prof. dr. ing. SERGIU CALIN conf. dr. ing.

'STELIAN POPESCU

AUTOMATIZARI . 51 PROTECTIA
.

<:>

PRIN RELoEE

MANUAL PENTRU L1CEE INDUSTRIALE CU PROFIL DE ELECTROTEHNICA, CLASA A XII-a (SPECIALIZAREA: ELECTRICIAN PENTRU CENTRALE SI RETELE ELECTRICE). SI SCOLI DE MAI~TRI

EDITURA

DIDACTICA.

$1 PeDAGOGICA 1977

BUCURESTI -

Manualul a fost revizui t pe baza prograrnei scolare aprobate de Ministerul Educatiei ~i tnv~t~mintului

Materialul a fost elaborat astfel: Prof. univ. dr. ing. SERGIU CA.LIN: cap. 1, 2, 4, 7, 8. 9. 10, 11. 12. 13. 14 Conf. dr. ing. STELIAN POPESCU: cap. 3, 5. 6

Referent:

ing. PETRE

COLUMBEANU

Redactor: ing. RODICA DUMITRA~CU Tehnoredactor ; ELENA PET RICA. Grafician: VICTOR WEGEMANN

CAPITOLUL

INTRODUCERE

A. OBIECTIVELE PROTECTIEI PRIN RELEE

Protectia prin relee a unei instala tii electrice este format a din ansamblul aparatelor ~i dispozitivelor destinate sa comande in mod automat deconec .. tarea instalatiei in cazul aparitiei unui defect sau a unui regim anormal de functionare, periculos pentru instala tie; in cazul defectelor ~iregimurilor anormale care nu prezinta pericol imediat, protectia prin relee nu comanda deconectarea instalatiei, ci semnalizeaza aparitia defectului sau regimului anormal. Pentru deconectarea instalatiei, protectia prin relee comanda declansarea intrerupatoarelor care leaga instalatia protejata de celelalte elemente ale sistemului electric. Separarea automata a instalatiei-defecte de restul elementelor sistemului urmareste trei obiective: , • Sa tmpiedice dezvoltarea defectului, respectiv extinderea ~{' agravarea efectelor acestuia, asupra altor instalatii din sistemul electric ~i eventuala transformare a defectului intr-o avarie de sistem. • Sa preintimpine distrugerea instalatiei in care a aparut defectul, prin intreruperea tuturor posibilitatilor de alimentare a defectului, • Sa Testabileasca un regim normal de functionare pentru restul sistemului electrlc ~i sa asigure astfel continuitatea alimentarii consumatorilor cu energie electrica. Protectia prin relee are deci rolul de a controla permanent regimurile de functionare ale instala tiilor din sistemele electrice si de a asigura Iichidarea automata a defectelor si a regimurilor anormale periculoase. Astfel, protectiile prin relee au 0 functionare automata. Ele ocupa un Ioc deosebit de important in ansamblul echipamentelor de automatizare cu care sint prevazute sistemele electrice.

B. NECESITATEA L1CHIDARII AUTOMATE A DEFECTELOR

Lichidarea automata a defectelor este impusa de anumite particularitati ale functionarii sistemelor energetice, in care au loc procesele de productie, transport si distribu tie a energiei electrice.
.3

Cele mai importante particularitati sint urmatoarele : • A paritia unor defecte, cum sint de exemplu scurtcircuitele, determina efecte care se pot propaga cu foarte mare rapiditate asupra unor mad parti ale sistemului electric si pot deterrnina perturbarea alimentarii cu energie a unui mare numar de consumatori. Scurtcircuitele au efect€' electrodinamice si termice care pot deteriora parti din instalatiile prin care circula curentii de defect, precum si efecte de perturbare a sincronismului generatoarelor care functioneaza in para lel 111 sistemnl electric si deci pot conduce la iesirea din sincronism. • Intrucit pina in prezent nu exista posibilitatea de a se crea rezerve de energje electrica la scara necesara unui sistem electric, grupurile generatoare trebuie sa urmareasca in permanenta variatiile puterii cerute de consumatori. Daca defectelc aparute nu sint lichidate corect si foarte rapid, atunci poate fi afectata alimentarea unui numar important de consumatori si deci functionarea accstora, • Consumatorii alimenta ti de sistemele electrice sint reprezentati de intreprindet'ile industriale din diverse ramuri de productie, de transportul electric, de telecomunicatii, de iluminat si de alte utilizari ~i ca urmare intreruperile in alimentarea cu energie electric a pot conduce la mari pierderi pentru economia na tionala, , • Diferitele elemente componente ale sistemelor energetice (centrale si statii electrice, consumatori etc.) se gasesc la distante mari, uneori de zeci sau sute de kilometri, ~i ca urmare lichidarea corecta a defectelor poate necesita coordonarea comenzilor de declansare a unor intrerupatoare situate la mari distante. Aceste particularitati impun 0 siguranta foarte ridicata de functionare a sistemelor electrice, mentinerea continuitatii alimentarii consumatorilor, Iichidarea corecta a defectelor in fractiuni de secunda. In stadiul actual de dezvoltare a sistemelor electrice, interventia personalului de tura pentru lichidarea defectelor (prin comanda manuala a declansarii tntrerupatoarelor) nu se poate efectua in nici un caz cu rapiditatea ~i precizia necesara. Datorita acestui fapt este neaparat necesara lichidarea automata a defectelor ~i deci introducerea echipamentelor de protectie prin relee, fara acestea nefiind posibila functionarea sistemelor electrice.

C. STRUCTURA

ECHIPAMENTELOR PRIN RELEE

DE PROTECTIE

Pentru a asigura controlul permanent al regimurilor de functionare ale instalatiilor electrice si lichidarea automata a defectelor si regimurilor periculoase, protectia prin relee trebuie sa includa anumite elemente in structura sa, descrisc in cele ce urrneaza. • Un prim grup de elemente este reprezentat de elementele de intrare, care primesc de la transformatoarele de curent si de tensiune informatii asupra regimului de functionare al instalatiei protejate; aceste informatii sint continute in valorile si defazajele curentilor ~i tensiunilor masuratc de transformatoarele de curent ~i de tensiune. Elcmentele de intrare indeplinesc functiuni de filtrare, amplificare sau determinare a unor marimi suplimentare, obtinute cu ajutorul curentilor si
4

tensiunilor primite de la transformstoarele de masura. Astfel, de exemplu, I elementele de intrare pot con tine filtre de componente simetrice sau filtre de armonici superioare, necesare functionarii 'corecte a anumitor tipuri de protectii, analizate in capitolele urmatoare, Elementele de intrare pot fi reunite L intr-un bloc denumit blocul de intrare, alimentat de transformatoarele de Fig. 1.1. Schema Iunctionala a protectiei curent ~i de tensiune, In unele tipuri prin relee. de scheme - denumite scheme functio, nale - fiecare bloc este reprezentat printr-un dreptunghi, iar semnalele transmise tntre blocuri sint reprezenta te simbolic prin sageti, Folosind aceasta reprezentare in figura 1.1, pentru protectia unei linii L, blocul de intrare (alimentat de transformatoarele de curent TC si de tensiune 1'T) este notat cu BI . • Un al doilea grup de elemente este reprezentat de elementele de prelucrare si decizie, care primesc anumite marimi de la blocul de intrare ~i Ie prelucreaza, efectuind operatii logice sl de calcul pentru a stabili dad, in instalatia protejata exista sau nu un defect. Daca rezulta prezenta unui defect, elementele de prelucrare si decizie (alcatuind blocul de prelucrare si decizie) transmit elementelor din blocul urmator decizia de declansare a tntrerupatoarelor instala tiei proteja teo In figura 1.1 blocul de prelucrare si decizie este notat prin BPD . • Al treilea grup de elemente este reprezentat de elementele de iesire, formindblocul de iesire, notat prin BE in figura 1.1. Elementele acestui bloc au. rolul de a asigura 0 putere suficienta pentru comanda declansarii intrerupatoarelor instalatiei protejate si a transmiterii sernnalizarilor necesare, In exemplul din figura 1.1, blocul BE comanda declansarea intrerupatorului I.
D. DEZVOLTAREA TEHNICII PROTECTIEI . PRIN RELEELA NOI iN TARA

Conditiile pentru introducerea si dezvoltarca automatizarii in energetica, ca si in celelalte ramuri ale economiei noastre nationale, au fost create in anii regimului democrat-popular, odata cu dezvoltarea in ritm rapid a industriei, datorita politicii partidului ~i guvernului privind asigurarea bazei tehnicorna teriale a construirii socialismului in tara noastra, , In decursul primului plan de electrificare, pe perioada 1951-1960, si in cincinalele urmatoare au fost continuu perfectionate protectiile prin relee ale generatoarelor, transformatoarelor, barelor colectoare, liniilor de transport ~i distributie, fiind elaborate si fabricate la noi in tara numeroase tipuri de protectii si de relee. In prezent, industria noastra electrotehnica produce 0 gama larga de relee si de' echipamente de protectie. Astfel, Intreprinderea Electromagnetica producerelee de curent RC, relee de tensiune RT, relee de timp RTp, relee de curent cu actiunetemporizata RTpC, relee de semnalizare RdS, relee intermediare RI. Dezvoltarea productiei de relee este ilustrata de faptul pro-

ca

ductia de relee a Intreprinderii Electromagnetica a crescut de la 40000 de bucati in anul 1960 la 625000 de bucati in anul 1975. La Institutul de cercetari pentru modernizarea instalatiilor energeticc (ICEME~ERG) au fost elahorate si produse relee de simpla punere la pamint in rotorul generatoarelor RSPP, relee de dubla punele la pamint in rotorul generatoarelor RDPP, relee diferentiale cu saturatie RDS-l, RDS-2, RDS-3, relee diferentiale tranzistorizate cu frinare functie de armonica a dopa RDS-4, relee directionale tranzistorizate RDc" relee de punere la parnint RP P eu filtre de armonici superioare, indicatoare selective de punere la pamint ISP, relee directionale actionind in regim tranzistoriu RDT, protectii de distanta tranzistorizate PD, relee diferentiale pentru linii RDL, relee interrnediare de curent alternativ RICA, filtre-relee de componente inverse ale curentului FRC-2A si ale tensiunii FRT-2, blocuri de aliment are -in curent eontinuu BA ce, .dispczitive de protectie in curent alternativ JjPCA. Dircctivele Congresului al XI-lea al Partidului Comunist Roman cu privire la planul cincinal 1976-1980 si liniile directoare ale dezvoltarii economicosociale a Romaniei pentru perioada 1981-- J 990 prevad atingerea unei productii annale de energie electric a de 75-80 rniliarde k\Yh in anul 1980 si a unei productii de 130-140 miliarde k\Yh in anul ]990, acest ritm ridicat de dezvoltare impunind perfectionari irnportante ale echipamentelor de protectie prin relee,

RE.ZUMAT • Protectia prin relee este fermata din ansamblul aparatelor si dispozitivelor destinate sa comande au toma t deconectarea instala tiei electrice proteja te in cazul aparitiei unui defect sau a unui regim anor. mal periculos. • Deconectarea instalatiei defectc urmareste trei obiective: sa impiedice extinderea defectului, sa preintimpine distrugerea instala tiei proteja te si sa restabileasca un regim normal de functionare pentru restul sistemului electric, • Lichidarea automata a defectelor este impusa de particularitatile de functionare ale sistemelor energetice, cele mai importante particular itati fiind urmatoarele ; defectele pot perturba alimentarea unui mare numar de consuma tori ~i pot astfel conduce la mari pierderi pentru economia nationala, grupurile generatoare trebuie sa urrnareasca in permanent a variatiile puterii cerute de consumatori, lichidarea corecta a defectelor poate necesita coordonarea comenzilor de declansare a unor tntrerupatoare situate la mari distante, • In structura echipamentelor de protectie prin relee sint incluse clemente de intrare, elemente de prelucrare si decizie, elemente de iesire, • Industria noastra electrotehnica produce 0 gama larga de relee si echipamente de protectie, printre care se numara: relee de curent RC, relee de tensiune RT, relee de timp RTP, relee de curent cu actiune temporizata RTPC, relee de semnalizare RdS, relee interrnediare RI (fabricate la Intreprinderea Electromagnetica), relee de simpla puncre la pamtnt RSP P, relee de dubla punere la pamtnt RDPP, relee diferentiale cu saturatie RDS-l, RDS-2, RDS-3, relee diferentiale tranzistori-

zate RDS-4, relee directionale tranzistorizate RDc, relee de punere la pamint RP P, indicatoare selective de punere la pamlnt ISP, relee directionale actionind in regim tranzistoriu RDT, protectii de distanta PD, relee diferentiale pentru linii RDL, relee intermediare de curent alternativ RICA, filtre-relee de componente inverse FRC-2A si FRT-2, blocuri de alimentare BACC, dispozitive de protectie in curent alternativ DPCA (produse la ICEMENERG).
V£RIFICAREA CUNO~TINTELOR 1. Care este rolul protectiei prin relee? a) sA. asigure pornirea automata a Instalatiilor electrice r b) sa asigure schimbarea automata a regimurilor de sarcina ale instalatitlor electrice? 0) sl asigure comanda automatA. a deconectarii instalatiei electrice protejate in cazul defec telor sau regimurilor anormale periculoase P 2~ Care sint obiectivele deconectarii instalajiei electrice defecte 1 a) sA determine reduceri ale consumului de energief b) sA. micsoreze prejul de cost al energiei 1 . c) sA. impiedice extinderea defectului ~i distrugerea instalatiei protejate ~i sa restabileasca un regim normal de funcjionare pentru restul sistemului electric? 3. Care sint elementele incluse in structura echipamentelor de protectie prin relee? a) elemente de Intrare, de prelucrare ~i decizie ~i de iesire 1 b) elemente de convertire si afisare P 0) elemente de jnregistrare? 4. La ce intreprindere sint fabricate releele RC, RT, RTp, RTpC? a) ElectromagneticaP b) ICEMENERG? c) Electroaparataj?

CAPITOLUL

CONSIDERATII •

GENERALE PRIVIND PROTECTIA • PRIN RELEE

A. DEFECTE 51 REGIMURI .ANORMALE

iN SISTEMELE ELECTRICE 1. Defecte

iar neutrele generatoarelor sint de regula izolate. Ca urmare, strapungerea izolatiei unei faze in raport cu parntntul este insotita de circulatia unor curent i mici, intrucit curentii de defect se tnchid prin bobinele de stingere sau prin capacitatile dintre celelalte faze si parnint, deci prin impedante foarte mari. Avind in vedere valorile mici ale curentilor la strapungerea izolatiei dintre o faza ~i pamint in retelele cu tensiunea sub 110 kV, aceste defecte nu stnt denumite scurtcircuite monofazate, ci puneri la pamint. De cele mai muIte ori strapungerea izolatiei dintre faze sau dintre 0 faza si pamint este lnsotita de aparitia unui arc electric, care are 0 impedanta redusa, In unele cazuri pot aparea si scurtcircuite farfl arc (denumite scurtcircuite directe sau nete) de exemplu cind doua faze sint scurtcircuita te printr-un conductor neizolat. Scurtcircuitele, polifazate sau monofazate, reprezinta perturbari grave ale functionarii sistemelor electrice. Diversele generatoare din sistem debiteaza curenti de scurtcircuit spre locul defectului, care este alimentat de toate sursele, intrucit reprezinta un punet de impedanta minima al sisteruului. 8

defectul, In retelele cu tensiuni sub 110 kV neutrele bobinajelor in stea ale transformatoarelor sint legate la pamint prin bobine de stingere sau stnt izolate,

Scurtcircuitele sint defectele cele mai frecvente in sistemele electrice ~i apar cind este strapunsa izolatia intre faze sau in raport cu pamintul. In primul caz rezulta scurtcircuitele polifazate, iar in al doilea caz rezulta scurtcircuite monofazate sau puneri la pamint, in functie de tensiunea retelei si de modul de tratare a neutrului retelei, . , Scurtcircuitele rnonofazate apar Tn retele de tensiuni ridicate, deoarece la aceste tensiuni neutrele transformatoarelor sint legate direct la pamint ~i datorita acestui fapt strapungerea izolatiei lntre 0 faza si parnint provoaca micsorarea considerabila a impedantei circuitului ~i circulatia unor curenti de valori foarte mad, mult mai mari decit curentii de sarcina normala, La noi ill tara retelele de inalta tensiune in care neutrele transfonnatoarelor sint legate direct la pamlnt si deci pot aparea scurtcircuitele monofazate sint retelcle de 110 kV ~i mai multo De asemenea, scurtcircuite monofazate pot aparea si la tensiunile de functionare a consumatorilor (tensiuni de 380/220 V si 208/120 V), intruclt si in aceste retele punctele neutre ale transformatoarelor sint legate direct la pamtnt. Valori foarte mari ale curentilor apar 9i la scurtcircuitele intre faze, tot din motivul micsorarii considerabile a impedantei circuitului in care a aparut

Curentii de scurtcircuit, datorita valorilor mari, au importante efecte electrodinamice si termice si pot provoca deteriorari sau distrugeri ale unor conductoare, aparate ~i instala tii, prezentind ~i pericol de incendiu. Scurtcircuitele provoaca si scaderi importante ale tensiunilor in zona defectului. Astfel, in cazul unui scurtcircuit direct, ni.ra arc, tensiunea este nula in punctul defectului ~i tensiunile remanente la barele apropiate au valori mult reduse in comparatie cu valorile din regim normal de functionare. Datorita faptului ca determina variatii importante ale curentilor si tensiunilor, scurtcircuitele pot provoca iesirea din sincronism a generatoarelor care functioneaza in paralel in cadrul unui sistern electric. Aceasta iesire din sin oronism este denumita ~i pierderea stabil.£ta/,i-i sistemului electric, iar fenomenele care 0 insotesc sint denumite penduliirt'. Rezulta astfel ca, scurtcircuitele pot avea urmari foarte grave. Intrucit gravitatea efectelor unui scurtcircuit creste ell durata (de persistenta) a acestuia, este neaparat necesar ca lichidarea defectului sa se faca intr-un interval de timp cit mai scurt, deci protectiile trebuie sa actioneze foarte rapid. Punerile la pamint monofazate nu prezinta un pericol imediat, intruclt sint insctite de curenti mid de defect ~i ca urmare nu este necesara 0 actionare foarte rapids a protectiei. In functie de locul aparitiei unei puneri la pamint (pe 0 linie, in bobinajul statoric al unui genera tor etc.) protectia comanda fie declansarea intrerupatorului, fie 0 semnalizare. Diferitele tipuri de defecte pot fi insotite de aparitia anumitor componente simetr ice. Astfel, in cazul scurtcircuitelor bifazate apar componentele de secventa mversa ale tensiunilor si curentilor, datorita faptului ca cele trei faze nu se mai gasesc in regim simetric. Scurtcircuitele trifazate sint scurtcircuite simetrice, insa: in cazul scurtcircuitelor trifazate prin arc - care sint cele mai numeroase - exista totusi un regim nesimetrlc in perioada initiala a defectului (intruclt intervin arcuri electrice numai intre doua faze) ~ica urrmre in aceasta perioada apar componente de secventa inversa. In cazul defectelor monofazate, respectiv scurtcircuite monofazate sau puneri la pamint monofazate, apar cornponentele de secvcnta homopolara ale tensiunilor si curentilor, Intructt aparitia unor componente de anumite secvente poate caracteriza tipul defectului, in rnulte scheme de protectie sint introduse filtre de cornpo .. nente inverse sau homopolare. Pe Ilnga scurtcircuitele polifazate si detectele monofazate (scurtcircuite monofazate sau puneri la pamint monofazate), in sistemele electrice pot aparea si alte defecte, Astfel, in unele cazuri apare dubla punere la pamint, reprezentind doua puneri la pamint pe faze diferite, deci un scurtcircuit bifazat prin intermediul pamintului. Un alt tip de defect este constituit de tntreruperea unei faze.
2. Regimuri anormale

Supraintensitatile reprezinta regimuri anormale frecvent Intllnite, constind din cresteri ale curentilor peste valoarea norninala, fara ca in instalatia protejata sa existe vreun defect. Supraintensitatile pot fi provocate fie de scurtcircuite aparute in afara instalatiei protejate (denumite scurtcircuite exteri-

oare), fie de cresteri importante ale sarcinii alimentate de instalatie.. respectiv de suprasarcini, . Aparitia supraintensitatilor.nu impune 0 deconectare imediata a instalatiei protejate, dar timpul admisibil de persistenta al acestor regimuri anormale este limitat, pentru a preinttmpina deteriorari provocate de efectele termice ale curentilor, De aceea protectiile impotriva supraintensitatilor transmit comanda de declansare sau desemnalizare numai dupa trecerea unui interval de timp stabilit, denumit temporizare. Scaderile de tensiune reprezinta regimuri anormale provocate de scurtcircuite exterioare instalatiei protejate. tn aceste regimuri motoarele electrice alimentate cu tensiune redusa i!?i micsoreaza turatia sau se pot opri, rezultind apoi dificultati pentru pornirea motoarelor la revenirea tensiunii ca urrnare a lichidarii defectului exterior. Un alt regim anormal este reprezentat de scaderea frecventei, important parametru de calitate al energiei electrice. La scaderea frecventei se modifica regimul de functionare a anumitor mecanisme ~i utilaje antrenate de motoarele electrice alimentate la 0 frecventa scazuta, rezultlnd astfel 0 desfasurare anorrnala a proceselor ·tehnologice in care intervin mecanismele ~i utilajele respective. Pendularile sint regimurile anormale care a par la pierderea stabilitatii functionarii in paralel a generatoarelor dinsistemul electric, determinata de scurtcircuite exterioare instala tiei protejate. Aceste regimuri anormale sint Insotite de variatii importante ale curentilor si tensiunilor, care pot provoca actionari gresite ale anumitor tipuri de protectii, cum sint de exemplu protectiile de distants (v. capitolul 14); pentru a fi preintimpinate asemenea actionari gre~ite'- care ar intrerupe alimentarea unor consumatori far a ca in instalatia protejata sa existe vreun defect _ se pot prevedea in schemele de protectie dispozitive de blocare impotriva actionarilor gresite in timpul regimurilor anormale de pendulari. . Cresterile de tensiune sint regimuri anormale care apar rar in sistemele electr ice, De exemplu, in cazul cresterii turatiei unui hidrogenerator (ea urmare a scaderii importante si bruste a sarcinii) are loc cresterea tensiunii la borne. Cresterile de tensiune stnt periculoase prin .suprasolieitarea izolatiei.

B. CONDITII IMPUSE PROTECTlIlOR PRIN RElEE 1. Condltll trnpuse func~ion.irii protectlel

• Rapiditatea. )ntrudt efectele scurtcircuitelor se agraveaza si se extind cu atit mai mult, cu cit creste durata de existenta a defectelor, functionarea rapids a protectiei reprezinta 0 conditie deosebit de importanta, Rapiditatea actionarii protectiei se impune indeosebi tn cazul scurtcircuitelor in genera toare si transformatoare (pentru a evita deteriorari grave) si in cazul scurteircuitelor pe linii cu tensiuni ridicate, care pot periclita stabilitatea sistemului electric . • Selectivitatea. Instalatiile componente ale unui sistem electric stnt prevazute eu protectii -prin relee, Aceste protectii trebuie sa functioneze in a~ fel Incit, in cazul aparitiei unui scurteircuit intr-o anumita instalatie, sa fie comandata numai deconectarea acelei instalatii (separarea instalatiei defecte de restul sistemului este efectuata prin eomanda declansarii intre10

rupatoarelor instalatiei respective), iar restul instalatiilor din sistem sa ramtna in functiune : 0 asemenea functionare a protectiilor se numeste [unciionare selectiva. • Selectivitatea consta deci in proprietatea protectiilor prin relee de a alege (selecta) instalatia defect a - din cadrul ansamblului tuturor instalatiilor sistemului - si de a comanda numai deconectarea acelei instalatii. , , Asigurarea unei functionari selective a protectiilor prin relee are 0 importanta deosebita pentru continuitatea alimentarii consumatorilor dintr-un sistem electric. Astfel, in cazul unei actionari neselective, cind protectia prin relee ar comanda deconectarea unor instalatii fara defecte, ar fi intrerupta In mod inutil functionarea consumatorilor alimentati de acele instalarii, rezultind pagube suplirnentare pentru economia nationala, Pentru a actions select iv, protectia prin relee trebuie sa comande declansarea celor mai apropiate intrerupatoare de punctul in care a aparut scurtcircuitul, Intrucit in acest mod rezulta intreruperea alimentarii unui numar minim de consumatori, in comparatie Cll orice alta varianta de lichidare a defectului. In cazul unor tipuri simple de protectii, selectivitatea poate fi asigurata prin introducerea unor temporizari, respectiv a unor intlrzieri (cu ajutorul unor relee de timp) in functionarea protectiei ; prin aceasta masura nu mai poate fi tnsa asigurata conditia de rapiditate. Avind in vedere caracterul eontradictoriu al conditiilor de rapiditate ~i selectivitate, este necesar ca in fiecare caz sa se aprecieze care dintre cele doua conditii este mai importanta, pentru a i se da prioritate . • Siguranta. Functionarea unei protectii este sigura daca protectia actioneaza intotdeauna cind este necesar (deci nu are refuzuri in functionare], si numai cind este necesar (deci nu are actionari false in absenta unor defecte in instalatia protejata), . Siguranta functionarii unei protectii se obtine prin proiectarea corecta a schemelor sl ansamblelor, precum si prin utilizarea unui echipament de calitate ridicata. Siguranta protectiei depinde deci !?i de siguranta echipamentului folosit, respectiv de posibilitatea unei utilizari indelungate a echipamentului, fara ca acesta sa se defecteze. Siguranta echipamentului - denumita ~i fiabilitate - este 0 conditie impusa realizarii ~i constructiei dispozitivelor si a para telor de protectie, Avind in vedere urmarile grave ale intirzierii lichidarii unui scurtcircuit, ca urmare a unui refuz in functionarea unei protectii, conditia de siguranta are 0 importanta prirnordiala . • Sensibilitatea. Pentru ilustrarca conditiei de sensibilitate se considers o protectie care actioneaza la cresterea curentului din instalatia protejata (realizata, de exemplu, cu relee maximale de curent), crestere care indica fie prezenta unui scurtcircuit, fie aparitia unei suprasarcini. Protectia este cu attt mai sensibila, cu cit este mai mica cresterea curentului (peste valoarea normala) care provoaca actionarea protectiei respective. Sensibilitatea functionarii unei protectii este legata de sensibilitatea aparatajului folosit, fiind necesar aparataj care sa consume 0 putere cit mai redusa pentru actionare, deci aparataj sensibil, Aprecierea cantitativa a sensibilitatii unei protcctii se exprima printr-un coeficient numit coejicient de sensibilitate ; in cazul protectiei considerate. coeficientul de sensibilitate ksens arc expresia : (2.1) 11

in care:
I$e min

Ipp

este valoarea minima posibila a curentului de scurtcircuit prin instala tia protejata, la defecte aparute in limitele unor anumite zone stabilite; curentul de porn ire al protectiei,

Curentul de pornire al protectiei reprezinta valoarea curentului primar (care circula prin bobinajul primar al transformatoarelor de curent montate in circuitul instalatiei protejate), pentru care releele de curent i~i inchid contactele. Nottnd cu n'1'O raportul de transform are al transformatoarelor de curent, intre curentul de pornire al protectiei I,,'P (curent primar) si curentul de pornire al releului I"r (curent secundar] exista relatia :
-=
Ipr I pp

nxo'

2.2)

Normativul in vigoare la noi in tara prevede valorile minime pentru coeficientii de sensibilita te ai diverselor tipuri de protectii . • Independenta fata de regimul momentan de exploatare. In sistemele electrice au loc diferite regimuri de exploatare: cu toate generatoarele in functiune sau numai cu 0 parte din e1e, cu diverse configuratii ale retelei de transport ~i distributie, cu un numar mai mare sau mai mic de consumatori conectati etc. Pentru fiecare instalatie component a a sistemului se poate determina un regim. maxim ~i un regim. mint'm de functionare, in functie de fa et orii mentionati mai inainte. Regimul maxim pentru 0 anumita instalatie este acel rcgim de functionarc in care aparitia unui scurtcircuit determina circulatia unui curent maxim, prin instalatia respectiva, in comparatie cu toate celelalte regimuri posibile. In mod analog se poate defini ~i regimul minim. Functionarea protectiei trebuie sa fie independent a de regirnul momentan de exploatare, ceea ce Inseamna ca protectia trebuie sa actioneze corect independent de regimul de functionare In care se 'gase~te instalatia protejata In momentul aparitiei defeetului. Pentru asigurarea respectarii conditiei de independenta faFt de regimul de exploatare, functionarea corecta a unei protectii trebuie verificata la defecte aparute in regimul minim si in regimul maxim al instala tiei protejate. 2. Condltll impuse realizarii ~i constructlet
echipamentului de protectte

• Eficienta economics, Dintre toate solutiile echivalente din punct de vedere tehnic, care pot rezulta la proiectarea unei protectii prin relee, trebuie aleasa varianta cea mai economica, rezultind astfel cea mai buna solutie din punet de vedere tehnico-economic. • Gabarite reduse.. Pentru reducerea dimensiunilor panourilor de protectie si, in general, a spatiilor afectate protectiilor prin relee este necesar ca gabaritele echipamentului de protectie sa fie cit mai reduse. Din acest punet de vedere, releele electronice prezinta avantaje deosebite, datorita posibilitatilor importante de miniaturizare, deci de micsorare a gabari telor . • Tipizarea subansamblelor. Realizarea echipamentului de protectie din subansamble tipizate permite ca operatiile de montaj, verificare,
12

incercare sau reparatii sa se efectueze in conditii mai usoare. De asemenea, in eazul unui defect aparut tntr-un echipament de protectie poate fi inlocuit numai subansamblul defect, eelelalte subansamble ramtnlnd dupa aceea in functiune, Datorita acestor avantaje, tipizarea subansamblelor reprezinta un obiectiv care este urmarit eu insistenta din ce in ee mai mare in constructia echipamentului de protectie . • Invariabilitatea parametrilor. Pentru ea functionarea corecta a unei protectii sa poata fi asigurata pentru 0 perioada de utilizare suficient de indelungata, este neeesar ea parametrii elementelor eomponente sa nu sufere variatii, valorile lor fiind mentinute constante eu un grad ridicat de precizie ; aceasta conditie de invariabilitate a parametrilor este deosebit de importanta pentru asigurarea sigurantei si selectivitatii in functionarea protectiei, Masuri pentru obtinerea conditiei de invariabilitate sint necesare indeosebi in cazul protectiilor electronice, pentru eliminarea influentei unor faetori exteriori (de exemplu, temperatura) asupra parametrilor releelor realizate ,eu elemente semiconductoare. .

