8lnClll ML1CuCLCClCL ln CL8CL1A8lLL SCClALL LMl8lCL uu8LL1L CCnCL1uALL

uesfasurarea cerceLarllor sLllnLlflce presupune luarea ln conslderare a unor prlnclpll/regull

meLodologlce pe care le vom preznLa ln cele ce urmeaza
1 rlnclplul unlLaLll dlnLre LeoreLlc sl emplrlc
rln LeoreLlc se lnLelege ln sens larg exlsLenLa sl funcLlonarea unor modele expllcaLlve reflexll sl
lnLerpreLarl asupra realulul k7[3[g
rln emplrlc se lnLelege sLudlerea reallLaLll concreLe culegerea de daLe efecLlve foloslnd meLode
(cum ar fl ancheLa observaLla experlmenLul eLc) prln care cerceLaLorul poaLe lnLra ln conLacL sl
poaLe cunoasLe parLe dln reallLaLea soclala care ll lnLereseaza
LsLe pe deplln accepLaLa ldeea ca cele 2 dlmenslunl exlsLa ln orlce demers dln dlsclpllnele
socloumane decl vorblm despre o unlLaLe lnLre LeoreLlc sl emplrlc orlce consLrucLle LeoreLlca are o
mlnlma baza de daLe emplrlce dupa cum orlce lnvesLlgaLle emplrlca presupune o baza LeoreLlca
8ezulLa ca lnLre LeoreLlc sl emplrlc subzlsLa un feedback pozlLlv lpoLezele Leorllle ldelle ln general
poLenLeaza cerceLarea concreLa lar daLele emplrlce conduc la formularea de nol lpoLeze lnLerpreLarl
Leorll
ln acesL sens aul Lazarfeld slsLemaLlzeaza rolul acLlvlLaLll LeoreLlce ln cerceLarea soclologlca AsLfel
- 1eorla sLabllesLe scheme claslflcaLorll preclse
- lormuleaza concepLe complexe care orlenLeaza cerceLaLorul spre fapLe concreLe
- lormuleaza probleme de cerceLare (relevanLe dln puncL de vedere al soclalulul)
- lormuleaza ldel generale asupra modulul ln care se produc schlmbarlle acLuale felul ln care poL fl
provocaLe
- une ln relaLle fapLele emplrlce cu alLele
- lace prevlzlunl/predlcLll fundamenLale pe descoperlrl emplrlce
e de alLa parLe 8oberL klng MerLon subllnlaza funcLllle cerceLarll emplrlce ln dezvolLarea Leorlel
AsLfel
- CerceLarea emplrlca relnlLlaza Leorla prln descoperlrea unul fapL neasLepLaL (fapL neurmarlL de
cerceLarea ln slne dar care are un rol caplLal sl conseclnLe ulmlLoare asupra Leorlel fenomenul de
serendlplLaLe)
- 8eformuleaza Leorla ln sensul ca cerceLarea unor parLl a unor segmenLe de reallLaLe neanallzaLe
pana aLuncl poaLe conduce la elaborarea de nol scheme expllcaLlve decl la modlflcarl ale Leorlllor
reformularl
- 8eorlenLeaza Leorla adlca modele nol de cerceLare emplrlca poL duce la nol dlrecLll nol
preocuparl LeoreLlce
""" Ca o concluzle Leorlllor ll se reproseaza ca sunL mal mulL normaLlve decaL descrlpLlve Cu alLe
cuvlnLe ele araLa cum ar Lrebul sa se comporLe lndlvlzll lnLro slLuaLle sl nu cum se comporLa el ln
reallLaLe ue alcl sl neceslLaLea reallzarll unlLaLll lnLre LeoreLlc sl emplrlc
2 rlnclplul unlLaLll dlnLre comprehenslune (lnLelegere) sl expllcaLle
3 rlnclplul unlLaLll dlnLre canLlLaLlv sl callLaLlv
uesl exlsLa o serle de dlferenLe lnLre cele 2 abordarl callLaLlvlsLa sl canLlLaLlvlsLa LoLusl esLe un Lemel
puLernlc penLru a nu se admlLe producerea unel rupLurl clare lnLre ele
*uln puncL de vedere eplsLemologlc ca sl orlenLare generala modelul canLlLaLlvlsL lsl are orlglnea ln
modelul pozlLlvlsL lmprumuLaL dln sLllnLele naLurll AcesL model presupune exlsLenLa unel reallLaLl
oblecLlve a unor sLrucLurl exLerloare acLorllor ln care sublecLlvlLaLea nu lsl are locul Abordarea
socleLaLll Lrebule pusa sub semnul sLudlulul pozlLlv (exacL) al fapLelor cu meLode speclflce sau
analoglce celor dln sLllnLele naLurll
ln acesLe condlLll sa slmLlL nevola Lrecerll de la slmpla speculaLle despre om sl socleLaLe la
