu a fost niciodat egalat. De asemenea, contribuiile psihanalizei n alte domenii dect cele pur medicale explic de ce psihanaliza a devenit o achiziie cultural de mare importan n civilizaia occidental modern.

Alfred Adler
La 7 februarie 1870 se naste (al doilea fiu) intr-o familie evreiasca dintr-o periferie a Vienei, Rudolfsheim. A fost un copil bolnavicios, suferind de rahitism. O poveste despre o intamplare din copilaria sa, probabil anecdotica, spune ca la varsta de 4-5 ani, grav bolnav de pneumonie si auzind discutia dintre tatal sau si medicul care-i preconiza sfarsitul, Alfred Adler nu doar ca a luat decizia de-a lupta pentru a trai (intrucatva seamana cu episodul povestit de Milton Erickson) dar si de a deveni medic. A fost in permanenta competitie cu fratele sau mai mare Sigmund (mai tarziu avea sa concureze cu un alt Sigmund), pe a carui vigoare si sanatate era gelos. Pentru a compensa limitele sale fizice si sentimentul de inferioritate, Adler a hotarat sa munceasca din greu, cu timpul reusind sa isi construiasca stima de sine crescuta si acceptarea sociala in grupul de copii cu care a crescut ( de fapt intreaga sa viata este o continua lupta, si de ce nu, un triumf asupra sentimentului de inferioritate). Dupa un inceput scolar mediocru (tatal sau fiind sfatuit sa-l dea ca ucenic unui croitor), Adler reuseste sa termine printre primii din scoala. Urmeaza facultatea de medicina (moment in care are contact cu ideile socialiste). Dupa absolvire practica initial oftalmologia, apoi medicina generala, in cartierele sarace ale Vienei. In 1902 primeste invitatia din partea lui Sigmund Freud de a se alatura ''Societatii Psihologice de Miercuri''. In 1910 devine presedintele Societatii psihanalitice vieneze, a carui membru va ramane pana in 1911, cand diferentele dintre el si Freud vor deveni insurmontabile (accentul pus de Freud pe instinctual in detrimentul socialului, conflictul oedipal vs. relatiile din cadrul familiei, omnipotenta halucinatorie a sugarului vs. sentimentul de inferioritate a copilului, urmarirea placeri vs. nevoia de putere etc.). Dupa despartirea de Freud, Adler infiinteaza Societatea de Psihologie Individuala (1912), iar in 1916 serveste ca medic in armata austro-ungara, iar in 1924 devine profesor la Institutul Pedagogic din Viena, pozitie din care incearca sa schimbe parti din sistemul educational austriac (. La inceputul anilor '30, emigreaza in S.U.A., unde ocupa pozitia de profesor adjunct la Columbia University si la Long Island College of Medicine. Intreprinde numeroase turnee de popularizare ale ideilor sale. Alfred Adler a decedat subit la Aberdeen, la 28 mai 1937, probabil n urma unui infarct, pe cand se afla intr-un turneu scotian, sustinand conferinte si seminarii. Avea 67 de ani. In 2007 cenusa sa a fost gasita, iar in 2011 inmormantata in Viena

Karen Horney
Karen Clementina -Theodora Danielsen (viitoare Horney) s-a nscut pe 15 Septembrie 1885 n Germania. Concepiile centrale ale lui Karen Horney pornesc din explorarea relaiilor printe-copil, teoria ei referindu-se la copilria timpurie. i admira aparent tatl, un om sever cu puternice convingeri religioase, care dorea s- i controleze viaa (o vreme s-a simit atras de brbai asemntori tatlui ei -,, brbai brutali i ...puternici( Quinn, 1988,p.160)). Horney a fost interesat de relaiile dintre oameni i de rolul femeii. A studiat medicina, la vrsta de 20 de ani devenind una din puinele femei ce urmau cursurile Universitii din Freiburg. Horney a fost membru activ al Institutului de Psihanaliz din Berlin din 1918 pn n 1932 , cnd au aprut i criticile ei referitoare la punctul de vedere al lui Freud. Proeminente n gndirea lui Horney din acea perioad erau conceptele de inferioritate i lupt pentru superioritate ,ale lui Adler, i, cu precdere, cel referitor la comportamentul femeii n relaiile sociale. Dup divor a emigrat n S.U.A., n 1932, unde a devenit asociata Institutului de Psihanaliz, s-a numrat printre fondatorii Asociaiei pentru Dezvoltarea Psihanalizei-o instituie de pregtire, Institutul American de Psihanaliz, a fcut parte din comitetul fondator al publicaiei Jurnalul American de Psihanaliz. Karen Horney a murit de cancer n 1952.