C. PRINCIPALELE TIPURI DE PROTECTII PRIN RELEE

1. Protectii de curent

Protectiile de curent stnt de regula protectii maximale, actionind la cresterea eurentului ptna la atingerea sau depasirea unei valori stabilite (eurent de pornire al protectiei Ipp), crestere care indica prezenta unui seurtcircuit sau a unei suprasarcini. Conditia de actionare are d.eci aspectul :

I~Ipp,
unde I este eurentul din instalatia protejata (eurent primar).

(2.3)

Pentru ea sa nu existe posibilitatea unei actionari gresite in regimuri norma le ale instalatiei protejate, cind eurentul I are valoarea nominala I.. sau valoarea 'curentului maxim de sarcina Isarcm(J,~ prevazut pentru instalatia respect iva, este necesar ca valoarea curentului de pornire 1 sa fie aleasa pp mai mare dectt curentul nominal si dedt curentul maxim de sarcina, rezultind deci rela tiile : (2.4) i., > I
1I;

pp > Isaro max.

(2.5)

de pornire.

Protectiile maximale de eurent se realizeaza eu relee de curent cu contacte normal deschise, care se tnchid la cresterea eurentului peste valoarea 2. Protectil de tensiune

Protectiile de tensiune pot fi protectii minimale sau protectii maximale. • Protectiile minimale, care actioneaza la scaderea tensiunii (ceea ce indica prezenta unui scurtcircuit), stnt cele mai frecvent utilizate.
13

Conditia in care:

de actionare

a acestor

protectii

este :

U ~ Ul11"

(2.6)

U 1'P

este tensiunea controlata, din punctul de instalare a protectiei ; tensiunea de pornire a protectiei, respectiv valoarea tensiunii primare (aplicata bobinajului primar al transforrnatorului de tensiune care alimenteaza releele protectiei) la care are loc actionarea protectiei, deci inchiderea contactelor releelor.

Tensiunea secundara (tensiunea cu care bobinajul secundar al transformatorului de tensiune alimenteaza releele) la care are loc inchiderea contactelor releelor, deci actionarea protectiei, se numeste tensiune de pornire a releului ~i se noteaza cu U sr: Intre tensiunile U 1'11 ~i U 1'r are loc 0 rela tie analoga cu rela tia (2.2):
l1l1 --=

ul1r

nTT,

(2.7)

in care nTT este raportul de transformare a transformatorului de tensiune. Pentru ca protectiile minimale de tensiune sa nu actioneze gresit in regimuri normale ale instala tiei protejate, dnd tensiunea are valoarea nominala Un sau valoarea minima de exploatare UmineJlfPI, este necesar ca valoarea tensiunii de pornire sa fie aleasa mai midi dedt valorile men tiona te, rezultind deci relatiile: ' (2.8) (2.9) Protectiile minimale de tensiune se realizeaza cu relee minimale de tensiune, a vind contacte normal inchise : dnd tcnsiunea are valori corespunzatoare regimurilor normale de Iunctionare a.le instalatiei protejate, armatura mobila a releelor este atrasa ~i contactele sint deschise, iar la scaderea tensiunii pina la valoarea de pornire - sau sub aceasta valoare - armatura este eliberata ~i contactele se inchid . Protectiile maximale de tensiune actioneaza la cresterea tensiunii ~i au 0 utilizare restrinsa (de exernplu, la hidrogeneratoare, la linii de tensiuni inalte) . . La aceste protectii, conditia de actionare are un aspect analog cu eel din relatia (2.3): •

U 1111 < U min e~pl.

U ~ Ul'P'

(2. to)
nominala

iar intrc tensiunea de pornire a protectiei U pp si tensiunea o relatie asemanatoare cu relatia (2.4):

Un exista

(2.11) Protectiile maximale de tensiune se realizeaza cu relee maximale de tensiune cu contacte normal deschise, care se inchid la cresterea tensiunii pest valoarea de pornire.

U 1'1'

> ti;

3. Protectll maximale dlrectlonale

Spre deosebire de protectiile de curent, care actioneaza numai in functie de valoarea efectiva a cureutule! din instalatia protejata, protectiile maximale directionale actioneaza a tit in tunctic de valoarea efec+iva a curenrului, 14

A
L -/ a

Fig. 2.1. Ilustrarea circulatiei puterilor pe linii eu alimentare bilaterala:

II -

to

regim normal]

b - 10 cazul unui scurtcircu\t.

cit ~i in functie de defazajul dintre curentul ~i tensiunea din punctul de instalare a protectiei. Astfel, considerind cazul celor doua linii cu alimentare bilatcrala din figura 2.1, se presupune ca generatoare1e ambelor centrale alimenteaza in regim normal consumatorii principali racordati la barele statiei B si, ca urmare, circulatia puterilor pe linii este indicata prin sagetile din figura 2.1, a. Daca apare un scurtcircuit pe linia L-l in punctul K, atunci toate generatoarele alimenteaza punctul de defect, intrucit acesta reprezinta un punct de impedanta minima in sistem (datorita strapungerii izolatiei ); ca urmare, circulatia puterilor pe linii are sensurile indicate prin sagetile din figura 2.1, b. Se constat a ca la unul din capetele liniei defecte L-l are loc schimbarea sensului de circulatie a puterii atunci clnd se trece de la regimul normal la regimul de scurtcircuit pe linie. In mod analog, in cazul unui scurtcircuit pe linia L-2 apare 0 schimbare a sensului de circulatie a puterii la unul din capetele acestei linii. Scbimbarea sensului de circulatie a puterii implica 0 schirnbare importanta (cu aproximativ 180°) a defazajului dintre curentul si tensiunea de la capatul respectiv al liniei defecte, Protectiile rnaximale directionale controleaza defazajul dintre curent ~i tensiune, actionind in cazul unor varia tii mari ale acestui defaza l. ceea ce indica aparitia unui scurtcircuit in instalatia protejata, In componenta protectiilor maximale directionale intra relee directionale, care controleaza defazajul mentionat si care - in acest scop - sint prevazute cu bobine de curent si de tensiune (sau cu circuite de curent si de tensiune, in cazul releelor electron ice). Pentru studiul protectiilor prin relee se obisnuieste in mod curent ca in scheme sa fie notate conventional ~i sensuri ale curentilor din diferite puncte; In realitate, aceste sensuri corespund valorilor instantanee (pozitive sau negative) ale curentilor din punctele mentionate, si deci dupa terminarea fiecarei semiperioade a curentilor alternativi sensurile respective se inverseaza. In mod riguros, in locul sensurilor 'conventionale ar trebui definite defazajele dintre curenti ~i tensiuni, dar notarea sensurilor conventionale este utilizata frecvent, deoarece ilustreaza usor functionarea sistemului electric si a protectiilor intr-un anum it moment. 4. Protectf dlferentlale Protectiile diferentiale actioneaza in functie de diferenta curentilor din doua puncte ale instalatiei protejate [curenti considerati pe aceeasi faza) si stnt de dona tipuri: protectii diferentiale longitudinale ~i protectiile diferentiale transversale . • Protectiile diferentiale longitudinale actioneaza in functie de diferenta curentilor de la capetele zonei protejate. Astfel, in cazul unei linii eu 15

I;

b
/("

1" I

t: 2

Fig. 2.2. Reprezentarea circulatiei curentilor pentru ilustrarea principiului de functionare a protectiilor diferentiale longitudinale:
" - in regim normal; b - tn cazul unui scurtcircuit exterior; c - rn cazut unui scurtcircuit pe llnia protejata,

alimentare bilaterala (fig. 2.2), curentii 11 si 12, respectiv I~ ~i 12 sint egali in regim normal (fig. 2.2, a) sau descurtcircuit exterior, in punctul K'(fig. 2.2, b). deci diferenta acestor curenti este nula in regimurile mentionate:
II 12 -- -=

I~ - I;
A
B

L-1

cazul in curentii Ii si pectiv Ii =I=!j

protejata,

rn

o·,
O.

(2.12) (2.13)

unui scurtcircuit pe linia punctul I{" (fig. 2.2, c), I; nu mai sint egali, ressi, ca urmare:

L-2
a
A L- 1

Ii - I; =1= O.
B

(2.14)

L-2
b

L-2
c
Fig. 2.3. Reprezentarea circulatiei curentilor pentru ilustrarea ptincipiului de functionare a protectiilor diferentiale transversale:
a-Sn regim normal; b-in cazul unui scurtcircuit exterior; c - in caz~fDi~~u~:=I~~CUit pe una diD

Din relatiile (2. 13) si (2.14) se constata di protectiile diferentiale longitudinale se pot cornporta in mod diferit la defecte extcrioare ~i la defecte in zona, ceea ce asigura selectivitatea functionarii acestor protectii, • Protectlile dlferentiale transversale actioneaza in functie de diferenta curentilor din doua circuite paralele. In figura 2.3, principiul de functionare al acestor protectii este ilustrat pentru cazul a doua linii paralele, L-1, L-2, avind aceeasi lungime si aceeasi impedanta specifica (pe unitatea de lungime). In regim normal (fig. 2.3, a) sau de scurtcircuit exterior in punctul K' (fig. 2.3, b), cur entii 11 si I .., respectiv Ii si I~ (circulind prin cele doua linii paralelc la ca petele dinspre sta tia A), sin t egali ~i diferenta lor este nula, datorita impedantelor egale ale celor doua linii paralele,

16

deci: 11-/2=0; (2.15)

-

cazul (fig. 2.3, c), este diferita calea fermata defect; ca

rn

I~ - - = O. T;

(2.10)

pe una din linii, de exemplu in punctul E" impedanta portiunii liniei L-1 intre statia A si punctul K" de impedanta care intervine intre barele A si punctul K" pe de linia L-2 si portiunea liniei L-1 dintre statia B si punctul urrnare rezulta : unui scurtcircuit

1'1=f1'2; 1~ 1~=fO. -

(2.17)

Din relatiile (2.15), (2.] 6) ~i (2.17) rezulta ca protectiile diferentiale transversale pot deosebi un scurtcircuit exterior de un scurtcircuit in zona protejata, selectivitatea fiind astfel asigurata. Protectiile diferentiale se realizeaza cu relee de curent sensibile. In figurile 2.2 si '2.3 sint notate prin sageti sensurile conventionale ale curentilor, conform celor mentionate la protectiile directionale, Asemenea nota tii sint folosite ~i in continuare. 5. Prctectll de distanta eel mai simplu, protectiile de distanta controleaza raportul valorilor efective ale tensiunii U si curentului 1 din punctul de instalare a protectiei, actionind in functie de valoarea acestui raport, care reprezinta impedanta Z a cireuitului protejat:

In cazul

u Z=-·
I

(2.18)

In cazul unui scurtcircuit, curcntul I creste ~i tensiunea U scade, rezultind 0 scadere importanta a impedantei Z; protectiile de distanta sint deci protectii minimale, conditia de actionare avind un aspect analog cu eel din rela tia (2.6): Z ~Z:pp, (2.19) unde Zpp este impedanta de pornire a protectiei. Protectiile de distanta se realizeaza eu relee de impedanta, care au 0 bobina de curent ~i 0 bobina de tensiune (sau un circuit de curent si un circuit de tensiune, in cazul releelor electronice), Valoarea impedantei Z controlata de protectie este proportionala - in anumite conditii -- cu distanta dintre defect si locul de instalare a protectiei, Astfel, de exemplu, in cazul unui scurtcircuit direct (fara arc) in punctul K 1 (fig. 2.4), la distanta II de statia A, in care se gaseste instalata protectia de distanta, curentul I prin linie are valoarea de scurtcircuit 1w deci: (2.20)
UremA

B 1,

Fig. 2.1. Reprezentarea unui scurtcircui t pe linia protejata pentru ilustrarea funcrionarii protectiilor de distanta.

2-

Automatlzari

c. 1226

17

iar tensiunea U (cu care este alimentata protectia) este reprezentata siunea remanenta U""'A la barele statiei At respectiv:

de ten-

(2.21) Intructt defectul este direct ~i tensiunea in punctul Kt este nula, tensiunea remanenta la barele statiei A este egala cu caderea de tensiune determinata de circulatia curentului I.e prin portiunea de linie dintre A ~i K]. Notind cu z. impedanta specified (pe unitatea de lungime) a liniei, impedanta portiunii de linie dintre A si Kl are valoarea z,ll' iar tensiunea UremA. - in ipoteza ca este considerata tensiunea pe faza - are expresia: (2.22)
=

Urem.(-

Inlocuind expresiile (2.20), (2.21) ~i (2.22) in relatia

z = !!.... = Urem A
I I.c

(2.18), se obtine: (2.23)

= _I~.cZ--=-.l-=-l
I,c

= Z ill

ceca ce confirma proportionalitatea dintre impedanta Z, controlata de protectie, si distanta 11 ptna la defect; denumirea protectiilor de distanta se da toreste acestei proportionalita ti,
6. Protect II cu filtre

Multe defecte sint tnsotite de aparitia unor componente simetrice sau de aparitia unor annonici superioare: pe aceasta baza au fost realizate protectiile cu filtre de componente simetrice si cele cu fiItre de annonici superioare . • Filtrele de componente simetrice sint frecvent utilizate, intrucit marea majoritate a scurtcircuitelor (aproximativ 950/0) stnt nesimetrice, deci sint Insotite de aparitia componentelor de secventa inversa ale tensiunilor si curentilor, iar un pro cent ridicat de defecte (circa 850/0) sint insotite si de contact cu pamintul , deci de aparitia componentelor de secventa homopolara ale tensiunilor ~i curentilor. • Filtrele de armonici superioare au inca 0 utilizare relativ restrtnsa in realizarea protectiilor; folosirea lor se bazeaza pe prezenta unor armonici superioare ale curentului in cazul anumitor defecte, cum slnt, de exemplu, punerile la parnint monofazate.
7. Protectll prin semnale de inalta frecventa

Pentru protectia liniilor de Inalta ~i foarte inalta tensiune se pot utiliza semnale de tnalta frecventa transmise Intre dispozitivele de protectie de la cele doua capete ale liniei protejate, ceea ce permite Iichidarea rapida a defectelor aparute pe intreaga lungime a liniei protejate. Semnalele de inalta frecventa pot fi transmise fie chiar printr-un conductor al liniei de Inalta tensiune, fie prin radio.
8. Protectll termice

In cazul scurtcircuitelor si al suprasarcinilor are loc cresterea temperaturii conductoarelor si anumitor piese, ceea ce permite folosirea unor protectii termice, actionind in functie de· valoarea temperaturii pieselor respective. De regula, protectiile termice se folosesc pentru motoare electrice.
18

9. Protectn

cu relee de gaze

La transformatoarcle in cuva ell ulei, aparitia unui defect in bobinajele din interiorul cuvei determina degajarea unor gaze; pe aceasta baza sint realizate protectiile cu relee de gaze pentru transformatoare,

D. PROTECTII DE BAZA. DE REZERVA ~I AUXILIARE

• Protectia de rezerva a aceleiasi instala tii este protectia destinata sa asigure lichidarea defcctelor in cazul in care a avut loc un refuz de functionare a protectiei de baza sau in cazul cind aceasta se gaseste in revizie. Protectia de rezerva trebuie sa actioneze eu temporizare, pentru a da intli posibilitatea protectiei de baza sa lichideze defectele, in cazul actionarii corecte a acestei protectii. Protectia de rezerva a unei instalatii poate fi reprezentata de 0 a doua protectie a instala tiei, care dubleaza protectia de baza (in acest eaz este folosita denumirea de rezervii localii), sau poate fi asigurata de 0 protectie a unei instala iii vecine (in acest caz fiind folosit termenul rezerva de la distanfii). Aceasta din urrna comanda declansarea intrerupatorului instalatiei vecine si scoaterea ei din functiune, daca intr-un anum it interval de timp defectul nu a fost lichidat de protectia de baza a instalatiei in care a aparut defectul. In consecinta, spre deosebire de rezerva Iocala, rezerva de la distanta asigura lichidarea defectelor ~i in cazul cind un intrerupator ramine blocat (desi protectia de baza a transmis semnalul de declansare), intrucit comanda declansarea tntrerupatorului instalatiei vecine. solutie intermediara intre rezerva locala ~i rezerva de la distanta este reprezentata de rezerva prin· Intrerupator. In acest caz, in schema protectiei unei instala tii sint incluse dispozitive suplimentare - denumite dispozitive de rezerva la refuzul intrerupatorului I>RRI - care comanda (daca intr-un anum it interval de timp de la actionarea protectiei nu a avut loc declansarea lntrerupatorului instalatiei, deci daca acesta a avut un refuz de functionare) declansarea unor lntrerupatoare ale instalatiilor vecine, racordate la aceleasi bare colectoare,

sa

• Protectia de baza a unei ill"_la tii electrice este protectia lichideze rapid defectele aparute in instalatia respectiva .

destina ta

• Protectia auxiliara se instaleaza in cazul cind protectia de baza are zone moarte, respectiv nu poate asigura lichidarea defectelor pe intreaga lungime a instalatiei protejate; rolul protectiei auxiliare - de a lichida defectele aparute in zonele moarte ale protectiei de baza - este indeplinit uneori de protectia de rezerva,

E. ALiMENTAREA

SCHEMELOR

DE

PROTECTIE

Tn schemele de protectie este necesara 0 sursa de alimentare a anumitor relee - relee rI~ timp, relee intermediare - si a bobinelor de declansare ale intrerupatoarelor (releele de curen+ Of>tensiune si directionale sint alimentate de transformatoarele de curent ~i de tensiune). Curentul debitat de sursa mentionata, numit curent operatiu, poate fi curent continuu sau curent alternativ.
19

• Sursele de curent operativ continuu sint reprezentate de bateriile de acumulatoare, care au avantajul di prezinta un grad ridicat de siguranta, energia acumulata in baterii asigurind continuitatea alimentarii circuitelor protectiei independent de regimul in care se gaseste instalatia protejata si sisternul electric in ansamblu (regim normal sau regim de avarie). Pe de alta parte, bateriile de acumulatoare au 0 serie de dezavantaje, cum ar fi: cost ridicat, necesitatea unei exploatari foarte ingrijite si relativ complicate, necesitatea unei retele locale de curent operativ pentru alimentarea protectiilor ~i a bobinelor de declansare ale tntrerupatoarelor. Datorita dezavantajelor mentionate, bateriile de acumulatoare sint, de regula, utilizate ca surse de curent operativ in centrale electrice si in statii electrice mario • Sursele de curent operativ alternativ sint mai ieftine dectt bateriile de acumulatoare ~i permit 0 simplificare a circuitelor de curent operativ ~i a exploatarii lor. In prezent, sursele de curent operativ alternativ stnt utilizate de regula in statii cu tensiunea pina la 35 kV. Exista mai multe variante de alimentare cu curent operativ alternativ, dintre care pot fi mentionate: alimentarea directs de la transformatoarele de curent, alimentarea de la transformatoarele de curent si de tensiune prin intermediul unui bloc de redresare cu diode semiconductoare, alimentarea cu energia tnmagazinata in condensatoare incarcate in prealabil, printr-un dispozitiv de incarcare conectat la transformatoarele de tensiune. In cadrul capitolelor destinate protectiilor diferitelor instalatii din sistemele electrice stnt descrise unele din variantele mentionate, La noi in tara se fabric a, la Institutul de cercetari ~i modernizari energetice (ICEMENERG), toate variantele prezentate de alimentare cu curent operativ alternativ. Astfel, dispozitivul DPCA (dispozitiv de protectie in curent alternativ) foloseste alirnentarea directa de la transformatoarele de curent, dispozitivul BA CC (hloc de alimentare cu curent continuu) utilizeaza alimentarea de la transformatoarele de curent si de tensiune, lnsa contine si elemente de stabilizare si de redresare, iar dispozitivul DCA (dispozitiv cu condensator in curent alternativ) functioneaza cu ajutorul energiei inmagazinate intr-un condensator tncarcat in prealabil.

REZUMAT

• Principalele defecte care apar in sistemele electrice sint scurtcircuitele (polifazate sau monofazate) si punerile la pamint. Scurtcircuitele polifazate pot fi bifazate sau trifazate. • Regimurile anormale cele mai frecvente sint supraintensitatile (provocate de scurtcircuite exterioare sau de suprasarcini), scaderile de tensi une si pendularile, • Conditiile impuse functionarii protectiei prin relee sint rapiditatea, selectivitatea, siguranta, sensibilitatea ~i independenta fata de regimul momentan de exploa tare. • Conditiile impuse realizarii ~i constructiei echipamentului de protectie stnt eficienta economica, gabarite reduse, tipizarea subansamblelor, invaria bili ta tea parametrilor. 20

• Principalele tipuri de protectii prin relee sint : protectiile de curent, protectiile de tensiune, protectiile directionale, protectiile diferentiale (longitudinale si transversale), protectiile de distanta, protectiile cu fiItre (de eomponente simetrice sau de armonici superioare), protectiile prin semnale de inalta frecventa, protectiile termiee ~i protectiile eu relee de gaze. • Dupa rolul pe care n indeplinesc, protectiile prin relee se impart in protectii de baza, protectii de rezerva (rezerva locala, rezerva de la distanta, rezerva prin intrerupator] ~i protectii auxiliare. • Alimentarea schemelor de protectie se poate face de la surse de curent operativ continuu (baterii de acumulatoare) sau de la surse de curent operativ alternativ sau redresat (transformatoare de curent, transformatoare de tensiune, condensatoare incarcate in prealabil de la transformatoare de tensiune).
VER/FICAAfA CUNO~TlNTELOR

1. Care sint retelele de inalta tensiune in care strapungerea izolatiei dintre 0 £aza.si pamint reprezinta un scurtcircuit monofazat? a) 6 kV? b) 20 kV? c) 110 kV ~i rnai mult ? 2. Cum sint neutrele transforrnatoarelor din retelele in care un defect intre 0 fazli. ~i pamint reprezinta un scurtcircuit· monofazat? a) Legate la pamint prin bobina de stingere ? b) Legate direct la pamint? c) Legate la pamint prin rezistenta? .3. tn cazul carer defecte apar cornponentele de secventa homopolara? a) Scurtcircuite bifazate? b) Scurtcircuite trifazate? c) Scurtcircuite monofazate !ji puneri la pamint ? 4. Cum se numeste proprietatea protectiei prin relee de a stabili care este instalatia defecta si a cornanda numai deconectarea acestei instala tii din ansamblul instalatiilor sistemul ui electric? a) sensibilitate? b) selectivitate? c) sigurantd ? 5. Care tip de prctccjic corrtrolcaza dcfazajul dintre curent !ji tensiune? a) protectia de curent? b) protecti a direc[ionala P c) protectia de filtre? 6. Care tip de protectie controleaza o marime proportionala (in anumite conditii) cu impedanta dintre locul defectului si locul de instalare a protectiei? a) protectia directionala ? b) protectia diferentiala i c) protectia de distant a ? '. 7. Care protectii actioneaza cu cea mai mare rapiditate pentru .lichidarca unui defect aparut in instalatta protejata ? a) protectii de baza ? b) protectii de rezerva locale? c) prctectii de rezerva prin intrerupator P 8. Care sursa de alimentare a schemelor de protectie asigura alimentarea circuitelor protectiei independent- de regimul (normal sau de avarie) in care se gaseste instalatia protejata ~i sistemul electric? a) bateriile de acumulatoare? b) transformatoarele de curent? c) transformatoarele de tensiune?

21

CAPITQlUl3

CONSTRUCTIA ~I FUNCTIONAREA RELEELOR CU CONTACTE

A. NOTIUNI

GENERALE

1. Introducere

In acceptiunea cea mai generals releele reprezinta elemente de automatizare la care marimea de iesire variaza brusc (in salt) atunci cind marimea de intrare, variind in mod continuu, atinge 0 valoare prescrisa numita oaloare de
actionare. ,

Pentru exemplificare ~i in scopul definirii ulterioare a unor marimi specifice releelor, in figura 3.1 s-a indicat intr-o forma principiala tipul eel mai reprezenta tiv de releu si anurne releul electromagnetic. Structural, acesta cuprinde o armatura fixa F pe care este lnfasurata bobina B parcursa de curentul de intrare I, si 0 armatura mobila M, prevazuta cu 0 punte de contact P si care este mentinuta intr-o pozitie indepartata (contactul GIl deschis) datorita resortului antagonist A. Cind curentul de intrare 11 este relativ mic armatura mobila ]t-f este atrasa, lnsa resortul antagonist A se opune deplasarii acesteia. Cind curentul de intrare atinge 0 anumita valoare lie numita valoare de excitare, rezistenta resortului este invinsa ~i armatura mobila fiind atrasa produce inchiderea contactului C r- Se spune in acest caz ca releul s-a excitat,

~
(( - - - - - - - - - F

I Fr=A-Bol
!J .-- - - - - - ~
~r':

Fig. J. t. Releu electromagnetic.

22

Ca urmare in circuitul de iesire va lua nastere un curent de iesire I~o a carui valoare depinde exclu- J, -=,. -0 siv de parametrii circuitului respectiv :
T

-------1-- ---- ~-I:, ':,d -<>:, ",' I,

+

leO

Rs

(3.1)

iesire. Deci excitarea releului poate fi definita prin urmatoarele re- Fig. 3.2. Caracteristica de latii simple (fig. 3.2): I, < lie => releu dezexcitat =>C1 = deschis => L, = 0; It ~ lie => releu excitat ~Cl = inchis =>Ie = leO.

in care prin R. s-a notat reztstenia de sarCi1tii din circuitul de

funcponare a releului.

tnchis.

Observatie. Oricit de mult ar creste curentul Z, peste valoarea de excitatie curentul Z, ramine la aceeasi valoare .constanta (Ie = ItO). La scaderea curentului I, armatura mobila nu este eliberata chiar daca curentul respectiv scade putin sub valoarea lit. La 0 anumita valoare a curentului It = ltd numita ualoare de dezexcitare care: este mai mica dectt cea de excitare (lid < Ite) armatura M se desprinde, contactul C1 se deschide, deci L, devine nul. 'Deci dezexcitarea releului poate fi definita astfel (fig. 3.2) I, > It(/, =:. releu excitat =:,CI inchis =:.Ie = TeO It ~ lid ~ releu dezexcitat ~CI deschis =:. I. = o. Contactul CI, care este deschis in starea dezexcitata a releului (starea nOl! mala) 'se numeste contact normal deschis. In figura 3.1 s-a prevazut ca exemplu si un contact C2 care este tnchi« in starea dezexcitata a releului, 'fapt pentru care se numeste contact normal
.

