& Ce i ‘Conitalusipsoptti | (car trebuie fie suporoar Ii 1) Datorii financiare (care trebuie si fe inferioara Capitaluri prope tucbuie 2 Be suprioars Resurse durabile Mid eee in principiu, daca datoriile financiare sunt ogale (si a fortiori, superioare) cu capitalurile propri,intreprinderea nu poate si creasc’ indatorarea 53 © indatorare superioaré valorii capitalurilor proprii nu poate f objimuta docit oferind importante garanyii (ipoteei, caujiuni.) si acceptind, uneori ca, creditorii sa exercite un anumit control asupra gestiunii, Este clar cd, into ‘asemenea situafic, autonomia Intreprinderii se giseste compromisa 16.1.1.3. Regula capacitagi de rambursare ‘Valoarea datoriei financiare au trebuie s& reprezinte mai mult de 3 sau 4 of acitatea de autofinaniare anual medie prevaizuta Accasta reguli, complementara celei precedente, se traduce prin rata Datori financi CAF scare teebuic sf fie inferioari (au 4) si exprima daratr ae TaMBUISAE A Ualbriilor financiare prin intemmediul i de autofinanjare. Se estimeazd deci cH aceasti duraté nu trebuie si depigeased 3 sau 4 ani, teoretic, daca intreprinderea mu satisface aceasti. re pretinde si-si creased indatorarea sa. Alegerca sa se reduce atu de capitaluri propri sifsau de credit-bail ea au poate la componentele M6114. Regula autofinantié minime cin Indatorare un proi din costul acestui proiect ental, SSA 16.1.2. Alte constrangeri svident un evantai de alegeri mult mai mare decde i, nw poate face apel publ siiseasca finangiri de sub jcuarea in consideratie a difertelor constringeri conduce la aia a Sangre. “Vom vedea acum cum ope 16.2. Criterile de ategere j> Rentbilaea fnaeiara e + Costul Criteriile de alegere be ac aportulOr, noi stim e& accasti rentabilitate este functie de structura resurselor 1 proportia care exists inte datoriifinanciare (D) si capitalurilor (K), tea economied, i = costul mediu al datorilor financiare gi @ = rata de care leaga tf gi D/K se serie (formula general a efectului de levier) Accasti relate sata ct D att mai ical cu et este mai mae: efetul de Prin urmare, intreprinderea care doreste maximizarea rent sale financiare va webui, in cadrul constringerilor precedent definite, si aleaga de a se indatora mai degmba decft de a-si majora fondurile sale proprit; D = dact te este mai mare; efetal de acest caz, intreprinderea va trebui si se dae: levier se _manifesti. poz ier se manifests negat delaaimprumuta, Pentru ea rationamentul dezvoltat mai sus ct este necesar ca s& existe 0 anunité stal (ontabilitate economic, cost medi acestui demers se poate prefera o set vorba de a alege finanfarea unei inv fig fiabil pe 0 perioads a clementelor in joc etc,).n plus, la globalitatea gi de a calcula pentra fiecare din simulfri, beneftetu! pe acjtune cobsinut, care serveste atunci de eriteriu de alegere, Exempla: © intreprindere are un plan de investitii de 100 milioane € pe 4 ani (amortisment i joduri de finanfare urmitoare: jofinanjare: 50 milioane € (prelevare asupra fondului de ralment) si cresterea de capital de 50 milioane € antrendnd erearca a $00,000 acfiuni noi. Numar de actiuni actuale: 10,000,000) ‘© Crcit-bail:chirii anuale de 30 milioane € (constante) % sagas 4 PREVIZIUNI Ani i 2 3 4 Beveficiu net previzat asuprasctivitiiior | 50 32 | oo | 68 | actuale (inM €) _ ‘Masja asupra eosturilor independente de 3 wo | 4 |S finantre, relative la plana de investi Gn Mey ‘Simularea fvantavi: ‘AUTOFINANTARE + CRESTERE DE CAPITAL (anit i z 3 4 ‘Marja asupra costuilorindependente de [35 f 40 | 45 5 | 10 667 63.61 {664 | a] 35 30 30 310 | 1s 3 335667 [10 | 3.38 Rezultat net global 3333 [38,67 | 70 | 6633 | ‘Beneficiu per actiune 3a3_[ 387 | 7 | 663] Se constaté cA cele dowi moduri de finanfare sunt ia mod sensi echivalente, 16.2.2. Costut Costul este, in special, utilizat pentru a arbitra intre dows surse de acccas! naturk: alegerea intre dowl imprumututi, alegerea intre dous modalitayi de ered bail ete. 397HT g : Coe Cs Ce 16.2.2.1. Principil general aca fond —30- Feonomie erent | | smortismenuis! invests (1204.15) | | + LHegit totale de fondur, cH a $m a Sar exist ehivaleng inte Capital co aoe To Pars sumelor real platite in schimb, Tesireafondtat niga 7113 fa Dobainzi net sconomii de impozit | 6 : | | “10 16.222 Caleut Economie de import aferenta amortsmentul \ | So fRambussaca imprumutugi 0 ex informafile expase cu ocaziaprozentii conceptuli de costa capitlul leg ttle de nda eee Seer seer Chae fae 3._CREDIT-BAIL Anil eee _o 1-3 +s 16.23, Plate rate (Hesitea fonda apa ——— Sareea ee aeeeeeeee Cini net do economil de pea se + Rentabiltatca unui proict de investi care a fost demonstrat; este logic Pre de escumpirare a ooulaan de a finanga acest proict eu resurse are vor necesita, in schitub page Eeoonie ce a <3 amortsmentus 7 real, adic so ia tn considerate economi Tesi etd de oa ior reale permite compararea formulelor mixte de finantare, autofinanfare parfialé + indatorare paztiala gi credit-bal totalitatea proiectulul 7 (€) + imprumut de 90 ME, rambursat Solus Caleulul plailor male (sau iesiile de fonduri) 358 “= 97.43 16 *Y0.06] + 30 1,06*—2 + 1,06! = $6.42 Alegere; Se refine modalitatea de finantare care da cele mai autofinanfarea total iii actuatizate, ici utabile projectutui consideratie a