Punctul de vedere asupra persoanei

Anxietatea este un aspect central al teoriei lui Horney, jucnd un rol important n diversele operaii defensive i de securitate ale personalitii. A fost de acord cu Freud n ceea ce privete experiena din copilrie care provoac anxietate n dezvoltarea inadaptrii psihologice. La fel ca i ntemeietorul psihanalizei, a considerat motivaia ca fiind activ i dinamic. A fost de acord cu faptul c personalitatea poate fi modificat prin tratament psihoterapeutic. Horney discredita teoria freudian a instinctelor ca explicare a comportamentelor umane ( conceptul de libido este nedemonstrat( Horney,1989,p.52)).inta pornirilor instinctive este s asigure protecie i siguran mpotriva sentimentelor de izolare, neajutorare, team, ostilitate. Respinge accentul exagerat pe care Freud l punea pe sexualitate. Psihosexualitatea este relevant n cteva cazuri de gelozie nevrotic n relaiile printe-copil. Horney a contrazis punctul de vedere al lui Freud referitor la diferena dintre sexe.A legat conceptul de invidie fa de penis (penis envy) de pretinsa tendin de castrare (castrating tendencies) a femeilor. Freud era privit ca i cum ar fi avut nevoie de o orientare social , artnd o ,,total desconsiderare fa de influena factorilor culturali asupra personalitii. Horney a dezvoltat alternativ concepte sociale vznd forele care motiveaz atitudinile i aciunile umane ca fiind de natur social: dependena, cooperarea, anxietatea interpersonal, ostilitatea, iubirea, gelozia, lcomia, competitivitatea, inferioritatea si munca. Horney pune mare accent pe procesele contiente , astfel influenele Eului(Id) se retrag in trecut, cele ale Supereului(Superego) rmnnd importante.