Daca cele doua contacte CI si C2 au 0 borna comuna de legare ele constituie bnpreuna un contact comutator. Uneori releele sint prevazute cu contacte alunecatoare . (Pasagere) adica contacte care sint. de exemplu,· deschise, in ambele stari ale releului, insa se inchid pentru un scurt timp in trecerea ("pasagerH) de lao0 stare la alta (contact alunecdtor normal deschis ). Similar, se poate folosi un contact alunecator normal inc/t,is, adica inchis in ambele stari ale releului si care se deschide pasager. . . Pe baza celor aratate, se poate conchide ca, din punctul de vedere al comportarii sale, un releu constituie un elementla care marimea de intrare variaza continuu (analogic}, in timp ce marimea de iesire variaza discontinuu sau discret (logic) capatlnd numai doua valori posibile carora le putem asocia semnele logice 0 sau 1 (Ie = 0 sau Ie = leO = 1). Datorita acestui mod de comportare, in automatica se spune ca, releul este un element analogo-logic sau hibrid
• .Arrnatura fiind atrasa, deci intrefierul devenind practic nul, reluctanta magnetica (R) a circuitului scade fat~ de starea initiala, fapt car,e'reclama un curent (II) mai mic care sa. asigure ~cel~i 'flux magnetic (<<Il) .deci .sa .permita mentinerea atrasa a arrnaturii (<<Il =

n~i).
23

2. Clasificarea releelor Numarul mare de tipuri si domeniile vaste de aplicare face dificila 0 clasiIicare cuprinzatoare a releelor. In cele ce urmeaza se va face 0 clasificare pe baza diverselor criterii de definire. • Din punctul de vedere al naturii marimii de intrare releele se clasifica in doua grupe mari: - relee de nuirimi electrice, de exemplu: - de curent, de tensiune, de freeventa, de putere, de impedanta etc.; - relee de mdrimi neelectrice, de exemplu : - de presiune, de temperatura, mecanice, de debit etc. Observatie, La toate tipurile de relee, inclusiv la cele de marimi neelectrice (care sint prevazute la iesire ell eontaete electric e) marimea de iesire este Intotdeauna de natura electrica, • In f'unctie de modul de realizare al saltului in circuitul de iesire releele se impart In doua grupe structural distincte: - relee e:t coniacte ce vor fi prezentate in continuare in acest capitol; - relee jara contacte (statice) ce vor fi prezentate in capitolul urrnator. • Dupa sensul de varia tie al marimii de intrare in momentul actionarii, releele se clasif ica in: - relee maximale (de maximum) a carer actionare se produce atunci cind marimea de intrare (de exemplu curentul) depaseste 0 anumita valoare maxima; - relee minimale (de minimum) a carer actionare se produce atunci dnd marirnea de intrare (de exemplu tensiunea) seade sub 0 valoare minima; Observatie. Din figurile 3.1 si 3.2 se constata , de exemplu, ca daca releul ~electromagnetic respectiv este folosit ca element maximal, el actioneazii prin excitare, iar daca este folosit ca element mininial, actioneaza prin dezexcitare. Evident, este posibil ca acelasi releu sa fie folosit simultan ca element maximal :ji minimal. De exemplu, manometrul eu contacte reprezinta un releu de presiune a vind eontacte de maxima si de minima presiune ce pot fi reglate independent; - relee direciionale (de sens) a carer actionare se produce atunci cind marimea de intrare (de exemplu puterea) are un anumit sens de circulatie (pozitiv sau negativ). • Din punctul de vedere at principiului de functionare releele de marimi electrice se impart in urm itoarele categorii: electromagnetice (fig. 3.1), magnetoelectrice, electrodinamice, de inductie, electroiermice etc . • Desi realizate pe aceleasi principii de functionare releele au fost construite in mod special pentru diverse domenii ale tehnicii, fapt care impune 0 clasificare specifica, astfel: - relee de protectie : - relee de automatizare : - relee telefonice etc. Observatie. Desi protectia prin relee apartine domeniului automaticii, ea a luat fiinta si s-a dezvoltat cu mult timp inaintea altor tipuri de sisteme automate, motiv pentru care releele de protecrie constituie 0 categorie aparte. 24

• Din punctul de vedere al marimii intervalului de timp Intre momentul atingerii valorii de aetionare ~i momentul bascularii" releului se disting urmatoarele tipuri de relee: - relee instantanee, la care intervalul de timp considerat este practic nul; - relee temporizate, la care acest interval de timp este realizat intentionat la 0 anumita valoare (de exemplu 0,5-10 s). Aceste tipuri de relee sint realizate cu ajutorul unor dispozitiue de tem.porizare (mecanice, electrice, magnet ice, pneumatice etc.) ce vor fi prezentate in eadrul acestui capitol. 3. Caracteristicile Mar imile care caracterizeaza toarele: un anumit releelor releu sint, in principal, urrna-

• Natura fizica si parametrii marimii de intrare (de excitare), releu de curent 2,5-10 A, c.a . • Puterea absorbita la intrare pentru ca putere variaza de obicei intre 0,5 si 30 ,Yo

De exemplu : Aceasta

releul sa actioneze,

• Curentul (puterea) admis de contacte in circuitul de iesire. Se deosebeste: - cureniul de inchidere (de exemplu 10 A) adica curentul maxim pe care contactul poate sa-l stabileasca in circuit fara a se deteriora : - cureniul de duratd (de exemplu 5. A), care este curentul maxim admisibil ce poate strabate contactul in stare lnchisa un timp nelimitat; - cureniul de ru pere (de exernplu 2 A) care este curentul maxim admisibil pe care contaetul poate sa-l tntrerupa in circuitul de iesire, Dintre aceste caracteristici cea mai mare a ten tie se acorda curentului (puterii) de nipere a contactului numit uneori ~i curent (putere) de comutare . Pentru un anumit contact curentul de rupere este dictat de natura tensiunii ~i a circuitului in care se produce comutarea, adica de factori externi releului. Deschiderea unui circuit alimentat in curent continuu este mai dificila decit a unui circuit In curent alternativ la care trecerea periodica a curentului prin valoarea zero Iavorizeaza procesul de stingere a arcului format la deschiderea contactului. Circuitele inductive prezinta dificultati la intrerupere datorita energiei magnetice inmagazinata in inductanta (bobina) care datorita tensiunilor electromotoare de autoinductie tind sa mentina un arc electric pe contact si dupa deschiderea acestuia. In schimb, datorita aceluiasi fenomen, inchiderea unui circuit inductiv este mai usoara decit, de exemplu, un circuit rezistiv la care valoarea permanenta de regim se stabileste in momentul initial. , Circuitele capacitive si in mod analog cele eu larnpi cu incandescenta ** prezinta dificultati la inchiderea contactelor cind curentul absorbit este mult mai mare decit in regim permanent.
,.. Prin basculare se intelege schirnbarea pozi.tiei releului adid\. din dezexcitat - excirat san invers. ,..,.. Dupa cum se stie, rezisrenta unei lampi ell incandescenta este de circa 10 ori mai mica ill stare rece de cit dupa ce a Iost alimentata.

25

In concluzie, in cataloagele de relee se specifica, de exemplu, ca un contact poate rupe eel mult 2 A la maximum 200 V curent continuu, sau 3 A la maximum 220 V curent alternativ pe 0 sarcina rezistiva ~i respectiv 1,5 A, C.c. sau 2 A c.a, pe 0 sarcina inductiva . • Factorul de revenire. Dupa ce un releu a actionat la 0 anumita valoare a marimii de intrare, el poate reveni in starea initiala la 0 alta valoare a marimii de intrare numita ualoare de reoenire. Dupa cum a rezultat din exemplul din figura 3.2, valoarea de revenire (dezexcitare) IitJ este diferita de cea de actionare (exeitare) Ite. Raportul dintre valoarea de revenire (X,.) ~icea de actionare (J(4) a marimii de intrare se numeste factor sau coejicien: de reoenire (K,.): (3.2) Considertnd, de exemplu, un releu maximal de curent cu un contact normal deschis a carui caracteristica de functionare este prezentata in figura 3.3, a) ~i admitind ca acesta se afla permanent sub curentul nominal In = 5 A, se excita la Ite = 10 A si se dezexcita la Iitl = 8 A, se pot constata urmatoarele: Releul fiind maximal va actiona (la cresterea eurentului) prin excitare ~i va reveni (la scaderea curentului) prin dezexcitare. Ca urmare, tinlnd searna de relatia (3.2) se poate scrie expresia factorului de revenire pentru releele maximale: (3.3) in concluzie [actorul de revenire al releelor maximale este subunitar. Considertnd similar un releu minimal de tensiune cu un contact normal Inchis (fig. 3.3, b) si admitind ca acesta se afla permanent sub tensiunea nominala U'; = 100 V, se dezexcita la Uta, = 48 V ~i se excita la Ute = 60 V (contactul sau normal Inchis este deschis in functionarea normals a instalatiei) se pot constata urrnatoarele: Releul fiind minimal va actiona (la scaderea tensiunii) prin dezexcitare si va reveni (la cresterea - revenirea - tensiunii) prin excitare, Ca urmare,
Ie va/oare nomina/a

I ~ - - - - - ~- -

Ie --<A'"0a
I I
I I

.----;:::::_==

._ .' • LIn ;;-SA L» =BA !'t'e =IDA Ll . Iv

-" -la

c
b

-o....Q-

--c
t

vo/oare namino/d
v

I
Ie

~o--

• .._

-.
I

I
I

Ut

rev (min )
Fig. 3,3. Caracter istica de definire a factorului
releele maxima1e; b - la releele minimale,

=0;;;

4.'e

:> 1

de revenire:

26

tinind searna de relatia (3.2) se poate scrie expresia factorului de reverure pentru releele minimale:
l\.ret' (mill)
1:-

Ui~ = -- > 1 .
Uitl

(3.4)

In concluzie, [actorul de reuenire al releelor minimale este supraunitar. • Numarul de actionari ale releului fara ca acesta sa se defecteze. De exemplu fabricile constructoare garanteaza pentru un releu un numar de 1 000-1 000000 actionari indicind frecventa de actionare precum si sarcinile admisibile. De exemplu pentru releul de timp rornanesc RTp-7 se specifica in prospect: - numarul maxim de actionari electrice: 1 000 actionari la un curent de rupere de 3 A, cos q> = 0,4, 220 V, c.a., cu frecventa de 10 actionari pe ora; 10 000 actionari la un curent de rupere de 2 A, cos C? = 0,4, 220 V c.a., cu 20 actionari pe ora: 100000 actionari la 1 A, cos (( = 0,4, 220 V c.a., cu SO actionari pe ora; - numarul maxim de actionari mecanice (curentul pe contacte neglijabil): 1 000 000 actionari cu frecventa de 1 000 actionari pe ora. In practica, acest numar este incomparabil rnai mic, revizia releelor facindu-se 1a anumite intervale de timp, • Numarul, tipul ~i pozitia contactelor. Contactele pot fi: instantanee (netemporizate). adica i~i schimba practic pozitia in momentul actionarii releului, sau temporizate, adica i~i schirnba pozitia dupa un timp prestabilit. Observatie, Releele temporizate pot avea pe linga contactele lor temporizate ~i anurnite contacte cu actiune instantanee, De exemplu, un releu temporizat poate avea doua contacte instantanee comutatoare, un contact nor .. mal deschis alunecator temporizat ~i un contact normal deschis temporizat (la inchidere). • Precizia de actionare reprezinta 0 caracteristica a releelor cu functie de masurare (control), relee folosite in principal in protectia prin relee. Precizia unui releu reprezinta diferenta dintre valoarea Xa a parametrului electric la care se produce actionarea si valoarea K; a parametrului la care este reglat releul sa actioneze:

= Xa -

X,.

(3.5)

Precizia se exprima, de obicei, in procente din valoarea reglata:

>

XII; xr • 100 [0/0]

"r

(3.6)

De exemplu, un releu maximal de curent reglat la lOA care actioneaza , la 10,2 A are 0 precizie de actionare:

10,2 10

10 •

100 = 201r .
.0

~. Funqllie

releelor

Independent de dorneniul in care se folosesc, functiile obisnuite ale releelor de diverse tipuri sint urmatoarele: • Functia de masurare sau control se tnttlneste in special la releele de protectie (de exemplu: releul maximal de curent, releul minimal de tensiune,

27

releul de impedanta, releul directional etc.) acestea avind rolul de a controla anumiti parametri (curent, tensiune, impedanta etc.). Se precizeaza di. a conirola inseamna a masura in permanenta un anumit parametru in scopul sesizarii fa ptului di parametrul respectiv a a tins 0 anumita valoare. Aceasta valoare se numeste oaloare de reglare sau de consemn a releului. Releele cu functii de masurare se caracterizeaza prin precizie buna si consum redus de putere. Observatie, In schemele de protectie prin relee, releele cu functii de masurare sint in principal acelea care se leaga la transformatoarele de curent si de tensiune. Ca relee cu functii de masurare industria romaneasca (Intreprinderea Electromagnetica) fabrica urmatoarele tipuri de relee: RC-2 - releu maximal de curent; RT-3 - releu maximal de tensiune; RT-4 - releu minimal de tensiune etc. • Functla de amplificare (in putere) care permite sa se alimenteze un circuit electric ce necesita un curent (putere) mai mare cu ajutorul unui curent (putere) relativ mai mic. De exemplu un releu intermediar absoarbe la excitare un curent de 15 mA (,...",),3W) si comanda prin contactul sau un circuit care necesita 5 A ("-' 1 000 W). La Intreprinderea Electromagnetica se fabrics relee intermediare de tipurile: RI-3; RI-4; RI-5; RI-7; RI-8; RI-9; RI-l0; RI-13 etc. • Functia de multiplicare a numarului de circuite comandate de la un singur circuit se realizeaza datorita faptului ca un releu posedind mai muIte contacte poate asigura inchiderea (deschiderea) mai multor circuite independente. Aceasta functie se intilneste in special la releele intermediare (tipurile romanesti RI). . • Functia de temporizare permite, asa cum s-a aratat anterior, 0 intirziere Intre momentul aplicarii unui impuls (excitarea releului) si momentul inchiderii contactelor. Aceasta functie se Intilneste la releele de timp. Industria romaneasca fabrica relee de timp de tipurile RTp-4, RTpa-5 si RTp-7. • Functia de semnalizare se realizeaza cu ajutorul unor relee speciale, de semnalizare, numite uneori si relee clap eta si este materializata printr-o indicatie optica sau (si) acustica atunci cind intr-un circuit apare un curent (clapete tip serie) sau 0 tensiune (clapete tip deriva tie). Rcleele romanesti de semnalizare sint tipurile RdS-2 ~i RdS-3. In cele ce urmeaza vor fi prezentate diverse tipuri de relee electrice, clasificate pe baza principiului lor de functionare precum si unele tipuri de relee de marimi neelectrice care se intilnesc in instalatiile electroenergetice.
-\"" B. RELEE ELECTROMAGNETICE

1. Releu I electromagnetic

neutru

In figura 3.1 a fost prezentat ca exemplu si intr-o forma principiala un releu electromagnetic. Cind bobina de excitare B avind un numar de spire n este pare ursa de curentul Ii ea da nastere in miezul magnetic la 0 tensiune magnetomotoare ~: (3.7)
28

Fluxul magnetic <I> ce strabate miezul magnetic si se inchide, bineinteles prin intrefier. este determinat de relatia :

<1>=-,
in care
JR,

at

(3.8)

este reluctanta totala a circuitului magnetic si este data de expresia:

&t = ~
If
(.Lf'Sf

8
(.La,sa

(3.9)

in care:
t/, Il"

lungimea, permeabilitatea magnetics si sectiunea fierului in diversele tronsoane ale miezului magnetic* ; 0, Ila. Sa lungimea, penneabilitatea magnetics .. in aer si respectiv sectiunea intrefierului. Desi lungimea lini'nor de forta magnet ice este maimare in fier decit in aer (~lf > 0) totusi, deoarece permeabilitatea magnetics in fier este incomparabil mai mare decit cea in aer (Il, ~ Ila) primul termen al relatiei (3.9) poate fi neglijat, astfel di aceasta rela tie capata forma:
8 Jit = -.
(.LlJslJ

5,

(3.10)

In aceste conditii inlocuind (3.7) si (3.10) in (3.8) se obtine expresia fluxului magnetic ce straba te releul: Sf nIl. 5 K Ii (3.11) <I> = - =-_ !J.a· a = l' - J
at 8 0

in care Kl = n» !J.a· Sa reprezinta cum se cunoaste din electrotehnica, festa intr-un intrefier strabatut patratul marimii respective: sau tinind seams de (3.11) rezulta:

constants de proportionalitate. Dupa forta electromagnetica Fa' ce se mani<I> este proportionala

de fluxul magnetic F=K·W2 2 a

,

cu

(3.12 )
'1
:

If 12 Fa =K 218 ·ID·-=K·_j_ 382

2

I
(""I

Ll-F-~-Fa---F,-"'I

in care s-a notat K3 = 1(2' Iq. Reprezentarea grafica a reIatiei (3.13) intr-un plan Fa = =/a(o) pentru diverse valori Iil, Ii2' It3 ... ale curentului Ii(Iil < Ii2 < 1'3 ... } defineste o serie de hiperbole (fig. 3.4) care se departeaza de origine pe masura cresterii curentului L, In figura 3.4 s-a notat prin oma.x ~i Omin valorile ma-

(3.13)

L-....

:_ .._.~-....... ?

, ~:_---

,(

Fig,

3.4. Caracteristicile Fa = £(8) ~i F; releul electromagnetic.

f(o) la

* Corespunzatoare diverselor sectiuni ale miezului in care inductia

se modifica si perrneabili.tatea magnetica respective.

B variind (B

= :)

29

F, opusa fortei Fa'

xime si minime ale intrefierului in pozitia dezexcitat (armatura libera) respectiv excitat (armatura atrasa) a releului. Pe de alta parte resortul antagonist A (fig. 3.1) produce 0 forta rezistenta

Observatie. Pentru simplificarea expunerii s-a presupus ca cele doua forte act iva Fa si rezistenta F, actioneaza asupra armaturii mobile M in acelasi punct. In realitate ins a resortul antagonist poate fi amplasat in diverse puncte, astfel ca actionarea releului are loc pe baza egalizarii unor cupluri mecanice. Forta Fr, fiind data de un resort, va varia liniar cu alungirea astfel ca va fi definita de 0 rela tie de forma: , (3.14)
si va fi reprezentata in planul F, - 0 de 0 dreapta (fig. 3.4) avind panta - E, iar ordona ta la origine egala cu A. Excitarea releului explicata pe baza diagramei din figura 3.4 are loc in felul urmator : ,. - in pozitia dezexcitata intrefierul are valoarea omax si la valorile 111• liz ~i 1£3 (punctele 1 2 ~i 3) deoarece Fa, < F; armatura nu este atrasa : - pentru I,~1£4 (punctul 4) este indeplinita conditia Fa = F a4 ~ F, ~i arrnatura releului este atrasa plna la valoarea 8min a intrefierului (punctul 4').
J

Observatie. Deoarece in intervalul de excitare (8max ... 8min) Fa4 variaza mai repede (hiperbola] declt F, (dreapta), apare 0 forta de accelerare tJ.F a armaturii mobile: (3.15)
care nu permite armaturii sa se opreasca intr-o pozitie intermediara ci numai la sfirsitul cursei (0 = 8min); pe de alta parte forta M asigura apasarea pe contacte. Dezexcitarea releului explicata pe baza aceleiasi diagrame are loc astfel: - la scaderea curentului prin bobina la valoarea 1£3 (punctul 3') deoarece Fa3> F" armatura continua sa fie atrasa : - pentru Ii ~ liz (punctul 2') este indeplinita conditia Fa = Faz ~ F; ~i arrnatura releului este eliberata pina la valoarea 8max a intrefierului (punctu12). . Observatie. myers: Similar se constata ca apare
0

forta de accelerare

dF in sens

(3.16)

care face ca armatura sa nu se opreasca pe parcurs, ci numai in punctul 2. Se observa ca unui ciclu de functionare a releului corespunde in diagrama din figura 3.4 unui cic1u inch is detenninat de punctele 2___.:.4-4'-2'-2. Din aceeasi diagrama se observa si urmatoarele : -, - pentru valorile lui I, cuprinse intre eurentul de excitare 1(4 si eel de dezexcitare liz (1,2'" 1~4) de exemplu pentru It3 armatura poate fi atrasa sau neatrasa corespunzator pozitiei anterioare; - deoarece liZ < 1i4 rezulta ra tiunea pen tru care factorul de revenire este diferit de valoarea 1; - daca pentru un 8max dat se considera 8:nin < 8min punctul 4' se deplaseaza in 4" ded dezexcitarea are loe pentru un curent IiI < liz (punctul 1"), ceea ce are ca efect rnrautatirea faetorului de revenire (scade la releele maximale si creste la cele minimale).

30

Of

mitz mognetic

(restO/lira

Fig. 3.5. Variatia in timp a fortei de atractie a releului electromagnetic in curent alternativ,

Fig. 3.6. Elirninarea vibratiilor la releul electromagnetic de curent alter nativ.

Acelasi efect se obtine prm sponrea intrefierului maxim, modificarea intervalului de variatie a intrefierului (~8 = 8max - 8min) constituind 0 metoda de reglare a factorului de revenire. Din rela tia (3.13) se consta ta ca deoarece forta de atragere variaza proportional cu patratul curentului (1;) ce strabate bobina, aceasta forta i~i pastreaza sensul de atragere independent de sensu I curentului I,. Ca urmare, releul descris functioneaza atlt in curent continuu cit si in curent alternativ, motiv , , pentru care el se mai numeste si releu electromagnetic neutru. Trebuie remarcat faptul ca in curent alternativ forta de atragere Fa. va trece prin zero simultan cu trecerile prin zero ale curentului I, (fig. 3.5). Datorita inertiei mecanice armatura mobila ramine atrasa, tnsa produce 0 vibratie si un btztit specific. Acest neajuns poate fi eliminat prin realizarea unei spire in scurtcircuit pe 0 parte din miezul magnetic fix (fig. 3.6). Fluxurile <1>1 ~i <1>2 care strabat cele doua sectiuni ale lntrefierului fiind defazate in acest caz *, forta de atrag ere nu va mai trece nicioda ta prin zero. Releele electromagnet ice de tipul celor descrise stnt cele mai raspindite, .fiind folosite ca relee cu functii de masurare - relee de curent RC-2, de tensiune RT-3 si RT-4 - .cu functii de amplificare - relee interrnediare RI-J ... RI-13< cu functii de semnalizare - relee clapete RdS-2 si RdS-3, cu functii de temporizare - releul RT pa-5 etc. .

2. Releul polarizat Este tot un releu electromagnetic de 0 structura speciala realizabila in diverse variante constructive (fig. 3.7) .folosit numai in curent continuu. In toate variantele (fig. 3.7, a, b, c) releul polarizat cuprinde ca ~i releul electromagnetic neutru 0 armatura fixa F prevazuta cu un magnet permanent N-S, o armatura mobila M avind doua intrefieruri de valorile 81 ~i 82 si 0 bobina B parcursa de curentul Ii' Magnetul permanent produce fluxul permanent <1>1' care are, de exemplu, sensul de circulatie din figura 3.7, a (releul polarizat cu magnet in forma de potcoava). Daca curentul de intrare I, are sensul (polarita tea) din figura, el va produce un flux magnetic <1>i care se ramifica prin cele

* Datorita curentului indus tn spira in scurtcircuit acesta produce un flux suplimentar de reactie care modified faza fiuxului cI>1 in raport eu (1)2'
31

I I

_.J

c
bifurcat; c -eu circuit

Fig. 3.7. Relee polarizate:

a - eu magnet in formli de potcoava : b - eu un pol al magnetului magnetic in punte,

doua coloane laterale. In consecinta, in intrefierul de valoarea 32 cele doua fluxuri magnet ice se vor scadea, deci fluxul rezultant va avea 0. valoare <1>'1:
<I>
, 1 = <I> p

<I>l ,
2

(3.17)

iar in intrefierul de valoarea un flux <1>,2: Deoarece:

~1

cele doua flux uri se vor insuma si va rezulta

(3.18)

(3.19)

in cele doua intrefieruri vor rezulta fortele de atractie Fal < Fa2, care VOT plasa armatura mobila pe pozitia 2 inchizind contactul C2• Daca polaritatea curentului in bobina este inversa celei din figura, fluxul <l>t l~i modifies semnul. Ca urmare, relatiile (3.17) si (3.18) devin:
<Drl
~l <l>r2

= <I>p

+
_
2

<l>~ 2

(3.20) (3.21) (3.22)

= 4>p

cI>t,

deci

<1>71 > e.,

deci fortele de atractie din intrefierurne Fat> Fa2 vor plasa armatura mobila pe pozitia 1 inchizind eontactul Cl' o functionare identic a 0 au ~i releele polarizate indicate in figura 3.7, b (releu polarizat cu un pol al magnetului bifurcat), si in figura 3.7, c (releu polariza t cu cireui t magnetic in pun te) . Observatie. Releul polarizat din figura 3.7) b avind doua bobine BI si B2• poate fi folosit ca releu diferential, adica poate fi facut sa reactioneze la semnul diferentei curentilor in cele doua bobine.
32

C2ot11
~,""~I

r
I I
I

'';.)··~:·>(·>·· -~ ~J II U n..r'I~"""

, ,
I
I 1

Iq
Fig. 3.8. Relee polarizate speciale ;
a - monostabil - bipo2ifionaJ;
b - monostabil

b
- tripozlfiooal •

. Re~e~le polarizate descrise mai sus pot fi folosite ca relee cu doua pozitii (blpoZltlOnale), armatura lor raminind In pozitia corespunzatoare polaritatii de excitare anterioara, adica ambele pozitii sint stabile (bistabile). fa~J$~ releele neutre care sint bipozitinnale tnsa mo.nost::.-h>J.o fI'toL.!pa 'releu dezexcitat). Printr-o constructie-speciala lde exemplu, prevazindu-i-se un resort antagonist A ca in figura 3.8, a), releului polarizat i se poate da 0 anumita pozitie stabila, de exemplu pozitia 1 cind se tnchide contactul C1• EI i~i schimba pozitia numai la un anumit sens al curentului (dnd se lnchide contactul C2) si revine in pozitia stabila la dezexcitare ; pentru un curent de sens invers releul este insensibil. Acesta este deci un releu polarizat, monostabil, bipozilional. In sfirsit, daca releul este prevazut cu un resort antagonist A ca in figura 3.8, b, care mentine armatura mobila intr-o pozitie mediana (pozitia 0) se constata ca, in conformitate cu cele aratate mai sus, releul polarizat a devenit monostabil (pozitia 0), tripoziJional (pozitiile 0, 1 ~i 2). Releele polarizate prezinta 0 sensibilitate mare, actionlnd la tensiuni magnetomotoare de 2-10 ASp, respectiv la puteri de 1-5 mW. Timpul de actionare este de ordinul 1-5 ms. Releele polarizate se intllnesc in special tnstructura releelor complexe de protectie (directionale, de distanta etc.).

C. RELEE MAGNETOMOTOARE

Aceste tipuri de relee se construiesc pe principiul aparatelor de masura magnetoelectrice (fig. "3.9),adica pe baza actiunii cuplului ce se exercita asupra unei bobine B plasata pe un cadru mobil M parcursa de curentul If. de catre cimpul magnetic al unui magnet permanent N-S. La trecerea curentului It prin bobina cadrul mobil se roteste antrenind pirghia Pin sensul pozitiv (+) sau negativ (-) in functie de polaritatea cur entului, inchizind contactul C1 eventual C2• in practica, de exemplu in structura releului de distanta RD-7 se folosesc relee rnagnetoelectrice avind doua bobine plasate pe acelasi cadru mobil si parcurse de curenti diferiti, Releul actioneaza nu pe baza valorilor absolute ale celor doi curenti ci in functie de semnul raportului lor. Din aceasta cauza acest tip de releu se mai numeste ~i releu balanja.
3Automatizari - c. 1226 33

D. RELEE ELECTRODINAMICE Principial, acestea sint asernanatoare releelor magnetoelectrice , cu observatia ca. in afara bobinei Bl plasata pe cadrul mobil M ~istrabatuta de curentul In (fig. 3.10) exista 0 a doua bobina B2 plasata pe miezul magnetic fix F ~i strabatuta de curentul 1£2 care produce un cimp magnetic echivalent cimpului magnetic permanent din cazul precedent. Cuplul de rotatie C" are 0 valoare proportionala cu produsul celor doi curenti:
C"

K· In' Ii2'

(3.23)

~i va fi pozitiv sau negativ asigurind inchiderea contactelor C1 respectiv C2 in functie de polaritatea curentilor. Releele electrodinamice se construiesc atit pentru curent continuu cit si pentru curent alternativ. Daca cele doua bobine sint legate in serie, cuplul de rotatie al echipajului mobil va fi:
(3.24)

qed releul va ayea acelasi sens de rotire independent de sensul curentului de eXC11l:Q."'~ Cc. nrmare, in aceste conditii releul poate fi folosit ~i in curent alter.. nativ . -_-"'c_..._.,- . ..~ -. ........ ... ..- ~:.... Daca cele doua bobine sint alimentate cu doi curen-F alternativi In si Ii2 avind intre ei un unghi de defazaj cp, cuplul activ capat a forma:
':.

---

(3.25)

In sfirsit, daca cei doi curenti sint proportionali cu tensiunea U respectiv cu curentul I aferenti unui circuit (de exemplu 0 linie electrica):
K1• U ~i It2 = K2• I. expresia cuplului de rotire devine: C" = K· K1• in care s-a notat: Kp = K· tc, . K2;
p
1(2'

t., =

(3.26) (3.27)

U· I· cos cp

Kp' U· I . cos cp = Kp' P,

= U· I· cos f .

•~+

Fig. 3.9. Releu magnetoelectric.

Fig. 3.10. Releu electrodinamic.

34

Deci releul reactioneaza pe baza sensului (directiei de circulatie) al puterii active P prin circuitul respectiv. S-a obtinut astfel un releu directional de putere actiud. Constructiv, asemenea tipuri de relee se realizeaza pentru un cuplu activ da t de expresia: (3.28) Ca = Kpo U· I cos (cp C(),

in care C( depinde de caracteristicile constructive si se numeste unghi interior al releului. Pentru IX = 0 se obtine un releu directional de putere activa iar pentru C( = ; relatia (3.28) devine:

c, = Kp'

U· I . cos

(~+~J = Kp'

U' I· sin

q> =

KpQ

(3.29)

in care s-a notat: Q = U' I· sin <p puterea reactiva aplicata releului. In acest caz s-a obtinut un releu directional de putere reactiva.