cerceLarea efecLlva observaLle rlguroasa masurare numarare eLc Ca urmare spre sfarslLul sec xlx
a lncepuL sa apara dlsLlncLla clara lnLre sLllnLele naLurll sl cele ale culLurll sl splrlLulul Sa evldenLlaL
fapLul ca sLllnLele culLurll nu se poL baza pe modele consacraLe sLudlulul naLurll AceasLa deoarece
socloumanul esLe procesul sublecLlvlLaLll umane al moLlvaLlllor oamenllor lar cunoasLerea lul nu se
poaLe reallza prlnLro expllcaLle rece dln exLerlor cl numal prln lnLelegerea sublecLlvlLaLll umane ce
sLa ln spaLele fapLelor exLerloare
Am a[uns asLfel la un nou model cel callLaLlvlsL care lsl Lrage esenLa dln soclologla comprehenslv
expllcaLlva a lul Weber sl fenomenologla soclologlca AccenLul esLe pus pe sublecLlvlLaLea umana pe
un soclal consLrulL sl lnLerpreLaL prln lnLeracLlunea moLlvaLlllor lndlvlduale
Cele 2 abordarl pozlLlva sl fenomenologlca sau parLlcularlzaL ln soclologle ln dlsLlncLla dlnLre
expllcaLle" sl lnLelegere"
ln cadrul expllcaLlel cerceLaLorul apeleaza la scheme cauzale cauLa legl generale care sa expllce
fenomenele soclale ln Llmp ce ln comprehenslune se face apel la lnLulLle la empaLle sl la experlenLa
Lralrllor proprll
""" Concluzle cunoasLerea lnLulLlva a soclalulul nu esLe suflclenLa uneorl lnLulLla ne conduce la
consLaLarl rezulLaLe eronaLe ln cerceLarea soclologlca Lrebule aslguraLa unlLaLea lnLre
comprehenslune sl expllcaLle
*uln puncL de vedere meLodologlc abordarea canLlLaLlvlsL se bazeaza pe meLode sl Lehnlcl
sLrucLuraLe sLandardlzaLe (experlmenLul ancheLa pe baza de chesLlonar lnLervlul sLrucLuraL eLc) ln
Llmp ce abordarea callLaLlvlsLa uzeaza de meLode sl Lehnlcl nesLrucLuraLe (observaLla parLlclpaLlva
lnLervlul de grup lnLervlul lnLenslv sLudlul de caz sau anllza blograflllor eLc)
""" CunoasLerea caL mal buna a reallLaLll soclale Lrebule sa conduca la lmblnarea celor 2 abordarl ln
pracLlca ln cazul unor fenomene sau probleme soclale mal puLln cunoscuLe uLlllzarea Lehnlcllor
canLlLaLlve (a chesLlonarulul de exemplu) ar Lrebul precedaLa de un sLudlu pregaLlLor de anallze
callLaLlve (de exemplu anallzele de documenLe) uupa cum esLe beneflc penLru cerceLare ca ln urma
apllcarll chesLlonarulul lnformaLllle sa fle compleLaLe de elemenLe obLlnuLe prln eLlllzarea meLodelor
lnLenslv callLaLlve (lnLervlul)
""" Concluzle SLudlul soclalulul dln perspecLlva sublecLulul adlca a abordarll lnLenslv callLaLlve are
valoare prln fapLul ca cerceLaLorul observa senLlmenLele sl Lralrlle sublecLllor uar soclalul nu poaLe fl
expllcaL doar pe baza unor senLlmenLe lndlvlduale parLlculare Avem nevole de generallzarl de
anallze canLlLaLlve care sunL lnerenLe cerceLarll sLllnLlflce uar nu Lrebule negll[aL fapLul ca un model
sLaLlsLlcomaLemaLlc orlcaL ar fl el de soflsLlcaL esLe lneflclenL daca nu esLe plasaL lnLro consLrucLle
expllcaLlva
4 rlnclplul unlLaLll dlnLre [udecaLlle consLaLaLlve sl cele evaluaLlve
AcesL prlnclplu presupune anga[area morala a soclologulul ln cerceLarlle sale
rln conceperea meLodologlel cerceLarll de caLre flecare soclolog ln parLe acesLa are de fapL
llberLaLea de a declde cum sasl reallzeze proprla cerceLare
1oLusl o serle de codurl deonLologlce ale profeslel lmpun sl anumlLe lnLerdlcLll AsLfel cerceLaLorul
nu Lrebule sa supuna oamenll la experlmenLe degravanLe sa provoace fenomene negaLlve
dlsfuncLlonale Ll nu Lrebule sa faca rau culva sa parLlclpe la acLe lmorale sub preLexLul cunoasLerll
lor lnformaLllle obLlnuLe ln urma cerceLarll Lrebule sa ramana confldenLlale sl nu Lrebule foloslLe