Gordon Allport
Viata lui Gordon Allport Gordon Allport a fost nscut n Montezuma, Indiana in 1897. El a fost cel mai tanar din cei patru frai i a fost adesea descris ca fiind timid, dar de asemenea, muncitor i studios. Mama lui a fost profesoara, iar tatl su a fost un doctor, insuflandu-i lui Allport o puternica etica a muncii. In timpul copilariei sale, tatal sau folosea casa familiei pentru a gzdui i trata pacienii. Allport a inceput propria afacere imprimarea la 10 ani, iar in timpul liceului a fost editor la ziarul scolii. n 1915, a absolvit al doilea din clas i a obinut o burs de studii la Harvard College, unde unul din fratii sai mai mari, Floyd Allport Henry, lucra ca doctor n psihologie.Dup obinerea licentei n filosofie si economie de la Harvard, n 1919, Allport a plecat la Istanbul, Turcia pentru a preda filosofie i economie. Dup un an de nvmnt, el a revenit la Harvard pentru a-si termina studiile. Allport si-a luat doctoratul in psihologie in 1922 sub ndrumarea Hugo Munsterberg. Intalnirea cu Sigmund Freud ntr-un eseu intitulat Pattern and Growth in Personality, Gordon Allport povesteste experien de a-l ntlni pe psihiatru Sigmund Freud. n 1922, Allport cltorit la Viena, Austria pentru a-l intalni pe celebrul psihanalist. Dup intrarea n biroul lui Freud, el s-a aezat i a spus o poveste despre un bietel, pe care il vzuse n tren n timpul cltoriei sale catreViena. Biatului, explica Allport, ii era frica se nu se murdareasca si a refuzat sa se aseze pe locul unde un om cu aspect murdar statuse anterior. Teoria lui Allport era ca acel copil a dobndit comportamentul de la mama sa, care prea s fie foarte tiranica. Freud l-a studiat pentru un moment pe Allport dupa care la ntrebat, Tu erai acel baietel?. Allport a vizualizat experiena ca o ncercare de-a lui Freud de a transforma o simpla observaie ntr-o analiz a subconstientului lui Allport legat de propria copilrie. Experiena serveste mai tarziu ca un memento c psihanaliza are tendinta de a sapa prea profound. n schimb, Allport a respins atat psihanaliza cat i psihologia comportamentului si a mbriat propria sa teorie a personalitii. Cariera si Teoria lui Gordon Allport Allport a nceput lucrul la Harvard, n 1924, i mai trziu a acceptat o poziie la Dartmouth. Prin 1930, el a revenit la Harvard, unde va rmne pentru tot restul carierei sale academice. Activitatea sa, ca profesor de asemenea, a avut un efect profund asupra unora dintre elevii si, printer care Stanley Milgram, Jerome S. Bruner, Leo Postman, Thomas Pettigrew i Anthony Greenwald. De-a lungul intregii sale cariere, Allport a atras mereu atentia asupra caracterului sanatos si organizat al comportamentului uman. Teoria sa este intr-o evidenta opozitie cu alte abordari, si indeosebi cu cea psihanalitica care supraliciteaza aspectele animalice, neurotice ale comportamentului ca expresie a unei permanente cautari de reducere a unor tensiunii. Prima sa lucrare a fost scrisa impreuna cu fratele sau, Floyd, si era centrata pe trasaturile de personalitate percepute ca aspecte deosebit de importante ale oricarei teoretizari a persoanei (Allport si Allport, 1921). Allport credea ca trasaturile sunt unitatile de baza ale personalitatii. Conform teoriei sale trasaturile au existenta reala si chiar fundamentare neurobiologica. Ele reprezinta dispozitii generale ale persoanei care sunt responsabile de consistenta comportamentelor sale in diferite situatii. Aceste trasaturi pot fi definite prin 3 proprietati: frecventa, intensitate si gama situatiilor in care se releva. De exemplu, o persoana obedienta isi va etala submisivitatea intr-o mare varietate de situatii.

Allport este probabil cel mai cunoscut pentru teoria personalitatii. El a nceput dezvoltarea acestei rasfoind printr-un dicionar i notnd fiecare termen care descria o trasatura a personalitatii. Dup ce a adunat intr-o lista 4500 de trsturi diferite, el le-a organizat n trei categorii diferite de trsturi:

Trasaturi cardinale: O trstur care domin intreaga personalitate a unui individ. Depre trsturile cardinale se crede ca sunt destul de rare. Trsturi centrale: trsturi comune din care se compune personalitatea noastra. Trsturi, cum ar fi bunatatea, onestitate i amiciie acestea sunt exemple de trsturi centrale. Trsturi secundare: Acestea sunt trasaturile care sunt prezente numai n anumite condiii i circumstane. Un exemplu de trasatura secundara ar fi nervozitatea nainte unui discurs in fata unui auditoriu.

Abraham Maslow

Abraham Maslow (n. 1 aprilie 1908; d. 8 iunie 1970) a fost un psiholog umanist american.
Este cunoscut astzi pentru propunerea sa privind bazele teoriei ierarhiei nevoilor umane.

Viaa
S-a nscut n Brooklyn, New York, ca primul copil al unei familii de evrei emigrani din Rusia. La insistenele prinilor, Abraham a studiat trei semestre dreptul la City College of New York, dup care s-a transferat la Cornell University, ca mai apoi s revin la CCNY. Dup ce s-a cstorit cu verioara sa primar Bertha Goodman, s-a mutat n Wisconsin pentru a studia la University of Wisconsin de unde, n cele din urm, i-a cptat doctoratul (1934) n psihologie. In Wisconsin, Maslow a studiat alturi de Harry Harlow, i mai apoi a revenit la New York pentru a lucra cu E. L. Thorndike la Columbia University.