E. RELEE DE INDUCTIE

Releele de inductie se realizeaza pe principiul aparatelor de masura de inductie (contoare) adica pe baza interactiunii intre doua fluxuri magnetice alternative si a curentilor reciproci indusi de aceste fluxuri intr-un rotor, disc sau tambur (pahar) din aluminiu.
" I

1. Relee de lnductle cu

inflJurare

Aceste tipur i de relee se folosesc a tunci cind este necesar ca miscarea rotorului sa fie Iunctie de 0 singura marime electrica - curent sau tensiune. Principial releul cuprinde 0 bobina B pe un miez magnetic fix F in intrefierul caruia se poate roti discul D (fig. 3.11, a). Deoarece pe 0 portiune a polilor magnetici ai miezului, in zona intrefierului se prevad spirele de cupru tn scurtcircuit 5, fluxul magnetic <I> produs de curentul It se ramifica in doua fluxuri <1>1 ~i <1>2 decalate in spatiu : ella este in faza ell cI> iar ell1, defazat in timp eu unghiul at fata de «1>2' deci fata

Ic, • K6 9,4 sin« ~1111

Fig. 3. 11. ReJeu de inducjie cu
" - vedere In perspectivil.;
0

ICD = c

f3IZ -

c(J2f I~,

jnf~rare:
de sus.

b - vedere

35

de <I> (fig. 3.12). Cele doua fluxuri indue in discul de aluminiu doua tensiuni electromotoare E1 si E2 (fig. 3.11, b). defazate cu 90 ¢, in urma fluxurilor corespunzatoare, respectiv ...-----=0:--:"1 curentii de inductie I1 si 12 in faza cu tensiI; Cat? ~1<12 ¢,Iz cos (90 -aJJ unile corespunzatoare (fig. 3.12). ft ICa21:=f(21¢2I,cos(gooraJj Interactiunea dintre fluxul <1>1 si curentul 12 (fig. 3.12) produce un cuplu Cal2 dat de relatia *: Fig. 3.12. Diagrama rnarimilor electrice la releul de inductie cu 0 in4 Ca21 == K21 '~1' 12 cos (90 IX) = f~urare. = KI2·<I>I· Ia sin IX. (3.30) Similar, interactiunea dintre fluxul <l>a si curentul II produce cuplul

Cdl:

Cal2

= K21 . <1>2' 11 cos (90 + IX) ; Ca21 = K21·~2·: II sin ex.

0

(3.31)

Deoarece cele doua cupluri au semne opuse, cuplul rezultant C(J va fi dat de expresia : C" = Cal2 - C"21 = K12• ~1 • 12 sin IX _+ K21 . <1>2' II sin IX =
-= [KlZ
'~1'

12

+ K21 ·<I>a·, I J sin

1

IX.

(3.32)

Deoarece cei doi curenti II ~i 12 sint proportionali cu fluxurile respective ** rezulta in definitiv: C" = tc,. <1>1' <1>2 sin IX. (3.33) cele doua fluxuri sint la rindul lor proportionale ** eu curentul de excitatie It iar pentru tin releu dat unghiul este constant, rezulta in definitiv ca cuplul C(I, va fi dat de expresia:
Deoarece
(1.'

fl

Pe baza acestui principiu in tara noastra se realizeaza releul maximal de curent cu caracteristica dependenta tip RTPC (fig. 3.13) care reprezinta de fapt 0 combinatie dintte un releu de inductie ~i unul electromagnetic. Sisternul de inductie este format dintr-un circuit magnetic 1 (avind 0 spira In scurtcircuit ca in fig. 3.11, a) tntre polii caruia se roteste discul de aluminiu 2. Discul este asezat pe un ax cu surub fara sfirsit care se poate roti in lagarele 01 ~iO~situate pc cadrul mobil 3, care la rindul san se poate roti in jurul unei axe fixe 02-Qi., -Cadrul 3 este impins tmpreuna cu discul 2 spre partea din spate a figurii datorita resortului 5 ~i este limitat intr-o pozitie convenahila prin surubul reglabil 4. In rotirea sa (care se face in sensul de rotire a acelor unui ceasornic) discul2 este supus actiunii de Irinare a magnetului permanent 6, actiune de frinare care creste proportional cu viteza de rotatie a discului respectiv (frecare .vtscoasa" prin curenti turbionari). Releul este prevazut cu un sector dintat 7 ce se poate roti intr-un plan vertical in jurul axei 03 si care este solidar cu pirghia 8 care i~i limiteaza cursa in partea de jos pina tao opritorul 9. Circuitul magnetic 1 este magnetizat de catre bobina de excitatie 11 prevazuta cu prize' reglabile ,pentru curenti de excitatie de~,_5;_ 3; ,4; 5; (,; 8
• Fortele de irrteracti une intre un clmp magnetic si un -curent . .. Presupunlnd ca. miezul magnetic functioneaza nesaturat.

..

Ca = K·

n.

(3.34)

36

Fig. 3.1.3. Vedere de ansamblu a releului de inductie

ell 0

inf~~urare (RTpC) ..

si 10 A. Sistemul electromagnetic mai cuprinde 0 armatura mobila .12 prelungita prin tija 70 si care poate oscila in jurul axei 04 de pe suportul 13. Intrefierul in care se produce atragerea armaturii electromagnetice 12 este limi ta t prin suru bul 74. Functionarea releului are lac in felul urmator : datorita cuplului activ de inductie produs de curentul de alimentare al releului (v. fig. 3.11) discul Incepe sa se invlrteasca chiar la valori de 15-20%. din curentul de excitatie fara ca releul sa actioneze, Pentru un anumit curent, viteza de rota tie se mentine la 0 turatie corespunzatoare datorita Iimitarii produse de catre magnetul permanent 6. Daca.. intensitatea curentului atinge valoarea de reglare turatia creste intr-o asemenea masura tnctt reactia fortei de frecare viscoasa produsa de magnetul permanent 6 impinge discul de aluminiu 2 Impreuna cu cadrul mobil J, Invingind rezistenta resortului antagonist 5. In acest mod surubul fara sfirsit al axei 01-0] angreneaza cu ·sectorul dintat 7 astfel ca pirghia 8 Incepe sa se deplaseze in sus. Dupa un anumit timp (care depinde de pozitia initials a suportului 9) pirghia 8 atinge tija 10 si micsortnd intrefierul armaturii mobile 12 aceasta actioneaza brusc Inchizfnd contactul 15. Obsrvatie, Deoarece viteza de rotire a discului deci viteza de deplasare a pirghiei 8 depinde de valoarea curentului real ce strabate bobina, rezulta ca pe masura cresterii curentulni timpul de actionare scade. Se outin€' astfel o caracteristica de ternporizare dependenta de curent (fig. 3.14). Cele trei caracteristici de ternporizare 70, 6 si 2 s din figura 3.14 se realizeaza pentru trei pozitii de reglare a opritorului !). (Pentru timpi mai mari opritorul respectiv est€' mai coborlt.) Pentru anumite valori ale factorului de multiplicare a curentului reglat, modificabile cu ajutorul surubului 14 sistemul electro-

37

magnetic actioneaza instantaneu (fig. 3.14), rcalizindu-se astfel 0 treapta rapida (instantanee) a 12 ......... \ protectiei. ..... ._ IUs ~ _- -Temporizarile obtinute cuacest Treap/q rapida tip de releu sint reglabile continuu r-, a pff)fec,lie; Intre 2 si 10 s. r0Ss .~~ ~6 -- -2 Avantajele acestui tip de releu I ~ 4 r-, sint urmatoarele: / 2s r---. -2 - fa ptul ca discul se roteste permanent chiar in functionare 1. 23.( 5678 s fPxIrlfl. normala perrnite sa se controleze Orr/il1tl/r/e mullfplicare a/ rllrenluM ~g/al permanent starea releului ; deale altfel capacul releului este prevaFig. 3.1'1. Caracterisiticile de temporizare releului RTpC. zut cu 0 fereastra cu sticla ce permi te vizualizarea discului; - releul asigura 0 functie complexa=-un element rapid si unul temporizat9i este prevazut si cu 0 clapeta de indicare a semnalizarii : de asemenea contactele sale sint robuste si pot comanda direct declansarea intreruptorului : - coeficientul de revenire al sistemului de inductie este relativ bun (0,75 ... 0,85). ' Dezavantajul principal al releului descris rezida in sistemul electromecanic destul de complicat care face ca precizia sistemului sa. fie relativ redusa : de asemenea 'precizia elementului electromagnetic (rapid) estc redusa. tn sfirsit un dezavantaj esential consta in consumul de putere relativ mare (circa 30 VA).
s Treap/a /empr¥ilQ/rl o pro/er/iei \

2. Releu de

inductle

cu doua infa~urlri

Acest tip de releu serveste pentru realizarea elementelor directionale sau de impedanta. fiind alimentate eu doua marimi: tensiunea si curentul. tn figura 3. J 5 este reprezenta t un releu directional de inductie eu rotorul din aluminiu realiza t in forma de pahar. l\-[iezul magnetic M cuprindc patru poli decalati in spatiu la 90°. i, Bobinele BTl si Bi2 sint --+--+--1, ~-+--+-+-----o. legate in serie ~i strabatute "* de curentul Ii, producind fluxul inductor (l)i, iar bobinele Bul, Bu2• Bva si sint legate de asemenea in serie ~i alimentate de tensil unea U producind fluxul <PuCele dona marimi de alimentare reprezinta tensiuI nea si curentul aferente unui circuit (consumator) electric si ele vor fi defazate , cu un unghi <p (fig. 3.16). u N otind cu y unghiul de impedanta al bobinei de Fig. 3. 1.5. Relen de Inductie cu dona infasurari.

s.,

38

tensiune rezulta c5. aceasta va fi strabatuta de un curent Iu defazat cu unghiul y fata de tensiunea U care I-a produs. Considerind di. fluxurile <1>1 si $u sint aproximativ * in faza eu curentii care Ie-au produs, defazajul ~ intre ele va fi (v. fig. 3.16):

~= j'

(3.35)

Tn eonformitate cu cele aratate anterior

valoarea cuplului activ al releului va fi:

(3.36)

Fig. 3.16. Diagrarna marimilor electrice la releul de inductie cu douA.tnf~urA.ri.

Notind cu IX unghiul eomplimentar al lui '( adica :

y

90° -

CIt.

(3.37)

~i inlocuind relatia (3.37) in (3.35) rezulta :

~= 90°

(IX

+ ~)

(3.38)

Pe baza aeestei rela tii expresia euplului activ [rela tia (3.36)] devine: (3.39)

Tinind seama de faptul c5.fluxurile sint proportionale cu curentii care le-au produs, expresia (3.39) devine: C a = Ko' U· I cos (~

+ IX).

(3.40)

In concluzie se observa ca cuplul activ al releului respectiv este proportional cu puterea circuitului considerat. Unghiul IX se numeste unghiul intern al releului, Releul este prevazut Ct1 un resort spiral antagonist ce prezinta un cuplu rezistent Cr. practic constant. astfel c5. conditia de functionare a releului se poa te scrie
C a = K o ' U· I . cos (~

+ IX) ~ Cr.

(3.41 )

Din relatia (3.41) se constata ca pentru:

~= -IX

=·~o.
: I,

(3.42)

rezul Hi valoarea

maxima cos (~

ex preslel

+ IX) = cos (~o + IX) =

(3.43)

deci releul functioneaza la eea mai mica valoare a produsului U· I. Ca urmare pentru cp = -ex releul va prezenta eea mai mare sensibilitate (fig. 3.17) unghiul (respectiv) ~o fiind numit unghiul de sensibilitate maxima a releului. Similar, se observa ca in cazul in care:
(3.44) • in realitate fluxurile tlli si tllu au un mic defazaj 8 fata de curentii corespunzatori, datorita pierderilor in fierul circuitului magnetic. 39

rezulta :
Zooo de

{'une!/onure

cos (q>

+ ~) 0, =

(3.45)

adica cuplul activ este nul ~i releul nu functioneaza (fig. 3.17). Zona de Din figura 3.17 se observa ca. relaJF--t-+-~_~~U \ II/oeare tiile (3.44) reprezinta 0 dreapta care separa planul fazorilor tensiune (curent) in domeniul de functionare a releului euprinzind directia (unghiul) de sensibilitate maxima ~i domeniul de blocare a releului pentru care cuplul aetiv este negativ adica Fig. 3.17. Diagrarna de functionare a releului rotorul tinde sa se roteasca in sens directional de inductie. invers (bate in opritor). Releele de inductie eu doua infasurar i se construiesc ca relee: directionale, diferentiale, de distanta, de frecventa etc.
~-9

F. RELEE TERM ICE

care functioneaza pe baza varia tiei unei marimi neelectriee si anume temperatura. Datorita faptului ca circulatia curentiler in instalatiile electroenergetice: generatoare, transformatoare etc. produce caldura prin efect Joule-Lenz, necesitatea releelor de temperatura prezinta 0 important a deosebita, Releele termice sint realizate in diverse variante constructive: cu bimetal, termometriee cu mercur sau cu gaz, cu termocupl1tri cu termorezistente etc.

Releele termice

sint elemente

1. Relee termice cu bimetal

Aceste tipuri de relee cuprind 0 lama plata (fig. 3.1R) fermata din doua clemente metalice ]\,ft si ]\,12 sudate impreuna avind coeficientii de dilatare d1 si s, cit mai diferiti, Prin Incalzire de la 0 sursa S lamela respectiva, care are un capat incastrat, se incovoaie (se curbeaza) in sensul metalului cu coeficient de dilatare mai mic datorita dilatarii diferite a eelor doua metale. La 0 anumita temperatura de reglare, deoarece diferenta de alungire rreste eu temperatura, puntea P solidara -- -_ eu lamela bimetalica stabileste I 100 contactul C. Pozitia eontactului C 200 poate fi modificata si fixata de-a lungul unei scari gradate (t °C) 0C eu ajutorul unui surub de fixare (nefigurat) modificind astfel valoarea tempera turii de consemn. Fig. 3.18. Releu termie eu bimetal.

40

Fig. 3.19. Releu electrotermic bimetal.

cu

La unele tipuri de relee sursa de lucalzire 0 constituie 0 bob ina B spiralata P" bimetal (fig. 3.19), caz in care releul se mai numeste si electrotermic.
2. Relee termometrice cu mercur

Releul termometric cu mereur este asemanator cu un termometru obisnuit (fig. 3.20) fiind format dintr-un tub T avind un rezervor cu mereur R situat in zona sursei calde S. In tub se afla inclusi doi (sau mai multi) electrozi metalici £1 ~i E2 care constituie de fapt bornele eontactului C. Sub influenta temperaturii (tOC) mercurul se dilata si la 0 anumita temperatura de reglare inchide contactul C. Releele respective se mai numesc ~i termometre cu contact.

3.

Relee termometrice

cu gaz

.Aceste tipuri de relee se bazeaza pe cresterea presiunii unui gaz sub influenta temperaturii, Releul este compus din rezervorul A (fig. 3.21) situat sub influenta sursei S de temperatura re, tubul de legatura T si un tub (burduf)

Fig. 3.20. Releu termometric cu mercur.

Fig. 3.12. Retell terrnornetric

cu gaz.

4f

circular elastic B numit si tub Bourdon. In rezervor se afla 0 substanta volatila - de exemplu dorura de etil - care are punctul de fierbere coborit. La cresterea temperaturii substanta respectiva se volatilizeaza, presiunea in tubul Bourdon creste si acesta se destinde (figurat punctat) antrenind prin pirghia P cremaliera K ce angreneaza roata dintata R. Solidar cu roata respect iva se deplaseaza bratul D care la 0 anumita temperatura stabileste contactul C. Pozitia contactului C este bineinteles reglabila. Pe axul tubului Bourdon se poate fixa un ac indicator care sa permita citirea temperaturii. Releele termice mai pot fi realizate cu ajutorul unor traductoare de temperatura, de exemplu termocupluri sau termorezistoare, a caror marime electrica de iesire (tensiune sau rezistenta electrica) este amplificata prin circuite electrice ~i aplicata unui releu electromagnetic.

G. RELEE PRIMARE

Aceste tipuri de relee sint unele dintre primele forme de elemente de protectie, marcind 0 etapa istorica de trecere de la sigurantele fuzibile la actualele tipuri de relee - releele secundare - care, dupa cum s-a aratat, sint racordate Ia transformatoarele de curent ~i tensiune. Denumirea de relee primare se datoreste faptului ca ele sint alimentate direct din circuitul primar (principal) al instalatiilor de tnalta sau joasa tensiune. tn general releele primare stnt relee maximale de curent de tip electro ... magnetic sau termic. De obicei releele primare actioneaza direct prin tije sau ptrghii asupra dispozitivelor de declansare ale intreruptoarelor : rareori se tnttlnesc relee primare indirecte care comanda declansarea intreruptorului propriu prin intermediul unui contact electric ~i al unei bobine. Ca regula generala releele primare se monteaza direct pe bornele izolatoare ale intreruptoarelor. Releele primare prezinta avantajele eliminarii transformatoarelor de curent precum si a surselor auxiliare de alimentare (baterie de acumulatoare etc.), tnsa ele au dezavantajele de a avea 0 functie Iimitata (protectia maximala de curent), a fi mai putin sensibile fata de releele secundare ~i a nu permite reglaje si verificari cu elementul proteja t in functiune.

H. DISPOZITIVE

DE TEMPORIZARE

Dispozitivele de temporizare sint elemente sau circuite electrice care permit obtinerea functiei de intfrziere a semnalelor elect rice, adica realizarea construetiva a releelor de timp. In structura releelor de timp se afla de obicei un element electromagnetic (v. fig. 3.1) asociat cu un dispozitiv (circuit) de temporizare in functie de care sc stabileste sl denumirea releului de timp respectiv, Astfel se deosebesc relee de timp cu: - mecanism de ceasornic (orlogerie); - circuit electric special (cu condensator); - circuit magnetic special (cu spira in scurtcircuit}; - motor electric.

42

1. ReJee de timp cu mecanism de ceasornic Principial, un asemenea releu este compus dintr-un electromagnet (solenoid) E (fig. 3.22) a carui armatura M este 1 Hi prin pirghia P cu ega sectorul dintat D care se poa te roti in jurul punctului O. Asupra sectorului dintat mai actioneaza si resortul spiral antagonist R. Sub actiunea electromagnetului E cind acesta este parcurs de curentul Ii' sec- Fig. 3.22. Releu de tirnp cu rnecanisrn de ceasornic, torul dintat tinde sa roteasca, in sensul indicat de sageata, roata B iar aceasta mai departe roata K. Miscarea acesteia este tnsa incetinita datorita ancorei A si a balansierului F (similare celor de la ceasornic) care incep sa oscileze permittnd rotirea dinte cu dinte a rotii K. In acest mod sectorul D se deplaseaza cu 0 viteza precis determinata astfel di, in final, prin puntea G se stabileste dupa un timp bine definit contactul C. Un clichet (nefigurat) plasat pe roata B permite revenirea rapida a sectorului sub influenta resortului spiral R atunci cind electromagnetul E se dezexcita, Contactul C poate fi plasat in diverse pozitii pe 0 scara gradata astfel ca sa se permita reglarea precisa a diverselor valori ale timpului de actionare. La intreprinderea Electromagnetica se realizeaza un asemenea releu de timp (tipul RT pa-5) pentru tensiunile de alimentare de 24, 48, 60, 110 ~i 220 Ve.c. si cu domeniile de reglare de: 0,1-1,3 s; 0,25-3,5 s; 0,5-9 s ~i 2-20 s. In afara de contactul final al releului care ramine inchis a tit timp cit bobina ramine excitata, releul de timp RTpa-5 mai poseda un contact normal deschis alunecator reglabil la un timp intermediar intre valoarea minima si timpul final de reglare. 2. Relee de timp cu condensator Prin conectarea unui releu electromagnetic intr-un circuit electric RC (rezistor-condensator) se poate obtine un releu de timp. Cea mai folosita schema este cea din figura 3.23, a, in care releul electro'magnetic E este legat in paralel cu condensatorul de capacitate C, ambele elemente fiind inseriate cu rezistorul de rezistenta R. Prin inchiderea contactului K, deci prin aplicare brusca a tensiunii Uo tensiunea U; la bornele releului E (neglijind parametrii releului respectiv) va varia in timp dupa 0 rela tie de forma:
-I

U a carei reprezentare

I:

=:

Uo( 1 -

eRe),

(3.46)

grafica este prezentata

in figura 3.23, b.
43

It: =RC I
[

a
Fig. 3.23. Releu de timp eu condensator :
II -

schema electricl i b - caracteristici

de functionare,

Produsul RC se noteaza de obicei cu T(T = RC) si poarta numele de constantii de timp. Presupunind ca releul se excita la 0 tensiune U; rezulta di el va actiona atunci dnd: u,~ u; (3.47) si explicitind relatia (3.46) se va obtine valoarea t; a timpului de functionare a releului de timp astfel realizat:

t=

tT

= R· C In (1 - ~:).

(3.48)

Din relatia (3.48) se constat a di timpul de actionare este proportional cu constanta de timp .or = RC a circuitului electric, deci prin modificarea unuia .dintre parametrii R sau C se obtine timpul de reglare dorit. Observatie. In realitate timpul de actionare este influentat ~i de variatiile tensiunii de alimentare Uo precum si de parametrii R ~i L ai bobinei releului. Din aceste cauze precizia unui asemenea tip de releu este redusa.
3. Relee de timp cu spira in scurtcircuit

Realizarea temporizarilor cu ajutorul modificarii circuitelor magnetice se obtine de obicei cu 0 spira in scurtcircuit 5 (fig. 3.24) plasata pe miezul magnetic al unui releu electromagnetic E. Spira in scurtcircuit reprezinta de fapt un tub (inel) din cupru masiv nurnit ~i tub amortizor care mareste dimensiunile releului, in schimb mareste si inductanta proprie a bobinei respective. "tn acest mod timpul de stabilire a curentului in circuit creste datorita curentului de , autoinductie in spira tn scurtcircuit, deci a fluxului de reactie (indus) care Fig. 3.24. Releu de timp eu spira in scurtcircuit. se opune cresterii fluxului inductor.
44

Co :: con toe! de I'0rntre C,;Cz... con/ode leml'orizole

~+~-.,,--~ie

excilolie

Fig. 3.25. Releu de timp cu motor electric.

Temporizarile obtinute cu asemenea tipuri de relee sint nereglabile ~i au valori mai mici de 0 secunda. In tara noastra se fabrica releul de timp (intermediar) cu tub amortizor de tipul RI-15 avind trei contacte comutatoare.
4. Relee de timp cu motor electric

Aceste tipuri de relee cuprind in principiu un motor M de curent continuu sau alternativ (motor sincron) (fig. 3.25) care antreneaza printr-un mic reductor de turatie R un brat mobil Beare poate stabili unul sau mai multe contacte Cl' C2 ••• a carer pozitie este regia bila, In instala tiile energetice se intilnesc asemenea tipuri de relee folosind motor de curent continuu ca organe componente ale protectiilor de distanta ~i avind contacte multiple. Industria romaneasca fabrica releele de timp eu mieromotor sincron tipul RTP-4 pentru: 24, 110, 220 si 380 V c.a., 50 Hz in trei variante ale domeniului de reglare: 2-25 s; 8-100 s ~i 48-600 s si avtnd un comutator precum ~i tipul RTp-7 pentru aceleasi tensiuni tnsa la 50 Hz sau 60 Hz ~i ell patru domenii de reglare cuprinse intre 0,3 ~i 6 s (50 Hz) sau 0,25-5 s (60 Hz) si 0,3-6 ore (50 Hz) sau 0,25-5 ore (60 Hz) si avtnd patru eontacte eomutatoare eu posibilitatea de a le alege pe toate temporizate.

REZUMAT

• Releele sint elemente de automatizare cu 0 structura analogologica (hibrida) adica prezentind 0 varia tie in salt la iesire atunci cind marimea de intrare, variind in mod continuu, atinge 0 anumita valoare numita ualoare de aclionare. • Releele se clasifica in functie de: - natura marimii de intrare (relee de marimi electrice ~i de marimi neeleetrice ) ; - modul de realizare al saltului la ie~ire (relee cu eontacte ~ifara contaete) ;
45

- sensul de variajie al marimt'i de intrare la actionare (relee maximale, rninimale, directionale}: - principiul de functionare (relee electromagnet ice, magnetoelectrice, electrodinarnice, de inductie, termice etc.); - domeniul de aplicare (relee de protectie, de automatizare, telefonice etc.); - timpul de functionare (relee instantanee si temporizate). • Releele de marimi electrice care sint cele mai raspindite se realizeaza ca relee: maximale de curent, minimale de tensiune, directionale, de impedanta, diferentiale, intermediare, de semnalizare, temporizate etc. • Marimile caracteristice principale ale unui releu sint urmatoarele ; natura Iizica ~i parametrii de reglare ai marimii de intrare, puterea absorbita, numarul ~i tipul contactelor, puterea de comutare a contactelor in functie de natura sarcinii ~i felul curentului, timpul propriu de actionare etc.

V£RIFICAREA CUNO~TINT£LOR
1. Functionarea unui releu are loe in cazul: a) inchiderii contactelor normal deschise P b) deschiderii contactelor normal inchise? c) depasirii Intr-un anumit sens a valorii rnarimii de intrare ? 2. Actionarea unui releu se poate produce: a) numai la excitare? b) numai la dezexcitare? c) la excitare sau la dezexcitare P

3. Factorul de revenire reprezinta:

a) raportul dintre valoarea de actionare si cea de revenire ] b) raportul dintre valoarea de revenire ~i cea de excitare? c) valoarea maxima a timpului de revenire? 4. Releele electromagnetice pot fi folosite: a) numai in curent continuu? b) numai in curent alternativ? c) in curent continuu ~i alternativ? S. Releele de inductie pot fi folosite: a) numai in curent continuu? b) numai in curent alternativ P c) in curent continua ~i alternativ?
6. Scotind spira in scurtcircuit

de la releul de inductie tip RTpC, acesta :

a) se invirteste mai repede? b) se Irrvirteste mai tncet> c) se opreste? 7. Scottnd magnetul permanent de frinare de la releul de Indnctie RTpC, acesta: a) actioneazl instantaneu? b) actioneazl cu 0 temporizare c) nu mai actioneazl? mai lunga sau mai scurta?

46

CAPITOLUL

..

CONSTRUCTIA ~I FUNCTIONAREA RELEELOR ELECTRONICE

A. DISPOZITIVE SEMICONDUCTOARE UTILIZATE

iN CONSTRUqlA RELEELOR ELECTRON ICE

1. Diode redresoare

Diodele redresoare sint larg utilizate atit in schemele unor protectii cu relee electromecanice, cum sint de exemplu schemele cu relee polarizate sau magnetoelectrice (v. cap. 3), cit ~i in schemele releelor electronice cu dispozitive semiconductoare, denumite ~i "relee stat ice" din cauza absentei unor elemente in miscare, specifice releelor electromecanice, Diodele redresoare sint utilizate pentru ca din tensiuni alternative (respectiv curenti alternativi) sa fie obtinute tensiuni continue (respectiv curenti continui). Simbolul folosit pentru diodele redresoare este reprezentat in figura 4.1, virful cu bara al triunghiului indidnd sensul de conductie al diodei. Daca diodei i se aplica 0 tensiune de asemenea polaritate incit potentialul bornei A este mai ridicat decit al bornei B, atunci dioda este polarizata direct ?i se gaseste in regim de conductie : in caz contrar, dioda este polarizata myers. In cadranul I din figura 4.2 este reprezentata dependenta dintre curentul prin dioda idir ~i tensiunea la bornele diodei udir in cazul polarizarii directe. Se constata ca. pentru valori mid ale tensiunii UtUr (fractiuni de volt) curentul icftr are valori relativ importante (de ordinul sutelor de miliamperi sau de ordinul amperilor) deci dioda se gaseste in conductie : uneori se spune ca dioda A o~--"'''---~8 este "deschisa". Raportul dintre uair si iafr reprezinta rezistenta directa si Fig. 4.1. Simbol pentru diode are valori foarte mid. redresoare, In cadranul IV din figura 4.2 este reprezentata - cu alte scari pe axele de coordona te - dependent a dintre curentul iillV si tensiunea UiliV la polarizarea inversa. Se constata ca pentru tensiuni Utnv de ordinul sutelor de volti rezulta curenti iintJ foarte mid, de ordinul 'l1;n/V}400 JOO 200: roo zecilor de microamperi, deci raportul .. L..' _...l.-_..J.-.._l...---ic-.....__~-I~ dintre Utn" ~i iintJ (reprezentind rezisudlr[vl tenta inversa) are valori foarte mari. Datorita acestui fapt, se considera ca la polarizari inverse diodele stnt blocate, respectiv nu conduc (uneori se spune ca diodele sint "Inchiserr); de fapt, prin diodele polariza te invers circula Fig. 4.2. Caracteristica statica a diodei recurenti extrem de mici, neglijabili. dresoare.
:.....1.