lmpoLrlva celor care leau furnlzaL
""" ue fapL vorblm de o serle de regull sl norme profeslonale de efecLuare a unel cerceLarl de
profeslonallsm corecLlLudlne sl oblecLlvlLaLe
Am evldenLlaL odaLa cu dlscuLarea acesLor prlnclpll sl o serle de concepLe care reflecLa naLura duala
a rellLaLll socloumane LeoreLlc emplrlc canLlLaLlv callLaLlv
e llnga acesLea ln lucrarlle de speclallLaLe vom lnLalnl sl alLele pe care le vom prezenLa pescurL ln
conLlnuare
CblecLlvsublecLlv
lacLorll oblecLlvl se refera la acele parLl sl condlLll exlsLenLe ln afara consLllnLel sl volnLel lndlvldulul sl
care scapa de sub conLrolul sau ln Llmp ce facLorll sublecLlvl sunL cel ce sLau sub conLrolul acLorulul
sclal
MacroMlcro
Anallza macro esLe anallza la nlvel global slsLemlc are n vedere unlLaLl soclale de volum mare (de ex
SlsLemul soclal) ln Llmp ce anallza mlcro vlzeaza anallza elemenLelor componenLe ale reallLaLll sau
fenomenelor
uln puncL de vedere meLodologlc dlsLlncLla macromlcro se Lraduce prln doua marl orlenLarl al
anume
- hollsmul meLodologlc (care susLlne ca demersul eflclenL esLe de a pornl de la macosoclal la lndlvlzl
slsLemul soclal cu lnsLlLuLllle sl regullle sale de funcLlonare deLermlna comporLamenLele lndlvlzllor
ex L uurkhelm) sl
- lndlvlduallsmul meLodologlc care spune ca esenLa expllcaLlllor ln soclologle consLa ln focallzarea
asupra lnLereselor sl comporLamenLelor lndlvlduale deoarece macrosoclalul esLe produsul acLlunllor
lndlvlduale (ex 8aymond 8oudon)
AlLe dubleLe concepLuale
globallocal
unlversallsmconLexLuallsm
lnLerlorexLerlor
naLuralprovocaL (arLlflclal)

PrincipiuI unit|ii (unicit|ii).
Aplicarea acestui principiu presupune nscrierea ntr-un singur document a tuturor veniturilor
i cheltuielilor bugetare anuale i deci, aprobarea n fiecare exerci[iu financiar a unui singur
buget, pentru a se asigura utilizarea eficient i monitorizarea fondurilor publice. (Art 10 alin
1 Lg 500/2002)
Acest principiu asigur o cunoatere clar a situa[iei finan[elor publice, a strii echilibrului
bugetar.
Din punct de vedere politic, principiul unit[ii (unicit[ii) bugetare faciliteaz realizarea
controlului Parlamentului i exercitarea puterii sale de decizie n materia finan[elor publice.
Lg 500/2002 la art 10 prevede:
,Toate veniturile re[inute i utilizate n sistem extrabugetar, sub diverse forme i denumiri, se
introduc n bugetul de stat, urmnd regulile i principiile acestui buget, cu excep[ia celor
proprii ale institu[iilor publice, precum i a celor pentru constituirea, potrivit legii, a fondurilor
de stimulare a personalului.
Veniturile i cheltuielile Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic i ale
Fondului special al drumurilor publice se introduc n bugetul de stat ca venituri i cheltuieli cu
destina[ie special, urmnd regulile i principiile acestui buget.
n vederea respectrii principiilor bugetare, n termen de 3 ani de la data intrrii n vigoare a
prezentei legi Guvernul va propune Parlamentului modificarea actelor normative pentru
desfiin[area veniturilor i cheltuielilor cu destina[ie special incluse n bugetul de stat.
Existenta Iondurilor speciale, ca venituri publice constituite prin legi speciale prin care se stabilesc si
destinatiile acestora, reprezint o derogare la principiul unittii bugetare.
n categoria bugetelor autonome Iac parte bugetele colectivittilor locale, elaborate n temeiul OUG nr
45/2003, bugete care, spre deosebire de cel central sunt supuse aprobrii consiliilor locale judetene,
municipale, orsenesti sau comunale