Profesorul Maslow a nceput s predea ca titular la Brooklyn College. In aceasta perioad a ntlnit muli psihologi europeni, printre care Alfred Adler i Erich Fromm. In 1951, Maslow a devenit eful catedrei de psihologie la Brandeis University, de unde i-a nceput activitatea de cercetare teoretic. Acolo l-a ntalnit pe Kurt Goldstein, care i-a sugerat ideea de autoactualizare. S-a retras n California (1970), unde la vrsta de 62 ani, a murit n urma unei afeciuni a inimii.

Munca
Principala lui contribuie n psihologie a fost n problema ierarhizrii nevoilor umane. Avnd o abordare umanist, Maslow observ c fiinele umane nu sunt mpinse sau atrase numai de fore mecanice, ci mai degrab de stimuli, obiceiuri sau impulsuri instinctive necunoscute. Astfel, el susine c fiinele umane sunt motivate de anumite nevoi nesatisfcute, i c nevoile situate pe treptele inferioare ale piramidei trebuie satisfcute nainte de a se putea ajunge la cele superioare. Una din diferenele eseniale fa de ceilali doi capi ai psihologiei acelor vremuri (Freud i B.F. Skinner), a fost interesul mai degrab sczut al lui Maslow fa de oamenii bolnavi mintal sau nebuni, i orientat ctre persoane pe care le cataloga drept complet "funcionale", cu personalitate "sntoas" (sau mai bine zis auto-actualizant), cum ar fi Einstein, Lincoln, Jefferson, Schweitzer, Jane Addams, Eleanor Roosevelt, Frederick Douglas.

Bandura
Sa nscut 04 decembrie 1925 la Mandela, un mic sat din nordul Canadei. El a fost singurul fiu ntr-o familie mare, el a avut cinci surori mai mari. Anii de coal, Bandura efectuat ntr-o coal mare, ntregul curs al, care au fost doar doi profesori, foarte mult suprasolicitat. Toate responsabilitatea pentru dobndirea de cunotine, de fapt, situat pe studenii nii. Cu toate acestea, acest lucru nu a mpiedicat muli absolveni coal se nscrie n universiti din ntreaga lume. Dup ce a absolvit liceul n Whitehorse Pandora a lucrat la restaurarea Alaska Yukon Autostrad. Lucrtorilor si colegi au fost un grup pestrit de diferite tipuri de personalitati delikventnyh. Aici, probabil, Bandura a primit prima sa cunotinele de psihopatologie. La lucru de un an, Pandora sa mutat la un climat mai cald i la Universitatea din British Columbia. Acolo a primit o diplom de licen n psihologie. Bandura a continuat studiile la Universitatea din Iowa. Aici, n 1951 el a aprat stpnul su, iar n 1952 - teza sa de doctorat. Mai mult, Bandura a fost un profesor de la Universitatea Stanford, unde a primit diploma de profesor. Ca un student la Iowa Bandura ndeplinite Virginia Barnes, dup cstoria lor, au avut doua fiice - Carol i Maria, ia dat nepoi, Andy i Tim. 11 august 1969 o carte a fost publicata de Albert Bandura, "Principiile de modificare a comportamentului (Principiile de modificare a comportamentului"). Prin 1979, aceast carte a fost menionat n mai mult de 1215 alte lucrri, precum i revista "Cuprins curent acesta a declarat ca "un citat clasic."