47

Dependenta dintre curenti ~itensiuni din figura -4.2constituie caracteristica sta tica a diodei. Aprecierea calitatii unei diode redresoare se poate face prin raportul M dintre rezistenta inversa si rezistenta directa, calitatea diodei fiind cu atit mai buna, eu dt raportul M este mai mare. Cele mai utilizate diode redresoare sint cele realizate din monocristale de germaniu sau siliciu. Diodele cu siliciu sint mai avantajoase, deoarece au un rap?rt 1t4' mai mare ~i admit tensiuni inverse mai ridicate ~i temperaturi mal man. La noi in tara se fabrica, la I.P.R.S. Baneasa, diode redresoare eu germaniu tip EFD si EFR, diode redresoare cu siliciu tip DRR, F, KS, KU. RA; caracteristicile acestor diode sint prezentate in cataloage.
2. Diode stabilizatoare (diode Zener)

Diodele stabilizatoare (Zener) sint folosite pentru obtinerea unei tensiuni stabilizate, in conditiile unor variatii importante ale curentului. Simbolul utilizat pentru aceste diode este reprezentat in figura 4.3, iar aspectul caracteristicii statice este prezentat in figura 4.4. In cazul polarizarii directe diodele stabilizatoare conduc curentul ca si diodele redresoare eu siliciu, avind aceeasi caracteristica in cadranul I. tn domeniul tensiunilor Uin.v de polarizare inversa apare 0 zona in care tensiunea inversa Uittv ramine practic constants (zona AB din figura 4.4), avind valoarea uz, iar eurentul invers i~ttv variaza in limite foarte largi. Functionind in aceasta zona, denumita zona tensiunii inverse de strapungere, diodele stabilizatoare asigura stabilizarea tensiunii. La noi in tara se fabrica, la I.P.R.S. Baneasa, diode stabilizatoare de tip DZ, PL, IN. avind caracteristicile expuse in cataloage.
3. Tranzlstoare

In figura 4.5, a este reprezentata schema simplificata a unui tranzistor pnp in conexiune cu emitor comun (care este cea mai utilizata in protectiil eelectronice) , iar tn figura 4.5, b este reprezen~ tata schema echivalenta. Bornele 1-1' sint bornele de intrare Fig. 4.3. Sim(intre ele se aplica semnalul de intrare), borbol pentru diode stabilizanele 2-2' sint bornele de iesire (de la ele se toare. obtine semnalul de iesire), bateria EB asigura o polarizare a bazei - analoaga cu negativarea grilei la triodele cu vid - iar in cirUz fO cuitul colectorului se gasesc bateria de eolector Eo ~i rezistenta de colector Re. Emi5 torul intervine ~i in circuitul de intrare si tJi':w[V} ··30 20 ·10 I,S Vdir[V} in. c~eldeie~i~eJ de acee~, schema este denuA 0,5 I mit a "cu emitor comun . 0,5 In schema echivalenta din figura 4.5, b J nu mai sint reprezentate bateriile si bor1,5 ~'nv nele l' ~i 2'. Intrucit rezistentele interne [A} B ale bateriilor sint neglijabile, se poate conFig. 4.4. Caracteristica statica. a sidera ca semnalul de intrare este aplicat diodei stabilizatoare.

48

b
Fig. 4..5. Tranzistor
a - schema
de principiu;

pnp:
echlvalenta,

b - schema

intre borna 1 si punctul de potential nul (masa), iar semnalul de iesire este obtinut intre borna 2 ~i masa, Ca semnal de intrare poate fi considerat curentul de baza iB san tensiunea baza-emitor UBE' Dependentele dintre curentul de colector ic (considerat ca semnal de iesire) si tensiunea colector-emitor UCH' pentru diferite valori ale curentului de baza iB, constituie caracteristicile statice de iesire ale tranzistorului in conexiunea cu emitor comun. Aspectul acestor caracteristici este ilustrat in figura 4.6. In figura 4.6 stnt trasate si dreptele de sarcina (a) si (b), rezultate din aplicarea teoremei lui Kirchhoff la circuitul de iesire din figura 4.5, a, rezultind relatia : (4.1) Pentru: ie din relatia (4.1) se obtine:
UeE

= Ee,
=0

iar pentru:
UCE

rezulta :
~e =-. Re
• Ee

~i (b) au fost trasate pentru valori diferite, ReG si -Rcb' ale rezisten-

Cele doua drepte de sarcina (a)

tei de colector Rc, cu

~i deci:

Reb > Rca

Eo Ee -- <--.
ROb RCa

Caracteristicile sta tice de iesire , si dreptele de sarcina permit delimit area regiunilor de blocare si
4Automatizarl - c. 1226

Fig. 4.. . Caracteristicile statice ale tranzistorului. 6

49

de conductio in functionarea tranzistorului. Astfei, de exernplu, pentru Rc = Reb (dreapta b din figura 4.6) se constata ca d aca iB = 0 punctul de Iunctionare se gaseste in AI' la intersectia caracteristicii pentru in = 0 cu dreapta b, ~i rezultas., = 0, tranzistorul nu conduce, respectiv este blocat. Aplicind un curent de intrare iB = 60 fLA, punctul de functionare trece in A2 ~i tranzistorul se va gasi in conductie, cu un curent de iesire ic de circa 2,6 rnA. Marind curentul de intrare pina la valoarea iB = 80 fLA, punctul trece in A3 ~i curentul de iesire ic creste ptna la circa 3,4 rnA, iar pentru iB = 120 ~A punctul trece in A,. cu un curent ic de circa 5,2 rnA. Daca se continua marirea curentului iB, de exernplu pina la iB = 160 ~A, se consta ta ca punctul de functionare ramine in A 4 si deci curentul de iesire ic nu mai creste. Ca urmare, punctul A4 apartine regiunii de functionare in saturatie, intrucit prin cresterea curentului de intrare iB nu se mai poate obtine o crestere a curentului de iesire ie. Pentru ca curentul de baza iB sa fie diferit de zero si tranzistorul sa se gaseasca in conductie este necesar ca jonctiunea emitor-baza sa fie polarizata direct, deci este necesara 0 anumita polaritate a tensiunii baza-ernitor UBE' La schimbarea polaritatii acestei tensiuni rezulta iB = 0 si tranzistorul se blocheaza. Schema analizata pune in evidenta functia de amplificator al tranzistorului, curentul de iesire ic avind valori de peste 40 de ori mai mari decit curentul de intrare iB• La noi in tara se fabrica, la I.P.R.S. Baneasa, tranzistoare cu germaniu de tip AC, AD, ASZ, AUY, EFT ~i tranzistoare cu siliciu de tip Be, BD, BF, ale carer caracteristici se gasesc in cataloage.

B. RELEE ELECTRONICE
1. Relee de curent ~i de tensiune

In schemele protectiilor electronice pot interveni numai elemente electronice sau pot interveni elemente electronice ~i relee electromecanice, In primul caz este realizat cu elemente electronice ~i blocul de iesire BE din figura 1.1, care transmite comanda de declansare intrerupatorului. In al doilea caz, elementele de iesire sint realizate prin intennediul unor relee electro• mecanice, Intrudt aceasta varianta este 2 + cea mai utilizata, ea va fi prezentata in
RL

8
p ;...,.r----+---1'-03

'+
T

..-oc.-+-l_ A 01
U=Uz

Fig. 4.7. Releu electronic de curent sau tensiune.

continuare. Schema simplificata a unui releu de curent sau de tensiune este reprezentata in figura 4.7. Tranzistorul Teste conectat in schema cu emitor comun, in circuitul de emitor este introdusa dioda Zener DZ, in locul rezistentei de colector este conectata bobina rel~ului electromagnetic RL, iar baza tranzistorului este legata la cursorul C al potentiometrului P.

50

La bornele extreme 1-2 rezistenta potentiometrului Peste alimentata eu tensiunea continua Ur. care reprezinta marimea controlata de releu. Aceasta tensiune poate fi obtinuta prin redresarea tensiunii secundare a unui transformator de tensiune conectat in circuitul instala tiei electroenergetice protejate (in acest eaz releul fiind un releu de tensiune) sau prin redresarea curentului secundar al unui transformator de curent (in acest caz releul fiind un releu de curent). In serie eu dioda DZ este conectata rezistenta Rl• circuitul format fiind alimentat tot cu tensiunea U'; Datorita diodei stabilizatoare DZ, potentialul punctului D (~i al emitorului) este mentinut constant; la valoarea tensiunii Uz• Daca tensiunea U; se gase~te sub valoarea de pornire, atunci potcntialul cursorului C (si al bazei tranzistorului) este mai ridicat decit al punctului D si al emitorului, jonctiunea emitor-baza este polarizata invers si tranzistorul T este blocat. Ca urmare, curentul de colector, care circula prin bobina releului electromagnetic RL are 0 valoare neglijabila si acest releu ramine in stare de repaus, cu contaetele desehise. Daca tensiunea U; creste si depaseste valoarea de pornire, atunci creste curentul prin potentiometrul P si caderea de tensiune in portiunea AC a potentiometrului, potentialul cursorului (si al bazei) scade si jonctiunea ernitorbaza va fi polarizata direct. Ca urmare, tranzistorul T intra in conductie, curentul de colector capa.ta. 0 valoare importanta ~i releul RL actioneaza, Releul electronic din figura 4.7 este deci un releu maximal (de tensiune sau de curent). actionind la cresterea marimii controlate peste valoarea de pornire. Modifiearea valorii de porn ire se obtine prin modifiearea pozitiei eursorului potentiometrului P. Releul analizat indeplineste functiunea de detector de nivel critic. controIind valoarea tensiunii sau curentului ~iactionind dnd a fost atins sau depasit un nivel critic reprezentat de valoarea de pornire stabilita,
2. Relee dlrectlonale, diferentiale fi de impedantl

Releele de tensiune sau de curent controleaza amplitudinea tensiunii sau curentului, fiind deei alimentate cu 0 singura marime (tensiunea sau curentul). Dupa cum s-a specificat in capitolul 2, releele directionale controleaza defazajul dintre tensiuni ~i curenti, deci trebuie alimentate cu doua marimi, In multe scheme de protectie, controlul unui defazaj in raport cu valoarea de 90 se efectueaza prin intermediul compararii unor amplitudini. Aceasta posibilitate este ilustrata cu ajutorul diagramelor fazoriale din figura 4.8.
0

Fig. 4.8. Diagrame fazoriale pentru ilustrarea centrolului unui defazaj prin intermediul compararii unor ampli tudini: II - cazul q! < 90°; b - cazul q!.> 90°.

51

$pre efemenlele

urmdloareafeprolec!,ei

Nl

Astfel, daca defazajul cp dintre fazorii ~i N2 este mai mic dectt 900 (fig. 4.8, a), atunci modulul sumei fazoriale 5 = Nl N2 este mai.mare decit modulul diferentei fazoriale D = Nt - N", deci:

151> IDI·

(4.2)

Yt
Fig. 4.9. Releu directional static.

Dimpotriva, daca defazajul <p este mai mare decit 90° (fig. 4.8, b),. atunci modulul sumei S este mai mic decit modulul diferentei D deci:
I

151 <IDI·

(4.3)

Controlul defazajelor poate fi astfel efectuat prin compararea unor amplitudini. Acest principiu este folosit in functionarea releului directional static RDc. elaborat ~i fabricat la ICEMENERG. Schema simplificata a acestui releu este reprezentata in figura 4.9. Tensiunea Ul este obtinuta prin insumarea fazoriala a unor marimi ~i deci corespunde sumei 5 din figura 4.8, iar tensiunea U2 este obtinuta prin scadere fazoriala ~i corespunde diferentei D din figura 4.8. Puntile de redresare Pl si Pz sint realizate cu diode redresoare ~i realizeaza redresarea ambelor alternante (pozitive ~i negative) ale marimilor alternative Ul ~i Ib cu care sint alimentate; datorita acestui fapt, redresarea realizata de punti este denumita .redresare dubla alternanta". Uneori diodele din cele 4 brate ale puntii nu mai sint reprezentate, fiind inlocuite cu simbolul unei diode reprezentat in centrul puntii, simbol care indica sensul curentului redresa t de punte (fig. 4.9). Puntea PI debiteaza curentul redresat III iar puntea P2 debiteaza curentul redresat Ia. Acesti curenti circula in sensuri opuse prin rezistenta de intrare a amplificatorului electronic detector de polaritate ADP, reprezentat simbolic printr-un dreptunghi in figura 4.9. Amplificatorul ADP are 5 tranzistoare ~i un releu electromecanic la iesire, Daca intre curentii II si 12 are loc relatia :
11>

t;

(4:4) (4.5)

ceea ce corespunde relatiei: atunci jonctiunea emitor-baza a primului tranzistor al amplificatorului ADP este polarizata direct, acest tranzistor se gasestein conductie ~i restul schemei se afla in repaus, releul electromecanic de la iesire avlnd contactele deschise. Daca intre curentii redresati are loc relatia : 11> 12, corespunzatoare relatiei: (4.7) atunci primul tranzistor se blocheaza, toate celelalte elemente ale schemei i~i modifica starea anterioara si releul electromecanic l~i inchide contactul, transmitind un semnal spre elementele urmatoare ale protectiei, 52
(4.6)

Comparatoare de amplitudini analoage eu eel reprezentat simplificat in figura 4.9 sint utilizate, de asemenea, in eadrul releelor electronice diferentiale si al releelor eleetronice de impedanta, prezentate in eapitolele 9 si 14.

C. COMPARATIE

lNTRE RELEELE ELEC.TROMECANICE l~1 RELEELE ELEC.TRONICE electronice

1. Avantajele releelor

Printre avantajele urmatoarele ;

mai importante

ale releelor electronice se numara

• Releele si protectiile eleetroniee permit obtinerea unei rapiditati superioare celei atinse de releele electromecanice si de protectiile realizate eu aceste relee. De aeeea folosirea releelor electronice este indicata indeosebi in cazurile in care rapiditatea de actionare are un rol important. • Releele electronice permit obtinerea unor caracteristici de actionare superioare eelor asigurate de releele electromecanice, fiind tmbunatatite in special performantele de selectivitate si sensibilitate. • Folosirea componentelor eleetronice in constructia releelor a condus la elaborarea unor noi principii de realizare a protectiilor. Datorita aeestui fapt, folosirea releelor electronice este indicata mai ales in cadrul protectiilor eomplexe, alimentate eu dona sau mai muIte marimi, indeosebi in cazul eontrolului unor defaza j e. • Prin utilizarea releelor electronice se asigura 0 reducere important a a eonsumului de la transformatoarele de curent, eeea ee permite evitarea functionarii in saturatie a circuitelor magnetice ale acestor transformatoare, deci micsorarea erorilor care pot in terveni in funcjionarea protectiei. • Releele ~i protectiile eleetroniee au gabarite mai mid decit cele electromeeanice, conducind la reducerea dimensiunilor panourilor ~i a camerelor in care stnt instalate.
2. Dezavantajele releelor electronice

• Releele si protectiile electron ice sint influentate de faetori perturbatori (in special de variatiile temperaturii mediului ambiant) in masura muIt mai mare decit releele electromecanice. Trecerea de la tranzistoarele cu germaniu la tranzistoarele cu siliciu a micsorat acest dezavantaj, schemele cu tranzistoare cu siliciu avind 0 stabilitate mai ridicata a performantelor in conditiile variatiei temperaturii ambiante . •. Vecinatatea dintre instalatiile electroenergetice protejate, prin care circula curenti de ordinul kiloamperilor, si schemele electronice de protectie, prin care circula curenti de ordinul microamperilor, constituie 0 dificultate in utilizarea releelor electronice. Dificultatea este determinata de faptul ca supratensiunile induse in circuitele electronice (din cauza variatiei curentilor din instalatiile protejate, in special la efectuarea unor comutari in circuitele primare, de inalta tensiune) pot conduce la deteriorarea tranzistoarelor. 53

Din acest punct de vedere, fiabilitatea echipamentelor electronice de protectie este inferioara fiabilitatii echipamentelor cu relee electromecanice. Pentru micsorarea valorilor supratensiunilor induse este necesar ca echipamentele electronice de protectie sa fie judicios amplasate in raport cu circuitele primare protejate, sa fie folosite cabluri ecranate, sa se realizeze in bune conditiuni legaturile la pamtnt. De asemenea, influenta comutarilor din circuitele operative de curent continuu ale statiilor electrice asupra functionarii releelor electronice constituie un dezavantaj al acestei categorii de relee . • In exploatarea releelor electron ice intervin unele dificultati determinate de faptul eli utilizarea acestor relee se gaseste inca intr-o perioada de inceput, protectiile electronice necesitind inca verificari indelungate in exploatare ~i ample incercari de laborator.
3. Perspective

Una dintre solutiile care se contureaza in prezent consta in folosirea in paralel a noilor protectii electronice cu protectiile clasice, cu relee electromecanice, In acest mod, marea responsabilitate a protectiei unor importante instalatii electroenergetice nu este in intregime incredintata unor echipamente de protectie cu totul noi, ci este impartita intre acestea ~i echipamentele tndelung verificate cu relee electromecanice, care le dubleaza pe cele electronice, Aceasta dublare, care permite verificarea Indelungata in exploatare a protectiilor electronice fara riscuri in privinta securitatii instalatiilor protejate, este justificata economic, intrucit pentru instalatiile electroenergetice importante linia actuala consta nu numai in dublarea protectiilor de baza prin protectii de rezerva, ci chiar in dublarea protectiilor de baza, pentru cresterea sigurantei in functionare. Folosirea circuitelor integrate va perrnite extinderea utilizarii protectiilor electronice, datorita avantajelor acestor circuite din punct de vedere al fiabilitatii, perforrnantelor si miniaturizarii.

R.EZUMAT
• Diodele redresoare sint caracterizate de rezistente directe foarte mici (in cazul polarizarii directe, cind se gasesc in conductio, respectiv sint deschise) si de rezistente inverse foarte mari (in cazul polarizarii inverse, cind sint blocate, respectiv tnclzise). Pentru redresarea dubla alternants se folosesc punti formate din diode redresoare. • In cazul polarizarii directe, diodele stabilizatoare (Zener) se comporta ca diodele redresoare, iar in cazul polarizarii inverse diodele stabilizatoare sint caracterizate de prezenta unei zone in care tensiunea la borne ramtne practic constanta in conditiile unor variatii importante ale curentului prin dioda, Prezenta acestei zone (denumita zona tensiunii inverse de strapungere) permite folosirea diodelor stabilizatoare pentru stabilizarea tensiunii.
54

• Conexiunea tranzistorului in schema cu emitor comun pune in evidenta functia de amplificator al tranzistorului, curentul de colector ic (reprezentind semnalul de iesire) avind valori de zeci de ori mai mari decit curentul de baza iB (reprezentind semnalul de intrare) in cazul polarizarii directe a jonctiunii emitor-baza. In cazul polarizarii inverse a acestei jonctiuni, prin schimbarea polaritatii tensiunii baza-emitor UBE, tranzistorul se blocheaza. • Releele electronice maximale de curent sau de tensiune (care sint alimentate cu 0 singura marime electrical pot fi realizate prin intermediul unei scheme cu un tranzistor, cu 0 dioda Zener, cu un potentiometru si cu un releu electromecanic, Potentialul emitorului este mentinut constant cu ajutorul diodei Zener, potentialul bazei (legata la cursorul potentiometrului) variaza in functie de valorile tensiunii sau curentului controlat, iar bobina releului electromecanic este conectata in circuitul de colector. Cind tensiunea (sau curentul) depaseste valoarea de porn ire, potentialul bazei devine inferior potentialului ernitorului, jonctiunea emitorbaza este polarizata direct, tranzistorul intra in conductie si releul electromecanic din circuitul de colector i~i rnchide contactele. • Releele electronice directionale pot fi realiza te prin intermediul compararii unor amplitudini, Comparatoarele de amplitudini sint formate din doua punti de redresare dubla alternanta care alimenteaza cu curenti de sensuri opuse un amplificator electronic detector de polaritate. Comparatoarele de amplitudini pot fi utilizate si pentru realizarea releelor electronice diferentiale ~i de impedanta, • Avantajele releelor electronice constau In actionare mai rapida, posibilitatea obtinerii unor caracteristici cu performante superioare de selectivitate ~i sensibilitate ~i a elaborarii unor noi principii de realizare a protectiilor, reducerea consumului de la transformatoarele de curent ~i gabarite mai mici decit in cazul releelor electromecanice. • Dezavantajele releelor electronice constau in influenta exercitata de variatiile temperaturii mediului ambiant, in fiabilitatea mai redusa din cauza pericolului de deteriorare a tranzistoarelor ca urmare a supratensiunilor induse in schemele electronice de variatiile curentilor primari din instalatiile protejate, in necesitatea unor verificari indelungate in exploatare ~i a unor ample incercar! de Iaborator, avind in vedere sta .. diul de inceput in care se gasesc inca protectiile electronice.

VfR'FICAREA

CUNO~T'NTfLOR

1. Care este raportul dintre rezistenta directa si rezistenta inversa a unei diode redresoare] a) Rezistenta inversa este mult mai mare? b) Rezistenta direct! este mai mare? c) Cele doua rezistente au valori apropiate? 2. Cum variaza tensiunea !li curentul in zona tensiunii inverse de strapungere a caracteristicii diodelor stabilizatoare (Zener)? a) Tensiunea si curentul au variatii importante? b) Tensiunea este constanta ~i curentul are variatii importante P c) Curentul este constant si tensiunea are variatii importante?

55

3. Cum trebuie

s1 fie polarizata.

jouctiunea

ermtor-baza

pentru

ca tranzistorul

sa.

se

gaseasca in eond uctie ? a) Polarizare directa i b) Polarizare inversa? c) Sa lipseasca polari zarea ?
4. Cum este mentinut nice maximale constant potentialul sau curent? emitorului tranzlstorului din releele electro-de tensiune

a) Prin intermediul unei diode redresoare? b) Prin intermediul unei rezlsrente? c} Prin Interrnediul unei diode stabillzatoare
5. Cum trebuie lizarea alimentat amplificatorul electronic unui comparator de amplitudini?

r detector de polaritate pentru rea-

a) De 0 singura punte de redresare? b) De dona punti de redresare, cu curenti de acelasi sens? c) De doua punti de redresare, eu curenti de sensuri opuse?
6. Ce performanta este inferioara la releele electronice In raport cu cele electromecanice?

a) Fiabilitatea P b) Rapiditatea? c) Sensibilitatea?

CAPITOLUL

TRANSFORMATOARE DE MASURA

A. CONSIDERATII

GENERALE

1. lntreducere In dirijarea sistemelor electroenergetice adica in conducerea proceselor de producere, transport, distributie si utilizare a energiei electrice, un rol determinant revine informarii cu caracter cantitativ asupra parametrilor electrici din procesul respectiv, Desi numarul acestor parametri (marimi) electrici este destul de mare (intensitate, tensiune, frecventa, putere, impe .. danta, admitanta, faza etc.) el se reduce, practic, numai la doi ~i anume: curentul (intensitate) ~i tensiunea, cu ajutorul carora se pot obtine toate cele.. lalte marirni. Aceste doua marimi de baza pot fi folosite fie sub forma lor primitiva, fie ca componente simetrice ale acestora (de exemplu: curentul de secventa inversa, tensiunea de secventa hornopolara etc.) fie, in sfirsit, sub forma unor combinari adecvate intre curent ~i tensiune, care sa asigure obtinerea altor marimi ce intereseaza (de exemplu raportul intre tensiune si curent defineste impedanta circuitului in care s-a efectuat masurarea etc.). 'In ceea ce priveste informarea cantitativa asupra marimilor electrice din proces, opera tie denumita in general mdsurare, ea se poate efectua pentru urmatoarele scopuri: - masurarea propriu-zisa, caz in care marimile respective sint aplicate unor aparate de masura (voltmetre, ampermetre, cosfimetre, wattmetre, contoare de energie electrica etc.), cu ajutorul carora ele sint afisate, tnregistrate, integrate etc. Pe baza acestei functii de masurare se asigura exploatarea optima in conditii normale a sistemului energetic; - protectia prin relee , situatie in care marimile sint aplicate releelor si sistemelor de protectie care asigura exploatarea optima in conditii anorrnale (de avarie) a sistemului energetic (v. cap. 1). Observatie. Procesul de masurare, de fapt de control automat, al marimilor electrice constituie in acest caz 0 parte component a a functiei de protectie prin relee deoarece este tnsotit, de obicei, si de comanda automata de declansare a tntreruptoarelor, iar uneori de semnalizarea automata a unor regimuri anormale; - automatizari energetice, caz in care marimile electrice sint aplicate altor dispozitive de automatizare (de exemplu sincronizare automata, reanclan~area automata etc.). . In instalatiile electrice de joasa tensiune (de"exemplu 220/380 V) si de curenti de valori relativ reduse (de exemplu 100-200 A) masurarea parametrilor electrici se poate efectua in mod direct in circuitele respective.

57

In instalatiile de curent alternativ de inalta tensiune (de exemplu 6 ... ... 20-220, 400 kV etc.) si la care curentii ating intensitati de ordinul a mii sau chiar zeci de mii de amperi, parametrii electrici nu mai pot fi masurati direct ci prin intermediul transformatoarelor de masura. Se deosebesc transformatoare de curent, respectiv de tensiune denumite uneori si reductoare de curent (de tensiune) datorita faptului ca valorile marimilor obtinute sint intotdeauna mai mici (reduse) decit cele reale, bineinteles intr-un anumit raport de transforrnare. Transformatoarele de curent construite in tara noastra precum si majoritatea transformatoarelor de tensiune sint de tipurile inductive, adica folosind miezuri magnetice si cuplaje inductive intre tnfasurari: in plus pentru tensiuni foarte inalte se construiesc transformatoare de tensiune capacitive, folosind de fapt divizoare capacitive de tensiune.
2. Functiuni Ie transformatoarelor de masura

Pe baza celor aratate mai sus pot fi definite urmatoarele functiuni pe care le Indeplinesc transforma toarele de masura intr-un sistem electroenergetic: - reducerea curentului si tensiunii de la valorile lor reale la valori convenabile alimentarii aparatelor de masurare, releelor de protectie ~i de automatizare etc.; la secundarele transforrnatoarelor de masura se obtin valori standardizate nominale de 5 sau 1 A, respectiv de 100 V. Observatle, Unificarea valorilor secundare nominale ale transformatoarelor de masurare prezinta marele avantaj al unificarii tipurilor aparatelor de rnasurare ~i protectie. Astfel, de exemplu, toate ampermetrele folosite in instalatiile electroenergetice au bobina lor construite numai pentru 5 A (sau 1 A) chiar daca indicatiile de pe scara acestora sint de sute sau mii de amperi : - izolarea galvanica a aparatelor de masurare, a releelor de protectie si a dispozitivelor de automatizare fata de tensiunea inalta din circuitele primare inclusiv adoptarea unor masuri suplimentare de protectie (de exemplu legarea la pamint) ceea ce asigura implicit protectia personalului de exploatare fata de instalatiile de inalta tensiune (v. paragraful E); - posibilitatea conectarii prin montaje speciale a inf~urari1or secundare de curent ~i tensiune in scopul obtinerii unor marimi care reflecta intr-o masura» mai exacta 0 anumita stare de avarie: de exemplu conecttnd in: paralel infasurarile secundare ale transformatoarelor de curent de pe cele trei faze se obtine componenta homopolara de curent a carei aparitie evidentiaza 0 punere la pamint a unei faze.
3. Particularitati1e . pentru transformatoarelor de mllsura prctectla prin relee

Pentru automatizari in general si pentru protectia prin relee in special, transformatoarele de curent si tensiune prezinta unele particularitati fata de cele utilizate exclusiv pentru masurarea propriu-zisa. Desi toate transformatoarele de masura au aceleasi principii de functionare si constructive, ele se deosebesc prin fa ptul ca regimullor de functionare
58

difera de la un caz la altul. Altfel, de exemplu, in timp ce transformatoarele folosite la masurare functioneaza in regim normal de exploatare, adica la valori ale marimilor variind in jurul celor nominale, transformatoarele utilizate in protectia prin relee trebuie sa corespunda regimurilor de avarie adica, de exemplu, transformatoarele de curent trebuie sa functioneze cu precizie buna si la valori ale curentului de scurtcircuit care ating 20-30 de ori valorile nomina le .

B. TRANSFORMATOARE

DE CURENT

1. Constructle,

functlonare, caracterlstlcl

• Constructia. Transformatorul de curent cuprinde un miez magnetic M (fig. 5.1, a), 0 tnfasurare primara B caracterizata printr-un nurnar de spire N relativ mie ~i 0 infasurare secundara b, cu un numar de spire n relativ
mare. Infasurarea prirnara se leaga in serie pe circuitul principal ~i este strabatuta de curentul I (fig. 5.1, b), iar infasurarea secundara debiteaza curentul i pe aparatele de masurat AI, A2 ... sau releele RI, R2 ... (sarcina secundara) lega te in serie. Miezul magnetic si cele doua infasurari sint Inchise intr-o carcasa izolata, prevazuta eu izolatoarele de racordare. Constructia cu izolatoarele in sensuri opuse (fig. 5.2, a) permite folosirea transforma toarelor ca elemente de trecere a circuitului dintr-o incapere in alta, motiv pentru care ele se ~i numesc transformatoare de trecere, Solutia se adopts in specialla medie tensiune (10, 20 si 35 kV) si in special la statiile interioare. Un alt tip constructiv este tipul suport (fig. 5.2, b), cind se prevede un singur izolator si pentru intrare si pentru iesire. Solutia se aplica la tensiuni inalte, de obicei la statiile exterioare (110, 220, 400 kV etc.), unde izolatoarele sint mai seumpe. Pentru izolarea infasurarilor se poa te folosi: portelan, rasina, ulei mineral sau bachelita,
, [i

f
-_.

-,
n ¢ _ _)

Ii

,
I

,---_ a

Fig. 5. 1. Transformator de curent: a - structura construetiva ; i-schema simbolica.

59

ClJvti Irallsrormulor LZ

1+1
(J

de Iortd ,

c
Fig. 5.2. Tipuri de transiormatoare de curent:

II -

de trecere; b - suport; c - indus In izolatorul transformatorului de forti.

In functie de caracteristicile lor constructive, transformatoarele de eurent de fabricatie romaneasca se noteaza de obicei cu patru simboluri literale avtnd semnificatiile de mai jos, urmate de un numar ce indica tensiunea nominala: C - transformator de curent; 5 - tip suport; I - pentru montaj interior; T - tip de trecere : E - pentru montaj exterior; H - pentru componenta homopolara ; P - cu izolatie de portelan : Sr - eu saturatie rapida : R - eu izolatie de ra~ina ;TF - pentru montaj in izolatoarele U - cu izolatie de ulei; transformatoarelor de forta. B - cu izolatie de bachelita ; Observatie, In acest ultim caz (TF) transformatoarele nu au 0 izolatie proprie, ci sint constituite din torurile de fier F (fig. 5.2, c) eu in.fa~urarile seeundare b introduse in izolatorul (borna) transformatorului de forta, tija de trecere a curentului 1constituind Infasurarea primara a transformatorului de curent. Exemplu de notare: CEPS-ll0 = transformator de eurent (C) pentru montaj exterior (E) cu izolatie de portelan (P), de tip suport (5) cu tensiunea nominala de 110 kV (110). • Functlonarea. Relatia dintre eurentul masurat I si curentul secundar i se exprima la transformatoarele de curent astfel: ' 1=10

in care s-a nota t : 10 este curentul de mers in gol; nxc - ra portul de transformare ffxc = ~ .
N

+ _!!_ i = 10 + nxci N

(5.1)

60

Daca se neglijeaza curentul 10, relatia (5.1) devine: I

= n'I'Ci,
I

(5.2)

deci raportul de transformare se poate scrie:

n!l'c=i=/i'

(5.3)

Deoarece curentul primareste mult mai mare (sute sau mii de amperi) fata de eel secundar (i = 5 A sau i = 1 A), rezulta ca numarul de spire al tnfasurari! secundare este mult mai mare decit eel al Infasurarii primare, Uneori infasurarea primara trece 0 singura data prin interiorul miezului magnetic (fig. 5.2, c), ceea ce inseamna de fapt ca infasurarea respectiva are numai 0 jumatate de spira, Ca la orice transformator ~i la eel de curent se deosebesc doua regimuri limit a de functionare ; cu infasurarea secundara legata in scurtcircuit ~i cu infa~urarea secundara in gal. Datorita impedantei mari a infasurarii secundare functionarea In scurtcircuit reprezinta un regim normal, curentul de magnetizare 10 fiind practic neglijabil, iar eel secundar i avind 0 valoare bine definita determinata din relatiile (5.2) ~i (5.3): ~ =--=-·1.
11TC
11,

(5.4)

Dimpotriva, la functionarea in gol (cu lnfasurarea secundara deschisa) curentul secundar este nul (i = 0) si conform relatiei (5.1) rezulta 1= 10, Asadar, curentul primar devine in intregime curent de magnetizare, ceea ce are ca efect aparitia in miezul magnetic a unui flux magnetic exagerat de mare. Consecintele unui flux magnetic foarte mare sint urmatoarele: - incalzirea inadmisibila a miezului magnetic datorita sporirii considerabile a pierderilor prin curenti turbionari (Foucault) si prin fenomenul de histerezis (se produce "arderea fierului"}; - inducerea in lnfa~urarea secundara a unei tensiuni electromotoare mari (de ordinul miilor de volti) care este periculoasa atit pentru aparate, dar mai ales pentru personalul de exploatare (v. paragraful E). Rezulta deci di infasurarile secundare ale transformatoarelor de curent nu trebuie lasate in gol nici chiar pentru un timp scurt, atunci ctnd se conec.. teaza sau se deconecteaza aparatele in circuitul secundar, Atentie! Deoarece prezinta pericol pentrusecuritatea personalului de exploatare, operatiile in secundarul transformatoarelor de curent TC (reprezentate simbolic ca in figura 5.3) se efectueaza astfel: In raport cu situatia. normal a de functionare (fig. 5.3, a) daca.. se doreste, de exemplu inlocuirea aparatului (releului) Rl se scurtcircuiteaza transfermatorul de curent prin puntea (scurtcircuitor) P (fig. 5.3, b) se deconecteaza aparatul Rl si se conecteaza .aparatul R2 (fig. 5.3.,c) ·~iapoi se scoate puntea P (fig. 5.3, d). '. . In figura 5.4, a, b, c, d, e sint indicate cinci moduri de simbolizare pentru transformatoarele de curent. Se precizeaza ca simbolul din figura 5.4, a este eel standardizat.

TC
£2 a b

d
c - inlocuirea aparatelor ;

Fig. 5.3. Inlocuirea aparatelor in circui tele transforrnatoarelor de curent:

a - funcjionare normala ; II - scurteircuitarea
d-

transformatorului; scoaterea scurtcircuitarii,

Fig. 5.4. Diverse moduri de simbolizare ale transforrnatorului de curent.

C. CARACTERISTICI

In afara caracteristicilor constructive prezentate, transformatoarele de curent mai stnt definite ~i pe baza urmatoarelor caracteristici principale ; Tensiunea nominala, In tara noastra se construiesc in productie de serie transformatoare de curent pentru urmatoarele tensiuni nominale : 10, 20, 35, 110, 220 ~i 400 kV. • Curentul nominal primar. Se construiesc transformatoare pentru 0 mare varietate de valori nominale ca, de exemplu: 50, 100, 200, 300, 400, 500, 600, 800, 1 000, 1 250, 1 500 ... 6000 A. • Curentul secundar nominal. Dupa cum s-a aratat acest parametru are valoarea standardizata de 5 A pentru tensiunile de pina la 110 kV inclusiv ~i de 1 A pentru tensiunile mai tnalte: 220, 400 kV etc. • Numarul inf~uririlor secundare. Un transformator de curent are de obicei doua, trei sau patru infasurari (bobine) secundare, bobinate pe tot atttea miezuri magnetice individuale realizate ca in figura 5.5, a ~i simbolizate ca in figura 5.5, b. • Raportul de transformare. Este definit ca raportul nTC al curentilor nominali primar 1" respectiv secundar i",: (5.4)

62

II CESIJ-220

}M~
} maxJI11O/a ""'''F'.

300/S/S/SA

l2

~[

}~/j'
£2

diferen!ia1o

a
Fig. 5.5, Transformator de curent
II -

b
cu infA!?urari secundare multiple:
b - simbol, realizare constructivli.;

Observatie. Odata cu indicarea raportului de transformare se evidentiaza si numarul infa~urarilor secundare. De exemplu: transformator CESU220-'1 X 300/5 A sau CESU -220-300/5/5/5/5 A. ~ • Eroarea de curent. Se noteaza cu €r si reprezinta eroarea de transformare a valorilor efective (module) ale curentilor primar ~i secundar, fiind definit pe baza relatiei (5.1) prin urmatoarea expresie:
€r

nxc

i I

- I.

100(0/0)'

(5.5)

Eroarea de curent se defineste in raport cu impedanta secundara Z,(o.) sau sarcina secundara S (VA) tntre cele doua marimi existlnd relatia :
S

= Z,' ~~(VA).

(5.6)

De exemplu, un transformator de curent de 5 A avtnd impedanta secundara de 1,20 va ayea 0 sarcina secundara: S
=

1,2

X 52

30 VA.

Eroarea de curent admisa In conditii nominale de functionare, adica la sarcina nominala, pina la limita superioara a domeniului de masurare poarta numele de clasa de precizie. Valorile standardizate ale clasei de precizie sint : 0, 1; 0,2; 0,5; 1; 3; 5 si 10. Observatie. Daca sarcina secundara depaseste valoarea nominala erorile de masurare cresc, transforma torul respectiv corespunztnd unei clase de precizie mai slabe. De exemplu, acelasi transformator de curent poate avea clasele de precizie: 0,5 pentru Z, = 0,60 (S = 15 VA) sau 1 pentru Z6 = 10 (S = 25 VA) sau 3 pentru Z, = 20. (S = 50 VA) etc . • Eroarea de unghi. Transformatoarele de curent nu stnt transformatoare ideale, relatia (5.2) fiind aproximativa, In realitate datorita curentului de magnetizare 10 (v. relatia 5.1) care are faza diferita de ceilalti curenti, curentul secundar i' ra porta t la primar: . (5.7) ~ = nTC~
"

63

'r
eroare ~e ilnglli

I., 4

I=lo+(-n '1J! rc

fo
.___

-r-_~:)--_t~

....

i __

--'"_n~C·i .. T

::-nrc

Cj=
Fig. 5.6. Eroarea de unghi de curent.

J-;r"i
£1

xfOO(%)

la transformatorul

va fi diferit in raport eu I nu numai ca modul (marime) (v. relatia 5.5) ci si ca faza, Considerind eurentul if eu semn sehimbat adica rotit cu 180° el nu va fi in faza cu curentul1 (fig. 5.6) ci va avea un mic unghi ~l numit eroare de unghi. Erorile nominale de unghi sint de obicei cuprinse
Intre 0,2' si 1°.

• Eroarea compusa este 0 marime caracteristica, specifica transformatoarelor de eurent destinate alimentarii releelor si se defineste in regim permanent ca valoarea eficace * a diferentei dintre valorile instantanee ale curentului secundar i; (raportat la primar) ~i ale eurentului primar Ii' Eroarea compusa E:c este exprima ta in general in procente din valoarea eficace a eurentului primar I, deci In definitiv, rezulta din formula:
(5.8) Cu ajutorul notiunii de eroare compusa se defineste indicele de clasa (sau clasa de precizie) a transformatoarelor de curent pentru protectie urmat de litera P (P = protectie). Clasele normale de precizie ale transformatoarelor de curent pentru protectie sint 5 P sau 10 P, aeestea corespunzind deci erorii compuse de 5~0 respectiv 10%' • Caracteristica de supracurent. in domeniul supracurentilor adica al curentilor ce depasesc valorile nominale, caracteristicile de functionare ale unui transformator de curent sint eel mai bine ilustrate prin curba care reprezinta variatia curentului secundar i in functie de raportul dintre curentul primar real 1 ~i curentul primar nominal In (fig. 5.7). Astfel, de exemplu, raportul i 111n = 1,2, ... 5 ... 10 (numit uneori si curent primar, exprimat in unitati relative) arata de fapt valoarea multiplului curentului nominal. Aceasta curba avind aceeasi forma ca ~i caracteristica demagnetizare [B = f(H)J se numeste caracteristica de supracurent si este valabila pentru 0 anumita sarcina secundara, 'max. Un transformator de curent ideal ar trebui I .i sa aiba caracteristica 1, adica 0 dreapta -n trectnd prin originea axelor (fig. 5.7), dar in realitate caracteristica de supracurent are forma 2 la care, practic, peste 0 anumita 2 o :3 valoare a ra portului 11In curentul secundar real i se abate de la valoarea teoretica 1lnTe, Fig. 5.7. Caracteristica de supracurent. curba prezentind un fenomen de saturatie .
... Se rearninteste ca. valoarea eficace Ie a unui curent alternativ de valoare instantanee i si perioada Teste data. de expresia:
I, ~

V ~ fa

i'·dJ·

64

Aceasta abatere nu reprezinta altceva decit eroarea de curent £1 definita mai inainte ~i care creste brusc in zona de saturatie a miezului transformatorului . care

• Coeficientul de saturatie.
transformatorul

coe[icient de saturaiie

a raportului 1/1", pentru respect a limitele privind eroarea compusa se numeste sau factor limitii de precizie si se noteaza cu n:

Valoarea maxima

Exemplu, Care este valoarea minima a curentului secundar al unui transformator de curent de 4.00/5 A avind coeficientul de saturatie n = 8 ~i 0 eroare com pusa e, = 5% ?

Raspuns:
Curentul va fi: nominal primar fiind In = 4.00 A, curentul
n : 111 = 8 X 400

primar

de saturatie

Imdx Valoarea
curentului

=
•

=
fi:

3 200 A.

secundar
10=--=-llTC

ideal
3200
400/5

va

Ima.>:

= 4.0 A.

Valoarea

curentului

real i va fi:

i = (1 -

£c) £0 =

(1 - _5_) 40 = 38 A.
100

Valorile norrnate ale coeficientilor de saturatie sint : 5, 10, 15, 20 ~i 30. Transformatoarelc de curent pentru masurare se construiesc de obicei pentru n < 5 si clasa de precizie 0,5 sau 3, in timp ce transformatoarele de curent destinate protectiei se realizeaza pentru n = 10 ... 30, iar clasa de precizie este, dupa cum s-a aratat, 5 P sau 10 P. Unele transformatoare de eurent destinate protectiilor diferentiale sau numai unele lnfa~urari din cadrul unor asemenea transformatoare posed a indicativul special D, ceea ce indica, de' exemplu, ca e, < 10 si n > 20 ... 30, la sarcina norninala a transformatorului. In figura 5.8 se prezinta curba erorilor de 100/0 pentru un transformator din clasa D (de n 0 I ij';;;':: !///~ fapt curba de variatie a coeficientului de satu'/0 Cc ~/O% ratie n in functie de impedanta secundara Zs), ///; /;j cur ba ce se indica prin ca taloagele de fa brica, 10 Tinind searna de caracteristicile prezenta te indicativul complet al unui transforrnator de curent poate fi de exemplu: CESU-IlOFe < 10% - 600/5/5 A-0,5/D/3-15/60/30 VA. 5 1. Marcarea borne lor transformatoarelor curent de 0.2 0.4 0.6 0.8
f

(n.)

Pentru legarea corecta a transforma toarelor de curent in circuitul primar precum si pentru legarea la bornele circuitelor secundare a apa5Automatizari - c. 1226

Fig. 5.8. Caracteristica erorilor de 10% la un transformator dinclasa

lOP.

65

~"'---l2
L;

(S2)

(,?)

a
eu

be: fJ
infasurarilor
0

b
transforrnatoarelor
secundara ; b - eu mai multe infi!.~uriirisecundare; de asoeiere a bornelor polarisate,

c
de curent:
o - regula

Fig. 5.9. Marcar ea

(J -

inf4,urare

ratelor de masurare ~i a releelor la care are importanta sensu I de circulatie al puterii (contoare, relee directionale etc.), bornele infasurarilor transformatoarelor de curent sint marcate pe baza unei anumite conventii, La transformatoarele de curent de fabricatie romaneasca, bornele tnfasurarii primare se noteaza cu Ll sau PI (mceputul infasurarii) si cu L2 sau P2 (sfirsitul infasurarii), iar bornele Infasurarii secundare, cu II sau 51 (mceputul lufasurarii) si cu l2 sau 52 (sfirsitul infasurarii}. tnceputul Infasurarilor se mai numeste uneori ~i borna polarizata si se noteaza cu 0 steluta (*) (fig. 5.9, a). In cazul in care transformatorul are mai multe infasurari secundare, Inaintea literelor respective sint scrise cifrele 1 ... 4 in functie de numarul infasurarilor (fig. 5.9, b). Curentul primar I circula de la borna L1 spre L2 (intra prin borna polarizata), in timp ce curentul secundar i circula prin tnfasurarea secundara de la l2 spre l1 (iese prin borna polarizata) sau altfel spus, circula prin sarcina exterioara Z, (releu etc.) de la II spre l2' Pentru determinarea sensului de circulatie a curentilor se poate recurge la urmatoarea regula simpla (fig. 5.9, c): aparatul sau releul se leaga la bornele fnfa~urarii secundare, astfel inctt sensul de circulatie a curentului prin bobina aparatului sa fie acelasi ca si cum acesta ar fi legat direct in circuitul pnmar. La transforma toarele de curent la care nu se cunosc bornele polariza te, acestea pot fi determinate cu ajutorul unui montaj ca eel din figura 5.10, folosind 0 sursa de tensiune continua E, un intreruptor T si un miliamperrnetru (galvanometru) de curent continuu A. Aplicind brusc curentul continuu, prin inchiderea tntreruptorului T, astfel ca curentul I sa. intre prin borna L1, borna corespunzatoare secundara II va fi E aceea pentru care acul galvanometrului va devia spre drea pta daca borna de plus (+) a aparatului va fi legata la borna secunFig. 5.10. Schema pentru determinarea polaritatii dara respect iva. inf~urarilor secundare.

66

Daca miliampermetrul deviaza spre dreapta la deschiderea intreruptorului T, atunci borna polarizata este aceea legata la minusul (-) aparatului de masurare.
Observatie. 3. Schemele de conectare ale transfortnatoarelor de curent

Pentru conectarea releelor si a altor aparate de masurare infa~urarile secundare ale transformatoarelor de curent se pot conecta in diverse scheme (fig. 5.11), dintre care se descriu pe scurt cele mai uzuale. In figura 5.11 sint indicate si punctele in care trebuie efectuata legatura de protectie la pamint a infa~urarilor secundare (v. par. E).
Observatie. Pe circuitele secundare ale transformatoarelor de curent nu se monteaza siguran!e. • Schema de conectare in stea completa a transformatoarelor de curent ~i a releelor (fig. 5.11, a) foloseste trei transformatoare de curent 1TC, 2TC si 3TC. Prin bobinele releelor R,.4' RB si Rc circula curenti secundari de faza:
~R ---,

IR
nTC

iar prin conductorul de nul circula suma fazoriala (vectoriala) a celor trei curenti de faza care, dupa cum se stie, reprezinta triplul curentului homopolar i1/,:
(5.9)

In aceasta schema releele legate pe faze sint sensibile la toate felurile de defecte (scurtcircuite), iar releul Ro montat pe conductorul de nul sesizeaza numai scurtcircuitele monofaza te; din aceasta cauza schema respectiva este folosita in retelele eu punctul neutru legat direct la pamint (110, 220, 400, 750 kV). • Schema de conectare in triunghi a transformatoarelor de curent ~i in stea a releelor (fig. 5.11, b) foloseste tot trei transformatoare de curent. Releele RA, RB si Re sint parcurse de curentii 1,.4, iB si ie care depind de curentii de faza iR, is si iT conform relatiilor (fig. 5.12):

liAI

liR - isl

V3i; 1iBI =1 !s-

iTI = V3i; liel

I iT - iRI

V3i.

Observatie. Din fig. 5.12 se constata ca curentii prin relee sint nu numai cu V30ri mai mari dedt curentii prin transformatoare, ci ~i defazati eu 30° inainte fata de acestia. Curentul de secventa homopolara ih se inchide prin infasurarile legate in triunghi, astfel ca la scurtcircuitele monofazate, prin relee nu circula dectt componenta directa si inversa a curentului de scurtcircuit. Aceasta schema se foloseste la protectia diferentiala sau la protectiile maximale de curent atunci cind se doreste marirea sensibilitatii protectiei la defecte dupa transformatoare de putere cu conexiunea stea-triunghi. • Schema de conectare a transformatoarelor de curent in filtrul de curent de secventa homopolara - filtrul Holmgreen (fig. S.l1, e), se realizeaza eu
67

r
ITe

if? +!.r ::::-£$

-iT

Inrc

liR = [,=£2=i I
nrc

II
2nrc

I~ nTC

ti2
g

h'

Fig. 5.11. Scheme de conectare ale transformatoarelor de curent:

.. - in stea completa: b - in triunghi; c - in filtru Hoimgreen; d - in stea Incompteta a transfermatoarelor de curent ~i a releelor ; e - in stea incompleta a transformatoarelor de curent ~i in stea completa a releelor; I> in montaj diferenjial ; C - cu doua transtormatoare in serie; h - cu doull transformatoare in paralel,

68

infasurarile secundare ale transforrnatoarelor de curent de pe cele trei faze Ieg.ate in paralel si cu releul de curent Ro inseria t pe conductorul care uneste bornele lor. In regim de functionare normala ~i in cazul scurtcircuitelor polifaza te suma curentilor pe cele trei faze este teoretic * nula. tn (azul punerilor la pamint sau al scurtcircuitelor monofazate, apare un curent de secventa homopolara (v. relatia 5.9) care strabate releul Ro.

11

=f/ris
'

'c =J,:, -lR

'8'" 1:s -!r

Observatie. Aceasta schema este de fapt identica cu cea din figura 5,11, a din care s-au eliFig. 5.12. Diagrarna fazoriala minat (suntat) releele de faza R_4' RB ~i Re. a curentilor din transforrna• Schema de conectare in stea incom pI eta toarele de curent la ccnectarea in triunghi. a transformatoarelor de curent ~i a releelor (fig. 5.11, d) se realizeaza cu doua transformatoare si cu relee pe doua faze (de obicei fazele R si T). Prin conductorul de intoarcere circula curentul (fig. 5.12):
. !:..os= --1
nTC

(1 _R

T _T

I)

Is = --

n-rc

=.!s.

(5.10)

Aceasta schema se aplica la retele cu neutrul izolat sau Iegat la pamint prin bobina de stingere (10, 20, 35 kV). • Schema de conectare in stea incompleta alimentind trei relee legate in stea completa (fig. 5.11, e) este similar a celei precedente, cu observatia ca pe conductorul de intoarcere pe care circuli curentul is se monteaza eel de al treilea releu, RB• • Schema de conectare a doua transformatoare in montaj "diferential transversal" numita uneori si schema de legare "in opt" alimentind un singur releu (fig. 5.11, f). Schema ** se foloseste de obicei la protectia motoarelor impotriva scurtcircuitelor polifazate. Curentul prin releul R este (v. fig. 5.12 c): (.5.11) Dupa cum rezulta din figura 5.12, in regim normal de functionare pre cum si la scurtcircuit trifaza t diferenta fazoriala iR - iT este de V 3 ori mai mare decit curen tul pe faza [I i» - iT I = V.f i.] In cazul scurtcircuitului bifazat curentul ce strabate schema va fi: - la scurtcircuit R-S sau S-T: . . .

~=

~R

~T

- la scurtcircuit

R- T :

• In rcalitate circula un curent de dezechilibru datorat neidentitatii eelor trei transfermatoare . .... Cireuitul format din cele doua infasurari seeundare impreuna cu legaturile lor este aSemanator cifrei 8. 69

• Schema en dona transformatoare de curent identice legate in serie (fig. 5.11, g) asigura 0 dublare a sarcinii secundare (2Zs) raportul de transformare raminind acelasi (nTC) cu al fiecarui transformator . • Schema/en dona transformatoare de curent identice legate in paralel (fig. 5.11, h) asigura 0 reducere la jumatate a raportului de transformare (nTC/2), in schimb prezinta dezavantajul reducerii la jumatate si a sarcinii secundare (Z8/2). 4. lncarcarea transformatoarelor de curent

Dupa cum s-a aratat, pentru asigurarea unei anumite clase de preclzle la un anumit coeficient de saturatie n este necesar sa nu se depaseasca 0 anumita valoare nominala a impedantei de sarcina Zsn (de exemplu pentru un anumit transformator de curent la ec = 5 si n = 20, se admite Zsn = 1, 2 fl, respectiv 0 putere de 30 VA). In cazul folosirii unui singur transformator de curent TC (fig. 5.13, a) notind cu Z... impedan ta releelor ~i cu Z L impedan ta unui conductor de legatura, impedanta de sarcina rezulta: (5.12) Pentru alte scheme de legare a transformatoarelor de curent si a releelor, impedanta secundara efectiva a transformatoarelor nu mai rezulta asa de simplu, ci se stabileste pentru fiecare schema In parte. Astfel, de exemplu, pentru schema din figura 5.13, b sarcina secundara la bornele unui transforma tor este : - la scurtcircuit polifaza t: Z s = Z L Z ...; -la scurtcircuit monofazat: Zs = 2ZL Z ... Zo etc. Instructiunile de proiectare prevad schemele de calcul al impedantelor de sarcina a transformatoarelor de curent pentru diverse montaje si diverse tipuri de defect.

Observatie, Intre coeficientul de saturatie normal n garantat la sarcina nominala Z8n ~i coeficientul de saturatie n' la alta sarcina secundara Z; pentru a se asigura aceeasi clasa de precizie, exista relatia: n'· Z;

= n . Zsn.

(5.13)

sc. eire polifazaf =>Zs = ZL +z~ sc. eire. moaotaro) =!;>ls = 2 ZL +?1-fZo

a
a - cu un singur transfonnator;

b
de curent:
b - cu trei transformatoare.

Fig. ~.13. Schema de mcarcare a transformatoarelor

70

Aceasta relatie permite sporirea eoeficientului de saturatie prin reducerea corespunzatoare a sarcinii secundare. De exemplu, daca se dispune de un transformator de eurent avind n = 10 in clasa de preeizie 1 pentru Zsn = 1,2 n, el poate fi folosit intr-o instalatie in care curentul de seurtcireuit este de 12 ori mai mare ca eel nominal (n' = 12), cu conditia reducerii sarcinii secundare la valoarea Z; (relatia 5.13):

Z: =

1~·Z8n _
tt'

10

x
12

1,2

= In

C. TRANSFORMATOARE DE TENSIUNE INDUCTIVE 1. Constructle, functlonare, caracterlstici

• Constructie, Transformatorul de tensiune inductiv cuprinde un miez magnetic M (fig. 5.14) 0 infasurare primara B avind un numar de spire N relativ mare si 0 tnfasurare (sau mai multe) secundara cu un numar de spire n relativ mic. Infasurarea primara se leaga in paralel cu cireuitul primar fiind racordata la tensiunea U, iar infasurarea secundara alimenteaza eu tensiunea uaparatele de masurare Vv V2 ... sau releele R1, R2 ••• (sarcina secundara) legate in derivatie, Miezul magnetic si cele doua infasurari sint introduse intr-o carcass, avind izolatia de ulei sau ra~ina ~i prevazuta cu izolatoare de racordare. Constructiv, transformatoarele de tensiune inductive pot fi: monopolare, bipolare sau tripolare prevazute deei eu 1, 2 sau respectiv 3 izolatoare si pentru diverse tensiuni nominale (10, 20, 35, 110, 220, 400 kV). tn functie de earaeteristicile lor constructive transformatoarele de tensiune inductive de fabricatie romaneasca se noteaza de obicei eu patru simboluri literale, avind semnificatiile de mai jos, urmate de un numar ee indica tensiunea nominala: T - transformator de tensiune (induetiv) * ; U - eu izola tie de ulei; I - pentru montaj interior; M - monopolar : E - pentru montaj exterior; B - bipolar; R - eu izolatie de rasina ; T - tripolar.

,--

--- - ---..,

Fig. 5.14. Transformator de tensiune inductiv. • Acest sirnbol T apare la inceputul notatiei spre deosebire de simbolul T = tripolar

71

Exemplu de notare: TJRM-20 - transformator de tensiune (T), pentru montaj interior (I) cu izolatie de ra~ina (R), mono polar (M) cu tensiunea nominala de 20 kV (20). • Functionare. Prin opozitie cu transformatoarele de curent Care functioneaza practic in regim de scurtcircuit, transformatoarele de tensiune functicneaza, practic, in regim de mers in gol deoarece impedantele de sarcina din secundar au valori foarte mari. Acest lucru este posibil de realizat prin faptul ca, construct iv, un transformator de tensiune Iunctioneaza cu miezul nesaturat ~i cu 0 inductie foarte redusa adica, avind de exemplu sarcina secundara de 150 VA, poseda un miez magnetic corespunzator unui transformator de putere de 2000-3000 VA. Considerind transformatorul de tensiune ideal, functionind in gol cu un curent de magnetizare 10 neglijabil, se defineste raportul de transformare "TT ca raportul tensiunilor nominale primare U n si respectiv secundara Un:
nTT=-~-'

tr;

(5.14)

Intructt tensiunea secundara este, practic, intotdeauna 100V ( U; = 100 V), raportul de transformare are de obicei valori ridicate (nTT = 60 ... 4000) . • Caracteristici. In afara caracteristicilor constructive, transformatoarele de tensiune mai sint definite si pe baza urmatoarelor caracteristici principale: Tensiunea nominala primara.: In tara noastra se construiesc in productia de serie transformatoare de tensiune pentru urmatoarele valori nominale: 6, 10, 15, 20, 35, 110, 220 si 400 kV. Observatie. Deoarece tensiunile nominale indicate mai sus sint cele intre faze, rezulta ca ele sint valabile pentru transformatoarele bipolare (care se leaga intre faze), in schimb pentru transformatoarele monopolare sau tripolare (care se leaga lntre faza si pamint) tensiunile sint cele pe faza. De exemplu: 6/../3; 1O//3kV - 400//3kV,respectiv3x6/f3kV ... 3x 15/~3kV. Tensiunea nominala secundara. Dupa cum s-a aratat , acest parametru are valoarea standardizata de 100 V intre faze, respectiv 100/V3V pe faza, Num:lrul inf~ur:lri1or secundare. Un transformator de tensiune are de obicei doua infasurari (bobine) secundare: - prima infasurare secundara (tnfasurarea principala) pentru obtinerea tensiunilor de masurare pe Iaza si intre faze; tensiunea acestei infasurari este de 100 V la transformatoarele bipolare si de 100/../3V la cele monopolare si tripolare ; - a doua infasurare secundara (Infasurarea auxiliara) necesara realizarii "triunghiului deschis" care asigura filtrarea componentei homopolare de tensiune (3 Uo); tensiunea acestei infasurar! este de 100/3 V la transformatoarele de tensiune aferente retelelor cu nulul izolat sau compensat (6, 10, 15, 20 si 35 kV) ~i de 100 V la transformatoarele din retelele cu nulul legat direct la pamint (110, 220, 400 si 750 kV). Raportul de transformare. Este definit ca raportul nTT al tensiunilor nominale prirnara U'; respectiv secundara Un: nTT=-· 72
Un
Un

Observatie. Odata cu indicarea raportului de transformare se evidentiaza si tipul transforrnatorului respectiv. De exemplu: transformatorul TIRB-2020/0,1 kV arata ca este yorba de un transformator bipolar nu numai din indicativul B, ci si din faptul ca raportul de transformare este indicat de tensiunile intre faze, sau TEMU trei transformatoare 110 monofazate 3 X ll~ / ~~ /0,1 kV indica, similar, ca sint ~I 3 v3 constituind un transformator trifazat.