Modelul comportamental
Teoria invatarii sociale a lui Albert Bandura pune accentul pe importanta observarii si modelarii comportamentului ,atitudinilor si reactiilor emotionale a celorlalti.Bandura crede ca oamenii isi insusesc atitudinile prin observarea celorlalti, imitand ceea ce au vazut. Agresivitatea este invatata printr-un process numit modelare comportamentala.Individul in sine nu mosteneste aceste tendinte violente ci le modeleaza.Copiii invata,in cea mai mare parte a cazurilor, reactiile violente observandu-i pe ceilalti ,personal sau prin intermediul mediului inconjurator si a mass-media. In experimentul cu papusa Bobo, copiii nu fac altceva decat sa imite agresivitatea prezenta la modelul adult de pe caseta. Principalul mediu cu care acestia interactioneaza este familia,copiind comportamentul pe care adultii il dezvalui in relatiile cu ceilalti. Devine necesar sa stim in primul rand,cum se dezvolta modelul comportamentului agresiv,in al doilea rand ce ii provoaca pe oameni sa reactioneze violent si ,in al treilea rand,daca vor apela si mai tarziu la un comportament la fel de agresiv. In acest experiment o grupa de copii de gradinita au vizionat o caseta in care o tanara agresa verbal si fizic o papusa Bobo.In pauza ,asa cum era de asteptat,mai multi copii au inceput sa loveasca papusa ce le fusese adusa, nefacand altceva decat sa imite comportamentul subiectului de pe caseta. Bandura a mai facut un numar de experimente variind modul de tratament al subiectului uman: acesta fiind rasplatit sau pedepsit, sau chiar cu diferiti subiecti.In acest mod,Bandura a reusit sa stabileasca un numar exact de etape in acest process de modelare comportamentala:

(1)Atentia ,incluzand evenimentele modelate ( valenta afectiva ,complexitatea, valoarea functionala) si caracteristicile observatorului(capacitatile fizice si senzoriale, nivelul de perceptie); (2)Memorarea, incluzand codarea simbolica, organizarea cognitive; (3)Reproducerea: capacitatile fizice , auto-observarea, acuratetea feedbackului; (4)Motivarea sau rasplata externa si provizorie . Atentia reprezinta cel mai important process si tot ceea ce tine de distragerea atentiei si de stimuli competitivi influenteaza in mod negativ asimilarea si retinerea informatiei. Este de asemenea stiut ca imaginile vizuale influenteaza mai mult ca cele verbale. Acelasi concept poate fi aplicat si formei si culorii,tot ceea ce este mai strident are mai multe sanse de a ramane intiparit in memorie. In cadrul procesului de memorare , pentru reproducerea comportamentului modelat, individul trebuie sa codifice informatia in cadrul memoriei de termen lung.Memoria este un process cognitive foarte important care ajuta observatorul sa reproduca informatia asimilata.In experimetul facut de Bandura copiii au imitat comportamentul vizionat pe caseta: au lovit papusa deoarece informatia fusese codata si stocata in memorie. In cadrul reproducerii mecanice observatorul trebuie sa detina capacitatea fizica si psihica necesara comportamentului modelat. In final este motivarea, atunci cand subiectul asteapta recompense.In experiment copiii au vazut ca modelul a fost rasplatit pentru actiunile sale ,deci si ei au recationat la fel. Albert Bandura a teoretizat ca pe masura ce copiii inainteaza in varsta mediul inconjurator continua sa le afecteze si sa le modeleze comportamentul .El a observat ca indivizii care traiesc in cartiere vicioase si violente sunt mult mai agresivi decat cei care traiesc in cartiere linistite.Acelasi lucru se poate spune si despre televiziune unde filmele-si nu in ultimul randdesenele animate ,care au un impact mare asupra copiilor datorita caracterului eroic ce il imprima personajelor, ilustreza grafic violenta. . Deoarece agresivitatea este prezenta in cele mai multe emisiuni,copii care au contact mai indelungat cu aceasta forma de mass-media manifesta frecvent ,prin imitare, un comportament agresiv.In experimentul cu papusa bobo copiii au fost manipulati sa raspunda in mod agresiv la vizionarea filmului. De asemenea exista si motivatii negative ,care ar trebui sa determine individul sa nu imite u comportament daunator: (1)vechi pedepse; (2)pedepse promise (amenintari); (3)pedepse provizorii. Dar,la fel ca majoritatea traditionalistilor, Bandura afirma ca pedeapsa nu functioneaza la fel de bine ca si rasplata. Autocontrolul,sau controlul comportamentului propriu,reprezinta o alta latura a personalitatii noastre.Si aici Bandura sugereaza trei etape: (1)auto-observarea (2)discernamantul (3)auto-raspunsul De asemenaea Albert Bandura este recunoscut si prin terapia modelarii.Teoria consta in a face o persona cu probleme psihologice sa reactioneze in mod pozitiv la vederea altei personae care se confrunta cu aceleasi probleme ,dar intr-un mod mai