Eroarea de tensiune. Se noteaza cu €u ~i reprezinta eroarea de transformare a valorilor efective (module) ale tensiunilor primare U si secundare u, fiind definita pe baza relatiei urrnatoare: (5.15) Ca si in cazul transformatoarelor de curent, eroarea de tensiune admisa In conditii nominale de functionare, adica la sarcina norninala si in domeniul de 5-1200/0 U; se numeste clasa de precizie. Transformatoarele de tensiune se construiesc pentru urmatoarele clase de precizie: 0,1; 0,2; 0,5; 1 ~i 3. Clasele de precizie 0,1, 0,2 si 0,5 sint destinate in special aparatelor de masurare iar clasele 1 si 3 se folosesc pentru releele de protectie, La tnfasurarile alocate pentru protectie, clasa de precizie se indica prin eroarea maxima admisibila exprimata in procente, urma ta de litera P (protectie}; de exemplu: 3P. In prospectele transformatoarelor de tensiune si pe eticheta de fabricatie este indicata pentru fiecare clasa de precizie si puterea maxima admisibila de sarcina, pentru care este garantat transformatorul. De exemplu, la transforrnatoarele TEMU 20 sau 35 clasei 0,5 Ii corespunde puterea de 90 VA, clasei 1 puterea de 180 VA, iar clasei 3 puterea de 300 VA. Din relatia de caleul a impedantei secundare: Z,

1;

(11)

(5.16)

tensiunea secundara u Hind exprimata in volti iar puterea 5 in volt ampei i (VA), rezulta ca pentru 0 putere maxima admisibila rezulta 0 impedanta secundara minima admisibila, De exemplu pentru un transformator de tensiune avind 1£ = 100 V si 5 = 90 VA, rezulta ca impedanta secundara echivalenta a tuturor aparatelor de masurare ~i a releelor montate in paralel nu poate scadea sub valoarea:

= -- = 1 90

lOO~

100 11

1,1 k!l

Eroarea de unghi reprezinta unghiul de defazaj intre fazorul tensiune primara U si fazorul 'tensiune secundara 1t rotit cu 1800 si se noteaza cu 0(,. . La transformatoarele de tensiune erorile de unghi uzuale au valorile 0u = = 10 ... 40'. 2. Marcarea borne lor transformatoarelor
de tensiune InductIve

in scopul legarii corecte a transformatoarelor de tensiune la circuitul primar precum ~i pentru legarea corecta la bornele secundare ale aparatelor de masurare inclusiv ale releelor, se adopt a marcarea bornelor tnfasurarilor primare si secundare pe baza unei anumite conventii. La transformatoarele
73

Fig. 5.15. Marcarea bornelor la transformatoarele de tensiune inductive.

de tensiune de fabricatie romaneasca bornele infasurarii primare se noteaza cu litera A - incepu tul tnfasurarii (borna polarizata) si eu litera X - sfirsitul Infasurarii, iar bornele infasurarilor secun_Qare corespunzatoare eu litera a, respectiv cu x. In cazul a doua lnfasurari seeundare acestea se noteaza: infasurarea principals eu a1 ~i Xh iar cea auxiliara eu a2 si X2 (fig. 5.15). ,? La transformatoarele de tensiune la care nu se eunose bornele polarizate, aeestea pot fi determinate eu acelasi montaj ea eel din figura 5.10, eu observa tia ca in locul miliampermetrului de eurent eontinuu se poate folosi un voltmetru.

I.

\
R-;r-~_s -1I==:aiiii2iiiiilijT

3. Scheme Ie de conectare ale transformatoarelor de tensiune

In practica transformatoarele de tensiune pot fi folosite in diferite scheme de conectare (fig. 5.16), in functie de riecesitatile energetiee.
R~~~sm~~EE~

--=~_2IIIj_

o·

ana:
r s
"TT

s .. ~~ .. ~~~~Teq~=a~~=-~~
A b

R~~"==~"~=A

S£3~"~""Em"
A
A

TES~""=-"~"
c

= 5 .... /0,110'

nTr = 2x 6 ... .;0,1 kV

R ..

.a....

.S-=~~ ..~~

__

R 1!!ii!!!!!!!III;JI~-

S_ ... __
lliiilw. __

o
e
A
a

n" =3 x '{3
nrr. -

5"1 WI a~/J1!_kV
3

-3 II ~IIO"j.fJ-Ia1kv V3 I '.

a
II -

fIt Fig. 5.16. Schemele de conectare ale transformatoarelor de tensiune:

eu un transformator bipolar; b - cu doui transformatoare bipolare (montajul In V); ~ - eu trei transformatoare monopolare; II. - cu un transformator de tensiune trifazat ~i miez magnetic cu trei coloane; e - cu un transformator moaopolar,

74

tn figura 5.16 sint indica te si locul de plasare a sigurantelor fuzibile F precum si modul cum trebuie executata legatura de protectie la pamlnt a tnfasurarilor secundare.

II /

I • Schema cu un singur transf ormaI tor de tensiune bipolar (fig. 5.12, a) se / / aplica numai la retelele cu punctul neutru / izolat (6-35 kV) cind pentru masurare, / / /' protectie sau automatizare este necesara / .> o singura tensiune intre faze. Solutia respectiva se adopta de obicei pe linii sau Ur eabluri dnd este necesara verificarea prezentei tensiunii pe linia respectiva, tntre- Fig. 5.17. Diagrarna fazoriala a nilor la rnontajul in v. ruptorul propriu fiind deschis.
"..,

tensiu-

• Schema eu dona transformatoare de tensiune bipolare (fig. 5.16, b) cunoscuta si sub numele de conexiune (montaj) in "V" se aplica de asemenea numai la retelele cu neutrul izolat cind sint necesare toate cele trei tensiuni intre faze. Aceasta solutie se adopta de obicei pentru generatoarele de puteri relativ mici (2-12 MVA) care debiteaza direct pe barele colectoare. Observatie. Denumirea de conexiune in V rezulta din pozitia relativa a fazorilor tensiunilor primare si secundare de pe cele doua transforma toare (fig. 5.17), care constituie litera V. • Schema cu trei transformatoare de tensiune monopolare (fig. 5.16, c) se aplica 1a orice categorie de retea din punctul de vedere al tratarii neutrului, eu mentiunea ca rapoartele de transformare vor fi, de exemplu:
npp

=3X
=
3

~I~}1/ : 1

kV (retea cu neutrul izolat] la pamint),

sau:
npp

X~

I ~/

0,1 kV (retea cu neutrullegat

Justificarea tensiunii adoptate pentru infasurarea auxiliara (triunghiul deschis) rezulta din figura ·5.18. Astfel, de exemplu, ·in cazul unei puneri la pamint a fazei S intr-o retea cu neutrul izolat (fig. 5.18, a) faza respectiva capata potentialul pamintului, iar tensiunile de pe fazele R ~i T cresc la valoarea tensiunii compuse (intre faze).
\

\ \

.,,
\ \

\.

\
\ \
\

I I
1,;"'/

.>

Ur

13!!O

=fjl?

+Vs -t!!r .. fOOV]

Fig. 5.18. Diagrama fazoriala a tensiunilor la punerea monofazata la parnint:

a - in retea eu neutrul jzolat; b - in rejea cu neutrul legat la p~mInt.

75

Ca urmare, tensiunea 3Uo obtinuta la bornele triunghiului deschis va avea valoarea maxima: 3UO = URS UST = 3Ut,

adica asa cum se observa din figura 5.18, a, ea va avea valoarea tripla a tensiunii pe faza (3Ut). Intrucit se doreste ca tensiunea maxima obtinuta sa aiba valoarea standard de 100 V, rezulta ca este necesar ca tensiunea obtinuta pe ~ infa~urare auxiliara sa fie de 100/3 V. In cazul unei retele eu neutrul legat la pamint, la 0 punere la pamtnt, de exemplu a fazei 5 (fig. 5.18, b), acesta reprezinta de fapt un scurtcircuit monofazat. Potentialul punctului neutru l~i pastreaza aceeasi pozitie, in centrul triunghiului fazorilor de tensiune, tensiunea minima a fazei 5 devine nula, iar tensiunea 3Uo obtinuta la bornele triunghiului deschis va avea valoarea maxima: adica asa cum se observa din figura 5.18, b, ea va avea valoarea tensiunii pe faza Ut (100 V) . • Schema eu transformator de tensiune trifazat avind miezul magnetic cu trei coloane ~i infa~urari auxiliare (fig. 5.16, d) este sirnilara din punct de vedere electric cu schema precedents (fig. 5.16, c), cu observatia ca se utilizeaza un singur transformator trifazat. Aceste tip uri de transformatoare se construiese pentru tensiuni primare de 6, 10 si 15 kV, adica pentru retele cu neutrul izolat . • Schema cu un transformator de tensiune trifazat avind miezul magnetic eu cinci eoloane ~i infa~urari auxiliare amplasate pe eoloanele laterale se realizeaza de asemenea pentru retele eu neutrul izolat avind tensiunile primare de 6, 10 si 15 kV. s 'I Constructiv, transforma torul de tensiune trifazat avind miezul magnetic cu cinci coloane se prczinta ca in figura 5.19. Infa~urarile primare precum ~i .cele secundare principale sint 3¢o amplasate pe cele trei coloane 2 centrale si conectate in stea, iar infa~urarea auxiliara cuprinde doua bobine Bo! B02 amplasate pe eoloanele Iaterale si conecta te in serie. Ratiunea unui asemenea mod de obtinere a tensiunii homopolare rezulta din faptul Ir ca fluxul homopolar 3 <bo de pe cele trei coloane centrale se ramifica sub forma a doua fluxuri 3/2 <bo care se inchid prin eoloanele laterale. In acest Fig. 5.19. Constructia transformatorului de tensiune mod tensiunile U01 si U02 induse trifazat cu miez magnetic cu cinci coloane, 76

In bobinele BOl ~i respectiv siunea homopolara: va fi proportionala

B02

se insumeaza 3uO =
U01

prin tnseriere.

astfel incit ten-

U02'

eu fluxul homopolar

total 3<l>0'

sumele fluxurilor de secventa direct a si a eelor de secventa inversa sint nule rezulta ca pe coloanele laterale va circula exclusiv fluxul de secventa homopolara. Din figurile 5.16, d si 5.16, e se observa ca marcarea bornelor la transformatoarele de tensiune trifazate este urmatoarea: A, B, C si a, b, c pentru inceputurile infasurarilor (bornele polarizate) respectiv : X, Y, Z si x,)" z pentru sfirsiturile infa~urarilor, folosind litere mari pentru infasurarile primare, si lit ere mici pentru cele secundare. Bornele punctelor neutre sint rnarcate cu N respectiv n, iar bornele infasurarii secundare auxiliare cu a1 si Xl sau cu da s i dn . • Schema cu un transformator de tensiune monofazat (fig. 5.16, f) se a plica numai la retelele cu neu trul lega t la pamint (110, 220 400 si 7 SO k V) infa~urarea primara fiind conectata la tensiunea pe faza adica Intre 0 faza si pamint. Aceasta solutie se adopta pentru masurarea (sau sesizarea prezentei) tensiunii pe liniile de Inalta tensiune (110, 220, 400, 750 kV) atunci cind intrcruptorul liniei respective este deschis.
J

Observatie, Intructt

4. Executarea clrcuitelor transformatoarelor de tensiune

Independent de schema de conexiuni adoptata pentru transforrnatoarele de tensiune, executarea circuitelor secundare de la transformatoarele de tensiune pentru alimentarea releelor de protectie si automatizare (PRA) se executa in mai multe mod uri in functie de schema circuitelor primare ale statiei si de necesitatile protectiei sau automatizarii respective. in cele ce urmeaza sint prezentate cele mai uzuale scheme de aliment are eu tensiune alternativa. Alimentarea din transformatoarele de tensiune ale elementului protejat (fig. 5.20) se a plica in urrnatoarele variante : - de la unul sau trei transforrnatoare ·monopolare (fig. 5.20, a); se aplica de obicei pe liniile de inalta tensiune aferente retelelor cu neutrul legat la pamint (110, 220, 400 si 750 kV); - de la unul sau doua transformatoare de tensiune bipolare (fig. 5.20, b); se a plica in special pe liniile sau cablurile de tensiune medie aferente retelelor cu neutrul izolat sau compensat (6, 10, 15, 20, 35 kV); - de la doua transforrnatoare de tensiune bipolare montate in V (fig. S.20, c); se aplica la generatoarele debitind direct pe barele colectoare; - de la trei transforrnatoare de tensiune monopolare, sau in cazul retelelor de 6, 10 ~i IS kV de la un transformator de tensiune tripolar (trifazat). Solutia se aplica in special la generatoarele mari (fig. 5.20, d) functionind bloc cu transformatorul de forta, Alimentarea din transforrnatoarele de tensiune ale barelor colectoare simp~e (fig. 5.21, a) se aplica in cazul statiilor mai putin importante prevazute cu sistem simplu de bare.

77

·o.... 35W
" flO ..... 7,fOJV

.,
a
fi ..
00

~3 TT manopo/arc

f/{j .. , ,400kV I(J ~ v

c Fig. 5.20. Schema de alimentare cu tensiune de la transtorrnatoarele elementului protejat:

Q. de la un transfonnator monopolar ; b - de la un transformator la douA. transformatoare bipolare ; tl - de la trei transformatoare trans1ormator trifazat).

bipolar; & - de monopolare (un

Alimentarea din transformatoarele de tensiune a barelor colectoare duble (fig. 5.21, b); solutie ce se aplica in cazul statiilor mai mario Se constata ca pentru a primi tensiunea aferenta barei pe care este conectat circuitul primar al e1ementului considerat, circuitul de tensiune este trecut prin contactele auxiliare normal deschise ale separatoarelor corespunzatoare de bare. Transformatoarele de tensiune montate pe bare sint tntotdeauna formate fie din trei elemente monopolare, fie dintr-unul tripolar (trifazat). Infasurarile primare ale transformatoarelor de tensiune pentru 6, 10, 15, 20 ~i 35 kV se conecteaza la reteaua de tnalta tensiune prin separatoare ~i sigurante fuzibile si daca este necesar si prin rezistente limitatoare. Pentru tensiuni mai inalte (110, 220, 400 ~i 750 kV) conectarea acestora se face numai prin separa toare. Pentru protectia transforma toarelor de tensiune pe circuitele Infasurarilor secundare se prevad sigurante sau intreruptoare automate cu contacte auxiliare pentru semnalizarea declansarii acestora. Locul de plasare a sigurantelor in circuite1e Infasurarilor primare ~i secundare este aratat In figura 5.16. La' transformatoarele de tensiune de pe bare se prevad in plus sigurante fuzibile ~i pe circuitele secundare derivate spre fiecare consumator. Arderea unei sigurante, 0 intrerupere sau orice alta defectiune ,care apare in circuitele
78

II

..

6 .... 35kV

'r
~
__,

II

21
I I I

~1

,-

ILl

2L

~i~:::1~i~-.. ~~====~~~ __~~~~~~ ..

C .

Sis/em !bore

~~~!S_. .
--~=l)rdlJ~

Jd

I
0

1see

= conlocle ol)xiliore
(bloc contacie)

ITT II 21 b IL 2L ....

Fig . .5.21. Schema de alirnentare cu tensiune de la transforma, toarele barelor colectoare:

a - simple;
b - duble.

secundare ale unui transformator de tensiune are ca efect reducerea sau disparitia tensiunii care alimenteaza protectia sau automatizarea elementului respectiv. tn scopul evitarii posibilitatii unei functionari gresite a releelor de protectie ~i automatizare in astfel de cazuri, tn circuitele secundare de tensiune se prevad semnalizari speciale prin care se controleaza integritatea circuitelor sau chiar elernente speciale de blocare ale protectiei sau automatizarii respective. De exemplu, se prevad relee de blocare a protectiei de distant a. la arderea sigurantelor.
S. Tncircarea transformatoarelor de tensiune

Pentru asigurarea unei anumite c1ase de precizie EU in limitele de functio .. nare normala a transformatoarelor de tensiune (de obicei, u = 50/0 ... 1200/0 Un) este recomandata 0 valoare minima a impedantei de sarcina Z, respectiv 0 valoare maxima a puterii aparente debitata S (VA). Aceasta putere este insa impusa la 0 anumita valoare a factorului de pu tere (cos ~) (de obicei cos ~o = = 0,8). Deoarece factorul de put ere este dat de relatia: . cos fP =-=-,
P

z,

R,

1n care Peste R, -

puterea act iva (W); rezistenta de sarcina, (Q).

79

rezulta ca este necesar sa se respecte valori limit a si pentru puterea activa P si pentru cea reactiva Q. Rezulta asadar : P
R

= S cos <P;

Rs K,

= Z cos <P,
8

Q
T

= S sin

<p;

= Zs sin

<p,

prin X, notindu-se reactanta de sarcina. De exemplu pentru un transformator de tensiune a vind S = 300 VA si cos <Po= = 0,8, se impune:
Z =~ =
, S 100 300
2

330

n· '

R, X;
I

= Zs cos <:Po = 330· 0,8 = 264 n; = Z, sin <Po = 330'0,6 = 198 n.

Valorile rezultate sint c.ele minime admisibile. Pentru respectarea valorii impuse a factorului de putere in circuitele Fig. 5.22. Exernplu de schema. pentru consumatoare se introduc (daca este cazul) determinarea incarcarii transforrnatoarelor de tensiune. rezistente sau reactante aditionale pina la obtinerea valorilor necesare. Pentru determinarea incarcari i transformatoarelor de tensiune, respectiv pentru calculul puterilor active si reactive ce sint absorbite de la aceste transformatoare, in cataloagele de proiectare sint date formule de caleul pentru diversele moduri de conectare a transformatoarelor si a sarcinilor. , Ca exemplu, in figura 5.22 este aratata schema de conectare a unor sarcini in triunghi (tntre faze): P RS j QRS; PST j QST; P TR + j QTR si a unor sarcini identice in stea: P j Q, tncarcarile PI + j QI ~i P2 j Q2 aferente transformatoarelor 1TT si 2TT, fiind date de relatiile:
,.

+ + +
+ +

PI P2

= PRS

FpR - V3 QTR 2 PTR

+ 3F -'-

V3Q • 2'

PST

+ V3QPR
2

. 3P+V3Q.

'2' 2 '

QI =
Q2

QRS

V3 PTR 2 V3PTR

+ QTR
-

+V3P+3Q• V3P - 3Q

= QST-

QTR

D. TRANSFORMATOARE

DE TENSIUNE

CAPACITIVE

Pentru tensiunile de 110, 220, 400 si 750 kV au inceput sa fie realizate transformatoare de tensiune capacitive (fig. 5.23) care prezinta urmatoarele avantaje fata de transformatoarele de tensiune inductive: - acelasi element foloseste attt pentru masurare (protectie, automatizare) cit si ca condensator de cuplaj la linia de inalta tensiune a unei instalatii de telecomunicatii prin Inalta frecventa (prin curenti purtatori de IF);

80

- datorita repartitiei foarte uniforme a R _;;;;;;Bjliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiit.~10ii·"iii··iiii7S.iii"/}iikViiiir tensiunii in lungul divizorului de tensiune __ I!IIIj;;;;;;;;;;;;;a _ capacitiv, aceste tipuri de transformatoare S se comporta foarte bine la unde1e de ~oc de T supratensiune. Transformatorul de tensiune capacitiv se compune dintr-un divizor de tensiune capacitiv si un circuit inductiv de 0 tensiune mai joasa decit cea a retelei. Divizorul capacitiv este format dintr-o serie de condensatoare C1>C2 ••• C; (al ca.. or r numar este in functie de tensiunea nominala a transformatorului) legate intre faza activa si pamint. Intre 0 priza a acestui divizor si pamint este conecta t circuitul inductiv realizat de fapt dintr-un transformator in- Fig . .5.23. Transforrnator de tensiune ductiv de tensiune TT avind Infasurarea capacitiv. primara marc ata prin bornele U ~i' X (U fiind borna polarizata) si trei lnfasurari secundare: u'a - xa; Ub - Xbo si e-n (ua, Ub si e fiind bornele polarizate). Se prevede in plus 0 bobina de soc Lo precum si un circuit antirezonant format din inductantele lv l2, capacitatea Co ~i rezistenta r care impreuna asigura protectia impotriva supracurentilor : de asemenea descarcatorul F si inductanta L sint elemente de protectie impotriva supratensiunilor. Transformatoarele de tensiune capacitive fabricate In tara noastra sint de tip monopolar, fiind realizate pentru tensiunile primare de 110/V3; 220/V3 si 400/V3 kV, iar cele trei infa~udirisecundarepentrutensiunilede 0,I/V3;' 0, I/V3 ~i 0,1 kV.

--mt=-!!!!!ii!!I----

Observatie. Primele doua infasurari secundare (ua - xa si uti - xrJ sint folosite pentru obtinerea tensiunii polifazate de alimentare a aparatelor obisnuite de masurare si protectie, iar cea de-a treia (e - 11.) pentru obtinerea tensiunii homopolare. Indicatorul transformatoarelor de tensiune capacitive fabricate in tara noastra este litera C. De exemplu: TECU-400 reprezinta: transformator de tensiune (T) pentru exterior (E) de tip capacitiv (C) izolat in ulei (U) pentru tensiunea norninala de 400 kV (400). Clasele de precizie ale transformatoarelor de tensiune capacitive sint aceleasi ca ~i la transformatoarele inductive (0, I; 0,2; 0,5; I ~i 3). Aceste erori stnt respectate insa cu conditia mentinerii frecventei j = .50 Hz intre anumite limite (de exemplu: !J.j= ±1,5% pentru masurarea 9i !J.j= ±3% pentru protectie) ~i nedepasirii sarcinilor secundare admise. Pentru transformatoarele de tensiune capacitive construite pin a in prezent. sarcinile secundare sint cuprinse intre 60 VA ~i 200 VA. Transformatoarele de tensiune capacitive prezinta dezavantajul ea sint influentate de regimurile tranzitorii aparute in cazul unor perturbatii care au loc pe partea primara (scurtcircuite, puneri la pamint, supratensiuni etc.) sau pe partea secundara (scurtcircuite sau variatii bruste de sarcina). Datorita acestor cauze in timpul regimurilor tranzitorii apar in circuitul inductiv de masurare oscilatii de ferorezonanta eu frecvente de armonici superioare (150 Hz sau 250 Hz). Un criteriu de ealitate al transformatoarelor de t ensiune
6Automatiz~ri - c. 1226

8t

capacitive n constituie tocmai 0 comport are buna in regimul tranzitoriu, adica asigurarea in acest caz a unei precizii mini me de masurare. Astfel, la transformatoarele de tensiune capacitive fabricate in tara noastra oscilatiile care tnsotesc fenomenele tranzitorii stnt astfel amortizate incit dupa 20 ms eroarea de masurare scade sub 5%'

E. MASURI DE PROTECTIA MUNCII LA EXPLOATAREA TRANSFORMATOARELOR DE MASURA

In afara masurilor generale de protectie a rnuncii care se prevad in instalatiile electroenergetice de tnalta si joasa tensiune la exploatarea transforma .. toarelor de masura se vor avea in vedere ~i urmatoarele: • Toate infasurarile secundare ale transformatoarelor de curent vor fi legate la pamint tnsa lntr-un singur punct. De asemenea, blocurile de ineercare * vor fi prevazute cu 0 borna de legare la masa care se introduce automat in circuit la scoaterea fisei blocului respectiv. • In exploatare, la verificari si revizii periodice circuitele transformatoarelor de curent nu se vor deschide niciodata nici chiar pentru un timp scurt, functionarea in gol a transfonnatorului de curent prezentind pericol de electrocu tare (2 000 ... 3 000 V). In acest scop blocurile de incercare din circuitele de eurent vor fi prevazute cu ~ina (banda) de scurtcircuitare. • Se vor prevedea legari la pamint in circuitele secundare ale transformatoarelor de tensiune. Se va avea in vedere ca prin arderea oricarei sigurante din circuitele transfonnatorului de tensiune sa nu se tntrerupa legatura la pamint. In acest scop pe conductorul neutru nu se vor monta sigurante, • La transformatoarele de curent se va lucra numai cu instalatia scoasa de sub tensiune, iar la cele de tensiune, cu separatorul de racordare desehis vizibil. Desfacerea separatorului este obligatorie ~i atunci clnd barele slnt scoase de sub tensiune.
REZUMAT

• Transformatoarele de masura sint aparate electrice de inalta tensiune care transforma (reduc) curentul si tensiunea intr-un anumit raport de 'transformare. • Transformatoarele de masura se clasifica in: transformatoare de curent care reduc curentul de la valori de sute sau mii de amperi la valorile standardizate de 5 A sau 1 A ~i transformatoare de tensiune care reduc tensiunea de la valori de zed sau sute de kilovolti la valoarea standard de 100 V. • Oportunitatea folosirii transformatoarelor de masura rezulta In primul rind din faptul ca se asigura separarea galvanica fata de tensi• Blocurile de incercare sint elemente electrice cu contacte, introduse pe circuitul transfermater de curent - relee care perrnite inferventia in circuitul respectiv (de conectarea, scurt-circuitarea transformatoarelor de curent etc)

82

unile inalte si in al doilea rind pentru ell permite unificarea aparatelor de masurare (5 A sau 1 A ~i 100 V). • Transforrnatoarele de masura stnt caracterizate prin parametrii lor nominali: curent, tensiune, raport de transformare, eroare de masurare (clasa de precizie) sarcina secundara, domeniul de functionare etc . • Transformatoarele de masura se asociaza in unul, doua sau trei elemente conectate in diverse moduri (stea, triunghi etc.) in functie de necesitatile energetice.
VE.RIFICAREA CUNO~TINTELOR
1. Transforrnatoarele de curent functiontnd pe 0 impedanta dubla faft de cea nominata: a) l~i maresc tensiunea la borne? b) i~i maresc curentul? c) f~i reduc puterea debitata? 2. Transformatoarele de tensiune functionind pe 0 impedanta dubla fata de cea norninala:

3.

4.

5.

6.

7.

a) i~i maresc eroarea de masurare? b) i~i reduc eroarea de masurare? c) i~i mar-esc puterea debitata ? Sarcina secundara a unui transforrnator de curent se poate reduce: a) .prin Iegarea in serie a infa!jurarilor secundare ? b) prin legarea in paralel a inf!~urarilor secundare ? c) prin legarea in triunghi a infa;mtarilor secundare? Coeficientul de saturatie al unui transformator de curent este cu atit mai mare cu cit in conditii nominale: a) inductia este mai mica? b) inductia este mai mare? c) eroarea comupsa este mai mare? Cu ajutorul a doua transforrnatoare de tensiune monopolare se poate obtine: a) 0 tensiune intre faze? b) doua tensiuni intre faze? c) trei tensiuni irrtre faze? Cu ajutorul a doua transforrnatoare de tensiune bipolare se poate objine: a) 0 tensiune Intre faze? b) doua tensiuni intre faze? c) trei tensiuni lntre faze? Din punctul de vedere al protectiei muncii este interzis ca fara nici 0 operatie preliminara s! deconectezi de la transforrnatoarele de masurare: a) un releu de tensiune? b) un releu de curent? c) un releu de frecventa?

CAPITOLUL

ELEMENTE DE ADAPTARE UTILIZATE iN PFOTECTIA PRIN RELEE

A. CONSIDERAT"

GENERALE

1. Introd uce re Dupa cum a rezultat din capitolele 3 ~i 4 releele de protectie se realizeaza pentru anumiti parametri nominali (curenti, tensiuni etc.) care pot fi modificati ca rnarime (modul) tntr-un anumit domeniu limitat. Pe de alta parte, in capitolul 5 s-a aratat ca transformatoarele de curent si tensiune permit obtinerea din sistemul energetic al valorilor totale de curent si de tensiune aferente celor trei faze (eventual numai de la una sau doua dintre faze), marimi care variaza de asemenea tntre anumite limite. tn scopul realizarii diverselor scheme de protectie prin relee sau automatizare, deci a unei adaptari Intre marimile primitive obtinute de la transformatoarele de masurare ~i marimile necesare a fi aplicate diverselor tipuri de relee, apare oportuna folosirea unor elemente intermediare care, tn cele ce urmeaza se vor defini prin denumirea generals ~i conventionala de elemente de adaptare. Procesele fizice care au loc tn aceste elemente speciale pot fi considerate in linii mari urmatoarele : - convertirea marimilor electrice alternative in marimi continue (redresoare) sau, eventual, invers (invertoare) : - transformarea marimilor electrice alternative tot in marimi electrice .alternative (de aceeasi frecventa) lnsa de valori (module) diferite; - amplificarea sau divizarea marimilor electrice continue sau alternative; - modificarea fazei marimilor electrice alternative; componente. Corespunzator acestor procese fizice, in tehnica protectiei prin relee si a automatizarilor energetice sint realizate 0 serie de elemente de adaptare .avind una sau mai multe dintre functiile enumerate mai sus. , Trebuie precizat ca in structura unor asemenea tipuri de elemente se intilnesc in principal 0 serie de componente electrice pasive: rezistoare, bobine si condensatoare precum ~i (eventual) componente electronice ca: diode, tranzistoare, tiristoare etc. 2. Claslflearea elementelor de adaptare
- separarea (filtrarea) dintr-o marime electrica a unei anumite parti

Datorita varietatii mari a componentelor structurale precum si a complex ifunctiilor indeplinite, este destul de dificila 0 clasificare exact a precum ~i 0 definire precisa a domeniilor de aplicare a diverselor tipuri de elemente

'tatii

de ada ptare; totusi tinind seama de functiile indeplinite in schemele de protectie prin relee sau de automatizare, elementele de adaptare pot fi c1asificate astfel: - convertoare; - transforma toare ; - amplificatoare; - defazoare; - filtre. !n cele ce urmeaza vor fi prezentate pe scurt fiecare dintre tipurile de elemente enuntate, exemplificindu-se numai cu unele elemente specifice domeniului ce ne intereseaza,

B. CONVERTOARE
1. Clasificare

Notiunea de convertor este foarte generals extinzindu-se si asupra mari milor neelectrice. Ea defineste 0 transformare (convertire) a unei marimi Intr-o alta marime pe baza unei legi (sau a unui raport de convertire) bine definite intre parametrii celor doua marimi, De exemplu, in structura unor elemente de automatizare se intilnesc asemenea convertoare (elemente de adaptare) care transforma : 0 marime neelectrica in alta marime neelectrica (de exemplu convertor forta-deplasare sau convertor presiune-deplasare sau deplasare-presiune); - 0 marime neelectrica intr-o marime electric a (de exemplu adaptorul deplasare-curent tip ELT 370 fabricat lEA); 0 marime electrica tntr-o marirne neelectrica (de exemplu convertorul curent-presiune tip ELA 104 fabricat lEA); - 0 marime analogica continua intr-o marime numerica discontinua (de exemplu convertorul analog-numeric); - 0 marime electrica de anumiti parametri intr-o alta marime electric a de alti parametri. In ce priveste protectia prin relee si automatizarile energetice, intrucit marimile care intervin sint aproape in exclusivitate marimi electr ice, in cele ce urmeaza vor fi evidentiate in exclusivitate aceasta ultima categorie de convertoare, In acest sens 0 schema generals de convertire a marimilor electrice poa te fi considerata cea din figura 6.1, in care s-a notat prin CCl' CC2 si CC3, respectiv prin CAl' CA2 ~i CA3 cite trei retele distincte de curent continuu (CC), respectiv alterna tiv (CA ) avind fiecare parametri electrici diferi ti, Convertirea energiei electrice de la 0 forma la alta sau de la anumite valori ale parametrilor la altele este asigurata cu ajutorul urmatoarelor elemente fizice: • Redresorul asigura transformarea energiei electrice de curent alternativ de frecventa 1 = 11(CAl) in curent continuu 1 = 0-(CC1)· • Invertorul permite obtinerea curentului alternativ la 0 frecventa 1 12(CA2) folosind curentul continuu 1 0 - (CC2). = = 85

Daca invertorul are in vedere aspectul energetic * (de putere) al convertirii el se numeste ondulor, iar daca este utilizat pentru obtinerea unor semnale purtatoare de informatie (de exemplu in electronics sau telemecanica) el se numeste oscilator (de exemplu 1= 10 kHz ... 500 MHz). • StabiIizatorul de curent alternativ sau de curent continuu asigura mentinerea la 0 valoare constanta a unuia dintre parametrii care intereseaza in mod special (tensiune, frecventa, curent etc.). • Divizorul de curent continuu sau de curent alternativ reduce intr-un anumit raport valoarea unui parametru (curent sau tensiune) apartinind unor retele de aceeasi frecventa. • Transformatorul poate fi considerat ca un convertor intre doua rete le de curent alternativ de aceeasi frecventa (11 = 12) si fara sursa de energie suplimentara. • Amplificatorul poate fi de asemenea considerat ca un convertor lntre doua retele de curent continuu (CCI ~ CC2) sau de curent alternativ (CAl~CA2) de aceeasi frecventa (11 = 12) tnsa cu sursa de energie suplimentara (Sc sau SA)' Din analiza figurii 6.1 si pe baza celor aratate se poate observa eli pentru realizarea unui convertor de frecventa de la 0 valoare Ilia alta 12 este necesar sa se foloseasca succesiv urmatoarele elemente: (11) -s-Redresor ~amplilicator ce. (divizor) -s-inuertor (/2)'

domeniul ce ne intereseaza,

In cele ce urmeaza vor fi prezentate exemple de convertoare intilnite in

r---t~--,
I,

li,:!~!1_~J
Transformalor

Amp/ificalor

ft=I'z;p'=Pz

Diriror
(=0
r

P, >12

L--l~--J
I I

r------, Amp/;ficalor
(=o;P, <.12

Fig. 6.1. Schema generala de convertire a marimilor electrice, • De exemplu pentru folosirea energiei electrice transportate la inalta tensiune (800 kV) se folosesc ondulatoare care produc energia electricll. la frecventa de 50 Hz.

86

2. Redresoare

Redresoarele sint elemente cu proprietatea de conductie unidirectionala a curentului alternativ pe care-l transforms in curent continuu, de fapt in curent pulsatoriu. Ca elemente redresoare in protectia prin relee se folosesc diodele semiconductoare, cu germaniu sau siliciu, apoi cele cu cuproxid sau cu seleniu etc. • Redresoarele monoalternanta (fig. 62, a) asigura un curent redresat continind numai pulsurile (alternantele) pozitive, cele negative fiind suprimate (fig. 6.2, b). Aceasta schema se Intilneste destul de rar. • Redresoarele bialternanta asigura redresarea ambelor alternante (fig. 6.3, b) si se realizeaza in trei variante constructive: - schema de redresare cu doua diode (Dl ~i D2) ~i transformator (T) cu priza medians (fig. 6.3, a); - schema de redresare in punte Graez cu patru diode (fig. 6.3, c); - schema de redresare in punte Graez cu doua diode (Dl ~i D2) ~i doua rezistoare (Rl ~i R2) (fig. 6:3, d). Schemele de redresoare in punte sint folosite frecvent la unele tipuri de relee diferentiale (de exemplu RDS-4), la releele directionale statice (de exemplu RDc-3), precum si la unele protectii de distanta. Redresoarele trifazate (mono- si bialternanta) se utilizeaza mai putin In protectia prin relee.
3. Stabilizatoare

Dintre tipurile principale de stabilizatoare: cu rezistente neliniare, feromagnetice, ferorezonante ~i electronice in protectia prin relee, eel mai frecvent intilnite sint cele din prima si ultima categorie. • Baretorul este un element stabilizator cu rezistenta neliniara construit dintr-un tub special cu un filament de fier in atmosfera de hidrogen (lampa Fe - H). Baretorul B (fig. 6.4, a) se monteaza in serie cu rezistenta de sarcina R, si asigura mentinerea aproape constants a curentului I (fig. 6.4, b): Jl.I = It} - Ie ~ 0 - pentru un domeniu larg de varia tie a caderii de tensiune UB pe tub (UBa - UB,J. Observatie. Din figura 6.4, b se constata caracterul neliniar al 'rezistentei tu bului B punctul de functionare f variind intre punctele limita a si b la valoare
J

UI
I I

""',u \
\

~ ~ Fig. 6.2. Redresor monoalternanta:

II -

schema; b - diagrama curentului redresat.

87

'0

-12

E3J
1=0,9 Rs

,_./

\ \

,-I

I I I

CJt

I2+lR

u~

u'"
If

-12
C

tt
Rs
1= 1 +[2 ' Fig. 6.3. Redresor bialternanta :
[;;;:[,+[2

r, 12
~~

schema cu transformator ell prizll. mediana ; b - diagrama curentului redresat; c - schema in punte Graez cu parru diode; d. - schema in punte Graez cu doua diode.

I
Jj __

i}

AI =1b-Iu ~O

.L

11-

IgjJ::Rs

Fig. 6."'. Baretor:

II -

schema principiall;

b-

caracteristica de funclionare.

88

uL· +

Is

z
.f

I Ui = U~
a

RIs f

\
b
0

Fig. 6.5. Stabilizator cu

dioda Zener:
de functionare,

a - schema electrlca ; b - caracteristica

practic constanta a curentului I. Denumirea de baretor rezulta din faptul ca tn domeniul a-b desi U B creste, curentul este "baratU (oprit) sa creasca. Baretorul este folosit intr-un anumit tip de protectie contra punerilor la pamtnt statorice la generatoare) (protectia Butow) . • Stabilizatoarele electronice s-au realizat cu tuburi electron ice; in prezent ele se construiesc aproape exclusiv cu diode Zener si tranzistoare. In figura 6.5, a se prezinta cea mai simpla schema de stabilizare cu dioda Zener. Dioda Zener Z are proprietatea de str~pungere nedistructiyj.la 0 valoare U: a tensiunii inverse (fig. 6.S, b). tn consecinta tensiunea de iesire Ue se mentine, practic, la valoarea constants Uz numita "tensiune Zenerll, cresterea cur entulu i 16(~I6) datorat cresterii tensiunii de alimentare Ui' producind o crestere suplimentara ~U R a caderii de tensiune pe rezistenta de balast R. In figura 6.6 sint prezentate doua scheme de stabilizatoare cu diode Zener si tranzistoare. Schema din figura 6.6, a cuprinde tranzistorul T conectat in derivatie pe rezistenta de sarcina Rs. Pornind de la 0 anumita stare de echilibru stabilizarea are loc in felul urmator : - Cind U, creste, curentul Iz va creste si deoarece potentialul bazei tranzistorului T (punctul b) ramtne neschimbat in raport cu borna "minus" (Uz = const) inseamna ca UlJe va creste, deci baza b devine mai negativa in raport cu borna "plus". Aceasta va avea ca efect scaderea rezistentei de trecere emitor-colector, deci cresterea curentului de colector Ie. Totul este proiectat astfel Inctt cresterea curentului I (I = Ie Iz) sa produca 0 sporire a caderii de tensiune U R (pe rezistenta R) care sa compenseze cresterea tensiunii de intrare U,. In acest mod tensiunea de ie~ire Ue de la bornele rezistentei de sarcina. Rs este mentinuta constanta (stabilizata). - La scaderea tensiunii U; procesul are loc in sens invers (Ui scade -+Iz scade -+UlJe scade -+Ic scade -+UR scade -+Ue = const). Schema din figura 6.6, b cuprinde tranzistorul T conectat in serie cu rezistenia de sarcina Rs. Similar cazului precedent, pornind de la 0 stare normala de functionare 9i presupunind 0 crestere a tensiunii U1. se observa ca curentul Iz va creste, iar potentialul bazei b al tranzistorului devine mai pozitiv *, ceea ce arc ca efect scaderea curentului din baza (IlJ), respectiv, cresterea

ca pozitie in schema.

• Este exact invers decit in schema 6.6, a dioda Zener Z lji rezistenta

Ro fiind inversate

89

tIC

+
a
(J -

Fig. 6.6. Stabilizator cu dioda Zener ~i tranzistor:

tip derivajie (de tensiune); b - tip serie (de eurent).

rezistentei interne (emitor-colector) a tranzistorului T. Rezulta, asadar, 0 crestere a caderii de tensiune pe tranzistorul T care compenseaza cresterea tensiunii de intrare U, astfel ca. Ue este stabilizata, ' La scaderea tensiunii U, procesul descris este invers iU, scade ~Iz scade ~ UM scade ~Rec scade ~Ue = canst).
4. Convertoare curent-tensiune

In realizarea unor protectii de distanta, a unor relee directionale san chiar diferentiale apare necesara compararea valorilor masurate ale unor curenti si tensiuni. Este evident ca 0 asemenea operatie implica convertirea uneia dintre marimi la dimensia celeilalte : de obicei convertirea curentului i intr-o tensiune U, proportionala eu curentul ~i care poate fi comparata cu tensiunea U. Cel mai simplu convertor eurent-tensiune este eel rezistiv (fig. 6.7, a) obtinut prin pareurgerea unei rezistente etalon R, de catre cuerntul I(Ui,= RBI). De exemplu : un curent I = 5 A parcurgind 0 rezistenta R, = 1 n produce o tensiune U, = 5 V.

Observatie. Puterea debitata de transformatorul P, = R&i2 = 1 X 52 = 25 VA.

adica
0

de eurent este:

valoare apropiata de cea reala.

Rs

~.
T1 -i n'J'r7
b

nrc a

I =7

Fig. 6.7. Convertor curent tensiune:

a - tip rezistiv ; b - cu transfonnator de adaptare,

90

Daca se doreste obtinerea unei tensiuni mai mari pentru curentul nominal, atunci convertorul este prevazut cu un transformator de curent intermediar de adaptare TI (fig. 6.7, b) In secundarul caruia se monteaza rezistenta de sarcina RIJ' De exemplu, daca se considers raportul de transformare n~l = 5/0,5 A si R, = 100 n se obtine: U, = 0,5x 100 = 50V,

Fa

100xO,52

= 25 VA.
0

Rezulta ca fata de exemplul precedent, desi s-a obtinut ori mai mare, puterea absorbita a ramas neschimbata,

tensiune de zece

C. TRANSFORMATOARE

Dintre transformatoarele de adaptare utilizate in protectia prin relee vor fi prezentate cele mai importante si anume: - transformatorul de egalizare; - transformatorul cu saturatie rapida : - transforma torul suma tor (de amestec).
1. Transformatoare deegalizare

Este un transformator de tipul curent-curent realizat frecvent sub forma de autotransformator trifazat (fig. 6.8), fiind folosit de obicei in circuitele protectiei diferentiale. Curentii nominali sint cuprinsi de obicei In domeniul 3-8 A, raportul de transformarefiind apropiatde 1 (de exemplu nTE = 5/4 A). Tensiunea magnetomotoare este de obicei de 100 As, ceea ce inseamna ca, de exemplu, pentru transformatorul de 5/4 raportul numarului de spire este de 20/25 (fig. 6.8). Realizat sub forma de transformator acesta poate fi folosit si pentru egalizare ~i pentru rotirea fazelor (fig. 6.9) prin legarea In triunghi a infa~urarilor secundare.

R 5

---.
L

i.'~-(,-I{j nT[
Fig. 6.8. Transformator lizare. de egaFig. 6.9. Transformator de egalizare !Ii de modificare (retire) a fazelor,

91

Observatie. Folosind, de exemplu, trei transformatoare monofazate de 5/4 A legate in triunghi pe partea secundara, se va obtine in final un transformat or trifazat de egalizare cu raportul de 5/4VI A si de rotire cu 30°. 2. Transformatorul cu saturatle rapidl (TSR) (fig. 6.10, a)

Este numit astfel deoarece in conditii de functionare normala miezul sau magnetic se aHa la limita de saturatie (fig. 6.10, b). Rolul sau este de a elimina componenta aperiodica de curent la producerea unui scurtcircuit. Din figura 6.10, b se constata urmatoarele ; - tn lipsa componentei aperiodice Ia la 0 perioada completa a curentului de intrare I, = Iii' deoarece ambele alternante sint simetrice in raport cu axa timpului t, variatia inductiei magnetice ilB in fierul transformatorului va avea 0 valoare maxima ilBI• Intruclt curentul L, in secundarul transformatorului este prppor,tional cu tensiunea elect~.omotoc.re indusa L, =

~:

iar aceasta este proportionala cu variatia fluxului magnetic in fier Ee= -ne :~ , ne fiind numarul de spire al infasurarii secundare, ~i in sffrsit fluxul magnetic este proportional, cu variatia inductiei (ilq, = ilB· 5, 5 fiind sectiunea miezului magnetic) rezulta in definitiv ca curentul L, in secundar va avea 0 valoare maxima lei proportionala cu ilBI (Ie = I si va face sa functioneze releul R. - In prezenta componentei aperiodice Ia la 0 perioada cornpleta a curentului de intrare I, = lis, desi acesta are aceeasi amplitudine cu curentul precedent. (I Ii~ 1 = 1 Iii I) lnsa fiind deplasat cu componenta aper iodica fata de axa timpului, produce 0 variatie a inductiei in miezul transformatorului ilB = = ilB2• care cste mult mai mica decit in lipsa componentei aperiodice, Ca urmare curentul I, va. avea 0 valoare minima Ie. proportionala cu ilB2 ~i releul R nu va functiona.
t1)

t~

Fig. 6.10. Transformator

a - schema

ell saturatie rapida:

de functlonare,

e1ectricAi b· - caracteristica

92

3. Transformatoru I sumat~r (de amestec) Acest transformator permite obtinerea unui curent monofazat printr-o combinare adecvata 'a mai multor curenti, avind mai muIte lnfasurar i primare racordate 1'!._tra,!l$.f9nl!C!t9~:tel~ ~ curent si 0 infasurare 'secundara pentru 9 alimentarea unui releu (fig. 6.11). tn figura 6.11, a este aratata schema unui transformator de amestec a carui infasurare primara contine trei sectiuni cu numar egal de spire n1 = = 1t2 = na = no' Considerind, pentru simplificare, ca si infasurarea secundara contine acelasi numar de spire no si observind circulatia celor trei curenti iR, is ~i iT prin bobinele pnmare se poate conchide di curentul im prin releul 1m va fi: (6.1 ) Pornind de la aceasta relat ie, prin constructia diagramei fazoriale (fig. 6.12) se poate detennina u~or valoarea curentului im in marime ~i directie. De exemplu pentru un scurtcircuit trifazat (fig. 6.12, a) ca si in regim normal de functionare im = V3iR, iar pentru un scurtcircuit bifazat (fig. 6.12, b) R-T, solutie echivalenta este indicata in figura 6.11, b, in care se folosesc trei tnfasurari primare cu numar diferit de spire: ttl = 3no; n2 = 2no ~i na = no, infa~urarea secundara avind acelasi numar de spire no. Curentul secundar t; este si in acest caz dat de relatia (6.1).

I i; I = 13iR

+ iT I = 2in·

r
im .-.....
no nr =nz =n3=nq
-,
<,

1m

lim

= 3Li< f2t"sfir

.......

n,

_-----no

-.<

im

1m

[im =3'R + 2t"s+ir

b

Fig. 6. 11. Transforrnator

IJ -

de amestec:

eu inU,urarea primarl cu trei secjiunl i b - en trei inflfurlri primare,

93

Fig. 6.12. Diagrama Iazoriala a curentilor la transformatorul

II -

de arnestec :

pentru scurtcircuit tritasat;

b - pentru scurtcircuit bifazat.

D. AMPLIFICATOARE 1. Clasificare Amplificatoarele sint elemente la care marimea de intrare X, (fig. 6.13, a) putere relativ midi poate comanda in mod continuu 0 marime de iesire K, propor tionala cu cea de intrare, insa de 0 putere mult mai mare. Este evident ca obtinerea unui factor de amplificare supraunitar este posibila numai prin folosirea unei surse auxiliare de energie S. In figura 6.13, b este prezentata caracteristica statica a amplificatorului Xe = f(X,}. Amplificatoarele se clasifica in doua categorii mari: • Amplificatoare de marimi electrice (electronice, magnetice, electromecanice, rotative etc.) . • Amplificatoare de marimi neelectrice (mecanice, pneumatice si hidraulice). . In protectia prin relee si automatizarile energetice sint utilizate amplificatoarele electronice cu semiconductoare (care au de obicei structuri normalizate) ~i amplificatoarele magnetice. de
0

[>
a

tgr::l.=K

o
b

Fig. 6.13. Amplificator (in general):

a - schema bloc; b - caraeterlstiea static1.

94

2. Amplificatoru I magnetic
tantei L a unei bobine cu miez de fier (magnetic) datorita variatiei permea-

Functionarea

amplificatoarelor

magnetice se bazeaza pe variatia

indue-

bilitatii magnetice a miezului respectiv, sub influent a unui cimp magnetic continuu. Pe un miez magnetic inelar (fig. 6.14, a) se afla 0 bobina Be numita bobina de comanda, careia i se aplica curentul continuu de comanda Ie ~i bobina de lucru B, legata in serie cu rezistenta de sarcina R, si alimentata eu tensiunea alternativa U. Aceasta constituie schema principiala a unui amplificator magnetic. Marimea de intrare a amplificatorului este curentul de comanda L, (curent continuu), iar cea de iesire este curentul de lucru 18 (curent alternativ). Prin varierea curentului Ie se modifies si cimpul continuu He produs de bobina Be: (6.2) in care:

ne este nurnarul de spire al bobinei de comanda Be;

l -

lungimea

circuitului

magnetic

al miezului.

Tinind seama de curba de magnetizare B = f (H) (fig. 6.15) se constata ca permeabilitatea magnetidi f.L a fierului se modifies in functie de cimpul continuu He. Astfel, de exemplu, 'pentru tHe = Hel, permeabilitatea magnetica este:
f.Ll

dH

ae,
1

= tg

1Xl>

(6.3) He = He2
(6.4)

notind prin aceasta derivata similar:

in punctul 1 (fig. 6.15), iar pentru

Se observa ca permeabilitatea

magnetics

f.L

scade cu cresterea cimpului He: (6.5)

~ +~ -'

/(

"A7i
."._

IJIj

J
'\
,

u .....

-Ie

fIe· b

Fig. 6.14. Amplificator magnetic:

II -

schema electrlca; b - caracteristica statid.

'95

Variatia permeabilitatii magnetice f1. produce variatia proportionala a inductantei L a bobinei de lucru Bl:
=t;ri,

I
I

I
I

I)lf

L=_es·" 1
in care:

n2

r'

(6.6)

:IH
I

r r

C,

<

HC21~
r
I
r

I I

He (A S,)

Ho

ne este numarul de spire al bobinei de lucru, Bl; S sectiunea miezului magnetic. Ca urmare se va produce ~i variatia impedantei Z a circuitului de ie~ire: Z=

Fig. 6.15. Curba de

B = £(H).

magnetizare

VR; + w2L2

VR;

+A2f1.2,

(6.7)

in care s-a notat prin A constanta (v. reI. 6.6): A

=
W 1te
2

S.

Curentul Is din circuitul de iesire se va modifica si el in consecinta:

(6.8)
Tinlnd seama de relatiile (6.2) ... (6.8) se poate eonstata ea curentul de lucru Is (de ie~ire) variaza proportional cu eurentul de comanda Ie (de intrare) relatia de dependenta fiind definita astfel:

I. = K· t, + i.;
in care: K este factorul de amplificare (panta}; 160 - valoarea de gol. Expresia grafica a relatiei (6.9) reprezinta caracteristica ficatorului magnetic (fig. 6.14. b).

(6.9)

statics a ampli-

til

E. CIRCUITE DEFAZOARE

In circuitele protectiilor de distants sau dircctionale apare uneori necesitatea defazarii cu un anumit unghi a unor tensiuni sau curenti.
1. Circuit defazor de tensiune

In figura 6.16, a se prezinta un element defazor de tensiune cuprinzind doua circuite paralele alimentate de tensiunea de intrare Ui• e - Primul circuit este format din doua rezistoare avind rezistente identice Ro ~i parcurse de curentul 10: (6.10)
96

Observatie. Curentul 10 este constant ca modul si invariabil ca faza fata de Vi (in faza cu Vi)' II - eel de al doilea circuit cuprinde un condensator fix de capacitate C1 si un rezistor de rezistenta variabila R1. Curentul I I variaza in functie de R1: - ca modul: (6.11)

ca faza (fig. 6.16, b): (6.12)

Deoarece caderile de tensiune pe rezisten ta R 1. (U Rt) ~1 pe ca paci ta tea sint in permanent a in cuadratura (fig. 6.16, b), rezulta ca pentru orice valoare a lui Rl punetul c se va deplasa pe un semicerc intre punctele a si b. De asemenea, deoarece cele doua rezistente Ro sint egale, caderile de tensiune pe acestea vor fi egale (C'"RJ, adica :

C1(UCJ

(6.13) deci punctul d se afla in centrul semicercului (fig. 6.16, b). - Tensiunea de iesire Ue obtinuta intre punctele c si d (v. fig. 6.16, a) este : - constanta ca modul: (6.14) varia bila ca faza :
?e = 2«.

(6.15)

Asadar, prin varicrea rezistentei RI se obtine la iesirea circuitului defazor o tensiune pe jumatate din valoarea tensiunii de intrare U, (raport de transformare 2) si cu 0 faza variind intre -180° (dnd RI = 0) si 0° (C = 0).

ere

~ Ue
I?j

s.

r-------i

_lIe,
Rot--1

II

-i_

Ro
t--

-Io

!!i

=:

U, 1.2 0

lJi ~ l

a
Fig. 6.16. Circuit defazor de t ensiune cu raport de transformare 2:

a - schema

electrlca : b - diagrama

fazorialii.

7-

Automatizari

c. 1226

97

,.........;.... r~iId
l{

R,
--IZ o-----~

c, = [2

R: =F?

Fig. 6.17. Circuit defazor de tensiune

ell raport de transformare a - schema electrica ; b - diagrama fazorial;l.

1:

In figura 6.17. a se prezinta schema unui circuit defazor format din doua rezistoare variabile identiee (R1 = R2) reglabile simultan ~i simetric ~i doua condensatoare identice (C1 = C2). Ceidoi curenti Z, si 12 care iau nastere cind se aplica..tensiunea de intrare [it sint egali eu modul si in opozitie de faza (fig. 6.17, b) fiind definiti de relatiile (6. 11) si (6. 12).

Observatie, Cireuitul prezentat este de fapt identic eu eel precedent (fig. 6.16) tnsa este dublu, rezistentele Ro nemaifiind necesare, Functionarea este similara cu eea din cazul precedent cu observatia ea tensiunea de iesire U; este egala eu cea de intrare U, (raport de transformare 1), punctele c ~i d deplasindu-se simultan si simetric pe acelasi cere (fig. 6.17, b).
2. Circuit defazor de curent Defazarea curentului se poate obtine ca si in cazul tensiunii, curentul respectiv fiind eonvertit in prealabil intr-o tensiune. Un circuit defazor de curent tnttlnit in protectia prin relee este eel care a fost prezentat in figura 6.9 (legarea in triunghi a transformatoarelor de curent). Amplitudinea curentilor obtinuti este eu 3 ori mai mare decit eea a curentilor aplicati, iar defazajul obtinut este fix, puttnd fi modificat numai prin valori discrete: <PI = 30, 90, 150, 210, 270 ~i 330°.

F. FJLTRE In acceptiunea element de circuit a unui semnal de curent homo polar 98 generala a cuvintului, care permite selectarea parametrii doriti (filtru sau de tensiune inversa, prin filtru se Intelege de obicei un (filtrarea) dintr-o anumita marime de treeere), de exemplu filtru de Exista insa si eazuri in care filtrnl

tind trecerea reziduului.

trebuie sa opreasca un semnal de parametrii doriti (filtru de blocare) permi, Dintre filtrele folosite in domeniul care ne intereseaza se vor aminti filtrele:

de componente simetrice si de armonici.

_ 1. Filtre de componente simetrice

Anumite stari de defect sau regimuri anormale din retelele si masinile electrice nu pot fi detectate cu suficienta sensibilitate pe baza controlului tensiunii sau curentului. tn aceste cazuri este util sa se foloseasca filtre de componente simetrice, schema bloc a unui asemenea filtru fiind prezentata in figura 6.18. In cazul general, tensiunea UF de la iesirea filtrului este data de rela tia : in care: UI, U2 si Uo sint componentele simetrice directa, inversa si homopolara referitoare la una din fazele sistemului trifazat ; [{I' K2 si Ka - coeficienti complecsi de proportionalitate, Relatia (6.16) defineste cazul general al unui filtru combinat la care poate Iipsi in unele cazuri si unul din cei trei termeni (Kl = 0 sau K2 = 0 sau Ko =0). FiItrul a carui relatie de definitie contine un singur termen se numeste filtru simplu. Astfel avem fiItre pentru componente de secventa: - directa: Up = KIU 1; - inversa: Up = K2U 2; - homopolara : Ui• = Ko1o. Dupa cum s-a aratat anterior fiItrele de curent sau tensiune homopolara se obtin foarte usor prin legarea in paralel a infasurarilor secundare ale transformatoarelor de curent (v. fig. 5.11, c), respectiv prin legarea in serie a infasurarilor secundare ale transformatoarelor de tensiune (v. fig. 5.16, c) . • Filtru de tensiune de secventa inversa, Schema de principiu a unui filtru de tensiune de secventa inversa este prezentata in figura 6.19, a. Acest filtru este format din doua brate capacitate-rezistenta CA - RA, respectiv CB - RB si alimentat cu tensiunea tntre faze, ceea ce asigura eliminarea componentei homopolare de tensiune. Constructiv se alege:
XA
RA

UF = KIUI

+ £(&2 + KoUo,

(6.16)

1
wCARA

= V3

XB
~l RB -

i
wCBRB

V3

(6.17)

in care co este pulsatia curentului alternativ (w = 21tf). In acest caz considerind un sistem de tensiuni de secventa directa URI' Us, si UTi diagrama fazoriala ]a caderilor de tensiune va rezulta ca in figura 6.19, b, deoarece: - curentul 1A va fi defazat cu unghiul CPA = 30° inaintea tensiunii USR., lucru care rezulta din rela tia : , WRU -+--------<U~I!FJ

UI!JH

--~I ~

1-----_._----'

.....--

---,

., VF =bI", +ff.?Vz+&u,
Fig. 6.18. Schema bloc a unui filtru.

99